MIRCEA OLARU

DESPRE INOT (INOT mica enciclopedie sportiva) ABOUT SWI (SWI IN! (COMING SOON!)

IN! small sports enc"lopedia)

#$% E &A''INDA (YAKINDA!) (#$% E ()*)( spor ansi(lopedisi)

2007 Mircea Olaru ISBN-10 973-04544-5 ISBN-13 978973-0-04544-4

VASLIRI EFECTUATE CU BRATELE

Fiecarui procedeu de inot porti!" din cele 4 care unt de#inite de $e%ula&entul FIN' ()el#in" Spate" Bra " *ra+l , a ta e te i ordinea de parcur in pro-ele de Mi.tIndi!idual ////0" ii re!ine e#ectuarea unor &i cari de -rate care" aparent" unt di#erite/ In #ond" dpd! -io&ecanic #iecare ciclu de &i care de -rate e te a t#el intele (con#or& c1e&ei anterior enuntate02 #a3a acti!a , !a lirea" #a3a pa i!a , re!enirea -ratului pentru reinceperea !itoarei &i cari 4 acea nelip ita pau3a de alunecare/ *ele-rul peciali t a&erican )r/ 5/ *oun il&an (1974" 6Science o# S+i&&in%60 a de cri &i carile de -rate (prin anali3e &inutioa e pe i&ulatoare co&puteri3ate0 ca !ariante ale &i carii elicoidale" adica &i cari a e&anatoare cu cele e#ectuate de palele unei elici de a!ion au !apor/ *aracteri tica principala a &i carii propul i!e a elicei e te cea de 6apucare6 a aerului" a apei pe directii" di tante S*7$89 4 cu :O;7M9 cat &ai &ari//// " cand #iecare pala pre ea3a &ediul pre inapoi < )e re%ula e poate re&arca ca #iecare !a lire" indi#erent de procedeu" e te aparent initiata prin conducerea apei pe o directie liniara" paralela cu a.ul lun% al corpului (&i care a e&anatoare celei e#ectuate de o enila de tractor = &i care

cat1erpilara0 , in realitate #iecare !a lire reali3ea3a o &i care inu oidala" de perpetua cautare" apucare a apei/ ;a orice !a lire pri&a #a3a e te condu a lateral directiei de inot ( apa area" prinderea0" ur&ata de conducerea apei pre linia &ediana ( tractiunea0 i inc1eiata cu o i&pin%ere a apei" de data a ta pe o directie paralela cu linia &ediana (i&pin%erea accelerata" -iciuita c1iar0/ 'ce te 3 #a3e ale !a lirii" atent anali3ate (de co&pu e0" e a ea&ana cu actiunea elicei2 #iecare ec!enta are un pa a> curt 4 incearca a prinda !olu&e cat &ai &ari de apa a#late in relati!a ne&i care/

(*grafica Science of swimming, J. Co nsi!man, "!ooming#on, Io$a,%&'() Sa incerca& a ne i&a%ina cu& ar putea 3-ura un a!ion au pluti un !a dotat cu &ecani &e care ar e#ectua &i carea enilei///? 9 te cert ca acel o-iect nu !a 3-ura" niciodata iar !aporul !a inainta %reoi/ O alta !arianta" a #o t cea a &ecani &ului care propul a !aporul cu 3-aturi ( ec/ @I@0-#or&ula de randa&ent ca3ut/

(*grafica )in Science of swimming, J.Consi!man, "!ooming#on,%&'') In conclu3ie2 &i carea de !a lire cu -ratele ea&ana cu cea a elicei i ar tre-ui a ne i&a%ina& cu u urinta ca de #apt -ratul" pal&a e 6in#in%6 in apa o#erind corpului un punct de pri>in prin care ace ta e !a 6tara6 pre inainte (!e3i cap/ :" par%1ii de %radul III0 Si pal&ele tre-uie corect po3itionate in ti&pul !a lirilor///<

A corectB A %re itB Brate *raul $epre3inta o ucce iune de &i cari ciclice alternati!e (cand un -rat !a le te , celalalt e#ectuae3a re!enirea4alunecarea0/ :a lirea incepe din po3itia cu -ratul per#ect intin pre directia de inaintare (<0" a!and pal&a" de%etele aproape uprapu e pe linia &ediana i&a%inara (10" cotul ridicat printr-o u oara rotare &ediana interna a -ratului in articulatia 1u&eru ului pe capula (20" cu u&arul &o-ili3at in -a cula uperioara" deci &ult apropiat de circu&#erinta capului (30/

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) :a lirea e te o traectorie inu oidala" incepe prin apa area apei pre lateral (a0" apoi tractiunea cu apropierea de linia &ediana (c1iar cu directia punctului care indica centrul de %reutate a corpului" adica o&-ilicul0(-0 i e ter&ina prin apa are accelerat-iciuita pana la old" adica pana aproape de e.ten ia #inala a -ratului(c0

(*grafica Science of swimming, J. Co nsi!man, "!ooming#on, Io$a,%&'() A:a lirea2 apa are" tractiune" i&pin%ere ///B $e!enirea co&porta i ea 3 #a3e2 coaterea pal&ei din apa prin ridicarea cotului ( ea&ana &ult cu coaterea &ainii din -u3unarul de la patele pantalonului ///0 i conducerea -ratului a t#el indoit pe te articulatia u&arului (control , un triun%1i #acut din pal&a4ante-rat , cot 41u&eru " a!and capula &ult &o-ili3ata pentru a per&ite trecerea pal&ei pe te upra#ata apei ///" un a&anunt #oarte i&portant <<<0(d0" apoi" conducerea pal&ei" -ratului pre inainte" pe directia de inaintare ( o &i care a>utata de rela.are i actiunea %ra!itatiei0 (e0 iar in #inal apare , nelip ita i nece ara - pau3a de alunecare (#0/ O repre3entare corecta a ace tei po3itii caracteri tice procedeului craul e te reu ita de e.pre ia 6-u&eran%6 , cotul " ridicare a" conduce -ratul pe te apa i pe dea upra u&arului (care i el" la randul au e te antrenat intr-o &i care de ridicare per&i a celor cu &o-ilitate cre cuta in articulatia capulo-1u&erala ///" &o-ilitate peci#ica inotatorilor de per#or&anta0/ ' ocierea cu #or&a -u&eran%ului pro!ine din practica inotatorilor au tralieniC triun%1iul 6u&ar-cot-pal&a6 e poate re&arca i la #oto 6re piratia corecta6/

A$idica coatele///<B )aca la #a3a de re!enire a& de cri rolul cotului ca #iind unul i&portant" un reper u or de ur&arit etc/" la #a3a de !a lire 6 cotul6 i i are" la #el" un rol i&portant/

)e #elul cu& !a #i el po3itionat" &entinut in ti&pul !a lirii !a re3ulta daca inotatorul are 6pala elicei6 &ai lun%a au &ai curta" in acea ta a doua ipo ta3a , ine#icienta/

AIata cu& 6cotul >o 6" corpul contur ionat conduc la alte cate%orii de %re eli care #ac ca &i carea -rate craul a de!ina ine#icienta/B

Adu" tine - cotul inainte ///<B (*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) Dentru a #ace ca -ratul a apuce apa de cat &ai departe po i-il (!e3i rolul pau3ei de alunecare///0 indicatia cea &ai corecta re3ulta din e.pre ia 6 *otul u 6 au c1iar 6*otul inainte6" a a cu& re3ulta din ilu tratiile ane.ate ' la a cotul >o " #ie deter&inat de o &i care de re piratie de#ectoa a #ie de o c1i&-are nedorita a po3itiei de alunecare a corpului e te con iderata o %re eala &a>ora" inaccepta-ila in &i carile de cra+l" &ai ale la incepatori care ri ca a ra&ana cu ace t de#ect/// *otul >o poate a!ea ca ori%ine o di&inuarea a aportului &i carilor picioarelor #apt care induce re#le. ne!oia de a cauta noi puncte de pri>in pe apa cu -ratele" pri>in nece ar acu& in pri&ul rand u tinerii &o&entului de plutire i &ai putin &o&entului de inaintareC a t#el - inotatorul no tru !a incerca a e 6a%ate6" a e 6catere6 pe apa in loc a 6patine3e6 = alunece pe ea ////

Ere it

*orect

O alta %re eala #rec!ent intalnita la incepatori e te 6tararea6 picioarelor po3itionate pre adanci&ea apei" #apt care e re#lecta" repercutea3a a upra e#ectului inaintarii reali3at de &i carea corecta a -ratelor/

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) &i !a ca &i *1eia ucce ului" a reu itei in o-tinerea unei inaintari e#iciente cu a>utorul carilor de -rate e te incroni3area &o&entului de 6i&pin%erea -iciuita6 a apei (#inalul lirii0 le%at de ter&inare a re!enirii (#inalul alunecat ale re!enirii ///0/ 'ici e te i&portant ele!ul a introduca in repetarea ciclurilor de !a lire cu -ratele un rit& opti& de care %enerator de inaintare e!identa/

Mecani &ul actului re pirator2 )e la -un inceput tre-uie pu ca actul re pirator e e#ectuea3a atat pe %ura (in principal0 cat i pe na (>etul de aer e.pirat ar a!ea toc&ai arcina de a e!acua apa a>un a in traectul re pirator///0 Sunt de re&arcat 3 #a3e" #iecare cu un et de indicatii di#erite2 INSDI$'8I' 4 'DN99' 4 9@DI$'8I'/ In piratia - la *raul are ca puncte de reper (inceperea &i carii de intoarcere a capului0 ulti&a partea a !a lirii a pal&ei (i&pin%erea -iciuita0 pana la ter&inarea pri&ei parti a re!enirii -ratului (trecerea pe te u&ar0/ Mo&entul prielnic ale e te propriu #iecarui inotator i de#ine te 6 tilul6 ace tuia/// Se e.ecuta printr-o intoarcere laterala a capului cu -ar-ia pre piept4 o >u&atatea din o-ra3 in apa4%ura cu -u3ele adu e pre i&ediata !ecinatate a apei de unde e poate in pira cu u urinta< Mo&entul e te de curta durata" parca pri!ind locul pe unde trece -ratul" i c1iar i pentru ace t &oti! reco&andarea %enerala 6nu te laco&i a tra%i &ult aer ///6 e te per#ect !ala-ila/

'cea ta ra ucire a capului e te in%ura &i care a i&etrica din te1nica de inot porti! i ea nu tre-uie a %enere3e &odi#icari &a>ore in po3itia corpului" in en ul directiei de inot au a rit&ului" a ciclicitatii &i carilor/

)aca e.ecutantul intoarce prea &ult capul !a deter&ina o ra turnare" pe o parte" a corpuluiC )aca e.ecutantul ridica prea &ult capul pentru a putea in pira le>er , e !a deteriora po3itia ori3ontala a corpului" picioarele e !or a#unda i re3i tenta de inaintare !a cre te" )aca e.ecutantul !a in pira &ult aer (con iderandu-l i&perio nece ar////0 in #a3a ur&atoare " de e.piratie e !or i!i di#icultati de e.pul3are care repetate la 3-4 cicluri !or deter&ina o #or&a de u#ocarea i deci , o-o eala pre&atura/

Adoua &aniere corecte dar di#erite de a e#ectua in piratia2 la un incepator talentat ( u 0 i la elita (>o 0 B

'pneea , e te con ecuti!a actului de a in piraC e te o #a3a nor&ala care per&ite porirea relati!a a pre iunii aerului(o.i%en0 pentru a #acilita reu ita unui c1i&- u#icient la ni!elul ter&inal al pla&anilor/ 'pneea nu tre-uie a dure3e prea &ult , ea e !a con idera ter&inata atunci cand aerul adu in incinta pla&anilor i i &ani#e ta" cat de cat" e#ectul de &arire a portantei" a #lota-ilitatii" apoi aerul !a #i e.pirat/ 9.piratia , repre3inta 6c1eia6 ucce ului in practicarea inotului < 9#ectuarea ei in ter&enii de &ai >o !a a i%ura conditia &a>ora a e.pre iei 2 6inotul F arta de a re pira6/ O-iecti!ul principal a unei -une e.piratii e te ca aerul e.pul3at a #ie" cantitati!" e%al cu aerul in pirat/ Orice a-atere de la acea ta re%ula de aur !a conduce i&ediat la di con#ort re pirator i la alterarea pre tatiilor/ Doate ca ati re&arcat " la &arile co&petitii" &ulti dintre ca ti%atori" ter&ina e#ortul #ara a &ani#e ta nici o ur&a de di con#ort re pirator (ni&eni nu %a#aie ///0C ace t lucru e te" &ai &ult ca i%ur" cel &ai i&portant lucru din e!olutia ce a-ia -a inc1eiat 2 ec1ili-rul dintre in piratie i e.piratie e te atat de per#ect incat inotatorul" care a reu i c1iar un record//" nu pare deloc o-o it , in orice ca3 nu &ani#e ta nici o ur&a de o-o eala &ecanica ( u#ocare0 atat de de intalnita la &a>oritatea incepatorilor/

Brate Spate

$epre3inta o ucce iune de &i cari ciclice alternati!e (cand un -rat !a le te , celalalt e#ectuae3a re!enirea0/ :a lirea incepe din po3itia cu -ratul per#ect intin pre directia de inaintare (<0" a!and pal&a" de%etele aproape uprapu e pe linia &ediana i&a%inara" po3itie redata de e.pre ia 6 la ora 11 au la ora 136 = cei cu -una &o-ilitate a u&erilor c1iar la 6ora 126//// (10" -ratul e te &entinut intin printr-o u oara rotare &ediana interna a -ratului in articulatia 1u&eru ului pe capula" a t#el ca pal&a a a>un%a in po3itie de pronatie &a.i&a" e.pre ia 6ca un capac6 pe apa (20" cu u&arul &o-ili3at in -a cula uperioara" &ult apropiat de circu&#erinta capului" e.pre ia 6in patele urec1ii6 (30/

(*grafica Science of swimming, J. Co nsi!man, "!ooming#on, Io$a,%&'() :a lirea e te o traiectorie inu oidala" incepe prin apa area apei pre lateral a!and -ratul intin (a0" apoi tractiunea apei pe un tra eu paralel cu linia &ediana a corpului (tractiune 6in !al60 tra eu care nu poate #i e#ectuat cu -ratul intin ci cu -ratul indoit prin cu#undarea e!identa a cotului" pana la depa irea punctului care indica centru de %reutate a corpului" o&-ilicul (-0 dupa care -ratul" printr-o e.ten ie ener%ica i cu a>utorul pal&ei4ante-ratului -iciue te apa pana la intinderea co&pleta" cand pal&a propul ea3a apa c1iar u- e3uta adica pana la e.ten ia #inala a -ratului (c0/ $e!enirea co&porta i ea 3 #a3e2 coaterea -ratului intin din apa prin ridicarea u&arului i u oara rotare &ediana interna a -ratului" a cotului " i conducerea -ratului -ine intin pe te articulatia u&arului (control , o 6lu&anare !erticala ///0 a!and capula &ult &o-ili3ata pentru a trece -ratul a t#el intin pe te upra#ata apei ///" un a&anunt #oarte i&portant <<<0(d0" apoi" conducerea -ratului pre inainte" pe te u&ar" pe directia de inaintare" o &i care a>utata de rela.are i actiunea %ra!itatiei (e0 iar in #inal apare , nelip ita i nece ara - pau3a de alunecare(#0/ Dentru o &ai corecta diri>are a intarii -ratului in apa e #olo e te e.pre ia 6du -ratul la ora 11 au la ora 13///6 iar pentru cei cu o &o-ilitate ridicata a u&erilor 6ora6 !a #i c1iar ora 12"00 ////

(*grafica Science of swimming, J. Co nsi!man, "!ooming#on, Io$a,%&'()

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,-*fo#o *INA A. a#ics wor!), A*/ge##0 images) Intrarea in apa a -ratului la 6ora 12"006

Brate )el#in $epre3inta o ucce iune de &i cari ciclice i&ultane" conco&itente (a&-ele -rate e#ectuea3a o &i care i&etrica a!and ca reper linia &ediana a corpului0/ :a lirea incepe din po3itia cu -ratele per#ect intin e pre directia de inaintare (<0" a!and pal&ele" de%etele aproape uprapu e pe linia &ediana i&a%inara (10" coatele ridicate printr-o u oara rotare &ediana interna a #iecarui -rat in articulatia 1u&eru ului pe capula (20" cu u&erii &o-ili3ati in -a cula uperioara" &ult apropiati de circu&#erinta capului (30/

(*grafica Science of swimming, J. Co nsi!man, "!ooming#on, Io$a,%&'() Aconturul !a lirii e a ea&ana cu %aura c1eiiB :a lirea e te o traiectorie inu oidala" incepe prin apa area apei pre lateral (a0" apoi tractiunea cu apropierea de linia &ediana (c1iar cu directia punctului care ar indica centrul de %reutate a corpului0(-0 i e ter&ina prin apa are accelerat--iciuita pana la old" adica pana aproape de e.ten ia #inala a -ratelor (c0/

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) A!a lirea2 dupa apa are 4 tractiune ur&ea3a - i&pin%ereB $e!enirea co&porta i ea 3 #a3e2 coaterea pal&elor din apa prin ridicarea coatelor (a e&anare cu %e tul de coaterea a &ainii din -u3unarul de la patele pantalonului ///0 i conducerea -ratelor a t#el indoite pe te articulatia u&erilor (control , un triun%1i lar% #acut din pal&a 4 ante-rat , cot 4 1u&eru " a!and capula &ult &o-ili3ata pentru a per&ite trecerea pal&ei pe te upra#ata apei ///" un a&anunt #oarte i&portant <<<0(d0" apoi" conducerea -ratelor pre inainte" pe directia de inaintare" o &i care a>utata de rela.are" actiunea %ra!itatiei i &ani#e tarea ondulatiei trunc1iului (e0 iar in #inal apare , nelip ita i nece ara - pau3a de alunecare (#0/

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) )aca la #a3a de re!enire a& de cri rolul cotului ca #iind unul i&portant" un reper u or de ur&arit etc/" la #a3a de !a lire 6 cotul6 i i are" la #el" un rol i&portant/ )e lucrul cu& !a #i el po3itionat" &entinut in ti&pul !a lirii !a re3ulta daca inotatorul are 6pala elicei6 &ai lun%a au &ai curta" in acea ta a doua ipo ta3a , ine#icienta/ Dentru a #ace ca -ratul a apuce apa de cat &ai departe po i-il (!e3i rolul pau3ei de alunecare///0 indicatia cea &ai corecta re3ulta din e.pre ia 6 *oatele u 6 au c1iar 6*oatele inainte6" a a cu& re3ulta din ilu tratiile ane.ate

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) ' la a cotul >o " #ie deter&inat de o &i care de re piratie de#ectoa a #ie de o c1i&-are nedorita a po3itii de alunecare a corpului" e te con iderata o %re eala &a>ora" inaccepta-ila in &i carile de inot #luture=del#in" la #el ca la cra+l" &ai ale la incepatori/

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) *otul >o poate a!ea ca ori%ine o di&inuarea a aportului &i carilor picioarelor #apt care induce re#le. ne!oia de a cauta noi puncte de pri>in pe apa" pri>in nece ar in pri&ul rand u tinerii &o&entului de plutire i &ai putin i&portant" acu&" &o&entul de inaintareC inotatorul no tru !a incerca a e 6a%ate6" a e 6catere6 pe apa in loc a 6patine3e6 = alunece pe ea ////

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) O alta %re eala #rec!ent intalnita la incepatori e te 6tararea6 picioarelor po3itionate pre adanci&ea apei" #apt care e repercutea3a a upra e#ectului inaintarii reali3at de &i carea corecta a -ratelor

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) *1eia ucce ului" a reu itei in o-tinerea unei inaintari e#iciente cu a>utorul &i carilor de -rate e te incroni3area &o&entului de 6i&pin%ere6 a apei (#inalul !a lirii0 le%at de &o&entul in piratiei (adica a ridicarii capului din apa pre inainte0/ 'ici e te i&portant ca ele!ul a introduca in repetarea ciclurilor de !a lire cu -ratele a unui rit& opti&" care poate #i o-tinut i= au prin curtarea lun%i&ii !a lirii , ace te tatonari e !or ta-ili3a atunci cand ele!ul de!ine tapan pe &i care/ Mecani &ul actului re pirator2 *a i la *raul - unt de re&arcat 3 #a3e" #iecare cu un et de indicatii di#erite2

INSDI$'8I' 4 'DN99' 4 9@DI$'8I'/ In piratia- la #luture (ca i la craul///0 inceperea in piratiei are ca puncte de reper ulti&a partea a !a lirii (i&pin%erea -iciuita0 pana la ter&inarea pri&ei parti a re!enirii -ratului (inaintea trecerii pe te u&eri0/ Mo&entul prielnic ale e te propriu #iecarui inotator i de#ine te 6 tilul6 ace tuia/// Se e.ecuta printr-o ridicarea a capului pre i&ediata !ecinatate a apei de unde e poate in pira cu u urinta/ Mo&entul e te de curta durata i pentru ace t &oti! reco&andarea %enerala 6nu te laco&i a tra%i &ult aer ///6 e te per#ect !ala-ila/ )aca e.ecutantul ridica prea &ult capul pentru a putea in pira le>er !a deter&ina o adancire a &e&-relor i a oldurilorC )aca e.ecutantul ridica prea &ult capul , e !a deteriora po3itia ori3ontala a corpului" picioarele e !or a#unda i re3i tenta de inaintare !a cre te" )aca e.ecutantul !a in pira &ult aer (con iderndu-l i&perio nece ar////0 in #a3a ur&atoare " de e.piratie e !or i!i di#icultati care repetate la 3-4 cicluri !or deter&ina u#ocarea i deci , o-o eala pre&atura/

(*fo#o *INA A. a#ics wor!), A*/ge##0 images) 'pneea , e te con ecuti!a actului de a in piraC e te o #a3a nor&ala care per&ite porirea relati!a a pre iunii aerului(o.i%enului0 pentru a #acilita reu ita unui c1i&u#icient la ni!elul ter&inal al pla&anilor/ 'pneea nu tre-uie a dure3e prea &ult , ea e !a con idera ter&inata atunci cind aerul adu in incinta pla&anilor i i &ani#e ta" cat de cat" e#ectul de &arire a portantei" a #lota-ilitatii" apoi aerul !a #i e.pirat/ 9.piratia , repre3inta 6c1eia6 ucce ului in practicarea inotuluiC e#ectuarea ei in ter&enii de &ai >o !a a i%ura conditia &a>ora a e.pre iei 6inotul F arta de a re pira6/ O-iecti!ul principal a unei -une e.piratii e te ca aerul e.pul3at a #ie" cantitati!" e%al cu aerul in pirat/ Orice a-atere de la acea ta re%ula de aur !a conduce" i&ediat la di con#ort re pirator i la alterarea pre tatiilor/ Doate ca ati re&arcat " la &arile co&petitii" &ulti dintre ca ti%atori" ter&ina e#ortul #ara a &ani#e ta nici o ur&a de di co&#ort re pirator (ni&eni nu %a#aie ///0C ace t lucru e te" &ai &ult ca i%ur" cel &ai i&portant lucru din e!olutia ce a-ia -a inc1eiat 2 ec1ili-rul dintre in piratie i e.piratie e te atat de per#ect incat inotatorul" care a reu i c1iar un record//" nu pare deloc o-o it , in orice ca3 nu &ani#e ta nici o ur&a de o-o eala &ecanica ( u#ocare0 atat de de intalnita la &a>oritatea incepatorilor/

Brate Bra

Si la Bra re&arca& o ucce iune de &i cari ciclice i&ultane" conco&itente (a&-ele -rate e#ectuea3a o &i care i&etrica a!and ca reper linia &ediana a corpului0/ :a lirea incepe din po3itia cu -ratele per#ect intin e pre directia de inaintare (<<0" a!and pal&ele" de%etele apropiate de linia &ediana i&a%inara (10" coatele ridicate printr-o u oara rotare &ediana interna a #iecarui -rat in articulatia 1u&eru ului pe capula (20" cu u&erii &o-ili3ati in -a cula uperioara" &ult apropiati de circu&#erinta capului (30/

(*grafica Science of swimming, J. Co nsi!man, "!ooming#on, Io$a,%&'() A 2 &aniere de a e.ecuta !a lirea la Bra dupa apa are4tractiune ur&ea3a , apa area circularaB :a lirea e te o traectorie inu oidala" incepe prin apa area apei cu pal&ele pre lateral (a0" apoi tractiunea curta" paralela cu linia &ediana" a!and coatele ridicate (-0 i e ter&ina printr-o apa are circular-accelerat (-iciuita0 pana la ni!elul pieptului" #ara a #i condu e dincolo de linia tran !er ala i&a%inara care ar uni u&erii (<0(c0/

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) (&o&entul de incepere a tractiunii a!and coatele ridicateC po3itia e te caracteri tica i poate #i intalnita i la re tul procedeelor de inot///0 $e!enirea co&porta i ea 3 #a3e2 conducerea pal&elor prin apa pre inainte (d0" intinderea ener%ica la &a.i&u& a -ratelor (e0 i &arcarea pau3ei de alunecare prin &entinerea -ratelor intin e (u&erii" a!and capula &ult &o-ili3ata in -a cula uperioara0 pentru a per&ite incadrarea capului i a t#el di&inuarea upra#etei care ar putea conduce la !alori ridicate ale re3i tentei #rontale (#0" apoi" reluarea !a lirii////

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) 6*otul >o 6 poate a!ea ca ori%ine o di&inuarea a aportului datorat &i carilor picioarelor #apt care induce re#le. ne!oia de a cauta noi puncte de pri>in pe apa" pri>in nece ar in pri&ul rand u tinerii &o&entului de plutire i &ai putin i&portant" acu&" &o&entului de inaintareC inotatorul no tru !a incerca a e 6a%ate6" a e 6catere6 pe apa in loc a 6patine3e6 = alunece pe ea ////

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) O alta %re eala #rec!ent intalnita e te conducerea -ratelor pre inainte prin coaterea ace tora din apa ( re%ula&entul inter3ice acea ta &aniera dar &ulti ar-itri i o#iciali la a ne anctionate a e&enea %re eli" in #ond e poate pune ca &aniera are in !edere cre terea !ite3ei i aici e poate aplica pro!er-ul G6 copul cu3a &i>loacele6" e te o c1e tiune contro!er ata a aplicarii re%ula&entelor///0

(*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) :a lirea cu pal&ele pana u- a-do&en" ( u- linia tran !er ala i&a%inara care une te u&erii0 !a deter&ina cu#undarea capului" trunc1iului i pierderea !ite3ei initial reali3ate/ Drin conducerea pal&elor pre inainte pe o di tanta du-la ca lun%i&e tot ce a6ca ti%at6 !a lind pana u- a-do&en e !a pierde iar coordonarea" i ea" !a #i deteriorata/

(2 &aniere de a incepe in piratia , -ra 6>apone36 i -ra cu 6del#ini3are6 - conducerea pal&elor pe te upra#ata apei///0 (*grafica Swimming man a!, *INA +SC, Se !, %&,,) *1eia ucce ului" a reu itei in o-tinerea unei inaintari e#iciente cu a>utorul &i carilor de -rate e te incroni3area &o&entului de 6apa are circular--iciuita6 a apei (#inalul !a lirii pana la ni!elul -ar-iei" pernului0 cu &o&entul in piratiei (adica a ridicarii capului din apa0/ 'ici e te i&portant ca ele!ul a introduca in repetarea ciclurilor de !a lire cu -ratele a unui rit& opti&" care poate #i o-tinut i= au prin curtarea lun%i&ii !a lirii , ace te tatonari e !or ta-ili3a atunci cand ele!ul de!ine tapan pe &i care/ Mecani &ul actului re pirator2 *a i la cra+l" #luture-del#in ///" unt de re&arcat 3 #a3e" #iecare cu un et de indicatii di#erite2 INSDI$'8I'4'DN99'49@DI$'8I'/ In piratia- la Bra -ul &odern inceperea in piratiei are ca puncte de reper ulti&a partea a !a lirii (apa area -iciuita0 pana la inceperea pri&ei parti a conducerii pal&elor pre inainte/ In ace t &o&ent &i carea pal&elor #ac ca u&erii" capul inotatorului a e ridice pe te upra#ata apei , deci acu& e te #oarte u or a e e#ectue3e in piratia/// Mo&entul prielnic ale e te propriu #iecarui inotator i de#ine te 6 tilul6 ace tuia/// Se e.ecuta printr-o ridicarea a capului pre i&ediata !ecinatate a apei de unde e poate in pira cu u urinta/ Mo&entul e te de curta durata i pentru ace t &oti! reco&andarea %enerala 6nu te laco&i a tra%i &ult aer ///6 e te per#ect !ala-ila/ )aca e.ecutantul ridica prea &ult capul pentru a putea in pira le>er !a deter&ina o adancire a &e&-relor i a oldurilorC a t#el e !a deteriora po3itia ori3ontala a corpului" picioarele e !or a#unda i re3i tenta de inaintare !a cre teC )aca e.ecutantul !a in pira &ult aer (con iderandu-l i&perio nece ar////0 in #a3a ur&atoare " de e.piratie e !or i!i di#icultati care repetate la 3-4 cicluri !or deter&ina u#ocarea i deci , o-o eala pre&atura/

(*grafica Science of swimming, J. Co nsi!man, "!ooming#on, Io$a,%&'()

(*grafica Science of swimming, J. Co nsi!man, "!ooming#on, Io$a,%&'() (&o&entul in piratiei e te pla at in #inalul !a lirii i olicita apoi conducerea rapida a -ratelor pre inainte //0 'pneea , e te con ecuti!a actului de a in piraC e te o #a3a nor&ala care per&ite porirea relati!a a pre iunii aerului (o.i%enului0 pentru a #acilita reu ita unui c1i&u#icient la ni!elul ter&inal al pla&anilor/ 'pneea nu tre-uie a dure3e prea &ult , ea e !a con idera ter&inata atunci cand aerul adu in incinta pla&anilor i i &ani#e ta" cat de cat" e#ectul de &arire a portantei" a #lota-ilitatii" apoi aerul !a #i e.pirat/ 9.piratia , repre3inta 6c1eia6 ucce ului in practicarea inotuluiC e#ectuarea ei in ter&enii de &ai >o !a a i%ura conditia &a>ora a e.pre iei 6inotul F arta de a re pira6/ O-iecti!ul principal a unei -une e.piratii e te ca aerul e.pul3at a #ie" cantitati!" e%al cu aerul in pirat/ Orice a-atere de la acea ta re%ula de aur !a conduce" i&ediat la di con#ort re pirator i la alterarea pre tatiilor/ Doate ca ati re&arcat " la &arile co&petitii" &ulti dintre ca ti%atori" ter&ina e#ortul #ara a &ani#e ta nici o ur&a de di co&#ort re pirator (ni&eni nu %a#aie ///0C ace t lucru e te" &ai &ult ca i%ur" cel &ai i&portant lucru din e!olutia ce a-ia -a inc1eiat 2 ec1ili-rul dintre in piratie i e.piratie e te atat de per#ect incat inotatorul" care a reu i

c1iar un record//" nu pare deloc o-o it , in orice ca3 nu &ani#e ta nici o ur&a de o-o eala &ecanica ( u#ocare0 atat de de intalnita la &a>oritatea incepatorilor/ In #inalul a-ordarii pro-le&ei re piratiei , conclu3ia poate #i e.pri&ata a t#el 2 6cel care inota -ine o #ace deoarece are un rit& ec1ili-rat al re piratiei6" re tul pro-le&elor (e#ortul &a.i&al" te1nica corecta///0 unt per#ect dependente de auto&ati3area rit&ului &i carilor re piratorii i de aportul O.i%enului///<

MISCARI EFECTUATE CU PICIOARELE

Descrierea miscarilor de picioare la inot repeta definitia folosita la descrierea miscarilor efectuate cu bratele: miscarile de picioare se incadreaza in categoria miscarilor ciclice, simetrice, avand ca loc de origine zone posterioare ale centrului de greutate atunci cind corpul adopta pozitii fundamentale corecte.; deci cand cineva reproduce altfel de miscari (sacadate, asimetrice, svacnite etc.) acele miscari nu vor avea rezultatul scontat. Din acest punct de vedere ele se aseamana cu miscarile naturale de mers, alergare, sarituri. La procedeele Craul si Spate ele sunt alternative la Delfin si ras sunt e!ecutate concomitent, simultan. La procedeul Craul fata de Spate sensul miscarilor este sc"imbat de insasi pozitia fundamentala de inot si deci invatarea concomitenta a acestora este deosebit de avanta#oasa. $mbele miscari seamana cu niste pendulari sau lopatari, adica mai degraba cu niste biciuiri ale labelor, intinse si suple, articulate (este gresita indicatia tine genunchii intinsi sau nu indoi genunchii....) La Delfin %geometria% miscarii este foarte asemanatoare cu conturul intalnit la Craul sau Spate, avand labele bine intinse in fle!ie plantara (cu ristul ca la un sut de fotbal...). &ndulatia are originea in miscarea ondulatorie a trunc"iului si a soldurilor de la care pornesc succesiv impulsuri ritmice. Singurul procedeu care pare net diferit de cele anterior analizate este rasul. $ici nu avem pendulari sau ondulatii (cu toate ca noua tehnca de inot Bras are in compozitia sa si ceva din ondulatiile delfinistului...) ci vasliri simetrice, comcomitente, pe un traseu eliptic, avand labele pozate in fle!ie dorsala miscari care, la fel ca la brate, au o faza activa , de vaslire si o faza pasiva de reintregire a ciclului. La bras regulamentul cere clar ca miscarea sa fie simetrica si concomitent e!ecutata deci nu sunt admise acele forfecari des intalnite la unii incepatori & indicatie comuna la toate cele ' categorii de miscari cu picioarele este ca ele trebuie sa evite miscarile spre adancimea apei si sa aibe permanent ca reper de control suprafata orizontala a apei; atunci cand loviturile de indreapta spre adancul apei sporul de viteza va fi diminuat.

(endularea Craul ) este o miscare ciclica, alternativa in care: ) la faza descendenta compunerea miscarii are un final realizat prin indoirea genunc"iului prin care este pregatita lovirea biciuita a apei cu gamba si laba piciorului avand spitul intins.

*aza a doua ) ascendenta se deosebeste net de prima prin faptul ca intreg piciorul este ridicat bine intins. (rin indoirea anterioara a genunc"iului apa dislocata imediat ocupa locul ramas liber dar ocuparea volumlui nou creeaza conditia ca apa sa fie, c"iar pentru un singur moment ...+ %mai grea% iar faza a doua, ascendenta va avea de invins volumul anterior de apa; cand acest %du)te vino% se petrece alternativ la ambele picioare se realizeaza forta unui moment de forfecare care va a#uta decisiv plutirea partii inferioare a corpului (bazinul, picioarele).

(*grafica din IN !" #anual, #. laru, ed $port"!urism, %&'() ,rmarite cu bunavointa, totusi, aceste miscari seamana mult cu cele de mers mai ales cu mersul pe poante ca la balet (copii care fac balet sunt buni inotatori de picioare cra-l...). . greseala de neiertat este cea de a ridica piciorul altfel decat bine intins; ridicare labelor avand genunc"ii indoiti compune o miscare de mers inapoi, ca racul.... /emediul la aceste greseli inerente oricarui incepator este cerinta de a inalta pluta de antrenament peste suprafata apei (ca o tava plina cu pahare...), fapt ce va imprima e!ecutia miscarilor de ridicare cu genunc"ii intinsi ( vezi )egea *"a a mecanicii + a actiuni si reactiunii, Ne,ton). Cel care ridica pluta si doreste sa indoaie genunc"ii va observa ca nu poate mentine pluta sus si capul se scufunda iar pentru acest motiv, in mod refle!, va cauta volume mai mari de apa in care sa se ec"ilibreze 0 $cest lucru nu)l poate face decat daca se misca, ridica piciorul cu genunc"ii intinsi si deci astfel va inota corect.

%Lopatarile% Spate ) $mbele faze sunt aproape identice ca cele observate la cra-l; mentionam ca la miscarea (lopatarea) in sus, indoirea genunc"ilor nu trebuie sa se faca pana la iesirea lor peste suprafata apei. $pa este aruncata in sus de o miscare energica din genunc"i ( aidoma unui sut cu mingea la fotbal), iar faza descendenta, de reintregire a ciclului, se va face cu picioarele bine intinse

( o apasare in -os a apei) incepatorul va deslusi rapid sensul lopatarilor pe Spate daca i se va sugera %sa azvarle in sus apa cu labele...%, evident numai din pozitie corecta de plutire pe spate.

(*grafica din IN !" #anual, #. laru, ed $port".!urism, %&'() &ndulatiile Delfin ) este o miscare ciclica, concomitenta; la faza descendenta ( lovirea apei), compunerea miscarii are un final realizat prin indoirea genunc"ilor si astfel este pregatita lovirea biciuita a apei cu gambele si labele picioarelor avand spiturile intinse. *aza a doua) ascendenta se deosebeste net de prima prin faptul ca ambele picioare se ridica mobilizate printr)o ondulatie din solduri, picioarele fiind bine intinse. (rin indoirea anterioara a genunc"ilor apa este dislocata si imediat ocupa locul ramas liber dar ocuparea noului volum creeaza conditia ca apa sa fie pentru un singur moment +%mai grea% iar faza a doua, ascendenta va avea de invins volumul de apa anterior; astfel se realizeaza forta unui moment de ondulare care va a#uta decisiv plutirea unei partii mari a corpului (trunc"iul, bazinul, picioarele)

(*grafica IN !" #anual, #. laru, %&'() $ceste ondulatii seamana mult cu cele folosite de delfini care genereaza astfel o forta mare de vaslire . cele doua faze nu trebuie sa aiba amplitudine prea mare in completare cu miscarile soldurilor, a trunc"iului se vor structura momente ritmice de propulsare a apei si astfel inaintarea se va remarca cu usurinta.

1aslirile cu picioare ras ) *aza pasiva, de pregatirea vaslirii propriu)zise: incepe cu labele intinse (ca la restul procedeelor...) dar pe masura ce se realizeaza indoirea genunc"ilor2aducerea calcailor spre sezuta ..., are loc o sc"imbare a pozitiei labelor ( din fle.ia plantara spre fle.ia dorsala) 2 o departare laterala a genunc"ilor (unul fata de celalalt). $ceasta miscare are comple!itatea ei rotatie e!terna din solduri, completata de o rotatie asemanatoare a gambelor2labelor cu varfurile in fle!ie dorsala. 3ste o miscare care se opune sensului inaintarii corpului si deci ea trebuie sa reusesca a nu genera valori mari ale /ezistentei frontale. $cest lucru nu va putea fi reusit decat: ) Daca indoirea picioarelor si aducerea labelor spre sezuta se va face lent ( mult mai incet decat vaslirea...%) (a) ) Daca indoirea genunc"ilor nu este orientata sub abdomen (b) ci din contra se va urmari ca genunc"ii sa %ramana in urma% si doar labele sa a#unga cat mai aproape de solduri. *aza activa, este cea a vaslirii propriu)zise care va avea un contur eliptic (atentie + nu circular../), de parca apa ar fi impinsa2adunata cu calcaile..., pana la intinderea completa a ambelor picioare. /egulamentar simetria si concomitenta vaslirilor la ras este mult cercetata de arbitrii unui concurs, cele mai multe descalificari au subiect aceste cerinte ferme ale regulamentului de inot sportiv.

(*grafica IN !" #anual, #. laru, %&'() $ceste precizari (cele legate de faze si pauza) vor avea un sens usor diferit, particular cand vom incerca sa descriem miscarile de picioare ras, desigur in compania unor e!ecutii perfecte, caracteristice inotatorilor sportivi.... 0 4nvatarea vaslirilor cu picioarele ras incepe, ca si la restul procedeelor de fapt..., cu memorarea analitica a acestor repere (este obisnuita cererea ca e.ecutantul sa inchida ochii si sa incerce a reproduce astfel reprezentarea miscarii...). 1aslirile ras odata deslusite se va putea trece la e!ercitiile de brate, in compania respiratiei etc. $cest progres nu va putea fi realizat fara eficienta reala a miscarilor de inaintare cu picioarele. 5n caz contrar incepatorul se va tot +%agata% de apa si nu va sintetiza simtul alunecarii pe apa... Deci este bine sa incepeti cu o buna invatare a miscarilor de inot cu picioarele, apoi lucrurile se vor simplifica si bucuria de a inota %frumos% va duce la evolutii si mai reusite....

POZITII FUNDAMENTALE DE PLUTIRE SI INAINTARE

*iinta umana, corpul uman aflat in stare de imersie, scufundare in apa (evident + cu intentia de a inota ...) trebuie sa tina cont de urmatoarele cerinte: ) Sa faciliteze corpului un ec"ilibru cat mai stabil, confortabil pentru a putea pluti; ) Sa permita continuitatea respiraiei; ) Sa reuseasca sa inainteze prin apa cat mai eficient (de dorit cu tehnica corecta a procedeelor de inot sportiv)0 /espectarea acestor cerinte are ca efect o intrepatrundere naturala intre nevoia de a pluti si intentia de a inainta (simtul apei) si asistam la o interdependenta certa atunci cand una dintre cele 6 cerinte este negli#ata in mod sigur ca si restul de cerinte vor avea de suferit. 7reselile apar si reusita, performanta se lasa asteptata. 5notul sportiv beneficiaza de 8 pozitii fundamentale (pozitia de plutire ventrala si pozitia dorsala). $ceste pozitii sunt asemanatoare si deci odata ce una este insusita ea poate facilita transfer pozitiv pentru invatarea celeilalte si ulterior a tuturor procedeelor de inot sportiv.

(*grafica din 1lavanie, #a2aren2o, 3iz2ultura I $port, #os2va, %&'4) 51rincipalele planuri la care se raporteaza pozitia inotatorului6 Dintre cele 6 indicatii ma#ore ale inaintarii eficiente prin apa a sportivului: tempoul " rar, corpul "bine scufundat, vasliri efectuate " adanc ) cerinta de a pluti si inainta avand corpul cat mai %scufundat% asigura corpului cea mai prielnica solutie de pierdere aparenta a greutatii (7rhimede) si cea de prevenire, diminuare a curentilor frenatori, turbionari (Bernoulli). 5n activitatea de invatare sau de simplu agrement in apa se pot realiza infinite forme ale acestor pozitii; apa usureaza adoptarea lor dar recomandarile noastre raman aceleasi %invata sa plutesti adoptand un ec"ilibru le#er, rela!at, cat mai stabil si durabil%. $ceste conditii se pot realiza fie cu corpul perfect g"emuit ( generic numim u de 1asti ) cu care ne obisnuim despre %misterele plutirii fara miscari%, fie cu corpul perfect intins ( 1luta) care va constitui primul pas in formarea %simtului apei% in scopul invatarii plutirii si inaintarii comode, eficiente. 5ndiferent de pozitia e!ersata sau de modul cum dorim sa inaintam, trebuie sa controlam permanent starea, #ocul

%intindere2rela!are%9 suplete, cu care ne vom permite atat adoptarea unei pozitii stabile (o tinuta intinsa cat mai mult apropiata de orizontala apei) dar si o fermitate a tonusului muscular care va da corpului forma adecvata de penetrare, inaintare prin apa (punerea in valoare a lungimii corpului fiecaruia stiind ca aceasta este dimensiunea care va a-uta inaintarea + vezi Nr. 3roude"8e9nolds).

(*grafica $,imming manual, 3IN7 !$:0 %&'', $eul) :pluta ventrala ; dorsala ....<

(*grafica IN ! ,annual. #. laru, ed ;$! %&'() : .u de (asti ....<

1++/233444.G5NS67G5NS67.COM3MI8C6A.O7 A853A81IM6D6.1+M MECANICA LEGILE FORMULATE DE SIR ISAAC NEWTON (1642-1727).

(rima lege ) Legea 5nertiei este astfel formulata : un corp aflat in stare de /epaus sau de =iscare uniforma, rectilinie va continua sa pastreze starea sa initiala atat timp cat asupra sa nu actioneaza o alta *orta e!terna sau in cazul corpului uman o *orta interna ( in engleza $ bod> at rest or in uniform motion in a straig"t line continues in t"at state until acted upon b> some e!ternal force, or in t"e case of t"e "uman bod>, some internal force). 5n cazul nostru se presupune ca pentru a initia o miscare de inot s)ar cere a fi depasita inertia de repaus sau a modifica miscarea prin forta interna, a contractiilor musculare.. &data inceputa, miscarea poate fi influentata, ingreunata de /ezistenta apei, de 3fectul gravitational si de insasi caracterul (arg"ilor care participa la biomecanica miscarii prin oasele membrelor si articulatiile care le deservesc. ?eoretic, sa acceptam ca miscarea de vaslire consta dintr)o trecere de la pozitia de repaus (statica) la inertia de inaintare (dinamica) cu tendinta evidenta de a reveni la inertia de repaus

datorita apei, gravitatiei si, mai ales, a lipsei unei noi forte sau a diminuarii acesteia printr)o te"nica gresita, rudimentara de vaslire.

(grafica din Biomehani2a plavania, <.#. =atiors2i, 3iz2ultura I $port, %&'%) :5nvingerea inertiei se manifesta si in asemenea e!ercitii2dispozitive care ingreuneaza inaintarea< 5ncepatorii nu stiu cum sa alimenteze optim, eficient inertia dinamica initiata; ei vor incerca la intamplare si fara a cunoaste bine (pana la automatizare) geometria miscarilor corecte nu reusesc sa depaseasca perspectiva revenirii la starea de repaus. 3i cred ca adoptand tempouri ridicate (suite de miscari inadecvate invingerii rezistentei apei), pot reusi sa inainteze dar astfel oboseala apare de foarte timpuriu pe un randament scazut si eficienta precara. 4ncepatorul nu este constient de acest regim gresit de miscare. 3l nu are capacitatea te"nica corecta si numai dupa mai multe repetari, tatonari, va invata cum sa)si mentina, sa alimenteze facil stare de inertie dinamica. /epetand corect, treptat vor disparea miscarile dezordonate, imprecise, de e!. ) incepatorul craulist nu va mai %ciomagi% apa, brasistul invata sa diferentieze faza de pregatire a vaslirii cu picioarele (care se cere a fi mai lenta...) de faza propriu)zisa a impingerii eliptice a apei (care trebuie sa fie cat mai energica,...), spatistul va evita sa mai %plesneasca% zgomotos apa cu bratele (pentru a evita %impotrivirea% naturala a apei), delfinistul va incepe sa sincronizeze cele 8 ondulatii cu fazele iesirii 2 intrarii bratelor in apa, etc. 5ntre etapa in care incepatorul e!ecuta miscarile cu rigiditate, avand bratele e!agerat de mult incordate si etapa in care el e!ecuta miscarea suplu, folosind corect articulatiile (coate, g"enunc"i etc.) este un drum cam anevoios, presarat de efort de constientizare (atentia), apoi de automatizare (rabdarea) pentru a deprinde, in fond, cum se aplica corect %prima lege a mecanicii%... in fapt adoptarea unei prestatii biomotrice care va avea un tempou optim iar obligatoriu ) un traseu corect de vaslire. $ceste doua repere pot fi intelese de incepator daca acestuia i se recomanda: %inoata cu cat mai putine miscari fara ca acest tempo sa)ti scada viteza de inaintare%... , indicatie care solicita atat o buna %dramaluire% cat si o atenta %c"eltuiala% a efortului, in fond ) gri#a de a inota corect, cerinte atat de plastic e!primate in celebrul aforism antic : *estina lente..., 7rabeste)te incet 000 Legea a 8)a: a $cceleratiei, este formulata astfel: sc"imbarea pozitiei sau a momentului unui corp este proportionala cu *orta, invers)proportionala cu 7reutatea si are directia indicata de aplicare a *ortei dominante.

5n cazul inotului, vaslirile bratelor, propulsia picioarelor sunt generatoare de *orta a carei aplicare va avea ca rezultat sc"imbarea pozitei corpului (inaintarea). $ceasta inaintare va fi cu atat mai mare cu cat *orta aplicata este mai mare (@), inaintarea va fi mai mult a#utata cu cat 7reutatea corpului este mai mica (8) si, inaintarea va avea directia dominanta data de e!ecutia te"nica (cat mai perfecta...) a miscarilor de inot (din te"nica celor ' procedee sportive)(6). ,rmarind aceasta enumerare, se remarca ca o necesitate evidenta urmatoarele cerinte: inotatorul sa fie viguros, puternic (sa aibe *orta) pentru a se impune in fata apei (a), sa fie cat mai usor in apa pentru o cat mai buna flotabilitate (criteriul % oaselor de porumbel%) (b), inotatorul va inainta dupa cum aplica (corect ; incorect) *orta vaslirilor (c). Daca aceste vasliri vor fi aliniate la a!ul lung al corpului aflat in imersie ) directia va fi rectilinie, in caz contrar directia va fi imprevizibila, in cel mai bun caz serpuita. $cest amanunt pune, in odata, in valoare recomandarea de a inota corect: lungimea unui bazin are A.m dar prin serpuire este cert ca inotatorul va parcurge mai mult decat A.m....B0 5ar cronometrul sau oboseala va certifica acest lucru .... Legea 6)a: a $ctiunii si /eactiunii, este formulata astfel: fiecarei $ctiuni ii corespunde o /eactiune egala si de sens opus ( in engleza: to ever> $ction t"ere is an eCual and opposite /eaction). La modul general ) aceasta lege poate fi interpretata la inot astfel: inaintarea se datoreaza propulsiei apei pe o directie contrara, opusa acesteia (a) sau, (varianta de intelegere cea mai modernaD ) vaslirile se spri#ina pe aplicarea unei forte de spri#in opuse oferita de apa (b)(vezi Counsilman, Cap.E;8') 5ncepatorul trebuie sa sesizeze ca, de fapt, apa este incompresibila cu toate ca densitatea ei este minimala. 5ata un e!emplu clasic in care putem remarca manifestarea aceastei legi: )incepatorul este indemnat sa inainteze numai cu a#utorul miscarilor de picioare (avand in palme un spri#in plutitor ; o pluta de antrenament etc.), dar necunoscand te"nica, miscarile sale il conduc spre inapoi (ca racul...) D$/ D.(atentie), )daca i se va sugera o ridicare a plutei peste orizontala apei, o simpla inaltare in aer a plutei (9 $ctiune) conform acestei legi, picioarele vor cauta instinctiv un spri#in mai consistent in apa (9 /eactiune), fapt pentru care miscarea picioarelor va tinde a se produce mai intinsa, corecta deci si corpul va incepe sa inainteze, incepatorul intuind imediat adevaratul sens al miscarilor de picioare. Legile parg"iilor, bine intelese, pot oferi e!plicatii convingatoare pentru cultivarea preocuparii de folosire numai a te"nicii corecte, iar in planul performantei selectia sa fie dir#ata si de concluzii e!trase din cunoasterea acestor legi. *ormularea clasica a legii parg"iilor reprezinta o egalitate intre *orta de aplicare a contractiei musculare si /ezistenta opusa de densitatea volumului de apa, in formula: : *. ! b.*. < 9 : /. ! b./. < adica : valoarea *ortei contractiei musculare (*.) inmultita cu Lungimea bratului care aplica aceasta forta (b.*.)trebuie sa fie egala (9) cu valoarea /ezistentei opusa de apa (/) (turbionara,

frontala, vascozitate,de frecare, data de compozitie c"imica a apei, densitate, de starea fizica valuri, curgere, curenti etc.) inmultita cu Lungimea bratului /ezistentei (b./.), toate aceste repere raportate la e!istenta unui punct de Spri#in (S) (F) 4n general sunt admise, 6 tipuri de parg"ii: (arg"ie de gradul @ La care dispozitivul are ordinea /. s. *. (ca la fantana); ))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) (arg"ie de gradul 8 La care dispozitivul are ordinea s. /. *. (ranga ridica o lada) ))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) (arg"ie de gradul 6 La care dispozitivul are ordinea s. *. /. (cazul biomotricitatii alergare, inot) )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Cum pot fi apreciate, in cazul inotului, o serie de valori diferite a acestor repere B 1om analiza cateva variante: 5postaza $ biotip cu talia de cca @G.cm *. ) *orta contractiei musculare in apa 9 cca.@. Hgf (valoare obisnuita la inot); b.*. lungimea bratului *ortei 9 cca.6. cm. (valoare apro!. la Latisimus Dorsi); /. /ezistenta opusa de apa 9 valoare necunoscuta (I9B) b./. lungimea musc"iului de la insertie pana la varful degetelor palmei avand bratul in pozitie corecta de vaslire 9 cca. G. cm. ))))))))))))))))))))))))))) F:(* 9 *orta contractiei e!primata in Hgf.; b.*. 9 distanta in cm. de la originea punctului fi! a musc"iului la punctul de insertie pe bratul /ezistentei; / 9 valorile opuse de apa e!primata in Hg. ; 1olum apa; b./. 9 distanta de la punctul de insertie a musc"iului efector pana la punctul in care apare momentul ma!im de rezistenta a apei)< 5ntroducand aveste valori in egalitatea anterioara, rezulta: @. ! 6. 9 / ! G., adica 6..9G./, de unde / 9 ',6 Hgf. (entru a verifica calculul luam acum ca necunoscuta valoare *., caz in care egalitatea ar arata astfel: *. 9 necunoscuta b.*. 9 cu 6. cm / 9 ',6 Hgf b./. 9 cu G.cm adica * ! 6. 9 cu ',6 ! G., ceea ce duce la 6.* 9 6@., rezultand ca * 9 @.,@ Hgf.

$ceste valori indica ca alegerea lor este facuta si apreciata in mod obiectiv, impartial iar din punct de vedere al selectiei conduce la cerinta ca in activitate sa fie selectati biotipuri cu ?alie mare si cu musculatura longilina. $ doua ipostaza: 5n situatia cand selectia ar decide alegerea unui biotip cotat mediocru la valorile b.*. (musculatura responsabila cu efectuarea contractiei necesara vaslirii), avand in vedere ca lungimea musculaturii nu poate fi usor modificata, ramane in discutie, ca o consecinta certa, necesitatea de a mari b./. (lungimea anvergurii, a bratului), ceea ce devine posibil numai printr)o te"nica de miscare supra)corecta (0) si care raspunde cat mai bine la legile mai inainte amintite. ( la acest capitol pot e!ista numeroase variatii ale valorilor discutate, noi am ales doua dintre cele mai importante pentru inotul sportiv).

COMPUNEREA / DESCOMPUNEREA FORELOR, !"#$% #& '!()!*"#+ +,-#.+*%.

CunoscJnd valorile *orKei prin calcularea egalitLKii pJrg"iilor de gradul 6 (mai Mnainte analizatL) putem e!plica sensul Ni valoarea unei miNcLri (a unui moment urmLrit, calcularea unui vector conf.cu direcKia sa etc.), aNa cum se poate observa din grafica urmLtoare ...

5n figura prezentatL este analizatL compunerea Ni decompunerea forKelor care apar Mn anumite momente Mn timpul vMslirii (conf.%regulii laturilor egale Ni paralele douL cJte douL Mn cazul unui paralelogram%). 3ficienKa va depinde de modul cum este aplicatL forKa prin cea mai convenabilL poziKie adoptatL de o suprafaKL de vJslire (palma, Mntreg braKul, sau picioarele etc). La momentul @ . rezultanta *orKei aplicate este perpendicularL pe planul palmei, iar descompunerea acesteia ne aratL cL vectorul orizontal care are sensul dat de vJslire (() este mai mic decJt vectorul vertical care nu este implicat Mn reuNita vJslirii (O) $stfel, la acest moment al vJslirii se poate spune ca *orKa aplicatL nu serveNte pozitiv Mnaintarea ci, mai repede, necesitatea de a pluti concluzia ar fi indicaKia ) sportivul sL poziKioneze palma nu cu planul de atac pus %capac% pe orizontala apei ci pe o direcKie apropiatL de verticalL care ar permite o mai bunL aplicare a *orKei spre a spri#ini Mnaintarea Ni nu plutirea. DacL, dimpotrivL adoptL aceastL poziKie este cert cL ea va servi plutirii vezi faza de alunecare prielnicL la orice procedeu de Mnot La momentul 8 rezultanta *orKei aplicate poate fi descompusL, tot conform %regulii laturilor egale Ni paralele douL cJte douL Mn cazul unui paralelogram% rezultJnd un vector mai

mare pe orizontalL (adicL Mn sensul direcKiei vJslirii) componentL ce are o valoare pozitivL (() mai mare decJt vectorul vertical care susKine plutirea, componentL care va avea o valoare negativL (O), deci mai micL. 5n urmLtoarele momente ale miNcLrii de vJslire, dacL palma va fi menKinutL corect avJnd degetele orientate Mn #os, descompunerea *orKei de vJslire se va produce la fel ca la momentul 8, indicaKia fiind cu atJt mai importantL avJnd Mn vedere cerinKa, posibilitatea ca sportivul sL menKinL planul palmei perpendicular pe direcKia de Mnot, respectiv pe planul a!ului lung al corpului.

:corect<

:greNit<

(*grafica $cience of s,imming, >. :ounsilman, Bloomington, Iova,%&?@) $ceste aspecte, pur teoretice, trebuie sL ne convingL dece sunt atJt de importante indicaKii ca %Kine cotul sus% sau Mn cazul vJslirii bras cu picioarele %Mntoarce NpiKurile spre Mn afarL% etc.

:Pine cotul sus, Mnainte D0<

:Pine NpiKurile, labele ca %C"arlie C"aplin%D0 <

(grafica IN !"manual metodic, #. laru, ed. $port"!urism, %&'(, Buc.)

CENTRUL DE GREUTATE (CG)

/eprezinta punctul in care se afla concentrate *ortele care compun =asa 7reutatea corpului (C7).

$cest reper, de regula, nu se suprapune cu punctul in care inotatorul obtine 3c"ilibrul in apa (C3), mai intotdeauna, e!ista o diferenta de pozitionare a acestora. $r fi dorit ca ele sa coincida dar nu se poate intampla asa ceva prea des (doar daca activitatea de selectie este preocupata de acest aspect in fond tranzitoriu...).. 5n cazul cand C7 se afla sub centrul de ec"ilibru (C3) vom avea o pozitionarea fericita acest fapt atesta ca #umatatea superioara a corpului este mai %usoara% si deci vaslirile nu vor fi efectuate si pentru a sustine plutirea acestei parti; invers, cand C7 este deasupra C3 este posibil ca #umatatea inferioara a corpului sa fie mai grea, caz in care picioarele ar %atarna% mai adanc si deci atat bratele cat si picioarele, mai ales, vor fi mai mult implicate in asigurarea unei plutiri convenabile in detrimentul aplicarii energiilor pentru inaintare ca in figura urmatoare:

(grafica din IN !."#anual metodic, #. laru, ed. ;$!, %&'()

DE LA /ERNOULLI LA 0 COUNSILMAN
Daniel ernoulli (@G..)@GE8), matematician si fizician elvetian interesat in domeniul mecanicii fluidelor si gazelor a fost interpretat ingenios de Dr.Q.Counsilman in Science of s-imming, 5ndiana, @RGG, ,S$. care pornind de la legile lui ernoulli, a observat ca efectul propulsiv pe care il au palele unei elice este asemanator miscarilor de vaslire corecte efectuate de inotator. (fiecare pala actioneaza pe distante scurte volume cit mai mari de apa, aer., asemanator miscarilor de vaslire la inot.) 3l a remarcat ca fiecare vaslire are in compozitia sa elementele pe care le are elicea aflata in miscare si anume in speta, palmele cauta sa aplice forta pe directii scurte, laterale pentru a cuprinde ; strabate volume cat mai mari de apa si astfel sa obtina un spri#in mai mare din partea acesteia, asta in comparatie cu aplicarea fortei pe o distanta lunga care va Sscapa% apa din palme si deci volumul dislocuit va fi mai mic, ineficient. 5n acest model se poate regasi si relatia parg"iilor de gradul 6 care sunt specifice biomotricitatii in fapt inotatorul se spri#ina de apa si astfel va inainta spre deosebirea, aparenta, prin care inotatorul va inainta ) daca disloca cat mai multa apa impingind)o pe directie contrara inaintarii0 5n final, desi pare neasteptat, vaslirea corecta este o miscare sinusoida si nu una liniara, asa cum rezulta si din grafica alaturata

(Fgrafica $cience of s,imming, >. :ounsilman, Bloomington, Iova,%&?@) : fiecare procedeu te"nic de inot, are la miscarea bratelor o forma asemanatoare cu miscarea elicei "elicoidala< $ceste imagini arata doua interpretari vec"i despre realizarea vaslirilor: (rima are compunerea momentelor identica cu cea a vapoarelor cu zbaturi:

(sectorul producator de viteza este foarte scurt, in schimb componenta destinata plutirii este mare...)0 $ doua reprezinta forma de miscare cat"erpilara a senilei de tractor (de unde lipseste momentul de alunecare in folosul prelungirii momentelor de tractiune a apei ). $mbele reprezentari sunt ine!acte si reflecta modul cum era conceput inotul in urma cu cca A.)@.. de ani.

(*grafica $cience of s,imming, >. :ounsilman, Bloomington, Iova,%&?@) Studiile lui Q. Counsilman au demonstrat ca, de fapt, vaslirile se compun ca parti ale miscariii "elicoidale asemanatoare cu cea a elicei. 5n felul acesta se e!plica si teoria parg"iilor de gradul 555 (proprii biomotricitatii animale, umane) si se intelege ca vaslirea este cu atat mai eficienta cu cat ea disloca volume mari de apa pe distante scurte (ma.imum de randament).

(*grafica $cience of s,imming, >. :ounsilman, Bloomington, Iova,%&?@)

ASPIRATIA 1IDRODINAMICA
/eprezinta fenomenul prin care apa realizeaza, la trecerea corpului spre inainte.., o forma de franare suplimentara; apare pe suprafata posterioara a palmei, bratului care vasleste, prin formarea unui volum gol de aer pe care apa tinde sa)l ocupe difuzandu)se astfel in directie inversa vaslirii, TaspirandT apa si contribuind astfel la cresterea rezistentei opusa la inaintarea corpului ( ernoulli) ;

(Arafica din 1lavanie, %&'', 3iz2ultura I $port) : 5ata cum intrevede cercetatorul rus 1.5. Lopu"in atenuarea, in antrenament, a efectelor absorbtiei negative la inot< (entru te"nica sportiva corecta si eficienta se impune respectarea cerintei de realizare a vaslirilor cu o forta optima corelata cu marimea suprafetei care efectueaza vaslirea, astfel: ) daca suprafata de vaslire este mica (cazul copiilor incepatori), atunci forta vaslirii va avea o valoare mica iar pentru a realiza o viteza cit mai mare copilul va creste TtempoT)ul (ceea ce va spori consumul de energie si implicit gradul de oboseala...); ) daca, dinpotriva, suprafata de vislire este mare (cazul adultilor cu te"nica corecta, sau, cind sunt folosite Spalmarele%), forta de vaslire va avea o valoare mare, iar eficienta va fi atinsa prin scaderea TtempoT)ului (ceea ce va creste randamentul inaintarii iar procentual gradul de oboseala nu va fi mare). Cea de a 8)a solutie (prin scaderea tempoului si cresterea fortei) este dezirabila:

(*grafica $cience of s,imming, >. :ounsilman, Bloomington, Iova,%&?@) 5ata ilustrarea teoretica a doua probleme care apar la inaintarea unui corp in apa: /ezistenta frontala in functie de suprafata care o are apa de intampinat (2) si, $spiratie negativa care apare dupa trecerea apei ()). $mbele forte au efect frenator deci (atat la Selectia pentru performanta cat si la invatarea te"nicii corecte) corpul inotatorului ar trebui sa fie cat mai lung si ingust (spre deosebire de imaginea clasica inotatorul cu umerii largi...) iar atunci cand evolueaza apa sa intalneasca cat mai putine protuberante care fie ca se opun ca componente al /ezistentei frontale (2) fie ca ofera conditiile aparitiei $spiratiei "idrodinamice negative ()).

(grafica din Biomehani2a plavania, <.#. =atiors2i, 3iz2ultura I $port, %&'%) :5lustrarea concreta a fortelor care apar in cazul aspiratiei "idrodinamice< 5nca odata, iata o demonstratie care convinge ca practicarea inotului sportiv trebuie sa beneficieze de un biotip aparte si de o te"nica de miscare cat mai corecta.

"ttp:;;---.gunselgunsel.com;mircea.olaru;descriere.rb."tm