1. Definiia i obiectul dreptului civil.

Dreptul civil este acea ramur de dilrept care reglementeaz raporturi juridice, patrimoniale i nepatrimoniale, n care prile figureaz ca subiecte egale n drepturi. Obiectul de reglementare a dreptului C sun relatiile socile reglementate de normele acestui drept (patrimoniale si nepatrimoniale . !etoda de reglementare " totalitatea de mijloace folosite de stat pentru a reglementa anumite categorii de rel sociale. #pecifica si generala este metoda egalitatii juridice a partilor$ in raportul juridic civil, o parte nu este subordonata celeilalte, ci ele sunt pe picior de egalitate. 2. Rolul i funciile dreptului civil.

3. Principiile dreptului civil.

se intelege "ineile in conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale si care stau la baza activitati juridice. %.inviolabilitati proprietetii& dr. 'a proprietate sunt garantate de stat si nimeni nu poate e(propriat decit in cazurile prevazute in lege. %.libertatii conractuale&#ubiectele raporturilor civil pot sai aleaga singuri persoanele cu care sa inc)eie acte juridice sis a negocieza condiitiile contractuale. %.inadmisibilitati imi(tiunii in afacerile private " statul si organelle lui nu pot sa intervina in afacerile private decit doar in cazurile prevazute de lege. %.egalitatii in fata legii raporturile de drept se bazaeza pe egalitatea participantilor. %.e(ercitarii cu buna credinta a drepturilor persoanele care participa la raporturile juridice trebuie sasi e(ercite drepturile si obligatiile cu buna credinta.
4. Izvoarele dreptului civil.

*(presia +izvor de drept, este primitoare de doua sensuri ori intelesuri, intr&un prim sens, sens material, prin izvor de drept civil intelegem conditiile materiale de e(istenta ce genereaza normele acestei ramuri, iar in cel de&al doilea sens, formal, juridica, e(presia de izvor de drept civil desemneaza forma de e(primare specifica normelor de drept civil. -zvorele dr.civil sunt. costitutia " legea suprema, /ctele normative internationale, legile interne, ordonantele guvernului, decretele presedintele, practica judiciara, doctrina, uzanta(cutuma&obicei juridic acceptata de legislatie 5. Aplicarea legii civile n timp, n spaiu i asupra persoanelor. legea civila are efecte juridice aita timp cit ea se afla in vigoare. !omentul intrrii n vigoare l poate reprezenta. momentul publicrii legii n !. Of.$ o alt dat ulterioar menionat n te(tul legii. !omentul ieirii din vigoare poate fi marcat prin.& intrarea n vigoare a unei legi civile noi care reglementeaz acelai relaii sociale $& abrogarea e(pres sau tacit (poate fi total sau parial $& ajungerea la termen a legii civile$& ncetarea condiiilor care au determinat adoptarea legii e(cepionale$ %rincipiul neretroactivitatii legii civile este regula potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc in practica dupa adoptarea ei, iar nu situatiilor anterioare, trecute. 0etroactivitatea legii civile noi inseamna aplicarea legii civile noi la situatii juridice anterioare adoptarii ei si isi poate gasi aplicarea numai daca este consacrat e(pres in noua lege.1ltraactivitatea legii civile vec)i inseamna aplicarea, inca un timp oarecare a legii vec)i, desi a intrat in vigoare legea noua, la unele situatii determinate, precizate in legea noua./plicarea legii civile in spatiu, trebuie sa tinem seama de doua
2

aaspecte ale problemei. unul intern, care vizeaza situatia raporturilor civile stabilite intre subiecte de drept civil dintrun stat,pe teritoriul statului sau$ unul international care vizeaza ipoteza raporturilor civile cu un element de e(traneitate (cetatenie, nationalitate, locul inc)eierii si e(ecutarii contractului, ./spectul intern al aplicarii legii civile in spatiu. actele normative civile care emana de la organele centrale de stat se aplica pe intregul teritoriu al tarii, iar reglementarile civile ce emana de la un organ de stat local,se aplica doar pe teritoriul respectivei unitati administrativ&teritoriale. *(ceptii& imunitatea diplomatica, 6. Interpretarea legii civile. %entru ca normele civile sa fie aplicate corect este necesar sa fie intele e(act sensul lor. -ntelegerea corecta a sensului normei civile se face cu ajutorul interpretarii lor, care constituie o faza a procesului de aplicare a acestora. -n lit de specialit au fost e(puse mai multe definitii ale interpretarii normei civile. O opinie ar fi. interpretarea presupune determinarea continutului si a intinderii de aplicatie a normei j a intelesului ei e(act. Def legala a interpretarii legii civile o intilnim in art 34 alin 2 a CC in conformitate cu care +interpretarea actelor legisl repr un sistem de operatiuni logice prin care se e(plica sensul e(act si complet al dispozitiilor normative. Observam ca atit in definitiile doctrinare cit si in cea legala se mentioneaza ca interpretarea legii civile urmareste sa e(plice sensul e(act al normelor civile. -ntelegerea e(acta a sensului normei civile se impune atunci cind norma civila , formulata concis aparent poate avea mai multe sensuri, precum atunci cind noile relatii din societate nu pot fi incadrate in cuprinsul normei cae a fost adoptata cu mult inainte. #e mai sustine ca interpretarea legii este necesara si atunci cind termenii folositi de legiuitor sint omogeni sau cind sensul e(act al dispozitiei normative nu reiese cu claritate, fiecare norma juridica generala trebuie aplicata unui caz particular tipic.

7. Noiunea i caracterele raportului uridic civil.

0aportul juridic intemeiat de natura sa, sa este o relatie sociala reglementata de norma jurid. Cu alte cuvinte relatia nu poate devein raport juridic fara e(istenta unei norme juridice care sa o reglementeze deoare e(ista relatii sociale cum ar fi cele de preietenie de colaboarare etc. care tin de domeniul moralii si nu sunt reglementate de norme juridice. 0aportul juridic asa dar este o categorie speciala de relatii care apar si se dezvolata pe baza normei juridice. !. Subiectele sau prile raportului juridic civil sunt persoanele fizice i persoanele juridice, titularii de drepturi i obligaii civile. Coninutul raportului juridic civil reprezint totalitatea drepturilor subiective i a obligaiilor civile pe care le au prile. Obiectul raportului juridic civil const n aciunile ori inaciunile spre care sunt ndreptate prile ori pe care acestea trebuie s le respecte Cu alte cuvinte, pbiectul5raportului juridic civil este conduita pe care o pot avea ori trebuie s o aib prile. 8. "tructura raportului uridic civil. #tructura (elementele, partile componente . & Subiecte (parti intre care are loc raportul civil$ & Continut& drepturile si obligatiile partilor raportului civil$ & Obiect, care cuprinde actiunile si inactiunile, la care se refera drepturile si obligatiile partilor.

9. "ubiectele raportului uridic civil. Pluralitatea, determinarea i sc#imbarea subiectelor raportului

civil.

uridic

Pluralitate ?
4

Subiectele raport jur civil %articipantii la raport juridice civile se numesc subiecte. Ca si celelalte raport juridice, cele civile au loc intre oameni. -n calitate de subiecte ale raport juridic civil, apar indivizii luati aparte si colectivele de persoane. #ubiecte individuale se numesc persoane fizice, iar subiecte colective& persoanele juridice. %otrivit CC al 0!, subiecte ale raport jur civil sunt. & %ersoana fizica. cetatenii 0!, cetatenii straini si apatrizii& omul privit ca titular de drepturi subiective si obligatii civile. & %ersoana juridica& subiect colectiv ce este titular de drepturi subiective si obligatii civile. 6oate categoriile de subiecte sint incorporate in notiunea de +persoane, ca notiune de gen. %ersoanele se caracterizeaza prin faptul ca sint purtatori de drepturi subiective si obligatii civile si au capacitate juridica civila. -n raporturile juridice civile, totdeauna sint prezente, cel putin doua parti care pot fi reprezentate de doua sau mai multe persoane. -n raportul juridic civil, persoana care dobindeste drepturi civile reprezinta subiectul activ, iar persoana care isi asuma obligatii se numete subiectul pasiv. -n raporturile juridice civile, persoana care dobindeste drepturi civile, reprezinta subectul activ, iar persoana care isi asuma obligatii se numeste subiect pasiv. -n raporturile juridice civile de obligatii, subiectul activ (titular de drepturi se numeste creditor, iar subiectul obligat&debitor, deoarece datoreaza una din prestatiile de a da, de a face sau de a nu face ceva. Schimbarea subiectelor -n virtutea faptului ca raporturile juridice civile sint dinamice, este posibila sc)imbarea subiectelor. -n, acest caz, trebuie sa tinem seama de continutul raportului juridic, deoarece sc)imbarea subiectelor este posibila numai in raporturile patrimoniale. -n raporturile obligationale, poate fi sc)imbat atit subiectul activ cit si cel pasiv. -n primul caz, avem cesiunea de creanta, reglementata in art. 778&788 CC al 0!, iar in al doilea& remiterea de datorie, reglementata in art. 789&792 CC al 0!. -n raporturile reale, se poate sc)imba numai titularul dreptului real (de e(emplu, proprietarul , deoarece cealalta parte a
raportului nu este determinanta.

10. $apacitatea civil% a subiectelor raportului uridic civil.

a. b.

$apacitatea de folosin%& $apacitatea de e'erciiu.

c. $apacitatea de folosin%&

0eprezinta aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile.

d. $apacitatea de e'erciiu.

-nseamna aptitudinea persoanei, prin actiuni proprii, de a dobindi si de e(ercita drepturi, de a&si asuma si de a e(ecuta obligatii. Continutulcapacitatii de e(ercitiuilformeaza. intocmirea actelor juridice civile, e(ercitarea
drepturilor civile, e(ecutarea obligatiilor civile si raspunderea juridica civila.

11. $oninutul i obiectul raportului

uridic civil.

Obiectul raportului juridic civil l formeaz aciunile sau abinerile de la anumite aciuni ale subiectelor acestui raport prin care apar drepturi subiective i obligaii ale acestor subiecte. -n literarura de specialitate se menioneaz corect c nu trebuie confundat obiectul raportului juridic civil cu continutulacestuia. Continutul nu este altceva decit drepturile si obligaiile civile pe care le au subiectele raportului juridic civil, iar prin obiect se neleg aciunile sau inaciunile pc care subiectul activ le poate pretinde pe care subiectul pasiv este obligat s le e(ecute. Dup cum susin unii autoriconinutul raportului jundic este e(primat prin posibiliti sau virtualiti, pe cind obiectul este concret, fiind reprezentat de o anumit aciune sau inaciune. De e(emplu, in cadrul contractului de vinzare&cumparare obligaia vinzatorului de a preda bunul vindut i dreptul cumprtorului de a pretinde la predarea acelui bun formeaz notiunea de continut al raportului juridic civil. -n sc)imb, obiect al raportului juridic este format din aciunea efectiv de predare si primire a bunul vindut.
12. $lasificarea raporturilor uridice civile.

Dupa caracterul corelatiei dintre persona imputernicita si cea obligata, deosebim. raporturi absolute si raporturi relative. -n raporturile juridice civile absolute, este determinat numai subiectul activ, cealalta parte (subiectul
pasiv fiind nedeterminata (de e(emplu. raporturile de proprietate, raporturile privind dreptul la nume, cinste, demnitate, etc. #ubiectul pasiv se determina numai in cazul lezarii drepturilor subiectului activ. -n raporturile relative, sint determinate ambele parti. si creditorul, si debitorul. Dupa continut, distingem. raporturi patrimoniale si raporturi personale nepatrimoniale. 0aporturile patrimoniale au continut economic (de e(emplu. raporturile reale, de creanta . 0aporturile nepatrimoniale au in continut drepturile personale nepatrimoniale ( de e(emplu. raporturile privind drepturile la nume, la respectul vietii private, la domiciliu, etc. -n functie de modalitatea de satisfacere a interesului urmarit, deosebim. raporturi reale si raporturi obligationale (de creanta . -n cadrul raporturilor reale, titularul dreptului isi satisface interesul prin e(ercitarea puterii asupra bunului ce ii apartine (de e(emplu. raporturile de proprietate, de uzufruct, servitute . -n cadrul raporturilor de creanta, titularul dreptului (creditorul, persoana vatamata isi satisface interesul din actiuneapartii opuse, care trebuie sa savirseasca anumite actiuni in interesul acestuia.

13. $apacitatea de folosin% a persoanei fizice.

Articolul (). Capacitatea de folosin a persoanei fizice (2 Capacitatea de a avea drepturi i obligaii civile (capacitatea de folosin se recunoate n egal msur tuturor persoanelor fizice. (4 Capacitatea de folosin a persoanei fizice apare n momentul naterii i nceteaz o dat cu moartea. (: Dreptul la motenire a persoanei fizice apare la concepiune dac se nate vie.
14. $apacitatea de e'erciiu a persoanei fizice.

Articolul (*. Capacitatea de e(erciiu a persoanei fizice Capacitate de e(erciiu este aptitudinea persoanei de a dobndi prin fapta proprie i de a e(ercita drepturi civile, de a&i asuma personal obligaii civile i de a le e(ecuta. Articolul !+. Capacitatea deplin de e(erciiu a persoanei fizice (2 Capacitatea deplin de e(erciiu ncepe la data cnd persoana fizic devine major, adic la mplinirea vrstei de 2; ani. (4 !inorul dobndete prin cstorie capacitate deplin de e(erciiu. Desfacerea cstoriei nu afecteaz capacitatea deplin de e(erciiu a minorului. <n cazul declarrii nulitii cstoriei, instana de judecat l poate lipsi pe soul minor de capacitatea deplin de e(erciiu din momentul stabilit de ea.
3

(: !inorul care a atins vrsta de 28 ani poate fi recunoscut ca avnd capacitate de e(erciiu deplin dac lucreaz n baza unui contract de munc sau, cu acordul prinilor, adoptatorilor sau curatorului, practic activitate de ntreprinztor. /tribuirea capacitii depline de e(erciiu unui minor (emancipare se efectueaz prin )otrre a autoritii tutelare, cu acordul ambilor prini, adoptatorilor sau curatorului, iar n lipsa unui astfel de acord, prin )otrre judectoreasc. Articolul !(. Capacitatea de e(erciiu a minorului care a mplinit vrsta de 23 ani (2 !inorul care a mplinit vrsta de 23 ani nc)eie acte juridice cu ncuviinarea prinilor, adoptatorilor sau a curatorului, iar n cazurile prevzute de lege, i cu ncuviinarea autoritii tutelare. (4 !inorul care a mplinit vrsta de 23 ani are dreptul fr consimmntul prinilor, adoptatorilor sau al curatorului. a s dispun de salariu, burs sau de alte venituri rezultate din activiti proprii$ b s e(ercite dreptul de autor asupra unei lucrri tiinifice, literare sau de art, asupra unei invenii sau unui alt rezultat al activitii intelectuale aprate de lege$ c s fac depuneri n instituiile financiare i s dispun de aceste depuneri n conformitate cu legea$ d s nc)eie actele juridice prevzute la art.44 alin.(4 . (: Din motive ntemeiate minorul poate fi limitat de instana de judecat, la cererea prinilor, adoptatorilor sau a curatorului ori a autoritii tutelare, n drepturile prevzute la alin.(4 lit.a i b . (3 !inorul care a mplinit vrsta de 28 ani poate deveni membru de cooperativ. Articolul !!. Capacitatea de e(erciiu a minorului care nu a mplinit vrsta de 23 ani (2 6oate actele juridice pentru i n numele minorului pn la mplinirea vrstei de 23 ani pot fi nc)eiate doar de prini, adoptatori sau tutore, n condiiile prevzute de lege. (4 !inorul n vrst de la 9 la 23 ani este n drept s nc)eie de sine stttor. a acte juridice curente de mic valoare care se e(ecut la momentul nc)eierii lor$ b acte juridice de obinere gratuit a unor beneficii care nu necesit autentificare notarial sau nregistrarea de stat a drepturilor aprute n temeiul lor$ c acte de conservare. Articolul !,. -nadmisibilitatea lipsirii i limitrii capacitii de folosin i de e(erciiu (2 Capacitatea civil este recunoscut n msur egal tuturor persoanelor, indiferent de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, se(, opinie, apartenen politic, avere, origine social, grad de cultur sau de alte criterii similare. (4 %ersoana fizic nu poate fi lipsit de capacitate de folosin. (: =imeni nu poate fi limitat n capacitate de folosin i n capacitate de e(erciiu dect n cazul i n modul prevzut de lege. (3 0enunarea total sau parial a unei persoane fizice la capacitatea de folosin sau la capacitatea de e(erciiu, alte acte juridice ndreptate spre limitarea persoanei n capacitatea de folosin sau de e(erciiu snt nule. Articolul !-. Declararea incapacitii persoanei fizice (2 %ersoana care n urma unei tulburri psi)ice (boli mintale sau deficiene mintale nu poate contientiza sau dirija aciunile sale poate fi declarat de ctre instana de judecat ca incapabil. /supra ei se instituie tutela. (4 /ctele juridice n numele persoanei fizice declarate incapabile se nc)eie de ctre tutore. (: Dac temeiurile n care persoana fizic a fost declarat incapabil au disprut, instana de judecat o declar ca fiind capabil. <n baza )otrrii judectoreti, tutela asupra persoanei se anuleaz. Articolul !.. 'imitarea persoanei fizice n capacitatea de e(erciiu (2 %ersoana care, n urma consumului abuziv de alcool sau consumului de droguri i de alte substane psi)otrope, nrutete starea material a familiei sale poate fi limitat de ctre instana de judecat n capacitatea de e(erciiu. /supra acestei persoane se instituie curatela.
7

(4 %ersoana indicat la alin.(2 are dreptul s nc)eie acte juridice cu privire la dispunerea de patrimoniu, s primeasc i s dispun de salariu, de pensie sau de alte tipuri de venituri doar cu acordul curatorului. (: Dac au disprut temeiurile n care persoana fizic a fost limitat n capacitatea de e(erciiu, instana de judecat anuleaz limitarea. <n baza )otrrii judectoreti, curatela asupra ei se anuleaz.
15. Numele, domiciliul i reedina persoanei fizice.

Articolul !). =umele persoanei fizice (2 Orice persoan fizic are dreptul la numele stabilit sau dobndit potrivit legii. (4 =umele cuprinde numele de familie i prenumele, iar n cazul prevzut de lege, i patronimicul. (: =umele de familie se dobndete prin efectul filiaiei i se modific prin efectul sc)imbrii strii civile, n condiiile prevzute de lege. (3 %renumele se stabilete la data nregistrrii naterii, n baza declaraiei de natere. Articolul !*. 1tilizarea numelui (2 Orice persoan are dreptul la respectul numelui su. (4 %ersoana fizic dobndete i e(ercit drepturile i e(ecut obligaiile n numele su. (: Cel care utilizeaz numele altuia este rspunztor de toate confuziile sau prejudiciile care rezult. /tt titularul numelui, ct i soul sau rudele lui apropiate pot s se opun acestei utilizri i s cear repararea prejudiciului. (3 %ersoana fizic este obligat s ia msuri pentru avizarea debitorilor i creditorilor si despre sc)imbarea numelui i poart rspundere pentru prejudiciile cauzate prin nerespectarea acestei obligaii. Articolul ,+. Domiciliul i reedina (2 Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta i are locuina statornic sau principal. #e consider c persoana i pstreaz domiciliul atta timp ct nu i&a stabilit un altul. (4 0eedina persoanei fizice este locul unde i are locuina temporar sau secundar. (: %ersoana al crei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consider domiciliat la locul reedinei sale. (3 <n lips de reedin, persoana este considerat c domiciliaz la locul unde se gsete, iar dac acesta nu se cunoate, la locul ultimului domiciliu. Articolul ,(. Domiciliul minorului i al persoanei lipsite de capacitate de e(erciiu (2 Domiciliul minorului n vrst de pn la 23 ani este la prinii si sau la acel printe la care locuiete permanent. (4 Domiciliul minorului dat n plasament de instana de judecat unui ter rmne la prinii si. <n cazul n care acetia au domicilii separate i nu se neleg la care dintre ei minorul va avea domiciliul, asupra acestuia decide instana de judecat. (: -nstana de judecat poate, n mod e(cepional, avnd n vedere interesul suprem al minorului, s&i stabileasc domiciliul la bunici sau la alte rude ori persoane de ncredere, cu consimmntul acestora, ori la o instituie de ocrotire. (3 Domiciliul minorului, n cazul n care numai unul din prini l reprezint ori n cazul n care se afl sub tutel, este la reprezentantul legal. (7 Domiciliul minorului aflat n dificultate, n cazurile prevzute prin lege, se afl la familia sau la persoanele crora le&a fost dat n plasament ori ncredinat. (8 Domiciliul persoanei lipsite de capacitate de e(erciiu este la reprezentantul ei legal.
16. /emeiurile, modul i efectele declar%rii persoanei fizice disp%rute f%r% veste. 0fectele apariiei persoanei fizice
disp%rute f%r% veste.

/bsenta indelungata a persoanei fizice de la locul de trai, daca nu este cunoscut locul aflarii ei, preocupa organizatiile si persoanele cu care s&a aflat in diferite raporturi juridice. De e(emplu, daca persoana fizica
8

este debitor, creditorii ei sint lipsiti de posibilitatea de a&i cere e(ecutarea obligatiei. %ersoanele inapte pentru munca intretinute de persoana disparuta nu mai primesc mijloace de intretinere si nici nu pot solicita pensie fiindca se considera ca au intretinator. %e de alta parte, in cazul absentei indelungate a persoanei fizice se pot cauza daune bunurilor ei lasate fara supraveg)ere. %entru inlaturarea acestor instabilitati juridice, legate de absenta indelungata a persoanei fizice, pentru inlaturarea consecintelor negative, indicate mai sus, legea prevede stabilirea unui statut special si anume declararea persoanei disparute fara veste. Declararea persoanei disparute fara veste este o institutie a dreptului civil, prin care, prin #otarire udecatoreasca, se stabileste un fapt uridic comple' de absenta a persoanei fizice de la domiciliul sau statornic 1 sau principal2 in cazul imposibilitatii stabilirii locului ei. 6emeiurile declararii persoanei fizice disparute fara veste sunt indicate in Codul Civil la art. 3> alin. 2, care prevede ca persoana fizica poate fi declarata disparuta fara veste, daca lipseste de la domiciliul si a trecut cel putin un an din ziua primirii ultimelor stiri despre locul aflarii ei. %entru declararea persoanei fizice disparute fara veste este necesara survenirea faptului juridic comple(. lipsa la domiciliu a stirilor despre locul aflarii ei$ absenta stirilor ( de cel putin un an imposibilitatea constatarii din aceste stiri, pe toate caile posibile, a locului de aflare a persoanei. =u orice absenta de la domiciliu insa va servi drept temei pentru declararea disparitiei. %entru ca instanta judecatoreasca sa adopte o )otarire de declarare a disparitiei, trebuie intrunite cele trei conditii de mai sus. 3odul de declarare a disparitiei. Disparitia se declara de instanta de judecata la cererea persoanei interesate (art. 3> alin. 2 . -nstanta judecatoreasca este unicul organ competetnt sa decida asupra declararii disparitiei. Declararea disparitiei fara veste se face conform prevederilor capitolului 49 din Codul de procedura civila. Dreptul de a inainta o asemenea cerere o are orice persoana cointeresata, de regula. sotul, parintii, copii, creditorii disparutului. Cererea privind declararea persoanei disparuta se depune in instanta judecatoreasca dupa e(pirarea a cel putin un an din momentul primirii ultimilor stiri despre cel disparut. !omentul primirii ultimelor stiri se poate dovedi prin diferite probe, ca de e(emplu, ultima scrisoare de la cel disparut, precum si prin alte mijloace, inclusiv prin depozitii ale martorilor. -n cererea de declararea a disparitiei trebuie sa fie e(pus scopul declararii, precum si imprejurarile care ar confirma disparitia persoanei fizice. -nstanta de judecata poate declara ca persoana este disparuta doar daca se constata ca este imposibil de aflat locul disparutului, de aceea judecatorul, in cadrul pregatirii pricinii spre e(aminare va stabili cercul de persoane care pot furniza informatii despre persoana disparuta. /stfel de persoane pot fi rudele, prietenii, colegii de serviciu, organele de politie, organele de e(ploatare a spatiului locativ, etc. 0fectele declararii disparitiei. ?otarirea instantei judecatoresti de declarare a disparitiei produce efecte juridice doar la domiciliu disparutului si nu influenteaza asupra capacitatii juridice a persoanei la locul aflarii ei. 6oate actele inc)eiate de persoana declarata disparuta, daca corespund cerintelor legii, sunt valabile, )otarirea judecatoreasca de declarare a disparitiei neinfluentind asupra valabilitatii lor. 1nele efecte ale declararii disparitiei se desprind din Codul Civil art. 7@. -n primul rind, faptul ca, daca este necesara administrarea permanenta a bunurilor disparutului, instanta judecatoreasca numeste un administrator. 'a cererea persoanei interesate, instanta poate numi un administrator si inainte de e(pirarea unui an din ziua primirii ultimilor stiri despre locul aflarii persoanei disparute. Cu acest administrator, autoritatea tutelara va inc)eia un contract de administrare fiduciara. /dministratorul fiduciar va intretine, din contul bunurilor disparutului, persoanele care se aflau la intretinerea acestuia. 6ot din acele bunuri se sting disparutului catre creditori. %ersoanele intretinute de cel declarat disparut fara veste obtin dreptul de a primi pensie in cazul pierderii intretinatorului. %ensia, si marimea ei, se stabileste in conformitatea cu legislatia asigurarilor sociale.
9

Contractul de mandat, parte la care a fost persoana disparuta fara veste, inceteaza. Declararea persoanei fizice disparute fara veste serveste drept temei si pentru incetarea valabilitatii procurii. Conform art. :8 din Codul familiei, in cazul declararii disparitiei unuia dintre soti, casatoria se poate desface pe cale simplificata, si anume la organul de inregistrare a actelor de stare civila, la cererea celuilalt sot. 0fectele aparitiei persoanei declarate disparute fara veste. %rincipalele efecte ale aparitiei persoanei declaate disparuta fara veste sunt consemnate la art. 72 din Codul Civil. Daca persoana declarata disparuta fara veste apare sau daca parvin stiri despre locul unde se afla, instanta de judecata la cererea persoanei interesate anuleaza )otarirea de declarare a disparitiei, si desfiinteaza, dupa caz, administrarea fiduciara a patrimoniului celui disparut. Daca administrarea fiduciara a fost desfiintata, administratorul fiduciar urmeaza sa faca o dare de seama privind administrarea bunurilor. *l va fi tinut la repararea prejudiciului cauzat prin administrarea necorespunzatoare a patrimoniului celui disparut. 17. /emeiurile, modul i efectele declar%rii decedate a persoanei fizice. 0fectele apariiei persoanei fizice declarate
decedate.

Dupa cum s&a mentionat, capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza o data cu moartea sau cu declararea mortii ei. *vident, moartea si declararea mortii sunt doua lucruri diferite. Declararea mortii se face in cazul in care moartea nu poate fi constatata fizic din motiv ca lipseste cadavrul ori ca acesta nu poate fi identificat. Conform art. 74 din Codul Civil, persoana fizica poate fi declarata decedata pe cale judecatoreasca. 6emei pentru declararea persoanei decedate poate servi. lipsa ei de la domiciliu sau in decursul a : ani$ lipsa in decursul a 8 luni a stirilor despre ea daca a disparut fara veste in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a murit in urma unui anumit accident$ militarul sau o alta persoana, disparuti fara veste in legatura cu actiuni militare, pot fi declarati morti pe cale judecatoreasca numai daca au trecut doi ani din ziua incetarii actiunilor militare. -n aceste : cazuri este necesar sa fie intreprinse toate masurile pentru aflarea locului unde se gaseste persoana, dar care nu au dat nici un rezultat si nu se stie daca ea este vie sau moarta. 6ermenul de sase luni pentru declararea mortii se aplica, dupa cum se indica in lege, daca persoana a disparut fara veste in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a murit in urma unui accident. De e(emplu, daca se stie ca persoana a fost pasager ori membru al ec)ipajului aeronavei care a suferit catastrofa pentru declararea mortiii ei trebuie sa treaca 8 luni, fiindca in acest caz probabilitatea mortii este foarte mare. Dar judecata, in acest caz, nu constata moartea persoanei, ci o declara moarta in baza prezumtiei producerii mortii in timpul catastrofei. Declararea persoanei decedata se efectueaza conform prevederilor capitolului 49 din Codul de procedura civila. %rocedura declararii mortii coincide cu cea de declarare a disparitiei fara veste, fapt la care s&au facut referinte mai sus. Declararea judecatoreasca a decesului trebuie deosebita de constatarea faptului mortii cetateanului, reglementata de art. 4;2&4;7 din Codul de procedura civila. Declarind persoana decedata, judecata, dupa cum s&a mentionat, reiese din presupunerea (prezumtia mortii lui. Cu toate acestea, intrarea in vigoare a )otaririi judecatoresti de declarare a persoanei moarte serveste drept temei pentru trecerea inscrierilor despre moartea ei in actele de stare civila. -n baza )otaririi judecatoresti de declarare a persoanei moarte, organele de inregistrare a actelor starii civile elibereaza persoanelor interesate certificatul de deces. Drept data a mortii persoanei declarata decedata se considera ziua in care )otarirea judecatoreasca de declarare a decesului a ramas definitiva. Daca persoana disparuta fara veste in imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a murit in urma unui accident a fost declarata decedata, instanta poate sa declare ca data mortii acestui cetatean ziua mortii lui prezumtive. Deci, dupa regula generala ziua mortii persoanei declarate decedate este ziua in care a ramas definitiva )otarirea
;

judecatoreasca de declarare a mortii. 0egula aceasta se va aplica si la cazurile in care persoana a disparut fara veste in imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a murit in urma unui accident. 'eguitorul a dat posibilitate judecatorului ca in acest ultim caz ziua mortii sa fie considerata ziua in care persoana a disparut fara veste in imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a murit in urma unui accident, acesta insa fiind un drept al judecatorului si nu o obligatie. Declararea judecatoreasca a decesului are aceleasi efecte juridice ca si moartea, adica drepturile persoanei inceteaza ori trec la mosternitori, se dec)ide mostenirea cu toate efectele sale. Declararea persoanei decedate nu e(clude posibilitatea aflarii ei in viata. Din acest considerent, )otarirea judecatoreasca de declararea a persoanei decedate are efect juridic pentru ea si pentru alte persoane numai la domiciliul sau, adica la locul unde a fost declarata moarta. =umai in acest loc se fac inscrieri in actele de stare civila despre moartea ei, casatoria cu aceasta persoana se considera desfacuta, bunurile ce ii apartineau trec la mostenitor. Daca persoana declarata decedata se afla undeva in viata, )otarirea judecatoreasca nu influenteaza asupra capacitatii de folosinta si asupra capacitatii de e(ecitiu la locul aflarii ei. 6oate actele juridice inc)eiate de persoana declarata decedata sunt valabile si au putere juridica datorita faptului ca ea are capacitate de e(ercitiu. Declararea mortii ei nu are impact asupra drepturilor sale subiective, dobindite in locul unde nu se stia ca a fost declarata moarta. Cu alte cuvinte, independent de )otarirea judecatoreasca de declarare a mortii persoanei decedata, ea este apta a fi titular de drepturi si obligatii. %ornind de la aceste constatari se poate spune ca este posibil ca persoana declarata moarta sa se intoarca la domiciliul sau. Daca ea se prezinta ori daca parvin stiri despre locul aflarii ei, instanta de judecata anuleaza )otarirea respectiva. ?otarirea instantei serveste drept temei pentru anularea inscrierilor din actele de stare civila privitoare la decesul persoanei. 0estabilirea persoanei aparute in capacitate de folosinta nu este necesara, deoarece ea nu a pierdut&o. -n acest caz, apare doar necesitatea repunerii ei in drepturile subiective. 0egulile de repunere in drepturi a persoanei aparute sunt e(puse la art. 7: din Codul Civil. Din acest articol se deduc urmatoarele trei situatii referitor la trecerea bunurilor persoanei declarate decedate. au trecut la dobinditor cu titlu gratuit$ au trecut la dobinditor cu titlu oneros$ au trecut la stat$ Conform art. 7: alin. 4, indiferent de timpul prezentarii sale, persoana declarata decedata poate cere oricarei persoane restituirea bunurilor care s&au pastrat si care au trecut cu titlu gratuit la aceasta persoana, dupa declararea decesului sau. -n principiu dobinditorii bunurilor cu titlu gratuit, nu vor suferi prejudicii in urma restituirii bunurilor catre persoana declarata decedata. Dupa ce )otarirea judecatoreasca de declarare a mortii este anulata, lucru fiind adus la cunostinta dobinditorului cu titlu gratuit al bunurilor persoanei declarate decedata, el este considerat posesor nelegitim. Daca dobinditorul refuza sa restituie bunurile, persoana aparuta este in drept sa inainteze o actiune prin care revendica bunurile. O data cu restituirea bunurilor, se vor solutiona si alte probleme, dobinditorul poate retine imbunatatirile aduse daca ele pot fi separate. -n caz contrar, are dreptul la restituirea valorii lor. -n art. 74 din Codul Civil, se prevede ca bunurile pot fi restituite daca s&au pastrat, adica daca e(ista in natura. -n cazul in care bunurile nu s&au pastrat nu se poate cere costul lor. De e(emplu daca o casa ce apartinea persoanei declarate decedata a trecut la mostenitor si acesta a vindut&o contra a 27@ @@@ de lei, dupa anularea )otaririi de declarare a mortii nu se poate cere mostenitorului suma aceasta, aceasta regula este e(primata la art 7: alin. : Adobinditorul cu titlu oneros nu este obligat sa restituie bunurile...,, insa aceasta regula are si o e(ceptie, dobinditorul este dator sa le restituie A daca se va face dovada ca atunci cind le&a dobindit, dobinditorul stia ca cel declarat mort este in viata,. 18. "tarea civil% a persoanei fizice. #tarea civila reprezinta un ansamblu de calitati personale de care legea ataseaza anumite consecinte juridice cu ajutorul carora persoana fizica se individualizeaza.
>

Dupa cum se afirma in literatura de specialitate, starea civila este totalitatea calitatilor persoanei fizice, care constituie conditia juridica a acestei in stat, in societate si in familie. Codul Civil contine, in art. 73, reglementari generale ce se refera la starea civila a persoanei fizice. -n conformitate cu prevederile alin. 2, sunt pasibile de inregistrare de stat urmatoarele acte de stare civila. nasterea, adoptia, stabilirea paternitatii, inc)eierea casatoriei, desfacerea casatoriei, sc)imbarea numelui, decesul. Organele care efectueaza inregistrarea actelor de stare civila, procedura de inregistrare a acestor acte, procedura de rectificare si modificare a lor, restabilirea si anularea inscrierilor actelor de stare civila, forma registrelor actelor de stare civila si a certificatellor, precum si modalitatea si termenele de pastrare a registrelor actelor de stare civila sunt stabilite prin lege si anume prin legea privind actele de stare civila. -n conformitate cu articolul :, Aactele de stare civila sunt inscrisuri autentice de stat, prin care se confirma faptele si evenimentele ce influenteaza aparitia, modificarea sau incetarea drepturilor si obligatiilor persoanelor si se caracterizeaza statutul de drept al acestora., /ctele de stare civila sunt imprejurarile care individualizeaza persoana (conferirera numelui copilului nou&nascut, sc)imbarea numelui de familie, prenumelui si de care sint legate aparitia si incetarea drepturilor si obligatiilor. nasterea, moartea, inc)eierea casatoriei, desfacerea casatoriei, infierea, stabilirea paternitatii. 'egea prevede ca inregistrarea de stat a actelor de stare civila este stabilita in scopul protectiei drepturilor patrimoniale si personale nepatrimoniale ale personelor, precum si in interesul statului. -nregistrarea actelor de stare civila se efectueaza de catre organele inregistrarii actelor de stare civila. /ceste organe inregistreaza nasterea, moartea, inc)eierea casatoriei, desfacerea casatoriei, infierea copiilor, stabilirea paternitatii, sc)imbarea numelui de familie, prenumelui, modifica, completeaza, rectifica si anuleaza actele de stare civila, restabilesc actele care s&au pierdut, pastreaza registrele de stare civila si elibereaza a doua oara ceritificate. =u toate evenimentele si actiunele care, in conformitate cu legea, influenteaza regimul juridic al persoanei se inregistreaza in organele de inregistrare a actelor de stare civila. De e(emplu, lipsirea persoanei de capacitatea de e(ercitiu din cauza alienatiei mintale sau debilitatii mintale influenteaza asupra starii ei civile, dar despre acest fapt nu se face inscriere la organele de inregistrare a actelor starii civile.

19. Noiunea i elementele constitutive ale persoanei

uridice.

Persoana uridic% 4 o organizaie distinct, nzestrat cu patrimoniu propriu destinat realizrii scopului propus prin actul de constituire, creia i se recunoate n condiiile legii capacitatea juridic. %entru dreptul civil, +persoan juridic, este subiectul colectiv de drept,adic un colectiv de oameni care, ntrunind condiiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective i obligaii civile.
20. $lasificarea persoanelor uridice.

-n functie de domeniul de care apartine.

%ersoane juridice de drept public %ersoane juridice de drept privat

-n functie de scopul %ersoanei Buridice.

%ersoane juridice cu scop lucrativ %ersoane juridice fara scop lucrativ

-n functie de nationalitatea %ersoanelor juridice.

2@

%ersoane juridice auto)tone %ersoane juridice straine

Dupa intindere.

#upsidiare Cu intreg patrimoniu a persoanei juridice

Persoane juridice cu scop lucrativ: 1. Societatea comercial n nume colectiv; n comandit; Societatea cu rspundere limitat; Societatea pe aciune. 2. Cooperativa . ntreprinderea de stat !. ntreprinderea municipal Pesoane juridice fr scop lucrativ: 1. "sociaia Ob#teasc; Partide politice; Sindicatul; Patronatul; "sociaia patronal. 2. $undaia . %nstituia %nstituia public %nstituia privat
21. Identificarea persoanei uridice.

Identificarea are dou% nelesuri5 2. prin identificarea persoanelor juridice nelegem instituia juridic care cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaz mijloacele i atributele de individualizare a persoanelor juridice, 4. prin identificare se neleg atribute de identificare. denumirea, sediul, naionalitatea, contul bancar, marca, emblema, codul fiscal, telefonul, fa(ul etc. Identificarea persoanei juridice este o necesitate permanenta, din momentul nfiinrii i pCn la ncetarea ei.
22

Importana identific%rii i evideniaz valenele n privina capacitii juridice a persoanei (naionalitate, sediu , n privina competentei jurisdicionale (sediu , a soluionrii operative a tuturor aspectelor legate de nc)eiere i e(ecutare a actelor juridice. Natura uridic% i caracterele atributelor de identificare Ca natura juridic, atributele de identificare a persoanei juridice fac parte din categoria drepturilor personale nepatrimoniale. /tributele de identificare au urmtoarele caractere juridice, specifice categoriei de drepturi de care aparin. & opozabilitatea erga omnes, fiind drepturi absolute, sunt opozabile tuturor$ & inalienabilitatea, nu pot fi cesionate prin acte juridice$ titularul acestor drepturi nu poate renuna la ele$ 22. 6nfiinarea persoanei uridice. %rin nfiinare a persoanei juridice se nelege procesul legal de creare a subiectului de drept. !odaliti de nfiinare a persoanelor juridice 2. Crearea direct a persoanelor juridice de ctre stat prin efectul legii. acest mod de constituire este prevazut e(pers de lege pentru anumite persoane juridice. <nscrierea lor ntr&un registru de stat certific nceputul activitii persoanei juridice i nu dobndirea personalitii juridice 4. 0ecunoaterea actelor constituitive de ctre autoritatea public competent .astfel, se creaz societile comerciale, cooperatiste, asociaiile. Organul de stat competent verific legalitatea actelor prezentate de fondatorii persoanei juridice, ndeplinirea tuturor formalit ilor stabilite de lege, iar n cazul respectrii lor are loc nscrierea n registrul de stat , fondatorilor li se elibereaz certificatul de nregistrare. :. /utorizarea prealabil de ctre o autoritate public a nfiinrii i recunoaterea ulterioar a actelor constituitive public . pn la nregistrarea persoanei juridice, trebuie s se obin autoriza ia organului de stat care supraveg)eaz activitatea ntr&un anumit domeniu. <nregistrarea persoanelor juridice /rt. 8: alin (2 din Codul civil stabilete c persoanele juridice de drept privat nu pot e(ista pn la nregistrare. <nregistrarea persoanei juridice n 0.!. #e face prin act administrativ.
23. Reorganizarea persoanei
uridice.

Reorganizarea este defenitit ca o operaiune juridic ce cuprinde cel puin dou persoane juridice i care produce efecte creatoare, modificatoare ori de ncetare a lor. %ersoana juridic poate s se reorganizeze prin fuziune, dezmembrare i transformare. Reorganizarea prin fuziune *ste o operaiune juridic prin care 4 sau mai multe persoane juridice i unific patrimoniul ntr&o singur persoan juridic. Duziunea are dou forme. contopirea i absorbia. 7uziunea prin contopire prin care dou sau mai multe persoane juridice se unific pentru a constitui o nou persoan juridic. 7uziunea prin absorbie prin care o persoan juridic nglobeaz (absoarbe una sau mai multe persoane juridice, care n consecin se dizolv i este radiat din 0egistrul de stat. Reorganizarea prin dezmembrare
24

*ste o operaiune juridic potrivit creia dintr&o persoan juridic apar dou sau mai multe persoane juridice. Dezmembrarea se face prin divizare i separare. Dezmembrarea prin divizare o operaiune n care persoana juridic i pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare i se mparte n dou sau mai multe persoane juridice. Dezmembrarea prin separare este o operaiune juridic n care din componena unei persoane juridice care nu se dizolv i nu&i pierde personalitatea juridic se desprind i iau fiin una sau mai multe persoane juridice. /ransformarea persoanei uridice *ste o operaiune juridic de modificare a formei persoanei juridice. %ersoana juridic nregistrat poate s&i continuie e(istena sub o alt form, dac o astfel de )otrre este adoptat de organul suprem cu majoritatea indicat de lege. Dup cum rezult din opera iunea de transformare, nu are loc trecerea drepturilor i obligaiilor de la o persoan la alta, fiindc persoana juridic nu dispare, ci i continu e(istena intr&o alt form. %ersoana juridic continu activitatea cu aceleai drepturi i obligaii patrimoniale pe care le avea pn la transformare.
24. Dizolvarea i lic#idarea persoanei uridice.

<ncetarea activitii unei persoane juridice impune parcurgerea a dou faze. dizolvarea i lic)idarea. Dizolvarea se reglementeaz de art. ;8&;> din Codul civil i intervine la o anumit dat de la care persoana juridic nu mai poate contracta prin activitate obinuit , iar lic)idarea (Codul civil, art. >@&>> este o procedur de durat care se disc)ide imediat dup dizolvare i pe parcursul creia se svresc un ir de operaiuni juridice n vederea terminrii tuturor raporturilor juridice i radierii persoanei juridice din registrul de stat. #unt evedeniate dou moduri de dizolvare. voluntar i forat. Dizolvarea voluntar% intervine n cazurile5 2. 4. :. 3. *(pirarea termenului pentru care a fost constituit. 0ealizarea scopului pentru care s&a constituit persoana juridic. -mposibilitatea realizrii scopului. /doptarea )otrrii de lic)idare i dizolvare de ctre organul competent al persoanei juridice.

Dizolvarea forat% intervine prin act judectoresc. Dac n instan se demonstreaz constituirea viciat a persoanei juridice, insolvabilitatea ei, dac actul de constituire nu corespunde prevederilor legii, dac persoana juridic nu corespunde formei de organizare stabilite de lege, dac activitatea ei contravine ordinii publice, dac e(ist alte condiii, stabilite de lege, care implic dizolvarea , persoana juridic se va dizolva i va intra n procedura de lic)idare. %otrivit legislaiei, pentru dizolvarea persoanei juridice de ctre instan e(ist dou proceduri distincte. una reglementat de Codul civil i cealalt de 'egea insolvabilit ii. /rt. ;9 din Codul civil stabilete temeiurile de dizolvare a persoanei juridice de ctre instan a judectoreasc. -nstana dizolv persoana juridic dac.
2:

Econstituirea acesteia este viciat$ Eactul de constituire nu corespunde prevederilor legii$ Enecorespunderea formei juridice de organizare a persoanei juridice prevederilor legale. Dizolvarea persoanei uridice n temeiul 8egii insolvabilit%ii. %ersoanele juridice de drept privat pot fi declarate insolvabile, dizolvate i lic)idate forat dac nu& i pot onora obligaiile de plat fa de creditori sau dac valoarea activelor lor sun mai mici dect valoarea pasivelor. 6emeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate sunt prevzute la art. 44 din 'egea nr. 8:4F4@@2. <n sensul acestui articol, instana de judecat intenteaz proces de insolvabilitate dac persoana juridic se afl n incapacitate de plat sau este suprandatorat. /ciunea de intentare a insolvabilitii o poate face nsi debitorul sau creditorii persoanei juridice incapabile sa&i onoreze obligaiile. Cererea introductiv se dupe n instana de judecat, competent de a e(amina cazurile de insolvabilitate este Curtea de /pel *conomic. -nstana n decursul a : zile de la data depunerii este obligat s pronune o nc)eiere de admitere sau de returnare a cererii. Dup ndeplinirea aciunilor preliminare i pregtirea cauzei pentru judecat, instan a e(amineaz cererea introductiv i pronun o )otrre privind intentarea procesului de insolvabilitate, ori respingerea cererii, ori lic)idarea debitorului. -ntentarea procesului de insolvabilitatea produce un ir de efecte juridice. creane neajunse la scaden , debitorul pierde dreptul de a administra, activitatea organelor de conducere se suspend, se produc alte efecte stabilite de lege. Dup destribuirea tuturor bunurilor ntre persoanele ndreptite, instana )otr te incetarea procesului de insolvabilitate, urmnd ca persoana juridic sa fie radiat din registrul de stat.
25. 99999999999999999Noiunea i clasificarea obiectelor raporturilor
uridice civile.

0aportul juridic, indiferent de natura sa, este o relaie social reglementat de norma juridic. Cu alte cuvinte, relaia nu poate deveni raport juridic fr e(istena unei norme juridice care s o reglementeze, deoarece e(ist relaii sociale, cum ar fi cele de prietenie, de colaborare etc, care in de domeniul moralei i nu sunt reglementate de norme juridice. 0aportul juridic, aadar, este o categorie special de relaii sociale care apar i se dezvolt pe baz de norme juridice. 0aportul juridic civjl,5ca orice raport juridic, este o relaie social, deoarece intervine intre oameni, fie individual (ca persoane fizice , fie in colectiv (ca persoane juridice $ 0aportul juridic civil, sub aspectul structurii, cuprinde urmtoarele trei elemente. subiectele (prile , coninutul i obiectul. Subiectele sau prile raportului juridic civil sunt persoanele fizice i persoanele juridice, titularii de drepturi i obligaii civile. Coninutul raportului juridic civil reprezint totalitatea drepturilor subiective i a obligaiilor civile pe care le au prile. Obiectul raportului juridic civil const in aciunile ori inaciunile spre care sunt indreptate prile ori pe care acestea trebuie s le respecte.
26. Definirea i clasificarea bunurilor. 23

Gunurile formeaza elementul e(terior al raportului juridic. -n afara de bunuri obiecte ce deriva din raportul juridic civil sunt valorile personale nepatrimoniale. 1nii autori atribuie aceste categorii de obiecte, actiunile si serviciile, astfel obiectele raportului juridic civil se clasifica in 3 categorii. 2. Gunuri, inclusiv bani si titluri de valoare 4. #ervicii /cestea doua reprezentind obiecte patrimoniale :. 0ezultatele activitatii intelectuale 3. Drepturi personale nepatrimoniale 1ltimele doua reprezentind obiecte nepatrimoniale Gunurile reprezinta obiectul material al raportului juridic civil.bunurile reprezinta o valoare economica utila, pentru satisfacerea necesitatilor materiale ori spirituale ale omului si care sunt susceptibile de apropiere sub forma dreptului material. Gunurile pot fi clasificate dupa mai multe criterii. 2. In functie de regimul circulatiei uridice /. Gunuri ce sa afla in circuitul civil (care pot fi dobindite sau instrainate prin acte juridice G. Gunuri supuse unui regim special de circulatie ( armele, monumentele, etc C. Gunuri scoase din circuitul civil ( apele, spatiul cosmic, etc !. Dupa natura lor uridica5 /. Gunuri mobile G. Gunuri imobile ( nemiscatoare, care au asezare fi(a :. Dupa posibilitatea sc#imbarii destinatiei lor5 /. Gunuri divizibile ( ce pot fi sc)imbate dupa destinatie, dee (emplu stofa, terenurile, etc G. Gunuri indivizibile ( destinatia carora nu poate fi sc)imbata, de e(emplu automobilul -. Dupa modul cum pot fi inlocuite5 /. Gunuri fungibile ( ce pot fi cintarite, de e(emplu banii, griul, etc G. Gunuri nefungibile ( ce nu pot fi inlocuite, de e(emplu tablourile, apartamentele, etc 7. Dupa posibilitatea folosirii sau consumarii substantei acestor bunuri /. Gunuri consumptibile ( produse materiale, alimentare, etc G. Gunuri neconsumptibile ( cladiri, utilaje, etc :. Dupa posibilitatea producerii de fructe civile /. Gunuri frugifere G. Gunuri nefrugifere ;. Dupa corelatia intre bunuri /. Gunuri principale ( ce pot e(ista de sine statator, televizorul, casa, etc G. Gunuri accesorii ( ce nu poate e(ista separat, c)eia de la automobil, etc ). Dupa modul determinarii /. Gunuri determinate individual ( cartea, calculatorul, etc G. Gunuri determinate generic ( ce pot fi cintarite, determinate, 2@ m, 2@ Hg, etc *. Dupa modul de percepere /. Gunuri corporale (adica cele ce au o e(istenta materiala G. Gunuri incorporale ( ce nu au o e(istenta materiala, drepturile patrimoniale, si nepatrimoniale (+. Dupa domeniul in care se afla bunurile /. Gunuri ale domeniului public ( cele ce apartin statului, unitatilor administrativ teritoriale, sunt inalienabile, insesizabile, si inprescriptive G. Gunuri ale domeniului privat ( cele ce apartin persoanelor fizice si juridice inclusiv statului si unitatilor administrativ teritoriale care deja sunt alienabile prescriptibile si sesizabile ((. Dupa criteriul financiar<economic /. !ijloace economice ( fondurile fi(e, si circulante G. #urse ale mijloacelor economice ( capital propriu, capital atras -n afara de aceste clasificari, codul civil mai prevede si bunuri simple alcatuite dintro singura unitate si bunuri comple(e, atunci cind mai multe bunuri formeaza un tot intreg.
27

%e linga aceasta codul civil mai reglementeaza categoria de universalitate de bunuri, prin care se desemneaza o masa de bunuri, care sunt supuse unor reguli identice ( ta(iuri, etc Gunurile si modul lor de clasificare sunt reglementate in normele aticolelor 4;7&4>; din Codul Civil.
27. =anii i titlurile de valoare.

Ganii sunt o categorie speciala de bunuri, ce constituie instrumentul general al sc)imbului. Conform codului civil banii sunt atribuiti categorii de bunuri mobile, corporale, determinate generic, fungibile, consumptibile. Ganii in calitate de bun pot face obiectul atit al drepturilor reale cit si al celor de creante. De cele mai dese ori banii fac obiectul dreptului de proprietate si a dreptului de uzufruct. Ganii sunt categorie speciala de bunuri ce reprezinta ec)ivalentul general celorlate bunuri. Ganii sunt bunuri mobile, corporale, determinate generic, fungibile si consumtibile. -n afara de bani in circuitul civil se afla si alte documente banesti precum titluriled e valoare. 6itlul de valoare reprezinta un document banesc , ce atesta dreptul patrimonial sau raporturile de imprumut si care prevede de regula plata baneficiului, in forma de dividente sau procente precum si posibilitatea transmiterii catre alte persoane a drepturilor financiare si de alta natura nascute din acest drept. 6itlurile de valoare este un document banesc care atesta dreptul patrimonial, drepturi ce nu pot fi realizate fara prezentarea acestui titlu. 6itlurile se emit in forme stabilite de lege, poseda atribute stabilite de lege, se pot afla in circuitul civil. #unt : categorii. 6.de valoare la purtator (nu are indicat titularul, drepturile fiind e(ercitate de posesor , 6.de valoare la ordin (emise la ordinal unui persoane , 6.de valoare nominative (se indica prIcis persoana care poate sasi foloseasca drepturile . Din titluri de valoare fac parte. /ctiunea(6.de valoare emis de o societate pe actiuni aratind aprtenenta unei parti din capital actionarului , Obligatiunea( dreptul posesorului de a primi de la eminent pretul ei nominal si un procent fi( din acest pret . Cecul (dispozitie scrisa data de eminent, de a plati beneficiarului suma indicata .
28. Definiia actului uridic civil.

Actul uridic civil Conform /rt. 2>7 din Codul Civil, actul juridic civil este manifestarea de catre persoanele fizice si juridice a vointei indreptate spre nasterea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor civile. #tatutul actelor juridice este reglementat de /rt. 2>7&432 al Codului Civil 3i loacele de manifestare a vointei interne pentru aparitia unui act juridic pot fi divizate in : grupe. 2. *(primarea nemijlocita verbala sau scrisa a vointei interne ( eliberarea procurei, intocmirea testamentului, etc 4. *(primarea relativa a vointei interne ( cind persoana prin comportamentul sau arata vointa de a inc)eia acte juridice :. *(primarea vointei prin tacere /ctul juridic poate fi perceput in 4 sensuri. 2. %rin manifestarea de vointa 4. %rin consemnarea manifestarii de vointa /ctele juridice pot fi materializate prin : tipuri de acte. 2. Conventia ( care reprezinta un acord de vointa intre 4 sau mai maulte persoane pt a crea un raport juridic codul civil a sustituit termenul de conventie prin act juridic civil 4. Contractul ( de asemenea reprezinta un acord de vointa intre 4 sau mai multe persoane in dreptul civil al republicii moldova termenii de conventie si contract reprezinta sinonime.
28

:. 6ranzactia ( reprezinta actul prin care se solutioneaza un litigiu aparut intre partile unui raport juridic civil
29. $lasificarea actului uridic civil.

Ca si bunurile actele juridice civile la fel pot fi clasificate in mai multe categorii, dupa mai multe criterii de clasificare. 2. Dupa numarul partilor participante /. 1nilaterale ( manifestarea de vointa a unei singure persoane, testamentul, procura G. Gilaterale ( cind vointa este manifestata de 4 parti, Contractul de vinzare&cumparare C. !ultilaterale ( cind sunt implicate : sau mai multe persoane, contractul de societate, de activitate in comun 4. Dupa scopul urmarit. /. Cu titlu oneros ( o persoana transmite alte persoane un bun ce are un ec)ivalent economic in sc)imbul unui alt bun, contractul de vinzare&cumparare & comutative si aleatorii G. Cu titlu gratuit & liberalitati si acte dezinteresate 6abel 4. De administrare ( sunt actelerin care se urmareste De dispozitie Dupa continutul lor5 /. /cte patrimoniale ( ce au un continut economic G. =epatrimoniale (ce nu au continut economic, procura de a reprezenta pe cineva Dupa raporturile intre ele5 /. /cte principale ( de sine statatoare G. /cte strict personale ( ce nu pot fi inc)eiate de catre alte persoane, deed(emplu casatoria C. /ccesorii ( acte ce depind de alte acte juridice si nu au o e(istenta proprie,d eec(emplu gajul Dupa modul de formare. /. /ct consensual ( care se inc)eie prin simpla manifestare de vointa G. /ct juridic solemn ( care se inc)eie numai prin indeplinirea unor anumite formalitati C. /ct juridic real ( unde se cere transmiterea bunului Dupa modalitatea de formare5 /. -nc)eiate personal G. -nc)eiate de sine statator In legatura cu cauza5 /. /cte cauzele G. /cte abstracte( ale caror valabilitate nu depinde deed(istenta cauzei, de e(emplu donatia Dupa modul de e'ecutare5 /. Cu e(ecutare imediata G. Cu e(ecutare succesiva
30. $ondiiile de valabilitate a actului uridic civil.

Conditiile de valabilitate a actului juridic %entru ca actul juridic sa fie valabil el trebuie sa indeplineasca o serie de conditii esentiale stabilite dee lege sau dde parti pentru valabilitatea lui. Conditiile de valabilitate sunt. 2. Corespunderea actului juridic prevederilor legii, ordinii publice si bunurilor moravuri. 4. Capacitatea persoanelor dea inc)eia actul juridic :. Consimtamintul valabil al persoanei de a inc)eia actul juridic 3. Obiectulactului jurici de a fi determinabil si licit
29

7. Cauza actului juridic civil 8. Dorma actului juridic civil

31. 7orma actului
uridic.

. Dorma& este conditi a actului juridic din cazurile prevazute de lege. #unt : feluri de forme. forma ceruta p& u valabilitatea actului juridic, pentru probarea actului, opozabilitatea fata de terti(formalitatile ce trebuie indeplinite in scopul ocrotirii persoanelor care nu au legatura cu contractul . /ctele juridite pot avea forma scrisa, verbala, tacere, scrisa cu autentificare notariala sau inclusa in registru de stat. =erespectarea tuturor acostor contitii trage la nulitatea actului juridic.

32. Nulitatea actului uridic.

=ulitatea este o sanctiune care desfiinteaza actul juridic in cazul in care aceste a fost inc)eiat cu nerespectarea conditiilor de valabilitate cerute de lege. =ulitatea actelor juridice se incadreaza in 4 mari categorii. =ulitate absoluta sanctiune a actului juridic civil care poate fi invocata de orice persoana interesata si care consta in faptul ca actunile savirsite cu scopul de a da nastere, a modifica sau astinge un raporj juridic nu produce efecte juridice. =ulitatea relativa (sanctiune aplicata actului juridic intocmit cu nerespectarea unei norme juridice care ocroteste un interes particular, individual, stabilita in favoarea unei anumite persoane. /lta clasificare. nulitate totala . desfiinteaza actul juridic in intrgime, nulitate partiala Desfiinteaza dor o parte din efectele actului juridic Nulitatea relativa (sanctiune aplicata actului juridic intocmit cu nerespectarea unei norme juridice care ocroteste un interes particular, individual, stabilita in favoarea unei anumite persoane. /ceasta nulitate poate fi invocate doar de un cerc restrins de persoane, poate fi acoperita prin confirmarea actului si poate fi invocat doar inautru termenului de prescriptie. *(emple . acte inc)eiate de persoane cu capacitate restrinsa de e(ercitiu, inc)eiate prin dol, eroare, violenta. Nulitatea absoluta sanctiune a actului juridic civil care poate fi invocata de orice persoana interesata si care consta in faptul ca actunile savirsite cu scopul de a da nastere, a modifica sau astinge un raporj juridic nu produce efecte juridice. Daca nulittea este invocate de un tert atunci el trebuie sa dovedeasca interesul sau in nulitatea actului respective. =u poate fi acoperita prin confirmare (c)iar daca subiectii sunt de accord cu actul juritic acesta se declara nul&e(ceptie casatoria, norme din codul familiei . %oate fi invocate oricind indifferent de timpul care sa scurs. #unt nule deasemenea actele juridice fictive (care nu produc efecte juridice , simulatorii (inc)eat cu intentia de a ascunde ceva&un bun care trebu de confiscat , actele juridical inc)eiate de persoane fara capacitate de e(ercitiu, fara a se respecta forma ceruta de lege, indreptate spre limitare unei pesoane in capacitatea de folosinta si e(ercitiu. =ulitatea acului juridic trebuie deosebite de alte cause similare ca . rezolutiunea (desfiinteaza actul pe modiv de nerespectare a unei obligatii contractuale avin c)aracter retroactiv , 0ezilierea (desfiinteaza actul ca rezultat al nerespectarii unei obligatii, fac effect doar viitor , 0evocarea (desfacerea voluntare pentru viitor a actului juridic de ambele parti , Caducitatea (lipsirea de effect a unui act juridic din motive independente de vointa partilor , -nopozabilitatea (desfacerea actului juridic in urma nerespectarii cerintelor de publicitate a actului juridic . 0fectele nulitatii actului uridic civil *fectele nulitii unui act juridic sunt aceleai, indiferent dac este vorba de o nulitate absolut sau de o nulitate relativ, constCnd n desfiinarea totala sau partiala actului juridic i a raportului juridic creat prin act. /ctul juridic poate inceta cu efect retroactiv (efectele produse de la inceputul efectelor actului sunt anulate si si situatia restabilita , alt efet este restitutia bilaterala (fiecare parte trebuie sa restituie tot ceea ce aprimi in baza actului sau sa plateasca contravoaloarea prestatiei , si alte efecte . persoane in a care interes sa declarat nulitatea este obligata sa repare celelaltei parti prejudiciile aduse. 33. Noiunea i importana reprezent%rii.
2;

1n act juridic poate fi nc)eiat personal sau prin reprezentant. <mputernicirile reprezentantului rezult din lege, din act juridic sau din mprejurrile n care acioneaz. (4 /ctul juridic nc)eiat de o persoan (reprezentant n numele unei alte persoane (reprezentat n limitele mputernicirilor d natere, modific sau stinge drepturile i obligaiile civile ale reprezentatului. (: Dac actul juridic este nc)eiat n numele unei alte persoane, prii cu care a contractat reprezentantul nu i se poate opune o lips a mputernicirilor dac reprezentatul a creat astfel de mprejurri n virtutea crora aceast parte presupunea cu bun&credin e(istena unor asemenea mputerniciri. (3 Dac la nc)eierea unui act juridic reprezentantul nu prezint mputernicirile sale, actul produce efecte nemijlocit pentru persoana reprezentat doar n cazul n care cealalt parte trebuia, pornind de la mprejurrile n care s&a nc)eiat actul, s presupun e(istena reprezentrii. /ceeai regul se aplic i atunci cnd pentru cealalt parte persoana contractantului nu are importan. (7 *ste interzis nc)eierea prin reprezentant a actului juridic care, dup natura lui, urmeaz a fi nc)eiat nemijlocit de persoana contractant sau a crui nc)eiere prin reprezentant este interzis e(pres de lege. ...un procedeu de te)nic&juridic prin care o persoan, numit reprezentant, nc)eie acte juridice cu terii n numele i n contul unei alte persoane, numit reprezentat, avnd drept consencin producerea direct n persoana reprezentantului a efectului actelor juridice.

34. "ubiecii raportului uridic de reprezentare.

0eprezentat (orice persoan juridicFfizic,care ncredineaza unei alte persoane,savrsirea n numele su unor acte normative $ 0eprezentant (persoana fizicFjuridic mputernicit s fac n numele reprezentatului anumite acte juridice $ 6erul (orice persoana fizicFjuridic, inclusiv statul, i unitatea administrativ&teritorial, n raport cu care, drept rezultat al aciunilor reprezentantului, nasc, se modific ori se sting drepturi i obliga ii ale reprezentatului .

35. "copul reprezent%rii, tipurile raporturilor

uridice la reprezentare i interdicia de a nc#eia acte uridice prin reprezentare.

#copul reprezentarii consta in ...svrirea unor acte juridice de ctre o persoan n numele i n contul unei alte persoane n lipsa ei fr ca aceasta din urm s fie prezent. /ipurile raporului uridic5 2.<ntre reprezentant i reprezentat$ 4.<ntre reprezentant i ter$ :.<ntre reprezentat i ter.

2>

36. $lasificarea reprezent%rii.

Dup% izvorul s%u5 Reprezentarea legal%,puterea persoanei de a reprezenta o alt persoan rezult din lege fr a fi necesar procura. Reprezentarea convenional%,o persoan (reprezentatul mputernicete o alt persoan(reprezentantul s nc)eie acte juridice n numele i pe contul su.%uterea de reprezentare se demonstreaza prin act juridic unilateral,numit procur,sau bilateral,numit contract. Dupa ntinderea puterii de a reprezenta5 Reprezentarea general%,numit i reprezentare total,este aceea n care reprezentantul poate face orice act juridic n numele reprezentatului./ceast form de reprezentare se realizeaz de ctre prini i adoptatori n numele minorului sub 9 ani,precum i tutorele persoanei declarate incapabile. Reprezentarea special%,numit i reprezentare parial,este aceea n care reprezentantul poate face un anumit act juridic sau cteva acte juridice(cumprarea unui imobil,a unui automobil sau a unor aciuni. . Alte criterii de clasificare5 Reprezentarea de drept privat dac se stabilete ntre particulari(pers. fizice i juridice . Reprezentarea de drept public dac se stabilete ntre stat i,pe de o parte, i particulari pe de alt parte. Reprezentarea perfect% este atunci cnd reprezentantul acioneaz din numele i contul reprezentatului,iar reprezentarea imperfect,atunci cnd reprezentantul lucreaz n nume propriu,dar pe seama reprezentatului(comisionul,consignaia . Reprezentarea voluntar% este atunci cnd voina reprezentatului joac un rol dominant n stabilirea raportului de reprezentare. Reprezentarea obligatorie se caracterizeaz prin faptul c raporturile de reprezentare se nascidependent de voina ambelor pri.

37. /emeiurile apariiei reprezent%rii i durata mputernicirilor .

/emeiurile apariiei &!anifestarea voinei persoanei reprezentate$ &Desemnarea n funcie a persoanei care are atribuia de reprezentare $ &0elaiile printeti,de tutela sau curtel$ Act unilateral din care rezult mputernucirea este procura emisa n temeiul art.474 din Codul Civil Act bilateral care d natere unor raporturi de reprezentare este contractul.Contracte care in relaii de reprezentare sunt. contractul de mandat,contractul de agenie comercial.
4@

Durata imputernicirilor Procura &<mputernicirile e(ist att ct este valabil procura,care se elibereaz pe termen pe cel mult : ani. &Dac termenul de valabilitate nu este indicat n procur,aceasta este valabil timp de un an de la data ntocmirii. &%rocura n care nu este indicat data ntocmirii nu are valoare juridic. &%rocura eliberat pentru nc)eierea unor acte juridice n afara 0.! i autentificat notarial este valabil pn la anularea ei de ctre persoana care a eliberat&o. Daca rezult dintr&un act bilateral(contract ,mputernicirile sunt valabile pe ntreaga perioad de valabilitate a contractului.
38. Procura.

Noiunea de procur%5 Codul Civil definete,la art.474,procura ca nscris ntocmit pentru atestarea mputerniciriilor conferite de reprezentat uni sau mai muli reprezentani prin care se deleag dreptul de a nc)eia acte juridice n numele i pe contul primului. 7orma procurii5 Procura este un act juridic scris(art.474 alin.(2 .'ipsa unei procuri n form scris lipsete reprezentatul,reprezentantul i terul de dreptul de a demonstra prin martori e(isten a ei(art.422 .%rocura persoanei fizice i procura persoanei juridice se elibereaz n scris sub semnatura privat,iar n cazul cnd reprezentatul dorete sau legea prevede ,se va ntocmi n form autentic. Procur% general% este procura prin care reprezentatului i se acorda mputerniciri de a nc)eianorice act juridic cu un bun al su. Procur% special% este procura prin care reprezentantului i se deleg mputernicirea de a nc)eia acte concrete. Procur% de baz% este procura prin care reprezentatul deleg reprezentantului dreptul de a nc)eia acte juridice.0eprezentantul trebuie s svreasc personal ac iuniile indicate n procur. Procur% de substituire este procura prin care reprezentantul transmite mputernicirea ctre o alta persoan,numita substitutitor. Aciunea procurii nceteaz ,de regul odat cu svrirea aciunilor pentru a cror efectuare a fost eliberat.%e lng aceast regul,art.477 din Codul civil stabilete ca valabilitatea procurii nceteaz i la. &e(pirarea termenului ei$ &revocrii mputernicirilor de ctre reprezentat$ &renunarea reprezentantului de a e(ecuta mputernicirile delegate $ &dizolvrii persoanei juridice care a avut calitatea de reprezentatFreprezentant$ &decesul,declararea dispariiei fra urm persoanei fizice care a avut calitatea de reprezentat sau calitatea de reprezentant.
39. Noiunea i importana termenelor n dreptul civil.

Articolul !.*. -nstituirea termenului (2 6ermenul se instituie prin lege, )otrre judectoreasc sau prin acordul prilor. (4 -ndiferent de temeiul apariiei, termenul se calculeaz dup regulile stipulate n prezentul titlu.
42

40. $alcularea termenelor.

Articolul !:+. !odul de stabilire a termenului 6ermenul se instituie prin indicare a unei date calendaristice, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor i sigur c se va produce. Articolul !:(. <nceputul curgerii termenului (2 Dac nceputul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment n timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia n considerare la calcularea termenului. (4 Dac nceputul curgerii termenului se determin prin nceputul unei zile, aceast zi se include n termen. 0egula se e(tinde i asupra zilei de natere la calcularea vrstei. Articolul !:!. Diferitele modaliti ale termenului (2 %rin jumtate de an ori semestru se neleg 8 luni, prin trimestru " : luni, prin jumtate de lun " 27 zile, prin decad " 2@ zile. (4 Dac termenul este stipulat printr&o perioad i o fraciune din aceast perioad, fraciunea se calculeaz la urm. (: <n cazul n care este indicat nceputul, mijlocul sau sfritul lunii, se are n vedere data de nti, de cincisprezece sau, respectiv, ultima zi a lunii. Articolul !:,. Calcularea termenelor de un an i de o lun Dac termenele de un an i de o lun se calculeaz fr a se ine cont de curgerea lui nentrerupt, se consider c luna are :@ de zile i anul " :87 de zile. Articolul !::. %relungirea termenului <n cazul prelungirii, termenul nou se calculeaz din momentul e(pirrii termenului precedent.
41. $lasificarea termenelor.

42. Noiunea i clasificarea termenelor de prescripie.

Articolul !:;. 6ermenul general de prescripie e(tinctiv (2 6ermenul general n interiorul cruia persoana poate s&i apere, pe calea intentrii unei aciuni n instan de judecat, dreptul nclcat este de : ani. (4 /ciunile privind aprarea drepturilor personale nepatrimoniale se prescriu numai n cazurile e(pres prevzute de lege. Articolul !:). 6ermenele speciale de prescripie e(tinctiv #e prescriu n termen de 8 luni aciunile privind. a ncasarea penalitii$ b viciile ascunse ale bunului vndut$ c viciile lucrrilor e(ecutate n baza contractului de deservire curent a persoanelor$ d litigiile ce izvorsc din contractul de transport. e repararea prejudiciului cauzat prin nclcarea dreptului la judecarea n termen rezonabil a cauzelor sau a dreptului la e(ecutarea n termen rezonabil a )otrrilor judectoreti. Articolul !:*. %rescripia n cazul viciilor construciei (2 <n contractul pentru e(ecutarea de lucrri, dreptul ce se nate din viciul construciei se prescrie n termen de 7 ani. (4 <n contractul de vnzare&cumprare, dreptul ce se nate din viciul construciei nu se prescrie nainte de trecerea a 7 ani de la e(ecutarea lucrrii de construcie. (: %entru viciile materiilor prime sau ale materiilor livrate, destinate realizrii unei construcii, care au cauzat viciul acesteia, dreptul se prescrie n termen de 7 ani.
44

Articolul !;+. -nterzicerea modificrii termenului de prescripie e(tinctiv sau a modului de calculare /ctul juridic privind modificarea termenului de prescripie e(tinctiv sau a modului de calculare ori privind renunarea la dreptul de a invoca prescripia este nul.

43. 0'pirarea termenului.

Articolul !:-. *(pirarea termenului (2 6ermenul stabilit n ani e(pir n luna i ziua respectiv a ultimului an al termenului. (4 6ermenul stabilit n luni e(pir pe data respectiv a ultimei luni a termenului. Dac ultima lun nu are data respectiv, termenul e(pir n ultima zi a lunii. (: 6ermenul stabilit n sptmni e(pir n ziua respectiv a ultimei sptmni. (3 6ermenul e(pir la ora 43 a ultimei zile a termenului. Dac aciunea trebuie svrit la o organizaie, termenul e(pir la ora cnd aceast organizaie, n conformitate cu normele stabilite, nc)eie programul de lucru. (7 <n cazul n care este mai scurt de o zi, termenul e(pir la e(pirarea unitii de timp respective. Dispoziia a doua din alin.(3 se aplic n modul corespunztor. (8 Documentele depuse la oficiile potale sau telegrafice pn la ora 43 a ultimei zile a termenului se consider depuse n termen. *c)ivaleaz cu depunerea la pot transmiterea te(tului documentului prin teletip, fa( i prin alte mijloace de comunicaie. Articolul !:.. *(pirarea termenului ntr&o zi de odi)n Dac ultima zi a termenului este o zi de duminic, de smbt sau o zi care, n conformitate cu legea n vigoare, la locul e(ecutrii obligaiei este zi de odi)n, termenul e(pir n urmtoarea zi lucrtoare. 44. Noiunea dreptului subiectiv civil. =otiunea dreptului subiectiv civil Orice prerogativa a fiintei umane de a actiona in societate & drepturile omului Drepturile subiective & prin dreptul subiectiv civil definim posibilitatea recunoscuta subiectului activ, de a se comporta in limitele prerogativelor pe care legea le recunoast, cit si posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv o comportare corespunzatoare, iar in caz de nevoie putind face apel la forta coercitiva ( care este obligatorie, impusa prin forta a statului.
45. 3i loacele de e'ercitare a dreptului subiectiv civil i de e'ecutare a obligaiilor.

%rin e(ercitarea drepturilor subiective civile se intelge realizarea de catre titularul dreptului subiectiv civil, a continutului acestui drept. *(ercitarea drepturilor subiective civile poate fi efectuata prin mijloace ce corespund comportamentului ales de subiect, aceste mijloace sunt de 4 tipuri. /. 0eale G. Buridice %rin mijloace reale de e(ercitare a drepturilor intelegem actiunile ( concrete ce sunt savirsite de subiect, dar nu imbraca forma actului juridic. !ijloacele juridice sunt cele care imbraca forma actelor juridice civile. *(ecutarea obligatiilor civile este corelativa cu e(ercitarea dreptului de o alta persoana.
46. Principiile de e'ercitare a drepturilor subiective civile i de e'ecutare a obligaiilor civile.

4:

%rincipiile de e(ercitare a drepturilor subiective civile. 2. -dei necesare e(ercitarii in general a drepturilor. /vem : principii dee (ercitare a drepturilor . 2. %rincipiul legalitatii garantat de art. > alin. 2, om baza caruia persoanele trebuies a&si e(ercite drepturile in stricta corespundere cu prevederile legii. 4. %rincipiul respectarii ordinii publice si a bunelor moravuri, in e(ercitarea drepturilor si e(ecutarea obligatiilor. :. %rincipiul bunei credinte de e(ercitare a drepturilor. Drepturile trebuie e(ercitate in limite firesti, adica cele stabilite de legi. 0egula generala la e(ercitarea drepturilor civile este ca aceasta e(ercitare sa nu prejudicieze, sa nu incalce, dreptul altor persoane.
47. 8imitele de e'ercitare a drepturilor subiective civile. Abuzul de drept.

%rin abuz de drept, intelegem fapta ilicita de e(ercitare a drepturilor subiective, contrar scopului lor social economic, a legii sau altor reguli de convietuire sociala. /buzul de drept are diferite forme evidentiiundu& se 4 esentiale. 2. *(ercitarea unui drept subiectiv e(clusiv in scopul pagubirii unei alte persoane. ( s)icanare 4. /buzul prin care nu se urmareste scopul de a prejudicia o alta persoana, dar care in mod obiectiv prejudiciaza dreptul altei persoane.
48. Ap%rarea drepturilor civile.

Drepturile civile pot fi aparate prin 4 cele mai importante mijloace. prin actiunea in justitie, care nu trebuie limitata nici intrun mod, si pe cale administrativa, dar numai in cazurile e(pres prevazute de lege. !ijloacele de aparare a drepturilor civile, sunt prevazute in art. 22 din codul civil. Articolul ((. !etodele de aprare a drepturilor civile /prarea dreptului civil se face prin. a recunoaterea dreptului$ b restabilirea situaiei anterioare nclcrii dreptului i suprimarea aciunilor prin care se ncalc dreptul sau se creeaz pericolul nclcrii lui$ c recunoaterea nulitii actului juridic$ d declararea nulitii actului emis de o autoritate public$ e impunerea la e(ecutarea obligaiei n natur$ f autoaprare$ g repararea prejudiciilor$ ) ncasarea clauzei penale$ i repararea prejudiciului moral$ j desfiinarea sau modificarea raportului juridic$ H neaplicarea de ctre instana de judecat a actului ce contravine legii emis de o autoritate public$ l alte ci prevzute de lege.
49. Noiunea de patrimoniu. (Caracterele juridice ale patrimoniului .

-n sens economic patrimoniul desemneaza. 6otalitatea de bunuri ce constituie averea. -n sens juridic desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic evaluate in bani ce apartin unei persoane. %atrimoniului ii sunt caracteristice 3 caractere juridice. 2. 1niversalitatea juridica ceea ce inseamna ansamblul de drepturi si obligatii. 4. Orice persoana are un patrimoniu, pot fi titulari doar pers fizice si juridice bunurile nefiind titulare de
43

patrimoniu. :. 1nicitatea patrimoniului in virtutea caruia orice persoana are doar un patrimoniu. 3.-nalienabilitatea patrimoniului comform careia patrimoniul persoanei nu poate fi instrainat ca urmare a faptului ca el este indisolubil legat de persoana.
50. 7unciile patrimoniului.

Dunctiile patrimoniului 2. *(plica si permite transmisiunea universala si cu titlu universal . 4. *(plica si permite fenomenul subrogatiei reale cu titlu universal si cu titlu particular. :. Constituie gajul general al creditorilor c)irografari.
51. $oninutul patrimoniului. (Drepturile patrimoniale.

Drepturile patrimoniale se clasifica. 2. Drepturi reale care sint drepturi subiective patrimoniale care confera titularului anumite prerogative recunoscute de lege asupra unui bun pe care acesta le poate e(ercita in mod nemijlocit fara interventia altor persoane. 4. Drepturile de creanta care sunt drepturile patrimoniale in baza carora creditorul poate pretinde debitorului o anumita conduita respectiv sa dea sa faca ori sa nu faca ceva. Drepturile reale se impart. 2. Drepturi reale principale. de proprietate de uzufruct, de uz si de abitatie, dreptul de servitute de superficie. 4. Dreapturile reale accesorii , dreptul de gaj si ipoteca.
52. Definirea posesiunii.

%osesiunea & dobindirea prin e(ercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului. %osesiunea se dobindeste atit in baza unor acte juridice cit si in baza unor acte materiale in urma carora persoana devine posesorul bunului. %osesiunea se dobindeste prin asa acte . calcarea, ingradirea, punerea de semne, cultivarea imobilului. %ierderea posesiunii este reglementata in art :23 prin 4 cai. 2. %rin vointa posesorului & posesorul transfera voluntar bunul, posesorul abandoneaza bunul. 4. Contrar vointei posesorului in cazul disparitiei bunului.

53. 0fectele uridice ale posesiunii.

>bligaiile i drepturile pe care le are posesorul de bun%<credin% n leg%tur% cu predarea bunului (2 %osesorul de bun&credin care nu are dreptul s posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat s&l predea persoanei ndreptite. <n cazul n care persoana ndreptit nu&i realizeaz dreptul, iar posesorul consider pe bun dreptate c trebuie s pstreze posesiunea n continuare, fructul bunului i drepturile aparin posesorului. (4 %osesorul de bun&credin poate cere titularului de drept compensarea mbuntirilor, dac acestea nu pot fi separate fr a se aduce prejudicii bunului, interveniilor, sarcinilor, impozitelor i a altor c)eltuieli suportate pe parcursul posesiunii de bun&credin a bunului, care nu se compenseaz prin folosirea bunului i a fructelor obinute, inndu&se cont de fructele care nu au fost percepute din culpa lui. /ceast regul se aplic i c)eltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului dac sporul valorii nc mai e(ista la momentul predrii bunului.
47

(: %osesorul de bun&credin poate s nu predea bunul pn cnd revendicrile lui nu vor fi satisfcute. >bligaiile pe care le are posesorul de rea< credin% n leg%tur% cu predarea bunului (2 %osesorul de rea&credin trebuie s predea titularului de drept att bunul, ct i fructul bunului. *l este obligat s compenseze contravaloarea fructelor pe care nu le&a obinut din culpa sa. /ceste prevederi nu e(clud alte pretenii mpotriva posesorului de rea&credin. (4 %osesorul de rea&credin poate cere compensarea c)eltuielilor aferente bunului doar n cazul n care acestea, la momentul predrii, duc la mbogirea titularului de drept. /ransmiterea posesiunii n virtutea succesiunii %osesiunea se transmite n virtutea succesiunii n forma n care se afla la persoana fizic sau juridic succedat. "tingerea posesiunii (2 %osesiunea nceteaz dac posesorul a renunat definitiv i e(pres la stpnirea de fapt a bunului sau pierde n alt mod stpnirea de fapt asupra lui. (4 -mposibilitatea temporar de a e(ercita stpnirea de fapt a bunului nu duce la ncetarea posesiunii.

54. Noiunea i caracterele uridice ale propriet%ii.

%rin Dreptul de proprietate definim acel drept subiectiv ce confera titularului dreptul de e(ercitare in putere proprie si in interes propriu a atributelor de posesie, folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale in limitele stabilite de lege. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate. 2. Caracterul absolut, ce semnifica faptul ca este opozabil tertilor, ceea ce inseamna ca ultimii, #unt obligati sa nu faca nimic de natura sa&l incalce. 4. Caracterul e(clusiv, conform caruia proprietarul poseda deplinele drepturi asupra bunului sau. :. Caracterul perpetuu, conform caruia dreptul de proprietate nu este limitat in timp, e(istind atita cit e(ista bunul.
55. Atribuiile dreptului de proprietate 1mputernicirile proprietarului2.

/tributele dreptului de proprietate art. :27 din Codul civil /tributele dreptului de proprietate sunt urmatoarele. 2. Dreptul de posesiune & atribut ce permite proprietarului de a stapini bunul in fapt, adica cu putere proprie si conform modul cum el considera ca trebuie sa foloseasca acest bun. 4. Dreptul de folosinta, in baza caruia proprietarul poate intrebuinta bunul in interesul sau, percepindu&i fructele civile. 0egula generala a acestui atribut este ca proprietarul este in drept sa foloseasca bunul ori sa nul foloseasca, iar in cazurie e(pres prevazute de lege este obligat sal foloseasca. :. Dreptul de dispozitie, ce reprezinta posibilitatea proprietarului de a stabili statutul juridic al bunului.
56. >biectele dreptului de proprietate.

Obiectele dreptului de proprietate -n calitate de obiecte ale dreptului de proprietate pot fi numai bunurile ce au un continut economic. -n legislatia in vigoare, nu sunt enumerate nemijlocit bunurile, ce pot face obiectul dreptului de proprietate. De rind cu aceasta in calitate de obiect al raporturilor de proprietate in primul rind pot fi numai bunurile mobile si imobile. Obiectele dreptului de proprietate trebuie sa fie bunuri corporale.
48

/nalizind calitatile ce trebuie sa le detina obiectele dreptului de proprietate, putem afirma ca in ceasta calitate pot fi toate ce pot insusi calitatea de marfa, ca rezultat al muncii omului.
57. Regimul uridic al bunurilor domeniului public i privat.

%roprietatea fiind unica poate apartine diferitor subiecte, precum particularilor, persoanelor fizice si juridice, statului, si unitatilor administrativ teritoriale. Dib aceste considerente art. > din constitutie reglementeaza 4 tipuri de proprietate, cea publica si cea privata. 6rebuie sa analizam regimul juridic al bunurilor din domeniul public si cel din domeniul privat. 2. Domeniul privat, in corespundere cu art. 4>8 din codul civil, in calitate de bunuri ale domeniului privat sunt bunurile asupra carora titularii e(ercita dreptul de proprietate in mod e(clusiv si perpetuu. /ceste bunuri reprezinta : caractere juridice. /. Caracterul alienabil, adica le pot fi obiect a, oricarui act juridic civil, cu e(ceptiile prevazute de lege, arme sau alte bunuri care sunt restrinse incdirculatia civila. G. Caracterul prescriptibil, conform caruia titularii pot sa isi apere dreptul incalcat prin inaintarea unei actiuni in instanta in termenul stabilit de lege. C. Caracterul sesizabil conform caruia aceste bunuri pot fi urmaritedde catre creditori. 4. Domeniul public, sunt bunurile incluse prin lege in aceasta categorie, sau atunci cind prin natura lor sunt de uz sau de interes public. /rt. 4>8. /ceste bunuri au 3 caractere. /. Caracter inalienabil, nu pot fi incluse in circuitul civil si nu pot constitui obiect al raportului juridic. G. Caracterul imprescriptibil, fapt ce denota imposibilittea dobindirilor prin uzucapiunea. C. Caracter insezibabil comform careia bunurile domeniului public nu pot fi urmarite de creditori. D. /flarea bunurilor in domeniul public este reglementata prin lege. /rt. 249 alin. 3
58. Noiunea i categoriile modalit%ilor dreptului de proprietate.

=otiunea si categoriile modalitatilor dreptului de proprietate. definim ca situatii cind 4 sau mai multe subiecte detin dreptul de proprietate asupra aceluiasi bun, sau dreptul de proprietate, se afla in situatie de incertitudine temporara. #e disting : categorii a mod,aitatiHor dreptului de proprietate. 2. %roprietatea comuna 4. %roprietatea anulabila :. %roprietatea rezolubila %roprietatea anulabila este foarte apropiata de cea rezolubila avind in vedere incertitudinea dreptului de proprietate ce poate fi desfiintat oricind. %roprietatile anulabile sunt acelea care sunt detinute prin acte ce pot fi lovite de nulitate relativa. %recum prin viciere consimtamintului. /rt. 443, nerespectarea conditiilor privind capacitatea sau discernamintul. -ncalcarea limitelor imputernicirilor. /rt. 448., prin leziune art. 4:@ si altele. %rin rezolutiune se considera caarctul este inc)eiat prin conditie rezolutorie, daca realizarea conditiei atrage desfiintarea actului juridic si restabilirea situatiei e(istente pina la inc)eierea lui. De e(emplu donatia inc)eiata in stare de nevoie.
59. Noiunea dreptului de proprietate comun%.

Dreptul de proprietate comuna, este acea proprietate juridica a dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin faptul ca toate prerogativelesau atributele dreptului acesta apartin impreuna si concomitent mai mult persoane. -n calitate de obiecte pot fi atit bunuri mobile cit si cele imobile. Dreptuld e proprietate comuna se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi. 2. 6itulari ai dreptului de proprietate comuna sun cel putin 4 persoane 4. -ntinderea dreptului fiecarui titular este precis delimitata sub forma de cote parti
49

:. Gunul ce constituie obiectul dreptului de proprietate comuna nu este divizat in materialitatea sa. 6emei de aparitie a unei proprietati comune, poate servi atit legea cit si actul juridic. Codul civil cunoaste 4 forme a proprietatii comune. 2. %roprietate comuna pe cote parti, cind sunt stabilite cotele parti. 4. %roprietate comuna in devalmasie,cind nu sunt stabilite cotele parti.
60. Dreptul de proprietate comun% pe cote<p%ri.

Dreptul de proprietate pe cote parti este acel drept de proprietate care apartine la 4 sau mai multe persoane, e(primate in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa. Codul civil divizeaza proprietatea comuna pe cote parti in obisnuita sau temporara si fortata sau perpetua. Cea mai raspundita este cea obisnuita sau temporara. Obiecte ale dreptului de proprietate comuna pe cote parti a cetatenilor pot fi orice bun cu e(ceptia celor care conform legii nu pot fi in proprietatea acestora. Case, obiecte, etc.. Articolul ,-:. Cota&parte n proprietatea comun pe cote&pri (2 Diecare coproprietar este proprietarul e(clusiv al unei cote&pri ideale din bunul comun. Cotele& pri snt prezumate a fi egale pn la prob contrar. Dac bunul a fost dobndit printr&un act juridic, nu se va putea face prob contrar dect prin nscrisuri. (4 Coproprietarul care a fcut din contul su, cu acordul celorlali coproprietari, bunului comun mbuntiri inseparabile are dreptul s cear modificarea respectiv a cotelor&pri sau compensarea c)eltuielilor. Articolul ,-;. Dolosina bunului proprietate comun pe cote&pri (2 Diecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comun pe cote&pri n msura care nu sc)imb destinaia lui i nu aduce atingere drepturilor celorlali coproprietari. (4 !odul de folosire a bunului comun se stabilete prin acordul coproprietarilor sau, n caz de divergene, prin )otrre judectoreasc n baza unei aprecieri ec)itabile a intereselor tuturor coproprietarilor. (: Coproprietarul este n drept s cear n posesiune i folosin o parte din bunul comun corespunztor cotei sale, iar n caz de imposibilitate, s cear coproprietarilor care posed i folosesc bunul plata unei compensaii ec)itabile. (3 Coproprietarul care e(ercit n mod e(clusiv folosina bunului comun fr acordul celorlali coproprietari poate fi obligat la plata unei despgubiri. Articolul ,-). Dructele produse de bunul proprietate comun pe cote&pri (2 Dructele produse de bunul proprietate comun pe cote&pri se cuvin tuturor coproprietarilor proporional cotei&pri deinute dac acetia nu au stabilit altfel. (4 Coproprietarul care a suportat singur c)eltuielile de producere sau de culegere a fructelor are dreptul la compensarea acestor c)eltuieli de ctre coproprietari proporional cotei lor pri. Articolul ,-*. Geneficiile i sarcinile proprietii comune pe cote&pri Coproprietarii vor mpri beneficiile i vor suporta sarcinile proprietii comune pe cote&pri proporional cotei lor pri.
61. Dreptul de proprietate comun% n dev%lm%ie.

Drept de proprietate in devalmasie este acel drept de proprietate ce apartine a doua sau mai multa persoane, asupra bunului ce le tin in proprietate. /cestea ramin nefractionate in materialitatea lor, de
4;

asemenea nefiind determinata nici cota parte ideala din dreptul de proprietate. Devalmasia tine de anumite relatii e(istente intre titularii dreptului, in primul rind relatiile de familie. Articolul ,::. Dispoziii generale cu privire la proprietatea comun n devlmie (2 <n cazul n care dreptul de proprietate aparine concomitent mai multor persoane fr ca vreuna dintre ele s fie titularul unei cote&pri ideale din bunul comun, proprietatea este comun n devlmie. (4 %roprietii comune n devlmie se aplic n modul corespunztor dispoziiile cu privire la proprietatea comun pe cote&pri dac prezenta seciune nu prevede altfel. Articolul ,:;. Dolosina bunului proprietate comun n devlmie Diecare coproprietar devlma are dreptul de a folosi bunul comun potrivit destinaiei acestuia, fr a limita dreptul celorlali coproprietari dac n contract nu este prevzut altfel. Articolul ,:). /ctele de conservare i administrare a bunului proprietate comun n devlmie Oricare dintre proprietarii devlmai este prezumat a avea consimmntul celorlali pentru efectuarea oricror acte de conservare i administrare a bunului proprietate comun n devlmie dac legea sau contractul nu prevede altfel. Articolul ,:*. /ctele de dispoziie asupra bunurilor proprietate comun n devlmie (2 Diecare din coproprietarii devlmai poate dispune de bunul mobil proprietate comun n devlmie dac acordul nc)eiat ntre ei nu prevede altfel. (4 %entru actele de dispoziie asupra bunurilor imobile proprietate comun n devlmie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devlmai. (: /ctul juridic de dispoziie nc)eiat de unul dintre coproprietarii devlmai poate fi declarat nul dac se face dovad c cealalt parte tia sau trebuia s tie despre acordul care limiteaz dreptul de dispoziie, despre faptul c ceilali coproprietari devlmai snt mpotriva nc)eierii actului juridic sau c nu a fost cerut acordul la nstrinarea imobilelor. Articolul ,;+. <mprirea bunului proprietate comun n devlmie <mprirea bunului proprietate comun n devlmie ntre coproprietarii devlmai se va face proporional aportului fiecruia la dobndirea bunului. %n la proba contrar, aportul coproprietarilor devlmai este prezumat a fi egal. Articolul ,;(. %roprietatea comun n devlmie a soilor (2 Gunurile dobndite de soi n timpul cstoriei snt proprietatea lor comun n devlmie dac, n conformitate cu legea sau contractul nc)eiat ntre ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. (4 Orice bun dobndit de soi n timpul cstoriei se prezum proprietate comun n devlmie pn la proba contrar. Articolul ,;!. %roprietatea personal a fiecruia dintre soi (2 Gunurile care au aparinut soilor nainte de nc)eierea cstoriei, precum i cele dobndite de ei n timpul cstoriei n baza unui contract de donaie, prin motenire sau n alt mod cu titlu gratuit, snt proprietatea e(clusiv a soului cruia i&a aparinut sau care le&a dobndit. (4 Gunurile de folosin individual (mbrcminte, nclminte i altele asemenea , cu e(cepia bijuteriilor i a altor obiecte de lu(, snt bunuri personale ale soului care le folosete, c)iar dac snt dobndite n timpul cstoriei din contul mijloacelor comune ale soilor. (: Gunurile fiecruia dintre soi pot fi declarate proprietate a lor comun n devlmie dac se constat c n timpul cstoriei s&au fcut din mijloacele lor comune investiii care au sporit simitor valoarea acestor bunuri. Articolul ,;,. Determinarea prilor din proprietatea comun n devlmie a soilor n caz de mprire a
4>

bunurilor (2 <n cazul mpririi bunurilor proprietate comun n devlmie a soilor, prile lor se consider egale. (4 Gunurilor proprietate comun n devlmie a soilor pot fi mprite att la divor, ct i n timpul cstoriei. <mprirea bunurilor comune n timpul cstoriei nu afecteaz regimul juridic al bunurilor care vor fi dobndite n viitor.

62. Noiuni generale privind limitele de e'ercitare a dreptului de proprietate.

!ijloacele de aparare a dreptului de proprietate in doctrina juridica sunt actiunile prin care proprietarul tinde sa inlature atingerile care sunt aduse dreptului sau si sa asigure e(ercitarea lui in conditii normale. 2. !ijloacele reale & urmaresc restabilirea dreptului de posesiune, de folosinta sid e dispozitie. /ici fac partedoua actiuni si anume, actiunea in revendicare, actiunea negatorie si actiunea confesorie. 4. !ijloace obligationale & cind dintre proprietar si tert e(ista raporturi obligationale. De e(emplu actiunea privind repararea prejudiciului cauzat proprietarului. :. !ijloace prevazute de unele institutii ale dreptului civil, cum ar fi dreptul de proprietate aparat in cazul aparitiei persoanei declarate disparute fara urma sau declarata moarta. 3. !ijloace prevazute de lege care au ca scop protejarea dreptului de proprietate de stingerea lui.
63. $aracteristica general% a dreptului de vecin%tate.

%roprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile nvecinate, pe lng respectarea drepturilor i obligaiilor prevzute de lege, trebuie s se respecte reciproc. #e consider vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influene reciproce. %roprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influena pe care o e(ercit asupra bunului su gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, cldura, vibraia sau o alt influen similar provenit din terenul vecin dac nu mpiedic proprietarul n folosirea bunului sau dac ncalc nesemnificativ dreptul acestuia. %roprietarul poate cere interzicerea ridicrii sau e(ploatrii unor construcii sau instalaii despre care se poate afirma cu certitudine c prezena i utilizarea lor atenteaz n mod inadmisibil asupra terenului su. Dac construcia sau instalaia a fost ridicat respectndu&se distana de la )otar stabilit de lege, demolarea sau interzicerea e(ploatrii acestora poate fi cerut doar n cazul n care afectarea inadmisibil s&a produs n mod evident. Dac e(ist pericolul prbuirii construciei de pe terenul vecin peste terenul su, proprietarul poate cere vecinului s ia msurile necesare pentru prevenirea acestui pericol. /coperiul trebuie s fie construit astfel nct apa, zpada sau g)eaa s cad e(clusiv pe teritoriul proprietarului. Dructele czute din pomi sau arbuti pe terenul vecin se consider fructe de pe acel teren. %roprietarul terenului poate s taie i s&i opreasc rdcinile de arbori i de arbuti care au ptruns la el de pe terenul vecin. /ceeai regul se aplic i ramurilor de arbori i de arbuti ce atrn de pe terenul vecin. (4 Dreptul prevzut la alin.(2 nu se acord proprietarului n cazul n care rdcinile i ramurile nu mpiedic folosirea terenului su. Orice construcie, lucrare sau plantaie se poate face de ctre proprietarul terenului numai cu respectarea unei distane minime fa de linia de )otar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, n lips, conform obiceiului locului, astfel nct s nu se aduc atingere drepturilor proprietarului vecin.
:@

(4 /rborii, cu e(cepia celor mai mici de doi metri, a plantaiilor i a gardurilor vii, trebuie sdii la distana stipulat de lege, de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului, dar care s nu fie mai mic de 4 metri de linia de )otar. 64. $oninutul dreptului de vecin%tate

65. Noiunea i sistemul mi loacelor uridico<civile de ap%rare a dreptului de proprietate.

Revendicarea de c%tre proprietar a bunurilor sale (2 %roprietarul este n drept s&i revendice bunurile aflate n posesiunea nelegitim a altuia. (4 %osesorul poate refuza s predea bunul dac el sau posesorul mijlocit pentru care posed are dreptul preferenial de posesiune n raport cu proprietarul. 0evendicarea bunului poate fi aplicat n raport cu cel care are un drept superior dac acesta a obinut bunul prin violen sau prin dol. (: De la momentul ncetrii bunei&credine, iar n cazul posesorului de rea&credin de la momentul dobndirii posesiunii, posesorul rspunde fa de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul c din vina lui bunul s&a deteriorat, a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv. (3 <n legtur cu revendicarea bunului proprietarului se vor aplica n modul corespunztor prevederile art.:@9, :2@&:24. (7 Dac a dobndit posesiunea prin samavolnicie sau prin svrirea unei infraciuni, posesorul rspunde fa de proprietar n conformitate cu normele privind rspunderea delictual. Revendicarea de c%tre proprietar a bunurilor aflate n posesiunea unui dobnditor de bun%< credin% (2 Dac un bun a fost dobndit cu titlu oneros de la o persoan care nu a avut dreptul s&l nstrineze, proprietarul poate s&l revendice de la dobnditorul de bun&credin numai n cazul n care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana creia bunul a fost transmis de proprietar n posesiune sau dac i&a fost furat unuia ori altuia, sau a ieit n alt mod din posesiunea acestora, fr voia lor. (4 Dac bunurile au fost dobndite cu titlu gratuit de la o persoan care nu avea dreptul s le nstrineze, proprietarul este n drept s&i revendice bunurile n toate cazurile. (: Ganii, titlurile de valoare la purttor i bunurile dobndite la licitaie nu pot fi revendicate de la un dobnditor de bun&credin. $ererea privind nl%turarea nc%lc%rilor care nu snt legate de privarea de posesiune (2 Dac dreptul proprietarului este nclcat n alt mod dect prin uzurpare sau privare ilicit de posesiune, proprietarul poate cere autorului ncetarea nclcrii. *l poate cere, de asemenea, despgubiri pentru prejudiciul cauzat. %ot fi solicitate despgubiri i n cazul n care nu se cere ncetarea nclcrii sau e(ecutarea acestei cerine este imposibil. (4 Dac e(ist temei de a presupune c se vor face nclcri ulterioare, proprietarul poate intenta o aciune negatorie. (: Dispoziiile alin.(2 i (4 nu se aplic dac proprietarul trebuie, n temeiul legii i al drepturilor unor alte persoane, s admit influena asupra bunului.
66. Aciunea n revendicare ca mi loc de ap%rare a dreptului de proprietate.

/ctiunea in revendicare /ctiunea in justitie aflata la indemina proprietarului bunului impotriva posesorului sau impotriva altei persoane care detine bunul respectiv, fara drept. %articularitati. *ste imprescriptibila, adica nu poate fi introdusa oricind$ %oate introduce actiunea in revendicare numai titularului dreptului de proprietate$ %entru imobile, dovada dreptului se poate face prin e(trasul din registrul bunurilor imobile$
:2

%roprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoasterea dreptului sau de proprietar si restituirea lucrului$
67. Aciunea negatorie ca mi loc de ap%rare a dreptului de proprietate.

/ctiune negatorie /ctiunea in justitite aflata la indemina proprietarului bunului impotriva persoanei ( piritului ce pretinde ca are un drept real ( uzufruct, uz, abitatie, servitute sau superficie asupra bunului aflat in proprietatea sa, obligindu&l sa inceteze e(ercitarea lui nelegitima. %articularitati. *ste imprescriptibila, adica poate fi introdusa oricind$ %oate introduce actiunea negatorie numai titularul dreptului de proprietate$ %entru imobile, dovada dreptului se poate face prin e(trasul din registrul bunurilor imobile$

/ctiunea confesorie /ctiunea in justitie aflata la indemina unei persoane ce pretinde ca are un drept real (uzufruct, uz, abilitate, servitute sau superficie asupra bunului aflat in proprietatea altei persoane ( piritului , obligindu&l sa permita e(ercitarea lui nelegitima. %articularitati. =u este reglementata e(pres in codul civil$ #e introduce impotriva titularului dreptului de proprietate( pirit $ #e introduce de persoana ce pretinde ca este titularului unui drept real asupra bunului altuia ( reclamat $ %rotejeaza drepturile reale ( uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie $
68. Dreptul de uzufruct.

Dreptuld e uzufruct este dreptul unei persoane ( uzufructuar de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila bunul unei alte peraoane ( nudul proprietar si de a culege fructele bunului, intocmai ca proprietarul, cu indatorirea de a&i conserva substanta. Dobindirea. prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prevazute de lege, dispozitiile in materie de carte funiciara fiind aplicabile. Obiectul. orice bunuri mobile si imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cota& parte din aceasta. /pararea. printr&o actiune confesorie. 6ermenul stabilit de lege sau actul juridic. & in favoarea unei persoane fizice & cel mult viager$ ( pe viata & in favoarea unei persoane juridice & cel mult :@ de ani$ Dreptul de servitute 0eglementare. /rt. 34;&334 CC
69. Dreptul de servitute.

Dreptul de servitute este sarcina care greveaza un imobil ( terenul aservit pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar ( teren dominant . Dobindirea. numai in temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune ( cu e(ceptia celor neaparente si negative $ Obiectul. sarcina impusa asupra unui fond ( teren pentru utilitatea unui alt fond invecinat, care apartine unui alt proprietar$ Clasificarea. /parente & se cunosc prin semne e(terioare ( carare,canal, apeduct $
:4

=eaparente & nu se atesta prin semne ( interzicerea de a contrui un zid $ Continue& al caror e(ercitiu este sau poate fi continuu fara a fi necesara fapta omului ( scurgerea apelor de ploaie, apeductul $ =econtinue & pentru a caror e(istenta este necesara fapta omului ( de trecere,dce a lua apa din lac $ %ozitive & ce indreotatesc pe proprietarul terenului dominant sa faca in mod direct anumite acte de folosinta pe terenul aservit ( sa treaca singur sau cu mijloace de transport $ =egative & ce impun proprietarului terenului aservit anumite restrictii in e(ercitiul dreptului sau de proprietate ( de a nu construi pe terenul ce&i aoartine careva cladiri mai inalte decit inaltimea stipulata sau mai aproape de o anumita distanta $ Doma actului. numai autentica$ #tingerea servitutii. 2. Consolidare ( ambele terenuri ajung sa aiba acelasi proprietar 4. 0enuntarea proprietarului terenului dominant$ :. *(pirarea termenului$ 3. 0ascumpararea$ 7. -mposibilitatea de e(ercitare$ 8. =euz pentru o perioada de 2@ ani$ 9. Disparitie a oricarei utilitati a lor$ ;. *(propriere a terenului aservit daca servitutea este contrara utilitatii publice careia ii va fi afectat bunul e(propriat$
70. Dreptul de superficie.

Dreptul de superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vedere edificarii si e(ploatarii unei constructii, deasupra si sub acest teren sau a e(ploatarii unei constructii e(istente$ Dobindirea. prin act juridic ( act unilateral, precum testamentul , precum si prin uzucapiune sau prin alt mod prevazut de lege. Obiectul. suprafata de teren pe care urmeaza sa se contruiasca si cea necesara e(ploatarii constructiei sau suprafata de teren aferenta si cea necesara e(ploatarii constructiei sau suprafata de teren aferenta si cea necesara e(ploatarii constructiei edificate$ #tingera dreptului . & la e(pirarea dreptului$ & prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane$ & in alte cazuri prevazute de lege$ *fectele stingerii dreptului. constructia aflata pe teren se transmite de drept proprietarului acestuia.

::