Anda di halaman 1dari 7

Edgar Allan Poe BERENICE

Dicebant mihi sodales, si sepulchrum amicae visitarem, curas meas aliquantulum fore levatas.1 IBN AIA!" #estri$tea are multe chipuri. %elurite sunt nenorocirile pe p&m'nt, (ncunun'nd ca un curcubeu nem&rginita )are, culorile lor sunt tot at't de variate, tot at't de deosebite ca ale curcubeului, $i totu$i la fel de apropiate $i contopite, (ncunun& )area f&r& margini ca un curcubeu* +um se face c& din at'ta frumuse,e am scos o pild& de ceea ce e ur't- Din simbolul p&cii ceva asemenea suferin,ei- Dar, a$a cum (n moral& r&ul e urmarea binelui, tot astfel din bucurie s.a n&scut durerea, fie c& amintirea fericirii trecute este durerea )ilei de ast&)i, fie ca suferin,ele clipei de fa,& se ob'r$esc din e/ta)ele care ar fi putut fi cndva. Numele meu este Egaeus... Pe al neamului meu nu.l voi da (n vileag. Nu se afl& (n toat& ,ara )idire mai binecuv'ntat& de veacuri dec't sursele $i posomor'tele metere)e ale a$e)&rii mele str&mo$e$ti... 0tirpea noastr& a fost numit& o stirpe de vi)ionari. 1i (n multe am&nunte i)bitoare, (n (nf&,i$area castelului familiei mele, (n frescele salonului celui mare, (n tapiseriile de prin dormitoare, (n ciopliturile st'lpilor ce sus,in bolta s&lii de arme, dar mai ales (n galeria tablourilor vechi, (n aspectul bibliotecii $i, (n sf'r$it, (n con,inutul cu totul straniu al acestei biblioteci se g&sesc m&rturii mai mult dec't gr&itoare, care adeveresc aceast& credin,&. Amintirile anilor mei dint'i sunt legate de aceast& (nc&pere $i de c&r,ile ei, despre care nu voi mai pomeni nimic. Aici a murit mama. Aici m.am n&s. cut eu. Dar cu totul )adarnic e s& spun c& n.a$ fi tr&it $i mai nainte vreme, c& sufletul nu ar avea $i via,& anterioar&. 2 t&g&duie$ti oare- 0& nu de). batem problema. 3ncredin,at eu (nsumi, nu caut s& conving pe al,ii. E/ist&, de altfel, o anume amintire a unor forme aeriene, a unor ochi plini de lumin& spiritual& $i de (n,eles, a unor sunete melodioase dar triste, o amintire ce nu se las& alungat&4 o amintire nedeslu$it&, $ov&ielnic&, nestatornic& $i schimb&toare ca o umbr&4 $i, ca de o umbr&, (mi va fi cu neputin,& s& m& de)bar de ea c't& vreme va str&luci soarele ra,iunii mele. 3n aceast& camer& m.am n&scut. 1i astfel, tre)indu.m& din lunga noapte a ceea ce doar p&rea, f&r& s& fie (ns&, nefiin,&, pentru a c&dea deodat& (n chiar inima unui ,inut fermecat 5 (ntr.un palat al (nchipuirii, pe t&r'murile ciudate ale cuget&rii $i erudi,iei monahale 5 nu e de mirare c& m& uitam (n 3mi spuneau tovar&$ii de chefuri c&, de m.a$ duce la morm(ntul iubitei, chinurile mele ar fi u$urate (ntruc'tva. 2 +uvinte pe care le.ar fi rostit, la moartea sclavei sale favorite 6ohammad ibn Abd Almalih ibn Al)aigat, sau Al)aiat numit pe scurt $i Ibn Zaiat; cercet&torii n.au reu$it s& l&mureasc& nici cine a fost Ibn aiat, nici din ce surs& provine citatul (n latin&.
1

7urul meu cu o privire uimit& $i (nfrigurat&, c& mi.am petrecut copil&ria (ntre c&r,i $i mi.am risipit (n visuri tinere,ea4 dar ceea ce pare ciudat e c&, dup& trecerea anilor, amia)a vie,ii mele de om matur m.a g&sit tot (n castelul p&rin,ilor. +eea ce e cu deosebire ciudat e stavila ab&tut& asupra i)voarelor vie,ii mele. 8imitoare a fost acea (ntors&tur& petrecut& (n caracterul celor mai obi$nuite g'nduri ale mele, schimb'ndu.le cu totul. #ealit&,ile acestei lumi m& impresionau ca ni$te vedenii, $i numai ca vedenii, pe c'nd bi)arele g'nduri din ,ara viselor a7unser& nu numai hrana vie,ii mele de toate )ilele, ci (ns&$i adev&rata mea via,&, (ntreag& $i unic&. 999 Berenice (mi era var&, $i am crescut (mpreun& (n castelul p&rintesc. Dar am crescut fiecare (ntr.alt fel4 eu, boln&vicios $i cufundat (n triste,e4 ea, sprinten&, gra,ioas&, clocotind de energie. Ea, cu plimb&rile ei peste dealuri4 eu, cu studiile mele de c&lug&r. Eu, tr&ind o via,& l&untric& a inimii, dedat trup $i suflet celor mai ad'nci $i mig&loase medita,ii4 ea, )burd'nd f&r& de gri7& prin via,&, f&r& s& se g'ndeasc& la umbrele din calea ei sau la )borul t&cut al orelor cu aripi de orb. Berenice* 2 strig pe nume: Berenice* 1i din surele ruini ale aducerii.aminte, mii de iviri tulbur&toare se (nal,& la sunetul acesta. Ah* Icoana ei e vie (nainte.mi, ca.n )ilele dint'i, ale luminoasei $i )globiei ei veselii... Ah* 6inunat& $i totu$i fantastic& frumuse,e* Ah* 0ilf& ; a boschetelor din Arnheim<* Ah, Naiad& a f'nt'nilor* 1i apoi- Apoi totul e spaim& $i mister. 2 poveste ce nu trebuie rostit&. Boala, o boal& cumplit&, s.a ab&tut ca o vi7elie peste trupul ei. 1i chiar (n timp ce o priveam, duhul r&u al prefacerilor a r&pit.o, cotropindu.i min,ile, deprinderile $i firea, $i tulbur'ndu.i (n chipul cel mai viclean $i mai groa)nic felul de a fi al f&pturii* =ai* Pr&p&dul a venit $i s.a dus. Dar ea 5 victima 5 unde era- N.o mai cuno$team. 0au n.o mai recuno$team drept Berenice* Din nesf'r$ita (nl&n,uire de suferin,e iscate de acea cumplit& boal& dint'i, care a dus la o schimbare at't de gro)av& (n f&ptura fi)ic&, $i moral& a veri$oarei, amintesc pe cea mai dureroas& $i necru,&toare (n felul ei, $i anume: un fel de epilepsie, care nu arareori se sf'r$ea printr.un somn cataleptic, ce sem&na aidoma cu moartea, $i din care se tre)ea adeseori pe nea$teptate. 3ntre timp, propria mea boal& 5 fiindc& mi s.a spus c& nu o pot numi altfel 5 propria mea boal& cre$tea cu repe)iciune $i lua (n cele din urm& chipul unei monomanii de o form& nou& $i nemaiau)it&, (nr&ut&,in. du.se clip& de clip&, ceas de ceas $i pun'nd treptat st&p'nire pe mine, (ntr.un fel cu totul de ne(n,eles. Aceast& monomanie, dac& trebuie s.o numesc astfel, consta (ntr.un neast'mp&r boln&vicios al acelor propriet&,i ale min,ii, denumite (n limba7ul metafi)ic facultatea de aten,ie. E aproape sigur c& nu sunt (n,eles4 dar m& tem (ntr.adev&r c& prin nici un mi7loc n.a$ putea tre)i (n 7udecata cititorului obi$nuit o idee corespun)&toare despre acea stare de surescitare nervoas& a min,ii lacome de a cunoa$te, $i cu care puterile mele de p&trundere >pentru a nu vorbi (n termeni tehnici? se str&duiau $i se cufundau (n contemplarea chiar $i a celor mai ne(nsemnate %iin,& supranatural&, care, (n mitologia popoarelor germanice $i celtice, repre)int& elementul aerian 4 @ocalit&,i cu acest nume e/ist& at(t (n 2landa, c(t $i (n Aermania
3

am&nunte ale universului. 0& stau pe g'nduri ceasuri (ndelungate, neobosit, cu aten,ia (ndreptat& asupra vreunui citat ne(nsemnat de pe marginea sau din te/tul unei c&r,i, s& r&m'n cufundat o bun& parte dintr.o )i de var&, (n umbra ciudat& ce c&dea pie)i$ pe tapiserie sau pe podea... 0& m& pierd o noapte (ntreag& priveghind flac&ra (nalt& a unei l&mpi sau 7arul din vatr&, s& vise) )ile (ntregi mireasma unei flori4 s& (ng'n f&r& oprire un oarecare cuv'nt, p'n& ce sunetul, prin necontenita lui repetare, (nceta s& mai (nf&,i$e)e min,ii mele vreun (n,eles, s& pierd orice sim, al mi$c&rii sau al e/isten,ei fi)ice printr.o nemi$care deplin&, (n care st&ruiam mult& vreme, cu (nd&r&tnicie, acestea erau c'teva dintre cele mai obi$nuite $i mai pu,in prime7dioase r&t&ciri pricinuite de o anume stare a facult&,ilor mintale, r&t&ciri care nu sunt, desigur, ceva nemai(nt'mplat, dar care sfidea)& orice anali)& sau e/plicare. N.a$ dori totu$i s& fiu (n,eles gre$it. Neobi$nuita, st&ruitoarea $i boln&vicioasa aten,ie, st'rnit& astfel de lucruri ne(nsemnate prin firea lor, nu trebuie s& fie confundat& cu (nclinarea spre visare, acea (nclinare comun& tuturor oamenilor $i (n voia c&reia se las& mai ales cei ce au o imagina,ie (nfl&c&rat&. Nu era nici o de)voltare dincolo de margini sau o e/agerare a acestei (nclin&ri, a$a cum s.ar fi putut crede la (nceput, ci era, din capul locului, ceva cu totul deosebit prin (ns&$i esen,a ei. 3ntr.o asemenea (mpre7urare, vis&torul sau cercet&torul, plin de av'nt, atras de un lucru care, (ndeob$te, nu e lipsit de (nsemn&tate, pierde din vedere, pu,in c'te pu,in, acel lucru, (ntr.un v&lm&$ag de sugestii $i deduc,ii, a$a (nc't, la sf'r$itul unei asemenea vis&ri, adesea plin de voluptate, g&se$te acel incitamentum5, sau, cu alte cuvinte, cau)a prim& a r&t&cirii sale, cu totul pierdut $i uitat. 3n ceea ce m& prive$te, porneam totdeauna de la un lucru nensemnat, cu toate c& acesta c&p&ta, datorit& vi)iunii mele nes&n&toase $i r&sfr'nt de ea, o (nsemn&tate imaginar&. %&ceam prea pu,ine deduc,ii, dac& le f&ceam4 $i aceste pu,ine deduc,ii se (nv'rteau cu (nd&r&tnicie (n 7urul punctului de plecare, luat ca centru. 6edita,iile nu erau niciodat& pl&cute, $i la sf'r$itul vis&rilor mele, departe de a pierde din vedere cau)a prim&, ele c&p&tau, dimpotriv&, acel interes peste m&sur& de e/agerat ce alc&tuia tr&s&tura caracteristic& a bolii de care sufeream. 3ntr.un cuv'nt, dintre toate puterile min,ii, atenia era la mine puterea cea mai (nte,it&, a$a cum la vis&torul obi$nuit este speculaia. +&r,ile mele din vremea aceea, chiar dac& nu.mi agravau de.a dreptul suferin,ele, aveau, se va vedea, prin cuprinsul lor nelogic $i fantastic, o mare asem&nare cu tr&s&turile caracteristice ale bolii (nse$i. 3mi amintesc foarte bine, (ntre altele, tratatul nobilului italian +aelus 0ecundus +urioB, De Amplitudine Beati e!ni Dei, marea oper& a sf'ntului AugustinC, "etatea Domnului, $i De "arne "#risti, a lui !ertulianD, (n care fra)a parado/al& E$ortuus est Dei filius; credibile est %uia ineptum est; et sepultura resurre&it; cerum est %uia impossibile est' ( m.a absorbit cu totul 0timulent, incita,ie Numele autorului $i titlul tratatului sunt n&scocite de Poe. !itlul se traduce Despre mrimea fericirii n mpria Domnului 7 Au!ustin >;F<5<;G?, episcop de Hippona, teolog al cre$tin&t&,ii antice 8 )uintus *eptimius +lorentius ,ertullianus >1BG5""?, teolog cre$tin 9 %iul Domnului a murit4 e de cre)ut acest lucru pentru c&.i lipsit de sens4 $i a (nviat dup& ce a fost pus (n morm(nt4 faptul este ne(ndoielnic fiindc&.i cu
5 6

timp de mai multe s&pt&m'ni de cercet&ri trudnice $i f&r& de folos. 0.ar p&rea astfel ca, descump&nit& fiind numai de lucruri f&r& (nsem. n&tate, ra,iunea mea se asem&na cu acea d'r)& st'nc& oceanic& pomenit& de Ptolemeu Hefestion1G, care st&tea d'r)& (n fa,a loviturilor (nd'r7ite ale oamenilor $i a furiei sporite a valurilor $i v'ntului, cutremur'ndu.se doar la atingerea florii numite narcis&. 1i cu toate c& unui g'nditor neatent i s.ar p&rea cu des&v'r$ire ne(ndoios c& )druncinarea pricinuit& (n fiin,a moral a Berenicei de nemiloasa ei boal& mi.a h&r&)it mie nu pu,ine prile7uri s&.mi e/ercit (nte,it& $i anormala mea putere de medita,ie 5 a c&rei natur& am l&murit.o cu destul& anevoin,& 5 lucrurile totu$i nu s.au petrecut c'tu$i de pu,in astfel. 3n r&stimpurile de luciditate ale infirmit&,ii mele, nenorocirea Berenicei m& (ndurera, desigur, $i, sim,ind p'n& (n ad'ncul inimii acea nimicire a nobilei $i m'ndrei ei f&pturi, m& g'ndeam adesea cu am&r&ciune la tainicele mi7loace prin care o at't de stranie prefacere se (nt'mplase pe nea$teptate. Aceste g'nduri (ns& nu i)vorau din boala mea, ce nu.mi da pace, ci erau la fel cu cele care ar fi putut (ncol,i, (n acelea$i (mpre7ur&ri, (n mintea oric&rui om. Potrivit specificului ei, aten,ia mea bolnav& era (ndreptat& asupra schimb&rilor mai pu,in (nsemnate, dar cu at(t mai surprin)&toare, petrecute (n starea fi-ic a Berenicei, (n ciudata $i (ngro)itoarea deformare a fiin,ei ei. 3n )ilele cele mai fericite ale frumuse,ii ei f&r& seam&n, f&r& doar $i poate c& n.am iubit.o nici o clip&. 3n via,a mea stranie $i boln&vicioas&, senti. mentele nu mi.au pornit din inim&, $i totdeauna pasiunile mi.au venit pe c&ile spiritului. 3n cenu$iul )orilor, (n umbrele preferate la amia)& (n p&dure $i noaptea, (n t&cerea din bibliotec&, ea (mi trecuse domol pe dinaintea ochilor $i nu o v&)usem ca pe o Berenice (nsufle,it& $i vie, ci ca pe una din visuri... Nu o v&)usem ca pe o fiin,& p&m'nteasc&, din carne $i din oase, ci ca pe abstrac,ia unei asemenea fiin,e... Nu ceva vrednic de admira,ie, ci numai de ad'ncire prin anali)&4 nu ceva ce trebuie iubit, ci simplu prile7 $i obiect al unor medita,ii pe c't de ne(n,elese, pe at't de f&r& rost. Iar acum m& (nfioram (n prea7m&.i $i p&leam la apropierea ei. 1i, totu$i, pe c'nd m& 7eluiam amarnic din pricina st&rii ei de de)n&d&7duit& dec&dere, mi.am adus aminte c& m.a fost iubit mult& vreme $i c& o dat&, (ntr.un ceas r&u, (i vorbisem de c&s&torie. 3n sf(r$it, se apropiase $i )iua cununiei noastre, c'nd, (ntr.o dup&. amia)& din iarna anului..., (ntr.una din acele )ile neobi$nuit de calde, ce,oase $i lini$tite, care sunt doicile frumosului AlcIon11, $edeam >cre)'ndu.m& singur? (n sala bibliotecii. Dar c'nd mi.am ridicat ochii, am v&)ut c& Berenice se afl& de fa,&. 2are (nchipuirea mea nepotolit& sau p'cla ce domnea (n atmosfer&, sau poate umbrele amurgului din (nc&pere, ori v&lurile cenu$ii ce.i (nf&$urau trupul d&deau na$tere acelor contururi nedeslu$ite $i $ov&ielnice- N.a$ pu. tea spune. Nu a rostit o vorb&4 iar eu pentru nimic (n lume n.a$ fi spus un cuv'nt. %iori de ghea,& m& str&b&teau. 2 team& de ne(ndurat m& ap&sa... 2 neputin,& >lat.?. 10 Nume n&scocit de Poe 11 +um Joe d&ruie (n timpul iernii de dou& ori c(te $apte )ile de c&ldur&, oamenii au numit acest r&stimp dulce $i temperat Kdoicile frumosului AlcIonE. 0imonidesl >n.a.?

curio)itate f&r& ast'mp&r a pus st&p'nire pe sufletul meu... 1i, pr&bu$in. du.m& (n fotoliu, am r&mas o vreme nemi$cat, ,in'ndu.mi r&suflarea, cu ochii a,inti,i asupra ei. Era 5 vai* 5 nespus de slab& $i nici urm& din fiin,a de alt&dat& nu i se mai deslu$ea (n vreo tr&s&tur&. 3n cele din urm&, privirile mele ar)&toare c&)ur& pe chipul ei. %runtea (i era (nalt& $i foarte palid& $i ciudat de senin&. 1i p&rul ei, odinioar& negru.corb, o acoperea (n parte, umbrindu.i ad'ncitele t'mple cu nenum&rate bucle, (n clipa aceea de un blond.aprins, a c&rui culoare fantastic& era (ntru totul nepotrivit& cu melancolica ei (nf&,i$are. 2chii erau lipsi,i de via,& $i de str&lucire $i p&reau lipsi,i $i de pupile4 f&r& de voie, m.am ferit de c&ut&tura lor sticloas&, spre a privi bu)ele sub,iate $i )b'rcite. Ele s.au (ntredeschis $i, (ntr.un )'mbet plin de ciud&, de (n,elesuri, dinii Berenicei celei schimbate mi s.au ar&tat (ncetul cu (ncetul. De ce n.a dat Dumne)eu s& nu.i fi v&)ut niciodat&, sau, dup& ce i.am v&)ut, s& fi murit* 999 2 u$& care se (nchidea m.a distras $i, ridic'nd ochii, mi.am dat seama c& veri$oara mea plecase din odaie. Dar, vai* *pectrul alb $i (nfior&tor al din,ilor ei nu.mi p&r&sise chilia r&scolit& a creierului $i nici nu avea s.o mai p&r&seasc&. Nici o pat& c't de mic& pe suprafa,a lor, pe smal,ul lor nici o umbr&, $i nici o crest&tur& pe marginile lor care (n scurta clipa c't i.a d&inuit )'mbetul s& nu fi fost de a7uns pentru a mi se (ntip&ri (n minte. 3i vedeam acum $i mai deslu$it dec(t (i )&risem mai (nainte. Din,ii* Din,ii* Erau ici $i colo, $i pretutindeni4 vi)ibili, la (ndem'na mea4 lungi, sub,iri $i nespus de albi, cu bu)ele palide schimonosindu.se (n 7urul lor, ca (n chiar clipa c'nd mi s.au ar&tat dint'i. Atuncea s.a de)l&n,uit (ntreaga furie a nebuniei mele $i am luptat )adarnic (mpotriva (nr'uririi ei ciudate $i de ne(nvins. Din nem&rginitul num&r de lucruri ce se aflau pe lume, nu aveam (n g'nd dec't din,ii. Dup& ei t'n7eam cu o dorin,& be)metic&. !ot ceea ce m& mai preocupa, toate felurile de alte interese pe care le mai aveam au fost absorbite de aceasta contemplare unic&. Ei $i numai ei, singuri $i de sine st&t&tori, mai erau de v&)ut pentru ochiul min,ii mele. 3n fiin,a lor stingher& $i individual&, a7unser& s& fie (ns&$i via,a g'ndului meu. 6& uitam la ei (n orice lumin&. 3i (ntorceam (n toate felurile. @e cercetam fiec&ruia firea. @uam seama la toate ciud&,eniile. 6editam asupra alc&tuirii lor. 6& g'ndeam la alterarea (nt'mplat& (n natura lor. 6& (nfioram (nchipuindu.mi c& au putin,a de a sim,i $i a suferi, $i c& mai au, chiar $i f&r& gur&, o putere de e/presie moral&. 0.a spus, cu drept cuv'nt, despre domni$oara 0alle1" .%ue tous ses pas etaient des sentiments' /0, iar despre Berenice eu credeam cu dinadinsul .%ue toutes ses dents etaient des id1es' /2. Ah* Des id1es3 Acesta era g'ndul nesocotit care m.a pierdut* Des id1es3 Ah, de aceea le doream at't de nebune$te* 0im,eam c&, numai pun'nd st&p'nire pe ele, mi.a$ rec&p&ta pacea, redob'ndindu.mi $i ra,iunea. 1i asupra mea se l&s& seara4 $i apoi (ntunerieul veni $i se a$e)& $i se duse iar, $i )iua se ar&t& din nou, $i be)nele unei a doua nop,i se adunar& (n Actri,& france)& de la (nceputul secolului al L=III.lea +& to,i pa$ii ei e/primau sentimente >fr.?. 14 +& to,i din,ii ei e/primau idei >fr.?.
12 13

7urul meu, $i eu tot mai $edeam neclintit (n acea singuratic& (nc&pere, mereu ad'ncit (n g'nduri $edeam, iar spectrul din,ilor ($i p&stra f&r& preget cumplita.i putere asupr&.mi, plutind cu cel mai viu $i h'd relief printre umbrele $i luminile schimb&toare din odaie. 3ntr.un t'r)iu, un ,ip&t de groa)& $i de)n&de7de str&b&tu vis&rile mele. Apoi, dup& un r&stimp, a urmat un )von de glasuri tremur&toare, (ntret&iate de gemete stinse, de 7ale $i durere. 6.am ridicat din fotoliu $i, deschi)'nd una din u$ile bibliotecii, am g&sit (n anticamer& o servitoare care, printre ho. hote de pl'ns, (mi spuse c& Berenice nu mai era (n via,&. %usese cuprins& de un atac de epilepsie dis.de.diminea,&. 1i acum, c'nd se (nopta, morm'ntul era gata pentru aceea care avea s&.l locuiasc&, $i toate preg&tirile de (nmorm'ntare fuseser& (ncheiate. 999 6.am reg&sit (n bibliotec& $e)'nd 5 iar&$i singur $i $e)'nd. 6i se p&rea c& m.am tre)it de cur'nd dintr.un vis tulbure $i )buciumat. 1tiam c& este mie)ul nop,ii $i.mi d&deam bine seama c&, (nc& dup& asfin,itul soarelui, Berenice fusese pogor't& (n morm'nt. Dar despre tot ce se petrecuse (n acel 7alnic r&stimp nu aveam o cunoa$tere l&murit& $i clar&. +u toate acestea, memoria mi.era plin& de groa)& cu at't mai (nfior&toare cu c't era mai nedeslu$it&, $i o spaim& cu at't mai cumplit& cu c't era mai ne(n,eleas&. Era o pagin& (nfrico$&toare (n cartea vie,ii mele, scris& pe de.a.ntregul cu amintiri (ntunecate, h'de $i ne(n,elese. 6& str&duiam s& le t&lm&cesc, dar (n )adar. Din c'nd (n c'nd, (ns&, ca sufletul unui sunet ce s.a dus, ,ip&tul ascu,it $i tremurat al unui glas de femeie p&rea c&.mi r&sun& (n au). 0&v'r$isem o fapt&, ce.a fost oare- 3mi puneam (ntrebarea cu glas tare, $i ecourile od&ii (mi r&spundeau (n $oapt&: ."e4a fost oare5' Pe mas&, l'ng& mine, ardea o lamp&, $i (n apropierea ei se afla o cutiu,&. Nu avea nimic deosebit $i o v&)usem adeseori, mai (nainte, c&ci apar,inea medicului familiei4 dar cum de a a7uns acolo, pe masa mea, $i de ce m& cutremuram privind.o- Aceste lucruri nu meritau de fel s& fie luate (n seam&, $i ochii mei (ntr.un t'r)iu c&)ur& pe paginile deschise ale unei c&r,i $i pe o fra)& subliniat&. Erau cuvintele ciudate dar simple ale poetului Ibn aiat: .Dicebant mi#i sodales 6i sepulc#rurti amicae visi4tarem, curas meas ali%uantulum fore levatas'. De ce atuncea c'nd le.am citit mi s.a )burlit p&rul (n cap $i s'ngele mi.a (nghe,at (n vine0.a au)it o b&taie u$oar& (n u$a bibliotecii $i, galben, ca ie$it din morm'nt, un slu7itor intr& (n v(rful picioarelor. Privirile (i erau r&t&cite $i pline de spaim&. 3mi vorbi cu glas tremur&tor, sugrumat $i stins. +e.a spusAm au)it c'teva fra)e (ntret&iate. 0punea despre un ,ip&t s&lbatic ce sf'$ia t&cerea nop,ii, despre cum s.au adunat laolalt& slu7itorii, cum au cercetat de unde venea sunetul, $i apoi glasul s&u se f&cu r&spicat $i (nfior&tor c'nd (mi pomeni despre o violare de morm'nt, despre un trup ciop'r,it, ce respira (nc&, palpita (nc&, era viu nc3 0e uit& ,int& la ve$mintele mele... Erau pline de noroi $i m'n7ite de s'nge (nchegat. N.am )is nimic, $i el m.a luat u$or de m'n&: purta (ntip&rit& urma unor unghii omene$ti. 6i.a atras aten,ia asupra unui obiect re)emat de perete4 timp de c'teva clipe l.am privit: era o lopat&. +u un r&cnet, m.am

repe)it la mas& $i am pus m'na pe cutia care se afla acolo. Dar n.am avut puterea s.o deschid $i, (n tremurul meu, mi.a lunecat din m'ini $i a c&)ut greoi $i s.a sf&r'mat (n buc&,i... 1i din ea, cu un )gomot metalic, s.au rostogolit c'teva instrumente de chirurgie dentar&, de.a valma cu trei)eci $i dou& de lucru$oare albe ca filde$ul, care s.au risipit, ici $i colo, pe podea. Berenice >(n original Berenice7 a v&)ut lumina tiparului (n martie 1D;F, c'nd a fost publicat& (n revista *out#ern 8iterar9 $essen!er, din #ichmond >statul =irginia?.