Avc Hemoragic

Capitolul I
Noiuni generale de anatomie i fiziologie a circulaiei cerebrale

1.2 Arterele.
Irigatia arteriala a creierului este strans legata de cele cinci vezicule ale
tubului neural primitive: telencefal, diencefal, mezencefal, metencefal,
mielencefal. Fiecare vezicula are aport arterial specific si constant dupa aceea
o artera a irigat o anumita vezicula cerebrala, ea participa, de obicei, si la
irigarea veziculei vecine, situate imediat cranial. Astfel vascularizatia arterial a
veziculelor cerebrale se intrica in sens caudo-cranial, ca olanele unui acoperis.
Relatia dintre marile artere ale creierului si segmentele tubului neural.
n mod cu totul general, irigatia arteriala a creierului se realizeaza printr-
un trunchi principal asezat bazal acesta da nastere unor ramuri perforante
mediale si laterale, destinete structurilor bazale, apoi se continua la suprafata
creierului ca artera terminala, destinata structurilor dorsal. Arterele perforante
proximale, mai subtiri, iriga grupele celulare mediale si bazale, filogenetic mai
vechicele laterale, de un calibru mai mare, iriga grupele celulare dorsale si
laterale, filogenetic mai noi. Arterele superficial destinate cortexului sunt de fapt
cele mai distale artere perforante destinate celor mai noi grupe celulare.
ncepand cu segmental cel mai rostal al tubului neural, prima artera

intalnita este artera cerebrala anterioara, ramura terminala a arterei carotide
interne. !in primul segment al arterei cerebrale anterioare pornesc ramuri
perforante care iriga partea mediala si bazala a telencefalului. " artera destul de
mare se poate indrepta lateral spre spatiul perforat, in care patrunde in
vecinatatea ramurilor perforante mediale ale arterei cerebrale medii. Aceste
ramuri fine se anastomozeaza adesea inainte de a patrunde in creier. !e pe
versantul lateral al arterei cerebrale anterioare, la originea arterei comunicante
anterioare sau imediat proximal de aceasta origine, exista o artera perforanta
mare, artera #eubner printr-un traiect retrograde, aceasta se indreapta catre
portiunea rostro-mediala a substantei perforante anterioare pe unde patrunde in
creier pentru a participa la irigarea capului nucleului caudat si a regiunii
adiacente a putamenului. Arterele cerebrale anterioare se apropie una de cealalta
in fisura interemisferica si comunica, pe linia mediana, fie printr-un trunchi
transversal, fie prin inosculatie dupa aceasta, se curbeaza in $urul genunchiului
corpului calos si se continua pe suprafata corpuluicalos irigand partile mediale
ale lobilor frontali.
%amurile corticale ale arterei cerebrale anterioare
&.artera frontal inferioara '.artera frontal interna anterioara (.artera frontal interna medie ).artera frontal
interna posterioara caloso-marginala *.arterele parietale interne A.paracentrala +. precuniana ,. parieto-
occipitala -.artera paricaloasa posterioara.
,audal, artera cerebrala anterioara se intinde pana la spleniusul corpului
calos. %amurile sale trec peste marginea medial a lobului frontal si se
.
anastomozeaza cu ramurile arterei cerebrale medii la aproximativ ' cm distanta
de linia mediana in regiunea lobului patrat seanastomozeaza si cu ramuri ale
arterei cerebrale posterioare.
%amurile individuale ale arterei cerebrale anterioare variaza de la un
creier la altul, dar teritoriul global de irigatie a trunchiului principal este
constant.
Anastomozele arterelor corticale- &.artera frontal interna anterioara '.artera frontala interna medie (.artera
frontala interna posterioara ).arterele parietale interne *.artera pericaloasa posterioara, -.artera orbito-frontala
.artera precentrala ..artera centrala /.artera ascendenta &0.artera parietala posterioara.
Artera cerebral medie iriga treimea mi$locie a telencefalului si este
considerata ca a doua ramura terminal a arterei carotide interne ea trece
transversal peste trigonul olfactiv si dorsal de polul temporal, dand nastere
ramurilor sale periferice superficial. ,ateva mici ramuri perforante iau nastere
din trunchiul principal, aproape de originea acestuia din artera carotida interna
aceste perforante, 1n num2r de -- '0, patrund in creier lateral si caudal de cele
ale arterei cerebrale anterioare. 3xista anastomoze intre perforantele cerebralei
medii si cele ale cerebralei anterioare, ca si intre cele ale cerebralei medii, dar
toate aceste anastomoze se realizeaza inainte ca arterele sa patrunda in substanta
cerebral. " artera perforanta mare paraseste, in unghi ascutit, fie trunchiul
principal al arterei cerebrale medii distal de perforantele descries, fie ramurile
primare de diviziune ale trunchiului principal. Acest vas este in mod frecvent
/
denumit artera striata lateral si iriga masele celulare ale 4 laterale a globului
palid, corpul nucleului caudat si claustrumul, de asemenea si capul mucleului
caudat si putamenul, caudal de teritoriul irigat de perforantele arterei cerebrale
anterioare. In cursul trecerii acestei artere prin capsula interna se observa ramuri
foarte putin numeroase leziunile capsule apar ca o consecinta a leziunii grupelor
celulare, intre care este situate. 5artea bazala a lobului frontal si varful lobului
temporal sunt irrigate de vasele superficial care deriva din artera cerebral medie.
6runchiul arterei cerebrale medii se imparte in doua sau trei subdiviziuni
principale si, trecand de regiunea fasciculului uncinat, intra in fisura s7lviana
aceste ramuri iriga suprafata lateral a lobului frontal, regiunea pre- si
postcentrale, regiunile parietala postero- laterala si occipital lateral, precum si
girul temporal superior. 8a suprafata creierului exista anastomoze cu arterele
cerebral anterioara si posterioara.
Artera coroidiana anterioara ia nastere din artera carotida fie ca un
trunchi unic, al carui diametru variaza intre 0,& si & mm, fie sub forma unui grup
de vase mici. Imediat dupa originea ei, da nastere catorva ramuri pentru nucleul
amigdalian si hipocamp ramuri mici, originare putin mai distal, iriga coada
nucleului caudat si comlexul hipocampic. In locul in care trunchiul principal
incruciseaza ventral tractul optic, el da nastere unor ramuri perforante subtiri
care patrund in creier si iriga partea medial a globului palid mai distal, gasim
ramuri care patrund in partea bazala a diencefalului, fiind destinate talamusului
ventro- lateralin fine, unele ramuri sunt destinate corpului geniculat lateral.
Artera coroidiana anterioara patrunde apoi in fisura coroidiana 9fanta +ichat: si
se termina in plexurile coroide ale cornului temporal al ventriculului lateral.
Aretera cerebral posterioara este portiunea proximala a arterei cerebrale
posterioare, iar cele doua ramuri de diviziune terminal a arterei bazilare, ca
portiuni ale arterelor mezencefalice.
5rimele ramuri ale arterei cerebrale posterioare proximale 9comunicanta
posterioara: iriga nuclei hipotalamici, cateva perforante subtiri patrund in
grupele celulare subtalamice, iar ceva mai distal o ramura mai voluminoasa iriga
&0
treimea anterioara a talamusului. !in portiunea distal a arterei cerebrale
posterioare, in locul unde incepe traiectul ei pe fata interna a emisferei cerebrale,
iau nastereramuri perforante care patrund, unele, in fisura hipocampica 9intre a
I;-a si a ;-a circunvolutie temporala: si a$ung la nucleul dorsal al talamusului
altele patrund prin fisura coroidiana si se ramifica in plexurile coroide alte
ramuri trec peste nucleul posterior al talamusului, intra in fisura cerebral
transversa si patrund in planseul ventriculului al III-lea. 5entru a se ramifica in
plexurile coroide de la acest nivel. Artera cerebral posterioara distal iriga lobul
occipital si ma$oritatea lobului temporal, cu exceptia polului si a circunvolutiei
6&.
%amurile corticale ale arterei cerebrale posterioare
&.artera occipital '.artera temporo-occipitala (.artera temporala medie ).artera temporala anterioara.
Artera se anastomozeaza cu arterele cerebrala anterioara si medie pe
suprafata emisferei cerebrale si cu ramurile arterei coroidiene anterioare. 3xista
si o circulatie colaterala la nivelul hipotalamusului intre ramurile arterei
cerebrale posterioare proximale si mici ramuri originare direct din artera
carotida interna.
,reierul intermediar <i posterior este irigat de artere ce tin de sistemul
vertebro-bazilar. Artera bazilara se divide terminal in cele ' artere
mezencefalice. =nele ramuri perforante ale acestor artere patrund in portiunea
adiacenta a diencefaluluialtele, mediale si laterale, iriga grupele celulare ale
tegumentului creierului mi$lociu. Aceste ramuri perforante formeaza pediculul
retromamilar cu un plan anterior, talamoperfornt, si unul posterior sau
&&
peduncular. >egmental distal al arterei mezencefalice se termina in regiunea
tegumentului mezencefalic ma$oritatea ramurilor terminale patrund in coliculul
superior sic el inferior, dar cateva se continua rostal spre diencefalul alaturat,
formand pediculul talamogeniculat. Atat la nivelul mezencefalului, cat si al
diencefalului arterele se arborizeaza si se intrepatrund in interiorul substantei
cerebrale, fara sa se anastomozeze intre ele.
Arterele creierului posterior provin din ramuri ale sistemului vertebra-
basilar. +aza puntii este irigata de ramurile a --. artere care iau nastere din
artera bazilara )-- din aceste artere sunt destinate, ca artere perforante,
exclusive puntii, in timp ce doua artere mai mari si amume artera cerebeloasa
superioara si artera cerebeloasa antero- inferioara se continua la nivelul
cerebelului.
Artera mare cea mai rostala a metencefalului, artera cerebeloasa
superioara, ia nastere cativa mm sub sau chiar la nivelul terminarii arterei
bazilare. =neori, chiar in acest loc, o artera perforanta destul de voluminoasa ia
nastere din artera bazilara alteori, aceasta perforanta este o ramura a arterei
cerebeloase superioare. ?ai lateral, artera cerebeloasa superioara poate da
nastere unor perforante subtiri, destinate portiunii laterale a tegumentului pontin,
si unei ramuri voluminoase, destinate fetei dorso-laterale a cerebelului.
6runchiul principal se divide pe dorsul cerebelului intr-un nr. de ramuri
terminale. ,ateva ramuri mici sunt destinate coliculului posterior, iar altele, mai
numeroase, se indreapta caudal si patrund in nuclei cerebelosi. %amura
terminala principala a arterei cerebeloase superioare se ramifica pe suprafata
dorso- rostala a emisferelor cerebeloase a vermisului.
A doua artera mare, artera cerebeloasa antero-inferioara, 1<i are
originea, impreuna cu perechea ei, in treimea caudal a arterei bazilare. Aceasta
artera are o origine si un teritoriu variabile poate aparea ca o aretera unitara sau
poate fi construitadin mai multe ramuri mici.
&'
!up2 ce da nastere la mai multe perforante mici pentru punte, merge
parallel cu nervii cranieni ;II si ;III spre meatul acustic intern si a$unge pe fata
bazilara a cerebelului, la a carei irigatie contribuie.
Artera auditiva interna isi poate avea originea in aproape oricare punct al
arterei cerebeloase antero- inferioare mai rar apare ca un ram separate al arterei
bazilare. =neori artera cerebeloasa antero- inferioara este destul de voluminoasa
pentru a prelua teritoriul arterei cerebeloase postero-inferioare alteori, este
posibila si situatia exact inversa. Anastomoze voluminoase exista deseori intre
arterele cerebeloase antero- si postero-inferioare.
5ortiunea cea mai caudal a creierului, aceste vase si intalnesc pe partea
ventral a maduvei cervical si formeaza artera spinal anterioara. Asemanator cu
irigatia altor regiuni ale creierului posterior, grupele celulare central ale bulbului
sunt irigate de perforantele central subtiri care deriva di ambele artere vertebrale
si din artera spinal anterioara.
!e pe versantul lateral al arterei vertebrale ia nastere o artera mare,
artera cerebeloasa postero- inferioara. %amurile ei perforante iriga portiunea
dorso- laterala a bulbului, dar uneori aceste perforante laterale pot aparea si
separate din artera vertebrala. Artera cerebeloasa postero- inferioara se imparte
la nivelul partii dorso- laterale a bulbului intr-o ramura laterala, care iriga cele
doua treimi caudale ale bazei si portiunea laterala a emisferei cerebeloase, si o
ramura medial, care iriga vermisul si portiunea medial a bazei emisferei
cerebeloase unele ramuri ale acestei artere intra in plexurile coroide ale
ventriculului al I;-lea.
1.2. Venele.
ntocmai ca <i arterele creierului, venele au un raport determinat cu
structurile cerebrale dar, spre deosebire de artere, venele formeaza nu unul, ci
doua sisteme functionale. n timp ce irigatia arteriala este asigurata de un singur
sistem de artere asezat ventral, sangele venos emerge dorsal pe doua cai distinct,
dar interconectate, una superficiala si alta profunda.
&(
@umai sistemul profund primeste aferente venoase din intregul creier,
dupa un model asemanator cu cel arterial tributare sistemului profund, se afla
intr-un raport mai strans cu tubul neural decat arterele. =n al doilea sistem
dreneaza sangele venos al cortexului cerebelos si cerebral catre sinusurile durei
mater supradiacente aceste vene sunt mai superficial decat arterele si pot fi
considerate, de aceea, ca adevarate vene meningiene. @umeroase colaterale
leaga ambele sisteme venoase intre ele, precum si venele aceluiasi sistem.
;enele superficial ale cortexului cerebral alcatuiesc ( grupuri principale.
5rimul este grupul venelor cerebrale superioare si se gasestepe pportiunea dorso-
medial si dorso-laterala a emisferei cerebrale aceste vene, patru la nr., se
apropie de sinusul longitudinal superior sub un unghi ascutit, in raport cu
directia curentului sanguine. Al doilea grup sau grupul mi$lociu se gaseste pe
portiunea infero- lateral a emisferei 9venele cerebrale mi$locii:. Al treilea, sau
grupul bazal, este localizat pe suprafata inferiara a creierului si este cunoscut sub
numele de grupul venelor cerebrale inferioare.
>chema drena$ului venos cranian
&.sinusul petros superior '.sinusul drept (.sinusul pietros inferior ).sinusul cavernos
nainte de a parasi cortexul cerebral si a a$unge la sinusul venos
respective, venele fiecarui grup se unesc intr-unul sau mai multe trunchiuri.
5rintre numeroasele vene anastomotice care leaga grupurile intre ele, proemina
&)
marea vena 6rolard, care leaga grupul superior de cel mi$lociu, pe fata lateral a
emisferei cerebrale, si vena mare anastomotica a lui 8abbA, care porneste din
fisura s7lviana, incruciseaza lobul temporal si se varsa in sinusul lateral. ;enele
de pe fata interemisferica au anastomoze cu venele profunde din regiunea venei
Balen. ;enele de pe fata bazala a emisferelor cerebrale, impreuna cu cele de pe
fata lateral si impreuna cu vena %osenthal sunt conectate la sistemul venos
profund. !e la nivelul cerebelului, venele superficial sunt conectate direct la
sinusurile durale. Aceste canale venoase parasesc cerebelul, ca o singura vena
sau ca un grup de vene, in - locuri: de la portiunea rostro-dorsala a fiecarei
emisfere la sinusul pietros de fiecare parte de la portiunea dorso-caudala a
fiecarei emisfere la sinusurile durale din teritoriul supradiacent de la vermisul
rostral la vena cava Balen de la vermisul dorso-caudal la fluens sinuum
9teascul #erofil:. ;enele superficial au numeroase anastomoze cu sistemul
venos profund al creierului posterior.
>istemul venos profund este in legatura cu venele tuturor segmentelor
creierului. Fine canale venoase care provin de la cortexul fiecarei emisfere
cerebrale - venele transcerebrale- merg parallel cu fibrele substantei albe, pentru
a se intilni cu venele corpilor striate in peretele lateral al venticulilor laterali. !in
partea restrala a telencefalului aceste vene transcerebrale converg spre a forma
venele septale. ;ena septala, terminala si a plexurilor coroide, toate trei asezate
sub ependim, converg de fiecare parte si patrund in portiunea rostrala a fisurii
cerebrale transverse, luand numele de vena cerebral interna. 5erechea de vene
cerebrale interne se indreapta caudal printre faldurile piei mater, fiecare primind
un affluent din portiunea caudal a emisferei respective
!in partea ventral a corpului striat venele se varsa in vena colectoare
bazala a sistemului profund, numita vena %osenthal. In drumul sau spre vena
Balen, vena %osenthal primeste tributare de la baza telencefalului rostral si de la
nuclei diencefalici. =neori, vena %osenthal poate sa se uneasca cu venele rostro-
dorsale ale cerebelului sis a se verse in sinusul pietros mai frecvent, insa, se
&*
uneste cu vena cerebral interna sau se varsa direct in vena Balen. Aceasta, la
randul ei, dupa un traiect de 0,*-& cm, se varsa in sinusul drept.
;enele portiunii bazale a creierului intermediar si posterior dreneaza
sangele din suprafata cerebral, avand o dispozitie asemanatoare cu aceea a
arterelor perforante. ;enele de pe fata bazala a creierului intermediar7 si
posterior se gasesc la suprafata, dedesubtul arterelor respective. 8a suprafata
trunchiului cerebral ele trec dintr-o parte in alta a liniei mediane, pe sub artera
bazilara, si sunt legate dorsal cu venele cerebeloase superficial, rostral cu venele
creierului anterior si caudal cu venele maduvei spinarii.
Poligonul Willis sau cercul Cillis este un sistem anastomotic situate la
baza creierului, intre cele doua artere carotid interene si sistemul vertebra-
bazilar el a fost descries in urma cu aproape (*0 de ani de catre anatomistul
englez al carui nume il poarta 96homas Cillis- &--):. 5oligonul lui Cillis se
afla intre baza creierului si endobaza craniana, in spatial subarahnoidian. 3l a
fost descries ca un pol7gon cu laturi, in care vasele- pereche sunt simetrice ca
pozitie si egale ca dimensiuni.
6ipul adult de pol7gon este, pe de o parte, rezultatul simplificarii mai
mult sau mai putin complete a unei retele vasculare, pe de alta parte, rezultatul
fuziunii a trei sisteme circulatorii independente. !in aceasta cauza este usor de
inteles ca poligonulpoate fi sediul a numeroase variante care se indeparteaza,
mai mult sau mai putin, de la tipul simetric, ideal, prezent in doar '*D din
cazuri. 8atura rostrala unica a poligonului este formata de artera comunicanta
anterioara. ,elelalte componenete ale sale sunt: latura antero-laterala 9formata
din portiunea proximala a arterei cerebrale anterioare:, latura postero- lateral9 de
artera comunicanta posterioara: si latura posterioara 9formata de artera cerebrala
posterioara:.
Anomaliile discrete ale poligonului, adica variantele care se abat de la
tipul normal numai prin asimetria ramurilor omologe si variabilitatea
dimensiunilor, sunt foarte frecvente 9aproximativ -0 D dintr-un total de (00 de
&-
creiere studiate:. Anomaliile grosolane ca absenta unei artere bazilare
importante sau persistent unei artere embrionare sunt intanlite mai rar.
In ce priveste portiunea rostrala a poligonului, anomaliile cele mai
frecvente intereseaza formatiunea arterial asemanatoare cu litera #, realizata de
cele doua artere cerebrale anterioare si artera comunicanta anterioara. 6ipul
normal este realizat in .0D din cazuri, este exceptional absenta arterei
comunicante anterioare artera este multila in &),.D din cazuri artera cerebral
anterioara mediana apare in .,/D din cazuri. " asimetrie marcata a segmentului
proximal al celor doua artere cerebrale anterioare duce la importante modificari
ale circulatiei 1n poligonul Cillis: hipotrofia unilateral pare in &(D din cazuri,
iar absenta in &,)D.
In segmentele lateral si postero-lateral ale poligonului se observa
hipoplazia uni- sau bilateral a primului segment al arterei cerebrele posterioare
absenta sa este exceptional, in acest caz ambele emisfere cerebrale fiind tributare
exclusive sistemului carotidian. Artera comunicanta posterioara poate lipsi sau
poate fi foliforma uni- sau bilateral.
&
Capitolul II
Noiuni generale despre boal: AVC
1
emoragic
2.1. !efiniie
A;, este un deficit neurologic focal aparut brusc, de origine vasculara,
mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala, ce are la baza leziuni
hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral determinate de afectarea
primara sau secundara a unei artere cu destinatie cerebrala.
2.2. "pidemiologia
A;, constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de
sanatate si reprezinta peste (0D din cauzele de deces. !in totalul bolnavilor care
au suferit un A;,, se apreciaza ca:
)D mor in prima luna
*(D supravietuiesc,din care: &0D imoibilizati la pat, )0-*0D
dependenti total, (0-)0D cu deficienEe moderate,
2.#. Clasificarea AVC
3xista doua tipuri de A;,:
A;, ischemice9infarctele cerebrale:
A;, hemoragice 1n care se incadreaza hemoragiile intracerebrale <i
hemoragiile subarahnoidiene.
&
A;,- accidenr cerebral cerebral
&.
2.$. %emoragia cerebral
2.$.1. !efiniie:
%emoragia cerebral reprezinta un revarsat sangvin intraparenchimatos
ca urmare a rupturii unei artere sau arteriole.
2.$.2. "tiologie:
Factori favorizani:
-vFrsta9mai mare de -0 ani:
-fumatul
-obezitatea
-!G
-alcool
-contraceptive orale
Factori determinani:
-arteriolopatia din #6A
-malformatii arterio-venoase
-angiopatia amiloida
-medicamente9anticoagulante,antiagregante:
-vasculite inflamatorii
Factori declansani:
-efortul fizic
-puseul de #6A
-stress-ul
2.$.#. &imptomatologie
5entru a se produce o hemoragie cerebrala trebuie sa coexiste cel putin
doi factori determinanti: presiunea arteriala crescuta si leziuni ale peretelui
vascular.!e cele mai multe ori #6A si A6> coexista si impreuna constituie
cauza principala a hemoragiei cerebrale.
!ebutul este brusc 9ictus apoplectic:, cu cefalee intensa si stare de coma,
in $urul varstei de *0 de ani, mai frecventa la barbati. =neori exista semne
&/
premonitorii care preced cu cateva ore sau zile instalarea ictusului: cefalee,
urmata de varsaturi, rareori convulsii, ameteli, acufene,
5arestezii localizate 1ntr-un hemicorp, tulburari de limba$ tranzitorii. n
marea ma$oritate a cazurilor, ictusul survine in plina zi, putand fi declansat de
eforturi fizice, tuse, stranut, defecatie, coitus, excese alimentare, cresteri ale
tensiunii arteriale.
n hemoragia cerebrala pot surveni ( faze evolutive:coma, hemiplegia
flasca <i hemiplegia spastica.
&.Faza comatoas2:
Aspectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin
urmatoarele semne:
Fata este adeseori congestionata.
In timpul expiratiei, obrazul de partea paralizata, se HumflaH, constituind
Hsemnul panzei de corabieH, denumit astfel deoarece acest fenomen al fetei a
fost comparat cu panzele unei corabii atunci cant sunt suflate de vant. 6ot in
timpul expiratiei, aerul este eliminat prin comisura bucala homolaterala
paraliziei: Hbolnavul fumeaza pipa. ,apul si globii oculari sunt deviati spre
partea hemiplegica, daca focarul cerebral este iritativ, sau spre partea opusa
hemiplegiei, daca focarul cerebral este distructiv. Aceste semne se intalnesc in
leziunile situate deasupra centrilor oculo-cefalogiri din trunchiul cerebral.
8eziunile situate sub acesti centri, genereaza o simptomatologie inversa.
8a unii bolnavi se constata anizocorie, pupila midriatica fiind de partea
hemoragiei.
%espiratia este zgomotoasa, datorita hipotoniei valului palatin si
mucozitatilor din faringe si laringe. =neori se constata respiratie de tip ,he7ne-
>tocIes.
3xamenul neurologic evidentiazain coma, pe langa pierderea constientei
si urmatoarele semne:
Sensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu
reactioneaza nici la excitantii durerosi.In comele superficiale durerea provocata
'0
este urmata de mobilizarea membrelor sanatoase. ,ompresiunea pe globii
oculari sau pe unghiul mandibulei determina contractia muschilor fetei de partea
sanatoasa.
Motilitatea si tonusul muscular sunt disparute. 5entru a evidentia
tulburarile de motilitate, se ridica membrele bolnavului pe rand si se lasa sa cada
pe planul ptului. >e constata ca membrele paralizate cad cu o inertie mai mare.
Reflexele in general sunt abolite. " valoare deosebita are abolirea
reflexului corneean,care arata ca este vorba de o coma profunda, in care
procesele de inhibitie supraliminara, intereseaza emisferele si trunchiul cerebral
pana la protuberanta. Abolirea reflexului de deglutitie denota cointeresarea
bulbului. !intre reflexele piramidale patologice semnul +abinsIi este prezent de
partea hemiplegica.
Alte semne clinice:
Frecvent se constata incontinenta sau retentie de urina si constipatie,mai
rar incontinenta de fecale.
6emperatura uneori creste progresiv, a$ungand la (/-)0 ,
5ulsul este tahicardic.
6ensiunea arteriala poate fi marita
'.Faza de hemiplegie flasca
>imptomatologia clinica descrisa mai sus este caracteristica pentru
comele profunde din hemoragia cerebrala. Frecvent 9cca.0D:, in cateva ore sau
&-' zile, simptomatologia se agraveaza si bolnavul decezeaza. ?ai rar
9cca.(0D:, tabloul se amelioreaza treptat, bolnavul iese din coma si ramane cu o
hemiplegie flasca cu semne piramidale patologice, hipotonie, diminuarea %"6.
(.Faza de hemiplegie spastica.
!upa &-' luni de la debut, hemiplegia flasca se transforma treptat intr-o
hemiplegie spastica cu contractura de tip piramidal si apar reflexele patologice.
2.$.$. Clasificarea hemoragiei cerebrale dupa modalitatea de debut
a.#emoragie supraacuta 9hemoragia cerebrala masiva:.
'&
>urvine brusc,in general in situatii tensonate,cu cefalee violentabolnavul
cade si intra in coma,care se agraveaza progresiv.+olnavul devine areactivin
unele cazuri,pupila de partea hemoragiei este midriatica9in caz de edem cu
hipertensiune intracraniana are loc anga$area hipocampului la nivelul tentoriului
cu compresia segmentului mezencefalic:
,eea ce caracterizeaza acest tip de coma apoplectica este prezenta unor
tulburari vegetative importante: hipertensiune, edem pulmonar acut, hemoragii
digestive, tulburari respiratorii. !eseori, hemoragiile supraacute sfarsesc prin
inundatie ventriculara cu tulburari vegetative mari. !esfasurarea evenimentellor
clinice este deosebit de rapida,in cateva ore tabloul clinic evoluand spre
exitus9uneori,moartea este subita:
b.#emoragie acuta-in care debutul este tot brusc,dar nu imbraca
dramatismul formei supraacute. +olnavul acuza cefalee 1n cateva minute intra in
coma,starea de coma fiind mai putin profunda. >emnele vegetative au o mai
mica amploare,iar examenul obiectiv arata semne de focar. 3volutia se face
progresiv, cu agravare si exitus ori cu o disparitie a starii de coma,cu
redobandirea starii de vigilitate. +olnavul supravietuieste cu sau fara sechele de
obicei, mari.
c.#emoragie subacuta -in care debutul este fie brusc,fie progresiv-cu sau
fara cefalee,verti$,parestezii sau deficite motorii. 3xamenul clinic arata semne de
focar. 3volutia poate fi progresiva, cu agravarea starii generale,aparitia comei si
exitus sau cu ameliorarea simptomatologiei. Aceasta forma trebuie diferentiata
de infarctul cerebral. 8,%-ul poate fi clar. ,6-cerebral, in aceste cazuri,pune
diagnosticul cert de A;, hemoragic.
2.$.'. "(olutie. )rognostic
%ata de mortalitate si morbiditate este mai mare decat in infarctul
cerebral: -&""D in hemoragiile supraacute
-*"D in hemoragiile acute.
Agravarea se datoreaza:
-inundatiei ventriculare9existenta de sange in ventriculi:
''
-hemoragiilor secundare in trunchiul cerebral.
2.'. %emoragia subaranoidian*%&A+
2.'.1. !efinitie
#emoragia subarahnoidian2 reprezint2 un revarsat sangvin in spatiul
subarahnoidian aparut spontan.
%eprezinta -&0D dintre bolnavii cu stroIe. Apare frecvent la varstele
tinere 9pFn2 la ** ani:
2.'.2. "tiologie
Factori determinani:
--0D anevrisme
--D malformaEii arteriovenoase
-&*D#6A
-alte cauze:boli hematologice,tratamente cu anticoagulante
Factori declansatori:
-puseu de #6A,efort fizic,stress.
2.'.#. &imptomatologie
,linic hemoragia subarahnoidiana se manifesta: prin triada simptomatica
ce domina tabloul clinic cu: cefalee, semne meningeale, 8,% hemoragic.
!ebutul bolii poate fi supraacut, acut sau subacut.
!ebutul supraacut este cu cefalee intensa 9bolnavul o descrie ca pe o
lovitura de cutit, topor, etc.:, varsaturi, verti$, crize convulsive, stare comatoasa
9aproximativ *D: cu rigiditate prin decerebrare, tulburari respiratorii la acesti
bolnavi exitusul este foarte frecvent.
!ebutul acut este cu cefalee intensa 9.0D dintre bolnavi: varsaturi,
tulburari ale starii de constienta, de la usoara stare confuzionala la coma
superficiala, care dureaza aproximativ ( zile.
!ebutul subacut se traduce prin cefalee sau crize de pierderea
constientei.
6abloul clinic este dominat de sindromul meningean, modificari ale
starii de constienta, semne neurlogice, fenomene vegetative.
'(
>indromul meningean consta 1n cefalee care este continua cu exacerbari
paroxistice sau 1n timpul mobilizarii corpului, tusei, stranutului, actului
defecaEiei fregvent apare fotofobie si fonofobie. ,efaleea este insotita de
varsaturi care au caracter exploziv. +olnavul mai prezinta rahialgii difuze, cu
iradiere pe trunchiu si pe membre. #iperestezia cutanata este un fenomen
frecvent si foarte neplacut. Atitudinea bolnavului este 1n Jcocos de puscaH.
+olnavul prezinta contractura musculara pe musculatura paravertebrala, cu
rigiditatea cefei, a trunchiului, a musculaturii lombare. ?anevrele meningeale
sunt pozitive.
>indromul meningeal apare 1n primele zile de la debut si se explica prin
actiunea iritativa a produsilor de descompunere a hemoglobinei pe radacinile
nervoase.
?odificarile starii de constienta constau in obnubilare, somnolenta,
com2.
>emnele neurologice sunt nespecifice si constau in semne piramidale,
semn +abinsIi bilateral, abolirea reflexelor osteotendinoase la membrele
inferioare 9data de interesarea radacinilor cozii de cal in procesul meningeal:
paralizii de nervi cranieni 9pot apare prin procese de arahnoidita, fie prin
compresie directa a nervilor de catre malformatia vasculara sau cresterea
presiunii intracraniene:. ?ai frecvent, sunt interesati oculomotorii si nervul
facial.>e mai pot observa exoftalmie unilaterala cu ambliopie 9prin infiltrarea
sangelui in teaca nervului optic:. 6ulburarile de sensibilitate cu parestezii si
dureri de-a lungul fetelor posterioare ale membrelor inferioare se datoreaza
irigarii deficitare a radacinilor posterioare. ,rizele convulsive pot fi generalizate
sau localizate,si apar la aproximativ (0D repetarea lor poate sugera
resFngerarea.
Fenomenele vegetative sunt reprezentate de hipertermie 9prin dereglarea
centrilor termoreglatori diencefalici sau resorbtia sangelui extravazat:, #6A cu
bradicardie 9explicate prin dereglarea centrilor hipotalamici si prin hipertensiune
')
intracraniana:, aritmii cardiace, edem pulmonar, transpiratii profuze, insuficienta
respiratorie.
6ulburarile psihice sunt frecvente si se manifesta prin stare
confuzionala,dezorientare temporo-spatiala,halucinatii,delir,stari de agitatie
psiho-motorie.
2.'.$. ",amene paraclinice
A. 3xamene specifice
a: ,6 cerebral
b: arterio grafia cerebrala permite un diagnostic de localizare corect al
anevrismelor si angioamelor
+.3xamene de laborator
a. 8.,.%.hemoragic in accidentele acute si xantocrome in cele mai vechi
de o saptamana
b. leucocitoza moderata
c. ;.>.#.usor crescuta.
2.- !iagnostic diferenial
!iagnosticul diferential al hemoragiei cerebrale se poate face cu A;,
ischemic sau cu #>A dupa cum e prezentat in tabelele de mai $os
!iagnosticul diferenEial 1ntre A;, hemoragic '(0 mm#g
>imptome vegetative 9transpiraEii, cefalee,
v2rs2turi: de intensitate mic2
Importante
%edoare de ceaf2 : nu exist2 5rezent2 de obicei
5uncEie lombar2: 8,% clar 8,% hemoragic
,6: hipodensitate #iperdensitate
!iagnosticul diferenEial 1ntre #emoragia cerebrala ubarahnoidian2:
#, #>A
A55
#6A #6A
K migrene unilaterale
,efalee la debut 5rezent2 foarte violent2 Lcea mai puternic2
din viaE2H, Llovitur2 de tunH
'*
%edoare de ceaf2 5rezent2 prezent2
>emne de focar 9deficit
motor:
5rezente @u apar
5uncEie lombar2
8,% hemoragic
8,% hemoragic totdeauna
,6 cerebral #iperdensitate
intraparenchimatos
#iperdensitate la nivelul
<anEurilor,cisterne bazale
2... Complicaii
a.vasospasmul care genereaza leziuni ischemice cu infarct cerebral chiar
in primele zile de evolutie,tabloul clinic ffind foarte greu de diferentiat de o
noua sangerare sau datorata unui hematom
b.hidrocefalia este o complicatie cunoscuta si poate aparea imediat sau
tardiv.>imptomatologia clinica sugestiva este sindromul #aIim-Adams9tulburari
de mers,incontinenta urinara,dementa:.
c.resangerarea
2./. "(olutie. )rognostic
5ot apare complicatii acute ca:
-resangerarea9mai frecventa in primele ') de ore:
-vasospasmul9tradus prin aparitia unui deficit motor in teritoriul arterei
afectate:
-hidrocefalia9cu abulie,somnolenta,incontinenta sfincteriana:9':
!intre supravietuitori
-&0Dau o vindecare completa cu reluarea activitatii profesionale,
-)0D sechele moderate cu reinsertie profesionala doar in &M( din cazuri,
-)0D sechele severe cu invaliditate si ingri$ire partiala,
-&0D sunt total dependentiNimobilizati la pat
2.0. 1ratament
a. tratament profilactic:
5revenirea aparitiei factorilor de risc prin educarea populatiei pentru:
-modificarea stilului de viata,
-scaderea consumului de sare si grasimi animale,
-scaderea in greutate,
'-
-scaderea consumului de alcool si renuntarea la fumat,
-cresterea activitatii fizice.
6ratarea pacientilor care prezinta factori de risc pentru A;,:
-fibrilatia atriala,
-#6A,
-!G,
-dislipidemii.
b. tratament curati(:
A.6ratament prespitalicesc
5ozitionarea
-decubit lateral9de securitate:sau
-decubit dorsal cu capul la ("9faciliteaza respiratia,usureaza eliminarea
secretiilor naso-faringiene,previne aspiratia varsaturilor, diminua tensiunea
intracraniana:.
- monitorizarea: temperatura, puls, 6A.
-glicemia pe glucotester.
-perfuzie endovenoasa 9%inger lactat-nu glucoza:.
-scorul BlasgoO.
-"' pe masca.
-I"6 9intubatie oro-traheala: si ventilatie mecanica in caz de detresa
respiratorie, la scorul BlasgoO sub *:.
c. tratamentul etiologic:
%emoragia cerebral:
6ratamentul simptomatic al A;,
- cefalee-algocalmin, tramadol
-v2rs2turi-metoclopramid
n plus tratamentul hemostatic se face in cazul existentei unor tulburari
de coagulare cu vit.P. In primele &' ore se urmareste pacientul din ora in ora
9este perioada cu risc maxim de resFngerare:.
6ratamentul chirurgical
'
In hemoragiile cu volum mai mare de -0-.0 ml, cu agravarea progresiva
a simptomatologiei este indicata evacuarea hematomului.
%emoragia subaranoidian
6ratament lichidian '-( l solutie @a,l ",/D <i tratamentul #6A daca
sunt valori ridicate.
6ratamentul hemostatic.
6ratamentul depletiv cu dexametazona.
Administrarea de @imodipin -0 mg per os la )-- ore sau @imotop-
flacoane de *0 mg pe in$ectomat &) zile pentru prevenirea vasospasmului
cerebral.
6ratamentul chirurgical consta in cliparea anevrismului pe cale
chirurgicala sau terapie endovasuclara
'.
Capitolul III
2olul asistentei medicale 3n pregtirea pacientului pentru in(estigaii clinice
i paraclinice
#.1. "fectuarea e,amenului clinic
>arcinile asistentei medicale 1n preg2tirea <i asigurarea unui examen
clinic medical sunt urm2toarele:
- preg2tirea psihic2 a bolnavului
- adunarea, verificarea <i preg2tirea instrumentarului necesar
- dezbr2carea <i 1mbr2carea bolnavului
- aducerea bolnavului 1n poziEiile adecvate examin2rilor
- asigurarea ilumin2rii necesare la examin2rile cavit2Eilor naturale
- deservirea medicului cu instrumente
- ferirea bolnavului de traumatisme <i r2ceal2
- a<ezarea bolnavului 1n pat dup2 examinare <i facerea patului
3xamenul fizic al bolnavului cu accident vascular hemoragic const2 1n:
a: Examenul motilitii voluntare urm2re<te depistarea deficitului motor
prin studiul mi<c2rilor active <i al forEei musculare segmentare.
b: Examenul tonusului muscular se realizeaz2 cerand bolnavului s2-<i
relaxeze complet membrul examinat, 1n timp ce examinatorul mobilizeaz2 pasiv
fiecare membra, cercetand rezistenEa muscular2 <i amplitudinea mi<c2rii.
'/
c: Examenul staiunii i al mersului implic2 nu numai coordonarea
mi<c2rilor, dar <i echilibrarea acestora.
d: Examenul reflexelor comport2 cercetarea reflexelor osteotendinoase
cutanate, de postur2 <i patologie. %eflexele osteotendinoase se examineaz2 prin
percuEia cu ciocanul de reflexe a tendonului, mu<chiului care provoac2 la omul
normal contracEia mu<chiului respectiv. !intre reflexele patologice care apar in
leziunile c2ii piramidale, cel mai cunoscut este semnul abins!i - extensia
degetului mare de la picior, cu flexie plantar2 a celorlalte degete, la zgFrierea
u<oar2 a marginii externe a plantei.
#.2. 2ecoltarea de produse biologice prin puncie (enoas
"biectivele procedurii
,rearea accesului la o ven2 pentru:
recoltare de sFnge 1n siguranE2 pentru examene de laborator
5reg2tirea materialelor
- Barou
- ?2nueringi, ace, sistem vacutainer 9dup2 scop:
- 6ampon
- Alcool
- ?u<ama, alez2
- 3tichet2
- 3prubete
- +and2 adeziv2 non alergic2
- Formulare pentru laborator
- Alte materiale 1n funcEie de obiectivul urm2rit, t2viEa renal2
- %ecipient pentru colectarea materialelor
5reg2tirea pacientului
>e verific2 indicaEia medicului privind scopul puncEiei venoase.
a: 5sihic2 :
- >e informeaz2 e explic2 pacientului cum poate participa la procedur2, anunEFndu-
l c2 e puEin dureroas2, 1n funcEie de starea pacientului 9con<tient, incon<tient:
- >e 1ntreab2 dac2 i s-a mai recoltat sFnge alt2 dat2 dac2 a simEit
le<in, transpiraEie, stare de greaE2, v2rs2tur2
- >e obEine consimE2mFntul informat
b: Fizic2 :
- >e asigur2 poziEia corespunz2toare 1n conformitate cu starea
pacientului, scopul e examineaz2 calitatea e identific2 pacientul
- >e spal2 mFinile e selecteaz2 locul potrivit 9venele distale sau proximale:, venele
de la plica cotului, mai rar cele de pe faEa dorsal2 a mFinii
- >e pune mu<amaua sub braEul pacientului
- >e aplic2 garoul la * - . cm deasupra locului de puncEie capetele
garoului fiind direcEionate departe de zona de puncEie
- >e palpeaz2 vena
- >e verific2 prezenEa pulsului distal, radial
- >e monteaz2 seringa e recomand2 pacientului s2 strFng2 pumnul
- !ac2 venele nu sunt vizibile e d2 drumul la garou e 1nl2tur2 garoul e dezinfecteaz2 tegumentul 9cu un tampon cu alcool:, folosind
mi<c2ri circulare de la centru 1n afar2 cu cFEiva cm, pentru a evita introducerea
potenEialei flore de pe piele 1n interiorul vaselor pe perioada efectu2rii
procedurii
- >e poziEioneaz2 mFna nedominant2 la )-* cm sub locul de puncEie
e Eine acul cu bizoul 1n sus 1n mFna dominant2 e urm2re<te cursul venei e aspir2 sFngele 1n sering2 9cantitatea necesar2 pentru efectuarea
analizelor indicate de medic:
- >e plaseaz2 un tampon cu alcool pe locul puncEiei venoase e aplic2 o presiune blFnd2 pe tamponul cu alcool, pe locul puncEiei
'-( minute sau pFn2 se opre<te sFngerarea aceasta previne extravazarea 1n
Eesuturile din $ur, cu cauzarea hematomului
- !up2 oprirea sFnger2rii se aplic2 o band2 adeziv2 peste tampon
- >e aplic2 etichetele pe eprubete, indicFnd numele e a<eaz2 pacientul 1n poziEie comod2
- >e observ2 faciesul pacientului, culoarea tegumentelor e 1ntreab2 pacientul dac2 are stare de greaE2 sau vom2
- >e verific2 e colecteaz2 de<eurile conform 5.=. 1n recipiente speciale
('
- >e 1ndep2rteaz2 m2nu<ile
- >e spal2 mFinile
@otarea procedurii
@otarea procedurii 1n fi<a de proceduri e specific2 ce probe s-au recoltat, cFnd au fost trimise la laborator
%ezultate nedorite
- 8e<inul, starea de greaE2 sau voma: se anunE2 medicul
- 3xtravazarea sFngelui 1n Eesuturile din $ur
- #ematomul:
- #emoliza sFngelui recoltat: se repet2 recoltarea cu acordul
pacientului.
1est 4od de recoltare Valori normale
Vs ".# ml singe $v cu %.&ml
citrat de 'a ()*+
1516 mm7 1
.51' mm7 2
%emoleucograma , ml singe $e cristale de
E-./
%ematii 8 $9' : '
milioane7mm;
<eucocite 8 '666 : 06667 mm;
1rombocite 8 1'6.666 :
#66.6667mm;
#.#. 2ecoltarea licidului cefalo5raidian
%ecoltarea lichidului cefalo-rahidian se efectuiaz2 prin puncEie rahidian2
!efiniEie:
5uncEia rahidian2 reprezint2 p2trunderea cu un ac 1n spaEiul
subarahnoidian, printre vertebre.
>cop:
Rexplorator:
- recoltarea lichidului in vederea examenului macroscopic si de
laborator
- in$ectarea de substanEe radioopace pentru examen radiologic al
m2duvei 9aer sau substanEe pe baz2 de iod:.
((
Rterapeutic:
- prin puncEie se face decomprimarea 1n cazul sindromului de
hipertensiune intracranian2
- introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor sau serurilor
imune 1n spaEiul subarahnoidian.
Ranestezic:
- introducerea substanEelor anestezice: rahianestezia.
8ocul puncEiei:
- puncEia lombar2- !&'-8& sau 8)-8*
- puncEia dorsal2 K !--!
- puncEia suboccipitala.
5reg2tirea materialelor pentru puncEie:
- materiale de protecEie a mesei sau a patului
- materiale de dezinfecEie tip (
- instrumente <i materiale sterile: ace lungi cu diametrul de &-&,*mm cu
mandren, seringi, ace si seringi pentru anestezie, cFmpuri chirurgicale, comprese
<i tampoane, m2nu<i de cauciuc, pense hemostatice, anatomice
- eprubete, lamp2 de spirt, taviEa renal2,
- medicamente: anestezice locale pentru rahianestezie, antibiotice,
citostatice, seruri imune, preparate cortizonice.
?aterialele se aleg 1n functie de scopul punctiei.
()
5regatirea pacientului:
Rpsihic2: se explic2 tehnica bolnavului
Rfizic2:
- poziEia este data 1n funcEie de locul puncEiei <i starea pacientului
- poziEia decubit lateral, 1n pat cu spatele la marginea patului, coapsele
flectate pe abdomen, barbia atinge pieptul 9pozitia Jspate de pisic2H:
3fectuarea puncEiei: se face de c2tre medic, a$utat de asistente. >e
desfasoar2 1n sala de tratamente, salon sau sala de operaEie.
ngri$irea ulterioar2:
- pacientul st2 1n decubit dorsal f2r2 pern2 ')ore
- dupa - ore se poate alimenta <i hidrata la pat
- se supravegheaz2 funcEiile vitale 9puls, tensiune, respiraEie:
- se informeaz2 medicul 1n cazul apariEiei unor manifestari cum ar fi:
v2rs2turi, greEuri, cefalee.
5reg2tirea produsului pentru examinare:
- examinarea macroscopica se face imediat pentru a aprecia culoarea,
aspectul 9 este clar <i se scurge picatura cu picatura:
- 1n stari patologice 8,% poate fi hemoragic purulent.
Accidente:
- sindrom post-punctional 9ameteli, cefalee, varsaturi:
- hemoragii ce apar 1n timpul puncEiei prin ac
- dureri violente 1n membrele inferioare determinate de atingerea
ramificatiilor cozii de cal sau maduvei spinarii, cu vFrful acului
- contractura feEei, gFtului, a unui membru prin atingerea m2duvei
cervicale
- <ocul reflex care poate duce la sincope mortale 9accidentul este foarte
rar:.
#.$. "fectuarea electroencefalogramei
"lectroencefalograma reprezint2 metoda paraclinic2 de investigare a
bolilor neurologice, care culege, 1nregistreaz2 <i analizeaza activitatea
(*
bioelectrica transcranian2 genetatorilor cerebrali. %eprezint2 expresia variaEiilor
lente de potenEial de la nivelul neuronilor piramidali corticali.
)regtirea pacientului
,u ( zile 1naintea examenului paraclinic, bolnavul nu va primi nici un
medicament care ar putea influenEa rezultatele. +olnavul trebuie s2 fie odihnit si
linistit 1n dimineata examenului.
;a fi informat asupra caracterului inofensiv al examinarii respective si i
se va face pregatirea psihica adecvata. +olnavul sa sta 1ntr-un fotoliu, comod, cu
capul fixat pe un rezemator sau 1n decubit dorsal pe un pat tare, cu capul la
marginea patului fixat pe o perna.
"fectuarea tenicii:
Asistenta medical2 va aplica pe pielea craniului electrozii 9mici placute
de metal argintate: cu a$utorul unei benzi de cauciuc. ,ontactul electric se
realizeaza prin degresarea parului si a pielii paroase a capului cu un amestec de
alcool- eter- acetona sau prin utilizarea unei paste de contact, buna conducatoare
de electricitate.
,ontactul electric dintre electrozi si piele trebuie safie perfect.
3lectrozii se fixeaz2 1n derivaEii bipolare pe toat2 suprafaEa craniului, la
distanEe aproximativ egale, 1n mod simetric de la stFnga la dreapta liniei
mediane, dup2 cum urmeaz2: ' electrozi 1n regiunea frontala, ' electrozi la
mi$locul distanEei dintre tragus <i sutura cranian2 9zona motorie:, ' electrozi
deasupra regiunii parietale, ' electrozi deasupra regiunii occipitale.
(-
!up2 1nregistrarea acestor derivaEii clasice, electrozii vor fi grupaEi dup2
indicaEia medicului, 1n zonele 1n care 1nregistrarea anterioar2 a ridicat
suspuciunea unor focare cu reacEii patologice.
6ulbur2rile latente pot fi puse 1n evidenE2 pe 33B prin 1nregistrari
efectuate 1n conditii speciale: 1nregistrarea 1n cursul hiperpneei 9'0- '*
respiratii M minut:,1nregistrarea 1n cursul somnului natural sau medicamentos,
1nregistrarea cu a$utorul stimularii luminoase intermitente.
=ngri>irea bolna(ului dup tenic:
+olnavul nu necesita 1ngri$iri speciale dupa acest examen peraclinic.
Asistenta medicala va avea gri$2 ca ridicarea bolnavului de pe scaun , dup2
examinare, s2 nu se fac2 brusc, pentru c2 1n cazul contrar, bolnavul poate
prezenta ameEeli.
Asistenta medicala va conduce personal bolnavul la salon pentru a evita
posibilele accidente.
#.'. 1omografia computerizat
!3FI@ISI3
6omografia computerizat2 este o tehnic2 perfecEionala care ofer2 imagini
despre creier, ea permiEFnd clinicianului s2 efectueze o autopsie a creierului 1n
timpul vieEii.
3ste o metoda radiologic2 complex2 prin care se 1nregistreaza pe un film
imaginea creierului la diferite nivele.
6omografia computerizat2, depa<ind 1n acurateEe celelalte tehnici de
diagnosticare neurologic2, poate furniza date extrem de utile 1n apariEia unor
complicaEii, fiind tehnica de elecEie care d2 posibilitatea aplicarii unui tratament
corect si eficace.
6ehnica se poate efectua cu sau far2 substanE2 de contrast =ltravist.
)regtirea pacientului:
I se explic2 pacientului necesitatea efectuarii examenului. n dimineaEa
respectiv2 pacientul nu m2nFnc2, nu bea. 5acientul este condus la serviciul
radiologic.
(
"fectuarea tenicii:
5entru computer tomograf cu substanEa se in$ecteaz2 lent substanEa de
contrast 91n prealabil se face testul de toleranE2:. 5rin computer tomograf se pun
1n evidenE2 leziunile irea bolna(ului dup tenic:
+olnavul nu necesita 1ngri$iri speciale dupa acest examen peraclinic.
Asistenta medicala va conduce personal bolnavul la salon pentru a evita
posibilele accidente.
(.
Capitolul IV
=ngri>iri specifice bolii acordate de asistenta medical

$.1 Internarea bolna(ului
Internarea 1n spital constituie un eveniment important 1n viaEa
bolnavului el se desparte de mediul s2u obi<nuit <i este nevoit s2 recurg2 la
a$utorul unor oameni str2ini.
Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie.
+olnavii internaEi sunt 1nscri<i la +iroul serviciului de primire 1n registrul de
intern2ri, unde se completeaz2 <i foaia de observaEie clinic2 cu datele de
identitate ale bolnavului.
+olnavii vor fi examinaEi la internare de medicul de gard2, care va
culege datele anamnetice de la bolnav sau 1nsoEitor <i le va nota 1n foaia de
observaEie, stabilind diagnosticul prezumtiv, necesar <i din punctul de vedere al
diri$2rii bonavului 1n secEiile de spital. n vederea examin2rii clinice, efectuat2
de medicul de gard2, asistenta medical2 a$ut2 bolnavul s2 se dezbrace.
!up2 stabilirea diagnosticului prezumtiv <i repartizarea bolnavului 1n
secEie, asistenta medical2 1nsoEe<te bolnavul la baie, 1l a$ut2 s2 se dezbrace,
observ2 tegumentele <i fanerele 9la nevoie deparaziteaz2 bolnavul:, 1l a$ut2 s2-<i
fac2 baie 9dac2 acesta nu poate:, apoi 1l conduce 1n camera de 1mbr2care unde 1l
a$ut2 s2 se 1mbrace cu hainele de spital 9pi$ama, ciorapi, papuci, halat:.
#ainele <i efectele bolnavului vor fi preluate <i 1nregistrate cu gri$2 1n
vederea 1nmagazin2rii, eliberFndu-se bolnavului sau 1nsoEitorului un bon de
prelu2ri 9la nevoie <i hainele vor fi supuse deparazit2rii:.
Astfel preg2tit, asistenta conduce bolnavul la salon unde 1l prezint2
celorlalEi pacienEi, 1l informeaz2 asupra regulamentului de ordine interioar2 a
spitalului <i 1l a$ut2 s2 se a<eze 1n patul preg2tit cu len$erie curat2.
(/
!up2 ce a fost culcat bolnavul 1n pat, asistenta medical2 1ntocme<te foaia
de temperatur2, determin2 greutatea bolnavului, m2soar2 6
0
, pulsul, 6.A., iar
datele obEinute le noteaz2 1n foaie de observaEie.
Asistenta medical2 va lini<ti <i membrii familiei pacientului, asigurFndu-
i asupra 1ngri$irii de calitate de care bolnavul va beneficia 1n spital,
comunicFndu-le num2rul salonului 1n care a fost internat bolnavul <i orarul
vizitelor.
5rimirea bolnavilor 1n secEie aloanele trebuie sa fie luminoase si cu o ventilatie ireprosabila, curate si
dotate cu mobilierul stric necesar. >e vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali,
olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos. Asistenta
verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in
pat, va asigura len$erie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va
urmari pacientul sa nu apara complicatii. Asistenta va prezenta bolnavului
salonul, baia, si va descrie amplasarea mobilierului in salon daca pacientul are
ambii ochi pansati si nu poate vedea, totodata 1l va 1nsoti <i spri$ini psihic.
$.# Asigurarea igienei
6oaleta pacientului face parte din ingri$irile de baza, adica din ingri$irile
acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena
bolnavului.
,onsta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si in prevenirea
aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecari .
6oaleta pacientului poate fi :
- zilnica pe regiuni
- saptamanala sau baia generalam
In funcie de tipul pacientului acesta :
- nu are nevoie de a$utor
)0
- are nevoie de spri$in fizic si psihic
- are nevoie de a$utor partial
- necesita a$utor complet .
"biective :
T indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos descuamat si
impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecata cu praf,
alimente, resturi de de$ectieii si alte substante straine, care adera la piele
T deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii
T inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism
T producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaza mobilizarea
anticorpilor
T linistirea bolnavului, crearea unei stari placute de confort
T se verifica temperatura ambianta, pentru a evita racirea bolnavului
T se evita curenti de aer prin inchiderea geamurilor si a usilor
T se izoleaza bolnavul de antura$ul sau
T se pregatesc in apropriere materialele necesare toaletei, schimbarii
len$eriei a patului si a bolnavului pentru a preveni escarele
T bolnavul va fi dezbracat complet si se va acoperi cu cearsaf si patura
T se descopera progresiv numai partea care se va spala
T se stoarce corect buretele sau manusa de baie, pentru a nu se scurge
apa in pat sau pe bolnav
T se sapune<te <i se cl2te<te cu o mFn2 ferm2, f2r2 brutalitate pentru a
favoriza circulatia sanguina
T apa calda trebuie sa fie din abundenta, schimbata ori de cate ori este
nevoie, fara a se lasa sapunu in apa
T se insista la pliuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate
si axile
T se imobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza
zonele predispuse escarelor
T ordinea in care se face toaleta pe regiuni: spalat, clatit, uscat
)&
T se muta musamaua si aleza de protectie in functie de regiunea pe care
o spalam .
3tapele toaletei :
>e va respecta urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatu si urechile
apoi bratele si mainile, partea anterioara a toracelui ,abdomen, fata anterioara a
coapselor se intoarce bolnavul in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata
posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal, se spala gambele si
picioarele ,organele genitale externe, toaleta cavitati bucale.
$.$ Alimentatia bolna(ului
%egimul alimentar va fi inceput numai cu lichid, apoi de consistenta
moale pentru a nu solicita muschi masticatori care ar putea exercita tractiuni in
regiunea operata. !in aceleasi motive bolnavul trebie sa aiba scaune moi 9la
nevoie administrandu-se laxative:.
In functie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:
T activ - pacientul manaca singur la sala de mese sau in salon
T pasiv - pacientul i se introduc alimente in gura
AlimentaEia pasiv2
T se a<eaz2 pacientul 1n poziEie semi<ezFnd cu a$utorul rezematorului de
pat sau 1n decubit dorsal cu capul u<or ridicat <i aplecat 1nainte pentru a u<ura
deglutiEia
T i se prote$eaza len$eria cu un prosop curat
T se aran$eaz2 un prosop 1n $urul gFtului
T se adapteaza masuta la pat si i se aseaza mancarea astfel incat sa vada
ce i se introduce in gura
T asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu
perna
T verifica temperatura alimentelor
T ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
T supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste
puterile de deglutitie ale pacientului
)'
T este sters la gura, i se aran$eaza patul
T se indeparteaza eventualele resturi alimetare care a$unse sub bolnav
pot contribui la eventualele escare
T schimba len$eria daca sa murdarit
T acopera pacientul si aeriseste salonul
T strange vesela si o transporta la oficiu.
$.'. Administrarea medicamentelor i idratarea organismului
Administrarea medicamentelor trebuie f2cut2 cu mare punctualitate c2ci
orice 1nt1rziere c1t de mic2 provoac2 emoEii inutile acestor pacienEi.
,u toate c2 medicamentele se administreaz2 la indicaEia medicului
asistenta va trebui s2 intervin2 de urgenE2 1n unele cazuri extreme p1n2 la sosirea
medicului.
Administrarea medicamentelor la bolnavii hemiplegici se va efectua cu
prudenE2. ,ei cu tulbur2ri de deglutiEie vor fi supravegheaEi strict de c2tre
asistenta medical2. ?edicamentele vor fi sf2rmate. %eacEiile adverse sesizate de
c2tre bolnnav, cum ar fi usc2ciunea gurii, lipsa de secreEie salivar2, tulbur2ri
vizuale vor fi reportate medicului neurolog imediat.
5entru hidratarea organismului se va lua 1n seam2 bilanEul pe ') de ore
prin ingerarea <i eliminarea lichidelor.
#idratarea organismului se poate face pe cale oral2, cale duodenal2, cale
rectal2, cale subcutanat2, cale intravenoas2 prin numeroase soluEii ca: ser
fiziologic, soluEie izotonic2 bicarbonat de sodiu &,)D, soluEie izotonic2 lactat de
sodiu &,/D, glucoz2 soluEie izotonic2 ),D, soluEie hiperton2 *-&0-'0-((-)0D,
soluEie Prebs, soluEie !extran, soluEia 8ocIe.
$.-. 4suri profilactice
?2surile profilactice constau 1n educarea populaEie de a respecta cFteva
reguli de preventie a accidentului cerebral:
>2-si modifice stilul de viata,sa reduca consumul de sare si grasimi
animale,
>a scada in greutate,sa renunte la fumat,
)(
>a reduca consumul de alcool,
3vitarea pilulelor contraceptive dupa (* ani.
$... ",ternarea pacientului
5entru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital,
trebuie s2 fie o preocupare, a<a cum s-a ar2tat c2 trebuie s2 fie <i primirea
acestuia.
=n segment mare al bolnavilor nu ridic2 probleme la externare, ei
cunosc data extern2rii, se pot deplasa singuri 1ns2 cu dificultate din cauza
sechelelor hemiplegice, nu au nevoie de a continua tratamentul medicamentos la
domiciliu, 1ns2 vor continua exerciEiile de recuperare.
n aceste situaEii, asistentul medical specialist trebuie s2 se ocupe ca
formele de externare efectuate de medic s2 a$ung2 la bolnavi la timp, s2 dea
unele l2muriri suplimentare, dac2 bolnavul nu a 1nEeles perfect l2muririle date <i
scrise de medic <i, prin atitudinea sa, s2 arate bolnavului preocuparea pe care o
are faE2 de el pFn2 1n momentul cFnd acesta p2r2se<te spitalul.
" atenEie deosebit2 va trebui s2 se acorde bolnavilor - f2r2 familie sau
care nu se pot deplasa singuri. n aceste situaEii, asistentul medical specialist, va
avea gri$2 ca bolnavul s2 fie trimis cu salvarea la domiciliu.
))
CA)I1?<@< V
"laborarea planului de 3ngri>ire
)rezentarea cazului A
Inter(iul
!ate relativ stabile:
@umele: B.
5renumele: ;.
;Frsta: -& ani
>ex: masculin
>tare civilU: c2s2torit
"cupaEie: pensionar
%eligie: cre<tin-ortodox
"lemente fizice
%# K pozitiv V Brupa sanguinU K A+ I;
4oti(ele internArii :
-afazie, hemiplegie dreapt2, cefalee, lipsa de coordonare a mi<c2rilor,
Anamneza :
A.#., : - mama a murit 1n urm2 cu ' ani 1n urma unui infarct de
miocard.
A.5.5 : - 1n urm2 cu ' ani a fost operat de hernie inghinal2.
Istoricul bolii:
Afl2m de la so ie c2 1n diminea a 91n $ur de ora &0.oo: zilei de ) ianuarie
'0&(, cFnd pacientul s-a trezit9cu o sear2 1nainte adormise 1n $ur de ora '.oo
noaptea:, a observant c2 acesta nu poate s2 vorbeasc2, nu-<i poate mi<ca bra ul
drept si membrul inferior drept.
A chemat fiul, care la rFndul s2u a chemat salvarea tarea de con<tienE2 : suprimat2
o 6egumente si mucoase : palide,uscate istem ganglionar <i limfatic: normal
o Aparat respirator: fUrU raluri.
o Aparat cardio-vascular:
6A &-0M.0 mm #g
5 -)
Ggomote cardiace fUrU raluri cardiocervicale.
o Aparat digestiv: - abdomen suplu, mobil cu respiraEia.
o tranzit prezent, normal.
o Aparat uro-genital: micEiuni normale.
o >istem nervos <i organe de simE: orientat temporo-spaEial.
1abel cu ne(oile fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei
%enderson
Ne(oia alterata 4anifestari de dependenta &ursa de dificultate
@evoia de a respira tare de boal2
@evoia de a elimina -incontinent2 urinar2 >tare de boal2
@evoia de a se misca si a avea
o buna postura
-deficit motor si senzorial
-diminuarea fortei musculare.
-lipsa de coordonare a
miscarilor
hemoragie cerebral2
@evoia de a dormi si odihni Insomnie >pitalizare
@evoia de a se imbraca si independent2 -
)-
desbraca
@evoia de a avea temperatura
corpului in limite normale
independent2 -
@evoia de a fi curat, ingri$it,
de a prote$a tegumentele si
mucoasele
Imposibilitatea de a efectua
igiena tegumentelor
>tare de boal2
@evoia de a evita pericolele ,efalee >tare de boal2
@evoia de a comunica dificultatea de a vorbi
afazie
diminuarea auzului.
5erturbarea centrilor
cerebrali
@evoia de a actiona conform
propiilor convingeri si valori
de a practica religia
5acientul nu-tare de boal2
@evoia de a invata cum sa isi
pastreze sanatatea
absenEa unor cuno<tinEe
despre boal2.
!ezinteres faE2 de sine
)
)lan de 3ngri>ire cazul A
!IACN?&1IC !"
INC2IDI2"
?BI"C1IV" AC1I@NI<" A.4. )2?)2II &I
!"<"CA1"
"VA<@A2"
&./lterarea comunicarii
verbale
- d- l B; sa
comunice cu echipa de
ingri$ire 9cu mine,
celelalte cadre
medicale si personalul
auxiliar: si cu familia
9non verbal siMsau
verbal: pentru a-si
exprima nevoile
esentiale.
- am evaluat capacitatea d-lui B; de a
vorbi, citi si scrie
- vorbesc lent cu dansul
- am formulat intrebari la care d-l B;
putea sa raspunda prin HdaL sau LnuH sau prin
semne caracteristice
- am folosit alte mi$loace de comunicare
9semne:
- l-am incura$at pe d-l B; sa vorbeasca
ori de cate ori simte nevoia sa o faca, l-am
laudat si incura$at de fiecare data cand a
vorbit, pentru eforturile depuse
- am informat si am educat familia cu
privire la alterarea comunicarii verbale a d-lui
B;.
- d-l B; se face
inteles:
- non-verbal
- verbal
- se simte mai
putin frustrate in
nevoia de comunicare.
,./limentatia - d-l B; sa - inainte de a incepe alimentatia p.o. am - i-am urmarit
).
inadecvata: deficit

primeasca alimente
care sa corespunda din
punct de vedere
calitativ si cantitativ.
evaluat capacitatea d-lui B; de deglutitie
- pentru a asigura rotatia de partea
sanatoasa in timp ce mananca, am intors capul
d-lui B;
- i-am adus d-lui B; alimente usor de
inghitit 9moi, pastoase:, alimente care erau la o
temperature adecvata
- am diversificat alimentatia in functie de
gustul bolnavului si de evolutia bolii
- am stabilit, impreuna cu pacientul orarul
meselor
- am planificat timpul de odihna
- la inceput am alimentat pacientul cu
perfuzie, la prescriptia medicului
- d-l B; folosea proteze dentare, pe care
l-am incura$at sa le foloseasca
- i-am oferit pacientului lichidele treptat
cu tubul de plastic, cana cu cioc, cana si la
urma cu paharul
curba ponderala
- in primele zile
pacientul a scazut in
greutate, pentru ca
incepand din a treia zi
de spitalizare sa
inceapa a lua in
greutate.
)/
- i-am dat pacientului un supliment bogat
in calorii, proteine si vitamine, cu avizul
medicului.
(./lterarea mobilitatii
fizice
- pacientul sa
atinga o autonomie
maxima in deplasare in
functie de gravitatea
paraliziei.
- am asezat membrele pacientului in
pozitie functionala
- am mobilizat pasiv pacientul de HnL
oriMzi
- dupa cateva zile am mobilizat activ
pacientul
- l-am incura$at pe d-l B; sa se
mobilizeze in pat
- l-am invatat sa se ridice la marginea
patului
- cand a putut, l-am incura$at sa mearga
pe propriile sale picioare cat mai mult posibil
si l-am a$utat cand am vazut ca se chinuia sa
mearga, anticipandu-i miscarile
- l-am invatat 9si incura$at: cum sa
foloseasca mi$loace a$utatoare in deplasare ca
- d-l B;si-a
reluat progresiv
motilitatea
- si-a fortificat
treptat musculature.
*0
fotoliul rulant sau bastonul
- am stabilit de comun accord un program
in care sa alternez perioadele de odihna cu cele
de activitate
- i-am continuat procedurile de
Iinetoterapie
- l-am felicitat pentru progresele facute zi
de zi si l-am incura$at sa continue.
)./lterarea conce$tiei
des$re sine
- d-l B; trebuie
incura$at sa eccepte
modificarea imaginii
sale corporale.
- am ascultat si inteles pacientul cand si-a
exprimat sentimentele si temerile sale fata de
problemele legate de infatisarea sa
- am a$utat pacientul sa-si identifice
resursele si punctele sale forte pentru a depasi
situatia
- am rugat pacientul sa aiba incredere in
mine si in colegii mei din echipa medicala de
pe sectie
- l-am invatat sa colaboreze la efectuarea
tratamentelor, felicitandu-l pentru fiecare
- d-l B; are
incredere in propriile
sale forte, fapt care il
va a$uta sa treaca peste
handicapul sau
- accepta
imaginea sa corporala
si spera ca va reveni la
statatul sau social pe
care l-a avut inaintea
A;, 9reintegrarea sa
*&
progress facut
- l-am facut sa inteleaga gradu sau de
handicap si i-am corectat informatiile eronate
a$unse la el din greseala despre handicapul
sau
- -am evitat criticarea pacientului dar si
supraprotectia sa.
in familie, la locul de
munca, relatiile cu
prietenii:.
*.0i$sa autonomiei in
ingri1iea $ersonala
5acientul sa-si dzvolte
capacitatea penru:
- a se hrani singur
- a se imbraca
singur
- a se spala singur
- a folosi singur
toaleta in termen de
cateva zile.
- l-am incura$at sa manance dega$at,
cantitati mici si mestecand bine
- l-am a$utat sa-si pregateasca singur
alimentele 9taiere, pasare:
- l-am educat sa practice o buna igiena
bucala
- am ales impreuna o imbracaminte
adecvata si il a$ut sa se imbrace
- il programez la efectuarea ingri$irilor
9toaleta partiala sau totala: in colaborare cu el
- ii arat ca am rabdare si intelegere fata de
el, asigurandu-i intimitate pentru efectuarea
- d-l B; a avut
incredere in mine si
mi-a relatat factorii
care-i limitau
autonomia
- a mancat cu
minimum de a$utor
- a reusit sa se
spele sis a se imbrace
singur
- pacientul a
acceptat sa-mi ceara
*'
toaletei
- i-am pus la indemana bazinetul si
urinarul, a$utandu-l in caz de nevoie
- il dotez cu anumite material auxiliare
ptr. a-i favoriza la maxim autonomia
- am respectat perioadele de odihna ale d-
lui B;
- am observant integritatea tegumentelor
si mucoasele in timpul efectuarii diferitelor
tehnici de ingri$ire
- l-am incura$at si chiar felicitat pe d-l
B; pentru fiecare pas facut
- am informat si chiar insistat la sotia d-
lui B; cu privire la nevoile sale
- am insotit pacientul la toaleta cand
starea lui nu a permis sa mearga singur la
toaleta.
a$utor cand a mers la
toaleta
- este optimist
chiar si dupa rezultate
minime
- arata un interes
crescut pentru
ingri$irile personale.
-.Riscul alterarii
dinamicii familial
- d-l B; si familia
sa trebuie sa se
- i-am explicat pacientului consecintele
posibile imobilizarii si masurile de prevenire
- nu au aparut
escare si pielea
*(
adapteze situatiei nou
create legate de boala.
luate
- am prevenit aparitia escarelor prin
folosirea colacului de cauciuc si prin
schimbarea pozitiei d-lui B; din ' in ' ore
- i-am masat tegumentele, l-am antrenat
la schimbarile de pozitie pe cat posibil
- am asigurat in permanenta len$eria de
corp si de pat sa fie curate si uscate
- l-am educat pe d-l B; privind
importanta unei alimentatii si a unei hidratari
de buna calitate.
pacientului a ramas
integra.
.Riscul de accident
9cadere, ranire:
- pacientul sa
inteleaga masurile de
securitate luate pentru
a preintampina caderea
din pat, ranirea.
- i-am explicat d-lui B; riscurile unor
accidente si masurile luate ptr. a-l prote$a
- am amena$at mediul incon$urator pentru
evitarea caderilor 9am prote$at patul cu bare:
- i-am explicat ca poate, si chiar trebuie
sa o faca, cere a$utor ptr. ridicarea din pat
- d-l B; spune ca
a inteles ceea ce i-am
explicate u
- pacientul nu a
avut accidente pe
perioada in care a stat
internat in sectia
noastra.
*)
F"AI3 !3 63?53%A6=%W A!=8SI ,AG=8 A.
@umele B. 5renumele ;. >alonul (
Giua
Gile de boalX
!
.
%
e
s
p
.
6
.
A
.
5
u
l
s
6
e
m
p
! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! >
(000
(* (0 &-0 )&
"
(0 '* &)0 )0
"
**
'*00
'000
'* '0 &'0 (/
"
&*00 '0 &* &00 (.
"
&000 &* &0 .0 (
"
*00 &0 * -0 (-
"
0
0 0 )0 (*
8ichide ingerate
>caune
!iet2
*-
)rezentarea cazului B
Inter(iul
@umele: @.
5renumele: ?.
;Frsta: *& ani
>ex: masculin
"cupaEie: profesor
,ondiEii de viaEU: locuie<te cu soEul <i o nepoat2 1ntr-o cas2 cu ) camere.
"lemente fizice
%# K negativ V Brupa sanguinU K A II
- tulburari de deglutitie
- incontinent urinara
- neliniste
- agitatie
- anxietate
- nu accepta a$utorul sotiei
- refuza sa se alimenteze
- hemiplegie dreapta
- afazie
Anamneza :
A.#., : - nesimnificative
A.5.5 : - #6A std. II.
*
Istoricul bolii: 5acient cunoscut cu #6A std.II din '00/, urmand
tratament cu 6ertensif >% & cpr.Mzi, 3nap &0 mg & cpr.Mzi si ,I!, urmand un
tratament cu 5reductal ?% 'cpr.Mzi.
5acientul se interneaza in sectia @eurologi pe data de &* mai '00., la ora
''.(0 cu urmatoarele manifestari de dependenta: tulburari de deglutitie
incontinent urinara anxietate refuza sa se alimenteze hemiplegie dreapta
afazie.
o Breutate : -* Ig V 6alie : &-* cm
6A &(0M.0 mm #g
5 0
%enderson
buna circulatie
>tare de boal2
*.
@evoia de a elimina -incontinenEi urinara #ipotonie sfincterian2
o buna postura
miscarilor
hemoragie cerebral2
@evoia de a se imbraca si
desbraca
independent2 -
independent2 -
@evoia de a fi curat, ingri$it,
mucoasele
Imposibilitatea de a efectua
igiena tegumentelor
>tare de boal2
@evoia de a evita pericolele ,efalee
neliniste
agitatie
anxietate
>tare de boal2
afazie
diminuarea auzului.
cerebrali
religia
?ediul spitalicesc
recreea
>tare de boal2
pastreze sanatatea
despre boal2.
*/
)lan de 3ngri>ire cazul B
!iagnostic de
ingri>ire
?biecti(e Inter(entii "(aluare
&./lterarea
mobilitatii fizice
legata de deficitul
motor si
sensorial,
5acientul sa:
- se efectueze miscari
active cu membrul
inferior si superior
drept
- se deplaseze cu
a$utor, cativa pasi, in
termen de (-) zile, apoi
pana la toaleta, in
termen de o
saptamana-&0 zile
- atinga un grad de
autonomie maxim de
deplasare, in termen de
doua saptamani.
- am asigurat o pozitie fiziologica a
membrelor pacientului, cu bratele pe langa corp
- am asezat membrele inferioare departe unul
de celalalt, cu colaci de vata sub calcaie
- am mobilizat pasiv pacientul la ' ore 9ora
-,.,&0, &',: din decubit dorsal in decubit lateral
stang si drept
- am solicitat cooperarea pacientului la
schimbarile de pozitie
- in decubit lateral, spri$in bratele pacientului
cu patura rulata sau cu o perna, bratul deasupra in
semiflexie pe abdomen, iar celalalt pe langa corp
- am efectuat masa$, cel putin &0 minute, al
spatelui si membrelor la fiecare schimbare de
pozitie
- am efectuat miscari passive ale membrelor
- pacientul
efectueaza usoare
miscari active ale
membrelor inferior si
superior drept 9mai
reduse la cel superior:
- reuseste sa se
miste impulsionandu-se
de forta hemicorpului
stang.
- se ridica in pozitie
semisezanda cu
mi$loacele aratate de
mine
- pacientul se
deplaseaza cu a$utor
-0
prin miscari de flexie, extensie si rotire, de ( ori pe
zi cate * minute
- am invatat pacientul sa-si mobilizeze mana
dreapta cu a$utorul mainii stangi
- am incura$at pacientul sa-si mobilizeze
active celelalte segmente ale corpului
- am invatat pacientul sa utilizeze mi$loacele
auxiliare in vederea efectuarii unor miscari, cu
a$utorul unor agatatoare sau fase legate de
marginea patului, sa se ridice usor, tinandu-se cu
mana stanga de acestea, de (-) oriMzi
- am a$utat pacientul sa se ridice la marginea
patului, progresiv, de la cateva secunde la cateva
minute, apoi dupa (-) zile il spri$in in efectuarea
catorva pasi
- am felicitat pacientul pentru fiecare progress
facut.
cativa pasi
- pacientul se
deplaseaza la toaleta.
'.-eficit de
autoingri1ire)
- pacientul sa fie
capabil sa-si satisfaca
- am antrenat pacientul in efectuarea
autoingri$irilor
- pacientul a fost
alimentat pasiv in prima
-&
partial nevoile de
autoingri$ire, de a se
spala, de a se imbraca,
in decurs de (-* zile.
- am evaluat impreuna cu d-l @? ce poate sa
faca singur si ce nu poate, legat de ingri$irile de
igiena:
- se spala pe fata cu mana stanga
- se spala pe dinti
- nu-si poate face toaleta intima
- m-am ingri$i sa-i fie asigurate asigurate
ingri$irile de igiena personala 9izolandu-l cu
paravan: si o igiena riguroasa a cavitatii bucale
9implic si sotia:
- dupa fiecare toaleta, am efectuat frictiuni ale
spatelui, toracelui si a membrelor, cu
alcoolmentolat si pudra de talc
- l-am a$utat in alimentative, incura$andu-l sa
se alimenteze cu mana stanga si sa exerseze cu
mana dreapta
- l-am a$utat sa se imbrace, sa se dezbrace,
incura$andu-l sa se foloseasca de mana stanga
- i-am asigurat imbracamintea adecvata
zi cu 53; de glucoza
'0D imbogatita cu
electroliti, vitamine
- pacientul a folosit
mana stanga pentru a se
alimenta, a se imbraca, a
se spala pe fata, pe
maini.
- pacientul a
incercat in permanenta
sa efectueze miscari cu
mana dreapta.
-'
9pa$ama mai larga, cu mod de incheiere simplu:
- l-am invatat pe d-l @? sip e sotia sa modul
de imbracare: mai intai, membrul paralizat si apoi
cel sanatos la dezbracare invers
- am asezat intotdeauna bazinetul si urinarul la
indemana pacientului, a$utandu-l sa le foloseasca
ori de cate ori a fost nevoie.
(.2ncontinenta
urinara
5acientul sa:
- prezinte diminuarea
episoadelor de
incontinent
- redobandeasca partial
continenta urinara in
decurs de o saptamana-
&0 zile.
- i-am explicat pacientului care este cauza
incontinentei sale si ca era o situatie remediabila
9desi era afazic m-a inteles:
- i-am explicat necesitatea sonda$ului vezicalM
instituirea sondei Y demeure pentru o perioada de
timp
- am efectuat sonda$ vezical la indicatia
medicului
- i-am spus pacientului sa ma cheme de fiecare
data cand are nevoie de mine, fara nici o $ena
- dupa scoaterea sondei, am stabilit cu d-l @?
si sotia sa un program de eliminare din ' in ' ore,
- pacientul a
suportat sonda foarte
bine
- dupa scoaterea
sondei, episoadele de
incontinent au fost mai
rare
- pacientul a putut
sa prinda urinarul cu
mana stanga sis a-l
foloseasca
- a respectat
-(
cu cresteri progressive a intervalelor
- am urmarit diureza zilnic.
programul stabilit.
).Risc de alterare
a integritatii
tegumentelor
- pacientul sa prezinte
tegumentele intact pe
toata perioada
imobilizarii.
- m-am ingri$it sa-i fie asigurate interventiile
de la diagnostecele anterioare 9igiena personala,
schimbarea pozitiei:
- am masat regiunile expuse la escare de ( ori
pe zi, le-am prote$at cu colaci de vata
- am schimbat len$eria de pat si de corp de cate
ori a fost nevoie
- i-am explicat pacientului necesitatea
consumului de lichide pentru a evita deshidraterea.
- pacientul avea
pielea intact
- nu a prezentat
escare sau roseate in
zonele expuse.
*.Risc de alterare
a nutritiei
- pacientul sa-si
mentina starea de
nutritive prezenta, sa
fie alimentat si hidratat
corespunzator
cantitativ si calitativ pe
toata perioada
spitalizarii, '* calMIg
- am evaluat in permanenta capacitatea de
deglutitie 9ridic capul domnului @? si asigur
rotatia pe partea sanatoasa, in timp ce el mananca:
- am incercat administrarea orala de alimente,
lichide 9lapte, sucuri de fructe, ceai:, semisolide
9pireuri, legume pasate, spuma de mar:, prin
administrarea de cantitati mici la interval mici de
timp, manifestand rabdare
- d-l @? nu a
prezentat semne de
deshidratare
- a baut din cana cu
cioc si cu paiul
- a consumat pe
cale orala alimente
lichide in cantitate de
-)
corpMzi 9are 0 Ig
necesar &*0 cal:
- sa se hidrateze
utilizand cana cu cioc
si paiul.
- am instituit, la indicatia medicului, perfuzii
zilnice, ii explic pacientului ca este necesara, avand
in vedere aportul alimentar mic pe cale orala
- am educat sotia pacientului referitor la
modul in care trebuie sa-l alimenteze 9pozitionarea
bolnavului in pozitie semisezand sau in decubit
dorsal cu capul intr-o parte:
- progresiv l-am invatat sa foloseasca mana
stanga pentru sustinerea mainii drepte in
alimentare
- am realizat impreuna cu sotia meniul 9regim
hiposodat si hipolipidic:, in functie de preferintele
pacientului:
- mic de$un: cereal inmuiate in lapte
- pranz: supa de pui cu legume pasate, piure de
cartofi, spuma de mar
- cina: mamaliga cu branza
- am efectuat bilantul lichidian intrari- iesiri.
&*00mlMzi si
semilichide
- pacientul este
hidratat corespunzator.
-.2nca$acitatea - pacientul sa-si poata - am formulat intrebari simple, la care poate - pacientul a utilizat
-*
de a comunica)
legate de
$rezenta afaziei.
exprima nevoile
utilizand comunicarea
non verbal prin gesture,
scris cu mana stanga.
sa-mi raspunda afirmativ sau negative prin miscari
ale capului, ale mainii sanatoase
- am vorbit cu pacientul tinandu-l de mana,
incercand sa obtin din partea lui un gest, o stranger
de mana
- am stabilit cu domnul @? un cod al
semnelor, in prezenta sotiei:
- pentru !A- o aprobare a capului
- pentru @=- negare cu capul
- doresc bazinetul- o miscare a mainii stangi
spre zona genital
- mi-e seteM foame- o miscare a mainii spre
gura
- as dori sa mi se citeasca ziarul- o miscare cu
mana stanga spre ochi
- as dori sa ascult radioul- o miscare cu mana
stanga spre ureche
- am stabilit, impreuna cu pacientul, un
program zilnic de exercitii de vorbire
mi$loace eficiente de
comunicare non verbal
prin miscari ale capului,
prin scris cu mana
stanga, prin gesture.
--
- am educat familia sa manifeste aceeasi
intelegere, sa-l mangaie, sa- vorbeasca.
./lterarea
imaginii de sine
- pacientul sa-si
accepte modificarea
imaginii corporale
9tranzitorie:.
- interventiile expuse anterior a a$utat
pacientul sa depaseasca situatia
- l-am a$utat printr-o comunicare permanenta
sa se adapteze la noua situatie, convingandu-l ca
aceasta este tranzitorie, insistand asupra
probabilitatii reversibilitatii totale a fenomenelor
- am explicat pacientului ca foarte mult
conteaza vointa sa de a se face bine, pentru a depasi
aceasta faza grea
- avand in vedere
evolutia favorabila,
pacientul s-a mai linistit,
fiind mai optimist si
increzator, a incercat sa
se adapteze la noua
situatie.
-
F"AI3 !3 63?53%A6=%W A!=8SI ,AG=8 +.
@umele @. 5renumele ?. >alonul )
Giua
Gile de boalX
!
.
%
e
s
p
.
6
.
A
.
5
u
l
s
6
e
m
p
! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! >
(000
(* (0 &-0 )&
"
'*00 (0 '* &)0 )0
"
'000
'* '0 &'0 (/
"
&*00 '0 &* &00 (.
"
&000 &* &0 .0 (
"
*00 &0 * -0 (-
"
0
0 0 )0 (*
8ichide ingerate
>caune
!iet2
-.
)rezentarea cazului C
Inter(iul
@umele: A.
5renumele: +.
;Frsta: *& ani
>ex: <ofer
"cupaEie: profesor
,ondiEii de viaEU: locuie<te cu soEul <i o nepoat2 1ntr-o cas2 cu ) camere.
"lemente fizice
%# K negativ V Brupa sanguinU K + III
- tulburari de deglutitie
- incontinenta urinara
- neliniste, anxietate, agitatie,
- afazie
- hemiplegie dreapta.
Anamneza :
A.#., : - nesimnificative
A.5.5 : - #6A std. II.
Istoricul bolii: 5acient f2r2 antecedente patologice cunoscute se
interneaz2 in cadrul clinici de neurologie II cu hemiplegie dreapt2, afazie,
tulburaride deglutitie. Afirma ca i sa facut rau la servici, brusc,.
o Breutate : .* Ig V 6alie : &-* cm
-/
6A &(0M.0 mm #g
5 0
%enderson
buna circulatie
>tare de boal2
@evoia de a elimina -urini hipercrome !eshidratare
o buna postura
miscarilor
hemoragie cerebral2
@evoia de a se imbraca si
desbraca
independent2 -
independent2 -
@evoia de a fi curat, ingri$it, Imposibilitatea de a efectua >tare de boal2
0
mucoasele
igiena tegumentelor
@evoia de a evita pericolele ,efalee
neliniste
agitatie
anxietate
>tare de boal2
afazie
diminuarea auzului.
cerebrali
religia
?ediul spitalicesc
recreea
>tare de boal2
pastreze sanatatea
despre boal2.
&
)lan de 3ngri>ire cazul C
!IACN?&1IC !"
INC2IDI2"
?BI"C1IV IN1"2V"N1II "VA<@A2"
&.-eficit de
autoingri1ire)
- pacientul sa-si
satisfaca singur
nevoile.
- incura$ez pacientul in efectuarea
autoingri$irilor
- evaluez impreuna cu d-l !.8. ceea ce
poate sa faca si nu de unul singur 9sa se spele pe
fata cu mana dreapta, sa se spele pe dinti, nu-si
poate face toaleta intima:
- ma asigur sa-i fie asigurate ingri$irile de
igiena personala ale pacientului 9prin paravan:
si o igiena riguroasa a cavitatii bucale 9implic
sip e mama sa:
- am facut frictiuni pe spate, torace si
member dupa fiecare toaleta
- il incura$e$ sa se alimenteze cu mana
stanga si sa exerseze cu mana dreapta, a$utandu-
l
- l-am a$utat sa se imbrace, sa se dezbrace
- pacientul a fost
alimentat pasiv in prima
zi
- a folosit mana
stanga pentru a se
alimenta, imbraca, spala
pe maini, pe fata
- a incercat sa
exerseze miscari cu mana
dreapta.
'
- il invat pe pacient si mama acestuia cum
trebuie sa se imbrace respective dezbrace,
incepand cu mmbrul lezat la imbracat si invers
la dezbracat
- i-am pus la indemana bazinetul si
urinarul, a$utandu-l de fiecare data cand acesta
mi-a cerut a$utorul.
'./lterarea
mobilitatii fizice
5acientul:
- sa efectueze miscari
active cu membrul
inferior si superior
drept
- sa se deplaseze cu
a$utor, cativa pasi, in
termen de )-* zile,
apoi pana la toaleta in
&0 zile
- in doua saptamani sa
atinga un grad de
- am asigurat o pozitie a corpului cu bratele
pe langa corp, dar nu lipite
- am asezat membrele inferioare departe
unul de celalalt, cu colaci de vata sub picioare
- am mobilizat pasiv pacientul
- solicit cooperarea pacientului in
schimbarile de pozitie
- am efectuat masa$ al spatelui, bratelor la
fiecare schimbare de pozitie
- am efectuat miscari passive ale
membrelor prin flexie, extensie si rotire de trei
ori pe zi, cate * minute
- a efctuat miscari
active usoare ale
membrelor drepte
- sa ridicat in pozitie
semisezanda cu
mi$loacele auxiliare
- pacientul a facut
cativa pasi
- s-a deplasat la
toaleta, nea$utat de mine.
(
autonomie maxima. - am a$utat pacientul sa se ridice la
marginea patului cu a$utorul obiectelor
auxiliare, apoi dupa cateva zile il spri$in sa
mearga la toaleta
(.2ncontinenta
urinara
5acientul sa:
- prezinte diminuarea
episoadelor de
incontinent
- sa redobandeasca
partial continenta
urinara in decurs de &0
zile maxim.
- i-am explicat motivul incontinentei
urinare si faptul ca este o problema reversibila
- ii explic necesitatea sonda$ului vezical si
instituirea sondei pentru o perioada de timp
- dupa scoaterea sondei stabilim de accord
comun un program de eliminare din ( in ( ore,
urmand ca intervalele sa creasca progresiv
9urmareesc diureza zilnic:.
- i-am facut sonda$ul
vezical suportat foarte
bine de catre pacient
- episoadele de
incontinent s-au rarit,
dupa scoaterea sondei
- pacientul a folosit
urinarul a$utandu-se de
mana stanga.
).Risc de alterare a
integritatii
tegumentelor
- pacientul sa prezinte
tegumente intact pe
toata perioada
spitalizarii.
- i-am asigurat o igiena personala
corespunzatoare
- i-am facut schimburile de pozitii in pat
- i-am facut masa$ in regiunile expuse la
escare de ( ori pe zi, si le-am prote$at cu colaci
de vata
- pacientul are pielea
intact
- nu prezinta nici o
escare sau roseata pe
zonele implicate.
)
- i-am schimbat len$eria de corp si de pat
ori de cate ori a fost nevoie
- i-am explicat d-lui !.8. importanta
consumului de lichide pentru a evita
deshidratarea.
*.Risc de alterare a
nutritiei.
- pacientul sa-si
mentina starea de
nutritie, sa fie
alimentat si hidratat
corespunzator
cantitativ si clitativ pe
toata perioada
spitalizarii, '* calMIg
corpMzi 9&&0 Ig- '*0
calMzi-
'0DN''00calMzi:
- s2 se hidrateze
utilizand cana cu cioc.
- am evaluat in permanenta capacitatea de
deglutitie
- am administrat oral alimente lichide si
semi solide- cantitati mici la interval mici
- la solicitarea medicului i-am instituit 53;
iv, explicandu-I ca este necesar din cauza
aportului mic de alimente
- educ mama pacientului cu privire la
regimul ce trebuie urmat de pacient 9fara carne
de porc, tutun: si pozitia bolnavului
- il invat sa foloseasca mana stanga pentru
sustinerea celei drepte
- realizam meniul, impreuna cu mama
pacientului, in functie de preferintele
- d-l !.8. nu prezinta
semne de deshidratare
- bea din cana cu
cioc si cu paiul
- se administreaza pe
cale orala &*00-'000
mlMzi si semilichide
- hidratat
corespunzator.
*
pacientului:
- cereale cu lapte- la micul de$un
- supa de pui, cu legume pasate, piure de
cartofi, spuma de mar- la pranz
- mamaliga cu branz- cina
-.2nca$acitatea de a
comunica)
- pacientul sa-si poata
exprima nevoile
utilizand comunicarea
non verbal prin
gesture, scris cu mana
stanga.
- am formulat intrebari simple, la care sa
raspunda usor
- am stabilit cu d-l !.8. un cod de semne,
pe care le-a invatat si mama pacientului, a$utat
fiind de mana stanga, de cap
- stabilim impreuna un program de exercitii
de logopedie
- educ mama sa fie la fel de intelegatoare
cu dansul ca si mine.
- pacientul utilizeaza
mi$loace eficiente de
comunicare non verbal
prin miscari ale capului,
prin scris cu mana stanga,
prin gesture
- idem
./lterarea imaginii
de sine
-pacientul sa-si
accepte modificarea
imaginii corporale,
avand in vedere varsta
pacientului.
- interventiile executate pe tot parcursul
internarii au folosit tocmai la acest lucru
- l-am a$utat printr-o comunicare
permanenta sa se adapteze la noua situatie,
convingandu-l ca este tranziorie
- pacientul si-a mai
revenit din agitatie si
anxietate datorita
progreselor facute.
-
- explic pacientului ca vointa lui e foarte
importanta pentru a depasi aceasta faza grea.
F"AI3 !3 63?53%A6=%W A!=8SI ,AG=8 ,.

@umele A. 5renumele +. >alonul )
Giua
Gile de boalX
!
.
%
e
s
p
.
6
.
A
.
5
u
l
s
6
e
m
p
! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! > ! >
(000
(* (0 &-0 )&
"
'*00 (0 '* &)0 )0
"
'000
'* '0 &'0 (/
"
&*00 '0 &* &00 (.
"
&000 &* &0 .0 (
"
*00 &0 * -0 (-
"
0
0 0 )0 (*
8ichide ingerate
>caune
!iet2
.
Capitolul VI
"ducaia sanitar
?2surile de educaEie sanitar2 se 1ncadreaz2 tendinEelor mereu actuale ale
asistenEei neurologice de tip comunitar. n acest scop toEi membrii unei echipe
terapeutice trebuie s2 sensibilizeze antura$ul familial <i profesional 1n leg2tur2 cu
modalit2Eile de debut, evoluEie <i cu particularit2Eile etapei terapeutice
reabilitative. %eadaptarea bolnavului la noul stil de viaE2, depinde 1n mare parte
<i de familia, care 1l 1ngri$e<te.
Asistenta trebuie s2-<i desf2<oare 1n a<a fel activitatea educaEional
sanitar2, 1ncFt aceasta s2 constituie un factor de influenE2 pozitiv2 asupra
psihicului bolnavului, s2 constituie la crearea unor emoEii pozitive, care
urm2resc otimismul <i 1ncrederea bolnavului 1n medic <i asistenta medical2 <i 1n
eficacitatea m2surilor terapeutice. 6rebuie s2 dezvolt2m 1ncrederea bolnavului 1n
vindecarea sau ameliorarea st2rii lui, dac2 va respecta con<tiincios <i riguros
prescipEiile <i recomand2rile medicale.
,uvFntul medicului <i al asistentei, $oac2 un rol important 1n 1nt2rirea
neuropsihic2 a bolnavului. =n cuvFnt cald de l2muriri <i 1mb2rb2tarea totodat2
d2 forEe noi organismului 1n lupta sa cu boala, dup2 cum un cuvFnt nechibzuit,
care ar 1ngri$ora pacientul sau i-ar distruge speranEa 1n vindecare, poate scade
puterea organismului <i 1nr2ut2Eii cursul bolii.
Administrarea tratamentului la timp este foarte important 1n evoluEia
bolii.
5rofilaxia bolii ,, du<manul cunoscut este pe $um2tate 1nvinsH.. 5entru a
o depista din vreme, pentru a o preveni este bine ca fiecare s2-i cunoasc2 bine
manifest2rile pentru a lua din vreme m2surile energice care se impun. 3lementul
principal cade pe trei elemente principale asupra c2rora trebuie s2 lu2m aminte:
1nt2rirea s2n2t2Eii, psihoprofilaxia <i organizarea activit2Eii atFt 1n ce prive<te
regimul de munc2 cFt <i regimul de odihn2.
/
+oala este o reacEie a organismului faE2 de factori nocivi de materii.
%estabilirea complet2 a bolnavului nu poate fi conceput2, decFt prin
1ndep2rtarea cauzelor, care au determinat-o, adic2 acelor cauze, care se
datoreaz2 mediului 1ncon$ur2tor.
.0

Avc Hemoragic

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Avc Hemoragic

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

Capitolul I

Noiuni generale de anatomie i fiziologie a circulaiei cerebrale

ncepand cu segmental cel mai rostal al tubului neural, prima artera

F"AI3 !3 63?53%A6=%W A!=8SI ,AG=8 ,.

Anda mungkin juga menyukai