Cuprins Notiuni generale _______________________________________________2 Istoric si reglementare__________________________________________ 3 Structura compusilor___________________________________________4 Proprietati fizico-chimice________________________________________4 Alimente incriminate___________________________________________ 5 Metode de determinare a patulinei________________________________8 Bibliografie___________________________________________________11
- 2 -
1. Notiuni generale
Micotoxinele sunt produi metabolici ai fungilor, care sunt capabili s produc efecte toxice acute sau cronice (cancerigene, mutagene, teratogene) asupra animalelor i asupra oamenilor. Patulina este o micotoxin produs de mucegaiurile Penicillium patulum, Penicillium claviforme, Aspergillus clavatus, iar n special de Penicillium expansum.
Speciile genului Penicillium pot produce peste 60 de toxine mai ales cnd se dezvolt pe cereale i furaje. Dintre speciile productoare fac parte: P.islandicum, care se dezvolt pe orez i produce 2 micotoxine: islanditoxina i luteoskirina. Pe fructe, se dezvolt P.expansum, care produce putrezirea albastr i sticloas a merelor i sintetizeaz patulina. Se poate dezvolta pe cereale i produse de panificaie. Patulina este rezistent la temperaturi ridicate, la pH acid i are efect cancerigen. Dac sucul de fructe este supus fermentaiei, o parte din toxin se elimin din lichidul fermentat. Alte specii: P.citrinum produce citrinina pe orez decorticat, cauznd afeciuni renale; P. citreoviridae citreoviridina, toxin ce produce la om dereglri nervoase, simptome cardiace similare cu cele ntlnite n boala beri-beri etc. n prezent, exist mai mult de 500 de metabolii toxici ,care sunt produsi circa de 250 de specii de mucegaiuri. Dezvoltarea cercetrii n domeniul micotoxicologiei a artat c intoxicaia cu micotoxine este nu numai real, dar, deasemenea o ameninare foarte grav la starea de sanatate a populatiei pe intreaga planet.
- 3 -
2. Istoric si reglementare.
Patulina a fost izolata pentru prima data drept antibiotic din culturi de ciuperca Penicillium patulum (Penicillium urticae). Datorita descoperirii acestui compus de mai multe personalitati, a fost cunoscut sub diverse nume: clavacin (Anslow si alti 1943), expansine (Van Luijk 1938), claviformin (Chain si alti 1942), clavatin (Bergel si lati 1943) acid gigantic (Philpot 1943) si miocin C (DeRosnay si alti 1952). Initial izolat drept antibiotic cu spectru larg de actiune, antifungic (Korzybski si alti 1976) a fost mai tarziu descoperit ca inhiba mai mult de 75% de specii diferite de bacterii, incluzand bacteriile Gram + si Gram (Ciegler si alti 1971). Studiile ulterioare provind aplicatibilitatea compusului (Raistrick si alti 1943) nu au fost confirmate de studiile clinice (Medical Clinical Council 1944, Stansfiled si alti 1944), au sugerat ca patulina ar putea avea aplicatii in tratamentul congestiilor nazale si racelilor comune. Studiile aprofundate au dovedit ca patulina nu prezinta toxicitate doar pentru fungi si bacterii dar si la animale si plante superioare (castravete, grau, mazare, in)(Iyengar si Starky 1953; Norstadt si McCall 1963,1968; Berestetskyi si Synytskyi 1973) Deodat patulina nu a fost considerat micotoxin deosebit de periculoas, iar in 1954 ea a provocat moartea a 100 de vaci din Japonia care au consumat furaje contaminate cu micotoxine. In timp ce evidenta asupra efectelor negative ale patulinei au continuat, mai multe agentii de reglementare au inceput sa fixeze nivele maxime ale continutului patulinei in randul alimentelor. Tarile europene au fost printre primele care au fost interesate de aceasta problema si astazi multe tari din toata lumea, in particular cele in UE au limitat cantitatea maxima admisa in alimente la 50 g/l (Moller si Josefsson 1980; van Egmond 1989; AIJN 1990; Stoloff si alti 1991; Rovira si alti 1993; Forbito si Babsky 1996; Gokmen si Akar 1998).
- 4 -
3. Structura compusilor.
Patulina se prezint sub form de cristale incolore, rombiforme sau prismatice, , cu o greutate moleculara de 154 daltoni si un punct de topire de 110,5C cu maxim de absorie la 276 nm, n soluie alcoolic. Patulina: 4-hidroxi-4H-furopiran este o lactona, ce contine metaboliti secundari produsi de fungi. C 7 H 6 O 4
Formula structural a patulinei
4. Proprietati fizico-chimice. Din punct de vedere chimic, patulina este o furopiranon, stabil n mediu acid, dar instabil n mediu alcalin. Este solubila n apa, etanol, acetona, acetat de etil, etil eter si cloroform, dar insolubila n benzen si eter petrol, si este stabila la prelucrari termice la pH<6. Patulina este distrusa gradat n timpul depozitarii n prezenta sulfitilor, grupul sulfhidrililor si acidului ascorbic. Patulina este complet degradata n 15 secunde n solutii apoase de 10% ozon. Patulina este relativ termostabil, n mod special la pH acid. S-a dovedit c tratamentele pe termen scurt la temperaturi nalte (150C) duc la o reducere cu 20% a concentraiei de patulin. Cu toate acestea, numai procesarea termic nu este suficient pentru a asigura un produs liber de patulin. Patulina este stabil, n special, n produsele procesate din mere: suc de mere, suc concentrat de mere,nectar de mere, nectar de fructe (care are ca ingredient i sucul de mere), piure de mere, compot de mere etc. Se cunoate faptul c acidul ascorbic determin dispariia patulinei din sucul de mere, dei condiiile optime pentru inactivare nu au fost stabilite pe deplin. Fermentaia alcoolic distruge patulina i, prin urmare, produsele fermentate, cum sunt cidrul de mere i cidrul de pere, nu conin patulin. Patulina a fost descoperit n produsele fermentate crora li s-a adugat suc de mere contaminat cu patulin, dup fermentare. - 5 -
5. Alimente incriminate Contaminarea cu patulina ramne n ciuda tuturor cercetarilor o provocare pentru industria alimentara. O atenie deosebit problemei cu micotoxine se acord din cauza distribuirii lor extrem de larg n natur. Micotoxinele pot contamina produsele alimentare de origine vegetal i animal, n orice stadiu al lor cultivare, procesare , transportul i depozitarea in mediile industriale i menajere . Nerespectarea reglementrilor la fabricarea produselor , recoltarea trzie sau uscarea insuficient nainte de depozitare , depozitarea i transportul produselor in conditii de umiditate ridicat duce la inmultirea fungilor toxigene Dintre micotoxine care prezint un numr mare de toxicoze un loc special ocup patulina. Patulina apare n principal n fructele mucegite, dei prezena mucegaiului nu implic n mod necesar prezena patulinei n fruct, dar indic faptul c aceasta ar putea fi prezent. n anumite situaii, dezoltarea n interior a mucegaiurilor are drept cauze atacul insectelor sau altor invadri ale esuturilor sntoase, determinnd apariia patulinei n fruct, care la exterior apare ca fiind neafectat. Cu toate acestea, patulina poate aprea n fructele lovite dup depozitarea n atmosfer controlat i expunerea la condiii ambientale, cu sau fr alterarea pulpei. Splarea fructului sau nlturarea esutului mucegit imediat naintea presrii nu va nltura patulina prezent n fruct, ntruct aceasta difuzeaz i n esutul aparent sntos. Patulina a fost descoperit drept contaminant n multe fructe (pere, caise, piersici, struguri, cirese, visine, coacaza, banane, capsuni, catina,), unele legume (rosii), cereale i produse derivate din ele (sucuri, piureuri, gemuri etc.)
- 6 -
Cu toate acestea, sursa major de contaminare constituie merele i produsele din mere. 40% din productia de mere este folosita pentru suc si alte produse procesate. Contaminarea cu patulina n randul produselor din mere prezinta un potential risc pentru sanatatea consumatorilor, in particular pentru copii, care conform unui studiu realizat de USDA, consuma cantitati ridicate de produse din mere in primul an de viata (6,4 g/kg corp), in comparative cu adultii (1g/kg corp) expunandu-I la un grad ridicat de risc pentru toxicitatea patulinei. Riscurile privind sanatatea prezentate de patulina necesita controlul si indepartarea acesteia din produsele de mere, creandu-se o cere pentru tehnici de procesare ale alimentelor capabile sa faca acest lucru, preferabil la un cost redus pentru industrie.
Limitele maxim admise pentru coninutul n patulin al unor alimente Nr. Produs Nivel maxim al patulinei (ppb) 1. Suc de fructe i nectar de fructe, n special suc de mere i sucurile de fructe utilizate ca ingrediente pentru alte buturi
50
2. Suc de fructe concentrat dup reconstituire, conform specificaiilor productorului
50
3. Buturi spirtoase, cidru i alte buturi fermentate derivate din mere sau coninnd suc de mere
50
4. Produse solide din mere, inclusiv compot de mere i piure de mere, destinate consumului direct
25 5. Suc de mere i produse solide din mere, inclusiv compot de mere i piure de mere pentru sugari i copii de vrst mic Alte alimente pentru copii altele dect cele pe baz de cereale procesate
10
In timp ce 50 g/l reprezinta norma pentru reglementarea patulinei, unele tari au stabilit chiar si limite mai scazute pentru patulina intre 25-35 g/l(van Egmond 1989). In consens cu aceste standarde maxime Organizatia Mondiala pentru Agricultura si Alimentatie (WHO), un - 7 -
comitet expert al citatei organizatii a stabilit un nivel maxim de consum zilnic de 0,4 g/kg corp pentru patulina (WHO 1995). SUA au fost mai incete pentru a stabili un nivel maxim admis, dar in prezent Administratia pentru Medicamente si Alimente din SUA liminteaza patulina la 50g/l. Limitarea acestor reglementarii in cazul sucurilor de mere si sucurilor de mere concentrate au fost bazate pe faptul ca in acel moment numai sucul de mere si cidrul au fost gasite a fi contaminate in mod natural cu patulina (WHO 1990). In timp ce acest fapt a fost deaprobat, sucul de mere si cidrul raman sursa majora a consumului uman de patulina. Analiznd caracteristicile de localizare a patulinei in anumite produse alimentare, trebuie remarcat faptul c in mere patulina se concentreaz n principal partea putreda, n timp ce n partea intact a mrului se gsete doar n jur de 1 % din totalul toxinei . Pentru tomate, indiferent de mrimea zonei putrezite, patulina este distribuita uniform de-a lungul esutului sau. Experimental sa dovedit c fructele citrice i unele legume ( cartofi, ceapa, ridichie, vinete, conopida, bostan, hrean ) sunt n mod natural rezistente la infectare cu patulina. In banane, ananas, struguri, piersici, caise , coacze negre , ciree , roii , afectate de putregai brun au fost detectate cantitati mici de patulin. Pentru evaluarea riscurilor pe care le prezint patulina asupra organismului, au fost ntreprinse studii, pe o perioad de peste cincizeci de ani. Simptomele acute determinate de consumul unor produse contaminate cu patulin, pot fi: agitaie, convulsii, dispnee, congestie pulmonar, edem, ulceraii, hemoragie intestinal, degenerarea celulelor epiteliale, inflamaie gastrointestinal, stare de vom. Consumul frecvent al unor produse contaminate cu patulin, peste limitele maxim admise, poate determina n timp, urmtoarele efecte asupra organismului uman: efecte neurotoxice, hepatotoxice, imunosupresive, teratogene i cancerigene.
- 8 -
6. Metode de determinare a patulinei. Metodele rapide, care se pot folosi pentru determinarea patulinei sunt: ELIZA (Enzyme-Linked-Immuno-Sorbent-Assay) Imunodeterminari bazate pe membrane. Imunofluorescenta. Tehnologia undelor evanescente. Polimeri cu recunoastere moleculara. Tehnologia microarray. Tehnologia Luminex Map. Lichid cromatografie de inalta performanta (HPLC).
Determinarea continutului de patulina in sucul de mere prin HPLC Principiul metodei: Extracia n acetonitril a patulinei din proba de analizat i purificarea extractului obinut, utiliznd coloane C.U. Patulin (MycoSep228). Eluatul obinut este evaporat pn la sec i reconstituit. Patulina este separat pe coloan cromatografic C18 - Hypersil Gold (cromatograf lichide de nalt performan Thermo - Finnigan), eluat n faz mobil i detectat la o lungime de und de 276 nm, utiliznd un detector UV-VIS cu ir de diode ,,DIODE ARRAY. Etapele metodei de determinare a patulinei din sucul de mere: 1. Pregtire eantion pentru analiz 2. Extracie patulin 3. Purificare extract 4. Evaporare extract 5. Redizolvare reziduu 6. Detecie HPLC a patulinei Proba global trebuie s fie reprezentativ pentru lotul supus analizei i trebuie s cntreasc cel puin 1 kg. Probele elementare trebuie s aib mas similar. Masa unei probe elementare trebuie s fie de cel puin 100 grame, rezultnd o prob global de cel puin 1 kg. Abaterea de la aceast regul trebuie s fie consemnat n procesul verbal de prelevare. - 9 -
Reactivi: apa de inalta puritate(distilata sau deionizata), tertrahidrofuran(puritate HPLC),alcool etilic absolut, acetonitril, faza mobila HPLC, acid acetic glacial,5- hidriximetilfurfural, solutie de pectinaza, apa cu pH=4, patulina substanta etalon, solutie standard de patulina(se prepara la intuneric). Echipament si sticlarie:blender cu capacitate de 500-1000ml, vortex, balanta analitica, unitate de filtrare, hartie de filtrare din microfibre de sticla,chit pentru purificarea patulinei, pipete, baloane cotate brune, microseringa, unitate de evaporare, spectofotometru UV. Extracia patulinei din sucul de mere, se realizeaz n acetonitril. Omogenizare suc de mere cu solvent. Purificarea extractului de patulin se realizeaz utiliznd coloane C.U. Patulin (MycoSep228). Coloanele C.U. Patulin conin umplutur, format din: crbune, celit, rini schimbtoare de ioni. La trecerea prin aceast coloan, patulina este separat de ali compui care o nsoesc n extract.
Coloane C.U. Patulin (MycoSep228) Extract de patulin purificat
- 10 -
Evaporarea extractului de patulin purificat se realizeaz cu ajutorul unui bloc de nclzire cu sistem de concentrare a probei n atmosfer de azot. Evaporarea extractului de patulin purificat Pentru detecia patulinei prin cromatografie de lichide de nalt performan se utilizeaza un cromatograf cu detector UV-VIS cu ir de diode ,,DIODE ARRAY.
- 11 -
Bibliografie : Proiect de Cercetare, Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti. http://www.bioterapi.ro/ http://bigfex.com/ http://wikipedia.org http://www.fda.gov/ http://www.bioresurse.ro/ http://www.fda.gov http://www.ncbi.nlm.nih.gov http://www.fermentek.co.il/references/patulin