UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS

A efectuat Malac (Toderici) Liubovi

CESA an. II


Cahul 2014
- 1 -

Cuprins
Notiuni generale _______________________________________________2
Istoric si reglementare__________________________________________ 3
Structura compusilor___________________________________________4
Proprietati fizico-chimice________________________________________4
Alimente incriminate___________________________________________ 5
Metode de determinare a patulinei________________________________8
Bibliografie___________________________________________________11

- 2 -

1. Notiuni generale

Micotoxinele sunt produi metabolici ai fungilor, care sunt capabili s produc efecte
toxice acute sau cronice (cancerigene, mutagene, teratogene) asupra animalelor i asupra
oamenilor.
Patulina este o micotoxin produs de mucegaiurile Penicillium patulum, Penicillium
claviforme, Aspergillus clavatus, iar n special de Penicillium expansum.

Speciile genului
Penicillium pot produce
peste 60 de toxine mai ales
cnd se dezvolt pe cereale
i furaje. Dintre speciile
productoare fac parte:
P.islandicum, care se
dezvolt pe orez i produce 2
micotoxine: islanditoxina i
luteoskirina.
Pe fructe, se dezvolt P.expansum, care produce putrezirea albastr i sticloas a merelor
i sintetizeaz patulina. Se poate dezvolta pe cereale i produse de panificaie. Patulina este
rezistent la temperaturi ridicate, la pH acid i are efect cancerigen. Dac sucul de fructe este
supus fermentaiei, o parte din toxin se elimin din lichidul fermentat.
Alte specii:
P.citrinum produce citrinina pe orez decorticat, cauznd afeciuni renale;
P. citreoviridae citreoviridina, toxin ce produce la om dereglri nervoase, simptome
cardiace similare cu cele ntlnite n boala beri-beri etc.
n prezent, exist mai mult de 500 de metabolii toxici ,care sunt produsi circa de 250 de
specii de mucegaiuri. Dezvoltarea cercetrii n domeniul micotoxicologiei a artat c
intoxicaia cu micotoxine este nu numai real, dar, deasemenea o ameninare foarte grav la
starea de sanatate a populatiei pe intreaga planet.


- 3 -

2. Istoric si reglementare.

Patulina a fost izolata pentru prima data drept antibiotic din culturi de ciuperca
Penicillium patulum (Penicillium urticae).
Datorita descoperirii acestui compus de mai multe personalitati, a fost cunoscut sub
diverse nume: clavacin (Anslow si alti 1943), expansine (Van Luijk 1938), claviformin (Chain
si alti 1942), clavatin (Bergel si lati 1943) acid gigantic (Philpot 1943) si miocin C (DeRosnay
si alti 1952). Initial izolat drept antibiotic cu spectru larg de actiune, antifungic (Korzybski si
alti 1976) a fost mai tarziu descoperit ca inhiba mai mult de 75% de specii diferite de bacterii,
incluzand bacteriile Gram + si Gram (Ciegler si alti 1971). Studiile ulterioare provind
aplicatibilitatea compusului (Raistrick si alti 1943) nu au fost confirmate de studiile clinice
(Medical Clinical Council 1944, Stansfiled si alti 1944), au sugerat ca patulina ar putea avea
aplicatii in tratamentul congestiilor nazale si racelilor comune. Studiile aprofundate au dovedit
ca patulina nu prezinta toxicitate doar pentru fungi si bacterii dar si la animale si plante
superioare (castravete, grau, mazare, in)(Iyengar si Starky 1953; Norstadt si McCall 1963,1968;
Berestetskyi si Synytskyi 1973)
Deodat patulina nu a fost considerat micotoxin deosebit de periculoas, iar in 1954 ea
a provocat moartea a 100 de vaci din Japonia care au consumat furaje contaminate cu
micotoxine.
In timp ce evidenta asupra efectelor negative ale patulinei au continuat, mai multe agentii
de reglementare au inceput sa fixeze nivele maxime ale continutului patulinei in randul
alimentelor. Tarile europene au fost printre primele care au fost interesate de aceasta problema
si astazi multe tari din toata lumea, in particular cele in UE au limitat cantitatea maxima admisa
in alimente la 50 g/l (Moller si Josefsson 1980; van Egmond 1989; AIJN 1990; Stoloff si alti
1991; Rovira si alti 1993; Forbito si Babsky 1996; Gokmen si Akar 1998).


- 4 -

3. Structura compusilor.

Patulina se prezint sub form de cristale incolore, rombiforme sau prismatice, , cu o
greutate moleculara de 154 daltoni si un punct de topire de 110,5C cu maxim de absorie la
276 nm, n soluie alcoolic.
Patulina: 4-hidroxi-4H-furopiran este o lactona, ce contine metaboliti secundari produsi
de fungi. C
7
H
6
O
4


Formula structural a patulinei

4. Proprietati fizico-chimice.
Din punct de vedere chimic, patulina este o furopiranon, stabil n mediu acid, dar
instabil n mediu alcalin. Este solubila n apa, etanol, acetona, acetat de etil, etil eter si
cloroform, dar insolubila n benzen si eter petrol, si este stabila la prelucrari termice la pH<6.
Patulina este distrusa gradat n timpul depozitarii n prezenta sulfitilor, grupul sulfhidrililor si
acidului ascorbic. Patulina este complet degradata n 15 secunde n solutii apoase de 10% ozon.
Patulina este relativ termostabil, n mod special la pH acid. S-a dovedit c tratamentele
pe termen scurt la temperaturi nalte (150C) duc la o reducere cu 20% a concentraiei de
patulin. Cu toate acestea, numai procesarea termic nu este suficient pentru a asigura un
produs liber de patulin. Patulina este stabil, n special, n produsele procesate din mere: suc
de mere, suc concentrat de mere,nectar de mere, nectar de fructe (care are ca ingredient i sucul
de mere), piure de mere, compot de mere etc.
Se cunoate faptul c acidul ascorbic determin dispariia patulinei din sucul de mere,
dei condiiile optime pentru inactivare nu au fost stabilite pe deplin.
Fermentaia alcoolic distruge patulina i, prin urmare, produsele fermentate, cum sunt
cidrul de mere i cidrul de pere, nu conin patulin. Patulina a fost descoperit n produsele
fermentate crora li s-a adugat suc de mere contaminat cu patulin, dup fermentare.
- 5 -

5. Alimente incriminate
Contaminarea cu patulina ramne n ciuda tuturor
cercetarilor o provocare pentru industria alimentara. O atenie
deosebit problemei cu micotoxine se acord din cauza
distribuirii lor extrem de larg n natur. Micotoxinele pot
contamina produsele alimentare de origine vegetal i
animal, n orice stadiu al lor cultivare, procesare , transportul
i depozitarea in mediile industriale i menajere . Nerespectarea reglementrilor la fabricarea
produselor , recoltarea trzie sau uscarea insuficient nainte de depozitare , depozitarea i
transportul produselor in conditii de umiditate ridicat duce la inmultirea fungilor toxigene
Dintre micotoxine care prezint un numr mare
de toxicoze un loc special ocup patulina.
Patulina apare n principal n fructele mucegite,
dei prezena mucegaiului nu implic n mod necesar
prezena patulinei n fruct, dar indic faptul c aceasta
ar putea fi prezent. n anumite situaii, dezoltarea n
interior a mucegaiurilor are drept cauze atacul
insectelor sau altor invadri ale esuturilor sntoase, determinnd apariia patulinei n fruct,
care la exterior apare ca fiind neafectat.
Cu toate acestea, patulina poate aprea n fructele
lovite dup depozitarea n atmosfer controlat i
expunerea la condiii ambientale, cu sau fr alterarea
pulpei. Splarea fructului sau nlturarea esutului
mucegit imediat naintea presrii nu va nltura patulina
prezent n fruct, ntruct aceasta difuzeaz i n esutul aparent sntos.
Patulina a fost descoperit drept contaminant n multe fructe (pere, caise, piersici,
struguri, cirese, visine, coacaza, banane, capsuni, catina,), unele legume (rosii), cereale i
produse derivate din ele (sucuri, piureuri, gemuri etc.)





- 6 -

Cu toate acestea, sursa major de contaminare
constituie merele i produsele din mere. 40% din productia
de mere este folosita pentru suc si alte produse procesate.
Contaminarea cu patulina n randul produselor din mere
prezinta un potential risc pentru sanatatea consumatorilor,
in particular pentru copii, care conform unui studiu realizat
de USDA, consuma cantitati ridicate de produse din mere
in primul an de viata (6,4 g/kg corp), in comparative cu
adultii (1g/kg corp) expunandu-I la un grad ridicat de risc pentru toxicitatea patulinei. Riscurile
privind sanatatea prezentate de patulina necesita controlul si indepartarea acesteia din produsele
de mere, creandu-se o cere pentru tehnici de procesare ale alimentelor capabile sa faca acest
lucru, preferabil la un cost redus pentru industrie.

Limitele maxim admise pentru coninutul n patulin al unor alimente
Nr. Produs Nivel maxim
al patulinei
(ppb)
1. Suc de fructe i nectar de fructe, n special suc de mere i sucurile de
fructe utilizate ca ingrediente pentru alte buturi

50

2. Suc de fructe concentrat dup reconstituire, conform specificaiilor
productorului

50

3. Buturi spirtoase, cidru i alte buturi fermentate derivate din mere
sau coninnd suc de mere

50

4. Produse solide din mere, inclusiv compot de mere i piure de mere,
destinate consumului direct

25
5. Suc de mere i produse solide din mere, inclusiv compot de mere i
piure de mere pentru sugari i copii de vrst mic
Alte alimente pentru copii altele dect cele pe baz de cereale
procesate

10

In timp ce 50 g/l reprezinta norma pentru reglementarea patulinei, unele tari au stabilit
chiar si limite mai scazute pentru patulina intre 25-35 g/l(van Egmond 1989). In consens cu
aceste standarde maxime Organizatia Mondiala pentru Agricultura si Alimentatie (WHO), un
- 7 -

comitet expert al citatei organizatii a stabilit un nivel maxim de consum zilnic de 0,4 g/kg
corp pentru patulina (WHO 1995). SUA au fost mai incete pentru a stabili un nivel maxim
admis, dar in prezent Administratia pentru Medicamente si Alimente din SUA liminteaza
patulina la 50g/l. Limitarea acestor reglementarii in cazul sucurilor de mere si sucurilor de
mere concentrate au fost bazate pe faptul ca in acel moment numai sucul de mere si cidrul au
fost gasite a fi contaminate in mod natural cu patulina (WHO 1990). In timp ce acest fapt a fost
deaprobat, sucul de mere si cidrul raman sursa majora a consumului uman de patulina.
Analiznd caracteristicile de localizare a patulinei in anumite produse alimentare, trebuie
remarcat faptul c in mere patulina se concentreaz n principal partea putreda, n timp ce n
partea intact a mrului se gsete doar n jur de 1 % din totalul toxinei . Pentru tomate,
indiferent de mrimea zonei putrezite, patulina este distribuita uniform de-a lungul esutului
sau. Experimental sa dovedit c fructele citrice i unele legume ( cartofi, ceapa, ridichie, vinete,
conopida, bostan, hrean ) sunt n mod natural rezistente la infectare cu patulina. In banane,
ananas, struguri, piersici, caise , coacze negre , ciree , roii , afectate de putregai brun au fost
detectate cantitati mici de patulin.
Pentru evaluarea riscurilor pe care le prezint patulina asupra organismului, au fost
ntreprinse studii, pe o perioad de peste cincizeci de ani.
Simptomele acute determinate de consumul unor produse contaminate cu patulin, pot fi:
agitaie, convulsii, dispnee, congestie pulmonar, edem, ulceraii, hemoragie intestinal,
degenerarea celulelor epiteliale, inflamaie gastrointestinal, stare de vom.
Consumul frecvent al unor produse contaminate cu patulin, peste limitele maxim
admise, poate determina n timp, urmtoarele efecte asupra organismului uman: efecte
neurotoxice, hepatotoxice, imunosupresive, teratogene i cancerigene.






- 8 -

6. Metode de determinare a patulinei.
Metodele rapide, care se pot folosi pentru determinarea patulinei sunt:
ELIZA (Enzyme-Linked-Immuno-Sorbent-Assay)
Imunodeterminari bazate pe membrane.
Imunofluorescenta.
Tehnologia undelor evanescente.
Polimeri cu recunoastere moleculara.
Tehnologia microarray.
Tehnologia Luminex Map.
Lichid cromatografie de inalta performanta (HPLC).

Determinarea continutului de patulina in sucul de mere prin HPLC
Principiul metodei: Extracia n acetonitril a patulinei din proba de analizat i purificarea
extractului obinut, utiliznd coloane C.U. Patulin (MycoSep228). Eluatul obinut este
evaporat pn la sec i reconstituit. Patulina este separat pe coloan cromatografic C18 -
Hypersil Gold (cromatograf lichide de nalt performan Thermo - Finnigan), eluat n faz
mobil i detectat la o lungime de und de 276 nm, utiliznd un detector UV-VIS cu ir de
diode ,,DIODE ARRAY.
Etapele metodei de determinare a patulinei din sucul de mere:
1. Pregtire eantion pentru analiz
2. Extracie patulin
3. Purificare extract
4. Evaporare extract
5. Redizolvare reziduu
6. Detecie HPLC a patulinei
Proba global trebuie s fie reprezentativ pentru lotul supus analizei i trebuie s
cntreasc cel puin 1 kg.
Probele elementare trebuie s aib mas similar. Masa unei probe elementare trebuie
s fie de cel puin 100 grame, rezultnd o prob global de cel puin 1 kg.
Abaterea de la aceast regul trebuie s fie consemnat n procesul verbal de prelevare.
- 9 -

Reactivi: apa de inalta puritate(distilata sau deionizata), tertrahidrofuran(puritate
HPLC),alcool etilic absolut, acetonitril, faza mobila HPLC, acid acetic glacial,5-
hidriximetilfurfural, solutie de pectinaza, apa cu pH=4, patulina substanta etalon, solutie
standard de patulina(se prepara la intuneric).
Echipament si sticlarie:blender cu capacitate de 500-1000ml, vortex, balanta
analitica, unitate de filtrare, hartie de filtrare din microfibre de sticla,chit pentru purificarea
patulinei, pipete, baloane cotate brune, microseringa, unitate de evaporare, spectofotometru
UV.
Extracia patulinei din sucul de mere, se realizeaz n acetonitril.
Omogenizare suc de mere cu solvent.
Purificarea extractului de patulin se realizeaz utiliznd coloane C.U. Patulin
(MycoSep228).
Coloanele C.U. Patulin conin umplutur, format din: crbune, celit, rini
schimbtoare de ioni. La trecerea prin aceast coloan, patulina este separat de ali compui
care o nsoesc n extract.


Coloane C.U. Patulin (MycoSep228) Extract de patulin purificat

- 10 -

Evaporarea extractului de patulin purificat se realizeaz cu ajutorul unui bloc de
nclzire cu sistem de concentrare a probei n atmosfer de azot.
Evaporarea extractului de patulin purificat
Pentru detecia patulinei prin cromatografie de lichide de nalt performan se utilizeaza
un cromatograf cu detector UV-VIS cu ir de diode ,,DIODE ARRAY.














- 11 -

Bibliografie :
Proiect de Cercetare, Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti.
http://www.bioterapi.ro/
http://bigfex.com/
http://wikipedia.org
http://www.fda.gov/
http://www.bioresurse.ro/
http://www.fda.gov
http://www.ncbi.nlm.nih.gov
http://www.fermentek.co.il/references/patulin