STATISTICA- SINTEZA
Bibliografie recomandata:
1) Statistica-sinteza (AENTIE! Majoritatea raspunsurilor la grile se gasesc in aceasta
sinteza, dar pentru intelegerea notiunilor si aplicatiilor este necesar si un manual de
statistica)
2) Angela Popescu; Gabriela Neacsu: George Goanta, STATISTICA-Editura Fundatiei
Romania de Maine, Bucuresti,2006.
3) Mariana-Elena Balu: STATISTICA APLICATA IN ECONOMIE. STUDII DE CAZ-
PROBLEME. Editura Fundatiei Romania de Maine.Bucuresti.2006.
1
Caracteristicile statistice (variabile statistice) reprezintă acele însuşiri, proprietăŃi, trăsături comune
unităŃilor unei colectivităŃi statistice care sunt reŃinute în programul statistic pentru a fi înregistrate şi care vor
defini şi delimita colectivitatea şi fiecare unitate statistică în parte.
CONCEPTE CHEIE: fenomene de masa, fenomene stochastice, demers statistic, lege statistica, legea
numerelor mari , colectivitate statistica, unitate statistica, caracteristici statistice, variabile statistice.
MANUAL: Angela Popescu; Gabriela Neacsu: George Goanta, STATISTICA-Editura
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti,2006.
pag:11-16.
3
FuncŃia de estimare se manifestă prin măsurarea tendinŃei de dezvoltare a fenomenului în aceleaşi
condiŃii de evoluŃie, dar variabile în timp.
FuncŃia de verificare a ipotezelor şi de testare a semnificaŃiei unor indicatori calculaŃi, fapt ce se
impune datorită folosirii mai multor ipoteze de calcul cu privire la posibila evoluŃie în timp, spaŃiu, dar şi din
punct de vedere managerial, a fenomenului studiat.
Mărimile relative
Mărimile relative exprimă rezultatul comparării, sub formă de raport, a doi indicatori statistici şi arată
câte unităŃi din indicatorul de la numărător revin la o unitate a indicatorului considerat ca bază de raportare.
Pentru ca obiectivul urmărit prin cercetare să fie atins, adică să se obŃină informaŃii corecte şi o imagine
reală asupra fenomenului, în cazul folosirii mărimilor relative, se cer a fi parcurse următoarele etape:
• alegerea bazei de comparare, care trebuie să fie în funcŃie de gradul de interdependenŃă dintre
caracteristici;
• asigurarea comparabilităŃii datelor care formează raportul, din punctul de vedere al gradului de
cuprindere a elementelor, cât şi al metodologiei de culegere şi prelucrare;
• alegerea formei de exprimare a mărimilor relative, care trebuie să corespundă scopului cercetării şi
care se poate concretiza sub formă de: coeficienŃi, procente, promile, prodecimile.
Coeficientul arată câte unităŃi din indicatorul raportat revin unei singure unităŃi a indicatorului bază de
raportare.
Procentul este forma cea mai obişnuită de exprimare a mărimilor relative şi arată câte unităŃi din
indicatorul raportat revin la 100 unităŃi ale indicatorului bază de raportare.
Promilele se folosesc când indicatorul comparat este mult prea mic faŃă de indicatorul bază de
comparare.
În analiza statistică se utilizează diferite tipuri de mărimi relative, cum ar fi:
• mărimile relative de structură;
• mărimile relative de intensitate;
• mărimile relative de coordonare;
• mărimile relative ale dinamicii;
• mărimile relative ale prevederilor (programului de dezvoltare).
Mărimile medii
Mărimile medii sunt instrumente statistice care exprimă în mod sintetic şi generalizat ceea ce este
normal, esenŃial, tipic şi general în evoluŃia fenomenelor.
Felurile mărimilor medii
( )
Media aritmetică x a este cea mai utilizată formă sub care se calculează valoarea medie a unei
caracteristici şi se foloseşte în general când fenomenul supus cercetării înregistrează modificări aproximativ
constante în progresie aritmetică.
Media aritmetică după tehnica de calcul este de două feluri: simplă şi ponderată.
( )
Media armonică x h este o variantă cu aplicaŃii speciale a mediei aritmetice. Se foloseşte în cazul în
care avem de calculat o medie generală din medii parŃiale Aceasta este mărimea inversă a mediei aritmetice,
calculată din mărimile inverse ale valorilor individuale ale caracteristicii.
Media armonică este de două feluri: simplă şi ponderată
( )
Media pătratică x p este o mărime medie calculată prin extragerea rădăcinii pătrate din media
aritmetică a pătratelor termenilor seriei. Aceasta este de două feluri: simplă şi ponderată.
( )
Media geometrică x g se bazează pe relaŃia de produs a termenilor seriei şi se mai numeşte şi medie
logaritmică. Cu ajutorul acestei medii se calculează: ritmurile medii de creştere a populaŃiei, a producŃiei,
venitului naŃional etc.
Media cronologică este indicată pentru determinarea nivelului mediu al seriilor cronologice de
moment.
Indicatori calculaŃi pe baza frecvenŃelor
FrecvenŃa sau ponderea reprezintă numărul de apariŃii care corespund grupelor de unităŃi în urma
centralizării statistice.
FrecvenŃele absolute (ni) reprezintă unităŃi concrete de măsură, ce corespund fiecărei grupe.
Totalizarea frecvenŃelor absolute corespunde cu numărul de unităŃi din colectivitatea studiată (ni).
FrecvenŃele relative (ni) sunt mărimi relative de structură şi se obŃin prin raportarea frecvenŃei fiecărei
grupe (ni) la totalul frecvenŃelor relative. Prin totalizarea frecvenŃelor relative se obŃine 1 sau 100 (dacă se
lucrează cu coeficienŃi se obŃine 1, dacă se lucrează cu procente se obŃine 100).
FrecvenŃele cumulate se calculează atât pentru frecvenŃele absolute, cât şi pentru cele relative.
Cumularea se face succesiv pornind de sus în jos şi se obŃin frecvenŃe cumulate crescător, sau pornind de jos
în sus şi se obŃin frecvenŃe cumulate descrescător.
Indicatorii medii de poziŃie, denumiŃi şi medii de structură sunt:
www.referat.ro
4
• Mediana este valoarea centrală a unei serii statistice, după ce termenii acesteia au fost aranjaŃi în
ordine crescătoare sau descrescătoare. Mediana va fi egală cu valoarea termenului central într-o serie simplă
formată dintr-un număr impar de termeni centrali dacă seria este formată dintr-un număr par de termeni. În
concluzie, mediana depinde de numărul termenilor ordonaŃi după mărimea lor, nu după valoarea absolută a
termenilor.
• Quartilele sunt în număr de trei (Q1, Q2, Q3) şi se definesc ca valori de caracteristici care împart
volumul colectivităŃii în patru părŃi egale.
• Decilele împart seria în zece părŃi egale şi se determină la fel ca mediana, Ńinând cont de locul pe care-
l ocupă.
• Mediala (Md) este un indicator de poziŃie egal cu acel nivel al caracteristicii care împarte suma
termenilor seriei (∑xini) în două părŃi egale. Mediala nu se confundă cu mediana, care reprezintă acel nivel al
caracteristicii ce împarte efectivul total (∑ni) al unei serii în două părŃi egale.
• Valoarea modală sau dominantă este valoarea caracteristicii cea mai frecvent observată într-o
distribuŃie, adică valoarea ce corespunde frecvenŃei dominante.
CUVINTE CHEIE: verificare a ipotezelor statistice, marimi relative, marimi absolute, marime medie,
coeficient, procent, promile, prodecimile,frecvente cumulate, mediana, quartila, decila.
MANUAL: pag: 48-61.
Indicatorii sintetici ai variaŃiei -Caracterizează gradul de variaŃie luând în consideraŃie toŃi termenii
seriei . Aceştia sunt:
()
- abaterea medie liniară d ;
- dispersia (σ2);
- abaterea medie pătratică sau abaterea standard sau abaterea tip (σ);
- coeficientul de variaŃie (Vx).
Abaterea medie liniară arată în medie cu cât se abat termenii seriei de la media lor. Prezintă
dezavantajul că nu Ńine seama de semnul algebric şi acordă aceeaşi importanŃă atât abaterilor mici, cât şi
abaterilor mari. Acest indicator este un indicator concludent numai dacă seria prezintă un grad mare de
omogenitate.
www.referat.ro
5
Dispersia σ 2x este un indicator care înlătură neajunsurile abaterii medii liniare, este un indicator
abstract, nu are formă concretă de exprimare şi arată modul în care valorile caracteristicii gravitează în jurul
mediei. Dispersia măsoară variaŃia totală a caracteristicii studiate datorită cauzelor esenŃiale şi întâmplătoare.
CUVINTE CHEIE: abaterea medie liniara, dispersia, abaterea medie patratica, coeficientul de variatie,
regula de adunare a dispersiilor,, grad de omogenitate, imprastiere, simetrie,asimetrie, concentrare.
MANUAL: pag:62-82.
Cercetarea selectivă, selecŃie sau sondaj este o noŃiune amplă, care cuprinde culegerea, prelucrarea,
analiza şi extinderea rezultatelor asupra întregii colectivităŃi. Pentru aceasta se parcurg două etape distincte:
• descrierea statistică, ce presupune culegerea şi prelucrarea informaŃiilor referitoare la eşantion şi
www.referat.ro
calculul indicatorilor care-l definesc: media, dispersia etc.;
6
• inferenŃa statistică sau extinderea datelor obŃinute asupra
întregii colectivităŃi.
Cercetarea prin sondaj presupune confruntarea a două tipuri de colectivităŃi: colectivitatea totală pe care
vrem să o cunoaştem şi eşantionul pe care-l înregistrăm. Prin urmare, ca să le putem compara trebuie să
cunoaştem o serie de termeni perechi, care au acelaşi conŃinut metodologic, dar diferă din punctul de vedere al
informaŃiei, astfel:
• colectivitatea generală - colectivitatea de selecŃie;
• media colectivităŃii generale - media colectivităŃii de selecŃie;
• dispersia colectivităŃii generale – dispersia colectivităŃii de selecŃie.
7
∆x
z=
σx
FuncŃia de probabilitate φz este direct proporŃională cu mărimea coeficientului „z”, ea se apropie de 1
(către certitudine) proporŃional cu creşterea coeficientului „z”. Creşterea probabilităŃii se manifestă prin
mărirea intervalului de încredere, ceea ce duce la o precizie mai scăzută a rezultatelor. Pe măsură ce creşte
probabilitatea, precizia scade.
În condiŃii date de probabilitate, creşterea preciziei rezultatelor se obŃine prin mărirea volumului de
selecŃie, adică a eşantionului.
3. Estimarea intervalului de încredere a mediei salariului net din colectivitatea generală.
Pentru extinderea rezultatelor la nivelul întregii colectivităŃi se foloseşte procedeul extinderii directe.
Acesta se utilizează când se dispune de informaŃii obŃinute prin observarea totală. Acest procedeu constă în
estimarea parametrilor colectivităŃii generale pe baza rezultatelor selecŃiei statistice. Indicatorii obŃinuŃi prin
sondaj se abat de la cei reali datorită erorilor de reprezentativitate. Aceşti indicatori se situează într-un interval
de încredere dat de media de selecŃie la care se adaugă sau se scade eroarea limită, astfel:
x − ∆x ≤ x0 ≤ x + ∆x
unde: x 0 = media colectivităŃii totale
x = media eşantionului
∆ x = eroarea maximă admisă calculată anterior
4. Volumul noului eşantion (n’) se calculează cu următoarea formulă.
CUVINTE CHEIE: esantion, reprezentativitatea esantionului, selectie aleatoere, selectie mecanica, procedeul
bilei revenite, procedeul bilei nerevenite, respingerea esantionului, eroare medie, eroare limita ,sondaj
stratificat, interval de incredere, argument al functiei Gauss Laplace, functia de probabilitate, inferenta
statistica,
MANUAL:pag: 83-96.
8
Metode parametrice de măsurare şi analiză a legăturilor dintre fenomenele şi procesele
economice
Metodele parametrice sunt metode analitice de măsurare şi analiză a legăturilor dintre fenomenele şi
procesele social-economice şi depind de natura specifică a fenomenelor cercetate şi de natura informaŃiilor de
care se dispune, adică de numărul factorilor luaŃi în studiu. În funcŃie de numărul caracteristicilor factoriale
studiate se vor aplica metodele corelaŃiei simple sau metodele corelaŃiei multiple.
Metodele parametrice sunt:
– metoda regresiei (funcŃie de modelare);
– metoda covarianŃei;
– metoda coeficientului de corelaŃie;
– metoda raportului de corelaŃie;
– metoda analizei dispersionale.
Metode neparametrice de măsurare a intensităŃii legăturilor dintre fenomene
CoeficienŃii corelaŃiei neparametrice se determină independent de forma legăturii. Ei se stabilesc fie în
funcŃie de abaterile individuale ale variabilelor corelate faŃă de media lor, fie în funcŃie de rangurile perechilor
de valori, ale variabilelor corelate.
Metodele neparametrice nu includ întotdeauna valorile variabilelor şi nici parametrii acestora, acestea
luând în considerare numere de ordine denumite ranguri.
• Coeficientul de asociere
• Coeficientul de contingenŃă
• Coeficientul de concordanŃă Fechner
• CoeficienŃii de corelaŃie a rangurilor
• Coeficientul lui Spearman
• Coeficientul Kendall
Parametrul „b”, numit şi coeficient de regresie, arată că, la o creştere cu o unitate a factorului x, factorul y
răspunde cu o creştere egală cu valoarea lui b
Valoarea pozitivă a coeficientului de regresie arată o legătură directă, iar valoarea negative arata o
legatura inverse intre fenomene.
Coeficientul de corelaŃie are valori cuprinse între –1 şi +1, adică satisface inegalitatea: -1 ≤ ry/x ≤ 1.
Intervalul de valori al coeficientului de corelaŃie se poate interpreta astfel:
CUVINTE CHEIE: variabila rezultativa, metoda regresiei, corelatia, legaturi directe, legaturi
inverse, metode parametrice, metode neparametice, metoda celor mai mici patrate, eroare standard,
coeficiennt de determinatie, validarea modelului de regresie, ajustarea seriei, covarianta, coeficient de
corelatie, raport de corelatie, testarea semnificatiei coeficientului de corelatie.
MANUAL :pag: 97-116.
CUVINTE CHEIE: serie cronologica, baza fixa , baza in lant, modificarea absoluta, indice de
dinamica, ritm de crestere, trend, medie cronologica, serie ajustata, serie teritoriala, analize
multicriteriale, metoda rangurilor, metoda distantei relative fata de performanta maxima.
MANUAL.pag: 117-142.
Clasificarea indicilor
În teoria şi practica statistică se întâlneşte o mare varietate de indici, fapt care impune o clasificare a lor
în funcŃie de diferite criterii:
1) După sfera de cuprindere a fenomenului, distingem două categorii de indici:
– indici simpli sau individuali şi elementari (i);
– indici compuşi sau/de grup (I).
2) După destinaŃia lor în analiza activităŃii social-economice:
– indici cronologici sau indici ai dinamicii sunt acei indici care fac comparaŃia cu nivelul specific unei
perioade trecute sau unui moment anterior. Aceşti indici realizează o analiză diacronică sau longitudinală;
– indici teritoriali sunt cei care realizează o analiză sincronică, transversală, deoarece la baza
comparaŃiei stă nivelul unei colectivităŃi similare, localizate într-o altă unitate administrativă sau într-o altă
zonă geografică;
– indici ai planului sunt cei care se calculează prin raportarea nivelului planificat la realizările
precedente, obŃinându-se astfel un indice al sarcinii de plan sau prin compararea nivelului realizărilor curente
cu nivelul planificat, obŃinându-se astfel informaŃii despre gradul de îndeplinire a programului.
3) După caracteristica a cărei variaŃie se urmăreşte:
– indici ai volumului fizic (ai producŃiei industriale, ai producŃiei agricole, ai circulaŃiei mărfurilor etc.);
– indici ai preŃurilor (ai preŃului de cost, ai preŃului de vânzare);
– indici valorici (indici valorici ai producŃiei industriale, agricole, ai circulaŃiei mărfurilor etc.).
– indici ai productivităŃii muncii;
– indici ai salariului mediu etc.
4) După baza de raportare, indicii de dinamică sunt:
– cu bază fixă;
– cu bază în lanŃ.
5) După modul de calcul, care este specific indicilor de grup, se disting:
– indici agregaŃi, obŃinuŃi prin raportarea unor sume ale elementelor agregate;
– indici sub formă de medii;
– indici calculaŃi ca raport de medii.
6) După modul de ponderare, indicii de grup se clasifică astfel:
– indici cu ponderi constante;
– indici cu ponderi variabile.
7) După felul structurii, indicii de grup pot fi:
– indici cu structură variabilă;
www.referat.ro
– indici cu structură fixă;
10
– indici ai variaŃiei structurii.
CUVINTE CHEIE:indici individuali, indici de grup, pondere, greutate specifica, indici de grup, indice tip
LASPEYRES, indice tip PAASCHE, indici calculati ca raport a doua medii, indice cu structura variabila,
indice cu structura fixa, indicele variatiei structurii, descompunerea pe factori de influenta, metoda substitutiei
in lant, metoda influentei izolate a factorilor.
MANUAL: pag:143-159.
Mărimea şi structura avuŃiei naŃionale determină nivelul de viaŃă material şi cultural al populaŃiei şi, în
acelaşi timp, constituie condiŃia materială a desfăşurării proceselor economice.
AvuŃia naŃională este formată din totalitatea resurselor materiale şi spirituale de care dispune un popor la
un moment dat şi cuprinde: avuŃia nematerială, avuŃia materială şi poziŃia netă în raport cu străinătatea.
AvuŃia naŃională cuprinde avuŃia acumulată, resursele naturale şi resursele spirituale.
AvuŃia acumulată cuprinde: capitalul fix, stocurile de materiale, bunurile de folosinŃă îndelungată
aflate la populaŃie şi poziŃia netă faŃă de străinătate.
Resursele de muncă (Rm) reprezintă numărul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte a
populaŃiei care dispune de ansamblul capacităŃilor fizice şi intelectuale ce îi permit să desfăşoare o activitate
utilă. Calculul resurselor de muncă se face pornind de la următorii indicatori:
– populaŃia cuprinsă în limitele vârstei de muncă (A);
– populaŃia cuprinsă în limitele vârstei de muncă, dar inaptă de muncă (B);
– populaŃia din afara limitei vârstei de muncă, dar care lucrează (C);
Resursele de muncă se determină după relaŃia:
Rm = A – B + C
PopulaŃia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele de 14 ani şi peste, care în
perioada de referinŃă au constituit forŃa de muncă disponibilă utilizată sau neutilizată. Aceasta este alcătuită
din populaŃia ocupată şi şomeri.
PopulaŃia ocupată în mod curent include persoanele active (de 14 ani şi peste) care timp de cel puŃin
o zi sau o săptămână din perioada de referinŃă au desfăşurat o activitate economico-socială, pentru obŃinerea
de venituri salariale sub formă de plată în natură sau alte beneficii.
Rata generală de activitate (RGA) este raportul procentual între numărul persoanelor active (PA) şi
numărul total al populaŃiei (P).
Rata de dependenŃă economică, un indicator extrem de important, se calculează ca raport între
populaŃia în afara limitelor vârstei apte de muncă şi populaŃia în vârstă aptă de muncă.
Rata de întreŃinere se calculează ca raport dintre populaŃia inactivă şi populaŃia activă.
Rata brută de ocupare este raportul dintre populaŃia ocupată şi populaŃia totală.
Rata generală a şomajului (RGS) se calculează ca raport procentual între numărul de şomeri (S) şi
populaŃia activă civilă (PAC).
Indicatorii statistici ai mijloacelor fixe
Evaluarea mijloacelor fixe asigură posibilitatea determinării volumului valoric al acestora, a structurii şi
mişcării lor, precum şi corelarea mijloacelor fixe cu alŃi indicatori macroeconomici. Evaluarea se face în
preŃuri curente şi în preŃuri constante pe baza următoarelor valori: valoarea iniŃială completă, valoarea de
înlocuire, valoarea rămasă.
Starea fizică a fondurilor fixe este caracterizată şi analizată, în special, cu ajutorul indicatorilor care
exprimă gradul de uzură şi starea de utilitate a acestora.
Indicatorii sintetici ai eficienŃei folosirii fondurilor fixe se determină conform relaŃiei efect/efort sau
efort/efect şi sunt indicatori parŃiali de eficienŃă.
EficienŃa fondurilor fixe noi (EFN) este indicatorul care evidenŃiază influenŃa fondurilor fixe noi
asupra eficienŃei generale a fondurilor fixe.
Indicatorii statistici ai mijloacelor materiale circulante
Stocurile de materiale sunt formate atât din mijloace materiale circulante din unităŃile economico-
sociale, gospodăriile populaŃiei, cât şi sub forma rezervelor materiale de stat.
– energointensivitatea, care exprimă consumul de energie primară (echivalent huilă) ce revine la 1000
lei PIB sau VN;
– electrointensivitatea, care exprimă consumul de energie electrică exprimat în KWh pentru obŃinerea
unei unităŃi (1000 lei) PIB sau VN;
– metalointensivitatea, care exprimă consumul integral de metale pe o unitate monetară PIB sau VN.
www.referat.ro
Cu cât o Ńară este mai dezvoltată, cu atât consumurile de energie primară sunt mai mici.
11
CUVINTE CHEIE:avutia natinala, resurse spirituala, efect/efort,
energointensivitate,electrointensivitate, metalointensivitate, resurse de munca, populatia ocupata, rata de
dependenta economica, rata de intretinere,
MANUAL: pag:160-181.
INTREBARI DE AUTOEVALUARE
1. Ce sunt fenomenele de masa?
2. Care sunt notiunile fundamentale ale statisticii?
3. Care sunt metodele de observare statistica?
4. Care sunt marimile relative?
5. Care sunt indicatorii de pozitie si in cate parti impart seria?
6. Care sunt indicatorii simpli si sintetici ai variatiei?
7. Cum se formeaza un esantion reprezentativ?
8. Care sunt metodele parametrice de determinare a corelatiei?
9. Ce presupune testarea semnificatiei unui indicator?
10. Care sunt proprietatile unei SCR?
www.referat.ro
11. Care sunt metodele mecanice de determinare a unui trend? Dar metodele matematice?
12
12. Ce este interpolarea? Dar extrapolarea?
13. Cum se calculeaza indicii individuali? Dar indicii agregati?
14. Care sunt metodele de calcul ale PIB?
15. Cum se calculeaza nivelul real al unui indicator?
Media aritmetică: x a =
∑x n i i
=
144
= 9,6 mil. u. m.
∑n i 15
= ∑
n i 15
Media armonică: x h = = 6,87
1 2,183
∑x n i
i
Media pătratică: x p =
∑x n 2
i i
=
1856
= 123,73 = 11,12
∑n i 15
2) Indicatorii de variatie
Gr. firme
după
Nr.
firme
Centrul
de
(x i − x ) (x i − x )n i (x i − x )2 (x i − x )2 n i xini
∑ (x i − x ) n
Total ∑ni – – – 2 144
= 15 ∑ xi − x ni i
= 82 =525,6
13
dx =
∑x −xn
i i
=
82
= ±5,47 mil. u.m.
∑n i 15
Acest indicator arată că abaterea în plus sau în minus a investiŃiilor realizate de firme diferă în
medie cu 5,47 mil. u. m.
• Dispersie
δ 2
=∑
(x − x ) n
i
2
i
=
525,6
= 35,04 .
∑n i 15
Acest indicator măsoară variaŃia totală a caracterizării studiate (investiŃiile firmelor) în jurul
mediei şi arată variaŃia totală datorită cauzelor esenŃiale şi întâmplătoare.
14
n ∑ x i yi − ∑ x i ∑ y i
r=
[n ∑ x 2
i
2
][
− (∑ x i ) n ∑ y i2 − (∑ y i )
2
]
7 ⋅ 405 - 58 ⋅ 38 2835 - 2204 631
r= = = = 0,98
(7 ⋅ 638 - 58 )(7 ⋅ 260 - 38 )
2 2
1102 ⋅ 376 643,7
d i2 = (R x − R y )
2
InvestiŃia Profitul Ranguri
mil. u.m. mil. Rx Ry
(x) u.m.
(y)
3 2 5 5 (5-5)2=0
10 7 3 3 (3-3)2=0
2 2 6 5 (6-5)2=1
5 3 4 4 (4-4)2=0
10 7 3 3 (3-3)2=0
12 8 2 2 (2-2)2 =0
16 9 1 1 (1- 1)2=0
58 38 – – Σdi2=1
Valoarea CS = 0,98 arată o corelaŃie directă puternică între volumul investiŃiilor şi volumul
profitului.
5) Serii cronologice
Se dă SCR:
Anii 2000 2001 2002 2003 2004 …….. 2007
Profitul 8 9 10 9 10 Prognoza?
Mil.u.m.
(yt)
Se cere:
5.1 Indicele de dinamică cu bază fixă şi cu bază în lanŃ (IBF şi IBL);
5.2 Ritmul de dinamică cu bază fixă şi cu bază în lanŃ (RBF şi RBL);
5.3 Modificarea medie absolută ( ∆ );
5.4 Prognoza profitului pentru anul 2007 prin metoda modificării medii absolute ( Y ∆ );
5.5 Indicele mediu al sporului ( Ι );
5.6 Prognoza profitului pentru anul 2007 prin metoda indicelui mediu ( Y I );
5.7 Prognoza profitului pentru anul 2007 prin trendul liniar (Yliniar).
5.8
Rezolvare:
5.1 a. Indicele de dinamică cu bază fixă (IBF):
Se raportează fiecare termen al seriei la primul termen:
www.referat.ro
8 : 8 =1; 9:8 = 1,125; 10 : 8 = 1,25; 9 : 8 = 1,125; 10 : 8 = 1,25
15
b. Indicele de dinamică cu bază în lanŃ (IBL):
Se raportează fiecare termen al seriei la termenul precedent:
8 : 8 = 1; 9 : 8 = 1,125; 10 : 9 = 1,11; 9 : 10 = 0,9; 10 : 9 = 1,11
Ι = yn : y1 = 10 : 8 = 1, 25 = 1,057
Extragerea unui radical de ordin mai mare ca 2 pe un calculator ştiinŃific de buzunar se
realizează astfel:
1,25 2nDF Yx 4 = 1,057
5.6) Prognoza profitului pentru anul 2007 prin metoda indicelui mediu ( Y I ):
I ti
Y = y1 . Ι unde y1 = 8; Ι = 1,057; ti = 7
I
Y = 8 . 1,0577 = 8 . 1,474 = 11,79 mil.u.m. profit prognozat pentru anul 2007
Pe calculator ştiinŃific de buzunar, ridicarea la o putere mai mare decât 2 se realizează;
1,057 Yx 7 = 1,474
5.7) Prognoza profitului pentru anul 2007, prin trendul liniar (Yliniar):
Yliniar = a + b . ti
Pentru determinarea parametrilor a şi b trebuie realizat un algoritm de calcul (tabel cu valori
ajutătoare);
a = (∑yt) : n b = (∑ti.yt) : (∑ti2)
Deoarece seria este formată dintr-un număr impar de termeni, termenul central va avea timpul
zero. Suma timpilor va fie egală cu zero (numai pentru anii pentru care există valori în seria dată).
Prognoza profitului pentru anul 2007 este: Yliniar = 9,2 + 0,4 . 5 = 11,2 mil.u.m.
ICV =
∑pq 1 1
⋅100 =
9000
⋅100 = 123,9%
1 1 1
∑i pq p 1 1
1,5
⋅ 3000 +
1,14
⋅ 6000
www.referat.ro
17
Să se determine influenŃa factorilor preŃ şi cantitate asupra modificării absolute şi relative a
vânzărilor.
Ι1/V (0p ,q ) =
∑ V = ∑ p q = 3280 = 0, 96 adică 96%
1 1 1
∑V ∑ p q 3400
0 0 0
∆ (q, p)
1/ 0 = ∑ p q − ∑ p q = 3280 − 3400 = −120 u.m.
1 1 0 0
Ι1/V (0q ) =
∑pq 0 1
=
3325
= 0,978 adică 97,8%; R = I – 100 = 97,8 – 100 =
∑p q 0 0 3400
-2,2%
∆V1/( q0) = ∑ p0 q1 − ∑ p0 q0 = 3325 − 3400 = −75 u.m.
9.3 Influenta factorului preŃ asupra scăderii valorii vânzărilor:
Ι1/V (0p ) =
∑pq 1 1
=
3280
= 0,986 adică 98,6%; R = I – 100 = 98,6– 100 = -1,4%
∑pq 0 1 3325
∆V ( p)
1/ 0 = ∑ p1q1 − ∑ p0 q1 = 3280 − 3325 = −45 u.m.
V ( p ,q )
Ι1/ 0 = Ι1/V (0q ) ⋅Ι1/V (0p )
0,96 = 0,978 ⋅ 0,986
∆1/( q0, p ) = ∆V1/( q0) + ∆V1/( 0p )
-120 = -75 + (-45)
Concluzii:
• Modificările cantitative au dus la scăderea valorii vânzărilor cu 2,2 %
• Modificările de preŃ au dus la scăderea valorii vânzărilor cu 1,4%
Varianta 1:
Se calculează rata medie lunară:
IPC lunar = 3 1, 005 ⋅1, 008 ⋅1, 007 = 3 1, 02013 = 1, 0066
Extragerea unui radical mai mare ca 2 pe un calculator ştiinŃific de buzunar, se realizează astfel:
1,02013 2nDF Yx 3 = 1,0066
12
(
IPCanualizat = IPC lunar ) = (1,0066)12 = 1,082
Pe calculatorul ştiinŃific de buzunar:
1,0066 Yx 12 = 1,082
Rata inflaŃiei (RI) = (IPCanualizat – 1)·100 = (1,082 – 1)·100 = 8,2% pe an.
www.referat.ro
18
Varianta 2 (valabilă numai când IPC este cunoscut pe un număr de luni divizor a lui 12, adică 2;
3; 4;6):
IPC3 luni = 1,005·1,008·1,007 = 1,02013
IPCanualizat = (IPC3 luni)4 = (1,02013)4 = 1,082
RI = (1,082 -1)·100 = 8,2% pe an
În cazul în care se calculează IPC pe 2 luni, pe 4 luni,…., IPCanualizat se obŃine prin ridicarea la
puterea 6, la puterea 3,…. a IPC calculat pe 2 luni, pe 4 luni,….
www.referat.ro
19