Anatomia genunchiului uman

Introducere
Genunchiul reprezinta partea membrului inferior la nivelul careia gamba se uneste cu coapsa.
Articulatia gebunchiului trebuie sa fie mobila si supla pentru a permite flexia si extensia
membrului inferior. Ea trebuie, de asemenea, sa fie stabila, avand in vedere ca ea sustine toata
greutatea corpului.
Anatomia genunchiului:
In alcatuirea articulatiei genunchiului intra:
- femurul: acesta este unicul os al coapsei si prezinta in partea inferioara doua proeminente
numite condili femurali, care se sprijina pe partea superioara a tibiei.
- meniscurile joaca rolul unor pernite amortizoare intre femur si tibie. Acestea sustin aproximativ
!" din sarcinile mecanice exercitate asupra genunchiului. Impreuna cu ligamentele, acestea
asigura stabilitatea articulara, fara a impiedica mobilitatea.
- ligamentele incrucisate sunt situate in mijlocul genunchiului, acestea mentinanad conctactul
dintre femur si tibie.
- platoul tibial este partea superioara a tibiei pe care se sprijina femurul
- tibia este cel mai voluminos dintre oasele gambei si este situat in partea interna a gambei
- peroneul# fibula: este un os lung localizat in partea extern a gambei, jucand un rol minor in
cadrul articulatiei.
- cartilajul articular acopera extremitatile osoase ale tuturor articulatiilor mobile. Aceasta este o
suprafata de frecare si de transmitere a presiunilor.
- capsula articulara imbrcata si delimiteaza articulatiile mobile. Aceasta contribuie la mentinerea
in contact a structurilor articulatiei si la asigurarea stabilitatii acesteia.
- rotula
- sinoviala este membrana care acopera interiorul capsulei articulare. $unctia ei este aceea de a
facilita alunecarea suprafetelor articulare unele pe altele, datorita lichidului sinovial pe care il
secreta
- lichidul sinovial
- rotula este un os situat in profunzimea tendonului muschiului %uadriceps. Aceasta transmite
fortele exercitate de tendon, catre tibie, pentru a permite miscarea de intindere a genunchiului
- ligamentul patelar uneste partea inferioara a rotulei cu partea superioara a tibiei
- tendonul muschiului %uadriceps se afla in partea ventrala a genunchiului, in partea superioara a
rotulei. El intervine in timpul miscarilor de intindere a gambei.
- ligamentele externe si interne asigura stabilitatea articulatiei. &olul lor este acela de a limita
miscarile spre partea exterioara si interioara.
Articulatia genunchiului
Functiile articulatiei genunchiului:
Genunchiul este situat intre extremitatea inferioara a femurului si extremitatea superioara a tibiei
si are un rol complex. Aceasta articulatie, responsabila de sustinerea greutatii corpului, trebuie sa
permita membrului inferior efectuarea miscarilor de flexie, de extensie, de rotatie, ramanand in
acelasi timp stabila. 'ersul, alergarea si accelerarea brusca, sarirea, rasucirea pe calcaie,
franarea, oprirea- toate acestea sunt functii care genereaza numeroase presiuni gestionate de
ansamblul structurilor osoase, ligamentare, meniscale si musculare. Aceste constrangeri
reprezentate de ansamblul fortelor aplicate, pot favoriza aparitia unor traumatisme, precum si
uzura genunchiului pe termen lung.
(resiunea exercitata asupra genunchiului in timpul mersului poate atinge de patru ori greutatea.
)bezitatea reprezinta un factor agravant *masa de grasime in jurul articulatiei si echilibru
compromis, cartilaje care sufera, ligamente prea solicitate+ al uzurii articulatiei. 'iscarile de
rotatie ale genunchiului supun meniscurile la tensiuni care pot fi intense si care pot sa favorizeze
fisurarea lor. ,igamentele incrucisate joaca un rol capital in controlul stabilitatii. Acestea
impiedica miscarile -dezordonate. ale tibieiin raport cu femurul. &uptura acestora, traumatism
destul de obisnuit in cazul practicarii unui sport *rubg/, schi, fotbal+ este provocata de o solicitare
prea mare a ligamentului, in timp ce muschiul %uadriceps este contractat.
0emne si simptome asociate genunchiului:
- durere
- imobilitate
Patologii asociate genunchiului:
- entorsa: aceasta reprezinta elongatia, chiar ruptura ligamentelor laterale si#sau incrucisate
*miscarea de torsiune prea intensa sau miscare in sens contrar+
- luxatia rotulei: in cazul unei miscari de rasucire, rotula se deplaseaza spre exteriorul
genunchiului. 1el mai adesea, ea revine la locul ei in mod firesc atunci cand genunchiul este
intins.
- sindroamele meniscale. 'eniscurile pot fi lezate in urma unui traumatism grav sau a unei
succesiuni de socuri usoare.
- tendinite fragmentate: acestea sunt inflamatii ale tendonului cauzate de micro-traumatisme si
sunt frecventela sportivi si in timpul adolescentei.
- acumularea lichidului sinovial este rezultatul unei cresteri semnificative a cantitatii de lichid
sinovial in articulatia genunchiului. Acest fenomen este o reactie de aparare care apare in urma
unei inflamatii, a unei entorse, a unei fracturi s.a. $unctia lichidului sinovial secretat este aceea de
a elimina resturile de cartilaje care se descompun in cavitatea articulara. Acumularea lichidului
sinovial determina umflarea genunchiului, vizibila cu ochiul liber
- artroza este o boala provocata de o uzura precoce a cartilajului: acesta se deterioreaza si nu se
mai regenereaza. 0patiul articular se reduce, iar articulatia nu mai amortizeaza socurile provocate
de miscare, ceea ce duce la o deformare ireversibila a articulatiilor. Artroza este o boala cronica
cu evolutie lenta. Aceasta se manifesta cu precadere la femei, cu exceptia cazurilor in care
persoanele sunt la o varsta avansata, cand frecventa aparitiei este identica.
- osteoartrita este cea mai frecventa dintre artritele care afecteaza genunchiul. 0e mai numeste si
boala degenerativa articulara si este caracterizata de degradarea cartilajului articulatiei, ceea ce
duce la expunerea osului in articulatie.
Clasificare
Facturile periprotetice
$racturile periprotetice sunt fracturile osului in apropierea protezelor,iar fracturile periimplant
sunt cele in apropierea placilor sau tijelor.
1resterea numarului de persoane varstnice care suporta interventii chirurgicale de protezare,
osteoporoza si cresterea numarului de accidente casnice si rutiere, au dus la cresterea frecventei
fracturilor periprotetice. 2atorita implantului prezent structura osului ce-l gazduieste se altereaza
fiind susceptibil la acest tip de fractura. $iecare din aceste fracturi prezinta dificultati particulare
de fixare,iar implantul prezent reprezinta un obstacol in plus ce duce mereu la o deviere de la
tehnica standart. (acientul in cauza este frecvent in varsta cu os osteoporotic ce ingreuneaza
obtinerea unei fixari stabile. In majoritatea fracturilor periprotetice la nivelul diafizei femurale si
in regiunea supracondiliana se prefera reducerea deschisa cu fixare interna, revizii de proteza cu
sau fara grefa *auto sau allogenica+. (rogresele in oncologie si marirea sperantei de viata a
bolnavilor de cancer duc la sporirea numarului de pacienti cu metastaze osoase si a fracturilor pe
os patologic deci si a fracturilor periprotetice, cu dificultati mari in formarea calusului.
Etiologie.'ecanism de actiune
$racturile periprotetice se intalnesc la diferite nivele: femur, genunchi, umar, cot, glezna.
'ecanismul de actiune este deobicei de energie mica, caderi de la acelasi nivel, in proportie de
34" la nivelul membrului inferior. $racturile periprotetice la nivelul membrului superior sunt in
proportie de 35" intraoperator. $racturile spontane sunt frecvente dupa revizia artroplastica
datorita stocului redus de os. $racturile cu energie cinetica mare se insotesc cu o cominutie mare.
,ocal fracturile periprotetice au cauze diferite. (e fondul unui os osteoporotic studiile arata ca
folosind un burghiu cu diametru mai mare de 6!" din diametrul osului rezistenta osului scade cu
peste !". &iscul aparitiei traiectelor de fractura creste si la indepartarea unui implant,motiv
pentru care in aceste interventii momentul trebuie ales cu minutiozitate
Istoricul si examenul obiectiv investigatii.
,a prezentare, simptomele comune sunt durerea, diformitate, edemul local si impotenta
functionala a membrului cu antecedente de fracturi operate cu un implant. In evaluarea
pacientilor cu fracturi periprotetice istoricul trebuie sa cuprinda statusul artroplastiei cu data
implantarii, tipul de proteza, indexul de diagnostic. 0e efectueaza radiografii anteroposterioare si
de profil la nivelul repectiv. (rocedurile ulterioare includ si investigarea complicatiilor de
exemplu infectii, cu analize specifice - probele inflamatorii. 0tatusul functional de baza al
articulatiei implicate este luat in considerare si daca pacientul se folosea anterior accidentului de
dispozitive de asistenta. Este imperativ evaluarea lungimii, fortei si a statusului neurologic.
7iopsia se utilizeaza in fracturile pe os patologic , iar aspiratia in cazurile de infectie.

(rincipiile de tratament, in lipsa complicatiilor, sunt aceleasi ca in orice fractura: restabilirea
integritatii biomecanice a osului, restaurarea mediului biologic pentru a stimula vindecarea rapida
si obtinerea unei constructii stabile la nivelul traiectului de fractura. Grefa osoasa este indicata in
cazurile unui os cu un echipament biologic precar.
In general fracturile stabile fara deplasare sunt tratate ortopedic fie prin imobilizare in atela
gipsata, orteze sau imobilizare partial. $racturile instabile sunt tratate chirurgical in vederea
restabilirii functiei. In stabilirea tehnicii se are in vedere starea implantului,integritatea osului si
relatia dintre acestea. Astfel o proteza cu o stabilitate redusa este recomandata revizia de proteza.
) exceptie reprezinta momentul in care rezervele de os sunt inadecvate caz in care inlocuirea
implantului este necesara.
(lanificarea preoperatorie este necesara si se folosesc radiografiile cele mai recente si sabloane
cu implantul ales. 0e stabileste daca implantul indeplineste criteriile necesare unei fixari ferme,
caz in care se pastreaza , iar fixarea fracturii se face cu placa si suruburi sau cerclaj. 2aca proteza
este indepartata se alege o proteza cu caracteristici speciale cu coada mai lunga,curba sau nu etc.
1lasificarea 8ancouver a fracturilor periprotetice de sold :
tipul A de fractura sunt tratate orthopedic sau chirurgical cu erclaj,
tipul 79 sunt tratate cu reducerea pe focar deschis cu fixare interna cu placa cu#sau grefa,
tipul 76 si 75 se recomanda revizia de proteza cu o coada lunga si grefa osoasa,
tipul 1 osteosinteza pe focar deschis cu fixare interna,de obicei cu o placa blocata

1lasificarea fracturilor periprotetice de femur :

1lasificarea fracturlor periprotetice de tibie :

,a nivelul genuchiului fracturile periprotetice cu o proteza stabila se rezolva cu placi blocate
premulate sau tije centromudulare retrograde zavorate. 2aca stabilitatea e nesigura, revizia de
proteza se impune.
)biectivele interventiei chirurgicale sunt stabilite impreuna cu pacientul. 2atorita varstei si a
unei articulatii deja protezate, prognosticul este mai rezervat decat cel anterior ultimii fracturi.
)biectivele ideale sunt restabilirea lungimii si a axului osului, mobilizarea rapida pentru
prevenirea complicatiilor pulmonare a tromboembolismului, a osteoporozei etc. :ratamentul
fracturilor periprotetice sunt contraindicate in cazul unui membru paralizat sau in prezenta
metastazelor osoase rezistente la tratament.




Evolutia postoperatorie depinde de fractura, implant, tehnica de fixare, calitatea si stocul de os
disponibil cat si de complianta pacientului. In general protezele cimentate si tijele centromedulare
permit mobilizarea imediata. In cazul protezelor necimentate, mobilizarea este partiala sau
amanata temporar. $izo;inetoterapia este esentiala in recuperarea timpurie.
1omplicatiile in fracturile cu implant sunt mai frecvente si mai dificile decat cele fara implant.
:impul intraoperator si pierderile de sange sunt deobicei mai mari. 2atorita injuriilor tesutului
moale vindecarea este lenta si rata infectiilor creste. Alte complicatii redutabile sunt deteriorarea
montajului si lipsa consolidarii fracturii, in abele situatii impunandu-se reluarea fixarii fracturii.

Tipuri de orteze pentru articulatia genunchiului
:ipuri de afeciuni
Artroza genunchiului
Artroza genunchiului (gonartroza) este o afeciune cronic degenerativ a
articulaiilor. n mare parte, exist 3 situaii frecvente n care artroza poate aprea
Osteoartrita de genunchi (OA) este forma cea mai frecvent, fiind un
proces degenerativ lent de distrucie a cartila!ului articular. Afecteaz frecvent
adulii de v"rst mi!locie #i $tr"nii.
Artrita reumatoid (AR) este o artrit inflamatorie, poate aprea la orice
v"rst #i afectarea este comun la am$ii genunchi.
Artroza post-traumatic apare n timp (ani de zile) dup fracturi, leziuni
ligamentare sau meniscale, care au fost fie ignorate sau negli!ate de pacient,
fie tratate necorespunztor.
%on!o& Armor 'ource(oint
1ombina avantajele unice ale Armor-ului cu articulatia $orce (oint oferind cea mai buna
protectie pentru ligamentul incrucisat anterior *,IA+.
2on<o/ Armor cu $ource(oint =inge :echnolog/ este orteza de genunchi care trebuie folosita
daca esti sportiv, o persoana activa care sufera de instabilitate severa la nivelul ligamentului
incrucisat anterior *,IA sau A1,+ si#sau ligamentelor colaterale. )fera aceleasi avantaje prezente
la Armor, insa acest model este echipat cu articulatia$ource(oint > atestata clinic ca asigura un
suport in plus la nivelul ligamentului incrucisat anterior *,IA sau A1,+ reducand timpul petrecut
de genunchi in apropierea extesiei complete *cunoscute si sub forma de .zonele de risc.+.
2onjo/ , incorporand cele 6 tehnologii unice patentate (oints of ,everage
0/stem siarticulatia $orce (oint, a creat cea mai buna solutie de protectie a ligamentului
incrucisat anterior *,IA sau A1,+, atestata clinic.
)rteza de genunchi 2onjo/ Armor $ource (oint este ideala si in sporturile de contact si
sporturile extreme *s;i, sno?board, motocross, surf+.
Indicatii:
Instabilitate severa#moderata la nivelul ligamentului incrucisat anterior *,IA+
,eziune de ,IA *A1,+
(ost - reconstructie de ,IA *ligamentoplastie de A1,+
Instabilitate la nivelul ligamenelor colaterale *medial ,1' si lateral ,1,+
,eziuni la nivelul ligamentelor colaterale *,1' si ,1,+
(revine hiperextensia genunchiului
(rofilactic in sporturi de contact, sporturi extreme - pentru a preveni accidentarile la
genunchi care apar in astfel de sporturi
Caracteristicile si avatajele oferite de aceasta orteza!
8arianta special conceputa pentru ,IA *A1,+
1onfiguratie de benzi special conceputa pentru ,IA *A1,+
0istemul (oints of ,everage
:ehnologie atestata clinic, patentata de 2onjo/, care reduce tensiunea de la
nivelul ligamentului incrucisat anterior
Articulatia $ource(oint
&educe semnificativ riscul unei leziuni de ligament incrucisat anterior* ,IA + deoarece
scade timpul petrecut in .zonele de risc., amplifica sistemul (oints of ,everage
aplicand o rezistenta progresiva posterioara la nivelul tibiei pentru a nu face brusca
intrarea la extensie completa.
2esign anatomic si sistem de benzi.
Asigura o potrivire perfecta .
Aliaj de aluminiu 4!49 :4, similar celor din care se construiesc fuselajele de avion.
Acest material din care este confectionat produsul face ca orteza sa fie foarte puternica,
stabila si durabila insa destul de usoara .
7anda antimigratie de la nivelul gambei si padul care se .ancoreaza. pe condilul femural
intern.
Previn alunecarea ortezei pe picior.
0pecial conceputa pentru a putea fi folosita si impreuna cu incaltamintea speciala de s;i
sau motocros.
%on!o& Armor
Armor reprezinta cea mai puternica si stabila orteza de genunchi, special conceputa pentru a
oferi maxim de suport si stabilitate genunchiului. Este o alegere perfecta pentru sportivi, persoane
active, amatori de sporturi extreme *s;i, sno?board, motocross+, sporturi de contact, insa si
pentru cei care au suferit operatii la nivelul ligamentului incrucisat anterior *,IA sau A1,+ si
doresc sa se protejeze pana la vindecarea completa. Incorporeaza sistemul (oints of ,everage
patentat de 2onjo/ care reduce tensiunea de la nivelul ligamentului incrucisat anterior *,IA sau
A1,+, atestat clinic.
Indicatii:
Instabilitate severa#moderata la nivelul ligamentului incrucisat anterior *,IA+ sau
posterior *,I(+
Instabilitate combinata ,IA @ ,I(
(ost - reconstructi de ,IA *ligamentoplastie de A1, sau (1,+
,eziuni de ligament incrucisat anterior *,IA sau A1,+
,eziuni de ligament incrucisat posterior *,I( sau (1,+
Instabilitate la nivelul ligamenelor colaterale *medial ,1' si lateral ,1,+
,eziuni la nivelul ligamentelor colaterale *medial ,1' si lateral ,1,+
(revine hiperextensia genunchiului
(rofilactic in sporturi de contact, extreme
Caracteristicile si avatajele oferite de aceasta orteza:
2isponibila in 5 variante: ,IA *A1,+, ,I( *(1,+ si 1I *,IA @ ,I(+
Vei alege configuratia de benzi adecvata afectiunii tale si vei obtine astfel
suportul si stabilitatea de care ai nevoie.
0istemul (oints of ,everage
:ehnologie atestata clinic, patentata de 2onjo/, reduce tensiunea de la nivelul
ligamentului incrucisat anterior 2esign anatomic si sistem de benzi
Asigura o potrivire perfect.
Aliaj de aluminiu 4!49 :4, similar celor din care se construiesc fuselajele de avion
Acest material din care este confectionat produsul face ca orteza sa fie foarte puternica,
stabila si durabila insa destul de usoara.
7anda antimigratie de la nivelul gambei si padul care se .ancoreaza. pe condilul femural
intern
Previne alunecarea ortezei pe picior.
0pecial conceputa pentru a putea fi folosita si impreuna cu incaltamintea speciala de s;i
sau motocross.
%on!o& 'ullforce
O orteza usoara care ofera protectie maxima la nivelul ligamentului
incrucisat anterior (IA!.
)rteza de genunchi $A,,$)&1E reprezinta ultimul model din gama 2onjo/, incorporeaza cele
6 tehnologii unice patentate (oints of ,everage sistem si articulatia $orce (oint, care
reprezintacea mai buna solutie de protectie a ligamentului incrucisat anterior *atestata clinic+.
(rodusul este ideal de cei care doresc o orteza care sa le ofere stabilitate la nivelul ligamentelor
fara a suporta o orteza grea. (ractic $A,,$)&1E reprezinta o varianta mai usorara a modelului
Armor $orce (oint.
)rteza este conceputa pentru a oferi protectie completa la nivelul ligametului incrucisat anterior
*A1,+, ideala pentru sportivi, persoane active care desfasorara activitati care implica multa
miscare si nu doresc sa sacrifice viteza din cauza unei orteze grele.
Indicatii:
B Instabilitate severa # moderata la nivelul ,IA
B ,eziune de ligament incrucisat anterior *,IA+
B Instabilitate la ligamentele colaterale *,1' - medial, ,1, - lateral+
B (ost-reconstructie de ,IA *ligamentoplastie+
B (revine hiperextensia
Caracteristicile si avatajele oferite de aceasta orteza:
"#isponi$ila in % variante: IA 1onfiguratia de benzi este adecvata pentru a
obtine suportul si stabilitatea de care ai nevoie la nivelul ligamentului incrucisat anterior *,IA+.
-&istemul ' (oints of everage :ehnologie atestata clinic, patentata de 2onjo/,
care reduce tensiunea de la nivelul ligamentului incrucisat anterior """""
"Articulatia Fource(oint &educe semnificativ riscul unei leziuni de
,IA deoarece scade timpul petrecut in .zonele de risc., amplifica sistemul (oints of ,everage
aplicat o rezistenta progresiva posterioara la nivelul tibiei pentru a nu face brusca intrarea la
extensie completa.
o #esign anatomic si sistem de $enzi Asigura o potrivire
perfecta.
o Aliaj de aluminiu )*)+ ,) - similar celor din care se
construiesc fuselajele de avion*mai subtire decat la
Armor+ Acest material din care
este confectionat produsul face ca orteza sa fie foarte puternica, stabila si durabila
insa destul de usoara.
o .anda antimigratie de la nivelul gam$ei si padul care se
/ancoreaza/ pe condilul femural
intern
%on!o& (la&ma)er
1ea mai populara orteza de genunchi pentru nivelul intermediar de stabilitate
2on<o/ (la/ma;er reprezinta o orteza de genunchi mobila ideala pentru instabilitate moderata la
nivelul genunchiului. 1eea ce face ca orteza sa fie unica in clasa sa il reprezinta sistemul (oints
of ,everage, patentat de 2onjo/, care reduce laxitatea de la nivelul ligamentului incrucisat
anterior - ,IA *sau A1,+ .
(e langa toate acestea produsul este foarte confortabil datorita materialului 2r/tex, din care
este confectionat, care permite pielii sa respire si decuparii in spatiul popliteu iar atelele metalice
policentrice dispuse medial si lateral nu impiedica miscarea anatomica a genunchiului * fapt care
face ca aceasta orteza sa fie preferata de sportivi +
(oate fi folosita in sporturi de contact, extreme si acvatice.
*ndicatii
+ Instabilitate usoara # moderata la nivelul ligamentului incrucisat anterior - ,IA* sau A1, + si
la nivelul ligamentelor colaterale * medial ,1' si lateral ,1,)
+ (rofilactic pentru a preveni leziunile la articulatia genunchiului
Caracteristici:
B Sistemul 4 Points of Leverage
:ehnologie atestata clinic,patentata de 2onjo/, care reduce tensiunea de la nivelul ligamentului
incrucisat anterior * A1, +
B Atele metalice policentrice dispuse medial si lateral
)fera stabilitate si nu impiedica miscarea anatomica a genunchiului
B aterialul !r"te#
Asor si durabil, permite pielii sa respire
B !isponi$il si in varianta cu deschidere anterioara
%on!o& ,egend
2on<o/ ,egend este o orteza de genunchi mobila care si-a format de-a lungul anilor o imagine de
produs durabil si foarte stabil. In sporturi de contact, sporturi acvatice sau pentru desfasurarea
activitatilor zilnice ,egend va oferi suportul si stabilitatea de care aveti nevoie la nivelul
articulatiei genunchiului. 'aterialul care imbraca orteza face ca produsul sa poate fi utilizat atat
in apa dulce cat si in apa sarata.
Indicatii:
Instabilitate severa # moderata la nivelul ligamentului incrucisat anterior * ,IA + sau
posterior * ,I( +
,eziune la ligamentul incrucisat anterior * ,IA +
,eziune la ligamentul incrucisat posterior * ,I( +
Instabilitate la nivelul ligamenelor colaterale * medial ,1' si lateral ,1, +
,eziuni la ligamentele colaterale
Caracteristici si avantajele oferite de aceasta orteza
#isponi$ila in 0 variante : IA- I( si CI ( IA 1 I( !
8ei alege configuratia de benzi adecvata afectiunii tale si vei optine astfel suportul si
stabilitatea de care ai nevoie
&istemul ' (oints of everage
:ehnologie atestata clinic,patentata de 2onjo/, care reduce tensiunea de la nivelul
ligamentului incrucisat anterior
#esign anatomic si sistem de $enzi
Asigura o potrivire perfecta
Comfort sporit oferit de
(adurile pneumatice de la nivelul condililor
2aterialul care im$raca orteza permite utilizarea produsului in apa
dulce sau sarata
Studiu la zi al cercetarilor privind ortezlee de genunchi
%&''(e se intampla' !octore) %4*%%*%+-(um se repar, ligamentele afectate de accident,ri)-
http:##???.csid.ro#video#emisiunea-csid#ce-se-intampla-doctore-99996-cum-se-repara-
ligamentele-afectate-de-accidentari-9!564C!
ADi trecut printr-un accident Ei aveDi ligamentele compromiseF Gn present, existH tehnici
minim invazive prin care medicii le reconstruiesc. 2atoritH acestor intervenDii, reIntoarcerea la
activitHDile curente se petrece In mai puDin de o sHptHmJnH.
,a nivelul genunchiului, existH douH tipuri de ligamente care pot prezenta leziuni.
,igamentele colaterale se vindecH prin orteze. GnsH ligamentele IncruciEate anterior au nevoie In
majoritatea cazurilor de reconstrucDie chirurgicalH. IndicaDia vine dupH consult InsoDit de &'K.
L&econstrucDia ligamentului IncruciEat se face pe cale artroscopicH. Artroscopia este o metodH
de diagnostic Ei de tratament prin care se pHtrunde In genunchi printr-o incizie de cJDiva
milimetri. spune dr. Ion 7ogdan 1odorean, medic primar ortopedie-traumatologie.
,a aceastH reconstrucDie se folosesc mai multe tipuri de grefe. 0e poate lua Desut de la pacient,
dintr-o bancH de Desuturi sau se pot folosi ligamente artificiale. An lucru important este sH nu
amJnaDi intervenDia chirurgicalHM
LGn cazul unei rupturi de ligament IncruciEat anterior la o persoanH tJnHrH se spune In
ortopedie cH e Inceptul dezastrului pentru genunchi. spune dr. 'ihai 1iprian &ascu, medic
specialist ortopedie.
Aceasta deoarece pot apHrea alte leziuni In cascadH. ,a unele dintre acestea e nevoie inclusiv
de intervenDie cu celule stem recoltate din mHduvH. GnsH operaDia ligamentelor realizatH
la timp permite o recuperare rapid.
L0copul acestor operaDii de ligamente este de a stabiliza genunchiul , de a IntJrzia sau a
anula evoluDia spre artrozH Ei de reintegrare a pacientului In viaDa socialH. spune dr. Ion 7ogdan
1odorean, medic primar ortopedie-traumatologie.
2upa intervenDia chirurgicalH, disconfortul este minim. LKu doare post operator fiindcH
existH niEte programe speciale de recuperare, existH un program de ;inetoterapie pasivH pentru
cJEtigarea mobilitHDii, apoi ;inetoterapie activH pentru recJEtigarea mobilitHDii musculare. spune
dr. 'ihai 1iprian &ascu, medic specialist ortopedie.
2upH o sHptHmJnH, vH puteDi reIntoarce la activitHDile curente, iar dupH 4 luni la practicarea
oricHrui sport. 2eEi cel mai frecvent se rup ligamentele genunchiului, aceastH problemH poate
apHrea Ei la glezne. Aceasta dupH entorse care nu au fost imobilizate prin ghips sau ortezH.
L(acienDii care nu IEi trateazH aEa cum trebuie entorsele de gleznH, rHmJn cu o instabilitate
cronicH de gleznH care permite glenzei niEte miscari care nu ar trebui sH le facH Ei atunci e nevoie
de o reconstrucDie de ligamente Ei la nivelul gleznei. spune dr. Ion 7ogdan 1odorean, medic
primar ortopedie-traumatologie.
Gn toate cazurile, dacH nu existH alte leziuni asociate, intervenDia la nivelul ligamentelor
permite o recuperare de 9!!".
+&Articol !r& Apostolescu .o$ert (ristian ''.uptura ligament incrucisat
anterior /LIA)-
Ana dintre cele mai frecvente leziuni ale genunchiului o reprezinta intinderea sau ruptura de
ligament incrucisat anterior.
Atletii care practica sporturi de performanta precum fotbal si baschet sunt mai predispusi sa
sufere de leziuni ale ligamentelor incrucisate anterioare.
In cazul in care ati suferit o leziune a ligamentului incrucisat anterior, este posibil sa aveti
nevoie de interventie chirurgicala pentru reluarea integrala a functiei motorii a genunchiului dvs.
2ecizia in acest sens depinde de cativa factori, precum gravitatea leziunii si nivelul activitatii
dumneavoastra.
Anatomie
:rei oase se intalnesc pentru a forma articulatia genunchiului: femurul, tibia si rotula *patella+.
(atela este pozitionata anterior pentru a asigura un oarecare grad de protectie.
)asele sunt inter-conectate prin ligamente. 0unt patru ligamente principale, care actioneaza ca
niste franghii#parghii puternice pentru a tine oasele impreuna si a mentine stabilitatea
genunchiului.
,igamente colaterale
Aceste ligamente sunt situate pe partile laterale ale genunchiului. ,igamentul colateral medial
este situat pe interior iar cel colateral lateral este situat pe exterior. Ele controleaza miscarea
laterala a genunchiului si il protejeaza impotriva miscarilor neobisnuite#atipice.
Ligamente incrucisate
,igamentele incrucisate se afla in interiorul articulatiei genunchiului. Ele se incruciseaza
pentru a forma un -NO, cu ligamentul incrucisat anterior in fata si ligamentul incrucisat posterior
in spate. ,igamentele incrucisate controleaza deplasarea anterioara si posterioara a genunchiului.
,igamentul incrucisat anterior traverseaza genunchiul pe diagonala, prin mijlocul acestuia. El
impiedica tibia sa gliseze in fata femurului si contribuie la stabilitatea rotationala a genunchiului.
Descriere
Aproximativ P!" din leziunile ligamentului incrucisat anterior intervin simultan cu leziunea
altor structuri ale genunchiului, cum ar fi cartilajul articular, meniscul, sau alte ligamente.
,eziunile ligamentare se numesc -entorseO si au diferite grade de gravitate.
0ntorsele de gradul %& In entorsele de gradul 9 leziunea ligamentului este moderata, acesta fiind
usor intins dar pastrandu-si capacitatea de a mentine stabilitatea genunchiului.
0ntorsele de gradul +& ) entorsa de gradul 6 provoaca o intindere a ligamentului pana intr-acolo
incat acesta se rupe partial. Acest tip de entorsa este adesea denumit ruptura partiala a
ligamentului incrucisat anterior.
0ntorsele de gradul 1. 1el mai adesea, acest tip de entorsa este denumit ruptura de ligament
incrucisat anterior. ,igamentul este rupt in doua bucati iar genunchiului isi pierde stabilitatea.
&upturile partiale ale ligamentului incrucisat anterior *,IA+ sunt rareQ majoritatea leziunilor ,IA
reprezinta rupturi complete sau aproape complete ale ligamentului incrucisat anterior.
Cauze
,igamentul incrucisat anterior se poate rupe prin mai multe mecanisme:
0chimbarea brusca a directieiQ
-)prirea bruscaQ
-2ecelerarea in timpul alergariiQ
-Aterizarea incorecta in urma unei sarituriQ
1ontactul direct sau coliziunea, asa cum se intampla in cazul placarii in rugb/.
'ai multe studii au relevat faptul ca, in anumite sporturi, incidenta leziunilor ,IA este mai mare
la femeile atlet fata de barbatii atlet. 0e presupune ca acest lucru se datoreaza diferentei de
conditie fizica, forta musculara si control neuromuscular. Alte posibile cauze ale acestei incidente
a leziunilor ligamentului incrucisat anterior, diferentiate in functie de sex, includ laxitatea
ligamentara mai mare la femei si efectele estrogenului asupra proprietatilor ligamentelor.
Simptome
In cazul unei leziuni a ligamentului incrucisat anterior, este posibil ca pacientul sa auda un fel
de -pocnetO si poate simti ca genunchiul cedeaza sub greutatea proprie. Alte simptome sunt:
-2urere si inflamare. In 6 de ore, genunchiul se va umfla. $ara tratament, durerea si inflamatia
pot disparea de la sine. :otusi, daca pacientul incearca sa reia activitatea sportiva, cel mai
probabil genunchiul va fi instabil, caz in care acesta risca sa provoace o leziune suplimentara a
menisculuiQ
-Imposibilitatea executarii miscarii complete de flexie#extensieQ
-0ensibilitate la nivelul intregii articulatiiQ
-2isconfort in timpul deplasarii.
Examen medical
Examenul clinic si istoricul pacientului
)data ajuns la medic, acesta va solicita informatii despre simptome si istoricul medical al
pacientului.
(e parcursul examinarii, medicul ortoped va verifica toate structurile genunchiului vatamat si
le va compara cu cele ale genunchiului sanatos. 'ajoritatea leziunilor de ligament incrucisat
anterior pot fi diagnosticate in urma unei examinari clinice minutioase a genunchiului.
Testele imagistice
Alte teste ce pot fi indicate pentru a confirma diagnosticul medicului ortoped cuprind:
&adiografiile. 2esi acestea nu vor putea reflecta leziunile ligamentului incrucisat anterior, ele pot
ajuta medicul sa stabileasca daca leziunea este asociata unei fracturi osoase.
&'K. Aceasta metoda ofera imagini mult mai bune ale tesuturilor moi precum ligamentul
incrucisat anterior si poate pune diagnosticul de certitudine in ruptura de ,IA.
Tratamentul rupturii de ligament incrucisat anterior
:ratamentul unei leziuni de ligament incrucisat anterior variaza in functie de nevoile individuale
ale pacientilor. 2e exemplu, atletii tineri care practica diverse sporturi, si persoanele active vor
avea cel mai probabil nevoie de interventia chirurgicala pentru a-si putea relua cu succes
activitatea sportiva. (entru persoane mai putin active, de regula varstnici, revenirea la o viata
normala se poate face si fara interventie chirurgicala.
Tratament nechirurgical
An ,IA rupt nu se va vindeca niciodata fara interventie chirurgicala. :ratamentul nechirurgical
poate fi eficient pentru persoanele in varsta si sedentare. 2aca stabilitatea generala a genunchiului
este nealterata, doctorul ortoped poate recomanda alternative mai simple, ne-chirurgicale, cum ar
fi:
Purtarea unei orteze&
(entru a proteja genunchiul de instabilitate. 2e asemenea, pentru a-si proteja genunchiul, este
posibil ca pacientilor sa li se recomande utilizarea carjelor pentru a evita plasarea greutatii pe
piciorul afectat.
2inetoterapie&
(e masura ce inflamatia se reduce, poate fi demarat un program de recuperare atent gandit, care
include exercitii specifice menite sa asigure reluarea functiei genunchiului si fortificarea
musculaturii piciorului.
:ratament chirurgical
&econstructia ligamentului. 'ajoritatea leziunilor ,IA nu pot fi suturate *cusute+ la loc.
(entru repararea pe cale chirurgicala a ,IA si recuperarea stabilitatii genunchiului, ligamentul
trebuie reconstruit. 1hirurgul ordoped va inlocui ligamentul rupt cu o grefa de tesut.
Grefele pot fi obtinute din mai multe surse. Adesea, ele sunt prelevate din tendonul patelar,
care se afla pozitionat intre rotula si tibie. :endoanele muschilor ischio-gambieri care se afla in
partea posterioara a coapsei constituie o sursa obisnuita de grefa. Alteori se utilizeaza tendonul
muschiului cvadriceps, care se afla intre rotula si coapsa. 2e asemenea, pot fi utilizate si
alogrefele *grefele prelevate de la cadavre+.
2eoarece recuperarea dupa interventia chirugicala necesita timp, este posibil ca atletul sa nu-
si poata relua activitatea sportiva mai devreme de 4 luni sau chiar mai mult de la interventie.
(rocedura. Interventia de reconstructie a ligamentului incrucisat anterior se efectueaza cu ajutorul
unui artroscop, cu practicarea unor incizii mici. Interventia artroscopica este mai putin invaziva
decat cea clasica.
7eneficiile tehnicilor minim invazive includ durerea mai mica dupa interventie, timp de
spitalizare redus, si imbunatatirea semnificativa a timpului de recuperare.
1u exceptia cazului in care exista leziuni multiple la nivelul genunchiului, reconstructia
ligamentului incrucisat anterior nu se efectueaza imediat. Amanarea interventiei permite atat
retragerea inflamatiei cat si reluarea functiei motorii inainte de operatie. Efectuarea prematura a
reconstructiei ,IA sporeste riscul de artrofibroza sau formarea de cicatrici intra-articulare, care
cresc riscul de pierdere a motricitatii genunchiului.
Recuperare
Indiferent daca tratamentul presupune interventia chirurgicala sau nu, recuperarea are un rol
vital in reluarea activitatii zilnice. 2e asemenea, un program de ;inetoterapie poate facilita
reluarea fortei si functiei motorii a genunchiului.
2aca pacientul a suferit o interventie chirurgicala, recuperarea se va concentra in primul rand
pe reluarea motricitatii articulatiei si muschilor adiacenti. 2upa aceea va urma un program de
tonifiere musculara menit sa protejeze noul ligament. Aceasta fortificare, va creste progresiv
stresul la care este supus ligamentul. Etapa finala a recuperarii este dedicata reluarii
functionalitatii genunchiului la nivelul de dinaintea rupturii ligamentului, mai ales in cazul
sportivilor de performanta.
1&Articol !r& Apostolescu .o$ert (ristian '' .uptura de menisc-
Genunchiul este cea mai mare si cea mai complexa articulatie a corpului uman. 2eoarece este
atat de folosita, este si extrem de vulnerabila la aparitia unor leziuni.
&uptura de menisc se numara printre cele mai frecvente leziuni la nivelul genunchiului.
Atletii, si indeosebi cei care practica sporturi de contact, sunt expusi riscurilor unei rupturi de
menisc, desi, in fapt, orice persoana, la orice varsta, se poate confrunta cu o asemenea afectiune.
Descriere
&upturile de menisc sunt de mai multe feluri, in functie de modul in care se prezinta, precum si
de locul in care apare ruptura.
&upturile de menisc legate de practicarea sporturilor apar frecvent in combinatie cu alte leziuni
la nivelul genunchiului, cum ar fi leziunile ligamentului incrucisat anterior.
Cauze
&upturile de menisc se produc adesea in timpul practicarii sporturilor, atunci cand jucatorii se
ghemuiesc sau se rasucesc in jurul axului propriu, cauzand o ruptura. Alteori ele pot fi rezultatul
contactului direct, ca in cazul contrelor la fotbal.
(ersoanele in varsta sunt mai predispuse la rupturi degenerative de menisc. 'eniscurile se
erodeaza si uzeaza in timp, fiind frecvent afectate de astfel de rupturi. 1hiar si o simpla intoarcere
la ridicarea de pe scaun poate fi suficienta pentru a provoca o ruptura, daca meniscul s-a slabit
odata cu inaintarea in varsta.
Simptome
Aparitia unei rupturi de menisc poate fi insotita de un zgomot ca un -pocnetO. 'ajoritatea
oamenilor se pot deplasa in continuare si pot pasi pe genunchiul afectat iar multi atleti continua
sa practice sport chiar si cu ruptura de menisc. In 6-5 zile insa, genunchiul se va rigidiza si se va
umfla.
0imptomele cel mai des intalnite in caz de ruptura de menisc sunt:
-2urereQ
-&igiditatea si umflarea genunchiuluiQ
-7locarea genunchiuluiQ
-0enzatia de -cedareO sub greutateQ
-Imposibilitatea de a efectua intreaga gama de miscari cu genunchiul.
$ara tratament, partea de menisc rupta se poate deplasa in interiorul articulatiei, iar acest lucru
poate duce la blocarea genunchiului.
Tratament
Este rar indicat si numai in cazuri selectionate de rupturi ale meniscului in zona -rosieO, cu un
genunchi stabil si o mobilitate pastrata. In acest caz, se poate aplica protocolul &.G.1.E.
&G1E inseamna &epaus, Gheata, 1ompresie si Elevare *ridicare+.
-&epaus. ,uati o pauza de la activitatea care a generat leziunea. 2octorul poate recomanda
utilizarea carjelor pentru a evita plasarea greutatii corpului pe piciorul afectat.
-Gheata. Aplicati gheata pentru 6! de minute de mai multe ori pe zi, dar nu plasati gheata direct
pe piele.
-1ompresie. (entru a preveni inflamarea suplimentara si pierderile de sange, aplicati un bandaj
elastic de compresie.
-Elevare *ridicare+. (entru a reduce inflamarea, asezati-va pe spate in timpul repausului, cu
pozitionarea genunchiului mai sus de nivelul inimii.
'edicamentatie anti-inflamatorie ne-steroidiana. (ot fi utilizate medicamente precum
ibuprofenul pentru reducerea durerii si inflamatiei.
Concluzii
&upturile de menisc reprezinta leziuni ale genunchiului extrem de frecvent intalnite dar care,
daca sunt diagnosticate la timp si tratate corect, permit pacientului sa-si reia activitatile pe care le
avea inainte de aparitia leziunii.
.Articol !r&Alin Popescu '' Leziunile ligamentelor colaterale ale
genunchiului-
,igamentele colaterale sunt structuri ale genunchiului lezate frecvent. Afectarea lor
presupune exercitarea unei forte importante, precum o cazatura la schi sau un impact direct la
nivelul partii laterale a piciorului.
Exista doua ligamente colaterale, unul de fiecare parte a genunchiului, care limiteaza miscarile
laterale la acest nivel. ,igamentul colateral medial * ,1' + se afla pe partea interna a
genunchiului, vecin cu genunchiul alaturat, iar ligamentul colateral lateral * ,1, + pe partea
opusa, in exterior.
Ligamentele colaterale, alaturi de ligamentul incrucisat posterior, nu permit tibiei sa se
deplaseze posterior pe femur. ,igamentul colateral medial reduce rotatia tibiei pe femur.
2aca o forta puternica determina intinderea acestor ligamente, ele se pot rupe. &uptura poate sa
apara in regiunea de mijloc sau la oricare dintre capete, acolo unde se fixeaza la nivelul osului.
2aca impactul este foarte puternic, pot sa apara leziuni si la nivelul altor structuri ale
genunchiului. 1ea mai frecventa combinatie este ruptura ,1' si cea a ligamentului incrucisat
anterior.
&upturile ,1' sunt mai frecvente decat cele ale ligamentului lateral, dar o ruptura a ,1,
are mai mari sanse de a cauza instabilitatea genunchiului. Explicatia este data de faptul ca
suprafata superioara a tibiei prezinta o depresiune in vecinatatea ,1' si este neteda in
vecinatatea ,1,, favorizand alunecarile si generand in consecinta instabilitate.
1auzele leziunilor ligamentelor colaterale
,eziunile la acest nivel apar in timpul desfasurarii activitatilor sportive, precum schiatul sau
fotbalul, atunci cand miscarea gambei este fortata spre una dintre cele doua parti: medial, spre
celalalt genunchi, sau lateral. ) lovitura aplicata in portiunea externa a genunchiului in timp ce
talpa este fixata la sol poate genera ruperea ,1'. Alunecand pe gheata, piciorul se deplaseaza
spre exterior. Greutatea corpului genereaza o forta neobisnuita care se transmite spre interiorul
genunchiului si poate rupe ,1'.
,1, se rupe sub actiunea unei forte care actioneaza din interior si impinge genunchiul spre
exterior sau in caz de hiperextensie a genunchiului.
Simptome
) forta suficient de puternica sa rupa unul dintre ligamentele colaterale lezeaza si tesuturile
moi din jurul genunchiului, care devin tumefiate sau sangereza. 0e poate produce hemoragie si in
interiorul articulatiei. Genunchiul doare mai ales cand se lasa greutate pe piciorul in cauza. 2upa
ce tumefactia si durerea initiala cedeaza, genunchiul este instabil si uneori nu poate suporta
greutatea corpului.
Afectarea cronica, pe termen lung, senzatia de instabilitate datorata unei leziuni mai vechi a
ligamentelor, este o problema frecvent intalnita. 2aca ligamentul afectat se vindeca, dar nu in
totalitate, un anumit grad de instabilitate va fi resimtit in continuare. Genunchiul va ceda si va fi
dureros in caz de suprasolicitare.
!iagnostic
Examinarea clinica initiala indica de obicei structurile lezate. In anumite cazuri, durerea intensa
sau contractura musculara ingreuneza examinarea genunchiului. 2e aceea, doctorul poate indica
o perioada de repaus cu genunchiul imobilizat in orteza, urmate de o reexaminare in P-3 zile.
Exista anumite teste care indica lezarea ligamentelor colaterale. ,a aplicarea unei forte de
lateralitate de catre medic, o miscare prea mare de-a lungul liniei articulare intre tibie si femur
indica o leziune a ligamentului colateral. 2urerea la nivelul liniei articulare, fara o deplasare
laterala semnificativa, poate fi semn al unei leziuni mai usoare * ruperea catorva fibre ligamentare
+.
&adiografia e utila pentru a exclude orice leziune osoasa.
&'K se indica daca exista suspiciunea unor leziuni multiple, inclusiv afectarea ligamentului
incrucisat anterior sau menisc.
Tratament
Kechirurgical - 0copul initial al tratamentului este reducerea durerii si a inflamatiei. &epausul,
medicatia antiinflamatorie, un bandaj compresiv aplicat timp de cateva saptamani in functie de
gravitatea leziunii si eventual utilizarea unor carje pentru a evita solicitarea membrului afectat,
sunt utile acestui scop.
:erapia fizicala, constand in gheata, aplicata precoce dupa momentul accidentarii, stimulare
electrica si repaus cu piciorul ridicat deasupra nivelului inimii este extrem de utila in completarea
schemei de tratament.
Recuperarea
3echirurgicala > leziunile minore se recupereaza in -4 saptamani, rupturile moderate in
aproximativ 6 luni, iar rupturile severe necesita circa 5 luni pentru vindecare. 2aca simptomele
persista mai mult de 5 luni, bolnavul necesita interventie chirurgicala. &upturile severe la nivelul
,1, au tendinta de a genera instabilitatea genunchiului si de obicei nu raspund bine la
tratamentul conservator.
3 Articol !r& ihai .45cu '' (ondromalacia rotuliana-
1artilajul de pe suprafata articulara a rotulei este ca un amortizor natural. 0uprasolicitarea,
uzura sau alti factori pot duce la o stare cunoscuta sub numele de condromalacia patelara sau
rotuliana > o definitie generala care indica deteriorarea cartilajului de pe suprafata rotuliana.
1el mai frecvent simptom este durerea de genunchi, care creste in intensitate atunci cand
mergeti pe jos sau cand urcati scarile. :ratamente simple > cum ar fi odihna si gheata > sunt utile
pentru calmarea durerii, dar uneori poate fi nevoie si de fizio;inetoterapie, sau chiar interventii
chirurgicale pentru a ameliora durerea.
0#ercitii de recuperare& Exercitii specifice pot creste tonusul muscular, la nivelul musculaturii
care sustine genunchiul : cvadriceps, hamstring si ischiogambierii.
6rteze de genunchi. )rtezele de genunchi pot ajuta la protejarea articulatiei si de la
imbunatatirea pozitiei rotulei.
Taping& :erapeutul va poate arata cum se aplica benzile ;inesiotape la nivelul genunchiului
pentru a reduce durerea si de a imbunatati mobilitatea .
7heata. Impachetarea genunchiului cu gheata dupa exercitiile fizice poate duce la ameliorarea
durerii.
0porturi -prietenoase. pentru genunchi. In timpul recuperarii, sunt recomandate activitati fizice
usoare, cum ar fi mersul pe bicicleta sau innotul.
Solutia optima pentru ortezele de genunchi
-ratamentul si indicatiile in ruptura ligamentul incrucisat anterior
,igamentul incrucisat anterior este situat in mijlocul articulatiei genunchiului, pornind de la
nivelul ariei intercondiliene anterioare a tibiei si inseriandu-se pe condilul femural lateral. (ractic
este localizat intr-o cavitate dintre condilii femurali si are o directie oblica.In spatele lui se
gaseste ligamentul incrucisat posterior, cu traiect invest fata de ,IA. 1ele doua ligamente
alcatuiesc pivotul central al articulatiei genunchiului, cu rol important in stabilizarea articulara.
.olul ligamentului incrucisat anterior
,IA *ligamentul incrucisat anterior+ este dupa musculatura coapsei, cel mai important
stabilizator al articulatiei genunchiului. &olul ,IA este dublu:
0e opune la translatia anterioara a tibiei fata de femur , dinspre posterior spre anterior si
impiedica astfel o miscare de Lsertar. anterior al tibiei fata de femur.
2atorita orientarii fibrelor si a directiei, ,IA se opune rotatiei interne a tibiei fata de femur.
&uptura ,IA nu are consecinte asupra miscarilor de flexie-extensie ale genunchiului, in schimb
se pierde mecanismul de feedbac; declansat de o miscare cu amplitudine mare sau diferita fata de
cea fiziologica, care stimuleaza receptorii de la nivelul ,IA si astfel apar contratii musculare la
nivelul coapsei pentru a evita efectuarea acestei miscari anormale. Genunchiul nu este protejat in
miscarile de rotatie si de torsiune : este cazul miscarii de rotatie a corpului cu piciorul blocat la
sol.
0volutia unei rupturi de LIA
In toate cazurile, cele doua capete rupte ale ,IA se retracta, se indeparteaza unul de altul,
impiedicand astfel orice cicatrizare spontana. Acesta este motivul pentru care ligamentele
incrucisate nu au indicatie de reconstituire.
$oarte rar ruptura ,IA este incompletaQ cele doua fragmente nu sunt separate complet si pastreaza
o oarecare continuitate ceea ce permite uneori o cicatrizare partiala si o recuperare acceptabila a
stabilitatii genunchiului. 2iagnosticarea unei rupturi de ,IA este bazata pe teste clinice,
paraclinice.
!iagnosticul unei rupturi de LIA
2iagnosticul rupturii ,IA se bazeaza pe anamneza pacientului care aminteste de un zgomot
puternic simtit in genunchi in cursul torsiuni violente a genunchiului survenita adesea in timpul
unui accident sportiv cum ar fi s;i-ul si fotbalul, insotit de durere si cresterea in volum a
articulatiei. 2e obicei acest diagnostic este afirmat pe baza testelor clinice. Examenele
complementare *radiografiile, &'K+, confirma, acest diagnostic si permit efectuarea unui bilant
al genunchiului, in mod special un bilant al meniscurilor. &uptura de menisc se asociaza frecvent
cu ruptura ,IA. Artroscopia este inutila diagnosticului.
0#amenul clinic
1onfirma diagnosticul prin evidentierea unui semn clinic esential: sertarul anterior al tibiei
fata de femur, evidentiat cand genunchiul este situat in usoara flexie. Examenul este completat de
verificarea starii altor ligamente ale genunchiului, in mod particular a integritatii ligamentelor
colaterale, a caror ruptura asociata nu este exceptionala.
Acest examen clinic permite frecvent afirmerea diagnosticul. (oate fi insa uneori dificil de
evidentiat, mai ales daca genunchiul este marit de volum si daca contractura musculara reflexa
impiedica examinarea. In acest caz examinarile complementare sunt necesare.
0#amene complementare
&adiografiile standard de genunchi completeaza intotdeauna bilantul unui genunchi
traumatizat. Ele sunt indispensabile pentru a elimina o leziune osoasa *fractura+.
&adiografiile Lin stress mecanic. tind sa reproduca sertarul anterior pe filmul radiologic, raportat
la genunchiul sanatos, confirmand astfel ruptura ,IA. In prezent nu se mai folosesc.
Examenul &'K *rezonanta magnetica nucleara+ este un examen obligatoriu.
Tratamentul si indicatiile in ruptura LIA
0copul tratamentului rupturilor ,IA *ligamentul incrucisat anterior+ este de a reda
pacientului un genunchi stabil cu posibilitatea reluarii activitatilor sportive.
Strategii terapeutice
:ratamentul rupturilor de ,IA a progresat mult in ultimii ani. Astfel, actual alegerea terapeutica
se face intre:
9. &eeducarea functionala
Este vorba despre o reeducare a genunchiului, bine condusa si bine supravegheata de
catre medicul ortoped si ;inetoterapeut. Acest tratament este preferat la pacientii de peste P! de
ani, sau la tinerii sedentari, si permite o viata normala cu practicarea unor sporturi ca natatia,
ciclismul. Anele sporturi Lde pivot. sunt permise cu rezerva ca pacientul sa poarte
o orteza speciala de genunchi. Aceasta decizie este dificila si este bine sa va consultati cu
medicul ortoped.
6. &econstructia ,IA prin grefa autologa, adica prelevata de la pacientul operat, care inlocuieste
ligamentul rupt. (ot fi utilizate urmatoarele grefe:
Tendonul rotulian *procedeul Reneth <ones+: este interventia clasica, cel mai frecvent utilizata.
In operatia Reneth <ones treimea medie a tendonului rotulian este recoltata impreuna cu mici
portiuni osoase aflate la fiecare extremitate. Aceasta grefa inlocuieste ,IA in spatiul
intercondilian, iar fragmentele osoase sunt fixate solid la femur si respectiv la tibie. Aceasta
interventia are rezultate excelente asupra instabilitatii, dar are drept inconveniente posibilitatea
sechelelor dureroase la nivelul tendonului rotulian sau a rotulei care pot persista mult timp
Tendoanele 8la$ei de gasca- /hamstings)
Aceasta tehnica foloseste doua tendoane situate pe partea interna a genunchiului. (relevarea
acestor tendoane nu are efecte negative asupra functionarii ulterioare a genunchiului. $iecare
tendon este suficient de lung pentrua fi pliat in doua, permitand obtinerea unui nou ligament
incrucisat solid, alcatuit din fascicule. Aceasta operatie are avantajul de a nu avea sechele
dureroase in portiunea tendonului rotulian.
Atilizarea in cursul acestor interventii a artroscopiei permite reducerea cicatricilor ca si
tratamentul leziunilor concomitente de menisc. Acestei grefe tendinoase intraarticulare i se poate
asocia o plastie axtraarticulara ,emaire: este vorba despre recoltarea unei bandelete din fascia
lata care este tensionata oblic intre portiunea externa a tibiei si femurului pentru a controla mai
bine instabilitatea rotatorie antrenata de ruptura ,IA. Aceasta asociatie este indicata mai ales in
instabilitatile vechi si importante.
,a un pacient tanar, sportiv si motivat, cu un genunchi lax, stabilizarea chirurgicala a
genunchiului este propusa pentru a evita accidentele ulterioare. 2ar interventia chirurgicala nu
are un caracter de urgenta si reeducarea postoperatorie este mai buna daca interventia este
practicata pe un genunchi fara hidartroza, cu functie musculara buna. Este posibil uneori sa
reluati activitatile sportive chiar si cu ,IA *ligamentul incrucisat anterior+ rupt. Avizul unui
medic specialist este indicat in asemenea situatii, deoarece aceste decizii sunt dificile.
Perioada postoperatorie imediata
&eluarea mersului cu sprijin este precoce, cu ajutorul unei orteze speciale, in zilele urmatoare
operatiei, utilizand doua carje pe o durata de cateva saptamani.
!urata spitalizarii variaza de la +4 de ore la o saptamana.
Rinetoterapia cu reeducarea genunchiului debuteaza rapid dupa interventia chirurgicala An
protocol de reducare poate fi furnizat de catre chirurg pentru a ghida recuperarea in functie de
procedeul tehnic chirurgical folosit. 2urata aproximativa a ;inetoterapiei este de 6 luni. In
anumite cazuri, si in special la sportivii de performanta, o recuperare musculara prelungira poate
fi necesara pana la o perioada de 4 luni.
&eluarea activitatilor fizice care nu necesita miscarea de torsiune este destul de rapida: este
cazul natatiei si a ciclismului care contribuie la ;inetoterapie in primele luni dupa operatie.
'ersul pe distante lungi poate fi reluat catre luna a 5-a. In schimb alte sporturi care solicita prea
mult ligamentul incrucisat anterior, nu pot fi reluate decat dupa 4 de la interventia chirurgicala

7ibliografie

http:##???.romedic.ro#arataSimg.phpF
imgTanatomieS3CS5C.jpgU?T9!!!UhT6!!!UcaleT#uploadart#anatomie
http:##???.ortopedieclinica.ro
http:##???.csid.ro#video#emisiunea-csid#ce-se-intampla-doctore-99996-cum-se-repara-
ligamentele-afectate-de-accidentari-9!564C!
http:##???.doctorortoped.ro#doctor-ortoped-apostolescu-robert-cristian.html
http:##dralinpopescu.ro#6!9!#leziunile-ligamentelor-colaterale-ale-genunchiului.html
http:##???.ortopedieclinica.ro#articole#patologieSsportiva#articulatiaSgenunchiului#
http:##???.inamedicalsport.ro#orteze#orteze-de-genunchi-si-genunchiere