Balneoterapie

Este o stinta care see ocupa cu actunea asupra omului si utlizarea terapeutca a factorilor naturali adica sunt ape minerale,
namolul si gaze terapueutce. Factorii naturali se afa in statuni balneare.
Apa minerala= este o solute complexa de saruri minerale si gaze nereproductbile in laborator care iau nastere in scoarta
terestra prin dizolvarea rocilor in apele subterane. Compozita chimica a apei minerale depinde de structura geologica a scoartei
terestre strabatute de apa subterana.
O apa este minerala cand indeplineste una din urmt conditi:
1. Contnutul in saruri sa fe un gram la litru de apa
2. Apa sa contna oligo-elemente cu actune farmacologica pronuntata intr-o proporte admisa ca minim necesara.
Oligoelementele sunt: Fe, Br, Iod.
3. Apa sa aibe la izvor cel putn 20 grade
4. Apa sa contna gaze in concentrati admise ca avand valoare terapeutca ex: Co2, hidrogen sulfurat si radon
5. Apa sa aibe actune curatva verifcata si recunoscuta din punct de vedere stintfc
5 clasifcari ale apei min: prima este de ape juvenile, de profunzime care provin din vaporii de apa emanat de magme vulcanice
pe cale de racire. Astel de ape sunt in zone cu fenomene vulcanice actve.
A 2ua- apele vadoase, sunt ape de suprafata care provin din precipitati infltrate in scoarta terestra, ele se mineralizeaza la
nivelul rocilor strabatute.
A 3ea- apele veterice, ape fosile, de zacamant care provin din vechile mari inchistate intre straturi geologice impermeabile, sunt
ape sarate, ele au iod si brom si se afa alaturi de zacaminte de petrol si gaz metan.
A 4tra- apele mixte care sunt un amestec de ape juvenile si vadoase.
Dupa concentrata osmotca- apele min se impart tot in 4 categorii.
1. Ape acratce cu contnut in saruri sub un gram la litru
2. Hipotone cu un contnut de 1-8 grame la litru
3. Izotone cu o concentrate de 8-10 grame la litru
4. Hipertone peste 10 grame la litru
Dupa dinamica apei subterane- apele min sunt de 3 feluri:
1. In miscare cu dinamica mare astel este apa dulce, cu mineralizare scazuta si ape bicarbonatate si usor sarate.
2. Cu dinamica medie in care sunt dizolvate clorura de Na, sulfat calcici si magnezieni.
3. Cu dinamica redusa care sunt ape care circula lent, concentrate, deoarece circula lent au tmp sa extraga elemente
chimice din roci, astel de ape au sare, iod si Br.
4. Dupa temp ape la izvor avem 2 feluri de ape: ape reci sub 20 grade la izvor si termale peste 20 grade. Raportate la temp
corpului apele termale se impart in 3 : hipoterne pana la 34 grade, apele izoterme intre 34-37 grade, hiperterne peste 38
grade
5. Dupa compozita chimica, exista 11 feluri de ape minerale in tara noastra:
1. Ape oligominerale sau oligometalice, ele au mai putn de un gram la litru de subst dizolvata, mai putn de 1 gr CO2,
au o actune terapeutca confrmata stintfc. Apele oligominerale se impart in 2 subgrupe: reci cu temp sub 20 grade, se
folosesc in cura interna, a 2ua grupa este apele oligominerale termale cu temp de peste 20 grade ex: Felix.
2. Ape carbogazoase care contn un gr la litru CO2, ele sunt ape de masa si medicinale, se folosesc atat in cura
interna cat si ext. de obicei contn si alte subst ex Covasna, Borsec, Tusnad etc.
3. Apele alcaline- un gr la litru, se folosesc in cura interna, sunt si carbogazoase.
4. Aalcalino-feroase care contn 1 gr la litru bicarbonat de Cl si Mg, se folosesc in cura interna.
5. Apele sarate- care contn clorura de Na pana la 15 gr la litru se folosesc in cura interna, se afa la Someseni, ape
sarate peste 15 gr la litru se folosesc in cura externa, Turda, Cojocna, Ocna Sibiu.
6. Apele Iodurate- contn 1 mg iod la litru, ape cu iod pana la 3-5 mg la litru se folosesc in cura interna, avem la
Calimanest, Cozia, iar concentrati de 60-70 mg la litru se fol in cura ext, avem la Bazna si Ogora.
7. Apele feruginoase- sunt apele care contn 10 mg Fe actv la litru, ferul precipita, pt a se evita precipitarea aceste ape
se incarca suplimentar cu CO2, avem la Tusnad si Vatra Dornei.
8. Apele arsenicale- care contn 0,7 mg arsen la litru, arsenul stmuleaza hematopoeza, avem la Sarul Dornei.
9. Ape sulfuroase- ape care contn minim un mg sulfitrabil la litru, cele de la noi din tara sunt ape concentrate, au peste
200 mg la litru hidrogen sulfurat, avem la Herculane si Cucioasa.
10. Ape sulfatante- ape care contn sulfat de Na, Ca, Mg, necesarul minim admis 1 gr la litru sulfat, sunt ape hipotone
folosite in cura interna.
11. Ape radioactve- sunt ape care au o radioactvitate de 29 nano-curie, la noi in tara avem la Herculane, Felix, St.
George bai.
Termalitatea apei minerale:
Depinde de profunzimea de la care provine adica depinde de treapta geotermica a zonei ( profunzimea in metri la care
temp scoartei terestre creste cu un grad celsius), daca cunoastem treapta putem calcula profunzimea de la care provine apa
minerala, treapta in tara noastra este de 33 m, apa termala de la Felix provine de la 1000m adancime, de la Herculane provine
de la 1600-1800m adancime. Termalitatea este legata de fenomenele vulcanice.
Heliotermia- este fenomenul de incalzire de la soare a apelor minerale de la suprafata.
Daca lacurile au stratfcata concentrata apei atunci si temp apei va f stratfcata, avem la Sovata.
Temperatura apei crescand cu adancimea si cu concentrata astel la o adancime de 1m jumate lacul Ursul de la Sovata are
concentrate crescuta si o temp ce ajunge la 45 grade.
Buletnul de analiza al apelor minerala:
Trebuie sa insoteasca orice apa minerala pt ca defneste chimic apa minerala mentonand anionii si catonii are trec peste 20
mili echivalent la suta, se mentoneaza gazele, osmolaritatea daca depaseste 20 grade celsius. Apele min au fse farmaco-
dinamice care contn elementele chimice si principale actuni.
Formula Cureau, are forma unei fracti, inaintea unei fracti se noteaza gazele si mineralizarea in grame. La numaratori se
noteaza anionii iar la numitori se noteaza catonii, la sfarsitul fractei se noteaza temp si debitul in litrii in 24 ore.
Mecanismul de actune:
Apele minerale actoneaza prin prop lor fzice si chimice, ele infuenteaza reactvitatea generala a organismului. Tratamentul
cu ape minerale efectuat 18 zile este o excito-terapie nespecifca,
Sunt un mediu neobisnuit pt organism, organismul incearca ssa se adapteze in tmpul unui tratament, adaptarea se face
treptat in tmp prin epetarea aceluiasi excitant tmp de 18 zile. Apele minerale actoneaza ca stmuli, ca semnale preluate de
receptorii organismului. Aceste semnale sunt trans in energie biologica, prin mecanisme nervoase endocrine si metabolice
reglate cibernetc. dupa 18 zile de tratament apare un nou echilibru de ameliorarea functilor intregului corp.
Mecanismul de actune depinde de calea de administrare a apelor minerale, principalele cai de administrare sunt: cura de
baut ( interna), cura externa care este balneata si care defapt este hidroterapie cu ape minerale, inhalatile, aerosoli din ape
minerale folosit in pneumo-terapie, ligatile vaginale, ligati intestnale si ultca cale sunt injectile.
Cura interna- este importanta compozita apei minerale, temperatura apei administrate, canttatea si ritmul de administrare,
starea sistemului nervos si reactvitatea organismului.
Concentrata- solutile hipo si izotone sunt absorbite la scurt tmp dupa ingerare, daca contn ion de sulfat si Mg acesta se
absorb mai greu, elementele chimice din apa trec prin organism prin difuziune si prin procese actve de transport prin
menbranele celulare. Din apa minerala organismul retne elementele de care are nevoie, surplusul eliminandu-se intestnal.
Substantele absorbite declanseaza refexe regulatoare care duc la adaptarea organismului cu cresterea rezistentei generale a
organismului, necesita atente, pacienti cardiaci, renali si endocrini pt a se evita supradozarea si decompensarea.
Temp apei este importanta pt ca apa rece in canttate mica stmuleaza motlitatea gastrica. Apa rece in canttate mare produce
spasme, inchide pilorul si intarzie evacuarea stomacului de aceea apa rece estre contra indicata ala bolnavi cu tulburari de
evacuare a stomacului.
Apa calda de 35 grade inhiba peristaltsmul, combate spasmele si colicile. Dupa evacuarea apei din stomac, apa este absorbita
in intregime in portunea superioara a jejunului. Dupa ingerarea de canttat mari de apa peste 250ml apare prompt diureza,
cura interna se indica in afectuni digestve, reno-cureterale si afectuni metabolice, tratamentul se face la izvor, doza prescrisa
va f inghitta cu repetari mici, la izvor temp este cea naturala, in afectunile spasmice digestve apa poate f incalzita. Canttatea
de apa administrata in 24 h sse raporteaza la greutatea corpului. Exista o formula Nievre, apa ingerata la 24h este = cu greutatea
corpului ori 10, se face in 3 prize/zi pe stomacul gol.
Cura externa- este importanta concentrata apei, compozita chimica si temp. Consta prin aplicarea apelor minerale sub forma
de bai si proceduri de hidroterapie, astel actoneaza asupra pielii, pielea este f bogata inn vase ni nervi de aceea in tmpul baii
de la piele se declanseaza refexe care infuenteaza toate aparatele si sistemele organismelor.
Componenta termica a procedurilor de hidro-terapie este mai accentuata la folosirea apelor minerale datorita subst dizolvate
in apa care vor excita terminatile nervoase din piele.
Capacitatea termica a apelor minerale este mai mare fata de apa simpla mai ales la apele concentrate
Presiunea hidrostatca actoneaza diferit fata de apa simpla, la apele minerale concentrate presiunea este mai mare
comprimand vase, cordul, inima find nevoita sa se adapteze la fuxul crescut de sange. Bolnavii hipertensivi cu artero-scleroza
nu se pot adapta si pot aparea accidente mai ales la baile sarate concentrate. Forta de plutre este mai accentuate la apele
minerale concentrate, element important in hidro-kinetoterapie.
Factorul chimic- este important in cura externa pt ca in piele si baie exista un schimb permanent de ioni. Datorita subst
chimice din baie se modifca reacta pielii si se elibereaza in piele subst actve cum sunt acetl-colina, serotonina, prosta-glandine
cu efecte locale si generale. In tmpulm baii se degradeaza celulele pielii cu eliberare de proteine care rezorbite modifca
reactvitatea organismului.
Cura externa se indica in afectunile aparatului locomotor, sistemului central si periferic, afectuni genitale si dermacologice.
Tratamentul se face in vana si bazine. Durata baii se face intre 15-30 min, dupa baie se recomanda repaus de 30 min.
Inhalati- reprezinta tratamentul cu ape minerale sub forma de aerosoli care sunt inspirat si astel ajung la aparatul respirator.
Efectul aerosolilor depinde de marimea partcolelor, gradul de dispersie a partculelor, partculele mari ai grad mic de dispersie si
se opresc in caile resperatorii superioare. Partcolele mici au grad mare de dispersi si ajung pana la alveolele. Este importanta
temperatura apelor minerale pt ca apele reci sau indiferente sunt calmante pt caile respiratorii. Este importanta concentrata
apei minerale pt ca apele izotone sunt sedatve iar cele hipertone au efect excitant. Compozita chimica este importanta la
inhalati pt ca apele alcaline fuidifca secreti si au efect antinfamator. Apele sulfuroase au efect antseptc, antinfamator si
excitant. Apele cloruro-sodice produc hiperemie cu cresterea secretei, fuidizarea secretei si efect antinfamator.
Irigatile vaginale- isi datoreaza efectul compozitei chimice, concentratei si temperatura. Cele mai folosite ape sunt cele
cloruro-sodice, iodurate, alcaline, sulfuroase si oligominerale.
Efectul irigatilor- se elimina secreti patologice, are efect infamator in afectuni utero-ovariene.
Irigati intestnale- actoneaza asupra colonului, se folosesc canttat mari de apa 15-30 l de apa adm cu ajutorul unui dispozitv
numit entero-cliner. Avem efecte locale si generale, cele locale sunt de indepartarea produselor patologice si modifcarea
motlitati colonului, efectele generale se datoreaza apei si sarurilor rezorbite in organism care modifca echilibrul
hidroelectrolitc infuentand reactvitatea lui.
Se folosesc ape clorurosodice, hipotone, sulfuroase.
Injectile- exista injecti intramusculare cu ape minerale, sub aceasta forma se folosesc ape sulfuroase care se fac injecti
subcutanate pt afectuni alergice si reumatsm degeneratv. Daca se asociaza mai multe cai de adm efectul este mai amplu, mai
accentuat