DENISE ROBINS

O inim`
s`getat`
Traducerea [i adaptarea \n limba romn` de
VIRGIL F~G~DARU
ALCRIS
Capitolul 1
Cnd telefonul sun` \n timpul micului dejun din acea
diminea]` teribil` de aprilie [i Lucie s`ri \n picioare ro[ind,
sora ei vitreg`, Margaret, c`reia i se spunea Maggie \n familie,
[tiu c` s-a \ntmplat ceva. Cele dou` surori se aflau \n
buc`t`rie cu copiii, trecnd prin rutina zilnic` de a-i face s`
m`nnce bine, de a se comporta bine.
Pn` atunci, lui Margaret i se p`ruse c` sora ei era prea
palid` [i deprimat`. Observase desigur, plin` de team` c` \n
ultimul timp, Lucie era cam nelini[tit`. Nu era a[a de obicei.
Era genul de femeie calm` [i lini[tit`.
De ce, \ncepu Maggie, crezi c` acel telefon era pentru tine?
A[a... a[a am b`nuit... ezit` Lucie, apoi ie[i din buc`t`rie,
pentru a nu se observa c` ro[ise.
Maggie ridic` din umeri, apoi continu` s` se ocupe de
copii: Timothy avea [apte ani [i Angela trei. Maggie \i adora
pe cei doi, la fel [i pe so]ul ei, Dick, marinar, aflat acum pe un
vas undeva, prin Mediterana.
Ca mai toate femeile cu familie [i mijloace modeste de trai,
Margaret Callow era mereu ocupat`. Cu toate acestea, se
\ntreba ce ar trebui s` fac` pentru a veni \n ajutorul surorii
sale vitrege. Se sim]ea obligat` fa]` de Lucie, care renun]ase la
o carier` r`mnnd la Hove pentru a o ajuta s`-[i \ngrijeasc`
familia.
|n ultima sa scrisoare, Dick men]ionase c` era cazul ca
Lucie s` fie eliberat` de aceste sarcini. Nu c` ar fi fost cumva
for]at` s` r`mn` acolo, ca o prizonier`. Ea se oferise s`
renu]e la slujba de asistent` medical`, cnd Maggie fusese
operat`, cu un an \n urm`. Situa]ia fusese disperat` pe atunci.
Singura rezolvare fusese Lucie, pentru c` Maggie avusese
complica]ii dup` opera]ie.
De fapt, familia lui Maggie fusese singura \n care tr`ise cu
adev`rat Lucie, de la moartea p`rin]ilor.
Cndva, ea sim]ise c` \n inima ei era profund dedicat`
carierei de asistent` medical`. F`cuse cursurile la un mare
spital din Londra, dar la sfr[itul celui de al doilea an de
studiu, boala necru]`toare care o lovise pe Maggie, pusese
cap`t visurilor Luciei de a deveni asistent`. Trecuser`
unsprezece luni de cnd p`r`sise spitalul.
Dick [tia c` so]ia lui se \nzdr`venise [i putea avea grij` de
familie, f`r` probleme. Margaret [tia [i ea acest lucru. Dar nu
era \nc` preg`tit` pentru lovitura de diminea]`, pe care i-o
d`du Lucie cnd se \ntoarse de la telefon.
Margaret, care o cuno[tea foarte bine, citi o urm` de vin`,
dar [i de interes pe figura acesteia.
6 DENISE ROBINS
Ce este cu tine, Lucie? o \ntreb` ea privind-o lung.
Atunci, Lucie izbucni:
Maggie, telefonul a fost pentru mine. Mi s-a propus o
slujb`.
Maggie, care tocmai \nmuia o linguri]` \n g`lbenu[ul oului
micu]ei Angela, o sc`p` pe mas`. Feti]a o lu` repede [i \ncepu
s` bat` cu ea \n marginea mesei.
Lucie ad`ug`:
Nu ]i-am spus pn` n-am fost sigur` c` m` duc la
interviu, dar acum sunt.
Nu mai spune! exclam` Maggie, ai ]inut totul secret!
Dar nu se ab]inu s`-i zmbeasc` Luciei. Fata asta, c`ci a[a o
considera pe Lucie, pentru c` era cu zece ani mai tn`r` dect
Maggie, care ajunsese deja la treizeci de ani, ar`ta foarte
frumos cu chipul \mbujorat, luminos [i gura \n form` de
inimioar`. De obicei, era cam palid`. Nici nu se bronza prea
u[or. Fiind mioap`, purta ochelari cu lentile groase, din dosul
c`rora priveau doi ochi frumo[i, mai mult verzi dect alba[tri,
cu gene dese, a[a cum numai miopii au.
Lucie Reed era ceea ce se nume[te o femeie minion`. Avea
mi[c`ri rapide, precise [i gra]ioase.
Avea o talie sub]ire ca de viespe, principala atrac]ie a
trupului ei. Cu toate acestea, nu se putea afirma despre ea c`
este o fat` frumoas`, din cauza nasului crn [i a gurii cu buze
prea pline. Avea p`rul castaniu deschis, strns \ntr-un coc la
spate, ceea ce-i d`dea un aer u[or demodat.
O INIM~ S~GETAT~ 7
F`r` ochelari, ar`ta ca o [col`ri]`, total diferit` de sora ei
vitreg`, care era mic` [i dolofan`, avnd deja un aer de
matroan`.
Lucie i se adres`, u[or vinovat`.
Mi-e greu s`-]i spun, dar va trebui s` v` p`r`sesc pe \nti
mai, draga mea Maggie. Dac` interviul se va desf`[ura bine, nu
v`d de ce n-a[ face-o.
O dat` micul dejun terminat, Maggie trimise copiii \n
gr`dina din spatele casei [i-[i aprinse o ]igar`, \n timp ce Lucie
\[i continu` confesiunea.
Inten]ionase s` nu-i p`r`seasc` pn` la sfr[itul anului,
\ncepu ea, dar mai apoi sim]ise c` nu mai este atta nevoie de
ea [i c` putea s`-[i ia o slujb`, s` aib` o via]` separat` de a lor.
Nu mai suporta s` depind` de Maggie [i Dick, de[i era
con[tient` c` ajutorul ei le era de mare pre].
Lucie realizase c` nu suporta s` se \ntoarc` la spital;
\n]elegea c` nu avea o voca]ie special` pentru aceast` meserie,
dar, dup` un an de absen]`, aflase c` fostele ei colege erau
acum instalate pe posturile lor [i c` trebuia s` re\nceap`
cursurile cu alte tinere.
Apoi v`zuse un anun] \ntr-un ziar local, unde scria c`
[coala de b`ie]i Keynwood avea nevoie de o intendent` cu
ceva experien]` medical` [i c` postul era vacant de la \nti
mai.
Maggie o ascult` cu aten]ie.
Keynwood! exclam` ea. Nat Randall nu preda acolo?
Lucie ro[i violent.
8 DENISE ROBINS
A[a este. Probabil se mai afl` acolo. F`cea parte din
consiliul profesoral.
}i-ai pierdut min]ile, Lucie? Am crezut c` ultima
persoan` din lume pe care vrei s-o vezi este Nat!
Lucie \[i ]inea privirea asupra c`nii cu ceai, din fa]`. Avea o
stare de nervi destul de puternic`, explicabil` de fapt.
Ce mult se \n[ela Maggie! Nat nu era ultima persoan` din
lume pe care voia s-o vad`, ci singura. De cum v`zuse anun]ul
din ziar, sim]ise c`-[i pierde min]ile, c` nu se mai poate
concentra. Numele lui Nat \i trezise attea amintiri!
Cred c-ai uitat de aventura cu el, altfel n-ai fi optat pentru
slujba aceea, observ` sora ei vitreg`.
Lucie trase aer \n piept. Nici asta nu era adev`rat. Nu uitase
aventura, cum \i spunea ea: \n timp ce scria scrisoarea c`tre
directorul [colii, inima \ncepu s`-i bat` necontrolat numai la
gndul va fi sub acela[i acoperi[ cu Nat... \l va vedea din nou...
vor respira acela[i aer... \i va auzi vocea... abia acum realiz` ct
\l dorea \napoi \n via]a ei.
|[i f`cuse datoria fa]` de sora ei, Dick [i copii, dar via]a
monoton` din familia lor n-o mai satisf`cea [i sim]ea c`
irose[te acei doi ani de experien]` de la [coala de asistente, pe
care o putea pune \n slujba copiilor de la Keynwood, unde
putea c[tiga [i ceva bani. Nepotul ei mergea deja la [coal`, iar
Maggie se putea descurca doar cu Angela.
Lucie suferise dintotdeauna din cauz` c` era o persoan`
prea inimoas`. Amintirea lui Nat [i a dragostei lor din vara
trecut` \i reveni mai viu \n minte. De ce oare dintre toate
O INIM~ S~GETAT~ 9
femeile din lume tocmai ea se \ndr`gostise de Nat? Nat, care
era un tn`r mult prea dur pentru vrsta lui. Dar \ncnt`tor,
\ntr-un fel anume... P`rea c` poate s` cucereasc` pe oricine
imediat dup` ce saluta... ar`ta bine, era iste], profesor de
istorie [i englez` la acest liceu. Avea un fel anume de a face o
femeie s` se simt` important` pentru el. Nu mai conta c` acest
lucru nu era real. Farmecul lui, se gndi Lucie, era ca un
magnet care atr`gea pe oricine \ntr-un mod irezistibil.
Se cunoscuser` la Brighton, la dans. Dup` prima privire a
lui Nat [i primul dans, Lucie [tiuse c` era fata din My fair
lady... ar fi putut dansa ... toat` noaptea....cu el.
Dar \n timp, chiar cnd lucrurile p`reau c` merg bine \ntre
ei, Nat avea obiceiul de a disp`rea brusc f`r` a o vorb`. Atunci,
Lucie sim]ea ca [i cum ar fi fost aruncat` afar` \n frig [i l`sat`
s` \nghe]e.
Nu mai [tia nimic de el, de vreo nou` luni. Dar acum, aflat`
\n buc`t`ria lui Maggie, i se p`ru c`-i aude glasul, spunndu-i:
Mai sun`-m` cnd [i cnd, Santa Lucia...[i cnd voi putea,
voi veni s` te scot undeva...\mi place cum dansezi; este o
schimbare att de pl`cut` dup` ce auzi zile \ntregi zbieretele
pu[tilor...
El o numise Santa Lucia, nume la care nu se mai gndise
nimeni altcineva, iar ea, considernd c` i se potrive[te,
\ncepuse s` rd`.
Era o tn`r` inocent`, prea inocent` pentru a putea atrage
pentru prea mult timp aten]ia unui b`rbat ca Nat. Ar fi vrut ca
el s` existe doar pentru ea...
10 DENISE ROBINS
De fapt, \ntre ei nu fusese nimic concret. O scosese de
cteva ori \n ora[. Atunci, ei i se p`ruse c` rela]ia lor \ncepe s`
intre pe f`ga[. Ea, care nu fusese \ndr`gostit` pn` atunci, afl`
cum era s` \ncepi s` sim]i fiori, doar [tiind c` b`rbatul iubit te
invita \n ora[. Cum era s` sim]i c` te pierzi \n ochii lui, sau
atunci cnd el \]i declar` c` e[ti cea mai frumoas` minion` din
via]a lui...
Atta doar, apoi disp`ruse. Poate nu [tiuse niciodat` ce
efect avuseser` vorbele lui asupra ei.
Iar acum, Maggie o bombarda cu \ntreb`ri. Lucie \ncerc` s`
nu se mai gndeasc` la Nat, [i s`-i explice surorii sale vitrege
ce voia s` afle.
Lucie avea aproape dou`zeci [i trei de ani [i sim]ea c`
[coala din Keynwood era exact ceea ce-i trebuia atunci.
O prieten` a ei fusese profesoar` la aceast` [coal` [i
\ncepuse cu patru lire pe s`pt`mn`, iar acum avea [ase. Nu
era prea r`u dac` ne gndim c` existau [i acele minunate
vacan]e, a[a c` se gr`bise s`-i spun` lui Maggie:
Atunci, pot veni s` te mai ajut cu Tim [i Angela. Ai nevoie
de mine vara, cnd Dick este plecat.
|i vei spune directorului c` e[ti prieten` cu Nat?
Lucie \[i mu[c` buzele.
O s` v`d...
Vara trecut` fusese cu Nat la Keynwood, la o manifestare
sportiv`. Atunci \l cunoscuse pe Hugh Friern [i-l pl`cuse. Nat
\l l`uda c` este un tip formidabil; dar ea nu era sigur` acum c`
era cazul s` men]ioneze \n fa]a lui prietenia cu Nat.
O INIM~ S~GETAT~ 11
Maggie o privea cu mult interes [i sim]ea c` Lucie este
\ncurcat`, dup` felul \n care \[i ridicase b`rbia [i strngea din
buze. Era o fat` \nc`p`]nat`, \n ciuda aparentei blnde]i. Era
plin` de caracter, sem`na mult cu tat`l lor.
Mi se pare ciudat c` vrei s` reiei leg`tura cu Nat Randall,
observ` Maggie.
Aceasta \i atrase un torent de vorbe din partea Luciei. Ea
afirma cu t`rie c` nu avusese o aventur` cu Nat. Fuseser` doar
buni prieteni. Nat o s`rutase o singur` dat` cnd dansaser`.
Maggie nu [tia nimic, [i nu trebuia s` se pronun]e ....
Dar ai fost \ndr`gostit` de el [i ai suferit foarte mult dup`
ce v-a]i desp`r]it. Nu [tiu asta? exclam` Margaret.
Lucie \[i scoase ochelarii [i le [terse lentilele. Clipi din
genele sale lungi [i admise c`-i p`sase cam mult de Nat, poate
mai mult dect voise s` admit`.
De fapt, este problema ta, Lucie! exclamase Maggie. Dar
a fost un b`rbat neserios.
Lucie nu era de acord.
Ar fi absurd, zise Lucie, ca un b`rbat s` cear` \n c`s`torie
fiecare fat` cu care iese de cteva ori. Sau poate nu am fost eu
cea aleas`...
Lucie \i aminti lui Maggie de Martha, o fost` coleg` de
[coal`, care era mereu cu capul \n nori [i se \ndr`gostea foarte
repede. Martha spunea c` o fat` trebuie s` aib` curaj, s` fac`
ea primul pas, s`-i declare b`rbatului c`-l iube[te. Iar acum,
Lucie se ducea la Keynwood Hall s` ob]in` o slujb` [i s`-l
prind` \n mreje pe Nat.
Maggie pufni \n rs.
12 DENISE ROBINS
Lucie, draga mea, e[ti o ciudat`! Uneori e[ti mult prea
retras`, dar Dick sus]ine c` e[ti genul care nu se las` pn` nu
ob]ine ce vrea.
Lucie \ncepu s` rd`. Apoi redeveni serioas`. Nu ob]inuse
ceea ce dorea, din nefericire.
Dup` ce Nat disp`ruse din via]a ei, \[i dorise cu disperare
s` se fi comportat ca Martha, care se \ndr`gostise de un tip de
la Foreign Office, Guy Traill. Acesta fusese trimis \n Sudan, [i
Marta ajunsese la Khartoum, dovedind c` [tie ce vrea. {i \ntr-
adev`r, se \ntorsese cu inelul de logodn` pe deget.
Pe moment, Lucie \nchise ochii [i \n locul buc`t`riei
\nsorite, cu vasele nesp`late a[a cum le l`saser` copiii, v`zu
chipul lui Nat. Acea figur` extrem de frumoas`, trupul
sculptural. |[i aminti o sear` cnd, aducnd-o acas`, o s`rutase
la desp`r]ire.
|mi placi mult, Lucie, [i cred c` m` voi \ndr`gosti de tine.
Oare din cauz` c` nu voia s` se \nsoare disp`ruse din via]a ei?
Lucie nu [tia. Dar era sigur` c` via]a o ducea \napoi, spre Nat.
Trebuie s`-l fac s` se \ndr`gosteasc` de mine, \[i spuse ea.
S`-i simt din nou s`rut`rile... s` uit nop]ile \n care am plns
pn` \n zori pentru c` el nu mai suna...Nat devenise o obsesie
pentru ea.
Se retrase \n camera ei, repro[ndu-[i c` nu apucase s` fac`
ordine. Trebuia s` \ncerce s` fie mai ordonat`. |[i aminti c` [i
la spital una dintre asistente o criticase pentru dezordine.
Se a[ez` \n genunchi, trase un ultimul sertar de jos [i g`si
o cutie. |n cutie, avea mai multe amintiri din acea lung` var`
O INIM~ S~GETAT~ 13
din Sussex cnd ie[ise foarte des cu Nat. V`zu un diapozitiv \n
care se aflau \ntr-o barc` pe un lac. Nat era \n [ort.
Ea fusese extrem de fericit`; Nat \ncercase s-o \nve]e s`
vsleasc` [i rsese de eforturile depuse de ea. Mai apoi se
a[ezaser` la umbra unui copac, unde mncaser` cire[e. |[i
aminti cum se aplecase spre ea, \i atinsese buzele cu degetul,
[i-i [optise:
Ai gura ca o cirea[` coapt`, Lucie. Ai chip de copil... este
o combina]ie \ncnt`toare...
Cuvintele murmurate de el o \nfioraser` [i se trezise ca
dup` o vraj`.
Mai scotoci prin cutia ei cu comori; g`si o pisicu]` de
por]elan, pe care i-o cump`rase Nat, v`znd c`-i pl`cuse mult.
Un buchet de violete uscate, p`strate pentru c` fuseser`
d`ruite de el. Un program de teatru...
Am p`strat tot de la el... se gndi. Dar voi fi din nou cu el.
O, Nat, iube[te-m` [i nu m` mai p`r`si de data asta!
14 DENISE ROBINS
Capitolul 2
Keynwood Hall fusese cndva o reziden]` \n stil georgian,
mult rvnit`, dar dup` ce devenise [coal`, lucrurile se mai
schimbaser`. Cu toate acestea, era \nc` o construc]ie
interesant`.
|n acea dup` amiaz` de aprilie, Lucie sosise de la gara
Horsham [i \ncerca s` se concentreze asupra faptului c`
optase pentru aceast` slujb` [i c` fusese chemat` la interviu,
unde trebuia s` fac` o impresie foarte bun` pentru a fi
angajat`.
Iar acum trebuia s` apar` \n fa]a directorului [colii, domnul
Friern. Dar se gndea mai mult la Nat [i la zilele petrecute
al`turi de el, cu zece luni \n urm`. Era foarte emo]ionat`
pentru c` se afla \n locul \n care lucra el. Ar fi fost o grea
lovitur` s` afle c` Nat se mutase la alt` [coal`.
Locul avea un aer p`r`sit. Mult` t`cere, nu mai era nici un
copil \n [coal`, to]i plecaser` acas`.
Un gr`dinar t`ia iarba \n fa]a biroului directorului. Lucie
v`zu florile viu colorate cu capetele sc`ldate \n soare.
Keynwood nu era o [coal` prea grozav`, dar se f`cuser`
promisiuni de \mbun`t`]ire.
Sun` la intrare [i avu emo]ii, spernd c` ar`ta bine, c` va fi
pl`cut` de domnul Friern.
Discutase \n contradictoriu cu Maggie \n privin]a hainelor.
Era o zi cald` [i Maggie \i sugerase o rochie \nflorat` cu jachet`,
dar ea alesese o bluz` de jerse gri, cu fust` alb` [i p`l`rie
asortat`. Voia neap`rat s` aib` un aer studiat, iar ochelarii s`-l
conving` pe domnul Friern c` era persoana potrivit`.
Clopo]elul sun` mult [i dup` ce-[i pierdu r`bdarea, u[a fu
deschis` de o fat` \nalt` [i slab`, \mbr`cat` \n pantaloni verde
\nchis. P`rul ro[cat \i era piept`nat spre spate, avea ochii mari,
alba[tri. Ar fi fost chiar frumoas` dac` n-ar fi avut buzele prea
sub]iri [i n-ar fi fost prea tras` la fa]`, ceea ce-i d`dea, cum
spunea Shakespeare, un aer h`mesit. Vocea \i era cam strident`.
Da? zise fata privind-o lung.
Lucie se sim]i dintr-o dat` nervoas`. Morm`i c` se numea
Reed [i c` venise la interviu cu directorul [colii.
|n ochii aceia alba[tri, t`io[i se v`zu un lic`r. Fata cea \nalt`
ridic` din umeri [i-i f`cu loc s` treac`.
Nu [tiu nimic de tine, poate [tie tata. Eu sunt Barbara
Friern.
Da, Lucie \[i aminti c-o mai cunoscuse vara trecut`. Nat i-o
ar`tase [i-i spusese c` toat` lumea o poreclise Barbie. Era o
tn`r` egoist`, o amenin]are pentru to]i b`rba]ii.
16 DENISE ROBINS
Nat mai spusese c` lui nu-i pl`cea. Barbie avea dou`zeci [i
patru de ani [i trebuia s` se m`rite. Nu avusese un pretendent
real pn` atunci a[a c` era o amenin]are pentru to]i b`rba]ii.
Lucra undeva ca secretar`, parc` la Geneva. Dar cnd [coala se
extinsese, p`rin]ii o rugaser` s` r`mn` la Keynwood, s`-i
ajute.
A[teapt` aici, te rog, m` duc s`-l caut pe tata, zise ea [i o
l`s` singur` pe Lucie.
Lucie \ncepu s` se simt` a[a cum se sim]eau probabil, to]i
b`ie]ii care veneau s` se \nscrie aici; nervoas`. Se uit` la biroul
mare, scaunul directorial, la lucr`rile de pe birou. Pe pere]i se
aflau cteva litografii [i fotografii ale unor b`ie]i de diferite
vrste, grupuri de fotbali[ti, de juc`tori de crichet.
Aten]ia \i fu atras` \n mod special de o fotografie cu cadru
din piele din care-i zmbea...Barbara, frumoas` [i zmbitoare,
\mbr`cat` \ntr-o rochie de sear`. |n fotografie mai ap`rea o
femeie cam slab`; probabil era doamna Friern.
Atunci se deschise u[a. Intr` directorul. Lucie se ridic`.
V`zu un b`rbat slab, cu chelie [i ochelari cu lentile groase. Era
un b`rbat lipsit de farmec, pe care Lucie, f`r` s` [tie de ce, \l
asocie tipului sportiv. El o salut` cordial.
Sunte]i, miss Reed?
Avea o voce pl`cut`, \[i spuse Lucie. Ea observ` c` Friern
n-o recunoscuse.
B`rbatul se a[ez` \n scaunul s`u comod [i \mpinse absent
tot ce se afla pe birou hrtii, fotografii, c`limar`, c`r]i, apoi \[i
drese glasul, clipi de multe ori ca omul care are multe pe cap.
O INIM~ S~GETAT~ 17
Sunt foarte ocupat, se scuz` el. Chiar cnd nu sunt copiii
aici, nu po]i avea o clip` liber`.
|mi imaginez, zise Lucie.
Bine, s` vedem despre ce este vorba. Mi-ai spus la telefon
c` ai dou`zeci [i doi de ani, miss Reed, mi s-a p`rut c` e[ti
prea tn`r` [i nu [tiu cum se face c` ai petrecut deja doi ani
\ntr-un spital. Vei lucra sub controlul so]iei mele, care a fost
asistent` pe front.
Lucie \ncuviin]a, cu toate acestea nu se gndea dect cum
s`-l \ntrebe dac` Nat mai preda istoria [i engleza la aceast`
[coal`.
Ai ceva experien]` medical`, presupun... zise Friern.
Lucie \l asigur` c` a[a era, c` era o persoan` serioas`, care
se mai ocupase de copii, att la spital ct [i acas`, [i avu
impresia c` l-a convins, pentru c` omul \ncepu s`-i spun`
care-i erau \ndatoririle.
Stella, so]ia lui, ar fi trebuit s` discute cu ea, dar era plecat`
dou` zile la mama ei, care era cam bolnav`. Trebuia s`
angajeze imediat o persoan` care s` se ocupe de [coal`. Cea
pe care o a[teptaser` pn` \n ultimul moment anun]ase prea
trziu c` nu mai poate veni, iar el dorea ca toate problemele
legate de angajarea personalului s` fie rezolvate \nainte de
\nceperea trimestrului.
Nu-i pl`cea s` schimbe personalul, a[a \i spuse. Lucie va
trebui s` aib` grij` de felul \n care se \mbr`cau copiii, de masa
lor, de starea lor de cur`]enie. Va trebui s` acorde o aten]ie
special` celor de [apte [i opt ani. Va fi ocupat` de diminea]a
18 DENISE ROBINS
devreme pn` seara, pe la [apte. Va lua micul dejun [i masa
de prnz cu copiii, iar cina \n salonul privat al familiei Friern
cu restul personalului.
Dorim ca personalul s` se simt` aici ca \n familie, zise
Friern zmbindu-i de parc` ar fi vrut s-o asigure c` a[a era.
Mai discut` [i alte probleme cu ea, \n privin]a verific`rii
st`rii de s`n`tate a b`ie]ilor, a repar`rii hainelor acestora. Avea
duminica liber` [i \nc` o dup`-amiaz` pe s`pt`mn`. Salariul
era dou` sute de lire pe an, pentru \nceput.
Dorin]a mea ar fi s` preiei din mers cam toate sarcinile
so]iei mele, pentru ca ea s` se poat` ocupa de predare.
Lucie \ncuviin]`.
Sunt sigur` c` voi reu[i, domnule Friern, zise ea.
|n acest caz, dac` referin]ele \]i sunt bune... te voi angaja
pentru \nceput de prob`, un trimestru. B`nuiesc c` e[ti o
tn`r` calm` [i lini[tit`, c`-]i plac copiii. Avem mul]i profesori
buni aici, \ncepnd cu miss Day, care pred` geografia. Limbile
str`ine sunt asigurate de Geoffrey Mallow, Nat Randall pred`
istoria [i engleza, iar eu matematica [i [tiin]ele.
Lucie sim]i cum inima \ncepe s`-i bat` necontrolat, la auzul
numelui att de drag. A[adar, Nat era \nc` aici!
Ce va spune cnd va afla c` este noua intendent` a [colii?
Poate va fi uimit, dar [i fericit. Iar domnul Friern se pare c` o
angaja cu adev`rat, pentru c` \i ceru s`-i fac` primele rapoarte
la \nti mai. Dar pn` atunci, \i ceruse referin]e
corespunz`toare.
O INIM~ S~GETAT~ 19
Lucie men]ion` numele cumnatului ei [i rangul pe care-l
de]inea acesta \n marin`, [i pe vicarul bisericii unde se ducea
mereu cu Maggie. {i nu se putu ab]ine s` nu adauge:
De fapt, domnul Randall m` cunoa[te; [i pe sora mea.
L-am cunoscut la o manifestare sportiv` anul trecut.
Directorul \nclin` din cap.
Foarte bine! So]ia mea abia a[teapt` s` te cunoasc`!
Lucie se ridic`. Din p`cate, la plecarea de acas` nu fusese
atent` la perechea de ochelari pe care o luase; ace[tia \l
alunecar` de pe nas [i c`zur`. V`zu cum directorul o prive[te
cu \ndoial`.
|i lu` repede [i-i a[ez` la loc pe nas. Friern nu mai zise
nimic \n afar` de faptul c` fiica lui trebuia s-o conduc`, s`-i
arate [coala.
Lucie \i mul]umi [i peste cteva momente se \ndrepta cu
Barbie spre cealalt` arip` a [colii, pe coridoarele bine lustruite
cu cear`, apoi urcar` [i la dormitoarele cu cte [ase paturi.
Lucie observ` c` Barbie era cam plicitisit` de [coal` [i de
tot ce avea de f`cut, a[a c` realiz` imediat c` nu-[i va putea
face o prieten` din ea. Dar nu-i p`sa. Nu-i p`sa dect de Nat,
care preda \n aceast` [coal`.
Dup` ce v`zur` [i sala de sport, du[urile [i b`ile, apoi \[i
v`zu [i propria camer` \n care constat` cu bucurie c` avea [i
un radiator, \ndr`zni s` se laude cu faptul c`-l cuno[tea pe
Randall.
Barbie o privi dintr-o dat` cu interes.
20 DENISE ROBINS
|l cuno[ti pe faimosul Nat?
Faimos? \ntreb` Lucie. Prin ce?
Este un b`rbat fascinant, inteligent.
Lucie constat` c` disperare c` ajunsese prea trziu,
pentru c` Barbie era \ndr`gostit` de Nat. Imediat n-o mai
suport`, sim]indu-se geloas`. Se \ntreb` dac` Nat o iubea pe
Barbara.
Dup` ce vizitaser` [coala [i Lucie ar fi vrut s` ia un
autobuz pn` la gara Horsham, s` economiseasc` ni[te bani,
ap`ru o ma[in` sport [i un tn`r cobor\ zmbindu-i cu
prietenie.
Miss Friern zise:
Ce caut` aici? Apoi, \i spuse Luciei: este Geoffrey Mallow,
unul dintre profesori.
Lucie \[i aminti c` Friern \l men]ionase, spunnd doar
lucruri bune despre el, mai ales c` juca crichet.
Ce te aduce pe aici, Geoff? \l \ntreb` Barbie.
Am ni[te probleme cu tat`l t`u. Tocmai m-am \ntors din
Alpi, am g`sit ni[te specimene fabuloase acolo.
Te-ai bronzat grozav! remarc` Barbie.
El \i arunc` o privire nedumerit` Luciei [i Barbie i-o
prezent`:
Miss Reed este viitoarea noastr` intendent`.
Mallow d`du mna cu ea, timp \n care Lucie \l examin`
rapid; era un tn`r foarte hot`rt, care p`rea s` [tie ce vrea, cu
o statur` atletic`, tr`s`turi comune, dar nu urte. Poate
maxilarele \i erau prea proeminente. Dar avea ni[te ochi
O INIM~ S~GETAT~ 21
minuna]i de culoarea castanei [i un fel de a te p`trunde cu
privirea pn` \n adncul sufletului. Dup` ce le salut`, el plec`
imediat, iar Barbara nu se ab]inu de la comentarii:
Geoff este burlac convins; pasionat doar de flor` [i faun`,
femeile nu-l intereseaz`.
Are privirea unui om bun, remarc` Lucie.
Bun`tatea lui m` plictise[te.
Da, probabil te intereseaz` b`rba]ii de genul lui Nat, se
gndi Lucie.
Dar cnd vru s-o \ntrebe pe Barbie de sta]ia de autobuz, \l
auzir` pe Mallow:
Miss Reed?
Da? r`spunse ea surprins`.
Directorul mi-a spus c` trebuie s` prinde]i trenul. V` voi
conduce eu, dac` m` a[tepta]i pu]in s` discut cu el. |ncotro?
Hove, r`spunse Lucie.
Este \n direc]ie opus`! P`cat c` nu v` pot duce pn`
acas`!
Nu conteaz`, r`spunse Lucie. Este bine dac` m` pute]i
duce la gar`.
R`mas` singur` s`-l a[tepte pe Mallow, Lucie \ncepu s`
studieze fotografiile ag`]ate pe pere]ii holului [i deodat` g`si
ceea ce c`uta: Nat \n mijlocul unui grup de elevi, cu bra]ele
strnse la piept.
Inima Luciei \ncepu s` bat` necontrolat, la vederea
chipului acela frumos, ale c`rui buze zmbeau a[a cum
numai ele [tiau s-o fac`. Deodat`, Lucie nu mai [tiu dac`
22 DENISE ROBINS
f`cuse o nebunie s` vin` pn` aici s` se \nconjoare din nou
de vraja lui sau era foarte fericit` c` Nat va reintra \n via]a ei.
Oare era apropiat de Barbara Friern? Lucie \[i aminti c` la
\nceputul prieteniei ei cu Nat, Barbie se afla la Geneva, unde
lucra ca secretar`...
Auzi zgomotul f`cut de motorul unei ma[ini [i se \ndrept`
spre Mallow, care o a[tepta cu motorul pornit.
Scuze, n-am [tiut c` vei termina att de repede, zise ea.
Nu-]i face probleme, nu este cazul s` te scuzi, r`spunse
Geoffrey.
Imediat ce ie[ir` din [coal`, Lucie \i spuse c` era fericit` s`
aib` o slujb` chiar aici.
M` surprinde, zise Geoff.
De ce?
Pentru c` pari foarte tn`r`. Dar asta nu \nseamn` c` m`
\ndoiesc \n privin]a calific`rii tale!
{i domnul Friern spunea cam tot a[a ceva.. dar vorbe[te-mi
despre restul personalului, domnule Mallow, \l rug` ea.
Sunt pl`cu]i cu to]ii, zise el cam indiferent. Apoi,
continund drumul, \ncepur` s` discute mai liber
Via]a \n comun, a[a cum este aici, nu este \ntotdeauna
simpl`, i se confes` Mallow. Po]i fi imediat \nregimentat
precum [colarii, pierzndu-]i individualitatea, lucru regretabil.
Via]a pe cont propriu este mai interesant`. De aceea, prefer s`
plec singur \n vacan]`.
|n]eleg, zise Lucie, voi face la fel.
Mallow o privi lung.
O INIM~ S~GETAT~ 23
Va trebui s` lup]i pentru asta. |ntotdeauna va exista cte
cineva care va vrea s` te includ` \n via]a [i preocup`rile sale [i
este greu s` scapi f`r` s` fii dur sau prost crescut. Eu nu sunt
prea iubit pe aici, pentru c`-mi place s` fiu de capul meu. Sunt
pasionat de speciile rare de orhidee, sau altele de acest gen.
Nu c` nu mi-ar pl`cea teatrul, din cnd \n cnd. Numai c`
nu-mi place s` fiu dus cu de-a sila acolo.
Nu-]i place s` ai prieteni? se aventur` Lucie.
Prietenii mei sunt din fara [colii; [tiu c` nu sun` bine, dar
a[a este.
Nici directoarea adjunct` nu este mai pl`cut`?
A, da, miss Day. Berryl Day. |i spunem Berry. Este o
femeie de treab` \n general, dar face parte din multe societ`]i
[i secte [i te va trage dup` ea dac` nu opui rezisten]` la timp.
Nu m` speria! exclam` Lucie.
Apoi, desigur, nu rezist` [i pronun]` numele lui Randall.
Mallow \nclin` din cap, [i nu mai scoase o vorb` dup`
aceea, iar ei nu-i fu greu s` \n]eleag` c` Nat nu-i pl`cea. Nat
era un extrovertit, total diferit de cel de lng` ea.
Cnd ajunser` la gar` ea \i mul]umi, el \i dori noroc [i \[i
luar` r`mas bun pn` la \nti mai.
Lucie urc` \n trenul de Hove [i uit` de el.
***
Cnd Stella Friern se \ntoarse la Keynwood, so]ul ei o
inform` cu mndrie c` angajase o nou` intendent`.
24 DENISE ROBINS
Sco]ndu-[i e[arfa, ea \[i privi lung so]ul, cu \ngrijorare:
Nu crezi c` este cam riscant c-ai angajat-o f`r` mine?
Directorul, care-[i ridicase privirea de pe scrisoarea pe care
o scria unui p`rinte cam dificil, explod` imediat:
Chiar nu \n]eleg de ce ar trebui s` te consult! M`
consider un bun psiholog.
Stella strnse din buze. El pufni dispre]uitor; \n]elegea
prea bine ce voia s` spun` ea prin acel gest. }inea mult la
Stella [i erau c`s`tori]i de dou`zeci [i cinci de ani. Ea era cu
cinci ani mai mare. Era o femeie inteligent`, lucru pe care-l
apreciase mult la ea, muncea cu toat` convingerea, uneori
chiar exagernd pentru aceast` [coal`, ceea ce o f`cea s` fie
cam nervoas`.
|n opinia lui Friern cei ce lucreaz` cu tineretul nu trebuie
s` fie nervo[i, s`-[i piard` cump`tul prea u[or, pentru c`
astfel cad ]int` foarte u[or curselor pe care i le pot \ntinde
ace[tia.
Stella nu fusese niciodat` o femeie frumoas`, doar
dr`gu]` poate [i avusese un p`r minunat, mo[tenit de fiica
lor Barbie. Dar acum, p`rul nu mai era att de \ngrijit ca
\nainte, tenul i se cam ofilise, nu mai [tia s` se \mbrace.
Devenise ceea ce el n-ar fi vrut ca ea s` fie vreodat`: o femeie
dificil`. Dar pentru c` era un om bun \ncerca s` se \n]eleag`
cu ea [i f`cea acelea[i eforturi [i cu fiica lor. Barbie avea
frumuse]ea [i vioiciunea care acum \i lipseau mamei sale, dar
era egoist` [i dur`.
O INIM~ S~GETAT~ 25
Lucie Reed este o tn`r` deosebit`, foarte dr`gu]`.
Ce vrst` are?
Cam tn`r`, zise Friern, evitnd privirea nevestei
amintindu-[i c` Lucie era aproape un copil, dar se va
descurca. Are referin]e foarte bune [i nu cred c` va ie[i din
cuvntul t`u, Stella.
Ei, bine c` am rezolvat [i problema asta! exclam` Stella,
v`dit u[urat`.
Stella porni s`-[i caute fiica. |mp`rt`[ea \n secret convin-
gerea so]ului ei c` Barbie era o problem`, o dezam`gire [i o
amenin]are a lini[tii lor iar ea [tia [i din ce cauz`: Nat Randall
era aici.
O g`si pe Barbie \n dormitor [i o \ntreb` dac` o cunoscuse
pe noua intendent` angajat` de Friern.
Barbie \ncuviin]` c`scnd plictisit` [i-i spuse c` era o
individ` insignifiant`, cu figur` de copil.
O, draga mea! exclam` Stella, sper c` tat`l t`u [tie ce
face! De fapt, el nu se pricepe la femei. Trebuia s` m` a[tepte.
Nu-]i va face probleme, mam`, este o tip` comun`. |l
cunoa[te pe Nat, mai ad`ug` ea.
Nu-mi spune c` este vreo iubit` de-a lui! \ncepu Stella
Friern.
|n mod sigur nu este. Nu este o femeie atr`g`toare, zise
Barbie [i ie[i din \nc`pere.
***
26 DENISE ROBINS
Seara, cnd lu` cina cu Maggie, Lucie \[i aminti de Mallow.
Abia acum, dup` ce culcaser` copiii puteau s` mai discute [i ele.
Pare interesant ce-mi spui, se entuziasm` Maggie.
O, nu, deloc, o dezam`gi Lucie, cu Nat acolo nu m`
poate interesa Mallow.
Maggie f`cu o grimas`.
Este via]a ta, Lucie, dar te previn c` va trebui s` fii foarte
atent` dac` vei locui sub acela[i acoperi[ cu un b`rbat de care
ai fost \ndr`gostit`.
Lucie nu se temea, abia a[tepta s`-l vad` din nou.
O s` m` descurc. Mallow mi-a dat [i el cteva indica]ii.
Oricum, Nat va deveni sclavul meu mai repede dect \]i
imaginezi.
Maggie pufni \n rs.
Lucie, draga mea, tu nu e[ti genul de femeie care s` fure
min]ile unui b`rbat.
Atunci... o s` m` schimb!
|]i urez mult noroc, draga mea!
Mult noroc! O s` am nevoie de el, se gndi Lucie.
Cnd veni [i ziua \n care \ncepu noua slujb`, Lucie era
foarte \ncrez`toare.
|[i p`r`sise cu inima strns` nepo]ii, care o rugar` cu
lacrimi \n ochi s` nu plece. Maggie se descurcase; g`sise deja
o tn`r` nem]oaic` numit` Brunhilda, care s-o ajute la
gospod`rie. Surorile se s`rutar` la desp`r]ire, iar Maggie f`cu
glume despre un eventual inel de logodn` cu care se va
\ntoarce Lucie \n prima vacan]`.
O INIM~ S~GETAT~ 27
Ajunse la timp la [coal`, pe o ploaie cineasc`. Gr`dina nu
mai era la fel de frumoas` [i cl`direa avea un aer pustiu.
De aceast` dat` Lucie fu invitat` s` intre de c`tre o
servitoare \ntr-o salopet`. Anna avea nou`sprezece ani, p`rul
lung pn` la umeri [i dou` pasiuni: b`rba]ii [i dansul.
Acum, Keynwood era ca un viespar plin de activitate. Mai
erau dou` zile pn` cnd p`rin]ii \[i aduceau odraslele.
Dup` sosirea ei, femeile de serviciu \ncetar` m`turatul [i
sp`latul coridoarelor. Sosir` [i unii copii, ceva mai \nainte de
data programat`, iar Lucie, care vru s` observe cum
reac]ionau, observ` c` ace[tia \l \ndr`geau pe director. La fel
[i pe Geoffrey Mallow, cu care jucau crichet.
Lucie o cunoscu [i pe doamna Friern; o femeie \nalt`,
autoritar`, care-i va face probleme, se gndi ea imediat ce o v`zu.
A[a am f`cut [i vom face aici la Keynwood, obi[nuia ea s`
repete, timp \n care Lucie \n]elese c` nu va trebui s` aib`
ini]iative personale. Se interes` cu insisten]` de referin]ele
Luciei, apoi plec`, promi]nd c` vor relua discu]ia.
O aten]ie special` trebuia acordat` gemenilor Peter [i Paul
Graham, de opt ani. Erau ni[te copii foarte delica]i, cam
debili, c`rora Lucie trebuia s` le ia mereu temperatura, la cel
mai mic semn de boal`.
Vom fi foarte atente cu ei, dar nu-i vom cocolo[i, o
aten]ion` Stella.
Lucie \[i duse lucrurile \n camer` [i despachet`. La ora unu
era masa anun]at` de gong, or` la care \l va revedea pe Nat, se
gndi ea cu bucurie.
28 DENISE ROBINS
Privind pe fereastr`, o v`zu pe Barbie Friern, care se
\ndrepta spre terenurile de sport. Avea o pelerin`
transparent` [i o umbrel` cu buline. Era foarte elegant` [i
acum pe ploaie [i era bronzat` frumos.
Lucie renun]` la ochelari pe care-i puse \n suport, pentru
c` voia s` arate foarte bine, cnd se \ntlnea cu Nat.
Pe coridor se lovi pe Geoffrey Mallow, care mergea mereu
\n vitez`; el murmur` o scuz`, apoi se \ntoarse spre ea dup`
ce o dep`[i [i o \ntreb`:
Pot s` te ajut cu ceva?
Nu, mul]umesc, r`spunse Lucie, fericit` c` urma s`-l vad`
pe Nat.
Deodat`, v`zu un alt b`rbat care venea spre ea pe coridor cu o
serviet` \n mn`. Era Nat. Nat, a[a cum \l [tia ea atr`g`tor, elegant.
Nat! exclam` Lucie. El ridic` privirea. Lucie citi uimirea
din ochii lui. Apoi, ea care trebuia s` aib` mult` \ncredere de
sine, [i-o pierdu cu totul. E[ti surprins s` m` vezi?
Pu]in spus. Ce faci aici, Lucie?
Sunt noua intendent`.
Tu?
Da, eu.
Se privir` cteva clipe.
Indiferent ce gndea Nat Randall, Lucie \[i cam pierduse
curajul pentru c` el nu zmbea, nici m`car nu-i lu` mna. Iar
cnd \i vorbi, o f`cu pe un ton foarte rece:
M` tem c` nu prea \n]eleg...
Lucie \l \ntrerupse. |i explic` imediat cum citise ziarul,
v`zuse anun]ul [i se prezentase.
O INIM~ S~GETAT~ 29
Am crezut c` ai ajuns asistent`, zise Nat.
Ea se uit` nervoas` la u[`, fiindu-i team` c` va intra cineva.
|]i voi explica mai trziu.
|l v`zu cum \[i mu[c` buzele, dup` un obicei al lui. Lucie
\[i cam pierdu din entuziasm. Zile [i nop]i nu se gndise dect
la clipa asta.
Nu te bucuri s` m` vezi, Nat?
El o privi din nou cam \ncurcat, cu servieta \n mn`. Figura
lui nu avea expresie. Nu c` n-ar fi fost impresionat de re\ntl-
nirea cu Lucie, cu figura ei dr`g`la[`. Acum lucrau amndoi \n
acela[i loc. |ntr-un fel asta nu-i prea convenea. Mai precis, era
[ocat. Nu fusese niciodat` capabil s-o priveasc` pe Lucie Reed \n
ochii aceia cu gene lungi, f`r` a admite c` erau foarte frumo[i.
Nu putea s` nu citeasc` dragostea \n ochii ei. Se sim]ea flatat.
Sunt att de fericit c` te rev`d, Luce, c` nu [tiu ce s` mai
spun. Sper c` te vei sim]i bine aici. E[ti o femeie eficient`.
Eficient`? Ce vrei s` spui cu asta, Nat?
Vom avea ocazia s` discut`m mai trziu, acum m`
gr`besc, m` a[teapt` directorul \n biroul s`u.
Lucie \nghe]` cnd v`zu c` pleac` pur [i simplu f`r` alte
comentarii.
Era con[tient` c`-l iubea mai mult ca oricnd. Dar avea
sentimentul c`-l deranjase cumva, nu [tia prin ce, dar mai ales
prin sosirea aici.
|[i acoperi fa]a cu minile, dezn`d`jduit`.
Ar fi fost mai bine s` nu fi venit!
Stella Friern \ns`, o striga pe coridor:
Unde este intendenta? Am nevoie de ea! N-a v`zut-o nimeni?
30 DENISE ROBINS
Capitolul 3
Pentru o clip`, Lucie ezit` s` r`spund` la chemare,
dezam`git` peste m`sur`. Apoi reu[i s` se adune. Mndria o
f`cu s` ridice b`rbia, cu obrajii ro[ii de indignare, s` vrea s`
revin` la realitatea solicitant`. |[i luase o slujb` aici la
Keynwood. Foarte bine, va r`mne aici, indiferent prin ce va fi
nevoit` s` treac`. Nu se va tr\ umilit` \n vreun col], s`-[i
plng` de mil` c` Nat nu reac]ionase a[a cum ar fi vrut ea. |i
va ar`ta c` este o femeie puternic`; nu mai este fata timid`
care se pierdea la o simpl` privire a lui.
Str`b`tu coridorul unde o a[tepta doamna Friern cu un
teanc de ziare \n mn`. Figura ei acr` nu exprima nimic
bun.
Abia te-am g`sit, miss Reed. Este o zi foarte aglomerat`
pentru noi, am nevoie de ajutor.
Desigur, doamn` Friern.
Urmeaz`-m` la clasele mici. Acolo vom putea discuta. Am
uitat s` stabilesc orarul. {tii, cu boala asta a mamei, \mi este
foarte greu... s-au \nscris mul]i copii noi anul acesta...[i acest
lucru cere timp \n plus...
Lucie o urm` pe femeia aceea \nalt` la clasele mici.
Doamna Friern se a[ez` la catedr`, iar Lucie \i urm`ri
sfaturile cu privire la modul de \ntocmire a orarelor.
O ascult` cu mult` aten]ie. Ore fixe pentru du[, culcare, mese
[i verificarea st`rii de s`n`tate, toate acestea erau problemele ei.
Doamna Friern \ncepu s` le a[tearn` pe hrtie. Lucie trebuia s`
le afi[eze pe un panou care trebuia s` fie gata foarte repede.
Lucie se apuc` de treab`, dar nu-l putea da uit`rii pe Nat. |i
stricase totul. Nu se putea gndi dect la ceea ce citise \n
privirea lui, la felul rece \n care o primise. Era foarte nefericit`.
Cnd termin`, duse panoul la doamna Friern. Dar \nainte
de a intra auzi vocea lui Nat [i [tiu c` se afla acolo. |l g`si
zmbindu-i cu farmec insolent so]iei directorului; nu mai era
bulversat. |i zmbi chiar [i ei.
Regret c` nu e[ti de acord cu mine, Stella, zicea el.
Ce spusese oare Stella cu care nu putea s` fie de acord? {i-i
spusese Stella... sau poate pentru faptul c` lucra de mult timp
aici, Stella era deja o prieten` a lui. Dar Stella era [i ea femeie.
Nat [tia s` se fac` pl`cut [i celei mai preten]ioase femei. Iar
Stella \i zmbea lui Nat plin` de \ncntare, pentru c` asta se
putea citi pe chipul ei comun. Era evident acum c` Nat avea
puterea de a o face pn` [i pe so]ia directorului s`-i zmbeasc`.
Lucie evit` s` priveasc` \n direc]ia lui Nat.
32 DENISE ROBINS
Am terminat ce mi-a]i dat de f`cut, doamn` Friern, zise ea.
O, mul]umesc, r`spunse Stela Friern, apoi ad`ug`: ]i-l
prezint pe domnul Randall, profesor la aceast` [coal`.
Acum, Lucie \ndr`zni s` se uite la Nat. Dar, spre uimirea ei,
nu mai citi dezinteres \n ochii lui. Ba chiar, \i zmbi.
Ne-am cunoscut, deja.
Da, murmur` Lucie.
Adev`rat? \ntreb` Stella Friern cu nep`sare. N-o interesa
cum [i unde se cunoscuser` cei doi. Se ridic`, lund acel mic
panou adus de Lucie.
Trebuie s` m` apuc de treab`...
|n timp, Lucie se va obi[nui cu aceste cuvinte foarte des
uzitate de Stella Friern.
Lucie vru s-o urmeze, dar se auzi strigat` de Nat.
Luce...
Se \ntoarse cu capul sus, ]an]o[`, spre el.
Poftim, domnule Randall.
El \ncepu s` rd`.
Ct formalism!
Cred c` este modul cel mai corect de abordare, acum
cnd lucr`m amndoi \n aceea[i institu]ie.
O, da este foarte corect! exclam` el rznd [i Lucie se
sim]i luat` \n derdere. |[i dori s`-l poat` ur\. Cum putea fi
att de prietenos acum, iar cu o or` \n urm` o privise ca pe
ultimul om pe care avea chef s`-l vad`?
Nu m` pot obi[nui cu faptul c` lucrezi aici, draga mea,
asta este! zise el rznd.
O INIM~ S~GETAT~ 33
Lucie \l privi lung. {tia c` este un tip capricios, instabil.
El o privi, observ` \nc` o dat` ct de frumo[i erau ochii ei
[i-[i dori s` nu fi purtat ochelari. Aceast` Lucie Reed emana
candoare, inocen]` [i tocmai asta \l atr`sese vara trecut` la ea.
Realizase c` prefera ca \n jocul b`rbat femeie s` se confrunte
cu cineva care [tia regulile. Iar Lucie nu putea fi aceea. A[a c`
disp`ruse din via]a ei.
Iar acum avea alte planuri, alte visuri, cu Barbara Friern.
Nu putea s` nege c` Barbara nu era o femeie atr`g`toare [i c`
o rela]ie bun` cu ea nu-i aducea avantaje.
Uitase de Lucie. N-o d`duse cu totul uit`rii. Cnd o v`zuse
mai devreme, se temuse c` fata \[i luase aceast` slujb` pentru
a-l prinde din nou \n mrejele ei [i ideea \l iritase.
Dar enervarea \i trecuse repede, pentru c` tot ce sim]ise
pentru ea se estompase. A[a se \ntmpla cu Nat. Nimic nu
dura la el. Vanitatea masculin` \i fu \ns` atins` v`znd din nou
ochii aceia mari, plini de repro[. Nu voia s` fie brutal cu ea [i
de aceea \ncerc` s` fie mai generos.
Te rog s` ier]i felul \n care am reac]ionat cnd ne-am
\ntlnit mai devreme, \i spuse el. M-ai luat prin surprindere;
m` bucur s` te rev`d, Santa Lucia.
Faptul c` folosi vechiul nume \i f`cu mare pl`cere Luciei.
Poate c` n-ar fi trebuit s` vin aci, \ncepu ea, cel pu]in nu
f`r` s`-]i fi spus, Nat, dar am crezut c` te vei bucura...
Sigur c` m` bucur.... personalul de aici nu este prea
pl`cut... va fi infinit mai bine s` te [tiu aici.
Ea se \nfior`.
34 DENISE ROBINS
Ce vrei s` spui, Nat? Sau, mai precis, crezi ceea ce spui?
Sigur c` da!
Ar fi mai bine s`-mi continuu treburile... \ncepu Lucie...
El observ` c` era o fat` foarte frumoas`, chiar a[a cu
ochelari. De aceea \i spuse:
Nu fugi, Luce. Mai spune-mi despre tine. Stella nu-mi
interzice.
|ncepur` s` discute, iar ea s` se simt` mai bine. |i povesti
despre opera]ia surorii sale, despre faptul c` \ntrerupsese
[coala de asistente.
Apoi se \ntreb` dac` Nat \nregistrase tot ce i se spusese.
Ochii lui o cercetau minu]ios, cu acela[i neastmp`r [i nu
renun]ase nici un minut la ]igar`.
Acum chiar trebuie s` plec, \i spuse ea, temndu-se c`
directorul [colii ar putea intra.
Ne vedem la mas`, zise el. Vom mai vorbi atunci pentru
c` [i eu am multe s`-]i spun. |ntotdeauna mi-a pl`cut s` stau
de vorb` cu tine, Luce. Vom g`si o modalitate s` st`m mai des
de vorb`. A, [tiu, o s`-]i las un bilet \n cutia po[tal`.
O s` m` uit zilnic, s` v`d dac` am ceva, promise Lucie.
O s`-]i scriu ceva minunat, glumi el.
Trebuie s` plec, repet` Lucie.
Cred c` nu m` mai placi, Luce, zise el aparent trist. Dar
nu m` surprinde.
Dintr-o dat`, vanitatea s`-i zicem, \l f`cu pe acest b`rbat,
care avea \n fa]` o fat` frumoas` despre care realiz` acum c`-i
lipsise mult, s-o doreasc` numai pentru el. Era mai frumoas`
O INIM~ S~GETAT~ 35
[i mai pu]in aduc`toare de probleme dect Barbie Friern, pe
care trebuia s-o flateze permanent, sau poate pentru c` \ntre
el [i Lucie Reed era ceva anume... Numai c` pentru Nat ceea
ce sim]ea acum nu mai era valabil [i peste cinci minute. Cu
toate acestea, Lucie \l f`cea s` simt` ceva...
Te rog s` nu-]i mai iei niciodat` r`mas-bun de la mine,
Luce...
Ea ro[i.
Adev`rat?
El o lu` de mn` [i o trase mai aproape. Apoi \i s`rut`
ambele mini [i Lucie d`du uit`rii toate teoriile auzite de la
alte femei; uit` ce-i spusese Maggie, c` trebuia s` lase b`rbatul
s` se simt` cuceritor [i se sim]i bine \n bra]ele lui.
Draga mea Lucie, ai fost att de apropiat` cu mine anul
trecut... las`-m` s` te ajut aici, unde via]a \ntr-un internat de
b`ie]i poate fi foarte dur`. Ne vedem la mas`.
Lucie sim]ea c` prinde aripi. Porni spre sala de intenden]`,
dar pe drum se \ntlni cu Mallow, care discuta cu o femeie
scund` cu p`r c`runt. Avea ochi alba[tri, un ten foarte
proasp`t dar nu se putea numi frumoas` din cauza unei
danturi urte. Era miss Day. Lucie afl` c` i se spunea Berryl
Day Horsey c`lu]ul din cauza acelor din]i mari.
M` bucur s` te cunosc, miss Reed. Ce bine c` avem o
intendent` att de tn`r`, Geoffrey!
Da, este foarte bine, zise Mallow.
Miss Day o lu` pe Lucie de bra].
36 DENISE ROBINS
Cred c` te sim]i pierdut` \n prima ta zi aici. O s` te ajut
s` cuno[ti locul [i lumea. Te rog s`-mi spui Berryl.
Mul]umesc pentru aten]ie, Berryl, zise Lucie.
Intr` o alt` tn`r` \nalt` [i slab`; era Joanna Parish, care
preda muzica.
Ce bine c` avem o intendent` att de tn`r`, nu, Joanna?
\ncepu Berryl Day. M-am s`turat de acriturile b`trne, cu care
nu po]i schimba o vorb`!
Geoffrey le conduse spre sala de mas`.
Lucie r`mase cteva clipe cu profesoara de muzic`; p`rea
foarte rezervat`. Lucie realiz` c` nu-i va fi u[or s` se
\mprieteneasc` imediat cu ea.
Mai apoi, Berryl \i m`rturisi Luciei c` Joanna \[i luase
aceast` slujb` pentru c` p`rin]ii ei \[i pierduser` averea [i
astfel renun]ase la a fi pianist`, a[a cum se preg`tise. Lucie \[i
imagin` ce tortur` era pentru ea s`-i aud` pe pu[tii care
cntau fals, \n timp ce sufletul ei tnjea dup` muzica bun`.
Dar nu se plngea niciodat`.
Sper c` te vei integra u[or aici. Sunt oameni amabili.
Cteodat` [i eu \mi doresc s` fiu rezident`. Dac` locuie[ti aici
ajungi s` fii devotat` trup [i suflet [colii.
Atunci tu de ce nu...
Tata are o form` foarte grav` de artrit`, iar mama nu s-ar
descurca f`r` mine.
Lucie \i spuse c` \ncepuse s` cunoasc` personalul [colii
[i-i vorbi despre Nat. Observ` c` ochii profesoarei de muzic`
se luminar` \ntr-un fel ciudat.
O INIM~ S~GETAT~ 37
Adev`rat? Este un tn`r foarte capabil!
Imediat, Lucie se \ntreb` dac` Nat \[i exercitase farmecele
[i asupra acestei tinere t`cute, nobile, care preda muzica unor
copii pe care nu-i interesa aceast` disciplin`, [i nici n-o
\ncurajau \n vreun fel.
Imediat ce se a[ez` la mas` nu se mai gndi dect la clipa
\n care Nat \i s`rutase minile.
Directorul [colii [i so]ia lui se a[ezar` la mas`, Geoffrey la
dreapta doamnei Friern, iar Nat la stnga.
Barbara Friern \ntrzie pu]in [i se a[ez` de cealalt` parte a lui
Nat. Chiar dac` f`cea eforturi s` nu se uite la el, privirea Luciei era
atras` permanent \n acea direc]ie, ca de un magnet. O dat` sau
de dou` ori, \i surprinse privirea, ba chiar i se p`ru c`-i zmbise.
Dar nu putea s` i se adreseze pentru c` Barbara nu-l sc`pa din
ochi. Acum, Barbie era alta str`lucea, monopoliza conversa]ia.
Era destul de inteligent`, dar prea mali]ioas`. Iar Nat se
amuza teribil de glumele ei. Era foarte atent cu ea, \i oferea
condimente, [erve]ele, ba chiar \i ridica de pe jos ceea ce
sc`pa... era un \ncnt`tor cavaler.
Directorul discuta doar cu Mallow, care-i povestea despre
nu [tiu ce [coal`, pe care o vizitase \n Alpi.
Miss Day discuta cu Lucie. Joanna Parish era t`cut`,
pierdut` \n tristele ei gnduri.
Prnzul le era servit de Herta, servitoarea danez`. Era
alc`tuit din friptur` de miel, pl`cint` cu mere [i brnz`.
Lucie [tiu c` Nat va refuza pl`cinta. |[i aminti c` lui nu-i
pl`ceau nici cremele, de[i era un gurmand. Dar probabil se
\nscrisese \n via]a de la aceast` [coal`.
38 DENISE ROBINS
Mallow lu` dou` buc`]i de pl`cint`, apoi renun]`.
Continua s` descrie elevii pe care-i cunoscuse la Cortina, felul
\n care organizau ascensiuni montane. Men]ion` cteva denu-
miri latine[ti de flori pe care doar directorul p`rea s` le \n]eleag`.
Este uimitor, zise Geoffrey, c` gen]iana poate s` dea
cincisprezece la sut` zah`r. Nu este cristalizabil desigur, dar
poate fi folosit la b`uturi.
Barbara Friern \[i \ntoarse ochii spre Geoff, l`sndu-l liber
pe Nat.
Pare o denumire greu de pronun]at, parc` din operele
germane, constat` ea.
Aici Joanna Parrish intr` \n discu]ie.
Crede]i c` opera german` are denumiri
\nsp`imnt`toare, miss Friern?
N-a[ putea spune c` sunt o specialist`, [tiu doar despre
Valhalla, recunoscu Barbara.
Opera lui Wagner este frumoas` [i stimulant`, zise
Joanna cu gravitate.
Fiecare cu gusturile sale, ripost` Barbara.
Dup` ce ascult` o vreme, Lucie se hot`r\ s` vin` \n ajutorul
Joannei.
Am fost o singur` dat` la Covent Garden, la Tristan [i
Isolda. A fost minunat.
Sentimentalismele teutonice m` las` rece. {i nici nu
\n]eleg primadonele supraponderale, care \ncearc` s`-[i
ascund` gr`simile \n spatele scutului lui Siegfried.
Situa]ia devenise u[or \ncordat`. Mallow o salv`.
Este ciudat s` consta]i c` o floare att de frumoas` [i
modest` poate produce otrav`, zise el.
O INIM~ S~GETAT~ 39
Lucie nu se mai uit` la Barbara, dar sim]i c` aceasta se
ridicase de la mas` \mpreun` cu Nat. Privi cu coada ochiului
[i i se p`ru c` ace[tia se ]ineau de mn`. Poate era un accident.
Se mai ridicar` [i al]ii de la mas`, iar Lucie constat` c` de fapt,
mai r`m`sese doar Mallow, care-[i aprinsese pipa.
|mi ]ii companie la cafea? Eu beau cafea doar la micul
dejun [i la prnz, zise el.
Lucie \nregistr` invita]ia lui ca pe o \ncercare de a o face s`
se simt` bine, nu ca un pe[te scos din ap`.
Mai trziu te voi invita la plimbare prin gr`din`, o anun]`
Geoff. Am cultivat acolo ni[te plante \n culturi experimentale.
Te intereseaz` s` vezi rezultatele?
Lucie m`rturisi c` nu [tia mai nimic despre gr`din`rit, dar
c` i-ar f`cea pl`cere s` vad` plantele lui.
Mallow \[i aprinse pipa. Avea ni[te mini mari,
puternice, mini care puteau arunca u[or o minge de
crichet. Se gndi la minile lui Nat, cu degete sub]iri [i
unghiile \ngrijite. Acele mini o atingeau acum pe Barbara
Friern, \[i spuse ea cu am`r`ciune. Era \ndr`gostit de fata
directorului?
Mallow se ridic` brusc [i ie[i dup` ce-[i re\nnoi invita]ia, iar
Lucie se duse la sp`l`torie, unde verific` masa aceea lung` pe
care st`teau hainele b`ie]ilor, f`cu liste de necesar cu Herta
sau chiar cu doamna Friern.
Inspect` dulapurile cu medicamente [i lu` cheile.
Trecu prin toate dormitoarele cu Stella Friern [i ascult`
cum aceasta \i spunea cine doarme \n care pat, cum trebuia
s`-i supravegheze pe b`ie]i la baie.
40 DENISE ROBINS
Directorul \nsu[i, \i spuse doamna Friern, se ducea \n
fiecare sear` s` le spun` noapte bun` tuturor copiilor, dup`
care Lucie trebuia s` sting` luminile.
Nu-l mai v`zu pe Nat dect la cin`.
Cu toat` activitatea pe care o avea de \ndeplinit, nu putea
s` nu se simt` atras` de avizier, unde, \n spa]iul ei avea s`
g`seasc` un mesaj de la el.
Cnd \l va g`si? Ce-i va scrie? Poate \i va spune unde [i cnd
se vor vedea. Poate \n afara [colii.
Trebuia s` cread` c` lui Nat \i p`rea bine c` venise s`
lucreze aici, se gndi ea.
Sim]ea c` este foarte \ndr`gostit` de el. |[i verific`
avizierul, dar nu g`si nimic.
Seara era supra\ncordat` [i obosit`. Numai dup` ora [apte
termin` toate treburile date de doamna Friern. |[i scoase
halatul, \mbr`c` o rochie bleu [i se \ndrept` spre sala de mese,
c`utndu-l pe Nat din priviri. Dar fu dezam`git`. Se aflau
acolo doar dou` persoane, Mallow [i miss Day.
Nat Randall a ie[it \n ora[, o informar`.
Lucie se a[ez` cu minile \ncle[tate \n poal`. Era att de
dezam`git`...
Dar familia Friern? Miss Friern?
Geoffrey o l`muri:
A ie[it cu Randall. De fapt, el este doar [oferul ei, pentru
c` Barbie avea o \ntlnire undeva, la Brighton.
Lucie nu vru s` m`nnce nimic. Dintr-o dat` nu-i mai era
foame.
Nu-l va vedea pe Nat \n seara asta [i nici nu va g`si vreun
bilet de la el.
O INIM~ S~GETAT~ 41
Capitolul 4
Ziua urm`toare, Lucie nu mai avu r`gaz s` se gndeasc` la
Nat. Era ziua \nceperii trimestrului, iar la Keynwood sosiser`
vreo patruzeci de [colari, \nso]i]i de p`rin]ii lor. Unul din ei,
veni \n cel mai luxos Rolls pe care-l v`zuse vreodat`. Nu va
uita niciodat` felul \n care cunoscuse familia Finch.
Era o zi frumoas`, iar soarele uscase deja urmele ploii din ziua
precedent`. Terenurile [colii erau verzi, acel verde pe care numai
o ploaie recent` \l confer` cmpului. Rndurile de lalele erau
mai frumoase ca oricnd. Cl`direa [colii era proasp`t renovat`.
Lucie \ncerc` s` lase deoparte din problemele sale [i
urm`ri cu interes sosirea elevilor. Se salutar` \ncnta]i de
revedere, apoi, \n grupuri, \ncepur` s` discute, s` spun`
glume, s`-[i aminteasc` din vacan]`.
Cu toate c` era mult` lume, Lucie observ` c` mai era cte
un b`iat care nu voia s` se desprind` de fusta mamei,
temndu-se de clipa desp`r]irii. Sim]i mil` pentru ei.
Dar de fapt, fu realmente mi[cat` cnd \l v`zu pe Jeremy
Finch mergnd \ntre mama [i tat`l s`u, cu o serviet` nou` \n
mn`. Toate hainele \i erau noi, dar p`reau pu]in prea mari
pentru el. Pu[tiul nu era dezvoltat corespunz`tor vrstei sale;
p`rea mai mic de [apte ani, ct avea. Era proasp`t tuns, dar
Lucie \[i imagin` c` avusese bucle blonde, iar acum nu i se
vedeau de sub [apca uniformei dect ochii enormi, speria]i.
Bietul copil, se gndi Lucie, de ce l-au dat att de devreme la
[coal`?
Mai apoi, Lucie afl` c` p`rin]ii lui, sir Mark [i lady Finch
urmau s` se despart` [i aceasta era ultima lor vizit` \mpreun`
la [coal`. |n lunile care urmar`, avea s` afle ct de mult r`u
poate face divor]ul p`rin]ilor asupra unui copil. Suferin]ele
micu]ului Finch fuseser` provocate doar de egoismul
p`rin]ilor.
Sir Mark \i p`ru un om de treab`, cu toate c` era foarte tras
la fa]`. Dar avea maniere irepro[abile [i se vedea c` este foarte
ata[at de copil.
Lady Finch se vedea o femeie egoist`, cam dur` [i f`r` prea
mult` minte. De la ea mo[tenise Jeremy ochii aceia alba[tri [i
p`rul blond. Era o femeie care str`lucea, frumoas`, elegant`,
dar avea o voce extrem de scitoare [i enervant`.
Directorul [colii o prezent` cuplului Finch.
Sir Mark o salut` cu un zmbet obosit, a[a i se p`ru ei.
Sper c` micu]ul nostru nu v` va da prea mult de cap. Am
\ncercat s`-l civiliz`m pe ct posibil.
O INIM~ S~GETAT~ 43
Anthea Finch puse o mn` pe umerii copilului [i exclam`:
B`iatul se comport` divin. |l ve]i g`si adorabil; \mi pare
r`u c`-l las aici, dar mine plec \n Statele Unite.
Lucie nu [tia dac` era cea mai bun` solu]ie pentru acel
copila[ pl`pnd din fa]a ei, dar v`znd-o [i mai ales auzind-o pe
lady Finch, consider` [i ea \n cele din urm` c` a[a era mai bine.
V` promit c` m` voi ocupa de el \n mod special, pentru
ca s` nu fi]i \ngrijorat`, promise Lucie.
Uite ce intendent` tn`r` ave]i acum Jerry, zise Anthea,
sunt sigur` c-o s` vin` \n fiecare sear` s`-]i spun` noapte bun`
\n locul meu.
Nu cred c` mai are nevoie de d`d`ceal` la vrsta asta,
drag` Anthea, spuse tat`l copilului. A fost mult prea r`sf`]at.
Anthea \i arunc` o privire care spunea multe... dar mai
ales, l`sa s` se vad` c` femeia nu-l prea \nghi]ea pe so]ul
ei.|ncepu s` discute \n contradictoriu cu el \n fa]a celor
prezen]i repro[ndu-i c` fusese prea dur cu fiul s`u, iar sir
Mark \ncheie spunnd c` acum copilul era l`sat pe minile
domnului Friern [i c` va veni s`-l vad` peste o lun`.
Anthea Finch exclam`:
Copila[ul meu! N-o s`-[i vad` o lun` \ntreag` p`rin]ii!
Ce femeie proast`, se gndi Lucie cnd v`zu c` pu[tiul
nu-[i mai poate st`pni lacrimile.
Lucie \ncerc` s`-l ia cu blnde]e de lng` p`rin]i.
N-ai vrea s` vedem acvariul, Jeremy? Domnul Friern a
adus mul]i pe[ti noi. M` gndem c` fiind ora mesei i-am putea
hr`ni. Apoi vom merge s`-]i vedem dormitorul [i cine va
dormi lng` tine.
44 DENISE ROBINS
Lucie \i vorbi a[a cum f`cea cu nepotul s`u Tim, care era de
aceea[i vrst` [i cam plng`cios.
Nu putu s` stea prea mult cu el pentru c` mai erau [i al]i
copii de care s` aib` grij`. Veniser` [i gemenii Graham, ni[te
copii cam sl`bu]i [i delica]i dar foarte inteligen]i; ace[tia nu
p`rur` deloc afecta]i de desp`r]irea de p`rin]i. Maiorul [i
doamna Graham erau ni[te oameni sensibili [i pl`cu]i. Urmau
s` plece \n Germania, unde se afla regimentul maiorului.
Lucie \i lu` [i pe ei \mpreun` cu Jeremy Finch [i reu[i s`
\nchege o conversa]ie. Se sim]i chiar fericit` v`znd c` familia
Finch a plecat f`r` probleme.
Urmar` indica]ile [i rug`min]ile p`rin]ilor: te rug`m s`-i
dai aceste pastile lui Jimmy, pentru c` are mare nevoie de ele.
Trebuie s` le ia o dat` pe zi, sau: Martin [i-a f`cut un obicei
prost din a-[i trage nasul, sper`m ca aici s` scape de el, am
uitat cel de al treila rnd de pijamale al lui Oliver, dar \l vom
trimite prin po[t`...
Ordine, scuze, reclama]ii adresate fostei intendente.
O mam` reclam` c` fiul ei nu trebuia for]at s` \nve]e \notul,
pentru c` se temea de ap`; alta, dimpotriv`, ceru ca fiul ei s`
\noate mai mult pentru c` se \ngr`[ase. Un alt b`iat era
somnambul...[i tot a[a...
To]i se purtar` frumos cu ea, ba unii chiar glumiser`,
spunnd c` ar vrea s` fie \n locul fiilor lor, care r`mneau cu
o intendent` att de tn`r` [i de dr`gu]`.
Avea acum foarte mul]i copii \n grij`, \nct nici nu [tia cu
care s` \nceap`. Din fericire, avea memorie bun` [i nu \ncurc`
medicamentele lor.
O INIM~ S~GETAT~ 45
O dat` sau de dou` ori, \l z`ri pe Nat. Ar`ta foarte frumos,
\ntr-un costum gri, discutnd cu p`rin]ii copiilor. Nu se v`zur`
fa]` \n fa]`, dect la cin`.
Lucie se sim]ea obosit` dar acum era relativ lini[te, pentru
c` elevii se culcaser`. Fusese atta zarv`, toat` ziua, attea
probleme, attea cereri, \nct era epuizat`. Dar de acum, [tia
cine \i va fi prieten [i cine i se va \mpotrivi.
Un b`iat de doisprezece ani, Brian Olifant, era cel care
voia s` par` un dur. |ntr-adev`r, avea o constitu]ie solid`,
p`rul negru, sprncenele negre [i groase ca ni[te omizi.
Trimestrul trecut ob]inuse rezultate excelente la sport, dar
comportamentul lui cam l`sa de dorit.
N-am nevoie s`-mi spun` nimeni noapte bun`, o repezi
el. Sunt prea mare pentru asta. Apoi se uit` \n jur ca s` vad`
cine-l \ncurajeaz`. C]iva \l aplaudar`. Lucie fu foarte ferm`
cu acest Olifant, [i-i spuse c` rolul ei era s` aib` grij` de to]i
copiii, a[a c` ar fi mai bine s` se culce, f`r` s` fac`
demonstra]ii de nici un fel. Cnd se \ntoarse, observ` c`
b`iatul o maimu]`rea.
Da, va avea probleme cu acest b`iat, era sigur` de asta. De
obicei, \n fiecare [coal` s` g`sea cte unul de acest fel.
Lucie descoperi c` Mallow [tia s` se poarte cu acest gen de
b`ie]i. |i trimitea pe terenul de sport, unde \i punea s` joace
crichet pn` nu mai aveau chef de glume proaste.
Numai Jeremy Finch reu[i s`-i frng` inima.
|l g`si plngnd, cu a[ternutul tras peste cap, sughi]nd. Se
a[ez` pe marginea patului lui \ncercnd s`-l \mb`rb`teze, dar
46 DENISE ROBINS
gemenii afla]i la dreapta lui \ncepur` s` chicoteasc`. B`iatul
aflat la stnga lui Jeremy, un pu[ti pistruiat, crn cu ochii
mari, \i zmbi Luciei. Ea \[i aminti c`-l chema Iain Roberts.
Acesta, de[i [tia c` este v`zut, \ntinse mna la col]ul noptierei
de unde lu` o bucat` de gum` lipit` acolo [i \ncepu s-o
mestece.
Ce faci acolo? \l \ntreb` Lucie.
Mestec la guma asta de dou` zile, nici mama nu m-a v`zut
cnd am luat-o.
Lucie f`cu o grimas`.
{i \n seara asta o s-o mai lipe[ti pe undeva?
Este cumva interzis? ripost` pu[tul.
Nu interzis, dar este un gest oribil. Gnde[te-te [i la
microbii pe care-i introduci \n gur`.
Tat`l meu este doctor [i [tie cum s` se descurce cu ei,
r`spunse pu[tiul cu promptitudine.
Lucie \ncerc` s` nu rd`.
Jeremy este cam m`mos, continu` Iain.
Nu este adev`rat; unor copii le este mai greu s` se
desprind` de cas`, de familie, \i explic` ea. Apoi i se adres` lui
Jeremy:
Jeremy, las` plnsul, hai s` discut`m pu]in, \l invit` ea.
Vreau acas`, continua acesta s` plng`.
Lucie \i spuse c` to]i b`ie]ii avuseser` probleme, dar se
obi[nuiser` cu timpul; a[a va trebui s` fac` [i el. Mine vor
\ncepe lec]iile [i lucrurile vor sta altfel.
Jeremy \ns` nu putea fi lini[tit nicicum.
O INIM~ S~GETAT~ 47
Atunci, ap`ru directorul [colii, care prelu` problema
numit` Jeremy. Ea descoperi cu aceast` ocazie c` Friern era
foarte apropiat de copii, c` era [i foarte sensibil, c` se str`duia
s`-i \n]eleag`. Curnd, teama din ochii lui Jeremy se risipi [i
b`iatul chiar zmbi. Domnul Friern \i spunea o poveste despre
un fazan cu penele aurii, care fusese g`sit de profesorul
Mallow, r`nit; \i f`cuser` un ad`post [i-i aduseser` [i o
f`z`ni]`. Mallow era foarte priceput cu p`s`rile.
Jeremy va vedea fazanul auriu chiar mine. Pu[tiul
\ncepu s` pun` \ntreb`ri despre pas`rea r`nit` [i treptat se
calm`.
Bietul pu[ti! spuse Friern, dup` ce \nchiser` lumina \n
dormitor. A fost prea r`sf`]at.
O s` mai trec pe la el peste o or`, s` v`d dac` doarme, se
oferi Lucie.
Mul]umesc mult pentru grija pe care i-o ar`]i. Am auzit
c` te-ai descucat destul de bine \n prima zi. Nu mai sunt att
de g`l`gio[i.
|n timpul cinei, Lucie se sim]i iar singur`, ne[tiind cnd
va reu[i s` se \ntlneasc` cu Nat, a[a cum promisese.
P`l`vr`geala continu` a lui miss Day o f`cea s-o cam doar`
capul. |l auzi pe Nat care, ca profesor de englez`, vorbea
foarte frumos, cu un accent demn de un profesor, citnd din
clasici. El [i directorul discutau despre un poem scris de un
b`iat din [coal`.
Wynters mi l-a dat s`-l citesc [i trebuie s` spun c` am fost
uimit de talentul lui, remarc` Nat. Tat`l lui mi-a spus c`
48 DENISE ROBINS
b`iatul cite[te prea mult. Dar se pare c` ne confrunt`m mereu
cu aceea[i problem`; copii care sunt ai unor p`rin]i ce nu-i
\n]eleg, nici nu-i merit`...
Eu [i so]ul meu i-am spus mereu c` are un fiu deosebit,
interveni [i Stella Friern. {coala are marele avantaj de a-l avea aici.
P`cat c` tat`l lui nu poate aprecia sonetul.
Haide]i s` mai citim odat`, zise Friern [i sonetul trecu din
mn` \n mn`, f`cnd \nconjurul mesei.
Lucie nu [tia mare lucru despre clasici, dar \n]elese de ce-l
aprecia Nat pe b`iat. Sonetul era foarte frumos, iar tema era
chiar Pa[tele.
Cnd \i \ntinse sonetul lui Nat privirile li se \ntlnir`, iar ea
ro[i inima b`tndu-i cu putere.
Ei, ce zici? o \ntreb` el.
Este minunat, mai ales dac` avem \n vedere c` b`iatul are
doar treisprezece ani. Putea fi scris de ...
De cine? interveni Barbara Friern.
Lucie se \ntreb` dac` Barbara \ncerca s-o fac` s` par`
incult` \n ochii celorlal]i [i pe moment nici nu-[i aminti
numele poetului. Dar deodat`, \l rosti gr`bit`, de parc` ar fi
vrut s` scape de aceste nume:
O, de Shelley sau Keats!
Nici vorb`! exclam` Barbara.
Dar Nat, spre uimirea ei, o sus]inu:
N-a[ afirma c` nu aduce cu Shelley!
Barbara ridic` indiferent` din umeri [i-[i arunc` p`rul pe
spate, cu un gest nervos. Lucie repurtase prima victorie.
O INIM~ S~GETAT~ 49
Acum, \[i spuse Lucie, va trebui s` stau de vorb` cu Nat,
altfel \mi voi pierde min]ile. Trecnd pe lng` ea, Nat \i
strecur` doar:
Ai un bilet, Luce.
Ea sim]i dintr-o dat` c` revine la via]`. {tia ce \nsemna asta.
Probabil \i scrisese acest bilet \nainte de mas`. Inima \i b`tea
att de repede, \nct nici nu [tiu cum ajunse \n holul
principal, unde se aflau cutiile. Dar Geoffrey agrav` lucrurile
f`r` s` vrea:
Ce zici, Lucie, mergi cu mine s` vezi p`s`rile rare?
Lucie se \ntoarse spre el [i \ncerc` s` i se adreseze pe un
ton ct se poate de natural.
|]i mul]umesc pentru invita]ie, dar am primit ni[te
scrisori [i m` gr`besc s` le citesc.
El \i zmbi [i lans` invita]ia pentru alt` dat`.
Bei o cafea cu noi? o invit` Berryl Day.
Lucie se sim]ea deja ca un c`lu] pe care cineva \ncerca s`-l
\n[eueze, dar nu reac]ion` ciudat.
O secund`, am ceva de luat, r`spunse ea ca o [col`ri]`.
Berryl Day se uit` dup` ea [i-i spuse lui Geoffrey:
Pare un copil.
{i mie \mi place, r`spunse Geoff. Este foarte sensibil`.
{i dr`gu]`, ad`ug` Berryl.
Mallow nu mai ad`ug` nimic. Trecuse mult timp de cnd
se gndise la o femeie atr`g`toare. |n anii de cnd predase la
aceast` [coal`, se d`ruise cu trup [i suflet meseriei. Era
convins c` un profesor trebuia s` r`mn` holtei, pentru a se
dedica \n \ntregime meseriei.
50 DENISE ROBINS
|ntre timp, sensibila Lucie ajunsese la cutia ei, unde v`zu
plicul alb, pe care-l a[teptase att. |l deschise [i v`zu c` nu
con]inea dect un rnd.
Ne vedem la bazin la ora 9.
Rupse biletul, dar pe m`sur` ce f`cu asta regret` c` trebuia
s` se despart` de el.
O, \l iubesc, \[i spuse ea. Sunt pierdut`. |l iubesc [i-l voi
iubi \ntotdeauna, repeta mereu.
Dar apoi realiz` c` bazinul de \not al unei [coli de b`ie]i nu
putea fi un loc prea romantic. Ei bine, \n seara asta va avea un
aer romantic [i misterios. Biletul pe care abia \l rupsese
\nsemna c` Nat nu uitase povestea lor [i indiferent ce f`cea cu
via]a lui, tot voia s-o vad` \n seara asta.
Abia a[tepta s` treac` timpul pn` atunci. Dar ora de la opt
la nou` i se p`ru interminabil`.
Joanna Parish era la fel de rezervat` ca de obicei, [i era greu
s` te apropii de ea. Berryl vorbea foarte mult, ca de obicei,
captndu-i aten]ia lui Lucie o singur` dat` cnd rosti numele
lui Nat. |i f`cu o confiden]`.
Nat a f`cut o pasiune pentru Joanna, mai demult. Nimeni
nu [tie prea bine ce-a fost, dar s-a terminat la petrecerea de
Cr`ciun. Acum, abia \[i mai vorbesc.
Lucie o ascult` uluit`. Nu i se p`rea posibil ca Joanna, sau
orice femeie, s`-l refuze pe Nat.
Berryl \i mai vorbi despre un club al doamnelor din
Brighton din care f`cea parte [i ea, apoi despre faptul c` se
O INIM~ S~GETAT~ 51
ocupa de o cas` de b`trni din Horsham. O invit` s` mearg`
cu ea la club, dar Lucie o refuz` cu mult tact. |i promise \ns`
c` va vizita cu ea azilul de la Horsham.
|n cele din urm`, sosi [i ora nou`. Ceasul mare din salonul
\n care luau masa profesorii b`tu ora nou`, puternic, dar nu
strident, cu gravitate chiar, f`cnd-o s` sar` \n sus.
Scuz`-m`, miss Day... am uitat ceva...
Fugi spre gr`din`, nu f`r` a observa \ns` c` pe cer era un
milion de stele. Keynwood era minunat \n aceast` noapte de
mai.
El era deja acolo. |i sim]i aroma ]ig`rii, al c`rui miros \l
cuno[tea att de bine. Nat fuma doar ]ig`ri egiptene. De cum
o v`zu stinse ]igara.
Bun` seara, Nat, \i spuse ea, am cam \ntrziat dar am avut
ceva de f`cut.
Nat murmur`:
O, noapte, binecuvntat` noapte! M` tem s` nu fie doar
un vis...
Recitai Romeo [i Julieta la nivelul clasei a cincea,
domnule profesor?
|ncercam doar s-o adaptez momentului, zise el.
Am jucat o dat` rolul Julietei, \ncepu ea pentru a-[i calma
b`t`ile inimii. Eram la [coal` pe vremea aceea. Din p`cate,
Romeo s-a \mpiedicat [i a c`zut la picioarele mele [i lumea a
\nceput s` rd`. Asta m-a lecuit de sentimentalisme.
Nat observ` c` Lucie nu purta ochelari. Ochii ei verzi
p`reau enormi \n lumina lunii. Nat uitase ct de frumoas` era.
52 DENISE ROBINS
Barbie Friern \l invitase s` vad` o pies` la televizor, dar el se
scuzase [i asta o \nfuriase. Cteodat`, Barbie era amuzant`
cnd se enerva, dar \n seara asta sim]i c` se cam plictisise de
ea. Lucie era cu totul altceva. P`rea c` i se ofer` cu totul,
dintr-o dat`.
Fii atent, Randall, ia-o mai u[or... se pare c` ai mult`
putere asupra acestei fete. N-o folosi aiurea...
Lucie se apropiase de bazin.
Ce limpede este, simt nevoia s` m` arunc chiar acum,
spuse ea.
Limpezimea, zise Nat, este \n[el`toare ca ochii unei
femei. Pot fi inocen]i dar s` ascund` adncimi sinistre.
Ce analogie! exclam` Lucie.
Te rog s` nu te arunci \n bazin pentru c` este plin de
clor, iar eu n-am chef s` m` arunc dup` tine \n acest costum!
Nu va trebui s-o faci, Randall, \l lini[ti ea. |not destul de
bine.
Amndoi pufnir` \n rs. Deodat`, auzir` muzic`; venea
printr-o ferestr` deschis`, de undeva din compartimentul
profesorilor. Probabil un televizor sau radio. Un cine l`tra de
undeva din preajm`, apoi se l`s` t`cerea din nou, iar sufletul
Luciei se umplu de emo]ie [i fericire.
O, Nat, se gndi ea, dac` ai [ti ce bine m` simt al`turi de tine!
Ea f`cu o mi[care lateral`, de parc` ar fi vrut s` se uite \n
ap`, iar Nat o prinse de umeri.
Te rog, nu face asta! O \ntoarse cu fa]a spre el.
Ea privi \n ochii aceia negri [i \ncerc` disperat` s` reziste.
O INIM~ S~GETAT~ 53
D`-mi drumul, domnule, nici o intendent` nu poate
permite astfel de intimit`]i!
Chiar a[a? murmur` Nat, flatat s` observe c` ochii ei plini
de candoare str`luceau plini de emo]ie. Sim]i c` prinznd-o \n
bra]e avusese \n mini trupul tremurnd al unei p`s`ri, dar nu
avu dorin]a de a o elibera pentru ca ea s`-[i recapete
libertatea.
O trase mai aproape [i-i desf`cu agrafa din p`r.
De multe ori am sim]it nevoia s`-]i v`d p`rul frumos
liber... astfel... [opti el trecndu-[i mna prin m`tasea p`rului
ei. Uit` c` e[ti intendent` aici, iar eu profesor, Lucie, s` ne
amintim c` suntem tineri [i am avut o momente foarte
frumoase vara trecut`...
Ea \ncuviin]` [i se abandon` bra]elor lui... dar imediat
\n]elese primejdia \n care se afla. Nat nu era un om serios. Nu
fusese niciodat` serios cu ea. Venise aici pentru c` voise s`
stabileasc` impactul pe care-l avusese prezen]a lui asupra
vie]ii ei. Dar acum, \n bra]ele lui, sim]i primejdia. Nu trebuia
s`-[i piard` capul.
|ncerc` s`-l evite.
Nat, stai pu]in... \ncepu ea.
Dar el n-o mai auzi, continua s-o s`rute.
Draga mea, iubita mea, micu]a mea Santa Lucia, \i [optea
printre s`rut`ri. Bine c` ai venit la Keynwood! M` mai iube[ti,
Luce? Ai venit aici doar pentru mine, nu?
Pe moment, Lucie sim]i c` va ceda s`rut`rilor lui Nat. Nu
putea vorbi. Apoi, reu[i s` se controleze. Reveni brusc, mult
54 DENISE ROBINS
prea brusc la realitate. Scutur` capul, prinzndu-[i obrajii cu
minile, pe care cu cteva clipe \nainte ar fi vrut s` le
\ncol`ceasc` \n jurul gtului lui Nat.
Nu, Nat, te rog s` ne oprim aici.
Draga mea, de ce faci asta?
Pentru c` n-o s` mearg`, izbucni ea, \ncercnd s`-[i
calmeze inima, care b`tea cu disperare.
El ridic` din umeri [i scoase o ]igar` din tabacher`.
Bine, dac` a[a crezi.
A[a simt.
{i atunci, de ce ai venit la Keynwood pentru mine?
Am venit pentru c` aveam nevoie de o slujb`,
r`spunse ea, con[tient` c` astfel evitase r`spunsul doar pe
jum`tate.
El \ncepu s` rd`.
Chiar a[a, Lucie? Numai pentru slujb`?
Ce crezi c`-]i d` dreptul s`-mi pui aceast` \ntrebare?
O, draga mea, facem statistici acum, cu bune [i rele? zise
el cam \ncruntat.
Imediat, Lucie fu cuprins` de teama c`-l va pierde. Resim]i
acea triste]e cumplit`, pe care o cunoscuse cnd \l pierduse
prima dat`. Cu toate acestea, era evident c` n-o iubea; o
pl`cea doar. Voia s` fac` dragoste cu ea, atta tot. De aceea,
era hot`rt` s`-i reziste. |l privi \n ochi, spunndu-i:
Suntem buni prieteni; \ntotdeauna am fost. |n multe
privin]e ne asem`n`m [i cred c` ne-am [i \n]elege. Nu ajunge?
Vorbele ei \l descump`nir` pe moment.
O INIM~ S~GETAT~ 55
E[ti neschimbat`, Santa Lucia! Iei via]a prea \n serios,
draga mea. Dar nu voi \ncerca s` te schimb. E[ti grozav` a[a
cum e[ti.
Laudele lui o f`cur` s` se detensioneze. Sim]i c`, dintr-o
dat`, Nat s-a \ntristat foarte tare. Momentul petrecut \n
\mbr`]i[area lui \nsemnase foarte mult pentru ea. {tia c`
b`use dintr-o fntn` care nu reu[ise s`-i potoleasc` setea.
Probabil \nsemn ceva pentru el, \[i spuse Lucie.
|n ce mod se pot comporta un profesor [i o intendent`!
El \i r`spunse v`dit u[urat.
Din contr`, mi se pare c` suntem fermec`tori! N-am
putea relua scena de acolo de unde am r`mas?
Nu, domnule Randall, nu putem.
Te-ai maturizat, zise el mai serios. E[ti foarte schimbat`,
copila mea!
Copila mea, repet` ea. Ce vrst` crezi c` am?
E[ti prea matur` \n unele privin]e, prea tn`r` \n altele...
Acest b`rbat era o enigm`, se gndi Lucie. Niciodat` nu
puteai [ti cum va fi momentul urm`tor cu Nat. Sau poate
tocmai acesta era farmecul lui. Dar ea [tia de la Martha c` a[a
trebuie s` fie o femeie. Tentant` [i imprevizibil`.
Hai s` facem c]iva pa[i, Lucie, o invit` el. Este o noapte
prea frumoas` s-o pierdem \n interior.
Bine, zise ea, [tiind c` ar fi trebuit s` refuze.
Nat \ncepu s`-i vorbeasc` pe un ton obi[nuit [i rezervat, iar
ea se \ntreb` cum era posibil` o astfel de trecere de la starea
pasional`, \n care ar fi f`cut dragoste cu ea, la aceast` stare de
56 DENISE ROBINS
indiferen]`. Poate aceste situa]ii erau mai simple pentru
b`rbat dect pentru femeie. Femeile sunt mai sentimentale.
Nat \i aminti de o zi din vara anului trecut, cnd o dusese
la Londra s` ia masa \ntr-un restaurant, unde, ca aperitiv, li se
servise avocado.
Mie mi-a fost servit cu maionez`, dar pentru tine am
cerut cu zah`r ars. Este tipic pentru fete s` adore lucrurile
dulci.
Da, \mi amintesc, zise Lucie cu nostalgie.
Nat \i demonstrase atunci c` [tia foarte multe despre
mncarea bun` [i despre ceea ce numea el un trai civilizat. Pe
atunci, ei i se p`ruse c` Nat vrea s` prind` via]a ei cu ambele
mini [i s-o schimbe, f`cnd-o s` simt` c` pn` la el nu tr`ise,
nici nu respirase. Oare sesizase c` putea fi schimbat`, c` voia
s` fie schimbat`? Se \ntorseser` la Hove, iar ea se dusese la
culcare, dup` ce schimbase vreo dou` cuvinte cu Maggie.
Apoi, Nat o p`r`sise.
Luni de zile tnjise s` afle de ce procedase astfel. De ce
rupsese prietenia lor att de brusc, dar fusese prea mndr`
s`-l \ntrebe. Nici \n seara asta nu f`cu vreo referire.
Maggie \i spusese c` era un b`rbat u[uratic, neserios, care
probabil curta mai multe femei. Apoi le d`dea uit`rii, la cel
mai mic semn de plictiseal`.
Lucie, te-a deranjat c` am disp`rut dintr-o dat`? o \ntreb`
el brusc, de parc` i-ar fi citit gndurile.
Nu, de ce, Nat?
El p`ru \ncurcat.
O INIM~ S~GETAT~ 57
Nu m-am purtat prea elegant, nu? Tu te-ai purtat frumos
cu mine, am petrecut clipe frumoase \mpreun` [i atunci...
Atunci, ce?
M` tem c` n-am fost prea cavaler. Uneori nu m` \n]eleg
nici eu. Singurul lucru pe care l-am luat \n serios \n via]` a fost
meseria, Luce, [i de[i m` cam calc` pe nervi b`ie]ii, am [i
satisfac]ii, mai ales acel Wynters, cu minunatele lui sonete.
Asta \nseamn` c` vei continua s` munce[ti cu pl`cere...
Te \n[eli! Am alte planuri.
Nu mai spune! Nu pot s` cred c` te vei \nsura cu vreo
v`duv` bogat` sau vreo mo[tenitoare! exclam` ea gndindu-se
la veniturile ei mai mult dect modeste.
El nu-i r`spunse imediat.
Nu [tiu, Luce, nu [tiu ce voi face. M` tem c` m-am ata[at
cam mult de Keynwood. Dar s` nu mai discut`m despre
munc`, Luce, m` bucur c` ne-am re\ntlnit. Am fost un prost
c` am renun]at la tine [i de multe ori am vrut s` te sun s`
relu`m totul, m-am gndit c`...
La ce te-ai gndit?
E greu de spus. Nu mai conteaz` acum, [tiu c-am fost un
prost, dar m` bucur c` ne-am reg`sit. Voi apela la tine cu toate
problemele mele, doar acesta este rolul t`u aici.
Desigur...
Ai [tiut \ntotdeauna s` m` ascul]i....
Iar tu s` vorbe[ti, Nat...
Spune-mi, \]i place munca de aici?
A trecut o singur` zi, dar \mi plac mult copiii. Acum,
ne-am putea \ntoarce la [coal`, zise ea. |n ceea ce prive[te
58 DENISE ROBINS
prietenia noastr`, eu n-am spus nim`nui c` te cunosc att de
bine, dar sunt sigur` c` doamna Friern n-ar fi de acord cu o
rela]ie \ntre unul din profesori [i intendenta [colii. |ntr-un loc
ca acesta este nevoie de mult` discre]ie.
Desigur, \ncuviin]` Nat.
Nu era rece afar`, dar Lucie sim]i c` \ncepe s` tremure pe
drumul de \ntoarcere. Nu rezistase s` nu men]ioneze numele
Barbarei, l`sndu-se sub imperiul geloziei.
Ce crezi de Barbara Friern, Nat? Ea pare interesat` de tine!
Crezi?
Lucie regret` imediat c`-i pusese aceast` \ntrebare, dar o
dat` discu]ia declan[at` trebuia s` continue.
O consideri frumoas`?
Are p`rul foarte frumos, ador acel ro[u ti]ian. Mi-au
pl`cut dintotdeauna mae[trii florentini.
Lucie sim]i scnteia geloziei \ntunecndu-i privirea.
A[a este. Miss Friern este [i o fat` inteligent`.
De multe ori cred c` \mi seam`n`, zise Nat, cu un
zmbet. Se afl` \ntotdeauna pe muchia a[a zisei inteligen]e.
De fapt, amndoi suntem mali]io[i.
Tu, nu.
Nat zise cu o sclipire \n priviri:
Asta m` face s`-mi amintesc c` mi-ai luat mereu
ap`rarea, de[i n-am meritat. Mai ]ii minte seara aceea
petrecut` \n casa surorii tale, cnd ea mi-a spus c` sunt
egoist, iar tu ai \ncercat s-o convingi c` nu este a[a? Dar tu [tii
prea bine, Luce, c` sunt egoist.
O INIM~ S~GETAT~ 59
To]i oamenii inteligen]i sunt.
Inteligent, spui? Nat scoase o alt` ]igar`. Lucie privi cu
durere \n inim` tabachera de piele pe care o cuno[tea att de
bine, cu ini]ialele NCR \ntr-un col]. Nathaniel Charles
Randall.
Nu este nevoie de prea mult` inteligen]` s` fii profesor
\ntr-un liceu, la vrsta mea.
Dar ai muncit mult, Nat, ai acumulat attea cuno[tin]e.
Cuno[tin]e acumulate f`r` nici un scop. Desigur,
lucrurile ar sta altfel dac` a[ avea propria-mi [coal`.
Era prima oar` cnd \i spunea c`-i dorea poate, s` fie
asociat la Keynwood. Pe lng` gelozie, Lucie mai sim]i [i
invidie pentru c` pe Nat nu-l atr`gea la Barbie doar p`rul ei
ti]ian, ci mai mult faptul c` era fiica directorului.
Cteodat`, cnd o persoan` este nefericit` sau \ngrijorat`,
are un fel ciudat, chiar masochist de a vorbi despre
problemele sale, c`utnd chiar s`-[i fac` r`u singur`, doar
amintindu-[i de ele. A[a se \ntmpla cu Lucie \n acea sear`.
Ura chiar [i ideea c` Barbie Friern era \ndr`gostit` de Nat, dar
continua s` discute despre ea.
Barbie are vreun iubit? \l \ntreb` ea.
Privi cu coada ochiului pentru a vedea cum reac]ioneaz`
Nat. Observ` un zmbet greu de interpretat, aproape
invizibil.
Poate, draga mea. Cine [tie? Cred c` are un iubit la
Geneva unde a lucrat o vreme. Probabil c` are un prieten,
dar...
60 DENISE ROBINS
Dar ce?
Cu toate astea, nu [tiu nimic concret.
|]i face confiden]e, Nat?
|ntr-un fel... \ncuviin]` el.
Lucie trase aer \n piept. Era evident c` Nat [i Barbie aveau
ni[te secrete, dar Nat nu afirmase c` era iubitul lui Barbie. {i
asta era destul. |n seara asta, Lucie sim]ea o gelozie nebun`
fa]` de Nat, nu suporta s`-l [tie al alteia. Voia s` fie doar al ei,
a[a cum fusese cu cteva clipe \n urm`. Cu toate acestea, se
desp`r]ir` brusc, ajungnd la intrarea [colii.
Noapte bun`, Luce, zise el zmbindu-i, mi-a f`cut pl`cere
s` mai stau de vorb` cu tine. Trebuie s` m` mai invi]i o dat`
acas` la sora ta.
Lucie sim]i c` inima \i bate mai tare.
Mi-ar face mare pl`cere, Nat. Apoi, cu durere \n suflet,
din cauz` c` se desp`r]eau prea repede, sim]i nevoia s`-l
\ntrebe: \]i pare bine c-am venit aici?
Sunt \ncntat, Luce.
Lucie se duse direct \n camera sa, unde \[i \ngrop` fa]a \n
palme. |ncerc` apoi s` se calmeze. Retr`i fiecare clip`
petrecut` al`turi de el. Avea toate motivele s` cread` c` avea
[ansa s` devin` indispensabil` pentru el.
Se culc` \n seara aceea cu inima \nc`rcat` de emo]ii, se
trezi devreme [i ie[i \n gr`din` s` inspire aer proasp`t.
O INIM~ S~GETAT~ 61
Capitolul 5
Era din nou rece, cerul \nnorat. Pe drumul de \ntoarcere
d`du peste Geoffrey. Se oprir` s`-[i spun` bun` diminea]a.
Geoff purta o jachet` de tweed [i Lucie observ` ce culoare
frumoas` avea p`rul lui \n lumina dimine]ii. O \ntreb` cum \i
merge, iar ea \i r`spunse simplu: bine.
Geoff \i spuse c` se \ntorcea de la locul \n care ]inea fazanii,
pe care-i hr`nea de obicei la aceast` or` [i c` directorul fusese
[i el acolo cu micul Finch.
Lucie se mir` c` b`iatul se trezea att de devreme.
Micul Finch mi-a spus c` a sim]it dintr-o dat` c`-i este dor
de cas`, a[a c` a pornit spre fazanerie.
Bietul copil!
O, nu trebuie s` iei \n serios smiorc`ielile pu[tanilor
`stora... Ar fi trebuit s-o cuno[ti pe fosta intendent`. O chema
Anna, nu puteai s`-i smulgi nici o lacrim`, orice ai fi f`cut.
Spunea c` ace[ti pu[ti sunt ni[te mici excroci sentimentali.
Lucie \ncepu s` rd`.
Cred c` se \n[ela.
{i familia Friern spune cam tot a[a. Ai grij` s` nu te la[i
impresionat` de pu[tii `[tia, Lucie.
Cred c` este mai bine s` m` duc s`-i trezesc pentru micul
dejun.
Lucie, spune-mi, joci crichet?
Din copil`rie. Chiar [i luna trecut` am jucat cu nepotul
meu pe plaj`.
Perfect! Te invit la meciul de dup`-amiaz`. Miss Day este
una dintre cele mai bune juc`toare.
Bine, \n acest caz voi juca [i eu.
Bine, Lucie, ne vedem mai trziu.
Era un tip simplu [i pl`cut acest Geoff, reflect` Lucie,
urcnd cte dou` trepte deodat` spre dormitoarele celor mici.
O, de ce nu se \ndr`gostise de un astfel de b`rbat f`r` secrete,
lucruri de nedezv`luit, complexe, ca Nat Randall?
Toat` ziua Lucie fu foarte ocupat`. De fapt, \i pl`cu aceast`
a doua zi la Keynwood. |ncepu s` intre realmente \n detaliile
slujbei [i nu-i p`ru r`u c-o alesese. Regreta acum c`
\ntrerupsese studiile, c` rupsese leg`tura cu spitalul, c` nu
mai apucase s`-[i ia diploma de asistent`.
Toat` ziua o urm`ri imaginea lui Nat. |l v`zu \n timpul
meselor cnd aten]ia lui se concentra \n special asupra lui
Barbie. Dar \i zmbi [i ei iar la sfr[itul cinei veni spre ea [i o
\ntreb`:
Cum s-a desf`[urat cea de a doua zi?
Ea \i r`spunse scurt.
O INIM~ S~GETAT~ 63
Foarte bine, domnule Randall.
|n prima zi liber`, Lucie se duse acas` cu autobuzul,
hot`rt` s`-i povesteasc` totul lui Maggie, chiar [i acele
momente de neuitat, petrecute cu Nat la piscin`. Dar cnd
veni momentul s-o fac` descoperi c` \i este imposibil. Se
temea, nu voia s` strice amintirea acelor clipe petrecute cu el.
Nici despre teama c` el ar putea fi \ndr`gostit de Barbie nu
voia s` vorbeasc`.
|i povesti orice altceva lui Maggie. Despre Geoff Mallow,
Joanna Parish; ba chiar [i despre Berryl Day. Veni \ns`
inevitabil [i clipa \n care Maggie o \ntreb` de Nat.
Lucie, nu mai vorbi vrute [i nevrute; spune-mi despre
Nat, cum \l g`se[ti?
Nu sunt prea multe de spus, \ncepu Lucie cu ochii \n
p`mnt.
Ei bine, dac` nu-l mai la[i s`-]i p`trund` \n suflet, nu ai
de ce te teme.
Nu vreau s` las pe nimeni s`-mi mai p`trund` \n suflet,
Maggie.
Cred c` acel profesor, Geoff Mallow este un tip
interesant, insist` Maggie. Mi se pare c-a f`cut eforturi de a se
\mprieteni cu tine.
Lucie se ridic` brusc [i se \ndrept` spre fereastr`, de unde
se putea vedea marea.
Poate, zise ea. Poate o s`-l aduc s`-l cuno[ti \ntr-o zi. {tiu
c` lui Dick i-ar pl`cea.
64 DENISE ROBINS
Nu pot spune c` Nat ne-a pl`cut.
{tiu asta, zise Lucie.
Maggie o privi nu numai cu \ngrijorare, ci [i cu afec]iune.
Sim]ea c` Lucie nu-i spusese chiar totul. Telefonul din holul
mare sun`.
Lucie se duse s` r`spund` cu gndul la Nat, desigur. |[i
aminti privirea lui, \[i aminti cum a[teptase luni \ntregi ca acest
telefon s` sune, s` fie el, apoi cum c`zuse \n bra]ele disper`rii.
Tu e[ti, Luce? auzi ea.
Lucie \[i sim]i dintr-o dat` gura foarte uscat`, de parc` n-ar
fi putut vorbi.
Da, Nat, zise ea dintr-o suflare.
Mi-am imaginat c` te vei duce acas` \n ziua ta liber`.
A[adar, n-ai uitat telefonul lui Maggie...
Num`rul t`u, o corect` Nat. Chiar acum cteva minute a
ap`rut aici o prieten` a ta, miss Rivers. Ea st` aproape de
Keynwood [i a venit aici cu ma[ina unor prieteni s` te vad`.
M-am oferit s-o aduc eu la Hove, vrei s-o fac?
Sigur c` da! Numai dup` ce l`s` s`-i scape aceast`
exclama]ie se \ntreb` cum \l va primi Maggie pe Nat. Dar draga
ei Martha era aici [i voia s-o vad`. Te rog, ad-o ct mai repede
! insist` Lucie. Imediat auzi vocea prietenei ei.
Lucie, abia a[tept s` te v`d! Prietenul t`u mi-a promis c`
m` va aduce la Hove...
Grozav, Martha! Numai c`... Nat nu este prietenul meu.
Te rog, nu vorbi prea multe despre mine, situa]ia noastr` este
cam neclar`.
Martha \ncepu s` rd`.
O INIM~ S~GETAT~ 65
Am \n]eles asta din scrisoarea ta. O s` fiu foarte discret`
[i plin` de tact. Dar este un b`rbat grozav... este normal c`
te-a vr`jit cu acei ochi minuna]i...
Martha vorbea de la telefonul din coridorul de la intrare.
Nat o l`sase acolo s` aduc` ma[ina. Dar \ntmplarea f`cu s`
apar` tocmai atunci Barbara Friern [i s` asculte toat` discu]ia.
Barbara tremura de gelozie [i revolt`; \n aceast` stare urc`
\n camera ei. Va a[tepta ca Nat s` se \ntoarc` [i va stabili
imediat cum st`teau lucrurile. Dac` se adeverea ce auzise
despre Lucie, aceasta va zbura foarte repede de la Keynwood.
O voi face pe mama s-o concedieze, izbucnise Barbara cu
lacrimi \n ochi.
|ntre timp, Nat conducea spre Hove al`turi de cea mai
bun` prieten` a Luciei. Opri ma[ina la un moment dat spre
a-i ar`ta acesteia priveli[tea care se deschidea la Chanctonbury
Ring [i-i oferi o ]igar`.
Lucie nu mi-a spus c` are o prieten` att de frumoas`.
Trebuie s`-i fiu recunosc`tor c-am avut ocazia s` te conduc la
Hove.
Martha se gndi:
Ce curtezan! Biata Lucie!
Dar \i zmbi lui Nat, de parc` n-ar fi fost vorba de ea, \i
puse \ntreb`ri despre zon`, despre drum, [i-[i \ncepu ac]iunea
de a-l apropia pe Nat de Lucie.
{i mie \mi pare bine c-am avut ocazia s` te cunosc, Nat,
zise ea. Abia a[teptam s` trec prin zona asta s-o v`d pe Lucie.
Sunte]i prieteni de mult, nu?
66 DENISE ROBINS
Ne-am v`zut de cteva ori vara trecut`, cnd Luce mi-a
vorbit mult de prietena ei, Martha.
}in foarte mult la ea, Nat.
Dar p`re]i foarte diferite, \ncepu Nat, dup` ce trecu \n
revist` silueta f`r` cusur a Marthei, elegan]a ei. Martha era o
femeie sofisticat`. Dar desigur, Luce este unic`...
Chiar crezi asta?
Nat ridic` din sprncene.
Sunt convins. Ea nu este ceea se nume[te o fat`
modern`. O putem numi chiar victorian`... este plin` de
idealuri... este o fat` dulce... Cnd \nchid ochii o v`d \ntr-o
crinolin`...
Martha \l privi lung.
Domnule Randall, o cunosc bine pe Lucie. Are un
caracter foarte puternic sub aerul ei fragil.
Nat zmbi. Nu se putea gndi acum la caracterul Luciei,
cnd avea \n fa]` trupul [i ochii minuna]i ai Marthei, pe care
ar fi vrut foarte mult s-o s`rute.
Da, Luce are foarte mult caracter.
Dar n-o arat` oricui. |[i p`streaz` afec]iunea pentru cei
foarte apropia]i. Nu cred c`-mi tr`dez amica dac` spun c` e[ti
unul dintre ei. Dar b`nuiesc c` [tii asta.
Da, Martha, oft` el, [tiu. Luce este o bun` prieten`.
Cu un oftat, Nat \[i spuse c` era p`cat c` lumea era plin`
de multe femei frumoase, c`ci pe el \l atr`geau toate. Cu
Martha, n-avea rost s` mai \ncerce s` flirteze. Era logodit`, era
O INIM~ S~GETAT~ 67
prietena Luciei, iar el avea deja destule probleme pe cap
acum... \[i aminti c` Barbie era foarte sup`rat` cnd auzise c`
o va duce pe Martha la Hove.
Nu era nevoie ca Martha s`-i enumere calit`]ile Luciei, le
[tia prea bine.
Martha vorbi din nou.
Lucie este foarte vulnerabil`, asta este problema ei.
{tiu, [tiu, zise Nat. {i \ntruct tu e[ti prietena ei, iar eu
sunt atras de ea, a[ vrea s` m` pot dest`inui.
Desigur, Nat, tot ce-mi vei spune este confiden]ial.
Martha, te rog, dac` vei discuta cu Lucie despre mine, f`-o
s` \n]eleag` c` o ador dar eu nu iau via]a \n serios, a[a cum
face ea. Iar acum, soarta sau cine [tie cine a f`cut s` ne re\ntlnim
\n aceast` [coal`. Nu vreau ca ea s` sufere. M` \n]elegi, Martha?
Martha era destul de experimentat` ca s` \n]eleag` prea
bine ce spunea el. I se strnse inima de mil` pentru Lucie. Ea
[tia c` pentru Lucie, Nat era centrul universului, iar ea pentru
el nimic mai mult dect o prieten` \ncnt`toare. Va trebui s-o
previn, reflect` Martha. Se \ntreb` dac` Nat avea inten]ii cu
Barbara Friern. Iar dac` va fi vreo disput` \ntre ea [i Lucie, \[i
dori ca amica ei s` c[tige. Lucie va trebui s` fac` totul pentru
a-i pune be]e \n roate Barbarei, se gndi ea.
Nat era un b`rbat pentru care merita s` lup]i. Nici ea nu era
str`in` de atrac]ia lui.
Nu m` surprinde c` Lucie abia a[tepta s` te vad`, Martha,
\ncepu Nat, prinznd-o dup` umeri. Cum arat` logodnicul
t`u? Cum \l cheam`?
68 DENISE ROBINS
Guy.
Este un tip norocos.
Martha se \ntoarse spre el, privindu-l cu suspiciune.
Abia m` cuno[ti, a[a c` nu po]i face o astfel de afirma]ie.
Pot s` v`d foarte bine c` e[ti o femeie frumoas`.
Iar tu dragul meu Nat, nu prea ai o atitudine de dasc`l.
Nat \ncepu s` rd`.
S` mergem, spuse Martha, c`reia \i displ`cea \ntors`tura
pe care o luaser` lucrurile. Nu uita c` Lucie are \ncredere \n
tine, mai ad`ug` ea.
Nat ridic` din umeri, nedumerit c` aceast` Martha nu
mar[a la complimentele lui. Nu avusese inten]ii rele, voia doar
s` se amuze pu]in. Oricum, se gndi el, o prefer pe Santa
Lucia acestei tenta]ii sofisticate.
Un sfert de or` mai trziu, erau deja \n Hove, iar Lucie \i
primea cu ochii str`lucind de bucurie \n casa surorii sale.
Nat trecu peste antipatia surorii Luciei, care [tia c` se
datoreaz` purt`rii lui de anul trecut. De aceea, o prinse de
mn` a[a cum numai el [tia s` fac`, \i zmbi, spunndu-i:
Nici nu [tii ct m` bucur s` te v`d, Maggie. M` \ntreb cum
mi-ai mai dat voie \n cas` [tiind cum m-am purtat cu tine, [i
mai ales cu sora ta anul trecut. M-am gndit de multe ori la
voi, totu[i. Dac` a[ fi [tiut c` ai fost bolnav`, a[ fi venit la spital
s` te v`d. |mi pare tare r`u acum. V`d c` te-ai pus pe picioare
[i ar`]i minunat. E[ti mai frumoas` ca oricnd.
Maggie nu prea suporta lingu[eala. Nu fusese curtat` de
b`rba]i; nici m`car Dick nu-i prea spusese c` este frumoas`.
O INIM~ S~GETAT~ 69
Cu toate acestea, nu era o femeie urt` [i avea personalitate.
|i displ`cea Nat Randall pentru felul \n care o tratase pe Lucie,
provocndu-i suferin]`.
Dar oricum, Nat revenise [i Lucie p`rea att de fericit`!
Bine ai venit, Nat, morm`i Maggie.
Unde sunt scumpii t`i copii? o \ntreb` el.
|n curtea din spate, cu Brunhilda.
O, ne \ntoarcem din nou la opera lui Wagner! rse Nat.
Ce nume pentru o d`dac` !
Lucie ar`ta foarte frumos, era odihnit`, ochii \i str`luceau.
|[i schimbase piept`n`tura, ceea ce o f`cea s` aib` un aer mai
sofisticat.
Martha o lu` deoparte pe Lucie.
Nat este un tip extraordinar! Nu m` mir` c` e[ti
\ndr`gostit` de el! O s`-]i spun mai multe cnd vom r`mne
singure.
Nat [i Lucie r`maser` singuri. Nat se duse spre fereastr`
unde se sprijini cu coatele de pervaz.
M` bucur c-ai venit, Nat. Martha este o prieten` bun` a
mea, poate cea mai bun`.
Da, este \ncnt`toare. Cnd se va c`s`tori?
Curnd.
Sper c` va avea un so] bun, zise Nat, privind-o pe Lucie,
con[tient de str`lucirea din ochii ei. Era \mbujorat`, iar el uit`
de toate femeile din via]a sa, bucurndu-se de frumuse]ea
chipului ei.
70 DENISE ROBINS
Trebuia s` fiu aici din nou cu iubita mea, Santa Lucia,
declar` el.
Lucie se sim]i \n al nou`lea cer.
Am putea s-o convingem pe Martha s` r`mn` aici, s`
organiz`m o super cin`!
Nat vru s` accepte imediat, dar \[i aminti de mnia din
ochii Barbarei [i decise c` trebuia s` se \ntoarc` la cin` la
Keynwood, ca s` nu aib` probleme cu Barbie... Ea era calea
spre ceva ce el dorea mai mult ca orice....mai mult chiar ca pe
o femeie... nu mai suporta gndul c` va r`mne toat` via]a un
simplu profesor. {tia c` este foarte bun \n meseria sa, dar voia
mai mult. Cu Barbara putea spera la mai mult.... aici la
Keynwood. Nu hot`rse s` se c`s`toreasc`, mai ales cu ea. Nu
avea chef s` se lege de Barbie pe via]`. Dar \i f`cea pl`cere s`
se relaxeze cu ea dup` o zi lung` plin` de ore. {i de fapt,
Barbie era o provocare pentru orice b`rbat. Nu era u[or de
st`pnit [i tocmai pentru asta o socotea o provocare. Era
opusul Luciei.
Ar fi o mare pl`cere, draga mea, dar trebuie s` m` \ntorc
la Keynwood.
|n acest caz, vom anula totul pentru c` [i Martha trebuie
s` se \ntoarc` acolo, s`-[i ia ma[ina, zise Lucie att de
dezam`git`, \nct Nat nu se ab]inu s`-i dea un s`rut.
Lucie, e[ti delicioas`, este ca [i cum a[ fi atins o piersic`
prguit`... Trebuie s` ie[im undeva \ntr-o sear`. N-ai vrea s`
vedem acel film care este \n mare vog`?
O INIM~ S~GETAT~ 71
O, Nat, ar fi grozav! Poate duminica viitoare.
Va fi minunat. Vom merge la cinema, apoi te invit la cin`.
Ne vom strecura separat afar` din [coal`.
Abia a[tept s` ies cu tine, Nat.
Bine, r`mne stabilit. Ne vedem la Royal Albion la trei [i
jum`tate, da?
***
Scena dintre Nat [i Barbie se termin` destul de repede,
l`sndu-le amndurora un gust amar. Imediat ce v`zu
ma[ina lui Nat de la fereastra sa, Barbie observ` c` acesta o
ajuta pe Martha Rivers s` urce \n ma[ina ei. Dup` ce Martha
plec` Barbie alerg` la Nat. |l invit` la o discu]ie \n biroul
tat`lui ei.
Directorul se afla \n acel moment la sala de gimnastic`,
unde erau probleme cu circuitele electrice.
Nat fluiera degajat, ceea ce o enerv` [i mai mult pe Barbie.
Cnd se \ntoarse s`-l priveasc`, pe fa]a ei nu era nici urm` de
zmbet.
Am ceva de discutat cu tine, Nat, \ncepu ea.
Nu poate fi dect ceva foarte pl`cut, \ncheie el, [i o s`rut`
cu insolen]` pe gur`.
Barbie ro[i de furie. O, de ce se sim]ea att de atras` de
acest b`rbat?
|i spuse c` auzise discu]ia telefonic` dintre Martha Rivers [i
Lucie Reed. |l acuz` pe Nat c-o \n[ela.
72 DENISE ROBINS
Nu mi-ai spus c-ai fost iubitul intendentei, Nat. De ce?
Nat \[i aprinse o ]igar`.
Nu suporta s` fie spionat nici m`car de ea, fiica
directorului, [i de aceea \i r`spunse pe un ton foarte rece.
Draga mea, ai un comportament copil`resc, dar o s` te
iert pentru asta. O cunosc de mult` vreme pe Lucie [i familia
ei. Dar nu sunt [i nici n-am fost iubitul ei. Poate c` miss Rivers
a folosit un termen generic pentru leg`tura dintre un b`rbat
[i o femeie.
Barbie se lumin` la fa]`. Se calm` numaidect. Realiz` c`
nu trebuia s`-l \nfurie pe Nat [i-[i ceru scuze.
Iart`-m`, Nat. Am fost cam bulversat`, imaginndu-te cu
intendenta...
Nat scutur` scrumul sim]indu-se [i el mai bine, gndindu-se
ce frumoas` era femeia din fa]a lui, cu p`rul ei ro[u ti]ian [i
pielea aurie. Era \nalt`, zvelt`, frumoas`, [i-l iubea. Abia
a[tepta s` fie cerut` \n c`s`torie. Da, el [tia asta prea bine, dar
nu era preg`tit \nc` s-o fac`. Voia mai degrab` s` continue
aventura lor, care-i l`sa o oarecare libertate de mi[care. Cnd
se va decide s`-[i uneasc` for]ele cu tat`l ei [i s` cear` un
statut mai important \n aceast` [coal`, da, poate o va cere de
so]ie. Iar gelozia ei fa]` de Lucie \l amuza.
O prinse de umeri cu ging`[ie.
Nu sunt iubitul nim`nui, a[a c`, te rog, nu m` eticheta,
\ncepu el.
Barbara \l privi cu \n]elegere.
O INIM~ S~GETAT~ 73
Nici m`car al meu?
Asta este o \ntrebare de [aizeci [i cinci de mii de dolari.
Iar tu e[ti foarte frumoas`, Barbara. Dar nu \ncerca s`-mi
suce[ti capul, n-o s`-]i mearg`. Am mult de lucru. M` a[teapt`
pu[tanii pe care-i cuno[ti prea bine. M` vor lua \n primire
mine la prima or`. Trebuie s` mi preg`tesc lucr`rile, a[a c`
nu m` mai sup`ra legndu-mi numele de al Luciei Reed.
Promit c` n-o s-o mai fac, zise ea.
Nat o l`s` \ntr-o dispozi]ie ceva mai bun`, de[i \n ceea ce o
privea pe Barbara, s`mn]a \ndoielii fusese s`dit` [i o mai chinui
o vreme. Nat \[i spuse c` femeile erau o pacoste pentru un b`rbat
care trebuia s` dea dovad` de tact [i art` pentru a trata cu ele.
Lucie c`lc` pe nori pn` luni diminea]a. Nu se gndea
dect la seara pe care o va petrece cu Nat.
Cnd se \ntlnir` la mas`, \[i vorbir` foarte pu]in, ca de
obicei. Lucie era de acord cu Nat c` nu trebuia s` afle nimeni
din [coal` de iubirea lor. Iar pentru ca timpul s` treac` mai
repede, se apuc` de munc`.
Trecuse o lun` de cnd se afla la Keynwood. Era ata[at`
deja de copiii de aici, de munca ei.
Munca ei \ncepea foarte devreme, cnd \i ajuta pe cei mici
s` se trezeasc` [i s` se \mbrace, apoi s`-i duc` la salonul \n
care Herta le servea micul dejun. Dup` ce \ncepeau orele,
trebuia se verifice cum erau f`cute paturile, dac` hainele erau
\n ordine, dac` le lipseau nasturi....
Pauza era la zece [i jum`tate, cnd copiii primeau biscui]i
[i lapte.
74 DENISE ROBINS
Urma apoi masa de prnz, odihna de dup`-amiaz` a
copiilor, \ntlnirea cu personalul, masa de sear`, du[urile
copiilor apoi culcarea acestora, dup` care putea s` respire [i
ea lini[tit`.
Lucie g`si o admiratoare \nfocat` \n Berryl Day. Nu \ncerc`
s-o evite, a[a cum fusese sf`tuit`, pentru c` biata femeie avea
nevoie de o prieten`, de[i pe Lucie n-o interesau defel
cluburile \n care voia aceasta s-o atrag`.
Lucie \n]elese c` munca \ntr-o asemenea [coal` era ca
traiul pe o insul` departe de lume.
|n clipele ei de lini[te, nu se gndea dect la Nat [i la
imensa ei dragoste pentru el. La bucuria de a fi reluat
prietenia lor.
Martha o sf`tuise s` insiste, pentru c` Nat era un b`rbat
special, s` stea \n expectativ`, s` vad` care erau reac]iile lui [i
s` fie \n]eleapt`.
Iar cnd o \ntrebase care erau [ansele ei, Martha o s`rutase
[i-i spusese:
Ai toate atuurile, draga mea, e[ti frumoas` [i diferit` de
alte femei. {i el crede asta.
S`rut`rile lui Nat erau pentru ea ca o armur` \mpotriva
gndurilor negre, \ndoielilor [i triste]ii. Iar acum a[tepta
\ntlnirea cu el.
Se gndi s` confirme ora \ntlnirii abia duminic`, la
\ntoarcerea de la biseric`. Dar nu-l g`si nic`ieri. Poate se
dusese direct la Brighton, de la biseric`.
O INIM~ S~GETAT~ 75
Lu` autobuzul fericit`, se duse acas` [i dup` ce schimb`
cteva vorbe \n grab` cu sora ei, se schimb` cu o rochie bleu
de ln` [i o p`l`rie de prim`var` cu flori la bordur` care se
asorta cu rochia [i se duse la \ntlnirea cu el.
Dar \ncepu ploaia [i autobul \ntrzia a[a c` \[i stric`
sandalele din cauza apei. Dar nu disper` pentru c` urma s`
fie cu el. Ce mai conta vremea?
A[tept` \n holul hotelului, urm`rind cuplurile care se
\nc`p`]nau s` se plimbe pe acea vreme imposibil`. De fiecare
dat` cnd se deschidea u[a hotelului, inima \i tres`rea creznd
c` este el.
Trecu o or`, dar Nat nu ap`ru. Apoi o alta. Ie[i din hotel
pentru a se uita dup` ma[ina lui Nat. Se \ntoarse \n holul
hotelului sim]indu-se dintr-o dat` foarte r`u. |ncepu s` se
\ntrebe dac` va mai veni. Va veni, desigur, ar fi fost prea
nemilos, prea crud s-o fac` s`-l a[tepte... dac` avusese un
accident? Nu, ar fi putut s` sune...
Dac` Friern l-a re]inut la Keynwood? {i de acolo putea s` sune...
La [ase [i jum`tate, nu mai credea c` Nat va mai veni.
Probabil uitase de \ntlnire.
La ora [apte, un chelner veni s-o \ntrebe dac`-i putea oferi
ceva. Lucie decise s` se \napoieze la Keynwood. Nu se putea
duce acas` la Maggie s`-i spun` c` Nat de purtase abominabil;
Maggie i-ar fi r`spuns cu bine[tiutul ]i-am spus eu
Iar acum, ca o ironie, cerul se limpezi, iar soarele de mai
reu[i s` str`bat` dintre nori. |n inima ei era numai disperare.
|ncerc` s`-[i st`vileasc` lacrimile.
76 DENISE ROBINS
O, Nat, Nat! [optea ea.
Apoi urm` mnia. Cum \ndr`znise s` nu vin`?
Tocmai cnd se \ndrepta cu durere \n suflet spre sta]ia de
autobuz, se \ntlni cu Geoff Mallow, \mbr`cat \ntr-un fulgarin;
\ncerc` s`-l evite, dar era prea trziu. Privirea lui se lumin`
dintr-o dat`.
Bun`, Lucie! Ce bine c` te-am \ntlnit! exclam` el.
Ea \ncerc` s`-i r`spund` pe un ton firesc, dar Mallow
observ` imediat c` plnsese. O privi cu mil`, v`znd c` ochii
ei erau tare tri[ti \n spatele ochelarilor.
E[ti singur`? o \ntreb` el.
Da, se blbi ea. Tu ce faci aici?
Am f`cut cteva mile pe stnci; ce priveli[te, mai ales pe
furtun`! Apoi am venit aici pentru c` te-am v`zut stnd \n
holul hotelului singur` [i m-am gndit s` st`m de vorb`, dac`
nu te deranjez.
Lucie ridic` privirea spre el. Era ct se poate de nefericit`
de ceea ce-i f`cuse Nat. Mallow o privea cu \n]elegere [i dintr-o
dat` i se p`ru c` f`cuse un gest foarte frumos s-o invite
undeva. |i spuse cu jum`tate de voce:
Ce idee minunat`! Mul]umesc, Geoff... n-am nimic
special de f`cut.
O INIM~ S~GETAT~ 77
Capitolul 6
Cnd ie[ir` din hotel, Geoff ridic` privirea spre cerul
limpede al serii cu nori mici care se deplasau repede [i se
\ntreb` ce se \ntmplase cu micu]a intendent`. Ce fe]i[oar`
trist` avea! Iar cnd \[i scosese ochelarii s`-i [tearg`, observ`
c` plnsese.
Nu [tia dac` s`-i pun` \ntreb`ri personale. El era mai
priceput la flori dect la femei. Cu toate acestea, de multe ori
\n via]` g`sise asem`n`ri \ntre ele. Cu ambele trebuia s` fii
foarte atent. Erau sensibile, dac` nu chiar capricioase. Dar
femeile uneori \l speriau. Nu se putea spune acela[i lucru
despre flori.
Lucie \ncepuse s` vorbeasc` prea mult, parc` pentru a nu
l`sa s` se vad` ce era \n sufletul ei.
Berryl mi-a spus c`-]i dactilografiaz` lucr`rile \n timpul
ei liber.
Da, zise el, mergnd al`turi de ea, este foarte atent`.
Da, e o persoan` dr`gu]`, ad`ug` [i Lucie.
Ca tot personalul [colii de fapt, zise Geoff.
Dar parc`-mi amintesc c` la \nceput mi-ai spus s` nu m`
apropii de nimeni!
A, da instinctul meu de sihastru...
Unde ai ajuns cu cartea?
Nu prea departe, n-am timp s` scriu. Abia am \nceput
crichetul \n anii optzeci
Iar florile tale speciale cum o duc? Am trecut deun`zi pe
lng` ele; ar`tau bine, dup` p`rerea mea.
Da, anul acesta trebuie s` se dezvolte foarte bine. Le-am
pus \ngr`[`minte, le-am schimbat p`mntul.....
Cred c` m` voi apuca [i eu de gr`din`rit. Florile par mai
bune, mai apropiate dect...
Dect?
Dect oamenii, \ncheie ea.
Geoffrey \n]elese c` Lucie era dezam`git` de cineva, cel
mai probabil de un b`rbat.
Lucie se lupta cu gndurile care i se \ndreptau toate spre
Nat. Dar durerea, \n loc s` cedeze, era [i mai puternic`. Nu
putea crede c` Nat i-a f`cut a[a ceva. |l auzi pe Geoff
spunnd:
Da, sunt de preferat fiin]elor umane. Cteodat` \ns`,
orict` aten]ie le-ai acorda, te decep]ionez` [i ele. {i nu po]i
[ti din ce motiv.
O INIM~ S~GETAT~ 79
Via]a este frustrant` uneori, zise Lucie cu un oftat.
Ei, dac` nu ceri prea mult de la ea, nu este.
Nu, suspin` Lucie.
O, Nat, se gndi ea, oare ]i-am cerut prea mult...?
|ncerc` din nou s`-[i abat` gndurile de la el.
Ce crezi despre tn`rul Olifant? \l \ntreb` pe Geoff.
El se \ncrunt`.
Olifant.. repet` el. A, da, este un copil dificil. Intr` mereu
\n probleme, de[i simt c` are o natur` bun`. |i spuse c`
discutase cu directorul cazul Olifant, iar acest era cam
\ngrijorat. |n timpul orelor, pu[tiul era impertinent [i-i pl`cea
s`-i domine pe ceilal]i. Dar era foarte bun la sport. Alerga cel
mai bine din [coal`.
Pu[tiul are curaj, l-am v`zut. {i asta este un lucru bun.
Trebuie \ns` canalizat \ntr-o direc]ie potrivit`.
Ai dreptate, zise Geoff.
El \i spuse c` mama lui Brian Olifant murise [i tat`l se
rec`s`torise. Mama vitreg` nu-l suporta [i probabil asta \l f`cea
pe b`iat s` aib` un comportament necontrolat.
Randall, mi se pare, este cel care cere exmatricularea lui
Olifant. Eu consider c` este o gre[eal`, pentru c` ar fi terminat
dac` i s-ar face asta.
Lucie se crisp` auzind numele lui Nat.
Poate c` Randall nu are r`bdare, zise ea.
O, Nat, eu [tiu ct de ner`bd`tor po]i fi, se gndi Lucie. O,
Nat te cunosc att de bine! Dar acum am \nceput s` te ur`sc.
Te ur`sc pentru ce mi-ai f`cut ast`zi, pentru c` m-ai umilit din
nou. Totul s-a terminat \ntre noi!
80 DENISE ROBINS
Geoffrey Mallow avea propriile sale convingeri \n privin]a lui Nat.
Randall este un b`rbat inteligent, cu personalitate,
amuzant, dar att. De aceea, fu foarte surprins cnd Lucie \l
\ntreb`:
|l cuno[ti bine pe domnul Randall?
-Suntem colegi, dar \n afara [colii nu avem nimic \n
comun. Voi v` cunoa[te]i de mult` vreme, nu?
Da, r`spunse Lucie, strngnd din pumni \nct unghiile
\i l`sar` o urm` adnc` \n podul palmelor.
Ce-ai zice de un film sau de un spectacol? o \ntreb`
Geoff, dornic s` alunge triste]ea din ochii micu]ei intendente.
Era evident c` era att de trist` [i nefericit`. Trebuia s`-i
distrag` cumva aten]ia de la nefericirea ei.
O, ar fi grozav! exclam` Lucie, mult prea entuziasmat`.
Se gndi apoi c` nu trebuia s`-l fac` pe Geoff s` spere \n
privin]a ei, dar era prea trziu, acceptase invita]ia.
Merser` la un film siropos care-l plictisi teribil pe el, [i
fum` chiar o ]igar`, dup` care chiar mo]`i un pic. Deodat`,
cnd se trezi, observ` c` pe obrajii Luciei se scurgeau dou`
lacrimi. Era o scen` \n care eroina \i declara iubitului:
Nu vreau s` te mai v`d vreodat`. De acum [tiu cine e[ti...
ar fi fost mai bine s` nu ne fi cunoscut...
O, Doamne, se gndi Geoff, micu]a intendent` are
probleme sentimentale! Probabil este \ndr`gostit` de vreun
neispr`vit. Nu [tia cine este acela. {i nici nu era problema lui.
Cu toate acestea sim]ea o dorin]` irezistibil` de a o consola.
Lacrimile acestei tinere \l impresionaser` a[a cum nu i se mai
O INIM~ S~GETAT~ 81
\ntmplase vreodat`. Sim]i c` l-ar fi f`cut ar[ice pe acela
care-i r`nise sentimentele Luciei. Deodat` el f`cu un gest,
care mai apoi \l amuz` cnd [i-l aminti. Puse mna pe mna
Luciei. I se p`ru att de mic` [i moale! Degetele ei se
strnser` convulsiv \n jurul degetelor lui de parc` ar fi
a[teptat aceast` alinare. Geoff nu zise nimic. Era mai bine s`
nu spun` nimic, dar p`str` mna Luciei pn` la sfr[itul
filmului \n palma sa.
Cnd pelicula aceea lacrimogen` se termin`, Geoff r`sufl`
u[urat:
Grozav! Totul s-a desf`[urat conform planului, cu un
sfr[it fericit, pe care puteam s`-l intuim chiar de la
\nceput.
Lucie nu-i r`spunse. Lacrimile i se uscaser` pe obraji. Ei,
din p`cate, \i era clar acum c` povestea ei nu putea avea final
fericit. Dar felul \n care Geoff \i ]inuse mna \n timpul
filmului, fusese cald [i apropiat. Era un b`rbat deosebit se
gndi ea, mul]umindu-i \n gnd pentru sprijinul moral. Dar
cnd el \i suger` s` ia masa \n ora[, refuz`.
Po]i merge singur. Cred c`-]i este foame. Eu... eu trebuie
s` prind autobuzul.
Lucie! M` dezam`ge[ti dac` nu iei masa cu mine. Apoi, te
conduc acas`.
Lucie avea o durere cumplit` de cap [i sim]ea nevoia s` se
ascund` \ntr-un col], unde s` plng` nestingherit`.
Lucie, te rog s` iei masa cu mine. {i nu mai fi trist`;
lucrurile nu sunt chiar att de rele precum crezi acum.
82 DENISE ROBINS
Ba sunt chiar mai rele dect \]i po]i \nchipui, se gndi
Lucie. Am terminat-o cu Nat [i nu mai pot r`mne \n [coal`
dup` primul trimestru.
Dar ced`, accept` invita]ia lui [i intrar` \n acela[i
restaurant, \n care fusese de cteva ori cu Nat.
Lucie privi \n jur, regretnd c` la \nceputul rela]iei cu Nat
nu-[i imaginase c`-i va aduce atta nefericire [i durere. |[i
aminti cum Nat o \nv`]ase s` simt` buchetul vinului.
|mi place acest local, spunea el. {i tu trebuie s` \nve]i
s`-]i plac` mncarea [i s` \ncerci toate felurile preg`tite de
John.
{i Lucie \nv`]ase s` se bucure de acest loc. Era unic \n felul
s`u; proprietatea a doi b`rba]i care cuno[teau foarte bine
buc`t`ria fran]uzeasc`. Erau pu]ine mese. Pe mas` se aflau
lumn`ri, pe pere]i portrete \n ulei, lucr`rile unuia dintre
proprietari. |ntr-un col] se afla o ni[` \n care, mai multe opere
de art` erau aranjate s`pt`mnal de mna unui artist. Acum
era expus` o singur` lucrare tridimensional`, o strad` din
Roma.
Aici te po]i considera oriunde, numai la Brighton nu, zise
Geoff. Ce-ai zice de puiul cu ciuperci [i ananas, Lucie?
Ea nu r`spunse, cu privirile a]intite spre farfurie \ncercnd
s`-[i st`vileasc` lacrimile. Geoff era un b`rbat foarte bun [i
amabil, dar ea \l dorea teribil pe Nat. Se gndea doar de ce nu
este cu ea \n aceste clipe...
O INIM~ S~GETAT~ 83
Geoff era un companion pl`cut, dar spre deosebire de Nat,
care str`lucea \n orice domeniu, o plictisea. Cu toate acestea,
\i promise c` va mai ie[i cu el [i c`-l va invita acas` la sora ei.
Cnd o conduse \n seara aceea la [coal`, el \i spuse la
desp`r]ire:
Cteodat` m` simt foarte singur; mi-a f`cut pl`cere s` fiu
cu tine, Lucie.
{i ei \i f`cuse pl`cere \ntr-un fel, [i-i mul]umi pentru seara
pe care \ncercase s` i-o fac` frumoas`. |ncerc` s` se gndeasc`
altfel la Nat Randall; doar nu era singurul b`rbat din lume! Cu
toate acestea, nu putea nega c`-l iube[te.
Toat` noaptea v`rs` lacrimi amare din cauza lui, iar
diminea]a se trezi cu ochii umfla]i [i durere de cap.
{i pentru c` se trezise devreme [i o durea capul, Lucie se
duse s` fac` o plimbare prin gr`din`.
Era o diminea]` lini[tit`, roua str`lucea pe frunze, cea]a
\nc` nu se ridicase de pe frunzele castanilor s`di]i de
directorul [colii, p`s`rile \ns` cntau vesele.
Nat v`zu silueta aceea mic`, pl`pnd`, de la fereastra sa [i
se sim]i cuprins de remu[care. {tia ce sim]ea Lucie acum.
Cobor\ repede la ea.
Luce! o strig` el.
Speriat`, ea se \ntoarse brusc. Sngele i se urc` \n obraji
cnd \l v`zu.
Luce, repet` el, te-am z`rit aici. |mi pare att de bine c`
putem schimba cteva cuvinte \nainte de \nceperea
programului!
84 DENISE ROBINS
Cred c` n-ar trebui s` ri[ti s` fii v`zut cu mine, Randall...
Nu te prosti, Luce...
Te rog s` nu mi te mai adresezi astfel!
Bine, [tiu c` e[ti sup`rat`, dar...
Sup`rat`! Mai mult dect att! izbucni ea. Sunt cea mai
mare proast` din lume, pentru c` am acceptat s` m` mai
\ntlnesc cu tine. Trebuia s` [tiu c` nu vei veni! Te-am a[teptat
timp de trei ore.
Luce, \mi cer scuze...
Nu te mai obosi s-o faci.
Luce, las`-m` s`-]i explic...
Nu po]i explica nimic. Puteai s`-mi telefonezi dac` aveai
probleme, sau s`-mi fi l`sat un mesaj. Cu asta, totul s-a
terminat.
Nat \[i mu[c` buzele. Nu avea nici o scuz` plauzibil`
pentru c` l`sase aceast` fat` frumoas` s`-l a[tepte \n zadar. Nu
venise la \ntlnirea cu ea din cauza lui Barbie, desigur, care
nu-l l`sase liber nici o secund`, for]ndu-l s` mearg` cu ea [i
p`rin]ii ei la Warnborough, o [coal` de b`ie]i considerat` mai
bun` dect Keynwood.
Familia Friern fusese invitat` la mas` de Alec Oldfield,
directorul acestei [coli, prietenul lui Friern. |l luaser` [i pe
Nat, probabil la insisten]ele lui Barbie. Acest Oldfield era un
b`rbat cu rela]ii, care merita s` fie cultivat.
|[i aminti de \ntlnirea fixat` cu Lucie, chiar \n mijlocul
mesei. Nu avusese inten]ia s` se poarte astfel cu ea, dar se
consol` repede la gndul c` dac` o s` vad` c` n-a venit, va
pleca. Apoi, uit` complet de ea.
O INIM~ S~GETAT~ 85
Se sim]ise bine al`turi de Barbara [i p`rin]ii ei la acea
\ntlnire, iar la \ntoarcere chiar \[i permisese s-o s`rute.
Cred c` e[ti con[tient ce \nseamn` pentru noi acest
s`rut, Nat!
El confirmase c` o s`rutase din toat` inima, iar Barbie
r`m`sese convins` c` este \ndr`gostit de ea.
Ciudat, dar s`rutul Barbarei nu avusese asupra lui acela[i
efect pe care-l avuseser` buzele acestei micu]e intendente,
aceast` Santa Lucia, sau Luce, cum \i spunea el. |ncerc` s`-i
alunge sup`rarea.
Draga mea, zise el, voi fi foarte cinstit cu tine. S-a ivit cea
foarte important [i am uitat de \ntlnirea noastr`. Asta este,
]i-am spus cu toat` sinceritatea. Cnd mi-am amintit, era deja
prea trziu. Nu [tiu cum s` m` mai scuz.
Nici nu vreau s-o mai faci, nu m` interseaz`.
A[adar, sunt excomunicat din sfera de interese a Santei
Lucia, glumi el.
Ea trase aer \n piept. Scuzele lui nu aveau nici o valoare [i
nu puteau compensa faptul c` uitase de \ntlnirea lor. Nat era
teribil de atr`g`tor \n diminea]a asta, se gndi ea a[a cum \i
zmbea ironic, a[teptndu-se s` fie iertat, iar ea s` i se arunce
imediat \n bra]e.
Nu mai conteaz` c` nu ne-am \ntlnit. De fapt, cnd
a[teptam, mi-am dat seama c`-mi irosesc timpul [i c` nu are
rost s` mai reiei o leg`tur` din trecut.
Te compor]i ca un copil, Luce... \ncepu el.
Po]i spune ce dore[ti, \l \ntrerupse ea, dar cred c` am
gre[it acceptnd aceast` slujb` la Keynwood. Cu toate acestea,
ce voi face de acum \nainte nu este problema ta.
86 DENISE ROBINS
Lucie, ]i-am explicat ce s-a \ntmplat [i mi-am cerut scuze.
Foarte bine. Scuzele tale nu m` interseaz`. Acum, trebuie
s` \ncep ziua de munc`.
Deci, nu te intereseaz` ce-am f`cut asear`?
Nu \n mod special, pentru c` [tiu c-ai fost cu Barbara
Friern, se gndi ea.
Nat, care-i citi gndurile, zise:
De fapt, am fost cu Barbie dar nu singuri. Am fost...
N-am timp s`-]i ascult pove[tile, \l \ntrerupse Lucie.
Nu-]i mai pierde vremea, Nat. Cu mine, cel pu]in...
Nat nu era obi[nuit c` o femeie s`-l resping` \n acest fel.
Era amuzat dar [i \nfuriat. Ei bine, dac` a[a vrea ea, n-o s-o mai
deranjez niciodat`...
***
Vremea din ziua Sportului de la Keynwood n-a fost a[a
de frumoas`, cum s-au a[teptat to]i. Era destul de rece pen-
tru luna iunie, iar soarele ap`rea [i disp`rea. Geoff Mallow
era cam dezam`git, dar [i ocupat cu organizarea jocurilor,
a[a c` doar din cnd \n cnd mai avea timp s` ridice ochii
spre cer.
Hugh Friern [i so]ia sa Stella, \mbr`cat` \ntr-o rochie cu
flori mari, se ocupau de p`rin]ii veni]i la acest spectacol.
Copiii forfoteau la intrarea [colii, a[teptnd ca p`rin]ii s`
soseasc` la aceast` zi mare pentru ei. Tot personalul [colii era
O INIM~ S~GETAT~ 87
foarte ocupat: doamna Egbert cu pr`jiturile la buc`t`rie, Herta
Betty [i Ann aranjau mesele, verificau pavilionul de crichet,
steagurile, ca [i obstacolele pentru s`rituri.
Pentru Lucie, fusese o zi obositoare pentru c`-i
supraveghease pe cei mici la \mbr`carea \n costumele de sport
sau ]inndu-se dup` doamna Friern, care-i d`dea tot felul de
ordine, pe care le contramanda aproape imediat. Lucie \nv`]ase
c` acesta era stilul so]iei directorului, o femeie mult prea
autoritar`. Abia avu o clip` liber` pentru a se machia pu]in.
Dar \nainte de a se \ntlni cu mamele care voiau s` [tie ce
fac odraslele lor, arunc` o privire spre terenurile de sport.
Se sim]ea chiar mndr` de felul \n care ar`ta Keynwood
ast`zi. {coala fusese frumos decorat`. Ea trebuise deja s`-l
consoleze pe micul Finch, care izbucnise \n plns pentru c`
tat`l lui trimisese doar \n ultimul moment o telegram`
spunnd c` nu va putea ajunge la Keynwood.
Mai trebui s` se \ngrijeasc` [i de Olifant, s`-i spun` c` tat`l
s`u venea \nso]it de mama vitreg` [i trebuia s` se poarte bine.
Toat` lumea se a[teapt` s` c[tigi cursa de o sut` de iarzi.
Nu ne strica ziua, Olifant.
Pu[tiul f`cu o strmb`tur`, dar nu la adresa ei. Nu se mai
purta urt cu ea. De fapt, Nat \l raportase directorului.
Trecuse o lun` de cnd Nat o l`sase f`r` o explica]ie
plauzibil`. O lun` de cnd, trecnd unul pe lng` cel`lalt ea \i
r`spunsese foarte scurt la salut [i att. |l considera pierdut
pentru ea. Cu toate acestea, sim]ea o durere acut` de cte ori
\l vedea sau \i auzea glasul.
88 DENISE ROBINS
|i trecuse de multe ori prin minte s`-l ierte, s`-i spun` c`-i
accept` scuzele. Dar nu f`cuse asta, se rezumase s` munceasc`
din greu, s` se duc` acas`, unde refuza s` vorbeasc` despre el,
sau ie[ea cu Berryl.
Ba chiar, o dat`, se duse cu Geoff la un picnic. El se
dovedise din nou un tovar`[ pl`cut, uimind-o prin
cuno[tin]ele lui despre flori [i p`s`ri.
Ziua Sporturilor se dovedi un mare succes. Lucie uit` de
necazurile ei pentru cteva ore [i se l`s` purtat` de spiritul
sportiv al zilei.
Mamele elevilor n-o l`sar` s` r`sufle, punndu-i \n
permanen]` \ntreb`ri despre odraslele lor, a[a cum se
a[teptase. Cu toate acestea, nu-l sc`pase din ochi pe Olifant,
pentru ca acesta s` nu \ncerce s`-[i pericliteze situa]ia la
Keynwood, f`cnd vreun gest necuvenit.
Ceea ce se \ntmpl` nu avu cum s` vad`, ci afl` mai trziu
de la director.
B`iatul, dup` cum [tiau to]i, era foarte bun la toate
sporturile [i primi nenum`rate aplauze. Dar tat`l lui plec` mai
devreme din cauza so]iei sale, care izbucni \n plns din cauza
atitudinii fiului ei vitreg fa]` de ea.
Nu cred c`-l mai putem ]ine aici, Lucie, \ncepu
directorul, cu p`rere de r`u.
Lucie interveni \nc` o dat` pentru el.
V` rog, domnule, mai da]i-i o [ans`, una singur`... [tiu c`
face asta pentru c` este gelos pe so]ia tat`lui s`u. Iar doamna
Olifant nu are prea mult tact, b`nuiesc.
O INIM~ S~GETAT~ 89
Fapta de azi se adaug` la cea de ieri, cnd a fost reclamat
de profesorul Randall. Am trimis pe cineva s`-l cheme aici pe
profesor, pentru ca, \mpreun` cu el s` avem ultima discu]ie cu
Olifant.
Lucie se \ndrept` dezolat` spre holul de la intrare [i f`r`
s` vrea privirea i se opri asupra unui c`prior \mp`iat care
se afla deasupra capului ei. V`zu ochii lui de sticl` [i i se
p`ru o secund` c -o sfideaz`. Fusese un animal foarte
mndru, probabil. C`priorii luptau pn` la moarte \ntre ei.
Oare era prea mndr`? Luptase \ndeajuns pentru omul
iubit?
Deodat`, \l v`zu pe Nat venind spre ea. Ce elegant era; avea
chiar [i o floare la butonier`! De[i fusese ocupat`, Lucie
observase c` Nat avusese foarte mare succes la mamele
elevilor sau surorile acestora.
El i se adres` indiferent.
E[ti tot sup`rat` pe mine, Lucie?
Pulsul ei se intensific`. |[i dori cu disperare s` nu fi ro[it
pn` \n vrful urechilor.
M`i s` fie! continu` Nat. M` ur`[ti chiar, nu?
Lucie se sim]i reac]ionnd proste[te, nesigur` pe sine.
Deodat`, f`r` s` [tie cum, \ncepu s` pledeze soarta lui Olifant,
b`iatul pe care nu-l iubea nimeni.
Mi-a spus directorul c` ve]i discuta despre Olifant. A[
vrea, Nat, s` nu fii prea dur cu el.
Nat o privi uimit, apoi pufni \n rs.
90 DENISE ROBINS
Draga mea, nu se mai poate face nimic cu b`iatul `sta!
Poate tu nu mai po]i face nimic, pentru c` nu-]i place, iar
el simte asta [i-i este team` de tine. Dar trebuie s` ai \n vedere
c` acest copil a fost tratat r`u acas`, i-a murit mama...nu are
nevoie dect de pu]in` \n]elegere.
Cred c-ai fi o mam` foarte bun` pentru el, drag` Lucie.
Nu v`d de ce este mai bine s`-mi pierd timpul cu
Wynters, pe care-l admir` toat` lumea, sau cu micul Finch,
c`ruia \i schimb`m to]i scutecele. To]i ace[tia sunt copii bine
trata]i, pe cnd Olifant nu este.
Altceva mai ai de spus? o \ntreb` Nat.
Da. Poate nu realizezi, dar acest Olifant \]i seam`n` mult,
Nat. Nu este att de frumos [i fermec`tor ca tine, dar
vulnerabil [i foarte sensibil din cauza vie]ii din familie, tot ca
[i tine. De aceea, \ncearc` s` ia de la via]` totul cu for]a. Dar
tu l-ai alungat, l-ai nedrept`]it pentru c` [tii prea bine s` faci
asta. Olifant nu mai are pe nimeni [i nu are unde s` se duc`.
Dac` va fi exmatriculat de aici va deveni un psihopat.
Nat o privea, amuzat de izbucnirea ei.
M`rturisesc c` sunt foarte surprins de atitudinea ta,
Luce. Nu pentru c` mi-ai spus toate astea, \mi plac oamenii
care spun ce gndesc. M` deranjeaz` \ns` faptul c` te simt
\nc` ostil`. Oricum, refuz s` recunosc c` ai dreptate \n
privin]a lui Olifant [i neg c` i-a[ fi f`cut ceva. Nu-mi iese \ns`
din minte afirma]ia ta c` alung oamenii de lng` mine cu
gesturi brutale, apoi \ncerc s`-i rec[tig cu farmecul meu.
Nu-mi place cum sun`.
O INIM~ S~GETAT~ 91
Poate am spus prea mult. Acum trebuie s` plec, pentru
c` am l`sat ferestrele deschise la dormitoare.
|nainte ca ea s` plece, se auzi glasul Barbarei Friern.
Vrei un pahar de cherry, Nat?
Lucie se a[tepta ca el s` accepte invita]ia f`r` ezitare, dar
murmur` c` are ceva de f`cut [i le l`s` pe cele dou` fa]` \n
fa]`.
La cin`, observ` c` Nat \i evita privirea. Sau poate nici nu
observase c` ea era acolo.
Cnd trebuise s` supravegheze culcarea elevilor, Lucie
avusese probleme cu Olifant. Acesta o repezi, ea \l amenin]`,
dar nu f`r` s` observe c` ochii \i erau ro[ii de plns.
To]i profesorii m` ur`sc, dar [i eu simt la fel fa]`
de ei!
Eu nu te ur`sc Olifant, zise ea, dar b`iatul ro[ise [i-[i
\ntorsese capul. Nu-i mai r`spunsese pentru c` probabil, \i
tremura glasul din cauza lacrimilor.
Nat era acum mai vorb`re], purta o discu]ie cu Barbie
Friern. Observ` totu[i c` nu era \n apele sale, c` era \ncruntat
[i la sfr[itul cinei se ridic` \naintea tuturor, cerndu-[i scuze
de la director c` se ridica mai devreme de la mas`. Nu era \ntr-o
stare prea bun` [i poate ea era cauza.
Lucie sim]ea c` pr`pastia dintre ea [i Nat se adncise [i mai
tare .
Ploaia [i furtuna puseser` st`pnire pe Keynwood. Lucie
sim]ea c` va ceda nervos [i de aceea se hot`r\ s` fac` o
92 DENISE ROBINS
plimbare singur`, f`r` Berryl, cnd ploaia va \nceta. Dar poate
tocmai de aceea fu surprins` cnd directorul o anun]` c` voia
s`-i vorbeasc` dup` mas`.
Pe moment, \i fu team` c` poate Nat \i spusesse acestuia
despre discu]ia cu ea.
Dar cnd ajunse \n biroul lui Hugh Friern, acesta o
\ntmpin` cu un zmbet prietenesc.
Am crezut c` este bine s` afli c` \ntruct ai pledat \n
favoarea lui Olifant, eu [i Randall am decis s`-i mai d`m o
[ans`.
Lucie ro[i. Era pl`cut surprins`.
Ce bucurie s` aflu aceast` hot`rre, domnule!
exclam` ea.
Nu-l vom exmatricula trimestrul acesta, oricum. Voi avea
o discu]ie lung` cu el, s` v`d ce se mai poate face. O s`-i spun
c` domnul Randall i-a luat ap`rarea [i c` trebuie s`-i fie
recunosc`tor.
Domnului Randall?
Da, a promis c` se va ocupa de Olifant. Sunt sigur c` va
reu[i.
Lucie nu mai zise nimic. {i emo]iile ei erau greu de
domolit. Directorul \i suger` c` se putea al`tura \n ac]iunea de
salvare a lui Olifant. Lucie plec` din biroul directorului cu
sentimente contradictorii. Se p`rea c`-l judecase gre[it pe Nat.
|[i dori s` poat` sta de vorb` cu el \ntre patru ochi, s` vad`
ce este \n inima lui. Dar nu putea da acum ochii cu el.
Lucrurile erau prea complicate.
O INIM~ S~GETAT~ 93
***
Revenind asupra celor \ntmplate \n seara aceea, ajunse la
concluzia c` nu trebuie s`-i mai repro[eze nimic lui Nat
pentru c` poate din dorin]a de a nu fi de acord cu ea, o l`sase
s` cread` c` nu-l va sprijini pe Olifant.
Dar ea era o natur` bun` [i generoas`, care uita repede, [i
se apropie de Nat dup` micul dejun. |l opri pe coridor \n fa]a
s`lii unde copii se recreau \ntre ore. Era duminic`, a[a c`
pu[tii puteau discuta liber, sau citi dup` dorin]` \n locul acela,
pn` venea ora la care mergeau la biseric`.
Da, domni[oar` intendent`, ce pot face pentru
dumneata? o \ntreb` Nat cu un formalism exagerat.
Lucie ro[i.
Directorul mi-a spus c` ai pledat \n favoarea lui Olifant.
{tiu c` am fost cam dur` cu tine \n ceea ce-l prive[te [i poate
nu te-am \n]eles bine. A[ vrea s`-]i mul]umesc pentru ajutorul
dat acestui b`iat.
M` bucur c` am putut contribui \n felul meu la
\ntoarcerea oii r`t`cite la turm`. Trebuie s` recunosc c` ai
putea fi o p`stori]` minunat`.
Lucie ro[i [i mai tare.
Ei bine, dac` acesta \]i este r`spunsul... ea vru s` plece
dar Nat o re]inu.
Mai stai o clip`. Nu mi-a picat prea bine felul \n care
te-ai implicat ieri \n acest caz. Protejatul t`u n-a f`cut nimic
94 DENISE ROBINS
pentru ca s`-mi merite ajutorul. A trebuit s` dau dovad` de o
r`bdare \ngereasc`. Oricum, \n urma recomand`rii tale de
a-mi cerceta copil`ria pentru a g`si similitudini cu Olifant, am
f`cut ce mi-ai cerut. Chiar dac` nu crezi, am con[tiin]`...
Lucie nu-[i g`sea cuvintele potrivite, lucru care i se
\ntmpla foarte des \n prezen]a lui Nat. Lui \i era foarte u[or
s-o pun` \n dificultate.
Privind-o, Nat sim]i ceva ciudat, o tandre]e pe care numai
pentru ea o putea sim]i. Cu Barbie era numai pasiune [i
proiecte de viitor.
Poate c` era con[tient c-o domina pe Lucie, dar ea nu avea
cum s` [tie c`-l f`cea s` fie mai bun.
Mai e[ti sup`rat` pe mine pentru c` n-am venit la
\ntlnire? o \ntreb` el cu un zmbet [treng`resc. Vrei s`-mi cer
scuze din nou?
Nu vreau scuzele tale, explod` Lucie.
Vrei s` continu`m r`zboiul rece?
Ea scutur` din cap.
Nat, nu te \n]eleg, poate n-o voi reu[i niciodat`. N-are
rost s` mai...
Brusc, el sim]i dorin]a s-o recucereasc`, s` fie din nou
st`pnul inimii ei.
Ceea ce spui este un nonsens. E[ti liber` dup`-amiaz`? {i
eu sunt. Am o \ntlnire seara, dar te pot duce pn` atunci
undeva, ne vedem la dou` [i jum`tate la terenul de sport.
Inima ei \nclina s` accepte invita]ia singurului b`rbat din
lume cu care voia s` fie. El i se adresase cudraga mea . A[a
O INIM~ S~GETAT~ 95
era Nat, trecea foarte u[or de la o stare la alta. Niciodat` nu
[tia cum s` se poarte cu el. Ar fi vrut s`-[i p`streze mndria [i
s` refuze invita]ia pentru c` jurase s` nu se mai lase atras` \n
magia vorbelor lui. Dar privind \n ochii aceia fantastici sim]i c`
\ncep s`-i tremure genunchii [i se pierde cu totul.
Bine...
Ne vedem atunci, zise Nat.
El plec`, l`snd-o \n acela[i loc, din care Lucie porni
sup`rat` pe sine pentru c` cedase prea u[or.
De ce oare Nat de]inea astfel de puteri magice asupra ei?
De ce mai venise la Keynwood? Poate pentru ca inima s`-i fie
frnt` \n mii de buc`]i, apoi reconstituit` la un zmbet al lui?
Sunt ridicol de neajutorat` \n fa]a acestui b`rbat, \[i spuse ea.
Dar de ce trebuia s` se simt` astfel, dac` voia s` fie doar
prieten` cu el?
Se \ntlnir` [i pe drumul spre biseric`, dar Nat o salut`
scurt, f`r` a se opri s`-i mai vorbeasc`.
Nici nu se mai sinchisi c` Barbie, \ntr-un superb taior, se
f]ia \n preajma lui Nat. Nu [tia care este rela]ia dintre ei.Totul
era de partea Barbarei. Iar ea ce putea oferi, \n afar` de speran]e?
Soarele str`lucea vesel pe cer cnd se \ntoarser` de la
biseric`. De la buc`t`rie se sim]ea aroma unei fripturi
delicioase. Copiii \[i schimbar` hainele iar ea r`mase cu cei mai
mici, care aveau nevoie de ajutor. |nainte de mas`, to]i trebuia
s`-[i spele minile, s`-[i pieptene p`rul, s` aib` un aer ordonat.
Lucie era mereu cu ochii la ceas, cu toate c` mai erau
destule ore pn` la \ntlnirea cu Nat.
96 DENISE ROBINS
|n timpul mesei \i evit` privirea, dar cnd \l auzi discutnd
cu Barbie, avu un moment de triumf, spunndu-[i \n sinea ei:
cu mine are Nat \ntlnire...
Dar urm` un moment de amar` dezam`gire, pentru c`,
doar cu o jum`tate de or` \nainte de \ntlnire, cnd se gr`bea
s` se schimbe, Nat o prinse din urm`.
De data asta nu mai este vina mea, Luce. Nu ne putem
\ntlni...
Ea clipi de cteva ori, sim]ind cum ro[e[te.
De ce? \l \ntreb`.
|ncruntndu-se, el \i explic` ce se \ntmplase \n timpul
mesei de prnz. Directorul \l \ntrebase dac` este ocupat, iar el
r`spunsese c` ie[ea \n ora[, dar acesta \l rugase s`-[i anuleze
\ntlnirea, dac` era posibil. Un oarecare domn Arkwright,
arhitect, sosea la Keynwood s` discute planurile pentru o
bibliotec` nou` [i o camer` de studiu pentru elevi.
{tiu c` directorul ]ine mult la acest proiect [i vrea s` m`
implic, pentru c` sunt profesor de istorie [i englez`. Va
trebuie s`-l \nso]esc pe Arkwright la Oxford cteva zile pentru
ca s` fie aprobate planurile. {tii c` s-a primit o dona]ie
consistent` de la domnul Finch.
{tiu, zise Lucie, cu jum`tate de glas.
Regret sincer c` nu ne putem vedea. Nu pot \ns` refuza
cererea directorului.
Nici o problem`, astfel voi avea ocazia s` mai citesc cte
ceva, zise ea.
Lui Nat i se citea dorin]a \n priviri. Pl`nuise o plimbare cu
ea pe malul lacului.
O INIM~ S~GETAT~ 97
Bine, ne vedem alt` dat`, Nat.
Nat se uit` peste um`r, nu era nimeni prin apropiere.
Deodat`, o trase spre o u[` lateral` care ducea spre
garderob`. Se trezi \n bra]ele lui, strns` la piept.
Iart`-m`, Santa Lucia. Te-am dezam`git, dar acum nu mai
este vina mea, murmur` el.
Lucie nu r`spunse. N-o putea face. Se sim]i s`rutat` ba
chiar \i \ntoarse s`rut`rile.
Lucie, \n]elegi acum ct de r`u \mi pare? Vom stabili o
alt` dat`... o s`-]i las un bilet \n cutia ta...
Nat... \ncepu ea.
Dar el disp`ruse. Scurtul moment de extaz luase sfr[it.
Lucie se rezem` de o gr`mad` de haine tremurnd [i
\ncercnd s`-[i reg`seasc` echilibrul. Cum \l iertase pe Nat
imediat ce o s`rutase? De fapt, nu [tia niciodat` ce turnur` lua
rela]ia lor, era att de ciudat`! Dar era prea atras` de el. Cu
cteva zile \n urm` pierduse orice speran]` [i voia s`
p`r`seasc` Keynwood, iar acum se afla iar pe culme.
Cnd \[i reg`si calmul [i consider` c` putea p`r`si acea
\nc`pere urt mirositoare, care \ns` devenise paradis pentru
cteva clipe, \ncepu s` se lamenteze:
Biat` Lucie! E[ti o prostu]`, [i-a b`tut din nou joc de tine!
Dar era ridicol de fericit`, din nou. Ajuns` \n camera ei, se
\nvrti \n fa]a oglinzii [i-i rosti numele:
Dragul meu, Nat! Nat! Nat!
Se auzi strigat` de la fereastra vecin` de Berryl Day:
98 DENISE ROBINS
Lucie, \mi po]i acorda o clip`, draga mea?
Lucie \i zmbi fericit`. Era chiar foarte fericit`, cu toate c`
ar fi trebuit s`-i fie mil` pentru Berryl, care se vedea c` este
tulburat`.
Voiam s`-]i spun despre o scrisoare primit` de la o veche
prieten`. Se refer` la vacan]a de var`.
Deja? se mir` Lucie.
Va veni [i vacan]a, a[a c` trebuie s` facem planuri. Am
vrut s` merg \n Scandinavia cu ea, s` facem un tur cu
autocarul. Dar ea s-a logodit brusc [i va pleca \n luna de miere
\n locul vacan]ei cu mine.
Berryl era foarte afectat`. Nu voia s` mearg` cu una din
surorile sale pentru c` erau amndou` c`s`torite, a[a c` voia
s` afle care erau planurile ei [i dac` ar vrea s-o \nso]easc`.
Lucie era jenat`. Biata Berryl \ncerca mereu s` organizeze
vie]ile altora. {tia c` Berryl conta pe ea [i nu voia s-o r`neasc`
\n vreun fel, dar nu se putea gndi la o vacan]`. Morm`i ceva
legat de sora ei, Maggie, pe care trebuia s-o ajute cu copiii, dar
apoi \i p`ru r`u. Biata Berryl era o femeie foarte bun` de[i
total neatr`g`toare.
Deodat`, sim]i c` este foarte fericit`. Nu era singur`. Nici
neiubit` [i nedorit`. Avea familie [i pe Nat.
Sau, cel pu]in, spera c`-l are pe Nat.
O INIM~ S~GETAT~ 99
Capitolul 7
Urm` o s`pt`mn` foarte aglomerat`. Pentru ea \nsemna \n
plus de lucru la buc`t`rie, pentru c` una dintre angajatele de
acolo se \mboln`vise. Se oferise s` dea o mn` de ajutor
pentru c` directorul nu g`sise pe cineva care s` lucreze
temporar. De[i se oferise voluntar, auzi ni[te morm`ieli ale
doamnei Friern. Se p`rea c` nici fiica, nici so]ia directorului
n-o agreau. Nu [tia din ce motiv, dar era prea ocupat` ca s` se
gndeasc` la asta.
Vremea era destul de bun`, a[a c` b`ie]ii se aflau mult
timp pe terenul de sport.
Ca de obicei, Lucie juc` crichet [i primi aplauze din partea
copiilor.
Profesorii erau ocupa]i acum cu preg`tirea examenelor de
sfr[it de trimestru. Joanna Parish avea doi copii cu aptitudini
muzicale deosebite, c`rora le acorda mult` aten]ie.
Pe Nat nu-l vedea dect \n timpul meselor. Ori de cte ori
reu[ea s`-i adreseze vreun cuvnt, Nat era foarte bine dispus
dar att. Iar noaptea, r`mnea singur` cu gndurile ei s` se
\ntrebe dac` s`rutul acela \nsemnase ceva pentru el.
De fapt, s`rutul \nsemnase mai mult dect ar fi crezut Nat
Randall vreodat` c` va \nsemna un s`rut. De fiecare dat` cnd
\nchidea ochii vedea chipul Luciei. Dar \n acela[i fel \i ap`rea
[i chipul Barbarei, poate chiar mai mult dect al Luciei, pentru
c` aceasta era mai disponibil` dect Lucie.
Barbara devenise foarte ner`bd`toare. El \ncerc` s-o mai
domoleasc`, dar nu pentru mult timp. Va trebui s-o cear` de
so]ie [i s` ob]in` o dat` cu ea [i Keynwood; sau va trebui s`
demisioneze, s` ia totul de la cap`t \n alt` parte.
Nat nu era \ntr-o situa]ie de invidiat. Dar respectase dorin]a
Luciei [i Olifant f`cuse oarecare progrese. Participa acum la
ore cu mai mult` docilitate.
La \nceput, Olifant abia rostea r`spunsurile la \ntreb`rile
lui, dar cu r`bdare, Nat reu[i s`-l fac` s` participe mai activ . |i
vorbi chiar [i despre copil`ria sa dificil`.
Nu e[ti singurul cu probleme din cauza mamei vitrege: [i
mama s-a rec`s`torit, iar eu am avut de suportat un tat` vitreg.
L-am urt din toat` inima.
Brian Olifant ridicase spre el ochii tri[ti.
Adev`rat, domnule?
Da, a[a a fost, [i chiar mai mult. Mama a plecat \n
America, iar pe mine m-a l`sat cu ni[te rude, apoi cu altele, a[a
c` n-am cunoscut siguran]a unui c`min. Dar am luptat cu
O INIM~ S~GETAT~ 101
neajunsurile; [i tu po]i face asta, Brian. Nu are rost \ns` s` te
\mpotrive[ti noii familii a tat`lui t`u. Le-ai complica [i lor
situa]ia. M` \n]elegi, Olifant?
Da, domnule.
Apoi, cnd cre[ti, nici atunci nu po]i face tot ce-]i dore[ti.
A[a este, sir.
Cnd suntem tineri, suntem \nclina]i s` credem c` tot
ce ni se cere s` facem nu este just; dar cnd mai cre[ti ajungi
s` \n]elegi c` poate nu este cazul s` faci chiar tot ce vrei. Tu
e[ti un bun sportiv. Mallow te sus]ine din toat` inima. Un
sportiv trebuie s` duc` o via]` cump`tat`. E[ti de acord cu
mine?
Da, domnule.
Pn` acum, nu te-ai comportat bine [i l-ai sup`rat pe
director. Va trebui s` vad` c` te c`ie[ti.
Voi face asta, domnule. De altfel, i-am spus [i intendentei
acest lucru. A fost foarte \n]eleg`toare cu mine.
A[a este ea, zise Nat zmbind.
Este singura care-mi place domnule, admise Olifant.
Nat r`mase cu privirile a]intite undeva aiurea, cu gndul la
Lucie. Nu [tia cum s` procedeze cu ea, temndu-se s` n-o
r`neasc` din nou. Va trebui s` se decid` \n privin]a lui Barbie,
indiferent cum.
Mai trecu o s`pt`mn` [i Lucie \ncepu s`-[i piard` speran]a
c` Nat o va mai invita undeva. Dar \ntr-o sear`, cnd se a[tepta
mai pu]in, Nat \i f`cu o vizit`. Ea s`rise \n picioare, sc`pnd
lucrul din poal`.
102 DENISE ROBINS
Bun` seara, Luce, ai un termometru la \ndemn`?
Nu te sim]i bine, Nat?
Am o durere cumplit` de cap [i frisoane. Sper c` nu am
vreo grip`!
|n timp ce Nat a[tepta s` vad` cum urc` mercurul \n
termometru, ea \l privi cu emo]ie. Sem`na mult cu unul din
pu[tii care veneau aici cu diferite probleme. Dup` ce-i citi
termometrul, Lucie \i spuse pe un ton autoritar:
Te duci imediat \n pat. Va veni doctorul Monk s` te vad`.
Doamna Friern, care afl` imediat diagnosticul, o trimise pe
Lucie s` asiste la felul \n care to]i copii f`ceau gargar`. Trecur`
dou`zeci [i patru de ore [i primul bolnav din rndul copiilor,
Roberts, f`cu temperatur` mare.
Gemenii, ni[te f`pturi delicate, urmar`, apoi micul Finch.
Apoi Stela Friern.
Ea r`mase aproape singur` cu toate problemele pe cap. Se
\mboln`vir` aproape to]i copiii de acea grip` cu febr` foarte
mare. Era epuizat`, dar nu contract` gripa.
Nat, care f`cuse primul boala fu [i primul vindecat. Apoi
Barbara Friern c`zu la pat. Stella Friern \i trimise un mesaj
Luciei s` aib` grij` de fiica ei \n acea noapte.
Astfel, Lucie ajunse \n camera Barbarei. De cum intr`, fu
fermecat` de frumuse]ea mobilierului, de tapetul alb cu mici
trandafiri alba[tri. Era cea mai elegant` \nc`pere din
Keynwood.
O veioz` era aprins` la capul Barbarei. Peste tot c`r]i,
decora]iuni alese cu bun-gust, parfumuri scumpe.
O INIM~ S~GETAT~ 103
Pacienta se afla \n pat, \mbr`cat` \ntr-o c`ma[` de noapte
transparent`, p`rul \i era r`v`[it, dndu-i un aer aproape sexy.
Cu toate acestea, Barbie nu p`rea bolnav`; era chiar mai
atr`g`toare astfel. Probabil \[i f`cuse manichiura, pentru c` se
sim]ea mirosul de aceton`.
Bun`, Lucie, zise aceasta, privind-o cu un ochi critic.
Lucie \[i \nchipui c` nu ar`ta prea bine, pentru c` uniforma \i
era [ifonat`, se cam \nc`lzise din cauza efortului, [i nu avusese
timp s`-[i pudreze nasul.
|mi pare r`u c` v-a]i molipsit, miss Friern. Mama
dumneavoastr` era \ngrijorat` [i m-a trimis s` va iau
temperatura.
Nu mai este nevoie, mi-am luat-o singur`. Nu am tempe-
ratur`, dar m-am gndit c` este mai prudent s` r`mn \n pat.
Da, poate c` a[a este, zise Lucie.
Pari cam r`v`[it`, observ` Barbara.
|mi cer scuze c` am venit a[a, dar am avut foarte mult de
lucru... [i oricum voiam s` m` duc [i eu la culcare.
Nu este prea devreme?
Am avut o zi foarte obositoare, mul]i copii au f`cut febr`
ast`zi, ca [i doamna Friern. Am nevoie de odihn`.
Natural. Barbara c`sc`, apoi o privi pe sub gene. Domnul
Randall a cobort \n sala de mese?
Da, r`spunse Lucie.
{i cum ar`ta?
Lucie r`m`sese cu privirile a]intite asupra unei fotografii a
lui Nat, aflat` pe [emineu. Era probabil de pe vremea
104 DENISE ROBINS
studen]iei la Oxford. Cu siguran]`, Barbara \i ceruse
fotografia. Ei nu-i d`duse nici una... ceea ce o f`cu s` fie
geloas` pe Barbara.
Dac` nu pot face nimic aici a[ vrea s` m` duc la culcare,
zise Lucie.
Stai pu]in, nu mi-ai spus cum ar`ta domnul Randall.
Nu l-am observat cu aten]ie.
Barbara f`cu o grimas`.
Chiar a[a?
Chiar a[a. Nu l-am examinat.
Lucie era sigur` acum c` Barbara [tia ceva despre rela]ia ei
cu Nat.
Porni spre u[` dar Barbara o chem` din nou.
Mai stai un moment. Nu cred c-am luat gripa, dar mi-e
foarte foame; n-am cinat. Te rog, spune-i doamnei Egbert
s`-mi preg`teasc` ceva.
Lucie sim]i c`, f`r` s` vrea, privirea \i alunec` din nou spre
fotografia lui Nat. Cnd i-o d`duse? De ce i-o d`duse?
O, numai dac` ar fi putut s`-[i \nfrneze inima, s` nu mai
bat` proste[te pentru acest b`rbat!
F`cu un efort s` se adune [i-i spuse c` doamna Egbert se
culcase, avnd temperatur`.
Barbie lu` o min` dezam`git`.
Ce p`cat! Cine va g`ti de acum?
Eu [i Betty, pn` vom mai g`si un ajutor.
O, g`titul este una din multele tale calit`]i... e[ti prea
perfect` pentru a fi adev`rat`...
Lucie \ncerc` s` nu-[i piard` cump`tul.
O INIM~ S~GETAT~ 105
Majoritatea femeilor [tiu s` g`teasc`. Iar dac` m`
consideri incapabil`, te rog s` cobori, [i s` g`te[ti singur`
pentru toat` [coala.
Nu ]i se pare c` e[ti cam impertinent` pentru o simpl`
intendent`?
Lucie ie[i din \nc`pere, \ncercnd s` nu trnteasc` u[a.
Era foarte obosit` [i abia a[tepta s` se culce. Din nefericire,
mai trebuia s` a[tepte o or` pn` venea asistenta din schimbul
de noapte. Se hot`r\ s`-i preg`teasc` totu[i ceva de mncare
Barbarei, de[i aceasta nu era bolnav` [i ar fi putut s` se
serveasc` singur`.
|i preg`ti cele cerute [i i le duse \n camer`. De data asta,
sim]i mirosul de Je Revien, parfumul ei preferat, pe care [i-l
dorea de mult, dar promise s`-[i doreasc` altceva de acum
\nainte, pentru c` acest parfum \i va provoca aduceri aminte
extrem de nepl`cute.
De data asta, Barbie nu mai avea ghearele scoase. |i zmbi,
comp`timind-o.
Biata de tine, ce r`u ar`]i!
Noapte bun`, miss Friern.
Spune-mi Barbie, ca toat` lumea.
Noapte bun`... Barbie.
Dac` m` voi sim]i bine mine diminea]`, o s` vin s` v`
ajut la micul dejun. Dar te-a[ ruga s`-i comunici lui Nat
Randall c` am nevoie de ceva de citit.
O voi face.
Spune-mi, insist` Barbara observnd c` Lucie c`dea din
picioare de oboseal` [i voia s` plece. Tu ai un prieten?
106 DENISE ROBINS
Nu, r`spunse Lucie, f`r` alte comentarii.
Barbie o privi cu bun`voin]` exagerat`.
Nu ar`]i prea bine \n uniforma asta, dar b`nuiesc c` ai o
talie destul de sub]ire. Parc` te-am v`zut o dat` la cin`
\mbr`cat` mai omene[te. Ai talia foarte sub]ire, nu?
Da, a[a este, murmur` Lucie, amintindu-[i c` Nat
afirmase odat` c`-i putea \ncercui mijlocul cu ambele mini.
M` uime[te c` n-ai un prieten, cam toate fetele au.
Tu ai unul?
|mi pare r`u c` nu vrei s` r`spunzi sincer la \ntreb`ri, nu
sunt cu mult mai mare ca tine, dar am mai mult` experien]`.
F`r` \ndoial`, se gndi Lucie.
M-ai \ntrebat dac` am un prieten. Ei bine, cred c` da!
Sunt sigur` c` ai mul]i admiratori.
Unul \n special, zise Barbie, cu privirea spre fotografia lui
Nat.
F`r` o vorb`, Lucie ie[i din \nc`pere; nu mai suporta s` fie
tratat` astfel de Barbie cea frumoas`.
Lacrimile de gelozie [i de neputin]` \ncepur` s`-i br`zdeze
obrajii. Se gr`bi spre buc`t`rie imaginndu-[i c` va fi singur`
acolo pentru c` toat` lumea se dusese la culcare. Dar acolo se
afla Geoff Mallow care umplea un ibric cu ap`. Observnd-o,
\l l`s` deoparte [i veni \ngrijorat spre ea:
Ce este cu tine, Lucie?
Lucie se a[ez` la mas`, dnd fru liber lacrimilor. Apoi, \i
spuse lui Geoff o poveste despre o dragoste ne\mp`rt`[it`.
Iubitul ei era \ndr`gostit de alta.
O INIM~ S~GETAT~ 107
Geoff [tia acum jum`tate din adev`r. Nu-i putea \ns`
dest`inui cine era cel pe care-l iubea, mai ales c` era
colegul lor.
Geoff continua s` fumeze din pip`.
P`cat de tine, Lucie, n-ai avut noroc. |n acela[i timp m`
gndesc c` nu este un b`rbat de calitate, dac` nu te iube[te.
Geoff, [tiu c` vrei s` m` \ncurajezi, dar cealalat` fat` este
mai str`lucitoare, mai sexy, mai altfel dect mine.
Geoff se \ncrunt`.
Asta crezi tu c` a[teapt` un b`rbat de la o so]ie?
A[a se pare.
Nu cred c` lucrurile stau astfel. Acest gen de tinere este
pl`cut pentru o ie[ire, dou`, o petrecere, dar nu pentru
c`s`torie. Tu ai alte calit`]i, pe care nu multe femei le au. Ce
vrea acest b`rbat \n plus?
O, Geoff, cred c` vrea mult mai mult. Este ambi]ios, vrea
s` se realizeze. Fata respectiv` are bani [i pozi]ie social`.
Lucie \i spusese la repezeal` adev`rul ei privindu-l lung,
dar el nu p`ru s` ghiceasc` despre cine era vorba. |[i scoase
pipa [i, privind-o fix, \i spuse:
Fat` drag`, dac` este un oportunist, las`-l \n pace. Nu
este \ndeajuns de bun pentru tine.
Lucie sim]i c` inima \i tresalt` de bucurie. Asta \nsemna c`
Geoff o aprecia.
E[ti foarte bun cu mine, Geoff, dar eu nu caut
perfec]iunea, iar atunci cnd m` \ndr`gostesc, o fac pentru
totdeauna. Sunt gata s`-i mai dau [anse...
108 DENISE ROBINS
Bine c` nu este profesor! De obicei, ace[tia sunt s`raci...
s` zicem c` sl`biciunea acestui tip este ambi]ia, iar femeia
aceea este atr`g`toare, de ce te mai la[i atras` de el.... ai fost
minunat` \n timpul de cnd lucrezi aici [i [tiu c` e[ti [i
ambi]ioas` [i nu vei ceda. Foarte bine, continu` aceast`
poveste de dragoste. Fie ca cea mai bun` dintre voi s` c[tige!
Sunt sigur c` vei fi tu!
Lucie se sim]i mai bine, parc` \[i redobndi \ncrederea \n
sine. Geoff Mallow era un idealist, care avea mult` admira]ie
pentru ea [i [tia s` priveasc` dincolo de suprafa]`. Era
prietenul care nu-i va tr`da niciodat` \ncrederea.
Sim]ise asta cnd \i venise \n ajutor la Brighton. Numai
dac` ar putea s` renun]e la Nat pentru el!
Nu, nu putea s` nu-l mai iubeasc` pe Nat. Dorin]a pentru
el era ca o s`geat` adnc \nfipt` \n inima ei.
Dup` ce-[i aminti rndurile lui Hazlitt, scrise cu o
extraordinar` for]`, cu o sut` de ani \n urm`, Lucie \[i aminti
rndurile dedicate de el unei dragoste apuse:
... simt c` inima \mi este smuls` din piept...totul este un
vis; un vis care m` chinuie, m` face s`-mi pierd ra]iunea.
|ntind mna spre o umbr`. |ncerc s` refac trecutul, plng
disperat de propria-mi sl`biciune [i mizerie... dar s`geata este
tot \n inima mea, nu pot nici s-o mai suport dar nici s-o scot;
este plin` de sngele vie]ii mele.
Lucie \[i prinse fa]a \n mini. O vedea pe Maggie, care
spunea ceva scuturnd din cap, pe Martha fixnd-o cu ochii ei
O INIM~ S~GETAT~ 109
mari, pe blnda Joanna privind-o cu oarecare dispre]; to]i
ace[tia nu erau de acord cu ea. Un poet care scrisese la 1823
nu putea fi \n]eles de o tn`r` din 1960!
Poate aveau dreptate, se gndi Lucie. Chiar [i \n aceast`
lume tumultuoas` \n care tr`im, mai exist` \nc` izvoare de
emo]ie inima omului. O inim` ca a ei. De aceea, nu putea s`
scoat` s`geata, ci doar s` spere c` va veni [i ziua cnd Nat o va
iubi [i el.
Deodat`, auzi vocea directorului:
Miss Reed!
Ei i se p`ru c` vine de undeva de foarte departe [i
\ncercnd s` dep`[easc` oboseala [i deprimarea, o lu` spre cori-
dorul de la intrarea \n [coal` unde d`du peste acesta, aflat cu Nat
Randall \n fa]a unei s`li de clas`. Nat era palid, tras la fa]`.
Hugh Friern i se adres` pe un ton autoritar:
Unde ai fost, miss Reed?
Nen]elegnd care era problema, se blbi:
|n buc`t`rie, sir.
De ce n-ai v`zut ce s-a \ntmplat la dormitoare?
Nat \[i \n`bu[i un c`scat.
Unul din b`ie]i, Saunders, care nu contractase gripa, era
somnambul. De obicei, ferestrele dormitorului lui erau mereu
\nchise [i ea le verifica seara.
Cu o zi \nainte, directorul observase c` geamul de la
dormitorul lui era spart. O trimisese s`-l aduc` pe unul dintre
mecanicii [colii, pe Long, s`-l \nlocuiasc`. Dar ea uitase, fiind
prea ocupat` cu celelalte probleme. Iar \n noaptea trecut`
110 DENISE ROBINS
Saunders se urcase pe geam vrnd probabil, s` sar` de acolo;
din fericire, Friern f`cea o plimbare \n gr`din` [i-l v`zuse.
Fugise pe sc`ri cu Nat Randall [i-l prinseser` la timp.
Directorul o privi nemul]umit pe Lucie.
Consecin]ele puteau fi foarte grave, miss Reed. Sunt
convins c` nu l-ai adus pe omul acela s` \nlocuiasc` geamul.
Lucie era con[tient` c` gre[ise uitnd cu des`vr[ire de
geamul din dormitorul lui Saunders. Vru s` spun` ceva, s` se
scuze, dar nu mai apuc`, pentru c` Nat vorbi \n locul ei.
Domnule director, miss Reed nu are nici o vin`; m-a
rugat pe mine s` vorbesc cu mecanicul, dar am uitat.
Directorul \l privi surprins, apoi \[i drese glasul:
Asta schimb` lucrurile, domnule Randall, dar tot nu
\n]eleg de ce intendenta n-a observat c` geamul n-a fost
\nlocuit seara la culcare.
Nat interveni din nou:
Era convins` c` m-am ocupat eu de aceast` problem`. I-am
oferit ajutorul pentru c` era extrem de ocupat`, iar seara cu
draperiie trase n-a mai avut cum s` vad`.
Bine, o s-o scuz de data asta, bomb`ni directorul. Apoi i
se adres` Luciei: l-am dus pe Saunders \n camera de oaspe]i
pn` se repar` fereastra.
V` mul]umesc pentru \n]elegere, sir, zise Lucie [i plec`.
Dar se auzi strigat` de Nat. Se \ntoarse spre el cu un
zmbet de mul]umire.
Nat, \]i sunt recunosc`toare. De ce m-ai ajutat?
N-am vrut s` intri \n aten]ia directorului, nu este bine.
Oricum, ai prea multe pe cap. {i apoi, [i eu pot fi bun atunci
O INIM~ S~GETAT~ 111
cnd vreau. N-a[ suporta s-o v`d pe micu]a mea Santa Lucia
suferind, dac` st` \n puterea mea s-o salvez. Iar acum, noapte
bun`. Odihne[te-te, ar`]i obosit`. Noapte bun`, Luce.
Ea r`mase descump`nit` realiznd c` gre[ise \n privin]a lui
Nat. De ce \ncercase s`-l scoat` din via]a ei?
***
Epidemia de grip` trecu. Mai erau doar patru s`pt`mni
pn` la sfr[itul trimestrului.
Iulie a fost o lun` foarte ploioas`. Multe meciuri [i \ntreceri
sportive au fost anulate din cauza ploii. Lucie se sim]ea foarte
obosit` [i abia a[tepta s` se termine trimestrul, dar \ncerca s`
nu lase s` se vad` c` nu avea o stare prea bun`. Stella Friern
nu-[i revenise \nc` de pe urma gripei [i era mereu ursuz` [i
nemul]umit`. Nici cu fiica ei nu se \n]elegea prea bine [i
personalul \ncepuse s` observe c` nu-[i mai adresau dect
scurte replici [i imediat \ncepeau s` ridice glasul. Numai
directorul mai reu[ea s` fie prietenos, dar [i el p`rea obosit [i
palid. Fusese un trimestru greu, care-i solicitase pe to]i.
Wynters, care era mndria [colii, se \mboln`vi de
apendicit` chiar \n ziua concursului de \not [i ambulan]a
chemat` \n grab` de Lucie, \l duse repede la spital.
Lucie nu mai avea timp pentru problemele personale.
|ntr-o diminea]`, g`si un bilet pe care nu se mai a[tepta
s`-l g`seasc`. |l lu` cu minile tremurnde [i citi rndurile
care fuseser` scrise de Nat \n grab`.
112 DENISE ROBINS
Sper c` e[ti liber` dup`-amiaz`.
Te voi duce la Hove.
N.
Mu[cndu-[i buzele, puse biletul \n buzunar [i porni spre
coridor. Nat voia s-o vad`, s` fie singur cu ea! De cnd vorbise
ultima oar` cu el, sentimentele ei pentru Nat erau haotice, iar
Barbie continua s` fie o amenin]are. Dar nu cuno[tea pozi]ia lui.
Olifant \[i schimbase mult atitudinea [i ea considera c` este
mica ei victorie. Directorul \[i schimbase [i el atitudinea fa]` de
ea, mul]umindu-i pentru eforturile depuse. Tat`l lui Olifant, care
fusese informat c` b`iatul s`u nu va mai fi exmatriculat, veni la
[coal` cu o cutie mare de bomboane de ciocolat` pentru Lucie,
despre care aflase c` fusese cea care-l schimbase pe fiul lui. Lucie
protestase, refuznd bomboanele, dar directorul insistase:
Meri]i fiecare bomboan`, miss Reed. Ai f`cut mult pentru
[coala asta...
M` bucur c` nu voi fi [i eu exmatriculat`....
Porni fericit` spre locul \ntlnirii. Nat o a[tepta. Lucie duse
cutia cu bomboane copiilor lui Maggie. Nu purta p`l`rie, avea
p`rul despletit, [i-i \ncadra frumos figura de copil. Rochia
mulat` pe trup \i punea \n eviden]` talia mai sub]ire ca alt`
dat`, lucru pe care-l observ` [i Nat.
E[ti foarte slab`, Luce, te-a epuizat munca \n [coala asta.
Nu m` simt r`u...
Cu to]ii am fost afecta]i de gripa asta...
Da, abia a[tept vacan]a. Inima \i b`tea puternic sim]indu-l
pe Nat att de aproape. Ct \[i dorea ca Nat s`-i vorbeasc`,
s`-i spun` ce avea de gnd cu ea! Nici el nu era prea bine dispus.
O INIM~ S~GETAT~ 113
Pe drum discutar` probleme generale, iar cnd Lucie \l
\ntreb` unde avea s`-[i petreac` vacan]a, el \i spuse c` nu-[i
f`cuse planuri, dar familia Friern \l invitase s` petreac` dou`
s`pt`mni la o caban` pe care o aveau \n Vals les Bains.
Ce mult se va bucura Barbara! exclam` Lucie \nainte de
a-[i da seama c` f`cuse o gaf`, dar v`znd privirea crunt` pe
care i-o arunc` Nat nu mai \ndr`zni s` scoat` o vorb`.
Dup` cteva clipe de t`cere, el o invit` s` ia o ]igar`.
Lucie refuz`. El o privi lung.
Luce, nu [tiu dac` ai fost con[tient` la ce te-ai angajat
cnd ai acceptat slujba asta la Keynwood. Ai f`cut treab` bun`,
]i-ai dovedit eficien]a aici, g`se[ti cte un sfat [i o vorb` bun`
pentru fiecare. Mie-mi po]i spune ceva?
Nu pot \mp`rt`[i din \n]elepciunea mea marelui Nat
Randall, zise ea.
Te-ai mai v`zut cu Geoff Mallow? Sunte]i prieteni? Sau
consideri c` nu am dreptul s`-]i pun \ntrebarea asta?
Po]i \ntreba ce dore[ti, Nat. Nu sunt iubita lui, dac` asta
te intereseaz`.
Nici m`car a mea?
Ea privi \nc` o dat` \n ochii aceia frumo[i care o
fermecaser` [i dintr-o dat` se \nfurie. Era imposibil ca Nat s`
se ab]in` s` nu-[i exercite farmecele asupra ei!
|i strecur` printre din]i:
Nu, nici m`car a ta.
Ai dreptate, r`spunse el, la ce bun? Luce, nu-mi vorbi
astfel ast`zi. Marele Nat Randall, cum spui tu, nu este mai mult
dect un pu[ti confuz, dac` vrei s` afli adev`rul.
114 DENISE ROBINS
Nu cred. Am sperat c` ai r`spunsuri la toate \ntreb`rile.
Nu [i la asta.
La ce te referi?
La problema mea special`, domni[oar` intendent`...
M-ai invitat s`-mi dezv`lui un secret?
Nu este chiar un secret, rse Nat.
Lucie \ncerc` s` se controleze.
Bine, nu mi le spune, dar las`-m` s` ghicesc. E[ti
\ndr`gostit, iar eu voi fi prima care va afla numele so]iei tale.
Nat se \ntoarse spre ea, uluit. |i v`zu \nc` o dat` ochii
adnci, cu genele incredibil de lungi, gura cu contururi
generoase. Era con[tient c` b`rbatul poate avea nenum`rate
aventuri cu multe femei dar o dat` [i o dat` clipa adev`rului
trebuie s` vin`. Iar acea clip` venise pentru el. Cnd se
autonumise pu[ti confuz, nu gre[ise cu mult.
Nu [tia ce voia s` fac`. O iubea pe Luce, destul de mult.
Fata asta \l impresionase, \i intrase \n suflet. Dar din nefericire
exista Barbara.
Cu o sear` \n urm`, petrecuse cteva ore destul de
nepl`cute cu ea. Fusese invitat de familia Friern s` urm`reasc`
\mpreun` un meci de fotbal. Apoi p`rin]ii se retr`seser`, iar
Barbie insistase ca el s` mai r`mn` [i deschisese o discu]ie
incomod` pentru el. |ncepuser` de la vacan]a de var`.
Te rog, promite-mi c` vei veni cu noi \n vacan]`, Nat.
Barbara, care ar`ta foarte bine, era \mbr`cat` \ntr-o rochie
de jerse, mulat pe corp, cu o e[arf` care-i punea \n valoare
p`rul ro[u. Era parfumat` cu Je Revien [i atr`g`toare ca de
O INIM~ S~GETAT~ 115
obicei. Era evident c` se \ndr`gostise de el [i f`cea orice
pentru a-l atrage. Nat ar fi vrut s` finalizeze rela]ia lor dar de
fiecare dat`, f`r` s` [tie din ce motiv, \i ap`rea \n fa]a ochilor
figura lui Lucie. De aceea \ncercase s` se eschiveze invita]iei.
Nat, de ce nu vrei s` admi]i c` ne iubim? Ct vom mai
continua a[a? {tii c` p`rin]ii mei te plac...
Nat sim]i ca un lasou care i se strngea \n jurul gtului de
fapt a[a sim]ea \ntotdeauna cnd vreo femeie \i amenin]a
independen]a. Reu[ise totu[i s-o st`vileasc` pe Barbie:
Barbara, de ce te gr`be[ti? Avem o rela]ie frumoas`, ne
\n]elegem bine... s` nu stric`m lucrurile. N-ar fi bine, mai ales
c` suntem \ntr-o [coal`.
Dar Barbara explod`:
Nat, eu te iubesc! {tii asta [i nu de acum. {i tu m` iube[ti,
nu? Ce mai a[tept`m?
Vorbele ei erau tentante, f`r` \ndoial`. Cu toate acestea, el
o vedea cu ochii min]ii pe Lucie, cu figura ei grav`. Ar fi fost
att de u[or s-o prind` \n bra]e pe Barbara, s` se lase purtat de
pasiune, s` se \nsoare.
Ea \l prinse dup` gt.
Nat, vreau ca vacan]a din Alpi s` fie logodna noastr`.
|nseamn` foarte mult pentru mine. Cred c` [i pentru viitorul
t`u. Ce zici?
116 DENISE ROBINS
Capitolul 8
Nat, care era \n esen]` o persoan` onorabil`, consider` c`
venise momentul s`-i vorbeasc` sincer, riscnd chiar s-o
\nfurie.
Se eliber` de minile ei [i o privi cu seriozitate, f`r` acea
lucire ghidu[` pe care o avea de obicei \n priviri.
Draga mea, sunt mai mult dect onorat.
Nat, nu mai fi att de formal! {tii bine ce simt pentru tine!
Da, [tiu, \ncuviin]` el.
Nat, ce este cu tine? De ce te por]i astfel?
Vreau s` fac ceea ce trebuie.
Parc` nu e[ti tu! Nu m` a[teptam ca dialogul s` decurg` astfel.
Dialog?Se presupune c` am un rol \ntr-o pies` scris` de tine?
Nat, de ce te por]i a[a?
El se \ndreptase spre [emineul de care se sprijini. Ce
neinteresant este acest obiect pe timpul verii... gndi el,
auzind-o pe Barbara spunnd:
Nat, s` nu mai pierdem vremea. Te-am speriat oferindu-]i
inima [i mna mea? Crezi c` nu este cuviincios?
El se \ntoarse zmbindu-i.
Barbie! Nu crezi c` discu]ia noastr` a denaturat? {tii
foarte bine c` nu cred nimic r`u despre tine. |]i sunt mai
mult dect recunosc`tor pentru ofert`, dac` m` exprim
corect. |n zilele noastre, o femeie nu mai trebuie s` a[tepte
ca b`rbatul s` fac` primul pas. Dar eu nu sunt preg`tit s` m`
leg de cineva.
Asta \nseamn` c` nu m` iube[ti!
Nu prea [tiu, zise el cu sinceritate.
Barbie \[i mu[c` buzele.
Mi-ai spus adesea c` nu vrei s` te c`s`tore[ti, dar alteori
ai afirmat c` este timpul s` te decizi... {tii c` tata \]i va oferi
parteneriatul la Keynwood...
Nu mi s-a spus oficial, Barbie, dar sunt flatat...
Flatat? Nu e[ti genul de b`rbat care s` fie u[or de flatat.
Cred c` \ncerci s`-mi spui altceva, Nat. Poate te intereseaz`
altcineva. Nu sunt singura din via]a ta.
Dar nici n-am afirmat asta vreodat`!
Barbie ro[i de furie [i \ncepu s` tremure.
Ei bine, este vorba despre alt` femeie?
Nu sunt obligat s`-]i r`spund la \ntrebare!
Asta \nseamn` c` exist` [i [tiu [i cine este!
Nat ridic` o mn` \n sus, semn c` trebuia s` ia o hot`rre.
Decise s` fie mai puternic ca Barbara, altfel se \ntmpla ceva
r`u. Barbara avea de gnd s` men]ioneze numele Luciei. Era
118 DENISE ROBINS
sigur de asta. Dar nu trebuia l`sat` nici s`-l pronun]e. Se
spusese deja prea mult. Cu o mi[care rapid`, prinse minile
Barbarei.
Te rog, Barbie, lini[te[te-te. Nu mai spune nimic. Nu
vreau s` mai pronun]`m [i alte nume. Este discu]ia noastr` [i
problema noastr`. Te rog s` nu mai implic`m pe nimeni.
Dar nu po]i nega....
Nat o \ntrerupse:
Nu neg nimic, dar nici nu vreau s`-mi mai pui \ntreb`ri.
Ai f`cut o propunere de logodn`, iar eu ]i-am r`spuns c` nu
sunt preg`tit pentru asta.
Nu vei fi niciodat`, suspin` Barbie.
De ce vrei s` spunem lucruri pe care s` le regret`m
mine?
Mi-ai spus foarte clar c` nu e[ti \ndr`gostit de mine,
scnci ea.
Nu \ncerc dect s` te fac s` \n]elegi c` nu dau nici un
r`spuns \n seara asta. C`s`toria este un lucru foarte serios.
Este pentru totdeauna. Nu sunt preg`tit s` intru \ntr-o biseric`
s` spun da, apoi s` ajung imediat la divor]. Poate ]i se pare
ciudat c` mai cred \n institu]ia c`s`toriei...
Cine spune c` eu nu cred? suspin` Barbara.
Sunt convins c` [i tu crezi [i tocmai de aceea nu vreau s`
ne gr`bim. Eu am nevoie de timp s` m` asigur c` e[ti cea pe
care o voi alege. N-a[ fi un so] bun dac` n-a[ fi convins c` e[ti
cea potrivit`. {tiu c`-]i datorez multe. Vom relua aceast`
discu]ie la sfr[itul trimestrului.
O INIM~ S~GETAT~ 119
Dac` a[a vrei, zise ea cu ochii \n jos.
Draga mea, Barbara, sunt un om obi[nuit...
Ei bine, eu nu sunt o femeie obi[nuit`. {i nici nu vreau
s` m` simt comparat` cu alta. Cum crezi c` pot gndi despre
aceast` rival`?
Aceasta exist` doar \n mintea ta, Barbie. Nu m` gr`besc
s` m` \nsor cu nimeni. Trebuie s` fiu l`sat s` aleg.
Barbara \ncepu s` \n]eleag` c` era \nfrnt`, pe moment.
Deodat`, se apropie [i se lipi de el provocator, s`rutndu-l.
{tiu c` nu sunt perfect`, Nat, dar \mi pas` de tine.
Aminte[te-]i asta!
Ducndu-se la culcare, Nat deveni brusc con[tient c`
Barbara [tia foarte bine c` Lucie Reed \i era mai mult dect
prieten`. Al ei era numele nerostit.
Era con[tient c` nu va putea trece toat` via]a din femeie \n
femeie.
Lucie, care-l privea t`cut`, \l \ntreb` deodat`:
Nat, care este secretul t`u?
Nat realiz` c` era pe cale s`-i relateze discu]ia cu Barbara,
lucru care trebuia evitat.
Nu este adev`rat, Luce, nu am nici un secret.
Asta \nseamn` c` nu e[ti \ndr`gostit?
Nu, r`spunse el scurt.
Lucie \[i spuse c` ar fi trebuit s` fie bucuroas` de ceea ce
auzise. Dar dac` Nat nu era \ndr`gostit de Barbara Friern, nici
de ea nu era...
120 DENISE ROBINS
Ai probleme, Nat?
De ce m` \ntrebi?
Pentru c` te cunosc bine [i [tiu c` e[ti tulburat.
Poate, admise el.
Te pot ajuta cu ceva?
Da, r`spunzndu-mi la urm`toarea \ntrebare: crezi c` la
Keynwood am mediul care m` intereseaz`? Crezi c-ar trebui s`
continuu s` predau \n Anglia? Sau s` las totul [i s` plec? M-a[
putea duce \n vreo colonie....
Lucie se \ncrunt`. R`mase cu privirea a]intit` asupra
minunatului peisaj pe care-l traversau. P`cat c` acest b`rbat nu
era \ntr-o dispozi]ie prea bun` pentru a se putea bucura \mpreun`.
Poate c` pe asta mizase [i Mallow. El punea natura \naintea a
orice, iar florile [i animalele erau hobbyul lui. Era fericit.
Cndva, ea credea c` este bine ca omul s` citeasc` mult, s`
poarte discu]ii filosofice, s` aduc` argumente intelectuale, s`
progreseze. Dar acum nu mai era sigur` de asta. Nat tr`ia prea
mult prin c`r]ile sale. Asta ducea la complexe. Pl`cerile simple
erau ceea ce-i trebuia unui b`rbat!
Dar cine era ea s`-i dea sfaturi lui Nat Randall!
La ce te gnde[ti, Lucie? Dau un ban pentru gndurile tale...
Nu [tiu ce s` spun, Nat. Nu te v`d rupt de Keynwood [i
de predare, de modul de via]` englezesc... Nu cred c` te po]i
adapta la stilul colonial.
De fapt, nu [tiu ce-mi doresc de la via]`, asta este mai
grav, Luce.
Ea \l privi lung, apoi \ndr`zni:
O INIM~ S~GETAT~ 121
Cu Barbara Friern ai discutat?
Observ` c` Nat ro[ise.
De ce m` \ntrebi?
Pentru c` sunte]i prieteni...
Da, este adev`rat c` discut`m mult [i suntem prieteni,
admise el.
{i atunci, de ce n-o \ntrebi ce este mai bine s` faci?
Nat o privi, realiznd c` Lucie nu era con[tient` c` punea
degetul pe ran`.
}i-am cerut ]ie p`rerea, Luce. Ce crezi?
P`rerea mea are importan]` pentru tine?
Da, are. A avut \ntotdeauna.
Inima ei \ncepu s` bat` mai tare. |ncerc` s` \ntoarc` \ncet
capul pentru ca Nat s` nu observe c` ro[ise.
Nimeni nu-]i poate spune ce trebuie s` faci. Iar eu sunt
cel mai pu]in indicat`.
De ce spui asta, Luce?
Era momentul \n care ar fi putut s`-i spun` foarte u[or:
pentru c` te iubesc foarte mult. N-a[ suporta s` [tiu c` pleci
departe f`r` s` m` iei cu tine. N-a[ suporta s` te mai pierd o
dat`.
Dar nu zise nimic, ci doar strnse din buze. Avea senti-
mentul c` lupta care se d`dea \n sufletul lui se mai d`duse
\ntre el [i Barbie. Iar ea nu putea dect s` respecte decizia lui,
oricare ar fi fost ea. Problema mea este c` nu pot concura
pentru nici un b`rbat. Nu sunt destul de dur` pentru asta.
Acum n-a[ vrea dect s` fug ct mai departe de aici, se gndea ea.
122 DENISE ROBINS
V`d c` nu po]i s`-mi dai nici un sfat, Luce.
Lucie profit` de ocazie pentru a-i r`spunde mai \n]epat`.
Sunt convins` c` domnului Friern nu i-ar conveni s`
p`r`se[ti Keynwood. Acum, dac` nu te superi, Nat, a[ vrea s`
plec.
Unde, Luce? Am crezut c-o s` vii cu mine.
La Maggie?
Te a[teapt`?
Da.
F`r` o vorb`, Nat d`du drumul motorului. Lucie se sim]ea
frustrat`. Nici unul nu mai scoase o vorb` pn` ajunser` la
Brighton. Ea ar fi avut attea de spus, dar nu \ndr`znea. Nat
nu era \ntr-o stare de spirit prea bun`. Iar pentru c` el nu
suporta s` nu aib` mintea clar`, a[a cum trebuia s-o aib` un
b`rbat, acum se sim]ea \ngrozitor c` nu putea s`-[i adune
gndurile, s`-[i asume responsabilitatea, a[a cum ar fi f`cut un
b`rbat adev`rat. Sperase la \nceput c` nu va fi cazul s`-[i
\mpov`reze mintea [i cu aceast` tn`r`, aflat` acum cu el \n
ma[in`, dar lucrurile evoluaser` \ntr-o direc]ie diferit`.
Situa]ia era tot mai grea pentru Nat. De aceea, cnd
ajunser` \n fa]a casei lui Maggie, refuz` s` urce.
Te las aici, Luce, spuse el. Eu trebuie s` ajung la v`rul
meu, la Rottingham.
Lucie \i ar`t` foarte deschis c` era dezam`git`, ziua nu se
desf`[urase a[a cum [i-ar fi dorit ea. Pl`nuise o discu]ie
pl`cut` cu sora ei [i cu Nat, apoi m`car o or` singur` cu el.
Dar dup` cum evoluaser` lucrurile pn` \n acest moment, nu
O INIM~ S~GETAT~ 123
mai existau condi]iile pentru asta. Nat \i f`cuse dest`inuiri
par]iale, dar nu dovedise sinceritate. Acum, ea nu mai
\n]elegea de ce o mai invitase.
|]i mul]umesc foarte mult pentru c` m-ai adus pn` aici,
Nat. Regret c` nu vrei s` mai stai.
A[ putea veni s` te iau de aici la \ntoarcere, se oferi el.
Nu vreau s` te deranjezi, pentru c` pot lua autobuzul. Nu
[tiu ct voi sta la sora mea.
Ar fi fost foarte simplu acum s` insiste s-o conduc` \napoi
la Keynwood, sau s-o fac` s` renun]e la discu]ia cu Maggie. |[i
dorea compania ei, [armul ei, adorarea din ochii ei. Dar
acum, nu-[i dorea compania nici unei femei. Trebuia s` se
pun` singur de acord cu lumea.
Nu m` lua \n serios Luce, [tii c` sunt un tip dificil.
Mul]umesc pentru tot.
Lucie r`mase privindu-l cu durere \n suflet. Soarele [i
lacrimile o \mpiedicau s` mai vad` clar. |i era destinat s` fie
nefericit` cu sau f`r` Nat. |[i [terse ochii \nainte de a intra \n
cas` la Maggie.
A venit m`tu[a Lucie! exclam` Angela.
Lucie d`du cutia de ciocolat` copiilor lui Maggie [i-i l`s` se
se desfete, \n timp ce ea se duse la buc`t`rie unde se afla sora
ei. Maggie, ca de obicei, g`tea, c`lca sau sp`la pentru familia
ei. Ce via]`! Dragul ei so] era plecat, ca de obicei. |ncerc` s`-[i
imagineze cum ar fi dac` asta ar fi casa ei, copiii ei cu Nat.
Dar ideea i se p`ru imposibil` [i \ncepu s` rd`. |nc` mai
rdea cnd ap`ru Maggie.
124 DENISE ROBINS
Bun`, Lucie, constat c` e[ti \ntr-o form` extraordinar`! Ai
venit cu autobuzul?
Nu, m-a adus Nat, apoi a plecat spre rudele lui.
Cum \]i merge, Lucie?
Bine, foarte bine, zise ea apoi se \ntoarse spre chiuvet`
pentru a nu se vedea c` lacrimile \i \mp`ienjeniser` ochii.
***
De ziua Tat`lui, vremea a fost foarte frumoas`. Pentru
Lucie, a fost o zi mai plin` ca oricare alta. B`ie]ii din
[coal`, curat \mbr`ca]i, cu frezele bine f`cute, abia
a[teptau s` intre pe terenul de crichet, sau se plimbau cu
p`rin]ii lor.
Florile lui Mallow ar`tau mai frumos ca oricnd. Fazanii
str`b`teau ]arcul cu ]ipetele lor ciudate care atr`geau aten]ia.
Berryl, c`reia nu-i p`sa de c`ldur`, o h`ituia pe Lucie, care
le ajuta pe Anna [i Herta s` duc` mncarea pe mesele lungi
\ntinse \n gr`din`.
L-a]i v`zut pe Nat? |l caut` directorul.
Lucie r`spunse c` nu l-a v`zut. Era \mbr`cat` \ntr-o
uniform` alb`, apretat`, se machiase discret. Cu toate acestea,
era foarte nefericit`. Nu-l v`zuse pe Nat de la micul dejun. Nu
mai discutase cu el din acea dup`-amiaz` cnd o condusese
acas`. Nu mai [tia \n ce stare sufleteasc` se afl`. Nu sc`pa nici
o ocazie s`-l cerceteze din priviri, oricnd avea ocazia,
\ntrebndu-se cum evolua rela]ia lui cu Barbara Friern.
O INIM~ S~GETAT~ 125
Se \ntreba dac` Nat \i va mai scrie vreodat` un bilet,
invitnd-o s` se \ntlneasc`. Situa]ia incert` o consuma [i
sl`bise foarte mult. Nu mai putea mnca, nici dormi bine. Se
sim]ea foarte singur`.
Dick sosise acas`, a[a c` el [i Maggie nu aveau ochi dect
unul pentru cel`lalt. Cu o duminic` \n urm`, fusese la ei,
sim]ind c` nu mai era loc [i pentru ea. Maggie spusese:
Draga noastr` Lucie este angajat` \ntr-o vn`toare de
b`rba]i. De acum, m` a[tept s` vin` oricnd acas` cu inelul de
logodn` pe deget.
Lucie primi cuvintele surorii sale ca pe un cu]it r`sucit \n inim`.
A[a-zisa vn`toare nu fusese \ncununat` de succes \n cazul ei.
Cu mult \nainte de Ziua Tat`lui, Lucie se hot`rse s`-l
informeze pe directorul [colii c` nu se mai \ntorcea \n
trimestrul doi.
Nat ap`ru imediat ce ea \ncepu s` a[eze mesele \n sal`. El
discuta cu sir Mark Finch.
Bun`, Luce, \i spuse el \n treac`t.
Dar sir Finch o opri.
Voiam s` v` vorbesc. Cum vi se pare fiul meu? S-a
integrat?
Este un copil foarte bun [i a f`cut eforturi pentru a se
adapta. Nu mai pare s` tnjeasc` dup` cas`.
V` sunt recunosc`tor c` v-a]i ocupat de el. V-a men]ionat
\n fiecare scrisoare pe care mi-a trimis-o. Apoi i se adres` lui
Nat: crede]i c` directorul [colii ar avea de obiectat ca miss
Reed s` ne fac` o vizit`?
126 DENISE ROBINS
Sunt convins c` nu va avea nimic \mpotriv`.
Atunci, considera]i-v` invitat`, miss.
Lucie \l privi pe Nat, pentru a vedea ce reac]ie are, dar
acesta o evita.
V` mul]umesc pentru invita]ie, sir Finch, abia a[tept
s` vin!
Privindu-l pe Nat, Lucie observ` c` se schimbase la fa]`.
Ce este, Nat?
Nimic, sau totul, zise el cu jum`tate de gur`.
Te pot ajuta cu ceva?
Nimic din ceea ce poate face o intendent`...
Am gre[it cu ceva?
El se mai \mblnzi.
Tu nu faci gre[eli niciodat`, micu]` Luce. Eu sunt cel care
face gafe [i vorbe[te aiurea. Nu-]i mai face probleme pentru
mine, ci bucur`-te de aceast` zi frumoas` [i de aten]ia lui sir
Finch, care s-a \ndr`gostit de tine. Ce noroc! L-a p`r`sit
nevasta [i are nevoie de consolare. Iar fiul lui este \ndr`gostit
de tine... Ai putea deveni a doua lady Finch, Santa Lucia...
Apoi se scuz`: iart`-m`, n-am vrut s` te jignesc... dar cred c`
din cauza c`ldurii nu mai gndesc ra]ional.
Cred c` ]i-am complicat situa]ia venind la aceast` [coal`,
zise ea dintr-o dat`, sim]ind c` lacrimile \ncep s`-i curg`
nest`vilit. Dar voi demisiona chiar acum, a[a c` nu m` mai
considera un impediment.
Nat fu [ocat.
O INIM~ S~GETAT~ 127
Nu trebuie s` faci asta, Luce. P`streaz`-]i slujba, dac` te
satisface. Eu voi demisiona.
Ea trase aer \n piept nevenindu-i s` cread`.
Nat, vrei s` pleci de la Keynwood?
Exact.
{i crezi c` Friern \]i va accepta demisia? E[ti mna lui
dreapt`.
Nimeni nu este indispensabil, a[a se spune, zise Nat.
Chiar dac` sunt acum mna lui dreapt`, mai exist` [i stnga...
Lucie \ncepu:
Este din cauza.... dar Nat o opri.
Nu-mi cere explica]ii, Luce. Indiferent din ce motiv
p`r`sesc Keynwood nu vreau s`-l fac public.
Lucie sim]i c` lacrimile \ncep s`-i \mpnzeasc` ochii [i nu
reu[ea s` le st`vileasc`. Tremura de ciud`.
E[ti o scump`, Lucie. Nu l`sa pe nimeni s` te afecteze.
Nu [tiu ce vrei s` spui...
Cred c` nici eu nu prea [tiu... \ncepu el. {tiu doar c` nu
vreau s` te [tiu implicat` \n aceast` afacere murdar`...
Dar sunt, [tiu c` sunt!
Nu fi prea sigur`, Lucie. De fapt, singurul vinovat sunt
eu, care nu sunt sigur de nimic [i tocmai de asta vreau s` plec.
Asta \nseamn` c` voi pierde prietenia ta, Nat?
Nu, dac` vrei s`-]i fiu prieten \n continuare, voi face tot
posibilul [i voi r`mne astfel pentru totdeauna.
Chiar dac` vei pune cel pu]in o mie de mile distan]` \ntre
noi? Doar pleci \n colonii!
128 DENISE ROBINS
Nu neap`rat, Luce. Draga mea, e[ti att de copil [i te
iubesc \ntr-un mod unic, ciudat, chiar a[a cum n-am mai iubit
pe nimeni. Asta ai vrut s` auzi de la mine?
O, Nat, Nat, repet` ea.
Nat realiz` dintr-o dat` c` o iubea pe fiin]a din fa]a lui. Nu
i-ar fi fost prea greu s-o prind` \n bra]e, s` [tearg` toate
\ndoielile, s` pun` cap`t \ncord`rii, spunndu-i c` doar ea
este iubita lui, c` nu mai exista nici o alta \n afara ei. Dar nu
putea. Umbra Barbarei Frien plana asupra lor [i lua toat`
lumina [i str`lucirea micu]ei Lucie. Dac` nu era atent, umbra
Barbarei putea s`-i \nving` chiar [i lui rezisten]a, f`cndu-l s`
renun]e la plecare, s` r`mn` aici, cu ea.
|n acest moment nu sim]ea c` este cazul s` se \nsoare cu
nici una din ele. Iar dac` exista o cheie la inima lui, era \n
posesia Luciei. Nu credea \n dragoste [i \n ve[nicia ei.
Oricum, s` punem cap`t la toate acestea, murmur` el o
clip` \n care ap`ru Joanna Parish.
Lucie, te sim]i bine? Ar`]i de parc` ai fi v`zut o n`luc`...
Nu, n-am v`zut nici o n`luc`, dar m` simt de parc` a[ fi
eu una... am o durere \ngrozitoare de cap.
Ai avut o zi grea, zise Joanna cu simpatie [i \n]elegere. Ea o
privi lung. Surprinsese discu]ia dintre micu]a intendent` [i Nat.
Asta este! Unul dintre [iretlicurile b`trnului Nat! Nu se
dezminte niciodat`!
Joanna era singura dintre femeile din [coal` care r`m`sese
insensibil` la farmecele lui Nat, pe care-l considera un
afemeiat [i un egoist. Iar biata Lucie, o gsculi]` care-i c`zuse
prea u[or \n plas`.
O INIM~ S~GETAT~ 129
***
Luciei \i r`sunau \n urechi vorbele lui Nat:
Te iubesc... \i spusese asta, nu putea nega, dar i-o
spusese \n felul lui caracteristic... Dar nu a[a voia ea s` fie
iubit`. Era consumat` de pasiune pentru acest b`rbat, iar
declara]ia lui de dragoste o pusese din nou pe jar. Venise
pentru el la Keynwood, iar venirea ei \l f`cuse pe el s` plece...
Ea sau poate Babara, sau amndou`...
La mas`, o fix` pe Barbara. I se p`ru tras` la fa]`. Sim]i
c-o ur`[te. Cred c`-mi pierd min]ile, \[i spuse Lucie.
Dar Stella Friern reu[i s-o readuc` la realitate.
Miss Reed, [tii c` micul Finch a avut temperatur`? Te-ai
dus la el? I-ai pus termometrul?
Nu, doamn` Friern. Cnd am fost s`-i spun noapte bun`,
nu avea temperatur`.
Tat`l lui este foarte mul]umit de evolu]ia lui \n aceast` [coal`.
Mallow, care ap`ruse \ntre timp, intr` \n discu]ie.
A]i aflat c` miss Reed a fost invitata de sir Finch la mo[ia sa?
Adev`rat? exclam` Stella Friern.
Interveni [i Barbara:
Nu-mi spune c` sir Finch a f`cut pasiune pentru ea!
Directorul \ncepu s` rd`:
De ce nu?
Lucie era ro[ie ca sfecla [i nu scotea o vorb`. Situa]ia
devenise ridicol`. Dar Nat vorbi:
130 DENISE ROBINS
Cred c-ar trebui s` se duc`, apoi s` ne comunice
impresiile. O invidiez c` va merge cu un Rolls.
N-am nici cea mai vag` inten]ie de a m` duce acas` la sir
Finch, a[a c` nu v`d de ce trebuie s` discuta]i atta... ie[i din
sala de mese \nainte ca vreunul din cei prezen]i s` mai fac`
vreo remarc`.
Barbara exclam`:
N-am [tiut c` miss Reed nu are sim]ul umorului!
Sir Finch nu este divor]at \nc`! sublinie Stella Friern.
Nu crede]i c` discu]ia a alunecat pe un plan nereal? Biata
fat` a primit doar o invita]ie de a-i vizita casa, nimic altceva,
zise Nat brusc. Ce leg`tur` are cu divor]ul lui sir Finch?
Sigur c` nu are. Nu s-ar uita el la o insipid` ca asta!
Nat se \ntoarse [i o privi lung [i insistent. Observ` dintr-o
dat` c` Barbara avea un suflet meschin [i sim]i dintr-o dat`
c-o detest`.
Nu ai dreptate, Barbie. Intendenta nu este o femeie
str`lucitoare, dar este foarte pl`cut`, dulce...
Este adev`rat c` b`rba]ii v`d la femei lucruri pe care cele
de acela[i sex nu le observ`...
Directorul, aprinzndu-[i ]igara [i gndindu-se la cu totul
altceva, reveni brusc la discu]ia care se purta referitor la
intendent`. El vru s` fac` o observa]ie plin` de umor.
Uite ce este, Nat. Noi [tim cu to]ii ce cuceritor e[ti! |]i
plac femeile cu ochelari!
S`-]i fie ru[ine, Hugh! s`ri Stella Friern.
Directorul \ncepu s` rd`. Barbara p`r`si masa.
O INIM~ S~GETAT~ 131
Nu cred c` ai f`cut o observa]ie pertinent`, tat`. Fetele cu
ochelari sunt scutite de insisten]a b`rba]ilor, pentru c` nu
sunt luate \n seam`, de obicei.
Domnul Friern schimb` subiectul. Imediat, relu` discu]ia
dspre viitorul [colii Keynwood.
Cred c` dac` o ]inem tot a[a vom ajunge curnd din
urm` Warnborough.
Nat lupta ca de obicei, cu mintea sa torturat` de tot felul
de gnduri. Nu r`spunse pe moment, dar directorul insist` c`
[coala trebuia s` se extind`. Iar el avea nevoie de un partener.
|l invit` pe Nat \n biroul s`u, la un pahar de porto.
Nat sim]ea nevoia s`-[i extind` via]a, ideile, s` afle un
mediu nou. Dar ochii mari ai Luciei \l urm`reau pretutindeni.
Hugh, cred c` [tii ct \]i pre]uiesc prietenia, \ncepu el.
{i eu te stimez, dragul meu. De asta voiam s`-]i propun
o afacere concret` la Keynwood.
Dar Nat \ncepuse s` str`bat` biroul directorului, cu pa[i
mari, ca un animal prins \n cu[c`. {tia c` vorbele pe care urma
s` le aud` Hugh Friern \i vor aduce mult` triste]e \n suflet. Dar
el trebuia s` fac` ceva \n privin]a Barbarei.
Am l`sat s` treac` prea mult timp... \ncepu el. Toat`
lumea m` condamn`. Trebuia s`-mi adun gndurile cu mult
timp \n urm` [i s-o abordez cu onestitate.
Ce este cu tine, Nat? Ce te fr`mnt`? \l \ntreb` Friern.
Multe... recunoscu el.
Ei bine, s` discut`m despre viitorul t`u. Cred c` tot ce-]i voi
spune acum, te va ajuta s` rezolvi situa]ia. Viitorul [colii
132 DENISE ROBINS
Keynwood st` nu doar \n minile mele, ci [i \n ale tale. Te cunosc
de mul]i ani [i te-am observat destul de bine; e[ti un dasc`l bun,
te \n]elegi cu p`rin]ii... ce-ai zice s`-mi fii partener, Nat?
Nat [tia c` i se preg`tea acest lucru. Dar vorbele lui Friern
\l f`cur` s` ro[easc` [i s`-[i piard` cump`tul. Deodat`, sim]i c`
nu mai are aer.
N-o s`-]i plac` ce vei auzi, Hugh. Dar trebuie spus. Mi-ai
f`cut o ofert` minunat` [i o apreciez din toat` inima, dar m`
tem c` te voi refuza.
Dumnezeule, ce tot spui, Nat? De ce?
Din multe motive, care sunt prea complicate pentru a le
explica.
|ncearc`, totu[i. Dar cu Barbara cum r`mne? Eu [i Stella
am crezut c`...
Dar Nat \l \ntrerupse:
Barbara este una din probleme, Hugh.
Friern f`cu ochii mari. |ncepu s` rd`, pentru c` nu
\n]elesese nimic din ce-i spunea Nat.
Te rog s` nu te jenezi. Eu [i Stella [tim exact cum stau
lucrurile \ntre voi.
Te \n[eli, Hugh. Tu [i Stella nici nu ave]i idee cum stau
lucrurile cu adev`rat.
Nat, hai s` d`m c`r]ile pe fa]`. Barbie te iube[te. {i n-ar
fi bine s` te \nsori cu ea? Ca ginerele meu, ai dreptul s`-mi fii
partener. Vom fi \n familie.
|ntr-adev`r n-ar fi nimic mai bun ... dac` a[ iubi-o pe
Barbara.
O INIM~ S~GETAT~ 133
{i nu...
M` tem c` nu...
Hugh Friern deveni stacojiu.
|mi pare r`u... sunt surprins... eu [i Stella eram
convin[i c`...
Da, [tiu c` a]i fost, zise Nat. Dar Barbie crede c` tu...
Nu, sir, nu crede asta, \l \ntrerupse Nat. A [tiut
dintotdeauna c` nu sunt b`rbat apt pentru c`s`torie.
Dragul meu, dar [i tu trebuie s` te a[ezi \ntr-o zi. To]i
trebuie s-o facem. Mai ales \n meseria noastr` pentru a
promova este esen]ial. Ca s` nu mai vorbim despre postul de
director, pentru care trebuie s` fii \nsurat.
Dac` a[ avea sentimente pentru Barbara ar fi perfect.
Friern p`rea neajutorat, ne[tiind ce s`-i spun`. P`rea
dezam`git.
Barbie [tie cum gnde[ti?
Mai mult sau mai pu]in.
Dar ea \nc` mai crede c`... asear` mi-a spus...
Nat \l \ntrerupse.
Inten]ionez s` vorbesc imediat cu ea, s-o fac s` \n]eleag`
c` nu pot... nu vreau s` m` \nsor cu ea...
O, dragul meu, exclam` Friern, ce lovitur`!
|mi pare r`u, Hugh, dac` ai crezut c` oferta ta m` va face
fericit...
|ncerc s` te \n]eleg, dar voi tinerii de azi ave]i feluri
ciudate de a lega prietenii... care nu duc nic`ieri...Va fi totu[i
o lovitur` pentru Barbara.
134 DENISE ROBINS
|nc` o dat`, \mi pare r`u pentru ea. O admir foarte mult,
dar nu vreau s` m` \nsor cu ea.
Ai pe altcineva? \ntreb` Friern.
Nu, r`spunse Nat cu fermitate.
|n mintea lui Hugh ap`rur` chipurile a multe femei printre
care [i al Luciei Reed.
Ce putea face? El \l pl`cea mult pe Nat, \n pofida defectelor
lui. La fel [i Stella, \l dorea ca ginere. De aceea fu [i mai
descump`nit cnd Nat \i spuse c` voia s` demisioneze.
Unde vrei s` pleci? Vrei s` lucrezi \ntr-o [coal` mai bun`?
Cred c` voi p`r`si Anglia, domnule.
Friern se ridic` \n picioare.
{tii ce, Nat? N-o s` iau discu]ia asta \n serios. Cred c` e[ti
\n toane proaste, dar vei dep`[i starea asta. Barbie va trebui s`
\n]eleag` c` sunte]i [i ve]i r`mne doar prieteni. |n seara asta
nu mai discut`m. Ce-ar fi s`-]i iei cteva zile libere? Poate e[ti
obosit. |ntre timp, eu voi discuta cu Barbara.
Nu, mul]umesc, dar va trebui s` fac eu asta; este
problema mea.
Nu [tiu, Nat, simt c` e[ti dat peste cap, dar nu [tiu din ce
motiv. Aminte[te-]i c` este nevoie de tine aici.
A]i fost extrem de bun cu mine, sir, dar nu-mi voi
schimba hot`rrea.
Nat p`r`si biroul directorial. O v`zu pe Barbara \n gr`din`,
dar o evit`. Nu mai rezista la o alt` discu]ie de acest gen acum.
Un singur lucru \i era clar: sim]ea nevoia s` fie cinstit cu el
\nsu[i.
O INIM~ S~GETAT~ 135
Era o sear` frumoas`, lini[tit`. Se duse spre garaj, vrnd s`
plece \n afara [colii, s` fie singur.
|n dormitor, familia Friern discuta problema lui Nat.
Sunt [ocat` [i furioas`. Nat s-a purtat abominabil cu
Barbie, decise Stella.
Draga mea, a \ncercat s` fie foarte cinstit cu mine \n seara
asta, s` nu-l condamn`m.
Dar n-a fost cinstit cu Barbie.
Mi-a spus c-a prevenit-o mereu c` nu este preg`tit s` se
\nsoare.
Stella \ns` s`ri ca o tigroaic` \n ap`rarea fiicei sale.
O s` discut eu cu domnul Nat mine [i voi rezolva
problema, \l inform` ea.
Draga mea, te rog s` nu te amesteci.
Nu m` intereseaz` rug`min]ile tale, Hugh, voi face ceea
ce cred eu.
Friern ridic` din umeri. Avusese prea multe probleme \n
ultima vreme [i nu voia s` se certe [i cu Stella. Iar cnd ea voia
ceva, nimeni nu-i ]inea piept.
Dar mai apoi, Stella declar` c` accepta s` nu-l abordeze pe
Nat, iar Barbie primi o inivita]ie s` stea cteva zile la Geneva.
136 DENISE ROBINS
Capitolul 9
Ziua urm`toare, Lucie nu-l v`zu dect ocazional pe Nat [i
nu avu ocazia s` stea de vorb` cu el. Suferea, ne[tiind ce se
petrece [i inima i se strngea la gndul c` poate nu va mai
avea ocazia s`-l \ntlneasc` \n afara Keynwoodului.
Ceva se \ntmplase cu Barbara, asta era clar, pentru c`
aceasta disp`ruse brusc.
Stella anun]` c` fiica sa plecase la Geneva cu probleme ce
nu sufereau amnare [i va r`mne acolo o s`pt`mn`. |n acest
timp, va veni o prieten` a Barbarei s` preia munca de
secretariat, pe care o f`cea aceasta de obicei.
Lucie ar fi trebuit s` se simt` bine, [tiind c` rivala ei
disp`ruse. Presupuse c` Barbara descoperise c` unele lucruri
nu st`teau chiar a[a cum ar fi vrut ea \n privin]a lui Nat [i de
aceea se dep`rtase de aceste locuri o vreme.
Lucie nu se sim]i triumf`toare pentru c` nici ea nu se
bucura de dragostea b`rbatului iubit.
Se gndea chiar c` i-ar fi pl`cut s` aib` prieteni ca Barbie,
s` plece undeva, departe, m`car cteva zile. Nu se putea
consola dect cu gndul c` Nat recunoscuse c-o iubea, de[i
nu f`cea acest lucru cum ar fi vrut ea.
|n s`pt`mna care urm` Zilei Tat`lui, Martha se \ntoarse
din Malta. |i scrise Luciei, rugnd-o s`-i telefoneze la
apartamentul pe care-l \nchiriaser` \n Eaton Square.
Dup` ce ascult` ve[tile Marthei, Lucie \ncepu s`-[i verse
necazul. |i spuse acesteia tot ce se \ntmplase. Martha o sf`tui:
Nu renun]a acum, Lucie!
M` recunosc \nfrnt`, deja. Nat nu vrea s` se \nsoare nici
cu mine, nici cu Barbie.
Nu cred. Simt c` tu ai c[tigat partida. Barbara a [ters-o
chiar [i pentru o s`pt`mn`. Cunosc genul acesta de femeie.
Pe mine situa]ia asta nu m` ajut` cu nimic. Nat vrea s`
p`r`seasc` [i el Keynwood.
{i ce dac`? Important este s`-l p`r`seasc` \mpreun` cu tine.
O Martha! exclam` Lucie. Era sufocant de cald \n cabina
telefonic`. |[i trecu palma peste fruntea plin` de broboane.
Nat nu m` iube[te.
Sunt convins` c` lucrurile se vor schimba dac` o s` insi[ti.
Martha, eu nu sunt ca tine, n-am nici curajul nici
perseveren]a ta.
Ba le ai [i o s` le [i dovede[ti. Sunt convins` c` acest Nat
este \ndr`gostit de tine, numai c` nu vrea s-o spun`. Continu`
s` fii bun` [i dr`gu]` cu el [i vei vedea.
Lucie, sim]indu-se mai bine, \ncepu s` rd` [i s` discute
normal cu prietena sa.
138 DENISE ROBINS
Martha o mai sf`tui s`-l fac` pe Nat s-o vad` ca pe o femeie
atr`g`toare, s`-l fac` gelos. De ce n-ar \ncepe o rela]ie cu Geoff
Mallow?
Dar Lucie nu putea face asta. Geoff o l`sase s` \n]eleag` c`
este ceva mai mult dect ata[at de ea. Dar nu-l putea \ncuraja.
Suferise ea \ns`[i destul, nu voia s`-l fac` s` spere.
Dar se decise \n schimb s` accepte invita]ia lui sir Finch.
Poate asta i-ar da o tem` de gndire lui Nat. A[a c`, imediat ce
primi invita]ia de la sir Finch se [i duse la Stella s` se \nvoiasc`.
Sigur c` trebuie s` te duci, replic` Stella cu am`r`ciune.
Cnd Rollsul trase \n fa]a [colii, Nat se afla prin preajm`. O
v`zu pe Lucie ducndu-l pe micul Finch de mn`, [i nu putu
s` nu recunoasc` frumuse]ea ei; era \mbr`cat` \ntr-o rochie
albastru deschis, purta o jachet` [i p`l`rioar` alb`. Nu mai
purta ochelari [i era mai frumoas` ca oricnd.
Ar`]i minunat, Luce, \i [opti Nat trecnd pe lng` ea.
Tu ce mai faci, Nat? N-am mai avut ocazia s` st`m de
vorb` \n ultimul timp.
Nat n-avea chef s`-i spun` cum era via]a sa. Mult prea
complicat`. Scena pe care o avusese cu Barbara \nainte de
plecarea ei fusese departe de a fi una fericit`, iar acum exista
o oarecare stare de tensiune \ntre el [i director; ca s` nu mai
vorbim de Stella, care-l privea cu al]i ochi.
O mai privi o dat` pe Lucie; era att de tn`r` [i frumoas`!
|[i dori ca lucrurile s` fi stat altfel, s` se poat` elibera de toate
inhibi]iile care-l ]ineau departe de Lucie [i de dragoste.
|ncepuse s` regrete toat` via]a de pn` atunci.
Am vrut s`-]i vorbesc, Luce, dar te rog s` m` crezi c` este
mai bine s` stau departe de tine.
O INIM~ S~GETAT~ 139
De ce, Nat? Dar nu mai apuc` s` aud` r`spunsul pentru
c` el o gr`bi:
Du-te, Luce, vine Stella.
Promite-mi atunci c` vom sta de vorb` cndva.
Bine, promit.
Mi-am dat toat` via]a peste cap, se gndi Nat, nu mai v`d
p`durea din cauza usc`turilor. Ar fi cel mai bine s`-mi iau
r`mas bun de la Lucie [i s` p`r`sesc mai repede Keynwood.
***
Familia Friern plec` la ni[te prieteni \n seara aceea, la
Worthing.
Nat, Geoff, Berryl [i Lucie r`maser` s` cineze la Keynwood.
Lucie era mai dezinvolt` ca de obicei, vorbea tot timpul, ochii
\i str`luceau, \n timp ce le povestea cum petrecuse la sir Finch.
Nu ne a[teptam s` te \ntorci att de repede, Lucie,
\ncepu Geoff. Parc` erai liber`!
De fapt, trebuia s` r`mn la sora mea \n seara asta, dar
pentru c` a \nceput s` plou` \nainte de a pleca de la sir Finch,
m-am hot`rt s` vin direct aici.
Nat nu \ntreb` nimic, nici m`car nu ridic` fa]a din farfurie.
Nu p`rea s` aib` poft` de mncare, dar nici nu pierdea vreo
vorb` a Luciei. Nu \n]elegea ce mesaj voia s`-i transmit` prin
tot ce spunea, dar parc` pronun]ase de prea multe ori numele
lui Mark Finch. Era un b`rbat \ncnt`tor, avea un conac de vis,
tablouri....
Iar micul Finch \i spusese tat`lui s`u:
140 DENISE ROBINS
A[ vrea ca miss Reed s` stea aici cu noi, tat`.
Mark Finch \ncepuse s` rd`.
Nu sunt sigur c` nu-mi doresc [i eu acela[i lucru, b`iete.
Lucie nu acceptase cuvintele lui chiar ca pe un compli-
ment, dar oricum o f`cuser` s` se simt` mai bine, s` se [tie
dorit`. Sir Finch \i acordase toat` aten]ia, dar pe drumul de
\ntoarcere nu la el se gndea, ci la Nat. Numai la el.
Era con[tient` de t`cerea [i de starea lui de deprimare. Dar
la un moment dat, el zise:
Ace[ti indivizi ca Finch au tot ce le trebuie. Trebuie s` fie
pl`cut \n zilele noastre s`-]i po]i permite s` irose[ti averea
familiei f`r` s` te str`duie[ti prea mult.
Nu vorbi a[a, Nat. Tu e[ti \ndr`gostit de munca ta, e[ti
n`scut s` fii profesor.
{i nu uita, interveni Lucie, c` sir Mark nu are chiar totul.
Poate c` este \ntristat de pierderea mamei lui Jeremy.
De unde [tii c` n-a f`cut totul ca s` scape de ea? zise Nat.
E[ti un cinic, Nat!
El ridic` indiferent din umeri.
Ce zici, facem o plimbare, Lucie? o invit` Geoff.
Da, cu mult` bucurie.
Pornir` spre gr`dina care r`spndea mirosuri
extraordinare \n seara aceasta. Se l`sase r`coarea. Geoff venise
de fapt s` ridice capetele florilor de geranium, pe care le leg`
apoi sprijinindu-le de ni[te supor]i.
Lucie, care este floarea ta preferat`?
Liliacul.
Convallaria Magalia, zise el, este foarte frumos. Are
nevoie de p`mnt bine fertilizat.
O INIM~ S~GETAT~ 141
El continu` s`-i vorbeasc` despre cultivarea liliacului,
oferindu-se s` fac` o expozi]ie floral` \n iunie.
Dar nu cred c` voi mai fi aici, Geoff.
Se l`s` t`cere. Geoff era dezam`git.
Nu-mi spune c` vei renun]a la slujb`! Nu te sim]i bine
aici?
Nu, recunoscu ea. Mai precis, \mi place [coala, dar mai
este ceva.... personal...
Geoff [tia c` Lucie sufer` dintr-o dragoste ne\mp`rt`[it`. {i
nu o dat` b`nuise c` era vorba de Nat Randall. Acum se
convinse c` el era cauza nefericirii Luciei.
Uite ce este, Lucie, eu ]in foarte mult la tine. Este vorba
de Randall, nu?
Ea p`li.
Am crezut c` nu [tie nimeni...
Despre ceilal]i nu [tiu, dar eu am ghicit de mult. Dar nu
[tiu dac` Randall realizeaz` ce norocos este. A[ fi vrut s` fiu
\n locul lui.
Oh! exclam` Lucie.
A[a este \n via]`, draga mea. B \l iube[te pe C iar C pe A
[i a[a mai departe. Pe mine, continu` s` m` consideri un frate
mai mare, atta tot.
E[ti un om extraordinar, Geoff!
Numai dac` n-ai fi fost \ndr`gostit` de Randall! De cnd
a \nceput? {tii sigur c` nu simte nimic pentru tine?
|n clipa aceea ap`ru Berryl, cam r`v`[it`.
Am ve[ti proaste, zise ea dintr-o suflare.
Ce ve[ti? Despre cine?
142 DENISE ROBINS
Directorul. Nat fusese sunat de la cabinetul unui medic
din Cowfold; se pare c` Hugh [i Stella Friern, \ntorcndu-se
dintr-o vizit` intraser` cu ma[ina \ntr-un copac, iar directorul
fusese r`nit. |l duseser` la spital s`-i pun` ni[te copci la cap.
Nu [tiu cum ne vom descurca f`r` el, mai ales c` este perioada
examenelor. Nat, va trebui s` preia comanda aici.
Da, el este cel mai indicat, zise Geoff. S-a mai descurcat
foarte bine [i acum doi ani cnd a lipsit Hugh.
Am mai auzit c` Nat vrea s` plece de la Keynwood,
ad`ug` Berryl.
Geoff se uit` la Lucie [i citi durerea din ochii ei.
***
La Keynwood, atmosfera era cam deprimant`.
Hugh Friern era \nc` \n spital, doar Stella se \ntorsese [i se
apucase serios de treab`.
Nat preluase toate problemele directoriale din mers.
Pe umerii Luciei c`zur` multe probleme, pe lng` cele
administrative, dar reu[i s` se achite onorabil, sub directa
supraveghere a Stellei Friern. Cu aceast` ocazie, chiar [i
Stella \ncepu s` remarce calit`]ile ei. Stela, de altfel, nu uita
bun`tatea Luciei \n seara \n care Nat o adusese de la
Cowfold.
Lucie \i \nc`lzise patul cu buiote, \i preg`tise lapte cald [i
ni[te brandy. O dusese direct la pat f`r` prea multe discu]ii
[i-i d`duse ni[te calmante u[oare.
O INIM~ S~GETAT~ 143
N-a fost vina lui Hugh... repeta Stella.
Cu to]ii suntem convin[i c` domnul Friern n-a fost
vinovat, o lini[ti Lucie. {tim c` este un conduc`tor prudent.
Oricum, trebuie s` mul]umim Domnului c` n-a fost un
accident serios.
Stella r`spunse din vrful patului.
Sunt sigur` c` Hugh este foarte afectat c` lipse[te tocmai
acum din [coal`.
V` rog s` nu v` face]i probleme, zise Lucie. |n ceea ce m`
prive[te, m` voi achita de toate sarcinile .
Privind-o, Stella Friern \[i spuse c` \n mod cert fiica sa se
\n[elase mult \n privin]a acestei tinere.
|ntoarcerea Barbarei de la Geneva nu schimb` deloc starea
de la Keynwood. Imediat ce sosi acas` strni numai probleme
[i animozit`]i. Se duse la spital s`-[i viziteze tat`l, unde f`cu
demonstra]ii ieftine de dragoste filial`. Dar era doar furioas`
c` Nat Randall o refuzase. |l evit`, la fel [i pe Lucie.
|n ziua \n care directorul veni de la spital, copiii \i f`cur` o
surpriz`, ascunzndu-se \n tufi[urile de la poart`, de unde
ap`rur` brusc, purtnd steaguri albe.
La intrarea [colii, puseser` o pancart` pe care scria
Bine a]i venit acas`, domnule director!
Hugh Friern cobor\ din ma[in` abia ascunzndu-[i emo]ia.
Era bandajat la cap [i se sprijinea de bra]ul lui Nat. Le spuse
copiilor:
144 DENISE ROBINS
V` mul]umesc, b`ie]i. Nu m-am a[teptat la o primire att
de c`lduroas`. Bine c` a fost numai att [i m-am \ntors la voi
bandajat ca Omul Invizibil.
B`ie]ii \ncepur` s` rd` [i-l aplaudar`.
Lucie \l \ntlni pe Nat; era prima oar` dup` [apte zile cnd
\i putea vorbi.
Cred c` e[ti fericit c` s-a \ntors directorul, zise ea.
Da, [i-a reluat locul [i totul se desf`[oar` normal. Iar
prezen]a copiilor \l va ajuta s` se refac` mai repede.
Nat, zise Lucie, am auzit c` vrei s` p`r`se[ti Keynwood.
Ce repede circul` ve[tile pe aici! exclam` el. Cred c` voi
pleca \n vacan]a de Cr`ciun.
|n privin]a mea, s` nu-]i faci probleme, Nat. Voi pleca
\nainte, cred ...
Pentru numele lui Dumnezeu, Lucie, nu vreau s`-]i stric
planurile [i s`-]i dau via]a peste cap. Stella Friern a \nceput s`
te vad` cu al]i ochi \n ultimele zile. Nu are rost s` pleci. Lucie,
a[ vrea s` avem o or` liber`, s` st`m de vorb`, dar deocamdat`
este imposibil.
Ai dori asta, Nat?
Acum nu sunt sigur ce vreau, Lucie. Sunt clipe \n care
cred c-ar fi fost bine s` nu ne fi cunoscut. Altele, \n care nu [tiu
ce voi face f`r` tine.
Ea \l privea f`r` s` scoat` o vorb`. El continu`:
Desigur, va veni [i clipa \n care \]i voi putea cere s` ne
\ntlnim undeva, dar m` tem c` vei fi pe drum, \n Rolls cu
baronetul t`u...
Nat era gelos? Lucie \ncepu s` rd`.
O INIM~ S~GETAT~ 145
Oric`rei fete i-ar fi greu s` refuze drumul cu o astfel de
ma[in`....
Nat se \ntoarse, [i f`r` o vorb`, intr` \n cabinetul
directorului.
Ea r`mase privind \n urma lui, dar apoi inima \ncepu s`-i
bat` mai tare de bucurie, de speran]`. Se lovi de Barbara
Friern, cu care nu schimbase dect saluturi formale.
Miss Reed o abord` aceasta, a[ vrea s` st`m de vorb` \n
camera mea, dac` nu te deranjeaz`.
Sigur c` nu! exclam` Lucie, urmnd-o pe Barbara \n
frumoasa ei \nc`pere. Observ` imediat c` fotografia lui Nat nu
se mai afla acolo.
Barbara Friern \ncepu s-o studieze.
Oare s` fie adev`rat c` Nat Randall este interesat de tine?
Nu \n]eleg unde vrei s` ajungi, \ncepu Lucie.
Ba [tii foarte bine. Nat este cel pe care ni-l disput`m.
Parc` te-ai uitat direct la locul \n care se afla fotografia lui Nat.
Barbie \ncepu s` str`bat` \nc`perea cu pa[i mari. Lucrurile
mergeau foarte bine pn` ai venit la Keynwood. Nat se
\ndr`gostise de mine. Toat` lumea se a[tepta ca tata s`-i ofere
parteneriatul la Keynwood. Dar ai venit tu [i ai stricat totul.
Stai pu]in, Barbara... \ncepu Lucie.
A[teapt` s` termin ce am de spus. Ai venit aici cu iluzii
de[arte, dac` pot s` spun asta. N-a [tiut nimeni la \nceput c`
erai att de intim` cu Nat Randall [i de aceea ai fost acceptat`
aici.
Lucie, care ro[ise, continua s`-[i sfideze adversara, inima
b`tndu-i s`-i sparg` pieptul.
146 DENISE ROBINS
Nu eram intimi.
Dar avea]i o rela]ie, o acuz` Barbara, iar tu ai venit s` fii
mai aproape de el, s` nu-l scapi din vedere. Este posibil ca Nat
s` fi jucat un joc dublu chiar cnd f`cea dragoste cu mine. Da,
ai auzit bine, cnd f`cea dragoste cu mine.
Lucie trase aer adnc. Nu mai suporta insultele [i
insinu`rile Barbarei, dar nici gelozia care o m`cina.
Spui lucruri nereale, pe care nu le crezi nici tu, o opri
Lucie. Nat n-a [tiut c` aplic pentru aceast` slujb` [i nici n-am
avut rela]ii intime. Trebuie s` recunosc c` am ]inut
\ntotdeauna la el [i n-am [tiut de rela]ia voastr`. Cel pu]in nu
pn` am sosit la Keynwood.
A[adar, recuno[ti c` ai aflat imediat ce ai venit aici?
Am observat c`-]i place Nat.
Cum \ndr`zne[ti s` spui asta! Nu numai eu \l pl`ceam!
Totul mergea foarte bine \ntre noi pn` ai ap`rut tu.
|mi pare r`u, Barbara, dar dac` Nat te-ar fi iubit, nimeni
nu l-ar fi putut opri s` se c`s`toreasc`. |l cunosc destul de bine
ca s` [tiu asta.
A[adar, insi[ti c` Nat n-a vrut s` se \nsoare cu mine,
[uier` Barbara.
A[ prefera s` nu continu`m discu]ia asta. Nu duce la
nimic bun. Te compor]i de parc` eu ]i l-a[ fi luat pe Nat. Nu
este a[a. Nat nu-mi apar]ine, dup` cum nu-]i apar]ine nici ]ie.
Lucie, nu-i vei face nici un bine lui Nat continund s` te
]ii de capul lui. |i periclitezi cariera. Ai fi foarte bine dac` ai
pleca de aici la sfr[itul trimestrului.
O INIM~ S~GETAT~ 147
Capitolul 10
Crezi c` Nat s-ar \ntoarce la tine dac` a[ disp`rea?
Barbara \ncepu s` clipeasc` des. Nu putea s` uite lucrurile
dure, chiar urte, pe care i le spusese Nat, \n clipa \n care
f`cuse eforturi disperate s`-l re]in`:
Oscar Wilde spunea c` b`rbatul curajos ucide dragostea
cu sabia, \n timp ce la[ul cu un s`rut. Dac` a[ proceda astfel,
m-a[ sim]i mai trziu ca un la[. Cteva s`rut`ri nu sunt de
ajuns pentru o c`snicie, iar eu nu am de gnd s` m` comport
ca un la[ doar pentru a c[tiga parteneriatul cu tat`l t`u. Nu
vreau s` m` \nsor cu tine, Barbara.
Cu voce tare, Barbara spuse numai att:
{tiu c` Nat s-ar \ntoarce la mine dac` ai disp`rea.
Lucie \[i mu[c` buzele.
Foarte bine, zise ea. Vom l`sa totul la latitudinea lui Nat.
Mai sunt doar dou` s`pt`mni pn` la sfr[itul trimestrului; el
este foarte ocupat acum, ]innd locul directorului, [i cred c`
nu are chef s` fie implicat emo]ional. Ceea ce va alege dup`
aceea, este problema lui.
Se va \ntoarce la mine, oricum.
Lucie \i evit` privirea. |[i aminti vorbele Marthei:
Nu te l`sa \nvins` de aceast` Barbara. Este impertinent`,
dar nu are calit`]ile tale, Lucie. N-o face pe eroina pentru c`
nu are rost! Ai venit la Keynwood pentru Nat. Dac` pleci
acum, nu-l vei mai avea vreodat`.
Avu nevoie de tot curajul ca s` se confrunte cu Barbara.
{tii ce, Barbie? Dac` Nat voia s` se c`s`toreasc`, te-ar fi
cerut de mult.Venirea mea aici i-a confirmat faptul c` nu te
vrea ca so]ie. Ce gnde[te despre mine este problema lui. El
poate alege \ntre noi dou`. Eu nu voi interveni \n vreun fel,
dar nici nu voi capitula. M-am achitat bine de slujba mea a[a
c` nu v`d de ce ar trebui s` p`r`sesc terenul ca o la[`. Lucie
p`r`si \nc`perea cu capul sus, spunndu-[i: O, Nat, nu-mi
pas` de ce spune lumea, te iubesc. Cred c` [i tu sim]i la fel
pentru mine. Nu voi renun]a la speran]` pn` la moarte!
Pe sc`ri se auzi strigat` de Berryl:
Dac` o s` continui tot a[a o s`-]i pierzi dr`g`l`[enia,
Lucie.
Nu-mi pas`, r`spunse ea.
Cu ctva timp \n urm` eram la fel ca tine, dar \ntre timp am
\nv`]at c` nu trebuie s` pui totul la suflet. Te v`d cam furioas`.
Ce se \ntmpl` cu tine, draga mea? Spune-i totul lui Berryl...
Lucie izbucni \n plns.
O INIM~ S~GETAT~ 149
O, Berryl, m` simt mizerabil...
Ce este cu tine, draga mea copil`... vino \n camera mea
s` vorbim...
{i astfel, Lucie \i spuse tot adev`rul lui Berryl.
Ce crezi Berryl, ar trebui s` demisionez ?
Berryl ascultase povestirea ei \ntr-o lini[te deplin`. Ce auzise,
n-o mirase ctu[i de pu]in. {i ea observase c` micu]a intendent`
avea o sl`biciune pentru Nat Randall. {tia [i ea, ca toat` lumea
de la Keynwood, c` Barbara Friern era \nnebunit` dup` Nat.
S` nu-]i faci iluzii c` Barbie \l iube[te. Fiin]a asta se
iube[te doar pe sine. De fapt, ea a \ncercat s`-l seduc` [i pe
Geoff, poate nu [tii...
M` ur`[te, Berryl, dac` nu plec de bun`voie, va face scandal.
Poate, dar nu va rezolva nimic cu asta. Lumea de aici te
place [i te apreciaz`, Lucie. Elevii la fel.
Dar Nat nu m` iube[te mai mult ca pe ea....
Eu n-a[ fi att de sigur`. |l cunosc pe Nat. Este un
afemeiat notoriu, dar nu este un om r`u. Cred c` realizeaz` c`
ai putea fi so]ia potrivit` pentru el. Tu \i conferi stabilitate, \l
\n]elegi, \i e[ti credincioas`.
Dar toate astea nu sunt de-ajuns, Berryl, draga mea.
Capul sus, Lucie.
}ie \]i place Nat? o \ntreb` Lucie dintr-o dat`.
Cui nu i-ar pl`cea? Este un b`rbat foarte atr`g`tor. Dar
asta nu \nseamn` c` [i el m` consider` la fel. Lucie draga mea,
s` [tii c` te po]i baza pe mine. Nu voi spune nici o vorb`
nim`nui despre tine [i Nat.
150 DENISE ROBINS
Lucie se sim]i mai bine, pentru c` prietenia lui Berryl
reu[ise s`-i readuc` \ncrederea \n sine. Se \ntoarse la treburile
ei [i munci pn` la epuizare, a[teptndu-se ca \n orice clip`
Stella Friern s-o cheme la ordine, s`-i cear` s` plece.
Seara, la cin`, Nat nu p`rea \n apele sale. Era preocupat de
s`n`tatea directorului [i de problemele [colii. Abia dac` o
privi o dat`.
Stella Friern le spuse c` so]ul ei putea fi considerat apt de
munc` \n dou` trei s`pt`mni, \n cel mai bun caz.
Zilele urm`toare trecur` f`r` evenimente. |ncepur`
examenele.
Pentru Lucie, era uimitor s` descopere c`, de[i locuia sub
acela[i acoperi[ cu Nat, nici nu apuca s`-l vad`. Dar se apropia
vacan]a....
|ntr-o sear`, la cin`, observ` c` Nat era foarte obosit, palid,
p`rea epuizat, pentru c` trebuia s` ]in` [i locul directorului.
Trecuser` dou`sprezece zile de la accident, iar Hugh Friern
nu-[i revenise a[a cum se a[teptau cu to]ii.
Noaptea, Lucie v`rsa lacrimi amare pn` adormea epuizat`.
Abia a[tepta vacan]a s` plece, s` uite de tot.
Permisia lui Dick era pe sfr[ite, iar guvernanta copiilor lui
Maggie anun]ase c` vrea s` plece, a[a c` aceasta se afla din
nou \n dificultate. Ce putea face Lucie dect s` se \ntoarc` \n
casa surorii sale, s`-i fie de ajutor? Perspectiva nu era prea
grozav`...
Veni [i ziua desp`r]irii. {coala r`suna de vocile entuziaste
ale copiilor, care plecau acas` \n vacan]a mare.
O INIM~ S~GETAT~ 151
Lucie se trezise \ntr-o stare foarte ciudat`. |ntr-un fel, se
sim]ea mai bine pentru c` pleca [i nu-l va mai vedea pe Nat.
De fapt de la ultima discu]ie, el nu f`cuse nimic pentru a o
face s` \n]eleag` c` avea un loc special \n inima lui. Era doar
un prieten. Avea o atitudine prietenoas` fa]` de ea, dar att.
Ea se bucura c` va sc`pa de Barbie Friern.
|[i lu` r`mas bun de la copiii care plecau acas`, cu aceea[i
formul`:
Ne vedem la toamn`...
Copiii \i mul]umeau pentru ce f`cuse pentru ei [i abia
a[teptau s-o revad` la \nceputul anului.
Dar oare va mai fi aici? se \ntreb` Lucie. Era greu de
r`spuns la \ntrebarea asta. Voia s` ajung` o dat` acas` la
Maggie, s` discute cu ea. Poate fiind departe de Nat va vedea
lucrurile altfel.
Ap`ru [i Hugh Friern palid, \nc` nerestabilit dup` accident,
dar oricum, \n picioare. Fu foarte afectuos cnd \[i lu` r`mas
bun de la ea.
Miss Reed, te a[tept`m pe 20 septembrie, \i spuse el \n
\ncheiere.
O s`-]i simt lipsa, micu]` Lucie, \i spusese Berryl. Voi face
excursia \n Scandinavia [i-]i voi da telefon la \ntoarcere.
Mul]umesc pentru bun`tatea ta, Berryl, \i spuse Lucie,
abia a[tept s` primesc ve[ti de la tine!
Berryl o \ntreb` abia [optind:
Ai vreo veste?
Lucie p`li [i cl`tin` din cap.
152 DENISE ROBINS
Cred c` s-a terminat totul.
Sir Mark Finch ceru s`-i vorbeasc`. Ceru directorului
permisiunea s` discute cu ea \n cabinetul lui. Baronetul avea
o idee grozav`.Voia s`-[i duc` fiul la Falmouth, pentru trei
s`pt`mni, fiind amndoi pasiona]i de naviga]ie. Urma o
vacan]` de vis pentru micul Mark, dar avea nevoie de cineva
care s` aib` grij` de el, pentru c` nu se putea descurca singur.
O invita astfel de Lucie s`-i \nso]easc`.
Desigur, cu un salariu foarte bun, ad`ug` el cu un
zmbet. Te rog, miss Reed, accept`, ar fi grozav s` vii cu noi!
Lucie lupta cu propriile-i sentimente. O, numai dac` l-ar
putea uita pe Nat [i s` accepte invita]ia! Ce vacan]` grozav` ar
avea! Numai gndul la Nat o oprea. |i spuse baronetului c`
avea probleme cu nepo]ii [i ceru timp de gndire.
Ai num`rul meu de la Londra, zise acesta. Te rog s` m`
suni, s`-mi comunici.
Plecar` [i ultimii copii, iar [coala p`rea p`r`sit`.
Lucie intr` \n cancelarie amintindu-[i prima zi cnd sosise
aici [i felul rece \n care o primise Nat. Unde se afla el oare? |[i
dorea cu disperare s`-l vad`, s`-[i ia r`mas bun de la el.
Cercet` toat` [coala \n c`utarea lui [i dup` toate \ncerc`rile o
cuprinse disperarea. Nu cumva Nat plecase f`r` a-[i lua r`mas
bun? Era singura posibilitate.
Disperat`, \[i f`cu repede bagajul [i comand` un taxi care
s-o duc` la Hove.
Atunci ap`ru Geoffrey Mallow.
O INIM~ S~GETAT~ 153
A, Lucie, bine c` te v`d, te-am c`utat peste tot! exclam`
el. A[ fi putut s` te duc eu pn` la Hove!
Numai dac` a[ fi vrut s`-l v`d pe Geoff cu atta disperare cu
care \l doresc pe Nat! se gndi Lucie. Cu voce tare spuse doar:
Mul]umesc, Geoff, dar am comandat deja taxiul.
Ne mai vedem pe timpul vacan]ei? o \ntreb` el.
Te voi primi cu mare pl`cere dac` vei veni acas` la sora
mea.
Geoff o privi lung, apoi, dup` o ezitare, \[i lu` inima \n
din]i [i-i spuse:
Lucie, am fost cu to]ii foarte ocupa]i \n ultimul timp; a[
vrea s` te \ntreb, te mai \ntorci dup` vacan]`?
Cred c` ... da, r`spunse ea de[i nu sunt sigur`. Pe Nat
l-ai v`zut?
Da. Nu [i-a luat r`mas bun de la tine? A plecat acum o
or`.
Lucie sim]i c` nu-i mai bate inima.
De ce se gr`bea a[a?
Nu [tiu. A primit un telefon care l-a pus pe jar [i se
gr`bea s` prind` un avion spre Paris. Geoff continu` s`
vorbeasc`, dar ea nu-l mai asculta. Nat plecase f`r` a-[i lua
r`mas bun de la ea.
Geoff observ` privirea ei [i se \ntreb` ce putea face.
La revedere, Geoff, zise ea brusc, trebuie s` plec imediat.
Dup` plecarea ei Geoff \[i spuse c` f`cuse o prostie,
neavnd curajul s`-i cear` mna. O pl`cea destul de mult
pentru a renun]a la burl`cie pentru ea. Apoi \[i spuse c` poate
154 DENISE ROBINS
era mai bine a[a. Lucie ar fi fost o so]ie minunat` f`r` \ndoial`,
\n timp ce de el nu era prea sigur. Poate unii b`rba]i sunt
f`cu]i s` r`mn` burlaci.
Lucie urc` \n taxi cu lacrimi \n ochi [i regret \n suflet,
gndindu-se: o, ar fi trebuit s`-[i ia r`mas-bun de la mine...
m`car s`-mi fi spus c` pleac`...
Ajuns` acas` la Maggie fu primit` cu entuziasm de toat`
lumea dar mai ales de copii.
Pari trist` [i obosit`, Lucie, remarc` Maggie. Eu abia te
a[teptam, mai ales acum dup` plecarea lui Dick.
Lucie urc` \n camera ei s` despacheteze. Va sta aici \n
urm`toarele opt s`pt`mni, dac` nu accepta invita]ia lui sir
Finch. Dar de ce s` n-o accepte? Cine ar fi refuzat-o? Va
petrece vacan]a \n condi]ii minunate, se va bucura de odihn`,
soare, companie pl`cut`...
Trecu astfel prima s`pt`mn` din vacan]`.
|ncepu s` se simt` ca [i cum n-ar fi plecat niciodat` din casa
lui Maggie; o ajuta cu casa, cu copii.
Iar pentru c` \n aceast` zi de vineri vremea era foarte
frumoas`, hot`r\ s`-i duc` pe cei mici la Rottingdean, s`
organizeze un picnic pe plaj`. Maggie se \ntlnea cu o fost`
prieten`, f`cea cump`r`turi; avea o zi liber`, lucru care nu i se
mai \ntmplase de mult` vreme.
Lucie, care o v`zuse c` este la cap`tul puterilor, mai ales
acum cnd plecase [i guvernanta, renun]` la deplasarea cu sir
Finch. Nu suporta gndul ca Maggie s` se chinuie cu cei doi
copiii, iar ea s` se distreze pe iahtul lui sir Finch.
O INIM~ S~GETAT~ 155
A fi bine dac` ai putea s` ]i-l sco]i din minte pe acest
Randall, care ]i-a \ntunecat pentru a doua oar` via]a.
Nu este vina lui, Maggie, de data asta. Este vina mea, eu
m-am dus dup` el. Am mai f`cut o gre[eal` pe care sper s`
n-o mai repet.
Diminea]a, se trezise cu o durere puternic` de cap. Angela
\ncepu s` ]ipe pentru c` fratele ei o tr`sese de p`r, apoi Tim
\[i exprim` nemul]umirea fa]` de programul zilei [i o f`cu
destul de vehement.
|ncerc` printre pic`turi s` \nchid` ochii o clip` [i s` se
gndeasc` la Nat. Deodat`, auzi o voce cunoscut` [i drag` ei:
Luce!
Desigur, nu r`spunse pentru c` avu impresia c` nu este
aievea.
Santa Lucia!
De data asta, deschise ochii mari. S`ri \n picioare, cu inima
b`tnd puternic. Nat era aici. Nu era un vis. Nat se afla \n fa]a
ei. O privea cu c`ldur` \n ochii lui frumo[i.
Ai v`zut c` te-am g`sit?
Ea \[i \ndep`rt` o [uvi]` rebel` de pe frunte printr-un gest
reflex, apoi \[i scoase ochelarii.
Nat de unde ai ap`rut?
Am venit de la Paris cu avionul pn` la Londra, iar de
acolo cu ma[ina.
Lucie nu-[i putea crede ochilor.
Te rog, Luce, stai o clip` aici lng` mine s`-mi trag
sufletul, apoi vom merge undeva, \ntr-un loc r`coros.
156 DENISE ROBINS
Dar trebuie s` iau [i copiii, \i aminti ea.
Vom merge s` lu`m prnzul cu to]ii. Acum, l`s`-m` s`-]i
relatez faptele.
De ce ai disp`rut f`r` s`-]i iei m`car r`mas bun de la mine?
Am \ncercat s` te g`sesc, dar nu aveam dect cinci minute
la dispozi]ie, pentru c` pleca avionul.
Dar de ce...
El o \ntrerupse. |i spuse c` va primi toate informa]iile dac`
nu va mai pune \ntreb`ri.
Nat primise un telefon de la Paris chiar \n ziua \n care se
terminase [coala. Unchiul s`u, Henry, se afla acolo pentru a se
c`s`tori. Dar nu mai apucase s` \ncheie c`s`toria pentru c`
fusese g`sit mort \n patul s`u, din cauza unui atac de cord, iar
tn`ra cu care trebuia s` se \nsoare, care [tia c` Nat este sin-
gura lui rud`, \l sunase imediat. |i trebuise o s`pt`mn` s`
rezolve toate afacerile unchiului s`u pentru a se putea
\ntoarce. Mo[tenise de la acesta o sum` destul de frumu[ic`.
Ne[ansa logodnicei a fost norocul meu, \ncheie el
zmbind. Acum am capitalul pe care mi-l doream [i pot \ncepe
o via]` nou`. Am venit aici direct de la aeroport, temndu-m`
c` ai plecat cu sir nu [tiu cum ...
}i-a fost team`, Nat? }ie?
Da, team`, repet` el.
De ce?
Pentru c` nu voiam s` intri \n rela]ii cu acel nobil. Sunt
convins c` sir Finch, parc` a[a \l cheam`, se [i vedea \nsurat a
doua oar`.
O INIM~ S~GETAT~ 157
{i? \ntreb` ea.
Lucie, nu spune asta! {tii ce simt pentru tine! }i-am mai
spus.
Mi-ai spus c` m` iube[ti \n felul t`u ciudat, Nat, nu altceva.
Va trebui s` m` ascul]i cu aten]ie, Luce. Imediat ce am
ajuns la Paris am avut timp s`-mi sortez gndurile. Am \n]eles
atunci c` te iubesc cu adev`rat.
{i Barbara Friern?
Nu are rost s` mai vorbim de ea; este de domeniul
trecutului.
Lucie nu mai zise nimic. Nat privi figura ei drag` cu
tandre]e, realiznd c` acum era sigur c-o iubea, c` nu putea
tr`i f`r` ea. Aceasta tn`r` de]inea un loc anume \n inima lui,
care nu mai fusese ocupat de nimeni altcineva pn` acum.
Santa Lucia, draga mea, poate e[ti o sfnt`, iar eu
diavolul. Poate c` suntem o pereche ciudat`. Dar am putea
avea [i un succes teribil \mpreun`. Vreau s` ne c`s`torim. Am
aranjat totul, iubita mea. Va trebui s` m` mai \ntorc la
Keynwood, s` nu-l las singur pe Hugh; dar un singur
trimestru. Dac` nu te va vrea acolo, va trebui s` ne piard` pe
unul din noi. Ne vom c`s`tori de Cr`ciun [i vom avea o lun`
de miere frumoas` pe continent, cu banii unchiului Henry.
Voi deschide apoi o [coal` [i tu vei fi so]ia directorului [i nu
intendenta, iar copiii te vor adora, sunt sigur. Luce, am [tiut
c` tu vei fi so]ia mea, am sim]it asta tot timpul, dar mi-a fost
team` de c`s`torie. Nu [tiu cum am putut s` m` port att de
urt cu tine. Cum ai continuat s` m` iube[ti?
158 DENISE ROBINS
Se pare c` femeile te iubesc, Nat. {i nu sunt pu]ine.
Eu o vreau pe una singur`. Pe tine, Luce.
Nat... Nat... repeta ea cople[it`.
Vom merge la Roma \n luna de miere. Luce, [tii c` e[ti
cea mai frumoas` [i mai scump` intendent` care a existat
vreodat`? De acum va trebui s` demisionezi de la Keynwood,
s` ai grij` doar de mine. {i sunt o persoan` oribil`...
Nat, nu e[ti a[a! protest` Lucie.
Ce repede uita]i voi, femeile! murmur` el. M` faci s` m`
simt jenat. Dar te asigur Luce, c` voi face totul s` fim ferici]i.
Lucie \nchise ochii cnd Nat o s`rut`.
Sfr[it
O INIM~ S~GETAT~ 159