Cnpmolur.

Vil
PROCEDURA NECONTENCIOASA JUDICIARA
24T.Prezcntare
Spre deosebire de procedura contencioas5, care reprezintL regula in materie proce-l
duraft in anumite situa{ii, ca.re nu atrlabazt un litigiu, este totuqi nevoie de intervenlia
instanlei dejudecatS, deoarece existii o prevedere in acest sens.
Faptul cE intre pfii nu existd litigiu, nu exclude competenta instantei de
judecatS,
acesteia recunoscdndu-i-se gi ahibufii cum sunt cele legate de acordarea unor autorizlri sau
luarea unor mlsuri de asigurare sau ocrothe, care nu presupun o
judecat2l
in sensul
recunoscut de procedura contencioasS.
Noul Cod de procedur[ civild definegte generic domeniul de aplicare al procedurii
necontencioase, aritilnd c[ inffi in aceastii categorie, cererile pentru a cdror solutionare este
nevoie de interventia instanfei, fhri tnsd a se urmEri stabilirea unui drept potrivnic fatd de o
altii persoan5-
Codul se referd qi la cdteva ipoteze concrete de asemenea cereri, enumerdnd: darea
autorizafiilor
judecitoregti,
luarea unor mdsuri legale de supraveghere, ocrotire ori
asigurare, eliberarea unor titluri sau valori aflateladispozilia instantei.
Intri agadar aici: autorizarea actelor
juridice
ale minorului ftri capacitate de exerciliu
sau cu capacitate de exerciliu resffinsi de ciile instanfa de tuteld (art. 41, art. 140, art. 144,
art. 145, art. 146, art. 175 C. civ.), autorizarea dath de instanla de tuteld pentru ca minorul sd
igi schimbe felul invSlSturii sau pregitirii profesionali (art. 138 C. civ.), autoizarea
minorului care a implinit vdrsta de 16 ani pentru a se cis6tori (art.272 C. civ.), autoizarea
minorului care a implinit v&sta matrimoniald pentru a lncheia sau modifica o convenlie
matrimoniali (afi.337 C. civ.), autorizarca coproprietarului lipsit de capacitate de exerciliu
ori cu capacitate de exerciliu restrdns5, in vederea efectu5rii partajului prin buni invoiali
(art. 674 C. civ.), elibermea de copii de pe hot5rdri sau alte inscrisrni (art. 538 NCPC),
eliberarea sumelor de bani sau a altor valori ori titluri, consemnate, precum gi a oriciror alte
bunuri, pisfrate la instanld ori aflate in custodia altui4 in leg6turd cu un proces (art. 539
NCPC), incuviinlarea executtirii silite (art. 665 NCPC), restituirea cauflunii (art. 1063 alin.
final NCPC), restituirea taxelor de timbru nedatorate (art.23 din Legea nr. 146/1997) etc.
248. Competenfa gi procedura de solufionare
Cererile necontencioase care sunt in leg[turi cu o cauzi aflatl, pe rolul unei instanfe
judec6toregti
sau caxe a fost deja solufionati de o instanfa sunt in competen{a acesteia.
Aceeaqi reguli se aplici gi pentru cererile av6nd ca obiect eliberarea uflor inscrisuri,
titluri sau valori aflate ln depozitul unei instanfe.
tn celelalte caztxi,competenta instanfei gi solulionmea incidentelor privind competenfa
sunt supuse regulilor prevdzute penfu cererile contencioase, respectiv se vor avea in vedere
regulile de competenli materiali gi teritoriald, penfiu determinarea instantei competente.
Spre exemplu, in materia autorizErilor date de c[tre instanla de tuteld aceasta este
judecdtoria
in raza cdreia are domiciliul minorul.
La primirea cererii instanfa ffebuie si igi verifice din oficiu competenf4 chiar dac[ este
de ordine privatS, put6nd cere p5rlii llmuririle necesare, deoarece lipsind temeiul
conflictual, partea chematii ?n fala instanfei nu va avea interes sd ridice exceplia
376
DREPT PROCESUAL CIVIL
Procedura necontencioasd se completeazb ca dispoziliile de proceduri contencioasS,
dac6 nu sunt compatibile cu natura necontencioas[ a cererii iar materiile necontencioase
speciale r6m6n supuse acelor dispozilii, carc se vor cqmpleta cu cele ale noului Cod de
procedurd civili.
Cererea necontencioas[ trebuie s5 fie formulatil scris gi s5 cuprindi aceleaqi menfirmi
ca orice cerere adresatii instanfei, respectiv: indicarea instan]ei cdreia ii este adresat5,
numele, prenumele, domiciliul sau regedinla pdr,tilor ori, dupi caz, denumirea gi sediul.lor,
numele qi prenumele, domiciliul sau reqedinta reprezentanfllor lor, dac6 este cazul, obiectul,
motivele cererii
gi semnitura.
tn ceea ce privegte pdr,tile, de weme ce acestea nu au pozifii procesuale contraxe,
determinate de o stare de conflict, noul Cod de procedur6 civild prevede ci cererea va trebui
sd mate at6t persoana care o face odt qi persoana sau persoanele pe care petentul cere sI fie
chemate inaintea instanJei.
Ca orice cerere gi cea prin care se sesiznazA instanla in procedura necontencioas6
tebuie insolitii de inscrisurile pe care se sprijin6.
Dasd falh de obiectul cererii sau de obiecliile ridicate de persoanele citate sau caxe
intervin,
judecitorul
constati c6 cererea ptezrnti. caracter contencios, instanla o respinge ca
inadmisibil[. Bunioara, in can:/, procedurii autoizilrii minorului sub 14 ani, in condiliile
art. 138 C. civ. de a-gi schimba felul inv[!6turii sau al pregitirii profesionale pe care o
primea la data instituirii tutelei, se poate naqte o disculie contradictorie, tutorele sesiz6nd
aspecte cafe au nevoie de ojudecati, iegind din sfera cererii necontencioase.
Procedura de solu,tionare se deruleazi in camera de consiliu, regula in materie de citare
fiind aceea cd nu este obligatorie chemarea petentului gi a persoanelor ardtate in cerere,
decit dac[ legea prevede expres. in rest,
judecdtorul
apreciazi dacd este necesard citare\
astfel c[ nu se va aplica regula din materia contencioasS, care obligi la citare in toate
cazurile, afard de exceptiile prevdzute de lege.
Instan{a are dreptul sE dispuni orice mdsuri utile cauzei, s[ asculte orice persoani care
poate aduce Hmufti in cavi, precum qi pe acelea ale cdror interese ar putea fi afectate de
hotir6re.
Instanla se pronun!6 prin incheiere executorie, in raport cu toate imprejuririle de fapt
9i
de drept ale canvni, chiar daci nu au fost invocate in cerere sau pe parcursul procedurii, dar
au ajuns la cunogtinta instanlei, pebazaldmuririlor aduse de participanfii la procedurd.
incheierea este supusi numai apelului, cu exceplia celei pronuntate de un complet al
tnAtei Curfi de Casalie qi Justitie, care este definitivd.
Terrrenul de apel va curge de la pronunfare, pentru cei cme au fost prezenfi la ultima
qedin!6 dejudecatS, gi de la comunicare, pentru cei care au lipsit apelul putdnd fi flcut de
orice persoanl interesatS, chiar daci nu a fost citati sau nu a participat la solutionarea
cererii, termenul de apel curgflnd de la data la care a luat cunogtinf6 de incheiere, dar nu mai
tdrziu de un an de ladalapronunfErii.
Judecata apelului se deruleaza in gedinfa publicfl dispozifia relativil la camera de
consiliu fiind aplicabili din 1 ianuarie 2016 (al.:t. XII din Legea m. 212013).
Noul Cod de procedur[ civill prevede ci tncheierile pronunlate in procedura
necontencioasi nu au autoritatea lucdui
judeca!
deoarece ele nu statteazd, asupra unui
conflic! arntiind de ce parte este dreptate4 ci dispun numai cu privire la anumite mdsuri sau
operaliuni, date de lege in cdderea instanlei. Evident c5.dasdprintr-o asemeneaincheiere, cu
caracter necontencios, instanla statueazl asupra unei autorizdri sau m6suri, solu{ia
Pat
prc
sitr
ap(
un
Ca:
clv
inst
pe,
nuI
pe
pre
con
per
hot
par
obl
intr
nu
mir
laa
laf
doil
des,
iICer
datr
met
Partea I. Partea generald
377
pronunlati se va impune fa!5 de o noui cerere cu acelaqi obiect, bazata pe una qi aceeaqi
situa.tie de fap! fEr6 s[ fi intervenit infe timp vreo modificare.
Apelul impohiva incheierii date de pregedintele
judec[toriei se
judec[
de tribunal, iar
apelul impotriva incheierii date de pregedintele tribunatului sau cur,tii de apel se
judeci
de
un complet al instanlei respective. incfieierile date de pregedinlii Sectiilor tnaltei Curfi de
Casalie gi Justitie sunt definitive.
249. Cazaride proceduri necontencioase
a) Eliberarea de copii de pe hotdrdri
Si
de pe alte tnscrisuri
O procedurd necontencioasd special[ este reglementatd de noul Cod de procedurd
civila in privinfa eliberdrii de copii de pe hotdrdri gi de pe alte inscrisuri.
Eliberarea de copii se face la cererea pdrlii interesate qi este in competenfa grefei
instanfei, care, dupi rezolufia pregedintelui va elibera copii de pe incheierea de qedin16, de
pe hotirdre sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar.
Copiile de pe incheierile de qedinf4 de pe hotirdre sau de pe dispozitiv se pot elibera
numai dupl ce acestea au fost semnate de toli
judecltorii.
C6nd gedinla nu a fost public4 alte persoane decdt pnrlile nu pot s5 primeascd copii de
pe incheieri, expertize, ?nscrisuri sau declaralii de martori decdt cu incuviinlarea
preqedintelui.
b) Eliberarea uno,r bunuri aflate la dispozilia instanlei
iac6 in p6strarea instanfei se afl[ anumite bunuri (sume de bani, alte valori ori tifluri,
consemnate, precum gi orice alte bunuri), acestea se restituie la cererea formulati de
persoana interesati.
Instanla dispune restituirea prin incheiere executorie, supusd aceloraqi cdi de atac ca
9i
hotirdrea pe baza cfireia s-a cerut eliberarea bunului, dat6 in carnera de consiliu, cu citarea
pirtilor, dacd instanla consideri necesar. incheierea de eliberare trebuie si arate delinitorul
obligat la eliberarea bunurilor, precum qi persoana indreptfilitii sE le primeasci.
Spr"
"*.toplu,
asimilat procedurii de eliberare a valorilor, restituirea caufiunii depusd
intr-un dosar, in ipotezain care oererea pentru care s-a dispus misura a fost respinsS, deli
nu este tratztica nind necontencioasd, se face imediat dup6 solufionarea cererii de luare a
mdsurii
[axt.
1063 alin. (4) NCPC].
c) Inventari erea bunurilor minorului
Bunurile minorului pus sub tutelfl trebuie inventariate, deoarece art. 140 C. civ' obligi
la aceast4 in maximum i0 zile de la numirea tutorelui de cdfe instanla de tutel6'
procedura
presupune doi pagi, primul in care un delegat al instanlei de tuteli efecfircazi
la fatglocului verifriari cu privire la toate bunurile minorului, intocmind un inventar qi al
doilea in care acest inventar este supus aprobarii instanlei de tutel6.
Inventarul trebuie sE cuprindl datele de identificare a bunurilor mobile sau imobile,
descrierea lor sumar6, inclusiv menfiuni privind starea bunurilor
qi valoarea estimat[ a
acestor4 precum gi indicareainscrisurilor
existente ou privire labunuri, afrtarea creantelor,
datoriiloriau altor pretenfii declarate de tutore sau de membrii consiliului de familie.
Autoizanea inventarului se face de cdtre instanta de tutelS, cu citarea tutorelui
qi a
membrilor consiliului de familie, precum qi a minorului care a implinit vdrsta de 14 ani.
Partea
a II-a
DESPRE EXECUTAREA
S ILIIh,.
\r
Cnpmolut-, I
GENERAUTATI DESPRE EXECUTAREA SIUTA
Sec[iunea I
Executares silitd. fuezentare gf fsforic
$I.
PRMENTARE
l. Executare sititil
-
notiune
in materie de executare silit6, fie cd aceasta are caracter
judiciar,
fie administrativ,
esenfiali este ideea de constrdngere, concretizatlin raport de fiecare sfer[ a execut5rii in
intervenlia unor organe, anume desemnate de lege pentru a determina qi sprijini respectarea
de c[tre debitor a obligafiilor statuate in sarcina sa- Ceea ce deosebeqte constr6ngerea
judiciar6
(una din formele constr6ngerii de staQ de consfrdngerea administrativi constii in
faptul cd ea se realizeazd pe cale procesuala fiind necesar s6 se obtind in prealabil
recunoaqterea existenfei dreptului ori interesului legitim valorificat prin ac{iune (cognitio)
Si
apoi si se treacd la executarea obligafiei in vederea restabilirii ordinii de drepa incdlcate
kxecutio) (Zilberstein, Ciobanu. Drept procesual civil. Executarea silitd, 1996, p. 13;
Zilberstein, Ciobanu, Tratat de executare silitd, 2001, p. 25; Boroi, R-idescu, Codul de
procedurd civild comentat
Si
adnotat, 1996, p. 641
9i
urm.; Stoenescr.l Ponxrrb, Drept
procesuol civil romdn, 1966,p.402;Leq,, Tratat de drept procesual civil,2002, p. 825,
9i
ed. a V-a 2008, p. 939 gi urm.).
in conformitate cu regulile statului de drept, ooroborarea intereselor particulare cu cele
generale fase ca orice lezare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane sd fie
consideratii in acelaqi timp, o atingere adusd intereselor tuturor, astfel ci societatea se va
preocupa ca ordinea de dript incilcatd sE fie restabiliti. in acest scop, instrumentul cel mai
important il reprezinti organizarea unui sistem de reglementdri, care si expun[ atitudinea
de urmat, in cazul refuzului unui zubiect de drept de a-qi aduce la indeplinire obligaf,ile.
Pentru
justi,tiabil
doui aspecte sunt importante atunci cdnd declanqeazi an proces: a
cd5tiga, in sensul de a i se recunoagte &eptatea printr-o hotiirire
judecdtoreasci, qi a primi
efectiv ceea ce s-a statuat prin intermediul acelei hotir6ri. Aceste doui elemente relev4 in
concret, cele doul etape principale ale procesului civil: faza
judecdtii gi executarea
propri u-zisd a hotiirdrii.
Astfel, cel care pomegte un proces civil se
judec6
nu numai pentru a i se recunoagte un
drept printr-o hotir6re
judecdtoreascd qi sE se stabileasci obligalia ce-i incumbd pfudtului, ci
urmdregte qi realizarea efectivi a dreptului
pretins, respectiv constringerea acestuia laplata
unei sume de bani, predarea unui bun determina! efectuarea unei lucriri etc.
Legea
oonsacrd principiul respectdrii qi aducerii la lndeplinire a hotdririlor
judecitoregti
de bundvoie de c6tre
pafiea cate a pierdut procesul. Frecveat, debitoryl
respectii obligaffa stabilita prin hotir6rea rnstartei, frrL ca pafiea
"y"
u
.66qttgat
sb
^fie
nevoitii si mai apelezr odatilaforfa coercitivd a itatului. Aqadar, atunci c&rd cel care a
fost
condamnat prin hotdrdre igi aduce la indeplinire de bunivoie obligaliile stabilite tn sarcina
382
I}REPT PROCESUAL
CIVIL
sa de cetre instan!6
se realir'eazA
o executare
Ytlq"Ay:,":i
-9U
acesta
nu execut[
hotiirarea
de bunlvoie,'p
;;;
;avut
"4tie
a"
.cg,u-?-.p:y:--:i:^X::y:1:r':*: hotararea oE olruavur'' Porvo
vuv --'--.fanele'tntsaicinate
cu indeplinirea
actelor
de
oUtigagitor
stabilite
in titlul executoriu
prin ot
urmirire
silit6.
in considerarea
celor de mai sus se
poate defini executarea
siliti
(urmdrirea siliti) ca
procedura
pri, irt"r."J"r*"at"li
"!"Jrt
,'rrr
,ut.,tarul
unui drept recunoscut
printr-un titlu
executoriu
(hot6r6re
judec6toreasc[
sau
p.i"r-"''
alt titlu)
_
constr&rge,
cu ajutorul
organelor
de stat
""*pJi"t",
p" q"titotof
sau sa i;i orecute
obligafiile'
ce decurg
dintr-un
asemenea
titlu i. caruf
irr-oare
.6lUito*t
nu o face de bunivoie
(Zilberstein' Ciobanr'r'
Tratat
de
qecutare ,itita,
zoii,f,.
13, dpfi
Gdrbulef,
Tratat
teoretic
si
practic de executare
silitd,20l3,P.
l3).
2. Temeiul
executiirii
silite
r--,-- -i
Executarea
sifi6 slefectulaza
h temeiul
unui titlu executoriu'
dupl grm
rezulti
qi din
dispoziliile
noului c"i;;
;;eoura
oivile,
care
prevSd cd executarea
silitd se va efectua
nurnai in temeiul
unei hotdrdri
iudecdtoregti
ori al unui alt inscris care'
potrivit legii'
constituie
titlu executoriu'
De regulL
tit6 rn-iemeiul
cflruia
se face executarea
siliti este o hotiir6re
judec[to-
reasca,rlmas[definitivlorida6cuexecufieprovizorie.Sunt,ins6,qisitualiiincare
hotirQrea
nu este susoeptibili
de executare
tifite i"'" este cazul celor
pronunfate ln acliuni
in constatare si
u ato,
"'aio*u
aoFuni
cum.sunt
cele
privitoare la starea civil6-
Totodaa
.*".,to*u
se
,rca|lznazA
numai
.prin
intermediul
organelor
de stat
competente,
lndrituiteTJiege
sildetermine
J"t"t*fu
indeplinire
a unei obligalii
stabilitd
print-un titlu executorii,'aE-"ai"
o"titor.
Aceste organe
au
gompeten-te
expres
prevdzute
de lege, investirea
"o-urrto.it
t"a necesard
p;;t, u Iti
pt debitor-sd
respecte
dispozifiile
titlului executoriu
fii"d;;;i};entru
a releva ideea de ior1f, coercitiv[
a statului'
in consecin!6,
?ntreaga
activitate
de executare
siliti urrreazi
reguli
prescrise de lege'
dup6 o proceduri *u-"i"gi"-.otuta
u
"a*i
r"tp"ctare
constituie
pe de o parte o dovadi
cd investitura
",
f".ft;;ii[este
necesare.p"'tto
u.TPq".o
anumitii conduitS'
iar pe de
altii
parte, reprezint5'o
garanfie u
-""1ii"tii
echilibrului
necesar
tntre drepturile
qi
"Ufigitiif*
."1o,
"ur"
participila
executar-ea
silit6'
Este, astfel,
t""ii;il;;;ipi'l
i"q"l'?itt'
;a un
princrpiu general' o cerinp
tunda-
mentali
atat
pentru
""tirftii*
l-ftu"f"f"r
judecatoreqti, carJ sunt.imputemicite
s6 aplice
legeq cflt gi pentru #ir#""
"ig*"ro.
yt"
auxiliarl
- executorii
judec'toreqti care sunt
chemafi
sd asigure
p*"i* i,
"r"clutare
a hotarflrilor
juderetgr=ti qi a altor titluri executorii
tn sfictii conformitate
cu legea
(Legea *. iASf2bOO
privind executorii
judecitoregti'
publicatii in Morit"JbilJit.
Siq alin tO noiembrie
2000 cu modificirile
ulterioare)'
$2.
HGCUTAREA
SILITA
iN TRECUT
3. Pufini
istorie
, Executmea
silitS, ca institulie
juridiga-.a.an6rut
inc6 din epoca roman6' Initial' execufia
avea un caracter
p"rd;;;l;fi'"*tr":rau.i,
J"uito*1
fiind considerat
un delincvent 9i
tebuia si raspundii
cu
persoana sa de plata auto'iito.,
Legea celor XII Table schimband
concepfia
romanflio
"uOlrf
"at"ia
execufra
iqi pierde caracterul
perral spfe a se concretiza
in
urmarirea
bunurilor
debitonrlui
(Cddere, Tratai de procedurd ctiita' lg3s'pp'
433 qi 434)'
A
d
Si
p
p
n
c
p
I
c
I
(
Partea a II-a. Despre executarea silitd
383
Constrdngerea corporalS, ca mijloc de executare silita, s-a menlinut in unele tlri ca
Anglia Franft, Canada etc. pdn6 in epoca modem6. in Fran!4 pentru unele datorii,
debitorul era intemnilat pentru aJ forfa astfel sd plflteascS- Aceastii modalitate de executare
silit?i s-a numlt
,,contrainte
par corps" (Camtnet, Manuel des matieres de code de
procedure civile, p. 43).
tns6, degi Codul de procedur[ civili rom6n de la 1865 a fost inspirat din Legea de
proceduri civil6 a Cantonului de la Geneva din 1819, care la rdndul sdu a preluat
rcglementarea Codului de proceduri napoleonian din 1806, in
lara
noastrd aceastii
consft6ngere corporala a debitorului nu s-a regdsit ca regul6, dimpotiv6, executarea silitii
purt6nd asupra bunurilor debitorului.
Executarea contra persoanei era consacratii in anumite documente inclusiv in Codul lui
Andronache Donici, Legiuirea Carage4 Codul Calimah
gi in Regulamentele Organice. in
ceea ce privegte executarea conta bunurilor este de semnalat Sobornicescul [kisov a lui
Alexandru Mavrocordat din anul 1785, care f[cea referiri lavdnzanea bunurilor prin licitafie
fuez7t) gi la publicitatea ce trebuia si se faci cu aceasti ocazie.
tn
tara
noastrS, executarea silitS a fost consideratii intotdeauna ca fiind o procedur[
exceplionali la care se apela numai ?n baza unei aatoiz"a[ii
prealabile (Zilberstein, Ciobail],
op. cit. pp. 2l-31). ln perioada veche aceasta autolizarc era emis[ de c[tre Domnitor, tn
temeiul unei hotirfiri, care, ins[, eracxasteizatdpininstabilitate
(Zilberstein, Ciobanu, op'
cit., p.21, despre unele institulii cum sunt Zavesca
-
prin care cel ce pierdea procesul se
obliga si pldteascd Domnului o sumd de bani pentru a se reluajudecata-, respectiv Hier6ia-
taxa pffititii de cdtre cel care a c6qtigat
procesul, pentru a i se asigura dreptul cfutigat prin
hotiirdre).
Ulterior, prin aparitia Codului de procedurE civili din anul 1865, dup6 modelul
legislaliei genoveze, executarea silitii a fost reglementatd uniform in
tara
noasffi,
.or*traogr."a corporald, degi amintiti in Cod, neg6sindu-gi aplicarea in realitate. Astfel,
art. 380 din Codul de la 1865 cuprindea dispozifii privitoare la constr6ngerea corporal6 a
debitorului pentru realizarcadreptului
incdlcat. Se instituia casa pentru arestul debitorilor ln
materie civill
gi comercialS, insi aceastii dispozilie a fost lnl6turat2i in anul 1900 prin
modificarea adusi Codului de proceduri civild.
Codul de procedurd civili prevedea cE hotiirdrea
judecitoreasc6 se executii numai dup[
investirea ei cu formula executorie,
principala formi de executaxe fiind cea imobiliard.
Modificarea Codului la 1900 aiost esenliali
qi in materie de executare silita
liincipiile
celerit6lii qi solulionirii cauzeiinil-un termen rezonabil, aplicabile
qi ln aceastd a douafazd
a procesului civil, stdnd, la acel momen! la baza reformei
judiciare'
Dup6 primul r6zboi mondial, cele mai importante modificdri aduse Codului de
procedur6 civill in ceea ce priveqte executaf,ea silitd se realizeazil prin Legea privitoare la
unificarea unor dispozilii de procedurd civild
gi comerciali, la unificarea dispoziliilor
competentei iudec[toriilor
din I 925 qi I 943.'
in f.#itr*la executarea siliti era reglementatii
prin Legea nr. LX din 1881 gi se
referea numai la executarea siliti asupra bunurilor imobile, asupra uzufructului gi asupra
mdsurilor de asigurare a acestora. Aceastii lege a fost in vigoare gi dup6 extinderea
legislafiei civile qi comerciale prin Legea nr ; 38911943.
-
ln perioada comunista, modificdrile ce au fost aduse materiei executiirii silite s-au
realizat prin intermediul unor reglement2iri speciale, derogatorii de la Co4 care s-au bazat
DREPT PROCESUAL
CIVIL
384
pe aplicarca
regulii specialia
generalibus deruogant
nofina
genetalil.
gi cea a completSrii legii speciale cu
Sec[iunea
a II-a
Normele
Et
princtptile executdrii
sillte
$1.
SEDIUL
NSRMEL6R
CARE nECLeMsNTEAzA
FJGCUTAREA
SILITA
'
4. Sediul normelor de executare
silitii
i";;;r""r,
".ecutarea
silit6 este reglementat6
in Cartea aY'aa Codului de proceduri
civili intitulat5 ,,Despre
executarea
iilitd", diqpozilii
ce constituie dreptul comun
in
materie execu{ional6,
aplicabile oriciror
raporturi de acest gen,
firi a distinge dupi calitatea
creditorului
9i
a debitonilui
(persoani fizici sau
juridioe).-.In acelasitimp,
existii o serie de
*t" ,ror,,'udre
(legi, decrete,
hot6r6ri, ordonanle,
ordine administrative
q.a.) care o
""t"pr"t""-
sau altJle .*" t"gi.-. *"*a
9i1"*"
proceduri speciale de executare silitii' La
*"ri.u se mai adaugi tratate-
qi convenlii
la care Romdnia
este parte daci acestea sunt
ratificate de
parlament
f"rt.
if alin. (2) din Constitulia'Romdniei
revizuit6rl
9i
dac[ cuprind
dispozitii referitoare
la ixecutare
silitii'
Raporturilejuridice
execusonale,
:are l:
nasc in virhrtea acestor nofine
pot fi raporturi
in care: ambele
pu4i
t.r"ait"nir
sia"tit""rU
sunt persoane fizice-sau persoanjuridice-de
drept
privat;
"r"aito*t-
"rt"
o pltto*a fizic[ sau
juridic[ de drgnt civil qi.debitorul o
autoritate
publica; creditorul
este statul sau o persoania" g-:pl
public iar debitonrl este o
persoand fizic[ (penfu
" "r.*t"
interesand
patrimoniut
public) sau o persoana
juridic[ de
drept
privat.
'Pennu
primele dou[ raporturi,
mai sus menlionate,
reglementarea
acestora formeazS'
in
principal, obiectul Crdrd6"
;rocedura
civil6 cdt qi pentru cele menlionate la punctul al
i"ii"uio'pririnta
acelor aspecte
pentru caxe nu s-au prev6zut derogdri.
I
*"^
t";;; ;;dr"$"
J.L*t"f"
fiscale, executarea
siliti a acestora este supusi unei
reglementiiri derogatorii
de la dreptul comun
$i
."jJ"
concretizatii
prin o'G' nr' 92 dn 24
de-cembrie
2003 privind Codul de procedurS fiscaltr'
*--i;-;*,rt
*p-ort"ifor exeoulionale
in care cele doui
plrfi (meditorul gi debitonrl) sunt
titulad de conturi bancare executarea
silita se realaeaza
prinf-o procedura simpla de
,
Irgea de revizuire a constituliei nr. 42912003,
publicatii ln
Y..
Of. nr. 758 din 29 0ctombrie 2003'
Concret sunt asemenea f"gi pttt ;; R;aniu u uO"tit la convenlii
intemationale: 6gea nr' 124 din i I
aprilie 2003 pentru aderare?io*a"i.i
la Conventia
privind notificarea
qi comunicarea ln shiinatate
a actelor
judiciare gi extrajudiciare
in materie civila sau comercialf,
adoptati la Haga lT data de 15 noiembrie
1965'
Legea nr. 175 din s
-'
)6i[-p"rrt o ua"rul=u Rom6niei ta convenlia
privind obtrinerea de probe, in
shainatate,
ln materie .irita *r, comerciah, adoptat[ la Haga in 18 mariie i970, Legea nr- 189-1i1 13 mai
2003 priviod asistenp
ddi"i;
h ;"t ti" .inita
qi comercial"
Legea or' 215 din 22 mai 2003
pertru
aderarea Rom6niei ru co""""tio
p.i"ind facilitarea accesului intemational
_!
jptilie, incheiaH latAwala5
octombrie 1980, Irgea i.iii ii iz mai 2003 privind aderarea Romaniei la Conven{ia ernopeani asup:a
recunoagterii
qi execut6rii'i"tiarli".r"
materie de fucredinJare a copiilor
9i
de restabilire a tncredinl5rii
copiilor, adoptatii laLuxembourg
ta Z,O
ryt
t-fl!'^^-
'
'
n"puUti"at ln M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007'
Par
dec
urn
cap
Ror
Inc
exe
pro
relz
ex
fisr
stal
nr.
act
cot
cw
ex(
pr(
ex(
pre
silt
col
Po
ct\
co
At
res
int
pfi
rei
in1
ex
lel
Partea a II-a. Despre executarea silitd
385
decontare bancard. Dispozi{iile procedirale privitoare la decontarea bancafi sunt cuprinse in
urmitoarele acte normative: O.U.G. nr. 9912006 privind instituliile de credit
9i
adecvmea
capitalului, Legea finantelor publice, Regulamentul rr. 112072 al B6ncii Nalionale a
Romdniei, privind organizarea
qi funclionarea la Banca Naflonali a Rom6niei a Centnalei
Incidenteloi de Pl5lir, Normele metodologice ale unor bdnci comerciale etc. Aqadar,
orecutarea silitii se poate desffuura
qi in temeiul unor acte normative speciale, care consacrd
pruceduri derogatorii de la dreptul comun, reglementat de Cod. Sunt asemenea cazuri cele
relative la: creanfele statului pentru impozite
Si
tme au un regim special de constituire a titlului
executoriu prevdzut in anumite acte normative precum: Codul fiscal
9i
Codul de procedurd
fisca]4 aminzile contravenlionale
se execlr:/ih
potrivit normelor speciale din Legea privind
sabilirea gi sanc,tionarea contravenliilor
(O.G. nr.2l200I aprobati cu modificdri prin Legea
nr. l8Ol2OO22); creanlele specifice rezultate din contractele de garanfie, reglementate in alte
acte normative cu dispozifii speciale; creanlele specifice rcztitate din tncheierea unor
contraste speciale, care constituie, in temeiul legii, titluri executorii etc.
$2.
PRINCIPII iN EXECUTAREA SILITA
5. Prezentare
Principii generale ale procesului civil se aplici gi infaza de executare silit6, afarl de
cazul in care acestea nu pot primi aplicare datoriti specificului fazpi in care se afld
executarea.
Noul Cod de procedurS civil6 prevede insd gi principii specifice celei de-a dotafaze a
procesului civil, cum sunt cele care
lin
de rolul statului in executarea silitfl legalitatea
ixecutirii silite gi rolul activ al executorului
judecitoresc (art. 627 NCPC
-
pentru o
prezentare exhauitiv4 a se vedea Oprina G6rbulef Tratat teoretic
Si
practic de executare
s ilitd, 20 I 3, pp. 2a-aQ.
6. Principiul legalitlfii
principiui
tegatitafii se referi la obligativitatea
derulflrii executiirii silite numai in
condiliile iigii
$
ae c6ffe organele
prevdzute de lege, investite cu aiributii in acest scop.
Potrivit noului
-Cod
de procedure civiH executarea silit[ nu se poate desft$ura dec6t cu
respectarea dispoziliilor legii, a drepturilor
par.tilor qi ale altor persoane interesate, fiind
intirzis6 efectuarea de acte de executare de cdtre alte persoane sau organe dec0t cele
previzute de lege.
Reglemert-eod org"le care pot executa silit titlurile executorii, noul Cod de proceduri
civill arati ca ?n afara de cele care au ca obiect venituri datorate bugetului general
consolidat sau bugetului Uniunii Europene
qi bugetului Comunitifii Europene a Energiei
Atomice, executaria se realizenzinumai de c[tre executorul
judecitoresc.
Dispozifia finali a axt. 623 NCPC,
potrivit cu care numai executorul
judecitoresc
rcalizeaz1 executarea" chiar daci
prin legi speciale se dispune altfel, are rolul de a ardta
intenfia legiuitorului de a conferi aceste ahibulii numai executorului
judecitoresc- cu
excepfia silualiei in care se recunoaqte competenla executorului
fiscal. Aqadar, chiar daci
legile'anterioare se referd la executori bancari sau la alte persoane investite cu atibufii de
'
Publicat in: M. Of. rrr.49 din 20 ianuarie 2012-
2
Publicatiin M. Of. nr. 268 din data de22 aprilie 2002.
386
DREPT PROCESUAL CT\ruL
executare sili6 Codul lasd executarea numai in mdinile executorului
judec6toresc gi a celui
fiscal.
7. RoIuI Statului in executarea silitii
lnfazaexecutiirii silite, fap de
jurisprudenp
constantd a Curtii Europene a Drepturilor
Omului, tn special in cauzele lmpotriva Romdniei, noul Cod de procedur[ civili prevede
expres ci statul are un rol esenfial. Astfel, acesta este obligat sd asigure, prin agen$ii sIi,
executarea in mod prompt gi efectiv a hotirdrilor
judec[toreEti qi a altor titluri executorii,
iar,incazde refuz, cei v[tiimati au dreptul la repararea integralS a prejudiciului suferit.
Dreptul la un proces echitabil, aga cum este intitulat art. 6 din Convenlia Europeani a
Drepturilor Omului consfinfegte reguli esenliale de urmat in cadrul procesului civil.
Procesul civil, aqa cum a fost el definit in literatura de specialitate'(Ciobanu, Tratat
teoretic
Si
practic de procedurd civild, vol. l, 1997, p. 148), include
$
faza executiirii silite,
astfel c[ principiile consacrate in Conven{ie sunt aplicabile deopotrivi gi acestei a doua faze
a procesului civil.
Determinarea sensului nofiunii de proces civil, rcalizati in raport de practica qi
interpretarea Cur,tii, este importanti qi in materie de executare silita in aceastii etapi fiind
puse in executare silitii titlurile executorii in materie civil5, chiar dacd prin acestea se in{eleg
gi unele dispozitii civile din hotiir"ari penale.
Cerintele texfului art. 6 din Convenlie, omniprezent in reglementiirile statelor europene,
ln raport de materia civil6, sunt, in mod succint, prezentate ca fiind urmdtoarele: accesul la
justif;e, posibilitatea de a participala dezbatei, egalitatea qanselor penfiu pronunlarea unei
hot[rdri int-un termen rezonabil de c6he un tribunal imparfial gi independurt stabilit prin
lege, in mod public.
Toate aceste aspecte vor fi analizate qi in raport de procedura executiirii silite, statele
purHnd rSspunderea pentru asigurarea executiirii hotdrdrilor gi altor titluri executorii
(Stancu, Retlectarea
jurisprudenlei Curlii Europene a Drepturilor Omului in materia
executdrii silite, inRRES nr. ll20t0, pp. 135-142).
"
incauza'Hornsby c. Grecieil, Curtea a statuat cdart.6 din Convenfle ar deveni iluzoriu
dacd sistemul
judiciar gi legea interni a unui stat contuactant ar permite, in final, ca
hotdrdrea si rdmdn[ inoperantii in defiimentul uneia din parti. Aqadm, procedurile trebuie
vdzttte ca un tnheg, oblinerea titlului executoriu fErd posibilitatea executiirii concrete a
acestuia constituind o situalie de nedorit in toate statele democratice qi putdnd releva o
incdlcare a xt.6 din Conven{ia Europeand a Drepturilor Omului.
ln special, in aceastii a doua faz6 a procesului civil ceriqta ca cererea s[ fie solutiona6
intr-un termen rezonabil poate fi afectatd prin intermediul procedurilor inteme de executare
silitii. Spre exemplu in catza lgnaccolo-Zenide c. Romdniei (Hotiirdrea din 11 ianuarie
2000, publicafii in Monitorul Oficial nr. 6 din data de 8 ianuarie 2001) degi nu a fost in
discufie incilcarea art. 6 din Convenfie, ci a afi.8 din Convenlie, in motivare se aratii c,5
aspechrl esenfial in cavza este acela de a stabili daci autoritiiflle nafionale au luat toaie
mdsurile posibile care li se puteau cere penfiu facilitarea executiirii hotirdrii din 14
decembrie 1994 (idenu Hok*anen c. Finlanda, 23 septembrie 1994, in M. Macovei,
Hotdrdri ale Curlii Europene a Drepfirilor Omului
-
Culegere selectivd, vol, II, Ed
Polirom, Bucuregti, 2001, p. 70).
t
HoErarea a fost daffila 19 martie L997 .
S
a
e
e
fi
jt
p
d
u
p
sl
a
d
Si
n
S(
u
cl
p
d:
fr
lr
la
n
n
al
p
u
re
st
S(
fi
t
ct
S3
.I,
ru
Partea a II-a. Despre executarea silitd 387
Jurisprudenla Curfii se regdsegte cu valoare de izvor de drept tn materie de executare
silitd gi ?n solufii pronuntate impofriva Romdniei. Astfel, se aratii ci sarcina Cu(ii nu este
aceea de a stabili daci sistemul
juridic
intem al unui stat este capabil si garanteze
executarea hotlr6rilor pronunlate de citre instanle. Sarcina Curlii este numai aceea de a
sramina dac4 in spefa, mesurile luate de autoriE!ile romdnegti
-
in executarea hotiir6rii, au
fost adecvate gi suficiente (Piefeanu, Gawig, Executarea silitd, Culegere de practicd
judiciard,
Ed. Rosetti, Bucuregti, 2005).
Executarea unei hot5rdri
judecdtoreqti nu poate fi ?mpiedicatS, anulatii sau amdnatil pe o
perioadd lungd de timp. Caracterul nerezonabil al duratei procedurii de executare,
determinat de faptul c[ autoritiilile rom6ne nu au luat mdsurile necesare tn scopul executirii
unei hotirfiri
judecitoregti
definitive gi executorii, timp de mai bine de opt ani, lasi
prevederile art. 6 alin. (1) din Convenfle ftrd efect.
Fiecare caz in parte va fi analizat in lumina propriei
jurisprudente gi a situafiei de fapt
specifice, executarea unei hotir6rijudecdtoregti sau a oricdrui titlu executoriu putSnd ridica
aspecte particulare, care necesitil o deosebit6 atenlie in interpretarea gi aplicarea
dispoziliilor legale in materie, penfu a nu se ajunge ca printr-o procedur[ de executme silitd
si se incalce alte drepturi fundamentale
protejate de Convenlie. Tocmai de aceea 1n caanl
Ruianu c. Romdniei a fost exprimat[ gi o opinie separatii in care se menfloneazi faptul cd nu
se poate reprosa autoritiifilor inteme ci au fost inactive, in condi]iile ln care hotdrdrea nu era
ugor de executat (implica demolarea unei construclii ridicate pe o parte din terenul
geditorului
iar debitorii s-au opus vehement executlrii silite), deweme ce un om qi-a
pierdut viala, iar statul trebuie si
!in[
cont de diversele sale responsabilitilfi.
Astfel, nu poate fi admis sd se procedeze la executaxea silitd in detrimentul altor
drepturi fundamentale, statul fiind
finut
si aib6 in vedere permanent realizarca drepturilor
fundamentale ale indivizilor in ansamblul lor.
De asemenea, in conformitate cu
jurisprudenta Cu4ii, nerespectarea unei hot5r"ari
judec6toregti,
ca o incdlcare aart.6 alin. (1) din Convenfie, raportat la art. 1 din Protocolul I
la Convenfie, poate fi totuqi consideratii o resficfle
justificati gi compatibil[ cu prevederile
menlionate, insd aceste aspecte se apreciazi de la cazla caz. In cauza Sabin Popescu c.
Romdniei (Hotiirdrea din 2 iunie 2004, publicatii in Monitorul Oficial nr.770 din data de 24
august 2005), s-a refinut de cdfe Curte c[ deqi
justificarea prezentalh de Guvern este
pertinenti, datele in cauzl nu au fost aduse la cunoqtinla reclamantului de c6tre autorit[lile
administrative, pentru a se putea considera ci nerespectarea ?ncheierii in intregime este o
reshiclie
justificatd.
in ceea ce priveqte executarea hotiirdrilor prin care s-au stabilit creante impotriva
statului, in
jurisprudenta
Cu(ii se refine cd acestea trebuie aduse la indeplinire ftr[ a se
solicita punerea in executare silitd de citre persoana interesatd, statul prin reprezentantul sdu
fiind prezumat a cunoaqte so$a gi av6nd obligatia de a o respecta- Se arat6 astfel cd nu
este oportun si se ceard unei persoane, care in urma unei proceduri
judiciare
a obtinut o
creanli impofiva statului, s[ recurgd la procedura de executare silit[ pentru a obfine
satisfacfie (cauza Metaxas c. Greciei, Cererea m. 8.415102, par. 19 din27 mu2004
5i
cauza
gandor
c. Romdniei
-
hotSrdrea din data de 24 mafiie 2005 publicatii tn Monitonrl Oficial
nr. 1048 din data de 25 noiembrie 2005).
388
DRBPT PROCESUAL CTVIL
8. Rolul activ al executoruluijudecltoresc
Noul Cod de procedurd civild consacrd expres obligafia executoruluijudec[toresc de a
exercita rol activ lnfaza de executare silitii, in sensul de,a stiirui, prin toate mijloacele
admise de lege, penfu realizanea integralE gi cu celeritate a obligatiei prevdzute ?n titlul
executoriu, cu respectarea dispoziliilor legii, a drepturilor
pdr[ilor qi ale altor persoane
interesate,
Avdnd o anumiti marji de apreciere, executorul
judecitoresc are posibilitatea c,4 in
interesul executiirii silite, si ceard debitorului, in condiliile legii, lImuriri in scris in legStur[
cu veniturile gi bunurile sale, inclusiv cele aflate in proprietate comund pe cote-pErfi sau ln
dev6lm6qie, asupra cdrora se poate efectua executare4 cu ardtarea locului unde se afld
acestea, in vederea determinlrii debitorului s[ execute de bun[voie obligalia sq penfu a se
asigura mersul firesc al lucrurilor, a{a cum este el recunoscut in primul text reglementfuid
materia executiirii silite (art. 622 NCPC).
Ca a,6ge, executorul va trebui s6 explice debitorului consecinlele la care se expune in
cazul continu5rii executiirii silite, in special fbc6ndu-se menfiune despre intinderea
cheltuielilor de executare, care augmertteazh automat valoarea datoratd pohivit titlului
executoriu.
O asemenea,,disoufie" cu debitorul se poate produce antetior, dar gi ulterior declanqirii
executiirii silite, la cererea cneditorului. in primul caz, debitorul este cel caf,e cere sd enecute
sau cel pulin soliciti Hmuriri unui executor
judecdtoresc, acesta fiind obligat sd-l averttzPzp
asupra ionsecinlelor neexecutiirii obligaliei de bundvoie. In a doua situalie, executarea siliti
nina deja declanqat4 executorul va avea dreptul la onorariul perceput penfu primele acte
de executare, dar va trebui si arate debitorului care va fi aproximativ valoarea pe care o va
suportain final dacinu va executa obligalia.
Fiind principalul reprezentarfi al statului in cea de-a doua fazi a procesului civil,
executorul
Judecitoresc
va fi cel care va coordona gi desfEsura activitatea de executare,
astfel c[ lui nebuie si i se recunoasci gi principalele obligafii
lindnd
de rolul activ, similar
cum in prima fazi a procesului civil, acest rol revine
judecdtorului.
$3.
DGCUTAREA SILITA DIRECTA
$I
DGCUTAREA SILITA INDIRECTA
-
MODALITATI ALE DGCUTARII SILITE
9. Prezentare
Generic, normele cuprinse in Codul de proceduri civill reglementeaz-d doun modalita{i
de executare silitii: executarea silitfl directii;i executarea silitii indirectf.
Executarea silitd este directd atunci cdnd creditorul tinde s[ obline rcalizaneain naturd
a prestafiei, a$a cum a fost convenit la incheierea raportului obligafional, inscris int-un titlu
executoriu (obligalie de a face
-
Zilberstein, Ciobanu, op. cit. pp. 44 qi 45, Le5, op. cit.,
p. 831). Potfonnaobiectul executErii silite directe obligaliile privind: l5sarea posesiei unui
bun, predarea unui bun sau a folosinlei acestuia ori evacumea debitorului dint-o locuinp
sau dirrfr-o aftn incintn, desfiinlarea unei consffucfii,
plantalii sau a altei'lucrdri ori
indeplinirea oricirei alte activititi stabilite pentru rcalizarcadrepturilor creditonrlui.
Executarea silitii directii imbrac[ trei forme:
- predarea bunurilor mobile;
- predarea bunurilor imobile;
e
a
C
u
d
CI
d
vt
c(
dt
dt
St
CC
ex
ot
ex
pr
sil
VC
ci1
.91
CS
pe
pc
ur
in
ex
dir
for
se
Psrtea a II-a. Despre executarea silitd
389
- executarea unei obligatii de a face sau de a nu face, cu particularitiilile legate de
executarea mlsurilor
privitoare la minori previzute intr-un titlu executoriu (Tomescu, Rolul
autoritdlii in garantarea dreptului la relalii personale dinffe pdrtntt
Si
copii dupd divor{, in
Curierul Judiciar w. 4/201 l, pp. 222-225).
Cele trei forme de executare silitl constituie procedura aplicabil[ in toate raporturile
execulionale, indiferent de calitatea creditorului
9i
a debitorului'
ixecutarea silitd este indirectd
(denumitii
Si
prin echivalent) in cazul in care creditonrl
urmdregte si-gi lndestuleza $ear1a din sumele oblinute
prin valorificarea bunurilor
debitorului, prin poprirea sumelor pe caxe acesta le are de primit de la terle persoane, ori tn
cazul persoanetor
JuriOice
titulare de conturi bancare,
prin virarea sumei din contul
debitorului in contul creditonrlui.
Codul de procedur[ civilS a consacrat patru forme de executare silitE indirectS,
respectiv:
- vilr:zareasilitd a bunurilor mobile urmirite;
- poprirea;
-
-urmirirea
silitd a fructelor neculese qi a recoltelor
prinse ?n redAcini, gi urmdrirea
veniturilor unui imobil;
- urmlrirea silitii asupra bunurilor imobile.
insi, in materis de executare sititd indirecti existii gi noftne derogatorii de la dreptul
comun. Astfel, creanfele bugetare
pot fi valorificate
potuivit O.G. nr. 9212003 privind Codul
de procedurd fiscala. TotodatS, potrivit art. 120 din O.U.G. nt. 9912006 privind instituliile
de iredit qi adecvarea capitalului, b6ncile, persoane
juridice romAne gi sucursalele bdncilor
str6ine, pot desflqur4 in limita autoriza{rei acordate, activitili de platE gi decontare.
10. Raportul intre cele doul modalitifi de executare
Cdt privegte posibilitatea ca executarea silitd directd sd
fie
intervertitd in executare
silitd iniirecti, trebuie ficutii distinclie dupi cum hotiirdrea ce constituie titlu executoriu
este sau nu cu condamnare altemativd-
Dac[ se pune in executare o hotdrdre cu condamnare
altemativd, iar executarea
condamndrii principale nu mai este posibil6 (ex: predarea unui bun), creditorul
poate cere
executarea indirect6 a sumei de bani stabiliti de instanf6 ca reprezentind contravaloarea
obiectului obligafiei principale. ins4 in cazul in care hotir^area este pusi in executare, iar
executarea in naturd nu mai este posibil5, creditorul se vede nevoit s[ pmcurg6 o noui
procedur6judiciarl pentru a obfine un nou titlu, in temeiul cdruia si porneasci executare
iitita. in literatura de specialitate
(Porumb, Codul de procedurd civild, comentat
Si
adnotat,
vol. II, 1962,p.122;Botoi,
Rddescq Codul de procedurd civild, comentat
Si
adnotat, op'
cit.,p.643), si apreciazici un nou titlu executoriu se va obfine pe calea revizuirii hotdrdrii
pentru ca oUiectul nu se afl[ in fiin!6 ?ns5, aceasta modalitate nu este singura, fa]6 de
posibilitatea oferiti de Cod, care arati cA daca in titlul executoriu nu s-a stabilit ce sumi
urmeaz[ a fi pl6titii ca echivalent al valorii lucrului in cazul imposibilita$i
predlrii acestuia,
instanta de executare, la cererea creditorului,
va pgtea stabili aceasti sumd, prin hotdr6re
"*""uto.i",
a cdrei suspendare nu se va putea obfine decit cu consemnarea sumei stabilite ln
dispozitivul hotirdrii.
'
in ceea ce privegte obligaliile de a face sau a nu face, cAnd prin hotSr6re creditorul a
fost autorizat c416 cazde neixecutare din partea debitorului, s[ execute el insuqi ori s6 faci
s6 fie executatii obligafia de a face sar:, dupl caz, sdinlAture ori si ridice ceea ce debitorul a
390
DREPT PROCESUAL
CWIL
frcut cu tncdlcarea obligafiei
de a nu face, chiar dacl nu s-a aratat valoarea, nu mai este
nevoie de obflnerea
*]oi'ro,
titlu executoriu
prin care s[ se stabileasci desp[gubirile
datorate de debitor sau, contravaloarea
lucrdrilor necesare
restabilirii situafiei anterioare
irr"ararii obligaliei de a nu face. Aceste sume se stabilesc direct de citre executor'
pebazd
de expertiz[ sau de alte documente
justificative'
Practic in aceastE situa{ie,
cum executarea
directa nu este posibila prin debitor,
creditorul,
dup[ ce executii el obligali4
are posibilitatea de a declanqa impotiva debitOrului
executarea
silitl indirecta,
pentru recuperarea
contravalorii
stabilite de executorul
judecdtoresc.
Transformarea
executirii directe in executare
indirect6 este incidenti tn fural
9i
in
situasa in care creditorul
unei obligafii inturtu
persoane cere aplicarea unei sancfiuni
pecuniare pentru asigurarea
executdrii
acesteia'
Astfel, atunci c6nd executare
armeazi s[ se facS 1n baza unui titlu executoriu
care
stabilegte o obligalie de a face in sarcina unui debitor,
qi aceastil obligafle nu poate fi
fndeptinita OecaiOi
cdhe acel debitor, instanJa de exgcutale,
prin incheiere definitiva"
va
p"i"".a oblige
pe aetitoi la plata unei perylitafi pe n deinli,tzi"-t",
il favoarea creditorului'
;e"t
1u
""eJ.rtarea
obligaliii
stabilite
-n{n
Jittut
executoriu.
Penalitatea se stabilegte
?n
cuantum de la 100 tei ta i.tiOO leipe zidi interziere,
pani la executarea obligaliei
prevdzute
in titlul executoriu
ix daci- obligatia are un obiect evaluabil in bani, penalitatea se poate
stabili intre 0,1%o
si
lo/o dinvaloarea
obiectului obligafiei,
pe zi de intatziete.
Legiuitorul a optat pentnr aceasth institulie, spre deosebire de cea a amenzilor
civile'
,"gt"-"1rtua
in coout anterior,
deivatb di, ."u instituitS
pe cale
jurisprudenfial4 a
daunelor cominatorii
(Stiitescu, b?oun, Drept civil. Teoria
generald a obligaliilor,
ed' a
ii-i zOOo, pp. 310 qi 311), care nu reprezinthdespigubirea
0uto316 de c6te debitor, sau
contravaloarea
pierderii suferite de acesta ca ur-ur" a neexecutiirii din partea debitorului,
ci
un mliloc de consfdngere
a debitorului
de a executa'
Penalitatea reglementata
de cod tepreztntd
in primn fazh un mijloc indirect
{e
constrdngere
a debitorului
penfu executarea
obligaliei statuatg
prin titlul executoriu
gi de
aceea Codul aratd c[ in ca-ail acestor obligalii nu se pot acorda daune cominatorii'
Dar dac6 dup6 3 luni de ladataro-*i.Arii
incheierii de aplicare a penalitilii debitorul
nu executil obligatia
prev5zut2i in titlul executoriu,
instanta de executare,
la cetetea
creditorului,
fxeaza suma definitiva
datoratS acestuia,
prin incheiere definitiva, datii cu
citarea
pdrfilor. f"g"u;;;U.qte
despre
penalitate iar nu despre
prejudiciu
9i
ulterior
permite
inl[turarea sau reducerea
pinalitalii, astfel c[ practic in aceastii situalie, instanla
l'
ya
ip*prejudiciul
suferit de creditorprin
neexeiutarea
obligafiei, transformfind
penalitElile
in dauns compensatorii,
ins[ indiferinte de natura lor creditorul poate porni executarea
silitii indirectfl
pentru reouperarea
lor.
11. Alegerea creditorului
asupra formei de executare
i;-- iA;hrr6-cu executareu
ritita indirecti,
o importanti deosebitii este acordatii
posibilititil creditorului de a cere executarea
impotriva debiton111i, apel6nd la toate fgrmele
de executare, concomitent sau succesiv,
in funcJie de rezultatul formei de executare
la care
s-a apelat inilial.
" -
fil;irt, torfor* noului Cod de proceduri civil5, executarea are loc tn toate formele
pr"ua#t" de lege, simultan sau succesiv,
pdna la rcalizareadreptului
recunoscut
pril titlul
exectitoriu,
precum qi a cheltuielilor
de executare'
Partea a II-a. Despre executarea silitd
391
in anumite cazrxi, expres
prev6zute de lege, dreptul de alegere al creditorului este
resffdns de norma
juridic[, prin fixarea obligatorie a procedurii de urmat. Spre exemplu
imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdiclie
judecitoreascd
nu poate fi
urmirit silit inaintea urmdririi mobilelor sale. De asemenea, debitorul care primeqte
incheierea de incuviinlare a urmiririi,
poate cere instanlei de executare s6-i incuviinteze ca
pl66 integrald a datonei, inclusiv dobdr:zile
qi cheltuielile de executare, sd se facl din
veniturile nete ale imobilelor sale, chiar neurmdrite, sau din alte venituri ale sale, pe timp de
6 luni, schimbdnd
practic modalitatea de executare.
in materia execut6rii silite indirccte, tn raporturile
juridice
cu mai mulli debitori, care
sunt
linuli
solidar in indeplinirea obliga{iei, sub reglementarea anterioarb, s-a ridicat in
practica
judiciari
chestiunea urmdririi numai a unuia dintre aceqtia pentru tot (pentru
int
"ugu
datorie) sau a tuturor acestora
pentru tot, creditonrl
pornind astfel executarea silitd
impotriva oriclruia sau a tuturor in acelaqi timp. Aqadar, dacd in materia raporturilor
luriOice
carasteizate
prin divizibilitate nu existii indoiald cb executareaurmeazl a se face
sepmat pentru fiecare debitor
qi pentru partea fieclruia, in cazul solidaritAfli pasive, este
important s6 rlspund6 la intrebarea dacd creditorul, dupi ce a declanqat executarea
impotriva unui debitor
pentru tot, trebuie s6 aEtepte sd constate dacd acesta este sau nu
solvabil, pentru a declanqa executarea
qi impotriva altui debitor, sau dac6 dimpotrivd, el va
putea pomi executarea silit[ impotriva tuturor codebitorilor sdi, pentru tot, concomitent.
Conform axt. 1447 C. civ., creditorul
poate cere plata oriciruia dintre debitorii solidari,
fEr6 ca acesta s6 ii poat6 opune beneficiul de diviziune iar urmdrirea pornitd oontra unuia
dintre debitorii solidari nu il impiedicd
pe creditor si se indrepte impofiva celorlalli
codebitori.
Fa!6 de text, care are in vedere in general executarea obligafiilor, nu doar a celor
constatate prin titluri executorii, nu se poate determina cert daci creditorul se poate indrepta
cu cerere de executare silit6 impotriva fiecdruia pentru tot qi concomitent, deoarece existii
riscul s6obliniexecutareacreantei
integral deatdteaori c6!i debitori sunt.
in practicd, aceast6 situalie nu se opune inilierii unei proceduri distincte impotriva
fieciruia dintre debitorii solidari, in acelaqi timp, cu atilt mai mult cu cdt, din punct de
vedere material, in anumite cazui, este dificil ca debitorii s6 cunoascd despre executiirile
pomite impotriva celorlalfi. Nu se va pretinde creditorului s[ dovedeascd faptul c[ a
incercat executarea impotriva celorla[i debitori
qi nu gi-a atins creanfa' Aceasta va permite
geditorului
sd se ?ndrepte impotriva tuturor pentru tot, astfel ci creditorul va trebui si
opreasci executarea atunci cind, din suma executlrilor
gi-a indestulat creanfa. Dar daci nu
o face? Codul se refer6 numai la rpoteza in care mai multe executfui sunt pornite asupra
aceloraEi bunuri astfel ci in aceastd situalie nu se poate conchide ci executdrile vor putea fi
reunite, pentru a se cunoaqte momentul la care este asigurati cteanla creditorului. Totugi, nu
este exclus6
posibilitatea pomirii executiirii silite impotriva codebitorilor solidari,
concomitent, penfu tot, cu obligalia executorului
judecdtoresc, care efectueazi
procedurile
de executare, de a opri executarea silitila momentul indestuldrii creanlei creditoruluil.
I
DificultAli
pot s6 apar6 in situalia creditorului care declanqeazi executarea prin mai mulfi executori, ln
raze teritoriale diferite
gi ftnpotriva mai multor debitori'
392
DREPT PROCESUAL CTVIL
Spefe:
Z.
prin
contestagia la executare formulati la
judecitoria P., reclamannrl debitor aratl ci
bunurile sale nu puteau fi urmlrite in temeiul art. 727 NCPC, care e:<clude de la executare
bunurile care seryesc la exercitarea
profesiei sale.
Organul de executare fiscal arati ci in materie se aplici prevederile speciale ale Codului- de
proceduil fiscali
-
afi. t54 alin. (3), care prevede limita in care poate fi urmlriti suprafala
iocuibili, iar nu noul Cod de proceduri civili, care cuprinde dispozilii cu caracter general,
Formulali concluzii ln contestagia la executare,
Pntru
reclamarrt gi pentru organul fscal.
[art.
15a
alin. (3) C. pr. fisc.
-
jn
ctzuldebitonrlui persoani fizicl nu poate fi supus o(ecuterii silite spaliul
minim locuit de debitor gi familia sa, stabilit in conformitate cu normele legale in vigoare"].
2. Prlgo cererea inregistrati pe rolul
judecitoriei P., reclamantul creditor a solicitat ca, in
temeiul arr, l1g gi urm. NCpC, padt rt si fie obligat la plata despigubirii in valoare de 90.000 lei
determinati de nerespectarea dispozigiilor executonrlui
judecitoresc
de a se
PrcTrunta Pentru
a
incasa banii consemna[i ]n condi$ile ert.670 NCPC'
Se arati ci deEi a fosr somat in mai multe rinduri de citre executorul
judecitoresc si se
prezinte gi si ridice suma de bani &torati de citre reclamant, potrivit titlului executoriu, sentirila
penall nr. v/2006, creditonrl a rcf,szat, astfel ci debitorul a suportat cheltuielile de creditare din
partea bincii gi daune morale, ambele in cuantumul menlionat. A mai aritat debitonrl ci degi
prima somalie s-a rimis in anul 2007, creditod, prin atitudinea sa, a determinat tergiversarea
executirii pe mai bine de trei ani' fiind incllcat art. 6 din Convenlie'
InstanEa a respins cererea reginAnd ci in cauzi textgl invocat nu este aplicabil.
Analizali solugia.
3, in procedura executirii directe a unei sentinge
Proflunlati
in procedura_ordonangei
pregedinliale, prin care se dispunea sistarea lucririlor de construcgie la un imobil pAni la
p.orrrrrrl"r." instanlei asupra fondului, debitonrl s-a oPus cu vehemenli intocmirii
pro".rirri-rr.rbal, iai la somagia orali a executorului
judecitoresc a continrrat construcgia, lovind
clteva dintre persoanele angiletesi lucreze pentru el, in scopul de a le determina si construiasci.
Ca urmare a incidentului sa produs o altercagie intre organele de ordine gi debitor, care in
semn de protesr s-a desprins din grup, avrc:rtpe construclia in".prti gi s'a aruncat in gol.
Dupa angnlarea autoritililor competente, executod a fnalizat procesul-verbal, a marcat
stadiul construcgiei gi a inaintat procesul-verbal la dosanrl de executare'
Judecitoria
P. a fost sesizati cu o cerere de suspendare a executirii, date fiind evenimentele,
iorroc|rrd,ro" art,2 dnConvengia europeani a drepturilor omului
9i
drepul la viali al debitonrlui'
Ce va decide instanlal
r(
el
pl
7t
r(
Si
p
te
Iv
pr
a(
pr
u1
c(
ill
p
tr
el
el
i
Caprrolul II
EXECUTARE SILIIT- REGULI GENERALE
Sec[iunea I
ParticlpanEii la executarea silitd
$r.
eAnlr.E. DREeTURTLE gr
oBlrcATlle eAnlnoR. cAeACTTATEA
$I
CALITATEA PRoCESUaTA PLURALITATEA DE CREDnoRI. TRANSMISIUNEA
cal-nApr
pRocEsuALE
12. Prezentare
Activitatea de executare siliti a hotdr6rilor
judecdtoregti
precum gi a altor titluri
executorii se rcallz:eazd prin participarea pirgilor, a instanlei de
judecat{
a organelor de
executate, a procurorului qi a altor organe sau a terfilor, dup6 distincliile operate de lege.
Potrivit noului Cod de procedurd civili, participanlii la executarea silit[ sunt: plr,tile;
te4ii garanfi; oeditorii intervenienfi; instanfa de executare; executorul
judecitoresc;
Ministerul Public; agenlii fo4ei publice; martorii asistenti, experfii, interprelii qi a[i
participanli,
in condiliile anume prevdzate de lege.
Perfile (persoane fizice sau
juridice)
stxrt: creditorul urmdritor, care tinde s6-gi
rcalizeze dreptul recunoscut prin dispozitivul hotiirdrii
judecdtoreqti
sau prinff-un alt titlu
executoriu gi debitorul urmdrit, cel care este obligat prin acest titlu la plata creanfei sau la
predarea
unui bun.
Pdrlile
Si
organele de executare silitd sufit participanli procesuali
indispensabili in
aceasti fazd a procesului civil. Sunt, ins6, cazuri in care anumite proceduri speciale se
r:.alizpqzl prin organe care intrunesc atribulii de executare numai in raport cu o anumita
situalie particulard,
ftrd si fie in sine organe de executare, realizarca creanlei fiind asigurati
prin raporturi directe intre ueditorul urmdritor qi terful debitor al debitorului urmdrit.
Organele de executare siliti sunt, de regul5, executorii
judecitoregti,
insi alaturi de
acegtia, intrunesc atribulii in executarea silit6 gi executorii fiscalil.
Instanfa judecdtoreascd
este cea cre, de regulS, pune in migcare executarea silitd
printr-o
dispozi$ie datd organelor de executare, care sunt obligate si o aducd la indeplinire.
Insa ori de cdte ori una dintre perfi este nemu$umitii de modul cum sunt lntocmite actele de
executaJe aceasta are posibilitatea sd sesizeze instanla cu rezolvarea contestaliilor la
executare.
I
Conform art, 136 C. pr. fisc., pin organe de executare silitd se tnlelege organele fiscale care
administreazi creante fiscale gi sunt abilitate si duci la indeplinire misurile asiguritorii qi s6 efecfueze
procedura
de executare siliti.
in ceea ce privegte creanfele bugetare care se lncaseazi, se administreaz5" se oontabilizeazd gi se
dilizr'azd de institu{iile publice, provenite din venituri proprii, precum qi cele rezultate dio raporturi juridice
contractuale,
acestea se executi prin organe proprii, oare srmt abllitate sb ducl la indeplinire m6surile
rsigurntorii gi sd efecfueze procedura de executare siliti, pohivit prevederilor Codului.
394
DREPT PROCESUAL CIVIL
Procurorul poate, de asemenea in condifiile art. 131 alin. (l) din Constitufiarcvizttiti,
sd participe la activitatea de executare silit6, solicitdnd declangmea acesteia sau formul6nd
cereri infr-o procedurd deja inceputI. Noul Cod de
procedur[ civild prevede expres cd
Ministerul Public sprijini executarea hotirdrilor
judec6toregti qi a altor titluri executorii.
Terlii stxrt persoane care degi nu au participat la faza de
judecatd participi uneori,
voluntar sau for{at, in procedura de executare siliti. Astfel, terful care pretinde cd bunurile
urm6rite de citre creditor sunt ale lui, iar nu ale debitonrlui, sau
,,tofi
cei interesali sau
vltimafi prin executare"
pot face contestalie la executare. Sunt cazuri ln care terful fiind
datomic debitorului urmdrit, dobdndegte in cadrul procedurii popririi, calitatea de terf
poprit, primind dispozilie din partea instanfei s6 relin6 surna pe care o datoreazdpenttu a o
pl6ti direct creditorului popritor.
Devin pn4i in executarea silitE gi creditorii caxe au creante impofiva debitorului supus
executdrii silite insi nu au declangat executarea silit5, ci doar depun titlul lor ?n fa,ta
executorului
judec[toresc (creditorii intervenienli). De asemene4 pot interveni in
executarea silitii creditorii care: au luat mdsuri asiguritorii asupra bunurilor debitorului; au
un drept real de garanfie sau, dupd caz, Lrn drept de preferinfi asupra bunului urmdrit,
conservat in condiliile prevdzute de lege; sunt titulari ai unor creanle bdnegti reniltate dim
inscrisuri cu datd certii ori din registre
finute
cu respectarea condiliilor prevdzute de lege.
Agenlii
forlei
publice (organele de polifie,
jandarmerie
etc.) participi la executarea
silitd atunci odnd executorul
judecitoresc
consideri necesar. La solicitarea executorului
judecdtoresc
acegti agenli sunt obliga,ti si sprijine indeplinirea promptd gi efectivi a tuturor
actelor de executare silita, frri a putea condiliona indeplinirea acestei obligafii de plata unor
sume de bani sau de efectuarea unei alte contraprestalii
qi fdrn a putea refitzasprijinul lor pe
motiv cd existii impedimente la executare.
Martorii asistenli sunt persoanele cu capacitate de exercifiu deplinS, care nu sunt
interesate de sivdrgirea actelor de executare gi care nu se afl6 cu participan{ii la procedura
de executare in legitur[ de rudenie p6ni la gpdul al patrulea inclusiv sau de afinitate pdni
la gradul al doilea ori de subordonare, care participn h executarea silit6, deoarece, pentru
transparen!6, legea cere prezsnla acestora la efectuarea actelor de executare, respectiv
atunci cdnd este necesari pitrunderea tntr-o locuin!5, lntr-un local, depozit sau alti
tncapere, in vederea sechestririi gi ridicdrii bunurilor debitorului. Martorul asistent, atestii
faptele la care a asistat putAnd face observafii dac[ considerS necesar.
13. Pirfile raportului
juridic
execu{ional
Pdrlile tnfaza executdrii silite poartd denurnirea de creditor
Si
debitor. Aceste calitdli
pot
fi
dobdndite de cdtre oricare dintre pdrlile procesului civil, atdt de cdtre reclamant cdt
Si
de cdtre pdrdt.
Declangarea urmdririi silite poate fi solicitatii de cdtre persoana cireia i s-a eliberat
titlul executoriu, adicl acea persoanE cate a cdgtigat
procesul qi care lnfaza de executare
silitS, poartd denumirea de creditor. ln principiu, dreptul de a cere executarea siliti aparfine
fiecdrui creditor al odrui drept este consfinfit prin titlul executoriu sau mogtenitorilor
acestuia.
Cealalth parte, obligatil prin hotdrdre sau prin alt titlu executoriu gi impotriva c[reia
urmeazd s6 se pomeascd executarea poarti denumirea de debitor, datomic sau urmirit.
Pt
pr
ler
ot
tu
ad
pa
lei
c0
c5
ex
pa
pli
sa
de
cu
cu
idr
pr,
Cft
ac
p
efi
Cfl
p-
rel
de
re
au
va
ot
sa
ex
de
ex
Partea a II-a. Despre executarea silitd
395
14. Drepturile qi obligafiile pirfilor
Infaza executiirii silite pirfile (atit debitorul cdt gi creditorul) au aceleagi drepturi gi
obligalii pe caxe le-au avut qi in faza dejudecatii.
Astfel, acegtia au dreptul: s[ asisteo personal sau prin reprezsntar\ii lor, la efectuarea
Eturor actelor de executare, sd ia cunoqtinfi de actele dosarului de executare gi sd oblini
adeverinle
gi copii de pe aceste acte, certificate de executorul
judecItoresc,
pe cheltuiala
pdr$ii interesate, iar atunci cdnd se consideri vdtnmafi ?n drepturile ori interesele lor
legitime, pot contesta actele de executare sau executarea silit[ insiqi, in termenele qi
condiliile prev5zute de lege, s[ invoce compensalia legal[ dintre creanfa prevdzutii in titlul a
cirui executare s-a cerut impotriva sa qi creanla pe care el o opune pebqza unui alt titlu
erecutoriu.
Obligalia comund a creditorului gi a debitorului este de a exercita drepturile
procedurale
cu bund-credin!6 gi potivit scopului in vederea c6ruia au fost recunoscute de
hge.
Exercitarea abtzivd, a drepturilor procedurale atrage rdspunderea celui in cauzA pentru
pagubele pricinuite, iar in canl/_ unor situafii expres prevdzute de lege este sancfionatii cu
plata
unei amenzi civile, in cuantumul stabilit de lege.
in principal debitorul este obligat sd declare, la cererea executorului
,
toale bungrile
sale, mobile gi imobile, inclusiv cele aflate in proprietate comuni pe cote-piirli sau in
dev[lmIgie, cu ardtarea locului in care acestea se afl6, precum gi toate veniturile sale,
L-urente sau periodice iar daci bunurile i-au fost deja sechestrate este
linut
si aducd la
cunoqtinfa executorului care sechestreazd aceleaqi bunuri existenla sechestrului anterior qi
irlentitatea organului de executare care l-a aplicat, pred6nd executorului o copie a
pocesului-verbal
de sechestru.
De asemene4 debitorul este obligat:
- sE nu se impotriveasc6 actelor de executare, pornite lnbaza unei hotir'ari executorii
sau a unui alt titlu executoriu. ins6, legea ii da dreptul debitorului si solicite instanlei de
cx(ecutare incetarea sau suspendarea executiirii, printr-o cerere motivati gi numai dacd
depune suma ce i se cere sau valomea bunului reclamat, spre a fi la dispozilia organului de
executme;
- sd nu instrLrneze bununle drn patnmoniul sbu in timpul utmbruii silite in ftauda
creditorilor sdi. Legea civi16 protejeazE astfel creditorii, pundnduJe la dispozitia acestora
ac$unea revocatone (sau pauliantr) prev6zut6 de art. 1562 C. civ. prin care, in numele lor
personal, pot ataca actele viclene fdcute de debitor in prejudiciul drepturilor 1or, avdnd ca
efect reintrarea bunurilor in patrimoniul debitorului
precum gi reintregirea gajului general al
creditonrlui urmdritor (Stiitescu, Birsan, Drept civil. Teoria generald a obliga\iilor, op. cit.,
p. 336).
- s[ suporte cheltuielile de executare chiar qi atunci c6nd cererea de executare a fost
respinsa ca ufinare a achitirii datoriei in cursul executiirii. Cheltuielile efective de executare
-
deplasarea executorului sau transportul bunurilor urmirite
-
se deduc din sumele de bani
rezultate din valoarea bunurilor urmfuite. insa in cazul executilrii directe a unor hotiirfui ce
au ca obiect un bun determinat iar debitorul refuzi plata cheltuielilor de executare creditorul
va putea s6-gi valorifice creanta de cheltuieli printr-o acliune cu acest obiect, avdnd ca scop
oblinerea unei hotiirari
judecatoregti pe carc str o poatii pune ln executare.
396
DREPT PROCESUAL CIVIL
Sunt
gi cazuri tn oare creditorul
qi debitorul se pot infelege
pe cale de franzacfie iar noul
Cod de procedur[ civilf, prevede, in mod expres,
posibilitatea pentru creditor de a acorda
unele inlesniri debitorului.
in fazaexecutiirii
stlite, creditorul
poate uza de atributele disponibilitdlii
procesuale,
in mSsura in care este vorba de drepturi de care titularul lor poate dispune.
Creditorul are drePtul:
- de a porni executarea silitii sau de renunfa la executarea
inceput5, la cererea expresi a
acestuia;
- de a alege bunurile debitorului
pe caxe vrea s[ le urmdreascS, regula in acest caz,
referindu-se or-ui in ceea ce priviqte bunurile urmiribile deoarece legea declar[
neurmdribile anumite bunuri strict necesare
pentru existenla
persoanelor fizice debitoare
sau pentru buna funclionare a unor debitori
persoane
juridice;
--
d" u alege, in cazul executlrii silite indirecte, forma concretd de executare;
- de a alege pe debitorul impotriva cdruia s[ se indrepte executarea silitii dacd obligafia
este solidari
(ui. t++l C. civ.) sau sE se indrepte impotriva tuturor debitorilor in parte
pentru intreaga datorie.
'
Creditorul are la rdndul sdu obligalia de a acorda executorului
judecitoresc sprijin
efectiv
pentru aducerea la indeplinire, in bune coridilii, a executdrii silite, pundndu-i la
dispozif,e
gi mijloacele necesare in acest scop.
^
Toiodati creditorul are obligafia si avanseze cheltuielile necesare indeplinirii actelor de
executare,
potrivit dispoziliilor
luate de executor'
tr,
"""u
ce priveite obtigaliile speciale ale creditorului
-
persoand
iuridicd
de drept
public
-
legea ii i*i*" o-*u-" diligenla
pentru real\zarca creanlei sale, acesta fiind
ottigut sa iJdin timp m6surile asiguratorii, de regul6, o dati cu introducerea actiunii' Astfel,
aceg-ti creditori sunl obtgafi: si
linn
evidenta creanlelor
lor, din care si rezulte,
penftr
fiecare creanldo dacdafost
pusa in executare
qi stadiul in care se afli urmirirea silit6; atunci
c6nd executarea silitii se face prin poprire, in acelaqi timp cu urmdr'rea asupra debitorului,
efectuate de c6tre organele de executare, evidenla realiz7rrii creanlelor se
fine
de clte
persoana
juridicd
"r.iitour"
privind sumele incasate; sd puni la dispozilia executorului
judecltoresc
mijloacele ,r."".ur"
penffu indeplinirea
in bune condilii a executiirii silite
9i
a
mdsurilor de asigurare.
Organele fiscale competente
pot acorda inlesniri de platd debitorilor (conhibuabililor-
Petic6 Ro*rr, Dreptul
/inanyelor
publice, 2004, p.48), la cererea temeinic
justificatii a
acestora,
pentru oUtigaliite fiscale restante,,atdt inaintea inceperii executdrii silite, cdt
5i
in
timpul efectutuii acesteiq in condiliile legii (art. l2l C. pr. fisc')'De pildd, poate acorda:
u-ioari, egalon[ri de plat6, reduceri
qi siutiri de amenzi, reduceri, sc6deri qi restituiri de
impozite qi taxe.
'
Organele fiscale teritoriale
precum gi organele consiliilor locale pot dispune
prin
dispozi.tie de ?ncasare virarea din conturile agenlilor economici debitori a sumelor restante'
tn cazuineachitiirii
latermen a impozitelor
qi ta:relor locale'
-
ii*"executlrii silite, legea prevede obligalii speciale in sarcina unor terfi. Art 3 din
Legea nr. 188/20001
prevede cd, la cererea executorului
judecitoresc, cei care datoread
,
l,egea nr. IBB din I noiembrie 2000 privind executorii
ju&getore$i publicatii in M. Of. m. 559 din fO
noiembriJ2006, modifrcat5
prin O.U.G. m. 6412001aprobati
prin 6gea nr. 540/2001.
T
s
(
T
(
t
Partea a II-a. Despre executarea silitd
397
crme de bani debitorului urmirit ori delin alte bunuri, supuse urmdririi, au obligafia si dea
oate informaliile necesare penfu efectumea urmdririi silite.
Potrivit noului Cod de procedurd civi16,
,,la
cererea executoruluijudec6toresc, organele
fiscale, instituliile publice, instituflile de credit gi orice alte persoane sunt obligate si ii
@munice, de indat4 in scris, datele qi informaflile necesaxe realizArii executlirii silite, chiar
dacdprin legi speciale se dispune altfel'.
in situafia in care cei sesizafi nu dispun de informafiile solicitate sau daci deqi le defir,
refuzi s[ le transmiti executorului
judecitoresc, noul Cod de procedurd civild prevede in
sarcina Ministenrlui Public obligafia de a inffeprinde, la cererea executorului
judecdtoresc,
diligenlele necesaxe pentru aflarea informaliilor cerute, in sensul identificdrii entitiifilor
prblice sau private la care debitorul are deschise conturi sau depozite bancare, plasamente
de valori mobiliare, este actionar ori asociat sau, dupi caz, define titluri de stat, bonuri de
tezaur gi alte titluri de valoare susceptibile de urmdrire sili6.
Pentru a se obline informafii necesare executiirii, noul Cod de procedur6 civil[ prevede
ci executorul
judecdtoresc
are acces liber qi gratuit la carlsa funciard, la registrul comerfului
9i
la alte registre publice care contin date despre bunurile debitorului susceptibile de
unn6rire silit5, dacn se face dovada inceperii executiirii silite.
De asemenea, prin intermediul instanlei de executare, executorului
judecitoresc
i se
recunoaqte accesul labaze,le electonice de date sau la alte sisteme de informare delinute de
artoritSli qi institulii publice, puse la dispozifa instanfelor.
Urmare a lnfiinlarii popririi in mdinile unui ted (persoani fizicd sau banc6 ori institulie
publici), care este datomic al debitorului, acesta este obligat a face pl[]ile direct citre
creditor. O altii situalie priveqte custodele, numit de organul de executare pentru paza
bgnurilor sechestrate definitiv in vederea executdrii silite, care va r6spunde pentru orice
prejudicii aduse creditorului prin neglijenfa sa iar
dacd
se va constata reaua-credinf6 se va
putea angaja rdspunderea penali penfiu abuz de incredere. In aceeaqi situafie, se gdseqte gi
sechestrul
judiciar.
15. Capacitatea
gi calitatea
procesualii a pirfilor
[n c"ea ce priveqte capacitatea
Si
calitatea procesuald a pdryilor in faza executiirii
silite acestea trebuie si indeplineascd acelea6i condilii ca qi in fazzjtdecd\ii propriu-zise.
Creditorul urmh'ritor, debitorul urmirit
qi te{ii trebuie sE aibi capacitate procesuali de
folosinfi c6t qi capacitate de exerci,tiu.in cantl lipsei ori in cazul resffingerii capacitiilii de
o"r"i,tiu se vor aplica prevederile dreptului comun privind reprezentare4 asistarea ori
autorizarea (Ciobanu, op. cit., pp.73-57). in cazul minorului care a implinit vdrsta de 14 ani
rcesta va trebui asrslaf de c[tre ocrotitorul siu legal infaza executirii silite (c4 de altfel,
gi
pe tot parcursul procesului).
Regulile privitoare la calitatea
procesual6 sunt reduse prin existenla titlului executoriu,
care stabilegte cine este creditorul urmdritor care are dreptul s[ ceari declangarea execut5rii
silite qi cine este debitorul urmdrit impotiva ciruia
poate incepe executarea (Tribunalul
Bucurlgti, Secfia a V-a civilS, decizianr.645 dn27 septembrie 2004
-
Pietreanr.r, Gavriq,
F^xecutarea silitd, Culegere de practicdiud.iciard,2005,
pp. 175
9i
176)'
Lipsa calitSlii procesuale se sanclioneazd fie cu respingerea cererii de executare fie
debitorul urm6rit va putea invoca lipsa calitiitii procesuale a creditorului
pe calea
contestaliei la executare in cazul in care s-a trecut lotuqi la executare (inalta Curte de
398
DREPT PROCESUAL CT\rIL
Casa{ie
qi JustiJie, Sec{ia comerciald,
de,cizla nr' 693 e^
?!
febrymig
.2994'Piefeanu'
Gavriq, ixecutarea silitd, Culegere de practicdiudiciard,
2005,.pp;22!
SiZ26)'
-
i" acelaqi mod se va proceda gi in cazul lipsei legitim5rii procesuale pasive
(Judecltoria Sector 5 Bucuregti, sentinfa civild nr. 4628 dln 9 octombrie 2003, in TAbexa$'
bonturto;io la executare,Culegere
de practicdiudiciard,2005,
p' 151 qi urm)'
16. Transmisiunea
calitiifii
procesuale
$i
in faza executirii silite, oa de altfel
qi in faza de
judecata,
se poate realiza o
*animisiune a calitdlii
procesuale, tegald sau convenlionald,
atAt pe lahna pasiva a
debitorului urmlrit cit qi pe latura aotiva a creditorului urm[ritor.
a) Transmisiunea
llgaH succesorali
intervine in momentul decesului uneia dintre
pirti,
c6nd: pe de o parte, moqtenitorii creditorului
pot continua executarea silitii inceputi sau pot
ctriar ei declan$a, direct, executarea silitii impotriva debitorului;
pe de altii parte, creditorul
poate, ln temeiul titlului obfinut impotiva debitorului s6 urm[reasca silit pe mogtenitori
continudnd executarea
inceputil lmpotriva debitorului sau trecdnd direct la executarea
impoftiva moqtenitorilor acestuia.
Dacd anterior formuldrii cererii de executare
qi sesizarea executorului
judecitoresc,
debitorul decedeazi,executarea
silita nu mai poate fi pomitS. In acest caz, dasL se constata
c6 nu existii niciun moqtenitor acceptant
qi nici nu este numit un curator al succesiunii,
instanfa de executare
poate desemna la cerere un curator special, pfurd cdnd va fi numit
curatorul succesiunii.
--il
cazul in care se constatii c6 moqtenirea a fost acceptatbde c[tre moqtenitori
majon,
executaf,ea siliti se pomegte impotriva tuturor. tn acest caz moqtenitorii sunt citafi, printr+
inqtiinlare colectiv[, ficutii la iocul deschiderii mogtenirii,
pe numele acesteia' afar[ de
cazul in care a fost ales un alt domiciliu in vederea citiirii'
Daci dimpohivd, se constatd cd printre mogtenitori
se afl[ qi minori sau persoane puse
sub interdicliajudec[toreascS,
execuiarea silitii se va putea declanqa numai dup6 numirea
reprezentanliloi sau a ocrotitorilor
legali. Dacd se constatii ci dupi o luni de la moartea
debitorului sau de la punerea sub interdic,tie
judecltoreasci nu a fost numit reprezentantul
sau a ocrotitorul legal, creditod sau executoruljudecitoresc
pot cere instanlei de executare
numirea unui curator sPecial.
C6nd se constatE c[ mogtenirea nu a fost dezbltuti sar; acceptat5, ffeditorul sau
executorul
judec6toresc pot cere camerei notarilor
publici in a clrei circumscriplie a avut
ultimul domiciliu defunctul sarl dupi caz, notarului
public deja sesizat intocmirea
inventarului succesiunii sau desemnarea unei persoane in acest scop'
Dac[ debitorul decedeazd dupd ce executaxea
silitS a fost pornitS, ea nu poate fi
continuati c6t timp mogtenirea nu a fost acceptalide
c[tre cei chema,ti la moqtenire sau cflt
timp nu a fost numit. in acest caz executarea
se suspendd
9i
nu se reia impotriva
succesibililor acceptanli decflt dup[ 10 zile de la data c6nd acegtia au fost incunoqtinlafi
despre continuarea execut[rii silite.
b) Un alt caz de transmisiune
legala este determinat de reorganizarea_
persoanelor
juridice,
in condifiile art. 232 qi urm. C. civ., c6nd se aplici principiul general in
conformitate cu care trecerea drepturilor de la o persoani laalbinseamn[
$i
Sansmisiunea
calitAfli
procesuale, succesorul
?n drepturi sau in obligafii fiind
|inut
s6 achite datoriile sau
s[ urmireasc L r ealizar ea creantelor.
Partea a II-a. Despre executarea silitd
399
Transmisiunea este convenSionald atunci c6nd creditorul cedeaz'L printr-un confact
drepturile sale unei persoane, caxe are dreptul s6J urmfueascb silit
pe debitor. Cesionarul nu
rt U,ri" si-qi constituie un titlu executoriu nou pe numele sdr.t, deoarece in temeiul cesiunii
intervenite, are calitate si puni tn executare titlul obfinut de cedent
-
art. 1582 C. civ'
ftribunalul
Suprem, colegiul cMl, decizia w.2091196L, ln CD 1961, p. 323, ZilbetstBn,
Ciobanu, op. cit., p.62).
17. Pluratitatea de creditori
Sunt
Ei
situalii in care latura activi a raportuluijuridic execuflonal este caracterizat
prin
pluralitate (activil, uton"i c6nd sunt mai mu[i creditori urmdritori. In asemenea cazuri, este
irrcidenti institulia coparticipdrii
procesuale active.
in cazul
pluralialii de debitori, obligafi
prin acelaqi tiflu executoriu, executarea silitii se
va face separat pentru fiecare debitor. Cu alte cuvinte, coparticiparea
pasivd existenti in
frza de
judicatnlcind pot fi acflonaf, mai mu[i debitori, impreuni) nu se men]ine qiinfaza
de executare silita, deoaxece creditorul va ftebui sd declanqeze
procedura de executare siliti
pentru fiecare debitor in parte (Boroi, Rirlescu, Codul de procedurd civild, comentat
Si
dnotat, p.64fl.
Deci, in faza de executare siliti coparticiparea
poate fi numai actld' adic[ mai mu[i
creditori care urmlresc acelaqi debitor iar toate formele care constituie procedura de
urmdrire trebuie si fie indeplinite fat6 de fiecare debitor separat'
Astfel, dac[ se efectaeazhurmirirea
silitS a unui bun determinat, aceasta nu poate privi
dec6t o singuri persoanS,
9i
anume
pe definitorul bunului, fafe de care procedura de
executare tebuie folositd de la inceput pdndla capilt.
insi, atunci c6nd urmdrirea silitii are ca obiect alte valod patrimoniale ale debitorului
pentru realizareaunor creanle, fiecare valoare patrimonialS in parte-_trebuie supusi separat
iormelor de urm6rire
prevdzute de lege, ceea ce exclude
posibilitatea contopirii intr-o
singur[ procedurS a urmaririi asupra mai multor patrimonii distincte.
-
Dac6 bunurile supuse executdrii fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului fiind
afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege, acestea pot fi urmirite numai de
creditorii ale ciror creanle i-au niscut in legdturi cu profesia respectivi iar aceqti creditori
nu pot urmiri celelalte bunuri ale debitorului
lart.2324
alin. (4) c. civ.l.
potivit
principiului ci orice debitor rdspunde cu toate bunurile sale prezente qi viitoare
(afi. 2324 C. civ.), orice creditor
poate urmdri, in temeiul unui titlu executoriq bunurile
Lbitorutui
ryedu"a
Tabacu Drept civil. Teoria generald a obligaYiilor, 2003, p. 156), iar
dacd acesta are mai are gi atfi creditori, aceqtia
pot participa pentru tealizarc-a creanfelor lor
la urm[rirea pomit6 de cet aintai. Astfel, alti creditori
pot interveni in cursul executirii silite
pornite de un alt creditor, dacd au deja un titlu executoriu contra debitonrlui; dacl au luat
mesuri asiguritorii asupra bunurilor acestuia; dac[ au un drept real de garanlie satl, dupi
caz, un Are-p ae preferinf, asupra bunului urmdrit, conservat in condiliile
prevdzute de lege;
dac6 sunt titularii unor crea4cchiro
grafarc, pecuniare, intemeiate
pe tnscrisuri cu datii certi
ori regisfie
f,nute
cu respectarea condifiilor
previzute de lege'
pt
ralitatea de credltori urmiritori impune, in sistemul nosffu procesual, aplicarea unei
ordini de preferintn diferite dupi cum executarea silitii are loc pohivit dispoziliilor de drept
comun sau potivit unor dispozifii legale speciale'
Astfet,i cazul urmdrirtt stlite mobiiiare
Si
la executarea
prin poprire, itrstanlava da
creditorului sau creditorilor urmdritori toatd suma
poprita, iar dacd ulterior se prezintil gi a[i
400
DREPT PROCESUAL CTYIL
creditori, caxe prezrntil titlurile lor de creanfS, vor fi admigi qi acegtia la'implrfirea sumei.
Daci asupra sumei respective s-a constituit o garanfie real5, ipoteca:mobiliar[ asupra
soldului creditor nominalizaf, creditorul respeotiv va avea prioritatb la dishibuirea sumei,
nuryi dup[ recuperarea creantei sale restul fiind distribuit celorla$i creditoril.
ln cazril unnanfll bunurilor supuse ipotecilor mobiliare, prioritatea creditorului este
datii de momentul ?nscrierii la Arhiva Elecfonicd de Garanfii Reale Mobiliare. Astfel, art.
2.415 C. civ. aruti cE cel care inscrie o ipotecd asupra unui bun este prezumal cd arc
cunogtinla despre existenla tuturor ipotecilor care au fost inscrise mai inainte cu privire la
aoela;i bun, nefiind posibild dovada contrarE- Ca atxe, rangul ipotecilor mobiliare perfecte
se determini dupd ordinea inscrierii sau perfectdrii ipotecilor, cu excepfiile prev6zute de
lege (art. 2420 C. civ.). Rangul ipotecilor imobiliare, supuse unui regim de publicitate
diferit, este determinat de ordinea inregistrdrii cererilor de inscriere in cartea funciar6
(art.2421C. civ.).
tn cazul urmdririi silite imobiliare, executorul va fi obligat si verifice dacd nu mai
existi gi a{i creditori ale cdror creanle sunt garantate prin ipoteci sau privilegii (inscrise in
registele de publicitate), aceqtia frind ?ndestula{i cu prioritate fa[L de ueditorii chirografmi.
in situaf,a tn cme existi qi creditori privilegiqti gi creditori ipotecari, se va acorda preferinp
creditorilor privilegiali (art. 23 42 C. civ.).
La distribuirea sumelor obfinute din valorificarea celorlalte bunuri ale debitorului,
asupra cErora nu existau privilegii sau ipoteci, ei vor participa la fel ca gi creditorii
chirografari.
Plata se va face proporfional pentru creditorii de acelagi rang, ln raport cu creanta
fiecdruia- Ipoteca primege rang in momentul inscrierii ei in registrul legal de publicitate
imobiliarfl DacI asupra aceluiaSi imobil urmdrit au fost inscrise mai multe ipoteci,
creditorii ipotecari vor fi pllti,ti in ordinea in care sunt inscrigi in registrul de publicitate
imobiliarS-
in concluzie, sumele oblinute din urmdrirea silitii a bunurilor debitorului vor fi
distribuite dupd distincliile operate de dispozifiile art. 864 NCPC, in urm6toarea ordine:
l. creanlele reprezentlind cheltuieli dejudecati, pentru mdsuri asiguritorii sau de executare
silit5, penfu conservarea bunurilor al cdror pre! se distribuie, orice alte cheltuieli ftcute in
interesul comun al creditorilor,
precum qi creanfele ndscute impohiva debitorului pentru
cheltuielile efectuate cu ocazta indeplinirii condiliilor sau formalitiililor prevdzute de lege
penfiu dobdndirea dreptului asupra bunului adjudecat gi inscrierea acestuia in registrul de
publicitate; 2. cheltuielile de inmorm6ntare a debitorului, in raport cu condifia
6i
starea
acestuia; 3. creanfele garantate cu drepturi de gaj, ipotec[ sau alte drepturi de preferinfd
conservate asupra bunului vdndut; 4. ueanlele reprezenfind salarii gi alte datorii asimilate
acestor4 pensiile, sumele cuvenite qomerilor, potrivit legii, ajutoarele penfu tnhefinerea
9i
ingrijirea copiilor, pentru matemitate, pentru incapacitate temporar[ de munc6, prevenirea
tmbolndvirilor, refacerea sau intiirirea sdnitiifii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul
asigur6rilor sociale, precum gi creanfele reprezendnd obligafia de reparare a pagubelor
cavz-ate
prin moarte, vitiirnarea integritiifii corporale sau a sinitiilii;'5. creanfele rezultAnd
din obligaf;a legatl de inhefinere, aloca{ii penfu copii sau obligafia de platii a altor sume
I
Art.2.410 C. civ.
-Publicitatea
ipotecii asrytra conturilor
-,tublicitatea
ipotecii asupra conturilor
deschise la o institu{ie de credit se rcaliznazL prin lnscrierea ipotecii la arhivI sau poate fi satisfdcut6
prin
conholul asupra oonhrlui."
!
p
ir
b
7
d,
9
S:
cl
SI
pr
pl
pr
m
C
r
fi
ol
A
m
el
pr
re
fir
ul
ul
S3
aj
te
aj
r
c(
c(
4.
le
dt
A
ln
pi
A
m
pr
SE
Partea a II-a. Despre executarea silitd 401
periodice destinate asigurdrii mijloacelor de existen!6; 6. creantele fiscale provenite din
impozite, ta:re, contribulii qi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat,
bugetului asigurdrilor sociale de stat, bugetelor locale qi bugetelor fondurilor speciale;
7. creanlele rezultdnd din imprumuturi acordate de stat; 8. creanlele reprezentind
despdgubiri pentu repararea pagubelor pricinuite proprietiilii publice prin fapte ilicite;
9. creantele rezult6nd din imprumuturi bancare, din livrnri de produse, prestiiri de servicii
sau executiiri de lucrdri, precum gi din chirii sau arenzi; 10. creanfele reprezentiind amenzi
cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; I l. alte creanle.
in cazul creantelor care au aceeagi ordine de preferinlE, dacl legea nu prevede altfel,
suma realizati se repartizeazAintre creditori proporfional cu cfeanta fieciruia
Codul civil
fart.
2342 alin. (2) prevede cd dacd un creditorul beneficiazi de un
privilegiu special el va fi preferat titularului unei ipoteci mobiliare perfecte daci iqi inscrie
privilegiul la arhivi inainte ca ipoteca si fi devenit perfectS, iar creditorul privilegiat va fi
preferat titularului unei ipoteci imobiliare dacd iqi inscrie privilegiul in cartea funciard mai
inainte ca ipoteca s[ fi fost inscrisS-
Dacd executarea silitd are loc potrivit unor dispozilii legale speciale gi annme potrivit
Codul de procedurdJiscald, cremtele fiscale inscrise in titlul executoriu se sting cu sumele
realizate dupd comunicarea somaliei prin orice modalitate prevdztti de Codul de procedurd
fiscal4 in ordinea vechimii, mai lnt6i creanlaprincipali
gi apoi accesoriile acesteia.
|n cazul ?n care executarea a fost pornifii de mai mulli creditori, organele de executare
fiscale vor proceda la distribuirea sumei, proporlional cu creanfa fieclruia potrivit
urmltoarei ordini de preferinfi: 1. creanlele reprezentAnd cheltuielile de orice fel, ftcute cu
urmdrirea qi conservarea bunudlor al ciror pr4 se distribuie; 2. creanlele reprezsntAnd
salarii qi alte.datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite gomerilor, potrivit legii,
ajutoarele pentru infelinerea qi lngrijirea copiilor, penffu matemitate,
penfu incapacitate
temporarS de munc6, pentru prevenirea imbolnivirilor, refacerea sau intirirea sdndtdfii,
ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurdrilor sociale de stat, precum qi creanlele
reprezentdnd obligalia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vitimarea integrit[tii
corporale sau a sdnitdlii; 3. creanlele rezult6nd din obligalii de tntrefinere, alocalii penfru
copii sau de platii a altor sume periodice destinate asiguririi mijloacelor de existen!6;
4. creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contribulii qi din alte sume stabilite potrivit
legii, datorate bugetului de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugehrlui asigurdrilor sociale
de sta! bugetelor locale qi bugetelor fondurilor speciale; 5. creanlele rezult6nd din
imprumuturi
.acordate
de stat; 6. creantele reprezentAnd despdgubiri pentru rcpararca
pagubelor pricinuite proprieElii publice prin fapte ilicite; 7. creanlele rezult6nd din
imprumuturi bancare, din livrdri de produse, prestdri de servicii sau executlri de lucrdri,
precum qi din chirii sau arenzi; 8. creanfele reprezent6nd amenzi cuvenite bugetului de stat
sau bugetelor locale; 9. alte creanle (axt. 170 C. pr' fisc.)'
De asemenea, ca qi in cazul executdrii silite de drept comun, dacd creanfele au aceeaSi
ordine de preferin!6 qi legea nu prevede altfel, suma rcalizath din executare se repartiz.azd
intre creditori proportional cu creanta fiecdruia
Conform Codului de proceduri fiscald oeditorii fiscali care au un privilegiu prin
efectgl legii gi care indeplinesc condifla de publicitate sau posesie a bunului mobil au
prioritate la distribuirea sumei rezulta,r, drnvdtuarca fafn de alli creditori care'au'garanfii
402
DREPT PROCESUAL CI\TIL
Accesoriile creanlei
p-rincipale
prevazute in titlul executoriu vor uflna ordinea de
preferinfi a creanlei
principale.
'
organul a" ir"iotur"
fiscali este obligat s6 ii inqtiinteze, din oficiu, pe creditorii
?n
favoarea cdrora au fost conseryate
aceste sarcini,
pentru a partioipa la distibuirea
prefului,
iar creditorii care nu au participat la executarea
silitii
pot deplne titlurile lor ln vederea
prrti"iparii la disfibuireu
ro-.tot teaTizate
prin executare
silitS, numai
p6n6 la data
intocrnirii de cltre organele
de executare
a procesului-verbal
privind eliberarea sau
distribuirea acestor sume'
18. Intervenienlii
Este posibil ca numai un creditor s6 formuleze cerere de executate silitn" ceilalti nefiind
inc6 benehciarii unui titlu executoriu sau
pur qi simplu necunoscdnd executarea'
*--i"
;; caz11i, degi
procedura civila nu recunoaqte o modalitate de recuperare
concursual[,
ca cea oi" i"d*r iirsolvenlei,
noul Cod de procedur[ civilfl
permite altor
creditori se intervine in pror.ar- demar# de un creditor' As!f91, al1i creditori
pot interveni
in cursul executiirii silite pornite de un alt creditor, dacd an deja un titlu executoriu contra
debitorului;
au luat
-efi"i
asigur6torii
asupra bunurilor
debitorului; au un drept real de
garanlie sau, dup[
"uZiodrept-de
preferin{6 asupra bunului urmdrit,-conservat
tn condifiile
ir"rra^t"
de lege; au creanle baneqti rezaltate din tnscrisuri ca dat1 certh oti din registre
tinute cu respectarea condifiilor
prevdzute de lege'
-
-
t" ,.griagenerali
intervenia se poate face
p6nd la termenul stabilit de c6fe executor
pentru naloritJurea,
in oricare amt
"
*oalit6fileprev6zute
de lege ori convenite de pdrfi, a
bunurilor mobile sau imobile urm6rite.
Nu sunt supuqi acestei
prevederi
qi pot interveni chiar dup[ expirarea acestui termerL
creditorii care au un drept t*t a" gu*"tii asupra bunurilor ur.marite, conservat ln condifiile
i"gn--"**,""i-';"
; creante-avand
ca obiect venituri datorate bugetului
gener{
"olrrltdut
sau bugeflrlui Uniunii Europene,
precum
9i
alfi creditori privilegiafi care
inte-rv1n
in cursul urmlririi silite dacn
gi-au depus titlurile de creanti tn termenul de 10 zile de la
depunerea sau consenmarea
sumei rezultate din vdnzateabunului'
Procedura de intervenlie
permite qi analizarea
fondului titlului invocat de creditor,
deoarece Codul prevede c['insian]a
de ixecutare, sesizatdcu
cererea depusd de executorul
judecitoresc, va convoca in cametade
consiliu, de urgenld
qi in termen scurt' debitorul
qi
creditorii caxe nu au titlu executoriq
penfiu recunoaSterea
de c6te debitor a creanfelor'
Dac[ debitorul lipsegte se prezumd c[ recunoagte
toate creanlele reclamate
prin cererile
de
intervenlie.
Dac[ debitorul contest6 ffeanfele, creditorii
intervenienfi ale cdror creanfe au fost
contestate au dreptul ,a roti"it" instanfei, sub rezerva unei caufiuni, si dispuni execulonllui
judecatoresc ca s'umele reclamate sa fie puse deoparte,
dacn" in de 5 zile de la data
c6nd a avut loc
"orrro"*"u,
aceqtia fac dovada cd au intodus acflune in
justilie tn scopul
obfinerii titlului executoriu.
PanA h solulionarea
cererii de intervenlie,
instanfa
poate.suspenda eliberarea sau
distribuirea de sume obfinute din valorificarea
bunurilor debitorului,
cu posibilitatea
"Independent
de momentul formulirii cererii de intervenfie':executorul
judecdtoresc este
obligat si comunice o copie de pe cererea de intervenfie
qi de pe documentele
justificative
creditorului urmdritor,
instanlei de executare'
Partea a II-a. Despre executarea silitd 403
Creditorul principal are dreptul de a le indica intervenienlilor existenfa gi a altor bunuri
ale debitorului, care pot fi urmdrite in mod util, invit6ndu-i si ceari extinderea urmfuirii qi
isupra acestor bumri, dacd autitlu executoriu.
Abia dacb creditorii intervenienti nu soliciti extinderea urmdririi gi la bunurile indicate
de creditorul urmdritor sau, dup[ caz, ilt avanseazi cheltuielile necesare extinderii,
creditorul urmdritor are drephrl de a fi preferat acestora la distribuirea sumei rezultate din
urm5rire.
TotodatS, dacd creditorul iniliat face dovada c[ intervenienfii au aclionat in frauda
drepturilor sale, se poate opune cererilor de intervenfie, insi aceptia pot contesta
rcpartizarca creanlelor potrivit proiectului de distribuire a sumelor remltate din urmSrire
intocmit de citre executor.
Consecinla admiterii cererii de intervenlie este aceea cL cei ale c6ror creanle au fost
recunoscute de cihe debitor, pot sd participe la distribuirea sumei rcztltate din urmdrire, in
limita sumelor reclamate sat:, dup[.caz, recunoscute, gi, dacl au titluri executorii, si
participe, in condiliile legii, la urmbrirea bunurilor debitorului gi s[ solicite efectuarea unor
acte de executare silita dacn este cazul.
Creditorii intervenienli ale cbror creanle au fost contestate, in tot sau in parte, de citre
debitor gi care au cerut instantei ca sumele reclamate s[ fie puse deoparte pot participa
numai la distribuirea sumelor consemnate in condiliile provizoriu pentru ei, afari de cazul
in care ar fi pretinse de alfi creditori tn rang util.
S2.
ORGANELE DE D(EC[ITARE
19. Prezentare
Organul de executare este organul investit cu autoritatea de stat pentru a putea impune
debitorului urmdrit sau unor te4e persoane, care delin bunurile acestui4 obligalia de a
executa dispoziliile din titlul executoriu.
Sunt organe de executare: executoriijudecdtoreSti, organele
financiare
ale Consiliilor
Locale sau organele competente teritoriale ale Ministerului Finanlelor Publice.
20. Executorii
judecitoregti
Executorii
judecitoregti
sunt principalele organe de executare silitd care in sistemul
nostrujudiciar au fost considerafi ca auxiliari aijustifiei. Prin reglementarea actualS, acegtia
sunt auxiliari aijustiliei care satisfac un serviciu public, acfionind la solicitarea pirlilor, iar
pentru serviciile prestate acegtia au dreptul ca un onorariu (Leg, Stoicq Statutul profesiei de
executor
judecdtoresc
tn lumea contemporand: realitdsi
Si
perspective, in RRES w.3/2011,
pp. 122-140; Gdrbule! Sanclionarea disciplinard a executorului
judecdtoresc
avdnd ca
temei o hotdrdre ernisd de Consiliul Uniunii Nalionale a F'xecutorilor JudecdtoreSti, in
RRES nr. 2l20ll, pp. 38-48; Iomp,, Aspecte de drept comparat privind statutul
uecutorului
judecdtoresc gi particularitdlile angajdrii rdspunderii penale a acestuia, in
RRES nr. 2l20ll, pp.48-71).
Ei sunt numili in functie de ministrul
justitiei
iar activitatea acestora este coordonatii
gi
controlatii de Ministerul Justiliei (art. 16), activitate ce se desfi5oard in oadrul unui birou in
care pot funcf,ona unul sau mai multi executori
judecitoregti asociafi, cu personal auxilim
corespunzitor
fart.
12 altn. (1) din Legea nr. 188/20001.
404
DREPT PROCESUAL CTWL
Executorii
judec6toreEti sunt investili sd lndeplineascd un serviciu de'interes
public iar
actul indeplinii de executorul
judecitoresc este un act de autoritate public6
9i
are forla
probantii prevdnttil de lege.
Pdni la intrarea in vigoare a Noului Cod de proceduri civil6, in ipoteza in care o
unitate bancar6 sau o institulie de credi! care conform legii beneficiazi de recunoaqterea
caracterului executoriu a confactelor
incheiate, in conditiile art. 120 din O.U.G. nr.9912006
privind instituliile de credit gi adecvarea capitaluluir,
fiebuia s6 pun6 in executare acbste
itluri executorii, executarea se realiza prin intermediul organelor de executare bancare'
Art. 418 din lege prevedea ci instituliile de credit pot s6-9i organizeze un cofp propriu de
executori, u
"a*i
activitate este strici legati de punerea in executare a titlurilor executorii
aparlindnd institufiei de credit
qi altor entitiili care aparlin
grupului acesteia
gi cme
des ft
ryoari
activitnli fi nanciare.
Statutul acestui corp de executori era aprobat
prin ordin al ministrului
justiliei, iar
activitatea acestuia se desft,gura in conformitate
cu dispoziliile in materie din drepflrl
comun. Astfel, executorii bancari aveau afibuliile
prevdzute de lege2, fiindu-le strict
interzis s[ efectueze acte de executare ?n temeiul unor titluri executorii aparfinind
persoanelor fizice saujuridice, altele decflt bancaln care igi desflSurau activitatea.
prin
Legea w.2y7l20ll
privind unele mdsuri referitoare la organizarea activit?itii de
punere in executare a creanlelor apar,tin6nd instituliilor de credit qi institu{iilor financiare
nebancarc,, statuhrl executorilor
bancari a fost modificat, aceqtia fiind obligali s[ formuleze
cerere de tecere in corpul executorilorjudecltoregti,
in caz contrar nemaiput6nd
proceda la
executarea silit5 a titlurilor executorii emise in domeniul bancax.
practic,
in prezent legea reglementeazi
numai categoria executorilor
judecdtoreqti,
independent de cum ." p* in executarea titluri din domeniul bancar sau alte categorii de
titluri executorii
[Deleanu,
I., Ob;servalii
generale
Si
speciale cu privire la Noului Cod de
procedurd civild
Q-egeanr.13412010),
in Dreptul w.lll20l0,
pp. 38
9i
391.
Codul de procedur6 fiscald insd prevede cd dacb,,asupra
aceloraqi venituri ori bunuri
ale debitorului a fost pornitii executare4 atdt pentru realizar:ea titlurilor executorii
privind
creanfe fiscale, cdt qi
ientru
titluri care se executd in condifiile
prevlzute de alte dispozifli
legale,,, executarea silita." face de citre organele de executare
prevdzute de Codul de
proceduri fisca16
[art.
136 alin. (9) C. pr. fisc.].
potrivit
noului Cod de proceduri civild, executonrl
judecf,toresc intocmeqte lncheieri,
procese-verbale
gi alte acte-de procedura in scopul indeplinirii atribuliilor
gi indatoririlor
sale legate de punerea in executare a titlurilor executorii
&azfu,
Discu{ii privind natura
executdrii silite
Si
a activitdyii executorului
judecdtoresc in reglementarea Noului Cod de
procedurd civil4 in RRES nr. 3/2011,
pp. 100-122)'
'
tncheierile se emit obligatoriu
atunci cdnd executorul
ia misuri
privind amhnarea
suspendarea
gi incetarea exeoutdrii silite, eliberarea sau distibuirea sumelor obJinute din
executare,
precum qi alte mdsuri anume
prevdzute de lege (Leq, Stoic4 incheiuile
,
O.U.G. w.9912006
privind institufiile de credit
gi adecvarea capitalului a fost publicati ln M. Of.
w. 1027 din data de 27 decembrie 2006.
-' tOiJi"riri
nr. zAZU:.ggg alMinisterului
Justifiei, publicat ln M. Of. nr. 565 din data de 19 noiembrie
1999.
3
Publica6ln M. Of. nr. 894 din 16 decembrie 2011'
Pt
ex
pr
ju
ex
rer
inr
ur
ml
Pf,
ju,
fur
Cr
ex
efi
cir
cu
pe
sil
ex
Pf,
in<
jur
jur
OCt
in,
inr
bu
ce
intr
r0
dEl
inc
ilc
rad
9Er
pa
w
cin
Partea a II-a. Despre executarea silitd
405
executorului
judecdtoresc tn Noul Cod de procedurd civild, in RRDP nt. 4/2011,
pp.60-62)1.
Art. 7 din Legea nr. 188/2000 enumerd urmitoarele atribu{ii ale executorilor
jrdecdtoregti
gi anume: punerea in executare dispoziliilor cu caracter civil din titlurile
oiecutorii; notificarea actelorjudiciare
gi extrajudiciare; comunicarea actelor de proceduri;
rEcuperaxeq pe cale amiabilE, oricdror creanfe; aplicarea mdsurilor asiguritorii dispuse de
instanlajudecf,toreasca; intocmirea proceselor-verbale de constatare,in cani ofertei reaie
ranate de consemnarea sumei de cltre debitor,
potivit noului Cod de procedurd civil6;
intocmirea protestului de neplatii a cambiilor, biletelor la ordin gi a cecurilot, drtpd caz,
precum qi a altor acte sau operaliuni date de lege ln competenla lor.
Potrivit legii, regula generald privind competenfa teritoriald este c[ executorii
jpdecitoreqti
igi indeplinesc ahibuliile in circumscriplia curfii de apel pe l6ng6 care
funclioneaz6, daci prin lege nu se dispune altfel (art. 8 din Legea nr. 188/2000) iar noul
Cod de procedur6 civila prevede cd hot2irdrile
judec6toregti gi celelalte titluri executorii se
anecutd de executorul
judecdtoresc din circumscrip,tia curfii de apel in care urmeazi s[ se
cfectueze executarea ori, in cazul urmfuirii bunurilor, de cdtre executorul
judecitoresc
din
circumscriplia curfii de apel in care se afl6 acestea2'
Cdnd bunurile urmdribile, mobile sau imobile, se afl6 in circumscripfiile mai multor
or4i de apel, competenta apartine oricdruia dintre executorii
judecitoreqti
care funcfioneaz6
pe ldngi rma dintre acestea iar dand bunul mobil, obiect al urmdririi silite ori al execut6rii
silite directe, este mutat in timpul procedurii de executare, competenfa teritoriaH va aparline
ex.ecutorul
judecitoresc
cate a inceput
procedura de executare
(Ciobanu, Consideralii
gt,aind competen{a executorului
judecdtoresc
$i
condiliile in care intervine nulitatea pentru
brdlcarea acestei competenle, in RRES rtr- 412010,pp. 13=19).
Daci asupra aceloragi bunuri se efectueazi mai multe executiri silite de cite executori
jgdec6toregti
diferifi, se poate dispune conexarea executirilor, in fala executorului
judecdtoresc
care a indeplinit actul de executare cel mai inaintat, iar dac[ executiirile sunt in
relaqi stadiu, de citre executorul
judecdtoresc caxe a inceput cel dint6i executatea.
irrcuviinBrea conex6rii se d[ de cdtre instanla de executare in circumscripfia cdteia a
inceput prima executare, la cererea persoanei interesate sau a oriclruia dinte executori.
Acieaqi va fi solu,tia in cazul in care se efeciteazAmai
multe executiiri asupra aceloraqi
bunuri, unele pomite de executorul
judecitoresc, la cererea unui creditor, iar altele direct de
calre alli creditori, in cazurile anume
prevdzute de lege (art.2439
9i
urm. C. civ.).
,
potrivit
NCpC, incheierea cuprinde: a) denumirea
gi sediul organului de executare; b) data gi locul
h1gfidrii iacheierii
qi numnrul dosarului de executare; c) titlul executoriu in temeiul cdruia se efechreazl
pocedura de executare; d) numele
gi domiciliul ori, dup6 caz, denumirea
gi sediul mediionrlui
gi ale
&bitorului; e) procedura de executare care face obiectul incheierii;
I
chestiunea asupra oireia se adoptl
ircheierea; g)'motivele ln fapt qi ln drept care au deteminat darea lncheierii; h) dispozifia luat6 de executor;
i) calea si termenul de atac al incheierii;j) semnitura
qi gtrnpila executoruluijudec6toresc'
'
,
ii. O+Z
pCpC,
,jn
cazul o.-ati ii silite a bunurilor imobile, al urm[ririi silite a fructelor prinse de
ridacini
ii
al executdrii ritit air""t imobiliare, executorul
judechtoresc d.in circumscriptia cu4ii de apel unde
-
afl6 imobitul; in cazul umr5ririi silite a bunmilor mobile
9i
al executErii silite directe mobiliare, executonrl
jodec6toreso
din circumscripfia curlii de apel unde se afla domiciliul sarl dup6 caz, sediul debitorului; ln
qrl
executfii silite a obiigaliilor de a iace gi a obligatiilor de a nu face, executorul
judecdtoresc din
circumscrip{ia ourlii de apel unde unneaz[ si se faci executarea'"
DREPT PROCESUAL
CTYIL
406
NoulCoddeprocedurlcivil[reglementeaziprincipiurolului,activalexecutoru.lui
iudecdtoresc
"r"
..*lurie{
't'ti+i":.
q'h
]:*.31}fl:::^*::
de lege'
pennu
'f"i;;;i;t;;"iu;;;;;ffi
t""aobligaf
ielprevezuteT:lttl'le1e-cutoriu
De asemene.,
d*A-o;rt"rut
apreiiazl,
necesar,
fiind in intgresul executdrii,
il va
puteainvitapedebitorp",t."*1"",qin.oi.,incondi}iilelegii,Hmuriri?nleg[tur6cu
veniturile
qi bunurile
."i;-i";;ti,
ceie aflate
in proprietate
comun[
pe cote-plr'ti
sau in
dev6lmdgie,
asupra
";;;se
poate efectua
.""..rturia
cu aritarea
locului unde se afl6
acestea, sub sancfiuni;;;ffi;
irescrise
de lege,
in cazul unui refrrz nejustificat.
De asemener"
.*"J.r,o*t
treLuie
s[ inceic;
sa-l determine
pe debitor s[ execute de
bunavoieobligalia,,,-oam"o"-iconsecinlelelacares-afexpunelncazulcontinudrii
executirii
silite. Pentru a evita
practic
"r"$t
r.u cheltuielilor
de executare
silita
prin
continuarea
acestei4
codul ob1ig6
executorul
s[ informeze
in toate cazurile
pe debitor
asupra cuantumului
.rri*"ti,
"Litr"ltuielilor
de executare,
deoarece
dac[ are cunogtin!6
ffi;
u""*tu
"rt.
poriuit ,J"recute
anterior
fnalizniiprocedurii
deja demarate'
Noul cod a" pro."a*a civila oonsacra
obligativitatea
ter,tilor c?fje datorcaza
sume de
bani debitorului
urmArit
ori delin bunuri a" *"ti"iu
supuse urmdririi'
sd dea executorului
jrd;;G; toate informaliili
nece-sare.
pentru efectuarea
execut6rii'
Aceste
peffioane
tebuie s[ arate care sunt obligaliile
fa!6 de aeuitorut
urmSrit, secheste
anterioare'
cesiuni
de creant6,
subrogafii,
prelulri de dato{;'
novalii,
!re9um.1i
orice alte acte sau fapte de
nature s6 modifice
#lilorl
ori
parlile *portrt"i
de obiigalie
sau regimul
juridic al
bunului defirut'
$i
pentru organele
fiscale,
instituliile
publice, institu,tiile
de credit
5i
orice alte
persoane
fizice sau
juridice este-instiLita
obligalia
d" a comunica
scris, datele
gi informafiile
apreciate
de executor
""
fini necesaie'realiz6rii
executiirii
silite' chiar dac6
prin legi
speciale se dispune
"ftf.L
i" *.st scop nout CoJ de proceduri civil6prevede
c[ executorul
judec[toreso *" *.",
-lib",
qi gtut"ii la cartea
runciara,
la regisful come4ului
gi la alte
registre
publice
"*"
.orrtir-autJdesnlg
blnurile
debitorului
susceptibile
de urm6rire
silitS'
dJ.a t" face dovada
inceperii
executirii
silite'
Executorii
judecatoregti pot fi rec[lzlr!.i
in acelea$i
cazuri
9i
condi,tii ca qi
judecatorii'
afar[ de ipotezele
.*"
",1-
ti"t compatibile
cu activitatea
desfuurat6
de c[fe executor'
ca,^,ile
prevdante ta art.-itNCpC
vadndnumai
faza
judecdlii nu qi executarea
si1it6'
Dasdrcatzarea
este admisd,
trebuie
sd se arate iir incheiere dac[ actele indeplinite
de
executorul
judecitoresc attneazi
sd fie pdstrate'
Executorul
poate I
ii
irrr*"it,
la cererea
creditorului,
de c6fe instanfa
c,,re a
incuviin{at
executarea
silitS, dac6 se invoci
motive temeinice'
21. Organele
fiscale
organelefiscalecareadministreazbuem|efiscalesuntabilitates6duc6laindeplinire
mdsurile
asigrndtorii
qi-ra
"r".J.ze
procedura de executare
silit6
potrivit Codului
de
p."."i*ei"Zdn [art.
i:o ai"'
(2) din c' pr' fisc']t'
Executarea
silitS se face de cuae executorulfiscal,
care firncfioneaziinaceastbcalitate
in temeiul unor dispoziliiTp-;#:;;;cutorut
dscal este imputernicit
?n fata debitorului 9i
a terfilor,
prin legitimalia
iJ
"*"""to,
fiscal
9i
delegafie
emisa de organul de executare
sili6-
,
o.G. nr.gzrz003
c. pr. fisc. a fostrepublicat6lnM.
of. nr. 513 din 31 iulie 2007
'
2
Art.138 din O.G. ff.
g}l2003 privind Codul de procedurl fiscalf,'
Partea a II-a. Despre executarea silitd
407
Pentru efectuarea procedurii de executare siliti este competent organul de executare in
a c[rui razA teitortatii se gisesc bunurile urmdribile iar coordonarea intregii execut6ri li
revine organului de executare in a cdrui ruzilteitoialdiqi are domiciliul fiscal debitorul.
incaanlin care executarea siliti se face prin poprire, organul de executare coordonator
poate proceda la aplicarea acestei mdsuri de executare asupra terfului poprit, indiferent unde
igi are domiciliul fiscal.
Organul de executare coordonator va sesiz4 tn scris, celelalte organe colaboratoare,
comunicflndu-le in copie certificatii: situa,tia debitorului, contul in care vor vira sumele
incasate precum qi alte date utile pentu identificarea debitorului
9i
a bunurilor ori
veniturilor urmlribile.
C6nd se constatii cd domiciliul fiscal al debitorului se afli in taza teritorial[ a altui
organ de executare, titlul executoriu impreund cu dosarul executiirii vor fi trimise acestuia,
in;tiinffindu-se, daci este cazul, organul de |a care s-a primit titlul executoriu.
$3.
INSTAT\ITA DE DGCUTARE
22.Prezentare
Un rol important in faza executiirii silite il are instanla
judecitoreasci (instanla de
executme), respectiv
judecdtoria in circumscripfia cdreia se afl6 biroul executonrlui
judecdtoresc
care face executarea.
in cazurile expres prevdzute de lege, instanfa de executare este alta decdt cea sus
uren.tionatd, inse atribuliile acesteia se vor limita la cele ar[tate expres de legea special5-
Spre exemplu, in materia contenciosului adminisffativ este instan!5 de executare, cea cate a
solulionat fondul litftiului de contencios administrativ
[?trlt.
2 alin. (l) lit.
D]
din Legea
ar. 55412004, atribuliile acesteia fiind insi specifice, de aplicare a normelor relative la
amend6
9i
despagubiri
,in
ipotezaneexecutdrii
(inalta Curte de Casafie gi Justilie, Secfia de
contencios administrative
qi fiscal, decina nr. 4686 din 12 octombrie 2011). Acest regim
juridic
specific este dat de faptul ci in materie nu se poate admite ca o hotiirdre
judecdtoreascd
s6 nu fie executati de citre autoritatea administrativl tn termenul prevdzut
de lege, o executare directi nefiind posibili.
23. Atribufii
Instanla de executare de drept comun are ca atribufli:
a) incuviinYarea executdrii silite
Cererea de executare silit[ inso]itii de titlul executoriu, se depune la executorul
jgdecitoresc,
care dispune tnregistrarea acesteia
gi deschiderea dosanrlui de executare,
intocmind in acest sens o incheiere.
Executorul solicitii instantei de executare incuviinlarea executiirii silite, inaintSndu-i in
oopie cererea de executare
6i
titlul respectiv, tn ma:rimum 3 zrle de la inregistrarea cererii,
urm&rd ca instanfa s[ incuviinfeze executarea silit6 sau sd resping[ cererea in termen de 7
zile de la inregistrarea acestei4 prin incheiere dati ln camera de consilirt fhri citarea
par,tilor (Cristeq Oprrn4 Inplesul conceptului de instanld de executare cu referire la
aibulio o""steia de incuviinlare a uecutdrii rilire, tn RITES m. 3/2011, pp. 51-66).
408
DREPTPROCESUAL CTVIL
b) Sunt cazuri in care instanp participi in mod direct la efectuarea executirii silite sau
ia mdsuri in leg[tur6 cu desftSurarea acesteia, astfel:
- dispunJ asupra reunirii mai multor executiiri ce se desfrqoarl in circumscripfii
diferite;
- incuviinleazi infarea in domiciliul, regedinla sau sediul debitorului, atunci c6nd
executarea se face in temeiul altor titluri decdt o hotdrirejudecitoreasci;
- incuviinfeazi debitorului cererea de plati integrald a datoriei, inclusiv dobdnzile
gi
cheltuielile de executare, din veniturile imobilului urmlrit sau din alte venituri ale sale pe
timp de 6 luni;
^
- incuviinleaz6 creditonrlui sd indeplineasci, el insu$i sau prin alte persoane, obligaf;a
de a fape stabilitii prinf-un titlu executoriq atunci cind debitorul tefrizA si o execute in
termen de 10 zile di la comunicarea
incheierii de incuviinfare a executirii;
- aplicd penalittifl pe a deintilrziere dacd debitorul refiva. sd execute o obligafie intuitu
p"r, oni", stabilita printr-un titlu executoriu;
'
- ?ncuvinteazitcreditorului
si desfiinfeze el insugi sau prin alte persoane, pe cheltuiala
debitorului, luqSrile pentru care intr-un titlu executoriu s-a stabilit obligafia debitorului de a
le desfiinla gi acesta refuzb s[ se conformeze titlului executoriu'
c) in ceea ce privepte incidentele ivite in cadrul gi in cursul executiirii silite
qi
contestatiile la exeCutare formulate de pa4i sau de terlele
persoane care se considerl
vdtimati prin mdsurile de executare silitS, acestea sunt in clderea instanlei de executare'
"ure
e*"rciti astfel un control de legalitate asupra actelor de executare silitii.
p6n[
la solufionarea cererii de suspendare formulatd in cadrul contestaliei la executare,
pe care pdrfile, terlii sau procurorul o lnainteaz[ cu privire la modul in care se desfrqoari
executarea"'instanfa
poaie dispune suspendarea executirii in condifiile noului Cod de
procedurd civild.
Spefe:
f.
pri"
cerera de incuviinpre a executirii silite executonrl
judecitoresc a solicitat instanlei de
execurare incuviinlarea o.*t-irii gi tn contradictoriu cu debitorul solidar A., mengionat, de
asemenea, in hotirlrea
judecitoreasci ce servette &ept titlu executoriu creditonrlui'
Instanla a respins cererea, incrrviinlAnd executarea numai in contradictoriu cu debitorul B.,
care domiciliazAia nzateritoriali a instangei de executare, reginind ci al doilea debitor este in
realitate fideiusonrl, care rispunde numai subsidiar, iar pe de altl
Parte'
comPetenq instanlei de
executare nu se intinde gi azupra ahui teritoriu decAt cel previzttt de lege, in condiliile an. 651
NCPC.
Este corecti solulia?
2. Instanga de executare P. a fost sesizati su cererea formulati de debitorul A., in'sennrl de a
se conexa executlrile incepute impotriva sa gi a celorla\i doi debitori solidari, in fala organului de
executare
-
executorul
iudecitoresc
care a tntocmit primul act de executare
Crefitorul prczent
9i
o<ecutorul
judecitoresclratl ci sunt de acord cu cererea, insl ceilal$
debitori solicitl iisarea fieArui dosar de executare in competenga executonrlui care a inceput-o,
&oarece nu suot intrunite ceriqele a*- 653 NCPC.
Totodati, executorul fscal, care declangase anterior executarea impotriva aceloragi debitori in
temeiul unui titlu executoriu fiscal, soliciti instanlei si disprrni conxareil dosarelor in fala sa' dati
Pa,
fiir
iP.
$al
Pe
sen
sol
cer
fic
resl
Prt
rar
nol
qrt
$1
r
cre
dft
ex(
cr
oc
(e>'
de
a
m
del
cil
titl
Pwtea a II-a. Despre executarea silitd
409
6ind prioritatea creanlelor fiscale, cerere la care creditonrl se oPune avAnd in vedere garangia
lntecari
de care dispune.
Ce va decide instanga?
3. in cadrul executirii silite demarate la solicitarea creditorului A', creditorul B. formuleazi
cerere de intervengie solicitind recuperarea creangelor binegti rezuhate din inscrierile contabile
Ecute in registre sale ginute cu respectatea condiliilor pr etriazrfie de lege'
.
DebitJrul invoci occepgia taidivitlgii intervengiei deoarece a fost-depusi le3 z:d.e dupl data
nabiliti de citre executor
p*t*
valorificarea bunurilor imobile urmlrite.
De asemenea, invocS^exceplia inadmisibilitigii cererii deoarece nu este insogiti de un exras de
pe inscrisurile care cuprind suma invocati,legahzatede
un notar-public'
Creditofl arati cL are o creanli garatiati cu ipoteci mobiliari, conveniti_prin inscris sub
q-nlturi
privati, a$fel ci executoruljudecltoresc
inainteazd cererea instangei de er(ecutare sPre
rolugionare.
Instanga nu dispune suspendarea distribuirii sumelor rezultate din executarea imobiliari,
respinge excepfa tardivitilii giconstati, firi citarea pirgilor, ci.debitorul nu a recunoscut creanta'
pri" frp,"l .l , ioroot exceigiile sus men[ionate, astfel ci indirect s-a oPus cererii de intervenlie
L .r.dito*l nu a depus .*tor a. pe inscrisurile care cuprind suma invocati, legalizate de un
rcar public.
Totodati constati ci nu a fost formulatl cerere de chemare in
judecati
impotriva debitonrlui
pentru obginerea titlului executoriu, astfel cI dispune distribuirea sumelor fagi de ceilafui creditori
gi respingerea cererii de intervengie ca inadmisibili'
Analizagi actele de proceduri efectuate de instanli'
Ce posibilitate are intervenienttrl?
Sec{iuneo a II-a
Cerin[e ale declangdrii executdrii silite
$1.
CREANTA
24. Creanlapusii in executare in raport cu formele de executare
pentru
ca'se se poatd cere executarea silitd de clhe creditot, creanla invogati
.de
creditor impotriva debitorului trebuie sd fie certd, lichidd
Si
exigibild (axt. 662 NCPC) iar
&eotul de a oorni executarea siliti s[ fie constatat
printr-un titlu executoriu.
'tn
consecinfi, nu este suficientil existenla unui titlu executoriu
pentru a se putea cere
executarea sili6 ci creditorul treQuie s6-gi argumenteze urmdrirea silitd prin existenla unei
crean{e certe, fchide qi exigibile. in caz contar, anumg_aJunci
"-d
u fost pus6 in exegt{l{9
o creantfl care nu este cert6-(nu existii certitudinea ci debitorul datorcazflceva) sau exigi-Uilf
(executaxea este preinatura; debitorul
poate cere anularea titlului executoriu sau d procedurii
de executare silita. lipsa caracterului iichid, degi se vamateriralizain
imposibilitatea gunelii
h executare silit[ a creanfei, este numai o catzd de amdnare a executlrii
p6n[ la
&terminarea precisi a sumei datorate.
pentru
acuratelea actului de procedurl ce urmeazl a fi indeplinit, Codul de
procedllr[
civil6 defineqte noliunea de ueaild certd cafiind aceea a cdrei existenti rezultE din insuqi
titlul executoriu.
410 DREPTPROCESUAL CTWL
Caracterul cert (Tribunalul Bucuregti, Seclia a V-a civil6, decina nr. 1870 dn 20
noiembrie 2002, irr Culegere de practicd judiciard
in materie civild 2000-200j, 2004,
p.371) al unei creanfe nu este suficienf fiind necesar ca aceas6 creanfi s6 fie incontestabild
gi in privin{a cuantumului ei. Astfel, creanla este lichidd atunci c6nd citimea ei este
determinatii prin insugi titlul executoriu sau cdnd acesta confine elementele care permit
stabilirea lui (inalta Curte de Casatie qi Justitie, Secfia civilS, decaiaw.2374 drr-24 martie
z00{,inPietreanu, Gavrig, Executarea silitd, Culegere de practicdjudiciard, p. 71 qi urm).
tn raport de momentul depunerii cererii de executare siliti, caracterul lichid al crean{ei
nu este afectat de dispoziliile legale, conform cu care actualizarca creantei se va realiza de
citre organul de executare. Lichiditatea creanlei va fi apreciatE la momenhrl depunerii
cererii de executare siliti la organul de executare, sub aspectul existentei criteriilor pentru
determinarea cuantumului exact al creanlei iar nu prin stabilirea cuantumului exact al
acesteia. Astfel, dacd prin titlul'executoriu au fost acordate dob6nzi, penalitiili sau alte
sume, insd nu s-a stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul
judecltoresc
(Judecltoria Sector 3 Bucuregti, sentinfa civilE nr. 5923 dn 6 august 2004, Tilbdraq,
Contestalia la executare, op. cit., pp,25-27).
In ipoteza tn care nu au fost acordate efectiv sume reprezentftrd dob6nzi, penalitifi sau
alte accesorii prin tiflul executoriq executorul
judec6toresc,
la cererea creditorului, poate
aptualiza valoarea obligaliei principale stabilite in bani, in raport de criteriile mentionate in
fitlu.
Dacd ins5, in titlul executoriu nu sunt ardtate criterii pentru actualizane, executorul
judecitoresc
poate proceda la acfilerlizarc in funcfie de rata inflaliei, calculatd de la data
cdnd hotdr6reajudec[toreascd a devenit executorie sau, in cazul celorlalte titluri executorii,
de la data cdnd creanfa a devenit exigibilE
li
pdnd la data pldfii efective a obligaliei
(Tribunalul Bucuregti, Seclia a IV-a civilE, decizia nr. 1091 dn 24 noiembrie 2004, in
Pietreanu, Gawiq, Executarea silitd Culegere de practicd judiciard, p. 39 gi urm.).
Noul Cod de procedur[ civild definegte crean]a exigibilS drept ueanla ajunsi la
scaden!6 sau pentru care debitorul este decdzut din beneficiul termenului de plat6.
Dispozitiile noului Cod de proceduri civild (art. 673) arath, cL dac[ prin titlul
executoriu s-a stabilit un termen de plati (de grafie), executarea nu se poate face mai tnainte
de implinirea acelui termen.
in literatura de specialitate (Ungureanu, Drept civil. Introducere, ed. a Yl-a, 2002,
p. 155), a fost discutati distinclia care trebuie fdcutii tntre exigibilitatea qi scadenta creanlei,
analiza gtiinfificd determindnd concluzii esentiale, tn raport cu momentul inceperii
executdrii silite. Astfel, din punctul de vedere al dreptului substanfial, o creanp este
scadentii la momentul implinirii termenului suspensiv gi ea devine astfel gi exigibiH. 1ns6,
pentru producerea altor efecte legate de riscuri sau daunele-interese se impune a fi rcalizzlt
qi procedura punerii in lntirziere a debitonrlui (art. 1.522 C. civ.). Scadenp obligafiei, care
nu este prev6zuti lnfr-un titlu executoriu, nu poate determina punerea
sa tn executare silitS,
ci va frebui sE se solicite mai lntdi emiterea unui titlu executoriu. Dimpotivd, scadenB
obligaliei stabiliti print-un tiflu executoriu nu mai tebuie ar:alizatdo obligatia fiind
exigibili la momentul la care hotiirdrea devine executorie, in condiflile afi. 633 NCPC
nefiind necesar6 punerea tn intSrziere. in consecinff creanta stabilitA prin titlu executoriu
este exigibild, putind fi pus[ in executare silitl imediat, dac[ debitorul nu-gi indeplinegte de
bundvoie obligafia- Ca atare, scadenfa obligaliei se raporteazi la nofiunea de creanp
!
a
p
fr
st
p
d,
o
t
t
h
p
il
h
a
H
I
d
u
i
h
d
A
Partea a II-a,. Despre executarea silitd 4tt
anterior prevederii acesteia inh-un titlu executoriu, iar noliunea de exigibilitate, relev5" in
principat, creanta ce poate fi pusi in executare silitii.
$2.
TITLUL DGCUTORIU
25. Consideratii generale
Existenfa unei creanle certe, lichide qi scadente
-
caractere ce constituie condifiile de
fond care privesc procedura premerg6toare oblinerii titlului executoriu
-
nu constituie temei
suficient pentru executarea silitii.
Pentru cd executarea sili6 se realiznazb prin luarea unor mdsuri de constrdngere
patrimonialS impohiva voinfei debltorului (care uneori pot avea consecinfe
$i
fala de te(i),
declangarea ei trebuie s[ aibi loc doar lncazulin care creanta, ce urmea,i a se executa, este
cuprinsd intr-un titlu executoriu
-
act ce intrunegte cerinlele legale gi inbaza cdruia se poate
trece la realizarea creanlei.
Titlul executoriu este inscrisul care, intocmit in conformitate cu prevederile legii de
citre organul competent, permite punerea in executare siliti a creanlei pe care o constatd
(Zilberstein,
Ciobanq Tratat de executare silitd,200l, p. 1a8).
Noul Cod de proceduri civil[ prevede ci executarea silitd se poate efectua numai in
temeiul unui titlu executoriu, enumerarea Codului referindu-se la: hot5r:arile executorii,
hotnr6rile definitive, precum gi orice alte hotdrdri sau inscrisuri care, potrivit legii, pot fi
puse in executare (Oprina Studiu cusupra diferitelor categorii de titluri executorii, in RRES
at l/2010, pp. 20-125; Ptie, Consideralii privitoare la procedura de executare a
hotdrdrilor judecdtoreSti in materia urbanismului gi arnenajdrii teritoriului. Alte titluri
aecutorii in materia urbanismului
Si
amenajdrii teritoriulul, in RRES nr. 312010,
pp.101-114).
Aceastii nou6 redactare a textului de lege clarificl faptul c[ hotiirflrea
$i
titlul
o<ecutoriu nu sunt noliuni diferite, astfel c6 ultima o include pe prima, hotiir6rea
judecdtoreasci
(specia) frind qi ea un titlu executoriu (genul).
Astfel, temeiul executdrii silite il constituie titlul executoriu.
Codul reglementenzi dovdmari categorii de titluri executorii: hotiir0rile
judec6toregti gi
alte inscrisuri pentru care existi prevedere expresi in lege, consacrdndu-le calitatea de a fi
executorii.
Titlul executoriu se caracteriz-eazh pnn puterea sa executorie, anume calitatea sa de a
putea fi pus in executare silit4 importanta sa gi a creanfei, determindnd prevederea expres6
in lege c[ acel titlu este executoriu.
in'cazul hotlrdrii
judecitoregti, puterea executorie reprezintii un efect esenlial al
acestei4 alAturi de autoritatea lucrului
judecat.
Legea este aceea care consacrl ambele
efecte tocmai datoriti importanfei deosebite
gi respectului ce tebuie acordat gi recrmoscut
unei hotdrdri pronunpte de citre o instanp organizath conform legii. Autoritatea de lueru
judecat
gi puterea sa executorie reprezint5 efecte distincte ale acestei4 tnsd interdependenp
lor este neindoielnici.
Potrivit noului Cod de proceduri civil[ implinirea termenului de prescrffie stinge
dreptul de a obline executarea silitfl orice titlu executoriu pierzdndu-gi puterea executorie.
Astfel, dupi expirarea termenului de prescriplie al dreptului de a obline executarea silitE, se
4I2 DREPTPROCESUAL CIWL
pierde puterea executorie a acelei hotdrdri, insi autoritatea de lucru
jude,cat,
care, pe fondul
primului aspect permite totu5i pronunlarea unei noi hotirdri
judecitoregti,
se va menline gi
va influenla noua solufie, atita vreme cflt circumstanfele nu s-au modificat (vechea hotiir6re
va fi folositii cel pulin ca mlfloc de dovadS in cadrul noii cereri. Ciobanu, Tratat teoretic
Si
practic de procedurd civild, vol. II, L997, p. 269). Este, de asemenea, cert cd asemenea
eazuri, de pronunfare a unei noi hotiirdri, sunt posibile acolo unde drephrl material la acfiune
este imprescriptibil, de reguld, in materia drepturilor prescriptibile extinctiv, prescripfia
dreptului material la acflune (de a cere condamnarea pirfltului) fiind anterioar[ prescripliei
dreptului material la a obtine executarea siliti (un alt aspect al acliunii civile). De acee4
noul Cod de proceduri civili prevede cd dach. dreptul de a obfine obligarea pdr0tului este
imprescriptibil sau nu s-a prescris, creditorul are posibilitatea de a obline un nou titlu
executoriu, pe calea unui nou proces, frrd a i se putea opune exceptia autoritiitii de lucru
judecat.
in privinla celei de-a doua categorii de titluri executorii, legea este cea caxe consacri
expres acest caracter, cu alte cuvinte, titlul nu este executoriu daci nu este prevdzut astfel de
citre un text de lege. Chiar daca,in conformitate cuart.1270 alin. (l) C. civ. confactul este
legea pdrfilor, prevederea in cadrul acestuia a faptului c5 el devine titlu executoriu ln cazul
neindeplinirii obliga,fiilor statuate, nu il transformd in titlu executoriu, dacb nu existii in
acelagi timp o prevedere expres[ in acest sens intr-o normi
juridicd.
Ast[zi numdnrl titlurilor executorii este numeros, ca urmaxe a transformlrilor majore
intervenite in raporturile de drept civil, care au determinat apailia unor noi instrumente de
realaarc a creanfelor. Legeaa trebuit si consacre o multitudine de titluri executorii pentru a
satisface nevoia de celeritate in raporturile
juridice,
asigurdnd astfel gi interesul creditorului
de a-qi satisface in timp util creanla.
Se impune, astfel, prezentarea diferitelor categorii de titluri executorii, din mmea
varietate de inscrisuri, cdrora legea le recunoaqte o asemenea valoare. in acest sens, hebuie
menlionate principalele acte normative caxe cuprind asemenea reglementhri: Codul civil,
O.G. nr. 5lll997 pri-vind confactul de leasingr cu modificdrile ulterioare; Legea
nr. 85/2006 privind procedura insolvenfei2; O.U.G. nr. 99 din 2006 privind institufiile de
credit qi adecvarea capitalului3; O.G. nr. 2l2o0l privind regimul
juridic
al contravenliilor
aprobatii prin Legea nr. 180/20024;O.G. nr. 92120035 privind Codul de proceduri fiscald etc.
26. Hotiirf,rea pronun,tatl de o instanfi internl
Toate hotir6rile
judecltoreqti pronunlate in litigiile civile, inclusiv in conflictele de
munc5, ?n litigiile inhe profesionigti, in procesele gi cererile tn materie de contencios
adminisfativ, tn procesele gi cererile tn materie de proprietate intelectuald qi industriald, in
procesele gi cererile in materie de expropriere precum gi in cererile pentru rcpararca
prejudiciilor cavzate prin erori
judicime
sdvdrgite in procesele penale, cele pronunlate in
procesele penale cdnd statueazl asupra unor pretenlii civile (Tribrmalul Suprem, decina
Plenului w.7ll974,inCDll974, pp. 49-53), cele prin care pdrfile sunt obligate la plata unei
amenzi fir6 cmacter penal, hotirdrile pronuntate cu procedura somaliei de plat4 hotiiririle
I
Publicatl in M. Of. ln.224 din data de 30 august 1997.
z
Publicati in M, Of. nr. 359 din data de 21 uprni. 2006.
'Publicat6
in M. Of. nr. l2l din datade23 martie 1998.
o
Publicati in M. Of. nr. 268 din data de 22 aprilie 20A2.
s
Publicatl in M. Of. t:r,. 941din data de 29 decembrie 2003.
Partea a II-a. Despre executarea silitd
413
prin care se incuviinteaz.L executarca silit[ a hotdt'arilor
judecitoregti
str6ine, reprezinti
titluri executorii
judec[toregtr,
peban cdrorapoate fi declanEatii executaxea sititii lmpofriva
debitorului (Zilberstein, Ciobanu, Tratat de executare silitd, op. cit., p. 151).
Noul Cod de procedurl civild se referi expres lacdtevacategorii de obligafii care pot fi
executate silit, cum sunt cele al cdror obiect constii in plata unei sume de bani, predarea
unui bun ori a folosinfei acestuia, desfiintarea unei construclii, a unei plantafii ori a altei
lucrdri, incredinfarea minorului, stabilirea locuintei qi vizitarea acestuia (art. 909 NCPC) sau
in luarea unei alte mdsuri stabilite prin titlul executoriu.
De asemenea, pot fi executate silit obligalii de a face, precum tnscrierea sau radierea
unui drept act sau fapt dintr-un regisfu public, emiterea unei autorizagii, eliberarea unui
certificat sau predarea unui inscris daci ftrd intervenlia executorului
judecdtoresc,
aceste
obligafii nu au fost executate.(Tabacu, Executarea hotdrdrilor tn materia contenciosului
administrativ, de lege lata
Si
dupd intrarea in vigoare a Noului Cod de procedurd
civild, in
RTS+ itumie 20 12, pp. 182-194).
ln concluzie, in principiu, orice hotlrdre
judecltoreasci
care statueazA asupra unei
pretenfii civile constituie titlu executoriu qi poate fi adusl la indeplinire pe calea urmdririi
silite.
Exist6, insd, gi hotiirdri
judecltoregti
nesusceptibile de executare silit4 in ceea ce
privegte capbtul de cerere principal, precumr hotfufrile pronunlate in cererile de constatare a
existenfei sau inexistenlei unui drept; hotir6rile privind anulare4 rezilierea sau rezolufiunea
unui act
juridic,
twL a se prevedea qi obligalia de restituire; hotdrdrile prin care s-a respins
cererea de chemare injudecatii etc.
Este evident c6 qi ln aceste situafii capetele de cerere accesorii, dac[ sunt susceptibile
de executare (acordarea cheltuielilor dejudecatd), vor putea fi executate silit.
Ins6, pentru a putea fi pusd in executare hotdr6reajudec6toreascs hebuie sdfi rdmas
definitivd ori sdJi dobdndit caracter executoriu.
Condifla este dedusi din coroborarea dispoziliilor care stabilesc care sunt hotiir6rile
executorii qi care sunt hotirdrile definitive.
Astfel, noul Cod de proceduri civili distinge intre hotir6ri executorii qi hotlr6ri
definitive, aritind ci sunt executorii: hotiir6rile date in apl, dacd prin lege pu
se prevede
altfel; hotirdrile date in primd instantS, fHri drept de apel, ori cele in legdturi cu car,e p6rfle
au convenit s[ exercite direct recursul,
in categoria hotiirfuilor definitive intr6: hotir6rile care nu sunt supuse apelului gi nici
recursului; hotirdrile date in priml instanf4 fbr[ drept de apel, neatacate cu recurs;
hottirfirile date in prim[ instanli, care nu au fost alacate cu apel; hotdrdrile date in apel, fdr6
drept de recurs, precum gi cele neatacate cu recurc; hotirArile date in recurs, chiar daci prin
acestea s-a soluflonat fondul pricinii; orice alte hotiirdri care, potrivit legii, nu mai pot fi
atacate cu recurs.
Exercilarea recursului impotriva hottu6rii
judecitoregti
nu suspendE de drept
exeqttarea acesteia decef h cazurile expres prevdzute de lege, respectiv in cauz.ele
privitoare la sffimutarea de hotare, desfiinfarea de construcfii, plantalii sau a oricdror lucrdri
av6nd o agezare fixd, precum gi ?n cazurile anume prev6zute de lege.
Ralional nofiunea de
,definitiv",
trebuie si permiti conclt
'ia
imposibilitillii
modificdrii hot[rdrii, acesta trebuind s[ fie gi momentul de la care hotirdrea este executorie,
pentru a evTta procedura intoarcerii executirii.
414
DREPTPROCESU,dL CIVIL
ins6 noul Cod de procedurd civil[ stabileqte un conlinut diferit in ceea ce priveEte
hotiir6rea definitiv6
gi cea executorie, executaxea
fiind posibild anterior dob6ndirii
caractenrlui definitiv.
Totr4i Codul matii ci termenul de presoriplie nu curge de la data la care hotiirfirea
judecltoreascd devine executorie, ci de chnd rimdne definitiv6-
De asemene4 se wal1 expres ci punerea in executare a unei hotirAri
judecdtoreqti
executorii care poate fi insd utu*,6cu apel sau recurs se face numai pe riscul crediJorului
care, dacd titlul este ulterior modificat iau desfiiqtat, va ft
tinul
in condiliile legii, sd il
repunl
pe debitor in drepturile sale, ln tot sau in parte, dtlryle
7az'
Executarea
pout" fi suspendatl
9i
de cdffe instan{a de recurs, in condiliile axt' 484
NCPC, insd, in toate aceste cazuri, incheierea de suspendare
se va motiva
5i
va fi pronunlati
condilionat de depunerea unei cauliuni stabilite de cihe instanta.
dotardrea.ludeeatoreasci
se va putea pune in executare silita gi in cazul in care
impotriva lor s-a declmat o cale extraoidinard
de atac, inlelegdnd
prin aceasta contestalia in
*o1."
gi revizuire4 chiar daci
qi recursul este o cale extraordinard de atac, insi acesta
beneficiazd de un regim aparte. in acest caz,'tnstantp care urmeazi s6 solutioneze calea de
atac, in anumite condifii,
poate dispune suspendmea executdrii silite.
ZT.Hot6rirea
pronunfati de cltre o instan{i striini (recunoa;tereSiexequatut)
Hotiirdrile
judecitoreqti sh[ine nu pot fi valorificate, in mod automat,
pe calea
executiirii silite, astfel cum nicio hotirdre
judec6toreascd intern[ nu poate fi executat5, in
principiu, inainte de a deveni titlu executoriu.
'
Sinsul noliunii de hotir6re striind este ardtat de Cod, care include in aceastii categorie
actele de
jruisOic.tie contencioasd sau necontencioasi
ale instanlelor
judec6toregti, cele
notariale sau ale oricfuor autoritiili competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.
Aceasta nu inseamn6 insi ci hot6rfile
pronunfate sau emise in statele membre ale
Uniunii Europene nu pot fi puse in executare silitn, dimpotrivd, acestea beneficiaz[ de un
regim aparte
iRegulamentul-w.
4412001\, determinat de aplicarea direct[ a regulamentelor
"#op"o., "*"
rJgl"*"nteiazi recunoagterea
qi executarea
lor
!e
altfel, pentru a intiri
,rgoiu upii"*ii ooi-"lor comunitare, in raport cu cele interne, noul Cod de procedurl civili
u11A .*pr"r c[ in materiile reglementate de acesta, normele obligatorii ale dreptului
comunitar se aplici in mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul pnr,tilor.
Din perspictiva normei europene, art. 32 din RCE nr. 44/2001 hotiir6rea strdin[ este
',o
hotir6re
pro""ntafa de o instanla dint-un stat membru, indiferent de denumirea acesteia'
cum ar fidecizie, sentinti, ordonant6 sau mandat de executare,
precum qi stabilirea de c6tre
un grefier a cheltuielilor dejudecatil"
Ca atare sunt avute in vedere at0t hottuArile instantelor
judecstoreEti qi arbitrale cflt
qi
actele notariale
qi actele altor autoriti[i dintr-un alt stat, punctul comun al acestora fiind
caracterul
jurisdicfional al acestor acte,legiuitorul
considerdnd c[ activitatea
jurisdiclionall
* r" r"uiir.ubprn aceste acte constituie o garanlie de materializare a drepturilor
qi
executiirii obligafrilor subiectelor de drept (Ungureanu, Jugasfu, Manual de drept
internalional
piivat, 2001,
p. 224).
procedtya
prin care se tncuviinteazd
executarea unei hotErdri sffiine
poarti denumirea
de exequatur
Noul Cod de proceduri civila reprezintii dreptul comun inmateria regimului
juridic
al
hotiirarilor snaine,
pentru cele pronunfate in slat6le membre ale unitnii Europene
s
(
t
S
a
t
t
a
t
c
r
r
Partea a'II-a. Despre executarea silitd 415
aplicdndu-se regulamentele europene, ln funclie de domeniul in care au fost pronunfate, iar
pentru
celelalte hotlrdri urmdnd s[ se aplice regulile convenlionale, dacd intre Romdnia pi
statul respectiv, in care a fost pronunfatii hotiirdrea, existil semnatii o convenfie
intemalionald, respectiv regulile noului Cod de procedur[ civili pentru cele pronun{ate in
state cu care Romdnia nu are nici cel pulin un acord bilateral semnat.
O caracteristicl importanti a regimului
juridic
rom6n este ci efectele hotirdrilor strline
sunt subordonate condiliilor regularitdfii intemalionale. Astfel, daci cerinfele stabilite de
Cod nu sunt lndeplinite, punerea in executare a hotiirdrii str[ine nu este posibild in
tara
noastr[. Condi{iile de regularitate este necesaf, a fi verificate intr-o anumit6 procedurS" ftr[ a
se pune in discufie o eventual[ reexaminare a acfiunii, care de a]tfel a fost solu]ionatii prin
rcea hotiirdre.
Regula se reg5segte Ia orice nivel atunci cdnd se pune problema recunoa$terii unei
btireri sffiine. Astfel, potrivit noului Cod de procedur6 civili instanfa rom6n[ nu poate
proceda la examinarea in fond a hotdririi str6ine qi nici la modificarea ei, dispoziliile fiind
aplicabile atdt recunoaqterii cdt gi executiirii silite a hotiirdrilor
judecdtoreqti
sffiine.
Noul Cod de proceduri civild reglementeazi condifii de recunoaqtere, ca procedurd
anteriomd executiirii silite, ln care instanfa romdnd trebuie sd efectueze anumite verificdri de
formi
Ei
procedurale, pentru a se putea proceda la exequatur.
Astfel, noul Cod de proceduri civili distinge in ceea ce privegte recunoagterea
hotiirdrilor sffiine intre recunoaqterea de plin drept in Rom6nia in cazul statului civil al
cet2ilenilor statului unde au fost pronunlate sau dac5, fiind pronunfate intr-un stat terf au fost
recunoscute mai inainte, in statul de cetilenie al fiecdrei p64i, respectiv recunoaqterea sub
rezerva tndeplinirii condiliilor de regularitate intemalionald prev5zute de lege.
Aceastii situalie privegte alte hotirdri decdt cele amintite mai sus, hotiriri care sunt
recunoscute in Romdni4 pentu a beneficia de puterea lucrului
judeca!
in situafia ?n care
sunt indeplinite cumulativ urmitoarele condilii:
a) hot2irdrea este definitiva" poftivit legii statului unde a fost pronunfati;
b) instanfa care a pronunlat-o a avut competenfa s6
judece procesul, potrivit legii
locului unde a fost pronun{atii;
c) exist[ reciprocitate, in ceea ce privegte efectele hotdrdrilor sffiine, ?ntre Rom0nia gi
statul instanlei care a pronunfat hotiirdrea;
d) hotirdrea nu este manifest contrard ordinii publice de drept internafional privat
romdn, analizali prin prisma intensitiilii leg[turii cavzei cu ordinea
juridici
romdni gi a
gravitnfii efectului astfel produs;
e) hot[rirea nu a fost pronunfat6 intr-o materie in care persoanele nu dispun liber de
drepturile lor a fost oblinuA cu scopul exclusiv de a sushage ca'sza incidentei legii
aplicabile conform dreptului internaflonal privat rom6n;
f) procesul nu a mai fost solufionat lntre aceleagi pirti printr-o hotiir6re, chiar
nedefinitivd, a instantelor rom6ne sau nu se afld in curs de
judecare
in fata acestora lL data
sesizirii instanlei str[ine
;
g) nu este inconciliabild cu o hottudre pronunlatii anterior ei in sffiinitate qi
susceptibild de a fi recunoscutS in Rom6nia;
h) instanfele romdne nu erau competente exclusiv pentrujudecareacatu,ei;
i) nu a fost incllcat dreptul la apdrare;
j)
hoterflrea nu mai poate face obiectul unei cdi de atac ?n stahrl in care a fost
pronunlat2i.
4t6
DREPT PROCESUAL CWIL
Dac6 una dinfe aceste condifii lipseqte, atunci hothr6rea sffiini iqi pierde eficacitatea
in Rominia astfel c6 ac,eastat o po"t" fi recunoscutS,
nu poate fi executatii ln Romflnia
9i
nici nu beneficiazAde
forfa
probantS, spre a confirma situa]iile de fapt pe care le constatfi'
-
Codul prevede o serie ie garanlii ir, *"u ce priveqte re1pgcJare-a regulilor statului unde
a fost pronunfati hotirarea
gi caracterul
echitabil al procesului derulat tn str[in[tate,
pe oare
i"rt""lu este lhemat6 s6 le verifice. Astfel, in primul rand in ceea ce
priveqte competenfa
f*t""i.f .truir" de a
judeca procesul, se cere ia aceasta s[ nu se fi tntemeiat exclusiv
pe
ii"iit
p6rdtului ori-a unor bunuri ale sale fEri leg[tur6 direct6 cu litigiul in statul de sediu
aI respectivei
jurisdicfii.
De asemenea,
c6nd hotirarea a fost pronunlat[ in lipsa
p54ii care a pierdut prooesul, la
cererea acestei
persoane, instanla ffebuie si verifice dace pA{ii ia catzA i-a fost inmdnati in
timp util at6t cita{ia p"ri, termenul de dezbateri in fond, cdt qi actul de sesizare a instanfei
qi c'a i s-a dat posibilitatea de a se apdra
qi de-a exercita calea de atac lmpotriva hotirdri1
Atare cercetiri sunt scutite in cazul hotfufirilor
pronuntate in statele membre ale
Uniunii Europene deoarece instanla care a pronunlat hotirfuea
respectiv[ va emite' conform
regulamentelor
europene, un certificat atestdnd respectarea
acestor dispozi,tii,
penfru a
a"im, situa{ia ornologului
din statul in care se cere recunoaqterea
Legeadi.tirg" dJuA modalitefl
procedurale in ceea ce priveqte procedura de urmat spre
a se obfine recunoa$terea
unei procedwi striine, distincfia
privind instanla competentS,
materiaf qi teritorial,
gi actul de proceduri prin care se- rezolv[ ceferea, astfel" caleo
principali
-
caz in czre cererea de recunoaqtere
se rezolvi pe
-cale
principali de cltre
tibunalul
in circumscriplia
cdruia i;i are domiciliul
sau sediul cel care a rcfi;zat
recunoagterea
hotiirdrii *t iin"; calea incidentald
-
cdnd cererca de recunoaqtere
poate fi
solulionata de c[tre instanfa t"ti-ta cu un alt proces
,aven{
un alJ-obiect, in cadrul ciruia se
ridica exceplia
puterii lucrului.ludeca!
intemeiati
pe hot6r6rea str[in5, astfel c[ de vreme oe
noul Cod
^de
procedu6 civila stabileqte
c[ cirerile accesorii
qi incidentale sunt de
competenla instanlei care
judec6 cererea
principat4 recunoa.$terea
va fi in competenp
instanlei sesizatii cu
judecata procesului principal'
Noul Cod O" procedt i civil[ pristabiiegte un
confinut penfu cererea de
sesizare at6t prin tinriterea
la aplicarea dispozifiitor
procedurale.privind intocmirea unei
cereri de chemare injuJecata cniqi
prin indicarea a"t"lor ce trebuie sd fie ataqate cererii
9i
anume: copia hotirdrii str6ine; dovada caracterului
definitiv al acesteiq copia dovezii de
inmdnare a citaliei
9i
a actului de sesizare, oomunicate
p[rfii cme a fost lips[ ?n instanF
sthind, sau orici alt act oficial care si ateste c[ citafia
gi actul de sesizare au fost cunoscute'
in timp util, de cdte partea impotriva cireia s-a pronunfat hotlr-Area; orice alt act de naturi
sa p*tere, i,
"o*pi"tur",
ca ilotArarea striin[ indeplineEte celelalte condi]ii
prevdzute de
lege. Toaie acteli enumerate
mai sus trebuie insofite de faduceri autorizate Si
supralegalizate,
cu excepfia cazului tn care partile sunt d3 acord cu depunerea de copii
certifrcate cu conformitate
(Ungureanrl Jugastru,
Manual de drept internalional
privat, op'
cit.. o. 230
-
asuDra caracterului contencios al cererii)'
-^"''i"
"""u ""
prir"it" exeoutarea
silit[ a hotiirflrilor strline
(exequatur) noul Cod
f
procedur[ civila prevede ci hotiirdrile straine, care nu sunt aduse de bun[voie de cdtre cci
obligafl a le executa
pot fi aduse in executare
pe teritoriul Rominiei,
pe baza incuviinsrii
date,lacererea
p"rro*"i interesate, de cite tibunalul
in circumscriplia cdruia urmeazd sI
se efectueze executarea.
Pa
sil
ca
pr(
ne
au
ex
ln(
de
de
nr.
jur
sta
co
cir
va
pa
Rr
co,
pr
rei
al
inl
pe
asi
Re
sta
pn
rel
r2
Partea a II-a. Despre executarea silitd 417
Pe l6ng[ condiliile de regularitate mai sus menfionate, pentru incuviinlarea executirii
silite a hotir6rilor striine legea prevede ci mai tebuie indepliniti gi condilia ca hotiir6rea la
care se,,referd solicitarea pirfii interesate si fie executorie, pohivit legii instanfei care a
pronunpt-o, caz in care este necesar sd se aibi in vedere dispozifiile care declard
neexecutorii in Romdnia hotiirdrile strdine prin care s-au luat misuri asigur[torii
Ei
cele care
au fost date in executare provizorie de citre instanfa sf[in6.
Atunci c6nd sunt indeplinite condifiile legale cerute in acest scop, instanfa de exequatur
va incuviinla executarea hotirdrii striine in
far6
printr-o hot[rdre, caxe poate ft atapati de
partea interesati in condifiile dreptului comun, cu apel.
Dupd ce hotEr6rea instanlei de exequatur a rdmas definitiv[ se emite un titlu
orecutoriu, in condiflile legii rom6ne, frcdndu-se mentiunea ?n titlu de hotirdrea de
hcuviin{are (Curtea de Apel Alba-Iuli4 decinacivill nr. 559,{ din 2l apilie 2005, cu note
de L Diamant, Luncean, IL Turianu, in Dreptul nr.112006,p.253-259).
Procedura propriu-zisi de executare se va face in conformitate cu legea romdnd qi este
de competenfa exclusivd a autoritiililor rom6ne.
Penfru statele membre ale Uniunii Europene se aplici Regulamentul Consiliului
w. 4412001 privind competenfa
jurisdicfionalS,
recunoagterea gi executarea hotir6rilor
judecdtoreqti
in cauzele cMle qi comerciale in statele membre ale Uniunii Europene.
Regulamentul menlionat a fost rezultatul unei indelungi negocieri in materie, intre
statele membre,
flnend
seama qi de Convenflile de la Bruxellesl gi Lugano2 privind
competenla
jurisdicfionalI qi recunoaqterea
gi executarea hotiirdrilor
judecdtoregti
in materie
civili gi
comerciald in statele membre ale Uniunii Europene.
Acest regulament urmdre$te ca recrmoa"gterea gi executarea hotirdrilor
judec[toregti
pronunpte in cauzele civile qi comerciale in statele membre ale Uniunii Europene si fie
ralizate in mod uniform tn statele membre.
in preambulul Regulamentului se arati cd printre obiectivele acestuia se inscrie qi acela
al asigurdrii liberei circulafii a hotdrdrilor in materie civild qi comercialS-
Dup[ ce in materia competentei de
jurisdiclie
se confirmi regula dreptului comun
intem, in sensul c[ este competentii instanfa din statul membru in care se afli domiciliul
persoanei ohematii in
judecati qi sunt arnlizate diverse reglementiri in domeniul
asigurarilor, a protecfiei consumatorilor
gi a contractelor individuale de muncE, in
Regulament se dispune gi in materia recunoaEterii qi executirii hotiirdrilor pronunfate in
statele membre.
Pentru recunoaqtere
gi incuviinlarea executiirii silite se impune aplicarea direct6 a
Regulamentglui Consiliului m. 4412001in drepfirl intern ($tefan, Introducere in dreptul
comunitar, 2006, p. 3 l2).
Astfel, pentru recunoagtere nu sunt necesare formalitfti suplimentare, hotiirflrea
pronunfatii intr-un stat membru fiind recunoscutii de plin drept ?n Rom6niq in condifiile
regulamentului (indta Curte de Casafie
qi Justilie, Seclia comerciald, decizia nr. 1540 din
12 aprilie 2011, tn RRDJ rr. 4l20ll, comentariu O' Sta&
pp' 72-80)'
t
Adoptata in temeiul art. 220 dn Tratatul CEE, in anul 1998, av&rd ca scop simplificarea formalitii{ilor
pentru procidurile de recunoagtere a hotflrdrilor pronuntate ln stafele membre, fbr6 hsA a fi ratificati de toate
statele membre.
2
Adoptat[ la 16 septemb,rie 1988 care se adresa statelor ln care sistemul de drept permitea plmerea pe
rceleaqi baze a recunoagterii gi executirii hotlririlorjudecitoregti shline.
418
DREPT PROCESUAL CIVL
Este posibil refuzul recunoagterii dac6: hot2irdrea incalci ordinea publicd de drept
romin; hotlrdrea a fost pronunfatii in lipsa p6rdhrlui, iar instantra constatl ci actul de
sesi.mre a instan{ei sau un alt act echivalent nu a fost lnmdnat ln timp util, astfel incit
pdrdtul sd aibi posibilitatea de a-qi pregflti apdrarc4 cu condilia ca pdrdtul si fi exercitat
ciile de atac irnpotriva hotirSrii, danL a avut posibilitatea s[ o fac6; hot6r6rea este
ireconciliabila cu o hotir6re pronunfati de o instanp romdnd infi-un litigiu intre aceleaqi
pdrfi; hotiirdrea este ireconciliabiln cu o hotiirdre pronunlatii anterior de o instanli dint-un
stat membru sau dintr-un stat terf, intre aceleaqi
pdrfr
li
avdnd acelaqi obiecL dao[ hotiirdrea
anterioari indeplineqte condifiile
pentru a fi rbcunoscutii in Romdniq dac[ nu s-au respectat
normele de competenti determinate conform art.72 din Regulament.
Este consacrat totoda6 gi principiul recunoagterii hotir0rilor sffiine independent de
caracterul definitiv al acesteia, insd exercitarea unei cii ordinare de atac determini
suspendarea procedurii de recunoaqtere.
Exequaturul presupune sesizarea instanlei de la domiciliul ori sediul pdrlii lmpoffiva
cdreia se solicit[ executarea sau in a c5rui circumscripfie urmeazi s6 se efectueze
executare4 frrd a mai fi necesari verificarea ipotezelor in care recunoaEterea poate fi
refuzatil-art.34 qi 35 din Regulament.
HotiirArea de lncuviinfare a executErii este adusi la cunoqtinla pirfii care a cerut
executare4 fbrd intirziere
$i
titlul executoriu este inmAnat plrfii impotriva cdteia se cere
executare4 insolit de hotfirfire, in cazul in care aceasta nu a fost deja lnmdnatS.
tn privinla formalitiifilor necesare procedurii de recunoaqtere qi exequatur, art. 53 gi
urmf,toarele din regulamentanthcd
partea caf,e cere recunoagterea sau solicitbincuviinprea
executlrii unei hotirAri trebuie si prezinte o copie a hotiirdrii care sd intruneascd condifiile
necesare in vederea stabilirii autenticita{ii acesteia iar pentru executare trebuie si prezinte'
de asemeneq
gi certificatul menfionat in art. 54 din regulament, emis de instanp care a
pronunfat hotir6rea
Numai la cererea instanlei solicitate documentele vor fi insolite de traduceri certificate
de o persoani autorizatdinacest sens in unul dintre statele membre.
Daci nu se depune certificatul menfionat la art. 54, instanla romdni sau autoritatea
competentii poate si fixeze un termen pentru prezentarcaacestui4 si accepte un documeil
echivalent ori, in cazul in care consider[ cd dispune de suficiente informafii, si dispenserc
partea de prezentarea acestui document.
Conform regulamenfului,
pentru documentele solicitate nu este necesard legaliana
sau o formalitate echivalentil
in ceea ce priveqte cheltuielile de procedur6 se aratil ci reclamantul care, in stafirl
membru de origine, a beneficiat ln infegime sau doar parlal de asistenfi
juridicd gratuiti,
de scutiri ori reduceri de tare gi alte cheltuieli de proceduri va benefici4 in cadrul
procedurii de exeqrmtur de cea mai favorabil[ form[ de asistenfi
juridic[ gi scutire de taxc
gi alte cheltuieli de procedurS-
Totodatii la tncuviinprea executiirii hot6rdrii petentul nu poate fi obligat s[ deput
cauliune ori weo alfii garanlie pentru aceastil cerere pe motiv c[ este cetitean strdin sau cl
nu igi are domiciliul ori sediul ftr statul solicitat gi cu atdt mai mult nu poate fi obligat sf
achite un impozit sau tani proporfionald cu valoarea litigiului in eauzL.
Agadar, incuviinfarea executarii este cerutii tn contintrare de Regulamentul nr. 44/20ii1,
inse fap de prevederile de drept comun, cuprinse in noul Cod de procedur[ civil4.conditiilc
sunt mai favorabile, degrevdnd partea de depunerea unor tnscrisuri gi l[sdnd la aprecieree
lnt
de
SO
Pc
Eu
ex
R
cr(
ne,
eli
OX,
Str
re(
nut
ilco
Gop
sta
cat
re2
pri
ex(
sp(
ten
hol
intr
vre
reg
arb
hot
dif(
nu
rrib
opr
con
Partea a II-a. Despre executarea silitd 419
instantei multe aspecte procedurale, cum sunt cele relative la depunerea traducerilor sau la
depnnerea certificatului emis de instanta caxe a pronunlat hotirdrea a cirei executare se
solicitd pe teritoriul Romfiniei.
tn ceea ce privegte titlurile executorii europene, penku care potrivit dreptului Unimii
Europene nu se cere recunoagterea prealabil[ in statul membru in care se va face
executarea, acestea sunt executorii frxA nicio al6 formalitate prealabild. Este astfel cazul
Regulamentului CE nr. 805/2004 privind crearea unui tiflu executoriu european penfu
crean ele necontestate' (L"S, Stoica, Titlut executoriu europectn pentru creanlele
necontestate, in RRDP w. 212008, pp. 201-208). Astfel, art. 5 din regulament, intitulat
eliminarea procedurii de exequatur prevede c6
,,o
hotir"are cate a fost certificatii ca titlu
executoriu european in Statul Membru de origine este recunoscutii gi executatd in celelalte
State Membre, frrL a fi necesar6 incuviintarea execut?irii gi fhri a fi posibild contestarea
recunoaqterii sale."
28. Hotiirf,rea arbitralil
fubitrajul este o
jurisdicfie
distincti de instantele
judecitoregti,
altemativi acestor4
stabilitii pe baze convenlionale, tn scopul solutionirii litigiilor, prin persoane particulare,
care sunt insfucinate de cdtre parfile litigante si constituie un tribunal arbifal, penffu a
rezolva diferendul dintre aceste1 ce pqarth asupra unor drepturi de care partile pot dispune,
printr-o hotiir6re definitivd qi obligatorie. Scopul incheierii convenflei arbihale este de a
o<clude competenla instantelorjudecltoregti in rezolvarea litigiului respectiv.
Av6nd in vedere caracterul contractual al acestei
judecdfi,
legea instituie un regim
special de desfiinlare a acestei hot6r6ri numai pe calea acliunii in anulare gi pentru motive
temeinice, prevdzute in mod expres qi limitativ de Cod.
Codul de proceduri civili stabileqte dispozilii importante cu privire la efectele
hotir"arilor arbifale, ar[tind c[ acestea constituie titluri executorii gi se executi silit
inlocmai ca gi hotiir6rile
judecdtoregti,
chiar daci sunt atasate cu acliunea in anulme, atdta
yreme
cflt instanfa nu a dispus suspendarea.
Codul de procedur6 civild prevede qi pentru litigiile arbitrale intemalionale, o serie de
reguli, dupd ce in prealabil definegte hotdrflrea arbitrald sfidind ca orice sentinfi arbitrali de
arbifaj intem sau intemafional pronunlati inf-un stat stdin gi care nu este considerati
hotiir6re nalionali in Romdnia.
Aceasta poate fi recunoscuti qi executat[ in Romdnia dacd qi pofivit legii rom6ne,
diferendul form6nd obiectul acesteia poate fi solulionat pe cale arbifaH gi dac[ hotlr6rea
nu confine dispozilii contrare ordinii publice de drept intemational privat romdn.
Cererea de recunoaqtere gi executare a hotirArii arbitale shline se formuleaz6 ciile
uibunalul in circumscriplia cdruia se afl6 domiciliul sau, dupi caz, sediul celui cdruia i se
opune respectiva hotdr6re arbihald iar in caz de imposibilitate de stabilire a acestui tribunal,
competen{a apadine Tribunalului Bucuregti.
Cererea se solufioneazi prin hotirAre dati cu citarea pdr[ilor gi care poate fi atasatl
numai cu apel. Cibrea nu este obligatorie dace din hotirire ren;Jti c6 pdrAtul a fost de
rcord cu admiterea acgiunii.
Cererea hebuie insofilii de hotiir6rea arbitral[ qi convenfia de arbitraj, tn original sau in
copie, care sunt supuse supralegalizirii iar dacd, documentele nu sunt redactate in limba
t
Publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 142 din 30 aprilie 2004, pp. 15-39.
420
DREPT PROCESUAL CTYIL
romena, solicitantul trebuie si prezinte
9i
haducerea acestora tn limba romdna certificatii de
conformitate
Tribunalul
poate s[ refiizerecunoaqterea
sau executarea hottiririi arbihale striine daci
partea cont.a
"ar"iu
hotatfu"a este invocati
probeazl c[:
pdrlile nu aveau capacitatea de a
incheia convenfia arbitral6 conform tegii apiicabile fiecdreia, stabilitii potivit legii statului
unde hotiir6rea a fost pronunfatfi conventia arbitali nu era valabild potivit legii clreia
,ryif"
au supus-o rurr, ir lipsd de stabilire a acesteia, conform legii statului in care hotrrdrea
arbillala a fost pronunfat{
pxtea contra cSreia hotiirarea este invocath n'a fost cuvenit
informatji cu privire la desemnarea
arbitrilor sau cu privire la procedura arbitrald ori a fost
in imposibiliiate de a-$i valorifica
propria apdrme-
in procesul arbitral; constituirea
tribunalului arbital sau procedura arbitraltrn-a
fost conformd convenfiei
pdrlilor ori, in lipsa
unui acord al acestorq legii locului unde a avut loc arbitrajul; hotirdrea
privegte un difelenj
neprevazut in convenfia-arbitrall
sau in afara limitelor fxate de aceasta ori cuprinde
dispozilii care excedeazd termenilor convenfiei arbitrale;
hotiirtrea arbitrali n-a devenit incl
obligatorie
penfiu pdrfi sau a fost anulatl ori suspendat[ de o autoritate competentii
din
statul in care sau dupl legea ctrruia a fost pronunfatii
practic
in aceastii
procedurd instanp intern6 vaface verificdri similare celor prevdzute
de Cod pentru acliunea in anulare care se exercitd confra hotiir6rii arbifrale inteme, insi
daca
gdseqte lntemeiate asemenea motive nu va putea decit s[ resping[ cererea de
recunoaStere sa.|- exequatur iar nu s6 anulez,e hotiir&ea arbitralS.
Dac[ cererea este admisd, hotiirdrea se va pune in executare ca qi o hotiirfire internS'
prin aplicarea normelor Codului de procedur6 civil6'
29. inscrisurile autentice
qi inscrisurile autentificate
de notarul public
lo
"ut"go*u
altor titluri executorii decit hotiiririle
judecdtore$i, noul Cod de proceduri
civill incluie
qi inscrisurile autentice, adici acele inscrisuri ?ntocmite sau, dupd caz,p/intits
gi agtentificate de o autoritate
publicd' de notarul
public sau de c6ffe o alti persoanfi
investiti de stat cu autoritate
p,rUti"u, in forma
qi condiliile stabilite de lege, prin stabilirea
identitiifii
p6r,tilor, luarea consimldmdntului
acestora cu privire la con[inut, semftrea
acestora in fa,ta acelei autoritiif,, atestarea datei inscrisului'
Datoritii faptului cA acejtea au fost intocmite cu respectarea unor garanlii legale, in
ceea ce privegte exprimarea consimlimfintului
pirfilor, legiuitorul le confer[
putere
executorie, astfel ca ori de cdte ori in cuprinsul acestora se va menfiona o obligalie, care
intrunege terinlele de a fi cert5, lichida gi exigibita, se va putea proceda direct la executarea
silitS, fErd a mai fi necesari
judecata.
--
l;;;t"goria actelor aritentice, cel mai important loc 1l ocup[ actele autentificate
de
notarul
prbli", caxe are ca principali atribufie
indeplinirea
procedurii de autentificare
a
actelor.
Astfel, prin Legea nr. 3611995 a notarilor
publici qi a activitS{ii notarialel, activitala
notariald a fost organizati
pe principii noi destinate a constata raporturile
juridice civile
nelitigioase ale persoanetor
'gzic"
qi juridice precum gi exercrliul
gi ocrotirea intereselor 1or,
fiind;tfel imptinite o activitate
procedurali necontencioasI
de clhe notarii
publici.
in acest scop, notarul
public a fost ?nvestit sd indeplineascd un serviciu de interes
public, avdnd statutul *"i n r"1ii autonome
(art. 3 din Legea nr. 3611995). Printe
1
publicata
in M. Of. nr. 92 din 16 mai 1995, completatl
prin Legeaff. 26712003.
Pr
ut
id
SC
at
de
pi
vc
de
AU
N
CC
la
AC
di
dt
e)
n(
dt
te
g(
c(
lir
cr
S
bi
(i,
ci
bi
t'r(
ci
Partea a II-a. Despre executarea silitd
421
afibufiile enumerate de citre legiuitor se afl6 gi aceea de a autentifica inscrisurile redactate
de el, de parte personal sau de cdfre avocatprin care se constati raporturilejuridice dintre
pe4i.
in procedura autentificirii inscrisurilor hebuie avute in vedere qi dispozitiile art. 269 gi
umr. NCPC care prevdd cd inscrisul autentic este acela care s-a ftcut, prin stabilirea
ktentitiilii pdrfilor, cu exprimarea consimldm6ntului acestora cu privire la continut gi
sernnitura acestora in fafa notarului public.
incheierea actglui se face in formd autentic5, fie pentru ci aceasta este cerinp legii, ad
validitatem, fie pentru c6 aga doresc parlile. Aceastii a doua situafie este frecvent intahitA
datoritii avantajelor
pe care le oferi uflnarea acestei proceduri de autentificare. Astfel, actul
autentificat de notarul public: se bucuri de prezumlia de validitate,
proba conhar[ fiind
adminisfatii de cel care il contestii; el face credinli despre data sa pdn[ la ?nscrierea in fals;
constatiirile personale ale notarului public frcute in limita atribuliilor sale fac dovadd pdn[
h inscrierea in fals.
Tocmai de aceea noul Cod de proceduri civili recunoaqte caracterul de titlu executoriu
rtului autentificat de notarul public care constatii o creanfi certa lichidii qi exigibild (la
data exigibilitSlii creanlei certe gi lichide iar nu la data autentificirii
-
Tribunalul Arge$,
decizia civila nr. 3783 din 13 decembrie 2011, in RRES nr. 412011, pp. 118-120).
Dac6 creditorul nu mai de,tine originalul tnscrisului autentificat de notar, tiflul
executoriu il poate constitui duplicatul sau copia legaLizatd de pe exemplarul din mhiva
notarului public.
Agadar, daci actul autentificat de c6tre notar cuprinde o creanld certb gi lichida aceasta
devine titlu executoriu la data scadenfei creanfei constate in el. Pentru a se lntruni ipoteza
textului, nu este necesar ca obiectul creanfei sd fie o sumd de bani sau un bun determinat
generic, degi in practica
judiciard
exist6
gi solulii in acest sens. Caracterul lichid al creanlei
erte nu febuie interpretat restrictiv in sensul celor ardtate de dreptul comurL admilAnd
lichiditatea ca fiind legati numai de un bun generic determinat. Caracterul determinat al
crean{ei este evident in cazul bunurilor individual determinate a ciror predare sau remitere
se soliciti, ori asupra cdrora
poartii creanfa certiin general (Nt 662 NCPC).
30. Titlurile de credit
-
cambia, biletul la ordin
9i
CEC-ut
potrivit
NCpC
qi art. 6l alin. (1) qi alin. (2) din Legea nr. 5811934 asupra cambiei
qi
biletului la ordin (titluri de valoare),respectiv
art. 53 din Legea nr. 5911934 asupra Cec-ului
(instrument
de platd),cambia, biletul la ordin
9i
Cec-ul sunt titluri executorii.
Afi. 61 din Legea nr. 58/1934
prevede cI aceste titluri au valoare de titluri executoriil.
Dacd debitorul nu-Ei executi obligafia de platS de bunbvoie,
posesorul legitim al
cambiei, biletului la ordin sau al Cec-ului are posibilitatea de a-gi valorifica drepturile
pe
baza titlului fie pe calea ac{iunii cambiale, fie qe calea executiirii nemijlocite, datorita
caracterului executoriu dat de c[tre cele doui legi. in acest scop trebuie ?ntocmite protestele
cambiale, care, indiferent de valoarea t potrivit art' 7 din Legea nr' 188/2000, intrfl in
t
Cele doul legi au fost modificate prin O.G. m. 1lllg93 publicatl in M. Of. nr' 201/1993, aprobatd
prin
Legea nr. 83/l 994 publicaE ln M. Of . r. 2921 199 4.
422
DREPT PROCESUAL CIVIL
sfera de activitate a executorilorjudecitoreEti,
astfel ci aceqtia sunt obligali si intocmeascd,
potrivit legii, protestele de neplatii a cambiilor, biletelor la ordin gi a cec-urilor'
Posesorul titlului poate face o somafie de platd, in cazul urmdririi mobiliare sau
imobiliare. in aceastii situalie, debitorul
poate infioduce la
judecltoria
competentS, o
opozilie la executare, in termen de cinci nle de la data primirii soma,tiei, putind sd invoce
nevaliditatea titlului, cauze subiective sau obiective de nulitate (opozifie cambiald).
Este cert ci pentru a vorbi de cambie, bilet la ordin sau cec ca titlu executoriu'tebuie
sd se aprecieze asupracerinlelor de fond qi form[ pentru valabilitatea titlului executoriu, cu
atdt mai mult cu cdt acestea sunt titluri absolut formale
gi abstracte. Dac[ titlul nu respecti
dispoziliile legale, fiind lipsit de anumite elemente sau fiind intocmit in contra acestor
dispozifli, in sensul cd emiterea lui nu era permisi de leger, titlul nu poate fi pus in
executare
linatta
Curte de Casafie qi Justitie, Sectia comeroial5, decizia nr. 4085 dn 12
decembrie 2006)2.
Penfu conseryaxea caractedui de titlu executoriu al acestor titluri este necesar[ qi
respectarea tuturor dispoziliilor care relevi pe de o parte dresarea sau intocmirea lor
conform legii, iar pe de altii parte, respectarea cerinlelor legale legate de procedurile dupd
care urmeaz[ s[ se fac6 plata sumei ptevdzath in titlu. Astfel, pe de o parte, pentru
prezantareala plald va fi nevoie s[ fie respectat termenul de dou6 zile lucrltoare, tn cazul
cambiei gi biletului la ordin, qi cincisprezece, respectiv treizeci sau gaptezeci de zile in cazul
cec-ului3, prez-entueatardivd determindnd
pierderea acestei calitiili a titlului de a putea fi
pus in executare direct impofiva unuia dintre debitorii cambiali
-
lato sensu (art' 106 din
L"g"u nr. 58/1934 aratd cd in cazul biletului la ordin, se trimite la prevederile relative la
cambie).
Agadar, nu se poate susline cL dacd
prez-entarca la platil a titlului se face peste
termenele prescrise de lege, titlul iqi pdstreaz6 calitateade titlu executoriu, deoarece pe de o
parte dispoziliile legale relative la aceste termene gi-ar pierde importan!4 r6manend simple
norne de recomandare, ceea ce afage concluzia inutititiilii reglementiirii lor, iar pe de altii
parte, depdqirea termenului poate atrage reft;z de plati din parteatrasului (Cbrpenaru, Drept
I
Art. 2 pct. 4 qi art. 28 din Regulamentul BNR nr. 112012 prJvitrd organizarea
9i
fi:ncfionarea l"
lgf
Na{ionali a Romeniei a Centralei Incidentelor de P16[i
@ublicat
ln M. Of. m. 49 din 20 ianuarie 2012)
interzice emiterea de cecuri pe o perioadtr de un an, oa unft[e a unui incident de platd major produs cu cec.
,
'
,,Pohirrit
dispoziliilor art. 63 din Legea nr. 5811934 (care se aplici qi biletului la ordin), neplata la
scadenp a sumei privizutii in tiflu deschide posesorului acestuia drephrl la acfiunile directe sau la executarea
nemirjlocit6 a titlului. Aceste dispozitii instituie un drept de opliung in favoarea oreditorului,
pe carc
reclainanta l-a manifestat c6nd a investit titlul executoriu (biletul la ordin) qi l-a pus in executare, neav6nd
posibilitatea de a mai reveni asupra opliunii inifiale. ln atare situalie, instanple al constatat ci nu se mai
justificd
un interes legitim ln ptomovarea unei ac{iuni directe.'
"
'
Art.4l din *gea *. Stltg:+ asupra cambiei
qi biletului la ordin aratL ca posesorul unei caqrbii
plAtibill la o zi fixa sau-la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere tebuie si o prezntb
\
Ola\
^fi"
io ,i* h
"ur"
ea este pl6tibili, fie tn una din cele doui zile lucritoare ce urmeazi. La acela5i text timite
9i
art. 106 din Legea m. 58/1934 in materia biletului la ordin'
Art. 30 din lrgea w. 5911934 aratl cd ceo-ul emis gi phtibil in Rom&ria trebuie, sub sancfiunea
pierderii drephrlui dJregres, lmpotriva granfilor qi garanlilor, sA fie prezentat la phtn h termen de 15 z,tle
^Cec-ul
emis in6-o
Fra
sfaina
giplitibil fn Rom6nia trebuie si fie prezentat tn temren de 30 de zile, iar dactr
este emis in afare de Europa in tennen de 70 nle. Tennenele aici arltate se socotsc din ziua aritatil tn cec ca
datl a emiterii.
Partea a II-a. Despre executarea silitd
423
comercial romdn, 20A5, p.508 gi urm.), pe motiv ci dup[ momentul prevdant
in titlu sau
determinat ca dathde prezentare laplatia lipsegte disponibilul, aceastil lipsl fiind de aceastii
dati justificatd.
31. Contractul de credit bancar gi accesoriile sale
fut. 120 din O.U.G. nr. 99 din 2006 privirrd instituliile de credit gi adecvarea
capitalului, arutd cd srmt titluri executorii conkactele de credit bancar, precum gi garantiile
reale';i personale, constituite in scopul garantdrii creditului bancar (Curtea
Supreml de
Justifie, Secfia comercial\ decizia civild m. 4520 din 23 octombrie 2001, in Curierul
Judrcrrrr m. 7 /2002, p. 7 2).
Dispozilia normativd nu prevede nicio altii cerinfi suplimentarS, declar6nd inscrisul ca
fiind titlu executoriu, astfel cd nu mai este necesard nicio altl formalitate.
in
jurisprudenp
instanfei supreme s-a decis ci inclusiv pentru contractele de credit
incheiate anterior Legii bancare nr. 58/1998, caracterul de titlu executoriu trebuia
recunoscut,
deoarece nevoia de a solufiona cu celeritate raporturile specifice circuitglui
bancar gi ideea de a proteja creditul, au determinat facilitarea executiirii silite, scutind
creditorul de parcurgerea fazei
judecdfii pentru dobdndirea unui titlu executoriu (inalta
Curte de Casalie gi Justilie, Deoaia nr. XIIV2006, pronunfati in recurs in interesul legii,
publicatii
in Monitorul Oficial w.677 din 7 august 2006)1.
Este cert cd gi contachrl de credit trebuie intocmit in conformitate cu dispoziliile
legale, afectarea unui text de lege imperativ atragand pierderea calitifii de titlu executoriu a
contrzrctului de credit.
32. Contractul de leasing
Contractul de leasing, precum
Si
garanliile reale qi personale, constituite in scopul
garantdrii
obligatiilor asumate prin confactul de leasing, constituie titluri executorii,
potrivit
art. 8 din O.G. nr. 51119972.
Pfin leasing se infelege contractul prin care o parte, denumitii locator/finanfator,
transmite pentru o perioadi determinati dreptul de folosinp asupra unui bun al cdrui
proprietar
este celeilalte pdrfi, denumitilutilizator, la solicitarea acesteia, contra unei pl61i
periodice,
denumiti rathde leasing, iar la sftrgitul perioadei de leasing locatoruUfinanptorul
se obligi sd respecte dreptul de opfiune al utilizatorului de a cumpdra bunul, de a prelungi
contactul de leasing ori de a lnceta raporturile contactuale. Utilizatorul poate opta pentru
cumpdrarea bunului inainte de sfZirgitul perioadei de leasing, dacd pdrfile
convin astfel gi
daci utilizatorul achitii toate obligafiile asumate prin contract. Operafiunile de leasing pot
avea ca obiect bunwi imobile, precum gi bunuri mobile de folosinli ?ndelungati, aflate in
circuitul cMl, cu exceplia inregist5rilor pe bandi audio gi video, a pieselor de teatru,
manuscriselor, brevetelor
Ei
a drepturilor de autor.
I
,,in
aplicarea dispozi{iilor Nt 79 al:rr. (2) din Legea nr. 58/1998 privind
activitatea banoarl,
tcpublicatS" stabilesc: Contractele de credit bancar incheiate anterior intr5rii in vtgoare a prevederilor legii
menfionate au caracter de titlu executoriu."
2
Republicattr tn M. Of. nr. 9 din data de 12 ianuarie 2000, modificatil ulterior.
424
DREPT PROCESUAL
CTVIL
Anterior modificdrii o.G. nr. SltlggT
prin Legea nt.28712006
art' 8 menfiona c[ este
titlu executoriu, dac[ utilizatorul
nu predl bunul la sfhrqitul
perioadei de leasing
9i
el nu a
formulat opliunea cumpardrii
bunului sau a prelungirii oontracJului
ori in cazlil tenlierjli
contactului
din vina exclusiva a utilizatorului.
cmacterul
de titlu executoriu se menlinea
ins6 numai
pentru predarea sau remiterea mate,jrall
a bunului, legiuitorul dorind astfel s6
ofere locatorului/finanfatorului
posibilitatea de a-qi realizamai
simplu dreptul de proprietate
asupra bunului
predat in folosinta, av6nd in vedere riscurile
pe care le implicl pentru acesta
tncheierea conhactului
de leasing.
Dupi modificarea
ordonanfei,
in prezent se poate aprecia cd acest confact este titlu
executoriu
pnfiu toate obligaiiile
prev6zute in confact,
inclusiv
pentru plata sumelor
datorate conform clauzelor iontractuale,
in caz de contestare a acestui aspect' in faza
executiirii silite, oricare
parte avdnd
posibilitatea si solicite
pe calea contestaliei
la
executare desfiinlarea titlului executoriu
33. Actele din materia creanfelor
bugetare
conform codului de procedura fiscala
-
o.G. r.9212003
republicati
-
executarea
,1ia
"t "."U"r",
fircale se efectueaz6
in temeiul unui titlu executoriu emis
potrivit
prevederilor iodului de c[ile organul de executare competent
in a clrui raz6 teritorial6
i'i
are domiciliul
fiscal debitorul sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie
titlu
executoriu.
Titlul de creanta devine titlu executoriu
prin expirarea termenului de plat6 prevdrut de
alt mod prevdzutde lege.
La bazatitlului
executoriu
in materie fiscald stb actul administrativ
fiscal,
definit in
temeiul art. 4l din O.G. w.9212003
ca actul emis de organul fiscal competent
P
"p]iry
legislafiei
privind stabilirea,
modificarea sau stingerea drepturilor
9i
obligatiilor fiscale"
Actul administrativ
fiscal produce efecte din momentul
in care este comunicat
contribuabilului
sau la o dati ulterioari
menfionat[
tn actul administativ
comunioal,
potivit legii.
tn .uIU in care actul administrativ
fiscal nu cuprinde
menfiunile esen{iale ar6tate de
lege, se poate constata nulitatea sa din oficiu sau aceasta
poate fi invocatii de citre
partea
interesatii. Astfel, conforrr art. 46 din cod lipsa unuia dintre elementele actului
adminishativ
fiscal, referitoare
la numele,
prenumele
gi calitatea
persoanei imputernicite
a
I
Con{inutul actului adminishativ
fiscal este ardtatin art. 43 din o.G. tU.9212003
motivorea actului administrativ fiscal
"'
intitulat,,Confinutul
gi
ffi
d";;i;,ffi;;;;;:;;;'ii'.J'"'.-it"
numai. in
{"d.Yhl I') 1it"ryi9f;:19'1,:g
,*'il;i#":il#;;;;#;;;s;dri
fiscal emilent; b) datala care a fost
?"",!i9"1it]nt#
ffi
ffi :iffi ;'.lHfi1f
il*'l;ffi ;'rru*ul'r-i:1",if1:T1'3*la,:':-f
":::*Xot
f#:U.ulH#d;ffi
"d*t"r'dtu
n'9a!;3) r.notrv.e1...u:
illt,o-.1T:llj:^S.rj,":l:Y:,j.T
#ffi ffi
;#"*;il ffi;;fi;
o.e*'l'i' nJ"a,
potrivit t:qiii h)
$'-pil,"
:iqii'Tl' T:t"f**
li?"iit'ui,ii";;;"#;'d-i"""""Ja"
.*ng:i".i X"f:S"',1,:l-c3LT::, Y-:::-':^111:ff
l"til#rrl[ii,iJ"i#ri'ii,ria",i[.i*-*"nm,itloroi
(:l
*.,Y^{i,-,:Tu] ,1'":1 "_T1--.-":*S:
ffi (ti priri i"t..-.aiir
-iJio*"r*
informatice este valabil
qi ln cazul in care nu poadii semniture
;;;;6;
d;;.it"
;;;;;;
nscal, porivit legii,
ei etampila
organului emitent, daca tndeplineqt
cerinlete legale aplicabile in materie.
la data la care creanta fiscal[ este scadentii
lege sau stabilit de organul competent ori in
Pc
CC
fis
de
fir
ra
CC
in
or
ad
ca
cr
de
aI
Ld
pr
dt
pr
pl
c(
ru
dr
d(
ir
p
di
dr
al
nl
d
d
u
br
ir
Partea a II-a. Despre executarea silitd 425
organului fiscal, numele
!i
prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului
administrativ sau a semndturii persoanei imputernicite a organului fiscal.
Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuliilor gi a altor sume datorate bugetului general
consolidat se face in conformitate cu prevederile art. 85 din Cod astfel: prin declarafie
fiscalir qi prin decizie emis6 de organul fiscal2.
Unul din actele adminishative fiscale esenliale este decizia de impunere, care se emite
de organul fiscal competent ori de cdte ori se modifici bazade impunere.
Conlinutul acesteia este prev5zut expres ln lege, care aratd gi actele administrative
fucale care sunt asimilate deciziilor de impunere. Sunt asemenea: deciziile privind
rambursdri de tax[ pe valoarea ad6trgatd gi deciziile privind restituiri de impozite, ta:re,
conhibulii qi alte venituri ale bugetului general consolidat; deciziile referitoare labaz.ele de
impunere; deciziile referitoare la obligafiile de platii accesorii.
Conform legii, actul adminishativ fiscal, prin care se stabilesc sume ce trebuie achitate
c6tre buget reprezintil act de creanfd care la r6ndul siu devine titlu executoriu la data la care
creanta fiscali este scadentd prin expirarea termenului de plat6 prevdzut de lege sau stabilit
& organul competent ori in alt mod prevdzut de lege.
Aceste titluri vor putea fi puse in executare prin organele proprii de executare ale
antoritiililor administrative fiscale, dupi procedura prevdztfihde Codul de procedurE fiscald,
c:re se va completa cu dispoziliile Codului de proceduri civil[.
34. Actele din materia contravenfionali
in baza dispoziliilor art. 37 din O.G. nr. 212001 procesul-verbal neatacal tn termenul
previzut de lege, precum gi hot5rdrea
judecdtoreasci
definitivd prin care s-a solufionat
pl6ngerea, constituie titlu executorir.r, frr[ weo altiformalitate.
in consecin!5, pentru punerea in executare aamenzli, dar pi a despagubirilor stabilite in
procesul-verbal de contravenlie, in condiliile art.37 din O.G. nr.212001, nu mai este nevoie
de nicio formalitate.
Prin procesul-verbal se pot stabili insl doud categorii de crean]e: amenda
contravenlionald qi despigubirea c[tre partea viltimati- Astfel, potrivit art. 23 din O.G.
w.212001 in cazril in care prin siv6rgirea contravenfiei s-a cauzat o pagubi gi existi tarife
de evaluare a acestei4 persoana imputerniciti sd aplice sancflunea stabilegte gi
despdgubirea cu acordul expres al persoanei v[tdmate, fAcand menfiunea corespunzitoare
in procesul-verbal.
Deosebirea infe cele dou6 creanle, a statului sau a unit{ii administrativ-teritoriale,
pentru
amenda contraventionalS, respectiv pentru despdgubire, se face dupi proceduri
distincte. tn primul caz, se vor aplica dispozifiile Codului de proceduri fiscald, iar in al
doilea caz se vor aplica regulile dreptului comun.
$i
sub aspectul termenului de prescriplie
I
Conform art. 86 alh. (a), (5) qi (6) din O.G. t. 9212003 declaralia fiscali intocmite potrivit art. 82
.lin. (2) este asimilatii cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificlri ulterioate. ln situatia ln care legea
nu prevede obligafia de calculare a impozitului, declarafia fiscali este asimilati unei decizii referitoare la baza
& impunere. Decizia de impunere gi decizia referitoare la obligafiile de plat6 accesorii constituie gi fngiint&i
& plat5, de la data comunicdrii acestora
2
Conform art. 87 din Cod decizia de impunere tebuie sE cuprindf, condi{iile previante la art. 43 qi pe
liingi elementele prev[zute la art. 43 alh. (2), qi categoria de impoziq tax6, conhibu{ie sau alti sumd datorati
bugefului general consolidat" baza de impunere, precum qi cuanfumul acestora, pentru fiecare perioadf,
impozabilf,.
426 DREPTPROCESUAL CIVI
infe cele doud categorii de creanle existii diferenle, executarea amenzii prescriindrr-se in
termen de cinci ani qi aplicarea sa in qase luni, iar executarea despdgubirii prescriindu-se in
termene de trei ani, pentru aplicarea sa, dac[ nu exist]i tarit fiind incidente dispozitiile de
drept comun, acliunea put6nd fi intentatl in termenul general de prescriptie
35. Actul administrativ emis in procedura Legii nr. 10/2001
Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic
al unor imobile preluate in mod abuziv tn
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 prevede in afi. 25 alin. (a) cd decizia sau, dupd
caz- dispon\ia de aprobare a restituirii in naturi a imobilului face dovada proprietnlii
persoanei indreptifite asupra acestui4 are forfa probantii a unui inscris autentic gi constituie
tiflu executoriu penfu punerea in posesie, dupd indeplinirea formalitiifilor de publicitate
imobilim[ (Chelaru, Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic
al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
-
comentatd
Si
adnotatd, 2001,
pp. l8l qi 182).
ASadar, predarea bunului imobil se vaface direct, in temeiul deciziei sau dispoziliei de
aprobare a restituirii tn naturd, dupd implinirea
formalitdlilor
de publicitate imobiliard,
.frrd
a mai
fi
necesard intervenlia instanlei de
judecatd
tn oblinerea unui titlu executoriu.
36. Planul conform Legii nr. 85/2006
Sentinfa de confirmare a planului intocrnit in condiliile Legii nr. 85 din 20061
-
privind
procedura insolvenfei, potrivit ar:t. 102 alin. (1) din lege, va fi recunoscuti, in cazul
executilrii silite, ca o hotirdre definitivdlmpotriva debitorului.
Astfel, o datorie inscrisf, in planul confirmat poate f,r urmSritil silit, intocmai ca gi c6nd
ar fi prev6zut6 printr-o hotdrdre
judecitoreasci
definitivd.
37. Contractul de locafiune
Art. 1798 NCC aratd cd pentru plata chiriei, sunt titluri executorii contractele de
locaflune incheiate prin inscris sub semnitur[ privata, inregistrate la organele fiscale,
precum qi cele incheiate in forma autenticd,
Totodati art. 1809 C. civ. prevede c[ pentru restituirea bunului dat in locafiune,
contactul oonstatat prin inscris autentic sau prin tnscris sub semndfuri privata, lnregistrat la
organul fiscal competenl este titlu executoriu la expirarea termenului previzut tn conhact
(Oprina, 2012, Aplicarea tn timp a noului Cod civil...,pp.7a qi75).
Dac[ p[rfile nu au stabilit un termen pentuu locafiune, parfile iqi pot transmite preaviz
de inoetare a acestuia, dup6 expirarea termenului contractul dobflndind calitatea de tiflu
executoriu pentru restituirea bunului (axt. 1816 C. civ.).
38. Contractut de arendare incheiat cu respectarea formelor prevEzute de lege este
declarat de art. 1845 C. civ. tiflu executoriu pentru executarea obligafiei de platii a arendei.
39. Contractul de imprumut
De asemene4 contractul de comodat incheiat in formi autentici sau prin inscris sub
semndturi privatE cu dat[ certi, la expirarea contractului, constituie titlu executoriu pentu
restituirea bunului. De asemeneq dacdl conhactul de comodat nu prevede intrebuintarea
Po,
pet
ex(
nel
ex(
obl
rez
exe
exe
mo
Cfet
tith
ada
mai
con
con
na$
nun
sinz
con
ace,
ofel
prir
disp
ina
judr
CI(e(
ttog
date
moc
t
Publicatd in M. Of. nr. 659 din data de 21 apritie 20A6.
Partea a II-a. Despre executarea sihta 427
penfu
care s-a imprumutat bunul ori acearita are caracter permanent legea ll declari titlu
executoriu (art.2l57 C. civ.).
$i
imprumutul de consumafie este titlu executoriu, in virtutea art. 2165 NCC, legea
neftc6nd menfiune expresd asupra obligatiilor care pot fi aduse la indeplinire prin
executarea silit5, astfel cd pe fondul ticerii legii, dar
}inend
seama de natura confiactului,
obligalia de restituire a sumei de bani sau a cantitilii de bunuri fungibile gi consumptibile,
rezultatd din contact se va putea aduce la indeplinire pe aceasti cale.
40. Ipoteca
Potrivit afi.2431C. civ., actul constatdnd contractul de ipotecS, legal incheiat, este titlu
txecutoriu, indiferent ci este vorba despre ipoteca mobiliard sau despre cea imobiliar5,
executarea acestuia comport6nd qi reguli particulare, potrivit noului Cod civil.
Niciunul dintre contractele de mai sus, cu exceplia contactului de garanlie real[
mobiliari (art. 17 din Titlul VI at Legii w.9911999) qi a garanliilor insolind un contract de
crEdit (axt. 120 din O.U.G. w.9912O06), nu era anterior inhtuii in vigoare a noului Cod civil
titlu executoriu, pentru creanfele lacarc se refer[textele.
Realitilile ulterioare adoptiirii Codului civil de la 1864 au dovedit insd necesitatea
adaptilrii contractelor speciale, sub aspectul executirii obliga{iilor contractuale direct, fdr[ a
mai fi necesari intervenlia instanfei de
judecatii pentru pronunJarea unei hotirdri, cme sd
constituie tiflu executoriu.
Este certii totodatd necesitatea rcaliz}rrii unei distinc{ii intre obligafiile rezultate din
contratele unilaterale gi cele sinalagrnatice, in primul caz nefiind probleme, contractul ddnd
nagtere la obligalii numai pentru o parte, ?n timp ce in al doilea caz trebuie si fie vorba
numai despre obligaf,ile ieqite de sub reciprocitatea qi concomitenfa specificl contractelor
sinalagmatice.
De aceea noul Cod procesual civil prevede in axt. 676 c6, dasl executarea depinde de o
contraprestafie, ce rezultd din acelagi titlu executoriu gi urmeazd si fie frcutil de creditor in
rcelagi timp cu presta{ia debitorului, executarea poate fi ficutti numai dupi ce creditorul a
oferit debitorului propria prestafie sau dupi ce a ftcut dovada cu inscris c[ debitorul a
primito
ori este ?n int6rziere cu primirea ei.
$3.
INCT.MIMAREA EXECUTARII SILITE
41. Cererea
Executarea siliti nu poate fi declanqatd din oficiu, in virtutea principiului
dbponibilitfiii pbrfri in procesul civil, creditorul interesat fiind obligat si formuleze o cerere
h acest sens.
Cererea de executare silit4 insolit5 de titlul executoriu, se depune la executorul
firdecdtoresc,
iar acesta, la rdndul sdu va solicita instanfei de executare incuviinfarea
aecut5rii silite.
Fap de tipicul acestei faze a procesului civil, noul Cod de procedur[ civild aratd ci pe
hgi elementele enumerate tn dreptul comurL cererea de executare silitii tebuie sE arate
5i:
&tele de identificare ale creditorului gi debitorului; bunul sau felul prestafiei datorate;
modahtn!ile de executare solicitate de creditor.
428
DREPT PROCESUAL CNAL
Executorul
judecitoresc inregistreazl cererea
qi deschide dosarul de executare sau,
duptrt c,aq refuzl motivat deschiderea
procedurii de executare, emifdnd in ambele cazuri o
incheiere, dupi care comunicd lncheierea creditorului'
Dac[ se refuz[ deschiderea
procedurii de executare, creditorul are deschis[ calea
pl6ngerii tn termen de 15 zile de la data comunicdrii
incheierii la instanla de executare.
-
baca executorul deschide dosar de executare, va sesiza instanla de executare, in termen
de maximum 3 zile de la inregistrarea cererii, solicitAnd incuviinlarea executdrii silite, scop
in care inunteazi instanlei, in copie certificatS de executor
pntru conformitate cu
originalul cererea creditonrlui, titlul executoriu,
tncheierea emisd de executor
qi dovada
ta,xei de timbru.
in materia executiirii silite imobiliare, cererea de urmirire se depune la executorul
judec[toresc din circumscripfia
curtii de apel in a cdrei raz?-tsritorial[ se afli imobilul iar
daci acesta se intinde ins6 in diferite circumscriplii,
cererea se poate face la oricare dintre
executoriijudec6toreqti
competenti s[ faci executarea silitS, dupi alegerea creditorului.
in cazul popririi, cererea se depune la executoruljudecdtoresc
al cdrui birou se afl6 in
circumscripfi"
"r+ii
de apel de la domiciliul sau sediul debitorului ori, sediul principal sat
sediile seiundare ale institufiei de credit unde debitonrl
gi-a deschis conflrl iar cdnd
debitorul are mai multe conturi deschise, competenta
pentru infiinlarea popririi asupra
tuturor conturilor aparfine executorului
judec[toresc de la oricare dintre locurile unde
acestea au fost deschise
(inalta Curte de Casafie
qi Justilie, Sec,tia I civil5" deciziaw. ll79
din22 februarie 2012).
42. Procedura
Judec6toriA ca instan!6 de executare se pronunfi printr-o singur[ incheiere datii in
camera de consiliu, ftrl citarea
pErfilor, in termen de cel mult 7 zile de la inregistrarea
cererii de lncuviinfare a executirii silite.
Dac6 admite cererea de incuviintare a executdrii silite, instanfa de executare trebuie sl
mate in incheiere titlul pentru care s-a lncuviinlat urmfirea
9i
autorizarea ueditonrlui de a
tece la executarea silit[ a obligaflei cuprinse in titlul executoriu. ih cazul executirii silite
indirecte, incheierea instanfei trebuie s5 arate gi sum4 cu toate accesoriile pentru care s-a
lncuviinlat urm[rirea gi dacd s-a solicitat expres, modalitatea concretii de executare silitil
per
a contrario, execulanea nu se incuviinfeaz6 cu ar[tarea formelor de executare,
odat[ pronunlatii ?ncheierea, creditorul,
put6nd si ceari executorului
judecdtoresc care a
solicitat incuviinlarea si recurgS, simultan ori suocesiv, la toate modalitiilile de executare
prevdzute de lege, in vederea realizirlidrepturilor
sale gi a cheltuielilor de executare.
Dat fiind iaptgl ci bunwile supuse executiirii silite
pot fi mutate fraudulos de cafre
debitor, noul Cod de procedur[ civil[ arat[ c[ tncuviinlarea datd produce efecte pe infeg
teritoriul
firii.
Totodata,
pentfu a evita o noud proceduri de incuviinlare, in cazul tn care pe parcursul
orecutirii se emit alte titluri executorii de citre executor
(ex. procesul-verbal cuprinzdnd
cheltuielile de executare silitii) Codul extinde incuviinlarea
executiirii silite qi asupra acestor
titluri.
SES
un
imr
Pa
Co
apl
ve(
,N
pur
ex(
Or'
act
ex(
de
cer
ant
tinr
ex
for
toa
mc
(arl
der
dac
V&lr
COft
exe
del
Cf0t
deb
$i(
dot
exe
disl
ast
Partea d,:II-a. Despre executarea silitd
429
pentru
a asigura
gi necesitatea de a conferi incredere
participanlilor la proceduri, noul
Cod de procedura civila instituie
qi o formalitate intitulatd
,,formuld
executorie", care se
aplice h finalul incheierii,
pentru a atesta practic ordinul dat tuturor agenfilor statului, ln
".d"..u
punerii in executare a hotilrfuii.
-o{inutul
formulei
executorii este urm6torul:
J.loi,
prigedintele'Romaniei,
DAm imputemicire
gi ordon[m executorilor
judec[toregti sb
punil in executare titlul
(dupa o*" ri menfioneazi
elementele de identificare a titlului
executoriu) pentru caxe s-a pronunlat prezentaincheiere
de incuviinfare a executiirii silite.
Ordonim aienlilor fodei publice si sprijine lndeplinirea
prompt6- gi efectivl a tuturor
actelor de eiecutare sitita, iff procuroriior s[ stdruie
pentru ducerea la indeplinire a titlului
executoriq in condiliile legii."
pentru
a complini lipi citirii tn procedura de incuviinpre
a executiirii silite, noul Cod
de procedurd civiia timiieaza atibuliile instantei la cdtnva asng3te de verificat,
prevdz6nd
ceri situaliile in care instanta
poate respinge cererea de incuviinfare a executdrii silite,
qi
anume:
l. cererea de executme silit6 este de competenla
altui organ de executare dec0t cel
sesizat (executarea creantelor fiscale de cdtre executod
judecitoresc, executarea de cdtre
un exeiutor din aftn raze teritorial[ dec6t aseea a curlii de apel in raza cdteia se afl6
imobilul etc.);
Z. hotfufuea sau, dup6 caz, inscrisul nu constituie,
potrivit legii, titlu executoriu
(se
tinde la punerea in executare a unui contract de donalie sau de verr,ste, care nu sunt titluri
executorii, hot5rdrea nu este executorie);
3. inscrisul, altul dec6t o hot5rfue
judecitoreascd, nu intruneqte toate condiliile de
form6 cerute de lege (cambia neprezentati
la plat[ in termenul legal sau care nu confine
toate elementele de validitate ale unui asemenea titlu, actul autentificat de notar nu are
incheiere de autentificare
sau aceasta nu cuprinde toate elementele
prevdzute de lege);
4. creanla nu este cert6, lichidn
9i
exigibild;
5. debitorul se bucurb de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde drspozi[ii caxe nu se pot aduce la indeptinire
prin executare silita
(art. 628 NCPC);
7. exist[ alte impedimente
prev5zute de lege (in cazul creanlei a cdrei valoare nu
&pagegte 10.000 lei, vflnzarea bunurilor imobile ale debitorului
nu poate fi fdcutii decdt
dac6 debitorul nu me alte bunuri urmaribile sau dac6 are bunuri urmaribile, dar mr pot fi
valorificate).
Codul ieglem errteaziaparte 9i
regimul c6ii de atac exercitate
impokiva tncheierii,
prin
care instanp- solulioneazi-
".r"i"u.
lstfel, dac[ se admite cererea de lncuviinfare
a
executerii ,ilit", irr"h"i.rea nu este supusi niciunei cfli de atac, iar dac6 se respinge cererea
de incuviinfare a executSrii silite, incheierea
poate fi atanatinumai
cu apel, numai de c6fe
creditor, in termen de 5 zlle de la comunicare.
--i";;iexecutarii
silite imobiliare,
tncheierea de incuviinfare a executdrii se comunicd
debitorutui, terfului dobf,nditor, coproprietarilor
daci este cazul, insotiti de titlul exgcu]o1u
gi de somafie, aoestora
p*a"a"ii-t" tn vedere s[ pliteasc[ tntreaga datorie, inclusiv
bi*rfi"
iicheltuielile
de exeoutare,
in termen de 15 zile de la primirea acesteia. Totodati"
o<ecutorul hebuie s6 solicite biroului teritorial de cadastru
qi publioitate imobiliari sd
dispun6 notarea urm[ririi imobilului in cartea frrnciarE, cu aritarea creditorului urmfuitor
$i
a sumei pentru care se face urm6rirea'
430 DREPT PROCESUAL CTYIL
Spege:
l. Prin cererea de incuviingare a executirii silite formulate de citre creditonrl A., acesta
soliciti executonrlui
judecitoresc
inaintarea cererii la instanga de er<ecutare, pentru a fi obligat
debitonrl sI predea buuul la care s-a obligat prin contract.
Executorul refuzi si isainteze cererea, arltind ci A. nu are titlu executoriu, iar creanga nu
este certi gi lichidi, deoarece cortracrul de vAnzarecumpirare autentificat se referi Ia predarea
bunului, firi a stabili un termerl
Ce posibilitate are creditod pentru a obline executarea?
2, Prin cererea de incuviingare silitl formulati de citre creditor se soliciti obligarea
debitorului la predarea construqiei a$a cum sa angajat in temeiul contracrului de antrepizi
autentificat, aga cum s-a obligat, termenul de predare fiind depigit.
Arati creditonrl ci'ulterior expiririi termenului de predare debitonrl antreprenor s-a angajat
scris si predea construclia, recunoscind datoria in condftiile an. 662 NCPC, tnsi nu poate
produce inscrisul, care se afli la debitor.
Instanga de executare citeazl pi4ile, debitonrl cu men[iunea de a depune inscrisrl de care face
vorbire creditonrl, dar acesta nu se prezinti.
Creditorul cere si se faci aplicarea art. 358 NCPC, dar respinge cererea aritind ci nu este
intrunitl ceringa creanlei cene.
Analizagi actele procedurale indeplinite de instanli.
3, in temeiul contractului de leasing mobiliar, locatorul cere instanlei incuviinlarea executlrii
silite atit in ceea ce privegte bunul (reposesia), cAt gi obligarea debitorului la plata sumelor datorate
in temeiul clauzelor contractuale: sume reprezentind rate sqadente neachitate gi sune
reprezentAnd ratele uherioare, pani h finald ctntractului, dwenite scadente in temeiul chuzei
penale.
Debitorul prezent la inorviinlarea executlrii silite arati cI nu se poate admite o asemenea
cerere, ln condigiile in care contractul de leasing este titlu executoriu numai pentru predarea
bunului; creanp nu este certi
ti
lichidi, suma privind rate scadente nefiind meqionati; clauza
privind scadenga ratelor ulterioare este nuli, fiind abuzivi.
RispundEi argumentelor aduse.
Ce va face instanga?
4. SolicitAnd punerea in executare a cecului emis de cltre debitor, creditorul ar*i" cd" acesta a
fost prezentat la plati gi banca a mentioriat cI debitorul nu are disponibil in cont pentru plati.
Instanga respiage cererea de tncuvii4are a executirii silite, re$nAnd ci cecul a fost prezentat la
plati dupl expirarea termenului de prezentare, a$a cum rezultl din actele dosanrlui.
Este corecti soluEia insta4ei?
5. Primind cererea de incuviinlare a executirii siJite instanga de o<ecutare respinge cererea cl
inadmisibili, rEinAnd ci titlul este unul fiscal, atacat cu contestalie ln temeiul art. 205 gi urm.
C. pr. fisc., astfel ci nu este inci executoriu.
Creditorul a aritat in cerere ci titlul de creanli fscali este executoriu la scadenli, formularea
contestagiei administrative nefiind suspensivi de executare, potrivit
^tt,215
C. pr. fisc.
Este corecti solulia instanlei?
Pa,
deb
sup
exe
pAsr
exe
pror
mer
disp
in cr
nuf
(Cic
cltrt
SCNS
reali
(Tril
decit
incu,
exec
inchr
a titlr
intrei
prev(
I
execl
(
hce
perm
I
o disl
431
Partea a II-a. Despre executarea silitd
Sec[iuneo a III-a
Reguli
generale de executare
$I.REGULI
DE EXECUTARE
$I
SOMATIA CAACT DE EXECUTARE
43. Reguli de executare
Codul reglem errteaz[ locul execut6rii art.
debitorul realizeazfl venituri sau la locul unde se
682, leg6nd-o in general de locul unde
gdsesc alte venifuri ori bunuri ale sale
supuse urmiririi.
'
in cazurile in care bunurile debitorului sunt mutate sau dac6 se opereazi conexarea
executirilor incepute tn fata aceluiaSi executor
judecatoresc,
leBula
locului executiirii se
pdstreazn, deqi aparent aceste situalii determin6 derogari de la competenfa
in materie a
executorului
judec[toresc (art. 651 NCPC).
ftr.*u
""
privegte perioada din Zi,lncarc se efectueazi executaxea
(art' 683 NCPC), se
prevede intervalul orar 6oo-20*, executarea silitd nefiind
posibili la alte ore decflt cele
menfionate gi nici in zilele nelucrbtoare, stabilite
potivit legii, tn afard de cazul ln care se
dispune altfel prin chiar hotirdreajudecitoreascS
pusi in executare sau de cazurile urgente
in care executarea
poate fi incuviinlati de instanla de executare'
Daci executarea a inceput in acest interval orax ea va putea continua in aceeaqi zi, dar
numai thrzirdeoruZ2oo.
44. Somalia ca act de executare siliti
Actul d.e executare, este orice operaliune
juridicd sau inscrisul care il constat[
(Ciobanu, Tratat teoretii
si
practic de procedurd civild,vol.I,
op. cit, p.455), intocmit de
c6tre executorul
judecdtorlr-", ,uo de oigane sau persoane cme indeplinesc atribulii in acest
sens, clrora legea le conferi consecinleiuridice 9i
prin care se urmdregte, in condiliile legii,
rali,nreaactiiitagi de executare sima
9i
se marcheaza o etapdin cadrul acestei
proceduri
fTribunalul Bucureqti, Secfia civil4 decizia nr. 2761 dn 12 noiembrie 2001, in Culegere de
decizii, op. cit., pp.373 qi 374)'
Primul act de executare sitta inaepmil de regul6, in cadrul oricdrei proceduri, dupi
incuviin{area executiirii silite este actul de inqtiinlare
a debitorului asupra incuviinlirii
cxecutiirii. In acest scop, executorul
judec[toresc trimite debitorului o copie de p9
incheierea de incuviinprg o copie, cetttftcatbde
executor
pentru conformitate cu originalul,
a titlului executoriu
qi o somatie'
Nerespectmea acestei reguli procedurale atrage sancfiunea nulitiitii, care va afecta
hteaga executare utterioaril
firi se fie nevoie de dovada vdt6mdrii, prezumatd prin
pevederea expresl a nulitd{ii.
Nu se comunica titlul
ii
somatia, daca titlu executoriu este o ordonanp sau o ?ncheiere
txecutorie, polrivit legii, sau dacn debitorul a dec,tuut din beneficiul termenului de plat6'
Ca ajtrrre,tn temeiul texGlor Codului de procedur[ civil5, orice executare se va
putea
Bce numai dupi ce se comunici debitorului
o somatie, cu exceptia cazurilor in care legea
permite ca executarea s6 se faci frri somalie'
Spre deosebire de fosta reglementare
a Codului in materia executiirii silite, care rcaliza
o distinclie intre somalie
gi coriandament,
prima constituind regula iar cel de-al doilea frind
432
I}REPT PROCESUAL CTYIL
incident numai in materie de executare
silitii imobiliarS,
actualul cod menfine somafia
p"itt"i""t"
procedurile de executare silita conferindu-i
apl9.11i
*'J'
'
-
So-r{iu se emite in cadrul o.i"at"i forme a exeout2trii
silite, insd in anumite cazttri,pe
a" o pJ"'f"gea tncuviinleazi
executarea
f6rd somatie, sau instanla poate prevedel
ry"*q
pri" firtarar",
iar pe e altil
parte ea va producr ionsecinle distincte dupd felul fiecdrei
proceduri.
Astfel, in afaracazurilor
tn care codul exolude comunicarea
somafiei
(art' 668 NCPC)'
executarease
poate face
9i
fir6 emiterea somaliei:
- cSnd debitorul se reinstaleaza
sau ocup[ in mod abuziv, fir[ niciun titlu, imobilul din
care a fost evacuat sauobligat
s6 il lase creditoiului,
el va putea fi evacuat din nou' la
cererea creditorului
sau a ult"i pertoane interesate
(art. 901 NCPC);
- in cazul
pop.irii, .3r'. se'infiinfeazd
fari somafie,
numai_p_ri1 adresa insolit6 de copie
certifrcaA de p" tittot executoriu,
cihe te(ul
poprit (art'.78?
ICPC)i
- in materia obligaliilor
da predare i *oi b;uri, dacd creditonrl
justificl-o nevoie
urgente sau existe perlcol ca debitorul sI se sushag6 de la urmdrire
(art' 888 NCPC);
- in cazurile io
"*"
inrt
"tu
poate incuviinp ia executare-a s6 se efectueze frr[ emiterea
somafiei,
prevfzdnd in hotlrdre cd acexta este executorie
fhri somafie sau trecerea
unut
termen
-
ordonanta
preqedinlialfl.
Justificarea
"."4iJfa
i" tadrul ipotezelor in cme legea
permite executarea fdri somafie
este, de regula, aua i" p"ri"olul ca i| viitor hotirdrea si nu mai poatti fi executati,
datoriti
"iitiOi"ii
".""f
pabile adJbitorului,
care fie se sustrage de la urmdrire, risipindu-qi a-ve-rea
fu
*i"qo.a"a
garanliile Oate, fi" iqischimbi
domiciliul
sau sediul
penffu a nu fi glsit de clrre
creditor.
-'-*fi^o-rf
popririi, temeiul executiirii
fir[ fimiterea
unei somalii, este dat de aceea cI
prin u."u"ta fo..a O" executare
nu se urmdre$e
fapta debitorului, ci a terfului
poprit acesla
din urmi fiind cel
"*"-"i""t*.
azi plata direct catre creditor sau consernneazd suma la
dispozifla e*ecuto*di;;;tt;t;.;,iupa
distincliile
grlq
d9 Cod. in toate cazurile,
inss'
debitorul este anunfalo"rpr"
instituirea
poprfuii, comunicandu-i-se
copii de pe adresa de
i#fi";; o popririi'r""r,"ierea de incuviintare a executdrii,
qi titlul executoriu, dac[ acestea
nu i-au fost anterior comunicate'
$2.
PRESCRIPTIA
DREPTULUI
DE A OBTINE
D(ECUTAREA
SILITA
45. Notiune
9i
reglementare
posibilitatea
"*..utarii
silite a hotir6rilor
judecdtoregti qi a celorlalte titluri executorii
este limitatS lnff-un termen determinat
de lege prin institu,tia
prescrffiei dreptului dg
1*
enecutarea silitS- Dupi tecerea acestui termen,
prescriptia extinctivl stinge
posibilitatea
creditonrlui
de a mai ;alt
"
concursul org*"iot
de- stat penfu valorificarea titlului
executoriu
pe calea urmaririi silite iar debitorul
nu mai
poate fi constrdns la plath, degi in
principiu aclsta
poate s[-;i execute obliga]ia de bundvoie'
'--
p'rrr"rlptiu
i1in"tf"i-*t"
o,i.if*"f al stingere a dreptului
{*tt*"
in sens material'
din catza neex"rcitirii-
f"i io iermentrl
ptJrerot de- lege (Ungureanr:, Drept civil'
Intr oduc er e, 2002,
P.
212).
Dreptul la intentarea acliunii
-
depunerea
cererii, se incadreaziin
no{iunea de drept la
acliune in ,rn pror"rual
(carc este imprescriptibil),
iar posibilitatea de a exercita aparuqa
pe
dre
la
ex(
civ
Par
ten
dre
sili
dis
nel
rit
ex
NU
de
pft
un
A.
aju
sal
pri
fa(
in<
tet
al
Pt"
an
ac
ca
ex
UZ
rEi
Te
de
pr
il1
Partea a II-a. Despre'executarea silitd
433
pe cale de acfiune a drepfului subiecfiv incElcat, cu ajutorul organului competent, defineqte
dreptul la acliune in sens rnaterial.
Dup[ pronunfarea hot6rdrii
judec[toregti
nu se mai poate vorbi de prescripfia
dreptului
la acfiune, ci de presoiplia dreptulai de a obgine uecularea silitd, 1n temeiul titlului
exeoutoriu obflnut, reglementatii expres prin dispoziliile art. 705-710 NCPC qi prin Codul
civil privind prescrip{ia extinctivi.
Conform dispoziliilor axt.706 NCPC dreptul de a obline executarea silitii se prescrie-tn..
termen de 3 ani, daci legea nu prevede altfel, iar in cazil titlurilor emise in materia
drepturilor reale, termenul de prescriptie este de l0 ani.
In art.2516 C. civ. prevede, caregold, c[ prescripfia dreptului de a obfine executarea
silitii a unei hot6rdri
judecdtoreEti
sau arbitrale ori a altui titlu executoriu este supusi
dispoziliilor Codului de procedur6 civild, afar6 de caztil in care acestea din urmd ar fi
neindestul6toare.
Prescripfia dreptului de a obfine executaxea silitii este de sine stiitiitoare, deosebit?i de
prescriptia dreptului la acliune (Nicolae, Prescripfia extinctivd, 2004, pp. 113, 114, 160 gi
unn.
-
asupra confroversei rcztitate din opiniile exprimate de citre profesorii M. Eliescu
Ei
A. Hilsenrad, p. 172 gi urm.), prin care se urmdreqte constrdngerea unei persoane, cu
ajutorul forlei publice, sd execute o anumitd prestafie, si respecte o anumitii situatie
juddicA
sau sd suporte orice altii sancliune civil[. Prescriplia dreptului de a obfine executarea silitii
privegte facultatea de a obline executarea silitii a unui titlu executoriu ce obligi la a d4 a
face sau a nu face, corespunzitor obiectului obligaliei.
Sunt supuse termenului de prescrffie de trei ani toate cererile de executare silit6
indiferent de natura titlului ce urmeaz-h si fie valorificat (nu gi creanfele fiscale supuse unui
termen de 5 ani
-
art. L2l C. pr. fisc.), inclusiv cele prin care se urmdreqte executarea silitii
a unor obligatii nepatrimoniale
[Ciobanu,
Boroi, Nicolae, Modificdrile aduse Codului de
procedurd civild prin O.U.G. nr. 138/2000 (ill), p. l0l.
In cazul titlurilor emise in materia drepturilor reale, termenul de prescriplie este de 10
ani. Prin urmare, a fost instituit prin aceastd reglementare un termen nou qi unitar in materia
acfiunilor reale mobiliare sau imobiliare, legea nefrcflnd nicio distinclie in funcfie de
caracted sau natura drepturilor realel.
46. D fectele prescripf iei
Dacil a intervenit prescripfia nu se mai poate proceda la punerea ln executare silitii a
titlului executoriu, organul competent nu mai poate nici elibera titlul executoriu.
In ceea ce priveqte caracterul normelor ce reglementeazl prescripfia dreptului de a cere
executarea silit5, ca gi in cazul normelor relative la prescriplia dreptului la acflune, acestea
nu mai au caracter de ordine publicE, noul Cod civil modificdnd regula sub acest aspect,
deoarece arathcd, prescriptia poate fi opusb numai de cel in folosul cdruia crnge, personal
I
Controversa ln materia drepfurilor reale a existat datoriti art. 2l din Decretul nr. 16711958 care
excepta de la aplicarea regulilor privitoare la prescripfia dreptului la acliune
,drepturile
de proprietate,
uzufruct, uz, abitaliune, serv.itute gi superficie". Astfel o6, intr-o opinie, s-a susfinut ci tn cazul drepturilor
reale se aplica in continuare termenul de prescriptie de 30 de ani prevdzut de art, 404 C. pr. civ. (Gr. Porumb,
Teoria generald a executdrii silite gi unele proceduri speciale, pp. 143-148), In 1965, prin Decizia Plenului
de Indrumare nr. 4, instanfa supreml a decis cd
,dreptul
de a cere executarea siliti a titlurilor executorii
privind drephrl de proprietate, uzufruc! uz, abitalie, servitute gi zuperficie, se prescrie in temrenul prevdzut de
rL 6 din Decretulw. 16711958, vechea hotlir&e neexecttatlpietz6nd gi puterea lucrului
judecat."
434
DREPTPROCESUAL CTWL
sau prin reprezentant,
Si
ftre a fi
finut
si produc[ vreun titlu contrar ori si fi fost de
Uuna-ueAinfa
iar orgarrul de
jurisdiclie competent nu poate aplica
prescriplia din oficiu'
Concluzia
"rt"
a"t"r-ioatn 3e fapt,l cd procedura civil[ fiimite la dreptul comun in
-ut"ri.,
spre exemplu referitor la iazarir de suspendare
5i
intrerupere a prescripfiei, ceea ce
i pr"rit determina
concluzia aplic6rii noului Cod civil in materie, tn completarea
prevederilor noului Cod de procedurA civila care menline regul4 ar[tend c[ prevederile
,A. io materie de prescripfe se completeazi
ca dispozifiile Codului civil privitoare la
presoripfia extinctiv6
-
art. 710 NCPC.
'
d;-,
aplicarea
prescripfiei nu se face din oficiu, fiind nevoie de o cerere special[ a
parlii interesate, ?n priniipal tn calea
procesuala a contestafiei
la executare'
principirl prescnplia dreptului de a cere execuhrea
silitE nu impiedica executarea
notont ra u olngrti"i de'cane debitor, astfel c6 debitorul care a executat obligalia dup[ ce
dreptul la acli'rie al creditorului s-a prescris, nu are dreptul si cemd inapoierea
prestaliet,
chiar dac6 la dataexecutlrii
nu gtia ca termenul
prescripliei era implinit (art.2506 C.
9iv')'
,r"p*f subiectiv al creditorului
nu este total lipsit de ocrotire
juridicd,
ci el supraviepieqte
chiar dac[ acest drept subiectiv nu mai este inzesfiat cu dreptul la ac]iune in sens material'
Justificarea
rend1tn faptul ci aceasta nu este o platii nedatoratS, oi este insI.Ei executarea
oftigaliei corelative dreptului subiectiv al creditorului, drept ca;re L supraviefuit
pierderii
drep:tuiui material la acfiune (Ungureanu, Drept civil. Introducere, op. cit., p.zla\.
--'i"
iuport cu efectul implinirii termenului de prescripfie, urmaxe a succesiunii^textelor
legale in materie, s-a nescui o controversd care, in prezent, pare a se solu{iona in favoarea
uriei interpretari iiterale a textului axt. 706 alin. final NCPC. Sub Codul anterior, conform
textului art.404 C. pr. civ., tnainte de modificarea adusi de O'U'G' nr' 138/2000, o hotiirare
judecitoreasc6 ce nu s-a executat in timp de 30 de ani de la data pronunfirii sale, nu se va
mai putea executa
gi va pierde puterea iucrului
judecat. Aqadar, efectul esenfial al acestei
prescrffii er4 in raport cu texiul menlionat,
nierdelea-puterli
executorii (,pu se va mai
putea executa')
gi totodate
pierderea puterii de lucrujudecat'
in aceasti situaf,e, se retinea
"a
p.i" pierdereaautoritzlii de lucru
judecat nu este impiedicatii o noui
judecati tn fond, in
cari fosia hotilr6re va putea servi ca
frob6
(Nicolae, Presgipfia extinctivd, op. cit', p- 164)-
Conform noului text, implinirea termenului de prescripfie face ca orice titlu executoriu
s6 igi piarddp uterea executoiie
(axt.7O6NCPC), astfel c6 este nevoie de pornirea din nou a
p.o."A*ii p""tto constituirea titlului executoriu. Codul aratii expres cd,Jncani hotirdrilor
.ludecatoregti
gi arbitrale, dacn dreptul de a obline obligarea
P?,etohi
este imprescriptibil
sau, dupi caz, fiis-a prescris, creditorul
poate obfine un nou titlu executoriu,
pe calea unui
oo, pri""r, fafiai se putea opune excepfia autoritiilii
de lucru
judecat." Ca atare, dac[
drcfil maierial la actiune nu s-i prescris, fiind imprescriptibil_sau
beneficiind de un termen
-ui
ma.mngaq creditonrl uu pi"u pomi o nou5
judecatS, dupi expirarea termenului de
prescripfie i ar"ptot ri de a obline ixecutarea silitii a primei hotdrfui. Daci exercitarea
a*pt"d este continui, cum este cazul unui drept real, o nou6
judecati nu va putea fi
purair4",atita weme cdt ea se tntemeiazb
pe fapte noi, ulterioare
primei hotirSri (o noui
L.op*",
"t
i* O" cdx'e aceeaqi
persoani sau chiar ocupaxea incep-uti sub imperiul fostei
hotir6ri care nu a fost pusd in executare
qi continuatii). Dacd insn dreptul este cu executare
instantanee sau afectat de un termen suspensiv, care s-a impliniq de reguli o nou6 ho{rarc
nu mai poate fi obtinuq
pentu cd gi termenul de prescripfie al dreptului material la actiune
s-a tmpiiniL evident dac6 se invocl prescripfia in condifiile
legii.
Pan
.i
Juo(
(Ni,
imp
nici
civi
nou
prir
hoti
con
vol,
Bu1
celr
mE
baz
civ
ace
rez
exl
tith
ace
poi
exl
s6r
ref
cat
par
ace
dat
dre
de
aii
opl
cre
col
pr(
la
rel
Partea a II-a. Despre executarea silitd 43s
Ca atare,legiuitorul a dorit sd sublinieze astfel ideea cd efuul autoritilii de lucru
judecat
este total distinct de efectul (catitatea) de titlu executoriu a hotiirdrii
judecdtoregi
(Nicolae, Tratat de prescriplie extinctivd, 2010, pp. 916 gi 917), nefiind vorba de
imposibilitatea unei noi
judecdli pentru aceleagi p64t cu acelaqi obiect gi aceeaqi cauzAinsd
nici de denigrarea autoritiilii de lucru
judecat (inalta Curte de Casafie qi Justitie, Secfia
civil[ gi de proprietate intelectuald, decizia civild nr. 1653 din 24 februarie 20111). tntr-o
nouS
judecati,
dac[ termenul de prescripfie al dreptului maleial la ac]iune nu s-a implinit,
prima hotirdre va avea un rol esenlial pentru oblinerea celei de-a doua hotlrflri deoarece o
hotiir6re
judecltoreascl
se bucurl de prezumlia de a exprima adevlrul, neputind fi
contrazisl de c6tre o altd hotiir6re (Ciobanu, Tratat teoretic
Si
practic de procedurd
civild,
vol. II, op. cit., p. 271). Astfel, vechiul titlu nu va servi numai ca simpli probn
$lbdrca
Buta, Codul de procedurd civild, comentat gi adnotat, 2008, p. 516), ci va influenfa solulia
celei de-a doua instanfe, cu excepfia situaliilor in care sunt incidente cazuri de rdspundere a
magistratului penfu acez cutzio ipotezi care inl6tur6 forla autoritiilii de lucru judecat,
bazatd"pe ideea de adevdr exprimat in acea hotiirdre.
47. Curgerea preseriptiei. inceput gi implinire
In principiu, termenul de prescriplie incepe s6 curgi" potrivit noului Cod de procedurd
civilS, de la data cAnd se naqte dreptul de a obline executarea silitn, momentul nagterii
acestui drept fiind ?n funclie de natura titlului executoriu.
Existi hotir6ri ce prev6d un termen de grafie, ca termen de executare. fn acest caz,
titlul executoriu prevede termenul dupi care urmeaz[ a se face executarea, implinirea
acestuia marcdnd inceputul prescripliei. De pild6, hotiir6rea
judecStoreascl
(afi.673 NCPC)
poate stabili un termen de plat5, caz 1n care termenul de prescripfie incepe sd curg[ de la
expirarea termenului stabilit pentru executare. in situafia in care un creditor soliciti instanlei
sE constate cd debitorul este decdzut din termenul de gralie, datoriti imprejurdrilor la care se
referi art. 674 NCPC, prescriplia incepe sd curgi de la rdmdnerea definitiva a hotdrdrii, prin
care instanla a constatat decdderea din acel termen (Ciobanl op. cit., vol. II, p.132).
ins5, termenul de prescripfie curge de la data la care hotiirdrea este definitivd" solulie
rezonabill pe fondul actualului sens al noflunii de
,definitiv"
(Nicolae, Tratat de prescrip{ie
extinctiyd, op. cit., pp.949-951), de la acest moment ea putAnd fi pusi in executare.
I
,A
considera ci subzistii puterea de lucru
judecat
a unei hotir6ri irevocabile anterioare, cu consecinp
paralizlrii unei noi acfiuni intodus6 de persoana cireia i s-a recmoscut dreptul pretins, in condifiile in care
aceasti hotdrfue este lipsitd de executorialitate, prin efectul prescriptiei dreptului de a cere executarea siliti"
dar ln ipoteza ln care dreptul material la ac{iune nu s-a prescris, ar echival4 cu lSsarea fir6 zubstanfl a
drephrlui de acces la un tribunal, garantat de articolul 6 din Conven{ie.
Astfel, pentru ipoteza in cate dreptul material la actiune este imprescriptibil sau mai lung dec6t termenul
de prescriplie a dreptului de a cere executarea silit4 trebuie sE i se recunoascd p6rfii interesate posibilitatea de
a introduce o noul acfiune, ln valorificarea aceluiaqi &pt in vederea constituirii unui nou tittr" frrE a i se
opune excepfia autoritii{ii de lucrujudecat decurgind din hotirirea pronunfati anterior.
Prescripfia dreptului de a cere qi obfine executarea silitE funclioneaz,b, ca o sancfirme procesuald penku
creditor gi un beneficiu legal pentu debitorul care a fost susceptibil de a fi unnerit ln bunurile sale,
constituind o cauzd legalA de stingere a puterii executorii a oricirui titlu, insi principiul care trebuie si
prevaleze tn materia executfuii este acela al indeplinirii benevole, din oficiu, a obliga{iilor, gi nu al recurgerii
la forta coercitiv[ a statului, mai ales lnipoteza in care debitorul obligaliei de executare este statul sau un
reprezentant al sf,u."
436
DREPT PROCESUAL CIYTL
in conformitate cu dispoziliile art.705 NCPC este cert cddardcreanla care se solicitii a
fi pus[ in executare a fost stafititd
prin hol5rdrea instanfei de recurs, la primele dou6
instanle reclamantul
pierz6nd procesul, pfuIhlapronunfarea algsteia creart,a nu se ndscuse
incd sau nu fusese ,e"*oroote
printr-un titlu executoriu, astfel ci prescriptia va incepe s6
curg6 de la datapronunfirii
hotSrdrii de citre instanp de recurs. Daca insa in instanla de
.e"irs roMa nu a fost modificaa iar in carul respectiv recursul nu suspendi executare4
art.633 NCPC aratend c[ sunt executorii
qi hofirarile date in apel, termenul de prescripfie
trebuie s6 curg6 tot de la data r6m6nerii definitive a hot5r'arii, care este data pronunlSrii
soluliei din reJurs. Speranla manifestii a celui care a pierdut p6n6 in apeafazil
procesul, cI
,ofriiu va fi schimba6 dL c6rc instanfa de recurs, trebuie sd atagi amdnarea curqeli
termenului de prescriplie p6ni la solulionarea
recursului,
chim dac6 hotirarea instantei de
apel se bucuri de uotorruL de lucru
judecatptovlzone, exprimand adevarul, iar pe de altii
parte este consacrat[ cu ample facfiai institutil intoarcerii executarii, in cazul desfiinlSrii
iiurt i executoriu
(afi. 7i
qi urm. NCPC
-
inalta Curte de Casalie
9i
Justifie, Seclia
comerciali, deoziatr.790
din 20 februarie 2007)'
---_tdii"ir""
prescripfiei determini astfel imposibilitatea
creditorului de a mai obline
punerea in executare tiiiA u acelui titlu executoriu.
Totodatii se vor aplica
qi principiile
ifectului
prescripliei extinctive, in sensul c[ odati ou stingerea dreptului de a obfine
executarea silitii a'unui drept principal se stinge qi dreptul de a cere executarea silita a unui
drept accesoriu, iar in cazui obligaliilor cu executare succesivS, stabilite printr-un titlu
executoriu,
pentru fiecare prestafie va curge o prescriplie distinctii'
Termenul de prescriplie a &eptului de a c".e executaf,ea silitii este susceptibil ins[ d9
infferupere
qi susiendaxe,
datorita unor cauze obiective, care lmpiedic[ pe creditor s[-9i
valorifice dreptul.
48. Suspendarea
prescripfiei in materia executlrii
silite
Suspeniarea
"*""rterii
siiifu presupune incetarea temporard a cursului prescripfiei, pe
timpul iat dweaze
"u,rr"
,,rsp"nderii. in momentut
in care aceasti cauzh se stinge,
prescriplia iqi reia cursul, socotindu-se
gi termenul scurs tnainte de ivirea impiedicdrii.
-
potrivit
art.707 NCPC prescriplia se suspendI:
f . in cazurile stabilite Ae lege pentru suspendarea
termenului de prescripfie a dreptului
de a obline obligareaP6rdtului;
2. pe timpril cit suspendarea executdrii silite este prevdzut?i de lege ori a fost stabilitn
de instant[ sau de alt organ
jurisdiclional competent;
:. cat timp debitorul rro *" bunuri urmaritite sau care nu au putut fi valorificate ori i$i
sustrage veniturile
qi bunurile de la unn[rire;
4. in alte cazuri
Prevdzute
de lege.
Noul Cod de piocedur[ civild prevede cd prescripfia nu se srlspendi
pe timpul cff
executarea silit6 este suspendatii
iu
""r"t"u
creditorului urmdritor, astfel ci solulia
legiuitorului este explicabiia deoarece suspendarea
executirii, la cererea creditorului,
nu
polate exprima decflt pasivitatea creditorului
in valorificarea
dreptului sdu (art. 707 NCPC)'
'
Mai mult, dace din culp6
qeditorul
lasi s[ f:easil 6 luni fem si indeplineasc6 un act
necesar executiirii silite, exeiutarea se perim[ de drep! indiferent de obiect astfel cd lipsa
de interes a creditorului are efecte ireversibile.
Pa
ce
ex
ac
Pr,
cr(
inr
Cft
tit
fi
va
[f[r
ter
fit
p(
p(
m
di
pr
in
in
SC
a(
in
m
c2
dr
te
al
s(
ci
t(
a
ilt
nl
pr
G(
u
n
Partea a II-a. Despre executarea silitd 437
Insb nu va putea curge prescripfia pe perioada suspenddrii dispusi de citre instanfn h
sererea debitorului urmdrit. Astfel, daci instanfa de executare dispune suspendarea
executtuii pofivit afi.718 NCPC, nu se poate imputa creditorului pasivitatea ln efectuarea
actelor de executare, astfel cI tot acest interval de timp nu va fi socotit in termenul de
prescripfie.
in ipoteza in care debitorul nu are bunuri,,noul Cod de procedurd civili vine in sprijinul
creditorului aritf,nd cI nu curge prescripfia cit timp debitorul nu are bunuri, ceea ce face c4
independent de buna sau reaua credinfi a debitorului, care poate ci iEi ascunde bunurile,
creditorul sb nu piard6 posibilitatea de a obtine executarea silit6, in temeiul respectivului
titlu.
insi int-adevlr legea (afi.702 NCPC) aratd cdexecutatea inceteazd dac[ nu mai poate
fi efectuatii ori continuatd drn cauza lipsei de bunuri urmEribile ori a imposibilitiifii de
valorificare a unor astfel de bunuri, executorul restituind creditorului titlul executoriu, cu
menfiune despre cauza restituirii gi despre partea de obligalie ce a fost executatii.
in aceste cazuri creditorul va putea cere reluarea executtirii silite, numai lniunfiul
termenului de prescriplie a dreptului de a obline executarea silitS, fie asupra aceluiaqi bun
fie asupra altuia- Pe toatii durata rlmasfl a prescrip]iei, in cazul bunurilor imobile, nu se
poate cere de c[tre executoml
judecitoresc
radierea urmiririi inscrise in cartea ftrnciard.
Prin urmare, suspendarea prescripliei pe timpul cit debitorul nu are bunuri nu inldturi
posibilitatea constatiirii incetirii executlrii silite, cu consecinla ci numai in termenul care a
mai r[mas de la incetare se mai poate relua executarea silitS. Practic, numai daci nu se
dispune incetarea executdrii de citre executorul
judecitoresc
termenul de prescriplie se
prelungegte cu durata in care debitorul nu are bunuri, lntr-o evenfuali cerere de constatare a
intervenirii prescripliei creditorul putdnd opune incidenla art.707 pct. 3 NCPC.
lJn caz special este dat de art. 817 alin. (2) NCPC potrivit cu care, la urmirirea unui
imobil bun comun sau devllmaq, dacd nu s-a ftcut decflt cerere de pafiaj, pdnS la
solutionarea acestei4 prin hotiir6re rdmasi definitivE, se suspend6 prescripfia dreptului la
acfiune contra debitorului coproprietar sau devblmag.
La rindul sdu, art. 2532 C. civ. prevede cd prescripfia nu tncepe s6 curg5, iar, dacd a
inceput si curg6, ea se suspendi: f. intre sofi, cdt timp dtxeazd cisitoria gi nu sunt separali
in fapt; 2. intre pdrintri, tutore sau curator gi cei lipsili de capacitate de exerciliu sau cu
capacitate de exercif;u restr6nsd ori tnte curatori qi cei pe care ii reprezinttr, cdt timp
&xeazh ocrotirea gi socotelile nu au fost date gi aprobate; 3. intre orice persoand care, in
temeiul legii, al unei hotiirdri
judec[toreqti
sau al unui act
juridic,
administreazi bunurile
altora qi cei ale cdror bunuri sunt astfel administrate, cdt timp administrarea nu a incetat gi
socotelile nu au fost date gi aprobate; 4.incazll celui lipsit de capacitate de exercifiu sau cu
capacitate de exercifiu resfdnsS, cit timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, in afari de
cazurile in cme existii o dispozifle legali contrari; 5. cdt timp debitorul, in mod deliberat,
ascunde creditorului existenfa dhtoriei sau exigibilitatea acesteia; 6.pe inheaga duratii a
negocierilor purtate.ln qgopul rezolvlrii pe cale amiabild a neintelegerilor dintre pdrfi, insn
numai dac6 acestea,au fost
tinute
in ult'rmele 6 luni inainte de expirarea termenului de
prescriplie; 7.1naanil in care cel indreptii{it la ac}iune trebuie sau poate, potrivit legii ori
contrdctului, si foloseasc[ o anumitii
proceduri prealabil6, cum sunt reclamafia
administrativd, incercarea de impdcme sau altele asemene4 cdt timp nu a cunoscut qi nici
nu trebuia sd cunoasc6 rezultatul acelei
proceduri, ins[ nu mai mult de 3 luni de la
438
DREPT PROCESUAL CTVIL
declan$area
procedurii, daci
prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen; 8. tn cazul
in care-titularul dreptului sau tel
"*i
l-u ?t
"ulcatfaceparte
din forlele armate ale Romdniei,
cdt timp acestea se afl6 ln stare de mobilizare sau de rdzboi' Sunt avute in vedere
gi
p"rro*r"I" civile care se gdsesc in forfele
penhr ratiuni de serviciu impuse de
'necesittilile
rizboiului; f. in cazul in care cel impotiva cdruia curge sau ar uflna sd curgi
pi"r.ripii" este impiedicat
de un cazde forfi major[ sd fac6 acte de intrerupere, cdt timp nu
u irr""tui aceastii impiedicare;
10. fo4a majord, cdnd este temporar6, nu constituie o cauz6
de suspendare
a prescripfiei aeca daci survine in ultimele 6 luni inainte de expirarea
krmenului
de
PrescriPfie.
Conform dispoziliilor
art. 40 din Legea nr. 85/2006
privind procedura reorganizirii
judiciare qi a faliment,luil
deschiderea
procedurii suspendi orice termene de prescriplie a
t1i*itor'prev6zute
la art. 36,
"are
*atil c[ de la data deschiderii
procedurii se suspendi
toate acliunile
judiciare qi extrajudiciare
pentru tealizarea crean{elor asupra debitorului sau
bunurilor sale.
Legea nr. 8512006
permite ins6 qi ridicarea suspend6rii
prevdzute la art' 40, in
condiliiie art. 39 creditorul
put6nd solicita
judecdtorului sindic sd permitii valorificarea
imediati a bunurilor debitorului
aflate in garanfie penffu creanfa creditorului2'
49. intreruperea
prescripfiei executirii
silite
Cursul
pr"r"ripli"ite interupe cu efect retroactiv
(qterg6nd timpul deja scurs de la dai
naqterii areptutui la acliune
qi pena h intervenlia cauzei de ?nterupere), atunci cand
!e
titularul dreptului la acliune iese din pasivitate
9i
introduce cererea de executare
fie
debitorul recunoaqte
p."Ldu creditoruiui,
inl6turdnd orice fel de indoial6 cu privire la
temeinicia
preten{iei'
Potrivit axt. 708 NCPC dupd inferupere incepe s6 curg6 un nou termen de prescripfie,
care va avea aceeaqi
perioadi" fhrl a se socoti
perioada scursd inainte de intrerupere' Noul
termen va avea aceeaqi natur[ cu cea inferuptil
Cauzplede intrerupere sunt enumerate de Cod gi dezvoltate in literatura de specialitate
(Zilbersteiq ciobanrl op. cit.,pp.226-232).
Astfel, prescriplia se infterupe:
1. pe iata indeplinirii ae cafe debitor,
irainte de tnceperea execut6rii silite sau in
cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligafiei
prevbzute in titlul executoriu
ori
a recunoaqterii, in orice alt mod, a datoriei;
I
Republicat6 ln M. Of. nr' 1066 din 17 noiembrie 2004'
,
C;;;; *t. :l ain frgea nr. 85/2006 oreditorul titular al unei creanle
Earantate
cu ipoteci, gaj sau
alta garantie reala mobiliar[
"?
O*pt de reten{ie de orioe fel poate solicita
judecatonrlui'sindic ridicarea
oopJ"aarii
p.""5zute la art. :O cu privire lacreantasa
gi valorilicarel
rytdi"+
in ca&ul
procedurii, ln una
dintre urrratoarele situafii: At .h-.i c6nd valoarea obieitutui
garanliei, dctermlEtA de un evaluator conform
standardelor internalionale aJ ."J"u.", este pe deplin ucopetita d. valoarea total[ a crem(elor
gi a plr[ilor &
-"..-t"-g".*t"t"
",i
uor o6Ji"ll6l""t
i g*-1i"i mr,prezintr o importanF determinant[
pentru reugita
plan,lui de reorganizare
pi"-p*t-,6i
"ti""t
ri'-
s*i".g"i
face parte ansamblu funclional, iar pin
;G"i"d;"
t;;;"hr't;;;;ti,
valoareab-unuriiorrimase
nuse diminueaza; BIry:,,:39--1T:.*
p.oLcge coreipunzitoare a oeanlei
garantate- in
laport
cu obiectul
garantiei din aavzu a) diminutrrii valom
obiect'lui
garan{iei r*
"*irt "t"i ""fi
pericol real ca aceasta s[ sufere o diminuare apreciabill; b) diminuilii
,J..n parir garantate diJ;';;AL
.*g inferior, ca unnare.a acumulirii dobdozilor, majortuilor
9i
p"raitftf.ir dE orice fel la o creanJi
garantata cu rang superior; o) lipsei unei asiguriri a obiechrlui
garanliei
impotriva riscului pieirii sau deteriorlrii.
Partea a II-a. Despre executarea silitd 439
2. pe data depunerii cererii de executare (iqalta Curte de Casafie gi Justi{ie, Seclia
comercialS, decizianr. 1101 din 18 februarie 2005'), insolitd de titlul executoriu, chiar dac[
a fost adresafii unui organ de executare necompetent;
3. pe data depunerii cererii de intervenfie in cadrul urmdririi silite pomite de a[i
creditori;
4. pe data indeplinirii in cursul executdrii silite a unui act de executare;
5. pe data depunerii cererii de reluare a executdrii;
6. tn alte cazuri previzute de lege.
Regula in materia obligaliilor este aceea a indeplinirii de bunivoie de citre debitor a
obligafiei, fie cd aceasta este stabilit?i sau nu prinh-un titlu executoriu. Acest principiu,
consacrat gi tn materia obligaliei statuate prin titlu executoriu
(art. 622 NCPC) nu-gi
regiseqte aplicarea intocmai, motiv pentru care a fost consacratil materia executirii silite.
Aceasta poate determina executarea integralfl a obligaliei in mod silit sau poate vlz;a
o(ecutarea restului de obligafie rimas neexecutat de cdhe debitor de bundvoie. Aqadar, in
situalia ?n care debitorul executi de bunivoie o parte din obligalia stabilitii in titlul
o<ecutoriu, lnsd sisteazl executarea resfului de obligafie, aceasta va putea fi executat2i silit.
Numai ci prin executarea, chiar in parte a obligafiei, debitonrl a determinat curgerea unui
nou termen de prescriplie al dreptului de a obfine executare silit6. Acelaqi efect il are qi
recunoagterea datoriei, chiar dacd aceasta nu este expres6, dacd insd ea este neindoielnicd-
Spre exemplu ?ntocmirea unui protocol pentru plata sumelor stabilite prin titlul executoriu,
cu determinarea unor termene de plati acordate de creditor, are efectul unei recunoa.gteri
o(prese a dreptului de creanfi stabilit prin titlul executoriu.
Fafi de formularea textului art. 708 alin. final NCPC, per a contrario rcztilti ci cererea
pentru declanqarea executiirii silite constituie un act intreruptiv de prescriplie, dac6 cererea a
fmt admisi (Tribunalul Municipiului Bucuregti, decinam. 1030/R dtn22 septembrie 2003
h Culegere de practic[
judiciarfl
in materie civilE 2000-2003,
p. 404). Este cert ci dac6
oererea de incuviinlare depus[ in condiliile acestui text a fost respins5" intreruperea
p,escripfiei nu se va produce, deoarece efectul este similar celui prevdzu-t de art' 2539
alin. (2) C. civ. Tohrqi, in virtutea acestuia, dacd creditorul introduce o noui cerere, in
termen de 6 luni de la data cdnd hotSrdrea de respingere sau de anulare a rlmas definitiv6,
prescriplia este considerati infieruptii
prin cererea precedentS, cu condifia insi ca noua
cerere sd fie admis[. Textul este aplicabil gi in materie procedurald de vreme ce art. 710
NCPp himite expres la regulile prescripfiei din Codul civil.
in materie de executare silita, se accept[ numai pluralitatea activ6, care poate fi qi
solidarA astfel c5 in aceasti ipotezia conform dispoziliei art. l44l alin. (2) C. civ.,
trtreruoerea nrescriotiei rcalizatide cltre unul dintre creditori va profita qi celorlalti.
tn
"-of
nO.iuiiunii, intreruperea
prescrffiei va opera independent impotriva cui se
tg71lizqaznb art. 2543 C. civ. arAtfud c6 daci intreruperea se face impotriva debitorului
pincipal sau contra fideiusorului, aceastaproduce efecte in privinla am6ndurora.
50. Repunerea in termenul de prescrip{ie
Repunerea ln termen este reglementat[ de art. 709 NCPC, care prevede ci dupd
impliniiea termenului de prescripfie, creditorul poate cere repunerea in termeq numai dac[
a fost impiedicat si cear6 executarea, datoritd unor motive temeinice. Un asemenea
1
,,Terrnenul
de prescrip{ie nu s-a tntrerupt intruc6t cererea de incuviinfare
gi validare a popririi, cireia
creditoarea ii atribuie efect lnherupitor al temrenului de prescriplie a fost respinsi ln prima instantS, iar
pelul declarat tmpotriva sentinlei respeotive, s-a considerat a fi perimat."
440
DREPT PROCESUAL CTYIL
beneficiu
poate fi acordat de cdte instan!6 numai dacd
partea interesatii face
lovfa
unor
fr"p*.ir.ari cme exclud culpa sa qi nu poate
fi
acordat pentru eroare de drept' lt
j"rirp*a"4a s-a decis, ln acest sens, cd interpretarea
greqitii a unei dispozifii legale nu
constituie o cauz1oare sd
justifice depdgirea termenului de prescriplie (Tribunalul Supren;
sectia civil5, decina m. 1365 I lg7 o,in I. Mihufa Repertoriu II, m. 30 1, p. 412).
Cererea de repunere ln termenul de prescrip,tie, in materie execuflonald' nu pgaq-q
acordati de c[ffe organele de urmbrire silitd (Zilberstein, Ciobanu, op' cit', pp' 178
$
179)
deoarece Codul arati expres ci introducerea cererii de repunere in termen se va face doar la
instanla de executare cimpetentd,legea
referind-se nu numai la hotiirdrile
judecdtoreqti, ci
qi la alte titluri executorii.
Intoducerea cererii de repunere in termenul de prescripfie va putea fi frcuti numai in
termen de 15 zile de la ?ncetarea cauzelor care
justifici dep65irea termenului de prescripfie'
termenul cu caracter
procesual, fiind un termen de decddere
qi nu un termen de prescriplie'
Admiterea cererii de repunere in termen are ca efect considerarea de c6tre instanfa de
executare competentS, a termenului de prescripfe ca neimplinit cu toate ci termenul de
prescriplie pr"*rerot de lege a expirat. Astfel, creditonrl
poate formula cerere de executare
rima m i"r-"n de 30 de zile de la data r[mdnerii definitive a hotiirdrii.
in consecinli, organul de executare se va conforma hotiirSrii instantei de executare'
fhri a putea refuza pornirea executiirii din cavb cdar fi intervenit prescripli4 degi apreciazt
astfel.
51. Prescripfia in procedura fiscali
io pro""d.ou nscala prescripfia este la rAndul s[u de doui feluri: prescripfia dreptului
de a sta|ili obligalii fiscale qi prescripfia executbrii creanlelor fisoale.
Astfel, a."ptof org-oioi fiscal-de a stabili obligalii fiscale se prescrie in termen de
cinci ani, cu exceplia c-azului in cme legea dispune altfel, termenul de prescriplie al acestui
drept incepand sa curgd de la data de 1 ianuarie a anului urm[tor celui in caxe s-a ndscttr
creanta fiscald, dacd legea nu dispune altfel.
Atunci c6ird creanla fiscald se naqte din sdvdrgirea unei fapte penale, dreptul de a stabili
obligafii fiscale .. p."toi. in termen de 10 anir' Termenul de prescriplie ourge d9 la data
savirqirii faptei L" constituie infracfiune sanclionatii ca atare print-o hotiirfire
judecdtoreasc[ definitivi.
Termenele de presorip{ie, tn care organul fiscal are dreptul de a stabili obligafii fiscale,
se inferup
gi se suspendiin cazurile
qi ln condiliile stabilite de lege pentu intreruperea^$i
suspendarea termenului de prescriplie a dreptului la ac{iune potrivit dreptului comun' In
"""u ""
priveqte efectuarea i*p""t
"i
fiscale, pe perioada acesteia termenul de prescripfiea
dreptului ae statitire a obligaliei dscale se suspendb,
p6ni la momentul emiterii deciziei de
impunere ca unnar,e a efectudrii inspecliei fiscale'
prin
implinirea temrenului di prescriplie a drephrlui de^ a stabili obliga{ii frscalg
procedura di emitere a titlului de crganp fiscal[ incgteazn (inol3 Curte de Casafie
;i
iustilie, Secfia de contenoios administrativ
gi fiscal, deciaa w. 5773 din 15 decembrie
2009, tn Pandectele Rom6ne rtr. 9/2010,
pp. 178-182)
prescripfia
dreptului de a oere executarea siliti este reglementatii ln Codut de procedurd
fiscali ta art.' tZt qi o*r. in raport cu momentul inceperii curgerii termenului de prescripfie
I
Art. 91 alin. (3) din O.G. nff.9212003 republicati.
Par
leg
cin
sus
pre
estr
cor
del
leg
$i1
acl
cur
re(
un
ins
|r[t
20
m'
sil
cft
sci
pr
ac(
tac
Pr
s-;
Portea a II-a. Despre executarea silitd 441
legea aratii ca dreptul de a cere executarea silitil a creanlelor fiscale se prescrie in termen de
cinci ani de la data-de I ianuarie a anului urmdtor celui in carc ahntnaqtere acest dreptr.
Termenul de prescripfie al dreptului de a cere executarea silitii a creantelor fiscale se
suspendi: in cazurile qi ln condifiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de
prescriplie a dreptului la acflune; in cazurile gi in condi,tiile in care suspendarea executirii
este prevdzutd de lege ori a fost dispusd de instanp
judecitoreasci
sau de alt organ
competent, potrivit legii; pe perioada valabilitiifii inlesnirii acordate pohivit legii; c6t timp
debitorul igi sushage veniturile gi brmurile de la executarea silitS; in alte cazuri prevdzute de
lege.
Termenul de prescripfie al dreptului de a cere executarea silitd se intrerupe: in cazurile
5i
in condiliile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriplie a dreptului la
acliune; pe data indeplinirii de citre debitor, ?nainte de inceperea executdrii silite sau tn
cursul acesteia, a unui act voluntar de platd a obligafiei prevdante in titlul executoriu ori a
recunoagterii in orice alt mod a datoriei; pe data indeplinirii, in cursul executirii silite, a
wrui act de executare silitii; pe data intocmirii, pohivit legii, a actului de constatare a
insolvabilit{ii contribuabilului; in alte caz.tri previzute de lege.
Dupi implinirea termenului de prescriplie al dreptului de a cere executarea silitii a
creanlelor fiscale, executod fiscal va proceda la incetarea mlsurilor de realizare gi la
sciderea acestora din evidenp analiticl pe plititori.
Sumele achitate de debitor in contul unor creanle fiscale, dupl implinirea termenului de
prescripfie, nu se restituie.
Spele:
.1. Prin cererea de incuviingare a executirii silite formulatela23 aprrlie 2010 d citre creditor,
ecesta arati ci pe parcurnrl termenului de prescriplie debitonrl gi-a mutat permanent locuinga,
ficind imposibili identificarea acestuiat asrfel ci niciprescripgia nu poate fi considerati impliniti.
Cere, de asemeflea, repunerea in termenul de a solicita executarea siliti, potrivit art. 709
NCPC.
Instanga a respins cererea ca prescrisi, reginAnd ci hotir6.rea a devenit definitivi 1a2l aprrhe
2007, astfel ci termenul de 3 ani este implinit, iar creditorul nu a dovedit susginerile relative la
mutarea locuingei &bitorului.
Care sunt cerinlele repunerii ?n termenul de prescriplie al drepnrlui de a obEine executarea
siliti)
Analizali solulia.
2. La l februarie 2010 creditorul soliciti incuviingarea executirii silite deoarece debitorul
rfuzi in mod constaflr executarea, degi la 12 februarie 2009 a recunoscut datoria gi obligada &
erecutare, hotirArea definitivi fiind pronungatl,la2g ianuarie 2006.
Instanla admite cererea gi se declangeazl executarea siliti.
tn contestalia la executare formulati de debitor se invoci
i'nPlinirea
termenului de
prescripgie, creditorul susginAnd in replici f"pt"l
"i
prin solugia de incuviinlire a executirii silite
sa solulionat aspectul prescripgiei cu autoritate de lucru
judecat.
Care va Ii solugia in contestagia la executare? Argumentagi.
'
Acelagi krmen se aplic6 gi pentru sanctiunile contravenfionale constdnd tn arnend6 alrt. 127 alin. (2)
C. pr. fisc.
442
DREPT PROCESUAL CTYIL
-1.
in dosarul constiruit ca umure a cererii de revendicare formulati de A' lmpotrive
mogtenitorilor lui B., reclamantul soliciti si se ia act. d, prin hotirtrea pronungati in
contradictoriu cu B. ln urmi cu 8 ani, a fost obligat acesta si-i Iase in deplhi proprietate gi posesie
acelagi imobil, astfel cI se impune admiterea cererii gi obligarea plrAtilor la lisarea in proprietate a
aceluiagi teren.
Pirilii se apiri iovocind efi.706 NCPC.
Care este.f".n t l-pti"itii prescripgiei dreptului de a cere executarea silitl?
Cum procedeazi instanla?
$3.
PERIIVIAREA HGCUTARII SILrtE
52. No{iune
qi efecte
Perimarea executiirii silite constituie una din sanc,tiunile
procedurale specifice materiei
executirii silite, care se aplicd doar in cazul in oare creditorul, degi a fost solicitat scris de
c5te executoruljudecltoresc
si facl wr sct necesor executdrii silite, a l6sat sd treaod qase
luni, ftrl s[ fi urmat alte acte de urrndrire, obligdndu-I, in cazul in care st6ruie inrealizara
titlului sdu, s[ reia actele de executare de la inceput pe cheltuiala sa Cu alte cuvinte'
executatea se perim[ de drept adici este consideratii neinceputii.
Dac6 perimarea nu ar interveni, pentru a sancfiona dezinteresul creditorului, anumite
bunuri a, fi scoase din circuitul civil, datoriti mdsurilor de indisponibilizare h;o;te de cdte
organele de executare.
prin
,,act
necesax executiirii silite, cerut, tn scris, de executorul
judecitoresc"
trebuie si
fie inlelei ultimul act penfu care se cere efectuarea de c[fe executor in cursul unei
pro""d*i de executare
liar
n, ultimul act intervenit in ansamblul executErii pomite de
ireditor), de la care creditorul s[ fi rlmas inactiv gi nu a mai continuat executarea. De pild5,
soma,tia nu a fost urmatii ?n termen de qase luni de la un
4lt
act de urmdrire (sechestrul
asiguritor) din neglijenfa organului de executare cu toate c5, creditorul a depus o cerens
penfiu continuarea execut2lrii. in acest caz, ctt toate cE un nou act de executare nu a
intervenit cererea creditorului, constituind un act de procedurd, a inherupt perimarea
orecutiirii. Dimpohivi dacd executonrl cere scris creditorului si se prezinte si primeasci
bunul, ?n cadrufexecutirii silite directe gi acesta nu se prezintti hsafld si treaci termenul &
gase luni, executarea inoeputi se perimi de drept'
Caatarc,pentru a opera perimarea executdrii silite febuie si indeplineasc[ urmitoarele
condi{ii:
- investirea organului de executare cu o cerere de executare silitd, astfel c[ problema
perimdrii se pune numai dupl declanqarea executlrii silite;
- rdrndnerea executdrii in nelucrare timp de
Sase
luni, termenul aga cum am mai aribt
lncepe s6 curgi de la data la cme i-a fost solicitat scris s6 fac[ un act anume in vederea
executiirii. Termenul de perimme poate fi intrcrupt sau suspendat in cursul executdrii silite
(in cazul suspendErii executirii silite termenul de perimare curge de la suspendarea
executiirii). Suspendarea execut2lrii afrage qi suspendarla termeirului de perimare, iar'dupd
incetarea suspendirii executErii, termenul de perimare care a curs inainte de suspendare va
**'-'":##l'"::"':;ff;i
n"tu"ror" din cutpa credjtorutui- o asemenea cerins
menlionatii de art. 696 NCPC a fost relinut6 in doctini
(Gr. Porumb, op. cit., pp. 137
9i
Par
138
nr.
ianr
con
cre(
Tat
nu
pro
del
ten
det
ava
pre
bur
SCS
trel
exe
afu
per
ex
ind
nr.
cau
si
exc
oc(
tITTl
Sur
13)
del
pre
Partea a II-a. Despre executarea silitd
443
138) gi jurisprudenp (Tribunalul llfov, Secfia comerciald, decizia w. L55111948, in JN
w.711948, p. ZtO. Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a civil5, deciziz nr. 105/R dn Zq
ianuarie 2003, in Culegere de practicd
judiciarS, op. cit.,
pp. 381-383), ca o aplicare
constant5 a principiului potrivit cdruia perimarea executiirii se intemeiazi pe culpa
creditorului (Judecdtoria sector 3 Bucuregti, sentinta civil[nr. 1837 din 11 martie 2004,
prin
urmare,
perimarea nu intervine atunci cend neefectuarea unui alt act de enecutare
nu este datorati culpei creditorului. Ca qi in cazul
perimirii instituite in cadruI fazpiintAi a
procesului civil, cfind actul nu este tntocmit din cauze neimputabile creditorului, termenul
de perimme nu curge (art.416 NCPC).
Cdnd executarea a fost suspendat6,
in conformitate cu dispozifiile art. 718 NCPC
termenul de perimare nu curge, cursul acestuia incep6nd de la data incetirii suspendirii.
Dacd executarea a fost incetatii din lipsa de bunuri sau sume disponibile tn patimoniul
debitorului, perimarea acestei execut6ri nu opereazf, depunerea cererii de executare silitii
avind ins6 efect de intrerupere a prescripliei qi determindnd curgerea unui nou termen de
prescriplie in care sA se poaf[ solicita declangarea executiirii, in cazul identificdrii unor
Lunuri in pafimoniul debitorului, dacd aceastase face in termenul de prescriplie.
53. Proceduri
perimarea
se constat5, din oficiu, de c6te instanla de
judecati sau atunci c6nd este
sesizat?i in cursul executirii cu o cerere din partea debitomlui, astfel c[ organul de executare
trebuie s6 refuze continuarea executiirii dac[ constatd cil a intervenit perimarea. Dacd
executonrl
judecltoresc va continua executare4 tn ciuda faptului ci a intervenit perimarea,
anrnci debitorul
poate formula o contestalie la executare. Oricf,nd debitorul poate invoca o
perimare pe cali de excepfie, in fafa executorului
judecdtoresc qi sd cemb instanlei de
executare s[ constate
perimarea ori sI cear6 direct desfiinlarea
actelor de executare
indeplinite, pe calea contestaliei la executare
(Tribunalul Constanla, Secfia civil6, deciz.ra
nr. 57 din 4 februarie 2011,ln RRDJ nr. 5l20ll,
pp. a0-a3).
in consecinli, perimarea are ca efect desfiinlarea tuturor actelor de urmdrire indeplinite in
cauzh- Aceastji r*"1i*" se risfr$nge at6t asupra actelor anterioare implinirii termenului, cdt
qi asupra celor tntocmite ulterior, respectiv
pdn6 la momentul constatiirii peinrdrii, cu
o""Wo celor cme au dus la reolizarea, tn parte, a crea.n{ei cuprinse in titlul executoriu
Si
a
rccisoriitor. Astfel, toate mdsurile de indisponibiizxe:
secheste,
poprifi, soma{ii incazJJ
grrnaririi
sitite imobiliare, se vor desfiinla la cererea debitorului sau ate4ului interesal.
Dac[ creditorul va tncepe o noui executare, se va face mai intii o noui soma{ie (Curtea
Suprem[ de Justilie, Se4iacivit6,
decizia nr. 2558i 1991, in Dreptul m' 811992, pp' 82
Si
t:), h care nu se va mai alitura titlul ce se executii
(deoarece acsta a fost comunicat
de6itorului la prima somafie)
Si
numai dacd intre timp nu s-a implinit termenul de
prescrip{ie a dreptului de a cere executarea silitii.
Spete
Z.
pri"
contestalia la executarea siliti &bitorul soliciti instanlei si constate ci a intervenit
perirnarea exectrtirii silite, in condigiile noului cod de procedura civili.
Creditorul se apiri *rti"A"a ci pentru a
Putea
face acele de. executare efective, dupi
incuviingarea executiiisilite, s-a impus formul area unei aclhm de penai_, deoarecr s-a constatat d
siogurele bunuri ale debitorului r*r-jt t" proprietate devilmagl cu solia debitorului, impunAodu-se
444 DREPT PROCESUAL CIVIL
paftaiierea acestora. Pe perioada cAt a durat procesul de partaj (2 antpiad la pronungarea hotiririi
definitive), nu putea face acte de executare, termenul de perimare neputind si ctrgl.
Ce va decide instanEa? Argumentali.
$4.
AIVI,ANAREA, SUSPENDAREAs RESTRANGEREA, iTCETRNER DGCUTARII
54. Amfinarea executlrii
Fiind o exceptie de la principiul celeritnfii executlrii silite, amdnarea executlri este
posibild numai daci ipotezele sunt previzute de lege. Astfel, executorul
judecdtoresc poate
amdna executarea prin incheiere, dacd procedura de citare sau de intocmire a anungurilor
gi
publicatiilor de v6nzare nu a fost indepliniti sau daci" la termenul stabilit, execuhrea nu
poate fi efectuatii datoritd neindeplinirii de cife creditor a obligaliilor prevdzute la art 646
alin. (l).
55. Suspendarea executlrii
Suspendarea executirii poate fi dispusi de instan![ sau de executorul
judec[toresc, Ia
cererea creditorului urmdritor.
Suspendarea nu desfiinleazd actele intocmite anterior, dimpotrivd ele rdm6n in fiinfa, iD
afari de cazul in care prin lege sau prin hotirdrejudecitoreascd se dispune altfel iar dupd
incetarea suspend6rii, la cererea pfiii interesate, executorul dispune continuarea executirii,
dacd actele de executare sau executarea siliti insdgi nu au fost desfiinpte de instanfa de
judecatd
ori acestea nu au incetat prin efectul legii.
56. RestrAngerea executilrii
Este posibil ca debitorul si fie urmdrit asupra mai multor bunuri mobile sau imobile, a
c6ror valoare este v6dit mai mare in raport cu creanla ce rvrrare,azd a fi satisfdcutS- In acest
caz instanfa de executare poate sd restr6ngd executarea la anumite bunuri, la cererea
debitorului qi cu citarea oreditorului.
Cdnd admite cerereq instanla dispune suspendarea executiirii celorlalte bunuri, iar h
caz de executiiri porrite in circumscripliile mai multor instante de executare, debitorul,
pe
baza simplei lnfrfiqnri a incheierii prin care s-a incuviinpt restrdngere4 poate cere acestor
din urm6 instanfe suspendarea acelor executiiri.
57. incetarea executirii silite
Executmea silitii inceteazi dacd:
1. s-a realizat integral obligafia prevdanti in titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile
de executare, precum gi alte sume datorate potivit legii; in acest ca1 executorul
judec6toresc
ii va preda creditorului titlul executoriu, menfionind pe acesta stingerea totali
a obligaflei,
9i
ii va remite debitorului un certificat constatator al indeplinirii integrale a
obligafiilor mai sus menfionate;
2. nu mai poate fi efectuat2i ori continuatii drn cavza lipsei de bunuri urm5ribile ori a
imposibilit5fli de valorificare a unor astfel de bunuri; in aceste cazuri, executorul ii va
remite personal creditorului sau reprezentantului sdu titlul executoriu, menliondnd pe acesta
cauza restituirii gi partea de obligalie ce a fost executat4 precum gi, cdnd este cazul, ii va
remite debitorului un certificat constatator al perfii din obligafie ce a fost executatii;
Par
cre(
tem
secl
der
silit
NC
dob
arlt
valc
din
nali
inst
Ast;
nea
inte
conl
asig
bun
peil
nu(
Partea a II-a. Despre executarea silitd 44s
3. creditorul a renunfat la executare;
4. a fost desfiinfat titlul executoriu;
5. a fost anulatd executarea.
Spegi:
/. Instanga de executare a incuviingat executarea siliti a unei hotirAri
judecitoregti
prin care
creditorului i se recunogtea o creangi de 10.000 de lei reprezentAnd cheltuieli de
ju&cati,
in
temeiul an.665 NCPC.
Executorul
judecitoresc
intocmegte formele necesare pentru executarea siliti mobiliari,
sechestreazi bunurile mobile din apartamentul debitorului, dupi care solicitl biroului teritorial
de cadastru gi publicitate imobiliari si dispuni, in baza incheierii de incuviinlare a executlrii
silite, notarea urmiririi apartamentului debitorului in cartea funciari.
Debitorul formuleazi o cerere de suspendare a executlrii imobiliare, in temeiul an. 823
NCPC, cerAnd instangei de executare si ii tncuviingeze ca plita integrali a datoriei, inclusiv
dobAnzile gi cheltuielile de executare, sI se faci din alte venituri ale sale.
Totodati, debitorul formuleazi o cerere de restrAngere a executirii potrivit an.70l NCPC,
aritind ci sunt urmirite in acelagi timp mai multe bunuri mobile, precum gi imobilul siu, iar
valoarea
acestora este vidit excesivi in raport cu creanla ce urmeazi a fi satisficuti. in aceasti
din urmi proceduri, invoci gi prevederile art. 8L2 NCPC gi necesitatea asiguririi propo4io-
nditilii in executarea siliti.
Cum va proceda instanla?
Sec[iunea a N-a
hoceduri care faciliteqzd executarea silitd
-
mdsurile aslgurdtorii
Ei
impedtmente la executare
$
I. MASURILE ASIGUMTOzuI
58. Prezentare
Dacd creditorul este diligent, pentru recuperarea creanfei sale are posibilitatea si
instituie asupra bunurilor debitorului sdu mdsuri prin care s6-gi asigure realaarca creantei.
Astfel, se poate institui sechestru sau poprire asiguratorie in favoarea creditonrlui care,
mvind inc[ un titlu executoriu, tinde si conserve pahimoniul debitorului siu.
De asemene4 in ipteza in care in legdturd cu un bun se naqte un litigiu, partea
iateresatd are posibilitatea sd solicite instanfei instituirea unui sechesfujudiciar, ?n vederea
oonserv[rii dreptului care poartl asupra acelui brm (BriciU Particularitd[i ale mdsurilor
asigwdtoriiinmaterie comerciald, inRRDP m. 6/2007, p.21 qiurm)
59. Sechestrul asiguritor
Sechestrul asiguritor reprezint[ o misuri
judiciard,
constind in indisponibilizarea unor
bunuri mobile sau imobile in pairimoniul debitorului,
pani la obfinerea unui titlu executoriu
pentru o crean!{ care se va executa asupra bunurilor respective, in caanlin care debitod
nu o achitii de bunivoie.
446
DREPT PROCESUAL
CTVIL
Noul cod de procedura civill definegte sechesfiul asiguritor
prin raportare la bunurile
mobile sar:/gi imobile.n-ariuit"
ale debitorului,
indiferent de cine le define. Astfel, codul
are tn vedere at6t bunurile aflate in posesia debitorului
cdt gi pe cele definute de un ted, ceea
ce intereseaza fiind efectul mesurii, respectiv indisponibilizarea
bunurilor
penfru a putea fi
ulterior valorificate de c[tre creditor, in caz de nevoie'
premisa
unei cereri de sechestru
asigurdtor
este aceea ca cel ce se considerd creditor sE
nu aibd titlu executoriu.
Pe acest fond ipotezele
in care se poate admite o atare oerere sunt distincte tn funcfie
de cum exist[ sau nu un act scris, care si ateste creanlq sau ln raport de caracted exigibil
sau neexigibil al aPesteia.
Astfel, cererea se poate depune de c[tre creditorul
a clrui creanp este constatati
prin
act scris
gi este exigibila, fiina posibil[ obligarea creditorului
laplataunei caufiuni; de citre
creditorul
a c[rui crean!6 rru este constatatii
in scris, dar care este exigibila'
cu
obligativitatea
de a aepune o cauliune de
jum[tate din valoarea reclamatii; de cife
creditorul a cdrui
"r"ur1u
nu este constatat[
prin act scris
qi chiar dacd oreanla nu este
".i*itifa,
in cazurile in care debitorul a micAorat
prin fapta sa asigurlrile date creditorului
,uo-ru a dat asigur5rite
promise ori atunci c6nd este peripl ca debitorul s6 se sustragi de la
urmdrire sau se-gi ascundd ori s6-5i risipeascd averea in acest din urm6 caz instanfa
va
obliga pe creditoi la plata unei cautiuni, care va fi fxat de instant5'
---ir'tout"
ca,rxrie creditorul va trebui si facd dovada c[ a intentat acliune
pentru
recupe tat ea creantei invocate'
Cererea de sechestru asiguritor se adrese azb instan{ei competentA sd
judece fondul
cererii in primi insta{A
Nu
este necesar[ identificarea
bunurilor debitonrlui,
ttsupra cdrora se soliciti instituirea
mdsurii, in cerere, deoarece aceasta at rcprezentzo
sarcina
p19a oneroasd
pentru creditor,
o., pro""a*u p*a tu dispozifia
sa este urgent5, trebuie s6 se deruleze rapid
9i
prin urmare
saqi poati fi depusi imediat ce s-a ivit nevoia indisponibilizdrii
bunurilor'
Procedura de solulionare
este urgentS, desfaqur6ndu-se
ln camera de consiliu,
frrl
citarea
pdrfilor. solulia se pronunp ptin io.h"i"t" executorie in care se fixeazd' dac6 este
"u
l,
"rrurtoroot
cauliunif
gi temrenul
in[unful cdruia urrreazi sd fie depusa aceasta
N.Ep*"."u cauliunii
in iermenul fxat de instanp alrage desfiinfarea de drept a
sechestrului,
care se constaEprinincheiere
definitivS, dztifuecitareap6dilor.
-
-i""t
"i"r"a
este supusa numai apelului, in termen de 5 zile de la comunicaxe,
acesta
so4on6ndu-se
cu urginp
qi cu prec6derc, cu citarea in termen scurt a pdr,tilor'
punerea
in executare a'secGstrului
asigurltor
se rcalizeazbin conformitate
cu regulile
de drept comun ale executiirii silite, dup6 urmitoarele
distinctii: ?n cazul bunurilor mobilg
executorul
va aplica sechestrul asupra bunurilor urmnribile
numai in m[sura necesarf,
rcalizfunicreanlei
iar sechestul asiguritor
pus asupra unui imobil se va inscrie de indatii in
cartea funciar5, cu consecintu opolbilitalii
sechesful
tuturor acelora care, dupl insoriere'
dobdndesc weun drept asupra imobilului respectiv'
Dat fiind faptul c6
^tncheierea
prin care se solufioneazd
cercre'a de sechesfu
se
comunicl creditorului-J"
i"auta de o[tre instan-t4
iar debitoru-lui de citre executorul
3ra"Jto."..
odati cu luarea mdsurii, sechestrul
asigUritor
se aplic[ efectiv fdri somafle ori
futiinlme
prealabil[ a debitorului.
ms
ur8
ter
prc
prc
Pat
can
ant
inc
re8
de
col
ple
ma
SEC
cai
adr
col
ter
ter
cat
inc
tnc
inr
cal
do
col
por
toe
du
ins
aul
Partea a II-a: Despre executarea silitd
447
Cand debitorul di garanlie indestulatoare
pentru executarea creanfei va putea cere ca
instanla si ridice sechestrul asigurltor. Cererea se solufioneazd
tn camera de consiliu, de
,tg""Ie qi cu citarea in termen scutt a,pddilor,
prin incheiere supusl numai apelului in
termen de 5 zile de la pronun{are. Calea da Xac se
judecS
de urgen!5
qi cu precddere,
pronunfarea putand fi antdrrralicel
mult 24 de ore, iar motivarea in oel mult 48 de ore de la
pronunfare.
-
Debitorul poate cere ridicarea mdsurii de cifie instanla care a lncuviinlat-o, in cazul in
care cererea principaft in temeiul cdreia a fost incuviinlatL m[sura asiguratorie, a fost
anulatS, respinse sau perimata prin hotilrdre definitiv[.
Cererea se soMoneazi
ptn
incheiere definitiva, dath frtd' citarea pdrfilor.
60. Sechestrul asiguritor asupra navelor civile
Dacd obiectul seJhestrului aslguritor este o nav6, noul Cod de proceduri civila
reglementeazi condilii procedurale particulare'
Dac6 nava este gata de plecarJea nu poate fi pusi sub sechesfu asigur[tor. Noul Cod
de proceduri civiH dennigte aceast[ imprejurare
in rano{ de momentul in care
comandantul are la bord certificatele, toate documentele
navei,
precum qi permisul de
plecare, predate comandantului
de c[pitiinia
portului'
-
De asemenea, creditorul
posesorului legitim al conosamentului
poate cere sechestrarea
mdrfirrilor reprezentzte in conosament, aiate la bordul unei nave, chiar ftrd a cere
9i
sechestrarea navei, insd in acest cazva trebui si solicite descircarea
mdrfii'
cererea de infiinfare a sechestrului asigur[tor asupra unei nave se-.poat: fle.n1mai in
caz deurgenli, chiar gi inaintea introducerii acfiunii de fond, dar- oreditorul clruia i-a fost
admis[ irrrtitoir"u sechesfului asigurltor este obligat s[ introducd actiunel la- instanta
competentii sau s6 inifieze demersurile
pentru constituirea
tribunalului arbitual intr-un
ternren de cel mult 20 de zile de la data ?ncuviinfirii misurii asigurdtorii. Nerespectarea
termenului qi neinhoducerea acfiunii afage desfiinlarea de drept a sechestrului asigrnitor,
care se
"o*tute
prin incheiere definitiva, datii cu citarea
pdrfilor.
competenla de solufionare a cererii apadine fibunalului
logului unde se aflil tnva,
indiferentde instanfa lacwes-a introdus sau urmeazd a fi intodusd acliunea de fond'
Solufionarea cererii se face de urgentS, in camera de consiliU cu citarea pdrfilor, prin
incheiere executorie, supusi numai apelului in termen de 5 ztle de la pronunpre.
Daca, dupi luarea mdsurii creditorul,
care are un privilegiu asupra unei nave, un
coproprieiar ai navei sau debitorul, solicit6 expres instanla c1e a.$snus mdsura asiguratorie
poate^ordona ca 11ava si intreprindd una sau mai multe cll6torii,
stabilind in acelagi timp
toate mdsurile preventive care, dupa imprejurari,
ar fi necesare. Nava poate pleca
dupi transcrierea lncheierii de. ?ncuviintare
tn regisfele
""atit"Il
maritime resPative.,gi
inscrierea menfiunii corespunzatoare
in actd d; nafionalitate.
Navlul pentu cSlatoriile
autonzatede instanle va fi ad6ugat la preful vdnz-dni-
--
i" cazuri temeinic
justificate, instanfa care a dispus sechestrul asiguritor
poate
incuviinp schimbarea navei sechestrate cu alta'
SecLestrului asigur6tor se aduce la indeplinire
prin imobilizatea
rtavei de cdtre
cipitiinia
portului
gn'de
aceasta se afl6, sens in care cipitiinia
portului nu va elibera
documentele
necesaxe naviga{iei
gi nu va admite
plecareanavei din port satrrad6'
448
DREPT PROCESUAL CTVIL
61. Poprirea asiguratorie
::
Mutatis mutandii, asiupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile
incorporale urm5ribile datorate debitorului de o a treia persoani sau pe oare aceasta i le va
datora tn viitor in temeiul unor raporturi
juridice existente, se poate tnfiinla'mdsura
popririi
asiguritorii.
in acest caz se vor aplica intocmai dispozifiile ar:t.969
9i
970 NCPC, dupi distinctiih
acolo precizate.
62. Sechestrul
judiciar
Cererea de sechestru
judiciar se poate formula ori de cite oi existd un proces 6upra
proprietEtii sau altui drept real principal, asupra
posesiei unui bun mobil sau imobil ori
asupra folosinlei sau adminisfirii unui bun propriet4te comun6'
Se va putea, de asemenea, incuviinfa sechestrul
judiciar,
chim fEr6 a exista procx;:
a) asupra unui bun pe care debitorul il ofer[ pentnr liberarea sa; b) asupra rmui bun cu
privire la care cel interesat are motive temeinice s[ se teami c[ va fi susfas, distrus ori
alterat de posesonrl s6u actual; c) asupra unor bunuri mobile care alc[tuiesc
garanlia
6editorului, c6nd acesta invedereazi insolvabilitatea debitorului s6u ori c6nd are motiw
temeinice si bdnuiasci cd debitorul va fugi ori sd se teami de sustrageri sau deterioriri'
insd, partea care a oblinut instituirea sechesfiului
judiciar
in aceste condifii, ese
obligat6 s6 infoducd actiunea la instanta competentZ, si inifieze demersurile
pentru
constituirea tibunalului arbitral sau s6 solicite punerea in executare a titlului executoriu,
intr-un termen de cel mult 20 de zile de la data incuviinlirii mdsurii asigur[torii, sub
sancfiunea desfiin!5rii de drept a sechesffului
judiciar,
care se constatii prin incheierc
definitiva, data fexa citarea pirfilor.
Competenfa aparfine instanlei investite cu so$onarea cererii principale, iar in cazurilc
in care nu existii proces ,Nupra fondului, competentii este instanla in circumscrip,tia cEreia sc
afllbunul.
Caufiunea nu este obligatorie iar procedura de solulionare este urgentS, cu citarcl
p6rtilor. tncheierea este supusi aumai apelului, in termen de 5 zile de la pronunfare' Paza
bgnului sechesffat se incredinfeaz[
persoanei desemnate de parfr de comun acord iar in cz
de neintelegere, unei penioane desemnate de instan!5, care poate fi chiar delinitonil
bunului. in acest scop, executorul
judecitoresc se va deplasa la locul situdrii bunului cc
urmeaz5 a fi pus sub sechestru
gi-l va da in primire, pe baz[ de proces-verbal'
administratorului-sechestru.
Un exemplar al procesului-verbal va fi tnaintat
9i
instanlei cac
aincuviinlat mdsura.
Administratorul-sechestru
poate face toate actele de conservare qi administrare, relativ
la incasarea oricdror venituri qi sume datorate
gi plata datorilor cu caracter curent,
precum g
a celor constatate prin tiflu executoriu. De asemene4 el poate sta in
judecatii
in numeh
pdrfilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru,,dat numai cu autorizarea
prealabiliie
instantei care l-a numit (Bricity Procedura sechestrului
iudiciar,
in RRDP nt. 312W,
pp.59-61).
rml
Pw
bur
_12.(
lPa
forr
gar
Glft
Ctr
gar
an
ztsl
le
cn
ce
pal
cu
iil
de
pl,
in
in
Pwtea a II-a. Despre executarea silitd
449
Spefe:
f.
pri"
cergrea de sechestru asigur{tor SC A. SRL a solicitat. aplicarea misurii asupra
bunurilor mobile
9i
imobile ale debitorului siu, aritAnd ci are impotriva acestuia o creangi de
12.000 lei rezultati din titlul executoriu, contract de imprumut
t
gerentat cu ipoteci asupra
:partamentului lui C., te4 f4I de tmprumut
Instanga a respins crerea, deoarece creditorul beneficiazide un titlu executoriu, contracnrl de
imprumut g rantatcu ipoteci, astfel Ci
ipotezele art.952 NCPC nu srurt indeplinite.
Este corecti solugia?
2. Prin cqrereade aplicare a sechestnrlui
judiciar depusi de reclamant, acesta arati cI degi nu a
formulat acgiune pentru obligarea debitonrlui la plata sumei datorate, rezulti ci acesta micaoreazi
garanlia pe care a drt.
"reditodui,
instituind ipoteci de gnd2
9i
3 asupra aceluiagi bun imobil, cu
crre agarantat
ti
creanla sa, fiind tntruniti ipoteza en.972 alin. (2) lit. b) NCPC.
Debitofl arati, d cerere nu poate fi primiti in condigiile in care intre p
4i
nu existi proces
or privire la proprietatea sau folosinla bunului, in speli fiind vorba despre un bun constituit ca
grrangie, iar nu despre un bun
Pentru
care pi4ile i5i disputi proPrietatea'
Care este ipotez,a sechestrului
judiciar?
Ce va decide instanla?
$2.
IMPEDIMENTE t.A DGCUTARE
63. Beneficiul de discufiune
gi beneficiul de diviziune
Existii situalii in care executarea siliti nu poate fi inceputl deoarece fie: s-a acordat
pdritului un termen de platd (art. 673 NCPC); nu s-a depus caufiunea" in cazul hotiirdrilor
crr execufie wemelnica
@rt.449
NCPC); debitorul a decedat (aft. 686 NCPC).
Sunt qi situalii in care degi executarea a fost pomit4 cursul ei firesc este influenfat de
anumite imprejurdri, care temporiz.eazdurmdftrea
sau chiar o sting, lnainte de a se rcaliza
creanla creditorului (suspendarea gi perimarea ptezentate mai sus)'
insl mai existi gi alte incidente care temporizeazA
procedva de executare silita
9i
anume: beneficiul de disculiune
qi beneficiul de diviziune, existenfa proprietSlii comune
asupra bunului urm6rit.
Beneficiul de discufiune
gi beneficiul de diviziune constituie
posibilita,ti pe care legea
b confer[ debitonrlui sau persoanei urm[rite, in anumite situatii, de a putea cere
creditorului s6 urmdreasci bunurile altei persoane ori ale bunuri sau s6-qi dividd urm6rirea
ceea ce este de naturl s5 ducd la amdnarea executdrii silite lntreprinse de creditor'
Nu este aici cazul situatiei ln care,
pofivit NCPC
(art. 630), creditorul
5i
debitorul se
inteleg ca executarea si se efectueze numai asupra veniturilor bAne$ti sau altor bunuri ale
debitorului, ori ca vdnzarea bunurilor supuse urmdririi sd se faci prin bun6 invoiald sau ca
plata obligatiei s[ se fac6 in alt mod admis de lege.
-
Cateloiia de iribidente analizatlpresupune
un conflict inhe
pdrfile din executarea silitE
in special debitorul incercdnd
prin invocarea acestora sil c6Stige timp sau chiar str determine
foicetarea executirii fafi de el.
450
DREPTPROCESUAL CWIL
Sunt asemenea situafii:
a) Fidejusorul poate opune creditorului beneficiul de discufiune, cer6ndu-i si
urm6reasc[ bunurile debitorului
principal gi numai dupi aceea, dac6 nu va fi lndestulat, siJ
urmireascd pe el (art. 2.294 C. civ.);
b) Dac6 exist6 mai multi fidejusori care guarfieazd fath de unul gi acelagi creditor,
penfu una gi aceeagi datorie, fidejusorul urmerit
poate s[ invoce beneficiul de diviziune,
cerdnd creditorului ca urmdrirea si se divid5 pe ceilalli fidejusori (art. 2298 C. civ.
-
Stdtescu, Birsan, Teoria generald a obligaliilor,
pp.403-407);
c) Minorul sau peftioana pusd sub interdiclie, urmdrili asupra bunurile lor imobile, pot
opune creditorului beneficiul de discufiune, cerdndu-i s[ procedeze, in prealabil, la
urmirirea mobilelor sale (art. 815 NCPC);
d) Dobdnditorul unui bun imobil ipotecat, care nu este personal obligat pentru creanta
ipotecar6, poate sE cear[ instan]ei de executare urmlrirea altor imobile ipotecate pentru
aceeaSi obligalie, aflate ln posesia debitorului
principal
[art.
816 alin. (2) NCPC];
e) Debitorul se poate opune cererii formulate de oreditorul ipotecar privind scoaterea la
vdnzarc silitd a bunurilor neipotecate ale debitorului, atare cerere fiind admisibild numai in
cazul in care urmdrirea silitii a bunurilor imobile ipotecate nu a condus la indestularea
creditorului ipotecar in mdsura sumelor totale datorate
[alt.
816 alin. (a) NCPC];
f) Creditorii personali ai unuia dintre sofi nu pot urmiri bunurile comune, inainte de a
urmfui bunurile proprii ale solului debitor, astfel ci executarea asupra bunurilor comune
este amfinatii (axt. 353 C. civ.). tns[ este posibil ca la momentul declanqirii executiirii solul
debitor sd nu aib[ bunuri proprii gi, in orice situalie, dovada existenfei bunurilor proprii ale
sofului debitor nu este cerutii de c6tre instanla de executare, pentru a nu ingreuna
creditorului posibilitatea executirii;
g) Daci creditorii comuni urm6resc bunurile
proprii ale sofilor, inainte de urmlrirea
bunurilor comune, se va invoca beneficiul de disculiune rezaltat din art. 352 C. civ';
h) Dac6 o creanti s-a n6scut in legdturi cu o anumitii diviziune a patrimoniului, potivit
legii, creditorii trebuie s5 urmhreascd mai tnt6i bunurile care fac obiectul acelei mase
patrimoniale qi numai daci acestea nu sunt suficiente
pentru satisfacerea creanlelor, pot fi
urmdrite
gi'celelalte bunuri ale debitorului, Spre exemplu, bunurile care fac obiectul unei
diviziuni a patrimoniului afectate exercifiului unei profesii sutoiTate de lege pot fi urmdrite
numai de creditorii ale cbror creanle s-au niscut in legdturd cu profesia respectivE, ins6 in
aceste cazuri, spre deosebire de regula expus6, creditorii nu vor putea urmdri in completare
celelalte bunuri ale debitorului
pentru aceste creanfe (arl-2.324 C. civ.);
i) Dacd valoarea creanfei din titlul executoriu nu depagegte 10.000 de lei, noul Cod de
procedur[ civilS nu permite vdnzarea bunurilor imobile ale debitorului pentru recuperarca
acesteia, decdt daci debitorul nu are alte bunuri urmlribile sau dac[ are bunuri urmSribile
dar nu pot fi valorificate (art. 812 NCPC);
j)
in cazul prestafiilor reciproce
gi concomitente din acelaSi titlu exeoutoriu, dacn
executarea depinde de o conhaprestafie, executarea va putea fi fbcutd numai dupd ce
creditorul oferi debitorului
propria prestatie sau dup[ ce face dovada cu inscris ci debitorul
a primit-o ori este in int6rziere cu primirea ei.
Xr
de
cr(
CO
cal
nu
vo
de
de
(at
pn
un
cei
lar
im
rei
al
eXr
ce
cu
de
ob
o
de
Partea a II-a. Despre executarea silitd
451
64. Proprietatea comuni asupra bunului urmirit
Existenya proprietdlii comune
poate reprezenta un irnpediment temporar in realizarea
executdrii silite.
in principiu, numai bunurile mobile
gi imobile
pot forma obiectul execut2lrii silite ale
debitorului, numai c6 sunt cazuri in care un bun aparfine mai multor persoane, astfel inc0t
creditorul se poate indrepta lmpotriva debitorului s[u numai dup[ impdr[irea bunurilor
comune. Acesta deoarece-creditorul
nu se poate lndrepta
9i
impohiva celorla[i proprietari
care nu sunt datori fa\bde acesta.
potrivit
art. 817 NCPC creditorii
personali ai unui debitor coproprietar sau codevdlmag
nu vor putea sI urmdreascd
partea *"st iu drn imobilele aflate tn coproprietate comunS, ci
vor trebui s6 ceard mai intdi impdrleala acestora.
Creditorii
personali pot urmdri tnsd cota-parte determinate
(nelndoielnic stabilitii
5i
lamurit6
li
inscrisA prin ar[tarea unei fractiuni, in aartea funoiard) a debitorului lor din
imobilul aflat in coproprietate, ftri a mai fi necesar s6 cear6 impdrfeala'
De asemenea, aga cum s-a relinut dej4 bunurile comune ale sofilor nu pot fi urmirite
de creditorii
p..rondli ai unuia dintre so!i, dar dupS urmirirea bunurilor proprii ale soplui
debitor, ei pot cere, in mdsura necesard acoperirii creanfei, implrfirea bunurilor comune
(art. 353 C. civ.). tn acest din urm[ caz, bunurile ailibuite
prin lmpdrfire fiecirui sof devin
proprii.
' 'i;
situalia
proprietilii devilma.Ee sau atunci cdnd indiviziunea
poarti asupra unei
universalitiili de bunuri, creditorul unui proprietar devilmaq sau coindiviTg va trebui sd
ceari implrlirea bunurilor.
aqadar, existenta
proprietitii comufle
poate constitui un impediment temporar tn
realizireaexecutirii siliie, be ,u h iohtorut doar in cadrul
procedurii prealabile de impdrfire
a bunurilor indivize. Numai dupl finalizarea
procedurii de imp[rfeald,
pe timpul ctrreia
executarea silitl imobiliari este suspendata de drep! aceasta va continua asupra bunurilor
ce aparfin exclusiv debitorului.
Sec[iunea aV-a
Bunurtb suquse executdrtl
$1.
OBIECTUL HGCUTARII
SILITE: BUNURILE URMARIBILE
$I
BUNURILE
NEURIVIARIBILE
65. Determinarea bunurilor urmiribile
tr
""^.if"
a" executare silitii direct[
(sau in naturd) obieotul executiirii silite coincide
cu obiectul obligaliei rezultdnd din titlul executoriu
(de pild6: predarea unui imobil
determinat) deoarece nu s-ar putea concepe ca obiectul executSrii silite s[ nu poarte asupra
obiectului obligaliei.
-
i;;; eiel"tarii silite indirecte
(sau prin echivalent)
creditorul trebuie s6-qi realizeze
o creantd bineascl, astfel ci urmarirla tilitfl ,, avea ca obiect bunuri din patrimoniul
debitorului, care dup6 indisponibilizarea
qi valorificarea
acestorq
prin fansformaxea
in
452
DREPT PROCESUAL CTYIL
bani, care vor putea acoperi creanta
pusi ln executare. in aceste situatii, prin obiect al
executiirii silite se intelege ansamblul bunurile urmiribile ale debitorului care pot fi
valorificate
pentru acoperirea creanfei binegti.
Obiectul executiirii silite este deterrrinat de Cod, care prevede cE veniturile
9i
bunurile
debitorului
pot fi supuse execut[rii silite dac6,
potrivit legii, sunt urmiribile
9i
numai in
mdsura necesarE pentru rcal:zar:ea drepturilor creditorilor,
Astfel, art.2.324 alin. (l) C. civ. prevede ci intreaga avere a debitorului (toate bunurile
sale mobile qi imobile, prezente gi viitoare), servegte drept
garanfie comuni a creditorilor
sii.
De asemenea, bunurile supuse unui regim special de circulalie pot fi urmfuite numai cu
respectarea condiliilor
prev6zute de legea special6.
Din cele expuse mai sus se desprinde regula potrivit cdreia pot forma obiect al
executlrii silite numai bunurile delinute de debitor cu titlu de proprietar gi nu cele pe care le
deline in numele altuia.
in materia bunurilor imobile se regdsesc reguli particulare, deoarece trebuie
recunoscute consecinfele regimului
juridic
specific al acestora
Astfel, creditonrl ipotecar nu poate urmdri in acelagi timp gi imobilele neipotecate ale
debitorului sdu.
Urmfuirea imobilelor inscrise 1n cafiea funciard se face pe imobile, ln intregimea lor,
dar dac6
proprietatea este formatl din construcfii ce formeazi o proprietate distinctii de sol,
drepturile privitoare la proprietatea pe tonsoane,
pe etaje sau pe apartamente, precum qi
oriie alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declar[ imobile, se pot unnfui in mod
separat.
tn temeiul adagiului accesorium sequitur principale, gi in materia urmdririi silite
imobiliare legiuitorul consacri
principiul potrivit cdruia aceasta se extinde, de plin drept,
9i
asupra bunurilor accesorii imobilului, care nu pot fi urmdrite decAt o datii cu imobilul, chiar
dac6 acestea nu sunt inscrise in cartea funciar4 la data inceperii urmdririi. De asemenea,
executarea va purta qi asupra fructelor gi veniturilor bunurilor imobile ale debitorului.
tn Cod s-a prevdzut, in mod expres, gi posibilitatea urmdririi silite a dreptului de
uzufruct qi de superficie asupra unui bun imobil precum gi a dreptului de servitute, acesta
din urmi putdnd fi urmdrit silit numai odatii cu fondul dominant c[ruia ii profit6.
in privinla bunurilor unui minor sau a unei persoane puse sub interdiclie
judecdtoreasci
Codul
frevede
beneficiul de disculiune, aceasta put6nd cere creditorului sd urmdreascS mai
inainte bunurile sale mobile.
Anterior, Codul familiei ouprindea o menliune relativl la acest aspect, fEr6 a face ins6
distinclie dupd natura bunurilor, insi cre6nd indirect o ordine de prioritate in executarea
silit6 conha unui minor. Pe acelagi rafionament, in prezent reztltdc[ art. 148 C. civ., degi se
refer[ la intref;nerea minorului, va fi aplicat gi atunci cdnd se efectueazi o executare
impotriva minorului, deoarece interesul major al acestuia nu poate fi invins de interesul
unui creditor. Astfel, necesit5lile legate de intrelinerea minorului se asigurE din veniturile
acesfuia" iar daci nu are venituri, din bumrile'sale, ceea ce face ca executarea asupra
bunurilor minorului s6 fie aminatii
pfltfibexecutarea veniturilor acestuia.
Doar ln cazul in care obligafla
prevdztttd in titlul executoriu este comund atunci
executarea siliti asupra unui imobil aflat in proprietatea comun[ a minorului gi a unei
persoane cu capacitate de exercitiu deplin[ este posibild (art. 8 15 NCPC).
Par
silil
pp.
con
aco
asel
pre(
lucr
unr
drel
potr
nun
sis
aco
exp
am
mai
adn
apa
indr
prir
caz
pub
pen
exe
Cor
pub
urcet
OUr
incl
caft
stat
bug
sub
exe
200
Partea a II-a. Despre executarea slllle
453
in consecinftr, se poate refine c5, de principira t'."9:u-1:.PrivgSte
obiectul executirii
silite pofiivit cu dispoziliile
iodului de procedurd civil6
(Zilberstein, Ciobanu, op' cit''
i
z[i
ii
igz), nitir*i execut]irii
silite
p6ne ce creanta
creditorului este tndestulatii
conform titlului executorir.r,
inclusiv achitarea dob6nzilor,
penalitiililor sau a altor sume,
*o.aut"
pofivit legii,
p.i" titlul exegutorirl
precum
5i
a cheltuielilor
de executare'
De
asemene*
pot fi executa:te silit obliga{iile al9-aror obiect const6 in: plata unei sume de bani;
pr"a*""
"iri
bun ori
"
r"r".rr,,
#"rtoiu; desfiinlarea
unei construcfli,
plantatii ori a altor
iucrlri sau luarea unor mdsuri admise de lege'
'-^
p"r*i
"
f.."p*"
"""",rtarii
,ilit", ieniturile
gi bunurile
debitorului ilebuie s6 fie
urmiribile,
gi urmdrirea ritita u acestor bunuri febuie sl se limiteze larealizarcaintegral6
a
drepturilorcreditorilor.
.r
-_-_-xi-^
Atunci c6nd bunurile sunt supuse unui regim special, urmarirea
acestora se va face
potrivit condifiilor
din legea speciald'
Creditorul
Si
detitoiJ se pot invoi, in tot cursul executirii
silite, ca aceasta s6 se fac[
numai asupra venituritor tanlitiA"
A"titorufui
sau cav1ruaneabunurilor
supuse execgtirii
.J r" f""a
iri"
buna invoiala sau ca plata obligaliei sd se fac6 tn alt mod admis de lege'
66. Determinarea
bunurilor
neurmlribile'
Prezentare
Dac[ regula
"rt
."pr"r"rt"a
de posibilitatea urmaririi bunurilor debitorului'
tezulth cd
acolo unde legea a oorit sa excludi de la urmarire
anumite bunuri a trebuit s6 o prevadi
;*f,|"- i;ffit t",;;;;inarea
bunurilor
neurmaribile
prin prevederea expresa a legii
ud*. a"t"rr"i"*.u
rfo.iJ"
bunuri urmiribile,
cafe va cuprinde toate bunurile debitorului'
-airr"
""r" "r"lur"
J. la executare
silit[ sau care se execut5in
anumite limite.
Prin urmare, dasd executarea
wteazd s[ se fac6 impotriva statului, unit[1ilor
administrativ-teritoriale
sau-i*titqiilo.
publice este cert cd nu se vor putea ins$in1ury1i
il"4t"a"J
Jr-"oirruiiJri.,
;;rt* hind inalienabile
qi insesizabile
(art. 861 c. civ.),
independent de cum r*it a" int"r". nalional sau local (Chelaru, Drept civil' Drepturile
reale
principale, ed. a II-4 2006,
P.
48)'
Dac[ executare a trmeaza si se efectueze
impotiva
ungi a{oltaf
pubk99,
F
"fo'P
caz executmea
nu va prrt" ;;p; unui bun
proprietate public-a
ftcend
parte din domeniul
public. Ea va putea rA;;;; *gptu-.r..toiae-tani
delinut9
?n conturile special
prevdzute
penfu executarea
"r"""It.f-
t"+f"t i-pogn? institutiil;r
p"tt*: (O'G' nr' 2212002
privind
executarea obligatiilor
te piute J-iri.titufiUor
purifi"",-t9billg
prin titluri executorii)''
Confomr art. I din actul normativ
mentionat
"*""ot
r"u obligaliilor
de platii ale-institufiilor
priii". in ,"-"iul titlurilor
executorii
se rcalize'azd
din sumele aprobate prin-bueetefe
acestora la titlul a. *."ttoi.ti
la aare se incadreazi
obligafia
d9
rlatii
respectiva' creanfele
nu se pot achita din sumele destinate
acoperirii
cheltuielilor
de organizare
gi funcfionare'
inclusiv a celor a" p"**uf, in scopul indeplinirii
atibufiilor
9i
obiectivelor
legale'
penfru
care au fost infrin{at".
i"t"'a"A
in sarcinaordonatorilor
principali de credite bugetare
se
stabilegte
obligalia de a dispune
toate mlsurile ce se impun, inclusiv virari de credite
bugetare, in condilii[
LJii'p*t.
asigurarea
in bugetele
p.loprii
gi ale institutiilor
din
subordine a creditelor
bug"etari
,r""".*
p"nt o efectuaiea
pl4ii zumetor stabilite
prin titluri
execgtorii
(Tribunalul Bicuregti,
Seclia a V-a civilS, de6y,ia
nr' 1520 din 23 septembrie
2002, in Culegere
de practicd..., op' cit',
p' 429)'
ffi
h M. of. nr. 8l din 2 februarie
2002 qi aprobati
prin lrg.u *,'zrt
454 DREPT PROCESUAL CryIL
in cazul in care institutiile publice nu igi indeplinesc obligalia de plafi ih termenul de 6
luni prevdzut de art. 2 din acest act normativ, creditorul va putea solicita efectuarea
executiirii silite potrivit Codului de procedurd civilS qi/sau potrivit altor dispozifii legale
aplicabile in materie (pentru aplicmea O.U.G. w.2212002 in raport de prevederile Codului
de procedurd fiscalE, a se vedea Dumbrav4 Interdicfia urmdririi silite a impozitelor,
tascelor, contribuliilor
Si
a oricdror alte venituri ale bugetului general consolidat tn cursul
procedurii executdrii silite, in Dreptul, w.512007, pp. 143-l5
).
Concrel aceastii chestiune este incident6 in cazul raporturilor in care debitor este o
persoani de drept public, dar executarea se face asupra bunurilor aparlindnd domeniului
privat al acesteia (Tribunalul Bishila-Ndsiud, Secfia civild sentinla nr. 1733 dn 2l
septembrie 201l, in RRDJ nr. 612011, comentariu explicativ C. Frenfiu, pp.3a-a\.
In ceea ce privegte sumele de bani, legea le reglementeezd, expres limitele de urmdrire,
in funclie de sursa lor de provenienli gi de scopul pentu care sunt rrttlizate.
Aga cum s-a ardtat O.G. nr. 2212002 prevede ci executarea nu poate avea ca obiect
sumele care sunt destinate unei afectaliuni speciale prev6zute de lege, respectiv sumele
destinate potrivit bugetului aprobat penfu acoperirea cheltuielilor de organizare gi
funclionare, inclusiv a celor de personal, in scopul indeplinirii atribufiilor gi obiectivelor
tegalt.
In materia bunurilor mobile, legea procesuald prevede o serie de limitiiri in privinfa
dreptului de urmdrire. Astfel, dupd declangarea executirii silite mobiliare, executorul va
identifica bunurile urmdribile prin eliminarea celor neurmiribile, in raport de prevederile
exprese ale legii.
In materia executirii silite imobiliare, nu se ridici problema bunurilor neurmdribile, ci
numai aceeaatemporiz6rii executiirii asupra acestora. Cu alte cuvinte, in materie imobiliarn
nu existi reglementatii o insesizabilitate absolut[ a anumitor bunuri, cu exceplia unor bunuri
imobile ftcand parte din domeniul public al stahrlui sau unitililor administrativ-teritoriale
(Chelaru, Drept civil. Drepturile reale principale, ed. a Il-4 op. cit., pp. 57 gi 58) qi a
bunurilor imobile prin obiecful la care se aplici aferente (Ungureanu, Drept civil.
Introducere, op. cit., p. 83).
In primul rdnd, la momentul solicitirii executdrii silite, creditorul va hebui s[ arate care
bun imobil al debitorului urmeaz[ sd fie urmirit, acesta nefiind un atribut al executorului
sau al instanlei de executare, iar in al doilea r6nd, orice bun imobil poate fi instrdinat, unele
insE, in funcfie de proprietarul lor, numai dupi bunurile mobile sau dupi parcurgerea altor
proceduri prealabile, de exemplu incuviinlarea instituliei de credit (cava Schrepler c.
Romdniei, hotdrdreadin 15 martie 2007, nepublicatd" par.39)1.
67. Bunuri inalienabile, in temeiul legii
Datoritii faptului c6 irmrdrirea siliti a bunurilor implici o valorificare a lor, o primi
categorie de bunuri neurmdribile o formeazd bunurile inalienabile. Daci inalienabilitatea
are caracter temporar atunci acelaqi caracter il va avea qi insesizabilitatea bunurilor mobile
I
,,Curtea
nu poate re{ine argumenful Guvemului conform ctrruia orice act de executare. ar fi fost ingtil
ca unnare a insolvabilitiifii debitorilor. Ea constat[ ci hotiirArea i-a condamnat ln solidar pe cei patnr debitori
s6-i pl6teasc6 reclarnanhrlui o sumd de bani. Mai rezultd din documentul emis la 30 iunie 2000 de primfuie
executortrluijudecltoresc:c[ cel pufin unul dintre debitori era solvabil. RezultE deci:ci reclarnantul r fi putut
obfine recuperarea crean{ei sale dac6 executarea silitl ar fi fost lndreptati tmpotiva acestui debitor.-
!
$
c
b,
pr
te
br
C
ta
dr
e)
z',
2t
ru
fr
v
ci
dt
ju
ru
br
fo
te
nl
u
C
p(
m
gr
nr
$i
ro
Partea a II-a. Despre executarea silitd
455
gi imobile ale debitorului. Existii insl numeroase cazuri in care degi bunurile sunt ln
circuitul civil (deci sunt alienabile) acestea sunt totugi neurmdribile
-
insesizabile.
a) Bunurile ce aparfin domeniului public sunt neurmdribile
Constitufia Romdniei din 1991 reitz,titi" precum qi alte legi speciale previd
cd bunurile
care aparfin domeniului public sunt
inalienabile gi, pe cale de consecinli, insesizabile.
$i
Codul civil arati legdtura dinke cele dou6 ffisdturi ale bunului, ?n art.2329 alin. (2),
aretand ci toate bunurile care sunt, pohivit legii, inalienabile sunt insesizabile.
y'.rt.
B6 din Constitulia Rorndniei enumere h alin. (3) bunurite proprietate publicb
boga{iile de orice naturi ale subsolului, cdile de comunicafie, spaliul aeriaq apele cu
potenlial
energetic valorificabil qi acelea care pot fi folosite in interes public, plajele, marea
teritoriale, resursele naturale ale znnei economice gi ale platoului continental, precum gi alte
bunuri stabilite prin lege. Astfel, Legea petrolului nr. 238/2004 (publicatd in Monitorul
Oficial nr. 535 din data de 15 iunie 2004), aratd cd resursele de petrol situate ln subsolul
prii gi al platoului continental romdnesc al Mdrii Negte, delimitat conform principiilor
dreptului intemafional qi convenfiilor intema]ionale la care Romdnia este parte, fac obiectul
exclusiv al proprietilfii publice qi apar,tin staflrlui romdn. De asemenea, O.U.G. nr. 105 din
27 iunie 2001 privind frontiera de stat (publicatii tn Monitorul Oficial nr. 352 din 30 iunie
2001 aprobati prin Legea w. 243 dn 29 aprilie 2002, publicatii in Monitorul Oficial
nr.30218 mai 2002) aratii in art.7 cil atdt culoarul de frontieri cdt gi ffi6ia de protectie a
frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului qi se administreazi de cdffe
Ministerul Adminisfa,tiei gi [nternelor, prin Poli]ia de Frontieri Romdn6 (Chelaru\ Drept
civil. Drepturile reale principale, ed. aII-q pp. 60-64).
Alte reglementiiri legale care enumera bunurile ce ap
.Ln
domeniului public
Ai,
pe cale
de consecinti insesizabile, sunt Legea nr. 21311998 privind proprietatea public[
6i
regimul
juridic
al acesteia (anexa din lege), Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, Legea apelor
t.l07ll996t etc.
Codul civii reia regula instituiti in legea frrndamentall gi prevede in art. 861 cd
bunurile proprietate publici sunt inalienabile, imprescriptibile qi insesizabile. Bunurile care
formeazh obiectul exclusiv al proprietifii publice a statului sau a unitiililor administrativ-
teritoriale sunt determinate de legea organicdo iar dup[ o asemenea men]ionare in lege, ele
nu pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public
al unitdtii
adminisfativ-teritoriale sau invers, decdt ca urnare a modific5rii legii organice
-
art. 860
C. civ.
b) Dreptul de uz
Si
de abitalie
Consecinta inalienabilit{ii acestor bunuri este caracterul lor neurmdribil. Astfel,
pofivit art. 752 C. civ. atZit dreptul de uz cdt gi cel de abita,tie nu pot fi cedate gi, de acee4
nu pot fi nici urmirite. Totodattr, art.973 al:rn..Q) C. civ. prevede c[ dreptul de abitafie este
gratuit, inalienabil qi insesizabil.
1
Publicat6 in M. Of. nr. 244 din 8 decembrie 1996. Modificari esenliale i-au fost aduse prin O.U.G.
m. 1212007 ?n scopul garantiirii ducedi Ia indeplinire a obliga{iilor Rom6niei rezultate din Tratatul de aderare
5i
din prevederile Tratatului instituind Comunitatea Europeanl privitoare la obligalia ce incumbl statului
romin de a comunica milsurile nalionale de executare cihe Comisia Europeani.
456
DREPT PROCESUAL CTVIL
Inalienabilitate4
$i
in consecin!5,
qi insesizabilitatea acestor drepturi se explicd prin
caracterul nemijlocit ligat de persoana titularului, in sensul satisfacerii unor nevoi proprii,
ceea ce face ca aceste drepturi-sd nu poati fi exercitate de c6fe alte persoane decdt titularul
in favoarea cdruia au fost instituite.
68. Bunuri supuse unei inalienabilit5fi
(qi pe cate de consecinf5 unei insesiza-
bilit:lti), cu caracter temPorar
a) terenurile
pentru care s-a constituit dreptul de proprietate in temeiul art. 19 alin. (1),
art. Zi, art. 43 din Legea nr. 18/1991 republicatii nu au putut fi inshiinate timp de 10 ani,
socotif de h inceputgl anului urmitor celui in care s-a ficut inscrierea proprietiifii (Chelaru,
Drept civil. Drepiurile reale principale, op. cit.,p.l44
-
asupra sancliunii nulitdlii absolute,
care afecteaziinshainarea
convenit5 impohiva textelor men{ionate);
b) Locuinlele cumpirate de chiria$i in condiliile Legii
ry.
11211995 nu au putut fi
insffiinate prinacte intre vii timp de l0 ani de la data dobdndirii
-
art. 9 din lege;
c) Locuinfe constuite sau cump6rate
pebazlde crediter nu pot fi instriinate inainte de
rambursarea creditului bancar fErS acordul
prealabil al creditorului iar dupi ce imobilul a
fost valorificat,
gi dacd nu s-a stabilit altfel cu bancq va trebui s[ se acopere restul neachitat
din creanfa bdncii creditoare;
d) Locuintele
pentru realizarea cirora s-au acordat subven{ii in condiliile Legii
nr. ll'411996 se pot irstraina numai dupi restituirea integrale a sumelor acttsalizate datorate
gi pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor astrtahzate, obtinute ca
subvenfli de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7 din lege, in depozitul constituit
pentru rcalizar ea locuintelor.
69. Bunuri alienabile, dar insesizabile, in temeiul tegii
in cadrul legislaliei procesuale anumite dispozifii fie excepteaz6 de la urmlrirea siliti
unele bunuri reC"rare existenfei debitorului
qi familiei sale, fie impun o anumitii ordine in
urmdrirea bunurilor, astfel ci se limiteazd alegerea creditorului de a urmdri oricare dintre
bunurile debitorului.
Scopul acestei reglementiiri este acela de a proteja intereselor debitorului unndrit
gi a
t*t'Jirli"i;*
care degi sunt alienabile, sunt exceptate de ra urmdrirea siliti in
considerarea scopului pentru caxe sunt folosite. De aceasti dati insesizabilitatea nu mai este
o consecin![ a inalienabilit[fii.
Intri in aceastl categorie:
a) Bunurile strict nicesare traiului debitorului
Si
alfomiliei sale precum
Si
bunurile cu
c ar acter s trict p er s onal
penfu
recuperarea creanlelor fiscale, in cazul debitorului
persoani fizicS, nu poate fi
supus executirii silite spa{iul minim locuit de debitor
qi familia sa (art' 154 din O.G.
nr-. 9212003
-
Codul de-procedurd
fiscali), stabilit in conformitate cu normele legale in
vigoare2; aceastii prevedere nu se aplicl insi in caz,tile in care executarea silitii se face
,
Irgea *. lg}tlggg privind creditul ipotecar pentru investilii imobiliare publicatii ltr M. Of. nr. 611 din
14 decembrie 1999.
-
--t
N;;b
-iri-"
de locuit sunt determinate
prin'dispoziliile Legii locuinlei m. 114/1996 publicati
initial in M. Of. m. 254 d,ia 21 octombrie 1996
9i
republicalS in M. Of. nr. 393 din 3l decembrie 1997 cu
modificfile ulterioae.
Pat
per
bur
15
ac(
sul
des
lur
rec
ac(
so(
altr
leg
sar
ocl
are
urr
SUI
InU
cu
gal
dre
scl
oP,
un
vie
stur
car
ing
cas
fel;
ex(
fan
per
alt(
Partea a II-a. Despre executarea silitd 457
penfru stingerea oreanlelor fiscale rczaltzte din sivdrqirea de infracfiuni; de asemenea
bunurile mobile ce nu pot fi urmdrite sunt prevdzute de Codul de proceduri fiscald in art.
l5l in cazul debitorului, persoand fizic5, fiind necesaf,e viefii gi desfdgurdrii profesiei
acestuial.
Tot aici se incadreazi bunurile prevdztie de art. 726 NCPC: bunurile de uz personal
sau casnic indispensabile fraiului debitorului gi familiei sale gi obiectele de cult daci nu
sunt mai multe de acelaqi fel; obiectele indispensabile persoanelor cu handicap qi cele
destinate ingrijidi bolnavilor; alimentele necesare debitorului qi farfliei sale pe timp de 3
luni, iar dacd debitorul se ocupd exclusiv cu agricultur4 alimentele necesaf,e pdni la noua
recoltd, animalele destinate obfinerii mijloacelor de subzistenli gi furajele necesaf,e pentru
aceste animale pdnd la noua recoltii; combusfibilul necesar debitorului gi farniliei sale
socotit pentru 3 luni de iam6; scrisorile, fotografiile gi tablourile personale sau de familie qi
altele asemenea; bunurile declarate neurmdribile ?n cazurile gi in conditiile prev5zute de
lege;
b) Bunurile prevdzute de art. 727 NCPC
Si
anume bunurile care servesc la exercitarea
ocupaliei debitorului
Codul aratii ci acestea pot fi supuse urmhririi silite pentru obligafii de intuefinere, chirii,
arenzi sau alte creanfe privilegiate asupra mobilelor, lnsi numai in lipsi de alte bunuri
urmdribile.
Cdnd ocupafia debitorului este agricultura, intr[ in aceasti categorie, in mlsura fu care
sunt necesare executiirii lucrdrilor in agriculturE: inventarul agricol, inclusiv animalele de
munc6, furajele pentru aceste animale qi semintele pentru cultura plmdntului, in afmd de
cazul in care asupra acestor bunuri exist6 un drept real de garanlie sau un privilegiu pentru
garantarea creanfei;
c) Binurile prevdzute de art. 150 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor qi
drepturile conexe astfel cd legea excepteazil de la urmdrirea silitii urmitoarele: utilajele,
schifele, machetele, manuscrisele gi orice alte bunuri czre servesc direct la realizarea unei
opere ce di naqtere unui drept de autof;
d) Salariul
Si
alte venituri periodice ale debitorului realizate din muncd precum
Si
v en ituri le as imilqte s al ariului
Salmiul gi veniturile periodice asimilate salariului ale debitorului sunt, cdt priveEte
urrrdrirea silitS, supuse unei reglementdri speciale in noul Cod de proceduri civil6.
'
Art. 151 prevede cl in cazul debitorului persoani fzic[ nu pot fi supuse executdrii silite, fiind necesare
vie{ii gi muncii debitorului, precum qi familiei sale: a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea
studiilor gi la forrrarea profesionalE, precum qi cele strict necesare exercitiirii
profesiei sau a altei ocupafi cu
caracter permanent, inclusiv cele necesare deslhgur6rii activitiitii agricole, cum sunt uneltele, seminlele,
ingrlgdnrintele, furajele qi animalele de produc{ie
Si
de lucru; b) bunurile striot necesare uzului personal sau
casnic al debitorului
5i
familiei sale, precum gi obiectele de cult religios, dacl nu sunt mai multe de acelagi
fel; c) alimentele necesare debitorului
9i
familiei sale pe timp de dou6 hmi, iar daci debitonrl se ocupi
exclusiv cu agriculfur4 alimentele saict necesare pin6 la noua recolt4 d) combustibilul necsar dbitonrlui
$i
familiei sale pentru lncfllzit gi pentru preparara hranei, socotit pentu 3 luni de iarnfi e) obiectele necesare
persoanelor.cl hpndicap sau destinate tngr[iirii persoanelor bolnave; f) bunurile declarate neurmfibile prin
alte dispozilii legale.
Bunurile debitorufiii persoani fizic[ necesare desf6Er[rii activitltii de comerf nu srmt exceptate de la
executare silitL
'
,. '
: ... ;.;
;
'
2
Conform art. 150 alin. (2),dinLegeanr.8/l996,sumele datorate autorilor, caunnare autiliz[rii
operelor lor, beneficiazi de aoeea5i protecfie ca qi salariile gi nu pot fi umririte decdt tn aceleagi condilii.
458
DREPTPROCESUAL CIVIL
tn leg6tur6 cu domeniul de aplicare a art.728 NCPC acesta face referire general6 la
salarii, ceea ce inseamni c6 nu se face nioio distin4ie in funclie de durata contracfirlui de
munc6, locul de munci sau fun{ia ocupatii de persoana in cauz5,'
Codul se referd gi la alte venituri periodice, la pensiile acordate ln cadrul asiguririlor
sociale, precum gi la alte sume ce se plitesc periodic debitorului, legltura intre aceste
categorif de venituri fiind caracterul lor de periodicitate, continuitatea in incasarea lor.
Acestea pot fi urmdrite in urm[toarele limite:
- pa;A b
yz
din venitul lunar net, pnfu sumele datorate cu titlu de obliga{ie de
intrelinere sau alocafie
penfiu copii;
- pana h
1/3
din venitul lunar net penffu orice alte datorii
(Gdrbule!, 2012, p.39).
Dac6 este un concurs intre creditori limita maximl pind la care poate fi urmdrit salariul
este deVz.
Legea prevede qi o normi de protecfle penffu debitorul care axe un venit din muncd sau
orice altii sum6 ce se pl[teqte periodic
ai
este destinatii asigur[rii mijloacelor de existenfi ale
debitorului, mai mic decdt salariul minim net pe economie. Acestea vor putea fi urmdrite
numai asupra pirfii ce depdqegte
jumdtate din acest cuantum.
Exclude iodul de la orice urmlrire ins5, anumite venituri supuse unei insesizabilitSli
absolute
gi totale qi anume: alocaliile de stat qi indemnizafiile
pentru copii, ajutoarele
penfru
ingrijireacopilului bolnav, ajutoarele de matemitate, cele acordate
in caz de deces, bursele
de studii *oldrt" de stat, diurnele, precum gi orice alte asemeneandemrt.zailti cu destinatie
specialS, stabilite potrivit legii.
Insesizabilitatea este insi relativ5, daci sumele
primite de debitor reprezinti: ajutoare
penffu incapacitate temporar[ de munc6, compensalia acordatii salarialilor in caz de
desfacere a contractului individual de muncd pe baza oricdror dispozilii legale, sume
cuvenite gomerilor, potrivit legii. Acestea pot fi urmdrite numai penffu sume datorate cu
titlu de obligafie de intrelinere
qi despagubiri
pentru repaxarea daunelor catrzate prin moarte
sau prin v6tiimdri corporale, dac[ legea nu dispune altfel'
incaatlnerespectSrii dispoziliilor carelimiteazhposibilitatea
urmdririi, sancliunea este
nulitatea absolutS, mai mult Codul ar6tind c6la aceste dispozifii de proteclie a debitorului
nu se poate renunla;
e) Sumele de bani depuse de cdtre debitor launitdfi bancare
Noul Cod de procedurd civili arati cd la cererea instanlei de executare sau a
executorului
judecitoresc blncile qi orice alte persoane sunt obligate si comunice de indat4
?n scris, datile qi informaf;ile necesare reahzhii executirii silite, chiar dacd prin legtr
speciale se dispune altfel
-
art. 659 alin. (2). De asemenea, solicitanlii sunt obligati si
asigure secretul informafiilor
primite, dacl legea nu prevede altfel
fn privinfa sumelor depuse la CEC fosta Lege w. 6611996 privind reorganizarea CEC
din Rom6nia in societate bancmi
pe ac{iuni,
prevedea cd operaliunile efectuate de Casa de
Economii qi Consemnaliuni, in numele depun6torilor
qi al titularilor depunerilor, sumele
depuse gi orice alte date in leg[turd cu operaliunile efectuate pe numele acestora sunt
confidenliale. Date informative
privind numele titularilor depun[torilor, sumele depuse
gi
operaliunile efectuate pe numele persoanelor fizice qi juridice
se acordau numai titularilor
sau reprezentanlilor legali, iar in cauzele penale in care s-a pus in mi5care acfiunea penali
impofiva titularului, la cererea scrisi a procurorului sau a instantei
judecltoregti.
ac
in
in
ba
al
ar
Pc
de
Br
m
SO
tn
in
lu
CC
de
se
ju
de
ca
ia
$i
re
ca
YA
ca
SA
tri
ex
m
as
pr
A
m
let
re;
p0
Partea a II-a. Despre executarea silitd
459
Agadar, in ciuda textului din Codul anterior pdrea c[ in cazul depunerilor la CEC,
acesta nu este obligat si ffansmiti datele necesare executorului
judecltoresc,
ci numai
instanfei sau procurorului, atunci cfuid se ridic6 problema unei paguh produse prinh-o
infracliune.
in prezent CEC SA este organizatii ca bance, fiindu-i aplicabild legisla{ia in domeniul
bancar, potrivit afi. I din O.U.G. nr.4212005 privind instituirea unor mbsuri de reorganizare
a Casei de Economii gi Consemnaliuni C.E.C'
-
SAinvedereapivanzirii
tn ceea ce privegte depunerile bancarg situalia concordd cu dreptul comun, textul
art. 113 din O.U.G. w. 9912006 aritend o6 trebuie asigurat secrehrl profesional (Mihai,
Popescu
-
Reglementarea
juridicd a principiului confidenYialitd{ii tn privinla depunerilor
de sume de bani la institu;iile de credit, in RRDP nr. 112007, Ed. Universul Juridic,
Bucuregti, pp. 153-1601. i*u, informa{ii de natura secretului bancar pot fi furnizate, in
misura in care acestea sunt
justificate
de scopul pefltru care sunt cerute ori fixnrzate la
solicitarea autorit{ilor, dac[ prin lege speciali aceste autorittlfi sau institulii sunt indrituite,
in scopul lndeplinirii afiibuliilor lor specifice, si solicite qi/sau sd primeasc6 astfel de
informafii.
Codul aratii ci misurile de indisponibilizare
pi de executare a sumelor depuse se vor
lua in condifiile legii, fdr[ a se mai menfiona alte derogdri, informafia urmdnd a fi
comunicati executonrlui, chiar dac[ prin legi speciale se dispune altfel. Aqadar, dac[ contul
debitorului este identificat, acesta va putea fi executat in condifiile dreptului comun, firi a
se mai putea re,tine o insesizabilitate cu caracter relativ asupra acestora, textul din Cod
justificdndu-se pe ratiunea de a se asigura buna desfdqurare a executirii silite gi a nu permite
debitorului sb se ascund[ invocdnd confidenlialitateaprevdantlde
legile in materie.
fl
Trimiterile poStale
potrivit
O.G. nr. 3l din 30 ianuarie 2002 privind serviciile
poqtale, ulterior modificatIr,
care a abrogat fosta Lege in inaterie nr.83119962, secretul trimiterilor pogtale este inviolabil
iar rdnere4 predarea sau deschiderea trimiterilor
poqtale este permis[ numai ln condiliile
gi cu procedura prevdzute de lege. Anterior aprob5rii ordonanfei, art. 4 prevedea ci
relinere4 predarea sau deschiderea trimiterilor poqtale este permisi numai tn urmdtoarele
cazuri: la solicitarea organelor de cercetare
penalS, a instantei de
judecatii,
a organelor
vamale ori a altor autoritifl sau organe abilitate, in condiliile
prevdzute de actele normative
care reglementeaz[ astivltatea acestora; in cazr:/r existenfei unor suspiciuni cu privire la
s[vdrgiria uneia dinfe contraven]iile
prevdzute la art.58, cu condilia ca deschiderea
himiterii pogtale sd se realizeze de citre una dintre persoanele aatoizats, in prezen@
expeditorului sau a destinatarului ori, dacd acest lucru nu este posibil, in prezenla unui
martor neutru, iar identitatea persoanelor care au deschis frimiterea qi a persoanelor cme au
asistat la deschidere s[ fie consemnati infr-un proces-verbal semnat de toate perfle
ptezsnte.
Prin legea de aprobare a ordonanlei acest text a fost modificat fiind eliminate ipotezele
in care este permisa refinerea bunuriloq obiect al himiterilor
pogtale.
t
M. Of. m. 810 din data de 2 octombrie 2006, emisi ln vedere necesitilfii armoniztrrii depline a
legislafiei na{ionale cu cea comunitarh, ln vederea
garantlrii ducerii la indeplinire a obliga{iilor Rom6niei
."^ltut" din ilotul deririi gi din prevederile tratatelor constitutive ale Unirmii Europene.
2
Art. 25 din 6gea nr. Sa/1996 arita cL nu se pot lnfiinla sechesfie sau popriri asupra trimiterilor
poqtale, texnrl interzicdnd ati[ misurile asigurliorii o6t
9i
pe cele de executare.
I}REPT PROCESUAL CTVIL
Astfel cd, in prezent, dacl informarea asupra trimiteritgt
pgqhl" este permisd numai in
condiliile legii, executarea
asupra bunurilor cate fac obiectul fimiterilor
poqtale se va
efectua tn aceieaqi condilii, cu respectarea secretului
la care se refer[ art. 4 din O'G'
m.3t12002.
70. Bunurile neurmlribile
in temeiul
voin,tei
pirfii
io-**n
i
",^onile
de inalienabilitate
prevdzute de lege, chiar pdrlile unei convenlii
pot
conveni sau printr-un testament, se poate stipula, inalienabilitatea
unui bun'
-*-'i"
rpdi, i; ;"1"6 cu titiu
g*toit, aonalii sau legate,-legea civili (er,:t. 627 C. civ')
prevede'posibilitatea ca o parte sa-qi exprime voinla ca bunul diruit s[ aibd caructet
insesizabil.
Aceeaqi ipotezhse
poate regdsi insi qi in conhactele
cu titlu oneros, c6nd se stipuleazi
inalienabilitatea
temporar1
qi jristificatii de un interes legitim a bunului transmis
(Dealq
Tratat de drept civil. Contracte speciale,
1996, pp' 39 qi 40)' cu consecin'ta ci acesta
aoUaoa"$. caracter insesizabil.
Este un efect al libertitii
parlii de a dispune asupra
bunurilor sale cu caracter
gratuit aga incit cel care este liber s5 nu d5ruiasc6 nimic poate la
fel de bine s[ dyuiasca: sub conddia ca acei creditori rrmdritori ai legatarului sau
donatarului s6 nu aib[ dreptul de a urmdri bunul donat sau legat (ei se considerl ci nu au
fost lipsili de o garanlie,'pe cdti weme daci liberalitatea cu aceasti condilie nu ar fi
intervenit, nu l-ar fi avut in niciun caz).
Justificarea unui interes legitim
gi serios,
pentru determinarea inalienabilitiilii
9i,
in
consecin!6,
gi a insesizabilitSlii
bunului,
at pntea fi acceptat6
pe fondul reglementiirii
acttsale, irrs"opol protejdrii inieresului minorului,
o clutzh de inalienabilitate in favoarea
asigur[rii executarii creanlei unui creditor neputandu-se
conveni decflt cu respectarea
cerintelor legale in materia garanfiilor reale.
prin
urmare, nu pot n-tnstrainate
prin executare
silitn bunurile care formeazS obiectul
unor convenfii,
prin care se interzice instreinarea acestora
(clawade inalienabilitate),
penfu
o duratii de cei mult 49 de ani, in condiliile
legii (daci existi un interes serios
9i
legitim
-
art.627-629 C. civ.).
Claitzade inalienabilitate
nu poate fi invocatii impotriva creditorilor
proprietarului care
s-a obligat s[ nu inshiineze, decdt dasir este valabild
9i
indeplineqte condiflile de
opozabilitate.
Textul axt.628 C. civ. relevd faptul ci aceastii clauzise refer[ la debitorul dob6nditor,
anterior declanqbrii executlrii silite, dar
5i
la cel care
primeqte bunul in timpul executiirii
silite lncepute asupra altor bunuri ale sale, deoareoe
Codul nu distinge,
qi de altfel nu
intereseari diferenia de vreme ce in patimoniul debitorului
inffi un bun.
-_
ilt
"f.etele
sunt diferite dupi cum dobdndirea s-a ficut cu titlu gratuit, respgctiv_cy
tith;;r;;. in primul caz clauza este opozabila
gi creditorilor anteriori ai dobdnditorului'
astfel c6 acegtia nu vor putea urm6ri bunul, in schimb in actele cu titlu oneros efectuate
dupfl declangareu
"*""otl'rii
Codul civil prevede reguli speciale.
.Astfel,
dac6 intrarea in
puii-orriot debitorului s-a produs cu titlu oneros, debitorul sco!6nd suma reprezentAnd
pref
iin patrimoniu, primind *i* inalienabil, Codul civil vine in sprijinul creditorilor ar[6nd
ca nulitatea clauzei de inalienabilitate atrage nulitatea intregului contract dac6 a fost
determinantii la lncheierea acestuia, iar caracterul determinant
se prezum6, p6ni la proba
contard"
Pat
inc
dar
intr
ina
exl
exe
bur
cor
sur
cel
fis
ACt
POI
InC
col
exe
efe,
fav
act
bur
Bar
N(
iar
Partea a II-a. Despre executarea silitd
46r
Asemenea constatiri presupun ins6 parcurgerea unor proceduri de anulare a actelor
incheiate cu debitoru!, astfel ci situafia creditomlui poate deveni dificilE"
Pofivit Codului, dobdnditorul poate fi autorizat de cife instanfi sd dispun6 de bun
daci interesul care ajustificat clauza de inalienabilitate a bunului a dispdrut sau dac6 un
interes superior o impune, astfel ci dupd o asemenea attoizane bunul igi pierde caracterul
inalienabil gi poate constitui obiect al executirii silite'
Reguli similare se aplici gi clauzelor de insesizabilitate, deoarece Codul civil frimite
expres la acelaqi regim
juridic (art.2329 C. civ').
I
Spefe:
f.
prin
contestagia Ia executare forrrulati de debitorul A. a solicitat anularea formelor de
executare prin poprire, te4 poprit fiind fostul angaiator, motivat de faptul ci dupi urmirirea
bunurilor sale mobile s-a extias executarea gi la sumele ce uflrulu a fi primite cu titlu de sume
compensatorii la pensionarea anticipati din sistemul public, care, potrivit an.728 alin. NCPC, nu
sunt supuse urmiririi, fiind indisponibilizate total
9i
absolut.
f"-rt
"t"
de executare
"
respi* contestagia motivind cl sumele mentionate nu se inca&eazi in
cele la care se referi texnrl in discugie, in primul r6nd norma avtnd caracter de excepgie, urmAnd a
fi strict interpretati, iar pe de ahi parte apdrareadebitonrlui eparc ca abvzivi, in condigiile in care
a contractat obligaEiile anterior nagterii creaalei asupra sumelor suPuse executirii, firl a cunoagte
posibilitatea dobAndirii acestora.
Este corecti solugia? Argumentali.
2. Py'1n cofltestalia la executarea siliti, creditonrl Banca SA a solicitat anularea formelor de
executare intocmite L, dosar,rl rrr- X/}O[O, suslinind c5 viruaree bunului imobil nu poate fi
efecnrati in condiqiile in care acesta a fost construit cu credit gi este supus ipotecii de gradul I in
favoareablncii, iar aceasta nu gi-a exprimat acordul in sensul vinzirii.
Debitoml soliciti reqpingerea iontestagiei, aritAnd cI reclamanta nu are calitate procesuall
activi, iar in subsidiar, solicitind ca reclamanta si fie de acord crr str;mutarea ipotecii asupra unui
bun dobindit prin cumpirare in anul 2OO1 de la un dobinditor in temeiul Legea nr. t12h995.
Banca este de acord.
Care este solugia?
3. in procedura de incuviinpre a executirii silite, directi prin evacuare imobiliari
9i
indireai
mobiliari,'debitorii prezengi arati ci prima executere nu poate fi dispusl f4i de art. 895 NCPC, in
condigiile in care este luna decembrie'
P.
""L
de consecinli, a doua executere nu este posibili, fiind nuli, deoarece att.726lit. d)
NCPC se exinde asupra combustibilului necesar pentru laabire in exact aceleagi trei luni de
iarni, lemnele de foc, sioase levinzare,fiind chiar insuficiente
Pentru
cele trei luni.
Ce va decide instanP?
Capitolut
III
CONTESTATI,A
I."A. HffiCUTAREA
SILITA
Sec{iuneo
I
,
No{iune, subiecteEi
ob iectul contesta{iei
la executare
$I.
PRMENTAREGENERALA
71. Nofiune
orice procedura de executare
silita
poate fi contestata
de cei interesafi in mdsura in care
aceasta s-i realizatfbrd
respectarea
dispozitiilor
legale'
Contestalia
la execuiare
este mijlocul
procedural
principal,_ special creat
pentru
procedura de executare silitS,
prin care o persoana interesat6
sau vatiirnatii
prin executare
cere instanlei competente
desfiinlarea
actelor sau misurilor ilegale de executare
(ZilbersteirL'Ciobanu,
op- cit.,
p' ZSt; LeS, op' cit''
p' 920; Stoenescu
Porumb'
Drept
procesual civil romdn, 1966,
p. 426)'
Codul de procedur6 civi6 conline,
in aceasti materie,
dispozifii cu caracter
general
care reglemente"-
"ort"tiuti,
tu
"*L.ri-".
Sediul materiei
se regdsegte in Capitolul
VI al
carlii a v-q dax qi in art. 58 din Legeanr.
188/2000,
care
prevede de asemenea'
c6 cei
interesali sau v[timali
prin actele de executare
pot formula contestalie
la executare'
in
condifiiie
prevlzute de Codul de procedurd civil6'
Contestalia
fu
"*""rrt
r"
"sG
o cule
general[ (dar nu este singura)
pentru verificarea
legalitifii actelor
qi formelor de executare.
in materia
popririi, legea reglementeaz'
aparte
calea conlestafiei
ta poprire iar in materia mdsurilor
asigurltorii
sunt prevazute cili de atac'
frr6 a inlitura
posibilitatea exercitilrii
contestaliei
la executare.
$2.
SUBIECTELE
CONTESTATIEI
LA HGCUTARE
72. Pn4ile
Aceastii cale a contestaflei
la executare
poate fi deschisl
de citre orice persoand care se
considerd
lezatii in drepturile
sale prinh-un act de executare'
Contesta{ia
pout" f
"*"."it#
in primul rdnd de c[tre
persoanele direct implicate
in
raportul execufional,
qi anume debitorul
urmarit
9i
creditorul qmiritor,
iar in cadrul
executtirii
prin poprire;
$t
jg
cltre tedul
poprit care devine, astfel,
parte in procedura
execufional6.
73. Ter$ii
Terfele
percoane recurg la calea contestaliei
la
invocand
neopozabilitatea
titlului executoriu
ori foptuica bunurile urm5rite
sau doar o parte dintre acestea forrreazi
;;;F""""
ior (de pi6?, solul ctrruia i se urmdresc
bungrile
proprii penfu o datorie
a
Par
celt
flf.
pf9t
te4
cul
val
un(
leg
re\
nr.
Pe
IV-
op.
ese
apr
ttat
sur
Co,
pr0
ex(
ex(
jud
pr(
dn
ti
9X,
de
vo
pe
pr
rel
la
Partea a II-a. Despre executarea silita
463
celuilalt so!
-
Curtea de Apel Iaqi, decizia civil[ nr. 140811999, 1n CDll999,
p' 225,
nr. l8l).
Noul Cod de procedurfl civil[ arat[ ci la urmdrirea siliti mobiliarl sau imobiliari ori la
predarea silit6 a bunului imobil sau mobil, contestatia la executare-poate fi introdusd qi de o
ie4a persoana ins6 numai dacz- aceastapretinde
un drept de proprietate ori un alt drept real
cu privire la bunul respectiv
fart.7l2
alin.
(5)].
'
|n consecintS" utit
purt*u cdt qi terlele
persoane (Curtea de Apel Bucureqtr, Secfia a
IV-a civill, decaia*. iSZg din 13 noiembrie 1998 ln T[bdrag, Contestalia la executare,
op. cit., pp. 242-244)1
pentru a putea folosi aceastii cale trebuie sd
justifice
cerintele
"r"ntiut"
-aie
acliunii iirit"r * interes propriu (Tribunalul Suprem, deeiaa w. 746 din 28
apriie 1955, in CD, vol.
g,
1955, p.1eq, capaaitatea
qi calitateaprocesual6
(principiul
tramsmisiunii calitiitii procesuale opercazi
gi in cazul contestafiei la executare
-
Curtea
Suprem[ de Justifie, Seclia civil6, decizia nr. 1080 dn 24 martie 1999, il TibdraS,
Cintestagia la executare, op. cit., p. 240
-
chiar dac[ se vorbeqte despre capacitate
p-".rda ix in cavz6 esti incidenta chestiunea calitiitii
procesuale, in contestatia
la
ixecutare), chestiunea
pretenliei fiind definitiv solutionati
prin intermediul titlului
executoriu, cel pufin uton i
"ard
este vorba despre &epturi stabilite prin hotrrfiri
judec[toreqti.
-
Conteitalia nu reprezintii insi singurul mijloc
procedural reglementat de lege pentru
valorificarea drepturilor de citre terfele
persoane, care pot recurge qi la calea procedural[ a
unei cereri separate, in situalia tn care nu au introdus contestalia la executare in termenul
legal. Astfel, ii iqi pot apdra drepturile lor
9i
prin promovarea unei acfiuni principale in
rbiendicare sau
-unei
ioU""i
iosesorii
(Tribunalul Suprem colegiul civil, decina
nr. |I49 I 1962, in CD I 1962,
P.
3 54).
74. Procurorul
Ca reprezentant al Ministerului Public, in condiliile
generale statomicite de Co4
procurorul va putea s[ ceard
punera in executaf,e a hotirdrilor
pentru a asigura ocrotirea
brepturilor
qi a intereselor
minorilor, ale persoanelor puse sub interdic{ie
9i
ale dispdruJilor
gi totodati
pentru a proteja ordinea de drept, astfel c[ el poate si factr gi contestalie la
executare,
pentru a tnl6tura
piedicile ivite trcalea executiirii, ori pentru a inl[tura situaliile
de ne.espe"tar" a legii dniazaexecutirii
silite (Deleanu, Tratat de procedurd civild, 1997,
vol. I[ p. 156).
$3.
OBIECTUL
CONTESTATIEI
IA HGCUTARE
-
CATEGORII DE CONTESTATII
75. Prezentare
Noul Cod de procedgri civilS aratil in ce poate consta oUi_e9]ut contestatriei la executare.
pe
cale de consecinl4 se regisesc mai multe situafii
posibile: contestalia la executare
I
,,Executarea
silita constituie modalitatea de constr6ngere,
pti" i"Fry:{id organelor de stat,com-
petente,'a piriii
"*"
u .arriio
pi"t""tii ln unna unui litigir:" de,a'qi-indcplini
s$ligatia stabilitaln
ryt"ioa :a
i.,,
nitarb*i,
judecltoreasJ
-iou"ttitl
cu fonnuli exicutorie. Nefiind
parte ln procesul
.{nalizat
prin
i"rp.rtiru UotAi."
judec[toreasctr, contestatoarea
esk in drept sirse'opuntr"
pe calea contestafiei la executare'
la punerea in executare a hotir6rii lmpotriva sa'"
464
DREPT PROCESUAL CIVIL
propriu-zisd, l[murirea in]elesului, a intinderii sau a aplicdrii titlului executoriu contestafla
i,"p'otrinu.it^tri
organului de executare de a indeplini un act de executare, caztxi
speciate
-
cererile depuse de ter,te
persoane, prin care acestea invocd drepturi reale asupra
bunurilor care formeazi obiectul executirii silite'
76. Obiectul contestafiei
la executare
tntr-o primi categorie, contestafia
la executare
propriu-zisd poate privi executarea
silitd insdqi
gi orice ait de executare,
putdndu-se cere chiar artularea inttegii executdri'
bupa o mare parte a doctrinei
(Zilbersieiru Ciobanu, op. cit., p. 255) se incadreazd aici
9i
ipoieref" in ca:re se invoci inopozabilitatea
titlului executoriu fatn de o terp persoanS' cu
&.pt*i proprii asupra bunului urmdrit sau urmdrirea altor bunuri aparlinfind altor
persoane
decflt debitorului.
contestafiile la executme
pot avea ca temei
(Tribunalul Bucuregti, seclia a II-a oivilE,
deciziacivil[nr.
l23gl!gg8,in
u. rauar6l, oP. cit., pp.248
9i
249): aTegaea procedurii
execuf,onale;
prescriplia dreptului de a cere executafea
silita; perimarea unor acte de
"*."oi-";
incheierile date de executorul
judecltoresc; vicii de formi ale titlului executoriu
(curtea de Apel Timigoara, decizia civil[ nr. l44lll996,ln
RCJB rtt.9ll977,
p' 81) sau a
altor acte de executme
1lnata
Curte de Casalie
9i.
Justifie, Seclia civil[ gi de proprietate
intelectual6, degg1ia*. +q: 46 26 ianuarie 2005)t; nerespectarea termenelor; ordinea de
urmlrire a bunurilor sau urmirirea unor bunuri care potrivit legii nu pot fi urmirite;
dep6qirea limitei in care vor fi urmdrite veniturile; modul in care se desf5$oard activitatea
execu,tional[; invocarea compensaliei
legale
(Oproiu, Invocarea compensafiei legale
pe
calea contesta[iei la executaie, in cazul prescrippiei dreptului de a
_cere
executarea silitd,
JN nr. 1/1966, pp.77 qi 78; Trib. Jud. C1uj, dec.o,ia civil6 nr. 83311973, RRD nr. 211974,
i.
iitli. ata"ieiuro, u"t" frauduloase
(Tribunalul Suprem, colegiul civil, decizia civilS
w. 122011957,inLP nt.611959,
P.
118).
Actele de executare indeplinite in cadrul acestei
proceduri
-
ca procesele-verbale
-de
situafie, de licitalie mobiliar6 sau imobiliard, nu sunt acte administrative, astfel cd impotriva
lor nu ," ,u poi"u formula cerere in fala instanlei de conlencios administrativ, ci se va
solicita anularea lor pe calea contestaliei
la executare
(inalta Curtg de Casa,tie
9i
Justilie,
Secfia de contencios administrativ, deciaanr. 3845 dn 12 noiembrie 2003, in M' Tibira5,
Contestalia la executare, op' cit', pp. 131 qi 132).
pe
calea contestaliei la executare se poate cere
gi anularea incheierii prin care s-a admis
cererea de incuviinlare a executirii silite, repunAnd in disculie, de data aceastq cu
contradictori alitate, cerinlele declanqdrii executirii silite'
I
,pispoziliile
legale privind contestatia la executare au caraoterul unor dispozilii speciale (art..399 qi
1lrm. i.'pr.'civ.'ce derog6 de la normele di drept comun (art. 105 C. pr. civ.)- Ca
gnnare,
ln caarl in care
actele de executare sunt intocmite de un executor
judec[toresc ftrd competen{tr, partea vltimati
poate face
contestatie la executare4 cuconsecin{ele ce decurg din ztt.4O4 C' pr' civ', iar nu acfiune fondati pe art' 105
din. (2) din acelaqi Cod." **
t,l.p"t*i
este momentrrl ln care opereaza compensatia, momenJ ln care presorip{ia dreptului de a
cre executarea silita pentl creanla constatatii
printr-un titlu executoriu nu trebuie lmplinit
qi momenhrl
invoctrrii compensatiei,
p"
"ol.u
.orrt rtaliei la exicutare, moment ln cae lrnpliniiea termenului de prescriplie
;" i*h;d. i";; ir cae in cursul exeouttoii silite prin poprire a uriei creanle stabilite printr-o
.ioO""at*"ut"a"
debitorul obfine, la randul siu, o hotarare
judectrtoreasci definitiva'prin
"*t
:::?b-']t$l:
-existenfa
unei datorii a creditonrlui unniritor citre el, acesta va putea cere sA se constate compensarea sumer
datorate pdnS la diferen{a dinte aoesta
gi suma pentru cane este urrnlrit".
Pat
ldn
l7l t
23
ma
ho1
cor
au
ln
ma
intr
(Ju
Co
hol
stir
for
Ser
civ
de<
l9r
nr.
pp,
prc
cill
ma
ob
int
flr.
M.
reJ
de
lnc
at
cal
cer
cil
Jur
eXr
Partea a II-a. Despre executarea silitd
465
77. Contestafia la titlu
-
hotirAre
judecitoreasctr
in cadrul celei de-a doua categorii, denumitii contestalie la titlu, se poate solicita numai
ldmurirea tnlelesului, a intinderii sau a aplicdrii titlului executoriu,
tdrd
a putea
fi
readus
in disculie
fondul
dreptului (Tribunalul Bucuregti, Seclia a Itr-a civild, decizia nr. 855iR din
23 iulie 2003
9i
decinanr.2ll din 7 februarie2002, in Culegere de practicl judiciaritn
materie civild 2000-2003, op. cit., p.391qi pp, 431
9i
a32). De asemeneq daci dispozitivul
hotiir6rii este neclar; se va putea cere ldmurirea sensului acestuia insb nu se va putea solicita
completarea dispozitivului prin solufionarea unor capete de cerere formulate de pd4i, qi care
au rimas nerezolvate (Curtea Supremi de Justilie, Sectia comerciald, deciziarc.22211994,
in Revista Dreptul nr. 12, p. 58). tn acelaqi sens, nu se va putea cere indreptmea erorilor
materiale shecurate tn hot6r"are pe calea contestaliei la executare, pentu aceasta, partea
interesatii avdnd la dispozitie calea oferitti de dispoziliile art. 442 qi urm. NCPC
(Judecdtoria Sector 3 Bucuregti, sentinta civild nr. 4065 din 19 mai 2004 1n T6bira5,
Contestafia la executare, op. cit., pp. 58 gi 59).
in cadrul contestaliei la executare nu se vor putea invoca motive de fond in legiturfl cu
hotiirfuea pronunfatS, solulia infend h autoritatea de lucru
judecat.
Daci ins6 se invocl
stingerea creanlei dupi rim6nerea definitivl a hot6r6rii, nu se poate susline ci se antameazi
fondul dreptului, astfel cd cererea de contestatie este intemeiati (Curtea Suprem[ de Justifie,
Seclia civilf decina civilS nr. 1180 din 31 martie 1999
-
Curtea de Apel Constanta, Secfia
civili, decizia nr. 635 din 18 mai L999
-
Curtea de Apel Craiov4 decizia nr. 382 din 31
decembrie 1997, Cwtea Supremi de Justilie, Secfia civil[, decizia nr. 1353 din 15 iulie
1992,Curteade Apel Bucuregti, decizia civili nr. 701 din 29 martre 2000 gi decinacivild
nr. 443 din 1 martie 2000, in M. TSbdraq, Contestalia la executare, op. cit., p.237 gi urm.
9i
pp.259-263).
78. Un al treilea caz de contestafie la executare se refer[ la contestalia impotriva
refuzului organului de executare de a tndeplini un act de executare tn condifiile prevfuute
de lege. Afi. 56 din Legea nr. 188/2000 stabilegte cdin caztl refuzului executorului de a
indeplini un act sau a indeplini o executare silit4 dac[ plrlile stdruie in cererea de implinire
a actului, executorul
judecitoresc
este obligat sd motiveze refuzul iar partea are deschisd
calea pldngerii la instanta de executare.
Practic in aceastii situafie nu se formuleazb contestafie lmpotiva execut?irii silite, legea
previz6nd o cale specialS numitii pldngere, pe care partea o are la dispozilie in ipoteza in
care executorul nu lndeplinegte un act de executare. Astfel, practica
judecltoreascl
s-a
manifestat in sensul respingerii ca inadmisibilS a contestaliei la executare avfurd ca obiect
obligarea executorului
judecdtoresc la continuarea executdrii silite, in acest scop persoana
interesat[ avdnd la dispozi]ie calea pldngerii intemeiatl
pe dispozi]iile art. 53 din Legea
nr. 188/2000 (Judec6toria Sector 3 Bucureqti, sentinta civili nr. 217 din 16 ianuarie 2004in
M. Tibtuag, Contestalia la executare, op. cit., pp. 118 gi 119).
79. Contesta{ia la titlu, altul decfft o hotlrf,re
judecitoreasc[
in mod repetat
jurisprudenla
a decis ci pe calea contestatiei la executare nu se poate
cere anularea sau modificarea a tnsugi titlului executoriu
(Curtea Supremi de Justifie, Seclia
civilS, decizianr. 135311992, in Revista Drephrl nt.711993,
p. 89; Curtea Suprem[ de
Justilie, Seclia comerciald, deozia nr. 628 din I februarie 2002, TAbAra$, Contestafia la
executare, op. cit., pp.204
9i205).
466
DREPT PROCESUAL CIVIL
ins6, noul Cod de procedurl civil[ a reglementat situalia titlurilor executorii, altele
dec6t hoi6ririle
judecStoreqti (Tribunalul Bucuregti, Secfia a IV-a civil6, deal.r;ia w. 7271A
din 20 martie 200t, in Culegere de practica
judiciar6 in materie civila, 2000r?003, op. cit.,
p. 429
Siurm),
penfu care,
fe
calea contestaJiei la executare se_poate cerc analizarca titlului
pe fonO, sub-c-ondilia ca pentru aceastq legea
-sd
nu fi reglementat orpres .o altd cale
specificd pentru desfiinParea lui'
'
Aceeagi p*r"d.r"'r" regdsegte
qi tn Codul de proceduri fiscali, art..172 ar6tdnd cE se
poate contesta qi titlul execuioriu in temeiul cdruia a"&st
pornitfl executarea, ln-cazul,in care
acest titlu r., ert" o hotirdrg
4at6
de o instant6
judecdtoreascd sau
{e.-alt
organ
jurisdic}ional
gi dacl pentru contestarea lui nu existi o alti procedurbprevdzatb de lege.
'
Sp* deosebire de dispozilia Codului de
proceduri civil5, care se referd la o altd' cale
proceiuald specificd, Codul de procedurd fiscali are in vedere o altd procedurd prevdzutd
de kge, aspect care pare mai coreot din punct de ve{ere
juridic,
titlul plt6nd fi modifigat
at;it
ie'calia
unei proceduri administative,
cAt gi pe calea unei proceduri
jurisdiclionale,
ambele
prealabile sesizdrii instanlei.
Codul de proceduri fiscal[ instituie insd singura
proceduriadminishativ6 care poate fi
urmata
penfiu
definitivarea titlului de creanfi fiscalS, in acelaqi timp titlu executoriu,
prin
ajungerea la scaden!6r. Trebuie distins intre procedura
judiciarl
Prin
care se definitiveazi
tittot O" ueanli. fiscald gi procedura contestaliei la executare. Ele pot fi succesive
-sau
concomitente, acest din urmi caz atdgdnd necesitatea interpretirii. Astfel, daci titlul de
crean!6 fiscali este cunoscut
persoanei interesate, aceasta ilva ataca ?n mod obligatoriu in
cadrui procedwii administrative
gi ulterior a celei
judiciare, iar dac[ titlul nu a fost
comunicat sau nu-i este cunoscut
petentului, acesta aflind despre existenla
9i
conlinutul
titlului abia in faza de executare, soridicd
problema necesitilii atacdtii titlului direct in fafa
instantei de executare.
Dac6 titlul este cunoscut
petentului, consecinlele
produse de calificarea diferitii a
acestei proceduri nu sunt esenliale chiar daci se consideri cE singura procedurd obligatorie
este prbcedura
judiciara. Textul constitulional se referi la proceduri administrativ
iurisiicpionale
ix nu la proceduri
judiciare, consacrate in_vederea definitivdrii analizci
-actului
atapat. Acestea din urmi sunt obligatorii
pentru solulionarea fondului titlului de
crean@ fiscal5, in cazul neparcurgerii lor, titlul devenind obligatoritr, lard a mai putea fi
analizat in fond in fa{a instanlelor
judecdtorepti pe alt6 cale (bun5oar6 contestafia
la
executare).
procedura
in fala organului fiscal trebuie consideratii ca pur administrativd
9i
deci
obligatorie, conform iextul u\ ail. 205 C. pr. fisc. Ea va fi completatb de procedura
judiciar[
in c-adrul c6reia titlul de creanlb fiscali se definitiveazi, calea contestafiei la executare
neputind s6 mai anteneze disculii asuprafondului
dreptului de crean[d, ci obiectul cgreri!
infemeiat6
pe dispoziliile art. 172 C. pr. fisc. poate consta numai in atacarea actelor
qi
formelor concrete de executare.
A.$adar, dacd legea prevede expres o alti proceduri prin care se poate ataca titlul de
creanfi, parcgrgerea *"rt.iu este obligatorie, in fa{a instanlei de executare neputdnd fi
ridicate asemenea aspecte,
lindnd
de fondul dreptului de crean!6'
I
Art. l4l alin. (2) qi (3) din O.G. nr.
g2l2OO3
aratl cE titlul de creanfi devine titlu executoriu la data la
caxe creanta fiscal6 este icadenta
prin expirarea termenului de plati prevtrzut de lege sau stabilit de organrrl
."*p.t*t'ori ln alt mod prevazut de lege. Modificarea titlului de crean{E atage modificarea titlului
executoriu in mod corespunzltor.
Par
de
cau
de
sup
fon
exe
Tel
dat
sus
pri'
Cu
ex(
pot
ch(
ex(
As
tre'
fap
cul
ten
cr
col
sca
fia
pft
de
do
asl
int
titl
flOt
titl
da
ati
ad
a1
Partea a II-a. Despre executarea silitd
467
inipotezzin care, debitorul nu a cunoscut titlul de creanti fiscald, iar in fa,ta instantei
de executare se ridici chestiuni de fond, aceasta ar putea cel mult si suspende so$onarea
cauzni, p1n1la so$onarea unei acliuni in
justilie formulatii in fa@ instanfei competente
-
de contencios administrativ fiscal,
judecitoria neput6nd si se substituie unei instante
superioare. Procedura
judiciarn prevdzuti de Codul de procedur[ fiscal[ trebuie urmatd,
fonaU titlului de creanti (devenit titlu executoriu) neputdnd fi adus in fafa instanlei de
executare (Judecdtoria Sector 3 Bucuregti, sentinfa civild nr. 1872 dn 12 martie 2004,
Tibdrag, Contestalia la executare, op. cit., pp. 90 qi 9l)'
in ceea ce privegte titlul executoriu,
txmate a ajungerii la scadenfi a creanlei fiscale,
date fiind natura
juridicd
diferitn a acestuia fap de titlul de creanf[,la
prima vedere se poate
sustine c6 in contestaliala executare se pot antama
qi chestiuni sau apdrdri
{1fo$-in
privinla acestuia
(decinade recurs in interesul Legii nr. XIV din 5 februarie 2007 alnalta
Curte de Casa{ie qi Justifie
-
Sec}ii Unite).
Art. l7Z C. pr. fisc. aratil cd cererea de contestalie
poate fi fhcutii qi impotriva titlului
executoriu in temeiul cdruia a fost pomiti executarea, fue tns6 a distinge sub ce aspecte
poate fi acesta atapaL Astfel, Codul pare sd aib[ in vedere atdt chestiuni de fond c6t
9i
chestiuni de form[ ale titlului executoriu.
in acest context se impun insi anumite
ptecizdti.
inf-adevtu, titlul exeiutoriu este distinct de tiflul de creanll fiscalb, pdn[ la momentul
scadenfei neput6ndu-se considera existen]a titlului executoriu, astfel c[ acesta nici nu putea
fi atacatpe Jalea contestafiei administrative
prevdzttide art. 205 C. pr. fisc.
Se constat6 insd c5, deqi au naturi
juridice diferite, titlul de creanp fiscali
$i
titlul
executoriu se suprapun in ceea ce privegte fondul sau confinutul dreptului pus in executare.
Astfel, potrivit it.4l C. pr. fisc. actul administrativ fiscal se emite numai ln formi scrisd qi
tebuie sd conlin6 anumite elemente, ca: obiectul actului administrativ fiscal, motivele de
fapt, temeiul de drept, iar art. 141 din acelagi act normativ pretinde ca titlul executoriu si
cuprind6 qi alte minliuni, anume: cuantumul
gi natura sumelor datorate
9i
neachitate,
temeiul legal al puterii executorii a tiflului.
Acesti aspecte trebuie sd fie invocate tn procedura contestaliei impotriva titlului de
creanti fiscalflln caz contar ajungdndu-se ca instanfa de executare s[ se substituie instanfei
competente si cenzureze actele administrativ fiscale.
bacn intre cele doui sume existii deosebire, uflnare a curgerii majorlrilor de tntdrziere
previzute de lege, numai cuantumul acestora
poate forma obiect al arrllizeilnta\a instanlei
de executare, iar nu suma datoratb sau temeiul de drept al acesteia'
Aqadar, dat6 fiind identitatea in ceea ce privegte fondul dreptului de creantd, inte cele
doue titluri
-
de crean!6
qi executoriu, considerim cdpe calea contestaliei la executare acest
aspect nu mai poate fi i*o.ut, textul art. I72 allrr^
(3) din O.G' nr. 9212003, urrrdnd a fi
inierpretat ,"rti.tir, contestalia
put6nd fi formulat6 numai
penfu aspecte de form6 ale
titluiui executoriu, caxe nu r"-."ge*"rr in titlul de creanfi
qi sunt solicitate in plus fala de
acest4 in temeiul art.l4l C' pr' fisc.
O ipotezfl asemdn[toare, dar particuhra, se regdseqte in materie contraven]ional5" unde
titlul executoriu ll constituie
procesul-verbal de contravenlie sau hotirdrea
judecitoreascd
dat[ in urma exercitirii
plfingerii impofiva
procesului-verbal' Penfu desfiin]area sau
Ltanareaprocesului-verbal
de contraventie legea prevede calea speciali a pldngerii, care se
adreseazi in condiflile art.32-34 din O.G. nr.2l200ljudec6toriei
lr.razateritorial[ a cdreia
a fost slvfu$itdLtapta. Aceastii instan!6 va admite sau respinge
plingereq orice chestiune de
468
DREPT PROCESUAL CWIL
fond putfurd fi ridicatii numai
pe aceastii cale, fie ci este vorba despre aplicarea sancflunii
contavenlionale,
fie ci se inalizeazfl,
problema despdgubirilor,
acolo unde se aplici
dispoziliill art.23 dtno.G. nr. zl2d}l,prin
procesul-verbal de contravenfie fiind stabilite
qi
aespaguUiri
pentru paguba produsd prin s6vdrqirea
faptei'
'e.$ud*,
daca peientgf contravenient
nu a atacat
procesul-verbal de confaventie
pe
calea acestei
proceiuri, el nu o: Va mai putea face pe calea contestatiei la executare' ln
aceastii ipotezd contestatia
putand s6 se rezume numai la actele
9i
formele de executare
inaepfiniie in temeiul
procesului-verbal de contravenlie
care a devenit prin neatacare titlu
executoriq
f711il a se mai putea reveni asupra cuantumului
creantei, asupra vinovflfiei
contravenientului
sau a altor aspecte legate de fondul
procesului-verbal.
Art. 141 C. pr. fisc. arat6 ci in cazil in care titlurile executorii emise de alte organe
(ipoteza pro""rulri-rerbal de contravenlie)
nu cuprind unul dinhe urmStoarele elemente:
,rr"t"
gi prenumele sau denumirea debitodui,
codul numeric
personal, codul unic de
i*"girrir., domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semn[tura
irgil"ti c*e l-aemis
qi dovada comunicdni
acestara"
otgmul de executarc va rcstitrfi de
indatfl titlurile executorii
organelor emitente'
**i;;;;;;;i4e,
.;t r.a nu poate fi realizarh
in temeiul unui
proces-verbal, devenit
titlu executoriu
prin rrealasate cu
plangere la
judec6tori":
PL
acesta nu cuprinde
men{iunile
mai sus arutate,astfel
c5 toate aceste aspecte,
lips[ dinprocesul-verbal
devenit
titlu executorig,
pot fi iintestate
?n fala instanlei de,executate
chiar dac6 se realiz'eazd
o
suprapunere
fald de procesul-verbal de confavenfie,
deoarece acelaqi inscris a devenittttlu
executoriu, avdnd o naturi diferitii.
Practic, in aceastl situalie,
pierderea termenului
pentru exercitarea cdii prevdzut[ de
O.G. nr. Zl20Ol mtafecteazipe
debitor, care de aceastil dathvaatacatrtlul
executoriu, deqi
in mod evident acesta este acelaEi ca
9i
procesul-verbal de contravenfie, motivele de
.o"t"tiuti. fiind suprapuse
in parte pe cele reglementate
de art' 16
9i
17 din O'G' nr' 212001'
Nu ioate reglementarile care consacra tiiluri executorii
menlioneazi
Si
o procedurd de
reanalizarea acestora, cum este cazul legilor din domeniul bancar, a confactelor de leasing
etc., astfel c6 aceste situaf,i vor intra sub incidenla textelor anal-tzay, in sensul cilincazt'i
lor,'conlinutul titlului executoriu
va putea fi analizat
pe fond in cadrul
procedurii
contestaliei la executare.
-
in .t.u ce priveqte cambia
9i
biletul la ordin, Legea nr' 5811934 prevede o cale
speciald, care insA va fi solulionattrpotrivit
noului Cod de procedurl civil6, insd acest temei
va fr uiilizat obligatoriu
pentru anularea titlului, fondul acestuia putAnd fi discutat in
contestalia la exeJutare care se deruleazi dupd regulile
lrog.edyrale
din dreptul comun
iiJu*ir"r
Bucuregti, seclia comerciala sgltinta w. 3228 din 7 august 2002, TEbdraS,
Contestalia la executare, op. cit., pp. 195 gi 196)'
Actul autentificat de notarul-iublic
poate fi atacat
pe calea prevdzutl de art. 100 din
Legea w. 3611995, care prevede a4iunea in anulare
pentru actul notarial tndeplinit ftiri
reslectarea
prevederilor legale, dar care nu consacr[ reguli speciale fa!6 de dreptul comun'
Aclasgi cale poate fi exerc-itatd
qi pentni nerespectarea
cerinlelorlegate de consimlimdntul
exprimat la incheierea actului
qi pentru toate cauzele de nulitate absoluti sau relativi, astfel
c6 este posibil ca partea caxe at fi pufut invoca anularea actului si nu fi cunoscut lncdacea
cauzA de nulitate, pane U declanqarea executiirii silite in temeiul actului autentifioat, devenit
titlu executoriu. lstfel, aceastii
parte, va putea sd ridice in fafa instantei
pe calea contestatiei
la executare aceste chestiuni carc atxag anularea actului notarial
-
titlu executoriu, nefiind
lim
pre
Par
obl
con
pen
obl
$1
pur
opc
sau
GIT I
de
sol
pe
ex
rel
CC
fo
1a
(e
at
in
C
dt
dr
pi
SI
SI
a
e.
e
ir
c
ir
Partea a II-a. Despre executarea silitd
469
obligat6,,si parcurgd calea speciald a acflunii in anulare, pe cale principali gi sepmatii de
conteshfia la executare, deoarece, in acest caz ax exista riscul unei pierderi
importante
pentru e4 pilnd la solulionarea cererii in anularea actului, instanfa de executare nefiind
obligati si suspende contestafia la executare.
..
In consecintd, instanfa carc reznlvd contestalia la executare va trebui, de regul5, si se
limiteze doar la a cerceta daci actele de executare se realizpazi cu respectarea condiliilor
prevSzute de lege privind executarea siliti.
80. Partajul
Tot prin contestalia la executare se poate cere, potrivit noului Cod de procedurd
civild
qi imp6rfirea bunurilor proprietate comund sau devilmagd, de aceastd dati partajul
purt6ndu-se
$i
fafa de creditor, in sensul cd hotdrdrea
judecitoreascl
ii va fi qi acestuia
opozabild, deqi el nu va participalarcpartaarea loturilor.
Practic, fafa de impedimentul la executare reanltat din existenfa proprietalii
comune
sau devilmaqe, creditorul este interesat s5 ceard cdt mai repede impErlirea bunurilor comune
cu consecinla dobdndirii proprietiifii exclusive de cdtre debitorul stru. Prin urnare noul Cod
de proceduri civil[ ii pune la dispozigie calea procesualdapartajului, pe care creditorul o va
solicita in contradictoriu cu coproprietarii gi deviknaqii, in cadrul contestaliei la executare.
81. Cererile depuse de terfe percoane
O categorie importanfii de contestalii la executare o reprezintd cererile depuse de terle
persoane, prin care acestea invocd drepturi reale asupra b*turilor cme
formeazd
obiectul
executdrii silite. Acestea sunt, in realitate, cereri prin care se protejeazA
dreptul real
respectiv, intrunind astfel trdsdturile unei acliuni in revendicare sau ale unei acliuni
confesorii.
Legea nu o reglementeezd ca atate, decflt in privinla termenului in care poate fi
formulatS, noul Cod de procedurd civild ardtdnd cii ea se depune cel mai tdrziuin 15 zile de
la efectuarea vdnzdrii (executare siliti indirectii) ori de la data predErii silite a bunului
(executare
silit6 directi).
Chiar daci bunul s-ar afla in posesia terfului care invoc6 un drept real asupra acestui4
atitt vilnzarea silitd cdt qi predarea sunt posibile, fbrd ca terful si poatf, invoca
inopozabilitatea hotdr6rii fa!6 de el, in fafa executorului
judecitoresc,
atilta vreme cdt noul
Cod de procedurd civil[ prevede posibilitatea ca executorul s6 pdtrundi in orice incipere a
debitorului sau in imobilul prevSzut in dispozitivul hotdrdrii care se pune in executare, iar
dac6 titlul executoriu este emis de cdtre un alt organ decit o instanfa de
judecati,
p6tnmderea in aceste locuri se va putea face cu lncuviinlarea instanlei de executare.
Mai mult art.39 NCPC prevede cd hotdrdrea pronuntati conha insffiin[torului sau
succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia produce de drept efecte gi contra
succesorului cu titlu particular, fiindu-i opozabili, afari de situaliile in care poate dovedi ci
a dobfindit dreptul cu bun6-credin!6.
Noul Cod de procedurd civild permite formularea acestei contestalii oric6nd in cursul
executfuii, ferA insA a depaqi momentele sus menflonate, deoaxece, adjudecarea produce
efecte definitive asupra dreptului de proprietate qi asupra oricirei cereri de evicfiune. Numai
in cazul imobilelor inscrise pentru pima datt in cmtea funciar5, cu ocazia executiirii silite,
cererea de evicflune se prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudeoare
in cartea funoiar5, in restul situafiilor, daci bunul a avut deschisi cartea funciarl la data
470
DREPTPROCESUAL CTWL
executlirii, inscrierea actului de adjudecare in cartea funciar[ avdnd ca efect stingerea
orictrrei cereri din partea te(ului. Totugi o menliune este fdcuti ln noul Cod de proceduri
civil5, care arath cd nerespectarea termenului nu il impiedic[ pe cel de-al treilea s[ igi
realizrczp dreptul pe calea unei cereri separate, in condiliile legii, dar adargd c[ aceasta este
posibill sub rezerva drepturilor definitiv dobdndite de c6tre ter,tii adjudecatari in cadrul
v|nzdni silite a bunurilor urmdrite. Ca atare, daci cererea de evicfiune s-a stins, ter,tul nu va
mai avea nici cerere de drept comun pentru recupemrea bunului siu insfriinat in procedurd-
Terful al cirui bun nu a fost anterior executdrii inscris in cartea funciard va putea
inffoduce acfiune in revendicare ?n termen de trei ani, calculali cu luarea in considerare a
eventualelor cauze de suspendare a termenului de prescriplie. Dupi momenful implinirii
acestui temen, cererea de revendicare se va prescrie, aceastii situalie reprezentdnd una din
exceptiile de la caracterul imprescriptibil al acliunii in revendicare imobiliari (Chelaru,
Drept civil. Drepturile reale principale, op. cit., p. 132; pentru caracterul prescriptibil al
acestei acfiuni, susfinut pe argumente de text a se vedea Boroi, Drept civil. Partea
generald. P ers oanele, 2001, p. 266).
ln cadrul acestei cereri te{ul febuie s[ dovedeasci proprietatea sa asupra bunurilor a
c6ror scoatere de sub urmdrire o cere, ln condiliile stabilite de lege.
Daci bunul urm[rit este un imobil insoris tn cartea funciara, dovada dreptului de
proprietate se face cu exhasul de oarte funciarE (art. 565 C. civ.).
Pentru imobilele neinscrise dovada proprietiilii asupra acestuia se poate face prin act
juridic
sau prin dovedirea incidenlei unui mod originar de dob6ndire a &eptului de
proprietate
-
accesiune, uzucapiune. Toate acestea se incadreafr, larg in sfera noliunii de
tith:, astfel ci proba acestuia se va face distinct dup[ cum este vorba despre actejuridice sau
faptejuridice.
De regulS, proba se face prin act scris, titlul ter,tului putdnd consta in orice act
juridic
translativ de proprietate sau declarativ de drepturi, constatat prin inscris intocmit potrivit
prevederilor legale ca: act de vdnzare-cumpdrare, act de donafie, de schimb, testarnent,
hotErdre
judecStoreascd" proces-verbal de adjudecare la licitalie public[ in v6nzarea siliti,
acte adminishative emise in procedurile legilor speciale reparatorii (nr. l8ll99l,
nr. ll2ll995, nr. 1/2000, nr. 10/2001 etc.; asupra opiniilor exprimate in literatura de
specialitate relativ la natura
juridici
a adeverinlelor de proprietate eliberate in temeiul
Legea nr. l8ll99l, a se vedea Chelaru, op. cit., p. 134 gi decizia in recurs tn interesul Legii
nr. 1 din 30 iunie 1997 Cartea Suprem6 de Justigie, Sec{iile Unite).
Dac6 bunurile urmlrite sunt mobile atunci se aplic6a de reguld, axt. 935 C. civ. care
prevede ci oricine se afl6 la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat c6 are
un titlu de dobdndire a dreptului de proprietate asupra bunului, astfel cE prezumlia de
proprietate funcfioneazi in favoarea persoanei care deline bunul, aceasta tebuind doar si
dovedeascd faptul posesiunii, buna-credinla fiind de asemenea prezumati.
Posesia fiind o stare de fapt, dovada acesteia se poate face^gi cu martori (Tribunalul
Suprem, decaia de indrumare m. 14 dn 24 mai 1962, ln Indreptar interdisciplinar,
pp. 419-421), indiferent de valoarea bunului in litigiu, astfel c[ cel interesat poate si
dovedeasc6, tot astfel, cu martori gi posesiunea sa, in comun, cu debitorul urmdrit sau cu o
alti persoana, asupra bunului a cdrei urmdrire o contestii.
tn cazul in care debitorul are posesiunea exclusivd a bunului mobil urmirit, tedul
tebuie s6-gi dovedeasci dreptul s6u de proprietate, dupf, normele aplicabile in materia
probelor. tn acest caz, contestatorul va tebui s[ dovedeascd ci este proprietarul bunului
Pg!
afla
pfet
(co:
exel
acei
pop
con
ven
exe(
cazl
exe(
forn
colT
conl
exe(
exe(
inter
inch
poal
bunr
deci
deci
care
care
proI
cap
Partea a II-a. Despre executarea silitd
4tl
aflat La debitor cu un tnscris, avdnd datd
precum gi faptul cd debitorul are fa[d' de
(contract de imprumut, de comodat etc.)'
cert6, inci inainte de sechesffarea acelui bun
e[ o obliga{ie de restituire dovedit6 cu inscris
Sec{iuneo o II-a
fuocedura de solu[ionofe
gi efectele hotdrdrii
$1.
PROCEDURA
82. Termenul de depunere a contesta{iei la executare
Codul de procedw[ civild prevede o reglementare distincti
privind termenul pentru
exercitarea contestatriei la executare, stabileqte un termen unitar de 15 nle lniuntrul cdruia
aceasta poate fi introdusq cme lncepe si curgi de la data cdnd:
- contestatorul a luat cunogtinti de actul de executate pe care il contesta;
- cel interesat a primit comunicarea ori, dupS caa iqtiintarea privind infiinlarea
popririi, iar cdnd poprirea este infiinfati asupra unor venituri
periodice, termenul de
iontestalie penfu debitor incepe cel mai tfuzlula data efectudrii primei re{ineri din aceste
venituri de cStre ter,ful poprit;
- debitorul care contesti executarea lnsdqi a primit tncheierea de incuviinlare a
execut[rii sau somqtia, ori de la dafa cdnd a luat cunogtinti de primul act de executare, in
cazxile in care nu a primit incheierea de incuviintare a executirii
9i
nici somafia sau
executarea se face f6ri somafie;
- s-a efectuat vdruarea ori de la data preddrii silite a bunului, in cazul contestaliei
formulate de terful care invocd un drept real asupra bunului.
Sunt reglementate
gi termene speciale, cum este cazul celui de cinci zile de la
comunicarea incheierii date de executorul
judecdtoresc, atunci c6nd se formuleazd
contestalie impotriva acestorq dac6 nu sunt, potrivit legii, definitive.
De asemenea, contestafia
privind l5murirea infelesului, intinderii sau aplicfuii titlului
exeoutoriu se poate face oric6nd in limita termenului de prescriplie a dreptului de a obfine
executarea silita, deoarece in orice moment din acest interval de timp creditorul
justifici
interesul in promovarea unei cereri de ?ncuviinfare a executiirii silite.
NouI CLd de procedurl civilS reglementeazl
gi termenul de l0 zile de la comunicarea
incheierii prin care s-a dispus notarea in cartea frrnciar6 a inceperii urmadrii silite, in care
poate fi formulatii contestafia
prin care terful dobdnditor se opune scoaterii la vilnzare a
bunului.
Deqi, termenul
penhu intoducere a contestatiei la executare este un termen de
dec6dere totugi, prin aplicarea dispoziliilor de drept comun, relative la repunerea in termer;
decdderea poate fi evitatS, dac[
partea dovedegte cE a forit impiedicata printr-o imprejurare
care nu aepinae de voinla s4 s[ fac6 actul de proceduri legal, cazln care din momentul in
care aceste cauzninceteazdrtn
termen de 15 zile, ea trebuie sd indeplineasci acel act din
proprie initiativE, aretiind qi motivele acelei impiediciri'
- -
Coduf de procedur6 fiscal[ republicat
(O.G. nr. 9212003\, reglementeaz5, in cadrul
Capitolului XI al Titlului VIII privind colectarea creantelor fiscale, posibilitatea persoanelor
472 DREPTPROCESUAL CTWL
interesate de a contest4 infala instanfei
judecdtoreqti,
orice acte de executme silitii efectuate
cu inc6lcarea prevederilor Codului de procedur[ fiscalS de c6tre organele de executare,
precum gi in cazul in care aceste organe refvd sd indeplineascd un act de executare in
condiliile legii. in aceleagi condilii gi dupd aceeagi procedurE, persoanele interesate pot face
contestafle qi impofiva actelor de infiinfare gi de aducere la tndeplinire a mdsurilor
asigur6torii. P'r:a persoane interesate care pot face contesta{ie la executarea silitil se infelege
atdt debitorul, cdt gi creditorii care participi la executme ori gi-au depus titlurile executorii
in vederea disfibuirii sumelor rcalizate prin executare silita te(ul poprit, persoanele care
defln in proprietate comun6, pe cote-pdrfi sau in devblmdEie cu debitorul, bunurile supuse
execut?irii silite ori care pretind cd au un drept de proprietate sau un alt drept real asupra
acestor bunuri.
De asemene4 contestafia poate fi frcutd qi impotriva titlului executoriu in temeiul
cdruia a fost inceput6 executarea silita, in caztil in caxe acest titlu nu este o hottirdre a
instanlei qi nu existii o proceduri legali pentru contestarea sumei qi a naturii obligaliei
fiscale de platd inscrise in acesta.
Contestaliile la executare silitd se introduc, potrivit dispoziliilor Codului de procedur6
fiscali coroborate cu cele ale Codului de proceduri civil6, la instanfa
judec[toreascE
de
executaxe, respectiv
jude
cdtoia in circumscriplia cdreia se face executarea
$nalta
Curte de
Casa.tie gi Justifie, Seclia comeroiald, decizianl 3805 din 22 noiembrie 2OOTI.
Astfel, afi. 173 C. pr. fisc., prevede acelagi termen de 15 zile pentru introducerea
contestaliei la executare, care se caloieazhde la data cAnd:
a) contestatorul a luat cunoqtinli de executarea ori de actul de executare pe care le
contestS, din comunicarea somaliei sau din alti inEtiinlare primiti ori, in lipsa acestor4 cu
ocazia efectuirii execut[rii silite sau in alt mod (Judec[toria Sector 3 Bucuregti, sentinla
civil[nr. 5973 dn 1l august z004,inTdbdraq, op. cit., pp. 16-18);
b) contestatorul a luat cunogtinp, pofuivit lit. a), de refuzul organului de executare de a
indeplini un act de executare;
c) cel interesat a luat cunoqfinfd, potrivit lit. a), de eliberarea sau diskibuirea sumelor pe
care le contesti.
De asemeneq ca qi in cazul procedurii de drept comun, neintroducerea contestaliei in
termen nuJ impiedici pe cel de-al treilea sE igi realizeze dreptul pe calea unei cereri
separate, potrivit dreptului comun.
83. Instan.ta competenti
in ceea ce privegte competenta instanfei de
judecati, legea face distincfie dupl cum
este vorba de contestafiile la titlu
Si
contestaliile la executare propriu-zisd, cu unele reguli
particulare in cazul popririi.
In acest sens, contestaliile la executare se inhoduc la instanp de executare
-
judecdtoria
in raza cdreia se face executarea (in circumscriptia c6reia se afl[ biroul
o(ecutodui
judecitoresc
care face executarea), iar tn cazul tn care se formuleaz6
contestalie la titlu, instanta care a pronunpt hotirflrea. Legea prevede c[ aceste din urme
I
,,Opozilia
la executarea garanfiei reale mobiliare, const&rd ln vdnzalea acfiunilor, mijloc procesual
prin care debitonrl contest5 masura de executare silitA inifiatl de creditor dupi procedura special[ previzu6
de Tiflul \tr, Cap. V, din kgea ar. 9911999, se
judeci
duptr procedura speciali prevtrzutl de kgea
nr. 99/1999, ln concret frt. 75, completatd cu norrrele dreptului comun privind executarea silitit ia
competenp revinejudectrtoriei ln circumscripfia cireia se face executarea."
Par
con
intr
lnI
hot
inc
del
judr
s-a i
pror
vort
penl
pro(
imo
circ
este
situ
inst
legi
imo
del
indi
care
teril
exe(
oa(
exe(
apli
cere
insti
hotd
pror
orig
solu
asig
Partea a II-a. Despre executarea silitd
473
contestafii, privind limurirea tnlelesului, intinderii sau aplicdrii titlului execuloriu se
introduc la instanla care a pronunfat hotiir6rea ce se executi, deoarece aceasta este singura
in mdsuri sd clarifice eventualele neintrelegeri ale sensului celor prevdzute in dispozitivul
hotnrf,rii.
Daci executarea se realiz.eazi prin poprire iar domioiliul sau sediul debitorului se afli
in circumscriplia altei curfi de apel decdt cea in care se afl[ instan]a de executare, noul Cod
de procedur[ civild prevede o competen!5 alternativS, contestalia put6nd fi introdusi qi la
judecdtoria
tn a cirei circumscripfie igi me domiciliul sau sediul debitorul.
Cdnd se urmiresc silit bunurile imobile, ori fructele gi veniturile generale ale
imobilelor, sau in oazul executirii silite imobiliare directe, dacd imobilul se afl6 ln
circumscriplia altei cu4i de apel decdt cea in care se afl6 instanta de executare, competenla
este de *i*rr"u alternativS, contestalia
putdnd fi depusi gi la
judecitoria
de la locul
situirii imobilului.
Cdnd titlul nu este emis de o instanp de
judecatS,
contestafla la titlu se va face tot la
instanp de executare.
Dacd obiechrl contestafiei la executare il reprezintii
pretenSa pe caxe un terf o are in
legdtur6 cu imobilul scos la venzrire silita, in sensul c[ acesta invoci un drept real asupra
imobilului, instanfa de executare cme solulioneazd contestalia este intotdeauna
judecitoria
de la locul situlrii imobilului, ln ruza teritoriali a acesteia efectu6ndu-se executarea silitS,
indiferent de valoarea bunului supus executirii. Agadar, in materia contestaliei la executare
care tntruneqte tAsiturile unei adevdrate revendiciri nu sunt infr6nte regulile de competenta
teritorial6 absoluti insd, legea derogi de la regulile de competentd materiafl instanfa de
executare fiind numai
judecdtoria,
indiferent de valoarea bunului. Dacd insd este formulatd
o acfiune in revendicare de cdhe terful care pretinde un drept real asupra bunului supus
executarii, in condiliile dreptului comun, regulile de competenli materiall igi gdsesc
aplicarea, astfel cd instan{a competentii se va determina in funcfie de valoarea obiectului
cererii qi de prevederile art. 94 qi95 NCPC.
Pe teritoriul Rom6niei se pot pune tn executare qi hotnr6rile pronunpte in alte
Fri,
dacd
s-a incuviinlat de citre o instan!6 romdni executarea lor printr-o hotiir6re de exequatur.
in ceea ce privegte competenfa de a solutiona contestatia la executare a hotirdrilor
pronunfate de cdtre instanlelejudecItoregti in strdinitate trebuie distins gi aici dupl cum este
vorba de contestalie la executare
propriu-zis6,
5i
contestafia la titlu.
Astfel, competenJa de a solufiona contestalia propriu-zis6 aparfine tot
judecitoriei
ca
instanfi de executare. ins[ cit privegte in]elesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului unei
hotirdri strdine, interpretarea poate fi ftcutii numai de c[fre instanta striin6 caxe a
pronunfat-o, gi numai in lipsa unei prevederi contare stipulati intr-un acord cu
fara
de
origine.
84. Procedura de solufionare a contestafiei la executare
Ca principiu debazn, orice contestalie la executaxe se
judec[
cu procedura ptevdzrtti
pentru
judecata
in priml instanli, cu exceplia derogirilor
prevdzute de noul Cod de
pfotfTS.Url:
importanta de ta dreptut comun este prevdzuti in cod pi are ca obiect
solufionarea de urgen{fi
qi cu precddere
n
contestaliei faSd de alte cauzr, datotiE necesifrlii
asigur5rii celeritelii executdrii silite asffel ci p6rfile trebuie citate in termen scurt.
474 DREPT PROCESUAL CIVIL
Cum Codul de proceduri civilS face himitere la
judecarea
in primd instanli a
contestaliei la executare, se vor aplica dispoziliile dreptului comurq astfel ci'tnhegul
cuprins gi modul deprezentare al cererii vor fi aceleagi cu cele ale unei cereri de chemare in
judecatl
(numele gi domiciliul p[r]ilor, obiectul, motivarea in fapt gi in drept, xiltarea
dovezilor pe care se sprijinE, semnitura), contestatorul fiind obligat si depunl o dat6 cu
cererea pi inscrisurile doveditoare de care infelege si se serveasci (Ciobanq op. cit., vol. II,
pp.24-34).
Instanfa sesizat[ solicitS de indatii organului de executare s6-i hansmiti, in termenul
fixat copii certificate de pe actele contestate din dosarul de executare, pe cheltuiala parlii
interesate.
Taxa de timbru pentru contestalie este reglementatii expres in art. 2 alin. (2) din Legea
m. 14611997 a taxelor
judiciare
de timbru, carc watd ci aceasta se calculeazi la valoarea
bunurilor a c[ror urmtrrire se contestd sau la valoarea debitului urmi?it, cdnd acest debit este
mai mic decdt valoarea bunurilor urmirite. Taxa aferentd acestei contestatii nu poate depaqi
insd suma de l94lei, indiferent de valoarea contestat[.
Alte situalii speciale ce privesc
solulionarea contestafiilor se ivesc in legdturi cu
pirfile, rolul activ al instantei, precum qi cu administrarea probelor.
Strfans legat?i de rolul astiv al instanfei este problema administdrii probelor. in
dochinS, se consideri cd sunt admisibile toate mijloacele de probi permise de lege
(Zilberstein, Porumb, Codul de procedurd, comentat
Si
adnotat, vol. II, p. 197) ce se pot
folosi la
judecarea
oric[rei acfiuni in
justifie,
cu condifia si fie propuse prin cererea de
contestafie la executare penfiu a demonstra nelegalitatea misurilor sau a actelor de urmdrire
sili6.
tn consecinlS, nu se vor mai putea adminisfia probe prin caxe se tinde la combaterea
unor imprejurdri care au fost reznlvate tn mod definitiv cu ocazia procesului
de fond prin
hot5rdrea ce constituie titlu executoriu (Leg, Tratat..., op. cit.,p.929).
Totuqi, atunci c6nd probele sunt necesate pentru clarificarea dispozitivutui hotdrdrii, in
cadrul unei contestafii pentru l[murirea titlului, ele trebuie s6 fie administrate de citre
instanla, dacLfafi aceste probe, ea nu ar putea solufiona in mod corespunzltor contestalia la
titlu.
$2.
SUSPENDAREA E}GCUTARII SILITE
85. Suspendarea executlrii
Fa$I de specificul procedurii qi al obiechrlui acestei4 este de remaf,cat faptul c[ dupi
sesizarea instan ei cu contestafia la enecutare gi pin6 la solutionarea acestei4 instanta poate
dispune suspendarea executiirii silite, dar numai dac6 se depune o cauflune in cuantumul
fixat de lege poilivit formulei afitath tn art. 718 NCPC, calculati la valoarea obiectului
contestafiei. CAnd obiectul contestafiei nu este evaluabil in bani, caufiunea este de 1.000 lei,
cu excepfia prelcderii exprese contrare.
Practic, se urmiregte oprirea actelor de executare pentru viitor, p6ni la solufionarea
contestafiei la executare, penfiu a nu se produce un prejudiciu mai mare decdt cel tncercat
de creditor prin aqteptareafinalizdniprocedurii tn contestatie la executare.
Actele de executare deja efectuate nu sunt desfiinfate, ci nu mai este posibili efecfuarca
altora noi, astfel ci indisponibilizarea conturilor, pe calea popririio
sau sechestrarea
sus
sus
sau
SUpt
con
Pat
bur
pla
pou
pos
sus
exe
spri
Ast
nec
lns(
inst
dup
susl
atar
atac
la e:
lncu
(Juc
cit.,
augl
unei
fixe
conl
proc
afari
temr
sont
de s,
lnca
cont
Partea a II-a. Despre executarea silitd 47s
bunurilor urmdrite de c6he executorul
judec[toresc
se vor men]ine, fexe inse a se proceda la
plata in nrdinile creditorului sau la vdnzarea bunurilor.
ins6, actele de executare efectuate in nua solufiondrii cererii av6nd ca obiect
suspendarea executlrii silite sunt desfiinfate de drept prin efectul admiterii cererii de
suspendare qi a contestafiei la executare.
Daci bunurile umrdrite sunt supuse pieirii, degraddrii, alter5rii sau deprecierii, nu se
poate dispune suspendarea executlrii, dgomece o asemenea m5sur6 m anihila orice
posibilitate
de recuperare a creanlei, de vreme ce bunurile se degradeazi" astfel c6 se va
suspenda numai disfibuirea prefului obfinut din valorificarea acestor bunuri.
Codul vine in intdmpinare unor cazuri specialg in care este evidenti nelegalitatea
executirii, astfel cd ?n procedura de verificare a condifiilor de suspendare
judeclforul
are
spr[jinul ipotezelor expres previzute de lege, in care suspendarea executiirii este obligatorie.
Astfel, suspendarea se va pronun{a de c6fue instanfa de executare, caufiunea nefiind
necesard daci: hottrrdrea sau inscrisul care se executii nu este, potrivit legii, executoriu;
inscrisul caxe se executil a fost declarat fals printr-o hotirdre
judec[toreasci
dati in prime
instanp; debitorul face dovada cu inscris autentic ci a oblinut de la creditor o am6nare ori,
dupd"calbenefrciazide un termen de platii.
Instanla se pronunp prin tncheiere oricAnd anterior solution6rii contestatiei la executare
sau odatii cu aceasta.
incheierea este susceptibilE de a fr atacati cu apel in mod separa! la instanta
superioard, in termen de 5 zile de la pronunfare pentru partea prezenti, respectiv de la
comunicare pentru cea lips5"
in apelul declarat impotriva so$ei date in contestalie la executare, cererea de
suspendare nu va putea fi formulatii penfiu pima dati de vreme ce Codul nu prevede o
atare posibilitate iar art. 444 NCPC se refer[ la suspendarea executiirii sentinfei de
fond,
atasate cu apel.
in caz de admitere, suspendarea va diinui pilrfila solulionarea definitivi a contestafiei
la executarea silit[.
tn timpul executirii hotlrdrilor cu executare provizorie sau a ciror executare a fost
incuviinptii de instanp suspendarea poate fi acordatii de c6tre instanla de
judecatl
in apel
(Judec6toria Sector 3 Bucureqti, sentinla civild nr. 5960 din l0 august 2004, in Tilbtuag op.
cit., pp. 2l qi 22) sau in recurs (Judecitoria Sector 3 Bucuregti, sentinp civild nr. 5943 dn 9
august 2004,in Tibdrag, op. cit., pp.23-25), atunci cdnd nu este vorba despre executatea
unei hotirfui care nu are ca obiect strimutarea de hotare sau alte lucrdri avdnd o a$ezare
fix5- De asemeneq insknta poate incuviinJa suspendarea executfuii silite in cadrul
contestaflei tn anulare sau in cadrul revizuirii.
Pohivit art. 8 din Legea rr. 8512006, prin derogare de la prevederile Codului de
proceduri civil4 hotirdrile
judecitorului-sindic nu pot fi suspendate de instanfa de apel,
afar6 de situa$a speciali a: sentin{ei de respingere a contestafiei debitorului, intodus6 in
temeiul axt- 33 alin. (a); sentinlei prin care se deoide intrarea tn procedura simplificati;
sentinlei prin care se decide inbarea in faliment, pronunfati tn condifiile art. 107; sentinfei
de solulionare a contestaliei la planul de distribuire a fondurilor oblinute din lichidare
Ei
din
incasarea de creanfe, introdus6 in temeiul art. 122 alin. (3).
Suspendarea executiirii silite poate decurge qi dint-un text expres al legii, deoarece
continuarea procedurii ar fi de naturd sE aduci atingere drepturilor altor creditori. Este astfel
476
DREPT PROCESUAL CIVIL
in materia insolvenlei
-
art. 36 din Legea nr, 85/20061
-
in aplicarea ciruia orice procedurd
de executare silit6 inceputS pe calea dreptului comun, separat de procedura prevdzutii de
actul normativ special, se suspend[ deoarece in caz contrar ar fi posibild prejudicierea
drepturile celorlalti creditori din procedura concursualS'
Din aceleaqi ratiuni, va trebui acceptati
gi solulia ca in timpul procedurii de
reorganizare
pdiciari sau faliment sd nu poati fi declangatii
procedura executirii silite
"o116111
r"g,rlilo. dreptului comun (Tribunalul Bucuregti, Seclia a III-a civila sentinfa nr.
l052llgg8in TAbAraE, Contestafia la executare, op. cit.,
pp.256-258), suspendarea tuturor
termenelor de prescriplie aferent acfiunilor
judiciare gi extrajudiciare impotriva debitorului
Ei
bunurilor saie', fiind de natur[ sd protejeze interesele creditorilor care nu-qi pot asigura
realizar eacreanlei in procedura reorganizdrii
judiciare'
tn ceea ce'priveqte materia fiicaH, exercitarea contestafiei administrative impofiva
actului administrativ fiscal nu suspendd executarea acestuia, insd in temeiul
$i
in conditiile
afi. ZIS C. pr. fisc. organul administrativ tnvestit cu solufionarea contestafiei
poate
suspenda executarea actului administrativ atacatpdnL la solulionarea contestatiei, la cererea
temeinic
justificati a contestatorului.
tn
"urut
cambiei, biletului la ordin sau cec-ului, legile speciale nr. 58 gi 59 din 1934
prevdd c6 in cadrul contestaliei suspendarea executdrii se acord[ numai in cazrl in care
iontestatorul nu recunoagte semn6fura, inscriindu-se in fals, sar nu recunoa$te procurq
aspecte care ridici problema valabilitSlii titlului.
Abia dupi incetarea suspenddrii, la cererea
p5rfii interesate, executorul dispune
continuarea executirii, dac[ actele de executare sau executarea silitd ins65i nu au fost
desfiinlate de instanfa dejudecati ori acestea nu au incetat
prin efectul legii'
86. Suspendarea
Provizorie
i,
"-*i
urgentq
pregedintele instantei
poate dispune suspendarea
provizorie a
executjirii pe cale de ordonanla
preqedinlial4 pdni la solulionarea de citre instanF a cererii
de susperdare
(Tribunalul liuiuregti, Seclia a III-a civil5, decizra nr. 1048/R drn 26
septenibrie 2003 qi decnia 844/R din 16 iulie 2003, in Culegere de practicd
judiciard in
m)terie civild, op. cit., pp. 526-525f . Suspendarea
provizorie a excoutiirii silite se poate
acorda dacl este intnmia cerinta urgenlei (Judecitoria Sectorului 3 Bucuregti, sentinp
civila nr. 5g7g dn 12 august 2004, TAbtua$, Contestalia la executare, op. cit., p' 1l
9i
urm'
Ibidem, p. 39 qi urm. Judec[toria Sectorului 3 Bucuregti, sentinla civili nr. 5851 din 29 i'ulie
ZOO4), nefiind necesar[ gi condifia wemelniciei, oate este prezumatl din textul art.7l8
C. pi. civ. deoarece se aratii c[ valabilitatea misurii este limitatii de momentul solulionfii
cererii de suspendare in cadrul contesta{iei la executare.
Condilia urgentei
poate fi apreciatii de citre instanfi in raport cu situafia debitorului sau
a bunurilor urmirite. In aceas6 ipotezfl se va verifica dac6 o datii cu cererea de suspendare
sau anterior a fost depus[ o contestatie la executare
(Tribunalul Bucuregti, Secfia a III-a
I
De la data deschiderii
procedurii se suspendl toate acfiunile
judiciare
sau extrajudiciarc
pentru
realizarea creanlelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
---
tA.t
40 ai, f"g"u nr. 85/2005
-
Deschiderea
procedurii suspendi orice tennene de presoiptie a
actilnilor
prevlizute la art. 36 din lege.
-' ,
glinpra
um-+" a impacitui
pe care blocarea conturilor le are asupra imaginii ca1 qi
ry
ll{
financiar, nu reprezinti temeiul relinerii acelei s$ri de urgenli
prevezutl de dispozitiile utt. 4q1 din. (4)
Cpr-"i" (...) aceasta chestiune
(n.n.) dac[ ar fi admisi ar contraveni scopului urmirit d6 legiuitor."
Par,
civi
mal
susl
urtr
chii
con
sau
asu
solr
nr.
Dat
poa
dac
fa[a
din
cer{
con
ref(
poa
incl
ex(
pr0
des
ex(
ata
Ser
juc
pri
sus
asi:
rec
Partea a II-a. Despre executarea silitd 477
civil6, decizia nr. 10381R din 22 septembrie 2003, in Culegere de practicd judiciard
in
materie civild, op. cit., pp. 525
Ei
526), in care rm capit distinct de cerere era relativ la
suspendarea executiirii.
In cadrul acestei proceduri nu se va atnliza fondul contestaflei la executate, dar se va
urmeri care este motivul invocat, in funclie de acesta fiind posibil[ suspendarea provizorie
chiar daci nu se poate stabili temeinicia acestuia, ci numai pentru considerentul c[ daci se
continu[ executarea se risc[ producerea unor prejudicii importante penfru una dintre pEdi
sau pentru un te4. De exemplu, dac[ existii neclaritiifi cu privire la dreptul de proprietate
asupra bunului supus executiirii silite, se impune suspendarea executiirii silite pan6 la
so$onarea contestaliei la executare (Judec[toria Sectorului 3 Bucuregti, sentinp oivil[
nr. 5834 dtn 27 iulie 2004, M. TAbAra$, Contesta{ia la executare, op. cit', p. 41 qi urm.).
Dacd se susfine in contestafle lipsa caracterului cert al creanfei puse in executare, nu se
poate considera ci se
justifrcd
urgenta pentru acordarea suspend6rii execut6rii, deoarece
dac6 tiflul executoriu confine criterii pentru individualizarea creanfei, ea se poate face in
fafa executorului
judecitoresc (Judecdtoria Sectorului 3 Bucuregti, sentinfa civili nr. 5905
dn27 iulie 2004, M. Tebera$, Contestalia la executare, op. cit., p' 32
9i
urm.).
Preqedintele instanlei va pronunla o incheiere prin care va admite sau va respinge
cererea de suspendare a executiirii pdnS la solulionarea cererii de suspendare in cadrul
contestatiei la executare.
Aceastii suspendare nu se poate pronunfa firl a se achita prealabil cauflunea la care se
referi art. 718 NCPC.
Fa!6 de prevederile invocate insd instanla poate si nu citeze pErfile, iar incheierea nu
poate fi atacati cu nicio cale de atac. Dasd s-a dispus suspendarea executiirii silite
incheierea se comunici din oficiu
qi de indatA executorului
judecitoresc'
53.
CONSECIMELE
$I
EFECTELE SENNMEI PRONUNTATE
iru corurrsrATlE ASUPRA DGCUTARII stI,mE
87. CIi de atac impotriva hotiirfirilor pronunfate asupra contestafiilor la
executare
Codul de proceduri civili stabileqte, in privinfa ciilor de atac impohiva hotSr"arilor
pronunlate asupra contestatiilor la executare, un regimjuridic diferit dupd cum este vorba
despre contestafie la executare
propriu-zisi gi contestafiile la titlu.
Noul Cod de procedurd civild stabilegte, ca reguld generalE, c5 hotiirdrea pronunptii cu
privire la contestafia la executare propriu-zis[ se di numai cu apel, decizia din apel nefiind
susceptibild de recurs.
Este un caz de suprimare a cdii de atac a recursului in materia executirii silite, deoarece
asiguri o accelerare a acesteia, 1n faza final5, care intereseazi realizarea drepfurilor
recunoscute pirlilor prin titlul executoriu.
Prin derogare de la aceasti regulS, textul afi. 717 al:'rl. (l) NCPC prevede, ins6, dou6
exceplii:
- hotirflrea caxe se pronunfi asupra impe{irii bunurilor proprietate comund este supusi
at6t apelului c6t gi recursului in functie de.valoarea masei de impa4it (Tribunalul Bucuregti,
Seclia a IV-a civilS, decizia m. 74lR dtn 22 ianuarie 2003, in Culegere de practicd
judiciard
in materie civild, op. cit., pp. 406 qi 407);
478
DREPT PROCESUAL CTYIL
- hotirdrile date in contestafiile introduse de terlii care pretind ci au asupra bunului
urmdrit un drept de proprietate sau un alt drept real sunt supuse, de asemene4 atdt apelului
c6t gi recursului in funcfie de valoarea bunului.
Cdt priveqte hotir6rea prin cme s-a solulionat contestatia la titlu, privind infelesul,
intinderea sau aplicarea titlului executoriu, aceasta este supusd aceloraqi cdi de atac ca gi
hotir"area ce se executS" dar dacd s-a cerut ldmurirea infelesului, intinderii ori aplicirii unui
titlu care nu constituie hotiir6re a unui organ dejurisdictie, hotiirdrea prin care s-a solufionat
contestalia va putea fi atacath numai cu apel, ca qi hotiirdrea pronunfati in contestalia la
executare propriu-zis6.
Doctrina (Zilberstein, V.M. Ciobanu, op. cit., pp. 279
Si
280; I. Deleanu, op. cit.,
p. 160) consider6 cd impotriva hotdr'arilor
judecitoregti pronunfate asupra contestaliilor la
executare se pot exercita gi clile extraordinare de atas (contesta,tia in anulare, cererea de
revizuire), daci sunt intrunite condi{iile legale de exercitare a acestora.
Efectele pronunldrii hotdrdrii asupra contestaliei la executare diferi ln raport cu so$a
pronunlati de instan{6:
a) Cdnd se admite contestafia la executate, instanfa poate: si indrepte ori sd anuleze
actul d9 executare contestat ori si dispunf, anulaxea ori incetarea executdrii insaqi; si
anuleze ori s6 ldmureasci titlul executoriu; sE dispund impirfirea bunurilor comune ale
debitonrlui cu alte persoane; s6 constate refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de
a inregistra cererea de executare siliti sau de a indeplini un act de executare silitd ori de a
lua orice altii mdsuri prevdn:/rh de lege, cazin care poate obliga executorul la plata unei
amenzi
judiciare
de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum qi la plata de despagubiri penfu paguba
catnathpilfiii;
b) Cand se admite contestatia la executare, instanla poate: si oblige pe contestator la
despigubiri pentru pagubele cauzate prin intdrzierea executirii, iar c6nd contesta{ia a fost
exercitati cu rea-credin!5, s6J oblige gi la plata rmei amenzi
judiciare
de la 1.000 lei la
7.000lei.
Indiferent de so$e, hotiir"area prin care se solutioneazi contestafi4 rdmasi definitivE,
se comunicdo din oficiu gi de indati executorului
judec[toresc,
caxe este obligat s[ o
respecte.
Sp.t t
1. Prin cererea de suspendare provizorie a executirii silite, formulati in temeiul art. 718
"1i".
CI
NCPC, debitorul aretl. cL executarea i-ar periclita propria intrelinere, astfel ci pine la
obtrinerea unui loc & munci stabil soliciti suspendarea executirii. Aratl ci flu poate face fall nici
cheltuielilor de proces.
La termenul fixat instanga respinge cererea
Pentru
lipsa cauliunii.
Care sunt condigiile suspendirii provtzori aexecutirii silite?
Analizaqi solulia.
2. Prlr- contestalia la titlu formulati de citre debitor se arati ci sentinga nu poate fi pusi in
executare, in condiliile in care dispozitivul hotirArii nu este limpede,
i-punindu-se
interpretarea
acestuia, deoarece se face vorbire despre linia despi4itoare a celor doui proprietfti, firi a se
respecta aperuza efectuati tn cauzi, degi in considerente instaoga o analiz,az.L, gi-o insugeye gi
arati ci igi intemeiazi solugia pe concluziile acesteia.
Pa
dtl
Cl :
nel
fos
de
afi,,
ara
astl
var
zllt
bur
exe
PCI
ce(
cua
ten
PCT
188
ex(
terr
intl
jud
ind
rdn
Partea a II-a. Despre executarea silitd 479
Instanga de o<ecutare respinge cererea, afrtirrd d acersta urmiregte ia realitate modificarea
titlului executoriu pe fond, iar pe aceasti cale nu se poate face o asemeneaaneliz5,.
Este corectl solugia?
3. Prin contestalia la executarea fiscali demarati de organul frccal competent debitorul arati
ci sumele menlionate in titlul executoriu nu sunt datorate, impozitul pe profit stabilit zuplimentar
nefiiad corect determinat, organul fiscal ne$nAnd seama de faptul ci toate cheltuielile
justificate
au
fost efectuate pentru prestarea de servicii impozabile, in legituri directi cu acestea.
Instanga de executare a respins cererea ca inadmisibili, constatAnd ci nu se contesti niciun act
de executare, ci titlul de creangi fscali devenit executoriu, care nu a fost contestat in procedura
art.2O5 gi urm. C. pr. fisc,
Este corecti solugia?
4.Prtncontestalia la executarea siliti imobiliari formulati la 4 martie 2010, de citre A., acesta
arati ci, bunul imobil urmirit, netucris anterior executirii in cartea funciari, este proprietatea sa,
astfel ci vinzarea acestuia a determinat incilcarea &eptului siu de proprietate.
Instanga pune in disculie tardivitatea contestaliei, fagl de disp. art. 7t4 aln. (4) NCPC,
vAnzarea fiind efectuati la 12 ianuarie 2010.
Reclamantul arati cZ textul ii permite formularea cererii gi firi respectarea termenului de 15
z:le, iar pe de ahi parte art. 859 NCPC are in vedere un terrnen de 3 ani de la data inscrierii
bunului in cartea funciari.
Ce va decide instanp?
5. Prin contestafa la executare, formulati de citre creditor, ecer'a alo;te ci soliciti obligarea
executonrlui si indeplineascl actele de executare, deoarece acegta rehtzl gi existi pericolul
perimlrii executirii.
Executorul
judecltoresc,
citat in cavzl, eratl cI nu poate intocmi actele & erecutare de vreme
ce creditorul nu a avaosat sumele flecesare demaririi procedurii, respectiv onorariul de executor in
cuantum de 10olo din valoarea debitului.
Instanga pune in discugie temeiul de drept al cererii gi, consatind ci reclamanttrl precizazi
temeiul ca fiind att. 7ll
"1i".
(1) teza a fr-a NCPC, respinge cererea ca inadmisibili, constatand ci
pentru asemenea cereri creditorul are la dispozigie calea speciali pradzuti de en. 56 di, kgea nr.
183/2000.
AoahzaEi solugia instangei.
Art. 56
-
(l) Refuzul executoruluijudec[toresc de a indeplini un act sau de a efectua o
executare siliti se motiveazi, dace perfile stiruie in cererea de indeplinire a actului, in
termen de cel mult 5 zile de ladatarcfiiztrlui.
(2) in cazul refuzului nejustificat de tntocmire a unui act partea interesatd poate
introduce pldngere ln termen de 5 zile de la data la care a luat cunogtinfi de acest rcfilz la
judecitoria
in a cdrei razd teritoriali igi are sediul biroul executoruluijudecitoresc.
(3) Judecarea pldngerii se face cu citarea pIrlilor. in cazul admiterii pldngerii instan{a
indice in hotiirdre modul in care trebuie intocmit actul.
(4) Hotnrdrea
judecitoriei
este supus[ recursului.
(5) Executorul
judecdtore$c
este obligat s[ se conformeze hotiir6rii
judecEtoregti
rlmase definitivE-
480
DREPT PROCESUAL CTYIL
(6) Nerespectare4 cu rea-credin!5, de cihe executorul
judec[toresc
a obliga]iei stabilite
in alin. (5) constituie infracfiune qi se pedepsegte cu inchisoare de la unu la3 atn, iat daci
fapta a fost sdvdrqitd din culp[, cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amendi.
IBLIOGRAFTE
I. Tratate, cunsuri, monografii
BOROI, G., Drept civil. Partea generald. Persoanele,Ed,
All Beck, Bucureqti,200l.
BOROI, G., I{ADESCIJ, D.,Codul de procedurd civild. comentat
Si
adnotaf, Ed. All,
Bucuregti, 1996.
Cnursznt, C.8., Manuel des matieres de code de procedure civile, Librraire Editure,
Paris.
CAosRE, Y.G.,Tratat de procedurd civild,Bacweqti,
1935'
CARPENARU, St.D., Drept comercial romdn, Ed' All Becko Bucureqti, 2005'
ctfiLARU, E., Drept civil. Drepturile reale principale, ed. a II-a, Ed. c.H. Beclq
Bucureqti,2006.
C1DIARU, 8., Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor irnobile preluate in
mod abuziv tn perioada 6 martie 1945
-
22 decembrie 1989
-
comentatd
$i
adnotatd,
Ed. All Bech Bucuresti, 2001.
Culegere de practicd
judiciard in materie civild 2000-2003, Ed. Rosetti, Bucuregti,
2004.
DEA& Fr., Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, Bucureqti, 1996.
DELEANU, 1., Tratat de procedurd civild, vol. II, Ed. Europa Nova, 1997'
LE$, I., Tratat de drept procesual civil, Ed. All Beck, BucureSti,2O02'
f,e$, 1., Tratat de dript'procesual civil, ed. a IV-a Ed. C.H. Beclg Bucureqti, 2008.
LE$, I., Tratat de drept procesual civil, Ed. C'H. Bech Bucureqti, 2010'
NICOLAE, M., Prescriplia extinctivd, Ed. Rosetti, Bucureqti, 2004.
N1COLAE, M., Tratat de prescriplie extinctivd, Ed. Universul Juridic, Bucureqti, 2010.
PETICA, R., Dreptutfinanlelor
publice, Ed. AlmaMater, Sibiu, 2004.
PETREANU, G., fuecutarea silitd, Culegere de practicd
iudiciard,
Ed. Rosetti,
Bucuregti,2005.
STOENESCU, I., PORUIyB, G., Drept procesual civil romdn, Ed. Didactici
9i
PedagogicS, Bucurepti, 1966.
STEFAN, T.,Introducere in dreptul comunitar, BucureSti, C'H' Bech 2006'
STOENESCU, L, PORUIyIB, G., Drept procesual civil romdn, Ed. Didacticd
9i
Pedagogici, Bucuregti, 1966.
iasARAS, M., Contestalia la executare, Culegere de practicd judiciard, Ed. All Bech
Bucuregti,2005.
1ASARCA, M., BUIA" Gh., Codul de procedurd civild, cornentat
Si
adnotat, H-
Universul Juridic, Bucuregti, 2008.
UNGITREANU, O., JUGASTRU, C., Manual de drept internasional privat, Ed. Rosetti,
BucureEti,2001.
UNGUREANU,O., Drept civil. Introducere, ed. aYI-4Ed. Rosetti, Bucureqti, 2002.
yADWA,
D., Tmncu, A., Drept civil. Teoria generald a obligafiilor, Ed. Paralela 45,
Pitegti, 2003.
Par
Le;
Bu,
RR
civ,
co/,
nr.
atri
civi
ofir
inl
hot
nr.
re8
pp.
pot
jud
pp.
RR
col
civ,
prt
pp.
flr.
cot
pp.
Partea a I[-a. Despre executarea silitd
481
ZrrgrnsrElN, S., CIOBANU, v.M., Drept procesltal civil. Executarea silitd, Ed. Lumina
Lex, Bucureqti, 1996.
ZnnBnsrEIN,
S.,
Bucureqti, 2001 .
ctonANu, v.M., Tratat de executare silitd, Ed. Lumina Lex,
IL Studii gi articole
BRICru, T.,C., Procedura sechestrului judiciar,
in RRDp rtr. 3/2007
,
pp. 40-62.
BRICru, T.C,, Particularitdli ale mdsurilor asigurdtorii tn materie comerciald, in
RRDP nr.6/2007.
CIoBANU, v.M., BoRoI, G., NICoLAE, M., ModiJicdrile oduse codului de procedurd
civild prin O.U.G. nr. 138/2000 (il).
CIOBANU, Y.M,, Consideralii privind competenla executorului judecdtoresc
Si
condifiile in care intervine nulitateo pentru tncdlcarea acestei competenle, in RRES
nr.412010, pp. 13-19.
CRISTEA, B., OPRTNA, 8., in\elesul conceptului de instanld de executare cu referire la
atribulia acesteia de tncuviinlare a executdrii silite, inRRES rc.3/2011, pp. 5l-66.
DELEANU, L, Observalii generale
Si
speciale cu privire la Noului Cod de procedurd
civild
Q-egearc.
134/2010), in Dreptul w. lt/2010,pp. t2-42.
DUNaRAVA,H., Interdiclia urmdririi silite a impozitelor, taxelor, contribuyiilor
Si
a
oricdror alte venituri ale bugetului general consolidat tn cursul procedurii
executdrii silite,
in Dreptul, nr.512007.
GARBULET, I., Sancfionarea disciplinard a executoruluijndecdtoresc
avdnd ca temei o
hotdrdre emisd de Consiliul Uniunii Nalionale a Executorilor JudecdtoreSrr; h RRES
nr.212011, pp.38-48.
CAnsULsT, I., Procedurile execulionale intre
formalirnul
excesiv
Si
lipsa de
reglementare
a unor aspecte importante ale executdrii silite, in RRES nr.
-312012,
pp.34-56.
IowrpA, G,1., Aspecte de drept comparat privind statutul executorului judecdtoresc
Si
particularitdgile
angajdrii rdspunderii penale
q
acestuia, in RRES nr. zl}0ll, pp. 4g-71.
LAZA& 1., Disculii privind natura executdrii sitite
Si
a activitdlii ixecutorului
judecdtoresc
in reglementarea Noului Cod de procedurd civild, in nnfs rr. 3l20ll,
pp.100-122.
LE5, I., STOICAe A., Titlul executoriu european pentru creanlele necontestate, in
RRDP nr. 2/2008, pp. 198-214.
LE$, I., sToICA, A., statutul profesiei de executor
judecdtoresc
in lumea
contemporand: realitdfi gi perspective, in RRES nr.3l20ll, pp. 122-140.
LE$, I., Srotca, A' Incheierile executorului judecdtoresc
tn Noul Cod de procedurd
civild, inRRDP w. 4l20ll, pp. 56-7 6.
MIHAI, L., PoPESCU,R*, Reglementarea juridicd
a principiului confidenpialitdlii in
privinla
depunerilor de sume de bani la instituliile de *edit, in RRDP w. l/2007,
pp. 153-160.
OPRNA" E., Studiu asupra diferitelor categorii de titluri executorii, in RRES
w.ll20l0,pp.20-125.
OPRD.{A, 8., Aplicarea tn timp a noului Cod civil sub aspectut dispoziliilor care
conferd caracter de titlu executoriu anumitor tipuri de contracte, in RRES m. 212012,
pp.6l-75.
482 DREPT PROCESUAL CTYIL
OPROru, Al.l., Invocarea compensaliei legale pe calea contestafiei la executare, in
cazul prescrip{iei dreptului de a cere executarea silitd, inJN nr. l/1966,pp.77
5i78.
PLIIE, O., Consideralii privitoare la procedura de executare a hotdrdrilor
judecdtoreSti
tn materia urbanismului gi amenajdrii teritoriului. Alte titluri executorii in materia
urbanismului
Si
amenajdrii teritoriului, in RRES w.312010, pp. 101-114.
STANCU, M, Reflectarea
jurisprudenlei Curlii Europene a Drepturilor Omului tn
materia executdrii silite, in RRES nr. ll20l0, pp. 135-142.
TOMESCU, M, Rolul autoritdlii in garantarea dreptului la relo\ii personale dintre
pdrinli
Si
copii dupd divorf, in CJ nr. 4l20ll, pp. 222-225 .
III. Jurisprudenfi
Tribunalul Argeg, decizia civil[ nr. 3783 din 13 decembrie 20ll,ln RRES nr. 412011,
pp.1l8-120.