CUPRINS

Argument ... 2
Cap. I Generalitati .... 3
Cap. II Organe pentru retinerea, conducerea si comanda circulatiei luidelor!
II." #lemente pentru retinerea luidelor .... !
II.2 #lemente pentru transportul luidelor ...$
II.3 Armaturi pentru comanda si reglarea circulatiei luidelor ....%
Cap. III &e'nologia asam(larii organelor pentru retinerea, conducerea
si circulatia luidelor .")
III." &e'nologia asam(larii conductelor si a recipientelor ")
III.2 Protectia si i*olarea conductelor si armaturilor ."2
Cap. I+ ,asuri de protectie a muncii .."3
-i(liograie ..."!

"
ARGU,#N&
2
CAPI&O.U. I G#N#RA.I&A&I
In interiorul intreprinderilor sau al locuintelor, prin sistemele de retinere,
reglare si conducere a circulatiei luidelor se poate asigura transportul dieritelor
su(stante, care pot i / lic'ide 0apa, ulei etc.1, ga*oase 0a(ur, aer, 'idrogen, ga*e
naturale, amoniac etc.1 sau corpuri solide aduse in stare luidi*ata 0minereuri,
cereale1, transportul pneumatic al pul(erilor, transportul 'idraulic al lemnului etc.
Sc'emele unor masini sau ale unor instalatii industriale sunt pre2a*ute cu
circuite speciale pentru circulatia anumitor luide. 3luidele respecti2e pot a2ea rol
unctional propriu in ansam(lul masinii / ulei pentru ungere, apa destinata racirii,
a(ur su( presiune 0agent motor1 pentru comanda rotorului de tur(ina, aer pentru
actionarea ciocanelor pneumatice etc. In alte ca*uri, luidele nu au un rol
unctional propriu in ansam(lul unctionarii masinii, ci un rol te'nologic di2ers.
4e o(icei, luidele sunt captate sau retinute in 2ase de depo*itare, re*er2oare
sau recipiente de constructie etansa. 4e la locul de retinere pana la cel de
utili*are, luidele sunt diri5ate prin intermediul conductelor 0te2i sau tu(uri1.
Pentru asigurarea circulatiei luidelor, cele doua grupe de piese se im(ina prin
elemente de legatura / piese asonate, compensatoare de dilatare etc.
#c'ipate cu organe pentru comanda circulatiei luidelor 02entile, sertare,
cepuri, 2al2e etc.1, cele doua grupe de elemente im(inate 0re*er2oarele si
conductele1 ormea*a di2erse circuite prin care se pot asigura independent sau
concomitent, unctiile de retinere, diri5are si reglare a circulatiei luidelor.
In general, elementele olosite pentru inc'idere6desc'idere, comanda, reglare,
siguranta etc. se numesc armaturi.
#tanseitatea, re*istenta la presiune, la temperatura, la coro*iune si
intersc'im(a(ilitatea sunt principalele conditii pe care tre(uie sa le satisaca
aceste piese.
3luidele utili*ate in dierite domenii ale industriei se pot dierentia, in unctie
de starea lor i*ica, in doua mari categorii / lic'ide si ga*e.
4in categoria organelor de comanda a luidelor ac parte ro(inetele, 2entilele,
2anele, electro2entilele, aparatura de masurat de(itul, presiunea si temperatura
luidelor.
In categoria elementelor de conducere a luidelor intra conductele, iar in cea a
elementelor de retinere, re*er2oarele, recipientele, (a*inele etc.
&re(uie a2ut in 2edere aptul, ca in anumite conditii si cantitati, transportul
prin conducte poate repre*enta solutia cea mai economica.
3
CAPI&O.U. II ORGAN# P#N&RU R#&IN#R#A,
CON4UC#R#A SI CO,AN4A CIRCU.A&I#I
3.UI4#.OR
II." #.#,#N&# P#N&RU R#&IN#R#A 3.UI4#.OR
4in aceasta categorie ac parte / re*er2oarele, recipientele si cilindrii
masinilor de orta sau ai masinilor de lucru.
Aceste elemente se e7ecuta special prin turnare din onta sau din otel. Cele de
dimensiuni mari se e7ecuta prin sudare din ta(le de otel 0ig. II."."1.
Re*er2oarele, recipientele si cilindrii sunt ec'ipate cu conducte de umplere si
de e2acuare, cu serpentine de incal*ire sau de racire, cu dispo*iti2e de ni2el si de
prea8plin, precum si cu armaturile speciice.
Re*e2oarele sunt 2ase inc'ise 0de constructie etansa1 utili*ate pentru
depo*itarea luidelor la presiunea atmoserica si la temperatura o(isnuita, sau la
presiuni dierite, dar la temperatura o(isnuita. 04e e7emplu, re*er2oarele de
(en*ina ale masinilor rutiere sau cele ale statiilor de (en*ina, re*er2oarelor
castelelor de apa etc.1
Recipientele sunt tot 2ase inc'ise, de constructie etansa. #le retin luidele la
temperaturi si presiuni dierite. Ca e7emplu pot i indicate (uteliile de araga*,
autocla2ele, tam(urele ca*anelor de a(ur, tu(urile de o7igen etc.
Re*er2oarele si recipientele se reali*ea*a cu 2ariate orme constructi2. ,ai
o(isnuite sunt ormele cilindrice 0tam(urele ca*anelor cu a(ur1, eliptice 0cisterne
pentru transportul laptelui, al (en*inei etc.1, serice 02ase depo*it din industria
c'imica1.
!
II.2 #.#,#N&# P#N&RU &RANSPOR&U. 3.UI4#.OR
Conductele sunt piese tu(ulare cu pereti relati2 su(tiri din otel, onta, cupru,
aluminiu, material plastic etc. 3orma constructi2a a conductelor permite circulatia
unor luide sau a unor materiale pul2erulente.
In constructia de masini se olosesc in special acele conducte denumite te2i.
&e2ile au sectiunea inelara si peretii su(tiri in raport cu diametrul lor e7terior.
Conductele din tea2a prin care circula luidele su( presiune se e7ecuta prin
tragere sau laminare, ara a i sudate. Cele prin care circula luidele su( presiune
5oasa se e7ecuta din otel prin indoire si sudare 0te2i sudate1 sau din material
plastic prin e7trudare.
&e2ile din instalatii termice care lucrea*a la temperaturi si presiuni ridicate se
e7ecuta ara sudura din oteluri ela(orate din grupa O.& 32O.& 9$ si OA& "
OA& $ dupa prescriptiile S&AS 2::"89".
&e2ile din metale neeroase 0cupru, alama, plum(, aluminu etc.1 sau din
materiale nemetalice se olosesc in industria aparatelor electrice, na2ale, sanitare,
agricole, in industria alimentara etc.
Conductele utili*ate pentru transportul luidelor se mai numesc si tu(uri. #le au
diametrele oarte mari, sunt mai scurte si se e7ecuta prin turnare. &u(urile se
e7ecuta din onta, otel sau (eton.
Conductele se pot im(ina cu lanse, prin iletare, prin mue si cu a5utorul
itingurilor si racordurilor.
Imbinarea cu flanse. 3lansele sunt elemente utili*ate aproape e7clusi2 la
im(inarea tronsoanelor intermediare ale conductelor.
Caracteristicile constructi2e ale lanselor sunt standardi*ate 0S&AS ""$)8991 in
unctie de diametrul nominal 4n si de presiunea nominala Pn.
Im(inarile prin sudura cu lanse plate sunt cele mai rec2ente 0ig. II.2.", a1,
datorita simplitatii constructi2e si a eicientei economice. 3orma lor este circulara
sau eliptica. 3lansele sudate pe iecare capat al te2ii se im(ina apoi intre ele prin
suru(uri. Pe supraetele lanselor se practica 283 canale triung'iulare care maresc
etanseitatea im(inarii. Astel de im(inari satisac conditiile de re*istenta si
etansare numai in ca*ul presiunilor reduse.
3lansele cu prag 0ig. II.2.", (1, asigura o etanseitate sporita deoarece
presiunea creata prin strangerea suru(urilor se reparti*ea*a pe o supraata mai
redusa.
Im(inarea cu lanse cu prag si canal circular 0ig. II.2.", c1 se utili*ea*a la
im(inarea te2ilor cu regim de presiune ridicata. Pentru sporirea etanseitatii, in
canal se pot introduce garnituri ce se presea*a cu pragul lansei perec'e. Gaurile
suru(urilor de strangere se practica mai aproape de canalul circular.
$
Im(inarea cu lanse li(ere ase*ate pe tea2a, presupune rasrangerea capetelor
te2ilor ca in ig. II.2.", d . Se aplica in special conductelor din cupru, alama si
aluminiu, deoarece rasrangerea are rol de garnitura pentru etansare.
Imbinarea prin filetare necesita
lanse cu guler care permit o lungime
iletata suicienta pentru asigurarea
etanseitatii necesare 0ig. II.2.", e1.
&u(urile se im(ina tot prin lanse
cand se e7ecuta prin turnare.
3lansele se pot e7ecuta dintr8o (ucata
cu capetele tu(urilor supuse im(inarii
0ig. II.2.", 1, dar pot i si separate,
e7ecutate din acelasi material sau din
materiale dierite.
Imbinari prin mufe. &u(urile
olosite pentru trasportul luidelor se
pot im(ina si prin mue 0ig. II.2.",
g1. Spatiul dintre mua si tu( se
umple cu snur de canepa im(i(at cu
gudron, peste care se toarna ciment
0tu(uri de scurgere1 sau se presea*a
un strat de plum( stemuit 0deormat
prin (atere1.
Imbinari cu fitinguri si racorduri. 3itingurile sunt organe simple care ac
legatura intre te2i sau intre tu(uri 0ig. II.2.2 si II.2.31.

9
Im(inarea cu itinguri asigura /
8 legatura dintre conducte de aceleasi dimensiuni 0im(inare1 ;
8 legatura dintre conducte cu dimensiuni dierite in scopul reducerii sectiunii de
curgere ;
8 sc'im(area directiei de curgere ;
8 ramiicarea curgerii de la o conducta centrala pe dierite directii ale
conductelor deri2ate.
3orma constructi2a a itingurilor este speciica rolului lor unctional, dupa cum
se poate urmari si pe igura II.2.2.


II.3 AR,A&URI P#N&RU CO,AN4A SI R#G.AR#A
CIRCU.A&I#I 3.UI4#.OR

Armaturile sunt organe de masini olosite in urmatoarele scopuri /
8 inc'iderea 0retinerea1 si desc'iderea circulatiei luidelor ;
8 reglarea de(itului de curgere a luidelor ;
8 masurarea si controlul unor parametri 0presiune, temperatura etc .1 pentru
siguranta si protectia instalatiilor.
Armaturi normale. Organele olosite pentru inc'iderea si cele pentru
desc'iderea circulatiei
luidelor se numesc
armaturi normale.
Organul cel mai
utili*at pentru
comanda circulatiei
luidelor este 2entilul
sau supapa 0ig. II.3."
a, (1. Inc'iderea6
desc'iderea se produce
prin deplasarea liniara
a 2entilului 0supapei1,
%
prin insuru(are 6 desuru(are in ca*ul 2entilului din igura II.3.", a sau prin
actionarea directa a ti5ei supapei in ca*ul ro(inetului din ig II.3.", ( .
Robinete cu cep. Ro(inetele cu cep 0ig. II.3.21 asigura o inc'idere etansa
prin contactul supraetelor sleuite ale cepului cu corpul armaturii. Astel de
armaturi se montea*a pe conducte cu ga*e, la indicatoare de ni2el etc.
4esc'iderea se produce prin rotirea cepului pre2a*ut cu anta. Se pot construi
ro(inete cu cep pentru / un singur sens, doua sensuri, doua sau trei cai de curgere
0ig. II.3.2, (1.

Armaturi de reglare. Cele mai repre*entati2e armaturi cu unctie de regla5
sunt ro(inetele cu arc si supapele cu clapete sau 2ane 0ig. II.3.3, 1 e7ecutate in
dierite 2ariante. +ariatia de(itului de trecere prin conducta este reglata prin
insuru(area sau desuru(area treptata a ti5ei acului, respecti2 prin desc'iderea
2aria(ila a clapetei. Astel, elementele de inc'idere pot asigura o sectiune
2aria(ila oriiciului de trecere a luidului, adica se poate regla de(itul de trecere
prin conducta.


:
Armaturi speciale. Grupa armaturilor speciale cuprinde organele pentru
indicarea presiunii, de(itului etc. din interiorul luidului conductei sau al 2aselor.
Supapele, 2entilele sau 2al2ele de siguranta se montea*a pe conductele sau
pe recipientele in care presiunea luidului 2aria*a de la Pmin la Pma7 datorita
pompelor de presiune, compresoarelor, a(urului etc.
#ste necesara prote5area unor astel de instalatii impotri2a deteriorarii
determinata de cresterea presiunii peste 2aloare ma7ima admisi(ila. 4eoarece
e2entuala deteriorare a unor parti ale instalatiei ca urmare a suprapresiunii poate
produce accidentarea personalului de deser2ire, ec'iparea instalatiilor cu supape
de siguranta este o(ligatorie.


<
CAPI&O.U. III &#=NO.OGIA ASA,-.ARII
ORGAN#.OR P#N&RU R#&IN#R#A,
CON4UC#R#A SI CIRCU.A&IA
3.UI4#.OR
III." &#=NO.OGIA ASA,-.ARII CON4UC&#.OR SI A
R#CIPI#N&#.OR
Asam(larea conductelor si a recipientelor se reali*ea*a, de o(icei, in doua
a*e ; una de pregatire, iar cealalta de montare propriu8*isa.
Operatii pregatitoare. In 2ederea reali*arii unui monta5 cit mai corect si in
acelasi timp cit mai usor, elementele ce urmea*a a se asam(la se supun unei
2eriicari si pregatiri atente. In cadrul 2eriicarii se au in 2edere dimensiunile si
orma pieselor, precum si lipsa oricaror deecte care ar putea pro2oca pierderea
luidului transportat sau depo*itat.
Operatiile pregatitoare constau din a5ustari, iar, uneori, c'iar din e7ecutia unor
elemente la locul de monta5. Operatiile pregatitoare sunt mult mai numeroase in
ca*ul productiei de unicate sau de serie mica.
Principalele operatii pregatitoare sunt /
8 Taierea tevilor, operatie e7ecutata prin mi5loace mecanice, ca / erastraie
manuale sau mecanice, clesti speciali pentru taierea te2ilor, discuri a(ra*i2e sau
din otel. Clestii pentru taierea te2ilor duc la o(tinerea unei taieturi curate, ara
(a2ura ; taierea se reali*ea*a cu a5utorul rolelor taietoare in numar de una, trei sau
mai multe, care, prin apropierea lor succesi2a si rotirea sculei de 5ur impre5ur,
retea*a tea2a.
8 Indoirea tevilor, operatie prin care se pot o(tine portiuni cu dierite ra*e de
cur(ura. In unctie de natura materialului din care este conectionata tea2a,
indoirea se poate ace atat la rece cit si la cald, aceasta din urma reali*andu8se cu
eorturi mai mici, apt pentru care se oloseste rec2ent la te2i din otel.
Principala pro(lema care tre(uie re*ol2ata la indoirea te2ilor, consta in e2itarea
o2ali*arii si cutarii te2ii in regiunea cur(urii. Acest lucru se poate reali*a ie prin
umplerea te2ii cu nisip si inc'iderea capetelor cu dopuri inaintea indoirii, ie prin
utili*area dispo*iti2elor speciale de indoit.
8 Filetarea tevilor, operatie ce se e7ecuta manual, cu a5utorul ilierelor sau al
(acurilor de iletat, montate intr8o clupa, sau mecani*at, pe masini speciale
0strunguri, masini de iletat1. In cursul operatiei de iletare se 2a asigura o ungere
a(undenta a sculelor de iletat.
8 Mandrinarea tevilor, operatie care are drept scop marirea diametrului
capatului te2ii, in 2ederea prinderii lanselor sau a altor piese de orma similara.
Aceasta operatie se e7ecuta la cald sau la rece, unctie de re*istenta materialului
deormat.
")
- Ajustarea, operatie prin care piesele ce urmea*a a se asam(la sunt supuse
unor prelucrari manuale sau mecani*ate 0pilire, poli*are, ra*uire, sleuire1 in
scopul inlaturarii asperitatilor grosolane si (a2urilor sau pentru cori5area unor
deecte care ar impiedica asam(larea corecta.
8 Spalarea si curatirea, operatie prin care se inlatura asc'iile, murdaria si o7i*ii
de pe supraetele pieselor astel incat acestea sa nu pro2oace u*area armaturilor si
(locarea aparatelor de comanda si masurat. Interiorul te2ilor si al recipientelor se
curata cu a5utorul unui 5et de apa sau de petrol su( presine. Piesele marunte se
spala cu (en*ina sau petrol si se usuca cu un 5et de aer comprimat.
Montarea propriu-zisa. .a eectuarea im(inarii conductelor si a armaturilor
cu recipiente tre(uie sa se asigure /
8 ro(ustetea mecanica, suicienta pentru pastrarea integritatii conductei cand
asupra acesteia actionea*a orte e7terioare la montare sau in procesul de
e7ploatare, la cele mai mari sarcini mecanice admise pentru te2i ;
8 ro(ustetea mecanica a im(inarii cand asupra acesteia actionea*a presiunea
mediului de umplere in procesul de incercare si de e7ploatare ;
8 etanseitatea im(inarii cand asupra acesteia actionea*a presiunea mediului de
umplere in procesul de incercare si de e7ploatare ;
8 curatenia traseului conductei in im(inare si pastrarea diametrului sau interior;
8 usurinta asam(larii si a demontarii cu scule standardi*ate sau speciale.
In mod o(isnuit, conductele se li2rea*a la lungimi (ine determinate, sta(ilite
prin catalogul de produse al a(ricii producatoare. In practica, la alcatuirea unui
ansam(lu din te2i, acestea se taie la lungimile necesare, de o(icei dierite de
lungimile de li2rare. 4in moti2e de ordin economic este necesar ca (ucatile
ramase la taiere sa se innadeasca, pentru a a5unge la lungimea necesara la monta5.
In plus, din moti2e de ordin unctional, conductele se pre2ad in mod rec2ent cu
ramiicatii. Atat ramiicatiile cat si innadirile se pot incadra in una din
urmatoarele doua situatii / sa se poata demonta ulterior sau sa nu se poata
demonta, acest lucru neiind necesar.
In ca*ul in care im(inarile tre(uie sa ie demonta(ile, ele se reali*ea*a cu
a5utorul unor piese intermediare, ca / lanse, itinguri sau armaturi.
In ca*ul in care nu este necesara demontarea ulterioara a instalatiei,
prelungirea conductelor sau im(inarea conductelor cu peretii recipientelor se
poate reali*a prin sudare sau prin lipire.
Sudarea cu arc electric este admisa pentru im(inarea te2ilor de otel de orice
marca, cu grosimea peretilor mai mare de 2 mm, ara a se limita, drept consecinta
a procedeului de im(inare, presiunea de lucru.
.ipirea este admisa pentru im(inarea te2ilor din metale neeroase la presiuni
con2entionale limitate de ro(ustetea mecanica a te2ilor.
Se recomanda ca im(inarile de orice tip sa se plase*e numai pe portiunile
rectilinii ale conductelor.
""
III.2 PRO&#C&IA SI I>O.AR#A CON4UC&#.OR SI
AR,A&URI.OR
Protectia conductelor si armaturilor.
3luidele 2e'iculate prin conducte si armaturi au o actiune agresi2a asupra
acestora. Aceasta actiune se maniesta prin distrugerea conductelor si armaturilor
prin coro*iune si ero*iune 0a(ra*iune1. Ca re*ultat al acestor actiuni se produce
distrugerea geometriei interioare a armaturilor, su(tierea peretilor, distrugerea
inelelor de etansare, strapungerea lanselor etc.
Pentru a se preintampina aparitia acestor eecte in timpul unctionarii
instalatiilor din care ac parte conductele si armaturile se iau masuri speciale in
procesul de proiectare, e7ecutie si asam(lare, ca de e7emplu /
8 olosirea etansarilor speciale din i(re ceramice cu insertie metalica si
acoperis metalic din otel cu nic'el ;
8 etansarea ti5elor armaturilor cu telon ;
8 e2itarea montarii in contact direct a doua piese din metale cu potential
electroc'imic dierit ;
8 depunerea de pelicule de protectie pe supraetele armaturilor.
Izolarea conductelor si armaturilor.
I*olarea conductelor si mai putin a armaturilor este o operatie care se e7ecuta
dupa montare in una din urmatoarele situatii /
8 cand se urmareste e2itarea pierderilor de caldura de la luidul cald din
conducta, spre mediul incon5urator ;
8 cand se urmareste impiedicarea patrunderii caldurii din e7terior, la un luid
rece care circula prin conducta ;
8 cand este necesara protectia conductei sau armaturii impotri2a actiunii
mediului in care ele sunt amplasate ;
8 cand este necesara e2itarea incal*irii conductei sau armaturii su( actiunea
ra*elor solare.
In ca*ul cel mai o(isnuit, i*olatiile termice se reali*ea*a cu a5utorul 2atei de
sticla. Stratul de 2ata este mulat pe conducta cu a5utorul unei plase din sarma si al
unui strat de carton, strans cu sarma din otel.
Pentru conductele cu diametru mare, in locul cartonului asaltat se poate
utili*a ta(la gal2ani*ata.
Conductele care se prote5ea*a impotri2a umiditatii, de e7emplu din sol, se
i*olea*a cu (itum si 'artie.
Conductele o(isnuite care lucrea*a in aer se i*olea*a prin acoperire cu lacuri si
2opsele. Culorile acestora indica, conorm pre2ederilor unui standard de stat, si
natura luidului care circula prin conducta sau armatura.
Conductele si armaturile care lucrea*a in aer li(er, in (ataia ra*elor solare, se
2opsesc, daca este ca*ul, cu 2opsele sau lacuri de culoare argintie 0pe (a*a de
(ron* de aluminiu1 astel incat sa relecte ra*ele si sa acumule*e cat mai putina
caldura.
"2
CAPI&O.U. I+ ,ASURI 4# PRO&#C&I#
A ,UNCII

Conductele care lucrea*a in atmosera e7plo*i2a 2or i (ine etansate in *onele
de im(inare.
Se e7ecuta legarea la pamant, olosindu8se scoa(e de cupru sau otel, pentru a
se e2ita accidentele produse de descarcarile electrice din atmosera.
.a repararea conductelor se 2or lua masuri de precautie, pentru a se e2ita
e7plo*iile, o(turand (ine conducta c'iar in ca*ul unei a2arii mici.
Cand se lucrea*a cu (itum topit tre(uie olosit ec'ipament de protectie
corespun*ator pentru e7ecutarea lucrarilor de i*olare a conductelor te'nologice.
Pentru lucrarile la inaltime tre(uie sa se amena5e*e (alustrade pe sc'ele ;
lucratorii 2or purta centuri de siguranta cu rang'ii de ancorare solide si
incaltaminte nealunecoasa cu talpa su(tire.
Pentru muncitorii care lucrea*a la aplicarea de acoperiri de protectie se impune
respectarea normelor si instructiunilor de te'nica a securitatii muncii ela(orate
pentru aceste locuri de munca, unde se olosesc su(stante coro*i2e acide sau
(a*ice care pot pro2oca arsuri sau into7icatii.
In general, pentru e2itarea accidentelor in cadrul lucrarilor de montare a
conductelor, este necesar sa se respecte urmatoarele masuri /
8nu tre(uie olosite scule, unelte sau dispo*iti2e deecte ;
8c'eile si alte scule care pre*inta deormatii sau decali(rari nu se olosesc,
iind inter*isa adaugarea de placute sau de alte o(iecte metalice intre alci,
deoarece la aplicarea eortului pot sari pro2ocand accidente ;
8 meng'inele sau alte dispo*iti2e de i7are 2or i (ine montate pe (ancul de
lucru, 2or a2ea alcile intacte si se 2or strange cu suru(uri, astel incat sa poata
asigura muncitorului o po*itie comoda de lucru ;
8 la clesti sau alte scule pre2a*ute cu articulatii sa 2a urmari ca acestea sa ie
stranse la articulatie, astel incat sa nu produca recari mari, dar nici sa ai(a 5ocul
prea mare ;
8 la sudare se 2a purta intregul ec'ipament pre2a*ut in normati2e 0oc'elari,
manusi, sort, masca etc.1 ;
8 la manipularea materialelor se 2or purta manusi de protectie ;
8 la e7ecutarea unor operatii cu mi5loace mecani*ate 0taiere, poli*are,
iletare1, pe langa ec'ipamentul de protectie, se 2a 2eriica de catre personalul de
specialitate 0mecanici, electricieni1 starea utila5ului din punct de 2edere mecanic
si electric, starea si integritatea ca(lurilor electrice la dispo*iti2ele actionate
electric si legaturile de protectie la motorul electric.
"3

-I-.IOGRA3I#
Rant*, G., G'eorg'e, I., +oicu, ,., Parasc'i2, I. si =u*um, N. ,asini si utila5e
industriale. -ucuresti, #ditura 4idactica si pedagogica, "<<!.
Stere, N. Organe de masini. -ucuresti, #ditura 4idactica si pedagogica, "<%!.
,arginean, +., C'irac, +., Oprean, I., ?inescu, +., &anase, G., Iatan, R. si
&eodorescu, 4. Utila5ul si te'nologia meseriei lacatus pentru constructii
mecanice. -ucuresti, #ditura didactica si pedagogica, "<<3.
"!