Anda di halaman 1dari 127

Protos.

xrcontu
n'tANnryA
',' 6-[
',
./
I
s J
MINUNILE
J
NNAICII
DOMNULUI
t r r r ' I
Protos.
NICODIM PTAIVNTTA
t
}AINI UNI II,T
}AAI CI I DO}ANI ULUI
Se tipd,re;te cu binecuuhnfurea
Prea Sfinfitului Plrinte GAIACTION
Episcopul Alexandriei
;i
Teleormanului
a)
)s
fi
s
a \
s
J
ta
t<
3r
q)
q)
CUPRINSUL
Minunile Maicii Domnalui tn profeyiile V Testament . . . ., . . . 9
Minunile Maicii Domnului tn scrierile
f i l ozof i l or pdgAni
. . . . , 20
Minunile Maicii Domnulai prezise de sibile . . . 24
Minunile despre zd,mislire pi na;terea
Mai ci i Domnul ui . . . . . . 30
Minunile Maicii Domnului la Adormirea ei . . . . . . . . . 51
Minunile Maicii Domnalui prin numele ei Maruh . . . . 55
Minunile Maicii Domnului
fd,cute
cu ue;mkntul
; i br kul ei . . .
. . . 65
Mi nuni l e Mai ci i Domnul ui f i cut e l a i zaor ul ei . . . , , . 71
Mi nuni l eMai ci i Domnul ui t no; t i r i . . . . . 78
Minunile Maicii Domnului cu cei pdcdto;i
car es- aupocd, i t . . . . . t . . . . . . 87
Minunile Maicii Domnului despre salaarea
unor al aj udecat d, ; i di ni ad . . . . . . 122
Minunile Maicii Domnului cu pedepsirea hulitorilor . . . . . . 128
Minanile Maicii Domnului cu cei carali
;i
neuinouali . . . . . 139
Minanile Maicii Domnuluifdcute cu cei ce se roagd ei . . . . 172
Mqica Domnului s-a ardtat celor ce se rugau ei . . . . 183
Maica Domnului dd inlelepciune celor ce se roagd, ei . . . . . 239
Minunile Maicii Domnuluifdcute celor bolnaai . . . . . 247
Minunile Maicii Domnului
ft,cute
cu cei morli . . . . . 274
Maica Domnului salaeazd pe cei din primejdii . . . . . 292
,
Minunile Maicii Domnului tn apd,rarea cetd,filor
cre;ti ne, Bi seri ci l or;i Mdndsti ri l or-.. ....310
Maica Domnului poartd, grija de Mdnd,stiri
$i
de personalul lor . . .
322
Minunile Maicii Domnului
Jiicate
prin
Sf i nt el el coane . . . . . . 355
Minunile sduhrsite de Maica Domnului tn zilele noastre . . . 450
Minunile Maicii Domnului s-au cittt
;t
se citesc muh d,e poporul
!9:lr"
romdry dupd care muQt au deaenit mai lumina{u mai
b,n1tzl" mai atasapt binelui ob;iesc,
fti
mai buni ai Btsertcit lui
Dilmnezew
cetdgeni mai deaotali ai patriei pdmfintegti
;i
cere;ti
cantea aceasta este un mrnanat dascdl cire edificd pe citttorii
aten{i, ti clarificd in mai muhe netdmilriri fi ind,rumeazd mi-
nunat, pentrat
a deaeni mai buni mai dpuotati binelui".stele cdld.u-
zitoare pe calea aielii
;i a md.ntuirii
Autorul
PRECWAI,{TARE
Cu aj utorul
;i
bine c uu d.ntqre a Domnului D umne ze ului nostru,
Cel preamd.rit pururea tn cer
;i
pe pd.mdnt: Tatd.l, Fiul
;i
Sfd,ntul
Duh, Treimea cea de o
fiinyd ;i
nedeEd.Qitd., ne silim a aduna
;i
a da poporului nostru cre;tinesc, cartea aceasta cu:
,,Minunile
Maicii Domnului" nostru lisus Hristos, Dumnezeu-Omul.
Primele istorisi4 ale Minunilor Maicii Domnului se tnfiripeazd.
odatd cu apaNlia cre;tinismului. Ldngd. cultul
;i
adorarea
Domnului nostru lisus Hristos, Dumnezeu-Omul se ndscu;i cultul
suprauenerd.rii Preadintei pururea Fecioarei Maria, ca.re s-a
tnurednicit a deueni, a
rt ;i
a rd,mdne, Maica lui Hristos-Dum-
nezeu, Dupd.
feluritele
bule ale ereticilor, in
frunte
cu patriarbul
Nestorie, cd MaNa a nd,scut pe HNstos-Omul, qi dupa hotdri.rea
Sfdntului Sinod din Efes 6t731)
prezidat de Sfd.ntul Cbiril, ereticii
nesto4eni au
fost
anatenxa,tiza.fi; iar tn Biserici s-a statornicit
for-
"
mula:
,,Ndscd.toarea
de Dumnezeu
;i
Pururea Fecioara MANa".
Eulauia adund.rilor cre;tine pentru Maica Dornnului a crescut
uimitor, Minunile
fd.cute
de Ddnsa s-au pouestit
;i
rdspdndit p4n
multe
finilturi.
Sc,t"iitori de sean'td. au adunat acele istorisi4 tn
cdryi
;t
le-au semdnat tn lumea tnare. Astfel de coleclii s-au aflat
p4n secolul X, cbiar
;i
tn al Wl-lea d. Hs. sub numirea de
,,Legenda
a.urea" si
,,Carnren
aLrra cLrm".
Minunile Maicii Domnului tn numdr de;aizeci;i noud,, s-au
adunat
;i
tipdrit tn Venelia tn anul 1641-1542 ...dimpreund cu
,,Carte foarte folositoare
de suflet",
,,Md,ntuirea
pd.cd.to;ilor", tn
prirna jumd,tate a secolului XWI, de marele dascd.l Agapie
CNteanul, uieyuitor tn
ffintul
Munte Atbos, care a ld.sat
;i
alte
scrieri de mare insemnd.tate. Minunile Maicii Domnului
forma
partea a treia tn cartea:
,,Mdntuirea
pd,cd.to;ilor", tn care ercl
scrisd.
;i
tiparitd adeseo4,
La noi rontdnii, s-a tipd.Nt o ediyie a Minunilor Maicii Domnu-
lui, ln a doua jumdtate a secolulu,i al XWII-lea @upd mentionarea
6 Protos. NIC)DIM MANDTTA
istoricului subrer) din care nu s-au aflat exemplare nici pe la particu_
lari, nici la Acadernia Romdnd. Astfer n-auem siguran{d ca pubti-
calia de care scrie
$ubter,
nu erau cele peste 400 minuni adunate
de leromonahul loanicbie Glauatouschi dupa un rnant$cris din
1696,
;i
tiparite dupa 225 ani
(a.
1921).
Tipa4rea Minunilor Maicii Domnului s-a
fdcut
tn mai multe
edilii, tncepdnd cu secolul xIX. Ieromonabul
protosingbet
Rafait
din Rdmnicu-vdlcea,
traduce din grece;te tn romani;t,
;i
tipo-
re;te la Craioua, cele
,,69 Minuni ale Maicii Domnului,,, in anul
1820, tn tipografia Dumitru Mibdila.
Dupa 2Z de ani (1s4D
Arbimandritul Neahil, starelul md,nd.s_
tirii Neamyul
;i
secu, udzdnd epuizarea cdryilor cu
,,Minunile
Maicii Domnului",'folosul
;i
luminarea multor crestini. brin
citirea
;i
pouestirea
lor tn adund.ri, a retipdrit aceastd. c:arte, iupa
ce a tndreptat multe gre;eli, tn anul ts<7.
Pabarnicul Geanolu (cunoscut
sub numele de
,.Lesuiodax,,) tipari tn
anul tg5z o coleclie de pouestiri,
cu titlul:
,,
Minunile Maicii
Domnului"
fd.cute
la izuorul Ei. Aceasta n-a auut nici un rdsunet,
din cauza traducerii
foafte
tncillcite.
Mai tdrziu cu ureo
30 de ani, (187D
librd.ria Steinberg din Bucu_
re$ti, ua retipd.N Minunile Maicii Domnului"- dupd retipdNtura
Protosinghelului
Rafail. ra
fet
se ua retipdri iard;i tn anii: 1892,
1921, dar cufoarte.multe gre;eli.
piosul
cre;tin lorgu Dumitrescu,
din comuna Rd.cari jud. Ddmboui{a,
dupa sfatut
p.
s. Arbiereu
Nifon, vicarul sfintei Mitropolii a Bucure;tiului, retipd.ri
,,Minu-
nile Maicii Domnului" in 1890, d.upa tipdritura stareyului Neonil.
O alta lucrare cu,:
,,Minunile Maicii Domnului', prin
ffinta
icoand' de la Prodrom, sdudr;ite tn uremuri apropiate d,e noi, a
ie;it de sub tipar tn anul 1902. Aceste minuni sunt cu totul altele,
nu din cele 69 tipdrite de Agapie, nici din cele 400 de L Glauatous-
cbi. Minunile Maicii Domnului, acestea de care uorbim
;i
alte
mu'ltele (presdrateprin
cdnite biserice5ri) de;i sunt redate sub diferitefor-
nrc aLt tntr-insele acelasi scop: luminarea gi mdntuirea sufletelor.
MINUNII,E MAICII DOMNUTUI
Mai tdrziu, tn anul 1924, Md.ndstirea Neamlului tipd,re;te ia-
rd;i
,,Minunile
Maicii Domnului"
;i
o pune la fndemi.na bine-
credincio;ilor cre;tini pentru a se
folosi
de ea.
Minunile Maicii Domnului s-au citit;i se citesc mult de poporul
nostru romdn, dupa care mulyi au deuenit mai laminafi, mai
bld.nzi, mai ata$a{i binelui ob;tesc,
fii
mai buni ai Bisericii lui
Du.mnezeu, cetdleni mai deuotali a.i pa.triei pdnxAnte$ti
;i
cere;ti.
Cartea aceasta este un minunat dascdl, care edificd pe crtfiorii
atenfi, ti clarificd. tn mai multe neldmuriri, ti tndrumeazd. mi-
nLtnAt, pentru a deueni mai buni, mai deuotali binelui, stele
cd.ld.uzitoare pe calea uielii
;i
a mdntuirii. in tumina citirii
;i
istorisirii acestor minuni, mulyi.necredincio;i disperali
$i
urhbri
ai binelui, trnbrdli$eazd. credinla uie, speranla, dragostea Sfdntd,
cei m6.ndN tmbrdyi;eazd smerenia, bulitorii slauoslauia, zgdrcilii
mila, necuralii curd.lia, mdnio;ii bl6.ndeyea, zauistnicii bund-
tatea, leneuo;ii hdrnicia, lacotmii cunxpd.tarea, sufletul intristat t;i
aJld. imediat
felurite
pilde de mdngdiere
;i
tncurajare sufleteascd.
C6.nd un bolnau greu, tn agonia moQii, aude de un doctor
iscusit care-l poate uindeca, sau cdte u.n ont cople;rt de pdcate, lqd-
dat de societate, aude de un dubounic iscusit, care a tndreptat
;i
tnsd.nd.to;it pe mul\i suflete$e, sac4ficd. tot ce are, pentru a scdpa
de pierzare, se uesele;te
;i
saltd., bucurdndu-se. Tot astfel
;i
uoi,
cre;tinilor, Pd.stori
;i
pd.storifi, care aueli weo boald trupeascd sau
sufleteascd, bucurafi-ud., prdznuili;i sdltayi, ueselindu-ud cd. am
aflat unfoarte minunat doctor, care uindecafdrd de arginfi, tgate
neputinlele;i bolile trupe$ti;i suJlete;ti. Vreli sd;tiyi cine este acest
minunat.;i milostiu doctor, mare
;i
uestit? Este Preaffinta Nds-
cdtoare de Dumnezeu
;i
pururea Fecioara MaNa. Aceasta este
nd.dejdea tuturor cre;tinilor, limanul celor tnuiforafi, izbduirea
celor robiyi, tncurajarea celor scdrbifi, mdngdierea celor ce pl6ng,
ridicarea sld.bd,nogilor, nddejdea celor dispera{i, mhntuirea
desd.ud.r;itd a celor cd.zu{i
;i.
a lipsililor. Aceasta este Maica
Domnului, cea mcii cinstitd,
;i
mai
ffinta
decdt toate creaturile
din toatd. lumea. irnpdrdteasa tngerilor;i Mama cea mai bund a
Protos. NICODIM MANDfTA
tuturor cre$Iinilor. Vctili sd
$tifi
ce rnare bine afd.cut acest minunat
doctor,lumii suferinde gi necdiite? Asculta;i: Aceastape mulyi ologi
;i
mul;imi de slabanogi a uindecat, pe rnuryi morli i-a tnuiat, pe
mulyi tntemnilali i-a slobozit, pe mu\i tortura{i de multe boli i-a
insdndto;it, pe mul;i de
felurite
duhuri rele i-a scdpat, pe mutyi
prin spouedanie
;i
pocdinfd, de grele pdcate (M,
J,8; rc. 7, 36- 50; 19,
1-10; Ioan 5, I-l/t; s, 2-11) i-a u;urat, cu darul Fiului Ei preaiubit.
Vd,z6.nd cu ochii suflete;ti noianul binefaceNlor
fdcute
de-a
lungul uremuNlor de Maica hmnului si pe de altd parte, mulyi-
mea surferinlelor omene;ti, alcdtuim din cele 69, din cele 400;i alte
multe minuni(-) ce le putem afla
;i
culege de prin
felurite
cdryi
biserice;ti, lucrarea d.e
fayd.,
pentru
folosul
trupesc
;i
sufletesc al
tuturor celor care o uor citi qifolosi cu eulauie.
Mdntuitorul nostru Hristos, Dumnezeu-Omul (care
cu cinci
pAini, a sdturat 5 000 de bdrba;i, plus
femeile ;i
copiii, dupd care
au luat 12 co;uri pline cu
fd.rdmituri,
a;ijderea cu
;apte
pdini a
sdturat 4000 de bdrbafi, plusfemeile;i copiii, dupd care a mai luat
;apte
co;uri pline de
fardmituri)
sd dea bogdyie de bar cdr;ii aces-
teia sifelurite bineface4 pentrufolosirea celor ce o uor citi cu cred-
inyd, bund., tncredere tare
;i
dragoste sf6.nta.
Hantl Domnului nostnr. Itsus Hrtstos, dragostea lul
Ihrmnezeu Tatd.l gf imphtd.girea Sfdntului Dub, sd.
ftc
cu
noi toll Amin Q Cor. 13, 14).
NICODIM UnTVOdN
,
Protosingbel
(r)
Ia sfdrqitul
ftecdtet
mlnuni aon clta locul de unde a
fost
culeasd,
folasind
urtndtoarele prescurtdri: (M.M.D. d, Neamg),
Minunile Matcii Domnuhtt de Neaml, edit 1924 gt I99O; (X,) Minunile
Malcll Domnulai 400, de
prof
Dumttnt Stdnescu edtt. I92S; (V Sf.)
Vieyile Sftnyilor luna ...... zlua..... d.e lorgu Dumitre scu edtt. I 905.
MINUNILE MAICII DOMNULUI
ilr
pnoTETIILE
vEcHIULUI TESTAMENT
,
MINUNEA 1
Fdgiduinf a Rdscumpiritodui
Dupi cdderca in gregeali a protoplrinfilor nostri, Adam qi
Eva, Dumnezeu vdzindu-i gromnic de infricogali, indurerafi qi
ruqinali, le-a filgilduit pe universalul Riscumpdrdtor. DupI ce
bleq_tegd pe-g4tpe* zicind:
,Pellru
cd ai fdc-u!."aAqA$!a (aqagL{rd
pe Eva
9i
pe
f.dqq).-blgggm"at,S.A,fit"
-tlt
intre toate animalele
li
fia-
re rc campulu i"p-r+a*anl s-i Ie la,L{|li l
i
t4ren 4" -s I lt
fi dq gi"fi to;-
te zilele tule". Apoi incuraiind pe protoplrinfii noqtri a trotIrat
fiiGrm-ziavol,
,, ,
TO Protos. NICODIM MAND(TA
ll!:"
turyatlF
!l
qi rarna.n$a.,ei-4ceast?^1\Jyqld_fqbl capul; iar tu
ii veilntepa catcar-ql_gl' (Fac.
3, t<Et:-pii" aceste cuninG Domnul
Dumnezeu a spus lui Adam si Evei, cI din slminta lor se va
naste Prencurata pururea Fecioard Matiz, pierzdtoarea blestemu-
lui lor. Apoi, prin Preasfinta Fecioard Maria se va naste Hristos
Dumnezeu-Omul, care cu jertfa
Sa de pe Cruce, ii va rdscumpdra
pe ei
;i
tot neamul omenesc din robia vrijmasului. Acest M0ntui-
tor
Ei
Rdscumpirdtor ii va scoate din legdturile iadului. El le vor
reda iardsi Raiului, si ii va invrednici Cereqtilor locasuri; iar sa-
tanicescul cap al sarpeluidiavol il va cdlca
Eil
va zdrobi pentru
totdeauna. Aceasta a fost fdgdduinla adevdratd, despre:
preasfin-
ta"Ndscdtoare de Dumnezeu si pururea Feciqpra Maria, despre
Fiul lui Dumnezeu care avet sd se zdmisleascd de la Duhul Sfdnt,
sd se intrupeze in pdntecele ei pururea fecioresc, sd nascZ si sd
sfdrflme capul sarpeluidiavol. Stabilirea aducerilor de
iertfe
ani
malice, preinchipuiau
Junghierea
universalului Miel al lui
Dumnezeu Care ridicd, pdcatul lumii (Ioan l, 29; Ies. rz, l; rs. 53,7-Lr).
MINUNEA 2
Scara la ceruri
Patriarhul Iacob porni intr-o cdldtorie, pe un drum de 60 km
spre Mesopotamia. intr-o searil, fiind obosit de mers, se culcd si
adormi cu capul pe o piatrd de
Jertfelnic.
Atunci vdzuin vis o sca-
rd, mare sprijiniti pe pamant, iar vdrful ii atingeacerul. ingerii lui
Dumnezeu sq suiau si se pogorau pe ea. Deasupra capului scirii se
ardtd,Domnul Dumnezeu, care-i vorbi sil binecuvintd
lnac
zB,rL-tj).
Scara intdritd, intre cer gi plnint, preinchipuia intruparea Dom-
nului nostru Iisus l{ristos ca Om din purureaFecioara Maria. Cel
ce vorbea si binecuvinta de deasupra scdrii, era Dumnezeu in-
ttupat, C,arc a fost pe pdrnflnt cu trupul, in ieruri cu Dumnezei-
rea si impdrdtegte pururea cu Tatdl si cu Duhul. ingerii care se
suiau si se coborau pe sclrd., preinchipuiau pe ingerii trupesti,
care dupl prosldvirea,indlTarca la ceruri a lui l{ristos si
Eederea
Lui de-a dreapta Tatllui se suiau cu duhul la Dumnezeu Tatdl si
coborau la pilndnteni cu binecuvintlri divine.
Scara Lceasta vilzutd. de Iacob era o icoand, a mai inaintei
inchipuiri a intrup'irii lui Hristos Mintuitorul si a Nasterii Sale
din Preasfinta Fecioard, Maria. Aceasta iesind din sernintia lui
MINUNIIE MATCil DOMNT]L{]I
I 1
Iacob, Lvea L se pogori ca pe niste trepte din strdmoEescul neam
incepind de la Adam qi continudnd pind la Iosif logodiricul qi
Maica Preacurati.
Biserica lui Dumnezeu de pretutindeni, cunoscind acestea o
laudil pe Preasfinta Ndscdtoare de Dumnezeu qi pururea Fecioa-
ra Maiia, cdntind qi zicind:
tsucurI-te scuracerului
pe cure s-a pogorit Dumnezeu"'
BucurI-te podul, care trece pe cei de pe pdmint la cer"'
Bucurd-te, ceea ce ai impreunat feciotia cu naqterea..'
Bucurd-te, cee?- ce din fecioare, numai tu singurd una ai fost
bund hrlnitoarc de Prunc.
Bucurd-te, MaicI. pururea Fecioard.
MINUNEA 3
Rugul aPrins nu be mistuia
intr-o zi Moise pdqtea oile socrului sdu Iotor pe ldngd muntele
Horeb. Acolo i s-a ardtat lui ingerul Domnului intr-o mate pard
de foc iegind dintr-un rug, care ardea qi nu se mistuia. Moise se
apropie indatd sd" vadd mai de-apfoape minunea Lceea. Atunci
e-rr!
gstrisat
pe
lte5g*dlg
m$lgeulrugulul-care ardea, dat
tffiiit[ia,-,, M, ol;e, M ois e ! Nu te apropia. ogglgggg-ti-iueel
l
,
cd' locul pe ca1e.ttuj ntt"-tJhlt.
Ei iint Domnul Dumnezeul lui Auraam .'.al lui Isa'a'c". si al
lui, Iacob ...Moise
;i-a
acoperit
fa{a, ferindu-se
a priai tnainte
d r ep
! -!g -
p
!!:w-aez a%* 3Le
:s' 3 ;
-4)'
'nugul
Lcesta care ardea in fliclri mari, fdtd a se mistui' era
o minunatd preinchipuire a Preasfintei l\llscdtoare de Dumnezeu
si pururea Fecioara Matia, c re a purtat in pantecele-ei pe Hris-
ios-Dumnezeu-Omu1, care-I foc mistiritor, filtd' a se arde, sau mis-
tui. Aceasta n-o adeveregte qi Sfinta Bisericd Ortirdoxl, zicind:
,,Trecut-a
umbra legi,i uechi
;i
darul a uenit. Precum ragul n'a
ars fiind a\rins, asa Fecioara a nd'scut,;i, Fecioard' a
ryd'mas,
...ii tocul itaryuiui an
fo",
n rd,sdrit Soarele Dreptd,fii; in locul
lui Moise, Hristqs, mkntuirea Sufletelor noastre" (Penticostar 83).
MINUNEA 4
Nlarea a rimas neumblati
9i
Fecioara nestricati
Auzind Faraon cd mullimea Israelililot, a plecat din Egipt' ii
pdru foafte rdu cd. i-a ldsat. indatd.igi adund 600 de care alese
12 PTotos. NICODIM MANDTTA
pentru rdzboi si toatl cilldrimea egipteanl qi se lud dupi Israelili
si-i aducl inapoi. El ii ajunse la tdrmul Mdrii Roqii. Israelitenii,
vlzdndu-se urmdri{i, s-au inspiimintat groaznic. Moise ii incura-
ia
mereu, zicind:
,,Tndrd.zni{i,
sta{i lini;ti{i
;i
uefi uedea rnin-
tuirea Dornnului Dumnezeu, pe care o ua
face
noud, astoizi.
Egiptenii ace;tia pe care i-ali ud.zut astd,zi, nu'i ue{i mai uedea
in ueci... Domnul aa duce rd.zboi pentru uoi cu o;tirea egip-
teand.
;i
uoi uelifi tn lini;te". Acestea zicdnd Moise, se depdrtd
pulin de tzbdrd,;i se inchind lui Dumnezeu sd-i ajute. Apoi se
apropie de mare qi o lovi cu toiagul sdu. Apa se desficu in douI,
de sus pind
ios
in adincurile ei, formind intr-o prte qi in alta
doi perefi uriaqi de apd. Israelitenii trecurd prin ea cL pe uscat
de cealaltd, plrte. Faraon cu oastea lui ii urmlri. Pe cind insd
erau in mijlocul mdrii, Domnul a poruncit lui Moise:
,,intinde
mkna ta cu toiagul spre mare ca sd, se afeze apele la locul lor
si sd.-i acopere pe egipteni". Moise fdcu aga, lovi din nou cu
toiagul in mare, apele mari se impreunard la locul loq acoperird
cele 600 care de rdzboi ale lui Faraon, cdl5;rimea gi toatl oastea
lui. Faraon cu toatd ostirea lui puternicd, se inecard in fundul
mlrii qi aqa pierird cu tofii. Israeligii de pe
ldrm
vdzurd pe egip-
teni morli pe lingil malurile mIrii. trgglilglii*:t&urL.ptterea
ce3,!pLrS^4-1-Ui-D*rgLqe--z-9-9-S9_!9gIJL4{9D-orynuf seincrezuriin
"l;.t
iq_p$_ga- $., l4,qis.e
(I-cq.,_!L 1 5).
Aici, Marea Roqie preinchipuia pe Preasfinta Ndscitoare de
Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, prin care a trecut: zdmis-
lit, intrupat si ndscut Hristos, Dumnezeu-Omul. Poporul Israelit
care a trecut prin marea neumblatd, dupd care apele ei despdr-
tite s-au impreunat iardqi la loc, preinchipuia pe Maria pururea
Fecioard care inainte de na;tere a fost FecioarI, in nagtere Fe-
cioard,;i dupd na$tere rlmase iardsi Fecioard. Aceasta ne ade-
t
veregte gi Biserica lui Dumne zeu, zicind:
,,in
Mtrea Ro;ie, chi'
pul Maicii celei neispitite de nuntd', s-a scris oareckrcd. Acolo
Moise despdrfrtor al apei; iar aici Gauriil sluiitor al minunii'
Atu.nci addncul l'a trecut pedestru, neudat, Israil; iar acum
pe
Hristos I-a nd,scut
fdrd
sd,mhnfd', Fecioara. Marea, dupl tre-
cerea lui Israil a rlmas neumblatd; iar cea fdtd, pfihand, dupi
nasterea lui Hristos a rimas nestricatd..." (Penticostar 33)
i
l
I ,
I
t
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 13
MINUNEA
5
Mtica Domnului preinchipuiti prin toiagul lui Aaron
DupI rilzvriltirea lui Core, Datan gi Aviron cu 250 cipitani cu
familiile, casele si vitele lor, dupd c re a\ fost arsi si mistuiti de
un foc mare ieEit de la Domnul; aqijderea dupd rdscoala celor
l47.O0O de oameni pe cure i-au ars focul, Domnul Dumnezeu
adevereste preofia lui Aaron prin o mare si minunatl minune.
Domnul Dumnezeu, porunci lui Moise:
,,fA
de la cei 12 mai-
maqi, ai
fiilor
lui Israil, doud,sprezece toiege, cAte un toiag d,e
la
fiecare
seminlie
;i
trib al lui Israil. Scrie pe
fiecare
toiag
numele tribului;.iar pe toiagul lui leui, scrie Aaron. Toiegele
acestea le uei pune tn cortul md,rturiei, inaintea chiuotului
Sfi,nt, unde Eu md ard,t
lie, $i
aa
fi,
cAnd biagul bd,rbatului
pe care tl uoi alege ua odrd.sli. Astfel uoi potoli ckrtirea Israe-
litenilor care cArfusc impotriua uonstrd.".
Moise ascultind, a fdcut drept aga. A luat cdte un toiag de la fie-
care seminlie de trib, adicd l2 toiege, le-a pus in cortul adundrii,
inaintea Domnului. A doua zi, Moise cu Aaron si I I clpetenii ale
poporului au intrat in cortul sf0nt. Acolo toli vld plini de mirare
toiagul lui Aaron, din casa lui Levi, inverzit, odrdslit, inmugurit,
inflorit
Ei
rodit. Fdcuse migdale. Moise l.ud toate toiegele cdpete-
niilor lui Israiel
Ei
ddilu fiecilrei cdpetenii toiagul sru. Dupr aceea
Domnul a zis lui Moise:
,,Ia
toiagul lui Aaron
;i
pune-l inaintea
chiuotului Sfknt spre pd,strare ca, sentn pentru
fiii
neascultd,-
tori, spre.a conteni a mai chrti asupra Mea ca sd nu. ntoArd.',.
Moise si Aaron au ficut asa cum le-a poruncit Domnul...
1Num. r7).
Mare si minunatl a fost minunea sdvirsitl de Domnul cu
toiagul lui Aaron; dat mai mare, nespus de mare si preaminu-
n td, a" fost minunea zimislirii, intrupdrii si Nasterii
pruncului
Hristos Dumnezeu-Omul din Preasfinta Ndscdtoare de Dumne-
zeu si pururea Fecioara Maria.
,
MINUNEA 6
NIaicL pururea Fecioari
implratul Ahaz cu tot Ierusalimul si Iudeea, era in mare
$ramtoare
;i
primeiduire. implratul Rezin al Sirienilor, insogit
de Pecub, irnpd-ratul lui Israel, se suise sd cuprindd lerusalimul.
14 Pr"t"t.NfCODfM
Yestea a.ce sta, se rispOndi ca fulgerul in tot Ierusalimul si in toa-
td Iudeea. Inima impiratului, a cdpeteniilor gi a poporului,
tre_
mura de spaimr in rcea zi, precum tremuri. frunzele si crengile
copacilor prdurii din pricina vinturilor. Atunci Domnul Dumne-
zeu, vdzind aces!g?, ila poruncit
proorocfiiii
Sau,liaialiCand:
,rlegi
tn tntil,rnplnarea
-lui
Ahaz
;i-i
spune:
,,Ia
aminte,
fii
linistit
;i
nu te teme. Inima ta sd. nu sld,beascd,, din pricina
acelor td,ciuni carefumegd,... Ceea ce uor ei nu uaft.;1. nu se
ua implini...".
'Dupd aceste cuvinte incurnjatoare,
proorocul
ii zise iari.si:
,,Cere
un sernn de la Domnul Dumnezeul td.u, Cn adi,ncurile
iadului, sau tn ind,Qimile ceru,rilor". Ahaz, nedumerit, rdspun-
se:
,,Nu.
aoi cere
;i
nu uoi ispiti pe D-onry.u.!
AJu_ncilsaia
?i ypgi
prgtffifl{cuTttr easa-m miiiil Oai; pulin e pentru uoi cd.
o;bosi{i poporul
;i
dali de lucru Domnului Dumneieului nos-
tru? Deci, insu;i Domnul ud. ua da un semn: Iatd,
feci,oara
ua,
lua in pkntece
;i
ua na;te Fiu,
;i-I
uor pune Numele Ema-
noil... " (ts.
7, t4; t-t4).
Aceastd adevdr*d preziccre profeticd,
-o adeyrfeQte- si.sfdntul
Aposto-l qi.Evaqghelisi
M.a&i, zicdnd:,,Nasterea lui iisus Hristos
aqa a fdst; Maria,.Munta. Lui, fiind logoditd cu Iosif, mai nainte
de a fi ei impreund, s-a aflat av.4nd in p0.nt
t.
Iosif, birbatul ei, fiind om drept si nevrind sd o vIdeascI, gia
p_us_in
_minte s,i o.lase in ascuns, Acestea cugetand el, ingeiul Dom-
nului i se arate, to vi
poporlrl sdu
_de-
p_{_c41-e. A.qp.qtea
!eat_e_
s-au
' ' . 1 - ^ - . : i . - - - : - - : - - : : . :
fIcut, ct sd. se plineascd, ceea ce s-a iis Oe Domnul prin
proo-
rocul, ctre zice:
,,fntd,, Fecioara r)a auea fu pAnfuce
;i
aa na;te
I
Fiu,
;i
i se aa pune Numele Emanoil, care inseamnd:
,,Cu,
noi
este Dumngg..qu". Iosif scul0riEilS?in somn a fdcut'cum l-a
poruncit ingerul Domnului. A luat pe femeia sa. Dar n-a cunos-
cut-o, pdnd, ce ea a ndscut pb Fiul sdu, Cel intii niscut, si I_a pus
Numele lisus... (Mt. t, l8-25)
-
Acestea stiindule Biserica lui Hristos Dumnezeu, de pretutin-
denea,laudd minunea aceasta a Maicii pururea Fecioarei, zicdnd,:
MINANITE MAICII DOMNUTUI 15
,,Fecioarl
ai fbst mainainte de naqtere, intru nastere ai fost
Fecioard, qi dupd Nasterea (Unicului tau Fiu)' iatilqi ai rlmas
Fecioarl..." (Paraclisul aI 2-lea al Maicii Domnului, C?rnt.7,
(r)'
MINUNEA 7
Unii plgini se inchinau Maicii pururea Fecioari
Proorocul leremia, dupd moartea lui Godolien, s-a dus in
Egipt qi a spus egiptenilor cum cd, idolii lor au sd cadd' si au sd
se sfdrdme
,
cdnd va naste Fecioara Prunc. Pentru aceLStL popii
egiptenilor au fdcut un chip de fecioari
linand
pruncul in brate,
si se rugau ei. DupI aceea impdratul Egiptului, Ptolemeu a intre-
bat pe popii egipteni, ce inseamnd chipul acela? Iat ei au rlspuns
cd mosii ior au luat aceastdinvdldtutd, de la Ieremia Proorocul
lui Dumnezeu. Pentrrr aceea Dumnezeu a mdtit pe Preacurata
Fecioard intre pilgini, care incl nu cunosteau pe Dumnezeu,
deoarece acestea se petreceau inainte de venirea ei pe plmdnt.
MI NUNEA 8
Poarta inchisl a Rlsiritului
Uqa incuiatilvdzutd de lezechiel, atatd" luminat pe Ndscltoarea
de Dumnezeu qi pururea Fecioara Maria.
,,Bdrbatul
acela lumi-
nut, m-a dus
-zice
el- la usa (poarta) cea de afatd a Bisericii care
cduta spre rdsdrit,
Ei
aceasta eta incuiatd. Atunci mi-a zis Dom-
nul:
,,
U;a aceasta uafi tncuiatd'
;i
nu se ua deschide
;i
nimeni
nu ua, trece printr-ensa, cd,ci Domnul Dumnezeu aa' trece
printr-tnsa si ea ua
fi
tncuia,td," (rez. 44, r-z;. Uqa aceasta nedes-
chisd qi incuiatd, prin care nimene n'L trecut fdri numai Dom-
nul Dumnezel, aratd pe Preacurata Ndscdtoare de Dumnezeu si
pururea Fecioria Sa, care n-a qtiut de bdrbat, dar prin pogordrea
Duhului Sftnl si umbrirea puterii Tatdlui Ceresc, a conceput pe
Dumnezeu-Cuvintul si L-a nlscut ffud nici o striclciune, tdmi-
ndnd astf-el: Fecioarl in zdmislire, Fecioari in nastere qi Fecioard
dupana;rercTUiCacraslillic=trL{dar-atElum-inatpwiiia$ci}**
ria Preacuratei Niscitoarei de Dumnezeu.
Acestea stiindu-le noi, liludlm pe Maica Sfintl
Ei
pururea Fe-
cioara Maria, zicdnd:
,,Bucurd,'te,
tl;a Domnului cea neumbla-
td,; Bucurd-te, U;a Tainei celei cinstite; Bucurd'-te, deschiderea
u.;ilor Raiului; Bucu'rd,'te, Maicd' puru,rea Fecioard,"'
teme a lua
ntru cd ce s-a
T6 Protos. NICODIM MANDfTA
o profefie minunatiT:TrtJilu?"""u lui Iisus Hristos
in vremurile acelea Casandros sdvdrqindu-se, a ldsat in locul
sdu pe Doriada, sora sa, sofia lui Piliad, celui ucis in Elada. Pe
^celsta poftind-o Atal, implratul Lachedemonilor, intrdnd in
cdmata Doriadei ca sd" se culce si sd doarmd cu ea, zceasta l-a
iniunghiat cu un cufit, strdpungindu-i inima, si ia stlpOnit
impdrd(ia. Dupd sdvdrsirea crimei, Doriada a devenit infrico;atd
multora. Voievodul Filip, fratele celui ucis, a fugit la Elini
;i
ludnd pe Alsevida, femeia lui Caliop, voievodul lor, se prdgdtea
a da rdzboi Doriadei si poporului ei, insd se temea, fiindcl ea
pierduse pe mul1i. El mai gtiz cd" vecinii Doriadei se simfeau
biruili qi robili de frumusefile ei, qi cd ei ii slujeau, poftind ca sI
o ia in clsltorie.
Acest voievod temdndu-se de fata ei, a trimis pe niqte oameni
credincioqi ai sdi la prooroci\a pLg2;nd, Evtropia, care nu le-a pre-
zis de loc ceea ce aqteptau ei, ci, despre Nasterea lui Mesia, activita-
tea, crucificlrea. si prosldvirea Sa... De acolo s-au dus la preoteasa
pdgdnd,, Xantipi, catele-a proorocit tot despre Mesia si nu ceea ce
doreau ei. in acelasi timp, a venit un glas de la cineva nevdzut qi
intorc0ndu-se tripodul, prooroci\a a grdit:
,,intru
tntreita incon-
jurare a anuiui, un luceffir din cer trimis a uenit, tn pkntece
curat locuind
;i
Trup omenesc pentru milostiuirea lui pld,md'-
di n d u
-
;
i
;
i agn um, e- 19 nJ
_g;k !_"*dgg 4 -9 f ! ;
aP t e z e c i
;
i
;
a s e. Ac e l a
surphnd tirania
;i
toatd,
dinlita
noastrd, cinstire, tntru preaferi-
citd, tnlelepciune ua. purta, cinstea a toatoi lauda". Auzind aces-
tea trim$ii voievodului Filip s-au inapoiat mihnifi la stdpinul lor.
in vremea aLceea Cir, strinepotul lui Cir implratul Pergilor, a
fdcut o capigte in care au pus idolii lor de aur si argint, pe care
,
iau impodobit cu pietre scumpe. in acele zile, precum spuneau
tablele scrise, intrind implratul sd prirheascd dezlegarea visu-
rilor, preotul Trupiptos a zis:
,*Md,
bucur impreund, cu tine, impd'-
rA,te, cd lra a luat in phntece". impdratul zdmbind, a zis: ,,Ceea
ce a murit a luat tn pitntece?" PopL idolesc i-a rdspunsi ,,Da,
cea,
moartd. a tnuiat
;i
uiazd, ca sd, na,scfi,". impdratul i-a zis:
,,Ce
este aceasta? Descoperd,-mi ntie". Popa i-a zis:
,,Cu
adeud.rat
MIN ANII,E MAICII DOMN UI UI
sffi.pilne, la bund uren e ai uenit aici. Toatd noaptea aceasta
idolii no;tri au petrecut sdltknd. Idolii bd,rbd,te;ti impreand, cu
cei
femeie;ti,
ziceau unii cdtre afiii:
,,Venili
sd, ne bucurd,m
impreund cu lra". Ei mi-au zi,s
;i
mie:
,,Vino,
proorocule,
;i
te
bucurd, si tu tmpreund, cu lra". Eu am zis:
,,Cu,tn
poate sd,
fie
ceea ce nu, este?" Ei au rd,spuns:
,,A
tnaiat
;i
nu se mai nu-
me;te lra; ci Urania, cd,ci Soarele cel Mare a iubit-o pe Dkn-
sa". Idolii bdrbdte;ti au zis cd,tre ceifemeie;ti:
,,Este
oJilnthnd
ceet ce s-a iubit. Au doard. Ira este? Cd, ca teslarul s-a logodit".
Idolii bd,rbd,te;ti au zis:
,,FAntknd,
dupd, dreptate s-a numit,
insd, Miria este numele ei, care in pi,nfuce ca tntr-un noian
poartd corabia cea aducd,toare de nenumd,rate poueri. Iar
dacd,
jh,nffina
este aceea;i, a;a tnfekgA.ndu-se: Cd
fhnffind,
de
apd, este,
fkntknd,
de-a pururea izuorh,toare a Duhului, care
numai un pefte aye
;i
care de undila Dumnezeirii s-a prins,
Acesta pe toatd, lumea ca
;i
cum tntr-o ?rlare ar petrece, o ua
hrd,ni cu Trupul Sd,u. Bine a zis cd, Aceea are logodnic Teslar,
tnsd. nu din tnsolire bd,rbdteascd, este Teslarul Acela pe care tl
na;te. Teslarul Acesta care se na;te, adicd, Copilul, uafi tncepd,-
tor teslarilor. Acesta, intreg acoperd,mkntul cerului l-a acope-
rit cu me;te;ugi'ri preatnlelepte
;i
acest intreit sdld.;luit aco-
perd,mAnfi cu Cuahntul l-a tnfipt". Idolii au uorbit pentru lra
;i
pentru
fknffi,nd'
apoi au zis tntr-un glas:
,,Dupd
ce se uor
tmplini zilele, toli
;i
toate uor cunoaste lucrul ard.tat. Acum
sfi,p0.ne tngd,duie;te
;i
cealaltd, parte a zilei, cd, negre;it ua
fi
lucrul;i ard,tarea desdukr;itd,. Cd, lwcrul ce s-a iuit nu este cum
s-ar tntdmph".
impdratul a rdmas acolo privind la idoli. Cintdretele au ince-
prrt a canta cu aliutele, de asemenea qi muzele ce erau induntru,
cele cu cdte patrt picioare, dimpreund cu pdsdrile cele de aur si
de argint scoteau fiecare glas de jale. impdratul atunci, umplan-
du-se de fricd, a vrut sd plece din capiste, ne mai put0nd suferi
tulburarea fdcutd de idoli. Popa Trupiptos l-a oprit, zicindu-i:
,,ingddilie,
impdrate, cd a sosit descoperirea cea d,esd.ukr;itd,,
pe care Dumnezeu a uoit sd ne-o arate noud,''.
Acestea sdv2rsindu-se astfel, indatd s-a deschis acoperimintul
capistei si s-a pogorlit o stea preastrdlucitl, luminoasi, si a stat
I 7
t 8 !)rotos.
j
\"fCO D tfr.I MANDfTA
deasupra stilpului fintdnii. f)e sus s-a auzit un glas, zicind,:
,,Std-
pknd,
fantkttd,
Saarele cel Mare n't-a trintis sd"fi aestesc
[i,e ;i
sd,-{i slujesc trttrw cele ce suri.t pen.iru rtnrstere. nuntd. neinti-
natd,
Jdcilndu.-fi,
cd,ci Maicd. a Fiicd,torului' rfr,nduielilor celrtr
de sus Te-ai
_fkcut.
Tu, e;ti M'ireasii a ,9t{tpanirii celei cu trei,
nurne. Si Pruncu,l
Jard,
de sri,ntkntii se na;te. inceputul
;i
S.f6.r;itil. inceqsutul rnilntuiri'i si s.fkrsit aI pi,eirii".
Dupd rdsunarea glasului acestuia, to{i idolii at cdzut si s-au
zdrobit de tot, rIm0n0nd numai a! trinti,nii, in care se afla o dia-
denrd impiirdteas cd care avea deasupra o stea cu pictre sculnpe
de a{rtrax gi de smarrld, iar deasupra ei era steaua pogoritd din
cer. hnplratul a poruncit degrabd s'X se adune toti inqeleplii gi
toli ghicitolii de..semne. cili vor fi in impdrdliz lui.
Propoviduitorii si crainicii, cu trirnbilele, s-au sdrguit, stri-
gind in toate plrtile. Tofi dup[ chemare s-au adunat la capiEte.
To{i in{eleptii, inagii qi ghicitorli, vdzdnd steaua deasupra fin-
tinii si diadema, adicd" coroana, impodobitd cu pietre scumpe si
pe idolii lor zdrobi.ti la pilmdnt, au zis:
,,impd,ratel
O rddd'cind
Du,mnezeiascd, si Imltdrdteascd. a rd,sd,rit. Aceasta poartd' car'
acterul Cerescu.lui si Pd,milntuscului Impd'rat. Finffina este a
Mariei,
fiica
Betleemului. gi coroana, este tnchipuire tmpd,-
rd.teascd,; iar Steau.a este uestirea cereascd. care se lucreazd cu
minune pe pdmhnt. Din I'uda s-a ridicat impd'rdlie care toate
pomenirile pd.catelor ludeibr le ua ridica din mijloc
;i
le ua
;terge.
Zeii (idoltt) cdzuli la pd,mfr,nt ir,ratd cd a sosit sfkr;itul
cinste'i lor, cd. Cel ce a. uenit auknd mai multd. urednicie, cum
ua ld,sa tn urednicia lor pe cei noi
;i
de curknd uenili? Acum
o, trnpdrate, tr'imite la lenrsalim
,si
uei afla pe Fiul impd'ratu-
hti a toate, purtkndu,-se tn bra{e de
femeie
(Maici-Fecioari). (oin
Cuv. Sf. Ioan Damaschin la Nastcrca Domnului)
MI NUNHA 10
O profetie ce s-a implinit
Iagon, domnul Argonatarum, cind a zidit in cetatea Atinei o
capiste plgdneascd, a lntrebat pe Apolon, idolul Delfilor, cui se
cade sd sfinteasczi acea capiste pdgineasci? Duhul cel rdu, care
locuia in acel idol, ia zis asa:
,,Precistei
se cade sd,
fie din{it".
Acest irrcru s-aintiurlllat cu 1200 de ani mai inainte de Nasterea
lui llristos. (x. 2ii)
MINUNILE MAICII DOMNUIUI
19
MI NUNEA 11
ti
popoarele pdgine au fost vestite,
despre venirea lui Mesia
Toate neamurile de pe suprafa{a pdmintului, cafe s'e zvirco-
leau in intunericul idolatriei
9i
al superstiliilor satanicesti' astep-
tau pe trimisul lui Dumnezeu din cef, pe Lumindtorul lumii, pe
Eliberatorul lumii, pe Mesia Hristos, pe Dumnezeu-cuvdntul
in-
trupat. Din istoriile vechi af.ldm cd mulli din filozofii neamurile
idolatre, au pfocurat;i au folosit cdrlile Patriarhilor, ale lui Moise
qi ale proorocilor. Din acestea, Lcei filozofi au fdcut cunoscut nea-
murilor lor, cele ardtatein Dumnezeieqtile Scripturi despre Mesia.
AEa, dupd Sit, Enoh, Noe, Sim, Ever qi alti aleqi credincioqi ai lui
Dumneieu, vedem rdsirind din neamurile pdgdne, idolatre, ale
Urului Haldeei pe. credinciogii Patriarhi: Avraatn, Isaac
;i
Iacob.
Din neamurile idolatre ale Salimului a rdsdrit impdratul Melhi-
sedec, Preotul Celui preainalt. Ietro devine socrul lui Moise, Iov
sfdtuitor idolatrilor din Arabia, vddrtva din Sarepta Sidonului pri
meste pe Ilie Tesviteanul gi generalul Siriei, Neeman, se curlld
de iepra sa, prin Elisei proorocul. Iona a fost trimis la Niniviteni
.ca si-i intoircl la Dumneze]u. Izraelitii in toate imprejuririle
vietii, in cdsltoriile lor pe mdri gi pe uscat, in rdzboaie, in robii
gi in comef+, au fost in reLat)i mai cu toate.poporele mzti ale
iumii: cu Haldeii, Egiptenii, Sirienii, Mezii, Persii, Grecii, Romanii
si alte pbpoare de pe atunci (Fac. 11.50). Din aceste relafii cu Evreii,
neamurile plmintului asteptau sub felurite forme pe Mesia'
J
MI NUNI TE MAI CI I DOMNULUI
i ru scnrBRrLE FrrozoFrl oR
pAcAxr
MINUNEA 12
-
sfinlii Prrinli bisericesi qi luminafii Dascrli, cercetind, pe
l2ngr Proorocii vechiului restament, si scrierile marilor filozofi
qi inlelepli ai neamurilor prgine, au aflat in cuprinsul lor unele
prof'e1ii foarte clare despre; venirea lui Mesia, care se va intrupa
si naste dintr-o Fecioard
prcacuratd,
despre aparigia unei stele,
inchinarea Magilor, activ itatea, crucificarea, Moartea, invierea si
Proslivirea Sa. Mai jos vom enumera pe sapte dintre acegti
ingelepli antici, red6.nd gi cUU41
t22_f-."-tJil: ,,CAnd
tkrziu ua. ueni cineua pe acestpd,mknt, siJd,rd
de prihand se tta jface trup, cu. Du.mnezeire;
;i
jh.rd,
de
;oudire
pd'timin,d
ua sJfdlanta hotaru.l cel
Jdrd,
de uindecare al stricd.-
ciunii; si acesta se uet.face din pizma poporulril
necredincios,
;i
pe-o tnd.Qime ua, pdtitni pe toate, de bu,nduoie sulferind',.
MI NUNEA 13
@:
.,lJnul este Dutttrr"rnr,, hr,mind
t'ntelegdtoct,rd
;i
acestuia-i esl,e canturea ckntd.rilor. spre a tn[e-
MINUNILE MAICII DOMNUIUI
lege, acesta pe toate le cuprinde tntr'una, cd nu este alt Dum'
nezeu, nu tnger, nu tnlelepciune, nu demon, nu-i altd'
fiinld',
ci numai singur Domnul este si Ziditorul al tuturor;i intru tot
desdui,r;i,t cuuh,nt; bun, roditor, din cel bun roditor, acesta
coborilndu-se deasupra
firii,
a
ficut
apd de bund rodire".
MINUNEA 14
@:,;cgl
bd.trkn ta,nd,r;i tand'rul bdtran.
raifil AmFi-FmF Fiul intru Tatd,l; cel Unul se tmparte tn
Trei
;i
cei Trei sunt ILnul,
fird'
de trup, care se intrupeazd
;i
se na;te Fd,cdtor al pd'milntufui
;i
pd'milntul l'a
ficut
cer".
MINUNEA 15
Aristotel (*3ZZ i. d. Hs.):
,,FireA
na;terii lui Dumnezeu este
fdrfde
tludii,*efl6i-A[m sine se tnfiinfeazd' insu;i Cuuk'ntul"'
MI NUNEA. 16
Appolonius de Rodos (*3zz I' d. Hs.):
,,Eu
vestesc in Treime pe
u1t e intru cele inalte, al cdrui
Cuvdnt este fIrI d'" moatt" si va fi zemislit intru neispititi
Fecioard, pentru cd aceasta va veni intocmai ca o sdgeatil pwtd-
toare de foc, pe toatd,lumea o vavina si o va duce in dat Tatillul
Nu din sinemi voiesc a vorbi Lcestel, ci ceea ce era sd vorbesc
nu pot, fiindcl cu tlrie sunt
!inuf.9i
proorocesc nevrOnd"'
MINUNEA 17
Filon din tarisa
(120 i. d. Hi):
,r4cesta
estefird' de asemdnare
ma@esecat;ifoc
nemuritor, de care se
cutremurd, cerurile, pd.mkntul, lrrnrea', adhncul, tartarul
;i
de-
monii;
;i
este tnsu;i Atotpd,rinte, celfird' de tatd', tntreitfericit".
MINUNEA 18
Plutarh (trzs i. a. us.):
,Jilngd
cel peste toate gifard' de coukr;i-
ffi
re, ffiTnyelege nimic tn contrariu; cuuAntul este din sine, iar
nu de la alturl.
$i
limpede seJd'cu douedirea cd infelepciunea;i
cuuilnful lui Dumnezea cuprinde toate marginile pd'mhntului.
MINUNEA 19
O Fecioarl va hrini pe Pruncul Hristos
Lilbunazar, astrolog, fiind pigin, cu indemn tel, ori a duhu-
lui bun, ori a dtrhului rdu, a scris despre Precista aceste cuvinte
21
22 PToIos. NICODIM MANDTTA
proorocesti:
.,Se aa rta,ste pe pdmAfi Fecioara cea curatd,
Fecioara cea neintinatd", Dupd acee& zice: insu,si Dunt.nezeu
a ard,tat cd aceea este ltecioara, care ua sd, hrdneascd, tn,
lara
eareiascd Pruncul, care se cheamd lisus, iar*pg
,!!ry!_-q*g!:_9--"
ceascci tl rutmim pe dd.nsul Hr.istqq" (x. t75).
r-J'
MINUNEA 20
Preasfdnta Fecioari, alungl intunericul
Yirgilius.
poetul pigiuresc,
necredincios, nu stia de cine este
invltat, de duh bun, ori de' duh rdu, a. scris despre Fecioara si
despre Flristos, aceste cuvinte:
,,Acum
se intoarce F'ecioara si se
intuneci implritiile lui Saturn" (x. 173).
MI NUNEA 21
Un altar in cinstea
precistei
D-Iuult care se numeau .asa pentru
Qpia.
craiuf Celtilor. in
ceta_tga. Carnutului, au f' dcut un altar sub plmdnt, pe care l-au
numit:
,,Fecioara,, care ua sd nascd". Altarul s-a fdcut mai
inainte de nasterea Precistei. (x. 176)
MI NUNEA 22
O carte profeticd
tJn evreu sdpa ih via sa, clupl cum se obisnuiert. iu vie. Sdpind
in pllmant a aflat o carte, foarte veche, scrisl in trei limbi, care
cuprindea aceste cuvinte:
,,Hristos se ua naste din Fecioard, pen-
tuu mintuirea noastrd.". Aceastd, carte s-a atJltn\arigrad. (x. 192)
MINUNEA 23
Precista cinstitl de unii idolatri
inchindtorii de idoli clin catalonia cinsteau pe Fecioara cu
prun-
cul in brate. Chipul ei in toti anii il purtau pe ulite. Odinioari
,intrebindu-i
oarecine pentru ce fac aceastl, au rlspuns: Cd,fac
pentru o Fecioard ca,re a. nd,scut si a rdmas tot Fecioard,. 6. r7z\
MI NUNEA 24
Precista mlrturisitd si de demoni
intr-o cetate, clle-j|,91ryg4c, i11' Eles,p,o:rt, cdnd a ziditArgo-
nafti o capiste si a intreb-at pe Apolon, idolul
pitias,
cui s-ar cd
dea s' i sfinteasci acea capiste, idolul a rlspuns:
,,Mariei,
Maicii
MINT]NILE MAICU DOMNUTUI
23
Cuui,ntului celui mai-nainte de ueci se cade sd'
fie dinlitd"''
AEiiderea
Ei
acest lucru a,fost mai-nainte de nagterea lui Hristos
cu 1200 ani . 6. zl s)
MINUNEA 2 5
Precista cinstitd si de mahomedani
Mahomed ldudind
pe Precista ,
zicea:,,Dintre blrbati multi au
fost
nici una nu a fost deslvirqitl,
fdtd numai Mama lui Iisus". (x. l8l)
MINUNEA 26
inseldtorul Mahomed lnuddnd pe Precista in alcoranul sdu,
-
ori de duhul cel bun, ori de duhul cel rIu fiind invdfat, zicea:
,,O
Mnrie, pe ti,ne te-a ales Dumnezeu a ard'ta Cuu0'nful Sd'u:
Numele lui este Mesia".
(x. 181)
MINUNEA 27
Un
a scris in alcoran desPre Precista,
u."Jt" cuvinte: ,,Auzit-arn
preuestirea lui Dumnezeu, zicAnd:
Nici un om din urma;ii lui Adam nu se ua na$te, de car
nu se afrngTSatana,
fira
numai de Fiul Ma,riei". (x. 1s3)
MINUNEA 28
Mahomedanii cinstesc pe Precista, zicdnd: Cd' ea a nd'scut pe
Proorocul cel Mare, pe lisus,
farA
de bd'rbat. (x. 184)
DTI NI "] NI t E MAI CI I DOMNULUI
PREZI SE DB SI BI LE
Sibilele erau preotese ale ternplelor idolesti. Ele erau alese din-
tre fecioarele cele mai curate, mai frumoase qi mai pline de dem-
nitate. Ele aveau obligatia sfdntd.. de a-si pdzi tecioaria, in c z con-
trar abaterea fiind pedepsitd cu moartea. Lumea pigdnit, care
era profund cufundatd in imoralitdti, simlea nevoia, ca jertfele si
rug[ciunile lor, pe'ntru a fi bine primite, si fie inlltate prin niqtt:
fiinte curate, pure, cirora ei le purtau un profund respect. Sibi-
lele au reprezentat tot ceea ce a putut oferi mai bun si mai fru-
mos, pdginismul. Fiind vase curate, Duhul lui Dumnezeu in mod
providential le-a iluminat si inspirat cu duh proorocesc, pentru
a vesti lumii plgine, despre venirea lui Mesia, Rdscumpdrdtorul
lumii, Care se va nirste dintr<l Fecioard Preacuratl si Care va tre-
bui sI pltimeascl, sI lie ristignit, iar ^ ffeia. zi sd invieze. Bise-
rica cre;tind, din cele mai vechi timpuri, a privit cu sirnpatie
;i
respect spre aceste Sibile, precum
;i
spre marii si iluminatii fikl-
z<>fi pdgini, care cu tot intunericul ce precl<lmina, au reusit sii
alle, si recunoesc:"r si mlrturiseascl pe adevlratul Dumnezeu. Ca
MIN UNIIE MA I('II DOMN UL LII
drept urmare, rnai ta;rziu, s-a Lcceptat ca sapte dintre acesti fllo-
zofi
ldespre
care am amintit mai sus) si 12 Sibile (despre care vonr
vorbi mai jos) sd fie pictali pe perefii exteriori ai unor Biserici,
precum la Mlndstirea Iviru din Sf. Munte Athos, la
,,Biserica
cu
Sfinfi" din Bucure;ti, la
,,Biserica
Mirdufiklr" din Suceava, la
,,Biserica
Sfintul Nicolae" din lasi, etc. Dar trebuie sd precizim
cd"atit cei s,apte infelepfi, cit gi cele 12 Sibile, n-au nici un carac-
ter de sfinfenie in crestinism, qi nu se pot nici pe departe a se
asemina cu Profe{ii Vechiului Testament (Tez. Lit. vol. 2).
MTNUNEA 29
Sibila Persica, cu duh proorocesc de la Dumnezeu fiind plinI,
a scris aceste versuri despre Pteacurata Fecioard":
,,VA'ueni
in
lume Proorocul cel mare din marginile de sus prin nori. Din
Fecioard, curatd. se aA na;te,
;i
pe noi cu Dumnezeu-Tatd.l ne
ua tmpdca". Aceastd Sibild e zugrdvitd"
+inand
in mdnd un feli-
nar qi o lentd cu acest text:
,,Iatd,,
ua ueni ziua cea prealumi-
nonsd,, in care Domnul cel de ueci, pentru, pdcatele tuturor, ua
1fi
trimis, pi dupd. trup ua vietui"
1x.r;.
MINUNEA 30
Sibila Libica, cu deqteptarea Duhului Sfdnt, aQa" ? proorocit
despre Pteacttata Fecioard:
,,Iatd,
vL veni ziua Tceea luminoasl,
in care Domnul cel de veci, pentru pdcatul tuturor, va fi trimis
qi dupl trup va vie{ui. O jupOneasl (Fecioard-Maicd) pe Ddnsul
v^ avea, hrdni-L-va pe Dinsul cu
ligele
Sale, cd aqa este taina
Dumnezeiascl". Aceastl Sibild se afld zugrdvitd", tinind in mdnd
o lumind aprinsi, rostind aceste cuvinte:
,,Proorocul
cel din
marginile de sus, prin nori, din, Fecioard. Curatd se aa naste
;i,
pe noi cu Dumnezeu-Tatd,l ne aa impdca" (x. 2).
MINUNEA 3 T
Sibila Himeria de Duhul Sfint fiind povi{uiti, a scris aceste
cuvinte despre Pteasfinta Ndscltoare de Dumnezeu:
,,Fecioara
in ueacu.l tknd,r, sau care uA ueni, tntru cinstea omului ua
fi.
Noi to{i o uorn cinsti pe dknsa, cd.ci pe impdrat tl ua
line
in
trti ittile ,lulc. f mpdrofttl Cd,ruia ii ua aduce danrri cei trei crai
credinciosi". Aceasti. Sibili, de la Marea Neagr:i, se zugrlveqte
t6 ,r"r"".*r"""r,
purtind un corn, ca si cum ar bea din el un copil si zice cuvin-
tele acestea de mai sus (x.4).
MI NUNEA
32
Sibila de la cuma (cumilia, Numeea) inrtalia, a proorocit in acest
chip despre Preacurata Fecioari:
,,De la Duhul Sfknt aceste
cuuinte de pe urmd,: Adeud,rate sunt si uor
fi
in ueci, care ne.
tnsemneazd, noud, pe fntpd,ratul si ne
fd,gd,d.uie;te
uenirea lui
tn lume. Care cu pace ua locu,i cu noi
;i
spre toatd, lumea ua
fi
cu milit,
;i
ua primi Et tru.p ornerxesc. Domnul Dumnezeu cel
.foarte
bu'n;i cu mild, pe FecioarA o ua lua de-i uafi tui Maicd,,
cd o ua uedea pe Dinsa tn. stat drept. Cu adead,rnt, ne uA
intrece pe noi Fecioara, aceea,, cu clestoirticiq cu smerenia, cu,
faptele
bune si cu cu,rd,[ia.
pentru
aceea, tn pkntecele
sd,u cel
cr.trq.t, ua dobAndi pe Donxnul sdu din, ceruri, (pe) Cel (prea)
htalt". Sibila aceasta e zugrdvitd,
firrd.nd
o iesle, cuiextul acesta:
,,Va
primi pe El trup ornenesc...
pe
Fecioara o ua lua de-i uafi
lui Maicd." (x.
6).
MINUNEA
33
sibila de la Samos (Sanriia, satia), cu inclreptarea Duhului sfint,
a prnorocit despre Sfinta Fecioari Maria intr-acest chil-t:
,.Iatd, ua
ueni tn lume, cdtre noi, Dontnul cel bogat din ceiuri. Se ua
na;te din' sfrnuri de Maicd Fecioard,. A;a, se cacle, cu inttoirile
Iu.i Dumnezeu., laudd, sd-i dcfun, Cerul,
|td,m.Anful
si ingerii, il
uor cunoaste".
1x. 51
Aceastd sibild este infdtisatd purri.nd un leagdn si privind
prinrul somn al Pruncului flristos, zicind textul; ,,Iatd, ua ueni in
lu,me cd.tre noi Domnu.l cel bogat tn ceru.tri. l{aste-se-ua d.in
Sfipinh Maica Fecioard,".
MINUNEA
34
sibila Eritreica, de la Marea Rosie, poartd un trarlclafir alb,
inflorit, si un boboc ck'. trandafir alb, afitind Buna-vestire achrsd
de Arhanghelul Gavriil
preaslintei
Fecioarei Maria, cu textul
acestor cuvinte:
,,si tnger ua ueni Ei din tnd.l[ime, zicanclu-i sd
se bttcure de Nasterea cea, mai presu.s clefire".
MINUNILE MAICII DOMNTITUI 2 7
MI NUNEA 35
Sibila Europeea (europeani) cu rdncluiala Duhului Sfint a pro-
orocit despre Nlscdtoarea de Dumnezeu in lume asa:
,,Va
ueni in
lunte Cuuhntul cel de ueci, ca sd.fie defolos credinciosilor sd.i.
Din cer de la Durnnezeu ua
fi
trimis in pAntucele Fecioarei
celei imbund.td,[itd, si ua trece pe multi prin munli
;i
prin udi
mAri,
;i
uafi aici nu pulind. uren'te" (x.g).
Aceastd Sibild ztgrdvitd. cu o sabie in mind, prezice omorul
pruncilor
;i
fuga in Egipt, rostind acest text:
,,in
lunze ua ueni
Cuuhntul cel din ueci..,
;i
ua trece prin munti
;i
prin ud.i mari,
;i
uafi aici rut, pu.lind. ureme".
MINUNEA 36
Sibila Tiburtina (Tibrutina), fiind plind de Duhul lui Dumnezeu
a spus aceste cuvinte de Precista fur versurile Sale:
,,
Du,ntnezeu,
cel drept mi-a dat mie aceastd, uorbd, ca sd. ard,t lumii pe Fecioa-
rA cer lurninatd, (minunatl) care ua na;te in Vitleern Pruncu-
;or, ;i fecioria
sa Acela nu aa ud.td.ma. SJhntd, este, destoinicd
;i fericitd,,
cd. ua hrd,ni pruncul'cu lapte de la sine", (M.10).
Sibila aceasta ar^td" cI Vitleemul va fi locul de nastere al Dom-
nului llristos'si despre aldptaren Lul
Pdginii idolatri, cind au zidit in Roma capistea lui Ianus,
dumnezeului lor cel mincinos, in acea vreme ei au intrebat pe
Sibila Tiburtina:
,,Pknd,
cAnd ua sta acea capi;te?" Sibila le-a
rdspuns:
,,PAnd
cknd ua na;te Fecioara".
$i
aga a fost, cd" pind
atunci L
:tat
capistea lui lanus, pdnd" cdnd a ndscut Precista pe
llristos. In timpul cind a nlscut Precista pe Hristos, indatd si
capistea aceel din Roma s-a surpat.
Octavian, pdgdnul irnpdrat al Romei, cdnd a vrut sd se numeas-
cd" pe sine Dumnezeu, in acea vreme Sibila Tiburtina, proorocita
pdgdneascil, i-a ardtat lui pe cer pe Fecioara
Fnand
pruncul in
m0ini, si ia zis:
,,AceeA este altarul Fiului lui Dumneze!.t.".
pen-
trv aceea a, ardtat Sibila pe Fecioara tin2nd Pruncul in miini, cd
a proorocit cum cd va sd nascX Precista pe Hristos, si are sd-L
finl
in miinile Sfintiei Sale.
\ I I \ UNI JA
37
Sibila Agripa e infdtigatd tinind un bici in mand, proorocind
biciuirea Mdntuitorului flristos in timpul Sfintelor Patimi.
28 Protos. NICODIM MANDTN{
MINUNEA 38
Sibila Delfica, avdnrlin sine pe Duhul Sfint a siris aceste pro-
orocii despre Preasfinta Fecioard:
,,Oaste
(a oamenilor) cunoa;te
pe Domnul Td,u. Va ueni proorocul pentru mhntuirea ta. Acela
toatd, lumea cu inudld,tu.ra Sa ua lumina. Se cade ca
fiecare
sd,-;i aducd, aminte de Ddnsul. Cu lucrarea Dumnezeiascd, Se
aa naste si aa rdcori inimile credincio;ilor Sd,i" (x.3).
'Aceastd
Sibild se zugrdve$te cu o cununl de spini in mOini,
precizind incununarea Mdntuitorului cu cunund de spini de
cdtre fii poporului SIu.
MI NUNEA 39
Sibila din llelespont (Helespontica), cu duh db proorocild", asa
a scris despre Ndscdtoarea de Dumnezeu Fecioarai
,,Yd,zttt-am
pe
Fecioara tntr-o rnn,re cinste, care dd, acest dar al sd.u celui tnt,e-
lept, destoinicd,
fiind
cu rd,nduiala Dumnezeirii. A;a ua cutn-
pdni Domnul pe Slujnica Sa cknd ua aeni tn pdntecele ei ca
intr-o cd.mard,. Venirea lui ua
fi foarte
tnsemnatd,, Afa culn,
cu tocmeala lui Dumnezeu tnaintea oamenilor este ascunsd,.
Cd. mare minune se na ardta cA.nd aa. spune Fecloara lucruri
ca acestea" (m. 7).
Sibila Lceastl se infdtiseazd tindnd o cruce, proorocind Cruci-
ficarea,
Jertfirea
si Prosldvirea Domnului nostru Iisus Hristos
pentru mintuirea lumii.
'
MI NUNEA 40
Sibila Frigiei (Frigianr), cu invd{dtura Duhului Sfint a izvodit
aceste versuri despre Ndscitoarea de Dumnezeu:
,,Vd,zut-am
pe
Domnul Cel mai inalt de ckt tofi,.
fiind foarte
mknios spre
lumea cea
fd,cd,toare
de rd,u. Yrut-a pe oamenii cei rdi sd,-i
,piardd, ;i
iard,;i sd,
facd, frd.lie
cu dkn;ii. Trimis-a la Fecioard,
pe ingerul Sd,u, ca sd.-I primeascd, cu credinfd, pe Dhnsul. Iui
Dumnezeu ceiui mai-nainte de uecifoarte ii este drag ca sd, ia
trup din Fecioard
;i
sd,Jfacd,
jerffi pentru ai Sdi.
fi
ua (voieste)
pe ocrrnenii cei cdzuli (si-i judece
,i)
sd,-i pund, la bine"
1x.
s1.
Sibila aceasta poa,ttd. un steag; care simbolizeazd invierea MOn-
tuitorului nostru Iisus Hristos.
MINUNILE MAICII DOMNALUI
29
tr.
,.;
h
&-
a,
E
MI NUNEA 41
Evoptia, preoteasa vestitului templu pdginesc din. Delfi al
Greciei antiie,fiind rugatd cle Filip cu oameni sIi sl le ghiceasci'
ea gustind din apa vrdiitd a izvorului Castalului, le-a proorocit
uqui
,,OorncAnd'
dupa mttlte Ltrent'i, in pd'mknty'l
9e!mai
tmpd'r'
71,t, fird
d,e pd'cat Se ua n'a;te cu trutp,
;i
cu hotarele cele neo-
'boiitoare
ile du*nezeirii ua dezlega stricd,ciunea
patimilor
celor neuind,ecate. Acesta uafi pizmuit de poporul cel necredin-
ciots
fi
intru tndQimi Se ua spilnzura, cA' un oskndit la moarte'
Pe acestea toate le ua pdtimi uoind sd, le sufere.
si
murind,
spre uiala ue;nicd, se aa scula... vremi nebiruite au tnceput sd'
se rid,ice... "
1v.
sf. 25 dcc).
Profeliile acestea si altele multe pe lingd acestea, se numeau
Sibiliene. CIrlile sibiiiene erau pdstrate de romani in Capitoliul
1or, si incredinpate preofilor. Cdrtile acestea erau consultzte la
feluritele nevoi ale
-Romei
si ale impdrdliei fomane' findcd se
gdseau intr-insele preziceri lumindtoare qi folosi toaf e.
-Sibilele
se
iugrdvesc impodobite maiestuos, mafi la trup, pline de tinerefe,
cu-expresii puternice, puteri morale
9i
imbogdlite cu. frumusele
fi zi cd. (Tez, Li t. T.2. pag.2)4)'
MINUNITE DESPRE zAUISIIREA
SI NASTEREA
pREASFTNTET
ruAscAroAREr
DE DUMiuzEu
SI PURUREA FECIOAREI MARIA
MINUNEA 42
Sfintii
plrinti
Ioachim si Ana
Sfintul si dreptul Ioachim, tatdl
preasfintei
Ndscrtoarei de
Dumnezeu, a fost din semintia patriarhului Iuda si a marelui
pfooroc impfuat Davi{, prin Natan proorocul qi seminlia acestu-
ia. Sf2nta Ana a fost fiica preotului Aaron, fratele lui Moise, din
semintia patriarhului
Levi. Ei duceau o viald, curatd, sfdntd gi
duhovniceascr, fiind plini de fapte bune, milostenii si binefaceri.
Iubeau pe Dumnezeu din toatd. fiinta lor, implinind cu cdldurr gi
cucernicie, toate bunele rdnduieli prescrise in Legea sfdntd.
MINUNEA 43
intristarea Sfintilor
pdrinti
loachim si Ana
Cu toate cd" erau binepldcu{i lui Dumnezeu, pentru credinta si
faptele lor eele bune, totuqi, ei treceau printr-o nlare incercare
MINUNILE MAICII DOMNULUI 31
si aveau o mare mihnire, pentru faptul ci ajunseserd in pragul
bdtrinetii si nu aveau nici un fiu sau fiicd, fiind sterpi. Pentru
aceasta ei indlfau neincetat rugdciuni la Dumnezeu si aduceau
jertfe la Templul din Ierusalim, ca Dumnezeu sI se milostiveascd
spre din;ii gi sd-i binecuvinteze prin dezlegarea stirpiciunii.l)n,
cererea lor intirzia si fie implinitl.
Yilzind cd ruglciunile, postul qi milosteniile klr nu au fost as-
cultate si primite de Dumnezeu, Sfintii Pdrinli Ioachim si Ana, s-au
hotdrit sd. facd, rugiciuni si mai stlruitoare, cu post f.o*rte aspru,
iar pentru a;ceastl s-au hotdr2t sd se retragd. in locuri tdinuite, si
acolo sd se roage
,
pdnd, ce Dumnezeu va auzi rugdciunea lor.
MI NUNEA 44
Rugdciunea Sfintei Ana
Mergind intr-un loc tdinuit, Sfinta Ana s'a rugat lui Dumne-
zeu cu tinguire
;i
cu lacrimi fierbinfi, rostind urmltoarele:,,Donrn-
ne Dumnezeule Atot{iitorule, Cel ce numai cu cuukntul Td,u ai
Jii.cut
cerul
;i
pd,mAntul cu toate cele ce sunt tntr-insele; Dum-
"nezeu,le,
Cel ie ai zis
jh.pturilor Tale sd creascd;i sd se inmuL
feascd,
Tu, cel ce ai binecuukntat pe Sara, solia lui Auraam,
;i
la bdtrh.ne{ile ei a nd,scut pe IsAAc,
;i
ai dd,ruit Anei, ce era,
stearpd,, pe Samuil Proorocul
;i
aQi copii, dd,'mi;i mie roadd
pintecelui ft'teu,
;i
nu md, Id.sa sd, rd,mh,n pxtrurea de ocard'
;i
urgie oamenilor. Adonai, Doamne Sauaot, Tu care
;tii
ocara
nerodirii mele, dezteagd.-mi durerea inimii mele, deschide
pkntecele meu,
;i
pe cea neroditoare aratd.-o roditoare cu
Atotputernicia Ta... Si orice uoi na;te:fecior orifecioard,, o uoi
inchina Sfin{iei Tale cu toatd ininta, dd,ruindu-o Bisericii Tale
pentru a-[i sluji pu,rurea acolo...".
" Acestea qi multe altele grdindu-le dreapta Ana cu rnare tan-
guire, i s-a ardtat ingerul Domnului, zicindu-i:
,*Ano!
Ano! S-a
auzit rugd,ciunea ta. Suspinurile tale au strdbd,tut norii
;i
treptele cerurilor; i,ar lacrimile tale
fierbinli
au ajuns tnain-
tea lui l)u,mnezeu. Iatd, tu uei zdmisli
;i
uei na;te o Fiicd,
cea preabinecuuAnfutd.. Pentru aceasta se uor binecuuilnfu
toate seminliile pd,mhntului
;i
printr-tnsa se aa dd,rui mdn'
tuire lumil. Nu.ntele
fiicei
acesteia ce o uei zd,misli
;i
na;te,
ra
fi
.,Maria".
32 Protos. NIC'ODIM MANDTTA
MINUNEA 45
Rugiciunea si postul dreptului loachim
Dreptul Ioachim aiung2nd sus pe munte, a petrecut acolo in
plingere mare si post 40 de zile, fdrd, a gusta milcar pdine.
,,Nu
uoi lua
-
zicea el tknguindu-se
-
tn gura mea hrand,, nici md, uoi
tnapoia la casa mea, phnd, ce nu md, ua auzi
;i
cerceta pe mi-
ne Domnul Dumnezeul lui Israil". Dupd ce sia indllat sufletul
sIu pe aripile ruglciunilor fierbinti si a postului adeydral, rugin-
du-se mai aprins de cdt sofia sa, i s-a ardtat si lui acolo in pusti-
etltea acee Arhanghelul Gavriil, zicdndu-i:
,,Bucurd,-te
loachi-
me
;i
te uesele$te, eu sunt trimis a-[i aduce p.ace
;i
mdngiiere
Eu sunt ingerul lui Dumnezeu si am uenit iA-yl, uestesc bucurie
tltAre. Femeia ta Ana ua zd.misli;i ua naste ofecioard. Aceasta
ua
fi
cea mai aleasd, dintre toate
fecioarele
si
femeile
pd.mi,n-
tului, ea aa, zd.misli...
;i
ua na;te pe impdratul uniuersal al
lumii, pe Fiul celui uiu, pe Dumnezeu-CuuAnful. De acurn lasd.
scdrba ta si pdrdse;te amd,rd,ciunea sufletului td,u, cd. a auzit
Dumnezeu rugd,ciunea ta, increde-te tn cuukntul meu
;i
mul-
lume;te
lui Dumnezeu. Spre tncredinlare temeinicd. acesta
sd.-fi
fie lie
semnul adeudratei
;i
bunei-uestiri: Mergi in leru-
salim la Biserica Domnulu.i; acolo uei afla la por[ile cele de
au.r, pe so[ia ta Ana, cd.reia aceia;i i s-a aestit ca
;i [ie".
Acestea
zicind ingerul Domnului s-a f'dcut nevdzut dinaintea ochilor lui.
MINUNEA 46
Zimislirea si nasterea Preasfintei
si pururea Fecioarei Maria
in vremea aceel. dupd descoperirea ingerului lui Dumnezeu,
SfAnta gi dreapta Ana a zfunislit pe Preasfinta qi pururea Fecioa-
ta Maria, in noud zile ale lunii decembrie. Lucrul acesta ia umplut
de negrdita bucurie pe Sfintii Pdrinli Ioachirn gi Ana, pentru care
sllveau neincetat pe Dumnezeu.
Iar dupl noul luni si anume la 8 septembrie, Sfinta, Anz a
niscut pe fiica cea Preacuratd si binecuvlntatd,, pe Preasfinta
Fecioari Maria, pe incepltoarea si mijlocit<ntea. tnintuirii oame-
nilor. Nasterea ei a umplut de bucurie pe pdrintii sdi, Ioachim qi
Ana, cerul si plmintul si pe tozrtii lumea.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
MI NUNEA 47
Punerea numelui Preasfintei Fecioare
A opta zi de la naqtere, dupi datina evreilor, Sfintii Plrinli
Ioachim si Ana, au chemat acasd. pe preofii Bisericii. Dupd ce i-au
ospdtat, ei au binecuvdnt^t pe dreplii plrinli qi pe Preasf0nta
Prunci, cdreia i-au pus numele Matit, asa cum mainainte le ves-
tise lor ingerul Domnului.
MI NUNEA 48
insemnitatea si taina numelui Mafia
Numirea aceLStL de
,,Mzria",
care s-a dat Preasfintei Ndscdtoare
de Dumnezeu, cuprinde in sine un adinc inteles, pentru ceea ce
avea sd" devinl mai tirziu. Tilcuirea numelui ..Maril" inseamnd:
,,impdtdteasl"
qi
,,Comoara
Darurilor". Deasemenea fiecarc literd
a cuvintului Maria, reprezintd" inifialele a cinci femei dintre cele
mai vestite qi minunate ale Vechiului Testament (Didahii I. Miniat).
MINUNEA 49
insemndt atea literei ..M"
Litera,,M" ne reaminteste de
,,Marit",
sota lui Moise si Aaron,
clre avea. strdlucind in sine, doud daruri mdrete: fecioria qi
proorocia. Aceste daruri sunt si rdmdn pururea in Dumnezeiasca
fiicd;
,,Feciorir.": ,,Cctm.
ua
fi
mie aceasta (zdrnislirea de fiu), de
urerne ce ea nu
;tiu
de bd,rbat' si
,,Proorocir": ,,IAtd'
md uor
ferici
toate neamurile..." (Lr. r, 27-34)
MINUNEA 50
insemnitatea literei,-{'
Litera
,,.4t'',
ne reaminteste de Abigai, sofia bogdtasului Nabal,
care smerindu-se prin aducerea de multe daruri de hrand, lui
David gi oamenilor lui, dupd moartea sotului sdu a devenit
impdrdteasl
1t
imp. zr. Prensfinta Fecioard, Maria prin smerenie
s-a mIrit, si se laudi prin slava acestei minunate virtuli, zicdnd:
,,...Cd, .a cd,utat spre snterenia roabei Sale" (Lc. 1, 4s).
MINUNEA 5 T
insemnltatea literei"R"
Litera
,,R"
face amintire de Rahila, sofia patriarhului Iacob, care
era vestitd prin frumusetea ei fur vremurile patfiarhale (rac 29. ls).
33
il
3.4 Protos. JYT.,ODIJI,I MANDITA
Preasfinta.Fecioard Maria are intruchipatd in fiinta Sa. frumn-
selea superioard" tuturor frumusetilor creaturilor cereqti si pi-
mtntesti. Aceasta o adevereste insusi Sfintul Arhanghel, zic;and,:
,,Ilucurd-te cee' d ce esti plini de daruri..." 1Lc. 1, 2s;.
MI NUNEA 52
insemnitatea literei,,I"
Litera .,I" ne reaminteste de Iudita cea credincioasd si virtuoasd,
care s-a mdrit de tot neamul siu, c'ici a omorit pe Olof'ern si ast-
f'el ia sclpat pe israelifi de vrdjrnasii lor (rurtita 4.16). Preasfinta si
Pururea Fecioarl Maria, prin nasterea si jertfa
Fiului Siu, a Dom-
nului nostru Iisus llristos, a infrint si a zdrobit capul lui Olof'ern
cel spiritual, eliberind intreg neamul omeneQc de sub tirania si
robia lui. Aceastd biruinfi asupra vrajmasului a rostit-o prin cdn-
tiri de latdd.lui Dumnezeu, astf'el.
,,Cd.
mi-a
Jd,cut
mie md.rire
Cel puternic
;i
Sjhnt este Numele lu,i. Mila Lui este in neam
;i
in neam spre cei ce se tem de Dh,nsul.
Fd.cnt-a td.rie cu brahtl Sdu Dornnul, risipit-a pe cei mAn-
dri cu cugetul inimii lor. PogorA,ba pe cei puternici de pe
scaune
;i
a tndQat pe cei smeriti. Pe cei
fld,md,nzi
i-a umplut
de bund.tdli; iar pe cei bogalf, i-a scos a/'ard de;erli... (k.1,49 53).
MINUNEA 53
insemnltatea literei,,N'
Litera
,,A"
de la sfdrsitul cuvintului
,,lilarit"
ne reaminteste de
Ana cea stearpf, care. suferind cu rdbclare toate
iignirile ;i
dosl-
dirile c vzale cle nenasterea de fii, prin credinll nezdruncinatl,
insotiti de post neintrerupt si rugdciuni fierbin{i, a atras asupra
ei binecuvdntarca lui Dumnezeu prin dezlegarea stirpiciunii,
devenind mama marelui prooroc Samuil, si a altor fii si fiice.
Preasfltrta Fecioarl Maria; in suflet, in trup si in nume, &rlt_d.
clar cdintruneste in fiinta sa aleasd, toate frumusetile si Darurile
rninunate cu care Dumnezeu ainzesttat lumea cereasci si lumea
pimanteascd.
i l TI NUNEA 54
intrarea in biserici a Preasfintei Fecioare
la implinirea viirstei cle trei. ani, Sfin.t-ii Plrinti loachirn si
A na, aduc la tcmplu pe fiica lor ca si o inchine lui Dumnezeu
.,V T I\ UI\ ]LE MAICII DOMNULUI
dupl fdglduinta datd. in acel moment, Preasfinta Pruncd Lurcat
cu grd.bire, singur{, cele 15 trepte de la intrarea Templului, neo-
prindu-se pinI sus, lucrul acesta uimind pe toatd lumea.
MINUNEA 55
Primirea ei de cltre Proorocul Zahafia
Arhiereu al
anului
aceluia era Proorocul Zaharia, tatdl Sfdntu-
lui Ioan BotezItorul, care vdzind pe Preasfinta Fecioafi" Mxia,
a recunoscut-o cI Ea este cea care va deveni Maica Fiului lui
Dumnezeu, qi pe clre L primit-o cu urmdtoarele cuvinte:
,,Vino,
tmplinirea proorociei mele! Vino, tmplinirea
fi,gd.duinlelor
Domnului! Vino, pecetea a;ezd,mhntului lui! Vino, implinifea
Tainelor lui! Vino, oglinda tuturor proorocilor! Vino, tnnoirea
celor tnuechite! Vino, lumina celor ce zac tn tntuneric
;i,
tn
umbra morlii! Vino, Dar Nou
;i
prea Dumnezeiesc, de intrd,
cu bucurie tn Biserica Domnului tdu; acum tntr-aceasta de
.ios;
iar pulin mai pe urntd., in cea de sus
;i
neapropiatd".
MINUNEA 56
Introducerea Preasfintei Fecioarei in Sfinta Sfintelor
in Altarul Templului Sfdnt, numit Sfdnta Sfintelor, nu avea
voie sI intre nimeni niciodatd., decit Arhiereul o singurZ datd.in
an, si atirnci cu pregdtiri speciale si intr-un nor de fum de tdmdie.
indrdzneala de a cllca acest asezdmint se pedepsea cu moartea
de insuqi Dumnezeu. Arhiereul Zaharia dupA^ce a primit pe
Preasf0nta Pruncd Maria, din indemn Dumnezeiesc, a mers cu Ea
si a introdus-o in Sf0nta Slintelor, spre uimirea tuturor celor ce
erau de fatd..
MINUNEA 57
Petrecerea la Templul Sfint a Preasfintei Fecioarei Maria
Fiind adusI la Templu, PreasfintaFecioafi, a petrecut aici 12
ani, fiind rinduitl sd locuiascd la chiliile destinate pentru f'e-
cioare, unde a invdlat sI lircreze in timpul liber, imbrdclminte si
veqmihte preo{egti si arhieresti. Aici primeau si portia de hrand
ce se cuvenea fiecdreia. Preasf0nta Fecioarl Maria insi, tot timpul
rdnduit pentru rugdciunb qi citirea Sfintelor Scripturi, ?l petrecea
numai in Sfdnta Sfintelor, unde i se arltau ingerii, cu care vor-
lrea, si dela care primea in fiecare zi spre seard.,hrand" ingereasci.
35
Protos. NICODIM MANDITA
MI NUNEA 58
O descoperire minunatd,
Odinioard, Preasfinta Fecioard Maria citind in cartea Proorocu-
lui Isaia, a ajuns la locul cate zice:
,,Iatd,,
Fecioara tn. pAnfuce ua
auea
;i
ua na;te Fiu si uor chema Numele lui .,Emanoil" (cu noi
DunrneZeu) (ts.7, 14). Atunci aprinzindu-se de focul sfdnt al dragos-
tei de Dumnezeu s-a oprit din citit si aruncdndu-se cu fata la pd-
mint s-a rugat cu lacrimi fierbinti, zicdnd:
,,Doa,rnne
Dumnezeul
cerului
;i
al pd.mh,ntului, ce
fericitd. ;i
mult sldaitd, ua
fi fecion-
ra, a,ceea cnre se ua tnarednici de acest Mare Dar. Ckt de sld,uit
uafi numele acelei Fecioard,-Maicd. a lui Dumnezeu! O, Doamne!
Cfu de
fericitd,
m-a; sint[i, dacd, m-ai fnuredilici
;i
pe mine sd,
fiu
md.car cea mai umild. sluinicd a acelei Fecioare preasld.ui-
td.! Oare cdnd ua ueni A,ceA urente preasld,uitd si binecuukntatd,
tn care Ziditorul nteu r)a, cobort pe treptele cerului
;i
ua ueni
pe pd,mAnt, spre a se tntrupa
;i
na;te din Fecioara aceeA
preasld,uitd? Ajunge-ttoi eu oare acele zile
fericite
ca sd, ud.d pe
acel Fiu al lui Dumnezeu, intrupat Om pentru ntkntuirea
noastrd,? O, ureme binecuuhntatd, de Du,mnezeu pentru ntAn-
tui.rea noastrd., apropie-te degrab, cd,ci tare doresc a te ueden!"
Atunci i s-a ardtat o lumind mare si din mijlocul ei a auzit un
glas, zicdnd',
,,Tu.
uei na;te pe Fiul Meu, pentru Aceea altii aor
sluji
{ie, fiindcd.
tu, iubindu-Md. pe Mine, ai dorit sd slaje;ti
a,ltora.". Aceasta a destdinuit-o preasfinta Fecioara Maria, Elisa-
betei, dupl Buna-Vestire (x. 17).
MI NUNEA 59
Pirdsirea Templului
Dupd irnplinirea a 12 ani de petrecere in Biserica lui Dumne-
zeu, Preasfintei Fecioare funpreuni cu celelalte fecioare de vdrsta
Ei. i se cere sd pdrdseascd Templul pentru a Se cdsdtori. Preasfin-
ta Fecioarl le f'ace cunoscut Preotilor, cd ea nu poate si se cdsd-
toreascl, fiindcd mainainte de nastere a fost inchinatd lui Dum-
nezeu de plrintii sdi, de asemeni gi ea a fdglduit lui Dumnezeu
cd. va tr/ai toatd, viata in f'eciorie curttd, si sfdntd. Arhiereul si
Preotii liind pusi la lnare incurcltura, nestiind ce si laci, se roa-
gI lui Dumnezeu la Chivotul Sfint, si li se rlspunde de la Domnul
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
ca sd caute un blrbat vrednic, cdruia sd-i incredinteze pe Sfinta
FecioarI, sub randuiala si chipul insolirii (prin logodire) pentru
pi l zi rea feci ori ei '
- ---.-^,n r z-n
MINUNEA 60
Alegerea logodnicului Preasfintei Fecioare
Pentru aflarcaunui astfel de blrbat vrednic, demh gi de incre-
dere, drept
Ei
temltor de Dumnezeu, Sfatul Domnului a rOnduit,
ca din casa
Ei
semintia lui David sd, aleagd. 12 bdrbali fdri femei.
Si li se ia toiegele acestora gi dd le punl in Sfintul Llta4
9i
bdr-
batul al cdrui toiag va inverzi, acela este ales pentru a i se da
Fecioara in pazd,. Arhiereul Znhatia alegind 12 bdrbagi piintre
cure er^ qi Iosif, bdrbat drept
ii
temltor de Dumnezeu, bdtrdn (la
84 de ani), le-a luat toiegele si le-a dus in Sfantul Altar, rostind:
,,Aratd,
Doa.mne, pe bd'rbatul arednic, cd,ruia se cuuine a logo'
di pe Fecionrt". A doua zi sco!2nd toiegele din Sfdntul Altar in
prezenla celor 12 bdrbali, au gdsit toiagul lui Iosif inverzit, in
care timp si o porumbild albd zburind de sus in
ios
s-L a;lezat
pe toiagul inverzit. Atunci Fecioara, care acum era si orfanl de
amindoi pdrinlii, s-a incredinfat spre pnzd, ptin logodire, bd-
trdnului Iosif. care a dus-o lt casa sa din Nazaret.
MINUNEA 61
Buna-Vestire
Pe cind Sfinta Fecioarl se afla in casa logodnicului sIu, bdtr0''
nul'Iosif, iar Elisabeta, mama" Sfintului loan Botezdtorul se af.la
inslrcinati in luna L sLSeL, a fost trimis de la Dumnezeu Arhan-
ghelul Gavriil cltre dinsa cu urmltolren veste bunl: ,,Bu'cu.rd,-te,
ceea ce e;ti, plind. de Dari Domnwl este cu tine, Bi,necuudnfutd
e;ti tu intre
femei"
. l^r ea vdzindu-l s-a tulburat de cuvintul lui
si cugeta in sine: Ce fel de inchinlciune poate sI fie aceasta? Si
ingerul i-a zis:
,,Nu.
te teme Marie, cd,ci ai aflat har la Dumne'
zeu.
$i
iatd uei lua tn pkntece
;i
uei na;te Fiu
;i
uei chema
numele lui, Iisus. Acesta ua
fi
mare
;i
Fiul Celui preatnalt se
ua chenta,
;i
Domnul Dumnezeu ti ua da lui tronul lui Dauid,
pd.rintele Sd,u,
;i
aa tmpd'rd'fi peste casa lui lacob Cn ueci
;i
Tmpdrd,lia lui rut t'a al'r'ct.
ffii;it".
Si a zis Maria citre inger:
,,Cu.ftr.
aat'i AceastA, de areme ce eu na
;titt'
de bdrbat?'
$i
37
36
38 PTotos. NICODTM N4ANDITA
rispunzind inge.rul i-a zis:
,,Du.httl
Sfint se ue, pogori peste tine
si plr,terea celui Preatnalt te ua umbri, pentru a,ceea,
;i ffintul
cnre se ua na;te din tine, Fiul lui
Dumnezeu se aa. chema. Si
iatd, Elisabeta, rudeniA. ta, A zd,mislit la bdtrine{ea ei;i aceas-
ta este a
$a,sea,
lund pentrut. ea,, cea numitd. stearpd,, Cd. la
Dumnezeu nimic nu este cu neputinld,".
$i
a zis Mafia:
,,fa,t/i
roaba Domnulii, Fie mie dupd, tuakntul tiiu!" Siingerul a ple-
cat de l a ea (tc.1.
26-38).
MI NUNEA 62
Preasfinta Fecioard Mafia in vizitd,la Dlisabeta
Si in acele zile, sculdndu-se Maria, s-a dus in grabd. iri tinutul
muntos, intr-o cetate a semintiei lui luda. Si a'intrat in casa lui
Zaharia si a-salutat pe Elisabeta. Iar cind, a auzit Elisabeta salu-
tarea Mariei, pruncul a sdltat in pdntecele ei si Elisabeta s-a
umplut de Dun- Sfint, si cu glas mare a strigat si a zis:
,,Binecut-
uAntuffi e;ti tu tntre
femei
gi binecuuinfutr este rodul pdnte-
celui td.u.
$i
de unde mie aceasta, cA sd,aind la mine Maica.
Dorunului rneu? Cd iatd, cum ueni la urechi;le rnele glasul,
salutd.rii tale, pru,ncul a sdltat de bucurie,fu phntecele meu.
$i
fericitd
este aceea cnre a, crezut cd, se uor implini cele,spuse
ei de la Domnul".
$i
a zis Maria:
,*Md,re;te
sufletul meu pe
Domnul, si s-a bucurat duhul meu. de Dumnezeu, Ml,nfuitorul
meu. cd a cdutat spre smerenia roabei Sate. Cd. iald, de acunr.
md, uor
ferici
toate neamurile. Cd, mi-a
ficat
mie md,rire Cel
Puternic
;i
sJtAil"este numele lui.
$i
ntila lui in neam si tn
nea,?n, spre cei ce
,se
tem de El. Fdcut-a td,rie cu bra[ul, Sd,u;
ri,sipit a pe cei mkndri in, cugetul inimii lor, Coborkt-a pe cei
puternici. de pe tronuri si a tndQat, pe cei, smeri,fi" Pe cei
fld,rndnzi
i-a uruplut de bund,tdli
;i
pe cei bogali i-a scos afard,,
de;er{i. A sprijinit pe Israel, slujitorul Sd,u, pi gi-a adus amhtte
, de mila Sa. Precu.m a grd.it cdtre pd,rin{ii no,stri, lui Auraam gi
seminliei-1t4,, ttt, ueq.c".
$i
a rimas Maria impreunl cu ea cala
trei luni; si s-a inapoiat la casa sx. (Lc. r, 39 s6) :
MI NUNEA 53
Iosif logodnicul tulburat de gdnduri necredincioase
Preasfinta Fecioara Maria. intorcindu-se acasd dupd trei luni.
de la Elisabeta, bitr' .inul losif a observat ci este ins#iinatd, si a
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 39
inceput si fie chinuit de gdnduri necredincioase
9i
necuvioase,
asupra ei. Dar el,,dreptfiind
;i
neurA'nd sd o ad'deascd', a aoit s'o
tasi tn ascuns.
;1,
cugbtand, el acestea, iatd. ingerul Domnului
i s-a ardtat in vis, grlind:
,,Iosife, fiul
lui Dauid, nu te teme a
lua pe Maria, logod,nica ta, cd, ce s-A zd.mislit tntr'tnsa este de
ta iuhut Sft.nt. Ea ua na;te Fiu;i uei chema numele lui: Iisus,
cd,ci El ua ma,nfui
poporul sd,u de pd,cate. Acestea toate s-au
fd,cut
ca sd se pliieascd ceea ce s-a zis prin proorocul care
"zice:
,,Iatei Fecioara, aa auea' in pAnfuce
;i
ua na;te Fiu
;i'
ua
chema numele lui Emanoil, care se tabuie;te: cu noi este Dum'
nezeu. Deqteptindu-se din somn, iosif a fdcut zsa precum i-a po-
runcit ingerul Domnului gi a luat la el pe logodnica sa" 1Mt.
r, 19'24).
MINUNEA 64
Preasfinta Fecioard invinuit[
Ajungdnd vestea la Templul Sfant, cum cd Fecioara Maria,
,eu care fdgdduise cd igi va pdzi peLnd la moarte fecioria,
9i
care
pentru aceLStL a fost incredinfat[ bdtrinului Iosif, s,i-a cdlcat
ing1duinlu, au fost chemali am1ndoi la
iudecatd
in fala Sobo-
rJui
JuOb.dtoresc.
Convingindu-se cd cele auzite sunt confirma-
te de ceea ce se vede,
iudecltorii
au certat pe Preasfinta Fecioa-
rdMaria
Ei
pe Iosif logodnicul, considerhnd cd s-au fdcut vinovali
inaintea lui Dumneleu_
Ei
a Bisericii, prin cdlcarea fdgdduinfei. La
aceste invinuiri Preasfinta Fecioard a rlspuns, pldngdnd:
,,viu
este Domnul Dumnezeul meu, cd,ci sunt Fecioard' curatd,
Ei
de
bd,rbat nu
;tiu,'.
De asemeni gi bdtrinul Iosif cu tot dreptul
dezvinovdtindu-se,
a rdspuns: ,,Viu
este Domnul Dumnezeu, cd
eu sunt cu totul ctffAt, neatins
;i
neuinouat despre toate cele
ce se aud,
;i
se udd. la logodnica n eA' MariA"''.Ltunci Arhiereul
vdzdnd ctr tilgdd\iesc a fecunoaste vinovillia log a hotlrit sI le
dea sd bea-apa cettdrii, sperind cd dupl aceea' se va vldi
vinovdlia lor. Dar ei bind Lpa. cefidrii, precum era prescris in
lege, nu au pd{it nimic. Atunci Arhiereul
Ei
soborul mirindu-se
gi minunindu-se de cele vilzute, cum cd vinovali fiind, nu au
pdtit nimic rdu, iau slobozit, zicdnd: ,,Deolrece
Domnul Dum-
nezeu n-a Lfdtat picatul Vostfu, mergeli in pace la casa voastrd"
( Numcr i
5. I l - 3l ) .
40 Protos. NICODIM MANDTTA
MINUNEA 65
Nasterea Domnului
in zilele acelea a iegit poruncd de la Cezarul August, ca sd se
inscrie toatd lumea, fiecare in cetatea sa. Atunci au plecat si Iosif
impreund cu Preasfinta Fecioard. Maria, din Nazaret, in Betlee-
mul Iudeii ca sd se inscrie acolo. Dar pe cOnd erau ei acolo, s-au
implinit zllele ca sd nascd, si a ndscut pe Fiul siu Cel Unul-Ndscut
gi L-a infdgat qi L-a culcat in iesle, cdci nu mai era loc pentru ei, in
casa de oaspeti" (Lc.2,I-7). Pentru cd zdmislirea a fost de la Duhul
Sfinq nasterea a fost fdrd. de durere si fdrd pierderea fecioriei.
MINUNEA 66
ingerul Domnului se aratd pistorilor
in acea vreme, in
linutul
acela erau pdstori stind pe cirnp qi
fdcind de strajd noa;ptea. imprejurul turmei lor.
$i
iatd ingerul
Domnului a stdtut ldngd, ei si slava Domnului a strdlucit impre-
jurul lor, si ei s-au infricosat cu fricd mare. Dar ingerul le-a zis:
Nu vi temeti. Cilci, iatd, vI bine vestesc voud bucurie mare, care
va fi pentru tot poporul; cd vi s-a ndscut azi Mdntuitor, care este
Ilristos Domnul, in cetatea lui David. Si acesta va fi semnul: Veti
gdsi un Prunc infXsat, culcat in iesle.
fi
deodatd s-a vizut, impre-
und cu ingerul, mullime de oaste cereascd,lduddnd pe Dumne-
zeu si zicdnd,:
,,Slaud,
tntru cei de sus lui Dumnezeu
;i
pe pd,-
mknt pace, intre oameni bu.nd,uoire!" Iar dupl ce ingerii au ple-
c t de la ei,la cer, pdstorii vorbeau unii cdtre altii: Sd mergem
dar pind,la Betleem, sd vedem cuvdntul acesta ce s-a fdcut si pe
care Domnul ni l-a ficut cunoscut.
$i,
gribindu-se au venit qi au
aflat pe Maria si pe Iosif si pe Prunc, culcat in iesle.
$i
vizindu-L,
au vestit cuvOntul grdit lor despre acest Copil. Si toli cd|9i auzeau
se mirau de cele spuse lor de cdtre plstori.lar Maria pdstra toate
aceste cuvinte, punindu-le in inima sa. Si s-au intors pdstorii,
sldvind qi ldudind pe Dumnezeu, pentru toate cite auziserd si
vdzuserd", precum li se spusese" (Lc. 2, 8-20).
MI NUNEA 57
intimpinarea Domnului
Ia opt zile, dupd obiceiul evreiesc, Pruncul a fost tdiat impre-
jur qi i s-a pus nurnele lisus, asa cum a vestit ingerul Domnului.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 4T
Dupi ilceella 4O de zile, Pruncul a fost adus la Templu din leru-
salim pentru a fi inchinat Domnului ca intii-ndscut. Si in acel
timp, iatd,, era un om in lerusalim, anume Simeon. Omul acela eta
drept qi temdtor de Dumnezeu, asteptind mingiietea lui Dum-
nezetr, gi Duhul Sfint era intr-insril. Si ii era fdglduit de la Duhul
Sfdnt sd nu vadd moartel, pind, ce nu va ve.dea pd Hristosul
Domnului. Acesta a venit in BisericI.
$i
cdnd au adus pdrinlii pe
Iisus Pruncul sd facd. ei dupd obiceiul legii pentru Dinsul, el L'a
luat in bralele sale gi a binecuvinatpe Dumnezeu, zicind:
,/.cum
sloboze;te pe robul Td,u Std,pkne dupd' Cuudntul Td'u in pace,
cd, ud.zurd. ochii mei mkntuirea Ta, care ai gd'tit-o |naintea
feyei
tuturor popoarelotr lumind, spre luminareo tuturor nea'
murilor
;i
slaud, poporului, Td,u Israel"
1Lc.2,25-32).
MINUNEA 68
T atna frgiduintei
.bltrdnului
Simeon
Ptolomeu impiratul Egiptului vrdnd a-gi face renume nemuri-
tor prin construirea unui grajd de cristal, filozofii sIi l-au sfdtuit
ca in locul acelui grajd stricdcios, si tilmdceascd din cdrlile evre-
iegti: Legea lui Moise gi proorociile, care sunt veEnice. Implratul
s-a invoit bucuros qi a adus clrfile sfinte
;i
70 de bdrbafi, clrturafi
intelepti, din Israel, intre care era
Ei
dreptul Simeon. Ptolomeu
le-a dat 7O de case, bdgind in fiecare casd" cite un invdlat elin,
ca sd lucreze la tdlmdcirea cdr{ilor sfinte, din limba evreiiscd, in
limba elini, ffud a se vedea unii cu allii pdnd la terminare.
Dup[ ce au isprdvit, implratul d0ndu-le bani gi daruri multe,
le-a ingdduit a se duce in Palestina. Mergind ei pe cale se intre-
bau unii pe allii despre ce aq vilzut si cunoscut in Scripturile pe
carc le-a" tdlmdcit qi scris. Unii spuneau unele, allii altele. Dreptul
Simeon le-a spus:
,,ELt.
Aflt aflat tn cartea Proorocului Isaia un
loc und,e zicia:
,,fntd,,
Fecioara fu pilnfuce ua Aaea
;i
ua na;te
Fiu
;i
uor chema Numele lui Emanoil". Eu insi m-am indoit,
cum poate zlmisli si nagte o fecioafi, negtiind de birbat? Am
vrut si rad cu cufitaEul cuvintele acelea proorocesti, dar ingerul
Domnului mi s-a ardtat si m-a impiedicat ale rade, gi
finindu-mi
de mind, mi-a zis:
,,SimeoAne,
nufii necredinciosfafd' de cele
scrise, a cd,ror implinire o uei uedea. Tu nu uei muri pAnd' ce
nu uei uedea pe l{ristosul Domnului. Care se ua napte din
43
42 PTotos. NICODIM MANDTTA
Fecioara aceasta proorocitd'i
ingerul s-a flcut nevdzut. incd
indoindu-rnd
;i
pricindu-md cu adevdrul acesta proorocesc, o
palmd nevdzltd, (Dan. 5) md loveste peste obraz,
Ei
am auzit pe
cineva, zicindu-mi:
,,Pentru,
cd. n-ai crezut Scripturii, nu uei
gusta moartea pAnd, nu aei uedea
Si
lua tn bra[e pe Hristosul
Domnuhti". Si iati cdamfost silit aldsasd se scrie aEa cum l-am
aflat acest cuvdni proorocesc. Eu insd tot md indoiesc de cuvin-
t ul acest a. . . ".
Mergind ei cu tolii inainte pe cale gi trecind pe marginea
unei ape rnari, dreptul Simeon si-a scos inelul din deget si
aruncindu-l cdt a putut mai d,eparte in largul mlrii a zis:
,,De
ua
fi
adeud.rat cd o Fecioard,
Jiird,
de bdrbat uq zd.misli, intrupa
;i
na;te prunc, sd, mai uind, iard,;i inelul acesta in mkna n eA,".
Cdlltorind ei inainte, foarte mult, cind s-a inserat au aflat pe
marginea apei aceleia, niste pescari vinzind pe$te. Toti dascilii
aceia siau cumplrat peste pentru gdtit, asijderea.
;i
Simeon.
Spintecindu-si qi el peqtele cumpdrat, a zflat inelul siu in inte-
riorul pegtelui. Aceasta vdzind-o el s-a spiimdntat, si povestind
cu de-amlnuntul taate, a crezut din toatd" inima si cu tot sufle-
tul, cuvintele proorocesti. Treclnd peste vdrsta vietii sale, gdr-
bovit de multimea celor 360 de
,ani, venea des inaintea Domnu-
lui qi sta mult in Bisericd, rugandu-se lui Dumne zeu ca, sd milu-
iascd lunrea, izbdvind-o de tirania vicleanului diavol. \'edeti? Mdcar
cI-l certase cu palma aceea nevdzutd, el totusi, nu s-a depdttat
de Sf0nta Bisericd; ci intotdeauna Venea si se ruga cu credin-
ciosie pioasd lui Dumnezeu, asteptind cu ardoarc rndngiierea lui
Israel prin irnplinirea acelei proorociri.
MINUNEA 69
Sabia indurerdrilor
Iar Iosif si mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre
Prunc. Si ia binecuvintat Simeon si a zis cdtre Maria, mama Lui:
,,Iatd,,
Acesta este pus spre cd.derea
;i
spre ridicarea multora
din Israel
;i
ca un senr,n care ua. stArni tmpotriuiri,
;i
prin
Su,fletul Tdu ua trece sabie, ca sd. se descopere gAndu,rile din
m,ttlte inimi
ec.
2,33-35). Aceastd proorocie a sabiii ce-i va strd-
punge inima, s-a implinit in nrod deosebit, in timpul cind
Preasfhnta Ndscltoare de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria a
MINUNITE MAICII DOMNUTUI
vdzut: patima, rlstignirea, molttel si ingroparea
.Preadulcelui
sdu Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos.
MINUNEA 70
Maica Domnului gi Magii
Dupd naqterea Pruncului lisus, pe cer, deasupra peqterii s-a
ardtat o stea strllucitoare c re lumina si ziua, ardtdnd locul unde
S-a nlscut Mesia. Aceastd stea a. fost vdzutd si in tlrile pdg0ne
dinspre rdslrit. Cei trei Magi din acele plrfi, cunoscOnd gi inlele-
gdnd cd acenstd stea minunatd vesteqte nafterea unui mare
implrat, Izbdvitorul lumii, Mesia cel vestit de Prooroci, pregltin-
du-se de drum gi ludnd cu ei daruri scumpe, pornesc intr-o lungd
si anevoioasd cdldtorie, pentru a afla gi a se inchina acestui
Prunc minunat. Aiungind la Ierusalim ei au intrebat:
,,Unde
este
regele ludeilori Cel ce S-a nd.scut? Cd,ci am ud'zut la Rd'sd'rit
steaua lui
;i
am uenit'sd ne tnchind'm lu'i". Si auzind, regele
Irod s-a tulburat
Ei
tot Ierusalimul cu el. Si, adunind pe tofi arhie-
reii
;i
cdrturarii poporului, ia intrebat: Unde este sd se nascd Hris-
tos? Iar ei iau zis: in Betleemul ludeii, cd asa este scris de prooro-
cul:
,,Si'tu,
Betleeme, pdmintul lui Iuda, nu egti nicidecum cel mai
mic intre cdpeteniile lui Iuda, cici din tine va ieEi Conducdtorul
c re va. pagte pe poporul meu [srael". Atunci Irod a chemat in
ascuns pe Magi si a aflat de la.ei llmurit, in ce'vreme s-a ardtat
steaua.
$i,
trimi!2ndu-i la Betleem, le-a zis: Mergefi_ si cercetali
cu de-amdnuntul despre Prunc
;t,
dacd' il ueli afla, uestifi-mi
;i
mie, ca, uenind
;i
eu, sd. md, inchin lui. Iar ei, ascuhAnd pe
rege, au plecat
;l
iatd, steaua pe care o udzuserd. tn Rd'sdrit
rnergea tnaintea lor, pdnd. ce a
Eenit ;i
std.tea deasupra, unde
era Pruncul.
$i,
ud,zdnd ei steaua, s-au bucurat cu bucurie
foarte
ma,re.
$i,
intrhnd tn casd., au ud,zut pe Prunc tmpreund
cu Maria, f/rnn a lui,
;i
cd,zhnd la pd,mhnt, s-a,u. inchi,nat lu'i;
;i
deschizhnd uistieriile lo4 l-au adus lui daruri: aur, td'mfie
;i
smirnd,. Iar luknd tn;tiinfare in uis'sd, na se mai intoarcd
Ia lrod, pe attd cale s-au d.us in
lara
lor" (Mt. z, z r2).
MINUNEA 71
Uciderea pruncilor
lar cdnd Irod a vdzut ci a fost amigit de magi, s'a miniat
foarte si, trimitind a ucis pe tofi prunt ii
(' itre
erau in Betleem si
Protos. NIC'ODIM MANDfTA
in toate hotarele lui, de doi ani
Ei
rnai
ios,
dupi timpul pe care
il aflase de la Magi. Atunci s-a implinit cuvintul spus de la lere-
mia Proorocul:
,,Glas
in Rama s-a auzit, ph,ngere pi thnguire
multd; Rahila plkngea pefii sdi
;i
nu uoia sd se mAngAie, pen-
tru cd. nu m.ai su,nt" (Mt. 2, 16-18).
MINUNEA 72
Fuga in Egipt
nupA plecarea magilor, iatd ingerul Domnului se aratd in vis
lui losif, zicdnd,:
,,Scoald-te,
ia Pruncu,l
;i
pe nxan A lai
;i fugi
tn Egipt
;i
stai acolo phnd ce-li uoi spunq
fiindcd.
Irod are sd
caute Pruncul ca sd-L ucidd,". Si Iosif scul2ndu-se, a luat noap-
tea Pruniul gi pe mama Lui si a'plecatin Egipt:
$i
au stat acoio
pdnd,la moa"rtea lui lrod; ca sd se implineascd cuvintul spus de
Domnul, prin proorocul:
,,Din
Egipt am chemat pe Fiul Mett".
Dupd molrte^ lui Irod,.iatd cdingerul Domnului s-a ardtatin
vis lui losif, in
$gipt,
si i-a zis:
,,ScoAld,-te,
ia Pruncul si pe ma-
ma lui
;i
mergi en pd,mdntul lui Israel, cd,ci au murit cei ce
cd,utau sd, ia aia{a Pruncului", Iosif sculindu-se, a luat Fruncul
qi pe mama Lui gi a venit in pdm0ntul lui Israel. Si, auzind cd
domneste Arhelau in Iudeea, in locul lui Irod, tatdl sdu, s-a temut
sd meargl acolo si, lu0nd poruncd in vis, s-a dus in plrtile
Galileei. Si a venit si a locuiLin orasul Nazaret, ca sI se implin-
eascd ceea ce s-a spus prin prooroci, cd"Nazarinean se va chema
(ML 2, r3-r5, t9.23).
MI NUNEA 73
Iisus la 12 ani la Ierusalim
Plrinfii Lui, in fiecare an, se duceau la sdrbdtoarea Pagtilor, la
Ierusalim. Iar cind a fost El de 12 ani, s-au suit la Ierusalim, dupd
obiceiul sdrbltorii. Si sfirsindu-se zilele, pe cdnd se intorceau ei,
'Copilul
Iisus a rdrna's in Ierusalirn si parinlii tui nu stiau.
$i
soco-
tind ci este impreunl cu tovardqii lor de drum, au venit cale de o
zi, cdttindu-L printre rude si.printre cunoscufi.
9i
negisindu-L,
s,au intors la Ierusalim, clut0ndu-L. lar dupd trei zile L-au aflat
in Templu, sezind in miilocul invdfitorilor, ascultindu-i qi intre-
bOndu-i.
$i
topi Carcil ^uzeau se nrinunau de priceperea qi de rds-
punsurile Lui. Si, vdzindu-L, rlmaserd uimiti, iar mama Lui a zis
MINUNIIE MAIC'II DOMNUIUI
citre El:
,,Fiu.le,
de ce ne-ai
jd,cut noud, a;a? Iatd', tatdl Td,u
;i
eu, Te cd,utam ingrijora{i'i
$i
El a zis cdfte ei:
,,De
ce era, sd, Md'
cdutafi? Oare nu
;tiafi
cd' in cele ale Tatd'tui' Meu trebuie sd'
fiu?"
Dar ei n-au inleles cuvintul pe care. Le-a spus lor. Si a
cobordt cu ei qi a venit in Nazaret gi le era supus. Iar mama Lui
pdstra in inima ei to te aceste cuvinte. Si Iisus sporea cu
infelepciunea
;i
cu virsta, si cu harul la Dumnezeu
$i
la oameni
(Lc' 2' 4L-52)
MINUNEA 74
Maica Sfinti cu Fiul ei la nunta din Cnna
FIc0ndu-se nuntd in Cana Galileei, era si mama lui Iisus acolo.
Si a fost chemat si lisus gi ucenicii SIi la nu{rtd. Si sfirqindu-se
vinul, a zis mama lui Iisus cdtre El:
,,Nu
nxni Au, uin". A zis ei
Iisus:
,,
Ce este Mie
;i
tie,
femeie?
incd n-a uenit ceasul Merr".
Mama Lui a zis celor ce slujeau:
,,Faceli
orice ud. aa spune". Si
erau acolo qase vase de piatrd,, puse pentru curltirea ludeilor,
care luau cite doud sau trei vedre. Zis-alor Iisus:
,,
Umpleli aase'
le cu apd". Si le-au umplut pini sus. Si le-a zis lor:
,.Scoateli
acium
;i
aduceli nunu.lui". Iar ei i-au dus. Si cdnd nunul a gus-
tat Lpa care se fdcuse vin gi nu
ttia
de unde este, ci numai slu-
iitorii
care scoaserd apa stiau, a chemat nunul pe mire si ia zis:
,,Orice
om pune inthi uinul cel bun,
;i
cdnd se amefesc, pune
pe cel mai slab. Dar tu ai
linut
ainul cel bun pAnd A.cu.rn".
Acest inceput al minunilor l-a fdcut Iisus in Cana Galileii qi gia
ardtat slava Sa; s,i ucenicii Sdi au crenJt in El
ltoan
2,r-LL).
MINUNEA 75
Maica Preacuratil gi fualii Domnuliri
Maica Domnului, vdzdnd rdutatel;i ura clrturarilor qi farisei-
lor, era coplesitl de iubire qi de ingrijorare pentru soarta iubitu-
lui sIu Fiu, Iisus Hristos. Fralii Domnului, care se numeau: Iacob,
Simeon, Iuda
,si
Iosif logodnicul, ndsculi din cdsdtoria cu Salomia,
fiica lui Agheu, fratele lui Zaharia Preotul, nu vedeau cu ochi
buni activitatea si minunile Domnului Iisus Hristos. De aceea,
considerind cd. a deplqit limita, stdruiesc pe ldngd Maica Domnu-
lui, si vin impreunl spre a incerca sd-L convingd, ca El sI-qi
schimbe comportarea.
$i
incl vorbind El rnullimilor, iatd, mama
45
44
46 Pr"t"t.NfCODM
;i
fratii Lui stdteau afard,, cdutind si vorbeascd cu el. Cineva i-a
zis: Iatd, mama" si frafii Tdi stau afard,, clutOnd sd-si vorbe ascd. Iar
El ia zis:
,,Cine
este mama mea si cine suntfrafii Mei?" Si intin-
zind mina cltre ucenicii Sfi, a zis:
,,Iatd.
nta.tna Uea
;l frapl
Mei. Cd, oricine ua
face
uoia Tatd,lui Meu celui din ceruri,
acela imi este
frate ;i
sord
;i
mAmd" (Mt. 12,46.50),
Domnul cunosc0nd mainainte g0ndurile gi intenliile cu care
ei au venit, mai-nainte de a incerca, le-a dat urmltorul rlspuns:
,,Cine face
uoia Tatd,lui Meu celui din ceru.ri, imi este
frate
si
sord.;i mamd' iar cine nuface uoia lui, cu'nimic nu sefolo-
se;te de aceastd calitate" (vczi Tilt. Tcofilact, si V. Sf. t9 iunic).
MINUNEA 76
Maica Preciitl urmeazil Fiului sdu pdnd la.moarte
Maica SfintI auzind" si vlzind pe clpeteniile Iudeilor fdcind,
sfat sI-L piardd., si cdnd il aude chiar pe insu;i Fiul ei iubit preves-
tindu-gi mozrtea. Sa, se umple de mai multd ingrijorare. Aceasta
o silea a merge dupi el qi a face tot ce-i std in putinfd spre a
nu-L ldsa sd" cadd" in miinile miniite de singe ale cdpeteniilor
poporului sdu. Sabia prezisd, de dreptul Simeon incepe, incet dar
dureros, sd-i strdpungl inima ei, cea" plinl de negrditd iubire.
MINUNEA 77
Maica Preasfintl cu sfintele femei la moartea Fiului siu
Maica Domnului, a" reptezentat cel mai sublim dag, ce l-a putut
oferi omenirea lui Dumnezeu, qi prin care, Fiul
;i
Cuvintul lui
Dumnezeu S-a pogorit la noi, si S-a ficut Om, iar Ea a devenit Nds-
cdtoare de Dumnezeq rdminOnd pururea Fecioard. Dar pentru
aceastd. cinste qi plinltate a darurilor de c re s-L bucurat Maica
Preasfdntd, a trebuit sd, fteacd prin cea mai cumplitd. si arudtoarc
durere, ce a putut sd incerce si sd guste vreo fiin{d omeneascd,
in existenta sa. Datoritd iubirii gi sensibilitdtii sale fecioresti, si
de Maicd totod,atd,, a simfit qi a trdit intrega suferinfd a scumpu-
lui sdu Fiu, pe tot parcursul Calvarului gi al rdstignirii pe Cruce,
pind in clipa cind a incredinfar-o protecliei
Ei
puitArii cle grijd,, a
ucenicului Sdu iubit, feciorelnicului loan. Dar in aceste clipe atit
de grele pentru Maica Preasfdntd, de nepreluitd, valoare a fost
prezenta
Ei
dragostea femeilor mironosite, care au sprijinit-o qi
nringiiat-o neincetat.
MINUNEA 78
Nlaica Preasfintd si cu mironositele la pogorirea
de pe Cruce a Domnului
Dupi ce Mintuitorul qi-a dat duhul pe Cruce, Vineri la ceasul al
noullea, Iosif din Arimateia, a mers si a cerut de la Pilat, trupul
Domnului spre ingropare. Pilat i-a aprobtt cu uqurinfd, qi intor-
cindu-se pe Golgotl, ^juta;t de Nicodim gi de alli credincioEi,
impreund cu sfintele femei, au cobordt cu griil trupul Domnului
de pe Cruce. Pregdtirea s-a fdcut in mare grabd', cdci ziua era pe
sfirsite si a doua zi erau Paqtile, care interziceau orice lucru,
dupi apusul soarelui. in acest timp, MaicaPreactratd primind
;i
sdrutOnd pe Preadulcele sIu Fiu, vlrsa piraie de lacrimi, tin-
guindu-se astfel:
,,Va,i
ntie, Preadulcele meu Fiu lisuse, cum md'
uoi atinge de Trupul Td'u cel nestricd'cios?
$i
cu ce mAini Te
uoi pune in mormknt? Fiul meu iubit! O nd,deide
;i
o uiald' Te
auearn pe Tine, Std,pdne,
;i
Acrrrn, uai mie, Iumina mea, cd' md'
add lipsitd, de Tine. Vai mie, Fiul meu! Dureri
;i
necazuri
coukr;itoare n
-a,u
aflat, ud,zdndu'Te mort pe Tine, Care ai
|nuiat pe cei morli! A;fi urut mai bine sd mor eu in'aintea Ta!
Vai mie, dulcele meu Fiu! Cd rdu'mi se rd'neste inima
;i
toate
cele dinduntrlt. meu., cd, nu Te mai pot uedea a;a mort. Acum
ci.nd Te ud,d pe Tine, bhndule Fiu, bunule Dumnezeu
;i
milos'
tiue Doamne,
jd.rd, md.rire,
jd,rd,
suflare
;i fd'rd'
de chip, md'
miri plkng;i md, thnguiesc,
linkndu-Te
ASa, cu//t' n'a,m gdndit
niciodatd, sd. Te ud,d! Vai mie, Fiul meu;i Dumnezeule, pentru
ce ai apus de la ochii mei?"... Acestea qi altele multe ziceaMaica
Sfdntd pldngind cu amar.
MINUNEA 79
Maica Preacurati gi cu mironositele
la ingroparea Domnului
Dupd ce auP.icutpregdtirea impusl de lege
Ei
de respectul
Ei
dra-
gostea ce-o aveau cu tolii fztd, de Domnul, vdrsind lacrimi dindes-
tul, ziu ridicat qi condus trupul neinsufle$t, spre o gridini apropi-
atil, unde se af.la un mormdnt nou, ce aparfinea
\ri
losif, gi care
l-a dlruit pentru ingroparea Domnului. DupI ce L-au aEezat aici cu
grijl
Ei
cu nespusd dragoste si intristare, cu greu s-au despdrfit
48 PTotos. NICODIM MANDTTA
MINUNILE MAI(III DOMNUIUI
oeni, precum. I-a,li udzut rnergAnd lA cer". Atunci ei s-au intors
la Ierusalim... si cind au intrat, s-au suit in camera de sus, unde
locuiau: Petru si Ioan si lacob,
Ei
Andrei, Filip si Toma, Vartolo-
meu si Matei, Iacob al lui Alfeu
;i
Simon Zelotul
Ei
Iuda al lui
Iacob. Tofi aceEtia, intr-un cuget, stdruiau in rugiciune impreunl
cu femeile si cu Maria, mam lui lisus, qi cu fralii Lui"
1E.lp.
r, Lr-14).
in diminea{a Duminicii, cdnd s-au'implinit SO O.
'zile
de la
invierea Domnului si zece zile de la inillarca Sa, Maica Dom-
nului era impreunl cu Sfinlii Apostoli si multi credinciogi, in
aceeaqi casd unde s-a fdcut Cina cea de Taind,.
;
tunci deodatd,,
din ce4 s-a
jd,cut
un uu.iet, ca de sulflare de uhnt ce uine
repede,
;i
a umplut toatd casa unde;edeau ei.
$i
s-au umplut
toli de Duhul Sfi,nt
;i
au inceput sd, uorbeascd in alte limbi,
precum le dd,dea lor Duhul a grd,i" (F. Ap.2, L-4).
MINUNEA 82
Nlaica Domnului a filcat apostolat
Sfinlii Apostoli au lucrat in Ierusalim weo L2 ani, avlnd in mii-
locul lor si in sfatul lor, pe Preacurata Maicd. Pentru implinirea
poruncii Mintuitorului:
,,||,Iergeli
tn toatd, lumea
;i
prediCali
Euanghelia la toatd zidirea". Sfinqii Apostpli adunali in sobor,
dimpreund cu Preacurata Maicd,, au tras la sorti, pentru a ved.ea
ce laturi ale lumii le va rdndui Domnul fiecdruia, sI propovlduias-
cI Sf. Evanghelie. Ei ia cdzut Ivirul sau Georgia. Dar, primind
mai apoi vestire de la ingerul Domnului, i-a f.dcut cunoscut, cI
aceastd. laturd, rdmine sub proteclia F,i, dar voia lui Dumnezeu
este si meargd sd lumineze mai intdi altd" laturd, a pdm0ntului.
Lazdr cel mort gi inviat a patra zi de Domnul, fiind urmirit de
vrljmasii Domnului spre a fi omorit, a fugit in Cipru. Pavel qi
Yarnava Lvand mare dragoste, si dorind sd o mai vadd, pe Maica
Domnului, ia scris si a rugat-o sI vind Dinsa la Cipru, cdci el nu
putea sI vind din cauza celor ce-l urau de moarte. Maica Preasf2n-
ti ia rd,spuns cI va" veni, dar sd-i trimitl o corabie, lucru pe care
Lazdr l-a qi fdcut. Pregdtindu-se de plecare gi lu2nd si pe Sf. Ioan
Evanghelistul, si alli ucenici credincioqi impreuni cu sine, au ple-
cat spre C,ipru, cllltorind in liniqte. Dar dupi un timp oltecare,
prin voia lui Dumnezerr, s-a" pornit o furtunl puternicd care i-a
inspdimintat pe to!i, qi care furtund" a abdtut corabia, peste voia
lor, spre poalele muntelui Ascalon, adicd, Athosul d,e astdzi.
49
de El. Au privdlit o piatrd, mare peste uqa morm2.ntului, iar cdr-
turarii
;i
fariseii, de frici sr nu fie furat Trupul Domnului din
morm2nt, au sigilat intrarea gi au pus de pazd, o sutd de ostasi.
MINUNEA 80
'
Bucuria Maicii Sfinte la invierea Fiului sIu
Dupd aceste trei zile de cumplitd suferinfr pentru Maica
prea-
sfdntd, iatd" cd" in zorii zilei a treia, Fiul sru
preaiubit,
Domnul
nostru Iisus Hristos,inviazd. din morti, si iese afard" din mormint
fdrd, sd, dea piatra la o parte, sau sd strice sigiliul, precum, cind
a venit in lume ndscindu-se
din
preacurati
Sa Maicd, i-a
ltdzit
nestricatd fecioria.
in acel timp,.l\{aria Magdalena,Maria, muma"lui lacob, si Salomia,
au cumpdrat miresme, gi veneau ca sd-l ungd
1Mc.
16,
D. ,,Dat
iiltd,
s-a fdcut cutremur mare) cr ingerul Domnului, cobordnd din cer
gi venind, z prdvdlit piatra si
;edea
deasupra ei. si infdlisarea lui
er^ ca fulgerul gi imbrdcdmintea lui albr ca zdpada,. si de frica
lui s-au cutremurat strdjerii si s-au fdcut ca,morfii. Iar ingerul rds-
punzdnd, a zis femeilor
,flu ud temeli cd
;tiu
cd, pe Hiistos cel
rd'stignit il cdutali. Nu este aici: cdci s-a sculat precurn a zis;
uenili de uedeli locul unde a zd,cut. gi
degrabd, mergh,nd, spuneli
ucenicilor rui cd s-a sculat d,in mlorli
;l
l,ata ,a"*erg"- tnain-
tea uoastrd' in Galileea; acolo tl ueti uedea. Iatd. u-am spus aoud.".
rar plecind ele in grabd" de la mormdnt, cu fricd gi cu bucurie
mare au aletgat sr vesteascd ucenicilor Lui. Dar cdnd mergeau
ele sd vesteascd ucenicilor, iatd Iisus le-a intdmpinat, ziiandi
,,Bucurali-ud!" Iar ele apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui si
i s-au inchinat. Atunci
-Iisus
le-a zis: ,,Nu ud tem,eti. Duceti-ud, si
uestili
fralilor
Mei ca sd. meargd, tn Galileea,
;i
acolo lld. ,o,
uedea".1Mt.28, r-ro;. Vestea invierii Domnului, adusd de femeile
mironosite, a umplut de o negrditr bucurie pe Maica
preacuratd".
MINUNEA 81
Duhul Sfint S-a pogorit si peste Maica Domnului
Preasfinta Ndscrtoare de Dumnezeu, impreund cu sfintii Apos-
toli si
_cu
ceilalli trati, au luat parte la indltarea Domnului, pe
muntele Eleonului, unde li s-aru ardtat doi ingeri imbrdcati in
haine albe, care le-au zis:
,,
Bd:rbali galileeni, de ce stali priuind.
la cer? Aqest lisu,s, care S-a fudltalde Ia uoi la ce4 o'rt1"t ,o
;1.
50 Protos. NICODIA4 MANDTIA
indlfime, capi$tea idolului Apolon. Diavolii ce locuiau in acest idol,
fdceau tot felul de nziluciri, ce plreau minuni, pentru a inqela po-
porul, si vesteau ghicitoreste multe lucruri ce se intimplau in
viitor. Pe mdsuri ce corabia se apropia de tirmuri, diavolii ce locu-
iau in idoli au inceput sd cunoascl
;i
sd simtd, apropierea Maicii
lui Dumnezeu de aceste focuri, si izgonirea
;i
pedepsirea lor, pen-
tru care ei au inceput de niprasnd si rdcneascd infiordtor. Diavo-
lul cel mare ce locuia in idolul Apolon. fiind silit de Dumnezeu a
strigat in gura mare cu glas omenesc:
,,Oarnenilor!
popoarelor!
Brtr0ni, bdrbali si copii!Alergafi la limanul lui climent si prirniti
pe Maria, Maica Marelui lmpdrat Iisus Hristos, Dumnezeu-Cuvdn-
tul". Astfel,
{emonii
care erau in idoli, fiind siliti de puterea lui
Dumnezeu, contrar vointei lor, md.rturiseau adevdrul inaintea
lumii. DupI cuvintele acestea ale demonilor, idolul Apolon s-a
rupt din indlfimea locului sdu, qi cu diavolul cel mare ce locuia
intr-insul, dimpreunl cu o coamd de piatrd" din munt, s-au prlbu-
sit in rnare. Poporul, auzind, si vdzdnd, acestea, a venit la
firmul
mdrii
;i
aici a intdmpinat pe Maica Domnului, cdreia. cu totii i s-au
inchinat, si au rugat-o sI le spund despre F'iul sdu, qi despre rlscum-
pdtarca neamului omenesc ce s-a flcut prin El. Atunci Maica
pre-
cista povestindu-le cu multd dragoste toate cu deamlnuntul, au
cteznt cu tofii in rdscumpdrarca si iertarea ce ne-a fost adusd prin
Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, qi s-au botezat
cu tolii in numcle: TatIlui, si al Fiului gi al Sfdntului Duh, punin-
du-le plstor sufletesc, pe unul din ucenicii ce se aflau cu Ddnsa
pe corabie. Iar la desplrtire Maica Preasfdntd, a rostit cu fafd lu-
minatd,, aceste cuvinte:
,,Dnru.l,
lui Dumnezeu sd,
fie
peste locul
q,cesta
;i
asupra celor ce uor uielui aici cu credin{d,, cu eulauie
;i
cu dragoste, pdzind poruncile Fiului
;i
Dumnezbului meu.
$i
toate cele trebuincioase uietii pd.mhntu;ti le uor auea cu
tndestulare
;i
pu{ine osteneli, uieluitorii pio;i ai acestui loc;
uia[d, cereascd. li se uA. ddrui
;i
m.ila Fiului na se ua ridica de
la ddn;ii
Fand,
la
ffir;ihtl
aeacu.rilor. Iocului acestuia Eu ti
uoifi apd,rd.toare sifier binte mijlocitoare pentru dansul cd.tre
Dumnezed, si pentru cei ce uor petrece aici dupd, uoia
;i
pldcerea Fiulu.i mett, Hristos Du.mnezeu-Cuuhnful" (proschi. al sf.
IU. Athos edi t. 1856, Buc.).
MINUNILE MAICII DOMNULUI
LA ADORMIREA EI
MINUNEA 83
ingerul aduce vestea Adormirii
intr-o zi, Preasfdnta Ndscdtoare de Dumnezeu era tristd, pen-
tru cd nu mai vedea pe Hristos Fiul sdu, si plingea cu dor ca si
poiltd vedea fntaLui. intr-acel ceas i s-a ardtat ingerul intr-o lumi
nd. mare
Ei
i-a zis:
,,De
astdzi in trei zile, uei
fi
luatd din trup,
cd,ci Fiul tdiu te a;teaptd' ca dor, pe tine Maica Lui" (x.44).
MINUNEA 84
ingerii cu stilP[ri de finic
Cdnd a venit vremea sd moatd Precista,
yau
Lrilt1t ingerii cu
stilpdri de finic pe care le-au adus din Rai. Precista a poruncit
ca acele stilplri sd se poarte la ingropare inaintea ei, intrucdt
stilparet infloritd, insemna incoronarea fecioarei
6.
45).
PTotos. NI6'ODIM MANDITA
MI NUNEA 85
Certarea si miluirea Iudeilor necredinciosi
la Adormire a Maicii Domnului
in vremea in care a voit Domnul nostru Iisus.Hristos sI mute
din lumea aceesta" pe Maica Sa cea cu totul Preasfinti, la viala
cea cereasci si preafericitd, ca sI impdrifeasci cu Dinsul vesnic
dupd cum i se cuvenea, a poruncit ca sd se adune Apostolii
-
din
toatl lumea de pe unde erau risipiti, propovdduind cuvintul cel
de mdntuire
-
in satul Ghetsimani, unde era Preasfinta, ca s-o in-
mormAnteze. Atunci dar, cu Dumnezeiasca voie gi chemare, iau
rdpit norii si s-au aflat toli intr-un minut de ceas inaintea puru-
rea Fecioarei, care vdzdndu-i pe dingii s-a buc'urat foarte. Si a
spus lor cum cd s-a apropiat vremea ca sd" se ducd, sd se vese-
leasci cu Fiul ei si StIp0nul. Si, dupl ce a grdit cite a avur de
grdit, sfdtuindu-i si invdfOndu-i, i-a mdngdia;t, dnpd, cum se vede
la povestire cel pentru adormirea ei, asezdndu-se cu trupul ei
cel preasllvit si cu totul preacinstit pe patul de moarte, i-a
binecuvint^t pe ddnsii si si-a dat preasfintul ei suflet in mOinile
cele preacurate ale vesnicului Dumnezeu. Atunci, dupl porunca
ei, Apostolii au luat acel preasfdnt pat gi, mergind cu bund rin-
duiali si evlavie, cintau intr-un glas cintarea, cea de iesire. De
asemenea gi sfingii ingeri impreund o petreceau pe Doamna si
lmpdrlteasa lor, si cintau nevdzut, si o lludau minunat cu gla-
suri preadulci, care se auzeau in vdzduh.
Iar Igdeii cei zavistnici si necredinciosi, ardtdnd ca intotdea-
Una
urdciunea pe care au a\ut-o cdtre Dornnul si rdutatea lor, s-au
pornit asupra patului pe care se purta trupul cel incepdtor de
viald, al Niscdtoarei de Dumnezeu, gindind in mintea lor si-l
arunce la pdmint si sd necinsteascl llcasul cel cu totul cinstit si
' dumnezeiesc. Dar indatd" ia ajuns dumnezeiasca oslndd pe in-
drdznetii tceia., cdci, cind s-au apropilt,'au orbit cu totii, iar unul
dintre dinsii, mai obraznic, a .indr/aznit cu nerusinare, nepri-
ceputul, de a apucat acel sfinlit pat, vrind sd-l arunce jos de pe
umerii Apostolilor. Insi sfintii ingeri n-au suferit ca sd se faci o
ocar/a ca ^ce sta, cortului celui impirltesc, ci au pedepsit cu
dreptate nerusinarea si ohrlznicia lui, tiindu-i nevilzut miinile,
care au rlmas spanzurate de pat, in privirea preainfrico;at[ si
MINUNITE MAICII DOMNUIUI
jalnicd a tuturor celor de fa1il.lar cel ce a pitirnit aceasta, plin-
gea mnguindu-se cu amar.
Petru, ca un urmdtor al invlgitorului siu, s-a milostivit
Ei
s-a
intristat pentru lacrimile acestuia gi, apropiindu-se, ia zis lui:
,,Crede cu toatd, inima ta, cd aceastl este cu adevdratMaica Fiului
lui Dumnezeu, Care S-a ndscut dintr-insa filrd de. sIminfI, gi
atunci vei cunoaEte puterea ei, ca sI-fi iei iarigi miinile tale".lar
el cu lacrimi a strigat, zicind: Cred, Doafltno rneA,
;i
mdrtu,ri-
sesc cd,ci cu adeud,rat
;i Jkrd,
de stricd.chr,ne ai nd,scut pe
Std.phnul
;i
Mkntuitorul meu lisus Hri,stos, Fiul adeud,ratului
Dumnezeu
;i
Pdrintelui.
,,Atunci
sfinlitul Petru l-a apropitt la
miinile cele tdiate, gi punindu-le pe dinsele la locurile lor (o
infricoqati minune!) s-au lipit mai presus de fire, dupl cum qi mai
inxinte cu minune au fost tdiate si to{i au sllvit pe Dumnezeu si
pe Preacur ata. Stdpafid.
Iar ceilalli care Lrt -orbit, auzind de minunel ace stl marel
deqi erau aspri qi virtoqi la inimd, insl ca sd-qi ia vederile au
mdrturisit cu lacrimi pdcatul lor, gi ax crezut in Domnul. DupI
care Petru a zis lor: apropiafivl gi voi cu ochii vo$tri de haina
pi, si ca o MaicI a milei se va milostivi ca sI vI vindece.
Dupd ce au fdcut aga, si ei de asemenea au vdzut Si cine va
putea povesti slava pe care au dat-o lui Dumnezeu, mullumirea
cdtre Fecioard? Toli o lludau, pind ce au ajuns in Ghetsimani,
Ei
ingropind trupul cel preacurat, av rdmas acolo trei zile atzind
laudele ingeregti. Pind ce s-a luat trupul sIu qi s-a indllat la
ceruri qi a qezut de'a drepta Fiului Ei gi Mintuitorului nostru.
Si, sd nu i se pard cuiva de mkare, cum ci trupul acela primitor
de Dumnezeu a murit si a fost pus in mormint, cdci dtcd Fiul ei a
pfimit a se ingropa, cum sd nu pltimeascd asemenea gi Preasfdn-
ta lui Maicd?- Cu cuviinfil era dar sI intre gi ea in mormOnt, gi de
acolo sI se duci in Rai, pentru ca sI credem gi noi cum cd din pI-
mint Lvem sI ne sculirn cind va. veni Domnul. Dar pe cind noi
intrlm in mormdnt spre dezlegarca trupului
9i
spre striclcigne,
pentru ca sd se dezrdddcinezepdcatul din el, trupul cel preacurat
si Sfint al Fecioarei, ca unul ce a fost din zdmislire sfin{it de Duhul
Sfint, nimic n-a pltimit in mormdnt, ci indatd" s-a ridicat de Fiul
ei la ceruri qi impdrdte$te cu Ddnsul vesnic, in slava Lceea ne-
53
52
54 Prttt".N|CODfM
grditd' qi netilcuitd veselie de care, o! De ne-am invrednici si noi
nevrednicii, pentru sfintele ei rugdciuni. Amin (M. M. D. l d. Ncamt).
MINUNEA 85
'\
Ariltarea Maicii Domnului dupi Adormirea sa
Dupd invierea lui Hristos
Ei
dupd ce s-a indltat la cer qi s-a po-
gorit Duhul Sf0nt, pinl s-au impdrfit Apostolii la propovdduire,
erau toli dinpreunl intr-un gdnd. Cind stlteau la prinz,ldsau
un loc'de stat qi puneau acolo o pernd, si pe pernd puneau o purte
din acea pdine, intru cinstea lui Hristos. Apoi, sculdndu-se de la
masd, luau acea parte de pdine, pe care o puneau in cinstea lui
Hristos
-
qi o ridicau in sus si multumeau, zicind:
,,slaud. tie Durn-
n'ezeul nostru, slaud
!ie. staud ratd.lui si Fiului st sJi2ntului Duh",
iar in locul acelor cuvinte, pind,laindltarea,lui Hristos, ei zice.au:
,,Hristos A tnuint", iar dupd inlltarea lui Ilristos, ziceau numele
Sfintei Treimi, adicd:
,,in
numele Tatd,lui, al Fiului;i at Sfi,nfu-
lui Duh", apoi:
,,Doz.mne lisuse Hristoase, aju,td.-ne noted,',.
Acest lucru il fdcea Apostolii si cind erau raoraltd" si indeosebi
fiecare dintre dinsii, pdnd,la adormirea Maicii Domnului.
rar cdnd s-au adunat Apostolii pe nori la ingroparea
precistei,
dupd ingroparea ei, a treia zi, sculdndu-s e la ptdnz, dupd
prdznuire, auindltat partea de pdine in cinstea lui Hristos, dupr
obicei, zicdnd:
,*Ulare
este...".in acea vreme, Maica Domnului i-a
ariltat in nor, cu o ceatd de ingeri luminati, si le-a zis lor:
,,Bucu-
rali-ud,, cd, eu surtt cu uoi in toate zilele".
Acum Apostolii, in locul cuvintelor ce ziceat de obicei: .Doam-
ne lisuse Hristoase..l'
,
a\ strigat:
,,preaffintd. Ndscd,toare a lui
Dumrtezeu, ajutd,-ne noutd.". Dupd aceea au mers la mormintul
ei gi nu au mai aflat-o pe d0nsa in mormdnt, si asa tu crezit
rcd,
s-a sculat si ea din morti a treia zi, ca si Fiul ei, si cd este luati
la Cer si cu trupul qi cu sufletul (x i3).
MINUNILE }IAICII DOIINUIUI
PRIN NUMELD DI MARIA
MI NUNEA 87
Chipul gi numele Maicii Domnului
'
nescris de min[ omeneascd
Eneea, bolnavul olog pe carel-a tlmdduit Petru Apostolul, in
cetutea Lidiei, zicdndu-i:
,,Eneen,
te td'md'duie;te Hristos", L Adit
o bisericd in cinstea Maicii Domnului, in apropiere de cetatea
Lidiei, pe care bisericl clutau sI o ia, atdt evreii cit
9i
pdg0nii.
Evreii clutdnd sd" facd, o bisericd Dumnezeului celui de sus; iar
pdginii s.o facd capigte idoleascl. Pentru aceste certuri s-au p0rit
la domnul tinutului acestuia, care domn a dat poruncl:'Cum ca
sI stea acea bisericl trei zile incuiatd
;i
pecetluitl,
;i
de se va
atdtavreun semn, in oricare din cele trei legi: cregtineascd, evre-
iascd qi plgOneascd, a acelor sI fie biserica. Peste trei zile, dom-
nul tinutului aceluia impreunl cu crestinii, cu evreii gi cu pdgn-
nii, au intratin biserici,
$i,
o minune! Au vlzut pe un perete, nJ-
grlvit cu puterea lui DumnezetJ, ilr nu cu mind' de om, chipul
56
Maicii Domnului, intr-un vesmint de atlas alb. Deasupra chipu-
lui erau scrise si slovele:
,,triaria,
Mama lui Hristos, impAramt
Nazaretului ". Domnul tinutului, vdzdnd, aceastd" minune a rdsat
pe pigini si pe evrei rusinati, si a dat biserica s-o stdpane4scd
crestinii (x. 53).
MINUNEA 88
BucurI-te, Marie
Un om ce se chema Ioan, se ruga pururea cu multl evlavie
cltre Maica Domnulfii, zicind:
,,Bu,cu.rd.-te, MArie,', cd.ci acest
sirac si nepriceput, numai atat stia. cdnd a murit a crescut din
gura lui un trandafir si era scris in floare cu slove de aur aceste
cuvinte:,,Bucu,rd,-te, MArie"
6. 54).
MINUNEA 89
Cum a cinstit Maica Domnului pe cel ce i-a cinstit numele
in cetatea Artesauza, in tara Niderlandei, un cllu gdr avea
evlavie foarte mare crtre Maica Domnului si fdcea mare cinstire
numelui Maria. in fiecare zi cdnd.se ruga cirea psalmi, care ince-
peau cu slovele care sunt in numele Maria. Astfel intii citea un
psalm, care si inceapd cu slova M., apoi citea alt psalm, care ince-
pea cu slova A, apoi citea un psalm cu slova R, altul cu slova I,
apoi altul cu slova A.
Acel cilugrr ce se chema Iotian, a murit in anii de la Hristos,
Ll79, noaptea,in ajunul Sfintului Andrei. Din gura lui a crescut
un- trandafir si era intr-insul slova M, din ochiul lui drept a cres-
cuf alt tandaiir si era scrisr slova A, din ochiul cel st0ng a crescut
alt tr^andafir si era scrisd intr-insul slova R, din urechea dreaptd"
si stdngr au crescut alli doi trandafiri si intr-insii slovele I si A,
fdcdnd toate impreund cuvintul Maria.
lntr-acea vreme cdlugdrii au fdcut
Etire
Episcopului intru a cd-
rui ascultare era el. Episcopul, dimpreunr iu ceita bisericeascr,
au dat mare cinste si au ficut litie la acel trup. Trandafirul din
gurd l-au luat, l-au pus in vasul de grijanie si a rinduit sd se
pistreze la Lltar. Acel trandafir nu s-a vesteiit niciod,atd,; iar
ceilalti indatd ce au fost ridicati s-au uscat. Trupul acestui cdlugdr
ludndu-l Episcopul l-a ingropat in biseri cd ce era sfinftd Maicii
Domnului; iar pentru pomenire tot el a scris acest lucru pe o
tabld', pe c re a dat-o sd se pdstreze in visteria bisericii (x. 55).
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 57
MINUNEA 90
Cinstind numele Maicii Domnului
s-a convertit la crestiriism
O evreicd numitl Rahila, asculta cu mare dor qi dragoste cind
cineva pomenea cuv2ntul Maria, pentru numele Precistei, qi aga a
venit la credinfa creEtineascl. Pdrinfii fetei dacd' au inleles cil ea
vrea sd se facil creqtind, au gdndit sI o trimiti undeva departe, ca
sl-gi pirlseascdgindul. Dar odatil dormind, is-aardtat Maica Dom-
nului in vegmint alb gi i-a zis:,,Scoald-te Ecaterino, cdci ai de flcut
o cale indelungatl". De;teptdndu-se Rahila, s-a strecurat incetinel
si a mers la Preotul, care a. dus-o la md.nlstire unde abotezat-o
;i
r-adat numele Ecaterina, dupi cum a numit-o Maica Domnului (x.57).
MINUNEA 91
Numele Nlaria vestit de o sibili
Numele de Maria dat Preciste i l-a arittelt Dumnezeu oamenilor
inci inainte de venirea ei pe pimdnt. Sibila Herestria, cu indrep-
tltea lui Dumnezeu, L zis in versurile sale aceste cuvinte:
,,Din
ph,ntecele Fecioarei Maria a rd'sd.rit lumind' nou.d," (x. 58).
MINUNEA 92
O proorocie veche despre Maica Domnului
inlarigrad s-a af.latun mormint de piatrd,
Ei
intr-insul un om
moft, care t)neain mintrun pahar de aur, pe ctte era scris:
,,Hri.s-
tos se ua na;te din Fecioar,a. Maria". Acel trup mort era al unui
olreclte prooroc, ce atrditinainte de venirea Mintuitorului Hris-
tos, care cu insuflarea Duhului Sfint a scris acele cuvinte (x. 59).
MINUNEA
93
Numele pururea Fecioarei Mafia
pierde gi izgoneste pe draci
intr-un oras tl Coloniei, Vune cu numele, era un Preot ce se
numea Petru, om desfrinat
Ei
cu rIu ndrav, care pentru faptele
lui cele necinstite
qi ur2te a fost sp2nzurat afard" de casa lui. Si o
liitoare
a lui, Aglaida cu numele, s-a infricoEat gi ingrozit atit de
mult cdnd l-au spdnzurat,incat aldsat lumea, si ducandu-se intr-o
mlnlstire s-a fdcut cdfugdrild. DupI vreo citeva zile, stind ea la
fereastra chiliei, a vdzut afard, intr-un izvor, cI sta un drac in
Protos. NICODIM IIIANDNA
5L Pr"t"t. NfCODTM M)4NDry
chip de tindr, c^re a sirit la fereastrd ca sd o rdpeascd. rar ea,
ingrozitd., a cdzut inapoi, si lovindu-se cu capul de pdmlnt, in gra_
bd s-au adunat surorile, si au ridicat-o ca pe moaitI,
fi
au pus-o
pe pat. Dupd o vrerne, vindecindu-se putin, a venit iar dracul si
i-.a zis:
,,Aglaido,
preaiubita mea, ce ti-am fdcut de te-ai lepddat
de mine? Eu
fiam
sdvir;it toate voile tale, si tu m-ai urat. intoar-
ce-te la lume si'eu i1i voi da tie de bdrbat un boier bogat, ca sd"
te invrednicesc de multe bundtdti. sd mininci bucate bune, sd
bei si sd, ai toate voile trupului; sd nu sezi aici, nepriceput-o, ca
sd mori mai inainte de vreme cu atitea postiri, privegheri si rele
pdtimiri". Rdspuns-a ea zicdndu-i:
,,piei de la mine, urd,jma;ule
al adeudrului, cd niciodatd, nu uoi mai
face
uoia ta, ci mai
uArtos uoi phnge si rnd, uoi tkngui pentru urelnea, tn care, cA,
o nepriceputd,
li-am
slujit
{ie",
Atunci dracul s-a fdcut nevdzut, insd dupd pulinl vreme iard.si
a venit
;i
tot asemenea de mai multe ori ii fd,cea supirare. Iar
c'dlugdritele au sfrtuit-o ca sd aibi la chllia ei pufind agheasmd,
si cdnd va veni ispititorul, si o verse asupra lui gi sd-l izgoneascd
cu semnul cinstitei cruci. si asa a frcut. cand a artncai agheas-
ma, vrdjmasul a fugit, insd clupi putini vreme iardsi s-a intors.
Atunci o sord mai priceputd a sfdtuit-o cd atunci cdnd va mai ve-
dea pe dracul, sd cheme numele
preasfintei
Stdpinei noastre si
sd' zicd inchindciunea ingerului, adici aceasta:
,,Bucurd.-te, ceect
ce e;ti cu, dar dd,ruitd,, Marie, Domttul este cu, tine',, si celelalte.
Acestea zicind-Aglaida cdtre dracul, a fugit ind,atd cu atdta_grabd,,
ca si cum l'ar fi gonit un fulger sau o vdpaie ce l-ar arde, si fd.cut
nevilzut si mai mult n-a indrdznit ca sr se apropie de ea, nici sd
se mai arate cumva. si asa s-a sdvirsit Aglaida in mdnrstirea
aceea cu petrecere pldcutl lui Dumnezeu.
cati aveti vreo ispitr de la vrrjmaEii cei de gind (clraci) sau de
la cei trupesti, sd gtiti cd, altd doctorie nu est-e mai folositoare,
,
decdt numele Ei cel prealdurJat si minunat, chemat fiincl cu
evlavie si cu credintd. Amin (M.M.D. l7 cl. Ncarnt).
MI NUNEA
94
Numele Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu alungi
pe dracul preficuLin inger luminos
o cllugdritd oarec re ce se afla intr-o mdndstire, indelet-
nic-indu-se in posturi si in privegheri, de multe ori a inselat-o
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 59
vi-cleanul, iffhipuindu-se in inger de lumind.
$i
vorbea cu ea des-
pre I'elurite lucruri gii da rdspuns la orice voia sd-l intrebe.
Iar pdrintele cel duhovnicesc al cdlntgdritei aceleia., intrebind-o
odatd.,la mlrturisire, cum petrece cu asez rea viefuirii celei cilu-
gdresti, ea a tdspurns:
,,Bine,
cu rugd'ciunea ta,, pd'rinte al meu,
ifinte". Auzind el rdspunsul acesta
Blin
de mdndriti, s-a scirbit
gj-4 sfntuit-o sI nu mai zicd-un cuvint cL acestl, ci, de-at face
toate faptele bune, q( se smereascd totdeauna gi sd, zicd. cum ci
este plcdtoasd, cum si altele asemenea. lar aceea a zis:
,,5d, ;tii,
pd,rinte, c8 tngeral, Donenului uine di,n cer la mine,
;i
md' cer'
ceteazd,, de aceea am zis a;a". it'tsd duhovnicul, aducindu-si
aminte de graiul Apostolului, care zice cd..lyrgerul intunericulpi
se inchipuie in ingerul luminii, i-a rdspuns ei zicind:
,,CAnd
ua
mai ueni ingerul sd te cerceteze, zi'i lui sd-li arate pe Prea'
di,ntu
Nd,scd,toare de Dumnezeu,
;i
dacd' te ua asculta, cum
uei uedea-o pe dknsa sd, te tnchini ei, zicknd tnchindciunea
futgereased,.
fj.
dacd, ua
Etq
pAnd ce uei termina rugd'ciunea,
Doamna noastrd, este, iar dacd, se ua pierd,g, sd'
;tii
cd' ndlu-
cirea dracului este,
;i .tep
in;dfgt pentru ca sd' te arunce in
rlra.re prd,pastie". Aceastd sfdtuire mintuitoare primind cdlugi-
ri\a, a zis cdtre cel ce socotea a fi inger, cuvintele ce s-au zis mai
sus, la care acela a rdspuns:
,,Destul
este
lie
aenirea mea de
fa-
ld,,
cd, nu esti urednicd sd uezi cu ochii td,i trupe;ti pe impd,-
rd,teasa a, tonte". lar aceea mai mult il ruga pe el, ca sd-i facd"
darul acesta.
Atunci, s-a ardtatinaintea ei o fecioard cu chip bun gi frumoa-
sd ca o impilrdteasd, cdreia cdlugdrila s-a inchinat zicarrd hereti
sirea ingereascd. Insd indatd, acea ndlucire diavoleascil, drcd a
auzit cuvintele acelea, n pierit ca un fum si vint si s-a prdpddit.
lar cdlugdrila a rdmas ingrozitd,, si a slibit atita, incit cu rnlre
osteneald a putut sd-si vinl intru aqezarea cea mai dinainte.
Cind ne-ar veni vreo ispitd de la diavol sau de la lume, sau si
de la trup, nu este altd vindecare mai folositoare, decit mierea
si nectarul: Iisus Hristos si Maria.
$i
cine le va chema qu
_c.redlgj[,
totdeauna va afla vindecare minunatd, de toatd ispita qi de toatd
mihnirea, dupl cum mulli au cunoscut cu adevdrat in faptd".
Amin (M.M.D. 18 d. Ncamt).
61
60 Protos. NIC'ODIM MANDr'|A
MINUNEA
95
N-g_Tg_I"
Maicii Domnului a risipit nilucirea driceasci
'
Un incepdtor de eresuri, anulne Gherman, era ingropat in Fe-
rara si ereticii cinsteau oasele lui, ca ale unui om sfint. Asijderea
era acolo si oasele altui incepdtor in eresuri anume Ghedeon,
ingropat si cinstit si el de ai lui. De aceea judecdtorul
credinfei
crestine, vdzdnd aceastd, inselrciune a oamenilot a poruncit sr-i
sape pe amindoi si sd-i ardd, in foc. Dar s-a fdcut un lucru drd-
cesc! Au inceput a se purta deasupra focului si au slobo zit din
sine oarecare lumind. Poporul vdzdnd acest lucru
,
voia. sd-l ia pe
iudecitor
gi sr-l arunce in foc.
preotii
au inceput a se ruga trlaiiii
Domnului fdcdnd sfdnta Liturghie s.i zicind:
,,rieaslanna Maicd,,
PreasJiintd; Maicd." gi aga"s-au dezlegat mestesuguiile diavolului
;i
au inceput d.uhurile cele rele a striga
,,ogvidonos,,, te_Lm apil_
rat cdt am putut, dar pe noi acum ne-a inspdimintat Maica lui
Dumnezeu. (x. zo4)
MTNUNEA g5
Chemind numele Maicii Domnului
a scdpat de arderea focului
in ginutul coloniei, un- om cind a imbdtrinit si-a dat toatd,
averea fiului sdu, si leprdind credinta cea adevdratd,, s-a fd.cut
eretic.
Judecdtorii
aflind de acest lucru, i-a adus lui aminte si se
reintoarcd iardsi la credinta ce-o avea, dar el nu a ascultat, si a hu-
lit si blestemat. Pentru ac:eastajudecrtorii l-au osindit la moarte
prin ardere cu foc.
Feciorului acelui bdtrdn, vdzdnd acelst^, i s-a fdcut mild de
tatdl sdu, si s-a rugat judecdtorilor
sd-l ardd pe ddnsul in locul lui,
care lucru dacd, s-a fdcut, judecrtorii
au adus pe fecior sd-l ardd,
,in
locul tatilui sru. Eeciorul cu mare glas a blestemat eresul si a
mrlturisit adevdrata credintd, cum cd Hristos este Dumnezeul
cel adevdrat, qi a chemat qi pe
preac;urata
Fecioard Maria intr-aju-
tor si pe toli sfintii. in acea vrerne indatd, a rdzbit din foc o
silgeatd' de foc, pe care at vdzut-o toti oamenii, care au fbst
acolo, si a lovit pe bdtrinul acela si l-a ars de tot.
yrdzind,
zceastd.
rninune, judecitorii
aceia au slobozit pe
fiul acelui om. si au ldu-
dat credinfa si dragostea lui (x, 206).
MINUNIIE MAICII DOMNUILlI
MINUNEA 97
Cu n*gm-g!e lui Dumnezeu si al Maicii Domnului,
Cuviosul Petru alungd
Pe
diavoli
Cuviosul Petru (Atonitul) sildsluindu-se intr-o pesterl, se ruga
lui Diimne zeu ziua si noaptea; qi astfel a petrecut doud siptdmdni,
negustind nici un fel de hrand. Diavolul, neputind suferi o astfel
de rlbdare pustniceasci, qi-a adunzt toate ostile sale, inarmate c
{e rdzb-oi, cu sdbii, cu sulile
;i
cu arcuri cu sdgefi. Intr2nd ei in
pestera aceea', au inceput sd strige cq glasuri infricoEdtoare si cu
rdcnete mari iufindu-se, incercind prin acestel, sd' izgoneascd de
acolo pe Cuviosul Petru. Sj se vedea cum unii diavoli isi intindeau
arcurile qi slobozeau sdgegi asupra lui, allii isi scoteau s'ibiile
anrenintandul cu tdierea, allii isi indreptau suligele spre a-l im-
puhge, iar al1ii, prilvdleau pietre mari de pe inll{imi, incit pdmin-
tul se cutremura, si pestera stl gatL si se prdbuqeascl. Cuviosul
vdzind toate acestea, nu mai avea speranli cd' va rnai sclpa cu
viatd, si se intlrea grdind intru sine: Dacd"'astfel va voi Dumne-
zeu, voi muri in tceastd pesterd. Apoi, ridicindu-si tlchii in sus qi
nrdinile la ruglciune, a strigat cu glas mate zicind:
,,Preasfdnti
Ndscltoare de Dumnezeu qi pururea Fecioard Marie, aiutd robu-
lui Tiu". Cdnd
4u
auzit cliavolii numele Preasfintei Nlscdtoare de
Dumnezeu, p.entqu"9-! nume infricoqltor gi de spaimi, iar pentru
noi, dulce si preadorit indatd s-au stins cu sunet. Cuviosul che-
mOnd insi si numele Domnului nostru Iisus llristos, striga cu
glas mare:
,,Doamne
lisuse llristoase, Dumnezeul meu, nu mi
ldsa pe mine". Atuncii diavolii, ca izgonifi de bici si de praqtie,
s-au risipit, si nu s-au mai auzit glasurile lor diavolesti, pind' la
O Vreme (V Sf. 12 iunic).
MINUNEA 98
Numele Maicii Domnului izgoneste pS
.diav-qlii
ce se ardtau iq.*ip-
dS iivine
Trecdnd 50 de zlle, dela cea dintOi nivdlire tdlhdrenscd, dia
volii au venit iariqi cu qi mai multl putere, inarm-4fi. in chipul
cel dintii, impotriva nebiruitului osta; al lui Hristos, pornind
contra lui
lgate
fiarele qi pe toate vietifile tirdtoare cumplite.
Unele se tirau pe lingl picioarele Sfdntului, altele suieratr cu
MINUNITE MAICII DOMNT]LUI
pldcut si insuflat de Dumnezetr, care prin invdf iatura sa pe mulli
ii intoarce la Dumnezeu, povifuindu-i la calea mdntuirii? Cu ade-
vdrat, a. doua este mai bunI, mirturisind in Sfinta Scripturd
despre LceLSta, insusi Dumnezeu:
,,Cel
ceva scoate
-
zice
-
om
cinstit din cel nevrednic, va fi ca gura mea".
$i
sd stii, cd mulli
din cetatea noastrd sunt rUtdci{i qi cufundali in intuneric de pati
mi, si au trebuinld de unul care poate a-i povlfui pe d0nqii la
pociinfd. Preamultd rdspldtire de la Dumnezeu te asteaptd, std-
pdnul meu, dacd venind ii vei intoarce pe ei la Dumnezeu.
9i
pe
noi, slugile tale, care te iubim dintoatd, inima, pentru ce ne treci
a;a de mult cu vederea, abitindu-te, qi ascunzindu-te de noi, in
pustiul Lcesta?" Acestea cu lacrimi griindu-le diavolul cdtiava.
yrerne,
a inceput sfintul a se tulbura pufin, qi ldcrim0nd a zis
citre el:
,,La.
acest loc, nu m-a adus pe mine, nici inger, nici om,
ci numai singur Dumnezeu, qi Preacurata Nlscdtoare de Dum-
rrezer, si de nu va ti voia
Ei
porunca lor, ca sd ies de aici, apoi
nu voi ie;i". Diavolul, dacd a auzit pomenindu-se numele lui Dum-
nezeu si al Ndscltoarei de Dumnezeu,indatd. s-a stins; iar Sfantul
s-a minunat de rneqtequgirea cea diavoleascd., gi insemn2ndu-se
cu semnul Sfintei Cruci a tdcvt, ridicdndu-si mintea sa cdtre
Dumnezeu (v. Sf. 12 iunic).
MINUNEA l OO
Numele Maicii Domnului izgoneste
pe diavolul cu chip de arhanghel
Dupd ce au trecut qapte ani, vrdimaqul cel viclean, diavolul, s-a
inchipuit in inger de lumind, avdnd in miini o sabie ascutitd, si
stind inaintea pesterii, a strigat:
,,Petre;
rob al lui Hristos, ie;i
la mine, cd-{i uoi spune
lie
cuuinte bune". Iar Sfintul a grdit:
,,Cine
e;ti tu, cel ce urei sd,-mi spui cuuinte bune?" Iar vicleanul
irrselitor & zis:
,,Ect,
sunt arhanghelul Domnului trinils la tine,
tntd,re;te-te
;i
fmbdrbdteazd.-te, bucurd-te
;i
te uesele;te, cd,
li
s-a gd.tit sca,un slduit
;i
ar.nund nettestejitd de la Dumnezeu.
Acum ld,shnd locul e,besta, sd, te duci in lume spre intdrirea;i
Jblosut
multora, cd,
;i
izuorul cel din apropiere d.e tine s-a
u:scat de dumnezeiasca poruncd, pentru ca
fiarele
cele ce
nd,udlesc asupra ta, sd ntoard, de sete". Acestea le-a zis viclea-
nul vrdjmaq, trimifand mai inainte pe alt diavol, ca sI opreascl
63
9?__
Pr"t"t. NrCoprM M4pry
glas infricosdtor, altele_-cisSag.ggfa vr2nd sI-l inghitl de viu, iar
aftele i se rep-ezeau spre fafd,. Acea vedere era infricoqatl qi groaz-
nicr din toate prrtile. Dar cuviosul
petru
insemnindu-se cu sem-
p-qf
,Sfintef
C-{uei, gi chem0nd
lumele Mdntuitorului Hristos Dum-
nezeu, si al Pt'eacuratei lui Maici, iardsi a fdcut zad,arnicd, toatd,
piiterea diavolilor, pe care i-a izgonit departe de la sine, siltdnd
si veselindu-se intru Dumnezeu, M0ntuitorul siu (v. Sf. 12 iunie).
MTNUNEA
gg
Numele lui Dumnezeu si al Maicii Domnului
risipeste inseliciunea diavoleascl
Trec0nd un an de pustnicie si de ispitiri qi luptdri cu diavolii,
cuviosul Petru a fost pus la o nour incercare plinr
de viclenie.
Diavolul, luind chipul uneia din slugile sale care ii sluiea lui
cind era voievod in lume si alergind cu os0rdie, a cdz;tttlapicioa-
rele cuviosului, inchinindu-se lui si cu lacrimi zicdndu-i astfel:
,,Am
auzit, stdpane al nostru, cI ai fost prins in rdzboi, dus in
Samara, si inchis intr-o temnitl intunecatl lar Dumnezeu, cu
rugrciunile Sf2.ntului nostru Pdrinte Nicolae, te-a izbdvit pe tine
de acolo, si te-a adus in pimdntul grecesc. Drept aceea", ioti cei
ce suntem in casa ta', te-Lm cdttat pretutindenea.
pldngind
si tdn-
'
guindu-ne, am strlbdtut multe cetdti si sate, intrebdnd de tine.
Dar neputind sd te afldm, gi nici sd auzim unde egti, ne-am rugat
cu lacrimi cdtre Sfdntul Nicolae, ca sd ne descopere noud, unde
este si in ce loc petrece vistieria noastrd cea ascunsd. Sfintul
Nicolae n-a trecut cu vederea rugdciunea noastrd si ne-a ardtat
noud toate cele despre tine qi ne-am bucurat foarte mult. Eu aiun-
gind inainte de toti, am alergat la tine, stdpOnul meu; te rog, cv
scul2ndu-te de aici sd mergi la casa ta, c sd" te vadd, toli cei ce
te doresc, si sd se bucure de fala ta. Fdcind astfel, se va preamiri
-intru
tine Dumnezeu, Cel ce Te-a izbdvit printr-o minune ca
'
acelsta,, din robie si din leglturi.
pentru
linistire sI nu te mih-
nesti, cdci gi acolo sunt mrnrstiri qi locuri liniqtite de sihdstrie,
si unde iti va pldcea tie, acolo iti vei alege un Locas spre liniqtea
ta. singur si.socotesti acea;sta cu aclevdrat: ce iubeste Dumnezeu
nai nult, din aceste dour lucruri? sihdstria pustiei, in care unii
sdlrsluindu-se, in crdpdturi de pietre si in munti, se folosesc nu-
mai pe sine? sau fblosul ce se face mult<lra, de cdtre un brrbat
64 Pr"t"". NfCODLM MANDIH
la timp curgerea apei. Dar cuviosul Petru fiind smerit, a rdspuns
astfel, impotriva cuvintelor inseldtoare ale diavolului:
,,Cine sunt
eu,, oAre, ca arhanghelul Domnului sd, uind la ntine, cel ce md,
asemd,n cu an cAine netrebnic".
,,Nu
te mira de ace?sta, robule
al lui Dumnezeu, pentru cd tu ai covirsit pe Moise qi
ile
Ilie, pe Da-
niel
Ei
pe lov; ai covdr;it pe Moise si-pe Ilie cu' povestiria, pe
Daniel cu invingerea fiarelar si tdrdtoarelor, cdroru re-ai astupat
guta,, iat pe Iov l-ai covdrsit cu rdbdarea ta, si pentru aceez te
vei numi mare lz ceruri. Acum, sculindu-te si vdzdnd lipsirea
apei, degrab sd pleci de aici si si te duci in mdndstirile cele ce sunt
mai apioape de lume. Eu voi fi cu tine si voi mintui pe mulli
prin tine, zice Domnul Atottiitorul". Atunci Sfdntul a rdspuns
diavolului, zicdnd,:,,Sd
;ti
cd d.e nu va veni aici ajutdtoarea mea
cea intru toate, Ndscitoarea de Dumnezeu, gi vrednicul ajutdtor
intru primejdiile mele, Arhiereul Nicolae, nu md voi deplrta de
aici". Diavolul, cum a auzit pomenirea numelui Ndscd.toarei de
Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria, gi al Sfdntului Nicolae,
indatd" a pierit (v. Sf. 12 iunic).
MINUNITE MAICII DOMNULU FACUTB
CU VESNNANTUI SI BRAUT EI
'
*r*u*EA ro1
. Veqmintul Pruncului Hristos
CAnd era Hristos Prunc mititel, Precista i-a tesut lui hdinufe gi
l-aimbricat pe Dinsul. DupI Lceel crescind El, a cres'cut gi hIi-
nufa. De acel vesmint aminteEte Sfintul Evanghelist Ioan, zi-
cdnd:
,,DAr
cd,ma$a era,
fd,rd,
cusd,turd, de sus
fesutd,
tn tn-
tregime" (Ioan 19, 23) (x. 60).
MTNUTTEA r02
Yegmintul Precistei, salieaz* o cetate
Cflnd a mers Atila cu ogtile sale sub zidurile unei cetiti fran-
fuzegti,
ce se chema Garnutium, cetdtenii au scos veEmintul Pre-
cistei deasupra zidurilor in loc de steag, si aga au orbit toli
necredincioEii gi au fugit de sub cet^te (x. 61).
66 Protos. NICODIM MANDIT A
MI NUNEA 103
Tarigradul salvat prin veEm0ntul Precistei
Doi domni rusi ce se numeau, Oscolov qi Dior, mai inainte
pind a nu fi Rusia botezatd, adanard. osti mari si se duserd pe
Marea Neagrd pind, la Tarigrad, cu vasele inconjurindu-l si bd-
t0ndu-I. Atunci Serghie Patriarhul, vdzdnd primejdia, luI ves-
mdntul Precistei, c re era acolo si-l sui pe ziduri. indatd vasele
cu oamenii s-au inecat, scdpind numai cei doi domni, Oscolov si
Dior cu pulini ostasi, care s-au intors la mosia lor (x. oz).
. MI NUNEA
LO4
Maica Precista ne ddruieste vesmintul slu
A treia zi dupd" adormirea Precistei gi dupl preasldvita Sa in-
gropare, Apostolii au deschis mormdntul pentru Apostolul Toma,
clci el nu fusese la ingroparea Presfintiei sale, iar dacd, au
deschis mormantul, l-au aflat desert. intr-insul se afla vesmintul
Piecistei, ldsat pentru mingiierea credinciosilor
6.
63).
MI NUNEA 1O5
Precista diruieste briul sdu lui Toma
A treia zi dupd adormirea sa, Precista a dat br0ul sIu lui Toma
Apostolul, c0;nd aintOmpinat-o el in vdzduh, ducindu-o doi ingeri
la Cer. Era un semn pentru Toma Apostolul, care nu a fbst la in-
groparea Precistei
Ei
predicind cuvdntul lui Dumnezeu in lndia,
si tocmai ^ treia zi dupl Adormirea Sfintiei Sale, l-a adus
Ei
pe
dinsul un nor l?;ngd ceilalti Apostoli. Tocmai in aceea vreme, a
intdlnit Precista pe Toma in vdzduh si ia dat briul (x. 64).
MINUNEA 106
Vesmintul Preacuratei Fecioare, NiscItoarer
de Dumnezeu, din Biserica Vlahernei
'
in zilele drept-credinciosului irnpdrat Leon cel Mare
G56-474)
erau in Constantinopol doi blrbali cinstiti, din rlndul senatori-
lor, anume Galvie si Candid, frati dupd trup.
$i
sfltuiridu-se intre
ei, au cerut impIratului invoirea de a merge la Ierusalim, sd se in-
chine,Sfintelor locuri. Primind invoirea, au purces la drum. Aiun-
gind ei in Palestina, au lners in Galileea, vrind sd vadl Naza-
retul si casa Preacuratei Fecioare, in care, dupd bund-vestirea
MINUNILE MAICII DOMNULUI FACUTE
CU VESMANTUL SI BRAUL EI
," )
MINUNEA 101
Vegmintul Pruncului Hristos
Cind era Hristos Prunc mititel, Precista ia tesut lui hdinule gi
l-aimbrdcat pe Dinsul. DupI Lceea crescind El, a crescut gi hIi-
nu!a. De acel vegmint aminte;te Sfintul Evanghelist Ioan, zi-
cind:
,,Dar
cd,mafa era.
fd,rd,
cusd,turd,, de sus
lesutii
in in-
tregime" (loan 19, 23) (X. 60).
MINUNEA 102
Vegmdntul Precistei, salieazd, o cetate
Cand a mers Atila cu ogtile sale sub zidurile unei cetdfi fran-
tuzesti, ce se chema Garnutium, cetilenii au scos veqmdntul Pre-
cistei deasupra zidurilor in loc de steag, gi aga au orbit toli
necredincioqii pi au fugit de sub cetlte
G.
6l).
Protos. NICODIM MANDTTA
MI NUNEA 103
Tarigradul salvat prin vesmintul Precistei
Doi domni ru;i c se numeau, Oscolov gi Dior, mai inainte
pdnd" a nu fi Rusia botezatd., adunard, oqti mari si se duserd pe
Mtrea Neagri pind la Tarigrad, cu vasele inconiur2.ndu-l si bd-
tindu-I. Atunci Serghie Patriarhul, vdzind primejdia, lud veE-
mintul Precistei, c re era. acolo si-l sui pe ziduri. indatl vasele
cu oamenii s-au inecat, scdpind numai cei doi domni, Oscolov gi
Dior cu pulini ostaqi, care s-au intors la moqia lor (x. ez).
MINUNEA I 04
Nlaica Precista ne dlruieste vesmintul siu
A treia zi dupd. adormirea Precistei gi dupd preasldvita Sa in-
gropare, Apostolii au deschis morm2.ntul pentru Apostolul Toma,
cdci el nu fusese la ingroparea Presfinliei sale, iar dacd au
deschis mormintul, l-au aflat desert. intr-insul se afla vesm0.ntul
Precistei, llsat pentru mingiierea credinciosilor (x. 6J).
MI NUNEA 1O5
Precista diruieste brdul siu lui Toma
A treia zi dupd, adormirea sa, Precista a datbr?lul sIu lui Toma
Apostolul, cind aint2mpinat-o el in vdzduh, ducdndu-o doi ingeri
.la
Cer. Era un semn pentru Toma Apostolul, care nu a fost la in-
groparea Precistei
;i
predicind cuv0ntul lui Dumnezeu in India,
si tocmai a treia zi dupd Adormirea Sfintiei Sale, l-a adus
Ei
pe
dinsul un nor lingd ceilalti Apostoli. Tocmai in zceea vreme, a
intilnit Precist'a pe Toma in vdzduh si ia dat briul
6.64).
MINUNEA 106
Vesmintul Preacuratei Fecioare, Niscitoarea
de Dumnezeu, din Biserica Vlahernei
in zilele drept-credinciosului impdrat Leon cel Mare gt5e,+t+1
erau in Constantinopol doi bdrbati cinstifi, din rindul senatori-
lor, anume Galvie si Candid, fragi dupl trup.
$i
sfdtuindu-se intre
ei, au cerut impdratului invoirea de a merge la Ierusalim, sI se in-
chine Sfintelor locuri. Primind invoirea, au purces la drum. Aiun-
gdnd ei in Palestina, au lners in Galileea, vrdnd sd. vadd" Naza-
retul si casa Preacuratei Fecioare, in care, dupl bund-vestirea
MINUNILE MAICII DOMNUIUI
Arhanghelului
Ei
prin venirea Duhului Sfint, s;a zimislit Dumne-
zeu-Cuvintul cel negrlit. Umblind ei gi ostenindu-se, s-au odih-
nit peste noapte, intr-un sat din apropiere. Acolo, dupl purtarea
de griid, au gpzduitla casa unei femei viduve, bdtr?inil de ani
9i
cinstitd prinviala ei curatl. Pe cdnd cinau ei, au vilzut o altd' ca'
merl deosebitd, in care erau multe lumindri aprinse gi, de unde,
arzdnd tlm2rie, iegea o mireasml de arome, clci acolo, etl as-
cuns cinstitul vegmdnt al Maicii lui Dumnezeu
1i
zilcealr acolo
. mulf bolnavi.
$i
se minunau senatorii de acel lucru neobiEnuit,
si socotind cd acolo sg pdstreazd ceva scump, din Legea Veche, au
rugat pe cinstita femeie sd cineze cu ei, in vreme ce o intrebau.
llr ea,la inceput tdinuia, zicind:
,,fatd,,
cinstit'i bd'rbali, toli bol-
naaii ace;tia a;teaptd, tiimdduire
;i
toate bolile neuindecate,
aici, cu |nlesnire se td,md.duiesc".Iar senatorii auzind acestea, au
inceput cu gi mai mare stdruinfI, a o intrebai
,,OLre,
pentru ce
pricind, s-a dlruit locului acestuia un dar si o putere de facere
de minuni cL Lceastl?" ILt ea incd, tlinuind adevdrul, a zis:
,,Se
poueste;te, in neamul nostru, cd unuia din pd'rinfii no;tri, i,
s-a ard.tat Dumnezea tn acest loc
;i
de atunci, locul acesta s-a
umplut de darul lui Dumnezeu;i sefac rninu.ni". lar ei luind
aminte la cuvintele femeii, inimile lor s-au aprins, ca odinioard
inimile lui Luca gi Cleopa, qi au grlit cltre dinsa:
,,7e
rugdm pe
Dumnezeul cel uiu, sd ne spui adeud,rul". Femeia rugatd, fiind,
a grdit cdtre ddngii: ,,O, Bdrbali ale;i, nimeni phnd astd.zi, n-a
;tiut
aceastii taind Dumnezeiascii, pe care rnd, silili sd' u-o
spun. Dar, de areftre ce ud, udd drept-credincio;i, ud spun uoud,
aceastd, taind,, ndddjduind cd o ueli pd,zi, nespunknd la nimeni.
Aici este ascuns de mine, aesmdnful Preacuratei Fecioare Maria.
Cd,, pe cknd s-a mutat ea la ciele cere;ti, in ziua tngropd.rii
Sale, uneia din strdmoa;ele mele, i s-a dat acest ue;mknt dupd,
hotd,rkrea Preacuratei insd,;i, Iar ea luknd ue;mkntul, tl pd,zea
pe el cu cinste, tn toate zilele uielii sale.
$i
murind ea, l-a in'
credinlat uneifecioare din neamul sd,a, poruncindu-i cu
jurd,-
mknt, ca
;ifecioria
sd,-;i pd,zeascd,, tn cinstea pururea Fecioa'
rei Maria, Nd,scdtoarea de Dumnezeu.
$i
a;a din
fecioard,
in
fecioard,
anii trecAnd, acest
dknt
ue;mknt a ajuns tn mki'nile
mele. Iar de urerne ce nu. se mai afld. nici o
fecioard,
tn nea-
67
68
Protos. NIC)DIM
MANDTTA
mul meu, careia sd-i tncredintez
ac-eastd. taind u-o spun uouA,
ca sd
,stifi,
pentru
care pricind.
sefac aici rninuni,,.
Ei fdgdduind sd pdstre ze tain,a, aL rugut pe bdtrina sd le ingd-
duie a priveghea-cu
rugdciuni,
toatd" noaptea, rdngd, sfintul ves-
mint.
$i,
pe cdnd se rugau ei cu racrimi cdtre xlr.atour"u' o!
Dumnezeu,
fdc2nd multe metanii, cu lumini ri .u u.o-., le-a venit
gindul ca sd ddruiascd, aceea comoard,impiratului
lor din con-
::1llir"p9l
gi,.Iuminindu-se
de ziud,si muiqumind femeii, au dat
rnrDersugata
milostenie gi s-au dus in cale, spre Ierusalim, filgd_
,
duind sd vind iarxgi pe acolo, cind se vor intoarce in tara ror.
_
Au_ajuns cu bine la Ierusalim si au ingenuncheat
h,fur. to.u_
rile-sfintite
de Mituitorul, apoi, au ruat Jrumur i.rtour."rii.
popo-
sind iardgi L4bdtrdna
aceea, au petrecut
noaptea {ingd racla sfin-
tului veEmdnt. rar la plecare,
cu inr,'oire a bdtranei,"rur"
nu mai
aveain neamul ei nici o fecioard,, cdreiasd-i lase u."^ta -ogtenire,
au luat cu ei sfintul vegmdnt, lisdnd multe.daruri.
p*ia"ou_i
de
pr!id',
ay mers pind la cetatea impdrdteasci
a constantinopolu-
lui. Acolo au instiintat pe marele tmpdrat Leon si imprrrteasa
verina, asemenea si pe ihen aaie pitriarhul,
inaintea cdrora, des-
coperind cinstita racld, auvdzut slantul vegmdnt, umffiau-re
ei
de negrditd bucurie. Ludndu-l l-au dus cu mare cinste in Biserica
vlahernei gi au hotdrdt ca, in fiecare an sd se prdznuiascx,
pu-
nrea veqmantului
Nrscrtoarei de Dumnezeu,in
aceaBisericr,
in
ziua a doua a lunii lui iulie, in cinstea gi slava Fecioarei tvtaria si
a celui dintr-insa, Hristos Ddmnezeul
nostru, c.i ,ra"it,
ffi;-
und cu Tatdl gi cu Duhul Sfdnt, in veci. Amin.
1nror. z iulie)
MINUNEA
1O7
Cinstitul briu al Maici Domnului
vindeci pe impirlteasa
Zoe
cinstitul briu al
preacuratei
Maicii lui Dumne zeu, ^ fost adus
{e
la Ierusalimla
constantin opor, asazat intr-o racrd, de aur, cu pe-
cetluire impdrdteasld,
9i
a fosi pus'in biserica p. .ur" dr.pr-...-
diirciosul impdrat Teodosie cel Tinrr o zidisej cu hramur
prea-
sfintei Ndscdtoarei
de Dumnezeu,la
locur ce se numea Harcopra-
tia, adicd, t2rgul de
7r7md.
Dupd multi ani, pe ur.^"u i_pirdfiei
lui Leon cel infelept (886-912)
sotia acestu ia, zoe impdrdrdteasa,
era suprratd de duhur cel necurat, iar imprratul si iudeniile lui
MINUNILE MAICII DOMNULUI
69
erau in mare mihnire si se flceau multe ruglciuni cdtre Dum;
nezeu, pentru impfuilteasa cilte pltimea. Si i s'a ariltat ei o dum-
nezeiascilvedenie, spurrandu i ci dacn," ',,u punt pe dinsa briul
Preasfintei Nlsc[toarei de Dumnezeu, va lrta timdduire.
impilrdteasa a spus acest vis barbatului sIu, impiratul Leon,
iar el'arugat indaiApe
patriarh pentru Lce2;st1. Dezlegind
pece-
teu, Lt deichis racla gi s-a tflat intreg, cinstitul
-bra1.
al Preacu-
ratei, intru nimic vdtimat de trecerea vremii.
$i
l-a sirutat pe el
cu evlavie. Iar cind patriafhul l-a intins deasupra implrltesei,
Lceasta indntd a scdpat de chinuirea diavoleasci
9i
a cagtigat
tlmdduire desdvirEitl de boala ei. Atunci toli cu bucurie ^r prea-
mlrit-pe Hristos Dumnezeu
9i
pe preacurataMaica lui, cdntind
cintdri de multumire. Iar cinstitul briu, fiind pus in aceiaEi racld,
de aur, a fost pecetluit cu pecete impiltdteascd
;i
s-n aEezzt zi de
prdznuire, in binstea Binecuvintatei Niscdtoarei de Dumnezeu,
spre aducere aminte a minunii ce s-a flcut atunci prin Sfdntul
siu briu, cu darul Preacuratei
Ei
cu milostivirea celui ce s-a nIs-
cut dintr-insa, a lui llristos, Dumnezeul nostru (Prol. 31 august).
MINUNEA 1O8
MaicaDomnului acoperd.poporul
cu cinstitul sIu omofor
in zilele implratului Leon cel inlelept (855-912), in Constanti-
nopol, spre duminicd, filcindu-se priveghere de-toatd noaptea in
cinstita bisericl a Vlahernei, intru slava Preasfintei Nlscltoare
de Dumnezet.Laintiiazi
a lunii octombrie gi de falI stand mul-
{imea
poporului, fiind ca la patru ceasuri din noapte, sfdntul
indrei, impreunl cu ucenicui sIu, fericitul Epifanie,
;i-au
ridi-
cat ochii in sus gi au vizut pe impirdtea;sa cerului, pe acoperi
toirea a to tn lumea, pe Preasfinta N[scdtoare de Dumnezeu,
stdnd in vlzduh qi rugindu-se.
$i
era ea strllucind de luminl ca
soarele qi acoperind
poporul cu cinstitul ei omofor, impreunl
cu oEti cere;ti qi cu mullimea de sfinli, care in haine albe
9i
cu
cucernicie stdteau imprejurul ei, dintre care doi erau mai aleEi:
Sfintul Ioan inaintemergitorul
gi Sfintul Evanghelist Ioan. Pe
aceast1 vdz2rndu-o Sfdntril Andrei, a zls cdtte ucenicul s[u, feri-
citul Epifarrie: ,,Oa're,
aezi
frate
pe tmpd'rd'teasa
;i
Doamna
tuturor cAre Se ro;agd,pentru toatd, lurnea?" Iar el a zis:
,,O
ttdd,
Sfinte Pd,rinte, pi' mE tnspd,imhntez cd' o ad'd' acoperind
pe
70 I, Totos. NICODIM MANDITA
oarnenii ce sunt in bisericd, cu cinstitul ei omofor, ce strd,-
luce;te mai mult decdt soarele",
$i
s-au auiit graiurile cele cu umilinfl ale ruglciunii ei cltre
preaiubitul ei Fiu gi Dumnezeul nostru Iisus Hristos:
,irnpd,rate
ceresc prime;te pe omul cel ce te sld,ue;te pe tine
;i
cheamd tn
tot locul Preaffint numele td.u.
$i
acolo unde seface pomeni.-
rea numelui meu., pe acel loc il sfinfe;te
;i
prosld,uepte pe cei
ce te prosld,uesc pe Tine
;i
rugd,ciunile celor ce cu dragoste md,
cinstesc pe ntine, Maica ta,
;ifi,gdduinlele,
primeSte-le toate
;i
din toate neaoile
;i,
rd,utd,lile ii izbd.ae;te".
Nlddiduindu-ne StdpinI, spre milostivele tale cuvinte
,
care le-ai
zis cdtre Fiul Tdu, am voit sd nu rdmtnd fdrd" praznic sfintul tdu
acopermdnt, o Preabund, ci precum tu ai voit i-gi descoperi cin-
stitul praznic al Acoperimdntului tIu, o, intru tot milostivd, im-
podobegte-I. Ca qi cei ce te prosllvesc pe tine sI se veseleascd.,vd-
zdnd numitele tale praznice mult strdlucind; gi acolo pe poporul
cel ce era in bisericl cu milostivire l-ai acoperit, aqa ne acoperl
si pe noi pdcltogli robii tdi, cu acoperlmintul aripilor tale, Fecioa
rd, Acoperitoarea noastrl, Preasfintl MaicI, surpind sfaturile gi
gindurile.celor ce cugetl rele asupra noastrd.
$i
in ziua incer-
cdrilor noastre si ne acoperi pe noi, iar mai ales in zfira cea tea,
cdnd sufletul se va despdrli de trup, de fall sd stai noul intr-aiu-
tor
;i
sd ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din vizduh, cele
de sub cer, gi in ziua infricogatei
iudecdli
sI ne acoperi pe noi
sub obldduirea Acoperdmintului TIu.
Cu ale cdreia preaputernice qi bineprimite rugdciuni qi cu ale
tuturor sfinlilor TIi, Dumnezetle, miluieqte-ne pe noi.
-
MINUNILE MAICII DOMNULUI
TACUTE tA IZVORUT EI
MTNUNEA 1O9
Izvorul cel de viald primitor,
al Preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu
Se vede in penticostar, in vinerea cea dintfui, cil ert in
!ari-
grad un ostaf, om imbuniltil+it qi foarte milostiv, cu numele Leon,
gi cu prenumele Machelie, care pentru buniltatea lui l-a inwed-
nicit Dumnezeu, mai pe urmd, de s-a flcut implrat. Pe cdnd era
incd bstag s-a aflat intro pidure deasi, aproape de cetate,
Ei
acolo a vLzltrt un orb, care din cauzl cllltoriei gi a argifei, era
foarte insetat. Pentru aceastl Leon s-a iritristat
Ei
il trlgea de
mini ca sI-l ducl mai inainte, nu cumva va afla apd sil-l aline.
Dar dupl ce au mers pulind depfttare de loc, orbul a, cdzut,
de sete.heputind sI umble mai mult. Leon a cdutat multe cea-
suri prin pldure apil
Ei
n-a aflat, de care lucru s-a intristat foarte
mult, temindu-se ca nu cumva si moard orbul din impulinarea
lui. Pe cO.nd cerceta in pd4ile cele mai dinlduntru ale pddurii
72 Protos. NICODIM MANDTTA
deodatd a auzit un glas, zic2ndu-i;
,,O,
Ieone! Nu te sckrbi, cd,ci
apa este aproape de tine
;i
luhnd, adapd pe orb. Apoi sd,-i speti
;i
ochii lui cu dknsa, ca sd. cu.no;ti puterea mea. Iar tu sd.
;tii
cd aei ajunge impdrat;i atunci sd,-fi aduci aminte si sd-mifaci
aici o bisericd,, sd, locuiesc tntr-tnsa, si sd uind, aici ci,fi au tre-
buinld, de ajutorul meu, ca sd, afle mkntuirea sufletului
;i
a
trupului". Leon auzind acestea cu totul ingrozit, s-a bucurat, cI
a aflat trei daruri, in loc de unul, pe care il cduta. Ducifldu-se incd
trei pagi inainte, a aflat apd intr-un lac, gi a simtit in sine multd
veselie si putere. Luind din apa aceea,, a adus orbului care sia
venit in fire. Apoi a spdlat ochii lui,
$upd
porunca Preasfintei
Ndscdtoarei de Dumnezeu, si indatl, o! Minunile tale, Stdpindl a
vdzut cel ce mai inainte era fdrd vedere, gi s-h umplut de atdta
bucurie, pe cit poate tiecare sI o ingeleagd.
Dupd putini vreme Leon s-a suit la vrednicia impdrdteascd, qi
a zidit o bisericl, in locul in care a zflat Lpa. cea vindecdtoare,
in numele Preasfintei Fecioarei Mafia, si a numit acea BisericI, cu
numele de Izvorul cel primitor de vialI, fiindcd apa Lceea. era dd-
ruire de la Izvorul cel adevdrat al vietii, adicd. de la impdrilteasa
cea atotputernicd.
Si nu numai LceLStd facere de minune a sdvirsit, ci si altele
nenumirate) clre covirsesc la numdr stelele cerului. impfudtea-
sa cea atotputernicd, prin apa lceea" purtdtoare de viatd., a vinde-
cat multe feluri de boli, ca: durerile de piept, incuierile udului,
patimile funiceilor. curgerile de s0nge, fiigurile, lepra, lingoarea,
fierbintelile, albeata ochilor, zgdrcfuile vinelor, si in fiecare zi
vindecd pe cei ce pltimesc. De asemeni gi morli a inviat, dupd
cum vom ardta mai jos, intru slava Dumnezeului nostru, Care
negrlit dintru dinsa S-a ndscut, cilruia I se cuvine toatl cinstea
s,i inchini.ciunea in veci. Amin (M. M. D. a 5.a d. Ncamt).
MI NUNEA 110
Leon impiratul vindecat cu apd
de la Izvorul Maicii Domnului
impiratul Leon cel preaintelept LveL o sotie foarte bund qi
sfintd, cu numele Teofana, care mai pe urmd s-a sfintit pentru
faptele ei cele bune, dupd cum se vede in Sinaxar, in 15 zlle ale
Iui Decembrie.
MINUNILE MAICII DOMNULUI
Mai inainte de a se slvirEi Sfinta, a venit asupra implratului
marc boald, si durere nevindecatd, cate se zice platrd,, cI se formea-
zd" oarecare pietre la rinichi, ce astupl drumul udului gi nu poate
sd mai iasl, pentru care pricinl mulli au pierit. Astfel chinuin-
du-se Leon, s-au adunat tofi doctorii si nu puteau sl-l vindece. in
sdptdmina brinzei, atdt de mult l-au apucat durerile,'incit doc-
torii au hotdrdt cd moare, qi au flcut pregltirile de moarte.
Atunci, fericita impdrdteasd", vilzdnd ci nici un doctor pdmin-
tesc nu poate sd-l vindece, a alergat la cel Ceresc. Intrdnd in
cdmara cea impdrdteascd,
Ei
cdzind inaintea Sfintei lcoane a
Maicii lui Dumnezeu, cu credinlI gi cu lacrimi fierbingi se ruga
ca sd-i dlruiascl pufind viald bdrbatului ei, pind, ce va veni in
virstd Constantin fiul lor, ca sd" nu se primejduiascd implrdfia.
FIc0nd dar ruglciune implrdteasa cetdfii gi rug0nd pe Stdp0na
cerului si a tot plmintul, a zuzit un glas ce i-a zis:
,,Nct.
te tntris.
ta, TeofanA, cd, astd,zi uine buruiana cea aindecd.toare, ca sd
uindece pe bdrbatul tdu".
Sf0nta, auzind Lcestea, s-a bucurat foarte mult qi alergdnd cd-
tre cel bolnav il vilz:l cum cd era in ceasul cel mai de pe vrmd., ca
sI-gi dea sufletul, si doctorii au ficut sfat ca sd-l spintece. Dar ea
le-a zis lor, cd" vine degrab alt doctor sdl vindece, si dupd multe
ceasuri, cdnd socoteau cu tolii cd a murit, vdd cd" vine degrab o
cdlugdrild, Agati cu numele
,
care era la biserica Preasfintei NIs-
cdtoare de Dumnezev cea din Hrisopighi,
finand
un vas cu apd
din aceea vindecdtoare. Apropiindu-se, a zls cdtre impilrdteasd,
Lcestea:
,v4,stdizi
cilnd rlt-ant sculat de dimineald
;i
impodo-
beam biserica Preasfi,ntei Ndscdtoarei, de Dumnezeu,, Arn auzit
un glas, zich,ndu-mi:
,,Agati,
ia degrab pulind, apd, din izaorul
nteu, cA sd, duci tmpd,ratului sd bea, ca sd, se uindece el
;i
sd.
inceteze
;i,
durerea-Teofanei, iubitei, ntele, care cu lacr'imi
strigd cdtre n ine". impdrdteasa i-a datindatd, apa celui bolnav
gi indatl, o! Grabnicd, izbdvirel Cum a blut-o, s-a vindecat desl-
vdrqit qi atita putere a luat, incit s-a sculat din pat sdndtos, ca si
cum n-ar fi awt nici o boald,.
Minunea aceLStL a inspiim0ntat pe toti, iar implratul L po-
runcit de afilcutpraznic de veselie intru aducerea aminte a aces-
tei faceri de bine
Ei
mulpmire a Preasldvitei Stdpinei noastre
Ei
73
?4
fr"b",NfCOD
a Celui ce s-a ndscut din ea negrdit. CIruia i se cuvine slava in
veci. Amin. (M. M. D. a 5.a d. Neamt)
MI NUNEA 111
Un mort a inviat fiind stropit cu apl
de la Izvorul Maicii Domnului
De asemdnea, se .citeste
in Penticostar, in Vinerea cea lumi-
natI, cum cd un om bogat din Tesalonic, s-a pornit cu multi
evlavie, ca sd se ducd la biserica cea mai sus zisd, a lzvorului cel
primitor de viatd., ca sd se inchine, auzind despre videcdrile cele
minunate, pe care le filcea Stdp0na cea atoputernicd crr apa"
aceea", din care dorea sd bea
Ei
el, spre sfintirea sufletului slu.
ludnd mult argint si aur pentru cheltuiall si pentru ca sd dea
la biserici, s-a urcat intr-o corabie, dar pe c0nd inota, i-a venit o
'
boald grea, de unde cunoscdnd cum cd are sd moard, a zis cord-
bierului:
,,socotesc
cum cd, n-am
f,ost
urednic sd, md. inchin bi-
sericii Nd,scd,toarei de Dumnezeu, nici sd, beau din apa aceea,
preasfinfitd, sifiindcd pd,catele mele m-au im,piedicat de a md,
duce aiu, te jur pe tine cu numele Sffiphnei, Nd,scd,toarei de
Dunr.nezeu, sd. nu md arunci in rnare, ci, sd. md, pui tntr-o ladd,
;i
sd, md duci la acea SJhntd Bisericd, ca sd, md. ingropi acolo.
Fd,cAnd a;a uei auea ajutd,toare pe PreasJhnta Maicd. insd, tli
las
lie
din banii mei o sutd. de galbeni, iar pe ceilaQi sd,-i dai
la biserica aceea, pentru pomenirea
sufletului mecr,".
Acestea zicdnd cel bolnav, corlbierul i s-a jurat
cilva implini
voia lui si atunci gia dat duhul. Cordbierul i-a pdstrat trupul qi
dupd trei zile ajungdnt la Tarigrad gi scofind pe cel mort, a che-
mat Preotii ca sd-i cinte slujba inmormdntlrii, dupi rinduiall si
sd-l ingroape la biserica cea zisd, mai sus, a.Preasfintei Fecioare
Maria. Si dupd ce au cdntat sluiba, un Preot a cerut ca sd se
deschidi sicriul, pentru cI i s-a pdrut cI nu miroase ca mor{ii.
peschizindu-I,
au aruncat deasupra lui
lilrdnd,
in semnul Crucii,
dupi obicei, zicind:
,,!d,rknd.
fuAnd, m-ai pld.zmuit pe mine
;i
ai pus tntru mine suflare de uiald
;i
celelalte".
Dupd aceasta, un tovard; al cordbierului luind pu+inI apd din
izvorul cel primitor de viafl si apropiind-o de cel mort, a zis
acestea:
,,O
sd.race! CAt dor ai auut ca sd, bei din apa aceasta,
;i
nu ai aiuns, ci md.car acunt prime;te-o pe dknsa". Ala
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
zicdnd, a vilrsat apa peste trupul lui
Ei
indatl (o! minunile tale cele
mii presus de fire, Sdpand ddtdtoare de viap!) s-a sculat mortul si a
sezut, sldvind pe Domnul si pe Fericita Fecioard.
O, frafii mei! CiH insplimdntare socotili cd, au luat cei ce std-
teau imprejur, qi mai ales coribierii, care l-au stiut cI a murit, si
mai mult cd trecuserl de atunci patru zile, ca qi odinioard,Lazilr
cel ce s'a sculat dupi patru zile? Cei ce stiau acestea, preamult se
minunau. Iar cel mort s-a sculat, a multumit din destul Preasfin-
tei, si n-a uitat facerea de bine, ci ca un recunoscitor a rdmas
pind,in sfirgit in biserica ei, sluiind cu toatl osdrdia, fdc0ndu-se
cdlugdr evlavios si imbunitdfit. Veneau mulli insd din diferite
locuri de-l intrebau pentru iad, dar el nimic n-a rdspuns pentru
ceva, dupl cum gi peLazdr. Trdind viatd minunatd;i cu bunl pll-
cere de Dumnezeu, 2O de ani dupd ce a inviat, s-a odihnit intru
Domnul, Cdruia I se cuvine slava in veci. Amin. (M.M. D. a7-ad. Ncamt)
Izvorul Maicii
""XtilYJT;l)r?r^-o
de nerodire
'
impdrdteasa Elena, fiind neroditoare, s-a dus la izvor gi s-a
rugat Precistei, si indatd a dobOndit mill de la Ea, si a ndscut pe
Constantin, care mai tirziu a ajuns ifnpdrat
6.74).
MINUNEA 1 13
.
Precista salveazl, biserica izvorului Ei
Dacd, au trecut mulgi ani, biserica Izvorului Precistei era sI se
prlbu;eascd", cdci se inmullise apa,
Ei
fugise pdmOntul dedesubt.
lntr-acea vreme s-L Lrdtat Precista si a
finut
biserica proptind-o,
pind, s-a depdrtat toatd mulfimea de oameni de la biserica
6.rc).
MINUNEA 114
Mai multe minuni flcute cu apd de la lzvorul Precistei
Leon cel infelept, implratul grecesc, s-a imbolnlvit de pintril,
iar impdrdteasa Teofana, s-a imbolnlvit foarte greu de lingoare;
iar dacd" s-au adus la izvorul Precistei, s-au izblvit amindoi de
b oald,, vindecindu-se.
$tefan,
patriarhul Tarigradului, fratele acelui Leon intelept,
s-a imbolntrvit de umfllturi. Ducindu-se la izvorul Precistei s-a
tImIduit.
76 Protos, NIC)DIM M.4NDTTA
Lui loan, patriarhu.l
lerusalimului, i s-a stricat auzul si dacr
s-a udat cu api de la izvorul
precistei,
ia venit auzul la loc.
Terasie Patrichie, mama lui Magistrina gi fiul lui, se imbolnr-
viseri de boli foarte cumplite. Terasie
;i
mama lui s-au imbol-
nilvit de lingoare, iar fiul lui rerasie de impietrire la inimd si de
opritul udului. Asiiderea gi o femeie din acel loc, ." ;;;i;;
zizina, se imbolndvise
de amortire. Tofi s-au tdmdduit cu apa din
izvorul Precistei.
-
Roman, impdratul grecesc, care erl din tapapos si se chema
Lapapin, era cuprins d-e o board, foarte cumptiiaii se dezrega
Ei
i
se strangea stomacul. s-a tdmdduit cu apd" de la izvorul
precistei.
Ion Baran era cuprins de o board, mare, numitd boara apei si
s-a tdmdduit cu apd, de la izvorul
precistei.
Lui Marcu, cdlugrrul, ii era obrazul umflat si s-a trmiduit de
acea boald, cu apd din izvorul
precistei.
.
Manzrie, cdlugrrul, se imbolnrvise
de piatrd.. El s-a timiduit
de aceaboald, tot cu apd, din izvorul
preciitei
6.77s6).
MI NUNEA 1 15
Minunile de la f?rnt?ina numit
,,Izrorul Doamnei,,
in vestita cetate a cretei; aptoape de satul Trapsanon, este o bi-
serici a Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, dina.intea cdteia,
la- o distan[d, ca de doud aruncrturi de piatra, se afld o fintdnd"
addncd,, ca de patru stinjeni. Ea este numitd
,,Izvorul Doamnei,,,
pentru cd, arc multd apd gi curge fdrd,incetare, incdt indestuleazd
tot satul, mdcar ci sunt mulfi oameni in el gi cea mai mure parte
olari, iar. altd" apd, acolo prin apropiere nu se gdseste. si adapn
toate vitele lor dintr-insa si se servesc si ei la toate ireburile lor.
$i_de
multe ori, seara, scot toatd, apa afard,, iar a doua zi o gdsesc
plind. La acea fintdtd,, se face o preasldvitd
minune prin darul
si puterea Preasfintei, pentru .ur" o qi numesc
,,Izvorul cel care
Lzv0'rle afard". cdci fiind asemenea cu suprafagi pamnntului,
de
multe ori se intdmpld sd cadd cineva inruntru (btubagi sau fbmei,
pentru. ci se imbulzesc\care mai de care sd ia mai intii) si atunci indatd,
(o! infricosatd minune!) se inmulte$te apa, crescind pind,la mar
ginea fintdnii, sil aruncd pe om afariviu qi nevdtdmat. si ori de
cite ori au zidit LceLStd. fdntind, mai sus de cit prmintul, s-a sur-
pat singurd.
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 77
lar ucetstd. minune nu s-a ficut numai odatd sau de doul ori,
ci de nrulte si nenumdiate ori gi pdnn in ziua de astdzi se face,
cum mdrturisesc toti cei care cu ochii lor at vilzut.
Despre aceasta.si eu insumi (zice scriitorul acestei minuni) multd
indoiald gvind,nu ca gi cum nu af putea silfacdPreasfdnta aseme-
nea minuni mari, ci pentru cd, astdzi s-a impulinat evlavia" qi cre-
dinla oamenilor, am intrebat pe unul din cei care spuneau cd au
vdzlt;i l-au
iurat
cu afurisenie cum cd drept este'si cu adevdtat.
$i
nu numai pe poporul cel de obqte, ci si pe insusi preainal-
tul-domn al oragului, Andrei Cornarie, invlfat foarte in limba
latineascd si greceascd,la care eu am fost grdmltic (secretar) doi
ani, l-am intrebat dacd. s-a intimplat vteodatd sd. cadd" cineva in
f2inti.nd, cdnd a fost el prin acel sat, si el mi-a rdspuns zicdnd:
,,FrAte,
nu este cu cuuiinfd, sd' te tndoie;ti de puterea cedt' nta,re
a pururea Fecioarei Maria, Maica lui Dumnezeu, ci trebuie sd'
crezi cu td,rie, cu,rn cd, toate le poate cAfu uoie;te".
Cind am auzit
Ei
eu intdia datil de minunea cate md. intrebi nu
Lm cre rt-o, insd odatd, cOnd md aflary la acel sat, am poruncit
oamenilor mei, sd-mi vesteasci, indatd ce va cddet cineva indun-
tru si asa s-a intdmplat, cd intr-o zi a cdzut o femeie. Alergind cu
grdbire am.auzit qi am vdzut de departe cum a aruncat-o apa atn-
ii tocmai in ceasul cind apunea soarele. atunci cdnd toatd, apa
era scoasd si iardsi s-a umplut f2;nt?rna si a rdmas plind pinl sus.
Atunci am
:plins
de bucurie gi, intrind in Sfinta Biseric'i, am
cerut iertare de la Preasf4nta, pentru pulina mea credinlia cea
mai dinainte.
Iar un doctor mi-a spus cI nu numai apa, izvotului aceluia are
puterea Lceastt; cd sunt gi alte ape in multe locuri gi au darul
vindeclrii de felurite boli si neputinle; dar nu au puterea izvoru-
lui ce s-a ardtat mai sus (M. M. D. a 68-a, d. Neamt).
M I N u N I t ti*I
*111?
o MN u LU r
t
MINUNEA 1T6
Maica Domnului aiutfin rdzboaie pe voievozii evlaviosi
Narcis, vizirul grecesc era foatte evlavios cdtre Maica Precista.
Cu ajutorul ei a biruit pe Etatel, craiul Golilor, ucigdndu-l si sfd-
rOmOndu-i oastea. Aceasta s-a ficut, cdci s-a ardtat lui Precista si
ia spus vremea cind va lovi vrijmasul.
Artur, craiul Angliei, cOnd mergea cu oastea, purta inainte un
semn de aur pe care era zugrdvit chipul Precistei,
Ei
cu aiutorul
ei la oaste, totdeauna biruia pe vrdjmasi.
Pelaghie, craiul Spaniei, ascunzindu-se in munfi din calea sa-
racinilgr, s-a dat in seama Precistei, care l-a apdrat, cdci dacd, au
inceput saracinii a Lrunc cu pietre in prlpastie, unde se ascun-
sese Palaghie; pietrele, cu putereaPreaaratei Fecioare, se intor-
ceau inapoi sii ucideau pe ei.
Teodor, fratele lui Eraclie, implratul grecilor, cOnd s-a bltut cu
Persii, Preacurata Fecioard a fd,cut mare nevoie Persilor. Pentru
MINUNITE MAICII DOMNUIUI
rugdciunile Sfinflei sale a cdzut asupra necredinciogilor grindinl
foarte mare si a ucis multi oaste dintr-insii.
$i
asa Teodor cu aju-
torul Precistei a bdtut pe Persi (x. 84; 87;89;92).
MINUNEA I 17
Recunostinfa implratului Ioan Comnenul
Ioan Comnenul, impdratul grecilor, a biruit la apd Dunlrii pe
Tdttri, care trecind pridaserd"
lara
sOrbeascd. Impdratul avea crr
sine Icoanele Precistei qi se ruga Sfinpiei sale sd le fie intr-aiutor.
Cind impdratul s-a intors in Tarigrad", a fdcut mare cinste Prea-
curatei Nlscdtoarei de Dumnezeu, cdci a fdcut un rldvan (trisuri)
de aur, l-a impodobit cu pietre scumpe qi-a pus intr-insul chipul
Precistei. Apoi, la rddvan a inhdmat qase cai albi si implratul
mergea umil pe jos, cu Crucea in'mind, iar boierii gi oamenii sdi
de cnsd, erau ins,irafi de jur-impreiurul ridvanului gi astfel au
venit pind la Sfdnta Sofia. ln acest chip implratul Ioan Com-
nenul a mulfumit lui Dumnezeu si Precistei inaintea tuturor
oamenilor
G.
s8).
MI NUNEA 118
Maica Domnului trimite pe Sfintul Teodor
sI aiute unui implrat
Ioan Zimiska, \mpdratul grecilor, odatd" cdnd" avea sI se batl
cu tdtarii, mai inainte de a porni cu oastea din
larigrad,
avdzut
in vis pe Precista c re Lzis cdtre un ostag:
,,Teodore,
Ioan al meu
;i
al tdu se afld, tngrijorat. Da-te degrab
;i
sd,-ifii lui intr-aju-
toy". lar cdnd s-a bdtut Zimiska cu tdtarii, s-a ardtat venind de
sus un ostaE pe un cal alb, cate abdtut oastea tdtarilor. Ei ames-
tecindu-se cu tdtarii,le spdrgea hoardele sii nimicea, si asa loan
Zimiska, cu aiutorul Precistei
Ei
a Sfintului Teodor, a biruit pe
tdtari (x.90).
MI NUNEA 119
Hulitorul Maicii Domnului este pedepsit
Vasile, implratul grecilor, a trimis pe Andrei, voievodul din
Tars, asupra Saracinilor. Domnul Saraciniloq ca sI-si batd
ioc
de
crestini, a scris lui Andrei sapte clrti cu batiocuri, avdnd aceste
cuvinte:
,,Voi
vedea eu, cind voi veni la tine cu oastea mea, dacd,
vd va folosi cu ceva Feciorul Mariei". Andrei voievodul, luind
79
Protos. NICODIM MANDITA
cattea Lceea a Ltatn t-o dinaintea icoanei Precistei, si a zis aces-
te cuvinte:
,,fuIaica
lui Dumnezeu, se cade oa,re ca Fiul td.u, sd,
primeascd, ni;te batjocuri ca acesteA, de la ni;te pdghni tru-
-fa$i!" PupA
^cee^, Andrei voievodul, lovind pe acel hulitor l-a
ucis si i-a tiliat toatd oaste4. (x.
91).
MI NUNEA 12O
Maica Domnului pedepsegte pe Apostatul Iulian
in vremea cind Iulian Apostatgl, a vrut sla tragd"in inqeldciune
pe crestini, atunci Precista i-a apdrat pe dinsii de acei vrijmaqi,
In acel timp, Sfdntul Vasile a vdzut pe Maica Domnului
;ezdnd
pe un scaun intre mai mulfi ingeri si poruncind Sfdntului
Mercurie l-a ucis pe Iulian nevdzut, in timp ce se lu,pta cu
persii,
printr-o sdgeatd, ce l-a lovit, dupd care a dispdrut qi nu s-a mai
vdzut (x.
93).
MI NUNEA 121
Maica Domnului izblveste cetatea
de impresrtrarea Persilor si Titarilor
in vremea lui Ieraclie, impdratul grecilor, Sarvar, voievodul
Persilor si hanul Tdtarilor, au venit cu ostile pe mare si pe uscat
pOnd sub Tafigrad si il bdteau.intr-acez vreme toti oamenii s-au
rugat Maicii Domnului. Ludnd lcoana lui Hristos cea nefdcutr de
mdnd, omeneascl si vesm0ntul Precistei, de asemeni gi lemnul
Fdcdtoarei d,e viald, crucii Domnului, au fdcut litie pe zidurile ce-
tatii, rugdndu-se lui Dumnezeu sd le ajute. Atunci,
precista
de la
Icoana din biserica vlahernei, a pornit in mare, valuri nivalniie,
incdt a inecat in mare cordbiile cu acesti pdgini. Tot atunci, cu
ajutorul Sfintiei sale, ostile grecesti, care erau l?ngd, biserica sa,
ce se chema Peghia, au ucis pe mul! tdtzri. Hanul s-a speriat atit
de mult, incdt nu mai
Etia
ce sd, facd". Acest lucru a fost in zilele
'
lui Eraclie impdrat (x. 125).
MI NUNEA I 22
Saracinii biruiti de Maica Domnului prin grindind de foc
in vremea lui Constantin BIrbosul, impiratul grecilor, saracinii
au venit si au bdtut Tarigrztdul.in acea vreme clerul si oamenii
din cetate au luat lemnul crucii Domnului si Icoana
precistei
si
80
MINUNITE MAICII DOMNULUI
au umblat cu litie pe zidurile cetdlii rugdndu-se lui Dumnezeu si
Precistei sd-i apere. S-au petrecut in acea vreme multe semne
gi fapte minunate.
Astfel saracinii nu puteau sd inainteze de loc spre cetate. Un
saracin care mergea cillme intre alpi
Ei
ura Biserica Sfintei Sofii,
a cilzut
Ei
a murit. Hogea al lor suindu-se intr-un turn inalt gi
strigind spurcata lor rugdciune, a cdztrt
Ei
gia lepddat spurcatul
slu suflet, incit saracinii de mare necaz ce L venit asuptalo4 au
fugit din
larigrad
si se duceau pe marea, Egee. Atunci s-a slobo-
zit din cer grindinl de foc pe mare. Marea a inceput a fierbe de
grindina care ert de foc. Smoala de pe coribiile saracinilor s-a
topit gi tofi s-au innecat in mare. Acestea s-au fdcut pentru rugl-
ciunile Maicii Domnului (x. LzG)
MI NUNEA 123
Stefan, craiul unguresc, aittat de Maica Domnului
$tefan
era un om cu multd evlavie citre Precista. El a ziditin
numele Ei o bisericd frumoasd in cetatel Belgrad, pe clre a
impodobit-o cu aur gi pietre scumpe. Mai apoi cdnd a vrut Con-
rad, impiratul Romei sd vini cu ostile sale in
lara
ungureascd.,
craiul Stefan s-a rugat Precistei sd-l mintuiasci pe d2nsul si tara
lui de acei neprieteni. Cu aiutorul Precistei, indatd au venit cdrfi
de la impdratul cdtre voievozi, sd se intoarcd cu os,tile acasd si
sd nu mai meargd, in
laru ungureascd.
Ydzind impdratul lucrul
acesta s-a mirat, cdci el nu scrisese de nici o pace la voievozi,
dar s-a potolit. Stefan craiul a mullumit lui Dumnezeu si Pre-
ci st ei 6'
13, 3) '
r r r r r r r r r F ^ a ^ /
MI NUNEA T24
Ostasul evlavios aphrat de Precista
in
lara
Albigefiei, un ostas ce se chema Antonie, se ruga
Precistei in toate zilele. Odatd,, pe c0nd mergea la oaste ca sI se
lupte cu duqmanii sdi, si era in mare ingrijorare, a vdzut cum
cddea grindind de foc din cer qii ucidea pe ei; iar alteori apdrea
lingd, ddnsul roate de ostaEi viteji, imbrlcati in zale, care il
apdrau pe d2nsul de vrdjmasii lui (x. 139).
81
82 Protos. NIC'ODIM MANDITA
MI NUNEA 125
Turcii riuvoitori au fost orbiti de Precista
Un om ce se chema Didacus, din Arabia, cdldt<>rea pe mare,
din Candia spre o cetate ce se numeaYalentia,in tara Spaniei.
lr aceea vreme turcii au ndvllit peste aceel corabie si voiau sd
fefuiascl
pe toli oamenii. Didacus, cilzdnd intr-o preimeidie ca
aceasta, si avdnd mare evlavie cdtre Precista, a inceput a se ruga
Sfintiei sale cu toatd inima si-l aiute si sd nu-l lase in calea piei-
rii. Cu ajutorul Preacuratei Fecioare, Stdpina lumii, deodatd tur-
cii orbirl si Didacus a scdpat din robie, ajung2nd cu bine in tara
sa. Lucrul acesta s-a intirnplat, in anii de la llristos 1660 (x. 140).
MI NUNEA 126
Maica Precista scapi din pierzare pe fualii
care se rugau ei cu credintl
in tinutul Romei erau doi frati, care se numeau: Iloratie si
Mutie.
{cegti
frati se inchinau totdeauna Maicii Precistei, zicind:
,,Sub
milostivirea ta scdpdm Ndscdtoare de Dumnezeu. Rugd.ciu-
nile noastre nu le trece cu vederea in necazuri; ci din primejdii
ne izbdveste pe noi, una curatl, una binecuvdntatd....!
1trop.
Vccer).
Odinioard niste vrijrnaqi ai lor, le-a sipat casa la temelie, qi
le-a pus: praf de puscI, cu piatri de pucioasd, ca prin explozie sd
le arunce casa in aer si sd-i omoare.
-
Maica Precista vrdzind rdutatea acekrr potrivnici si necredin-
ciosia acestora, i-a mintuit pe ei din moarte. Praful de puqcd cu
piatra de pucioasd., pe care-l puseserd dusmanii aceia sub casd,
expkrddnd, a aruncat in ldturi numai putine pietre;
,iar
casa a
rirnas intteag'/a, in bunl plce (x. r27).
MI NUNE A I Z7
Procesiune glorioasd. de rLzboi
cu Sfinta Cruce, Sfinta lcoanl si steaguri
Nlarele domn al rusiei, Andrei Gheorghievici, avea un obicei
ca acesta: Cincl mergea la tdzboi impotriva wdimasilor, lua cu
sine in nrijklcul ostilor sale, Cinstita icoand a Preasfintei NIs-
cdtozrre de Dumnezeu, care pe Pruncul cel mainainte de veci, pe
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
Hristos M2ntuitorul nostru in m2ini il
fine,
impreund cu cinstita
Cruce a Domnului, pe care doi preoli imbricali in vesminte sfinlite
o purtau in cetele ogtirii aceluia, si iesea la rdzboi cu multd virsare
de lacrimi citre Hristos Dumnezeu, gi cilfte Preacurata MaicI a lui
Dumnezeu, apoi se implrtlgea cu dumnezeieqtile taine ale Trupului
gi Sin$elui Domnului Hristos. Cu niEte arme nebiruite ca acestea se
inarma mai mult, decitcu sibiile si cu sulilele, qi mai mult se ndddy
duia spre ajutorul Celui Preainalt, decit spre viteiia si puterea oqtii
sale. El gtia bine cuvintul lui David, cd:
.
,Nu
intru puterea calului va voi, nici in pulpele bdrbatului
bine va pldcea. Bine va voi Domnul intru cei ce se tem de Din-
sul, si intru cei ce ndddiduiesc spre mila Lui". Acest binecredin-
cios domn, incd, gi pe ostagii sii, ii indemna spre rugiciuni, pe
de o parte prin chipul cucerniciei sale si al evlaviei in rugdciu-
ni, iar pe de altd" parte prin poruncd, pentru cI tofi cdzind in
genunchi inaintea icoanei Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu,
qi a Cinstitei Cruci, cu lacrimi se rugau, cerind aiutorul. Marele
domn privind spre Sf0nta lcoand", se ruga grlind astfel:
,,O!
SHpand, Ceea ce ai nlscut pe Hristos Dumnezeul nostru,
tot cel ce ndddjduieste spre tine nu va pieri,
Ei
eu robul tdu, dupi
Dumnezeu, te Lm pe tine zid gi acoperdmint, si Crucea Fiului
tdu, armd, asupra vrdjmasilo4 de amdndoua plrlile ascufitd,
roagd. pe Mdntuitorul lumii pe care ca Prunc L-ai
finut
pe miini,
ca puterea crucii sI fie ca un foc, arudnd felele potrivnicilor,
celor ce doresc rdzboi cu noi. Miilocirea si folosirea ta cel prea-
puternicd, sd ne ajute nouI, si sd calce pe vraimaqii nostri".
DupI multe ruglciuni, sdrutind Sfinta lcoand" qi Cinstita Cruce,
tofi mergeau cu indrilzneald" asupra vrljma;ilor lor, qi le ajuta
lor Domnul cu puterea Crucii si a Preacuratei Nlscitoarei de
Dumnezeu, prin ruglciunile sale cele indllate cltre Dumnezeu
pentru dingii.
Un obicei ca Lcesta, attdnd totdeauna acest mare domn, cu o
rinduiall ca Lce sta a iegit cu oastea sa gi asupra Bulgarilor (pre-
cum de demult Marele impirat Constantin, purtdnd inainte semnul Crucii)
gi mergind la cimp, s-au bltut cu oastea lor, gi biruindu-i pe ei, au
fugit dupd dingii, gi a luat patru cetd+i ale lor, iar a cincea,Bre-
himul, de la rOul Camii. Cind s-a intors de la tdierea pdginilor,
83
84 Protos. NIC)DIM MANDTTA
la cortul sdu, au vdztrt iesind din sfdnta lcoand, a Mintuitorului,
si din a Maicii Domnului, o strdlucire prealuminoasr
asemenea
focului, ce se revdrsa peste toate cetele de ostasi. Aceastd minu-
ne s-a petrecut, in prima zi a lunii lui august.
Asemenea si Manuil, impdratul grecilor, cel ce a iesit cu oas-
tea sa asupra saracinilor, avdzut in aceeasi zi o m-inune asemi-
ndtoare, adicd" raze de foc iesind si acoperind cu lumind" toate
cetele, din sfinta Icoani a M0ntuitorului, si a
preacuratei
Ndscd-
toarei de Dumnezeu pe care impreund cu cinstita cruce, le aveau
in nrijlocul ostirilor. si a biruit in acea zi puterea saracinilor.
Dupd aceea instiintdndu-se unul pe altul, prin scrisorile loq des-
pre biruinTa lor, cdqtigatd, cu ajutorul lui Dumnezeu, si despre
strdlucirea cea minunatd. pe care au vdzut-o. iesind, din chipul
Mintuitorului si al Preacuratei lui Maici, au prosldvit pe Dumne-
zeu. Apoi sfdtuindu-se cu cei mai mari arhierei ailor, au rinduit
sd se facd prdznuire in aceastd. zi dintdi a lui august, ddnd mulp-
mitr Mantuitorului si Preacuratei Maicii sale. De aserneni, si
intru pomenirea puterii cinstitei cruci, prin care inarrnati fiind
preofii cu mdinile lor au biruit pe vri.jmasi, au poruncit ca sr se
scoatd Cinstita Cruce din Sfdntul Altar, gi si o punl pe ea in
miilocul bisericii, ca sd se inchine ei toate popoarele crestinesti,
si cu dragoste si o sdrute, prosldvind pe Hristos Domnul, Cel ce
a fost rdstignit pe ddnsa.
Sd prdznuim, fratilor, lludind gi multumind preamilostiwlui
Dumnezeu, si Mintuitorului nostru Iisus Hristos, si
preacuratei
Maicii Sale, stipinei noastre, preabinecuvintatei gi pururea Fe-
cioarei Maria, cu cinstita cruce cu bund cucernicie si cu dum-
nezeiascd' pldcere si o cinstim si sd o priznuim.
pace
si dragoste
intre noi avdnd, cu milostenia sd mingiiem pe cei siraci, rJepdr-
tdndu-ne de toate lucrurile cele rele. La frica si dragostea lui
Dumnezeu sd lurm aminte. cd asa pldcind lui si ne invrednicim
prdznuirii celei vesnice funpreund cu toti sfinfii. Iar in zi:ua aceea,
in care se va arrta semnul Fiului omului pe cer, cinstita cruce
a lui Ilristos, care va merge cu mare strdlucire fd,cdtoare cle bu-
curie inaintea celui ce va sd vie cu slavd si cu putere multd, ca
Jtrdecitor
al viikrr si al celor mor{i, sd ne treacd, si pe noi de
Partea
ce-a rle-a drea-pta.Iat dupd sdvirsirea
iudecitii.
c0nd cin-
MINUNILE MAICII DOMNUTUI
stita Cruce va merge inaintea tuturor cetelor Sfingilor, povifuin-
du-i pe ei la implrdfia Cerurilor, spre a prdznuiin veci nesfirgifi,
sI ne numere qi sI ne facd
9i
noul parte cu ei, preamilostivul
nostfu Mintuitor Iisus Hristos, cu ruglciunile Preacuratei Fecioa-
rci Maria., Nlscltoarea de Dumnezeu. Amin. 1v.
sf. 1 august)
MINUNEA 128
Maica Domnului, prin Sfinta sa lcoan[
aiutd pe rusi in lupta lor cu tiltafii
Temerlic, implratul tdtarilor, a vrut sI meargtr in Rusia mare,
sI o prade. in acea vreme, Preo,tii au adus la Moscova, Sfinta
lcoand. a Maicii Domnului, de la Vladimir. in intimpinaret ei a
iegit Preasfinlitul Mitropolit, cu tot soborul rinduielii duhovni-
ceqti gi cu mullime de popor. Cdnd au vdzut Sfinta lcoand, au
cilzut cu tofii la pdgdnt gi s-au inchinat ca inslgi Maicii lui Dum-
nezev, Ceea ce venise la din;ii, gi cu negrditl bucurie au primit-o,
si multe lacrimi vlrsau privind spre ddnsa, rugindu-se ca sI se
izbdveascd de ndvdlirea pdgOnilor. Si nu le-a fost in zadar rugd-
ciunile lor, cele cu dinadinsul ficute, cici in aceeagi zi in care
s-a dus in Moscova, cinstita Icoand a Preasfintei Ndscltoarei de
Dumnezeu, plginul impdrat ingrozindu-se de o vedenie infri-
cogatd ce a avut in vis, s-a tulburat
Ei
a fugit inapoi cu toati pute-
rea sd, nefiind alungat de nimeni.
Vedenia ce a avut-o a fost'asa: Se tdcea inaintea sa un'munte
preainalt, pe al clrui virf mergeau arhiereii impotriva lui, avind
toiege de aur in mOini gi ingrozindu-l pe el. Iar deasupra arhie-
reilor, in vlzduh, au vdznt o strllucire neobisnuiti
Qi
o impilrd-
tercd stind in mijloc, in slavl negrditd,, imbiecatA in ttuitt" d.
porfirl, inconjuratd cu raze ca de fulger
Ei
strllucind mai mult
decit soarele. impreiurul ei era mullime nenumtrratd de ostasi
inarmafi, sluiindu-i gi pregltindu-se ca de rdzboi. impiriteasa igi
avea miinile sale intinse in sus, ca o rugltoare fierbinte cltre
Dumnezeu. Apoi avdzut-o pe ea, cum il infricoqa cu groazil, ca sil
se ductr din hotarele plmintului Rusiei, ca
Ei
cum poruncind
ostasilor sli ca sI se porneascl asupra lui. De acea infricogatl
rtdt'nie s-a cutremwlt pdganul impirat,.si sdrind de pe pat, a
rlcnit infricoqat:
,,Oh,
vai mie, ce este aceasti vedenie inlricoga-
td?" Tremura si se temea suspinind, si era in mare nepricepere.
85
86 PTotos, NIC'ODIM MANDTTA
DupI un ceas venindu-si in sine, a chemat pe domnii si voievozii
lui, si a inceput a le spune lor ceea ce vizuse, incl tremurind de
frici. Aceia auzind ceel ce li se spunea,
;i
vdzind pe implratul
lor tremurind, s-au inspdim2.ntat qi ei asemenea, si ziceau unul
cltre altul:
,,Ce
sd fie aceasta?" Unii au zis:
,,impdrdteasa
ce s-a
vdzut, este Maica Dumnezeului crestinesc, Iisus l{ristos, si se cu-
noaste, cd voieste sd apere pe Cregtini; pentru cd Aceea le este lor
Aiutdtoare si Purtltoare de grijd". Temerlic, a zis:
,,Dac/d
Creqtinii
au o Aiutitoate c Lceasta, apoi in zadat fle-am pornit noi asu-
pra lor si fdrd de spor ne ostenim. Cdci, de ar trimite asupra noas-
trd,, md,car pe unul din cei ce stau iraintea Ei, atunci, pe noi pe
toti ne va birui,
;i
nici loc nu vom putea afla unde sI fugim". Si
asa, pd,gdnul impirat, s-a int<lrs inapoi cu toatd.oqtirea lui, fugind
cu rusine. Plrindu-li-se plginilor, cum cd ar fugi in urma lor
multe cete de ostaEi din pd.m0ntul Rusiei, erau cuprinsi de fricd
mare, incOt, unul pe altul se cllcau, si isi aruncau armele si pri-
zile lor.
$i
asa au cistigat cei drept-credinciosi biruinfa asupra
vrdjmasilor, fdrd. de rdzboi
Ei
fdrl de sdnge, cu ruglciunile
prea-
curatei Fecioarei Nlscltoarei de Dumnezeu, cdteia si Celui Ndscut
dintru Dinsa, Ilristos Dumnezeu, sI-I fie de la noi cinste, multu-
mire si inchindciune, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
MI NUNI TE MAI CI I DOMNUTUI
CU CEI PACATOSI CARE S-AU POCAIT
)
MINUNEA 129
Precista mustri pe o femeie desfrinati
in cetatea Florenlei era o desfrinatilvestitl, cu numele Benedic-
ta. Acesteia i s-a Lrdtuto datil Precista si ia zis:,,Socotegte fiicd,
gi si gtii cu adevdrat acest lucru, cd mulli oameni, care av greEit
cu mult mai pufin decit.tine, iar alli dintr-inqii incd nici un plcat
de moarte n-au fdcut, si totusi sunt osindigilaiad
li
se vor munci
in veci. Cu atit mai mult tu, de nu te ve indrepta prin pocdin7il".
Acestea auzind Benedicta, s-a speriat qi gia indreptat viala (x'
95).
MINUNEA 13O
Precista face
iudecatd
dreaPtd'
Zelon, irnplratul grecesc, petrecea viata sa in multl sloboze-
nie qi veselie. Odinioarl a luat o fatd' a unei femei vlduve, ca sd
88 Protos. NICODIM MANDI?A
desfrlneze cu d0nsa. Atunci aceea fbmeie s-a rugat lui Dumnezeu
si Precistei, si-i scape fata rJe necinstire, iar peste implrat sI adu-
cI supdrare, pedepsindu-l. Precista aritindu-se acelei femei, i-a
zis:
,,Am
impiedicat pe Zenon si-ti necinsteascd fata, pe iare a
dus-o in casa sa, dar nu am adus supdrare asupra lui si a casei
sale, deoarece Zenon si cu mama lui, aduc multe milostenii sdra-
cilor, in fiecare zi
1x.9r1y.
MI NUNEA 131
Precista salveazd, pe un tindt desfrinat
printr-o vedenie infricositoare
Un tOndr oareclre din Bononia petrecea in.multe rdutdti, du-
cind o viat'i de slobozenie qi zburddlnicie. Oclinioatd a-zvut o ve-
denie carc 7-a inspdimintat foafte mult: I se plrea lui, ca gi cum
ar fi fost intr-un loc necunoscut, intr-o c0mpie mare, in care a
apdrut o dihanie foarte strasnicl, ce venea asupra lui. Tdndrul
fugind dinaintea acesteia pe Lcea" cA.mpie, avdzut in depdrtare
o casd. lrl:argd, intr-acolo ca si scape de primejdie, dar cLSa er^
incuiatd. Incepu atunci a bate in usd, rugdndu-se si-i descuie, ca
sd intre induntru si sI scape. insd i s-a rispuns astfel:
,,Eu
sunt
bundtatea care locuiesc aici, iar tu esti rdu si nu poli ca sd lo-
cuiesti aici". Tindrul auzind aceste cuvinte, s-a intristat foarte
mult gi a fugit mai departe. intdlnind mai incolo o altd. czsd., a.
mers la aceea. qi a inceput abate la ugd si a se ruga sd-i deschidd,
ca sI intre inluntru. Stip0na casei care viefuia acolo ii rdspunse
lui:
,,Eu
sunt dreptatea si locuiesc aici. Aceasta este casa mea, si
nu te voi primi oaspete pe tine, cdci dreptatea nu apdrd" pe cel
ce naste nedreptate". Tdndrul fugi si de acolo, apoi vdzirtd altd
casd, incepu a se ruga cu glas tare sd-l lase in casI, pentru a. scd-
pa de acea ardtare si fricd, care il cuprinse. Din casd insd ii rds-
punse:
,,Eu
sunt pacea si locuiesc aici, tu nu ai pace cu mine, nici
odihnd, ci numai oameni cu voie bund, cici eu pururea gdndesc
la pace gi nu la altd" amestecdturd. iqi voi da;ie un sf'at bun gi de
folos. Mai incolo de mine viefuieEte sora mea, care stie sd. dea
sfat celor supdrafi; du-te la dOnsa si o ascultl cum te va povdtui
si invdta". S-a dus tinlrul la dinsa si bdtdnd la usI, ia rlspuns
lui:
,,Eu
sunt mila care locuiesc aici; iar tie de-ti este voia sd te iz-
bdveqti din aceastl nevoie, mergi. de te inchind Precistei, si te
MINUNIIE MAICII DOMNULT|I
roagd.. Ea te va ascunde dinaintea acestei ardtdri straEnice, clci
dupd cum corabia lui Noe a primit vietdfile cele curate si cele
necurate asa si Precista, ca un izvot de milostenie, pe nici unul
nu-l trece cu vederea". El s-a rugat atunci Precistei
;i
vedenia cea
groaznicl s-a stins (x. 1oo).
MINUNEA T32
Un prunc infigat a vorbit despre miilocirea
Precistei pentru noi
Odinioarl a fost in
larz
Italiei, un cutremur de pdmint, atit
de puternic, inc0t, casele turnurile gi zidurile cetifilor au cdzut
qi au ucis foarte mulli oameni. in acel timp s-au ardtat pe cer mul-
te semne infricoqltoare. Ogti de foc mergeau de la miazlnoapte
la rdsdrit gi de la rlsirit la apus. Oamenii vdzind niqte lucruri
groaznice c Lceste
,
socoteau cd s-a apropiat sfirgitul lumii qi cd
vine infrico$ata
iudecntd
a lui Dumnezeu. Dar intr-acea vreme
intr-o cetute ce se chema Cremon, un prunc mic, infIgat, ce se afla
incd culcat in leagdn, prin rinduiala lui Dumnezeu, a inceput a
grdi cu cuvinte, rostind urmitoarele:
,,Am
vdzut pe Precista stind
inaintea lui Hristos, Fiul sdu. Ea se roagl lui Dumnezeu sI nu
piardd,lumea". Dup[ aoeea pruncul acelaiat atdsrt
Ei
n-a mai grdit
p0nI cind a sosit vrelnea sd grdiasci de obicei pruncii (x. 101).
MINUNEA 133
Un clmltar salvat prin miilocirea Precistei
in Italia trlia un cdmiltaq ce se chemaltcob, care adunase mul-
te bogdfii din camdtd.. Acesta odinioard rugindu-se Precistei, ina-
intea Icoanei ei, auzi un glas, zicindu-i:
,,Iacobe,
Iacobe. DA-mi
mie
Ei
Fiului meu o sumd c Lcea, care obignuie;ti a lua de la
datornicii tili". lruzind lacob glasul Acela, s-a intors gi a dat ce era
adunat din camItfl
DupI aceea, mai tirziu, cind s-a imbolnlvit si era sil moatil, a
vdzut cum Sfdntul Arhanghel Mihail punea intr-o cumplni fapte-
le lui cele bune. Iacob s-a speriat foarte mult de acest lucru gi s-a
rugat Precistei. Atunci s-a ariltat Precista gi a pus gi ruglciunile
cu care el s-a rugat cdtre dinsa. Dupi Lceel, cumpdna cea cu fap-
te bune, a biruit cumpdna cea cu fapte rele a diavolilor. (x. 102).
89
90 PTotos. NICODIM MANDTTA
MI NUNEA I 34
Maica Domnului salveazd, de la moarte,
pe un tdnhr nevinovat
inta;ra. Spaniei, un om cu femeia sa si cu un fecior al lor tine-
rel, dar imbundtltit cu viata, au mers la o cetate ce se chema
Compostela, ca sd, se inchine acolo la mormdntul Sfintului Iacob
Apostolul, feciorul lui Zevedei. Mergind ei si ostenindu-se de
cale, s-au abdtut printr-o cetate ce le era in cale, ca sd se odih-
neascd peste noapte intr-o casil Stdp0nul casei aceleia ayea o
fatd. de virstd apropiatd., care vdiind pe tindrul fecior, gi
rOvnind la frumusefea lui, la indemnatlafapte de rusine. Dar el
avdnd frica lui Dumnezeu, a respins-o pe ea. Fata mdniindu-se.Ei
vrind sd se rdzbune pe dinsul, a pus in desagii lui, fdrd gtirea
tatdlui sdu qi a mamei sale, un lucru oarecare de valoare, din
casd. A doua zi sculdndu-se gi pregltindu-se de plecare, fata a
inceput sd strige, cd. strdinii tceia i-au furat oarecare lucru.
Auzind acestel t^tdl fetei, a trimis slugile si au intors pe strdini
din cale. Afl2nd in desagii tdndrului lucrul dispdrut, l-a dat pe
m0na judecdtorului,
care a poruncit sd fie executat prin spin-
zurdtoare. Pirinfii pldngind cu durere pentru Fiul lor, si-au con-
tinuat drumul spre Compostela. Duptr ce s-au inchinat la mor-
mintul Sfdntului Apostol lacob, ei s-au intors iarlsi prin cetatea
unde spdnzuraserd" fdrd, d,e vind pe fiul lor. Mergind mama lui la
dinsul pldngOnd,.tOndrul pe care il credeau mort, a zis cdtre ddn-
sa:
,,Nu
mai pl2nge Maica mea. Eu sunt viu, cdci Maica Domnului
gi Sfintul Apostol lacob, nu m-au ldsat pe mine sd mor, si m-au
tinut viu. Acum du-te la judecdtorul
care m-a condamnat la
moarte, nefiind vinovat gi spune-i lui cd sunt viu pentru drep-
tatea si nevinovltiamea. Si porunceasci sd md,ia de pe lemn qi
sI mI dea tie". Mama lui spun0nd aceasta judecdtorului,
acesta
,a
poruncit de l-a luat indatd de pe lemn qi l-a dat plrintilor sii
viu si sinltor (x. 1o).
MI NUNEA T 35
impiratul trufas adus la pociinfi
prin cuvintul Maicii Domnului
Un impdrat plin de trufie, a poruncit sd fie sterse din Sfdnta
Evanghelie, acele cuvinte pe care Maica Domnului le-a rostit cd-
MINUNITE MAICII DOMNUTUI
tre Elisabeta: ,,Coborkt-a
pe cei puternici de pe tronu.ri
;i
a ind'l-
lat
pe cei smerili"
1Lc.
1, 52), socotind cd pe dinsul nu-l va surpa
nimeni din scaun. Dupd Lceel, mergind sd' facd baie intr-un loc,
in timp ce se afla in apd dezbricat, hainele fiind pe mal, vine
un inger al lui Dumnezeu, c re luind chipul implratului
9i
im-
brdcindu-se cu hainele lui, a plecat cu slugile implra{uluila pa-
lat, gi s-a urcat pe tron. implratul iegind din apd'
9i
negisindu-gi
hainele lui, s-a imbrlcat in nigte zdrenle de cergltor ce i-au fost
ldsate in loc gi a plecat spre palatul sIu implritesc. Ajungind
aici, ainceput a se minia gi a striga cd el este implratul,
Ei
cd va
pedepsi pe cei ce gi-au bdtut
ioc
de d0nsul. Dar slugile necunos-
cinduJ,
;i
crezindu-l ci este nebun, rddeau gi iqi bdteau
joc de
un asemenea stdpan. Acelagi lucru s-a intimplat qi cu Iovian
implratul, pe care la fel l-a umilit Dumnezeu.
impdratul vdzind acestea", gia adus aminte de trufia sa
9i
gia
pl0ns pdcatul siu, ctrindu-se pentru ceea ce a vrut sd. facd, DupI
aceastil umilire, ingerul-impdrat l-a chemat la sine, i-a dat hai-'
nele inapoi qi l-a sfltuit ca de aici inainte sd nu se mai trufeascl.
DupI Lceea aqezinduJ in scaunul sIu implrltesc, s-a ficut
nevilzut.. (x. 356)
MINUNEA 136
Maica Domnului, prin Sfinta sa lcoani, cheami
la pociinfi pe Maria Dgipteanca
intr-una din m[nlstirile de pe malul lordanului, trdia un cu-
vios plrinte, anume Zosima, un om foarte imbunltlfit cu viata
si deiIvdrEit in nevoinfa pustniceascl: intr-un an sosind Sfintul
gi Marele Post al Pa;telui, ldind pufinl hranil uscatd, qi avind
numai imbrlclmintea de pe sine, a trecut riul Iordan si s-a cu-
fundat in adincul pustiei, dorind sd petreacil aceastd sfinti
perioadd", in ruglciune curatl si liniEte desivirEitd'. De asemeni
dorea sd intilneasci in aceste pustietl,ti, vreun rob al lui Dum-
nezeu, mult mai imbunltifit decit dinsul, de la care sd invefe
deslviryirea viefii pustnicefti. Dumnezeuvdzind rivna si dragos-
tea lui, ii implineste aceastd dorinll buni, intr-un chip minunat.
Dupd o cllatorie in pustie, de 12 zile, avdzut in depirtare o
umbrd de om, ce era ffud imbrdcdminte pe sine, avind pirul
capului alb ca lina si scurt pinl la grumaji. La inceput, crezind
91
,,
pr"t"t.NICODM
cr este ndlucire diavoleascr, s-a insemnat cu semnul Sfintei cruci,
dar mai apoi s-a convins, spre marea lui bucurie, cr este un rob
al lui Dumnezeu. cuviosul zosima privind spre miazdzi, s-a in-
dreptat spre acea fiingl, dar care inplegnnd ce Lre de gind,, a
inceput si fugd de el. Atunci cuviosul a inceput sd fugi ii el, si
alergdnd mai repede a inceput si se apropie de acei persoani
necunoscutd'. cdnd glasul i se putea auzi, a inceput a striga,
implorind pe acea. persoand sr se opreascd spre a vorbi cu el.
Atunci, intr-adevir s-a oprit la rugdmintea lui, si s-a adresat cu
urmdtoarele cuvinte:
,,Avva
Zosima, iartd-md" pentru Domnul, cd
nu pot sI md atdt tie, cdci sunt femeie goald, precum md vezi, si
rusinea trupeascd imi este neacoperitd,. Dacd" voiesti sr-mi dai
mie, f'emeii celei pdcdtoase, rugdciunea si binecuv?rnturea ta,
aruncd-mi o haind cu care si-mi acoprr goliciunea
;i
apoi intor-
cOndu-rnd cdtre tine, voi primi binecuvintarea ta,,.
cuviosul zosima auzind cd este chemat pe nume, a fost cu-
prins de fricd qi spaimd mare, dOndu-;i seama cd, se afld, in f*a
unei persoane vdzdtoare cu duhul. Dezbrd,cdndu-qi o haind veche
si rupti, ce o avea pe deasupfa, i-a afunc t-o, si intorcandu-se,
ea si-a acopcrit goliciuneaa. Apoi apropiindu-se putin de Zosima,
a zis cdtre el:
,,Pentru ce ai voit,
pdrinte
Zosima, a vedea pe o
femeie pdcdtoasd", sau ce voiesti sd inveli si sd auzi de la mine,
de te-ai sirguit a suferi atdta" osteneald de drurn'i " Dar el arun-
cindu-se ct faTa la pdmdnt, cerea binecuvin tarea de la cuvioasa.
Amindoi fiind Ia pdmint, cereau binecuvintare unul de la
alful. Petrecind mai multl vrerne in aceea stare de umilintd
cucernicl, femeia a zis cdtre Zosima:
,,pdrinte Zosima, tie ti se
cade sd md binecuvintezi qi sd faci rugdciune, pentru ci esti cin-
stit cu vrednicia preotiei, si stind de mulgi ani inaintea sf0ntului
Llta4 aduci Domnului darurile Dumnezeiestilor Taine". Aceste
-
cuvinte au pornit pe cuviosul Zosima, spre mai mare fiicr, care
'tremurind
suspina, ud2ndu-si tata sa iu lacrimi. insi a grdit
cdtre dinsa cu mult.i liniste
;i
aEezatd, r'dsuflare:
,,O,
Maicd du_
hovniceascd! Tu te-ai apropiat de Dumnezeu rnai mult decit
mine, prin omorirea
Ei
instrdinarea fatd, de lume. si aceasta o
aratd,, Durnnezeiasca drruire care iti este datd gie mai mult decdt
altor oameni, cdci rn-ai chemat pe rlume, si m-ai numit preoq pe
MINUNILE MAICII DOMNUIUI
mine care niciodati nu m-ai vdzut; drept acee
,
tu insufi si md
binecuvintezi pentru Domnul
Ei
si faci rugiciune pentru mine".
Ydzind sirguinla qi dragostea biltrdnului, Cuvioasa a zis:,,Bine
este cuvantat Dumnezeu, cel ce voieste mintuirea oamenilor";
iar Zosima a rlspuns:
,,Amin", ;i
s-au sculat amindoi de la pil'
mint. Apoi a zis cdtre bltrin: ,,Pentru
ce ai venit la inine picd-
toLSL, o, omule al lui Dumnezeu, pentru ce ai voit sd vezi o
fenreie goald", ca;re n-Lre nici o faptl buni? Ori darul Sfintului
Duh te-a povlfuit aici, ca sI slvirEesti oarecare sluibl pentru
mine, la vremea cea de trebuinfI? Spune-mi cum vietuiesc acum
creqtinii, cum sunt impdralii
9i
cum sunt Sfintele Biserici?" Zosi'
ma a rdspuns:
,,Prin
rugdciunile voastre cele sfinte, Dumnezeu a
ddruit pace Bisericii Sale; primegte rugdmintea mea a nevred-
nicului bdtr{n si te roagl Domnului pentru toatl lumea si pen-
tru mine pdcitosul, ca sd. nu-mi fie fdrd de roadd, umblarea in
,aceastd
pustietate" . F,a a zis atunci cdtte bilttin:
,,Tie
se cuvine,
Pdrinte Zosima, sI te rogi pentru mine qi pentru toli oamenii,
mai ales av0nd'preofeasca hirotonie
9i
spre LceLStL fiind rdn-
duit. insl deoarece suntem datori a face ascultare; ceea ce mi se
porunceqte prin tine, voi face". Zicdnd acestea s-a intors ot fata
spre rdsdrit, qi ridicindu-Ei ochii in sus,
9i
inllfOndu-;i mdinile, a
inceput a se ruga in soaptl, f.drd. ca Zosima sd infeleagd vreun
cuvint rostit de dinsa. in acest timp el sta de fafd tremurind,
av2ndu-qi privirea indreptati spre pdmint. Mai apoi ridicindu-qi
putin privirea gi uitindu-se spre acea cuvioasd femeie, a vdzut-o
in timp ce se ruga, indllatd de la pdmint ca de un cot.
ydzind
LceLStL, Zosima a fost cuprins de rnare fiicd,
9i
a cdzlttt cu faJala
pimint, udindu-se cu lacrimi
Ei
zicind in taini: Doamne milu-
ieqte. in acest timp a fost cuprins de temerea, ca nu cumva ceea
ce vede sI fie ndlucire qi inEellciune diavoleascl. Dar acest gind
al lui, nu s-a putut ascunde de Cuvioasa., care l-a dojenit cu bl2n-
dele, zicdndu-i:
,,PIrinte
Zosima! Pentru ce te tulburd gindurile
'
zicindu-li cd sunt ndlucire qi duh, iar ruglciunea mea, prefdcd-
torie? Te r<lg sZ fii incredinlat cu adevdtat, fericite PIrinte, cd nu
sunt duh qi ndlucire, ci femeie pdcdtoasd., cu trup pimintesc din
plaf si cenusd, care nu gindesc nimic duhovnicesc. Ifi mlrturi
sesc, cum c[ din pruncie am fost luminatl cu Sfintul Botez" ' Zi'
93
94 PTotos. NICODIM MANDT,TA
cand acestea s-a insemnat cu semnul sfintei cruci, spre adeve-
qirea
celor mirturisite de dinsa.
DupI tOate acestea, Cuviosul Zosima a jurat-o pe Numele Dom-
nului nostru Iisus llristos, adevdratul.Dumnezeu,
cel ce s-a ndscut
din sfinta Fecioarr Mafia, si-qi destiinuie viata ei de mai-n ainte,
precum si ostenelile si nevointa pustniceascr din acea pustie srl-
baticd", prin care a bineplrcut atat de mult lui Dumnezeu. La ru-
gdn'intea lui, aceastd cuvioasd, cu multi greutate si rusine, pen-
tru trecutul ei cel nespus'de vinovat, a inceput sd-si povesteascd
propria-i via[d'. Astfel, cuviosul zosima a aflat cum cd ea s-a nds-
cut in Tara Egiptului, intr-un sat din apropierea cetrtii Alexan-
dria. Lavirsta de 12 ani, pdrdsindu-gi iubirea si.casa pdrinteascd,
a' plecat la Alexandria, unde intinandu-si fecioria, s-a dedat, timp
de 17 ani,la o desfrdnare ce depdsea orice limitd. Iar lucrul aces-
tail fdcea, nu pentru imbogdtire, ci numai din imboldurile si in-
stinctul pasiunilor nesi{ioase
,
ce la dinsa se manifestau intr-un
mod cu totul iegit din comun. Din aceastd cauzd" ajunsese la atita
nerusinare, incit, tar de scdpa cineva dintre bdrbati, nebatio-
corit de ddnsa. si dupd cum inversr\narea. qi nerusinarea, ducla
impietrire si la netemerea de bumnezeu si defd.imarea celor
Sfinte, si din acest punct de vedere a depdsit, de asemeni, orice
limitd. Din cele ce \rmeazi se va vedea, pind unde a purur
aju^nge cu aceastd netemere de Dumnezeu.
Intr-o zi de vard., a vdzut pe mai multi bdrbali cd se indreptau
spre mare. Apropiindu-se ea a intrebat pe unul dintre ei, unde
merg si i s-a rdspuns cd, la Locurile Sfinte de la lerusalim, pen_
tru prdznuireaindlldrii
sfintei cruci" Atunci s-a of'erit sd, meirgd
si ea cu ei pe corabie, nu pentru inchinarea la sfintele locuri, ci
pentru a petrece si a batjocori, pe toti cei ce vor pleca in acea
t cdl/atorie pe mare. clnd povestea cuvioasa,
pdrintelui
Zosima de
tot ce a fhcut pe corabie si chiar si la Ierusalinr, se cutremura de
groazd., si consideta cd. spurcd vlzduhul, prin rostirea unor
cuvinte ce descriu asemenea f-apte. Dar rnila lui Dumne zeu care
indelung rabdd' si asteapti intoarcerea celui pdcdtos, indelung a
rdbdat si pe aceastd I'emeie, fdrd sd. o pedepseasci, si a as[eprar
si ec<lnomisit intoarcerea ei, cu multX bunitate.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
De ziua przznicului Sfintei Inllldri a cinstitei Cruci, t vdzut
cum foarte de dimineatd, multime de oameni alergau intr-un
gdnd cdtre Sff,.nta Bisericd, atunci a mers qi ddnsa impreunl cu
ceilalli, pinl in pridvorul bisericii. Apropiindu-se de uEa biseri
cii, se lupta sd intre influntru, dar o putere nevdzutd o irnpingea
inapoi. To,ti oamenii reuseau sd intre induntru, nunrai ea rdm0-
nea in pridvor, re{inutl de o putere dumnezeiascl. Dupd ce ain-
cerc t de trei sau patru ori sd intre, s-a retras intr-un colg, plind
de ruqinare si deznldeide, gindindu-se la cauza pentru care ei
nu i s-a dat voie a intra in Sfhnta Bisericd si a vedea cinstitul
Lemn al Sfintei Cruci. Atunci darul lui Dumnezeu atinglndu-se
de inima sa gi dg ochii min{ii sale
;i
lumindndu-i, a inceput sI-qi
dea seama cI pentru grozdvia pdcatelor sale, nu i s-z dat voie Si
intre inluntru. Atunci a inceput a pl0nge cu amar, a se tingui gi
a bate in piept, sco{ind suspinuri din adOncul inimii sale. Mai
depane Cuvioasa povesteste astfel:
Pe cdnd plingeam in locul unde md aflam, am vdzut stind
atdrnatd s-us pe perete, lcoana Preasfintei hldscdtoarei de Dum-
nezeu qi am zis cdtre ea, privindu-o fdrd. de abatere, cu ochii si
cu minfea:
,,O!
Fecioard,Stdpar\d,, care ai ndscut cu trup pe Dumne-
zeu Cuvintul!
$tiu
cu adevdrat cd nu este cu cuviinfX gi cu
pldcere Tie, ca sd privesc eu desfrOnata, si cea atdt de necutatd",
spre Cinstitd,Icaana Ta. Preacuratd gi pururea Fecioard Marie,
care ai trupul qi sufletul curat, cu dreptate este ca eu desfrina-
ta gi prea necurata sd fiu lepddatd de la fecioreasca ta f.ald;' dar
de vreme ce am nuzit, ci Dumnezeu pe care Tu l-ai ni.scut cu trup,
pentru acelsta s-a fdcut om, ca sI cheme pe cei pdcltoEi la pocd-
in[d,, ajutil-mi mi, care fiind singurl n-am de la nimeni ajutor.
Porunceqte, ca sd-mi fie
;i
mie neoprit[ intrarea in Bisericd,
Ei
nu md lipsi a vedea cinstitul-lemn al Crucii, pe care Duninezeul
cel ndscut din tine cu trupul, s-a pironit qi qia vlrsat singele sIu
pentru a mel izbilvfue; porunce$te, o, Stipind", ca qi mie nevred-
nicei sI mi se deschidl uqa, spre inchinarea dumnezeieqtii Cruci,
Ei
si-mi fii tu mie mijlocitoare preavrednicd de credintl, cltre Cel
ce S-a ndscut din tine; cici de acum nu-mi voi mai intina trupul,
cu nici un fel de faptd a necuratei desfrdndri; iar dupd ce voi ve-
dea lemnul cel Sfflnt al Crucii Fiului Tdu, mi voi leplda cu totul
95
96 Protos. NICODIM MANDITA
md vei povllui pe mine, ca o chezdsuitoare a mintuirii mele".
'Dupd
rostirea acestei ruglciuni, ea a putut intra in Sfinta
BisericI, fdrd" a mai fi opritd, inchinlndu-se si slrutind cu fricl si
cu cutremur Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, vlrsind mullime
de lacrimi de poclinfd. Dupn ^ceel intorcindu-se inapoi, s-a
oprit iariEi la locul cel dintii, gi plec0ndu-Ei genunchii inaintea
Icoanei pururea Fecioarei NIsc{toarei de Dumnezeu, si inchi
nindu-se ei a rostit din inimd aceste cuvinte:
,,O!
Fecioari pu-
rurea fericitl, Stdpind de Dumnezeu Ndscltoare, iti mullumesc
dln toatd, fiinfa, deoarece ai ardtat spre mine, a t^ preabund
iubire de oameni si de nevrednicile mele rugiciuni nu te-ai
ingretosat, cdci am vdzut slava care pe dreptate, cu nevrednicie
imi era mie desfrinatei sd o vdd. Dau slavd lui Dumni:zeu celui
ce prin tine primegte pociinla pdcitogilor. Si ce sd gdndesc, sau
sd zic mai mult eu pdcdtoasa? Acum este vremea, Stdpind", a impli
ni ceea ce prin mijlocirea t^ Lm flgdduit. Acum povifuieste-md
ori unde voiegti si Tu sd-mi fii mie de aici inainte invdtdtoxe
spre mintuire, povdfuindu-md la calea poclintei". Acestea grdin-
du-le, a auzit un glas de departe, strigandu-i:
,,De
vei trece Ior-
danul, vei afla bund odihnd!"
Auzind glasul acela, si crezind cum cI a fost pentru sine, cdu-
tind spre lcoana Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, cu lacri-
mi a strigat cdtre d0nsa:
,StipanI,
StIp0nd, de Dumnezeu Nds-
cdtoare, nu md llsa pe mine pdcdtoasa". DupI rostirea acestor
cuvinte a plecat din pridvorul bisericii, cu grabnicd alergare.
Ludnd trei piini cu sine, a trecut Iordanul, s:a afundat in pustia
cea mare, unde a petrecut 47 de ani, fdrd, sd vadd" fald, de ont,
hrlnindu-se cu verdelurile slrace ale pustiei,
Ei
suferind ispitiri
' gi lupte cumplite, din partea vechilor patimi,
Ei
a demonilor
cumplili
Ei
vicleni. Dar cu darul lui Dumnezeu si cu ajutorul
Maicii Domnului, pe care o chema neincetat.in ajutor, a biruit
toate ispitele, sdvirsindu-qi cu bine cdldtofia. acestei vieti. ina-
inte de a-;i da obstescul sfirsit, dupd, 47 de ani, Dumnezeu i-a
ficut parte iardsi de Sfinta implrtdsanie, prin Cuviosul Zosima,
dupd care s-a sdvdrsit cu pace la intii aprilie.
MINUNILE MAICII DOMNULUI
Dupd un an de zile, Cuviosul Zosima a gdsit pe Cuvioasa
rdposatd, avdnd scrisoare ldsatd" pe nisip, prin care il ruga pe el,
sd o ingroape in acel loc, qi sI o pomeneascd in rugdciuni cu
numele Maria. Cuviosul Zosima, spdl2nd pe Cuvioasa Maria cu
lacrimi in loc de apd,, si rostind rugiciunile cele cuvenite acestui
moment, a dat plmintului trupul cel atdt de pedepsit, asezin-
du-l cu evlavie intr-o groapil, ce a fost sdpatd, de un leu trimis de
Dumnezeu spre aiutor Cuviosului Zosima. Aceasta a fost viafa qi
petrecerea Cuvioasei Maria Egipteanca, cea. care a fost salvatd
din pierzare prin mijlocirea qi sprijinul Maicii Domnului, care
pentru pdcatele si pldcerile tinerelilor, a trebuit sd pldteascd Ltat
de scump in aceastd. viatd,, printr-o chinuire gi insingurare
asemenea cu moartea, de care insingurare L avut parte qi dupl
.
moarte, cdci chinuitul ei trup a rdmas necunoscut gi negtiut de
nimeni in pdmintul uscat al acelui pustiu neumblat
1v.
Sf. 1 aprilie).
MINUNEA 137
Maica Domnului salveazd, pe monahul pltimaq
Un monah oarecare era chelar intr-o chinovie gi implr[ea vin
fratilor. El avea multi evlavie cltre .Presfinta Niscltoare de
Dumnezeu, nelipsind niciodatd de la sluiba bisericii, fiind osird-
nic la slujbele lui cele sufletesti, dar nelenevos gi la cele trupe;ti
ale cdlugdrilor. insl iubea vinul, sdrmanul! Si fiindcd avea slujba
aceel, de multe ori bea mai mult de cit al1ii.
.intr-una
din zile a cinat gi a bdut pinl cdnd s-a imbdtat gi a
cdzut in atternutul siu. in ceasul Utreniei era adormit, insd
atzind toaca s-a sculat cum a putut ca sd se ducd la bisericd.
Pentru cI, dupl cum am zis mai sus, el avea mult dor de cele
dumnezeiesti
Ei
nu voia sI se lipseascd niciodatd de advnarca
cea de m2ntuire a fra[ilot.
Mergind pulinI depdrtare de loc, cu greu inainta spre bise-
ricd, pentru cI il durea capul de be{ie, insl pentru dorul pe care
il nvea, se ducea inainte. Atunci diavolul, preficindu-se in chipul
unui,t4ur, venea inaintea lui si se ardta cum cd vrea sI-l loveascl
cu coarnele, insl monahul nu s-a speriat;i flcindu-gi cruce, vrlj-
masul s-a depdrtat pufin.
$i
iarlgi inchipuindu-se, s-a fdcut ciine
negru gil impiedica, sI nu meargd mai departe, d,ar el ficdndu-
Ei
cruce ca gi mai inainte, se ducea. lar cind a ajuns la porta
97
98 Protos. NIC'ODIM MANDITA
bisericii, s-a f'dcut dracul leu preaintricosat qi s-a pornit asupra
lui sd-l rupI. Atunci, ardtindu-se o f'emeie preafrumolsd a izgo-
nit pe dracul, mustr0ndu-l pe dinsul cu ingrozire, cum de a
inrlrilznit sd facd rlu robului ei. Apoi, apuc2.nd pe monah de mi-
nd", l-a dus la chilia lui, zicindu-i:
,,PIzeste-te
de acum inainte sd
Ly--!*e_.-qlei
imbefi, daci doregti sd te mintuieqti; mdrturiseqte-1i
picatul acesta la cutare duhovnic
;i
sI faci canonul care ti-l va
da" .lat monahul a"intrebat-o pe dinsa, cine este, de a fdcut atita
bunitate cu el? Iat ea a rispuns:
,Eu
sunt Maica lui Iisus Hris-
tos!" Acestea auzindu-le el, a cdzut la pdmint cu fricd multd, ca
si i se inchine, dar ez s-a fdcut nevdzutd..
A pldns de bucurie si s-a aflat in ceasul aeela sdndtos qi ne-
vdtdmat de befie. Mlrturisindu-se cu sdrguintd si cu dinadinsul,
dupd:porunca cea dumnezeiascd", z pdzit ganonul qi s-a depdrtat
de vin, dupl cum se cade siltacd, fiecare crestin care se biruieste
de acei,asti putimd. Si care nu se va mdrturisi cu de-amdnuntul,
sI stie cd se va munci.
Toli sunt datori sI se pdzeascd de multd bduturi, ca de mare
desfrinare. Deschide-fi ochii vogtri, cei ce iubiti be,tia qi vI silili
ca sd" vd depfutagi de ea, pentru ca sI nu vd lipsiti de veqnica ve-
selie qi indulcire. Pe care, dea Dumnezeu, ca noi togi sd o dobdn-
dim, pentru rugdciunile cele,bine primite ale pururea Fecioarei
Maria, Ndscltoarea de Dumnezeu. Amin (M. M. D. 45, d. Ncamu.
MI NUNEA 138
Maica Domnului izbiveste pe monahul
.
muncit de dracul desfrinirii
Un monah olreclre se.linistea in muntele Eleonului. F.l avea
o Icoand preafrumoasl a Ndsc dtoarei de Dumnezeu, in chilia lui,
la care avea multd evlavie. Si i se ruga in fiecare zi, cerind ca
sd-l izbdveascd de dracul curviei. El avea atita rdzboi de la aceas-
td. pntimd., cI nu-l ldsa nici ziua. nici noapte^ si il avea atdt d,e
biruit,.incit se primejduia sd cadd gi infrptd,.indatd ce se aprin-
dea in inima lui vdpaia aceed vdtdmdtolre de suflet a spurcatei
pofte, alerga la Sfinta lcoand,, qi rugindu-se cu lacrimi, se prd-
pdclea srninteala trupului.
Desi bine vedea vrdjmasul, cum cu ajutorul Nlscdtoarei de
I)unrnezeu, fratele se izbdvea, el nu inceta, ci totdeauna il ispitea.
MIN UNIIE MAICIT DOMNUTUI
'
Si intr-o zi stdnd afaril din chilie, i-au venit iarlgi viclenele gin-
duri. Vrind si alerge cltre ruglciune dupl obiEnuinla lui, vizu
cu ochii ariltat pe diavolul, cfutrtie-ii zise:
,,Pind
cind, vrlimaqule
al adevdrului, vrei s'I md ispiteqti? Nu ai cunoscut socoteala mea,
cum cI nu mi supun? Pentru ceinzadat md muncegti?" Si arils-
puns lui diavolul: ,,Eu
pe mulli allii mai imbundtdfili decit tine
am biruit, qi voiesc sI te fac gi pe tine si te biruieqti mai pe
urmd, cdci nu md lenevesc, nici altd sluibl decit aceasta nu am.
insl dacd vei face ceea ce iti voi zice
lie,
voi inceta sI te mai
supIr"."lar acela L zis:
,,,Ce
voiegti sd. fac?" Rdspuns-a lui dracul:
,,Cu
inlesnire qi pufin lucru este ceea ce ili cer
fie.
Dar fd
itr-
rdmint, cum ctr nu vei mdrturisi altcuiva,
9i
ili voi spune". lar
pustnicul, ca un om neinvdfat gi ffud de tdutate ce era, pentru
dorul ca sI se izbdveascd, de acest fel de rdzboi, s-a
iurat
ca sd'
nu spund altcuiva. l-a zis lui viclbanul garpe:
,,Sd
nu te mai in-
chini de acum Icoanei ce o ai in chilia ta; scoate-o pe dinsa afafi"
din chilie, qi eu de acum nu te voi mai supdra". Iar monahul a
zis:-,,M2ine ifi voi da rdspuns pentru Lceasta" . DupI care dracul,
flcOrldu-se nevdzut, monahul se sfirima cu gdndurile, negtiind
ce sd facd din doud. Si avea mare necaz
9i
sc0rbd, dar mai ales
pentru cd, s-a jurat ca sd nu mdrturiseascd nimlnui. Cdci diavolul
cel preaviclean s-a silit sd-i incuie usa, ca sI nu intrebe pe vreun
dascdl care si'linvefe despre greEeala ceamai mici, sau ceamai
mare dintre ele.
insd in ziua Lceel a venit in munte Avva Teodor Eliotul, care
era'iscusit in Sfintele Scripturi gi deprins in faptele bune, din
ispitele dracilor, si c2!i il intrebau luau mare folos sufletesc. Si
ducindu-se qi monahul cel inqelat, i-a vestit lui pricina; iar llvva
l-a canonisit greu pentru jurdmint, apoii-a zis lui:
,,Nu Etii
cum cI
vrljmasul nu scoate vreodatl,'pe cineva din pdcat mare ca sI-l
arunce in cel mic, ci totdeauna in mai mare primejdie-l priptrstu-
ieqte?" Care mai mare fdrddelege este, decat ca sI nu te inchini
Stdpdnei celei Prealdudate? Mai mic pdcat este sd curveqti de mii
de ori, decit sd te lepezi de Ndscdtolrea de Dumnezex cel puru-
rea Fecioard.
$i
si nu asculli de'acum mai mult pe ficleanul
diavol, ci o roagd pe Dinsa gi Ea i{i va aiuta, ca si-l ruqinezi pe
el. DupI ?cee^ plecind pu-stnicul de la Avva
;i
ajungdnd la chilie,
99
!
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 101
roo PTotos. NIC'ODIM MANDI,IA
I a intimpinat dracul, zicindu-i:
,,O!
lldtr2nule rdu, au nu te,ai
jurat mie, ca sd nu spui nimdnui orice i1i voi zice tiel Si stii cd
pentru cdlcarea de
iurdmint
ai sd te muncesti, si eu nu voi ince-
ta pind, in sfirsit a te ispiti". Iar cdluglrul a rlspuns:
,,VrIjmasule
al binelui, si preainrdutltitule, ori curvar de voi fi, ori
juritrlr
striurb, nu m' i vei jucleca tu, ci numai Dumnezeu si Stdpinul,
Fiul pururea Fecioarei,,rJe care zici sd, mi. lepId. insd eu nu te voi
asculta. Si acurn poti sd faci cu mine ce vrei; dar El imi va zjuta
si nri vaizbdvi de ispitele si cursele tale". Atunci dracul s-a flcut
nevdzut, iar monahul ldcdnd o iconit.i micd, dupd chipul Icoanei
Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu pe care o avetin chilie, o
purta cu el totdeauna. Si de atunci n-a mai.putut sIJ supere
vicleanul, ci a petrecut toatd viata lui cu fapte liune, si s-a invred-
nicit fericirii cele-i ceresti, pe care sd, dea Bunul Dumnezeu ca si
noi toti si o dobdndim, cu darul pi cu iubirea de oameni a Dom-
nului nostru Iisus IIristos, Cdruia i se cuvine slava in veci, Amin
( M. M. D. 16, d. \ l canr t ) .
MI NUNEA I 39
Maica Domhului salveazd" pe nestorianul ce a hulit-o
.
in vremurile de demult, in pdrtile Siriei vietuiau multi pust-
nici, pentru cd liind krcul cdlduros, puteau si posteascd, petre-
cdnd in neagoniseald gi fbarte mult.i strimtoare.
Pe vremea acee era, intre altii, un pustnic imbunitdtit si
scufirp cu viata, Partenie cu numele, clre avea obisnuintd sI se
ducl de multe ori in muntele Sinai gi sd se inchine Sfintului Rug
aducindu-si aminte de minune& c re s-a fdcut acolo, in cliipul
pururea Fecioarei Maria. S-a dus inci si pind,laMarea. Rosie, cin-
iand troparul lui Ioan Damaschin:
,,in
Marea Rosie chipul Fe-
cioarei celei neispitite de nuntd s-a scris olrecdnd", si celelalte.
Ducindu-se de mai multe ori dcolo, odatd a vdzut un mort ce
zdcea pe malul mlrii; si mil<lstivinclu-se de jalnica lui infdtisare,
a fdctt ruglciune preafierbinte, cu lacrimi, cdtre Domnul, ca szi-i
aiute mortului aceluia, prin rugilciunile Preasfintei Stdpinei noas-
tre Ndscltoarei de Dumnezeu. Pe cind se ruga, deodatd v,izu pe
mort cf s-a sculat
;i
s-a inchin t, zican(l:
,,Multumescu-ti
tic, sl'inte
al lui Dumnezeul cl evlavia ta cea multd si dragostea ce o ai cltre
Domnul, si cittre pururea Fecioara. Maica L,ui, nu o fbklsesti nunrai
pentru tine, ci gi pe mulli allii ai slobozit de moarte'd ce?- sufle-
teascd, dupA cum qi pe mine nevrednicul". Auzind acestea Pafie
nie i-a rdspuns:
,,Te iur
pe tine cu numele zceleit ce este Doamna
lumii, sl-mi spui cine efti qi ce folos ai aflat?" lar acela a rdspuns:
,,Robule
al lui Dumnezeu, cu cuviintl este ca sd se propovlduias-
cd"intoatdlumea lucrul Lcestaminunat,
9i
mai ales faberea de mi-
nune a pururea Fecioarei Maria, adevdrata Maicd a lui Dumnezeu.
Si acum asculti: Eu am fost rltdcit de eresul pteapdgdnului
NeJtorie qi cdnd anzearfl cI se pomenea numele Doamnei de
Dumnezeu NIscItoare, mI miniam,
9i
impotrivindu-md ziceam
cd" era o mare fdrldelege ca sI se zicdunei femei, Niscdtoare de
Dumnezeu . Odatd" am plecat pe mare la lerusalim,
9i
in corabia
in care eram, s-a intimplat un om evlavios care auzind cI sunt
nestorian md sfituia sd las eresul. Iar eu md impotriveam lui,
vrind sd dovedesc cu adevdratd" socoteala mea;qi aq-a vorbeam
mult cu dinsul, impotrivindu-md pdnd" intr-atita, incit era sI ne
injunghiem de atita ceartd,
Ei
ing\i cordbierii s-au tulburat din
cuuzl noastrd. Ei mai intii ne-au despdrfit de vreo doud-trei ori,
dar mai pe urmd, vdzind cd numai avem pace, nici rnergere bu-
nI impreund, ne-au lilsat ca doard ne vom omori, ca sd nu le mai
facem o suplrare caacezsta.
Luptdndu-ne asa., am cdntt amindoi in noian,
9i
ajungind la
fund, amvdzut o femeie sllvitl qi purtdtoare de lumind, care l'a
luat pe acela de mind", zicindu-i:
,,Fiindci
elti prietenul meu, de-
oarece te-ai luptat pentru mine, eu nu te las sI te ineci, ci du-te
ca sil te inchini mormintului Fiului meu, dupi dorirea ta, qi la
trei ani sd vii laimpdrdlia'Lui cea Cereascd". Acestea zicind gi
linandu-l
de mind,l-a scos la pimintul cel uscat, cilci mareattd-
gdndu-se inapoi s-a desplrlit in doul pdrli, si nu s.a apropiat de
ei. DupI care Sttrpina a zis cltre mine:
,,lat
tu, nebunule, du-te
in munca cea vegnici, undeeste dascllul tIu, Satana, str te pedep-
segti cu Nestorie\incepltorul eresului,
Ei
cu allii care nu mlrtu-
risesc pe tdevilrata Nlscitoare de Dumnezeu qi sunt luptdtori ai
dumnezeieEtii intruplri a Fiului meu".
Zic2rnd Lcestel,l-aluatpe acela qi nti gtiu ce s-a ficut cu el; so-
cotesc, dupd cum a zis, sil-l fi dus la lerusalim, iar pe mine m-a
acoperit mareA, indati dupa ce a plecat Fecioara.
$i
dracii cei
I02
q
PToTos. NICODIM MANDITA
intunecati luind ticdlosul meu suflet l-au dus la locul cel de mun-
cd,in carc amvdzut mullime mare de oameni, cate muncindu-se
cumplit blestema pe Nestorie, clre era pricina muncii lor. Acolo
mI chinuiam si eu pind. in ceasul in care mi s-a ardtat Femeia
aceea preasldvit,i gi mi-a zis:
,,Iesi
de aici, pentru rugdciunile ro-
bului meu Partenie, qi spune-i lui sI nu mai faci niciodatd,rugd.-
ciune pentru vrdjmasii mei. Iar tu propoviduieqte pretutindenea
munca pe care o suflr nestorienii". Acestea.auzindu-le mi s-a in-
tors duhul meu in trup. Acum ifi mulpmesc tie, Sfinte al lui
Dumlezeu, si md rog
fie
sd mi miruiesti, cd, md,lepdd de spur-
catul eres al nestorienilor, qi mrrturisesc pe pururea Fecioara
Maria, adevdratd, Ndscdtoare de Dumnezeu, rugindu-mi milos-
tivirii ei sd m'i primeascd, pentru rug{ciunile robului ei, ca sd-i
slujesc toatd.viata rnea, desi sunt netreblic".
Auzind acestea, cuviosul Patenie s-a bucurat foarte murt si du-
cindu-se amdndoi la lerusalim, au aflat pe crestinul cel drept-cre-
dincios mai sus amintit; si plecind impreunr in pustie, au slujit
citesitrei Domnului pind,la sfirEitul viefii lor, petrecind in sfinie-
nie. si asa s-au invrednicit de fericirea cea vesnici, pe care, o! De
ar da Dumnezeu si noi tofi a o dobdndi! Amin. (M. M. D. 19, d. Ncamt)
MINUNEA 14O
Nlalca Domnului salveazd, pe cel ce s-a lepddat
de Hristos prin scrisoare
in pdrlile ltaliei era un boier oarecdre, cu numele Carol, ctre
cheltuia averer sa pentru desfrtdri, indulciri, si desfrinrri tru-
pegti; si in pufinr vreme srrdcind si nemaiavdnd de cheltuiald ca
sr petreaci in galantomie si cu rilsf.dtare ca nai-nainte, s-a intris-
tat
Ei
amdrit pind. intr-atit incit zicea, ca un dezndddiduit,
cuvinte de huld.
,
Iar furtr-una din zile s-a dus intr-o pddure sd, afle vreun vrdji-
tor, pe care sr-l intrebe dacd nu ar pute diavolul sd-l imbogd-
feasci.
Umblind, l-a int0mpinat pe el diavolul in chip de ostas,
gi ia zis lui:
,,Eu
sunt acela pe care il cauti. Dacdvei primi sI.mi
taci zapis scris cu singele tdu, cum cr te irnpreunezi iu rnine, qi
te lepezi de credinta ta", err ifi voi da toate bundtd{ile lumii aces-
tea, si iti voi face toate voile tale, qi vei avea ttita multumire
incit nu va fi altul asemenea tie". Ticdlosul acela, imbitat de
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 103
dorul iubirii de desertdciuni, a primit ca un deznilddiduit ce era
qi a scris cele impotriva botezului, adicl s-aleSiddat de Hristos gi
s-a impreunat cu diavolul, care i-a gi dat desfdtlri gi bundtlfi
vremelnice, dupl cum i s-a fdgiduit. Si lua pafte la, toate petre-
cerile lui, mergind dupI el in chipul ostaEului gi sdvirgind toate
poftele lui. Iar odatil, trecind ticdlosul acela pe lingfl o bisericd,
qi intorcdnd ochii cdtre dinsa, a vdzut lcoana Nlscitoarei de
Dumnezeu.
$i
aducindu-qi aminte de fdrddelegile lui, a suspinat
cu amar qi l-a durut inima lui. Atunci diavolul, lovindu-l cu un to-
iag, atdt de tarc incdt s-a innegrit carnea lui, i-a zis:
,,PdzeEte-te
de-acum inainte, sd nu mai indrilznesti ca sd priveqti la lcoana
Fecioarei Mtria, cd ea mi-a flcut mie multe pagube, gi pe mulgi i-a
luat din miinile mele, cdci dacd te voi mai prinde weodatd cd"
intorci ochii cdtre dinsa, ifi voi da asprd moarte, pdgubindu-te
de bundtlgile vielii celei de acum, iar sufletul tdu il voi lua cu
mine in munca cea vesnicd".
Acestea auzindu-le ticllosul, z tdmas intristat foarte, nu atat
pentru rdnile trupului, cdt pentru moartea sufletului. Si socotind
cum ar face ca sd scape de robia acensta, zicea in gindul sdu:
vrdjmaqul singur a mdrturisit, cum'cd Preasfintl Fecio rd a luat
pe mulli din miinile lui; poate se va milostivi;i spre mine darul
ei, cL o Maicd a lui Dumnezeu Celui intru tot milostiv. Acestea le
gindea el, iar vrdjma;ul, necunoscind cele ascunse ale inimii lui
l-a trecut pe ldngd altd bisericd, pentru ca sd" vadi dacd,ii asculti
porunca. Si acela vdzind uga deschisil, a aLergat cu sirguinp gi
intrind induntru a cdzut la pImAnt inaintea preacinstitei icoane
a Maicii lui Dumnezeu,bdtindu-gi pieptul gi strigind acestea din
adincul inimii, cu suspinuri gi cu lacrimi fierbinfi:
,,Stip0nd ;i
Doamni a lumii! ApucI inainte
Ei
mI izbtrv.egte din miinile dia-
volului. MultI este puterea ta,impdrdteasd a tonte, Lrat-o qi spre
mine cel de trei ori ticdlos; Mare este milostivirea Ta, milosti
veqte-te qi spre mine cel nevrednic. Nemlsuratl este mila Ta,
miluieste-mI si pe mine, ticllosul".
Acestea
Ei
altele multe zicind vrlimaqul, de minie flcea mul-
tI tulburare, afarl din bisericd. insd dupI o bucatl de vreme a
strigat, zicdnd:,,8u md duc, necredinciosule, cd" md gonegte pute-
rea Fecioarei, dar plstrez zapisul tlu. si atunci ciind Fiul ei va
104 Protos. NIC)DIM MANDITA
face
iudecatd.
ca. sd, judece
lumea, ca un drept judecdtor,
te va dit,
pe tine in miinile rnele, fiindcr de buni voie te-ai repddat de cre-
dinla ta". Acestea zicind vicleanul, a pierit, iar Carol cu mai
nrulte lacrimi qi mai cu dinadinsul se ruga cdtre milostiva Maicd
a Preamilostiwlui Dumnezeu, cerind milostivire si iertare. Asa-
dar, a urmat trei zile pl2ngind cu amar, din inimd, si ziciird
cuvinte atat de dureroase si cu asa pl2ngere, incit parcd gi
pietrele llcrimau.
9i 4qu,
de multd osteneald si de bdtdile in piept ce le suferise,
a obosit.
$i
pufin adormind, z vdzut in vis pe
preasfint^
carc ii
zise lui:
,,Tu
te-ai lepddat de Fiul meu, ce voiegti dar acum aici,
in casa mea?" Iar el i-a rispuns cu smeritd vor$ire si cu lacrimi,
zicdnd.:
,,o!
Preasldvitd. Maicd, a milostivirii, pentru cine s-a rrs-
tignit Fiul tdu cel cu totul milostiv si cu totul indurat?
pentru
cei
drepli sau pentru cei prcdtosi? lar eu degi marc fdrd.delege am
tdcut, insd tdlharul, desfrinata, desfidnatul
;i
altii mulf -l in-
deamnd sd,indrdznesc, pe care pentru nemdrginita lui milostivire
i-a miluit. care nu Te-au avrlt pe Tine solitoare si mijlocitoare
Maica lui cea preadulce, qi totusi nu re-ai incuiat lor miiostivirile
cele iubitoare de oameni. si pe mine care amindtdznealaTa, oate
llad. va primi? MilostiveEte-te spre mine, Stipina mea, cd toate le
poli cite le voie$ti si orice vei cere de la Fiul si Dumnezeul tiu pri-
mesti negresit, fiindcr te-afilcut pe tine mijlocitoare a pdcdtosilor".
Atunci Stdpina i-a zis:,,Fiindci ai urit filrdd,elegea ta
9i
te cd,-
iegti din toatr inima, te primesc pe tine si te intoic la Fiul meu.
Dar sd nu te ardti nemultumitor pentru darul acesta asa de
mare, ci sI faci lucruri vrednice de pocdinti',.
Iar acela multumindu-i cu prisosinta, a rlspuns: .,StIpina mea
si Doamnd slivitr, toate ili sunt cu putinlr tie; fd-mi mie si darul
,
lcest? spre incredintatea.iertdrii
mele:
porunceste
sr-mi intoar-
cd vrrinrasul zapisul acela viclean, cel scris cu mina mea, ca sd"
nu md infricogeze, cum cd vrea sd-l aducr la ziuaJudecrfii, Drep-
tului
Judecdtor.
cunosc cum cr nimic nu este cu neputinta ia
tine, ca o Ma,icd" a Atotputernicului Dumnezeu, poti sI iei gi scri
soarea aceel cu totul nebuneascr, pentru ca sd se smereascd
desrvirsit vicleanul qi sx nu aibr nici o nddeide asupra mea".
Rispuns-a lui Stlpina:
,,intru slava Fiului si Dumnez"ului *er.
MIN UNITE MAIC'II DOMNUI UI 105
faci-se tie
$i
Lceastl". Acestea zicind, i s-a plrut lui cum cI a
auzit in vdzduh glasuri, zicind:
,,O!
StIpand, ca o MaicI z dtep- ,
tdlii ce e;ti, sI nu faci nedreptate L Lce sta, ca sI iei pe acela cate
a mlrturisit cu zapisul lui cum cI este al meu". Iar ea a zis
,,Yrili-
ma;ule al adevilrului, totdeauna esti mincinos, insl acum ai spus
adevlrul, cum cI sunt Maica dreptlfii
9i
pentru ^ceLStL voi face
dreaptd
iudecatl,
luind zidirea Fiului meu din miinile tale, cilci
cu nedreptate este ca sI o stdp0ne;ti tu, cel strlin".
Aceste auzind Carol, s-a umplut de bucurie si veselie, din care
pricinl degteptOndu-sevdzu cu mirare cum ci n-a fost vis, ci se afla,
o, minune, in miinile lui, zapisul cel scris de el. Citd veselie
socotili ci a fost in ziua a'ceea, nu numai pentru el, ci si pentru
toli acei care a\ auzit gi vdzut zapisul acela. Tofi s-au minunat de
nemlrginita mild a Stdpinului, si de puterea cea neasemdnatd' a
prealludatei Fecioare.
:
Vestea Lceast^ s-a dus in multe cetlli si oraEe.
$i
dup[ ce a. av'
zit gi Preasfintitul Leon, care in vremea aceea era Arhiepiscop in
Roma, a trimis oameni de a adus pe Carol. Si vdzind scrisoarea
aceel, a poruncit sd se facd in biserica de obgte, sluibi spre mare
mullumire Maicii lui Dumnezeu.
$i
au slvirgit praznic cu mare
veselie si mulli care trdiaur in felurite fdrddelegi gi in desfrindri
erau afundafi, s-au poclit din tot sufletul, ntrdljduind cum cI
prin ruglciunile Preasfintei Ntrscltoarei de Dumnezeu vor dob-2n-
di ierturel picatelor. Iar Carol flcindu-se cdlugilr, a f.dcut roduri
vrednice de pocdinld dupd, cum i-a poruncit Doamna noastrd
Ei
prin darul ei s-a invrednicit de cereasca fericire. Pe care, sd dea
Dumnezeu, ca noi to{i sI o dobdndim prin rugtrciunile Ei gi ale
tuturor Sfinlilor. Amin (M. M. D. 23. d. Neaml).
MINUNEA 141
Maiea Domnului primeste pociinta lui Teofil,
cel ce s-a lepldat de Hristos
Pe la anul 537, dupd venirea cea in trup a Domnului nostru
lisus Hristos, se afla in Eparhia Ciliciei un episcop, iconom al
episcopului.Cetlgii Adaneilor, Teofil cu numele. El era om cinsti
tor de Dumnezeu, cu fapte bune gi cate avea bunl cunogtintl in
sluiba sa, chivernisind treburile biserice$ti cu atatl dragoste de
Dumnezeu, incdt toli erau mul,tumifi. Iar dupd ce a murit Epis-
106 PTotos. NICODIM MANDNA
copul, e ^lerg t tot poporul la Mitropolit, cerindu-i sd le hiro-
toniseascd pe Teofil, ca:re era bdrbat vrednic qi cu fapte bune,
dupl cum an ardtat.
Acesta insd ca un om smerit ce era, auzind de cererea poporu-
lui, n-a voit sd primeascd nicidecum. Atunci Mitropolitul., vdzdnd
hotdrirea lui cea nestrdmutatd, a hirotonit pe un altul, clruia
i-azis sd-l iubeascd pe Teofil si sd-l aibd,tot pe el ca epitrop. Si a
petrecut Teofil astfel in slujba sa multd vreme, cu fapte bune qi
frumoase.
insd vrajmagul adevdrului zavistuind.fapta lui cea bund, a unel-
tit si-l arunce intr-o mare prdpastie, dupd cum i-a si flcut; cdci
lucrdnd cu nestesugurile lui, a zavistuit prin oa.recare oameni cu
rele ndrawripdnd,intr-atit asupra lui, incit noirl Episcop l-a urit
fozrte si in cele din urmd l-a izgonit pe nedrept din dregdtoria
pe care o ave^ in bisericd, punind pe altul in locul lui. Nedrepta-
tea a"celsta la inceput a rdbdat-o Teofil si nu s-a supirat, dzr mai
pe urmd diavolul l-a adus intr-o stare de gtozavd. arndtdciune,
intdritare si minie, aducindu-i aminte de dregdtoria in care a
fost
Ei
din care a fost scos pe nedrept de citre nerecunoscdtorul
Episcop, care ocupa acest loc de mare demnitate, numai datoritd,
faptului cd el
-
Teofil
-
nu voise sI-l primeascl.
Acestea, cum
;i
multe altele pundndu-le vrdjmasul in mintea
lui Teofil, i-a dat asa de rnare rdzboi, inc0t l-a biruit, induple-
'cOndul
sd fa:c5 Episcopului o vrljitorie, ca sd-l primeascd iar in
slujba lui cea de dinainte.
Fiind in acea tard, un oarecare vrliitor mare,.s-a dus Teofil
la d2nsul si ardtindu-i scopul lui, l-a intrebat d,acd" ar putea sd-l
ajute. Iar acela i-a rdspuns:
,,Eu
as putea sd te pun iardqi in
boieria pe care ai avut-o; ba pot tace ca sd. ai incd. gi mai multl
cinste decit inainte, dacl te vei inchinainvdtdtorului meu si
r vei face orice iti va zice el. Si mai ales sd te pdzesti ca de foc
sd nu f'aci Cruce, oiice vei vedea, cI atunci in zadat va. fi toata
osteneala mea". Teofil, fiind biruit de minie, a primit ca un ti
cIlos. Urcdndu-se intr-un loc pustiu, vriiitorul a inceput a face
vrdiile lui, strigind pe draci
,
care indatl s-au adunat, multine
nenumdratl. Si venind mai-marele lor 7 stlt in rnijloc cu multd
ing0mf'are.
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 107
Atunci a zis vrdjitorul, cltre Teofil:
,,inchinI-te
domnului nos-
tru". Si irrchinindu-se el, a zis vrdjitorul cltre diavol:
,,Stdpdne
al
nostru, omul acesta a fost dat afard. din slujba lui de cdtre'Epis-
copul sdu gi l-am adus la tine ca sll ajufi". Diavolul a rdspuns:
,,Dacd.
se va hepdda de Hristos gi se va face rob al meu, voi face
ca sI fie primit iafigiin slujba lui
9i
sd aibl mult mai mare cin-
ste
;i
desfltare decit mainainte, cdci tu cunosti puterea mea.
Dar pentfu Lceasta trebuie sl-mi facl scrisoare cu m2;na sa, cum
cd se leapddd de Fiul Mariei gi sd iscdleascd pentru ca si nu mi
batiocoreascl mai pe urmd".
Atunci Teofil, ing0mfat de slava deEartd a lumii acesteia, sau
mai bine zis, indemnat de acel duh incepdtor al mindriei, a pri-
mit, si ca un tdrd, de minte a scris cd se leapddd, de Mdntuitorul
gi se impreweazd cu diavolul. Si iscdlind scrisoarea, a dat-o vrdi-
mapului, care l-a imbrltiqat si l-a slrutat, zicandv-i:
,,De
acum vei
cunoaste puterea mea". Si zicdnd acestea s-a ficut nevdzut cu
toate duhurile rele.
A doua zi, cheminduJ Episcopul la sine, l-a pus iconom gi ce-
rindu-i iertare pentru necinstea ce i s-a fdcut, i s-a inchinat fdcin-
du-i metanie pind la pdmint, incflt s-au minunat toli cei ce erau
de fagd. insd aceasta s-a ficut prin fucrarea diavolului care, du-
cdndu-se noaptea la Episcop, l-a ingrozit gi l-a ameningat pind,
intr-atit, incit de fricd" a primit ca sd facd, a sa voie! indltindu-se
Teofil la o cinste mai mare decdt inainte, nu mai era smerit ca
atunci, ci foarte mindru. Si se temeau tofi de el, si-l respectau,
iar mai mult decit tofi il cinstea Episcopul.
$i
venea vrdjitorul acela'deseori la el de-l sfltuia ca sd, pdzeas-
ci fdglduin+a ce a. fdcut aceluia care i-a dat cinstea;
Ei
nici sI nu-i
treacd cumva prin minte ca sI se lepede de el gi sd se facd astfel
nemullumitor cdtre bineflcltorul slu. lar el, ca un stricat de min-
te, intdi ia mulgumit pentru sfaturile date, dar mai pe urmd, venin-
du';i in sine gi socotind adincul pierudrii in care s-a cufundat, a
inceput.a-l uri.
$i
aducindu-si aminte de munca cea ve;nicI, zi
cea intru sine acestea:Yai mie! Cum m-am rdtdcit, ticllosul, qi ca
un nebun m-am flcut rob al diavolului, pentru cinstea aceastr
vremelnicd! N-am putut suferi lipsa dregltoriei in care am fost,
dar oare cum nu am socotit paguba fericirii celei.veEnice de care
toB Protos. NICODIM MANDfTA
m-am lipsit
-
si nu m-am gindit la infricosataJudecatd,a implratu-
lui Ceresc, Care md, va arunca in focul cel ve;nic. O! nebunia
mea! Si cine nu md. va plinge pe mine cel prea fdrd, de minte!
Acestea g2.ndind, se tinguia ziua
Ei
noaptea qi ca un nevred-
nic se temea sd" facd" rugdciune, ci numai pldngea crr am r, zicind:
,,Vai
tie, ticllosule Teofile! Cum ai innebunit de te-ai lepddat de
Stdpdnul si Ziditorul tdu? Cine mai poate acum sd ia zapisul cel
scris de mdna mea din ghearele diavolului? Vai mie, ticdlosul! Mai
bine s-ar fi despicat pimdntul ca sd, md inghitl, sau si fi cdzut
vdpaie de foc din cer ca sd. md ardd", decit sd md lepdd de
Ziditorul gi Mintuitorul meu!
Acestea si mai multe altele zicdnd, ia venit puflne indrdzneald.
qi nddejde din dumnezeiasca mild si ducdndu'se la o bisericd a
Preasfintei Nlscltoare de Dumnezeu a cdzut inaintea Icoanei
sale pl2.ngOnd cu ^mar qi suspinind din addncul inimii. Mirturi-
sindu-si cu glas m te fd.rddelegea lui, se ruga si zicea cd, nu se va
ridica de la pdmint pind, ce nu va vedea un mic semn de milos-
tivire de la Maica rnilei.
A petrecut 4O de zile acolo, rugindu-se, cu ajutorul Preasfintei
care l-a imputernicit de a putut posti atata vreme, gi pe diavoli
nu i-a tdszt ca sd-i facd" vreo suplrare. Si dupd 4O d,e zile, ador-
mind putin, vlzu in vis pe Doamna lumii, scdpa.rea pdcdtogilor
si izvorul milei, careii zise lui:
,,Tu
te-ai lepddat de Fiul Meu, cum
dar sd md rog eu pentru tine?" lar acela cu lacrimi ia rdspuns:
,,Doamnd
gi Stdpdnd, Mintuitoarea lumii! Cunosc cum cI mare
este fdridelegea mea; am greqit Stdp0nului meu, insl cunosc si
milostivireaLui cea nemdrginitl si nemisurata iubire de oameni;
cI pentru picltoqi a pdtimit
;i
pe tdlhari si pe vamesi i-a mintu-
it. Si mdcar cd, fdrddelegea mea este mai mare
Ei
mai grea decdt
a tuturor, totugi la zcoperdrnintul si aiutorul Tiu alerg si in noia-
nul milostivirii Atot0nduratului Fiului tIu arunc d,ezndddiduirea
sufletului meu, nddijduind s[ aflu pufind milostivire. Cred cu
tdrie cd. mica mea poclinll si marele tiu ajutor vor indupleca
nemLrginita mild" a Ficdtorului gi Mintuitorului meu. Rogu-te
dar, StIp0na, me4 chezasa celor ce se pociiesc, fd-mi parte de o
micd mdngiierc, nu te ingrefosa de mine cel desfrinat, nici nu-ti
intoarce fata Ta de la mine cel intinat. Md, fdgdduiesc tie, Doam-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 109
!
nL me
,
cum cd prin pocdin1';a mel cea bunI, sd amlrdsc pe dia-
volul cel pe clre l-am veselit cu fdglduinla.si impreunarea me
ceaf.drd" de pricepere
;i
nebuneascd,;i dupi cum am suplrat pe
sfinfi ingeri, iarlqi sd-i veselesc cu luct'lrrile pocdinfei mele, care
deqi nu va ajunge ca sd fie at?rt de mare cit este flrddelegea mea,
ceea ce va lipsi va implini milostivirea Preabunului Stdpdn, Care
pentru plcdtoqi sia vdrsat singele SIu cel preascump.
$i
de Ace-
la de Carc, ca un nebun m-am lepildat, pe Acela din toatl inima
il mdrturisesc si il cred Dumnezeul gi Mintuitorul lumii, fiind
gata si.-mi vlrs singele rneu pentru dragostea Lui, ca sd se incredin-
leze
de mlrturisirea" mea,. Pe vrdjmagul il anatematizez si hulesc
si md lepid de el, iar pe Tine, cinstitilimpilrdteasd. ainiregii zi
diri, Te cinstesc, md inchin qi md rog
!ie,
sd-mi dai aiutorul Tdu".
Acestea zicdnd. i-a rdspuns StIp0na: ,,Fiindcd
iardqi din tot
sufletul mlrturisesti Dumnezeu adevdrat pe Fiul meu, voi face
ruglciune pentru tine, Ca.sd-!i primeasci pocdinla".
$i
indatd deg-
teptindu-se Teofil, din dumnezeiasca mild' i-a venit indrdzneald,
qi nldejde de mintuirea lui, gi vdrsind lacrimi peste lacrir[i,
dupd trei zile,iar avdzut pe StIpina, care cu strdhrcitd;i seninl
fa1d, i-a zis lui:
,,Bucuri-te,
cd Fiul meu a primit pocdinfa ta gi ifi
iartd, filrddelegea; s0rguieste-te pind, la sfirqitul vielii tale ca sd"
dai lupta si nevoin{a cea cuviincioasd", gi sd-ti aduci aminte tot-
deauna de o facere de bine cLaceastl".
Iar Teofil, multumind, a rdspuns:
,,Deoarece
mi-ai luat intris-
tarel cea nemdsuratil, rogu-md Tie, atotputernicd Stdpind', f.d ca
sl-mi iau inapoi de la diavolul, zapisul meu cel nebunesc, spre
incredinfarea iertdrii mele. CI acest zapis md intristeazd gi mi
necdiegte cdnd imi aduc aminte cI se aflil in ghearele vicleanu-
lui wljma; gi cu totul mI impulinez la suflet". Rdspunsu-i-a lui
Preactrata: ,,Teme-te
de Dumnezev, cdci scris este:
,,Voia
celor ce
se tem de El vLface".
Trezindu-se plin de bucurie Teofil
Ei
rugdndu-se incd trei zile
ca qi mai inainte, i s-a ariltat din nou Preliudata in vedenie,
zicdndu-i:
,,Pentru
c4.sd te incredinlezi cum cil
li-a
primit Domnul
pocdin+a, ta gi te-a izbdvit din robia diavolului, primeEte qi zapisul
cel scriS cu insifi mdna ta". Dlpd care indatd deEteptdndu-se a
vilzut (O! Minunel) cd, zapisul cel scris qi iscllit de el, era in
miinile lui!
f
TI O Protos. NICODIM MANDTTA
Si cine va, plutea povesti oare bucuria si veselia de care s-a um-
plut? Sldvind pe Dumnezeu qi multumind Preacuratei Fecioare, a
propovlduit tuturor mila Ei cea nemdrginitd qi puterea cea
neasemlnati. De ^celsta instiinlindu-se Episcopul gi toli ai
cetltii, au sllvit pe Dumnezeu cel ce a fdcut o minune ca Lce s-
ta. I^r Teofil, urind toate voile trupului qi lepdddndu-se de toatd
slava cea deEartd si cinstea cea vremelnici, a murit desivirsit
pentru lume qi a slufit Bisericii aceleia a Preasfintei'Ndscdtoarei
de Dumnezeu toatd" viafa lui, cu multl sdrguintd gi smerenie.
Mutindu-se din aceastd" viatd sia dat cinstitul sdu suflet in
miinile lui Dumnezeu si a fost ingropat in bisericl, chiar inain-
tea Icoanei preasfinte a Preacuratei Fecioare, in locul unde a
fdcut mdrturisirea pdcatului sdu. Si pentru mntel lui nevointd gi
pocdinld, cum si pentru faptele lui bune pe care le-a sdvirsit,
bund mireasmi a izvor?;t din trupul lui si multe minuni s-au
sdvdrgit intru slava lui Dumnezeu si a Mdicii lui de cdtre cinsti
tele lui moaste. AcestI mdrturisire a fost scrisd de un ucenic al
lui Teofil, Eftihian cu numele, c re la toate cele ardtate mai sus
a fost de fagd si a mdrturisit pentru ca sd stim noi pd.cdtosii, cit
poate Stdp0na lngerilor, folositoarea gi mijlocitoltea noastrd.
Pentru ale cdrei Ruglciuni, o, de ne-am invrednici fericirii
celei ceresti., Arnin (M. M. D. 24 d. Ncarnt).
MI NUNEA 142
. Maica Domnului se roagi pentru iertarea
unui ostas desfrdnat
Era odatd, uR ostas cu viatd. foafte stricatl qi plind cu tot felul
de pdcate; iar mai ales in desfrdnare era vestit. Si avind el o
sofie imbundtdlitd,;i cu fricd de Dumnezeu, de *ult" ori il sfd-
tuia ca sd se lase gi sd se pocliascd. d"e pdcatele lui. induplecdn-
du-l pe dinsul buna lui sotie, postea cele 14 zile de la inceputul
lunii august in cinstea Preasfintei, cum si toate ajunurile praz-
nicelor ei, nemincind in aceste zile decit apl gi piine, si numai
o singurl datd, tocmai dupi al noudlea ceag.
Si nu numaila aceastd, faptd, buni l-a povdtuit pe ddnsul, ci si
lz stinta rugdciune, cdci ludnd buna obisnuintl a sta de multe
ori inaintea Icoanei Preasfintei, zicea cu evlavie inchinlciunea
ingerului, cum qi alte rugdciuni pe care le siia..
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 111
intr-o zi, intrind in bisericl qi rugdndu-se inaintea unei
Icoane pe care zugravii o numesc Eliusa; adicil Milostiva (in care
Preasfdntt tine pe Domnul ca pe un prunc in bralele sale), a vdzut o
preasldvitl minune pe care i-a ardtat-o Cel Mult-milostiv, ca si se
umileascl inima lui qi sd urascl plcatele sale, dupl cum s-a gi
ficut. Cdci uithndu-se la Pruncul Cel Atotstlpdnitor,' a vilzut cd.
erardnit peste tot corpul qi din rdni curgea singe proaspdt, ca
Ei
cum rdnile ar fi fost flcute chiar in ceasul acela.
$i
umilindu-se el cu inima de acea
iatnicd
priveliEte, a plins
cu ama\ si rugdndu-se Preasfintei a zis acestea din tot sufletul:
,,PreadulceL
me^ DoamnI
;i
StdpinMilostiveste-te spre mine
cel necredincios si ca o miilocitoare a pilcdtogilor ce eqti, mijlo-
ce;te cdtre Domnul sd mI ierte
;i
pe mine plcitosul". Atunci a
auzit urt glas din lcoand zicind:
,,Yo!,
pdcdtogilor, cu gura imi zi'
ceti Maica milostivirii. iar cu ffuddelegile voastre md. facetl Maicd
a intristdrii
Ei
a m2hnirii". Iar el
,
auzind aceste cuvinte, a cdzut
cu fala la pdmdrt gi tinguindu-se, zicea;
,,Nu
te mdniz StIpdnd,
pe mine cel ticllos, ci ca o mijlocitoare qi ajutltoare L pdcdtogi
lo4 roagd-te pentru mine cd mult poate rugiciunea Ta cdtre Stil-
pinul". Astfel rugindu-se ostagul
;i
stind cu fafa la pdmdnt, pen-
tru cI nu indrdznea sd ridice ochii sdi, a auzit pe Preasf0nta
zicind cdtre Domnul:
,,Fiul
meu Preaiubit, miluie;te pentru dta-
gostea mea pe picdtosul acestl, care cade cu lacrimi
Ei-gi
mdrtu-
riseEte pdcztele sale". Iar Stdpinul ia rdspuns:
,,Si
nu md superi
pentru acesta o! Maicd, pentru cI nu este vrednic de iettare".
Preasfinta a zis;
,,Fiul
meu preadulce, adu-fi aminte de dragostea
mea de Maicd., cu care Te-am hrdnit qiTe-am ildptat si lasl-i aces-
ntia fdrildelegile lui". Rdspuns-a El, zicdnd:,,Pe bund dreptate, o!
MaicI, nu pot sd te ascult".Zis-a din nou Stdpina:
,,Nu-!i
cer sd.l
judeci dupi dreptate, ci dupd milostivirea ceanemdrginitd, fiind-
cd, toti md numesc Maica milostivirii". Rdspuns-a iardqi llristos:
,,SI
nu te ostene;ti. ci nu Te ascult pe Tine pentrq Lcestl; adu-fi
aminte ci
Ei
Eu m-am rugat Tatdlui Meu de trei ori, in vremea
patimii, cd de este cu putinfd sd se mdntuiascd omenirea intr-alt
chip, sd nu.primesc moarte, gi nu M-a ascultat".
Cind a vdztt Stdpina cea mult milostivd cd niullimea fdtd'
delegilor ostagului aceldia oprel mila lui Dumnezeu, a plecat ge-
112 PTotos. NICODIM MANDITA
nunchii gi cre;tetul siu cel preacurat ca sd I se inchine, pentru
ca sd sileascd
-
cu chipul acesta al smereniei
-
milostivirile Iu-
bitorului de oameni spre mill, dupd cum s-a si intimplat, cdci
vlzdnd,-o cd s-a aplecat ca sI I se inchine n-a lisat-o, ci i-a zis El:
,,Fiindcd
in lege este scris, si cinsteascd, fiecare pe tatdl si pe mai
ca sa, nu-ti voi tfece cu vederea cerefea" Ta". Apoi a zis:
,,Sd
fie
iertate firndelegile lui si ca selnn al dragostei si se apropie sd-mi
sdrute rlnile Mele". Si ridicdndu-se el spre a face aceasta, o! Mi
nune! ind*d, ce sdruta o ranld, se vindeca gi alte iardgi asemenea,
pd\d, ce le-a sdrutat pe toate si toate deslvirgit s-au vindecat.
incredintindu-se de iertarea sa, multumind Domnului si pu-
rufea Fecioarei Maicii Sale, s-a dus la casa sa si vestind sotiei sale
toate cele intimplate
,
a inapoiat tuturor toate cele luate cu ne-
dreptate gi a dat multi milostenie. Apoi sfltuindu-se cu sotia sa,
prin bund invoiald s-au cdlugdrit amindoi, femeia ducdndu-se
intr-o mlndstire de fecioare, iar el intr-o mdnlstire de birbafi,
in care era viatd" de obgte. Si s-a sivirsit, cu fapte bune, intru
Iisus Hristos
-
Domnul nostru, Ciruia I se cuvine slavd in veci.
Amin (M. M. D. 35, d. Ncamt)
MI NUNEA 143
Maica Domnului salveazd" de la moarte
pe femeia amestecitoare de singe si ucigasl
in Roma era un boier de bun neam si imbundtdtit, care soco-
tind cum cd" viata aceasta vremelnicd trece ca un vis, a hotdrit
sd se deplrteze de lume pentru ca sI-si caute de m0ntuirea sufle-
tului sdu. invoindu-se cu sotia sa si cer2ndu-i iertare, ia ldsat sin-
gurul copil (parte blrbiteascd) pe care il fdcuse cu ddnsa si s-a dus
intr-altd p^rte, intr-un loc linistit. Si acolo, trdind cu dragoste si
cu fricd be Dumne zeu, s-a sdvirsit in pace, mutdndu-s e la ce-
restile ldcasuri.
Iar femeia rilminlnd, in casd numai cu copilul, il iubea peste
fire, tindndu-l in brafe mai toatd" ziua gi toatd" nouptea gi intr-una
il dezmierda qi il sdruta. Si nu numai cit a fost mic a fdcut ea
asemenea, ci
;i
dupl ce se flcuse fi)are,bilrbat desivirsit, ca o
maicd nein{eleaptd, dormea impreunl cu dA.nsul, ca pe vremea
cinrl era copil mic si nu se gind,ea, nefericita, ce alunecare mare
putea sI-i vind printr-insul.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 1r3
Din neluarea aminte a ei, cum si din indemnarea diavolului,
a cilzut in plcat cu dinsul, ticlloasa, iar cind a cunoscut cI a
rimas inslrcinatl de fiul ei, a aiuns intr-a;a stare de mihnire, ci
voia sI se omoare. insd gdndind la mila cea nemdtginitI a lui
Dumnezeu n-a cdzut in desnidliduire, ci a alergat deodatd la
Domnul cel preaindurat. Si din acel ceas n-a mai ficut nimic in
casI, ci toat[ wemea a petrecut-o cu posturi, cu milostenii, cu ru-
glciuni gi cu lacrimi din tot sufletul.
Iar dupd ce a venit vremea naqterii, duc2ndu-se intr-un loc as-
cuns al casei sale a ndscut, gi ca sd nu se afle ruginea, s a'ruflcat
pruncul intr-un loc plin de necurdtenii unde a murit.
$i
nu s-a
auzit nimic o bucatd de vreme despre acest fapt. Insd incepitorul
rdutdfii nu s-a slturat cu cele ce ii flcuse ei pinl atunci, ci s-a
hotdrit ca s-o rugineze
;i
inaintea oamenilor gi mai mult sI o ne-
cdjeascd,, pentru ca astfel din multi mihnire sil moard nepocditd.
Prefdc0ndu-se, preainrlutdfitul, cum ctr ar fi duhovnic infelept,
inainte vdzdtor al inimilor omenegti, invdla pe popor.
$i
pentru
ca sI se cteadd cuvintele lui, a descoperit multe omoruri si fur-
turi, cum si alte fdrddelegi, inc0t il avea la evlavie gi
linea
la el
nu numai poporul cel de obEte, ci gi boierii gi chiar judecdtorii
cetdtii. Iar intr-o zi, a zis el cltre acegtia:
,,Preacinstifi
boieri! Eu
vreau sI vd povestesc astdzi, mari
Ei
infricoqate lucruri si mai
ales despre o pilgineascd faptd fdrddelegi: gi cu totul necuviin-
cioasd, care s-L flcut in cetate, atdt de grozavd, incOt mI minunez
cum de n-L aruncut Dumnezeu foc ca sd" ardd, toatl Roma, dupd
cum odinioard Sodoma qi Gomora, pentru cd, aici s-a flptuit mai
mlre qi mai uritd,pdgAndtate, decit cele ce s-au flcut acolo. Aflali
dar, cil cutare femeie (gi ia zis pe nume) care, pentru fillrnicia
Ei
evlavia ei cea mincinoasi o socotili ca pe o sfintl, a pdcdtuit cu
fiul ei, afilott un copil gi apoi l-a omorit, pentru ca sI nu se mai
audd de o faptil ca LceLSta".
Acestea auzind, cei ce erau de fzld n-au crezut, ci s-au impotri
vit, zicind cI spune minciuni, pentru cd femeia aceel ar fi un
suflet foarte bun qi cu frici de Dumnezeu, pe care tot poporul o
stia si se cucernicea de ea. Atunci vrdjmaqul, dovedind invinui
rea cu
iurdm0nt,
a zis:
,,Punefi
sI se facd, un foc aici
Ei
aduceli pe
femeie aici sd" ne intrebim amindoi, qi care se va glsi mincinos
din noi doi, sd fie ars de viu".
114
,
Prtttt. NfCOD
Judecitorii
chemlnd de fald pe cel invinuitl, i-au zis:
,,Doam-
nr, stii cr proorocul acesta pe care l-a trimis Dumnezeu in aces-
td vreme pentru mdntuirea noastri, te invinovdteste cum cI ai
fdcut cutare faptd,. Dacd ai gresit, mdrturiseqte-o, iar dacd nu, do-
vedeste-l pe ddnsul c pe un pird; mincinos".
Iar femeia, luminati fiind de Dumnezeu, a rdspuns:
,,preain-
felepli iudecdtori,
dafmi un termen de c0teva zile, spre a putea
rdspunde la o invinuire ca aceasta; cdci zice ingeleptul solomon:
,,Sd
nu rlspundd cineva degtabd, la mare intrebare, ci mai intii
bine de tot sd se gdndeascd si apoi sd, dea rdspunsul cel care se
cuvine". Acestea zicind i-au dat un termen de opt zile.
.
Ie;ind de la judec^td,s-a.
dus la casa ei; gi neav0nd la oameni
nddeide, ci numai la Dumnezeu, a plins cu, amar. Apoi, ducin-
du-se la Arhiereul de atunci, Lucian cu numele, a cilzit la picioa-
rele lui, mirturisindu-gi prcatul sdu cu atita zdrobire de inimd
si cu atdtea lacrimi, incdt s-a minunat Arhiereul si i-a zis:
,,indrdz-
nelte fiicd, spre mult induratul
Ei
Milostivul Dumnezeu, cd" mai
mare este milostivirea Lui, decOt toate fdrddelegile tale; cd" el
n-a trdt pe Pavel prigonitorul, nici pe
petru,
cel care s-a lepldat
de El. Si nu numai cd, i-a iertat, dar
Ei
cei mai intOi stdtdtori ai
Apostolilor i.a asezat Roagi-te dar, cu lacrimi,
preasfintei
Ndscd-
toarei de Dumnezeu, cd Ea este ndd,eidea cea mai temeinicd a
celor dezndddjduili si a tuturor picdtogilor mijlocitoare si fiind-
cr termenul de judecatr
este scurt, nu-ti dau alt canon decit sd
te rogi neincetat cu zdrobire de inimd si cu lacrimi gi cu rugrciu-
nea sd fie iertarez fdrddelegilor ta.le".
Din nigte cuvinte ca acestea imbdrbdtandu-se ea, cu o mare
nddeide in Dumnezeu si in Preacurata Maica Lui; s-a intors la
casa sa. inchiz2ndu-se intr-o c[mdrutd deosebitr
-
plangind toatd,
sdptdmina, nemtngiiatd qi bdtdndu-si pieptul, o.trii riLainile le
finea
indlfate cdtre cer, iar. inima cdtre
preasfinta
Ndscdtoare de
Dumnezeuo rugdndu-se ei ca sd o izbdveasci de primeidia cu carc
era anrenintatd s! sd nu fie rusinatd, in fata judecdtorilor
Ei
a
intregii cetilli. Si fiindcd se ruga din toatd inima, cu'credinfd
;i
cu lacrimi fierbinfi, a auzit-o indatd Ajutdtoarea" cea, grabn]rcd, a
celor ce in primejdii sunt filrd, de aiutor.
Cdnd, a venit ziua hatfudtd. gi a plecat, mergind cu slujnicele
si cu fUde.ni i l e s4l g
l a di van. i rrs4<i Sfi nan,' rea Afnrnrrterni cd q
MIN UNILE MAICII DOMNUIUI
.
t 15
insotit-o pe ea, gi impreuni cu dinsa a cilldtorit, pind.la prive-
ligtea acee&.Iar incepindu-se
iudecat^,
av zis judecltorii cltre
cel pe care il socoteau a fi cleric (adicil diavolul):
,,latd,,
Pdrinte
duhovnice
Ei
invlfdtorule, femeia pe care ai clevetit-o, zicind
despre ea cil ar fi flcut acele ruqinoase
9i
nelegiuite fapte. Dove-
deste-o si o infruntl pe dins a fald' ciltre fald,, ca astfel si fie con-
damnatd,la moarte prin arderea cu foc, dupl cum singur ai cerut
qi aqa s-a hotdrit. lar dacd te vei atdta p0r2q mincinos
-
dupd
ieg"'- sd primegti tu asemenea pedeapsd". insi clericul uitdndu-se
lung la femeie, se mira, gi nu putea sd vorbeascd nicidecum.
Atunci i-au zis
iudecdtorii: ,,Ce
stai aga nedumerindu-te gi de ce-1i
este fricd si nu o invinovlfe;ti pe dinsa dupd cum fdceai mai'na'
irte?" RIspuns-a duhovnicul: ,,Aceastd
femeie nu este amesteci-
toarea de sOnge qi ucigdtoarea de fiu pe clre aminvinovlfit-o, ci
una dintre cele mai imbunltdfite qi sfinte cu viafa din fiicele
Ierusalimului.
$i
md tem sd.o spun cine este gi nu pot si o mlrtu-
risesc, cdci Mal.ia Lproape de ddnsa este s,i o acopetd' qi o pdze;te
pe eL, inc0t nici nu mai este cum a fost inainte, ci alta asemenea
ei, insd cu totul schimbatd".
Si asa, mincinosul fdrd, sd. vrea a spus adevlrul, cdci in acel
ceas femeia nu mai era pdcdtoasd ca mai inainte, ci prin sfinlita
pocdinld. se schimbase cu dumnezeiasca schimbare a dreptei celui
Preainalt. Acestea auzindule ei, s-au insemnat cu semnul Cinsti
tei
$
de viald, fdcdtoarei Cruci; din care pricind, neputind bleste-
matul suferi puterea ei, s-a fdcut ca un fum gi a pierit din mijlocul
lor. Atunci, cei ce erau de fali, minunindu-se, au sllvit pe Dum-
nezeu gi din acel timp au respectat-o mai mult
9i
arr LvrJt cdffe
dinsa mai mare evlavie. Iar ea, mulgumind Fdcdtoarei de bine
dupd cum se cuvenea, tot restul vielii sale
9i
l-a petrecut cu f'apte
bune qi pllcute lui Dumnezeu, spre ruginarda urdtorului de bine
qi intru slava Celui cu totul Preaindurat. Amin (M. M. D. 39, d. Neamf).
,
MINUNEA 144
Maica Domnului salveazL pe cel diruit diavolului
'
de mama lui, de la zimislire
lJn oarecare bdrbat cu femeia lui, amdndoi temdtori de Dum-
nezer\ fdceau multe milostenii si alte fapte bune. Trdind ei mulli
ani funpreund, s-au invoit sI se depdtteze de impreunarel cel
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI I I 7
116
.
Protos. NICODIM MANDfIA
trupeascd; si^asa au triit ei multd vreme ca niste frati, iar nu ca
cei insurati. Insr vrdjmaqul pdzirii curdtiei, a zavistuit fapta lor
cea bund, si intr-o zi, in Sdrnbdta cea Mare, a luptat qi a ispitit pe
bdrbat pind,la atita, cd. n-a mai putut sd sufere qi a cdzut cu fe-
meia in pdcat fdrd, voia ei; care ocirindu-l mult gi mustrindu-I,
i-a adus aminte de zitz cea vrednicd de cinste. insd el n-a luat in
seami mustrarea, ci se aprindea de patimd. Atunci femeia a, zis
cu mdnie:
,,Fiindcd
nu ai evlavie, nebunule, spre invierea Domnu-
lui cea sllvitd, rog pe Dumnezeu ca orice se va naste din noi in
aceastd" noapte, si fie dat diavolului". in ceasul cdnd ca o ne-
inteleaptd a zis cuvintul acesta, a zdmislit un copil, parte bdrbd-
teascd; c re pe cit se mdrea, cu atdt se ardta tot mai mult ddruit
cu dar si asa frumos, incOt mult se bucurau rubeniile vilzindu-L.
Iar cOnd a ajuns la virsta de 12 ani, venind diavolul a zis cd-
tre m mL lui:
,,Dupd
trei ani, vin sI-mi iau darul pe cure mi l-ai
fdgdduit". Auzind acestea, ticdloasa s-a umplut de mihnire gi du-
rere cu inima, si in fiecare zi pldngea nemingiiatd,, mai ales cdnd
se uita la fiul siu. Iar acestl, pentru cd nu stia pricina, mirindu-se
de ea, o intreba zicind:
,,Rogu-te
tnaicd,, spune-mi mie, pentru ce
toti prietenii mei si rudeniile cind md.vdd se bucurl si numai
tu, vdzindu-mi, ld"crimezi? "
Atunci aceel ia spus lui tot adevdrul. Iar tindrul, mdhnindu-se
foarte gi fiindu-i fricd sd nu pdtimeascd ceva rdu de la diavolul cel
ucigdtor de oameni, a fugit intr-o noapte de acasd, si ducindu-se
la Ierusalim, s-a mdrturisit Patriarhului, carel-a trimis la un du-
hovnic vestit, om cu sfingiH viatd,, ce se hrinea din minzingeru-
lui, care in fiecare zii aducea cdte o piine minunat[. Iar cOnd mer-
gea cineva la el ca sd-I vadd., ingerul ii aducea cite-doui piini,
dupi cum a tilcut si in ziua Lceea. Venind tindrul cu scrisoarea
de la Patriarhul, dupl ce pustnicul a citit-o, i-a zis:,,Sd chemlm,
r fiul meu, pe Stlpina cea fdrd. pfihand., care are multd putere
asupra dracilor, pentru cd. ea d,e multe ori i-a rusinat si a pierdut
cu totul puterea lor gi multe suflete a. scdpat'din miinile lor,
izbivindu-le din munca cea vesnicd".
AEa zicind, l-a sfatuit sd se roage cu multe lacrimi si cu evla-
vie, tinindu-l in chilia sa, pind, in ziua Sfintelor
paqti,
cOnd se
implineau trei ani din ziua in care diavolul vorbise cu maica lui.
Iar in acea zi, slujind Sfintul Dumnezeiasca Liturghle, tdnlrul sta
in Altar, inaintea Sfintei Mese, cu frici si cu mult[ grouzn. Voind
sd iasl Preotul cu Sfintele Daruri la cintatea Heruvicului, a in-
trat diavolul si rlpind pe t0nlrul, l-a dus in muncl impreunl cu
trupul. Atunci Cuviosul, auzind strigltele tanlrului s-a mdhnit
foarte
;i
pundnd Sfintele pe Sfinta MasI s-a rugat cu lacrimi,
ftrcdnd rugdciune citre stlpanul gi cltre pururea Fecioara, Maica
Lui, ca sI nu lase nepedepsitl o indtilzneall
;i
o nerusinate cL
aceasta a diavolului, ci sd ia pe tinilr din ghiarele lui, s-{-l intoar-
cd intreg gi sdnitos
;i
sdJ rugineze pe cel de trei ori blesternat,
cd, l-a rdpit pe el de la Sflntul
Jertfelnic.
Astfe rugindu-se Cuviosul, a citit apoi rOnduiala Sfintei Li-
turghii ca sd nu o lase nesdvdrgitd. Pe c0nd zicea trgdciunea
acetsta:
,,$i
pentru ca sd. fie celor ce se vor implrtlgi spre tre-
zirea sufletului gi spre iertarea pdcatelor gi celelalte (adice dupz
ce a strvar;it cele Sfinte), cdnd a strigat, zicind:
,,Mai
ales, pentru
Preasfinta, Preacuratl: ,,MLre,
eqti, Doamne gi minunate sunt
lucrurile Tale! O! Nebiruitl putere a Fecioarei! S-a aflat cel rlpit
lingd" Sfdntul
Jertfelnic
qi a strigat, zicind:
,,Mare
este numele
Sfintei Treimi!"
Iar dupl ce s-a sdvOr;it Sf0nta Liturghie, impdrtdqindu-se
tdnlrul, l-a intrebat Cuviosul unde a fost gi ce a ptrtimit. Atunci
el !a spus cI dupd ce l-a rilpit diavolul, l'a atunctt intr-un loc
intunecos, cu miros greu de nesuferit, unde se munceau negriit
nenumiratele suflete ale plcltoqilor. insl indatd.venind Stlpina
cea prealdudatd,l-a scos din acel loc de groaznicl chinuire
9i
l-a
adus in biserici. Si a sldvit Sfintul pe Domnul
;i
pe Preasfinta
si pururea Fecioara Maria, gi a mullumit pentru cd' i-a ascultat
ruglciunea.
DupI Lceea, tintrrul ducindu-se la Patriarh a fost binecuvin-
tat de el qi apoi s-a intors la plringii gi rudeniile lui, care soco-
tind c[ l-aluatdiavolul, pldngeau pierderea lui. Dar vdzindu-l pe
el cfnd nu mai a'veau nici o nddeide, fiecare poate si inleleagd
de cdtdbucurie
;i
veselie s-au umplut gicite ruglciuni de mulgu-
mire au inilllat citre Stlpinul Hristos qi cltre Maica Lui cea
Prealiludatl. Pentru ale cdrei ruglciuni, o! De am dobindi gi noi
fericirea cereascl. Amin (M. M. D. 40, d. Neaml).
118 PTotos, NICODIM MANDT,IA
MI NUNEA 145
Vltaful de tdlhari prin pociintd, a ciqtigat
mila Maicii Domnului
Chesarie, scrie in cartel sa numitl a Dialogurilor, cum ci in
orasul rrenta din ltalia, era un vdtaf de tilharivestit, care stdtea
cu oarecare tovarisi intr-o pddure, aproape de oras si dezbrdca
pe to{i cili ar fi trecut pe lOngd locul acela, iar pe unii desdvirsit
ii ucidea.
Din iconomia lui Dumnezeu, a trecut pe acolo si un duhovnic,
pe care vdzindu-l tdlharul si socotind cd ar fi avut bani, a trimis
pe slujitorul lui ca sd-l aducd".Iar duhovnicul, ea un om ir,r{elept
ce era, infltisandu-se, a vinat pe tilharul acela cu cuvinte fru-
moase, aducindu-i aminte de munca cea vesnicl, si'atit l-a umilit,
incdt a primit sd i se mdrturiseascd lui. Dar dupr ce z auzit toatd"
spovedania lui, doctorul cel cunoscdtor de suflete avilzut cum cI
era nevoie de multr iscusinld pentru a-l putea intoarce la calea
cea buni, pe un inrlutdlit ca acela. Nu l-a canonisit sd lase hotia
desdvdrsit,
Etiind
cd nu-i va da ascultare, ci i-a zis:,,Sl te tdgddu-
iesti, fiul meu, ca de acum inainte sd pdzeEti doul zile in sdp-
tdrnand,, miercurea si vinerea, sI nu facirdu nimdnui si sI postesti
aceste zile intru amintirea si cinstirea mintuitoarelor pdtimi ale
Stlpinului Hristos, Care s-a rdstignit pentru pilcatele noastre; tot
asemenea si pentru dragostea Preasfintei Nlscdtoarei de Dumne-
zeu sd te inffinezi in toate praznicile Ei, sd nu plgubesti pe cine-
va in aceste zile. si dacd vei face asz, ndddiduiesc la milostivirea
Ei si md pun chezas cI te vei mintui prin infrinarea arcelsta,,.
lar tilharul umilindu-se cu inima, s-a fdgdduit fdrd, de indoire
a pdzi acest canon, si i-a zis lui:
,,Multumescu-ti,
pdrinte al meu,
cd m-ai povdtuit la poclintd gi sunt gata, pentru dragostea
strpinului Hristos si a Preacuratei Maicii Lui sd pdzesc zilele in
care mi-ai zis sI nu mlninc nimic, nici sd fac riu cuiva, nici arme
si'iau in miini, milcar de-ar veni
;i
cel mai mare vraimas al meu
ca si mI omoare". Asadar, dupd ce s-a fdglduit, a, pdzit canonul
neclintit.
$i
nu numai cd" n-a-filcut nici un rIu in acele zile, ci
chiar dacd, tovardsii lui ar fi prins pe vreun cdldtor, el il scipa pe
ace)a nesupilrat din rniinile lor.
Intr-unul din praznicile Preasfintei, umblOnd prin pddure de-
zarmat, dupl cuvintul duhovnicului, l-au inconjurat iiste ostasi
MINUNITE MAICII DOMNUIUI I19
trimiEi de comandantul cetifii, ca sd-l prindl. Iar el, cu toate cd
ar fi putut sd se impotriveascl, ca un voinic ce era, sI ia o sabie
de la unul din ai lor si sI omoare pe mulli din ei, sau mlcar sI
fugd, ca sI nu-l lege, a stlt cL un miel
Ei
l-au dus la comandant,
cure L dat asupra lui hotlrirea sil-l omoare. in urmd insd,, cuge-
tind cd, ar fi picat sd moard un astfel de blrbat voinic gi frumos,
ia plrut riu de el. Trimifind sIl cheme la sine,
'i-a
zis lui:
,,iti
diruiesc viala ta, dacd te juri str nu atzci niciodatl pe cineva din-
tre locuitorii cetdlii mele, qi mai ales dacd" te fdglduieqti sI ne
ajuli in rdzboi cu vrljma;ii care ar veni asupra noastrd". lar el a
rispuns:
,,i1i
mullumesc pentru dragostea ta, insl eu de viagd
n-am trebuinld, cd am sdvirgit multe pdcate gi doresc mai bine
sd mor vremelnic
-
cum au murit altii de mina mea
-
decit sd mI
muncesc ffud de sfirgit. Te rog numai, dacd voiegti, dd-mi vreme
de citeva zile, ca sd-mi pl0ng filddelegile pe carc ca un ticdlos
le-am fIcut".
Primind inglduire de opt zile, s-amdrturisit de toate pdcatele
lui, cu multl zdrobire de inimd si cu multe lacrimi; si toti au sld-
vit pe Dumnezeu care i-a dat un dar ca Lcesta de mult pre!. Iar
de acensta, o! Ascultltorilor s-a inwednicit prin rugdciunile Prea-
sfintei Nlscdtoare de Dumnezeu, fiindcd a avut atdta evlavie cil-
tre dinsa, incit pentru dragostea Ei s-a dat de bundvoie la nioar-
te.
$i
nu numai acest dar i-a f.dcut lui Prealludata, ci incd
;i
altul
mai minunat, despre care vom vorbi mai
ios
ca sd" inleleagd.
fiecare pdcdtos ce mare pufere are Ea
Ei
cit de folositoare este
pocdinta.
Dupi ce a cdutatingdduire de la comandant, in acele opt zile
a plins neincetat, apoi ducdndu-se de bund voie la locul osindei,
s-aieftat cu tot poporul, dupl rinduiald gi rugdndu-se, cu bucurie
qia plecat capul de i l-au tIiat, ingrop2ndu-l pe d2nsul in locul
destinat pentru cei osindili.
Iar in miezul nopfii, avdzlttt oarecine lumini care venisertr din
cer la mormdntul lui
;i
cinci fecioare frumoase ca fulgerul, l-au
scos din mormint gi l-au luat sus pe un pat acoperit cu o pla-
puml
{esutd
din aur, preafrumoasi. Si patru din acele fecioare
l-au ridicat, ia;t a cincea care se ardta ca o impltdteasd, mergea
in urma lor cu o ficlie prealuminoasi. Ajungind la poarta cetdtii,
I
strijerii s-au temut, socotind cd este ndlucire cee?- ce vedeau.
Atunci fecioarele, ldsdnd patur pe pdmint, Doamna lor a zis strr-
jerilor:
,,Duceti-vd de spune{i Episcopului, cd.Maica lui llristos a
poruncit
sr ingroape pe omul acesta cu evlavie in loc cinstit".
Arhiereul fiind vestit dimineata d,e.strdjeri, s-a dus la pourta-
cetrlii cu tot poporul si vrzdnd moastele acoperite cu plapuma
aceea. de porfird, neasemrnat de frumoasd, cum el nu mai vdzu-
seri, s-au insprimintat, iar mai ales dacd" au vdzut ei gi capul la
trup lipit, ^u crezut toate cele spuse de strdjeri. Au ingrop it acel
fericit trup nu ca, pe al unui tilhar osindit, ci ca pe a"l unui mu-
cenic, cu toatd cucernicia si evlavia intru mdrireu lui Dumnezeu
celui Atotmilostiv qi aprealdudatei si
preanevinovatei
Maicii Lui,
pentru ale crrei rugdciuni sd ne invrednicint si noi a dobindi
fericirea cereascd. Amin (M. M. D. 51, d. Ncamt).
MINUNEA T 46
RugAndu-se zilnic citre Nlaica Domnului
tilharul scapd de a fi ucis de diavolul
intre celelalte minuni are Maicii Domnului este si aceastd
istorisire folositoare de suflet pe care o scriem ldngd, cea de mai
sus' pentru ca sd, vadd, cei ce se lenevesc la rugdciunile lor, ca si
se p{zeascd
;i
si fuga de trdnddvie
;i
de nebngare de seumn, c
de o neiertatd, greseald de moarte si stricitoarJde suflet.
pentru
cr orice pdcat ar face cineva, nu trebuie sd se dezndddjduiascr gi
sr se lepede d,e a se ruga, dupd cum zic oarecare ne'buni, care
spun cd, dacd omul este nevrednic, nu trebuie sd se roage, pen_
tru ca sr nu intdrite pe Dumnezeu spre mai multi m2nie.
cind faci desfrinare, nerecunoscdtorule,
nu te temi, nici te
rusinezi, iar ca sd citegti rdnduiara utreniei, ceasurile si alte
rugdciuni, te rusinezi. Aceasta nu este evlavie, ci d,ezndddjduire.
rn ad,evdr, se cuvine c2nd stai in bisericr inaintea,sfintelor
r lcoane, sau spre Rdsirit, daci nu esti in bisericr, sd te rogi nu cu
neru$inare
Ei
fdrd de fricd,, ci cu smerenie, cu umilintd si cu zdro-
bire de inimd, cu fricd gi cu cutremur glndindu-te, la mdrirea lui
Dumn^ezeu si nev.rednicia ta; sd pl0ngi pdcatul tru si sd te rogi
Preasfintei,
ca si-!i ajute
'sd
te intorci la pocdinid.
Si acuir
ascultr: Aproape de un drum impdrdtesc, locuia intr-un turn, un
osta;, om tare si puternic, impreund cu alti tdlhari asemenea lui
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 121
;i
pe cdli treceau pe acolo, ii dezbricau gi le luau tot ce Lveav.
insd avea si o obignuin{I bunI, ca sI se roage in fiecare zi cdtre
Preasfinta Nlscltoare de Dumnezeu, zicind de multe ori inchi
ndciunea ingerului.
intr-una din zile, trecind prin plrfile acelet un duhovnic, om
sfint cu viata si inainte-vizdtor, sluiitorii ostaqului, ci niqte fiare
neimblinzite, l-au dezbrdcat gi iau luat tot ce LYe . Atunci el ia
rugat, ca sl-l ducdla mai-marelelot, cd' ate sd-i vorbeasci un cu-
v0nt. Ducindu-l la acela, i-a zis lui Preotul:
,,AdunI
pe toli tova-
rdqii tdi, cil vreau si vI vorbesc citeva cuvinte spre folosul vos-
tru". Iar aceLa a poruncit gi s-au adunat. l-a zis lui Avva:
,,Mai
este
unul, poruncefte sI vie gi acela". Iat cei care s-au adtnat, auvil-
zut cd" lipseEte sluga vltafului lor, carc ii gdtea bucate, il servea
qi in fiecare searl ii f.dcea patul.
L-au strigat
$i
pe acela, cure n venit mai mult fdri voia lui,
care vdzind pe duhovnic, intorcea ochii in altd' parte;i de frici
tremura tot, fic0nd o recure sefllne qi chipuri, ca ale celor indrl-
citi si nu indrdznea sd se apropie. Atunci i-a zis lui Preotul:
,,Te
jur pe tine, cu numele Domnului nostru Iisus Hristos, mdrturiseE-
te-te cine egti gi ce voiegti sd faci aici stdpinului tIu?" lat acela
a rlspuns:
,,Eu
nu sunt om, ci diavol, trimis de mai-marele nos-
tru ca sI pindesc pe omul acesta gi sI iau aminte cu tot dinadin-
sul, dacd va trece vreo zi in care sd nu facd rugdciune cdtre Fe-
cioara Maria, ca str-l omor
;i
sI iau sufletul lui in munca iadului,
pentru flrddelegile lui; gi iatd,, astilzi am 14 ani, de cOnd il sluiesc
pentru pricina Lceusta, qi n-a trecut nici o zi in cate sd nu facd
ruglciune. Pentru ci in fiecard, zi stil mult timp, cu evlavie ru-
gindu-se Fecioarei Maria, a cilrei putere mI impiedicl sI-l omor".
Ascultind acestea Avvai-a zis lui:
,,Cu
numele Domnului nos-
tru Iisus Hristos, i1i poruncesc
fie
sI te faci nevdzut gi sI nu mai
faci niciodati vreun rlu cuiva, din acei ce cheaml numele
Nlscltoaiei de Dumnezevt"
$i
aga diavolul indatil a pierit. lar
ostaEul, cilzind la picioarele Cuviosului, i-a mulfumit pentru
acestil ficere de bine, dupl cum se cldea. Mlrturisindu-gi pe falI
pdcatele lui, a plecat de acolo flcindu-se monah gi vietuind cu
fapte bune, s-a sivdrsit cu pace (M. M. D. 55, d. Neamp.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
fIcut. Atunci din frica cea mare, cind i-a tdiat sabia grumazul lui,
s-a desteptat ingrozit. DupI treztrea. din somn, vilzind cI a fost nu-
mai un vis, nu o rea\itate, a zis:
,,Mulfumescu-ti
tie, visule, ci nevo-
ia ceaingrozitoare pe care amvilzlt-o, mi-ai ardtat-o numai in nI-
lucire, iar nu gi cu fapta". Si iatd, aqa a rdmas acel creqtin numai
cu numele, tot neindrepta! socotind vedenia Lceel intfu nimic.
Dupd Lceel a venit peste crestinul acelapdciltos, cu necredin-
+a",
cn viala
Ei
petrecere anticregtineascd, o boald foute grea.
Atunci milostivul Dumnezeu i-a ardtat iardsi o vedenie, nu vis ca
mai-nainte
,
cd sta inaintea unui divan de
iudecatd".
Yedea incd
Ei
un impdrat infricogdtor, gezind pe scaun gi imbrdcat totodati cu
podoabl impdrlteasci gi arhiereasel. Si de-a dreapta gi de-a stin'
ga lui qedeau olreclre bdrb4i cu sfinfitd cuviinll gi cucernicie,
iar el, Ioan, sta mai jos decit aceia; de-a dreapta impdratului
vedea ni$te tinri frumosi, it de-a stanga lui vedea cd stI cine-
va mai smerit. Inapoia implratului vedea o prlpastie foarte intu-
necatd qi adincl, incit numai din vedere pricinuia nespusd frici
si durere m,'te. in vreme ce el sta cu fricd
9i
cu cutremur mare,
i-a zis lui impdratul:
,,O,
tindrule, oare
$tii
cine sunt-Eu?" Iar Ioan
i-a rlspuns:
,,Stiu,
Stdpine, cI Tu egti Cel ce Te-ai intrupat, Fiul
lui Dumnezeu gi Dumnezeu, precum dumnezeiestile noastre Scrip-
turi gllsuiesc". Iar impiratul a zis ciltre dinsul:
,,Si
dacd tu, din
Scripturi MI cunoqti, apoi cunogti gi pe cei ce stau impreund cu
Mine. Cum ai uitat ingrozirea aceea pe care
lia
fdcut-o impira-
tul Constantin, cu ciTiva ani mai inainte? Sau, nu infelegi ceea
ce-gi spun?" lut loan i-a rlspuns:
,,inteleg,
Sdpane, gi groaza aceel
o am incl in inima mel".
fi
a zis impdratul:
,,DLcd"
rlmd;ifele
groazei aceleia le ai incl in'inimd, cum stiruieEti in fiutiltj? in-
vald-te din cercare, prin tine insufi, cI Eu eram Cel ce
li-am
dat
lie
groaza aceea, si nu Constantin".
$i
dcestea zicindu-le implratul, numai cu un serln a poruncit
celor Ce-l inconjurau, ca sil-l arunce pe Ioan in prdpastia ce se
vedea in spatele tronului impI.rdtesc. indatd, ce au inceput tine-
rii si-l impingl in prlpastie pe [oan, fdrd, mild, indatil acesta
cheaml in ajutor pe Ndscltoarca de Dumnezeu, cd, i s-a plrut lui
cil a vdzut-o
9i
pe dinsa acolo in miiloc.
$i
dupl a;ceastl a auzit
pe impdratul ziiind:
,,Lisati-l
pe el sI plece, pentru rugiciunile
Maicii Mele". PO;nd aici este ceea ce a vdzut loan.
r23
MINUNITE
MAICII
DOMNULUI
DDSPRE
SALVAREA
UNORA
LAJUDECATX
$I;N
IAD
MINUNEA
I47
Strigind
citre Nlaica
Domnului
a scdpat
de judecati
si de iad
r---
Pe vremea
imprratului
constantin
cel Mare, era lln croitor
anume
Ioan, cunoscut
imprraturui.
Acesta
avand-i-riuqainrru_
tdritd', petrecere
anticregtin
eatii,'trxia
in necinsl
ii
i" prrcerile
pd'cdtoase
are trupurui,
nesocotino
mun.'".ffi
ffi
ice, care
asteaptd, pe cei ce plcdtuiesc.
Milostilur
si muli induratur
Dumnezeu
,
care pe toatere
iconomi_
'
seste spre forosul
fiecrruia,
vr2nd
a-i indrept"';;iil;
rui dupd
invrfrturile
sare Dumnezeie
gtiia i-i antat o vedeni"-irrtri.oruta.
Intr-o noapte,
i s-a ardtatin
vis cd a iavarsit
o. .urui o haine, pe
care a dus-o la
Tiri! l.ol9
in palat
vorbea
cu implratul
gi se bu-
cura. Deodatd,ved,e
cd,impdratul
u ,.o, sabia
din teac.d.,l-a
apu_
cat cu ceataltd.
ma1{.de perii
capului
;i
i_a ,ai"r, oiiiair_i:
,,C'nd vatdia
sabia perii
tdi, atunci va'si taie si capur tdu,,. si aqa s-a si
1r4 Pr"t"".NfqO
Iar el, insplirndntdndu-se si venindu-si in fire, s-a dus la un
monah cucernic si i-a povestit lui intimplare a. rar monahul i-a
zis:
,,Dd:slavd
lui Dumnezet, frate, cil te-aiinvrednicit si iei aseme-
nea invdldturd, de aceea. deqteapti-te, iubitule, ca nu cumva sd
pdtimesti si tu cele intimplate aceluia, despre careigi voi povesti
acum: Un vis asemenea cu zl tdu, a zis monahul, a vdzut si un
alt om aievea. Cd,, acesta afl2ndu.se la judecdtoriile
implrdtegti
gi vdz?;nd pe un anume Gheorghe, care cu silnicie era dus legat,
sd fie aruncat intr-o grozavd" pydpastie,.cu totul s-a inspiimdnlat.
Av0nd indrdzneald cdffe impdratul, el a oprit pe cei ce il duceau
pe osindit la prdpastie si-i ruga pe ei sd.-l lase, dindu-le lor che-
zdsie cd' in 20 de zile se va indrepta. Gheorghe a fost slobozit,
prin astfel de chezdEie qi de ajutor. Dupd acela, cel ce a vdzit
acestea si a infeles ce insemneazd, ele, s-a dus si ia descoperit lui
Gheorghe, cel os0nditlaprdpastie, cdii eta prieten si cunoscut.
Iar Gheorghe auzindu-le acestea, ca pe nimic le-a socotit. Asadar
a rdmas ticllosul neindreptat. Iar dupd ce au trecut ncele Z0 de
zile, Gheorghe a fost rdpit din viafa aLcea;Sta gi s-a dus ca sd
pldteascd, fdgdduita datorie" .
Acestea le-a povestit spre invifiturd, monahul acela cdtre
Ioan, iar loan auzindu-le si avdnd in mintea sa inci vii, ingro-
zilile ce a vdzut, si-a mdrturisit fdrd rusine toate pdcatele sale,
Ei,
schimb0ndu-;i in mai bine viuta, a trdit mulli ani, pldcdnd lui
Dumnezeu, si asa s'a dus la cerestile locasuri
@rolog.
23 noiemtrrie).
MINUNEA 148
Maica Domnului scoate din iad pe ucenicul Cuviosului
pavel
Acest preafericit Pdrinte Sfint, ne istoriseste acestea, .zicdnd:
,,Am
avut un ucenic foarte lenes, care mai cddea gi in alte pdc te
felurite, fdrd, ca eu sd stiu. Dupd ce a murit, md rugam la Dumne-
2eu si Maicii Domnului, si-mi descopere in ce.loc ie afld. Rugdn-
t
du-mI eu asa fierbinte multe zile, amvdzutin vedenie pe ucenic
finindu-se
de doi oarecare. Nefericitul ucenic ert cL o piatrd sau
.
cdrdmidtr, dela cap pinilla picioare, neavind nici cum vreo lucra-
re, a sufletului sau a trupului. Aceasta vdzin[-o eu, m-am mdhnit
mult. indatdmi-am adus aminte de iuvintele Stdpinestil cind a po-
runcit sd-i lege mdinile si picioarele aceluia care nu aveahaind, de
.nunti si sd-l arunce in intunericul cel rnai dinaifari. Venindu-mi
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 125
in sine din uimire, am inceput sI md mihnesc mult gi sd"mil amil-
rIsc. Dideam milostenie, flceam Liturghii, rugam ziua;i noaptea"
pe Preaputernicaimpilrilteasi qi pe iubitorul de oameni Dumne-
zelr cL si-l miluiascd. Am postit de multe ori, cu toatebdtrdnefele
mele. DupI multe zile, vdd pe Preasfdnta Nlscltoare de Dumne-
zeu si pururea Fecioara Mafi&, zicindu-mi:
,,Ce
Li,' Pavele, de te
mdhnegti? Eu i-am rdspuns:
,,Pentru
fratele, Stipina mea, cd"l-am
vdzut muncindu-se". Ea mi-n zis:,,Nu mai rugat ca sd
!i-l
ardt? Iatd"
am ascultat rugdciunea tL". Eu am rlspuns:
,,Asa
este, Doamna
mea, dat nu vreau sli vdd gi sI mI mihnesc". Atunci mi-a zis
iardqi prealiludata:
,,Du-te
dar
Ei
pentru ostenelile tale, smerenia,
lacrimile
;i
dragostea tL, am sd
!i-l
ardt iafigi, cL sd. te vesele;ti".
Trec0nd o zi, vild pe fratele venind cltre mine, cu totul vesel
qi plin de bucurie. El imi zise plin de bucurie:
,,Rugdciunile
tale,
PIrinte, au mijlocit cdtrePreasfinta Nlscdtoare de Dumnezeu (cd
mult te iubegte) si a rugat pe Mintuitorul gi m-a dezlegat din legil-
turile vrdjma;ului, in care eramlegat mai inainte". Acestea zicin-
du-mi, vnd gi pe Preasf0nta, zicind cltre mine:
,,Te-ai
incredintat
acum, rugdtorule, pentru fiul tdu?" Eu am zis:
,,Asa,
Stlpaniloarte
multumesc iubirii Tale de oameni". Atunci iardgi mi-a zis:,,Du-te,
dar adu-li aminte totdeauna de fratele tIu, in rugdciunile tale, mi-
lostenii gi aduceri (de jerde) fdcind, idfoane mult folose$te pe mort
milostenia gi aducerea (de jerdZ la Sf. Altar) cu credinl["
1Mant.
Prcat.).
MINUNEA 149
Maica Domnului adeseori a seilpat si scapl omenirea
din prdpidul cel mare
in caftea
,,Livada
florilor" p. III, cap. 8, ni se istoriseqte cd era
un duhovnic cu viafl sfdntd, curat in viefuire gi imbundtZfit in
fapte gi luminarea sufletelor. Acest Preot-Duhovnic, cind slvdr-
sea Dumneileiasca Liturghie, se inwednicea a vedea ingeri
;i
descoperiri cereqti. Mai pe urmd, Lprcape de sfirgitul viefii sale,
s-a invrednicit de acestd minunatd gi infricogatl descoperire, pe
care. o scriem aici maijos, spre incredinfarea
Ei
aducerea aminte
L no.Lstrd. a tuturor, de apropiata
Judecatd
universall, cu groaza
ei cea mare gi cu rdsplltirea faptelor bune sau rele, pe v.ecie...
Acest Preot-Duhovnic, a vdztrt cu duhul pe Domnul nostru
Iisus Hristos, gezdnd pe scaunul m[ririi Sale. De-a dteapta Lui se
116 Pr"t"t.NICODM
afla Prealiludata Stdpind, Maica pururea FecioarI, iar de jur-
imprejurul Lor, se afla stind, toatd, oastea ceteascd,, care aqtepm
porunca strpinului. Atunci, Domnul a poruncit unui inger puter-
lic
sr trimbileze din trimbita cea, infricosatr si mare pe care o
linea
in mina sa. Cdnd ingerul a trimbilat, a iesit un suner aga
de puternic, incit s-a cutremttat toatd lumea ca o frunzd, de
copac cind o b^ate vintul. DupI pu+ind vreme, Domnul fdcu un
semn aceluiasi inger puternic, sr trimbit eze a d,oua oard. Atunci
Maica lui Iisus Hristos, cunoscdnd cd dupd atreiatrdmbitare,va
fi sfdrgitul atoata lumea, s-a sculat de pe scaunul Ei imprrdtesc.
In mijlocul tdcerii
Ei
evlaviei tuturor sfintilor, veni inaintea
Dreptului
Judecdtor
gi cdzu la picioarele [ui. Acolo incepu a I se
ruga cu mare sirguintl, spre a indupleca mares Lui bundtate
;i
milostivire, sd-i mai ingdduie pe prcdtogi pentru a se reculege, a
face roade vrednice de pocdinfr, spre a scdpa de muncile iadu-
lui gi a intra in fericirea cea vesnicl.
Domnul atunci i-a rlspuns zicdnd;,,Stii, o, Maica Mea
preaiubi-
td,, cate frrddelegi a sdvdrsit lumea aceasta, nemultumitoare? Stii
oare cdte nelegiuiri slvirgegte zilnic? Agadar, pe bund dreptite,
nu se poate si nu se cade sd o mai miluiesc vreodatd.Iatr cum,
nu numai bdrbatii mireni gi femeile; ci gi clericii si Monahii, Md
rrstignesc gi Md insuliteazd. cu pdcatele 1or, pingdrind cu desdvdr-
sire, sfintitul chip si ingereasca vietuire, prin desfr0ndrile lor".
'
Atunci Preasfinta stdpand, a inceput cu mai multd infocare a-L
ruga pe Hl, zicind:,,Fiul Meu Cel
preadulce,
asculti-md pe mine,
pentru milostivirile indurrrilor Tale si pentru preacuratele Tale
Patimi, pe care le-ai fibdat pentru mintuirea celor pdcItogi..."
Iisus i-a rlspuns indatl si ia zis:
,,$tiu, o, Maica Mea, ci de
multe ori pind acum, ai imblinzit dreapta Mea mdnie, cu rugd_
ciunile
Ei
cererile tale
;i
nu mai ldsat sd facJudecatl care se curre-
lea. oamenii insd, nicidecum nu s-au fdcut mai buni si nici nu s-
l
au lepddat d,e rdutdfile qi viclesugurile lor cele mai inainte, ba
incd s-au fdcut qi mai rdi,luind inbdtaie de joc
crucea si
patima
Mea. stdpdnitorii si boierii,
iefuiesc
cu nerusinare poporul cel
supus
;i
muncitor. Ei pingdresc sfintele porunci cu petrecerile
lor prgdnesti qi desfrinate.
poporul
cel de obqte, de asemenea
leapd'dd qi defaimd poruncile Mele, sdvirsind voile ror trupesti:
MINUNIIE MAICII DOMNULUI
127
petreceri anticreqtinesti,
iocuri,
befii, curvii, ucideri, nedreptlfi
si alte pilcate neruqinate
9i
aducitoare de moarte"'
'
Preasfintasfipatrd, L zits iarrEi:
,,Toate
acestea sunt adevdrate,
Preadulcele meu Fiu... MI rog insd, Tie, pentru nemdrginita Ta
milostivire, trimite oamenilor Lumina Darului Tdu, ca si-gi cu-
noascd pdcatele lor gi intorcindu-se sI primeasci iertare' AEa,
mult milostive Doamne, ascultd-mi
pe mine si primegte ceferea
Lceast2., nu pentfu cd li se cuvine lor, cd nevrednici sunt totdea-
una de milI
;i
de iertare, ci, pentru dragostea mea
9i
a tuturof
sfinlilor acestofa, care
Ei-au
virsat sdngele pentru
lumefe
TIu
9i
au murit in felurite chinuri, defiimind toate desfitirile lumii,
pentru a cdgtiga dragostea Ta!... Mult-milostive Stdpane, asculti
rugdciunea noastrd".
"Atunci,
tofi Sfinlii s-au inchin at st Preasfinta Maicd qi puru-
rea FecioardMaria, Dreptului
Judecltor,
ca, sd, facd rnild cu oame-
nii, sd le mai dea timp pentfu pregdtitea lor sufleteascl. Dreptul
Judecdtor,
Cel Preaindurat, induplecindu-se de rugdciunile Preacu-
ratei Maicii Sale
Ei
ale tuturor Sfinlilor Sdi, a rdspuns cu luminatl
;i
senind faTd:
,,itLaibiruit,
Maica Mea, cu rugiciunea ta cel milosti
vitoare si ai imblinzit dreapta Mea minie. Agadar, sd se facd voia
ta... Si voi fralii gi prietenii Mei, cu rugdciunile voastre, ali schim-
bat mdnia Mea in *ita. AEadar voi trimite iardqi in lume invdfa-
tori gi propovlduitori, ca sd indrepteze pe' cei ce pIcItuies0..."
Acestea zicind'Stdpanul, a hnt sfarqit vedenia. Preotul-Duhov-
nic mai sus ardtat, a istorisit-o plrinlilor
9i
frafilor, cei impreunl
cu el viefuitori in ministire, cu scopul de a-gi indrepta fiecarcvi*
+L
Sa,"pentru a se mintui de^ iad
Ei
a se invrednici: odihnei, bu-
-curiei
;i
fericirii vegnice in im-pdrIfia lui Dumnezeu. Pentru a-i
incredinfa cA aceastd" vedenie i fost adevilratd", a spus plrinfilor
gi frafilor
-
fiecdruia deosebite greseli, pilcate ale lor ascunse, pe
,ut" ile ardtase gi le descoperise Domnul, pentru a-i povllui du-
hovnice$te si a-i indrepta pe calea viefii
9i
a mintuirii'
Dupd ce cuviosul a spus acestea vieluitorilor din Minlstire
9i
altor binecredincioqi de prin imprejurimi, ca;fe veneau la d0nsul
pentru a auzi cuvant de mantuire, si-a dat sufletul sdu in me;na
lui Dumnezeu
(M. M. D. 69, d. Neaml).
MINUNILE
MAICII DOMNULUI
CU PEDEPSIREA
HUTITORITOR
MTNUNEA 150
un hulitor al Maicii Domnului pedepsit cu jalnicd
nroarte
in saxonia era uR om cu viaga ioarte inrdutdfi td, si rdzvrdtitd,
iar maiales spre a huli cele sfinte era pornit gi foarte'obignuit,
ne-
Pulll,
$i
la orice pricinr, oricit de mici, zicea cuvinte grere de
hulr ticdlosul, frrr mustrare de cuget sau frici de picat.Tnt -o--i
jucOnd
cdrlile a pierdut toti banii sai si maniindu-se, a inceput cu
gura lui cea diavoleascd, a huli dupd obignuinfa rui, zicind cu-
vinte atdt de urote.asupra lui Hristoi, incdi cei ce stdteau de fild,,
Eiau
astupat urechile gi au fugit, ca sI nu le mai audd,.
Dar preainrdutdfitul
acera a inceput sd huleascr qi pe Ndscd-
toare' de Dumnezeu
cea
preanevinovati,
si
prearaudaia,
zicind
si asupra Ei cuvinte infricosate si necuvioase, pe care insr nu le-a
suferit Dumnezeu ce) Atotputernic si Fiul Ei,
'ril"-upedepsit
nevr-
zut cu sabia dreptrfii chiar in acel ceas, crci cdzind li pdmint,
striga acestea cu mare jale:
,,Rdul
pe c:Lre l-am pdtimit, .irr. *-u
qmorit
pe mine, cel de trei ori ticllos?"
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 129
Aga zicind, gi-a dat sufletul pe care i l-au luat demonii intru
addncul iadului, iar trupul lui din care curgea singe necontenit'
dezbrilcdndu-l cei ce erau de fald, l'au aflzt despicat de la piept
p?ind la buric, ca
;i
cum ar fi fost spintecat cu o mare sabie,
9i
se vedeau toate mlruntaiele lui! Adunindu-se oameni nenumi-
ratj ca sd,vadd o asemenea priveligte
ialnicil,
a alergnt gi un prie-
ten al lui ca sIl vadl gi in drumul lui l-a intimpinat ca o umbri
de om care ia zis:
,,Eu
sunt prietenul tIu clte am murit acum de
curind gi mia poruncit Dreptul
Judecltor
sd-!i spun aceste cuvin-
te ca sd audl togi hulitorii qi sI se pociliascd, pentru ca sI nu
pltimeascd mai cumplitd, pedeapsl. Si si gtii cI Stlpinul Hristos,
cel indelung-ribdltor gi mult-milostiv, rubdd. cu minunatl nepo-
menire de rlu pe aceia care il ocdrdsc gi il batiocoresc si fac alte
multe fdrddelegi. insd pe cei preaindrdzneli
Ei
prebobraznici, care
indrdznesc sI batjocoreascl pe Preacinstita
;i
Preacurata Maica
Lui, nu suferl nicidecum nerusinarea lor, ci le dd lor, de pe
Lcuml Lrvun muncii celei nesfdrgite, dupd cum am primit-o gi
eu ticdlosul, prietenul tdu". Acestea zicind sufletul, s-a ficut
nevdzttt. Iat acela, ducindu-se unde zdcea mortul, a crezut celor
spuse
;i
le-a propovdduit tuturor, gi s-a infricogat tot poporul
9i
s-a ingrozit.
$i
de atunci n-a mai indrdznit nimeni sI deschidd
gura asupra Maicii lui Dumnezeu, aducindu-gi tofi aminte de
aceel infricoqati gi dreaptl izbindire, Amin (M. M. D. 52, d. Neaml).
MINUNEA 151
Hulitorul Maicii Domnului ucis, prin
iudecata
de sus
Un oarecare Teodorit, evreu necredincios, mai inainte de im-
plinirea acestor cinci ani, era de meserie cordbier. Iar pe fiul sIu
Ilie, ca pe un uritor de oameni qi de Hristos ce era, l-a fdcut
supraveghetor peste lucrarea cregtinilor care eratr supu;i lui.
in ziirra unui praznic al Preasldvitei Stlpinei noastre de Dum-
nezeu Nlscltoarei, cind era ceasul mergerii la Sfinta BisericI,
toti lucrdtorii aceluia rugau pe fiul lui Teodorit, ca sil le dea dru-
mul sI se ducd spre a lua parte la dumnezeiasca Liturghie. Iar
acela.'n-a voit, ci a inceput a-i iniura gi a batjocori pe Prealdudata
Nlscitoare de Dumnezeu, numindu-o pe dinsa Ndscltoare de
onq gi alte multe ocilri zicindu.i. insl mai mult s-a lludat intru
tilutate, cel ce se socotea atotputernic, cdci chiar in ceasul acela
cdnd zoreru toti si. lucrau la facerea de cordbii, a cdzut catargul
UN!COqMMNNT
cel mare si din toatd multimea poporului ce lucra acolo, pe ni
rneni n-a ucis, nici n-a rilnit, ci numai pe acel cumplit vrrjmas si
potrivnic al Preasfintei, Ndscdtoarei de Dumnezeu. Fiind groaz-
nic lovit, chiar in capul cu care a gindit si peste gura cu ca{e a
hulit, creierii lui risipindu-se, a cilzut mort, ticxlosui. Iar poporul
merg0nd la Bisericr gi indoit praznic serbOnd cu bucurie, a sirigat
cu mafe glas:
,,Mare
este Dumnezenl credin{ei crestinilor, cd a dat
batjocoritorului
;i
hulitorului de Dumnezeu, clreaptd si infricoEatd
rdspldtire gurii si limbii lui celei spurcate"
1u.
u .o. 53, d. Ncarnl).
MI NUNEA 1i 2
Hulitorul laudei Maicii Domnului, mincat de crocodil
intr-o cetate din India care se chema Antipol, era obiceiul, a
se cdnta in cinstea Maicii Domnului: Bucure-te i mpdrdrteasil,' .
odatd", indienii din acel
finut
se scdldau intr-un riu ca si se
mai rdcoreascd. de cdldura mare cure ii copre;ea.
pe
cind se scdl-
dau ei, deodatd. auzird trdgdnd clopotele li cintareaindltatd, Mai-
cii Domnului:
,,Bucurd-te Impdrdteasd,,.Indienii
auzind, de acolo
de unde erau, cintarea in cinstea Maicii Domnului, inso{iti'de
sunetul clopotelor, iegird din apd., se imtrrdcard repede
Ei
se duse-
rd la Bisericd. in acel timp unul dintre indieni, desigur'mai indd-
rdtnic, rdmaserl in apd, qi incepu a-;i bate joc,
de cei ce mergeau
la Biserici, zicindu-le:
,,sd-mi aduce-ti si mie, oarece de acoloi. in
acel moment venind la el un crocodil l-a sf?rtecat si mancat (x. lJ8).
MINUNEA T 53
Batiocoritorii Maicii
preciste,
pedepsiti
^
Un evreu
;i-a
bitut joc
de o lcoand a
precistei,
pictatd pe
pinzd' de aur, din Roma. Pentru aceel a inlemnit de nu putea sr
se migte din loc, ci numai sta neclintit ca un lemn. Deasemeni
intr-acea vreme o evreicd s-a chinuit de ochi, crci si ea a ris d,e
acea Icoand, aMaicii Domnului. Acestea s-au intimpiat in vremea
r lui Adrian, al saselea papd, al Romei
e5rg"r5zz)
(x.189).
MI NUNEA I 54
Nlaica Domnului isi intoarce fala de cdtre crestinul fdtarnic
un om ce se nunlea Anatolie, de loc din Antich ia, inaintea oa-
menilor se lruda cu numele de crestin, iar cu lucru frcea fapte de
piean. Pentru aceasta oameni dovedind lucri:l acesta si gasindu-l
vinovat, l-au bdgat ia inchisoare. Acolo fiind, se ruga Maicii Dom-
MINUNIIE MAICII DOMNUIAI I3I
nului, inaintea lcoanei ei, ca sI-l scoatl pe el din acea legilturil.
Datoritd, faptelor lui, Icoana Precistei insi intorcet fala de ciltre'
dinsul, iar ostaqii cure erut acolo de strliuiau
,
se insplimintaril
gi au spus lucrul ^cesta" oamenilor sHpanirii. Auzind despre aces-
tea Tiberie, impdratul grec, a poruncit de a adus pe Anatolie la
Tarigrad, si acolo
judecindu-l l-a condamnat la moatte (x. 209).
MINUNEA 155
,
Hulitorul Precistei pedepsit prin luarea
miinilor si picioarelor
Faiarr, un eretic ce locuia in cetatea Soarelui, hulea pe Pre-
cista, nevrind sI o cinsteascd. Prin tinduiala lui Dumnezeu, de
trei ori i s-a vestit acestui eretic sI nu mai facd acest lucru, dar
el n-a ascultat. Odinioard dormind ella amiazd, i s'a arltat lui o
vedenie groaznicd", dupd care degteptindu-se, a vdzut cI i s-au
luat lui mOinile.si picioarele (x.zzo).
MINUNEA 156
Petru Apostolul cotecteazd o carte de cinstire
a Maici Domnului
Sfinlitul Leon, scriind o carte cdtre Sfdntul Flavian, Patriarhul
larigradului,
impotriva spurcafilor eretici, care huleau pe Maica
Domnului si ziceau cd nu este Ndscdtolre de Dumnezeu, a pus
cartea Lceea deasupra mormintului Sfdntului Apostol Petru,
apoi s-a rugat lui ca sI indrepteze cartel in ce va fi gre.Eit, sau
va fi scris rIu, sau nu va fi scris deaiuns. Peste L4 zile i s-a ard-
tat lui Leon, Apostolul Petru, gi i-a zis:
,,Am
citit gi am indreptat".
Luind ctrte de la Sf0ntul Apostol Petru qi deschizindu-o a zflat
indreptlrile fdcute de mina lui (x. zzt).
MINUNEA T 57
Ostagul c;are ^ numit Sfintele Icoane idoli,
'
pedepsit cu moarte nilpraznicd
Constantin Copronim, luptltorul impotriva Sfintelor lcoane,
vdzdad pe un ostaE al siu, ce se numea Stefan Armeanul, cum cd
se inchind Icoanei lui Hristos gi a Maicii Precistei, i-a zis cu
minie:
,,Au
doarl gi tu te inchini idolilor?" Ostagul inspdimdn-
tdndu-se a rlspuns implratului:
,,Nu,
cdci eu mX scOrbesc cu totul
de acelea". Ca drept multumire, impdratul Constantin Copronim,
132 protos.
NICODIM IVANDrTA
'
-
l-a filcut pe ddnsul sutas. Iar pe nemulrumitorul
si apostatul ostas
c^re L numit chipul Domnului Ilristos si al stdpin-ei Ndscdtoare
de Dumnezeu, idbli, si nu vrea sd se inchine inaintea lor, cu roa-
te cr prirniseri
multe binefacefi,r-a
ajuns pedeapsa
lui Dumne-
zeu, dupd,rdutatea" faptelor sale. cici intr-o-zi, iesind din palatul
impdritesc,
Ei
urcindu-se pe cal, a.cesta l-a trintit la pdmdnt qi
l-a sfilrimat cu picioarele
1x.
zzz7.
MI NUNEA 158
Copronim, hulitorul Maicii Domnului
in pruncie a spurcat apa botezului
Constantin Copronim, iry.limp ce se boteza sia spurcat apa
botezului, pentru aceea s-a numit copronim (c.rruritut;.
Acest
lucru a fost ca semn ce preveste a cd, el va fi dusman al credintei
crestinesti; cd, va huli pe Hristos Fiul lui Dumnezeu si pe
prea_
curata lui Maicd, cu cuvintele sale cele blasfemifoare. .t .rt lucru
s-a implinit atunci cdnd, aiung0nd impdrat, nu vrea sd recu-
noasci si numeascr pe llristos, Dumnezeu si pe
preacur
ata lui
Maicd,: Niscitoare de Dumne zeu (x. 223).
MI NUNEA 159
Stingind luminarea aprinsd in cinstea
Maicii Domnului, a murit in nastere
i{t turu
ola*dei, o femeie nrstea pruncul cu foarte mare durere.
Pentru aceasta, o.Altd" fenreie a poruncit
si se aprindd o lumd_
nare in cinstea Maicii Domnului, ca sd, i s;e taca utuure in naste_
fea sa. Dar aceea femeie, fiind, addpatd. cu invitrturi eretice, n-a
' vrut
si cinsteascd, pe Maica Domnului si a poruncit
sd stingd
lurndnarea, care era aprinsr in cinstea Ndscdtoarei de Dumne-
zeu. ca drept urrnare, f'emeia ereticd a murit fur na;tere (x. 224).
MI NUNEA 160
Nlaica Domnului vesteste moartea lui Leon
Cind Leon Armeanql, muncea s,i ucidea pe crestini, pentru
cinstirea Sfintelor Icoane, i s-a atiltat in vis mamei lui,
prea-
Qurata
Fecioarr, Ndscdtoarea de f)umnezeu, care ia proorocit cd
fiul ei va fi pedepsit cu moartea, lucru care s-asi implinit (x. zzs).
MINUNIIE MAICII DOMNAIAI 133
MINUNEA 161
Ostasul hulitor al lcoanei Precistei,
omordt de o ghiulea de tun
Olimverie mergind cu oEtile in Belgia, a ajuns la, o cetate ce
se chema Gali, in care se afla o lcoand" vestitl, a,Precistei. Un
ostag din oLSteL lui, ce se chema Ioan Rizelman, a,hUlit aceastd"
Icoand a Maicii Domnului, fdglduindu-se cu gam. s4, cI va duce
aceastd'Iconnd,la Bruxel gi o va arde cu foc in tirg, dar o, minu-
ne! Pentru aceste,cuvjnte nesocelite, o ghiulea de tun, slobozitl,
nu se gtie de cine, din cetate,l-a lovit si ia luat viala" (x. zz8).
MINUNEA 162
Defrimdnd pe Maica Domnului,
o femeie ereticl L ars de vie
in
1an
Niflantiei, intr-o cetute ce se chemaDftipta, o femeie
eretici a poruncit slujnicei sale sI-i gdteascd baia; im sluinic4^,a
zis:
,,Sd
llsim, doamnd., pdnd. miine; astdzi este ptaznic mare al
Precistei, Maica lui Dqrnne_7gg". Dar eretica a rdspuns:
,,Ce
tot
imi aduci aminte de Mafia, cdci ea a fost o femeie cum sunt qi
eu, cu nimic nu este mai mate". Slujnica sd nu supere pe stdpi-
rr sa, a indeplinit porunca ei, dat indatd s-a aprins baia gi a ars
d,impreund cu doul cLSe (x. zz9).
MINUNEA 163
impiratul Copronim pedepsit pentru hulirea
Maicii Domnului
Constantin Copronim, nu vrea sd cinsteascd pe Maica Domnu-
lui;io-hulea.zrcind cI este femeie, catoilte femeile. Pentru acest
lucru a fost pedepsit cu o boall, ce se chema cdrbune. El mai ina-
inte de moarte a strigat:
Qp-viu
sunt dat in munca iadului" (x. 230).
MINUNEA 164
.
Jefuitorii
de Biserici, certati
9i
miluifi de Precista,
dar nepociindu-se au fost argi de vii
'
Unsprezece tdlhari venind la Biserica Cupiaticilor^si vrind sI
o prade ciutau pentru aceastl vreme cu bun prilej. Intr-o noap-
te, venind paraclisierul la bisericii pentru a lua o carte, in timp
ce el lncerca si deicuie usa cu cheia, au ndvdlit tilharii asupra
lui,
;i
ridicdnd securea voiau si-l omoare. in aqea clipl li s-ap
lUgt- mdigile, nemaiavind nici o putere in ele. Palamarul putand
134 Protos. NICODIM tttziXntfA
sd intre ul bisericd, si-a luat cal:tea de cale avea nevoie si s-a dus
la chilia sa nevdtimat.
' l' ilharii
retrr.gandu-se intr-o laturi a bise-
ricii, se rugau lui Durnnezeu si h4aicii Dournuiui, sd le dea sdndta-
te si putere in rniini, asa precum au fost si rnai.nainte. Ei se. fdgd-
duiau cI de se vor insdnitosi, se.
yor
pcicdi, dind rnulte milos
tenii si rugindu-se cu credintr hri Dumnezeu si Maicii Domnuhri.
Fdcand aceasti rugiciune si fdgiiriu!ntr, li,s-a afatat lor
preasfin-
ta Ndscdtbare de Dunutezn\.
ii
ia dojenit pe ei zicind: ."pentru aces,
te fapte rele ce ati vi'ut si laceti, jefuin,l
biserica si omorind pe
sluga nrea, v.ati ficut vinovati de pedi:apsir ce a-ti primit-o. Dar
'r,lizind
intoarcerea inimilor voastre si I'agdduinta ce a-ti ficut-o
de a, vd, pocdi, cl2nd rnikrstenie si ruginclu-vI Fir"rlui meu si mie.
vI dau vou:i miinile, sd fie ca si mai-nailtr:, dar vd. poruncesc
v-o-ui sii vI ihdreptali, respectinclu-vl fdgiiliuurta,'c.ici de nu. va fi
F
mai rdu de voi". Dupd aceste cuvinte, r2lharii si-au recrapitat
puterea in niiini si au plecat sziniitosi la casele lor. in tirnp di trei
ani ei nu s-au poclit si au prddat din nou c irisericd din Molclova.
Ag<tlo ei au lbst prinsi si condamnali s[ l'ie ::rsi de vii. Atunci ei
au nrdrturisit gi de minunea ce s-a fdcut Cu ei ia cupiatici (x.
i43).
MI Nt t Nr . . A 1( i 5
Profanatorul lcoanei Maicii Domnultri,
pedepsit dupd rnisura r6utI{ii sale
in minastirea Cupiatici, trdi:i un cilugir ce se chema Veniamin.
Acesta, indenurat de gindul cel riu, a scobit in Icoana Maicii Dom-
nului, pentru a vedea daci nu curnva ?rnbrdclmintea ei nu este
fd,cutd" din metale scumpe?, DupI ?ceastd. taptd,, pentru care nu s-
a ciit,
ya
dus la Pinsok si de acolo a rdscuniodrat pe un condam-
nat la moarte. Lu2ndu-l in carul sdu, alitur"i cle sine, se ducea cu
el la Podleasa. Omul acela rdufdcdtor, fdrd, rJe nici o pricinl, a luat
pe Veniamin cdluglrul, fdc.itorul sdu cle bine, care l-a sc.ipat de la
noarte si l-a scobit
ut
**lrJiTI
1::;*
si el sf. Icoane (x
rt4).
Bolnavul necredincios a murit,
iar doi credinciosi s-au insinitosit
Pe un onl ce trlia in satul Stavca, din
finutul
Nevscului, Dum-
nezeu l-a certat pe el gi toatd casa lui, cu o boald, grea. Femeia
acelui om rugdndu-se cu credinfi Maicii Domnului, in camera ei,
i s-a ardtat ei Preacurata si i-a zis: ,,De este voia blrbatului tdu
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 135
sZ se facd sInltos, impreunl cu to{i ai casei, si meargl sd se in-
chine la lcoana mea de la mdnlstirea Cupialici
Ei
sI se spove-
de scd". Femeia a spus bdrbatului sIu acestea, dat n-a vrut sI
creadi, ba a gi dojenit-o. Din pricina, Lceasta"boala l-a cuprins gi
mai tare, incit la dus la moarte; iar ceilal,ti din casI, cafi au fost
bolnavi, s-au fdcut sInItoEi dtpd" aceea (X.
35).
MINUNEA 167
in ochi a impuns leoana Maicii Domnului,
filrd, de ochi a rimas profanatorul
U,n pizitor de vite din Cipru, fiind in
larigrad,
a mers la o bise-
ricd. a Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu, unde avdzutlcoana
Preacuratei Fecioare. Privind spre ea a zis cu disprel:
,,Dar
?ceLS-
ta ce face aici?" in acel timp, avlndin m0ini o strlmurare cu bold,
a impuns ochiul Ei cel drept de pe Sf. Icoand. Dar nici pdzitorul
de vite nu a scdpat nevdtdmnt
Ei
nepedepsit din bisericd: Rupnn-
du-se capdtul boldului de la acea strdmurare, prin minune a zbl-
rat inapoi
;i
s-a infipt, in ochiul drept a pdzitorului de vite, in
clre n impuns Sf. IcoanI, care scurgdndu-se, a rdm*s orb
G. :eo).
MINUNEA 168
Cel ce aiarat in biserica?recistei, a murit,
cu capul sfdrimat de o piatr[
in cetttea Forum, este o.bisericd" a Maicii Domnului in care odi-
nionrd, un om s-a
iurat
rdu gi strOmb. Din aceastl pricind, cdzind,
pe spate gia sflrdmat captl,lovindu-se de o lespede de pittrd,,
incit abia mai avea viald in sine. Djoarece tofi cdtj au
iurat
strimb, in acea bisericd a Precistei de la Forum, au mgrit inainte
de a se implini un .an, a fecunoscut gi el cd a
iurat
strimb, dupd
cztre L murit indatd. Despre Lceasta" scrie Sf3ntql Grigore, Epis-
copul de la Forum, asa precum a vdzut el insugi (x. 363).
MINUNEA 159
RIpind coroana Maicii Domnului,
a fost pedepsit cu bubi rea
Leon Armeanul, implratul grecesc, a luat odinioarl din biseri
ca Sfintei Sofii, o coroand scump6, impodobitl cu diamante
;i
alte
pietre scumpe, pe^cme o adusese dar.Maicii Domnului, impdratul
Mavrichie. Pundnd pe cap acelstn coroand,Ieon implratul, inda-
td,i-alu iegit pe capul lui nigte buhe ce se cheamd carbuncul (x.406).
136 Protos. NICODIM hIANDI'IA
MI NUNEA 170
Pedeapsa unui mescdrici care hulea pe Maica Dornnului
in tara libiei este o cetate ce se numeste Iliopoli, in care trdia
un mlscirit:i cu numele Gaian. Aeela
$i
bltea joc gi deldirna pe
Preasflnta Nlscltoarea de Dumnezeu, la toate jocurile lui. Atunci
i s-a mdtat lni Preasf2nta N:iscltoarea de Dumnezeu
;i
i-a grait:
,,Ce
rIu arn f:icut tie, de mI defdimezi si ma vorbesti de rdu pe
Mine, in fafa mullirnii poporului". Acela scul2ndu-se din somn, a
rlmas neindreptat; ci si mai mult o del'dima. intr-una din zile,
igrlgi s-a ardtat lui Preasfinta Ndsci.toarea de Dumnezeu, vestin-
du-i lui si zicind:
,,Nu
pe mine mi v^tdmi grdind aEa, ci pe sufle-
tul tIu". insl acela
'incd"
tnai rdu o defdima. Apoi, a treia oard. s-a
ardtat lui Maica Domnului, asemenea grdindu-i si sfituindu-l. De
vreme ce nu s-a indreptat pe sine, ci mai virtos in
joc
o defdi
ma, intr-una din zile, dormind el la amiazd,, s-L ardtat lui Prea-
sf0nta Nlscdtoarea de Dumnezeu si nimic nu i-a zis, ci numai cu
precuratele sale degete, a insemnat amindoud mflinile si picioa-
rele lui. El indatl s-a desteptat, avindu-si mdinile si picioarele
para,lizate.. Astfel le mirturigea ticdlosul tuturor, hulitor nurnin-
du-se pe sine. Atunci recunostea cd, pentru reaua" lui defiimare,
pdtimea unele ca Lceste4 cd prin iubirea de oameni, de multe
ori a fost invdtat, dar nu s-a indreptat pe sine (prolog. 15 mai).
MI NUNEA I 71
Pedeapsa lui Nestorie, hulitorul Maicii Domnului
RIu-credinciosul Nestorie, dupd ce a fost adus din Antiohia la
Constantinopol gi ales patriarh, dupd Sesinie, la inceput se ardta
pe dinafard drept-credincios si nu zicea nimic impotriva dreptei
credinte; insi in inima sa, ticllosul, era eretic, numind pe StIpA-
nul l{ristos numai otn, nu' si Dulnnezeu; iar pe Ndscdtoarea de
r Dumnezeu, numind-o, nu Ndscdtoare de Dumnezeu, ci, NIscItoa-
re de Hristos. E;elicul Nestqrie n-a putut sd ascundd rnult tirnp
i4 inima jia otrava eresului siu
Ei
fiind patriarh, a inceput a in-
vlfa pe popor aceste hule, contra lui Hristos si contra Ndscdtoa-
rei de Dumnezeu, zicind:
,Eu
nu voi numi Dumnezeu, pe acela
care s-a zdmislit in pintece de femeie, qi a asteptat un numlr de
zile si de luni, pdnl s.i se nasci; nici voi numi Ndscdtoare de Dum-
MINUNITE
MAICil DOMNUIUI
ffi
a ndscut om cu truP' din"fit"^T3::^cf'"
;;;;i;.
rtlrti", N ilsciltoare
de Dumne zeu' sil fie Lnatema" '
r i - r . l ^ - L : - ^ - . '
il;t"Jr;;;iti",
t, ficut mare
lllbuta{t
et
dt-'lti11:
t:
pd;;.'il;;;;;#;-;toate,{l'*JPll"-"li:-'::'.:u::.1ti:l
i; ii-i"i*"i,n"f,,
O"rbinarea
iisericii sporea din ce in.ce in mai
^ ^ ^ L - - 2 ^
,-e,r
r
.uf
p e p is co p i stricindu- se din v ntl|r,I|.y
-2t ::jlTl'::::::i
GF;;dAi
nio suf im p ir at, re od9 s
i1,,c ":,
t::u:'.
Xul* ii"tjti,ll
;i#:;ffi6
rci[ ir"ite sminteli
qi sr curle Biserica lui
137
UJstos,
li
grauf Oreptei credinfe.de
miricinii
qi-neghinele
riltd-
cirii lui Nestorie,
l.foluncit
ca'sd se adune in Efes la anul 431'
altrellea Sobor de a-toatil lumea'
S-au adunat din toatd lumea, 200
Ei
mai bine de Episcopi; iar
caf nu put""u sd rrrcargi-in
persoani' pentru vreo impiedicare
de nevoie, acegtia
gi-au"trimii
delegalii lor. Fericitul Chiril, con-
ducind
lucrdrile aclstui Sinod de a'toatd lumea' a propovdduit si
inv dlatimp reund .rr-..itut1i Slilf i Pdrinfi, urmitoarele
:" Domnul
nostru Iisus Hristos este unul duptr lpostas, Dumnezeu
adevilttt
ii"*
"0""
dtat; iat Prea(xrtrjat'-
Fecioard Maria' cate l-a ndscut pe
El cu trup, este cu adeviltat
Ndscltoare
de Dumnezeu"'
PentfuLcee?
s-afi cutmafebucuri el atol i credi nci oEi i ,qi tot
p.;;;;i ."*ftt nfisutui, biltea din palme qi striga intr-un
glas:
,,Nu
este mare erteJOa'Efesenilor,
dupa cum.s-a::jit9"
demult;
ci este mai mate Preasfinta
Fecioaid Matia' Nlscdtoarea
de
Dumnezeu".
I?L
pe Nestorie,
Pirinlii acestui Sinod l-au anatemi-
7et s) carerisit,
-ia
pe un'eretic
gi hulitor.-Dar
fiindci el nici aqa
*" i" liniqtea, ci propoviduia eresul lui mai departe'
pentru
';;";;Lau
surghiu"it
in Tason
-
apoi in Oasinul Arabiei' care pe
triii."Et" i se zi-ce Iprim.
llesteryluJ
Nestorie
aflandu-se acolo,
qi-a
luat dumnezeiegteL
pedepse'
Liglbglgi
cea hulitoare a putrezit
si a fost mincatil
de viermi, diliemeni
a. ptilxezit qi tot trupul
i,r" r", i" idi{[" d" sus, tichosul Nestorie,
a prtimit moarte in-
ffioEate
gi dureroasl, asemenea-lui-Arie'
CIci pe cind avea ieqire
afarl, a-inceput u *iUi contra lui Hristos
9i
contraNiscitoarei
A. ou'nn"r.u.
P"rriru ace*st,.,ingeS'l
Domqului
l-a lovit'
Ei
s;au
vlrsat toate maruntaiele
lui, tocmai in ceasul necurlfeniei'.9i
;;il'fia"r
iurt.tul,
acel om rru' o necinste
;i
o pedeapsr a
luat ereticul Nestorie, cel de un gind gu lude-ii (V' Sf' 9
iunic)'
13e Protos. NICODIM lttAUOnA
MI NUNEA 172
Cit de utdt a fost lui Dumnezeu eresul
si hulele blestematului Nestorie
Pentru ca sI infeleagd. fiecare, cdt de urdt a fost Maicii lui Dum-
nezeu, eresul lui Nestorie, sd ascultlm pgv_estirea pirintilor Limo-
narului Sofronie si Ioan, care scriu urmltoarele:
"Am
mers la p6-
rintgle, Chirif, Preotul lavrei Calamonului, care este ldngl Iordan,
gi ne-a spus noud acestea: intr-una din zile am vdzutin somn pe
p*r,g:lsfdnta
Ndscltoare de Dumnezeu, cu fatd luminatd,,imbrdcatd,
cu hainr rosie, si impreund cu ddnsa dpi brrbali cu sfintitd cuvi-
intd,, care stau afard. de chilia mea. Eu am cunoscut cI este Sgpa-
na d"e Dumnezeu Nlscitoare
,
iar acei doi bilrhati ce erau impre-
uni. cu ddnsa, erau Sfdntul Ioan Cuvdntdto.rul de Dumnezeu qi Siin-
tul loan Botezdtonil D aceea am iesit din chilia mea, si inchi-
n0ndu-mI Ndscdtoarei db Dumnezeu, Lmrugat-o pe ea,sd intre ind-
untru, ca s,i-mi binecuvinteze chilia. Dar Nlscltoarea de Dumne-
zeu fl-^ voit nicidecum, si fiindcd eu am iularo cu stdruinld, zi-
iattO,
,,Sd
nu se intoarcd'robul tiu rusinat rf d"fZi*at de la'tine,
gi altele asemenea. Ea clutfurd spte mine, mia rdspuns:
,,Cum
mI
rogi sd intru in chilia ta, c.?.nd tti ai pe vrdjmagul meu intr.i!.sa,'.
Acestea zicdnd, s-a fdcut nevdzutd; iar eu destepmndu-md, am
inceput a pldnge si a md mflhni, pentru cuvdntul ^cesta al N.iscd-
toarei de Dumnezeu. Nefiind altcinevz in chilia mea. af,ard" rJe
mine singur,
{nd
gindeam, cd nu cumva sd fi gre;it ca vreun
lucru oarecare? sau cu glndul, cirre Ndscdtoarei de Fumnezeu,
aceel s-a intors de Ia mine; ins,i nu giseam nimic cu care sd-i fi
gresit cu ceva. Aflindu-md.in rnnre iredumerire si mihnire, am
luat o carte ca. si citesc si sd md mf,ngii, in sup.iraiea tceea. I\cea
ia,rte era-a lui Isihie, Preotul bisericiilerusalimului, pe care o ce,
rusem odatd, de la ddnsul. Citind in ea, am aflatla ifarsit cdrlii,
{gg{_cuvinlg-_h.qEq4re
ale rdu-credinciosului Nestarie, de uncle
aJl_cunoscut, cd ql esle vrljmqul Nlscdtoarei de,Dumnezeu; pe
acelail Lueam in chilia mea. Atunci, ary dat cartea,inapoi, la zcela
cale mi-o dddu-se, zic2ndu-i:
,,Frate,
ia-ti cartea ta inapoi, cI din-
tr-insa mai mult m-4q1.pIgubit, decit am folosit".lar acelaintre-
ljanOu-ffisi. afland riu"i acelei pagube, fiindci i-am-povesrir
vedenia, s-a umplut de rivni dumnezeiascd si indatd, a ieiat din
carte. acele cuvinte hulitoare si le-a ars cu foc,'ca sd nu semai-afie
in chilia lui, vrd.jmlsul stipinei noxstre Ndscrtoarei tle Dunmczeu.
MI NUNI TE I { AI CI I DOMNULUI CU CEI
. CURATI SI NEVI NOVATI
, , ,
MINUNEA T73
TrIind in feciorie, la sfirsit li s-a ardtatMaica Domnului
Salomeea, crdiasa ungureascd, impreuni cu Caliman bdrbatul
ei, au trdittoatd, viata lor in feciorie; iar la sf0rEitul viefii li s-a
ardtat lor Maica Domnului, asa cd, la moartea lor erau foarte
veseli
G.
r.o9).
MINUNEA T74
Figiduind sI triiasci in feciorie s-a flcut sinitos
Andrei din Trapezunda imbolnlvindu-se foarte ril;, s-a fdgd-
duit Maicii Domnului sI vie,tuiascd pururea in feciorie.
$i
aga
indatd, s-a sculat din boala de care era cuprins gi s-a flcut slnd-
tos. Dupd aceea ribdind multe munci, pe cind il blteau cu bice
qii rupeau carnea cu unghii de fier, apoi legindu-l cu lanfuri
Ei
bigindu-l in temnifI, el-ehem0nd numele tvt-aieii D-qryqu_lgi, a scd-
pat de acele munci qi s-a flcut sdndtos in chip minunat (x. 105).
140 Protos. NICODIM MANDITA
O cilugiritd, cdzutd, in puf, salvati de Maica Domnului
O fecioarl cdlugilrild' ce se chemaMargareta, a cdzut intr-un
put qi a rdmas acolo o noapte. A doua zi surorile ei, cllugdrifele,
au aflat-o qi scofind-o, au intrebat-o, cum de a putut scdpa cu
via[d? Iar ea a rispuns: ,,O
femeie foarte de cinste, m-a mdntuit
de moarte". Lcea femeie a fost Maica Domnului (x. 106).
MI NUNEA 176
Maica Domnului isi descoperl o lcoan[ a Ei,
printr-o fecioarl
Pe vremea cdnd cetatea Kazanului se afla sub stlp0nirea
marelui domn al Moscovei, Preasfinta Nlscitoare de Dumnezeu
s-a ariltat in vis unei fecioare
Ei
ia spus: Cum cd" hte un chip al
Ei ingropat gi anume unde este ingropat. Ctnd s-a dezgtopat acea
lcoand din pdmint, s-a af.lat nestricatd
9i
s-au flcut multe qi mari
mi nuni (x. 4o).
MI NUNEA 177
Doi miri hotirindu-se a trdit in feciorie,
au vdzut slava cereasci
Iulan Atiochianul, neput0nd infringe voia pdrinlilor sdi, s-a
insurat, lu|ndu-qi de so{ie pe o fecioatd, ce se numea vasilisia.
Dupd nuntd, cdnd au mers sd se culce in cdmata cea de
lunld'
arnindoi au fdcut leglmint, ca pind.la moarte sd trdiascd in fe-
ciorie. in acel moment, cutremurindu-se temeliile casei, deodatd
s-a ardtat o lumina mare si in miilocul ei, impdratul Slavei, Ilris-
tos, av2nd impreiurul Sdu o mare mul,time de oameni si ingeri,
imbrdcati in vesminte albe, iar de altd, pate s-a atdtat Preasfinta
Fecioari Maria, Maica lui Dumnezeu, inconiutatd, de o mare
mullime de fecioare. impdratul Slavei i-a iis:,,Ai biruit, Iuliane!"
Iar Maica Domnului i'a zis
,,Blagosloviti
Vasilisia,
Ypj
nu a-!i luat
afiinte la sfaturile plgubitoare ale lumii". Iulian a mai vdzut o
carte cu slove de auq fui care erl scris:
,,Iuliarr,
c re pentru dra-
gostea Mea gi-a bdtut
joc de pldcerile lumii, se cade sd fie cinstit
in rind cir Sfinfii, iar Vasilisia,, care s-a unit cu dinsul intru
iniml
guratd,
sI fie in ceata fecioarelor, in mijlocul cdrora se
veseleste preabinecuvafitat1 Fecioara Maria,Maica Mea" 1x.
111.1.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 141
Maic an o-,,YrtoT H illf"-?i" uo, pre oti,
ariltind astfel credinta cea adev ilratd,
in
lara
Indiei este un ostrov ce se numeqte Cuba. Acolo, odini
oard s-au adunat indienii si au inceput a se certa intre ei pentru
Icoana Maicii Domnului. U_nii ziceau cd. e mai de cinste Sfinta
Icoani a Macii Domnului, iar altii ziceau cd sunt mai de cinste
idolii Indiei. Dar au cdzlrrt la infelegere intre din;ii, ca intr-o par-
Le
sd lege cu mdinile la spate, doi Preofi in numele Mariei, Maica
lui
Dumnezetl inr de altd. prte alli doi popi in numele idolilor.
Apoi, cfirora dintre ei li se vor dezlega miinile singure, a acelora
"sd
le fie biruinf a, si aceea este credin+a. cea adevdrald,. Dacd, au
flcut acest lucru, peste pufin mOinile Preofilor crestini s-au dez-
lggat
gi domnul Indiei a strigat cu glas mare:
,,Bucurd-te
Marie!"
Intr-acea clipl mulfi indieni au vdzut o*Doamnd plinZ de dem-
nitate, ctim dezlega pe cei doi Preofi, care era;lJ legatj in numale
Ei. Aceastl minune vdzind-o indienii, au crezut in Hristos (x. 185).
MINUNEA 179
Nlscind Preasfinta Fecioari Nlafia, s-au pribugit idolii
Mai inainte de Nagterea lui Hristos,
\omul
impdratularidicat
in
Roma un idol, dedesubtul cdruia a pus urmltoarea inscripfie:,
,,Nu
v? cdQg,a pind" ce nu va, naste Fecioara". Asa a
;i
fost, cdci ido-
li au cdzutindatd, ce a niscut Preasf0nta Fecioarl pe Hristos (x. 186).
MINUNEA T8O
Iustina se pizeste curath, cu ajutorul Maicii Domnului
O fecioarl, ce se numea Iustina, s-a izbdvit de rlutdtile unui
y$jitor
9e _se lgryg_a
Ciprian, or ajutorul Maicii Domnului, prin
ruglciunile indllate cdtre Dinsa, intrucat Ciprian voia ca prin
mestefugul qi farmecele lui, sI o facd a renunfa la as pdzi fecio-
fia. Dar n-a reusit, fiind aiutatil d,e Preasf0.nta Fecioara Maria,
cdreia i-a cerut aiutorul (x. r77).
MINUNEA 181
Maica Domnului salveazil din foc. pe copilul de evreu
Un copil de ev.reu, din
farigrad,
venind cu copiii crestinilor
la bisericd, S:a impdrtdEit cu d0nqii, luind Trupul qi Singele lui
142 Protos. NICODIM M,,LNDITA
Ilristos. intorc0ndu-se acasd, i-a spus tatllui sdu despre Lceastl,
iar t?t4l sdu fiind evreu necredincios, s-a miniat pe fiul sIu
foartElare si apucdndu-I, l-a aruncat intr-un cuptor iu foc, cici
era sticlar de meserie. A treia zi, mamn lui scul0ndu-se din somn,
a mers la usa cuptorului si uitindu-se induntru avdzut pe fiul ei,
stind viu
Ei
neidtilmat intrebindu-l cum de n-a ars in foc, el a
rlspuns:
,,A
venit la mine o Doamnd, care mi-a ricorit cuptorul
;i
mi-a adus de mincare tocmai cind eta timpul de stat la masd".
Acea Doamnd, a fost Maica Preacuratd (x. 188).
MI NUNEA 182
Cu aiutorul Domnului Hristos si aI Maicii Sale
putem a scipa de plcat
.
-fericitul
Augustin, intr-o scriere z S? (Scrmo.28 de vcrbis Apost.),
ne relateazl despre pdcat, urmltoarele:
,ldcdtosul,
ce e drept,
merge pe picioarele sale, miqcd din miini, vede cu ochii, aude cu
urechile, grlieqte cu gura, toate membrele sale le miscI, flcindu-
si datoria. Crezi tu, crestine, cd un plcdtos trdiegte? Da, insil tril-
ieste numai cu trupul, sufletul siu e mort. Pa.rtea cea mai aleasd,
a" s
,
e moartd' Locuinta e vie, insl locuitorul e mort...".
in vremea Revolutiei Franceze, unii din condamnafii la moar-
te pentru credinlI, erau legali cot la cot, gurl la gurd,, nas la nas,
cu cadavre oinenesti, aprcape descompuse, intrate in putrefactie,
imputite. Era foarte ingrozitor, pentru bietul osdndit, si stea asa
strdns-legat, lingd. un cadavru putred. Aga soartd au cei plini de
pilcate de moarte. Ei sunt osindili groaznic, a trdi fiecare lingd,
sufletul siu descompus, putrezind de multimea plcatelor grele.
Cei ce aleargd" la ajutorul Domnului nostru lisus Hristos,
Dumnezeu-Omul
Ei
la Maica Sa Preacuratd qi pun inceput bun, se
mintuie sc' de aceastd, gr oaznicd, moarte suf lete ascl.
MINUNEA T83
Maica Domnului vindecl miinile tdiate,
ale nevinovatei impiritese a Frantei
in Franla era un impdrat vdduv de intdia solie, cu care fdcuse
o fetifl preafrumoasd., pe c re a. numit-o Maria. Mai pe urmI, el
a fdcut a doua nuntl si a luat o femeie mai frumoasd, cum nu se
afla in plrfile .acelea, dar care, p9. cit era de frumoasa la trup,
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 143
pe atit de grozavd.la suflet.
Qi
mai ales era stdpanitil de atdta
zavistie,incit nici intr-un chif nu vrea sI audd", cum cI ar fi fost
alta cdndva, rnai frumoasd" decdt ea.Ydzdnd pe fiica cea intii nls-
cutd, cum cd avea frumuse{e minunatl, a zdmishtin ininra ei pe
diavolul.ucigitor de oameni qi cduta imp.rejurdri potrivite ca sd
o.omoare din zavistie, pe fecioata cea nevinovatd, pehtru ca sI nu
se facd, mai frumoasd decit ea.. -
intr-o zi oarecare, impdratul s-a dus intr-o
farl
indepdrtatd,,
pentru anumite trebuinte ale impdrdtiei. in acel timp, zavistnica
impdrdteasd gi-a pus in minte sd slvirseascl planul ei infernal,
sd ucidd pe fiica implratului. in acel scop crimiial, ea vorbi cu
un rob al ei credincios. Avind mare indrdzneald si incredere in
el, ii zise:
,,Un
lucru voiesc sd-mi faci in ascuns, aga fel ca nimeni
sd nu stie si eu ifi voi da multe daruri, cu care sI devii cel intdi
in palatele impIrdtesti".
Acel om impd.rdtesc a fdgilduit cu jurimint, cd vL face orice ii
va porunci. Atunci impdrdteasa ii zise:
,,Femeia
dintdi pe care a
avut-o impdratul, a.fdcut fiica aceasta, dar nu cu el; ci cu oare-
care om cu nlrav rdu. Fata Lceasta ndscutl din preacurvie, face
lucruri necuviincioase, pline de ruEine.
$i
dacd va trdi mai mult
astfel, are sd se umple palatul impdrdtesc de ruEine. Te rog, ia-o
dimineafi qi spunei cd te duci cu ea prin grddini sd o plimbi. Apoi
cind i1i va veni mai bine, omoar-o in locul cel mai pustiu. Acolo
ascunde-o bine, sd nu audl cineva de aceasta. Ca drept semn al
nemincinoasei mlrturii, sd-i tai mdinile ei gi sd mi le aduci".
Servitorul acela a fdgdduit cd-i va implini dorinla ei. in atel
scop criminal, s-a pregdtit de cu seari, d^impreuni cu o rudenie a
lui si prieten credincios. S-au pus toate la cale. Scildndu-se la mie-
zul noptii, a desteptat impfudteasa pe fecioafi, qi ia zis:
,,Maria
mea, du-te cu oamenii acestia in cutare l6c, in care vin si eu curOnd,
ca sd ne plimbIm". Asa au luat pe biata fecioard" din palatul im-
plrdtesc qi au dus-o intr-un loc indepdrtat qi pustiu. Fecioara,
fiind din fire inleleaptd",le-a inleles viclegugul criminal. indatd,
sj;a ridicat ochii cdtre cer si s-a rugat cu lacrimi, zicind:
,,Prea-
sJantd Stlpand Ndscdtoare de Dumnezeu, altd nddeide s,i aiutor
nu am, fdri numai Darul TIu. Tu rlspllteqti celor ce md. vrdjmd-
;uiesc
si mi nedreptdfesc pe mine". Slugile apropiindu-se de ea,
144 PToTos. NICODIM MANDTTA
o incurajau, zic?;nd:,,Nu plinge si nu te teme cd vei pdtimi ceva
de la noi". Fecioara privindu-i drept in ochi le-a zis:
,,Pentru
ce
minlili? M4ica mea cea vitregl m-a ingelat pe mine si m-a dat in
miinile voastre, ca sd. md" ornordti! Dar nildtriduiesc spre Nddej-
dea celor deznildiliduiti, cI are sd vd rispldteascd. fdrddelegea
voastri. Ce voifi de acum inainte? Locul este pustiu! Facefi po-
runca doamnei voastre. Numai vd. rog, sI nu md ucidefi fdr}, de
veste, ci mdrturisi{i ceea ce voifi sd faceti, ca si-mi dau prin rugd-
ciune sufletul meu la Dumnezeu".
Slugile vdzind ci cunoaste ceea ce vor ei sd-ifacd,, iau zis:
,,Bine
cd ai cunoscut ceea ce are sI urmeze. latd", aEa ne-a poruncit impd-
rdteasa. Si noi i-an fdgdduit cd te vom omori". Fecioara auzind
aceste
,le-a
zis lor:
,,Dar,
oare, voi nu vd temQti de Dumnezeu, de
voili sd md ucidefi cu nedreptate? Au nu stiti cd Dumnezeu ca
drept judecltor
ce este,
!u
lasd ascunsd si nepedepsitl o faptd. ca
aceasta? F,l va izbdndi asupra voastrl si impietritei acelei4 pfl-
tru ci eu nu v-am nedreptd{it vreodatd cu ceva. Asadar, dacd.
voifi sI vI llsali de o fdrddelege ca ^ce sta,ldsatimd pe mine in
locul acesta pustiu, qi spunefi ei, cum cd m-ali omor0t. Aici nu
este nimenea ca sd md caute cu cele trebuincioase si voi muri de
foame; iar voi nu vd veti pingdri mdinile voastre intr-acest fel de
spurcatl ucidere". Acestea gi multe altele zicindu-le ea cu lacri-
mi, le-a plrut rIu pentru ddnsa si iau zis:
,,NouI
ne pare riu
pentru tine gi te laslm vie, dar acee^ ne-a zis sd-i ducem miinile
tzle ca. sd se incredinfeze de moartea ta
;i
dacd nu vom implini
cuvintul ei, ne va fzce rdu. Si chiar dacd, te vom ldsa vie, fiarele
te vor mincl".lecioafa le-a rlspuns:
,,Amari-mi,
este si o moarte
Ei
alta; cu toate.acestea voi avea putind mingiire, cum cI m-au
mdncat fiarele
Ei
nu oamenii si vefi fi nevinovati voi, de
fdrddelegea Lceasta. Fzceti, asa pentru numele Preasfintei, clre L
ndscut pe adevdratul Dumnezeu gi
Judecltorul
tuturor, ca sI nu
md ucidefi. Fiindcd ziceti, cum cd v-atj
"fdgdduit
ei ca sd-i
duceli
miinile mele, tdiali-le, ca sd
Je
vadd si sd se bucure qi pe mine
llsafi-mi aici sI mor de durere". Ei au primit sd o lase vie.
Atunci slrmana, pentru ca sd scape de moarte, a pus miinile ei
pe o crac6;i i le-a tdiat din incheieturi cu un chip indemdnatic
;i
le-au dus la implriteasa, care le-au dat daruri si diruiri
nenumlrate. Slrmana fecioarl, a rdmas intr-o durere si chinuire
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 145
neaseminatd.. Ea nu'avea altd, mingiiere la durerile cele prea
usturdtoare, decit numele Preasfintei, a cdrei ajutor il chema cu
lacrimi qi cu credinfd. Pentrt aceasta" nu s-a lipsit de cerere, ci
cu ocrotirea preabunului Dumnezerr, L dob2ndit ajutor intr-acest
chip. Un t2;nfir de bun neam, fiul unuj domn bogat, vdna intr-
acele pdr4i
;i,
cu povifuirea lui Dumnezerr, s-a dus aproape de
pddurea aceea, unde auzind plinsul cel nemingiiat, au ciutat
pdnd. ce au aflat-o.
$i
minuni.ndu-se de primeidie gi de fru-
muse+ea ei, a intrebat-o sd-i spund pricina, iar ea n-a rlspuns
rumic, numai pldngea cerind aiutor. Domnul acela a zis slugilor:
,,Vreme
nu este ca s-o intrebdm, ci fiindcd Dumnezeu ne-a povd-
luit
aici pentru ea, luali-o binigor ca s-o ducem in oragul nostru".
Asa fdcind, au ajutat-o cu sirguintl, cu buruieni qi cu felurite
doctorii, de iau incetat desiivdr;it durerile. Si se rninunau toti ai
palatului de infelepciunea pe cure o Lvea.
Ei
de frumusefea ei. O
intrebau pe eL de multe ori, a cui fiici este si pentru ce i-au tdiat
m0inile ei, qi n-a vrut sI spund. Dar pentru bunele ei obiceiuri
si pentru fa[a, ei cea de bun neam si frumoasl, a iubit-o mndrul
din toata inima lui
;i
a zis ducelui intr-o zi:.,,Pdrintele meu,
cunosc cum ci mi iubeEti gi te rog sd-mi faci darul acesta: Noi
suntem bogali qi nu aveam trebuinfd de lucruri. Cind voiegte cel
bogat sd se insoare, trebuie sI nu caute alta filrd" numai femeia
sd-i placd". Acestea voiesc qi eu s[-mi facd, stdpinirea ta, ca sd" iau
pe fecioara care am aflat-o in pustie si n-am trebuinfd pentru
slujirea miinilor ei". Tatdl a rdspuns:
,,Noi
putem sd ludm o fiicd
a unui domn asemenea noul,
9i
tu voieqti sd o iei pe aceasta? Nu
este atat cd este f.drd" mdini, pe c?l cd nu o
ttim
dacl nu este
copil al vreunui
ldran
prost gi ne va fi rusine noud". lar acelaa
zis:
,,Pdrintele
meu, aceasta, nu poate sd fie, ci frumusetea,
cunoqtinta, invltitura
Ei
rinduielile ei o mlrturisesc din singe
implrltesc.
$i
dacd ar fi copil al unui om mic, eu o voiesc, si dacd
nu o voi lua pe dinsa, intru adevlr ifi spun, alta nu iau gi voi
petrece viata mea cu tristete neasemInatI".
'
Y.dzind ducele dorul tdnlrului, s-a induplecat, si au flcut
nuntd cu bucurii preabogate. Iar impZr atul, tatdl ei, erain durere
nemingdiatl, peqtiind
unde si fie fiicn lui, pentru cd"impilrdtea-
sa ia spus cum cd, a ftgit pe ascuns intr-o noapte, qi nu qtie ce
s-a ficut. Si plingea nemdngdiat, avind prepus cltre impdrdtea-
146
A trimis oameni in diferite locuri ca s[ cerceteze, T scris si a po-
runcit sI se adune clomnii qi boierii impdrdfiei lui, sI facd' aler-
gare de cai, pentru ca sd" ia pufinl bucurie, ca sd nu-l omoare
dur.t.u. S-a dus vestea LCeLSta si in locul unde era fiica lui.
$i
vr0nd ducele sd incalece, nu l-a ldsat tiul lui, ci i-a zis:,,PIrintele
meu, nu esre cu cuviintl Sd te osteneqti Ltata. cllltorie, fiind bd-
trin; oclihne$te-te,
;i
eu md voi duce in locul tiu, iubeqte pe sotia
mea ca;i pe rnine, qi dacd va naste mai inainte de a mI intoarce
eu, poaftd grijd. de ea". Ducindu-se, af.dcut cu dumnezeiascd
pu-
tere atitea fapte viteie;ti
9i
lupte eroice la acea alergare de cai,
incdt toli vorbea[ de dansul, ldudindu-l gi.fericindul. Iar impd-
rilteasl ceavicleanii l-a poftit si chemind pe sluga lui l-a intrebat,
de unde este domnul lui, dacd. arc femeie qi altele asemenea. Iar
sluga !a spus ei toate cu de-amlnuntul, cum cd au aflat-o intr-o pI-
duie deasl tnafdrd, mdini, cd au luat-o qi celelalte. Mai pe urmd
ia spus ei cum ci intru acel ceas a venit dela tatdl lui scrisoare,
cum cd femeia sa a ndscut doi copii parte bdrblteascd
9i
ca si nu
aibl vreun gdnd riu. Atunci vicleana Lcee'd. a zdmislit durere si
a ndscut ferddelege, a ddruit cu daruri multe pe omul acela
9i
l-
^ rvgut cand va scrie domnul lui ducelui, sd-l aduci acolo pe
ducdiorul de scrisoare ca sd-i porunceascl
Ei
ea ceva, iar acela
s-a figdduit sd o facn.
$i
dupl ce a scris tinlrul rdspuns tatllui
sIu, ca sa aibd grijd de iemeie qi altele asemenea, pecetluind scri-
soarea, a trimis-o prin sluga Lceea.
Iar acesta, necunosciud vicleana me$te$ugire, s-a dus la impl-
rdteasd, care l-a ospdtat cu multd indestulare.
$i
luind scrisoarea
pe ascuns a Scris acestea:
,,Plrintele
meu, cunoaEte c[ aceastd"
nord, a ta, este fiica unui om fdcltor rele si pentru rlutilile ei i
s-au taiatmiinile.
$i
copii nu sunt ai mei; md rog tie, cum vei citi
scrisoarea mea, sI o omori cu copii ei;
Ei
pind nu voi auzi de
moartea ei, nu vin a6olo". Si aceastd. vicleand, sCrisoare n dat-o
vipera aducdtorului, de a dus-o ducelui, care vilzind cele scrise,
s-a intristat si nu se dundlea ce sd facd in aceast'i impreiurare.
Aqa gandind s-a sfdtuit cti o slugl credincioasl, cum ar f.nce.lar
aceli i-a zis lui: ,,Si
nu faci o fdridelege ca Lce st1, ca sI o omori,
ci dI-nri-o mie, ca sI o duc in lOcul in care an aflat-o, sI o las
1
4c-olo
gi Dumnezeu o va chivernisi cum va voi. Iar pe urmi mi
voi duce sr spun domnului meu, cum cd am ficut ie ne-a scris.
Cuvintul Lcesta a pldcut ducelui.
Luind sluga pe_Maria qi ccipii ei, a ldsat-o pe d0nsa in pustie
;i
s-a dus ca sd, afle pe birbatul ei. Iar sfuaca si srrmana aceel
a rdmas in locul acela neumblat, cu multd durere si intristare
nemingiiatd,
asteptind moartea,.
plingdnd,
dar si tdnguindu-se,
a vdqut^o potecr si luind copiii in bratele sale, dupr cum putea,
umbla imprejur pe drumul acela, pind, ce a ajuns la o pesterr, in
carq locuia un pugtnic. Acesta vdzdnd,-o pe dansa, a socotit cum
cd ar fi o nrlucire a vrdjmagului, dar.cand a auzit patimile ei,
s-4 intristat si lrslnd-o pe ddnsa in pe;teri, s-a dus in alt loc. si
in-fiecare .zi aduna rdddcinile si buruienile care mdnca el si ii
aducea s,i ei de o hrilnea cu acelea sau mai bine si zic, cu dum-
nezeiasca putere.
Au trecut asa multe zile, pind, ce s-a intors bdrbatul ei in tara
lui g.i ingtiinpandu-se de ceie^flcute,
a
plins ." u*ur. epli;l;t;;
slugile, a zis:
,,sd mergem sd cdutdm locul acela, gi nedajduiesc
cdtre Preacurata Nrscrtoare de Dumnezeu, pe care silraca o che-
pa
in ajutor totdeauna, cd dupd cum intii i-a ajutat gi acum va
fi avdnd-o in pazd". in acea noapte
Eg
ar{td,
prcasfinia
in somn
Mariei,
;i
ii zise:
,,M0ise vine credinciosul tdu bflrbat ci sd. te ia;
$i {nat
qultdggncd gi dgrere nu se va mai apropia de tine de
acum inainte. Iar pentru rdbdarea ta gi pentru ciedinp care o
ai cdtre Mil", ,i*fra srrigi intru
"i"t.i
la patimile taG, su ince-
teze durerile si intristirile tale, si sr se intoarcd intru bucurie".
Maria a rlspuns Preacurateir
,iii -uftumesc si md, inchin tie.
Doamna mea, cd, nu
pd laEi. Dar cum sd vrd desrvirsitr bucurie,
pind" mil aflu filril de miini? insd nu md, d,ezndd,?ijduiesc, pdcd-
toasa., gi indriznesc la mila Ta, sd-mi dai si mai mult ajutor". Aces-
tea zicdnd cu chip smerit, a auzit pe impdrdteasa ingerilor, cd ii
zic.ea ei:
,,Ia-!i
mdinile tale
cu darul fiului Meu gi Du-mnezeu. CI
cgi,-cS md iubesc.pe"nTn
Eig4ddiduiesc
sub acoperdmintul
Meu,
nu se vor lipsi de tot binele". Acestea zicdnd, s-a aflatfemeia vin-
decatd,, pentru care de bucurie degteptindu-se, vdzu cd, era vede-
nia' ad,evdratd. cine M putea sr spund veselia pe care a luat-o si
mulqumirile ce le-a fdcut cdtre
preasfinta,?
Cd"ci toatd, noaittea
^geea a petrecut-o in rugdciune si in plecarea genunchilor,
ziiand,
],Totos, NTL,ODIM MANDTTA
,
I
148
Protos. NIC)DIM MANDTTA
hetgtisirea ingerului, dupi cum avea totdeauna obisnuinta sd
zicd, cu evlavie gi cu umilinld,.lar
dupd ce s-a fdcut ziud,, a'auzit
glasuri
de oameni._si iesind afard, a vdzut pe bdrbatul ei, care,
afldnd'o, a pl2ns de bucurie.
$i
a spus lui fa cere de minune,
arrtindu-i m0inile ei, pe care vdzinduJe el, s-a inspdimintat. si
sl{vind pe Fdcltoarea de bine, s-a intors in orag, urd. u p"rurr.it
$i. se
priznuiascr
Preasfdnta Ndscdtoare de Dumne zeu opt zile
cu vese_lie. Si cdti au auzit d,e aceastd. minune, s-au inspdiminat.
Dupd aceea cercetOnd ducele despre acea scriso are vicleznd",
cine a scris-o, ca sd,-i omoare, i-a zis lui Maria:
,pdnd. acum am as-
cuns si nu am vrut ca sd ardt cine sunt, dar fiindcd este voia lui
Dumnezeu, vd spun: sr gtifi cd eu sunt fiicd a imprratului vostru
gi cite am primit, mi le-a frcut imprrdteasa. insa Maica sirmani-
for, Impdrrteasa cea cereascd m-a izbdvit de toate durerile. Nu v-
am spus mai inainte, pentru ca sd nu md,vadd pe mine tatdl meu
si sr moard' de durere. Dar acum fiindcd mia fdcut atita
milostivire Maica. milostivirii, trimiteti scrisoare pind ce ne
gitim gi noi si ne ducem". Acestea duzindule dueelb, cure ayea
supirare
9d
nu gtia pe tatdr ei, a luat multd veselie, impreund cu
tofi ai palatului. rar mai ales bdrbatur ei, a indllat mA.inile cdtre
cer, zicand:
,,Binecuvintat este Dumnezeu
,
cafe m-a invrednicit
sa iau de sofie pe Doamna mea!" Atunci i s-au inchinat ei toti ca
unei impdrdtese si trimifand scrisoare tatdlui ei, s-au pornit a'tre-
ia zi,la drum. Ajungind il Franta, i'a intimpinat pe iangii irnpd-
ratul, care alergOnd, a cdzttt pe grumazul ei, iarutand-o cu'lacrimi.
Blestcmata lui femeie inJa sla ascuns, p"rrtru .u J
"u
o afle
impdratul, dar el a cercetat cu de-amdnuniul pdnd, ce a gdsit-o si
apfinzand foc mare in mijlocul cetrtii, au ars-o de tot, iicit nici
os n-a mai rdmas. rar a doua zi a tncoronat pe ginerele siu ca
impirat.
li
ven11d ducele la bucuria fiului saujcuir si toate rude-
niile si prietenii lui, au srvirgit praznic de bucurie si veselie, pu-
rurea
Fecioarei Nrscdtoarei de Dumn ezeu. zidind incr pi o biseri
c{-gldvita in numele Ei, prdznuir- toate praznicile Ei; iar mai ales
in ziua in care a vindecal miinile irnpirdtese i, fd,ceamulte
milos-
tenii sr'racilor, cum
Ei
multe arte facei de bine, aducindu-si
aminte
totdeauna, de pren
marea facere de bine pe ca.re ia fdcut-o
prea_
c\rat?.
$i
mai mult
decit altc firpte bune, fdr"u muttl.ruitostenie.
Nu se ostenea nicioclatd.
a da miiostenie celor ce aveau trebuintr,
MINUNILE MAICII DOMNUIUI r49
nici lisa o slujnicl alor ca sd dea cele ce erau de trebuinfl celor
sdraci, ci ea singurd cu miinile sale dildea, zi6nd;,,Fiindci mii-
nile aeestea nu sunt ale mele, ci ale implrltesei
celei
celegti, pe
care pentru'multa.elmilostivire
mi le-a d4{uit,
tu.-este
de cuvi
inla sl se leneveascl cindva Lafacerea de bine a robilor ei gi la
milosteniile slracilor. lar mxi ales ci qi bunffIfile acestea nu
sunt ale mele, ci daruri ale lui Hristos, Preabunul StIpin, trebuie
si-le implrtesc la frafii mei cu ihdestullre". Asadar, implrlteasa
cea bine cunoscitoare
Ei
recunoscdtoare, s-a bucurat multd vre-
me de impIrI{ia cea pilmlnteascl gi sfirEindu-se cu pace, s-a dus
la impilrdlia cea cereascd; pe carc sI dea Dumnezeu ca noi toti
sI o dobi ndi m. Ami n (M. M.D. l t, d. Neaml ).
MINUNEA i&4
A preferat sl-qi scoati ochii,
decit si-gi piardl curifenia si fecioria
L-4. inceput,
'cdnd
Britanir, adicd Anglia, a primit credinla in
Hristos, qr4q
_acolo
mul1i oameni evlaviogi qi imbundtdfifi;
;i
mul,ti bogali nu-gi mdritau pe fiicele lor, ci cheltuind multd bogd-
tie Z1_dpau
mdnlstiri gi le agezau pe ddnsele acolo, de petreceau
cdlugdreste. In vremea aceea era un boier iubitor de fapte bune,
clre avea o fiicd de LZ ani, preafrumoasl, Maria cu numele si
vrind sd o facd" cdlugdrild", a intrebat-o, pentru ca sd-i vadl
Ei
a
ei cugetare gi voinfZ. l-a zis ei:
,,Dacd.
ag mai fi avut o copild, aq
fi dorit sI o dau intr-o mindstire, impreuni cu
jumdtate
din
avere^ mea, Stlpinului Hristos, iar pe cealaltd. sd o mIrit. Dar
filndcd te am numai pe tine, imi pare rdu gi nu stiu ce sI fac din
douI. insd mie mi se pare cd. este mai bine ca frumusefea acea;s-
tL, pe carc
[i-a
dat-o preabunul Dumnezeu, sI o afierosesti Lui,
decat sd o strice vreun om.
$i
de vei face sfatul meu, te vei cinsti
de oameni in aceastl lume si in ceruri de Dumnezeul'. Rdspuns-a
lui fecioara:
,,inplepfefte
ai judecat, o, plrinte al meu. Si eu am
socotit, mai bine sd iau pe Mintuitorul de Mire al meu, decit
vreun boier mare si nevrednic". Atunci tatdl ei i-a mulpmit din
tot sufletul, gi in scurt timp a dus-o intr-o mlndstire de fecioare,
unde erau gi alte cllugdrife.
$iqbeltuindtoatd.^verea
lui a zidit
o.biserici, unde ea pe.trecea clluglregte, cu fapte bune, cu alte
ciluglrife. Aduceau incl si alli boieri pe fiicele lor in mlnlstire,
de qedeau pinl sI vie la virsta cea dupl lege, cOnd le intrebau
150 Protos. NICODIM MANDITA
ce vor sd tacd". Si unele doreau viata monahiceasc,i qi se tundeau
in monahism, iar altele cu mai putinl evlavie, se mdritau. ig acel
timp era un domnitor care stdpinea tara aceea, Ricardie cu
numele, cu viatd destrlbllati si neinfrdnatd, care Lvea o fiici
orfand, de mamI, pe care a adus-o si el in mlndstirea cea amin-
titd. lar stareta a primit-o cu bucurie si pentru ca sd cinsteascl
pe domr^r a poruncit de au venit toate surorile ca sd-l hereti
seascl. Intle ele era si Maria, cea zisd, mai sus, carc vdzdnd,
impodobirea domnului, zicea in mintea ei:
,,Dumnezeul
meu,
oare sd aibd" acest om atdta slavd si intru impdrdtia,Ta?" Iar acela
dacd" a vdzut-o cd se uitd la el, qi-,q;dnit inima de frumusetea ei,
socotind cI qi.ea tot cu acest fel' de socoteallil privise. S-a rlnit
de un dor nevindecat, insd" atunci n-a descop erit la ardtare dor
inta lui din ctuza celorlalte ce erau de fa1d,. Dar dupd ce s-a dus
la palatul sdu, a vestit-staretei ca sd-i trimitd pe Maria in acea
searI, si sd. gtie cum cd si ea deasemenea il iubeste. Izr starela
s-a intristat foarte si i-a trimis rlspuns, sI nu facl rusine mdnd-
stirii; ba incd, trebuia, d,acd, ar fi auzit cum ci altul voie;te sd" facd,
un lucru necuviincios ca acesta, sd-l pedepseascd. pe ac,ela, ca un
domn al cetdgli, ce este. Si rnulte alte cuvinte pldcute lui Dumne-
zer, i-a rdspuns: insd aceia, ca un intunecat li minte de patima
curviei, nici intr.-un chip n-a luat aminte la acestea ci, i-a porun-
cit a doua oard", ca negregit si o trimitd,, cd,ii pofteste foarte mult
ochii ei, care i-au rdnit inima, c0nd ciuta la el.
$i
sI io trimitl cu
hotdrdre, sau se va duce singur si o va lua cu sila, fdcind o mare
ruqine si pagubd mindstirii.
InJre acestea a intrebat stareta pe Nlaria, mai inainte de a
ajunge al dollea vestitor, si i-a zis:
,,Tatill
tdn te-a afierosit aici lui
. Dllmnezeu si pururea Fecioarei Maria, Maica Sa, cu toatd bogdlia
!gi,
qi a murit cu multd bucurie, vdzind cd ai sporit in poruncile
Domnului. Si in urma mea alta nu se va face stare+d, numai tu,
'
pentru fapta cea buni, si pentru bogdfia ta; ntd mir dar, cum ai
flcut gregeala aceasta, ca-si..cau1i.la domnitorul, care m-a vestit
sd te trimit la el si nu stiu ce sI fac". Iar ea a rlspuns:
,,$aica
mea,
c-g alt gind am cdutat eu la el, insl socoteala lui a fost vicleand.,
gegdiod la lucrul cel necuviincios. Cind va trimite a d,oua vard,
vreun om, sI md laEi ca si-i dau eu rlspunsul, ca sd cunosti cit
dor am ca sd pdzesc fecioria mea". Rlspuns-a ei stareta:
,,Yezi
sd,
MINUNIIE MAICII DOMNULUI 151
nu zici vreun cuvOnt aspru, sI se minie gi sI strice mI^nlstirea".
latd"e,a, a zis:
,,Mil
duc la bisericl sd. md rog Stipinei, si md lumi-
reze ca sI-i dau rlspunsul cel cuviincios,
Ei
insdgi pururea Fecioa..
rL, md va pdzi pe mine gi mdnlstirea".
A alergat dagla aiutorul cel de sus si se ruga cu lacrimi inain-
te_a Icganei Maicii lui Dumnezeg, sd o izbdveascd. de intinlciunea
trupului. Dupi un ceas a venit omul si i-a zis staretei cuvdntul
cel mai sus amintit,la care ea a rdspuns:
,,Nu
se cuvine ca eu sd
trimit pe cineva la pdcat, ci zi ei gi dacd va voi, ifi va urma
!ie".
S-au dus la bisericl
Ei
i-a zis ei cel trimis:
,,Doamna
mea, domnul
nostru a vdzut frumuselea ta
Ei
-s-4_rinit
atAt de mult la inimd,
de-vede;rea ochi-trortii, celor preadulci, ctr nu afli vindecare, dacd
nu vei veni sd te vadd; dar de bundvoie, ca sd. te facl so{ia lui,
sd fii foarte mult cinstitl, gi sd te sldvegti
inru
aceastl lume; iar
dncdmt vei veni de voie, tg_va lua cu sila, ca sI te ruqineze in toa-
tdBritania".ILr eL a rlspuns:
,,Du-te
afard. din bisericl gi a;teap-
tI gi peste pulinl vreme ili voi da aceea ca doreqte'Dbmnui tdu".
Atunci acela a iegit bucurdndu-se, soco!,in4 cd s-a induplecat do-
rinfei Domnului sIu. Asemenea si stareta a socotit cum ci s-a
biruit de vrdjmagul gi foarte s-a intristat. insl evlavioasa mireasd
a lui Hristos, ducdndu-se, a stat inaintea Preasfintei, zicdnd aces-
tea cu lacrimi:
,,$tdpina
mea, bine imi este sd am ochi, ca sd vdd
S_finta lcotnV_lfia dar fiindcd. tgeqtia m-au impiedicat pe mine
vdzind pe pdnglritul, mai bine sd-i scot pe ei, decO.t sd-mi inting_z
fecioria mea gi voi vedea eu darul meu cu ochii sufletului r4eu.
Iart4-tnI-D8.iamng *fi)ea,
gi sd nu mi se socoteasci intru -Bdgat
opet?Iia aceasta, cd de nevoie o fac. S-LdlLdqud" rele cp.-mi spau
inainte, mai bine este a alege rdul cel mai mic". Acestea zicind
(o! bnrbnrie
;i
viteiie!)
;1.'?
s_q-o; am_2ndpi*ochii cu un cu1it, gi i-a pus
intr-un vas. Apoi a strigat pe omul cel trimis
Ei
ia zis:
,,liigdCl
q-c.bilage$tia au gregit domnului tdu, de l-au rInit, .ta!a
su*dre.p-
tete-j-ilL
pede_p,$t.
$i-{acl
dupl cum ai zis pqt si-l
m2.ngiie,"
r+9lg!-grjtdlaedaryii,
qa
sr
ra rditltru.-ei -tpgld.verel ia
E-i. -bucu-
fitl-Iar acela ingrozit, aluat ochii
;i
ia dus domnului slu, spu-
ndndu-i cuvintele Lcestel, cgye vdzlndu-i pe din;i|. s-a insplimin-
tat, sclimbdndu-se cu dumnezeiascl schimbare,
;i
minun0.ndu-se
de fapta, bunl a fecioarei aceleia, qia schimbat dragostea cea tru-
peascl, intru evlavia duhului. A plins cu amar, a urit din inimd
r52 Protos. NI C,ODIAI ]I,IANDT,TA
tdrldelegile lui, qi umilindu-se la suflet, a adus ochii la mlnlsti
re, de ia pus inaintea Sfintei Icoane a Maicii lui Dumnezeu si pe
onrba acolo aproape si stea. Si adundnd pe toate surorile, le-a
zis lor:
,,Cddeti
toate la rugiciune, cu lacrimi rugindu-vd stdpi-
nului Hristos celui Atotputernic, si Preasfintei Fecioare Maicii
Lui, ca sd,facd. mill cu sora aceasta binecuvintltn, si sd o vindece
pe e
,
gi dacl'vom tvea credinfd fierbinte, ne va auzi Stdpinul;
numai sd nu aveti necredintl'in inimile voastre, nici sd vd indoiti
c2rt de pufin; cI cele ce sunt cu neputintd" la oameni, cu putinfd
sunt la Dumnezeu, care face voia celor ce se tem de El. Si vd rog
pe voi, sI nu indrizneascd vreuna si se scoale de la pdmint, pind.
ce -voi sdvirEi si eu ruglciunea met". Asa zicind, a pus cenusi,
nevrednicul, pe capul lui qi cdzind jos la pim0nt, cu capul des-
coperit si cu multd smerenie, se ruga cu multe lacrimi gi tdnguiri:
,,Doamna
si Stlpina Ingerilor, Maica Atotputernicului Dumnezeu,
nu sunt vrednic sd vdd Sfdnta Icoana Ti, nici si deschid gura
mea cea preapingdritd, ca sI te rog; cd nu amldsat nici un pdcat,
pe care sd. nul fi fIcut. Intinat-am sufletul gi trupul meu
;i
tot
pdmintul. insd fiindcl Domnul Iisus Flristos S.a intrupat pentru
picitosi, si n'a lepddat pe desfrdnate, pe tdlhari si pe vame;i, ci
ia primit pe toti si la Dumnezeiasca lui indllare de la noi, te-a
llsat pe tine mijlocitoare a pdcitogilor, pe tine te pun chezasl, Std-
pdna mea, cltre Fiul.tdu cel milostiH ca sd mi intorc dela calea
cea rea" a ffuddelegilor, gi prin pocdinll sd-mi spdl noroiul sufle-
tului meu, numai si audd darul tdu rugiciunile sfintitei starefe
si a toatei sfinfite-i frlfimi, ca sd dai iarisi ochii sfintei roabei
acesteia, cdreia eu nepriceputul iam fost pricina de i-a scos. Si
ara Lceasta, sd se izbdveascl de trupeasca [evedere, qi luind lu-
mina cea pread,oritd, si slujeascl bisericii tale, ca gi mai inainte,
i41 eu, nevrednicul robul tiu, sd md slobozesc de robia cea cum-
plitd a celui viclean
,
care md, trage legat, nevdzut, cu lanf de. fier".
Acestea gi altele multe zicea cu lacrimi domnitorul, iar cllugd-
ritele de asemenea se rugard toatd" ziua aceea. Si fiindcd se rugau
cu credinfd si cererea le era binecuvintatd. si sfinti, pentru
dragostea cea friteascd, s-a. auzit degrabd rugiciunea lor. La cea-
sul-vecerniei a strllucittoatd, biserica, si s-a auzit un glas, zicind:
,,[a.:fi.
lumiq?.tr?, cu darul celui ndscut al meu". Atunci cdlugdrila,
ciutind in sus, a vdzlt pe Stdpina cea Atotputernicd, stdnd
MINUNILE MAICII DOMNUIUI r53
inluntru
Jertfelnicului, Ei
i-a zis ei:
,,MIresc
numele tdu, Doamna
mea,
Ei
sllvesc darul tlu".
Iar-domnitorul gi toate surorile, dupd ce au auzit glasul, s-au
sculat, d4l pe Preasfinta n-at vLzut-o. inoi- ufuA.od c/4 gra
viqde-
Qatri,
cpeas-e mai inainte
eru fnrd, ochi, au sldvit pe Stipina cea
A[otputernicl gi iau mullumit, f[.cl$d priveglere" dp-
_toat4'
noap-
tea. Apoi domnitorul a dat mlndstirii multe daruri
$i
cdindu-se
de picatele lui, duptr fIgIduinl[, nu s-a intinat mai mult, ci a pe-
trecut viali cu fapte bune.l4.r preacinstita Matia s-a flcut minu-
rlatd fgarte in lumea acea;stld,
Palt-ru
marel infelepciune gi pdzi
1ea
fecioriei ei.
$i
toate surorile au cinstit-o mult pentru facerea
de minune cea iisn mai.sus si pentru petrecerea ei cea cu fapte
bune. lar dupd" sf0rgitul starefei, cu sfat de obgte au ales-o pe din-
sa, cure cu pllcere de Dumnezeu pdstorind Sfinta mdnistire s-a
dus intru impdrdlia cea cereascd,.Pe carc, o! de ar da Dumnezeu ca
noi toli si o dobindim, cu darul
Ei
cu iubirea de oameni, a Domnu-
lui nostru Iisus Hristos, cdruia se cuvine toatd. slava, cinstea gi
inchinlciunea, impreuni cu cel f.ilrd de inceput al lui PIrinte,
9i
cu Preasfintul
;i
de o fiinlI Duh, in veci. Amin (M.'M, D. 12, d. Neaml).
MINUNEA 185
A gisit t"r:Hltliiff,1''#"r:#:f si nasur'
Oarecare fecioard, cu numele Efimia, flicil a unui.boier bogat
a afierosit fecioria ei Preanevinovatei Maicii lui Dumnezeu, din
tlndrd" virstl qi petrecand minunat gi cu faptelune, nici odatd
n-a lipsit de la Bisericl in Duminici, Praznice ImpirlteEti gi in
sirbitori. Toli se minunau, vdzdnd atita evlavie la o t0;ndril atdt
de crudi, foarte frumoasd cu trupul qi cu bun chip. I41pe c21
creftea virsla trupului, pe atita se inmul,tea
9i
evlavia sufletului.
De aceel, yple4ul drac nemaiputdnd suferi viefuirea
ei: curatl,
qinstitl, sfintl, zavistui foarte mult, asupru pilztii fecioriei aces-
teia. El rini cltre -dragostea ei un boier preabogat, care a. cerut-o
delatatil stru de sofie. Tatil fecioarei s-a bucurat, casilfacdginere
pe un om ca Lcestl. F.l i-a filgilduit cI i-o va da. insl mireasa lui
Hristos ceafdrd, de prihani, s-a impotrivit voii plrintegti, zicind
ci nu ar fi cu dreptate, nici cu cuviinp, ca sI mintd purirrea Ie-
cioarei, Nlscltoarei de Durnnezeu, cdreia i-a filgdduit_fecioria ei,
si sd iubeascl mai mult pe un nevrednic
;i
pdmintesc, decit pe
L
154
Protos. N IC'ODIM MANDITA
mirele cel preavrednic si ceresc. Ci tatdl ei s-a miniat si ia zis:
,,Rudenia
lui este mare, si tu nu esti vrednici sI iei de blrbat pe
un boier atdt de bogat qi de bun neam. Cu hotdrare voiesc ca sI
tacivoia mea, sau te pedepsesc prea aspru". Fecioara cea de bun
neam, vdzind socoteala tatdlui sIu cea nestrdmutatd qi prir4ejdia
f'ecioriei ei, a rntrat in Dumnezeiasca bisericl, gi rugindu-se cu
lacrimi, cerel de la Preasfdnta Ndscltoare de Dumnezeu, ca sd-i
aiute la aceastd, nevoie, sd nu-si intine trupul siu. Dupd ce s-a
rugat multe ceasuri, socotea intru sinesi aceasta:
,,f.iindcd
fru-
musetea trupului meu este pricioa ca sd mint cerescului N{ire, si
sd md pingdresc de om nevrednic, mai bine este sI md lipsesc
49
e?, nefiindu-mi fblositoare si sI md. fac grozavd. cu chipul
;i
uritd,4umai sd-mi pdzesc curlienia sufletulir,i
,
pe care, mii var-
tos
;i
mai mult o doregte Domnul, decdt frumusetea cea stficd-
cioasd. Acestea cugetind si infierbdntindu-se de Dumnezeiescul
dor al pdzirii fecioriei ei, qi,a tdiat nasul si buzele. Deindrdzneala
aceasta auzind si vizdnd-o tatdl ei, s-a miniat atita, incdt a vrut
s-o omoare, insd pentru ca sd nu-i dea numai o durere, dacd, ii
va taia, capul ei, a llsat-o pe dinsa vie, ca sd-i dea muncd pe fie-
care zi. Dupd ce a bdtut-o c0.t a vrut, a chemat un lucritor de pi-
mint, pe czre il avea in tarinile iui, foarte aspru si flrd omenie,
c4tuia i-a dat-o ca sd o albd. ca pe o roabd
,
sd-i facd. cele rnai grele
si mai defdimate slujbe si lucruri ale tarinii lui si si a l>atd. tilrd.
de milostivire, c0nd nu-i va face ascultare. El s-a jurat aceluia cI
dacd, va auzi, cd s-a umilit in vreo zi spre ea si ii va tace bine, sau
sevaardta milostiv cit de pulin cdtre ddnsa,iiva tiia eapul lui.
Tdranul luindu-o pe dinsa, o neciliea si o bltea fdrd, d,e milostivire,
pentru cd din fire era crud si fdrd de omenie. Mai mult, pentru
frica tatdlui ei, a pus-o la ceie mai grele sluibe. Fecioara
-cea,
de
bun_nearn, rdbda cu vitejie toate scirbele, multumind Domnului,
Carc a invrednicit-o ca sd se pedepseascd, pentru dragostea Lui.
Pe cind voia sd o batd. nemilostiwl acela, ea se ducea intr-un loc
ascuns, si se ruga multe ceasuri cu lacrimi cltre Domnul, cerdnd
de la Ddnsul, ca sd-i dea pAnd,la sfirgit rdbdarc si putere. Cele mai
multe nop{i le petrecea in metanii si rugdciuni,'c0nd avea vreme.
Robia aceista cumplitl si asprI, { rdbdai-o purrdtoarea de
chinuri si Mucenita pdzirii fecioriei ei, nu zece zile, sau o sutd, ci
sapte ani intregi. oricare o vedea din cei ce o stiau mai dinainte,
citd. frumusete avea si.in ce fel s-a fdcut din osteneli, din scdrbe
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 155
gi din munci, nu era cu putinfl ca si nu-l doard" inima
9i
sdCnt
ldcrimeze de nefericirea ei.lntr-o noapte in care era aiunul Nag-
tcrii lui Hristos, pe cind cina barbarul acela, Efimia s-a dus pe
ascuns la grajd ca sI se rolge, cuget0nd la intruparea Domnului
oostru,
C,ale.a, primil,s"i-se. fzrd'.om pentru mOntuirea noastri.
lIranul
vilzind ci lipseite fecioara, ahrat un toiag qi a aletgat ca
sd, obatd, dupd cum avea obignuinll. Alergind ciltre graid, avilzut
d.,e* departe o luminl mare
;i
s-a temut, socotind cum cd ar fi foc
si cI arde casa. Apropindu-se a vdntt ceel ce nu era vrednic sI
vadd,, rdicd" pe ilgplrItea;sa cea cereascl cu mullime de sfinli
ingeri, care m0{rgiiau pe Efimi,4, zicind:
,,"Rabd{.
cu tirie fiica
riiea preiiubitd, cdci pentru scirba aceasta vremelntcd, pe care o
pltimeqti pentru dragostea Fiului meu,
yei
dobindi inimpfudlia
Lui, slavl ve;nicd gi nevegtejitd cununl. Si ca $emn
pentru cunu-
na slavei celei mari, cdreia ai si te invrednicesti de la Mirele tiu
Cel Ceresc, deacum
-s{
fii vlndecat! la mldularele cele tdiate, cu
puterea Fiului Meu...". Acestea vdzindu-le
ldranul
acela s-a infri-
co;at si strigdnd pe toli casnicii sdi, au vdzut pe Stdpina cea fdtd
de prihand, ct celta ei cea cereasci,
Ei
pe feciolra sr buzele gi
cu nasul, dupd cum a fost mai inainte. Toli au cdzut la pdm?;nt,
neputind sd vadi atita lnminl. Dupd un ceas sculindu-se, au
vdzut numai pe Efimia singuri, rugindu-se
;i
strdlucind. Acestea
vdzindu-le
lIranul
acela, a trimis cuv0nt la tatdl ei, sd vind grab-
nic la fiica lui. Acela veni indatd.. Ydzind pe fiica lui vindecatd,
s-a inspdimintat qi mullumind Domnului, a cerut iertarc de la
dinsa, pentru necunoqtinla lui cea mai dinainte. Apoi cheltuind
aur mult, a ziditin locul graidului acela, o miirdstire preafrumoa-
sd qi acolo aldsat-o pe d0nsa, sI sluieascl Mirelui ei Celui Ceresc.
Acolo isi petrecel eaviata, in fapte bune gi adunl pe multe alte-
le. Astfel, bine qi minunat petrecind in toate poruncile Domnu-
lui, cu pllcere de Dumnezeu plstorind turma cea sf.intd",ldsind
cele vremelnice, s-a dus la impilrdlia cez- nesfir;iti, pe care sd
dea Dumnezet sd, o dobindim noi toti. Amin (M. M. D. 13, d. Neaml).
MINUNEA 186
Maica Domnului incununeazf din cer pe doui
fecioare cufate, clevetite de lumea rea
O femeie creqtinl de bun neam, foarte imbundtl,titd,, avea doud,
fiice foarte frumoase. Ea le sfdtuia sl-i urmeze ei la petrecerea
156
Protos. NICODIM MANDITA
cffiFdup[
Dumnezeu, gi mai ales la multa evlavie pe cate o avea
cltre Preasfana Ndscltoare de Dumnezeu. DupI molrtea bdrbatu-
lui ei, a sdrdcit aEa de mult, incit nu avea cu ce si-si mdrite fbtele
ei. Astfel se amdra temOndu-se, ca nu cumva sI-si v2ndd cinstea
lor, din pricina siriciei. Avind ea multd credinfd cltre Dumne-
zerr, s-L dus cu dinsele la Bisericl. Acolo, stind inaintea Preasfin-
tei Nlscltoarei de Dumnezeu, s-a rugat zicind cu lacrimi:
,,Stlpt-
na ingerilor, Maica sdrmanilor,
Ei
aiutdtoarca sdracilor, in ingri
jirea
Ei
sub acoperdmdntul tIu dau din tot sufeltul meu, pe aces-
te doud slrmane, ca sI le chivernisesti; cd nu pot eu sd le pdzesc
f.drd, de paguba sufletului qi a trupului, din cauza sdrdciei si nea-
jungerii mele. Tu cu mai-nainte si'Dumnezeiasca ta" purtare de
grijI, dupi nemdrginita ta milostivire, sI le acoperi gi si le pi-
zesti, cz sI nu-si intine fecioria lor".
Acestea zicind rnama cea evlavioasd, L Lprrc t miinile fiicelor
ei qi le-au apropiat de sfinta icoand", spre sefirn de legdturd, ca
sd fie Preasfinta Ndscltoare de Dumnezerr, mLmL lor, din ceasul
acela, si ea mai mult nu. Aceasta fdcdnd, s-au intors la casa lor.
C0nd s-au apropiat de u;d", iatd un tanIr, in chipul fulgerului,
care tinand o pungd plind de argin{i, ii zise ei:
,jmpdrdteas?
cel
cereascl ifi trimite banii aceqtia, ca si chiverniseqti fiicele tale".
Luindu-i pe dinqii, acela. s-a suit la ceruri. Femeia a cdzut cu fala
la pdmdnt multumind cu lacrimi Fdcdtoarei de bine, celei bogat
dlruitoare, pentru grabnicul ajutor gi grabnica sprijinire. Apoi,
cheltuind, le-a imbrdcat pe dOnsele si le-a cumplrat cele de
nevoie ale viefii lor. Vecinii cei rii, qtiind sdrdcir lor cea dinain-
te, le grd.iau rdu qi le huleau pe ddnsele cu nedreptate qi cu ru-
gine, osindindu-le si'zicind, cum cd maicalor,le-a v0ndut cinstea
lor, vreunuia din cei bogafi gi a luat bani. Clevetirea aceasta cum-
plitd", atzindu-o evlavioasa femeie, socoteascd fiecare cdtd" scir-
bd,
Ei
necaz a suferit! Si pe cit timpul trecea, pe ^tata,;i osindirea
crestea, incit s-a instiinlat de aceasta toatd" cetatez. Biata mamd,
t
neputand sd mai suferp ponegririle oamenilor, a zis fiicelor sale:
,,Duce1i-vd
la Maica voastri cea milostivi, qi vI rugafi bundtdfii
ei cu lacrimi si cu inima smeritd, ca sd" vd" aiute si v[ izbivili de
gurile oamenilor
9i {aqI
cu neindoitd, credinld, vX vefi ruga, vd'va
auzi pe voi Maica induratului Dumnezeu, Cea mult-milostivd,
dupl cum si mai-nainte ne-a auzit qi aiutat". Fecioarele ascultind
invdtltura macii lor, s-au dus la Dumnezeiasca bisericl, si au
MINANIIE MAICII DOMNUTUI r57
flcut dupd cum le-a invtrfat. Dupi ce s-au rugat destul; vlrsind
lacrimi cu credinfi fierbinte, s'au intors la casa lor, niddjduind
latmpdrdteasl cel Puternicl, cum c{ le va trimite ajutor din cer,
precum s-a gi fIcut. impirdteasa, hrdnitoarea slracilor, primind
smerita rugd.ciune gi lacrimile nevinovatelor tinere, le-a ascultat
pe dinsele si cu minune le-a ajutat intr-acest chip:.
La un marc praznic, la care era-adunat tot poporul cetdfii in
Mitropolie,
Ei
dddea invdflturl u4 Duhovnic, er& si femeia cea
mai sus amintitd,, cu fetele ei. Pe la mijlocul invlflturii Duhovni
cului ce se ostenea cu bunl chibzuia.ll ainvdta si lumina aduna-
rea credincioqilor din Bisericd", vilzurd" tofi un inger preafrumos,
cd, a intrat pe o fereastrd",
Iinand
in miini doud cununi frumoase
si minunate, alcltuite din flori din trandafir alb si din alte flori
bine mirositoare. El zise cltre cele doud copile, aceste cuvinte in
auzul tuturor:
,,Aceste
doul cununi de flori albe, vi le-a trimis
din ceruri, impdrdteasa, pentru semnul fecioriei voastre". Aces-
tea zicind, a pus pe capetele lor cununile gi indatd s-a fdcut nevd-
zut. C2;td. veselie socotifi o! ascultdtorilor, cd, au luat fecioarele qi
citd inspiimintare, cei ce stau imprejur? A rlmas invd.titura
neisprlvitd, Arhiereul gi boierii au alergat sI sirute cununile cele
ceregti si in scurt tot poporul se intrecea, cine sd cinsteascd" pe
fecioare mai mult. Mai pe urml le-au petrecut pdni la casa lor.
Ele insl nu s-au m0ndrit in deqert, pentru aceastd. cinste ce ii s-a
fdcut; ci cu multd smerenie au multumit implrdtesei celei vred-
nice de cinste. Arhiereul gi cei mai mari boieri, au cheltuit avere
nenumlratd", zidind doul mdndstiri preafrumoase in numele
Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu. Apoi auhotdr0rt pe o fecioa-
rd" staretd. intr-o mdnistire
Ei
pe alta, in cealaltd" mdndstire. Acolo
ele petreceau cu aqa fapte bune gi viafi minunatd., incdt, multe
fecioare de bun neam ale boierilor, nu numai din acea cetate, ci,
gi din alte cetdti, auzind de vestea cea bunl gi de petrecerea cea
pldcutl lui Dumnezerr, &u llsat bogltja cea curgdtoare precum qi
slava cea deqartd, si au venit la ascultarea lor.
$i
atita au crescut
acestp doul mdndstiri, avindu-le toli in mare evlavie, incit, cine-
va socotea o mare fericire, dacd, s-ar fi invrednicit sI se numere
impreund cv Lce stil tagmd binecuvintatd". Cele doui minunate
proiestoase s-au slvOrsit in sfintenie si sfintele lor moaste bine
au mirosit, iar fericitele lor suflete, s-au dus in impdrdf ia cea ce-
L
158
Protos. NICODIM, MANDITA
retscd, pe care, o! de ar da Dumnezerr, c
9i
noi tofi sI o dobdn-
dim. Amin (M. M. D. 14, d. Neamt).
MINUNEA 187
Biruind rizboiul curviei de cinci ori,.
de cinci ori s-a incununat
Doi frali au fost trimigi de la mlnlstire, la ascultare. Ei ctrlI-
toreau impreuni, rugindu-se fiecare lui Dumnezeu. Ajungitd la
locul destinat, s-au apucat de lucru. Agupra unuia dintre ei, s-a
ridicat rdzboi de la diavolul, de cinci ori, ca sI plcltuiasci. El
sculindu-se filcea rugdciune,
;i
nu s-a llsat biruit de gdnduri, dar
a fost supirat tare de patimd. intorc0ndu-se cltre Pdrintele lor du-
hovnicesc, fgla".ftatelui aceluia era tulburatl.
fiind
intrebat des-
pre cuuzn tulburdrii, acela a pus metanie
9i
a rlspuns:
,,RoagI-te,
PIrinte, pentru mine, cl am cdzut in curvie". Apoi ia povestit,
cum a fost..luptat de gindqli. Bltrinul fiind vdzdtor cu mintea,
vedea pe capul ucenicului sdu, cinci cununi. Cunoscindu-i lupta
qi biruihla lui asupra patimii
Ei
a diavolului, care o ridicase asu-
pra lui, i-r zis:,,i4drdznegte fiule, cd nu te-ai biruit; ci, mai v0r-
to-q, ai biruit cu aceea impotrivire, cd" n-ai sivirqit pdcatul".
S41ele
prin credinla in Dumnezeu qi evlavia ce o avea cdtre
Maica Domnului, a fost alrttat sI biruiascd de cinci ori, ispita
iliavoleascd
Ei
astfel, s-a incununat de cinci ori, cu darul lui Dum-
nezeu.
Qrlce
patim4-sau ispitd diavoleascd biruitd de noi cu aju-
torul lui Dumnezeu si osirdia noastrd bine chibzuitl, este o
'.cunund
strdluciil, cti iare ne incunundm de sus.
MINUNEA 188
Maica Domnului salveazL de la inec,
pe o femeie ce a niscut un prunc negfu
.
Peste marele riu Naris, care trece prin mijlocul oraqului Narani,
s-a ridicat un rnare
Ei
frumos pod, riul fiind foarte lat
9i
adinc.
in acest orag era un boier bogat, cute Lvelmulte slugi s,i mai mul,ti
robi; gi intre acestia se alla si un arap, pe care il iubea mult boie-
rul, pentru cd,ii iilcea multe sluibe. intdmplindu-se si nascl sofia
boierului, a flcut copil negru cacerneala; aga de negru, incdt era
aproape ca qi arapul. Iar din ce caruzd, nimeni nu stia, clci femeia
era
(xrriltd,
se pilzea de astfel de fapte gi pe alt blrbat nu cuno$-
tea, in afard de solul ei.
$i
mai ales, avea mare evlavie cdftePrca'
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI r59
sfinta, pentru care, o iubea Stlpana qi o invrednicea de multe
haruri, intre care a fost si aceasta, pe care mai jos il vom scrie.
Toli cei ce vedeau pe copil, nu numai strlini, ci chiar qi boie-
rul, socoteau cum cd l-a flcut cu arapul, din care pricinil avea
mare suplrare boierul, si-i era rugine de oameni. Pentru cI toli in
toate pd\ile, numai de aceasgr vorbeau, qi de multe ori il biruia
supdrarea, pOni intr-atit, incit cugeta sI omoare pruncul, pe
arapul si pe sofia sa. insl Preasfinta i dildea rdbdarc, pentru ci
cunostea cwdlia acelei nevinovate femei. Si, flcdndu-se
"femeia
sdndtoasd", boierul ca sd" scape de ocara oamenilor, i-a zip
,,Ot
femeie real la-|';i copilul cel de pripas, pe care l-ai nlscut in
desfrdnare, fugi degrab din casa mea. qi du-te in locul unde sd nu
te vadd ochii mei, pentru ca nu cumva si mI m0nii vreodatl
Ei
sd te omor".
Acestea zicdnd L Lpvcut-o de cosife (pnrul capului) qi a dat-o afa-
rd din castr, impreund cu pruncul. Pl2ngnnd ea
fi
tanguindu-se,
s-a dus la un unchi al siu, socotind cd, o va primi la casa sa, ca una
ce era din s0ngele lui, dar gi acela a alungat-o cu multe ocd.ri gi
deflimdri.
$i
aga au ficut toate rudeniile ei, socotind totj cum ca
in adevdr, cu arapul a fdcut copilul. Yilzind cd toate rudele ei au
ocdrit-o gi au alungat-o s-L intristat qi dezndddjduit pind intr-a1d;t,
incit, cL o ticnloa;sd, iEi puse in gind sI se omoare cu pruncul, ne-
maiput0nd sI sufere ocara oamenilor. Acestea cugetind, a intrat
intr-o bisericd a Preasfintei Ndscdtozrei de Dumnezeu si cdzflnd
inaintea icoanei ei, a plins atit de mult, incOt a udat pardoseaLa
Bisericii, zicind.:,,PreadulceL mea Doamnd gi Stlpand! Nu pot sd
mai sufir defdimarea si ocara oamenilor; md rog milostivirii tale
sd nu lasi sufletul meu si se munceasci, pentru moafte? cea de
bunl voie, pe clre eu acum mi duc sI o primesc".
Si dupi ce a plins multl vreme, s-a dus in targ
;i
ajungOnd
aproape de riu a strigat cu mare glas in auzul tuturor:
,,Asculta-
fiml
pentru numele lui Dumnezeu!" To[i au stat.locului, ca sd.
audd. ce vrea si spuni. Si a zis ea:
,,NIscltoarea de Dumnezeu
Ei
Stlpina, sd.arate vreun sefirn la aceia carc md" clevetesc cu nedrep-
tate, cd" eu nu am si mai fac decit acelsta".
$i
sfirsind aceste
cuvinte, s-a aruncat in r0u, impreuni cu pruncul.lar bdrbatul ei
s,i oarecare din rudenii, care s-au intimplat acolo in tirg, s-au
intristat
de moartea ei.
$i
ducindu-se- in Biserictr se rugau, ce-
r60
Protos. NICODIM MANDTTA
rdnd de la Dumnezeu ca si nu-i pedepseasci pentru priclna
aceastl, deoarece ei nu stiau daci a fost vinovati s-au nu, ci
numai copilul, prin culoarea pielei, ar fi mdrturisit pe tatdl silu.
Astfel, pe cind se rugau ei, au auzit tfatd' glasuri de popor, ldu-
d0nd cu mare strigare pe Domnul, care scdpase pe femeie din r0u,
slndtoas'i, impreund cu pruncul, care acum era alb gi foarte frumos.
indatd alergOnd la dinsa qi bdrbatul ei inspdimdntat, a imbri-
-
tisat-o plingind; gi cerind iertare pentru asprimea cu care s-a
purtat fatd, de dinsa, slruta pruncul, ldudind pe Domnul, Care
n-a ldsat sd moard nevinovata femeie, invinuitd pe nedreptate.
Apoi intrebindu-o cum s-a fdcut minunea, e a rispuns:
,,Cind
am vdzlt cd m-ati ocdrit toti qi m-ati izgonit, din pteam re^
supirare qi amlrdciune, am pus in gdnd s,I md omor; insd mai
irrtii, intrind in Bisericd, am cdzut
9i
m-am rugat Preasfintei
Ndscltoarei de Dumn ezeu, pe care in urmd am vdzut'o in fundul
riului unde m-am aruncut, care mi-a zis mie:
,,Sd
nu te intristezi
ci eu nu te las si te inneci". Atunci am vdzut cd' apa a stat des-
pdrlitd in doul pIrfi si nu s-a apropiat de mine. Iar eu am spus:
,,Dar
pentru ce sd voiesc viaqd, Stip0na mea? Ca sI am supdrlri,
ocdri si munci?" Preasfdnta mi-a zis:
,,Altd
femeie mai sldvitd
declt tine sd nu fie in orasul vostru, nici alt copil mai frumos
decit al tdu". Acestea zicind m-a luat de mOni cu copilul qi
aduc2ndu-md pe pod, mi-a zis:
,,Fiindcd
bdrbatul vrea semn ca sd
creadd cd al lui este copilul, sd se facdmai alb decit to{i pruncii
cetilii voastre". Si indatl dupl ce z zis acestea, Pteasfinta s-a
inlllat la ceruri, iar pruncul, prin minune, s-a schimbat cu fru-
musetea aceastl".
,q.ulind
;i
vdzdnd cei ce stlteau de fald o minune ca Lceasta,
au sldvit pe Dumnezeu
Ei
pe StIp0na pururea Fecioard. Iar pe
femeie o ruga sd-i ierte clevetirea cea nedreaptd,
9i
mai ales bdr-
batul siu, .are o ruga sd se intoarcl la casa lui. insd ea a zis:
,,Se
cuvine sd sllvesc pe Dumnezeu si pe Stip0na mai mult, pentru
cI acum te-ai incredinlat cd mia scdpatvia[a mea' De acum ina-
inte nu se cade sd mai sluiesc casei tale, ardtindu-mI astfel ne-
mulfumitoare cdtte Filcdtoarea de bine, care mi-a ficut acest
minunat dar. Tu m-ai urOt si m-ai izgonit, iar Ei ia fost mild de
mine si nu m-a ldsat ca sI pier cu trupul gi cu sufletul". Apoi s-a
dus la mdndstire de fecioare si s-a ficut cdluglrifl.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 161
Si trdind vialI imbundtdlitil si minunatd, s-a invrednicit de
impdrdlria cerurilor, pe cure dea Dumnezer ca noi tofi sI o
dobindim. Amin (M. M. D. 26, d. Neamo.
MINUNEA 189
Nlaica Domnului salveazil petun tlnilr nevinovat,
din primeidie de moarte
in zilele impiratului Teodosie cel Mare, era in Constantinopol
un oarecare Iulian, imbunitllit cu viata, ctre Lyea un singur fiu,
cu numele Teofil. Acest Iulian in tinerefile lui, a fost foarte bogat:
ix la bdtrinele sdricind deslv4rqit si neavOnd nici cele maide
nevoie ale trupului, a zis fiului siu:
,,Fiul
meu, iati, dupi cum
vezi, e! sunt neputincios si asa de sdrac, incAt nu am cu ce sd-mi
trdiesc viala. Te rog si eu, sI-mi implineqti o dorinti a. fi7e
,
c
eu smeritul si md mOntuiesc la bdtrinetele mele; iar tu sd te
invrednicegti de cereasca fericire, pentru zscultarea cea ciltre
pdrintele tIu".
Atunci feciorul, ia rlspuns:
,,Spune-mi
tatd, orice poftesti si eu
te voi asculta la lucruiile . cele cuviincioase". Bltrinul ia zis:
,,Fericitul
Avraam avea un fiu din fdgdduinld,, pe c re ducdndu-l
in munte sd-l
iunghie
gi sd-l ardl spre jertfd,, acela nu a fugit, el
incd qi lemnele cu bucurie le ducea, cu osdrdie urmdnd tatdlui
sdu.
$i
nu numai acesta., ci, gi alfii mulli au ascultat pe pdrinlii
lor. Aqa sd faci gi tu acum, fdtul meu preaiubit: asculti porunca
mea si nddllduiesc la Dumnezeul cel iubitor de oameni, cI nu te
vei mihni de aceasta". Atunci a zis Teofil:
,,Au
doatil, voiesti si
tu ca sI mI omori?" Rdspuns-a, tatdl sdu:
,,Sd
md fereascl Bunul
Dumnezeu, fiule, de o filrddelege ca a'cealsta,. Eu doresc numai o
voie sI-mi faci: SI primegti ca si te vind ca pe un rob al meu,
pentru ca sd am cu ce trdi la bdtrinetile mele si si nu umblu
cerind ca un slrac
Ei
lipsit. Milostiwl Dumnezeu va face mill cu
tine pentru bunltatet ^ceastl, giti va da bogilig nehumlratl in
aceastd,lume, iar in cealaltd, va, ageza. sufletul tIu spre odihnl,
in sinul lui Avraam".
,,Dar
o poruncd am sI-!i dau, pe care s-o pdzegti, pind in cea-
sul mor{ii tale: De te va trimite stlpinul tdu la vreun lucru sau
la vreo sluibd oatec&re, sd-!i aduci aminte ca sd te duci intotdea-
una mai intii la Sfinta Liturghie, cind este vremea ei, qi numai
162 Protos. NICODfM MAND|TA
dupd sfirEitul serviciului sf0.nt, sd te indrep,ti spre slujba tL. De
asemenea, si te sirguiesti sd ai cdtrea Preasfinta Fecioarl multd
evlavie. Dacd vei face asa, te va, izbilvi Domnul de o mare
Ei
ndpr aznicd, prime j die ".
nid u rlsluns:',,PIrint6lemeu, fd cu mine cum ifi este voi ta".
A doua zi a vindut Iulian pe fiul sdu Teofil, la un boier, Patriciu
al palatului, cu numele Constantin, care a iubit mult pe tindr,
pentru supunerea, ascultarea qi frumoasa lui inlelepciune, pen-
tru smerenia.
;i
pdzirea curltie sale, pentru frumusefea fetei lui,
cum qi pentru invdfdtura si eunostinlele pe care le avea. il lua la
plimbare cu el, oriunde se ducea, cum si la masi pentru ca sd-l
slujeascd cu sirguinfl.
. intr-una din zile ducdndu-se boierul la palatul impdrdtesc, a
uitat samandrionul, adicd" buchelarul in care avea poruncile;
Ei
a
trimis ihap oi acasd" pe Teofil, in gr abd" ca sd-l aducd. Tdndrul aler-
gdnd acasd, a intrat in camera Patriciului fnid, nici o teamd gi a
luat buchelarul. in ceasul acela s-a intdmplat cd femeia Patri-
ciului gezlnd in pat, pdcdtuia cu.un rab al ei. Tofil din preamul-
ta grdbire, nu s-a uitat-spre ei si qia cdutat de drumul lui. :
Ticdlogii aceia care pdcdtuiau, temindu-se
qil
el va spune dom-
nului sIu, au plismuit asupa lui viclenie gi mirturii mincinoase.
Venind patriciul i-a zis lui femeia:
,,De
asta ti armpdrat pe robul
acesta, ca sd vinl la mine in pat qi sd. ma= sileasci la pdcat, neru-
qinatul? Cdci dacd" n-aE fi strigat si n-ar fi venit cutare ca sd" md"
scape, imi pingirea cinstea, prea indr[znelul. acesta. Ce, sunt de
neam prost
Ei
nefericit ca sI md disprefuie;ti aEaT MI jur pe rugd-
ciunea pdrinfilor mei qi pe mintuirea sufletului meu, cd de nu
voi vedea mdine, capul indrlznetului si obraznicului rob tdiat, nu
mai stau nici un ceas in cLSa. ta", ci md despart de tine qi-mi iau
zestrel mea".
Patriciul auzlnd acestea's-a m0niat foarte mult asupa robului
gi a fdglduit cu hotdrire, sI-i facd,voia ei. A doua zi intilnindu-se
la palat cu Eparhul, i-a z[s:,,Miine de diminea;ld, am sd-fi trimit
pe un rob al rneu, cdruia ai sd-i tai ctpul, sd-l pui intr-o bucatd"
de'pinzd., sl-l pecetluiegti gi si mil trimiti". Eparhul i-a rispuns:
,Eu
nu pot sd fac judecatd, fdrd dovadd; dacl insl mdrturisesq de
el trei oameni in scris, cum cd este vinovat de moarte, il omor"..
MINUNILE MAICII DOMNUTUI r63
Atunci Patriciul a spus inainte a trei martori, cum cI a cum-
pilrat un rob tindt, c&te L vrut sI necinsteasci cu sila pe solia
lui qi a scris hotlrire de moarte chiar cu minh sa. DupI Lceea
Eparhul, a primit sd-l omoare.
C0nd s-a ficut ziud, a chemat pe nevinovatul acela si i-a zis
lui:
,,Du-te
la Eparhul gi-i spune, cum ci-l heretisesc'gi si-mi trimi-
td rlspunsul". Robul cel bun plecind, a trecut pe l0ngI o biseri
cd a Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu, in care se sluiea si
aducdndu-si aminte de porunca pdrinteascd, a intrat induntru
tocmai cind se citea Apostolul qi a rdmds in bisericd pind,la, sfdr-
Eit.
in timpul Lcestl, robul cel cu adevdtat vinovat, vdzdnd cd,
Eparhul intirzie de a trimite capul, a zis Patriciului:
,,Sd
md duc
eu sd-l adtc, dacd porunciti". Patriciul L zis:
,,Du-te".
Atunci el aler-
"
gind cu grdbire, ca gi cum s-ar fi dus sI primeascd o comoarl de
mult pref, a ajuns la casa Eparhului
;i
intrind induntru, l-ahere-
tisit (sdura| pe el in numele Patriciului, Atunci un gealat cu sabia
ascutitd ce sta ascuns, i-a tdiatindatd",capul lui, pe care punindu-l
intr-un lighean si spdlindu-I, l-a impachetat. Tocmai cind voia sd-l
pecetluiascd, slv0rgindu-se Sfdnta Liturghie la biserica" ^ceea,, a
sosit gi robul cel credincios si fdrd de
"viclesug,
heretis0nd pe
Eparhul, a primit paehetul cu capul' pecetluit filrd" sd gtie ce este
induntru. Ajungind zcasd" la Patriciu gi vlzindu-l pe el, toti s-au
minunat, mai ales doamna lui, pentru cd
Etia
cd la trimis sd-i taie
capul, iat el s-a intors sdndtos. intrebindu-l pe dinsul ce a adus,
el a rdspuns zicind:
,,Dupd
cum mifi poruncit, stlpine al meu,
m-am dus gi heretisind pe Eparhul, indatd. mi-a dat lucrul aces-
ta sd
!i-l
aduc; eu insl nu gtiu ce este inluntru".
Atunci eahrind pachetul gi despecetluinduJ, a aflat capul robu-
lui necredincios, pentru care ingrozindu-se foatte, a tdmas fdtd,
grai multl vreme, preapdcdtoasa. Apoi venind in starea cea mai
dinainte, a inleles
iudecata
lui Dumnezeu cel dreaptd,. Si fiindu-i
fricd sI nu-pitimeascl si ea asemenea, cL o pricinuitolrea a rdu-
td{ii aceleia, a plins din toatl inima gi a spus solului ei cu indrdz-
neald", flridelegea ei, zicdnd:
,,Domnul
meu! Eu ticiloasa si nefe-
ficita sunt pricinuitoarea rlului acestuia si md tem sd nu
pdtimesc dup[ faptele mele, cd nu este lucru ascuns (dupi cum zice
glasul Domnului) care sd nu se videascd.latd", azi sejmplinesc trei
ani
Ei
jumdtate, de cind eu plcltuiesc cu robul cel omordt, inqe-
164
Protos. NICODIM MANDITA
ldndu-te, fdrd, ca tu si fi Stiut ^ceastl. insl robul acesta tindr,
este curat despre mine, cd nici un pdcat n-a fdcut qi cu nedeptate
l-am invinovd+it, ticdlo sa de mine. Pentru aceasta Dumnezeu cel
drept care iubeqte dreptatea, ardspldtit fieciruia dupd lucrurile
lui. Te rog, iartd-mi pe mine, domnul mbu, pentru indurdrile lui
Dumnezeu qi mI flglduiesc ca de azi inainte si nu-[i mai gre-
sesc
tie".
Acestea zicind toti s-au infricoqat si s-au inspdimdntat,
mlrind. pe Domnul cel iubitor de oameni, clre niciodatl nu trece
cu vederea pe cel ce face voia Lui.
Atunci Patriciul intrebind qi cercetind pe tinlrul sd-i spunl
viata si faptele lui cele dinaite, el a mdrturisit totul, ardtindu-i
bunul neam din care se trage, sdrdciain care tatil sIu a ajuns la
. bdtrdnele, ascultatea pe cure i-a fdcut-o, primind sd fie vindut lui
ca un rob)spre a LveL eu ce-l intretine, porunca pe c re i-a dat-o
sd se ducd la Sfdnta Liturghie gi celelalte. Patriciul auzind aces-
tea, din acel ceas nu l-a mai
linut
pe dinsul ca rob, ci ca pe un ade-
vdrat fiu al lui, mdncdnd impreunl cu ddnsul si petrecind impre-
und. Si nu numai de zceastd cinste sa invrednicit Teofil, ci ca qi
mostdnitor a fost ficut de boierul acela, peste toati avufia lui.
'
Pentru aceastl si noi, iubitilor, sI ne temem de judecata lui
Dumnezeu. SI ne ducem totdeauna la Bisericd qi sd stdm cu fricl
si cu cutremur pdnd la sfdrqitul Sfintei Liturghii, ca gi cum am
vedea cu ochii pe Stdpinul Hristos, Cel care ne va judeca pe noi
in ziua cea infricoqatd ^ invierii celei de obqte. SI nu iegim afard
din Bisericd inainte de terminarea slujbei qi mai ales sd nu in-
drdzneascd nimeni a vorbi inluntru, pentru cI cel ce iese afard.
din bisericl in timpul slujbei, fdrd, de mare nevoie, se aseamdnd
cu luda, cel ce s-a sculat de la Cina cea de Taind" qi duc0ndu-se,
a vindut pe Domnul nostru Iisus llristos (M. M. D. 65, d. Ncamt).
MINUNEA 19O
Zidind o biserici in cinstea Maicii Domnului
t . '
au primit ca rhsplhtire un prunc minunat
Vasile qi Evdochi^, peffecfund in viaql de clsnicie, au zidit o
bisericl foarte scumpd in cinstea Preacuratei Fecioare. Maica Dom-
nului le-a ddruit un fiu cu mare sfintire, care, filcindu-se mdriqor,
nu vorbea cu nici o feneie, nefiind maica. sa de fatd. Pentru
aceasti curdtfr dupd nroartea lui, trupul qi hainele lui, inci multd
MINANITE MAICII DOMNUTUI 165
vreme au stat intregi si nu au putrezit, care lucru vdzind, mama
sa, a pus trupul lui intr-un sicriu de aur si il-tinea ca un lucru de
mare pret. Mai tirzil l-au pus in biserica ce eru.ziditd de ddnsii,
in cinstea Preasfintei Nlscitfoarei de Dumnezeu (x.281).
MTNUNEA 191
-
Maica Domnului salvind din marepe nepotul
impiratului, scapl si pe cei niplstuiti
O slugl a Oblalilor, a mers cu cor4bia laTtngrad, la implratul
Teodosie, venind de la Roma.in aceiasi cofabie mergea si un fe-
cior al unui frate al lui Teodosie, care din caluza unui vdnt mare
a cdzut din corabie si s-a inecat. Venind corlbieri la
larigrad,
a
dat lui Teodosie implratul cdrlile de la fratele sIu. Ei au spus ce
li s-a intimplat pe mare. Dar implratul auzind cum toti au sosit
sd.nltogi gi numai fiul fratelui sIu a pierit, a poruncit sI-i inchidl
pe toli in pivnilI qi sd-i bage in obezi. Maica Domnului insd a
scos pe nepotul lui Teodosie din mare qi l-a pus intr-un caic cu
care a. venit la Tarigrad,laimpdratul
;i
astfel a scos pe cei nevi-
novati din temnitd" (x.395).
MTNUNEA 192
Nlaica Domnrllui impaci pe robii sii iubiti,
Chiril al Alexandriei gi loan GurI de Aur
Sfantul acesta", Chiril, om fiind, mdcat cd" era atit de inaintat
in sfin,tenie, avel si oarecare paumd omeneascd, dat a indreptat-o
pe aceasta in chip minunat. Ascultagi cure era patimz gi indrep-
tarea. ei: Marele Chiril, fiind rudenie gi nepot patriarhului Teofil,
vrdjmasul Sfintului Ioan Hrisostom, gi crezind ca adevdrate'
toate mincinoasele invinuiri, pe care le grdia unchiul sIu Teofil,
contra Sfintului Ioan Hrisostom, nu din rilutute, ci din prea
mare incredre in unchiul sIu, fericitul Chiril se pornise si el
asupra sfintitului gi dumnezeiescului Hrisostom, avdnd mdnie
asupra lui, nu numai cind acesta trilia, ci
;i
dupl moartea lui.
Pentru aceasta, nu voia nici sI-l pomeneascd, in pomelnicele
celorlalli Patriarhi, precum era
Ei
este obiceiul.
Apotic, atunci Patriarh al Constantinopolului, a scris ciltre.
fericitul Chiril scrisoare, ardtlnd cI qi el a fost o vreme wdima-
gul lui Hrisostbm, dag mai pe urm[, cunoscind nevinovlpia gi
curdtia acelui birbat Sfint, s-a pocdit de greqeala lui si a pomenit
166 Protos. NICODIM MANDTTA
numele lui Hrisostom impreunl cu ceilalf Sfinli,
Eil
sfdtuia fri-
teste pe Sf. Chiril, sd scrie numele lui Hrisostom in pomelnicb
Ei
sd-l pomeneascd. insl Chiril nu-l asculta, nevoind sd defaime sino-
dul
linut
impotriva lui Hrisostom, pe vremea unchiului siu Teofil.
A mai scris clme Chiril Patriarhul qi Sfintul Isidor Pelusiotul,
ca unul ce-i era rudenie si mai bdtrin cu vlrsta, sfltuindu-l cd nu
se cuvine a jtdeca pe cineva din oameni, pinil nu v_a^cerceta el
singur, aminun{it, pricina qi gre;eala omului aceluia. tncl si altd
epiitoia a mai r.rii sfatttui Isidor cltre Chiril, in care zicea:
,,Mil
numesti cd sunt plrintele tiu
;i
md tem de osindi. Ascult[-mI
pe mine, sd nu te osindeqti
;i
tu de Dreptul
Judecdtor,
Cel ce nu
cautd" la fayd", leapddd-1i minia asupra celui mort si nu tulbura
Biserica celor vii, pricinuindu-i nelinigte. i :
Citind scrisorile Sfintului Isidor, a inceput Sfdntul Chiril a se
indrepta
Ei
a-qi cunoaste greseala. Dar *a indreptat desdvirgit,
av2rnd un vis cL acestli I s-a atdtat Sfintului, cd se afla intr-un
loc de negrditd, frumusefe qi bucurie. Vedea acolo pe Avraam,
Isaac gi Iacov gi Sfinti mul,ti din Legea Veche gi din cea Noud a
Evangheliei.
$i
a vdzut in acel loc o bisericd luminatd., de neintre-
cutd frumusefe, iar induntru popor rnult, care cinta o dulce cAn-
tare. Si, intr2.nd Sf0ntul, in bisericl, s-a umplut cu totul de bu-.
curie qi de duiceald in inima sa, cd vedga pe. Doamnr noastrd,'
Ndscitoarea de Dumnezeu, de ingeri mulli inconjuratd gi strdlu-
cind de negrditd slavd. Mai vedea acolo qi pe Sfdntul Ioan Hrisos-
tom, stOnd aproape de Nlscitoatea de Dumnezeu, cu mare cin-
- ste
Ei
strdlucind cu minunatd luminl, ca un inger al lui Dum-
nezeu4 gi
linind
in miini clrtea invdlIturilor sale. Si mai erau
;i
alli bdrbali sldvifi, mullime, care stlteau cu d0nsul ca nigte slu-
jitori, inarmafi tot1, ca
Ei
cind aveau de dat o luptl oarecare.
Dorea fericitul'Chiril sd se inthine StIpinei, NIscdtoarc de
Dumnezeu
Ei
pornind, a alergat spre ea ca sd-i facl inchindciune,
dar indatd, Sfintul loan, impreund cu purtdtorii sIi de sulili, au
alergat cu minie impotriva lui qi nu numai cd,l-a oprit de a se
apropia de Maica Domnului, dar gi din biserica. Lceel l-au izgo-
nit. Si cum sta SfAntul Chiril, ftZ;m?Lnt0Lnd intru sine minia sa
contra Sfintului Ioan Hrisostom, cate-l izgonise din bisericd,
iatd", a auzit pe Stlpdna noastrl, Ndscdtoarea de Dumnezeu, mii-
locind cltre Sfdntul loan, ca sd-I ierte qi si nu-l goneascd dih bise-
MINUNITE MAICII DOMNULUI 167
rica aceea, zicind:
,,lattil
pe Chiril, a zis Preasf0nta ciltre loan,
cI din necunoqtinlil aluat pornirea lui cea rea'impotriva ta gi vei
vedea, cind igi va da seama, ci dip negtiinfl a aiuns la acea por-
nire rea. Dar Ioan se Lrdtl cI nu primea si-l ierte. Atunci, Prea-
sfinta Ndscitoare de Dumnezeu a zis cdtre Sfantul loan: ,,Pentru
dragostea mea, iartd-l cI mult s-a nevoit pentru cinstirea mea,
rusindnd si infruntind pe Nestoie, ocilrdtorul meu, iar pe mine,
Ndscltoare de Dumnezeu propovlduindu-mi oamenilon lattd-l
cd mullt s-a ostenit pentru mine". Acestea auzindu-le Hrisostom
de la Maica Domnului,indatd s-a imbl0nzit qi chemdndu-l indun-
tru a imbrdfiqat pe Chiril, ca un
prieten pe prietenul siu, gi cu dra-
goste il sdruta. Si astfel, s-au impdcat gi s-au imprietenit amindoi
Sfinlii
,
in visul acela, prin miilocirea Ndscltoarei de Dumnezeu.
Sfintul Chiril, deqteptindu-se si socotind in aml"nunt acest
vis, s-a pocdit mult gi singur se certa pe sine, pentru o patimd
desartd qi nesocotitd impotriva unui bdrbat sfdnt
Ei
binepldcut
lui Dumnezeu. Si, adunind indatd, pe tofi Episcopii Egiptului, a
fdcut mare sdrbdtoare lui Hrisostom, ^ scris numele lui in dip-
tice
;il
pomenea impreund cu Sfinlii cei mari qi in fiecare an il
fericea pe el cu cuvinte de laudd.
$i
a;a s-a ridicat p^tL LceLSta.
de pe sfinfenia Sff,ntului Chiril (Prolog 18 ianuarie).
MINUNEA I93
Maica Domnului cheaml'la sine pe Muza fecioara,
suflet curat si nevinovat
Sf0ntul Grigore Dialogul, papa Rome i, zicea cltre arhidiaconul
sdu Petru:
,,Prov,
robul lui Dumnezeu, mi-a spus mie, despre sora
lui Muza, cI copill fiind, intr-o noapte i s-a ardtat ei in vis, Prca-
sf0ntd Ndscdtoare de Dumnezeu, pururea Fecioara Mtria, cdreia
ii urmau. niEte fecioarc de o vdrstl cu Muza:
,,Oare
voiegti ca im-
preunl cu aceste fecioare, sI vieluieqti
$i
sI-mi urmezi mie?" Muza
a rlspunsl
,,Voiesc
Doamnl".
$i
ia poruncit Stipina, ca de acum,
sI lase jocurile copillreqti qi si fie cuminte, cilla 30 de zile, eavt
veni qi o vL a1ezl cu fecioarele acelea. Muza deEteptdndu-se, gi-a
schimbat obiceiul, din ceasul acela
Eiqia
lepldat toattr mintea
copildredscl; Pdrin{ii ei minunindu-se qi intrebdnduro pe ea des-
pre acel vis, ea le-a rlspuns c[ a vilzut pe Preacurata Fecroatd,
Nlscltoarea de Dumnezeu si a luat o poruncl de la ea, de ziua
in care o sd se ducl si o sI se aseze cu fecioarele cele ce ii urmau
168 Pr"t"".NfCOD
ei. Sosind ziua a 25-a Muza a fost cuprinsl de friguri, iar la 30
de zile, cind s-a apropiat ceasul de a merge la aieea care i s-a
ardtat in vis, iardqi avdzut pe Preacurata, venind la ea, cu fecioa-
rele acelea. Atunci, ea aincept\t a zice, cu glas lin, cdtre cea cure
o chema pe ea:
,,Iatil
vin, Doamnd,, ittd" vin". Si cu acest cuvint si
a dat sufletul in.miinile Preasfintei NXscrtoare de Dumnezeu si
suf.letul ei, iesind din trupul cel fecioresc, s-a sildsluit cu sfintele
fecioare, Dumnezeului nostru, slavd,,(prolog 16 mai).
MTNUNEA 194
Maica"Domnului cheami la impfudtia Mirelui ceresc,
pe buna si blinda fecioari Evpraxia
cind s-a apropiat vremea foricitului sfirsit al sfintei Evpraxia,
egumenei i s-a ardtat in vis descoperire do la Dumnezeu, cI mi-
reasa lui Hristos, in curdnd se va chemain cdmara cea cereascd.
Ea s-a tulburat foarte mult de vedenia &ceea", fiindu-i jale pentru
plecarea
de la dinsele, a iubitei lor Evpraxia.
pentru
'a,ceea,
ea a.
inceput a plinge,'si n-a voit sr spuni nici uneia acea vedenie.
Bdtrinele vdzdndu-o pe ea mdhnitd'si plingOnd neincetat, nu in-
drdzneau sd o intrebe pe dinsa, peniru ce plange a;a. Apoi si ele
singure, umplindu-se de mdhnire pentru intristarea ei, s-au apro-
piat de dinsa grdind:
,,DoamnI
si maica noastri, spune-ne noud,
pentru care pricinr egti in astfel de intristare?
pentru
cd
;i
inimi-'
le noastre s-au indurerat,vdzdndu-te pe tine suspindnd". Egumena
a zis:
,,Nu md siliti cd am sd vd spun pinl miine". Bdtrinele au
zis citre d0nsa:
,,Mlica.
noastri, viu este Domhul, de nu ne vei
spune, cu mare mihnire vei rdni sufletele noastre'l. Egumena a
zis:
,,Nu voiam sd vd spun pinl miine dimineatl, dar d,e vreme
ce mL siligi sd vd spun, ascultati:. Evpraxia ne lasd pe noi, cdci
mdine se va duce din viata aceasta; dar nici una din
.iroi
sd nu-i
spunefi despre LceLSta, ca sd nu stie aceastd taind" gi sd se tul-
bure, pind ce va veni ceasul ei". Egumena spunind acestea, suro-
rile au plins mult, gtiindu-o cr esle mult pllcuta lui Dumnezeu
Ei
adevdratd, rotbd, si mireasd a lui Hristos; socoteau cd le este o
mare pagubl a se lipsi de d0nsa.
Plingind ele, una din surori auzind pl0nsul brtrinelor si in-
gtiinldndu-se
de pricina plingerii, a alergatla brutdrie
, Ei
a'afrat
ge pvpraxia, impreund cu Iulia, ostenindu-se la coacerea piinii.
A zis citre Evpraxia:
,,Doamnd, sd
Etii
cd pentru tine pldng-e egu_
MINUNILE MAICII DOMNUIUI r69
mena qi bdtrinele!" Evpraxia gi lulia, s-au mirat de cuvintul aces-
ta, si stdteau tdcind. Apoi Iulia a zis cdtte Evpraxia:
,,Oare
nu ace-
la ce a fost altildat[ mire al tilu, a" rugat pe implratul, ca sd" te ia
pe tine cu sila din mdndstire qi pentru aceasta se intristeazl Doam-
na egumenl gi bXtrinele?" Sfdnta a rilspuns:
,,Viu
este Domnul
meu Iisus Hristos, cd de s-ar aduna toate implrifiile.plmintului,
nu vor putea sI mI sileascl pe mine, ca eu sI las pe'Hristos, mi-
rele meu;insI doamnamealulia, du-te si afll pentru ce este pl0n-
sul acela, pentru ctr sufletul meu s-a tulburat foarte mult". Iulia
ducindu-se, a stat l?;ngil ugd qi a ascultat cele ce ele vorbeau.
Egumena spunea bltrdnelor de aceea vedenie, astfel:
,,Lmvilzut
pe doi blrbali cinstiti, imbrlcali luminos, intrind in mdndstire
si zicdndu-mi: lasl pe Evpraxia, cilci ii trebuie impi.ratului. Iar eu
indatd luindu-o pe dinsa am plecat. Cind am sosit la niEte portj
minunate, ale ciror frumusefi nu le pot spune, acelea s-au deschis
singure, amintrat induntru
Ei
am vftzut niEte palate nefIcute de
mind, pline de slavd nespusl, si un scaun inalt pe care gedea un
impilrat prealuminos; eu n-am putut se intru inluntru, iar pe
Evpraxia luindu-o, au dus-o laimpilratul. Ea cdzindinaintea Lui,
I s-a inchinat qi t sdrutat preacuratele lui picioare. Am ylzut
acolo intuneric, apoi strdlucire de hgeri gi o mullime de sfinfi,
to,ti stand si privind la Evpraxia. DupI aceastlamvdzutpeMaica
lui Dumnezeu, pe Pteaarata Fecioarl Mafia, Sgpana noastrd,
care luind pe Evpraxia, i-a ardtat o cdmard. preafrumoasi
;i
o
cununl pregdtitd, strdlucind cu slavi si cu cinste, gi am auzit un
glas zicind citre dinsa: Evpraxia, iatd" rlspliitirea gi odihna ta;
acum du-te, iar dupl zece zile sI vii, ca si te saturi de toate aces-
tea intru nesfirqilii veci". Aceasti vedenie a spus-o egulnena
bltrinelor, vlrsind lacrimi din ochi, gi le-a zis:
,,latil
acum este
a zeceil zi, de cind am vilzut aceastl vedenie, si m0ine dimineald
Evpraxia va muri". Cu mare greutate, Iulia i-a ficut cunoscuti,
acea descoperire, dsespre molrtea ei. Auzind aceastd veste, Cuv.
Evpraxia a inceput a pldnge cu mare indurerare, cerOnd de la
Dumtezeu timp de pocLingil. Dar sfirfitul ei a sosit, si dupl
putinl zdcete, s-a despdrfit de surorile ei iubite, care au plins-o
cu adincd durere,
Ei
de egumena ei scumpi cdtre cate a rostit
ultimile cuvinte:
,,Maica
mel, roagl-te pentru mine, cd, mate
osteneall este sufletului meu in ceasul Lcesta" (v. Sf. 25 iulic).
170 Protos. NIC'ODIM MANDITA
MI NUNEA 195
Cerind aiutorul Maicii Domnului, o fecioard indupleci
pe mirele ei a trdi in feciorie
Pe vremea impdrafilor Onoriu si Arcadie, omul lui Dumnezeu
ft4lr),
mulfi bilrbali si femei in Roma, s-au indemnat dupl pilda
acestuia, de au pilzit fecioria
;i
curd\ia. intre altele erl acolo
;i
o fecioafi, cu bun chip, de foarte bun neam, foatte frumoasl la
trup, iar la suflet si mai frumoasd. Pe aceasta au mdritat-o pdrin-
tii, fdrd" de voia ei
Ei
a luat un bilrbat de bun neam gi dregdtor
mlre. Si sfirqind nunta, dupd rOnduiala lumii, cu instrumente
muzicale, cu cintiri qi dintuiri, mireasa insI, nu avea mintea
nicidecum la aceste desertdciuni pdmintestt" la care se af.la ffud,
voia ei, ci se gindea numai la cele cereEti, dorind sI fie gi sI rd-
mdnd, totdeauna, mireasa impdratului Ceresc. Seara, cind i-au
dus la cdmara cea de mire si au rdmas singuri amAndoi, a cdzut
fecioara la rugdciune inaintea unei
icoane,
rug0ndu-se in liniqte,
cu lacrimi, la pururea Fecioara Maria, ca sd-i ajute sd-si pdzeascd.
fecioria ei nestricatl. S-a rugat doui ceasuri, ud2,nd pdmintul de
atilrca lacrimi, cdte a vlrsat. Iar mirele se minuna si a intrebat-
o pe ddnsa de pricina acestqi pldns. lar aceasta i-a spus:
,,Pl0ng,
fratele meu preaiubit, cd am rugat pe pururea Fecioara, Ndscltoa-
re de Dumnezeu, si nu cunosc mire vremelnic, afafi, rJe stlpinul
cel.Ceresc, pe fiul ei gi M0ntuitorul meu. Si acum m-au mdritat
pdrinfii mei cu sila, fdrd de voia mea gi se va mdnia Domnul si
Stipina
Ei
ng vor pierde din lume si se vor osdndi chiar sufletele
noastre vesnic". lar t0;ndrul se striduia sI-i schimbe gindul qi i-a
adus mlrturii multe, cI si nunta cinstitd este, si primitd inaintea
Domuului, gi mulli'dintre cei insurati au binepldcut lui Dumne-
zeu si s-au
'sfin,tii.
insI, feciozra cea cu glnd viteaz, iardgi s-a
impotrivit, ldudind fecioria cu pilde, si mai vrednice de crezare
;i,
mai ales, cu pilda Stlpinului llristos, Care pentru lauda feciori
ei, S-a nlscut din pururea Fecioara Maria. Pe scurt, a zis atitea
cuvinte, liuddnd fecioria, incO| aiutindu-i dumnezeiescul dar, a
biruit pe tindrul, care a primit sd petreacd, in pdzirea fecioriei
neintinati, sub chipul insotirii.
$i
aqa au petrecut, in aceastd, dra-
goste frd\eascd" qi unire nestricatl, mulli ani, fdcdnd milostenii,
posturi gi alte fapte bune, ca niste prieteni iubifi ai lui Hristos.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI r 71
$i
atdt au binepllcut lui Dumnezeu, incdt tofi locuitorii din cetate
ii cinsteau
,
vdzind minunata 1or petrecere,'cil niciodatl, ei nu au
lipsit de la vreo priveghere qi slujire duhovniceasci.
NIai tirziu, Stapanul Hristos a chemat IL cetatea ce& cereuscil,
pe mireasa lui cea ffuil de prihand", ca sl-gi primeasci rlsplata os-
tenelilor ei. Cind ii cdntau preofii.slujba cea de ingropare, dupl
rinduiala morfilor, blrbatul ei apropiindu-se, cu lacrimi a sdru-
tat-o pe dinsa gi, ridicindu-si ochii qi miinile la ceg a.zis acestea,
in auzul tuturor:
,,Multumesc !ie,
Doamne Iisuse Hristoase, pen-
tru preaiubitoarea de feciorie pe care miai dat-o ca sofie, mirea-
sL cel neintinatl
Ei
comoara cea nefuratd, pe care
fio
dau rctdzi,
fdrd, de prihand,;i cu totul crratd, as,a cum miai dat-o pe'dinsa".
Acestea zicAnd (o! minunile tale Stlpand!) a deschis ochii fecioara
si pufin zimbind, i-a zis lui:
,,Pentru
ce, preaiubitul meu mire, ai
descoperit mai inainte de vreme, cea ce nimeni nu te-a intrebat
pe tine?" lat cei ce stdteau imprejur, auzind acest cuvint, au
sldvit pe Dumnezeu, Cel ce face asemenea minuni.
Dupd pufine zile, a murit gi birbatul ei
;i
l-au ingropat rudenii
le ei in mormintul lor, care era la altl bisericd, departe de mor-
mOntul fecioarei, solia
'sa.
insl dupd pulind vreme, vrind sI-l
scoatd. de acolo ca sI-l punl intr-un mormint nou pe care 1l zidi-
seri, nu l-au gisit in mormint. Mult mirindu-se rudeniile lui de
aceasta, deschizOnd morm0ntul fecioarei, l-au aflat acolo spre
mlrturie, cI dupl cum au fost in viala acersta unifi in dragoste
fudterccd"
Ei
pdzitoare de curlfenie, se cuvenea ca
Ei
trupurile lor
si fie nedesplrfite, dupd cum si sufletele lor se afll intru impl-
rdtia ceteascd.
'Si
auzindu-se vestea aceLStLin toatd. Roma, s-au insplimintat
toti cu bucurie mate, pentru cd, in adevilr, faptil marc gi vred-
nicd de laudi au sivirgit, pururea fericifii gi pomenitii aceia,
invingOfld firea omeneascl gi deflimirtd desfdtdrile cele ade-
me4itoare ale trupqlui. Iar acum in locul celor striclcioase, in
impreunarea cer nestricati se bucuri si se veselesc de frumu-
sefile Raiului cele'nestriclcioase gi vegnice, intru implrifia Dom-
nului nostru lisus Hristos, Ciruia I se cuvine slava si stlpflnirea
in veci. Amin (M. M. D, 5o d. Neam0.
MTNUNTLE MArcrr DorNULUT rAcurn
cU CEI CE SE noacA PRBASFINTIEI SAIE
nntNuNne 196
Nlaica Domnului asculta antifoanele ce i se cdntau
in biserici in cinstea ei
O femeie evlavioasl, ce se chema Maria din Tarascon, fiind
intr-o cetate, ce se'chema muntele Pesulanului, a mers la bispri
ci s[ se roage lui Dumnezeu. Cind a inceput si se roage lui Dum-
nezeu in aceea bisericd, tocmai se cintau antifoanele Preasfintei
Nlscltoarei de Dumnezeu. in acea clipd, i s-a ardtat ei Maica lui
Dumnezeu;
Ei
a vdzut-o ascultind antifoanele pind, la sfirqit,
'dupd
carc faptd,, iar s-a indllat la cer (x. u2).
MINUNEA 197
ingerii cintau laude in.cinstea Maicii lui Dumnezeu,
rmpfeuna cu oamenu
Era in Franfa o. cetate ce se chema Syesion. De ziua Adormirii
Maicii Domnului, cdlugirii fdceau utrenia intr-un munte din
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 173
apropierea acelei cetntj, unde viefuise mai inainte un sihastru.
in acel timp oamenii au auzit cum ingerii c-intau foarte frumos,
antifoanele inchinate spre lauda Preasfintei Fecioare Maria, NIs-
cdtoarea de Dumnezeu (x. 113).
MINUNEA 198
in timp ce prin cdnthri o lduddm pe pimi.nt,
Preasfinta Maicd, in cer, se roagl pentru noi
in Marsilia a fost o femeie evlavioasl, cure mergea la bisericl
si cdnte la Sf0nta Slujbd. Cind q inceput in Biserici a se cdnta anti-
foanele spre lauda Preasfintei Nlscdtoare de Dumnezeu, fbmeia
Lceer'avdzut pe PreacurataFecioard, stind inaintea lui Hristos,
Fiul sdrr, qi cdzind, inaintea Lui, se ruga pentru oameni (x. 1r4).
MINUNEA 199
O fetilil infirmi se roagi Maicii Domnului,
care ariltdndu-i-se o vindeci
intr-o cetate ce se chema Ancona, eru o fetild, infirmtr, bolnavd
de picioare. inchinindu-se Maicii Domnului, s-a rugat ei din toatl
inima s-o tlmdduiascl.
$i
arit2ndu-i-se a td^mlduit-o pe ea". (x. rr5)
MINUNEA 2OO
RugAndu-se qi aducind un dar Maicii Domnului,
s-au izbivit de ciumi
Cindva o cetate ce se chema Evorul, a fost cumplit b0ntuitl
de ciumd, incit, aproape se pustiiserd din cauza muJfimii de oa-
meni ce muriserd. Un meqter din acea cetate, a fdcut un chivot
de argint dupl inchipuirea cetd{ii, pe care aducindu-l la biseri-
cd",l-a ddruit Maicii Domnului. Cdzind la pdmint gi rugindu-se
Preasfintiei sale din toatd" inima, ca in loc de argint, sd le di-
ruiascl lor slnltate gi si-i izbilveascd, de ciumd, intr-adevtrr dupi
aceeL s-a izbdvit cetillea" de ciuml (x. u6).
MINUNEA 2O1
Cele sapte mingiieri pimintesti
'
si sapte mingiieri ceregti ale Maicii Domnului
Toma,'Arhiepiscopul Cantuarului, in fiecare zi rugOndu-se
Maicii Domnului, pomenea de cele gapte mingiieri pe'care le-a
avut ea pe plrnint.
174 Protos. NICODIM MANDTTA
Bucuria intdia a avut-o, cdnd a conceput (zdmislit) pe Fiul lui
Dumnezeu.
A doua mingiiere a avut-o, cind L-a purtat in pd4tecele siu.
A treia bucurie a avut-o, cind L-a niscut pe Hristos.
Lpatrabucurie a avut-o, cind s-au inchinat ei craii de la rdsdrit.
A cincea, cind a aflat pe Hristos peste trei zile in Biserici.
A sasea c0nd s-a sculat Hristos din morli gi s-a indlfat La Cer.
A saptea, cdnd s-a pogorit Duhul Sfint peste Apostoli.
Fericind el pe Preacrratl in acest chip pururea i s-a ardtatlui
odinioarl si i-a zis:
,,Primesc
cu multumire rugdciunea ta, cu care
faci pomenire de m0ngiierile mele, pe care leam avut pe pA-
mint. Mie imi este voia sI mI fericesti si sI pomenesti bucuriile
mele, pe care le arh acum in cer. Orice o- .rrdirr.ios care vaface
acest lucru; la vremea'morfii lui, ii voi acoferi sufletul sil voi
mintui cdci voi sta inaintea Fiului meu gi md voi ruga pentru
dinsul". Atunci Toma, Arhiepiscopul, a spus:
,,O!
preaslZviti
impd-
tdteasd,, spune-mi, care sunt bucuriile tale din cer, cu cate sd"
fericim pe tine?" Iar Preasfinta i-a, spus lui, acele sapte bucurii,
pe care Sfinlia sa le are in cer, zicind:
Intiia bucurie in cer o am, cd intrec pe ingeri cu fecioria si pe
Sfin$ cu vrednicia.
A doua bucurie in Cer o am pentru acea cd eu fac pace in lume.
A treia bucurie o am in Cel pentru cI pe mine md ascultd toli
cetltenii cerului.
Apatra b"pcurie in cer o am, pentru cd eu pot la Fiul meu orice
voi vrea.
A cincea bucurie in cer o am, cd m-am invrednicit si stau mai
Lpro^pe de Sfdnta Treime.
A sasea bucurie in Cer o am, cd: Eu sunt mama oamenilor
supdra,ti si oropsiti, carc aleargd. ciltre mine.
A saptea veselie ce o am in Cer este ctr bucuria mea in veci
nu se sfi rsegte. (x.118)
MINUNEA 202
Prin rugiciunile Ei, Maica Domnului indepfurteazd,
pe ingerul pedepsitor
Odinioard Roma era bintuitd, d,e o cumplitl molimd de ciumi.
Romanii s-au rugat Maicii lui Dumnezeu, sd.le vini in aiutor si
MINUNILE MAICII DOMNUIAI r75
sd-i izbilveascil de Lceea moarte ingtozitoare si au purtat icoana
ei imprejurul cetIlii. in acez vreme pe zidul cel vechi al lui
Adrian implratul, s-a" vilzlt un tinlr voinic, foatte luminos,
bdgdnd sabia in teacd", care peste tot era" udd de singe. Acela a
fbst un inger in chip de ostaE, care pentru ruglciunile poporului
fdcute cltre MaicaPreacuratd, a contenit a mai omori. pe oameni
cu ciuml. Aceasta a ardtat-o prin blgarea sabiei in teacil (x. r24)
MINUNEA 2O3
Rug0ndu-se Maicii Domnului la plecarea in cllitorie,
la intoarcere' gisea candeln nestinsl
Ne-a spus noui (lui Ioan qi lui Sofronie) Avva Dionisie, preaiubi-
tul gi pdzitorul de vase al bisericii din Ascalon, despre loan Sihas-
trul, zicind:
,,Mare
eru.bdrbatul acela pentru veacul cel de acum,
prin viafa lui, gi lui Dumnezeu foarte pldcut.
$i
vietuia in hota-
rele satului Sehustra, care etl departe de lerusalim, ca la 2O de
stadii.
$i
avea stareful in pegtera sa,lcoana Preacuratei, Stipinei
noastre, Nlscitoarea de Dumnezeu
9i
pururea Fe'cioata Matia,
tinind in brafe pe Pruncul Cel mai inainte de veci, pe Hristos,
Dumnezeul nostru.
$i
starepl Lcestl, cind vrea si se ducd unde-
va, ori in pustie departe, ori la Ierusalim, ca sd se inchine cinsti-
tei Cruci si la mormintul lui Hristos gi sI cerceteze locurile Sfinte,
sau la muntele Sinaiului, ca si se roage, sau la Sfinlii Mucenici
ale cdror moagte se aflau departe de lerusalim. clci ii pldcea sta-
retului sd dea cinstire sfin{ilor. Mergind uneori in Efes, la mor-
mintul Sfintului Evanghelist Ioan, uneori la Sfintul Teodor, in
Evhaita, iar uneori la Sfinta Tecla, in Seleucia Isauriei, alteori la
Sfintul Serghie, in Sarafas, uneori la unul, iar alteori la alt sfint.
Oric2.nd se ducea, igi pregdtea in pe;tera, sL candela, inaintea
chipului Preacuratei Nlscdtoare de Dumnezeu
Ei
o aprindea, pre-
cum ii era obiceiul. Apoi, stOnd la rugdciune, se ruga lui Dumne-
zerr ca, sI-i indrepteze pagii pe calea cea bund qi privind lcoana
Ndscdtoarei de Dumnezeu, grilia:
,,Preacuratd
Stdpanfl Niscltoare
de Dumnezeu, pentru cI plec in clldtorie indeplrtatd",inffu care
multe zile am sd zlbovesc, Tu singurd, sd ai griid de candela Ta
qi, nestinsd sd o plzegti pAnd ce m[ voi intoarce, dupi a mea ru-
giciune.
Cd eu avdnd aiutorul TIu, impreunil-cdlfitor cu mine, mI
duc pe drumul meu, la care m-am gdndit". Acestea zici.ndu-le
176 Protos. NICODIM MANDITA
cdtre sfOntaicoand, se ducea pe drumul siu qi zdbovea uneori o
lunI, alteori doul si trei, iar alteori cinci sau gase.
$i
intorcdn-
du-se, afla intotdeauna candela plind, arzind precum o llsase gi
niciodatd n-a af.lat-o pe e^ stinsl.
Si incl ne-a spus noud Dionisie, Preotul, cd acest pirinte loan,
umbl0nd odatd" in hoterele satului aceluia, unde era pegtera lui,
a intilnit un leu mlre, mergind in calea lui, la un loc str2mt,
intre doul
Eiruri
de spini, cu care locuitorii isi ingrddeau
farinile
lor.
$i
atat d,e strimtl era calea dceea,incdt abia putea sd, fieacd
printre acei spini, un om mergdnd pe jos qi nepurtdnd nimic cu
el. Si, c?;nd amindoi s-au apropiat unul de altul, stare.tul nu-i da
cale liberl leului, nici leul nu putea sd se intoarcl din cale, din'
cavz str0mtorii locului si nici sdteacd, ei unul peldngd altul nu
era cu putinfi.
$i
leul iAiandpe pllcutul luilumnezei cdnicide-
cum nu vrea sd" se intoarcd, ci sd treacd. pe calea ce erl inainte,
a" stat de-a stinga staretului, pe picioarele cele din spate si pe
gardul acela, cu greutatea trupului sIu, ldrgindu-l pufin. Si a
fdcut Sf0ntului cale liberd si a trecut pe ldngd leu, atingindu-se
cu spatele lui de pieptul lui.
'La
acest avvd.loan a venit un frate si vdzind cd in pestera lui
nu se afla nimic, i-a grdit lui:
,,Cum
petreci aici, Lvva, neavisd,
cele de trdbuinl'd pentru viatd?" Bdtr0nul ia rdspuns:
,,Fiule,
pes--
tera. Lceasta este negulitorie duhovniceascd; dd qi ia. Dd lucru de
m2;nd, si ia cele trebuincioase". Si asa, acest pldcut al lui Dumne-
zeu PIrinte, vietuind in pustniceqtile sale nevoinfe
;i
osteneli,
ani indestulzti, s-a dus la Domnul qi s-a numdrat in ceata Sfin-
tilor, celor ce stau inaintea Tatd.lui si a Fiului gi a Sfdntului Duh,
Unuia in Treime, Dumnezeului nostru, Cdtuia I se cuvine slavd,
in veci. Amin
@rolog
1! iunic).
MINUNEA 2O4
Maica Domnului rugdndu-se Fiului Siu, mijloceste
pentru iertarea lui Daniil, cel ce s-a pus chezas
.
pentru Evloghie pietrarul
Avva Daniil, Preotul Schitului
)
ne-L povestit noud, zicind:
,,Cind
eram mai tindr, am mers la Tebaida si m-am pogor0t la
un orag sd-mi vind lucrul miinilor mele. Si era acolo un om cu
numele Evloghie, c re avea" mestesugul pietrdriei si care, lucrind
MINANIIE MAICII DOMNULUI 177
plni seara nu gusta nimic toatd" ziua. Iar dupl ce se insera,
mergea prin tot orasul gi, pe clfi strlini afla.,.ii ducea in casa sa,
si, spdldnduJe picioarele cu miinile sale, ii hrdnea pe ei, iar din
flrimiturile ce rlmineau, mdnca el, iar ce mai prisosea le arun-
ca la ciini. Suindu-md ca sil-mi vind lucrul miinilor mele in
orasul acela, am inserat.
$i
Evloghie m-a luat gi pe mine, impre-
unI cu alti strdini in casa sa, si dupd obicei, ne-a spdlat picioarele
si ne-a ospitat pe noi;
;i
aceasta de multe ori mi-a fdcut si mie,
si altor frati care erau cu mine.
Eu, vdzindu-i bunltdfile lui, m-am minunat
;i
am inceput a
posti cite o sdptdmdnd, rugindu-mI lui Dumnezeu pentru ddn-
sul, ca sd-i ddruiascd Dumnezeu multd ayere, sd poatd hrdni
Ei
mai mulgi strdini. Postind trei sdptdmdni
Ei
mai mult, am sldbit
de post, incit abia mai ttdiam, si iatd", am vdzut pe Cineva, cu
sf0ntI cuviintd, venind cdtre mine si zicdndu-mi:
,,Ce
este, Pdrinte
Daniile?" Iar eu am zis cdtre Ddnsul:
,Am
fdgdduit lui Dumhezeu
si nu gust piine
,
pdnd, ce mi va zuzi, pentru Evloghie, sdpdtorul
de piatrd,, si-i dea lui bogdtie, ca
;i
pe mai mulli strdini sd-i odih-
neascd". Si mia zis mie:
,,Nu
este de trebuinld,, cd, bine ii este lui,
precum se af.ld" acum". Iar eu am zis:,,Nu, Doamne, ci sd-i dai lui,
ca toti sd prosldveascl numele Tdu cel Sf2nt". Si mia rdspuns
mie iardgi:
,,Eu
ti-am spus tie, cd bine se afld. insd, de voieqti sd-i
dau lui, te faci chezas pentru sufletul lui, cum cd se va mdntui,
dacd ii voi da lui mai multd avere?" Iar eu am zis cdtre D2nsul:
,,Din
miinile mele sd ceri sufletul lui". Si acestel zicind, m-am
af.lat stind ca la Sfflnta inviere si am vdzut pe tandr, cu sfinti
cuviintd, sezind pe piatra'cea Sfdntd,, iar Evloghie sta de-a dreap-
ta Lui. Apoi, a trimis la mine Tinirul acela pe unul din cei ce
stdtea inaintea Lui
Ei
mi-a zis mie:
,,Oare,
tu esti cel ce te-ai prins
chezas pentru Evloghie?" Cei ce stiteau de fald, au tts:,,Asa, Sti-
p0ne, ecesta este". Si iardgi mi-a zis mie:
,,ChezIgia
de la tine o
voi cere". Eu am zis:
,,Asa,
Stdp0ne, de la mine, numai sd-i inmul-
fe;ti
lui averea". Am vdzut indatd, pe doi voinici bdgdnd ?n sanul
lui Evloghie aur mult si, cu cit aceiaii dddea\ cu atdt sdnul lui
mai inclpitor se fd,cez.
Iar dupd ce m-am sculat din somn, am cunoscut cd mi s-a
ascultat ruglciunea qi am prosldvit pe Dumnezeu.Iar Evloghie,
178 Protos. NICODIM MANDITA
iegind dupi obiceiul sIu la lucru, a lovit intr-o piatri
Ei
a auzit
un sunet si iariqi a lovit qi a aflat o ferestruicd. A lovit a treia
oari din nou a gisit-o si era plind cu aur. Si inspdimintindu-se,
se intreba:
,,Ce
si fac, nu stiu? De-i voi lua pe acestia in casa mea,
va auzi stipinul si-i va lua pe ei, iar eu voi cildea in ispitd. Dar
eu ii voi lua pe aceftia si ii voi pune unde nu
ttie
nimeni si, cum-
pdrdnd, dobitoace, voi zice cd pentru cdrat piatra leam luat pe
ele". Pdrdsindu-gi lucrul cel bun, pe care il fdcea in toate zilele
cu strlinii, a intrat intr-o corabie gi s-a dus la Constantinopol. Iar
in acea vreme impdrdtia lui lustin, unchiul luiJustinian. Si d0nd
aur mult impdratului qi dregitorilor lui, ei l-au pus pe el dregd-
tor al f,etdfii.
$i
gia cumpirat case mari, care pind, in ziua de
astdzi, se numesc
,,ale
egipteanului".
Iar dupd doi ani amvdzut in vis pe Tindrul acela cu sf0nta
cuviinfi, iardEi la sfiita inviere stand pe sfOnta piatrd.. Si adu-
cindu-mi aminte de Evloghie, am zis in sinea mel;
,,Oare
unde
este Evloghie?" Si dupd, nceea am vdzut pe Evloghie, izgonit de
lz fala Tindrului
;i
tirdt de un arap. Deqteptindu-md din'somn,
am cunoscut ce insemneazl visul si"am zis intru sinemi:
,,Vai
mie, pd,cltosului, ce am fdcut? Mi-am pierdut sufletul meu".
Sculdndu-md, m-am dus in orasul acela, unde mai inainte
fusese Evloghie tlietor de piatrd,, fdcOndu-md. a-mi vinde'lucrul
miinilor mele
Ei
asteptam sI vind Evloghie gi sI md ia, dupd obi-
cei, in casa lui, insd n-a fost cine sd md ia, dupl care m-am rugat
de o bdtrind", zicind:,,Rugu-mi tie, maicd,, sd-mi aduci mie p:rfinI
pdine, ca sI mdninc, ca n-am mincat astdzi".lat ea, degrabd du-
cOndu-se mi-a adus pdine si fierturl, qi qezind aproape de mine,
a inceput a-mi grdi mie cuVinte duhovnicegti qi folositoare:
,,Nu-ti
este tie de folos, ca sI umbli prin lufire. Au nu qti cI viala cdlu.
gdreascd", de liniqte are trebuintl?" incl si alte multe cuvinte
folositoare mi-a grilit mie. Iar eu am zis:
,,Dar
cum md sfltuiegti
sd fac? CI lucrul miinilor mele am venit sI-l vind". lar ea mi-a
rispuns mie:
,,Mdcar
cd qi lucrul miinilor il vinzi, si nu zlbovesti
asa noaptea prin oras". Iar eu am zis:
,,Cu
adevlfilt asa este". Si
iarlgi am intrebat-o pe ea:
,,Spune-mi maici, nu cumva este in
ora-sul acesta vreun om temltor de Dumnezeu si primitor de
striini?" lat,ea mi-a zis:,,Pirinte si stlpine, am avut aici pe un
MINUNITE MAICII DOMNUIUI r79
tindr, tdietor de piatrd., care fdcea multd mild cu strdinii, dar
Dumnezeu vdzindu-i fapta lui cea bunI, i-a dat lui dar, cil am
auzit de dinsul cd., acum este senator in Constantinopol". Auzind
acestea, am zis in sinemi:
,Eu
am flcut uciderea" LceLstL".
Intrind intr-o corabie, am mers la Constantinopol si, intre-
bind gi glsind casa lui Evloghie,
Eedeam
lingd poartd,, vr0nd
sd-l vdd pe el cdnd va ie;i. Iatd,l-am vdzut pe el ieEind cu multd
mdndrie, inconiurat de oameni mulgi
Ei
am strigat:
,,Miluieste-mi
cd am sI-ti griies c ceva in taind" . Iat el n-a voit nici mdcar sI se
uite la mine, iar slugile lui au voit chiar sd md batd,. Dar eu la alt
loc iegindu-i inainte, iardgi am strigat. Iar el a poruncit, ca sd md,
batd" incd" si mai mult. Si ^]a ^m stat patru sdptdmdni inaintea
ugilor casei lui, inviforindu-md de zdpadd. qi de ploaie, qi tot n-am
putut sI vorbesc cu el. Atunci supdrindu-md", m-am dus la bise-
ricd qi m-am aruncat inaintea chipului Domnului nostru Iisus
Hristos, cu lacrimi, qi md rugam zicind:
,,Doamne
iartd-md, de
chezdsia omului acestuia, iar de nu, atunci qi eu rdmin in lume".
Acestea zicindu-le in cugetul meu, indatd
,m
adormit si iatd,, a
inceput un sunet mare si se auzea cd vine impdrdteasa si inain-
tea Ei si in preaima Ei, mergeau mullime de mii de oameni. Iar
eu am strigat zicdnd:,,Miluieste-md, Stdpand".I?r Ea stind, mi-a
zis:
,,Ce
voiesti?" Etr iam zis Ei:
,,Pe
Evloghie prefectul, l-am luat
in chezlgie qi te rog sd poruncesti, sd fiu slobozit de chezlqia
aceasta" . lar Ea mia rdspuns mie;
,,In
lucrul acesta Eu n-am nici
un amestec, ci, precum
$ti,
asa sd-li implinesti chezdsia ta". Si
destept0ndu-md, zm zis in sinea mea:
,,Mdcar
de-mi va fi mie sI
mor, dar nu md voi deplrta de la porfile lui Evloghie, pind nu
voi vorbi cu el".
Si am mers iardsi inaintea portii lui si cind voia si iasd, el, iar
anr strigat. Alergdnd una din slugile lui cu un bI1, atita bdtaie
nri-a dat, incdt mi-a fdrdmat tot trupul meu. Atunci mihnindu-md,
am zis in'sinea mea:
,,Mi
voi duce la Schit si, de va voi Dumne-
zeu,il va mintui pe Evloghie, cu judecdlile carc le stie". Ducdn-
du-mi sd caut o corabie, care sd meargd.la Alexandria, am aflat.
Si cum am intrat sd mergem cu corabia
,
indatd,, de mOhnire qi de
bdtdi, am cdzut ca un mort si arn adormit. si m-am vdzut pe mine
in vis, cd eram la Sfinta Piatrd a cinstitului mormint. Si cduta
180 PTotos. NICODIM MANDITA
spre mine cu minie, incdt de fricd m-am cutremurat, ca o frun-
zd gi nu puteam nici sI-mi deschid nici gura mea, cd. mi se impi
etrise inima din mine.
$i
mia zis:
,,Dar
nu te duci ca sI-{i impli-
nesti chezl;ia ta,?" Atunci a poruncit la doi din cei ce stau de fald,
ca lagindu-mI, sd mI spinzure, apoi m-au btrtut destul
Ei
mi-au
zis:
,,Sd
nu incepi nici un lucru mai presus de misura ta si sI nu
te cerli cu Dumnezeu?" Si incI fiind spinz\rat, iatd" s-a auzit un
glas zicind:
,,Vine
implriteasa." Si vdzindu-o pe eL, am luat in-
drdzneald. gi am zis cdtre dinsa cu glas lin:
,,Miluieste-mi,
Std-
pind" a lumii". Ia,t ea me-a zis:
,,Ce
voiesti?" Si eu am zis:,,Pentru
chezdEia lui Evloghie sunt sp0nzurat aici". Si mi-a zis:
,,lutd.,
eu
md voi ruga pentru tine!"
Apoi am vdzut cd a mers si a sfuutat plcioarele tdnirului
aceluia. Dupd Lceen tandrul mi-a zis:
,,De
acum sI nu mai faci un
lucru ca acestl". Eu am zis:
,,Nu,
StIpine. Eu m-am rugat la in-
ceput pentru ddnsul, ca mai mare sd fie, dar am greqit, Stlpine
iartd-md". Apoi a poruncit ca sd md, slobozeascl gi mia zis:
,,SI
mgrgi la chilia til, cdEu iardEi voi aduce pe Evloghie,larinduiala
lui cea dintii; tu nu te mai ingriji de aceasta". DupI Lceea,indatd
deEtept0ndu-mI, m-am bucurat foarte tarc, izbivindu-md de o
chezdsie ca. acelsta
Ei
am mullumit lui Dumnezeu qi StIp0nei,
celei cu totul fdrd de prihand.
Dupd trei luni, am auzit cd a murit Iustin impiratul qi in locul
lui s-a ficut altul impdrat gi a inceput prigoanl asupra stip0ni
torilor, gi pe dregdtorii cei mari i-au ucis gi le-au luat averile.
Asemenea au fdcut gi lui Evloghie, iar el insugi a fugit din Con-
stantinopol
;i
a poruncit implratul, ca ori unde i-ar afla, sil-lucidA.
Evloghie s-a dus la locul sdu cel dintii si sia schimbat hainele
sale, ca
Ei
mai inainte clnd eru, sIrac. Si s-au adunat locuitorii
orasului aceluia, ca sI-l vadd. pe el, sii ziceau lui:
,,Am
auzit de
tine cd ai fost dregltor mlre".Iar el le rlspundet:
,,De
m-ar"fi
pus pe mine dregdtor, nu m-ati fi vdzut aici, ci alt egiptean este
acela de care a;ti auzit, eu am fost qi m-am inchinat la Sfintele
Locruri, la Ierusalim".
Venindu-Ei in sine zice:
,,smeritule
Evloghie, acum du-te, ia-ti
uneletele tale gi mergi de lucreazd, cd. aici nu este Constanti-
nopolul, ca nu cumva si capul tiu sd-l pierzl". Apoi luindu-qi unel-
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 181
tele sale, a ieEit la piatia de mai inainte, unde aflase comoara
Lceea., socotind cd va" mil afla si alta gi lovind in piatrd" pind la
al saselea ceas, n-a aflat nimic. Atunci, a inceput si-gi aducl
amlnte de hrana gi de dulceala mincdrilor pe care le aveain pa-
latb qi de amdgirea mindriei lumii acesteia qi iariqi zicea ciltre
sine:
,,ScoalI-te
de lucreazd", cd aici este Egiptul". Apoi, pufin cite
pufin, l-a indreptat pe el M0ntuitorul qi Preasfinata noastrd, Stil-
pind,la rinduiala lui cea dintdi.
$i
flcindu-se seard, iatl Evlo-
ghie a venit, chem0nd pe strdin la gdzduire
$i
vnznndu-l pe el am suspinat qi ldcrimOnd, am zis ciltre Oum-
nezeu:
,,Cit
s-au mirit lucrurile tale, Doamne, toate cu infelep-
ciune le-ai fIcut. Cu adevirut, Trr, Doamne, faci sdrnci gi imbo-
gifegti, smeresti
Ei
inalli
Ei
judeclfileTale sunt nepltrunse". Luin-
du-md
Ei
pe mine cu alti sdraci, ne-a dus la casa lui, spdlindu-ne
picioarele si ne-a pus la masa.
Dupd ce am mdncat noi, luflndu-l de o parte
,
i-am zis lui:
,,Cum
te afli, frate Evloghie?" lat el a zis:,,Roagd-te pentru mine, Avvo,
cd sunt silrac, neavind nimic". Iar eu am zis ciltre el:,,O, de n-ai
fi avut nici acestea pe care le ai!" Iar el a zis
,,Pentru
ce Avvo?
Au te-am smintit cindva cu ceva?" Atunci i-am povestit lui toate
cele ce s-au petrecut.
$i
pl0ngnnd indeaiuns, a zis:
,,RoagI-te
avvo,
ca sd-mi trimitl Dumnezeu cele de trebuintd, cd de acum mI
indrept". Iar eu amzis:,,Cu adevlrat, fiule, sI nu ndddiduiesti sI
fi
se incredinteze altcqva de'la Hristos, cit vei fi in lumea ceas-
ta, afard" de plata ostenelii tale". Urdndu-i cele bune, m-am intors
qi a rdmas Evloghie aEa, sdpind in piatrd, si primind pe strlini,
pind la sfirgitul zilelor sale. Si ajungind la o 100 de ani nu s-a
llsat de aceastd lucrare, qi ii ddruia Dumnezeu putere pind, cdnd
s-a implinit cilliltoria. vielii.
Sd ne minunlm dar, de iubirea de oameni a lui Dumnezeu,
Care, dupd cal-aindllat pentru pu,tinl vreme atit de mult, apoi
iarIEi la smerit pe el, pentru a-i fi de folos. SI ne ruglm gi si ne
smeiim in frica Domnului nostru Iisus Hristos, ci doar vom afla
mill la infricogitorul Lui scaun, pentru rugdciunile Preasfintei
Nlsctrtoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Mafia si ale tutur-
or Sfintilor Lui (nrologl7 ma,rtic).
182 Protos. NICODIM MANDr?A
MI NUNEA 2O5
lilaica Domnului incurajeazd gi aiutd
pe donrnita cdzutd, in nipistuire
Fiica lui Genovieg domnul Brabantiei
,
era foarte evlavioasi si
ave mate evlavie cltre Maica Domnului. Clsdtorindu-se cu con-
tele Siegfried
G.l3t),
Lvea o mare suplrare, deoafece nu nlstea
fii. Rugindu-se Maicii Domnului cu credin{I, i-a ascultat rugdciu-
nea, si spre marea ei bucurie, a rlmas inslrcinatd. in acest timp
Siegfried sotul ei, clre era voievod, aplecat cu oastea lardzbgi,
llsOnd in locul sIu ca administrator, pe un slujitor al sdu care 5e
numea Galion, om destoinic si viteaz. Acesta, dupd plecarea lui
Siegfried, s-a sirguit foarte mult sd ademeneascd si corupl spre
apdcdtui cu dOnsul, pe stlpana lui, aducdnd vdstea prin clrti scri-
se cu viclesug, cum cd domnul a murit in tdzboi. Doamna insd
nici cum nu s-a invoit la acest lucru. l4r dacd" a venit Siegfried de
la rdzboi, Galion slujitorul lui i-a spus cI in casa lui toate au mers
bine, numai cI sofia lui este intinatd cu desfr0narca. Bdrbatul ei
miniindu-se foarte a poruncit slugilor s-o inece cu pruncul im-
preuni, cdci zicea ci nu este niscut cu dAnsul. Slugile insl lu0nd-o
nu au inecat-o, ci au dus-o intr-o pustie si au ldsat-o acolo. Ea td-
minAnd gi umblind prin pustiu s-a ardtat ei Maica Domnului si
a mdngiiat-o, ajutdnd-o in multe nevoi pe eL gi pe pruncul ei.'
Dupi gase ani, bdrbatul ei Siegfried, cnre af.lase de nedreptatea
ce i se fdcuse Genovievei, ii piru rIu ciindu-se foarte mult. intr-o
zi mergind laviniltoarein acea pustie, a af.lat acolo pe doamna
sa, dar ea nu a vrut sd vieluiasci cu dinsul pdnd, cind el nu va
zidi o bisericl in acel loc in care i s-a" ariltut ei Maica Domnului
Ei
a ming0iat-o in scirba ei.
$i
aqa, domnul ei a zidit indatl o
frumoasi bisericl in acel loc, pe clre a" sfinfit-o Episcopul (x. 119).
MAICA DOMNUTUI S-A ARATAT CELOR
CE SE RUGAU EI CU CREDINTA
MINUNEA 206
Maica Domnului s-a ardtat imbricati in veEmint luminos,
scris peste tot cu rugiciunile crestinului-
in cetatea Colonia Agripinei, era un cetd[ean binecredincios.
Acesta mergind la bisericl gi venind acasd, intotdeauna se ruga
Maicii Domnului, zicdnd cltre d2nsa cuvintele ingerului:
,,Bct'ct't'-
rd-te ceea ce e;ti plind, de dar, Domnul este cu Tine, Binecu-
uinfuffi, e;ti tu intrefemei..." 1Lc.1,
2s). Dupd trecerea din vialI
a acestui binecredincios crestin
,
Maica Domnului s-a ardtat unei
nepoate a lui, imbrdcatd intr-un vegmint foarte luminos. Pe acel
vegmint
Ei
pe incdlflmintea Ei erau scrise cuvintele:
,,Bucurd,'te
ceet ce e;ti plind, de bucurie, Dornnul este cu Tine.., "
1x.
128;.
MINUNEA 2O7
Maica Domnului se arath Bpiscopului
stind in Scaunul Arhieresc.
Alfons, Episcopul Toletanului era foarte evlavios cdtre Maica
Precista. Odinioard mergind el la bisericd, in timpul Utreniei, a
184 Protos. NICODIM MANDITA
vdzut pe Maica Precista stind in scaunul Arhieresc. Pe cind el o
privea cu evlavie si multl smerenie, Maica Precista ia dat lui
atunci un felon, adicd, o sfitl preoteascd
6. r29).
MINUNEA 208
Nlaiea Domnului a poruncit si puni Episcop
in cetate pe binecredinciosul Ieronim
in cetatea Romei era un om care se numea leronim. Acesta
?vea. mare evlavie cdtte Maica Domnului. Dacd. a murit Episcopul
locului aceluia, poporul dimpreund cu soborul bisericesc postea
si se ruga lui Dumnezet ca" sd"le arate cine ar putea sd le fie Epis-
cop. Atunci Preacuratl s-a atdtat unui om si ia zis:
,,Mergi
qi zi
oamenilor sd aleagd"
Ei
sd punl Episcop in cetatea acelsta, pe
Ieronim, sluga mea". Oamenii au fdcut aga dupl cum le-a po-
runcit Maicz Domnului (x. t3o).
MINUNEA 2O9
Maica Domnului ii dI'un vesmint pretios
Episcopului Bonit
Bonit, Episcopul Vserinului era un'om cu foarte multd evlavie
cltre Maica Precista. Odinioard mergind la biserica Sfdntului
Mihail, dupd ce au ie;it tofi ceilalli oameni din bisericd,, elincd,
z mai rlmas rugdndu-se Maicii Preacurate. Atunci
preasf0nta
Fecioard Maria a venit cu gloatd mare de ingeri luminati, din
indlfimi, si i-a dat lui un vegmdnt foarte scump, care s-a pdstrat
in acea bisericd. Nici gn om nu putea sd cunoascd" materia si cum
este ficutd
lesdtura
lui (x. rEr).
MI NUNEA 210
Nlaica Precista salveazd, din inec
o femeie sfuraca care a niscut
in largul oceanului este un ostrov ce se cheaml Tumva. in
acel,ostrov era o bisericd, ziditd, in cinstea Sfintului Arhanghel
Mihail. La prdznuirea hramului acestei Mdndstiri, se aduna mult
popor, de prin multe pdrqi.in aceavreme, laun
Btaznic,
merseri
pe mare mulli oameni
;i
f'emei. intre ele era si o femeie silracd.,
insircinatd, cafe era a;pro?;pe sr nascd. Deodatr se stirni o fur-
tund mare. oamenii insp:iimintindu-se cumplit s-au coborit in
MINUNIIE MAIC'II DOMNUTUI 185
birci si s-au indreptat spre ostrov, llsind pe acel femeie in
mijlocul valurilor. Fiind invlluitI de mare primeidie, plingea
;i
se ruga lui Dumnezeu, Maicii Domnului gi Sfintului Arhanghel
Mihail sd o scape din primejdie. in acel moment i s-a ardt^t ei
Maica Precista, care a scos-o din valurile mdrii qi a dus-o intr-un
loc fdrd de griiil, unde a nlscut un prunc. DupI ce s-a L1ezat
mure?, femeia vlzindu-se scoasd pe mal, a spus oamenilor tolte.
A spus cum n-a lasat-o Maica Precista sI se inece in mare; ci ca
o milostivl a mOntuit-o de la moafte
G.
132).
MINUNEA 21 T
Craiul
$tefan
rugindu-se Precistei,
repauzeazd, de ziua Adormirii Di
$tefan,
Craiul unguresc, era greu bolnav. Atunci sosind praznicul
Adormirii Maicii Domnului, s-a rugat Domnului Dumnezeu si
Preacuratei Sale Maici, sd-i ia sufletlul in aceeasi zi. indatd ce-;i
implini rugiciunea lui fdcutl in duh gi adevdr (roan 4,2r-24), Dum-
rezeu i-a,luat Sufletul chiar in aceeaqi zi, a praznicului luminat
al Adormirii Maicii Domnului. Acest lucru minunat, s-a fdcut cu
aiutorul Maicii Domnului
6.
r34).
MINUNEA 212
Maica Domnului se ardtil celui ce citea
cu evlavie Paraclisul Ei
in Rusia cea micd, in tinutul Haliciului, Marcos Landinski a
vdzutin vis pe Maica Precista
;ezind
pe un scdun foarte frumos,
inconjuratl de ingeri qi unele suflete ale dreplilor. Acolo a vdzut
qi pe fratele lui mai mare, Gheorghe, care murise, cdruia Maica
Domnului i-azis:,,Eu m-am ardtat fratelui tlu celui mai mic, pen-
tru ctr cite$te cltre Mine, cu credinfl gi evlavie, in toate zilele, din
tineretile lui, Paraclisul meu". Dupd, aceea, el s-a ficut ciluglr, luin-
du-si numele de Macarie. Si in cllugdrie ca gi in mirenie, el citea
zilnic Paraclisul Maicii Domnului, incdt il
Etia
pe de rost (x. r35).
. MINUNEA 213
Hristos l)umnezeu si Maica Saii aratil
multe taine Criiesei credincioase
Ioana, Crdiasa fr ancezd, er a foar te evlavioas I cdtr e P r easfinta
Nlscltoare de Dumnezeu si pururea Fecioara
\l:tria.
Ea cugeta
r86 Protos. NICODIM MANDTTA
totdeauna la binecuvintnrea Maicii Domnului. Pentru aceea
Hristos Dumnezeu-Omul si Preacurata Lui Maicd., iau arltat gi
descoperit multe taine
1x. u6;.
MI NUNEA 214
Nlaica Domnului i-a ariltat femeii evlavioase,
ziua sfdrsitului ei
O creEtind din Egia, pe nume Matia,, era foarte evlavioasd
cdtre Maica Domnului. Fiind departe de mogia sa, totdeauna se
ruga mergind la o biseric4, ce era, ziditd,in cinstea Precistei. Acolo
se ruga ea cu osdrdie Maicii lui Dumnezeu. Pentru acea credin-
cio;ie si osteneald in rugdciuni gi in vie.tuirea creqtineascd, Maica
pururea Fecioari ia descoperit mai inainte de vreme, ziua si cea-
sul mortii ei. Mai inainte de a se imbolnivi, pe cdnd se pregltea
de moarte, a zis sluinicei sale, pe care o chema Clementinl:
,,Cle-
mentino, am auzlt cd voi merge in Sfinta Sfintilor" (x. 137).
MI NUNEA 215
Rugati fiind, Maica Domnului se aratd,
si salveazil corabia primeiduitl de furtunl
Un bun creqtin care se chema Petru, din Alaba, cdldtorea cu'
corabia pe mare mbrgOnd spre Olanda,la o cetate numitd Ruan.
Pe cind cdldtorea astfel pe mare, deodatd, s-a ridicat o furtunl
groaznicd,, incdt toli se speriaserd si credeau cd" nu vor rnai scdpa
cu viatd. Atunci, acel bun cre$tin, Petru a zis tuturor celor din
corabie:
,,Si
ne rugdm cu totii Maicii Preacurate, sd ne vinl acum
in aiutor". Si asa,, dupl cuvintul lui, au inceput a se ruga din toa-
td inima, cu.lacrimi fierbinfi, Domnului Dumnezeu
Ei
Maicii Sale.
in acel timp s-a atiltat inaintea corabiei, pe mare, o Fecioari
foarte frumoasl si luminoasd, cu niste faruri aprinse, lumind-
toare.
'lndatd,
dupd" acea ariltare minunati, furtuna s-a potolit
Ei
marea s-a linistit (x. 141).
MI NUNEA 216
Crestinul evlavios rugindu-se Dlaicii Domnului,
l-a salvat din mare gi l-a dus pe un cimp verde
Un galion levanticesc, mergea din Lizutania in Spania. Pe cdnd
inainta pe mare, s-a dezllntuit cu mare furie o furtunl, carc af.dcut
MINUNILE MAICII DOMNULUI
187
ca vasul si se spargd. Atunci,, tofi oamenii care erau intr-insul
s-au inecat in adincul mIrii. Din acel groaznic naufragiu, n-a scI-
pat decdt numai un singur tinilr, care se numea Petru Mendes.
Numai Lceste-ardmas viu qi sinltos.
Acest tdndr, creEtin binecredincios, in timpul groaznicei fur-
tuni qi a naufragiuiui, s-a rugat din toatd inima Maicii Precistei
cu lacrimi fierbinli gi i s-a inchinat cu adincd smerenie. Maica
Preacuratd,l-a salvat qi cu ajutorul ei, tinlrul Petru, s-a vdzut
a;runcat afard" din marel infuriatl, pe un cimp verde (x. r42).
MINUNEA 217
Oportuna la moarte vede pe Maica Domnului
cilreia ii incredinteazL
Pe
surori
O cilugZritn cffe se numea Oportuna era stareld' peste mai
multe maici si surori. cdnd eru" pe patul de moarte, a adunat in
jurul ei, toate monahiile si surorile. Preofii si soborul flcurd ru-
gdciuni inaintea lui Dumnezeu, a Maicii.Domnului
Ei
a tuturor Sfin-
iilor si ingerilor, ca Sufletul ei sd meargd de pe pdmdnt la cer.
in acel timp Oportuna privind spre usd, zise:
,,Iatd,vine
Doam-
fla. mea, Pre abi ne cu v intata F ecioar a Mafia, Maica D omnului no s-
tru Iisus Hfistos, Dumnezeu-Omul. Preasfintia Sa s[ vd pilzeascd".
Acestea zicind, a" repauzat in Domnul (x. tse).
.MINUNEA
2I8
Maica Precista se atatd Episcopului
Ei-i
vesteste
ziua trecerii din viatil
Arnolf, Episcopul Zvezionului, avea ctitor, patron al viefii
sale, pe Maica pururea Fecioara Maria. El se ostenea a-si implini
indatoririle sale de plstor al turmei cuvintltoare, ostenindu-se
cu toatl bunachibzuialil a'i trage pe togi la bunaviefuire
9i
ve9-
nica fericire.
Ajungind cdtre sf2rEitul vie{ii sale s-a imbolnivit' Atunci i
s-a ardtat Sfintul Apostol Petru, cate i-a spus cl-i sunt iertate
toate pdcatele. Dupd aceel'i s-a ardtat sfintul Arhanghel Mihail,
care s-a fdglduit, cI dupd rnoarte il va duce intr-un loc fdri de
griii. Mai pe urmd i s'a ardtat Maica Precista, Cate i-a spus cI in
ziuaPraznicului Adormirii Ei, i se va sfarsi viata lui. Si drept aEa
a fbst (x. 161).
188 PTotos. NICODIM MANDTTA
MTNUNEA 219
Hristos si Maica Sa, s-au arhtat
. credinciosului inainte de a muri
Un crestin evlavios, Nicolae din
pabutin,
mai inainte de a
muri, s-a imbolnlvit greu. Atunci el vlzindu-se aproap e de a
trece in veqnicie, a cintnt cu foarte mare veselie cuvintele
psal-
mistului David:,,Ruptu-s-a leglturile mele,,.
credinciosii din jurul
lui vdzindu-l veselindu-se si cintind
asa, l-au intrebat:
,,Pentru ce te-ai veselit si te veselesti asa?" El
le-a rdspuns:
,,Eu
m-am veselit
;i
md veselesc asa, pentru cd mi
s-a ardtat Hristos Domnul gi Preacurata Maica Lui, pururea
Fecioara Mafia si miau zis:
,,Slugi bunl si credincioasl, intrd in
bucuria Domnului tdu" (x. 164).
MINUNEA 220
Nlaica Domnului se aratd, fecioarei Lgata
si-i vindecd degetul tdiat prin ispiti
, Sfinta Agata fecioara, qezind pe lavild,, voia si taie cu cufitul
brinzd" pentru un sirac. Duhul cel rdu insd a impins-o de pe ravitd,,
a cdzut jos gi gia tdiat un deget cu cutitul. Atunci s-a ardtat ei
pre-
cista, care i-a pus degetul la loc; a tdmdduit-o si ia zis:
,,Fiica
mea,
nu te teme de diavolul; unul-Ndscut Fiul meu te va izbdvi de toatd,
grija gi nevoia, ori de cite ori el va vrea sil-li facd, rdu (x.237).
MI NUNEA 221
Maica Domnului izblveste de. tilhari
pe un evreu care apoi primeste Botezul
Odinioari, in tata Angliei, in cetatet Londrei, trlia un evreu.
carc, cdldtorind intr-o altd. cetate, ce se chema Uvington
,
a cdntt pe
cale intre tdlhari, care l-au bitut qi i-aU luat tot, apoi legindu-l
l-au ldsat intr-o casd pustie. Evreul a adormit, dar atunci i s-a md-
tat lui Maica Domnului gi dezlegindu-l l-a liberat. cind s-a des-
teptat a vdzut pe Precista aievea si a intrebat-o:
,,Cine
esti tu,
DoamnI?" Ea i-a spus:
,,Eu
sunt Maria
,
cdteia tu
Ei
poporul tdu vI
puneti impotrivd. Eu am venit aici ca sI-!i fac bine pentru rdu,,.
Dupd aceel acel evreu, trecdnd printr-o cetate ce se chemayaha,
s-abotezat si iau pus numele Ioan (x. 187).
MINUNILE MAICII DOMNUTUI r89
MINUNEA 222
;i
vindeci ffiffi##:l::l ,i:,i;tade ererici
Odinioar[, doi frati merglnd pe czile, au aflat o bisericl pus-
tie..Intrindin acea Bisericl, au inceput a se ruga Maicii Domnu-
lui. Tocmai in acel timp iau aflat pe ddngii aici, erelic-i-i dintr-o
localitate numitl Albighena, care intrOnd in Bisericd, i-au scos
afard" qi unuia dintre dingii i-a tdiat limba, tocmai din fiddcind".
Celdlalt frate, clre er^ qi Preot, l-a'dus pe cel rdnitpind" la Cluni
an (mrnrstirea Clun) qi l-a incredinlat cdlugdrilor din acea mdnds-
tire, care vdzindu-l rinit pentru cinstirea Maicii Domnului l-au
primit cu toatd dragostea si voia bunl.
intr-o noapte, fiind adunati tofi clluglrii la slujba Utreniei, au
rinduit sI fie adus qi cel cu limba tdiatd,la biserici. Astfel fiind
adunali cu totii, s-au rugat cu mare credinli, cu multl evlavie gi
cu belgug de lacrimi, ciltre Preasf0nta Maicd" a Domnului nostru
Iisus Hristos, sd facd" mild"
Ei
sI vindece, pe cel care pentru dra-
gestea si evlavia cea cdffe D0nsa gia jertfit limba ce i-a fost tiia-
ti de hulitorii eretici. Dupd aceastd. rugdciune stiruitoare, Maica
Milostivirii s-a ardtat rievea, gi cu multd. bundtate a ddruit vin-
decare gi grai celui rinit. Fdcindu-se aceastd minune, cel tdmd-
duit a inceput cu mare glas sI adtcd mulfumiri si laude, Maicii
Domnului, strigand cu mare glas:
,,EWUtdJe,
ceea, ce e;ti plind,
de bucurie, Dornnu.l este cu. tine" (x. 206)
MI NUNE A 223
Printr-o vedenie infricogatd,, Maica Domnului salveazl
pe ciluglrul Teofan din riticire
Avva Chiriac, locuia nu departe de Iordan. Odinioarl a venit
la ddnsul un cdlpgir, pe nume Teofan, care ert addpat cu eresul
lui Nestorie ereticul, care hulea pe Maica Precista, zicind cI nu
este Nd.scltoare de Dumnezeu. Sfintul Chiriac s-a rugat lui
Dumnezeu gi Maicii Preacurate, sI i se arate lui Teofan credinfa
cea adEvilratd,. A doua zi, in al noulea ceas, i s-a ardtat lui Teofan
un om foafte strasnic la vedere, care i-a zis lui:
,Vino si vezi care
este adevlrul", si luindu-l pe dinsul l-a dus intr-un loc. foarte
groaznic, intunecos si impufit, din care iegea un foc mare in care
r90
Protos. NICODIM MANDITA
^-vdzqt.pe Nqqtp;i_e,
efg*fleUl,
dugmanul Maicii Domnului, pe Eutih
gi Apolinarie, pe Diodor
;iArie.gi
pe alli eretici gi a auzit glas de
la acel om strasnic, cate a rostit urmltoarele:
,,&lesta
este
locul
cel
g.4!1*g{gtlq!-of gi hulitO:ilpr Maicii Domnului nostru Iisus Hristos".
Din acea vedenie infrico;atI, Teofan insplimintindu-se, s-a in-
tors la dreapta credinll Ortodoxl (x. 207).
MINUNEA 224
Maica Domnului opreste o femeie eretici
si intre si sI se inchine la Sfintul Mormint
O femeie ereticil, ce se chema Cosmiana, avenrt odinioari in
Ierusalim, sd se inchine noaptea la Mormdntul Domnului nostru
Iisus Hristos. Dacd s-a apropiat de uEile bisericii, s-a ardtat ei Mai-
cjl*PreasfintI, insofitl de mai multe fecioare'gi nu i-a dat voie -sI
intre in bisericl, zicind cdtre dinsa:
,,Cum
qttezi
tu sd intri aici,
nefiind dintr-ale noastre". Ea a inceput a se ruga sd o lase si intre,
dar Maica Precista i-a zisl.,,Crede-md femeie, cI nu vei putea intra
aici, fdrd, numai d;acd" te vei inso{i qu
4oi
in aceeagi credinld". Coz-
miana auzind aceste cuvinte rostite de Maica Domnului, mergind
a.primit.dreapta"credingd, dupI care s-a cuminecat cu Trupul
Ei
Snn-
gele lui Iisus Hristos. Apoi a mers de s-a inchinat mormintului
lui Hi'istos, ne mai fiind impie dicatd, de a intra in bisericd (x. zrr.
MINUNEA 225
Mdntuitorul HristoS si Maica Sa, ii intorc Sfantuhi Nicolae,
Sfdnta Dvanghelie si Omoforul
,La
Solg-rglq_in Niqeen=1a.
.322L
Stenrtul Nicolae cuprins de riv-
nd Dumnezeiascil, a lovit pe Arie peste obraz cu palma, pentru
zrceel cI el hulea pe Hristos, zicdnd cI este filpturd", nu Dumne-
zeu gi pe Maica Sa pe care o numea niscltoare de om gi nu Nds-
cdtoarc de Dumnezeu, dupl adevilr.
$fin,tii
Pirinli, pentru acea
loviturl, au vrut'str-l lepede pe Sfintul Nicolae din rinduiala
Arhiereascd, pentru care ^ fost blgat in temnifl. Dar i s-a ard-
tat
lui Domnul
ngstru Iisus Hristos gi Maica Sa Preacuratil, care
i-au restituit Sfinta Evanghelie si Omoforul arhieresc. Vizind
Sfinlii Plrinfi aceastd minune, nu l-au mai depus din treapta
arhieriei pe Sf0ntul Nicolae, care s-a bucurat de multl cinstire
din partea tuturor
6.226).
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI r91
MINUNEA 226
Maica Precista s-a ardtat unei fedioare
scirbiti ilin cauza ereticilor
O fecioardce se numea Lusgarta, era&arla.mifunit[ din cauza
ereticilor. Pentru dragostea qltdvna ei, i s-a ardtatMaica Precista,
pentru a o mdng0;ia pe dinsa. Atunci fecioara i-a aldtat Maicii
Preasfinte pricina mdhnirii sale, zicind:
,,I4r
au inceput eretj.qii
qi els$finilEgilii de a rdstigni a doua oafi,pe Fiul lui Dumnezeu,
neaducindu-i cinstea ce se cuvine" (x. zz7).
MINUNEA 227
Cdlugirita cure L iubit pe Nlaiea Domnului
a fost condusi la cer de cete ingeregti
O clluglrild, ce se chema Romula, locuia ldngd, o bisericl in-
chinatd" Maicii Domnului, CLreia ii slujea cu toatd dragostea fiin-
lei
sale. Pentru a;ceea a dobdndit multl mild
qi dar de la Sfinlia
Sa. Cirrd eru, arproape sI moarl, a chemat pe stareta ei, ce se numea
Redempta. Peste noapte ea. a vegheat impreund cu alte cllugI-
rite,la capdt?iill Romulei. in acea vreme, liin4 niszul no.pfii,-.$:4, -
coborflt.di-a
-C-er.o lumini firare, care L umplut de strilucire chi-
lia acbea si pe dinsele le-a inspiimdntat foafte. Romula vdzdnd
aceasta, a zis ciltre sttretl sa:
,,Nu
te teme rnaicd,.eu in curdnd
voi muri". DupI Lceea,lumiqa s-aindllat, rdm?;ndnd in chelie un
miros de bunl mireasmd. A. patra noapte, Romula iar a chemat
pe starela sa si pe Duhovnicul sdu, de la care L primit Sfinta
Impdrtlsanie.In acea vreme, iqutila
dila.r.nlpa.Caselsi,
s-au ard-
tat do_,gi- pgle de ingeri de luminI. Unii rosteau Psalmi, iar ceilalti
canau o cintare c& aceasta:
,,Romula
a murit si ingerii c0ntind
ii duc sufletul ei fa Cef'. DupI aceea ingerii s-au indlfat la Cer
impreunl cu sufletul ei, cind ingerii nu s-au mai vdzut, nici
cintatea nu s-a mai atzit si.nici buna mireazmil. nu s-a mai
simfit (x.275).
.
MINUNEA 228
'
intr-o biserici inchinati Maicii Domnului.
de Buna Vestire a strlluOit o lumini cerea.sci
in Rusia cea Micd,, in tinutul Libovului, in mindstirea Creh-
linului, lajraznicul Bunej Vestiri in bisericd s-a aprins singurl o
r92 Protos. NICODIM MANDITA
lumind mare. Acea bisericd. avea hramul Acoperdmintului Prea-
curatei Fecioare Ndscltoare de Dumnezeu (x. 283).
MTNUNEA 229
Maica Domnului indeamnl la pociintL, pe cdlugirul
ce a flcut mult bine bisericii Sale
Sfintul lerasm, cdluglrul de la Pecersca., a avut multe comori
mostenite de la plrintii sdi, pe care le-a. dat bisericii Maicii Dom-
nului. Dupd Lceea, cu indemnareavrdjmaEului sufletesc, aince-
put a petreceviald, necuvioasl, lenevindu-se la rugiciune, la post
si la alte bunltdpi sufletegti. in acea vreme imbolnlvindu-se, era
aproape sd moard. Atunci i s-a ardtat lui Maica Precista,
finand
in brale pe Hristos ca Prunc si ia zis lui:
,,Ierasme,
fiindcd tu ai
impodobit biserica mea cu icoane, eu inci voi cere Fiului meu,
ca sd. te primeascd si sd viefuie;ti in impdrdlia Lui, numai scoa-
ld-te din stare^ in care te afli gi te pocdieste de pdcztele tale,
fdcOndu-te schimnic, cdci peste trei zile te voi lua la mine". Au-
zind acestea, Ierasm gia mdrturisit picatele sale in fata tuturor
frafilor cdlugdri, pLrindu-i riu de tot ce a fdcut. A treia zi, dupd"
fdgdduinla Maicii lui Dumnezerr, a plecat din aceastd viald urcin-
du-se la cer, pentru a intra in locaEul cel de veci (x.
3r+).
MI NUNEA 230
Cdnd in biserici oamenii se lenevesc a slivi pe Dumnezeu,
. atunci ingerii le iau locul
in vremea lui Eliseu Pletenschi, arhimandritul Pecerscdi, fiind
ger foarte mare, Plrinfii din aceastl mdnlstire s-au hotlrit sd
facd Sfintele Slujbe in biserica Sfintilor Apostoli, clre era. mai micd
Ei
mai cdlduroasi; iar biserica cel mare, c re eta inchinatd Maicii
Domnului, au ldsat-o fdrn sluibl. in vremel acee
,
Pdringii fiind
adunafi cu tolii in Biserica ceamicd, in acelas timp gi in Biserica
cea Mare a inceput a se face slujbd, cu toate cd dintre Pirinfi, ni-
meni nu era aici, fiind incuiatd. S-au vdzut si lumini aprinse
;i
se
aluze u cintdri frumoase, liudind pe Dumnezeu gi pe Prcactrata
Lui Maici. Si toli Pdrintii minunindu-se, se intrebau: Cine sunt
cei ce cintd? Si rdspunsul si l-au gdsit singuri: ori erau Sfinfii, ale
clror moaste se aflau in bisericl, sau erau ingerii lui Dumnezeu?
Arhimandritul qi fratii alzind, si vdzdnd acest lucru, au inceput
MINUNITE MAICII DOMNUIAI 193
de acum inainte a face slujlrn in biserica ce^ mare
Ei
aga o fac
pdnd,in ziua de astdzi, ne mai bdg?nd in seaml frigul iernii (x. 333).
MI NUNEA 231
Maica Domnului cheami pe un crestin
si sluieascilla Biserica Sa
Ioan Strdinul, cum este numit, a innoptat in Cupiatici. in vis
i s-a ardtat lui Maica Precista qi ia zis sd locuiascd,l?;ngd Biserica
Sfintiei Sale. El desteptdndu-se din somn, a renunfat la calea lui
in care mergea qi s-a Lrez t sI locuiascd l2;ngd biserica Sfinflei
Sale. Aici el a indeplinit sluiba de paraclisier, biserica afl0ndu-se
in acel timp sub ingrijirea unui Preot de mir (x. 341)
MINUNEA 232
l{aica Domnului respinge trupul unei crestine
care L fost ingropatdin Bisericl
Pe cind acest Ioan, amintit mai sus, eraparaclisier la acea bise-
ricd a Precistei, a murit o doamnl ce a locuit in acele pirgi. Mai
inainte de a muri, acea doamnl a poruncit sd fie ingropatl in
bisericd, in apropiere de Icoana Maicii Domnului. Intr-o noapte,
pe cdnd acest paraclisier citea ruglciuni in BisericI, i s-a ardtat
lui Maica Domnului si ia poruncit sd meargd la preot
;i
sd-i spund
sd nu ingroape trupul acelei doamne in Bisericd. Preotul, dupl po-
runca Preasfintei Niscltoarei de Dumnezerr, n-a dat voie sd ingroa-
pe trupul acelei doamne in bisericd, dar feciorul doamnei neascul-
tdnd de Preot gi infricog0ndu-I, au ingropat pe mama lor inain-
tea Icoanei Maicii Preacurate. A doua zi la Utrenie, venind in
Bisericd, au aflat trupul acelei doamne scos afard din mormint,
zdcind deasupra plmdntului. Preotul speriat a ingropat iarIEi
trupul ei. In noaptel ce a urmat, s-a ardtat iardqi Maica Precista
paraclisierului gi i-a zis:,,De vreme ce voi nu ascultafi porunca,
eu voi lua d_4rgl
{Ueg_de
a td.midui oamenii, din aceasti bisericd,
pind cind nu se va alege nimic de tlupul acestz, clre
yL
pieri cu
sunet; apoi voi aduce al{i lucrltori la aceastd biseric[" (x.
342).
MI NUNEA 233
Nlaica Domnului se aratd in Bisericd tinind
in brate pe Dumnezeiescul Prunc
in mdndstirea Clunialilor, dintre toate Prazniclle, cel mai cin-
stit, mai mult decit celelalte, era Praznicul Nasterii lui IIristos.
t94 Protos. NIC'ODIM MANDTTA
Odinicrari fiind Praznicul acesta, un cdlugdr imbunltltit a vdzut
pe Maica Precista tinand in brate pe Ilristos ca Prunc; iar impre-
j urul ei o mul t i me de i ngeri (x. 35J).
MI NUNEA 234
Maica Domnului se aratd. si mingiie
pe Sfintul Apostol lacob
Iacob Apostolul, feciorul lui Zevedei, cind erl rn Spania intr-o
cetlte ce se chema Cezar Augusta, era foarte scdrbit cI nu intorse-
se mai multi oameni la credinta crestind, ci numai noud. Atunci
Maica Precista s-a ardtat Apostolului si mingiindu-I, i-a zis:
'intru
acea"stn viatd, n-a,i ucenici multi, dar dupl-mo rte vei avea
nrai nrul t i " (X.
35q).
MI NUNEA 235
Un crestin din Roma vede pe Maica Domnului
st0nd lingd, tronul Fiului siu
Odinioard, paznicul bisericii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
clin Roma s-a rugat lui Dumnezeu si tuturor Sfintikrr Lui pentru
ajutor. Atunci, fiind treaz, s-a aflat intru rdpire gi a vdzut pe llris-
tos hnplratul Slavei sezind pe scaun inalt; iar impreiurul Lui se
afla multime de ingeri. Dupd a;ceel venind impird.teasa Cerului,
Maica lui llristos, zvdnd pe cap cununi strllucitoare, fiind insoli-
ti de nrulte fecioare ^ ^sezat-o impiratul Flristos lingi Sine.
Apoi a venit Sfdntul Ioan Botezdtorul cu Patriarhii si Proorocii;
dupd aceea au venit Apostolii; apoi mucenicii si dreptii, care
c'azinrl s-au inchinat lui llrist<ls. Atunci un inger a zis cdtre paz-
nic:
,,Acestia
toqi pentru aceea au venit la Flristos, ca sd-i multu-
rneascd pentru cinstea ce li s-a dat lor intr-aceastd, zi si sI-L roage
pentru t<latI lumela" (x.357).
MI NUNEA 236
Cdluglrita Atanasia fiind departe de biserica Precistei,
dorind-o, a vdzut-o in r[pire
Atanasia, cllugdrit.i din ostrowl Eghina, a zidit o bisericl in
cinstea Maicii Precistei. Odinioard venind laTarigrad pentru un
lucru de fnare nevoie, a zdbovit acolo sase ani. Dupd aceastd. zdba-
vt"r i s-a aprins inima de dor pentm biserica Precistei si pl0ngea
MINUNITE MAICII DOMNUTUI 195
' -
cu amar pentru atita depdrtate de biserica sa in care se indul-
cea si mingdia sufletegte. in acel timp aflihdu-se in tdpire avd-
zut biserica Precistei cu uqile deschise gi un glas din Cer se auzi,
zicindt-i:
,,IntrI
aici". DupI Lceasta plecind din Tarigrad, s-a
intors la biserica sa, pe care o dorca nespus de mglt
$.364).
MI NUNEA 237
Un crestin vede pe Maica Domnului intr-un car de aur
Un om din cetatea Florentei, care se chema Filip, s-a dus odatd
la Biserica Bunei Vestiri a Maicii Domnului. intru acea zi tocmai
se citea din cartea Faptelor Apostolilor, aceste cuvinte: ,Fili1te,
apropie-te
;i
te alipe;te de carul Acesta." (F. Ap. 8, 2r. El auzind
aceste cuvinte gia pierdut cunostinta gi fiind rdpit avdzttt inain-
tea lui un car de aur la carc era injugatd o oaie.si un leu; iar
induntrul carului gedea Maica Domnului (x. 365).
MI NUNEA 238
Prin porunca Maicii Domnului,
stilpii unei Biserici au fost ridicati de copii
Sfdntul impdrat Constantin cel Mare, a zidit o bisericd in cin-
stea Preacuratei Fecioare Maria. El a adus la acea Bisericd nigte
stilpi foarte mari si grei, pe care mai mulli oameni impreund nu
puteau nici micar si-i migte, dar sd-i mai qi Lreze unde trebuia!
in acea vreme Maica Precista s-a atdtat unui zidar si i-a zis:
,,la
pruncii din gcoald ca sI ridici stilpii cu ei". Zidarul ascultind de
cuvOntul Maicii Domnului, a chemat copiii de la qcoald. Astfel
copiii venind si incercdnd sd ridice, stilpii s-au fdcut uqori
9i
apucOndu-i i-au aEezat pe fiecare la locul unde trebuia (x.
lzo).
MI NUNEA 239
Diruind Maicii Domnulul bog[fia tteciltoare,
Maica Domnului le-a d[ruit bogifie vegnici
lJn cetdtean din Roma, pe nume Ioan Patrichie, neavdnd copii
cu femeia sa, a ddruit toate avu{iile sale Preacuratei Fecioare
Maria, zidind o bisericd in Numele Preasfin{iei Sale. Trdind in
continuare o viali cucernicl
;i
plinl de fapte bune, mai inainte
de moartea lor li s-a zrdtat Maica Precista si le-a zis:
,,Voi
m-afi
ficut pe mine urogtenitoare peste avuliile voastre cele plmdntesti.
r96 Protos. NIC'ODIM MANDITA
Eu, tnai bune si vesnice bogltii voi cere pentru voi de la Iriul
tneu. Acum mergeti, cdci miine vd vor duce pe voi ingerii, la rnai
bune si liumoase case" (x.
372).
MI NUNEA 240
Maica Domnului trimite semn,
zhpadil in timpul verii, pe locul viitoarei sale biserici
Acelasi Ioan Patrichie cu f'emeia sa, pe cind se aflau in vi,ttd.,
s-au rugat Maicii Precistei ca si le arate, ce sd lac[ cu avutia krr.
Dupd indelungate si calde ruglciuni adresate cltre Maica
preacu-
ratl, intr-o vreme fbarte cllduroasl, peste Muntele Exevinelui
czr r^e afla in interiorul zidurikrr cetrtii, a inceput a cdtlea zd1t.t-
dd, atttt de abundent, incit s-a acoperit cu troiene. in noaptea
urnritoarc, lui Ioan Patrichie si f'emeii lui,'s-a lardtat Maica
prc-
cista care i-a inclemnat, pentru ruglciunca qi clragostea lor, sI
zicleascd. o biserici in cinstea Sfintiei Sale, in acel l<lc in care vor
atla z/apada, adicit in munte. Mergincl, ei au spus aceastii vecle-
nie lui Lilreriu, papa Romei (352 j66),
de la care primind binecu-
vlntare, au zidit in acel loc, o minunati bisericr, inchinatd
prea-
sflrrtei si pururea Fecioarei Mariz, Maica lui Dumnezeu (x.
a7
j).
MI NUNEA 24I
lfiaica Domnului descoperd si lui Liberiu,
papa Romei, voia gi dorinta Sa
in acea noapte in care Maica f)omnului s-a ardtat lui Ioan
Patrichie si sotiei sale, in acelasi timp i s-'a. ardtat si lui Liheriu,
papa R<rnrei, spunindu-i cd, acolo unde a cdzut zdpada, este locul
dorit si ales de f)insa, unde sr i se zideascd o bisericr. Auzind
acestca de la Maica Domnului, Liberiu, insotit de sobor mare de
pre<rti gi dc multime de oarneni, au mers la locul udtat si fdcind
litanic, a sfintit krcul uncle s-a ridicat apoi acea bisericd ri<lritd cle
Dirrsa. Pentru zirlirea acestei biserici, Ioan
patrichie
si-a cheltuit
k)atfL Lverea sa, care isprlvindu-se, a fost sfintitl punandu-i-se
l rranrul Sl ant a Mari a cea Mare (x. 374).
M I NUNEN 242
Rugindu-se Maicii Domnului, au dobindit fiu
binecuvintat care a pdtimit pentru credintd
Sllrrtul nrucenic Stef' an, numit cel t,rndr (7645, carei a pzitimit
l)cntru
cinstirea Sfintel<lr Ic{rane, sub ?mpziratul iconoclzrst con-
MINUNIIE MAIC'II DOMN UIUI 197
, .
stantin Copronim, s-a ndscut la anul 714 in cet1tea" Constanti-
nopolului, din plrinli drept-credinciosi, bogaqi in averi, dar mai
bogafi in virtuli. Mai inainte de a se naste el, plrinlii lui erau
foarte intristali pentru cd nu nI;teau fii. Pentru aceastl ei s-au
rugat foarte mult Maicii Domnului, in biserica din Vlaherne, sI
le diruiascd lor odrasll. Ei au flglduit ci orice vor avea, fiu sau
fiici, il vor inchina slujirii lui Dumnezeu.
Odinioard rugindu-se lui Dumnezeu si Maicii Sale, noaptea, i
s-a atdtatin vis Maica Precista inconiuratd de multd lumind, care
i-a zis:,,Mergi cu pace cI vei na$te fiu, dupl rugdciunea ta". Arf.l0;n-
du-se in acel timp in Biserica din Vlaherne, deEteptdndu-se din
acea usoard" alipire, s-a dus fericitd la casa sa; s,i in scurt timp a
zlmislit in plntece fiu, care la timpul cuvenit nlscindu-se, din
Sfintul Botez i-au pus numele
$tefan.
Acesta fdcdndu-se mtre,
dupdfdgdduinfa pdrinfilor gia inchinatvia+d lui Dumnezeu intru
petrecere clluglreascd qi la timpul cuvenit gi-a vlrsat
Ei
singele,
pentru apdrarea dreptei-credinqe gi a Sfintelor Icoane
6. 37D.
MI NUNEA 243
Maica Domnului ardtdndu-se, prin tabloul
iudeclfii
. atrage la poclinti
Pe
un tdnilr
Fericitul Dositei
;i-a
petrecut primii ani ai vielii sale, intr-un
chip cu totul lumesc
Ei
intr-o ignoranlI profundd de adevlrurile
creEtinismului. Fiindcd auzise vorbindu-se mult despre Ierusa-
lim, cdldtori acolo numai de pldcere. Dar milostivirea lui Dumne-
zggil agtepta acolo. Ea se servi spre a-l induplecz-la' pocdinld", de
unaablou ce reprezenta
jtdecata
Ei
muncile iadului, zrtgtdvit pe
un perete al unei biserici din Ghetsimani. in timp ce el privea gi
se mira de cele vdzute, deodatd apdru o Femeie imbtd"catd in veE-
minte scumpe, care stind lingil dinsul a inceput a-l invlfa cu'
blindele, ce munci primesc oamenii, pentru fiecare pilca/' pe
care il fac. Dositei a zis cltre Dinsa:
,,ScumpI
Doamni, dar cine
at vrel sI se izbdveascd de aceste munci, ce sd fzcd?" La cate
Dinsa i-a rlspuns:
,,Postegte,
re&9il'te, fi binele cit poli gi te vei
izbdvi de munci", si acegtea zicind, s-a ficut ne'{Vzutd'. Aceastl
DoamnI a fost Preabinecuvintatz Fecioarl Matia, Maica lui Dum-
nezeu. Dositei luind aceste cuvinte in inima lui sia fuidreptat
viata, a intratin monahism, urcind cu mare nevoinfl pe treptele
f 18 Pr"tt".NICO
sfinteniei, izblvindu-qi sufletul de muncile iadului, asa cum l-a
indemnat Preasfhnta Maici (x.
380).
MI NUNEA 244
Maica Precista promite slavl vesnicd
celor ce se nevoiesc in bine
Avva Evstratie de la Gemrod, fiind in bisericl cu tofi cdllgd,-
rii, la slujba Utreniei, pe cind se rugau lui Dumnezeu, li s-a ard"-
tat lor Maica Precista, crre a pogordt asupra lor o coroani cu
ldntisor de aur. Pe coroand erau scrise aceste cuvinte:
,,Milui-te-
voi o, Preacuvioase!" Dupd zceea Precista a zis cu glas tare:
,,pre-
cum sunt eu acum in slavi, aga veti fi cu mine in veci" (x.
,3sl).
MI NUNEA 245
Maica Domnului indeamni pe Avva Evstratie
la nevointi si osteneal[ cu smeritl intelepciune
Odinioari Avva Estratie s-a vdzut in vis, ca si cum ar fi fost
rugf,ndu-se la Betleem. Aici i s-a, ardtat lui Maica
precista,
imbri-
c td,in
yeEmdnt de atlas si zicindu-i:
,,Cei
ce s-au lepidat de lume
pentru lmpdrdlia lui Dumnezeu, cu nevointd, cu osteneali si cu
smeritd inlelepciune, intru tilcerc se cade lor sd slujeascd lui
Dumnezeu, pentru ca la vedere sI primeasci bucuriile lui Dum-
nezeu" (x.
384).
MI NUNEA 246
Itlaica Domnului aritindu-se,
s-a imprimat urma pasilor ei in stinci
C
Un om smerit, pe nume Ioan cel descult, din satul
pogai,
a
vdzvt o datd" pe Maica Precista stdnd pe o stancd, iar in apropi
erea ei se afla si un pustnic care locuia intr-o chilie sipati in
acea stdncd,. Acel pustnic a spus lui Ioan descultul si copiilor care
plEteau oile in acel munte, cum Preasfinta N,XscItoare de Dum-
nezeu stind pe acea st0ncI, au rdmas imprimate in piatrd, ur-
nrele pasilor sfintiei sale, in care intotdeauna se aflr apd, curatd,,
cu care apd" se tdmrduiesc tot f'elul de boli.
pe
aceastd, stincr s-a
zidit o Bisericd Albd, iar ldngd. bisericd bste o rndndstire mare in-
conjuratl peste tot cu ziduri, carc ndndstire se cheamd:
,,pogaia
Volischi", in tara cdzdceascd. la Volischi, satul
pogaiul
(x.
390).
MINUNITE MAICII DOMNALUI 199
MINUNEA 247
Maica Domnului se aratd, cu fald mdnioasi,
Ieromonahului Ioanichie
Ieromonahul loanichie, intr-o
ioi
noaptea spre vineri, a vilztrt
in vis pe Maica Precista, imbrdcatd cu ve;minte negre,.apoi a auzit
glasul ei rostind, astfel:
,,ingerul
azis cdtre' mine,
Ei
voi cinta cu
bucurie minunile Ei". Auzind acestea,Ioanichie a cdzut cu frun-
tea la pImaflu gi phngnnd a zis:
,,Doamna
mea, milostiveqte-te
spre mine ti'cllosul gi pdcdtosul". Acestea zicind s-a degteptat.
Lltddaltd", pe cind locuia in Liov, intr-o vineri dimineafd. in
ceasul al treilea din zi, a" Lvut o altd vedenie; se ficea cd' se fild"
intr-o bisericl, in care lcoana Preacuratei Fecioare Matia cduta
asupra lui cu ochi mdnioEi. Mai pe urmd chipul Precistei a in-
ceput a se miqca si ridic0ndu-se Preasfinta Nlscdtoate de Dum-
nezel. a zburat de la perete cL o pasdre asupra lui Ioanichie, izt
el de fricd a cdztrt cu falala pdmint, inaintea Preasfintei Ndscd-
tozrei de Dumnezeu
Ei
zdcaa cu m0inile crucis. Apoi, de spaiml
Ioanichie a strigat cu glas asa de mare, incOt s-a des,teptat pe sine
insusi si s-a pomenit cuprins de mare frici qi cutremur (x.393).
MINUNEA 248
Maica Domnului miiloceste pentru neamul omenesc
in
7aru
ruseascl, in cetatea Rohatchi, un preot cdlugdr, pe
nume lsaia, a vdzut in vis pe'Precista st0nd pe nori
;i
cu lacrimi
rug0ndulse Fiului sIu pentru neamul omenesc; iar Arhanghelul
Gav-riil tinea un pahar in mina sa gi in pthar erau adunate
lacrimile Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu. Tot in acel timp
a vilzlt Cerul deschis, iar in Cer
Eedea
Hristos pe scaunul Sdu,
apoi s-a auzit glas de la Hristos, zicitrd citre Maica Sa:
,,Auzitd'
este rugiciunea Ta, Maica Mea" (x.
396).
MINUNEA 249
Pfin ariltare cereasci a fost chemat
la cilugirie si Arhierie
in
lara
ruseascl, in
linutul
Livovului, aflindu-se la mogia sa
in Dinchila, AdamJelivorschi avilznt in vis cerul deschis
9i
in
cer lumini mare; iar in acea lumind, a vdzut pe
'Sfinta
Treime:
Tatill, Fiul si Duhul sfint; iar de-a dreapta a vdzut pe Maica
pre-
cista. Dupr acea vedere, Adam
Jelivorschi s-a ficut celuger si pen-
tru viata lui imbundtil+itd,,
a fost ales episcop al Azov"ului' si s-a
numit Atanasie (x. 405).
MINUNEA 250
pentru
viata lui imbundtntiffi.
a fost chemat la
preotie
O" nfaica lomnului
Andrei, mai pe
-r,rrmd
episcop al Fezulanului,
din tineretile lui
ptrecea o viatd plinr de fapte bune.
pentru
lucrul Llesta, a fost
chemat la preotie. cind a slujit pentru prima dati sfinta Litur-
ghie, i s'a ardtat lui Maica Domnului cu o ceatr mare de ingeri
si i-a zis:
',sluga mea esti tu, eu te-am ales pe tine spre preoqie
Ei
prin tine md voi sldvi eu". Acestea zicdnd, s-a fdiut ievdzutd,.
cele zise de Maica Domnului s-au implinit intocmai (x. 408).
MI NUNEA 251
Maica Domnului sfrtuieste pe Sfintul Vasile
sd se infu?rneze de la orice bluturl
odinioari, Preasfinta Niscdtoare de Dumne zeu, ardtandu-se
sfdntului vasile cel Mare, i-a zis:,,'De-ti este voia 54-1i fiu prieten
si sr-fi fiu ajutitoare in toate nevoile tale, ascultindu-te pe tine
ori de cite ori te vei ruga, lasd-te de biutura.vinului gi de toati
biutura qi asa mr vei avea pe mine grabnic ajutdtoare,,. Sfo.ntul
Yasile primind, aceastd porunci
de la Maica'precista,
n-a mai
bdut vin gi nici .o altd biuturd, pind, la moartea ru. si as,- s-a"
fdcut prieten Maicii Domnului gi a primit ajutor de la'oansa in
multe nevoi si trebuinte (x. 410).
MINUNEA 252
Preasfinta Ndscitoare de Dumnezeu
,
s-a ardtat aievea Sfintului Serghie, mingdindu_l
Preafericitul
pdrinte
stind oarecind noaptea la obisnuita sa
pravild,, inaintea Sfintei Icoane a
preacurat.i
ttlui&i lui oumne_
zeu si adeseori cdutind la Dlnsa, zicea:,,preacuratr
Maica Hris-
tosului meu, Aprrdtoarea qi tare ajutdtoarea neamului omenesc,
fii noud nevrednicilor
miilocito^re, pururea rugindu-t Fiului
Tdu si Dumnezeului
nostru, ca sr caute spre locul acesta sfdnt,
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 201
care este intemeiat spre lauda
Ei
cinstea Sfdnt Numelui Lui in
veci. Pe tine Maica dulcelui meu Hristos, ca pe ceea ce ai cdqtigat
multd indrdzneald" cilffe Dinsul, rugdtoare te punem inainte noi
robii Tii, ci tu eqti tuturor nldejde de mOntuire gi adlpostire".
Aga se ruga gi canonul cel de mulfumiti, adicd Acatistul Prea-
curatei cintindu-l, a gezut pufin sd se odihneascl. Iar ucenicului
sdu care se numea Mihail, i-a zis:,,Fiule, fii treaz gi privegheazd,
de vreme ce, o cercetare minunatl si de spaiml ni se va face
noud in ceasul Lcesta". Acestea grdind el, indatd s-n Luzit un glas
care a zis:
,,latd,
Pteacurata vine", iar sfintul auzind Lcestea,
degrab s-a sculat vrdnd si iasl din chilie si iati.o luminl mare,
strllucind mai mult decit soarele, a luminat pe'Sfintul. Atunci
indatd, a vdzut pe Preasfinta Nlscdtoaret de Dumnezeu, insotitl
de doi Apostoli, Petru si loan, care intru negrditd,lumind strllu-
cea. Cum a vilzut-o Sf0ntul, a cdzut cu fata la pdmdnt, neputind
suferi acea lumind" pteasttdlucitoare. Atunci Preacutata cu ale
sale miini s-a atins de Sfintul, zicOndu-i:
,,Nu
te spd.imdnta ale-
sul meu, iatd, am venit sI te cercetez, cdci s-a auzit rugdciunea ta
pentru ucenicii tii, pentru care tu te rogi. Si pentru locasul tdu
sI nu te mai mihneqti, clci de acum cu toate va fi indestulat, nu
numai c2;t vei fi tu in virla aceasta, ci,
Ei
dupd ducerea ta cdffe
Domnul, nedepdrtatl voi fi de la locagul tdu, dindu-i cele de tre-
buinld nelipsit, pdzindn-l si acoperindu-1". Acestea zicind, s-a
fdcut nevIzutd,.Iafi" Sf0ntul ca intru uimirea minlii aflindu-se de
fricd gi de cutremur era cuprins. Dupi pufin timp venindu-qi in
sine, a af.lat pe ucenicul sIu, ca un mort zdcind de fricd gi l-a
ridicat, iar el ainceput a se aruncalapicioarele Stare{ului, zicin-
du-i:
,,Spune-mi,
Plrinte, pentru Domnul, ce eta Lceastd" vedenie
minunatd gi strllucitI, de vreme ce pufin a fost de nu s-a desplr-
fit
duhul meu de trupeasca legilturd". Iar Sfintul se bucura cu
sufletul si strllucea fap lui de acea negrditd bucurie si nu putea
nimic altceva sI griiascl, filrd" numai Lceasta:
,,AsteaptI,
fiule,
fiindcl duhul meu tremurtr intru mine de aceastd. vedenie minu-
n^td". Si minundndu-se stdtea tdcand. Apoi dupd pufinl vreme,
a zis ucenicului sIu:
,,Fiule,
cheaml la mine pe Isaac si pe Simeon".
$i
venind ei, le-au spus toate pe rind, cum a vdzut pe Preacurata
Ndscltoarea de Dumnezeu cu Apostolii gi ce i-a zis lui. Acestea
202 Protos. NICODIM MANDfTA
artzind ei, se umpleau de bucurie si de veselie si toti impreuni
au cdntat Paraclisul Maicii Domnului. Apoi Sfintul a petrecut
toatd, no{aptea, Lceea" fard, de somn, socotind cu mintea pentru
milostiva cercetare a Stipinei celei Preacurate, cdreia fie prea-
cinstirea in vecii vecilor. Amin
MI NUNEA 253
Nlaica Domnului salveazd. prin Sfintalcoand,
pe pictorul ce era sd se pribuseasci
in
lara
Flandrei, un pictor evlavios picta icoana Maicii Precis-
tei, pe cit putea mai frumos; iar pe cliletenia diavolilor, cum
putea mai ur0t. Odinioard i s-a ardtat lui duhul cel necurat
;i
s-a
ldudat cu mare m2nie, cd-l va pedepsi de rra mai zugrdvi chipul
lui atit de urit. Pictorul din acel ceas si mai mult s-a indemnat
a supdra pe duhul cel rdu prin acest lucru. intr-una din zile, pe
cind picta lalucrarea unei biserici si se afla sus pe scheli, avea
de executat chipul Maicii Domnului cu Dumnezeiescul Prunc in
brate. El lucra cu multd rdvnd si dragoste, cdutind sI redea Chi
pului Sf0nt, cele mai nobile si pldcute trlsdturi; iar pe mai,ma-
rele diavolilor din contrd, l-a pictat c?;t s-a putut mai monstruos,
sub picioarele Sfinfiei Sale. Pe cdnd lucra la terminarea acestei
icoane, aflindu-se sus pe scheld, deodatd", din ispitl diavoleascl,
s-a pornit in bisericd un vifor mare, care i-a surpat toatd scheld-
fia de sub el, fiind in pericol sd se prdbuseascd. Yilzind pericolul
in care se afld, mai inainte de a cddea, a strigat cu glas rnare cdtre
Maica Domnului sll salveze . in acea clipi, chipul Ei din icoand,
a intins mina si l-a sus{inut pe pictor, pind, ce oamenii au venit
in ajutorul lui. Astfel, intervenind grabnic, Maica Domnului sal-
veazd" de la moarte sigurd pe robul Ei, clte, ca drept multumire
a lucrat cu si mai multi dragoste qi r0vnd la impodobirea bise-
ricii cu Chipuri Sfinte
6.235).
MI NUNEA 254
Maica Domnului igi aplri biserica
si Icoana Sa, de profanatorii cruciati
Pe vremea cind cruciafii au cucerit cetltel Tdrnovei, din Bul-
garia, prldind-o si arzind-o, o ceatir dintre ei a intrat si intr-o
bisericd ce era inchinatd Maicii Domnului. Aici pe un loc mai
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI 203
inalt se afla lcoana Maicii Preacurate
,
avind pq cap cununi im-
pdrilteascd. Unul dintre cruciafi intinzindu-qi arcul siu, a wut sd
arunce silgeata in chipul Maicii Domnului de pe Icoanl. Dar mai
inainte de a slobozi el sdgeata, arcul lui s-a frint in mai multe
bucifele, c re Ltr lovit pe mai mulli dintre ei. Ydz?;nd ei lucrul
acestl, s-au ciit de fapta lor, aducindu-gi aminte cI qi ei sunt cres-
tini, dar crre a\ flcut o faptd, pe care si pdgOnii se tem sil o facd.
Speriali de aceasta, au ldsat biserica Precistei in pace neluind
nimic, ba incd" au dat
Ei
de la sine multe daruri. (Reamintire de la
actiunea cruciatilor in lupta cu loani{iu, impiratul romdno-bulgat). (x.239)
MINUNEA 255
Maica Domnului se aratd. si vesteqte moartea
profanatorului Sfintei sale lcoane
Un om ce se chema Constantin, a atvnclt in chipul Maicii
Precistei, cu o piatrd pe care doborindu-L,l-a sfdrdmat qi cdlcat
cu picioarele. DupI aceastd faptd cumplitd, noaptea i s-a ariltat
lui in vis Maica Domnului, care i-a zis:
,,$[u
ce rdu mare ai fIcut,
dar
asel liu
ce l-ai flcut Chipului meu, se va intoarce asupra
-gpului
tlu". Tocmalin acea noapte a nlvillit o oaste de saraci-
ni gi unul dintre ei fiind in gan! a luat o piatrd qi a aruncat cu
ea in Constantin. tolitura
a fost atit de puternici, incit i-a sfdrd-
4pgt.fat4
qlcapul, din care cauzd" cdzind a murit pe loc. Astfel s-
a implinit cuv0ntul Maicii Domnului ce-i prevestea pieirea gi
vrdjmaqul Ei gi-a primit rdsplata cuveniti (x.240).
MINUNEA 256
Maica Domnului indeamnl pe Ioan Cucuzel a-i cdnta laude,
gi-i diruiegte un ban de aur
in marca qi intiia cetute a lui lustinian, numiti Dirahion, era
un tinir orfan de tatd,, pe care maml lui, ca o femeie drept-cre-
dincioasd gi iubitoare de Dumnezev ce erl,l-a dat sil invefe Sfin-
tele CIrli. Si era el foarte degtept cu mintea; du mai ales fiind
u.n bun
;i
inzestrat cOntlre!, to+i il ldudau, zicindu-i:
,,CuQuzel"
(cel cu glas ingeresc).
in vremea aceel, dupd cum era obignuinld pe la curfile im-
pIrIte;ti totdeauna, ca sd. caute pe tinerii cei mai bine grditori
si cu voce frumoasl, afl2rnd
Ei
pe Cucu zel, l-au trimis la
Ecoala
2O4
Protos. NIG)DIM MANDITA
imprrdteascr,
sr lnye{e gtiinpa cea muziceascd. (adicd,
psaltichia)
pini ce se va face desivirsit intru ddns a. El, ca unul ce era din
fire, isteg la minte si ingelept, in puflnr -r".. i lnvapt toata
qtiinfa, pentru
care lucru imparatul iubindu-l foarte mult, voia
sr-l insoare
;i
sr-i dea bogate daruri. Dupr o vreme inst vdzind
el-ci tofi boierii il rgspectau, ca si implritu! care ii ardta o deo-
sebitr dragoste pentru cdntareaiui
cia cu murt meste;ug muzi-
cesc executatr si pentru glasul lui cel minunat, se inirista-foarte,
temdndu-se ca nu cumva pentru
slava aceea vremelnicr sd se
pdgubeascd
de bucuria cea cereasci. Acestea gindind
el, cdura
vreme cu prilej ca sd se ducd din iume.
In zilele acelea s-a intimplat cd, a venit la curteaimpdrdteascd
cu oarecare treburi, egumenul Lavrei celer' mari din sfintul
Munte al Athonului, pe care cu bine desrvirgindu-le,
s-a intors la
mdnistirea sa. cu acea ocazie vdzind cucuzel buna'podo abd. du_
hovniceascr a egumenului cum
Ei
viata sa cea ingerea scd,, arepd-
dat hainele sale cele de mrtase, r-a ihbrd.atn"naiie
de pdi gi
luind in m2ini toiag de lucrdtor, s-a dus la sfOntul Munte. Ajun-
gindlaLavrd,l-a
intrebat portarul,
de unde este, cL cautd si ce
fel de gtiinld are? Iar el a rdspuns:
,,Sunt cioban d" ;;;;ri;;;
doresc si md fac monah!,,
- --
' -
De aceasta ingtiintdndu-se
prin portar egumenul, s-a bucurat,
cdci avea nevoie de aserirenea om. Si cercetlndu-l pe el cdlugrrii,
. in scurtr vreme l-au frcut monah si a fost trimis prin pustie
1in
munli) ca sd pascd"
lapii.
Grsind cucuzel liniqtea p" .".. demult
o dorea, a primit cu bucurie si frcea ascultarea LceLSta filrd, d,e
lenevire si rugindu-se
neincetat lui Dumnezeu.
Iar imprratul supdrindu-se
foarte murt pentru ripsa lui, a
trimis oameni ca sxl caute prin
toate locurile, cetrtile, pustiile si
mdnrstirile.
$i
ducdndu-se trimisii gi la Athos, Lv'cercetat prin
,
toate prrtile,
dar nu l-au putut cunoagte, fiind imbr ii), ,"haine '
ye_chi
qi rupte. intr-una din zile, pdscind
cucuzer.uprlr. pe vir-
ful unui munte inalt, s-a uitat intr-o pafie si in alta, ca sii se in-
credinteze dacr nu este cineva prin apropiere, si nevdzdnd, pe
nimeni a inceput a cinta cu rnuli megtcgug o durie cdntarc xrcil-
tuitd gi cu multd umilintr. un pustnic
oar6care insi, care locuia
furtr t-r pcstcri
di' apropiere auiind acea cintare, s-a mirat foarte
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI 205
mult gi iesind din peEteril a vilzut o priveliqte ne mai inchipuiti:
un cioban cintind, iar caprele uitindu-se la d2nsul, stind locu-
lui, nepdscind qi ascultind, ca si cum s-ar fi inspdimintat
Ei
bucu.
rat totodatd", de acea cintare ingereascl qi nu omeneascl.
Acestea vdzAndu-le pustnicul, s-a coborit laLawil;i a vestit egu-
menului, careindatd trimiland dupd el, l-au adus si intrebdnduJ,
i-a zis,,Te
jur pe tine cu numele lui Dumnezeu, sd-mi spui adevi-
rul; tu eEti loan Cucuzel, cel asa dp mult cilutat de implratul?" lnr
el cdzdnd la picioarele egumenului, cu lacrimi in ochi a rdspuns:
,Eu
sunt, plcltosul si nevrednicul rob al Sfinflei tale. insi mI rog
foarte, ca sI mI la;i tot in aceastd ascultare pe care miai dat-o
de la inceput, ca sd pasc caprele; gi sd nu aude impZratulcd sunt
aici, cilci md" va lua cu sila de la acest liman al mintuirii".
Egumenul i-a rdspuns:
,,Sd
nu te ifigrijegti de acestea, o, fiul meu,
numai sn faci ascultare; vei rdmdne la chilia ce i{i voi da aici in
mindstire, iar eu mI voi duce la impdratul sd-l rog sd te ierte".
$i
ducindu-se egumenul la curtea implrlteascd, a cdzttt la picioa-
rele impdratului, zicind:,,Mi smeresc gi mI rog stlpinirii
Ei
impl-
rdliei tale, stlpine, sd-mi dlruiegti un om pentru sufleteasca lui
mihnire; gi dacl @vafi suplrat cu ceva, eu mI rog si-l ierti". Iar
impdratul lntrebOnd de numele acelui om, egumenul i-a rispuns:
,,Dacd"
nu-mi vei da in scris milostivirea, nu
fil
pot spune". impl-
ratul poruncind sI i se facd scrisoare dupd cum i se cerea, a iscd-
lit-o. Atunci egumenul a inceput a-i povesti despre monahul
Cucuzel cu de-amdnuntul toate. Si auzind implratul, pe cit s-a
bucurat, pe atit s-a gi lntristat. Adicd s-a bucurat cind a atzit cil
a fost atdt de evlavios inc?lt a imbrdcat
,,chipul
ingeresc", ur0nd
toatl desfltlrea trupeascl si lumeascI
Ei
s-a intristat cd, a dat
inscris darul lui gi acum nu mai putea sI-l tlgdduiascl. insi egu-
menul a imbl2nzit cu cuvlnte mdngiietoare inima lui, apoi mulgu-
mindu-i si luindu-qi ziud, bund s-a dus la mlndstirea lui
;i
a poves-
tit
tuturor
fralilor cele fdcute. A rdmas minunatul Ioan nesuplrat
de imptrratul cel plmdntesc gi a slujit numai Celui ceresc, cdn-
tdndu-L gi Huddndu-L pe Ddnsul fird lenevire, in fiecare zi.
DupI cele ardtate mai sus, luind el binecuvintare de la pro-
iestosul, a zidit o chilie
;i
o bisericl in cinstea Sfinlilor Arhan,
gheli, in afafi, de curtea mlnlstirii, pentru ca sd aibd unde se
206
Protos. NIC)DIM
MANDryA
-
linisti t
lalte sirbitori nu lipsea
o. ra itrun i dreaptnu rir.ri.ii cerei mari,
ci cinta totdeauna
lui. Dumnezeu,
cu dragoste
,J.u
u-ilirrta.
odatd' in sdmbdta
Acatistului,
cinrind"er
singur ;','"i#rar_
guintr
stihirile si canonul
preasfintei
de Dumnezeu
Ndscrtoarei
dupr obicei si de osteneard
adormind p"fiq;;;;irr'pi.iour"
in
strana sa, i s-a atdtatpr,eaantata,
care ti zit,,,nucura-t"jroane,
fiul
meu; cantd-mi
mie totdeauna,
Ei
nu te voi uita pe tine;. si zic^nd
acestea. i-a dat un garben
de aur. rar indatd olqt.pianou-se
din
somn, a afrat (or
minune!) in mdna sL cea dreapteibanur
cel de
aur. Pentru care umprdndu-se
de multr roesetie,-lu
iuJrni de bu_
curie a multumit qi a binecuvintat
pe Maica rui oumne zeu, iard,
galbenul
a.celal-a
drruit bisericii, in'care se.sdvdrgeau
asemenea
mari minuni.
. ^ ?i"
acel timp n-a lipsit niciodatd
din strana cea dreapta, cin-
land
cu osirdie
Ei
bineiuvdntind
frrd goviir" p" oo,,-ur.
pentru
Lceasta, de multr.ost::::]:
i;u pltjg3it^u"
pi.iorJiffi"u
din et
o materie rdu mirositoafe.
in;d sapan a cea. Atotputern
icd, r_a
vindecat,
ca
;i
pe roan^Damaschin,
cd"ci ardtindu_ise
lui i_a zis:
,,Fii de acum srnrtos",.indatd,
a primit
vindecare
deiavarsita;
de
care, mullumind
Maicii lui Dumne zerr, a trrit in deprind sdndtate
plna^la
sfirsit, in posruri,
privegheri
gi faptb ;;;;:;;;;"ind
mai
ales intru multl smerenie.
inwednicindu-se
gi de darul de a-si cunoaste
mai dinainte sf'r-
situl, a chemat la sine pe totj fra+ii gi rugnndu_r. p"rrt*
;,;_""'fr_
runcit sr-l ingroape
in casa sriniilor
Arlangher
i
,ii
"iir?i
de el.
l_l..rr1i-u."tutat
in pace,
odihnindu-se
in Iisus Hristos Domnur nos-
tru, Cdruia I se cuvine toatd. slava, in veci. Amin (M. M. D. .;:;;;:
Ntaicao"-"r,rl1llnXT,?t"?5"!,parn"cereasci
"
gi le stergea sudoarea
ostenitorilor
Pe vremea
Sfintului
sava, fiind inLavrarui
murti cdlugdri im_
bunltififi,
care slujeau Domnului,
,_u au, qi un boier, om bogat
si de neam ales, ca sI se facl n'orruh, pe c.are Sfdntui l_a primit
cu,bucurie.
fi
fiindcr nu era invalai
cu_osteneala,
ir chivernisea,
neldsindu-l
sd se dyf cu c9'{!i'fra1i
la ru.rariil
cJe'grete
ate
pdmintului,
unde se lucra pind,la
ar noudrea
ceas, cind veneau.
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 207
citeau slujba de obste gi tocmai dupd vecernie mincat
-
o datil
in zi
-
dupl rinduiala viefii celei monahicegti..Fiindcl acestea nu
le putea face acel nou incepltor, i-a poruncit si se nevoiascl in
mdndstire, dupl putere gi si posteascd in fiecare zi pdnd, ce se
adunl fralii, ca sI rn'anince impreunl cu dinqii dupl rdnduiall.
insd el nici mlcar porunca Lceusta nu o pilzea, ci minca in chitia
sa, fel de fel de minclruri pe care i le aduceau rudeniile lui. Aceas-
ta deEi o gtia Sfantul, totugi ca unui lrou-iircepltor, ca sd nu se tul-
bure, nu-i zicea nimic, ci numai ruga pe Dumnezeu ca sd-l indrepteze.
Sosind praznicul Preasfintei Nlscitoarei de Dumnezeu, cel din
zila de 15 a lunii august, in dimineall cel de dinaintea prdznu-
irii, a spus Sftntul frafilor care trebuiau sd plece la ascultare, la
munca cdmpului, sd se intoarcdla mlnlstire in ceasul al nouilea,
pentru ca sd" cOnte vecernia. Iar noului incepdtor de asemenea
i-a spus sd se ducd la vecernie in bisericd, dupl ce toli pdrinfii gi
fratii vor fi adunati si sI cinte; qi ceea ce va vedea si auzi sd-i
spunl
Ei
lui, in urmI. Astfel s-a';i fdcut. L
DupI ce s-au adunat pdringii qi fratii a vdzut noul incepdtor o
minunatd vedenie, nuin vis dormind, ci in stare treuzi sianume:
O preafrumoasi femeie stind in mijlocul a doi ingeri, strllucind
mai mult decit soarele qi un inger
linea
in miini un potir plin cu
pOine cereasci, iar celdlalt o maramd" sublire. Iar acea frumoastr
femeie, c re erlPreasratx StIpinI,
line
o lingurilI de aur si du-
cindu-se pe rind, la fiecare frate, dupl ce ingerul cu marama ster-
gea faga lui de sudoare
Ei
se inchina Preasfintei, Ea cu lingurifa
dddea fiecdruia piine cereascd, din potir. Acestea vizindule noul
incepltor gi minun0ndu-se, s-a apropiat voind sI se invredniceas-
cI si el unui asemenea dar insi nu i s-a implinit dorinfa, deoare-
ce nici ingerul nu l-a sters cu mara;ma", nici Preasfdnta nu l-a im-
pdrtd;it, ci i-a zis lui:
,,Piinea
Lce sta este insuqi trupul Fiului Meu
gi Dumnezeu
;i
o primesc numai acei care se curltesc in fiecare
zi cu post pind searu in ceasul Lcesta,Iar tu care nu postesti, cum
vei putea sd te impirtlqegti cu piine cL LceLSta?" Rlspuns-a el,
zicdnd,i
,,Milcar
sd" mil
Eteargd" Ei
pe mine ingerul ct maraml Lceea
sfintitd".
,,DLcd
voieEti sd te gteargd cu mltlma., sI te ostenesti
qi tu ca aceEtia. Lor li s-a gters sudoarea fiindci au fost asudagi
de ostenealil, d.ar pe tine de care sudoare sI te steargl?"
208 Protos. NICODIM MANDTTI
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
209
Acestea auzind" el s-a ingrozit si alergind la egumenul a zis:
,,Ydzut-a-ti oare vedeniape ctre unvdzut-o eu nevrednicul?" Sfin-
tul ia rtrspuns:
.,,Aceea
ce ai vdzut a fbst spre indreptarea ta. Toli
fralii sunt incredinpfi cr
preasfinta,ii
sfinteste ca ie fie vrednici
a se imprrtrsi cu Dumnezeiegtile Taine la toate
praznicile".
Din
acea vreme a inceput a se osteni si mai mult gi a minca si mai
pulin. si aga in fericita ascultare sfirsindu-se, s-a invrednicit de
fericirea cea cereascl. Amin (M. M. D. d. Neamr 25).
MI NUNEA 258
Frafii certati, impicati de Maica Domnului
intr-o chinovie, din indemnzrea, diavolului. s-au certat doi
frati. unul ca un imbundtdtit gi drept-credincios ce era, il iertase
pe celdlalt si se ruga pentru sufletul lui,
fe
cdnd acesta se min-
drea si spunind egumenului minciuni, a iis ci tovardsul lui ar fi
frcut un pdcatde rugine. De acezsta lu0nd cunostintd monahul
cel cucernic,'s-a m0hnit foarte si s-a rusinat, neputdnd sd sufere
o clevetire ca aceel. insd neavdnd in oameni nade;de, ci la Atot-
puternicul Dumnezeu si la Preacarata lui Maicd, a alergat la da-
rul lor ca sd-i aiute, pentru ca sd nu se rusineze de fratii szi.
Intr-o dimineafd, c0nd se cinta utrenia, vdzu pe clevetitorul
sdu st0nd in strand cu nerusin alre, aproupe de el, nicidecum cdin-
du-se pentru nedreapta lui clevetire. Atunci fratele fiind biruit de
m0hnire, neputind sd-lvzdd., a plecat din bisericr si ducindu-se
intr-un Paraclis, a cdzut la prmint ruglndu-se cu lacrimi si zi-
cind:
,,Preasfdntr Ndscrtoare de Dumnezeu, nidejdea celor deznd-
dzjduifi qi ajutorul celor neajutorati, gribeste qi md izbrvegte de
clevetirea cea nedreaptd,, cd, dacd nu va apicainainte darul tiu,
nu gdsesc alt aiutot" . Acestea zicind, t vdzut pe
preasfinta
cd se-
dea aproape de sfinlita masd,, funpreuni cu un drept gi incuviin-
lat
bdrbal rar ftatele privind la ei cu fricd si cu evlivie, i-a vilzut
cr s-au inchinat cdtre rdsrrit cind au cintat cdntrretii:
'slavd
Tatdlui gi Fiului si sfintului Duh". Dupd care intorci,ndu-se std-
pina cdtre dinsul, i-a zis privind cu fa1d,lind:
,,sd
nu te mdhnesti
mai mult, ci m-am rugat pentru tine.fiului meu si a luminat pe
vrrjmasul tdu, ca sd se criascd de pdcatul lui, pentru ca sd nu se
munceascd, iar tu ca sd te izbrvesti de nedreapta clevetire,,. lar
el a zis:
,,Te
rog pe tine, Doamna'mea, spune-mi cine este sfin-
rut *"rtu care
Eade
impreunl cu tine
9i
pentru ce acum vi inchi-
nati?,, Preasffinia i-a riJpuns:
,,Acesta
este loan Evanghelistul, fiul
meu cel dlruit de StIpanul cdnd era pe cfuce.
$i
sI nu te miri cI
ne-am inchinat lui Dumnezeu,
pentru ci totdeauna cind voi oa-
menii cintatiaici
pe plmint laude
9i
slavoslovii Sfintei Treimi;i
noi cei din implrltia cereasci ne inchindm
9i
impreund ne bucu-
rim pentru slava ce?- cnfe cu cuviin!tr qi dupl datorie se dI Prea-
sllviiului Dumnezeu; gi ne plecim cu evlavie capetele, inchinan-
du-ne Fdcdtorului
gi Mdntuitorului nostfu". Acestea zicind s-a
indlgat la ceruri impdrdteas a" to te, ldsind in urma ei o aEa
bund mireastiil, incdt tofi s-au minunat. lar clevetitorul acela,
din mirosul acelei bune miresme desivirEite, umplindu-se, amdt-
turisit inaintea tuturor nedreapta clevetire.
Monahul cel cucernic, povestiirdu-le cu de-amlnuntul
vedenia
gi ducdndu-se la Bisericd unde s-a atdtat stdpina, iegea incl mi
reasmd din marmutape care stdtuse cu preacuratele sale picioa-
re; pe care marmurd scofdndu-o, a pdstrat-o
9i
pilzit-o totdeauna
.u pe nigte moaqte sfinte, pentru aducerea aminte de minunea
pe care a fdput-o Preasldvita Nlscdtoare de Dumnezeu'
Pentru ale'cdrei rugiciuni, o, de am dobdndi fericirea cereas-
crumin (M. M. D. 34 d. Neamt).
MINUNEA 259
O picituri de Singe Dumnezeiesc acoperd
toate pilcatele oamenilor
Eg& un monah lenevos si trindav, care nu pdzea fdglduinlele
ctriputuf celui ingeresc, ci ftdia ftud de nici o griiI. Ngmai o singu-
fiiaptdb:gfflilfdcea si anume: din multa dorire
9i
evlavie pe care
o
?v,4cItre
Preasfinta Feciotrd, sedeain fiecare ziinaintealcoa-
nei salelpand. c:e zicea de o suti de ori rugdciunea cea ingereascl,
cd nu qtii carte sd citeascd alte ruglciuni. AEa tldin_d el cu lenevire
la posiuri, la privegheri gi la celelalte randuieli ale vielii cdlugd-
regti, Dumnezeul cel preabun, care voiegte- ca toli sI se mdntuias-
cd, l-a.invrednicit de avdzut o vedenie infricogatd qi
_groaznicl
gi
anume: cum cI ar fi rlpit diavolii sufletul lui
Ei
l-ar fi dus inain-
tea Dreptului
Judecitor
cerind sI se facl dreptate
9i
sdJ dea lor
dupa faptgle lui. larimpdratul
Etiind
pdcatele lui, a_zis demonilor:
,,Duce1i-[
pe d1nsul in gheenl, cd" n'are pryte cu Mine, pentru cd
\
n a pdzit fdgrduinfele Botezului
;i
ale chipului celui monahicesc,,.
Repezindu-se demonii ca niste lupi turba,ti ca sd-l ia pe el, indatd"
s-a sculat de pe scaun Stdp0na si ia zis:
,,Rogu-md Tie. Dumnezeul
meu, ingdduie-mi sd.fac si eu dreptdtile mel6 pentru
acest suflet,,.
si scofdnd o carte in care erau scrise heretisirile (adicdinchindciu_
nea ingerului) pe care le zisese in toatd viata sa, a poruncit celui
ce-l pdzea pe el sd pund" acea carte intr-o parte a cumpenei. Iar in
cealaltd. pun0nd dracii mai multe crrti de ale lor, in care erau scri-
se pdcatele monahului, era mai mafe greutate in aceasti pafte.
Atunci Maica cea mult-milostivd a preainduratului
Dumnezeu
vdzind cdci cu chipul acest^ nimic rur s-a folosit sufletul acela
(pentru cdpdcatele erau mai multe, iar faptele bune putine) a zis cdtre
Stlpinul:
,,Adu-Ti aminte,
preaiubitul
meu giu,
cZ din trupul meu
ai trinla Ta cea omeneascd si pitimitoare gimi ddruie;te o picd-
turd din sdngele Tru cel curat si preascump pe care L-ai vdrsat
pentru pdcdtogi in vremea patimei celei mOntuitoare. Asa. o! str-
pine mult-milostive, fie-Ti mild de sufletul acesta, pentru
'cd
foar-
E.."TIJ
mr iube,a si se ruga pentru mine cu dragoste si cu credin-
fd".
Rispuns-a Stlpinul:
,,Sd
ti se facd voia, o, Maica'Mea, ci nu
este cuviincios a trece cu vederea nici o cerere a ta. insd" sr sti
ci o picrturd a sdngelui Meu acoperd. toate fdrdd,elegile lumii,i.
Primindu-si impdrdte a,sa. ^ toate darul cerut si p"unOndu-l in
cump[nd, s-a usurat partea" tceea in cafe erau crrfile cu
mulgimea pd'cztelo4 aEa de mult, incdt pdrea cd este o pand sau
un pai. Atunci dracii risipindu-se ruginafi, au strigai zicind:
,,Foarte milostivd si preamilostivd
este stdpina, crtre"crestini si
de multe ori ne face nedreptate,,. tar monahul venindu
$iilil;;
a slrvit pe
Domnul, mulgumind Maicii Lui, care i-a afitat o vede-
nie a;a de minunatd.
Qi-indu-se, si-a indreptat vinta. s si a fdcut
aga.de multe fapte bune, incOt se mirau togi cei ce-i gtiau cum era
mai inainte. Nevoindu-se cu dragoste de bumnezerr, s-a srv0rsit
intru Iisus l{ristos Domnul nostiu, cdruia I se cuvine cinstea'si
inchindciunea in veci. Amin (M. M. D. 42. d. Neamt).
MINUNEA 25O
Nlaica Domnului rugati fiind, aiutd celui
indoielnic si intelea gh Taina Sfiniei Liturghii
,
Era un preot in Alamania, foafte imbundtdlit cu viata, ce se
chcma Pelaghie, c re a.uea. asa de mare evlavie si dragoste cdtre
MINUNIIE MAICII DOMNULUI
211
pururea Fecioara Maria, incit nu citea altd Evanghelje sau Apos-
iol cind sluiea, decit numai din cele ale Preasfintei. insl vtilima'
gul celor buni, zavistuind multa lui evlavie, i-a semdnat in minte
un gind cu totul pdginesc asupra credinlei si anume cI se indoia
de irupul cel stlpinesc al Mintuitorului, zicdnd acestea in min-
tea sa:
,,cum
este cu putinfd sd se facl piinea, Truprl lui Hristos,
iar vinul, Sflngele Lui?" si dacd FecioataMaria a ndscut numai un
singur Fiu, Caie de voie'pdtimind, S-a ingropat si numai o datd a
inviat; cum poate sd se schimbe pdinea in Trupul lui Dumnezeu
gi sd pltimeascil patimd' in flecare zi?"
De gtndurile acestea neliniqtindu-se Pelaghie, ca un_neinvdfat
qi neqtiutor ce er?', avea multd mihnire.
$i
neindrdznild
1
intreba
pe cineva, a alergrt citre Preasfintt, rugdndu-se
Ei
zicind:
,,Stipa-
na
Ei
Oou*nd a lumii, te rog eu nevrednicul robul tdu, fd-mi darul
?icest?- ca sd cunosc Taina Sfintei Liturghii, cum se schimbl pii
nea qi vinul in Trupul qi in Singele Domnului nostfu, pentru ci
nu pot sd infeleg desdvirsit".
Si atu de mult s-a rugat Pelaghie cu lacrimi, cu post
9i
cu pri
,r"gh"ri, cd Odatd, dupl ce s-au sdvirsit cele sfinte cind a strigat:
,,M-ai
ales, pentru Pteasfinta,Pteilcutatl", s-a fdcut nevizut Sfdn-
t_tit rrup de pe discos de dinaintea lui. cdutdnd el incoace
Ei
incolo, crezalrrd cd" pozte sd, fi cdzut pe
ios,
din neluare-aminte si
din neblgarcal]ui de seamd, n-a gdsit nimic. A1unci, ingrozit si
ingrijorai foarte, a pldns clJ am r, rugindu-se asa;:
,,Preasfdnti
tliscitoare de Dumnezeu! Stiu cd pentru pu{ina mea credinfd
9i
pentru indoirea pe c?;re am avut-o pentru^Preasfintul Trup al
3tapanului meu, s-a ingre{ogat de mine, impdrd\ia Lui si S-a
depilrtatde la mine ca si nu mI impdrtisesc cu El,
9u
cel nevred-
niC; ciroagd-L pe Dinsul, ca sd mI ierte ca un milostiv si ca un
nepomenitor de rdu sd nu Se minie pe mine pind,la sfirsit".
Acestea zicind, preotul cel evlavios avilzut inaintea Sfintei
Mese pe impfudteasa ingerilof ce1Preasldvitl, cafe LveL in bra-
tele ei un Prunc mic negrlit de frumos, pe Domnul nostru Iisus
ilristos si ia zis lui:
,,Pruncul
acesta este Fdcdtorul
;i
Ziditorul
lumii, Fiul gi cuvintul lui Dumnezeu qi om desdvdrqit. Pe Acesta
L-am zdmislit din Duhul Sfant si L-am nlscut f.drd striclciune,
rdme,ndnd FecioarI. Acesta a pdtimit
9i
a murit pe cruce ca un
t
om' pentru mintuirea lumii si a inviat;i S-a inrllat la ceruri qi
;ade
de-a dreaptaTati.lui,
ca unrrl ce este de o fiinia cu D0nsul si
impreund pe scaun gezdtor, pentru aceasta iarx.si are sr vind sd
judece
toatr lumea. Acesta gi acum, in fiecare zi, pentru milos-
tivirea Lri qi pentru multa bunrtate, se pogoarr
cu negrdit;i mi
nunat chip in chipul piinii si al vinului, pentru multa dragoste
pe cafe o Lre crtre voi oamenii gi vi se dx spre mincare gi bru_
turl gi spre sfintenia sufletului vostru.
Pipdie L p"
-El
gi fdrd de fricr il cearcd,, pentru ca sd cunosti
cum cd este adevrrutd, privirea si nu nilucire, ci trup adevdrat,
cu carne gi cu singe, dupd cum l-am cunoscut.
si asa se face si
p.-.iinea gi vinul. cu care sdvdrsifi Sfinta liturghie. insd pentru cd
firea omeneascd nu poate ca sd mrnince cu.ttJ'crude si sr bea s0n-
$e,
pentru aceasta,- prin neprtrunsa Lui infelepciune, cel intru
tot_Milostiv gi Atotputernic se schimbd in pdine giin ,rin, pentru ca
sr-L primeasci fiecare cu dorinfu
fi
cu drugori.. imprriagegte-te
dar cu Dinsul, cu evlavie gi cu credinfr, c{gi cine se imperiaseste
cu vrednicie cu El, se face pdrtag Dumneiliegtii Lui slive,,. Aces-
tea zicdnd, stdpdna cea mult-lrudatd", a pus Dumnezeiescul
prunc
pe sf0nta Masd qi inchindndu-I-se Acestuia cu multd evlavie si
smerenie, s-a fdcut nevdzutd..
Iar preotul, cu fricr si bucurie multd, luind pe acel Dumne-
zeiesc Prunc gi srrutindu-L cu evlavie si cu smere nie, a cunoscut
cum cd in ad,evdr e-ra un
prunc
trupesc viu. Atunci L-a pus pe
sfinta Masr, cu multd veselie si cdzind la pdmint
a zis acestea
cu lacrimi:
,,cred, Doamne, si mirturis.r..riu
"iiiririlri
Dum-
nezerr, cel ce Te-ai ndscut din pururea Fecioara Mafia si multu-
mesc milostivirii rale gi
preacuratei
Maicii rale, pentru' al crrei
dar m-am invrednicit azi, eu nevrednicul
;i
md-iarti pe mine
pgntru necunostinta. mea, cea mai dinainte. si dupd cum m-ai
invrednicit gi re-am vdzut pe Tine cu Trup, cum te-ai ndscut din
Fecioara, asa iarilsi, pentru rugiciunile Ei md invredniceste ca sr
mr impdrtrsesc cu Tine, nu ca si cu un prunc, ci ca gi cu pdine,
dupl cum gi mai inainte".
Asa rugindu-se cu credintr, s-a ridicat si a vrzut iarrsi sfinta
PAine, dupd cum a fost.mai inainte si s-a imprrtrgit r,p,r"iirrd.r..-r".
Dupi acelsta., triind viatr minunatd si plicutd'luibumnezeu,
t
MINUNILE MAICII DOMNUTAI
213
s-a dus la inpilrillia cea cereascl. Pe care dea Dumnezeu sI o
dobindim noi tofi intru Iisus Hristos Domnul nostru, ciruia I se
cuvine slava in veci. Amin (M. M. D.41, d' Ncaml).
MINUNEA 261
O fecioarl rugindu-se Maicii Domnului,
avLzut pe Hristos in rai sluiind Sfinta Liturghie
intr-un orag din Frunlz
-
scrie Ce\ar in Dialogul slu, precum
qi alli dasclli
-
ef'- o fecioafi, cucernicd si de foarte bun neam,
bolnavd
Ei
slIbInoagd", dar foafte imbunltifitl cu via!,?, dar mai
ales cu infrinare, cu rlbdare
9i
cu smerenie. Nu se afla alta ase-
menea ei. cI nu mdnca altceva decdt numai puline stafide cu
apd. si niciodatl nu se plingea de boala ei, ci mai mult incl se
bucura
;i
sllvea pe Domnul care o pedepsea
Ei
o muncea aici
vremelnic, ca sd o fereascl dincolo vegnic. Numai cd. pentru at^t
se amilra
Ei
se mihnea, ci'nu putea sh se ducl sdrbilto?/eala
Biserica Domnului, ca si asculte Sfinta slujb[. De dsta plingea
ea de multe ori, mai ales spre praznicile (silrbdtorile) cele Impd-
rltegti, pentru cd gtia de ce -ari folos sufletesc se lipseqte. insd,
dacd ct trupul nu se putea duce, cu sufletul, adicd cu mintea sa,
niciodatl n-a lipsit din BisericI, ascultand cintarea de Psalmi
Ei
Dumnezeiegtile Laude, precum din minunelcea scrisd mai
ios
se
va vedea. Pentru ci unii rugindu-se in Bisericd cu limba, plcd-
tuiesc cu mintea gi astfel iqi intineazd cugetril inimii lor.lar acea
pururea pomenitd fecioard,, neputand ca sd fie cu trupul in Bise-
iicdn eru- cu mintea, cu sufletul gi cu toatl inima ei.Ei auzind
laudele ingerilor se veselea.
intr-o ii, fiind praznicul
,,intdmpinlrii
Domnului", in oragul
acela se obiEnuia a iegi cu Sfintele Icoane prin tirg_tot poporul:
blrbafi, femei
;i
copii, spre slava si mdrirea Preasfintei. Atunci
aceafericitilbolnavd,, avea supdrare nema.ngdiatd cI s-4u dus toli
la procesiune (litanie), i1r ea zilcea.
$i
zicea acestea intru sine:
tofi crqtinii se duc la bucuria Maicii lui Dumnezeu, numai eu, ca
o netrebnicl
Ei
pdcltoasi, rru am pffte de mulgumirea aceasta'
duhovniceascl. Acestea qi altele zicdnd, din dorirea inimii ei s-a
aflatintr-o astfel de uimire, cI lu0nd ingerul sufletul ei i l-a dus
prin rai, unde a vdzut o litanie minunatl a tuturof puterilor ce-
resti si a fericitelor suflete ale Proorocilor, Apostolilor, Mucenicilor,
,14 pr"t"t.NfCOD
Ierarhilor,_ cuviogilor, ale feciorelnicilor gi ale celorlalfi sfin$, care
mrgeau doi cite doi, strrlucind ca soarele si tinind fdclii in mdi-
nile lor. si ia dat
Ei
ei ingerul o ficlie aprinsi si mergea cu celelal-
te fecioare. Atunci vilzu pe Mintuitorul si imprratul nostru Hris-
tos, ca un Arhiereu desrvirsit, imbrrcat in vegminte prealumi
nate, strrlucind mai mult decit soarele, cu coroand impfuilteascd"
Ei
arhiereasci preastrdlucitr
Ei
de mult pre1. Iar de-a dreapta Lui
stdtearmpilrdteasa,Maica
Lui cea
preaslrvitr
si intru tot cinstitr,
in haind de aur imbrdc4td,, impodobitd. si asa strdlucea aceste
dour fete imprrrtegti, c[ se luminatoatd,oastea
Lceelfericitd,, carc
intr-un glas cinta Troparele si Antifoanele cele potrivite praz-
nicului, cu un preadulce viers, neasemdnat qi neg;dit de frumos.
Ajungind la o mare gi preafrumoasr Bisericd, au intrat ind-
untru toate cetele, cintind o cA.ntare preadulce, cu atdta mi.ies-
trie alcrtuitd,,incat este cu neputinfr sd o spunr vreo limbr ome-
neascr. Iar dupr sfdrgitul cdntirii,.intrdnd stdpOnul in sfdntul
Altar,
a inceput cu mare glas Dumnezeiasca Liturghie, zicitd:
,,Binecuvintatr este impdrdlia Tatd.lui si a Fiului si a sfintului
Duh" si celelalte. Iar din afard, cintau ingerii, Antifoanele; apoi
marele Pavel a cltit Apostolul, zicind,:
,,in vremea aceea au suit
plrinfii pe lisus Pruncul".
Apoi, dupr sfirgitul liturghiei, sezind Iisus pe scaunul Slavei
sale, au venit tofi dupd rinduiali, c0te doi si frcdndu-i Lui meta-
uie pinr la prmint, sdrutau preacuratele
Sale picioare, dOndu-i
frcliile pe care le tineau in miini. rar acea evllvioasi fecioard,,
vdzind aieastd,vedenie si cunoscind ci trebuia sd se intoarcd, iar
pe prmintul oamenilor, nu i-a dat stipinului frcli4 ci din evlavie
a oprit-o pentru aducerea aminte a acestei priveligti strllucite.
Dupr ce ia frcut metanie ca qi ceilalli, se grdbe a ca sdse ducd,
insd ingegul nu a llsat-o,
ci ia zis:
,,Dd.
fiiliaJtapanuhi,
dupit cum
au ficut gi ceilalti". lar ea a zis:
,,Nu
o dau, crci vreau sd o am pen-
tru evlavie". Atunci voind ingerul sr o ia cu sila din miinile ei, ea
nu voia si i-o dea, ci
finind-o
pe ea, aqa de tare o str0ngea, incit
s-a rupt^in dour gi aluat fiecare cite o bucatd,.
$i
in ceaita, aceel
ludnd sfdrgit vedenia cea intru tot strrlucitr gf infricoEatd,
-i
s-a
intors sufletul in trup.
$i
vizdnd fecioarain dreapta ei jnmiltatea
cea de fdclie, s-a umplut de mare bucurie, mai aies cind a vdzut
MINANIIE MAICIT DOMNALUI 2r5
mtnunile
preaslivite ce se slvirseau de Domnul cu flclia Lceea".
C.I orbii vedeau, ologii umblau qi toate felurile de boli se vindecau.
lg.9ind istorisea f.ecioara cuiva vedenia cea minunatd, o spunea
cu atita dulcealI gi bucurie sufleteascii, inc0t se Lrdta inger
Ei
nu
o-m. TrIind pulini ani dupi Lceea, ca o fiingl filrd ttup, nemate-
riald" petrecind, s-a dus ca sI dobindeascl cu adevlrat, dulceala
cea netilcuitd, frumusgel ce negrditd gi vegnica veselie, de care
sI ne invrednicim qi noi, prin ruglciunile Niscltoarei de Dumne-
zeu gi ale tuturor Sfinlilor. Amin (M. M. D.48 d. Neaml).
MINUNEA 262
Rugind pe Maica Domnului, o fecioari vede gi
fine
in brate, pe Domnul ca pe un copil de trei ani
O Lltd fecioafi, olreclre, de asemenea imbunitdlitd
Ei
evla-
vioasl ca qi cea mai sus zisil, avea mare dorinli sLvadd pe Dom-
nul Prunc mic de trei ani, dupi cum a fost cu trupul cind incepea
sd vorbeascd. Rugindu-se pentru aceasta de multe ori cdtre Dom-
nul, a ascultat-o Cel preaindurat gi mult milostiv. intr-o dimi-
neald., ducdndu-se ea la Bisericd ca sd asculte Sfinta Slujbd. dupl
ce s-a slvirEit Dumnezeiasca Liturghie gi a plecat tot poporul, ea
a rdmas pentru ca si se roage cdtre Preasfinta cu evlavie si cu
umilinld pind la vremea pi2nzului, dupd cum ii era obiceiul,
zicind inchindciunea ingerului cum gi alte rugiciuni pe care le
mai stia gi cugetOnd la Dumnezeie;tile Taine, adicd,la intruparea,
Patima gi invierea Domnului.
Stand la Ctntarea aceel Dumnezeiasci si la privirea cefeasci,
avdzut umbl2nd lmprejurul Sfintei Mese un copil ca de trei ani,
cu chipul negrdit de frumos si preasllvit. Iar eL cL o nepriceputd
a socotit cd. ar fi fost al unui oa,reclre boier, care din nebilgarc
de seaml l-nr fi ltrsat si intre in Sfdntul Altar. Chemdndu-L pe
Ddnsul la sine, L-a mingdiat,
;i
luindu-L qi slrutindu-L, L-a tinut
in brafe mai mult timp, pentru cd. era preafrumos gi se vedea a
fi cu dar dlruit, mai mult decit tofi copiii. Si intrebindu-L pe El
al cui a1fi, nu i-a rlspuns, ci numai se uita lung la ea cu o privire
preadulce
Ei
minunatd,. lar ea socotea cum cI fiind inctr Prunc
mic cu vitsta, de aceea nu vorbea.
Fecioara avind mare dorintl sd-l facd sI vorbeascl vreun
cuvdnt, i-a zis ltti:
,,2i,
fiul meu:
,,Bucurd-te
ceea ce esti plini de
216 Protos. NICODIM MANDITA
hal', iar Pruncul a zis acele cuvinte vorbind cu un glas preadur-
ce gi argintiu- Apoi spunindu-i mai departe, cuvdnt cu cuvdnt, in-
chiniciunea ingerului, Dumnezeiescul
prun
c a zis dupd ea cu un
preadulce gi frumos grai, pind, ce a aiuns la aceasta:.Binecuvan-
tat este rodul pintecelui tiu", pe care cuvOnt lisus cel preablind
si smerit cu inima n-a voit sd-l zicd,. Iar Fecioara i-a mai zis de
vreo dour ori, indemn0ndu-L pe Dinsul sd" zicd, gi cuvintele Lce-
lea, ca unele ce sunt mai cinstite decit toate zltele.
Atunci Pruncul, uitandu-se lung la ddnsa, i-a zis cu o privire
linl gi preamilostivd:
,,Bucurtr-tn
preaiubita Mea fiicI, acum ai
vizut ceea ce doreai". Acestea zicind, Stdpinul, s-a frcut nevilzttt.
Atunci preabuna fecioard, cunoscind cum cd a fost Stdp0nul
Hristos, s-a rrnit cu dragostea Lui gi a muh,umit milostivirii Lui,
cd" a primit cererea ei qi a ascultat-o qi a veselit-o cu Dumnezeias-
ca Lui venire.
$i
aga de tare a rfimas intiprritr in mintea ei amin-
tirea acelei veniri a stipenului Hristos, incit totdeauna cugeta si
se g2.ndea la El cu atita dulceati si desfitare, incdt rdminea de
'multe
ori in Dumnezeiascr uimire. in feciorie si currtie petre-
c0nd, s-a mutat din viala cea vremelnicd, ducindu-se intru feri-
crrea cea vegnicd (M. M. D. 49 d. Ncamt).
MINUNEA 263
Clericul ce avea mare dragoste spre Maica Domnului,
^
rugind-o, i-avilzut negriita-i frumusete
In Paris era odatd" un cleric imbunrtrfit gi infelept, cnre se in-
deletnicea cu scrierea frumoasr. Acest om avand multz evlavie
cdtre Maica Preacuratd,, dorea din tot sufletul ca si vadr in
aceastd" lume, frumuselea cea preaslrvitd,aBi.
Avand aceastr dor-
infr de multd vreme gi pentru Lcelsta, de multe ori rugindu-se
lui Dumnezeu, l-a ascultat pe d0nsul
,,cel
ce face voia.eiot ce se
tem de El", cici trimitand un inger din cer, i-a zis lui:
,,im_
p.ilrdteasa lumii a auzit rugdciunea ta si m-a trimis ca sd-fi spun
lie
sd te pregdtesti, cici Duminici in ceasul utreniei va veni ca
sd, o vezi, insi nu in toatd, mdritea frumuse{ii Ei, ci numai pe cdt
poate sd vadr firea omeneascd,. insr sr stii, ci de atitastrrlucire.
ai sd te lipsesti de lumind si ai sd remai cu totul orb". Iar el a
rdspuns:
,,Cu
bucurie si cu veselie primesc ca sd, md, plgubesc de
lumina cea vremelnicd, numai se mr invrednicesc"a vedea
preafrumoasa
Ei
strllucita fa1d. a Doamnei si Stdpdnei mele',.
MINUNIIE MAICII DOMNUTUI
217
:
Si duclndu-se ingerul, a rimas clericul gindindu-se
9i
-soco-
tini gi din pulina credinld indoindu-se, zicea in sine: Cum voi
petrece
"u
io^in viala mea orb, neputind ca sI mai scriu
9i
nici
ie fu, weo altl sluibl pentru hrana trupului? De aceea-aducin-
du-gi aminte, cugeta sd inchidl un ochi
Ei
numai cu celIlalt.:I t"
uite la Niscltoarea de Dumnezeu, pentru ca sI nu rlmini orb
desdvir;it. Cend a sosit ceasul hotilrit, a stat de faldinaintea lui
i,mpfuilieas1 a to1te, cu at21ta strllucire
;i
frumusefe, incit limba
omeneasci nu poate ca sI o spunl nici sd o inpleagi. Iar el dupl
ce a privit-o puJin timp numai cu un ochi, bucurindu-se cu cutre-
*rrrb.-o slavl ca aceea, nemdrginiti qi de mare cuviintd, s-a gin-
dit sd deschidtr qi celllalt ochi pentru ca si dobindeascd' mai
multl veselie qi bucurie. insl Stlpina, fdcdndu-se nevlzuti de
ochii lui s-a inlllat la ceruri lndatil iar e[ a rdmas numai cu un
ochi slnitos (cu cel pe care il
linuse
inchis) iar de cel cu care vdzuse
strtrlucirea Pieacuratei, a orbit deslvlrqit.
Atunci dar mahnindu-se
qi imputandu-9i
pentru pulina sa
credinfl, se deflima pe sine, zicind:,,Vai mie, nebunului! Cum
m-am iipsit de o strllucire sldvittr
Ei
cereascd desfItare c Lceais-
ta! Pentru ce nu m-arn uitat eu cu amandoi ochii
9i
sI fi rdmas
cu desivirsire orb, numai sI nu mI fi lipsit de o strilucire ca
aceastat! O! DUmnezeul meu! Primesc si sunt gata sil mi lipsesc
s,i de lumina celuilalt ochi, numai invredniceEte-mI sX mai vdd o
dati, pe Doamna
;i
StiPdna mea!"
reiand ruglciune de mai multe ori cdtre Preasfinta FecioarI,
cu lacrimi gi iu posturi, ca sd se mai arate gi
1
doua oaril, a venit
ingerul
;i
i-a zis:
,,impilrdteasa
a, toate s-a milostivit de nevoinla
Ei
ie lacrimile tale gi a primit ca sI vinl iar sI o vezi, dacd te mul-
iume;ti
se remdi orb pentru dragostea Ei". El a rispuns zicdnd:
,Nu
"*
cuvinte ca sI-i mulgumesc dupl cum se-cade dupl darul
bi *l inchin gi o sllvesc pentru. aqa de mare facere de bine;
9i
nu numai de iumina ochiior sunt gata sI mI plgubesc, ci
;i
de
miinile sau picioarele mele si chiaf de viala aceasta vremelnici
primesc si mx lipsesc, numai si vid pe Doamna mea". Zis-a lui
ingerul:
,,Pentru
acestd evlavie a ta, te vei invrednici ca sI VezL pe
Stipina, miine;
;i
nu numai cI nu te vei lipsi de lumina ochiului
sinltos, dar qi pe celllalt il vei dobindi si vei vedea cu amindoi
218
Protos. NIC)DIM M.{NDuA
ochii curat si luminat si se va veseli inima ta,,. Ardtindu-se iardsi
Preasf0nta, tocmai asa sa intimplat, dupr cum ia spus lui inge-
rul.
$i
de lumina Lceea nepovesiitd. pe carc a" vftzut-o, a cilzut cu
!a1ala
pdmdnt, precum oarecdnd Apostolii in Tabor. insd, dindu-i
lui dar gi pururea strpana qi lumin0ndu-i sufletul, cind s-a ridi
c t, s'a. aflat cu amdndoi ochii nevdzut; gi a mai vnzut-o incr mul-
te ceasuri in urmd si mult s-a veselit.
indltindu-se ea_la ceruri, el a rdmas mullumindu-i pentru ata-
ta facere de bine.
$i-petre-cdnd
tot restul viefii sale in iapte bune,
s-a mutat la vesnicile qi fericitele locasuri ceregti.
pe
care sd ne
invrednicim si noi a le dobi.ndi, pentru rugdciunile Strpinei
celei prealdudate
si ale tuturor Sfiniilor. Amin"(lr.M.o.
36 d. Neamt).
MINUNEA 264
un crestin ce iubea cu dor sfint pe Maica Domnului
a avu.t o vedenie minunati dar si infricosatd
Minunatr cu adevdrat gi vrednicd de pomenirg
este pilda pe
:.uj.
o scrie Episcopul Vichentie in cartea, sa numitd
,,Oglinda
Nrravurilot", zicind urmitoarele:
,,un om insurat, care avea fii
$1
fgbi'
iar bogdrie din destul, era foarte milostiv si primitor de
strdini. Intr-o seard., dupi ce L statla masd., fiindu-i'ro*n si ador-
Sind'
dimineafa l-au grsit jos pe pdmdnt ca.pe un mort,'rece si
fdrd simlire. Atunci cei din caia ii lui ridicindu-1,'l-au
asezatin
asternut in pat, iau fzcut gi iau dat multe feluri de doctorii
,
ca" sd
se incdlzeascd si sr-si vinr iarrsi in fire, insd in zadar s_au ostenit.
fiind sd spuni ce-a pdlit de-a cdzut atdteizile *ort, nia raspuns
nimic, ci numai plingea,
nemingdiat. si nicidecum nu a.vorbit
yTug
cuvin.t despre Lceastain toatd viafa lui, ptrld in ceasul mor_
lii
sale, cind
$ia
cunoscut mai dinainte'sfOrsiiul
lui. Atunci, stri-
gOnd pe fiul sru cel mai mare, a zis aceste cuvinte in auzul tutu-
ror:
,,Iubitul meu fiu!
porunca
mea, cea mai de pe urmd pe care
fig
d1u
!ie,
gifi hotlrdsc si o pdzegti, este: Ca sd ai, pe &t po1i,
mild de cei sdraci si de cdlitori; sd-i primegti in casa'ta cu toatr
dragostea gi sr le dai toate cele de trebuinta cu indestulare; sd le
slujesti lor fdrd, de lenevire, asa dupr cum m-ai vdzuttu pe mine
f'dcind. cdci milostenia cdtre szraci
;i
primirea
de striini este mai
bine primitd la Dumnezeu,
d,ecit toate faptele bune. si oricine va
t
MINUNITE MAICII DOMNULUI
219
pdzi aceasta cu sirguinlI, pentru dragostea lui Dumnezerr, va
cilpdta mare platd. in imp6r1lia Lui cea cereascd.lar pentru ca sX
vd indemnafi toate rudeniile mele la aceastn faptd iubitl de
Durnnezeu, a facerii de bine si a milostivirii cdtre cei siraci
Ei
strlini, am si vi istoricesc astdzi, in zfiia mea cea mai de pe
urmI, infricoqata vedenie pe care am vdzrtt-o atundi, cind m-afi
gisit in miilocul casei mele zilcind ca un mort.
Sti,ti cum inci din copildria mea Lvea'm multd evlavie cdtre
Preasfinta Ndscdtoare de Dumnezeu, si-i citeam in fiecare zllau-
de
Ei
ruglciuni, pe cdt puteam. Pentru multa dorire
Ei
dragoste
ce o aveam cdtre Dinsa, din tot sufletul gi inima mea,m-ainwed-
nicit Stipinul, prin rugdciunile Ei, de multe daruri
9i
hdtilziri,
insl m-am invrednicit de aceasta mai ales, cdci avea;m mare mi-
lostivire gi indurare cdtre cei sdraci
Ei
strdini, cdci voi cu tofii
stiu catd osirdie Lveilm cltre primirea de strdini, pe fiecare pri-
mindu-l gi dlruind tuturor cu indestulare cele ce le trebuiau. In
noaptel aceeain care amvdzut vedenia, ant auzit un glas porun-
citor, care mI striga pe nume, zicdnd cdtre mine:
,,Ridicd-te
din
pat qi srmeazd, mie". Atunci eu ridicdndu-md, cel care m-a strigat
m-z- apucut de mand qi trdgindu-md cu sOrguintd, m-a dus intr-o
livadd mure. Iar acolo, povdfuitorul meu fdcdndu-se nevdzut,
m-al7;sat singur in acel cimp m re, din care pricind eram folrte
m2hnit. Stand eu acolo
Ei
neqtiind ce sd fac, am auzit in urma
mea glasuri infricos,ate
;i
mare tulburare gi intorcindu-mI am
vdzut mullime nenumlratd de dtzci venind asupra mea', c sd md
rdpeascd. ca niste fiare neimblinzite. Atunci eu vdzindu-i, am
fugit pe cit am putut, cu fricd si cu groazl neasemdnatd',^pind ce
uti uluttt la o cisd in care am intrat
9i
am inchis uga. insl dia-
volii au stricat-o qi au intrat inluntru ca sd md rdpeascd'
Dar ca sI infelege{i pricina bine, ascultali mai intdi aceasta:
sunt trei ani de cind atn primit aici, in casa mea, pe un striin, in
searl Sfintelor Patimi, ca sI-l ospdtez totdeauna dup[ obicei. Iar
implinindu-se acefti trei ani, am gisit alt sdrac pe care l-a intreli
nut maica-mea dupl dorinla pe cate i-am ardt'at'o, cL sI primeas-
cd, cite unul qi sd-i slujeascl lui ca unui in$er. Iar dupd putini
vreme, int0mpl2ndu-se sd mai aducd un frate al meu pe un altul,
mult m-am bucurat cd m-am invrednicit sd primesc in casa mea
22O
Protos. NIC)DIM MANDuA
pe strdinii aceia trei, in chipul sfintei rreimi si iam ospatat cu
indestulare, pe cdt mia fost cu putinfd si cu fatr veserr.
c0nd au rruncat diavolii uga
fos,
dupi cum am ardtatmai sus,
si au intrat la mine, am inceput sd strig irtre Domnul, ca si-mi aju-
te, pentru rugiciunile pururea
Fecioarei Maria. Atunci an vdzut
trei birbati frumoqi, cafe Iu zis cdtre mine:
,,Sd nu te temi, cd
noi am venit ca sd-fi aiutdm". Izgonind ei pe diaci, m-au intrebat
pe mine dacd-i cunosc. Iar eu arn zis:,,Nu vr stiu, Domnii mei,,.
Atunci ei mi-au spus:
,,Noi suntem acei trei sirdini pe carc i_ai
primit in
gaqa
ta si ne-ai ospdtat totdeauna cu to'td.indestularea,
din toatd, inima si cu toatd dragostea ca si Avraam si ne-a trimis
Domnul spre ajutorul tdu, iu sd-!i rispritim pentru
murta
dragoste pe care ai Mdtat-o cdtre noi si iati t"-ui izbdvit din
ghearele
diavolilor". Acestea zicind, s-au fdcut nevdzuti.
^
rar eu multumind rui Dumnezeu, am mai rdmas pulinr vreme
in casa aceea, temdndu-mr
sd ies, ca nu cumva sd se intdmple ia-
rrgi sd mr ispiteasci. Apoi, frcdndu-mi
semnul cinstitei cruci,
am iesit, avdnd nddejdea mea" la Domnul. insl mergnnd pu[n,
iardEi3u inceput a.fugi diavolii dupl mine, strigand:
iSA il"rgpry
degrabd., ca si-l prindem
rydcat
u..rm, sI nu rrJr.up":,. Iar eu te_
mindu-mi grozay, mai tare fugeam si strigam:
,,preasfOntd NIscd_
toare de Dumnezeu^, ajutd-mi mie!" si asa firgind, am aluns lamar-
ginea unui riu de foc, prin de gerpi gi
'de
allefiare infricosate ale
iadului, c re erau afundate in foc-pdni la git, stind
";;;;;;_
petele afard,;i cu gurile cdscate,.ca si cum ar fi cerut de mOncare.
rat dracii czre md' urmdreau pe marginea rdului acestuia, md stri-
gau ca' sd md infricoseze
sd cad in er, amenintOndu-md,
ci md,vor
arunca cu sila. Atunci eu, uitandu-md imprejur dacd, nu ar fi fost
alt loc de unde sd primesc
vreun ajutor, am vdzut acolo Lpto*pe
un podisor
mai strdmt declt o palmr gi atit de inalt incat mi se
pd,r-e? cd' aiungea la cen Nu
Etiam
ce si fac din acestea trei: ca sd
cad in_r2ulacela,
mr temeam de foc
Ei
de balauri; casi mr sui
p.e podiqor,
mi se pdre3lucru
foarte greu, ba chiar cu neputintl;
sI rlmdn pe loc, in stlpdnirea dracilor, mai rIu era; Lmiles dar
sI mI sui pe pod rnai bine, decdt sI cad in riu.
$i
aga suindu-md pe o treaptd, cu multi fricd si cu nespusi
groazd', inrrutdfigii diavoli veneau dupd mine, strigdnd; iar cdnd
I
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
221
am aiuns la virful podi;orului aceluia au sosit qi dracii. Atunci
eu am strigat cu lacrimi, zicind:,,PreasfintI Ndscitoare de Dum-
rrezerr, aiutl-mi mie". indatd s'a af.lat acolo,inaintea mea, Maica
Milostivirii, impdrdteasa ingerilor cea iubitoare de mild gi mi-a
intins Sfinta ei dreaptd", zicind:,,Nu te teme, iubitul meu rob, ci
dupl cum tu ai fost totdeauna prietenul meu, citindu-mi ruglciu-
ni
!i
hude qi miluind pe slraci
-
ftaqii Fiului
9i
Stlpinului meu
-
al'- am venit eu acum, ca sd-li aiutlt nevoia ta". Acestea zicind,
pe cind md
linea
de mdna dteaptd", (o! minune!) intr-un minut
m-a adus aici in cLSa mea', unde m-afi gisit, rilme'nind de fricd
Lptoape mort, mai'multe zile.
'
Fiui meu, plzegte-te sd nu te leneveqti niciodatl de la'sluiirea
Atotputernicei l,taici a Stipinului, ci in tot ceasul sd-i aduci laude
si sI o cinsteqti dupd cuviinfd, dupd cum gtii cd ant flcut
Ei
eq dzcd
voiegti
.sd
o ai gi tu ajutoare la nevoie. Aceasta este intdia mea
poruncl. lar ado:ua este pe care
flam
mai spus-o: ,,Sileqte-te
pe
iat po1i, sd miluiegti pe cei sdraci qi pe strdini, dindu-le toate
cele-de trebuin[I, dacl voieqti sd dobdnde;ti in aceastd lume tot
binele, iar in cealaltd sI mo;teneqti ImpIrItia cea cereascl".
Acestea zicdnd. pururea pomenitul,
9i
povdfuind
$i
pe ceilalli
ce erau de fayd sd. aibd, cucernicie gi evlavie cdtre Prealdudata Fe-
cioard qi sd ajute pe cei sdraci, gia dat sufletul sdu in miinile lui
Dumnezeu. Iar fiul aducindu-si aminte de pdrinteqtile porunci, a
petrecut viata sa cu fapte bune, pind" la sfdrqit;
9i
mutindu-se,
s-a invrednicit de fericirea cea vesnicd. Amin (M' M. D. 64 d. Ncamt).
MINUNEA 265
Maica Domnului cinsteste prin ptezenta Di
pe viduva ce se imPlrtigea
Un preot ourecare ce slujea la o enorie, a fost chemat sI im-
pdrtiqeasci o femeie sdracd' si un boier bogat. Iar el, llsind pe
f'emeia ceasdracd
Ei
viduvl, s-a dus la boierul cel bogat, pe care
l-aimpilrtilqit
Ei
l-a mdngiiat, nldljduind ctr-iva ldsa lui ceva din
avere?- sa. Atunci venind un alt trimis dela casa viduvei, i-a spus
cd aceea este aproape s[-;i dea sufletul, dat preotul, ca un semet
gi iubitor de avutie, nu s-a dus..insI avea un ierodiacon fonte
irnbundtdtit si iubitor de Dumnezer, c re vdzind cd preotul nu
vrea si se ducl, l-a rugat sd-i dea voie sd implrtis,.eascd el pe
Protos. NICODIM
-
n*:,1,::::"^:ilT=",,.l1aprimit.ou.ardu_r"Jiu*nGrrupul
r r ql , ur
Domnului
la casa vrduvei
-cate
era, sdracilgi lipsitd de bundtrtile
a ' a l o r r . o - ^ l n i ^ ^ a - ^ x L - - , v ^
:19 -l:i:yj
g!
I
h' r bo gati in f"p; ;;;
H
il##; ili?;;,
?^\?1yrt.cd"
zdcea pe o iogojind gi neavanO'oumeni;;;
;;
inainte gi si o caute, ca pi bogatul, strtea deasupra
"i'1or
rtirre a"
dar
;i
preafericitd
sirdcie!)
Niscitoarea
de Dum nize:t Marra, cu o
ceatd' de fecioare
,
cilre cu basmale albe
;tergeau
o. *oou, e fata
bolnavei gi o acopereau.
- -
' ---o--
' --
rar acel sfintit diacon s-a inspdim intat, mai ales cind, a vdzut
pe strpina cum cr s-a inchinat
trupului celui stdpinesc. Apoi ri-
dicdndu-se
a fdcut semn diaconului
ca sil se apropie sr srvOrseas-
cd. Sfinta slujbr..
$1
Ogna ce s_a imprrtdsit
Aoinuiu,- i_i;;; #a"_
tul ei suflet sfintitele fecioare
Ei
sau dus in."r,ui.
p.-*ma,
ducdn_
du-se diaconul ia casa bogat;rui,
; vdzutpe patul rui nigte ciini
legri'
inconjur0nduJ
pe d2nsul, pe care insd cei ce stdteau de
fard' nu-i vedeau, ci.numai
cer boinav ."r.l"ig"
#i'ulurrg"
d"
acolo ca sd nu-i
lu?
,.uplrare. Apoi a vdzut ur,
"hu.up
cu infrico_
;atd
fagd, care, bdgdnd pe ascun, io guru bogatului iu u' fel de
ostie, i-au smuls cu sila ticilosul lui sufret cu multd chinuire si
munci. Acestea vdzindu-re
diaconur, grozilv
* i"fr#il';:
T
cilzutla pdmdnt
ca un moft. Atunci a statinaintea
lui
preasfanta,
carc l'a
.ridicat
pe ddnsul, zicdndu-i:
"Nu
te teme, iuniiur meu rob,
ca,|i! ifi este gdtitd.impdrdlia
ceruriior gi asupra iu
",ipou,
e tace
nimic rdntatea dracilor.
Numai pdzeEte
Dumnezeiestile
porunci
ale Fiului meu fird.de renevire, in toate zilele vietii lile pann vei
veni in ceata sfintilor, ca sr te veseleqti
cu dangii'-iaiiie
sfirsit.
Diaconul,
mulpmind qu smerenie.implrltesei,
i ,;;;il;;
pAnd,la prm'nt,
dupi care Ea s_a dus la .;;;. i;;;t i*pilil;i"
sdraci averile sale s-a fdcut srrac pentru Domnur si pelrecan
d via_
[d
plrcutr
lui Dumne zeu s-^ dus in impdrdlia
cereasce, pe care si
dea Dumnezeu
a. o dobdndi noi toti. Amin (M. M. D. 57, d. Neamt).
'
MTNUNEA
266
Nl ai ca Domnul ui .i i .desco
peri -
Cuvi oase i Matta,
m^ma sfdnturui
simeonifericirea
*"-""r"i.e
'
Pe cdnd Cuviosul Simeon, fiul ei, se nevoia pe stdlp in Muntele
Minunat,
cuvioasa
Ma'"a a 'vut o descoperire,
cu un an inainte
de sf2rgitul
sdu.
pe
ra miezul noptii, in timp ce igi ficea iierbinple
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 223
ei ruglciuni citre Dumnezeu, a cdzut intr-o mare uimire. I s-a ard-
t^t o mare mullime de ingeri luminafi, care tineau in miini lumi-
nlri aprinse si care sllt0nd de bucurie, ziceau cltre dinsa:
,,DupI
ce va trece acest an, fiind dezlegatd, din trup, te vom lua la odihna
fdgddtritil
fie
de Domnul". Tot aga i s-a descoperit qi Cuviosului
Simeon. Iar unuia dintre frali i s-a ardtat o vedenie'de acest fel:
Avdzut pe Maica Domnului, pe PreacurataFecioardMafia,
Eezfutd
pe un scaun in slavI, iar fericitaMarta stdteainaintea ei, ridicin.
du- gi spre dOnsa mdinile sale in chipul Crucii, gi prefdcindu-se
intr-o Cruce de aur, strilucea cu o lumini asemenea cu tazele
soarelui;
Ei
astfel se vedea, cd, toard, Crvcea aceel era luminoasd.
Cuviosul Simeon auzind despre aceastil vedenie, a zis:
,,Acesta
este semnu| cd, s-a apropiat fericitul sfirqit al maicii mele". Sfin-
ta, Marta, sfirqindu-gi anul cel de pe urmd al viefii cea pllcutd lui
Dumnezeu, a mers spre cercetarc la Cuviosul Simeon, fiul sdu,
cate s-a rugat cdtre Dinsa, zicind:,,Binecuvinteazd-md., maica me4
precum Avraam a binecuv0ntat pe lsa;ac". Iar Sfinta a" zis
,,De
Lceea am gi venit aici, casdmdinvrednicesc binecuvintdrii
Ei
ru-
glciunilor tale; pentru cI de acum au mai rlmas numai trei luni
din viata mea. DupI aceeaml voi duce la Domnul Dumnezeul meu,
Acela sd-!i ddruiascd
lie
darul gi binecuvintate Sa, ca sI-!i slvir-
geqti cu bine alerguret tL cea bine inceputd qi sI te inwedni
ceasci implrlfiei Sale". Acestea griinduJe vdrsa lacrimi din ochi,
iar fralii care erau acolo pldngeau; pentru ci greu li se plrea lor
a auzi cd dupd, trei luni nu vor mai vedea fala ei; si, ziceau:
,,Maicd,
viu va fi sufletul tdu gi va liltda pe Domnul" . lar ea intd-
rea cuvintul zicind:
,,De
nu vafiaqa precum v-am spus, apoi, pe
mine roabavoasttil, sX mI socotifi ca o mincinoasl". Atunci Cu-
viosul Simeon a zis cdtre dinsa:
,,Binecuvintatel
ta o cerem noi
acum, iar cuvintele tale ne sunt foute dureroase inimilor noas-
tre". Sfinta a zis:,,Binecuvintafi sunteli voi Domnului, qi binecu-
vintali sunt cei ce vd" binecuvinteazil pe voi". DupI aceasta toli
i s-au inchinat ei, asemenea si ea inchinlndu-se lor, s-a intors in
Antichia la casa sa. DupI plecared, ei, Cuviosul chemdnd a doua
zi, pe cei mai iscusigi dintre frati, a zis cdtre dinqii:
,,Cu
adevlrat,
vremea ducerii maicii mele de la cele pdmOntegti, se apropie;
pentru cI in noaptea ffecutd am vdzut in vedenie, un scaun pus
inaintea mea, gi maica mea sezdnd pe d0nsul, iar noi to{i str-
team imprejurul ei; atunci ea ca o invdlrtoarle, a zis citre noi
cuvintul cel dintii al psalmului:
,Fericit bdrbatul cure n-^umblat
in sfatul necredinciosilor...".
$i
multe alte cuvinte sfrtuitoare ne_
a zis noud, ca o maicd,. Apoi s-a sculat, si mergind inaintea noas-
trd" la bisericr,
finea
in miini o cruce prea-luminoasr;
iar noi
urmam dupl ddnsa cintind
psalmi
cu umilinti.
Dupd aceasta,, cu citeva zile inaintea sfargitului sru, s-a dus
iarilEi la cuviosul
-simeon
-
pentru sdrutarea cea mai de pe
lryd
-
gi ia spus lui toate Dumnezeiestile
descoperiri ce i s-au
fdcut in viata sa; asemenea si lucrurile cele bune, ostenelile si
nevointele, care se fdcuse in taind,, pentru slava numelui lui
Dumnezeu; qi a rdmas acolo in acea noapte, rn care a avuto min-
unatd vedenie cereascl.
in vis se vedea cd este fipitd spre indlfimea cerulhi, unde a
vdzut niqte palate minunate si luminoLse, a cdror frumusete nici
un cuvdnt nu o poate spune. umblind ea prin
"r"t"
piiil"! ;:
nun0ndu-se de zidire^ cea nefdcutd de minr, a vdiut p" br"u-
sfdnta Ndscdtoare de Dumnezeu, cu doi ingeri prealumin
atj, care
a zis cdtte ddnsa:
,,ce te minunezi?" lat ei cu iricd si cu bucurie
inchin?ndu-se Preasfintii
Niscdtoarei, a rrspunr;
,,Mi minunez
stdpini, cd in tot timpul viefii mele pe pdmint, n'-amvdzut niste
palate mai minunate ca acestea". taf
prbacurata
a,zis:
,,$i ;";r;
cine socotesti tu, ci sunt pregdtite
ele?" Ddnsa a zis,
,,Nu'Etiu, std-
pind". Atunci Preasfinta Ndscdtoare de Dumne zetr'a. grdit cdtre
dinsa:
,!are^nr1
gtii cr pentru tine s-a pregdtit
acetstd" odihnd,
cate a'zidit-o fiul tru, si in care de acum vei petrece in veci?" Aceas_
ta" zicind a poruncit ingerilor de a pus un scaun minunat, apoi
a zls ciltre dinsa:
,,Aceasti slavr ti Je diruiegte tie, deoarcce ai
vietuit cu dumnezeiascd, pldcere in frica Domnuluii. Apoi iarrsi
a,zis:
,,Yoieqti ca sd"vezi gi pe cele mai slivite?,,Atunci iu po.urr-
cit ei ca sd vie dupi d0nsa; gi suindu-se la cele mai inalte locuri
ceresti, i-a ardtat ei alte pahte mult mai minunate si mai lumi
nate, fdrd' sd semene cu cele dintdi si care erau pline de slavd
cereascd, a cdror frumusete nici mintea omeneascd nu o poate
ajunge, nici gura-nu o poate povesti. Atunci
pteacuratza
zis:
,,si
pe aceste palate le-a zidit fiul tdu si a inceput
Ei
la temelia celui
de al treilea palat".
\
MINUNILE MAICII DOMNUTUI 225
Aceasta zicdnd-o, a dus-o pe dansa iarIgi spre rdsdritul soare-
lui gi i-a ariltat ei, din inilfime, locuinlele Raiului,
9i
in_tr-insele
mullime de cete de parte bdrblteascl
Ei
femeiascd veselindu-se,
gi i-a zis Stlpdna:
,,Aceste
locuri le-a diruit Fiul meu, celor ce au
irditincurlfenie
Ei
cu dreptate, intru pilzftea poruncilor Domnu-
lui, acelora celor ce au flcut milostenii multe cu osdrdiq, de aceea
singuri de mill s-au invrednicit de la Domnul, pentru c*
,,Fericifi
sunl cei milostivi, cd aceia se vor milui". Aceasta a fost vedenia
Sfintei Marta, pe cafe a spus-o fiului siu. Fiind intr-o zi de Dumi-
nicI, s-a implrtls,it cu sfintele Taine ale Trupului
9i
sangelui lui
Hristos. F?'la ei strllucea de darul lui Dumnezeu fiind luminati
gi de negrdita bucurie duhovniceascl, prin care se veselea, deoa-
rece era incredinfatd
de sfarEitul clldtoriei acestei viefi
Ei
de mdn'
tuirea sufletului s[u. Apoi a petrecut to td" ziua" Lceea
Ei
noaptea
ce-r- urm t, o parte in vorbiri de Dumnezeu insuflate, cu preaiu-
bitul gi Cuviosul slu fiu, iar altd,.parte in rugdciuni cltre Dum-
nezer1 insotite de multe lacrimi fierbinli.
Iar luni dind pace gi binecuvintate, apoi sdrutarea cea mai
de pe urml fiului siu
;i
tuturor ucenicilor lui, s-a despdrlit de
ddnEii, ldsdndu-i pe dingii pldngtnd. Ea s-a dus la un sat care se
numea Tivirint, care er1 departe ca la, ffei stadii de Muntele cel
Minunat, qi unde era biserica Sfintului Ioan Botezdtorul. F.a a
vlrsat multe lacrimi la acea biserictr, si a inceput a sldbi cu tru-
pul. Locuitorii acelui sa;t cute o cinsteau foarte mult, au rugat-o
sI se odihneascl la dingii de oboseala ce era cuprinsi. S-a odih-
nit in ziua aceea; iar in no1ptea" urmdtoare
Ei
mai mult a slibit
cu trupul. Marli au dus-o cu cdruta la casa ei in Antichia,
9i
anu-
me in cetlluia ce se numea Dafne. Miercuri s-a rugat cu clldurl
lui Dumnezeu, vdrsind multe lacrimi,
9i
avdnd nddeide nein-
doitl de mintuirea sa, qi-a dat sufletul in miinile lui Dumnezeu,
in patru zile ale lunii lui iulie
1v.
Sf. 4 iulie).
MINUNEA 257
Maica Domnului se aratl gi diruiegte rodnicie,
'
pirinfilor sterPi care o rugau
Maica Cuviosului Mihail Malein, a fost mulli ani stearpl, de
Lceea amindoi pdrinfii erau in intristare, cI le trece tinerefea gi
n-au nis.cut nici un copil, cure sd le mosteneascl boglfia lor. Ei
226
Protos. NIC)DIM MANDTTA
de multe ori mergeau pe la biserici si se rugau lui.Dumnezeu, sd
le dea fiu; dar Dumnezeu nu le-a ascultat rrigdciunea lor. Mai pe
urmd insd s-au dus la o bisericr a
preasfintei
Nrscdtoarei de Dum_
fiezer4 care este in locul numit cuna, si la a cdtei rcoanr. locui
torii aveau mare evlavie. Anastasia si Evdochim, se rugau sr le
dea mostenire dupd dorul gi dragoste a lor.
preasfinta
Nrscdtoa-
re, a ascultat rugdciunea lor, cdci s-a zrdtat
preotului
celui de
rind al bisericii, cu numele Metodie,
finand
omofor, iar indreap-
ta sa avea" trei mahrame. Ea a poruncit sd le dea Anastasiei, cu
invoiala ca o basma dintre cele trei, sd i se intoarcd
preacuratei
Nrscdtoarei de Dumnezeu,inapoi.
indatd ce
preotul
a descoperit
Anastasiei vedenia pe care a avut-o, i s-a dezlegat sterpiciunea si
a ndscut trei fii, dupd numdrul celor trei mahr-ame pe'care i le-'a
oferit Maica Domnului. rat mahrama pe cure a cerut-o inapoi
Maica Domnului, a preinchipuit pe fiul cel intdi niscu t, edruia pd-
linliii-au
pus din SfdntulBotez,
numele de Manoil, si care, prin
darul gi dragoste a Ei, a imbrdfigat vi'ta. monahiceascd, alungand
vas ales al lui Dumnezeu (v. sf. 12 iulic).
MINUNEA 268
Prin rugdciuni fierbinti citre Nlaica Domnului
o maml a dobindit un fiu binecuvintat
Pe la anul 7l4 vieluia in constantinopol
un bdrbat pe nume
Grigore, impreund cu sotia sa Ana. Ei petieceau in fricd cle Dum-
re^z.eu: fiind bogafi in fapte bune si traind cu cinste din lucrul
m2.inilor lor, din care
Ei
pe cei lipsili ii imprrtrgeau cu indestu-
lare. Trrind in bund inlelegere gi pace, li s-au nrscut lor dour
fiice, pe care s-au strdduit si le creasc din dreapta creiinlaqi fap-
te binepldcute lui Dumnezeu. Dar vrem ea trecind si ei vdzind cd,.
copil de parte birbiteascd nu au, s-au aprins de aceastd. dorire.
Pentru aceasta. ei fdceau rugrciuni strruitoare cdtre Dumnezeu.
cu deosebire sotia, care se numea Ana, avea m re dorintd de a
a:eayn prunc de parte brrbrteascr, si care asemenea cu Ana cea
de odinioard., cerceta sfintele Biserici si se ruga in ele cu credin-
!n-
Av0nd mare evlavie crtre Maica Domnulu{ cerceta Bisericile
inchinate Ei, si mai cu seamd Bisericile din vlaherna. Aici mer-
g6-nd in fiecafe zi, era nelipsitr de la. priveghere
a ce^ de toatd.
noaptea spre vineri, indlland rugdciuni de cercre qi stflnd
,aproape
MINANITE MAIC'il DOMNUIUI 227
la Sfinta Icoan[ a Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, c fe efy
inchipuiti purtdnd in brafe pe Fiul si Dumnezdul nostru, vdrs2nd
lacrimi qi grdind unele ca acestea:,,Acoperlnidntul celor ce alear'
gd.latine, de Dumnezeu NlscdtolfeI Lflcora,9i pdrtinitoarea celor
ce te cautd" pe tine in vremea intristlrii. Limanul cel mdntuitor
al celor afundafi in mdhnirile noianului viefii, qi ajutdtoare grab-
nicd, celor ce intru dezndddiduire.fiind,
pe tine din inimd te
cheamd in aiutor. slava maicilor qi podoaba fecioarelor, ceea ce
ai.preficut osOnda strdmoasei Eva, pentru toatd' ptrtel feme-
iascd, intru indrdzneald" inveselitoare, prin nasterea ta ce^ Dum-
nezeixcd; miluieqte-md pe mine
Ei
md,'auzi. si rupe legdtura ce
este intru mine
-
precum z marcii tale, adicd a dreptei Ana cdnd
te-a ndscut pe tine
-
si cu solirea tL cea de Maicd, aratd-md si pe
mine vrednicd. a naqte copil de-patte bdtbdteascd, pe care din
pintecele meu, sd-l inchin Fiului Tdu
9i
Dumnezeului nostru"'
Aceastd rugdciune rostind-o de doud
Ei
de trei ori, flcind si
nenumlrate pleclri de genunchi, obosind, a fost futatd pulin de
somn. in acel timp, Aiutdtoarel'ce gtabnicd' a neamului ome-
nesc, ca o Maicd Preadulce, L attus mila Fiului sdu spre femeia
aceea, prefilcdnd mihnirea ei cea mare, in veselie de maici, cu
un chip ca acesta: PreacurataMaicd, purtdnd infdlisarea chipului
tle pe lrcoand, s-a aflat in ceasul acela lingd' femeie, pe care lo-
vind-o uqor in coastd. a ttezit'o, zicindu-i:
,,Du-te,
femeie, bucurfln-
du-te, cd vei avea fiu, precum ai cerut". Iar ea de;teptindu-se'
s-a tulburat in sine de vestea ce-a primit, qi sfdrEindu-se prive-
gherea, s-a intors acasd' cu cintdri de laudd, dupd care la scurt
timp a zdmislit in pOntece
in vremea aceea, cu voia lui Dumnezeu, a fost ales caPatriarh
al Constantinopolului, Gherman Pirintele nostru, indreptitorul
dogmelor Bisericii, om cu viatd sfdntd qi plin de Duh Dumneze-
iesi. in ziuain care s-a fdcut inscduitarea lui, in Biserica Sfintei
Sofii, a luat parte mullime nenumiratil de oameni; bnrbali
9i
femei, tineri qi bdtrini. Printre acestia se aflau gi robii lui Dum-
nezeu Grigorp cu sofia sa Ana, cea clre i se apropiase vremea si
nasci. Ydzdnd LceL mate multime de oameni, si temindu-se ca nu
cumva din cauza imbulzelii sI lepede pruncul, s-a gindit sd se
intoaJ:cd" Lcasd, dar aiutntd si protejatd de sotul ei, a reusit si
228 Protos. NICODIM MANDTTA
I
pltrundl in Sfinta Bisericd si sI se aEeze Lpro pe de locul pe
unde trebuia sd, treacd Sfintul Gherman. in momentul in care ei
l-au vdzut, sfdntul Gherman strdlucea ca o vilpaie de foc, crtre
care Ana cu fricd a strigat:
,,Binecuvinteazd. preasfinte, pe fiul
meu cel din pintece". Sfdntul privind spre ea cu ochi prooro-
cesti, a zis:
,,Rodul
pintecelui tdu, dupl credinta ta, femeie, sd,l
binecuvinteze Domnul, pentru rugdciunile Nrscdtoarei de Dum-
nezeu
Ei
ale lui stefan, intiiul Mucenic". [a puline zile dupr acest
cuvint proorocesc, Lna. a ndscut prunc de pate bdtbdteascd, pe
care la. opt zile iau pus numele Sf0ntului Mucenic stefan, dupd
mai-nainte vestirea sfOntului Gherman. implinindu
-le
4o de zile
de la nasterea pruncului, prrinfii luOndu-l pe.el, au mers la Biqe-
rica din vlaherne, pentru aindlta rugdciuni de multumire cdtre
Maica Domnului gi de a-i inchina Ei darul primit. Ajungind aici,
au mers inaintea aceleiasi Icoane a Maicii Domnului, in fata cd-
reia Ana a primit darul cerut si cdzind in genunchi, cu lacrimi
a rostit urmitoarele:
,,Bucurd-te
preacuratd,
care mi-ai dezlegtt
sterpiciunea naqterii de copii, de parte brrbdteascd. Bucurd-te
prea,
curatd,, care ai intors mihnirea mea in bucurie. Bucurd-te, grab-
nicd mintuire a celor ce te cautr pe tine, pentru cd eu ticdloasa
cdutdndu-te, te-am aflat pe tine, si am primit nu numai fiu, ci si
numele lui, prin slujitorul tru gi pdstorul nostru". Apoi ridic0nd'
miinile si lipind pruncul de paftea de jos
a lcoanei
preasfintei
Ndscltoarei de Dumnezeu, a. zis:
,,primeste, o! StIpind, odrasla
mijlocirii tale celei de maicd., primeste pe fiul care s-a rinduit
mie mai-nainte de zdmislire; primeste, imprumutdtoarea noas-
trd", datoria ce ti se cuvine". Iar brrbatul ei cel iubitor de Dumne-
zerr, a rdmas f.drd, de glas, fiind uimit gi minunindu_se, pentru
zdbovirea in rugdciune si pentru vrrsarea mullimii lacrimilor fe-
meii sale. Apoi, Ana ardtind crtre Sfintarcoand,, a zis citre sotul
'
ei:
,,o,
iubitul meu birbat, acdasta imi este mie, chezrsuitoare, pir-
tinitoare gi ajutrtoarea nasterii lui stefan". inchinindu-se pind
la pdmint in'faqa sfintei lcoane
Ei
multumind aiutdtoarei tuturor
crestinilor, Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeul- s-au dus la
casa lor. cu adevdrat pruncul acesta vestit de Maica Domnului,
si prooroce;te primind numele sfintului Mucenic Stefan. mai
tirzlu a devenit un mare mdrturisitor si apdrdtor'al cinstirei
MINUNILE ]TtrAICil DOMNUIUI
229
Sfintelor Icoane ale Domnului nostru Iisus Hristos, ale Preacu-
ratei Sale Maici si ale pllcuflor lui Dumnezeu, pentru carc a pil-
timit chinuri cumplite, sfirsindu-se muceniceqte la varsm de 53
de ani, in luna lui noiembrie, in 28 de zile
g. Sf. 28 n-brie.)
t
I![INUNEA 269
Nlaica Domnului aiutdunui tinlr, pe nume Nifon,
sI se ridice din cldere, devenind Episcop in Cipru
in zilele implratului constantin cel Mare
,
fiilia in cetatea Miro-
poliei un boier, cu numele de Agapit. in acel timp, fiind numit
de cdtre impdrat un nou stratilat (gcneral), in aceastd cetilte, Aga-
pit, ca cel mai de vtzil dintre cetlfeni, ia flcut primirea. Cu
aceastd ocazle a cunoscut qi pe fiul slu, Nifon, copil de opt ani,
pe c?rre Savatie l-a iubit foarte mult. Afldnd cd copilul nu este dat
ia invlfltura. cdrlii, din cauza lipsei de dasclli, Savatie ia zis lui
Agapit, sd-i dea fiului sIu voie sI-l trimitl in casa sa din constan-
tiiopol, unde si-l incredinleze unor dasclli lumina[i, care sd-l
?nve,te Sfintele Scripturi. Auzind acestea
4gapit,
s-a bucurat foar-
te mult gi a mulgumit stratilatului peniru pfopunerea filcrttd'
Astfel, Nifon a fost dus in casa lui Savatie, din Constantinopol,
unde solia lui |-a primit cu bucurie, iubindu-l cL pe fiul lor. Aici
a fost incredinfat unui dascll iscusit anume Petru, care era si
preot,
Ei
de la care Linvd\at atit gtiinfa cfu1ii; cdt
Ei
gtiinl^trilirii
duhovniceqti. Copilul fiind foarte aget la minte, in scurt timp a
dobindit multd sporire in citire, dar mai cu seamd in faptele cele
bune, prin comportarea lui llsind a infelege, cdva aiunge un om
da mare folos Bisericii.
El era sirguincios la citire,.bllnd
Ei
smerit in comportate, riv'
nitor pentru Sfintele Sluibe bisericeqti, dela care nu lipsea nicio-
datd, indurltor gi milostiv faqd de cei slraci qi nevoiagi. Yilzind
comportarea lui, toti se minunau gi se bucurau, mai cu seaml
solia lui Savatie, dorea sd-l facd, fiu al lor
9i
sI le moqteneascl
toatd. Lverca. Odatd auzind de la un bilrbat duhovnicesc, cum ci,
de mare importan!tr este a'Ei pdzi cineva fecioria pentru Dumne'
zeu, din acea clipd" s-a aprins de.aceasti' dorinfl, pentru care lucru
s-a hotdrit. de atunci, si nu mai priveascl nici o fatd, femeiascl.
Anii trec0nd, el a crescut cu virsta qi a sporit in fapte bune.
Flcindu-i-se dor de pdrinfii sdi,
;ia
exprimat dorinla si se
'rJe:Yry:;'c
d
v
230 Protos. NICODIM MANDTTA
intoitrcd,la casa plrinteascl. Auzind Lceasta sotia stratilatului,
nu a fost de pirere, cilci neavind fii, dorea sI-l infieze. Nifon
vdzind Lceasta" a fost cuprins de o intristare ce nu s-a mai deplr-
tat de la ddnsul. Mai-marele curtii afldnd de intristarea lui, a
cerut voie stlpdnei sale, sd se ocupe el de Nifon.
$i
astfel a ince-
put a-l lua cu sine la adunlrile si petrecerile tinerilor desfrinafi
gi rlsfIpli, pentru ai risipi tristefea de care era cuprins. Aici
Nifon, pentru aindepilrta intristarel, s-a dedatla mincdri, bdu-
turi qi petreceri gi incet-incet, a inceput sI se cufunde in faptele
rele, si sI se intuneQe la minte, incdt a ajuns str nu mai facl nici
una din faptele bune de mai-nainte, gi nici sI se mai roage. Dar,
nefdcind binele, a inceput sd facd, rdul, asemdn0ndu-se tinerilor
cu care el petrecea.
t
Dar mila lui Dumnezeu qi dragostea Maicii Domnului, cltre
care el, L Lvut mare evlavie, nu l-a lisat sI petteac.d mult timp in
aceste fapte rele gi ia chivernisit iirtoarcerea lui, astfel: Odatd l-a
vuitatun prieten al lui, Nicodim, care privind cu mirare lafafalui,
s-a splimintat, insl tdcea. Atunci Nifon, i-a zis lui:
,,Ce
privegti
aqa.la mine, ca la un necunoscut?" lat Nicodim i-a rlspuns:
,,Cre-
de-md, frate, cd" niciodati nu te-am vdzutin acest chip, precum te
vdd acum; cilci fala ta este infricosatd ca de harap". Acestea au-
zindu-le Nifon, s-a infricogat gi s-a rusinat, acoperindu-Ei fala cu
m?tna, apoi s-a mdhnit.
$i
merg0nd pe cale isi zicea:,,Vai mie,.pd-
cltosul, dacd in lumea Lceasta sunt negru cu sufletul qi cu trupul,
dar la
iudecata
lui Dumndzeu cum voi fi? Cum mI voi ardta fetei
Lui? Amar mie, pltimasul, unde e;ti acum suflete? Vai mie, ce voi
face, oare mI voi putea pocli? Cdci cum voi zice lui Dumnezeu,
miluieEte-md", fdcind atdtea lucruri neplicute inaintea Lui?"
Acestea ziclnd in sine, a venit acasd foarte mihnit si necljit,
gi se tulbuia de gindurile cele potrivnice. Pentru cI g0ndurile cele
bune ii ziceau: Fd ruglciume cdtte Dumnezeu, noaptea, ca precum
voiegte El, astfel sI rinduiascl cele pentru tine. Iar cele rele ii
ziceau dimpotrivl, astfel: De vei face ruglciune, te vei indrdci qi
vei fi tuturor de rds.
$i
i se aducea in minte fricL de la diavolul,
care-i tulbura sufletul foarte rdu. Iar el abia irttdrindu-se pulin,
qi-a zis:
,,Cind
umblam in desfrinare, nici un riu nu m-a intim-
pinat, iar acum cdnd voiesc a md, ruga lui Dumnezeu, voi pitimi
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 231
ceva rilu? Blestemat sI fi tu, necuratule gi vicleanule diavol, care
imi aduci in suflet unele ca Lcestea".
Flcindu-se noapte, s-a sculat din pat
9i
a inbeput a plinge qi
a se bate in piept, zicind;,,Cum am vieluit cu bund credinfl gi
cu obiceiuri bune, in anii mei cei dinainte, iar acum am murit,
rdnindu-mi cumplit cu pdcatele, Doamne Dumnezeul meu, spre
'
Tine am nldiiduit, mintuie;te-md, ca nu cdndva diavolul sd'rL-
peascl ca un leu sufletul meu, nefiind cel ce izblveqte". Apoi stOnd
el la rugIciune, si clutind el spre rilsilrit, iatd a venit o neguri
intunecatl, ce s-a apropiat de dinsul si l-a aruncatin boall
9i
in
fricl peste mIsurI. Atunci Nifon s-a inspdimlntat
9i
zilcea in pa-
tul sIu, suspinind gi plingind pentru pdcatele sale. Iar diminea-
[a
a venit in bisericd
;i
ridicindu-gi ochii, a cdutat spre Icoana
Fecioarei Maria, Nlsctrtoarea de Dumnezeu.
$i
suspinOnd a zis:
,,Miluieqte-md,
Lpdriltoarea" creqtinilor, ceea ce eqti cu dar dIru-
itI. Curatd, aiutd-mi pentru mila ta cea mure, cdci tu eqti nldei-
dea celor ce se pocliesc". Acestea zicind, chipul Maicii Domnului
a. cdutut la dinsul cu faqd veseld
Ei
blindd. Aceastl minune vI-
zAnd-o Nifon, s-a mirat gi a inceput a se bucura qi a se inveseli cu
inima. Apoi a zis:
,,O!
Adincul iubirii de oameni a lui Dumnezeu,
c0t de mare este mulfimea milei Tale, Doamne, pe carc o atilli
asupra celor ce gregesc inaintea Ta! Pentru aceea ai fdcut gi pe
Preacutata Maica Ta, ca si fie rugltoare ciltre miltirea Ta". Apoi
rugindu-se el mult
Ei
sirutind cu dragoste Icoana Preasfintei
Ndscltoare, de Dumnezerr, a ieEit zicind in sine:
,,Yezi,
suflete ti
cdlos, cdt de mult ne iube;te Dumnezeu, chiar cdnd noi singuri
fugim de El; iatil, ne-a dat noul spre apdrare, pe PreacutataMaica
Sa; iar noi chiar gi pe aceastd, ailutiltolre o trecem cu vederea".
$i
astfel mingiindu-se, au preamdrit pe Dumnezeu. DupI Lcens-
ta i s-a ardtat diavolul in vedenia somnului, in chipul unui copil,
care-i era tovardg intru ffuildelegi qi sta impotriva lui foarte
suplrat, ca gi cum ar fi fost in mihnire. Spre aceLa cil'ut?;nd Nifon,
a zis:
,,Pentru
ce egti a$a m?.hnit?" Diavolul a rdspuns:
,,Iatd,
ttei
zile surit de cdnd ai fost la prietenul tIu Nicodim, qi te-ai rdzvrd-
tit; pentru LceLstL mi intristez, cilci nu pot suferi, a mI trece cu
vederea". Nifon i-a zis:,,Si ce intristare ai tu?'l Iar diavolul
;i-a
in-
tors fata si nu i-a rdspuns. Nifon indatil degteptdndu-se, a priceput
,
cr diavolul se intristeazd pentru pocdintalui.
Sculindu-se degrab,
a alergat la bisericd gi, pironindu-si
miniea si ochii larcoanzprea-
sfihtei Ndscdtoarei de Dumnezetr, s-a rugat pinr cind iardsi a
vdzut'o zdmbind, si a simtit in inima sa o plriere dumnezeiascr.
Iar intr-una, din zile, mergind cdtre biseiicdla rugdciune, a vr-
zut un om ficind frrddelege pe cale gi l-a osindit in mintea sa.
Apoi, dupd ce a venit la biserica lui Dumnezeu, qi ridicindu-gi ochii
cdtre Icoand" ca de obicei, indatd, avdzutpe
preacurata
Nrscdtoare
de Dumnezeu cu fafa infrico;atd qi posomoriti,
intorcindu-se de
cdtre d0nsul. Iar Nifon s-a inspdimintatfoarte
;i
crutOnd in' jos,
1ia
zt1:
,,vai mie, prcitosul numai o bucurie ,,ve'm, adicd chipul
Tdu, sttrpand Preasftntd,, iar acum si acesta isi intoarce fata sa si
nu qtiu pentru care pricind". Apoi adun0ndi-si gindurile, abia;i-a
adus aminte cd. a os2ndit pe cel ce pdcdttia gi a priceput, cd pen-
tru aceeaMaica Domnului isi intoarce fala sa de la dOnsul. Suspi
ndnd din adOncul inimii, a zis cu plingere:
,,Dumnezeule, iartd-md.
pe mine prcrtosul cdci iatd", am rdpit slava gi dregdtozria Ta si
am osdnditpe apro?pele meu, mai-nainte de a judeiaTu.
insr mi
luie;te-mr, strpine, cdci spre Tine ndddjduiegie sufletul meu, si
de acum nu voi mai osindi niciodati pe'frateie meu,,. lrcestea zi-
cdnd cu lacrimi, a cdutat iarigi spre Icoani si a vdzut-o zdmbind,
ca gi mai-nainte; si de atunci a inceput cu mare pazd, a se feri, sd
nu mai osdndeascr. Aceasta se fdcea totdeauna cind gre;ea cu
ceva, pentru care Preacarata Maica lui Dumnezeu isi intorcea
fala sa, si cu aceasta Nifon se osindea, si ciindu-se, se indrepta.
,
odatd,, pe c2nd scotea apd" cu ciutura, ia impiedicat diavolul
Ei,
alunecind cu amdndoud picioarele,
a cilzut in pu1, in care timp
prinzindu-se
de ciuturr, a strigat cu glas -urei
,,i;reasfinti str-
pind', ajutr-mi". si indatd s-a aflat stOnd nevdtdmatin pu! pe un
lemn, de unde a fost apoi.scos afard,.Iar de atunci, cunbscind cr
Preasf0nta Nrscdtoare de Dumnezeu il pdzeqte,
a inceput cu mul-
td' cdldurd, sufleteascr a ^vea" de-a pururi numele Ei pe Luzele sale.
"
?uf.u.u:"1_rlu,
i s-a intimplat a se imbolndvi, de la praznicul
Invierii lui Hristos
,
pdnd. la ziua injumrtifirii
Ei
in aiea boald
fiind, nimic altceva nu zicea, decit num ai: slavl numnezeului
meu
Ei
preacinstire-Ajutdtoarei
mele,
preacuratei
Fecioare Ma,ria.
Iar luni, mainainte de miercurea injumdtilirii, s-a rugat, zicind:
]UITNUNNE ]UIAICTT DO
,,Doamne
Dumnezeul meu, invredniceqte-mI a md impdrtlgi cu
Sfintele Tale Taine, in ziua injumltflfirii, pentru cI foarte mult
inseteazd sufletul meu a se sdtura de Preacurat Trupul TIu". Apoi
a adormit
Ei
i s-a flcut lui vedenia aceasta: DouI femei prea strl-
lucite trecea pe ldngl patul lui, avdnd aseminarea purtItoarelor
de mir, unl erainbrilcatd, in porfird, qi
linea
o stOlpare de mds-
lin, iar cealaltd asemenea ei, mergea in urmd, purt0.nd un vas mic
de sfinlenie; apoi
finea Ei
o papurd muiatl in untdelemn sfdnt,
qi venind L stutl?rngd pat.
$i
a zis ceaimbrdcatil in porfirl cltre
cealaltil
,,Yezi
Anastasio, de ce pltime$te tindrul Lcesta?" Anas-
tasia, a zis cdtre ddnsa:
,,Acesta
pltimeqte de focul limbei lui; clci
pe cind era slndtos, gura lui nu eraingrilditd,
ti
acum se pedep-
seqte de Domnul, ca si nu se osindeascd in viala de dincolo, fiind-
cd" foarte mult il iubeEte Dumnezeu, de aceea il
;i
cearti; iar Tu
Doamne de voiesti, miluiegte-l gi aiutIJ". Doamna ceaimbtdcatd
in porfiri a rlspuns;
,,i1voi
milui, numai sd-l duci unde mergem
si noi". Luindu-l de mini Anastasia, l-a dus in biserica Sfinlilor
Apostoli. Apoi a zis cdtre ddnsa, cea cu porfird:
,,[a
untdelemn din
candela ce arde in Altar,
Ei-l
unge de la cap pindla picioare". Iar
Lceea ungdndu-I, azis:
,,lat[
StIpinI, am fdcut dupd porunc TL".
Cea cu haind de porfirl a zimbit gi a zis:
,,Acesta
este semnul mi-
lostivirii, pentru c&re am venit". Atunci i'a dat lui Nifon stilparea
cea de mdslin, pe care o
linea
in mind, zicind:,,Vezi gi cunoaste,
cd" stdlparca Lceasta este din darul Domnului gi o dau tie, pen-
tru cI acum avilrsat preainduratul Dumnezeu mila Sa asupra ta;
iar tu de acum inarmeazd-te asupra diavolilor, gi vei cdlca pe
d2ngii, ca pe niqte trestii gi fin". Iar Nifon i s-a inchinat pind" la
pIm0nt gi dqteptindu-se, a cunoscut cI Doamna ceaimbrilcfid
in porfird a fost Preasfinta Nlscitoare de Dumnezeu, gi cerceta-
rea Ei in vedenie, semnul binecuvintdrii gi a dragostei ce-i purta.
DupI aceastd vedenie, ?ndatl s-a flcut sinltos si a inceput
4
umbla; iar a doua zi, marqi, s-a intdrit cu hranl, apoi in ziua
iniumitdtirii venind in bisericl, cu multl bucurie s-a impdrtlEit
cu DumnezeieEtile Taine.
Astfel, fericiiul Nifon, cu aiutorul lui Dumnezeu indreptindu-gi
viala sa, s-a lepldat de lume gi s-a flcut monah; apoi se sirguia
in mari nevointe si osteneli, pentru a-si supune trupul duhului,
i
L
!
r: i - r; ' , r1r"
234 protos.
NICODIM I,IANDui(
petrecandu-si
zilele sale in lacrimi si in asprr pociinfd.
Apoi isi
punea pazd gurii sale, foarte mult pizindu-ie
de cuvintele desar-
te sau de'dosrdiri si de clevetiri. Dupn aceasta. sia frcut orilfi_
iald", ca si se loveascr cu pumnul
de iate 40 de ori, i"ii-is_ar mai
intimpla weodatd, a grdi vreun cuvdnt netrebnic sau de huld.
.
Apoi, lu0nd o piatrdin guri, o purta
multi vreme, zicind ciltre
sine:
',Mai bine este tie, nelegiuitule,
a minca piatri,
d"ecit a, gtdi
un cuvdnt rdu". Adeseori sb inchidea in coliba sa qi, dezb rdcin_
du-se de haine, se brtea peste tot trupul sru, si utai i" mult se
rdnea, incdt uneori si carnea cddea de rdnile ceie multe. Diavolii,
vdzdnd
levoinga
lui, se inarmau asuprd_i: c0nd se ruga, il supdra
cu nrluciri, cind postea il ispitea cu bucate de carne"si p";tb, h
care el zicea:,,Bucatele
nu ne vor pune pe*noi inaintea rui Dum-
nezeu; mdnincd' tu singur, diavole, bucatele tare, sau du-le acolo
unde oamenii considerd.pAntecelei,,
ca pe un
,,Dumnezeu,,. C0nd
priveghea,
il ispitea cu dormitarea si somnul, ra care el ludnd un
P3t,
r" bdtea pe sine tare., zicind,
,,Ti-am dat d,e m0ncare si de
bdut, iar tu voieEti si si dormi? rata'eu cu toiagur te voi odihni
pe tine". Fiind.ispitit
de duhur clesfrinrrii,
de
f,aine
si api, pu-
nind apd, intr-un vas zicea;
,,Cdt d,e plncuti qi d;lc; e;;e ^cezstd,
ugl": apoi ludnd pufinl in gurd, o urun.a jos, pentru ca suferinta
1r-i
fig si mai mafe.
pentru
dragostea cea mufe ce o avea cdtre
Preasfinta
Niscitoare de Dumnezeu,
Nifon a cistigat iare dra-
goste gi trecere inaintea Domnului nostru tisus Hrisis, lucru care
se va vedea minunat, din cele ceurmeazd,. odatd,,."rgiod
la Sfin-
ta Bisericr gi apropiindu-se
de uf i, gia fidicatmdinilE
la indlfime
si a strigat cu suspinarc amnrd:,,primegte_mI,
Doamne Iisuse Hris_
toase, Dumnezeul
meu, pe mine cel mort cu mintea si cu sufle_
tuf primegte-mtr
pe mine hulitorul si picrtosul,-."i
ir-".uru, .u
sufletul gi cu trupul,giT:lr9
pe neprietenul
cei fdril d,e rusine,
gi nu-!i intoarce faqaTa, StIpine, zicind,:,,Nu stiu cine egti,,; ci ia
aminte la glasul rugdciunii
mele si mr mdntuieste,
ca c'et ce nu
voiegte moarte' prcdto;ilor.
crci nu voi inceta rug2ndu-Te,
nici
1u
md voi depirta de la Tine, pind c0nd nu mn veiauzr simi vei
da iertarca pxcatelor
mele". Astfel rugindu-se
.r, o"oauiu s-a racut
un sunet mare din cer si a vdzut in nori o fap preastrilucitd
de
bdrbat, avind miinile intinse inaintea Lui, cu .u." .,rp, inzind"
MINUNILE MAICII DOMNULAI 235
pe Nifon
-
precum altddatd plrintele pe fiuJ cel desfrdnat
-
slru-
ta grwazii lui, zicind:
,,Bine
ai venit aici, fiul Meu cel necdiit, cil
mult am suspinat qi m-am mihnit pentru tine, incit ardea inima
Mea, aqteptend penl cind te vei intoarce la Mine, seara sau dimi-
neala. Acum Md bucur gi MI veselescvdzindu-te, cil te intorcf cltre
Mine cu toatd inima". Acestea le-a povestit ucenicilor sIi, plin-
gind foarte mult. Dupd Lceusta, iarlgi rugindu-se, i s'a ardtat inge-
rul lui Dumnezeu,
linind
un pahar plin cu mir, pe care l-a tur-
nat deasupra capului lui gi l-a umplut de bunl mireasml locul
acela. Acesta a fost minunatul dar, pe care Sfintul Nifon l-a dob0n-
, dit de la Dumnezeu, prin dragostea gi mijlocirea Maicii Preacurate.
l1tddatd, sosind praznicul invierii lui Hristos, in seara simbe-
tei celei Mari, pe cind Nifon se afla in bisericl cu poporul, avdzttt
pe Preacurata Niscltoate de Dumnezeu (cu Sfinfli Apostoli;i cu mul-
lime
de Sfinli), veniti in bisericd,
9i
care ca o Maicd privea cu dra-
goste asupra poporuhii ce stdtea inainte.
$i
dacd vedea pe cine-
va ingrijindu-se pentru mdntuirel sa, se bucura foarte mult; iar
dacilvedea pe unii cI sunt nepurtltori de gtiid pentru mintuirea
lor, clltina cu capul qi plingea pentru ei;insI pentru tofi intinzan-
du-gi m2inile, se ruga lui Dumnezeu, ca, to+i sI cdqtige mOntuire.
Cuviosul Nifon vilzdnd Lceasta s-a umplut de nespusl bucurie,
pentru cI Preacurata Ndscltoare de Dumnezeu, nu se desparte
de cre;tini, ci de-a pururi le ajutd. Astfel, Preasfinta Maicd', ii era
lui mare ajutiltoare qi apdriltoarein necazuri
Ei
ispitiri. Odatd, pe
cind se odihnea, a venit diavolul tinind in miini o arml gi s-a
repezit asupra lui, vrind sI-l omoare; dar a fost oprit de puterea
lui Dumnezeu gi n-a putut sd facd Sfintului nici un tdu; apoi a
fugit scr24nind din dinti gi zicin*,,,O! Marie, tu totdeauna md
izgonegti de la acest om aspru".
Petrecdnd o viald bine p,licutl lui Dumnezeu, spre bXtrinele
s-a invrednicit de darul arhieriei, fiind ales prin descoperire dum-
nezeiascil, Episcop al cetd[ii Constanfiana din Cipru. Dupi puqi
nii ani de arhiplstorie, s-a apropiat de sfirEitul vielii sale. Despre
acest lucru a fost inqtiinlat qi Sflntul Atanasie, Arhiepiscop al
Alexandriei, prin descoperire dumnezeiascil. Venind cu tot clerul
sdu, Sfintul Atanasie s-a imbritisat cu Sfintul Nifon
;i
ia fdcut
cunoscut cil a doua ziva trece din viatd,. El a primit vestea ace s-
236
Protos. NIC,DIM
MANDTTA
ta cu liniqte, cdci gi lui i s-a arttat ingerul lui Dumne zeu, care i-.a
descoperit ceasur plecrrii
de aici. in vremea cintfuii utreniei, a
inceput focul durerii trupegti sd-r ard,il foarte mult. cer2nd o
rogojinr
s-a culcat pe pdmint.
A doua zi venind la dansur marele
Atanasie, i-a zis:,,pdrinte,
are omul vreun folos din bo,tlalui sau
nu?" sf2ntul a rdspuns:
,,precum se curiti aurul de ruqind arzin-
o1-sg i1r fo.c, aqa gi omul bolnav, prin
boalr;;;";;rr
;L pncatete
sale"' Apoi, tdcdnd'. pu1in,
a plnns. Dupi ;;";
"
-rai"ilii
gi s-a ru-
minat fataloi, apoi a zis:
,,Bine a-fi venit, SfingiforlnteJ,.
Si dupd
pulin
timp, a zis:
,,Bucurati_vd., Siintilor uucbnici;,
li?"p
lui s_a
luminat
mai mult. Mai trecind inca'pufin
timp, a zis i,mdsi:
,,yd.
mulpmesc
vour Sfin{ilor
prooroci".
Atunci s-au deschis ochii su_
fletesti ai sfintului Atanasie qi a vdzut cum.sdrutau
pe fericitul
Nifon tofi Sfingii, unul c'te unul. epoi a mai zis, zdmbind;
,,Bucu_
rali'vd', Preacuviosilor
sfin[1i, gi togi sfinpii", i"pd ;;; a tdcut.
?.uld
pufinl tlcere ^ strig't'iards,i:
,,Bucu i;d_te, CLa* AL. ddrui
td' lumina mea cea preafrumo
asa., ajutdtoarea
Ei
tdriu ^u,te voi
binecuvinta pe Tine, ceea ce esti bunr, cdci imi aduc aminte de
mila si darul Tdu, cel revdrsat asup.ra mea". Dupd aceasta a td.cut
si saluminatfalarui
ca soarele, inc0t toti cei ce erau de fafd s-au
insprimdntat.
Atunci
_s-a
simqir un miros d. ;;;;iilasma.
si
astfel gi-a dat cinstirul si sf0nlul sdu suflet, sfdntul Nifb;;l;i ;"'
in toatd viata rui a iubit gi cinstit din toard, fiinla pe trraica rui
Dumnezeu,
in 2j de zile ale lunii decembrie.
fn
,, fu o"rl
MINUNEA
27O
Cerindu-i
ajutorul, NlaicaDomnului
se aratd
gi vorbeste
Cuviosului
Serghie
,
cuviosul serghie s-a ndscut in'cetate.aRostowlui,
din pdrinti
drept-cr.edincio;i,
pe nume Kiril si Maria. El a fost ales de Dum-
!ez_9u,
din pintecele
maicii sale. odatd, pe cdnd maicalui se afra
l1,srant4
Liturghie,
avindu-r pe er in pantece,
in timp ce se citea
Sfinta Evanghelie, pruncul
a vorbit iin paniece,
iii'ni auzit de
tofi cei din jur.
in timpul Heruvicului
a vorbit a doua oard, iar
cind preotul
a rostit
,,sfintele sfin{ilor,,,
a vorbit a treia oard. Lu_
crul acesta a umplut de uim_ire pe maml gi pe cei din jur.
Dupd
ce s-a niscut, Miercurea si vinerea nu sugea-niciodatr
,i ni.i ult_
fel de hrand nu primea, insemnind
mai inainte, .A
.,0,
ujurrg" u'
MINUNILE MAICII DOMNUIUI 237
mare postitor gi om plicut lui Dumnezeu. Din Sfintul Botez i s-a
pus numele Yartolomeu. incl tanLf fiind, i-au murit amindoi pd-
rinfii, dupl care el impdrlind averea la sdraci, s-a retras intr-un
loc singuratic in pdrlile Radoneiscului. Aici, dupd mai mulli ani
de nevoin!il, a atras un numlr foafte mare de fra1i, intemeind o
mlnlstire pe care a inchinat-o Maicii Domnului. Despre viata lui
imbundtlfitd
Ei
despre minunile ce Dumnezeu le fdcea prin el, a
. ajuns vestea pdnil la Constantinopol, la patriarhul Filoteiu, c re
ia scris o frumoasl epistolie. Printre altele, el il indemna pe Cu-
viosul Serghie sI pund in mdndstirea lui, asezdmintul viefii de
obqte, lucru pe care il face cu toatd supunerea.
Fiind congtient de sarcina ce a ave
,
de Lpurta griid de mintu-
irea celor ce i s-au tncredintat lui spre povdfuire, adeseoii el'se
ruga Maicii Domnului, pentru sine gi pentru dingii. Astf'el; stdnd
fericitul Pdrinte, nolptea la obiqnuita lui pravild.inzintea Icoanei
Preacuratei Maicii lui Dumnezeu,
;i
adeseori la ddnsa clutdnd,
zicea:
,,Preacuratd,
Maica Hristosului meu, apdtdtoare qi tare aju-
tdtoare a neamului omenesc, fii miilocitoare noud nevrednicilor,
pururea rugdndu-te Fiului Tdu qi Dumnezeului nostru, ca sd caute
spre locul acesta sfint, care este intemeiat spre lauda gi cinstea
Preasfdntului Sdu nume, in veci. Pe Tine, Maica Dulcelui meu [Iris-.
tos, ca pe ceea ce ai ciEtigat multi indrilzneala cdtre Ddnsul, inain-
te-rugdtoare Te punem noi robii Tdi cdTu eEti adlpostire
9i
nldei-
de de mOntuire tuturor celor ce Ti se roagl cu credinfd". Astfel se
ruga, gi dupd ce a rostit Acatistul Preacuratei Maici, a
Eezut
pufin
si se odihneascd; iar ucenicului siu Mihail, i'a zis:,,Fiule! Fii treaz
qi privegheazd, de vreme ce, o cercetare minunatd
9i
de spaimd
o sd ni se facd noul in ceasul acesta". Acestea grdindu-le Cuvio-
sul, indat[ s-a auzit un glas, zicdnd:
,,latd,
vine Preacurata!" lar
Sf0ntul auzindu-I, degrab a ieqit din chilie in pridvor, si iatl o
lumini mare,'strllucind mai mult decit soarele, a luminat pe
Sfintul, qi indatl avdztt pe Preacurata cv doi Apostoli, cu Petru
si cu Ioan, care striluceau, inconjurafi de o negrditl lumini. Cdnd
a vdzut-o Sflntul, a cdzut cu fala la pdmint, neputind suferi acea
lumini strdlucitoare. Atunci, Preacurata cu ale sale miini s-a
atins de Sfintul, zicindu-i:
,,Nu
te spdimOnta, alesul Meu! Iati am
venit si te'cercetez; cdci s-a auzit ruglciunea ta pentru ucenicii
%E Protos, NICDDIM MANDTTA
tdi, pentru
care tu te rogi. si pentru locagur tiu sd nu te mai mdh-
nesti, cdci de acum inainte de toate va fi indestulat, nu numai ce
esti tu in viata aceasta, ci si dupd ducerea ta.crtre Domnul, nede-
pdtt'til voi fi de locagul tdu, dlndu
-i
toate cele trebuincioase
cu
indestular e, pdzindu-I.
gi acoperindu-1,,.
Acestea ziciii,' s a tacut
nevdzutd.Iar
sfdntur de fricr
;i
de cutremur mare fiind cuprins,
se afla intr-o stare de uimire a mintii, dar dupd p",u" iio,p venin-
du-gi in ffue, a filat pe ucenicul sdu,'de frici zicaiJ;;;;;;,
,
gi l-a ridicat; dupd care er a inceput a se arunc ara picioarele
sta-
retului, zicdnd:,,Te
rog, pentru
Domnul,
pirinte!
Spune_mi, cine
s-a ardtatin aceastd" minunatr vedenie?
ctrci pulin a ripsit de nu
s-a desprrlit duhul meu de rrupeasca-mi
legiiurr, diniiuza ace_
lei vedenii strrlucitr?" Iar sfdn?ul se bucura,cu sufletul si strdlu_
cea-fa,ta lui de acea negrdrti bucurie,
""p",a"Jraffiisca
mai
mult, fdrd. numai atdt:
,,Fiule! Chemi la mine p" i;;ii pe Si_
1.ol".si
venind ei, le-a spus toate pe rind, .u- u vdzut pe
prea-
curata, Nrscdtoarea
de Dumnezeu,
insotitil de cei doi Apostoli, gi
ce i-a zis lui. Acestea auzindule ei, se umplurd de uucurii si de ve_
selie, si_tofi_impreund
au cintat
paracriiul
Maicii Domnurui; iar
sfintul serghie, toatd' noaptea ?ceea a petrecut-
o afatd", socotind
cu mintea, pentru
milostiva cercetare a stapanei cerei
preacurate.
*,-3,ul1jll!11
,1Tp: Cuviosul Serghie a trecut la cele vesnice,
'rno prost vit de Dumnezeu, prin nestritdciunea
tfupului, ce
izvora bunr mireasmd si prin nenumdrate
faceri de minuni, spre
mdng'ierea
celor cupringi de suferinle si spre rr"* lui Dum-
nezeu (V. Sf. 25 scpt.).
MAICA DODTNULUI DA INTNTNPCIUNB
CETOR CE SE ROAGA EI
MI NUNEA 271
Maica Domnului diruieste intelepciune
unui copil nepriceput, care aiunge Episcop
in
lara
Saxoniei, intr-o cetate ce se numea Magdenburg' era
un copilandru cu numele odon, carcinvillalaEcoald. Dascilii lui
totdeauna il pedepseau, cdci era nechibzuit
9i
nepriceput din fire.
Odatd, dascdlul sIu l-a bltut foarte tare. Odon ie;ind de la qcoa-
lI, d mers cu alli copii la bisericd, unde sezdnd cu falala pdmint
s-a rugat Maicii Domnului, ca sd-i aifie la invifdturi. Seara ador-
mind el, i s-a nriltat Maica Precista in vis si ia zis:
,,Am
auzit rugi-
ciunea ta gi am vdzut suplrarea ta, intd" iti dau nu numai darul
;tiintei,
ci inc[, dupl moartea Episcopului, care este acum la bise-
rica slugii Mele, Sfintul Mavrichie, ili dau tie locul, care tindutalil
de nu o vei Chibzui
Ei
chivernisi bine, vei pieri". Si zicind aceste
cuvinte, MaicaPrecista s-a fdcut nevdz;tttd. A doua zi, Odon mergdnd
la scoall, s-e- ardtat atit de aget La minte, incdt a intrecut pe tofi
,40 Pr"t"t. NfCO
ceilalfi copii la invdlIturI, spre uimirea
Ei
nedumerirea dascilu-
lui sdu. Apoi invdlind rnai departe, a devenit un om foarte infe-
lept gi cu comportdri alese, atrdgind respectul
9i
prefuirea ce6\e,-
nilor din oraqul sIu. De aceeamaitdtziu,rcpauzdndEpiscopul
Mag-
denburgului, clerul gi poporul cetllii au ales in locul lui pe odon,
ca sa lJfie Episcop, la biserica-catedrald, a Sfintului Mavrichie.
DupI ce Odon altatvrednicia de Episcop,n-amai
petrecut cu-
viincibs, dupd pldcerea lui Dumnezeu, ct mai inainte. Uitind d-e
darul cel mare pe care l-a primit de la Dumnezeu, nemul,tumitorul
nu pdzea randuiala gi canonul bisericesc; ci iqi flcea toate voile
trupr.lui.
$i
ce era mai rdu, cd,indrdinea a sluii flri mustrate de
congtiinld gi hirotonisea pe allii, fiind desfranat si necurat.
Dumnezeu insI, astepta intoarcerea
9i
indrepfarea lui. ii punea
la indemdnl felurite miiloace; pentru a se indrepta
;i
mintui.
intr-o noapte, dupd o petrecere pdcdtoasd, a auzit de sus un glas
strasnic, zicdndu-i: ,,Odoane,
Odoane, conteneqte de a mai cddea
in p'dcilte", dar el a socotit ilceasta a fi o ndlucire. AcelaEi glas cu
aceleasi cuvinte i,au fost adfesate lui a doua noapte si a treia
noapte, insl el n-a vrut sd ia aminte qi sd se pocdiascl.
Dumnezeiasca
iudecati
insl nu a mai rdbdat acea neruqinare;
ci l-a pedepsit aspru, spre ingrozitea celot asemenea lui, pentru
a nu mai cvteza a se mai atinge de cele Sfinte, Sau a le nesocoti.
Peste vreo trei luni de la aceastl inqtiinlare, un Preot s-a inchis
in biserica Sfintului Mavrichie, pentru a se pregdti (flcdndu-qi pra-
vila) ca sd slujeascd" a doua zi. Pe cind sta el noaptea la ruglciu-
ne in bisericd, a venit un vdnt vijelios, pe la miezul noptii, care
a stins toate candelele din bisericl. Atunci iu venit doi tineri
strdlucili, care
fineau
in miini doud felinare cu lumini. Ei stdturd
inaintea Altarului: unul de o parte gi altul de cealaltil paTte.
Dupd acee venird alli tineri strdlucifi, unii aqternurl doud co-
voare mari inaintea Altarului. Ceilalli puse pe covoafe doud Tro-
nuri strllucite, de aur. Acolo veni l{ristos Dumnezeu-Omul, imbrl-
cat in haine arhieresti, cu coroani impdrdteascd pe cap, inso{it
de mulli ingeri gi de cei 12 Apostoli. Hristos sezu pe tronul cel
preainalt, iar Apostolii stdturd pe 72 scaine de domnie. DupI
aceea veni si Maica Dornnului cu o mullime de fecioare, Hristos
o pofti pe celdlalt tron de aur, unde sezu'
MINUNITE MAICII DOMNUIUI 241
Hristos
-
Dreptul
Judecitor
-
stind pe Tronul slavei Sale, po-
runci ingerilor Sdi, ca sd aducl pe Episcopul Odon, legatla miini
gi de picioare, ca" pe un osindit. Cind fu adus inaintea Dreptului
Judecitor,
Sfintul Mavrichie, patronul acelui Stint llcas si cei im-
preun[ ostenitori, venind, se inchinard Domnului, zicind:,Jude-
cltorule, preadrepte, Te ruglm, pedepseqte pe acest riu-credin-
cios qi cdlcdtor de lege, care nu este pistor ci lup rdpitor. latd.,
venitul biseric-ii mele il cheltuieqte in petrecerile
;i
voile sale tru-
pesti". Acestea zicdnd Sf0ntul Mavrichie, os2nditul cerea vreme
ca sd se pocdiascd". Domnul atunci i-a zis:
,,Acum
cind a sosit sfir-
Eitul
tIu cauti vreme sd te pocdiegti? Ce ai fdcut inainte? Ai avut
timp destul pentru indreptare gi mintuire. De ce l-ai intrebu-
intat rdu?" in acel timp Maica Precista, sculdndu-se de pe tronul
Sdu, a zis Fiului Ei iubit:
,,Rogu-md,
Tie, Dreptule
Judecltor
gi Fiul
Meu preadulce, nu milui pe acest nemullumitor; ci pedepseste-l
dupd. pdcztele lui".
Atunci Impiratul Slavei, Dreptul
Judecdtor,
porunci unui inger
sd-i taie capul. indatd dupd aceste
,
tot Soborul acela ceresc dim-
preunl cu impdratul Slavei, s-a fdcut nevdzut. Biserica a rdmas
in intuneric, ca mai-nainte de vedenie.
Preotul incremenit de fricd, a cdzut la pdmint qi zdcea ca un
mort. A doua zi dupd, c s.z luminat de ziud",l-au gdsit incd" zd-
cind pe
ios
la pdmint gi nu putea sd se scoale. Mai tirziu, venin-
du-gi in fire, a spus toate cite le vdzuse. Clerul si poporul adunat
in bisericd, plini de uimire si groazd,, ascultard toate acestea. Unii
dintre dingii se duserd in casa arhiereului. Acolo, intr-adevlr il
gdsird cu capul tdiat, zdcind intr-un lac de sOnge gi tofi s-au
in sp iimin tat gr oaznic.
Nefericitul ierarh a cdzutin pedeapsa bomnulu i care zice:
,,De
ua zice sluga A,ceea rea, tn inima sa: Std,pAnul meu ua tntkrzia
a ueni,
;i
aa incepe a bate pe touard.;i
;i
ua mknca
;i
bea cu
beliaii, ueni-aa Std,pknul slugii aceleia tn ziua in care eA nu se
a;teaptd,
;i
tn ceasul tn care na se gh,nde;te. El o ua td.ia din
dregd,torie
;i
o uaface pd.rta$d. cuJd.farnicii: acolo uafi plkn-
sul
;i
scrk;nirea dinlilor" (Mt. 24, 4B-5r). De aici sd ia invdldturd.,
pe lingl Plstorii sufleteqti gi pdrinfii, naEii de botez si cdlugdrii,
care-s rispunzdtofiin ziua judecdfii, de fii lor sufleteqti
Ei
trupegti.
242 PTotos. NICODIM MANDTTA
MI NUNEA 272
Maica Domnului risplltegte cu darul cintirii
pe Roman, pntru dragostea si evlavia lui
Sfantul Roman cintdretul, era de loc din Siria, cetatea Emesa.
El a fost diacon al bisericii din Berit. in zilele impdratului Atana-
sie, a mers la Constantinopol
Ei
a rdmas la biserica Preasfintei NIs-
cdtoarei de Dumnezeu, ceea ce se zicea a lui Kir. De multe ori ple-
cind de la chilia lui, se ducea la biserica Preasfintei Ndscltoarei
de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria din Vlaherna. Acolo petre-
ce?- to td noaptea in privegheri, clci era foarte evlavios
9i
imbu-
ndtiltit, rugindu-se cu cllduri si smerenie. El avea o foarte mafe
evlavie cltre Maica Domnului. odatd la privegherea prdznuirii
Nagterii Domnului nostru Iisus Hristos, aflOndu-se in biserica
Vlahernei, fiind obosit a adormit pufin. Atunci, vdzu in vedenie
pe Maica Precista
tinand
o carte in mdnd
9i
ii zise:
,,Deschide-fi
gvra ta si mindncd aceastd carte pe care ti-o dau". Atunci i s-a
pdrut cd a deschis gura
;i
a inghitit c rtel aceea'.
A doua zi, dupd" ce s-a luminat de ziud, sfdntul Roman infelep-
lit
la minte, s-a suit in amvon qi a inceput a cdnta cu multd evla-
vie:
,,Fecioara
astdzi, pe Cel mai presus de
fiinld
na;te."". Si
cu atit de fnultd dulceafd z cintat, incdt s-a cunoscut ptea ardtat
de toli cei ce l-au ascultat cI: darul acela al cintirii ia venit lui
din cer qi nu de la oameni. Tofi s-au minunat rJe aceasta-
Acest Sfint cintdrel inzestrat cu dar de sus, a alcdtuit con-
dacele la prtznicile Mdntuitorului, ale Maicii Domnului gi ale
Sfinlilor ma.ri. A alcltuit
ileste
o mie de condace, c re se cintd
in Bisericl (M. M. D. 8 d. Ncant).
MI NUNEA 273
ltlaica Precista diru ieste ciluglrului b olnav,
intelepciunea ceruti
Odinioarl, Gherman Cdlugdrul fiind bolnav, i s-a ardtat Maica
Precista, spre care LveL mate evlavie si ia zis:
,,Ce
doreqti? Sdnd-
tate sau infelepciune?" Gherman socotind bine, s-a rugat sd-i dea
infelepciune. Si inplepciune i-a dat.
Pfin acea inlelepciune ddruitd de sus, el tinvdlat qi qtia bine:
elenegte, latineEte si evreieste, incit, nu se afla nimeni in acea
vreme. care sd stie asa de bine ca el (x. t+s).
MINUNITE MAIC'II DOMNUIUI
:
t z2
MINUNEA 274
Prunca, indath dupl nastere, prearnirea pe Maica
precista
Crdiasa ungureascd", Ringala, indatd, ce s-a ndscut, a inceput a
preamdri pe Maica Precista, zicind:
,,Bucatrd.-te, impdtd,teasd,
Cereascd." (x. 146).
MINUNEA 275
Maica Precista aiata pe Sfintul Grigore al Neocezareei,
sd cunoascd addncul credintei
intr-o noapte, pe cind Sfintul Grigore cugeta addnc asupra
tainelor credintei crestinesti, a venit deodatd" o strdlucire dum-
nezeiascd" si s-a luminat to td, casa, mai mult decdt dacd, ar fi lumi
nat soarele. Atunci vdzu o femeie preaincuviintatd, frumoasi si
minunatd, qi aproape de ea un bdtr0n preacinstit si cucernic. Se
minuna Grigore si socotea in mintea lui, cum cd aceastd, femeie
preacinstitd ar fiimpfudteasa ingerilor, dur pe bdtrdn n-a putut
sl-l cunoascl cine este, pini cind Preasfdnta nu i-a zis lui:
,I0.4ne,
Ucenicule al Fiului gi Stdp4nului meu gi cela ce esti numit
cu numele preamlririi, aratd, taiga adevdratei credinte lui Gri
gore acesta, iubitul rob al invd![torului tdu, ca sI infele agd, adin-
cul cuvintlrii de Dumnezeu, pentru ca sI nul biruiascl vreun
eretic cindva".
Acestea auzindu-le Sfantul, a cunoscut cum cd a fost loa:n
Ev_anghelistul, care a venit cu Preasfinta Ndscitoare de Dumne-
zeu, ca" sd-l invete
"rl4ff:ffisirea
cea drept-sldvitoarc a credintei,
pentru cI in vremea aceea eraU mulfi eretiei si cu cuvintelb lor
ce_ls gmilgitoate
inqelaupe"mulqi
Ei
ii trdgeau la dogmele lor cele
rdzyrdtite. Sfdntul Grigore fdcu din acea invdldturil, regula cu-
vintdrilor sale. simbolul acesta il ldsd Bisericii sale, care l-a pils-
trat cu mare sfinfenie, cortra ercziei arienilor si semiarienilor.
In simbolul acesta, Taina Preasfintei rreimi era explicatd" foarte
llmurit (M. M. D.
9 d. Neamt).
MINUNEA 276
Maica Precista a incredintat pe indoielnic
ar e-i adev ir ata credinti
In Bononia era un copilandru, care se chema Raneff. Acela fiind
crestin, a inceput a se indoi in credinta sa. El se tot frdminta me-
244 PTotos. NICODIM MANDTTA
reu cu mintea, zicind in sine:
,,Oare
carc-i adevdtata credinfI?
Cea evreiasci, cea pdgtneascil, ori cea crestineascd?" Si, mai, ma|
voia sI lase legea crestineascl si sI se ducd la cea evreiascd!
A_lurrci i s-a ardtat Maica Precista qi l-a incredinlat pe copilan-
dru, cd: credinla crestineascd este adevdrata credinll, care folo-
se;te gi mantuieste, pe cei care o
lin
cum se cade. Celelalte credin-
!e:
evreiascl, gi pdgineascd,, sunt pdgubitoare
Ei
primefdioase
mintuirii Sufletelor
1x.
148).
MI NUNEA 277
Cel simplu cu mintea rostind
rugdciunea
,,BucurI-te
Marie", prosllvit dupl moarte
in cetatea Romei era un om cu numele Ioan, foarte evlavios
gi bogat, da,r avea mintea lui atdt de greoaie, cd nu putea si in-
vefe carte nicidecum gi nici mdcar o rugiciune pe care sd o zicd"
dupi rdnduiala creqtihilor. Pentru arcea;Sta s-a dus intr-o mInIs-
tire
Ei,
ddruind acolo toate cite etau ale lui, s-a fdcut mona'h pen-
tru ca sdJ invefe fralii carte. Pentru dragostea
Ei
pentru bogd]ia
pe care o ^veu,l-au primit cu dragoste
Ei
tofi ii spuneau Psalmi
qi rugdciuni, insa el nu putea si invele nimic.
Atunci un frate iscusit
Ei
cu fapte bune, citindu-i lui toate rugd-
ciunile, una cOte una,l-a intrebat care din toate i s-a pdrut mai
frumoasd, ca sI-l invefe, e-l a zis cd aceea:
,,Bucurd.-te
Mnrie" i-a
pldcut mai mult. Pun0nd multd osteneald, dupd multd vreme a
rry dtut ilchiniciunea ineeJe asc d", adicd" LceLStL:,,IVsc[toate d-e
i,Ougnezeu-fecioarnr-BucurLte,
ceea ce egti plinl de dar, Marie,
iDomnul este cu tine. Binecuv0ntatd eqti Tu intre femei 5l hinecu-
'iylnLat
este rodul pintecelui Tdu, e*-ai-nis*cu! p-q
.@itoru!
jsufletelor
noastre".
$i
s-a umplut de multd bucurie si veselie cil ainvdlat aceastd
inchiniciune ingereascd, incdt se pdrea cd. a gdsit o comoard de
mult pref.
$i
in toatd vremea alt cuvint nu zicea, decit numai
acesta:
,,Bucuri-te,
ceea ce esti plinl de d"ar, Marie". Pentru aceas-
ta toti frafii iau, scos porecld,, zicindu-i;
,,Bucurd-te
Marie", de
care el insl mult se veselca qi totdeauna se ruga cdtre pururea
Fecioara, zicind, aceastd inchiniciune ingereascl cu bucurie gi
veselie neasemlnatl.
$i
aceasta a zis-o
pururea pomenitul, pind"
in ceasul in care i-a iesit fericitul lui suflet.
245
Iar dupl ce i-au cintat prohodul dupl rinduiald,,l-au ingropat
intr-un loc deosebit, pentru ci sfin,titele lui moaste au raspandit
bunl mireasmd, care nu s-a imputinat dupd, ce l-au acoperit, ci
incd, mai mult crestea in fiecare zi. Si simteau_fratii.un miros de
negrditd, bunr mireasmd. cind i-au frcut pomenirea ceade noud
z\lg', au vdzut o minune preaslivitr
Ei
s-au inspdiminiat. si anu-
rne: a rdsrrit din mormOntul lui un crin preafrumos, gi pe fiecare
ftunzd, erau scrise aceste cuvinte cu slove de aur:
,,Eu,curd,-te,
ceea ce e;ti plind' de dar, Marie". si buna mireasmd a crinului
aceluia nu se asemlna cu nici o floare pdm0nteasc[
Iar egumenul a zis frafilor:
,,Iubitii
mei! Din lucrul Lcesta,minu-
nat putem cunoaste ce mare sfinfenie a Lvut fericitul acesta si cit
de multi dragoste, crtre Doamna.nolsttd! cu cuviinfr este sr ve-
dem gi rd'd"dcina acestui crin, pentru ca sd infelegem cu ce daruri
se rrspldteste acel ce iubegte din toatd. inima pe pururea Fecioa-
ra Maria". si sdpOnd mormintul au vdzut cum cd crinul a crecut
din gura cuvinciosului si s-au inspdimintat. rar poruncind egu-
menul ca sd se desfacl sfintele moaste, aa vdzut cum.pe-ini_ra
lqi era icoana Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu si mutt r-u,,
insprim0.ntat. Luind cu litanie si cu tdmdieri acel sfiniit crin, l-au
asezat la loc de cinste, impreund cu sfintele moaste. si toti il cin-
steau si se cucerniceau de el, pentru dragostea'tvtaiiii lui Dum-
nezeu. Pentru ale cdrei rugrciuni, dea Dumnezeu sr ne invred-
nicim si noi de fericirea. cea. cereascl. Amin (M. M. D. 2! d. Ncamt).
MINUNEA 278
Maica Domnului infelepteste pe cel ce din simplitate
se indoia de fecioria Di
Dupd 700 de ani de la intruparea Domnului nostru Iisus Hris-
tos, era un pustnic, Atenian de neam, intelept in scripturi, dar in
faptabund"
Ei
mai infelept, cu numele Eghidie, care, dupdmoar_
tea pfuinlilor sdi, impdrtind la sdraci averile sale, a piecat din
patria sa. cdliltorind el la Ierusalim, dupi ce s-a inchlnat Sfinte-
lor Locuri, s-a dus in prrlile cele mai dinruntru. lar a{oro, grsind
o pesterd cu un izvor limpede gi cu vreo, citiva copaci, ia pldcut
mult liniqtea locului aceluia. si rrminOnd acolo, petrecea pust-
niceste, fiind hrdnit de o ,"ri6uird,, care cu dumnezeiascd voie
se ducea la el de o mulgea si cu laptele ei si cu buruieni se hrdnea.
MINUNIIE MAICII DOMNUIUI
,46 Pr"t"t.NfCODM
Prin apropierea acelui loc, intr-o cetate oarecLte se afla un
dascll, intru a cdrei minte, diavolul cel ucigdtor de oameni seml-
nase neghina indoirii despre fecioria Preasfintei Nlscltoare de
Dumnezeu, cici isi ziceain mintea lui: Cum poate s[ fie Maici gi
Fecioarl? Si se silea slrmanul dascll sI scoatl aceastd driceascd
gindire din mintea sa, dar nu izbutea
Auzind cI pustnicul cel mai sus zis avea darul lui Dumnezeu gi
inlelepciunea omeneascl, s-a dus la d2nsul, pentru ca savad6., de
l-ar putea izbdvi cumva de hula aceea,pe c re o avelin mintea lui.
Iar cind ere aproape de chilia Avvei Eghidie ca la trei stadii
(ca din dumnezeiescul dar), a ieqit Cuviosul intru intimpinarea lui,
pentru cd a cunoscut venirea dascllului si gindul inimii lui.
Cdnd s-au apropiat unul de altul, dascllul heretisindu-l (salu-
tnndu-l) pe sfintul, i-a flcut metanie pind, la pdmint, insd cuvio-
sul, drept rdspuns, lovind cu toiagul intr-o piattd, a zis cu mate
glas:
,,Fecioard,maiinainte
de nagtere". Si indatl (o! preasltrvitu mi-
nune!) t rdsdrit dintr-acea piatrd, un crin foarte frumos la vedere,
irt la miros cu neasemdnatd. bund mireasmd. Atunci lovind a
doua oardin piattd, a" zis:
,,Fecioaril
in naEtere".
9i
a rdslrit un
alt crin asemenea celui de mai ioainte. Apoi, lovind a treia oard
cu toiagul in piatrl
Ei
zicdnd:
,,$i
dupd naEtere fecioard a rdmas",
indatd a rdsdrit alt crin asemenea preaminunat. Dupd care Cuvio-
sul s-a intors la chilia sa, nemaivorbind nicidecum alt cuvint.
inspdim0nt0ndu-se dascllul de o facere de minuni c acelsta,
s-a izbdvit de ispit[ Si a propovdduit tuturor minunea, pentrr ca
sI se prosllveascl Preacurata Fecioatd, Maica lui Dumnezeu.
Pentru ale cdrei ruglciuni, o, de am dobdndi
Ei
noi impdrdlia
Cerului! Amin (M. M. D.41 d. Ncamt).
MINUNITE MAICII DOMNULUI
TACUTN CBLOR BOTNAVI
M-INUNEA 279
Bogatul a sclpat de boald,,
numai dupi ce a intors satul rdpit
Odinioard un om bogat aluatcu sila un sat cure er^inchinat
Maicii Domnului. Episcopul Genomenului, Domos, de multe ori
i-a adus aminte.bogatului, sI iasd din sat, dar el nu asculta.
Dupi Lceea l-a apucat pd acel bogat hripdrel nigte friguri,
care-l torturau graaznic. Zdcind el aqa. pe pat, unde-l scuturau fri-
gurile, i s-a ariltat intr-o noapte Maica Dompului, avlnd in mdnd
un ciocan de fier. Cu acel ciocan l-a lovit in frunte
Ei
l-a vItImat.
Bogatul, cunosc0ndu-Ei plcatul siu, a dat inapoi satul acela
Episcopului Domos
fi
pe lingd sat i-a mai dat si alte multe
daruri. Astfel, dupl ce ainapoiat ceea" ce a rdpit, bogatul s-a ficut
sdnltos, prin rugdciunile Maicii Domnului. Dar urmele loviturii
rlin frunte s-a cunoscut pind,la moarte (x. 150).