Anatomie Topografica

E.T. Avramescu, L. Rusu, D.
Ciupeanu
Anatomia omului
Capitolul III Introducere in studiul anatomiei topografice
119
CAPITOLL III
I!TRODCERE "! #TDIL A!ATO$IEI TOPO%RA&ICE
' Capul, gtul i trunchiul :
-Factori topografici
-Factori osoi
-Factori articulari
-Factori musculari
-Factori motori
-Factori vasculari
-Factori nervoi
-Fascii i aponevroze
-Membrul superior: factori topografici, osoI, articulari, musculari,
motori, vasculari, nervoI
- Umrul
- ra!ul
- Cotul
- "ntebra!ul
- #tul minii
- Mna
- "ne$ele muchilor membrului superior
Membrul inferior : factori topografici, osoI, articulari, musculari,
motori, vasculari, nervoI
- azinul I regiunea gluteal
- Coapsa
- #enunchiul
- #amba
- #tul piciorului
- %iciorul
- Factori vasculari i nervoi
- &tatica piciorului
- Fascii i aponevroze
E.T. Avramescu, L. Rusu, D. Ciupeanu
Anatomia omului
CAPL, %ATL #I TR!C(IL
Capul reprezinta segmentul cel mai inalt al corpului uman. El se sprijina prin intermediul
gatului pe trunchi. Are o importanta deosebita datorita formatiunilor si organelor pe care le contine.
Acestea sunt dispuse in 4 etaje : cel inferior este etajul digestiv-gustativ; urmeaza cel respirator-
olfactiv ambele strans legate si de vorbire!; etajul organelor de simt stato-acustic si visual!; etajul
superior" neural" care contine encefalul.
Limita inferioara, care il desparte de gat" este reprezentat# de linia ce urmeaz# marginea
inferioar# a corpului mandibulei $i continu# cu orizontala conven%ional# dus# p&n# la marginea
anterioar# a mu$chiului sternocleidomastoidian" urc# apoi de-a lungul acestei margini" trece prin
baza procesului mastoidian $i urmeaz# linia nuchal# superioar# p&n# la protuberan%a occipital#
e'tern#.
(orma capului uman este mult diferita de cea a celorlalte mamifere datorita procesului de
umanizare. Esenta acestui proces a constat in dezvoltarea ampla si rotunjirea neurocraniului"
precum si asezarea sa deasupra viscerocraniului. )manizarea a fost conditionata de dezvoltarea
puterica a encefalului" involutia aparatului dentoma'ilar" concentrarea principalelor organelor de
simt la limita dintre etajul neural si cel visceral" factori mecanici : gravitatia" actiunea muschilor
cefei si a celor masticatori" actiunea durei mater : factori biologice de adaptare la mediu :
ortostatismul" locomotia mai lenta.
*aportul dintre inaltimea capului fata de cea a corpului se modifica in cursul dezvoltarii
ontogenetice : in luna a +-a a vietii intrauterine raportul este de ," in luna a --a de viata este de 1.+"
la nou-nascut este de /" iar la adult ajunge la 1.0.
#c)eletul capului craniul! este alcatuit din neurocraniu 1 ce adaposteste encefalul 1 si
viscerocraniul 1 ce adaposteste organele de simt si segmentele initiale ale aparatului digestiv si
pulmonar.
'eurocraniul are forma unui ovoid cu a'ul mare anter-posterior si cu e'tremitatea mai
voluminoasa orientata posterior. 2a randul sau este format din 3 regiuni : calvaria sau bolta craniana
frontal" 3 parietale" 3 temporale" occipital! si baza craniului zigomatic" sfenoid" etmoid" 3
lacrimale" 3 nazale" 3 cornete inferioare si vomerul!. Ambele regiuni prezinta o fata e'ocraniana si
una endocraniana" contribuind la delimitarea cavitatii craniene.
(iscerocraniul are forma unei prisme cu - fete" prin cea superioara fi'andu-se pe e'obaza
craniului. 4asele componente sunt grupate astfel incat formeaza ma'ilarul inferior" alcatuit de
singurul os mobil al scheletului capului" mandibula" si ma'ilarul superior alcatuit din alte + oase
perechi ma'ila" palatinul" zigomaticul!.
Articulatiile oaselui capului sunt de tip suturi cu o singura e'ceptie" articulatia temporo-
mandibulara sinoviala" condiliana!.
5in punct de vedere topografic capul se subdivide in etajul neural si etajul facial.
5elimitarea se realizeaza prin linia care porneste de la glabela" urmeaza marginea supraorbitara a
frontalului" arcul zigomatic" trece pe sub porul acustic e'tern si ajunge la marginea anterioara a
muschiului sternocleidomastoidian.
Eta*ul neural al capului este situat in partea superiaora si posterioara a capului" fiind
constituit din cutia osoasa a neurocraniului acoperia de o serie de planuri moi. Adaposteste
encefalul invelit de meninge.
Eta*ul facial al capului portiunea viscerala sau faciala! este situata in partea anteriaora si
inferiaora a acestuia. (ata cuprinde atat regiuni superficiale somatice! cat si regiuni profunde
somatice si viscerale!.
136
Anatomia omului
$usc)ii capului se impart in muschi masticatori si muschi ai mimicii pielosi!.
$usc)ii masticatori se aseamana cu restul muschilor scheletici" avand 3 insertii osoase dintre
care una pe mandibula. Ei sunt muschi motori ai mandibulei" realizand miscari de ridicare si
coborare" proiectie anterioara protractie! si posterioara retractie!" miscari de lateralitate. 7n
masticatie participa pe langa cei 4 muschi masticatori propriu-zisi temporalul" maseterul si cei 3
pterigoidieni medial si lateral! care au aproape e'clusiv numai acest rol mobilizator al mandibulei si
alti muschi cu rol ajutator in masticatie : muschii pielosi orofaciali" muschii limbii" muschii
suprahioidieni si muschii craniomotori muschii cefei!. 4nto si filogenetic cei 4 masticatori deriva
din arcul mandibular si sunt deci inervati din nervul mandibular.
$usc)ii mimicii sunt dispusi in jurul orificiilor fetei" au volum si forta redusa" sunt lipsiti de
fascie si se misca odata cu pielea" una din insertii fiind obligatoriu cutanata. 8e impart in :
A. 9uschi ai boltii craniene m. occipitofrontal" m. temporoparietal!
:. 9uschii pleoapelor m. orbicular al ochiului" m. corugator al sprancenei" m. depresor al
sprancenei" m. depresor al sprancenei" m. procerus.
;. 9uschii nasului m. nazal" m. depresor al septului!
5. 9uschii regiunii gurii m. orbicular al gurii" m. buccinator" m. ridicator al buzei superioare"
m. ridicator al buzei superioare si al aripii nasului" m. zigomatic mic" m. ridicator al
unghiului gurii" m. zigomatic mare" m. rizorius" m. coborator al unghiului gurii 1
triunghiularul buzelor" m. coborator al buzei inferioare" m. mental!.
131
&ig. +.,. Regiunile topografice ale capului si gatului. A. -edere antero'laterala. .. -edere posterioara.
A. ,'reg. frontala/ 0' reg. parietala/+' reg. occipitala/ ,,0,+ reg. fronto'parieto'occipitala / 1' reg. temporala/ 2'
reg. na3ala/ 4' reg. la5iala/ 6' reg. mentoniera/ 7'reg. palpe5rala/ 8' reg. geniana/ ,9' reg. maseterina/ ,,' reg.
parotidiana/ ,0' reg. infra)ioidiana / ,+ reg. supra)ioidiana / ,1' reg. sternocleidomastoidian: / ,2' reg. laterala
a gatului/ ,4' reg. cefei; a. fosa suprasternala/ 5. triung)iul su5mandi5ular / c. triung)iul carotidian / d.
triung)iul omoclavicular / e. triung)iul omotrape3ian
.. ,' reg. &rontala/ 0' reg. Parietale / +' reg. occipitala/ ,,0,+ ' reg. reg. fronto'parieto'occipitala/ 1' reg.
temporala/ 2'reg. cefei/ 4' reg. sternocleidomastoidian:/ 6' reg. laterala a gatului
:
A
Anatomia omului
%atul si trunc)iul ' &actori topografici
%<tul =cervi>'collum? reprezint# segmentul care face leg#tura dintre cap $i trunchi. Limita
superioar: este reprezentat# de limita inferioara a capului" descrisa anterior.
Limita inferioar: se traseaz# de la nivelul incizurii jugulare a sternului" fa%a superioar# a
articula%iei sternoclaviculare $i a claviculei p&n# la articula%ia acromioclavicular#. <osterior limita
este reprezentat# de linia conven%ional# transversal# care une$te cele dou# articula%ii
acromioclaviculare" trec&nd prin procesul spinos al celei de-a =-a vertebre cervicale.
>opografic g&tul se ?mparte ?n dou# mari por%iuni: una posterioar# care se studiaz# odat# cu
regiunea rahidian# $i alta anterioar# sub?mp#r%it# ?ntr-o serie de regiuni topografice" unele somatice
$i altele viscerale.
Regiunile somatice ale g&tului sunt ?n num#r de 4. 8e descrie o regiune median regiunea
anterioar# a g&tului!" ?ncadrat# de o parte $i de alta de cele 3 regiuni sternocleidomastoidiene;
lateral de acestea sunt situate regiunile laterale ale g&tului; profund se g#se#te regiunea
prevertebral. 2a r&ndul ei regiunea anterioar# a g&tului este sub?mp#r%it# ?ntr-o regiune
infrahioidian $i una suprahiodian.
Trunc)iul =truncus? reprezint# segmentul corpului situat sub g&t $i pe care se prind
r#d#cinile membrelor. Este format din trei segmente: toracele, abdomenul i pelvisul. (iecare din
acestea include ?ntre pere%i c&te o cavitate cu un con%inut visceral deosebit de important.
2imitele trunchiului sunt urm#toarele: la suprafa@:" limita superioar: care-l separ# de g&t"
porne$te de la incizura jugular# a sternului" urmeaz# fa%a superioar# a articula%iei sternoclaviculare"
a claviculei $i a articula%iei acromioclaviculare" $i apoi linia conven%ional# transversal# dus# p&n# la
procesul spinos al vertebrei ;
=
. "n profun3ime - planul oblic orientat ?n jos $i ?nainte care trece prin
discul intervertebral ;
=
->
1
" fa%a superioar# a coastei ?nt&ia $i marginea superioar# a manubriului
sternal. "n *os" trunchiul este limitat fa%# de membrele inferioare prin linia care porne$te ?ntr-o parte
$i ?n cealalt# de la simfiza pubian#" trece prin marginea superioar# a pubelui" ligamentul inghinal
plica inghinal#!" se continu# cu creasta iliac# $i ajunge la linia ce une$te spina iliac#
posterosuperioar# cu v&rful coccigelui.
@n cadrul trunchiului vor fi studiate regiunea rahidian#" toracele" abdomenul; din motive
didactice studiul pelvisului va fi realizat ?n cadrul membrului inferior.
Regiunea ra)idian: se ?ntinde ?n partea posterioar# a g&tului $i a trunchiului cuprinz&nd
coloana vertebral# ?mpreun# cu con%inutul canalului vertebral precum $i totalitatea p#r%ilor moi
situate dorsal de ea.
7mportan%a regiunii rahidiene const# ?n primul r&nd ?n prezen%a m#duvei spin#rii care
imprim# afec%iunilor coloanei $i ?n special traumatismelor regiunii un caracter de o deosebit#
gravitate. @n substan%a cenu$ie a m#duvei spin#rii se g#se$te originea real# a fibrelor motorii $i
termina%ia real# a fibrelor senzitive ale nervilor spinali. 5ac# descompunem teoretic m#duva ?n
segmentele corespunz#toare fiec#rei perechi de nervi spinali" putem spune c# ea este format# din
succesiunea a +1 de segmente" numite mielomere. *aportul dintre mielomere $i perechea de nervi
spinali care le corespund pe de o parte $i vertebre pe de alta reprezint# topografia vertebro-
medular vertebro-radicular#!. <entru stabilirea num#rului de ordine a mielomerului sau a
r#d#cinilor unei anumite perechi de nervi spinali trebuie determinate prin palpare procesele spinoase
ale vertebrelor. @n continuare se va utiliza formula lui C)ipault $i anume la num#rul A! al
procesului spinos se adaug# un coeficient numeric" variabil ?n func%ie de regiunea considerat# a
coloanei. Astfel:
- ?n regiunea cervical# formula este AB1
- ?n regiunea toracic# superioar# >1->-!" unui proces spinos ?i corespunde mielomerul AB3
- la nivelul proceselor spinoase ale vertebrelor >C->16" formula este AB+
- procesului spinos >11 $i spa%iului interspinos subajacent ?i corespund mielomerele lombare +--
- ?ntre procesul spinos ale vertebrei >13 $i cel al vertebrei 23" coresponden%a este ca mielomerele
sacrate $i cu cel coccigian.
133
Anatomia omului
$etamerul reprezint# un segment imaginar! al corpului ?n care se g#se$te un centru nervos ?n
m#duva spin#rii! de unde pornesc de fiecare parte o r#d#cin# ventral# motorie! $i una dorsal#
senzitiv#! pe traseul c#reia se g#se$te ganglionul spinal. Aceste elemente nervoase leag# ?ntre le" de
fiecare parte a m#duvei o por%iune de tegument dermatom), p#r%i ale mu$chiului (miotom),
elemente osteoarticulare sclerotom!" elemente vasculare (angiotom! $i elemente viscerale
viscerotom!. Astfel se e'plic# fenomenele senzitive cutanate durere" arsuri! care acompaniaz#
diferite afec%iuni viscerale" dar $i influen%a pozitiv# a anesteziei cutanate segmentare" masajului
refle' sau acupuncturii ?n diminuarea durerii sau chiar tratarea leziunilor viscerale.
Toracele constituie por%iunea superioar# a trunchiului. Are forma unui trunchi de con u$or
turtit anteroposterior. El con%ine cavitatea toracic# ?n care sunt situate cea mai mare parte a
organelor aparatului respirator pl#m&ni" trahee" bronhii!" o parte a tubului digestiv esofagul!"
organul central al aparatului circulator $i vasele mari din imediata sa apropiere" noduri limfatice"
marile colectoare limfatice $i nervi importan%i. 4rganele sunt protejate relativ de cutia toracic# fiind
posibile leziuni ale organelor interne ?n cazul unor traumatisme puternice. 2imitele toracelui sunt
urm#toarele: ?n partea superioar:, limita de suprafa@: porne$te de la incizura jugular# a sternului"
trece de o parte $i de cealalt# de-a lungul claviculelor p&n# la articula%iile acromioclaviculare; se
continu# apoi prin linia orizontal# ce trece prin procesul spinos ;=. "n profun3ime limita
superioar# este reprezentat# de planul oblic ?n jos $i ?nainte care trece prin discul intervertebral ;=-
>1" de-a lungul fe%ei superioare a primei coaste" p&n# la marginea superioar# a manubriului sternal.
Limita inferioar: trece la suprafa%# prin baza procesului 'ifoid" arcul costal p&n# la coasta a
D-a" v&rful coastelor D7 $i D77" marginea inferioar# a acesteia din urm# $i discul intervertebral >13-
21. Aceast# limit# nu corespunde ?ns# peretelui inferior al cavit#%ii toracice care este format de
diafragm#. (orma boltit#" cu conve'itatea superioar# a acesteia" determin# o p#trundere a organelor
din cavitatea abdominal# spre torace. 5iafragma este situat# ?ntr-un plan oblic ?n jos $i ?napoi ce
pleac# de la baza procesului 'ifoid pentru a ajunge la discul intervertebral >13-21" astfel ?nc&t
toracele este mai ?nalt ?n partea sa posterioar#.
@n anatomia topografic# se folosesc la torace urm#toarele linii conven%ionale de orientare:
- linia mediosternal# - este linia median# anterioar#
- linia parasternal: - descinde de-a lungul marginii sternului
- linia medioclavicular: - este linia vertical# ce trece prin mijlocul claviculei
- linia a>ilar: anterioar: - este verticala ce coboar# prin marginea anterioar# a $an%ului a'ilar;
c&nd bra%ul este ?n abduc%ie sau ridicat vertical" corespunde marginii anterioare a mu$chiului
pectoral mare
- linia medioa>ilar: - verticala cobor&t# din v&rful a'ilei
- linia a>ilar: posterioar: - verticala ce descinde prin marginea posterioar# a $an%ului a'ilar;
corespunde marginii laterale a mu$chiului latissim
- linia scapular: - verticala cobor&t# prin unghiul inferior al scapulei
linia paravertebral: ' verticala ce co5oar: prin v<rful proceselor transverse.
Toracele este Amp:r@it An regiuni parietale Bi viscerale. Regiunile parietale sunt;
regiunea sternal:, costal:, diafragmatic: Bi ra)idian: toracic:. Datorit: importan@ei sale
anatomo'clinice, se mai individuali3ea3: Bi regiunea mamar:, suprapus: celei costale.
Regiunile viscerale se vor studia An a doua parte a lucr:rii.
-
13+
Anatomia omului

-
-
-
-
-
134
&igura +. 0. =a? Liniile conven@ionale antero'laterale de orientare la torace/ =5? Liniile conven@ionale
posterioare de orientare la torace.
=a? ,' linia mediosternal: / 0' linia parasternal:/ +' linia medioclavicular:/ 1' linia mamelonar:/ 2'
linia a>ilar: anterioar:/ 4' linia a>ilar: mi*locia/ 6' linia a>ilar: posterioar:
=5? ,' linia median: posterioar:/ 0' linia paraverte5ral:/ +' linia scapular:
&igura +.+. Regiunile topografice parietale ale toracelui Bi um:rului/ =a? vedere anrerioar:/ =5?
vedere posterioar:.
a! 1-1E reg. deltoidiene; 3-reg. a'ilar#; +- reg. subclavicular#; 4- reg. mamar#; -- reg. costal#; C-
cadranul ant.inf. al reg. costale; 0- reg. sternal#; 9- reg. brahial# anterioar#; 16- reg. brahial#
posterioar#
b! 1- reg. cefei; 3- reg. rahidian# toracic#; +- reg. rahidian# lombar#; 4- reg. sacrococcigian#; -- reg.
gluteal#; C- reg. costoiliac#; =- reg. costal#; 0- reg. scapular#; 9- reg. brahial# posterioar#; 16-
reg. brahial# anterioar#
=a? =5?
=a? =5?
Anatomia omului
A5domenul este partea trunchiului interpus# ?ntre torace $i pelvis" fiind situat ?naintea
por%iunii lombare a regiunii rahidiene. El con%ine cavitatea abdominal# ?n care sunt situate cea mai
mare parte a aparatului digestiv" o parte a aparatului urinar" vase sanguine importante" vase $i noduri
limfatice" nervi.
Limitele la suprafa@: ale abdomenului sunt reprezentate de dou# linii circulare neregulate"
una superioar# $i alta inferioar#" care ?l separ# de celelalte 3 segmente ale trunchiului. Limita
superioar#" merg&nd de la baza procesului 'ifoid p&n# la discul intervertebral >13-21 trece prin
arcul costal p&n# la coasta a D-a" v&rful coastelor D7 $i D77 $i marginea inferioar# a acesteia din
urm#.
Limita inferioar: porne$te de la marginea superioar# a simfizei pubiene urc# de-a lungul
plicii inghinale" urmeaz# creasta iliac# $i ajunge la orizontala care trece prin discul intervertebral
2--81. 8uperior" cavitatea abdominal# este ?nchis# de bolta diafragmatic#" ?n timp ce inferior
cavitatea abdominal# r#m&ne larg deschis#" continu&ndu-se cu cavitatea pelvian# ?mpreun# cu care
formeaz# cavitatea abdominal# pelvian#. ;onven%ional limita inferioar# a cavit#%ii abdominale este
reprezentat# de planul str&mtorii superioare a pelvisului osos" astfel ?nc&t din punct de vvedere
topografic pelvisul mare face parte din abdomen.
2a indivizii normoponderali abdomenul are o form# cilindric#" turtit# antero-posterior. @n
ortostatism" ansele jejun-ileonului coboar# $i determin# bombarea sa subombilical#; ?n decubit
dorsal peretele anterior al abdomenului se aplatizeaz# sau devine chiar e'cavat.
5in punct de vedere topografic se descriu regiuni parietale a5dominale $i cavitatea
a5dominal:. @n clinic# se utilizeaz# o diviziune tradi%ional# clinico-topografic# a pere%ilor
anterolaterali ai abdomenului" %in&ndu-se seama de viscerele abdominale care r#spund pere%ilor.
Aceast# subdivizare se face cu ajutorul unor linii conven%ionale. 5intre acestea dou# sunt verticale"
una ?n dreapta" alta ?n st&nga" ridicate prin mijlocul plicilor inghinale $i dou# orizontale: una
superioar# prin e'tremitatea anterioar# a coastelor" alta inferioar# ce trece prin punctul cel mai ?nalt
al crestelor iliace. 8e ob%in astfel + etaje" fiecare cu + cadrane:
a! @n etajul superior:
- epigastrul este cadranul mijlociu ?n care se proiecteaz# lobul st&ng al ficatului" o parte a
stomacului" duodenul $i pancreasul
- )ipocondrul drept r#spunde lobului drept al ficatului $i c#ilor biliare
- )ipocondrul st<ng corespunde unei por%iuni a stomacului $i splinei
b! @n etajul mijlociu:
- 3ona om5ilical: este cadranul mijlociu ?n care se proiecteaz# ansele intestinului sub%ire $i
colonul transvers
- flancul drept corespunde colonului ascendent
- flancul st<ng r#spunde colonului descendent
c! @n etajul inferior:
- )ipogastrul - cadranul mijlociu ?n care se proiecteaz# ansele ileale" colonul sigmoid $i vezica
urinar# ?n stare de plenitudine
- fosa iliac: dreapt: r#spunde primei por%iuni a colonului sigmoidian.
- fosa iliac: st<ng: r#spunde primei por%iuni a colonului sigmoidian.
Aceste diviziuni nu corespund ?mp#r%irii topografice a pere%ilor abdominali bazat# pe criteriile
morfologice ale acestora.
13-
Anatomia omului
&igura +.1. "mp:r@irea clinico'topografic: a peretelui a5dominal.
&actori osoBi
2a nivelul g&tului $i trunchiului se descriu:
- scheletul coloanei vertebrale format din = vertebre cervicale" 13 vertebre toracale" - vertebre
lombare" 1 sacru $i 1 coccige
- sternul
- coastele
&actori articulari
A.Articula@ile coloanei verte5rale includ;
1! Articula@iile corpurilor verte5rale (simfize) - prezint# ca mijloace de unire discurile
intervertebrale $i ligamentele vertebrale longitudinale anterior $i posterior
3! Articula@iile proceselor articulare -sunt plane ?n regiunile cervical# $i toracal# $i trohoide ?n
regiunea lombar#
+! Articula@iile lamelor verte5rale-fac parte din categoria sinelastozelor $i se realizeaz# prin
ligamentele galbene elastice!
4! Articula@iile proceselor spinoase-se realizeaz# prin ligamente interspinoase $i ligamentul
supraspinos
-! Articula@iile proceselor transversale-se realizeaz# prin ligamentele intertransversale
C! Articula@ia atlantooccipital# condilian)- permite mi$c#ri de fle'ie-e'tensie F 5A-5A G!
=! Articula@ia atlantoa>oidian: median# (trohoid)- permite mi$c#ri de rota%ie F A)-A) G!
7? Articula@ia lom5osacrat:
9! Articula@ia sacrococcigian# (simfiz)- realizeaz# mobilizarea pasiv# ?napoi a v&rfului
coccigelui ?n timpul na$terii.
13C
*eg.
hipocondrului
drept
Reg.
epigastrica
Reg.
)ipocondrului
stang

Reg.
flancului
drept
Reg. flancului
stang
Reg.
om5ilicala
Reg. ing)inala
dreapta
Reg.
ing)inala
stanga
*eg.
hipogastrica
Anatomia omului
5atorit# articula%iilor coloanei proiec%ia centrului de greutate al diferitelor segmente nu se
g#se$te pe linia proiec%iei centrului de greutate al corpului. Ac%iunea gravit#%ii produce de la
vertebr# la vertebr# solicit#ri rota%ionale care tind s# accentueze curburile $i trebuie neutralizate"
astfel coloana s-ar pr#bu$i. (or%ele ce se opun solicit#rilor ra%ionale sunt ligamentele. 2a nivelul
coloanei dorsale proiec%ia centrului de greutate al corpului trece ?naintea coloanei favoriz&nd
pr#bu$irea anterioar#. <entru redresare intervin ligamentele vertebrale posterioare" ligamentele
interspinoase $i ligamentele galbene.
2a nivelul coloanei lombare $i cervicale proiec%ia centrului de greutate este posterioar#
coloanei" for%ele ce se opun pr#bu$irii sunt ligamentele vertebrale anterioare.
Alte elemente ce au rolul de a absorbi" de a reduce solicit#rile sunt discurile intervertebrale
ce func%ioneaz# ca amortizoare fibro-hidraulice" fiind supuse solicit#rilor de presiune. <resiunile
e'ercitate asupra corpurilor vertebrale ac%ioneaz# mai ?nt&i asupra discului. Aucleul pulpos tinde s#
redirec%ioneze aceast# presiune ?n toate direc%iile spa%iului. (ibrele inelului fibros sunt astfel puse ?n
tensiune suport&nd astfel $i presiuni orizontale $i verticale.
:. Articula%iile toracelui sunt reprezentate de:
1! Articula@iile costoverte5rale (plane! realizate ?ntre capul coastei $i unghiul diedru format prin
suprapunerea corpurilor a 3 vertebre toracale al#turate. ;a mijloace de unire e'ist# o capsul# $i
3 ligamente: ligamentul radiat al capului coastei $i ligamentul intraarticular al capului.
3! Articula@iile costotransversare; la formarea lor particip# tuberculul costal $i procesul transvers
al vertebrei dorsale corespunz#toare. ;a mijloace de unire se descriu o capsul# $i ligamente ce
leag# colul coastei de procesele transverse ale vertebrei corespunz#toare $i ale vertebrei
supraajacente" fi'&nd astfel coasta ligamentul costo-transversar superior" inferior" lombocostal!.
+! Articula@iile costocondrale sincondroze). ;a mijloace de unire se descriu 3 membrane
intercostale situate ?n planul mu$chilor intercostali.
4! Articula@iile condrosternale plane! se realizeaz# ?ntre cartilajul costal $i scobiturile costale de
pe stern. 9ijloacele de unire sunt reprezentate printr-un ligament intraarticular sternocostal! $i
o capsul# fibroas# ?nt#rit# de 3 ligamente radiate anterior $i posterior!.
-! Articula@iile intercondrale. ;artilajele 0" 9" 16 sunt articulate prin e'tremit#%ile lor anterioare
form&nd rebordul costal. @n plus" cartilajele C" =" 0 $i 9 sunt unite ?ntre ele $i prin partea lor
mijlocie.
C! Articula@iile sternului includ o articula%ie superioar# ?ntre corp $i manubriu simfiz#! $i una
inferioar# ?ntre corp $i procesul 'ifoid printr-un ligament interosos. Ambele articula%ii se osific#;
cea inferioar# ?n jurul v&rstei de -6-C6 ani" cea superioar# ceva mai t&rziu.
&actori musculari
A.$uBc)ii g<tului se ?mpart ?n mu$chi ai regiunii anterolaterale ce includ mu$chi ai regiunii
laterale $7 mu$chi ai regiunii mediane a g&tului; mu$chi ai regiunii posterioare nuchale! ce vor
studia%i o dat# cu mu$chii regiunii posterioare a trunchiului.
Muchii regiunii laterale cuprind: - mu$chiul platisma
- mu$chiul sternocleidomastoidian
- mu$chii scaleni
- mu$chiul drept lateral al capului.
Muchii regiunii mediane se grupeaz# ?n mu$chi suprahioidieni $i mu$chi infrahioidieni.
9u$chii supra)ioidieni sunt ?n num#r de patru: digastric" stilohioidian" milohiodian $i
geniohioidian; iau parte la alc#tuirea plan$eului bucal.
Au rol ?n mastica%ie prin cobor&rea mandibulei $i ?n degluti%ie prin ridicarea osului hioid.
7nerva%ia este asigurat# de nervii facial $i glosofaringian.
9u$chii su5)ioidieni sunt reprezenta%i de mu$chii sternohiodian" omohiodian" sternotiroidian $i
tirohioidian. Au rol ?n cobor&rea osului hioid pe care ?l fi'eaz# permi%&nd jocul mu$chilor
13=
Anatomia omului
suprahioidieni $i mi$carea limbii. ;oboar# cartilajul tiroid. ;&nd osul hioid este fi'at ridic#
cartilajul tiroid $i o dat# cu el laringele degluti%ie!.
9u$chii prevertebrali ocup# planul cel mai profund al g&tului fiind aplica%i direct pe coloana
vertebral#. 8unt ?n num#r de trei: mu$chiul lung al g&tului" mu$chiul lung al capului $i dreptul
anterior al capului. >o%i ace$ti mu$chi sunt inerva%i din ramuri profunde ale ple'ului cervical.
:. $uBc)ii trunc)iului se ?mpart ?n mu$chi ai regiunii posterioare a trunchiului spatelui! $i
mu$chi ai regiunii anterioare.
5in punct de vedere al formei $i situa%iei lor mu$chii regiunii spatelui sunt de dou# feluri:
- muchi superficiali care leag# membrul superior de coloana vertebral# planul 7 $i 77!
- muchi profunzi" proprii ai coloanei vertebrale planul 777" 7H" H!.
;. $uBc)ii toracelui peretelui antero-lateral! sunt reprezenta%i de dou# categorii de mu$chi:
- muchi extrinseci" care leag# membrul superior de torace mu$chiul latissim" din%at anterior"
pectoral mare $i pectoral mic!
- muchi intrinseci" situa%i pe acela$i plan cu scheletul costal al toracelui.
9u$chii intrinseci sunt forma%i din materialul muscular propriu. 7nclud mu$chii intercostali
e'terni ce formeaz# planul e'tern" mu$chii intercostali interni ce formeaz# planul mijlociu" iar cel
de-al 777-lea plan" profund" este reprezentat de mu$chii intercostali intimi" mu$chii subcostali $i
mu$chiul transvers al toracelui.
9u$chi intercostali interni $i e'terni! se inser# pe marginile a 3 coaste vecine. <entru cei
e'terni fasciculele musculare sunt orientate oblic de sus ?n jos $i dinapoi ?nainte; pentru cei interni
orientarea fibrelor musculare este invers#. 7ntercostalii e'terni ridic# coastele inspiratori!
intercostalii interni coboar# coastele e'piratori!. 8unt inerva%i de nervii intercostali.
9u$chii ridic#tori ai coastelor supracostali! se ?ntind ?ntre procesele transverse $i coaste.
8unt mu$chi inspiratori. 9u$chii subcostali unesc fe%ele interne ale coastelor.
9u$chiul transvers al toracelui este format din - fascicule musculare unite pe fa%a posterioar# a
sternului" de aici ele converg $i se inser# pe cartilajele costale 77-7H; ultimii mu$chi sunt
rudimentari cu rol redus ?n respira%ie.
5. $uBc)ii a5domenului se pot grupa %in&nd seama de dispozi%ia lor topografic# ?n:
- muchi ai regiunii anterolaterale
- muchi ai regiunii posterioare (lomboiliace)
- muchi ai regiunii superioare diafragma
- muchi ai regiunii perineale" care nu vor fi studia%i aici.
5e mu$chi sunt legate o serie de aponevroze abdominale $i forma%iuni dependente de ele cu
importan%# anatomic# $i medical#.
<rivi%i ?n ansamblu mu$chii abdomenului au dou# categorii mari de ac@iuni;
- particip# la men%inerea rectitudinii coloanei vertebrale $i la realizarea tuturor mi$c#rilor acesteia
?n afar# de e'tensie. ;&nd sunt paraliza%i bazinul tinde s# fie proiectat ?nainte pentru ca greutatea
corpului s# fie suportat# de mu$chii spinali valizi; c&nd mu$chii spinali sunt paraliza%i" trunchiul
este r#sturnat ?napoi $i men%inut prin contrac%ia mu$chilor abdominali.
- realizeaz# presa abdominal# ce intervine ?n actele fiziologice; c&nd tonicitatea $i for%a muscular#
a mu$chilor scade" valoarea lor func%ional# dinamic# $i rezisten%a peretelui abdominal se
mic$oreaz#.
Diafragma este o forma%iune musculoaponevrotic# boltit# care desparte cavitatea toracic#
de cea abdominal#. 8tructural are dou# por%iuni: una central#" aponevrotic#" de forma unui trifoi $i o
component# periferic#" muscular# av&nd originea pe circumferin%a interioar# a toracelui de unde
fibrele musculare converg spre centrul tendinos.
8e disting + por%iuni: lombar#" costal# $i sternal#.
130
Anatomia omului
@ntre diferitele por%iuni musculare pot e'ista o serie de hiaturi reprezent&nd puncte slabe prin
care se pot realiza hernieri ale organelor din abdomen spre torace. 5e asemeni" se mai g#sesc $i o
serie de orificii mari esofagian" aortic" al venei cave! $i mici trunchiul simpaticului" nervii
splanhnici" venele lombare!.
5iafragma este principalul mu$chi inspirator prin contrac%ia c#ruia se m#resc cele + diametre
ale toracelui vertical" transversal $i sagital!. 7ntervine ?n acte fiziologice ca r&s" sughi%" c#scat $i
cre$te presa abdominal# favoriz&nd mic%iunea" defeca%ia" voma.
7nerva%ia este dat# de nervii frenici $i ultimii C-= nervi intercostali.
&actori motori
5atorit# mobilit#%ii coloanei vertebrale trunchiul poate efectua mi$c#ri ?n toate cele + plane"
$i anume:
- ?n plan sagital: fle'ie spre anterior $i e'tensie spre posterior
- ?n plan frontal: ?nclina%ii laterale de o parte $i de alta
- ?n plan transversal: rota%ii" pivot&nd ?n jurul ei ?nse$i.
Amplitudinea acestor mi$c#ri nu este aceea$i pentru toate etajele vertebrale datorit# mai multor
factori variabili ?n func%ie de nivel:
- forma vertebrelor
- ?n#l%imea discurilor raportat# la cea a corpurilor
- tipul de articula%ie pentru procesele articulare plane" trohoide!
- prezen%a coastelor ?n regiunea dorsal# cu limitarea mobilit#%ii.
9i$c#rile coloanei" indiferent de amplitudinea lor" sunt mi$c#ri comple'e ?n care intervin mai
multe segmente vertebrale. Ele se realizeaz# prin cumularea u$oarelor deplas#ri ale corpurilor
vertebrale care au loc la nivelul discurilor intervertebrale precum $i la nivelul articula%iilor. Aceste
mi$c#ri sunt limitate de rezisten%a ligamentelor $i articula%iilor intervertebrale $i de gradul de
compresibilitate a %esutului fibrocartilaginos din care este compus discul.
Etaj ;H (le'ie E'tensie @nclin. lat. *ota%ie
;ervical
5orsal
2ombar
=6I
-6I
46I
C6I
--I
+6I
+6I
166I
+-I
=-I
46I
-I
>otal
teor..practic
1C6.116-
1+-
14-.-6-=- 1C-.C6-06 136.=--
16-
A. &le>ia C- prezint# amplitudine ma'im# la nivelul regiunii cervicale $i lom5are
ultimele dou# vertebre dorsale $i vertebrele lombare!. @n aceast# mi$care se comprim# por%iunea
anterioar# a discurilor intervertebrale. 2igamentul vertebral comun posterior" ligamentele galbene"
ligamentele interspinoase $i supraspinos ca $i mu$chii spatelui sunt puse sub tensiune; ligamentul
anterior vertebral se rela'eaz#. @n pozi%ie ortostatic# mu$chii care ini%iaz# mi$carea de fle'ie sunt
dreptul abdominal, oblicul intern i extern, iliopsoasul, strenocleidomastoidian, lungul g!tului,
scalenii. 4dat# mi$carea ini%iat#" grupul antagonist al e'tensiilor coloanei intr# ?n ac%iune $i
gradeaz# fle'ia trunchiului ?nving&nd for%ele gravita%ionale.
:. E>tensia C-
@n aceast# mi$care se comprim# por%iunile posterioare ale discurilor intervertebrale"
ligamentul vertebral anterior comun este tensionat" iar ligamentele posterioare sunt rela'ate.
@n ultim# faz# mi$carea este blocat# de intrarea ?n contact a apofizelor spinoase. 9u$chii
care ini%iaz# mi$carea sunt muchii an"urilor vertebrale# errector spinae, semispinalul, multifizii,
interspinoii, spleniusul capului i g!tului. 9i$carea este controlat# apoi de grupul anterior.
139
Anatomia omului
;. $iBcarea de Anclina@ie lateral: are ma'imum de amplitudine ?n segmentul dorsal/
amplitudinea cre$te c&nd mi$carea se asociaz# $i cu rota%ie vezi regiunea cervical# pentru care
procesele articulare sunt ?nclinate la 4-I!.
9u$chii care realizeaz# mi$carea sunt: ptratul lombelor; intertransversarii, scalenii,
sternocleidomastoidianul, lungul g!tului, spleniusul, ridictor al scapulei, trapezul. 5iscul
intervertebral este turtit de partea ?nclin#rii" ligamentele de aceea$i parte sunt rela'ate; cele de
partea opus# sunt tensionate.
5. $iBcarea de rota@ie este ma'im# ?n regiunea cervical:. @n regiunea toracal# rota%ia este
minim# $i ?nso%it# de ?nclinare lateral#" iar ?n regiunea lombar# mi$carea se e'ecut# c&nd aceasta
este ?n e'tensie. *ota%ia r#sucirea din gimnastic#! se e'ecut# prin oblicii abdominali $i intercostali
care ac%ioneaz# folosind coastele drept p&rghii. Ei sunt ajuta%i de sistemul spino-transvers al
muchilor an"urilor vertebrale. *ota%ia de aceea$i parte se datoreaz# mu$chilor: oblic intern,
splenius, dorsal mare, lungul g!tului. 5e partea opus# intervin mu$chii spinotransvers, oblic
extern, semispinalul, sternocleidomastoidian, iliopsoas, trapez.
La nivelul toracelui se realizeaz# mi$c#ri de ridicare" proiec%ie anterioar#" ?ndep#rtare
lateral# $i rota%ie pentru fiecare coast#. 9u$chii care ridic# coastele =inspiratori! sunt: diafragmul,
scalenii, sternocleidomastoidianul, supracostalii, intercostalii externi, pectoralul mare, pectoral
mic, din"atul posterosuperior, din"atul anterior (fascicul superior i inferior).
9u$chii care coboar# coastele =e>piratori! sunt# drept abdominal, oblic extern, oblic intern,
transversul abdomenului, din"atul posteroinferior, din"at anterior (fascicul mi$lociu).
&actori vasculari Bi nervoBi
*egiunea g&tului prezint# urm#toarele elemente vasculare $i nervoase:
- ramuri nervoase din ple'ul cervical; ansele ple'ului cervical pe fa%a anterioar# a scalenului
mijlociu!;
- ramuri nervoase din nervul facial; trigemen; vag; n. hipoglos;
- nervii cardiaci;
- artera $i vena facial#; artera lingual# regiunea suprahioidian#!;
- noduri limfatice submandibulare" cervicale laterale!;
- m#nunchiul vasculo-nervos al g&tului: artera carotid# comun# continuat# de carotida intern#"
vena jugular# intern#" nervul vag. ;arotida comun# p#trunde ?n regiune la nivelul articula%iei
sternoclaviculare" se bifurc# ?n dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid ?n triunghiul
carotidian delimitat de sternocleidomastoidian marginea anterioar# !" digastric $i omohioidian;
- sinusul carotidian ?n triunghiul carotidian !;
- artera carotid# e'tern# " situat# ini%ial anterior $i medial de carotida intern#" urc# vertical"
p#trunde ?n glanda parotid#" emite C ramuri colaterale;
- artera vertebral# urc# spre regiunea prevertebral#;
- artera toracic# intern# descinde ?napoia claviculei $i p#trunde ?n torace;
- trunchiul tireocervical;
- trunchiul costocervical;
- vena subclavie care conflueaz# cu vena jugular# intern# form&nd un unghi drept deschis ?n sus.
2a v&rful acestui unghi se vars# vena jugular# e'tern#" jugulara anterioar# $i ductul limfatic
drept" respectiv ductul toracic st&nga!;
- artera subclavie;
- nervul frenic coboar# din ple'ul cervical" vertical pe fa%a anterioar# a scalenului anterior;
ajung&nd la e'tremitatea inferioar# a acestuia" ?i ?nconjoar# marginea medial# ?ntr-un punct ce
r#spunde triunghiului supraclavicular mic punctul dureros al nevralgiei frenice! $i p#trunde ?n
torace" trec&nd ?ntre artera $i vena subclavie;
- trunchiurile ple'ului brahial pe fa%a anterioar# a scalenului mijlociu!;
- lan%ul simpatic cervical + ganglioni!;
1+6
Anatomia omului
Importan@a practic: a regiunii anterioare a g&tului const# ?n prezen%a la acest nivel a
glandei submandibulare $i a limfonodurilor omonimi" sediul frecvent al unor adenite.
<entru regiunea sternocleidomastoidian# importan%a practic# rezid# ?n prezen%a
m#nunchiului vasculo-nervos al g&tului $i ?n special a vaselor mari care ?l alc#tuiesc $i asupra c#rora
1+1
a. temporal:
superficial:
a. auricular:
a. 5a3ilar:
a. occipital:
a. carotid: intern:
a. carotid: e>tern:
#inus carotidian
a.verte5ral:

Trunc)i tireocervical
a. su5clavicular:
dreapt:
coroidian: anterioar:
oftalmic:
ma>ilar:
facial:
lingual:
tiroidian: superioar:
carotid: comun: dreapt:
Trunc)iul 5ra)iocefalic
Coasta I
A
.
%anglion cervical medial
Ansa tiroid:
!. lung al g<tului
-ena verte5ral:
Artera cervical:
Trunc)i tireocervical
Artera verte5ral:
%anglion stelat

&igura +.2. &actori vasculari BI nervoBi ai regiunii g<tului. A. Principalele artere ale g<tului/ ..
$:nunc)iul vasculonervos al g<tului.
n. cardiac superior
n. frenic
A. carotid: comun:
vena *ugular:

n.toracic lung
n. suprascapular
Artera BI vena suprascapular:

Duct toracic
ng)i venos
-en: su5clavicular:
Artera BI vena toracic: intern:
-ena 5ra)iocefalic:
Anatomia omului
se poate interveni pentru hemostaz# sau ligatur#. 5e asemeni" numeroasele noduri limfatice
prezente pot constitui punct de plecare pentru procese supurative sau sediul unor metastaze.
*egiunea lateral# a g&tului este important# datorit# con%inutului s#u $i comunic#rilor pe care
le are. Ea cuprinde forma%iuni vasculo-nervoase importante mai ales ?n por%iunea inferioar# a zonei.
8epara%ia de e'terior se face printr-un strat relativ sub%ire de p#r%i moi astfel ?nc&t elementele
con%inute sunt destul de superficiale pentru a fi lezate ?n cursul unor accidente.
2a nivelul regiunilor parietale ale toracelui ?nt&lnim:
- m#nunchiurile vasculo-nervoase intercostale arter#" ven#" nerv! la nivelul spa%iilor intercostale;
- artera toracic# lateral# ram din artera a'ilar#!;
- nervii toracic lung $i toracodorsal ple' brahial!;
- artera toracic# intern# mamar# intern#! descinde de la orificiul superior al toracelui p&n# la
coasta a H7-a. Este situat# la o distan%# ce cre$te progresiv de la 1 la 3 cm de marginile
sternului.2a nivelul coastei a H7-a se bifurc# ?n artera musculofrenic# $i epigastric# superioar#.
- arterele frenice superioare $i inferioare;
- nervii frenici.
@n unele cazuri ?n practica medical# este necesar# punc%ionarea cavit#%ii pleurale toracocenteza!
?n scop evacuator sau terapeutic. <unc%iile se practic# ?n spa%iile intercostale" de obicei ?n al H777-
lea; acul se introduce pe linia a'ilar# posterioar# razant la marginea superioar# a coastei ce
delimiteaz# spa%iul respectiv ?n jos pentru a nu leza m#nunchiul vasculo-nervos.
&ascii Bi aponevro3e
(asciile g&tului se dispun sub forma a + planuri conjunctive concentrice legate de + p#turi
musculare" c#rora fascia ane'at# le formeaz# c&te o teac#.
5e la periferie spre profunzime se dispun:
- pe un plan superficial" lama superficial# a g&tului ane'at# mu$chilor sternocleidomastoidieni $i
trapezi
- planul mijlociu este format de lama pretraheal# ane'at# mu$chilor infrahioidieni
- planul profund este reprezentat de lama prevertebral# ane'at# mu$chilor prevertebrali.
2a nivelul regiunii antero-laterale a toracelui to%i mu$chii sunt acoperi%i de c&te o fascie.
2a nivelul abdomenului se disting lame aponevrotice terminale cu valoarea unor tendoane
de inser%ie. Aponevrozele anterioare particip# la formarea liniei albe $i a tecii mu$chiului drept
abdominal . Aponevroza posterioar# a oblicului intern se continu# cu cea a mu$chiului latissim
intr&nd ?n final ?n constitu%ia fasciei toracolombare.
5ependent de aponevrozele abdominale e'ist# o serie de forma%iuni pe care le vom trata pe
scurt ?n continuare.
Linia al5: reprezint# un rafeu fibros" median $i vertical ce umple spa%iul dintre cei doi
drep%i" ?ntins de la procesul 'ifoid la simfiza pubian#. Acest rafeu este membranos ?n cele 3.+
superioare $i destul de larg 1--3- mm! ?n timp ce ?n 1.+ inferioar# se reduce practic la o linie.
Astfel o laparatomie ?n 3.+ superioare ?nt&lne$te numai planuri aponevrotice" pe c&nd laparatomia
subombilical# vor avea de o parte $i alta a inciziei marginea medial# a mu$chilor drep%i. <rezint# o
serie de orificii cel mai important este inelul ombilical! prin care se pot produce hernii.
Ligamentul ing)inal arcada femural#! este o band# fibroas# ce separ# regiunea
abdominal# de cea femural#" ?ntins# de la spina iliac# anterosuperioar# la tuberculul pubian.
*eprezint# marginea inferioar# a aponevrozei oblicului e'tern.
<ielea ader# de ligament determin&nd formarea plicii inghinale. 2igamentul are cone'iuni
importante; pe el se inser# mu$chii oblic intern" transvers $i fascia transversalis.
Ligamentul lacunar %im5ernat este o forma%iune fibroas# provenit# prin reflectarea
aponevrozei oblicului e'tern ce merge s# se prind# pe creasta pectineal#.
Ligamentul pectineal Cooper reprezint# un cordon fibros rezistent" gros" ?ntins de la
tuberculul pubian la eminen%a iliopubian#.
1+3
Anatomia omului
2igamentul inghinal trec&nd ca o punte peste marginea anterioar# a osului iliac formeaz#
?mpreun# cu aceasta dou# orificii separate prin arcul iliopectineu o por%iune din fascia mu$chiului
iliopsoas!.
Lacuna muscular: este orificiul lateral prin care trece mu$chiul iliopasoas ?nso%it de nervul
femural.
Lacuna vescular: este situat# medial; la acest nivel trec vasele femurale. <or%iunea cea mai
medial# poart# numele de inel femural; prin el se produc herniile femurale.
Canalul ing)inal este situat ?n por%iunea inferomedial# a peretelui abdominal $i este
str#b#tut de funiculul spermatic la b#rbat $i ligamentul rotund al uterului la femeie. 7 se descriu 4
pere%i $i 3 orificii. 7nelul inghinal superficial este delimitat de fibre ale aponevrozei mu$chiului
oblic e'tern. 7nelul are un diametru de apro'imativ 3 cm $i permite p#trunderea inde'ului.
5eschiderea orificiului variaz# cu starea de tonus a peretelui abdominal $i cu pozi%ia corpului.
Jipere'tensia ?l ?ngusteaz#" fle'ia trunchiului ?l l#rge$te.
7nelul inghinal profund este un orificiu de form# ovalar# al fasciei transversalis" situat la
circa 3 cm deasupra ligamentului inghinal.
$E$.RL #PERIOR ' F"C)*+I )*%*#+"FICI, *&*,I,
"+)ICU-"+I, MU&CU-"+I, M*)*+I, ("&CU-"+I, '.+(*,I
1++
&igura +.4. Aponevro3ele a5dominale
#pina iliac:
anterosuperioar:
$. drept a5dominal
Linia al5:
&unicul
spermatic
Inel ing)inal superficial
Aponevro3a m. o5lic
e>tern
&oi@a anterioar: a tecii
m. drept a5dominal
Anatomia omului
9embrele sau e'tremitK%ile sunt douK perechi de apendice mobile destinate diferitelor
mi$cKri. 8unt grupate ?n membre inferioare $i membre superioare. <rezintK o por%iune care le leagK
de trunchi" numitK centura membrului $i o por%iune care o continuK pe cea precedentK numitK
membrul liber. 9embrele superioare sau toracice se desprind din pKr%ile supero-laterale ale
toracelui" imediat sub g&t.
5in punct de vedere al criteriului osteologic" membrele superioare sunt formate din:
- centura scapularK
- membrul superior propriu-zis
5in punct de vedere descriptiv membrul superior prezintK:
- umKr
- bra%
- antebra%
- m&nK
- degete
;onform criteriului articular distingem:
- pKr%i articulate ale umKrului - cotul
- art. radiocarpianK pumnul anatomi$tilor!
- articula%ia m&inii
- articula%ia degetelor
5in punct de vedere topografic membrul toracic se ?mparte ?n C segmente care ?n sens
pro'imo-distal sunt urmKtoarele:
- umKrul
- bra%ul
- cotul
- antebra%ul
- g&tul m&inii
- m&na
#c)eletul umarului este rerezentat de scapula si clavicula.
7n mod frecvent prin umKr se ?n%elege articula%ia care une$te humerusul cu scapula
-articula"ia glenohumeral%. Aceasta reprezintK o articula%ie adevKratK la care se adaugK $i o
1+4
&igura +.6. Regiunile topografice ale mem5rului superior drept/ =a? vedere anterioarC/ =5? vedere posterioarC.
a! 1- $an%ul triunghiul! deltopectoral; 3- reg. deltoidianK; +- peretele anterior al a'ilei; 4- reg. brahialK anterioarK; --
reg plicii cotului; C- reg. antebrahialK anterioarK; =- reg. ant. a gatului mLinii; 0- reg. palmarK a mainii; 9- reg. palmarK a
degetelor; b! 1- reg. deltoidianK; 3- reg. scapularK; +- reg.brahialK posterioarK; 4- reg. costalK; -- reg. costoiliacK; C-
reg. olecranianK; =- reg antebrahialK posterioarK; 0- reg. posterioarK a gatului mainii; 9- reg. dorsalK a mainii; 16- reg.
dorsalK a degetelor
=a? =5?
Anatomia omului
articula%ie falsK" asociatK" articula%ia subdeltoidianK. 5ar scapula este un os plat" legat de torace pe
de o parte prin claviculK $i pe de altK parte ata$at pe fa%a posterioarK a acestuia" ceea ce determinK
apari%ia unor articula%ii suplimentare.
- articula"ia acromioclavicular% adevKratK" asociatK!
- articula"ia sternoclavicular%
- sindesmoza coracoclavicular%
- planul de alunecare scapulotoracic falsK" principalK!
)mKrul comportK deci - articula%ii distincte ce definesc douK regiuni cu func%ii diferite:
A.Ansamblul scapulotoracic
:.Ansamblul scapulohumeral
Acest ansamblu asigurK o dublK func%ie:
- permite mobilizarea comple'K" de mare amplitudine a bra%ului" la care se adaugK cea a cotului $i
g&tului m&inii permi%&nd astfel mi$cKri ?ntr-un spa%iu foarte larg
- permite o bunK stabilitate ?n cazul ?n care membrul superior are nevoie de o for%K crescutK prize
puternice" manevrarea obiectelor grele!.
1. Articula@ia sternoclavicularC
Este o articula%ie sinovial%, selar%, ce une$te e'tremitatea sternalK a claviculei cu sternul $i
primul cartilaj costal; biaxial%.
;omponente: - suprafe%e articulare concave ?ntr-un sens $i conve'e ?n celKlalt
sens ?ntre care se gKse$te un fibrocartilaj
- mijloace de unire: - capsula articularK
- ligamente:
- sternoclavicular anterior
- sternoclavicular posterior
- interclavicular
- costoclavicular
2a nivelul acestei articula%ii se pot realiza mi$cKri ale claviculei.
A. $iBcCri de ridicare Bi co5or<re ?n plan frontal ?n jurul unui a' sagital care trece prin
ligamentul costoclavicular $i prin e'tremitatea sternalK a claviculei. 7n mi$carea de ridicare
e'tremitatea acromialK a claviculei se ridicK" iar cea sternalK coboarK. 7n mi$carea de cobor&re se
petrece un fenomen invers. 2imitele mi$cKrilor sunt de 0-16 cm pentru ridicare $i + cm pentru
cobor&re. 9i$carea de ridicare este limitatK de ligamentul costoclavicular" iar cea de cobor&re de
coasta 7" ligamentul sternoclavicular $i interclavicular.
:. $iBcCri de proiec@ie anterioarC Bi posterioarC = antepulsie Bi retropulsie?" ?n plan
orizontal ?n jurul unui a' vertical ce trece prin e'tremitatea sternalK a claviculei. ;&nd e'tremitatea
acromialK este dusK anterior cea sternalK se deplaseazK posterior proiec%ie anterioarK!. 5istan%a
dintre punctele e'treme ale mi$cKrii este de =-16 cm.
8unt limitate de ligamentele sternoclaviculare.
3. Articula@ia acromioclavicularC
Este o articula%ie sinovial%, plan%.
;omponente: - suprafe%ele articulare conve'e ?ntr-un sens" concave ?n celKlalt" ?ntre care se
gKse$te in fibrocartilaj
- mijloace de unire: - capsula articularK
- ligament acromioclavicular
7n aceastK articula%ie se produc miBcCri de alunecare. 8capula urmeazK deplasKrile
claviculei" dar rKm&ne alipitK de torace.
+. #indesmo3a coracoclavicularC
Este o articula%ie fibroas%, ?n care suprafe%ele articulare sunt unite printr-un ligament
interosos coracoclavicular! format din douK por%iuni: ligamentul trapezoid $i ligamentul conoid.
1+-
Anatomia omului
5atoritK faptului cK aceste ligamente unesc clavicula cu procesul coracoid ele fac ca
greutatea membrului superior sK fie suportatK ?n mai mare mKsurK de claviculK $i ?n mai micK
mKsurK de acromion. 5e asemeni" au rolul de a limita mi$cKrile dintre scapulK $i claviculK.
4. Articula@ia gleno)umeralC
Este o articula%ie sinovial%, sferoidal%, triaxial%.
;omponente: - suprafe%e articulare - capul humeral acoperit de cartilaj hialin
cu grosime uniformK 3 mm!
- cavitatea glenoidK a scapulei acoperitK de
cartilaj hialin" mai gros la periferie
- mijloace de unire: - capsula articularK - la'K
- ligamente - coracohumeral
- glenohumeral
2a acestea se adaugK labrumul glenoidal care este un inel fibrocartilaginos ce asigurK o mai
bunK concordan%K ?ntre suprafe%ele articulare.<ermite realizarea mi$cKrilor ?n toate cele + plane
anatomice.
A. $iBcCrile de anteproiec@ie fle'ie" anteduc%ie" antepulsie ! $i retroproiec@ie e'tensie"
retroduc%ie" retropulsie! se realizeazK ?n plan sagital ?n jurul unui a' transversal ce trece prin centrul
tuberculului mare $i centrul cavitK%ii glenoide.
9i$carea de anteproiec%ie este limitatK de ligamentul coracohumeral $i a pKr%ii posterioare a
capsulei" iar cea de retroproiec%ie de ?ntinderea pKr%ii anterioare a capsulei $i contrac%ia mu$chiului
scapular. Anteproiec%ia progreseazK de la 6 la 106. Aumai pe parcursul primelor 96 se realizeazK
?n articula%ia glenohumeralK; pentru urmKtoarele C6 intervine articula%ia scapulo-toracicK" iar pentru
ultimele +6 hiperlordoza lombarK.
*etroproiec%ia progreseazK de la 6 la -6-C6" c&nd se realizeazK activ; pasiv poate ajunge $i
chiar depK$i 96.
.. $iBcCrile de a5duc@ie Bi adduc@ie se realizeazK ?n plan frontal ?n jurul unui a' sagital ce
trece prin partea intero-e'ternK a capului humeral" pu%in ?nKuntrul g&tului anatomic.
A5duc@ia constK ?n depKrtarea bra%ului de corp" p&nK c&nd acesta atinge urechea" progres&nd
de la 6 la 106. <este amplitudinea de 96" se nume$te eleva%ie $i se realizeazK cu translarea
scapulei. ;&nd mi$carea este efectuatK de un singur membru se produce ?nclinarea lateralK a
coloanei dorsolombare" iar c&nd se e'ecutK cu ambele membre se accentueazK lordoza lombarK.
Adduc@ia este mi$carea de apropiere a bra%ului de linia medianK a corpului.
C. $iBcCrile de rota@ie internC Bi e>ternC se reali3ea3C ?n plan transversal ?n jurul unui a'
vertical ce trece prin capul humerusului $i se continuK cu a'a antomicK longitudinalK a humerusului.
9u$chii umKrului. #e pot AmpCr@i An 0 mari categorii;
A.9u$chii umKrului-scapulo claviculo! toracici- care mobilizeazK scapula $i clavicula fa%K de
torace : m. dintat anterior" m. subclavicular" m. pectoral mic" m. sternocleidomastoidian" m. ridicator
al scapulei" m. trapez .
:.9u$chii umKrului-scapulo humerali : m. subscapular" m. supraspinos" m. infraspinos" m.
rotund mic" m. coracobrahial" m. biceps brachial" m. pectoral mare" m. dorsal mare" m. rotund mare"
m. deltoid.
Elementele vasculare Bi nervoase ale regiunii umCrului sunt reprezentate de:
- artera a>ilarC care continuK artera subclavie" de la claviculK p&nK la marginea inferioarK a
pectoralului mare" unde ?$i schimbK numele ?n artera brahialK.2a origine ?ncruci$eazK mijlocul
claviculei" unde poate fi comprimatK pentru realizarea hemostazei provizorii la nivelul
membrului superior.5K ramuri colaterale artera toracicK superioarK" artera toracoacromialK"
artera toracicK lateralK" artera subscapularK $i cele douK artere circumfle'e humerale.
- vena a>ilarC antero-medial de arterK !
- ple>ul 5ra)ial este prezent ?n a'ilK prin fasciculele sale $i prin ramuri colaterale nervii
pectorali laterali $i mediali" nervul toracic lung" nervii subscapulari" nervul toracodorsal!.
1+C
Anatomia omului
- noduri limfatice a'ilare 36-+6! repartizate ?n grupe superficiale $i profunde"legate ?ntre ele
printr-o re%ea de vase limfatice form&nd ple'ul limfatic a'ilar.
-
.ra@ul este segmentul situat ?ntre umKr $i cot. 2a copii" femei $i subiec%ii adipo$i are formK
aproape cilindricK. 2a subiec%ii musculo$i ?n regiunea anterioarK a bra%ului proeminK relieful
mu$chiului biceps brahial" flancat de douK $an%uri bicipitale. 5intre acestea $an%ul bicipital medial
este ?ntins din a'ilK p&nK la plica cotului" iar $an%ul bicipital lateral" mai pu%in evident este ?ntins de
1+=
&igura +.6. Regiunea a>ilarC ' elemente vasculare Bi
nervoase
m. 5iceps 5rac)ii
m. coraco5rac)ialis
nerv musculocutanat
vena cefalicC
m. 5iceps 5rac)ii
m. 5rac)ialis
m. deltoideus
m. coraco5rac)ialis
m. pectoralis ma*or
vena cefalicC
Artera a>ilarC
Artera su5scapularC
Artera laterotoracicC
!ervul lung toracic
$. latissimus dorsi
!erv ulnar
!erv median
Artera 5ra)ialC
Cap lateral n.radial )umerus
triceps
5ra)ial

!erv ulnar
Cap lung triceps 5ra)ial
a. scapularC dorsalC
a. su5clavie
vena *ugularC e>ternC
vena su5clavicularC
n. 5ra)ial cutanat medial
n. ante5ra)ial cutanat medial
n. ulnar
n. median
n. suprascapular
n. pectoral lateral
n. musculocutanat
n. a>ilar
a. circumfle>C )umeralC
n. radial
vena cefalicC
a. 5ra)ialC
Anatomia omului
la tuberozitatea deltoidianK tot p&nK la plica cotului. 2a indivizii slabi $i musculo$i" prin piele se
poate observa re%eaua venoasK subcutanatK.
Limitele 5ra@ului sunt reprezentate dupK cum urmeazK:
- pro>imal - linia circularK care trece prin marginea inferioarK a pectoralului mare
- distal - planul transversal ce trece la douK lK%imi de deget deasupra epicondililor humerali.
:ra%ul este sub?mpKr%it ?ntr-o regiune anterioarK $i una posterioarK.
#c)eletul 5ra@ului este reprezentat de humerus.
$uBc)ii 5ra@ului sunt repartiza%i ?n douK regiuni:
- regiunea anterioarK: - mu$chiul biceps brahial
- mu$chiul coracobrahial
- mu$chiul brahial
- regiunea posterioarK: - mu$chiul triceps brahial
;ele douK regiuni sunt separate ?ntre ele prin septe intermusculare ce provin din fascia
bra%ului.
$iBcCrile 5ra@ului se realizeazK ?n articula%ia glenohumeralK $i au fost descrise anterior.
Principalele elemente vasculare Bi nervoase ale 5ra@ului sunt:
- artera brahialK cu cele douK vene comitante $i nervul median pentru regiunea anterioarK. Aceste
elemente sunt situate imediat subfascial ?n $an%ul bicipital medial" cobor&nd de-a lungul marginii
mediale a bicepsului" satelitul arterei brahiale: nervul median este situat ini%ial lateral de arterK" apoi
?ncruci$eazK anterior vasele ?n treimea mijlocie a bra%ului $i coboarK medial de arterK.2a acestea se
adaugK nervul ulnar care ?n , distalK a bra%ului perforeazK septul intermuscular medial $i trece ?n
regiunea posterioarK; nervul musculocutanat; nervul radial care vine din regiunea posterioarK $i intrK
?n regiune ?n 1.+ mijlocie a bra%ului.
7n regiunea posterioarK nervul radial coboarK ?ntre cele douK capete scurte ala tricepsului"
direct pe planul osos" ?mpreunK cu vasele brahiale profunde
Cotul sau regiunea cotului" intermediarK ?ntre bra% $i antebra%" corespunde articula%iei
cotului. Ea constituie zona de tranzi%ie de la forma cilindricK a bra%ului la cea turtitK anteroposterior
a antebra%ului.
Limitele regiunii sunt:
- pro>imal - planul transversal care trece la 3 lK%imi de deget deasupra condililor humerali
- distal - planul transversal dus la douK degete sub cei 3 epicondili humerali.
;otul se ?mparte ?n douK regiuni prin planul frontal ce trece prin epicondilii humerali.
*egiunea cubitalK anterioarK are o importan%K deosebitK deoarece la acest nivel se gKsesc
venele superficiale cefalicK $i bazilicK" u$or vizibile $i put&nd fi mai bine eviden%iate cu ajutorul
stazei venoase realizatK prin aplicarea unui garou pe bra%; aici se fac punc%iile venoase ?n scopul
recoltKrii s&ngelui sau injec%iile intravenoase.
*egiunea cubitalK posterioarK este denumitK $i regiunea olecranianK. ;&nd antebra%ul este ?n
e'tensie olecranul $i epicondilii humerali sunt dispuse pe aceea$i linie orizontalK. 7ntre ele se
formeazK 3 $an%uri verticale" cel medial fiind mai ad&nc. 7n fle'ie olecranul descinde astfel ?nc&t
cele + proeminen%e delimiteazK un triunghi cu v&rful ?n jos.
4lecranul poate fi frecvent sediul unor fracturi sau se pot produce lu'a%ii ale articula%iilor
cotului ?n urma cKderilor pe cot cu lezarea nervului ulnar.
2a formarea articula@iei cotului participK + oase: humerusul" ulna $i radiusul. >eoretic la
acest nivel se pot descrie + articula%ii:
- humeroulnarK
- humeroradialK
1+0
Anatomia omului
- radioulnarK pro'imalK
5acK luKm ?n considerare faptul cK pentru toate aceste articula%ii e'istK o singurK capsulK
putem considera cK e'istK o singurK articula%ie.
5in punct de vedere func%ional ?nsK se descriu douK articula%ii diferite: una ?n raport cu
mi$cKrile de fle'ie-e'tensie $i una ?n raport cu mi$cKrile de prona%ie-supina%ie. 5eoarece
considerentele func%ionale au predominat asupra celor anatomice s-a convenit sK se recunoascK douK
articula%ii componente ale cotului:
1! articula%ia humerusului cu oasele antebra%ului J)9E*4-AA>E:*AJ7A2M! ce
include articula@ia )umeroulnarC (&n balama! $i articula@ia )umeroradialC
elipsoidal%). 5intre acestea cea mai importantK pentru mi$cKrile de fle'ie-
e'tensie este cea humeroulnarK.
3! articula@ia radioulnarC pro>imalC responsabilK de mi$carea de prona%ie-
supina%ie.
A. Articula@ia )umeroante5ra)ialC (sinoval%, &n balama, uniaxial%! permite mi$cKri de
fle'ie-e'tensie.
;omponente: - suprafe"ele articulare#- trohlea $i capitulul humerusului B $an% intermediar
- incizura trohlearK ulna!
- foseta capului radial radius!
>oate suprafe%ele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin cu grosimea de 1"- mm.
9ijloace de unire# - capsula articular% cu 3 straturi e'tern-fibros" intern -sinovial!
8tratul fibros se inserK de-a lungul unei linii care trece anterior deasupra fosei coronoide $i
radiale" posterior la periferia fosei olecraniene" lateral $i medial pe partea inferioarK a celor doi
epicondili humerali cei 3 epicondili rKm&n liberi!. <e antebra% linia de inser%ie se gKse$te ?n jurul
colului radial iar la ulnK pe ambele margini ale incizurii trohleare" pe incizura radialK" olecran $i
procesul coronoidian. H&rfurile olecranului $i procesului coronoidian se gKsesc ?n interiorul
capsulei" deci fracturile sau smulgerile vor interesa $i capsula .
- ligamente: - ligamentul colateral ulnar se ?ntinde de la epicondilul
medial la marginea incizurii trohleare a ulnei
' ligamentul colateral radial porne$te de la epicondilul
lateral $i se ?mparte ?n 3 fascicule care trec anterior $i posterior de capul
radial $i se fi'eazK fiecare la e'tremitatea respectivK a incizurii radiale a
ulnei.
Ambele ligamente sunt foarte rezistente $i pot determina smulgeri ale epicondililor ?n
traumatisme.
:. Articula@ia radioulnarC pro>imalC sinovial%, trohoid%, uniaxial%) permite mi$cKri de
supina%ie-prona%ie.
;omponente: - suprafe"e articulare: - incizura radialK ulna! - segment cilindric
gol
- capul radiusului -segment cilindric plin
9ijloace de unire :- capsula articular%
-ligamente : -inelar - ?nconjoarK capul radial" plec&nd de la
e'tremitatea anterioarK a incizurii radiale;
-pCtrat ?ntre marginea inferioarK a incizurii
radiale $i fa%a medialK a colului radial
C. Articula@ia distalC radioulnarC este tot o trohoid%, cele douK oase fiind unite $i la
nivelul diafizelor printr-o sindesmoz%. Ele alcKtuiesc astfel o unitate func%ionalK cu rol ?n mi$cKrile
de prona%ie-supina%ie" ceea ce ne determinK sK descriem tot aici $i aceastK articula%ie.
;omponente: - suprafe"e articulare: - fe%i$oare articulare capul ulnei!
- incizura ulnarK a radiusului
9ijloace de unire: - capsula articular%
1+9
Anatomia omului
- ligamente radioulnare#
- anterior
- posterior
- discul articular
$iBcCrile An articula@ia cotului
,. $iBcCri de fle>ie''e>tensie
(le'ia antebra%ului pe bra% se realizeazK ?n plan sagital" ?n jurul unui a' transversal ce trece
prin mijlocul trohleei $i al capitulului humeral.
5eoarece acest a' nu este perfect transversal" ci orientat din afarK ?nKuntru" dinainte ?napoi $i
de sus ?n jos" at&t ?n fle'ie c&t $i ?n e'tensie" bra%ul $i antebra%ul nu se vor comporta unul fa%K de
altul ca ramurile unui compas. Astfel ?n mi$carea de fle'ie antebra%ul ajunge pu%in medial fa%K de
bra%" iar ?n e'tensie cele douK segmente formeazK un unghi deschis ?n afarK. 7ntre fle'ia $i e'tensia
ma'imK mi$carea atinge o valoare de 146I. 2imitarea fle'iei se realizeazK prin ?ntinderea pKr%ii
posterioare a capsulei" a ligamentului posterior" de cKtre mu$chiul triceps $i de pKtrunderea
procesului coronoid ?n fosa corespunzKtoare.
E'tensia e limitatK de v&rful olecranului $i de ligamentul anterior al cotului.
$uBc)i principali Muchi accesori
9u$chii fle>ori sunt: - m. 5ra)ial - m flexor comun profund al degetelor
- m. 5iceps 5ra)ial - m. flexor ulnar al carpului
- m. 5ra)ioradial - m. palmar scurt
- m. plamar lung
9u$chii e>tensori sunt:- m. triceps 5ra)ial - m. anconeu
- m. extensor comun al degetelor
- m. extensor ulnar al carp
- m. extensor al degetului mic
0. $iBcCri de prona@ie'supina@ie
Au loc ?n plan transversal" ?n jurul unui a' vertical.
<ot fi mi$cKri pure "?n care ulna este imobilK $i singurul os care se mi$cK este radiusul; a'ul
trece prin capul radiusului $i al ulnei. 8e produc e'trem de rar ?n activitatea obi$nuitK.
9i$cKrile obi$nuite de prona%ie $i supina%ie se produc la nivelul celor douK articula%ii
radioulnare $i sunt ?nso%ite $i de mi$cKri ?n articula%ia scapulohumeralK 9-13I! $i la nivelul m&inii
lan% articular!. Prona@ia atinge amplitudini de 13-I.1+-I la femei!" mu$chii principali fiind
reprezenta%i de: muBc)iul rotund pronator, muBc)iul pCtrat pronator Bi muBc)iul fle>or radial
al carpului, iar mu$chii accesori de: muchiul palmar mare, muchiul brahioradial i muchiul
anconeu.
#upina@ia atinge amplitudini de 106I 196I la femei! mu$chii principali fiind reprezenta%i
de: muBc)iul 5iceps radial Bi supinator" iar cei accesori de: muchiul brahioradial, muchiul
extensor al indexului i muchiul lung extensor al policelui.
;&nd antebra%ul este e'tins pe bra% mu$chiul principal este supinatorul" iar c&nd mi$carea se
e'ecutK cu cotul flectat ?n unghi drept mu$chiul principal devine bicepsul brahial" deoarece ?n
aceastK pozi%ie el dispune de o p&rghie virtualK $i de un moment al mu$chiului ma'ime.
:rahioradialul este pronator c&nd se porne$te din pozi%ia de supina%ie ma'imK $i supinator c&nd se
porne$te din pozi%ia de prona%ie ma'imK. 2imitarea prona%iei $i supina%iei se realizeazK prin
?ncruci$area radiusului pe cubitus" ligamentul pKtrat superior! $i ligamentul triunghiular inferior!
Ante5ra@ul are forma unui trunchi de con alungit" cu baza mare spre cot" u$or turtit
anteroposterior av&nd pe sec%iune transversalK forma unui oval. AceastK formK se datore$te
concentrKrii maselor musculare ?n partea pro'imalK a segmentului" de unde corpurile musculare se
sub%iazK treptat pentru a se continua spre partea distalK cu tendoanele. 2a femei $i la copii" din cauza
146
Anatomia omului
dezvoltKrii mai reduse a musculaturii $i a unui panicul adipos mai bogat antebra%ul are o formK mai
cilindricK. 2imitele sunt:
- pro>imal - planul transversal ce trece la douK lK%imi de deget dedesubtul condililor humerali
- distal - planul transversal dus la 3 cm deasupra procesului stiloidian al ulnei.
5in punct de vedere topografic este subdivizat printr-un plan frontal ?ntr-o regiune
anterioarK $i una posterioarK.
#c)eletul ante5ra@ului este format din radius Bi ulnC.
$uBc)ii ante5ra@ului sunt grupa%i ?n + regiuni: anterioarK" lateralK $i posterioarK.
A. Regiunea anterioarC cuprinde 0 mu$chi dispu$i ?n 4 planuri:
a! primul plan prezintK dinspre lateral spre medial mu$chii rotund pronator" fle'or radial al
carpului" palmar lung" fle'or ulnar al carpului.
b! planul al doilea este format de fle'orul superficial al degetelor.
c! planul al treilea este format de mu$chii fle'or profund al degetelor $i fle'or lung al policelui.
d! planul al patrulea este format de mu$chiul pKtrat pronator.
9u$chii regiunii au por%iunile lor musculare la nivelul pKr%ii pro'imale a antebra%ului $i
tendoanele spre partea distalK. <entru primele douK planuri to%i mu$chii iau na$tere pe epicondilul
medial epitrohleeni!. <entru urmKtoarele douK planuri mu$chii au originea pe diafizele oaselor
antebra%ului.
:. Regiunea posterioarC este formatK din 0 mu$chi dispu$i pe 3 planuri:
a! planul 7 superficial! con%ine mu$chii: e'tensorul degetelor" e'tensorul degetului mic" e'tensorul
ulnar al carpului" anconeul.
b! planul al doilea profund! con%ine mu$chii: lungul abductor al policelui" scurtul e'tensor al
policelui" lungul e'tensor al policelui" e'tensorul inde'ului.
;. Regiunea lateralC cuprinde 4 mu$chi a$eza%i pe douK planuri:
a! planul superficial cu mu$chii brahioradial" lungul e'tensor al carpului" scurt e'tensor radial al
carpului.
b! planul profund ce con%ine mu$chiul supinator.
Elementele vasculare Bi nervoase ale regiunii sunt reprezentate de:
-nervul median care descinde ?n a'ul antebra%ului ?ntre cel de-al doilea $i al treilea strat
muscular" aplicat pe fa%a profundK a fle'orului superficial al degetelor. 7n traiectul sKu emite ramuri
pentru mu$chii primelor douK straturi ale grupului anterior cu e'cep%ia fle'orului ulnar! $i nervul
interosos.
-mKnunchiul vasculonervos radial constituit din artera $i venele radiale $i ramura superficialK a
nervului radial; este situat la ?nceput profund" dar ?n , distalK devine superficial. Henele trec prin
$an%ul pulsului delimitat lateral de tendonul brahioradialului mu$chi satelit al arterei ulnare! $i
medial de fle'orul radial al carpului. Aervul pKrK$e$te vasele $i trece pe sub tendonul
brahioradialului pentru a a ajunge pe fa%a dorsalK a m&inii.
*amura profundK a nervului radial se gKse$te pe fa%a posterioarK a antebra%ului $i inerveazK
mu$chii planului superficial; ea emite nervul interosos posterior care inerveazK mu$chii stratului
profund al regiunii.
- mKnunchiul vasculonervos ulnar este alcKtuit din artera" venele $i nervul ulnar care dK ramuri
pentru mu$chiul fle'or ulnar al carpului $i pentru cele douK fascicule mediale ale fle'orului profund
al degetelor.
-mKnunchiul vasculonervos interosos anterior cuprinde artera interosoasK anterioarK ramura din
artera ulnarK! ?mpreunK cu venele comitante $i nervul interosos anterior ramura din nervul median!
care dK ramuri pentru fle'orul lung al policelui " cele douK fascicule laterale ale fle'orului profund
al degetelor $i mu$chiul pKtrat pronator.
141
Anatomia omului
%<tul m<inii este un segment scurt" de legKturK ?ntre antebra% $i m&nK. Limitele sunt
reprezentate de planul transversal dus la 3 cm deasupra procesului stiloidian $i distal de planul dus
imediat sub pisiform $i sub tuberculul scafoidului. <rezintK o regiune anterioarK $i una posterioarC.
La nivelul regiunii anterioare se observK o re%ea venoasK superficialK" ramurile palmare
din nervul median ?n cele 3.+ laterale! $i ramura cutanatK palmarK din nervul ulnar ?n 1.+ medialK!.
<rofund se gKse$te o panglicK fibroasK transversalK retinaculul fle'orilor! care delimiteazK
cu planul osteoarticular canalul carpian. 7naintea retinaculului trece tendonul mu$chiului palmar
lung. 8e pot pune ?n eviden%K $i tendoanele mu$chiului brahioradial" fle'or radial al carpului $i
fle'orul ulnar al carpului.
Ni la nivelul regiunii posterioare se poate observa o re%ea venoasK superficialK" 3-+ ramuri
nervoase din ramura superficialK a radialului $i ramura dorsalK a nervului ulnar.
*etinaculul e'tensorilor trece ca o punte peste $an%urile $i crestele e'tremitK%ilor distale ale
oaselor antebra%ului $i le transformK ?n $ase culise osteofibroase prin care trec tendoanele
e'tensorilor.
-asculari3a@ia regiunii este reprezentatK de re%eaua palmarK arterialK a carpului $i re%eaua
arterialK dorsalK a carpului realizate prin anastomoza ramurilor provenite din arterele radialK $i
ulnarK. >ecile sinoviale ale tendoanelor fle'orilor $i e'tensorilor g&tului m&inii pot fi sediul frecvent
al unor chisturi sinoviale sau al unor tenosinovite traumatice sau inflamatorii.
$<na reprezintK segmentul terminal al membrului superior $i este turtitK dorsopalmar
av&nd forma unei palete. 2a om are caracteristici aparte privind mobilitatea $i sensibilitatea. Este
sediul frecvent al unor traumatisme sau al unor procese supurative. <oate fi ?mpKr%itK ?n douK
por%iuni: pro'imalK - m&na propriu-zisK ce corespunde scheletului metacarpian $i distalK reprezentK
de cele - degete corespunzKtoare scheletului falangian.
$<na propriu'3isC se sub?mparte ?ntr-o regiune palmar% $i una dorsal%.
Regiunea palmarC are o formK concavK cu o depresiune centralK delimitatK ?ntre eminen%a
tenarK lateral! $i cea hipotenarK medial! ambele date de masa muscularK a policelui" respectiv a
degetului mic.
5istal prezintK trei proeminen%e rotunjite situate ?n dreptul degetelor mediu $i inelar" ?n
dreptul cKrora se pot dezvolta clavusuri la sportivi.
Regiunea dorsalC a m&inii este u$or conve'K ?n sens transversal" prezent&nd ?n partea
dorsalK aspecte variate ?n func%ie de pozi%ia degetelor; c&nd acestea sunt e'tinse la baza degetelor
apar ni$te depresiuni ?n care proeminK tendoanele e'tensorilor; ?n fle'ia degetelor proeminK
puternic capetele oaselor metacarpiene separate ?ntre ele prin depresiuni.
#c)eletul m<inii este format din 3= de oase dispuse ?n + grupe:
- carpul format din opt oase dispuse pe trei r&nduri; ?n primul r&nd pro'imal! dinspre police spre
degetul mic se gKsesc scafoidul, semilunarul" piramidalul, pisiformul; ?n r&ndul al doilea se
gKsesc trapezul, trapezoidul" capitatul i osul cu c!rlig;
- metacarpul scheletul palmei! este format din - metacarpiene;
oasele degetelor =falangele? An numnCr de ,1 se Ampart An falange pro$imale, mi/locii i
0istale1
$uBc)ii m<inii se gKsesc numai pe fa%a palmarK $i spa%iile interosoase; fa%a dorsalK
con%ine tendoanele mu$chilor posteriori ai antebra%ului. ;ei 19 mu$chi ai palmei sunt grupa%i ?n +
regiuni:
A. $uBc)ii eminen@ei tenare lateral! includ mu$chi ce deservesc degetul mare $i anume:
scurt abductor al policelui" opozant al policelui" scurt fle'or" adductor al policelui.
7nerva%ia se realizeazK prin ramuri din nervul median pentru primii + mu$chi $i nervul
ulnar pentru adductor.
143
&igura +. 02. #c)eletul mDinii.
Anatomia omului
:. $uBc)ii eminen@ei )ipotenare medial! sunt mu$chi ce deservesc degetul mic $i includ
mu$chii palmar scurt" fle'orul scurt al degetului mic" abductorul degetului mic" opozantul degetului
mic. >o%i mu$chii sunt inerva%i de ramuri ale nervului ulnar.
;. $uBc)ii regiunii palmare mi*locii. *egiunea este formatK de tendoanele mu$chilor
fle'ori" de mu$chii lombricali $i de mu$chii interoso$i.
7nerva%ia se realizeazK prin ramuri din nervul ulnar; primul interosos este des inervat de
nervul median.
Articula@iile m<inii includ:
,.Articula@ia radiocarpianC
Este o articula%ie sinovial%, elipsoidal%, biaxial%.
;omponente:
- suprafe@e articulare;- cavitatea de recep%ie a radiusului
-proeminen%a formatK din scafoid" semilunar" piramidal
- mi*loace de unire - capsula articularK
- ligamente - ligament radiocarpian palmar ?ntre radius
$i osul semilunar" piramidal" capitat;
- ligament ulnocarpian palmar ?ntre ulnK $i osul
semilunar" piramidal" capitat;
- ligament radiocarpian dorsal ?ntre radius $i piramidal
posterior!
- ligament colateral radial al carpului ?ntre v&rful
procesului stiloid al radiusului $i scafoid
- ligament colateral ulnar al carpului ?ntre procesul
stiloid al ulnei $i piramidal" pisiform.
0. Articula@ii intercarpiene
a! Articula%iile primul r&nd de oase ale carpului sunt articula%ii plane" acoperite de cartilaj hialin.
9ijloacele de unire sunt: - 3 ligamente interosoase
- 3 ligamente palmare
- 3 ligamente dorsale.
b! Articula%iile r&ndului al doilea sunt tot articula%ii plane. 9ijloacele de unire sunt similare celor
anterioare.
c! Articula%ia mediocarpianK une$te r&ndul pro'imal e'cept&nd pisiformul! cu r&ndul distal al
carpului. 2inia articularK are forma unui 8 orizontal.
9ijloacele de unire sunt reprezentate de:
-capsula articularK la'K
-ligamentul radial al carpului forma literei H!" pe fa%a palmarK
?ntre capitat" scafoid $i piramidal.
-ligamentul dorsal al carpului slab dezvoltat!.
+. Articula@iile carpometacarpiene
a! Articula@ia carpometacarpianC a policelui este o articula%ie sinovialK" selarK.
;omponente: - suprafe"ele articulare ale trapezului $i primului metacarpian
- mi$loace de unire: - capsula articularK la'K.
b! Articula@iile carpometacarpiene ale celorlalte degete sunt sinoviale, plane.
;omponente: - suprafe"e articulare:
- metacarpianul 77 se articuleazK cu trapezul" cu trapezoidul $i osul
capitat
- metacarpianul 777 se articuleazK cu osul capitat
14+
Anatomia omului
- metacarpianul 7H cu osul capitat $i osul cu c&rlig
- metacarpianul H cu osul cu c&rlig
- mi$loace de unire: - capsula articularK
- ligamentul interosos forma litereiH!
- ligamentele carpometacarpiene palmare
- ligamentele carpometacarpiene dorsale
1. Articula@iile intermetacarpiene
;u e'cep%ia primului metacarpian care este independent" toate celelalte metacarpiene sunt
unite ?ntre ele la e'tremitK%ile lor pro'imale prin articula%ii plane" iar la e'tremitK%ile lor distale
printr-un ligament. 9ijloacele de unire sunt reprezentate de:
- + ligamente palmare
- + ligamente dorsale
- + ligamente interosoase.

2.Articula@iile degetelor
a! "rticula!iile metacarpofalangiene sunt articula%ii sinoviale, elipsoidale.
;omponente: - suprafe"e articulare:- capetele metacarpienelor
- cavitK%ile bazei falangelor
- ligamente palmare
- ligamente colaterale formK de evantai!; 3 pentru
fiecare articula%ie
-ligamentul metacarpian transvers profund.
b! 'rticula"iile interfalangiene
5egetele m&inii prezintK c&te 3 articula%ii: una pro'imalK $i alta distalK cu e'cep%ia policelui!.
>oate aceste articula%ii sunt sinoviale" ?n balama.
;omponente:
- suprafe%e articulare: - pro'imal - trohlee pentru e'tremitK%ile distale ale primei $i 77 falangK
- distal - 3 cavitK%i despK%ite printr-un $an% pentru e'tremitK%ile
pro'imale ale celei de a 77-a $i a 777-a falangK.
- ligament palmar
- 3 ligamente colaterale.
5atoritK faptului cK articula%iile deschise anterior sunt ?n general articula%ii plane" fiecare ?n
parte permite miBcCri de aluncare de micK amplitudine. 9i$cKrile se produc simultan ?n articula%ia
radiocarpianK c&t $i ?n cea mediocarpianK printr-o deplasare ?n etaj a segmentelor regiunii: al
doilea r&nd carpian se deplaseazK pe primul" iar acesta pe antebra%. Acest comple' articular permite
mi$cKri de fle'ie-e'tensie" adduc%ie-abduc%ie $i circumduc%ie.
&le>ia =fle>ia palmarC? este mi$carea prin care palma se apropie de fa%a anterioarK a
antebra%ului; e>tensia= dorsifle>ia? este mi$carea prin care dosul m&inii se apropie de fa%a
posterioarK a antebra%ului. 9i$carea se realizeazK ?n jurul unui a' transversal care trece prin osul
semilunar. 2imitarea mi$cKrilor e realizatK de ligamentele palmare $i dorsale $i de tendoanele
mu$chilor fle'ori $i e'tensori ai degetelor.Halorile e'treme ale mi$cKrilor sunt de 6-0-.
Adduc@ia este mi$carea prin care marginea ulnarK a m&inii se ?nclinK cKtre marginea ulnarK a
antebra%ului; a5duc@ia reprezintK mi$carea inversK. 9i$cKrile se realizeazK ?n jurul unui a' sagital
care trece prin osul capitat. 2imitarea abduc%iei se face de cKtre ligamentele laterale; amplitudinea
este cuprinsK ?ntre 6-36" fa%K de adduc%ie pentru care valorile sunt cuprinse ?ntre 6-4-. 5e asemeni"
mi$cKrile sunt ?nso%ite de mi$cKri reduse de rota%ie; astfel" ?nclinarea radialK atrage cu sine o u$oarK
prona%ie" iar cea ulnarK o u$oarK supina%ie.
144
Anatomia omului
;ircumduc%ia este o mi$care comple'K care rezultK ?n urma e'ecutKrii succesive a mi$cKrilor de
fle'ie" abduc%ie" e'tensie" adduc%ie sau invers. Ea nu reproduce un cerc perfect ci o elipsK"
deoarece fle'ia $i e'tensia sunt mai ample dec&t ?nclinarea lateralK.

$uBc)ii motori sunt:
- muchi flexori: - fle'or radial al carpului
- palmar lung
- fle'or ulnar al carpului
- fle'or superficial al degetelor
- fle'or profund al degetelor
- fle'or lung al policelui
- muchi extensori: - e'tensor ulnar al carpului
- e'tensorii radiali ai carpului scurt $i lung!
- e'tensorul degetelor
- e'tensorul lung al policelui
- muchi abductori:- lung e'tensor radial al carpului
- fle'or radial
- lung abductor al policelui
- e'tensorul policelui
- muchi adductori: - e'tensor ulnar al carpului
- fle'or superficial al degetelor.

$iBcCrile policelui sunt de adduc%ie-abduc%ie ?n jurul unui a' anteroposterior ce trece
prin baza metacarpianului $i de opozi%ie-repozi%ie ?n jurul unui a' radioulnar ce trece prin trapez.
&le>ia este mi$carea paralelK cu palma" ?n care policele traverseazK transversal palma"
ajung&nd spre baza ultimelor degete. Are amplitudinea de 16-1- din articula%ia
trapezoidometacarpianK" la care se adaugK =6-=- din articula%iile metacarpofalangiene" ?nc&t v&rful
policelui sK atingK baza degetului H.
E>tensia este mi$carea paralelK cu fa%a dorsalK a m&inii $i constK ?n orientarea policelui
posterior de inde'.
Adduc@ia este mi$carea prin care policele se apropie de degetul al 77-lea; este realizatK de
mu$chiul adductor al policelui .
A5duc@ia este mi$carea inversK realizat de mu$chiul lung abductor al policelui; progreseazK
de la 6la 06-96 $i se poate ?nso%i de e'tensie.
2a aceste mi$cKri participK coloana policelui care include pe l&ngK falangele policelui $i
metacarpianul 7" trapezul"$i scafoidul.
$iBcarea de opo3i@ie'repo3i@ie este o mi$care comple'K" specificK omului" care are ca
rezultat apropierea $i ?ndepKrtarea ?ntregii coloane osoase a policelui de celelalte 4 degete pensK!.
$iBcCrile celorlalte degete sunt mi$cKri de fle'ie $i e'tensie" ?n jurul unui a'
radioulnar ce trece prin capul metacarpienilor.
7n fle>ie prima falangK se ?nclinK pe palmK ca ?n ?nchiderea pumnului iar ?n e'tensie ea se
?ndepKrteazK de aceasta. Aceste mi$cKri se pot produce izolat sau simultan" ?n toate cele + articula%ii
ale degetelor. 9i$carea activK are amplitudinea de 96 $i cre$te de la degetul 77 spre degetul H. <oate
ajunge p&nK la 166" c&nd sunt flectate concomitent toate cele patru degete.
(le'ia primei falange pe metacarpianul corespunzKtor se realizeazK prin contrac%ia mu$chilor
lombricali $i interoso$i. (le'ia falangei a 77-a pe prima prin ac%iunea mu$chilor fle'ori superficiali
iar fle'ia celei de a 77-a falange prin contrac%ia fle'orului profund.
E>tensia degetelor este produsK prin ac%iunea mu$chiului e'tensor al degetelor. 2a aceasta
se mai adaugK $i contrac%ia e'tensorului degetului mic $i a e'tensorului inde'ului. Amplitudinea
este variabilK $i progreseazK de la 6 la 96 ?n caz de la'itate.
14-
Anatomia omului
Adduc@ia este mi$carea prin care falangele se deplaseazK ?n sens ulnar iar a5duc@ia este
mi$carea prin care falangele se deplaseazK ?n sens radial; mi$carea se realizeazK ?n jurul unui a'
dorsopalmar ce trece prin capul metacarpienilor. Aceste mi$cKri sunt posibile numai cu degetele ?n
e'tensie. Apropierea $i ?ndepKrtarea de a'ul m&inii sunt realizate de mu$chii interoso$i interoso$ii
dorsali realizeazK apropierea iar cei palmari ?ndepKrteazK!.Amplitudinea acestor mi$cKri variazK
individual $i de la un deget la altul; media este de 1--36" inde'ul av&nd cea mai mare mobilitate.
Circumduc@ia rezultK din e'ecutarea succesivK a mi$cKrilor descrise anterior.
In articula@iile interfalangiene se produc mi$cKri de fle'ie $i e'tensie.
&le>ia este mi$carea prin care degetele se apropie de palmK; ?n articula%iile pro'imale poate
ajunge la 166" fiind mai amplK la degetele 7H $i H" $i mai redusK la degetele 77 $i 777. 7n articula%iile
distale nu depK$e$te 96.
E>tensia este mi$carea inversK prin care degetele se depKrteazK de palmK. Este posibilK ?n
interfalangienele pro'imale $i numai la anumite persoane ?n cele distale; amplitudinea progreseazK
?ntre 6-36.
<rin ?nsumarea tuturor acestor mi$cKri m&na intervine ?n:
- prehensiune
- realizare de instrumente speciale: pense" c&rlig
- apucarea prin str&ngere" etc.
Elementele vasculo'nervoase ale regiunii sunt reprezentate de:
- Arcada arterialK palmarK superficialK realizatK prin anastomoza ramurilor arterelor radiar% i
ulnar%. 5in conve'itatea ei pornesc 4 artere digitale palmare comune pentru degetele 77-H.
<rofund se aflK nervii digitali palmari comuni" ramuri terminale ale medianului 7-777! $i
ulnarului 7H-H!. Aceste elemente sunt cuprinse ?ntr-un spa%iu adipos superficial" delimitat ?ntre
aponevrozK $i tendoane. 7ntre tendoanele fle'orilor $i urmKtorul strat al planului profund al
palmei se gKse$te un al 77-lea spa%iu adipos. Ambele spa%ii pot fi sediul unor flegmoane palmare
subaponevrotice" de obicei complica%ii ale panari%iilor" care se pot propaga pro'imal prin canalul
carpian" ?n spa%iile corespunzKtoare ale antebra%ului $i distal" spre degete. 7mediat profund fa%K
de arcadele vasculare se aflK nervii digitali palmari comuni" ramuri terminale ale medianului
primele trei! $i ulnarului ultimele douK!.
- Arcada palmarK profundK se formeazK prin anostomoza ramurii terminale a arterei radiale cu
ramura palmar% profund% a ulnarei. 5in conve'itatea arcadei pornesc 1 artere metacarpiene
palmare care realizeazK ?n partea lor distalK anostomoze cu arterele digitale.
- *amura terminalK a nervului ulnar" care asigurK inerva%ia mu$chilor eminen%ei tenare" ultimii 3
lombricali" to%i interoso$ii $i adductorul policelui.
- 2a nivelul regiunii dorsale a m&inii se gKsesc arterele metacarpiene dorsale. >oate aceste artere
sunt ?nso%ite de vene satelite.
14C
Anatomia omului

14=

a.su5clavicularC
a. a>ilarC
a. )umeralC posterioarC
circumfle>C
a. )umeralC anterioarC comunC
a.5ra)ialC comunC
a. ulnarC recurentC

a. radialC recurentC
radialC
principalC a
policelui
a.5ra)ialC

a.ulnarC
a.interosoasC anterioarC
arcada palmarC profundC
arcada palmarC superficialC

a. digitalC
A
a. carotidC comunC
trunc)i tireocervical
a. toracicC superioarC
a. circumfle>e )umerale
a.ulnarC

arcadC palmarC superficialC
a. digitale
a. suprascapularC
su5clavicularC
a>ilarC
5ra)ialC
a. radialC recurentC

a. radialC
Anatomia omului
&igura +.7. A ' Principalele artere ale mem5rului superior/ .' Re@eaua venoasC a mem5rului
superior.
Ane>ele muBc)ilor mem5rului superior
9u$chii membrului superior sunt ?nveli%i de o teacK fibroasK fascie! care se continuK ?n sus cu
fascia mu$chilor umKrului $i ai peretelui toracic" iar ?n jos se terminK la nivelul degetelor. 2a nivelul
m&inii capKtK aspect de aponevrozK palmarK.
- *etinaculul fle'orilor este o panglicK fibroasK patrulaterK ?ntinsK transversal ?ntre cele douK
margini ale canalului carpului; prezintK o lamK despKr%itoare care determinK douK culise
osteofibroase: una lateralK prin care trece mu$chiul fle'or radial al carpului $i alta medialK prin
care trec tendoanele fle'orilor $i nervul median.
- *etinaculul e'tensorilor este o bandK de formK patrulaterK ce se inserK medial pe ulnK" piramidal
$i pisiform" iar lateral pe radius. 5e pe fa%a profundK pornesc o serie de despKr%itori ce se prind
pe crestele osoase ale e'tremitK%ilor distale ale ulnei $i radiusului. 8e formeazK astfel $ase culise
oasteofibroase denumite dupK tendoanele care trec prin ele.
- >endoanele fle'orilor $i e'tensorilor sunt prevKzute cu teci sinoviale.
7nflama%ia tecii conjunctive a tendonului poartK numele de tenosinovitC $i poate fi rezultatul
propagKrii unor infec%ii de la nivelul m&inii.
&igura +.8. Aspect de tenosinovitC a m<inii.
#indromul de tunel carpian reprezintK un ansamblu de manifestKri clinice cauzate de
compresiunea nervului median ?n trecerea sa prin tunelul carpian. Apare la persoane care
realizeazK frecvent mi$cKri de prehensiune $i rota%ie ale m&inii; ace$tia acuzK dureri la nivelul
palmei $i degetelor cu e'cep%ia degetului mic!" agravate de mi$cKri de tipul bKtutului la ma$inK.
140
Teaca sinovialC a
tendonului m. fle>or
lung al policelui
Retinaculul fle>orilor
Teaca sinovialC comunC a
m. fle>ori
Teaca sinovialC a
degetului mic
Teaca sinovialC a
tendonului m. fle>or
comun al degetelor
.
v. a>ilarC

v. cefalicC
v. 5ra)ialC
v. cu5italC medialC
v. 5a3ilicC

v. ulnarC
v. radialC

re@ea venoasC palmarC
re@ea venoasC
dorsalC
Anatomia omului
$E$.RL I!&ERIOR ' F"C)*+I )*%*#+"FICI, *&*,I,
"+)ICU-"+I, MU&CU-"+I, M*)*+I, ("&CU-"+I, '.+(*,I, &)")IC"
%ICI*+U-UI, F"&CII ,I "%*'.(+*2.
$em5rele inferioare sau pelvine sunt segmente corporale care se desprind din pKr%ile
infero-laterale ale trunchiului. 8unt adaptate ?n primul r&nd pentru sta%iunea bipedK $i locomo%ie.
Limita care separK membrul inferior de trunchi este reprezentatK de o linie circularK" care
?ncepe ?n partea anterioarK de la tuberculul pubelui" se continuK prin plica inghinalK" creasta iliacK $i
$an%ul intergluteal" p&nK la v&rful coccigelui" trece apoi prin $an%ul genito-femural $i ajunge p&nK la
tuberculul pubian.
5in punct de vedere al criteriului osteologic" membrul inferior este format din:
- centura pelvianK pelvisul osos!
- membrul inferior propriu-zis.
5in punct de vedere al criteriului articular este format din:
- pKr%i articulate ale bazinului
- articula%ia co'ofemuralK
- articula%ia genunchiului
- articula%iile piciorului
5in punct de vedere topografic" membrului inferior i se descriu C segmente:
- regiunea glutealK fesierK!
- coapsa
- genunchiul
- gamba
- g&tul piciorului
- piciorul
149
Tunel
carpian
!erv median
!erv median
&igura +. ,9. Tunelul carpian/ =a? aspect normal/ =5? aspect patologic.
Anatomia omului
Regiunea glutealC constituie segmentul supero-posterior al membrului inferior" prin care
acesta se prinde de pelvis. <rin mu$chii puternici pe care ?i cuprinde ea serve$te la locomo%ie"
ortostatism $i pozi%ia $ez&ndK.
5atoritK dezvoltKrii puternice a mu$chilor pelvitrohanterieni $i mai ales a gluteului mare"
precum $i abunden%ei grKsimii" regiunea glutealK are o formK rotunjitK" emisfericK" caracteristicK
omului. 2imitele regiunii sunt:
- An sus: creasta iliacK
- medial; o linie conven%ionalK care une$te spina iliacK posterosuperioarK cu v&rful
coccigelui
- lateral; o linie conven%ionalK arcuitK de la spina iliacK antrerosuperioarK" care trece peste
trohanterul mare $i atinge e'tremitatea lateralK a $an%ului gluteal
- An *os: $an%ul gluteal
- profund: fa%a lateralK a co'alului $i articula%ia $oldului.

-
1-6
&igura +.,,. Regiunile topografice ale mem5rului inferior/ =a? vedere anterioarC/
=5? vedere posterioarC.
a! 1- triunghiul femural 8carpa; 3- scrotul; +- reg. anterioarK a coapsei; 4- reg ant a
genunchiului patelarK!; -- reg. anterioarK a gambei; C- reg. anterioarK a gLtului piciorului; =-
reg. dorsalK a piciorului; 0- reg. dorsalK a degetelor
b! 1- reg. sacro-coccigianK; 3- reg. glutealK; +- reg posterioarK a coapsei; 4- reg posterioarK a
genunchiului poplitee!; -- reg. post. A gambei; C- reg. post a gLtului piciorului; =- reg.
plantarK; 0- reg. plantarK a degetelor
=a? =5?
Anatomia omului
&actori osoBi
8cheletul bazinului este format din cele 3 oase co'ale" sacrul $i coccigele.
8cheletul membrului inferior propriu-zis este format din:
- scheletul coapsei: - femur" patelK;
- scheletul gambei: - tibie" fibulK;
scheletul piciorului: - tarsul =!; metatarsul -!; falange 14!
&actori articulari
Articula%iile membrului inferior pot fi ?mpKr%ite ca $i cele ale membrului superior ?n 3 grupe:
articula%iile centurii membrului inferior $i articula%iile membrului inferior propriu-zis.
Articula@iile centurii mem5rului inferior realizeazK o unitate osteofibroasK care asigurK o
dublK func%ie:
- asigurK rezisten%a necesarK echilibrKrii bazinului
- asigurK elasticitatea necesarK atenuKrii $ocurilor produse ?n mers" fugK" salt.
AceastK unitate este realizatK:
- anterior $i median prin simfiza pubian%
- posterior $i median prin articula"iile sacroiliace
- prin ligamentele iliolombare care fi'eazK oasele co'ale de coloana lombarK
- prin ligamentele sacroischiadice care fi'eazK oasele co'ale de pKr%ile laterale ale
sacrului $i coccigelui
- prin membrana obturatoare care acoperK gaura obturatK.
Articula@ia sacroiliacC= sinovial%, plan%).
;omponente:
1! #uprafe@e articulare :- fe%ele auriculare ale sacrului $i osului co'al acoperite cu cartilaj
hialin.
3! $i*loace de unire;
-capsula articular%, ?nlocuitK posterior prin ligamente sacroiliace interosoase
-ligamente:- sacroiliace ventrale ?ntre aripioara.fa%a pelvianK a osului sacru $i vecinKtatea
liniei arcuate
- sacroiliace dorsale ?ntre spina iliacK posterosuperioarK. $i creasta sacralK lateralK; con%in
fibre scurte $i lungi.
- sacroiliac interosos care une$te tuberozitatea iliacK cu cea sacratK; este foarte puternic.
- iliolombar ?ntre procesele transverse 24" 2- $i creasta iliacK. ;on%ine fibre transversale $i
oblice.
9i$cKrile sunt reduse nuta%ie $i contranuta%ie!" cu importan%K majorK ?n na$tere deoarece
permit modificarea diametrelor bazinului.
$iBcarea de nuta@ie duce baza sacrului ?nainte $i ?n jos $i v&rful sus $i ?napoi; este limitatK
de ligamentele sacroischiadice e'emplu: sus%inerea unei greutK%i pe umeri; greutatea se transmite
prin intermediul coloanei vertebrale spre baza sacrului!. 7n na$tere reduce diametrul anteroposterior
al str&mtorii superioare $i mKre$te diametrul omonim al str&mtorii inferioare.
7n miBcarea de contranuta@ie baza sacrului se ?ndreaptK ?napoi $i ?n sus. E'emplu: repaosul
unei persoane pe regiunea lombarK" sprijinit pe o bancK" ?n mi$carea de hipere'tensie a trunchiului
sau ?n pozi%ia culcat.
1-1
Anatomia omului
Ambele mi$cKri sunt mi$cKri de basculare ale bazinului ?n jurul unui a' transversal care trec
prin ligamentele sacroiliace dorsale sau prin cel interosos. 8unt mai pu%in ample la nivelul bazei $i
mai ample la nivelul v&rfului.
#imfi3a pu5ianC = cartilaginoas%, semimobil%).
;omponente:
1! #uprafe@e articulare: ovalare" la nivelul osului pubian" sub unghiul pubelui" acoperite de
cartilaj hialin.
3! $i*loace de unire:
- discul interpubian fibrocartilaginos! care umple spa%iul dintre cele 3 suprafe%e
articulare.
- ligamente periferice # - ligamentul pubian superior ?ntre cei doi tuberculi
pubieni.
-ligamentul pubian arcuat ce aderK la ramurile
descendente pubiene $i discul interpubian. 9arginea
inferioarK formeazK o arcadK pubianK.
Ligamentele sacroisc)iadice
- ligamentul sacrotuberal -are formK dreptunghiularK cu baza pe sacru $i v&rful pe
tuberozitatea ischiadicK
- ligamentul sacrospinos este situat anterior de precedentul. 8e inserK pe marginile laterale
ale sacrului $i coccigelui $i prin v&rf pe spina ischiadicK .
Aceste ligamente completeazK peretele lateral al pelvisului osos.
$uBc)ii 5a3inului
8unt a$eza%i cu corpul muscular la nivelul bazinului $i se ?ntind de aici la e'tremitatea
superioarK a femurului" alcKtuind un adevKrat con muscular ?n jurul articula%iei co'ofemurale. 8unt
mu$chi relativ scur%i" volumino$i $i puternici mu$chi de for%K!. 5atoritK originii lor care ocupK
suprafe%e ?ntinse ?n interiorul $i la e'teriorul bazinului $i termina%iei la nivelul celor doi trohanteri $i
regiunile femurale ?nvecinate se mai numesc $i pelvitrohanterieni.
8e ?mpart ?n douK grupe:
A. %rupul anterior sau interior format din: - mu$chiul iliopsoas
- mu$chiul psoas mic inconstant!
Ace$ti mu$chi intrK ?mpreunK cu pKtratul lombelor $i ?n constitu%ia peretelui abdominal
posterior.
.. %rupul posterior sau e>terior cuprinde 16 mu$chi a$eza%i pe suprafa%a e'ternK a
pelvisului" suprapu$i ?n 3-+ plane pe fa%a postero-lateralK a bazinului $i form&nd ?n
totalitate fesa. Acesti muschi sunt reprezentati de: m. gluteu mare" m. gluteu mijlociu" m.
gluteu mic" m. tensor al fasciei lata" m. piriform" m. obturator intern" m. obturator e'tern"
m. gemen superior si inferior" m. patratul lombelor.
9u$chii bazinului ac%ioneazK asupra articula%iei co'ofemurale ?mpreunK cu numero$i mu$chi
ai coapsei.
Coapsa este segmentul cuprins ?ntre regiunea glutealK $i peretele abdominal anterior pe de
o parte $i genunchi pe de altK parte. Ea poate fi asemKnatK cu un trunchi de con cu baza mare ?n sus.
Are contururi rotunjite la femei $i copii datoritK paniculului adipos mai bogat! $i formK prismatic
triunghiularK la subiec%ii musculo$i. <ozi%ia sa nu este verticalK" ci u$or ?nclinatK de sus ?n jos $i
latero-medial; ?nclina%ia este mai accentuatK la femei din cauzK cK diametrul transversal al pelvisului
este mai mare. 2imitele regiunii sunt:
- pro>imal - o linie accidentatK" circularK care ?ncepe de la tuberculul pubian" trece prin
plica inghinalK" spina iliacK anterosuperioarK" coboarK peste trohanterul mare"
1-3
Anatomia omului
strKbate $an%ul gluteal" $an%ul genitofemural $i ajunge din nou la tuberculul
pubian.
- distal - o linie circularK dusK la douK lK%imi de deget deasupra bazei patelei.
>opografic se subdivide ?n douK regiuni: una anterioarK $i una posterioarK.
#c)eletul coapsei este format de osul femur.
2egKtura dintre bazin $i coapsK se realizeazK prin articula@ia co>ofemuralC sinovial3,
sferoi0al3, tria$ial341
#uprafe@ele articulare sunt: - capul femural 3.+ sferK!
- acetabulul.
$i*loacele de unire includ:
- capsula articular% care la nivelul femurului se inserK la distan%K de suprafa%a articularK
la nivelul colului!; acoperK ?n ?ntregime fa%a anterioarK $i 3.+ mediale ale fe%ei
posterioare. Este foarte rezistentK" fiind formatK din fibre longitudinale
superficiale! $i circulare profunde!.
- ligamentele articulare:
- ligamentul iliofemural anterior" ?n evantai!. Este cel mai puternic ligament" suportK
greutK%i ?ntre +-6--66 Og. 8e ?ntinde ?ntre spina iliacK anteroinferioarK $i linia
intertrohanterianK. 2imiteazK e'tensia" rota%ia e'ternK" adduc%ia.
-ligamentul ischiofemural posterior!. 8e ?ntinde ?ntre ischion posterior $i sub acetabul!
$i baza trohanterului mare. 2imiteazK rota%ia internK $i adduc%ia.
-ligamentul capului femural ligamentul rotund! se ?ntinde ?ntre acetabul $i capul
femural. ;on%ine vase nutritive pentru capul femural. 7n sta%iune verticalK contribuie la
men%inerea capului ?n acetabul
-ligamentul pubofemural anterior!. 8e inserK pe eminen%a iliopubianK $i ramura
superioarK a pubelui" fibrele fi'&ndu-se ?n final ?naintea trohanterului mic. 2imiteazK
abduc%ia $i rota%ia e'ternK.
2a ac%iunea de unire mai participK: labrul acetabular" mu$chii periarticulari $i presiunea
atmosfericK
7n articula%ia co'ofemuralK sunt relativ frecvente lu'a%iile" fie congenitale" fie c&$tigate ?n
urma unor traumatisme. <entru e'plorarea articula%iei ?n caz de lu'a%ie se utilizeazK linia Aelaton-
*oser; aceasta une$te spina iliacK anterosuperioarK cu tuberozitatea ischiadicK. 7n fle'ia moderatK
4-! trohanterul mare atinge mijlocul liniei; ?n lu'a%iile superioare trohanterul se ridicK deasupra
acestei linii.
$uBc)ii coapsei sunt grupa%i ?n jurul femurului astfel ?nc&t acesta mai prezintK ca reper
palpatoriu numai trohanterul mare $i cei doi condili.
8e ?mpart ?n + grupe:
A. %rupul anterior cu muchii extensori: - cvadriceps"
- croitor.
:. %rupul medial cu muchii adductori: - adductor mare" scurt" lung
- gracilis
- pectineu.
;. %rupul posterior cu muchii flexori mu$chii ischiogambieri!:
- bicepsfemural
- semitendinos
- semimembranos.
1-+
Anatomia omului
<osibilitK%ile de mi$care pe care le oferK articula%ia co'ofemuralK ca articula%ie sferoidalK ar
fi foarte largi" dar nu pot fi valorificate pe deplin din cauza dispozi%iei aparatului ligamentar"
deosebit de puternic care asigurK rectitudinea corpului.
Av&nd punctul fi' pe pelvis mu$chii ce ac%ioneazK asupra articula%iei co'ofemurale se
contractK dinamic mobiliz&nd coapsa ?n locomo%ie $i alte mi$cKri comple'e nelocomotorii.
Av&nd punctul fi' situat distal pe coapsa fi'atK! mu$chii asigurK mi$cKrile trunchiului sau
balansarea pelvisului cu pKstrarea rectitudinii trunchiului prin contrac%ia dinamicK!" fie stabilizarea
oricKrei pozi%ii a bazinului pe membrul fi'at prin contrac%ie staticK!.
$iBcCrile coapsei sunt:
&le>ie 136- 1+6; pasiv 146-1-6! $i e>tensie 36; pasiv +6! ?n plan sagital" ?n jurul unui
a' transversal care trece prin v&rful trohanterului mare. <rin mi$carea de fle'ie" coapsa se apropie
de peretele anterior al abdomenului; prin e'tensie ea se ?ndepKrteazK.
7n fle'ie partea anterioarK a capsului $i ligamentul iliofemural se rela'eazK iar limitarea mi$cKrii
se face de cKtre mu$chii posteriori ai coapsei. Amplitudinea ma'imK a fle'iei se realizeazK cu
genunchiul flectat 1+6I!; cu genunchiul e'tins fle'ia este de 96I.
&le>orii principali sunt iliopsoasul $i dreptul femural. 7liopsoasul este cel mai important;
datoritK componentei lungi psoas! ridicK coapsa peste orizontalK" fiind indispensabil pentru
lungimea pasului" ?n timp ce componenta iliacK este cea de for%K. 7n momentul ?n care coapsa este
u$or fle'atK intervine $i tensorul fasciei lata. ;roitorul este al 4-lea muschi ?n ordinea for%ei.
&le>orii secundari sunt gluteul mi$lociu, gluteul mic, adductorii.
!ervul principal al fle'iei este nervul femural care asigurK P din randamentul total posibil
al grupului; nervul gluteal superior realizeazK abia 1.--1.4 iar nervul obturator 1.16.
7n e>tensie partea anterioarK a capsulei $i ligamentul iliofemural se ?ntind" limit&nd
mi$carea. ;&nd se e'ecutK cu genunchiul e'tins amplitudinea este de 1--36; cu genunchiul flectat
mKsoarK 16. Este posibilK $i e'ecutarea unei e'tensii for%ate" ca ?n mi$cKrile din balet sau patinaj
c&nd valoarea ma'imK a mi$cKrii nu se ob%ine ?n articula%ia $oldului respectiv" ci printr-o mi$care de
fle'ie e'ecutatK ?n articula%ia $oldului de partea opusK a membrului fi'at!" ceea ce are ca urmare $i
o aplecare a trunchiului spre anterior; mi$carea se petrece $i la nivelul coloanei vertebrale"
accentu&ndu-se curbura lombarK.
$uBc)ii e>tensori au ?n primul r&nd un rol static" antigravita%ional" de sus%inere a pelvisului
$i trunchiului pe membrul de sprijin. <articipK $i la realizarea lan%ului triplei e'tensii ?mpreunK cu
e'tensorii celorlalte douK articula%ii principale ale membrului inferior intervenind ?n urcatul pe scKri
$i teren ascendent" ridicarea din pozi%ie $ez&ndK" propulsia corpului ?n locomo%ie.
7n ac%iune sinergicK cu dreptul abdominal ei realizeazK bascularea posterioarK a pelvisului $i reduc
lordoza lombarK.
8e grupeazK ?n + grupe principale: glutei, isc)iogam5ieri Bi adductori din care cei mai
importan%i sunt gluteul mare ce realizeazK o for%K egalK aproape cu , din totalul mu$chilor"
adductor mare $i ischiogambierii care fiind mu$chi biarticulari au $i o ac%iune mai comple'K
solidariz&nd mi$cKrile coapsei cu ale gambei.
Aumero$i al%i mu$chi mai au o componentK constantK sau ocazionalK de e'tensie
func%ion&nd ca e'tensori secundari: piriformul, obturatorul intern" gemenii, obturatorul extern,
adductorul mic, gracilisul.
7nerva%ia e'tensorilor este realizatK ?n primul r&nd de cei doi nervi gluteali +.-! restul de 3.-
din for%a totalK este controlatK de nervul ischiadic $i nervul obturator.
A5duc@ia =19E? $i adduc@ia =+9E? se realizeazK ?n plan frontal" ?n jurul unui a' sagital care
trece prin centrul capului femural. ;&nd coapsele sunt e'tinse amplitudinea ma'imK a abduc%iei este
de C6I iar ?n fle'ie atinge =6I.
Abductorii $i adductorii au ca rol principal balansarea pelvisului ?n plan frontal pe un singur
membru de sprijin" indispensabilK ?n mers $i sta%iune asimetricK. Adductorii apropie prin contrac%ie
dinamicK coapsele ?mpotriva unui obstacol ?not" cKlKrie!" iar prin contrac%ie staticK ?mpiedicK
depKrtarea e'ageratK a membrului inferior ?n ?ntregime" contrabalans&nd greutatea corporalK.
1-4
Anatomia omului
$uBc)ii adductori sunt mai puternici dec&t cei abductori $i sunt reprezenta%i de: adductor
mare" lung" scurt" pectineu" gluteul mare prin por%iunea profundK" ischiogambierii $i iliopsoasul.
Adductori secundari sunt obturatorul extern, gracilis, croitorul" obturatorul intern i cei
doi gemeni.
!ervul principal al mi$cKrii este nervul obturator 3.+! la care se adaugK nervul ischiadic i
nervul gluteal inferior.
9i$carea de adduc%ie este limitatK de ?nt&lnirea coapselor" iar c&nd acestea se ?ncruci$eazK de
ligamentul pretrohanterian $i ligamentul capului femural.
<rin contrac%ia dinamicK $i bilateralK a abductorilor se realizeazK ?ndepKrtarea membrelor
inferioare ?n sta%iune $i ?n anumite forme de salturi. <rin contrac%ie unilateralK intervin ?n diferite
mi$cKri coregrafice" patinaj" gimnasticK. 7n mers ?mpiedicK ?nclina%ia pelvisului spre partea
membrului nesprijinit ?n faza sprijinului unilateral.
$uBc)ii a5ductori principali sunt mu$chii glutei" tensorul fasciei late $i dreptul femural.
*ol secundar au piriformul i croitorul. 7nerva%ia abductorilor e asiguratK ?n principal de nervul
gluteal superior" urmat de nervul gluteal inferior i nervul femural.
At&t amplitudinea abduc%iei c&t $i cea a adduc%iei poate fi mKritK prin mi$cKri
complementare ale bazinului $i coloanei lombare.
Rota@ia internC $i e>ternC se realizeazK ?n plan transversal" ?n jurul unui a' vertical care
trece prin capul femural.
Amplitudinea ma'imK a rota%iei e'terne lateralK! este de 36I" cea a rota%iei interne medialK!
este de +-I. 7n cazul ?n care coapsa se aflK ?n pozi%ie de fle'ie $i abduc%ie cu ligamentele rela'ate!
amplitudinea totalK a rota%iei atinge valori de 166I.
*otatorii" av&nd punctul fi' pe bazin" ac%ioneazK asupra membrului inferior liber; prin
interac%iunea celor douK grupe antagoniste se asigurK pKstrarea planului sagital ?n timpul pendulKrii
membrului inferior. 7n timpul mersului prin succesiunea alternativK $i bilateralK a mi$cKrii de rota%ie
medialK rezultK legKnatul $oldului.
Principalii muBc)i care realizeazK rota@ia medialC sunt: gluteul mijlociu" mic $i adductorul
mare" tensorul fasciei lata. Ac@iune secundarC au dreptul femural, lunga por"iune a bicepsului,
semimembranosul, gracilisul. *ota%ia medialK este cea mai slabK mi$care ?n articula%ia
co'ofemuralK" fiind completatK $i de alte for%e" gravita%ia" iner%ia; ac%iunea este mai puternicK c&nd
coapsa este flectatK. Este limitatK de ligamentul ischiofemural.
Rotatorii e>terni sunt mai numero$i $i mai puternici fa%K de grupul antagonist. 9u$chii
principali sunt: gluteul mare" gluteul mijlociu $i mic" obturatorul intern" gemenii" iliopsoasul"
pKtratul femural.
$uBc)ii secundari sunt: piriformul, obturatorul extern, adductorii, lunga por"iune a
bicepsului, dreptul femural. 9i$carea este limitatK de ligamentul iliofemural" ligamentul rotund $i
pubofemural.
!ervul principal al rota@iei laterale este nervul gluteal inferior" urmat de nervul gluteal
superior $i secundar nervul femural.
9i$cKrile de e'tensie" adduc%ie $i rota%ie lateralK au amplitudine mai micK fa%K de mi$cKrile
lor complementare fle'ie" abduc%ie $i rota%ie internK! dar se e'ecutK ?n schimb prin grupe
musculare mai puternice. AceastK for%K muscularK mare se poate valorifica dacK mi$carea se e'ecutK
nu din pozi%ie intermediarK ci din cea opusK" e'tremK" impusK de gravita%ie sau de ac%iunea
mu$chilor antagoni$ti.
%enunc)iul este o regiune intermediarK ?ntre coapsK $i gambK care cuprinde totalitatea
pKr%ilor moi situate ?n jurul articula%iei genunchiului.
2imitele regiunii sunt:
- pro>imal - linia circularK dusK la douK lK%imi de deget deasupra bazei patelei
- distal - planul orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei douK lK%imi de deget sub
v&rful patelei!
1--
Anatomia omului
>opografic este sub?mpKr%itK ?ntr-o regiune anterioarK patelarK" rotunjitK! $i una posterioarK
poplitee!.
%am5a este cuprinsK ?ntre genunchi $i g&tul piciorului; are forma unui trunchi de con cu
baza mare pro'imal. Este frecvent e'pusK traumatismelor. 2imitele regiunii sunt:
- pro>imal - planul orizontal dus prin tuberozitatea tibiei
- distal - planul transversal care trece prin baza celor douK maleole.
>opografic este sub?mpKr%itK ?ntr-o regiune anterioarK $i una posterioarK.
#c)eletul gam5ei este realizat de tibie $i fibulK.
4asele gambei sunt unite prin epifizele lor: superior printr-o articula%ie sinovialK plan%
articula%ia tibiofibularK!" inferior printr-o sindesmozK.
2egKtura dintre gambK $i coapsK se realizeazK prin articula@ia genunc)iului. Aceasta
este cea mai mare articula%ie a corpului omenesc" dar $i cea mai pu%in protejatK de pKr%i moi" ceea ce
e'plicK frecventele traumatisme. 5e asemeni este foarte solicitatK ?n staticK $i locomo%ie" ceea ce
grKbe$te uzura elementelor componente.
Este o articula%ie sinovial%, condilian%, uniaxial%.
#uprafe@ele articulare sunt reprezentate de condilii femurali" platoul tibial $i fa%a
posterioarK a patelei.
;ei doi condili sunt orienta%i oblic de sus ?n jos $i dinspre posterior spre anterior; raza lor de
curburK descre$te dinainte-?napoi ?n partea anterioarK are 4- mm" ?n cea posterioarK 1C mm!; de
asemeni ei diverg dinainte-?napoi astfel ?nc&t diametrul transversal al e'tremitK%ii inferioare
femurale este mai mare posterior dec&t anterior.
8unt acoperi%i de cartilaj hialin cu grosime de 3-+ mm.
;ondilul medial este mai proeminent dec&t cel lateral $i se aflK pe un plan inferior fa%K de
acesta.
<latoul tibial prezintK douK fose articulare cavitK%i glenoide! separate prin spina tibiei.
;artilajul care acoperK fosele articulare este mai sub%ire la periferie $i mai gros central C-= mm!.
Este foarte elastic $i are rolul de a atenua presiunile $i traumatismele produse de mi$cKrile ce se
efectueazK ?n mers" fugK" sKriturK.
$i*loacele de unire sunt reprezentate de capsulK $i ligamente.
Capsula se inserK pe cele + oase" lKs&nd e'tracapsular epicondilii femurali $i articula%ia
tibiofibularK. AderK la baza meniscurilor circumferin%a e'ternK!. Este mai slabK anterior $i lateral $i
?ntKritK pe partea posterioarK.
Ligamentele articulare sunt:
- ligamentul patelei rotulian! - o forma%iune fibroasK" puternicK lungK de --C cm" latK de 3-
+ cm" situatK anterior" consideratK ca tendon terminal al cvadricepsului. 8e poate palpa sub
piele ?n semifle'ie.
- ligamentele posterioare formeazK un plan fibros a$ezat ca o punte peste scobitura
intercondilianK. 7nclud:
- ligamentul popliteu oblic ?ntre tendonul mu$chiului semimembranos $i condilul
lateral tendonul recurent al mu$chiului
- ligamentul popliteu arcuat
- ligamentul colateral fibular ?ntre epicondilul lateral femural $i capul fibulei; este
rela'at ?n fle'ie
- ligamentul colateral tibial ?ntre epicondilul medial femural $i fa%a medialK a tibiei.
(a%a lui superficialK este acoperitK de fascia femuralK $i tendoanele ce formeazK comple'ul
laba g&$tii. Aceste douK ligamente asigurK stabilitatea articularK ?n e'tensia genunchiului
1-C
Anatomia omului
- ligamentele ?ncruci$ate" ce se gKsesc ?ntre fe%ele intercondiliene ale femurului $i
ariile intercondiliene ale tibiei. 8unt ?n afara membranei sinoviale. 5upK situa%ia lor $i
inser%ia tibialK au fost denumite unul anterior $i unul posterior. 2igamentul anterior este
anterior prin inser%ia tibialK $i lateral prin cea femuralK. Ambele sunt forma%iuni
e'traarticulare ce prezintK o dublK ?ncruci$are.
5atoritK faptului cK ?n aceastK articula%ie nu e'istK o concorda%K perfectK ?ntre suprafe%ele
oaselor s-au dezvoltat douK fibrocartilaje semilunare denumite meniscuri intraarticulare. 5e
asemeni la soliditatea articula%iei contribuie $i mu$chii $i ligamentele. 9eniscurile se inserK pe
platoul tibial prin douK e'tremitK%i numite coarne $i alunecK pe acesta ?n timpul mi$cKrilor. 8unt
aderente de capsula articularK.
$eniscul lateral are forma unui cerc ?n timp ce meniscul medial are forma unei semilune.
8unt unite ?n partea anterioarK printr-o bandeletK transversalK.
2a ?ntKrirea capsulei mai participK $i forma@iuni aponevrotice: fascia genunchiului ?ntKritK
lateral de tractul iliotibial; e'pansiunea cvadricipitalK care se desprinde din tendonul cvadricepsului
$i trece anterior de articula%ia genunchiului $i aripioarele patelei" ?ntre marginile patelei $i fa%a
cutanatK a condilului femural respectiv.
2a nivelul articula%iei genunchiului se gKsesc o serie de 5urse seroase:
- bursa suprapatelarK - o prelungire pe care sinoviala genunchiului o trimite sub mu$chiul
cvadriceps" ?ntre acesta $i femur" favoriz&nd alunecarea tendonului
- burse prepatelare: ?n numKr de +
- burse pretibiale ?n numKr de +" douK superficiale $i una profundK.
5e asemeni mai e'istK $i douK mase adipoase" una anterioarK ?ntre condilii femurali $i
platoul tibial $i una posterioarK. ;orpul adipos anterior se poate palpa ?n e'tensie" form&nd douK
perni%e de fiecare parte a tendonului patelei.
$uBc)ii gam5ei sunt grupa%i asimetric ?n jurul celor douK oase" astfel ?nc&t fa%a medialK"
marginea anterioarK a tibiei $i cele douK maleole rKm&n neacoperite de mu$chi. ;orpurile musculare
sunt a$ezate pro'imal $i se continuK cu tendoane" ceea ce determinK forma caracteristicK a
gambei"de con trunchiat cu baza ?n sus.
9u$chii se ?mpart ?n + grupe" situate ?n loji speciale" despKr%ite prin peretele osteofibros
tibie" fibulK" membranK interosoasK! $i prin 3 septuri intermusculare ?ntinse ?ntre marginea
anterioarK respectiv posterioarK a fibulei $i fascia gambierK. Acest aparat facial $i aponevrotic ?n
por%iunea pro'imalK serve$te ca suprafa%K de inser%ie" complet&nd-o pe cea oasoasK iar ?n por%iunea
distalK are rol de ?nveli$ $i sus%inere" ?ngro$&ndu-se la nivelul g&tului piciorului sub forma
retinaculelor.
A. %rupul anterior e'tensori! cuprinde mu$chii: tibial anterior" e'tensor lung al
halucelui" e'tensor lung al degetelor $i peronierul al treilea. 9u$chii sunt inerva%i
de nervul peronier profund 24-81!.
:. %rupul lateral cuprinde lungul $i scurtul peronier. Aervul motor este nervul peronier
superficial.
;. %rupul posterior fle'ori! este cel mai voluminos $i puternic; con%ine douK planuri :
- planul profund format din tibialul posterior" fle'or lung al halucelui" fle'or lung al
degetelor $i popliteul. Au ca nerv motor nervul tibial 2--81"3!
- planul superficial format din tricepsul sural gastrocuemianul $i solearul! $i mu$chiul
plantar. Are ca nerv motor nervul tibial 24-83!.
(ricepsul sural &mpreun% cu gluteul mare i cvadricepsul formeazK lan@ul triplei e>tensii a
membrului inferior cu ac%iune anti-gravita%ionalK $i importan%K majorK ?n men%inerea pozi%iei
verticale $i locomo%ie.
1-=
Anatomia omului
9u$chii gambei intervin dinamic ?n locomo%ie $i mi$cKri nelocomotorii. *olul lor ?n staticK
este foarte important. 2u&nd punctul fi' pe piciorul sprijinit pe sol" ancoreazK gamba" men%in&nd
rectitudinea acesteia ?n sta%iune verticalK. ;u punctul fi' pe gambK men%in ?n mod activ bolta
plantarK alKturi de mu$chii piciorului.
.iomecanica articula@iei genunc)iului
Articula%ia genunchiului formatK ?ntre cele 3 segmente principale ale membrului inferior
realizeazK douK mecanisme prin care aceasta poate sK ?ndeplineascK alternativ douK func%ii:
- prin fle'ia gambei" membrul inferior are rol ?n locomo%ie $i sus%inerea elasticK a greutK%ii
trunchiului
- prin stabilizarea genunchiului ?n e'tensie" membrul inferior func%ioneazK ca o coloanK rigidK"
necesarK sus%inerii greutK%ii corporale ?n ortostatism $i ?n mers; mecanismul de stabilizare ?n sta%iune
e realizat prin aparatul ligamentar al articula%iei genunchiului.
Articula@ia genunc)iului este o articula%ie sinovial%, condilian%, uniaxial%, prezent&nd douK
mi$cKri principale: fle'ia $i e'tensia. <e l&ngK acestea mai sunt posibile $i mi$cKri secundare de
rota%ie medialK $i lateralK ca $i de ?nclinare lateralK $i medialK" foarte reduse.
&le>ia este mi$carea prin care gamba se apropie de fa%a posterioarK a coapsei. 8e realizeazK
?n jurul unui a' transversal care trece prin condilii femurali. 8e apreciazK cK mi$cKrile de fle'ie p&nK
la =6I sunt mi$cKri pure" necombinate cu altK mi$care. <este =6I aceste mi$cKri se combinK cu o
mi$care de rota%ie internK a gambei p&nK la 36I!. (le'ia gambei atinge un unghi de 1+6I" iar pasiv
gamba poate fi flectatK $i mai mult 1-6I!.
$uBc)ii principali ai fle>iei sunt cei + mu$chi ischiocrurali" dintre ei semimembranosul
fiind cel mai puternic. #ecundar intervin $i gracilisul $i croitorul.
2imitarea fle'iei se realizeazK de ?nt&lnirea fe%ei posterioare a gambei cu cea a coapsei. 7n
acest moment mu$chiul cvadriceps femural se aflK ?ntins la ma'imum $i el poate fi considerat ca un
factor frenator activ al mi$cKrii de fle'ie. 2igamentul colateral fibular se rela'eazK total" cel
colateral tibial se rela'eazK pu%in iar ligamentul ?ncruci$at posterior este ?ntins.
7n pozi%iile de fle'ie ?n care centrul de greutate cade ?napoia a'ului transversal al
genunchiului" for%a gravita%iei activeazK ?n acela$i sens cu fle'ia" adicK tinde sK ?ndoaie genunchiul.
<entru a ?mpiedica o prKbu$ire bruscK a genunchiului sau pentru a-l stabiliza ?n orice pozi%ie
intermediarK de fle'ie este necesarK contrac%ia antigravita%ionalK a cvadricepsului.
9i$carea de e>tensie este mi$carea prin care fa%a posterioarK a gambei se ?ndepKrteazK de
cea a coapsei. 8e ?nso%e$te de o mi$care de rota%ie e'ternK. Articula%ia femurotibialK lucreazK dupK
principiul unei p&rghii de gradul 777. at&t ?n mi$carea de fle'ie c&t $i ?n cea de e'tensie.
9u$chii e>tensori principali sunt mu$chiul cvadriceps ajutat de tensorul fasciei lata. Acesta
din urmK este important ?n biomecanica genunchiului" ajut&nd la stabilizarea genunchiului ?n plan
frontal $i ?mpiedic&nd apari%ia unui genu varum.
E>tensia se poate e'ecuta numai dintr-o fle'ie prealabilK $i se opre$te la 106I. 7n limitarea
e'tensiei intervin ligamentele posterioare ale genunchiului $i ligamentul ?ncruci$at anterior.
<entru rota@ie nu e'istK mu$chi speciali" ea fiind asociatK a$a cum am arKtat fle'iei $i
e'tensiei. *olul mi$cKrilor de rota%ie constK ?n adaptarea piciorului la un teren accidentat $i gKsirea
celei mai potrivite pozi%ii pentru sus%inerea greutK%ii corporale. ;u genunchiul ?n e'tensie membrul
?n ?ntregime poate face mi$cKri doar din articula%ia co'ofemuralK; acestea au rol de adaptare
grosolanK. *ota%iile gambei din pozi%ia de fle'ie a genunchiului oferK ?n schimb posibilitatea ca
1-0
Anatomia omului
piciorul sK caute ?n mod activ suprafa%a de sprijin cea mai potrivitK ?n mers pe teren dificil" pantK
ascendentK" cK%Krare.
7n afara acestor mi$cKri" ?n mod pasiv se pot realiza $i miBcCri de Anclinare lateralC Bi
medialC. <entru realizarea lor se fi'eazK coapsa iar gamba este dusK ?n semifle'ie. 5in aceastK
pozi%ie se imprimK gambei mi$cKri oscilatorii de pendulare" at&t ?n sens medial c&t $i ?n sens lateral"
de amplitudine redusK 3-3"- cm!. 8unt limitate de ligamentele colaterale $i ?ncruci$ate.
<atologic" pot apare urmKtoarele mi$cKri:
-de sertar- se depisteazK cu genunchiul ?n semifle'ie; reprezintK alunecKri
anteroposterioare ale tibiei fa%K de condilii femurali $i sunt consecin%a la'itK%ii ligamentelor
?ncruci$ate.
-de lateralitate- se depisteazK cu genunchiul ?n e'tensie completK $i eviden%iazK la'itatea
ligamentelor colaterale.
%<tul piciorului este regiunea de trecere a elementelor anatomice de la gambK la picior.
(iind un segment ?ngust" la nivelul sKu se concentreazK numeroase forma%iuni: tendoane" vase $i
nervi. Aceste particularitK%i ?i conferK o deosebitK importan%K clinicK deoarece entorsele" lu'a%iile"
fracturile" hematoamele pot imobiliza articula%iile. 2imitele regiunii sunt:
- pro>imal - planul transversal care trece prin baza celor douK maleole
- distal planul oblic ?n jos $i posterior care trece anterior la + cm sub plica de fle'ie
talocruralK
- lateral Bi medial - acela$i plan oblic care trece la c&te 1 cm sub v&rful maleolelor" iar
posterior prin tuberozitatea calcaneanK
Q&tul piciorului este sub?mpKr%it printr-un plan frontal ?ntr-o regiune anterioarK $i una
posterioarK.
Piciorul este segmentul terminal al membrului inferior. 2imitele sunt reprezentate de:
- posterior - planul oblic ?n jos $i ?napoi care trece ?n partea superioarK la + cm sub plica
de fle'ie talocruralK" lateral $i medial la 1 cm sub v&rful maleolelor inferior prin
tuberozitatea calcaneanK
- anterior - linia curbK cu concavitatea postero-medialK care trece prin v&rful degetelor
7n ortostatism" piciorul formeazK cu gamba un unghi drept" deschis anterior. (iind turtit de
sus ?n jos el prezintK douK fe%e: una liberK privind ?n sus fa"a dorsal%) $i alta ?n contact cu solul
(fa"a plantar%). A'ul sKu antero-posterior care trece prin degetul al doilea! se gKse$te ?n acela$i
plan sagital cu a'ul anteroposterior al gambei. 5atoritK unor tulburKri ?n dezvoltare sau a unor
deficien%e la nivelul mu$chilor gambei se poate ?nt&mpla ca orientarea piciorului ?n raport cu cea a
gambei sK sufere modificKri mai mult sau mai pu%in importante cunoscute sub denumirea genericK
de picior str&mb varus" valgus" eRuin etc.!. 7n ansamblu piciorul poate fi ?mpKr%it ?n douK por%iuni:
una pro>imalC =piciorul propriu'3is? ce corespunde scheletului tarsometatarsian $i o por%iune
distalC, reprezentatK de cele cinci degete" corespunzKtoare scheletului falangian. <iciorul propriu-
zis se sub?mparte la r&ndul sKu ?ntr-o regiune dorsalC $i una plantarC prin planul transversal care
trece prin marginile medialK $i lateralK.
#c)eletul piciorului este alcKtuit din 3C de oase dispuse ?n + grupe: tarsul" metatarsul $i
oasele degetelor.
>arsul este format din = oase dispuse ?n douK r&nduri:
- posterior: talusul astragalul! $i calcaneul
- anterior: navicularul" cuboidul" trei cuneiforme.
9etatarsul con%ine cele - metatarsiene iar oasele degetelor sunt reprezentate de 14 falange.
1-9
Anatomia omului

Articula@iile piciorului. 2a picior ca $i la m&nK putem distinge douK mari grupe
articulare: o articula%ie superioarK talocrural%) $i una inferioarK" divizatK ?n mai multe articula%ii
secundare (talotarsal%).
2a nivelul articula%iei talocrurale au loc mi$cKrile de fle>ie dorsalC $i plantarC/ articula@ia
talotarsalC este responsabilK de mi$carea de prona@ie - supina@ie a piciorului.
,. Articula@ia talocruralC g&tul piciorului! este o articula%ie sinovial%, &n balama,
uniaxial%. 2a nivelul ei au loc mi$cKri de fle'ie dorsalK $i plantarK. 8uprafe%ele articulare apar%in
tibiei $i fibulei superior! $i fa%a superioarK a talusului inferior! $i sunt acoperite de cartilaj hialin.
9ijloacele de unire sunt:
- capsula articular%; la'K" sub%ire
- ligamentul colateral lateral de la maleola lateralK la oasele tarsiene ?nvecinate!
- ligamentul colateral medial puternic" de formK triunghiularK!.
0. Articula@iile intertarsiene includ articula%iile:
- articula@ia su5talarC talocalcaneeanK posterioarK! - elipsoidal%; prezintK o capsulK $i 4
ligamente. <rincipalul ligament este cel bifurcat ?n S sau cheia articula%iei lui ;hopart!.
- articula@ia talocalcaneonavicularC - sferoidal%
- articula@ia calcaneocu5oidalC - selar%
- articula@ia cuneonavicularC - plan%
- articula@ia cu5oideonavicularC - plan%
- articula@ii intercuneene
- articula@ia cuneocu5oidianC - plan%.
8e mai descrie $i articula%ia transversalK a tarsului mediotarsianK a lui ;hopart! ce reune$te
comple'ul talo-navicular $i articula%ia calcaneocuboidianK.
+.Articula@iile tarsometatarsiene reunesc cuboidul $i cele trei cuneiforme cu oasele
metatarsului. 8unt articula%ii plane" cunoscute ?mpreunK sub numele de articula%ia 2isfranc.
7nterlinia articularK are o formK neregulatK. 8uprafe%ele articulare sunt men%inute ?n contact de o
serie de ligamente interosoase" dorsale $i plantare.
4.Articula@iile intermetatarsiene unesc bazele metatarsienilor; capetele acestora sunt unite
printr-un ligament transversal. 8unt articula%ii plane.
2.Articula@iile degetelor includ articula%iile metatarsofalangiene (elipsoidale!" realizate
?ntre capul metatarsului $i baza falangelor pro'imale $i ?ntKrite de douK ligamente laterale" $i
articula@iile falangiene (&n balama!.
$uBc)ii piciorului
8pre deosebire de m&nK unde to%i mu$chii sunt a$eza%i" e'clusiv palmar" la picior" pe l&ngK
majoritatea mu$chilor situa%i la plantK" mai e'istK $i doi mu$chi ai dosului piciorului: e'tensorul
scurt al degetelor $i e'tensorul scurt al halucelui.
9u$chi plantei se divid ?n trei grupe:
A. %rupul medial cuprinde trei mu$chi destina%i halucelui: abductorul halucelui" fle'orul
scurt al halucelui $i adductorul halucelui.
:. %rupul lateral este format din doi mu$chi destina%i degetului mic: abductorul degetului
mic $i fle'orul scurt al degetului mic.
;. %rupul mi*lociu cuprinde mu$chi a$eza%i pe mai multe planuri: fle'orul scurt al
degetelor" pKtratul plantar" lombricalii" mu$chii interoso$i trei plantari $i patru
dorsali!.
5upK forma lor" mu$chii plantei sunt alungi%i cu e'cep%ia fle'orului scurt al degetelor $i al
pKtratului plantar care are formK turtitK! $i pu%in volumino$i. 5irec%ia lor este preponderent sagitalK"
iar inser%iile sunt complicate. Au origine pe oasele tarsului $i metatarsului" dar $i pe aponevroza
1C6
Anatomia omului
plantarK" unele ligamente plantare" tendoanele fle'orului lung al degetelor. 7nser%ia lor terminalK se
face ?n cea mai mare parte direct pe falange" dar $i indirect prin intermediul aponevrozei dorsale a
degetelor.
;ei doi mu$chi ai dosului piciorului sunt inerva%i din nervul peronier profund 2--81!" iar
mu$chii plantei sunt inerva%i din cei doi nervi plantari.
.iomecanica piciorului
9i$cKrile dintre gambK $i picior c&t $i stabilizarea pozi%iei ?ntre ele sunt realizate de cKtre
mu$chii gambei cu e'cep%ia popliteului $i plantarului!. 7n mi$cKrile piciorului participK ?ntotdeauna
to%i mu$chii" fie ca sinergi$ti fie ca antagoni$ti. 8ensul mi$cKrii rezultK din a$ezarea tendoanelor
terminale la nivelul g&tului piciorului fa%K de cele douK a'e de mi$care ale articula%iei talusului.
5iferitele grupe musculare sunt dezvoltate inegal ?n volum $i for%K ?n raport cu importan%a
mi$cKrii $i ?n func%ie de condi%iile biomecanice ?n sensul fle'iei dorsale $i a eversiunii" ajut&nd
mu$chii respectivi. Ea tinde sK ?ncline gamba ?nainte pe piciorul sprijinit $i sK turteascK bolta la
nivelul marginii mediale.
9i$cKrile piciorului sunt: fle'ia dorsalK" fle'ia plantarK" abduc%ia" adduc%ia" supina%ia"
prona%ia $i circumduc%ia.
&le>ia dorsalC flexia, dorsiflexia! este mi$carea prin care fa%a dorsalK a piciorului se
apropie de fa%a anterioarK a gambei; fle>ia plantarC (extensia! este mi$carea opusK prin care fa%a
dorsalK a piciorului se depKrteazK de gambK.
Adduc@ia =+2'19? este mi$carea prin care v&rful halucelui se apropie de planul mediosagital
al corpului; a5duc@ia =+2'19? este mi$carea prin care el se depKrteazK de acest plan.
#upina@ia 02'+9! este mi$carea prin care marginea medialK a piciorului este ridicatK de pe
sol" iar prona@ia este mi$carea inversK prin care marginea lateralK se ridicK de pe sol.
Circumduc@ia este mi$carea prin care v&rful halucelui descrie un cerc; ea rezultK din
e'ecutarea alternativK a mi$cKrilor precedente cu e'cep%ia prona%iei $i supina%iei!.
Aceste mi$cKri nu se produc ?n mod egal $i simultan ?n toate articula%iile piciorului.
)lexia dorsal3 567-68) i plantar3 598-87) au loc ?n articula@ia talocruralC ?n plan
sagital" ?n jurul unui a' transversal care trece prin v&rful celor douK maleole.
&le>orii dorsali apropie gamba $i dosul piciorului" fiind ajuta%i de gravita%ie. 2a nivelul
membrului mobil fle'ia dorsalK este necesarK scurtKrii membrului pentru a-i permite pendularea
liberK. 7n caz de paralizie a grupului anterior" piciorul cade ?n fle'ie plantarK datoritK greutK%ii lui
proprii $i a predominan%ei antagoni$tilor; este necesarK o fle'ie compensatoare e'ageratK ?n
articula%iile genunchiului $i co'ofemuralK pentru a realiza scurtarea necesarK mersului (mers stepat!.
2a nivelul membrului de sprijin participK la men%inerea rectitudinii gambei" nepermi%&nd
?nclinarea ei ?napoi.
Principalii muBc)i care realizeazK fle>ia dorsalC sunt: tibialul anterior" e'tensorul comun al
degetelor" e'tensor propriu al halucelui.
!ervul motor principal este e'clusiv nervul peronier profund. 9i$carea este limitatK de
?ntinderea fasciculelor posterioare ale ligamentelor colaterale $i a tendonului lui Achile" precum $i
de ?nt&lnirea colului talusului cu marginea anterioarK a scoabei gambiere.
&le>orii plantari sunt superiori ca volum $i for%K grupului antagonist" datoritK rolului lor
antigravita%ional. 7n mers ei aplicK cu for%K planta pe sol $i apoi o dezlipesc ?ncep&nd cu cKlc&iul
p&nK la capetele metatarsienilor" ridic&nd astfel toatK greutatea corpului lan%ul triplei e'tensii!.
7n contrac%ie staticK ?mpiedicK ?nclinarea ?nainte a gambei pe piciorul fi'at $i astfel participK
la men%inerea ?n rectitudine a coloanei membrului de sprijin" stabiliz&nd articula%ia talocruralK.
Principalii muBc)i care realizeazK fle'ia plantarK sunt: tricepsul sural" fle'orul lung al
degetelor" peronierul scurt.
Inerva@ia mi$cKrii de fle'ie plantarK este asiguratK aproape e'clusiv de nervul ti5ial.
2imitarea se realizeazK prin ?ntinderea fasciculelor anterioare ale ligamentelor colaterale $i se
1C1
>endonul m. fle'or scurt
al degetelor
m. interoso$7 plantari
m. pKtratul plantei

>endonul m. lombricali
>endoanele m. fle'or lung al
degetelor
;ap transvers m. adductor
;ap oblic al halucelui

m. fle'or scurt
al halucelui
tendonul m. fle'or
lung al halucelui
tendonul m. fle'or
lung al degetelor

2ig. plantare
m. opozant al
deg. mic
tendonul m.
pronier lung
tendonul m.
peronier 777
;apsula
articularK
8esamoide
m. interoso$7
dorsali
m. interoso$7
plantari
tendonul m. tibial
posterior
lig. plantar lung
Anatomia omului
opre$te prin ?nt&lnirea procesului posterior al talusului cu marginea posterioarK a scoabei
tibiotarsiene.
Au putem trece la un alt grup de mi$cKri ?nainte de a sublinia rolul talusului care se poate
solidariza cu oasele tarsului ?n fle'ie plantarK $i dorsalK! $i mi$cKrile se petrec ?ntre el $i gambK" sau
cu oasele gambei ?n abduc%ie" adduc%ie" supina%ie $i prona%ie! $i mi$cKrile se realizeazK ?ntre el $i
celelalte oase ale piciorului. Aceste mi$cKri men%ionate anterior se asociazK realiz&nd mi$cKri
comple'e de inversiune $i eversiune. Ele se realizeazK la nivelul articula@iilor formate Antre oasele
tarsului posterior =talocalcaneonavicularC?. Aceste articula%ii sunt independente din punct de
vedere anatomic" dar solidare din punct de vedere func%ional" cu combinarea mi$cKrilor individuale"
av&nd ca rezultat mi$cKri comple'e.
Inversiunea este compusK din adduc%ie" supina%ie $i fle'ie plantarK. 9u$chii care realizeazK
mi$carea au o for%K aproape dublK fa%K de antagoni$tii lor mu$chi antigravita%ionali!. 9u$chii
principali sunt tricepsul sural $i tibialul posterior; ca au'iliari intervin tibialul anterior, cei doi
flexori lungi i extensorul lung al halucelui.
Inerva@ia mi$cKrii este asiguratK preponderent de nervul tibial; secundar intervine $i nervul
peronier profund.
9i$carea de eversiune include abduc%ie" prona%ie $i fle'ia dorsalK a piciorului. $uBc)ii
principali sunt cei doi peronieri $i e'tensorul lung al degetelor; tibialul anterior i extensorul lung
al halucelui sunt au'iliari. Inerva@ia este asiguratK ?n cea mai mare parte de nervul peronier
superficial $i" ?n rest de nervul peronier profund.
9en%ionKm cK mi$cKrile de fle'ie plantarK $i dorsalK pot fi adi%ionate sau sustrase celor din
articula%iile tarsului posterior.
9i$cKrile de inversiune $i eversiune sunt mi$cKri ?n sta%iune $i locomo%ie prin care se
realizeazK adaptarea membrului de sprijin la terenuri neregulate $i ?nclinate lateral sau se face
posibilK ?nclinarea lateralK a membrului inferior fa%K de piciorul fi'at pe un plan orizontal.
2a nivelul articula@iior tarsului anterior plane! nu sunt posibile dec&t miBcCri reduse de
alunecare; ele continuK de fapt mi$cKrile tarsului posterior. *olul cel mai important al acestor
articula%ii este de a asigura elasticitatea tarsului ?n diferite ?mprejurKri fiziologice $i de a-l proteja
?mpotriva traumatismelor.
2a nivelul articula@iilor metatarsofalangiene au loc miBcCri de fle>ie Bi e>tensie ale
degetelor $i miBcCri de lateralitate.
E>tensia se face mai mult pasiv ?n timpul mersului c&nd piciorul se desprinde de pe sol $i
se ridicK p&nK la capetele metatarsienilor" degetele rKm&n&nd ?ncK fi'ate. 7n ultima fazK a
desprinderii membrului de sprijin intervine fle'ia activK a degetelor care sunt presate cu for%K contra
solului" ajut&nd ca ni$te arcuri elastice la desprindere $i propulsie. 7n desprindere un rol major ?l are
halucele care ?n faza finalK sus%ine singur toatK greutatea corpului.
E'tensia degetelor este realizatK de cei doi e'tensori lungi ajuta%i de cei doi e'tensori scur%i.
9u$chii care realizeazK fle'ia sunt:
- pentru degetele 77-H: fle'orul lung al degetelor" fle'orul scurt al degetelor" fle'orul scurt al
degetului mic;
- pentru haluce: fle'orul lung al halucelui $i fle'orul scurt al halucelui.
9i$cKrile active $i voluntare de lateralitate sunt foarte reduse. Ele sunt realizate de trei
mu$chi: adductorul i abductorul halucelui i abductorul degetului mic.
E'istK $i mi$cKri ?nso%itoare" $i anume fle'ia degetelor $i ac%iunea interoso$ilor plantari este
?nso%itK de adduc%ie convergen%K!" e'tensia degetelor $i ac%iunea interoso$ilor dorsali este ?nso%itK
de abduc%ie divergen%K!.
2a nivelul articula@iilor interfalangiene au loc e'clusiv mi$cKri de fle>ie $i e>tensie, dar
slabe $i incomplete la nivelul degetelor 77-H $i mai bine individualizate la nivelul halucelui. 9u$chii
motori sunt aceea$i fle'ori $i e'tensori care realizeazK $i mi$cKrile ?n articula%iile
metatarsofalangiene. (le'ia celei de a doua falange pe cea pro'imalK o realizeazK fle'orul scurt
1C3
Anatomia omului
plantar pentru degetele 77-H $i fle'orul lung al halucelui. (le'ia falangei distale pe falanga mijlocie
se realizeazK de cKtre fle'orul lung al degetelor.
E'tensia falangei distale $i a celei mijlocii este realizatK de e'tensorii degetelor" interoso$i"
lombricali" pediosul.
&actori vasculari Bi nervoBi ai mem5rului inferior.
A. 2a nivelul regiunii gluteale ?nt&lnim:
- mKnunchiul vasculo-nervos gluteal superior format din vasele gluteale superioare $i nervul
gluteal superior ce inerveazK mu$chii gluteu mic $i mijlociu ce trece prin spa%iul suprapiriform"
delimitat de mu$chii piriform $i gluteu mijlociu;
- mKnunchiul vasculo-nervos gluteal inferior format de vasele gluteale inferioare ce coboarK
prin spa%iul infrapiriform p&nK ?n regiunea posterioarK a coapsei $i nervul gluteu inferior pentru
mu$chiul gluteu mare!.
- nervul cutanat femural posterior $i nervul ischiadic ce coboarK vertical spre coapsK"
?ncruci$&nd mu$chii sratului mijlociu;
- mKnunchiul vasculo-nervos ru$inos intern.
1C+
a.lateralC superioarC a
genunc)iului
a.lateralC inferioarC a
genunc)iului
a.ti5ialC anterioarC
a. fi5ularC
Aorta a5dominalC
a.iliaca comunC
a.iliacC e>ternC
a.femuralC
a. circumfle>e femurale
a. femuralC profundC
a. perforante
a. ti5ialC recurentC
a. ti5ialC anterioarC
v. safenC mare
v. femuralC
v. ti5ialC posterioarC
poplitee
a. medialC superioarC a
genunc)iului

a.medialC inferioarC a
genunc)iului
a.ti5ialC poaterioarC
a.maleolarC medialC
anterioarC
ramuri calcaneene din a.
t5ialC posterioarC
a. iliacC internC
plantarC medialC
arcadC plantarC
a. metatarsiene plantare
plantarC lateralC
a. digitale plantare
A
.
Anatomia omului
&igura +. ,0. Principalele elemente vasculonervoase ale mem5rului inferior. A. Artere
.. -ene / C. !ervi
7n practica medicalK este importantK proiectarea la suprafa%a regiunii gluteale a unor
elemente vasculo-nervoase din stratul muscular mijlociu.
Astfel se pot repera prin palpare spina iliacK posterosuperioarK" tuberozitatea ischiadicK $i
marele trohanter; liniile conven%ionale care unesc cele + puncte delimiteazK un triunghi. 8e
repereazK milocul liniei spino-tuberale; pu%in lateral de acest punct se proiecteazK spa%iul
infrapiriform $i deci locul de trecere a elementelor vasculare enumerate anterior. <e linia spino-
trohanterianK se marcheazK punctul de unire a treimii sale superioare cu cele a treimi inferioare;
imediat sub acest reper se proiecteazK spa%iul suprapiriform. <e linia tubero-trohanterianK se
repereazK punctul de unire a treimii mediale cu cele 3 treimi laterale; este unul din locurile unde se
fac infiltra%ii pentru anestezia nervului ischiadic.
1C4
C
&ilum terminale
n. sciatic
n. ti5ial
n. femural
n. fi5ular comun
Anatomia omului
*egiunea glutealK reprezintK zona de elec%ie pentru injec%iile intramusculare care se
realizeazK ?n masa muscularK a gluteilor mijlociu $i mic.
<entru aceasta se ?mparte regiunea glutealK ?n 4 cadrane printr-o orizontalK ce une$te
marginea superioarK a trohanterului mare cu $an%ul intergluteal intersectatK la mijlocul ei de o linie
verticalK; injec%iile se fac ?n cadrul supero-lateral.
:. 2a nivelul regiunii coapsei principalele elemente vasculo'nervoase sunt:
- vena safenK mare $i afluen%ii sKi ;
- ramuri cutanate ale nervului femural ;
- limfonodurile inghinale superficiale situate ?n aria triunghiului femural 8carpa delimitat
?ntre tensorul fasciei lata" adductorul lung" plica inghinalK!;
- mKnunchiul vasculo-nervos femural artera femuralK $i ramurile ei: circumfle'a lateralK"
circumfle'a medialK $i + artere perforante" venele aferente" nervul femural ce dK ramuri pentru
croitor $i cvadriceps $i ramuri cutanate - nervul safen!;
- nervul obturator ce inerveazK mu$chii regiunii mediale a coapsei. 2a nivelul regiunii
posterioare a coapsei nu e'istK un trunchi arterial propriu" ci o re%ea arterialK realizatK prin
anastomozarea mai multor artere provenite din regiunile vecine: glutealK inferioarK $i ramuri din
artera femuralK. <rin aceastK re%ea se poate restabili circula%ia arterialK ?n cazul ligaturii sau
obstruKrii arterei femurale.
Aervul ischiadic este elementul cel mai important al regiunii. El descinde aproape vertical
din regiunea glutealK $i dK ramuri pentru mu$chii ischiogambieri $i adductorul mare.
7mportan%a practicK a regiunii constK ?n prezen%a celor 3 zone herniare canalul femural $i
canalul obturator!. 5e asemeni" nodurile limfatice superficiale sunt destul de frecvent sediul
adenitelor inghinale ca rezultat al unui proces inflamator localizat la nivelul membrului inferior
grupul inferior!" la nivelul regiunii gluteale sau a zonei subombilicale a peretelui abdominal
grupul supero-lateral! sau la nivelul organelor genitale e'terne grupul superomedial!.
9u$chiul cvadriceps reprezintK datoritK volumului sKu mare al doilea loc de elec%ie pentru
injec%iile intramusculare. 7n sf&r$it" artera femuralK este situatK relativ superficial ?n lacuna vascularK
$i repauzeazK pe planul osos al marginii anterioare a co'alului; aici se poate lua pulsul arterial sau
se poate comprima vasul pentru hemostazK provizorie.
;. 2a nivelul regiunii genunc)iului se gKse$te re%eaua arterialK patelarK realizatK prin
anastomoza ramurilor din artera poplitee" femuralK $i tibialK anterioarK. Aceste anastomoze sunt
?nsK precoce $i insuficiente pentru refacerea circula%iei ?n caz de ligaturK sau obstacol pe artera
poplitee. <osterior" con%inutul fosei poplitee delimitatK ?ntre cele 3 capete ale gastrocnemianului
$i por%iunile terminale ale mu$chilor ischiocrurali! este reprezentat de elemente vasculo-nervoase
a$ezate ?ntr-o atmosferK de grKsime. Aervul ischiadic se bifurcK la acest nivel ?n ramurile sale
terminale: nervul fi5ular comun sciatic popliteu e'tern! $i nervul ti5ial sciatic popliteu intern!.
Artera poplitee continuK femurala $i emite ?n fosa poplitee - ramuri articulare ale
genunchiului $i arterele surale destinate gastrocnemianului. Este ?nso%itK de vena poplitee. ;ele +
elemente formeazK mKnunchiul vasculo-nervos popliteu
.5. 2a nivelul gam5ei" principalele elemente vasculo'nervoase sunt:
- mKnunchiul vasculo-nervos tibial anterior format din artera tibialK anterioarK" 3 vene
omonime $i nervul fibular profund;
- mKnunchiul vasculo-nervos tibial posterior format din artera tibialK posterioarK" nervul
tibial $i vene omonime
1C-
Anatomia omului
.
E. 2a nivelul g<tului piciorului se descriu ramuri maleolare din artera tibialK" care iau parte la
formarea re%elelor maleolare medialK $i lateralK" nervul fibular superficial $i profund.
Aumeroasele teci sinoviale ale tendoanelor de la nivelul g&tului piciorului pot fi frecvent
sediul tenosinovitelor" ca urmare a unor eforturi intense $i ?ndelungate" mai ales la nivelul
tendoanelor fle'orilor care au raporturi mai intime cu planul osteo-articular.

(. 2a nivelul piciorului Ant&lnim:
- artera dorsalK a piciorului care ulterior ?$i schimbK denumirea ?n arterK plantarK profundK.
Ea emite o serie de colaterale artere tarsiene! care prin anastomoze dau na$tere re%elei arteriale
dorsale a piciorului. 5in aceasta se desprinde artera arcuatK" din conve'itatea cKreia pornesc 4 artere
metatarsiene dorsale ce se bifurcK fiecare ?n c&te 3 artere dorsale ale degetelor;
- nervul fibular profund care inverseazK mu$chii e'tensori scur%i $i participK la inerva%ia
senzitivK a primelor degete;
- ramuri cutanate din nervul fibular superficial;
1CC
&igura +. ,+. Elemente vasculonervoase ale regiunii poplitee
m. gracilis

m. semitendinos
m. semimem5ranos
m. 5iceps femural
n. ti5ial
n. fi5ular comun
artera BI vena poplitee
n. cutanat lateral
Anatomia omului
- artera plantarK medialK $i lateralK" nervii plantari mediali $i laterali.
5in artera plantarK lateralK se formeazK arcada plantarK de la nivelul cKreia pornesc arterele
metatarsiene plantare" fiecare bifurc&ndu-se ?n artere digitale proprii. 9etatarsienele dorsale se
anastomozeazK cu cele plantare prin ramurile perforante" c&te douK pentru fiecare spa%iu interosos.
>rebuie men%ionat $i faptul cK la nivelul regiunii dorsale a piciorului planul
subcutanat este format din %esut la' cu pu%inK grKsime; este astfel u$or infiltrabil cu lichid patologic
edeme" flegmoane difuze!.
1C=
tendonul m. fle>or lung al
)alucelui
tendonul m. fle>or scurt al
degetelor
m. lom5ricali

degetelor
cap transvers al m. adductor
al )alucelui
m. fle>or scurt al )alucelui
cap o5lic al m. adductor al
)alucelui
m. a5ductor al )alucelui
degetelor
mCnunc)i vasculonervos plantar
m. a5ductor al )alucelui
aponevro3a plantarC
m. interosoBI dorsali

m. fle>or al degetului
mic
ligament plantar lung
tendonul m. fi5ular
lung
m. a5ductor al
degetului mic
Anatomia omului
#tatica piciorului
8altul calitativ care a avut loc ?n evolu%ia animalK prin trecerea de la sta%iunea patrupedK la
cea bipedK a fKcut ca piciorul omului sK sufere importante modificKri morfofunc%ionale.
:olta plantarK are trei st<lpi de sprijin reprezenta%i de:
- tu5ero3itatea calcaneului =posterior?
- capul metatarsienilor I, II, III =anteromedial?
- capul metatarsienilor I-, - =anterolateral?.
8t&lpii sunt uni%i prin douK arcuri longitudinale:
- arcul lateral format din calcaneu" cuboid $i metatarsienii 7H $i H.
- arcul medial format de calcaneu" talus" navicular" cele + cuneiforme $i primii +
metatarsieni.
;alcaneul reprezintK" deci" st&lpul posterior" comun" pentru cele douK arcuri" ?n timp ce
anterior arcurile diverg spre ceilal%i doi st&lpi.
Arcul longitudinal medial este mai ?nalt $i nu intrK ?n contact cu suprafa%a de sprijin a
plantei; este arcul de mi$care. Arcul longitudinal lateral" mai pu%in boltit" atinge suprafa%a de sprijin;
este arcul de sprijin.
Arcurile longitudinale sunt unite prin arcuri transversale" mai ?nalte posterior $i mai turtite
anterior.
1C0
&igura +.,1. Elemente vasculonervoase ale piciorului
n. digitali plantari comuni
a. digitale plantare

Aponevro3a plantarC
Ramuri superficiale n.
plantari laterali
Anatomia omului
&igura +.,2. Arcurile piciorului/ =a? arcuri longitudinale'picior drept/ =5? arc transvers'picior drept/
distri5u@ia greutC@ii An ca3ul purtCrii de toc *os =c? Bi Analt =d?.
Asamblarea oaselor tarsului contribuie la alcKtuirea scobiturii formate de bolta plantarK.
(e%ele dorsale ale oaselor tarsului sunt" ?n general" mai largi ca cele plantare. 5e asemeni"
trabeculele osoase din substan%a spongioasK a tarsului $i a metatarsului sunt dispuse paralel cu
arcurile bol%ii plantare" ?ntKrind arhitectural bolta. >rohleea talusului con%ine trabecule verticale"
care e'primK liniile de for%K transmise de la oasele gambei. 5e aici trabeculele se grupeazK ?n douK
grupe principale:
a! unul se ?ndreaptK posteroinferior $i se continuK ?n calcaneu cu trabeculele terminate la
nivelul tuberozitK%ii calcaneului;
b! altul se ?ndreaptK anteroinferior $i se continuK cu sistemul trabecular al navicularului" al
cuneiformului medial $i al metatarsianului 7. Aceste douK grupe trabeculare se sprijinK pe doi din cei
+ st&lpi ai bol%ii: st&lpul posterior $i anteromedial. 5in calcaneu porne$te al treilea grup de trabecule
care se continuK cu cel din cuboid" metatarsianul 7H $i H; acest grup se terminK ?n al treilea st&lp"
st&lpul anterolateral al bol%ii.
1C9
!avicular
Cuneiform I
$etatarsian I
&alange
&i5ula
Ti5ia
Ti5ie
Talus
Calcaneu
$etatarsiene
Arc transversal
Arc longitudinal medial
Ti5ia
!avicular
Cuneiform II
Cuneiform III
Cu5oid
Calcaneu Arc longitudinal lateral
Arc longitudinal
Anatomia omului
:olta plantarK este men%inutK de ligamente" mu$chi $i tendoane" care se opun turtirii acesteia
sub ac%iunea greutK%ii corporale. Aceste for%e cu ac%iune antigravita%ionalK sunt a$ezate sub formK de
corzi anteroposterioare" pentru men%inerea arcului longitudinal al bol%ii plantare. 8unt reprezentate
de o serie de forma%iuni anatomice active $i pasive" cu lungimi $i eficien%K diferite" a$ezate pe mai
multe planuri: o parte din aparatul ligamentar al plantei $i aponevroza plantarK constituie elementele
pasive; tendoanele unor mu$chi ai gambei care func%ioneazK ca ni$te cordoane elastice" reglabile
activ $i mu$chii plantei reprezintK for%ele active.
;u c&t sunt a$eza%i mai superficial" deci mai lungi $i orietan%i mai sagital" ac%iunea este mai
eficientK asupra arcului longitudinal ?n ?ntregime. Asupra arcului transversal ac%ioneazK mai mult
adductorul degetului mare. 9u$chii mai scur%i $i cu a$ezare distalK $i profundK interoso$ii! sau
oblicK adductorul halucelui! ac%ion&nd de pe degetele fi'ate asupra metatarsului" schimbK $i
potrivesc pozi%ia razelor metatarsienilor ?n raport cu direc%ia $i cu mKrimea greutK%ii ce ac%ioneazK
asupra piciorului" ?n a$a fel ?nc&t asigurK o adaptare optimK la conforma%ia solului $i pKstrarea
echilibrului. Ei ac%ioneazK deci ca mu$chi tensori asupra arcului piciorului $i de aceea un picior bine
antrenat nu se turte$te" ci chiar se scurteazK c&nd este supus unei ?ncKrcKturi greutate!. 9odul ?n
care se transmit presiunile la nivelul piciorului este legat $i de forma ?ncKl%Kmintei. <iciorul a fost
astfel contruit de naturK ?nc&t sK suporte ?n cele mai bune condi%ii tensiunile de presiune atunci c&nd
a'a lui lungK este perpendicularK pe a'a gambei. 8ub aceastK inciden%K presiunea se repartizeazK ?n
mod egal la tarsul posterior $i la tarsul anterior.
Hia%a sedentarK $i lipsa e'erci%iului mers" alergKri" sKrituri! au atras ?nsK o prKbu$ire a bol%ii
plantare. 5e aceea" la ?ncKl%Kminte s-a adKugat un toc de 3 cm ?nKl%ime" care are rolul de a accentua
bolta plantarK $i deci de a reconstitui sistemul arhitectural normal al piciorului.
7nKl%imea e'cesivK a tocului atrage ?nsK grave tulburKri ?n repartizarea tensiunilor de
presiune $i calcaneul nu mai ajunge sK primeascK dec&t 3.- din greutatea corpului" restul
transmi%&ndu-se antepiciorului.
&asciile Bi aponevro3ele mem5rului inferior
9u$chii membrului inferior sunt ?nveli%i de o teacK fibroasK" de formK cilindricK" care ?n
partea superioarK se continuK cu fasciile trunchiului" iar ?n jos se terminK la nivelul degetelor.
;u toate cK aceastK fascie de ?nveli$ este unicK ea se descrie separat pentru diferitele
segmente ale membrului inferior.
5istingem astfel:
- fascia iliacK ce acoperK mu$chiul iliopsoas;
- fascia glutealK ce acoperK mu$chii gluteali. 2a nivelul mu$chiului gleteu mare se ?mparte ?n
trei foi%e; ?ntre foi%a mijlocie $i cea profundK e'istK un %esut celular foarte dezvoltat care comunicK $i
cu bazinul $i cu %esutul celular al coapsei" permi%&nd propagarea unei colec%ii purulente;
- fascia lata este fascia de ?nveli$ a coapsei" prezintK ?ngro$Kri ?n partea lateralK tractul
iliotibial!" dedublKri teci pentru vasele femurale $i mu$chi!" prelungiri ?n profunzime septuri
intermusculare!;
- fascia cruralK gambierK! ?nvele$te mu$chii gambei. 8uprafa%a e'terioarK este despKr%itK de
piele prin %esut conjuctiv grKsos subcutanat ?n care merg vasele $i nervii superficiali. <rezintK
prelungiri ?n profunzime septuri intermusculare!" ?ngro$Kri ce formeazK retinaculele g&tului
piciorului sau ligamentele inelare" dedublKri teacK pentru tendonul lui Ahile!.
2igamentul inelar anterior cruciform! este a$ezat ?n regiunea anterioarK a g&tului piciorului
$i are forma literei S culcatK orizontal. 9ai este numit $i retinaculul inferior al e'tensorilor.
*etinaculul fle'orilor este situat pe partea medialK a g&tului piciorului. 7mpreunK cu mu$chiul
abductor al halucelui delimiteazK canalul calcanean. *etinaculul peronierilor se ?ntinde de la
maleola lateralK spre fa%a lateralK a calcaneului superior! sau se inserK cu ambele capete pe fa%a
lateralK a calcaneului inferior!. Alte forma%iuni sunt reprezentate de aponevroza plantarK" fascia
plantarK profundK " fascia dorsalK a piciorului.
1=6

Anatomie Topografica

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Anatomie Topografica

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

E.T. Avramescu, L. Rusu, D.

Anda mungkin juga menyukai