Anda di halaman 1dari 99

INTRODUCERE N STUDIUL PALEOLITICULUI.

PERIODIZAREA GEOLOGICA
CARACTERISTICI ALE MEDIULUI NATURAL

Geologia, stiinta care studiaza, printre altele, istoria pamntului, a mpartit
evolutia pamntului n mai multe etape: paleozoicul sau era primara,
mezozoicul sau era secundara si neozoicul care corespunde erei tertiare si
cuaternarului. Dintre aceste etape, face obiectul interesului nostru doar
ultima, respectiv cuaternarul, pentru ca la nivelul acestei etape este
semnalata apartia omului, motiv pentru care etapa se mai numeste si
perioada homozoica sau antropogena. La rndul lui, cuaternarul are doua
mari subdiviziuni: pleistocenul sau diluvium si holocenul sau actualul, care
se diferentiaza net una de alta prin caracteristicile climei. Pleistocenul se
caracterizeaza prin mari variatii climatice, iar holocenul prin stabilizarea
climei. nceputurile cuaternarului, implicit ale pleistocenului, sunt greu de
stabilit, neeistnd o concordanta ntre pareri. !ea mai optimista cifra este
de " milioane de ani, cea mai pesimista de #, $ milioane de ani.
Pleistocenul %pleistos& cel mai si kainos= vechi', din punct de vedere
climatic, se caracterizeaza printr(o succesiune de perioade glaciare,
caracterizate printr(o clima foarte rece, care se numesc stadii si perioade de
usoara ncalzire a climei, perioadele interglaciare sau interstadii, per
ansamblu clima ramnnd rece pe ntreg parcursul pleistocenului. )ara
ndoiala ca schimbarile climatice au fost urmate automat de modificari ale
faunei si florei, care, la rndul lor, au influentat in chip semnificativ evolutia
demografica.
n *untii +lpi au fost puse in evidenta, initial, ,, mai nou - perioade
glaciare, care au primit, de cele mai multe ori, numele unor afluenti ai
Dunarii din sudul Germaniei:
#. .iber
/. Donau
0. G1nz( #./22.222(322.222
,. *indel( -"2.222(0"2.222
". 4iss( 022.222(#/2.222
-. 51rm( $2.222(#".222
urmate de 6ardiglaciar( #".222(#2.222
Desi initial a eistat tendinta de(a generaliza pentru tot spatiul 7uropei
aceste stadii glaciare, s(a dovedit ca ele au doar o relevanta stratigrafica
locala, valabila doar n centrul 7uropei.
Pentru zona nordica a 7uropei %Germania, Polonia, Pen. 8candinavica' s(au
stabilit trei stadii glaciare, care poarta denumirea unor ruri din aceasta zona:
#. 7lster
/. 8aale
0. 9istula
+zi eista mai multe scari geocronologice regionale care desemneaza
variatiile climei. Pentru spatiul nostru este notabila, n cuaternarul de
nceput, modificarea reliefului prin naltarea arcului carpatic cu #222 m, care
are drept urmare retragerea apelor Lacului Getic din :ltenia, sudul
*oldovei, *untenia si !mpia Pannonica. Pe teritoriul ta;rii noastre, se pare
ca au eistat doua glaciatiuni care corespund n linii mari cu
glaciatiunile 4iss si 51rm din 7uropa !entrala. <rmele acestor doua
glaciatiuni sunt morenele si circurile glaciare n care, mai apoi, au aparut
lacurile glaciare din 4etezat, Parng, .ucegi, )agaras, *untii 4odnei.
Pentru 4omnia o ncercare de schema geocronologica de evolutie a climei,
corelata cu alte zone ale 7uropei, a facut *arin !rciumaru, care are n
vedere, insa, doar perioada post #/2.222 %deci este post 4iss '.
8tudiile asupra climei din pleistocen au dus la concluzia ca, n timpul
stadiilor glaciare, pe teritoriul 4omaniei de azi, temperatura medie a lunii
iulie era de $,3 grade. =nterstadiile sunt perioade de ameliorare a climei care
se caracterizeaza prin peisa> silvestru, iar stadiile glaciare sunt caracterizate
de un peisa> de stepa(tundra.
PALEOLITICUL (1.400.000/1.200.000-15.000'
Pleistocenul din periodizarea geologica corespunde n linii mari cu ceea ce
arheologii numesc paleoliticul. Pentru reconstituirea primei epoci istorice
din evolutia omului, paleoliticul, arheologia are neaparata nevoie de spri>inul
altor stiinte, precum:
#. paleoontologia( care studiaza organismele vegetale si animale care au
populat pamntul de(a lungul erelor geologice %ea are mai multe stiinte
componente : paleobotanica, paleozoologia, paleoantropologia,
paleoecologia'
/. palinologia- are drept obiect de studiu polenul si sporii fosili si actuali, pe
baza carora se poate reconstitui flora de la un anumit moment dat. La baza
acestei reconstituiri stau diagramele polinice. 7le nu duc doar la
reconstituirea florei ci si la reconstituirea climei.
0. etnografia si etnologia au o mare importanta pentru reconstituirea
relatiilor interumane si a practicilor magico(religioase.
=n #$03 !hristian 6homsen a folosit pentru prima data termenii de epoca a
pietrei, epoca bronzului si epoca fierului, punnd bazele unei periodizari
care avea n vedere materia prima dominanta a unei epoci. 6ermenul de
paleolitic, ca si cel de neolitic, se foloseste din #$-", deoarece s(a facut
remarca ca, n evolutia uneltelor de piatra, se pot distinge, dupa tehnica de
confectionare, doua etape distincte: a pietrei prelucrata prin cioplire,
denumita paleolitic si a pietrei slefuite, neoliticul. Deci, criteriul de definire
al epocii este materia prima folosita pentru confectionarea uneltelor %piatra'
ca si tehnica de prelucrare utilizata. +zi se admite ca aceasta epoca ar
cuprinde, n linii mari , intervalul cuprins ntre #.$22.222?#./22. 222(#".222,
deci ar corespunde pleistocenului din geologie, fara a(l acoperi integral. Data
de nceput nu trebuie absolutizata, deoarece paleoliticul nu a nceput
concomitent n toate zonele lumii, dar si pentru ca eista controverse cu
privire la momentul n care se poate vorbi de om. 4aspunsurile la ntrebarea
ce e!e "#$% & unt destul de diferite. !reatorul teoriei evolutioniste,
Dar@in, credea ca locul omului este n regnul animal si ca el este supus
legilor evolutiei, la fel ca si restul animlelor. +zi teoria evolutionista, care
sustinea evolutia hominidelor din primatele pongide, este n mare criza nu
numai pentru ca nu s(au gasit verigile de legatura care sa ateste evolutia
nentrerupta, dar si pentru ca analizele moderne pe baza de +DA nu reusesc
sa surprinda o filiatie nentrerupta nici macar ntre homo sapiens si
hominidele care i(au premers. Bominidele, spre desebire de primate, au
unele caracteristici care le individualizeaza: dentitia redusa, mai ales
incisivii, statiune bipeda, o mai mare capacitate a cutiei craniene si a
encefalului. 8e admite ca se poate numi om acel individ care(si produce
intentionat, repetat si cu anticipare de forma, n functie de utilitate, uneltele.
+ltii adauga acestei conditii si aparitia graiului articulat si a unor manifestari
de sensibilitate umana. Desigur ca, n functie de raspunsul la aceaste
ntrebare, difera si momentul considerat a fi nceputul paleoliticului.
#. !el mai vechi hominid este considerat a fi +ustralopithecul care apare sub
0 forme diferite. <ltima, +ustralopithecus 4obustus este chiar contemporan
cu Bomo habilis.
/. Bomo habilis avea o capacitate craniana de -"2(3"2 cm
0
si avea zona
.roca %zona ,,', unde se localizeaza functia limba>ului, destul de bine
dezvoltata. Au se deosebeste de +ustralopithec doar prin encefalizare ci si
prin microdentitie si talia mult mai lunga. 7l are o viata sociala complea,
cunoaste de>a focul i face progrese notabile n preprarea hranei.
7ncefalizarea se datoreaza, cel mai probabil, masticatiei mai usoare care a
avut drept consecinta schimbarea dentitiei si a scheletului facial.
0.!ontemporan cu +ustralopthecus 4obustus si homo habilis este si homo
erectus care nu este sigur ca evolueaza din homo habilis desi, dupa o
perioada de contemporaneitate, i supravietuieste acestuia. 7l are un nceput
de grai articulat, dar, pentru a se face nteles, se completeaza cu gesturi.
,. Aeanderthalul urmeaza lui Bomo erectus si este inrudit cu acesta. +re un
prognatism dezvoltat, oase si articulatii masive si este destul de scund, in >ur
de #,-2 m. Prezenta azotului in procente mari in oase, indica o alimentatie
bazata pe carne. 8e stie despre el ca vorbeste, dar are unele deficiente:
nazalizeaza si are dificultati de pronuntie a unor vocale precum i si u. Au se
stie daca foloseste sintaa si daca poate transmite gnduri complee.
Aeanderthalul are comportamente complee si o sensibilitate evidenta caci
practica nmormntarile, se eprima simbolic prin folosirea culorilor, este
preocupat de adunarea unor piese eotice: scoici, pietre colorate, flori.
". Bomo sapiens s(a dovedit, prin analize de +DA, ca nu are legaturi
genetice cu Aeanderthalul, dar are legaturi cu homo erectus. !ei doi au fost
contemporani o vreme pe la ,2.222(0,.222, dupa care Aeanderthalul a
disparut fara urmasi. 8(a crezut initial ca a fost eterminat de Bomo sapiens.
+zi se crede ca Aeanderthalul a murit de moarte buna,
datorita imposibilitatii de hibridizare cu Bomo sapiens si, mai ales, datorita
slabei dotari din p.d.v. biologic, mai precis datorita faptului ca avea o
natalitate foarte scazuta si un procent ridicat de mortalitate. !a urmare, ar fi
disparut n decursul a 02 de generatii, aproimativ #222 de ani. +vanta>ul
biologic al lui Bomo sapiens l(a facut nvingator. La acesta se adauga si
avanta>e de alta natura: este mult mai abil, se adapteaza mai usor, este mai
mobil, are putere de anticipare si de planificare. +re o infatisare mai placuta
decat Aeanderthalul, o inaltime de #,3"(#,$2 m, oase lungi si articulatii mai
fine. La baza alimentatiei sale sta in continuare carnea, la care se adauga
pestele, dar si tuberculii si alte vegetale, avand o alimentate mai variata si
mai sanatoasa decat inaintasul sau.
Patria initiala a omului a fost +frica de 7st si 8ud, mai precis 7tiopia %9alea
:mo si Badar', CenDa si 6anzania %:ldo@aD'. Pentru +frica, data de
nceput a paleoliticului trebuie mpinsa spre /.022.222. De aici a nceput
ocuparea unui spatiu din ce n ce mai mare, n masura n care conditiile
climatice si de mediul o permiteau.
PALEOLITICUL IN(ERIOR (1)00.000/1.200.000-120.000'
Paleoliticul a fost mpartit n trei etape distincte: inferior, mi>lociu si
superior. Prima etapa este si cea mai lunga, ea fiind contemporana cu
glaciatiunile .iber, Donau, G1nz, *indel si 4iss.
!e se ntmpla insa n 7uropaE Desi eista unelte comparabile cu cele
descoperite n +frica, nu se gasesc resturi osoase. Bomo habilis apare aici
mai trziu dect n +frica, pe la #.322.222(#."22.222. 8e crede ca originea
lui este e cautat n +frica. !ele mai vechi fosile umane au fost descoperite n
8pania, )ranta si =talia.: mare parte a continentului european, zona centrala
si estica, este nca acoperita de ghetari si este nepopulata deocamdata. 8(au
descoperit doar foarte putine urme fosile n <ngaria, !ehia si 8lovacia.
+ceasta zona este mai bine populata doar ncepnd cu paleoliticul mi>lociu.
Pentru nceputurile paleoliticului n 7uropa se vehiculeaza cifre optimiste
care(l plaseaza ncepnd cu #.$22.222. n general, paleoliticul din 4omnia a
fost aliniat la cel european, mai ales la cel francez, asa se face ca
nomenclatura culturilor a fost preluata cvasi(total. !a data de nceput a
epocii, noul tratat de =storia romanilor alege #.,22.222. !ercetarea
paleoliticului din 4omnia, din pacate, nu a a>uns la performantele
nregistrate n )ranta. +u fost studiate tipologic uneltele si tehnicile de
debita>, dar sunt putine studiile care au drept obiect ntelegerea
comportamentului uman. 6ratatul de istorie nou aparut nu aduce noutati
mari, iar epoca n general este mai schematic tratata dect n vechiul tratat,
cel aparut n #F-2.
=n 4omnia eista o descoperire considerata de unii cercetatori ca fiind cea
mai timpurie, dar care a deschis o serie de discutii n contradictoriu.
Descoperirea a fost facuta la .ugiulesti, pe valea :ltetului %azi 6etoiu(>ud.
9lcea'. 8(au descoperit resturi osteologice provenite de la peste /2 de
specii de animale, att ierbivore, ct si carnivore. :asele nu s(au gasit n
coneiune anatomica, deci nu este vorba de animale sucombate si ramase pe
loc, mai mult, ele erau zdrobite, drept pentru care C-tin si Dardu Aicolaescu
Plopsor s(au grabit sa le denumeasca maciuci, strapungatoare, racloare, deci
unelte, piese care poarta interventie umana. <nele oase ar fi fost zdrobite
doar pentru a se etrage din ele maduva. 8peciile respective, printre care se
numara cai, maimute (primate cercopitece', cervide, girafa, rinocer, antilopa,
urs, lin caracterizeaza o etapa foarte timpurie n )ranta, villafranchianul,
databila in >ur de #.$22.222(#,22.222 %datare pe baza de paleomagnetism',
drept pentru care s(a admis un nceput al paleoliticului in 4omania foarte
timpuriu. +rgumentatia se bazeaza pe descoperirea unor hominizi %homo
erectus sau homo habilis' n spatii apropiate 4omniei, n Georgia %databil la
#.322.222' sau n <ngaria(la 9erteszGlGs. +lte eemplare se cunosc de la
6erra +mata din )ranta, 6orre in Pietro din =talia. 6otusi, descoperirea este
mai mult dect discutabila, am zice dubioasa si nu constituie nici pe departe
un argument solid pentru o datare timpurie a paleoliticului n 4omnia.
Problema nu este ca la #.,22.222 nu este atestat la noi nici un hominid, ci ca
oasele nu sunt asociate cu unelte din piatra cioplita de tipul celor care
caracterizeaza etapa veche a paleoliticului in alte spatii. 7ste, drept urmare,
mult mai probabil ca aceste oase sa fi fost sparte de carnasiere, asa cum cred
o parte dintre specialistii epocii.
!ele mai vechi unelte din piatra cunoscute pna n prezent provin din zona
cuprinsa ntre :lt si +rges. !ea mai cunoscuta statiune este cea de pe 9alea
Dr>ovului, un afluent al :ltului. +ici, ncepnd cu #F",, au fost descoperite
n >ur de /22 de unelte din sile si cuartit, unele unifaciale, altele bifaciale,
care par a fi foarte timpurii, ncadrabile n ceea ce se numeste cultura de
prund, cea mai veche cultura paleolitica. 6ot de aici provin, nsa, si piese
care sunt ncadrabile n paleoliticul mi>lociu. !ultura de prund sau a
galetelor prelucrate se dateaza, n mare, n paralel cu glaciatiunea G1nz, deci
in intervalul #./22.222(322.222 (*aletul este un fragment de roca rotun>it si
slefuit datorita rularii lui de catre apele rurilor'. Din pacate, uneltele de pe
9alea Dr>ovului nu provin dintr(un strat de cultura, ci au fost adunate din
aluviuni, deci sunt n pozitie secundara sau remaniate. 7le nu sunt asociate
cu resturi de fauna care ar putea facilita o datare corecta. 6ipologic, aceste
unelte par a apartine culturii de prund, adica sunt realizate prin percutie
directa, care are drept urmare desprinderea unor aschii de pe nucleu. <nealta
propriu(zisa este cea ce ramne din nucleu.
!ultura de prund este urmata, n 7uropa, de abbevillian, acheulean si
clactonian. + doua >umatate a paleoliticului inferior din 4omnia prezinta
analogii de dezvoltare, n mare vorbind, cu restul 7uropei care se
caracterizeaza prin aparitia uneltelor bifaciale care sunt folosite n paralel cu
cele unifaciale. Descoperirile toate se maseaza n sudul 4omaniei pe 9.
Dr>ovului, :ltului si 9alea :boga (>ud. :lt'. !ea mai importanta
descoperire a fost facuta n Pestera Liliecilor de la Gura Dobrogei, unde
uneltele se aflau in situ, n asociere cu resturi de fauna. Dupa o perioada care
s(ar putea caracteriza prin conservatorism si stagnare, spre sfrsitul
paleoliticului inferior se constata diversificarea, standardizarea si
specializarea uneltelor, ca si aparitia unor noi tehnici de cioplire: bloc contra
bloc (sau pe nicovala' si tehnica Levallois. <ltima dintre tehnici este
considerata a reprezenta chiar o revolutie in materie de prelucrare a pietrei.
7a consta n prelucrarea nucleului nainte de a se trece la desprinderea de
aschii, prelucrarea nucleului tinnd seama seama de forma dorita pentru
aschie. +vem deci de(a face cu o preconcepere a formei uneltei. n fapt
preconceperea formei nu este o revolutie caci si anterior nucleul de sile
epus prelucrarii era ales n functie de unealta dorita. 7lementul de noutate
este doar prelucrarea prealabila a nucleului. =mportant este si faptul ca, daca
initial s(au folosit o serie de roci ca materii prime, cum ar fi galetele, tuful
vulcanic, >aspul, cuartitul, sileul, acum ncepe o selectie riguroasa a rocilor,
fiind preferate acelea care cliveaza usor si care au un cliva> controlat,
+%e,$% n special, care prezenta si avanta>ul ca are o duritate destul de mare.
Drept urmare, n vecinatatea depozitelor de roci, apar ateliere sau asezari
sezoniere de unde se colecteaza si unde se prelucreaza materia prima. <neori
aceste ateliere se afla la destul de mare distanta de asezarea de origine, deci
trebuie remarcat efortul depus de omul paleolitic pentru depistarea
depozitelor de roci si procurarea materiei prime. 8unt cazuri, n )ranta de
eemplu, cnd atelierul se gasea la $2 de Hm distanta de asezare.
Descoperirile tarzii din 4omnia au fost ncadrate n cultura numita
premusteriana. Premusterianul este atestat la 4ipiceni-=zvor, *itoc pe Prut,
9alea Lupului. *ultimea descoperirilor de pe Prut este usor eplicabila: aici
omul paleolitic avea la dispozitie o mare cantitate de materie prima, de buna
calitate, sileul de Prut.
OMUL IN PALEOLITICUL IN(ERIOR
Pentru paleoliticl inferior, sunt atestati prin descoperiri osteologice
+ustralopithecul si Bomo habilis n +frica, pithecantropul n +sia si homo
habilis n 7uropa.
Bomo habilis cunoaste focul de pe la -22.222(,22.222, dar nu stie sa(l
produca, l ia direct din natura. )aptul este dovedit de descoperirea
unor vetre de foc la !hou Cou 6ian (!hina'. )ormele de organizare sociala
sunt mai mult banuite dect cunoscute. :mul traieste n grupuri nu foarte
mari, pentru care s(a folosit initial termenul de hoarda sau turma, ulterior cel
de ceata. 7l este incapabil sa traiasca solitar, datorita faptului ca mediul
natural i este destul de ostil %animale periculoase', iar el cunoaste tehnici de
vnatoare destul de rudimentare, care(i pun viata n pericol. 9natoarea este
o activitatea colectiva bazata mult pe haituirea animalelor, foarte probabil cu
foc, mpingerea vnatului spre prapastii sau locuri mlastinoase. 7ste
posibil sa se fi folosit si capcanele.+desea erau alese ca victime animalele
batrne, ranite sau puii, care erau mai usor de capturat.8e evita contactul
direct cu animalul de mari dimensiuni. 7l este atacat doar dupa ce a devenit
inofensiv. n timp ce n vestul 7uropei se prefera dintre animale renul, n
estul 7uropei si la noi se vneaza, mai ales, mamutul si ursul de pestera. n
cautarea vnatului, aveau loc pendulari sezoniere dictate de migratia
vnatului.
+ctivitatile umane cele mai importante sunt vnatoarea, culesul si
prelucrarea pietrei. 9natoarea este apana>ul barbatilor, iar culesul fructelor,
semintelor si tuberculilor al femeilor, deci functioneaza diviziunea pe see a
muncii. 7ste greu de stiut care este raportul eact ntre vnatoare si cules.
Ponderea celor doua activitati este variabila de la o zona la alta. 7ste logic si
foarte probabil ca, n timpul perioadelor glaciare, culesul avea o pondere
negli>abila n asigurarea subzistentei. 8i la populatiile azi pimitive, n zonele
arctice, vnatoarea asigura subzistenta, n timp ce populatiile din zonele cu
clima calda au un regim alimentar n care predomina sau au o pondere nare
vegetalele. +nimalele vnate erau consumate integral, fara a se face rezerve
de hrana. 7conomia este considerata a fi de tip pradalnic (sau ocupativ', dar
nu trebuie nteleasa a fi fost fara discernamnt, animalica. 6impul afectat
muncii pare a fi destul de redus, doar de /(, ore zilnic, eact att ct era
necesar pentru asigurarea hranei. )unctioneaza deci legea efortului minim.
Aatura pare a fi fost destul de darnica, motiv pentru care paleoliticul este
adesea considerat a fi un Paradis terestru.Probabil ca o mare parte din timpul
liber era afectat unor activitati cultice. Pentru compensarea insuccesului la
vnatoare se pescuia sau se adunau scoici, dar ele asigura n foarte mica
masura subzistenta. !a activitati adiacente, trebuiesc enumerate culegerea
rocilor de pe terase sau din albiile rurilor, depistarea unor substante
colorate, ocru spre eemplu, folosit n activitati magico(religioase,
prelucrarea pieilor, sugerata de eistanta unor unelte specializate %racloare si
razuitoare', confectionarea mbracamintii si ncaltamintei. Densitatea de
locuire este mica, ca urmare comunitatiele au acces liber la resursele
naturale: vnat, roci, radacini. :mul este foarte mobil n spatiu datorita
faptului ca economia de tip pradalnic duce la epuizarea potentialului
cinegetic al zonei. nsasi clima, anotimpurile, pot provoca deplasari dintr(o
zona ntr(alta. Au se deplaseaza pe spatii foarte largi, ci, n general, pe
raze ce nu depasesc /2(02 Hm, rar $2 Hm. 7i revin ciclic n locurile ce le sunt
prielnice. Locuiesc att n aer liber, ct si n pesteri. 8(a facut adesea
presupunerea ca pesterile au fost accesibile doar dupa cunoasterea focului
care permitea luminatul cavernelor si alungarea animalelor care salasuiau n
interior. De fapt, oamenii n(au locuit niciodata adnc n interiorul pesterilor,
ci doar n gura lor, preferndu(le pe acelea cu gura epusa spre soare.
=nteriorul pesterilor a fost utilizat mai ales pentru activitati ritualice sau
pentru nmormntari.<nele asezari sunt ct de ct stabile, altele sunt
sezoniere, fie ca sunt de vnatoare, fie de eploatare si prelucrare a pietrei.
8e alegeau pentru asezari cursurile de apa %pentru aprovizionarea cu apa
potabila' si terenurie nisipoase care absorbeau usor apa pluviala. n cadrul
asezarii, un loc important l detine vatra care este fie simpla, usor adncita n
sol, fie ncon>urata de pietre. n imediata ei apropiere se afla un spatiu
rezervat activitatilor domestice si depozitarii uneltelor, iar separat un
spatiu de dormit.
Domeniul relatiilor sociale este putin cunoscut, mai mult intuit. Grupurile
umane erau solidare caci tipul de economie o cerea %periculozitatea
vnatorii, imperfectiunea uneltelor'. )unctiona egalitarismul, iar membrii
inactivi %copii, batrni, infirmi' erau sustinuti de grup. 8(a banuit o
promiscuitate a relatiilor seuale. *organ credea ca, initial, seul a fost
ntmplator, dupa care s(a trecut la casatoria pe grupe. <n pas nainte s(ar fi
facut cnd a aparut interdictia relatiilor seuale ntre parinti si copii si ntre
frati, n fine, mai tarziu, s(ar fi a>uns la familia pereche. 7ste la fel de
probabil ca n cadrul grupului sa fi eistat de>a familiile monogame. :rice
discutie pe aceasta tema este inutila si presupunerile nu se bazeaza pe
argumente solide.
9iata spirituala este aproape necunoscuta. 8unt banuite practici magico(
religioase, dar nu prea sunt documentate. 7ste atestat n unele zone
canibalismul( la !hou( Cou 6ian(, dar nu se poate preciza daca are scop
alimentar sau ritual. <lterior pare a deveni o practica ritualica, legata de
cultul stramosilor si al craniului.
PALEOLITICUL MI-LOCIU (120.000/100.000-.5/.0.000'
7ste o epoca mult mai scurta dect cea anterioara, care acopera interstadiul
4iss(51rm si o mare parte a glaciatiunii 51rm. Principala cultura din
spatiul actual al 4omniei este musterianul %denumirea vine de la Le
M"$!+e/ ( o pestera din )ranta'.=n 4omnia eista mai multe faciesuri
musteriene:
#. U0 12c+e c2/2c!e/+!+c M"%3"4e+, reprezentat prin statiunile de la *itoc-
9alea Lupului si 4ipiceni(=zvor, care are analogii cu musterianul cunoscut
de pe 9alea Aistrului. +sezarile au straturi groase de cultura %" m la
4ipiceni, #/ nivele' fapt datorat bogatiei de materii prime %roca n principal,
mai precis sile de Prut'. 8e cunosc complee de locuire caracterizate
prin adaposturi- paravan n forma de arc, construite pentru protectia
mpotriva vnturilor de 7(A7. +u avut circa / m n naltime si erau
construite din oase lungi, defense de mamut si crengi, spri>inite la baza de
pietre. 7le erau acoperite de piei de animale si nu aveau acoperis. n
interiorul lor au fost descoperite vetre de foc. Paravane asemantoare se
cunosc de la *olodova si !hetrosu, din .asarabia. <neltele sunt realizate,
cum era si firesc, din sile de Prut.
/.U0 12c+e !+5+c 6"0e+ C2/52!+ce, caracterizat prin locuirea pesterilor:
Aandru- Pestera !urata si Pestera 8purcata, :haba Ponor(Pestera .ordu
*are, .aile Berculane-Pestera Botilor, .orosteni( Pestera !ioarei, .aia de
)ier( Pestera *uierii. Pesterile au depuneri groase de #,"(/ m, semn ca au
fost locuite foarte multa vreme, uneori cu ntreruperi. 7ste posibil ca locuirea
frecventa n pesteri sa fie semnul unei raciri a climei. 8e foloseste pentru
unelte mai mult cuartitul, o materie prima de mai proasta calitate, dar care
este mai frecventa n zona dect sileul.
0. U0 12c+e !+5+c D"7/"*e+, reprezentat prin descoperirile de la *amaia-
sat, !astelu, Aazarcea, Poarta +lba, Pestera, :vidiu. 7l prezinta asemanari
cu faciesul musterian din .ulgaria.
CARACTERISTICI ALE PALEOLITICULUI MI-LOCIU
!reatorul musterianului este Aeanderthalul, atestat si la noi prin
descoperirea a trei falange de la un picior n Pestera .ordu *are de la
:haba Ponor. 8pre sfrsitul perioadei apare si homo sapiens care vine de
undeva din +frica subsahariana. !ei doi au trait o vreme n paralel %,2.222(
00.222', fara a avea conflicte caci populatia era scazuta numeric %dupa unele
estimari cam #2(#/.222 de indivizi n ntreaga 7uropa'. Aeanderthalul nu a
progresat foarte mult din punct de vedere al uneltelor si a fost mai static. +
disparut in >ur de 0".222(00.222 fara a avea urmasi. n aceasta etapa sunt
atestate primele unelte din os. )iind mai usor de prelucrat, osul ofera o mai
mare libertate de creatie, drept urmare se diversifica si se specializeaza mult
uneltele. Desigur ca cele mai multe unelte sunt, n continuare, din piatra.
6ipice acestei epoci sunt vrfurile musteriene ( care pot fi folosite drept
cutite de mna, dar si ca vrfuri de lance', piesele denticulate si gratoarele de
forma literei D. 6ehnica de confectionare cea mai raspndita este Levallois.
+paritia unor unelte monofunctionale sugereaza ca au loc fenomene de
diviziune a muncii %altele dect diviziunea pe see'. Probabil ca apar
fenomene de calificare a unor indivizi pentru anumite
operatii. !reste randamentul la vnatoare prin folosirea lancii si sulitei, a
bolasului si a curselor. n general se evita contactul direct cu vnatul. 8e
vneaza mai ales ierbivore: mistret, mamut, cal, rinocer, cervide, mai rar ren
sau antilope. 7ista multe carnivore: urs, hiena, leu, pantera, dar nu par a fi
vnate. 7ceptie fac doar ursii. 8e constata o specializare zonala: este vnat
mamutul la 4ipiceni, calul la :haba Ponor si ursul n Pestera *uierii de la
.aia de )ier (#$0 eemplare'. 8e crede ca specializarea zonala este urmarea
delimitarii stricte a teritoriului locuit de grupurile umane. <nii cercetatori
vorbesc chiar de aparitia triburilor la acest nivel. )enomenul de
teritorializare a grupurilor umane este consecinta cresterii demografice si are
drept urmare aparitia faciesurilor culturale mai sus amintite, dupa o lunga
perioada de timp n care cultura materiala a fost destul de unitara. )aciesurile
culturale dovedesc ca ntre grupele umane apar granite, iar ideile circula pe
spatii limitate. 7ste greu de spus daca teritoriul era ntr(un fel marcat sau cu
ce era marcat. !ele mai probabile par a fi fost limitele naturale %ruri, munti,
vai'. 7ste clar ca vnatoarea selectiva %a unui anumit animal' este dictata de
potentialul faunistic al zonei, dar si de tehnicile si armele de care dispune un
anumit grup uman. n timp, apare un fel de dependenta a grupurilor de o
anumita specie. )enomenul de teritorializare duce si la un grad mai avansat
de sedentarizare dect n epoca anterioara sau macar de micsorare a razei
spatiului n care grupurile umane penduleaza. <n aport din ce n ce mai are
n asigurarea subzistentei ncep a(l avea pestele si scoicile. !ulesul
semintelor, fructelor si radacinilor are, n continuare, un rol negli>abil,
complementar. +cum se a>unge la producerea artificiala a focului prin
frecare sau percutie, ca urmare sunt ocupate masiv si zonele cu clima mai
rece. =n unele zone ale lumii, cadavrele defunctilor nu mai sunt abandonate,
apar primele morminte. =n spatiul nostru ele nu sunt inca atestate la acest
nivel cronologic. *ortii sunt acoperiti cu pietre sau cu flori %la 8hanidar'.
7ste momentul n care omul constientizeaza moartea. !a si n epoca
anterioara, eista forme de canibalism, de aceasta data si n 7uropa
(.avaria'. <nii cercetatori cred ca ginta bazata pe legaturi de rudenie
constituie forma de agregare sociala a acestei epoci.

PALEOLITICUL SUPERIOR (.5/.0.000-15.000'
+ceasta etapa corespunde cu o parte din glaciatiunea 51rm (etapa mi>locie
si finala'. n spatiul actual al 4omaniei evolueaza doua culturi: aurignacianul
si gravettianul oriental.
AURIGNACIANUL (.5/.0.000-24/2..000'
Denumirea culturii vine de la A$/+*02c %pestera din sudul )rantei'. !ultura
nu ncepe n acelasi timp peste tot. +urignacianul eista n *oldova ntr(o
vreme n care n pesterile carpatice mai eista un musterian tardiv. 8e
dezvolta pe fond local, musterian. !ele mai importante statiuni din
aurignacianul timpuriu sunt *itoc-*alu Galben, 4ipiceni -=zvor si !eahlau-
!etatica =, toate din *oldova. Piesele tipice sunt uneltele pe aschii: lame
denticulate, racloare, burine. ncepnd cu aurignacianul mi>lociu creste
numarul siturilor adaugandu(se: Drtu (in *untii !eahlau', !remenea( 8ita
.uzaului %in 6ara .rsei', !iumesti si 4emetea %n A9 4omaniei'. n faza
finala apar statiuni si n sudul tarii, la !ernica, Lapos, Giurgiu(*alu 4osu,
9adastra, !iuperceni. Din .anat se cunosc statiunile de la !osava,
4omnesti si 6incova. n aceasta din urma zona se simte o influenta central(
europeana prin filiera austriaca %grupul Crems(5illendorf'. 7ste vorba de
unele unelte tipice 7uropei !entrale, cum sunt lamele Dufour si vrfurile
Crems si )ont Ives. +urignacianul se termina mai repede n *oldova, unde
este urmat de gravettianul oriental, dar dureaza mai mult n sudul tarii, unde
nu eista gravettian. n 7uropa, epoca se caracterizeaza mai ales prin
dezvoltarea industriei osului. La noi se cunosc mai ales varfuri de sulita din
os.
GRA8ETTIANUL (24/2..000-15.000'
7ste bine atestat, mai ales n n *oldova la: #. *itoc(*alu GalbenJ /.
!eahlau(DrtuJ 0. .istricioara(LutarieJ ,. !otu *iculinti. n cea din urma
statiune a fost descoperit un atelier de prelucrare a osului si a coarnelor de
cerb, folosite pentru producerea de harpoane si de ciocane( trnacop. 8unt
tipice locuirile n aer liber, pesterile fiind doar accidental locuite. 8unt
atestate colibe prevazute cu vetre de foc. Pentru prima data se constata un
interes sporit pentru preocupari etraeconomice. +par primele obiecte de
podoaba ca si obiecte ce fac obiectul artei preistorice.!ele mai vechi amulete
sunt cele de la *itoc(*alu Galben %una din sile, alta din os'. 8e
cunosc pandantive din canini de lup si vulpe si din incisivi de cerb. De la
Lapos se cunoaste o statueta. 7uropa de vest se caracterizeaza printr(o
eplozie a artei rupestre. De la noi se cunoaste o singura pestera cu peretii
pictati, Pestera de la !uciulat, de pe 9alea 8omesului, >ud. 8ala> , unde,
ntr(o sala %0,32 /,"2', a fost descoperit un perete pictat pe care erau
reprezentate un cal si o felina. +tribuirea culturala, deci si datarea (n >ur de
#2.222' nu sunt foarte sigure pentru ca nu s(a gasit si o depunere
arheologica. +par ndoieli si datorita realismului reprezentarilor de la
!uciulat caci, n epoca, n vestul 7uropei, sunt tipice reprezentarile foarte
schematice. n restul 7uropei, arta este de>a bine reprezentata prin figurinele
de fildes de la 9ogelherd(Germania %cal' si GeiKsen ClGsterle %elefant, om'.
Gravettianul din *oldova prezinta asemanari cu cel de pe Aistru si <craina
de vest, cel din *aramures si :as cu cel din <craina transcarpatica si
8lovacia. n 7uropa sunt tipice vrfurile La Gravette.
n .anat eista si un facies local numit 52%e"%+!+c c$2/!+!+c care
caracterizeaza zonele nalte, cu pesteri: Berculane( Pestera Botilor si
!limente =. Populatia acestui facies este interesata de vanarea ursului de
pestera.
OMUL N PALEOLITICUL SUPERIOR
6ipic paleoliticului superior este homo sapiens(sapiens %omul de
!romagnon', urmasul direct al lui homo sapiens. De aceasta data el este
atestat si la noi, prin cteva descoperiri de resturi fosile:
#. .aia de )ier(Pestera *uierii( craniu, mandibula de femeie de ,2(," ani
/. Giurgiu(:strovu *ocanu( frontal descoperit n aluviuni, deci fara contet
0. Pestera !ioclovina( craniu de femeie de 02(,2 ani
,. Pestera La +dam( mugure dentar al unui copil de - ani
". Pestera !iurului de la =zbuc, n *untii Padurea !raiului( amprente de
picioare: femeie, barbat si copil, peste care s(au suprapus amprente de urs.
Daca n epocile anterioare pescuitul era o activitate ocazionala, n
paleoliticul superior creste importanta lui. +cum apare si o unealta
specializata: harponul. Desigur ca se folosesc si alte metode de pescuit: cu
mna, cu maciuca sau cu sulita. Pasarile, de asemenea, ocupa o pondere mai
mare n asigurarea subzistentei. )recvent vnatoarea este de tip manipulativ.
7a nu are ca scop uciderea animalului, ci capturarea lui si stocarea n tarcuri.
<n indiciu n acest sens ar fi unele picturi rupestre din )ranta care indica
folosirea lassoului pentru capturarea cailor. +par, asadar, primele forme de
stoca>, n ideea ca animalele respective sa fie consumate n perioade cnd
lipseste vnatul. 7ste, n fapt, un pas important pe drumul domesticirii
animalelor, pas care a fost facut, probabil, ca urmare a teritorializarii
grupurilor umane si a ngustarii arealului de vnatoare, care se reduce la
spatiul restrns din >urul asezarilor. !a forma de organizare sociala, se crede
ca este indubitabila eistenta tribului care are n proprietate un teritoriu strict
delimitat.
.ibliografie:
#. +leandru Paunescu( Evolutia uneltelor si armelor din piatra cioplita descoperite
pe teritoriul Romniei, .ucuresti, #F32.
/. )lorea *ogosanu( Paleoliticul din Banat, .ucuresti, #F-$.
0. +leandru Paunescu( Ripiceni-Izvor. Paleolitic si mezolitic. Studiu
monografic, .ucuresti, #FF0.
,. Ligia .arzu( Paradisul pierdut, .ucuresti, #FF0
". Istoria romanilor %+cademia 4omana', vol. =, .ucuresti, /22#
EPIPALEOLITICUL SI MEZOLITICUL %#".222(3222?-"22'

+ceastei etape ii corespund tardiglaciarului %#".222(#2.222', dar si nceputului
holocenului. +u loc, ncepnd cu #".222, schimbari climatice, eistand o tendinta
generala de ncalzire. +cest lucru contribuie la modificarea faunei si florei. Dispar unele
animale, altele se retrag spre zonele alpine.
Pentru etapa de tranzitie de la paleolitic la neolitic se folossc doi termeni: mezolitic si
epipaleolitic. De ce doi termeni E Leroi Gourhan si *ichel .rezillon au facut precizarea
ca dezvoltarea n aceasta etapa cronologica este inegala. <nele grupuri umane, obisnuite
cu vnarea unei anumite specii, nu se pot adapta la noile conditii de clima si de fauna si,
dependente de specia cu pricina, o urmaresc n deplasarile ei. +lte grupuri, mai fleibile,
ncearca sa se adapteze la noile conditii si compenseaza lipsa vnatului prin pescuit,
adunarea de moluste, recoltarea unor graminee salbatice, cu alte cuvinte incearca sa
gaseasca solutii.
6ermenul de epipaleolitic vine sa precizeze o mai pregnanta legatura a acestei epoci cu
paleoliticul dect cu neoliticul, n sensul ca economia este tot una de tip pradalnic.
Populatiile mezolitice tind de>a spre o economie de tip productiv, n sensul ca si
manifesta predilectia pentru unele graminee salbatice a caror cultura o ntretin si pentru
anumite animale salbatice pe care le captureaza, hranesc si ntretin n tarcuri.
EPIPALEOLITICUL %#".222(F."22'
Principalele grupuri culturale epipaleolitice sunt grupul s@iderian, grupul epigravetian si
grupul tardigravettian sau romanello(azilian.
1. GRUPUL S9IDERIAN
+cest grup ocupa o zona restrnsa din 4omnia, fiind atestat doar n zona nalta din
*untii !eahlaului, la altitudini care depasesc #222 m. 8e cunosc statiuni n !heile
.icazului si doua statiuni de pe !eahlau: .ardosu si 8caune. 7ste posibil sa fi eistat
mult mai multe situri, dar, avnd n vedere altitudinea lor ridicata, sa nu fi fost depistate.
Grupul este intrusiv venind, pe la #0.222, antrent n urmarirea vnatului, de undeva din
Polonia. 8e pare ca patria lor initiala era nsa Germania. n urmarirea vnatului, unele
grupe s@ideriene au mers spre Pen. 8candinava, altele pe cursul superior al Aiprului si al
9olgai. !ea mai tipica piesa a acestui grup este vrful pedunculat din sile, deci
cunosteau de>a arcul cu sageti.
2. GRUPUL EPIGRA8ETTIAN
7ste atestat n *oldova, estul *unteniei si Dobrogea n statiunile de la *alusteni,
4ipiceni(=zvor si !astelu. 8e dezvolta din fondul local si se caracterizeaza prin
microlitizarea accentuata a uneltelor.
.. GRUPUL TARDIGRA8ETTIAN SAU ROMANELLO-AZILIAN
7ste atestat pe 9alea Dunarii, n zona !azanelor, n Pesterile !limente = si ==, n Pestera
9eterani si n adapostul !uina 6urcului de la Dubova. 7ste si el un grup intrusiv care vine
din nordul *arii +driatice, din zona italica, fie pe uscat, prin +ustria si <ngaria, pe 9alea
Dravei i 8avei, fie pe cale maritima si apoi prin *untenegru. Grupul se caracterizeaza
prin unelte microlitice geometrice %trapezoidale, triunghiulare si n forma de semicerc' n
proportie de F$ L, la care se aduga obiecte ornamentate din os % o falanga de cal
decorata', pandantive din dinti de animale perforati, cochilii perforate. Purtatorii lui
colectioneaza si ocrul rosu. Datele
#,
! situeaza acest grup ntre #/.222(#2.222.
MEZOLITICUL
8unt ncadrate n aceasta etapa cultura tardenoisiana si cultura 8chela !ladovei.
1. TARDENOISIANUL ().000-:.500'
8e dezvolta n *oldova %7rbiceni, 4ipiceni(=zvor', 87 6ransilvaniei %!remenea(8ita
.uzaului', A9. 4omaniei %!iumesti', Dobrogea %*edgidia, +lbesti, !uza 9oda'.
*oldova si Dobrogea au similitudini de dezvoltare cu zona nord(pontica, iar A9
6ransilvaniei cu 8lovacia. n *oldova se constata interesul pentru vanarea mistretului si a
calului, iar n A9 6ransilvaniei pentru caprioara si mistre!. !aracteristica pentru A9
6ransilvaniei este folosirea intensa, ca materie prima pentru unelte, a obsidianei, o sticla
naturala, care provine din zona 6oHaD, din <ngaria.
2. CULTURA SC;ELA CLADO8EI ()500-:.500'
!ultura a fost identificata relativ recent, n #F-", prin sapaturile realizate de 9asile
.oroneant n localitatea eponima. +zi se cunosc situri att n 4omnia %:strovu !orbului,
:strovu *are, :gradena, 9eterani, Pescari, :strovu .anului, 8chela !ladovei', ct si
n 8erbia %Padina, LepensHi 9ir, 9lasa'. 8unt preferate pentru locuire malurile >oase ale
Dunarii, cu soluri usoare, nisipoase. !ultura e evidentiaza prin unelte de proasta calitate
si putin diversificate tipologic, realizate din cuart si cuartit. 8e crede ca grupul a evoluat
fie din grupul romanello(azilian, fie din paleoliticul cuartitic din .anat. +re foarte multe
unelte din os si corn, de buna calitate: plantatoare, scormonitoare, sapaligi, vrfuri de
sulite. <nele obiecte din os sunt chiar decorate prin incizii. 7conomia se bazeaza pe
vnatoare %cerb, caprioara, mistret, castor, lup, vulpe, hDdruntin(magar salbatic(
si iepure'. 7ste atestat si canis familiaris, cainele domestic. :amenii pescuiesc, culeg
cochilii de melci si de scoici si fac un fel de pseudocultivare foarte primitiva a unor
graminee salbatice, de fapt ntretin plante care cresc spontan. Pentru macinatul
cerealelor sunt folosite rsnite din piatra. 8unt sedentari, probabil datorita interesului
evident pentru gramineele salbatice pe care au tot interesul sa le recolteze. +u locuinte cu
fundatii din piatra. 8unt atestate vetre ovale si rectangulare, ncon>urate de pietre. n
ultimul nivel de locuire de la :strovu !orbului au fost descoperite cele mai vechi
morminte, cunoscandu(se n >ur de 0- de schelete din aria culturii. 7ste vorba de indivizi
de talie nalta, robusti, tipici reprezentanti ai protoeuropoizilor, morti de moarte violenta:
prin lapidare sau decapitare. Doi au sucombat datorita faptului ca au fost strapunsi de
varfuri de sageti. 8unt nmormntati n pozitie chircita. 8e crede ca ei sunt o davada a
aparitiei primelor conflicte intertribale. 8e banuieste ca
atacatorii ar fi populatii intrusive, sudice si deci ca
neolitizarea acestei zone s(ar fi facut prin violenta si chiar
prin eterminarea populatiei locale de catre noii veniti.
!ultura se individualizeaza mai ales prin frecventa
unor bolovani sculptati care reprezinta fete antropomorfe
sau zoomorfe. !ei mai multi au fost descoperiti in
statiunea de la LepensHi 9ir.

!:A!L<M==
7poca este una de progres chiar si pentru populatiile mai greu adaptabile. +paritia arcului
cu sageti face mult mai putin periculoasa vnatoarea. 7a devine, incepand de acum, o
activitate individuala. Pentru haituirea vnatului este folosit pentru prima data un animal
domestic: cinele, atestat n >ur de #/.222 pentru prima data la 8hanidar, iar pe la #2.222
n Germania %descoperiri recente indica chiar o domesticire mai timpurie pe la #,.222 in
!hina'. mputinarea vnatului sau retragerea lui spre zonele cu clima rece duce la
cresterea ponderii hranei vegetale n alimentatie, mai ales a gramineelor n stare salbatica.
4ecoltarea gramineelor nu mai este haotica ci sistematica, ducnd la o mai mare
sedentarizare a populatiilor care ntretin aceste graminee si care sunt obligate sa astepte
coacerea lor. n unele zone orientale, 8hanidar de eemplu, apar silozuri pentru
depozitarea acestor graminee, deci rezerve de hrana pentru anotimpul friguros. 8e
constata un spor demografic, dar si aparitia unor afectiuni dentare ca urmare a cresterii
ponderii hranei vegetale, cariile %atestate pentru prima oara n cimitirul de la 8hanidar'. n
confectionarea uneltelor constatam tendinta de microlitizare a pieselor. *icrolitele sunt
de fapt piese foarte mici, componente ale unor unelte. +vanta>ul este acela ca uneltele
astfel compuse se pot repara si refolosi, piesa microlita defecta fiind eliminata si nlocuita
cu alta. <n alt element de noutate este folosirea unei roci noi, obsidiana care prezinta
avanta>ul ca, n spartura, este foarte taioasa. n unele zone ale 7uropei, +nglia sau
!iclade, apar noi tehnici de eploatare a rocilor, cu a>utorul puturilor, deci de la acest
nivel se poate vorbi de>a despre minerit. Au n ultimul rnd, trebuie amintit ca, in aceasta
perioada, apar primele mi>loace de deplasare pe apa, monoila si pe uscat, saniile si
schiurile. 7le deschid perspectiva dezvoltarii schimburilor pe distante mari. =nteresant
este ca se vehiculeaza materii si obiecte fara importanta economica: chihlimbarul de la
*area .altica, scoicile Dentalium din Golful Persic, obsidiana din =nsula *elos,
destinata, in principal, confectionarii podoabelor.
EPOCA DE TRANZI<IE DE LA NEOLITIC LA EPOCA =RONZULUI (.)00-.500
2. C>/.'
NOTIUNEA DE EPOCA DE TRANZITIE SI CRONOLOGIA EI
Prin epoca de tranziNie se nNelegea, pnO nu demult, spaNiul cronologic cuprins ntre
sfrPitul culturilor eneolitice % !ucuteni, 8OlcuNa, GumelniNa' Pi nceputul culturilor din
bronzul timpuriu %*onteoru, Glina( 8chnecHenberg, Periam(Pecica', cu alte cuvinte o
etapO care este altceva dect neoliticul, dar care nu poate fi denumitO ncO epoca
bronzului. n anii Q-2, cnd a apOrut primul tratat de =storia 4omniei, acestei epoci i se
afecta un spaNiu foarte ngust de doar /22 de ani, cuprins ntre #F22(#322. La vremea cu
pricina, datarea n ani calendaristici se baza pe cronologie de contact, neeistnd date
!#, sau dendrocronologice. 8(a a>uns la aceastO datare mai ales pe baza relaNiilor care
puteau fi stabilite ntre spaNiul nostru Pi succesiunea straturilor de la 6roia, incetatenindu(
se ideea cO nceputul epocii ar coincide cu sfrPitul 6roiei =, iar epoca ar fi paralelO cu
6roia ==(=9 . !ulturile care mobilau acest spaNiu erau compleul BorodiPea()oltePti(
!ernavoda == %n *oldova, A7 *unteniei Pi Dobrogea', cultura amforelor sferice %ntr(un
spaNiu restrns din *oldova', !ultura .aden %n vestul 4omniei' Pi cultura !oNofeni, cu
o arie mai mare de rOspndire %:ltenia, o parte din *untenia, .anat, 6ransilvania'. !u
timpul, pe mOsura nmulNirii cercetOrilor de teren, au fost definite ca aparNinnd epocii de
tranziNie o serie de culturi Pi grupuri noi, mult prea multe pentru acest interval cronologic,
care a devenit mult prea strmt. n plus, pentru datarea culturilor, au nceput a fi folosite
tot mai frecvent metode moderne, fizico(chimice. +ceste datOri noi nu corespundeau
deloc cu cele pnO atunci admise a fi corecte, fiind mult mai timpurii. =niNial ele au fost
ignorate sau privite cu reticenNO, mai ales n condiNiile n care metodele nu erau nNelese
sau nu erau ncO foarte bine puse la punct, de multe ori eistnd erori de datare care erau
adesea folosite ca contraargumente de cei care erau nencrezOtori n aceste metode. %9l.
*ilo>RiR, spre eemplu, si(a manifestt totala neincredere in metoda de datare
#,
!'. 6otuPi,
dupO un timp, s(a admis cO epoca de tranziNie trebuie etinsO Pi s(a datat intr(o manierO de
compromis ntre /-22?/"22(/222. +ceastO datare este Pi azi adesea folositO. =n
continuare, eistO n literatura arheologicO discuNii n contradictoriu cu privire la aceastO
epocO. n esenNO se pune ntrebarea dacO mai este necesarO mentinerea acestei epoci n
schema de evoluNie preistoricO. ntr(un articol din #F3,, urmat apoi si de alte articole pe
aceeasi tema, +leandru 9ulpe considera cO noNiunea SepocO de tranziNieS eprimO, de
fapt, neputinNa arheologilor de a stabili o graniNO precisO ntre neolitic Pi epoca bronzului,
ea este doar un compromis care ncearcO sO tempereze discuNiile n contradictoriu pe tema
atribuirii unor culturi neoliticului sau epocii bronzului. +vnd n vedere reacNia altor
cercetOtori %Petre 4oman, spre eemplu', acelaPi autor, n #F3F, admite utilizarea n
continuare a acestei etape in desfasuratorul cronologic al preistoriei acestui spatiu, dar
crede cO aceastO epocO de tranziNie este o etapO la care se va renunNa pe mOsura avansOrii
cercetOrilor. Propunerea lui +l. 9ulpe, susNinutO Pi n articole recente, este aceea de a se
ralia cronologia romneascO la cronologia egeeanO, ceea ce ar nsemna cO epoca
bronzului n spaNiul actual al 4omOniei ar ncepe cam n acelaPi timp cu helladicul
timpuriu n Grecia, adicO la o datO n >ur de 0"22 a. !hr. , datO care, pentru spaNiul
nostru, nseamnO sfrPitul culturilor eneoltice. Petre 4oman, cercetOtor al acestei epoci,
considerO aventuroasO aceastO propunere Pi considerO cO ea nu rezolvO problemele de
delimitare a neoliticului de epoca urmOtoare. 7l pune, spre eemplu, ntrebarea, unde am
ncadra cultura !ernavoda = care este contemporanO cu sfrPitul culturilor GumelniNa,
8OlcuNa Pi !ucuteni, dar are o culturO materialO care este net diferitO de cea tipicO
eneoliticului. 8incronizarea nceputului epocii bronzului cu nceputul helladicului, spune
el, nu se bazeazO pe argumente solide. !ele mai recente articole ale lui +l. 9ulpe pledeazO
pentru ideea de a se considera nceputul epocii brozului momentul constituirii blocului
.aden(!oNofeni, moment care s(ar plasa pe la 0"22, ceea ce ar presupune cO acest grup
trebuie eliminat din epoca de tranziNie n care fusese plasat anterior. !ulturile anterioare
acestui bloc, adicO !ernavoda = ( ===, !elei, )oltePti, BorodiPtea, GorodsH, <satovo,
Berculane ==, !heile 6urzii, ar rOmne culturi ale epocii de tranziNie, chiar dacO unele sunt
paralele n timp cu culturile eneolitice. +l. 9ulpe nu precizeazO care este momentul
cronologic n care ncepe aceastO epocO de tranziNie, ci doar cO ea se terminO la 0"22.
Deci, n final, +l. 9ulpe pOstreazO aceastO epocO intermediarO, dar etrage din ea
culturile .aden Pi !oNofeni care sunt caracterizate de o culturO materialO tipicO epocii
bronzului. POrerea profesorului 9ulpe nu este mpOrtOPitO de toatO lumea Pi eistO diverse
alte propuneri privind conNinutul epocii de tranziNie sau datarea ei. n literaturO adesea pot
fi ntlnite estimOri ntre /-22(/222 pentru epoca de tranziNie. DacO acceptOm opinia lui
+l. 9ulpe, nceputul epocii ar trebui plasat, cel mai probabil, pe la 0$22 a. !hr.
CARACTERISTICILE GENERALE ALE EPOCII DE TRANZITIE
7poca de tranziNie este consideratO a fi fost o epocO de instabilitate, caracterizatO prin
pOtrunderi de valuri succesive de populaNii, ma>oritatea de sorginte esticO, venite din
spaNiul de stepO aflat la nord de *area !aspicO Pi de *area AeagrO, de pe cursurile
inferioare ale 9olgOi, Donului, Aiprului Pi Aistrului. <nii cercetOtori cred cO aceste
populaNii pot fi identificate cu indo(europenii. Problema indo(europenilor este vastO Pi
cei /22 de ani care s(au scurs de cnd antropologi, lingviPti, arheologi si etnografi
ncearcO sO o rezolve, fOrO a se a>unge la un consens, ne obligO la maimO prudenNO.
Problema este, n primul rnd, una de esenNO lingvisticO. 8(a constatat cO pe un teritoriu
vast, cuprins ntre =ndia Pi +tlantic, se vorbeau limbi nrudite ntre ele, drept pentru care a
fost emisO ipoteza cO a eistat un popor strOvechi %aPa numit indo(european' care
vorbea o limbO strOveche, din care apoi au evoluat celelalte limbi att de nrudite ntre
ele. :data emisa aceasta ipoteza, urmOtorul pas a fost identificarea patriei de origine a
acestui popor, care trebuia sO fi fost Pi epansiv n spaNiu. 8(au emis foarte multe ipoteze,
fOrO ca vreouna sO fi fost solid argumentatO. Patria de origine a fost identificatO a fi fost n
Pen. 8candinavO, n zona 7uropei !entrale, zona ponticO sau dunOreanO, +rmenia, +sia
!entralO, Pamir. Deci nu se Ptie, nici pOnO azi, unde ar putea fi plasata. n acestO situaNie,
identificarea populaNiilor estice pOtrunse n spaNiul nostru acum, in epoca de tranzitie, cu
indo(europenii, care nu Ptim dacO au eistat ca nucleu iniNial, nu Ptim de unde Pi ncotro
au plecat, este aventuroasO, mai ales n condiNiile n care, chiar dacO ar fi fost vorba de o o
deplasare a acestora, trebuie sO admitem cO ei au ntlnit n calea lor o serie de populaNii
pe care ori le(au asimilat Pi influenNat, ori le(au mpins spre alte zone, antrenndu(le n
migraNie, sau de la care au mprumutat elemente de civilizaNie materialO. :ricum,
arheologia, n lipsa unor izvoare scrise, nu are capacitatea de(a surprinde diferenNe
lingvistice, ci doar diferenNe de civilizaNie materialO, de obiceiuri funerare, de
eteriorizare n plan material a credinNelor religioase. :ri diferenNele n aceste planuri nu
presupun nicidecum n mod obligatoriu diferenNe etnice sau lingvistice.
*iPcOrilor de populaNii care au afectat spaNiul nostru sau cel 87 european li s(au consacrat
mai multe studii. +m remarca din literaturO doi autori care au n vedere toatO aceastO
perioadO: P. 4oman %un studiu din #F$#, din revista 8!=9+' Pi *aria Gimbutas,
cercetOtoare din 8<+, care a scris mai multe articole pe aceastO temO , care au fost
traduse Pi adunate ntr(un volum numit Civilizaie i cultur, apOrut n #F$F. !ei doi
autori prezintO un adevOrat scenariu al acestor pOtrunderi, amndoi considernd cO noii
veniNi sunt indo(europenii, care au afectat n valuri succesive spaNiul de 87 al 7uropei. *.
Gimbutas folosePte pentru aceste populatii intrusive termenul de populaNii Hurganice. P.
4oman plaseazO aceste miPcOri de populaNii ntre 0"22(/222 a. !hr., n timp ce *.
Gimbutas considerO cO nceputul lor este de plasat pe la ,/22 a. !hr., datO mult mai
credibilO dacO avem n vedere datele
#,
! , tot mai numeroase in ultimul timp.
Primul val %cel de la ,/22 a. !hr. dupa la *. Gimbutas, respectiv 0"22 la P. 4oman' ar fi
afectat zona noastrO ntr(un moment n care n *oldova se apropia de sfOrPit faza + , a
culturii !ucuteni, n *untenia se ncheia faza + / a culturii GumelniNa, n :ltenia cultura
8OlcuNa se afla n faza a =9(a, iar n 6ransilvania evoluau culturile 6iszapolgTr
%4omnePti' Pi PetrePti. *. Gimbutas crede cO noii veniNi sunt populaNii 8redni 8tog ==,
plecate de pe Aiprul =nferior. 9enirea lor se face simNitO arheologic prin apariNia unei
specii ceramice noi %denumita !ucuteni !' proastO calitativ, care folosePte ca degresant
cochiliile de scoici Pi melci pisate sau calcarul mOrunNit. n plus, apar niPte sceptre din
serpentin sau diorit, Plefuite, care au forma unor capete de animale, cel mai adesea de cai.
7le sunt atestate la )itionePti, !asimcea, 8OlcuNa, )edelePeni, n 4omnia, dar Pi n fosta
Uugoslavie si .ulgaria. Patria lor de origine este undeva pe 9olga inferioarO. P. 4oman
considerO cO aceastO primO penetraNie nu a fost foarte puternicO, dar avut unele
repercursiuni asupra culturilor locale, cu intensitati diferite de la o zonO la alta. !ultura
!ucuteni pare a fi fost foarte puNin afectatO, de altfel populaNia ei pare a fi fost destul de
numeroasO, iar aPezOrile erau bine fortificate. 8e crede cO intruPii au fost toleraNi, iar
cultura !ucuteni a continuat sO eiste pe parcursul fazelor +(., .# Pi . /. n restul
4omniei se produc, totuPi, unele transformOri. PopulaNiile GumelniNa Pi modificO arealul
de locuire, abandoneazO Dobrogea Pi zonele >oase din !mpia *unteniei, refugiindu(se
pe doua direcNii: spre A, cOtre zona colinarO sau spre 9, afectnd spaNiul de locuire
8OlcuNa. +re loc o reacNie n lanN: populaNiile 8OlcuNa se refugiazO pe ostroavele de pe
DunOre, coboarO pe *orava spre *acedonia Pi +lbania sau se ndreaptO spre
6ransilvaniaJ purtOtorii culturii LengDel, din <ngaria, se refugiazO pe DunOre n sus, spre
Polonia Pi Germania. 8paNiul abandonat de populaNiile GumelniNa este ocupat de noii
veniNi care pun bazele unei culturi de coloratura estica numitO !ernavoda =. n
6ransilvania, se constatO dispariNia unor culturi precum PetrePti Pi 6iszapolgTr Pi formarea
unei sinteze culturale( 8alcuta =9(Berculane ==(===(!heile 6urzii(, care ar putea fi epresia
unui proces de unificare culturalO, de reactie solidara a populatiilor eneolitice locale.
!eramica pictatO decade, se mai practicO pictura doar dupO ardere %pictura cruda'. 6ot n
6ransilvania apare un grup cultural nou, care, >udecnd dupO inventarele funerare, este
intrusiv( grupul Decea *urePului(, care are un pandant Pi n <ngaria, n !ampia 6isei
(grupul !songrTd. Grupul este posibil sO fi fost de nomazi sau seminomazi cOci nu i se
cunosc aPezOrile, ci doar mormintele. 7le sunt plane, de inhumaNie, cu schelete n poziNie
ntinsa pe spate si au un inventar neobiPnuit pentru aceastO zonO: depuneri de ocru,
obiecte mOrunte din cupru, podoabe din scoici unio, mOciuci din piatrO, lame din sile.
=nteresant este cO ceramica depusO n morminte este de facturO localO. n concluzie, n
urma primului val se formeazO n sudul 4omaniei o culturO nouO, intrusivO, !ernavodO =,
care, cronologic vorbind, aparNine eneoliticului, dar care, prin cultura materialO, prezintO
afinitONi cu culturile epocii de tranziNie. !a urmare a contactului cu populaNia localO,
aceastO culturO, spre finele ei, va avea de>a o coloraturO localO. Au este clar locul de
origine al acestei populaNii. <nii cred cO este vorba de o populaNie paPnicO Pi sedentarO de
la periferia sud(estica a culturii !ucuteni, care a fost forNatO sO se deplaseze de presiunile
nomazilor, *. Gimbutas crede cO sunt nomazi. Au se Ptie dacO acest prim val aduce, pe
langO sceptrele din piatrO n formO de cal, Pi calul sau el este adus doar de valul al doilea.
<n al doilea val de migratori are un impact mult mai mare Pi afecteazO n temelii
civilizaNia neoliticO, ducnd la dispariNia ei. +cest val este datat de *. Gimbutas pe la
0,22?0/22, iar de P. 4oman n >ur de /322?/-22. +mndoi sunt de acord cO spaNiul actual
al 4omniei a fost invadat pe doua direcNii, dinspre A Pi dinspre 7. n timp ce *.
Gimbutas crede cO acum ncepe epoca bronzului, P. 4oman considerO cO acum ncepe
epoca de tanziNie. Dinspre nord, primele populaNii care pOtrund sunt cele cu amfore
sferice, venite din Podolia, fiind Pi ele mpinse, la rndul lor de la spate de populaNiile de
sorginte esticO numite GorodsH. PopulaNiile cu amfore sferice ocupO o zonO restrnsO din
A9 *oldovei, situatO ntre !arpatii :rientali, 9alea 8iretului Pi 6azlOu. <lterior, apar Pi
populaNiile GorodsH care ocupO ce mai rOmOsese neocupat din *oldova, suprapunndu(se
peste populaNiile !ucuteni. Din contopirea esticilor cu autohtonii va apOrea cultura
BorodiPtea(7rbiceni. +lte popualaNii estice, <satovo, penetreazO prin zona gurilor DunOrii
Pi afecteazO Dobrogea, *untenia Pi :ltenia. Din mitarea cu localinicii Pi cu populaNiile
!ernavoda = apare cultura !ernavoda ===, care ocupO toatO zona de cmpie limitrofO
DunOrii, .anatul Pi !riPana. *ai trziu Pi treptat nainteazO pe DunOre spre centrul
7uropei. 7ste afectat Pi A7 .ulgariei, unde apare cultura 7zero. *. Gimbutas crede cO a
fost afectat chiar sudul Pen. .alcanice, considernd cO 00 de morminte tumulare
descoperite n =nsula LeuHas sunt o dovadO in acest sens, mai ales cO n inventarele
funerare apar pumnale Pi sunt atestate Pi sacrificii umane cu ocazia inmormantarilor. <n
val de ntrziaNi estici vor ocupa ceva ma trziu Dobrogea, n detrimentul populaNiilor
!ernavoda ===, punnd bazele culturii !ernavoda ==. 8e crede cO acest al doilea val, cel
usatovian, a adus cu siguranNO calul, bronzurile arsenizate, noi tipuri de construcNii
funerare, carul %cunoscut de la 8toro>eva>a *ogila, pe Aipru =nferior', noi zei. !el de(al
treilea val, dupa *. Gimbutas, este cel al mormintelor tumulare( Iamna %nseamnO
groapO'(, care n literatura arheologicO din 4omOnia este ncadrat de>a n bronzul timpuriu
si caruia i se mai spune cultura catacombelor.

9enirea populaNiilor noi are urmari de natura economica caci schimbO raportul dintre
cultivare Pi crePterea vitelor, n detrimentul cultivOrii. 8e manifestO o preferinNO pentru
ovi(caprine Pi bovine. !el mai probabil, al doilea val aduce Pi calul Pi carul. 8e constatO
dispariNa aPezOrilor de tip tell, caracteristice zonei de cmpie n eneolitic. !u mici
ecepNii, aPezOrile au straturi subNiri de culturO, sunt de dimensiuni reduse, cu doar cteva
colibe, sunt de scurtO duratO, de multe ori de tip sOlaP?cenusar %zolniHi'. 6reptat, dispare
ceramica pictatO. DacO iniNial se mai pOstreazO pictura tricromO, ulterior ea devine
monocromO, iar apoi dispare cu totul. n primele faze ale culturilor BorodiPea(7rbiceni Pi
)oltePti se mai practicO pictura tricromO. !eramica are ca degresant tipic scoica pisatO sau
calcarul, este prost modelatO, cu multe asimetrii si stangacii, nedecoratO sau, eventual,
decoratO cu Purul sau cu caneluri, este prost arsO. Decade in mod vizibil plastica
antropomorfO, treptat idolii feminini sunt nlocuiNi cu cei masculini, poate zei ai soarelui,
tunetului Pi cerului, adesea reprezentaNi ca zei rOzboinici, agresivi, narmaNi cu pumnale.
Plastica sufera si din punct de vedere artistic o evidenta decadere. Dispar canoanele de
modelare, simboluri ale unitONii de credinNO religioasO. Piesele masive din cupru, precum
topoarele ciocan, topoarele plate, trnOcoapele, topoarele cu braNe n cruce, dispar fara
urma. Locul lor este luat de piese mOrunte din cupru sau bronzuri arsenizate, cele mai
multe fiind podoabe. !ea mai importantO dintre piesele noi este pumnalul, prima armO n
adevOratul sens al cuvntului, care apare ncO din epoca eneoliticO, poate ca urmare a
celor dinti pOtrunderi de populaNii intrusive. 7a deschide seria dezvoltOrii fOrO precedent
a armelor n epoca urmOtoare, semn cO apar frecvente conflicte intercomunitare. +ceste
piese sunt aduse din zona caucazianO %nu sunt produse locale' unde sunt atestate primele
bronzuri arsenizate. 7le se vor continua tipologic n epoca bronzului. !arul %cea mai
veche descoperire este carul miniatural din necropola de la .udaHalTsz, din aria culturii
.aden, dar eistO roNi miniaturale mai timpurii' ca Pi calul domestic constituie premisele
cele mai importante pentru abandonarea autarhiei neolitice, pentru crePterea mobilitONii n
spaNiu Pi dezvoltarea schimburilor coerente la mare distanNO. +par obiceiuri de
nmormntare noi. ncepnd cu al doilea val, sunt atestate mormintele tumulare. 6ot ca
elemente de noutate pot fi amintite ringurile din piatrO din >urul mormintelor, menhirii %la
!asimcea', mormintele n cistO. =nventarele funerare sunt mai bogate, mai ales n cazul
defuncNilor bOrbaNi, care este clar cO sunt rOzboinici, fapt dovedit de maciuci, topoare de
luptO sau pumnalele depuse n morminte. Practica presOrOrii cu ocru a cadavrului este mai
frecventO. Au sunt de trecut cu vederea nici sacrificiile funerare de sotii, copii sau
servitori, atestate att la populaNiile cu amfore sferice, ct Pi la cele estice. +sa cum aratO
nmormntOrile, noua societate este marcatO de puterea bOrbatului ntr(o mOsurO mult mai
mare dect nainte. 7ste posibil ca aristocraNia rOzboinicO sO deNinO rolul conducOtor. +par
diferenNe ma>ore ntre membri grupurilor umane, evidenNiate de frecventele sacrificii %fOrO
ndoialO cO nici eneoliticul nu a fost pe deplin o societate egalitarO, cOci trebuie cO eistau
sacerdoNi sau mePtePugari specializaNi, cu un statut aparte n cadrul comunitONii'. !ei
sacrificaNi nu pot fi dect prizonieri de rOzboi sau robi. +desea li se depune in morminte
doar capul. 8ceptrul n formO de cap de cal pare a fi simbolul autoritONii. +u loc schimbOri
notabile n sfera credinNelor religioase, altfel nu se poate eplica mpuNinarea statuetelor
antropomorfe feminine Pi nlocuirea lor cu cele masculine. MeiNele par a fi nlocuite cu zei
cu atribute rOzboinice, la fel ca Pi populaNiile care(i adorO. 8e crede despre ei cO sunt zei
uranieni: ai cerului, soarelui, tunetului.
CULTURILE EPOCII DE TRANZITIE
CULTURA CERNA8ODA I
+ceastO culturO se formeazO dupO prima penetraNie de populaNii estice, prin dizlocarea
populaNiilor GumelniNa din Dobrogea, 7 *unteniei, 8 *oldovei Pi A7 .ulgariei, care
sunt mpinse spre nord Pi vest. Aoii veniNi sunt crescOtori de animale %ovi(caprine Pi
bovine, mai rar cai', dar trOiesc Pi din vnOtoare, pescuit Pi cultivarea plantelor. <nii
cercetatori cred cO ar fi fost, initial, o populaNie stabilO, dar cO ar fi fost dizlocata si
obligata sa migreze de populaNii nomade, de crescOtori de animale. +ceastO culturO
evolueazO n paralel cu !ucuteni +,, +(. Pi ., este contemporanO cu 6roia = Pi asimileazO
elemente de civilizaNie localO, drept pentru care primePte in timp o coloraturO localO. n
staNiunea eponimO, cea de la !ernavoda( Dealul Sofia, au fost identificate trei straturi, pe
care se bazeazO periodizarea culturii n trei etape. +Pezarea era apOratO de DunOre Pi de
viroage naturale. Pentru a putea fi locuit, dealul a fost terasat. n prima Pi ultima fazO,
aPezarea a fost fortificatO. +lte situri se cunosc de la !ascioarele, :lteniNa Pi <lmeni.
+PezOrile sunt plasate n locuri cu apOrare naturalO. +u atat locuinNde suprafaNO durabile Pi
de mari dimensiuni, ct Pi colibe. !eramica are ca degresant scoicile pisate Pi este
decoratO cu Pnurul. Printre formele ceramice se pot observa Pi unele de tradiNie
GumelniNa. Purtatorii culturii au foarte puNine obiecte din cupru Pi arme, fapt destul de
ciudat pentru niPte cuceritori.
CULTURA CERNA8ODA III-=OLER?Z
!ultura !ernavoda ===(.oleraz ocupO spaNii foarte largi : din 4omania, sectorul de campie
ce se aflO de(a lungul DunOrii, !mpia .anatului Pi !riPana. 7a este atestatO de(a lungul
DunOrii Pi n 8erbia, <ngaria, 8lovacia Pi chiar n Polonia de sud. Petre 4oman spune cO
aceasta cultura nu este omogenO Pi cO reprezintO un conglomerat etnic, datoritO faptului cO
noii veniNi, populaNiile <satovo, se suprapun peste grupe etnice diferite. +firmaNia este
discutabilO. DacO nu are omogenitate se pune intrebarea de ce a fost definitO ca fiind o
culturOE Grupele etnice diferite nu pot fi probate pe cale arheologicO, ca urmare afirmaNia
nu se bazeazO pe nici un argument.
+PezOrile sunt nefortificate, locuinNele nu sunt prea solide. !eramica se caracterizeazO
mai ales prin forme globulare Pi decor canelat. 8e cunosc reprezentOri plastice atat
feminine, cat Pi masculine. : statuetO masculinO de la !ernavodO are reprezentat un
pumnal incizat pe piept. *orNii sunt ngropaNi n aPezOri, chirciNi, adesea presOraNi cu ocru.
Petre 4oman afirmO cO purtOtorii acestei culturi au controlat principalele cOi de
comunicaNii din 87 7uropei: DunOrea, culoarul 9ardar(*orava, care fOcea legOtura cu
Grecia Pi 6roia. 8e presupune, in consecinta, si un monopol al drumurilor comerciale si
comertului. n :ltenia Pi .anat, cultura a fost urmatO de culturile !oNofeni Pi .aden, dar
nu se Ptie ce s(a petrecut cu ea n *untenia. Pentru :ltenia au mai fost definite doua
grupuri culturale post !ernavoda ===, care au fost plasate tot n perioada de
tranziNie: !elei Pi :rlea( 8adovec. Grupul !elei este atestat doar la !elei Pi 8iliPtioara n
4omania, iar n .ulgaria la Aova Magora Pi n PePtera DevetaHi . La !elei au fost
surprinse - nivele de construcNie si au fost dezvelite cateva locuinNe de suprafaNO. Printre
formele ceramice se remarcO vasele de tip asHos Pi castroanele cu buza tePitO oblic. Au
este eclusO posibilitatea ca unele morminte din necropola timpurie de la Mimnicea sO
aparNinO acestui grup. De la !elei se cunosc Pi podoabe de aur. Grupul :rlea(8adovec este
atestat Pi n .ulgaria Pi este considerat a fi de origine sudicO, la formarea cOruia Pi(a adus
contribuNia cultura 7zero din .ulgaria. +zi nu este nicidecum lOmuritO problema acestor
douO grupuri cu arii de raspandire mult prea mici. 7ste posibil ca, de fapt, sO fie vorba de
un singur grup sau sO reprezinte amandoua o etapO incipientO a culturii !oNofeni.
CULTURA AM(ORELOR S(ERICE
+ceastO culturO s(a dezvoltat pe un spaNiu foarte larg care cuprinde Polonia, partea esticO
a Germaniei, 8lovacia, <craina, zone n care este atestatO mai ales prin morminte
megalitice. Pe teritoriul nostru, purtOtorii acestei culturi pOtrund din Podolia, cultura
fiind de>a ntr(o fazO finalO. !ultura a fost identificatO prin sOpOturi n anii Q"2 de cOtre
Dinu *arin. 7ste ocupatO mai ales zona de A9 a *oldovei, cuprinsO ntre !arpaNii
:rientali, 8iret Pi 6azlOu. De pe urma acestor populaNii au rOmas mai ales morminte,
precum cele de la DolhePtii *ari, GrOnicePti Pi PreutePti. *ormintele sunt n gropi
cOptuPite Pi acoperite cu dale din piatrO %ciste'. De obicei, cistele conNin mai multe
schelete chircite (#(3 la noi, 0(#2, n spaNiul de origine'. De cele mai multe ori este vorba
de nmormntOri simultane, dovadO cO se practicau sacrificiile umane %soNie, copii,
servitori'. =nventarul funerar, mai ales al defunctului bOrbat, este foarte bogat: topoare din
sile lustruite, lame de sile, aplici, brONOri Pi catarame din os a>urate Pi incizate. 6ipice
culturii sunt amforele globulare cu , torNi sub buzO, decorate cu Pnurul. 7conomia se baza
n principal pe crePterea transhumantO a animalelor, dar este practicatO Pi agricultura. Au
se Pie cum a dispOrut aceastO culturO. 8paNiul ocupat de ea este ulterior locuit de
populaNiile BorodiPtea(7rbiceni ==. Probabil purtOtorii ei au dispOrut treptat, covrPiNi
numeric de populaNiile vecine. 7ste posibil ca aceasta cultura sO fi avut contribuNii
genetice la formarea culturii 8chnecHenberg din 6ransilvania de 87, n a cOrei arie de
dezvoltare sunt documentate, de asemenea, morminte n cistO.
COMPLE@UL CULTURAL ;ORODIATEA- ER=ICENI- (OLTEATI
<nii cercetOtori separa cultura BorodiPtea (7rbiceni din *oldova de cultura )oltePti din
A7 *unteniei, alNii vorbesc despre un singur comple, cele douO culturi fiind foarte
asemOnOtoare din punct de vedere al culturii materiale. BorodiPtea Pi 7rbiceni sunt
aPezOri din >ud. .otoPani, respectiv =aPi. =niNial cultura a fost atestatO doar la est de 8iret,
ulterior, n faza a ==(a, a ocupat Pi zona de la vest de 8iret, adicO fostul spaNiu locuit de
populaNiile cu amfore sferice. 8unt documentate trei faze %Borodistea ==&7rbiceni ='.
+PezOrile %BorodiPtea, spre eemplu' sunt fortificate de multe ori sau ocupO poziNii
dominante. LocuinNele au, uneori, podea din dale de piatrO. 8e cunosc Pi colibe.
=nventarul aPezOrilor se caracterizeazO prin multe oase de animale: ovi(caprine, bovine,
porci, foarte rar cai, dovadO cO sunt crescOtori de animale. +tt ceramica, ct Pi plastica
antropomorfO sunt, mai ales n prima fazO, de tradiNie cucutenianO. Pictura este insa,
monocromO. Degresantii obiPnuiti sunt cochiliile de scoici Pi melci ca Pi calcarul,
toate pisate. 8e folosePte Pi decorul prin impresiune cu Pnurul. *ormintele sunt plane, de
inhumaNie. Au se Ptie ce a dus la dispariNia acestei culturi. 8e bOnuiePte cO pOtrunderea
populaNiilor tumulare Iamna ar fi fost cauza. +lNii cred cO ea a continuat sO eiste discret
Pi la nceputul epocii bronzului, dar si(a schimbat obiceiul de inmormantare, practicand
inhumatia sub tumuli.
!ultura )oltePti are, in mare, aceleaPi caracteristici. 8iturile mai importante sunt aPezOrile
de la )oltePi Pi 8toicani. 8e crede cO unele morminte de la .rOiliNa i(ar putea aparNine.
CULTURA CERNA8ODA II
!ultura !ernavoda == incepe ceva mai trziu dect !ernavoda ===, dar cele doua culturi au
si momente de contemporaneitate. 8e presupune chiar ca ar fi eisitat conflicte ntre cele
douO pentru ocuparea sectorului dunOrean cuprins ntre :lteniNa Pi BrPova. 7ste atestatO
n 7 *unteniei, Dobrogea Pi pe litoralul nordic al .ulgariei, pnO la .urgas. !ultura se
formeazO pe un fond !ernavoda =, peste care se suprapun populaNii <satovo. La 9arna
sunt atestate locuinNe lacustre. PurtOtorii acestei culturi sunt foarte preocupaNi de
asigurarea subzistenNei, fapt pentru care pescuiesc, culeg scoici, vneazO cervide. !resc
ovicaprine Pi bovine. +u att morminte de inhumaNie plane, ct Pi tumulare.
.=.L=:G4+)=7:
Petre 4oman( Forme de manifestare cultural din eneoliticul tarziu si
perioada de tranzitie spre epoca bronzului, 8!=9+ 0/, #F$#, #, p./#(,/.
*ari>a Gimbutas, ivilizatie si cultura. !estigii preistorice in sud-estul
european, .ucuresti, #F$F.
+leandru 9ulpe, Spatiul egeo-anatolian si Europa sud-estica in lumina
unei revizuri a cronologei epocii bronzului, in *emoriile +cademiei
4omane, 8ectia stiinte istorce si arheologie, 8er.=9 /#, #FF- F#FF3', p. 00(
,3.
+eandru 9ulpe, onsderatii privind inceputul si definirea perioadei
timpurii a epocii bronzului in Romania, in 9lad Aistor, Daniela Maharia
%coord.', "impul istoriei. #emorie si patrimoniu I$ in %onorem emeritae
&igiae Barzu, .ucuresti, #FF3, p. 03(,F.
EPOCA =RONZULUI (.500-1200/1100 +.e.0.'.
CARACTERISTICI GENERALE ALE EPOCII

MISCARILE DE POPULATII IN EPOCA =RONZULUI
Pe parcursul epocii bronzului, spaNiul nostru mai este afectat n douO rnduri de penetraNii
de populaNii estice, care au o economie bazatO pe pOstorit. Primul val este cel al
populaNiilor Iamna Pi se dateazO la nceputul epocii. 7ste afectatO in special >umOtatea
esticO a 4omniei, mai ales spaNiul etracarpatic, prezenNa noilor veniNi fiind semnalata
prin descoperirea unor morminte care au groapO cu trepte, sunt captuPite cu rogo>ini Pi
sunt acoperite cu brne. +desea mormintele sunt acoperite de tumuli. !el de(al doilea val
este constitut din populaNiile 8abatinovHa, care pOtrund tot dinspre est, dar spre sfrPitul
epocii bronzului, ducnd la formarea n spaNiul nostru a douO culturi de coloraturO esticO:
Aoua, n *oldova Pi PodiPul 6ransilvaniei, Pi !oslogeni, n *untenia Pi Dobrogea.
Dinspre 7uropa !entralO par a se fi miPcat spre 89 populaNiile cunoscute sub numele de
B1gelgrVberHultur %prescurtat BGC', n traducere cultura mormintelor tumulare.
!ercetarea maghiarO % =stvTn .Wna, +malia *ozsolics, 8. )oltinD' considerO cO
naintarea acestor populaNii a provocat Pi deplasarea altor populaNii pe care le(au gOsit n
cale. Din <ngaria este foarte afectatO 6ransdanubia %teritoriul de la vest de DunOre', de
unde dispare cultura cu ceramicO incrustatO. Dispar Pi alte culturi ale epocii bronzului din
<ngaria Pi 4omnia: Periam(Pecica %din zona de vOrsare a *urePului', 9atina %din 8erbia
Pi .anat', 9erbicioara %din :ltenia Pi sudul .anatului'. 8e pare cO populaNiile cu ceramicO
incrustatO din 6ransdanubia s(au deplasat n >os, pe DunOre, ducnd la formarea grupului
8zeremle(.i>elo .rdo(Dal> n sudul <ngariei Pi !roaNia Pi a culturii Muto .rdo(Grla
*are n nordul 8erbiei, .anatul >ugoslav, sudul .anatului romnesc Pi zona dunOreanO a
:lteniei, unde au fost nlocuite culturile 9atina Pi 9erbicioara. n .anat se formeazO o
nouO culturO, !ruceni(.elegiX care pare a avea Pi elemente preluate de la culturile cu
ceramicO incrustatO Pi elemente BGC. n ciuda acestor evidenNe, cercetarea romneascO
nu mpOrtOPePte teza migraNiei, spunnd cO spaNiul nostru nu a fost afectat de populaNiile
BGC. 6otuPi sunt elemente de culturO materialO de tip BGC n .anat, !riPana Pi la 6rgu
*ureP. n ceea ce privePte culturile cu ceramicO incrustatO care apar pe ambele maluri ale
DunOrii, unii cercetOtori, precum .ernhard BVnsel, cred cO s(a rOspndit doar o modO
ceramicO Pi nu Pi populaNia care o producea. 6otuPi este greu de crezut cO moda ceramicii
incrustate cu pastO albO a murit la ea acasO %adica in 6ransdanubia', dar s(a rOspdit n alte
spaNii n forme identice. Pe linia DunOrii se rOspndePe Pi un nou rit de nmormntare,
incineraNia, urmatO de depunerea resturilor cinerare n urne. +par piese din 7uropa
!entralO precum brotlaibidolii din lut %idolii n formO de pine', zuruitorile aviforme sau
vasele aviforme. n aria culturii Muto .rdo(Garla *are se dezvoltO %fOrO precedente n
bronzul mai timpuriu local' plastica antropomorfO care pare a pleca de la modele ale
grupului 8zeremle(.i>elo .rdo. !um cele mai multe dintre aceste piese sunt piese de
cult, nseamnO cO se
schimbO Pi credinNele
religioase, inclusiv
credinNele despre
moarte Pi imaginea
despre viaNa de
dincolo. Deci nu este
vorba doar de
schimbarea unei mode
ceramice, ci de
schimbari de esenta,
inclusiv la nivelul
vietii spiritale, motiv
pentru care teza
inaintarii unor populatii pe Dunare in >os nu poate fi cu usurinta ignorata.
ECONOMIA
n general eistO un echilibru ntre agriculturO Pi crePterea vitelor. Doar n ariile unor
culturi din bronzul timpuriu Pi trziu %Iamna, Aoua, !oslogeni' pare a predomina
crePterea vitelor, ca urmare a pOtrunderii celor douO valuri stepice, Iamna Pi 8abatinovHa.
n general, se constatO o adaptare a economiei la zonele de relief. !ulturile .aden Pi
Periam(Pecica erau n principal cultivatoare de plante, ambele evitnd alte forme de relief
dect cmpia. PopulaNiile !oNofeni au ocupat toate formele de relief Pi s(au adaptat la
orice condiNii de mediu. <nele populaNii, cele ale culturii 5ietenberg sau *onteoru, au
fost atrase doar de zona de podiP sau de deal Pi au practicat mai mult crePterea vitelor. Pe
lngO aceste douO ocupaNii care asigurO subzistenNa, pot >uca un rol destul de important Pi
vechile ndeletniciri, precum pescuitul sau vanatoarea care au fost practicate in chip clar
n aria culturii Grla *are, care s(a dezvoltat de o parte Pi de alta a DunOrii, ntr(o zonO
cu multe lagune fluviatile, bogate in peste si pasari de balta..
ASEZARILE
+mplasarea este, la fel ca Pi n neolitic, lngO o sursO de apO potabilO. 8unt locuite toate
zonele de relief. 6ipurile de aPezOri sunt foarte diverse, de la o culturO la alta sau de la o
zonO de relief la alta.
+Pezarea de tip tell, frecventa in neolitic, eistO acum doar n doua arii culturale, Periam(
Pecica Pi :tomani. +mbele aPezOri eponime ale culturii Periam( Pecica au mai multe
straturi de culturO, F respectiv #-, ultima avnd o depunere de , m grosime, semn cO a
fost locuitO o perioadO foarte lungO de timp.
+PezOrile de tip cetONuie sunt caracteristice culturilor 5ietenberg %5ietenberg, Lemnia,
6uria' :tomani %.arca' Pi *onteoru %8Orata *onteoru( aPezare n pantO cu #0 nivele de
locuire, !ndePti, )itionePti, AOeni.' 7le sunt situate pe nOlNimi apOrate natural, dar au Pi
fortificaNii suplimentare. 8isteme interesante de fortificaNii, foarte elaborate, au fost
semnalate mai ales n aria culturii *onteoru. La 8Orata *onteoru Pi )itionePti fortificaNia
era constituitO dintr(un zid de piatrO, legatO cu pOmnt. La 8Orata a fost dezvelit Pi un turn
asa(zis de supraveghere. La multe dintre aPezOrile din ariile acestor culturi se fac chiar
paPi spre urbanism. *ulte dintre ele au o acropolO cu o clOdire solidO, eventual Pi o
clOdire de cult %8Orata *onteoru', iar n arie *onteoru sunt frecvente terasOrile pantelor
pentru a putea fi locuite, cOci erau foarte abrupte.
+PezOrile de tip sOlaP, zolniHi sau cenuPar sunt tipice culturilor din bronzul trziu( Aoua,
!oslogeni, grupul Govora. 8unt aPezOri cu straturi superficiale de culturO, tipice pentru
pOstori. 8e caracterizeazO prin depuneri de cenuPO Pi multe oase de animale domestice.
LocuinNele sunt de tip colibO, foarte puNine Pi rarefiate n spaNiu.
6ipurile de locuinNe sunt destul de puNin cunoscute. Par a continua sa eiste atat
bordeie, cat si, mai ales, locuinNe rectangulare de suprafaNO, fOcute n tehnica tradiNionalO.
Printre clOdirile mai deosebite, trebuiesc amintite cele de tip megaron atestate la Pecica
%cultura Periam(Pecica', .ale> %aria culturii Grla *are, dar din .ulgaria' Pi 8Olacea
%cultura :tomani, faza a ==(a'. +cest tip de
clOdire a avut, cel mai probabil,
funcNionalitate de sanctuar.
<n caz mai special l reprezintO unele
aPezOri Pi locuinNe din aria culturii 9atina.
La *oXorin()eudvar, n zona 6itel, a fost
sOpatO o aPezare care avea case cu aceeaPi
orientare, de "(- #2(#/ m, foarte
nghesuite, distanNa dintre ele fiind de
apro. # m. 7istau desigur Pi uliNe, avnd
n vedere dispunerea foarte riguroasO a
locuinNelor. )oarte interesant este cO unele
locuinNe aveau pereNii decoraNi cu un fel de
stucaturO n relief. +u fost descoperite
ancadramente de uPi, formate din linii
verticale Pi orizontale n relief, ca Pi
fragmente de coloane ncastrate n zid, dar
uPor iePite n afarO. +lte reliefuri de pe
pereNi sunt formate din romburi concentrice. PereNi cu decor reliefat se cunosc Pi de la
!ornePti, din aria aceleeaPi culturi. : frizO spiralicO n relief au avut Pi pereNii eteriori ai
sanctuarului de la 8Olacea, din aria culturii :tomani.
O=ICEIURI (UNERARE
+.). Barding, un cercetOtor britanic, afirmO, vorbind la modul general despre epoca
bronzului n 7uropa, cO n aceastO epocO s(a crezut mai mult n nemurire dect n neolitic.
Dovada ar fi mulNimea necropolelor Pi obligativitatea nmormntOrii chiar Pi atunci cnd
trupul defunctului nu a fost recuperat. =nmormntarea era, probabil, paradoal, o
procedurO pentru eliminarea morNii sau de negare a ei, itreg ritualul venind sa asigure
accesul spre o alta lume. n ma>oritatea ariilor culturale par a se contura prescripNii de
ritual care se respectO ntocmai. Aecropola este situatO n afara aPezOrilor Pi este privitO ca
o lume diferitO de cea a viilor, dar Pi ca un loc al strOmoPilor. 8tatutul social al indivizilor
se conservO Pi dupO moarte Pi se subliniazO de cei rOmaPi n viaNO cu ocazia ceremoniei
funerare. n epocO se folosec att inhumaNia, ct Pi incineraNia. =nhumaNia caracterizeazO
mai ales bronzul timpuriu Pi mi>lociu, incineraNia devine rit dominant n bronzul trziu.
7a cucerePte teren, rOspndindu(se de la vest spre est, apOrnd mai nti n zonele vestice
ale 4omniei. =ncineraNia sugereazO cO, de acum incolo, conservarea trupului nu mai este
obligatorie, ba chiar incinerarea trupului oferO sufletului Pansa de a se elibera mai repede
de carcasa perisabilO. 7istO culturi care(Pi fac o regulO din inhumaNie: Periam(Pecica,
Mimnicea Plovdiv, !oslogeni, 6ei, altele din incineraNie: Air, Grla *are, !ruceni(
.elegiX, 8uciu de 8us, .istreN(=PalniNa, dar si culturi birituale: *onteoru, :tomani,
5ietenberg, Aoua, poate si 9erbicioara. .iritualismul practicat n aceeaPi arie culturalO,
ne face sO credem cO ntre credinNele religioase ale inhumanNilor Pi incineranNilor nu este,
totuPi, o prOpastie, aPa cum adesea se crede.
8e cunosc foarte multe necropole din epoca bronzului, unele de dimensiuni uriaPe. AizYa
*DXla, din 8lovacia %#"22 de morminte, cultura :tomani', 6iszaf1red, din <ngaria %#222
de morminte, cultura :tomani', 8arata *onteoru %, necropole, cultura *onteoru',
!ndePti %aproimativ #/22 de morminte, cultura *onteoru'.
*ormintele de inhumaNie sunt fie plane, fie tumulare %tumul& movilO mare de pOmnt'.
!ele tumulare caracterizeazO mai ales bronzul timpuriu Pi populaNiile de sorginte esticO. 7
greu de spus dacO apariNia tumulului n spaNiul nostru se datoreazO penetraNiei unor
populaNii estice sau dacO este vorba doar de o idee preluata, venitO dinspre est . n
general, tumulul, chiar dacO invetarul funerar este modest, este considerat un indiciu cO
defunctul este un persona> cu statut social nalt, prentru cO efortul de ridicare movilei
funerare este mare Pi presupune efortul comunitar, deci moarte respectivului individ
afecteaza nu numai familia, ci intreaga comunitate. 6umulul este Pi un semn de loc sacru
%al strOmoPilor' Pi are rol de magnet, n sensul cO atrage dupO sine alNi tumuli, nu neapOrat
contemporani. Gropile mormintelor sunt simple gropi rectangulare sau ovale, gropi
cOptuPite cu dale de piatrO %morminte n cistO tipice culturii 8chnecHenberg', morminte cu
catacombO %in arie *onteoru, fazele timpurii', sau morminte cu treaptO, acoperite cu
brne. n general, gropa n care se depune trupul poate fi asimilatO cu un container, un
spaNiu care se constituie intr(un fel de casa a mortului. *ormintele odata nchise, nu se
mai deschid. n felul acesta este eclus contactul dintre vii Pi morNi Pi sunt respectaNi
strOmoPii.
*ormintele de incineraNie au gropi rotunde n plan si tronconice n secNiune %culturile
!ruceni(.elegis, Grla *are'. Doar n aria culturii 8uciu sunt acoperite de tumuli,
restul fiind plane. 4esturile cinerare se depun n urne, n gramezi, direct pe sol, sau sunt
risipite n groapO.
:rientarea Pi poziNia defuncNilor este uneori dictatO de reguli foarte stricte. n arie Periam(
Pecica a fost observatO orientarea Pi poziNionarea complementarO a celor doua see
%femeile cu capul la 8, bOrbaNii cu capul la A, femeile pe dreapta, bOrbaNii pe stnga'.
Pozitia este fie ntinsO pe spate, fie chircitO pe dreapta sau pe stnga.

!antitatea Pi calitatea inventarului funerar sunt n strnsO relaNie cu vOrsta, seul Pi
statutul social al defunctului. n general, mormintele de bOrbaNi sunt cele mai bogate Pi
cele de copii Pi senili cele mai sOrace. Podoabele caracterizeazO mai ales mormintele de
femei, armele Pi uneltele pe cele de bOrbaNi. 4azboinicul este, totuPi, de puNine ori nsoNit
de armele sale, spre deosebire de alte epoci %Ballstatt, spre eemplu'. <neori,
mePtesugarii au lngO ei tipare sau alte unelte definitorii pentru ocapatia lui. 8(a observat
cO, de obicei, n acele arii culturale n care armele apar frecvent n depozite, mormintele
nu au arme Pi invers. n unele arii culturale au fost determinate inventare standard: n arie
Periam (Pecica inventarul se compune din doua vase: un castron Pi o cana cu / torNi ,
ambele aPezate n zona capului. n arie Mimnicea(Plovdiv, inventarul se compune dintr(un
singur vas, n aria culturilor !ruceni(.elegis Pi Garla *are inventarul standard
numOra trei vase: o urna, un capac(castron sau castron pentru ofranda alimentarO Pi o
canitO pentru ofrande lichide. Au eista indoiala ca vasele depuse in morminte contineau
ceva, o ofranda alimentara sau lichida. Au este clara motivatia ofrandei, dar, cel mai
probabil, ea este partea defunctului din ospatul funerar, destinata ospatarii defunctului in
drumul spre o alta lume.
OLARITUL SI CERAMICA
!ei mai frecvenNi degresanNi folosiNi la modelarea lutului sunt cioburile pisate Pi nisipul.
n aria unor culturi %8chnecHenberg sau *ontoru' eistO ceramicO care are ca degresant
calcarul cochilifer mOrunNit. n general, ceramica epocii bronzului este de bunO calitate,
chiar spectaculoasO prin forme sau motive decorative n cazul unor culturi precum 9atina,
Grla *are, 8uciu de 8us, 5ietenberg sau :tomani.
)ormele ceramice sunt mult mai variate
dect n neolitic. Printre formele ceramice
cu totul noi trebuiesc amintite cOnile Pi
cePtile cu foarte multe variante tipologice,
care se dezvoltO n toate ariile culturale.
8e dezvoltO spectaculos amfora %vas nalt,
cu gura ngustO, destinat depozitarii
lichidelor', mai ales la culturile
incinerante, care o folosesc pentru
depunerea oaselor incinerate %Garla *are,
!ruceni(.elegiX'. 9asul de tip kantharos (
vas cu gura largO, prevOzut cu doua torti,
trase din buzO( este tipic multor culturi,
din bronzul mi>lociu sau, mai ales, final:
9atina, Grla *are, Govora, 6ei, Aoua,
!oslogeni. !astroanele apar n toate ariile
culturale. *ai spectaculoase ca formO sunt
castroanele cu , lobi din ariile culturilor
9atina, Garla *are sau 5ietenberg sau
castroanele cu proeminenNe din aria
:tomani. : formO rarO, dar interesantO
este cOucul, tipic culturii !oNofeni. 6avile
cu picior sau un fel de fructiere se cunosc
din arie 9atina Pi Grla *are. Dintre
formele de uz comun trebuiesc amintite Pi
asa(zisele tOvi sau tigai de pePte sau
vasele de tip p'raunos( un fel de vetre
mobile- cunoscute din ariile culturilor
9erbicioara,9atina, Grla *are, !ruceni(
.elegiX. Dintre vasele de cult, trebuiesc amintiNi asHoii %la singular askos& vas asimetric,
n formO de burduf sau de raNO' mai frecvenNi n bronzul timpuriu n ariile culturilor
!oNofeni, .aden, *onteoru sau vasele de ofrandO cu fund ascuNit din aria *onteoru. Din
aria culturii Grla *are atrag atenNia piidele cu patru proeminenNe perforate, prevOzute
cu capace n formO de pOlOrie de meican %de la termenul grecesc pi(is care nseamnO
cutie', care aveau rol de cOdelniNe sau cOnile aviforme %cu corpul in forma de pasOre de
apa' Pi unele Pi altele frecvente n morminte. Din aceeaPi arie se remarcO zurgOlOii din lut
cu modelare aviformO, folosiNi n ceremonii cu cntec Pi dans, cu rol de castaniete.

*otivele ornamentele sunt aproape eclusiv geometrice. Doar n aria 8uciu de 8us sunt
atestate Pi motive de inspiraNie vegetalO. Decorul este ntotdeauna simetric, avnd una
sau doua ae de simetrie. 8e folosesc adesea frizele sau metopele dispuse pe gtul sau
partea bombatO a vasului. <nele vase sunt decorate Pi n interior, mai ales strOchinile din
aria culturii Grla *are. 7istO arii culturale unde ceramica este foarte puNin decoratO:
8chnecHenerg, Periam(Pecica, fazele timpurii *onteoru, Aoua, !oslogeni, Mimnicea
Plovdiv, iar la polul opus arii culturale cu ceramica foarte mpodobitO: 5ietenberg,
:tomani, Grla *are, 8uciu de 8us. !ele mai elaborate sunt motivele spiralice despre
care s(a crezut cO sunt de inspiraNie micenianO, la fel ca alte douO motive, argonautul Pi
vrte>ul. <ltimele douO sunt cultivate mai ales n ariile culturilor 8uciu de 8us
si 5ietenberg. 8pirala apare Pi pe ceramica 9atina sau Garla *are. Dintre motivele tipice
mai trebuiesc amintite cercurile concentrice, cercurile cu raze, triunghiurile Pi romburile
haPurate %6ei, Govora, !ostiPa', 8(urile imbucate sub formO de talaz, zig(zag(ul, crligele
spiralice, toate prezente pe ceramica Garla *are. *eandrul este cultivat n mai micO
masurO, fiind frecvent doar n ariile 5ietenberg Pi Grla *are.
!a tehnici de ornamentare se folosesc:
#. +0c+6+2( pe
ceramica 9atina,
9erbicioara,
*onteoru
/. +#5$0B!$/+%e
$cce+4e ( pe
ceramica Grla *are
0. +#5/e+$0e2 c$
/"!+C2 ( pe
caremica 5ietenberg,
!ruceni(.elegiX %Pnur
fals'
,. %$!/$+/e2( pe
ceramica Periam(
Pecica,9atina,
*onteoru
".+0c/$!2C+2 cu pastO
albO( pe ceramica
!oNofeni, Grla
*are, 5ietenberg,
6ei, !ruceni(.elegis,
9atina. 7ste tehnica
care ia cea mai mare amploare n aceastO epocO
-. D!2#5+%2/e2( pe
ceramica Garla *are % se
cunosc Pi ustensile din lut
utilizate n acest sens'
3. 3ec"/$% 5%2!+c n
relief se compune din:
(potcoave( in arie
!oslogeni,
(proeminenNe ( pe
ceramica :tomani, Grla
*are, !ruceni(.elegiP,
8uciu de 8us
(protome de pOsOri Pi
cornute ( la
ceramica Grla *are,
8uciu de 8us
(bruri n relief( n
toate ariile culturale
(coaste n relief ( pe
vasele *onteoru sau
:tomani
(boabe de linte sau
pastile( doar la
ceramica culturii
!oNofeni
$. c20e%2/e2( apare
de>a din bronzul
mi>lociu, dar este
tipicO mai ales
bronzului trziu,
aparand frecvent pe
ceramica :tomani,
Grla *are, !ruceni(
.elegiX, =griNa,
.istreN(=PalniNa.
F. e,c+6+2, care este
foarte rarO,
practicandu(se doar
accidental in aria culturii Grla *are
8IATA SOCIALA
=ndubitabil cO ntre membri comunitaNilor eistO deosebiri. 7le sunt relevate de studiul
necropolelor Pi al inventarelor funerare, uneori cu arme, alteori cu podoabe de aur %spre
eemplu n necropola de la .eba 9eche, n aria Periam(Pecica', dar Pi de apariNa
unor fenomene de tezaurizare. Pentru epoca bronzului se cunosc multe tezaure de
podoabe Pi arme. Printre cele timpurii sunt de amintit cel de la TufalOu %>ud. !ovasna, in
arie 5ietenberg, cu , topoare si falere', *Ocin (pumnale', PerPinari %#/ halebarde, o
spadO de aur Pi , topoare de argint', 6igOnaPi %falere, inele buclO, brONOri', Pecica(4ovine
%falerO Pi tutuli conici', iar dintre cele tOrzii : 8Ocuieni %falere', 9OrPand %falere', +doni,
Zmig %falere, mOrgele, saltaleoni', GrOniceri %falere'. 8acrificiile umane atestate n aria
*onteoru sau construcNiile funerare care solicitO un mare efort comunitar %tumulii' o
sugereazO si ele deosebiri ma>ore de statut social. Probabil cO in aceasta epoca se
contureazO o aristocraNie rOzboinicO care(Pi revendicO funcNii de conducere.
CON(LICTELE INTERCOMUNITARE
Demn de remarcat este faptul cO epoca bronzului este o perioadO caracterizatO prin
frecvente conflicte intertribale sau intercomunitare, fapt demonstrat de
fortificaNiile frecvente din aPezOri, dar mai ales de dezvoltarea fOrO precedent a armelor
precum spada Pi toporul de luptO. !ele mai rOzboinice par a fi populaNiile din
6ransilvania, !riPana Pi *aramureP unde au evoluat culturile 5ietenberg, :tomani Pi
8uciu de 8us Pi unde au fost descoperite foarte multe depozite de arme. 4eprezentOrile n
lut de care uPoare, asemanatoare cu cele de luptO, precum cele de la Dupl>a>a %localitate
din 8erbia a culturii Muto .rdo(Grla *are', ar putea fi indicii cO n lupte au fost folosite
care de luptO, la fel ca n spaNiul micenian. *ulNi cercetOtori sunt sceptici pentru cO
relieful ar fi mult prea
accidentat pentru
folosirea carului de luptO,
iar armele de luptO nu
sunt adecvate folosirii lor
de pe platforma carelor.
+rmele potrivite pentru
posesorii de care
sunt arcurile cu sOgeNi Pi
vrfurile de lance sau
suliNO, care apar foarte rar
n epoca bronzului n
aceastO zonO a 7uropei.
6otuPi nu ar fi eclus
ca aceste vehicole asa(zis
de lupta sO fi eistat, ele
asigurnd doar deplasarea
pe cmpul de luptO a unor
aristocraNi rOzboinici.
GENERALIZAREA
CARULUI SI
DEZ8OLTAREA
SC;IM=URILOR
n pristorie, schimburile
la mari distanNe s(au lovit
de douO impedimente ma>ore: lipsa drumurilor Pi a vehicolelor de transport. Produsele
erau cOrate cu a>utorul animalelor de povarO, pe schiuri sau sOnii si cu ambarcatiuni acolo
unde erau ape navigabile. +ceste mi>loace prezintO inconveniente, fie cO nu sunt rapide,
fie nu permit transportarea unor cantitONi prea mari de produse, fie pot fi folosite doar o
parte a anului, motiv pentru care anterior epocii bronzului schimbul nu putea sa aiba o
amploare prea mare.
7poca bronzului este epoca n care se poate vorbi cu adevOrat de schimburi, datoritO
faptului cO se rOspndePte pe spaNii foarte largi carul cu , roNi, aPa(zisul car cu rol
economic, tras de douO vite. 7l are cofragul rectangular sau, mai rar, oval. Primele roNi
miniaturale din lut apar ncO din eneolitic, dar nu este sigur ca ele sunt parti componente
ale carului. !ele mai timpurii care miniaturale din lut se cunosc din aria culturii .aden,
din bronzul timpuriu. Din epoca bronzului se cunosc miniaturi de care mai ales din ariile
culturilor 5ietenberg Pi :tomani. 4oNile sunt iniNial pline, iar prin bronzul mi>lociu apare
roata prevOzutO cu ,(#2 spiNe. 4oNile cu spiNe sunt atestate mai devreme n zona 9olga(
<rali Pi +rmenia. 7le sunt prezente si n ariile culturilor 5ietenberg Pi Grla *are.
+pariNia roNilor cu spiNe face carul mai uPor Pi face posibilO nlocuirea vitelor cu caii, care
asigurO o deplasare mai rapidO. !arul tras de boi era foarte greoi, cntOrea apro. 322 Hg,
se afunda n noroi Pi avea o vitezO de deplasare de #,$(/," Hm pe orO. )olosirea calului la
tracNiune are drept urmare dezvoltarea pieselor de harnaPament %psaliile, un fel de
obrOzare' care fac posibilO nhOmarea cailor sau folosirea lor la cOlOrie. DeocamdatO nu se
pot face deosebiri ntre piesele de harnaPament folosite pentru cOlOrirea calului Pi cele
utilizate atunci cnd calul era folosit la tracNiune. !ele mai timpurii psalii apar la sfrPitul
bronzului timpuriu, dar devin frecvente doar n bronzul mi>lociu. 7le sunt de douO tipuri:
n formO de barO, care sunt mai frecvente si de formO circularO, cu o perforaNie mare,
centralO Pi alte /(0 laterale, mai mici. Primul tip este realizat din corn, al doilea mai ales
din os. Din medii 9atina Pi :tomani se cunosc psalii foarte frumos gravate cu motive
geometrice. Psalia n formO de barO este de origine anatolianO sau un tip local. 8e
cunoaPte din +sia *icO %C1ltepe' de pe la #$"2(#-"2. Psalia circularO este de origine
esticO Pi apare mai trziu, fiind atestatO mai ales n faza a ==(a a culturii *onteoru. + fost
puNin utilizatO la noi pentru ca, probabil, nu se potrivea cu sistemul de nhOmare din
aceastO zonO, drept pentru care i s(au adus modificOri. Au se cunosc scOriNe de Pa Pi nu
este atestatO nici saua, motiv pentru care calOrirea trebuie sO fi fost tare incomodO. 7ste
posibil, totusi, sO fi fost folosite scOriNe din lemn, care nu s(au pOstrat.
Drumurile sunt foarte rar atestate. Din epoca bronzului se cunosc doar n +nglia Pi
Danemarca, adicO din zonele umede, cu mlaPtini, unde s(a folosit pentru traversarea
acestora material lemnos, sub forma de scanduri sau trunchiuri subtiri de copaci. *odul
n care sunt amplasate aPezOrile ar putea sugera traseul unor drumuri preistorice. !Oile de
comunicaNii cele mai probabile au fost vOile unor ape. LegOtura cu 7uropa !entralO se
realiza pe DunOre, iar cu sudul Pen. .alcanice pe culoarul 9ardar(*orava sau 8truma
(=sHer. *urePul trebuie cO a fost Pi el o importantO artera de comunicaNie. 7ste destul de
puNin probabil cO ar fi eistat Pi o cale maritimO de legOturO cu sudul Pen. .alcanice.
7istenNa ei s(ar putea admite eventual pentru bronzul final.
6ransporturile pe ape erau mai comode Pi mai rapide. La vremea cu pricina se cunoPtea
de>a de multO vreme monoila, un fel de canoe scobitO din trunchiuri de copaci, lungO de
0(#- m. Pentru deplasare se foloseau padele sau prO>ini. 7a putea fi folositO doar pentru
navigaNia pe ruri Pi probabil mai ales pentru pescuit Pi comunicaNie ntre cele douO
maluri. 6ot pentru navigaNie s(au folosit un fel de bOrci cu fund plat, de aceea foarte
instabile, alcOtuite din dulapi de lemn mbrOcaNi n piele. <nele aveau furcheNi pentru
prinderea vslelor. Din epoca bronzului se cunosc douO epave de corObii care au ePuat pe
coastele +siei *ici, la <lu .urun Pi la !apul GelidonDa. !orObiile au suprastructuri
complicate Pi sunt prevOzute cu catarge. !u a>utorul lor se fOcea doar cabota> %cabota>&
navigaNie pe coastO'. 8e cunosc corObii Pi din 7gipt Pi din 8candinavia, unde imaginea lor
a fost gravatO pe pereNii unor morminte. De asemenea sunt atestate ancorele.
Dezoltarea vehicolelor de transport a facut ca schimburile sO nu mai aibO caracter
episodic Pi ntmplOtor ca n epocile anterioare. 6ermenul de schimb este de preferat
celui de comerN, care presupune folosirea monedei. 6rebuie subliniat faptul cO schimbul,
chiar cel de bunuri, nu a avut neapOrat caracter economic, comunitONile avnd
posibilitatea sO(Pi producO singure mi>loacele de subzistenNO. 8e crede cO eogamia a dus
la dezvoltarea schimburilor, mai nti de femei %schimburi matrimoniale', apoi de daruri.
*iPcOrile de populaNii, fOrO ndoialO, cO au dus la vehicularea unor bunuri pe spaNii foarte
largi %bronzuri arsenizate, pumnale, sceptre n formO de capete de cal'. De cele mai multe
ori au fost vehiculate produse eotice: podoabe, scoici, nsemne de putere, bunuri de
prestigiu %arme', fOrO de care oamenii puteau sO trOiascO. n aceeaPi categorie se nscrie Pi
ceramica care adesea este schimbatO ntre comunitONi vecine, dePi fiecare are propria(i
ceramicO. +proape sigur nu vasele erau importante, ci conNinutul lor. Au Ptim ce puteau
conNine. 8igur nu alimente perisabile. +r putea fi vorba de condimente, bOuturi, eventual
pePte sOrat sau carne uscatO. +u fost vehiculate si bunuri de consum % care, dupO o
anumitO perioadO de ntrbuinNare se deteriorau, Pi nu mai puteau fi folosite', bunuri de
lungO folosintO % care ,dupO deteriorare se refoloseau', materii prime %cositor' sau bunuri
de valoare legitimate %aurul, chihlimbariul'. Printre bunurile cu valoare economicO
trebuie admise totuPi cositorul sau bronzul, materii prime foarte importante de care nu
aveau parte o serie de populaNii, ca urmare a instituirii accesului controlat la resursele de
materii prime. La acestea se adaugO aurul Pi chihlimbarul, materii prime foarte preNioase,
care veneau sa asigure prestigiul. +urul nu este doar o materie primO, el este un bun de
valoare legitimat, destul de rar. 8unt doar cteva zone n 7uropa care(l deNin: =rlanda,
*unNii Pirinei, 6ransilvania, 6racia Pi *acedonia. Pentru toate aceste materii prime
deficitare nu este ntotdeauna clar dacO ele au circulat n stare brutO sau sub formO de
produse finite. +mbra este un clei al pinului %pinus succinifera' care crePtea doar n
nordul 7uropei, pe malurile *arii Aordului Pi *Orii .altice. +mbra se pare cO pleca din
+nglia sub formO de piese finite, trecea n )ranNa, cobora pe drumuri de uscat pnO n sud
Pi apoi a>ungea, pe mare, pnO la *icene. !ositorul si bronzul au circulat sub formO de
turte, bare sau lingouri n formO de piele de viNel. +u circulat nsO Pi piesele finite din
bronz. 8pade de tip micenian, spre eemplu, au a>uns n +lbania, .ulgaria Pi *acedonia.
Pentru a putea aprecia corect traficul cu obiecte de metal sunt necesare analize spectrale
pentru a se preciza originea materiei prime Pi analize tipologice pentru piesele finite. De
cele mai multe ori este vorba de schimburi ceramice la mici distanNe, ntre culturi vecine.
7ste greu de presupus cO vasele erau vehiculate goale de la o comunitate la alta. )OrO
ndoialO cO schimbul de daruri trebuie sO fi fost fost continuat cu trocul, dar nu este eclus
sO fi eistat Pi mi>loace de schimb cu valoare de etalon, premonetare. 8unt suspectate a fi
fost lingourile sub formO de piele de viNel, secerile Pi colanele de gt cu capete spiralice.
8e admite cO, la acest nivel cronologic, este posibilO eistenNa unor negustori ambulanNi
sau efectuarea unor schimburi la mari distanNe prin verigi intermediare de legOturO. Au n
ultimul rnd, trebuie amintit cO cel mai lesne au circulat, din aproape n aproape, ideile Pi
circulaNiei lor li se datoreazO rOpndirea unor tehnologii, invenNii sau mode ceramice.
Re%2C++%e c$ E$/"52 Ce0!/2%B D+ N"/3+cB
8e crede cO s(au vehiculat dinspre 7uropa !entralO spre spaNiul nostru mai ales douO
produse: cositorul Pi ambra, ultima venita de la *area .alticO. !ositorul este o materie
pimO deficitarO, care, cel mai probabil, era adusO, sub formO de lingouri, din .oemia. La
8inaia este cunoscut un depozit de lingouri. 8(a vorbit despre o cale terestrO a
chihlimbarului care pleca de la .altica, prin +lpi, spre =talia. +r fi eistat Pi o ramificaNie
a acestui drum principal, care coincidea cu linia DunOrii si care mergea spre zona noasra.
6otuPi piesele de chihlimbar din spaNiul nostru %unele piese din aria Periam(Pecica Pi
:tomani, " perle la 8Orata *onteoru?!imitirul nr. ,, Pi alte cteva de la !ndePti' sunt
foarte rare Pi nu au fost analizate pentru a se Pti cu certitudine dacO sunt din ambrO de la
.altica. Pentru piesele din aria culturii *onteoru este foarte probabilO o provenienNO
localO, avnd n vedere cO eistO o varietate de chihlimbar n zona .uzOului %la !olti'.
+mbra de .altica a circulat, ntr(adevOr, pe spaNii foarte largi, fie prin pasurile +lpilor,
spre =talia Pi apoi pe mare, spre Grecia, cale care nu a fost demonstratO dePi a fost
presupusO %cOci lipsesc piesele din =talia' fie, cel mai probabil, din +nglia %cultura
5esse' spre A9 )ranNei, apoi pe rul Garronne pnO n sudul )ranNei Pi apoi, pe
*editerana, spre Grecia. +ceastO cale este doveditO de descoperirea n Grecia a unor
distanNiere din chihlimbar tipice culturii 5esse, deci au circulat mai degrabO piese finite.
Piesele din arie Periam(Pecica Pi :tomani este posibil sO fie din ambrO de .altica.
Drumul lung pe care(l strObate chihlimbarul presupune eistenNa unui lanN comercial cu o
serie de verigi intemediare.
Dintre produsele din 7uropa !entralO, care sunt cu siguranNO atestate n spaNiul nostru,
cele mai multe apar n aria culturii Periam( Pecica. 7ste vorba de perlele din
pastO sticloasO Pi unele piese de podoabO din metal. Din bronzul mi>lociu Pi trziu sunt de
amintit piesele de lut de tip .rotlaibidol %idoli n formO de pinisoara' cunoscute din
8lovacia, +ustria Pi =talia, Germania de sud %adicO ariile culturilor *adQarovce, 9eterov,
Polada' care apar si n aria culturii Grla *are. <nele piese de podoabO, precum
pandantivele PaibO cu nervuri n relief , prezente n unele depozite din 6ransilvania sau n
aria Grla *are, au Pi ele o origine vesticO. Plastica antropomorfO a culturii Grla *are
ca Pi zuruitorile din lut din aceeaPi arie culturalO Pi au originile tot n vest, primele n aria
grupului 8zeremle(.i>elo .rdo(Dal>, celelate n aria culturii cu ceramicO incrustatO din
6ransdanubia. +vnd n vedere multitudinea de elemente vestice care apar la DunOrea
bOnONeanO Pi olteanO este de presupus, mai degrabO dect comerNul, o scurgere de
populaNie din 6ransdanubia n >os pe DunOre.
<nele piese din metal din zona 6isei 8uperioare, precum topoarele de luptO cu disc
sau celtul de tip transilvOnean au circulat mult spre vest, unele chiar pnO n Pen.
8candinavO. 8padele de tip .oiu, produse undeva n <ngaria de A7 Pi A9 4omniei, au
a>uns la Povegliano n =talia Pi n 8chles@ig Pi Bolstein, semn ca erau produse de buna
calitate.
Re%2C++%e c$ E$/"52 3e E!
ncO din bronzul timpuriu, ceramica din *oldova prezintO asemOnOri cu grupul 7dineN din
*oldova. <nele tipuri de morminte cu treaptO semnaleazO pOtrunderi de populaNii Iamna,
de sorginte estica. Dinspre est pOtrund, mai ales n *oldova, unele tipuri de
topoare: celtul de tip estic, cu douO tortiNe, produs originar din spaNiul dintre Aistru Pi
Aipru, unde sunt atestate cele mai multe forme de turnare. <n rol important n
vehicularea bunurilor estice trebuie sO(l fi avut populaNiile 8abatinovHa care pOtrund spre
sfrPitul epocii bronzului n spaNiul nostru.
Re%2C++%e c$ 52C+$% 72%c20+c
Mona noastrO a fost suspectatO a fi avut strnse relaNii cu sudul Pen. .alcanice, mai ales la
nivelul civilizaNiei miceniene, n sec. [9([=== a. !hr. <nele piese descoperite n spaNiul
nostru au fost considerate a fi importuri miceniene sau piese de influenNO micenianO.
Printre importurile considerate miceniene de +leandrina +leandrescu, Curt Boredt Pi
alNi cercetOtori se numOrO vreo #" spade %de la 4oPiori de 9ede, *edgidia, Dra>na,
PerPinari, *iecurea 8ibiului, 8f. Gheorghe, +lba =ulia' care s(a dovedit, ntre timp, cO
sunt de fapt copii dupO spade de tip +, . sau ! 0 din lumea micenianO. 8ingurele spade
miceniene din afara Greciei, spre nord, s(au dovedit a fi trei spade din +lbania Pi alte trei
din .ulgaria, toate de tip +. =mporturi miceniene au fost considerate a fi tot felul de piese
cu decor spiralic: psalii din os, falere de aur. )alerele de aur de la GrOniceri, +doni,
AusfalOu, Zmig, 6igOnaPi, 8Ocuieni din tezaurele din 4omnia s(a dovedit, prin analizO
metalograficO, cO sunt realizate din aur local, unele fiind mai vechi dect piesele
miceniene, iar psaliile sau alte obiecte din os decorate sunt si ele mai vechi dect piesele
miceniene Pi prezintO asemOnOri destul de multe cu piese anatoliene. 8ingurele importuri
care ar puta proveni din aria civilizaNiei miceniene sunt perlele din pastO sticloasO tOrzii,
descoperite la 8arata *onteoru care au fost analizate Pi par a fi miceniene. Printre piesele
de influenNO micenianO au fost considerate a fi Pi statuetele din arealul culturii Grla *are
sau carele cu roNi cu spite atestate, n forme miniaturale, tot n aria culturii Grla *are,
n staNiunea de la Dupl>a>a, din 8erbia. Legatura lor cu civilizatia miceniana este azi tot
mai mult pusa la indoiala. 8tatuetele par , mai degraba, sa fi evoluat din piese oaecum
asemanatoare din aria grupului 8zeremle(.i>elo .rdo. !u siguranNO sudice, cu loc de
origine n .ulgaria, sunt topoarele bipene de tip Cilindir(.egunci. <n astfel de topor a
fost descoperit la =zvoarele. !elturile de tip sudic, fOrO torNi, din *untenia sau Dobrogea,
provin tot din ateliere din .ulgaria. 7ste atestatO Pi relaNia de schimb pe direcNie inversO.
Printre piesele originare din spaNiul nostru, atestate n
sud, trebuie amintitO o spadO de tip .oiu(8auerbrun
descoperitO la Pella, n
*acedonia.
!ivilizaNia micenianO a avut legOturi indubitabile cu
7uropa, dar pare a fi vorba mai ales de legOturi
maritime, cOci importurile sigure sunt constatate mai
ales n sudul =taliei %ceramicO Pi douO statuete
antropomorfe'. Din 7uropa au a>uns n Grecia fibulele
en violon % la Perati', unele tipuri de spade Pi un tipar
de Lappenbeil, de tip italic. : legOturO martimO cu
spaNiul nostru ar fi putut sO fi eistat la sfrPitul epocii
bronzului. 7a este sugeratO de legenda argonauNilor
care ar fi plecat, n cOutarea lnei de aur, din !olchida
pe mare, au a>uns n *area AeagrO Pi s(au ntors spre
casO pe DunOre, fluviu care i(ar fi dus spre +driatica
%E'. DupO 7ratostene, epediNia ar fi avut loc la #//".
Lna de aur ar fi putut fi o metaforO pentru aurul
transilvOnean. =deea este foarte interesantO, mai ales cO trebuie admis cO, nainte de
fundarea Bistrie+, n -"3?-"-, trebuie cO au eistat eplorOri ale NOrmului vestic Pi nordic
al *Orii Aegre, fiind greu de admis cO grecii s(ar fi aventurat spre un teritoriu total
necunoscut. =deea est ncura>atO Pi de descoperirea unor lingouri n formO de piele de
viNel, tipice lumii miceniene si spatiului egeean, la .urgas Pi !apul !aliacra, ambele pe
NOrmul bulgar al *Orii Aegre Pi ambele n golfuri, adicO locuri ideale de popas de noapte,
pentru odihnO Pi aprovizionare. Legenda argonauNilor aratO clar cO argonauNii practicau
cabota>ul Pi fOceau astfel de popasuri.
Printre piesele insolite descoperite n spaNiul nostru, provenite de la mari distanNe, se
numOrO cochiliile de melci sau scoici eotice care au drept zonO de origine *editerana
sau :ceanul =ndian: !ardium, Dentalium, Pectunculus %melc', !olombela rustica,
GlDcimeris glDcimeris, !onus mediterraneus.
n concluzie, au eistat cu siguranNO legOturi ale spaNiului nostru cu civilizatia micenianO,
dar nu au circulat att produse ct idei, iar aceste legOturi par a fi fost mediate de alte
populaNii intermediare, aflate la periferia civilizaNiei miceniene.
=I=LIOGRA(IEE
6iberiu .ader( Epoca bronzului )n nord-vestul "ransilvaniei, .ucuresti, #F3$.
A. .oroffHa( *ie +ietenberg-,ultur, .onn, #FF,.
9ladimir Dumitrescu( -ecropola de incineratie din epoca bronzului de la
)rna, .ucuresti, #F-#.
.ernhard BVnsel( Beitr.ge zur %ronologie der mittleren Bronzezeit in
,arpatenbecken, .onn, #F-$
EPOCA =RONZULUI PE TERITORIUL ROMANIEI
CREDINTELE RELIGIOASE

!redinNele religioase, la fel ca Pi n perioadele anterioare, sunt greu de reconstituit. : datO
pentru cO noi avem o altfel de gndire, apoi pentru cO rareori n preistorie au rOmas urme
materiale care sO ateste credinNele religioase.

=deea generalO despre epoca bronzului este aceea cO se instaleazO cultele uraniene, solare.
!a argumente sunt folosite unele motive ornamentale, cosiderate a fi simboluri
solare, care apar frecvent redate pe ceramicO sau pe piesele din metal: cercurile
concentrice, cercurile nsoNite de raze, zvastica. nsOPi incineraNia este consideratO a fi
legatO de aceste culte. 7a ar asigura eliberarea rapidO a sufletului nemuritor de trupul
efemer, purificarea lui Pi nOlNarea lui cOtre cer, spaNiu sub controlul zeilor uranieni: ai
soarelui, tunetului, fulgerului.
LOCURI DE CULT
S20c!$2/e%e
<na dintre ntrebOri este unde se aflO locurile de cult. 6eoretic ele ar putea fi oriunde n
mediul natural: n pePteri, pe vrfuri de munNi, n apropierea izvoarelor, n crnguri. n
intreaga 7uropO sunt puNine locuri artificiale destinate cultului. !ele mai spectaculoase
sunt siturile megalitice din +nglia, 8coNia Pi =rlanda care sugereazO cO cei care le(au fOcut
aveau Pi unele cunoPtiinNe de astronomie.
8e cunosc trei sanctuare din epoca bronzului n spaNiul nostru Pi in cel apropiat
4omniei: la 8Olacea( >ud. .ihor %cultura :tomani, faza a ==(a', .ale>( .ulgaria % cultura
Grla *are' si 8arata *onteoru( Uud. .uzOu %cultura *onteoru' . <n posibil sanctuar ar
putea fi si o constructie de tip megaron din asezarea de la Pecica.
1 . S20c!$2/$% 3e %2 SB%2ce2: Dimensiuni: $,$2 ","2.
8anctuarul se compune din trei ncOperi care comunicau
ntre ele. Pronaosul avea douO coloane. <na dintre
ncOperi este decoratO cu frize cu motive spiralo(
meandrice n relief. n interior au fost gOsite douO
platforme de lut, considerate a fi altare fie, un altar
suspendat, un car miniatural din lut Pi o barcO de lut. n
prea>ma sanctuarului s(a dezvelit un mormnt de copil,
cu scheletul dezarticulat % interpretat ca sacrificiu de
ntemeiere a sanctuarului', nsoNit de cteva vase.
2 . n P"+202 Sc"/$D$%$+ de la 8arata *onteoru a fost
identificatO o clOdire mare, consideratO a fi o
constructie de cult sau casO tribalO. Presupusul sanctuar
nu a fost in detaliu publicat.
.. Me*2/"0$% 3e %2 =2%eF( a fost descoperit n nivelul al
=9(lea al aPezOrii. +re dimensiunile de #,,02 ",32 m Pi
o orientare 7(9. +vea o anticamerO Pi douO camere.
Din inventarul megaronului sunt de amintit douO piese,
care ar putea fi considerate recuzitO de cult: un topor
miniatural de lut Pi o piesO cu utilitate necunoscutO care
seamana cu o barcO, dar Pi piese cu caracter profan.
Planul elaborat ar indica o construcNie de cult.
Din aria culturii 5ietenberg, faza ==, se cunoaPte un loc
de cult la :arNa de 8us.
PeD!e/+
PePterile sunt spaNii foarte enigmatice. 7coul lor poate impresiona Pi poate sugera cO ele
sunt populate de spirite. +ici se ingemaneaza lumina cu ntunericul, se ntlnesc Pi se
despart cele douO lumi, a celor vii Pi a celor morNi. 7le sunt deschideri spre lumea de
dincolo. +deseori n pePteri s(au fOcut nmormntOri sau s(au depus piese de ofrandO. Ae
ntlnim cu astfel de situaNii n 8lovenia, !roaNia, =talia, dar Pi n alte pOrNi ale 7uropei. n
spaNiul nostru, n arealul grupului =griNa, de la sfrPitul epocii bronzului, au fot
descoperite, n *unNii +puseni din !riPana, o serie de pePteri %=griNa, spre eemplu' n
care au fost depuse ofrande constnd din ceramicO Pi piese de bronz.
P$C$/+%e
n 7uropa %Germaia Pi +nglia, mai ales' puNurile cu adncimi mari au fost considerate a fi
fie fntni, fie locuri de cult, care, prin adncimea lor, constituiau un mi>loc de
comunicare cu lumea de dincolo. +r putea fi Pi una Pi alta. n ele, unele de /2 m
adncime, au fost descoperite vase ntregi, fapt ce sugereazO cO nu este vorba de fntni
dezafectate.
PIESE DIN RECUZITA DE CULT
S!2!$e!e%e 20!/"5"#"/1e
8pre deosebire de neolitic, plastica antropomofO este slab reprezentatO la nivelul epocii
bronzului. 8ingura culturO din spatiul nostru care este foarte bine reprezentatO din acest
punct de vedere este cultura Muto .rdo(Grla *are, la care se adaugO cultura 8zeremle(
.i>elo .rdo(Dal> din <ngaria Pi !roatia. n aria celor douO culturi s(au descoperit n >ur
de 0,2 piese, dintre care /,, sunt din aria Grla *are. 4eprezentOri plastice din lut eistO
foarte multe n aria civilizaNiei miceniene, post #0F2 a. !hr.,
unde sunt prezente trei tipuri de statuete E Phi %cu braNele
lipite de corp Pi arcuite spre abdomen', Psi %cu braNele
ridicate Pi arcuite deasupra capului' Pi 6au %cu bratele
dispuse orizontal'. 7ste interesant faptul ca statuetele din arie
8zeremle si Garla *are au modelari oarecum asemanatoare
tipologic cu cele miceniene. +stfel, in aria grupului
8zeremle(.i>elo .rdo sunt tipice statuetele de tip 6au, cu
bratele orizontale, retezate, de forma unor cioturi, iar in aria
culturii Grla *are sunt prezente statuete de tip Phi Pi Psi.
6ipul Phi poate fi cu cap modelat n prelungirea corpului sau
asa(zise Scu cap mobilS %de fapt fara cap, dar cu un presupus
cap atasabil'. *a>oritatea statuetelor sunt feminine. <nele au
cap de pasOre de apO, precum douO statuete descoperite pe
cele douO care miniaturale din lut de la Dupl>a>a. +cestea din
urmO sunt masculine. 7ste posibil ca Pi celelalte statuete cu
cap de pasOre din aria culturii G\rla *are sO fie tot
masculine, dar sunt fragmentare, motiv pentru care nu li se
poate determina seul. Piesele provin atat din aPezOri, cat Pi
din necropole. !ele descoperite in morminte, att la !rna(
Grindu 6omii, ct Pi la Plosca Pi !rna(:strovogania (toate
necropole din >ud. Dol>', provin din morminte de copii.
=nterpretarea statuetelor este destul de dificilO. 8unt destul de
multe supoziNii, potrivit cOrora statuetele ar reprezenta:
#.: divinitate a fertilitONii Pi fecunditONii. =poteza este destul
de puNin probabilO cOci reprezentOrile nu sunt nude Pi nu au atributele seuale subliniate.
/. : divinitate a muzicii. 8upoziNia a fost fOcutO de Dumitru .erciu, care avea n vedere
un motiv ornamental n formO de lirO care apOrea adesea figurat pe statuete, la baza
gtului. =poteza trebuie eliminatO, cOci este vorba de un motiv care iniNial desemna foarte
schematic ochii Pi nasul.
0. 4eprezentOri ale defunctului. +ceastO ipotezO este Pi ea destul de puNin probabilO cOci,
adesea, n morminte au fost descoperite douO sau chiar trei statuete antropomorfe.
,. 4eprezentOri ale sufletului celui mort. =poteza este plauzibilO pentru statuetele cu cap
de pasOre cOci, adesea n atichitate, pOsarile erau simboluri ale sufetelor cOlOtoare.
". 4eprezentOri de adoaratori, deci de muritori aflaNi n poziNie de adoraNie. =poteza, destul
de credibilO, a fost formulatO pentru statuetele cu braNele ridicate deasupra capului,
respectiv statuetele de tip Psi.
-. 4eprezentOri ale unei divintati solare, precursoare a lui +pollo. +ceastO presupunere a
fost fOcutO pentru statuetele masculine, cu cap de pasOre de apO %raNO sau lebOdO'.
3. 4eprezentOri de divinitate protectoare a mortilor. Zi aceastO ipotzO est destul de puNin
probabilO, avnd n vedere cO n unele morminte au fost descoperite mai multe statuete
antropomoirfe, in plus statuetele se regasesc si in locuintele asezarilor.
$. 4eprezentOri de nursO, doicO divinO, ersatz %&nlocuitor' de mamO, care(l conduce pe
defunctul copil spre lumea de dincolo.
F. 4eprezentOri de servitori ai unor defunctii cu inalt statut social %la fel ca statuetele de
tip ushebti din 7gipt', inclusiv concubine ale defunctului.
#2.8imple >ucOrii din
lut, comparabile cu
pOpuPile de azi.
8tatuetele au sigur
semnificaNie
religioasO cOci se
remarcO prin
modelarea canonicO,
deci ar trebui sO
reprezinte zei
comunitari Pi nu zei
din patrimoniul
familial. Pare a fi
vorba de cel puNin doi
zei: unul feminin Pi
altul, cu cap de pasOre, masculin, care este foarte rar
reprezentat. !O ar fi vorba de zei ar sugera(o Pi
costumul elaborat care pare a fi zeiesc, ceremonial,
foarte mpodobit. Piesele de port foarte multe
reprezentate pe statuete vin n contrast cu numOrul
pieselelor de podoabO descoperite n mormintele din
aceastO arie culturalO.
C2/e%e #+0+2!$/2%e 3+0 %$!
!el mai timpuriu car miniatural din lut se cunoaPte din
aria culturii .aden %culturO din bronzul timpuriu', din
<ngaria Pi a fost descoperit ntr(un mormnt %la .udaHalTsz'. !eva mai trziu, roNi sau
care miniaturale sunt atestate si n ariile culturilor 8chnecHenberg, :tomani Pi, mai ales,
5ietenberg. 6oate aceste care sunt care cu cofragul rectangular sau oval, cu rol economic,
cu douO osii Pi cu , roNi pline. De la Dupl>a>a, poate dint(un mormnt, provin douO care de
ecepNie( un car cu / roNi, cu , spiNe, Pi un altul cu 0 roNi, tot cu , spite, tras de pOsOri de
apO. Pe ambele care de la Dupl>a>a se afla cte(o statuetO antropomorfO masculinO, cu cap
de pasOre. !arul cu 0 roNi era asociat cu o piesO din lut tronconicO care a fost interpretatO
ca fiind o umbrelO sau un disc solar. Despre cele douO pesona>e masculine gOsite asociate
cu aceste care predominO supoziNia, sugeratO n #F", de 8proHhoff, cO l(ar reprezenta pe
un precursor al lui +pollo BDperboreanul, divinizat ca zeu al soarelui. +ceasta deoarece
eistO un mit potrivit cOruia +pollo ar fi cOlOtorit ntr(un car tras de lebede spre BeliHon,
Nara hDperboreenilor sau spre +frica. n plus, statueta de pe carul cu douO roNi are pe
piept un motiv decorativ n formO de zvasticO, consideratO a fi un simbol solar, iar a /(a
statuetO, de pe carul cu trei roNi, avea fiat deasupra capului un fel de disc solar. 7ste sigur
cO asocierea car(pasOre de apO are o semnificaNie religioasO, altfel este greu de eplicat
eistenNa acestei asocieri att de mult n timp, pnO n Ballstatt, la nivelul culturii
.asarabi. 8tatuetele sunt masculine, spre deosebire de alte statuete antopomorfe din aria
culturii Grla *are, toate indubitabil feminine. : altO intepretare a carului, datO de
6rbuhovic, un cercetOtor srb, pornePte de la un ritual trziu, atestat n sec. =9 p. !hr., de
invocare a ploii cu a>utorul carului, datoritO faptului cO zgomotul produs de deplasarea
carului semOna cu cel al tunetului. +vnd n vedere cO multe reprezentOri de care %7uropa
nordicO(care figurate pe pereNii mormintelor' sau care adevOrate %8intaXta' sau miniaturale
au fost descoperite n morminte, este foarte posibil ca acest vehicol sO reprezinte
vehicolul de deplasare spre lumea de dincolo, iar statuetele cu chip de pasOre sO fie o
reprezentare a sufletului celui mort, mai ales cO n mitologia greceascO sufletele celor
morNi sunt adesea reprezentate prin pOsOri %lebede, porumbei, pOsOri de apO'.
=/"!%2+7+3"%++ 3+0 %$!
Piesele au formO de pine Pi sunt presupuse a fi idoli cu reprezentare foarte schematica.
Din 4omania se cunosc piese de acest tip doar din douO arii culturale: :tomani(douO
piese de la DerPida( Pi Grla *are(/, piese. Piese comparabile c cele din 4omania se
regasesc si in alte zone din 7uropa , apro. #F" de piese de acest tip n ariile culturilor
Polada %=talia', +rbon % 89 Germaniei', <nter@Glbling %+ustria', 9eterov Pi *adQarovce
din 8lovacia, 8zeremle %<ngaria'. Au se Ptie dacO piesele sunt realmente piese de cult.
<nii cercetatori s(au mulNumit a le numi obiecte enigmatice, alNii le(au dat semnificaNii
diferite, religioase sau profane. 7le au fost descoperite mai ales n aPezOri, rar n
necropole. Piesele au fost interpretate a fi:
#. talismane
/. rOboa>e preistorice
0. piese pentru Ptampilarea ambrei, care garantau calitatea sau cantitatea ei
,. pintadere %stampile' pentru decorat ceramica
". negative pentru obNinerea de ustensile pentru decorat ceramica
-. idol+ foarte schematici
Pieselor li s(a dat Pi o interpretare numericO: s(ar fi folosit un sistem numeric n bazO #/(
numOr care, la babilonieni %E', era considerat magic, simbol al perfecNiunii.
<nele ornamente care apar pe aceste piese se pare ca au fost realizate cu a>utorul fructelor
de nalbO, dar asta nu lamurePte utilitatea pieselor.
Z$/*B%B++ 3+0 %$!
+par la noi doar n aria culturii Grla *are %#" piese'. 8unt recipiente inchise din
lut care au pietricele n interior si sunt modelate n formO de broascO NestoasO, pasOre de
apO sau hibrizi cu corp de pasOre, cap de cornutO, picioare umane. +lte piese se cunosc
din Grecia micenianO %Perati, +sine Pi *icene', 7lveNia, 6ansdanubia %cultura cu
ceramicO incrustatO', Polonia %cultura Lausitz'. Piesele sunt fOcute sO producO zgomot,
deci trebuie sO fie vorba de un echipament ritualic pentru ceremonii care implicO muzicO
Pi dans. +u fost interpretate Pi ca >ucOrii pentru cO au fost descoperite uneori n morminte
de copii. PasOrea de apO este cu sigurantO un animal psihopomp, la fel broasca NestoasO
%semnifica poate hibernarea, urmatO de trezirea la viatO si are o legaturO cu reinvierea,
cOci se cunosc depuneri de carapace de Nestoase n mormintele culturii +un>etitz'.
T"5"2/e%e #+0+2!$/2%e 3+0 %$!
Din epoca bronzului sunt cunoscute topoare miniaturale din lut de mai multe
tipuri: topoare( ciocan sau securi duble, asemOnOtoare topoarelelor din piatrO sau din
metal %tipul Cilindir(.egunci'. 8e cunosc descoperiri din ariile culturilor :tomani
%BernTdHaH( necropolO, mormnt de copil', 8chnecHengerg %/2 eemplare', 5ietenberg,
*onteoru %# buc. la AOeni', Grla *are %n aPezOri precum cea de la .ale>( construcNia de
tip megaron, o groapO de la !arna-Aasta Pi n necropola de la :rso>a -.ulgaria'. 6oporul
dublu( labrys-ul( este frecvent n lumea cretanO Pi micenianO unde apare, cel mai adesea,
n complee de cult Pi morminte %mormntul toporului dublu de la Cnossos', mai rar n
complee profane. n spaNiul micenian are dimensiuni diferite, de la forme miniaturale
pnO la forme uriaPe, de #,/2 m. 7ste din fildeP, aur, argint sau lut. )oarte frecvent, n
spatiul cretan sau micenian, toporul este asociat cu coarnele de consacraNie sau cu
simboluri astrale: luna, soarele, crucea. 8e crede cO, iniNial, labrys-ul era instumentul de
sacrificare a taurului, dar ulterior ar fi cOpOtat alte semnificaNii. +pariNia lui frecventO n
complee palaNiale ar sugera chiar cO el a devenit ulterior un insemn al regalitaNii. <nii
cercetOtori cred despre labrys ca ar fi o epresie aniconicO a unei diviniONi Pi, drept
urmare, obiect de adoraNie. !ea mai probabilO divinitate este bOnuita a fi una a fulgerului.
6otuPi labrys-ul apare frecvent asociat si cu luna Pi poate fi Pi un simbol al unei zeite a
vegetaNiei, precursoare a Demetrei, care apare reprezentatO pe sigilii miceniene asezata
sub un arbore. 7a are un topor n mnO Pi primePte n dar mOciulii de mac Pi fructe. DouO
piese de la !rna( Aasta %>ud. Dol>' au figurate pe ele [(uri, semilune Pi cercuri
concentrice, deci posibile simboluri astrale. Piesele au cu siguranNO un mesa> religios,
care este Pi foarte longeviv cOci Pi n Ballstatt sau epoca geometricO n Grecia se cunosc o
serie de pandantive cu rol apotropaic, n forma de topor dublu.
M"3e%e%e #+0+2!$/2%e 3e c2B
Din epoca bronzului se cunoaPte un model de casO dintr(un mormnt din necropola de la
Caraburma %cartier al oraPului .elgrad', din aria culturii !ruceni(.elegiX. DatoritO
faptului cO decorul piesei este incrustat cu alb, se crede cO este un import din aria culturii
Grla *are. +cest model anticipeazO urnele n formO de casO miniaturalO foarte comune
n aria culturii 9illanova din =talia.
82e%e 3e c$%!
Pot fi integrate n aceastO categorie piidele % vase de agONat, care au capac'. 8unt atestate
n ariile culturilor Periam(Pecica, *onteoru, 9atina, 9erbicioara Pi Grla *are. +par cu
predilecNie n necropole, mai ales n mormintele mai bogate. 7ste posibil ca n aceste vase
sa se fi ars substanNe aromate, iar vasele sa fi avut funcNionalitatea unor cOdelniNe.
+lte vase suspectate a fi de cult sunt asa(zisele vase de ofrandO care sunt tipice culturii
*onteoru. 7rau un fel de amfore, instabile, cOci aveau fundul ascuNit, de aceea se
presupune cO erau nfipte in pOmnt. 8e gOsesc n morminte *onteoru, probabil folosesc
pentru depunerea de ofrande.

PasOrea de apO mai apare n culturile epocii bronzului sub forma de asHoi %AagDrev,
*onteoru, Periam(Pecica' sau de cOni terminate cu protome n formO de cap de pasOre
%Grla *are' sau vase aviforme %Grla *are'. 9asele cu protome n formO de cap de
pasOre sau aviforme se cunosc din epoca bronzului Pi din =srael, =ordania, 7gipt, Liban.

BIBLIOGRAFIA:
9ladimir Dumitrescu( /rta preistorica )n Romnia, .ucuresti, #F3,.
9ladimir Dumitrescu( -ecropola de incineratie din epoca bronzului de la
)rna, .ucuresti, #F-#.
*onica 8andor(!hicideanu( ultura 0uto Brdo-1rla #are. ontributii la
cunoasterea epocii bronzului la *unarea #i2locie si Inferioara, !lu>,
/220.
*onica 8andor( !hicideanu, =on !hicideanu, ontributions to t%e Stud' of t%e 1rla
#are /ntropomorp%ic Statuettes, Dacia 0,, #FF2, p. "0(3-.
;ALLSTATTUL (1200/1100-450/.50'

=n #$3,, Bans Bildebrand a mpartit epoca fierului n doua etape : Ballstatt si La 6]ne,
dupa numele a doua situri, primul din +ustria, al doilea din 7lvetia.
Prima vrsta a fierului ncepe la #/22?##22 si se sfrseste la ,"2 n *untenia, ceva mai
trziu, pe la 0"2, n teritoriul intracarpatic. Aumele epocii %Ballstatt' vine de la o
necropola descoperita n +ustria, care a avut circa /222 de morminte, dintre care au fost
sapate #/32. + fost ales numele acestei necropole deoarece ea contine multe piese de
metal tipice epocii, n ciuda faptului ca necropola acopera doar intervalul $22(,22 i.e.n.
7poca a fost periodizata de Paul 4einecHe n etapele +, ., !, si D, iar *1ller(Carpe a
definit subetapele +# , +/, .#(0. 7tapele + si . %fara . 0' ar corespunde Ba timpuriu
%#/22?##22($22', !(ul Ba mi>lociu %$22(-"2', iar D Ba trziu %post -"2'. De multe ori,
perioada Ba + si . a fost privita ca o perioada de tranzitie de la epoca bronzului la epoca
fierului, din cauza raritatii pieselor din fier. 6rebuie remarcat ca eista diferente de
periodizare ntre 7uropa !entrala si cea de est. n 7uropa !entrala, periodizarea a tinut
seama de dezvoltarea culturala, motiv pentru care epoca bronzului a fost prelungita pna
pe la $22 a.!hr. cnd se sfrseste <)C %<rnenfelderzeit', un mare comple cultural din
bronzului trziu, caracterizat prin asa(zisele cmpuri de urne % mai precis mari necropole
de incineratie n urna'.
CARACTERISTICI GENERALE ALE EPOCII ;ALLSTATTIENE
CERAMICA
)enomenul care anunta noua epoca nu este aparitia metalurgiei fierului, cum ar fi fost
normal, ci aparitia unei ceramici de alta factura, de culoare neagra, bine lustruita, adesea
cu luciu metalic, decorata, cu predilectie, prin doua tehnici: canelarea si imprimarea. 8e
remarca pentru Ba timpuriu din 4omnia eistenta a doua mari complee: cel cu
ceramica canelata, n >umatatea vestica a 4omaniei si cel cu ceramica imprimata, n
>umatatea estica. <lterior, ncepnd cu Ba mi>lociu, ceramica canelata se va raspndi n
ntreg teritoriul 4omniei. !eramica canelata apare mai nti n .anat, *aramures si
!risana, n spatiul n care la sfrsitul epocii bronzului evoluasera culturile !ruceni(
.elegiX si 8uciu de 8us si grupul =grita, despre care se crede ca au avut o contributie
genetica la formarea culturilor hallstattiene timpurii: .obda( 8usani n .anat si Gava(
Lapus n A9 4omniei. Aoua ceramica canelata apare ca urmare a unor impulsuri <)C
(<rnenfelderHultur', poate chiar a patrunderii de populatii <)C dinspre 7uropa !entrala
spre est. !eramica se caracterizeaza prin culoare neagra la eterior si rosie n interior si
decorul cu multe proeminente, care nu au rol functional. +stfel de ceramica eista si n
<ngaria(cultura Gava( si n <craina(cultura BolDhradi. La scurta vreme, ceramica
canelata %de tip Gava(Lapus' se va generaliza la spatiul ntregii 6ransilvanii, aparnd
ceva mai trziu grupurile: Gava( *edias si Gava(4eci. Din .anat, ceramica canelata se
raspndeste spre :ltenia, unde cel mai vechi grup hallstattian este grupul 9rtop(Binova.
8i n *oldova de nord este atestat un grup hallstattian cu ceramica canelata, grupul
Granicesti. *untenia %!hitila, *eri, Mimnicea', centrul si sudul *oldovei %grupurile
!ozia(.rad, 6amaoani', ca si Dobrogea %cultura .abadag' au ceramica imprimata n
hallstattul timpuriu. Grupuri cu ceramica imprimata, asemanatoare celei din 4omnia,
sunt atestate si n spatiile vecine: grupul PXenicevo, n .ulgaria si 8aharna(8olonceni, n
4epublica *oldova'. <nii istorici au crezut ca este posibil ca ceramica imprimata sa
apartina blocului etnic tracic, iar cea canelata celui illDric. n Ballstattul mi>lociu
canelura si imprimarea se vor folosi n paralel, uneori pe acelasi vas %spre eemplu pe
ceramica culturilor .asarabi si .abadag'.
n general, Ballstattul continua fara hiatusuri epoca bronzului. 7conomia, la fel ca si cea
de la sfrsitul epocii bronzului, pare a fi orientata mai degraba spre pastorit dect spre
cultivarea plantelor, motiv pentru care asezarile au, de cele mai multe ori, straturi subtiri
de cultura, fiind frecvente asezarile de tip salas. 6otusi, se remarca n epoca cetatile de
refugiu, fortificate cu valuri de pamnt pe schelet de lemn, care sunt tipice mai ales
6ransilvaniei si care sunt fortificate n ideea de a asigura securitatea locuitorilor si
animalelor din mai multe asezari din >ur, motiv pentru care ele au dimensiuni foarte mari.
Dintre aceste cetati pot fi amintite: 8ntana %3$ ha', !ornesti %-$ ha', !iceu %02 ha',
Buedin, 6eleac.
METALURGIA
=RONZULUI SI A
(IERULUI IN
;ALLSTATT
La nceputul epocii
hallstattiene se constata
maima dezvoltare a
metalurgiei bronzului,
reprezentata prin
depozitele din orizonturile
!incu(8useni si 6uria
Uupalnic. Din aceasta etapa
dateaza marile depozite de
obiecte din bronz de felul
celor de la <ioara,
Gusterita, 8palnaca si
+iud. Depozitul de la
<ioara are "$22 de piese si
cntareste n >ur de ##22
Hg. Aoua epoca,
Ballstattul, aduce cu sine
noi tipuri de piese. Pe la
#/22 a. !hr. apare fibula
de tip Peschiera. +lte
tipuri de fibule specifice
acestei epoci sunt fibula
Passmanterie, iar mai
trziu fibulele ochelari,
cele de tip Don>a Dol>na
sau de tip Glasinac. +par pentru prima oara centurile din bronz, foarte frumos decorate cu
motive geometrice. 8e dezvolta armele defensive dintre care sunt de amintit coiful si
scutul, iar mai trziu cnemida. Dintre spade se remarca spadele cu cupa la mner %apar n
Ba .' sau cele cu antene. +lte elemente de noutate sunt vasele de bronz: situle (vase
asemanatoare unor galeti', cazane cu atase cruciforme si cesti de tip CirHendrup. n Ba !,
din bronz se mai fac doar piese de podoaba si de harnasament, toate celelalte arme si
unelte fiind de>a realizate din fier.
n sec. [===([== apar primele piese din fier in spatiul nostru. !ele mai vechi dintre ele
sunt:
#. un celt din fier descoperit n necropola de la Lapus, databil n sec. #0
/. un mner de cutit, descoperit n depozitul de la 4ozavlea ===, n *aramures din sec. #0.
0. o spada de fier din .anat, dintr(o localitate necunoscuta.
,. o bratara de fier, descoperita n necropola de la .obda, din .anat.
". un pumnal de bronz, cu miez de fier descoperit la 6irol, n .anat.
-. un ac de bronz, cu miez de fier, descoperit n .anat.
3. un cutit de fier de la !auas( 8atu *are
7ste usor de constatat ca cele mai timpurii piese apar n *aramures si .anat. )ara
ndoiala ca sunt piese de import. )ierul este cunoscut nca din mil. ===, dar primele obiecte
sunt din fier meteoritic. Despre o metalurgie a fierului se poate vorbi n +sia *ica,
n regatul hittit, in sec. [=9([== a. !hr. +ici, n *untii 6aurus, erau rezerve mari de
minereu de fier. Pna la caderea regatului hittit, la sfarsitul sec. #/, secretul de fabricatie
al noului metal a fost pastrat cu strasnicie, doar ulterior metalurgia fierului s(a raspandit
destul de repede pe spatii imense. =n difuzarea metalurgiei fierului n spatiul nostru,
9asile Prvan a crezut ca un rol important l(ar fi avut cimerienii, care, n sec. a 9===(
lea, ar fi patruns in spatiul actual al 4omaniei si ar fi adus cu ei noul metal si tehnologia
lui de fabricatie. 8unt suspectate doua cai de patrundere a metalurgiei fierului: fie prin
!aucaz, fie din +natolia, prin filiera greceasca. Din Grecia ar fi putut patrunde fie pe
litoralul *arii Aegre, fie pe culoarul 9ardar(*orava. +vnd n vedere ca cele mai
timpurii piese de la noi au fost descoperite n *aramures si .anat, nu este eclus sa fi
eistat si un centru independent de inventie si n centrul 7uropei, mai ales ca se cunosc si
alte piese timpurii n 7uropa, precum un pumnal descoperit la Ganovce, n 8lovacia.
Primele dovezi sigure de practicare a metalurgiei fierului n spatiul nostru sunt din sec. al
=[(lea. : singura descoperire este foarte timpurie. n tumulul de la 8usani, din .anat, a
fost descoperita zgura de fier ntr(un contet databil n sec. al [==(lea. 7 greu de spus cat
de credibila este aceasta informatie, dar o dovada sigura de practicare a metalurgiei
fierului n sec. =[(9=== provine de la !ernatu, unde a fost descoperit un atelier de
mester metalurgist care continea zgura de fier, bare de fier, o lingura de turnat, obiecte de
fier si bronz. De la Dervent, din aria culturii .abadag, se cunoaste un cuptor de redus
minereul de fier, iar n stratul == al asezarii de la .abadag a fost descoperita zgura de fier.
ncepand cu Ba mi>lociu, obiectele din bronz sunt treptat nlocuite cu cele din fier, mai
nti armele, apoi uneltele, iar n Ba trziu se mai confectioneza din bronz doar podoabe
si piesede harnasament. 4aspndirea metalurgiei fierului s(a facut destul de greu deoarece
procesul de reducere este destul de complicat si necesita temperaturi nalte de reducere,
ideal #"22 grade.
Mona noastra are suficiente resurse de minereu de fier n .anat, 87 6ransilvaniei, :ltenia
(.aia de )ier', Dobrogea %+ltn 6epe', *oldova (minereu de balta'. +u fost preferate
pentru reducere minereurile cu un continut ridicat de fier %peste /2(02L', deoarece
randamentul de reducere era destul de scazut, n >ur de "2 L. 8(au folosit cu precadere
magnetitul %3# L fier', hematitul %32L fier', limonitul (-0L fier', sideritul %,$L fier' i
calcopirita %,-L fier'. Pentru reducere se foloseau cuptoare speciale, de forma
tronconica, adncite n pamnt, cu peretii de lut, minereul fiind asezat n straturi
intercalate de mangal %un combustibil obtinut prin arderea mocnita a lemnului de
conifere'. 8e pare ca erau folositi si fondanti pentru usurarea reducerii: varul sau zgura
provenita de la reduceri anterioare. Mgura ncepea sa se lichefieze la #202 grade, iar fierul
la #/22(#022 grade. +ceasta temperatura nu asigura, nsa, o reducere completa, de aceea
randamentul era redus. =n urma reducerii, se obtinea o lupa de fier spongioasa, datorita
impuritatilor. Pentru
prelucrarea lupei, ea
trecea prin procese
succesive de for>are %calire' si martelare %ciocanire la cald'. 8e cunosteau si procedee
mai rafinate de prelucrare precum supraturnarea, placarea cu aur sau sudura cu bronz.





ARTA
AURULUI
Din 4omnia
se cunosc o
serie de
tezaure de
aur, care sunt nsa dificil de datat pentru ca piesele sunt rupte de contetul cultural. n
#F$2 a fost descoperit la Binova, n mi>locul unei necropole de incineratie, un tezaur de
aproimativ "Hg, care continea o diadema, bratari, saltaleoni, margele, tutuli, verigi,
mansoane. 6ezaurul era depozitat ntr(un vas bitronconic, canelat tipic Ballstatt(ului
timpuriu, drept pentru care credibila o datare a tezaurului in sec.al [==(lea a. !hr. <n alt
tezaur databil n sec. #/(#2 este un tezaur de vase descoperit la 4adeni. 7l prezinta
analogii cu tezaurul de la 9alcitran, din .ulgaria.
PRACTICI (UNERARE
=n epoca hallstattiana predomina net incineratia, fie n morminte plane, fie n morminte
tumulare, dar eista si morminte de inhumatie. 6umulii nu sunt izolati, ca n epoca
bronzului, ci constituie adevarate necropole tumulare. 8pre deosebire de tumulii din
epoca bronzului, cei din Ba sunt de dimensiuni mult mai mici, avand diametre de "(- m
si au frecvent in structura lor pietre. !ele mai multe morminte sunt direct pe solul antic.
8e remarca prin inventare bogate mai ales mormintele de razboinici care au
adesea topoare de lupta cu doua taisuri paralele %topoare tracice', vrfuri de sageti,
cutitase curbe din fier, mai trziu, in Ba trziu, aHinaHai, piese de harnasament %psalii si
zabale', vrfuri de lance. Dupa toate aparentele, sunt razboinici calareti, fapt ce ne face sa
credem ca se schimba radical tehnica de lupta, armele de baza devenind arcul cu sageti si
lancea, amndoua potrivite pentru lupta de pe cal. De altfel si izvoarele literare arata ca,
ncepnd cu sec. al 9=(lea, se nmultesc razboinici traci calari, fapt ce(i face
aseamanatori cu scitii. +celeasi izvoare subliniaza ca tracii sunt mari iubitori si
mblnzitori de cai. ntr(un mormnt tumular din sec. al 9===(ea de la .alta 9erde, din
:ltenia, s(a descoperit sina unei roti de car, probabil un car de lupta.

RELIGIA
8imbolurile religioase %crucea, pasarea de apa, zvastica, toporul bipen' le continua pe
cele de la nivelul epocii bronzului, drept pentru care se crede ca religia era de esenta
uraniana, continuand traditii vechi, din epoca bronzului. Dintre artefactele cultice de
eceptie sunt de amintit cazanele din bronz prevazute cu , sau mai multe roti si trase de
pasari de apa. 8e cunosc doua care din spatiul nostru cel de la :rastie si cel de la .u>oru
%6eleorman', ultimul tras de #/ pasari de apa, ambele din medii .asarabi. 8e cunosc
multe pandantive din metal de forma unor topoare duble miniaturale, care, purtate la gt,
aveau rol apotropaic.
IN(LUENTE STRAINE
8patiul nostru a fost supus unor influente straine care au afectat continutul culturii
materiale. 7le vin din trei parti: dinspre 89, de esenta illDrica, dinspre sud, din Grecia, fie
prin intermediul tracilor sudici, fie prin intermediul cetatilor grecesti intemeiate Pont, si
dinspre est, incepand din sec. al 9=(lea, ultimele de sorginte scitica.
=llDrii, aproimativ F2 de triburi(neamuri, locuiau n zona +lbaniei si a fostei Uugoslavii
%avand ca limite la nord Drava, la est *orava'. 4itul de nmormntare caracteristic al
acestora a fost inhumatia sub tumuli. Printre monumentele arheologice importante care
le(au fost atribuite se numara necropola de la Glasinac, din .osnia. =nfluenta illDrica este
mai evidenta n 89 4omniei, n :ltenia de vest, unde au fost descoperite cteva
necropole de inhumatie, precum cele de la .asarabi, .alta 9erde si Gogosu. +ceste
necropole cu greu ar putea fi atribuite etnic. =n necropola de la .asarabi, desi este de
inhumatie, vasele sunt tipice culturii .asarabi, deci necropola pare a apartine unei
populatii tracice . Despre o influenta illrica se poate vorbi si n A9 .ulgariei %necropola
de la 9raca'. 8patiul din .ulgaria, unde apar aceste influente a fost locuit de tribali despre
care izvoarele spun cand ca ar fi illDri, cnd ca ar fi traci. 7ste posibil sa fie vorba de
niste illDri tracizati. : legenda reprodusa de +ppian spune ca unii illDri(antariatii- ar fi
migrat la traci. *otivul acestei migratii ar fi fost faptul ca ei au participat la atacarea
sanctuarului de la Delfi, din /3F, fapt care l(ar fi mniat pe +pollo, care s(a razbunat pe
ei, infectndu(le apele cu broaste, care au dus la o molima cumplita, produsa de niste
aburi care ieseau din pamnt. Drept urmare, antariatii si(au parasit casele, dar nu i(a
primit nimeni, motiv pentru care s(au asezat ntr(un !inut mlastinos nelocuit al getilor.
7venimentul ar fi avut loc, conform legendei, mult mai trziu, in epoca latene, n sec. 0.
La rndul sau, 8trabon spune despre antariati ca au fost cei mai vite>i dintre illDri si ca i(
au supus pe tribali si au domnit peste traci si illDri. Printre piesele de factura illDrica
trebuiesc amintite fibulele de tip Glasinac, Don>a Dol>na si navicella care, ulterior, vor fi
masiv folosite si de traci. : alta piesa tipic illDrica este colierul torsionat.
=nfluenta estica este pusa pe seama unor patrunderi de populatii intrusive estice:
cimerienii, n sec. =[(9==, si a unor populatii scitoide, in sec. 3(-. Au stim daca cimerienii
au a>uns vreodata n zona noastra. Potrivit lui Berodot, ei au fost alungati de sciti din
patria lor si s(au ndreptat spre sud. 7i sunt atestati de izvoarele aHHadiene sub numele de
gimmirai, n +sia *ica, nca de pe vremea lui 8argon == (3//(32"', iar n secolul urmator
sunt pomeniti n +sia *ica att de izvoarele grecesti ct si de cele aHHadiene. Dupa
sec. al 9=(lea dispar din izvoarele scrise. 8citii sunt la origine iranieni, dar sub numele de
sciti au fost desemnate populatii eterogene aflate sub stapanire scitica. Berodot vorbeste
despre sciti regali, nomazi, plugari si agricultori. )ara indoiala ca, cu timpul, au adaugate
scitilor si populatii de agricultori, aflate sub dominatie scitica. +rheologic, un grup estic
intrusiv este surprins la noi n zona 6ransilvaniei, este vorba de grupul !iumbrud. <n
grup care prezinta asemanari cu grupul !iumbrud eista si n *oldova( grupul 6restiana.
!ine se ascunde sub denumirea de grupul !iumbrudE : atentie speciala a acordat acestui
grup 9alentin 9asiliev care a publicat n #F$2 o carte, Scitii agatrsi pe teritoriul
Roniei, carte in care analizeaza cultura materiala a grupului !iumbrud si face o serie
de consideratii de ordin istoric! <nii cred ca purtatorii grupului !iumbrud sunt agatirsii,
care nu sunt sciti %+leandru 9ulpe', altii ca ar fi scitii agatirsi %9alentin 9asiliev'. 8unt
sigur nomazi, caci nu au dect necropole, lipsesc asezarile si folosesc ceramica de factura
locala. 8e cunosc peste //" de morminte ale grupului, cea mai mare necropola fiind
dezvelita la !iumbrud si numarad /- de morminte. +lte necropole se cunosc la .la>,
6rgu *ures, +iud, !ipau. !imitirele sunt de dimensiuni reduse si au, de obicei,
morminte plane de inhumatie. <n obicei constant surprins n aceste necropole este acela
de a depune n morminte parti de cal %mai frecvent capul si picioarele'. 8unt si cteva
morminte de incineratie. +desea cadavrul este acoperit cu ocru sau realgar % o sulfura de
arsen'. n mormintele de femei s(a gasit depusa creta. !ele mai multe morminte au
ofrande de carne, oaie la femei si bovine la barbati. =nventarele se caracterizeaza prin
piese de factura scitica precum aplici cruciforme de tolbe, vrfuri de sageti n trei muchii,
oglinzi din bronz, stlpi de baldachin, aHinaHai. Lnga ofranda de carne se afla adesea un
cutitas de fier. Dintre podoabe se remarca inelele de bucla cu cap conic, margelele de
caolin sau din scoici Cauri. Au par a fi sciti pentru ca nu au morminte tumulare si nu
depun cai intregi, cum ne spune Berodot ca se proceda la sciti. Berodot ne da de nteles
ca agatirsii, desi sunt inruditi cu scitii, nu trebuiesc confundati cu acestia. Ae spune
despre ei ca sunt vecinii estici ai scitilor, i localizeaza la izvoarele unui ru numit *aris
%*uresE' care se varsa in Dunare, aflam despre ei ca sunt gingasi, mari iubitori de aur si
ca au nevestele in devalmasie, ca sa nu se certe ntre ei. +gatirsii refuza sa(i a>ute pe sciti
pe timpul conflictului cu Darius, ba chiar le interzic acestora sa le calce tara, spre a evita
razbunarea lui Darius. Berodot ne da de nteles ca relatiile dintre agatirsi si sciti au fost si
mai trziu proaste, regele 8pargapeithes, al agatirsilor, asasinndu(l pe regele +riapeithes,
al scitilor. Grupul !iumbrud a fost datat de 9alentin 9asiliev ncepnd cu -22("3", iar de
+leandru 9ulpe ncepnd cu ""2 si pna pe la ,"2. <n grup de aceeasi factura este
cunoscut si din <ngaria, grupul 8zentes(9eHerzug(!hotin.
8citii propriu(zisi par a intra in spatiul nostru doar mai trziu. Probabil ca epeditia lui
Darius de la "#,?"#/ a barat epansiunea scitica spre est o buna bucata de vreme, desi ea
este privita de istoriografia greaca ca un insucces. <lterior, epansiunea scitica trebuie sa
fi fost mpiedicata de regii odrisilor sub autoritatea carora s(a aflat cu siguranta
Dobrogea. Desigur ca sunt posibile unele incursiuni, raiduri scitice n spatiul nostru. 7le
ar fi sugerate de fortificarea unor cetati din nordul *oldovei: !otnari, 8tncesti, *osna.
7ste posibil ca zona de cmpie din sudul *unteniei si :lteniei sa fi suferit de pe urma
acestor raiduri si asa sa se eplice faptul ca n Ba trziu aceasta zona pare nelocuita, caci
nu a fost identificata nici o cultura n acest spatiu. 8ingura cultura atestata n sudul
4omniei n Ba trziu este )erigile(.rsesti, care ocupa n eclusivitate zona
subcarpatica. De asemenea, si izvoarele scrise %=storii, Berodot' pomenesc la nord de
Dunare, la aceasta vreme, un imens pustiu. Despre o patrundere masiva de sciti, aflam
din izvoare, doar la 0,2, cnd scitii condusi de regele +theas patrund n Dobrogea, ei
fiind nfrnti de regele )ilip == al *acedoniei n 00F. ncepnd din sec. al =9(lea reapar
asezarile din zona de cmpie, fapt confirmat si de izvoare. +stfel, la 00", in timpul
epeditiei impotriva tribalilor, +leandru *acedon a trecut Dunarea si a gasit aici o
asezare fortificata a getilor.
=nfluenta scitica asupra civilizatiei materiale a hallstattului trziu consta n adoptarea de
catre traci a unor arme de factura scitica, precum pumnalele de tip aHinaHes si sagetile de
fier n trei muchii, a unor piese de harnasament , de pilda aplicile de curele n forma de
animale foarte stilizate %cai, feline, ursi, cap de bour'. +rta argintului la traci a fost
profund influentata de arta scitica si persana, fiind caracterizata de prezenta abundenta a
motivelor animaliere. 7ste posibil si ca unele practici funerare ale aristocratiei tracice,
care ncep sa apara n sec. 9(lea a. !hr. sa fi fost tot de influenta scitica: obiceiul ridicarii
de camere funerare, acoperite de tumuli, sacrificiul cailor, ba chiar si sacrificiile umane
%sacrificarea sotiei defunctului'.
: alta civilizatie care si(a pus amprenta pe dezvoltarea culturii materiale in hallstattul
tarziu a fost cea greca. n Dobrogea inflenta s(a datorat ntemeierii cetatilor grecesti din
Pont, n *untenia si :ltenia datorita legaturilor cu tracii sudici, mai ales cu odrisii, care
au avut mai strnse relatii cu grecii.
Prima colonie greceasca a fost Bistria, care, dupa 7usebius BDeronimus, a fost ntemeiata
la -"3?-"- i.e.n.de cate *illet. !allatisul, colonie doriana a Beracleei Pontica, potrivit lui
Pseudo(8cDmnos, a fost ntemeiat pe vremea cnd n *acedonia a preluat puterea regele
+mDntas. 8e crede ca este vorba de +mDntas =, care a domnit ntre ",2(,F$, deci data
ntemeierii se afla undeva spre sfrsitul sec. al 9=(lea. 6omisul este tot o colonie a
*iletului si dateza tot in sec. al 9=(lea. Au eista marturii scrise despre intemeiere, dar
arheologic se poate stabili momentul. !auzele colonizarii grecesti, proces care ncepe n
sec. $, sunt multiple: solul inoportun agriculturii n Grecia, saracirea populatiei, cresterea
demografica, concentrarea proprietatilor funciare n mini putine, dezvoltarea
mestesugurilor si nevoia unor piete noi de desfacere a produselor, lupta demosului
%negustori, mestesugari, cultivatori' pentru drepturi politice. 6oate acestea au dus la
epatrierea unui mare numar de greci, de obicei oameni cutezatori sau aventurieri,
capabili a(si asuma riscuri, care(si alegeau o capetenie. 4elatia initiala a grecilor cu
autohtonii a putut fi conflictuala, dar probabil ca, prin daruri si promisiuni, au reusit sa(i
induplece pe autohtoni. Au se stie daca anterior ntemeierii au eistat puncte de schimb
de tip emporia. =nitial schimburile s(au facut pe baza de troc si de mi>loace de schimb
premonetare( vrfuri de sageti din bronz %descoperite la Bistria si 6ariverdi'. <lterior
cetatile grecesti au batut moneda proprie.
=nflenta greceasca se simte prin patrunderea unor produse de lu %podoabe, stofe, vase
din metal' n spatiul autohton. 8(a descoperit mai ales ceramica lucrata la roata n arealul
culturii )erigile(.rsesti, ncepnd cu sec. al 9=(lea a. !hr. <neori autohtonii imita
aceasta ceramica, facnd(o nsa cu mna. 8chimburile dintre parti sunt dovedite de
aparitia de monede histriene n diferite asezari autohtone din *oldova si *untenia, mai
ales pe 8iret, Prut, +rges si de(a lungul Dunarii. !a urmare a schimburilor comerciale au
fost descoperite o serie de amfore grecesti n care erau aduse uleiul de masline si vinul,
amfore care ulterior vor fi imitate si ele de catre geti. nsasi roata olarului va fi preluata
tot de la greci, dar aparitia ei marcheaza de>a trecerea la o noua epoca, epoca La 6]ne.
CULTURI ;ALLSTATTIENE
C$%!$/2 =27232*
A/+2 3e /25G03+/e: 7ste atestata n Dobrogea, A7 *unteniei si 8udul *oldovei, n faza
de epansiune maima % faza a ==(a'. n faza a ===(a, isi limiteaza arealul, fiind atestata
prezenta ei doar in Dobrogea.
O/+*+0e2: dupa 8ebastian *orintz, are o origine locala, care mosteneste elemente
*onteoru si !oslogeni, iar decorul cu cercuri si tangente prezent pe ceramica s(ar datora
unui grup de la Dunare, grupul =nsula .anului care a fost datat initial n sec. al [=(lea a.
!hr., ulterior n sec. al =[(lea, drept pentru care contributiile sale la geneza culturii
.asarabi trebuie ecluse.
Ae62/+: !ultura este cunoscuta aproape eclusiv din asezari: .abadag, 7nisala, .eidaud,
Gura !anliei, Piatra )recatei, 6opalu. +sezarea de la .abadag are trei straturi de cultura si
are o depunere de #," m. Pe baza stratigrafiei din aceasta asezare, cultura a fost mpartita
n 0 faze. +sezarea a fost fortificata n faza a ===(a cu un sant lat de #2(#/ m si adnc de
0(, m.
M"/#+0!e: Au se cunoaste nici o necropola, ci doar morminte izolate, uneori n
perimetrul asezarilor. <nele morminte sunt colective. Pare ca se practica att incineratia ,
ct si inhumatia.
Ce/2#+c2: cultura are un repertoriu redus de forme ceramice care nu se imbogateste de la
o faza la alta. !ele mai frecvente forme ceramice sunt amfora, strachina cu buza adusa
spre interior, ceasca cu #(/ torti trase din buza si suprainaltate. Decorul ceramicii, spre
deosebire de forme, se imbogateste si se transforma de(a lungul celor 0 faze. n prima
faza decorul este realizat prin incizie, n cea de(a doua e realizat prin imprimare, iar n
ultima decorul este canelat. Dintre motivele decorative, cele mai frecvente sunt
triunghiurile hasurate si cercurile concentrice
cu tangente. Decorul prezinta multe asemanari
cu decorul grupurilor culturale cu ceramica
imprimata din sudul *oldovei, 4epublica
*oldova sau .ulgaria %PXenicevo, 8aharna(
8olonceni'.
Pe/+"3+62/e + 32!2/e: faza =( ##22(#222, faza
a ==(a(#222($22J faza a ===(a($22( pina la
colonizarea greaca % dupa 8.*orintz'. n faza a
===(a evolueaza doar n Dobrogea datorita
presiunilor si etinderii arealului .asarabi.
C$%!$/2 =22/27+
!ultura sau SfenomenulS .asarabi ocupa un
spatiu geografic foarte larg: udul
6ransilvaniei, zona de cmpie din *untenia si
:ltenia, sudul *oldovei, .anatul. 8e cunosc n
>ur de 0"2 de situri, ma>oritatea asezari.
Prezenta ei este documentata si n nordul
.ulgariei, sudul 4epublicii *oldova, nordul
8erbiei, 9o>vodina, !mpia Pannonica.
Populatiile .asarabi au preferat zonele cu
relief de campie, evitnd zona de deal si de
munte. 8ub forma de importuri au fost
descoperite materiale .asarabi pna n +ustria.
+vnd n vedere aria de raspndire a acestei
culturi, +leandru 9ulpe crede ca ea este
epresia arheologica a desprinderii tracilor
nordici din masa triburilor tracice. 6otusi aria
de raspndire cuprinde si nordul 8erbiei, care
potrivit izvoarelor scrise, este arie illDrica. 8(a crezut ca aceasta cultura a evoluat din
grupul =nsula .ananului, un grup cu ceramica incrustata anterior, destul de putin
cunoscut. *arian Guma crede insa ca aceasta cultura are o origine sudica si ca a aparut
mai devreme n 89 4omniei, de unde s(a etins treptat in restul spatiului romanesc..
Ae62/+%e: se cunosc la Popesti, n *untenia, 4emetea, 9alea 6imisului si Gornea, n
.anat. n Pestera *agura din .ulgaria se crede ca era un sanctuar de vreme .asarabi,
caci pestera avea peretii pictati.
Nec/"5"%e%e: ma>oritatea necropolelor sunt de incineratie: .erzasca, *oldova 9eche,
=eselnita n 4omnia, 8oldanesti n .asarabia, 8ofronievo n .ulgaria. Aecropola de la
.asarabi s(ar putea sa nu fie a acestei culturi, desi ceramica este .asarabi. *ormintele
fiind de inhumatie s(ar putea sa apartina unui grup illDric infiltrat, atestat si la .alta
9erde si Gogosu. *ormintele sunt tumulare si au manta din piatra.
Ce/2#+c2: are att decor canelat, ct si imprimat sau incizat si apoi incrustat cu pasta
alba. +. 9ulpe crede ca motivele ornamentale prezinta asemanari cu motivele folosite n
epoca bronzului n ariile culturilor 5ietenberg, 6ei, Grla *are si ca au fost transmise
prin tesaturi sau sculpturi n lemn. Dintre formele ceramice tipice pot fi amintite strachina
cu buza adusa spre interior, strachina cu buza rasfrnta spre eterior si cu picior inalt,
cilindric, amfora, cana cu doua torti supranaltate. Dintre motivele decorative cele mai
frecvente sunt spirala, triunghiurile hasurate, s(urile imbucate, retelele de linii sau snurul
fals. Pe lnga motivele geometrice, apar, foarte rar, motive zoomorfe foarte stilizate.
P+ee 3e #e!2%: dintre piesele de metal, frecvente n aria acestei culturi
sunt fibulele ochelari, fibulele de tip Glasinac dintre podoabe, iar dintre piesele din fier
cutitele lungi de lupta, cu mner de forma literei 6 .
P+ee 3e e,ce5!+e: !azanele de bronz cu pasari si roti de la .u>oru si :rastie, cu
siguranta piese de cult.

D2!2/e: n timp ce +. 9ulpe o mparte n doua faze, *. Guma vorbeste de trei faze. +.
9ulpe dateaza cultura n intervalul $22(-"2, iar *. Guma ntre 3"2(-22.
G/$5$% (e/+*+%e-=G/e!+
n etapa finala a Ballstatt(ului, etapa D, se constata n zona subcarpatica, din sudul
4omniei, eistenta unor grupuri culturale nrudite ntre ele:
#. Gura Padinei, n zona 4omanati
/. 6elesti(Dragoesti, n Gor>
0. )erigile, n 9lcea, +rges si Prahova
,. .rsesti, n 9rancea.
". 7selnita, n zona Portilor de )ier.
6oate aceste grupuri sunt documentate eclusiv n zona de dealuri si sunt atestate doar
prin necropole. !ea mai bine cunoscuta este necropola de la )erigile, publicata de +.
9ulpe. La )erigile au fost descoperite doua necropole, una tumulara, cu #"2 detumuli si
alta plana, cu /$ de morminte. 6oate mormintele sunt de incineratie. 4itualul funerar este
destul de divers: eista att morminte cu urna depusa direct pe solul antic, ct si
morminte cu urna depusa n groapa, sau mominte cu cenusa depusa direct n groapa.
Deasupra mormintelor se afla #(0 straturi de piatra si apoi pamnt. *ulte morminte sunt
de luptatori, avnd n inventare aHinaHai, cutite curbe de lupta, cutitase de fier, vrfuri de
lance si de sageti, zabale, fibule de tip Glasinac si Don>a Dol>na. !eramica, in general de
buna calitate, este decorata cu canelura, dar o mare parte din vase sunt nedecorate. +l.
9ulpe a datat necropola ntre ""2(,22, ultimii "2 de ani fiind afectati necropolei plane.
La .rsesti a fost descoperita o necropola tumulara constituita din /0 de tumuli, care
contin att morminte de inhumatie cat si de incineratie. *ormintele sunt construite direct
pe solul antic. La ridicarea tumulilor s(au folosit pietre si pamnt depuse n straturi
succesive. n inventar apar aHinaHai, aplici cruciforme, vrfuri de sageti cu trei muchii,
cutite din fier, fibule.
=I=LIOGRA(IAE
*arian Gum|( ivilizaia primei epoci a fierului )n sud-vestul Romniei,
.ucureti, #FF0.
.ernhard BVnsel( Beitr.ge zur regionalen und c%ronologisc%en
1liederung der alteren 3allstattzeit an der 4nteren *onau, .onn, #F3-.
+ttila LTszlW( 5nceputurile epocii fierului la est de arpai, .ucureti,
#FF,.
9alentin 9asiliev( Scitii agat)rsi pe teritoriul Romniei, !lu>(Aapoca,
#F$2.
+leandru 9ulpe( -ecropola %allstattiana de la Ferigile, .ucuresti, #F-3.
IZ8OARELE SCRISE DESPRE ISTORIA POLITICA A GETILOR N SEC. 8I-
I8 2. C>/.
SITUATIA POLITICA N =ALCANI N SEC. 8I-I8 2. C>/.
8pre sfrsitul sec. al 9=(lea, sub Darius %"//(,$-', =mperiul persan a>unge la maima lui
stralucire. n urma epeditiei organizate n "#,?"#/ mpotriva scitilor, cei mai periculosi
si numerosi barbari din zona, Darius si etinde stapnirea asupra Peninsulei .alcanice,
cu precadere asupra zonei litorale si a cetatilor grecesti. Demonstratia de fort^, desi
calificata de izvoarele grecePti ca o nereusita, mpiedica vreme de dou^ secole
epansiunea sciNilor spre vest, iar 6racia este transformat^ n satrapia 8Hudra. n "22(
,F, se r_scoal_ mpotriva st^pnirii persane cet_Nile grecePti din +sia *ic_, n frunte cu
*iletul. +tena Pi 7retria spri>in_ destul de timid aceast_ r_scoal_, oferindu(i, totusi, lui
Darius pretetul unei intervenNii n Grecia. Drept urmare, se declanPeaz_ aPa(zisele
r_zboaie medice. n ,F/ si ,F2 Darius organizeaza dou^ epeditii mpotriva grecilor . n
,F2 sufera o grea nfrngere la *arathon din partea atenienilor condusi de
generalul *iltiade. <lterior, =mperiul persan trece printr(o perioad_ critic_ care ntrerupe
ofensiva din Grecia. *ai pr`cis, n ,$- izbucnePte o r_scoal_ n 7gipt Pi, tot n acelaPi an,
moare Darius. )iul si urmasul lui Darius, [eres = %,$-(,-"', desi repeta ncercarea de
cucerire a 7ladei, nfrnt n b_t_lia naval_ de la 8alamina din ,$2, iar mai apoi, n ,3F de
generalul *ardonius la Platea, este obligat sa renunte la politica epansiva n aceasta
zona, datorita situatiei interne dificile a imperiului, agravata de frecventele rascoale ale
neamurilor sub>ugate %,$-(7giptul, ,$/(.abilonul'.
!urnd dupa ,$2, profitnd de slabiciunea =mperiului persan si de faptul ca Grecia era
ocupata de razboaiele cu persii, se ntemeiaza, pe ruinele satrapiei 8Hudra si dupa
modelul ei, 4egatul odrisilor, care aduce sub autoritatea sa ntreaga 6racie pna la
Dunare si ntreg litoralul cuprins ntre +bdera si gurile =strosului. 8tatul odrisilor este n
sec. al 9(lea si in prima >umatate a sec. al =9(lea principalul factor de putere din zona.
Locul lui va fi luat ulterior de *acedonia, sub )ilip == care, n 0,#, cucereste 6racia.
Dupa moartea lui +leandru *acedon, survenita n 0/0, generalii sai, diadohii, poart^
patru razboaie pentru suprematie, care duc la slabirea statului macedoneean si la
dezmembrarea lui.
ISTORIA GETILOR N SEC. 8I-I8 2. C>/.
Getii sunt consemnati de izvoare pentru prima data n secolul al 9=( lea, dacii de abia n
sec. = a. !hr. 8trabon ne da asigurari ca getii vorbesc aceeasi limba cu tracii, dar si ca
dacii vorbesc aceeasi limba cu getii. Desi ar trebui sa ne linisteasca aceasta afirmatie, ea
este destul de improbabila. !a un necunoscator al acestor limbii, 8trabon putea lesne sa
se nsele si aceste limbi sa fi fost doar asemanatoare. 7ste foarte probabil sa fi fost
dialecte diferite, care nsa asigurau inteligibilitatea ntre geti si daci. 7l ne face ss
ntelegem ca deosebirea dintre ei ar fi doar una strict geografica, data de plasarea getilor
pe cursul inferior al Dunarii, spre Pont si a dacilor mai spre izvoare, nspre germani.
Probabil ca pozitionarea dacilor departe de Grecia si de cetatile din Pont a facut ca ei sa
fie o buna perioada de timp necunoscuti Pi ignoraNi de scriitorii antici.
n ciuda faptului ca izvoarele opereaza cu doua denumiri, de geti si de daci, azi, n
literatura de specialitate se utilizeaza adeseori termenii hibrizi de geto(daci sau daco(geti.
4elativ recent, un cercetator strain, Carl 8trobel si(a epus pe larg, ntr(un articol publicat
n revista 8!=9+, nemultumirea ca se utilizeaza acesti termeni care reprezinta o fictiune
istorica, o creatie artificiala riscanta a istoricilor moderni, care ignora realitatea izvoarelor
scrise. multi istoricii romni prefera nsa folosirea lor n continuare, mai ales atunci cnd
este vorba de cultura materiala a epocii latene, motivand c^ este vorba de o conventie
mult prea uzitata pentru a mai putea fi abandonata. Potrivit lui +l. 9ulpe si *ircea .abes,
este totusi necesar ca aceasta sintagma s^ nu se foloseasca atunci cnd este vorba de
izvoarele literare, iar, daca se foloseste pentru cultura material^, este bine sa se utilizeze
sub forma geto(daci si nu daco(geti Pi doar pentru cultura materiala a perioadei clasice,
cnd se constata o omogenitate a culturii materiale si cnd avem certitudinea ca eistau
dacii. <nii prefera sa foloseasca pentru desemnarea tracilor de la nord de Baemus
termenul de tracii nordici, mai ales cnd este vorba de istoria timpurie a acestora.
Date despre geografia teritoriului locuit de geti si daci avem de la Berodot, 8trabon dar si
de la o serie de alti autori antici. +r fi de remarcat mai ales dou^ izvoare geografice
importante, e drept tarzii, : 5ndreptarul geografic al lui Ptolemeu, scris n sec. al ==(lea p.
!hr., dar care se refera la o perioada anterioara cuceririi romane si "abula Peutingeriana,
care dateaza din sec. ===(=9 p. !hr. Primul izvor consemneaz^ #" neamuri tracice de la
nord de Dunare si numele a ,, de localitati, cele mai multe terminate n sufiul "ava.
Ptolemeu precizeaza si coordonatele geografice ale acestor localitati, dar, din pacate, a
avut n calcul o raza a pamntului alta dect cea reala, drept pentru care unele dintre
localitati au fost greu de identificat n teren cu precizie. 6abula Peutingeriana mai adauga
la lista lui Ptolemeu localitatile .uridava si Pelendava.
Din sec. al 9(lea se cunosc trei izvoare care(i pomenesc pe geti. !el mai vechi este o
tragedie numita 6riptolem, scrisa de 8ofocle, care consemneaza numele unui basileu al
getilor din sec. al 9(lea, numit !harnabon. Dupa unii istorici, numele nu pare a fi tracic,
drept pentru care este foarte probabil sa fie vorba de alt neam din Pen. .alcanica, altii
considera credibila aceasta informatie. +l doilea izvor, n ordine cronologica, si cel mai
important, este Berodot cu Istorii(le sale. !el din urma, Bellanicos din *itilene, este
inspirat de Berodot si, ca atare, se rezuma la a repeta aceleasi informatii. n cartea a =9(a
a =storiilor, Berodot descrie cu lu de amanunte epeditia lui Darius mpotriva scitilor,
epeditie care a avut loc cndva ntre "#,("#/ i.e.n. +flam ca Darius, cu o armata
incredibil de mare pentru vremea aceea, de 322.222 de ostasi, dublata de o flota ce
numara -22 de corabii, a trecut .osforul pe un pod de vase si a naintat spre gurile
Dunarii, prin zona litorala. 6racii pe care i(a ntlnit n cale i s(au supus, mai putin getii
care locuiau mai >os de Dunare, care i s(au mpotrivit, dar care au fost repede zdrobiti,
macar ca sunt cei mai vite>i si drepti dintre traci. Berodot ne spune ca getii se cred %stiu a
se face' nemuritori si ne ofera cteva date despre religia si ritualurile lor. Potrivit lui
Berodot, epeditia lui Darius ar fi avut caracter punitiv: scitii erau pedepsiti pentru ca, la
un moment dat, dupa ce au intrat n tara cimerienilor si s(au instapanit in ea , i(au urmarit
pe acestia pna departe, intrand n *edia. )ara ndoiala ca nu acesta a fost motivul real al
epeditiei, el ar fi putut fi, eventual, pretetul, caci evenimentele cu pricina avusesera
loc cu dou^ secole n urma. :ricum, calea aleasa pentru atacarea scitilor era ocolita, ceea
ce ne facem s^ credem c^ ns^Pi 6racia era interesant^ pentru perPi. n realitate, Darius
pregatea un razboi mpotriva Greciei si aceasta epeditie trebuia sa fie o demonstratie de
forta care sa(i intimideze pe sciti si pe greci, mai ales ca n(ar fi fost imposibila o alianta a
grecilor cu scitii aflati la vremea aceea n plina ascensiune. n plus, epeditia lui Darius
deschidea perspectiva aducerii Pen. .alcanice sub autoritatea imperiului persan ca si
stapnirea cetatilor grecesti din Pont cu o economie prospera. =onienii, participanti la
epeditie, cu siguranta erau interesati de o activare a schimbului cu cetatile din Pont.
ntlnirea dintre armata de uscat si flota urma sa aiba loc la gurile Dunarii si ionienii
aveau misia, daca a>ung nainte, sa ridice un pod de vase care sa asigure traversarea
Dunarii. 8e crede ca Dunarea a putut fi traversata undeva n zona =saccea, unde este mai
ngusta. Ae pare importanta delimitarea 8citiei pe care o face Berodot. Potrivit lui, 8citia
avea o forma patrata. De la =stros la .oristene %Aipru' era cale de #2 zile, de la .oristene
la Lacul *eotic %*area de +zov' tot #2 zile, la fel de la tarm spre interiorul tarii. 6ot
Berodot nsira vecinii scitilor, pe care i ordoneaza de la vest spre nord si apoi spre
est: agatirsii, neurii, androfagii si melanhlenii. 8citii pustiesc teritoriul si se retrag,
refuznd confruntarea directa cu persii. Potrivit lui Berodot, epeditia ar fi durat dou^
luni. :bosit de urm^rirea sciNilor, Darius a fost obligat sa abandoneze epeditia si sa faca
cale intoarsa. Desi campania este considerata de Berodot un esec, nu prea este asa, caci
ea are drept urmare transformarea 6raciei n satrapie, sub numele de 8Hudra si Darius, in
urma ei, si asigura controlul Pen. .alcanice si a cetatilor din Pont. n plus epeditia a
stopat naintarea scitilor spre vest si sud(vest o buna bucata de vreme.
De pe vremea regatului odrisilor avem doar puNine informaNii despre geNi. +stfel, de la
Berodot, afl^m ca au fost supusi Pi integraNi n regat si getii de la nord de Baemus si ca n
stapanirea odrisilor s(a aflat tot litoralul, de la +bdera pna la gurile =strului. GeNii de la
nord de Baemus particip^ la epediNia de 02 de zile a regelui 8italHes, din ,/F i.e.n.
n 0,# 6racia este cucerita de )ilip al ==(lea si, la scurta vreme, are loc o ncercare a
scitilor condusi de regele +theas de a p^trunde n Dobrogea. Despre conflictul dintre
)ilip al ==(lea si +theas avem informatii de la 6rogus Pompeius, care a scris n sec. = p.
!hr. , n limba latin^, Istoria lui Filip, lucrare n ,, de c^rNi, care s(a pierdut,
transmiNnd(se din ea doar cteva fragmente, pe care le gasim la =ustin, un scriitor
din sec. al ==(lea p. !hr. 6rogus ne informeaza ca +theas, strmtorat de luptele cu
histrienii %a se nNelege niste locuitori de pe =stros', a cerut, prin intermediul cetatii
+pollonia, a>utor militar de la )ilip al ==(lea, facandu(i acestuia promisiunea ca i(ar lasa
tara drept mostenire. La scurta vreme, re( %istrianorum a murit, iar +theas i(a trimis pe
macedonenii veniti n a>utor acasa, avnd obraznicia de a(i transmite lui )ilip ca scitii nu
au nevoie de ocrotirea macedonenilor, iar el are un fiu teafar si sanatos caruia i va lasa
tronul. )ilip al ==(lea tocmai asedia .izantul i avea nevoie de bani pentru continuarea
asediului, motiv pentru care i(a cerut lui +theas sa(i plateasca pe soldatii din corpul
epeditionar macedonean pentru drum si serviciile aduse. +theas, insolent n continuare,
i raspunde ca scitii nu se remarca prin bogatie, ci prin vite>ie. nfuriat de raspuns, )ilip
renunta la asedierea .izantului si se ndreapta mpotriva scitilor, anuntndu(l pe +theas
printr(o solie ca vine cu gnduri pasnice, chipurile ar dori sa ridice o statuie a lui
Bercules, din care regii *acedoniei pretindeau a se trage. +theas promite ca va topi
statuia si isi va face din ea vrfuri de sageti. +theas este nfrnt de )ilip si moare n lupta.
Lucian din 8amosata precizeaza ca ar fi avut peste F2 de ani la moarte. 6recnd peste
povePtile cu caracter anecdotic de mai sus, f^ra ndoiala c^ intervenNia lui )ilip se
datoreaz^ unor interese politice ma>ore, regele macedonean dorind s^ controleze el nsuPi
zona Pontului stng. !ucerirea zonei de catre sciNi putea compromite cuceririle lui )ilip
din 6racia. n timpul conflictului cu +theas, )ilip captureaza /2.222 de femei si copii si
trimite n *acedonia /2.222 de iepe. La ntoarcerea din epeditie, ns^, este atacat de
tribali care pretind o parte din prada scitica. n lupta cu tribalii, )ilip este ranit, fapt ce
produce panica n tabara macedoneana si este pierduta ntreaga prada de razboi.
)rontinus, n Stratageme, spune ca tribalii ar fi participat la epeditia mpotriva scitilor.
+sta s(ar putea sa fie eplicatia pretentiilor tribalilor la prada. Pentru noi este important
n tet acel re( %istrianorum. )ara ndoiala ca nu poate fi vorba de un rege al Bistriei, ci
probabil al locuitorilor de pe =stru, care ar putea fi geti. 9ladimir =liescu crede ca re(
%istrianorum ar putea fi un rege al tribalilor si asa s(ar eplica pretentia tribalilor la
mpartirea prazii de razboi. Desi ipoteza nu este lipsta de logica, este greu de
crezut ca un regele al tribalilor ar fi putut avea interese teritoriale in zona
Dobrogei.
La scurt vreme, n 00" getii sunt mentionati de +rian, autor grec din .itinia, din sec. al ==(
lea p. !hr., ntr(o lucrare numit^ E(pedi6a lui /le(andru #acedon(/nabasis' care a avut
la dispozitie informatii foarte precise si credibile pe care le(a luat dintr(o lucrare pierduta
a lui Ptolemeu a lui Lagos, viitor rege al 7giptului, care a participat epeditiile lui
+leandru *acedon, n calitate de general al acestuia. !a urmare a razvratirii tribalilor si
illDrilor, +leandru a organizat o epeditie punitiva. +ceast^ epediNie era util^ pentru c^
+leandru se preg^tea pentru epediNia oriental^ Pi trebuia s^(Pi asigure st^pnirea asupra
6raciei. 7l a naintat prin *untii .alcani, n trecatorile carora tracii au organizat o
ambuscada, folosindu(se de carute pe care intentionau sa le pravale asupra
macedonenilor. +leandru reuseste sa scape din ambuscada si are o lupta cu tribalii pe un
ru numit LDginos. 6ribalii evacuasera femeile si copii dincolo de =stru, iar mai apoi,
neputnd face fata atacului macedonean, tribalii s(au refugiat pe un ostrov al Dunarii
numit Peuce. <rmarindu(i, +leandru, cu a>utorul unor cor^bii venite din .izanN prin
Pont Pi apoi pe Dun^re, a ncercat sa debarce pe acel ostrov, dar nu a reusit pentru ca
avea malurile foarte nalte, iar curentul fluviului era foarte rapid. ntre timp, pe malul
nordic al Dunarii se adunase o armata considerabila a getilor, care num;ra #2.222 de
pedestrasi si ,222 de calareti. +leandru, folosindu(se de monoilele riveranilor si
burdufuri din piele umplute cu paie, trece cu ,222 de pedestrasi si #."22 de calareti
Dunarea si nainteaza prin holdele nalte de gru spre un oras al getilor, unde acestia s(au
retras. Potrivit autorului antic, orasul se afla la o parasanga distanta de Dunare % apro. "
"22 m'. )iind prost ntarit orasul, getii l(au abandonat dupa ce si(au luat familiile si o
parte din bunuri. Patruns n oras, +leandru l distruge din temelii si ia o prada destul de
bogata. n aceeasi zi, se ntoarce pe malul celalalt, unde primeste o solie a regelui
8Drmos al tribalilor, cu care a>unge la o ntelegere.
8(a ncercat identificarea n teren a orasului prost ntarit si unii cercetatori au crezut ca
trebuie sa fi fost Mimnicea, datorita faptului ca aici a fost identificata prin sapaturi
arheologice o cetate de vreme latene care dispare violent, prin incendiu, cam n aceasta
perioada. +leandru 9ulpe crede ca orasul cu pricina trebuie cautat n amonte de
Mimnicea, undeva la est de Portile de )ier, ntre 6imoH si =sHer, pentru ca acolo eista
numeroase ostroave si doar acolo curentul fluviului este mai iute. 7l crede ca rul
LDginos este posibil sa fi fost 4osita. Aumele ostrovului (Peuce- este foarte probabil
gresit. +cest nume l purta o insula aflata n apropierea varsarii =strului. :ricum, este clar
ca la nord de Dunare a eistat o formatiune politica getica cu o rePedinta, poate tribala
sau unional( tribal^, care era destul de prospera din punct de vedere economic.
+ treia epeditie macedoneana n zona Dunarii a fost condusa de generalul MopDrion.
Povestea ei, destul de succinta, o gasim la !urtius 4ufus si la 6rogus Pompeius. 7a este
pomenita si de un autor din sec. al =9(lea p. !hr., *acrobius. Data ei este incerta, ori 00#
ori 0/-, sau poate ca au eistat doua epeditii conduse de acelasi general, una n 00#, alta
n 0/-. Potrivit unuia din autori, !urtius 4ufus, ea a avut loc pe vremea cnd +leandru
se afla n =ndia (deci n 0/-'. n aceasta vreme, guvernatorul Pontului, MopDrion ar fi
organizat o epeditie care se dorea o demonstratie de forta mpotriva getilor sau scitilor
%izvoarele difera, 4ufus spune ca sunt geti, iar 6rogus ca ar fi sciti', cu o armata de
02.222 de soldati. *acrobius vorbeste despre asedierea orasului .oristhene %:lbia' caruia
locuitorii i(au facut fata. Daca este vorba de asedierea :lbiei data este 00#. La ntoarcerea
din epeditie, MopDrion, mpreuna cu toata armata, au fost zdrobiti din cauza unei
furtuni, care a izbucnit pe neasteptate, Pi care, probabil, le(a facut imposibila trecerea
Dunarii. 7ste posibil sa fi fost dou^ epeditii diferite, cea din 00# s^ fi fost mpotriva
scitilor, iar cea din 0/- mpotriva getilor. De nereuPita acestei epediNii ar fi profitat
8euthes al ===(lea, regele odrisilor, care Pi(a strnit supuPii la r^scoal^. 8ituaNia din 6racia
devine foarte dificil^, provincia fiind aproape pierdut^.
BIBLIOGRAFIA:
Gheorghe Stefan (coord.),Izvoare privind istoria Romniei, vol. I,
Bucuresti, 19!
"ircea #etrescu Di$bovi%a, Scurta istorie a Daciei preromane, Ia&i,
19'(
)ladi$ir Du$itrescu, *le+andru )ulpe,Dacia inainte de
Dromichaites,Bucure&ti, 19((.
Dionise ". #ippidi, Du$itru Berciu,Din istoria Dobrogei. Gei i greci
la Dunrea de os din cele mai vechi timpuri pn la cucerirea
roman, Bucure&ti, 19,.
-arl Strobel, Dacii. Despre comple!tatea marimilor etnice, politice
si culturale ale istorei spatiului Dunarii de os, in S.I)* !9, 199(, 1,
p.1/9,.
IZ8OARELE SCRISE DESPRE ISTORIA POLITICA A GETILOR SI
DACILOR N SECOLELE III-I 2. C>/. (5G02 %2 =$/e7+!2'

SITUATIA POLITICA N =ALCANI

Dupa moartea lui +leandru *acedon n 0/0 a. !hr., la sfrsitul sec. al =9(lea si
nceputul sec. al ===(lea, asistam la decaderea si apoi la dezmembrarea statului
macedonean, n conditiile n care au loc nu mai putin de patru razboaie ntre diadohi,
urmasii lui +leandru. n 02" Lisimah se autoproclama rege al 6raciei si isi ia de sotie o
printesa din neamul odrisilor, probabil in idea imbunatatirii relatiilor cu acest neam greu
de subordonat. Dupa moartea acestuia din /$#, in batalia cu 4egatul 8eleucid de la
Curupedion, la numai un an distanta, are loc o patrundere masiva a celtilor n Peninsula
.alcanica. +cestia traverseaza 6racia si *acedonia, reusesc sa(l nfrnga pe Ptolemeu
)ulgerul, regele *acedoniei, patrund in Grecia si a>ung pna la Delfi, unde >efuiesc
sanctuarul lui +pollo. n cele din urma, celtii sunt respinsi si din marea lor masa se
desprind trei grupuri distincte care se mprastie n trei parti diferite. <nii celti, galatii,
patrund si se aseaza n +sia *ica (provincie mai apoi denumita Galatia', altii se ndreapta
spre Dunarea *i>locie si se stabilesc pe teritoriul 8erbiei de azi (scordiscii', n fine, un
alt grup, sub conducerea lui !omontorius, ntemeiaza pe locul vechiului regat al odrisilor,
pe 9alea *aritei, un regat care se va dovedi efemer, cu capitala la 6Dlis, oras ramas
neidentificat n teren. ntinderea acestui regat a fost limitata, cu siguranta nu a depasit
spre nord .alcanii si nu s(a nstapnit asupra cetatilor grecesti din Dobrogea. 6erorizata
de noii veniti a fost mai ales cetatea .izantion care, potrivit lui PolDbios, a trebuit sa(i
plateasca tributuri uriase. +cest regat supravietuieste doar pna la /#$, cnd se prabuseste
n urma unei puternice rascoale a tracilor.
n //F(//$ romanii patrund pentru intaia data n Pen. .alcanica sub pretetul ca illDrii de
sub autoritatea reginei 6euta pericliteaza interesele negustoresti ale romanilor pe coasta
dalmata. !am n aceeasi vreme, sub )ilip al 9(lea %//#(#3F', *acedonia cunoaste un
scurt reviriment politic. 7a reuseste sa cucereasca sub )ilip al 9(lea cteva cetati
grecesti, si isi permite chiar sa intervina n conflictul dintre 4oma si !arthagena,
promitnd sustinere militara lui Bannibal, in ideea de a diminua influenta politica romana
in =llDria si Pen. .alcanica. Politica cura>oasa si imprudenta a regelui macedonean a dus
la declansarea a doua razboaie cu 4oma, n /#"(/2" si n /22(#F3. nfrnt si disperat,
n #$/, )ilip cere a>utorul unor barbari de neam germanic, bastarnii care se aflau undeva
in zon Dunarii. +cestia raspund la chemare, dar cu ntrziere, a>ungnd n *acedonia de
abia n #3F, la scurta vreme dupa moartea lui )ilip. .astarnii, veniti mpreuna cu familiile
lor, n cautarea unei noi patrii, se aseaza, dupa o perioada de rataciri la sud de DunOre,
n centrul si nordul *oldovei. <rmasul lui )ilip al 9(lea, Perseu %#3F(#-$', are aceeasi
atitudine ostila fata de 4oma, dar n cel de(al 0(lea razboi macedonean (#3#(#-$' este
nfrnt la PDdna, n #-$, si dus n captivitate la 4oma, murind la +lba )ucens in #-".
nfrngerea are urmari tragice pentru *acedonia care este mpartita n patru regate, iar n
#,$ este transformata, dupa ce i se adauga si estul 6raciei, n provincie romana. =n #,-
Grecia are aceeasi soarta. n ciuda acestor cuceriri din Pen. .alcanica, romanii sunt
interesati n primul rnd de epansiunea n +sia, motiv pentru care aceasta zona a
.alcanilor trece pentru o vreme pe un plan secundar.
n +sia, 4oma primise o mostenire, 4egatul Pergamului, care(i fusese cedat de regele
+ttalos al ===(lea la moartea sa din #00. 6rebuie spus ca relatiile Pergamului cu 4oma au
fost foarte bune inca de pe timpul lui +ttalos =, o dovada n acest sens fiind participarea
Pergamului la cele trei razboaie macedonene, de partea 4omei. La scurtO vreme, in #0/,
izbucneste la Pergam o rascoala antiromana, condusa de +ristonicos, fiul nelegitim al lui
+ttalos al ==(lea, care denunta testamentul lui +ttalos al ===(lea. +ristonicos se spri>ina pe
paturile sarace ale societatii, motiv pentru care ea se transforma in adevarat razboi social.
=nitial rascuatii reusesc unele victorii, dar in #/F este infranta de romani, iar Pergamul
este transformat n provincia romana +sia, care este prima posesiune romana pe acest
continent. +ristonicos este capturat, deportat la 4oma, inchis si ucis in inchisoare.
7pansiunea 4omei n +sia este nsa mpiedicata de rezistenta unui regat din nordul +siei
*ici, pna atunci obscur, 4egatul Pontului, care(si avea initial resedinta la +maseia,
ulterior %dupa cucerirea in sec. al ==(lea a. !hr. a cetatilor grecesti de pe litoralul *arii
Aegre' in orasul grecesc 8inope. 4egatul eista nca din sec. al =9(lea, dar s(a afirmat
pregnant doar de pe la sfrsitul sec. al ==(lea. 4egele Pontului, *ithridates al 9=(lea
7upator %###(-0' a devenit cel mai nversunat adversar al 4omei, incercand sa puna
bazele unei coalitii antiromane n care a cautat sa atraga toate regatele din >ur, cetatile
grecesti, dar si barbari. n perioada $"(-0 i.e.n, el a purtat trei razboaie cu romanii,
eri>andu(se in aparator al civilizatiei grecesti din +sia *ica. nfrnt si tradat de toti aliatii
a sfrsit prin a(si pune capat zilelor n anul -0. 9estul 4egatului Pontului unit cu .ithDnia
intrO sub stOpnire romana sub numele de Pontus et .ithDnia. Partea estica devine regat
clientelar 4omei.

ISTORIA POLITICA A GETILOR SI DACILOR IN SEC. III-I 2. C>/. POTRI8IT
IZ8OARELOR SCRISE

Lisimah, mostenitorul lui +leandru *acedon n 6racia %satrap al 6raciei dupO 0/0', este
confruntat cu o serie de probleme. Pe lnga luptele cu rivalii sai, are de nfruntat o
puternica rascoala a odrisilor condusi de 8euthes al ===(lea, iar n 0#0 o revolta a cetatilor
grecesti %*esambria, :dessos, +pollonia, Bistria', nemultumite de fiscalitatea prea mare,
revolta condusa de !allatis, dar care a fost sustinuta si de barbarii traci, geti si sciti.
Potrivit lui Diodor din 8icilia %#iblioteca istorica$, garnizoanele lui Lisimah au fost
alungate, iar cetatile au ncheiat un tratat de alianta. Lisimah i biruie intr(o prima faza pe
traci si pe sciti, apoi asediaza !allatis(ul. De partea rasculatilor s(a aflat si rivalul lui
Lisimah, +ntigonos *onophtalmos, care se eri>a ntr(un protector al autonomiei cetatilor
grecesti. +cesta trimite n a>utorul rebelilor o oaste pe uscat, condusa de Pausanias si o
flota sub comanda lui LDcon. !allatis(ul este nfrnt, dupa care, la ntoarcere, Lisimah
este atacat de odrisii lui 8euthes al ===(lea, n trecatorile din .alcani. 8e ncheie n 0## o
pace cu cetatile grecesti carora li se recunoaste autonomia, dar n 0#2?02F acestea se
rascoala din nou, fiind stipendiate de dinastul 7giptului, Ptolemeu Lagos. !allatis este
pentru a doua oara asediat n 02F si cucerit probabil n 023. n 02" Lisimah se proclama
rege al 6raciei.
La aceasta vreme se remarca dintre capeteniile tracilor Dromichaites. 8unt multe izvoare
care(l amintesc, dar eista o neconcordanta ntre ele. 8trabon, *emnon %in Despre
%eracleia' si Pausanias % in Descrierea &reciei' spun ca el ar fi fost get, Diodor
din 8icilia, Plutarh, 6rogus Pompeius vorbesc despre el ca fiind rege al tracilor, fara a i se
preciza neamul, iar Leiconul 8uidas precizeaza ca ar fi fost un rege al odrisilor. !el mai
imortant dintre izvoare este Diodor din 8icilia care relateaza mai amplu conflictul dintre
Dromichaites si Lisimah. Potrivit acestuia, o prima lupta dintre cei doi, desfasurata poate
n intervalul 022(/F3 sau chiar n /F3, a dus la nfrngerea regelui 6raciei, care a scapat
cu fuga. )iul sau, +gathoHles ar fi fost facut prizonier, dar, spune Diodor din 8icilia, ar fi
fost mai apoi eliberat n speranta ca Lisimah va estitui niste teritorii pe care le ocupase.
7ste foarte probabil, asa cum sugereaza Diodor din 8icilia, ca eliberarea sa fi fost
determinata de armistitiul ncheiat ntre diadohi n /F3, ocazie cu care semnatarii si(au
propus a>utor reciproc n caz de conflicte cu alte parti. 7ste foarte probabil ca aceasta
prima epeditie impotriva lui Dromichaites sa fi fost motivata de a>utorul acordat de geti
oraselor grecesti rasculate. <n al doilea razboi a avut loc ceva mai trziu, n intervalul
/F0 ( /F#. +rmata lui Lisimah, chinuita de foame si sete, a fost nfrnta, iar Lisimah a
fost luat prizonier mpreuna cu fiii sai si dus ntr(o cetate numita Belis. n ciuda
protestelor armatei care revendica pedepsirea captivului, Dromichaites l(a tratat pe acesta
ca pe un prieten, ba chiar ar fi organizat un ospat cu caracter moralizator, n ideea ca n
felul acesta si va recapata cetatile ntarite de la Lisimah. 6ema ospatului moralizator este
frecventa n literatura timpului. Potrivit lui Pausanias (Descrierea &reciei', pacea dintre
cei doi ar fi fost ntarita si de o alianta matrimoniala, Lisimah dndu(si fiica de sotie lui
Dromichaites.
n pofida faptului ca #2 izvoare dau informatii despre Dromichaites, tara acestuia ramne
greu de localizat. 7l este succesiv, rege al tracilor, al getilor sau chiar al odrisilor. 6ara lui
a fost localizata de unii istorici n Dobrogea, de altii, cei mai multi, n !mpia
munteana. *otivul conflictului dintre cei doi este destul de neclar. Potrivit izvoarelor ar fi
un conflict teritorial. =storicii cred ca ar putea fi vorba de o disputa pentru protectoratul
asupra cetatilor grecesti, nefiind eclusa nici posibilitatea ca a>utorul acordat de
Dromichaites cetatilor grecesti sa fi determinat epeditia lui Lisimah.
Perioada de dupa Dromichaites este greu de reconstituit pentru ca izvoarele literare
ignora populatia de la nord de Dunare. Poate aceasta situatie se datoreaza ntemeierii
regatului celtic de la 6Dlis care a ntrerupt pentru o vreme legaturile grecilor cu tracii de
la nord de .alcani. <nele informatii puteau veni doar prin intermediul cetatilor grecest+
din Pont. La Bistria au fost descoperite doua inscriptii foarte importante care aduc oarece
informatii despre autohtonii din zona. Prima a fost gasita n #F"F si a fost datata pe baze
epigrafice n sec. al === a. !hr. Din pacate, ea este fragmentara. =nscriptia a fost facuta n
cinstea a trei soli histrieni care au fost trimisi ntr(o tara ostila, dar care au reusit sa
recupereze de la o capetenie locala numita MalmodegiHos, -2 de prizonieri, precum si
veniturile cetatii Bistria. Au se stie despre ce venituri este vorba, dar avnd n vedere ca
Bistria traia n primul rnd de pe urma pescuitului n Delta este, probabil, vorba de
dreptul de a pescui in delta si de a face comert cu peste. MalmodegiHos este un nume
getic, iar tara acestuia trebuie ca era aproape de Bistria. 7a a fost localizata diferit, cand
n Dobrogea, cand n sudul *oldovei sau chiar la nord de Delta, n .ugeac.
6ot din secolul al ===(lea dateaza niste monede de argint care au fost descoperite n zona
orasului 6ulcea si care au fost emise de un basileu cu numele de *osHon. 7l nu apare
confirmat de alte izvoare. Uudecnd dupa locul de descoperire al monedelor, trebuie sa fi
fost o capetenie barbara din nordul Dobrogei, poate get.
: a doua inscriptie a fost descoperita tot la Bistria si se dateaza n >urul anului /22 a. !hr.
7ste vorba de un decret dat n cinstea lui +gathoHles, fiul lui +ntiphilos care, prin solii si
daruri, a reusit sa obtina protectia unui rege local numit 4hemaos mpotriva unei
capetenii a tracilor %archon' numit Moltes, care, n repetate rnduri, ataca cetatea chiar
cnd grul se afla n prg. +gathocles a avut negocieri cu Moltes caruia cetatea Bistria i(
a platit un tribut (phoros' de -22 de galbeni, care ar fi trebuit sa asigure linistea cetatii,
dar Moltes nu si(a tinut promisiunea si a continuat atacurile de prada. Pentru a face fata lui
Moltes, +gathocles a organizat un corp de mercenari arcasi pentru apararea cetatii, pe care
l(a condus el nsusi si a apelat la spri>inul lui 4hemaos, un basileu get. 7l a fost localizat
de cercetatori n sudul *oldovei, .ugeac sau !ampia munteana. 7ste aproape sigur ca
spri>inul acordat de 4hemaos a fost remunerat. =nscripta precizeaza ca el a trimis #22 de
calareti n a>utorul Bistriei, iar fiul sau, Phradmon, nca -22. Moltes a fost n cele din
urma nfrnt.
<n alte nume de rege, de acesta data dac, este consemnat de 6rogus Pompeius, prin
intermediul lui =ustinus. +cesta vorbeste despre regele :roles care a avut n doua rnduri
lupte cu bastarnii. Prima oara a fost nfrnt si si(a pedepsit ostasii punandu(i sa doarma cu
capul la picioarele nevestelor lor, mai apoi si(a luat revansa. Datarea si localizarea regelui
dac este problematica si dificila. 8e crede ca trebuie plasat undeva la graniata cu *oldova
care, la vremea respectiva, era locuita de bastarni, dar n zona intracarpatica, cel mai
probabil n 87 6ransilvaniei. +ceasta localizare are in vedere unele descoperiri
arheologice de piese bastarnice in aceasta zona, piese care ar putea atesta o incercare de
infiltrare in spatiul 6ransilvaniei prin pasurile !arpatilor :rientali . + fost indicata initial
ca data aproimativa a conflictului anul /22 %apro.', dar eista istorici care cred ca ar
putea fi vorba de o data mult mai trzie, cndva dupa #3F %cnd avem certitudinea ca
bastarni s(au stabilit in *oldova'. Probabil ca motivul conflictelor a fost incercarea
bastarnilor de(a patrunde la vest de arcul carpatic, in 6ransilvania,
6ot de la 6rogus Pompeius %prin =ustinus' a ramas numele altui rege dac numit
4ubobostes. =zvorul vorbeste despre increenta "acoru per Rubobosten rege, deci
Scresterea puterii dacilor pe vremea lui 4ubobostesS. +cest nume nu mai este confirmat si
de alte izvoare scrise. n timp ce !. Daicoviciu si =. Glodariu cred n eistenta acestui
rege anterior lui .urebista, alti cercetatori cred ca este vorba de numele corupt al
lui .urebista.
La sfrsitul sec. al ==(lea a. !hr., dacii sunt consemnati de )rontinus, om politic si general
roman din sec. = p. !hr. care, n Stratageele, arata ca generalul *inucius 4ufus,
proconsulul *acedoniei, coplesit la un moment dat de scordisci si de daci, a recurs la o
stragema pentru a(i nfrnge. +vnd o armata destul de mica, iar dusmanii fiind numerosi,
generalul roman i(a pus pe trmbitasi sa sune din trmbite. Lupta se dadea ntr(o zona
muntoasa si ecoul a amplificat mult sunetul, motiv pentru care dusmanii ar fi fugit,
creznd ca armata romana era cu mult mai numeroasa. Lupta s(a dat candva ntre #2F(
#2- a. !hr., victoria fiind serbata printr(un triumf organizat la 4oma. Pna la .urebista,
mai avem o singura informatie despre populatia de la nord de Dunare ramasa de la
)lorus. +cesta relateaza prima epeditie a romanilor care a atins Dunarea. 7a a avut loc
candva n intervalul 3"(30 a. !hr., cel mai probabil in anul 3, i.e.n. si a fost condusa de
8cribonius !urio !aius, proconsulul *acedoniei, care nu a avut cura>ul de(a trece
Dunarea, fiind nspaimntat de padurile de dincolo de fluviu si de ntunecimea acestora.
!el mai probabil, este vorba de o epeditie la Dunare nn dreptul .anatului, caci la est de
Portile de )ier lipsesc codrii, epeditia romana care trebuie ca era un raspuns la atacurile
dacilor in *oesia.
BIB0I1G2*3I*4
*ircea Petrescu DimboviNa( Scurta istorie a *aciei preromane, =aPi, #F3$.
9ladimir Dumitrescu, +leandru 9ulpe( *acia inainte de *romic%aites, .ucurePti,
#F$$.
Dionisie *. Pippidi, Dumitru .erciu( *in istoria *obrogei. 1e6i 7i greci la *un8rea
de 9os din cele mai vec%i timpuri pn8 la cucerirea roman8, .ucurePti, #F-".
SITUATIA POLITICA N =ALCANI SI N =AZINUL MARII NEGRE N SEC. I
2. C>/.

n 3" (30 a. !hr., romanii a>ung pentru prima oara, sub conducerea lui 8cribonius !urio,
guvernatorul *acedoniei, la Dunare, n urmarirea scordiscilor si dacilor. 8e tem sa o
treaca, speriati de desimea codrilor de dincolo de fluviu.
!el mai important dusman al 4omei din .azinul *arii Aegre, *ithridates al 9=(lea
7upator, regele 4egatului Pontului %###(-0 a. !hr.' a facut eforturi pentru constituirea
unei coalitii antiromane n care a atras statele din zona, populatiile barbare din bazinul
*arii Aegre, dar si orasele(state grecesti din Pont %:lbia, !hersones, Bistria, !allatis,
+pollonia'. De asemenea, *ithridates a cucerit o serie de teritorii precum 4egatul
.osphorului cimerian, +rmenia *ica si !olchida. !u eceptia .ithDniei, care a fost de
partea romanilor, ntreaga zona din >urul *arii Aegre, inclusiv +rmenia si Partia, au fost
aliate cu *ithridates.
4egele pontului a avut trei razboaie cu romanii. Primul razboi s(a desfasurat ntre $F($".
*ithridates a cucerit .ithDnia si o mare parte din +sia *ica, dupa care s(a ndreptat spre
Grecia, a cucerit +thena si a instaurat aici un guvern democratic n frunte cu filozoful
+riston. n $3 a. !hr., 8Dlla porneste ofensiva romana, asediaza +thena si o cucereste.
*ithridates este nfrnt si, prin pacea de la Dardanes din $", renunta la cuceririle din
+sia, si preda flota si se obliga a plati mari despagubiri de razboi. Primeste n schimb
titlul de prieten si aliat al poporului roman. n ciuda titlului primit, a ramas, pna la
moarte, un nversunat dusman al 4omei. De altfel se narmeaza si ncepe pregatirile de
razboi imediat dupa ncheierea pacii, motiv pentru care, n $0($#, romanii declanseaza cel
de(al doilea razboi. <ltimul razboi are loc in perioada 30(-0. =nitial *ithridates
colaboreaza cu regele 6igranes al +rmeniei, care era ginerele sau, avnd mai multe lupte
cu generalul Licinius Lucullus. n cele din urma este tradat de 6igranes, ba chiar si de cei
doi fii. 4amas singur, se sinucide. !onfruntarile romanilor cu *ithridatres au facut sa
scada pentru o vreme interesul roman pentru Pen. .alcanica, iar permanentul conflict
dintre cele doua parti i(a dat posibilitatea lui .urebista sa treaca la o politica epansiva.
Dupa 8cribonius !urio, al doilea roman care a a>uns la Dunare a fost *. 6erentius 9aro
Lucullus % fratele vitreg al lui Licinius Lucullus' n anul 3# a. !hr. 7l ii urmarea pe moesi
si pe besii. 8e pare ca, n realitate, prezenta generalului roman reprezenta
o diversiune organizata mpotriva lui *ithridates care, la vremea cu pricina, purta lupte
grele cu romanii n !Dzic si =nsula Lemnos. !u acest prile>, 6erentius 9aro Lucullus
distruge +pollonia, iar restul cetatilor grecesti probabil se predau. n ele se instaleaza
garnizoane romane. 6ot de acum inceteaza emisiunile monetare locale ale cetatilor
grecesti din Pont. 7ste posibil ca generalul sa fi ncheiat tratate de alianta cu cetatile
grecesti. De la !allatis s(a pastrat tetul unui foe"us, dar data lui este discutabila. <nii
cercetatori cred, insa, ca el dateaza de acum. Politica impopulara, veatorie, impozitele
foarte mari percepute de romani au facut ca cetatile grecesti sa se rascoale ulterior.
Guvernatorul *acedoniei, +ntonius BDbrida, pornit sa le pedepseasca, a fost umilit prin
nfrngerea catastrofala suferita lnga cetatea Bistria, n anul -#. 8e pare ca bastarnii au
contribuit n mare masura la nfrngerea romanilor.
EPOCA =URE=ISTA
=nformatiile scrise cu prvire la .urebista sunt etrem de putine. !el mai important izvor
literar este &eografia lui 8trabon, urmat de informatiile date de =ordanes. Dintre izvoarele
epigrafice cel mai important este decretul dat n cinstea lui +cornion din DionDsopolis. n
ciuda faptului ca informatiile sunt foarte putine, eista o imensa literatura referitoare la
epoca .urebista. Dintre istoricii preocupati de aceasta perioada pot fi amintiti: =on
Boratiu !risan %#urebista si epoca sa, Civilizatia geto-"acilor', Aicolae Gostar,
!onstantin si Badrian Daicoviciu, *ihail *acrea, 4adu 9ulpe.
Din parcurgerea literaturii, se remarca frecventa unor probleme si ntrebari care devin
obsesive:
#. !are a fost nucleul politic de la care a pornit .urebista opera de unificare si de cucerire
/. )ormatiunea politica ntemeiata de .urebista a fost sau nu stat, iar, daca a fost stat, de
ce tip a fost
0. !are a fost capitala lui .urebista
,. !are este succesiunea cronologica a epeditiilor lui .urebista
". Prin ce mi>loace a reusit .urebista supunerea formatiunilor politice getice si dacice si
unificarea lor
IZ8OARELE SCRISE
:rice discutie si ncercare de a raspunde la aceste ntrebari trebuie sa porneasc; de la cele
trei izvoare fundamentale, drept pentru care vom ncepe cu ele.
1. S!/27"0-1eografia
8trabon s(a nascut la +maseia, n >ur de -,?-0 a. !hr.si trait pna pe la /# a. !hr., deci a
fost contemporanul lui .urebista, iar informatiile lui sunt foarte pretioase.
+>ungnd n fruntea neamului sau, care era istovit de razboaie dese, getul .urebista l(a
nalaat att de mult prin eercitii, abtinere de la vin si ascultare fata de porunci nct , n
caiva ani, a faurit un stat puternic%egale arhe' si a supus getilor cea mai mare parte
din populatiile vecine. .a nca a a>uns sa fie temut si de romani. !;ci trecnd plin de
ndrazneala Dunarea si >efuind 6racia, pna n *acedonia si =llDria a pustiit pe celtii care
eau amestecati cu tracii si illDrii si a nimicit pe de(a ntregul pe boii aflati sub conducerea
lui !ritasiros si pe taurisci. 8pre a tine n ascultare poporul, el si(a luat a>utor pe Deceneu,
un sarlatan care ratacise multa vreme n 7gipt, nvatnd acolo semne de prorocire,
multumita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor. .a nca de un timp fusese socotit si
zeu, asa cum am aratat cnd am vorbit despre Malmois. !a o dovada pentru ascultarea ce
i(o dadeau %getii' este si faptul ca ei s(au lasat nduplecati sa taie vita de vie si sa traiasca
fara vin. !t despre .urebista, acesta a pierit din pricina unei rascoale, mai nainte ca
romanii sa apuce sa trimita o armata mpotriva lui. <rmasii acestuia la domnie s(au
dezbinat, farmitnd puterea n mai multe parti. De curnd, cnd mp;ratul +ugust a
trimis o armata mpotriva lor, puterea era mpartita n " state. +tunci nsa, stapanirea se
mpartea n ,. +stfel de mpartiri sunt vremelnice si se schimba cnd ntru(un fel, cnd
ntr(altul.

2. I"/320e a trait in sec. al 9=( lea p. !hr., fiind un got romanizat din *oesia. 8criind o
istorie a gotilor le(a atribuit acestora, se pare intentionat, bi unele fapte ale getilor, lasnd
posteritatii impresia ca i(ar fi confundat.
+poi, n timpul domniei la goti a lui .urebista, a venit n Gotia Deceneu, pe vremea cnd
8Dlla a pus mna pe putere la 4oma. Primindu(l pe Deceneu, .urebista i(a dat o putere
aproape regala. Dupa sfatul acestuia, gotii au nceput sa pustiasca pamnturile germanilor
pe care acuma le stapnesc francii ... !omunicnd acestea si alte multe gotilor cu
maiestrie, Deceneu a devenit n ochii lor o fiinta miraculoasa, nct a condus nu numai pe
oamenii de rnd, dar chiar si pe regi caci atunci a ales dintre ei pe barbatii mai de seama
si mai ntelepti pe care i(a nvatat teologia, i(a sfatuit sa cinsteasca anumite divinitati si
sanctuare facdu(i preoti si le(a dat numele de pilleati, fiindca, dupa cum cred, avnd
capetele acoperite cu o tiara, pe care o numim cu un alt termen pilleus, ei faceau
sacrificii. 4estul poporului a dat ordin sa se numeasca capillati, nume pe care gotii l
reamintesc pana astazi n cntecele lor, deoarece i(au dat o mare consideratie. =ar dupa
moartea lui Deceneu, ei au avut n aproape aceeasi veneratie pe !omosicus, fiindca era
tot asa de iscusit. +cesta era considerat la ei si ca rege si ca preot supremn si ca >udecator,
datorita priceperii sale si mpartea poporului dreptate ca ultima instanta. Parasind si
acesta viata, s(a urcat pe tron, ca rege al gotilor, !orDllus, care a condus timp de ,2 de ani
popoarele sale din Dacia.
.. I0c/+5!+2 3e %2 D+"0H"5"%+ a fost descoperit; n sec. al [=[(lea la .alcic. Partea ei
superioara lipseste. 8e pastreaza ,F de rnduri, dar primele F sunt mutilate, de pe unele
dintre ele fiind lizible doar /(0 cuvinte. n primele rnduri apare un toponim n
acuzativ, 'rge"avon bi cuvantul parinte, n aceasta localitate, poate resedinta tribala,
a>ungnd la un moment dat +cornion si reusind sa obtina si o dezlegare, poate de tribut.
Despre .urebista ni se spune ca este cel dinti si cel mai mare dintre regii din 6racia si ca
a stapnit dincolo si dincoace de Dunare. +cornion a a>uns n mare prietenie cu .urebista,
a obtinut foloase pentru cetatea sa si l(a sfatuit pe rege, care i(a devenit binevoitor.
+cornion a fost si sol al lui .urebista pe lng; Pompeius cu care s(a ntlnit la Beracleea
LDncestis %.itolia', reusind sa obtina bunavointa romanilor.
N$c%e$% + c25+!2%2 %$+ =$/e7+!2

Discutia a avut ca punct de plecare si de spri>in localitatea +rgedava care este pomenita
de decretul de la .alcic. 8(a crezut ca parintele aici pomenit in partea superioara a
inscriptiei a fost tatal lui .urebista, deci amplasarea n spatiu a +rgedavei ar fi fost
importanta pentru depistarea formatiunii politice de la care a pornit .urebista opera de
unificare si de cucerire. n discutia pentru identificarea +rgedavei s(au implicat !.
Daicoviciu, 4adu 9ulpe, Aicolae Gostar. 4adu 9ulpe credea ca +rgedava este orasul de
pe +rgesius, care trebuie sa fi fost numele antic al +gesului. 8ingura dava identificata
arheologic pe +rges era cea de la Popesti, care a fost sapata chiar de 4. 9ulpe. 6rebuie
spus ca initial Popesti(ul a fost identificat de 4. 9ulpe cu localitatea 8ornum. 4adu 9ulpe
credea ca Popestiul, unde a fost surprins n sapatura un palat de tip elenistic, putea
ndeplini rolul de capitala, mai ales ca parea a fi si dezvoltat din punct de vedere
economic si bine plasat pe un drum comercial. 7ste foarte putin probabil, insa, ca
+rgesis sa fi fost numele +rgesului. =zvoarele %Berodot si PolDbios' folosesc pentru
desemnarea acestui ru termenul de :rdesos. n plus davele nu prea si(au luat numele de
la rurile care le strabat.
!. Daicoviciu, la randul sau, a crezut ca lectura toponimului este incompleta si ca a
eistat naintea cuvntului +rgedava un 8, deci lectura completa ar fi 8argedava, ceea ce
ar fi putut fi dava de pe 8argeaia, ru care este pomenit de Dio !assius, care spune ca n
albia acestui ru si(ar fi ascuns Decebal tezaurul. 7l a tras concluzia ca resedinta nu putea
fi dect n 6ransilvania, cel mai probabil la !ostesti. 8argetia pare a fi, totusi, o fictiune
istorica, caci n mod evident Dio !assius a preluat povestea cu ascunderea tezaurului de
la Diodor din 8icilia, care a consemnat ca % pe la 022a !hr.', regele peonilor, +udolion,
si(a ngropat tezaurul n rul 8argentia. <lterior, Daicoviciu si(a schimbat pozitia si a
spus ca +rgedava ar putea fi n Dobrogea. De altfel a renunaat s; mai fie att de patetic
pentru ca, ntre timp, aparuse ndoiala ca parintele pomenit de inscriptia de la .alcic ar fi
tatal lui .urebista, deci discutia nu mai avea legatura cu capitala lui .urebista. La scurta
vreme a fost descoperit^ o inscriptie databila n sec.al ==(lea. p. !hr. care pomenea n
Dobrogea, foarte aproape de Bistria, un vicus numit +rcidava. *odestul sat nu putea fi,
nsa, o capitala de formatiune politica getica, mai ales ca el se afla n coasta Bistriei.
: localitate +rgidava este consemnata si de Ptolemeu n (n"reptarul geografic, ca fiind n
.anat. 7a a fost identificata cu 9aradia si mai apare si n 6abula Peutingeriana si la
geograful din 4avena.
Aicolae Gostar crede ca naintea +rgedavei din inscriptie sunt doua linii orizontale
paralele si ca lectura corecta este Margedava, ori o Margedava este pomenit; de Ptolemeu
n sudul *oldovei, la est de 8iret. 7l crede ca doar dou; pot fi davele care au purtat acest
nume, fie 4acatau , fie .rad, unde au fost descoperite cetati.
8e remarca in aceste discutii o mare doza de subiectivism care tine de patiotismul local al
cercetatorilor. :ricum se pare c^ +rgedava nu are nici o legatur; cu .urebista, pentru ca
parintele pomenit de inscriptie nu este al lui .urebista, numele regelui get aparnd doar
mult mai >os n inscripaie. 7ste posibil sa fie vorba de un rege get anterior lui .urebista,
foarte probabil din sudul *oldovei, cum crede Gostar, la care sa fi fost trimis +cornion
care, de(a lungul vieaii, a avut mai multe misiuni diplomatice.
7ste ciudat ca pentru depistarea nucleului initial nu a fost eploatat chiar tetul lui
8trabon care este vrednic de crezare si care spune clar ca .urebista este un barbat get.
8trabon avea bine definite notiunile de dac si get, de altfel chiar el ni le eplica si noua n
acelasi tet, facand precizarea ca getii sunt cei de pe Dun^rea =nferioara si dinspre Pont,
iar dacii cei dinspre Dunarea 8uperioara si dinspre germani, ei vorbind nsa o limba
asemanatoare. n plus, inscriptia de la .alcic ne spune despre .urebista ca este un rege al
6raciei care a stapnit ambele maluri ale Dunarii. 4eiese ca aul teritoriul stapnit a fost
Dunarea , iar termenul de 6racia este ndoilenic ca ar fi putut fi folosit pentru zona de
dincolo de !arpati.
P/"7%e#2 c25+!2%e+
8unt n literatura vehiculate trei localitati suspectate ca ar fi putut fi capitale : !ostesti,
8armizegetusa .asileion si Popesti. La !ostesti si Popesti s(a a>uns pornindu(se de la
discutia nucleului initial. =. Glodariu crede si el ca cetatea de la !ostesti a fost prima
resedinta a lui .urebista. 8ingurul argument al acestuia este acela ca aceasta cetate ar fi
cea mai timpurie dintre cetatile din *untii :rastiei. !hiar daca una dintre aceste localitati
ar fi fost initial capitala a formatiunii politice conduse de .urebista, este putin probabil ca
ele sa fi ramas capitale dupa etinderea teritoriala. =. B. !risan crede ca capitala era acolo
unde se afla .urebista, asa cum s(a ntmplat pe vremea lui +leandru *acedon. 7ste
clar ca Pella, initial capitala a regatului macedonean, nu a mai fost capitala mai trziu,
capitala fiind intineranta, asa cum era firesc pentru un conducator care s(a aflat mereu n
razboi si n miscare, cum pare sa fi fost si .urebista. 8armizegetusa .asileion este putin
probabil ca a eistat pe vremea lui .urebista. Au este nici o dovada stratigrafica si nu
eista nici materiale arheologice de pe vremea lui .urebista la 8armizegetusa. 7a cu greu
ar fi putut ndeplini rolul de capitala pentru ca se afla ntr(un loc foarte putin accesibil, la
#/22 m naltime, departe de drumurile comerciale, greu de aprovizionat. !hiar pe vremea
lui Decebal, cnd cu siguranta a eistat, este mai probabil sa fi fost cetate regala de
refugiu n caz de pericol si nu capitala. +stfel s(ar putea eplica titulatura de basileion
folosita de Ptolemeu. Daicoviciu crede ca capitala se afla undeva n 6ransilvania, poate la
!ostesti, pentru ca altfel nu s(ar eplica, spune el, de ce primele campanii ale .urebista
au fost ndreptate spre vest, mpotiva celtilor. +rgumentul este destul de slab pentru ca nu
avem nici o dovada sigura ca prima campania ar fi fost ndreptata mpotriva celtilor. 6ot
el crede ca n 6ransilvania a fost centrul de putere pentru ca numai aici se constata o
continuitate a regalitatii si pentru ca numai aici este un sistem de fortificatii coerent, facut
cu mult; truda, cu un scop bine determinat. =deea ca cetatile din *untii :rastiei ar apara
capitala 8armizegetusa nu este nca demonstrata. Despre aceste cetati s(a afirmat de
multe ori ca au doua etape de fortficare, prima contemporana cu .urebista, a doua
contemporana cu Decebal. n realitate unele dintre ele nu au eistat pe vremea lui
.urebista, altele au fost folosite si dupa Decebal.
n concluzie, pare mai probabila ipoteza ca centrul formatiunii conduse de .urebista a
decazut dupa unificare si etinderea teritoriului si ca capitala regelui .urebista era
itineranta.
P/"7%e#2 !2!$%$+
n literatura istorica au eistat diferite controverse pe tema ce a nsemnat stapnirea lui
.urebista( egale arh). <nii au afirmat ca este nendoielnic vorba de>a de un stat %B.
Daicoviciu, =. B. !risan', altii au fost potrivnici acestei idei %*ihail *acrea, Dionisie
Pippidi', considernd ca este vorba doar de o vast; uniune de triburi. !ei care au afirmat
ca a fost stat au definit n moduri diferite acest stat ca fiind unul de tip sclavagist
ncepator de tip militar %!. Daicoviciu( autorul capitolului din 6ratatul de =storia
4omaniei, varianta anilor -2', un stat de tip tributal sau asiatic %=. B. !risan' sau au mai
eistat formulari de tipul stat teritorial etensiv ca cel al odrisilor. !ecetarea straina, ca
de eemplu Carl 8trobel, mai putin implicata afectiv, afirma ca stapanirea lui .urebista a
fost o formatiune politico(militara efemera, care nu a putut rezista dect pe vremea lui
.urebista, dupa care s(a dezintegrat, semn ca nu a putut functiona.
8tatul presune diferente ma>ore ntre membrii societatii, de avere, de interese economice.
+stea cu siguranta au eistat. : dovedesc tezaurele, mormintele princiare, unele
constructii fastuoase n comparatie cu celelalte. 8tatul trebuie sa deaina prghii cu care
si asigura dominatia, de genul armata sau >ustitie, dar si functionari care sa asigure
colectarea impozitelor, supraveghera vamilor si colectarea taelor vamale, sa
supravegheze modul n care populatia si ndeplineste sarcinile ce tin de renta n munca.
)unctionarea sanatoasa a economiei si colectarea impozitelor presupune si adoptarea unui
sistem monetar unitar, a unei monede unice, emisa si garantata de o autoritate.
!onducerea statului presupune institutii politice abilitate sa conduca: rege, adunari, care
se constituie si functioneaza dupa reguli bine stabilite, fiecare avand atributii bine
definite. 9rful ierarhiei trebuie sa dispuna, de asemenea, de o cancelarie din care sa
emane edictele. De asemenea este nevoie de persona>e calificate care sa asigure relatiile
cu eteriorul.
=deea statului sclavagist, fie el si ncepator, a fost, cum era si firesc, abandonata. Au a
putut fi nicidecum dovedita estenta sclavilor care sa asigure baza economica a acestui
stat. Desigur ca este posibil sa fi eistat forme de robie patriarhala, eventual si ceva
sclavi casnici, dar ei nu erau multi si rolul lor in economie era limitat. 8tatul de tip
tributal presupune coeistenaa proprietatii private cu proprietatea comuna. De obicei, cel
putin teoretic , monarhul este proprietarul suprem. Populatia este organizata n obsti
teritoriale, care detin n proprietate comuna pamntul, indivizii avnd n proprietate
personala doar casa si vitele. +stfel organizata, populatia ar raspunde solidar n fata
autoritatilor, fiind obligata sa plateasca dari n bani, n produse, sa echipeze ostasi pentru
armata sau sa ridice si sa ntretina fortificatii sau drumuri.
+naliznd putinele izvoare scrise care eista este greu a dovedi ca stapnirea lui
.urebista a fost realmente un stat, fie el si tributal. Pentru eistenta obstilor este invocat
un tet ramas de la Boratiu care nu dovedeste nicidecum ca ar fi eistat, ci ca era
practicat asolamentul. .urebista poarta titlul de basileu, care este un titlu obisnuit pentru
conducatorii marunti ai unor formatiuni politice. 7l intemeiaza, ce(i drept, o megale
ar%: & o mare stapnire, care pare sa faca referire la marea ntindere a regatului,
neasteptat; pentru mediul barbar, la acea vreme. 4egalitatea nu pare a fi ereditara, caci
.urebista este urmat de Deceneu cu care nu este nrudit. Au stim care sunt regulile de
desemnare a regelui: era desemnat de regele n viata;, de mai marii tarii, din rndul
pilleatilor, care par a avea o pozitie superioara sau pur si simplu regele se impunea prin
forta, geniu sau bogatie. !are sunt institutiile care asigura guvernareaE. <na a eistat cu
siguranta( armata care, spune 8trabon, ar fi fost de /22.222. !ifra a fost considerata de
unii credibila, de altii eagerata. Dupa moartea lui .urebista armata s(ar fi redus la doar
,2.222 de soldati. 7 greu de spus daca cifra este reala pentru ca nu avem studii
demografice care sa aprecieze ct de ct corect populatia aflata n sfera de stapnire a lui
.urebista. Parerile, nici una autorizat;, sunt foarte diferite. N.=orga a apreciat populatia
regatului lui .urebista la #22.222 de suflete, !. Daicoviciu la "22.222, Prvan la # milion
si a crezt ca cifra de /22.222 nu este eagerata, avand n vedere ca .urebista stapnea un
spatiu imens, 7m. Panaitescu la /," milioane. 7agerata sau nu, cu siguranta ca nu este
vorba de o armata permanenta, ci de una adunata n situatii de razboi. 7ste foarte probabil
ca .urebista, la fel ca si capeteniile celtice de la aceea vreme, sa fi avut o armata
personala si o garda permanenta. <na dintre institutiile care par a fi spri>init regalitatea a
fost religia, Deceneu fiind acela care prin religie a reusit sa(i tina sub ascultare pe supusi.
7l este considerat si autorul unei reforme religiase care a avut ca scop asigurarea
specialistilor sacrului, alesi dintre pilleati.!u a>utorul religiei era asigurata si ascultarea
poruncilor. 7ste posibil ca , la fel ca la celti, unde druizi erau si >udecatori, la geti si daci
preotii sa fi avut responsabilitat asemanatoare.6etul lui 8trabon nu pare a se referi la legi
care ar presupune eistenta unui cod, caci nu se foloseste termenul de noos ci cel de
prostaga care n latina are ca corespondent e"ictu, adica un act emis de o cancelarie.
+ceste edicte ar fi singurul indiciu ca eist; si un emitent, respectiv o cancelarie. 8pre a
se dovedi eistenta unei cancelarii este citat un tet din *artial care vorbeste de un ravas
trimis de Decebal lui Domitian, ravas care avea un sigiliu. 6etul lui *artial este, nsa,
irelevant pentru ca se refera la alta perioada, post .urebista. 7istenta unei cancelarii pe
vremea lui Decebal nu presupune ca ea ar fi eistat si pe vremea lui .urebista. !el mai
greu de probat este eistenta unor functionari si institutii abilitate cu strngerea
impozitelor, darilor n natura sau care sa urmareasca modul n care supusii se achita de
obligatiile lor n munca. 7ste folosit ca dovada, si de aceasta data, un tet care face
referire la o alta epoc;, este vorba de medicul lui 6raian, !riton care spune ca, pe vremea
lui Decebal, eistau un fel de sefi peste cei care muncesc pamntul si peste cei care se
ocupau de fortficatii. !iudat este faptul ca .urebista nu bate n nume propriu o moneda,
n conditiile n care conducatori obscuri barbari o fac. 7ste drept ca dispar emisiunile
monetare tribale, ceea ce este un semn ca ele devenisera desuete si ca disparusera
emitentii locali si ca denarul roman republican pare a deveni moneda unica. 7ste nsa
interesant ca s(a preferat falsificarea denarului roman bi nu emiterea unei monede
proprii. Poate aceasta a fost o faza premergatoare, tranzitorie, .urebista nemaiapucnd sa
emita propria lui moneda, fiind anga>at n tot felul de lupte. 6rebuie ca a eistat un
oarecare haos financiar, pentru ca denarii republicani romani nu s(au batut doar la 6ilisca,
ci si n alte localitati, nu stim ct de autorizate sa o faca. 6oate acestea la un loc, par a
ndreptati ideea ca .urebista, preocupat de cuceriri, nu avut ragazul sa de(a stapnirii sale
o forma coerent;, motiv pentru care, imediat dupa moartea lui, st;pnirea lui s(a
dezintegrat.

U/c2/e2 5e !/"0
!ei mai multi cercetatori considera ca inceputul domniei lui .urebista trebuie situat n >ur
de $/. i.e.n., poate putin mai devreme. 6etul lui =ordane este unicul care ofera un
indiciu cronologic. 7l spune ca, pe vremea lui .urebista, a venit n tara gotilor Deceneu,
care a aparut n momentul n care 8Dlla a preluat puterea la 4oma. 8e stie ca 8Dlla s(a
proclamat dictator n anul $/ i.e.n. .urebista nu putea fi de mult; vreme rege, mai ales ca
a domnit foarte mult.
P"%+!+c2 +0!e/02
7ste de presupus ca, nainte de a(si fi nceput campaniile de cucerire spre vest sud si pe
litoralul *arii Aegre, .urebista a facut un efort de a unifica formatiunile politice ale
getilor si dacilor. =zvoarele nu ne spun nimic despre cum a procedat .urebista. Ai se da
de nteles doar ca neamul lui .urebista era istovit de razboaie. !um primele campanii
pentru cucerirea de noi teritorii par a ncepe pe la -2 i.e.n., nseamna ca .urebista si(a
consumat cam >umatate din domnie pentru a unifica aceste formatiuni. 7ste greu de
crezut ca au prevalat mi>loacele pasnice, poate doar casatoriile ar fi putut reprezenta un
mi>loc nonviolent de convingere. 8e constata arheologic ca multe cetati, precum cele de
la !rlomanesti, Mimnicea, 4adovanu, !ascioarele, !rasani, !etateni au urme de
distrugere n sec. = a. !hr. +r putea fi argumente pentru o supunere prin violenta. +ltfel
nu eistau motive care sa determine pe micii sefi locali sa renunte la autoritatea lor caci
nu esta nici un factor etern de presiune. 4oma nu avea gnduri de cucerire n Pen.
.alcanica, fiind total ocupata cu etinderea posesiunilor sale n +sia, puterea celtilor era,
dupa toate aparentele, n regres, devenisera sedentari, ba chiar sunt frecvente afirmatiile
ca multt, cei care au convieauit cu autohtonii, ar fi fost asimilati de daci. n ciuda acestor
evidente, sunt multi aceia care cred ca pericolul celtic sau roman i(ar fi determinat pe
micii conducatori de triburi sa accepte stapnirea lui .urebista. !hiar daca aceste
pericole ar fi fost reale, este greu de crezut ca acesti conducatori marunti le(ar fi putut
percepe. 8tim nsa ca mna dreapta a lui .urebista a fost Deceneu care a reusit sa impuna
supusilor ascultarea poruncilor, sobrietatea, ba chiar i(ar fi determinat sa(si taie vita de
vie %stire neconfirmat; arheologic'.
C2#520++%e 3e c$ce/+/+
8trabon prezinta cuceririle lui .urebista n urmatoarea ordine:
#. trece Dunarea si >efuieste 6racia, *acedonia si =llDria, ocazie cu care, poate la
ntoarcere, i pustieste pe celtii care traiau amestecati cu tracii si illDrii( mai mult ca sigur
este vorba de scordisci, situati la sud de fluviu si la vest de *orava, n zona de varsare a
8avei n Dunare
/. nimicebte pe de(a ntregul pe boii aflati sub conducerea lui !ritasiros bi pe taurisci.
Pare a fi vorba de doua campanii diferite. Dac^ 8trabon respecta ordinea evenimentelor,
campania sudic; a fost prima. !ercetatorii de la !lu>, !. Daicoviciu si =. B. !risan cred ca
cea vestica a fost cea dinti.
6etul lui 8trabon nu ne da de nteles ca .urebista ar fi alipit teritoriile neocupate de
romani de la sud de Dun;re, scopul campaniei sudice pare a fi mai ales >aful. 6otusi=,
decretul n cinstea lui +cornion precizeaza ca .urebista a stapnit teritoriul de o parte si
de alta a Dunarii. Desigur ca afirmatia ar putea sa se refere strict la cursul inferior al
Dunarii, deci sa aiba n vedere Dobrogea si nu si zona de la sud de 4omania. !ercetarile
arheologice arata ca, dupa campania lui .urebista, scordiscii au ramas pe loc, nu au fost
dizlocati.
!ampania vestica ar fi avut loc pe la -2 i.e.n. =.B. !risan considera ca acest razboi ar fi
fost nu unul de cucerire, ci unul de eliberare, n urma caruia ar fi fost recuperate de la
celti teritoriile dacice din zona 6isei. .oii si tauriscii locuiau n zona +ustriei si a !mpiei
Pannonice, respectiv n <ngaria si 8lovacia. !ampania ar fi fost purtata pn; la Dun;re, n
dreptul .ratislavei. 8e crede ca .urebista s(a ferit sa mearga mai departe, spre vest,
pentru ca ar fi riscat un razboi cu regele suebilor, +riovist. 4ezultatul a fost ca celtii ar fi
fost nimiciti cu totul. 8e crede ca aceasta campanie a avut loc n anul -2 deoarece !aesar
vorbeste la un moment dat despre boii care s(au stabilit pe la "F("$ n teritoriul de azi
al 7lvetiei. 8e crede ca doar campania distrugatoare a lui .urebista i(ar fi putut determina
sa se mute n masa. !ampania mpotriva celtilor ne face sa ne ndoim de temeinicia si
adev;rul unor consideratii istorice facute de literatura arheologica. =. B. !riban spune ca
celtii, la momentul .urebista, nu mai prezentau un pericol, deci ei nu ar fi putut
determina unificarea de frica a formatiunilor politice. De asemenea se face frecvent
afirmatia ca multi dintre celtii stabiliti n sec. =9(=== n Pannonia si n A9 4omniei ar fi
avut relatii bune cu autohtonii, s(au nmormantat n aceleasi necropole si ca ar fi fost
chiar dacizati, deci, cu alte cuvinte, s(ar fi pierdut n masa autohtonilor. Probabil este
vorba de anarti. !eilalti celti, boii si tauriscii, erau asezati si ei de multa vreme, deci
devenisera, n virtutea timpului trecut, un fel de autohoni n zona pe care au locuit(o.
Daca nu prezentau pericol, de ce .urebista i nimiceste pe de(a ntregul si ce vrea sa
recupereze de la ei, ducnd acest razboi de eliberareE 6eza razboiului de eliberare nu prea
are sustinere.
C$ce/+/e2 c"%"0++%"/ */ece!+
)ara ndoiala ca atunci cnd .urebista a pornit la cucerirea cetatilor grecesti a avut
serioase motivatii de ordin economic: cetatile nu numai ca erau bogate, aveau o economie
prospera, dar stapnirea litoralului asigura si supravegherea comertului pe *area Aeagra.
Au trebuie uitat ca devenise o practica pentru regii sau conducatorii barbari din zona sa
prote>eze cetatile grecesti %MalmodegiHos, 4hemaos, Moltes'. .urebista a profitat de
doua evenimente care, prin cumul, au contribuit la usurarea efortului militar: moartea lui
*ithridathes al 9=(lea 7upator n -0a. !hr. si nfrngerea lui +ntonius BDbrida, n -# a.
!hr. 9asile Prvan a facut supozitia ca .urebista ar fi fost aliatul cetatilor grecesti cu
ocazia razmeritei acestora, dar ea este puain probabila, avnd n vedere ca, n anul -#
i.e.n., .urebista trebuie ca se pregatea pentru campania mpotriva celtilor. Litoralul pontic
a fost cucerit n intervalul "F(,$, mai probabil ""(,$a. !hr. +nul "" ca an de nceput al
campaniei de cucerire a litoralului este sugerat de Dion !hrisostomos care, vorbind
despre :lbia, dar fara a(l pomeni pe .urebista, spune ca la F"p, !hr. ,cnd a vizitat el
:lbia, orabul se mai resimtea dupa ce cu #"2 de ani mai nainte, getii au cucerit toate
orasele grecesti de la :lbia pn; la +pollonia. ntelegem ca constructiile se aflau n stare
proasta, iar teritoriul cetatii era considerabil mai mic. +vnd n vedere ca :lbia trebuie sa
fi fost primul orab cucerit, anul de nceput trebuie sa fi fost ""a. !hr. !ampania de
cucerire a litoralului era sigur ncheiata n anul n care s(a dat decretul n cinstea lui
+cornion. 8(a a>uns la concluzia ca decretul a foat sapat n piatra cndva n intervalul
cuprins ntre 3 iunie si F august ,$ a. !hr. =nscriptia a fost sapata n piatra dupa ce
Pompeius a obtinut titlul de imperator, deci dupa prim;vara lui ,$, dar nainte de a fi
nfrnt n batalia de la Pharsalus de catre Pompei, batalie care a avut loc n F august.
+vnd n vedere distrugerile suferite de :lbia , este sigur ca colonia a fost cucerita prin
lupte. Despre 6Dras se crede ca s(ar fi supus de buna voie, pentru ca nu au fost observate
distrugeri ale cetatii, care , fara ndoiala, n(ar fi dorit sa aiba soarta :lbiei. La 7gDssus
au fost constatate arheologic distrugeri, deci probabil ca a fost cucerit prin lupta. +ceeasi
soarta a avut(o si Bistria. <n decret dat n cinstea lui +ristagoras, fiul lui +paturios,
pomeneste despre distrugerea zidurilor cetatii si arata ca +ristagoras s(a remarcat prin
eforturile de refacere a zidurilor. =nscriptia ne da de nteles ca stapnirea a fost de lunga
durata, caci, dup; trei ani, averile cetatenilor erau secatuite, iar sanctuarul lui +pollo
6amaduitorul ramasese fara preot. +rheologic au fost constatate urme de distrugere n
zona sacra. Despre 6omis si !allatis nu avem informatii, dar se banuieste ca s(au supus
de buna voie, evitnd sa impartaseasca aceeasi soarta ca Bistria. DionDsopolis probabil ca
s(a predat de buna voie, >udecnd dupa bunele relatii pe care le(a avut cu .urebista. :
inscriptie de la :dessos %9arna' vorbeste despre ntoarcerea unor cetateni din be>enie,
care s(ar putea sa aiba leg;tura cu cucerirea orasului de catre .urebista. *esembria a fost
cucerit; cu armele. : inscriptie pomeneste trei strategi care au condus o oaste mpotriva
lui .urebista. +pollonia este foarte probabil ca s(a predat de bun; voie, caci nu s(a putut
apara, era distrusa de generalul Lucullus. =. B. !risan crede ca, nainte de supunerea
cetatilor grecesti, ar fi fost cucerita din minile bastarnilor *oldova. 8ingurul indiciu n
acest sens este ca dispare cultura Poienesti (LuHaXevHa n ultima >umatate a sec. = a. !hr.
Dupa nfrngerea lui Pompeius, ne spun att +ppianus, ct si 8uetonius, !aesar, devenit
dusman personal al lui .urebista, a planuit o epeditie mpotriva getilor si parailor.
8uetonius precizeaza ca ar fi fost trimis n acest sens :ctavian la +pollonia spre a pregati
razboiul. !ampania nu a mai avut loc caci, la idele lui *arte, !aesar este asasinat.n
acelasi an, n timpul unei r;scoale, moare si .urebista. 8e crede ca a fost asasinat pentru a
se evita iminentul atac roman, ipoteza care este discutabila . 7a ar fi credibila doar daca
moartea lui .urebista ar fi precedat(o pe cea a lui !aesar. 6eritoriul stapnit de .urebista
s(a dezmembrat initial n , parti, mai apoi n ".
URMAAII LUI =URE=ISTA

Dupa asasinarea lui !aesar la idele lui *arte n ,,a.!hr., cel mai important eveniment
este razboiul civil ai carui protagonisti au fost :ctavianus, adoptat prin testamnt de
!aesar, si *arcus +ntonius. Deznodamntul acestui razboi se consuma la +ctium, n 0#a.
!hr., cnd *arcus +ntonius este nfrnt.
!onflictul din lumea romana va fi urmarit cu interes de capeteniile dacilor si getilor, care
promit a>utor miltar cnd uneia cnd alteia dintre cele doua parti. 8unt cteva izvoare
literare care fac aluzie la o posibila implicare a getilor si dacilor n razboiul civil, din
pacate ele nu sunt foarte eplicite. 9ergiliu, spre eemplu, n Georgicele, spune ca dacii
adesea coboara de la =stru si conspira mpotriva noastra. Boratiu, n Satire, are cteva
versuri:*ricine +i iese +n cale a +ntreaba ce-ai ai auzit "espre "aci, !assius Dio, n
(storia roana, ne relateaza ca dacii ar fi trimis o solie la :ctavianus, dar n(au c;p;tat
nimic din cte au cerut, motiv pentru care au trecut de partea lui *arcus +ntonius, fara a(
i fi nici acestuia de mare folos caci era foarte dezbinati. Din cele trei izvoare reiese ca
urmasii lui .urebista, la fel ca si predecesorul lor, intervin n luptele pentru putere de la
4oma, ncercnd sa obtina maium de foloase. 7 greu de crezut ca politica dacilor si
getilor i(ar fi ngri>orat prea tare pe romani, cum pare a sugera Boratiu, n conditiile n
care puterea lor era n declin ca urmare a mpartirii stapnirii lui .urebista. 8trabon spune
ct se poate de clar ca stapnirea lui .urebista s(a mpartit initial n ,, ulterior, adica pe
vremea lui +ugustus, n " parti.
: list; a succesorilor lui .urebista eista doar la =ordanes. Au stim daca ea este completa.
*a>oritatea istoricilor cred ca regii pomeniti de =ordanes sunt urmasii lui .urebista din
zona de 89 a 6ransilvaniei, care se banuieste a fi fost una dintre cele , parti care au
rezultat dupa mpartirea mostenirii. Potrivit lui =ordanes, urmasul lui .urebista fost
Deceneu, care a fost urmat de !omosicus, care a fost n acelasi timp rege, mare preot si
>udecator suprem, iar mai apoi de !orDllus care ar fi domni timp de ,2 de ani peste daci.
Pe lng; numele atestate de lista lui =ordanes, izvoarele mai amintesc ctiva regi daci si
geti. *ai multe referiri se fac la rege !otiso, care este consemnat de trei izvoare literare
diferite: 8uetonius, Boratius si )lorus. !ele trei izvoare par a face referire la trei momente
diferite din domnia acestui rege. 8uetonius, n -ietile celor ./ cezari, spune ca, potrivit
lui *arcus +ntonius, :ctavianus si(ar fi fagaduit fiica %=ulia' de nevasta unui rege al
getilor numit !otiso, acesta din urma, la rndul sau, urmnd a(si da fata de nevasta lui
:ctavianus. 7ste poate vorba de o alianta matrimoniala pusa la cale spre a atrage
capetenia barbara de partea lui :ctavianus. Boratius, ntr(o oda pe care a scris(o n
anul /F a. !hr., deci la doi ani dupa victoria de la +ctium, spune ca armata dacului !otiso
a pierit. 8e banuieste ca este vorba de un conflict cu romanii din anul /F a. !hr.. cand
!otiso s(a confruntat cu generalul roamn Licinius !rassus, fiind nfrnt. )lorus, n
Rezuatul istoriei roane, arata ca dacii traiesc nedezlipiti de munti. Din munti coboara
adesea, sub conducerea regelui !otiso, trec Dunarea pe gheata si devasteaza tinuturile de
la sud de Dunare. +ugustus a hot;rt sa termine cu aceasta populatie agresiva si l(ar fi
trimis pe guvernatorul Pannoniei, !ornelius Lentulus mpotriva lor. Generalul i(a alungat
la nord de Dunare si a asezat la sud de fluviu garnizoane romane. )lorus spune ca dacii
nu au fost nfrnti=, ci doar respinsi si mprastiati. 7vident ca aceste evenimente sunt
posterioare anului /3 a. !hr., ntmplndu(se cndva la nceputul erei noastre.
<nele variante ale tetului lui 8uetonius folosesc n loc de de numele !otiso pe cel de
!oson, de unde a aparut banuiala ca !otiso ar fi fost emitentul enigmaticelor monede de
aur cunoscute sub numele de Hosoni. 8e observa ca !otiso, n douO izvoare, este dac, n al
treilea get. 7l este plasat ntr(o zona muntoasa, destul de aproape de Dunare , motiv
pentru care istoricii cred ca el a domnit undeva n vestul :lteniei si estul .anatului. Daca
aceasta pozitionare este corecta, ea vine n contradictie cu teoria potrivit careia !otiso ar
fi emitentul monedei de tip Coson, moneda care a fost descoperita doar n zona de 89 a
6ransilvaniei.
<n alt rege al getilor, contemporan cu razboiul civil de la 4oma, este amintit de Plutarh
n -ieti paralele, n biografia lui *arcus +ntonius. 7ste vorba de Dicomes. 8i acest rege
s(ar fi amestecat n conflictul dintre :ctavianus si *arcus +ntonius. 7l ar fi promis o
oaste numeroasa lui *arcus +ntonius. =zvorul nu da alte amanunte +cest rege se crede ca
ar fi domnit undeva n spatiul etracarpatic, poate n sudul *oldovei sau n *untenia.
6ot n spatiul etracarpatic este atestat de o inscrptie cu litere grecesti, de pe un vas,
basileul 6hiamarchos. =nscriptia fost descoperita la :cnita, n >ud. 9lcea, deci
formatiunea lui politica trebuie ca era plasata undeva n zona de nord a :lteniei.
=storia politica a dacilor si getilor n sec. = p. !hr. este destul de putin cunoscuta. !eea ce
este sigur este ca adeseori ei au atacat provinciile de la sud de Dunare. 4omanii, initial,
au raspuns la aceste atacuri prin epeditii punitive, iar mai apoi, pentru a(si asigura
linistea au utilizat trei mi>loace: transbordarea getilor la sud de Dunare, unde erau mai
usor de supravegheat, capturarea unor ostateci din rndul aristocratiei, care deveneau
garanti ai pacii sau plata unor subsidii. 6oate aceste mi>loace de represiune sunt atestate
de izvoarele epigrafice sau literare. : epeditie mpotriva dacilor, potrivit unei inscriptii,
ar fi organizat *arcus 9inicius. 8trabon arata, la rndul sau, ca +elius !atus a stramutat
de la nord de Dunare n 6racia "2.222 de geti. +ctiunea ar fi avut loc n priml deceniu al
sec. = p. !hr. n c;teva rnduri getii ataca cetatile din Pont. =nformatii despre aceste atacuri
avem de la :vidius. Potrivit acestuia getii %din sudul *oldoveiE' au atacat mai nti
cetatea +egDssus %6ulcea' prin anul #/ p. !hr., iar mai apoi, n anul #", cetatea
6roesmis pe care au cucerit(o, fiind apoi respinsi de catre Pomponius )lacus %legatul
*oesiei', caruia i s(ar fi datorat linistea la Dunare. =ntensitatea atacurilor n Dobrogea se
diminueaza dupa anul ,- p. !hr. cnd Dobrogea intra sub stapnire romana, fiind
integrata provinciei *oesia.
<n alt rege al dacilor este pomenit de )rontinus. 7ste vorba de 8corDllo, nume foarte
asemanator cu !orDllus, cel ce a domnit ,2 de ani, din lista lui =ordanes. !ei mai multi
istorici cred ca este vorba de acelasi persona> si ca numele corect este 8corDllo. +cest
nume este sigur dacic, el fiind consemnat si de alte doua inscriptii. 7ste vorba de o
stampila de pe un vas descoperit la 8armizegetusa 4egia %Decebalus per 8corillo' si de o
inscriptie descoperita la +cuincum. Potrivit lui )rontinus, acest 8corillo este contemporan
cu un razboi civil care s(a desfasurat la 4oma, care nu poate fi altul dect cel din -$(-F,
deci de pe vremea lui Aero. )rontinus ne da de nteles ca 8corDllo a fost foarte ntelept si
a evitat sa se amestece n acest razboi civil, de teama ca implicarea sa ar fi putut aduce
razbunarea romanilor.
Pentru istoria relatiilor cu romanii sunt importante doua inscriptii, una descoperita la
6ibur, alta la )undi. =nscriptia de la 6ibur este un elogiu funebru adus lui Plautius
8ilvanus +elianus, guvernator al *oesiei n perioada -2(-$, care a stramutat #22.222 de
transdanubieni mpreuna cu copii, sotiile, principii si regii lor. !u aceasta ocazie ar fi fost
napoiat unui rege dac fratele care fusese prizonier al romanilor. =nscriptia de la )undi
spune ca guvernatorul Pannoniei, 6ampius )lavianus, a obligat neamurile de dincolo de
DunOre sa predea ostateci romanilor.
<ltimul dintre regii daci anteriori lui Decebal, pomenit de izvoare, este Diurpaneus. 7l
apare att la :rosius ct si la =ordanes. Potrivit lui =ordanes, Diurpaneus a fost
contemporan cu Domitianus. 8ub acest rege, getii au rupt tratatul ce l(au avut cu mparatii
de dinainte caci Domitianus era foarte zgrcit. !el mai probabil a diminuat stipendiile.
Drept urmare, getii au atacat la sud de Dun;re, unde guvernator era :ppius 8abinus, i(au t;
iat capul guvernatorului si au >efuit provincia. ngri>orat, Domitian a venit n =llDria si a
trimis o armata mpotriva dacilor comandata de generalul )uscus, care a trecut Dunarea
pe un pod de vase. De la prima ciocnire, romanii au fost nvinsi, )uscus ucis, dupa care a
urmat >efuirea armatei romane. :rosius se refera la acelasi eveniment, fara a da detalii.
Ae da doar de nteles ca )uscus a suferit o nfrngere dezastruoasa, pe care, nsa,
Domitian a avut gri>a sa o prezinte ca pe o victorie, organizndu(si un triumph. !u privire
la Diurpaneus eista dou^ pareri: ca ar fi unul si acelasi cu regele Duras sau ca ar fi doar
un alt nume al lui Decebal %A. Gostar, 9. Lica'. 4egele Duras este amintit de 7cerpta
9alesiana ca cednd de buna voie puterea lui Decebal. *otivul nu(l cunoastem, fie a fost
prea batrn, fie si(a atras pizma dacilor ca urmare a ruperii tratatului cu Domitian si nu
mai putut guverna.
CI8ILIZATIA LA TINE TIMPURIE IN ROMANIA

+ doua vrsta a fierului sau La 6ene si trage numele de la un sit din 7lvetia, considerat
initial a fi o asezare lacustra, ulterior loc de cult. 8tatiunea se dateaza n sec. ===(= a. !hr.
6ermenul a fost initial utilizat pentru cultura celtica, dar apoi a fost etins si pentru alte
zone ocupate de celti sau aflate sub influenta celtica. n #F#, D`chlette a mpartit epoca
La 6ene n =("22(022, ==(022(#22 si ===(#22(2. Paul 4einecHe, la randul sau, a mpartit
epoca n , etape notate cu litere de la + la D:
+("22(,22
.(,22(022
!(022(#22
D(#22(2
<lterior etapele ., !, si D au fost divizate fiecare n doua subetape.
nceputul laten(ului n 4omnia este la o data discutabila : ,"2?0"2, iar sfrsitul este
plasat n momentul n care Dacia este cucerita de romani, respectiv in anul #2-.
!ivilizatia la 6ene n spatiul nostru mai este cunoscut;a si ca civilizatia geto(daca, termen
hibrid care este azi contestat si, potrivit unor pareri eigente si competente, ar fi de dorit
sa nu fie utilizat n nici un caz pentru perioada timpurie a acestei epoci.
Data de nceput a epocii La 6ene a fost discutata n mai multe rnduri, unii cercetatori,
adepti ai dezvoltarii unitare a spatiului nostru, considernd ca epoca a nceput n acelasi
timp peste tot. +ltii considera ca teritoriile etracarpatice au trecut mai devreme , n >ur
de ,"2, la epoca la 6ene datorita unei con>uncturi istorice favorabile, datorate
influentelor si impulsurilor civilizatoare venite dinspre Grecia, dupa -"3?-"-, cnd a fost
ntemeiata prima colonie greceasca, Bistria, fie prin intermediul grecilor din Pont, fie prin
medierea tracilor odrisi, care pe la ,$2(,32 au format un regat puternic care avea stranse
relatii cu Grecia continentala, n timp ce n 6ransilvania trecerea s(ar fi facut ceva mai
trziu, ca urmare a infiltratiilor de populatii celtice n acest spatiu, cele mai timpurii
putnd avea loc dupa 0F2 a. !hr., dar, mai degraba, n intervalul 0"2(022. n linii mari,
perioada la 6ene are cteva elemente pregnante de noutate:
#. folosirea rotii olarului si aparitia unei ceramici cenusii
/. folosirea brazdarului de plug din fier, care a permis trecerea la agricultura propriu(zisa
0. generalizarea armelor, uneltelor si ustensilelor din fier, urmata de o dezvoltare fara
precedent a mestesugurilor specializate
,. intensificarea schimburilor la mari distante pe baza de moneda
". aparitia aristocratiei tribale si a unor mari diferente patrimoniale, fapt pus n evidenta
prin mormintele princiare, tezaurele cu piese de argint si aur si folosirea unor produse de
lu importate.
n 6ransilvania, ceramica lucrata la roata apare pentru prima data n necropola de la
8anislau, n sec. al 9(lea a. !hr., necropola care a fost atribuita grupului scitic sau scito(
trac 8zentesveHerzug(!hotin. 7ste vorba de ceramica de import, produsele locale aparnd
doar spre sf;rsitul sec. al =9(lea a. !hr. n teritoriul etracarpatic, cea mai veche
ceramica lucrata la roata este din sec. al 9=(lea a. !hr. De eemplu, in mormintele de la
.rsesti s(au descoperit doua strachini lucrate la roata. n asezarea de la +leandria s(a
descoperit, de asemenea, ceramica lucrata la roata, care prezinta analogii cu cea de la sud
de Dunare. =nitial ceramica la roata este importata, dar din sec. al 9(lea a. !hr. se poate
vorbi de o ceramica lucrata la roata de factura locala. =. B. !risan a afirmat ca ceramica
lucrata la roata din sec. al 9(lea nu este autohtona si ca, oricum, doar folosirea rotii
olarului nu se constituie ntr(un argument ca ar fi nceput epoca la 6ene. +utorul ignora
faptul ca n spatiul etracarpatic sunt documentate destul de multe morminte princiare,
precum cele de la Peretu, +gighiol, 8tncesti, Gavani, precum si tezaure ca cele de la
!raiova, .aiceni sau piese izolate precum cele de la Poroina, Poiana !otofenesti, care
lipsesc din 6ransilvania, dar care(si gasesc bune analogii la Panaghiuriste, 9raca sau
Letnica , n .ulgaria. La acestea se adauga o serie de piese de eceptie, precum lebesul
de la .alanoaia, provenit dintr(un tumul de sec. al =9(lea, coiful greco(illDric de la
Gostavatu, o oenochoe descoperita la :strovu *are, toate produse importate, de lu, deci
si procesul de constituire a unor elite aristocratice este mai timpuriu. De asemenea,
trecerea la schimbul pe baza de moneda este mai timpuriu n zona etracarpatica unde
au circulat din sec. al 9(lea a. !hr. monede batute la Bistria, iar pentru sec. al =9(lea sunt
atestate mult mai multe monede macedonene, emise de )ilip al ==(lea, +leandru
*acedon sau )ilip al ===(lea +rideus, dect n 6ransilvania. n concluzie, pare, totusi, a fi
eistat un decala> de dezvoltare ntre cele doua zone. Dezvoltarea inegala si deosebirile
de cultura materiala se datoreaza, n mare masura, contactelor pe care getii, respectiv
dacii, le(au avut cu populatiile intrusive care s(au asezat n spatiul actual al 4omaniei si
au influentat n chip diferit pe autohtoni. Printre aceste populatii, pe lngi greci care se
asezasera nca de la finele hallstattului pe litoral, se numara celtii, scitii si bastarnii.
PATRUNDERI DE POPULATII INTRUSI8E
CELTII
!ele mai importante
populatii intrusive
care patrund n spatiul
nostru sunt cele
celtice. 6ara de
origine a celtilor,
potrivit lui Becateu si
Berodot, primii care
ne dau informatii
despre ei, se afla la
izvoarele Dunarii si
4inului, adica n sud(
vestul Germaniei,
zona centrala si
sudica a )rantei si
7lvetia. 7pansiunea celtica, probabil dictata de un mare spor demografic, dar poate si de
presiuni ale popoarelor germanice, a nceput pe la ,"2 a. !hr. si a continuat n ceea ce
se numeste La 6ene .#(/. n 0$3, celtii ataca 4oma si romanii reusesc sa(i convinga sa
plece doar facndu(le daruri. Dupa aceasta data, celtii se raspndesc pe spatii largi: spre
sud % nordul =taliei', spre vest % )ranta, +nglia si 8pania', spre est % +ustria, !ampia
Panonica si 6ransilvania, Pen. .alcanica'. !eltii vor face probleme 4omei pna n sec = a.
!hr., cnd Gallia si 4aetia vor fi supuse. +sezarea celtilor n +ustria, <ngaria si .oemia a
avut loc, cel mai probabil, pe la 0"2. <n grup celtic ocupa litoralul adriatic si, de aici, n
00", trimite o delegatie la +leandru cel *are. Despre istoria lor n sec. al ===(lea aflam
informatii de la Polibius, !artea =9 din Istorii. n anul /$2 celtii, condusi de .rennus,
patrund n Pen. .alcanica si >efuiesc sanctuarul lui +pollo de la Delfi. 8unt n cele din
urma nfrnti %legenda spune ca +pollo nsusi s(ar fi razbunat si ar fi declansat un
cutremur si o furtuna napraznica mpotriva lor'. Dupa nfrngere, n /3F, celtii se mpart
n trei grupuri distincte: unii dintre atacatori ramn pe loc si intemeiaza regatul de la 6Dlis
%pe *arita', condus de !omontorius. PolDbius arata ca au perceput un tribut de $2 de
talanti de la orasul .izant, care, la rdul sau, a perceput o taa de la corabiile care treceau
prin strmtoarea .osfor, spre *area Aeagra. 4egatul se dezintegreaza la /#$, pe vremea
lui !avaros, cand izbucneste o rascoala a tracilor. +ltii trec in +sia *ica %zona centrala'
si se aseaza n Galatia( galatii. <ltimii, scordscii, fac cale intoarsa si se aseaza n zona
8erbiei de azi, la confluenta 8avei cu Dunarea, n zona 8irmium %6rogus Pompeius(
Istoria lui Filip'.
=zvoarele scrise nu mentioneaza nimic despre asezarea celtilor n spatiul nostru. Pe
teritoriul 4omniei se constata, prin descoperiri arheologice, o prezenta celtica
n !risana, 6ransilvania si .anat. Din :ltenia se cunosc doar cateva morminte izolate si
se crede ca nu s(au asezat efectiv aici, dar poate au controlat aceasta zona. =on Boratiu
!risan credea ca primele patrunderi celtice dateaza din intervalul 0F2(0"2, dar data
de 0"2 este agreata de cei mai multi cercetatori. :ricum data est ulterioara anului 0$3
cnd au atacat 4oma. 6rogus Pompeius, n Istoria lui Filip, vorbeste despre
circa 022.222 de celti care au fost obligati sa(si paraseasca patria caci se inmultisera
foarte mult. <nii s(ar fi ndreptat spre =talia, altii spre !ampia Pannonica. : prezenta
masiva a celtilor n zona noastra este documentata doar incepnd cu sec. al ===(lea. 7ste
foarte probabil ca, dupa campania esuata din Grecia, sa fi avut loc o patrundere de
proportii. 8e presupune ca n 6ransilvania si !risana au patruns anartii, poate si tauriscii,
iar n .anat, eventual si n :ltenia, scordiscii. <nele prezente celtice au fost constatate si
n .ugeac, unde s(ar fi asezat britolagii. Lor lui s(ar datora unele toponime celtice
precum +rrubium, +liobri si Aoviodunum. 8e crede ca celtii au avut relatii bune cu
autohtonii si ar fi convietuit cu acestia, deoarece au fost descoperite n asociere produse
ale celor doua civilizatii. +ceasta nu este, insa, o dovada de convietuire neaparat, ar
putea fi la fel de bine rezultatul unor schimburi reciproce de produse. 8e cunosc peste
$2 de asezari, precum cele de la *oresti, 8eica *ica si !iumesti, care sunt cele mai bine
cercetate si n >ur de 32 de necropole sau descoperiri funerare. La acestea se adauga peste
#22 de descoperiri ntmplatoare. n 6ransilvania sunt doua zone de concentratie celtica:
8omesul 8uperior si zona *ures(6rnave. Uudecnd dupa distributia pe harta a
descoperirilor celtice, se pare ca autohtonii au fost mpinsi nspre depresiunile
intramontane, ceea ce contravine tezei convietuirii pasnice. !ivilizatia materiala a celtilor
este spectaculoasa datorita legaturilor comerciale strnse cu civilizatia etrusca si cu cea
elenistica, mediata de unele cetati grecesti de pe malurile *editeranei, *assalia spre
eemplu.
MORMINTE CELTICE
+u fost descoperite cateva necropole celtice sau asa(zis celto( indigene la Piscolt %>ud.
8atu *are( #$" morminte', )tnele %>ud. .ihor( #22 mormnte',!iumesti %0- morminte',
8anislau %#/ morminte', +pahida %/# morminte', Galatii .istritei, 4emetea *are %>ud.
6imis'. 7le dateaza din latene .#(./(!#. n spatiul lor de origine, celtii se inhumeaza,
dar necropolele de la noi sunt birituale. 8(a facut afirmatia ca ar fi trecut la inhumatie
datorita dacizarii. =ndoielnic, caci la Piscolt, desi au fost puse n evidenta mai multe faze
cronologice, s(a observat ca biritualismul eista nca de la nceput si caracterizeaza toate
fazele. Au este eclus ca biritualismul sa fie epresia unei anumite organizari sociale,
probabil pe clanuri. 8e practica att incineratia cu depunerea resturilor cinerare n urna,
ct si cea cu oasele arse depuse n groapa, cea de(a doua fiind mai obisnuita. !ele mai
frecvente piese de inventar funerar sunt podoabele, mai ales bratarile si fibulele. 8unt
obisnuite ofrandele de carne, indeosebi de porc, langa care se afla de obicei un cutit de
sacrificiu. Dintre ustensile pot fi amintite fusaiolele, foarfecele, cutitele sau cutele din
piatra. #" L dintre morminte sunt de razboinici, fiind caracterizate de asocierea a trei
arme: scut, lance si spada. 8e cunosc si morminte mai bogate precum cel de la !iumesti,
care avea in inventar un coif din fier, prevazut cu un soim din bronz, cnemide de bronz,
camasa din zale si un varf de lance. 7ste, fara ndoiala, un persona> de rang princiar.
*orminte cu inventar destul de bogat au fost gasite si la !risturu 8ecuiesc %>ud.
Barghita', 9urpar %>ud. 8ibiu', !urtuiseni %>ud. .ihor'.
Printre piesele tipice celtilor se numara foarfecele pentru tuns oile, fibulele de tip la 6ene,
bratarile cu nodozitati. Din olaria celtica au fost preluate n repertoriul local o serie de
forme ceramice si tehnici de ornamentare. !eltilor li s(ar datora patrunderea rotii olarului
n spatiul intracarpatic si tot ei ar fi adus tehnologii mai avansate de reducere si prelucrare
a fierului. Dintre piesele celtice deosebite pot fi amitite coiful de la 8ilivas , mistretul de
aur la Luncani. La fel ca si getii, au batut moneda dupa model macedonean, copiind mai
ales moneda emisa de )ilip al ==(lea. Dupa sec. = a. !hr. nu se mai constata prezenta
celtica in spatiul romanesc. 6eza asimilarii lor de catre populatia autohtona, sustinuta cu
fervoare nainte de #F$F, a fost azi abandonata. 8e crede ca s(au retras nspre vest, mai
ales ca urmare a campaniilor lui .urebista, dar si ca urmare a presiunilor germanicilor.
=ASTARNII
4eprezinta o populatie de neam germanic, care a ocupat zona nordica dintre !arpati si
Aistru. 8unt pomeniti de o serie de scriitori antici: Pseudo(8cDmnos, Demetrios din
!allatis, Diodor din 8icilia, Plutarh, +ppian, 6itus Livius, 6rogus Pompeius. 8trabon
pomeneste trei triburi: atmonii, sidonii si peucinii. n >ur de #$/(#$2 ei se afla de>a n
zona Dunarii. +ici primesc solii lui )ilip al 9(lea al *acedoniei, care(i solicita ca
a>utoare mpotriva romanilor, promitandu(le ca recompensa zonele locuite de dardan+.
7ste motivul pentru care au venit in numar mare, nsotiti de familiile lor. 6itus Livius ne
spune ca ei merg n #3F n a>utorul lui )ilip al 9(lea, a>ungnd insa prea tarziu, abia dupa
moartea regelui. : vreme, condusi de !londicus, bntuie prin .alcani, aducnd poate
servicii urmasului lui )lip al 9(lea, Perseu. Potrivit lui *ircea .abes, ar fi intrat n
spatiul nostru n sec. al ==(lea, dupa epeditia din .alcani, n timp ce Aiculae !onovici
sustine ca primele patrunderi au avut loc la sf. sec. al ===(lea, inaintea epeditiei
balcanice. 8e crede ca tribul stabilit n spatiul nostru este cel al peucinilor. 6rogus
Popmpeius relateaza ca bastarnii au avut conflicte cu regele dacilor, :roles, care, initial a
fost nfrnt de catre acestia, dar izvorul ne da de nteles ca, ulterior, regele dac si(a luat
revansa. :roles este plasat de unii istorici n >ur de /22 a. !hr., dar *ircea .abes crede
ca este un rege mai tarziu. La *oresti, n 6ransilvania s(a descoperit ceramica bastarnica
care a fost pusa n legatura cu ncercarea bastarnilor de a intra n 6ransilvania. *ai nou, a
fost descoperita ceramica bastarnica si in asezarea celtica de la 8eusa, >ud. +lba, fapt ce
complica si mai mult situatia. *ai nou prezenta ceramicii bastarnice in 6ransilvania a fost
legata de epeditia bastarnilor impotriva dardanilor, drumul razboinicilor bastarni
crezandu(se ca a urmat valea *uresului si apoi a coborat pe 6isa in >os. n anul 30 a. !hr.
i ntlnim printre aliatii lui *itridates al 9=(lea 7upator n luptele pentru portul
!halcedon, unde, spune +ppian, ar fi murit /2.222 dintre ei. 8e stie ca n anul -# a. !hr.
au luptat mpotriva guvernatorului *acedoniei, +ntonius BDbrida, fiind aliati ai cetatii
Bistria %Dio !assius'. n /F(/$, bastarnii, condusi de regele Deldo, au patruns n *oesia,
probabil n cautarea unei noi patrii, dar au fost respinsi de romanii condusi de *. Licinius
!rassus %Dio !assius', a>utat de aliatul sau, 4holes. Deldo a murit n lupta data pe
rul !ebros. Dupa nfrngere, multi s(au aruncat n Dunare, altii au fost facuti prizonieri.
Dupa aceasta data decad. 7ste posibil sa fi participat la razboaiele daco(romane, caci sunt
reprezentati pe monumentul de la +dmaclisi si pe !olumna lui 6raian %cu bustul gol si cu
no"us la par'. 7i continua a aparea n izvoare pna la /F" p. !hr., printe cei care conspira
mpotriva =mperiului 4oman, dar forta lor este mult mai mica.
=zvoarele sunt mpartite atunci cnd vorbesc despre originea lor, unele spun ca ar fi celtii,
altele ca au fost germanici. !ea de(a doua afirmatie este cea corecta, caci arheologic s(a
constatat ca patria lor de origine este pe :der si 7lba, unde s(au dezvoltat culturile Uastorf
si Prze@orsH, spatiu care a fost locuit de suebi despre care se stie ca sunt cu siguranta
germanici. +u a>uns n spatiul nostru prin migratie policentrica si succesiva, cobornd pe
9istula, Aistru si .ug. +u ocupat >umatatea nordica a *oldovei si a .asarabiei.
!ivilizatia lor materiala se numeste Poienesti(LuHasevHa, dupa numele a doua mari
necropole care le apartin. De studiul acestei culturi s(a ocupat *ircea .abes care a
publicat o monografie %Die 0oienesti-1ukasevka 2ultur' care a adunat toate siturle %/22'
si materialele care(i apartin. !ultura este cunoscuta att din necropole ct si din asezariE
Ghelaiesti, .otosana,
Lozna, 6rpesti. 8e
cunosc necropole
bastarnice de la
Poienesti %>ud. 9aslui(
/"F morminte',
.orosesti %>ud. =asi(
#"2 de morminte',
Dolineni %<craina ("$
morminte', toate
databile n intervalul
sec. ==(= a. !hr.
Aumarul total se
ridica la aproimativ "22 morminte. 7ste practicata incineratia n urna sau n groapa.
Gropile sunt rotunde sau ovale. =nventarele funerare sunt modeste, de obicei constituite
din ceramica. =nventarul prezinta urme ca a fost trecut prin foc. +rmele sunt foarte rare,
fiind descoperite doar n trei morminte. <n astfel de mormnt a fost descoperit la
4acatau. De obicei mormintele de barbati nu au inventar. )emeile au bratari sau fibule,
margele din sticla. +par uneori unelte si ustensile precum sule, brice sau cutite. Au apar
n mormintele basternice piese autohtone, nici macar ceramica, fapt ce a fost interpretat a
fi o dovada ca relatiile cu bastinasii nu au fost prea bune. Au s(au amestecat si nu au
convietuit cu atohtonii si nu s(au influentat reciproc. !ultura materiala este caracterizata
prin cteva piese tipice: ceramica de culoare neagra, lustruita, cu buze fatetate si torti n
forma literei [, cateii de vatra din lut, fibule de tip pomeranian, colierele n forma de
coroana.
SCITII
!ele mai multe informatii cu privire la sciti le avem de la Berodot. 9enind dinspre est, ei
se aseaza n sec. al 9===(lea a. !hr. n stepele nord(pontice, de unde i(ar fi alungat pe
cimerieni. =n sec. al 9=(lea a. !hr., puterea lor este destul de mare, fapt ce(l determina pe
Darius sa organizeze n "#,?"#/ o epeditie mpotriva lor. Desi considerata de
istoriografia greaca un esec, epeditia lui Darius a oprit epansiunea spre vest a scitilor
pentru o buna bucata de vreme. Din sec. al 9(lea incep sa decada, n zona aparnd o serie
de concurenti : regatul odrisilor n ,$2(,32 si, dupa ,"2, 4egatul .osphoran. 6otusi,
datorita presiunilor dinspre est ale sarmatilor, ncearca o naintare spre 89, condusi de
regele +theas in 00F, dar sunt nfrnti de regele )ilip al ==(lea al *acedoniei. =nformatii
se gasesc la 6rogus Pompeius( Istoria lui Filip-. +cesta ne spune ca +theas era n razboi
cu histrienii condusi de re( %istrianorumsi a cerut a>utorul lui )ilip al ==(lea, caruia i(a
promis sa(l lase mostenitor al regatului sau. <lterior regele histrienilor a murit si +teas,
nemaiavnd nevoie de a>utor, l(a sfidat pe )ilip, nu i(a platit soldatii trimisi in a>utor,
spundu(i ca are un fiu, mostenitor la tron. )ilip al ==(lea, care n momentul cu pricina
asedia .izantul, a pornit o epeditie de pedepsire a lui +theas. 8citii au fost nfrnti
si /2.222 de femei si copii au fost luati prizonierii. )ilip a luat ca prada de razboi si un
numar mare de vite. Din tet reiese ca gurile Dunarii erau sub control scitic. <lterior sunt
nfrnti %ei sau getiiE ' si de generalul macedonean MopDrion. 8e crede ca au patruns
efectiv n Dobrogea n sec. =9(lea, eventual chiar spre sfrsitul sec. al 9(lea, dar se
presupune ca au organizat nca din sec. al 9=(lea raiduri n zonele sudice ale 4omniei.
Datorita prezentei lor masive, Dobrogea a si fost denumita ncepnd din sec.al ==(lea a.
!hr. 8cDthia *inor. +theas a batut si moneda. +lti regi sciti cunoscuti prin emisiuni
monetare din sec. ===(== sunt +ilios, 8ariaHes, 6anusa, +Hrosas, !haraspes si Canites.
8ingur Canites este cunoscut si din izvoare scrise, restul sunt total necunoscuti. *onedele
au fost batute de mesteri greci si au fost descoperite n zona cuprinsa ntre !allatis si
DionDsopolis. =conografia monedelor este foarte asemanatoare cu cea a monedelor
cetatilor grecesti %6omis, !allatis si DionDsopolis'. !u eceptia monedelor lui 8ariaHes,
care sunt din argint, restul sunt toate din bronz.
8e cunosc morminte bogate scitice precum cel de inhumatie de la Gavani, n inventarul
caruia s(a gasit un coif cu obrazare rabatabile, aplici, cai sacrificati, zabale. La !hiscani
%>ud. .raila' au fost descoperite 02 morminte scitice de inhumatie, orientate 7(9, care
aveau n inventar sageti, cai sacrificati, aHinaHai. 8e dateaza n sec. al =9(lea, eventual
chiar mai devreme, la sfarsitul sec. al 9(lea.
8citii au inluentat civilizatia autohtonilor destul
de pregnant. <nele tipuri de arme: aHinaHai si
varfuri de sageti n trei muchii au fost preluate de
la ei. La fel, unele obiceiuri funerare, precum
inhumatia sub tumuli, cu constructii de camere
funerare, ca si gustul pentru arta cu motrive
animaliere, bogat reprezentata n mormintele
princiare si tezaurele getice din sec. 9(=9 a. !hr.
+plicele de curele getice, care reproduc cai,
ursuleti, cervide, feline foarte stilizate, sunt
aproape identice cu cele scitice.

CI8ILIZATIA LA TENE N ROMJNIA. PERIOADA TIMPURIE
TIPURI DE ASEZARI
La sfrsitul Ballstatt(ului, att izvoarele scrise ct si descoperirile arheologice arata
ca zona de cmpie de la nord de Dunare este nelocuita sau foarte slab populata. 7ste
vorba de Berodot care vorbeste la nord de Dunare de un imens spatiu pustiu, populat doar
de albine salbatice, care(l fac de nelocuit. +rheologic pentru Ba trziu a fost definita
pentru zona subcarpatica cultura )erigile( .arsesti, dar pentru zona de campie nu a putut
fi definita o cultura datorita lipsei de descoperiri arheologice. +u fost descoperite doar
morminte izolate, unele clar scitice, ceea ce l(a determinat pe +leandru 9ulpe sa creada
ca zona de campie a fost destul de nesigura, probabil epusa raidurilor scitice, motiv
pentru care nu a prea fost locuita. La sfrsitul sec. al 9(lea si n sec. al =9(lea, zona pare
a fi din nou populata. : spun si izvoarele scrise, spre eemplu +rianus, care vorbeste
despre epeditia lui +leandru *acedon de la 00", ocazie cu care este constatata
prezenta unui oras slab ntarit si a unei armate de #2.222 pedestrii si ,.222 calareti. :
dovedesc si sapaturile arheologice care au dus la dezvelirea unor asezari destul de
prospere la +leandria, Mimnicea sau +lbesti %>ud. !onstanta'. Mimnicea este poate cea
mai veche dintre "ave, fiind locuita din sec. al =9(lea pna n sec. = a. !hr. : serie e
cetati, zise de refugiu, eista mai ales n zona :lteniei, *unteniei si Dobrogei %.zdana,
!otofenii din Dos, .ucovat, *argaritaresti, +lbesti'. <nele au suprafete foarte mari, dar
prezinta depuneri foarte subtiri, avand forme si dimensiuni neregulate. 6ipica este
fortificarea cu val si sant. 9alul este constituit din doi paramenti din pietre nefasonate,
ntre care se punea lut ars. La !otofennii din Dos, fortificatia era alcatuita dintr(un zid cu
doi paramenti din caramizi de lut, ntre care s(au gasit traverse de legatura si pamnt.
Din *oldova se cunosc circa #22 de asezari fortificate, cele mai bine cercetate fiind cele
de la *osna, !otnari si 8tncesti.
CERAMICA
n ciuda aparitiei
rotii olarului, mai
eista multa
ceramica de uz
comun, realizata cu
mna. Printre
formele ceramice din
repertoriul ceramicii
de uz cotidian sunt
de amintit vasul
borcan, adesea
prevazut cu butoni n
relief, vasul n forma
de pepene, care are
apro. "2 cm si care
pare a fi un recipient
pentru pastrarea apei,
strecuratorile sferice
cu fund ascutit,
chiupurile %vase mari
de provizii, cu
naltimi cuprinse
ntre 2,-2(/ m'
si sfesnicele cu
picior si gura
lobata. !hiupurile apar doar n 6ransilvania, sfesnicele doar n teritoriul etracarpatic,
fiind documentate la Popesti si Poiana. !eramica de uz cotidian este de cele mai multe ori
lucrata n casa, cultiva forme traditionale, hallstattiene, fiind foarte traditionalista si foarte
putin receptiva la influente venite din eterior. 4epertoriul de forme este destul de redus.
!eramica fina este de obicei lucrata la roata. +re culoare cenusie sau neagra, foarte rar
rosie. 7a este mult mai deschisa inovatiilor, este produsa n ateliere, este mai variata
tipologic si caracterizeaza asezarile cu caracter proto(urban si cetatile. 7ste de remarcat
ca roata olarului duce la standardizarea formelor. Dintre formele ceramice cele mai
frecvente sunt de amintit:
#. fructiera cu picior nalt cilindric, corp semisferic sau tronconic si buza rasfrnta spre
etrior.
/. imitatiile de cupe deliene sau megariene, vase foarte frumoase, cu decor n relief,
realizate prin turnare n tipare. 7le sunt tipice doar zonei etracarpatice.
0. vasele cu doua torti, adesea suprainaltate, cu picior inelar, cu decor realizat prin
lustruire, care sunt de origine celtica
,. amforele cu stampile anepigrafice, imitatii dupa amforele grecesti, mai ales de 4hodos
". tot felul de vase de inspiratie greceasca precum Hrater(ul, HDli(ul, rDton(ul
7ista si ceramica pictata, cu motive geometrice, de obicei linii orizontale. !eramica n
stil geometric, de culoare rosie, are o origine celtica si este
importata din zona Pannoniei.
La ceramica fina se constata o serie de influente venite din lumea
greceasca sau celtica.
6ehnicile de d`cor si motivele ornamentale cele mai frecvente
sunt:
#. relieful plastic( constand din butoni, bruri crestate sau
alveolate, calaret n relief
/. incizia( dintre motive mai frecvent este motivul crengutei de
brad
0. stampilarea( mai frecvent ca motiv este rozeta cu , sau $ brate
,. lustruirea %tehnica de origine celtica'( mai ales cu motive n
zig(zag, bradut, linii.
". grafitarea %tehnica de origine celtica'
-. pictarea
3. turnarea n tipare %tehnica de origine greceasca'

METALURGIA (IERULUI
=n aceasta perioada, obiectele din fier se generalizeaza. :
contributie importanta in dezvoltarea metalurgiei au avut(o celtii
care folosesc cuptore de redus minereul mai performante si
introduc unele unelte mai evoluate de fierarie. Printre piesele
importante care apar acum trebuie mentionat brazdarul de fier
pentru plug, care este atestat cel mai tarziu n sec. al ==(lea a. !hr.
6racii sudici cunosteau aceasta unealta inca din sec al =9(lea a.
!hr. si este probabil ca prin intermediul lor sa fi a>uns si n
spatiul nostru. 7ste o bara masiva din fier lunga de peste 02 cm,
lata de 3($ cm, cu cap triunghiular care se fieaza de plug, cu
a>utorul unui manson din fier. Piesa are rolul de(a ntoarce
brazda de pamnt. Plugul de lemn mai are o piesa din fier( cutitul %sau fierul' care este
situat naintea br;zdarului si este fiat de grindei. 7l are rolul de a despica pamntul.
COMERTUL
8unt destul de bine doaumentate legaturile de schimb ntre autohtoni si cetatile grecesti
si, prin intermediul acestora, cu Grecia continentala sau insulara, precum si cu cetatile de
pe coasta +siei *ici. PolDbius a facut un inventar al produselor ce faceau obiectul acestui
comert. +lte indicii au furnizat descoperirile arheologice. 7rau eportate peste sarat,
miere, ceara , vite, sclavi, cereale. Din sud cele mai cautate produse au fost vinul si uleiul
de masline. 9inul provenea din !hios, 6hasos, Beracleea Pontica, 4hodos, fapt precizat
de stampilele amforelor folosite la transportul lui. De asemenea era importata ceramica
de lu produsa la !orinth, +thena, *ilet sau Lesbos. 8chimburile erau realizate pe baza
de moneda. +u fost descoperite monede histriene spre vest pna la .istret, n :ltenia, si
in *oldova pana spre nordul ei. !ele mai multe monede provin de pe valea Dunarii,
+rges, Prut sau 8iret, fapt ce ar fi un indiciu ca este vorba de un comert pe apa. 7ste
posibil ca, de(a lungul arterelor de schimb sa fi eistat trguri. +laturi de moneda
histriana, au circulat in spatiul nostru si monedele cetatilor +pollonia, DDrrachium, !izic.
+ristocratii locali si permit sa(si comande produse de lu n cetatile grecesti din Pont:
ceramica, podoabe, arme. Printre piesele de eceptie descoperite n contete autohtone
pot fi amintite un lebes din metal descoperit la .alanoaia, un coif illDric descoperit la
Gostavatu sau o oenochoe provenita de la :strovu *are.
PRACTICI (UNERARE
MORMINTE SI TEZAURE PRINCIARE
Din sec. =9(=== a. !hr. se cunosc morminte spectaculoase ca arhitectura funerara sau ca
inventar. 7ste vorba de mormitele de la +gighiol, Peretu, !iulnita %>efuit', si de la 9raca,
.orovo, 8bor>anovo si Letnica din .ulgaria. De obicei sunt morminte de inhumatie,
tumulare.
1. M"/#20!$% 3e %2
A*+*>+"%( a fost
sapat n #F0# de =.
+ndriesescu, dupa
ce a fost >efuit de
doua ori. *ormntul
era tumular si avea
doua camere
funerare facute
din piatra fasonata,
la care se a>ungea
printr(un dromos cu
pereti de piatra. n
camere s(au gasit
doua schelete, unul
al unui barbat, altul
al unei femei, cel
mai probabil
sacrificata. : a treia
camera, ramasa
ne>efuita, care nu
comunica cu primele
doua, continea
scheletele si piesele
de harnasament a
trei cai. n camerele
funerare s(au gasit
un coif din argint
aurit, doua cnemide nepereche din argint, FF perle de argint, doi cercei de aur, " phiale
din argint %una cu inscriptia 2otyos egbeo', doua cupe bitronconice cu scene animaliere,
#22 varfuri de sageti, cateva amfore.
2. M"/#G0!$% 3e %2 Pe/e!$ %>ud. 6eleorman' a fost sapat n #F32. 8e dateaza n sec. =9
a. !hr. *ormantul se compune dintr(un tumul, sub care s(au gasit resturile unui rug, pe
care erau depuse oasele defunctului. n apropierea lui s(au depus capul si picioarele unui
cal, un cutit, un varf de lance si o catarama. La / m departare, s(a descoperit o groapa, n
care s(au depus rotile unui car trecute prin foc. 8ub manta, direct pe sol, s(au mai gasit
resturile a trei cini si oase de bovina. !ea mai spectaculoasa descoperire este un tezaur
care a fost depus ntr(un cazan, acoperit cu o tava. 6ezaurul se compune dintr(un coif, un
cap de sceptru cu masca umana, trei phiale, ,3 aplici, toate din argint.
7ste posibil ca si tezaurele de la !raiova si !ucuteni(.aiceni sa provina tot din astfel de
morminte.
Te62$/$% 3e %2 C/2+"42 a fost cumparat n #F#3 de la un negustor. 8e compune din $2
de aplici zoomorfe de curea n forma de cal, leu, ursulet, cerb, cap de taur.
Te62$/$% 3e %2 C$c$!e0+-=2+ce0+ - continea 32 de piese de aur dintre care se pot aminti
un coif de parada, o bratara cu capete zoomorfe %cal', un fragment de colier cu capate
zoomorfe, aplici de harnasament. Piese similare cu cele din mormintele princiare,
provenite poate tot din morminte, se cunosc de la Poiana !otofenesti %un coif', Poroina
%un spectaculos rhDton', Portile de fier %o cupa bitronconica'


MORMINTE GETICE
!ele mai multe necropole se
cunosc din Dobrogea: 7nisala
%sec. al =9(lea( ,22 morminte, dintre care F-L de
incineratie', *urighiol %sec. al =9(lea'. La
8telnica, pe bratul .orcea, a fost dezvelita o mare
necropola birituala din sec. 9(=9, care cuprindea
##0 morminte de incineratie si ##2 de inhumatie.
8e practica incineratia n urna, n groapa sau n
ciste. <nele morminte sunt plane, altele tumulare.
Din *untenia se cunoaste o necropola de la
Mimnicea( Cpul 3ortilor cu #-- morminte din
sec. =9( ==. Dintre acestea #-/ sunt de incineratie. =nventarul femeilor este constituit din
podoabe, mai ales fibule. n #0 morminte de barbati au fost descoperite arme: varfuri de
sageti sau de lance, coif, sabie. Din *oldova se cunoaste o necropola de incineratie de la
Poienesti. =nventarul se constituie mai ales din ceramica. 8unt frecvete, mai ales n
mormintele din Dobrogea, importurile de amfore de !hios si 6hasos.

BIBLIOGRAFIE:
"ircea Babe&, "nitatea i rspndirea geto#dacilor $n lumina documentelor
arheologice, S.I)* 56, 19'9, 5.
"ircea Babe&, Descoperirile %unerare i semni%icaia lor $n conte!tul culturii
geto#dacice clasice, S.I)* 5(, 19(', !.
"ircea Babes, Die &oienesti#'u(asev(a#)ultur, Bonn, 1995
"ircea Babes, *astarnii in rasaritul Daciei, in Istora romanilor (*cade$ia
2o$ana), vol I, Bucuresti, 7661
Du$itru Berciu, +rta traco#getic, Bucure&ti, 199
Du$itru Berciu, 'umea celilor, Bucure&ti, 19'6.
8iculae .onovici, ,oi date arheologice privind inceputurile culturii
&oienesti#'u(asev(a si prezenta bastarnilor in Dobrogea, in S.I)*, !5,
1997, 1, p. 5/15.
Ion 9oratiu .ri&an, -eramica daco#getic cu privire special la .ransilvania,
Bucure&ti, 199.
Ion 9oratiu .risan, -ontributii la problema celtilor din .ransilvania, in S.I)
77, 19'1, 7, p. 1,!/1,'.
Ion 9oratiu .risan, -ivilizatia geto#dacilor, Bucure&ti, 1995
0iviu "arghitan, .ezaure de argint dacice. .atalog, Bucure&ti, 19'
:$il "oscalu, -eramica traco#getic, Bucure&ti, 19(5
9. 9ubert, -elii i civilizaia celtic, Bucure&ti, 19(5
LATENE- PERIOADA CLASICA-SEC. II 2.C>/.-I 5. C>/.

Perioada clasica a epocii latene este perioada cnd se constata o omogenizare a culturii
materiale din spatiul actual al 4omaniei si o prosperitate economica pregnanta.

;A=ITATUL
TIPURI DE ASEZARI
#. Ae62/+%e /$/2%e, de fapt un fel de catune, au dimensiuni modeste, potential
demografic mic, functii precumpanitor agrare si pastorale. Locuitorii lor practica
doar mestesuguri casnice. 8unt, in general, comunitati autarhice care(si produc cam tot ce
au nevoie si apeleaza foarte putin la schimburi. 8unt asezari nefortificate si omogene din
punct de vedere social. 8(ar putea da ca eemple !atelu Aou, .ragadiru, !ucorani. 8unt
destul de putin cunoscute si cercetate, pentru ca se crede ca studierea lor nu contribuie
ntr(o masura prea mare la rezolvarea marilor probleme ale epocii latene. Despre structura
lor interna nu se pot spune prea multe lucruri. 7ste clar ca nu se caracterizeaza prin
ncercari de sistematizare a spatiului locuit, iar nfatisarea lor depinde mai mult de forma
de relief, unele asezari fiind compacte, altele cu casele grupate n plcuri, altele cu casele
risipite
/. Ae62/+%e c42+-$/720e 2$ 5/"!"$/720e sunt comparabile cu polisurile grecesti. !el
mai potrivit nume pentru ele ar fi cel de trguri. Probabil ca aici se integreaza acele
localitati consemnate de izvoare care au terminatia dava. De la Ptolemeu, n Indreptarul
geografic scris n sec. == p. !hr. au ramas ,, de nume de localitati mai importante pentru
care sunt precizate latitudinea si longitudinea. Din pacate, Ptolemeu a avut n vedere o
circumferinta a pamtului mai mica dect cea reala, drept pentru care eista probleme n
identificarea pe teren a acestor asezari. 6otusi s(au reusit unele identificari:
8armizegetusa .asileion la Gradistea *uncelului, Piroboridava la Poiana, 6amasidava la
4acatau, Miridava la Pecica, .uridava la :cnita, Porolisum la *oigrad, +rgedava n
Dobrogea sau la Popesti, +ngustia la .retcu, !umidava la 4snov. +ceste asezari au
functii mult mai multe si mai complee. 8unt asezate n pozitii care prezinta securitate,
sunt fortificate cu santuri, valuri de pamant sau palisade. )ortificatiile sunt dispuse de >ur
mpre>ur sau este fortificata doar latura accesibila, vulnerabila. )ortificarea acestor
asezari ne face sa credem ca sunt centre de putere, resedinte ale unor aristocrati, mai ales
ca in vecin;tatea unora au fost descoperite morminte spectaculoase ca inventar %Popesti,
Mimnicea, Poiana'. Locuitorii acestor asezari fara indoiala ca practica in continuare
agricultura si cresterea animalelor, dar in aceste asezari sunt atestate si diverse ateliere
specializate: de mesteri olari la Popesti %atelier de cupe deliene si amfore
rhodiene', monetare la Poiana, Popesti, Pecica, de orfevrOrie: fibule la !raiva si la
Popesti, de podoabe de argint la Pecica si 8urcea. )arO indoialO cO, fiind asezate pe
importante artere de comunicatie %vaile unor ruri precum Dunarea, Prutul, 8iretul sau
*uresul' aceste localitati erau si trguri de desfacere a unor mOrfuri. 8uprafata si
densitatea demograficO a acestor asezOri este si ea sensibil mai mare. =n unele asezOri se
pot constata lucrOri de sistematizare precum terasOri, prezenta unei acropole destinatO
resedintei unei capetenii si a unei cladiri de cult %Popesti( palatul cu tigle, magazii si
anee si cladirea absidata, !arlomanesti( doua clOdiri, dintre care una de plan absidat, cu
vetre si o groapa rituala, deci un posibil sanctuar'. !lOdirile de cult descoperite in aceste
asezari ne fac sO credem ca ele erau si centre religioase. +u fost descoperite sanctuare la
.atca Doamnei, :cnita, Pecica, .arbosi, Popesti, !arlomanesti. +sezarea de la
8armizegetusa .asileion este un caz unic, este de fapt singurul oras n adevaratul sens al
cuvntului. +sezarea dispune de o serie de terase artificiale, locuirea este compacta,
eista drumuri pavate, conducte cu apa, canale de drena> a apei. +sezarea se compune din
doua cartiere distincte, ntre care este amplasata cetatea si zona sacra.

0. Ce!2!+%e au caracter predominat militar, rol defensiv, putine functii economice . 8unt
toate situate pe inOltimi ce depasesc -22(322 m. GrOdistea *uncelului este la #/22 m
altitudine. +sta face sa fie greu accesibile. Au par a fi intens locuite, probabil erau
folosite ca cetati de refugiu in caz de pericol sau ca resedinte ale unor capetenii. De multe
ori sunt asociate cu complee de cult: Gradistea *uncelului %- sanctuare contemporane,
semn sigur de politeism', !ostesti( .lidaru, !aplna, !ostesti( !etatuie %, sanctuare',
Luncani( Piatra 4osie, .anita, Piatra !raivii, 6ilisca. 8e cunosc att sanctuare patrate ct
si rotunde. =nterpretarea sanctuarului mare rotund de la Gradistea ca fiind calendar de
cOtre !onstantin si Badrian Daicoviciu este fortata si a dat prile>ul unor dileanti sa(si
dezvolte tot felul de teorii bizare cu privire la civilizatia dacica. +tt sanctuarele rotunde,
ct si cele patrate au fost acoperite si, probabil, destul de asemanatoare celor din lumea
greco(romana. 8(au eprimat n acest sens istorici %+l. 9ulpe, =.B. !risan' si arhitecti
seriosi. Au se poate preciza daca forma %rotunda sau patrulaterO' corespunde unei etape
cronologice sau este o epresie a politeismului. !etatile sunt prevazute cu ziduri de
incinta, turnuri(locuinta %!ostesti, .lidaru, !aplna', bastioane, magazii, turnuri de
supraveghere. Midurile au de multe ori traseu unghiular fiind prevazute cu bastioane la
colturi %!ostesti(.lidaru, !ostesti(cetatuie, Piatra 4osie'. 7le sunt realizate din doua
paramente situate la o distanta de /(, m unul de altul. !a liant s(a folosit pamntul
batatorit, mortarul ncepnd a fi folosit doar dupa cucerirea romana.9erticalitatea
zidurilor este asigurata de brne dispuse orizontal, ntre cele douO paramente, si de
emplectonul cu care este umplut spatiul dintre cele doua paramente. Midurile pot fi din
piatra fasonata %opus ;uadratum', nefasonata %opus incertum' sau sa combine pietrele
fasonate cu cele nefasonate %opus mi(tum'. Desi numit murus dacicus, tehnica de
realizare este tipic elenistica, fapt ce ar indica folosirea unor mesteri greci adusi special.
<n indiciu n acest sens ar fi frecventele litere grecesti sapate pe pietrele utilizate la
constructia zidurilor. La Piatra 4osie, zidul este construit n tehnica italica. +proape
pentru toate cetatile se vorbeste de doua faze de constructie, una contemporana cu
.urebista, alta contemporana cu Decebal. +ceasta datare nu a putut fi demonstrata
stratigrafic sau prin materialele descoperite n respectivele cetati. 6urnurile( locuinta au
plan rectangular, baza lor este realizata din piatra, iar suprastructura din caramida slab
arsa. 8unt acoperite cu tigla. +u o magazie la parter si locuinta propriu(zisa la eta>. 8e
pare ca erau folosite de comandantul garnizoanei, eventual de capetenii locale. 6urnurile
de supraveghere sunt amplasate n imediata apropiere a cetatilor. La .lidaru au fost
dezvelite magazii. Printre amena>arile facute la cetati pot fi amintite terasarile, drumurile
pavate, conductele pentru apa sau cisternele. !etatile nu puteau rezista la atacuri de lunga
durata, la asedii, deoarece aveau toate probleme de aprovizionare cu apa. 7a se pastra fie
n chiupuri uriase, fie n cisterne care captau apa de ploaie sau erau aprovizionate prin
conducte de la izvoare. Problema era ca cisternele erau situate la eteriorul cetatilor
%Piatra 4osie, .blidaru, 8armizegetusa, !ostesti' La !ostesti este cunoscuta o cisterna
realizata n tehnica vitruviana, pentru realizarea careia a fost folosit mortarul. +deseori n
apropierea cetatilor au fost descoperite ateliere. !ele mai multe sunt ateliere de fierarie
care produc sau repara arme.
CERAMICA
)ormele ceramice din perioada clasicO sunt cam aceleasi ca si in etapele precedente ale
latenului %vase borcan, vase in forma de pepene, vase de provizii, fructiere, castroane
tronconice', dar sunt aproape toate lucrate la roata. 9asul emblematic ramne fructiera cu
picior. Dintre formele lucrate cu mana, cea mai frecventa este catuia, un fel ce ceasca
tronconica cu o toarta care uneste gura cu fundul vasului. +vand in vedere ca mai toate
eemplarele prezinta urme de ardere secundara in interior, este probabil ca
functionalitatea ei sa fi fost aceea de opait. 8e observa o mai mare nfluentO a ceramicii
romane si preluarea unor forme romane, precum farfuria si ulciorul. Pentru sec. = p.
!hr. este de remarcat aparitia doar n 6ransilvania, mai ales n *untii 8ebesului, a unei
ceramici de lu, pictata cu motive vegetale si animaliere, numita ceramica de curte. 8unt
multe importuri de amfore grecesti %din 4hodos, in special ', mai ales n zona sudica a
4omniei.
METALURGIA
Me!2%$/*+2 1+e/$%$+
:biectele din fier se generalizeaza si se constata o mare specializare a tipurilor de unelte.
7istO destul de multe dovezi de practicare a metalurgiei fierului, problema este cO de
multe ori nu pot fi deosebite cuptoarele de redus minereul, de cuptoarele de pra>it sau de
cuptoarele de for>a, datorita faptului ca ele sunt ntr(o stare precara de conservare.
!uptoare de redus minereul au fost descoperite la Gradistea *uncelului %$', Doboseni si
*adaras n 7 6ransilvaniei. 7ste introdus un nou tip de cuptor, prevazut cu o usa care
permite recuperarea lupei fara a mai fi necesara daramarea cuptorului. Uudecand dupa
lupele de mici dimensiuni %pana in ,2 de Hg', este vorba de cuptoare de dimensini reduse.
La .ragadiru, 6eiu, !atelu Aou, !ostesti, Gradiste au fost descoperite cuptoare de for>a
asociate cu unelte tipice de mester fierar precum baroase, clesti, nicovale, ciocane sau
lupe. La !raiva, si Poiana au fost descoperite ateliere de mesteri orfevrari %fibule', iar
pentru prelucrarea argintului ateliere la Pecica si 8urcea.
T+5$/+ 3e $0e%!e
+par o serie de unelte si ustensile noi, semn clar ca are loc o specializare a
mestesugarilor.
#. de fierarie: nicovale, baroase, ciocane, pile, clesti. Dupa ncalzirea lupei sau lingoului
n for>a, urma martelarea si calirea piesei prin scufundare n apa, ulei sau azot.
/. unelte agricole: brazdare de tip greco(celtic sau roman %apar in sec. == a. !hr.'J fierul de
plug , oticul %lopatica pentru curatarea brazdarului de pOmnt'J sape si sapaligi, seceri,
coase, foarfeci pentru tuns oile % de tip celtic'.
0. de tamplarieJ topoare cu gaura transversala, barde, tesle pentru netezit lemnul,
fierastraie, compas, dOlti, cutitoaie, rindele
,. de orfevrarie( sunt la fel ca cele de fierOrie , dar miniaturale
". pentru constructii: mistria, scoabe, cuie, piroane, nituri, balamale, tinte decorative.
-. de uz cotidian( frigari, furculite bifurcate, lanturi pentru atrnatul vaselor, trepiede,
crampoane pentru incaltamninte, vase.
3. piese de harnasament: zabale, pinteni
$. arme J vrfuri de baliste si de sageti cu 0(, muchii, spade cu doua taisuri, lungi si
drepte, scuturi de tip celtic, gladius (sabie cu lama lata, limba si orificiu pentru nit, de tip
roman'J fal %spada lunga, ncovoiata, cu limba, un tais pe partea interioara, un orificiu de
nit', pumnale %sica dacica, cu un tais, curba'.
8e constata o inmultire si o
perfectionare a uneltelor din fier
care asigura dezvoltarea a
numeroase mestesuguri
specializate. 8unt preluate o serie
de piese romane. <nele piese sunt
de import si mai pastreaz; stampila
atelierului. <nele unelte au litere
grecesti, probabil c au apartinut
unor mesteri adusi din cetOtile
pontice. *etalurgia este mai
dezvoltata n *untii :rastiei, nu
pentru ca sunt rezerve de minereu
mai multe ci pentru ca sunt
ateliere care deservesc cetatile si
fabrica sau repara arme.
Me!2%$/*+2 #e!2%e%"/ 5/e!+"2e
*etalurgia aurului este ca si
ineistenta. !ele sase bratari din
aur recente descoperite se
constituie in piese de eceptie. 8e emite n aceasta perioada doar moneda de tip Coson,
dar nu se stie daca este vorba de o emisiune locala sau nu. !ele mai multe eemplare
descoperite n sud(vestul 6ransilvaniei sugereaza ca ar fi fost batuta aici.
*a>oritatea podoabelor sunt din argint. =.B. !risan crede ca lipsa pieselor de aur s(ar
datora faptului ca aurul a fost monopol regal. Piesele de argint sunt frecvente. 8(au
descoperit n >ur de -2 de tezaure %!oada *alului, 8urcea, Lupu, .ucuresti( Berastrau',
ma>oritatea de podoabe. Printre piese se numara fibulele cu masca, falerele cu chipuri
umane, bratarile spiralice, lanturile, inele, cerceii. <neori au si vase, precum tezaurul de
la 8ncraieni. De foarte multe ori podoabele sunt asociate cu monede, cel mai adesea
monede republicane romane, mai rar monede emise de
6hassos, +pollonia sau DDrrachium.
Din argint se bat si copii dupa denarii republicani
romani, fapt dovedit de descoperirea unor matrite. !ele
mai multe %#,' au fost descoperite n cetatea de la
6ilisca, dar matrite izolate se mai cunosc de la Ludestii
de Uos % >ud. Bunedoara', Gradistea de *unte, .rasov.
O=ICEIURI (UNERARE
7ste greu de eplicat de ce n etapa clasica sunt foarte
putine mominte si necropole. 7le vin n total dezacord
cu numarul mare de asezari identificate n teren. 8e
cunosc mai ales morminte ale populatiei de rang nalt,
de obicei morminte
tumulare, situate
lnga "avae %Popesti'.
!a numarul tumulilor este mic este eplicabil.
Problema este unde si cum se nmormnteaza
populatia modesta, care, desigur era cea mai
numeroasa. De la Mimnicea se cunosc doar #-
morminte din aceasta etapa. Din :ltenia se cunosc
cteva necropole cu morminte de incineratie n
groapa, printre care cea de la 6urburea (8pahii, cu /$
morminte de incineratie, cele de la !orlate si
Gruia, dar se pare ca acestea au fost ale scordiscilor. 8(
a crezut ca la :cnita %0$/ de complee' si *oigrad ar
fi vorba de doua necropole. De fapt sunt doar niste gropi cilindrice n care s(au gasit
fragmente ceramice, chirpic, oase de animale si putine oase incinerate. !ele mai multe
dintre presupusele oase umane nu au fost analizate antropologic, iar cele analizate s(au
dovedit a fi de animale, motiv pentru care s(ar putea sa fie vorba de simple gropi
mena>ere. : alta categorie de morminte %circa /22 n /2 de situri( 8ighisoara, .rad,
:rlea', numite de *. .abes Sdescoperiri macabreS, sunt gropi rotunde, situate n asezari,
adesea cu sanctuare, n care s(au gasit schelete incomplete, mai degraba aruncate dect
depuse. Despre acestea se crede ca sunt dovezi ale unor sacrificii n cinstea zeului *arte,
despre care vorbeste =ordanes n Getica. Dupa cucerirea romana, reapar mormintele de
incineratie n urna sau n groapa tipice getilor si dacilor. *ircea .abes crede ca n
perioada clasica se foloseau metode de nmormntare invizibile sau discrete, probabil
incineratia urmata de depunerea resturilor n gropi comune sau pesteri sau risipirea ei n
ape, lacuri, mlastini, ruri. Aoile obiceiuri de nmormntare sunt legate, de acelasi
cercetator, de o posibila reforma sacerdotala care a avut loc pe vremea lui Deceneu,
reforma care ar fi sugerata de tetul lui =ordanes %SDeceneu i(a ales pe barbatii cei mai
ntelepti, i(a nvatat teologia si le(a spus sO ridice sanctuare si ce divinitati sa cinsteascaS'.
=I=LIOGRA(IAE
*ircea .abeP, *escoperirile funerare 7i semnifica6ia lor )n conte(tul culturii geto-
dacice clasice, 8!=9+ 0$, #F$3, ,.
=on Boratiu !riPan, eramica daco-getic8$ cu privire special8 la "ransilvania,
.ucurePti, #F-F.
=on Boratiu !risan, ivilizatia geto-dacilor, .ucurePti, #FF0
=oan Glodariu, 7ugen =aroslavschi, iviliza6ia fierului la daci, !lu>(Aapoca, #F-F.
Liviu *arghitan, "ezaure de argint dacice. !atalog, .ucurePti, #F3-
- Al. Diaconescu, Mari civiliza%ii ale Orientului antic, Cluj 2001, 116-122, 125-127, 130-
137,
151-153, 15-15!, 16"-165, 16-170, 173-17!, 20-20!, 21"-217, 220-221, 255-260, 300-
301,
312-313, 320-325, 3"7-351, 356-35, 36!-376, "00-"0"