VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC AL

JUDEULUI TIMI

Cap. I.
Aezare geografic
Judeul Timi este situat in vestul rii, unde Romnia se invecineaz cu Iugoslavia i
cu Ungaria. La est se mrginete cu judeul Hunedoara, la sud est cu judeul Cara-Severin i
la nord cu judeul Arad, punctele extreme ale judeului fiind cuprinse intre coordonatele
2016' (Beba-Veche) si 2233' (Poieni) longitudine estic, 4511' (Latunas) si 4611' (Cenad)
latitudine nordic. Cu o suprafa de 8.697 Km, Timiul detine 3,6% din teritoriul Romaniei,
ocupand ca intindere locul 1 pe ar, avnd i o populaie de 690.000 de locuitori.
Relieful se caracterizeaza prin predominarea campiilor, care acopera partea vestica si centrala
a judetului, patrunzand sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile raurilor Bega si
Timis. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a
podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana
Rusca, culminand cu varful Padesul (1.380 m). Teritoriul judetului Timis este strabatut de la
est la sud-vest de raurile Bega si Timis. In nord isi urmeaza cursul de la est spre vest raurile
Mures si Aranca.

Ci de acces
Ci de acces feroviare:
Gara Timioara Nord, cea mai mare gar din ora, dar i din Vestul Romniei, este legat de
majoritatea localitilor din ar i din Europa. De aici ai legturi spre Budapesta, Belgrad,
Viena, Munchen, Praga i Veneia.
Ci de acces aeriene :
n Timioara se poate ajunge i folosind avionul. Aeroportul Internaional Traian Vuia se
afl la o distan de 12 kilometri distan de ora, n partea de Nord-Est a Timioarei. Accesul
la aeroport se face pe drumul european E70 dinspre Timioara spre Bucureti.
Ci de acces rutiere:
n Timioara se poate ajunge folosind urmtoarele drumuri, att cu maina personal, ct i cu
autobuzul:
DN 59A dinspre Snnicolaul Mare;
E 671 dinspre Arad;
E 70 i DN 59 dinspre Moravia;
E 70 i DN 6 dinspre Lugoj;
DJ 592 dinspre Buzia.
Distana fa de principalele orae:
Braov 399 kilometri;
Bucureti 538 kilometri;
Cluj-Napoca 316 kilometri;
Constana 758 kilometri;
Iai 691 kilometri;
Oradea 169 kilometri;
Sibiu 256 kilometri.

Dezvoltarea economico social
Evoluia PIB- ului:
An PIB (miliarde)
2008 23,5
2009 22,7
2010 23,52
2011 24,85
2012 29,3

Dup cum putem observa, produsul intern brut al judeului Timi a crescut in ultimii 5 ani
pentru care avem date, doar in 2009 inregistrandu-se o scadere fata de anul anterior.

Topul judeelor din Romnia dup PIB-ul pe cap de locuitor de la nceputul crizei i pn in
prezent.:
Poziia Jude PIB pe cap de
locuitor in 2008
(euro)
PIB pe cap de
locuitor in 2013
(euro)
Variaie 2008 /
2013
1. Arge 7069 8844 25.10%
16. Timi 9466 10507 11%
32. Cluj 8005 8222 2.70%
42. Clrai 4029 3691 -8.40%
Sursa : http://www.econtext.ro/
Analiznd datele din tabelul de mai sus, putem afirma faptul c judeul Timi, in ciuda
crizei economice mondiale a reuit s fie unul dintre puinele judee al crui PIB a crescut din
2008 pn n 2013.

An Rata omajului (%)
2010 4,50
2011 2,93
2012 1,94
2013 1,8
Sursa : http://www.anofm.ro/statistica

Din punct de vedere al ratei omajului, judeul Timi st foarte bine, acesta
inregistrnd scderi din 2010 pn in prezent, ajungnd in luna octombrie (2013) la valoarea
de 1,8 %, valoare inregistrata i inaintea crizei economice.

Cap. II. Prezentarea potenialului turistic, natural si antropic
Relieful
Teritoriul judeului Timi cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleac de
la 75 m n Cmpia Banatului i ajung la 1 384 m n vrful Pade din Munii Poiana
Rusci.Cmpia ocup aproximativ 6 700 km2 reprezentnd 77,20 la sut din suprafaa
judeului.
Dealurile, cu nlimi ntre 200 m i 400 m, ocup aproximativ 1 650 km2 , respectiv
19,01 la sut din suprafa.
Munii acoper o suprafa relativ redus, de 300 km2, respectiv 3,45 la sut din
suprafaa total a judeului.
Resurse naturale
In subsolul judeului Timi se gsesc zcminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucaret -
Sanovita), mangan (Pietroasa), argil (Biled, Carpinis, Jimbolia, Lugoj, Sinnicolau Mare),
iei i gaze (in zona de vest a judeului), nisip (Sag), nisip pentru sticl (Grosi - Fget,
Tometi si Gladna). Se exploateaz, de asemenea ape minerale la Buzia, Calacea, Ivanda,
Bogda si Timisoara.
Solul judeului Timi ofer condiii favorabile pentru cultura plantelor agricole,
indeosebi pentru cultura cerealelor, dar si a plantelor tehnice i furajere, precum i pentru
pomicultura si viticultura. Solurile sunt variate. Cea mai mare parte a judeului este ocupat
de solurile zonale si anume: in coltul de nord-vest apar cernoziomurile, cernoziomurile
levigate si cernoziomurile de fanete (freatic umede); apoi in zona deluroas se succed de la
vest la est diferite soluri silvestre, intre care predomin cele brune. Cele brune - inchise si
brune - rocate ocup suprafee mai mici in jumatatea vestic. Solurile silvestre podzolice se
dispun sub forma unei benzi aproape continue in colul sud-estic. Solurile de munte (silvestre
brune, brune glbui podzolice, si brune acide, dezvoltate sub paduri si pajisti secundare), apar
pe o suprafata montan in partea de est. Cele azonale ocup suprafee insulare, dintre acestea
o extindere mai mare avnd lacovistele, semilacovistele si humicgleicele, urmate de smolnite
in jumatatea sudica, apoi redzinele brune, rosii - brune si terra rossa in partea de est.
Soloneturile sunt rspndite in jumtatea de vest i, in fine solurile erodate si regolsolurile in
bazinul Begi. Pdurile sunt relativ puine. In partea estic sunt pduri de brad, molid si fag.
In celelalte prti ale judeului se intlnesc mici pduri de stejar, garnia, iar in lunci - plopi si
salcii.

Rezervatii naturale:
- Mlastinile Satchinez, Arboretul Bazos, Lunca Poganisului, Locul fosilifier Radmanesti,
Movila Sistak, Locul cu narcise Batesti, Parcul Botanic Timisoara, Parcul Banloc, Padurea
Parc Buzias, Mlastinile Murani, Lacul Surduc, precum si cele descrise mai jos:
-Saraturile Dinias, din comuna Peciu Nou - rezervatie naturala de tip pedologic, unde sunt
protejate mlastini saraturate care pastreaza elemente floristice tipice si terenuri saraturate
climatic cu flora specifica.
- Padurea Cenad din comuna cu acelasi nume, arie forestiera protejata in suprafata de 279,2
ha, care este situata in zona dig - mal cu specii forestiere: Quercus sp., Salix sp., precum si
specii ierboase tipice pentru stepa.
-Padurea Bistra din localitatea Ghiroda, arie protejata de tip forestier in suprafata de 20 ha,
unde se intalnesc exemplare deosebite forestiere, mai ales de genul Quercus robus, precum si
vegetatie stepica.
-Padurea Dumbrava din zona bailor Buzias, arie protejata de tip forestier, in suprafata de 310
ha, unde natura elementelor protejate cuprinde specii deosebite de tipul: Quercus sp., Ulmus
sp., Faximus sp. Padurea Dumbrava are si rol protector asigurat de zona impadurita pentru
bazinul izvoarelor minerale a bailor Buzias.
-Insulele de la Igris aflate pe teritoriul comunei Sanpetru Mare, rezervatie naturala mixta in
suprafata de 3 ha, cu arboret tipic de teren aluvionar si soluri in formare cu ornitofauna
acvatica.
-Insula Mare Cenad din aceeasi localitate, rezervatie mixta, in suprafata de 3 ha, unde natura
elementelor protejate o constituie arboretul tipic de specii pionere: plopi - Plopus sp. si
ornitofauna acvatica.



Fenomene si structuri geologice:
Pestera cu apa din Romanesti sapata in versantul nordic al Dealului lui Filip (Dosul
Pesterii) este de marime mijlocie, avnd lungimea de aproximativ 340 m. Pestera prezinta o
galerie aproape dreapta din care se desprind mai multe culoare laterale.
Pestera Pietroasa o pestera unica, datorita unei dominante cromatice numita de
speologi albastru de Pietroasa.
Clima
Teritoriul judeului Timi se ncadreaz n zona climatului temperat de nuan
continental. Temperatura medie anuala se incadreaza intre izotermele medii multianuale de
10 i 11 C.
Precipitaiile anuale se ncadreaz n medie ntre 550-600 mm/m2. n partea nord-
estic ajudeului, cantitatea de precipitaii prezint o cretere pe msur ce ne apropiem de
zonamuntoas, unde se nregistreaz chiar i 1 200 mm/m2 (n munii Poiana Rusc).
Vntul bate n cmpie predominant din nord.
Reea hidrografic
Resursele de apa din teritoriul judetului Timis sunt numeroase, fiind reprezentate de
raurile Bega si Timis care-l strabat de la est la sud-vest.
Afluentii Timisului :Poganis, Barzava-au debite ridicate, cu variatii mari de nivel.In
nord, de la est la vest, isi urmeaza cursul Aranca-vechiul brat al Muresului.
Raul Bega izvoraste din Muntii Poiana Rusca si se varsa in raul Tisa dupa un traseu de
244Km, fiind cel mai sudic afluient al acestuia. de la Faget, Bega este canalizata. de la
Timisoara pana la varsare, Bega este canal navigabil pe o distanta de 115km.
Canalul Bega are o importanta economica notabila pentru Timisoara, facand legatura-
prin sisteme de canale europene-cu Marea Neagra, Marea Adriatica si Marea Nordului.
Flora si fauna
Vegetatia este caracteristica silvostepei banatene, padurile sunt purine fiind distruse in
decursul anilor, pentru lemn si pentru obtinerea de teren arabil.
In partea estica predomina padurile cu brad, molid si fag. se mai gasesc si mkici paduri
de stejar, plopi si salcii in lunci.
Vegetatia de mlastini si lacuri cuprinde papura stuf si nufar. Pe cuprinsul orasului
Timisoara sunt peste 100 ha de parcuri cu specii rare: stejari seculari, tei cu frunze crestate,
platani, majoritatea in Parcul Copiilor. O impresionanta colectie de trandafiri se gasesc in
Parcul Rozelor iar specii de arbori in Parcul Central.
Fauna judetului Timis in zona de stepa si silvostepa cuprinde rozatoare-popandaul,
harciogul, iepurele de camp si pasari-dropia si prepelita.
In padurile de la Pischia, Binis, Hodos, mamiferele sunt reprezentate de mistret,
caprior, vulpe, dihor, nevastuica, veverita si cerb lopatar. Dintre pasarile de apa, cele mai
reprezentative sunt ratele si gastele salbatice,egretele si lisita. De asemenea, in apele
curgatoare, care insumeaza 560 Km, se gasesc diverse specii de pesti: crapul, carasul, cleanul,
mreana, scobarul, platica, salaul; pastrvul se gaseste in cantitati mici in apele de munte.
Resurse antropice

Monumente istorice :
Biserica Cisteriana (n Sanpetru Mare) - monument istoric si de arhitectura religioasa.
Biserica dateaza din anul 1179.
Biserica de Lemn Cuvioasa Parascheva (din Batesti) - monument istoric si de
arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. XVI, cu refaceri si picturi din 1783 executate
de Gh. Diaconovii - Loga
Biserica Ortodoxa (din Sannicolau Mare) - monument istoric si de arhitectura
religioasa. A fost construita n anul 1899. Are dimensiuni de catedrala (34 m lungime,14 m
latime si 12 m naltime). Interiorul impresioneaza prin bolta semicilindrica, ntarita cu cinci
cercuri duble, dupa sistemul de constructie ceh.
Biserica Romano Catolica Sf. Tereza (din Lenauheim) - monument istoric si de
arhitectura religioasa. Biserica a fost construita n anul 1776
Biserica Sarbeasca Adormirea Maicii Domnului (din Sannicolau Mare) - monument
istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita ntre 1783-1878, n stil baroc. Biserica are
doua piese valoroase: o icoana adusa de la Muntele Athos, remarcabila prin caracterul
bizantin si o cruce sculptata n lemn (1760), poleita cu filigran de aur
Biserica Sarbeasca Maica Domnului (din Ciacova) - monument istoric si de arhitectura
religioasa. Biserica, construita n perioada 1746-1768, cuprinde picturi murale din 1770-1780,
iconostas pictat n 1771 de Dimitrie Popovici si picturi murale din 1902-1903 (executate de st.
Alexic).
Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil (din Banloc) - monument istoric si de
arhitectura religioasa. Construita n 1750-1753, n stil baroc, din initiativa lui Marcu Mutiu.
Aici a existat manastirea Partos (ntemeiata n sec. XIII, reconstruita n sec. XVI si desfiintata
n 1777 din ordinul Imperiului Habsburgic)
Castel (n Banloc) - monument Istoric si de arhitectura laica. Construit n anul 1750,
refacut n 1790-1793. Este de fapt o casa nobiliara fortificata, careia i s-a sapat un sant de apa
si s-au ridicat turnuri cu creneluri. Este decorat cu embleme nobiliare si sculpturi heraldice.
Este nconjurat de un parc dendrologic.
Castelul Huniazilor (Timis) - monument istoric si de arhitectura laica. Construit n
perioada 1307-1318 din initiativa lui Carol I Robert de Anjou, refacut si amplificat de
voievodul Iancu de Hunedoara n perioada 1443-1447 si restaurat ntre 1852-1856.
Loc istoric - Cenad - n anul 1028, la Morisena a murit voievodul Ahtum, n lupta cu
armata regelui ungar, fiind tradat de Cianadinus, unul dintre comandantii sai, fapt ce l-a
determinat pe regele ungur stefan cel Sfnt sa atribuie localitatii numele tradatorului, de la
care deriva numele actual
Manastirea Adormirea Maicii Domnului (din Hezeris) - monument istoric si de
arhitectura religioasa. Manastirea detine o biserica din lemn construita n sec. XVII si picturi
realizate n 1770-1779.
Manastirea Izvorul Miron - monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea
are biserica cu hramul Sf. Ilie, ctitorie din anul 1911 a Episcopului Miron Cristea (viitorul
Patriarh din 1925 al Bisericii Ortodoxe Romne). A fost sfintita n 1931, restaurata n 1980,
apoi repictata si sfintita n 1991.
Manastirea Saraca - monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastire, amintita
documentar n 1270, dar cu o existenta anterioara acestei date, cu biserica ce are hramul
"Schimbarea la Fata a fost rezidita n anul 1443 de ieromonahul Macarie, renovata si pictata
n anul 1730.
Monumentul Rugul lui Doja sau Monumentul Sf. Maria - monument istoric. Traditia
fixeaza aici locul ngrozitoarei torturi a lui Gh. Doja, capetenia rascoalei iobagilor de la 1514.
Monumentul a fost realizat de sculptorul Strobl.
Ruinele Cetatii Faget - monument istoric. Cetatea, mentionata la jumatatea sec. XVI, a
constituit unul dintre punctele de rezistenta mpotriva turcilor.
Ruinele Cetatii Feudale (din Ciacova) - monument istoric si de arhitectura laica. Cetate
construita n anii 1390-1394, din care se mai pastreaza un turn de aparare (donjon), dispus pe
trei nivele, avnd o naltime de 30 m
Ruinele Cetatii si Manastirea Cenad - monument istoric si de arhitectura religioasa.
Manastirea construita n jurul anului 1020, cuprinde biserica cu hramul "Sf. Ioan Botezatorul.
Manastirea ortodoxa (transformata ulterior ntr-una catolica) a fost sediul primei scoli de pe
teritoriul actual al Romniei.
Etnografie si folclor:
Centru etnografic (n Chizatau) - arta populara: port popular romnesc, tesaturi
traditionale de interior.
Centru etnografic (n Recas) - creatie populara. Port popular romnesc si svabesc
(german).
Centru folcloric (din Faget) - creatie populara. - Obiceiuri traditionale calendaristice
(colinde) - Ansamblu folcloric: cor barbatesc folcloric, grup vocal femeiesc
Centru folcloric (in Chizatau) - creatie populara. Cor mixt, nfiintat n anul 1857. La
unele festivitati organizate de acest cor au participat mari personalitati ale culturii romnesti:
S. Musicescu, Ciprian Porumbescu, I. Velceanu, V. Braniste, s.a.
Centru folcloric (n Tomesti) - manifestari populare traditionale. - Formatii de calusari;
- Festivalul cntecului, jocului si portului popular de pe Valea Begheiului; - Obiceiuri
traditionale calendaristice (de iarna: colindat cu dubele, printre colinde o varianta a Mioritei).
Expozitia de viticultura (din Teremia Mare) - muzeu etnografic. Profil: etnografie.
Sunt prezentate unelte, materiale ce ilustreaza istoria viticulturii n zona Teremia Mare.
Manifestare populara traditionala (n Cenad) - manifestare populara traditionala.
Festivalul cntecului si dansului romnesc (mai).
Muzeu satesc (din Cenad) - muzeu satesc. Profil: istorie. Sunt prezentate osbiecte,
documente descoperite pe teritoriul acestei localitati.
Statiuni balneare
Buzias - statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta (din
1819) situata la 128 m altitudine. Climatul este sedativ (ierni blnde, cu medii termice n jur
de 0 grade Celsius si veri placute cu temperatura medie de 21 grade Celsius).
Calacea - Bai - statiune balneoclimaterica, de interes general, cu functionare
permanenta situata la 117 m altitudine. Climatul este continental moderat de cmpie, excitant-
solicitant, cu influente sudice. Verile sunt racoroase si iernile blnde. Temperatura medie
anuala este n jur de 11 grade Celsius.

Cap. III. Analiza echipamentelor turistice de cazare, alimentatie, agrement si
tratament in dinamica si structura.








Capacitatea si activitatea de cazare turistica
Anii
Capacitate de cazare
Sosiri
(mii)
nnoptari
(mii)
Indicii de
utilizare neta a
capacitatii in
functiune (%)
Existenta
(locuri)
In functiune
(mii locuri - zile)
2007 5784 1996511 283412 638452
2008 6335 2072048 281801 655604 31,6
2009 6550 2079371 225609 521234 25,1
2010 6857 2141068 215479 505222 23,6
2011 7472 2412143 260407 560565 23,2
2012 8250 2618470 281232 600224 22,9
Sursa : http://statistici.insse.ro/
Indicele de evoluie:

=0,724
In urma calculelor putem observa o scadere a capacitii de cazare cu 0,276 (27,6%)











Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic
Judeul Timi 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Total 102 104 115 122 131 153
Hoteluri 47 45 49 53 64 70
Hoteluri pentru tineret 3 3 - - - -
Cabane turistice - - - - - -
Campinguri si uniti tip casuta
1
1 1 1 - 1
Vile turistice si bungalouri 9 11 11 9 3 2
Tabere de elevi si prescolari 4 4 4 4 2 2
Pensiuni turistice 31 32 37 42 45 56
Pensiuni agroturistice 4 4 5 7 11 14
Hosteluri - - 4 3 2 5
Moteluri 3 3 3 2 3 2
Hoteluri apartament - - - 1 - -
Hanuri 1 1 1 1 1 1

Analiza in dinamica pe tipuri de unitati in perioada 2007 - 2012


0
10
20
30
40
50
60
70
80
2007
2008
2009
2010
2011
2012





Cap. IV. Analiza circulaiei turistice si previziunea evoluiei viitoare.

Analiza in structura pe tipuri de unitati in
2007
Hoteluri = 48%
Hoteluri pentru tineret = 3 %
Cabane turistice
Campinguri si uniti tip
casuta = 1%
Vile turistice si bungalouri = 9,2
%
Tabere de elevi si prescolari =
4%
Pensiuni turistice = 31,8%
Pensiuni agroturistice = 4%
Hosteluri
Moteluri = 3%
Analiza in structura pe tipuri
de unitati in 2012
Hoteluri = 45%
Hoteluri pentru tineret
Cabane turistice
Campinguri si uniti tip
casuta = 0,65%
Vile turistice si bungalouri = 1,3
%
Tabere de elevi si prescolari =
1,3%
Pensiuni turistice = 36%
Pensiuni agroturistice = 9%
Hosteluri = 3,2 %
Moteluri = 1,3%
Hoteluri apartament
Hanuri = 0,65%
Anii Sosiri (mii) nnoptri (mii)
Durata medie
a sejurului
(zile)
2007 283412 638452 2,24
2008 281801 655604 2,32
2009 225609 521234 2,31
2010 215479 505222 2,34
2011 260407 560565 2,15
2012 281232 600224 2,13

Circulaia turistic in dinamic





0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sosiri
Innoptri
Tipuri de


Circulatia turistic in structur



In continuare voi prezenta previziunea pentru numrul de sosiri:








0
50000
100000
150000
200000
250000
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Romani
Straini
turiti Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Total 283412 281801 225609 215479 260407 281232
Romni 183241 187031 152577 215479 180953 194703
Strini 100171 94770 73032 69060 79454 86529
a. Metoda sporului mediu
Anii
Sosiri(mii)
-yi- ti yi yi-yi (yi-yi) 2 delta sigma
y
mediu v
2008 283,412 0 376.2 0 0 -2.625 21.63 354.66 6.098799
2009 281,801 1 373.575 -34.775 1209.301
2010 225,609 2 370.95 -27.85 775.6225
2011 215,479 3 368.325 -18.825 354.3806
2012 260,407 4 365.7 0 0
Total 281,232 2339.304
a= media seriei = 259,341