Audit extern

Capitolul 1. Obiective generale ale auditorilor independenti

IFAC emite ISA

1. Clasificarea ISA (Standarde Internationale de audit)- in functie de scop si obiective

a. Clasificarea ISA in care sunt redate principii generale si responsabilitati:

ISA 200 - Obiectivele generale ale auditorului independent si desfasurarea unui audit in concordanta cu ISA.
ISA 210 – Convenirea asupra termenilor misiunilor de audit.
Esenta lui se rezuma in practica la scrisoarea de angajament.
ISA 220 - Controlul calitatii pentru un audit al situatiilor financiare
ISA 230 – Documentatia in audit
ISA 240 – Responsabilitatea auditorului privind frauda in cadrul unui raport de audit
ISA 250 – Luarea in considerare a legii si reglementarile itnr-un audit al situatiilor financiare
ISA 260- Comunicarea cu persoanele incarcinate cu guvernanta
Obliga auditorul sa informeze conducerea consiliului de administratie cu tot ce a intalnit pe parcursul verificari.
ISA 265 – Comunicarea deficientelor in cotnrolul intern catre persoanele insarciante cu guvernul si catre
conducere.

b. Standardele care se ocupa de evaluarea riscurilor si raspunsuri la riscurile evaluate

ISA 300 – Planificarea unui audit al situatiilor financiare
ISA 315 – Identificarea si evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa prin intelegerea entitatii si a mediului sau (sa
cunosti toata activitatea clientului)
ISA 320 – Pragul de semnificatie (eroare tolerata)
ISA 330 – Raspunsul auditorului la riscurile evaluate

c. Standardele privind evaluarea riscurilor in audit

ISA 402 – Consideratii de audit aferente unei entitati organizatoare prestatoare de servicii.
ISA 450 – Evaluarea denaturarilor identificate pe parcursul auditului

d. Standarde care se refera la probe de audit

ISA 500 – Probe de audit
ISA 504 – Considerente speciale petnru elemente specifice
ISA 505 – Confirmari externe
ISA 510 – Misiuni de audit initiale - solduri initiale
Solduri initiale – considerente pe care au trebuie sa le ia in considerare atunci cand are un client pentru prima data care nu
a mai avut audit
ISA 520 – Proceduri analitice
ISA 530 – Esantionarea in audit
ISA 540 – Auditarea estimarilor contabile inclusiv la valoarea justa si a prezentarilor aferente.
ISA 550 – Parti afiliate
ISA 560 – Evenimente ulterioare
ISA 570
ISA 580

e. Standarde legate de grupurile de entitati

ISA 600 – Considerente speciale – auditul situatiilor financiare ale grupului
ISA 610 – Utilizarea activitatii auditorilor interni
ISA 620 – Utilizarea activitatii unui expert din aprtea auditorului.

f. Domenii specializate (grupa 800)

ISA 800 – Considerente speciale – auditul situatiilor financiare itnerne in conformitate cu cadrele generale cu scop special
ISA 805 – Considerente speciale – auditari ale situatiilor financiare individuale si elemente specifice, conturi sau aspecte
ale situatiilor financiare
ISA 810 – Misiuni de raportare cu privire la situatiile financiare simplificate
Principii generale si responsabilitati Evaluarea riscului si raspunsul la riscurile
evaluate
ISA 210,220,240,250,260,265
ISA 300,315,320,330,402,405
ISA 200

Domenii specializate Obiective generale ale Concluzii de audit si raportarea

auditului
ISA 800, 805,810 ISA 700,706, 710,720

Probe de audit Utilizarea activitatilor altor parti

ISA 500, 505, 510, 520, 530, 540, ISA 600,610,620

550, 560, 570, 580

ISA 200 – Obiective generale

Domeniu de aplicare
Scop: Isa 200 da reguli privind raspunderea generala a unei misiuni de asigurare asupra unui audit al situatiilor financiare
care se aplica oricarei misiuni de audit.
Isa 200 Precizeaza responsabilitatea auditorului pentru un audit conform ISA.

Obiectivele ISA 200:

 Sa aplice proceduri de audit in scopul obtinerii probelor epntru asigurarea rezonabila si nu absoluta ca situatiile
financiare nu contin denaturari semnificative
 Opinia data prin raport sa faca referire clara fata de sistemul contabil aplicat de client (Cadrul general de prezentare si
raportare a situatiilor financiare)
 Auditorul trebuie sa comunice pe tot parcursul auditului cu entitatea auditata privind erorile respectivele fraudele
descoperite
 Sa comunice puncte slabe ale cotnrolului intern si ale sistemului contabil si recomandarile care se impun in urma
misiunii
 Explica natura misiunii, durata si intinderea procedurilor de audit

Normele ISA sunt aplicabile pentru auditurl situatiilor financiare anuale, pentru raportarea interioara si alte informatii
financiare, istorice sau statistice.
Auditorul terbuie sa cunoasca si alte reglementari pe linie contabila, fiscala sau juridica daca natura misiunii o impune.
Situatiile financiare sunt intocmite de conducerea entitatii sub supravegherea guvernantei (cosniliul de administratie,
investitori, presedinte).

ISA 210 Scrisoare de angajament

Scopul acestui standard
Stabileste obeictive si reglementari privind responsabilitatea auditorului in ceea ce priveste natura unei misiuni de audit.
O scrisoare de angajament are scopul de a prezenta termenii angajamentului si a realiza o intelegere itnre client si auditor
pe parcursul unei misiuni de audit.

Elemente componente ale scrisorii de angajament sunt:

1. Natura misiunii, durata si intinderea procedurilor de audit
Natura misiunii – din comunicarea uditorului cu clientul privind urmatoarele elemente:
- Natura entitatii
Ce doriti sa auditati? – situatii financiare
Pentru ce doriti sa auditati? IAS?IFRS
Misiune de auditare-rezonabla – opinii de audit

La baza opiniei de audit sta documentatia:

- Misiuni de asigurare moderata
- Misiuni legate de servicii conexe: proceduri convenite, consultanta, servicii convenite (nici o opinie)

????
Responsabilitate conducerii sau a guvernantei corporative pentru agrearea cadrului de referinta contabil aplicabil pentru
prezentarea si raportarea situatiilor financiare.
- Aplicarea itnegrala a principiilor contabile, a regulilor de evaluare, conventii si practicile specifice pe care le utilizeaza
entitatea
- Estimarile contabile privind elementele structurilor de activ, datorii si riscuri (IAS 36, IAS 37)
Managementul este responsabil de esecul economic.

3. Responsabilitatea auditorului
In functie de natura misiunii auditorul este responsabil pentru concluziile date in rapoartele privind serviciile conexe sau
tipul de opinie din raportul de audit conform ISA.
Responsabilitatea auditorului este evitarea riscului de audit si a esecului de audit.
Riscul de audit exista auditorului in situatia in care nu evalueaza toate tipurile de risc la adevarata valoare.

4. ???Dedeterminarea caracteristicii de test prevazute in ISA dar si a evaluarii sistemului contabil si de control intern exista
riscul ca unele erori sau fraude sa ramana nedescoperite.
5. Accesul nelimitat la orice tip de informatie a auditorului in obtienrea probelor de audit.
6. Bugetul si tipul: Echipa de audit, onorariile
7. Angajarea altor experti

ISA 230 Documentatia de audit

In acest standard este cuprinsa toate reglementarile legate de activitate de audit.
- Argument forte epntru caltiatea de audit/

Documentatia
1. Note de referinta
 Numele clientului
 Data contabila 31.12.2009
 Sectiunea: capitole, subcapitole, paragrafe, subparagrafe
 Auditor: se scriu numai initialele
 Data
 Revizuit de: seful de misiune
 Data
 Referinta foii de lucru: Sectiunea si indexare
Societatea ABC SA Sectiunea Imobilizari Auditor 1: AM
31.12.2009 Cap Imobilizari necorporaleRevizuit de
Cap P1

2. Notele principale
 Obiectivul de audit: exhaustivitatea activelor si datoriilor, exactitatea lor, existenta, independenta exercitiului,
obiectivul de audit
 Metoda de audit (procedura de audit) – cu scopul de a obtine rpobe pentru a sustine obiectivul
 Rezultatul metodelor pentru a atinge obiectivul
 Concluzia: asigurare rezonabila pentru obiectivele de audit sau propui ajustarea.

Chiar daca documentatia de audit este proprietatea auditorului, cu acordul clientului se pot da informatii atunci cand
reglementarile din acel stat prevad prin legislatie anumite informatii care intereseaza in scopuri de frauda.
Factorii care influenteaza forma, continutul si marimea documentatiei de audit depind de urmatorii factori:
- Dimensiunea si complexitatea entitatilor audiate ca de exemplu forma juridica, cotatia pe piata de capital, numar de
salariati, obiectiv de activitate, produse sau servicii, CA, activele nete, datorii ep termen mediu si lung, rentabilitatea
entitatii, destinatia fluxurilor de numerar.
- Natura procedurilor de audit ce urmeaza a fi efectuate functie de evaluarea riscurilor, pragul de semnificatie global,
functie de domeniile si sistemele semnificative abordate in etapa de planificare.
Procedurile de audit
Observatia – investigatia documentelor cotnabile si a irnegistrarilor, inevstigatia imobilizarilor, calculul, verificarea,
confirmarile externe, esantionarea, testele substantiale ale tranzactiilor si soldurilor se vor aplica avand in vedere calitatea
si cantitatea probelor de audit.

Riscul unor denaturari semnificative identificare ep parcursul abordarii auditului:

 Riscul inerent specific care tine de guvernanta si managementul entitatii
 Riscul inerent general – cauzat in principal de factorii externi pe care firma nu-i poate controla: dezvoltare
macroeconomica, piata, politica monetara, politica fiscala, rata medie a dobanzilor, riscul valutar
 Riscul de cotnrol intern – de cele mai multe ori riscul de control este evaluat la 100% datorita faptului ca entitatea
auditata fie nu are un control itnern adecvat care sa detecteze erorile si fraudele si/sau are un sistem de control intern dar
nue ste capabil prin functionare sa elimine denaturarile semnificative.

Auditorul are obligatia sa evalueze sistemul contail sid e control intern daca este functionabil conform referintei cotnabile
pe care entitatea o aplica
 Riscul de audit – consta in faptul ca auditorul poate emite o opinie nemodificata, iar situatiile financiare sa contian
denaturari princ are poate induce in eroare utilizatorii de informatii financiare

Semnificatia probelor de audit obtinute:

Probele de audit sutn informatii obtinute de auditor pe baza carora se va baza raportuld e audit financiar independent.
Probele de audit au o natura interna si o alta externa. Cele de natura interna cuprind informatii financiare, nefinanciare si
contabile.
Cele externe sutn obtinute de auditor prin scrisori adresate tertilor in vederea confirmarii pozitive sau negative asupra
creantelor, datoriilor, luchiditatilor banesti, debitori, creditori care au valori semnificative ce pot influenta situatiile
financiare.