Locked together in combat, the two gigantic men grapple through the streets.

The walls of the city tremble and the

doorposts shake as they fight. Gilgamesh, who is stronger, eventually wrestles Enkidu to the ground. They immediately
forget their anger. Enkidu concedes that Gilgamesh is the rightful king of Uruk and pledges his fidelity. Gilgamesh
declares his undying friendship to his former rival. The two men kiss and embrace. Gilgameshs mother, insun, gives
their friendship her blessing, declaring that Enkidu will be her sons faithful companion.
The former rivals look for a worthy adventure to undertake together. Enkidu tells Gilgamesh about the fearsome monster
!umbaba, whom Enlil, the god of earth, wind, and air, had appointed guardian of the distant "edar #orest, a place
forbidden to mortals. $hen Gilgamesh hears about this demon, he is determined to fight him and dismisses Enkidus
warning that the demon monster is invincible. Gilgamesh accepts death as long as he leaves an indelible mark in the land
of the living. %illing an enemy like !umbaba, or even dying at his hands, would guarantee Enkidus fame too. Gilgamesh
convinces Enkidu to &oin him, and the two heroes go to the armor makers and order new weapons, including enormous
swords, a'es, and bows. Together, they prepare to seek their destiny.
(nalysis
(lmost all of Tablet )) is missing in the *in+Le,i+Unninni version, so the translators fill in the blanks with older versions
of the story.
The harlot assumes a maternal role as she sets out to domesticate and acculturate Enkidu. *he covers up Enkidus
nakedness and leads him like a child to a shepherds camp. )n -esopotamian literature, the shepherds camp represents a
significant way station on the road to civili.ation. The great city of Uruk itself was sometimes called Uruk of the
*heepfold, because of the centrality of )shtars temple, where the king, acting as high priest, would reenact the
lovemaking of the goddess and her human lover Tammu., the shepherd. Enkidu eats cooked food and gets drunk, which
are as much a part of the human e'perience as making love, wearing clothing, listening to and making music, and
participating in and devising ceremonies. o longer the champion of the wild animals, Enkidu, now fully human, becomes
their adversary as he guards the camp from their attacks.
Enkidu is outraged when he hears about Uruks oppression, especially how its king takes advantage of women in general
and new brides in particular, but lust might not be Gilgameshs only motivation. !is ritual deflowering of the brides might
be a form of tribute to )shtar, whose temple and rites play such a central role in the affairs of the city. "onceivably,
Gilgamesh was dutifully enacting a sacred ritual, rather than basely en&oying a selfish pleasure. /ut in one old /abylonian
version of the story, the lords of Uruk re&oice at Enkidus arrival in the city, calling him a hero for 0men of decency,1
which suggests otherwise.
The language describing the friendship between Gilgamesh and Enkidu is erotic, as is the description of the wrestling
match that brought them together. 2ther erotic descriptions and actions appear throughout Gilgamesh. $e are told that
Gilgamesh loves Enkidu like a 0bride,1 for e'ample, and they often kiss and embrace. )n many ways, they appear to be
lovers, and many critics believe this is a reasonable interpretation of their relationship. 2ne writer summari.es the story of
Gilgamesh as that of a rampantly heterose'ual king who wrestles with a handsome, wild man and loves him like a wife
until the gods punish his lover by killing him with a wasting disease. !owever, other critics oppose this interpretation and
claim that any language suggesting a se'ual relationship is metaphorical. )n any case, the same+se' friendships of
-esopotamian warriors do not fit comfortably into our contemporary categories of friendship, marriage, and se'ual
partnership, ensuring that the true nature of Gilgameshs relationship with Enkidu remains a mystery.
!umbaba, or !uwawa, in some translations, is a vague and sometimes changeable adversary. The poet describes
!umbaba as a personification of an erupting volcano. Geological fault lines run through nearby Turkey and other areas
ad&acent to -esopotamia, and Gilgameshs earliest chroniclers most likely remembered the active volcanoes in the region.
The cedar trees that !umbaba guards would have been a precious commodity in the relatively treeless region of southern
-esopotamia where Uruk is located. (n actual T3(4E mission or military raid into hostile territory, possibly *yria or
)ran, undertaken by the historical %ing Gilgamesh, may have inspired the story of this ,uest. !owever, much of the
narrative is clearly allegorical, and later in the poem !umbaba is referred to simply as 0Evil.1
4omesticated by the prostitute, Enkidu in turn tames Gilgamesh. !e calms Gilgameshs destructive urges, making him
less wild and more human. 5ust as Enkidu once identified more with animals than with people, Gilgamesh himself is at
first a kind of animal, vicious and violent, before Enkidu comes along. (fter befriending Enkidu, Gilgamesh turns his
restless energies outward, no longer content to live in and for the moment. ow he wants to accomplish great things, both
for his own fame and for that of his city. !e thinks ahead to his death, of the ultimate purpose and meaning of his life.
These themes dominate the second half of the poem.
Tablets ))) and )67
*ummary
Gilgamesh stands before the gates of Uruk and tells its people that he is determined to invade !umbabas forbidden forest
to cut down the cedar trees that !umbaba protects. !e asks for their blessings and promises to return on time for the new
8
years feasts, predicting that all of Uruk will shout his praise. The elders of the city are appalled. They warn their king that
he is going too far and that he underestimates !umbabas power. The demon has the power to hear a deer stir in the forest
from si'ty leagues away, so no mortal trespasser could ever hope to escape his notice. !e is a great warrior, a veritable
battering ram. They caution Gilgamesh not to rely solely on his own strength and remind him that Enkidu knows the
wilderness best. !e knows how to find water in parched land, and he can find his way to the forest. )f Gilgamesh must
undertake this rash errand, then he will need all the help and protection his friend can give him.
The old men remind Gilgamesh to appease the sun god *hamash with offerings of water and to be mindful of his father,
Lugulbanda, who has the power to protect him too. Then Gilgamesh and Enkidu make their way to the great temple
Egalmah, where they ask Gilgameshs mother, the goddess insun, for her blessing. Gilgamesh tells her that he doesnt
intend to &ust steal the greatest of the trees !umbaba protects, but to kill the demon himself. insun is distraught. *he
retreats to her bedroom, where she bathes and changes into priestly garments. Then she climbs to the roof of the temple
and burns sacred herbs, summoning a superior deity, *hamash the sun god. *he asks *hamash why Gilgamesh must
embark on such a dangerous ,uest and why *hamash inspired him to do so. *he commends her son to *hamashs
protection and then formally adopts Enkidu as her son, placing a sacred pendant around his neck. ow Gilgamesh and
Enkidu are truly brothers. (n erotic ritual involving prostitutes, possibly of both genders, begins.
(t last, after prayers, invocations, sacrifices, speeches, and practical preparations, and after listening to more warnings
from the elders and declaring their intention to prevail, the two heavily armed heroes step outside the seven+bolt gate of
Uruk and set off on their adventure. They do not stop to eat until they have walked twenty leagues. )n three days, they
cover 89: leagues ;<9: miles=> it would take an ordinary man three weeks to walk so far. They dig a well and make an
offering to the god *hamash, then continue on their &ourney. (s they walk, they bolster each others spirits. Enkidu urges
Gilgamesh on whenever his courage flags, assuring him that they can defeat !umbaba. $hen Enkidu falters, Gilgamesh
reassures him that he is a good warrior, that when the time for battle comes he will not lose heart, and that they will stand
and fight together. $hen they finally reach the forest, they pause for a moment and think about what they are going to do.
(nalysis
Tablet ))) is even more fragmentary than Tablet )) in the *in+Le,i+Unninni version and Tablet )6 is almost none'istent?
only about thirty lines have survived. (gain, the various English translations stitch together older variants of the tale.
onetheless, some important themes emerge.
The e'tent of *hamashs importance becomes clear in this tablet. *hamash is the sun god, associated with light and
wisdom. !umbaba, whom *hamash detests, is associated with darkness and evil. Gilgamesh and Enkidu do not seek only
to glorify their own names. )n seeking to kill !umbaba, Gilgamesh and Enkidu are doing a gods work, even if it is
directly opposed to another gods desires. *hamash remains a strong presence in the poem until the last few tablets, when
Ea, the god of wisdom and crafts, seems to assume his role. The temple Egalmah, where Gilgameshs mother, insun,
resides and where she invokes *hamash from the roof, would have been a vast comple' with an inner court and sanctuary
and a .iggurat rising up behind it. The .iggurat was a holy mountain in miniature, an antechamber between worlds where
the gods and men conversed. (lthough insun herself is a god, she does not live in heaven. 3ather, she is physically
present in Uruk. !er invocation of *hamash and the lengths Gilgamesh and Enkidu will go to please him demonstrate the
reach of *hamashs influence and power.
The city elders urge Gilgamesh to pray to his father Lugulbanda for protection. )n an ancient *umerian poem called
0Lugulbanda and -ount !urrum,1 one of two about Gilgameshs predecessor on Uruks throne, Lugulbandas
companions leave him for dead on a &ourney to (ratta, a neighboring city+state. $ith *hamashs help, he finds his way
back to civili.ation and sustains himself along the way by eating uncultivated plants and the flesh of wild animals.
Gilgamesh and Enkidus adventure in some ways recapitulates Lugulbandas. /eing left for dead and surviving?death
and rebirth?are ma&or themes in Gilgamesh.
$hen Gilgamesh fortifies Enkidus courage before the battle, telling him to 0touch my heart,1 he foreshadows the terrible
moment after Enkidu dies in Tablet 6))) when Gilgamesh touches his companions heart and feels nothing at all.
Tablet 67
*ummary
The two heroes stand in awe before the vast forests gates, marveling at the cedar trees height, breathing in their incense.
!umbabas footsteps have left clear paths through the woods. (n enormous mountain looms in the distance, the place
where )shtar and the other gods are enthroned. They begin to walk toward it. That night Gilgamesh pours flour on the
ground, an offering to *hamash the sun god. !e prays that *hamash will visit him in a dream and grant him a favorable
omen. Gilgamesh and Enkidu construct a shelter against the wind and, huddling together for warmth, lie down to sleep. )n
the middle of the night Gilgamesh has a dream.
Gilgamesh wakes up frightened and asks Enkidu if he called out to him. Then he tells Enkidu what he dreamed@ They
were walking through a deep gorge when a huge mountain fell on top of them. Enkidu promptly interprets the dream and
A
says it is nothing to fear. !e says that the mountain is !umbaba, and that he and Gilgamesh will topple !umbaba and his
dead body will lie on the plain like a mountain. The two companions continue their &ourney through the forest.
(fter a few days, Gilgamesh makes another offering of flour to *hamash. Embracing each other for warmth, the two men
lie down to sleep. (t midnight, Gilgamesh wakes up again, filled with foreboding, and, unsure of what woke him, asks if
Enkidu touched him. Then he tells Enkidu about his newest dream. )n it, a wild bull attacked him, and he was helpless on
the ground. !e could hear the bull bellowing and could feel its hot breath on his face. Then someone offered him water.
(gain, Enkidu interprets the dream as fortunate. !e says that the bull is not their enemy !umbaba, but *hamash, who
blesses Gilgamesh by fighting with him. The man who brought water, Enkidu says, is Gilgameshs father, Lugulbanda.
The companions walk and walk, and together they cover hundreds of leagues. Then they dig another well and make
another offering of flour to *hamash. )t rains that night, but after a time, they fall asleep. ( third dream comes to
Gilgamesh. This time he dreams that the earth is shaking amidst the noise of thunder and lightning, and fire and ashes fall
from the sky. 2nce again, Enkidu interprets the dream favorably. Even so, Gilgamesh is scared. !e prays to *hamash,
desperately pleading for his protection. *hamash answers and e'plains that Gilgamesh and Enkidu are e'periencing the
effects of the aura that rises from !umbabas garments. !umbaba has seven garments, each of which spreads terror.
*hamash tells Gilgamesh that !umbaba is wearing only one of them now, and that if he dons all seven, Gilgamesh will be
unable to defeat him. Time is of the essence in carrying out this attack.
(t last the companions reach the mountain of the gods, the place forbidden to mortals. Gilgamesh and Enkidu take their
a'es and chop down some trees. Then they hear !umbaba, the guardian of the forest, roaring. ( terrible confusion
follows. The noise of clashing swords, daggers, and a'es surrounds them, and Gilgamesh and Enkidu cry out in terror.
They call to each other, reminding each other that they can prevail.
)n the heat of the battle, Gilgamesh offers up a desperate prayer to *hamash. *hamash hears him and unleashes thirteen
storms against !umbaba. !umbaba staggers and reels under this divine onslaught, and at last Gilgamesh overtakes him.
/ut !umbaba pleads for mercy and says he knows Gilgamesh is insuns son. !e tells Gilgamesh that if he is spared, he
will be Gilgameshs servant. (t first, Gilgamesh considers being compassionate, but Enkidu is pitiless. Enkidu urges
Gilgamesh to make a ,uick end of the monster.
!umbaba chides Enkidu for his cruelty. !e suggests that Enkidu is &ealous and fearful that !umbaba will supplant him in
Gilgameshs affections. !umbaba reminds them that he is the servant of Enlil, the god of earth, wind, and air?a greater
divinity by far than *hamash. )f Gilgamesh kills him, he will surely bring a curse down upon himself. /ut Enkidu tells
Gilgamesh to hurry up and kill the demon before Enlil finds out what theyre up to and tries to stop them. 2nly by killing
!umbaba and stealing his cedars can they guarantee their fame. *o !umbaba dies.
Gilgamesh fashions a new gate for the city out of the tallest tree in the forest as a monument to their great adventure. The
companions cut down more trees and fashion them into a raft, on which they float back to Uruk, carrying upon it the gate
and !umbabas head.
(nalysis
Like Tablets )), ))), and )6, very little of Tablet 6 e'ists in the *in+Le,i+Unninni version. Translators have filled in the
blanks by drawing on an ancient *umerian poem called 0Gilgamesh and the Land of the Living1 and a group of (kkadian
and !ittite te'ts that parallel the story so thinly presented here.
Gilgamesh and Enkidu have undertaken much more than a T3(4E mission or an e'hibition of physical prowess?their
,uest is a &ourney of initiation. The heroes have left their mother behind ;insun is Enkidus mother by adoption now= to
make their names in the world. -uch later in the story, Enkidu passes through a real death, and Gilgamesh passes through
a figurative one, completing his ,uest with a spiritual transformation and a final &ourney home. Though this &ourney of
initiation is immensely important to both Gilgamesh and Enkidu, it is not wholly sanctioned by the gods. 2n the one hand,
Gilgamesh and Enkidu are on a sacred ,uest, supported by a god, *hamash. 2n the other hand, they undertake their
adventure in defiance of the superior deity Enlil. They trespass on territory forbidden to mortals so that they can steal
something that belongs to the gods, the cedar trees, and turn them into monuments?idols?that honor themselves. Their
&ourney leads them to e'plore their innermost selves, certainly, but they also e'plore the boundaries that make up their
spiritual world.
Though the descriptions of the heroes and the weapons are e'plicit, the descriptions of actual combat are muted. The
cultures that B324U"E4 the Gilgamesh poems were very warlike, but we hardly hear about them using the weapons
they had forged, even though the weapons receive ,uite a bit of attention. )n one version, their swords, a'es, daggers, and
bows weigh C:: pounds. )n another, an army accompanies Enkidu and Gilgamesh as well as their foe !umbaba. The
author e'aggerates the heroes manly attributes?many critics call Enkidu and Gilgamesh the worlds first superheroes.
!owever, which of the two warriors actually kills !umbaba remains ambiguous. )n some versions Enkidu urges
Gilgamesh to do the deed, while in others Enkidu does it himself.
D
The poem may not provide e'plicit scenes of combat, but it clearly describes the terrors of war. (s the companions draw
closer to their confrontation with !umbaba, anticipatory nightmares torment Gilgamesh. Enkidus interpretations are so
ludicrously optimistic that they seem to be wishful thinking, and we have to suspect that they are meant to be ironic.
Gilgamesh and Enkidu do in fact prevail over the demon and return to Uruk in triumph, so for the moment at least,
Enkidus readings are correct. The dread and terror of death remain, however, and permeate the entire tablet. 4eath
ultimately defeats the heroes, since death, after all, is the fate of all mortals. The full force of this defeat emerges in Tablet
6)) when Enkidu falls ill.
The poem suggests that fear and death are inescapable, but it also shows us how we can function in spite of them by being
part of a community. (s both Gilgamesh and Enkidu demonstrate, working within a community offers the opportunity to
be part of something greater and longer+lasting than is possible individually, and it e'pands boundaries beyond what the
individual flesh encloses. (lone, the prospect of death is overwhelming. $ithin a community, even one as small as that of
Gilgamesh and Enkidu clinging together for warmth on the eve of a battle, fear fades. Gilgamesh and Enkidu distract each
other from fear and persuade each other that they have the power to make their names, if not their bodies, immortal. The
distinction between the personal and the collective is at the very heart of Gilgamesh. "ulture, community, creativity, and
camaraderie ultimately help Gilgamesh and Enkidu transcend the finality of death. $hen characters begin to believe that
they really are immortal or that they deserve to be, they are guilty of e'cessive pride, which rarely goes unpunished. $hen
Enkidu suggests that they can foil the god Enlil by killing his servant !umbaba ,uickly, before Enlil finds out what
theyre doing, he deceives himself. The gods may be capricious and silly, but they are also implacable. Even as Enkidu
and Gilgamesh triumph over the monster, they are laying the groundwork for their fall.
TabletC
*ummary
$hen Gilgamesh returns to Uruk, he washes the filth of battle from his hair and body. !e dons a clean robe and cloak,
wipes !umbabas blood off his weapons and polishes them. $hen he ties his hair back and sets his crown on his head, he
looks so splendid that )shtar, the goddess of love and war, is overcome with lust. *he pleads with Gilgamesh to be her
husband. *he promises him a harvest of riches if he plants his seed in her body. *he tells him they will live together in a
house made of cedar, and that she will give him a lapis la.uli chariot with golden wheels. *he says that kings and princes
will offer him all their $E(LT!. /ut Gilgamesh refuses to be her plaything. !e has nothing to offer her in return, since,
as a goddess, she has everything she could ever want. !e says that her desire for his body is fleeting, and that shell soon
lose interest. !e tells her he knows what happened to her other human lovers, and theyve all learned how traitorous and
cruel her heart and whims are. !er husband, Tammu., the shepherd, became a captive in the underworld and is mourned
in festivals every year. (nother shepherd she loved became a broken+winged bird. *he loved the lion, then ensured that he
was captured in 0ambush pits.1 *he loved the stallion but contrived harnesses and whips and spurs to control him. $hen a
goat herder loved her, she turned him into a wolf. $hen her fathers gardener re&ected her advances, she turned him into a
frog. Gilgamesh asks why he should e'pect to fare any better.
)shtar is furious. *he goes to her father, (nu, the god of the firmament, and to her mother, (ntum, and demands that they
let her use the /ull of !eaven. *he wants to turn the bull loose so she can watch him gore Gilgamesh to death. !er father
does not understand her anger, since all that Gilgamesh said was true. )shtar erupts into a full+blown tantrum. *he
threatens to let all of the dead people out of the underworld so they can feast on the living, unless her parents give her the
bull. *till (nu hesitates. !e warns her that the bull will cause seven years of famine. )shtar assures him that she has made
provisions for the people and the flocks of Uruk, and he gives in.
)shtar unleashes the bull. The city of Uruk trembles as, bellowing and snorting, it comes down from the sky. ( crack opens
up in the earth, and one hundred men fall into it and die. (gain the bull bellows and again the ground cracks open. 2ne
hundred more men are swallowed up. The third time this happens, Enkidu attacks the bull. The bull spits on him and fouls
him with its e'crement, but Enkidu grabs it by its horns and wrestles with it. !e calls out to Gilgamesh, who &oins him,
and they fight the bull together. (t last Enkidu sei.es its filthy tail and holds the monster still so that Gilgamesh can thrust
his sword between its shoulders and kill it. Then they cut out its heart and offer it as a sacrifice to *hamash the sun god.
)shtar climbs onto the walls of the city and shouts curses at the two friends. Enkidu picks up one of the bulls bloody
haunches and hurls it at her. !e shouts that if she comes closer, hell do the same to her. $hile )shtar and her followers,
the temple prostitutes, mourn the bull, Gilgamesh gathers his craftsmen together and shows them how beautifully the gods
had made the creature, how thickly its horns were coated with lapis la.uli. Gilgamesh cuts them off its head and fills them
with 2)L, which he offers in sacrifice to his father, Lugulbanda. Then he hangs them on the wall of his palace as trophies.
Gilgamesh and Enkidu scrub the bulls gore off their bodies in the Euphrates and ride in triumph through the streets of
Uruk, basking in the peoples admiration. Gilgamesh boastingly asks the crowds who the best hero is and answers his own
,uestion@ 0Gilgamesh is. Enkidu is.1 That night, Enkidu awakens suddenly from a dream and asks Gilgamesh why the
great gods are meeting in council.
<
(nalysis
This tablet reveals a great deal about the mythological background of Gilgamesh, particularly the importance of )shtar, the
goddess of fertility, and the stories about her mortal lovers. )n response to )shtars advances, Gilgamesh catalogs the
human lovers who, at )shtars hands, became animals?a shepherd changed into a broken+winged bird, a goat herder into
a wolf, a gardener into a frog. 2ne of these lovers is the god of vegetation and flocks, Tammu., an e'tremely important
deity in -esopotamia. Tammu. is born a mortal shepherd and does not become a god until )shtar becomes his lover. (t
one point he dies and goes to the underworld. 3easons for his death vary, but )shtar is at fault in most traditions. Tammu.
is resurrected, and annual festivals celebrate this resurrection with the greenerys springtime return.
The story about the goddess of fertility and her mortal lover who dies for her and is resurrected is universal, appearing in
mythologies and religions of many prehistoric cultures. The goddess and her lover take on different names in different
cultures, but the blueprint of the story remains the same. The Greek myth of (phrodite and (donis, which 2vid retells in
the -etamorphoses and *hakespeare retells in 6enus and (donis, represents a late version of the same story. *ome
anthropologists would even identify 5esus as an embodiment of the same mythical archetype manifested by Tammu. and
(donis, because 5esus, like (donis, is a young male god who dies and is resurrected.
!owever, while Gilgamesh draws on and discusses these myths, it is not itself a myth, but a work of literature. )n other
words, though Gilgamesh describes the stories central to -esopotamian mythology, such as those of )shtar and Tammu.,
it reflects upon them and changes them in significant ways. The poem handles mythological materials in such a way as to
define and portray Gilgameshs character and his state of mind at this point in the story, as opposed to simply trying to
preserve and pass on those myths. Gilgamesh has the chance to follow the pattern set by Tammu. and to be the goddesss
lover, but he refuses. )n a way, he is refusing his own mythology, standing apart from it. The literary style and tone of this
tablet are playfully allusive, witty, vulgar, and blasphemous, reminding readers that this epic is literary rather than sacred.
The portrayal of )shtar in this tablet is so relentlessly negative that some scholars have speculated that it reflects a deeper
agenda. Gilgameshs repudiation of )shtar, they say, signifies a re&ection of goddess worship in favor of patriarchy in the
ancient world. #rom a literary standpoint, however, the most notable aspect of this tablet is Gilgamesh and Enkidus
astonishing presumption. )shtar is an important goddess in Uruk?her temple is at the center of the city, and her rites
secure its safety and prosperity. Uruks king, in the role of high priest, ritually reenacts )shtar and Tammu.s lovemaking.
$hen Gilgamesh spurns the goddess, he re&ects one of his royal duties. Gilgameshs love for a companion of his own
gender, whether chaste or unchaste, might also have offended the goddess of fertility.
Gilgamesh uses clever language in his dismissal of )shtar, but no matter how witty he is, addressing a goddess in this
manner is unimaginably disrespectful. Enkidus behavior, such as throwing the bulls haunch at the goddess and
threatening to slaughter her, is crude and childish. Gilgamesh and Enkidu seem to have forgotten that they are mortals.
They have gone too far. $hen they killed !umbaba and harvested the cedar trees that were under his protection, they
defied the god Enlil. ow they are treating the goddess )shtar like a cast+off mistress. Gilgamesh presents the bull to his
craftsmen as though he wants them to fabricate something comparable. Giddy from their victory over !umbaba,
e'hilarated from their successful combat with the bull, they are drunk with pride. The tone of the poetry reflects their
prideful feelings, suggesting that the writer en&oys his wicked sub&ect matter. Though Gilgamesh and Enkidu continue to
pay elaborate respects to Lugulbanda and *hamash, their boasting to the citi.ens of Uruk as they parade through the city
threatens to be the last straw for the already angry divinities.
Tablet 6))7
*ummary
Enkidu awakens from a chilling nightmare. )n the dream, the gods were angry with him and Gilgamesh and met to decide
their fate. Great (nu, )shtars father and the god of the firmament, decreed that they must punish someone for killing
!umbaba and the /ull of !eaven and for felling the tallest cedar tree. 2nly one of the companions, however, must die.
Enlil, !umbabas master and the god of earth, wind, and air, said that Enkidu should be the one to die. *hamash, the sun
god, defended Enkidu. !e said that Enkidu and Gilgamesh were only doing what he told them to do when they went to the
"edar #orest. Enlil became angry that *hamash took their side and accused *hamash of being their comrade, not a god.
The dream proves true when Enkidu falls ill. 2vercome with self+pity, he curses the cedar gate that he and Gilgamesh
brought back from the forbidden forest. !e says he would have chopped the gate to pieces if hed known his fate, and that
hed rather be forgotten forever than doomed to die like this. Gilgamesh is distraught. !e tells Enkidu that he has gone
before the gods himself to plead his case, but that Enlil was adamant. Gilgamesh promises his friend that he will build him
an even greater monument than the cedar gate. !e will erect an enormous statue of Enkidu, made entirely of gold.
Enkidu cries out to *hamash. !e curses the hunter who first spotted him at the watering hole and says he hopes his
hunting pits are filled in and his traps are unset. $eeping, he curses the temple prostitute too, who seduced him away from
the animals. *hamash answers him from afar. !e asks why Enkidu curses the harlot, since if it hadnt been for her, Enkidu
would have never tasted the 3)"!foods of the palace, never worn beautiful clothes, and never known Gilgameshs
9
friendship. *hamash tells Enkidu that when he dies, Gilgamesh will wander the earth, undone by grief. Enkidu finds
comfort in *hamashs words. !e retracts his curse and supersedes it with a blessing for the prostitute@ -ay her patrons be
generous and rich.
The ne't morning, lying in his sickbed, Enkidu tells Gilgamesh about another terrible dream. )n the dream, he was all
alone on a dark plain, and a man with a lions head and an eagles talons sei.ed him. They fought furiously, but the man
overpowered him and changed him into a birdlike creature. Then he dragged him down to the underworld. There he saw
kings, gods, and priests, all of them dressed in feathers. !e saw %ing Etana, whom )shtar had once chosen to be %ing of
%ish, and *amu,an, the god of cattle. (ll of them were living in darkness. 4irt was their food and drink. Eueen
Ereshkigal, the ruler of the underworld, sat on her throne, and /elit+*eri, the scribe of the gods, whose tablet tells
everyones fate, knelt before her. Enkidu says the ,ueen looked at them and asked who led them there. Enkidu tells the
appalled Gilgamesh that he would have been blessed if hed died in battle, because those who die in battle are 0glorious.1
!e suffers for twelve more days then dies.
(nalysis
The first half of *in+Le,i+Unninnis version of The Epic of Gilgamesh revels in the friends raw physicality as they sate
themselves with pleasure and test themselves with heroic tasks. )n this pivotal tablet, the e'act halfway point of the epic,
they must struggle against that same physicality. o matter how strong, bold, or beautiful they are, a place awaits them in
the underworld.
The adolescent e'uberance and celebration of Tablet 6) comes to an abrupt halt as the two heroes face the stark horror of
an agoni.ing, wasting death, unredeemed by battlefield heroics. The gods have spoken, and their verdict seems arbitrary@
Enkidu must die. )n a later tablet, Gilgamesh learns that the gods once set out to eliminate all life on Earth for no
discernable reason at all. Enkidu curses the hunter and the prostitute, who connived together to lure him from the
wilderness. !e believes that if he had stayed with the animals and continued to live like an animal, he wouldnt have
brought doom upon himself. $ithout self+knowledge, he wouldnt be able to feel the e',uisite anguish that the prospect of
dying is causing him. Enlil accused *hamash of acting more like a human being than a deity, and the comfort the sun god
offers Enkidu is indeed humanistic. The god tells him that love, glory, and the pleasures of a cultivated life are important,
as are being loved while alive and mourned when dead. This consolation offers a strange kind of comfort, since he is
essentially saying that the recompense for losing the life he cherished is the life he cherished.
Enkidus curses are more than mere figures of speech. )n ancient -esopotamia, the culture considered curses an especially
potent sort of magic that could alter fate. #or this reason, Enkidu offers an alternative blessing for the prostitute, instead of
simply withdrawing his curse. The curse and the blessing alike must stand. Enkidus dream about the underworld
anticipates the &ourney upon which the heartbroken Gilgamesh will soon embark. Enkidus observation of %ing Etana
among the dead is significant, as recovered fragments of the ancient *umerian 0-yth of Etana1 describe that kings futile
,uest to find a magical plant to cure his wifes barrenness. (t one point in the story, an eagle carries him up to heaven, but
he falls back to earth. This of course anticipates Gilgameshs later misadventure with another magical plant.
Tablets 6))) and )F
*ummary
Enkidus death shatters Gilgamesh. !e rips his clothes and tears his hair. !e circles Enkidus body like an eagle. !e paces
restlessly like a lioness whose cubs have been killed. )n the presence of the city elders, Gilgamesh proclaims his grief.
Gilgameshs lamentation overflows with images of animals and nature. Everyone mourns, including the creatures of the
field and plain, the elders of the city, and the prostitute who domesticated Enkidu. The pathways to the "edar #orest, the
rivers Ula&a and Euphrates, and the farmers and shepherds in their fields all mourn Enkidus death. Gilgamesh summons
the craftsmen of Uruk, including the metalworkers, stone carvers, goldsmiths, and engravers. (s he had promised his
dying friend, he commands them to make a statue of Enkidu to honor his deeds and celebrate his fame.
Gilgamesh stays by his friends body until a worm crawls out of its nose. Then he casts aside his royal garments with
disgust, as if they were filthy, and dons unscraped, hair+covered animal skins. !e pours honey into a carnelian bowl,
places some butter in a bowl of lapis la.uli, and makes an offering to *hamash. Then Gilgamesh sets off into the
wilderness, &ust as *hamash had told the dying Enkidu he would. !e wanders alone, desolate with sorrow, wondering if he
must die too. (t last he decides to seek out Utnapishtim, who survived the flood that had almost ended life on Earth and
subse,uently became the only mortal granted everlasting life by the gods. !e hopes Utnapishtim can tell him how he too
might escape death. Utnapishtim lives in the far+off place where the sun rises, a place where no mortal has ever ventured.
2ne night in the mountains before going to sleep, Gilgamesh prays to the moon god, *in, to grant him a vision. )n the
middle of the night he awakens, surrounded by lions. 4rawing his a'e from his belt, he attacks them, reveling in the
slaughter. (fter more &ourneying, he arrives at -ashu, the twin+headed mountain. 2ne peak looks west, toward the setting
of the sun, and the other looks east toward its rising. The summits of -ashu brush against heaven itself, and its udders
reach down into the underworld. Two monsters, a *corpion+man and his wife, guard its gates. The male monster tells his
C
wife that the person who dares to come here must be a god. The wife says that two+thirds of him is god, but the rest of him
is human.
The male monster asks Gilgamesh who he is and why hes &ourneyed through fearful wilderness and braved terrible
dangers to come to the mountain that no mortal has ever before visited.
$hen Gilgamesh tells the monsters about his ,uest, the *corpion+man informs him that Utnapishtim lives on the other
side of the mountain. To get there, Gilgamesh can use a tunnel that runs through the mountain. *hamash uses it every
night when he travels back to the place where he rises in the morning. )t would take Gilgamesh twelve double hours to
&ourney through the passage, and the way is completely dark. ;The /abylonian hour was si'ty minutes, and the day was
divided into twelve 0double hours.1= o mortal could survive such darkness, and the monsters cannot permit him to try.
(fter they listen to Gilgameshs pleas, they relent and tell him to be careful.
Gilgamesh walks through the mountain. !e cant see in front of him or behind him in the total darkness. !e walks the
first, second, and third double hour in total blackness and struggles for breath in the hot darkness. !e walks four, five, and
si' double hours with the north wind blowing in his face. (s the eleventh double hour approaches, the darkness begins to
fade. (t the end of the twelfth double hour, Gilgamesh emerges from the tunnel into the sweet morning air and the
sunlight. !e steps into a beautiful garden filled with fruit and foliage the colors of carnelian, rubies, and other &ewels.
/eyond the garden glitters the sea.
(nalysis
Gilgameshs lament for Enkidu beautifully evokes his dead companions wild origins as he personifies the meadows and
landscape and pro&ects his grief upon them. The form and imagery of these passages are similar to those in much later
poems in the modes of pastoral and pastoral elegy, which were important modes of literature from ancient 3ome through
*hakespeares time and beyond. Bastoral literature usually invokes the simple, natural life of shepherds in an ideali.ed
way, and pastoral elegies follow this tradition, providing e'tended descriptions of the deceaseds life, the mourners, the
in&ustice of death itself, and the possibility of life after death. -iltons 0Lycidas,1 in which a man drowns during a sea
voyage, is an e'ample of a pastoral elegy. The passages also suggest the biblical 0*ong of *ongs.1 (head of its time,
Gilgameshs passage through -ashu unfolds in a deliberately archaic style, a self+conscious imitation of ancient *umerian
poetry that is very repetitive.
The scene with the lions is fragmentary, and different translators have treated it in different ways. )n some versions, the
lions are a dream vision. )n others, Gilgamesh attacks them because he is so frustrated that the gods have not sent him a
vision. The scene is bi.arre and lacks conte't, but the e'plosion of nocturnal violence is still deeply suggestive of
Gilgameshs black mood. (lthough the poetGeditor *in+Le,i+Unninnis name means 0-oon god, accept my plea,1
Gilgamesh mentions the moon god only here in the main body of the epic. Gilgamesh appeals to him again in Tablet F)),
where he also refuses to answer.
(fter Enkidu anointed himself with 2)L and covered his hairy body with clothes, the shepherds had marveled at his
resemblance to Gilgamesh. ow the process is reversed, as Gilgamesh e'changes his royal garments for hairy skins, as
though he wants to become his dead friend. Gilgamesh is undone by grief and overwhelmed by dread. "ivili.ation and
culture no longer mean anything to him, even though he had once epitomi.ed them. !e looks like Enkidu did when he
was still a wild man. This second departure from Uruk is much different from the first, when Gilgamesh and Enkidu
strode through the seven+bolt gate to confront the demon !umbaba in the forbidden "edar #orest. They were con,uerors
then, avid for glory, heavily laden with weapons. $hen one of them faltered, the other was there to support him. ow
Gilgamesh is a humble, solitary seeker. This second, darker ,uest is a familiar motif in romantic ,uest tales. Gilgamesh
undertook his first ,uest to earn fame, and now he seeks his soul. !is &ourney to the double+peaked mountain and his long
passage through its caverns recapitulate the movement of the entire epic so far. #irst the hero successfully passes through
great perils, then he plunges into a terrible darkness. $hen Gilgamesh reemerges into the light, into a magical garden, he
is e'periencing a symbolic rebirth.
Tablet F
*ummary
*iduri, the veiled barmaid, keeps a tavern by the edge of the sea. Ga.ing along the shore, she sees a man coming toward
her. !e is wearing animal skins, and his face is wind+bitten and battered. !e looks like he has been traveling for a long
time. "oncerned that he might be dangerous, *iduri closes and bars her door against him. The traveler pounds on the door
and threatens to smash it down. !e says he is Gilgamesh, and *iduri asks him why he looks like a tramp and a criminal.
Gilgamesh says that he is grieving for his companion who helped to fight the lions and the wolves and slay the demon
!umbaba and the /ull of !eaven. !e says that Enkidu has been overtaken by the fate that awaits all humankind?hes
turned to clay. Gilgamesh asks *iduri if that is what will happen to him.
H
*iduri unlocks her door and tells Gilgamesh that only the gods live forever. *he invites him into her tavern to clean
himself up, change his clothes, and eat and drink his fill. /ut Gilgamesh no longer cares for earthly pleasures and refuses
to be distracted from his mission. !e asks her how to find Utnapishtim.
*iduri tells Gilgamesh that *hamash the sun god crosses the sea every day, but from the beginning of time, no mortal has
ever been able to follow him, because the sea is too stormy and treacherous. *iduri says that even if he miraculously
survived the crossing, he would then face the poisonous $aters of 4eath, which only Urshanabi, Utnapishtims boatman,
knows how to navigate. *he tells him that Urshanabi lives deep in the forest, where he guards the Urnu+snakes and the
*tone Things. $hen *iduri sees that she cannot sway Gilgamesh from his purpose, she gives him directions to
Urshanabis house and tells him to ask Urshanabi to take him to Utnapishtim. *he instructs Gilgamesh to return to her if
Urshanabi refuses.
Gilgamesh sets off to find Urshanabi. $hen he arrives near the place where the Urnu+snakes and the *tone Things reside,
he attacks them with his a'e and dagger. Then he introduces himself to Urshanabi. Urshanabi studies Gilgameshs face
and asks him why he looks like a tramp. !e observes that Gilgameshs face is worn and weathered and that sorrow rests in
his belly. Gilgamesh tells him about Enkidu, his grief, his fear, and his implacable determination to go to Utnapishtim.
Urshanabi says he will take Gilgamesh to Utnapishtim, but that Gilgamesh has made the &ourney immeasurably more
difficult because he smashed the *tone Things and the Urnu+snakes, which propelled and protected his boat. Urshanabi
orders Gilgamesh to go back into the forest and cut si'ty poles, and then another si'ty poles. ;)n some versions of the
story, Gilgamesh must cut as many as D:: poles.= Each pole must be e'actly si'ty cubits in length ;appro'imately ninety
feet=. Urshanabi instructs him to fit the poles with rings and cover them with pitch, and then they will attempt the voyage.
Gilgamesh cuts the poles, and they sail off together across the perilous sea. )n three days they sail as far as an ordinary
boat would have sailed in two months. $hen they arrive at the $aters of 4eath, the boatman tells Gilgamesh to use the
punting poles but to be sure his hands dont touch the water. Gilgamesh poles the boat through the $aters of 4eath. !is
great strength causes him to break all one hundred and twenty poles. $hen the last pole is ruined, he takes off the skin he
wears and holds it up as a sail.
(n old man stands on the shore, watching the boat approach. The old man wonders what happened to the *tone Things
and who the stranger is standing ne't to Urshanabi. $hen they get out of the boat, the old man asks Gilgamesh to identify
himself. Gilgamesh tells him what he told *iduri and Urshanabi?about his grief for Enkidu, his fear that the same fate
awaits him, and his desperation to avoid it if possible. The old man asks Gilgamesh why he grieves about mortality?
nothing lives forever. The old man says the gods established that men would suffer death, and that when the gods give life,
they also decide the day of death. !e says that death is our certain destiny, even if we dont know when it will happen.
(nalysis
*iduri the veiled barmaid is a traditional figure in -esopotamian mythology and poetry, and in the !urrian language her
name means 0young woman.1 The goddess of wine+making and beer brewing, she is usually considered a manifestation of
)shtar. !er warmth and kindness to Gilgamesh throughout this episode are notable, since he treated )shtar with such
contempt in Uruk.
*cholars have failed to e'plain what the *tone Things or the Urnu+snakes are or why Gilgamesh destroys them. (
fragmentary verse suggests that Gilgamesh also attacked a winged creature, who might have been Urshanabi himself. (
later fragment of verse suggests that those *tone Things were magical images of some sort, and some scholars have
speculated that they were lodestones, a type of mineral that possesses polarity. The tablets are frustratingly incomplete on
this matter, and no other versions to flesh them out have been found yet. Thousands of clay tablets recovered from
-esopotamian digs over the years are still awaiting translation, and thousands more remain beneath the ground. The
)talian (ssyriologist Giovanni Bettinato recently discovered and translated a never+before+seen account of Gilgameshs
death. Berhaps someone will discover a solution to the mystery of the Urnu+snakes and the *tone Things too.
one of the three characters Gilgamesh meets in this tablet recogni.e him when they see him, and they all give him the
same advice, which emphasi.es that he should stop his ,uest for immortality. Each of them takes note of Gilgameshs
unkempt appearance, listens patiently as he describes his terror of death, and reminds him that death is certain and life is
all we have. Even Utnapishtim, who is himself immortal, advises Gilgamesh against pursuing his search for immortality,
which suggests that Utnapishtim, in all his knowledge, has an idea about the value of life that Gilgamesh has not yet
discovered. Utnapishtim has foiled death, but he will not help Gilgamesh to do the same. Utnapishtim says that Gilgamesh
inherited his fathers mortality and, like everything else in the mortal world, he is sub&ect to death. Gilgamesh must
continue to live as a mortal and accept death as part of lifes natural and inevitable cycle.
Tablets F) and F))
*ummary
I
Gilgamesh reali.es that the old man is Utnapishtim, the very person he has been seeking. *o he poses the ,uestion that he
has traveled so far and suffered so much to ask@ !ow did Utnapishtim, a mortal man, become a godJ !ow had he eluded
deathJ (nd can Gilgamesh ever hope to do the sameJ
Utnapishtim, the survivor of the flood that almost wiped out humankind, tells his story. 2nce upon a time, he says, he was
king of *huruppak, a beautiful, prosperous city on the banks of the Euphrates. Then the gods met in secret council?(nu,
the god of the firmament> inurta, the god of war and wells> Enlil, the god of earth, wind, and air> Ennugi, the god of
irrigation> and Ea, the cleverest of the gods, the god of wisdom and crafts. Enlil ordered a flood to destroy humankind.
Ea had been sworn to secrecy, but he cleverly betrayed the gods plans to Utnapishtim. *peaking to the walls of his house,
he described the plans, while Utnapishtim heard everything on the other side of the walls. Ea warned him that the gods
would be sending a terrible flood. !e told him to build a boat of immense dimensions, ten do.en cubits in height
;appro'imately 8I: feet= with si' decks and one acre of floor space, and load it up with the seed of each living thing and
with his family and possessions.
$hen Utnapishtim asked what he would tell the people of *huruppak, who would have to help him build it, Ea suggested
an artful lie. Tell them, he said, that you are leaving the city because Enlil hates you. Tell them that when you leave, the
city will be showered with good fortune, that all manner of bread and wheat will rain down upon it, and that they will
have more fish to eat than they can imagine. *o Utnapishtim butchered bulls and sheep for the workers and gave them
rivers of beer and wine to drink. )t was like a festival. )n seven days the boat was ready. $ith great difficulty, they
launched it in the Euphrates. (fter Bu.uramurri the caulker had sealed them inside, Utnapishtim gave him his house and
everything in it.
$hen the storm came, the gods clambered up as high as they could go and cringed in terror. )shtar wept to see her
children being destroyed. Eventually, the boat ran aground on a mountain peak. (fter seven days, Utnapishtim released a
dove. $hen it couldnt find a dry place to alight, it returned to the boat. Utnapishtim released a swallow. )t too returned.
Then he released a raven, and it never came back.
Upon reaching shore, Utnapishtim prepared a sacrifice. The gods of heaven were famished and gathered around the altar.
)shtar came down wearing a necklace of lapis la.uli made of beads shaped like flies. *he said she would forget neither her
necklace nor this calamity?nor would she forgive Enlil, since the flood was his idea and he never discussed it with the
other gods. $hen Enlil arrived to partake of the sacrifice, he saw the boat and lost his temper. !e demanded to know how
anyone escaped the flood, since he intended it to destroy everyone. (fter inurta named the culprit, Ea himself spoke up.
!e chastised Enlil for creating the flood and said that if he wanted to punish someone, he should have made the
punishment fit the crime. ot everyone deserved to die. !e said that plagues, wolves, and famine could be used to kill
some people instead of all people at once.
Enlil listened and understood. !e took Utnapishtim and his wife by the hands and made them kneel. Then he touched their
foreheads and blessed them, turning them into gods. #or saving humanity, he granted them eternal life. /ut they alone
deserved that gift.
$hen Utnapishtim finishes his story, he looks at Gilgamesh with scorn and asks if he really thinks he is worthy of
becoming a god and living forever too. !e tells Gilgamesh that, as a test, he should try to go a week without sleeping.
Gilgamesh accepts the challenge, but when he sits down to begin his test he falls into a deep sleep.
Utnapishtim shows his wife how Gilgamesh sleeps. !is wife tells him to wake Gilgamesh and let him return home.
Utnapishtim tells her that if Gilgamesh wakes now, hell deny that he fell asleep. Utnapishtim tells his wife to bake a piece
of bread each day, leave it ne't to him, and make a mark on the wall. These things will prove to Gilgamesh that he slept.
(fter seven days, Utnapishtim touches Gilgamesh on the forehead and wakes him. Gilgamesh says hed been close to
falling asleep but denies actually sleeping. Then Utnapishtim shows him the seven pieces of bread and the seven marks on
the wall. The first piece is dry as dust, the second only a little moister. The third is soggy and rotten, the fourth moldy, the
fifth spotty, and the si'th only a little stale. The seventh is fresh from the oven. Gilgamesh is full of despair that he has not
managed to escape the possibility of death. Utnapishtim tells Urshanabi, his boatman, that Urshanabi can never return
here. !e orders Urshanabi to take Gilgamesh to the washing place so Gilgamesh can clean himself and reveal the beauty
he has been hiding. !e tells Urshanabi to have Gilgamesh bind up his hair, throw the skin he wears into the sea, and put
on a spotless robe so he can return to his city in honor. Gilgamesh washes himself and changes into royal garments. Then
he and the boatman board their boat and pole themselves away from shore.
Then Utnapishtims wife asks her husband if there is anything he can give Gilgamesh to take back to his land. Gilgamesh
poles the little boat back to shore. Utnapishtim says he will tell Gilgamesh one of the gods secrets. !e tells Gilgamesh
about the thorny plant that grows beneath the waves called !ow+the+2ld+-an+2nce+(gain+/ecomes+a+Koung+-an.
Gilgamesh ties stone weights to his feet and dives into the sea. $hen he finds the plant he cuts the stones from his feet,
and the waters cast him onto shore. !e tells the boatman that he will share this plant with the elders of Uruk and then take
some himself and be young again too.
L
/ut one night, when they stop to camp, Gilgamesh takes a swim in a pool of cool water. ( snake smells the plant and
steals it. (s it slithers away, it sheds its skin. ow the serpent is young again, but Gilgamesh will never be. !eartbroken,
Gilgamesh sits beside the pool and weeps.
Urshanabi and Gilgamesh travel on until they reach Uruk. $hen they arrive, Gilgamesh shows the boatman the city walls.
!e shows him its brickwork, fields, clay pits, and orchards. !e shows him the temple of )shtar. The main body of the
poem ends here.
Tablet F)) is a mystical poem, from a much older tradition, that *in+Le,i+Unninni, for unknown reasons, appended to the
epic. )t begins when Gilgamesh drops a drum and drumstick through the floor of 0the carpenters house1 into the nether
world. Enkidu volunteers to retrieve it. Gilgamesh warns his friend that he must do nothing to call attention to himself in
the underworld or the 0"ry of the 4ead1 will sei.e him. Enkidu disobeys him, doing e'actly the opposite of what
Gilgamesh advised, and is sei.ed. Ereshkigal, the fearsome Eueen of the Underworld, a ghastly mother and lover, e'poses
her breasts to him and pulls him on top of her.
Gilgamesh goes before the gods and begs for their intercession. one of them will help him e'cept Ea, the god of
wisdom. Ea arranges to have Enkidus spirit rise up into the world again so he and Gilgamesh can visit. Gilgamesh asks
Enkidu what life is like in the underworld, and Enkidu gives a bleak account. !e says that vermin devour his body.
Gilgamesh asks him how it is for the other dead. Enkidu says that the more sons you have in this world, the better it goes
in the other world. The man who has seven sons lives like a god. The dead who are the worst off are those who left no
mourners behind.
(nalysis
Tablet F) recounts the gods secrets and the story of the deluge, and though the story often parallels the biblical story of
oah, the two are not identical. )n the biblical tale, humankinds wickedness provokes God to send the flood, and God
chooses oah to survive because of his righteousness. )n Gilgamesh the gods never give a reason for the flood. )n fact, all
of them but Enlil claim afterward that they opposed the idea. )n one older version of the story, Enlil decides to e'terminate
humanity because their noise disturbs his sleep. !is arbitrary nature appears earlier in the epic as well?he was the god
who chose Enkidu to die. Unlike oah, Utnapishtim owes his survival to Eas cleverness, not to any special virtue. $hen
Utnapishtim tells the people they will have a great harvest of bread and wheat, he is making a cruel pun. )n (kkadian, the
word for 0bread1 is almost identical to that for 0darkness,1 and the word for 0wheat1 is very similar to 0misfortune.1 The
gods regret the flood immediately, since they rely on peoples sacrifices for their sustenance. Utnapishtims offerings are
the first things they have eaten since the flood began. (rbitrary as the gods actions seem, the story presents a clear
philosophy@ even if the gods are capricious and men must die, humankind, nonetheless, is meant to live.
Gilgamesh finally finds the answer to his ,uestion about how he can elude death@ he cant. $hen Ea says that some people
should die but not all of them, he means that death is important, but that it should apply only to individuals. Beople die,
but humankind will always endure. The parable of Utnapishtims sleeping test illustrates this point. *leep is a foretaste of
death, but it is also a bodily need as fundamental as food. Gilgamesh has a body, so passing the test is impossible, but his
humanness means he has much to do in the world. The parable of the magical plant and the serpent foreshadows the
biblical tale of (dam, Eve, and the serpent. 5ust as with the flood story, however, the biblical version has a different moral
dimension. (fter the serpent steals the plant, Gilgamesh knows that death cannot be avoided, a lesson he has perhaps
already learned unconsciously, since he thought to share the plant with his community. *ince Enkidu died, he has been
mired in grief, and his wanting to share the plant shows that he is starting to think about his responsibilities to other people
again. Though the serpent doomed (dam and Eve to a life marked by sin, Gilgameshs serpent actually frees him in a way.
ow he is starting to think like a king.
Gilgameshs ,uest for eternal life poisons the life that he should be living in the here and now. !is place is in Uruk,
which, if he rules it well, will live on after him and continue to grow in power and beauty. This is what Utnapishtim was
implying when he ordered his boatman to take Gilgamesh to the washing place and return him to his city. The baptism
acknowledges and honors his mortal body. This heros final ,uest is his &ourney back home. *ome critics read the ending
of Gilgamesh as profoundly pessimistic. #rom a "hristian standpoint, it is?there is no heaven, no promise of eternal life,
and no divine redemption or grace, all of which make life worth living according to "hristianity. Taken on its own terms,
the ending is deeply affirmative. Gilgamesh can now see Uruk for the marvel of human ingenuity and labor that it is, a
worthy monument to the mortals who built it.
The temple of )shtar appears again in the poems very last verse, which suggests that feminine power resumes its
importance as Gilgameshs &ourney comes to an end. Gilgamesh and Enkidus troubles began in earnest after they spurned
the goddess. Ket after e'periencing *iduris and Utnapishtims wifes kindness, and after learning about )shtars grief for
humanity after the flood, Gilgameshs attitude changes. ow that he accepts the fact that earthly life is all there is, the
female force, which brings babies into the world and keeps the fire lit in the hearth, once again becomes central.
8:
Gilgamesh, one of the worlds great homoerotic love stories, ends with the heros return to the 0house of )shtar,1 where a
woman rules.
Tablet F)) parallels the main poem. )t contains many obscurities, such as the carpenters house, the ownership of which
scholars cannot determine, and the drum and drumstick, which possibly have shamanistic significance. )n this tablet,
Enkidu brings his undoing upon himself by deliberately provoking the deni.ens of the underworld, much as he provoked
)shtar after wrestling with the /ull of !eaven. Ea is the only god who agrees to intercede for Gilgamesh, and we know
from Utnapishtims story that Ea is a steadfast friend of humanity. Though Enkidu doesnt have any good news to report
from the underworld, he does say that the richer life is in this world, and the more man leaves behind in the way of
children, reputation, and friends, the easier death will be.
)mportant Euotations E'plained7
8. !umbabas mouth is fire> his roar the floodwater>
his breath is death. Enlil made him guardian
of the "edar #orest, to frighten off the mortal
who would venture there. /ut who would venture
thereJ !umbabas mouth is fire> his roar
is the floodwater> he breathes and there is death.
!e hears the slightest sound somewhere in the #orest.
Enlil made him terrifying guardian,
$hose mouth is fire, whose roar the floodwater.
?Tablet ))
Enkidu speaks these lines in Tablet )), as he and Gilgamesh prepare to invade the forbidden "edar #orest and fight the
demon !umbaba. 2ne of the most remarkable literary techni,ues in this epic is the artful repetition within the verses,
though generali.ing about literary style is difficult, since every English translation renders the poem so differently, and the
ancient versions differ so vastly. *ome of these repetitions relate to formal structure, which means that at one time they
might have provided mnemonic assistance to help storytellers, who had no written versions, remember the tale. /ut the
effect of these repetitions can also be powerfully incantatory, in English translation as well as in Gilgameshs original
languages. These lines convey not only !umbabas awesome presence but also the paraly.ing fear that he inspires in his
challengers. Their hypnotic, driving ,uality suggests Enkidu and Gilgameshs agitated psychological state@ they must
,uell the obsessive, chattering voices of dread in their minds before they can stand up to !umbaba.
A. $hat could ) offer
the ,ueen of love in return, who lacks nothing at allJ
/alm for the bodyJ The food and drink of the godsJ
) have nothing to give to her who lacks nothing at all.
Kou are the door through which the cold gets in.
Kou are the fire that goes out. Kou are the pitch
that sticks to the hands of the one who carries the bucket.
Kou are the house that falls down. Kou are the shoe
that pinches the foot of the wearer. The ill+made wall
that buckles when time has gone by. The leaky
water skin soaking the water skin carrier.
?Tablet 6)
2n Tablet 6), when Gilgamesh returns from the "edar #orest with the head of !umbaba, the goddess )shtar is overcome
with lust. Gilgamesh re&ects her proposition scornfully. The poetry of Gilgamesh often re,uires scholarly e'plication to fill
in the blanks of the story, e'plain the comple' origins of -esopotamian gods, and reconcile the inconsistencies in a
narrative that stitches together two millennias worth of stories. $hen Gilgamesh spurns )shtar, however, his insults are
clear, pointed, and hilarious. The setup is familiar?the proud, handsome young man, and the rich, &aded, older woman
who wants to make him her plaything. (s obscure as Gilgamesh might be in its details, its broad outlines are timeless and
universal. The epic contains a lot of angst and brooding about death, but it also evinces a tremendous relish for the
sensuous pleasures of life.
D. Enkidu, . . . your mother is a ga.elle,
and . . . your father who created you, a wild ass.
MKou wereN raised by creatures with tails,
and by the animals of the wilderness, with all its breadth.
88
The paths going up to and down from the forest of cedars
(ll mourn you@ the weeping does not end day or night
?Tablet 6)))
(fter Enkidu dies, Gilgamesh pours out his grief in this impassioned lamentation. !e pro&ects his grief onto a rural
landscape so that it seems the entire natural world mourns for Enkidu, even the animals and the paths in the forest. !is
lamentation poignantly evokes Enkidus wild origins and also reveals the e'tent of Gilgameshs grief. This kind of
pro&ection will appear again centuries later in the pastoral elegies of the ancient Greeks and later European writers.
Bastoral literature gives an ideali.ed picture of the simple, natural life of shepherds, and an elegy is a poem that e'presses
sorrow for the dead. Bastoral elegies present the natural world as mourning the deceased as well. They include long
descriptions of the deceased, those who mourn them, the unfairness of death, and the possibility of a ne't life. The simple
diction and the animal imagery in these lines evoke the biblical 0*ong of *ongs1 as well. The austere lyricism of
Gilgameshs ancient poetry, though present throughout the epic, stands out in this passage.
<. (s for you, Gilgamesh, let your belly be full,
-ake merry day and night.
2f each day make a feast of re&oicing.
4ay and night dance and playO
Let your garments be sparkling fresh,
Kour head be washed> bathe in water.
Bay heed to a little one that holds on to your hand,
Let a spouse delight in your bosom.
?Tablet F
(fter Gilgamesh braves the dark passage under the twin+peaked mountain through which the sun passes on its daily
travels, he emerges into a magical garden by the sea, which represents a kind of second birth. The garden belongs to
*iduri the veiled bar maid, the goddess of wine+making and brewing. $ith some trepidation, she permits the disreputable+
looking Gilgamesh to enter her tavern. Then she gives him some pointed advice@ he should give up his futile ,uest for
eternal life and make the most of the life hes living now. #or unknown reasons, *in+Le,i+Unninni did not include *iduris
famous speech in his version of The Epic of Gilgamesh. #ortunately, it survived in an old /abylonian te't. $hile *iduris
words anticipate by thousands of years the 0"arpe 4iem1 of the 3oman !orace, and the famous words 0-ake the most of
what we yet may spend G /efore we too into the 4ust descend1 of the medieval Bersian astronomer poet 2mar %hayyam,
they evoke a similar spirit of making the most of the present moment.
9. (nd so they traveled until they reached Uruk.
There Gilgamesh the king said to the boatman@
0*tudy the brickwork, study the fortification>
climb the ancient staircase to the terrace>
study how it is made> from the terrace see
the planted and fallow fields, the ponds and orchards.
2ne league is the inner city, another league
is orchards> still another the fields beyond>
over there is the precinct of the temple. . . . ,
Three leagues and the temple precinct of )shtar.1
-easure Uruk, the city of Gilgamesh
?Tablet F)
These words mark one of the most astonishing transitions in literature. 2nly a few lines earlier, Gilgamesh was in despair
because he lost his magical plant, his last opportunity for immortality, which he believes is a sign that he should abandon
his ,uest. /ut this loss was also the moment of truth. (ccompanied by Urshanabi the boatman, who has been forbidden to
have any further commerce with the immortals, he approaches the vast, beautiful urban e'panse of Uruk, with its
cultivated fields and orchards and its towering .iggurat devoted to )shtar, all of it enclosed by intricately wrought walls.
Gilgamesh, seeing it anew, regards it with pride and awe. 2ffering up his realm for the boatmans admiration, Gilgamesh
repeats, word for word, the opening lines of the epic. This is my city, he says. -y place. !e has ,uested to the ends of the
earth for the meaning of life and found it at last in his own home. Thus ends The Epic of Gilgamesh.
T!E (EE)4
6irgil
P"onte't7
8A
6irgil, the preeminent poet of the 3oman Empire, was born Bublius 6ergilius -aro on 2ctober 89, H: /."., near -antua,
a city in northern )taly. The son of a farmer, 6irgil studied in "remona, then in -ilan, and finally in 3ome. (round <8
/."., he returned to -antua to begin work on his Eclogues, which he published in DH /.". *oon afterward, civil war
forced him to flee south to aples, where seven years later he finished his second work, the Georgics, a long poem on
farming. 6irgils writing gained him the recognition of the public, $E(LT! from patrons, and the favor of the emperor.
6irgil lived at the height of the first age of the 3oman Empire, during the reign of the emperor 2ctavian, later known as
(ugustus. /efore (ugustus became emperor, though, internal strife plagued the 3oman government. 4uring 6irgils
youth, the #irst Triumvirate?5ulius "aesar, Bompey, and "rassus?governed the 3oman 3epublic. "rassus was killed
around 9D /."., and "aesar initiated civil war against Bompey. (fter defeating Bompey, "aesar reigned alone until the
)des of -arch in << /."., when /rutus and "assius, two senators, assassinated him. "ivil war erupted between the
assassins and the *econd Triumvirate?2ctavian, (ntony, and Lepidus. /y DC /.". only 2ctavian and (ntony remained,
and they began warring against each other. (t the /attle of (ctium in D8 /."., 2ctavian defeated (ntony and his ally
"leopatra of Egypt, finally consolidating power in himself alone. #our years later, he assumed the title (ugustus. 6irgil
witnessed all this turmoil, and the warring often disrupted his life.
)mmediately after finishing the Georgics, 6irgil began his masterwork, the (eneid. !e was fortunate enough to enter the
good graces of (ugustus, and, in part, the (eneid serves to legitimi.e (ugustuss reign. The (eneid tells the story of the
Tro&an hero (eneass perilous flight from Troy to )taly following the Tro&an $ar. )n )taly, (eneass descendents would go
on to found 3ome. )n the epic, 6irgil repeatedly foreshadows the coming of (ugustus, perhaps to silence critics who
claimed that he achieved power through violence and treachery. ;$hether or not 6irgil truly believed all the praise he
heaped upon (ugustus is a matter of debate.= $hen 3ome was at its height, the easiest way to &ustify the recent brutal
events was to claim that the civil wars and the changes in leadership had been decreed by fate to usher in the reign of the
great (ugustus. Ket the (eneid is by no means a purely political work> like other epic poems, its sub&ect stands on its own
as a story for all time.
6irgil did not invent the story that 3ome descended from Troy> he crafted the events narrated in the (eneid from an
e'isting tradition surrounding (eneas that e'tended from the ancient Greek poet !omer through the contemporary 3oman
historian Livy. )n /ook FF of the )liad, (eneas faces off with (chilles, and we learn about (eneass lineage and his
reputation for bravery. !owever, in that scene, he is no match for (chilles, who has been outfitted in armor forged by the
divine smith !ephaestus. Boseidon rescues (eneas from certain doom and praises the Tro&an for his piety. Boseidon also
prophesies that (eneas will survive the Tro&an $ar and assume leadership over the Tro&an people.
(ncient accounts of (eneass postwar wanderings vary. Greek art from the si'th century /.". portrays (eneas carrying
his father, (nchises, out from the burning ruins of Troy. (rchaeological evidence suggests that the myth of (eneas was
often depicted in art on the )talian mainland as early as the si'th century /.". The settlement of (eneas and the Tro&ans in
)taly and their connection with the foundation of 3ome entered the written tradition centuries after !omer, at the end of
the third century /.". Earlier poets, including the 3oman 6arro, had connected 4ido and (eneas, but 6irgil was the first
to tie all the elements of (eneass story together in epic form.
(fter eleven years of composition, the meticulous 6irgil did not consider the (eneid fit for publication. !e planned to
spend three years editing it, but fell ill returning from a trip to Greece. 5ust before his death on *eptember A8, 8L /."., he
ordered the manuscript of the (eneid to be burned, because he still considered it unfinished. (ugustus intervened,
however, arranging for the poem to be published against 6irgils wishes.
6irgils masterful and meticulously crafted poetry earned him a legacy as the greatest poet in the Latin language.
Throughout the -iddle (ges and into the 3enaissance, his fame only grew. /efore the invention of the printing press,
when classical te'ts, transmitted by the hands of scribes, were scarce, 6irgils poetry was available to the literate classes,
among whom he was regarded as the most significant writer of anti,uity. !e inspired poets across languages, including
4ante in )talian, -ilton in English, and an anonymous #rench poet who reworked the (eneid into the medieval romance
Le 3oman dEneas. )n what became a "hristian culture, 6irgil was viewed as a pagan prophet because several lines in his
works were interpreted as predictions of the coming of "hrist. (mong writers of the 3enaissance, 6irgil was appreciated
for the fluidity of his rigorously structured poetry and his vivid portrayals of human emotion.
-odern critics, on the other hand, have been less kind. 6irgils poetry is often &udged in relation to that of his Greek
predecessors, especially the )liad and the 2dyssey, epics attributed to !omer that also portray the Tro&an $ar and its
aftermath. -ost contemporary scholars hold that 6irgils poetry pales in comparison to !omers. 6irgil himself often
viewed his poetry in light of !omers> he invoked such comparisons within the (eneid and wished to surpass the Greek
poet, while still borrowing from him heavily. 6irgils poetry does not possess the same originality of e'pression as
!omeric epic poetry. The (eneid shares with the )liad and the 2dyssey a tone of ironic tragedy, as characters act against
their own wishes, submit their lives to fate, and often meet dark ends. -ost scholars agree that 6irgil distinguished
8D
himself within the epic tradition of anti,uity by representing the broad spectrum of human emotion in his characters as
they are subsumed in the historical tides of dislocation and war.
/ook ) 7
*ummary
) sing of warfare and a man at war.
. . .
!e came to )taly by destiny.
;*ee )mportant Euotations E'plained=
6irgil opens his epic poem by declaring its sub&ect, 0warfare and a man at war,1 and asking a muse, or goddess of
inspiration, to e'plain the anger of 5uno, ,ueen of the gods ;).8=. The man in ,uestion is (eneas, who is fleeing the ruins
of his native city, Troy, which has been ravaged in a war with (chilles and the Greeks. The surviving Tro&ans accompany
(eneas on a perilous &ourney to establish a new home in )taly, but they must contend with the vindictive 5uno.
5uno harbors anger toward (eneas because "arthage is her favorite city, and a prophecy holds that the race descended
from the Tro&ans will someday destroy "arthage.
5uno holds a permanent grudge against Troy because another Tro&an, Baris, &udged 5unos rival 6enus fairest in a divine
beauty contest. 5uno calls on (eolus, the god of the winds, directing him to bring a great storm down upon (eneas as he
sails south of *icily in search of a friendly harbor. (eolus obeys, unleashing a fierce storm upon the battle+weary Tro&ans.
(eneas watches with horror as the storm approaches. $inds and waves buffet the ships, knocking them off course and
scattering them. (s the tempest intensifies, eptune, the god of the sea, senses the presence of the storm in his dominion.
!e tells the winds that (eolus has overstepped his bounds and calms the waters &ust as (eneass fleet seems doomed.
*even ships remain, and they head for the nearest land in sight@ the coast of Libya. $hen they reach the shore, before
setting out to hunt for food, a weary and worried (eneas reminds his companions of previous, more deadly adversities
they have overcome and the fated end toward which they strive.
-eanwhile, on -ount 2lympus, the home of the gods, (eneass mother, 6enus, observes the Tro&ans plight and begs
5upiter, king of the gods, to end their suffering. 5upiter assures her that (eneas will eventually find his promised home in
)taly and that two of (eneass descendants, 3omulus and 3emus, will found the mightiest empire in the world. 5upiter
then sends a god down to the people of "arthage to make sure they behave hospitably to the Tro&ans.
(eneas remains unaware of the divine machinations that steer his course. $hile he is in the woods, 6enus appears to him
in disguise and relates how 4ido came to be ,ueen of "arthage. 4idos wealthy husband, *ychaeus, who lived with her in
Tyre ;a city in Bhoenicia, now Lebanon=, was murdered for his gold by Bygmalion, her brother. *ychaeus appeared to
4ido as a ghost and advised her to leave Tyre with those who were opposed to the tyrant Bygmalion. *he fled, and the
emigrant Bhoenicians settled across the sea in Libya. They founded "arthage, which has become a powerful city.
6enus advises (eneas to go into the city and talk to the ,ueen, who will welcome him. (eneas and his friend (chates
approach "arthage, shrouded in a cloud that 6enus con&ures to prevent them from being seen. 2n the outskirts of the city,
they encounter a shrine to 5uno and are ama.ed to behold a grand mural depicting the events of the Tro&an $ar. Their
astonishment increases when they arrive in 4idos court to find many of their comrades who were lost and scattered in the
storm asking 4ido for aid in rebuilding their fleet. 4ido gladly grants their re,uest and says that she wishes she could
meet their leader. (chates remarks that he and (eneas were clearly told the truth regarding their warm welcome, and
(eneas steps forward out of the cloud. 4ido is awestruck and delighted to see the famous hero. *he invites the Tro&an
leaders to dine with her in her palace.
6enus worries that 5uno will incite the Bhoenicians against her son. *he sends down another of her sons, "upid, the god of
love, who takes the form of (eneass son, (scanius. )n this disguise, "upid inflames the ,ueens heart with passion for
(eneas. $ith love in her eyes, 4ido begs (eneas to tell the story of his adventures during the war and the seven years
since he left Troy.
(nalysis
6irgil adheres to the epic style that the ancient Greek poet !omer established by invoking the muse at the opening of his
poem. ( similar invocation begins both the )liad and the 2dyssey, the !omeric epics that are the models for 6irgils epic,
and the (eneid picks up its sub&ect matter where !omer left off. The events described in the (eneid form a se,uel to the
)liad and are contemporaneous with the wanderings of Ulysses in the 2dyssey.
(lthough 6irgil alludes to !omers epics and self+consciously emulates them, he also attempts to surpass and revise
!omer, and the differences between the two authors epics are important markers of literary evolution. $hereas the )liad
and the 2dyssey call the muse in the first line, 6irgil begins the (eneid with the words 0) sing,1 and waits a number of
lines before making his invocation. )t is as though 6irgil is invoking the muse out of obligation rather than out of a
genuine belief in divine inspiration. !e emphasi.es his presence as a narrator and becomes more than a medium through
which the epic poem is channeled.
8<
The hero at sea, buffeted by weather and impeded by une'pected encounters, is another recurring motif in epic poetry.
(ccording to the 3oman worldview, which was derived from the Greeks, mens actions and fortunes are compelled by a
unitary fate, and the specific events of their lives are dictated by a host of competing supernatural forces. (eneas, sailing
from the ruins of Troy toward )taly, is not completely in control of his direction and progress. #ate has ordained, we learn,
that (eneas and his people will found a new race in )taly that will eventually become the 3oman Empire. 5upiter ensures
this outcome, and none of the gods can prevent it from happening. They can, however, affect the way in which it happens,
and the rivalries and private loyalties of the meddling gods fuel the conflict in the poem.
The reasons for 5unos hatred of the Tro&ans and her enduring antagonism would have been well known to 6irgils 3oman
audience, which was familiar with the Greek tradition. !omer details the background of 5unos resentment against Troy in
the )liad. The goddess of strife, Eris, threw a golden apple before the goddesses on 2lympus and said it was a pri.e for the
most beautiful among them. Three goddesses claimed it@ 5uno, 6enus, and -inerva. They decided to have Baris, a Tro&an
and the most handsome of mortal men, settle the dispute. )n secret, each goddess tried to bribe him, and in the end, he
gave the apple to 6enus because she offered the most tempting bribe@ the fairest woman on Earth, !elen. That !elen was
already married to a Greek king named -enelaus only engendered further conflict. $hen Baris took her away to Troy, her
husband assembled the bravest warriors of the (rgives ;Greeks=?including his brother (gamemnon, Ulysses, and
(chilles?and they set sail for Troy, initiating the Tro&an $ar. They laid siege to the city for ten years, and, naturally, the
goddesses took sides. 5uno and -inerva aided the Greeks, and 6enus helped the Tro&ans, to whom she had an added
loyalty since the Tro&an warrior (eneas is her son.
This rivalry between the gods looms over the narrative of the (eneid so heavily that at times the story seems to be less
about the deeds of the mortal characters than about the bickering of the gods, who continually disrupt and manipulate
events on Earth. 2ne of the (eneids main themes, though, is that for both gods and mortals, fate always wins in the end.
(eneas is destined to settle in )taly, and not even the unbridled wrath of 5uno, ,ueen of the gods, can prevent this
outcome. 5upiter, whose ine'orable will is closely identified with fate because he is the highest of the gods, sees to it that
his overall plan comes to pass. $hen 5uno has (eolus torment (eneas, it is necessary for 5upiter to take sides, so he
assists 6enus. )n fact, 5upiters occasional intervention on 6enuss behalf, to 5unos great frustration, sets the general
pattern for the (eneid.
$hereas 5uno attempts to defy fate to satisfy her own anger, (eneas reveals in his first speech in the epic, delivered to his
crew upon their landing in Libya, his ability to suppress his own emotions and will in pursuit of his fated duty. 6irgil tells
us that (eneas has 0contained his anguish1 and 0feigned hope1 in order to rally the morale of his crew by reminding them
of past hardships and future glory ;).AI9QAIC=. !e is incapable of emotional self+indulgence. #or (eneas, fate, although
promised, demands certain actions and sacrifices. )t re,uires the virtue known as piety, which entails placing his service to
fate?his divine mission to found a new city in )taly?above all else in his life.
/ook )) 7
*ummary
4id you suppose, my father,
That ) could tear myself away and leave youJ
;*ee )mportant Euotations E'plained=
#ulfilling 4idos re,uest, (eneas begins his sorrowful story, adding that retelling it entails ree'periencing the pain. !e
takes us back to ten years into the Tro&an $ar@ at the moment the tale begins, the 4anaans ;Greeks= have constructed a
giant wooden horse with a hollow belly. They secretly hide their best soldiers, fully armed, within the horse, while the rest
of the Greek army lies low some distance from Troy. The sight of a massive horse standing before their gates on an
apparently deserted battlefield baffles the Tro&ans.
ear the horse, the Tro&ans find a Greek youth named *inon. !e e'plains that the Greeks have wished to flee Troy for
some time but were prevented by fierce storms. ( prophet told them to sacrifice one of their own, and *inon was chosen.
/ut *inon managed to escape during the preparations, and the Greeks left him behind. The Tro&ans show him pity and ask
the meaning of the great horse. *inon says that it was an offering to the goddess -inerva, who turned against the Greeks
after the desecration of one of her temples by Ulysses. *inon claims that if any harm comes to the wooden statue, Troy
will be destroyed by -inervas wrath, but if the Tro&ans install the horse within their city walls, they will rise victorious in
war against southern Greece, like a tidal wave, with -inerva on their side.
(eneas continues his story@ after *inon finishes speaking, two giant serpents rise up from the sea and devour the Tro&an
priest LaocoRn and his two sons as punishment for hurling a spear at the horse. The snakes then slither up to the shrine of
-inerva. The Tro&ans interpret the snakes attack as an omen that they must appease -inerva, so they wheel the horse into
the city of Troy.
89
ight falls, and while the city sleeps, *inon opens the horses belly, releasing the Greek warriors. The warriors kill the
Tro&an guards and open the gates of the city to the rest of their forces. -eanwhile, !ector, the fallen leader of the Tro&an
army, appears to (eneas in a dream and informs him that the city has been infiltrated. "limbing to his roof, (eneas sees
fighting everywhere and Troy in flames. !e runs for arms and then heads for the heart of the city, &oined by a few of his
men.
(eneas and his men surprise and kill many Greeks, but are too badly outnumbered to make a difference. Eventually they
go to %ing Briams palace, where a battle is brewing. The Greeks, led by Byrrhus, break into the palace. Byrrhus kills
Bolites, the young son of Briam and !ecuba, and then slaughters Briam on his own altar.
(eneas continues relating his story@ nearly overcome with grief over this slaughter, he sees !elen, the cause of the war,
hiding. !e determines to kill her, but 6enus appears and e'plains that blame for the war belongs with the gods, not !elen.
6enus advises (eneas to flee Troy at once, since his fate is elsewhere. (eneas then proceeds to the house of his father,
(nchises, but (nchises refuses to leave. /ut after omens appear?first a harmless tongue of flame on (scaniuss forehead,
then a bright falling star in the sky?(nchises is persuaded to flee the city.
(eneas takes his father on his back and flees with his wife, "reusa, his son, (scanius, and many other followers.
Unfortunately, in the commotion "reusa is lost from the group. (fter everyone e'its the city, (eneas returns to search for
her, but instead he meets her shade, or spirit. *he tells him not to be sorrowful because a new home and wife await him in
!esperia. *omewhat comforted, (eneas leaves Troy burning and leads the survivors into the mountains.
(nalysis
$ith (eneass claim that his tale of Troys fall is so sorrowful that it would bring tears even to the eyes of a soldier as
harsh as Ulysses, 6irgil calls attention to his own act of retelling the Tro&an horse episode from a new angle, that of the
van,uished Tro&ans. )n !omers )liad and 2dyssey, we learn the story of the Tro&an $ar from the perspective of Ulysses
and the Greeks. 6irgils claim is that even the Greeks, the victors, would be able to feel the sorrow of the event if it were
told properly from the point of view of the victims. 6irgil writes a characteristically evenhanded account, so that both
losers and winners earn our sympathy and respect.
6irgil tries to minimi.e the humiliation of the Tro&ans and of his hero, (eneas. !e makes sure that (eneas does not appear
to be less of a warrior than the Greeks, even though they defeated him. $hen (eneas admits that the Tro&ans were duped
by the wooden horse trick, 6irgil tempers the failure by emphasi.ing that not all Tro&ans were fooled. (eneass mention
that some Tro&ans counseled the others to destroy the horse demonstrates that there was in fact a degree of wisdom and
perhaps even foresight among the Tro&an people. !e also carefully recounts all the details by which they were persuaded
and frightened?the lies of the young Greek and the sign of the serpents, which gobbled up LaocoRn, the man who had
most vocally protested bringing the horse inside the city?in order to show that the Tro&an fear of offending the gods was
valid. )n the end, the Tro&ans bring the horse into their city not out of foolishness but out of a legitimate and even
honorable respect for the gods. (gainst (eneass description of the Tro&ans earnest reverence, the Greeks begin to look
guilty of bad sportsmanship.
(t points during his story, (eneas emphasi.es the irrelevance of mortal concerns in the face of divine will. 6enuss
persuasion of (eneas to not kill !elen, for instance, relies on the ultimate inability of mortals to influence their destinies.
6enus tells him to hold neither !elen nor Baris responsible for Troys downfall@ he must reali.e that 0the harsh will of the
gods1 ;)).HLA= caused Troys destruction. 6enuss words reveal that although (eneas and the Tro&ans lose a battle with the
Greeks that they might have won, in the end they have no choice but to submit to the unfavorable will of the gods. /ut the
gods will is also what enables some of the Tro&ans to escape from Troy. (gain, fate must always be fulfilled@ (eneas is
destined to survive. !is sufferings in Troy are to be redeemed, eventually, by his glory in )taly. The shade of his wife,
"reusa, comforts him with this message, and following his encounter with "reusas shade, (eneas keeps his foretold
destiny always in mind, distant though this destiny may seem.
/ook ))) 7
*ummary
(eneas continues his story, recounting the aftermath of the fall of Troy. (fter escaping from Troy, he leads the survivors to
the coast of (ntander, where they build a new fleet of ships. They sail first to Thrace, where (eneas prepares to offer
sacrifices. $hen he tears at the roots and branches of a tree, dark blood soaks the ground and the bark. The tree speaks to
him, revealing itself to be the spirit of Bolydorus, son of Briam. Briam had sent Bolydorus to the king of Thrace to be safe
from the war, but when Troy fell, the Thracian king sided with the Greeks and killed Bolydorus.
(fter holding a funeral for Bolydorus, (eneas and the Tro&ans embark from Thrace with a sense of dread at the Thracian
violation of the ethics of hospitality. They sail southward to the holy island of 4elos. (t 4elos, (pollo speaks to (eneas,
instructing him to go to the land of his ancestors. (nchises interprets (pollos remark as a reference to the island of "rete,
where one of the great Tro&an forefathers?Teucrus, after whom the Tro&ans are sometimes called Teucrians?had long
ago ruled.
8C
(eneas and his group sail to "rete and began to build a new city, but a terrible plague soon strikes. The gods of Troy
appear to (eneas in a dream and e'plain that his father is mistaken@ the ancestral land to which (pollo referred is not
"rete but )taly, the original home of 4ardanus, from whom the Tro&ans take the name 4ardanians. These hearth gods also
reassert the prophecy of 3oman supremacy, declaring, 0Kou must prepare great walls for a great race1 ;))).AAD=.
The Tro&an refugees take to the sea again. ( cover of black storm clouds hinders them. They land at the *trophades,
islands of the !arpies, fierce bird+creatures with feminine faces. The Tro&ans slaughter many cows and goats that are
roaming free and hold a feast, provoking an attack from the !arpies. To no avail, the Tro&ans attempt to fight the !arpies
off, and one of the horrible creatures places a curse upon them. "onfirming that they are destined for )taly, she prophesies
that the Tro&ans will not establish their city until hunger forces them to try to eat their very tables.
4isturbed by the episode, the Tro&ans depart for the island of Leucata, where they make offerings at a shrine to (pollo.
e't, they set sail in the direction of )taly until they reach /uthrotum, in "haonia. There, (eneas is astonished to discover
that !elenus, one of Briams sons, has become king of a Greek city. !elenus and (ndromachS had been taken by Byrrhus
as war pri.es, but sei.ed power over part of their captors kingdom after he was killed.
(eneas meets (ndromachS and she relates the story of her and !elenuss captivity. !elenus then arrives and advises
(eneas on the path ahead. (ndromachS adds that to reach the western coast of )taly it is necessary to take the long way
around *icily, to the south. The short path, a narrow gap of water between *icily and )taly, is rendered practically
impossible to navigate by two potentially lethal ha.ards@ "harybdis, a whirlpool, and *cylla, a si'+headed monster.
#ollowing (ndromachSs instructions, (eneas pilots his fleet along the southern coast of )taly to *icily, where -ount Etna
is erupting in the distance. 3esting on a beach, the Tro&ans are startled by a ragged stranger who begs to be taken aboard.
!e was in the Greek army under Ulysses, and his crew was captured by a giant "yclops on *icily and barely escaped
alive. !e reports that Ulysses stabbed the monster in his one eye to allow their escape.
(s the stranger finishes telling the Tro&ans his tale, the blinded "yclops nearly stumbles upon the group. The Tro&ans
make a ,uick escape with the Greek straggler, &ust as the other "yclopes come down to the shore. *ailing around *icily,
they pass several recogni.able landmarks before landing at 4repanum, where (eneas endures yet another une'pected
loss@ his fathers death.
(eneas turns to 4ido and concludes his story by saying that divine will has driven him to her shores.
(nalysis
(lthough we know from /ook ) that the Tro&ans have been wandering for seven years, (eneas, in telling his story, gives
little e'plicit indication of the passage of time. )nstead, the time frame is revealed in an indirect way by the situations the
Tro&an refugees encounter on their &ourney. )n /ook ), we see that there is already a mural in "arthage picturing the events
of the Tro&an $ar by the time (eneass crew arrives there. !istorically, the Tro&an $ar and the founding of "arthage were
separated by centuries, not years, though the epic tradition has compressed this time span. $e also see !elenus and
(ndromachS, in a moment that comes even before (eneass arrival in "arthage, and we learn that Byrrhus, whom we last
saw killing Briam, is now dead himself. *uch details give us a sense that greater lengths of time have passed than the
seafaring heros description of his various arrivals and departures can convey.
(eneass path across the -editerranean is not straight, and his fleet is fre,uently thrown off course or sent backtracking
by the gods. !e has to wait for summer before he can even set off from the coast of (ntander, outside of Troy, and he
must wait for auspicious weather each time he takes to the sea. (eneas indicates the length of time he spends on "rete,
where the Tro&ans actually begin to establish a new city, when he describes the period as 0a year of death1 ;))).8L9=. *uch
lengthy stops account for the passage of so many years between the departure of the refugees from Troy, on the coast of
(sia -inor, and their landfall in Libya, near "arthage.
/y the end of /ook ))), we have heard the prophecy that (eneas is destined to found the race that will become the 3oman
people reiterated several times, each time with some additional?and often ambiguous?information. (eneass fate is set,
but 6irgil makes the role of fate comple', so that his heros success in each adventure does not always seem a foregone
conclusion. The dangers that (eneas and his crew encounter are real threats, even if we know that he will survive them.
The Tro&an destiny is more fle'ible and alterable than it might seem, at least in a limited sense. There is no set time span
that binds the workings of fate regarding (eneas or prevents considerable delays on the way to )taly. The gods, who know
what fate ultimately holds for (eneas, still try to alter his path, knowing that they can assist him or cause him suffering
along the way. )t becomes obvious, in the case of the !arpys curse, that the actions of the Tro&ans themselves, and not
only those of the gods, can affect what they will have to endure. The fleeing Tro&ans, in a sense, try to take the easy way
out?they keep looking for the nearest place to settle and make a new life. This urgent craving for stability is probably
what causes (nchises to misinterpret (pollos message, when he steers the group south from 4elos to nearby "rete
instead of )taly. )n the end, though, 6irgils message is that fate is inevitable and demands obedience. The more one tries
to delay or avoid fate, the more one suffers. (t every wrong turn (eneas and his men take, they endure another hardship
that eventually puts them back on the path to )taly.
8H
( general overview of what happens to some of the ma&or figures of the Tro&an $ar after the fall of Troy is helpful in
understanding some of the references in /ook ))). Byrrhus the Greek, son of (chilles, took back two Tro&ans to be his
slaves@ !elenus, son of Briam, and (ndromachS, widow of !ector. !elenus and (ndromachS were soon married, though
the latter continued to mourn !ector, her lost husband. Byrrhus married !ermione, the daughter of -enelaus and !elen,
born before !elen was taken to Troy. Unfortunately for Byrrhus, !ermione had already been betrothed to 2restes, the son
of (gamemnon. 2restes came and killed Byrrhus, whose kingdom fell to !elenus. Thus, !elenus and (ndromachS came
to be rulers of a Greek city. This whole series of events is described in the 2resteia, a famous trilogy of plays by
(eschylus. (s for the other Greek generals, -enelaus and Ulysses were both forced to delay their homecomings as
punishment for wrongs committed in the sacking of Troy. -enelaus took eight years to return to *parta, while Ulysses did
not reach )thaca for ten long years, as recounted by !omer in the 2dyssey. 6irgil solidifies the link between these stories
by having (eneas stop on the shore of *icily, right where the Greeks had stopped, and actually encounter a member of
Ulysses crew who was left behind.
/ook )6 7
*ummary
The flame of love for (eneas that "upid has lit in 4idos heart only grows while she listens to his sorrowful tale. *he
hesitates, though, because after the death of her husband, *ychaeus, she swore that she would never marry again. 2n the
other hand, as her sister (nna counsels her, by marrying (eneas she would increase the might of "arthage, because many
Tro&an warriors follow (eneas. #or the moment, consumed by love, 4ido allows the work of city building to fall by the
wayside.
5uno sees 4idos love for (eneas as a way to keep (eneas from going to )taly. Bretending to make a peace offering, 5uno
suggests to 6enus that they find a way to get 4ido and (eneas alone together. )f they marry, 5uno suggests, the Tro&ans
and the Tyrians would be at peace, and she and 6enus would end their feud. 6enus knows 5uno is &ust trying to keep the
Tro&ans from )taly but allows 5uno to go ahead anyway.
2ne day when 4ido, her court, and (eneas are out hunting, 5uno brings a storm down upon them to send the group
scrambling for shelter and arranges for (eneas and 4ido to wind up in a cave by themselves. They make love in the cave
and live openly as lovers when they return to "arthage. 4ido considers them to be married though the union has yet to be
consecrated in ceremony. (n'ious rumors spread that 4ido and (eneas have surrendered themselves entirely to lust and
have begun to neglect their responsibilities as rulers.
$hen 5upiter learns of 4ido and (eneass affair, he dispatches -ercury to "arthage to remind (eneas that his destiny lies
elsewhere and that he must leave for )taly. This message shocks (eneas?he must obey, but he does not know how to tell
4ido of his departure. !e tries to prepare his fleet to set sail in secret, but the ,ueen suspects his ploy and confronts him.
)n a rage, she insults him and accuses him of stealing her honor. $hile (eneas pities her, he maintains that he has no
choice but to follow the will of the gods@ 0) sail for )taly not of my own free will1 ;)6.<LL=. (s a last effort, 4ido sends
(nna to try to persuade the Tro&an hero to stay, but to no avail.
4ido writhes between fierce love and bitter anger. *uddenly, she appears calm and instructs (nna to build a great fire in
the courtyard. There, 4ido says, she can rid (eneas from her mind by burning all the clothes and weapons he has left
behind and even the bed they slept on. (nna obeys, not reali.ing that 4ido is in fact planning her own death?by making
the fire her own funeral pyre. (s night falls, 4idos grief leaves her sleepless. (eneas does sleep, but in his dreams,
-ercury visits him again to tell him that he has delayed too long already and must leave at once. (eneas awakens and
calls his men to the ships, and they set sail.
4ido sees the fleet leaving and falls into her final despair. *he can no longer bear to live. 3unning out to the courtyard,
she climbs upon the pyre and unsheathes a sword (eneas has left behind. *he throws herself upon the blade and with her
last words curses her absent lover. (s (nna and the servants run up to the dying ,ueen, 5uno takes pity on 4ido and ends
her suffering and her life.
(nalysis
(lthough her relationship with (eneas spans only this one book of the (eneid, 4ido has become a literary icon for the
tragic lover, like *hakespeares 3omeo and 5uliet. Though at times (eneass happiness in his love for 4ido seems to e,ual
hers, it is with considerably less grief and an'iety that he is able to leave her in "arthage and go back about the business
of bringing the survivors of Troy to )taly and founding 3ome. $hereas 4ido not only loves (eneas but hopes he and his
warriors will strengthen her city, (eneass actions are the result of a momentary abandonment of his true duties and
responsibilities. !e indulges temporarily in romance and the pleasures of the flesh, but when 5upiter, through -ercury,
reminds (eneas of his destiny, he is dutiful and ready to resume his mission.
$hen (eneas says good+bye to 4ido, we see two sides to the hero as in /ook ), when he hides his worries to appear brave
before his crew. (eneass statement that he is forced to sail to )taly and 6irgils remark that (eneas 0struggleMsN with
8I
desire to calm and comfort M4idoN in all her pain1 demonstrate (eneass conflicted nature ;)6.9<CQ9<H=. !e piously
carries out the duties allotted him by fate> though he feels emotions and e'periences desires, he is powerless to act on
them. #rom 6irgils perspective, (eneas is not heartless, as 4ido thinks him, but merely capable of subordinating matters
of the heart to the demands of duty. (eneass reminder to 4ido that they were never officially married suggests, somewhat
dubiously, that had they entered into such an ordained commitment he would not leave. /ut, he argues, without a true
marriage, he is sacrificing only his own desires by leaving 4ido.
6irgil treats love as he treats the gods?as an outside force acting upon mortals, not a function of the individuals free will
or innate identity. !e does not ideali.e love> rather, he associates it with imagery linked to madness, fire, or disease,
presenting love as a force that acts on 4ido with a violence that is made literal by the end of /ook )6 in her suicide.
6irgils language in the first lines of the book indicates that 4idos emotions corrode her self+control> he describes her
love as 0inward fire eating her away1 ;)6.D=. Later, 4idos decision to have a funeral pyre erected and then kill herself
upon it returns to this imagery, and 6irgil compares 4idos suicide to a city taken over by enemies, 0(s though . . . G . . . G
#lames billowed on the roofs of men and gods1 ;)6.LAHQLAL=. "upids arrow, shot to promote love between (eneas and
4ido, causes hatred, death, and destruction.
Love is at odds with law and fate, as it distracts its victims from their responsibilities. $hile with (eneas, 4ido abandons
her construction of "arthage. *he even admits to (eneas that her own sub&ects have grown to hate her because of her
selfish actions. (eneas, too, must move on because the time he spends with 4ido only keeps him from his selfless task of
founding an empire.
)n the (eneid, civic responsibility resides with the male. (n attitude that might be termed misogynistic seeps into 6irgils
descriptions of 5uno and even 4ido. (eneass dream+vision of -ercury articulates this sentiment@ 0womans a thing G
forever fitful and forever changing1 ;)6.HLAQHLD=. 6irgil clearly en&oys making 5uno look foolish, and he also likes to
depict 5unos vain efforts in comic terms as a domestic ,uarrel?a battle of wills between husband and wife played out
before an audience that knows 5upiter has the power in the divine family. 4ido also shows herself to be less responsible
than her partner. $hereas 4ido kills herself for love, leaving the city she founded without a leader, (eneas returns to his
course, guiding the refugees of a lost city to the foundation of a new city.
/ook 6 7
*ummary
-assive storm clouds greet the Tro&an fleet as it embarks from "arthage, hindering the approach to )taly. (eneas redirects
the ships to the *icilian port of Ery', where his friend and fellow Tro&an (cestes rules. (fter landing and being welcomed
by (cestes, (eneas reali.es that it is the one+year anniversary of his fathers death. !e proposes eight days of sacrificial
offerings and a ninth day of competitive games, including rowing, running, &avelin, and bo'ing, in honor of his father.
$hen the ninth day arrives, the festivities begin with a rowing race. #our galleys participate, each piloted by one of
(eneass captains and manned by many eager youths. ( suitable distance is marked off along the coastline and the race
starts, with many spectators cheering from the beaches. Gyas, piloting the ship "himaera, leads during the first half of the
race. /ut at the turnaround point, his helmsman takes the turn too wide, and his boat falls behind. 4own the final stretch,
*ergestus takes the lead, but plows into the rocks. "loanthus and -nestheus race together to the finish, but "loanthus
prays to eptune, who causes him to win. Lavish pri.es are bestowed upon the competitors?even upon *ergestus, after
he dislodges his ship from the rocks.
e't comes the footrace. isus leads for most of the way, but slips on sacrificial blood near the finish. Euryalus wins the
race, but (eneas, as generous as before, hands out pri.es to all the competitors. e't, the mighty Tro&an 4ares puts on his
gauntlets ;heavy fighting gloves= and challenges anyone to bo' with him. o one rises to the challenge at first, but
(cestes finally persuades his fellow *icilian Entellus?a great bo'er now past his prime?to step into the ring. They begin
the match, pounding each other with fierce blows. Kounger and more agile, 4ares darts ,uicker than Entellus. $hen he
dodges a punch from Entellus, Entellus tumbles to the ground. Entellus gets up, though, and attacks 4ares with such
fierceness that (eneas decides to call an end to the match. Entellus backs off, but to show what he could have done to
4ares, he kills a bull?the pri.e?with a single devastating punch that spills the beasts brains.
e't, the archery contest commences. Eurytion wins by shooting a dove out of the sky, but (cestes causes a spectacular
stir when his arrow miraculously catches fire in midair. #inally, the youths of Troy and *icily ride out on horseback to
demonstrate their techni,ue. They charge at each other in a mock battle e'ercise, impressing their fathers with their skill
and audacity.
-eanwhile, 5unos anger against the Tro&ans has not subsided. *he dispatches )ris, her messenger, down to the Tro&an
women, who are further along the beach from where the men en&oy their sport. )ris stirs them to riot, playing on their fear
of further &ourney and more battles. *he distributes flaming torches among them, inciting them to burn the Tro&an ships so
that the men will be forced to build their new city here, in *icily. Bersuaded, the angry women set fire to the fleet. The
8L
Tro&an men see the smoke and rush up the beach. They douse the ships with water but fail to e'tinguish the flames.
#inally, (eneas prays to 5upiter to preserve the fleet, and immediately a rainstorm hits, ending the conflagration.
The incident shakes (eneas, and he ponders whether he should be satisfied with settling in peace on the *icilian coast. !is
friend autes, a seer, offers better advice@ they should leave some Tro&ans?the old, the frail, the in&ured, and the women
weary of sailing?in the care of (cestes. (eneas considers this plan, and that night the ghost of his father appears to him,
advising him to listen to autes. The spirit also tells him that (eneus is going to have to fight a difficult foe in Latium, but
must first visit the underworld to speak more with (nchises.
(eneas does not know the meaning of his fathers mysterious prediction, but the ne't day he describes it to (cestes, who
consents to host those who do not wish to continue to )taly after the Tro&an fleet departs. 6enus, fearing more tricks from
5uno, worries about the groups safety at sea. *he pleads with eptune to let (eneas reach )taly without harm. eptune
agrees to allow them safe passage across the waters, demanding, however, that one of the crew perish on the voyage, as a
sort of sacrifice for the others. 2n the voyage, Balinurus, the lead captain of (eneass fleet, falls asleep at the helm and
falls into the sea.
(nalysis
eptunes last strike at Balinurus seems a ridiculous impulse of divine vanity@ eptune harbors no e'plicit anger against
the Tro&ans and has no interest in delaying their destiny, yet he re,uires the death of Balinurus as a price for safe passage.
)t is unclear why eptune needs to be pacified at all?he is calm and gentle in his talk with 6enus. They conduct their
dealings with the tone of a friendly business transaction, and the bloodshed incurred seems gratuitous and irrational,
demonstrating yet again how the whims of the gods have grave conse,uences for mortal affairs.
The games on the shores of Ery' serve as a diversion both for us and for (eneas and his crew. (fter four books of foul
weather, destruction, suffering, and suicide, sport provides a lighthearted interlude. The games provide comic moments, as
when Gyas gets stuck in the shoals and tosses his helmsman overboard, or when isus, in order to throw the race for his
friend, Euryalus, slips on blood during the footrace, putting himself in the path of *alius. *uch moments of lightness are
rare in the (eneid> 6irgil fairly consistently maintains a solemn tone. )n addition to providing comic relief, these
se,uences allow 6irgil to display his poetic skill in creating e'citement and suspense. !e uses inter&ections and
imperatives to draw us into the races@
/ut close upon him, look,
4iores in his flight matched stride for stride,
earing his shoulder. ;6.<8AQ<8<=
6irgil does not often break from the formal, epic style associated with the genre of tragedy, but this style does not always
encompass the range of emotions that he wishes to portray. (bove all, 6irgil e'cels at representing universal passions, and
here he portrays the passion for sport and physical competition. (ny athlete can relate to the comic frustration of the
losers, the triumphant gloating of the winners, the fervent displays of masculinity, and the irreverent enthusiasm of the
spectators. The games matter little to the plot as a whole, but they show a more lighthearted facet of 6irgils artistry?one
that is welcome after 4idos suicide, one of the epics darkest passages.
The goddesses 5uno and 6enus continue their ,uarrel by meddling further in the &ourney of the weary Tro&ans. The gods,
not the hero, drive the plot?(eneas has been reduced to a responsive role. ( low point in terms of morale occurs when, to
stop the burning of his fleet, (eneas begs 5upiter to help him or end his life. 6irgils hero has reached the limit of
psychological suffering in the face of divine mistreatment that he perceives to be arbitrary. That (eneas goes so far as to
consider ignoring the fates and settling in *icily simply to end this weary &ourney indicates how tired and perhaps
powerless he feels. /ut the importance of stoic persistence is one of the (eneids messages, and (eneas decides to go on,
his strength renewed by the visit of (nchisess spirit.
/ook 6) 7
*ummary
3oman, remember by your strength to rule
. . .
To spare the con,uered, battle down the proud.
;*ee )mportant Euotations E'plained=
(t last, the Tro&an fleet arrives on the shores of )taly. The ships drop anchor off the coast of "umae, near modern+day
aples. #ollowing his fathers instructions, (eneas makes for the Temple of (pollo, where the *ibyl, a priestess, meets
him. *he commands him to make his re,uest. (eneas prays to (pollo to allow the Tro&ans to settle in Latium. The
priestess warns him that more trials await in )taly@ fighting on the scale of the Tro&an $ar, a foe of the caliber of the Greek
warrior (chilles, and further interference from 5uno. (eneas in,uires whether the *ibyl can gain him entrance to 4is, so
A:
that he might visit his fathers spirit as directed. The *ibyl informs him that to enter 4is with any hope of returning, he
must first have a sign. !e must find a golden branch in the nearby forest. *he instructs him that if the bough breaks off the
tree easily, it means fate calls (eneas to the underworld. )f (eneas is not meant to travel there, the bough will not come off
the tree.

(eneas looks in dismay at the si.e of the forest, but after he says a prayer, a pair of doves descends and guides him to the
desired tree, from which he manages to tear the golden branch. The hero returns to the priestess with the token, and she
leads him to the gate of 4is.
5ust inside the gate runs the river (cheron. The ferryman "haron delivers the spirits of the dead across the river> however,
(eneas notices that some souls are refused passage and must remain on the near bank. The *ibyl e'plains that these are
the souls of dead people whose corpses have not received proper burial. $ith great sadness, (eneas spots Balinurus
among the undelivered. "haron e'plains to the visitors that no living bodies may cross the river, but the *ibyl shows him
the golden branch. (ppeased, "haron ferries them across. 2n the other side, (eneas stands aghast, hearing the wailing of
thousands of suffering souls. The spirits of the recently deceased line up before -inos for &udgment.
earby are the #ields of -ourning, where those who died for love wander. There, (eneas sees 4ido. *urprised and
saddened, he speaks to her, with some regret, claiming that he left her not of his own will. The shade of the dead ,ueen
turns away from him toward the shade of her husband, *ychaeus, and (eneas sheds tears of pity.
(eneas continues to the field of war heroes, where he sees many casualties of the Tro&an $ar. The Greeks flee at first
sight of him. The *ibyl urges (eneas onward, and they pass an enormous fortress. )nside the fortress, 3hadamanthus doles
out &udgments upon the most evil of sinners, and terrible tortures are carried out. #inally, (eneas and the *ibyl come to the
/lessed Groves, where the good wander about in peace and comfort. (t last, (eneas sees his father. (nchises greets him
warmly and congratulates him on having made the difficult &ourney. !e gladly answers some of (eneass many ,uestions,
regarding such issues as how the dead are dispersed in 4is and how good souls can eventually reach the #ields of
Gladness. /ut with little time at hand, (nchises presses on to the reason for (eneass &ourney to the underworld?the
e'plication of his lineage in )taly. (nchises describes what will become of the Tro&an descendants@ 3omulus will found
3ome, a "aesar will eventually come from the line of (scanius, and 3ome will reach a Golden (ge of rule over the world.
#inally, (eneas grasps the profound significance of his long &ourney to )taly. (nchises accompanies (eneas out of 4is,
and (eneas returns to his comrades on the beach. (t once, they pull up anchor and move out along the coast.
(nalysis
(eneass &ourney to the underworld in /ook 6) is another of the (eneids most famous passages. )n fact, this passage
helped raise 6irgil to the status of a "hristian prophet in the -iddle (ges. )n the fourteenth century, the )talian poet 4ante
used it as the foundation for his &ourney through hell in the )nferno, even though 6irgils version of the afterlife was
obviously not a "hristian one. Like 6irgil, for e'ample, 4ante designed a hell with many sections and in which more
severe punishments are handed down to those with greater sins. (lso like 6irgil, 4ante e'ercised his formidable
imagination in inventing penalties for sinners. $hile 6irgils 4is is pre+"hristian, it represents an advanced version of
classical theology, which was not codified in the way that modern religions are. )n a world of temperamental gods who
demand sacrifice and seem to dispense punishments and rewards almost arbitrarily, 6irgil portrays an afterlife in which
people are &udged according to the virtue of their lives on Earth. This scheme of the afterlife is an idea that "hristianity
fused with the 5udaic tradition into the $estern consciousness centuries later, but that has its sources in the 2rphic
mysteries of classical anti,uity. The presence of 2rpheus, 0priest of Thrace,1 in the /lessed Groves confirms the influence
of 2rphism, which was also a source for Blatos views of the afterlife, on 6irgils vision of the land of shades.
3hadamanthuss practice of listening to sinners and then sentencing them is remarkably similar to the "hristian
conception of &udgment after death@ souls who fail to repent for their sins on Earth pay more dearly for them in hell. 2f
course, one ma&or difference is that 6irgil does not have a separate e,uivalent of "hristian heaven. (ll souls migrate to
4is, and the good ones occupy a better place, the #ields of Gladness, within the grand dungeon. !owever, in a way this
scheme still fits with "hristian theology, which postulates that before "hrists death and resurrection, all souls?good or
bad?went to purgatory. To a "hristian mindset, then, it was theologically accurate for 6irgil, who died nineteen years
before "hrists birth, to place even the good souls in 4is. Though this connection may seem tenuous to us, 6irgils
influence among "hristian poets and scholars increased because of these affinities.
(eneass trip to the underworld is also 6irgils opportunity to indulge in an e'tensive account of 3omes future glory,
particularly in his glorification of the "aesars. 6irgil renders (ugustus?his own ruler and benefactor?the epitome of the
3oman Empire, the promised ruler who presides over the Golden (ge. That (ugustus was a patron of 6irgil should not
A8
necessarily cause us to dismiss these passages as pure propaganda, however. 6irgil had good reason to think he was living
at the high point of history?after all, 3ome ruled most of the known world and seemed invincible. )n this conte't,
(ugustus emerges as the natural counterpart to (eneas, bringing to perfect fruition the city whose history the Tro&an hero
initiated.
/ook 6)) 7
*ummary
(mata tossed and turned . . .
. . .$hile the infection first, like dew of poison
#allen on her, pervaded all her senses.
;*ee )mportant Euotations E'plained=
*ailing up the coast of )taly, the Tro&ans reach the mouth of the Tiber 3iver, near the kingdom of Latium. 6irgil, invoking
the muse once again to kick off the second half of his epic narrative, describes the political state of affairs in Latium. The
king, Latinus, has a single daughter, Lavinia. *he is pursued by many suitors, but the great warrior Turnus, lord of a
nearby kingdom, appears most eligible for her hand. $orried by a prophets prediction that a foreign army will con,uer
the kingdom, Latinus consults the 2racle of #aunus. ( strange voice from the oracle instructs the king that his daughter
should marry a foreigner, not a Latin.
-eanwhile, (eneas and his captains are eating on the beach, with fruit spread out on flat, hard loaves of bread. They
finish the fruit but are still hungry, so they eat the bread that they have used as tables. (scanius notes with a laugh that
they have indeed eaten their tables, thus fulfilling the !arpies curse in a manner less dire than anticipated. (eneas
recogni.es that they have arrived at their promised land. The ne't day, he sends emissaries to %ing Latinus, re,uesting a
share of the land for the foundation of a new city. Latinus offers territory as well as something e'tra?mindful of the
oracles words, he suggests that (eneas take the hand of Lavinia in matrimony. Latinus recogni.es that accepting fate,
even if it means that the Tro&ans will one day rule his kingdom, proves a safer course than resisting destiny.
5uno, however, still has not e'hausted her anger against the Tro&ans. Unable to keep them from )talian shores forever, she
vows at least to delay the foundation of their city and to cause them more suffering. *he dispatches (llecto, one of the
#uries, to Latium to rouse anger on the part of the natives against the Tro&ans. #irst, (llecto infects Eueen (mata,
Latinuss wife, causing her to oppose the marriage of Lavinia and (eneas. 6irgil describes (llectos rousing of (matas
anger with the metaphor of a snake that twists and winds itself around (matas body. Then (llecto approaches Turnus and
inflames him with indignation at the idea of losing Lavinia and submitting to a Tro&an king.
Turnus assembles his army and prepares to drive the Tro&ans out of )taly. *hepherds prove the first to bear arms. (s a
result of 5unos meddling, (scanius sets off to hunt in the woods and fells a stag that happens to be a favorite pet of
Latinuss herdsman. The animal staggers back to his master before dying. The herdsman summons the other shepherds to
track down the hunter, and the Tro&ans, sensing a commotion, come to (scaniuss aid. -any Latins are slain in a brief
skirmish, then each side retreats temporarily. The shepherds go before %ing Latinus, carrying the dead, and plead with
him to launch an all+out assault on the Tro&ans. Latinus does not wish to engage in battle, but all the court?even his own
wife?clamor for war. )n the end, he throws up his hands and retreats to his chambers, feeling unable to stop what the
gods have set in motion. Turnus amasses a great army, captained by the greatest warriors in )taly, and marches them to
war.
(nalysis
The Tro&ans landing in Latium begins the epics second half. The (eneid demands comparison to the epics of !omer@
whereas the first half of 6irgils epic?a chronicle of the wanderings of (eneas and his crew in the wake of the fall of
Troy?takes up the themes of the 2dyssey, the second si' books share the martial themes of the )liad. )n these later books,
6irgil describes the strife that leads to the unification of the Latin peoples. 6irgils second invocation to the muse marks
this division. /eginning in /ook 6)), 6irgil dwells with more careful attention on the geography of the region he
describes. !e knows that these locations are familiar to his contemporary 3oman audience, and will reinforce their sense
of historical connection to the legendary events of the narrative.
6irgil also incorporates an interesting element of 3oman lore into the beginning of the war between the Latins and
Tro&ans. !istorically, whenever the 3omans prepared to march into battle against an enemy, they would open the Gates of
$ar?enormous gates of brass and iron that were constructed as a tribute to -ars, the god of war. 2pening these gates,
they believed themselves to be releasing the #uries, who inflame the hearts of soldiers and drive them into the fray with a
passion for death?the polytheistic version of a battle cry. 6irgil claims that this tradition already e'isted in the time of
(eneas. Generally, the king opens the gates, but since Latinus is unwilling?as he has opposed the war from the start?
5uno descends to open the gates herself. (t this moment, Turnus, whom the #ury (llecto has already infected with
bloodlust, gathers his company to march out and confront the Tro&ans.
AA
Even though 5uno openly admits for the first time that she cannot win, she persists in her defiance of the fates. *he cannot
prevent the Tro&ans from founding a new city, yet she remains fi'ed in her determination to inflict suffering on them. *he
says@
)t will not be permitted me?so be it?
To keep the man from rule in )taly>
/y changeless fate Lavinia waits, his bride.
(nd yet to drag it out, to pile delay
Upon delay in these great matters?that
) can do@ to destroy both countries people,
That ) can do. ;6)).<AHQ<DD=
(t this point in the narrative, 6irgil has imparted 5uno with base emotions that, in their e'tremity, seem beyond human
capacity. !er obsession with revenge drives her to hurt (eneas, though she acknowledges the futility of the violence she
incites with phrases such as 0MiNt will not be permitted me1 and 0changeless fate.1 #or 5uno, thwarting the Tro&ans is no
longer a matter of control but rather of pride, as her resolute assertion, 0That ) can do,1 makes clear. 6irgils 5uno, a
fearsome, self+important, and vengeful character from the start, reaches the height of her anger in this passage and appears
pathetic in her willful obstruction of fated events.
/ook 6))) 7
*ummary
$hile Turnus gathers his forces, (eneas readies the Tro&an troops and solicits support from nearby cities in Latium. *till,
he is troubled at his prospects in battle. That night, the river god Tiberinus speaks to him and tells him to approach and
form an alliance with the (rcadians, who are also at war with the Latins. (eneas takes two galleys and rows several days
up the Tiber to the forest of the (rcadians. There, the Tro&ans address the (rcadian king, Evander, who gladly offers aid
against their common enemy and invites (eneas to a feast.
(fter the feast, holy rites are performed in honor of !ercules, the patron of the (rcadians, who killed the monster "acus
near where (rcadia now stands. Evander also e'plains how *aturn descended to )taly long ago and formed a nation from
the wild savages who inhabited the land, calling it Latium. The (rcadians still dwell in relative simplicity. Even Evander
boasts only a small house but offers everything at his disposal to (eneas in hospitality.
-eanwhile, 6enus frets over (eneass upcoming war. *he speaks to her husband, 6ulcan, the god of fire and forging, and
persuades him to make (eneas new weapons and armor that will give him an added advantage. 6ulcan commands his
workers?"yclopes inside the great volcano Etna?to begin forging the items.
The ne't morning, back in (rcadia, %ing Evander assigns what troops he can spare to (eneass command. !e also bids
neighboring kingdoms to send their aid. (ll told, several thousand soldiers are rallied to accompany the Tro&ans back to
the front, but due to their increased numbers, they must march rather than row, which causes a delay. #inally, Evander
dispatches Ballas, his own son, and re,uests that (eneas teach Ballas the arts of war and return him home in safety.
The new army marches all day. (t the camp that night, 6enus suddenly appears to (eneas and presents him with the arms
that 6ulcan has completed@ helmet, corselet, sword, spear, and shield, all of them beautifully crafted and stronger than
metal forged by humans. The face of the shield is particularly notable, for on it 6ulcan has depicted the story of the
3oman glory that awaits )taly. (eneas sees 3omulus being nursed by the she+wolf, the defeat of the Gauls, "aesar
(ugustus as he defeats (ntony and "leopatra at the battle of (ctium, and much else.
(nalysis
(fter many books in which we see (eneas being alternately tormented at the hands of 5uno and rescued by 6enus and her
allies, the fates begin to balance out. ( veritable coalition of immortals now fortifies (eneas for the coming campaign@ he
receives help from the gods Tiberinus, 6enus, and 6ulcan. Tiberinus helps (eneas by telling him how to find help from a
mortal, %ing Evander. Evanders immediate recognition of (eneas?Evander knew (nchises and notices the family
resemblance?prompts him to offer his hand without hesitation to form a pact with (eneas. This gesture of automatic trust
and loyalty is founded both on (eneass reputation and on his family lineage, two elements of character that rank among
the highest values of heroic culture. The Tro&ans obtain the reinforcements they need in large part because they are
recogni.ed and even e'pected?their coming has been heralded in prophecy far and wide. Everywhere they tread, the
famous name of Troy earns them respect and hospitality.
The rich description of (eneass shield parallels !omers description, in the )liad, of the shield that 6ulcan?known in the
)liad by his Greek name, !ephaestus?makes for (chilles. /y emulating !omer, 6irgil responds to and attempts to
surpass the Greek tradition with the 3oman. This desire to surpass was also evident in (ugustan 3ome, the Golden (ge
during which 6irgil wrote, as the 3oman Empire strove to outshine the accomplishments of ancient Greece. (eneass
taking up of the new armor also symboli.es the way he symbolically shoulders the whole weight of the destiny of 3ome.
AD
Like (nchisess speech in /ook 6), 6irgils description of the mural on the shield 6ulcan forges for (eneas promotes the
3oman legend and stresses (ugustuss position as the culmination of that legend. 3epeating some of the scenes that
(nchises describes in the underworld, 6irgil particularly emphasi.es the contrast between 3omuluss humble beginnings
and "aesars far+reaching glory. (s before, 6irgil compresses the many centuries that separate 3omulus from (ugustus
into a few lines, which heightens the impact of the contrast.
This rags+to+riches progression is a good tool for 6irgil because it parallels the (eneids plot@ (eneas and his followers
leave Troy as refugees without a home, but go on to found a new and greater city in )taly. The city that the Tro&ans
eventually establish?to be called Lavinium, after Lavinia?is not the site of 3ome. "enturies later, 3ome will be built by
3omulus and 3emus further up the Tiber, near where the (rcadians dwell when (eneas approaches them to form an
alliance. (eneass e'cursion away from the main scene of action brings him to the land that will become 3ome. To 3oman
audiences, this powerful geographic connection would make more concrete their understanding of (eneas as the founding
father of their civili.ation.
/ook )F 7
*ummary
ever one to miss an opportunity, 5uno sends her messenger, )ris, down from 2lympus to inform Turnus that (eneas is
away from his camp. $ith their leader gone, the Tro&ans are particularly vulnerable to an attack, so Turnus immediately
leads his army toward the enemy camp. The Tro&ans spot the army coming and secure themselves inside their newly
constructed fortress, unwilling to risk an open battle while (eneas is away. #inding no obvious weakness in their defenses,
Turnus decides to circumnavigate the camp and set fire to the defenseless ships anchored on the shore.
The fleets destruction seems inevitable, but an old blessing prevents the ships incineration. (t the fleets construction,
"ybele?mother of the gods and sister of *aturn?re,uested her son 5upiter to render the vessels immortal because they
were built of wood from trees in her sacred forest. (s Turnus and his troops watch the ships burn, the vessels suddenly
pull loose of their anchors, submerge, and reappear as sea nymphs. This sign ve'es the Latins, but Turnus remains
confident and determined to complete his annihilation of the Tro&ans, portents from the gods notwithstanding. ight falls,
and the Latins make camp around the Tro&an fortress.
Tro&ans know that they must send reports of the Latins movements to (eneas ,uickly. isus and Euryalus, two friends
eager for glory and adventure, volunteer to sneak out in the dark of night. The Tro&an captains applaud the bravery of the
two men. Euietly leaving the fortress, the two find the entire Latin army fast asleep. They pull their swords and begin
slaughtering many great captains. $hen daylight approaches, they finally make their way toward the woods, but not
before Euryalus takes the high helmet of a Latin captain as a pri.e. (s they approach the forest, a group of enemy
horsemen returning to camp through the woods sees the helmet flash in the distance, and rides toward the two Tro&ans.
isus manages to escape into the woods, but the horsemen capture Euryalus. isus rushes back to save his friend, but in
the end both are killed. The Latins put the heads of the two Tro&ans on stakes and parade them before the Tro&an fortress,
to the dismay of those inside.
Then the Latins attack. They cross the trenches surrounding the Tro&an fortress and try to identify a weak spot in the walls,
holding up their shields to block the barrage of spears that the Tro&ans hurl down from above. There is a high tower
standing &ust outside the main gate, which Turnus lights on fire. Turnus and his men collapse the tower, killing many
Tro&ans inside. The Tro&ans within the fortress begin to panic, but (scanius renews their hope, getting his first taste of war
when he fires an arrow through the head of 3emulus, one of the Latin captains. Their confidence renewed, the Tro&ans
open the gates and surprise the Latins by rushing out in attack, inflicting many Latin casualties in one ,uick strike.
Unfortunately for the Tro&ans, Turnus &oins the fray, suppresses the Tro&ans surge, and begins to force them to retreat to
the fortress. The Tro&an Bandarus, observing the turning tide of battle, ,uickly shuts the gates again, allowing as many of
his comrades as possible back inside?but letting Turnus through as well. #inally inside the enemy camp, the Latin leader
kills Tro&ans as though it were an easy game. Eventually, though, Turnus is outnumbered, and narrowly escapes by
&umping into the Tiber and floating back out to his comrades.
(nalysis
Throughout the poem, interventions on the part of the immortals tend to be spontaneous, responding to mortal affairs as
they unfold. /ut 6irgils contention, while describing the burning Tro&an fleet, that the fleet is immune to fire because of
"ybeles blessing reads as a contrived act of retroactive deus EF machina. 4eus EF machina literally means 0god from
the machine,1 and it is a device used to diffuse or solve a seemingly impossible situation by means of the spontaneous act
of a divine hand. )t is strange that we are not told about the immunity of the ships beforehand, given that we are told, for
instance, that when the Tro&ans eat their own tables they will know they have arrived at their final destination.
Even stranger is the fact that the miraculous transformation of the Tro&an ships into sea nymphs, though the result of a
gods work, does not benefit the Tro&ans at all. *ea nymphs are not fit for sailing, so the Tro&ans lose their fleet despite
A<
divine intervention on their behalf. The Latins ultimately accomplish their mission of rendering the Tro&an fleet useless,
meaning that the Tro&ans are unable to flee the battle by sailing back out to sea. They are now grounded, and it is certain
that the events of the epic are to be played out on )talian soil. (esthetically, the transformation of the Tro&an ships into sea
nymphs is a sublime ending to the &ourney of a fleet of vessels that, from the epics inception, has been buffeted by
constant torments and trials. To go down in flames while at anchor ashore would be a fate unworthy of ships that have
endured such harshness at sea. Their underwater metamorphosis proves their status as heroic ob&ects of war.
6irgil flirts with the defeat of the Tro&ans when, after Turnus gains access to the Tro&an fortress, the author claims that if it
had occurred to Turnus to open the gates and let his awaiting forces into the citadel, the Latins would have won the war
then and there. /y pointing to the possibility of other outcomes, 6irgil heightens the dramatic import of the battle and
establishes the Latins as worthy enemies. (t the same time, this comment suggests that Turnus is not as ama.ing as he
may seem, as it points out a shortcoming in his cunning and strategy.
)n /ook )F, 6irgil foregrounds the parallels between the (eneid and the )liad. Turnus, for e'ample, openly claims to be in
the same predicament as the Greek king -enelaus?a Tro&an has swept away Turnuss bride, Lavinia, &ust as the Tro&an
Baris made off with -enelauss bride, !elen, thus bringing about the Tro&an $ar. Turnus boasts that the Latins will not
need to use the trickery of a wooden horse, as Ulysses did to gain entrance to Troy. 3ather, he claims, the Latins will
defeat the Tro&ans outright. %nowing the destined outcome of the war, we see that Turnus spells out his doom here@ there
may be similarities between the Greek+Tro&an conflict and the Latin+Tro&an conflict, but their outcomes will not be the
same. The gods have offered clear signs that the conflict will turn in (eneass favor, but Turnus chooses to ignore them,
denying any faith in the oracles of his demise. Turnus is a fearsome warrior who is either too assured of his own ability?a
,uality that, when combined with defiance of divine powers, is known as hubris?or is resigned to his role as a pure
destructive obstacle to the Tro&ans. !e hints at the latter sentiment when he cries, 0) have my fate as well, to combat
theirs1 ;)F.8L:=.
The ill+fated &ourney of the eager young soldiers isus and Euryalus provides a poignant counterpoint to the Tro&ans
success at staving off the fortresss siege. Their youthful bravery is e'tinguished because of Euryaluss desire for pri.es
before the completion of their mission. They could easily kill a few Latins and still make it into the forest in good time.
)nstead, Euryalus concerns himself with the spoils of battle, enabling the Latins to capture him. isuss willingness to
sacrifice his own life for his friend is noble but largely useless, as he does not manage to save Euryalus but does manage
to stab Euryaluss killer as he falls to his own death. #ollowing this intense and emotional episode, 6irgil offers a brief
message of memorial to these two Tro&ans, writing@
#ortunate, both Misus and EuryalusNO
)f in the least my songs
(vail, no future day will ever take you
2ut of the record of remembering Time.
;)F.CDDQCDC=
)n narrating the episode, 6irgil displays his skill at dramati.ing the impulsive, emotional nature of friendship and loyalty.
$ith these lines to isus and Euryalus, he displays his confidence in his work and legacy, asserting that his poetry can
make men immortal.
/ook F7
*ummary
#rom 2lympus, 5upiter takes notice of the carnage in )taly. !e had e'pected the Tro&ans to settle there peacefully, and he
summons a council of all the gods to discuss the matter. There, 6enus blames 5uno for the continued suffering of (eneas
and the Tro&ans. 5uno angrily responds that she did not force (eneas to go to )taly. (nnoyed at their bickering, 5upiter
decrees that henceforth he will not help either side, so that the merits and efforts of men will decide their ends.
-eanwhile, the Latins continue their siege of the Tro&an fortress, and (eneas &ourneys back toward the battle. /y this
point, the army no longer has to march, because another king, Tarchon of Tuscany, has provided (eneas with a fleet of
ships, along with many great warriors to augment his forces. *ped on by the sea nymphs that were born of the Tro&an
fleets transformation, the new fleet reaches the beach near the battlefield shortly after dawn. Turnus spots the ships
approaching and leads his troops toward the beach to confront them. The Tro&ans disembark, and the battle commences.
(eneas strikes the first blows, cutting down several of Turnuss men. The rest of the soldiers on both sides then fall into
the fray, and blood begins to spill. Ballas leads the (rcadians, fighting fiercely and tipping the scales in favor of the
Tro&ans. (lready a great warrior in spite of his youth, he dispenses death with every blow, but attracts the attention of
Turnus. Turnus swaggers forth and challenges Ballas alone in the center of the battle. They each toss their spears. Ballass
weapon penetrates Turnuss shield and armor, but leaves only a flesh wound on Turnus. Turnuss lance, on the other hand,
tears through Ballass corselet and lodges deep in his chest, killing him. *upremely arrogant after this kill, Turnus reaches
down and rips off Ballass belt as a pri.e.
A9
$ord of Ballass death reaches (eneas, who flies into a rage. !e hacks a bloody path through the Latin lines, looking for
Turnus and bent on vengeance. Terrified, some of the Latin soldiers beg on their knees to be spared, but (eneas slaughters
them mercilessly, and Turnuss troops fall into chaos. Up on 2lympus, 5uno sees that the battle is lost and asks 5upiter to
let her spare Turnus from death. 5upiter consents, so 5uno flies down to the battlefield, creates a phantom (eneas, and
sends the vision within sight of Turnus. !e chases the phantom onto one of the ships anchored nearby, but as soon as he
boards the ship, 5uno severs the moorings and the ship floats out to sea. Bowerless to return to the battlefield, Turnus drifts
until the wind carries him ashore far down the coast.
)n Turnuss absence, the great Latin warrior -e.entius takes up the fight. !e slays many brave Tro&ans, but loses heart
when (eneas takes down his son, Lausus. !e confronts the Tro&an hero and casts a slew of spears at him, but the shield
forged by 6ulcan holds strong. )n the end, (eneas cuts down -e.entius as well, spelling defeat for the Latin army.
(nalysis
5upiters declaration that the rest of the battle will be $(GE4 entirely without divine interference comes as a surprise, as
up to this point, humans have not had control over events. Though a divine hand does reach down once more before the
battles end when 5uno persuades 5upiter to let her save Turnus, 5upiter grants 5unos re,uest only because 6enus herself is
already protecting (eneas. #or the most part, the outcome of the battle is decided by the valor of the soldiers themselves.
Ket 5upiters suspension of divine influence does not release the combatants from their fates. 5upiters prohibition of
interference only lends weight to the tragedy of the events that follow. /y their own actions, which are determined by
their own wills and abilities, the warriors bring their fates to pass as the conflict plays out.
)ronically, Turnuss killing of Ballas is the battles turning point, as events then start to shift in the Tro&ans favor. #irst,
6irgil foreshadows the demise of the Latins when he says that by taking the belt of Ballas?an act of arrogance or hubris
?Turnus spells his own doom. Ballass death awakens in (eneas a passion not witnessed since the fall of Troy?a
mi'ture of ruthlessness, unrelenting anger, and hell+bent vengeance. The reappearance of (eneas as a great warrior breaks
the battles stalemate.
Turnuss humiliation when 5uno lures him away from the battle and onto the ship plays out to the further advantage of the
Tro&ans. Turnus feels alienated from 5uno, as though his advocate has suddenly become his adversary. *he protects his
person but not his honor, and impedes him in his single+minded commitment to behave as a heroic warrior whatever the
cost. )f the Tro&ans were to kill Turnus, their victory would be complete, but the fact that Turnus is involuntarily plucked
from the battlefield by his immortal benefactor represents a moral victory for the Tro&ans. )t boosts their spirits while
deflating the Latins pride.
(gain in /ook F, the Latins draw parallels between themselves and the Greeks who defeated the Tro&ans at Troy. This
time, though, they invoke the Greeks as a contrast. The Greeks did not succeed in eliminating the Tro&ans altogether, as
the Latins intend to do in )taly. The high irony is that the Latins are correct in saying that they are not like the Greeks?but
primarily because they are not, in fact, capable of defeating the Tro&ans. $orse, the Greeks were able to defeat the Tro&ans
on the Tro&ans own ground> the Latins, on the other hand, prove incapable of defending their homeland. )t is thus the
Tro&ans, who can be viewed as invaders despite their invitation from %ing Latinus, who play the role of the Greeks,
winning a war on enemy turf.
The difference between the Greeks in Troy and the Tro&ans in )taly lies in the Tro&ans intention to settle in )taly and found
what will become an empire. $hen the Greeks sacked Troy, they did so to reclaim a woman, and, with !elen retrieved,
they set sail for home. (eneas, on the other hand, must claim rather than reclaim a land, and he and the Tro&ans must
&ustify their invasion of )taly by proclaiming the superiority of the race and culture that will result from the con,uest.
/ook F) 7
*ummary
The day after the battle, (eneas views the body of young Ballas and, weeping, arranges for 8,::: men to escort the
princes corpse to %ing Evander and to &oin the king in mourning. $hen Evander hears of his sons death, he is crushed,
but because Ballas died honorably, he forgives (eneas in his heart and wishes only for the death of Turnus.
/ack at the battlefield, messengers arrive from the Latins, who re,uest a twelve+day truce so that both sides may bury
their dead. (eneas agrees to the ceasefire. The messengers are impressed with (eneass piety. They think to themselves
that Turnus should settle the ,uarrel over Lavinia in a duel with (eneas to avoid further battle.
(t a council called by %ing Latinus, others echo the messengers sentiment. There, the Latins learn that 4iomedes, the
great Greek warrior who fought at Troy and now reigns over a nearby kingdom, has re&ected their plea for aid. Latinus
confesses that he does not think they can win, and proposes the offering of some territory to the Tro&ans in e'change for
peace. ( man named 4rancSs speaks, blaming the whole war on Turnuss arrogance. !e claims that the rest of the Latins
have lost the will to fight. The council begins to turn against Turnus, who, back from his foray on the ship, responds in
anger. !e challenges the courage and manhood of 4rancSs and Latinus, insulting the former and begging the latter to
continue fighting. *till, Turnus says, if the council wishes him to fight (eneas alone, he will do so without fear.
AC
5ust at that moment, a messenger arrives to warn the Latins that the Tro&ans are marching toward the city. #orgetting their
debate, the Latins rush in a panic to prepare their defenses, &oined now by "amilla, the famous leader of the 6olscians, a
race of warrior maidens. Turnus hears from a spy that (eneas has divided his army@ the light horses gallop toward the city
while (eneas and the heavily armored captains take a slower path through the mountains. Turnus rushes off to lay a trap
for the Tro&an leader on a particular mountain path, leaving the defense of the city to "amilla.
*oon the Tro&ans reach the field in front of the city, and the battle begins. "amilla proves the fiercest warrior present,
scattering (eneass troops with her deadly spears and arrows. *he brings down many soldiers before a Tuscan named
(rruns catches her off guard, piercing her with his &avelin. Unfortunately for him, the goddess 4iana holds "amilla in
high favor and dispatches her attendant 2pis down from 2lympus to kill (rruns as an act of revenge, cutting his personal
victory short.
!aving lost their leader in "amilla, the Latin troops scatter and flee back to the city. -any are killed in the retreat.
-eanwhile, "amillas companion (cca goes off to inform Turnus that the Latins lack a leader. Turnus is forced to return
to the city &ust as (eneas passes by the place of the ambush. (eneas and Turnus return to their respective armies to make
camp as night falls.
(nalysis
$ith the gods refraining from intervention in (eneass movements, (eneass words and actions reveal his integrity. !is
sincere mourning at Ballass funeral shows how deeply he appreciates the youths valor in arms and how seriously he took
his promise to %ing Evander to protect the boy. (eneas also honorably agrees to a truce so that the dead of both sides can
be properly buried. !is earlier descent to the underworld allows him to witness the terrible fate of those not properly
buried on Earth?they roam the shores of the river (cheron, without a home and without rest. (s a new aspect of his
piety, (eneas takes up the imperative that no one, not even his enemies in battle, should endure this awful punishment on
his account.
/ut (eneas has not conducted himself entirely as a paragon of mercy in the struggle with the Latins. )n /ook F, he
mercilessly kills two Latins who are on their knees, begging him to spare their lives. )n portraying (eneas as a man who
e'presses many different emotional e'tremes?anger, hatred, passivity, grief, love, and pious respect?6irgil risks
introducing some inconsistencies in his heros character. 2f course, it is certainly possible that a man could be both
brutally unforgiving in war and lovingly compassionate at other times. !owever, our attempt to reconcile these two
contradictory sides of (eneass heroism resembles 4idos failure to comprehend (eneass e'pression of love for her &ust
before his act of abandonment. )n both cases, (eneass primary motivations lie in fate and piety, but in the brief moments
when fate and piety do not govern his actions, (eneas e'presses his true emotions either tenderly or brutally.
Turnuss character remains consistent, if somewhat one+dimensional. !e is as stubborn and temperamental as ever.
4rancSs claim that the war is Turnuss fault holds some truth, for %ing Latinus has opposed battle from the very
beginning. 2riginally, Turnus claims to be fighting for his promised bride, Lavinia, but in the council it appears that his
own pride has usurped Lavinia as his motivation. /oth Latinus and 4rancSs insult Turnus by suggesting that he should be
willing to lay down his arms in front of the Tro&ans after fighting for so long. Turnuss reply to the council is bitterly
sarcastic, adding new depth to his character as he shows himself to be either ignorant or recklessly defiant. !e seems hell+
bent on destruction, despite the warning signs of the gods in the earlier battles. !e has too much at stake in terms of honor
and reputation to give up now.
The action of /ook F) suggests that the movement and success of the armies depend entirely upon visible and active
leaders. The tide turns in battle when a leader either arrives on the scene or leaves it. $hen "amilla dies, for e'ample, the
Tro&ans scatter the Latins. /ecause the battles in the (eneid always flow this way, it is necessary for 6irgil, at times, to
remove the greatest heroes from the fighting for a while in order to maintain some suspense?otherwise, (eneas and
Turnus would have met in single combat long ago. )n /ook F), Turnuss planned ambush in the mountains removes the
main characters from the fighting and then, coincidentally, keeps them from meeting at the last moment. 6irgil delays this
final confrontation for as long as possible, thus building the tension.
/ook F)) 7
*ummary
5ust so Tro&an (eneas and the hero
*on of 4aunus, battering shield on shield,
#ought with a din that filled the air of heaven.
;*ee )mportant Euotations E'plained=
Turnus decides to go and fight (eneas alone for both the kingdom and Lavinias hand. %ing Latinus and Eueen (mata
protest, wanting Turnus to surrender and protect his life, but Turnus ignores their pleas, valuing his honor over his life.
Latinus draws up the appropriate treaty, with (eneass consent. The ne't day, the armies gather as spectators on either side
of a field in front of the city.
AH
5uno worries about Turnus because she suspects that (eneas outmatches him. *he calls 5uturna, Turnuss sister, and tells
her to watch out for her brothers safety. Latinus and (eneas both come out onto the battlefield, and each vows to uphold
his side of the pact. /ut 5uturna, not wanting her brother to risk the duel, appears to the Latin army disguised as a noble
officer named "amers and goads the Latins to break the treaty and fight now that the Tro&ans are off their guard. Turnuss
troops begin to agree, and suddenly one of them hurls a spear at the Tro&ans ranks, killing a young soldier. This
unprovoked shot ignites both armies. They fly at each other with sword and lance. (eneas calls for his men to stop, but as
he yells, a stray arrow wounds him in the leg, forcing him to retreat.
$atching (eneas leave the field gives Turnus new hope. !e enters the battle and lays waste to a slew of soldiers on the
Tro&an side. -eanwhile, (eneas is helped back to camp, but the physician cannot remove the arrow from his leg. 6enus
pities her suffering son and sends down a healing balm. The physician uses the balm, dislodging the arrow and closing the
wound.
(eneas takes up his arms again and returns to the battle, where the Latin troops before him scatter in terror. /oth he and
Turnus kill many men, turning the tide of the battle back and forth. *uddenly, (eneas reali.es that Latinuss city has been
left unguarded. !e gathers a group of soldiers and attacks the city, panicking its citi.ens. Eueen (mata, seeing the Tro&ans
within the city walls, loses all hope and hangs herself. Turnus hears cries of suffering from the city and rushes back to the
rescue. ot wanting his people to suffer further, he calls for the siege to end and for (eneas to emerge and fight him hand+
to+hand, as they had agreed that morning. (eneas meets him in the citys main courtyard, and at last, with all the troops
circled round, the duel begins.
#irst, (eneas and Turnus toss their spears. They then e'change fierce blows with their swords. (t Turnuss first strike, his
sword suddenly breaks off at the hilt?in his haste, he had grabbed some other soldiers weaker sword. Turnus flees from
(eneas, calling for his real sword, which 5uturna finally furnishes for him. 5uno observes the action from above, and
5upiter asks her why she bothers?she already knows the struggles inevitable outcome. 5uno finally gives in and consents
to abandon her grudge against (eneas, on one condition@ she wants the victorious Tro&ans to take on the name and the
language of the Latins. 5upiter gladly agrees.
5upiter sends down one of the #uries, who assumes the form of a bird and flaps and shrieks in front of Turnus, filling him
with terror and weakening him. *eeing Turnus waver, (eneas casts his mighty spear and strikes Turnuss leg, and Turnus
tumbles to the ground. (s (eneas advances, Turnus pleads for mercy for the sake of his father. (eneas is moved?but &ust
as he decides to let Turnus live, he sees the belt of Ballas tied around Turnuss shoulder. (s (eneas remembers the slain
youth, his rage returns in a surge. )n the name of Ballas, (eneas drives his sword into Turnus, killing him.
(nalysis
*ince Turnuss entrance in /ook 6)), his behavior has been brash, confident, and self+assured, yet he shows himself to be
vulnerable and complacent in this final book of the (eneid. Even before his final battle with (eneas, he seems to have
surrendered to the fates he earlier resists. $hen he sees the city of Latinus awake with flame, he says to 5uturna that fate
has defeated his forces and that he has resigned himself to his death. The Turnus we hear uttering these words hardly
seems the same man who, earlier in the epic, taunts the Tro&ans, insulting their manhood and calling them 0twice+
con,uered1 ;)F.IDH= and 0effete1 ;)F.IC:=, or lacking vitality. $hen he begs (eneas for mercy on his knees, ignoring the
fact that he has lost in fair combat and thus deserves to die, he hardly seems the same man who earlier values his honor
more than his life. 6irgil provides little e'planation for Turnuss transformation other than Turnuss dismay at hearing of
the ,ueens suicide and the attack on the city. /ut, clearly, 6irgil could not allow death to transform Turnus from (eneass
mortal nemesis into a tragic hero. $e might feel some sympathy for Turnuss resilience against the fates, but it represents
the opposite of (eneass pious submission to the decrees of fate.
5uno undergoes a similar turnaround at the epics conclusion. Until her conversation with 5upiter in /ook F)), she
stubbornly ignores the fates in her persecution of (eneas. *he knows she cannot win, but nevertheless she wants (eneas
to suffer, for her own satisfaction. Ket when 5upiter again points out that (eneas is destined to prevail, as he has done
often enough before, 5uno suddenly crumbles, asking only that the Latin name and language be preserved. Like Turnus,
5uno drives the plot of the (eneid more than (eneas does. !er sudden resignation represents the end of the epics ma&or
conflict, as the antagonistic, tempestuous, and willful characters are subdued by the forces of order.
The poem ends with a somber description of Turnuss death@ 0(nd with a groan for that indignity Mof deathN G MTurnussN
spirit fled into the gloom below1 ;F)).8ALHQ8ALI=. 6irgil does not narrate the epics true resolution, the supposedly happy
marriage between (eneas and Lavinia and the initiation of the pro&ect of building 3ome. Two elements of the classical
tradition influence this ending. #irst, 6irgil is again imitating !omer, whose )liad concludes with the death of !ector, the
great Tro&an enemy of the Greek hero (chilles. *econd, 6irgil wants his 3oman audience to feel that they themselves, not
(eneass e'ploits, are the glorious conclusion to this epic story.
mportant Euotations E'plained7
8. ) sing of warfare and a man at war.
AI
#rom the sea+coast of Troy in early days
!e came to )taly by destiny,
To our Lavinian western shore,
( fugitive, this captain, buffeted
. . .
Till he could found a city and bring home
!is gods to Laetium, land of the Latin race,
The (lban lords, and the high walls of 3ome.
Tell me the causes now, 2 -use, how galled
. . .
#rom her old wound, the ,ueen of gods compelled him?
. . .
To undergo so many perilous days
(nd enter on so many trials. "an anger
/lack as this prey on the minds of heavenJ
;).8Q8L=
$ith these opening lines of the (eneid, 6irgil enters the epic tradition in the shadow of !omer, author of the )liad, an epic
of the Tro&an $ar, and the 2dyssey, an epic of the Greek hero Ulysses wanderings homeward from Troy. /y naming his
sub&ects as 0warfare and a man,1 6irgil establishes himself as an heir to the themes of both !omeric epics. The man,
(eneas, spends the first half of the epic wandering in search of a new home and the second half at war fighting to
establish this homeland. Lines A through < summari.e (eneass first mission in the epic, to emigrate from Troy to )taly, as
a fate already accomplished. $e know from 6irgils use of the past tense that what he presents is history, that the end is
certain, and that the epic will be an e'ercise in poetic description of historical events. )n the phrase 0our Lavinian . . .
shore,1 6irgil connects his audience, his 3oman contemporaries, to (eneas, the hero of 0early days.1
Even though we do not learn (eneass name in these lines, we learn much about him. The fact that (eneass name is
withheld for so long?until line 8D8?emphasi.es (eneass lack of importance as an individual> his contribution to the
future defines him. !e is a 0fugitive1 and a 0captain1 and therefore a leader of men. That he bears responsibility to 0bring
home G !is gods1 introduces the concept of (eneass piety through his duty to the hearth gods of Troy. -ost important, we
learn that (eneas is 0a man apart, devoted to his mission.1 (eneass detachment from temporal and emotional concerns
and his focus on the mission of founding 3ome, to which 6irgil alludes in the image of walls in line 8A, increase as the
epic progresses.
)n this opening passage, 6irgil mentions the divine obstacle that will plague (eneas throughout his ,uest@ the 0sleepless
rage1 of the 0,ueen of gods,1 5uno. (eneas will suffer in the face of storms at sea and, later, a war on land, and 6irgil
attributes both these impediments to 5unos cruelty. )n line 8D, the poet asks the muse to e'plain the causes of 5unos ire.
The invocation of a muse is the traditional opening line to an epic in the classical tradition beginning with !omer. 6irgil
delays his invocation of the muse by a do.en lines, first summari.ing what might be considered a matter of mortal history,
and then in,uiring the muse of the matters divine causes.
6irgils ,uestion, 0"an anger G /lack as this prey on the minds of heavenJ1 brings up the ancients relationship to the
gods. $ithin their polytheistic religious system, the Greeks and 3omans reckoned the will of the gods to be the cause of
all events on Earth. )nstead of attributing forces of good and evil to the gods, as later religions did, the Greeks and
3omans believed the gods to be motivated by emotions recogni.able to humans?&ealousy, vanity, pride, generosity, and
loyalty, for e'ample. The primary conflict in the (eneid is 5unos vindictive anger against the forces of fate, which have
ordained (eneass mission to bring Troy to )taly, enabling the foundation of 3ome.
A. 4id you suppose, my father,
That ) could tear myself away and leave youJ
Unthinkable> how could a father say itJ
ow if it pleases the powers about that nothing
*tand of this great city> if your heart
)s set on adding your own death and ours
To that of Troy, the doors wide open for it.
;)).I9HQICD=
)n this passage from /ook )), which precedes (eneass flight from burning Troy with his father upon his back, 6irgil
distinguishes (eneas for his piety. This sense of duty has two components. The first is a filial component@ (eneas is a
dutiful son to (nchises, and he wants to escape with him to safety. (eneas makes it plain that his strong sense of family
AL
loyalty will not allow him to abandon (nchises. The second is a social component@ (nchises, (eneas argues, cannot
choose to stay and die at Troy without affecting many others. (nchises is a patriarch, and were he to resign himself to
death, he would effectively choose death for them all. These words of (eneass lift (nchises out of the self+indulgence of
despair and remind him of the leadership role that his seniority and status demand. )n the ensuing episodes, even after his
death, (nchises serves as a wise counselor to his son as (eneas makes his way toward )taly.
D. 3oman, remember by your strength to rule
Earths peoples?for your arts are to be these@
To pacify, to impose the rule of law,
To spare the con,uered, battle down the proud.
;6).8898Q889<=
This passage is part of the speech (nchises delivers to (eneas in the underworld, in /ook 6), as he unfolds for his son the
destiny of 3ome. 6irgil places his own political ideals in the mouth of the wise father, warning that the 3oman nation
should be more merciful than violent, even in its con,uests. 6irgil here propounds the values for which he wants 3ome to
stand, and which he believes he has, in his own time, let guide him. (nchisess rhetoric here about the 3oman Empires
&ustification for its con,uering of other peoples e'presses the same &ustification that (eneas and the Tro&ans make for
settling in 3ome. They defend their invasion by arguing that they bring &ustice, law, and warfare?with which they
0pacify1 and 0battle down1?to the con,uered. Especially in modern times, critics and readers have taken passages such
as this one and labeled them propaganda for the (ugustan regime. This criticism is valid, but when the values of a regime
are e'pressed by a poet who shares those values, the line between art and propaganda becomes blurry.
<. (mata tossed and turned with womanly
(n'iety and anger. ow M(llectoN
Blucked one of the snakes, her gloomy tresses,
(nd tossed it at the woman, sent it down
!er bosom to her midriff and her heart,
. . .
*lipping between her gown and her smooth breasts
. . .
$hile the infection first, like dew of poison
#allen on her, pervaded all her senses,
etting her bones in fire.
;6)). <H<Q<L:=
This vivid and disturbing description of the means by which the #ury (llecto incites (matas rage against (eneas occurs
in /ook 6)). 6irgil plays on our senses, using images of fire, disease, poison, and se' to describe the passionate anger
(mata feels at seeing her daughters proposed marriage thwarted and at hearing that a Tro&an e'ile is to become part of
her household. 6irgil e'presses the idea of being hot with anger by employing the images of things that, literally or
figuratively, can heat a humans blood. The invisible snake deployed by (llecto acts to enhance emotions already latent
within (mata, since (mata already feels 0womanly G (n'iety and anger1 of her own. Even though (mata has perfectly
good reason to despise (eneas and the Tro&ans, 6irgil e'plains her hatred by placing it physically in her body, suggesting
that she incites war in the way she does because there is something wrong inside her. The snake unleashed by 5uno
essentially has a se'ual encounter with (mata?it is as though 5uno has impregnated (mata with madness.
9. $hen two bulls lower heads and horns and charge
)n deadly combat . . .
. . .
MThey gNore one another, bathing necks and humps
)n sheets of blood, and the whole woodland bellows.
5ust so Tro&an (eneas and the hero
*on of 4aunus, battering shield on shield,
#ought with a din that filled the air of heaven.
;F)).LHAQLIA=
This passage from /ook F)), in which 6irgil describes (eneas and Turnus locked together in the heat of battle,
e'emplifies a literary device 6irgil employs throughout the poem@ the epic simile. 6irgils similes are e'tended
comparisons of an element of action or a character to an abstract or e'ternal image or concept. These similes are often
drawn from rural landscapes and farm life, and they often use the phrase 0&ust so1 as a connector. They give 6irgils
writing a descriptive richness by lingering at great length on some detail that might not otherwise have been illuminated.
2ften, 6irgil uses the similes to give an interior depth to his characters, showing us by means of an analogy what it feels
D:
like to be that character in a given moment. This particular epic simile describes the intense battle between (eneas and
Turnus. /y comparing these two warriors to bulls, 6irgil conveys the potent, animalistic nature of their struggle.
%ey #acts7
#ULL T)TLE T The (eneid
(UT!23 T 6irgil
TKBE 2# $23% T Epic poem
GE3E T !eroic epic> mythological story
L(GU(GE T Latin
T)-E (4 BL("E $3)TTE T (round A: /."., probably in 3ome and in the north of )taly, and perhaps in Greece
4(TE 2# #)3*T BU/L)"(T)2 T 6irgil died in 8L /."., before he finished revising the (eneid> it was published after
his death.
(33(T23 T The poet 6irgil, although (eneas himself assumes the narration in /ooks )) and ))), when he gives a
retrospective account of his adventures
B2)T 2# 6)E$ T $hen 6irgil controls the narration, the point of view includes the actions of the gods as well as the
human story> (eneas, in his storytelling, does not have this access to the gods perspective and relates events only from
his own perspective.
T2E T $hen treating the glory of 3ome, the epic is solemn and honorific. $hen 6irgil depicts the victims of history?
those who suffered in the course of the founding of 3ome, like 4ido?his tone is tragic and sympathetic.
TE*E T Usually past, sometimes switching to present to increase the immediacy of a scene. 6irgil also uses the future
tense, for prophecy and prediction.
*ETT)G ;T)-E= T )n the aftermath of the Tro&an $ar, about 8::: /.".
*ETT)G ;BL("E= T The -editerranean, including the north coast of (sia -inor, "arthage, and )taly
B32T(G2)*T T (eneas
-(523 "2#L)"T T (eneas is fated to travel from the ruins of Troy to )taly, where he will establish a race that will lead
to the founding of 3ome. 5uno, harboring feelings of vengeance against the Tro&ans, impedes (eneass mission by inciting
a romance between (eneas and 4ido and then a war between the Tro&ans and the Latins, causing suffering for the hero,
his fleet, and many whom they encounter on the way.
3)*)G ("T)2 T The epic has two parts@ (eneass wanderings in /ooks )Q6), and his struggle to establish himself in
Latium in /ooks 6))QF)). )n the first half of the epic, (eneas tells the story of the siege of Troy and his escape, causing
4ido to love him. )n the second half of the epic, %ing Latinus offers the hand of his daughter, Lavinia, to (eneas in
marriage, and 5uno responds by inciting rage in the hearts of Eueen (mata and Turnus and then opening the Gates of $ar.
"L)-(F T )n the first half of the epic, 6enus and 5uno contrive to isolate 4ido and (eneas in a cave during a hunting
trip, and there the two lovers consummate their affair. )n the second half of the epic, Turnus kills Ballas, inciting the lethal
vengeance of (eneas.
#(LL)G ("T)2 T )n the first half of the epic, (eneas leaves "arthage for )taly at -ercurys prodding, causing the
heartbroken 4ido to kill herself. )n the second half, the war between the Tro&ans and the Latins comes down to a duel
between (eneas and Turnus. (eneas wins, and, after considering sparing his enemys life, he decides to kill Turnus to
avenge Ballass death.
T!E-E* T The primacy of fate> the suffering of wanderers> the glory of 3ome
-2T)#* T Brophecies and predictions> founding a new city> vengeance
*K-/2L* T #lames> the golden bough> the Gates of $ar> the Tro&an hearth gods> weather
#23E*!(42$)G T The events of the epic narrative are already history to the 3oman audience. The many dreams and
prophecies of various characters reveal a veiled future to mortals and are the epics strongest form of foreshadowing. (lso,
when Turnus kills Ballas, 6irgil foreshadows Turnuss own death.
"ULUT23))LE LU) GULL)6E3
52(T!( *$)#T
B(3TE( VTW)
D8
"ULUT23)( V L)LL)BUT
"(B)T2LUL )
Cteva cuvinte ale autorului despre el nsui i familia sa. Primele ndemnuri la cltorie. Naufragiaz i scap cu via,
notnd. Ajunge cu ine la rmul !iliput"ului. # luat prizonier i dus n interiorul rii.
TatXl meu avea o micX moYie Zn ottinghamshire> eu eram al treilea din cei cinci fii ai sXi. La v[rsta de patruspre.ece ani
el m+a trimis la colegiul Emanuel din "ambridge, unde am stat trei ani, vX.[ndu+mi de ZnvX\XturX cu mare s[rguin\X> cum
ZnsX Zntre\inerea mea ? cu toate cX mi se trimi teau foarte pu\ini bani ? era prea costisitoare pentru bruma noastrX de
avere, am fost dat Zn ucenicie la domnul 5ames /ates, un vestit chirurg din Londra, la care am lucrat patru ani. Vn acest
rXstimp, primind din c[nd Zn c[nd mici sume de bani de la tatXl meu, i+am cheltuit ZnvX\[nd naviga\ia Yi alte pXr\i ale
matematicii, folositoare celor ce+Yi pun Zn g[nd sX cXlXtoreascX ? lucru pe care nXdX&duiam sX+l reali.e. mai devreme sau
mai t[r.iu. 4upX ce am plecat de la domnul /ates, m+am Znapoiat Zn casa tatXlui meu, unde, cu a&utorul lui, al unchiului
5ohn Yi al altor c[torva rude, am ob\inut patru.eci de lire Yi totodatX, fXgXduiala cX voi primi trei.eci de lire pe an, necesare
pentru Zntre\inerea mea la Leyda.
(colo am studiat medicina vreme de doi ani Yi Yapte luni, Ytiind c[t de bine o sX+mi prindX aceastX Ytiin\X Zn cXlXtorii
Zndelungate. "ur[nd dupX Zntoarcerea mea de la Leyda, bunul meu dascXl, domnul /ates, m+a recomandat Zn calitate de
chirurg pe vasul *wallow, de sub comanda cXpitanului (braham Bannell. "u el am lucrat trei ani Yi &umXtate, fXc[nd
c[teva cXlXtorii Zn Levant Yi Zn alte \inuturi. La Znapoiere, m+am hotXr[t sX mX stabilesc la Londra. 4omnul /ates,
profesorul meu, m+a spri&init, recomand[ndu+mX c[torva pacien\i. (m Znchiriat o aripX Zntr+o casX modestX Zn vechiul
cartier evreiesc, Yi, fiind sfXtuit sX+mi schimb felul de via\X, m+am cXsXtorit cu domniYoara -ary /urton, a doua fiicX a
domnului Edmund /urton, negustor de ciorapi din strada ewgate. *o\ia mi+a adus o .estre de patru sute de lire.
"um ZnsX doi ani mai t[r.iu iubitul meu profesor /ates muri Yi cum, pe de altX parte, nu prea aveam prieteni, trebu rile
ZncepurX sX+mi meargX din ce Zn ce mai prost ? deoarece conYtiin\a nu mi+ar fi ZngXduit sX imit practicile ruYinoase ale
unui numXr, vaiO prea mare de confra\i. (Ya se face cX, dupX ce m+am sfXtuit cu so\ia mea Yi cu cZtiva dintre cunoscu\ii
mei, am luat hotXr[rea de a pleca din nou pe mare. (m fost chirurg pe douX corXbii la r[nd Yi, Zn Yase ani, am fXcut mai
multe cXlXtorii Zn )ndiile de Est Yi de 6est Yi astfel am mai agonisit c[te ceva. "easurile de rXga. mi le petreceam citind
operele celor mai buni scriitori antici sau moderni, cXci aveam Zntotdeauna la Zndem[nX un mare numXr de cXr\i, iar c[nd
mX aflam pe uscat, observam obiceiurile Yi firea oamenilor Yi, totodatX, le ZnvX\am limba> Zn privin\a aceasta dovedeam
multX uYurin\X, datoritX unei foarte bune memorii.
Vntruc[t ultima din aceste cXlXtorii n+a fost prea norocoasX, m+am sXturat de mare Yi m+am hotXr[t sX rXm[n acasX alXturi
de so\ie Yi copii. -+am mutat din vechiul cartier evreiesc Zn #etter Lane Yi de acolo Zn $apping, Zn nXde&dea sX gXsesc de
lucru printre marinari> dar mi+a mers prost. 4upX o aYteptare .adarnicX de trei ani, sper[nd cX doar+doar se vor Zndrepta
lucrurile, am primit o propunere avanta&oasX din partea cXpitanului $illiam Brichard, proprietarul vasului (ntelope, care
urma sX facX o cXlXtorie Zn mXrile sudului. (m ridicat p[n.ele din portul /ristol, la < mai 8CLL, iar Znceputul cXlXtoriei
noastre a fost c[t se poate de promi\Xtor.
+ar fi potrivit, din anumite motive, sX+l plictisesc pe cititor cu amXnuntele peripe\iilor noastre Zn mXrile acelea> e de a&uns
sX+i spun cX Zn timp ce ne Zndreptam spre )ndiile de Est, am fost ZmpinYi de o furtunX cumplitX cXtre coasta de nord+vest a
]Xrii 6an+4iemen
$
. Vn urma unei mXsurXtori, am constatat cX ne aflXm la D: de grade Yi A minute latitudine sudicX.
4oispre.ece oameni din echipa& muriserX din pricina muncii istovitoare Yi a hranei proaste> ceilal\i erau peste mX surX de
slXbi\i. La 9 noiembrie ;datX la care Zn \inuturile acelea Zncepe vara=, pe o vreme foarte ce\oasX, marinarii descoperirX o
st[ncX la o &umXtate de cablu
%
depXrtare de vas, dar v[ntul bXtea cu at[ta furie, Znc[t ne+a m[nat drept spre ea Yi, ca urmare,
vasul s+a sfXr[mat. ^ase oameni din echipa&, printre care Yi eu, am cobor[t barca Zn mare Yi am i.butit sX ne ZndepXrtXm de
corabie Yi de st[ncX. 4upX socotelile mele, am v[slit cam vreo trei leghe, p[nX c[nd n+am mai putut trage la lope\i, fiind Yi
aYa istovi\i de munca de pe corabie. e+am lXsat deci Zn voia valurilor, iar dupX vreo &umXtate de orX, un v[nt nXprasnic
dinspre mia.Xnoapte ne+a rXsturnat barca. "e s+a Znt[mplat cu tovarXYii mei din barcX, precum Yi cu cei care s+au adXpostit
pe st[ncX sau au rXmas pe corabie, n+aY putea spune> presupun ZnsX cX au pierit cu to\ii.
"[t despre mine, am Znotat la voia Znt[mplXrii, Zmpins de v[nt Yi de flu'. 4e mai multe ori am Zncercat .adarnic sX ating
fundul cu picioarele> Yi tocmai c[nd eram cu desXv[rYire sleit Yi nu mai puteam lupta, am dat de fund> Zntre timp, furtuna
slXbise mult. Banta era at[t de linX, Znc[t am mers aproape o milX
&
p[nX sX a&ung la \Xrm, ceea ce cred cX s+a Znt[mplat pe
la ora opt seara.
(m Znaintat dupX aceea vreo &umXtate de milX, fXrX sX descopXr urmX de aYe.are omeneascX sau picior de locuitor ? e
$Aceast insul 'astzi (asmania) a fost descoperit n $*&& de navigatorul olandez Ael +. (asman. 'n.t.)
% ,n calu - $.& m. 'n.t.)
& / mil englez - $*01 m2 o mil marin - $.3& m. 'n.t.)
DA
adevXrat, eram at[t de slXbit, Znc[t se poate sX nu+i fi vX.ut.
4in pricina oboselii, cXldurii Yi a vreo &umXtate de pintX
4
de brandy, pe care o bXusem c[nd am pXrXsit vasul, m+am po+
menit picotind. -+am tolXnit pe iarba foarte mXruntX Yi moale Yi am adormit mai ad[nc dec[t Zmi amintesc sX mi se fi
Znt[mplat vreodatX, dupX socotelile mele cam la vreo nouX ceasuri, pentru cX la deYteptare tocmai se crXpa de .iuX.
(m Zncercat sX mX scol, dar nu m+am putut miYca, deoarece cum stam aYa culcat pe spate, mi+am sim\it at[t bra\ele c[t Yi
picioarele legate .dravXn de pXm[nt de o parte Yi de alta, iar pXrul meu lung Yi des, prins Yi el Zn acelaYi fel. (m sim\it de
asemenea cX tot trupul, de la subsuori p[nX la coapse, e legat cu fire sub\iri. Buteam privi numai Zn sus> soarele Zncepea sX
dogoreascX, iar lumina Zmi supXra ochii. (u.eam Zn &urul meu un .gomot nedesluYit, dar din po.i\ia Zn care mX gXseam nu
i.buteam sX vXd altceva dec[t cerul. +a trecut mult Yi am sim\it ceva ca o vietate miYc[ndu+se pe piciorul meu st[ng,
Znaint[nd biniYor pe piept Yi oprindu+mi+se Zn dreptul bXrbiei> plec[ndu+mi ochii pe c[t puteam, am desluYit o fXpturX
omeneascX ce n+avea nici Yase incii
3
ZnXl\ime, cu un arc Yi o sXgeatX Zn m[ini Yi cu o tolbX de sXge\i la spate. Vntre timp, am
sim\it cel pu\in patru.eci de alte fiin\e asemXnXtoare ;aYa am bXnuit= urm[nd+o pe cea dint[i. "uprins de o uimire fXrX
margini, am rXcnit at[t de tare, Znc[t au luat+o cu to\ii la fugX Znapoi, ZnfricoYa\i, iar c[\iva dintre ei, dupX cum mi s+a spus
mai t[r.iu, au fost rXni\i Zn urma cX.Xturilor, c[nd au Zncercat sX sarX de pe mine &os, pe pXm[nt. (ceasta nu i +a Zmpiedicat,
totuYi, sX se ZntoarcX peste pu\in timp, iar unul din ei care se av[ntase p[nX Zntr+un loc de unde putea sX+mi vadX toatX fa\a,
Yi+a ridicat bra\ele Yi ochii Zn semn de mirare Yi a strigat cu o voce pi\igXiatX, dar desluYitX@ !ekinah degulO "eilal\i au
repetat aceste cuvinte de mai multe ori. dar atunci nu le+am putut pricepe Zn\elesul.
VYi poate lesne Znchipui cititorul cX Zn tot acest timp eram Zntr+o po.i\ie foarte neplXcutX> Zn cele din urmX, .bXt[ndu+mX ca
sX mX elibere., am avut norocul sX rup legXturile Yi sX smulg \XruYii ce+mi \intuiau bra\ul st[ng de pXm[nt, pentru ca,
ridic[ndu+l p[nX Zn dreptul ochilor, sX descopXr metodele pe care le folosiserX ca sX mX lege. TotodatX, cu o smuciturX vio+
lentX care Zmi pricinui o durere cumplitX, am desfXcut pu\in firele ce+mi legau pXrul pe partea st[ngX, at[t c[t era nevoie ca
sX pot Zntoarce capul cu vreo douX incii. 2mule\ii o rupserX ZnsX la fugX pentru a doua oarX, Znainte ca eu sX +i pot prinde>
apoi ZndatX ZncepurX sX scoatX niYte \ipete puternice Yi foarte ascu\ite, iar c[nd acestea ZncetarX, unul dintre ei strigX din
rXsputeri@ Tolgo fonac.
2 clipX mai t[r.iu, am sim\it mai mult de o sutX de sXge\i ZnfigZndu+mi+se Zn m[na st[ngX Yi Zn\ep[ndu+mX ca tot at[tea
ace. Be urmX, au tras o altX salvX Zn aer, aYa cum facem noi cu bombele Zn Europa. -ulte din aceste sXge\i au cX.ut, cred,
pe trupul meu ;cu toate cX nu le+am sim\it=, iar c[teva pe fa\X, pe care mi+am acoperit+o ZndatX cu m[na st[ngX. "[nd
ZncetX aceastX ploaie de sXge\i, am Znceput sX gem de neca. Yi de durere Yi c[nd am Zncercat din nou sX mX elibere., au tras
o altX salvX, mai puternicX dec[t prima, Zn timp ce c[\iva cXutau sX mX ZmpungX cu suli\ele Zn coaste@ dar, din fericire, eram
ZmbrXcat cu o scurtX din piele de bivol, pe care nu au putut+o strXpunge. (m socotit cX lucrul cel mai cuminte este sX stau
nemiYcat Yi mX gZndeam sX rXm[n aYa p[nX la cXderea nop\ii, c[nd aY fi putut sX+mi desfac legXturile cu a&utorul m[inii
st[ngi. "it despre localnici, eram ZndreptX\it sX+mi Znchipui cX voi putea face fa\X celei mai mari oYtiri pe care ar fi fost Zn
stare sX o aducX Zmpotriva mea, dacX erau to\i de mXrimea omule\ului pe care+l vX.usem. *oarta ZnsX voi altfel. 6X.[nd cX
stau liniYtit, omule\ii ZncetarX sX mai arunce sXge\i> totuYi, dupX .gomotul pe care Zl au.eam, mi+am dat seama cX numXrul
lor sporise, iar la o depXrtare de vreo patru yar.i
*
de mine, Zn dreptul urechii mele drepte, timp de o orX am au.it un
ciocXnit ca acela pe care Zl fac oamenii c[nd construiesc. Vntorc[nd capul Zntr+acolo, Zn mXsura Zn care Zmi ZngXduiau
\XruYii Yi firele, am vX.ut o estradX ridicatX cam la un picior Yi &umXtate deasupra pXm[ntului, Zn stare sX \inX patru
localnici, precum Yi c[teva scXri spri&inite de ea. 4e pe aceastX estradX, unul dintre ei, dupX toate semnele o persoanX cu
va.X, \inu o cuv[ntare lungX din care n+am Zn\eles o iotX. (m uitat sX amintesc cX Znainte de a+Yi Zncepe discursul,
importantul persona& strigX de trei ori Langro dehul s[n ;at[t aceste cuvinte c[t Yi primele mi +au fost mai apoi repetate Yi
e'plicate=. 4upX care, vreo cinci.eci de omule\i venirX ZndatX Yi tXiarX firele care+mi legau partea st[ngX a capului, ceea ce
mi+a dat putin\a sX+l Zntorc spre dreapta Yi sX cercete. ZnfX\iYarea Yi gesturile celui ce urma sX vorbeascX. BXrea de v[rstX
mi&locie Yi era mai Znalt dec[t ceilal\i trei care+l Znso\eau@ dintre aceYtia, pa&ul care+i \inea trena era ceva mai mare dec[t
degetul meu mi&lociu> ceilal\i doi stXteau de o parte Yi de alta ca sX+l a&ute.
(i fi .is cX vorbitorul e un orator ZnnXscut> dupX c[te am Zn\eles, recurgea c[nd la amenin\Xri, c[nd la fXgXduieli, c[nd la
milX Yi bunXtate
5
. (m rXspuns prin c[teva cuvinte, dar Zn modul cel mai umil cu putin\X, ridic[ndu+mi m[na st[ngX Yi
4 / pint - 0,3* l. 'n. t.)
3 / incie - %,34 cm. 'n.t.)
* ,n 6ard - 0,1$4 m. 'n.t.)
5 Aluzie la oratorii amulani care fceau parte din partidul 78ig i care voreau n favoarea dinastiei de 9anovra. :;ift i dispreuia pentru ca
rsturnarea partidului din care el nsui fcea parte '(or6) se datora n un msur lor. 'Nota red. engleze)
DD
am[ndoi ochii cXtre soare, ca pentru a+l lua drept martor> Yi cum eram hXmesit de foame, cXci ultima datX c[nd Zmbucasem
ceva fusese cu c[teva ore Znainte de a pXrXsi vasul, natura ZYi cerea drepturile at[t de stXruitor, Znc[t nu m+am putut stXp[ni
Yi mi+am arXtat nerXbdarea ;poate Zmpotriva regulilor stricte ale buneicuviin\e=, duc[ndu+mi de mai multe ori degetul la
gurX ca sX+i fac sX priceapX cX mi+e foame.
!urgo ;aYa+i spun ei unui mare dregXtor, dupX cum am aflat mai t[r.iu= m+a Zn\eles numaidec[t. El coborZ de pe estradX Yi
porunci sX se ridice mai multe scXri de o parte Yi de alta a trupului meu> peste o sutX de localnici urcarX treptele Yi se
ZndreptarX spre gura mea, ZncXrca\i cu coYuri pline de carne, trimise la porunca regelui de ZndatX ce acesta fusese ZnYtiin\at
de sosirea mea. -i+am dat seama cX era carnea unor animale felurite, dar nu le+am putut deosebi dupX gust> ciosvZrte,
muYchi Yi pulpe aduc[nd cu cele de oaie, foarte bine pregXtite, dar mai mici dec[t aripile unei cioc[rlii. Vnghi\eam c[te
douX+trei dintr+o singurX ZmbucXturX, precum Yi c[te trei p[ini odatX, mari c[t niYte alice. 2mule\ii mX Zndopau de .or Yi +Yi
arXtau Zn fel Yi chip mirarea Yi uimirea fa\X de un om at[t de mare Yi de m[ncXcios.
(m fXcut apoi un alt semn, ca sX le arXt cX mi+e sete. 4upX felul cum m[ncasem Yi+au fXcut socoteala cX o cantitate micX
nu va fi de a&uns> Yi cum era un popor foarte ingenios, au ridicat cu a&utorul fr[nghiilor unul din cele mai mari poloboace
de+ale lor, apoi l+au dat de+a dura spre m[na mea Yi l+au desfundat> iar eu l+am bXut dintr+o sorbiturX ? nimic mai lesne,
pentru cX nu con\inea mai mult de o &umXtate de pintX Yi aducea la gust cu un vin slab de /urgundia, dar mult mai plXcut.
-i+au adus Yi al doilea butoi, pe care l+am sorbit Zn acelaYi fel> apoi le+am fXcut semn sX mai aducX, ZnsX nu mai aveau,
*Xv[rYind cu aceste minuni, au scos chiote de bucurie Yi au Zncins un dans pe pieptul meu, repet[nd de mai multe ori
cuvintele !ekinah degul. -i+au dat sX Zn\eleg prin semne cX trebuie sX arunc cele douX butoaie, dupX ce mai Znt[i, prin
strigXte de /oiach mevolah, Zi prevenirX pe oameni sX se dea la o parte> iar c[nd au vX.ut butoaiele rostogolindu+se prin
aer, i.bucnirX to\i Zntr+un singur glas@ !ekinah degul. -Xrturisesc cX Zn timp ce omule\ii forfoteau Zncoace Yi Zncolo pe
trupul meu, tare mX sim\eam ispitit sX apuc vreo patru.eci+cinci.eci dintre primii pe care i+aY fi putut a&unge Yi sX dau cu ei
de pXm[nt. 4ar amintirea celor ce pX\isem ? Yi nu era, de bunX seamX, lucrul cel mai rXu ce mi +l puteau face ? precum Yi
fXgXduiala prin care mX legasem Zn fa\a lor ? pentru cX aYa Zmi tXlmXceam eu supunerea ? i.goni cur[nd aceste g[nduri.
4e altfel, mX socoteam acum legat prin legile ospitalitX\ii de un popor care mX omenise cu at[ta cheltuialX Yi dXrnicie. ^i
totuYi, Zn sinea mea, nu mX puteam Zndea&uns dumiri asupra cura&ului acestor muritori pricX&i\i, care cute.au sX se ca\Xre Yi
sX miYune pe trupul meu c[nd aveam o m[nX liberX, Yi care nu tremurau la vederea unei fiin\e at[t de uriaYe, cum trebuie
sX le fi pXrut eu. u trecu mult Yi vX.[nd cX nu le mai cer carne, Znaintea mea se ZnfX\iYX un dregXtor de seamX venind din
partea -a&estX\ii *ale ZmpXratul. E'celen\a sa mi se urcX pe partea mai sub\ire a pulpei piciorului drept, Znainta spre fa\a
mea urmat de vreo doispre.ece curteni Yi, pre.ent[ndu+mi o h[rtie cu sigiliul regal pe care mi+o v[rZ sub nas, vorbi vreo
.ece minute fXrX sX dea vreun semn de m[nie, totuYi cu un fel de nestrXmutatX hotXr[re, arXt[nd adesea cu degetul drept
Znainte. 4upX cum am aflat mai t[r.iu, arXta spre capitala \Xrii, aYe.atX la vreo &umXtate de milX mai departe, unde urma sX
fiu dus potrivit Zncuviin\Xrii date de rege Zn "onsiliu. (m rXspuns prin c[teva cuvinte, rostite de+a surda, Yi mi+am dus
m[na liberX spre cealaltX, trec[nd+o peste capul E'celen\ei *ale, ca nu cumva sX+l rXnesc pe el sau pe cineva din suitX,
apoi spre cap Yi trup, ca sX+l fac sX priceapX cX doresc sX fiu liber. -i s+a pXrut cX m+a Zn\eles destul de bine, cXci a dat din
cap de.aprobator Yi a fXcut o miYcare cu m[na, ca sX arate cX trebuie sX fiu dus ca pri.onier. -ai fXcu totuYi Yi alte semne
ca sX Zn\eleg eu cX mX aYteaptX destulX m[ncare Yi bXuturX, precum Yi un tratament foarte bun. La acestea, m+am g[ndit
iarXYi sX Zncerc sX+mi desfac legXturile, dar c[nd am sim\it din nou usturimea sXge\ilor care Zmi bXYicaserX fa\a Yi m[inile,
precum Yi rXnile Zn care unele din ele rXmXseserX Znfipte, Yi c[nd am observat de asemenea cX numXrul duYmanilor mei
sporise, am Zncercat sX le arXt prin semne cX pot face cu mine ce vor. !urgo Yi suita lui s+au retras atunci, foarte curtenitori
Yi cu chipurile voioase. Bu\in dupX aceea mul\imea scoase un strigXt Yi cuvintele Beplom selan furX rostite de c[teva ori Zn
Yir. TotodatX, am sim\it cum un mare numXr de oameni Zmi desfXceau legXturile de pe partea st[ngX, astfel Znc[t am fost Zn
stare sX mX Zntorc pe partea dreaptX Yi sX mX uYure. de apX, spre marea uimire a oamenilor care, bXnuind dupX miYcXrile
mele ce aveam de g[nd sX fac, au croit de ZndatX o p[rtie, d[ndu+se la dreapta Yi la st[ngX ca sX se fereascX+de Yuvoiul ce
ieYea din mine cu .gomot Yi putere.
-ai Znt[i, ZnsX, mi+au uns fa\a Yi m[inile cu un fel de alifie foarte plXcutX la miros Yi care, dupX c[teva minute, ZndepXrtX
usturimea pricinuitX de sXge\i. Toate acestea, precum Yi m[ncarea Yi bXutura lor ZntremXtoare, m+au moleYit Yi Zmbiat la
somn. 4upX cum am fost Zncredin\at mai t[r.iu, am dormit vreo opt ceasuri> Yi nu e de mirare, pentru cX doctorii, la
porunca ZmpXratului, amestecaserX o bXuturX adormitoare Zn butoaiele de vin.
*e pare cX din prima clipX c[nd am fost descoperit dormind pe \Xrm, dupX naufragiu, ZmpXratul a Yi fost ZnYtiin\at printr+o
YtafetX Yi a hotXrZ Zn "onsiliu sX fiu legat Zn chipul arXtat ;lucru care s+a petrecut noaptea, Zn timp ce dormeam=, sX mi se
aducX m[ncare Yi bXuturX din belYug Yi sX se construiascX o maYinX care sX mX transporte Zn capitalX.
!otXr[rea aceasta poate sX parX ZndrX.nea\X Yi prime&dioasX Yi sunt Zncredin\at cX nici un cap Zncoronat din Europa, Zntr+o
situa\ie asemXnXtoare, n+ar proceda Zn felul acesta. TotuYi, dupX pXrerea mea, a fost o hotXr[re c[t se poate de Zn\eleaptX Yi
mXrinimoasX, deoarece, presupun[nd cX oamenii aceYtia ar fi Zncercat sX mX omoare cu lXncile Yi sXge\ile lor Zn timp ce
dormeam, eu m+aY fi tre.it fXrX ZndoialX de la prima Zn\epXturX Yi m+aY fi Znfuriat at[t de rXu, Znc[t, cu puteri Zn.ecite, aY fi
D<
rupt firele ce mX legau> Yi cum ei nu ar fi fost Zn stare sX se opunX nu puteau s+aYtepte milX Yi Zndurare din partea mea.
2amenii aceYtia sunt matematicieni neZntrecu\i Yi au a&uns la o mare desXv[rYire Zn domeniul mecanicii, datoritX spri&i nului
Yi Zncura&Xrii ZmpXratului, un vestit proteguitor al ZnvX\Xturii, ZmpXratul are mai multe maYini, aYe.ate pe ro\i, pentru
transportul copacilor Yi al altor obiecte grele. "ele mai mari vase de rX.boi ale sale, dintre care unele de nouX pi cioare
lungime, Yi le fXureYte adesea Zn pXdurile cu lemn bun de construc\ii, apoi le transportX cu a&utorul acestor maYini, ce
strXbat o distan\X de trei+patru sute de yar.i p[nX la mare. "inci sute de dulgheri Yi ingineri s+au pus imediat pe lucru,
pentru a construi cel mai mare vehicul de p[nX atunci. Era o construc\ie de lemn, ZnaltX de trei incii, lungX de Yapte
picioare Yi latX de patru, miYc[ndu+se pe douX.eci Yi douX de ro\i.
*trigXtul pe care Zl au.isem se datora sosirii acestei cXru\e care, dacX nu greYesc, pornise la drum la vreo patru ore dupX
naufragiul meu. Lucrul cel mai greu, dupX ce au adus cXru\a Yi au aYe.at +o paralel cu mine ;cum stXteam culcat=, era sX mX
ridice pe ea. Vn acest scop, au fost bXtu\i Zn pXm[nt opt.eci de st[lpi, fiecare Znalt de un picior, Yi odgoane foarte re.istente,
de grosimea sforii de Zmpachetat, au fost prinse cu c[rlige de nenumXrate ben.i cu care lucrXtorii Zmi legaserX g[tul,
m[inile, trunchiul Yi picioarele. ( fost nevoie de nouX sute de oameni dintre cei mai voinici, ca sX tragX Zn sus aceste
odgoane cu a&utorul a numeroase macarale fi'ate pe st[lpi> Yi astfel, Zn mai pu\in de trei ore, am fost ridicat Yi aruncat Zn
cXru\X Yi, acolo, legat fedeleY
.
. Toate acestea mi s+au povestit mai t[r.iu, pentru cX Zn timpul c[t au lucrat, eu .Xceam
cufundat Zntr+un somn ad[nc, datoritX licoarei aceleia adormitoare, turnatX Zn bXuturX. 2 mie cinci sute dintre cei mai
v[n&oYi cai ai ZmpXratului, fiecare Znalt cam de patru incii Yi &umXtate, au fost ZnhXma\i, ca sX tragX cXru\a spre capitalX,
care, aYa cum am spus, se afla la o &umXtate de milX depXrtare.
La vreo patru ore dupX ce+am pornit, m+am deYteptat din pricina unei Znt[mplXri din cale afarX de caraghioase. "um cXru\a
se oprise pu\in, cXci trebuia dreasX pe alocuri, doi sau trei locuitori mai tineri, ZmpinYi de curio.itate, au vrut sX vadX cum
arXt c[nd dorm. 4upX ce s+au urcat Zn cXru\X Yi au Znaintat tiptil Znspre fa\a mea, unul din ei, un ofi\er din gardX, v[rZ
capXtul ascu\it al suli\ei sale destul de ad[nc Zn nara mea st[ngX, Yi mX g[dilX de parcX mi +ar fi bXgat un pai, fXc[ndu+mX sX
strXnut violent> omule\ii au luat+o la goanX Yi s+au fXcut nevX.u\i, iar eu abia trei sXptXm[ni mai t[r.iu am aflat de ce m+am
tre.it aYa de brusc. 4upX drumul lung strXbXtut Zn a doua &umXtate a .ilei, am fXcut un popas peste noapte, eu fiind pX.it de
fiecare parte de c[te cinci sute de strX&i, &umXtate cu tor\e, &umXtate cu arcuri Yi sXge\i, gata sX tragX Zn mine la cea mai
micX miYcare. ( doua .i, o datX cu rXsXritul soarelui, ne+am reluat cXlXtoria Yi pe la amia.X am a&uns la vreo douX sute de
yar.i de por\ile oraYului.
VmpXratul Yi toatX curtea venirX Zn ZntZmpinarea noastrX, dar ofi\erii lui superiori nu voiau cu nici un chip sX lase pe
-a&estatea *a sX+Yi punX persoana Zn prime&die, urc[ndu+se pe trupul meu. Vn locul unde se oprise cXru\a, se ridica un
vechi templu, socotit cel mai mare din Zntreaga ZmpXrX\ie."u c[\iva ani Zn urmX, fiind p[ngXrit de un omor nefiresc,
templul, datoritX evlaviei oamenilor acelora, era socotit acum un lXcaY profanat Yi de aceea fusese dat spre folosin\X, iar
toate ornamentele Yi mobila fuseserX scoase. *e hotXrZ ca eu sX locuiesc Zn acest edificiu. -area poartX dinspre
mia.Xnoapte avea o ZnXl\ime de vreo patru picioare Yi o lX\ime de aproape douX picioare, aYa cX mX puteam strecura cu
uYurin\X. #iecare canat al por\ii avea c[te o ferestruicX, la o ZnXl\ime de mai mult de Yase incii de la pXm[nt> prin cea din
st[nga, fierarul regelui v[rZ nouX.eci Yi unu de lan\uri, asemXnXtoare ca formX Yi mXrime cu acelea care at[rnX la ceasul
doamnelor din Europa, apoi le fi'X de piciorul meu st[ng cu trei.eci Yi Yase de lacXte. Vn fa\a templului, pe partea cealaltX
a Yoselei Yi la o depXrtare de douX.eci de picioare, era un turn de cel pu\in cinci picioare ZnXl\ime. Vn acest turn se urcX
ZmpXratul Yi mul\i dregXtori de frunte ai cur\ii sale, ca sX mX poatX vedea ? lucru pe care l +am aflat mai t[r.iu ? pentru
cX eu nu+i puteam .Xri pe ei. 4upX socotelile lor, mai mult de o sutX de mii de locuitori ieYiserX din oraY Zn acelaYi scop> Yi,
Zn ciuda pa.nicilor, cred cX nu mai pu\in de .ece mii de oameni s+au urcat cu a&utorul scXrilor, Zn mai multe r[nduri, pe
trupul meu. Vn cur[nd ZnsX fu publicatX o proclama\ie, inter.ic[nd aceasta sub pedeapsa cu moartea. "[nd lucrXtorii Yi +au
fXcut socoteala cX eu nu mai pot scXpa, au tXiat toate sforile care mX \ineau legat, iar eu m+am sculat Zn picioare, abXtut
cum nu mai fusesem niciodatX. Larma Yi uimirea oamenilor c[nd m+au vX.ut scul[ndu+mX Yi umbl[nd nu pot fi .ugrXvite.
Lan\urile care Zmi ferecau piciorul st[ng, lungi de vreo doi yar.i, nu numai cX+mi dXdeau libertatea sX mX miYc Zncoace Yi
Zncolo, ci, fiind fi'ate la patru incii de poartX, Zmi ZngXduiau sX mX strecor ZnXuntru Yi sX mX Zntind c[t eram de lung pe
pardoseala templului.
"(B)T2LUL ))
<mpratul !iliput"ului, nsoit de mai muli noili, vine s"l vad pe autor n captivitate. :unt descrise persoana i
oiceiurile mpratului. Ctorva crturari li se d nsrcinarea s"l nvee pe autor lima lor. Ctig n oc8ii
liliputanilor prin firea lui lajin. = se scotocesc uzunarele i i se iau saia i pistoalele.
"[nd m+am sculat Zn picioare, am privit de &ur Zmpre&ur Yi trebuie sX mXrturisesc cX nu mi +a fost dat sX vXd un tablou mai
. Precauia locuitorilor din !illiput caut, proail, s ridiculizeze solicitudinea e>agerat cu care minitrii lui ?eorge = se prefceau c" l
apr pe rege mpotriva comploturilor iacoiilor. 'Nota red. engleze)
D9
Znc[ntXtor. Vntreg \inutul pXrea o grXdinX nesf[rYitX, iar ogoarele, ZngrXdite, Zn cea mai mare parte av[nd patru.eci de
picioare pXtrate, semXnau cu tot at[tea straturi de flori. Brintre ogoare erau presXrate pXduri de o &umXtate de stang
1
, iar
pomii cei mai mari, dupX c[te Zmi puteam da seama, erau Znal\i de vreo Yapte picioare. (m Zntors capul spre st[nga Yi
oraYul mi+a apXrut ca un decor de cetate pe scena unui teatru.
"um, totuYi, de c[teva ceasuri mX cuprinsese oboseala, m+am furiYat Zn casX Yi am Znchis uYa dupX mine. 4ar Zncercarea
mea de a scXpa de mul\imea aceea de oameni fu .adarnicX. ( trebuit sX ies din nou, Yi, ca sX+mi mai omor ur[tul, am
Znceput sX mX plimb Zncoace Yi Zncolo, at[t c[t Zmi ZngXduiau lan\urile. Vntre timp, ZmpXratul se dXduse &os din turn Yi acum
se Zndrepta cXlare Znspre mine ? lucru pentru care putea sX plXteascX scump, fiindcX animalul, deYi bine dresat, Zn fa\a
unei priveliYti at[t de neobiYnuite, amintind de un munte Zn miYcare, se ridicX Zn douX picioare> dar ZmpXratul, un cXlXre\
neZntrecut, se&inu bine Zn Ya p[nX c[nd alergarX c[\iva slu&itori Yi apucarX calul de cXpXstru, iar -a&estatea *a putu sX
descalece. 4upX ce coborZ, mX cercetX plin de admira\ie> totuYi nu se apropie de locul p[nX unde putea a&unge lan\ul. Le
porunci apoi bucXtarilor Yi chelarilor sX+mi dea sX mXn[nc Yi sX beau> iar ei ZmpinserX spre mine un fel de care pline cu
de+ale gurii, pregXtite de mai+nalte. "[nd le+am putut a&unge cu m[na, m+am grXbit sX le golesc> douX.eci erau ZncXrcate
cu carne Yi .ece cu bXuturX. 4in douX+trei ZmbucXturi nu mai rXm[nea nimic dintr+un car cu carne> c[t despre bXuturX,
toate cele .ece vase de pXm[nt c[te erau Zntr+un singur car, le+am sorbit dintr+o Znghi\iturX> Yi aYa am fXcut Yi cu celelalte.
VmpXrXteasa, prin\ii Yi prin\esele, Znso\i\i de nenumXrate doamne, Yedeau la o oarecare depXrtare, Zn &il \urile lor> dar vX.[nd
ce s+a Znt[mplat cu calul ZmpXratului, s+au sculat Yi s+au apropiat de monarh, pe care+l voi descrie Zn cele ce urmea.X,
ZmpXratul e mai Znalt aproape cu un lat de unghie dec[t oricare din curtenii sXi, ceea ce e de a&uns ca sX umple de teamX pe
privitori. (re trXsXturi energica Yi bXrbXteYti, o gurX de austriac Yi nasul acvilin, tenul mXsliniu, statura dreaptX, trupul Yi
membrele bine propor\ionate, miYcXrile gra\ioase Yi \inuta maiestoasX. Trecuse de floarea v[rstei, av[nd douX.eci Yi opt de
ani Yi L luni, dintre care Yapte ani Yi+i petrecuse domnind fericit Yi, Zn general, victorios. "a sX+l vXd mai bine, m+am culcat
Zntr+o r[nX, aYa cX fa\a mea era paralelX cu a lui, el st[nd doar la trei yar.i mai departe> de altfel, nu mX pot ZnYela Zn
descrierea ZmpXratului, pentru cX de atunci l+am \inut adesea Zn palmX, ZmbrXcXmintea lui era foarte simplX, croitX dupX o
modX &umXtate asiaticX, &umXtate europeanX> doar pe cap purta un coif uYor de aur, Zmpodobit cu pietre nestemate Yi cu o
panX Zn v[rf. ]inea sabia scoasX ca sX se apere, dacX m+aY fi smuls cumva din lan\uri> era o sabie lungX de aproape trei
incii, cu minerul Yi teaca din aur Zncrustat cu diamante, ZmpXratul avea glasul pi\igXiat, dar foarte desluYit> Zl puteam au.i
lXmurit chiar, atunci c[nd mX sculam Zn picioare. 4oamnele Yi curtenii purtau veYminte bogate, astfel cX locul unde stXteau
semXna cu o fustX brodatX cu figuri de aur Yi argint, ZntinsX pe pXm[nt. -a&estatea *a Zmi vorbi Zn mai multe r[nduri, Yi eu
i+am rXspuns, dar niciunul din noi nu pricepu o iotX. 4e fa\X erau Yi mai mul\i preo\i Yi avoca\i ;&udec[nd dupX
ZmbrXcXminte=, cXrora li s+a poruncit sX+mi vorbeascX> eu le+am rXspuns Zn toate limbile Zn care le puteam ZngXima ceva,
adicX Zn olande.a de sus Yi de &os, Zn latinX, france.X, spaniolX, italianX Yi lingua franca, ZnsX fXrX nici un re.ultat. 4upX
vreo douX ceasuri, curtea se retrase, iar eu am fost lXsat cu o gardX puternicX, pentru ca aceasta sX stXvileascX neobrX.area
Yi, poate, rXutX\ile gloatei. 2amenii erau nerXbdXtori sX se Znghesuie c[t mai aproape de mine> Yi cum stam culcat pe
pXm[nt l[ngX uYa casei mele, unii din ei au avut neruYinarea sX tragX Zn mine cu sXge\i, din care una mai +mai sX mX nime+
reascX Zn ochiul st[ng. "olonelul ordonX atunci sX fie prinYi Yase vinova\i, pentru care nu gXsi o pedeapsX mai potrivitX
dec[t sX mi+i dea pe m[nX, lega\i fedeleY, lucru pe care solda\ii lui l+au e'ecutat Zntocmai, Zmping[ndu+i Znspre mine cu
v[rful lXncilor p[nX c[nd i+am putut apuca.
)+am luat pe to\i Zn m[na dreaptX Yi am bXgat cinci Zn bu.unarul hainei> c[t despre al Yaselea, m+am prefXcut cX vreau sX+l
mXn[nc. /ietul omule\ Zncepu sX urle c[t Zl \inea gura, iar colonelul Yi ofi \erii lui se mohor[rX la chip, mai ales c[nd m+au
vX.ut sco\[nd briceagul. )+am liniYtit ZnsX numaidec[t, pentru cX privindu+l cu bunXtate Yi tXindu+i firele cu care era legat,
l+am pus biniYor &os Yi omule\ul o luX la sXnXtoasa. -+am purtat Yi cu ceilal\i la fel, sco\[ndu+i unul c[te unul din bu.unar>
Yi am vX.ut cX at[t solda\ii c[t Yi norodul au fost miYca\i de acest gest de clemen\X, care a fost relatat la curte Zntr +o luminX
foarte favorabilX pentru mine.
Vnspre searX, cu chiu, cu vai, m+am aciuat Zn casX unde m+am culcat pe pardosealX, ceea ce am fXcut ZncX vreo douX
sXptXm[ni, Zn care timp, ZmpXratul porunci sX mi se pregXteascX un pat. ^ase sute de aYternuturi de mXrime obiYnuitX au
fost aduse cu cXru\ele Yi desfXcute Zn casa mea> o sutX cinci.eci de saltele cusute una de alta au alcXtuit lungimea Yi lX\imea
patului. ^i deYi au fost puse c[te patru, una peste alta, totuYi, n+aY putea spune cX mX apXrau Zndea&uns de pardoseala asprX,
fXcutX din lespe.i de piatrX. Vn acelaYi chip, mi+au fXcut rost de cearYafuri, pXturi Yi cuverturi, destul de bune pentru cineva
deprins de at[ta vreme cu lipsurile.
"um vestea sosirii mele se rXsp[ndise Zn lungul Yi latul \Xrii, nenumXra\i bogXtaYi, gurX+cascX Yi pierde+varX venirX sX mX
vadX. *atele se golirX aproape cu totul Yi cred cX ogoarele Yi gospodXriile ar fi fost lXsate Zn paraginX, dacX -a&estatea *a
nu ar fi curmat aceastX neplXcutX stare de lucruri, d[nd c[teva proclama\ii Yi edicte. El porunci ca acei care mX vX.userX sX
1 @ec8e msur de lungime englez '$*AB% picioare), 'n.t.)
DC
se ZntoarcX la casele lor Yi sX nu ZndrX.neascX sX se apropie mai mult de cinci.eci de yar.i de casa mea fXrX o Zncuviin\are
specialX a cur\ii, cu care prile&, secretarii de stat s+au ales cu c[Ytiguri frumuYele.
Vntre timp, ZmpXratul \inea consilii peste consilii, ca sX se a&ungX la o hotXr[re cu privire la mine> mai t[r.iu, un prieten
intim al meu, un dregXtor de seamX Yi cunoscXtor a toate tainele, m+a Zncredin\at cX dXdusem mult de furcX palatului. *e
temeau cX o sX rup lan\urile, cX Zntre\inerea mea fiind foarte costisitoare ar putea pricinui i.bucnirea foametei. Uneori,
erau hotXr[\i sX mX lase sX mor de foame, sau, cel pu\in, sX+mi ciuruiascX fa\a Yi m[inile cu sXge\i otrXvite care m+ar fi
omor[t Zn scurtX vreme, dar Yi+au fXcut socoteala cX mirosul unui leY at[t de uriaY ar putea de.lXn\ui Zn capitalX o molimX
care s+ar rXsp[ndi, probabil, Zn Zntreaga \arX. Vn mi&locul de.baterilor, mai mul\i ofi\eri au bXtut la uYa marii sXli de consiliu
Yi doi dintre ei fiind primi\i ZnXuntru au povestit cum m+am purtat cu cei Yase criminali aminti\i, ceea ce fXcu o impresie
at[t de favorabilX asupra -a&estX\ii *ale Yi asupra Zntregului consiliu, Znc[t pe loc se institui o comisie imperialX care
obligX toate satele aflate p[nX la nouX sute de yar.i &ur Zmpre&urul capitalei sX dea Zn fiecare diminea\X Yase boi, patru.eci
de oi Yi alte alimente pentru Zntre\inerea mea> aceasta, pe l[ngX o cantitate potrivitX de p[ine Yi vin, precum Yi alte bXuturi,
pentru a cXror platX -a&estatea *a dXdu vistieriei ordinele cuvenite.
VmpXratul, pasXmite, trXieYte mai ales din veniturile propriilor sale domenii Yi rareori, numai Zn Zmpre&urXri neobiYnuite, se
Znt[mplX sX ia da&die de la supuYi, aceYtia, Zn schimb, fiind obliga\i sX+l Znso\eascX Zn rX.boaie pe propria lor cheltuialX. *+a
mai hotXrZ de asemenea sX mi se dea Yase sute de slu&itori, plXti\i cu leafX ca sX se poatX Zntre\ine, care sX locuiascX Zn
corturi prevX.ute cu tot dichisul, ridicate de o parte Yi alta a uYii mele. *+a mai poruncit iarXYi ca trei sute de croitori sX+mi
coasX un r[nd de haine dupX moda \Xrii, ca Yase dintre cei mai mari cXrturari ai -a&estX\ii *ale sX mX Znve\e limba lor, Yi,
Zn sf[rYit, caii ZmpXratului, cei ai nobililor Yi ai trupelor din gardX sa facX adesea e'erci\ii Zn pre.en\a mea, pentru a se
deprinde cu mine. Toate aceste ordine au fost aduse la Zndeplinire Zntocmai> Yi Zn vreo trei sXptXm[ni am progresat foarte
mult cu ZnvX\atul limbii lor, ZmpXratul onor[ndu+mX adesea cu vi.itele lui Yi arXt[ndu+se Znc[ntat sX dea o m[nX de a&utor
dascXlilor mei. 4e bine, de rXu, am putut Zn&gheba Zn cur[nd o conversa\ie Yi primele cuvinte pe care le+am ZnvX\at au dat
glas dorin\ei mele _sX binevoiascX a+mi da libertatea_, rugXminte ce o rosteam .ilnic Zn genunchi. 3Xspunsul lui, pe c[t am
putut desluYi, mi+a dat sX Zn\eleg cX aceastX chestiune cere rXga. Yi nu poate fi hotXr[tX fXrX sfatul consiliului Yi cX,. mai
Znt[i, eu trebuie `lumos kelmin pesso desmar )on emposo_ ? adicX sX fac legXm[nt de pace cu d[nsul Yi cu ZmpXrX\ia lui>
totuYi, mX Zncredin\a cX voi fi tratat cu cea mai mare bunXvoin\X. -+a sfXtuit de asemenea ca prin rXbdare Yi purtare
cuviincioasX sX c[Ytig respectul lui Yi al supuYilor sXi. 4orea sX nu+i iau Zn nume de rXu dacX va porunci unor ofi\eri sX mX
perchi.i\ione.e, pentru cX se prea poate sX port asupra mea mai multe arme ? lucruri de bunX seamX prime& dioase, dacX
erau pe mXsura unui om at[t de mare. )+am rXspuns cX -a&estatea *a va fi mul\umit, deoarece eram gata sX mX de.brac Yi
sX+mi golesc bu.unarele Zn fa\a lui. (cestea i le+am ZmpXrtXYit, parte prin cuvinte, parte prin semne. 4[nsul mi+a rXspuns
cX, potrivit legilor ZmpXrX\iei, urma ca eu sX fiu cercetat de doi ofi\eri ai sXi, cX lucrul acesta, dupX cum Ytia el foarte bine,
nu se putea face fXrX Zncuviin\area Yi a&utorul meu, Yi cX avea o pXrere at[t de bunX despre mXrinimia Yi sim\ul meu de
dreptate, Znc[t mi+i va Zncredin\a pe cei doi ofi\eri, cX tot ce+mi vor lua Zmi va fi Znapoiat c[nd voi pXrXsi \ara sau
rXscumpXrat la pre\ul hotXrZ de mine.
)+am luat pe cei doi ofi\eri Zn palmX, i+am v[r[t mai Znt[i Zn bu.unarele hainei, apoi Zn toate celelalte bu.unare, afarX de
cele douX bu.unXraYe de la pantaloni Yi un alt bu.unar secret pe care n+aY fi vrut sX+l scotoceascX pentru cX \ineam Zn el
c[teva lucruri de care mX puteam slu&i numai eu. Vntr+unul din bu.unXraYele de la pantaloni era un ceas de argint, iar Zn
celXlalt o micX cantitate de aur Zntr+o pungX. 4omnii aceYtia, av[nd asupra lor condei, cernealX Yi h[rtie, au Zntocmit un
inventar e'act de tot ce au vX.ut, iar c[nd au isprXvit, m+au rugat sX+i aYe. &os, ca sX+l ZnfX\iYe.e ZmpXratului. )nventarul
acesta l+am tradus mai t[r.iu Zn engle.X> cuv[nt cu cuv[nt suna astfel@
=mprimis. <n uzunarul drept al 8ainei /mului"Cunte 'aa tlmcesc eu cuvintele Duinus flestrin), dup o perc8iziie
e>trem de minuioas, am descoperit numai o ucat mare de tof aspr, destul de mare pentru a fi folosit drept covor
n sala cea mare a Cajestii @oastre. <n uzunarul stng, am vzut o lad uria de argint, cu capac din acelai metal,
pe care noi, cercettorii, nu l"am putut ridica. Am rugat s ni se desc8id capacul i unul din noi, ptrunznd nuntru,
s"a pomenit cu picioarele pn la genunc8i ntr"un fel de praf, din care o parte zurndu"ne n fa ne"a fcut s str"
nutm de mai multe ori. <n uzunarul su drept de la piept, am. gsit un pac8et uria fcut din nite materiale ale i su"
iri, mpturite unul peste altul, cam de grosimea a trei oameni, legate cu un odgon gros i nsemnate cu figuri negre,
despre care cu umilin credem c sunt nite scrieri, fiecare liter fiind aproape ct jumtatea palmei noastre. <n cel
stng, era un fel de main, avnd nfipi n spatele ei douzeci de stlpi lungi, asemntori palisadelor din faa curii
Cajestii @oastre, cu care /mul"munte i piaptn prul, dup cte nuim noi, pentru c nu l"am suprat prea mult cu
ntrerile, dndu"ne seama c e foarte greu s ne facem nelei. <n uzunarul cel mare din partea dreapt a
acopermntului su de mijloc 'aa traduc cuvntul raniu"lo, adic pantalonii mei), am vzut o eava de fier cam de
lungimea unui om, fi>at de o ucat solid de lemn, mai mare dect eava.
=ar pe o parte a evii erau uci mari de fier ieite n afar i reprezentnd figuri ciudate despre care nu tim ce s
credem. <n uzunarul din stnga, o alt main de acelai fel. <n uzunarul mic din partea dreapt erau mai multe uci
DH
de metal al i rou, turtite i rotunde, de mrimi diferite. Cteva din ucile ale i care preau de argint erau aa de
mari i de grele, nct tovarul meu i cu mine de"aia am izutit s le ridicm. <n uzunarul stng, am gsit doi stlpi
negri de o form neregulat2 numai cu mare greutate am putut s le atingem vrful din fundul uzunarului unde stteam.
,nul din ei avea un capac i prea fcut dintr"o singur ucat, dar la captul de sus al celuilalt, am vzut ceva al i
rotund, cam de dou ori mai mare dect capetele noastre. <n fiecare din aceti stlpi era cte o plac uria de oel, pe
care i"am poruncit s ne"o arate, pentru c ne temeam c ar putea fi nite maini primejdioase. #l le"a scos din cutiile
lor i ne"a spus c n ara lui avea oiceiul s"i rad ara cu una din ele i s taie carnea cu cealalt. Cai erau dou
uzunare, n care nu am putut intra. Acestora el le spunea EuzunraeF2 erau dou mari tieturi fcute n partea de sus
a acopermntului de mijloc, strns lipite de corp datorit apsrii pntecelui. Gin uzunraul drept atrna un mare
lan de argint, cu un fel de mainrie minunat la capt. ="am spus s scoat tot ce se gsea la captul lanului, i anume
ceva ce se dovedi a fi un glo, jumtate de argint, jumtate dintr"un metal strveziu, pentru c pe partea strvezie am
vzut nite figuri ciudate, desenate n cerc, pe care am crezut c le putem atinge, pn cnd ne"am dat seama c degetele
noastre sunt oprite de materialul acela strveziu. /mul"munte a pus mainria la urec8ile noastre. Hcea un zgomot
nencetat, ca 8uruitul unei mori de ap, i presupunem c este ori vreun animal necunoscut, ori zeul cruia i se nc8in2
nclinm totui mai curnd spre aceast din urm prere, fiindc ne"a ncredinat 'dac l"am neles ine, pentru c se
e>prim foarte imperfect) c rareori ntreprinde ceva fr s"l consulte. !"a numit oracolul su i zicea c arat timpul
pentru fiecare aciune a vieii sale. Gin uzunraul stng a scos apoi o plas, destul de mare pentru un pescar, dar
fcut n aa fel, nct s se nc8id i s se desc8id ca o pung i care"i servea i pentru acest scop.
<nuntru. am gsit mai multe uci masive de metal galen care, dac sunt aur adevrat, treuie s ai o valoare
e>traordinar. Gup ce, dnd ascultare poruncilor Cajestii @oastre, i"am cercetat cu grij toate uzunarele, am
oservat n jurul mijlocului sau o cingtoare, fcut din pielea unui animal monstruos, de care, pe partea stng, atrna
o saie uria, ct cinci oameni pui cap la cap, iar pe dreapta, un sac sau o tol cu dou desprituri, n fiecare din ele
ncpnd cte trei din supuii Cajestii @oastre. <n una din aceste desprituri erau mai multe glouri sau sfere dintr"un
metal foarte greu, cam de mrimea capetelor noastre, pe care numai o mn puternic le"ar putea ridica. <n cealalt
despritur se afla o grmad de oae negre, nu prea mari i destul de uoare pentru c puteam ine mai mult de
cincizeci n palmele noastre.
Acesta este inventarul e>act a ceea ce am gsit asupra /mului"Cunte, care s"a purtat cu mult curtenie i cu respectul
cuvenit fa de nsrcinarea dat nou de Cajestatea @oastr. :emnat i sigilat n cea de a patra zi a celei de a optzeci i
noua lun a inecuvntatei domnii a Cajestii @oastre.
Hlessen HrelocI
Carsi HrelocI
4upX ce i s+a citit inventarul, ZmpXratul mi+a cerut, Zntr+un chip c[t se poate de curtenitor, sX predau obiectele. -i+a cerut
Znt[i sabia, pe care am scos+o cu teacX cu tot. Vntre timp, porunci ca trei mii de solda\i din cele mai alese trupe ale sale
;care Zl Znso\eau Zn acea clipX= sX mX Zncon&oare la oarecare distan\X, cu arcurile pregXtite, lucru ce mi+a scXpat, deoarece
privirile mele erau a\intite asupra -a&estX\ii *ale. VmpXratul m+a rugat apoi sX scot din teacX sabia care, deYi cam ruginise
pe+alocuri din pricina apei sXrate a mXrii, era ZncX destul de lucitoare. ) +am Zndeplinit dorin\a, Yi pe datX to\i solda\ii
scoaserX un strigXt de groa.X amestecatX cu uimire, pentru cX soarele strXlucea puternic Yi Zn timp ce eu fluturam sabia
Zncoace Yi Zncolo, oglindirea lui le lua vederile. -a&estatea *a, un oc[rmuitor cu suflet mare, fu mai pu\in ZnfricoYat dec[t
m+aY fi putut aYtepta@ mi+a poruncit sX bag din nou sabia Zn teacX Yi s+o arunc &os c[t mai Zncet, la vreo Yase picioare
departe de capXtul lan\ului meu.
Lucrul urmXtor pe care mi+l ceru fu una din \evile de fier ? adicX pistoalele mele de bu.unar. (m scos unul din pistoale Yi
la dorin\a lui, i+am e'plicat cum m+am priceput mai bine la ce foloseYte> apoi l+am ZncXrcat numai cu praf de puYcX ?
acesta, mul\umitX pungii mele bine Znchise, nu fusese udat de apa mXrii ;un nea&uns Zmpotriva cXruia to\i marinarii pre+
vX.Xtori iau mXsuri speciale de siguran\X=. 4upX ce l+am prevenit pe ZmpXrat sX nu+i fie teamX, l+am descXrcat Zn aer. 4e
data aceasta, uimirea fu mult mai mare dec[t la vederea sXbiei. *ute de oameni cX.urX la pXm[nt ca trXsni\i> ba chiar
ZmpXratul, cu toate cX nu se clinti din loc, nu+Yi veni Zn fire cZtXva vreme.
4upX sabie, aYadar, veni r[ndul pistoalelor, apoi al pungii cu pulbere Yi gloan\e> totodatX, eu l+am rugat pe ZmpXrat sX
fereascX pulberea de foc, pentru cX se va aprinde la cea mai micX sc[nteie Yi +i va arunca palatul Zn aer. (m predat de
asemenea ceasul, pe care monarhul era foarte curios sX+l vadX, poruncind ca doi din cei mai voinici ostaYi din gardX sX+l
ducX pe umeri cu a&utorul unei prX&ini ? aYa cum poartX cXrXuYii din (nglia butoaiele cu bere. Era uluit de .gomotul
neZntrerupt al ceasornicului Yi de miYcarea minutarului pe care o urmXrea cu uYurin\X, cXci vederea lor e cu mult mai agerX
dec[t a noastrX. El ceru pXrerea ZnvX\a\ilor sXi, care, dupX cum ZYi poate lesne Znchipui cititorul, dXdurX rXspunsuri felurite
Yi departe de adevXr, cu toate cX, ce+i drept, nu i+am putut Zn\elege perfect. (m scos banii de argint Yi de aramX, punga cu
nouX galbeni mari de aur Yi c[\iva mai mici, cu\itul Yi briciul, pieptenele Yi tabachera de argint, batista Yi &urna lul .ilnic.
*abia, pistoalele Yi punga cu pulbere Yi gloan\e au fost transportate Zn cXru\e spre arsenalul -a&estX\ii *ale> celelalte
DI
lucruri mi+au fost ZnsX Znapoiate.
4upX cum am mai amintit, aveam un bu.unar secret care a scXpat controlului. Vn el erau niYte ochelari ;av[nd vederea
slXbitX, Zi pun din c[nd Zn c[nd=, un ochean de bu.unar Yi alte c[teva lucruri de folos. epre.entZnd nici o ZnsemnXtate pen+
tru ZmpXrat, nu m+am socotit legat prin cuv[ntul de onoare sX le dau Zn vileag> mX temeam cX, odatX ZnstrXinate, s+ar putea
pierde sau strica.
"(B)T2LUL )))
Autorul l distreaz ntr"un c8ip cu totul neoinuit pe mprat i noilimea de ame se>e. Cum i petrec vremea curtenii
din !illiput. Autorul i redondete liertatea cu anumite condiii.
-ul\umitX blZnde\ei Yi bunei mele purtXri, c[Ytigasem at[t de mult Zn ochii ZmpXratului Yi ai cur\ii ? ce .ic eu, chiar Zn
ochii armatei Yi ai poporului ? Znc[t am Znceput sX nutresc speran\a de a+mi redob[ndi libertatea Zn scurtX vreme. (m
folosit toate mi&loacele cu putin\X pentru a Zntre\ine aceastX stare de spirit favorabilX mie. Vncetul cu Zncetul, bXYtinaYii
ZncepurX sX se teamX din ce Zn ce mai pu\in de mine. Uneori mX culcam pe pXm[nt Yi lXsam cinci +Yase din ei sX+mi danse.e
pe m[nX> p[nX la urmX, bXie\ii Yi fetele ZYi luarX inima Zn din\i Yi venirX sX se &oace de+a v+a\i ascunselea Zn pXrul meu. Vntre
timp, fXcusem progrese vXdite@ Zn\elegeam Yi vorbeam destul de bine limba lor.
Vntr+o .i, ZmpXratul se g[ndi sX mX distre.e organi.[nd c[teva spectacole care, Zn ce priveYte Zndem[narea Yi pitores cul,
Zntrec tot ceea ce am putut vedea p[nX a.i la diferitele popoare cunoscute de mine. imic nu m+a Znc[ntat mai mult ca
dansul acroba\ilor, e'ecutat pe un fir alb, sub\ire, Zntins la o ZnXl\ime de douX picioare Yi douXspre.ece incii de la pXm[nt.
"u ZngXduin\a cititorului, voi stXrui pu\in asupra acestui subiect.
5ocul acesta e practicat numai de cei care aspirX la mari dregXtorii Yi la Znaltele favoruri ale cur\ii. Ei sunt puYi sX Znve\e
aceastX artX ZncX din tinere\e Yi nu Zntotdeauna sunt de neam mare, dupX cum nu Zntotdeauna se bucurX de o educa\ie
aleasX. "[nd un post Znalt devine vacant, prin deces sau prin cXderea Zn di.gra\ie a cuiva ;ceea ce se Znt[mplX adesea=,
cinci sau Yase din aceYti candida\i adresea.X o peti\ie ZmpXratului, ca sX li se permitX sX+l distre.e at[t pe el cit Yi pe curteni
cu un dans pe fr[nghie, iar cel care sare mai sus fXrX sX+Yi fr[ngX g[tul e numit Zn postul respectiv. (deseori li se
porunceYte chiar Yi principalilor miniYtri sX+Yi arate Zndem[narea pentru a+l convinge pe ZmpXrat cX nu Yi+au pierdut
talentele. ToatX lumea Ytie cX #limnap, vistiernicul, sare pe fr[nghie cu cel pu\in o incie mai sus dec[t orice alt nobil din
Zntreaga ZmpXrX\ie. L+am vX.ut odatX fXc[nd mai multe tumbe pe o sc[ndurX prinsX de o fr[nghie nu mai groasX dec[t
obiYnuita sfoarX de Zmpachetat din (nglia.
Brietenul meu 3eldresal, Brim *ecretar al "onsiliului Brivat, este, dupX pXrerea mea ? dacX nu cumva sunt pXrtinitor ?
al doilea dupX vistiernic> ceilal\i mari dregXtori sunt cam deopotrivX Zntre ei. 4istrac\iile acestea sunt adesea Znso\ite de
accidente fatale> numXrul lor e foarte ridicat. Eu Znsumi am vX.ut c[\iva candida\i fr[ng[ndu+Yi c[te un mXdular. 4ar
prime&dia este cu mult mai mare atunci c[nd miniYtrii ZnYiYi primesc poruncX sX arate ce pot pentru cX, Zn strXdania lor de a
se depXYi pe sine Yi de a+i Zntrece Yi pe colegii lor, fac sfor\Xri at[t de mari, Znc[t nu se aflX aproape unul care sX nu fi cX.ut
o datX, iar al\ii chiar de douX sau de trei ori. -i s+a povestit cX #limnap, cu un an sau doi Znainte de sosirea mea, hotXr[t
Yi+ar fi rupt g[tul, dacX una din pernele regelui, aflatX Znt[mplXtor pe &os, nu ar fi amorti.at for\a cXderi.
-ai e'istX Yi un alt spectacol care se repre.intX numai Zn fa\a ZmpXratului, a ZmpXrXtesei Yi a primului ministru, Zn
Zmpre&urXri cu totul neobiYnuite, ZmpXratul pune pe masX trei fire sub\iri de mXtase, lungi de Yase incii@ unul e albastru, al
doilea roYu Yi al treilea verde. (ceste fire sunt premii pentru persoanele cXrora ZmpXratul doreYte sX le acorde un semn
special al bunXvoin\ei sale. "eremonia are loc Zn marea salX de audien\X a -a&estX\ii *ale, unde candida\ii urmea.X sX+Yi
arate mXiestria Zntr+un chip cu totul deosebit de cel descris mai sus Yi pentru care nu pot gXsi nici cea mai micX asemX nare
Zn nici o altX \arX din lumea nouX sau veche. VmpXratul \ine Zn m[ini un bX\, aYe.at paralel cu ori.ontul, Zn timp ce
candida\ii Znaintea.X unul c[te unul, sXrind uneori peste bX\, iar alteori trec[nd pe sub el, c[nd Znainte, c[nd Znapoi, de mai
multe ori, dupX cum bX\ul e ridicat sau cobor[t. Uneori, ZmpXratul \ine de un capXt al bX\ului Yi primul ministru de celXlalt>
alteori, ministrul \ine singur de am[ndouX capetele. (cela care dX dovadX de mai multX agilitate Yi re.istX mai mult la
sXrituri Yi t[r[turi e rXsplXtit cu firul de mXtase albastru i firul roYu i se dX urmXtorului Yi firul verde celui de al treilea. Ei
to\i le poartX Zncinse de douX ori Zn &urul mi&locului, Yi pu\ine sunt persoanele din prea&ma acestei cur\i care sX nu fie
Zmpodobite cu astfel de cingXtori.
"aii armatei Yi cei din gra&durile ZmpXrXteYti, fiind purta\i .ilnic prin fa\a mea, nu se mai speriau, ci se apropiau de
picioarele mele fXrX teamX. "XlXre\ii Zi puneau sX sarX peste m[na mea, Zn timp ce eu o \ineam pe pXm[nt> iar unul din
v[nXtorii ZmpXratului, cXlare pe un armXsar falnic, a sXrit peste pantoful din piciorul meu ? un salt cu adevXrat prodigios.
*+a+ntZmplat Zntr+o .i sX+l distre. pe ZmpXrat Zntr+un chip cu totul neobiYnuit. L+am rugat sX porunceascX sX mi se aducX
mai multe be\e de douX picioare lungime Yi de grosimea unui baston obiYnuit, ZmpXratul Zi porunci marelui administrator al
pXdurilor sX dea dispo.i\ii Zn consecin\X, iar a doua .i Yase pXdurari sosirX cu tot at[tea cXru\e, trase fiecare de c[te opt cai.
(m luat nouX be\e Yi le+am Znfipt cu nXde&de Zn pXm[nt, Znchi.[nd suprafa\a unui dreptunghi de douX picioare pXtrate Yi
&umXtate> am pus alte patru be\e pe fiecare laturX a dreptunghiului, cam la douX picioare de pXm[nt> mi+am prins apoi
batista de cele nouX be\e aYe.ate vertical Yi am Zntins+o Zn toate direc\iile p[nX c[nd Zncepu sX semene cu pielea unei tobe>
DL
cele patru be\e paralele, ridic[ndu+se cu vreo cinci incii mai sus dec[t batista, serveau ca un fel de parapet de fiecare parte.
"[nd am isprXvit, l+am rugat pe ZmpXrat sX permitX unui detaYament de cavaleriYti ? douX.eci Yi patru Zn total ? sX vinX
Yi sX facX e'erci\ii pe batistX. -a&estatea *a Zncuviin\X aceastX propunere, iar eu am ridicat caii unul c[te unul, Zn m[nX,
ZnYeua\i cum erau, cu ofi\erii Znarma\i p[nX Zn din\i Yi pregXti\i pentru instruc\ie. 4e ZndatX ce s+au aliniat, s+au ZmpXr\it Zn
douX grupuri, s+au prefXcut cX se hXr\uiesc, au tras cu sXge\i boante, Yi+au scos sXbiile, au galopat Yi au urmXrit inamicul,
au atacat Yi s+au retras ? Zntr+un cuv[nt, au dat dovadX de cea mai desXv[rYitX disciplinX militarX pe care am vX.ut +o
vreodatX. /e\ele paralele Zi fereau pe ei Yi caii lor sX cadX de pe batistX> iar ZmpXratul, Znc[ntat la culme, a poruncit ca
spastacolul sX fie repetat timp de mai multe .ile. 2datX binevoi chiar sX se lase ridicat pe batistX ca sX dea el ZnsuYi
comanda de Zncepere, Yi, cu mare greutate, o convinse pe ZmpXrXteasX sX+mi ZngXduie s+o \in Zntr+un &il\, la doi yar.i de
scenX, de unde a putut urmXri desfXYurarea spectacolului Zn cele mai mici amXnunte. *pre norocul meu, Zn timpul acestor
spectacole nu s+a petrecut nici un accident. 2 singurX datX, calul nXrXvaY al unui cXpitan, bXt[nd cu copita, Zmi gXuri
batista Yi lunec[ndu+i piciorul prin spXrturX, se prXbuYi cu cXlXre\ cu tot. )+am ridicat ZnsX ZndatX pe amZndoi Yi, acoperind
gaura cu o m[nX, am cobor[t detaYamentul cu cealaltX, Zn acelaYi fel Zn care Zl urcasem. "alul care cX.use ZYi scr[ntise
Yoldul st[ng, dar cXlXre\ul era teafXr> eu mi+am c[rpit batista cum m+am priceput, totuYi nu mai aveam Zncredere Zn
trXinicia ei pentru astfel de Zndeletniciri prime&dioase.
"u douX+trei .ile Znainte de a fi pus Zn libertate, pe c[nd distram curtea cu astfel de isprXvi, sosi un curier pentru a informa
pe -a&estatea *a cX niYte supuYi de+ai sXi, cXlXrind prin prea&ma locului unde fusesem descoperit, au vX.ut pe pXm[nt un
obiect mare Yi negru, de o formX foarte ciudatX, cu margini rotunde, ZncXpXtor c[t dormitorul -a&estX\ii *ale, iar la mi&loc,
Znalt c[t un om> cX nu era o fiin\X vie, cum au cre.ut la Znceput, deoarece .Xcea nemiYcat Zn iarbX, Zn timp ce c[\iva din ei
l+au ocolit de c[teva ori> cX, urcZndu+se unul pe umerii celuilalt, au a&uns Zn v[rf Yi v[rful era Zntins Yi neted> tropXind cu
picioarele, au descoperit cX e gol pe dinXuntru> cX dupX umila lor pXrere, era probabil ceva care apar\inea 2mului +-unte,
Yi dacX -a&estatea *a binevoieYte, ei Zl vor aduce cu a&utorul a numai cinci cai.
-i+am dat seama numai+dec[t despre ce era vorba Yi m+am bucurat Zn sinea mea la au.ul acestei veYti. *e pare cX Zn clipa
c[nd am pus piciorul pe \Xrm dupX naufragiu eram at[t de buimac, Znc[t Znainte de a a&unge la locul unde m+am culcat,
pXlXria mea pe care mi+o prinsesem cu o sfoarX de g[t Zn vreme ce v[sleam Yi care nu s+a desprins tot timpul c[t am Znotat,
s+a de.legat dupX ce am a&uns la mal> sfoara, bXnuiesc, s+a rupt la un moment dat fXrX ca eu sX observ, Zncredin\at fiind cX
pXlXria mea plutea de mult pe valuri. (m rugat stXruitor pe -a&estatea *a sX porunceascX sX+mi fie adusX c[t mai repede
cu putin\X, descriindu+i totodatX cum aratX Yi la ce foloseYte> a doua .i, cXru\aYii sosirX cu pXlXria care ZnsX nu era Zntr+o
stare prea bunX. 2amenii Zi gXuriserX borurile Zn douX locuri la o incie Yi &umXtate de margine Yi fi'aserX douX c[rlige Zn
gXuri> c[rligele acestea au fost legate de hX\uri printr+o funie lungX Yi astfel pXlXria a fost t[r[tX mai bine de o &umXtate ele
milX engle.X> dar cum Zn regiunea aceea terenul este foarte neted, a fost vXtXmatX mai pu\in dec[t mX aYteptam.
4ouX .ile mai t[r.iu, ZmpXratul porunci ca o parte din armata sa aflatX Zn capitalX Yi Zn Zmpre&urimi sX se pregXteascX
pentru o paradX militarX@ pasXmite, ZYi pusese Zn g[nd sX se distre.e Zntr+un chip ciudat. El mX rugX sX stau ca un colos, cu
picioarele c[t mai rXYchirate> apoi Zi dXdu ordin generalului sXu ;un comandant bXtr[n Yi Zncercat Yi un bun prieten al meu=
sX+Yi alinie.e trupele Zn Yiruri str[nse Yi sX le conducX Zn marY pe sub mine> infanteriYtii, c[te douX.eci Yi patru Zn r[nd, iar
cavaleriYtii c[te Yaispre.ece, Zn bXtaia tobelor, cu drapelele flutur[nd Yi lXncile ridicate. Erau trei mii de infanteriYti Yi o
mie de cavaleriYti. -a&estatea *a dXdu poruncX, sub amenin\area pedepsei cu moartea, ca Zn timpul marYului, fiecare sol+
dat sX se poarte c[t mai cuviincios fa\X de mine> ceea ce totuYi nu i+a Zmpiedicat pe c[\iva ofi\eri tineri sX+Yi arunce ochii Zn
sus Zn timp ce treceau pe sub mine> Yi ca sX spun adevXrul, pantalonii mei erau atunci Zntr+un hal fXrX de hal, Znc[t au
st[rnit r[sete Yi uimire.
Trimisesem at[tea memorii Yi peti\ii prin care ceream libertatea, Znc[t, Zn cele din urmX, -a&estatea *a aminti chestiunea,
mai Znt[i Zn cabinet, apoi Zn plin consiliu, unde nu se opuse nimeni afarX de *kyresh /olgolam care, fXrX ca eu sX+i fi fXcut
vreun rXu, binevoia sX mX duYmXneascX de moarte.
To\i ceilal\i membri ai consiliului furX ZnsX de partea mea Yi ZmpXratul spri&ini hotXr[rea lor. -inistrul amintit mai sus era
galet sau amiral al ZmpXrX\iei, o persoanX foarte priceputX Zn treburile \Xrii Yi care se bucura de Zncrederea stXp[nului sXu,
ZnsX avea o fire morocXnoasX Yi acrX. "u toate acestea, p[nX la urmX a fost convins sX cede.e, dar a cerut ca articolele Yi
condi\iile Zn ba.a cXrora urma sX fiu lXsat Zn libertate Yi pe care trebuia sX &ur, sX fie Zntocmite de el ZnsuYi. (ceste articole
mi+au fost aduse la cunoYtin\X chiar de *kyresh /olgolam, Znso\it de doi subsecretari Yi mai multe personalitX\i de va.X.
4upX ce mi+au fost citite, mi s+a cerut sX &ur cX le voi respecta. ( trebuit sX &ur, mai Znt[i aYa cum se obiYnuieYte Zn \ara
mea, apoi potrivit legii lor, Yi anume, \in[ndu+mi piciorul drept Zn m[na st[ngX Yi pun[ndu+mi degetul mi&lociu al m[inii
drepte pe creYtetul capului Yi degetul mare pe lobul urechii drepte. 4ar cum s+ar putea ca cititorul sX vrea sX+Yi facX o idee
despre stilul Yi modul de e'primare caracteristic poporului aceluia, precum Yi sX cunoascX articolele Zn ba.a cXrora mi +am
recXpXtat libertatea, am fXcut cum m+am priceput mai bine o traducere cuv[nt cu cuv[nt a Zntregului document pe care+l
<:
ofer aici publicului
$0
.
G2L/(*T2 -2-(3E- E6L(-E GU34)L2 *!E#) -ULLK ULLK GUE, preaputernicul ZmpXrat al Liliput+ului,
Znc[ntarea Yi spaima universului, a cXrui stXp[nire se Zntinde pe cinci mii de blustrugi ;cam douXspre.ece mile Zn circum+
ferin\X= p[nX la capXtul pXm[ntului> monarh al tuturor monarhilor, mai Znalt dec[t fiii oamenilor, ale cXrui picioare ating
centrul globului Yi al cXrui creYtet atinge soarele> carele numai dacX+Yi clatinX capul Zi face pe ZmpXra\ii pXm[ntului sX le
tremure genunchii> plXcut ca primXvara, liniYtitor ca vara, roditor ca toamna, cumplit ca iarna. Brea sublima *a -a&estate
Zi propune 2mului+munte, sosit de cur[nd Zn cereYtile noastre \inuturi, urmXtoarele articole pe care, sub &urXm[nt solemn,
el va fi obligat sX le respecte@
). 2mul+munte nu va pXrXsi tXr[murile noastre fXrX Zncuviin\area noastrX scrisX Yi pecetluitX cu marele nostru sigiliu.
)). El nu va ZndrX.ni sX vinX Zn capitala noastrX fXrX ordinul nostru e'pres, Yi atunci locuitorii vor fi ZncunoYtin\a\i cu douX
ore mai Znainte, pentru a nu ieYi din casX.
))). *usnumitul 2m+munte ZYi va limita plimbXrile la Yoselele noastre Yi nu va cXuta sX se plimbe sau sX se culce prin live.i
sau pe ogoare.
)6. Vn timp ce se va plimba pe drumurile sus+amintite, va avea cea mai mare gri&X sX nu calce Zn picioare pe vreunul din
iubi\ii noYtri supuYi, caii sau cXru\ele lor> de asemenea Zi este oprit cu desXv[rYire sX ia Zn m[nX pe vreunul din supuYii
noYtri fXrX consim\Xm[ntul lor.
6. 4acX vreo YtafetX are de Zndeplinit o misiune grabnicX, 2mul +munte va fi obligat o datX pe lunX sX ducX Zn bu.unarul
sXu pe sol Yi calul acestuia cale de Yase .ile Yi sX+l aducX Znapoi teafXr pe *usnumitul sol ;dacX este nevoie= Zn fa\a
-a&estX\ii oastre.
6). El va fi aliatul nostru Zmpotriva duYmanilor noYtri de pe insula /lefuscu Yi va face tot ce+i stX Zn putere ca sX le
nimiceascX flota care, Zn momentul de fa\X, se pregXteYte sX ne cotropeascX.
6)). *usnumitul 2m+munte, Zn timpul sXu liber, Zi va a&uta pe lucrXtorii noYtri sX ridice pietrele mari de care va fi nevoie la
construirea .idului din parcul principal Yi a altor clXdiri imperiale.
6))). Vn douX luni de .ile, *usnumitul 2m+munte va pre.enta date e'acte cu privire la circumferin\a pXm[ntului pe care+l
stXp[nim, numXr[nd paYii ce+i va face de &ur Zmpre&urul coastelor.
Vn fine, dupX ce va &ura solemn sX respecte articolele de mai sus, *usnumitul 2m+munte va primi o por\ie .ilnicX de
m[ncare Yi bXuturX ZndestulXtoare pentru Zntre\inerea a 8HAI de supuYi de ai noYtri@ totodatX el va avea cinstea de a se
ZnfX\iYa oric[nd (ugustei oastre persoane, bucur[ndu+se Yi de alte dove.i ale bunXvoin\ei noastre. 4at Zn palatul nostru
din /elfaborac, Zn cea de a douXspre.ecea .i a celei de a nouX.eci Yi una lunX a domniei noastre.
(m &urat Yi am iscXlit aceste articole cu multX voioYie Yi mul\umire, deYi unele din ele nu erau at[t de vrednica de cinste pe
c[t aY fi dorit, ceea ce se datora numai Yi numai rXutX\ii lui *kyresh /olgolam, marele amiral.
Lan\urile mi+au fost scoase neZnt[r.iat Yi eu m+am pomenit Zn deplinX libertate, ZmpXratul ZnsuYi Zmi fXcu cinstea de a lua
parte la aceastX ceremonie. -i+am arXtat recunoYtin\a prostern[ndu+mX la picioarele -a&estX\ii *ale, dar el Zmi porunci sX
mX scol> apoi rosti multe cuvinte frumoase pe care, pentru a nu fi Znvinuit de vanitate, eu nu le voi repeta. XdX&duia cX
mX voi dovedi un slu&itor credincios Yi voi binemerita toate favorurile pe care mi le+a arXtat p[nX acum sau pe care mi le
va arXta Zn viitor.
"ititorul e rugat sX observe cX Zn ultimul articol al documentului prin care+mi recXpXtXm libertatea, ZmpXratul stipula sX mi
se dea o cantitate de hranX Yi bXuturX, ZndestulXtoare pentru Zntre\inerea a 8HAI de lilliputani. 4upX c[tva timp, Zn trebZndu+
l pe un prieten de la curte cum de s+au oprit la cifra aceasta precisX, el mi+a spus cX matematicienii -a&estX\ii *ale,
mXsur[nd ZnXl\imea corpului meu cu a&utorul unui cua+drant Yi vX.[nd cX o Zntrece pe a lor Zn propor\ie de doispre.ece la
unu, au socotit, pe ba.a asemXnXrii cu corpurile )2T, cX Zntr+al meu trebuie sX ZncapX cel pu\in 8HAI de ale lor Yi, prin
urmare, va fi nevoie de o cantitate de hranX necesarX pentru Zntre\inerea acestui numXr de lilliputani. 4e unde ci titorul
poate sX+Yi facX o idee despre ingenio.itatea acestui popor, precum Yi despre Zn\eleptul spirit gospodXresc al unui at[t de
mare c[rmuitor.
"(B)T2LUL )6
Autorul descrie Cildendo, capitala !iliput"ului, precum i palatul mpratului. / convorire ntre autor i un prim
secretar cu privire la treurile mpriei. Autorul e gata s"l slujeasc pe mprat n rzoaie.
Brimul lucru pe care l+am fXcut dupX ce mi s+a redat libertatea, a fost sX cer ZngXduin\a de a vedea -ildendo, capitala \Xrii,
iar ZmpXratul mi+a dat de ZndatX Zncuviin\area, atrXg[ndu+mi ZnsX Zn mod deosebit aten\ia sX nu aduc nici o vXtXmare
caselor sau locuitorilor.
Brintr+o proclama\ie, aceYtia din urmX au fost ZnYtiin\a\i de inten\ia mea de a vi.ita oraYul. aidul care+l Zncon&oarX e Znalt
de douX picioare Yi &umXtate Yi lat de cel pu\in 88 incii, astfel Znc[t o trXsurX cu cai poate Zntoarce fXrX nici o prime&die> din
$0 <n descrierea !iliput" ului, aa cum reiese din articole, se ntrezrete Anglia i n descrierea rii Jlefuscu, Hrana. 'Nota red. engleze)
<8
.ece Zn .ece picioare, .idui e prevX.ut cu turnuri trainice. (m pXYit cu gri&X peste marea poartX dinspre asfin\it Yi peste cele
douX strX.i principale, ZmbrXcat numai Zn vestX, de teamX sX nu stric acoperiYurile Yi streYinile caselor cu poalele hainei.
Umblam cu foarte multX bXgare de seamX ca nu cumva sX strivesc vreun locuitor rX.le\, rXmas pe strX.i Zn ciuda ordinelor
foarte severe, potrivit cXrora, to\i cei ce+ar fi ieYit Zn stradX o fXceau pe propria lor rXspundere. #erestrele podurilor Yi
acoperiYurile caselor erau at[t de Zn\esate de spectatori, Znc[t cred cX Zn nici una din cXlXtoriile mele nu am vX.ut o
localitate mai populatX. 2raYul este un pXtrat perfect, fiecare laturX a .idului av[nd o lungime de cinci sute de picioare.
"ele douX strX.i mari care+l strXbat Zn cruce Yi+l Zmpart Zn patru cartiere sunt largi de c[te cinci picioare. Uli\ele Yi aleele Zn
care nu am putut intra ? mul\umindu+mX doar sX le privesc Zn trecere ? au o lX\ime Zntre douXspre.ece Yi optspre.ece
incii. Vn oraY pot ZncXpea cinci sute de mii de suflete> casele au trei p[nX la cinci eta&e> ma ga.inele Yi pie\ele sunt bine
aprovi.ionate.
Balatul ZmpXratului se aflX Zn centrul oraYului, Zn locul unde se ZncruciYea.X cele douX strX.i. E Zncon&urat de un .id Znalt de
douX picioare Yi aYe.at la o distan\X de douX.eci de picioare de clXdiri. (veam Zncuviin\area -a&estX\ii *ale de a pXYi peste
acest .id, iar spa\iul dintre .id Yi palat fiind at[t de larg, am putut privi nestingherit Zn toate pXr\ile. "urtea e'terioarX este
un pXtrat de patru.eci de picioare Yi cuprinde alte douX cur\i> Zn curtea centralX sunt apartamentele ZmpXrXteYti, pe care
\ineam foarte mult sX le vXd, dar nu a fost de loc uYor, pentru cX lX\imea por\ilor mari dintre o curte Yi cea laltX era de
numai optspre.ece incii. "lXdirile din curtea e'terioarX aveau cel pu\in cinci picioare ZnXl\ime Yi mi+ar fi fost cu neputin\X
sX pXYesc peste ele fXrX sX aduc pagube mari corpului de clXdiri, cu toate cX .idurile erau trainice, durate din piatrX cioplitX
Yi groase de patru incii. TotuYi, ZmpXratul \inea foarte mult sX+mi arate splendorile palatului sXu> dar lucrul acesta nu l+am
putut face dec[t abia peste trei .ile pe care le+am petrecut tXind cu briceagul cZtiva din cei mai mari pomi din parcul
ZmpXrXtesc, la vreo sutX de yar.i depXrtare de capitalX.
4in aceYti pomi am fXcut douX scXunaYe, fiecare Znalt de vreo trei picioare Yi destul de solide ca sX mX poatX sus\ine. 4upX
ce locuitorii au fost ZnYtiin\a\i a doua oarX, am trecut din nou prin oraY spre palat cu scXunaYele Zn m[nX.
"[nd am a&uns aproape de curtea e'terioarX, m+am urcat Zn picioare pe primul scXunaY Yi l+am luat pe celXlalt Zn m[nX> pe
acesta l+am ridicat pe deasupra acoperiYului Yi l+am aYe.at biniYor Zn spa\iul dintre curtea Znt[ia Yi a doua, aceasta din urmX
latX de opt picioare. (m pXYit apoi fXrX greutate peste clXdire, de pe un scXunaY pe celXlalt, Yi l +am tras pe primul dupX
mine cu a&utorul unui bX\ cu c[rlig. Vn felul acesta am a&uns p[nX Zn curtea interioarX Yi, culc[ndu+mX Zntr+o r[nX, mi+am
lipit fa\a de ferestrele de la eta&ul de mi&loc, lXsate Zntradins deschise, Yi privirilor mi s+au ZnfX\iYat apartamentele cele mai
frumoase ce se pot Znchipui.
VmpXrXteasa Yi tinerii prin\i, Zncon&ura\i de suitX, stXteau fiecare Zn odXile lor. -a&estatea *a binevoi sX +mi .[mbeascX
foarte gra\ios Yi+mi Zntinse m[nX pe fereastrX ca sX i+o sXrut.
*X nu stXrui ZnsX prea mult asupra descrierilor de acest fel ? le pXstre. pentru o lucrare de propor\ii mai mari care Zn
momentul de fa\X e aproape gata de tipar. Ea cuprinde istoria acestei ZmpXrX\ii, de la Zntemeierea ei Yi p[nX a.i, de+a lungul
unui Yir lung de c[rmuitori, cu o descriere amXnun\itX a rX.boaielor, politicii, legilor, ZnvX\Xturii Yi religiei acestui popor, a
plantelor Yi animalelor, a moravurilor Yi datinilor lor, precum Yi a altor lucruri foarte ciudate Yi folositoare> deocamdatX, nu
inten\ione. sX povestesc dec[t numai Znt[mplXrile Yi faptele de seamX la care au luat parte oamenii de acolo sau eu Znsumi,
Zn timpul unei Yederi de vreo nouX luni de .ile Zn \ara lor.
Vntr+o diminea\X, cam la vreo douX sXptXm[ni dupX ce+mi redob[ndisem libertatea, 3eldresal, primul secretar pentru afa+
ceri private ;aYa+l numeau ei=, veni la mine, Znso\it numai de un servitor. El porunci vi.itiului sX aYtepte la o oarecare de +
pXrtare Yi mX rugX sX+i acord o audien\X de o orX, lucru la care am consim\it bucuros, at[t din pricina rangului sXu Yi a
meritelor sale personale, c[t Yi a nenumXratelor servicii pe care mi le fXcuse Zn legXturX cu interven\iile mele la curte.
)+am spus cX sunt gata sX mX culc pe pXm[nt, ca sX poatX fi mai aproape de urechea mea> dar el preferX sX+l \in Zn m[nX Zn
timpul convorbirii. Vncepu prin a mX felicita pentru faptul cX+mi redob[ndisem libertatea, arXt[ndu+mi totodatX cX avea Yi
el partea lui de merit Zn asta> totuYi, se grXbi sX adauge cX dacX n+ar fi fost actuala stare de lucruri de la curte, poate cX nu
aY fi cXpXtat+o at[t de cur[nd. `Bentru cX ? spunea el ? oric[t de Znfloritoare ar putea sX parX Zn ochii strXinilor sta rea Zn
care ne aflXm, suntem amenin\a\i de douX urgii@ pe de o parte o cumplitX de.binare lXuntricX, pe de altX parte pri me&dia de
a fi cotropi\i de un duYman e'traordinar de puternic. "u privire la de.binare, trebuie sX Ytii cX de mai bine de Yapte.eci de
luni Zn \ara aceasta se rX.boiesc douX partide@ Tramecksan Yi *lamecksan
$$
, denumite astfel dupX tocurile Znalte sau &oase
ale pantofilor lor, ceea ce de altfel Zi Yi deosebeYte. *e pretinde cX tocurile Znalte se potrivesc mai bine cu vechea noastrX
constitu\ie> totuYi, oricum ar sta lucrurile, -a&estatea *a e hotXr[t sX se foloseascX Zn conducerea treburilor obYteYti Yi Zn
toate slu&bele ce depind de coroanX numai de tocurile &oase, dupX cum, fXrX ZndoialX, \i+ai putut da seama, precum Yi de
faptul cX tocurile -a&estX\ii *ale sunt mai &oase cu cel pu\in un drurr dec[t ale oricXrui curtean ;drurr e o unitate de mXsurX
ce repre.intX cam a patruspre.ecea parte dintr+o incie=. 4uYmXnia dintre aceste douX partide merge p[nX acolo, Znc[t nu
mXn[ncX, nu beau Yi nu vorbesc unii cu al\ii. 4upX socotelile noastre, Tramecksan sau tocurile Znalte ne Zntrec la numXr,
$$ :;ift are n vedere partidul 78ig i partidul (or6. 'Nota red. engleze)
<A
dar puterea este cu totul de partea noastrX. e temem cX (lte\a *a moYtenitorul tronului are o oarecare Znclina\ie spre
tocurile Znalte> cel pu\in pentru noi e limpede faptul cX unul din tocurile lui e mai Znalt dec[t celXlalt, ceea ce Zl face sX
Ychioapete pu\in c[nd merge. Ei bine, Zn mi&locul acestor frXm[ntXri interne, suntem amenin\a\i sX fim cotropi\i de cei din
insula /lefuscu, a doua mare ZmpXrX\ie a universului, aproape tot at[t de puternicX Yi de mare ca aceea a -a&estX\ii *ale.
Vn legXturX cu ceea ce te+am au.it afirm[nd, cum cX pe lume ar mai fi Yi alte ZmpXrX\ii Yi state locuite de fiin\e omeneYti tot
at[t de mari ca dumneata, filo.ofii noYtri se Zndoiesc foarte Yi presupun mai cur[nd cX ai picat din lunX sau dintr +o stea>
pentru cX e sigur cX o sutX de muritori de mXrimea dunaitale ar nimici Zn scurtX vreme toate fructele Yi vitele de pe moYiile
-a&estX\ii *ale> Yi+apoi de Yase mii de luni cronicile noastre nu pomenesc alte \inuturi Zn afarX de cele douX mari ZmpXrX\ii,
Lilliput Yi /lefuscu.
"are douX mari ZmpXrX\ii sunt de trei.eci Yi Yase de luni ZncXierate ? dupX cum voiam sX+\i spun ? Zntr+un rX.boi
ZnverYunat. )atX care+i pricina@ e lucru Ytiut cX odinioarX, ouXle erau sparte la capXtul mai turtit Znainte de a fi m[ncate> dar
pe c[nd era copil, bunicul -a&estX\ii *ale voind sX mXn[nce un ou Yi spXrg[ndu+l dupX vechiul obicei, s+a tXiat la deget>
drept urmare, ZmpXratul, tatXl sXu, a dat un edict prin care poruncea tuturor supuYilor sXi, sub amenin\area cu pedepse
cumplite Zn ca. de nesupunere, sX spargX ouXle la capXtul mai ascu\it.
Vntr+at[ta s+a ZnverYunat poporul Zmpotriva acestei legi, Znc[t, dupX cum ne spun istoricii, au i.bucnit nu mai pu\in de Yase
rXscoale din aceastX pricinX> cu care prile&, un ZmpXrat Yi+a pierdut via\a, iar altul coroana. (ceste tulburXri lXuntrice au fost
veYnic a\[\ate de monarhii din /lefusoa, iar c[nd erau ZnXbuYite, surghiuni\ii cXutau Zntotdeauna adXpost Zn ZmpXrX\ia
aceea. *+a fXcut socoteala cX, Zn total, unspre.ece mii de oameni au preferat sX moarX dec[t sX se supunX Yi sX spargX ouXle
la capXtul ascu\it. -ulte sute de tomuri groase au fost publicate Zn legXturX cu aceastX controversX, dar cXr\ile
"apetelor+turtite au fost de mult inter.ise Yi, prin lege, ei nu mai pot de\ine nici o slu&bX. Vn cursul acestor tulburXri,
ZmpXra\ii din /lefuscu ne+au fXcut adesea imputXri pe care ni le+au transmis prin ambasadorii lor, Znvinuindu+ne de a fi
provocat o schismX Zn religie prin nesocotirea doctrinei fundamentale a marelui nostru profet Lustrog, ZnscrisX Zn cel de al
cinci.eci Yi patrulea capitol al /lundecralului, care este (lcoranul lor
$%
. *e crede, totuYi, cX nu e vorba dec[t de o
rXstXlmXcire a te'tului, cuvintele sun[nd astfel@ `To\i drept+credincioYii sX spargX ouXle la capXtul potrivit_> dar care
anume este capXtul potrivit, s+ar pXrea, dupX umila mea pXrere, cX trebuie sX hotXrascX fiecare dupX conYtiin\a lui sau dacX
nu, &udecXtorul suprem.
(fla\i Zn surghiun, "apetele+turtite au gXsit at[ta solitudine la curtea din /lefuscu Yi at[ta a&utor Yi Zncura&are de la partidul
lor de aici de+acasX, Znc[t de trei.eci Yi Yase de luni un rX.boi s[ngeros se poartX Zntre cele douX ZmpXrX\ii, cu sor\i
schimbXtori de i.b[ndX> p[nX acum noi am pierdut patru.eci de vase mari Yi un numXr mult mai mare de vase mici, o datX
cu trei.eci de mii dintre cei mai buni marinari Yi solda\i ai noYtri> se pare ZnsX cX pierderile suferite de duYman sunt@ ceva
mai mari dec[t ale noastre. TotuYi, ei au echipat acum o flotX puternicX Yi se pregXtesc sX ne atace. -a&estatea *a Zm+
pXratul, av[nd multX Zncredere Zn vite&ia Yi puterea dumitale, m+a ZnsXrcinat sX+\i .ugrXvesc aceastX stare de lucruri._
L+am rugat pe secretar sX+i transmitX ZmpXratului omagiile mele Yi sX+l ZncunoYtin\e.e cX dupX pXrerea mea, nu se cade ca
eu, un strXin, sX mX amestec Zn lupta dintre partide> dar cX sunt gata, cu riscul vie\ii, sX+i apXr persoana Yi statul Zmpotriva
oricXrui cotropitor.
"(B)T2LUL 6
Culumit unei stratageme e>traordinare, autorul prentmpin o invazie. = se confer un nalt titlu de onoare. Gin partea
mpratului din Jlefuscu sosesc amasadori pentru a cere pace. <ntmplarea face ca apartamentele reginei s ia foc2
autorul scap de flcri cealalt arip a palatului.
Lilliput+ul face parte dintr+un continent> ZmpXrX\ia /lefuscu ZnsX este o insulX aYe.atX spre nord+estul continentului de care
e despXr\itX doar printr+un canal lat de opt sute de yar.i. u o vX.usem ZncX> Yi afl[nd cX s+a pus la cale o inva.ie, m+am
ferit sX apar Zn acea parte a coastei ca nu cumva sX fiu descoperit de vreun vas al inamicului care nu au.ise despre mine,
deoarece, dat fiind starea de rX.boi, orice legXturX Zntre cele douX ZmpXrX\ii fusese inter.isX sub amenin\area pedepsei cu
moartea, iar ZmpXratul oprise ieYirea din port a tuturor vaselor, fXrX osebire. (m fXcut cunoscut -a&estX\ii *ale planul
alcXtuit de mine Zn scopul de a captusa Zntreaga flotX a inamicului, ancoratX Zn port Yi gata sX ridice p[n.ele la primul v[nt
prielnic, dupX cum ne+au Zncredin\at iscoadele. )+am consultat pe cei mai Zncerca\i marinari cu privire la ad[ncimea
canalului, pe care ei Zl sondaserX adeseori, Yi aceYtia mi+au spus cX Zn larg, pe timpul flu'ului, apa are o ad[ncime de
Yapte.eci de glumgluffi, adicX de vreo Yase picioare> Zn rest, nu trecea de cinci.eci de glumgluffi. -+am Zndreptat apoi spre
coasta de nord+est Yi ZndatX ce am a&uns Zn dreptul insulei /lefuscu, m+am culcat pe burtX Zn spatele unui deluYor, mi+am
scos ocheanul Yi am urmXrit cu privirea flota din portul inamic, alcXtuitX din vreo cinci.eci de vase de rX.boi Yi un mare
numXr de vase de transport. -+am Zntors apoi acasX Yi am cerut sX mi se dea ;aveam Zmputernicire pentru aceasta= o mare
cantitate de odgon din cel mai trainic Yi drugi de fier. 2dgonul era cam de grosimea sforii de Zmpachetat, iar drugii, lungi
$% Aluzii la controversa dintre iserica anglican i iserica catolic cu privire la tainele cretine. 'Nota red. engleze)
<D
Yi mari ca niYte andrele. (m Zmpletit odgonul Zn trei ca sX fie mai gros Yi, Zn acelaYi scop, am rXsucit Yi drugii de fier,
Zndoind capetele Zn formX de c[rlig.
4upX ce am prins cinci.eci de c[rlige de tot at[tea odgoane, m+am Znapoiat pe coasta de nord+est, unde mi+am scos haina,
pantofii Yi ciorapii Yi am intrat Zn mare, cu scurta de piele pe mine, cam la vreo &umXtate de orX Znainte de flu'. (m mers
c[t am putut de repede, Znot[nd cam vreo trei.eci de yar.i, p[nX c[nd am dat de fund. Vn mai pu\in de &u mXtate de orX am
a&uns la flotX. "[nd m+au vX.ut, inamicii s+au ZnspXim[ntat at[t de rXu, Znc[t au sXrit din corXbii Yi Zn mare grabX s+au
Zndreptat Znot spre \Xrm, unde se adunaserX nu mai pu\in de trei.eci de mii de suflete. (m luat atunci odgoanele Yi, fi'[nd
c[te un c[rlig Zn gaura din prova fiecXrui vas, am legat toate odgoanele la un loc. Vn timp ce+mi vedeam de treabX,
inamicul trase mai multe mii de sXge\i, dintre care multe Zmi ZmpunserX m[inile Yi fa\a> ZnafarX de usturi mea gro.avX
pricinuitX, sXge\ile mX st[n&eneau de la lucru. -X temeam mai ales pentru ochi pe care fXrX doar Yi poate i +aY fi pierdut,
dacX nu mi+ar fi trecut prin minte o idee. Brintre alte lucruri, aveam la mine o pereche de ochelari Zntr+un bu.unar secret,
care, dupX cum am mai amintit, scXpase perchi.i\iei ordonate de ZmpXrat. )+am scos Yi i+am fi'at cum am putut mai bine pe
nas, Yi astfel Znarmat mi+am vX.ut de treabX, cu toate sXge\ile inamice, din care multe loveau sticlele ochelarilor, reuYind
doar sX le .g[rie pu\in. (m prins toate c[rligele Zntr+un singur nod Yi am Znceput sX trag> dar nici o corabie nu se urni din
loc, cXci erau bine ancorate, aYa cX partea cea mai grea urma s+o fac de aci Znainte. 4e aceea am dat drumul odgoanelor,
lXs[nd ZnsX c[rligele fi'ate de corXbii, Yi m+am apucat sX tai fXrX .XbavX cu briceagul par[mele ancorelor> Zn acest timp
vreo douX sute de sXge\i Zmi ZmpunserX fa\a Yi m[inile> am ZnYfXcat apoi capetele Znnodate ale odgoanelor de care erau
prinse c[rligele Yi fXrX nici o greutate am Znceput sX trag dupX mine cinci.eci din cele mai mari vase de rX.boi ale
inamicului.
La Znceput, cei din /lefuscu, cXrora nici prin cap nu le trecea ce aveam de g[nd sX fac, au Zncremenit. 6X.[nd cX tai
par[mele Yi+au Znchipuit cX vreau doar sX las vasele Zn voia valurilor sau sX le ciocnesc unele de altele> c[nd ZnsX m+au
vX.ut trXg[nd o ZntreagX flotX dupX mine, au scos un urlet de durere Yi de.nXde&de cu neputin\X de descris sau de imagi nat.
4e ZndatX ce m+am aflat ZnafarX oricXrui pericol, m+am oprit pu\in ca sX scot sXge\ile care+mi Znghimpau m[inile Yi fa\a, Yi
sX mX ung cu alifia ce+o cXpXtasem la sosire, dupX cum am mai spus.
-i+am scos apoi ochelarii Yi am aYteptat cam o orX p[nX c[nd a Znceput reflu'ul, Yi trec[nd prin mi&locul apei cu
ZncXrcXtura dupX mine am a&uns teafXr Zn ZmpXrXtescul port al Liliput+ului.
VmpXratul Yi Zntreaga curte stXteau pe \Xrm, aYtept[nd sX vadX cum se va sf[rYi aceastX nemaipomenitX ispravX. Ei au .Xrit
corXbiile Znaint[nd aidoma unei uriaYe semilune, dar pe mine nu m+au vX.ut, pentru cX eram Zn apX p[nX la piept. "[nd am
a&uns Zn mi&locul canalului, li s+a fXcut inima c[t un purice, fiindcX apa Zmi a&unsese p[nX la bXrbie Yi ei tot nu mX vedeau.
VmpXratul cre.u chiar cX m+am Znecat Yi cX flota inamicX se apropie cu g[nduri vrX&maYe> cur[nd, ZnsX, se liniYti. "u fiecare
pas, canalul devenea mai pu\in ad[nc aYa Znc[t peste c[teva clipe am a&uns destul de aproape de \Xrm ca sX pot fi au.it.
3idic[nd capXtul odgonului de care era legatX flota, am strigat din rXsputeri@ `TrXiascX nebiruitul ZmpXrat al Liliput +uluiO_
"[nd am pXYit pe \Xrm, ZmpXratul nu mai conteni cu laudele, fXc[ndu+mX pe loc nardac ? cel mai Znalt titlu de onoare al
lor.
-a&estatea *a ZYi e'primX dorin\a sX fac tot ce+mi stX Zn putere ca sX aduc Yi restul corXbiilor Zn porturile sale. Vntr+at[t de
nemXsuratX este ambi\ia monarhilor, Znc[t ZmpXratul Liliput+ului se g[ndea sX prefacX Zntreaga ZmpXrX\ie /lefuscu Zntr+o
simplX provincie Yi s+o punX sub conducerea unui viceZmpXrat, sX+i nimiceascX pe surghiuni\ii din tabXra "apetelor+turtite
Yi sX sileascX poporul din /lefuscu sX spargX ouXle la capXtul ascu\it, rXm[n[nd astfel singurul monarh al Zntregii lumi. Eu
ZnsX m+am strXduit sX+l abat de la astfel de g[nduri, folosind argumente din domeniul politicii Yi al dreptului Yi sus\in[nd
fX\iY cX _nu voi fi niciodatX o unealtX a Znrobirii unui popor liber Yi cura&os_> iar atunci c[nd chestiunea s+a de.bXtut Zn
consiliu, cei mai Zn\elep\i dintre miniYtri au fost de pXrerea mea.
(ceastX declara\ie deschisX Yi ZndrX.nea\X stXtea Zntr+atZta de+a curme.iYul planurilor Yi politicii ZmpXratului, Znc[t acesta
nu m+a putut ierta niciodatX. (m aflat cX folosind cuvinte bine ticluite, -a&estatea *a a amintit acest lucru la un consiliu
unde vreo c[\iva dintre cei mai Zn\elep\i pXreau, cel pu\in prin tXcerea lor, sX+mi ZmpXrtXYeascX ideile> totuYi, al\ii, duYmanii
mei Zntr+ascuns, nu s+au putut ab\ine sX nu facX unele alu.ii rXutXcioase la adresa mea. 4e atunci, -a&estatea *a ZmpreunX
cu un grup de miniYtri care+mi purtau s[mbetele au Znceput sX ur.eascX Zmpotriva mea, fapt ce a ieYit la luminX Zn mai
pu\in de douX luni de .ile Yi care s+ar fi putut sf[rYi prin nimicirea mea. (t[t de pu\in c[ntXresc Zn ochii ZmpXra\ilor cele
mai mari servicii aduse coroanei, atunci c[nd Zn celXlalt taler al balan\ei at[rnX refu.ul de a li se satisface patimile.
La vreo trei sXptXm[ni dupX aceastX ispravX sosi din /lefuscu o solie solemnX, cu oferte umile de pace. ^i Zntr+adevXr, Zn
cur[nd fu ZncheiatX o pace Zn condi\ii foarte avanta&oase pentru ZmpXratul nostru, condi\ii cu care nu+l voi plictisi pe cititor.
Erau Yase ambasadori cu o suitX de vreo cinci sute de persoane> sosirea lor a fost impresionantX, Zntru totul potrivitX cu
grandoarea stXp[nului lor Yi cu ZnsemnXtatea misiunii ce aveau de Zndeplinit.
4upX Zncheierea tratatului, la alcXtuirea cXruia eu le+am adus oarecare servicii, datoritX trecerii de care mX bucuram acum
la curte ? sau cel pu\in aYa pXreau sX stea lucrurile ? e'celen\ele lor, afl[nd de la unul Yi de la altul cX au Zn mine un
prieten, mi+au fXcut o vi.itX oficialX, ZncepurX sX mX mXguleascX lXud[ndu+mi cura&ul Yi mXrinimia, Yi Zn numele
<<
ZmpXratului Yi stXp[nului lor, mX poftirX sX le vi.ite. \ara> apoi mX rugarX sX le dau c[teva dove.i de uimitoarea mea
putere, despre care au.iserX at[tea lucruri nemaipomenite. )+am Zndatorat bucuros, dar nu+l voi plictisi pe cititor cu
amXnuntele.
4upX ce i+am distrat c[tva timp spre marea lor mul\umire Yi surprindere, am rugat pe e'celen\ele lor sX+mi facX cinstea de
a pre.enta omagiile mele cele mai respectuoase ZmpXratului lor, ale cXrui virtu\i ? Yi pe drept cuv[nt ? umpluserX lumea
de admira\ie, Yi a cXrui augustX persoanX eram hotXr[t sX o vXd Znainte de a mX Znapoia Zn patria mea. (Yadar, de ZndatX ce
am avut cinstea de a+l vedea pe ZmpXratul nostru, l+am rugat sX+mi ZngXduie sX+l vi.ite. pe monarhul din /lefuscu,
Zncuviin\are pe care mi+a dat+o ? dupX c[te am bXgat de seamX ? cu foarte multX rXcealX. TotuYi, n+am putut ghici
motivul, p[nX Zn clipa c[nd mi+a Yoptit cineva la ureche cum cX #limnap Yi /olgolam au descris Zntrevederea mea cu
ambasadorii drept lipsX de dragoste fa\X de suveran ? Znvinuire cu totul Yi cu totul nedreaptX. Bentru prima oarX Zn via\a
mea, mi+am format o idee nu tocmai favorabilX despre cur\i Yi miniYtri.
Trebuie sX amintesc cX aceYti ambasadori mi+au vorbit cu a&utorul unui t[lmaci, limbile celor douX ZmpXrX\ii
deosebindu+se Zntre ele ca oricare alte douX limbi europene, fiecare popor fXlindu+se cu vechimea, frumuse\ea Yi vigoarea
propriei sale limbi Yi arXt[nd cel mai fX\iY dispre\ fa\X de aceea a vecinului> totuYi, ZmpXratul nostru, avanta&at de faptul cX
pusese stXp[nire pe flota lor, Zi obligX sX+Yi pre.inte scrisorile de acreditare Yi sX+Yi \inX discursurile Zn limba liliputanX.
2ri, trebuie sX recunoaYtem, cX datoritX str[nselor legXturi comerciale dintre cele douX ZmpXrX\ii, al veYnicului du+te vino
de surghiuni\i dintr+o \arX Zn alta, precum Yi obiceiului ZmpXm[ntenit Zn ambele \Xri de a trimite pe fiii nobililor Yi ai
moYierilor Zn \ara vecinX pentru a se desXv[rYi cutreier[nd lumea Yi cunosc[nd oamenii Yi obiceiurile, pu\in sunt dregXtorii,
sau negustorii, sau marinarii care sX locuiascX Zn prea&ma mXrii Yi sX nu poatX Zntre\ine o conversa\ie Zn am[ndouX limbile,
dupX cum mi+am dat seama c[teva sXptXm[ni mai t[r.iu, c[nd am plecat sX+mi pre.int omagiile ZmpXratului din /lefuscu,
ceea ce, Zn mi&locul unor mari nenorociri care s+au abXtut asupra mea, datoritX rXutX\ii duYmanilor mei, s+a dovedit a Zi o
Znt[mplare fericitX pentru mine, dupX cum voi arXta la locul cuvenit.
"ititorul ZYi aminteYte poate cX atunci c[nd am semnat articolele Zn ba.a cXrora mi +am recXpXtat libertatea, au fost unele pe
care le+am privit chior[Y, deoarece erau prea slugarnice Yi numai o mare nevoie m+a silit sX mX supun. "um ZnsX acum
eram un nardac de cel mai Znalt rang, multe din obliga\iile pomenite Zn acele articole nu mai cadrau cu demnitatea mea, iar
ZmpXratul, ce e drept, nu mi+a amintit niciodatX de ele. TotuYi, nu trecu mult Yi se ivi prile&ul de a+i face -a&estX\ii *ale un
serviciu foarte mare ? cel pu\in aYa am socotit eu atunci. Vntr+un mie. de noapte am fost deYteptat de sute de oameni care
strigau la uYa mea> tre.it brusc din somn, mXrturisesc cX m+a cuprins un fel de groa.X. (m au.it cuv[ntul burglum repetat
neZncetat> mai mul\i curteni, fXc[ndu+Yi drum prin mul\ime, m+au rugat sX vin imediat la palat, unde apartamentul
-a&estX\ii *ale ZmpXrXteasa era Zn flXcXri, datoritX negli&en\ei unei doamne de onoare care adormise Zn timp ce citea un
roman de dragoste. -+am sculat ZndatX Yi cum era o noapte cu lunX, iar locuitorii primiserX ordin sX se dea la o parte din
drumul meu, am i.butit sX a&ung la palat fXrX sX strivesc pe nimeni. 4e .idurile apartamentului fuseserX spri&inite scXri, iar
gXle\i se gXseau din belYug, ZnsX apa era cam departe. GXle\ile aveau apro'imativ mXri mea unor degetare mari, iar bie\ii
oameni mi le dXdeau c[t puteau de repede, dar flXcXrile erau at[t de puternice Znc[t gXle\ile nu a&utau aproape la nimic. (Y
fi putut stinge focul uYor cu haina, dacX din nefericire n+aY fi uitat+o, plec[nd Zn grabX numai cu scurta de piele. *itua\ia
pXrea de+a dreptul de.nXdX&duitX Yi tragicX, iar palatul acesta mXre\ ar fi ars, fXrX ZndoialX, p[nX Zn temelii dacX, mul\umitX
pre.en\ei de spirit, care de obicei nu mX caracteri.ea.X, nu m+aY fi g[ndit la o solu\ie neaYteptatX. Vn a&un, bXusem o
cantitate considerabilX de glimigrim ? un vin delicios cXruia cei din /lefuscu Zi spun ilunec ;al nostru e socotit ZnsX
superior pentru cX e Yi foarte diuretic=.
Brintr+un noroc e'traordinar, eu nu mX uYurasem de vinul bXut, iar dogoarea vXpXilor precum Yi sfor\Xrile mele de a stinge
focul au fXcut ca vinul sX se cearX golit> Yi at[t de mare a fost cantitatea de urinX, Yi at[t de bine am Zndreptat +o Znspre
locurile unde era nevoie, Znc[t peste trei minute focul era cu desXv[rYire stins, iar restul acelei mXre\e .idiri, pentru
construirea cXreia fusese nevoie de at[tea veacuri, scXpX de distrugere.
Vntre timp se luminase de .iuX> fXrX sX mai aYtept felicitXrile ZmpXratului, m+am Zntors acasX pentru cX, deYi Zi fXcusem un
serviciu e'cep\ional, nu Ytiam cum va primi -a+&estatea *a Ytirea despre noua mea ispravX. Botrivit legilor fundamentale
ale ZmpXrX\iei, orice persoanX, indiferent de rangul ei, se fXcea vinovatX de crimX capitalX, dacX urina Zn interiorul .idurilor
palatului. -+a liniYtit ZnsX Zntruc[tva un mesa& din partea -a&estX\ii *ale, Zn care se spunea cX _va da dispo.i\ii marelui
&udecXtor sX fiu absolvit dupX toate formele legale_, lucru pe care, totuYi, nu l+am putut ob\ine> Zn tainX am aflat cX
ZmpXrXteasa, sc[rbitX la culme de ceea ce fXcusem, se mutase Zn aripa cea mai ZndepXrtatX a palatului, ferm hotXr[tX ca
acele clXdiri sX nu mai fie reparate pentru folosin\a sa, Yi Zn pre.en\a confidentelor ei cele mai apropiate nu se putuse
stXp[ni sX nu &ure rX.bunare.
"(B)T2LUL 6)
Gespre locuitorii !iliput"ului. <nvtura, legile i oiceiurile lor. Helul cum i cresc copiii. @iaa autorului n aceast
ar. Autorul apr onoarea unei doamne de neam.
<9
"erturile Yi intrigile sunt at[t de obiYnuite la cur\ile monarhilor, Znc[t nu e nevoie sX stXrui asupra calomniilor puse la cale
de cei invidioYi pentru a o a\[\a Yi mai mult pe ZmpXrXteasX Zmpotriva mea Yi de aceea mX voi ocupa de un alt subiect. "u
toate cX am de g[nd sX las descrierea acestei ZmpXrX\ii pe seama unui tratat special, aY dori deocamdatX sX potolesc
curio.itatea cititorului fXc[nd c[teva considera\iuni de ordin general.
"um ZnXl\imea obiYnuitX a localnicilor este ceva mai micX de Yase incii, propor\ia se pXstrea.X la toate celelalte animale,
precum Yi la plante Yi copaci. (Ya, de pildX, cei mai mari cai Yi boi au Zntre patru Yi cinci incii ZnXl\ime, oile cam o incie Yi
&umXtate Yi g[Ytele sunt cam de mXrimea unor vrXbii Yi tot aYa, p[nX la cele mai mici vietX\i, aproape invi.ibile pentru
mine. atura ZnsX a potrivit ochii lilliputanilor Zn raport cu lucrurile care se ZnfX\iYea.X privirii lor> ei au o vedere c[t se
poate de agerX, dar numai c[nd e vorba de distan\e mici. Bentru a vX da seama c[t de bine vXd ei obiectele din imediata
apropiere, trebuie sX spun cX m+am distrat gro.av c[nd am privit un bucXtar &umulind o cioc[rlie mai micX dec[t o muscX
obiYnuitX, sau o feti\X v[r[nd Zn urechea unui ac invi.ibil un fir de mXtase invi.ibil.
Vn Liliput, cei mai Znal\i arbori sunt de vreo Yapte picioare ? mX refer la cei din marele parc imperial, ale cXror v[rfuri le
puteam atinge cu mina str[nsX pumn. "elelalte plante au cam aceleaYi propor\ii> las ZnsX aceasta pe seama imagi na\iei
cititorului.
u vX voi spune dec[t pu\ine lucruri despre cultura lor care, Zn toate privin\ele, cunoaYte o Znflorire de secole. #elul lor de
a scrie e foarte ciudat, nici de la st[nga la dreapta, ca al europenilor, nici de la dreapta la st[nga, ca al arabilor, nici de sus
Zn &os, ca al chine.ilor, ci oblic, de la un col\ la altul al h[rtiei, ca scrisul doamnelor din (nglia.
Liliputanii ZYi ZngroapX mor\ii cu capul Zn &os, cXci, dupX credin\a lor, mor\ii vor Znvia dupX unspre.ece mii de luni, Zn care
timp pXm[ntul ;turtit Zn concep\ia lor= se va Zntoarce cu susul Zn &os Yi astfel, Zn .iua Znvierii, ei se vor tre.i st[nd Zn
picioare> ZnvX\a\ii lor sus\in cX doctrina aceasta e absurdX> practica, totuYi, continuX din pricina pre&udecX\ilor ZnrXdXci nate
Zn mintea oamenilor de r[nd.
E'istX Zn aceastX ZmpXrX\ie unele legi Yi obiceiuri foarte ciudate> Yi dacX nu ar fi Zn directX contradic\ie cu cele din scumpa
mea patrie, aY fi ispitit sX spun c[te ceva Zn apXrarea lor. (r fi numai de dorit ca ele sX fie aplicate Zntocmai.
Brima pe care am s+o amintesc se referX la denun\Xtori. Toate crimele Zmpotriva statului sunt pedepsite aici cu cea mai
mare strXYnicie> dar dacX la &udecatX, acu.atul reuYeYte sX+Yi dovedeascX nevinovX\ia Zn chip neZndoielnic, acu.atorul este
imediat os[ndit la o moarte ruYinoasX, Zn vreme ce nevinovatul este de patru ori despXgubit din pXm[nturile sau bunurile
acu.atorului@ o datX pentru timpul pierdut, o datX pentru prime&dia Zn care s+a aflat, ZncX o datX pentru via\a grea din
Znchisoare Yi Zn sf[rYit pentru toate cheltuielile fXcute spre a se agXra> dacX acest fond e neZndestulXtor, e compensat din
plin de coroanX.
4e asemenea, ZmpXratul Zi acordX un semn public al bunXvoin\ei sale Yi nevinovX\ia lui e trZmbi\atX prin tot oraYul.
VnYelXciunea este privitX la ei ca o crimX mai mare dec[t ho\ia Yi de aceea rar se Znt[mplX sX nu fie pedepsitX cu moartea>
ZndeobYte ei socotesc cX gri&a Yi pa.a atentX, Znso\ite de oarecare pricepere, pot feri avutul oamenilor de t[lhari, dar cinstea
nu are cum sX se apere Zmpotriva vicleYugului> Yi cum .ilnic oamenii contractea.X Zntre ei cumpXrXri Yi v[n.Xri, adesea
chiar pe datorie, acolo unde ZnYelXciunea este ZngXduitX sau spri&initX, sau unde nu e'istX lege care s +o pedepseascX,
negustorul cinstit pierde Zntotdeauna, Zn timp ce ticXlosului toate Zi merg Zn plin. Vmi aduc aminte cX odatX am intervenit pe
l[ngX ZmpXrat pentru un criminal care se fXcuse vinovat de furtul unei mari sume de bani, pe care stXp[nul sXu Zl Zm+
puternicise s+o Zncase.e Yi cu care se fXcuse nevX.ut, Yi cum, cXut[nd sX gXsesc circumstan\e atenuante, i +am spus ZmpX+
ratului cX delictul comis e doar un abu. de Zncredere, ZmpXratul a socotit cX e monstruos din partea mea sX+l apXr, folosind
tocmai temeiul care constituia cea mai agravantX circumstan\X a nelegiuirii fXptuite> adevXrul e cX nu i+am putut da
monarhului dec[t rXspunsul obiYnuit, cX popoare diferite au Yi obiceiuri diferite ? pentru cX, mXrturisesc, mX sim\eam
ad[nc ruYinat.
"u toate cX Yi noi numim rXsplatX Yi pedeapsX cei doi poli Zn &urul cXrora gravitea.X orice formX de guvernXm[nt totuYi, Zn
afara liliputanilor, la nici un alt popor nu am vX.ut sX se aplice Zn mod practic aceastX ma'imX. La ei, acela care poate face
dovada cX vreme de Yapte.eci Yi trei de luni a respectat cu sfin\enie legile \Xrii, are dreptul la anumite privilegii, potrivit cu
rangul Yi po.i\ia sa socialX, pe l[ngX o sumX propor\ionalX de bani dintr+un fond destinat acestui scop> totodatX, el primeYte
titlul de snilpall sau om al legii, care Zi Znso\eYte numele, dar care nu se transmite urmaYilor. 2amenii aceYtia, Zn urma
relatXrilor mele, au considerat ca o mare lipsX a politicii noastre, faptul cX la noi legile sunt respectate numai de frica
pedepselor Yi cX nicXieri nu se face nici o men\iune cu privire la rXsplatX.
"a urmare a acestui lucru, Zn tribunalele lor imaginea &usti\iei este repre.entatX ca o statuie cu Yase ochi, doi Zn fa\X, doi la
spate Yi c[te unul de fiecare parte, simboli.[nd prevederea> Zn m[na dreaptX \ine deschis un sXcule\ cu aur, iar Zn st[nga o
sabie v[r[tX Zn teacX pentru a arXta cX e gata mai cur[nd sX rXsplXteascX dec[t sX pedepseascX.
(tunci c[nd aleg oameni pentru diferite slu&be, lilliputanii pun mai mult pre\ pe calitX\ile morale dec[t pe aptitudini
deosebite, cXci, de vreme ce omenirea are nevoie sX fie c[rmuitX, ei socotesc cX orice om Zn.estrat cu o inteligen\X
obiYnuitX poate face fa\X unei func\ii sau alteia> cX nu a fost nicic[nd Zn inten\ia Broviden\ei de a face din conducerea tre +
burilor publice o tainX care sX fie Zn\eleasX numai de c[teva genii neZntrecute, genii ce se nasc rareori c[te trei Zntr +un veac.
<C
Ei socotesc cX adevXrul, dreptatea, cumpXtarea Yi celelalte virtu\i stau Zn puterea fiecXruia, Yi cX practicarea acestor virtu\i,
a&utatX de e'perien\X Yi de bune inten\ii, dX dreptul oricXrui om sX+Yi slu&eascX \ara, Zn afarX de ca.urile unde e nevoie de
studii speciale. 4upX pXrerea lor, ZnsX, lipsa virtu\ilor morale este at[t de departe de a fi compensatX de o minte bine
Zn.estratX, Znc[t slu&bele nu sunt niciodatX Zncredin\ate unor m[ini at[t de periculoase ca cele ale oamenilor ast fel
Zn.estra\i> dupX pXrerea lor, greYelile sXv[rYite din neYtiin\X de cXtre cei virtuoYi nu au niciodatX urmXri at[t de nefaste
asupra binelui obYtesc ca faptele unui om corupt, care se pricepe de minune sX+Yi Zntre\inX, sX+Yi sporeascX Yi sX+Yi apere
metehnele.
4e asemenea, un om care nu crede Zn Bronia cereascX, nu are ce cXuta Zntr +o slu&bX publicX> deoarece regii se socotesc
repre.entan\i ai Broniei cereYti, liliputanii cred cX nu poate fi nimic mai absurd dec[t ca un monarh sX foloseascX Zn
serviciul sXu oameni care tXgXduiesc autoritatea ce+l cXlXu.eYte Zn faptele sale.
(Y vrea sX fie limpede pentru cititor cX atunci c[nd vorbesc despre aceste legi, precum Yi despre altele pe care le voi
pomeni mai Zncolo, am Zn vedere institu\iile Zn forma lor primarX Yi nu smintelile Zn care au cX.ut liliputanii datoritX
degenerXrii naturii omeneYti. Bentru cX, Zn ceea ce priveYte obiceiul ruYinos de a dob[ndi posturi Znalte dans[nd pe
fr[nghie, sau semne de favoare Yi distinc\ie sXrind peste be\e Yi t[r[ndu+se pe sub ele, cititorul este rugat sX re\inX cX aceste
obiceiuri au fost introduse de bunicul ZmpXratului care domneYte astX.i Yi au a&uns la Znflorirea de acum din pricina lup+
telor ce se Znte\esc neZncetat Zntre partide Yi grupXri politice.
erecunoYtin\a este socotitX drept o crimX capitalX, dupX cum citim cX a fost Yi Zn alte c[teva \Xri, cXci ei &udecX Zn fe lul
urmXtor@ oricine se poartX rXu cu binefXcXtorul sXu este probabil un duYman al celorlal\i oameni fa\X de care nu se simte
Zndatorat cu nimic Yi de aceea un astfel de om nu meritX sX trXiascX.
"oncep\iile lor privitoare la Zndatoririle pXrin\ilor Yi copiilor se deosebesc foarte mult de ale noastre. Vntruc[t legXtura
dintre bXrbat Yi femeie se Zntemeia.X pe marea lege a firii care urmXreYte rXsp[ndirea Yi perpetuarea speciei, lilliputanii
Zn\eleg ca bXrba\ii Yi femeile sX se uneascX, asemenea altor animale, numai atunci c[nd le vine pofta. 4ragostea fa\X de
copiii lor i.vorXYte dintr+un principiu natural asemXnXtor, Zn numele cXruia ei nu ZngXduie cu nici un chip ca un copil sX+i
fie Zn vreun fel Zndatorat tatXlui sXu pentru cX l+a .Xmislit sau mamei sale pentru cX l+a adus pe lume ? ceea ce, \in[nd
seamX de mi.eriile vie\ii omeneYti, nu a fost o binefacere Yi nici nu a fost privitX ca atare de pXrin\i, ale cXror g[nduri, Zn
timpul drXgXstoaselor Zntrevederi, erau Zndreptate Zn altX parte. Vn urma unor astfel de ra\ionamente au a&uns la conclu.ia
cX pXrin\ii sunt ultimii cXrora ar trebui sX li se Zncredin\e.e educa\ia copiilor lor, Yi de aceea, Zn fiecare oraY, ei au
crescXtorii de copii, unde to\i pXrin\ii, cu e'cep\ia plugarilor, sunt obliga\i sX+Yi trimitX copiii, bXie\i Yi fete, ca sX fie
crescu\i Yi instrui\i dupX ce ating v[rsta de douX.eci de luni, c[nd se presupune cX au Znceput sX Ytie ce ZnseamnX ascul +
tarea. ^colile acestea sunt de mai multe feluri, dupX aptitudini Yi se'e. Brofesori foarte pricepu\i Zi pregXtesc pe copii
pentru locul ce urmea.X sX+l ocupe Zn via\X, potrivit cu rangul pXrin\ilor lor Yi cu propriile lor aptitudini Yi inteligen\X. 6oi
spune mai Znt[i c[te ceva despre crescXtoriile de bXie\i, apoi despre cele de fete.
"rescXtoriile pentru bXie\ii cobor[tori din pXrin\i de vi\X nobilX sau cu rang Znalt au profesori serioYi Yi ZnvX\a\i, precum Yi
mai mul\i Znlocuitori ai acestora, ZmbrXcXmintea Yi hrana copiilor sunt c[t se poate de simple. Ei sunt crescu\i Zn spiritul
onoarei, dreptX\ii, cura&ului, modestiei, mXrinimiei, religiei Yi dragostei de patrie> sunt veYnic ocupa\i cu c[te ceva, Zn afara
timpului re.ervat meselor Yi somnului care este foarte scurt, Yi au douX ore de distrac\ii, c[nd fac e'erci\ii fi.ice.
B[nX la v[rsta de patru ani, sunt a&uta\i la ZmbrXcat de bXrba\i> dupX aceea trebuie sX se Zmbrace singuri, oric[t de Znalt
le+ar fi rangul social> iar Zngri&itoarele, a cXror v[rstX corespunde v[rstei de cinci.eci de ani a femeilor noastre, se
Zndeletnicesc numai cu ale gospodXriei.
"opiilor nu li se dX voie niciodatX sX stea de vorbX cu servitorii, iar c[nd se duc sX se distre.e, merg Zn totdeauna
ZmpreunX, Zn grupuri mai mari sau mai mici, Znso\i\i de un profesor sau de un Znlocuitor al acestuia> astfel ei sunt feri\i de
timpuriu de prostiile Yi viciile cXrora le cad adesea victimX copiii noYtri. BXrin\ilor li se ZngXduie sX+i vadX numai de douX
ori pe an Yi vi.ita durea.X o singurX orX> li se dX voie sX sXrute copilul la sosire Yi la plecare, dar un pro fesor care e
Zntotdeauna de fa\X Zn astfel de oca.ii, nu le permite sX+i alinte sau sX+i giugiuleascX, ori sX le aducX daruri ? &ucXrii,
bomboane Yi altele de acest fel.
Vn ca.ul c[nd nu sunt plXtite la timp, ta'ele datorate de fiecare familie pentru educa\ia Yi Zntre\inerea unui copil sunt
Zncasate cu for\a de slu&baYii ZmpXratului.
"rescXtoriile pentru copiii gentilomilor obiYnui\i, ai negustorilor cu amXnuntul Yi ridicata, precum Yi ai meYteYugarilor sunt
organi.ate cam Zn acelaYi fel, cu deosebirile respective> astfel, cei care urmea.X sX ZmbrX\iYe.e o meserie devin ucenici la
v[rstX de unspre.ece ani, Zn timp ce copiii oamenilor de rang ZYi continuX instruc\ia p[nX la cincispre.ece ani, ceea ce
corespunde v[rstei de douX.eci Yi unu de ani la noi> dar severitatea slXbeYte treptat Zn ultimii trei ani.
Vn crescXtoriile pentru fete, copilele de vi\X nobilX sunt educate cam Zn acelaYi fel ca Yi bXie\ii, at[t cX sunt ZmbrXcate de
servitoare tocmite anume, ZnsX Zntotdeauna de fa\X cu o profesoarX sau Znlocuitoare, p[nX la v[rstX de cinci ani c[nd a&ung
sX se Zmbrace singure. 4acX se constatX cX aceste Zngri&itoare au ZndrX.nit cumva sX distre.e fetele cu poveYti Zn+
fricoYXtoare sau absurde, ori cu neghiobii aYa cum obiYnuiesc servitoarele noastre, ele sunt biciuite Zn public, Zn trei locuri
<H
diferite ale oraYului, Zntemni\ate pentru un an de .ile Yi surghiunite pe via\X Zn cea mai pustie regiune a \Xrii. (stfel, tine+
relor domniYoare din \ara aceasta le este tot at[t de ruYine ca Yi bXie\ilor sX fie fricoase sau proaste> ele dispre\uiesc orice
podoabe care depXYesc cuviin\a Yi curX\enia. )arX Zn ceea ce priveYte educa\ia lor, nu am vX.ut nici o diferen\X care sX fi
fost pricinuitX de deosebirea de se' ? at[t numai cX e'erci\iile fi.ice ale fetelor nu erau chiar aYa de grele.
Tinerele Znva\X, de asemeni, unele reguli privitoare la via\a casnicX Yi li se cere un numXr mai limitat de cunoYtin\e>
lilliputanii considerX cX Zn mi&locul unei societX\i alese, o so\ie trebuie sX fie Zntotdeauna o interlocutoare Zn\eleaptX Yi.,
plXcutX, fiindcX nu poate fi veYnic t[nXrX. "[nd fetele Zmplinesc doispre.ece ani ? v[rsta c[nd se pot mXrita ? pXrin\ii
sau tutorii lor le iau acasX, e'prim[ndu+Yi Zn fel Yi chip recunoYtin\a fa\X de profesori, Zn timp ce t[nXra domniYoarX Yi tova+
rXYele ei rareori ZYi pot stXp[ni lacrimile.
Vn crescXtoriile pentru fete de condi\ie mai modestX, copilele Znva\X fel de fel de lucruri potrivite cu se'ul lor Yi lumea din
care fac parte> cele destinate uceniciei pleacX la v[rsta de Yapte ani, celelalte sunt \inute p[nX la unspre.ece ani.
#amiliile mai pu\in ZnstXrite care au copii la aceste crescXtorii sunt obligate, Zn afarX de ta'a anualX, foarte micX de altfel,
sX plXteascX lunar administratorului crescXtoriei o parte neZnsemnatX din c[Ytigurile lor, ceea ce alcXtuieYte dota copilului>
de aceea, legea ZngrXdeYte cheltuielile pXrin\ilor. Liliputanii considerX cX nimic nu e mai nedrept dec[t ca oamenii,
ascult[nd de poftele lor, sX aducX pe lume copii Yi sX lase povara Zntre\inerii lor pe seama statului. "[t priveYte per soanele
de vi\X nobilX, acestea dau garan\ii cX vor vXrsa Zn mod regulat o anumitX sumX de fiecare copil, dupX situa\ia pe care o au.
#ondurile acestea sunt Zntotdeauna administrate cu pricepere Yi cu cea mai desXv[rYitX nepXrtinire.
]Xranii ZYi \in copiii acasX, Yi cum singura Zndeletnicire a acestora urmea.X sX fie cultivarea pXm[ntului, educa\ia lor are
pu\inX importan\X pentru stat> totuYi, bXtr[nii Yi bolnavii sunt Zntre\inu\i de spitale, cXci cerYetoria e necunoscutX Zn aceastX
\arX.
Boate cX cititorului curios i+ar face plXcere sX afle acum c[te ceva despre cei care m+au slu&it Yi despre traiul meu Zn Liliput
Zn timpul unei Yederi de nouX luni Yi treispre.ece .ile. "um mX pricepeam Zntruc[tva sX meYteresc Yi, pe de altX parte,
fiindcX m+a silit nevoia, mi+am fXcut o masX Yi un scaun, destul de confortabile am[ndouX, din cei mai mari copaci ai par+
cului imperial. (u fost anga&ate douX sute de croitorese pentru a+mi confec\iona cXmXYi Yi albituri pentru pat Yi masX, toate
din materialul cel mai re.istent Yi mai aspru pe care l+au putut gXsi Yi pe care, totuYi, au trebuit sX+l ZmpXtureascX de mai
multe ori, pentru cX cel mai gros era de c[teva ori mai sub\ire dec[t batistul nostru.
B[n.a lor e de obicei latX de trei incii Yi un top are trei picioare. "roitoresele mi +au luat mXsura Zn timp ce stXteam culcat
pe pXm[nt@ una s+a aYe.at l[ngX g[tul meu Yi alta la mi&locul gambei, \in[nd am[ndouX de capetele unei fr[nghii Zntinse, Zn
timp ce o a treia mXsurX lungimea fr[nghiei cu o linie lungX de o incie. -i+au mXsurat apoi degetul mare de la m[na
dreaptX Yi asta le+a fost de a&uns, pentru cX, potrivit unui calcul matematic, de douX ori circumferin\a degetului mare
repre.intX grosimea Zncheieturii m[inii, Yi aYa mai departe pentru g[t Yi talie> cu a&utorul cXmXYii mele vechi pe care am
aYternut+o &os, pe pXm[nt, drept model, mi+au luat mXsura e'actX.
Trei sute de croitori s+au Zndeletnicit Zn acelaYi timp cu cusutul hainelor> au folosit ZnsX un alt procedeu ca sX+mi ia mXsurX.
Eu am Zngenuncheat, iar ei au adus o scarX pe care au spri&init+o de g[tul meu. Unul din ei s+a urcat pe aceastX scarX lXs[nd
un fir cu plumb sX cadX de la guler p[nX la podea, ceea ce corespundea Zntocmai lungimii veYm[ntului meu, talia Yi bra\ele
le+am mXsurat singur. "[nd au fost gata hainele ? le+au isprXvit de cusut Zn casa mea, pentru cX n+ar fi ZncXput nici Zn cea
mai mare locuin\X a lor ? semXnau cu un costum de arlechin, at[t cX peticele din care era fXcut aveau o singurX culoare.
Trei sute de bucXtari Zmi pregXteau m[ncarea, Zn niYte bordeie mici, special construite l[ngX casa mea> aici locuiau ei cu
familiile lor Yi Zn fiecare bordei se gXteau c[te douX feluri odatX. Luam c[te douX.eci de chelneri Zn m[nX Yi+i aYe.am pe
masX> al\i o sutX aYteptau &os, unii cu tXvi cu m[ncare, al\ii cu butoaie de vin Yi alte bXuturi purtate pe umXr> atunci c[nd
doream sX beau, sau sX mXn[nc, chelnerii de pe masX le trXgeau Zn sus, Zntr+un chip c[t se poate de ingenios, cu a&utorul
unor sfori ? aYa cum noi Zn Europa scoatem apa din f[nt[nX. 2 por\ie de m[ncare era numai bine o ZmbucXturX, Yi un
butoi cu vin, o duYcX. "arnea lor de berbec n+o Zntrece pe a noastrX, Zn schimb cea de vacX e minunatX. *+a Znt[mplat odatX
sX dau peste o ciosvZrtX at[t de mare, Znc[t am fost nevoit sX muYc din ea de trei ori> dar asta se ZntZmpla rar. *ervitorii mei
au rXmas ului\i vX.[nd cX mXn[nc carnea cu oase cu tot, aYa cum m[ncXm noi Zn (nglia un picior de cioc[rlie. G[Ytele Yi
curcanii Zi Znghi\eam de obicei dintr+o Yi mXrturisesc cX erau cu mult mai gustoYi ca ai noYtri. 4intre orXtXniile mai mici,
puteam lua c[te douX.eci+trei.eci pe un v[rf de cu\it.
Vntr+o .i, -a&estatea *a, fiind informat despre felul meu de via\X, ZYi e'primX dorin\a ca, at[t el, c[t Yi augusta lui so \ie,
precum Yi prin\ii Yi prin\esele de s[nge ZmpXrXtesc sX aibX fericirea_, cum a binevoit el sX se e'prime, `de a lua masa cu
mine_. (u venit aYadar Yi eu i+am aYe.at pe masX Zn fa\a mea, Zn &il\urile lor ZmpXrXteYti, ocroti\i de garda palatului.
#limnap, marele vistiernic, era Yi el de fa\X, cu sceptrul sXu alb Zn m[nX, Yi am observat cX se uitX adesea la mine cu o
privire acrX> eu ZnsX m+am prefXcut cX nu bag de seamX Yi am m[ncat mai mult ca de obicei, pentru a face cinste patriei
mele, precum Yi pentru a st[rni admira\ia cur\ii. (m motivele mele sX cred cX aceastX vi.itX a -a&estX\ii *ale i +a dat lui
#limnap prile&ul de a+mi face c[teva servicii proaste pe l[ngX stXp[nul lui. (cest ministru fusese dintotdeauna duYmanul
meu Zntr+ascuns, cu toate cX Zn fa\X mX mXgulea mai mult dec[t era Zn firea lui ursu.X.
<I
El Zi descrise ZmpXratului `starea &alnicX a vistieriei_, spun[ndu+i cX _a fost silit sX Zmprumute bani cu dob[ndX mare_, cX
bonurile de te.aur scX.userX sub nouX la sutX din valoarea nominalX, cX Zntre\inerea mea Zl costase pe -a&estatea *a mai
mult de un milion Yi &umXtate de sprugi ;cea mai mare monedX de aur a lor, de mXrimea unui fluturaY= Yi cX, Zn general, ar
fi bine ca ZmpXratul sX se foloseascX de cel din\ii prile& pentru a se descotorosi de mine Zn mod cavaleresc.
*imt nevoia aici sX iau apXrarea reputa\iei unei doamne care, fXrX nici o vinX, a avut de suferit din pricina mea. 6is +
tiernicului i se nX.Xrise sX fie gelos pe so\ia sa, datoritX unor guri rele care i +au Yoptit cX dumneaei s+ar fi ZndrXgostit nebu+
neYte de mine> ba mai mult, la palat umblX de c[tva timp .vonul cum cX ar fi venit odatX Zn secret la locuin\a mea. 4eclar
solemn cX a fost o minciunX sfruntatX, fXrX alt temei dec[t faptul cX luminX\ia ei a binevoit sX+mi dea cele mai nevinovate
dove.i de prietenie. 3ecunosc cX venea adesea Zn casa mea, dar o fXcea Zntotdeauna Zn mod public Yi niciodatX singurX Zn
caleaYca, ci Znso\itX de cel pu\in trei persoane ? de obicei sora, fiica ei mai micX Yi o prietenX oarecare> dar lucrul acesta Zl
fXceau Zn mod obiYnuit multe alte doamne de la curte. Vi iau pe to\i servitorii mei martori Yi +i Zntreb dacX au vX.ut vreodatX
o trXsurX la uYa casei mele fXrX sX Ytie cine anume se afla ZnXuntru.
Vn astfel de oca.ii, c[nd un servitor Zmi anun\a sosirea vreunui oaspe, obiceiul meu era sX mX duc de ZndatX la uYX, Yi dupX
ce Zmi pre.entam omagiile, luam Zn m[nX, cu cea mai mare gri&X, trXsura Yi doi cai ;dacX erau Yase cai, vi.itiul deshXma
Zntotdeauna patru din ei= Yi+i aYe.am pe o masX Zmpre&muitX cu un parapet Znalt de cinci incii, ca sX preZnt[mpin
accidentele. u rareori s+a Znt[mplat sX am c[te patru trXsuri cu cai pe masX ? era o societate ZntreagX. Eu Yedeam pe
scaun, cu fa\a aplecatX spre ei, iar c[nd eram ocupat cu un grup, vi.itiii Zi plimbau biniYor pe ceilal\i de &ur Zmpre&urul
mesei. -i+am petrecut multe dupX+amie.e Zn chipul cel mai plXcut st[nd de vorbX cu unii Yi cu al\ii. 4ar Zl desfid pe
vistiernic sau pe cei doi informatori ai sXi ;treaba lor, o sX le dau numele Zn vileag=, "lustril Yi 4runlo, sX facX dovada cX
cineva ar fi venit la mine incognito, afarX de secretarul 3eldresal, trimis din porunca -a&estX\ii *ale, dupX cum am arXtat.
u aY fi stXruit at[t asupra acestui amXnunt, dacX n+ar fi fost vorba de reputa\ia unei nobile doamne, ca sX nu mai vorbesc
de propria mea reputa\ie, cu toate cX pe atunci aveam cinstea de a fi nardac, ceea ce vistiernicul nu era, cXci toatX lumea
Ytie cX el era doar glumglum, titlu mai &os cu o treaptX dec[t al meu, aYa cum Zn (nglia este un marchi. fa\X de un duce>
recunosc totuYi cX trecea Znaintea mea mul\umitX situa\iei sale. (ceste .vonuri care au a&uns la urechile mele Zn urma unei
Znt[mplXri pe care nu e ca.ul s+o amintesc, l+au fXcut pe vistiernic sX+Yi priveascX so\ia cu ochi rXi o bucatX de vreme, ca sX
nu mai vorbesc de mine> Yi cu toate cX p[nX la urmX Yi+a dat seama de adevXr Yi s+a ZmpXcat cu ea, eu nu am mai avut nici
un fel de trecere Zn ochii lui, ba chiar Yi ZmpXratul, care se lXsa prea mult influen\at de acest favorit, a Znceput sX+Yi piardX
din ce Zn ce mai mult interesul fa\X de mine.
"(B)T2LUL 6))
Aflnd c urmeaz s fie acuzat de nalt trdare, autorul se refugiaz nK Jlefuscu. Cum e primit acolo.
Vnainte de a vorbi despre plecarea mea din Liliput, vreau sX amintesc de amXnuntele unei intrigi, care de vreo douX luni de
.ile se ur.ea Zn tainX Zmpotriva mea. B[nX atunci, nu avusesem prile&ul sX cunosc via\a de la curte, datoritX umilei mele
stXri sociale. "e e drept, au.isem Yi citisem destule despre felul de a se purta al monarhilor Yi miniYtrilor, dar nu m+aY fi
aYteptat niciodatX sX cunosc cumplitele sale urmXri Zntr+o \arX at[t de ZndepXrtatX, condusX ? dupX cum credeam eu ? de
principii foarte deosebite de cele din Europa.
Tocmai pe c[nd mX pregXteam sX+mi pre.int omagiile mele ZmpXratului din /lefuscu, o persoanX cu va.X la curte ;cXreia Zi
fXcusem multe servicii Zntr+o vreme c[nd se afla Zn cea mai mare disgra\ie a -a&estX\ii *ale= veni Zn tainX, noaptea, la
locuin\a mea, Zntr+o lecticX ZnchisX, Yi ceru sX mX vadX, fXrX sX+Yi spunX numele, servitorului. (m dat drumul purtXtorilor Yi
am v[r[t lectica cu LuminX\ia *a Zn bu.unarul hainei> apoi, dupX ce am poruncit unui servitor de Zncredere sX spunX cX
sunt indispus Yi cX m+am dus la culcare, am .Xvor[t uYa casei, am pus lectica pe masX, potrivit obiceiului meu, Yi m+am
aYe.at Yi eu l[ngX masX.
4upX salutXrile de rigoare, vX.[nd cX fa\a LuminX\iei *ale e foarte Zngri&oratX, l+am Zntrebat care+i pricina, iar el m+a rugat
sX+l ascult cu rXbdare, Zntr+o chestiune care privea Zndeaproape cinstea Yi via\a mea. -i+a vorbit cam Zn felul urmXtor
;mi+am Znsemnat spusele lui de ZndatX ce a plecat=@
`(flX, .ise el, cX nu de mult au fost convocate Zn tainX din pricina dumitale mai multe Yedin\e ale consiliului, iar
-a&estatea *a a a&uns la o hotXr[re definitivX abia acum douX .ile.
V\i dai seama, cred, cX *kyresh /olgolam ;galbet sau mare amiral= \i+a fost duYman de moarte aproape din prima clipX a
sosirii dumitale aici. 4in ce pricinX, nu Ytiu> dar ura lui a sporit de c[nd cu marea dumitale victorie repurtatX asupra \Xrii
/lefuscu, ceea ce i+a umbrit mult faima lui de amiral. (cest domn, ZmpreunX cu #limnap, marele vistiernic, a cXrui
duYmXnie Zmpotriva dumitale e bine cunoscutX din cau.a so\iei sale, generalul Limtoc, Yambelanul Lalcon Yi &udecXtorul
suprem /almuff au pregXtit un act de acu.are prin care eYti Znvinuit de trXdare Yi alte crime capitale_.
(ceastX introducere mX fXcu sX+mi pierd Zntr+at[t cumpXtul, conYtient de meritele Yi nevinovX\ia mea, Znc[t am vrut sX+l
Zntrerup, dar el mX rugX sX tac, urm[nd astfel@
_#iindu+\i recunoscXtor pentru binele pe care mi l+ai fXcut, am cXutat sX capXt informa\ii precise cu privire la Yedin\ele
consiliului, precum Yi o copie a Znvinuirilor ce \i se aduc> fXc[nd aceasta, mi+am pus via\a Zn prime&die ca sX+\i fiu de folos.
<L
("T 4E ("Ua(3E
Vmpotriva lui
EU)/U* #LE*T3), 2-UL+-UTE
(rticolul l
(v[nd Zn vedere cX printr+un statut Zntocmit Zn timpul domniei -a&estX\ii *ale ZmpXratul "alin 4effar Blune s+a hotXr[t cX
oricine va urina Zn interiorul .idurilor palatului regal va fi supus la pedeapsa cuvenitX pentru ZnaltX trXdare> cX, totuYi,
sus+numitul Euinbus #lestrin a ZncXlcat cu bunX Ytiin\X sus+numita lege, sub prete'tul de a stinge focul din apartamentul
scumpei Yi augustei so\ii a -a&estX\ii *ale, Yi astfel, Zn chip viclean, trXdXtor Yi diabolic, a stins sus +numitul foc din
sus+amintitul apartament, aflat ZnXuntrul .idurilor sus+amintitului palat regal, Zmpotriva statutului privitor la un astfel de
ca. etc. Zmpotriva Zndatoririlor etc.
(rticolul A
"X sus+numitul Euinbus #lestrin, dupX ce a adus flota imperialX din /lefuscu Zn portul nostru imperial Yi dupX ce i s +a
poruncit mai t[r.iu de cXtre -a&estatea *a ZmpXratul sX capture.e toate celelalte vase ale sus +numitei ZmpXrX\ii /lefuscu Yi
sX reducX aceastX ZmpXrX\ie la o provincie, care sX fie de acum Znainte guvernatX de un vicerege, Yi sX nimiceascX Yi sX
omoare nu numai pe to\i e'ila\ii "apete+turtite, ci Yi pe to\i locuitorii din acea ZmpXrX\ie care nu se vor lepXda imediat de
ere.ia "apetelor+turtite, el, sus+numitul #lestrin, ca un trXdXtor perfid al milostivei Yi (ugustei *ale -a&estX\i ZmpXratul, a
rugat sX fie scutit de sus+numita ZnsXrcinare sub prete'tul cX nu vrea sX for\e.e cugetul nimXnui Yi nici sX distrugX
libertatea Yi via\a unui popor nevinovat.
(rticolul D
(v[nd Zn vedere cX atunci c[nd de la curtea ZmpXrX\iei /lefuscu au sosit la curtea -a&estX\ii *ale ambasadori ca sX cearX
pace, el, sus+numitul #lestrin, ca un trXdXtor perfid, a a&utat, a instigat, a Zncura&at Yi distrat pe sus+numi\ii ambasadori, cu
toate cX Ytia cX sunt slu&itorii unui monarh care a fost de cur[nd inamicul declarat al -a&estX\ii *ale ZmpXratul, Yi a purtat
rX.boi deschis Zmpotriva -a&estX\ii *ale mai sus+amintite.
(rticolul <
"X acelaYi Euinbus #lestrin, contrar Zndatoririlor unui supus credincios, se pregXteYte acum sX ZntreprindX o cXlXtorie la
curtea ZmpXrX\iei /lefuscu, pentru care a cXpXtat numai o Zncuviin\are verbalX din partea -a&estX\ii *ale ZmpXnatul Yi, sub
prete'tul sus+amintitei Zncuviin\Xri, inten\ionea.X, ca un perfid Yi trXdXtor ce e, sX facX sus+amintita cXlXtorie Yi astfel sX
a&ute, sX Zncura&e.e Yi sX a\[\e pe ZmpXratul din /lefuscu, p[nX nu de mult duYmanul nostru, care a purtat rX.boi ;desdais
Zmpotriva -a&estX\ii *ale ZmpXratul mai sus+amintit...
-ai sunt Yi alte c[teva articole, dar acestea sunt cele mai importante Yi \i le+am citit Zn re.umat.
Vn cursul mai multor de.bateri Zn legXturX cu aceste acu.a\ii, trebuie sX recunosc cX -a&estatea *a a dat multe dove.i de
bunXvoin\X, amintind Zn mai multe r[nduri serviciile pe care i le+ai adus Yi cXut[nd sX+\i micYore.e crimele. 4ar
vistiernicul Yi amiralul au insistat sX fii condamnat la cea mai crudX Yi ruYinoasX moarte, prin incendierea casei dumitale Zn
timpul nop\ii, urm[nd totodatX ca generalul sX fie de fa\X, Znso\it de douX.eci de mii de oameni Znarma\i cu sXge\i otrXvite,
care sX \inteascX fa\a Yi m[inile dumitale. "[\iva din servitorii dumitale vor cXpXta ordinul secret de a turna pe cXmXYile Yi
cearYafurile dumitale un suc otrXvitor ce te va face sX+\i rupi carnea Yi sX mori Zn chinuri groa.nice. Generalul a ZmpXrtXYit
aceastX propunere, astfel cX o bucatX de vreme a e'istat o ma&oritate Zmpotriva dumitale> dar -a&estatea *a, hotXr[t sX+\i
cru\e via\a, de va fi cu putin\X, l+a c[Ytigat p[nX la urmX de partea sa pe Yambelan.
"u acest prile&, 3eldresal, primul secretar pentru afacerile private, care s+a socotit Zntotdeauna prietenul dumitale
credincios, a primit poruncX de la ZmpXrat sX+Yi spunX punctul de vedere, lucru pe care l+a fXcut, ZndreptX\ind astfel buna
pXrere pe care o ai despre el. ( recunoscut cX Zntr+adevXr crimele dumitale sunt grave, dar cX mai e'istX Yi iertare ? vir+
tutea cea mai de laudX a unui c[rmuitor Yi cea pentru care -a&estatea *a a fost pe bunX dreptate slXvit de at[tea ori. ( spus
cX prietenia dintre dumneata Yi el e at[t de bine cunoscutX de toatX lumea, Znc[t s+ar putea ca prea cinstitul consiliu sX+l
socoteascX pXrtinitor> totuYi, supun[ndu+se poruncii primite, va spune fXrX ocol tot ce g[ndeYte. (stfel a arXtat cX dacX
-a&estatea *a, \in[nd seamX de serviciile dumitale Yi ascult[nd de Zndemnul firii sale milostive, ar binevoi sX+\i cru\e via\a
Yi ar porunci doar sX+\i scoatX am[ndoi ochii, dupX umila sa pXrere, s+ar face oarecum dreptate prin aceastX mXsurX Yi toatX
lumea ar slXvi mXrinimia ZmpXratului, precum Yi generosul spirit de dreptate al celor care au cinstea de a fi sfetnicii sXi.
( mai spus cX de pe urma pierderii ochilor, puterea dumitale fi.icX n+ar avea de suferit Yi ai mai putea fi de folos
-a&estX\ii *ale, cX orbirea face sX sporeascX cura&ul pentru cX ne ascunde pri me&diile, cX numai teama de a+\i pierde
vederea te+a oprit sX porneYti Yi sX aduci Zncoace Yi restul flotei vrX&maYe Yi cX ar fi de a&uns pentru dumneata sX ve.i cu
ochii miniYtrilor, deoarece nici cei mai mari monarhi nu fac altfel.
(ceastX propunere a fost primitX cu cea mai mare de.aprobare de cXtre Zntregul consiliu. /olgolam, amiralul, Yi+a ieYit din
sXrite Yi, scul[ndu+se furios, a Zntrebat cum de a avut secretarul ZndrX.neala sX propunX ca via\a unui trXdXtor sX fie cru\atX,
c[nd serviciile aduse de dumneata au constituit, dacX se \ine seama de cele mai Znalte ra\iuni de stat, crimele cele mai
grave> cX dumneata, care ai fost Zn stare sX stingi focul urin[nd Zn apartamentul -a&estX\ii *ale, ZmpXrXteasa, ;lucru pe care
9:
l+a amintit cu sc[rbX= ai putea Zntr+o bunX .i sX provoci o inunda\ie prin aceleaYi mi&loace, Znec[nd Zntregul palat, Yi aceeaYi
for\X care \i+a permis sX capture.i flota inamicului \i+ar putea slu&i, cu prile&ul primei nemul\umiri, s+o duci Znapoi> cX are
motive temeinice sX creadX cX Zn ad[ncul inimii dumitale eYti un "ap+turtit, Yi cum trXdarea Znainte de a se arXta Zn fapte ZYi
face loc mai Znt[i Zn inimX, te+a acu.at de trXdare pe acest temei Yi a stXruit sX fii condamnat la moarte.
6istiernicul a fost de aceeaYi pXrere> el a arXtat Zn ce stare &alnicX a a&uns te.aurul datoritX cheltuielilor fXcute cu
Zntre\inerea dumitale, cheltuieli care foarte cur[nd vor deveni o povarX greu de Zndurat> cX propunerea secretarului de a \i
se scoate ochii, departe de a fi un leac Zmpotriva rXului ce ne paYte, va spori prime&dia, cXci e lucru Ytiut cX sco\[nd ochii
unor pXsXri, ele mXn[ncX mai mult Yi se ZngraYX mai repede> cX prea slXvitX *a -a&estate Yi consiliul, &udecXtorii dumitale,
sunt Zn ad[ncul conYtiin\ei lor convinYi de vinovX\ia dumitale, ceea ce e de a&uns ca sX fii condamnat la moarte fXrX
dove.ile formale cerute de litera strictX a legii.
TotuYi, -a&estatea *a ZmpXratul, opun[ndu+se cu hotXr[re pedepsei capitale, a binevoit sX spunX cX de vreme ce, dupX
pXrerea consiliului, pierderea ochilor este o pedeapsX prea uYoarX, ti s+ar putea aplica Yi alte pedepse mai t[r.iu. (tunci,
prietenul dumitale, secretarul, rug[nd cu umilin\X sX fie ascultat din nou Yi rXspun.[nd obiec\iilor vistiernicului cu privire
la cheltuielile -a&estX\ii *ale fXcute pentru Zntre\inerea dumitale, a spus cX e'celen\a sa, ca unul ce dispune singur de
veniturile ZmpXratului, ar putea lesne ZnlXtura acest rXu, micYor[ndu+\i treptat ra\ia> din lipsX de hranX suficientX, dumneata
vei slXbi, te vei ofili Yi+\i vei pierde pofta de m[ncare, iar peste c[teva luni te vei stinge de+a binelea. Vn felul acesta, nici
mirosul cadavrului dumitale nu va mai fi at[t de prime&dios, pentru cX trupul se va fi redus la &umXtate, iar ZndatX dupX
moartea dumitale, cinci+Yase mii de supuYi ar putea Zn douX+trei .ile sX+\i taie carnea bucX\ele, sX le Zncarce Zn cXru\e Yi sX
le Zngroape Zn regiuni ZndepXrtate ca sX Zmpiedice i.bucnirea unei molime, pXstr[nd scheletul ca monument pentru
posteritate.
(stfel, mul\umitX marii prietenii a secretarului, toate s+au sf[rYit cum nu se poate mai bine. *+a poruncit cu strXYnicie ca
planul acesta de a fi lXsat sX mori de foame Zncet, Zncet, sX fie \inut Zn mare tainX, dar sentin\a prin care se hotXra sX \i se
scoatX ochii a fost trecutX Zn registre. To\i au fost de acord, afarX de /olgolam, amiralul, care, fiind omul ZmpXrX tesei, era
mereu a\[\at de -a&estatea *a sX stXruie asupra condamnXrii dumitale la moarte, ea duYmXnindu+te fXrX cru\are din pricina
mi&loacelor &osnice Yi nelegiuite pe care le+ai folosit ca sX stingi focul din apartamentele ei.
B[nX Zn trei .ile prietenul dumitale secretarul va primi instruc\iuni sX vinX acasX la dumneata Yi sX+\i citeascX actul de
acu.are, apoi sX+\i arate mXrinimia Yi gra\ia -a&estX\ii *ale Yi a consiliului care te+au condamnat numai la pierderea
vederii, pedeapsX la care -a&estatea *a e Zncredin\at cX te vei supune recunoscXtor Yi plin de umilin\X. 4ouX.eci de
chirurgi ai -a&estX\ii *ale vor fi de fa\X, pentru ca opera\ia sX decurgX Zn bune condi\iuni. *Xge\i foarte ascu\ite vor fi
aruncate Zn globurile ochilor dumitale, Zn timp ce vei sta culcat pe pXm[nt.
Las pe seama Zn\elepciunii dumitale mXsurile ce urmea.X sX le iei, iar pentru a nu da loc la bXnuieli, trebuie sX mX Zntorc
neZnt[r.iat, tot aYa de tainic precum am venit._
(Ya Yi fXcu e'celen\a sa, iar eu am rXmas singur, ros de Zndoieli Yi ad[nc tulburat.
4upX ce curtea ordona e'ecutarea unei sentin\e crude, care potolea ura monarhului sau rXutatea vreunui favorit, e'ista un
obicei introdus de ZmpXratul actual Yi de miniYtrii sXi ;foarte deosebit de obiceiurile de altXdatX, dupX cum am fost
Zncredin\at=, potrivit cXruia ZmpXratul \inea Zntotdeauna o cuv[ntare Zn fa\a Zntregului consiliu, vorbind despre marea sa
ZngXduin\X Yi bunXtate ca de niYte ZnsuYiri cunoscute Yi tr[mbi\ate de lumea ZntreagX. "uv[ntarea aceasta era publi catX
imediat Zn toatX ZmpXrX\ia, dar nimic nu Zngro.ea mai mult poporul dec[t laudele aduse clemen\ei -a&estX\ii *ale, pentru
cX se Ytia cX cu c[t se stXruia mai mult asupra acestor laude, cu at[t pedeapsa era mai neomenoasX Yi os[nditul mai
nevinovat. Vn ceea ce mX priveYte, trebuie sX mXrturisesc cX deoarece nu fusesem hXrX.it sX devin curtean, nici prin naY +
tere, nici prin educa\ie, eram at[t de nepriceput sX &udec lucrurile, Znc[t n+am i.butit sX descopXr clemen\a Yi mXrinimia
acestei sentin\e, socotind+o ;greYit, poate= mai cur[nd asprX dec[t milostivX.
4e c[teva ori m+am g[ndit sX mX ZnfX\iYe. la &udecatX, pentru cX, deYi nu puteam tXgXdui faptele amintite de cele c[teva
articole, nXdX&duiam totuYi sX mi se ZndulceascX pedeapsa. "um ZnsX Zn cursul vie\ii mele citisem multe procese de stat ?
care Zntotdeauna se terminau Zn felul dorit de &udecXtori ? Zmi era teamX sX mX bi.ui pe o hotXr[re at[t de prime&dioasX,
Zntr+o situa\ie at[t de criticX Yi Zmpotriva unor duYmani at[t de puternici. La un moment dat, eram hotXr[t sX opun
re.isten\X, pentru cX at[ta timp c[t eram Zn libertate, cu greu ar fi putut sX+mi vinX de hac toate for\ele ZmpXrX\iei aceleia, Yi
nimic n+ar fi fost mai lesne pentru mine dec[t sX arunc cu pietre Yi sX dXr[m capitala> totuYi am ZndepXrtat cu sc[rbX astfel
de Znduri, aduc[ndu+mi aminte de &urXm[ntul fXcut ZmpXratului, de favorurile de care mX bucurasem din partea lui Yi de
Znaltul titlu de nardac ce mi+l conferise. Be de altX parte, nu mX deprinsesem ZncX Zndea&uns de temeinic cu recunoYtin\a
curtenilor spre a mX Zncredin\a cX asprimea -a&estX\ii *ale fa\X de mine mX scutea de toate obliga\iile din trecut.
B[nX la urmX, m+am oprit la o hotXr[re pentru care voi fi probabil criticat Zntruc[tva, Yi nu pe nedrept, cXci, mXrturi sesc,
datore. pXstrarea ochilor Yi Zn consecin\X, libertatea mea, propriei mele nesXbuin\e Yi lipsei de e'perien\X> deoarece, dacX
aY fi cunoscut atunci firea monarhilor Yi a miniYtrilor ;pe care am studiat+o mai t[r.iu la multe alte cur\i=, precum Yi felul
Zn care Zi tratau pe criminalii mai pu\in periculoYi dec[t mine, m+aY fi supus fXrX .XbavX Yi fXrX YovXire unei pedepse at[t de
98
uYoare, Zmpins ZnsX de pripeala tinere\ei Yi av[nd Zncuviin\area -a&estX\ii *ale ZmpXratul de a face o vi.itX de curtoa.ie
ZmpXratului din /lefuscu, m+am folosit de acest prile&, Yi Znainte sX fi trecut trei .ile, i+am trimis o scrisoare prietenului
meu, secretarul, prin care+l ZnYtiin\am cX luasem hotXr[rea de a pleca ZncX Zn diminea\a aceea spre /lefuscu, potrivit cu
permisiunea ce o cXpXtasem> Yi fXrX sX mai aYtept vreun rXspuns, m+am Zndreptat spre partea insulei unde se afla flota
noastrX. (m ZnhX\at un vas mare de rX.boi Yi am legat un odgon de prova, apoi am ridicat ancorele, m+am de.brXcat,
mi+am pus Zn corabie hainele ;ZmpreunX cu pXtura pe care o purtam sub bra\= Yi, trXg[nd nava dupX mine, am a&uns, c[nd
merg[nd prin apX, c[nd Znot[nd, Zn ZmpXrXtescul port din /lefuscu, unde poporul mX aYtepta de mult> aici mi s+au dat douX
cXlXu.e care sX mX ducX spre capitala \Xrii, ce se numeYte tot /lefuscu.
)+am \inut Zn m[nX pe cei doi Znso\itori ai mei p[nX am a&uns la vreo douX sute de yar.i de por\ile oraYului, apoi i+am rugat
sX anun\e pe unul din secretari despre sosirea mea Yi sX+i spunX cX aYtept acolo ordinele -a&estX\ii *ale... 4upX vreo orX
am primit rXspunsul cX -a&estatea *a, Znso\it de familia regalX Yi de marii dregXtori a ieYit Zn Znt[mpinarea mea. (m
Znaintat ZncX o sutX de yar.i. VmpXratul Yi suita descXlecaserX, ZmpXrXteasa Yi doamnele se dXdurX &os din cXleYti, fXrX ca eu
sX observ vreo umbrX de teamX sau Zngri&orare pe fe\ele lor. -+am lungit la pXm[nt ca sX sXrut m[na ZmpXratului Yi a
ZmpXrXtesei. )+am spus -a&estX\ii *ale cX am venit, potrivit fXgXduielii mele Yi cu Zncuviin\area ZmpXratului, stXp[nul meu,
pentru a avea cinstea sX vXd un monarh at[t de puternic Yi pentru a+i oferi orice serviciu de care sunt capabil Yi care nu ar fi
Zmpotriva Zndatoririlor ce le am fa\X de ZmpXratul meu ?, nu am pomenit nici un cuv[nt despre di.gra\ia Zn care cX.usem,
deoarece p[nX Zn clipa aceea eu nu fusesem informat oficial Yi aveam tot dreptul sX mX socotesc cu desXv[rYire neYtiutor>
de asemeni, nu aveam nici un temei sX cred cX ZmpXratul va descoperi taina c[t timp mX aflam Zn afara puterii lui> totuYi,
m+am ZnYelat, dupX cum se dovedi Zn cur[nd.
u+l voi plictisi pe cititor cu descrierea amXnun\itX a primirii ce mi s+a fXcut la aceastX curte, Zntru totul pe mXsura
genero.itX\ii unui monarh at[t de mare, Yi nici asupra impasului Zn care m+am gXsit neavZnd la Zndem[nX o casX Yi un pat,
fiind nevoit sX dorm pe pXm[nt, ZnfXYurat Zn pXtura mea.
"(B)T2LUL 6)))
Printr"o ntmplare fericit, autorul gsete mijlocul de a. pleca din Jlefuscu i, dup cteva peripeii, se napoiaz
teafr n patria sa.
Trei .ile dupX sosirea mea, duc[ndu+mX din curio.itate pe coasta de nord+est a insulei, am vX.ut Zn larg, la vreo &umXtate
de leghe depXrtare de \Xrm, ceva ce semXna cu o barcX rXsturnatX.
-i+am scos pantofii Yi ciorapii Yi Znaint[nd prin apX cam douX+trei sute de yar.i, mi+am dat seama cX obiectul se apropia
datoritX flu'ului> Yi atunci am vX.ut limpede cX era o barcX adevXratX, a.v[rlitX departe de corabie, dupX c[te am bXnuit, de
vreo furtunX. -+am Znapoiat numaidec[t Zn oraY Yi am rugat pe -a&estatea *a ZmpXratul sX+mi Zmprumute douX.eci din
cele mai mari vase care+i mai rXmXseserX dupX pierderea flotei, precum Yi trei mii de marinari, sub comanda
vice+amiralului sXu. #lota fXcu un ocol Zn timp ce eu am pornit pe drumul cel mai scurt spre locul de pe coastX de unde
vX.usem prima oarX barca. Vntre timp, flu'ul o adusese Yi mai aproape. To\i marinarii aveau la ei fr[nghii, pe care eu le
Zmpletisem din mai multe funii ale lor pentru a fi mai re.istente. "[nd au sosit vasele, m+am de.brXcat Yi am mers prin apX
p[nX ce am a&uns cam la o sutX de yar.i de barcX, de unde am fost silit sX Znot ca sX a&ung la ea. -arinarii mi +au aruncat
capXtul unei fr[nghii pe care+l prinsei de+o gaurX din prova bXrcii, iar celXlalt capXt de un vas de rX.boi. -i+am dat seama
ZnsX cX toatX truda mea era .adarnicX, deoarece neating[nd fundul cu picioarele, nu puteam lucra mai departe. (m fost silit
sX Znot Zn spatele bXrcii Yi s+o Zmping, atunci c[nd puteam, cu m[na> cum flu'ul Zmi era prielnic, am Znaintat aYa p[nX c[nd
\in[ndu+mi bXrbia ridicatX, am dat cu picioarele de fund. -+am odihnit douX+trei minute, apoi iar am Zmpins barca, Yi tot
aYa p[nX ce apa nu+mi mai trecu de subsuori. TerminZndu+se astfel treaba cea mai anevoioasX, am luat celelalte odgoane
aflate pe unul din vase Yi le+am fi'at mai Znt[i de barcX, apoi de nouX din corXbiile ce mX Znso\eau. 6[ntul fiind prielnic,
marinarii au remorcat Yi eu am Zmpins p[nX c[nd am a&uns la patru.eci de yar.i de coastX> dupX ce flu'ul a Zncetat, m+am
dus p[nX la barcX Yi cu a&utorul a douX mii de oameni, to\i cu odgoane Yi maYinXrii, am reuYit s +o Zntorc cu fundul Zn sus,
descoperind cX nu avea dec[t stricXciuni neZnsemnate.
u+l voi plictisi pe cititor descriindu+i cum m+am necX&it c[nd, cu a&utorul unor v[sle la care lucrasem .ece .ile, am
Zncercat sX+mi duc barca Zn portul imperial /lefuscu, unde, la sosirea mea, s+a adunat o mare mul\ime de oameni, cuprinYi
de uimire la vederea unui vas at[t de uriaY. )+am spus ZmpXratului cX norocul mi+a scos Zn cale aceastX barcX pentru a mX
duce Zntr+un loc de unde aY putea sX mX Zntorc Zn patrie i l+am rugat pe -a&estatea *a sX dea ordin sX mi se punX la
Zndem[nX tot ce+mi trebuie spre a+mi echipa nava> totodatX i+am cerut Yi Zncuviin\area de a pleca, lucru pe care l+am ob+
\inut, dupX ce, foarte curtenitor, a cXutat sX mX Znduplece sX rXm[n.
Vn tot acest rXstimp, eram peste mXsurX de uluit cX la curtea din /lefuscu nu se ZnfX\iYase ZncX nici un sol din par tea
ZmpXratului meu. -ai t[r.iu ZnsX mi s+a dat sX Zn\eleg Zn tainX cX -a&estatea *a, neputZnd sX+Yi Znchipuie cX eu aY Yti c[t de
c[t ceva despre planurile sale, era Zncredin\at cX am plecat Zn /lefuscu, potrivit cu Zncuviin\area ce mi +o dXduse Yi despre
care Ytia Zntreaga curte, numai pentru a+mi \ine fXgXduiala, urm[nd sX mX Znapoie. peste c[teva .ile, c[nd ceremoniile de
la curtea din /lefuscu vor fi luat sf[rYit. Vn cele din urmX, ZnsX, Zndelungata mea absen\X Zncepu sX+l supere pe suveran, Yi
9A
dupX ce se consultX cu vistiernicul Yi cu ceilal\i uneltitori, un dregXtor fu trimis cu o copie a actului de acu.are Zmpotriva
mea. *olul avea instruc\iuni de a+i .ugrXvi monarhului din /lefuscu `marea ZngXduin\X a stXp[nului sXu, care se mul\umea
sX mX pedepseascX doar cu pierderea vederii_> sX+i spunX de asemenea `cX am fugit de &udecatX, Yi dacX nu mX voi Znapoia
Zn douX ore, mi se va lua titlul de nardac Yi voi fi declarat trXdXtor_. Trimisul mai adXugX cX `pentru men\inerea pXcii Yi
prieteniei Zntre cele douX ZmpXrX\ii, stXp[nul sXu aYteaptX ca fratele sXu din /lefuscu sX porunceascX sX fiu trimis Znapoi Zn
Liliput, legat de m[ini Yi de picioare, pentru a fi pedepsit ca trXdXtor_.
VmpXratul din /lefuscu, dupX ce se sfXtui trei .ile cu dregXtorii sXi, trimise un rXspuns plin de curtenie Yi de scu.e. El
spunea cX `fratele sXu Ytie cX e cu neputin\X ca sX fiu trimis legat> cX deYi eu Zl lXsasem fXrX flotX, Zmi era totuYi nespus de
Zndatorat pentru multe servicii aduse Zn legXturX cu Zncheierea pXcii. "X nu va trece mult Yi am[ndoi ZmpXra\ii vor rXsufla
uYura\i, deoarece am gXsit pe \Xrm un vas uriaY care sX mX poarte Zn larg> cX a dat ordin ca vasul sX fie echipat cu a&utorul
Yi sub Zndrumarea mea Yi nXdX&duia ca peste c[teva sXptXm[ni, am[ndouX ZmpXrX\iile sX scape de nXpastX_.
Trimisul se Znapoie cu acest rXspuns Zn Liliput, iar monarhul din /lefuscu mi+a povestit dupX aceea tot ce s+a Znt[mplat,
oferindu+mi totodatX ;Zn chipul cel mai confiden\ial= binevoitorul sXu spri&in dacX voi rXm[ne Zn serviciul sXu.
4ar cu toate cX l+am cre.ut sincer c[nd mi+a fXcut aceastX propunere, eram hotXr[t sX nu mX mai Zncred Zn monarhi sau mi +
niYtri, ori de c[te ori puteam sX mX feresc> de aceea, mul\umindu+i cum se cuvine pentru inten\iile sale binevoitoare, l+am
rugat cu umilin\X sX mX ierte. )+am spus cX, _de vreme ce soarta, bunX sau rea, Zmi scosese o barcX Zn cale, eram hotXr[t sX
Znfrunt oceanul, mai cur[nd dec[t sX fiu prile& de dihonie Zntre doi monarhi at[t de puternici_. +aY putea spune cX
ZmpXratul s+a arXtat nemul\umit, ba mai mult, din Znt[mplare am aflat cX era chiar foarte bucuros de hotXr[rea mea, ca de
altfel cea mai mare parte dintre miniYtrii sXi.
Toate acestea m+au fXcut sX+mi grXbesc Zntruc[tva plecarea, iar curtea, nerXbdXtoare sX se vadX odatX scXpatX, m+a a&utat cu
dragX inimX. "inci sute de lucrXtori, sub Zndrumarea mea, s+au Zndeletnicit cu confec\ionarea a douX p[n.e pentru barcX,
unind treispre.ece f[Yii de p[n.X din cea mai tare. Eu m+am chinuit sX fac funii Yi odgoane, Zmpletind c[te .ece, douX.eci
sau trei.eci din cele mai groase Yi re.istente funii ale lor. Un pietroi, gXsit pe coastX dupX Zndelungate cer cetXri, mi+a slu&it
drept ancorX. (veam la Zndem[nX seul a trei sute de vaci ca sX+mi ung barca, precum Yi pentru alte scopuri. 4upX multX
ca.nX, am i.butit sX dobor c[\iva din cei mai mari copaci pentru a+mi face v[sle Yi catarge> iar constructorii de vase ai
-a&estX\ii *ale m+au a&utat mult, nete.indu+le dupX ce eu fXcusem munca brutX.
La vreo lunX de .ile, c[nd totul fu gata, am trimis vorbX ZmpXratului cX+i aYtept poruncile Yi cX vreau sX+mi iau rXmas bun.
VmpXratul Yi familia regalX ieYirX din palat> eu m+am culcat pe burtX ca sX+i sXrut m[na, pe care monarhul mi+a Zntins+o
gra\ios> la fel a fXcut Yi ZmpXrXteasa Yi prin\ii. -a&estatea *a mi +a dXruit cinci.eci de pungi cu c[te douX sute de sprugi
fiecare, precum Yi portretul sXu Zn mXrime naturalX, pe care l+am bXgat imediat Zn mXnuYX ca sX+l feresc de stri cXciuni.
"eremoniile prile&uite de plecarea mea au fost prea multe, ca sX+l mai plictisesc pe cititor .ugrXvindu+i+le.
(m ZncXrcat barca cu carnea a o sutX de boi Yi trei sute de oi, cu o cantitate corespun.Xtoare de p[ine Yi bXuturX, precum Yi
cu hrana pregXtitX de patru sute de bucXtari. (m luat cu mine Yase vaci Yi doi boi vii Yi un numXr egal de oi Yi berbeci, cu
g[ndul de a+i duce Zn \ara mea Yi de a+i prXsi> iar pentru Zntre\inerea lor aveam pe bord un mXnunchi bunicel de f[n Yi un
sXcule\ cu gr[u.
(Y fi luat bucuros o du.inX de locuitori, dar ZmpXratul, de bunX seamX, nu ar fi Zncuviin\at aYa ceva> Yi, Zn afarX de faptul cX
mi s+au scotocit cu gri&X bu.unarele, -a&estatea *a mi+a cerut sX+mi dau cuv[ntul de onoare cX nu voi rXpi nici un supus
de al sXu, chiar dacX acesta ar dori sX plece de bunXvoie Yi din proprie dorin\X.
4upX ce mi+am pregXtit aYadar lucrurile cum m+am priceput mai bine, am ridicat p[n.ele Zn a douX.eci Yi patra .i a lunii
septembrie 8H:8, la Yase diminea\a, iar dupX ce am strXbXtut vreo patru leghe Zn direc\ia nord, v[ntul bXt[nd dinspre
sud+est, la Yase seara am .Xrit o insulX micX la vreo &umXtate de leghe Znspre nord+vest. -+am Zndreptat Zntr+acolo Yi am
aruncat ancora Zn partea mai adXpostitX a insulei care pXrea nelocuitX. (m Zmbucat c[te ceva Yi m+am culcat. (m dormit
dus, cel pu\in Yase ceasuri dupX c[te bXnuiesc, pentru cX la douX ore dupX ce m+am deYteptat a Znceput sX se lumine.e de
.iuX. oaptea era seninX. -i+am luat gustarea de diminea\X Znainte de a rXsXri soarele, apoi am ridicat ancora pe un v[nt
prielnic Yi am plutit Zn aceeaYi direc\ie ca Yi Zn a&un, fiind Zndrumat de busola pe care o aveam Zn bu.unar. )nten\ia mea era
sX a&ung, dacX se putea, la una din insulele despre care aveam motive sX cred cX se gXsesc la nord+est de ]ara 6an 4iemen.
Vn .iua aceea nu am descoperit nimic, dar Zn cea urmXtoare, pe la trei dupX amia.X, c[nd, dupX calculele mele, strXbXtusem
douX.eci Yi patru de leghe de la /lefuscu, am .Xrit o corabie plutind Zn direc\ia sud+est> eu mX Zndreptam spre est. (m
strigat Yi i+am fXcut semne, dar nu am primit nici un rXspuns> totuYi mi+am dat seama cX mX apropiam de ea, fiindcX v[ntul
sufla mai Zncet. (m Zntins toate p[n.ele Yi peste o &umXtate de orX cei de pe corabie m+au .Xrit> au ZnXl\at un steag Yi au
tras cu tunul. E greu sX descriu bucuria ce m+a cuprins la g[ndul neaYteptat cX+mi voi revedea patria Yi pe cei dragi. 6asul
Yi+a Zncetinit mersul Yi eu l+am abordat Zntre cinci Yi Yase seara, Zn .iua de douX.eci Yi Yase septembrie> Yi mi+am sim\it
inima sXlt[nd de bucurie la vederea pavilionului engle.. -i+am v[r[t vacile Yi oile Zn bu.unarele hainei Yi m+am urcat pe
bord cu mica mea ZncXrcXturX de provi.ii. Era un vas engle. de comer\ care se Zntorcea din 5aponia prin mXrile nordului Yi
sudului> cXpitanul, domnul 5ohn /iddel din 4eptford, era un om foarte Zndatoritor Yi un marinar neZntrecut.
9D
e gXseam acum la D: de grade latitudine sudicX> pe bord se aflau vreo cinci.eci de oameni, iar printre ei mi +a fost dat sX
Znt[lnesc un vechi camarad de al meu, Beter $illiams, care m+a descris cXpitanului Zn culori c[t se poate de frumoase.
"Xpitanul m+a tratat cu bunXvoin\X Yi m+a rugat sX+i spun de unde vin Yi unde vreau sX mX duc. )+am povestit totul Zn
c[teva cuvinte, ZnsX omul Yi+a Znchipuit cX aiure. Yi cX prime&diile prin care trecusem mi+au tulburat min\ile. (tunci am
scos din bu.unar vitele Yi oile, iar cXpitanul, dupX ce s+a minunat Zndea&uns, s+a convins cX+i spusesem adevXrul. )+am
arXtat apoi aurul pe care mi+l dXruise ZmpXratul din /lefuscu, portretul Zn mXrime naturalX al -a&estX\ii *ale, precum Yi
alte raritX\i din \ara aceea. )+am dat douX pungi de c[te douX sute de sprugi fiecare Yi i+am fXgXduit cX la sosirea Zn (nglia
Zi voi dXrui o vacX Yi o oaie gata sX fete.
u+l voi plictisi pe cititor cu descrierea amXnun\itX a acestei cXlXtorii, netulburatX de nimic Zn cea mai mare parte a ei. (m
a&uns la 4owns la 8D aprilie 8H:A. Be drum mi s+a Znt[mplat o singurX nenorocire, Yi anume cX Yobolanii de pe vas mi +au
m[ncat o oaie> i+am gXsit oasele Zntr+o gaurX, curX\ate de toatX carnea. "elelalte animale le+am debarcat cu bine Yi le+am
lXsat sX pascX pe o pa&iYte din Greenwich, unde s+au apucat sX mXn[nce cu poftX iarba mXtXsoasX, cu toate cX mX temusem
cX n+o sX le placX. Be de altX parte, n+aY fi i.butit sX le \in Zn via\X de+a lungul unei cXlXtorii at[t de lungi, dacX Zndatoritorul
cXpitan nu mi+ar fi dat o parte din biscui\ii lui cei mai buni care, pisa\i Yi amesteca\i cu apX, au alcXtuit hrana lor regulatX.
Vn scurtul rXstimp c[t am stat Zn (nglia, am reali.at c[Ytiguri frumoase arXt[nd animalele multor persoane de va.X precum
Yi altora> Znainte de a Zntreprinde a doua cXlXtorie a mea, le+am v[ndut cu Yase sute de lire. Vntorc[ndu+mX din ultima mea
cXlXtorie, am constatat cX aceste soiuri s+au Znmul\it considerabil, mai ales oile, ceea ce, sper, va fi de mare folos fabricilor
de l[nX, datoritX fine\ei firului.
u am stat dec[t douX luni cu so\ia Yi cu familia mea, pentru cX dorin\a nepotolitX de a cXlXtori prin \Xri strXine nu+mi da
pace. )+am lXsat so\iei mele o mie cinci sute de lire Yi am instalat +o Zntr+o casX frumoasX din 3edriff. 3estul capitalului l+
am luat cu mine, parte Zn bani, parte Zn mXrfuri, Zn speran\a cX+mi voi spori avutul.
Unchiul meu 5ohn Zmi dXruise o moYie l[ngX Epping cu un venit de vreo trei.eci de lire anual Yi am Znchiriat pe o perioadX
ZndelungatX hanul `La Taurul negru_ din #etter Lane, care Zmi aducea ZncX odatX pe at[t> aYa cX prime&dia de a +mi lXsa
familia pe drumuri fusese ZnlXturatX. #iul meu 5ohnny, bote.at astfel dupX unchiul lui, urma la YcoalX Yi era un copil
s[rguitor. #iica mea /etty ;care acum e mXritatX Yi are copii= ZnvX\a pe atunci sX coasX. -+am despXr\it de so\ie, bXiat Yi
fatX, Yi unii Yi al\ii cu lacrimi Zn ochi, Yi m+am urcat pe bordul unui vas comercial de trei sute de tone, (dventure, cu
destina\ia *urat, comandat de cXpitanul 5ohn icholas din Liverpool. 4ar descrierea acestei cXlXtorii va fi cuprinsX Zn
partea a doua a cXr\ii mele.
B(3TE( ( 42U(
"ULUT23)( V /32/4)G(G
"(B)T2LUL )
Gescrierea unei furtuni nprasnice2 o alup fiind trimis s aduc ap2 autorul se marc pe ea pentru a cerceta
inutul. # lsat pe rm, capturat de unul din tinai i dus n casa unui fermier. Primirea fcut. Cteva ntmplri
prin care trece. Gescrierea locuitorilor.
4eoarece firea Yi soarta Zmi hXrX.iserX o via\X .buciumatX, dupX douX luni de la Zntoarcere mi+am pXrXsit din nou patria Yi
m+am Zmbarcat la 4owns cu destina\ia *urat, Zn a douX.ecea .i a lunii iunie, anul 8H:A, pe (dventure, comandatX de
cXpitanul 5ohn icholas, de fel din "ornwall.
6[ntul ne+a fost foarte prielnic p[nX c[nd am a&uns la "apul /unei *peran\e, unde am debarcat ca sX reZmprospXtXm
provi.ia de apX de bXut, dar, descoperind cX vasul ia apX, am descXrcat mXr furile pe \Xrm Yi am iernat acolo> Yi cum
cXpitanul s+a ZmbolnXvit de friguri n+am putut pXrXsi "apul /unei *peran\e p[nX la sf[rYitul lui martie. (tunci am ridicat
p[n.ele Yi am navigat Zn bune condi\ii p[nX c[nd am trecut prin str[mtoarea -adagascar> dar dupX ce am a&uns la nord de
insulX, cam pe la cinci grade latitudine sudicX, v[nturile, care Zn mXrile acelea suflX cu aceeaYi tXrie dinspre nord+vest de la
Znceputul lui decembrie p[nX la Znceputul lui mai, la 8L aprilie au Znceput sX batX mult mai violent Yi mai dinspre vest ca
de obicei, vreme de douX.eci de .ile Zn Yir. Vn acest timp, am fost ZmpinYi pu\in spre coasta de est a insulelor -oluce, la
vreo trei grade nord de ecuator, dupX cum a constatat cXpitanul nostru Zn urma calculelor fXcute la A mai, c[nd v[ntul
ZncetX Yi un calm desXv[rYit Zi luX locul, fapt care pe mine m+a bucurat nespus. "Xpitanul, ZnsX, cunosc[nd bine naviga\ia
pe mXrile acelea, ne+a sfXtuit sX ne pregXtim a Znfrunta o furtunX care, Zntr+adevXr, se de.lXn\ui a doua .i, c[nd Zncepu sX
batX un v[nt de la sud numit musonul de sud.
Tem[ndu+ne cX v[ntul s+ar putea Znte\i, am str[ns p[n.a bompresului
$&
Yi ne+am pregXtit sX dXm &os trinca> Yi cum v[ntul
bXtea cu tot mai multX furie, am legat tunurile Yi am str[ns arborele artimon. "um vasul se afla departe Zn larg, am cre .ut
cX e mai bine sX fugim din fa\a v[ntului dec[t sX navigXm Zn derivX cu p[n.ele Zntinse sau str[nse. (m redus trinca Yi am
Zntins scota> timona era sub v[nt Yi vasul se \inea bine. (m scos vela latinX, dar p[n.a fiind ruptX, am de.vergat +o Yi am
$& :;ift parodiaz manevrele pe timp de furtun i termenii marinreti sunt folosii la ntmplare. 'n.t.)
9<
dus+o ZnXuntrul vasului. #urtuna se de.lXn\uise nXprasnic, ridic[nd valuri uriaYe. "u a&utorul unor par[me am tras de
m[nerul timonei, ca sX uYurXm munca c[rmaciului. u am cobor[t arborele gabier, ci am lXsat totul cum era, pentru cX
vasul se descurca mai bine navig[nd spre larg. "um se potoli furtuna, am ridicat trinca Yi vela mare Yi am luat capa. (poi
am ridicat randa, gabierul mare Yi gabierul mic. 6[ntul bXtea dinspre sud+vest, Zmping[ndu+ne Znspre est+nord+est. 4upX ce
am virat spre tribord, am molat bra\ele Yi balansinele> am bra\at sub v[nt, am bra\at bulinele, le+am legat str[ns, am tras
murele sub v[nt Yi vasul a Znceput sX goneascX cu toate p[n.ele Zntinse.
Vn timpul acestei furtuni, urmatX de un v[nt puternic dinspre vest+sud+vest, am fost m[na\i, dupX calculele mele, vreo cinci
sute de leghe spre est, Znc[t nici cel mai bXtr[n marinar de pe bord n+ar fi fost Zn stare sX ne spunX Zn ce parte a lumii ne
aflam. *tXteam bine cu provi.iile, vasul nu fusese avariat Yi echipa&ul era sXnXtos, dar sufeream cumplit de sete. (m
socotit cX e mai bine sX urmXm aceeaYi direc\ie, dec[t sX c[rmim mai spre nord, ceea ce ne+ar fi putut duce Znspre coasta
de nord+vest a -arii Tartarii Yi 2ceanul Vnghe\at.
Vn a Yasespre.ecea .i a lunii iunie 8H:D, bXiatul care se coco\ase Zn v[rful catargului descoperi un petic de pXm[nt. La 8H
iunie, ne aflam Zn fa\a unei insule mari sau a unui continent ;nu ne puteam da seama=> Zn partea de sud a \Xrmului, se vedea
o micX limbX de pXm[nt Znaint[nd Zn mare, precum Yi un golfule\ prea pu\in ad[nc pentru un vas de mai bine de o sutX de
tone. (m ancorat la o depXrtare de o leghe de golf, iar cXpitanul trimise spre \Xrm o YalupX cu vreo .ece oameni Znarma\i Yi
prevX.u\i cu vase pentru apX, Zn ca.ul c[nd ar fi gXsit. )+am cerut voie sX+i Znso\esc, ca sX cercete. \inutul Yi sX fac niscaiva
descoperiri. 4upX ce am debarcat, n+am vX.ut nici urmX de r[u sau de i.vor, Yi nici picior de om. -arinarii noYtri pornirX
sX cutreiere \Xrmul, doar, doar vor gXsi apX de bXut pe l[ngX mare, iar eu m+am dus singur Zn direc\ie opusX, cercet[nd
\inutul acela pustiu Yi st[ncos. Vncepusem sX mX plictisesc Yi, nevX.[nd nimic care sX+mi ast[mpere curio.itatea, am luat+o
agale Znapoi cXtre golf> Yi cum marea se Zntindea nestingheritX Zn fa\a ochilor mei, i+am vX.ut pe oamenii noYtri Zn barcX Yi
v[slind din rXsputeri Znspre corabie. Era c[t pe ce sX strig, cu toate cX ar fi fost .adarnic, c[nd, deodatX, am .Xrit o fXpturX
uriaYX, urmXrindu+i cu repe.iciune prin apX> apa nu+i a&ungea dec[t p[nX la genunchi Yi uriaYul fXcea niYte paYi uluitor de
mari> cum ZnsX oamenii noYtri i+o luaserX Znainte cu vreo &umXtate de milX Yi Zn locul acela marea era presXratX cu st[nci
ascu\ite, monstrul nu reuYi sX a&ungX barca. Toate acestea mi s+au povestit mai t[r.iu, deoarece atunci n+am mai stat sX vXd
cum se vor sf[rYi lucrurile, ci am rupt+o la fugX pe unde venisem, cX\Xr[ndu+mX apoi pe coastele repe.i ale unui deal, ceea
ce mi+a ZngXduit sX am o vedere mai cuprin.Xtoare asupra \inutului.
Tot pXm[ntul era cultivat, dar ceea ce m+a uimit Zn prima clipX a fost lungimea ierbii care, pe o Zntindere re.ervatX, pare+se
pentru f[n, avea o ZnXl\ime de vreo douX.eci de picioare.
Vn cele din urmX am dat de ceea ce am socotit eu cX este o Yosea, deYi localnicilor le slu&ea drept potecX printr +un lan de
or.. (m mers aYa o bucatX de vreme, dar n+am prea vX.ut mare lucru de o parte sau de cealaltX a drumului, cXci era
aproape de vremea seceriYului Yi gr[ul se ridica la vreo patru.eci de picioare pe pu\in. -i+a trebuit un ceas ca s+a&ung la
capXtul lanului, Zmpre&muit cu un gard, Znalt de cel pu\in o sutX douX.eci de picioare, pomii, pe de altX parte, erau at[t de
uriaYi Znc[t nu puteam sX+mi dau seama de ZnXl\imea lor. Vntre un lan Yi celXlalt se afla un p[rlea.. (vea patru trepte Yi, Zn
partea de sus, o piatrX peste care trebuia sX sari. -i+a fost cu neputin\X sX trec p[rlea.ul pentru cX fiecare treaptX era ZnaltX
de Yase picioare, iar piatra de sus de vreo douX.eci. -X cX.neam sX descopXr vreo spXrturX Zn gard, c[nd deodatX am .Xrit
Zn lanul vecin un localnic venind Znspre p[rlea.. Era cam tot at[t de mare ca cel pe care+l vX.usem urmXrind barca Zn larg>
cred cX era Znalt c[t o clopotni\X obiYnuitX Yi, dupX socotelile mele, fXcea niYte paYi de .ece yar.i. "uprins de o groa.X de
nedescris, am fugit sX mX ascund Zn gr[u, de unde l+am vX.ut Zn v[rful p[rlea.ului, privind Znapoi spre lanul din dreapta, Yi
l+am au.it strig[nd cu glas mai rXsunXtor dec[t o p[lnie de vorbit> dar .gomotul venea de la o ZnXl\ime at[t de mare, Znc[t
la Znceput am fost Zncredin\at cX e un tunet. (poi, alte Yapte namile se ZndreptarX spre el, cu secere Zn m[ini, fiecare secerX
fiind c[t Yase coase de+ale noastre. (ceYtia nu erau at[t de bine ZmbrXca\i ca primul, pXr[nd a fi mai degrabX slugile sau
arga\ii lui, cXci, dupX ce le spuse c[teva cuvinte, oamenii ZncepurX sX secere gr[ul din lanul unde mX aflam eu. (m cXutat
sX mX \in c[t mai departe de ei, dar mX miYcam anevoie, cXci pe alocurea tulpinele de gr[u nu erau nici la un picior
depXrtare unele de altele, aYa Znc[t de abia reuYeam sX mX strecor printre ele. TotuYi, am i.butit sX Znainte., p[nX c[nd am
a&uns Zntr+o parte a c[mpului unde gr[ul fusese culcat de ploaie Yi de v[nt. 4e aici Zncolo n+am mai putut face un pas>
tulpinele erau at[t de Znc[lcite, Znc[t mi+a fost cu neputin\X sX mX furiYe. printre ele, iar mustX\ile spicelor culcate ? at[t
de tari Yi ascu\ite, Znc[t Zmi sf[Yiau hainele Yi carnea.
TotodatX, de secerXtori nu mX despXr\eau nici o sutX de yar.i. Trudit, abXtut Yi cuprins de de.nXde&de, .Xceam Zntre douX
bra.de, dorind din toatX inima sX mor. -i+am cXinat nem[ng[iata vXduvX Yi bie\ii copii orfani Yi mi+am blestemat nebunia
Yi ZncXpX\[narea de a mX av[nta Zntr+o nouX cXlXtorie, Zmpotriva tuturor pove\elor prietenilor Yi rudelor mele. Vn aceastX
stare de spirit, n+am putut sX nu mX g[ndesc la Liliput, \arX ai cXrei locuitori vedeau Zn mine un uriaY Yi unde cu o singurX
m[nX am fost Zn stare sX trag dupX mine toatX flota imperialX Yi sX fac toate isprXvile acelea oare vor rXm[ne de+a pururi Zn
cronicile ZmpXrX\iei, Zn timp ce posteritatea le va da cu greu cre.are, deYi le+au stat mXrturie milioane de oameni. -+am
Zntristat la g[ndul cX s+ar putea sX par tot at[t de mic Zn ochii acestui popor ca Yi un liliputan Zn ochii noYtri. -i +am spus,
totuYi, cX asta ar fi ultima dintre nenorociri. E lucru constatat cX sXlbXticia Yi cru.imea oamenilor sunt propor\ionale cu
99
mXrimea lor> atunci, la ce mX puteam aYtepta dec[t sX fiu un simplu dumicat Zn gura celui dintZi dintre aceYti monYtri care
ar fi pus m[na pe mineJ #ilo.ofii au fXrX ZndoialX dreptate, atunci c[nd ne spun cX nimic nu e mare sau mic dec[t prin
compara\ie. Brintr+un capriciu al soartei, s+ar putea prea bine ca liliputanii sX dea peste oameni tot at[t de mici Zn raport cu
ei pe c[t erau ei fa\X de mine. ^i cine Ytie dacX Zn vreun col\ ZndepXrtat de lume, pe care noi ZncX nu l+am descoperit, n+or fi
trXind poate fXpturi Yi mai uriaYe dec[t acest neam de uriaYiJ
VnfricoYat Yi ame\it cum eram, mX lXsasem furat de astfel de g[nduri, c[nd, deodatX, vX.[nd pe unul din secerXtori doar la
vreo .ece yar.i de bra.da unde mX aflam, mi+am dat seama cX la urmXtorul pas voi fi strivit sub piciorul lui sau tXiat Zn
douX de secerX. (Ya se face cX Zn clipa c[nd era gata sX porneascX mai departe, am \ipat ca din gurX de Yarpe> matahala
fXcu un pas Znapoi Yi, iscodind locul &ur Zmpre&ur cu privirea, m+a descoperit Zn cele din urmX, cum .Xceam pe pXm[nt.
*tXtu pu\in Zn cumpXnX ca unul care, prevX.Xtor, cautX sX punX m[na pe o lighioanX micX Yi prime&dioasX, Zn aYa fel Znc[t
aceasta sX nu+l poatX .g[ria sau muYca, Zntocmai cum fXceam Yi eu uneori Zn (nglia cu c[te o nevXstuicX. Vntr+un t[r.iu, se
hotXrZ sX mX apuce de mi&loc, \in[ndu+mX Zntre arXtXtor Yi degetul mare, Yi mX ridicX p[nX la trei yar.i Zn dreptul ochilor ca
sX mX poatX cerceta mai bine.
)+am ghicit g[ndul Yi am avut Znt[mplXtor at[ta pre.en\X de spirit, Znc[t sX nu mX .bat de loc Zn timp ce mX \inea Zn aer la
mai bine de Yai.eci de picioare de la pXm[nt, de teamX sX nu+i lunec printre degete, deYi mX str[ngea ca+ntr+un cleYte. Tot
ce am ZndrX.nit sX fac a fost sX+mi ridic ochii cXtre soare, sX+mi Zmpreune. m[inile Zntr+un gest rugXtor Yi sX rostesc c[teva
cuvinte cu o voce umilX Yi pl[ngXtoare, potrivitX cu starea Zn care mX gXseam, cXci mX temeam sX nu dea cu mine de
pXm[nt, aYa cum facem noi de obicei cu orice &ivinX micX Yi sc[rboasX, pe care vrem s+o omor[m. 4ar .odia mea
norocoasX a vrut ca namilei sX+i placX vocea Yi gesturile mele, aYa cX Zncepu sX se uite la mine ca la o ciudX\enie, uimit
peste mXsurX sX mX audX rostind cuvinte articulate, mXcar cX nu Zn\elegea nimic. Vntre timp, nu m+am putut opri sX nu gem,
sX nu vXrs c[teva lacrimi Yi sX nu+mi bXlXngXnesc capul Zntr+o parte Yi+n alta, cXut[nd sX+l fac sX priceapX c[t de rXu mX
str[ngea Zn cele douX degete ale sale. BXru cX Zn\elege, pentru cX, ridic[ndu+Yi poalele hainei, mX aYe.X biniYor ZnXuntru,
apoi o luX la fugX spre stXp[nul sXu, un fermier chivernisit, Yi care nu era altul dec[t fXptura pe care o vX.usem prima oarX
Zn lanul de gr[u.
4upX ce servitorul Zi povesti fermierului ;aYa am presupus eu din conversa\ia lor= tot ce Ytia despre mine, fermierul luX un
pai de mXrimea unui baston Yi+mi ridicX pulpana hainei, Znchipuindu+Yi, pesemne, cX e un fel de Znvelitoare cu care mX
Zn.estrase natura. *uflX apoi Yi+mi dXdu pXrul la o parte ca sX mX vadX mai bine la fa\X. Vi chemX pe cosaYi la el Yi +i ZntrebX
;dupX cum am aflat mai t[r.iu= dacX au mai vX.ut pe c[mp vreo fXpturX care sX semene cu mine, apoi mX aYe.X &os,
ZncetiYor, Zn patru labe. Eu m+am ridicat ZnsX imediat Zn picioare Yi am Znceput sX mX plimb Zncoace Yi Zncolo, ca sX+i fac sX
priceapX cX n+am de g[nd sX fug. "[t despre uriaYi, s+au aYe.at cu to\ii roatX Zn &urul meu, spre a+mi urmXri mai bine
miYcXrile. Eu mi+am scos pXlXria Yi am fXcut o plecXciune ad[ncX Zn fa\a fermierului. (m Zngenunchiat, mi +am ridicat ochii
Yi m[inile Yi am rostit mai multe cuvinte, c[t am putut de tare> am scos apoi o pungX cu aur din bu.unar Yi i+am Zntins+o
plin de umilin\X. El o luX Zn podul palmei, o duse aproape de ochi ca sX vadX ce este, apoi o Zntoarse de c[teva ori pe o
parte Yi pe alta cu v[rful unui bold ;pe care+l scoase din m[necX=, dar tot nu se dumiri. (tunci i+am fXcut semn sX+Yi punX
m[na pe pXm[nt> am luat punga Yi, deschi.[nd+o, i+am rXsturnat tot aurul Zn palmX.
Erau Yase monede spaniole a c[te patru pistoli fiecare, Zn afarX de vreo douX.eci +trei.eci de monede mai mici. L+am vX.ut
ume.indu+Yi v[rful degetului mic cu limba Yi ridic[nd una din mone.ile cele mai mari, apoi alta> dar pXrea cX nu Zn\elege
de loc ce sunt. Vmi fXcu apoi semn sX le pun Znapoi Zn pungX Yi sX v[r punga Zn bu.unar ceea ce p[nX la urmX am socotit cX
e bine sX fac, dupX ce i+am oferit+o de mai multe ori.
Vntre timp, fermierul se convinsese cX trebuie sX fiu o creaturX ra\ionalX. Vmi vorbi Zn mai multe r[nduri, dar vocea lui Zmi
spXrgea urechile ca vuietul unei mori de apX> totuYi, cuvintele+i erau destul de articulate. )+am rXspuns, strig[nd Zn mai
multe limbi, iar el Yi+a plecat de c[teva ori urechea p[nX la doi yar.i de mine> totul a fost ZnsX Zn .adar, cXci nu ne puteam
Zn\elege de fel unul cu altul.
VYi trimise oamenii Znapoi la lucru, iar el, sco\[ndu+Yi batista din bu.unar, o ZmpXturi Zn douX Yi o aYternu Zn palma st[ngX
pe care o puse pe pXm[nt, fXc[ndu+mi semne sX pXYesc Zn palmX ? nimic mai lesne, deoarece m[na lui nu era mai groasX
de un picior. (m socotit cX e de datoria mea sX+l ascult Yi de teamX sX nu cad, m+am lungit pe batistX> m+a ZnfXYurat, pentru
mai multX siguran\X, p[nX peste cap, Yi Zn felul acesta m+a dus la el acasX. (colo a strigat+o pe nevastX+sa Yi m+a arXtat> ea
ZnsX a scos un \ipXt Yi a dat sX fugX, aYa cum fac femeile Zn (nglia la vederea unei broaYte r[ioase sau a unui pXian&en.
TotuYi, dupX ce a vX.ut cum mX port Yi cum ascult de semnele pe care mi le fXcea bXrbatul ei, s +a liniYtit repede Yi, Zncetul
cu Zncetul, m+a ZndrXgit foarte mult.
Era vremea amie.ii Yi un servitor aduse pr[n.ul ? un singur fel de m[ncare cu carne ;potrivit cu via\a simplX a unui
\Xran=, Zntr+o strachinX de vreo douX.eci Yi patru de picioare diametru. Vn odaie se aflau fermierul Yi so\ia lui, trei copii Yi o
bunicX bXtr[nX. 4upX ce s+au aYe.at sX mXn[nce, fermierul m+a pus pe masX la oarecare depXrtare de el> masa era ZnaltX de
trei.eci de picioare. u mai puteam de fricX Yi mX \ineam c[t mai departe de margine, de teamX sX nu cad. *o\ia
fermierului tXie c[teva felioare sub\iri dintr+o bucatX de carne, apoi fXr[mi\X pu\inX p[ine Zntr+o strachinX de lemn Yi+mi
9C
puse totul dinainte. )+am fXcut o plecXciune ad[ncX, mi+am scos cu\itul Yi furculi\a Yi am Znceput sX mXn[nc, Zn ha.ul
tuturor. *tXp[na trimise servitoarea dupX o ceYcu\X, care avea vreo doi galloni
$4
, Yi o umplu cu bXuturX> am ridicat vasul
anevoie, cu am[ndouX m[inile, Yi Zn chipul cel mai respectuos am bXut Zn sXnXtatea stXp[nei, rostind cuvintele Zn en+
gle.eYte c[t am putut de tare, ceea ce Zi fXcu pe to\i sX r[dX cu at[ta poftX, Znc[t aproape mX asur.iserX. /Xutura avea gust
de cidru slab Yi era destul de plXcutX. (poi stXp[nul Zmi fXcu semn sX mX apropii de farfuria lui, dar Zn timp ce mergeam pe
masX, mereu cu frica Zn oase ? cum cititorul poate prea bine sX+Yi dea seama ? m+am Zmpiedicat de o coa&X de p[ine Yi
am cX.ut cu fa\a+n &os, fXrX ca totuYi sX mX rXnesc. -+am sculat ZndatX Yi vX.[nd cX bie\ii oameni sunt foarte Zngri&ora\i,
mi+am luat pXlXria ;pe care, ca o persoanX bine crescutX, o \ineam sub bra\= Yi flutur[nd+o pe deasupra capului, am strigat
de trei ori ura ca sX le arXt cX nu mi s+a Znt[mplat nimic grav.
Vn timp ce mX Zndreptam cXtre stXp[nul meu ;aYa Zi voi spune de acum Znainte=, fiul lui cel mai mic, care Yedea l[ngX el, un
Ytrengar de vreo .ece ani, mX apucX de picioare Yi mX \inu at[rnat Zn aer at[t de sus, Znc[t Zncepui sX tremur din toate
mXdularele> dar taicX+sXu mX smulse din m[inile lui Yi+i trase peste obra.ul st[ng o palmX ce ar fi culcat la pXm[nt un
escadron de cavaleriYti europeni, poruncindu+i sX plece de la masX. Tem[ndu+mX ZnsX cX bXiatul ar putea sX prindX picX pe
mine Yi amintindu+mi c[t de rXi sunt bXie\ii noYtri cu vrXbiile, iepurii de casX, pisicu\ele Yi cX\eii, am cX.ut Zn genunchi Yi
arXt[nd spre bXiat, l+am fXcut pe stXp[nul meu sX Zn\eleagX cX doresc ca fiul lui sX fie iertat. TatXl Zncuviin\X Yi bXiatul ZYi
reluX locul> eu m+am dus Yi i+am sXrutat m[na copilului, iar tatXl i+a luat+o Yi l+a fXcut sX mX m[ng[ie cu ea.
Be la mi&locul mesei, pisica favoritX a stXp[nei mele Zi sXri Zn poalX. (m au.it Zn spatele meu un .gomot ca acela fXcut de
vreo .ece torcXtoare Yi, Zntorc[ndu+mi capul, am vX.ut cX nu era dec[t pisica ? pasXmite, torcea. Bisica aceasta era de trei
ori mai mare dec[t un bou, dupX cum am socotit eu, cercet[ndu+i capul Yi una din labe Zn timp ce stXp[na ei o hrXnea Yi o
m[ng[ia. VnfX\iYarea fioroasX a animalului m+a umplut de groa.X, deYi stXteam Zn celXlalt capXt al mesei, la o distan\X cam
de vreo cinci.eci de picioare, Yi deYi stXp[na o \inea str[ns ca nu cumva sX sarX Yi sX mX Znha\e Zn gheare. 4in fericire, nu
era nici o prime&die, cXci pisica nu mX bXga c[tuYi de pu\in Zn seamX, nici chiar atunci c[nd stXp[nul meu mX aYe.X la trei
yar.i de ea. ^i cum mi se spusese Zntotdeauna Yi Ytiam Yi eu din e'perien\a cXlXtoriilor mele cX a fugi din fa\a unui animal
fioros sau a+i arXta cX \i+e fricX ZnseamnX sX+l faci negreYit sX te urmXreascX sau sX se repeadX la tine, am hotXr[t sX nu
trXde. nici un fel de Zngri&orare Zn aceastX periculoasX situa\ie. "ura&os, m+am plimbat de cinci+Yase ori chiar pe sub nasul
lighioanei Yi m+am apropiat la o &umXtate de yard de ea> pisica se dXdu Znapoi, ca Yi cum i +ar fi fost fricX de mine. 4e c[ini
mX temeam mai pu\in, mXcar cX Zn odaie intrarX vreo trei+patru, cum se Znt[mplX de obicei Zn casele fermierilor> unul din
ei era un dulXu, mare c[t patru elefan\i, iar altul, un ogar, ceva mai Znalt dec[t dulXul, dar nu at[t de voinic.
"[nd pr[n.ul era pe sf[rYite, intrX Zn odaie doica, cu un copil de un an Zn bra\e. 4e ZndatX ce mX .Xri, \[ncul, cre.[nd cX
sunt o &ucXrie, Zncepu sX sc[nceascX aYa de tare, Zn legea lui, Znc[t s+ar fi au.it de la Bodul Londrei p[nX la "helsea
$3
.
-aicX+sa cXutX sX+i intre Zn voie> mX luX de pe masX Yi mX arXtX copilului care, ZnYfXc[ndu+mX ZndatX de mi&loc, Zmi v[rZ
capul Zn gurX. (m Znceput sX urlu at[t de tare, Znc[t mititelul se sperie Yi +mi dXdu drumul> cu siguran\X mi+aY fi rupt g[tul
dacX maicX+sa nu m+ar fi prins Zn Yor\. Bentru a potoli copilul, doica scuturX o .ornXitoare ? un vas cu c[teva pietroaie
ZnXuntru Yi prins cu un odgon de mi&locul copilului> dar totul fu Zn .adar, aYa cX se vX.u nevoitX sX recurgX la ultimul reme+
diu, d[ndu+i sX sugX. -Xrturisesc cX nimic nu m+a de.gustat vreodatX mai mult dec[t vederea monstruoYilor ei s[ni pe care
nu Ytiu cu ce i+aY putea compara, pentru ca cititorul sX+Yi facX o idee despre mXrimea, forma Yi culoarea lor. )eYeau Zn afarX
cu vreo Yase picioare Yi nu aveau mai pu\in de Yaispre.ece Zn circumferin\X. *f[rcul era c[t &umXtate din capul meu, Yi at[t
sf[rcul c[t Yi s[nul erau plini de pete, bube Yi pistrui de+\i fXcea silX> puteam s+o vXd pe doicX de+aproape cXci ea stXtea &os,
ca sX+i vinX mai uYor sX alXpte.e copilul, iar eu stXteam pe masX. (ceastX priveliYte m+a fXcut sX mX g[ndesc la pielea
catifelatX a doamnelor noastre din (nglia, care ne par at[t de frumoase numai pentru cX sunt la fel de mari ca noi, iar
defectele nu li se pot vedea dec[t cu lupa> e lucru Ytiut cX pielea cea mai netedX Yi mai albX vX.utX cu lupa este asprX,
grosolanX Yi ur[tX la culoare.
Vmi amintesc cX pe c[nd mX aflam Zn Liliput, tenul omule\ilor acelora Zmi pXrea cel mai frumos din lume> Yi discut[nd
acest subiect cu un cXrturar de al lor ? un prieten intim al meu ? acesta Zmi spuse cX fa\a mea pXrea mult mai frumoasX
Yi mai netedX c[nd mX privea de &os dec[t c[nd Zl luam Zn m[nX Yi+l apropiam de obra.> mi+a mXrturisit cX la Znceput
priveliYtea i s+a pXrut de.gustXtoare, Zmi spuse cX Zn pielea mea se vXd ditai gXuri, cX firele din barbX sunt de .ece ori mai
groase dec[t \epii unui mistre\, iar obra.ul are culori diferite, lucru foarte neplXcut la vedere, deYi, dupX pXrerea mea ?
sX+mi fie ZngXduit s+o spun ? sunt la fel de blond ca cei mai mul\i bXrba\i din \ara mea Yi, Zn ciuda cXlXtoriilor, prea pu\in
ars de soare.
Be de altX parte, aduc[nd vorba despre doamnele de la curtea ZmpXratului, prietenul avea obiceiul sX+mi spunX cX una are
pistrui, alta o gurX prea mare, alta un nas prea gros, Zn timp ce eu nu vedeam nimic din toate astea. 3ecunosc cX observa\ia
$4
1 l gallon = 4,54 l.
$3 Gistana ntre cele dou puncte indicate de autor este apro>imativ de $0 Im. 'n.r.)
9H
lui era perfect adevXratX Yi nu am amintit+o de la Znceput, Zntruc[t mi+a fost teamX ca cititorul sX nu+Yi Znchipuie cX uriaYii
aceia erau de+a dreptul poci\i. (devXrul e cX erau un neam de oameni frumoYi> mai ales trXsXturile stXp[nului meu, un
simplu fermier doar, mi se pXreau foarte bine propor\ionate c[nd Zl priveam de la o distan\X de Yai.eci de picioare.
VndatX ce se sculX de la masX, stXp[nul se duse la arga\i Yi, dupX c[te mi +am putut da seama din glasul Yi gesturile sale, Zi
ceru cu strXYnicie nevesti+si sX aibX gri&X de mine. Eram foarte obosit Yi picam de somn> vX.[nd aceasta, stXp[na m+a
culcat chiar Zn patul ei Yi m+a acoperit cu o batistX albX Yi curatX, dar mai mare Yi mai asprX dec[t vela mare a unui vas de
rX.boi.
(m dormit vreo douX ore Yi am visat cX sunt acasX cu so\ia Yi copiii mei, ceea ce mi +a sporit Yi mai mult amXrXciunea c[nd
m+am deYteptat Yi m+am vX.ut singur Zntr+o ZncXpere nesf[rYitX, latX de vreo douX+trei sute de yar.i Yi ZnaltX de vreo douX
sute, culcat Zntr+un pat, lat Yi el de douX.eci de yar.i. *tXp[na se dusese sX+Yi vadX de ale gospodXriei, Znchi.[ndu+mX Zn
casX. Batul era la opt yar.i deasupra duYumelei. 2 nevoie fireascX Zmi dXdea ghes sX mX cobor. u ZndrX.neam sX strig, Yi
chiar dacX aY fi strigat ar fi fost Zn .adar cu glasul meu Yi la o distan\X at[t de mare ca aceea dintre camera unde mX aflam
Yi bucXtXria unde era familia fermierului. Vntre timp, doi Yobolani se cX\XrarX pe perdele Yi ZncepurX sX alerge prin pat de
colo p[nX colo, cu nXrile dilatate. Unul din ei se apropie de fa\a mea, aYa cX m+am sculat Zngro.it Yi mi+am scos pumnalul
ca sX mX apXr. *c[rboasele lighioane avurX ZndrX.neala sX mX atace din am[ndouX pXr\ile, iar una din ele dXdu sX mX
Znha\e de guler cu labele din fa\X> din fericire, i+am spintecat burta Znainte de a+mi putea face vreun rXu. ^obolanul se
prXvXli la picioarele mele, iar celXlalt, vX.[nd soarta tovarXYului sXu, o luX la sXnXtoasa, nu ZnsX fXrX a se alege cu o ranX Zn
spinare pe care i+am fXcut+o Zn timp ce o tulea> fugind lXsa d[re de s[nge Zn urma lui.
4upX aceastX ispravX, am Znceput sX mX plimb Zncolo Yi+ncoace pe pat, ca sX+mi vin Zn fire. 5ivinile acestea erau de
mXrimea unui .Xvod, dar mult mai sprintene Yi mai fioroase. 4acX Znainte de a adormi mi +aY fi scos cingXtoarea, aY fi fost
cu siguran\X sf[Yiat Zn bucX\i Yi m[ncat. (m mXsurat coada Yobolanului ucis Yi am constatat cX avea doi yar.i fXrX o incie>
dar mi s+a+ntors stomacul pe dos c[nd m+am g[ndit sX dau leYul &os din pat, unde .Xcea s[nger[nd Zntruna. 6X.[nd cX tot
mai are un dram de via\X Zntr+Znsul, l+am omor[t tXindu+i beregata.
u trecu mult Yi Zn camerX intrX stXp[na care, vX.[ndu+mX plin de s[nge, alergX spre mine Yi mX luX Zn m[nX. (m arXtat
spre Yobolanul mort, .[mbind Yi fXc[nd fel Yi fel de semne ca sX priceapX cX sunt viu Yi nevXtXmat> ea se bucurX nespus Yi
chemX servitoarea sX ia cu un vXtrai lighioana ucisX Yi s+o arunce afarX pe fereastrX. -X aYe.X apoi pe masX, iar eu Zi arXtai
pumnalul plin de s[nge, pe care dupX ce l+am Yters cu poalele hainei, l+am v[r[t Zn teacX. "um trebuia sX fac neapXrat ceva
ce altul n+ar fi putut face Zn locul meu, m+am cX.nit Zn fel Yi chip sX+i dau stXp[nei mele a Zn\elege cX vreau sX fiu pus &os,
pe podea> dupX ce mi+a Zndeplinit rugXmintea, ruYinea m+a Zmpiedicat sX+mi trXde. g[ndurile, aYa cX m+am mul\umit sX
arXt Znspre uYX, fXc[nd mai multe plecXciuni. "u multX greutate, buna femeie ZYi dXdu Zn sf[rYit seama ce vreau Yi
lu[ndu+mX Zn m[nX, mX duse Zn grXdinX unde mX aYe.X &os. -+am depXrtat cam la vreo douX sute de yar.i Yi fXc[ndu+i
semn sX nu se uite la mine sau sX mX urme.e, m+am ascuns Zntre douX frun.e de mXcriY Yi acolo mi+am fXcut nevoile.
XdX&duiesc cX cititorul binevoitor mX va ierta pentru cX stXrui asupra acestor amXnunte Yi a altora asemXnXtoare care,
oric[t de neZnsemnate ar putea sX parX Zn ochii celor de r[nd, vor a&uta, fXrX ZndoialX, unui filo.of sX+Yi lXrgeascX ori.ontul
Yi sX+Yi ZmbogX\eascX imagina\ia, folosindu+le spre binele vie\ii publice Yi private, ceea ce a fost singura mea \intX c[nd
m+am g[ndit sX ZnfX\iYe. lumii descrierea acestei cXlXtorii Yi a altora> totdeauna m+am strXduit sX .ugrXvesc doar adevXrul
adevXrat, fXrX .or.oane de stil. Tot ce mi s+a Znt[mplat Zn aceastX cXlXtorie a fXcut o impresie at[t de puternicX asupra mea
Yi at[t de ad[nc mi s+a ZntipXrit Zn minte, Znc[t atunci c[nd am Zncredin\at h[rtiei peripe\iile mele, nu am scXpat nici un fapt
important.
TotuYi, la o revi.ie atentX, am scos c[teva pasa&e de mai micX ZnsemnXtate care se aflau Zn prima formX a lucrXrii, de teamX
sX nu fiu socotit plictisitor sau chi\ibuYar ? lucru de care cXlXtorii sunt adesea Znvinui\i, Yi poate pe bunX dreptate.
"(B)T2LUL ))
Gescrierea fiicei fermierului. Autorul e dus la trg ntr"un ora, apoi n capital. Amnunte asupra cltoriei.
*tXp[na mea avea o fatX de nouX ani, un copil Zn.estrat pentru v[rsta ei, foarte priceputX Zn a m[nui acul Yi meYterX c[nd
era vorba sX+Yi ZnfaYe pXpuYa. -ama Yi fata s+au sfXtuit c[t s+au sfXtuit, apoi mi+au fXcut un culcuY Zn leagXnul pXpuYii@
leagXnul a fost aYe.at Zntr+un sertar mic al scrinului, Yi sertarul pus pe o poli\X, de teama Yobolanilor.
(cesta mi+a fost patul tot timpul c[t am stat la ei> treptat+treptat, mi l+am fXcut mai comod, pe mXsurX ce le+am deprins
limba Yi mi+am putut e'prima dorin\ele. #eti\a era at[t de Zndem[naticX, Znc[t dupX ce mi +am scos hainele de vreo douX ori
Zn fa\a ei, a putut sX mX Zmbrace Yi sX mX de.brace, cu toate cX nu o supXram cu asemenea treabX atunci c[nd mX lXsa sX
fac Yi una Yi alta singur. -i+a cusut Yapte cXmXYi Yi alte c[teva rufe, din cel mai fin material pe care l+a putut gXsi Yi care
era mai aspru ca p[n.a de sac. Ea, cu m[inile ei, Zmi spXla Zntotdeauna rufele Yi tot ea mi +a fost Yi profesoarX, cXci m+a
ZnvX\at limba lor. "[nd arXtam vreun lucru, Zmi spunea cum se cheamX, ast fel cX Zn c[teva .ile am putut sX cer tot ce am
dorit. Era destul de scundX pentru v[rsta ei ? cam de vreo patru.eci de picioare ? Yi avea o inimX foarte bunX. -+a
bote.at Grildrig, nume pe care l+a adoptat Yi familia, apoi toatX \ara. "uv[ntul e'primX ceea ce latinii numesc nanunculus,
9I
italienii homunceletino Yi engle.ii mannikin
$*
. (cestei feti\e Zi datore. Zn primul r[nd faptul cX am scXpat cu via\X Zn \ara
aceea> cXci nu ne+am despXr\it o singurX datX c[t am stat acolo. Eu Zi spuneam Glumdalclitch, sau mica dXdacX, Yi m+aY
face vinovat de ad[ncX nerecunoYtin\a, dacX nu aY aminti cu cinstea cuvenitX gri&a Yi dragostea ei pentru mine, pe care aY
dori din toatX inima sX le pot rXsplXti aYa cum meritX, Zn loc sX fiu unealta nevinovatX, dar nenorocitX a di.gra\iei ei, dupX
cum am prea multe motive sX mX tem cX am fost.
Brin vecini se aflase Yi se vorbea cX stXp[nul meu a gXsit pe c[mp un animal ciudat cam de mXrimea unui splancnuck, dar
Zncolo semXn[nd Zntru totul cu o fiin\X omeneascX> cX acest animal imitX omul Zn toate ac\iunile lui, cX vorbeYte, dupX c[te
se pare, Zntr+o limbX ciudatX, cX a Yi ZnvX\at mai multe cuvinte de ale lor, cX umblX Zn douX picioare, cX e bl[nd Yi potolit,
vine c[nd e chemat, face ce i se spune, are mXdularele cele mai gingaYe din lume, Yi un obra. mai frumos dec[t o copilX de
vi\X nobilX Zn v[rsta de trei ani. Un alt fermier, care locuia nu departe Yi era bun prieten cu stXp[nul meu, Zi fXcu o vi.itX ca
sX afle adevXrul cu privire la .vonurile acestea. -+au adus ZndatX Yi m+au aYe.at pe o masX, unde am Znceput sX umblu de
colo, colo, dupX cum mi s+a poruncit, mi+am scos pumnalul, l+am pus la loc, i+am fXcut o plecXciune musafirului
stXp[nului meu, l+am Zntrebat, Zn limba lui ce mai face Yi i+am urat `bine ai venit_, Zntocmai cum mX ZnvX\ase mica mea
dXdacX.
4eoarece omul era bXtr[n Yi avea vederea slabX, Yi+a pus ochelarii ca sX mX vadX mai bine, lucru la care eu nu m+am putut
stXp[ni sX nu r[d cu hohote, pentru cX ochii lui erau aidoma lunei pe care aY fi vX.ut +o prin douX ferestre deodatX. (i casei,
ghicind pricina veseliei mele, au Znceput Yi ei sX r[dX, ceea ce Zl fXcu pe ghiu& sX se supere Yi sX+Yi iasX din fire. Trecea
drept un calic fXrX seamXn. ^i nu mX Zndoiesc cX era adevXrat, deoarece, spre nenorocirea mea, i+a dat o pova\X blestematX
stXp[nului meu, Yi anume sX mX arate ca pe altX minunX\ie Zntr+o .i de t[rg Zn oraYul vecin ? o &umXtate de orX de mers
cXlare ;cam la vreo douX.eci Yi douX de mile de casa noastrX=. (m bXnuit eu cX se pune la+cale ceva rXu c[nd l+am vX.ut pe
stXp[n Yi pe prietenul lui tot Yoptindu+Yi ceva unul altuia Yi arXt[nd din c[nd Zn c[nd spre mine> de fricX ce mi +era, mi+am
Znchipuit cX am au.it Yi am Zn\eles c[teva din cuvintele lor. ( doua .i diminea\X, ZnsX, Glumdal clitch, mica mea dXdacX,
Zmi povesti tot ce i.butise ea sX afle prin Yiretlicuri de la maicX+sa. /iata copilX mX luX la pieptul ei Yi Zncepu sX pl[ngX de
ruYine Yi durere. *e temea ca oamenii aceia grosolani sX nu+mi facX vreun rXu, sX mX striveascX sau sX+mi rupX vreun mX+
dular lu[ndu+mX Zn m[inile lor. Ea ZYi dXduse seama c[t de modest eram din fire, c[t de mult \ineam la cinstea mea, Yi nu+i
fu greu sX+Yi Znchipuie ce ocarX ar fi fost pentru mine sX fiu arXtat la b[lci, pentru bani, oamenilor celor mai de &os. *punea
cX maicX+sa Yi taicX+sXu i+au fXgXduit ca Grildrig sX fie al ei> acum ZnsX vedea ea bine cX vor s+o ZnYele ca Yi anul trecut
c[nd i+au dXruit un miel, dar de ZndatX ce mielul s+a ZngrXYat, l+au v[ndut unui mXcelar. Vn ce mX priveYte, mXrturisesc
cinstit cX eram mai pu\in Zngri&orat dec[t dXdaca mea. utream orbeYte speran\a, care de altfel nu m+a pXrXsit niciodatX, cX
Zntr+o bunX .i Zmi voi rec[Ytiga libertatea. "[t despre ocara de a fi dus de colo p[nX colo Zn chip de monstru, mX socoteam
cu totul strXin Zn \ara aceea Yi+mi Znchipuiam cX nimeni nu m+ar putea Znvinui pentru o astfel de nXpastX, dacX m+aY
Zntoarce vreodatX Zn (nglia> cXci ZnsuYi regele -arii /ritanii de+ar fi fost Zn locul meu, n+ar fi avut Zncotro Yi s+ar fi supus
acestei nXpaste.
Vn prima .i de t[rg, stXp[nul meu, ascult[nd de pova\a prietenului, m+a dus Zntr+o cutie Zn oraYul Znvecinat, lu[nd+o cu el Yi
pe Glumdalclitch, dXdaca mea, pe care o aYe.X pe o pernX Zn spatele Yeii. "utia era ZnchisX din toate pXr\ile Yi avea o uYi\X
prin care puteam intra Yi ieYi, precum Yi c[teva gXuri fXcute cu burghiul ca sX intre aerul. #eti\a avusese gri&X sX punX
ZnXuntru plapuma pXpuYii, ca sX am pe ce sX mX Zntind. TotuYi, am fost gro.av de .g[l\[it Yi de .druncinat Zn timpul
cXlXtoriei, deYi a \inut numai o &umXtate de orX> calul fXcea niYte paYi de patru.eci de picioare Yi sXrea aYa de sus cX
hurducXturile semXnau cu tanga&ul Yi ruliul unei corXbii pe o vi&elie cumplitX, at[t numai cX erau mult mai dese. 4rumul a
fost ceva mai lung dec[t de la Londra la *t. (lbans
$5
. *tXp[nul meu trase la hanul unde poposea de obicei, Yi dupX ce stXtu
pu\in de vorbX cu hangiul Yi fXcu unele pregXtiri necesare, tocmi un grulttud sau crainic sX dea de veste prin tot oraYul cX la
hanul `6ulturul 6erde_ poate fi vX.utX o fiin\X ciudatX, nu mai mare dec[t un splacnuck ;un animal de prin partea locului,
foarte frumos Yi lung de vreo Yase picioare=, semXn[nd Zntru totul cu o fiin\X omeneascX Yi care putea sX articule.e mai
multe cuvinte Yi sX facX fel de fel de giumbuYlucuri.
(m fost pus pe o masX Zn odaia cea mai mare a hanului ? sX tot fi avut vreo trei sute de picioare pXtrate. -ica mea
dXdacX stXtea pe un scXunaY &os l[ngX masX Yi avea gri&X sX+mi spunX ce trebuie sX fac. *tXp[nul meu, ca sX preZnt[mpine
Zmbul.eala, nu lXsa ZnXuntru mai mult de trei.eci de persoane. -+am plimbat pe masX dupX cum mi+a cerut feti\a> apoi tot
ea mi+a pus ZntrebXri pe mXsura cunoYtin\elor mele, la care eu Zi rXspundeam c[t puteam de tare. -+am Zndreptat de mai
multe ori cXtre cei de fa\X, am fXcut plecXciuni Yi le+am spus `bine a\i venit_ Yi alte c[teva cuvinte pe care le ZnvX\asem.
(m ridicat un degetar plin cu bXuturX, dat de Glumdalclitch Zn chip de pahar, Yi am bXut Zn sXnXtatea lor. -i+am scos
pumnalul Yi l+am fluturat prin aer, cum fac spadasinii Zn (nglia. 4Xdaca mea Zmi dXdu un pai pe care+l m[nuii ca pe o
$*/mule, 'n.t.)
$5 Apro>imativ &0 Im. 'n.t.)
9L
suli\X, Zntruc[t ZnvX\asem aceastX artX Zn tinere\e. 4ouXspre.ece grupuri de spectatori s+au perindat Zn .iua aceea prin fa\a
mea Yi tot de at[tea ori am fost silit sX repet aceleaYi caraghioYlZcuri p[nX c[nd am sim\it cX+s mort de obosealX Yi de silX.
"ei care mX vX.userX povesteau lucruri at[t de minunate despre mine, Znc[t oamenii erau gata+gata sX dXr[me uYile ca sX
intre. G[ndindu+se la propriul lui folos, stXp[nul nu lXsa pe nimeni sX punX m[na pe mine afarX de dXdaca mea, Yi pentru a
preZnt[mpina orice prime&die, Zn &urul mesei au fost aYe.ate bXnci la o distan\X la care nu mX putea atinge nimeni. TotuYi,
un nenorocit de Ycolar mX \inti cu o alunX care era c[t pe ce sX mX loveascX> o aruncase cu at[ta putere, Znc[t fXrX ZndoialX
mi+ar fi turtit \easta, aluna fiind mare c[t \in dovleac. (m avut ZnsX mul\umirea sX+l vXd pe Ytrengar bXtut mXr Yi dat afarX
din camerX.
*tXp[nul meu dXdu de veste cX mX va arXta din nou Zn viitoarea .i de t[rg. Vntre timp, Zmi pregXti un mi&loc de trans port
mai potrivit, Yi n+a fXcut rXu, cXci eram at[t de obosit dupX drum Yi dupX ce+i distrasem pe oameni opt ceasuri Zn Yir, cX de
abia mX mai puteam \ine pe picioare sau ZngXima o vorbX. -i+au trebuit nu mai pu\in de trei .ile ca sX+mi revin> Yi ca sX
n+am pic de odihnX nici acasX, to\i cetX\enii din \inutul Znvecinat p[nX la o sutX de mile &ur Zmpre&ur, au.ind de faima mea,
venirX sX mX vadX Zn casa stXp[nului. u cred sX fi fost mai pu\in de trei.eci de oameni, cu nevestele Yi copiii lor ;\ara are
o popula\ie foarte deasX= Yi ori de c[te ori mX arXta cuiva, stXp[nul meu cerea un pre\ ca Yi cum odaia ar fi fost ticsitX de
lume, chiar dacX de fa\X era o singurX familie> aYa cX o bucatX de vreme, deYi nu m+au mai dus la t[rg, n+am avut rXga. Zn
nici o .i a sXptXm[nii ;afarX de miercuri, care e .iua lor de odihnX=.
*tXp[nul meu, d[ndu+Yi seama cX s+ar putea ZmbogX\i de pe urma mea, luX hotXr[rea sX mX poarte prin cele mai mari oraYe
ale \Xrii. (Yadar, dupX ce pregXti toate cele trebuincioase pentru o cXlXtorie ZndelungatX Yi puse la punct rosturile
gospodXriei, ZYi luX rXmas bun de la nevastX+sa Yi la 8H august 8H:D, cam douX luni de la sosirea mea, pornirXm spre
capitala \Xrii, aYe.atX Zn inima ZmpXrX\iei, la vreo trei mii de mile departe de casa noastrX. *tXp[nul meu o aYe.X pe
Glumdalclitch pe cal, la spatele lui. Ea mX \inea Zn poalX, Zntr+o cutie pe care Yi+o legase de mi&loc. #eti\a cXptuYise cutia
cu stofa cea mai moale pe care o putuse gXsi, aYternuse pe &os pXtura, pusese ZnXuntru pXtu\ul pXpuYii, Zmi fXcuse rost de
rufXrie Yi cele trebuincioase, pregXtind totul cum se pricepuse mai bine.
u eram Znso\i\i dec[t de un bXiat de+al casei, care cXlXrea Zn urma noastrX, duc[nd baga&ele.
Blanul stXp[nului meu era sX mX arate Zn toate oraYele din drum Yi chiar sX se abatX Zntr+o parte sau alta cu cinci.eci sau o
sutX de mile, spre orice sat sau conac unde nXdX&duia sX gXseascX muYterii. "XlXtoria nu a fost anevoioasX, pentru cX
fXceam Zntre o sutX patru.eci Yi o sutX Yai.eci de mile pe .i> Glumdalclitch, cu g[nd sX mX cru\e, se pl[ngea Zntruna cX a
obosit+o trapul caluluiO "[nd o rugam, mX scotea din cutie ca sX mai respir pu\in Yi sX+mi arate \ara, dar mX \inea mereu
legat de o cureluYX. (m trecut peste cinci sau Yase r[uri, cu mult mai late Yi mai ad[nci dec[t ilul sau Gangele, Yi aproape
cX n+am Znt[lnit vreun p[r[iaY at[t de mic cum e Tamisa sub podul Londrei. "XlXtoria noastrX a \inut .ece sXptXm[ni Yi am
fost arXtat Zn optspre.ece oraYe mari, Zn afarX de nenumXrate sate Yi case particulare.
La AC octombrie am sosit Zn capitalX, numitX Zn limba lor Lorbiulgrud sau -[ndria Universului. *tXp[nul meu Znchirie o
casX pe strada principalX a oraYului, nu departe de palatul regal, pun[nd ca de obicei afiYe care descriau Zntocmai persoana
Yi talentele mele. Locuin\a aceasta avea o camerX mare, latX cam de vreo trei +patru sute de picioare. *tXp[nul fXcu rost de
o masX cu un diametru de C: de picioare, pe care urma sX+mi &oc rolul, Yi o ZngrXdi &ur Zmpre&ur, la o distan\X de trei
picioare de la margine, cu un gard av[nd aceeaYi ZnXl\ime, ca nu cumva sX cad. Eram arXtat oamenilor de .ece ori pe .i
spre uimirea Yi mul\umirea tuturor. (cum puteam vorbi limba destul de bine Yi Zn\elegeam perfect orice cuv[nt care+mi era
adresat. Be l[ngX aceasta, ZnvX\asem alfabetul lor Yi uneori i.buteam chiar sX descifre. o propo.i\iune, douX, cXci
Glumdalclitch Zmi fusese dXscXli\X at[t acasX, c[t Yi Zn ceasurile de rXga. din timpul cXlXtoriei noastre. Vn bu.unar, ea purta
o cXrticicX, nu cu mult mai mare dec[t (tlasul lui *anson. Era un tratat obiYnuit pentru folosin\a tinerelor fete, Zn care se
vorbea pe scurt despre religia lor. "u a&utorul acestui manual, ea m+a ZnvX\at literele, tXlmXcindu+mi cuvintele.
"(B)T2LUL )))
Autorul este c8emat la curte. Legina l cumpr de la stpnul su fermierul i l prezint regelui. Giscut cu marii
nvai ai Cajestii :ale. Autorului i se d un apartament la curte. :e ucur de nalta favoare a reginei. Apr onoarea
rii sale. Certurile lui cu piticul reginei.
-unca la care eram supus .i de .i, pricinui Zn c[teva sXptXm[ni o schimbare serioasX Zn starea sXnXtX\ii mele. "u c[t
stXp[nul meu c[Ytiga mai mult de pe urma mea, cu at[t devenea mai nesX\ios, Zmi pierdusem cu totul pofta de mZncare Yi
a&unsesem un adevXrat schelet. 6X.[nd aceasta Yi fXcZndu+Yi socoteala cX nu mai am mult de trXit, fermierul se hotXrZ sX
stoarcX din mine tot ce se mai putea stoarce. Vn timp ce punea la cale astfel de lucruri, sosi de la curte un sardral sau
lacheu, poruncindu+i stXp[nului meu sX mX ducX de ZndatX la palat pentru a distra pe reginX Yi pe doamnele ei de onoare.
4e altfel, c[teva dintre doamne mX Yi vX.userX Yi povestiserX lucruri e'traordinare despre frumuse\ea, purtarea cu+
viincioasX Yi bunul meu sim\. -a&estatea *a Yi Znso\itoarele ei au fost mai mult dec[t Znc[ntate de purtarea mea. (m cX.ut
Zn genunchi Yi am implorat sX mi se acorde onoarea de a sXruta piciorul ei ZmpXrXtesc> dar gra\ioasa reginX, dupX ce am
fost aYe.at pe masX, mi+a Zntins degetul ei mic, pe care eu l+am ZmbrX\iYat cu am[ndouX m[inile Yi plin de ad[nc respect
i+am atins v[rful cu bu.ele. 3egina mi+a pus c[teva ZntrebXri generale despre \ara mea Yi despre cXlXtoriile pe care )e
C:
fXcusem, la care eu am cXutat sX rXspund c[t mai clar Yi Zn c[t mai pu\ine cuvinte. -+a Zntrebat dacX aY fi mul\umit sX
trXiesc la curte. (m fXcut o plecXciune ad[ncX, ating[nd masa cu capul, Yi am rXspuns umil cX sunt robul stXp[nului meu,
dar dacX ar sta Zn puterea mea sX aleg aY fi m[ndru sX+mi Znchin via\a -a&estX\ii *ale. (tunci, regina Zl ZntrebX pe stXp[nul
meu dacX doreYte sX mX v[ndX la un pre\ bun. El, care se temea cX nu voi trXi mai mult de o lunX, fu gata sX se despartX de
mine Yi ceru o sutX de piese de aur, care i+au fost Znm[nate pe loc, fiecare piesX valor[nd c[t opt sute de moidores
$.
. 4acX
\inem seama de propor\ia dintre toate lucrurile din \ara aceea fa\X de cele din Europa, precum Yi de pre\ul aurului, mai
ridicat la ei, de abia dacX toatX suma echivala cu o mie de guinee
$1
Zn (nglia.
(m spus apoi reginei cX de vreme ce eram acum cel mai supus vasal al ei, Zi cer favoarea ca Glumdalclitch, care mi +a
purtat Zntotdeauna de gri&X cu at[ta s[rguin\X, bunXtate Yi pricepere, sX fie primitX Zn serviciul ei Yi sX fie Yi mai departe
dXdaca Yi profesoara mea.
-a&estatea *a Zmi Zncuviin\X cererea Yi ob\inu cu uYurin\X consim\Xm[ntul fermierului, bucuros sX+Yi vadX fiica la curte, Zn
timp ce biata fatX nu+Yi putea ascunde bucuria. #ostul meu stXp[n plecX lu[ndu+Yi rXmas bun de la mine Yi spunZnd cX mX
lasX Zn m[ini bune, la care eu nu i+am rXspuns nimic, ci am fXcut doar o uYoarX plecXciune. 3eginei nu+i scXpX rXceala mea
Yi, dupX ce fermierul pXrXsi apartamentul, m+a Zntrebat care e pricina. -i+am luat atunci inima Zn din\i Yi i+am spus
-a&estX\ii *ale cX fostului meu stXp[n nu+i datoram nimic afarX doar de faptul cX nu a .drobit creierii unei biete fiin\e
inofensive, descoperitX Znt[mplXtor pe c[mp ? mXrinimie rXsplXtitX din belYug de banii pe care i+a c[Ytigat purt[ndu+mX
prin &umXtate din ZmpXrX\ie, precum Yi de pre\ul cu care mX v[nduse acum. "X via\a pe care o dusesem a fost Zndea&uns de
chinuitoare ca sX ucidX un animal de .ece ori mai puternic ca mine, cX sXnXtatea mea se Yubre.ise mult, datoritX nesf[rYitei
corve.i de a distra gloata ceasuri Zn Yir, Yi, dacX stXp[nul meu nu ar fi socotit cX .ilele+mi sunt numXrate, -a&estatea *a nu
ar fi fXcut un t[rg at[t de ieftin. "um ZnsX nu mX temeam c[tuYi de pu\in cX voi fi prost tratat sub oblXduirea unei regine
at[t de mari Yi de bune, podoaba firii, nestemata lumii, Znc[ntarea supuYilor ei, feni' a crea\iunii ? speram cX temerile
fostului meu stXp[n se vor dovedi neZntemeiate, cXci sim\eam cum Zmi recapXt puterea sub Znr[urirea augustei sale
pre.en\e.
(ceasta e Zn re.umat cuv[ntarea mea, rostitX cu multe greYeli Yi poticnindu+mX adesea. "[t despre ultima parte, am
ticluit+o cu totul Yi cu totul Zn stilul caracteristic acestui popor, Glumdalclitch ZnvX\[ndu+mX c[teva cuvinte pe de rost, Zn
timp ce mX ducea la curte.
3egina s+a arXtat foarte ZngXduitoare fa\X de greYelile mele Yi a rXmas surprinsX de at[ta duh Yi bun sim\ la un ani mal aYa
de mic. -+a luat Zn m[nX Yi m+a dus la rege, care se .Xvor[se Zn camera lui de lucru. -a&estatea *a, un monarh cu o
ZnfX\iYare gravX Yi severX, nedZndu+Yi seama la Znceput cu cine are de a face, a Zntrebat+o pe reginX cu rXcealX, _de c[nd a
ZndrXgit un splacnuckJ_ cXci pesemne aYa i+am pXrut eu, cum stXteam culcat pe burtX Zn m[na dreaptX a -a&estX\ii *ale.
3egina, ZnsX, o fiin\X po.naYX Yi plinX de duh, mX puse biniYor Zn picioare pe birou Yi +mi porunci sX+i spun -a&estX\ii *ale
povestea vie\ii mele, lucru pe care l+am fXcut Zn foarte pu\ine cuvinte, iar Glumdalclitch care stXtea la uYX, pentru cX nu
Zn\elegea sX mX scape din ochi, fiind primitX ZnXuntru, adeveri toate cele Znt[mplate din clipa c[nd poposisem Zn casa
tatXlui ei.
"u toate cX regele era un om foarte ZnvX\at Yi studiase filo.ofia Yi mai ales matematica, dupX ce mX cercetX cu luare+aminte
Yi mX vX.u umbl[nd Zn douX picioare, ZYi Znchipui, Znainte ca eu sX fi deschis gura, cX sunt o figurinX de ceasornic
;ceasurile au a&uns la o mare perfec\iune Zn \ara lor=, nXscocitX de vreun artist ingenios. "[nd ZnsX Zmi au.i glasul Yi vX.u
cX tot ce spun e firesc Yi ra\ional, nu+Yi putu ascunde uimirea. 4ar nu se arXtX de loc mul\umit de relatXrile mele cu privire
la felul Zn care venisem Zn \ara lui, cre.Znd cX e o poveste ticluitX de Glumdalclitch Yi de tatXl ei, care mX ZnvX\aserX un
numXr de cuvinte ca sX mX v[ndX pe un pre\ mai bun. *tXp[nit de aceste g[nduri, Zmi mai puse c[teva ZntrebXri Yi primi din
nou rXspunsuri inteligente, rXspunsuri ce pXcXtuiau doar printr+un accent strXin Yi o cunoaYtere imperfectX a limbii,
ZmpXnatX cu c[teva fra.e rustice, ZnvX\ate de mine Zn casa fermierului Yi nepotrivite cu vorbirea aleasX de la curte.
-a&estatea *a trimise dupX trei cXrturari, care, potrivii obiceiului \Xrii, urmau sX fie primi\i la curte Zn sXptXm[na aceea.
(ceYti domni, dupX ce m+au cercetat cu multX luare+aminte, se dovedirX a avea pXreri deosebite. (u cX.ut cu to\ii de acord
cX n+am putut fi .Xmislit dupX legile obiYnuite ale firii deoarece n+aveam putin\a sX+mi apXr via\a, nici prin iu\eala
picioarelor, nici cX\Xr[ndu+mX Zn copaci Yi nici sXpZndu+mi vi.uini Zn pXm[nt.
4upX din\i, pe care mi i+au e'aminat cu multX aten\ie, Yi+au dat seama cX sunt un animal carnivor> cum ZnsX cele mai multe
patrupede mX Zntreceau cu mult, iar Yoarecii de c[mp Yi alte animale erau mult mai sprintene ca mine, nu+Yi puteau
Znchipui cum reuYesc sX nu mor de foame, afarX doar dacX nu mX hrXneam cu melci Yi alte insecte, ceea ce ei erau gata sX
dovedeascX prin nenumXrate argumente savante cX nu este cu putin\X. Unul din aceste capete luminate fu de pXrere cX s +ar
putea ca eu sX fiu un embrion sau un avorton. )pote.a aceasta fu respinsX de ceilal\i doi, care vedeau cX am mXdularele
$. Coned portug8ez de aur. 'n.t.)
$1 / guinee M %$ ilingi, 'n.t.)
C8
perfect de bine de.voltate Yi fXrX nici un cusur Yi cX am trXit mai mul\i ani, dupX cum o dovedea limpede barba mea, ale
cXrei fire le+au descoperit cu a&utorul unei lupe. u voiau sX admitX cX aY fi un pitic, pentru cX micimea mea Zntrecea orice
Znchipuire, iar piticul favorit al reginei, cel mai mic pitic cunoscut Zn Zntreaga \arX, era Znalt de aproape trei.eci de picioare.
4upX multe discu\ii, au a&uns la conclu.ia unanimX cX sunt doar un relplum scalclath, ceea ce, cuv[nt cu cuv[nt, ZnseamnX
lusus naturae
%0
, conclu.ie Zntru totul pe placul filo.ofiei moderne din Europa, ai cXrei ZnvX\a\i, dispre\uind vechea porti\X
de scXpare a cau.elor oculte, cu a&utorul cXreia discipolii lui (ristotel cXutau Zn .adar sX+Yi ascundX ignoran\a, au nXscocit
aceastX minunatX solu\ie a tuturor dificultX\ilor spre negrXitul progres al cunoYtin\elor omeneYti.
4upX aceastX conclu.ie hotXr[toare, am rugat stXruitor sX mi se ZngXduie sX spun Yi eu douX cuvinte. -+am adresat regelui
Yi l+am asigurat pe -a&estatea *a cX vin dintr+o \arX cu mai multe milioane de cetX\eni de statura mea, unde ani malele,
pomii Yi casele sunt toate propor\ionate Yi unde, Zn consecin\X, aY putea, la fel de bine ca Yi supuYii -a&estX\ii *ale, sX mX
apXr Yi sX mX hrXnesc> socoteam cX e un rXspuns complet la argumentele domnilor acelora. La acestea, ei s+au mul\umit sX
.[mbeascX dispre\uitor, .ic[nd cX fermierul a Ytiut sX mX dXdXceascX foarte bine. 3egele ZnsX, minte mult mai luminatX,
dXdu drumul ZnvX\a\ilor Yi trimise dupX fermier care, din fericire, nu plecase ZncX din oraY. ^i dupX ce+l descusu mai Znt[i
Zntre patru ochi, Yi+l puse apoi de fa\X cu mine Yi cu feti\a lui, -a&estatea *a Zncepu sX+Yi spunX cX s+ar putea ca tot ce+i
povestisem sX fie adevXrat.
2 rugX pe reginX sX porunceascX sX fiu bine tratat Yi fu de pXrere ca Glumdalclitch sX continue a mX Zngri&i, deoarece
bXgase de seamX cX \ineam mult unul la celXlalt. #etei i se dXdu un apartament confortabil la curte, un fel de guvernantX
care sX o educe, o servitoare ca s+o Zmbrace Yi ZncX douX pentru felurite alte treburi> dar Zngri&irea mea fu lXsatX numai Yi
numai Zn seama ei. 3egina porunci t[mplarului ei sX facX o cutie care sX+mi serveascX drept dormitor, dupX modelul indicat
de Glumdalclitch Yi de mine. 2mul acesta era un meYter foarte iscusit Yi, sub ZndrumXrile mele, Zmi construi Zn trei
sXptXm[ni o camerX de lemn de Yaispre.ece picioare pXtrate, ZnaltX de douXspre.ece picioare, cu ferestre, o uYX Yi douX
firide, aidoma unui dormitor londone.. *c[ndura care alcXtuia tavanul putea fi ridicatX Yi lXsatX Zn &os cu a&utorul a douX
\[\[ni> pe acolo fu cobor[t un pat pregXtit de tapi\erul -a&estX\ii *ale. Glumdalclitch Zl scotea Zn fiecare .i la aer Yi pXturea
aYternutul cu m[na ei. oaptea, dupX ce+l cobora Zn camerX, Znchidea capacul deasupra mea. Un alt meYter foarte priceput,
vestit pentru iscusin\a cu care e'ecuta tot felul de nimicuri, se apucX sX+mi facX douX scaune cu spetea.X dintr+un material
asemXnXtor cu fildeYul, precum Yi douX mese Yi un scrin Zn care sX+mi pun lucrurile. "amera era cXptuYitX cu plXpumi de
toate pXr\ile ? pere\i, duYumea Yi tavan ? pentru a preZnt[mpina orice accident pricinuit de neaten\ia celor ce m+ar fi
purtat Yi pentru a mai Zndulci hurducXturile c[nd aY fi fost dus cu trXsura. (m rugat sX mi se facX un lacXt sX pun la uYX, ca
sX Zmpiedic intrarea Yobolanilor Yi a Yoarecilor. 4upX mai multe ZncercXri, fierarul fXuri cel mai mic lacXt ce se vX.use
vreodatX Zn \ara aceea> mXrturisesc cX mie mi+a fost dat sX vXd chiar unul mai mare la poarta casei unui gentilom din
(nglia. B[nX la urmX, am pXstrat cheia la mine Zn bu.unar, de teamX cX Glumdalclitch ar putea s+o piardX. 3egina porunci
de asemenea sX fie adusX mXtasea cea mai sub\ire ce putea fi gXsitX ca sX mi se facX haine ? ceva mai groasX dec[t
pXturile engle.eYti ? Yi care m+au st[n&enit nespus p[nX ce m+am obiYnuit cu ele. Erau croite dupX moda \Xrii, semXnZnd
Zntruc[tva cu hainele persanilor, Yi ale chine.ilor ? o ZmbrXcXminte cuviincioasX Yi sobrX.
3egina mX ZndrXgi at[t de mult, Znc[t nu mai putea m[nca fXrX mine. (veam o mXsu\X aYe.atX pe masa pe care m[nca
-a&estatea *a, chiar l[ngX cotul ei st[ng, Yi un scaun pe care sX stau &os.
Glumdalclitch Yedea pe un scaun nu prea departe, ca sX mX a&ute Yi sX aibX gri&X de mine. (vea un Yir Zntreg de vase de
argint, precum Yi alte lucruri trebuincioase care, Zn compara\ie cu ale reginei, nu erau mai mari dec[t cele pe care le
vX.usem Zntr+un maga.in de &ucXrii din Londra, pentru o cXsu\X de pXpuYi. -ica mea dXdacX le \inea Zn bu.unar Zntr+o
cutie de argint Yi mi le dXdea la masX c[nd aveam nevoie de ele, spXl[ndu+le Zntotdeauna singurX. "u regina nu lua masa
nimeni, Zn afarX de cele douX principese, cea mai mare Zn v[rstX de Yaispre.ece ani Yi cea mai micX de trei spre.ece ani Yi o
lunX. -a&estatea *a obiYnuia sX+mi punX Zn farfurie un dumicat de carne, pe care mi+l tXiam singur, Yi gro.av Zi plXcea sX
mX vadX m[nc[nd fXr[mi\ele acelea, cXci regina ;cu tot stomacul ei plXp[nd= lua dintr +o ZmbucXturX at[t c[t puteau m[nca
la o masX vreo .ece fermieri engle.i, priveliYte care uneori Zmi fXcea silX. adrobea Zntre din\i o aripX de cioc[rlie, cu oase
cu tot, deYi era de nouX ori mai mare dec[t aripa unui curcan .dravXn de la noi, Yi bXga Zn gurX un dumicat de p[ine c[t
douX &imble de doispre.ece penny fiecare. 4intr+o sorbiturX golea o cupX de aur, Zn care ZncXpea mai mult de un butoi de
vin de al nostru. "u\itele pe care le folosea erau de douX ori mai lungi dec[t lamele coaselor noastre, aYe.ate Zn prelungirea
co.ii. Lingurile, furculi\ele Yi toate celelalte aveau cam aceleaYi dimensiuni. Vmi aduc aminte cX odatX Glumdalclitch m+a
dus la palat sX+mi arate niYte mese pe care vreo .ece+douXspre.ece cu\ite Yi furculi\e uriaYe dintr+acestea erau puse
grXmadX Zn picioare. 2 priveliYte mai ZnspXim[ntXtoare nici cX+mi fusese dat sX vXd p[nX atunci.
Vn fiecare miercuri ;care, dupX cum am amintit, e .iua lor de sXrbXtoare=, regele Yi regina, ZmpreunX cu vlXstarele regale de
ambele se'e, obiYnuiau sX ia masa Zn apartamentele -a&estX\ii *ale, al cXrui favorit eram acum, Yi cu acest pri le& mXsu\a Yi
scXunaYul meu erau aYe.ate Zn st[nga sa, Zn fa\a unei solni\e. 3egelui Zi fXcea plXcere sX stea de vorbX cu mine,
%0 !usus naturae, jo sau capriciu al naturii 'n lima latin), 'n.t.)
CA
Zntreb[ndu+mX despre obiceiurile, religia, legile, forma de guvernXm[nt Yi ZnvX\Xtura din Europa, iar eu mX strXduiam sX+l
lXmuresc c[t puteam mai bine. *uveranul avea o minte limpede Yi o &udecatX at[t de precisX, Znc[t fXcea reflec\ii Yi
observa\ii foarte Zn\elepte asupra a tot ce+i spuneam.
4ar trebuie sX mXrturisesc cX, dupX ce am vorbit poate prea amXnun\it despre scumpa mea patrie, despre comer\ul Yi rX.+
boaiele noastre pe mare Yi pe uscat, despre schismele religioase Yi despre partidele din \arX, pre&udecX\ile educa\iei sale au
triumfat Yi el nu s+a putut stXp[ni sX nu mX ia Zn m[na dreaptX Yi, lovindu+mX uYor cu cealaltX, sX nu mX Zntrebe, r[.[nd din
toatX inima, dacX sunt $hig sau Tory. (poi Zntorc[ndu+se cXtre primul ministru, care aYtepta Zn spatele lui cu un sceptru
alb Zn m[nX, lung aproape c[t catargul vasului 3oyal *overeign, Zi atrase aten\ia c[t de vrednic de dispre\uit este dorul de
mXrire, dacX Yi niYte biete g[ngXnii ca mine se pot maimu\Xri de dragul lui. _^i totuYi, ? adXugX el, ? fac rXmX Yag cX
vietX\ile astea ZYi au Yi ele titlurile Yi onorurile lor, clXdesc Yi ele cuiburi Yi vi.uini pe care le numesc case Yi oraYe, se
gro.Xvesc Yi se Zmpopo\onea.X, iubesc, luptX, se ceartX, ZnYalX Yi trXdea.X._ ^i tot aYa mai departe, Zn timp ce eu fXceam
fe\e+fe\e de indignare, au.ind cum nobila noastrX \arX, stXp[na artelor Yi armelor, spaima #ran\ei, arbitrul Europei, patria
virtu\ilor, a evlaviei, cinstei Yi adevXrului, fala Yi pi.ma lumii, e tratatX cu at[ta dispre\.
4ar cum nu eram Zn situa\ia de a mX arXta &ignit, dupX ce am cumpXnit mai bine, am Znceput chiar sX mX Zndoiesc dacX am
fost &ignit cu adevXrat. "Xci dupX trecerea c[torva luni, c[nd mX mai deprinsesem cu ZnfX\iYarea Yi felul de a vorbi al
acestor oameni, d[ndu+mi seama cX fiecare lucru asupra cXruia Zmi aruncam privirile e propor\ional, oroarea pe care o
Zncercasem la Znceput, datoritX mXrimii Yi aspectului lor, scX.use Zntr+at[ta, Znc[t dacX mi+ar fi fost dat atunci sX vXd o
societate de doamne Yi lor.i din (nglia, ZmbrXca\i Zn haine de sXrbXtoare Yi &uc[ndu+Yi cu to\ii rolurile care mai de care mai
manierat, ZmpXun[ndu+se, ploconindu+se Yi flecXrind ? tare aY mai fi fost ispitit sX r[d de ei cum r[deau de mine regele Yi
marii dregXtori. /a, ce .ic, eu Znsumi nu mX puteam stXp[ni sX nu r[d de mine, c[nd regina mX lua Zn palmX Yi se aYe.a Zn
fa\a oglin.ii, Zn care mX vedeam alXturi de d[nsaO ^i cum nu putea fi nimic mai ridicol dec[t o astfel de compara\ie, am
Znceput cu adevXrat sX mX Znchipui micYorat cu mult fa\X de mXrimea mea obiYnuitX.
imic nu mX Znfuria Yi nu mX umilea mai mult dec[t pi ticul reginei, care, fiind creatura cea mai scundX din \ara aceea
;cred cX nu avea nici chiar trei.eci de picioare=, devenise at[t de obra.nic la vederea unei fXpturi mult mai mici dec[t el,
Znc[t se umfla veYnic Zn pene Yi se gro.Xvea c[nd trecea pe l[ngX mine spre anticamera reginei, Zn timp ce eu stXteam pe
vreo masX discut[nd cu lor.ii sau doamnele de la curte, Yi rareori se Znt[mpla sX nu arunce vreo vorbX usturX toare pe
socoteala micimii mele> singura+mi rX.bunare era sX+l numesc `frate_, sX+l provoc la luptX Yi sX+i arunc cuvinte obiYnuite
Zn gura pa&ilor.
Vntr+o .i pe c[nd ne aflam la masX, flecuYte\ul Xsta rXutXcios se Znfurie at[t de tare la au.ul unor vorbe pe care i le
aruncasem, Znc[t se urcX pe scaunul -aiestX\ii *ale, mX Znha\X de mi&loc Zn timp ce eu Yedeam liniYtit, fXrX a bXnui nimic,
Yi mX .v[rli Zntr+un castron mare de argint plin cu sm[nt[nX, apoi o rupse la fugX c[t Zl \ineau pi cioarele. (m intrat Zn
sm[nt[nX p[nX peste cap Yi dacX n+aY fi fost un bun ZnotXtor, mi s+ar fi Znfundat cu siguran\X, cXci Zn clipa aceea
Glumdalclitch se afla Znt[mplXtor Zn celXlalt capXt al camerei, iar regina se sperie at[t de rXu, Znc[t i +a lipsit pre.en\a de
spirit sX+mi dea o m[nX de a&utor. 4ar mica mea dXdacX alergX Zntr+un suflet sX mX scape Yi mX scoase dupX ce Znghi\isem
mai mult de un ,uart
%$
de sm[nt[nX. -+au culcat Zn pat> n+am pX\it altceva dec[t c+am prXpXdit un r[nd de haine. Biticul a
fost straYnic biciuit Yi, ca o pedeapsX Zn plus, silit sX bea toatX sm[nt[nX din castronul Zn care mX aruncase. 4upX aceastX
Znt[mplare, el nu s+a mai bucurat de nici o trecere Zn ochii reginei care l+a Yi dat unei doamne de neam, aYa cX spre marea
mea mul\umire nu l+am mai vX.ut de atunci. (ltfel cine Ytie p[nX unde ar fi putut merge rX.bunarea unui pitic at[t de
rXutXcios.
Vmi mai &ucase el odatX o festX care a fXcut+o pe reginX sX r[dX, dar care totodatX a Yi indignat+o. (tunci, cu siguran\X l+ar fi
i.gonit de la curte, dacX eu n+aY fi fost Zndea&uns de mXrinimos ca sX intervin. -a&estatea *a luase un os cu mXduvX Yi
dupX ce a scos mXduva, a pus din nou osul pe farfurie, aYa cum stXtuse mai Znainte. Biticul, p[ndind clipa prielnicX, c[nd
Glumdalclitch se Zndrepta spre bufet, se urcX pe scaunul pe care Yedea ea ca sX aibX gri&X de mine Zn timpul mesei, mX
Znha\X cu am[ndouX m[inile Yi str[ng[ndu+mi picioarele, mX v[rZ Zn os p[nX la br[u> am stat aYa c[tva timp ca un
caraghios. "red cX s+a scurs aproape un minut fXrX ca cineva sX+Yi dea seama de cele Znt[mplate, cXci socoteam cX nu e de
demnitatea mea sX strig. ^i numai datoritX faptului cX monarhii nu prea au obiceiul sX mXn[nce m[ncarea fier binte nu
mi+am fript picioarele> numai ciorapii Yi pantalonii erau Zntr+un hal fXrX hal. La stXruin\ele mele, singura pedeapsX cu care
s+a ales piticul a fost o bXtaie .dravXnX.
(deseori, regina mX lua peste picior pentru cX+i pXream fricos Yi mX+ntreba dacX to\i compatrio\ii mei seamXnX cu mine.
4ar iatX despre ce+i vorba. Vn timpul verii, \ara e nXpXditX de muYte, iar insectele astea sc[rboase, mari c[t niYte cioc[rlii de
4unstable, nu+mi dXdeau pace Zn timpul mesei, necX&indu+mX cu b[.[itul lor pe la urechi. 4in c[nd Zn c[nd, se aYe.au pe
m[ncare, lXs[ndu+Yi acolo e'crementele lor sc[rboase sau ouXle, Zntru totul vi.ibile pentru mine, dar nu Yi pentru locuitorii
acelei \Xri, a cXror vedere nu era at[t de agerX la perceperea obiectelor mai mici. "[teodatX mi se aYe.au pe nas sau pe
%$ ,n Duart - %,$4 $. 'n.t.)
CD
frunte Yi mX Zn\epau p[nX la s[nge, ba pe deasupra mai aveau Yi un miros respingXtor. -ie mi +era uYor sX vXd materia
aceea v[scoasX care, dupX cum ne spun naturaliYtii, ZngXduie acestor creaturi sX umble pe tavan Yi sX nu cadX. (m avut
mult de furcX apXr[ndu+mX Zmpotriva acestor lighioane hidoase Yi tresXream fXrX voie ori de c[te ori poposeau pe fa\a mea.
Biticul avea obiceiul sX prindX muYte ? aYa cum fac Ycolarii noYtri ? Yi pe neaYteptate sX le dar drumul sub nasul meu, ca
sX mX sperie pe mine Yi s+o distre.e pe reginX. Eu le fXceam de petrecanie tXindu+le Zn bucX\i cu cu\itul, Zn timp ce .burau
prin aer, Zndem[narea mea st[rnind admira\ie.
Vmi amintesc cX Zntr+o diminea\X, Glumdalclitch aYe.ase cutia mea pe fereastrX, cum fXcea de obicei Zn .ilele frumoase
c[nd mX scotea la aer ;eu n+o lXsam sX at[rne cutia Zn cui, aYa cum facem noi Zn (nglia cu coliviile=. 4upX ce am deschis
geamul Yi m+am aYe.at la masX ca sX mXn[nc o felie de co.onac ;era micul meu de&un=, peste douX.eci de viespi,
ademenite de miros, nXvXlirX Zn odaie, b[.[ind mai tare dec[t tot at[tea cimpoaie. "[teva din ele s+au nXpustit asupra co+
.onacului Yi au plecat cu c[te o fXr[mX> altele .burau Zn &urul capului Yi obra.ului meu, Znnebunindu+mX cu .gomotul Yi
bXg[ndu+mX Zn sperie\i cu acele lor. TotuYi, am avut cura&ul sX mX ridic Yi, sco\[nd pumnalul, sX le atac Zn aer. (m cXsXpit
patru din ele, cXci celelalte Yi+au luat .borul Yi eu am Znchis fereastra.
G[ngXniile astea erau mari c[t pot[rnichile, le+am scos acele Yi am vX.ut cX sunt lungi de o incie Yi &umXtate Yi ascu\ite ca
niYte ace de cusut. Le+am pXstrat pe toate> iar mai t[r.iu, le+am arXtat, laolaltX cu alte raritX\i, Zn diferite \Xri ale Europei.
La Znapoierea mea Zn (nglia, am dXruit trei din ele colegiului Gresham, iar pe+al patrulea l+am pXstrat pentru mine.
"(B)T2LUL )6
Autorul descrie ara. / propunere pentru corijarea 8rilor moderne. Palatul regelui i cteva cuvinte despre capital.
Cum cltorea autorul. Gescrierea marelui templu.
"um Zn urma cXlXtoriilor cu Glumdalclitch Zmi fXcusem o oarecare idee despre \arX, am de g[nd acum sX i +o descriu ci+
titorului, at[t c[t mi+au ZngXduit peregrinXrile mele ce nu au depXYit niciodatX mai mult de douX mii de mile &ur Zmpre&urul
capitalei Loibrulgrud, cXci regina, pe care o Znso\eam Zntotdeauna, nu mergea niciodatX mai departe c[nd Zl ZntovXrXYea pe
rege Yi aYtepta acolo p[nX ce -a&estatea *a se Zntorcea din vi.itele lui la hotarele \Xrii. 3egatul acestui monarh atingea cam
Yase mii de mile Zn lungime Yi Zntre trei Yi patru mii de mile Zn lX\ime, de unde am a&uns la conclu.ia cX geografii noYtri fac
o mare greYealX c[nd ZYi Znchipuie cX Zntre 5aponia Yi "alifornia nu e'istX nimic altceva dec[t Zntinsul mXrii> eu am fost
Zntotdeauna de pXrere cX trebuie sX e'iste un \inut care sX slu&eascX drept cumpXnX marelui continent al (siei, Yi de aceea
ei ar trebui sX+Yi corecte.e hXr\ile, unind aceastX vastX Zntindere de pXm[nt cu regiunile de nord+vest ale (mericii, eu fiind
gata sX le dau o m[nX de a&utor.
3egatul /robdingnag este o peninsulX, care se sf[rYeYte Zn partea de nord+est cu un Yir de mun\i Znal\i de trei.eci de mile,
mun\i inaccesibili din cau.a vulcanilor de pe culmile lor. ici cei mai ZnvX\a\i oameni nu Ytiu ce fel de vietX\i trX iesc
dincolo de aceste culmi sau dacX mXcar \inutul este locuit. 2ceanul Zncon&urX \ara din trei pXr\i. Vn tot regatul nu e'istX nici
un port la mare, iar coastele unde fluviile se varsX Zn ocean sunt mai totdeauna b[ntuite de furtuni Yi presXrate cu
sumedenie de st[nci ascu\ite, aYa Znc[t nici cele mai mici corXbii nu se ZncumetX sX se av[nte Zn larg> prin urmare oa menii
aceYtia nu au nici o legXturX cu restul lumii.
Be marile fluvii ZnsX plutesc nenumXrate corXbii Yi apele lor miYunX de peYte de soi. /XYtinaYii pescuiesc rareori Zn mare,
cXci peYtii de mare sunt la fel cu cei din Europa, deci nu meritX osteneala. (sta dovedeYte Zn chip limpede cX atunci c[nd
natura a .Xmislit plante Yi animale at[t de uriaYe, s+a mXrginit numai la acest continent@ determinarea cau.elor o las pe
seama filo.ofilor. 4in c[nd Zn c[nd, totuYi ei prind c[te o balenX aruncatX de valuri pe st[nci> de altfel oamenii de r[nd se
hrXnesc bucuros cu balene. (cestea sunt aYa de mari, Znc[t un om de abia poate sX ducX una pe umeri, iar uneori, ca niYte
ciudX\enii ce sunt, bXYtinaYii le transportX Zn coYuri la Lorbrulgrud. 2datX am vX.ut Yi eu una pe+o farfurie, servitX la masa
regelui ca raritate, dar nu mi s+a pXrut cX monarhul ar fi fost prea Znc[ntat> cred cX+l sc[rbea mXrimea ei, cu toate cX Zn
Groenlanda mi+a fost dat sX vXd o balenX Yi mai mare.
]ara are o popula\ie deasX, cXci numXrX nu mai pu\in de cinci.eci Yi unu de oraYe mari, aproape o sutX de cetX\i ZntXrite,
precum Yi foarte multe sate. Bentru a satisface curio.itatea cititorului, cred cX e de a&uns sX descriu Lorbrulgrudul. #luviul
care+l strXbate, Zmparte oraYul Zn douX &umXtX\i aproape egale. Lorbrulgrudul are peste opt.eci de mii de case Yi vreo Yase
sute de mii de locuitori. E lung de trei glomlungi ;ceea ce ZnseamnX, apro'imativ, cinci.eci Yi patru de mile engle.e= Yi lat
de doi Yi &umXtate> l+am mXsurat eu Znsumi pe harta regalX, ZntocmitX la porunca regelui Yi ZntinsX pe &os anume pentru
mine, pe o lungime de o sutX de picioare. (m mXsurat de mai multe ori diametrul Yi circumferin\a hXr\ii, umbl[nd descul\
Yi fXc[nd calculele la scarX, p[nX c[nd am a&uns la o mXsurXtoare destul de e'actX.
Balatul regal nu e o clXdire prea armonioasX, ci o ZngrXmXdire de construc\ii care se Zntind pe o ra.X de vreo Yapte mile>
camerele principale sunt Zn general Znalte de douX sute patru.eci de picioare, av[nd lX\imea Yi lungimea propor\ionale. Lui
Glumdalclitch Yi mie ni s+a pus la dispo.i\ie o trXsurX Zn care guvernanta ei o ducea adesea la plimbare, ca sX vadX oraYul
sau sX vi.ite.e maga.inele. Burtat Zn cutia mea, eram nelipsit de la aceste plimbXri, iar fata, la rugXmintea mea, mX scotea
afarX Yi mX \inea Zn m[nX ca sX vXd mai bine casele Yi oamenii, Zn timp ce treceam pe strX.i.
"red cX trXsura noastrX nu era mai pu\in ZncXpXtoare dec[t sala palatului $estminster, dar nu chiar at[t de ZnaltX> Yi totuYi,
C<
n+aY putea spune cu preci.ie. Vntr+o .i, guvernanta porunci vi.itiului sX opreascX la mai multe maga.ine, iar cerYetorii, care
at[ta aYteptau, Zncon&urarX trXsura, oferind cea mai ZnfricoYXtoare priveliYte pe care au vX.ut+o vreodatX ochii unui engle..
Brintre ei se afla o femeie cu un cancer la s[n, un s[n Zngro.itor de umflat Yi plin de gXuri. Vntr+una din aceste gXuri m+aY fi
putut ascunde cu uYurin\X, c[t sunt de mare. -ai era acolo Yi un om cu o umflXturX la g[t, mai voluminoasX dec[t cinci
saci cu l[nX, Yi un altul cu picioare de lemn, fiecare Znalt de vreo douX.eci de picioare. 4ar lucrul cel mai ZnviorXtor erau
pXduchii care miYunau pe hainele nenoroci\ilor. Buteam vedea foarte bine cu ochiul liber mXdularele acestor lighioane,
mult mai bine dec[t se vXd la microscop cele ale unui pXduche de la noi> le distingeam Yi r[turile cu care r[mau ca porcii.
Erau primii pXduchi pe care Zi vX.usem vreodatX Yi aY fi fost curios sX disec unul din ei, dacX aY fi avut instrumente
potrivite, dar din nefericire, le lXsasem pe corabie. BriveliYtea m+a sc[rbit at[t de mult, Znc[t mi s+a Zntors stomacul pe dos.
Be l[ngX cutia cea mare Zn care eram purtat de obicei, regina porunci sX mi se facX una mai micX, de vreo douXspre.ece
picioare pXtrate Yi ZnaltX de .ece, Zn vederea cXlXtoriilor, deoarece cealaltX fiind prea mare, Glumdalclitch n+o putea \ine Zn
poalX Yi Zncurca locul Zn trXsurX> cutia a fost fXcutX de acelaYi meYter, cXruia eu i+am dat toate ZndrumXrile, p[nX Zn cele mai
mici amXnunte. (vea forma unui cub, trei din pere\i fiind prevX.u\i cu c[te o fereastrX Yi fiecare fereastrX cu gratii pentru a
preZnt[mpina accidentele Zn timpul drumurilor lungi. Vn al patrulea perete, care nu avea fereastrX, au fost bXtute douX
scoabe trainice. 2ri de c[te ori aveam chef sX merg cXlare, cel care mX purta Zn Ya trecea o chingX de piele prin aceste
scoabe Yi apoi Yi+o lega de mi&loc. "[nd trebuia sX Znso\esc pe rege sau pe reginX Zn cXlXtoriile lor, ori c[nd doream sX mX
plimb prin grXdinile palatului sau sX fac o vi.itX unei doamne de vi\X nobilX ori unui ministru, iar Glumdalclitch nu se
sim\ea bine, eram dat Zn gri&a vreunui servitor bXtr[n, un om de Zncredere, pe care mX puteam bi.ui.
+a trecut mult Yi+am Znceput sX fiu cunoscut Yi stimat de cei mai Znal\i degXtori ? cred mai degrabX cX datoritX trecerii de
care mX bucuram Zn ochii regelui dec[t vreunui merit al meu personal. Vn timpul cXlXtoriilor, c[nd mX sXturam sX tot merg
cu trXsura, un slu&itor prindea cutia Zn chingi Yi o aYe.a Zn Ya pe+o pernX Zn fa\a lui. Vn felul acesta puteam sX admir
priveliYtea prin toate trei ferestrele deodatX. Vn cutie aveam un pat Yi un hamac at[rnat de tavan, douX scaune Yi o masX
ZnYurubate cu nXde&de Zn duYumea, ca sX nu fie aruncate de colo, colo, Zn galopul calului sau Zn hurducXturile trXsurii. ^i
cum eram deprins cu cXlXtoriile pe mare, .g[l\[ielile acestea, deYi uneori foarte violente, nu mX supXrau prea mult.
2ri de c[te ori doream sX vXd oraYul, tot din cutie Zl admiram. Glumdalclitch se aYe.a Zntr+un fel de lecticX, construitX dupX
moda \Xrii, Yi lua cutia Zn poala ei. Lectica era purtatX de patru slu&itori Yi Znso\itX de al\i doi ZmbrXca\i Zn livrea cu
insignele reginei. 2amenii, care au.iserX at[tea despre mine, se Zmbul.eau Zn &urul nostru, curioYi peste mXsurX, iar fata,
destul de binevoitoare, oprea lectica Yi mX lua Zn m[nX ca to\i sX mX poatX vedea bine.
]ineam foarte mult sX vXd marele templu Yi mai ales turnul lui, socotit cel mai Znalt din Zntreaga ZmpXrX\ie. 4rept care,
Zntr+o bunX .i, mica mea dXdacX mX duse acolo. Trebuie sX mXrturisesc ZnsX cX m+am Zntors de.amXgit, cXci turnul nu avea
mai mult de trei mii de picioare, socotind de la ba.X Yi p[nX sus Zn v[rf, ceea ce, dacX \inem seama de propor\ia dintre
ZnXl\imea acestor oameni Yi noi, cei din Europa, nu e c[tuYi de pu\in un lucru care sX st[rneascX admira\ia, Yi nu atinge nici
pe departe, de nu cumva mX ZnYel eu, dimensiunile clopotni\ei din *alisbury. 4ar, ca sX nu vorbesc de rXu un popor fa\X de
care voi rXmZne Zndatorat toatX via\a, trebuie sX recunosc cX ceea ce faimosul templu pierde Zn ZnXl\ime c[YtigX de fapt Zn
frumuse\e Yi soliditate> cXci .idurile, cioplite Zn piatrX, sunt groase de aproape o sutX de picioare ? fiecare lespede av[nd
o suprafa\X de vreo patru.eci de picioare pXtrate ? Yi sunt Zmpodobite pretutindeni cu straturi uriaYe de .ei Yi ZmpXra\i,
dXltuite Zn marmurX Yi aYe.ate Zn firide. (m mXsurat degetul cel mic al unei statui, care se rupsese Yi .Xcea nebXgat Zn
seamX Zn gunoaie Yi am vX.ut cX are e'act patru picioare Yi o incie. Glumdalclitch Zl ZnfXYurX Zn batistX Yi+l duse acasX Zn
bu.unar, ca sX+l pXstre.e ZmpreunX cu alte nimicuri la care fata \inea foarte mult, cum se Znt[mplX adesea cu copiii de
v[rsta ei.
/ucXtXria regelui este, Zntr+adevXr, o clXdire impunXtoare, boltitX Yi ZnaltX de aproape Yase sute de picioare. "uptorul cel
mare e mai mic cu vreo .ece paYi dec[t cupola catedralei *f. Bavel, cXci dupX ce m+am Zntors Zn \arX, am mXsurat+o Zna+
dins. 4ar dacX m+aY apuca sX descriu grXtarul din bucXtXrie, oalele uriaYe, ciosvZrtele de carne ce se Znv[rteau Zn frigXri Yi o
mul\ime de alte lucruri, nu Ytiu, .Xu, dacX voi fi cre.ut> se va gXsi oric[nd un critic sever care sX afirme cX am e'a gerat
pu\in, aYa cum se presupune cX fac adesea cXlXtorii. TotuYi, mX tem cX, ferindu+mX sX nu fiu Yi eu &udecat astfel, am cX.ut
prea mult Zn cealaltX e'tremX, iar dacX s+ar Znt[mplX ca aceastX lucrare sX fie tradusX vreodatX Zn limba celor din
/robdingnag ;numele ZmpXrX\iei aceleia= Yi Znm[natX lor+, regele Yi supuYii sXi ar avea motiv sX se pl[ngX cX i+am nedrep+
tX\it .ugrXvind lucrurile Zn chip mincinos Yi ZnfX\iY[ndu+i cu mult prea mXrun\i.
3areori se Znt[mplX ca -a&estatea *a sX \inX mai mult de Yase sute de cai Zn gra&durile sale. "aii sunt Znal\i cam de
cinci.eci Yi patru, Yai.eci de picioare. Vn oca.iile solemne, regele apare Znso\it, pentru mai multX pompX, de o gardX de
cinci sute de cXlXre\i. "redeam, Yi pe drept cuv[nt, cX este cea mai splendidX priveliYte ce se poate vedea p[nX c[nd, Zntr +o
bunX .i, am vX.ut o parte din armata sa pregXtitX de luptX, lucru despre care voi vorbi cu alt prile&.
"(B)T2LUL 6
Cteva peripeii ale autorului. #>ecuia unui criminal. Autorul i arat priceperea n arta navigaiei.
Bot spune, pe bunX dreptate, cX aY fi dus un trai fericit Zn \ara aceea, dacX micimea mea nu m+ar fi e'pus la mai multe
C9
Znt[mplXri ridicole Yi supXrXtoare, dintre care Zmi voi lua libertatea sX povestesc c[teva. Glumdal clitch mX ducea adesea Zn
grXdinile palatului, Zn cutia mea cea micX, Yi uneori mX scotea afarX Yi mX \inea Zn m[nX sau mX lXsa &os ca sX mX plimb.
-i+aduc aminte cX odatX, Znainte de a fi i.gonit de reginX, piticul s+a luat dupX noi Zn grXdinX. 4Xdaca mea tocmai mX
lXsase &os, Yi cum Yi eu Yi el ne aflam foarte aproape unul de celXlalt l[ngX niYte meri pitici, am vrut sX+i arXt cX sunt un om
de duh Yi am fXcut o compara\ie prosteascX Zntre el Yi ZnXl\imea copacilor ? compara\ie ce se potriveYte Znt[mplXtor Yi Zn
limba lor ca Yi Zntr+a noastrX. B[rdalnicul de pitic aYteptX prile&ul potrivit, c[nd tocmai mX aflam sub unul din aceYti pomi,
Yi Zncepu sX+l scuture drept Zn capul meu. 6reo .ece mere, mari c[t niYte butoaie de /ristol, cX.urX pe l[ngX urechile mele.
Unul mX lovi Zn spate, Zn timp ce stXteam aplecat, Yi mX pomenii tr[ntit cu fa\a la pXm[nt. 4e altfel, nu s+a Znt[mplat nimic
rXu, iar piticul a fost iertat Zn urma stXruin\elor mele, fiindcX de fapt, eu Zl st[rnisem.
Vntr+altX .i, Glumdalclitch mX lXsX singur pe un rX.or cu iarbX moale, Zn timp ce ea se plimba mai Zncolo cu guvernanta ei.
Vntre timp se porni o ploaie cu o grindinX at[t de nXprasnicX, Znc[t imediat am fost tr[ntit la pXm[nt> Yi cum stXm aYa,
grindina mX lovea fXrX milX, de parcX aY fi fost bombardat cu mingi de tenis> totuYi, am reuYit sX mX t[rXsc de+a buYilea Yi
sX mX adXpostesc, culcat pe burtX, sub niYte frun.e de cimbru> din cap p[nX+n picioare am fost tot o v[nXtaie, aYa cX .ece
.ile n+am mai putut ieYi din casX. 4e altfel, nu e de mirare, deoarece natura pXstr[nd aceleaYi propor\ii Zn toate
manifestXrile ei, Zn \ara aceea un bob de grindinX este aproape de o mie opt sute de ori mai mare dec[t Zn Europa ? lucru
verificat de mine, ca unul ce am fost curios sX le c[ntXresc Yi sX le mXsor.
Vn aceeaYi grXdinX mi s+a Znt[mplat ZnsX un accident mai grav. Vntr+o .i, mica mea dXdacX, socotind cX m+a aYe.at Zntr+un
loc ferit ;ceea ce o rugam adeseori sX facX spre a mX putea g[ndi Zn voie= Yi cum, pe de altX parte, lXsase cutia acasX, la
palat, ca sX n+o tot poarte cu ea, s+a dus ZmpreunX cu guvernanta Yi c[teva doamne pe care le cunoYtea Zntr+alt col\ al
grXdinii. Be c[nd se afla la o depXrtare de unde nu m+ar fi putut au.i, un c[ine mic Yi alb al unuia din grXdinari, intrZnd din
Znt[mplare Zn grXdinX, Zncepu sX adulmece locul unde mX aflam eu. "onduc[ndu+se dupX miros, c[inele veni drept spre
mine Yi lu[ndu+mX Zn gurX, alergX la stXp[nul sXu d[nd vesel din coadX Yi mX aYe.X biniYor pe pXm[nt. 4in fericire, fusese
at[t de bine dresat cX m+a dus Zn din\i fXrX sX+mi pricinuiascX nici cel mai mic rXu Yi fXrX sX+mi strice mXcar hainele.
4ar bietul grXdinar care mX cunoYtea bine Yi+mi arXta multX bunXvoin\X se ZnspXim[ntX gro.av. -X luX uYurel cu am[ndouX
m[inile Yi mX ZntrebX cum mX simt> eu eram ZnsX at[t de buimXcit cX mi se tXiase rXsuflarea Yi +mi pierise graiul. Beste
c[teva clipe mi+am venit Zn fire Yi el m+a dus, bun+.dravXn, la Glumdalclitch care, Zntre timp, se Zntorsese la locul unde mX
lXsase> biata fatX, vX.[nd cX nu sunt nicXieri Yi nici nu rXspund la chemXrile ei, a fost cuprinsX de o durere fXrX margini. Ea
Zl do&eni aspru pe grXdinar din pricina c[inelui. (m tXinuit cu to\ii cele Znt[mplate Yi la curte nu s +a aflat nimic, cXci fata se
temea de m[nia reginei> ce+i drept, mXrturisesc cX Yi eu m+am g[ndit cX pentru reputa\ia mea n+ar fi de loc nimerit sX se
afle pX\ania.
VntZmplarea asta a hotXr[t+o pe Glumdalclitch sX nu mX mai slXbeascX o clipX din ochi. 4e mult mX temeam eu de o astfel
de hotXr[re Yi de aceea Zi tXinuisem cu gri&X unele mici peripe\ii prin care trecusem de fiecare datX c[nd mX lXsase singur.
Vntr+o .i, un uliu ce se tot rotea pe deasupra grXdinii se nXpusti asuprX+mi Yi dacX n+aY fi scos repede pumnalul Yi nu m+aY fi
adXpostit Zn fugX sub un gard, m+ar fi ZnhX\at cu siguran\X Zn ghearele lui. (ltXdatX, pe c[nd mX urcam spre v[rful unui
muYuroi de c[rti\X, am intrat p[nX+n g[t Zn gaura prin care animalul aruncase afarX pXm[ntul> a trebuit sX nXscocesc o
minciunX gogonatX pentru a lXmuri cum mi+am murdXrit hainele. Tot astfel, mi+am rupt Zntr+o .i fluierul piciorului drept,
poticnindu+mX Zn cochilia unui melc, Zn vreme ce mX plimbam singur Yi mX g[ndeam la sXrmana (nglie.
+aY putea spune dacX am fost Znc[ntat sau necX&it c[nd Zn timpul acelor plimbXri singuratice mi+am dat seama cX
pXsXrelele nu pXreau de loc speriate la vederea mea, ci \opXiau doar la un pas de mine, cXut[nd viermiYori sau alte vietX\i,
fXrX sX le pese, de parcX n+ar fi fost \ipenie de om Zn prea&mX+le. Vmi amintesc cX un stur. a ZndrX.nit chiar sX+mi smulgX
din m[nX o bucatX de prX&iturX, pe care Glumdalclitch tocmai mi +o dXduse la micul de&un. "[nd Zncercam sX prind vreo
pXsXricX, ele se apXrau cu Znd[r&ire, cXut[nd sX+mi ciuguleascX degetele, pe care le feream din calea lor, apoi \opXiau
nepXsXtoare Yi+Yi vedeau mai departe de melci sau de viermiYori. Vntr+o .i, ZnsX, am pus m[na pe o b[tX Yi \intind un
c[nepar am .v[rlit+o cu at[ta putere, Znc[t l+am dobor[t> ZnYfXc[nd prada de g[t cu am[ndouX m[inile, am alergat trium+
fXtor la Glumdalclitch.
TotuYi, pasXrea fiind doar ame\itX, ZYi veni cur[nd Zn fire Yi Zncepu sX mX loveascX at[t de nemilos cu aripile Zn cap Yi +n
coaste, mXcar cX o \ineam departe de mine sX nu mX .g[rie cu ghearele, Znc[t pu\in a lipsit sX nu+i dau drumul. 4in
fericire, un servitor m+a scos din impas, sucind g[tul pXsXrii> a doua .i, din porunca reginei, c[neparul mi+a fost servit la
masX. 4upX c[te+mi amintesc, era ceva mai mare dec[t o lebXdX de+a noastrX.
4oamnele de onoare o invitau pe Glumdalclitch Zn apartamentele lor Yi o rugau sX mX aducX Yi pe mine, cXci gro.av le
plXcea sX mX vadX Yi sX mX m[ng[ie. Ele mX de.brXcau adesea Zn pielea goalX Yi mX v[rau Zn s[n, ceea ce mX sc[rbea la
culme, cXci, trebuie s+o spun, pielea lor mirosea foarte ur[t ? lucru pe care, fireYte, nu+l amintesc aici pentru a ponegri
aceste minunate fXpturi fa\X de care am cel mai mare respect. /Xnuiesc ZnsX cX sim\urile mele erau mai ascu\ite tocmai
datoritX micimii mele Yi cX prea cinstitele doamne nu erau cu nimic mai pre&os Zn ochii iubi\ilor lor sau ai celor din &ur,
dec[t ne sunt nouX Zn (nglia fiin\ele de+o seamX cu noi. ^i+apoi, la urma urmei gXsesc cX mirosul lor natural era mult mai
CC
uYor de Zndurat dec[t atunci c[nd foloseau parfumuri, din pricina cXrora eu leYinam imediat. u pot sX uit cX odatX Zn
Liliput, Zntr+o .i cXlduroasX, c[nd umblasem mult, un prieten intim de al meu Yi+a ZngXduit sX se pl[ngX de mirosul pu+
ternic ce stXruia Zn prea&ma mea, deYi sunt tot at[t de pu\in vinovat pentru acest lucru ca cei mai mul\i de se'ul meu> cred
ZnsX cX mirosul lui era la fel de fin Zn raport cu al meu, cum era al meu Zn raport cu al celor din /robdingnag. "u acest
prile&, trebuie sX fac dreptate stXp[nei mele, regina, Yi dXdacei mele Glumdalclitch, ale cXror trupuri miroseau tot at[t de
plXcut ca al oricXrei doamne din (nglia.
"eea ce mX stingherea cel mai mult Zn societatea acestor doamne de onoare ;c[nd mX aflam la ele Zn vi.itX, dus de
Glumdalclitch= era sX le vXd purt[ndu+se cu mine fXrX nici o sfialX, de parcX aY fi fost o fiin\X lipsitX de dorin\e> ele se
despuiau Zn fa\a mea, apoi ZYi puneau cXmaYa, Zn timp ce eu stXteam pe mXsu\X, chiar Zn fa\a trupurilor lor goale ? pri +
veliYte ce nu mX ispitea c[tuYi de pu\in Yi nu+mi deYtepta alte sim\Xminte dec[t de groa.X Yi de sc[rbX> c[nd le priveam de
aproape, pielea lor mi se pXrea foarte asprX, .b[rcitX Yi pXtatX.
)ci colo aveau c[te o aluni\X, mare c[t un fund de tXiat p[ine, Yi cu peri mai groYi dec[t sfoara de Zmpachetat ? ca sX nu
mai pomenesc de altele. Unde mai pui cX nici nu se sinchiseau de mine Yi se uYurau de cantitatea de lichid bXutX ;cam vreo
douX butoaie de ale noastre= Zntr+o oalX Zn care puteau sX ZncapX mai mult de trei poloboace. "ea mai frumoasX dintre
aceste doamne de onoare, o fatX .globie de vreo Yaispre.ece ani, mX aYe.a uneori cXlare pe unul din sfZrcurile s[nului ei Yi
fXcea fel de fel de nX.b[tii, asupra cXrora cititorul mX va ierta cX nu stXrui prea mult. Vntr+at[t mX de.gustau astfel de
lucruri, Znc[t am rugat+o pe Glumdalclitch sX nXscoceasX o scu.X oarecare, ca sX nu o mai vXd pe fata aceea.
Vntr+o .i, un t[nXr, nepotul guvernantei dXdacei mele, veni Yi le pofti pe am[ndouX sX asiste la o e'ecu\ie. Era vorba de un
om care omor[se pe un prieten de+al t[nXrului. B[nX la urmX, Glumdalclitch se lXsX ZnduplecatX Zmpotriva voin\ei sale,
cXci era foarte miloasX din fire> c[t despre mine, cu toate cX mi +era groa.X de asemenea priveliYti, curio.itatea mX Zndemna
sX mX duc, fiindcX, dupX pXrerea mea, spectacolul avea sX fie cu totul neobiYnuit. 3XufXcXtorul fu aYe.at Zntr+un scaun, pe
un eYafod, anume ridicat Zn acest scop, Yi cXlXul Zi rete.X capul dintr+o singurX loviturX, cu o sabie lungX de vreo patru.eci
de picioare. ^uvoaie de s[nge \[YnirX din venele Yi arterele lui Yi se ZnXl\arX at[t de sus, Znc[t Zntreceau cu mult apele marii
f[nt[ni arte.iene de la 6ersailles> c[nd capul se rostogoli pe podeaua eYafodului, fXcu un salt, Znc[t mX cutremurai, cu toate
cX mX aflam la cel pu\in o &umXtate de milX engle.X depXrtare.
3egina, cXreia Zi povesteam adesea cXlXtoriile mele pe mare Yi care nu pierdea niciodatX prile&ul sX mX ZnveseleascX ori de
c[te ori mX vedea abXtut, mX ZntrebX Zntr+una din .ile dacX mX pricep sX manevre. o p[n.X sau o v[slX Yi dacX v[slitul nu
mi+ar face bine. )+am rXspuns cX mX pricep de minune Yi la una Yi la alta, cXci deYi pe corabie eram de fapt chirurg sau
doctor, adesea, la nevoie, am fost silit sX fac pe marinarul. TotuYi mX Zntrebam cum ar fi fost cu putin\X sX mX Zndeletnicesc
cu aYa ceva Zn \ara lor, unde cea mai micX luntre era c[t cel mai mare vas de rX.boi de+al nostru, iar barca pe care eu aY fi
putut s+o conduc nu ar fi re.istat pe nici unul din r[urile lor. -a&estatea *a Zmi spuse cX dacX Zi voi face planul unui vas,
t[mplarul ei Zl va construi, iar d[nsa Zmi va gXsi un loc unde sX navighe..
T[mplarul era un om priceput Yi, sub ZndrumXrile mele, construi Zn .ece .ile un mic vas cu tot greementul necesar, Zn care
puteau sX ZncapX cu uYurin\X opt europeni. "[nd fu terminat, regina se arXtX at[t de Znc[ntatX, Znc[t dXdu fuga cu el Zn
poalX la rege> acesta porunci ca vasul ;eu eram pe bord= sX fie pus Zntr+un ba.in cu apX, spre a fi Zncercat. 4in lipsX de
spa\iu, ZnsX nu am putut m[nui v[slele. 3egina ZnsX Zntocmise ZncX dinainte un alt plan. Ea porunci t[mplarului sX facX un
&gheab de lemn, lung de trei sute de picioare, lat de cinci.eci Yi ad[nc de opt> &gheabul fu bine smolit, ca sX nu curgX> Yi
apoi aYe.at pe duYumea, de+a lungul peretelui, Zntr+o ZncXpere mXrginaYX a palatului. (proape de fund, &gheabul avea un
cep prin care sX se scurgX apa atunci c[nd Zncepea sX se ZnvecheascX> doi servitori puteau sX+l umple cu uYurin\X Zntr+o
&umXtate de orX. (ici obiYnuiam sX v[slesc adesea pentru plXcerea mea Yi a reginei, precum Yi a doamnelor sale pe care,
pare+se, le Znc[nta nespus de mult Zndemnarea Yi sprinteneala mea. Uneori ridicam p[n.ele Yi atunci nu aveam altceva de
fXcut dec[t sX c[rmesc, Zn timp ce doamnele Zmi fXceau v[nt cu evantaiele> c[nd oboseau, c[\iva pa&i le luau locul Yi suflau
Zn vele, iar eu Zmi arXtam arta, manevr[nd c[nd la tribord, c[nd la babord, dupX cum doream. "[nd plimbarea se sf[rYea,
Glumdalclitch ducea Zntotdeauna vasul Zn camera ei Yi+l agX\a Zntr+un cui sX se usuce.
2datX, Zn timpul acestor e'erci\ii, mi s+a Znt[mplat un accident care putea sX mX coste via\a. Unul din pa&i pusese vasul Zn
&gheab, iar guvernanta care o Znso\ea pe Glumdalclitch mX ridicase cu multX gri&X, ca sX mX aYe.e la bord. u Ytiu cum s+a
fXcut cX i+am lunecat printre degete Yi aY fi cX.ut cu siguran\X de la o ZnXl\ime de patru.eci de picioare pe duYumea dacX,
printr+un noroc cu totul neaYteptat, nu aY fi rXmas agX\at Zntr+un ac prins de Yor\ul bunei doamne. GXmXlia acului se opri
Zntre cXmaYX Yi cingXtoarea pantalonilor mei, Yi am stat aYa sp[n.urat Zn aer p[nX c[nd Glumdalclitch veni sX mX scape.
(ltXdatX, unul din servitori, care avea sarcina sX umple &gheabul din trei Zn trei .ile cu apX proaspXtX, lXsX din nebXgare de
seamX sX+i scape din gXleatX o broascX uriaYX. /roasca stXtu pititX p[nX c[nd apa fost aYe.at pe vas> atunci, .Xrind un
locYor unde se putea odihni, se ca\XrX pe bord Yi+l aplecX at[t de mult pe+o coastX, Znc[t am fost nevoit sX trec Zn partea
cealaltX Yi sX+l cumpXnesc cu toatX greutatea trupului, ca sX nu se rXstoarne. VndatX ce se vX.u pe vas, dihania fXcu un salt
p[nX+n mi&locul lui, apoi sXri peste capul meu, Yi tot aYa de colo, colo, m[n&indu+mi fa\a Yi hainele cu murdXria ei
sc[rboasX. Era at[t de mare, Znc[t pXrea cel mai hidos animal ce se poate Znchipui. TotuYi, am rugat +o pe Glumdalclitch sX
CH
mX lase sX mX descurc singur. )+am dat c[teva lovituri .dravene cu una din v[sle Yi p[nX la urmX am silit+o sX sarX Zn apX.
4ar cea mai mare prime&die prin care am trecut vreodatX Zn \ara aceea mi +a prile&uit+o maimu\a unuia din bXie\ii de la
bucXtXrie. Glumdalclitch mX Znchisese Zn camera ei, du+cZndu+se dupX treburi sau Zntr+o vi.itX. (farX era foarte cald>
fereastra camerei fusese lXsatX deschisX, de asemenea ferestrele Yi uYa cutiei mele celei mari Zn care locuiam de obicei,
fiind spa\ioasX Yi confortabilX. Be c[nd Yedeam la masX, cufundat Zn g[nduri, mi s+a pXrut cX cineva sare ZnXuntru pe
fereastrX Yi .burdX Zncoa Yi Zncolo. 4eYi cuprins de spaimX, am ZndrX.nit totuYi sX privesc afarX, dar fXrX sX mX clintesc de
la locul meu> Yi mi+a fost dat sX vXd &ivina aceea neast[mpXratX .benguindu+se Yi \opXind de colo, colo> Zn cele din urmX
lighioana se apropie Yi de cutia mea> pXrea s+o cercete.e cu multX luare+aminte, i\indu+se c[nd la uYX, c[nd pe la ferestre.
(m fugit spre cel mai ZndepXrtat ungher al camerei sau al cutiei. Tot iscodind cu privirea, maimu\a mX bXgase at[t de rXu
Zn sperie\i, Znc[t nu mi+a mai dat prin minte sX mX ascund sub pat ? lucru pe care, de altfel, aY fi putut sX+l fac cu uYurin\X.
4upX ce se uitX c[tva timp prin odaie, r[n&ind Yi bolborosind, maimu\a dXdu cu ochii de mine, v[rZ laba pe uYX, cXut[nd sX
mX a&ungX, aYa cum face pisica atunci c[nd se &oacX cu un Yoarece, Yi cu toate cX fugeam dintr +un col\ Zntr+altul, p[nX la
urmX tot i.buti sX mX Znha\e de pulpana hainei ;mXtasea din \ara aceea era foarte groasX Yi re.istentX= Yi sX mX tragX afarX.
-X ridicX Zn laba dreaptX Yi mX \inu aYa cum \ine o doicX un copil c[nd vrea sX+l alXpte.e, sau cum vX.usem eu Zn Europa
o maimu\X fXc[nd acelaYi lucru cu o pisicX. (m Zncercat sX mX .bat, dar lighioana mX str[nse aYa de tare, Znc[t am socotit
mai Zn\elept sX mX supun. (m toate motivele sX cred cX mX luase drept un pui de maimu\X, deoarece, plinX de gingXYie, Zmi
tot m[ng[ia fa\a, cu cealaltX labX. Vn timp ce se distra astfel, maimu\a fu ZntreruptX de un .gomot ce se au.ea la uYa
camerei, ca Yi cum cineva ar fi Zncercat s+o deschidX> c[t ai clipi, dihania se fXcu nevX.utX pe unde venise, apoi \in[ndu+mX
str[ns cu o labX, se ca\XrX pe burlane Yi pe streYini cu a&utorul celorlalte trei, p[nX a&unse pe acoperiYul clXdirii vecine. Vn
clipa c[nd se pregXtea s+o YteargX, am au.it+o pe Glumdalclitch sco\[nd un \ipXt. /iata fatX era ZnnebunitX> Zntreaga aripX a
palatului fu cuprinsX de panicX, servitorii alergarX dupX scXri> sute de oameni de la curte au putut vedea cum maimu\a,
coco\atX sus pe acoperiY mX \inea Zn bra\e ca pe un copil Yi mX Zndopa de .or cu m[ncare scoasX din fXlcile ei> Yi ori de c[te
ori nu voiam sX mXn[nc, mX m[ng[ia drXgXstos.
-ul\i din cei ce cXscau gura au pufnit Zn r[s, Yi eu unul nu le gXsesc nici o vinX cXci, fXrX ZndoialX, priveliYtea era destul de
caraghioasX, numai cX mie nu mi se pXrea de loc astfel. "[\iva aruncarX cu pietre, doar+doar maimu\a va coborZ, dar lucrul
acesta li se inter.ise cu stricte\e, fiindcX s+ar fi putut prea bine sX m+aleg cu \easta .drobitX.
-ai mul\i oameni re.emarX scXrile de .iduri Yi ZncepurX sX urce. -aimu\a bXgX de seamX, Yi vX.[ndu+se ZmpresuratX Yi
neputZnd sX alerge Zndea&uns de repede Zn trei labe, mX lepXdX pe o \iglX a acoperiYului Yi o luX la sXnXtoasa. (m stat aYa
c[tva timp, la o ZnXl\ime de cinci sute de yar.i, aYtept[nd din clipX Zn clipX sX mX sufle v[ntul sau sX+mi vinX ame\ealX Yi sX
mX rostogolesc din v[rful acoperiYului p[nX la streaYinX, dar un bXiat de treabX, unul din servitorii dXdacei mele, se urcX
p[nX la mine, mX bXgX Zn bu.unarul pantalonilor Yi mX dXdu &os cu bine.
(proape cX mX Znecasem din pricina porcXriilor pe care mi le v[r[se Zn gurX maimu\a> dar drXgu\a mea dXdacX mi le
scoase din g[t cu un ac mic, dupX care am Znceput sX vomit, ceea ce m+a uYurat foarte mult. Eram totuYi at[t de slXbit Yi
plin de v[nXtXi din pricina str[nsorii hidosului animal, Znc[t am fost nevoit sX stau Zn pat douX sXptXm[ni. 3egele, re gina Yi
Zntreaga curte trimiteau Zn fiecare .i sX se interese.e de starea sXnXtX\ii mele, iar regina mX vi.itX de mai multe ori Zn
timpul bolii. -aimu\a fu ucisX Yi se dXdu ordin ca nici un animal de acest fel sX nu mai fie \inut prin prea&ma palatului.
4upX ce m+am ZnsXnXtoYit m+am dus la rege sX+i mul\umesc pentru bunXtatea sa, iar suveranul a binevoit sX facX fel de fel
de glume pe socoteala pX\aniei mele. -+a Zntrebat la ce anume mX g[ndeam Zn timp ce mX aflam Zn labele mai mu\ei, cum
Zmi plXcuse m[ncarea Yi felul Zn care mX hrXnise dihania Yi dacX nu cumva aerul proaspXt de pe acoperiY mi +a deschis pofta
de mZncare. 4e asemenea voia sX Ytie ce aY fi fXcut Zntr+o astfel de Zmpre&urare Zn propria mea \arX. )+am rXspuns -a&estX\ii
*ale cX Zn Europa nu se gXsesc maimu\e, afarX doar de cele aduse de prin alte meleaguri, ca raritX\i, dar cX ele sunt aYa de
mici, Znc[t m+aY Zncumeta sX mX bat cu .ece odatX, dacX ar ZndrX.ni sX mX atace. "[t despre monstruosul animal cu care
avusesem de furcX ;adevXrul e cX era mare c[t un elefant=, dacX groa.a mi+ar fi ZngXduit sX mX g[ndesc la pumnal ;Zn timp
ce vorbeam, priveam fioros Yi+mi .XngXneam pumnalul= Zn clipa c[nd Yi+a v[r[t laba Zn camera mea, l+aY fi rXnit poate at[t
de tare, Znc[t l+aY fi fXcut sX Yi+o retragX mai repede dec[t o v[r[se. Toate acestea le+am spus cu glas hotXr[t ca un om care
se teme sX nu i se punX la ZndoialX cura&ul.
TotuYi, vorbele mele nu fXcurX altceva dec[t sX stZrneascX un hohot de r[s pe care, cu tot respectul cuvenit -aiestX\ii *ale,
to\i cei de fa\X nu Yi l+au putut stXp[ni. (ceasta m+a fXcut sX mX g[ndesc c[t de .adarnicX este strXdania omului care se
cX.neYte sX se ridice Zn ochii celor ce nu sunt nici pe departe egalii sXi. ^i totuYi, dupX ce m+am Znapoiat Zn (nglia, nu
rareori mi+a fost dat sX vXd lucruri asemXnXtoare, c[nd c[te un biet caraghios, vrednic de dispre\, fXrX cel mai mic drept pe
care+l poate oferi naYterea ? un fi.ic plXcut, spirit sau bun sim\, ? cutea.X sX+Yi dea aere Yi sX se mXsoare cu cele mai de
seamX personalitX\i ale regatului.
u trecea .i ca eu sX nu dau cur\ii prile& sX facX ha. pe socoteala mea, iar pe Glumdalclitch, cu toate cX mX iubea nespus
de mult, o tXia capul s+o vesteascX pe reginX ori de c[te ori fXceam c[te o boroboa\X care, dupX pXrerea ei, ar fi putut s +o
ZnveseleascX pe -a&estatea *a. Vntr+o .i, cum nu se sim\ea prea bine, fata plecX ZmpreunX cu guvernanta sX facX o plimbare
CI
afarX din oraY, cam la vreo trei.eci de mile, cale de un ceas cu trXsura. "obor[rX pe un c[mp l[ngX o potecX, iar
Glumdalclitch puse &os cutia mea de cXlXtorie, sX pot ieYi sX mX plimb. Be potecX era o baligX de vacX, iar eu mi +am pus Zn
g[nd sX+mi Zncerc puterile sXrind peste ea. -i+am luat. av[nt, dar din nefericire saltul a fost prea scurt Yi m+am pomenit,
drept Zn mi&locul balegii, Znfundat p[nX la genunchi. "u chiu cu vai am i.butit sX ies din murdXrie, iar unul din servitori mX
Yterse c[t putu mai bine cu batista, cXci eram m[n&it tot. Glumdalclitch mX Znchise Zn cutie Yi nu+mi mai dXdu drumul p[nX
acasX. 3egina fu informatX cur[nd despre cele petrecute, iar servitorii avurX gri&X sX povesteascX pX\ania, aYa cX timp de
c[teva .ile la curte s+a fXcut ha. nespus pe socoteala mea.
"(B)T2LUL 6)
Cai multe nscociri de ale autorului pentru a face plcere regelui i reginei.<i arat priceperea n muzic. Legele se
intereseaz de starea lucrurilor n Anglia i autorul i"o descrie. /servaiile regelui cu acest prilej.
"um Yi eu mX numXram printre curteni, o datX sau de douX ori pe sXptXm[nX eram de fa\X c[nd regele se deYtepta din
somn.
4e asemenea, l+am vX.ut adesea sub m[na bXrbierului sXu, ceea ce la Znceput mi s+a pXrut un spectacol ZnviorXtor, cXci
briciul era aproape de douX ori mai lung dec[t o coasX obiYnuita. -a&estatea *a, potrivit obiceiului \Xrii, se bXrbierea
numai de douX ori pe sXptXm[nX. L+am rugat odatX pe bXrbier sX+mi dea niYte olXbuc din care am cules vreo
patru.eci+cinci.eci de fire de pXr aspru. (m luat dupX aceea o bucatX de lemn sub\ire Yi am tXiat +o dupX modelul unui
pieptene, gXurindu+l la distan\e egale cu acul cel mai mic pe care l+am putut gXsi la Glumdalclitch. (m v[r[t apoi firele de
pXr Zn gXurele, rX.uindu+le cu cu\itul Yi ascu\indu+le la v[rf, p[nX c[nd am i.butit sX+mi fac un piepten c[t se poate de
arXtos. 4e altminteri, era Yi timpul, deoarece din\ii pieptenului meu se cam rupseserX Yi nu prea mX mai puteam folosi de
el> pe de altX parte, nu cunoYteam Zn \ara aceea nici un meYter at[t de iscusit care sX+mi poatX face altul.
(ceasta Zmi aminteYte de o Zndeletnicire cu care mi+am petrecut multe din ceasurile mele de rXga.. 2 rugasem pe
camerista reginei sX+mi pXstre.e smocurile de pXr ce rXm[neau dupX ce -a&estatea *a se pieptXna, Yi cu timpul str[nsesem
o cantitate destul de mare> Zntr+o .i, sfXtuindu+mX cu prietenul meu, t[mplarul, care avea poruncX sX+mi ZndeplineascX
micile mele dorin\e, i+am arXtat cum sX facX douX schelete de scaun, nu mai mari dec[t cele pe care le aveam Zn odaia mea,
Yi cum sX gXureascX cu o sulX sub\ire marginea spete.elor Yi a fundului> prin gXurile acestea am trecut firele cele mai
groase din pXrul reginei, e'act Zn felul Zn care se Zmpletesc scaunele de trestie Zn (nglia. "[nd au fost gata, le+am dXruit
-a&estX\ii *ale regina, care le pXstra Zn iatacul ei, arXt[ndu+le tuturor ca pe niYte lucruri rare ? Yi, Zntr+adevXr, se minunau
to\i cei care le vedeau. 3egina ar fi dorit sX mX vadX Ye.[nd pe unul din aceste scaune, dar eu m+am Zmpotrivit sX+i dau
ascultare, spun[ndu+i cX prefer sX mor de o mie de ori dec[t sX+mi aYe. o parte at[t de necuviincioasX a trupului meu pe
firele acelea pre\ioase de pXr, care au Zmpodobit odatX capul -a&estX\ii *ale. (v[nd din totdeauna o aplica\ie deosebitX
spre meYteYugXrie, am mai fXcut din fire de pXr Yi o punguli\X, lungX de vreo cinci picioare, cu numele -a&estX\ii *ale scris
cu litere de aur> pe aceasta, cu Zncuviin\area reginei, am dXruit+o lui Glumdalclitch. La drept vorbind era mai cur[nd un
lucru plXcut la vedere dec[t folositor, nefiind Zndea&uns de re.istent ca sX poatX \ine monede mai mari Yi de aceea
Glumdalolitch nu pXstra Zntr+Znsa dec[t c[teva &ucXrioare care plac feti\elor.
3egele fiind un mare iubitor de mu.icX, la palat aveau loc adesea concerte pe care uneori le ascultam Yi eu din cutia mea,
aYe.atX pe o masX> dar .gomotul orchestrei era at[t de mare, Znc[t de abia puteam desluYi melodiile. *unt Zncredin\at cX
toate tobele Yi trompetele unei armate regale, de+ar fi sX batX Yi sX+\i sune Zn urechi, n+ar putea Zntrece .gomotul acela. 4e
aceea rugam Zntotdeauna sX mi se mute cutia c[t mai departe de orchestrX, iar dupX ce Znchideam uYile Yi ferestrele Yi
trXgeam perdelele, n+aY putea spune cX mu.ica lor era cu totul neplXcutX.
Vn tinere\ea mea ZnvX\asem sX c[nt pu\in la spinetX
%%
. Glumdalclitch avea una Zn camera ei Yi un profesor venea de douX ori
pe sXptXm[nX sX+i dea lec\ii. Vi spun spinetX, fiindcX semXna Zntruc[tva cu acest instrument Yi se c[nta cam Zn acelaYi fel.
Vntr+o .i m+am g[ndit sX+l distre. pe rege Yi pe reginX, c[nt[nd un c[ntec engle.esc la acest instrument. 4ar lucrul se
dovedi nespus de greu, deoarece spinetX avea cam Yai.eci de picioare lungime Yi fiecare clapX era latX de aproape un
picior, astfel Znc[t chiar atunci c[nd Zntindeam bra\ele nu puteam cuprinde mai mult de cinci clape> iar ca sX le apXs, era
nevoie de o loviturX .dravXnX cu pumnul ? muncX anevoioasX Yi .adarnicX. -+am g[ndit atunci la urmXtoarea solu\ie@ am
luat douX be\e rotunde cam de mXrimea unor ciomege obiYnuite, mai groase la unul din capete, Yi am ZnfXYurat capetele Zn
bucX\i de piele de Yoarece, pentru ca lovind cu ele sX nu stric nici clapele Yi sX nu altere. nici sunetul. Vn fa\a spinetei, cam
la patru picioare dedesubtul claviaturii, s+a pus o bancX, iar eu am fost urcat pe ea. (lerg[nd Zncoace Yi Zncolo c[t puteam
de repede, loveam clapele cu cele douX be\e> Zn felul acesta am reuYit sX e'ecut un &ig
%&
, spre marea mul\umire a
-aiestX\ilor Lor. ( fost cea mai obositoare muncX pe care am fXcut+o vreodatX> cum totuYi nu puteam cuprinde mai mult
de Yaispre.ece clape, n+am reuYit sX armoni.e. basul cu soprano, cum fac al\i artiYti, ceea ce a constituit un mare nea&uns
%% :pinet, instrument muzical asemntor clavecinului, n.t.)
%& +ig M dans scoian foarte vioi. 'n.t.)
CL
al concertului meu.
3egele, care, dupX cum am mai spus, era un monarh foarte Zn\elept, poruncea adesea sX fiu adus Zn cutia mea Yi aYe.at pe
masX Zn odaia lui de lucru, Zmi cerea apoi sX+mi iau un scaun Yi sX mX aYe. la vreo trei yar.i pe birou, aYa Znc[t sX fiu cam
Zn dreptul fe\ei sale. Vn felul acesta am stat de vorbX Zn mai multe r[nduri. Vntr+o .i, am cute.at sX+i spun -aiestX\ii *ale cX
dispre\ul pe care+l nutreYte fa\X de Europa Yi fa\X de restul lumii nu se potriveYte cu minunatele sale ZnsuYiri spirituale> cX
inteligen\a nu este propor\ionalX cu mXrimea trupului> cX, dimpotrivX, Zn \ara noastrX, noi am observat cX persoanele cele
mai Znalte sunt de obicei Yi cele mai pu\in Zn.estrate cu inteligen\X> cX printre celelalte fXpturi, albinele Yi furnicile sunt
vestite pentru hXrnicia Yi iscusin\a lor, Zntrec[nd cu mult chiar animale mai mari@ Yi cX, aYa mic Yi neZnsemnat cum mX
socoteYte el, nXdX&duiam sX trXiesc pentru a+i aduce -aiestX\ii *ale un serviciu nepre\uit. 3egele mX ascultX cu
luare+aminte Yi din clipa aceea Zncepu sX aibX o pXrere mult mai bunX despre mine dec[t avusese Znainte. El mX rugX sX+i
descriu c[t mai e'act cu putin\X felul Zn care e guvernatX (nglia> cXci, deYi monarhii \in ZndeobYte at[t de mult la
obiceiurile \Xrii lor ;aceasta e pXrerea ce Yi+o fXcuse el despre ceilal\i monarhi Zn urma celor spuse de mine=, totuYi era
bucuros sX audX lucruri care ar merita sX fie imitate.
VnchipuieYte+\i dar, binevoitorul meu cititor, c[t de mult aY fi vrut sX am graiul unui 4emostene sau "icerone, pentru a. fi
Zn stare sX preamXresc scumpa mea patrie, Zntr+un stil vrednic de meritele Yi fericirea ei.
-i+am Znceput cuv[ntarea prin a arXta -aiestX\ii *ale cX ZmpXrX\ia noastrX este alcXtuitX ;Zn afarX de coloniile noastre din
(merica= din douX insule care formea.X trei regate puternice conduse de un singur suveran. (m stXruit mult asupra
fertilitX\ii solului nostru, asupra temperaturii Yi climei noastre. (m vorbit apoi pe larg despre alcXtuirea parlamentului
engle., repre.entat Zn parte de un corp ilustru numit "amera Lor.ilor ? persoane de vi\X nobilX, urmaYi ai celor mai vechi
Yi mai ilustre familii. )+am .ugrXvit apoi gri&a deosebitX ce se acordX educXrii lor Zn privin\a artelor Yi armelor, pentru a
putea deveni sfetnici Zn\elep\i ai regelui Yi ai \Xrii, pentru a+Yi spune cuv[ntul la Zntocmirea legilor, pentru a fi membri ai
celei mai Znalte cur\i &udecXtoreYti, unde nu mai poate fi apel, Yi pentru a fi gata sX+Yi apere oric[nd regele Yi \ara prin
vite&ia, purtarea Yi credin\a lor.
)+am mai spus -aiestX\ii *ale cX ei sunt podoaba Yi pavX.a \Xrii, urmaYi destoinici ai celor mai renumi\i strXmoYi, a cXror
faimX a fost Yi rXsplata vredniciei lor, vrednicie de la care urmaYii nu s+au abXtut, niciodatX. "X acestora li s+au alXturat mai
mul\i oameni sfin\i, fXc[nd Yi ei parte din adunare Yi av[nd titlul de episcopi> cX sarcina lor este de a se Zngri&i de religie Yi
de cei care o propovXduiesc poporului. "X monarhul Yi sfetnicii sXi cei mai Zn\elep\i, dupX Zndelungate cercetXri de +a
lungul Yi de+a latul \Xrii, aleg din s[nul preo\imii pe cei care s+au Znvrednicit de o via\X mai neprihXnitX Yi de o ZnvX\XturX
mai ad[ncX, pe cei care sunt cu adevXrat pXrin\ii duhovniceYti ai clerului Yi ai norodului.
)+am arXtat apoi regelui cX cealaltX parte a parlamentului e formatX dintr+o adunare numitX "amera "omunelor ? cu to\ii
gentilomi de seamX, aleYi Zn mod liber chiar de popor pentru virtu\ile lor deosebite Yi dragoste de \arX, ca sX re pre.inte
Zn\elepciunea Zntregii na\iuni. ^i cX aceste douX corpuri alcXtuiesc cea mai augustX adunare din Europa cXreia, ZmpreunX cu
regele, Zi este Zncredin\atX Zntreaga legiuire a \Xrii.
(m trecut apoi la cur\ile &udecXtoreYti, unde pre.idea.X &udecXtorii, venerabilii Zn\elep\i Yi tXlmXcitori ai legii, care
hotXrXsc asupra drepturilor Yi proprietX\ilor aflate Zn litigiu, Yi care pedepsesc viciul Yi apXrX nevinovX\ia. (m amintit des+
pre gospodXria Zn\eleaptX a vistieriei noastre, despre vite&ia Yi faptele glorioase ale armatelor noastre pe mare Yi pe uscat.
(m socotit numXrul locuitorilor \Xrii noastre, g[ndindu+mX cam c[te milioane ar putea cuprinde fiecare sectX religioasX
sau partid politic. u am trecut cu vederea nici chiar sporturile Yi petrecerile noastre sau orice alt amXnunt care, dupX
pXrerea mea, putea fi spre lauda \Xrii mele. (poi am Zncheiat, cu o scurtX privire istoricX asupra situa\iei Yi evenimentelor
din (nglia Zn ultima sutX de ani.
Bentru aceasta mi+au trebuit nu mai pu\in de cinci Zntrevederi, fiecare dur[nd mai multe ore Zn Yir, Zn care timp regele m+a
ascultat cu deosebitX luare+aminte, lu[ndu+Yi adesea note Yi Znsemn[ndu+Yi ZntrebXrile pe care avea de g[nd sX mi le punX.
4upX ce am terminat aceste lungi e'puneri, -aiestatea *a, Zn cursul celei de a Yasea Zntrevederi, consult[ndu+Yi Zn+
semnXrile, a formulat o serie de nedumeriri, ZntrebXri Yi obiec\ii Zn legXturX cu fiecare punct. El m+a Zntrebat ce metode se
folosesc pentru a cultiva min\ile Yi trupurile tinerilor nobili Yi cu ce anume se Zndeletnicesc ei Zn prima parte a vie\ii lor,
c[nd pot fi lesne instrui\iJ "e mXsuri se iau pentru completarea (dunXrii, atunci c[nd se stinge vreo familie nobilXJ "e
anume calitX\i trebuie sX ZntruneascX cei care urmea.X sX fie fXcu\i lor.iJ *+a Znt[mplat vreodatX ca astfel de ridicXri Zn
rang sX fie determinate de vreo favoare a monarhului, de o sumX de bani dXruitX unei doamne de la curte sau de dorin\a de
a consolida un partid potrivnic intereselor obYteYtiJ Vn ce mXsurX cunosc lor.ii legile \Xrii Yi cum a&ung ei sX +Yi ZnsuYeascX
cunoYtin\ele care le ZngXduie sX hotXrascX Zn ultima instan\X asupra drepturilor semenilor lorJ 4acX sunt Zntr +at[ta feri\i de
lXcomie, pXrtinire sau lipsuri Znc[t mita sau alte mi&loace odioase sX nu+Yi afle niciodatX loc printre eiJ 4acX sfintele fe\e
de care am amintit sunt Zntotdeauna promovate Zn rangul acela Znalt datoritX cunoaYterii temeinice a chestiunilor religioase
precum Yi datoritX vie\ii lor neprihXnite> dacX, fiind ZncX simpli preo\i, nu au fost robii vremurilor sau dacX nu au Zndeplinit
rolul de capelani v[ndu\i, slu&ind pe vreun nobil ale cXrui pXreri continuX sX le urme.e slugarnic dupX ce au fost primi\i Zn
acea adunareJ
H:
( dorit apoi sX afle Zn ce fel sunt aleYi cei pe care eu Zi numeam membri ai "amerei "omunelor> dacX nu cumva un strXin
gros la pungX i+ar putea influen\a pe alegXtorii de r[nd sX+l aleagX pe el Yi nu pe seniorul lor sau pe cel mai de va.X
gentilom din \inutJ "um se face cX oamenii doresc cu at[ta r[vnX un loc Zn aceastX adunare, func\ie legatX ? dupX cum a
trebuit sX mXrturisesc ? de multX bXtaie de cap Yi cheltuialX, adesea spre ruina familiilor lor, fXrX leafX sau pensie> dorin\a
aceasta i.vora dintr+o virtute at[t de e'ageratX Yi era o dovadX at[t de neobiYnuitX de spirit de sacrificiu pentru binele
obYtesc, Znc[t -a&estatea *a pXrea sX se ZndoiascX de sinceritatea ei. ^i, iarXYi, dorea sX Ytie dacX nu cumva astfel de domni
.eloYi se g[ndeau cX+Yi pot recupera cheltuielile Yi eforturile la care erau supuYi sacrific[nd binele public planurilor unui
monarh slab Yi vicios, m[nX Zn mina cu un cabinet de miniYtri corup\iJ
3egele Yi+a Znmul\it ZntrebXrile Yi m+a cercetat amXnun\it Zn legXturX cu fiecare aspect al acestei probleme, formul[nd
nenumXrate ZntrebXri Yi obiec\ii, pe care nu socotesc cX ar fi prudent sau cu cale sX le repet aici.
Vn legXturX cu cele ce i+am spus despre cur\ile noastre &udecXtoreYti, -aiestatea *a a cerut lXmuriri Zn mai multe privin\e
? lucru pe care l+am putut face mai lesne, deoarece odinioarX pu\in a lipsit sX nu fiu ruinat de un proces care a \inut
vreme ZndelungatX la curtea lordului cancelar, Yi pentru care am fost silit sX plXtesc despXgubiri. -+a Zntrebat c[t timp se
pierde de obicei spre a se hotXrZ ce e drept sau ce e str[mb Yi ce cheltuieli se facJ 4acX avoca\ii Yi oratorii au libertatea sX
plede.e pentru cau.e despre care toatX lumea Ytie cX sunt nedrepte, ruYinoase Yi silniceJ 4acX convingerile religioase sau
politice ale Zmpricinatului at[rnX greu Zn cumpXna dreptX\iiJ 4acX oratorii sunt oameni care cunosc legile universale dupX
care se Zmparte dreptatea sau se limitea.X numai la cunoaYterea obiceiurilor provinciale, na\ionale Yi alte obiceiuri localeJ
4acX oratorii sau &udecXtorii participX Zn vreun fel oarecare la Zntocmirea legilor pe care tot ei ZYi iau libertatea de a le
tXlmXci sau rXstXlmXci dupX placJ 4acX se Znt[mplX din c[nd Zn c[nd ca ei sX plede.e pentru Yi Zmpotriva aceleiaYi cau.e,
citind ca.uri precedente pentru a dovedi contrariulJ 4acX ei alcXtuiesc o breaslX de oameni avu\i sau sXraciJ 4acX primesc
vreo rXsplatX bXneascX pentru cX au pledat sau Yi+au e'primat pXrerileJ ^i, mai ales, dacX sunt vreodatX admiYi ca membri
Zn camera inferioarX
%4
J
Trecu apoi la gospodXrirea vistieriei noastre Yi spuse cX, dupX pXrerea sa, memoria m+a trXdat, deoarece am evaluat
impo.itele la vreo cinci+Yase milioane pe an, iar c[nd am amintit de cheltuieli, constatase cX ele se ridicau uneori la o cifrX
dublX> ZnsemnXrile pe care Yi le luase asupra acestui punct erau foarte amXnun\ite, deoarece, dupX cum mi +a mXrturisit,
nXdX&duia cX cunoaYterea metodelor noastre i+ar fi de folos, deci nu putea sX se ZnYele Zn calculele sale. TotuYi, dacX cele
ce+i spusesem eu erau adevXrate, nu Zn\elegea cum poate un regat sX cheltuiascX mai mult dec[t c[YtigX, aYa cum face un
om oarecareJ
-+a Zntrebat cine sunt creditorii noYtri Yi de unde luXm bani ca sX+i plXtimJ ( fost foarte mirat c[nd m+a au.it vorbind
despre rX.boaie at[t de costisitoare, adXug[nd cX, probabil, suntem un popor rX.boinic sau cX trXim Zn mi&locul unor vecini
foarte rXi, iar generalii noYtri sunt de bunX seamX mai boga\i dec[t regii noYtri. -+a Zntrebat ce alte pricini ne fXceau sX
ieYim Zn afara insulelor noastre, pe l[ngX comer\, tratate sau apXrarea coastelor cu a&utorul floteiJ 4ar mai mult dec[t de
orice, se minunX c[nd mX au.i vorbind despre o armatX permanentX de mercenari pe timp de pace, Zn s[nul unui popor
liber. -a&estatea *a spuse cX dacX suntem guverna\i cu consim\Xm[ntul nostru, prin repre.entan\ii noYtri, nu+Yi putea
Znchipui de cine ne era fricX sau Zmpotriva cui urma sX luptXm, Yi mX ZntrebX, dorind sX+mi cunoascX pXrerea, dacX nu
cumva casa unui om oarecare poate fi mai bine apXratX de el ZnsuYi ZmpreunX cu copiii Yi cu to\i ai lui, dec[t de o m[nX de
ticXloYi, culeYi la Znt[mplare de pe stradX, Zn schimbul unei simbrii neZnsemnate, Yi care ticXloYi ar fi de o sutX de ori mai
c[Ytiga\i dacX li s+ar tXia g[turileJ
3egele r[se de `aritmetica mea ciudatX_, cum o numea el, potrivit cXreia socoteam numXrul locuitorilor \Xrii \in[nd seama
de numXrul membrilor din diferite secte religioase Yi partide politice. 4[nsul nu putea pricepe de ce oamenii care nutresc
idei dXunXtoare poporului sX fie sili\i sX Yi le schimbe Yi sX nu fie sili\i mai degrabX sX Yi le+ascundX. "Xci dupX cum
c[rmuirea care ar pretinde oamenilor sX+Yi schimbe pXrerile ar putea fi ZnvinuitX de tiranie, tot astfel a nu cere cuiva sX+Yi
ascundX opiniile vXtXmXtoare ar Znsemna slXbiciune@ pentru cX unui om i se poate ZngXdui sX \inX otravX Zn casX, dar nu sX
Yi+o v[ndX drept doctorie de leac.
-ai bXgX de seamX cX printre distrac\iile nobililor cu Yi fXrX titlu, eu amintisem &ocurile de noroc. 4orea sX Ytie la ce v[rstX
Zncepe de obicei aceastX distrac\ie Yi c[nd Zncetea.X sX se mai practice> c[t timp le ia> dacX lucrurile merg p[nX acolo, Znc[t
sX+Yi ruine.e averile> dacX nu cumva oamenii &osnici Yi vicioYi, datoritX iscusin\ei lor Zn aceastX artX, pot face avere,
a&ung[nd uneori sX+i \inX pe nobilii noYtri Zn stare de dependen\X Yi sX+i deprindX cu tovXrXYii proaste, sX+i ZndepXrte.e de la
orice progres spiritual Yi sX+i sileascX, Zn urma pierderilor suferite, sX Znve\e acest meYteYug ruYinos Yi sX+l practice pe
spinarea altora.
-irarea lui n+a mai cunoscut margini c[nd a au.it istoria \Xrii noastre din ultimul secol, sus\in[nd cX nu este altceva dec[t
un Yir de conspira\ii, rXscoale, asasinate, masacre, revolu\ii, e'iluri, adicX cele mai dXunXtoare urmXri pe care le poate avea
.g[rcenia, de.binarea, fX\Xrnicia, prefXcXtoria, cru.imea, furia, nebunia, ura, invidia, desfr[ul, rXutatea Yi ambi\ia.
%4 Camera Comunelor, 'n.t.)
H8
Vntr+o altX Zntrevedere, -a&estatea *a se osteni sX recapitule.e tot ceea ce Zi spusesem eu> comparX ZntrebXrile puse cu
rXspunsurile primite, apoi, lu[ndu+mX Zn m[nX Yi m[ng[indu+mX cu bl[nde\e, rosti urmXtoarele cuvinte pe care nu le voi
uita niciodatX, dupX cum nu voi uita niciodatX felul Zn care le+a spus@
_-icul meu prieten Grildrig, ai rostit o minunatX cuv[ntare de laudX la adresa patriei tale> ai arXtat Zn chipul cel mai
limpede cX neYtiin\a, tr[ndXvia Yi viciul pot fi uneori ZnsuYirile cele mai potrivite ale unui legiuitor> cX legile sunt cel mai
bine e'plicate, tXlmXcite Yi aplicate de cXtre aceia care au tot interesul Yi, totodatX, priceperea, sX le rXs tXlmXceascX, sX le
Znc[lceascX Yi sX le ocoleascX. 4esluYesc la voi urmele unei institu\ii care, la originea ei, poate sX fi fost bunX, dar urmele
acestea sunt pe &umXtate Yterse, iar restul e acoperit de murdXrie Yi ros de putre.iciune.
4in toate c[te le+ai spus nu reiese de loc cX ar fi nevoie de vreo virtute pentru a ob\ine un post de seamX la voi, Yi ZncX Yi
mai pu\in cX oamenii ar fi ZnXl\a\i Zn rang datoritX virtu\ilor lor, preo\ii pentru cucernicia sau ZnvX\Xtura lor, solda\ii pentru
purtarea sau vite&ia lor, &udecXtorii pentru integritate, senatorii pentru dragostea de \arX, sfetnicii pentru Zn\elepciune. "[t
despre tine, ? continuX regele, ? care \i+ai petrecut cea mai mare parte a vie\ii Zn cXlXtorii, tare mi +ar place sX cred cX
p[nX acum ai scXpat de multe vicii ale compatrio\ilor tXi. 4ar &udec[nd dupX spusele tale Yi dupX rXspunsurile pe care \i
le+am smuls cu multX ca.nX, nu pot dec[t sX trag conclu.ia cX cei mai mul\i dintre semenii tXi sunt cel mai prime&dios soi
de mici para.i\i sc[rboYi, cXrora natura le+a ZngXduit vreodatX sX se t[rascX pe fa\a pXm[ntului._
"(B)T2LUL 6))
Gragostea de patrie a. autorului. #l face regelui o propunere foarte avantajoas, care e respins. Nepriceperea regelui n
politic. <nvtura din ara aceea, foarte ured i mrginit. !egile, treurile militare i partidele din Jrodingnag.
umai dragostea de adevXr m+a Zmpiedicat sX tXinuiesc cititorului aceastX parte a povestirii mele. Vn .adar Zmi arXtam eu
supXrarea ? regele mX lua Zn r[s> aYa cX a trebuit sX rabd Zn tXcere Yi sX aud cum scumpa Yi nobila mea \arX e bat &ocoritX.
^i mie, ca oricXruia dintre cititorii mei, Zmi pare rXu cX s+a ivit un astfel de prile&, dar monarhul acesta era at[t de curios Yi
at[ta stXruia asupra tuturor amXnuntelor, Znc[t aY fi dat dovadX de nerecunoYtin\a sau de proastX creYtere refu.[nd sX+l
lXmuresc Zn mXsura Zn care eram Zn stare s+o fac. *X+mi fie totuYi ZngXduit sX spun Zn apXrarea mea cX am ocolit cu
Zndem[nare multe din ZntrebXrile lui, .ugrXvind de fiecare datX lucrurile mai favorabil dec[t o ZngXduia adevXrul adevXrat.
Bentru cX Zntotdeauna am dat dovadX de pXrtinire fa\X de \ara mea, lucru pe care, de altfel, 4ionisius !alicarnassensis Zl
recomandX, Yi pe bunX dreptate, unui istoric@ c[t am putut am ascuns slXbiciunile Yi metehnele (ngliei, Zn timp ce virtu\ile
Yi frumuse\ile ei le+am ZnfX\iYat Zn lumina cea mai prielnicX.
^i m+am strXduit sX fac aYa Zn tot timpul numeroaselor convorbiri avute cu monarhul acela, cu toate cX, din pXcate, am dat
greY.
*X fim ZnsX ZngXduitori fa\X de un rege care trXieYte cu totul i.olat de restul lumii Yi, prin urmare, nu cunoaYte obiceiurile Yi
tradi\iile ce se bucurX de at[ta trecere la alte popoare. Lipsa acestor cunoYtin\e va .Xmisli Zntotdeauna nenumXrate
pre&udecX\i Yi va determina un fel Zngust de a privi lucrurile de care noi Yi \Xrile mai civili.ate din Europa suntem cu
desXvZrYire scuti\i. ^i ar fi c[t se poate de dureros dacX pXrerile despre ce e bine Yi ce e rXu ale unui monarh at[t de
ZndepXrtat ar trebui sX fie date drept pildX Zntregii omeniri.
Bentru a ZntXri cele spuse p[nX acum, precum Yi pentru a arXta ZncX o datX urmXrile nefaste ale unei educa\ii mXrgi nite, voi
mai aminti aici c[teva lucruri care cu greu vor gXsi cre.are. Vn nXde&dea de a c[Ytiga mai mult Zn ochii -aiestX\ii *ale,
i+am povestit despre o inven\ie nXscocitX cu vreo trei+patru sute de ani Zn urmX ? fabricarea unei pulberi care, la cea mai
micX sc[nteie se aprinde Zntr+o clipitX Yi aruncX totul Zn aer, chiar dacX ar fi un munte, bubuind mai nXprasnic dec[t tunetul.
)+am mai spus cX o anumitX cantitate din aceastX pulbere v[r[tX Zntr+o \eava de alamX sau fier, ar .v[rli o minge de fier sau
de plumb cu at[ta putere Yi iu\ealX cX nimic nu i+ar putea sta Zn cale. "X mingile cele mai mari astfel slobo.ite nu numai cX
ar nimici dintr+o datX Yiruri Zntregi de solda\i, dar ar dXr[ma .idurile cele mai puternice, sau ar scufunda corXbii cu c[te o
mie de oameni pe bord> iar dacX ar fi legate cu a&utorul unui lan\ ar trece prin catarge Yi greement, sf[rtec[nd trupurile
oamenilor Yi pustiind totul Zn calea lor. "X noi punem adesea aceastX pulbere Zn mingi mari de fier pe care le aruncXm cu
a&utorul unei maYini asupra cetX\ii Zmpresurate, iar mingea desfundX strX.ile, preface casele Zn ruine, a.v[rlind \XndXri Yi
sfXr[mXturi Zn toate pXr\ile, Yi .boarX creierii tuturor celor afla\i Zn prea&mX. "X eu cunosc foarte bine substan\ele din care e
fXcutX pulberea> cX ele sunt ieftine Yi se gXsesc uYor> cX eu Ytiu cum trebuie sX le amestec Yi cX aY putea sX arXt meYterilor
sXi cum sX fabrice \evile acelea pe mXsura tuturor lucrurilor din regatul -a&estX\ii *ale, cea mai lungX dintre ele
nedepXYind o sutX de picioare> cu douX.eci+trei.eci de \evi dintr+acestea, ZncXrcate cu o cantitate potrivitX de pulbere Yi
mingi, va distruge Zn c[teva ceasuri .idurile celui mai ZntXrit oraY din \arX sau va preface Zn praf Yi pulbere capitala, dacX
supuYii s+ar Zmpotrivi vreodatX poruncilor sale.
Toate acestea i le+am spus -a&estX\ii *ale cu umilin\X, ca un neZnsemnat prinos al recunoYtin\ei mele fa\X de nenumXratele
dove.i de regeascX bunXtate Yi ocrotire.
3egele fu cuprins de groa.X ascult[nd descrierea acestor maYini gro.ave, precum Yi propunerea pe care i +o fXcusem. "a sX
folosesc cuvintele sale, era `uluit cX o biatX g[nganie neputincioasX cum eram eu, poate sX nutreascX g[nduri at[t de
sXlbatice, sX le dea Zn vileag cu at[ta uYurin\X Yi sX nu parX c[tuYi de pu\in miYcatX de toate vXrsXrile de s[nge Yi pustiirile
HA
pe care le descrisesem ca fiind urmXrile fireYti ale acestor maYini distrugXtoare, pe care, ? adXugX el, ? le+a nXscocit
desigur vreun duh rXu, vrX&maY al omenirii_. Vn ceea ce+l privea pe el, mai spuse monarhul, cu toate cX erau pu\ine lucruri
pe lume care sX+l Znc[nte at[t de mult ca noile descoperiri Zn domeniul artei sau Zn naturX, ar fi preferat mai cur[nd sX+Yi
piardX &umXtate din ZmpXrX\ie dec[t sX fie ini\iat Zntr+un astfel de secret, despre care, dacX \ineam la via\a mea, mi +a
poruncit sX nu+i mai pomenesc niciodatX.
"iudate urmXri ale unor principii Yi concep\ii ZngusteO Un monarh Zn.estrat cu toate calitX\ile vrednice de ad[ncX venera\ie,
dragoste Yi cinste, un monarh talentat, Zn\elept Yi cu o ZnvX\XturX temeinicX, plin de minunate daruri Yi adorat de supuYi,
sX+Yi facX scrupule fXrX noimX de care noi cei din Europa nu avem habar Yi sX scape din m[nX prile&ul care l+a fi fXcut
stXp[n absolut pe via\a, libertatea Yi soarta poporului sXuO 4eparte de mine g[ndul de a spune toate acestea cu inten\ia de a
umbri nenumXratele virtu\i ale acestui minunat monarh, care, Zmi dau foarte bine seama, va scXdea totuYi mult Zn ochii
cititorului engle.> socotesc ZnsX cX defectul acesta al lor provine din neYtiin\X, din faptul cX nu au transformat ZncX politica
Zn Ytiin\X, aYa cum au fXcut spiritele cele mai luminate din Europa. Vmi amintesc foarte bine cX Zntr+o convorbire pe care
am avut+o Zntr+o .i cu regele, c[nd i+am spus cX la noi s+au scris mai multe mii de volume despre arta de a guverna, el Yi+a
fXcut o pXrere foarte proastX despre Zn\elepciunea noastrX ? contrar inten\iilor mele.
-i+a mXrturisit fX\iY cX dispre\uieYte Yi urXYte din ad[ncul sufletului intrigile, ur.elile tainice Yi rafinamentul, fie cX e vorba
de un monarh sau de un sfetnic. u pricepea ce Zn\eleg eu prin secrete de stat, de vreme ce nu era vorba de un duYman sau
de un popor vrX&maY. El ZngrXdea arta de a guverna Zn hotare foarte Znguste. 2 mXrginea la bun sim\ Yi ra\iune, dreptate Yi
ZngXduin\X, la re.olvarea grabnicX a proceselor de drept civil Yi de drept penal Yi la alte c[teva considerente simple de acest
fel care nici nu meritX sX fie amintite. BXrerea lui era cX `acela care poate face sX creascX douX spice de gr[u sau douX fire
de iarbX pe un petic de pXm[nt unde mai Znainte creYtea numai unul, este mai vrednic de recunoYtin\a omenirii Yi aduce un
serviciu mai Znsemnat \Xrii sale dec[t tot neamul politicienilor laolaltX._
VnvX\Xm[ntul la acest popor are multe lipsuri> el se mXrgineYte numai la moralX, istorie, poe.ie Yi matematicX, Zn care,
trebuie sX recunosc, sunt neZntrecu\i. Ei aplicX matematica numai Yi numai la ceea ce poate fi folositor Zn via\X, la
ZmbunXtX\irea agriculturii Yi a tuturor meYteYugurilor, astfel cX la noi s+ar bucura de prea pu\inX trecere. "[t despre idei,
entitX\i, abstrac\iuni Yi categorii transcendentale, nu am reuYit niciodatX sX+i fac sX+Yi forme.e o idee c[t de micX despre el.
Vn \ara lor, nici o lege nu poate fi e'primatX Zntr+un numXr de cuvinte mai mare dec[t numXrul literelor din alfabetul lor ?
douX.eci Yi douX cu totul. (devXrul e cX numai foarte pu\ine legi au aceastX lungime. Ele glXsuiesc Zn cuvintele cele mai
simple, iar oamenii nu sunt destul de ageri la minte pentru a+i da mai mult dec[t o interpretare> a scrie un comentariu la
vreo lege oarecare este o crimX capitalX. "[t priveYte re.olvarea proceselor de drept civil sau urmXrirea criminalilor,
precedentele sunt at[t de pu\ine, Znc[t nu prea au motive sX se laude cu vreo pricepere deosebitX Zn una sau alta.
"a Yi chine.ii, folosesc arta tiparului din timpuri strXvechi. TotuYi, bibliotecile lor nu sunt prea mari. /iblioteca regelui,
socotitX cea mai mare, nu are mai mult de 8::: de volume, aYe.ate Zntr+o galerie lungX de 8A:: picioare, de unde aveam
libertatea sX Zmprumut cXr\ile care+mi plXceau. Vn una din camerele Glumdalclitchei, t[mplarul reginei construise un fel de
scarX de lemn ZnaltX de vreo A9 de picioare> fiecare treaptX avea o lungime de 9: de picioare> era de fapt o scarX mobilX cu
capXtul de &os aYe.at la C depXrtare de 8: picioare de peretele camerei.
"artea pe care doream s+o citesc era re.ematX de perete@ eu mX urcam mai Znt[i pe prima treaptX a scXrii Yi Zntorc[ndu+mX
cu fa\a spre carte, Zncepeam sX citesc Zn partea de sus a paginii, fXc[nd vreo opt+.ece paYi spre dreapta sau spre st[nga,
dupX lungimea r[ndurilor, p[nX c[nd a&ungeam ceva mai &os de nivelul ochilor, apoi coboram treptat p[nX c[nd a&ungeam
Zn partea de &os> apoi mX urcam din nou Yi Zncepeam altX paginX Zn acelaYi chip> foaia o Zntorceam cu am[ndouX m[inile
pentru cX era groasX Yi tare ca de carton> cele mai mari pagini erau de cel mult optspre.ece+douX.eci de picioare.
*tilul scriitorilor e clar, viguros Yi totodatX plXcut, dar fXrX Znflorituri, cXci nimic nu le displace mai mult dec[t cuvintele de
prisos sau e'presiile variate. (m citit multe din cXr\ile lor, Zndeosebi cXr\i de istorie Yi de moralX. Brintre altele m+a
Znc[ntat nespus un tratat ce stXtea veYnic Zn dormitorul lui Glumdalclitch Yi apar\inea guvernantei ei, o bXtr[nicX gravX
cXreia Zi plXceau scrierile morale Yi religioase. "artea .ugrXveYte slXbiciunile omeneYti Yi se bucurX de oarecare trecere
numai la femei Yi la cei de r[nd. TotuYi, eram curios sX Ytiu ce anume poate spune despre acest subiect un scriitor, din \ara
aceea. (utorul trecea Zn revistX toate subiectele obiYnuite ale moraliYtilor europeni, arXt[nd _c[t de mXrunt, neputincios Yi
vrednic de dispre\ este omul prin firea sa> cum nu e Zn stare sX se apere de protivniciile vX.duhului sau de furia fiarelor
sXlbatice> cum Zl Zntrec alte creaturi, una Zn for\X, alta Zn repe.iciune, a treia Zn prevedere, a patra Zn hXrnicie._ El adXuga cX
_natura a degenerat Zn ultima vreme Yi nu mai .Xmislea acum dec[t st[rpituri Zn compara\ie cu oamenii de altXdatX._
*punea cX _e c[t se poate de firesc sX ne Znchipuim cX la Znceput oamenii nu numai cX erau mai mari, dar cX Zn vremurile
de demult pXm[ntul trebuie sX fi fost locuit de uriaYi, lucru confirmat de istorie Yi de tradi\ie Yi adeverit de oasele Yi \estele
uriaYe descoperite Znt[mplXtor Zn mai multe pXr\i ale \Xrii, depXYind cu mult neamul sfri&it al oamenilor din .ilele noastre_.
El sus\inea cX `ZnseYi legile naturii cereau Zn mod categoric ca noi sX fi fost .idi\i de la Znceput mai mari Yi mai robuYti, nu
at[t de uYor supuYi pieirii, amenin\a\i la tot pasul de accidente neZnsemnate, ca de pildX o \iglX care cade de pe casX, o
piatrX aruncatX de un bXiat sau un p[r[u Zn care ne putem Zneca_.
HD
Be ba.a unor astfel de ra\ionamente, autorul a&ungea la o serie de ZnvX\Xminte morale, folositoare pentru conduita Zn via\X,
dar pe care nu are rost sX le ZnYir aici. Eu unul nu m+am putut stXp[ni sX nu reflecte. c[t de rXsp[ndit este obiceiul de a
ticlui predici morale sau, mai cur[nd, de a gXsi pricini de nemul\umire Yi vXicXrealX din certurile noastre cu natura. 4ar
dacX am privi lucrurile mai Zndeaproape, ne+am putea da seama c[t de pu\in Zntemeiate sunt aceste certuri, la noi, ca Yi la
ei.
"[t priveYte treburile lor militare, ei se fXlesc cX armata regelui este alcXtuitX din o sutX Yapte.eci Yi Yase de mii de
pedestraYi Yi trei.eci Yi douX de mii de solda\i cXlXri, dacX poate fi numitX armatX o oYtire alcXtuitX din negustorii c[torva
oraYe Yi din fermierii de la \arX, comanda\i de nobili cu Yi fXrX titlu, neprimind nici soldX, nici altX rXsplatX. Vn privin\a
instruc\iei sunt Zntr+adevXr desXv[rYi\i, iar disciplina e foarte bunX, deYi nu am vX.ut un merit deosebit Zn asta, cXci cum ar
putea fi altfel c[nd fiece fermier se gXseYte sub ordinele seniorului sXu Yi fiecare cetX\ean sub acelea ale oamenilor de va.X
din oraYul sXu, aleYi prin vot, Zntocmai ca la 6ene\iaJ (m vX.ut adesea mili\ia din Lorbrulgrud ieYind la instruc\ie pe un
c[mp mare, de vreo douX.eci de mile pXtrate, aflat l[ngX oraY. u erau mai mult de douX.eci Yi cinci de mii de pedestraYi
Yi Yase mii de cXlXre\i> mi+a fost cu neputin\X sX socotesc numXrul lor e'act din pricina spa\iului pe care+l ocupau. Un
cXlXre\ cXlare pe uriaYul sXu armXsar mXsura cam vreo nouX.eci de picioare. La o comandX, toatX aceastX liotX de cXlXre\i
Yi+a scos sXbiile Yi le+a fluturat Zn aer. -intea omeneascX nu+Yi poate Znchipui ceva mai mXre\, mai uimitor, mai minunatO
(i fi .is cX .eci de mii de fulgere \[YniserX Zn acelaYi timp dinspre toate .Xrile ceruluiO
4oream nespus de mult sX Ytiu cum oare a&unsese acest monarh, la ale cXrui pXm[nturi nimeni nu putea rX.bate din nici o
parte a lumii, sX se g[ndeascX la armatX sau sX+Yi deprindX supuYii cu disciplina militarX. (m aflat ZnsX cur[nd, at[t din
spusele unora c[t Yi citind istoria \Xrii lor, cX de+a lungul veacurilor i+a nXpXstuit Yi pe ei aceeaYi boalX care nu cru\X
niciodatX omenirea@ nobilimea lupta adesea pentru putere, poporul pentru libertate Yi regele pentru stXp[nire absolutX.
^i oric[t ar fi Zncercat legea sX+i \inX Zn fr[u, fiecare din cele trei pXr\i a ZncXlcat drepturile semenilor sXi, prile&uind adesea
rX.boaie civile> ultimul rX.boi a fost curmat din fericire de bunicul monarhului, prin bunX Zn\elegere> Yi de atunci, oastea
\Xrii, Znfiin\atX cu consim\Xm[ntul tuturor, a fost supusX mereu unei discipline de fier.
"(B)T2LUL 6)))
Legele i regina fac o cltorie la graniele rii. Autorul i nsoete. Helul n care prsete ara, descris foarte
amnunit. :e napoiaz n Anglia.
Brime&diile din care scXpasem m+au fXcut de multe ori sX doresc cu Znfocare sX+mi recapXt libertatea, cu toate cX nu+mi
puteam de fel Znchipui prin ce anume mi&loace, Yi nici nu puteam fXuri vreun plan care sX aibX c[t de c[t sor\i de i.b[ndX.
"orabia cu care venisem era primul vas ce navigase Zn apropierea coastei, iar regele poruncise cu strXYnicie _ca orice alt
vas care s+ar Znt[mpla sX se iveascX pe mare sX fie de ZndatX tras la \Xrm, iar echipa&ul Yi cXlXtorii sX fie aduYi Zntr +o cotiugX
la Lorbrulgrud_. ]inea foarte mult sX+mi gXseascX o femeie de teapa mea, ca sX pot .Xmisli fXpturi la fel cu mine> eu ZnsX
aY fi preferat sX mor mai degrabX dec[t sX Zndur ocara de a lXsa urmaYi care sX fie \inu\i Zn colivii ca niYte canari Yi, cu
timpul, v[ndu\i poate prin \arX, fe\elor simandicoase, drept raritX\i. E adevXrat cX to\i se purtau cu mine c[t se poate de
frumos@ eram doar favoritul unui mare suveran Yi al reginei sale Yi Znc[ntarea Zntregii cur\i> totuYi, lucrurile se petreceau Zn
aYa fel, Znc[t nu se potriveau cu demnitatea omeneascXO u puteam nicic[nd uita pre\ioasele .Xloguri pe care le lXsasem Zn
cXminul meu. 4oream sX fiu iar printre oameni cu care sX pot sta de vorbX pe picior de egalitate Yi sX mX plimb pe strX.i Yi
sX strXbat c[mpii fXrX sX+mi fie teamX cX voi fi strivit ca o broascX sau ca un biet cX\eluY. 4ar scXparea mi +a venit mai
cur[nd dec[t m+aY fi aYteptat Yi Zntr+un chip nu prea obiYnuit> Zmpre&urXrile Zn care a fost cu putin\X le voi povesti Zntocmai.
TrecuserX doi ani de c[nd mX aflam Zn \ara aceea, c[nd pe la Znceputul celui de al treilea, Glumdalclitch Yi cu mine l +am
Znso\it pe rege Yi pe reginX Zntr+o cXlXtorie spre regiunile de mia.X.i ale regatului. Eu, ca de obicei, cXlXtoream Zn cutia
mea care, dupX cum am mai spus, era o camerX foarte confortabilX, latX de douXspre.ece picioare. Be de altX parte, la
rugXmin\ile mele, un hamac fusese at[rnat cu fr[nghii de mXtase de cele patru col\uri ale tavanului ca sX Zndur mai uYor
.druncinXturile galopului, atunci c[nd vreun servitor mX lua Zn Ya, cum doream uneori> Zn timpul drumului, mi se Znt[mpla
adesea sX adorm Zn hamac. *us, Zn acoperiYul camerei mele, dar nu chiar deasupra hamacului, Zi poruncisem t[mplarului sX
facX o gaurX de un picior pXtrat, ca sX am aer pe vreme cXlduroasX Zn timpul c[t dormeam> gaura aceasta o puteam Znchide
dupX plac, cu a&utorul unei sc[nduri ce se miYca Zncoace Yi Zncolo pe un fal\.
"[nd ne apropiam de sf[rYitul cXlXtoriei, regele socoti de cuviin\X sX petrecem c[teva .ile Zntr +un palat al sXu de l[ngX
#lanflasnic, un oraY aYe.at la optspre.ece mile de \Xrmul mXrii. Glumdalclitch Yi cu mine eram istovi\i de drum> eu mX
alesesem cu o micX rXcealX, dar biata fatX era aYa de bol navX, Znc[t a trebuit sX stea Zn pat. u mai puteam de dorul
oceanului ? singura mea posibilitate de a scXpa, dacX acest lucru avea sX se Znt[mple vreodatX. -+am prefXcut cX mi+e
mai rXu dec[t Zmi era Zn realitate Yi am cerut sX fiu dus pe \Xrm, ca sX respir aerul proaspXt al mXrii. (m plecat Znso\it de un
pa& pe care+l ZndrXgisem foarte mult Yi Zn gri&a cXruia eram dat adesea. u voi uita niciodatX cu c[tX greutate a consim\it
Glumdalclitch sX se despartX de mine, nici porunca straYnicX pe care i+a dat+o pa&ului sX fie cu ochii Zn patru, i.bucnind Zn
cele din urmX Zn hohote de pl[ns, de parcX ar fi presim\it ce avea sX se Znt[mple. /Xiatul luX cutia Zn care mX aflam Yi
merse cale de o &umXtate de ceas, Zndrept[ndu+se spre st[ncile de pe malul mXrii. (&uns aici, i+am cerut sX mX aYe.e &os Yi,
H<
deschi.[nd fereastra, am privit trist spre mare. u mX sim\eam prea bine Yi i +am spus pa&ului cX aY vrea sX a\ipesc pu\in Zn
hamacul meu, nXdX&duind sX+mi treacX. -+am urcat Zn hamac Yi bXiatul Znchise bine fereastra cXci era frig. "ur[nd am
adormit Yi tot ce pot sX+mi Znchipui e cX, Zn timp ce dormeam, pa&ul, cre.[nd pesemne cX nu mi se poate Znt[mpla nimic
rXu, s+a dus sX caute ouX de pXsXri ? cu pu\in Znainte de a a\ipi, Zl vX.usem pe fereastrX cXut[nd Yi culeg[nd c[teva, din
crXpXturile st[ncilor.
2ricum s+ar fi petrecut lucrurile, fapt e cX m+am deYteptat deodatX tre.it de o smuciturX violentX> sim\eam cum cineva
trage cu putere de inelul cutiei, prins de capac pentru a putea fi lesne transportatX, apoi am sim\it cutia ridic[ndu+se sus,
tot mai sus Zn vX.duh, cu o iu\ealX ame\itoare. La prima smuciturX era c[t pe+aci sX cad &os din hamac, dar dupX aceea,
miYcXrile devenirX mai line. (m strigat de mai multe ori din rXsputeri, dar Zn .adar. -i+am aruncat privirea pe fereastrX,
dar n+am vX.ut altceva dec[t norii Yi cerul. 4easupra capului am au.it un .gomot aidoma unui f[lf[it de aripi Yi de abia
atunci am Znceput sX+mi dau seama de &alnica situa\ie Zn care mX aflam@ un vultur apucase fr[nghia cutiei mele Zn cioc, cu
g[ndul de a o lXsa sa cadX pe vreo st[ncX, aYa cum ar fi fXcut, de pildX, cu o broascX \estoasX ? iar dupX aceea sX se
nXpusteascX asupra trupului meu Yi sX+l sf[Yie cu ciocul> agerimea Yi mirosul acestei pXsXri Zi ZngXduie sX+Yi descopere
prada la mari depXrtXri, chiar atunci c[nd aceasta e mai bine ascunsX dec[t eram eu Zntre niYte pere\i, groYi de douX incii.
+a trecut mult Yi mi+am dat seama cX .gomotul Yi bXtXile aripilor sporesc din ce Zn ce, iar cutia mea e aruncatX Zn sus Yi Zn
&os ca o firmX Zntr+o .i cu v[nt. (poi mi s+a pXrut cX vulturul primeYte c[teva lovituri .dravene ;eram convins cX fr[nghia
cutiei mele se aflX Zn ciocul unui vultur= Yi ZndatX dupX aceea am sim\it cum mX prXvXlesc Zn gol timp de un minut Yi mai
bine, ZnsX cu o iu\ealX at[t de ZnspXim[ntXtoare, Znc[t aproape nu mai puteam respira. 4eodatX Zncetai sX mX mai
prXbuYesc> un .gomot mai nXprasnic dec[t al iagarei Zmi asur.i urechile> o clipX m+am pomenit ZnvXluit Zntr+o be.nX de
nepXtruns, apoi cutia Zncepu sX urce repede Yi, prin partea de sus a ferestrelor, am .Xrit luminX. 4e +abia atunci mi+am dat
seama cX mX prXbuYisem Zn mare. "utia, datoritX greutX\ii trupului meu, mobilei care se afla Zn ea, precum Yi plXcilor de
fier, fi'ate pentru a o ZntXri la cele patru col\uri, sus Yi &os, plutea Zn apX la o ad[ncime de cinci picioare. ^i as tX.i, ca Yi,
atunci, presupun cX vulturul care ZYi luase .borul cu cutia mea Zn cioc a fost urmXrit de al\i doi sau trei vulturi Yi silit sX+mi
dea drumul, Zn timp ce se apXra de ceilal\i, care nXdX&duiau sX aibX Yi ei parte din pradX. BlXcile de fier, fi'ate Zn partea de
&os ;erau cele mai trainice=, au pXstrat echilibrul cutiei Zn timpul cXderii Yi au Zmpiedicat+o sX se sfarme de suprafa\a apei.
Toate Zncheieturile cutiei erau bine fXl\uite, iar uYa nu era prinsX Zn \[\[ni, ci se ridica Yi se lXsa ca un oblon, ceea ce fXcea
ca ZnXuntru sX intre doar foarte pu\inX apX. umai cu multX greutate am reuYit sX cobor din hamac, dupX ce mai Znt[i m+am
Zncumetat sX dau la o parte capacul ce astupa deschi.Xtura din acoperiY, despre care am amintit, fXcutX anume pentru a lXsa
aerul sX pXtrundX ZnXuntru, cXci Zncepusem sX mX ZnXbuY.
"[t de mult aY fi dorit atunci sX fiu iarXYi l[ngX buna mea Glumdal clitch, de care un singur ceas mX ZndepXrtase at[t de
multO ^i vX mXrturisesc cX, Zn mi&locul propriilor mele nenorociri, nu m+am putut stXp[ni sX nu o pl[ng din inimX pe biata
mea dXdacX, g[ndindu+mX la durerea ce i+o va pricinui pierderea mea, la nemul\umirea reginei Yi la spulberarea norocului
copilei.
u cred cX sunt mul\i cXlXtori care sX fi trecut prin greutX\i Yi suferin\e mai mari ca acelea pe care le Zncercam eu atunci
c[nd, dintr+o clipX Zntr+alta, aYteptam sX vXd cutia sfXr[matX Zn bucX\i sau, cel pu\in, rXsturnatX la prima suflare mai
puternicX a v[ntului, sau de primul tala. mai mare. Un singur geam de s+ar fi spart, ar fi Znsemnat moartea fXrX dor Yi
poate> Yi numai .Xbrelele puternice, fi'ate acolo ca sX mX fereascX de accidente Zn timpul cXlXtoriilor, au apXrat ferestrele,
Zmpiedic[ndu+le sX se spargX. 6X.[nd cX apa se strecoarX ZnXuntru prin c[teva crXpXturi mici, m+am cX.nit, de bine, de rXu,
sX le astup. u eram Zn stare sX ridic capacul cutiei, lucru pe care de altminteri l +aY fi fXcut ca sX mX coco\ deasupra@ acolo,
cel pu\in, mi+aY fi prelungit via\a cu c[teva ceasuri, mai mult dec[t dacX aY fi rXmas .Xvor[t ;cXci nu pot sX spun altfel= Zn
cuYcX. ^i chiar de+aY fi scXpat de astfel de prime&dii o .i sau douX, la ce mX puteam, aYtepta dacX nu tot la o moarte
cumplitX din cau.a frigului Yi a foameiJ Timp de patru ceasuri am stat aYa, aYtept[nd Yi chiar dorind ca fiece clipX sX fie
cea din urmX.
)+am mai spus cititorului cX Zn peretele fXrX fereastrX al cutiei mele se aflau prinse douX scoabe> prin ele, servitorul,
ZnsXrcinat sX mX poarte cXlare, trecea o curea de piele pe care apoi Yi +o Zncingea de mi&loc. ^i cum stXteam aYa copleYit de
triste\e Yi de.nXde&de, am au.it, sau mai degrabX mi s+a pXrut cX aud, un fel de r[c[it ce venea dinspre peretele unde erau
prinse scoabele. u trecu mult Yi am avut impresia cX sunt Zmpins sau remorcat pe mare, deoarece din c[nd Zn c[nd
sim\eam un fel de smucituri care fXceau ca valurile sX se Znal\e Yi sX acopere ferestrele cutiei mele, lXs[ndu+mX aproape Zn
Zntuneric. Xde&dea cX aY putea fi salvat prinse a licXri Zn sufletul meu, deYi nu+mi puteam Znchipui ce anume se va
Znt[mpla. (m deYurubat unul din scaunele fi'ate Zn podea Yi dupX ce, cu chiu, cu vai, am i.butit sX+l ZnYurube. din nou
chiar Zn dreptul capacului pe care nu de mult Zl dXdusem la o parte, m+am urcat pe scaun Yi, apropiindu+mi c[t mai mult
gura de deschi.XturX, am strigat din rXsputeri dupX a&utor, Zn toate limbile pe care le cunoYteam. (m legat apoi batista Zn
v[rful unui baston pe care+l purtam de obicei cu mine Yi, sco\[ndu+l prin deschi.XturX, am Znceput sX+l agit prin aer, ca Zn
ca.ul c[nd vreo barcX sau vreo corabie s+ar fi aflat prin apropiere, marinarii sX+Yi Znchipuie cX un biet muritor nefericit se
gXseYte Znchis Zn cutie.
H9
Toate ZncercXrile mele rXmaserX fXrX nici un re.ultat> Zn schimb, Zmi dXdeam limpede seama cum cutia mea Znaintea.X>
peste un ceas Yi mai bine, peretele fXrX ferestre, acela unde se aflau scoabele, se lovi de ceva tare. -i +am Znchipuit cX e o
st[ncX Yi m+am pomenit .g[l\[it mai rXu ca oric[nd. *us, deasupra cutiei, am au.it desluYit un .gomot ca de odgon,
precum Yi h[r[itul ce+l fXcea trec[nd prin inel. (poi, Zncet, Zncet, m+am pomenit ridicat cu cel pu\in trei picioare mai sus
dec[t eram Znainte, ceea ce m+a fXcut sX scot din nou bX\ul cu batista Yi sX strig dupX a&utor, p[nX c[nd aproape am rXguYit.
4rept rXspuns, am au.it trei chiote puternice care m+au umplut de o bucurie fXrX seamXn pe care nu o poate Zn\elege dec[t
cel care a trXit+o. (poi, paYii cuiva tropotirX deasupra capului meu Yi o voce puternicX strigX prin deschi.XturX Zn limba
engle.X@ `4acX e cineva ZnXuntru, sX vorbeascXO_ (m rXspuns cX sunt un engle. nXpXstuit de soartX Yi a.v[rlit Zn cea mai
cumplitX dintre nenorociri, hXrX.itX vreodatX unei fiin\e omeneYti, Yi rugam, Zn numele a tot ce e viu, sX fiu eliberat din
temni\a Zn care .Xceam. 6ocea rXspunse cX sunt Zn siguran\X, deoarece cutia e remorcatX de corabia lor Yi cX ZndatX va sosi
Yi t[mplarul ca sX ferestruiascX o deschi.XturX Zndea&uns de mare, spre a putea fi scos afarX. -+am grXbit sX le+arXt cX nu+i
nevoie de aYa ceva Yi cX+i pXcat sX+Yi piardX timpul> era de a&uns ca un marinar s+apuce de inel Yi sX ridice cutia pe corabie,
iar apoi s+o ducX Zn cabina cXpitanului. La au.ul unor vorbe at[t de nesXbuite, unii dintre ei ZYi ZnchipuirX cX au de+a face
cu un nebun, al\ii ZncepurX sX r[dX> Zntr+adevXr, nici prin minte nu+mi trecuse cX m+aY fi putut afla printre oameni la fel ca
mine. Vntre timp sosi Yi t[mplarul, Yi Zn c[teva clipe tXie cu ferXstrXul o deschi.XturX pXtratX, largX de vreo patru picioare,
apoi coborZ ZnXuntru o scarX pe care m+am urcat> am fost luat Yi dus pe vas Zntr+o stare de pl[ns.
-arinarii rXmaserX ului\i Yi+mi puserX o mie de ZntrebXri la care eu nu mX sim\eam de fel Zndemnat sX rXspund.
La r[ndul meu, eram uimit vX.[nd Zn &uru+mi at[\ia pigmei, cXci aYa i+am socotit la Znceput dupX ce at[ta amar de vreme
Zmi obiYnuisem ochii cu fXpturile acelea uriaYe pe care le pXrXsisem. 4ar cXpitanul, domnul Thomas $ilcocks, un om de
treabX, de fel din *hropshire, bXg[nd de seamX cX sunt gata sX leYin, mX luX Zn cabina lui, Zmi de+te un leac ZntXritor Yi mX
pofti sX mX culc Zn patul sXu, sfXtuindu+mX sX mX odihnesc pu\in, lucru de care Zntr+adevXr aveam mare nevoie. Vnainte de
a adormi, i+am spus cX Zn cutia mea se aflX c[teva mobile care ar fi fost pXcat sX se piardX@ un hamac de toatX frumuse\ea,
un pat, douX scaune, o masX Yi un scrin> de asemenea, cX odaia e tapetatX, sau mai degrabX cXptuYitX cu mXtase Yi bumbac,
Yi dacX el ar binevoi sX ZngXduie unui marinar sX aducX cutia Zn cabinX eu aY deschide+o Zn fa\a lui sX+i arXt mobilierul.
(u.indu+mX spun[nd asemenea nX.drXvXnii, cXpitanul cre.u cX delire.> totuYi Zmi fXgXdui ;pesemne ca sX mX liniYteascX=
cX Zmi va Zndeplini dorin\a> urc[ndu+se pe punte, trimise c[\iva oameni Zn camera mea, de unde ;dupX cum am aflat mai
t[r.iu= aceYtia luarX toatX mobila Yi desfXcurX cXptuYeala de pe pere\i> dar scaunele, scrinul Yi patul fiind ZnYurubate Zn
podea au suferit mari stricXciuni, deoarece marinarii nu s+au priceput sX umble biniYor cu ele, ci le+au smuls din locurile
lor. (u scos apoi Yi c[teva sc[nduri de care aveau nevoie pe corabie> Zn sf[rYit, dupX ce au luat tot ce au socotit ei cX le+ar
putea fi de folos, lXsarX cutia sX se scufunde, iar aceasta, din pricina nenumXratelor spXrturi de la fund Yi din pere\i, fu
numaidec[t Znghi\itX de valuri. -Xrturisesc cX am fost bucuros sX nu asist la nenorocirea pe care au pricinuit+o> sunt
Zncredin\at cX aY fi suferit nespus de mult, deoarece mi s+ar fi deYteptat Zn suflet amintirea unor lucruri pe care preferam sX
le uit.
(m dormit c[teva ore Zn Yir, chinuit de vise> vedeam aievea meleagurile pe care abia le pXrXsisem Yi retrXiam prime&diile
din care scXpasem. TotuYi, la deYteptare, m+am sim\it mult mai Zntremat. Era cam pe la ceasurile opt seara Yi cXpitanul
ordonX sX mi se aducX cina, Znchipuindu+Yi cX am postit destul p[nX acum. -i+a \inut tovXrXYie cu multX bunXvoin\X Yi a
vX.ut cX privirile+mi sunt limpe.i, iar cuvintele au Yir> c[nd am rXmas singur, m+a rugat sX+i povestesc peripe\iile
cXlXtoriilor mele Yi sX+i spun prin ce Znt[mplare am fost lXsat Zn voia valurilor, Znchis Zn cutia aceea uriaYX de lemn.
El Zmi istorisi cX pe la amia.X, uit[ndu+se prin ochean, a vX.ut+o plutind la o oarecare depXrtare Yi Yi+a Znchipuit cX e o
corabie spre care avea de g[nd sX se Zndrepte, deoarece nu era prea mult Zn afara drumului sXu, Zn speran\a de a cumpXra
biscui\i, ai lui fiind pe sf[rYite. (propiindu+se mai mult Yi d[ndu+Yi seama de greYealX, a trimis o YalupX ca sX afle ce
anume era> oamenii s+au Zntors ZnfricoYa\i, &ur[nd cX au vX.ut o casX plutitoare. "Xpitanul a r[s de prostia lor Yi a pornit el
ZnsuYi cu Yalupa, poruncind marinarilor sX ia cu ei un odgon mai gros. 6remea fiind liniYtitX, mi +au dat ocol de c[teva ori,
cercet[nd ferestrele Yi .Xbrelele de fier care le apXrau. ( .Xrit apoi cele douX scoabe pe peretele fXrX nici o deschi.XturX
pentru luminX. (tunci, a poruncit oamenilor sX v[sleascX Znspre partea aceea Yi, leg[nd odgonul de una din scoabe, le +a
ordonat sX+mi remorche.e lada. cum Zi spuneau ei, spre corabie. 2datX a&unYi la navX, le+a dat ordin sX lege un alt odgon
de inelul fi'at pe acoperiY Yi sX+mi ridice lada cu scripetele, dar to\i marinarii la un loc nu au fost Zn stare s+o ridice mai
mult de douX sau trei picioare din apX. -i+a spus cX vX.use bastonul Yi batista scoase afarX prin deschi.XturX Yi trXsese
conclu.ia cX vreun nefericit se afla desigur Znchis ZnXuntru. L+am Zntrebat dacX el sau cineva din echipa& nu .XriserX cumva
pXsXri uriaYe .bur[nd Zn vX.duh cam Zn vremea c[nd m+au descoperit, la care mi+a rXspuns cX st[nd de vorbX cu marinarii
Zn timp ce eu dormeam, unul din ei i+a istorisit cX observase trei vulturi Zndrept[ndu+se spre mia.Xnoapte, dar omul n+a
amintit nimic de faptul cX ar fi fost mai mari dec[t sunt vulturii de obicei ? ceea ce, dupX pXrerea mea, trebuie pus pe
seama ZnXl\imii mari la care .burau. "Xpitanul n+a priceput rostul ZntrebXrii mele. L+am Zntrebat apoi cam la ce depXrtare
socoteYte el cX ne aflXm de uscat. -i+a rXspuns cX dupX calculele cele mai e'acte, ne aflXm la cel pu\in o sutX de leghe.
L+am Zncredin\at cX a greYit probabil cu aproape &umXtate, deoarece nu pXrXsisem \ara de unde veneam, dec[t cu douX ore
HC
Znainte de a fi fost aruncat Zn mare, ceea ce Zl fXcu din nou sX+Yi Znchipuie cX mi+e mintea tulburatX, ba chiar Zmi dXdu sX
Zn\eleg lucrul acesta, apoi mX sfXtui sX mX duc sX mX culc Zntr+o cabinX care Zmi fusese pregXtitX.
L+am asigurat cX plXcuta lui societate m+a Znviorat nespus de mult Yi cX sunt Zn toate min\ile. (tunci cXpitanul deveni
serios Yi mX rugX sX+i rXspund sincer dacX nu cumva cugetul Zmi era tulburat de vreo crimX fXptuitX, nelegiuire pentru care
fusesem os[ndit din poruncX ZmpXrXteascX sX fiu Znchis Zn lada aceea, aYa cum Zn alte \Xri criminalii erau .v[rli\i pe mare Yi
lXsa\i sX pluteascX la voia Znt[mplXrii pe un vas plin de spXrturi, fXrX nici un fel de merinde la ei, Yi deYi i +ar fi pXrut rXu sX
Ytie cX a luat pe bord un nelegiuit, totuYi Zmi dXdea cuv[ntul de onoare cX mX va debarca viu Yi nevXtXmat Zn primul port
unde vom ancora.
El adXugX cX bXnuielile sale sporiserX Zn urma unor vorbe fXrX noimX pe care le spusesem mai Znt[i marinarilor apoi lui
ZnsuYi, Zn legXturX cu odaia sau lada mea, precum Yi datoritX privirilor Yi comportXrii mele ciudate Zn timpul cinei.
L+am rugat sX aibX rXbdare Yi sX asculte povestea mea pe care i+am istorisit+o amXnun\it, din clipa c[nd am pXrXsit (nglia,
p[nX Zn clipa c[nd am fost gXsit. ^i cum adevXrul ZYi face Zntotdeauna loc Zn min\ile cu &udecatX, acest gentilom de treabX,
cu un pospai de ZnvX\XturX, dar Zn.estrat cu mult bun sim\, se convinse numaidec[t de sinceritatea Yi buna mea credin\X. ^i
ca sX ZntXresc spusele mele, l+am rugat sX dea poruncX sX fie adus scrinul meu a cXrui cheie o aveam Zn bu.unar> Zntre timp
el Zmi povestise ce au fXcut marinarii cu cutia mea. (m deschis scrinul Zn fa\a lui Yi i +am arXtat mica colec\ie de raritX\i
adunate Zn \ara din care scXpasem Zn chip at[t de ciudat. *e afla acolo pieptenele fXcut din firele de pXr din barba regelui Yi
un altul din acelaYi material, dar de astX+datX cu firele fi'ate Zntr+o bucatX din unghia reginei. )+am mai arXtat Yi o colec\ie
de ace de cusut Yi cu gXmXlie, lungi Zntre un picior Yi o &umXtate de yard, patru ace de viespe, mari c[t niYte cuie de
t[mplXrie, smocuri din pXrul reginei, un inel de aur pe care ea mi+l dXruise Zntr+o .i sco\[ndu+l din degetul cel mic Yi
arunc[ndu+mi+l peste cap, Zntocmai ca pe un colac de salvare. L+am rugat pe cXpitan sX primeascX acest inel Zn semn de
recunoYtin\X pentru bunXtatea lui, dar n+a fost chip sX+l conving. )+am arXtat apoi o bXtXturX pe care o tXiasem cu m[na mea
de la degetul piciorului unei doamne de onoare> era cam de mXrimea unui mXr de %ent Yi se ZntXrise at[t de mult, Znc[t la
Zntoarcerea Zn (nglia am scobit+o pe dinXuntru Zn chip de cupX, Yi am montat+o Zn argint. Vn sf[rYit, l+am rugat sX cercete.e
pantalonii cu care eram ZmbrXcat Yi care erau fXcu\i din piele de Yoarece.
+am i.butit sX+l fac sX primeascX dec[t dintele unui servitor pe care l+a e'aminat cu multX curio.itate Yi care am vX.ut
cX+l interesea.X.
L+a primit, mul\umindu+mi de mii de ori, de parcX i+aY fi dat cine Ytie ce lucru de pre\. 4eYi dintele era perfect sXnXtos,
fusese scos din greYealX de un felcer nepriceput din gura unui slu&itor al Glumdalclitchei, care se vXieta Zntr +una de dureri.
Eu l+am curX\at Yi l+am pus bine Zn scrin. Era lung cam de un picior Yi avea patru incii Zn diametru.
"Xpitanul se arXtX foarte mul\umit de povestirea mea sincerX Yi+mi spuse cX nXdX&duieYte cX la Znapoierea noastrX Zn (nglia
voi face Yi semenilor mei cinstea de a le+o ZmpXrtXYi, aYtern[nd+o pe h[rtie. )+am rXspuns cX, dupX pXrerea mea, lumea e
sXtulX de cXr\i de cXlXtorii, cX astX.i, Zn ochii oamenilor au trecere numai lucrurile cu adevXrat e'traordi nare, Yi bXnuiesc cX
de aceea unii scriitori se g[ndesc mai pu\in la adevXr dec[t la vanitatea sau interesul lor, sau la plXcerea cititorilor
neYtiutori> cX povestirea mea cuprinde prea pu\ine Znt[mplXri neobiYnuite Yi este lipsitX de acele descrieri ornamentale de
plante, pomi, pXsXri Yi alte lighioane ciudate, sau obiceiuri barbare de+ale sXlbaticilor ce se ZnchinX la idoli, lucruri
.ugrXvite at[t de des de cei mai mul\i scriitori Zn cXr\ile lor. TotuYi, i +am mul\umit pentru buna pXrere pe care o avea
despre mine Yi i+am fXgXduit cX o sX mX g[ndesc la propunerea lui.
-i+a spus cX+l mirX foarte mult un lucru, Yi anume cX vorbesc prea tare> ba m+a Yi Zntrebat dacX nu cumva regele Yi regina
din \ara aceea erau tari de ureche. )+am rXspuns cX aYa m+am obiYnuit sX vorbesc Zn ultimii doi ani Yi mai bine Yi cX mX
minune. de glasul lui Yi al oamenilor din echipa& care+mi fac impresia cX doar Yoptesc Yi totuYi Zi aud destul de limpede.
)+am arXtat cX Zn \ara aceea c[nd trebuia sX rostesc vreun cuv[nt, era ca Yi cum un cetX\ean ar fi vorbit din stradX unuia
coco\at Zntr+o clopotni\X, Zn afarX de ca.ul c[nd eram aYe.at pe masX sau \inut Zn palmX. ^i i +am mai spus ceva, anume cX
Zn clipa c[nd am pus piciorul pe bordul vasului Yi m+am vX.ut Zncon&urat de marinari, aceYtia mi s+au pXrut cele mai mici
creaturi pe care le vX.usem vreodatX Yi vrednice de tot dispre\ul. (devXrul e cX Zn vreme ce mX aflam Zn \ara regelui
aceluia, nu puteam sX sufXr sX mX privesc Zn oglindX, dupX ce ochii mei se deprinseserX cu lucruri at[t de uriaYe, deoarece
compara\ia mX fXcea sX am o pXrere foarte pu\in mXgulitoare despre mine Znsumi.
"Xpitanul mi+a mXrturisit cX Zn timpul cinei, observase cX mX uit la toate Zntr+un fel cam ciudat Yi cX adesea pXream sX+mi
stXp[nesc cu greu r[sul, pe care el nu Ytia cum sX+l interprete.e, pun[ndu+l pe seama unei tulburXri a min\ii. )+am rXspuns
cX era c[t se poate de adevXrat, Yi mX Zntrebam cum de am reuYit totuYi sX mX stXp[nesc, c[nd am vX.ut farfurii mari c[t o
monedX de argint de trei penny, un picior de porc ? tocmai bine sX+\i a&ungX pentru o ZmbucXturX, o ceaYcX mai micX
dec[t o coa&X de nucX> Yi am continuat .ugrXvindu+i Zn acelaYi chip celelalte obiecte Yi m[ncXri aflate Zn cabina lui. "Xci
deYi regina, Zn tot timpul c[t m+am aflat Zn slu&ba ei, poruncise ca toate lucrurile de care aveam nevoie sX fie fXcute pe
mXsura mea, totuYi mintea mi+era copleYitX de ceea ce vedeam Zn &ur Yi mX uitam chiondor[Y la micimea mea, Zntocmai
cum se uitX oamenii la greYelile lor. "Xpitanul Zmi Zn\elese foarte bine gluma Yi+mi rXspunse vesel cu vechiul proverb
engle.esc cX se teme cX ochii mei sunt mai mari dec[t burta@ nu prea Zi plXcea cum m[ncam, deYi postisem o .i ZntreagX.
HH
"ontinu[nd sX glumeascX, afirmX cX ar fi dat bucuros o sutX de lire ca sX+mi vadX cutia Zn ciocul vulturului Yi apoi cX.[nd
Zn apX de la o ZnXl\ime at[t de mare@ o priveliYte, hotXr[t, dintre cele mai uluitoare, vrednicX de a fi .ugrXvitX Yi lXsatX
moYtenire timpurilor viitoare> Yi asemXnarea cu Bhaeton
%3
i se pXru at[t de i.bitoare, Znc[t nu se putu stXp[ni sX nu o
aminteascX, deYi gluma nu mX Znc[nta prea mult.
"Xpitanul se Zntorcea de la Tonkin> Zn drum spre (nglia, fusese Zmpins spre nord+est p[nX la << grade latitudine Yi 8<D
grade longitudine. Vnt[lnind ZnsX un ali.eu, la douX .ile dupX Zmbarcarea mea, am navigat multX vreme spre sud Yi dupX ce
am trecut prin dreptul coastelor oii 2lande, ne+am urmat drumul spre vest+sud+vest, p[nX c[nd am trecut de "apul /unei
*peran\e. "XlXtoria noastrX a fost c[t se poate de plXcutX, dar nu+l voi plictisi pe cititor cu un &urnal de bord.
"Xpitanul s+a oprit Zn vreo douX porturi Yi a trimis Yalupa dupX provi.ii Yi apX de bXut. Eu ZnsX nu m+am dat &os niciodatX
de pe corabie p[nX la 4owns, unde am a&uns Zn cea de a treia .i a lunii iunie 8H:C, cam la vreo nouX luni dupX ce
scXpasem din /robdingnag. (m fost gata sX+mi las lucrurile .Xlog p[nX c[nd aY fi achitat costul cXlXtoriei, dar cXpitanul nu
voi Zn ruptul capului sX primeascX un ban. e+am despXr\it ca doi buni prieteni Yi nu m+am lXsat p[nX ce nu mi+a fXgXduit
cX mX va vi.ita, acasX la mine, Zn 3edriff. "u cinci Yilingi Zmprumuta\i de la cXpitan, am Znchiriat un cal Yi o cXlXu.X.
Be drum, vX.[nd c[t de mici sunt casele, pomii, vitele Yi oamenii, am Znceput sX cred cX sunt Zn Liliput. -i +era teamX sX
nu calc Zn picioare cXlXtorii Znt[lni\i Yi adesea le strigam sX se dea la o parte din drum, aYa Znc[t Zn vreo douX r[nduri pu\in
a lipsit sX nu mX aleg cu capul spart din pricina obrX.niciei mele.
"[nd am a&uns Zn sf[rYit acasX, Zntreb[nd pe unii Yi pe al\ii, un servitor mi+a deschis uYa, iar eu m+am aplecat ca sX intru
;cum fac g[Ytele c[nd vor sX treacX pe sub poartX=, de teamX sX nu mX aleg cu vreun cucui. *o\ia mea a alergat sX mX
ZmbrX\iYe.e, dar eu m+am aplecat mai &os de genunchii ei, socotind cX altfel ea n+ar putea a&unge sX mX sXrute. #iica mea
Zngenunche ca s+o binecuv[nte., dar eu n+am vX.ut+o p[nX Zn clipa c[nd s+a ridicat, deprins fiind de at[ta amar de vreme
sX+mi \in capul Yi ochii a\inti\i Zn sus, la mai mult de Yai.eci de picioare ZnXl\ime> dupX ce s+a sculat Zn picioare, am
cuprins+o cu o m[nX pe dupX mi&loc. (m privit de sus la servitori Yi la cei c[\iva prieteni care erau Zn casX, de parcX ei ar fi
fost niYte pitici, iar eu un uriaY. )+am spus so\iei mele cX prea a fost econoamX> gXseam cX at[t ea c[t Yi fiicX+mea erau
pipernicite, fiindcX nu se hrXniserX cum trebuie. Be, scurt, m+am purtat Zntr+un chip at[t de ciudat, Znc[t to\i au cre.ut ceea
ce cre.use Yi cXpitanul c[nd mX vX.use prima data, a&ung[nd la conclu.ia cX mi +am pierdut min\ile. (mintesc toate acestea
pentru a dovedi c[t de mare este puterea obiYnuin\ei Yi pre&udecata.
Beste pu\in timp, eu, familia mea Yi prietenii noYtri ne+am Zn\eles foarte bine & so\ia mea ZnsX stXruia sX nu mai plec
niciodatX pe mare> totuYi, destinul meu neZndurXtor hotXr[se ca ea sX nu aibX puterea de a mX opri, dupX cum va vedea
cititorul mai departe. B[nX atunci, Znchei Bartea a 4oua a nefericitelor mele cXlXtorii.
B(3TE( ( T3E)(
"ULUT23)( V L(BUT(, /(L)/(3/), GLU//4U/43)/,
LUGG(GG ^) 5(B2)(
"(B)T2LUL )
Autorul pornete n cea de a treia cltorie. # prins de pirai. Lutatea unui olandez. :osete pe o insul. # primit n
!aputa.
u trecuserX nici .ece .ile de c[nd mX aflam acasX, Yi cXpitanul $illiam 3obinson, de fel din "ornwall, comandantul
vasului !opewell, o corabie solidX de trei sute de tone, Zmi fXcu o vi.itX. 2dinioarX, Zn timpul unei cXlXtorii Zn Le vant,
fusesem chirurg pe bordul unui vas, al cXrui cXpitan Yi totodatX proprietar pe un sfert de navX era el. -X tratase Zn+
totdeauna mai degrabX ca pe un frate dec[t ca pe un inferior Yi, au.ind de sosirea mea, veni sX mX vadX, m[nat de un
sentiment prietenesc, dupX cum am cre.ut eu la Znceput, deoarece nu se petrecu nimic deosebit Zn afarX de cele obiYnuite
Zntre doi prieteni care nu s+au vX.ut de mult.
4ar vi.itele lui se ZndesirX Yi de fiecare datX omul ZYi e'prima bucuria cX m+a gXsit sXnXtos, Zntreb[ndu+mX totodatX dacX
nu cumva am de g[nd sX prind rXdXcini Yi adXug[nd cX peste vreo douX luni el are de g[nd sX porneascX Zntr+o cXlXtorie
spre )ndiile 3XsXritene. Vn cele din urmX, mi+a spus deschis, dupX ce mai Znt[i Yi+a cerut mii de scu.e, cX ar dori sX fiu
chirurg pe vasul lui> spunea cX voi avea un alt chirurg sub ordinele mele, Zn afarX de alte douX a&utoare, iar leafa pe care o
voi primi va fi de douX ori mai mare ca de obicei> Yi Zntruc[t constatase cX Ytiin\a mea Zn ale naviga\iei e cel pu\in egalX cu
a sa, era gata sX se lege cX va asculta de sfaturile mele, ca Yi cum eu aY fi fost un al doilea comandant pe vas.
-i+a spus at[tea alte lucruri Zndatoritoare, iar pe de altX parte, eu Zl Ytiam un om at[t de cumsecade, Znc[t nu am putut sX+i
refu. propunerea. Vn ciuda nenorocirilor prin care trecusem, setea mea de a vedea lumea era mai aprigX ca oric[nd. Lucrul
cel mai greu era acum s+o conving pe so\ia mea, al cXrei consim\Xm[nt l+am ob\inut totuYi p[nX la sf[rYit, c[nd i+am arXtat
foloasele pe care le puteau trage copiii de pe urma acestei cXlXtorii.
%3 Citologia greac povestete c ntr" o un zi, P8aeton, fiul :oarelui, oinu ngduina tatlui su de a conduce Carul :oarelui. !ipsit de
e>perien, el izuti s dea foc universului. Cniat, +upiter, tatl zeilor, l fulger pe P8aeton, prvindu"l n apele #ridanului 'Padul).
HI
(m plecat Zn .iua de 9 august 8H:C Yi am sosit la fortul *f. Gheorghe la 88 aprilie 8H:H. (ici am rXmas trei sXptXm[ni
pentru ca oamenii sX se mai Zntreme.e, cXci mul\i erau bolnavi. e+am Zndreptat apoi spre Tonkin, unde cXpitanul hotXrZ sX
mai .Xbovim c[tva timp, deoarece multe din mXrfurile pe care avea de g[nd sX le cumpere nu erau pregXtite Yi nu se putea
aYtepta sX le capete p[nX Zn c[teva luni. 4e aceea, Zn speran\a cX+Yi va scoate mXcar o parte din cheltuielile pricinuite de
Znt[r.iere, cumpXrX un cuter, Zl ZncarcX cu fel de fel de mXrfuri cu care tonkine.ii fac de obicei nego\ Zn insulele Znvecinate
Yi urc[nd pe bord patruspre.ece oameni dintre care trei bXYtinaYi, mX numi pe mine comandant al cuterului d[ndu+mi
Zmputernicire sX fac nego\, Zn timp ce el avea sX+Yi vadX de treburi la Tonkin.
u trecuserX nici trei .ile de c[nd ne aflam pe mare Yi, st[rnindu+se o furtunX, am fost mina\i vreme de cinci .ile spre
nord+nord+est, apoi spre est> dupX aceea cerul se ZnseninX, deYi tot mai bXtea o bri.X puternicX dinspre vest. Vn cea de a
.ecea .i am fost urmXri\i de douX vase de pira\i care ne+au a&uns Zn cur[nd> cuterul meu era at[t de ZncXrcat, Znc[t Znainta
foarte Zncet, iar noi nu eram Zn stare sX ne apXrXm.
"ei doi pira\i ne+au abordat cam Zn acelaYi timp, urc[ndu+se pe punte furioYi Zn fruntea oamenilor lor, dar gXsindu+ne pe
to\i culca\i cu fa\a la pXm[nt ;aYa le poruncisem eu oamenilor mei sX stea=, ne+au legat cu funii trainice Yi ne+au lXsat Zn
seama unei gXr.i> apoi ZncepurX sX cercete.e cuterul.
Brintre ei am vX.ut un olande. care pXrea sX se bucure de oarecare trecere, cu toate cX nu comanda nici una din cele douX
corXbii. e+a recunoscut dupX ZnfX\iYare cX suntem engle.i Yi rXstindu+se la noi Zntr+o engle.eascX stricatX, &urX cX vom fi
lega\i spate Zn spate Yi arunca\i Zn mare. Eu vorbeam biniYor limba olande.X. )+am spus cine suntem Yi l+am rugat sX \inX
seamX cX suntem creYtini protestan\i, cX \Xrile noastre sunt vecine Yi aliate, Yi sX+i Znduplece pe cXpitani sX se milostiveascX
de noi. (sta l+a ZntXr[tat Yi mai mult> Yi+a repetat amenin\Xrile Yi, Zntorc[ndu+se Znspre tovarXYii sXi, le+a vorbit plin de
m[nie, Zn limba &apone.X, bXnuiesc, pronun\[nd adesea cuv[ntul "hristianas.
"ea mai mare dintre cele douX corXbii ale pira\ilor era comandatX de un cXpitan &apone. care vorbea limba olande.X, ZnsX
foarte prost. El se apropie de mine Yi dupX ce+mi puse mai multe ZntrebXri la care am rXspuns cu negrXitX umi lin\X, mX
Zncredin\a cX ne va cru\a via\a. -+am Znchinat ad[nc Zn fa\a cXpitanului, apoi Zntorc[ndu+mX cXtre olande., i+am spus
cX+mi pare rXu sX aflu mai multX omenie la un pXg[n dec[t la un frate creYtin. 4ar Zn cur[nd aveam sX mX cXiesc de aceste
cuvinte nesocotite, cXci ticXlosul, dupX ce stXruise Zn .adar sX+i convingX pe am[ndoi cXpitanii sX fiu aruncat Zn mare
;aceYtia nu s+au lXsat Zndupleca\i dupX fXgXduiala ce mi+o fXcuserX cX nu voi fi omor[t=, a i.butit totuYi sX ob\inX
promisiunea cX mi se va da o pedeapsX mai cumplitX, &udec[nd omeneYte, dec[t moartea ZnsXYi. 2amenii mei, ZmpXr\i\i Zn
douX grupuri, au fost duYi pe cele douX vase ale pira\ilor, iar pe cuterul meu s+a Zmbarcat un nou echipa&. "[t despre mine,
au hotXr[t sX fiu lXsat Zn voia valurilor Zntr+o luntre micX, prevX.utX cu v[sle Yi o p[n.X, Yi merinde pentru patru .ile. "Xpi +
tanul &apone. avu bunXtatea sX+mi duble.e ra\ia de merinde din propriile sale provi.ii, neZngXduind nimXnui sX mX
scotoceascX prin bu.unare. (m cobor[t Zn luntre, Zn timp ce olande.ul mX ZmproYca de pe punte cu toate blestemele Yi
cuvintele ur[te pe care i le punea la Zndem[nX limba lui.
"u vreo orX Znainte de a+i fi vX.ut pe pira\i, eu fXcusem un calcul Yi constatasem cX ne aflXm la <C grade latitudine nordicX
Yi la 8ID grade longitudine, ZndatX ce m+am depXrtat pu\in de pira\i, am descoperit cu a&utorul ocheanului meu de bu.unar
mai multe insule Znspre sud+est. 6[ntul fiind prielnic, am ridicat p[n.ele cu g[ndul de a a&unge la cea mai apropiatX dintre
ele, lucru pe care am i.butit sX+l fac Zn vreo trei ceasuri. )nsula era numai st[nci> totuYi, am gXsit multe ouX de pXsXri>
aprin.[nd un chibrit, am fXcut un foc de buruieni Yi alge de mare uscate Yi am copt ouXle. Ele au fost singura mea hranX,
deoarece eram hotXr[t sX cru\ c[t mai mult provi.iile. -i+am petrecut noaptea la adXpostul unei st[nci, pe un aYternut de
iarbX neagrX, Yi am dormit destul de bine. ( doua .i am pornit spre altX insulX, iar de acolo spre a treia Yi a patra,
Zntrebuin\[nd c[nd p[n.ele, c[nd v[slele. 4ar pentru a nu+l plictisi pe cititor cu o descriere prea amXnun\itX a neca.urilor
mele, voi spune doar cX Zn cea de a cincea .i am a&uns la ultima insulX pe care o mai puteam vedea, aYe.atX la sud+sud+est
de prima.
)nsula aceasta era mai departe dec[t cre.usem Yi mi+au trebuit nu mai pu\in de cinci ore pentru a a&unge la ea. (proape
i+am fXcut Zncon&urul p[nX sX gXsesc un loc potrivit unde sX debarc@ un golf mic cam de trei ori mai larg dec[t luntrea mea.
)nsula era plinX de st[nci presXrate pe alocurea cu smocuri de iarbX Yi buruieni plXcut mirositoare. -i +am scos bruma de
merinde Yi dupX ce am m[ncat, am ascuns restul Zntr+una din peYterile ce se gXseau cu .ecile. 4e pe st[nci am cules o
mul\ime de ouX Yi am adunat alge Yi ierburi uscate cu g[ndul de a le aprinde a doua .i Yi de a+mi gXti ouXle cum puteam
mai bine, deoarece aveam la mine amnarul, cremenea, iasca Yi lupa. -i+am petrecut noaptea Zn peYtera unde Zmi aYe.asem
provi.iile. )arba Yi algele uscate cu care aveam de g[nd sX fac focul a doua .i mi +au slu&it drept pat. (m dormit foarte
pu\in, cXci neliniYtea ce mX stXp[nea biruise oboseala Yi mX \inea trea.> Zmi .iceam cX e cu neputin\X sX supravie\uiesc
Zntr+un loc at[t de pustiu Yi cX, probabil, voi avea parte de un sf[rYit &alnic> totuYi, eram at[t de de.nXdX&duit Yi de abXtut,
Znc[t mi+a lipsit cura&ul sX mX scol. ^i p[nX sX mX hotXrXsc sX ies afarX din peYterX, era .iua+n amia.a mare.
(m rXtXcit cZtXva vreme printre st[nci. "erul era cu desXv[rYire senin, iar soarele dogorea at[t de puternic, Znc[t am fost
nevoit sX+mi ascund fa\a. 4eodatX, pe neaYteptate, s+a Zntunecat Zntr+un chip care mie mi s+a pXrut cu totul deosebit dec[t
atunci c[nd Zl acoperX un nor. -+am Zntors Yi am vX.ut Zntre mine Yi soare un corp uriaY Yi opac, ce se Zndrepta spre insulX.
HL
BXrea at[rnat la vreo douX mile ZnXl\ime, Yi timp de Yase+Yapte minute acoperi soarele> n+aY putea spune ZnsX cX aerul era
mai rece sau cerul mai Zntunecat dec[t dacX aY fi stat Zn umbra unui munte. "[nd corpul acela se apropie mai mult de locul
unde mX aflam eu, se dovedi a fi fXcut dintr+o substan\X solidX, iar fundul turtit Yi neted strXlucea puternic, oglindind
marea de dedesubt.
*tXteam pe o colinX, la vreo douX sute de yar.i de \Xrm Yi l+am vX.ut cobor[nd p[nX c[nd fu aproape paralel cu mine, la
mai pu\in de o milX engle.eascX depXrtare. -i+am scos ocheanul de bu.unar Yi am reuYit sX descopXr o mul\ime de oameni
miYun[nd Zncoace Yi Zncolo pe marginile Zntruc[tva Znclinate ale corpului aceluia plutitor> dar ce anume fXceau ei, n+am
putut sX desluYesc.
4ragostea fireascX de via\X mi+a nXpXdit inima. Vn sufletul meu Zncol\ise nXde&dea cX Znt[mplarea aceasta ar putea sX
m+a&ute, Zntr+un fel sau altul, sX scap din locul acela pustiu Yi din starea de.nXdX&duitX Zn care mX aflam. TotodatX, ZnsX, cu
greu Yi+ar putea Znchipui cititorul uimirea ce m+a cuprins la vederea unei insule plutind Zn vX.duh Yi locuitX de oameni care
;aYa cel pu\in mi se pXrea mie= puteau s+o ridice, s+o coboare, sau s+o urneascX din loc dupX bunul lor plac. "um ZnsX Zn
acele clipe nu+mi ardea sX filo.ofe. cu privire la acest fenomen, am preferat sX urmXresc direc\ia pe care o va lua insula,
deoarece de c[tva timp mi se pXrea cX stX pe loc. Vn cur[nd ZnsX, se apropie mai mult Yi atunci am putut vedea cX marginile
ei sunt tivite de c[teva r[nduri de galerii Yi de scXri aYe.ate din loc Zn loc, pentru a se putea trece de la o galerie la alta. Vn
galeria cea mai de &os, am vX.ut c[\iva oameni care pescuiau cu niYte undi\e lungi, Zn timp ce al\ii priveau. -i +am fluturat
bereta ;pXlXria o prXpXdisem de mult= Yi batista Zn direc\ia insulei, iar c[nd s+a apropiat Yi mai mult am strigat din
rXsputeri> apoi, uit[ndu+mX cu luare+aminte, am .Xrit o mul\ime de oameni aduna\i Zn partea pe care o vedeam mai bine.
4upX felul cum arXtau Znspre mine Yi+Yi fXceau semne, am Zn\eles cX mX vX.userX Yi ei, cu toate cX nu rXspunserX Zn nici un
fel la strigXtele mele.
(m putut .Xri vreo patru+cinci oameni urc[nd grXbi\i scXrile spre partea de sus a insulei Yi apoi fXc[ndu+se nevX.u\i.
/Xnuielile mele s+au adeverit Znt[mplXtor@ fuseserX trimiYi la vreo persoanX mai ZnsemnatX, ca sX li se spunX ce au de fXcut.
umXrul oamenilor spori Yi Zn mai pu\in de o &umXtate de orX insula fu pusX Zn miYcare Yi se ridicX Zn aYa fel, Znc[t galeria
cea mai de &os apXru paralel cu ZnXl\imea pe care stXteam eu la mai pu\in de o sutX de yar.i depXrtare. (m cX.ut atunci Zn
genunchi Yi am vorbit cu glasul cel mai umil cu putin\X, dar nu am primit nici un rXspuns. "ei care se aflau chiar dea supra
mea pXreau sX fie persoane cu va.X, &udec[nd dupX ZmbrXcXminte. 4iscutau grav unul cu altul Yi din c[nd Zn c[nd priveau
spre mine. Vn cele din urmX, unul din ei strigX ceva Zntr+o limbX sonorX, ci.elatX Yi plXcutX, amintind de sunetele limbii
italiene, ceea ce m+a fXcut sX+i rXspund Zn aceastX limbX, Zn nXde&dea cX cel pu\in sunetele vor fi mai plXcute pentru
urechile lui. "u toate cX nici unul din noi doi nu l+a Zn\eles pe celXlalt, au priceput cam ce voiam sX le spun, cXci vedeau
prea bine starea de pl[ns Zn care mX aflam.
-i+au fXcut semn sX cobor de pe st[ncX Yi sX mX Zndrept spre \Xrm, ceea ce am Yi fXcut> Yi cum insula .burXtoare fu sese
ridicatX la o ZnXl\ime potrivitX, cu marginea chiar deasupra mea, din galeria de &os fu cobor[t un lan\ de care at[rna un
scaun. -+am aYe.at pe el Yi apoi am fost ridicat cu a&utorul scripe\ilor.
"(B)T2LUL ))
Autorul descrie firea i moravurile laputanilor. <n ce stare se gsete nvmntul lor. Legele i curtea sa. Primirea
autorului la curte. Nelinitea i temerile locuitorilor. Hemeile din !aputa.
VndatX ce am cobor[t de pe scaun, am fost Zncon&urat de o mare mul\ime de oameni. "ei care stXteau mai aproape mi s +au
pXrut a fi mai de neam. *e uitau la mine cu o uimire ce se vXdea at[t Zn priviri c[t Yi Zn gesturile lor, dar las cX nici eu nu
rXmXsesem mai pre&os, deoarece p[nX atunci nu+mi fusese dat sX vXd muritori mai ciuda\i ca ZnfX\iYare, ZmbrXcXminte Yi
e'presie a fe\ei.
(veau capul Znclinat fie spre dreapta, fie spre st[nga, unul din ochi era Zntors ZnXuntru, iar celXlalt catX drept spre .enit.
Burtau veYminte Zmpodobite cu figuri repre.ent[nd soarele, luna Yi stelele, iar printre acestea, fel de fel de viori, fluiere,
harfe, trompete, ghitare, clavecine Yi o seamX de instrumente mu.icale necunoscute nouX, celor din Europa. )ci, colo,
vedeai oameni care dupX ZmbrXcXminte, pXreau a fi slu&itori> ei \ineau Zn m[nX un baston la capXtul cXruia se afla o bXYicX,
prinsX ca un ZmblXciu de bX\. Vn fiecare bXYicX erau mai multe boabe de ma.Xre uscatX sau pietricele, dupX cum am aflat
mai t[r.iu. "u aceste bXYici slu&itorii loveau din c[nd Zn c[nd gura Yi urechile celor de l[ngX ei, obicei al cXrui rost mi +a
fost cu neputin\X sX+l pricep atunci. *e pare cX min\ile acestor oameni sunt at[t de absorbite de specula\ii av[ntate, Znc[t ei
nu pot nici sX vorbeascX, nici sX asculte ce spun al\ii, dacX nu li se atinge gura sau urechea, fiind astfel aduYi la realitate> de
aceea, oamenii cu dare de m[nX ZYi anga&ea.X un pocnitor ;un climenole, Zn limba lor=> ei nu ies niciodatX din casX fXrX
acest servitor Yi nici nu fac vi.ite fXrX el. VnsXrcinarea lui este ca atunci c[nd douX, trei, sau mai multe persoane sunt Zm+
preunX, sX+l loveascX uYor cu bXYica peste gurX pe acela care urmea.X sX vorbeascX, Yi urechea dreaptX a aceluia sau ace+
lora cXtre care se adresea.X vorbitorul. 4e asemenea, pocnitorul trebuie sX+Yi Znso\eascX stXp[nul pretutindeni Zn pre+
umblXrile acestuia Yi, atunci c[nd se iveYte prile&ul, sX+l loveascX ZncetiYor peste ochi, deoarece, stXp[nul este veYnic at[t
de cufundat Zn medita\ii, Znc[t la tot pasul e Zn prime&die sX cadX Zn prXpastie sau sX se loveascX cu capul de vreun st[lp ?
I:
iar c[nd se aflX pe stradX, sX+i Zmbr[nceascX pe ceilal\i sau sX fie el ZnsuYi Zmbr[ncit Zn vreun Yan\.
( fost nevoie sX+i dau cititorului aceste lXmuriri, pentru a nu fi Yi el tot at[t de nedumerit de comportarea acestor oameni,
cum am fost eu Zn timp ce mX conduceau pe scXri spre partea de sus a insulei Yi de acolo la palatul regal. Be c[nd urcam, ei
au uitat Zn mai multe r[nduri de mine, lXs[ndu+mX singur, p[nX c[nd pocnitorii le+au Znviorat aducerea aminte.
(devXrul e cX nu pXreau sX se sinchiseascX c[tuYi de pu\in de hainele Yi ZnfX\iYarea mea de strXin sau de chiotele oame nilor
de r[nd, ale cXror g[nduri Yi cugete erau mai descXtuYate.
Vn cele din urmX am intrat Zn palat Yi ne+am Zndreptat spre sala tronului, unde l+am vX.ut pe rege aYe.at pe tron Yi
Zncon&urat de oamenii cei mai de seamX. Vn fa\a tronului se afla o masX plinX de globuri, sfere Yi alte instrumente de ma +
tematicX. -aiestatea *a nu ne bXgX c[tuYi de pu\in Zn seamX, cu toate cX intrarea noastrX a fost Znso\itX de o larmX gro .avX,
prile&uitX de Zmbul.eala celor de la cutie.. 3egele era cufundat Zn studierea unei probleme Yi a trebuit sX aYteptXm cel pu\in
un ceas p[nX c[nd a reuYit s+o re.olve. 4e o parte Yi de alta a tronului stXtea c[te un pa& cu o bXYicX Zn m[nX. "[nd pa&ii
vX.urX cX regele a isprXvit lucrul, unul din ei Zl lovi uYor peste gurX, iar celXlalt peste urechea dreaptX> regele tresXri
buimac Yi privind Znspre mine Yi Znso\itorii mei> ZYi aminti ce ne adusese la palat, el fiind anun\at mXi Znainte. 3osti c[teva
cuvinte Yi ZndatX un t[nXr cu o bXYicX Zn m[nX se apropie de mine Yi mX lovi uYor peste urechea dreaptX.
Eu ZnsX le+am fXcut semn, cum m+am priceput mai bine, cX nu am nevoie de un astfel de instrument, ceea ce, dupX cum am
aflat mai t[r.iu, l+a fXcut pe rege Yi pe curteni sX aibX o pXrere foarte proastX despre inteligen\a mea. 3e gele, dupX c[te
mi+am putut da seama, mi+a pus mai multe ZntrebXri, iar eu i+am rXspuns Zn toate limbile pe care le cunoYteam. Vn cele din
urmX, c[nd s+a vX.ut limpede cX nu+i pot Zn\elege Yi nici nu mX pot face Zn\eles, am fost condus din ordinul sXu Zntr+un
apartament din palat, ;acest monarh disting[ndu+se fa\X de to\i ZnaintaYii sXi prin ospitalitatea arXtatX strXinilor= unde mX
aYteptau doi servitori, care de aci Znainte urmau sX mX slu&eascX. -i s+a adus masa, Yi patru persoane de va.X, pe care
mi+am amintit cX le vX.usem st[nd foarte aproape de rege, Zmi fXcurX cinstea sX ia masa cu mine. -i s +au servit douX
r[nduri de bucate a c[te trei feluri fiecare. -[ncarXm Znt[i o pulpX de miel tXiatX Zn triunghiuri echilaterale, fripturX de
vacX Zn formX de romburi Yi c[rna\i Zn formX de cicloide. 3[ndul al doilea se compunea din douX ra\e, cu aripile Yi
picioarele legate, av[nd forma unor viori, salam Yi c[rna\i semXn[nd cu niYte fluiere Yi oboaie, precum Yi un piept de vi\el
Zn forma unei harfe. *ervitorii tXiarX p[inea Zn conuri, cilindri, paralelograme Yi o mul\ime de alte figuri geometrice.
Vn timp ce stXteam la masX, am ZndrX.nit sX Zntreb cum se numesc Zn limba lor mai multe obiecte, iar nobilii mei comeseni,
a&uta\i fiind de pocnitorii lor, s+au arXtat prea Znc[nta\i sX+mi rXspundX, nXdX&duind sX+mi st[rneascX admira\ia pentru
priceperea lor deosebitX, Zn ca.ul c[nd ar fi reuYit sX mX facX sX leg o conversa\ie cu ei. Vn cur[nd am fost Zn stare sX cer
p[ine Yi bXuturX Yi tot ce mai doream.
4upX masX, tovarXYii mei s+au retras Yi, din ordinul regelui mi+a fost trimisX o persoanX Znso\itX de un pocnitor. 2mul
aduse condei, cXlimarX, h[rtie Yi trei, patru cXr\i, fXc[ndu+mX sX Zn\eleg prin semne cX are ZnsXrcinarea sX Znve\e limba lor.
(m stat ZmpreunX patru ceasuri, Zn care timp am scris un mare numXr de cuvinte, aYe.ate pe coloane, fiecare cuv[nt cu
traducerea lui alXturi. 4e asemenea, am i.butit sX ZnvX\ mai multe propo.i\iuni scurte, aceasta, cu a&utorul unuia din
servitori cXruia dascXlul meu Zi poruncea c[nd sX se ZntoarcX sau sX facX o plecXciune, c[nd sX se aYe.e sau sX stea Zn
picioare, c[nd sX se plimbe Yi c[te altele. 4e fiecare datX eu scriam propo.i\iunile. Vntr+una din cXr\ile sale, profesorul Zmi
arXtX soarele, luna, stelele, .odiacul, tropicele Yi cercurile polare.
Tot el mX ZnvX\X Yi numele a o mul\ime de suprafe\e plane Yi corpuri solide. Vmi spuse apoi cum se cheamX fiecare
instrument mu.ical, .ugrXvindu+mi+l totodatX. Vn sf[rYit mX ZnvX\X un numXr de cuvinte obiYnuite Zn legXturX cu arta
mu.icalX, c[nt[nd din fiecare instrument. 4upX plecarea lui, mi+am aYe.at toate cuvintele, ZmpreunX cu traducerea
respectivX, Zn ordine alfabeticX. ^i astfel, Zn c[teva .ile, cu a&utorul unei memorii care nu m+a trXdat nici de data aceasta,
am pXtruns c[t de c[t Zn tainele limbii lor.
"uv[ntul pe care eu Zl traduc prin `insulX .burXtoare_ sau `plutitoare_ Zn limba lor este Laputa, a cXrui etimologie
adevXratX n+am putut s+o aflu. Vntr+o limbX veche Yi de mult uitatX lap ZnseamnX `Znalt_, iar untuh, c[rmuitor, deci Laputa
? spun ei ? vine de la Lapuntuh. Bersonal nu sunt de acord cu aceastX derivare ce mi se pare cam trasX de pXr. (m Zn +
drX.nit sX le ZmpXrtXYesc ZnvX\a\ilor o pXrere a mea Yi anume cX Laputa ar veni apro'imativ de la Lap outed, lap
Znsemn[nd, propriu .is, &ocul ra.elor de soare Zn apele mXrii, iar outed ? aripX, pXrere pe care totuYi nu vreau s +o impun
neapXrat, ci doar s+o supun cititorului &udicios.
"ei cXrora le fusesem Zncredin\at de cXtre rege, vX.[nd c[t sunt de prost ZmbrXcat, poruncirX unui croitor sX vinX a doua .i
diminea\X Yi sX+mi ia mXsurX pentru un r[nd de haine. -eYterul acesta ZYi fXcu meseria Zntr+un chip cu totul deosebit de
confra\ii lui din Europa. -ai Znt[i Zmi mXsurX ZnXl\imea cu a&utorul unui goniometru, apoi, cu rigla Yi compasul ZYi
ZnsemnX pe h[rtie dimensiunile Yi contururile trupului meu, iar peste Yase .ile, Zmi aduse hainele, foarte prost cusute Yi fXrX
nici o formX, deoarece greYise calculul cu o cifrX. -+am m[ng[iat cu g[ndul cX la ei astfel de greYeli se Znt[mplX foarte des
Yi nimeni nu le dX prea mare ZnsemnXtate.
Vn timp ce am stat Znchis Zn casX, deoarece nu aveam nici haine Yi nici nu mX sim\eam prea bine, stare care mi +a prelungit
Yederea cu ZncX vreo c[teva .ile, mi+am ZmbogX\it mult vocabularul, iar c[nd m+am dus a doua oarX la curte, am putut sX
I8
Zn\eleg multe din cele ce spunea regele Yi, de bine, de rXu, sX+i rXspund.
-a&estatea *a poruncise ca insula sX se Zndrepte spre est+nord+est, p[nX e'act deasupra capitalei \Xrii, Lagado, aflatX &os,
pe pXm[nt solid.
e despXr\eau vreo nouX.eci de leghe de acest oraY Yi cXlXtoria noastrX a durat patru .ile Yi &umXtate. u+mi dXdeam seama
c[tuYi de pu\in cX insula .boarX prin vX.duh. ( doua .i diminea\X, pe la orele unspre.ece, regele ZmpreunX cu nobilii,
curtenii Yi ofi\erii sXi Yi+au pregXtit instrumentele mu.icale Yi au c[ntat timp de trei ore fXrX Zntrerupere, asur.indu+mX de+a
binelea> mi+a fost cu neputin\X sX Zn\eleg rostul acestei mu.ici, p[nX ce m+a lXmurit dascXlul meu. El mi+a spus cX urechile
oamenilor din insula lor erau obiYnuite cu mu.ica sferelor care se au.ea regulat Zn anumite perioade, iar acum cei de la
curte voiau sX+Yi arate mXiestria la instrumentele pe care le stXp[neau mai bine.
Vn timpul cXlXtoriei noastre spre Lagado, capitala \Xrii, -a&estatea *a a poruncit ca insula sX se opreascX deasupra c[torva
oraYe Yi sate pentru a putea primi pl[ngeri din partea supuYilor sXi. Vn acest scop, au fost cobor[te mai multe sfori cu mici
greutX\i la capXtul de &os. 4e aceste sfori oamenii ZYi legau &albele, care se ridicau ZndatX, ca bucX\ile de h[rtie prinse de
Ycolari la capXtul sforicelei ce \ine .meul. Uneori primeam de &os vin Yi merinde, care erau trase cu a&utorul scripetelor.
"unoYtin\ele mele Zn matematicX mi+au fost de mare a&utor pentru a pricepe graiul acestor oameni, legat Zn bunX mXsurX de
aceastX Ytiin\X precum Yi de mu.icX> c[t priveYte aceasta din urmX, nu eram lipsit de talent. Ei ZYi e'primX ideile prin linii Yi
figuri. 4acX doresc, de pildX, sX laude frumuse\ea unei femei sau a oricXrui alt animal, o .ugrXvesc prin romburi, cercuri,
paralelograme, elipse Yi alte figuri geometrice, sau prin cuvinte din domeniul artei mu.icale, pe care n+ar avea rost sX le
ZnYir aici. Vn bucXtXria regelui am observat fel de fel de instrumente mu.icale Yi de matematicX, dupX forma cXrora
bucXtarii taie fripturile ce se servesc la masa regelui.
"asele lor sunt foarte prost construite, pere\ii sunt str[mbi, Yi Zn nici o casX nu Znt[lneYti un singur unghi drept. Lipsa
aceasta se datoreYte dispre\ului pe care+l manifestX fa\X de aplica\iile practice ale geometriei, lucru socotit de ei ca vul gar
Yi mecanic> ZndrumXrile pe care le dau lucrXtorilor fiind prea abstracte pentru min\ile acestora, greYelile se \in lan\. ^i cu
toate cX se pricep destul de bine sX se descurce pe h[rtie Yi sX m[nuiascX rigla, creionul Yi compasul, totuYi, Zn
Zmpre&urXrile obiYnuite ale vie\ii, nu am Znt[lnit un popor mai st[ngaci, mai neZndem[natic Yi mai nepriceput, Zn.estrat de
asemenea, cu o g[ndire greoaie Yi nebuloasX c[nd e vorba de altceva Zn afarX de matematicX Yi mu.icX.
3a\ionea.X foarte prost Yi sunt veYnic gata sX te contra.icX vehement, dar dreptate au numai din Znt[mplare, lucru rar de
altminteri. *unt cu totul lipsi\i de imagina\ie Yi fante.ie Yi nu au Zn limba lor cuvinte corespun.Xtoare acestor idei. Toate
preocupXrile lor spirituale se reduc la cele douX Ytiin\e amintite mai sus.
"ei mai mul\i dintr+ZnYii Yi mai ales cei care se Zndeletnicesc cu astronomia, cred stXruitor Zn astrologia ra\ionalX, cu toate
cX le e ruYine sX mXrturiseascX lucrul acesta. 4ar ceea ce m+a mirat mai mult Yi mi s+a pXrut cu totul de neZn\eles a fost
interesul lor deosebit pentru politicX> am bXgat de seamX cX le place sX discute Zntruna despre treburile obYteYti, sX+Yi dea
pXrerea asupra problemelor de stat Yi sX apere cu patimX orice opinie, oric[t de lipsitX de ZnsemnXtate ar fi ea. u e mai
pu\in adevXrat cX aceleaYi Znclina\ii le+am constatat la cei mai mul\i dintre matematicienii pe care i+am cunoscut Zn Europa,
deYi nu am reuYit niciodatX sX descopXr nici cea mai micX asemXnare Zntre cele douX Ytiin\e, afarX doar dacX nu cumva
aceYti oameni ZYi Znchipuie cX deoarece cercul cel mai mic are tot at[tea grade ca Yi cel mai mare, tot astfel Yi c[rmuirea Yi
or[nduirea lumii nu cere mai multX pricepere dec[t m[nuirea Yi Znv[rtirea unui glob. *unt totuYi Znclinat sX cred cX aceastX
pornire i.vorXYte dintr+o foarte obiYnuitX meteahnX a firii omeneYti, meteahnX ce ne face sX ne bXgXm nasul Yi sX ne dXm
aere de atotcunoscXtori tocmai asupra chestiunilor care ne privesc cel mai pu\in Yi pentru care suntem cel mai pu\in
chema\i, fie prin firea noastrX, fie prin ZnvX\Xtura pe care+o avem.
2amenii aceYtia nu au o clipX de ast[mpXr Yi nu cunosc liniYtea sufleteascX, iar frXm[ntXrile lor provin din cau.e care Zi
neliniYtesc prea pu\in pe ceilal\i muritori. (Ya de pildX neliniYtea lor se datoreYte unor eventuale schimbXri pe care le+ar
putea suferi corpurile cereYti@ ei se tem cX Zn urma apropierii continui a soarelui de pXm[nt, acesta din urmX va fi cu timpul
absorbit sau mistuit> cX, treptat, suprafa\a soarelui se va acoperi cu o crustX formatX din propriile sale efluvii Yi va Znceta sX
mai lumine.e universul> cX pXm[ntul a scXpat ca prin minune sX nu fie mXturat de coada ultimei comete care, hotXr[t
lucru, l+ar fi prefXcut Zn cenuYX> Yi cX urmXtoarea cometX care, dupX calculele lor, va apare peste trei.eci Yi unu de ani Yi ne
va nimici probabil.
"Xci Zn ca.ul c[nd cometa se va apropia p[nX la o anumitX distan\X de soare ;lucru de care, potrivit calculelor lor, au toate
motivele sX se teamX=, ea va primi o cXldurX de .ece mii de ori mai mare dec[t aceea a unui fier ZnroYit, Yi, depXrt[ndu+se
de soare, va t[rZ dupX ea o coadX incandescentX, lungX de un milion patruspre.ece mile, prin care de se va Znt[mpla sX
treacX pXm[ntul, fie Yi la o distan\X de o sutX de mii de mile de nucleul sau corpul principal al cometei, el se va aprinde Yi
va fi prefXcut Zn cenuYX> cX soarele, cheltuindu+Yi .ilnic cXldura fXrX a avea de unde sX ZnlocuiascX pierderile, cu timpul se
va stinge Yi Zn cele din urmX va pieri, fapt ce va atrage dupX sine pieirea globului nostru Yi a tuturor planetelor care
primesc luminX de la soare. Ei sunt Zn permanen\X at[t de ZnspXim[nta\i de astfel de prime&dii, precum Yi de altele la fel de
cumplite, Znc[t nu pot dormi liniYti\i Zn paturile lor Yi nici nu se pot bucura de plXcerile pe care le oferX via\a. 4iminea\a
c[nd se Znt[lnesc doi oameni, prima Zntrebare se referX la sXnXtatea soarelui, cum a arXtat c[nd a apus Yi c[nd a rXsXrit, Yi
IA
ce speran\e au ei Zn legXturX cu evitarea celei mai apropiate comete. ^i c[nd discutX astfel de lucruri, seamXnX Zntocmai cu
bXie\ii noYtri care se desfatX ascult[nd cu nesa\ poveYti ZnfricoYXtoare despre duhuri Yi strigoi, iar dupX aceea nu ZndrX.nesc
sX se mai ducX la culcare de fricX.
#emeile de pe insulX sunt foarte vioaie> ele ZYi dispre\uiesc bXrba\ii Yi+i ZndrXgesc nespus de mult pe strXini> dintr+aceYtia
e'istX Zntotdeauna un numXr considerabil pe insulX. Ei vin de &os, de pe continent Yi se pre.intX la curte fie Zn legXturX cu
treburile diferitelor oraYe Yi corpora\ii, fie pentru interese personale, dar sunt privi\i de sus pentru cX nu sunt at[t de Zn.es+
tra\i ca bXrba\ii de pe insulX. 4intre aceYtia, doamnele ZYi aleg curte.anii. *upXrXtor e faptul cX ele se comportX cu prea
multX uYurin\X Yi nepXsare, cXci so\ul fiind veYnic absorbit Zn specula\ii, amanta Yi amantul pot a&unge p[nX la cele mai
mari intimitX\i Zn pre.en\a lui ?, e de a&uns ca bXrbatul sX aibX la Zndem[nX h[rtie Yi instrumentele necesare Yi sX nu+l aibX
alXturi pe pocnitor.
*o\iile Yi fiicele laputanilor sunt nemul\umite de captivitatea lor pe aceastX insulX, deYi eu Zl socotesc cel mai Znc[ntXtor
col\ din lume. ^i cu toate cX ele duc aici un trai ZmbelYugat Yi plin de mXre\ie Yi li se ZngXduie sX facX tot ce le place, totuYi
t[n&esc sX vadX lumea Yi sX se bucure de distrac\iile din capitalX, lucru care nu li se ZngXduie fXrX o autori.a\ie specialX din
partea regelui. (ceasta, ZnsX, nu se capXtX prea uYor, deoarece oamenii de seamX au constatat, Zn urma unei bogate
e'perien\e, c[t de greu este sX+Yi convingX so\iile sX se Znapoie.e de acolo. -i s+a povestit cX o doamnX de neam de la
curte care avea mai mul\i copii ? era mXritatX cu primul ministru, cel mai bogat cetX\ean al regatului, un om Znc[ntXtor
care o iubea la nebunie Yi locuia Zn cel mai frumos palat al insulei ? a plecat la Lagado spre a+Yi cXuta, chipurile,
sXnXtatea> acolo s+a ascuns timp de c[teva luni, p[nX c[nd regele a trimis oamenii legii s+o caute. B[nX la urmX, a fost
gXsitX Zntr+un birt murdar, toatX Zn .dren\e, pentru cX ZYi amanetase hainele spre a Zntre\ine un r[ndaY bXtr[n Yi pocit care o
bXtea Zn fiecare .i Yi de l[ngX care a fost luatX cu sila. "u toate cX so\ul ei, plin de Zn\elegere, a primit +o fXrX sX+i facX nici
cel mai mic reproY, cur[nd dupX aceea a reuYit sX se furiYe.e din nou &os, cu toate bi&uteriile, la acelaYi amant, Yi de atunci
nu s+a mai au.it nimic despre ea.
"ele de mai sus ar putea sX+i parX cititorului mai cur[nd o poveste europeanX sau engle.eascX, dec[t una dintr+o \arX at[t
de ZndepXrtatX. *X binevoiascX ZnsX cititorul sX+Yi aducX aminte cX toanele femeilor nu se mXrginesc la o anumitX climX sau
la un anumit popor Yi cX femeile seamXnX mult mai mult Zntre ele dec[t Yi+ar putea cineva Znchipui.
Vntr+o lunX de .ile, ZnvX\asem destul de bine limba lor pentru a putea rXspunde la cele mai multe ZntrebXri ale re gelui,
atunci c[nd aveam cinstea sX+l vXd. -a&estatea *a nu s+a arXtat c[tuYi de pu\in curios sX cunoascX legile, sistemul de
guvernare, istoria, religia sau obiceiurile \Xrilor pe unde fusesem, ci s+a mul\umit doar sX mX Zntrebe despre stadiul Zn care
se aflX la noi matematica Yi mi+a ascultat relatXrile cu multX nepXsare Yi dispre\, cu toate cX cei doi pocnitori Zl fXceau
adesea atent.
"(B)T2LUL )))
,n fenomen e>plicat de filozofia i astronomia modern. Carile progrese ale laputanilor n astronomie. Cetoda regelui
de a potoli rscoalele.
"urio.itatea strXinilor este un lucru at[t de obiYnuit pretutindeni, Znc[t Znainte de a purcede sX Zntreprind orice fel de
cercetXri i+am cerut voie regelui sX vXd curio.itX\ile insulei> el a avut bunXvoin\a de a+mi Zncuviin\a cererea Yi a poruncit
profesorului sX mX Znso\eascX. 6oiam, Zn primul r[nd sX aflu prin ce mi&loace artificiale sau naturale se putea de plasa
insula Zn diferite direc\ii> Zn cele ce urmea.X, Zi voi face cititorului o descriere filo.oficX a fenomenului.
)nsula .burXtoare sau plutitoare este perfect circularX, av[nd un diametru_ de HIDH yar.i sau apro'imativ patru mile Yi
&umXtate, deci o suprafa\X de .ece mii de acri, Yi o grosime de trei sute de yar.i. #undul sau suprafa\a inferioarX, pe care o
vXd cei afla\i dedesubt, este un platou de diamant, foarte regulat, cu o grosime de apro'imativ douX sute de yar.i.
4easupra lui se aflX mai multe minerale, aYe.ate Zn ordinea lor obiYnuitX, iar mai sus se gXseYte un strat de pXm[nt bogat,
ad[nc de .ece p[nX la douXspre.ece picioare, Znclinarea suprafe\ei superioare dinspre margine spre centru face ca rouX Yi
ploile sX se adune Zn p[r[iaYe ce curg spre mi&locul insulei, unde se varsX Zn patru ba.ine mari, fiecare din ele av[nd
apro'imativ o &umXtate de milX Zn circumferin\X Yi afl[ndu+se la douX sute de yar.i depXrtare de centru. 4in ba.ine, apa se
evaporX continuu Zn timpul .ilei datoritX soarelui, ceea ce ZmpiedicX revXrsarea lor. Be l[ngX aceasta, Zntruc[t stX Zn puterea
regelui sX ridice insula deasupra straturilor de nori Yi vapori, el poate Zmpiedica rouX Yi ploaia sX cadX, ori de c[te ori
doreYte. "Xci dupX cum sus\in naturaliYtii lor, cei mai Znal\i nori nu se pot ridica la mai mult de douX mile Zn vX.duh ?,
cel pu\in Zn \ara aceea nu s+a observat aYa ceva.
Vn centrul insulei se aflX o prXpastie de vreo cinci.eci de yar.i Zn diametru, prin care astronomii coboarX Zntr+o uriaYX grotX
boltitX numitX flandona gagnole sau `peYtera astronomului_, situatX la o ad[ncime de o sutX de yar.i sub suprafa\a
superioarX a platoului de diamant. Vn aceastX peYterX sunt douX.eci de lXmpi veYnic aprinse, care, datoritX re flectXrii
diamantului, aruncX o luminX puternicX Zn toate pXr\ile.
(ici se gXsesc fel de fel de se'tan\i, goniometre, telescoape, astrolabe Yi alte instrumente astronomice. "iudX\enia cea mai
mare, ZnsX ? Yi e lucrul de care at[rnX soarta Zntregii insule ? Zl constituie un magnet uriaY, semXn[nd cu suveica
\esXtorului. -agnetul are o lungime de Yase yar.i Yi, Zn partea sa cea mai groasX, e lat de cel pu\in trei yar.i. El se spri&inX
ID
pe un a' foarte solid de diamant Zn &urul cXruia se Znv[rteYte Yi este echilibrat cu at[ta preci.ie, Znc[t m[na cea mai firavX Zl
poate Znv[rti. -agnetul se aflX v[r[t Zntr+un cilindru de diamant, gol pe dinXuntru, a cXrui ZnXl\ime Yi grosime a pere\ilor
mXsoarX patru picioare. "ilindrul are un diametru de 8A yar.i Yi se spri&inX ori.ontal pe opt st[lpi de diamant, fiecare st[lp
fiind Znalt de Yase yar.i. Vn mi&locul pXr\ii concave se aflX o scobiturX ad[ncX de douXspre.ece incii, unde sunt aYe.ate
capetele a'ului care poate fi Znv[rtit dupX dorin\X.
ici o for\X nu poate urni piatra din loc, pentru cX cilindrul Yi st[lpii sunt dintr+o bucatX cu diamantul care formea.X ba.a
insulei.
"u a&utorul acestui magnet, insula este ridicatX, cobor[tX sau deplasatX dintr+un loc Zn altul. #a\X de acea parte a
pXm[ntului peste care stXp[neYte regele, piatra e Zn.estratX la un capXt cu putere de atrac\ie, iar la celXlalt cu putere de
respingere. "[nd magnetul este aYe.at cu capXtul care atrage Znspre pXm[nt, insula coboarX> c[nd ZnsX capXtul care res+
pinge e Zndreptat Zn &os, insula se ridicX imediat Zn sus. "[nd po.i\ia magnetului este oblicX, oblicX e Yi miYcarea insulei,
deoarece Zn acest magnet for\ele ac\ionea.X Zntotdeauna paralel cu direc\ia lui.
4atoritX acestei miYcXri pie.iYe, insula e ZndreptatX Znspre diferitele regiuni ale regatului. Bentru a ne face o idee de felul Zn
care Znaintea.X, sX presupunem cX (+/ repre.intX o linie ce strXbate de+a curme.iYul \ara /alnibarbi, cX linia "+4
repre.intX magnetul, din care 4 este capXtul care respinge, iar " capXtul care atrage> insula s+o ZnsemnXm cu ". *X
presupunem cX magnetul e aYe.at Zn po.i\ia "+4 cu capXtul care respinge Zndreptat Zn &os. Vn acest ca. insula va fi ridicatX,
oblic, spre 4. "[nd a a&uns Zn 4, sX presupunem cX magnetul este Znv[rtit pe a'ul lui, p[nX c[nd capXtul care atrage aratX
Znspre E> atunci insula va porni oblic spre E \ dacX magnetul se Znv[rteYte din nou pe a' p[nX c[nd a&unge Zn po.i\ia E+#
cu capXtul care respinge Zndreptat Zn &os, insula se va ridica oblic spre #, de unde Zndrept[nd spre G capXtul care atrage,
insula poate fi dusX spre G, apoi de la G la !, tot Znv[rtind magnetul Zn aYa fel, Znc[t capXtul care respinge sX fie Zndreptat
Zn &os.
^i astfel, schimb[nd po.i\ia magnetului ori de c[te ori este nevoie, insula poate fi ridicatX, sau cobor[tX Zntr+o direc\ie
oblicX Yi, datoritX acestor ridicXri Yi cobor[ri alternative ;oblicitatea nefiind considerabilX=, ea se poate deplasa dintr+o
parte Zn alta a \Xrii.
Trebuie sX spun, totuYi, cX insula nu se poate deplasa dincolo de hotarele regatului, dupX cum nu se poate ridica la o
ZnXl\ime mai mare de patru mile. (stronomii ;care au scris tratate voluminoase despre magnet= e'plicX fenomenul Zn felul
urmXtor@ for\a magneticX nu se e'ercitX dincolo de patru mile, iar mineralul care ac\ionea.X asupra pietrei magnetice din
interiorul pXm[ntului Yi al mXrii p[nX la vreo Yase leghe depXrtare de coastX nu este rXsp[ndit pe tot globul, ci se aflX
numai Zntre grani\ele acestei \Xri> aYa cX, datoritX marelui avanta& pe care Zl pre.intX o astfel de situa\ie, unui monarh nu
i+ar fi de loc greu sX supunX orice \arX care s+ar gXsi Zn ra.a de atrac\ie a acestui magnet.
(tunci c[nd magnetul se aflX aYe.at paralel cu linia ori.ontului, insula stX nemiYcatX, deoarece Zn acest ca. e'tremitX\ile
lui, afl[ndu+se la o egalX depXrtare de pXm[nt, ac\ionea.X cu for\e egale, una trXg[nd insula Zn &os, cealaltX Zmping[nd+o Zn
sus Yi, Zn consecin\X, nu re.ultX nici o miYcare.
-agnetul acesta este Zncredin\at unor astronomi care, din timp Zn timp, ZndreaptX insula dupX cum porunceYte regele. Ei ZYi
petrec cea mai mare parte a vie\ii cercet[nd corpurile cereYti cu a&utorul unor lunete, ce le Zntrec cu mult pe ale noastre.
"Xci, deYi cele mai mari telescoape ale lor nu sunt mai lungi de trei picioare, totuYi ele mXresc mult mai mult dec[t
telescoapele noastre de o sutX de yar.i, Yi aratX stelele cu o mai mare claritate. Lucrul acesta le+a ZngXduit sX+Yi e'tindX
descoperirile mult mai departe dec[t astronomii noYtri din Europa. Ei au alcXtuit un catalog cuprin.[nd .ece mii de stele
fi'e, pe c[tX vreme cele mai mari cataloage ale noastre nu cuprind mai mult de o treime din acest numXr. Ei au descoperit
de asemenea douX stele mai mici sau sateli\i care se Znv[rtesc Zn &urul lui -arte.
"el mai apropiat se aflX la o distan\X egalX cu trei diametre ale lui -arte de centrul planetei principale, iar cel mai
depXrtat, la o distan\X de cinci diametre. Brimul satelit are o miYcare de rota\ie de .ece ore, iar al doilea de douX.eci Yi una
de ore Yi &umXtate. (stfel, pXtratele epocelor lor periodice cresc apro'imativ Zn aceeaYi propor\ie cu cuburile distan\elor de
la centrul lui -arte, ceea ce dovedeYte, indiscutabil, cX ele sunt guvernate de aceeaYi lege a gravitX\ii care influen\ea.X
celelalte corpuri cereYti.
Ei au descoperit nouX.eci Yi trei de comete diferite, stabilind cu multX e'actitate perioadele lor. 4acX Zntr+adevXr aYa stau
lucrurile ;ceea ce ei afirmX cu multX tXrie=, ar fi de dorit ca observa\iile lor sX fie date publicitX+\ii Yi, prin aceasta, teoria
cometelor, care Zn momentul de fa\X este foarte YubredX Yi defectuoasX, ar putea fi adusX la nivelul celorlalte pXr\i ale
astronomiei, care au atins desXv[rYirea.
3egele ar fi monarhul cel mai absolut din lume, dacX ar putea c[Ytiga pe miniYtri de partea lui. (ceYtia ZnsX, Zntruc[t ZYi au
moYiile &os, pe continent, Yi socotesc cX slu&ba de curtean este c[t se poate de nesigurX, n+ar consim\i Zn ruptul capului la
Znrobirea \Xrii lor.
4acX se Znt[mplX ca vreun oraY sX se rX.vrXteascX, sX fie sf[Yiat de lupte interne sau sX refu.e plata tributului obiY nuit,
regele are la Zndem[nX douX mi&loace pentru a+l readuce la ordine. Brimul Yi cel mai bl[nd este de a \ine insula nemiYcatX
deasupra oraYului Yi a \inutului din &ur, ceea ce Zi lipseYte pe locuitori de binefacerile soarelui Yi ale ploii, Yi, Zn consecin\X,
I<
aceYtia sunt amenin\a\i de foamete Yi de molime. 4acX abaterile sunt mai grave, de pe insulX se aruncX asupra lor bolovani
de piatrX de care nu se pot apXra dec[t ascun.Zndu+se Zn pivni\e sau peYteri, Zn timp ce casele lor sunt prefXcute Zn ruine.
4acX Yi atunci ei continuX sX se ZncXpX\[ne.e Zn fXrXdelegile lor sau organi.ea.X rXscoale, regele recurge la ultima mXsurX,
lXs[nd insula sX cadX drept peste capetele lor, ceea ce duce la pieirea oamenilor Yi la nimicirea caselor lor. TotuYi, aceasta
este o mXsurX e'tremX, la care monarhul recurge arareori Yi atunci o face fXrX nici o tragere de inimX. 4e altfel nici
miniYtrii sXi nu+l ZndeamnX sX ia asemenea hotXr[ri care, pe de o parte, le+ar atrage ura poporului, iar pe de altX parte ar
aduce foarte multe pagube propriilor lor moYii, aflate &os, pe continent, deoarece insula este un bun ce apar\ine numai
regelui.
E'istX totuYi Yi un alt motiv mai temeinic, pentru care c[rmuitorii acestei \Xri s+au ferit Zntotdeauna sX recurgX la mi&loace
at[t de cumplite, Zn afara ca.urilor cu totul e'cep\ionale. 4acX, de pildX, oraYul sortit pieirii este aYe.at pe st[nci Znalte ;Yi,
de fapt, mai toate oraYele lor mari se bucurX de o astfel de aYe.are, tocmai pentru a preZnt[mpina asemenea nenorociri=,
dacX are multe turle ascu\ite sau st[lpi de piatrX, cXderea vertiginoasX ar putea prime&dui fundul sau suprafa\a inferioarX a
insulei care, deYi este formatX, dupX cum am mai spus, dintr+un singur diamant gros de douX sute de yar.i, ar putea sX
crape din pricina i.biturii prea puternice sau sX plesneascX din pricina apropierii prea mari de focurile din casele de &os, de
pe pXm[nt, aYa cum se Znt[mplX uneori cu pere\ii de piatrX sau de fier ai coYurilor noastre.
Boporul Ytie prea bine acest lucru Yi ZYi dX seama p[nX unde poate merge cu ZncXpX\[narea, atunci c[nd e Zn &oc libertatea Yi
avutul sXu. )ar regele, c[nd e foarte m[nios Yi hotXr[t sX prefacX oraYul Zn praf Yi pulbere, porunceYte ca insula sX coboare
c[t se poate de domol, cXut[nd parcX sX+Yi arate bl[nde\ea fa\X de poporul sXu, dar, de fapt, tem[ndu+se sX nu spargX fundul
de diamant al insulei> Zn care ca., dupX pXrerea tuturor ZnvX\a\ilor lor, magnetul nu ar mai putea sus \ine insula Yi Zntreaga
masX s+ar prXbuYi la pXm[nt.
Botrivit unei legi fundamentale, nici regele, nici vreunul din cei doi fii ai sXi mai mari nu au voie sX pXrXseascX insula> de
asemenea, nici regina nu se bucurX de acest drept, p[nX a&unge la v[rsta c[nd nu mai poate avea copii.
"(B)T2LUL )6
Autorul prsete !aputa. #ste dus n Jalniari. :osete n capital. / descriere a capitalei i a inutului nconjurtor.
Primirea ospitalier de care se ucur autorul din partea unui nalt dregtor. Convorirea lui cu dregtorul.
4eparte de mine g[ndul de a spune cX am fost prost tratat pe insula aceasta. TotuYi, trebuie sX mXrturisesc, mX socoteam
negli&at ba, Zntr+o oarecare mXsurX, chiar dispre\uit. ici monarhul Yi nici ceilal\i nu pXreau sX manifeste vreun interes fa\X
de altceva Zn afarX de matematicX Yi mu.icX, domenii Zn care eu le eram mult inferior Yi, din aceastX pricinX, bXgat foarte
pu\in Zn seamX. Be de altX parte, dupX ce am vX.ut toate ciudX\eniile insulei, ardeam de dorin\a de a o pXrXsi, cXci oamenii
aceia mX plictiseau de moarte. E adevXrat cX erau neZntrecu\i Zn douX domenii, fa\X de care am mare respect Yi Zn care n+aY
putea spune cX nu mX pricep chiar de loc> dar erau at[t de absorbi\i Zn medita\iile lor, cX n+am Znt[lnit niciodatX tovarXYi
mai plictisitori. Vn timpul celor douX luni c[t am stat acolo, am discutat numai cu femeile, cu negustorii, cu pocnitorii Yi cu
pa&ii de la curte, ceea ce, p[nX la urmX, m+a cobor[t Yi mai mult Zn ochii lor.
TotuYi, aceYtia au fost singurii de la care am putut primi rXspunsuri ca lumea.
Vn urma unui studiu stXruitor, Zncepusem sX le cunosc destul de bine limba, dar cum nu mX mai puteam ZmpXca cu g[ndul
sX fiu pri.onier Zntr+o insulX unde mi se dXdea at[t de pu\inX aten\ie, m+am hotXr[t s+o pXrXsesc cu primul prile&. La curte
se afla un mare dregXtor, Znrudit Zndeaproape cu regele, Yi datoritX acestui singur motiv, era privit cu respect, deYi to\i, Zn
sinea lor, Zl socoteau persoana cea mai ignorantX Yi mai stupidX din Laputa. (dusese mai multe servicii coroanei Yi era un
om Zn.estrat de la naturX, cultivat, integru Yi cinstit> dar avea o ureche at[t de nemu.icalX, Znc[t rXuvoitorii lui spuneau cX
adeseori bXtea greYit mXsura, iar pe de altX parte profesorii sXi numai cu mare greutate reuYi serX sX+l Znve\e cum se
demonstrea.X cele mai uYoare teoreme Zn matematicX. 4regXtorul acesta mi+a arXtat Zntotdeauna multX bunXvoin\X, mi+a
fXcut adesea cinstea de a mX vi.ita, a \inut sX+l informe. despre cele ce se Znt[mplX Zn Europa, despre legile, obiceiurile Yi
ZnvX\Xtura diferitelor, \Xri pe unde cXlXtorisem. -X asculta Zntotdeauna cu multX luare+aminte Yi fXcea remarci foarte
Zn\elepte cu privire la tot ce spuneam. 4oi pocnitori Zl Znso\eau Zntotdeauna, dar el nu recurgea la a&utorul lor dec[t la curte
Yi Zn timpul vi.itelor oficiale> c[nd eram numai noi doi le poruncea sX se retragX.
L+am rugat stXruitor pe acest ilustru persona& sX intervinX pentru mine pe l[ngX -a&estatea *a, ca sX+mi dea voie sX plec,
lucru la care monarhul a consim\it cu pXrere de rXu, dupX cum a binevoit sX+mi spunX. (devXrul este cX+mi fXcuse mai
multe propuneri, foarte avanta&oase, pe care, totuYi, le+am refu.at, e'prim[ndu+mi toatX recunoYtin\a.
La 8C februarie, mi+am luat rXmas bun de la -a&estatea *a Yi de la to\i curtenii. 3egele mi+a fXcut un dar Zn valoare de
douX sute de lire engle.e, iar protectorul meu, ruda lui, un altul la fel, ZmpreunX cu o scrisoare de recomanda\ie cXtre un
prieten al sXu din Lagado, capitala \Xrii. "um insula plutea tocmai atunci deasupra unui munte, la vreo douX mile de
capitalX, am fost cobor[t din galeria inferioarX Zn acelaYi chip Zn care fusesem ridicat.
"ontinentul, adicX \inuturile aflate sub stXp[nirea monarhului de pe insula .burXtoare, este cunoscut sub numele general
de /alnibarbi, iar capitala, dupX cum am, mai amintit, se numeYte Lagado.
u micX mi+a fost mul\umirea c[nd m+am vX.ut din nou cu picioarele pe pXm[nt solid. -+am Zndreptat liniYtit spre oraY,
I9
fiind ZmbrXcat ca oricare din locuitori Yi cunosc[nd Zndea&uns limba pentru a putea sta de vorbX cu ei. (m gXsit cur[nd
casa persoanei cXreia Zi fusesem recomandat> a&uns aici, mi+am pre.entat scrisoarea de recomanda\ie a prietenului meu,
dregXtorul de pe insulX, Yi am fost primit cu multX bunXvoin\X. (cest Znalt dregXtor, pe nume -unodi, m+a gX.duit chiar Zn
casa lui unde am locuit tot timpul petrecut Zn \ara aceea, bucur[ndu+mX de o primire prieteneascX.
( doua .i diminea\X dupX sosirea mea, el m+a dus cu trXsura sX+mi arate oraYul care era cam &umXtate din Londra, casele
ZnsX aveau o construc\ie ciudatX Yi cele mai multe se aflau Zntr+o stare de pl[ns. TrecXtorii umblau grXbi\i, mai to\i Zn
.dren\e, Yi aveau o ZnfX\iYare de fiin\e Znnebunite, privind mereu \intX. (m ieYit prin una din por\ile oraYului Yi am mers
vreo trei mile pe c[mp, unde am vX.ut o mul\ime de oameni lucr[nd pXm[ntul cu fel de fel de unelte, dar nu am fost Zn
stare sX ghicesc ce anume fXceau. icXieri nu am .Xrit un fir de gr[u sau de iarbX, cu toate cX pXm[ntul pXrea foarte bun.
u m+am putut opri sX nu mX minune. Zn fa\a unor astfel de ciudX\enii, care mX Znt[mpinau la tot pasul, at[t Zn oraY, c[t Yi
Zn afara lui. Vn cele din urmX, am ZndrX.nit sX+l rog pe Znso\itorul meu sX binevoiascX sX+mi e'plice care era rostul
strXdaniilor Yi frXm[ntXrilor acestor oameni, Zn oraY Yi pe ogoare, deoarece eu nu vX.usem roadele activitX\ii lor. /a
dimpotrivX, nicic[nd nu+mi fusese dat sX vXd un pXm[nt mai prost lucrat, case mai prost construite Yi mai dXrXpXnate Yi un
popor a cXrui ZnfX\iYare Yi ZmbrXcXminte sX trXde.e at[ta mi.erie Yi lipsuri.
-unodi era de neam mare Yi fusese c[\iva ani guvernatorul capitalei, ZnsX, datoritX intrigilor ur.ite de miniYtri, fusese
ZndepXrtat din slu&bX pentru nepricepere. TotuYi, regele Zl trata cu bunXvoin\X ca pe un om plin de inten\ii bune, dar cu o
inteligen\X mXrginitX Yi vrednicX de dispre\.
(u.indu+mX critic[nd fX\iY \ara Yi locuitorii acestei \Xri, se mul\umi sX+mi rXspundX cX nu am stat Zndea&uns de mult printre
ei ca sX+mi forme. o pXrere, cX diferitele popoare ale lumii au obiceiuri diferite, precum Yi altele de felul acesta. "[nd
ne+am Znapoiat ZnsX la palatul sXu, el m+a Zntrebat cum Zmi place clXdirea, ce lucruri fXrX rost am observat Yi ce mX supXrX
Zn ZmbrXcXmintea sau ZnfX\iYarea servitorilor sXi.
Butea pune fXrX teamX asemenea ZntrebXri, deoarece totul Zn &urul lui era minunat, bine or[nduit Yi cuviincios. ) +am rXspuns
cX Zn\elepciunea, rangul Yi averea E'celen\ei *ale l+au ferit de cusururile pe care prostia Yi sXrXcia cr[ncenX le .Xmislesc Zn
ceilal\i. El mi+a spus cX dacX l+aY Znso\i la conacul sXu de la \arX, la vreo douX.eci de mile de oraY, unde se afla Yi moYia
lui, am avea acolo mai mult rXga. pentru a discuta aceste probleme. )+am rXspuns E'celen\ei *ale cX+i stau Zntru totul la
dispo.i\ie Yi, fXrX sX mai .Xbovim, am plecat a doua .i diminea\X.
Vn timpul cXlXtoriei noastre, el mi+a atras aten\ia asupra, diferitelor metode folosite de fermieri pentru cultivarea
pXm[ntului, metode care mie mi s+au pXrut cu totul de neZn\eles, deoarece, Zn afarX de c[teva petice de pXm[nt, foarte
pu\ine la numXr, nu am reuYit sX descopXr nicXieri un singur spic de gr[u sau mXcar un fir de iarbX. 4ar dupX trei ore de
mers, peisa&ul se schimbX cu desXvZrYire> a&unsesem Zntr+un \inut Znc[ntXtor. "Xsu\e \XrXneYti, construite cu gri&X Yi aYe.ate
la o micX distan\X unele de altele, vii, \arini Yi live.i ZngrXdite. u+mi aduc aminte sX fi vX.ut vreodatX priveliYte mai
fermecXtoare. E'celen\a *a, bXg[nd de seamX cX m+am luminat la fa\X, Zmi spuse, cu un oftat, cX de+acolo Zncepe moYia
lui, iar priveliYtea ne va ZntovXrXYi p[nX vom a&unge la conac. Vmi mai spuse cX cei din \ara sa Zl bat&ocoresc Yi+l
dispre\uiesc din pricinX cX nu se pricepe sX+Yi conducX treburile gospodXriei, fiind un prost e'emplu pentru popor. TotuYi
e'emplul lui e imitat de foarte pu\ini, doar de c[\iva oameni bXtr[ni, ZndXrXtnici Yi ramoli\i ca el.
Vn cele din urmX am a&uns la conac, o clXdire cu adevXrat impresionantX, construitX dupX cele mai desXv[rYite reguli ale
arhitecturii. #[nt[nile, grXdinile, aleile, cXrXrile Yi boschetele erau toate aran&ate cu mult gust Yi pricepere. u mai con+
teneam cu laudele, dar E'celen\a *a nici nu mX luX Zn seamX, p[nX dupX cinX, c[nd, Zntre patru ochi, Zmi spuse cu glas plin
de triste\e cX va trebui sX+Yi dXr[me conacul Yi casa de la oraY, pentru a le reclXdi dupX moda .ilei> de asemenea va fi
nevoit sX+Yi distrugX toate planta\iile Yi sX facX altele lu[nd pildX de la ceilal\i, ba mai mult, sX+Yi povX\uiascX Yi arendaYii
sX facX acelaYi lucru, de nu, va fi socotit un om Zng[mfat, plin de ciudX\enii, prefXcut, prost Yi capricios, risc[nd sX+l supere
Yi mai mult pe rege.
u uitX sX adauge cX uimirea ce mX cuprinsese va Znceta sau va scXdea sim\itor c[nd Zmi va da unele amXnunte despre
care, pesemne, nu au.isem niciodatX vorbindu+se la curte, Zntruc[t cei de acolo erau prea absorbi\i de propriile lor
specula\ii ca sX se mai preocupe de cele ce se petreceau &os pe pXm[nt.
Be scurt, iatX ce mi+a spus@ cu vreo patru.eci de ani Zn urmX, c[teva persoane au plecat Zn Laputa, fie cu treburi, fie sX se
plimbe. 4upX o Yedere de cinci luni acolo, s+au Zntors, cu oarecare cunoYtin\e de matematicX, un fel de spoialX mai
degrabX, ZnsX plini de fumuri dob[ndite Zn regiunile acelea aeriene.
La Zntoarcere, acestor persoane a Znceput sX nu le mai placX felul Zn care erau conduse treburile \Xrii aici &os, Yi s +au apucat
sX fXureascX planuri pentru a Zndruma artele, Ytiin\a, studiul limbilor Yi tehnica pe un nou fXgaY. Vn acest scop, ei au cXpXtat
ZngXduin\a de a Znfiin\a Zn Lagado o academie a inventatorilor. (ceastX stare de spirit a influen\at at[t de mult poporul, cX
nu mai e'istX oraY, c[t de c[t Znsemnat, care sX nu aibX o astfel de academie. Vn aceste institu\ii de ZnvX\Xm[nt, profesorii
nXscocesc noi reguli Yi metode Zn domeniul agriculturii Yi arhitecturii, precum Yi noi unelte pentru toate meYteYugurile. "u
a&utorul acestora, spun ei, un singur om va putea Zndeplini munca a .ece oameni, iar un palat va putea fi construit Zntr+o
sXptXm[nX, din materiale at[t de trainice, Znc[t sX dure.e o veYnicie fXrX a avea nevoie de repara\ii. Toate roadele
IC
pXm[ntului se vor coace Zn anotimpurile pe care le vom socoti noi potrivite Yi vor spori Znsutit fa\X de pre.ent> ca sX nu
mai vorbim Yi de alte nenumXrate planuri mXre\e. *ingurul nea&uns este cX nici unul din aceste proiecte n+a fost dus ZncX la
bun sf[rYit> iar deocamdatX, Zntreaga \arX se aflX Zntr+o stare de pl[ns, casele se nXruie, iar poporul e lipsit de hranX Yi
ZmbrXcXminte. Toate acestea, Zn loc sX+i descura&e.e, i+au Znd[r&it Yi mai mult> ei vor cu orice pre\ sX+Yi ducX planurile la
Zndeplinire, Zmboldi\i fiind Zn egalX mXsurX c[nd de nXde&de, c[nd de desperare.
Vn ceea ce+l privea pe el, nefiind un spirit Zntreprin.Xtor, era mul\umit sX rXm[nX la vechile obiceiuri, sX trXiascX Zn casele
construite de strXmoYii lui Yi sX se descurce Zn via\X fXrX a&utorul vreunei Znnoiri, Zntocmai ca Yi strXbunii sXi. (lte c[teva
persoane cu va.X Yi c[\iva nobili fXcuserX la fel, dar erau privi\i cu dispre\ Yi rea voin\X, ca duYmani ai artei, ca oameni
ignoran\i Yi cetX\eni netrebnici, care puneau buna lor stare Yi lenea mai presus de progresul general al \Xrii.
E'celen\a *a adXugX cX n+o sX+mi mai dea Yi alte amXnunte ca sX nu+mi strice plXcerea pe care aveam s+o Zncerc cu
siguran\X vi.it[nd marea academie, unde mX sfXtui sX mX duc neapXrat. -X rugX doar sX+mi arunc privirea asupra unei
clXdiri ce .Xcea Zn ruinX, pe o coastX de munte, cam la trei mile de noi. El Zmi istorisi urmXtoarele@ la vreo &umXtate de milX
de conac, E'celen\a *a avusese o moarX, pusX Zn miYcare de apele bogate ale r[ului ce trecea pe acolo. -oara Zndestula
nevoile casei Yi era de a&utor Yi multora din arendaYii sXi.
"u vreo Yapte ani Zn urmX, o delega\ie de inventatori venirX la el ca sX+i propunX sX dXr[me moara Yi sX construiascX alta
pe coasta muntelui. *us, pe creastX urma sX fie sXpat un re.ervor de apX, iar apa adusX prin \evi cu a&utorul maYinilor ca sX
alimente.e moara. Ei sus\ineau cX v[ntul Yi aerul ZnXl\imilor vor Znvolbura apele, iar Yuvoiul cobor[nd nXvalnic pe
pov[rniY va Znv[rti roata morii numai cu &umXtate din cantitatea de apX a unui r[u care curge la Yes. E'celen\a *a adXugX
cX Zntruc[t Zn vremea aceea nu era prea bine vX.ut la curte, iar mul\i dintre prietenii lui stXruirX sX ac cepte o astfel de
propunere, n+a mai avut Zncotro. ^i dupX doi ani de .ile, Zn care timp a plXtit o sutX de oameni, proiectul a dat greY, iar
inginerii Yi+au luat tXlpXYi\a arunc[nd toatX vina Zn spinarea lui> Yi de atunci ZYi bat mereu &oc de el> ba mai mult, Zi
ZndeamnX Yi pe al\ii sX repete e'perien\a, asigur[ndu+i de succes Yi de.amXgindu+i apoi Zntocmai ca Yi pe el.
Beste c[teva .ile ne+am Znapoiat Zn oraY, iar E'celen\a *a, Zntruc[t nu era vX.ut cu ochi buni la academie, n+a vrut sX mX
Znso\eascX, recomand[ndu+mX unui prieten al sXu care urma sX mX conducX acolo. ( binevoit sX mX pre.inte acestui
prieten ca pe un mare admirator de proiecte, ca pe un om foarte curios Yi credul, ceea ce, de fapt, era Zn parte adevXrat,
deoarece Zn tinere\ea mea fusesem Yi eu un fXuritor de planuri.
"(B)T2LUL 6
Autorul capt permisiunea de a vizita marea academie din !agado. Gescrierea pe larg a academiei. Preocuprile
profesorilor de acolo.
Vntruc[t Zmi Znchipui cX cititorii mei ar dori sX cunoascX amXnunte despre academia din Laputa, voi trece acum la
descrierea ei. (cademia nu este alcXtuitX dintr+o singurX clXdire, ci din mai multe construc\ii, aYe.ate una l[ngX alta de
ambele pXr\i ale unei strX.i, care, fiind lXsate Zn pXrXsire, fuseserX cumpXrate Yi folosite Zn acest scop.
(m fost foarte bine primit de cXtre preYedinte Yi am vi.itat academia timp de mai multe .ile. Vn fiecare camerX se aflX.
unul sau mai mul\i inventatori, Yi cred cX nu erau mai pu\in de cinci sute de ZncXperi.
Brimul academician pe care l+am vX.ut era un om uscX\iv, cu m[inile Yi fa\a murdare de funingine, cu pXrul lung Yi barba
mare, nepieptXnate Yi pZrlite pe alocurea. !ainele, cXmaYa Yi pielea aveau aceeaYi culoare. 4e opt ani de .ile ZnvX\atul
acesta lucra la un proiect de e'tragere a ra.elor de soare din castrave\i. 3a.ele astfel e'trase urmau sX fie puse Zn fiole
Znchise ermetic, iar fiolele lXsate afarX pentru a ZncXl.i aerul Zn timpul verilor aspre Yi reci. El mi +a spus cX peste opt ani va
putea furni.a luminX solarX pentru grXdinile guvernatorului, la un pre\ convenabil> dar mi se pl[nse cX nu prea are bani Yi
mX rugX sX+i dau ceva ca o Zncura&are a ingenio.itX\ii lui, mai ales cX Zn anul acela castrave\ii erau foarte scumpi. )+am
fXcut un mic cadou, Zntruc[t ga.da mea avusese gri&X sX+mi dea bani, cunosc[nd prea bine obiceiul acestor savan\i de a
cerYi de la to\i cei care veneau sX+i vadX.
(m intrat Zntr+o altX camerX, dar n+am nimerit uYa sX ies mai repede, neputZnd Zndura duhoarea. Vnso\itorul meu a stXruit
totuYi sX intru, implor[ndu+mX la ureche sX nu le aduc oamenilor o &ignire ce n+ar putea fi uitatX uYor> de aceea n+am mai
ZndrX.nit nici mXcar sX+mi astup nasul. )nventatorul din aceastX ZncXpere era cel mai vechi cercetXtor al academiei. #a\a Yi
barba lui erau galbene, iar m[inile Yi hainele pline de murdXrie. "[nd i+am fost pre.entat m+a ZmbrX\iYat cu cXldurX, un
compliment de care m+aY fi lipsit bucuros. 4e c[nd venise Zn academie, singura lui Zndeletnicire fusese de a transforma
e'crementele omeneYti Zn hrana din care proveniserX, separ[nd elementele, ZndepXrt[nd culoarea pe care le+o dX fierea,
fXc[nd sX disparX mirosul Yi ZnlXtur[nd saliva. 2raYul Zi trimitea Zn fiecare sXptXm[nX un vas cam de mXrimea unui butoi de
/ristol, plin de e'cremente.
(m vX.ut, de asemenea, un alt ZnvX\at care cXuta sX prefacX ghea\a Zn praf de puYcX Yi care ne+a arXtat un tratat, alcXtuit de
el, cu privire la maleabilitatea focului, tratat ce avea de g[nd sX+l publice.
(m mai vX.ut un arhitect ingenios care nXscocise un nou sistem de a construi casele, Zncep[nd cu acoperiYul Yi merg[nd
spre temelie, sistem pe care mi l+a &ustificat amintind de procedeele asemXnXtoare ale celor douX insecte Zn\elepte albina Yi
pXian&enul.
IH
*e mai afla acolo un orb din naYtere, Zncon&urat de mai mul\i ucenici, orbi ca Yi el. *arcina lor era de a amesteca, culori
pentru pictori, profesorul lor ZnvX\[ndu+i cum sX le distingX prin pipXit Yi miros. (m avut ZnsX nenorocul de a+i gXsi Zntr+o
perioadX Zn care lec\iile lor nu erau la ZnXl\imea cuvenitX> de altfel, chiar profesorul se Znt[mpla sX greYeascX mereu.
2ricum, acest artist este foarte Zncura&at Yi stimat de Zntreaga obYte.
Vntr+o altX ZncXpere, am avut plXcerea sX fac cunoYtin\a unui inventator care descoperise un nou mi&loc de a ara pXm[ntul
cu a&utorul porcilor, scXp[ndu+i Zn felul acesta pe \Xrani de trudX, precum Yi de gri&a vitelor Yi a plugului. -etoda e
urmXtoarea@ pe un pogon de pXm[nt, Zngropi la o distan\X de Yase incii Yi la o ad[ncime de opt o cantitate de ghindX,
curmale, castane Yi alte fructe sau legume dupX care animalele astea se dau Zn v[nt> aduci apoi Yase sute de porci sau chiar
mai mul\i> Zn c[teva .ile, ei vor r[ma tot pXm[ntul Zn cXutarea hranei Yi+l vor face numai bun pentru semXnat, ZngrXY[ndu+l
totodatX cu e'crementele lor.
E drept cX e'perien\a a dovedit cX bXtaia de cap Yi cheltuielile sunt foarte mari, iar recolta ob\inutX este slabX sau
ine'istentX. u Zncape totuYi ZndoialX cX nXscocirea aceasta poate fi mult ZmbunXtX\itX.
-+am dus Zntr+o altX camerX al cXrei tavan Yi pere\i erau numai fire de pXian&en, cu e'cep\ia unui coridor foarte Zngust pe
unde intra Yi ieYea cercetXtorul. "[nd sX intru, el Zmi strigX sX umblu biniYor sX nu+i stric p[n.ele. *avantul acesta se
pl[ngea de `greYeala fatalX_ Zn care de at[ta timp stXruie omenirea folosind viermi de mXtase, Zn vreme ce are la Zndem[nX
un numXr at[t de mare de insecte domestice, care le Zntrec cu mult pe cele din\ii, deoarece se pricep sX toarcX Yi sX \easX. Vn
continuare, el sus\inea cX Zntrebuin\area pXian&enilor Zn locul viermilor de mXtase ar scuti toate cheltuielile legate de
vopsitul mXtXsurilor, lucru de care m+am convins pe deplin c[nd mi+a arXtat nenumXrate muYte foarte frumos colorate cu
care ZYi hrXnea pXian&enii, asigur[ndu+ne cX aceste muYte le vor Zmprumuta firelor culoarea, Yi cum pe lume sunt muYte de
toate culorile, spera sX mul\umeascX toate gusturile de ZndatX ce va putea gXsi o hranX potrivitX pentru aceste insecte ?
anumite rXYini, uleiuri Yi alte materii lipicioase care sX dea tXrie firului.
(m vX.ut un astronom preocupat sX aYe.e un cadran solar Zn v[rful moriYtii de v[nt de pe acoperiYul primXriei Yi
Zncerc[nd sX potriveascX miYcXrile anuale Yi diurne ale pXm[ntului Yi ale soarelui Zn aYa fel, Znc[t sX corespundX Yi sX
coincidX cu toate schimbXrile Znt[mplXtoare ale v[ntului.
"um mX pl[ngeam de o uYoarX durere de stomac, Znso\itorul meu m+a condus Zntr+o camerX unde lucra un medic vestit
pentru vindecarea unor astfel de boli, prin opera\iuni contrare e'ecutate cu acelaYi instrument. (vea niYte foaie mari
terminate printr+o \eava lungX Yi sub\ire de fildeY pe care o introducea la opt incii ad[ncime Zn anusul pacientului@ trXg[nd
v[nturile Zn foaie, afirma cX intestinele rXm[n netede ca o bXYicX uscatX.
"[nd ZnsX boala se manifesta mXi violent, el introducea \eava Yi mai ad[nc, iar foalele fiind umplute cu aer, Zl pompa Zn
corpul pacientului> apoi scotea instrumentul ca sX+l umple iar, apXs[nd puternic orificiul Ye.utului cu degetul mare.
3epet[nd opera\ia de trei, patru ori, aerul ieYea afarX, sco\[nd cu sine Yi v[nturile otrXvitoare ;cum se Znt[mplX cu apa
Zntr+o pompX= Yi pacientul se ZnsXnXtoYea. L+am vX.ut Zncerc[nd am[ndouX metodele asupra unui c[ine, dar nu am
observat nici un efect Zn urma celei dint[i. Vn schimb, la cea de a doua, animalul era c[t pe ce sX plesneascX,
descXrcZndu+se Zntr+un chip at[t de nXprasnic, Znc[t eu Yi Znso\itorul meu de+abia am putut re.ista. "[inele muri pe loc, iar
noi l+am lXsat pe doctor cX.nindu+se sX+l readucX la via\X cu a&utorul aceluiaYi procedeu.
(m mai vi.itat multe alte ZncXperi, dar cum doresc sX fiu scurt, nu+l voi plictisi pe cititor cu toate ciudX\eniile la care am
fost martor.
B[nX acum vX.usem numai o parte a academiei, cealaltX fiind re.ervatX teoreticienilor, despre care voi spune c[te ceva
dupX ce voi fi amintit ZncX un persona& ilustru, cunoscut sub numele de `artistul universal_. (cesta mi+a spus cX de trei.eci
de ani cugetX Zntruna la ZmbunXtX\irea vie\ii omeneYti. (vea la dispo.i\ia sa douX camere ZncXpXtoare, pline cu fel de fel de
obiecte ciudate, Yi cinci.eci de oameni care lucrau pentru el. Unii condensau aerul, transform[ndu+l Zntr+o substan\X uscatX
Yi tangibilX, e'trXg[nd a.otul Yi lXs[nd particulele apoase sau fluide sX se evapore> al\ii Znmuiau marmura spre a face din
ea perne Yi perni\e pentru ace> al\ii pietrificau copitele unui cal viu, pentru a nu mai fi nevoie sX+l potcoveascX. (rtistul
ZnsuYi era Zn clipa aceea preocupat de douX mXre\e planuri> primul, sX ZnsXm[n\e.e pXm[ntul cu pleavX care, dupX cum
afirma el, con\inea adevXrata putere germinativX ;omul Yi+a ZntXrit spusele prin mai multe e'perien\e pe care ZnsX nu am
fost Zndea&uns de ager ca sX le Zn\eleg=> celXlalt, sX Zmpiedice creYterea l[nii pe doi miei, cu a&utorul unei compo.i\ii de
uleiuri minerale Yi vegetale aplicate pe piele> el nXdX&duia ca Zntr+un timp foarte scurt sX rXsp[ndeascX soiul acesta de oi
fXrX l[nX pe Zntreg cuprinsul \Xrii.
(m strXbXtut o alee spre cealaltX parte a academiei unde, dupX cum am mai spus, locuiau teoreticienii.
Brimul profesor pe care l+am vX.ut stXtea Zntr+o camerX foarte ZncXpXtoare, Zncon&urat de vreo patru.eci de elevi. 4upX ce
ne+am salutat, bXg[nd de seamX cX mX uit nedumerit la un fel de cadru care ocupa cea mai mare parte din lun gimea Yi
lX\imea camerei, mi+a spus cX s+ar putea sX fiu surprins vX.[ndu+l preocupat de un proiect pentru perfec\ionarea cunoY+
tin\elor speculative, cu a&utorul unor opera\ii practice Yi mecanice. Vn cur[nd ZnsX lumea ZYi va da seama de utilitatea
acestui proiect> Yi+l mXgulea g[ndul cX o idee mai nobilX Yi mai ZnaltX n+a trecut nicic[nd prin mintea vreunui muritor.
ToatX lumea Ytie c[t de anevoioasX este metoda obiYnuitX prin care po\i a&unge sX+\i ZnsuYeYti arta Yi Ytiin\a> pe c[tX vreme,
II
cu a&utorul nXscocirii sale, omul cel mai neYtiutor va putea, cu minimum de cheltuialX Yi de efort fi.ic, sX scrie cXr\i de
filo.ofie, poe.ii, tratate de politicX, de drept, cXr\i de matematicX Yi de teologie, fXrX sX fie neapXrat un geniu Yi fXrX sX aibX
nevoie de studii speciale. -+a dus apoi l[ngX cadru, Zn &urul cXruia stXteau ZnYira\i elevii. (Ye.at Zn mi&locul camerei,
cadrul avea douX.eci de picioare pXtrate. *uprafa\a lui era alcXtuitX din mai multe bucX\ele de lemn semXn[nd cu niYte
.aruri, dintre care unele mai mari, altele mai mici. #ire sub\iri de s[rmX le legau Zntre ele. Be suprafa\a fiecXrei bucX\ele de
lemn se afla lipitX o h[rtie, iar pe aceste h[rtii erau scrise toate cuvintele din limba lor, la diferite moduri, timpuri Yi
declinXri, ZnsX fXrX a urmXri o ordine anumitX. Brofesorul m+a rugat sX fiu atent, deoarece avea de g[nd sX+Yi punX Zn
func\ie maYina. La comanda lui, fiecare elev puse m[na pe unul din cele patru.eci de m[nere de fier fi'ate de &ur
Zmpre&urul cadrului Yi, Znv[rtindu+le to\i odatX, ordinea cuvintelor se schimbX cu desXvZrYire. (poi el spuse la trei.eci Yi
Yase de elevi sX citeascX Zncet diferitele r[nduri care apXreau pe cadru. "[nd gXseau trei sau patru cuvinte alXturate ce ar fi
putut face parte dintr+o propo.i\ie, ei le dictau celorlal\i patru bXie\i care Zndeplineau rolul de scribi. 2pera\ia aceasta fu
repetatX de vreo trei, patru ori. ^i de fiecare datX, mul\umitX construc\iei cadrului, cuvintele ZYi schimbau locul pe mXsurX
ce cuburile de lemn se rXsturnau.
Timp de Yase ore pe .i elevii Zndeplineau aceastX muncX, Yi profesorul mi +a arXtat mai multe volume con\in[nd fragmente
de propo.i\ii astfel alcXtuite, pe care avea de g[nd sX le punX cap la cap, iar din acest bogat material sX ofere lumii o
enciclopedie completX a tuturor artelor Yi Ytiin\elor. Vmi mai spuse cX sistemul acesta ar putea fi ZmbunXtX\it Yi timpul de
ZnvX\XturX scurtat, dacX oamenii ar str[nge un fond pentru fabricarea Yi folosirea a cinci sute de cadre Zn Lagado,
oblig[ndu+i Yi pe directorii institu\iilor sX+Yi dea obolul cu colec\iile lor.
El m+a Zncredin\at cX aceastX nXscocire Zi absorbise toate g[ndurile ZncX din tinere\e, cX acest cadru cuprindea toate
cuvintele din limba lor, pe care el le introdusese Zn urma unui calcul strict al propor\iei dintre numXrul substantivelor, ver+
belor Yi al celorlalte pXr\i de vorbire, aflate Zn cXr\i.
(m mul\umit plin de umilin\X acestui mare om pentru bunXvoin\a de a+mi fi ZmpXrtXYit at[tea lucruri Yi i+am fXgXduit cX
dacX vreodatX voi avea norocul sX mX Zntorc Zn patria mea, Zi voi face dreptate ca unic inventator al acestei minunate
maYini, a cXrei formX Yi alcXtuire i+am cerut voie sX le schi\e. pe h[rtie. )+am spus cX deYi Zn Europa ZnvX\a\ii practicX
obiceiul de a+Yi fura inven\iile unul altuia, ceea ce aruncX Zntotdeauna o umbrX de ZndoialX asupra adevXratului inventator,
voi avea gri&X ca Zntreaga cinste sX+i revinX Zn Zntregime numai lui.
e+am dus apoi la Ycoala de limbi, unde trei profesori se consultau cu privire la perfec\ionarea limbii vorbite Zn \ara lor.
Brimul proiect propunea sX se scurte.e vorbirea, reduc[nd polisilabele la una singurX Yi renun\[nd la verbe Yi la participii,
cXci, de fapt, toate lucrurile care bse pot imagina nu sunt dec[t substantive.
"elXlalt proiect propunea, pur Yi simplu, desfiin\area tuturor cuvintelor, ceea ce, dupX cum se arXta, ar fi foarte prielnic
sXnXtX\ii Yi ar Znsemna o mare economie de timp. *e Ytie cX fiecare cuv[nt pe care+l rostim micYorea.X Zntr+o oarecare
mXsurX plXm[nii prin roadere, Yi Zn felul acesta ne grXbeYte sf[rYitul. 2ri cum cuvintele nu sunt dec[t `nume ale
lucrurilor_, _ar fi mult mai potrivit ca to\i oamenii sX poarte la ei lucrurile de care au nevoie pentru a se face Zn\eleYi_.
(ceastX nXscocire ar fi fost cu siguran\X aplicatX, spre a uYura via\a Yi a ocroti sXnXtatea supuYilor, dacX femeile, Zn
Zn\elegere cu oamenii de r[nd Yi cu cei neZnvX\a\i, nu ar fi amenin\at cX se vor rXscula Zn ca.ul c[nd nu li se va mai da voie
sX vorbeascX prelimba lor, aYa cum au pomenit din moYi strXmoYi> ceea ce aratX c[t de ZnverYuna\i duYmani ai ZnvX\Xturii
sunt oamenii de r[nd.
"u toate acestea, mul\i ZnvX\a\i Yi Zn\elep\i se folosesc de noua metodX de a se e'prima cu a&utorul lucrurilor, metodX care
are un singur nea&uns, Yi anume acela cX atunci c[nd cineva trebuie sX re.olve o chestiune foarte importantX Yi variatX Zn
aspectele ei, e nevoit sX poarte Zn spate o legXturX mult prea mare, afarX doar dacX ZYi poate ZngXdui sX umble cu c[\iva
servitori dupX el. u o datX mi+a fost dat sX vXd doi din aceYti Zn\elep\i aproape strivi\i sub greutatea poverilor lor, de
.iceai cX sunt niYte boccegii de+ai noYtri. "[nd se Znt[lneau pe stradX, ZYi puneau &os povara, deschideau sacii Yi discutau
ceasuri Zn Yir> apoi ZYi v[rau lucruYoarele la loc, se a&utau unul pe altul sX+Yi ia sacul la spinare Yi+Yi vedeau de drum.
"[nd e vorba ZnsX de conversa\ii mai scurte, un om ZYi poate duce lucrurile de care are nevoie Zn bu.unare sau sub bra\>
acestea Zi sunt de a&uns, iar atunci c[nd e la el acasX, se descurcX de minune. 4e aceea, ZncXperea unde ZYi dau Znt[lnire cei
ce se Zndeletnicesc cu aceastX artX e ticsitX cu fel de fel de lucruri aYe.ate la Zndem[na oricui spre a Znlesni atari convorbiri
iscusite.
Xscocirea mai are Yi un alt mare avanta& Yi anume acela cX ea poate slu&i ca limbX universalX, Zn\eleasX de toate popoarele
civili.ate, ale cXror bunuri Yi unelte sunt ZndeobYte aceleaYi sau Zndea&uns de asemXnXtoare, astfel cX Zntrebuin\area lor
poate fi Zn\eleasX cu uYurin\X. Vn felul acesta, ambasadorii ar putea duce tratative cu monarhi sau cu miniYtri strXini, ale
cXror limbi nu le cunosc.
(m vi.itat Yi Ycoala de matematicX, unde profesorul le preda elevilor dupX o metodX pe care noi, cei din Europa, cu greu
ne+am putea+o Znchipui. #iecare problemX Yi demonstra\ie era scrisX pe o a.imX, cu cernealX fXcutX din tincturX cefalicX.
^colarul trebuia sX ZnghitX a.ima pe stomacul gol Yi Zn urmXtoarele trei .ile sX nu mXn[nce nimic, dec[t p[ine Yi apX. Be
mXsurX ce a.ima era mistuitX, tinctura i se urca la creier, duc[nd Yi problema cu sine. 4eocamdatX, succesul acestei
IL
metode nu dXduse re.ultatele dorite, Zn parte datoritX unei erori Zn ,uantum satis
%*
sau Zn compo.i\ia do.elor, parte, din
pricina ticXloYiei Ycolarilor cXrora acest hap li se pare at[t de gre\os, Znc[t de obicei se furiYea.X biniYor afarX Yi +l varsX
Znainte de a+Yi face efectul> Zn afarX de asta, nici nu sunt Zn stare sX rabde de foame at[tea .ile.
"(B)T2LUL 6)
Autorul continu s zugrveasc cele vzute la academie. #l propune cteva muntiri, primite cu mult unvoin.
La Ycoala de proiectan\i politici, unde nu m+am sim\it de loc la largul meu, &udecata nu pare sX fie la loc de cinste.
Brofesorii mi s+au ZnfX\iYat ca niYte oameni scr[nti\i de+a binelea, Yi asemenea priveliYti au darul sX mX Zntriste.e Zntot+
deauna. enoroci\ii aceYtia propuneau fel de fel de planuri, potrivit cXrora monarhii urmau sX fie convinYi sX+Yi aleagX
favori\ii \in[nd seama de Zn\elepciunea, capacitatea Yi virtu\ile lor> planuri pentru a+i ZnvX\a pe miniYtri sX aibX Zntotdeauna
Zn vedere numai binele obYtesc> pentru a rXsplXti meritele, virtutea, precum Yi serviciile aduse \Xrii> planuri pentru a+i
deprinde pe principi sX+Yi cunoascX adevXratele lor interese, pun[ndu+le de acord cu interesele poporului lor> pentru a
numi Zn diferite slu&be oameni capabili sX le ZndeplineascX, Yi multe alte asemenea himere care nu i +au trecut niciodatX prin
minte vreunui om, adeverind Zn felul acesta vechea mea pXrere cX _nu e'istX nimic fXrX noimX sau absurd pe care filo.ofii
sX nu+l fi ZnfX\iYat ca adevXr_.
TotuYi, trebuie sX fiu drept Yi sX recunosc cX nu to\i erau at[t de sminti\i. (Ya de pildX, se afla acolo un doctor foarte iscusit
care pXrea atotcunoscXtor Zn ceea ce priveYte natura Yi sistemul de guvernare. (cest persona& ilustru ZYi Zntrebuin\ase
cunoYtin\ele Zn chipul cel mai folositor, gXsind leacuri uimitoare pentru toate bolile Yi corup\iile de care s+au molipsit
departamentele administra\iei publice, datoritX viciilor sau cusururilor celor care c[rmuiesc, precum Yi destrXbXlXrii de
care dau dovadX cei ce trebuie sX se supunX. 4e pildX@ to\i scriitorii Yi filo.ofii au cX.ut de acord cX e'istX o asemXnare
universalX Yi de netXgXduit Zntre corpul omenesc Yi politicX> poate fi oare ceva mai limpede dec[t faptul cX sXnXtatea
am[ndurora trebuie pXstratX, Yi bolile am[ndurora ? tXmXduite cu a&utorul aceloraYi prescrip\iiJ
E un lucru Ytiut de toatX lumea cX senatele Yi marile consilii sunt adesea tulburate de umori morbide, pletorice, ebuliente Yi
altele> de asemenea suferX de nenumXrate boli de cap Yi mai cu seamX de inimX, de convulsii puternice, cu contrac\ii
dureroase ale nervilor Yi tendoanelor la ambele m[ini, dar mai ales la m[na dreaptX, de dureri de splinX, ga.e ZngrXmXdite
Zn p[ntece, ame\eli Yi delir, de tumori scrofuloase, pline de materie purulentX, rXu mirositoare, de r[g[ieli, de o foame de
lup sau digestii proaste, precum Yi de multe altele pe care nu le voi mai aminti. 4octorul acesta propunea aYadar ca la
Zntrunirea senatului, anumi\i doctori sX fie de fa\X la de.baterile din primele trei .ile, iar la sf[rYitul fiecXrei .ile sX ia
pulsul fiecXrui senator. (poi, dupX ce vor fi chib.uit Zndelung Yi se vor fi consultat asupra bolilor de care suferX senatorii,
precum Yi asupra mi&loacelor de vindecare, Zn cea de a patra .i sX vinX Zn senat Znso\i\i de farmaciYti care sX aibX la ei
medicamentele necesare> Yi Znainte ca senatorii sX+Yi reia locurile, sX li se administre.e lenitive, aperitive, abstersive,
corosive, restringente, paliative, la'ative, cefalalgice, icterice, apoflegmatice, acustice, dupX cum cere fiecare ca. Zn parte>
Yi, potrivit efectului acestor medicamente, sX le repete, sX le modifice sau sX le ZnlXture la urmXtoarea Yedin\X.
Broiectul acesta nu putea fi prea costisitor Yi, dupX umila mea pXrere, ar putea fi de mare folos pentru a grXbi luarea de
hotXr[ri Zn \Xrile unde senatul are un cuv[nt de spus Zn ceea ce priveYte puterea legislativX> ar face cu putin\X unanimitatea
voturilor, ar scurta de.baterile, ar deschide unele guri care sunt acum .Xvorite Yi ar Znchide multe altele care sunt acum
deschise> ar domoli neast[mpXrul celor tineri Yi ar mai muia ZncXpX\[narea celor bXtr[ni, i+ar struni pe cei proYti Yi i+ar
potoli pe cei obra.nici.
^i deoarece toatX lumea se pl[nge cX favori\ii monarhilor au o memorie slabX, acelaYi doctor propunea ca _oricine e primit
de un prim+ministru, dupX ce Yi+a spus pXsul c[t mai pe scurt Yi Zn cuvinte c[t mai limpe.i, la plecare sX+l ciupeascX pe
sus+amintitul ministru de nas, sX+i tragX un picior Zn p[ntece, sX+l calce pe bXtXturi, sX+l tragX de urechi de trei ori, sX+i
ZnfigX un ac Zn partea posterioarX sau sX+l piYte de bra\ p[nX Zl face numai v[nXtXi, ca sX+l Zmpiedice sX uite cele discutate>
Yi la fiecare audien\X sX repete toate acestea p[nX c[nd cererea i se va Zndeplini sau Zi va fi refu.atX categoric._
4octorul mai cerea, printre altele, `ca fiecare senator din marele consiliu al unei na\iuni, dupX ce ZYi e'pune punctul sXu de
vedere Yi+l spri&inX cu argumente, sX fie obligat sX vote.e Zmpotriva propriei sale pXreri> Zn felul acesta re.ul tatul nu ar
putea fi dec[t prielnic pentru binele obYtesc_.
Vmpotriva ciocnirilor prea violente dintre partide, doctorul propunea un leac minunat de ZmpXcare. )atX+l@ iei o sutX de
conducXtori ai fiecXrui partid, Zi aYe.i perechi+perechi pe cei ale cXror capete sunt cam de aceeaYi mXrime, apoi pui doi
meYteri Zndem[natici sX le rete.e cXpX\[nile cu ferXstrXul, Zn acelaYi timp, Zn aYa fel, Znc[t creierii sX fie ZmpXr\i\i Zn douX
&umXtX\i egale. 5umXtX\ile astfel ob\inute sX fie schimbate Zntre ele, fiecare fiind aYe.atX Zn \easta potrivnicului. 2pera\ia
aceasta, ce+i drept, cere oarecare preci.ie, dar profesorul ne Zncredin\a cX `dacX e fXcutX cu Zndem[nare, vindecarea e si+
gurX_. El &udeca Zn felul urmXtor@ `"ele douX &umXtX\i de creier fiind lXsate sX se ciorovXiascX Zntre ele Zn aceeaYi \eastX nu
vor Znt[r.ia sX a&ungX la o Zn\elegere, aduc[nd Zn cele din urmX cumpXtare Yi g[ndire logicX, lucru ce ar fi de dorit sX e'iste
Zn min\ile tuturor acelora care ZYi Znchipuie cX menirea lor pe lumea asta este numai de a supraveghea Yi de a conduce. "[t
%* Nuantum satis M e>presie latineasc. :e ntreuineaz ca formul farmaceutic i nseamn Ect treuieF, 'n.r.)
L:
priveYte deosebirea cantitativX Yi calitativX dintre creieri, doctorul m+a asigurat cX atunci c[nd e vorba de Yefii partidelor,
lucrul acesta nu are nici o importan\X.
(m ascultat o discu\ie foarte aprinsX Zntre doi profesori cu privire la cele mai lesnicioase Yi mai eficace mi&loace de a lua
bani de la supuYi, fXrX a+i supXra cu ceva. Brimul afirma cX cel mai straYnic mi&loc ar fi sX se punX un anumit impo.it pe
viciu Yi pe nebunie, iar suma ce ar urma s+o plXteascX fiecare om sX fie hotXr[tX, Zn chipul cel mai nepXrtinitor, de un &uriu
compus din vecinii lui. "elXlalt era de pXrere contrarie@ sX fie impuse ZnsuYirile trupeYti Yi sufleteYti pe care oamenii le
pre\uiesc Zn chip deosebit, iar impo.itul sX fie mai mare sau mai mic, dupX gradul de desXvZrYire. "[t priveYte aprecierea,
sX fie lXsatX Zntru totul pe seama fiecXruia. "ele mai ridicate impo.ite urmau sX le plXteascX bXrba\ii care se bucurX de cea
mai mare trecere Zn ochii femeilor, iar suma ? fi'atX dupX numXrul Yi felul dove.ilor primite> asupra acestor lucruri
trebuiau sX hotXrascX singuri. -ai propunea ca inteligen\a, vite&ia Yi buna cuviin\X sX fie de asemenea supuse la impo.ite
mari, plXtite Zn acelaYi chip, adicX Zn ba.a declara\iei fiecXruia, cu privire la mXsura Zn care se bucurX de aceste ZnsuYiri.
"[t despre cinste, dreptate, Zn\elepciune Yi ZnvX\XturX sX nu fie supuse la nici un fel de impo.it, deoarece acestea sunt
ZnsuYiri at[t de rare, Znc[t nici un om nu le va recunoaYte vecinului sXu Yi nu le va pre\ui la el ZnsuYi.
*e mai propunea ca femeile sX fie impuse dupX frumuse\e Yi dupX gXteli, bucur[ndu+se Yi ele de privilegiul acordat
bXrba\ilor de a se &udeca singure. *tatornicia, castitatea, bunul sim\ Yi bunXtatea nu urmau sX fie supuse impunerii, deoa+
rece veniturile nu ar fi acoperit cheltuielile cerute de str[ngerea impo.itelor.
Bentru ca senatorii sX rXm[nX credincioYi intereselor coroanei, profesorul propunea ca marile dregXtorii sX fie c[Ytigate la
loterie, fiecare senator trebuind sX depunX Zn prealabil &urXm[nt Yi garan\ie cX va vota pentru curte, fie cX va c[Ytiga sau nu>
cei care pierdeau aveau libertatea sX &oace la loterie pentru urmXtorul post vacant. Vn felul acesta, speran\a Yi probabilitatea
erau veYnic vii, nimeni nu putea sX se pl[ngX de fXgXduieli ce nu fuseserX \inute, ci punea de.amXgirile numai pe seama
spartei, ai cXrei umeri sunt mai largi Yi mai .draveni dec[t cei ai unui ministru.
Un alt profesor mi+a arXtat o foaie mare de h[rtie cuprin.[nd mi&loacele prin care puteau fi descoperite comploturile Yi
conspira\iile Zmpotriva c[rmuirii. El Zi sfXtuia pe marii bXrba\i de stat sX cercete.e m[ncarea tuturor persoanelor suspecte,
orele c[nd luau masa, pe care parte dormeau, cu care m[nX ZYi Ytergeau posteriorul. 4e asemenea, ei trebuiau sX le e'a +
mine.e cu multX aten\ie e'crementele Yi, dupX culoare, miros, gust, tXrie Yi vechimea acestora, sX le &udece g[ndurile Yi
\elurile deoarece, spunea profesorul, niciodatX nu sunt oamenii mai serioYi, mai meditativi, mai gravi, ca atunci c[nd stau
pe scaun ? lucru constatat de el din propria+i e'perien\X> de pildX, atunci c[nd se g[ndea Zntr+o doarX cum ar putea mai
bine sX+l ucidX pe rege, e'crementele lui cXpXtau o culoare ver.uie, Yi cu totul alta c[nd se g[ndea sX punX la cale doar o
rXscoalX sau sX incendie.e capitala.
Te'tul era scris cu multX pricepere, cuprin.[nd multe observa\ii ciudate Yi Zn acelaYi timp folositoare pentru politicieni,
dar, dupX c[te mi+am putut da eu seama, lucrarea nu era completX.
u m+am sfiit sX+mi spun pXrerea autorului Yi m+am oferit sX vin cu unele adXogiri. -i+a primit propunerea cu mai multX
bunXvoin\X dec[t aratX de obicei scriitorii, mai cu seamX cei din tagma teoreticienilor, sus\in[nd cX ar fi bucuros sX afle
lucruri noi.)+am spus cX Zn ZmpXrX\ia Tribnia
%5
, numitX de bXYtinaYi Langden
%.
, unde poposisem cZtXva vreme Zn timpul
cXlXtoriilor mele, cea mai mare parte a poporului e alcXtuitX din denun\Xtori, martori, informatori, acu.atori, reclaman\i,
mincinoYi Yi sper&uri, cu toate slugile Yi uneltele lor, to\i folosi\i Yi plXti\i de miniYtri Yi de loc\iitorii lor. Vn ZmpXrX\ia aceea,
comploturile sunt de obicei opera persoanelor care doresc sX+Yi c[Ytige faima de politicieni iscusi\i, care vor sX Znviore.e o
administra\ie capie, sX ZnXbuYe sau sX abatX pe alte fXgaYuri nemul\umirea unanimX, sX+Yi umple lX.ile cu amen.i Yi sX de+
termine creYterea sau scXderea Zncrederii publicului, potrivit cu propriile lor interese. 4in capul locului, ei se Zn\eleg Zntre
d[nYii asupra oamenilor care urmea.X sX fie ZnvinovX\i\i de complot, apoi au gri&X sX punX m[na pe toate scrisorile Yi
h[rtiile acestora, iar pe autorii lor ? Zn lan\uri. (ceste h[rtii sunt Zncredin\ate unor artiYti foarte pricepu\i Zn des cifrarea
Zn\elesurilor ascunse ale cuvintelor, silabelor Yi literelor.
(Ya, de pildX, ei Ytiu cX `scaun gXurit_ ZnseamnX consiliu privat> `c[rd de g[Yte_, senatul> `c[ine Ychiop_, un nXvXlitor
_ciuma_, armatX permanentX> `cXrXbuY_, prim ministru> `gutX_, mare prelat> sp[n.urXtoare_, secretar de stat> `oalX de
noapte_, consiliul marilor dregXtori> `sitX_, doamnX de la curte> `mXturX_, revolu\ie> `cursX de Yoareci_, slu&bX publicX>
`prXpastie fXrX fund_, vistierie> `canal_, curte> `tichie de bufon cu clopo\ei_, favorit> `trestie ruptX_, curte &udecXtoreascX>
`butoi gol_, general> `ranX cu puroi_, administra\ie.
(tunci c[nd aceastX metodX dX greY, au altele douX mai eficace, pe care cei mai ZnvX\a\i dintre ei le numesc acrostihuri Yi
anagrame. Botrivit celei din\ii, ei pot descifra toate ini\ialele, d[ndu+le t[lcuri politice. (stfel, ZnseamnX complot> /,
regiment de cavalerie> L, flotX. Botrivit celei de a doua metode, prin rearan&area literelor alfabetului dintr +un te't suspect,
%5 Jritain. 'Nota red. engleze)
%. #ngland. 'Nota red. engleze)
L8
ei pot da Zn vileag cele mai ascunse \eluri ale unui partid nemul\umit. (Ya de pildX, dacX Zntr +o scrisoare cXtre un prieten,
eu i+aY scrie acestuia@ `#ratele nostru Tom a cXpXtat tr[n&i_, un specialist Zn arta descifrXrii ZYi va da seama numaidec[t cX
aceleaYi litere care alcXtuiesc propo.i\ia aceasta pot forma urmXtoarele cuvinte@ `3e.ista\i, se pune la cale un complot_
%1
.
(ceasta este metoda anagramaticX.
Brofesorul s+a arXtat recunoscXtor pentru aceste informa\ii Yi mi+a fXgXduit cX numele meu va fi trecut cu cinste Zn tratatul
lui. "um nu mai gXseam nimic Zn \ara aceea care sX mX Zndemne sX rXm[n, am Znceput sX mX g[ndesc la Zntoar cerea Zn
(nglia.
"(B)T2LUL 6))
Autorul prsete !agado. :osete =a Caldonada. Nu gsete nici o coraie. Hace o scurt cltorie la ?lududri.
Primirea pe care i"o face guvernatorul.
Laputa Yi \inuturile Zncon&urXtoare fac parte dintr+un continent care, am toate motivele sX cred, se Zntinde spre rXsXrit, cXtre
acea parte necunoscutX a (mericii situatX la vest de "alifornia, Yi spre nord de 2ceanul Bacific, aflat la o distan\X nu mai
mare de o sutX cinci.eci de mile de Lagado. (colo se gXseYte un port care face nego\ cu marea insulX Luggnagg, aYe.atX
spre nord+vest la AL grade latitudine nordicX Yi la 8<: grade longitudine. (ceastX insulX Luggnagg este situatX la sud+est de
5aponia, cam la apro'imativ o sutX de leghe. Vntre ZmpXratul 5aponiei Yi regele din Luggnagg e'istX o str[nsX prietenie, Yi
datoritX acestui lucru naviga\ia Zntre o insulX Yi cealaltX este foarte intensX. -+am hotXr[t aYadar sX mX Zndrept Zntr+acolo,
cu g[ndul de a mX Zntoarce Zn Europa. (m Znchiriat doi cat[ri Yi o cXlXu.X care sX+mi arate drumul Yi sX+mi ducX bruma de
baga& ce aveam. -i+am luat rXmas bun de la nobilul meu protector, care Zmi arXtase at[ta bunXvoin\X Yi care, la despXr\ire,
mi+a fXcut un dar mXrinimos.
"XlXtoria mea s+a desfXYurat fXrX peripe\ii vrednice de a fi amintite. "[nd am sosit Zn portul -aldonada ;aYa se numea=,
n+am gXsit nici o corabie care sX plece la Luggnagg Yi se pXrea cX nici nu va fi vreuna prea cur[nd. 2raYul e cam tot at[t de
mare c[t Bortsmouth. +a trecut mult Yi am cunoscut c[\iva oameni care m+au primit cu multX ospitalitate.
Un gentilom cu va.X Zmi spuse cX de vreme ce spre Luggnagg nu va pleca nici un vas p[nX Zntr +o lunX de .ile, mi+aY putea
omorZ timpul fXc[nd o plimbare spre mica insulX Glubbdubdrib, aYe.atX la vreo cinci leghe depXrtare spre sud+vest. *e
oferi sX mX Znso\eascX ZmpreunX cu un prieten de+al lui, fXgXduindu+mi cX Zmi va face rost de o barcX Zn vederea acestei
cXlXtorii.
Glubbdubdrib, Zn mXsura Zn care pot tXlmXci acest cuv[nt, ZnseamnX )nsula 6rX&itorilor sau -agicienilor. E cam c[t o
treime din insula $ight Yi pXm[ntul ei este foarte roditor> triburile sunt conduse de cXpetenia unui trib alcXtuit din magi+
cieni. -embrii acestui trib se cXsXtoresc numai Zntre ei, iar cel mai bXtr[n dintre d[nYii le este principe sau guvernator. (re
un palat mXre\ Yi un parc de vreo trei mii de pogoane, Zncon&urat de un .id de piatrX cioplitX, Znalt de douX.eci de picioare.
Vn acest parc se aflX mai multe \arcuri mici pentru vite, precum Yi semXnXturi Yi grXdini de .ar.avat, Zmpre&muite cu gard.
Guvernatorul Yi familia lui sunt slu&i\i de niYte servitori cam neobiYnui\i. 4atoritX cunoYtin\elor sale Zn arta necroman\iei,
el are puterea de a chema sufletele celor mor\i Yi de a le cere sX+l slu&eascX vreme de douX.eci Yi patru de ceasuri, dar nu
mai mult. Be de altX parte, el nu poate chema aceleaYi suflete Znainte de a fi trecut trei luni de .ile, dec[t Zn ca.uri cu totul
neobiYnuite.
"[nd am sosit Zn insulX ? pe la ora unspre.ece diminea\a ? unul din domnii care mX Znso\ea se duse la guvernator Yi+l
rugX sX binevoiascX a primi pe un strXin venit anume spre a avea cinstea sX vadX pe ZnXl\imea *a. "ererea fu Zncuviin\atX
numaidec[t, aYa cX am intrat to\i trei pe poarta palatului, trec[nd printre douX Yiruri de strX&i Znarmate Yi ZmbrXcate dupX o
modX foarte veche. *trX&erii aveau ceva Zn ZnfX\iYarea lor care mX umplea de groa.X> mi se fXcuse pXrul mXciucX. (m
strXbXtut mai multe apartamente Yi pretutindeni am fost Znt[mpina\i de slu&itori la fel de stranii, aYe.a\i de o parte Yi de alta
a ZncXperilor, asemenea strX&ilor, p[nX c[nd am a&uns Zn camera guvernatorului. (ici, dupX ce am fXcut trei plecXciuni
ad[nci Yi am rXspuns la c[teva ZntrebXri generale, ni s+a dat voie sX ne aYe.Xm pe trei scaune, l[ngX treapta cea mai de &os a
tronului ZnXl\imii *ale. Guvernatorul Zn\elegea limba din /alnibarbi, cu toate cX se deosebea de limba vorbitX pe insulX.
-X rugX sX+i povestesc c[te ceva despre cXlXtoriile mele Yi, pentru a+mi arXta cX voi fi tratat fXrX nici un fel de ceremonii,
le fXcu semn cu degetul tuturor Znso\itorilor sXi sX pXrXseascX ZncXperea> spre marea mea uimire, au dispXrut Zntr+o clipX,
asemenea arXtXrilor din vis, c[nd ne deYteptXm. u mi+am putut veni Zn fire c[tXva vreme, p[nX ce guvernatorul mX
Zncredin\a cX nu mi se va Znt[mpla nimic rXu> Yi dacX am vX.ut cX cei doi tovarXYi ai mei nu se sinchisesc c[tuYi de pu\in
;pasXmite fuseserX adesea primi\i Zn felul acesta=, am Znceput sX prind cura& Yi i +am povestit VnXl\imii *ale pe scurt c[teva
din peripe\iile mele, uit[ndu+mX mereu Znapoi, Znspre locul unde vX.usem nXlucile acelea. (m avut cinstea sX iau masa cu
guvernatorul, o nouX ceatX de fantome aduc[ndu+ne m[ncarea Yi servindu+ne. -i+am dat seama cX sunt mai pu\in Zngro.it
dec[t fusesem Zn cursul dimine\ii. (m rXmas p[nX la asfin\itul soarelui, dar l+am rugat cu umilin\X pe ZnXl\imea *a sX mX
ierte cX nu pot primi invita\ia de a locui la palat. "ei doi prieteni ai mei Yi cu mine am Znchiriat o casX Zn oraYul vecin, care
%1 Cutnd literele n propoziiunea englezeasc se oin e>act cuvintele acestea, 'n.r.)
LA
este capitala acestei insuli\e, iar a doua .i de diminea\X ne+am Zntors pentru a aduce omagiile noastre> guvernatorului,
cinste pe care el binevoise sX ne+o ZngXduie.
Vn felul acesta am .Xbovit Zn insulX .ece .ile, petrec[ndu+ne cea mai mare parte a timpului Zn tovXrXYia guvernatorului Yi
dormind la locuin\a noastrX. Vn cur[nd m+am obiYnuit Zntr+at[ta cu pre.en\a duhurilor, Znc[t a treia sau a patra oarX n+am
mai Zncercat nici o emo\ie, sau, chiar dacX mX mai stXp[nea un oarecare sim\Xm[nt de teamX, curio.itatea mea bi ruia frica.
VnXl\imea *a guvernatorul m+a poftit sX invoc orice spirit doresc ? ba chiar cete Zntregi dacX vreau ? spiritul oricXrui
mort de la facerea lumii Yi p[nX Zn clipa de fa\X, Yi sX le cer sX+mi rXspundX la orice Zntrebare aY socoti eu cu cale sX pun, cu
condi\ia ca ZntrebXrile mele sX priveascX numai epoca Zn care au trXit ei. Buteam fi Zncredin\at de un lucru, Yi anume cX Zmi
vor spune adevXrul adevXrat, deoarece minciuna era un talent fXrX nici o noimX Zn lumea de dincolo.
-i+am e'primat nemXrginita mea recunoYtin\X fa\X da VnXl\imea *a pentru o atare cinste. e aflam Zntr+o ZncXpere de unde
aveam o frumoasX priveliYte asupra parcului. ^i cum primul meu Zndemn a fost de a vedea c[teva scene pline de strXlucire
Yi mXre\ie, am dorit sX+l vXd pe (le'andru cel -are Zn fruntea oYtirilor, ZndatX dupX bXtXlia de la (rbela> scenX care, la un
semn al guvernatorului, se ZnfX\iYX de ZndatX ochilor noYtri, pe un c[mp Zntins, chiar sub, fereastra unde ne aflam.
(le'andru fu chemat Zn camerX Yi numai cu multX greutate am i.butit sX Zn\eleg greceasca lui, Zntruc[t cunoYteam prea
pu\in aceastX limbX> ZmpXratul mX asigurX pe cuv[nt de cinste cX nu fusese otrXvit, ci murise de friguri, deoarece se ZmbXta
prea des.
L+am vX.ut apoi pe !annibal trec[nd (lpii> acesta Zmi spuse cX nu avea strop de o\et Zn toatX tabXra.
6enirX apoi "e.ar Yi Bompei Zn fruntea armatelor lor, gata de luptX. "el din\ii ZYi trXia ultimul mare triumf. -i +am
e'primat dorin\a de a vedea senatul 3omei, adunat Zntr+o salX mare, Yi o adunare legislativX modernX ;pentru compara\ie=,
Zn altX salX. *enatul pXrea o adunare de eroi Yi semi.ei. "eilal\i, o adunXturX de boccegii, ho\i de bu.unare, t[lhari Yi
fanfaroni.
La rugXmintea mea, guvernatorul Zi fXcu semn lui "e.ar Yi lui /rutus sX se apropie de noi. -+a cuprins o ad[ncX venera\ie
la vederea lui /rutus Yi mi+am dat lesne seama de virtutea+i desXv[rYitX, de neobositul sXu av[nt Yi tXria lui sufleteascX, de
dragostea sa curatX pentru patrie Yi de bunXvoin\a fa\X de Zntregul neam omenesc, .ugrXvite Zn fiecare trXsXturX a chipului
sXu. (m observat cu multX plXcere cX aceYti doi oameni se Zn\elegeau de minune, iar "e.ar Zmi mXrturisi fXrX Zncon&ur cX
cele mai mari fapte din via\a lui nu erau nici pe departe at[t de strXlucite ca omorul comis de /rutus. (m avut cinstea de a
discuta mult cu /rutus, Yi mi+a spus cX strXbunul sXu 5unius, *ocrate, Epaminonda, "aton cel T[nXr, *ir Thomas -ore Yi
el ZnsuYi erau veYnic ZmpreunX> iatX un se'tumvirat la care toate veacurile lumii nu ar mai putea adXuga pe un al Yaptelea.
4ar nu vreau sX+l plictisesc pe cititor ZnYir[ndu+i to\i oamenii vesti\i, al cXror spirit a fost invocat spre a+mi potoli setea de
a vedea lumea din veacurile antichitX\ii, perind[ndu+se prin fa\a mea. -i+am desfXtat Zndeosebi ochii, privind pe ucigaYii
tiranilor Yi ai u.urpatorilor Yi pe acei care au redat libertatea popoarelor asuprite Yi nedreptX\ite.
4ar e cu neputin\X sX .ugrXvesc mul\umirea pe care am Zncercat+o, Zn aYa fel Znc[t cititorul sX trXiascX Yi el, la r[ndul lui,
astfel de clipe.
"(B)T2LUL 6)))
Autorul descrie n continuare insula ?iududri. Cteva ndreptri aduse istoriei antice i moderne.
4eoarece doream nespus sX+i vXd pe ZnvX\a\ii Yi pe Zn\elep\ii vremurilor de altXdatX, mi+am re.ervat o .i Zn acest scop. (m
propus ca !omer Yi (ristotel sX aparX Zn fruntea comentatorilor lor, dar aceYtia erau at[t de numeroYi, Znc[t c[teva sute din
ei au fost nevoi\i sX aYtepte Zn curte Yi Zn camerele e'terioare ale palatului. )+am recunoscut pe cei doi eroi de la prima
vedere, deosebindu+i nu numai de celelalte@ duhuri din mul\ime, ci Yi unul de altul. !omer era mai Znalt> Yi mai arXtos> se
\inea foarte drept pentru v[rsta lui, iar ochii Zi erau vioi Yi pXtrun.Xtori, cum nu mi +a fost dat sX vXd> vreodatX. (ristotel
umbla g[rbovit Yi se spri&inea Zntr+un toiag. Era tras la fa\X, cu pXrul rar Yi lins, iar vocea+i suna a gol. -i+am dat seama
numaidec[t cX am[ndoi erau cu desXvZrYire strXini de cei din &urul lor, cX nu+i vX.userX Yi nu au.iserX niciodatX de ei. )ar
un duh al cXrui nume nu+l voi da Zn vileag mi+a Yoptit cX acolo, pe tXr[murile acelea ale mor\ilor, aceYti comentatori se
\ineau c[t mai departe de autorii lor, Zncerc[nd un sim\Xm[nt de ruYine Yi de vinX, pentru cX rXstXlmXciserX Zn fa\a
posteritX\ii spusele acestor ZnvX\a\i. )+am pre.entat pe 4idymus Yi pe Eustatius lui !omer Yi l+am fXcut pe acesta sX+i
trate.e mai bine dec[t o meritau poate deoarece !omer ZYi dXdu seama ZndatX cX le lipsea geniul de care e nevoie pentru a
pXtrunde spiritul unui poet. (ristotel ZnsX ZYi ieYi rXu din sXrite c[nd Zi vorbii despre *cotus Yi 3amus Yi Zi fXcui cunoYtin\X
cu ei, ba chiar Zi ZntrebX dacX Yi ceilal\i din tagma lor erau la fel de nXt[ngi ca ei.
L+am rugat apoi pe guvernator sX+l cheme pe 4escartes Yi pe Gassendi, cXrora le+am cerut sX+Yi lXmureascX sistemele Zn
fa\a lui (ristotel. -arele filo.of ZYi recunoscu bucuros propriile sale greYeli Zn domeniul filo.ofiei naturale, deoarece
adesea se bi.uise doar pe ipote.e, cum de altfel trebuie sX procede.e to\i oamenii, Yi+Yi dXdu seama cX pXrerile lui Gassen+
di, care fXcuse doctrina lui Epicur c[t mai accesibilX cu putin\X, ca de alt fel Yi sistemul lui 4escartes, urmau sX+Yi piardX Zn
cur[nd orice ZnsemnXtate.
(ceeaYi soartX o pre.ise el atrac\iei corpurilor, teorie ai cXrei apXrXtori at[t de .eloYi sunt ZnvX\a\ii din vremea noastrX. El
spuse cX orice nou sistem filo.ofic al naturii nu este dec[t o modX nouX care se schimbX cu fiecare epocX, Yi chiar Yi acei
LD
care pretind cX le pot demonstra pe ba.X de principii matematice, nu vor cunoaYte dec[t o faimX trecXtoare Yi apoi vor fi
da\i uitXrii.
-i+am petrecut cinci .ile st[nd de vorbX cu mul\i al\i ZnvX\a\i ai lumii vechi. 4e asemenea, i +am vX.ut pe cei mai mul\i
dintre primii ZmpXra\i romani. (m stXruit pe l[ngX guvernator sX cheme bucXtarii lui !eliogabalus, ca sX ne pregXteascX o
masX, dar aceYtia nu Yi+au putut arXta dibXcia, lipsindu+le materialele trebuitoare. Un ilot al lui (gesilau ne+a pregXtit o
ciorbX spartanX, dar mXrturisesc cX n+am fost Zn stare sX Znghit mai mult de o lingurX.
"ei doi domni care mX Znso\iserX pe insulX trebuiau sX se ZntoarcX peste trei .ile, din pricina unor treburi grabnice. (m
petrecut aceste .ile chem[nd pe unii mor\i din veacuri mai moderne, care fuseserX oameni mari Zn ultimele douX+trei sute
de ani, fie Zn (nglia, fie Zn alte \Xri din Europa> Yi cum am fost Zntotdeauna un mare admirator al vechilor familii ilustre,
l+am rugat pe guvernator sX invoce c[teva .eci de regi, ZmpreunX cu strXmoYii acestora din ulti mele opt+nouX genera\ii.
eaYteptatX Yi dureroasX mi+a fost de.amXgirea, cXci Zn locul unui Yir nesf[rYit de diademe regale, mi+a fost dat sX vXd
numai Zntr+o singurX familie doi scripcari, trei curteni neZnsemna\i Yi un prelat italian. Vn alta ? un bXrbier, un abate Yi doi
cardinali. utresc o venera\ie prea mare pentru capetele Zncoronate, ca sX mai stXrui asupra unui subiect at[t de delicat.
"[t despre con\i, marchi.i, duci, earl+i Yi al\ii asemenea lor, nu mi+am fXcut nici un fel de scrupule. /a trebuie sX
mXrturisesc cX am sim\it oarecare plXcere sX descopXr ob[rYia unor trXsXturi caracteristice prin care se deosebesc anumite
familii. -i+am dat seama numaidec[t de unde anume ZYi trage una din familii bXrbia ascu\itX> de ce a doua a numXrat un
Yir de ticXloYi vreme de douX genera\ii Yi de nebuni Zn urmXtoarele douX> de ce a treia era smintitX, iar a patra neam de
escroci> abia acum am Zn\eles vorbele lui Bolydore 6irgil care spune despre o mare familie@ ec vir fortis. nec iemina
casta
&0
, + mi+am dat Zn sf[rYit seama Zn ce fel cru.imea, fX\Xrnicia Yi laYitatea au devenit caracteristice anumitor familii,
poate Zn aceeaYi mXsurX Zn care le sunt caracteristice bla.oanele lor> am aflat cine a adus fren\ea Zntr+o familie de vi\X
veche, boalX ce a fost transmisX urmaYilor sub forma de tumori scrofuloase.
^i nu m+am mirat prea mult de toate acestea, c[nd am vX.ut cum se spurcX stirpea datoritX pa&ilor, lacheilor, vale\ilor,
vi.itiilor, cartoforilor, scripcarilor, actorilor, cXpitanilor Yi ho\ilor de bu.unare.
"el mai mult m+a sc[rbit istoria modernX, deoarece dupX ce am cercetat cu multX luare+aminte to\i oamenii de rang mare
de la cur\ile monarhilor din ultimul veac, am Zn\eles cum a fost ZnYelatX lumea de scriitorii care s+au prostituat, pun[nd
cele mai mari fapte vite&eYti pe seama laYilor> sfaturile cele mai Zn\elepte, pe seama neghiobilor> sinceritatea, pe seama
linguYitorilor> virtutea romanX, pe seama trXdXtorilor de patrie> cucernicia, pe seama ateilor> castitatea, pe seama
sodomi\ilor> adevXrul, pe seama denun\Xtorilor> am Zn\eles c[\i oameni nevinova\i Yi fXrX cusur au fost os[ndi\i la moarte
sau trimiYi Zn surghiun, datoritX Znr[uririi pe care o aveau miniYtrii asupra &udecXtorilor corup\i, precum Yi datoritX
dihoniilor> c[\i netrebnici au fost ridica\i la locuri de cinste, dZndu+li+se astfel putere, demnitate Yi bani> ce rol Znsemnat au
&ucat curte.anele, prostituatele Yi mi&locitorii, para.i\ii Yi bufonii Zn toate Znt[mplXrile petrecute la curte, Zn consilii Yi Zn
senat. "e pXrere proastX mi+am fXcut despre Zn\elepciunea Yi integritatea omeneascX Zn clipa c[nd am aflat adevXratele
i.voare Yi motive ale marilor fapte Yi revolu\ii petrecute Zn lume, precum Yi Znt[mplXrile vrednice de dispre\ cXrora ele
Yi+au datorat i.b[ndaO
(ici mi+a fost dat sX descopXr ticXloYia Yi neYtiin\a celor care pretind cX scriu memorii sau istorie secretX, a celor care
trimit at[\ia regi Zn morm[nt cu a&utorul unei cupe de otravX, care repetX discu\iile dintre un monarh Yi sfetnicul sXu, c[nd
nimeni nu a fost de fa\X, sau a celor care de.vXluie g[ndurile Yi deschid cabinetele ambasadorilor Yi secretarilor de stat, dar
care au nenorocul sa greYeascX mereu. (ici mi+a fost dat sX descopXr cau.ele adevXrate ale multor evenimente care au
umplut lumea de uimire> de pildX, cum o prostituatX porunceYte pe scara de serviciu, cum porunca ei se rXsfr[nge asupra
hotXr[rii consiliului, iar hotXr[rea consiliului asupra senatului. Un general a mXrturisit Zn pre.en\a mea cX a repurtat
victorie numai datoritX laYitX\ii Yi neascultXrii, iar un amiral arXta cX l+a bXtut pe inamic, cXruia avea de g[nd sX+i predea
flota, mul\umitX nepriceperii sale.
Trei regi m+au asigurat cX de+a lungul domniei lor nu au Zn\eles niciodatX sX pre\uiascX un om de merit Yi dacX totuYi acest
lucru s+a Znt[mplat se datoreYte de bunX seamX unei greYeli sau trXdXrii vreunui ministru Zn care ei avuseserX Zncredere> Yi
de+ar fi sX mai trXiascX o datX, ar face la fel, demonstr[nd cu argumente puternice cX tronul regal nu se poate spri&ini dec[t
pe corup\ie, deoarece caracterul hotXr[t, Zncre.Xtor Yi liniYtit al omului virtuos este o piedicX veYnicX pentru treburile ob+
YteYti.
(m avut curio.itatea sX iscodesc prin ce anume mi&loace i.butiserX foarte mul\i oameni sX dob[ndeascX titluri de noble\e
Yi moYii Zntinse> ZntrebXrile mele s+au referit la vremurile cele mai noi, totuYi, nu m+am legat de .ilele noastre, deoarece
voiam sX fiu sigur cX nu voi &igni pe nimeni, nici mXcar pe strXini. XdX&duiesc cX nu+i nevoie sX+i spun cititorului cX nu
mX g[ndesc c[tuYi de pu\in la \ara mea, c[nd scriu toate acestea. (u fost chema\i mul\i oameni, Yi chiar Zn urma unei
cercetXri superficiale, am descoperit at[ta murdXrie, Znc[t mX simt copleYit de m[hnire c[nd mX g[ndesc la spusele lor.
*per&urul, asuprirea, corup\ia, frauda, linguYirea Yi alte metehne de felul acesta se numXrau printre cele mai scu.a bile
&0 Nici raii nu sunt puternici, i nici femeile nu sunt caste 'n lima latin), 'n.r.)
L<
meYteYuguri, Yi dupX cum se Yi cuvenea, am fost plin de ZngXduin\X fa\X de ele. "[nd ZnsX unii au mXrturisit cX +Yi datorea.X
mXrirea Yi bogX\ia desfr[ului sau incestului> al\ii, prostituXrii so\iilor Yi fiicelor lor> al\ii, trXdXrii de \arX Yi rege> al\ii,
otrXvirii> cei mai mul\i str[mbXtX\ii, pentru a+i nimici pe cei nevinova\i ? sX fiu iertat dacX toate acestea au fXcut sX scadX
ad[nca mea venera\ie pe care dintotdeauna am nutrit+o fa\X de persoanele de rang Znalt, persoane ce ar trebui, datoritX
sublimei lor demnitX\i, sX fie tratate cu cel mai mare respect de cXtre noi, inferiorii lor.
"itisem adesea despre mari servicii pe care unii oameni le aduseserX c[rmuitorului Yi \Xrii lor Yi mi +am e'primat dorin\a
sX+i vXd pe aceYti oameni. La ZntrebXrile mele mi s+a rXspuns cX numele lor nu sunt trecute nicXieri, cu e'cep\ia c[torva, pe
care istoria Zi ZnfX\iYea.X ca pe cei mai mari ticXloYi Yi trXdXtori. "[t despre ceilal\i, pot spune cX nu au.isem vreodatX de
ei. *+au ZnfX\iYat cu to\ii, umili Yi prost ZmbrXca\i> cei mai mul\i mi+au spus cX au murit Zn sXrXcie Yi Zn di.gra\ie, iar ceilal\i
pe eYafod sau sp[n.ura\i.
Brintre al\ii se afla un om al cXrui ca. pXrea Zntruc[tva ciudat. (lXturi de el stXtea un t[nXr de vreo optspre.ece ani.
/Xtr[nul mi+a spus cX fusese timp de mul\i ani comandant de vas> Zn bXtXlia navalX de la (ctium avusese norocul sX strX+
pungX liniile duYmanului, sX+i scufunde trei corXbii mari Yi sX capture.e o a patra, ceea ce pricinuise fuga lui (ntoniu, iar
lor le adusese victoria. T[nXrul care stXtea alXturi de el, unicul sXu fiu, cX.use Zn luptX. Vmi mai spuse cX datoritX unor
merite ale sale se dusese la 3oma la sf[rYitul rX.boiului, spre a+i cere lui (ugustus sX+i dea comanda unei corXbii mai mari,
al cXrui comandant fusese ucis> totuYi, fXrX sX se \inX seama de cererea lui, comanda fu datX unui bXie\andru care Zn via\a
lui nu vX.use marea> acesta era fiul Libertinei, slu&itoarea uneia din amantele ZmpXratului. Vnapoindu+se pe vasul lui,
bXtr[nul fu Znvinuit cX nu+Yi fXcuse datoria, Yi corabia Zncredin\atX unui pa&, favorit al vice+amiralului Bublicola> atunci el
se retrase la o fermX sXrXcXcioasX, departe de 3oma, unde ZYi sf[rYi .ilele. Eram at[t de curios sX aflu adevXrul cu privire la
aceastX poveste, Znc[t am dorit sX fie chemat (grippa care fusese amiral Zn acea bXtXlie. (grippa se ZnfX\iYX ZndatX Yi ZntXri
Zntru totul spusele celuilalt, ba chiar pre.entX lucrurile Yi mai mult Zn favoarea comandantului care, din pricina modestiei,
ascunsese o bunX parte din meritele sale.
(m fost cuprins de ad[ncX uimire c[nd mi+am dat seama c[t de mare era corup\ia Zn imperiul acela Yi c[t de repede
prinsese rXdXcini, datoritX desfr[ului ce domnea pretutindeni Zn ultima vreme. (ceasta m+a fXcut sX mX mir mai pu\in de
multe ca.uri asemXnXtoare privind alte \Xri, unde vicii de tot felul au stXp[nit mult mai multX vreme Yi unde toatX gloria,
precum Yi prX.ile de rX.boi Yi le+a ZnsuYit comandantul+Yef, care era poate cel mai pu\in Zndrituit la una sau la cealaltX.
"um fiecare duh chemat apXrea Zntocmai cu ZnfX\iYarea pe care o avusese Zn via\X, am constatat cu multX str[ngere de
inimX cX neamul omenesc degenerase Zn ultimele sute de ani, cX fren\ea sub toate formele Yi cu toate urmXrile ei schimbase
cu desXvZrYire ZnfX\iYarea engle.ilor, chircise trupul, slXbise nervii, tendoanele Yi muYchii, ZngXlbenise fe\ele Yi fleYcXise
carnea.
(m mers p[nX acolo, Znc[t am rugat sX fie chema\i c[\iva plugari engle.i de altXdatX, vesti\i pe vremuri pentru traiul,
purtXrile Yi ZmbrXcXmintea lor simplX, pentru felul lor drept, pentru dragostea de libertate, pentru vite&ia Yi dragostea de
tarX.
^i iarXYi n+am putut sX rXm[n nepXsXtor c[nd, asemuindu+i pe cei vii cu cei mor\i, am constatat cum urmaYii au terfelit de
dragul banilor aceste simple virtu\i strXmoYeYti, urmaYi, care, v[n.[ndu+Yi voturile Yi trXg[nd sforile la alegeri, Yi+au ZnsuYit
toate viciile Yi metehnele ce pot fi ZnvX\ate la curtea unui rege.
"(B)T2LUL )F
Autorul se ntoarce la Caldonada. Pleac n mpria !uggnagg. Autorul e nc8is i apoi c8emat la curte. Cum a fost
primit. <ngduina regelui fa de supui.
*osind .iua plecXrii am cXpXtat Zncuviin\area ZnXl\imii *ale guvernatorul din Glubbdubdrib Yi m+am Znapoiat cu cei doi
Znso\itori ai mei la -aldonada unde, dupX o aYteptare de douX sXptXm[ni, am gXsit o corabie gata sX ridice p[n.ele pentru a
porni spre Luggnagg. "ei doi domni Yi al\i c[\iva au avut marea bunXtate de a mX aprovi.iona cu merinde Yi de a mX
conduce pe bord. "XlXtoria a \inut o lunX de .ile. (m avut de Znfruntat o furtunX cumplitX Yi am fost nevoi\i sX c[rmim
Znspre vest pentru a intra Zn bXtaia ali.eului, care sufla pe o Zntindere de mai mult de Yai.eci de leghe. La A8 aprilie 8H:I,
am intrat Zn apele fluviului care curge spre "lumegrig, un port la mare, aYe.at Zn partea de sud+est a ZmpXrX\iei Luggnagg.
(m aruncat ancora la o leghe depXrtare de oraY Yi am semnali.at dupX pilot. Vn mai pu\in de &umXtate de orX, venirX pe
bord doi pilo\i care ne+au condus printre bancuri Yi st[nci foarte prime&dioase pentru corXbii, p[nX la un ba.in mare, unde
o flotX ZntreagX poate pluti Zn siguran\X, la o depXrtare de o ancablurX de .idurile oraYului.
"[\iva din marinarii noYtri, fie din rXutate, fie din neYtiin\X, au informat pe pilo\i cX eu sunt strXin Yi cX am cXlXtorit mult>
aceYtia s+au grXbit sX+l ZnYtiin\e.e pe vameY, care m+a cercetat cu de+amXnuntul la debarcare. 6ameYul Zmi vorbi Zn limba
din /alnibarbi, care, datoritX nego\ului Zntins, e Zn general Zn\eleasX Zn oraYul acela, mai ales de cXtre marinari Yi de
func\ionarii de la vamX. )+am istorisit c[teva din peripe\iile mele, cXut[nd sX+mi fac povestea c[t mai vrednicX de cre.are.
)ar am socotit cu cale sX tXinuiesc numele patriei mele adevXrate Yi sX le spun cX sunt olande., deoarece inten\ia mea sX
plec Zn 5aponia Yi Ytiam cX olande.ii sunt singurii europeni cXrora le este ZngXduitX intrarea Zn ZmpXrX\ia aceea. )+am spus
aYadar vameYului cX naufragiind pe coasta din /alnibarbi Yi fiind aruncat pe o st[ncX, am fost primit Zn Laputa sau insula
L9
.burXtoare ;despre care el au.ise adesea=, Yi acum MmX strXduiam sX a&ung Zn 5aponia, unde aY putea gXsi vreun mi&loc de a
mX reZntoarce Zn patrie. 6ameYul Zmi spuse cX va trebui sX fiu Znchis p[nX c[nd va primi ordine de la curte> Zn care scop el
va scrie numaidec[t, cu nXde&dea cX va primi un rXspuns p[nX Zn douX sXptXm[ni. (m fost dus Zntr+o locuin\X destul de
confortabilX Yi o santinelX fu aYe.atX la uYX. TotuYi, mi +era ZngXduit sX mX plimb printr+o grXdinX mare, fiind tratat cu
destulX omenie Yi Zntre\inut Zn tot acest rXstimp pe socoteala regelui. (m fost vi.itat de mai multe persoane, mai ales din
curio.itate, cXci se rXsp[ndise .vonul cX vin de peste mXri Yi \Xri, despre care ei nici mXcar nu au.iserX vreodatX.
(m anga&at ca t[lmaci pe un t[nXr care cXlXtorise pe aceeaYi corabie cu mine> era de fel din Luggnagg, dar trXise c[\iva ani
la -aldonada Yi cunoYtea perfect am[ndouX limbile. "u a&utorul lui, am putut sX stau de vorbX cu cei care mX vi.itau> dar
convorbirile acestea se mXrgineau la ZntrebXri din partea lor Yi rXspunsuri din partea mea.
3Xspunsul cur\ii nu Znt[r.ie sX soseascX. "uprindea un mandat de arestare Yi ordinul de a fi dus la Traldragdubh sau
Trildrogdrib ;deoarece, dacX Zmi aduc bine aminte, se pronun\X Zn ambele feluri=, de un detaYament de .ece cXlXre\i.
*ingurul meu Znso\itor era bietul t[lmaci, pe care+l convinsesem sX intre Zn slu&ba mea> Zn urma cererii mele umile ni s+a
dat la fiecare c[te un cat[r, pe care sX cXlXrim. "u o &umXtate de .i Znaintea noastrX, fu trimis un sol, ca sX+l ZnYtiin\e.e pe
rege de venirea mea Yi sX+l roage sX binevoiascX a hotXrZ .iua Yi ora c[nd va avea plXcerea de a+mi ZngXdui cinstea sX ling
praful din fa\a tronului sXu. (cesta este stilul cur\ii, despre care mi +am dat seama cX e ceva mai mult dec[t o chestiune de
formX, deoarece la douX .ile dupX sosirea mea, c[nd am fost primit la palat, mi s+a poruncit sX mX t[rXsc pe burtX Yi sX ling
duYumeaua pe mXsurX ce Znaintam.
4atoritX faptului cX eram strXin, duYumeaua fusese curX\atX, astfel cX praful nu mX supXrX c[tuYi de pu\in. TotuYi, aceasta
este o favoare deosebitX care nu se acordX dec[t persoanelor supuse, c[nd cer sX fie primite de rege. /a, uneori se pre sarX
dinadins praf pe &os, atunci c[nd cel care trebuie sX fie primit se Znt[mplX sX aibX duYmani puternici la curte. -i +a fost dat
sX vXd un mare dregXtor cu gura at[t de nXclXitX de praf, Znc[t dupX ce s+a t[r[t p[nX aproape de tron, n+a fost Zn stare sX
rosteascX un singur cuv[nt. Leac nu e'istX, pentru cX cei care scuipX sau ZYi Yterg gura Zn fa\a -a&estX\ii *ale se fac
vinova\i de o crimX capitalX. -ai e'istX Yi un alt obicei, cu care nu sunt Zntru totul de acord@ atunci c[nd regele ZYi pune Zn
g[nd sX condamne pe vreunul din nobilii sXi la o moarte bl[ndX, el porunceYte sX se presare pe duYumea un anumit praf
negricios Yi otrXvitor care, dacX e lins, omoarX fXrX greY omul Zn douX.eci Yi patru de ore. TotuYi, ca sX fiu drept cu acest
c[rmuitor care vXdeYte at[ta Zndurare Yi gri&X pentru via\a supuYilor sXi ;ar fi de dorit ca monarhii din Europa sX+l imite=,
trebuie sX amintesc un lucru care+i face cinste Yi anume cX dupX e'ecutarea unei astfel de pedepse se dau porunci straYnice
ca duYumeaua sX fie bine spXlatX, iar dacX slu&itorii nesocotesc porunca sunt Zn prime&die de a+Yi atrage m[nia regelui. Eu
Znsumi l+am au.it d[nd poruncX sX fie biciuit unul din pa&i, care, nutrind g[nduri ascunse, nu se Zngri&ise ca podelele sX fie
spXlate dupX os[ndX, deYi primise aceastX ZnsXrcinare. 4in pricina nepXsXrii lui, un t[nXr nobil Zn fa\a cXruia se deschidea
un viitor plin de nXde&di, venind Zn audien\X, a fost din nenorocire otrXvit, cu toate cX Zn perioada aceea, regele nu+i pusese
g[nd rXu. 4ar bunul rege avu mXrinimia sX+l ierte pe bietul pa&, aYa cX acesta n+a mai fost biciuit, fXgXduind cX nu va mai
face aYa ceva, fXrX sX primeascX poruncX.
4ar sX ne Zntoarcem acolo de unde am plecat@ dupX ce m+am t[r[t p[nX la vreo patru yar.i de tron, m+am sXltat uYor Zn
genunchi Yi apoi, lovind duYumeaua de Yapte ori cu fruntea, am rostit urmXtoarele cuvinte, aYa cum fusesem ZnvX\at Zn
a&un@ )ckpling golffthrobb s,uut serumm blhiop mlashnalt .win tnodbalkuZfh slhiophad gurdlubh asht. (ceasta e formula
stabilitX de legile \Xrii, pe care trebuie s+o rosteascX to\i cei ce sunt primi\i de monarh. Traducerea ei sunX cam aYa@ `#ie ca
cereasca fXpturX a -a&estX\ii 6oastre sX trXiascX cu unspre.ece luni Yi &umXtate mai mult dec[t soareleO_
3egele mi+a dat un rXspuns, pe care, bineZn\eles, nu l+am priceput> totuYi, dupX cum fusesem ZnvX\at, am rostit@ #luft drin
yalerick dwuldom prastrad mirpush, ceea ce ZnseamnX@ `Limba mea e Zn gura prietenului meu_> aceastX e'presie voia sX
spunX cX Zi cer ZngXduin\a de a+mi aduce t[lmaciul. ^i Zntr+adevXr, tZnXrul de care am amintit a fost adus ZnXuntru. "u
a&utorul lui, am rXspuns la toate ZntrebXrile pe care mi le+a pus -a&estatea *a vreme de o orX Yi mai bine. Eu vorbeam Zn
limba din /alnibarbi, iar t[lmaciul meu Zmi traducea spusele Zn limba din Luggnagg.
3egele se arXtX c[t se poate de Znc[ntat de tovXrXYia mea Yi Zi porunci bliffmarklub+ului sau marelui sXu Yambelan, sX ne
dea o locuin\X mie Yi t[lmaciului meu chiar acolo la palat> de asemenea fi'X o sumX importantX pentru hrana noastrX, ba
Zmi dXdu Yi bani de cheltuialX.
(m rXmas trei luni de .ile Zn aceastX \arX, spre a+mi dovedi supunerea fa\X de -a&estatea *a, care binevoi sX+mi arate cele
mai Znalte favoruri, fXc[ndu+mi Yi unele propuneri c[t se poate de ademenitoare. TotuYi, am socotit cX e mai Zn\elept Yi mai
cu cale sX+mi petrec restul .ilelor alXturi de so\ia mea Zn mi&locul familiei.
"(B)T2LUL F
!audele aduse !uggnaggienilor de ctre autor. / descriere amnunit a :truldrugilor. Giscuii cu privire la acest
suiect ntre autor i cteva fee simandicoase.
Luggnaggienii sunt oameni curtenitori Yi mXrinimosO, Yi cu toate cX nu le lipseYte cu desXvZrYire trufia caracteristicX tuturor
\Xrilor 2rientului, totuYi se aratX binevoitori fa\X de strXini, mai ales fa\X de cei care au trecere la curte. (m cunoscut mul\i
oameni, Zndeosebi printre cei cu va.X> Yi cum pretutindeni mergeam Znso\it de tXlmaci, convorbirile noastre nu erau
LC
plictisitoare.
Vntr+o .i, pe c[nd mX aflam Zn mi&locul unor astfel de fe\e alese, un mare dregXtor m+a Zntrebat dacX am vX.ut vreun
struldbrug, sau nemuritor de al lor.
_u_, i+am rXspuns, Yi l+am rugat sX mX lXmureascX ce ZnseamnX acest nume dat unei fiin\e nemuritoare. -i+a rXspuns cX
uneori ? foarte rar, de altfel ? se Znt[mplX ca Zntr+o familie sX se nascX un copil cu o patX rotundX Yi roYie pe frunte, chiar
deasupra spr[ncenei st[ngi, semn sigur cX nu va muri niciodatX. Bata aceasta, dupX cum spunea d[nsul, era cam de
mXrimea unei monede de argint de trei penny, dar cu timpul creYtea Yi +Yi schimba culoarea> la v[rsta de doispre.ece ani
devenea verde, rXm[n[nd astfel p[nX la douX.eci Yi cinci de ani, c[nd se fXcea albastrX, un al bastru Znchis> la patru.eci Yi
cinci era neagrX ca tXciunele Yi avea mXrimea unui Yiling engle.> de aci Zncolo rXm[nea neschimbatX. -i +a mai spus cX
lucrul acesta se Znt[mplX at[t de rar, Znc[t, dupX pXrerea lui, nu puteau fi mai mult de o mie o sutX de struldbrugi, bXrba\i Yi
femei, Zn toatX \ara> socotea cX vreo cinci.eci se aflau Zn capitalX, Zntre care Yi o feti\X nXscutX cu trei ani Zn urmX> tot el Zmi
spuse cX struldbrugii nu se nasc numai Zn anumite familii, ci la Znt[mplare, printr+un capriciu al soartei, iar copiii lor sunt
muritori ca to\i ceilal\i oameni.
-Xrturisesc cinstit cX cele au.ite m+au Znc[ntat nespus, Yi cum povestitorul Zn\elegea Znt[mplXtor limba din /alnibarbi, pe
care eu o vorbeam foarte bine, nu m+am putut stXpZni Yi am i.bucnit Zn cuvinte, poate Zntruc[tva cam nelalocul lor. (m
strigat, cuprins de nespusX montare@ _#ericit popor, unde orice copil poate avea sor\ii de a+i fi hXrX.itX nemurireaO #ericit
popor, Zn mi&locul cXruia dXinuie at[tea pilde vii ale virtu\ii strXmoYeYti, Yi care are dascXli ce+l pot ZnvX\a Zn\elepciunea
veacurilor apuseO 4ar mai ferici\i ZncX, fXrX asemXnare, sunt aceYti minuna\i struldbrugi care, ca unii ce se nasc fXrX a
cunoaYte blestemul ce apasX asupra neamului omenesc, au mintea slobodX Yi nu simt povara Yi amXrXciunea pricinuitX de
veYnica teamX de moarte._ -+am arXtat mirat cX la curte nu am Znt[lnit niciuna din aceste fiin\e vestite> doar pata neagrX
din frunte s+ar fi vX.ut at[t de bine, Znc[t nu putea sX+mi scape cu una cu douX, Yi mX+ntrebam cum de era cu putin\X ca un
rege Zn\elept ca -aiestatea *a sX nu se Zncon&oare cu o seamX de sfetnici at[t de pricepu\i Yi de des toinici. TotuYi, poate cX
virtutea acestor venerabili Zn\elep\i era prea severX pentru moravurile corupte Yi de.mX\ul de la curte. ToatX lumea Ytie cX
tinerii sunt prea Zncre.Xtori Zn sine Yi uYuratici ca sX se lase Zndruma\i de sfaturile celor mai mari.
"um ZnsX regele, Zn nemXrginita+i bunXtate, Zmi ZngXduise sX mX apropii de augusta lui persoanX, eram hotXr[t ca la primul
prile& sX+i spun fXrX Zncon&ur Yi pe larg ce cred despre toate acestea, bineZn\eles cu a&utorul tXlmaciului> Yi fie cX ar fi
binevoit sX ia Zn seamX sfatul meu, fie cX nu, eu totuYi mX hotXr[sem asupra unui lucru, Yi anume@ deoarece -a&estatea *a
mX poftise Zn nenumXrate r[nduri sX rXm[n Zn \arX, eram gata sX primesc plin de recunoYtin\X acest semn al bunXvoin\ei
sale Yi sX+mi petrec .ilele st[nd de vorbX cu fiin\ele acelea superioare, struldbrugii, dacX vor binevoi sX mX primeascX Zn
mi&locul lor.
4omnul cXruia Zi vorbeam ? dupX cum am mai arXtat, cunoYtea limba din /alnibarbi ? mi+a rXspuns cu un .[mbet plin
de ZngXduin\X, aYa cum ai ZndeobYte fa\X de cei neYtiutori, cX _e bucuros de a mX avea Zn mi&locul lor Yi ar dori, cu
Zncuviin\area mea, sX tXlmXceascX Yi celor de fa\X spusele mele_. "[tva vreme, oamenii staturX de vorbX Zntre ei, fXrX ca eu
sX Zn\eleg o iotX> lasb cX nici dupX chipurile lor nu mi +am putut da seama ce g[ndeau despre tot ce ZnYirasem p[nX atunci.
4upX o clipX de tXcere, aceeaYi persoanX Zmi arXtX cX prietenii lui Yi ai mei ;aYa gXsi el cu cale sX se e'prime= erau Znc[nta\i
de observa\iile &udicioase pe care le fXcusem asupra neasemuitei fericiri Yi a foloaselor legate de nemurire Yi ar dori sX
afle, mai ales, ce fel de via\X aY Zn\elege sX duc, dacX mi+ar fi hXrX.it sX mX nasc struldbrug.
(m rXspuns cX nimic nu+i mai uYor dec[t sX vorbeYti despre un subiect at[t de vast Yi de plXcut, mai ales pentru mine, care
de at[tea ori mX desfXtasem Znchipuindu+mi ce aY face dacX aY fi vreodatX rege, general sau mare dregXtor> c[t priveYte
nemurirea, mX g[ndisem adesea Zn fel Yi chip cu ce m+aY Zndeletnici Yi cum mi+aY petrece timpul dacX aY fi sigur cX voi trXi
veYnic.
(Yadar, dacX aY avea norocul sX vin pe lume ca struldbrug, de ZndatX ce aY descoperi aceastX fericire aY cXuta, Zn primul
r[nd, Zn\eleg[nd deosebirea dintre via\X Yi moarte, sX mX chivernisesc c[t mai bine Yi cu orice pre\> fXc[nd economii Yi
gospodXrindu+mi averea cum trebuie, sunt ZndreptX\it sX cred cX Zn vreo douX sute de ani aY fi cel mai bogat om din \arX. Vn
al doilea r[nd, ZncX din primii ani ai tinere\ii aY Zncepe sX studie. artele Yi Ytiin\a Yi Zn scurtX vreme i +aY Zntrece pe to\i,
a&ung[nd cel mai ZnvX\at om. Vn sf[rYit, mi+aY Znsemna cu gri&X toate faptele Yi Znt[mplXrile de seamX din via\a obYteascX Yi
cu a&utorul acestor ZnsemnXri, aY .ugrXvi Zn chip nepXrtinitor figurile c[torva genera\ii de regi Yi mari dregXtori, adXug[nd
Yi propriile mele observa\ii.
4e asemenea, aY nota cu luare+aminte diferitele schimbXri ce ar surveni Zn obiceiuri, limbX, ZmbrXcXminte, hranX Yi
distrac\ii. -ul\umitX acestui fapt, aY fi o adevXratX comoarX de Ytiin\X Yi Zn\elepciune Yi, de bunX seamX, aY deveni oracolul
poporului.
u m+aY cXsXtori niciodatX dupX v[rsta de Yai.eci de ani, ci aY Zn\elege sX duc o via\X ZndestulatX, dar totuYi plinX de
cumpXtare. -+aY strXdui sX plXmXdesc Yi sX Zndrum min\ile tinerilor Zn.estra\i, Yi pe ba.a propriilor mele amintiri, e'pe +
rien\e Yi observa\ii, ZntXrite de nenumXrate pilde, m+aY osteni sX+i conving de foloasele virtu\ii at[t Zn via\a publicX, c[t Yi Zn
cea privatX. 4ar prietenii mei cei mai apropia\i Yi mai statornici ar fi cei nemuritori ca Yi mine> dintre aceYtia mi+aY alege
LH
vreo .ece+doispre.ece, Zncep[nd cu cei mai bXtr[ni, Yi sf[rYind cu cei de o seamX cu mine. 4acX vreunul din ei ar avea de
Zndurat lipsuri, eu i+aY gXsi o locuin\X frumoasX Zn apropierea moYiei mele Yi ar fi nelipsit de la masa mea> iar dintre voi,
muritorii, aY alege doar c[\iva din cei mai vrednici, Yi vremea ce se deapXnX fXrX Zncetare mX va face sX vX uit fXrX prea
multe pXreri de rXu> iar cu urmaYii voYtri s+ar Znt[mpla Zntocmai, aYa precum un om priveYte cu bucurie garoafele Yi lalelele
ce rXsar Zn fiece an Zn grXdina lui, fXrX sX+i parX rXu de cele care s+au veYte&it cu un an Zn urmX.
*truldbrugii aceYtia laolaltX cu mine ne+am ZmpXrtXYi unii altora observa\iile Yi ZnsemnXrile adunate de+a lungul veacurilor>
am urmXri Zn ce chip corup\ia se strecoarX .i de .i Zn lume Yi ne+am Zmpotrivi ei la fiecare pas, prevenind Yi ZnvX\[nd
omenirea fXrX Zncetare. 4atoritX acestui fapt, precum Yi puternicei Znr[uriri a propriului nostru e'emplu, am i.buti, poate,
sX preZnt[mpinXm continua degenerare a naturii omeneYti, de care, pe drept cuv[nt, s+au pl[ns toate veacurile.
*X adXugXm la acestea plXcerea de a vedea nenumXratele revolu\ii din at[tea \Xri Yi ZmpXrX\ii, schimbXrile petrecute Zn
clasele de &os Yi de sus, cetX\i strXvechi nXruindu+se Yi biete sXtucuri devenind reYedin\e regale, fluvii vestite prefXc[ndu+se
Zn p[r[iaYe, o nouX f[Yie de uscat rXsXrind din apele oceanului, iar alta Znghi\itX de valuri> meleaguri necunoscute p[nX
atunci descoperite de oameni> barbarii cotropind \Xrile cele mai civili.ate Yi popoarele cele mai barbare civili.[ndu+se.
(Y vedea apoi cum omenirea descoperX longitudinea, perpetuum mobile, panaceul universal, precum Yi alte nXscociri de
seamX ce vor fi duse la desXvZrYire.
"e descoperiri minunate am face noi Zn astronomie, trXind dincolo de sorocul propriilor noastre proorociri Yi
adeverindu+le, urmXrind miYcarea Yi reZntoarcerea cometelor, dimpreunX cu schimbXrile petrecute Zn miYcarea soarelui, a
lunei Yi a stelelorO
(m vorbit amXnun\it despre multe alte lucruri, pe care dorin\a fireascX de a trXi o via\X fXrX de moarte Yi Zntr+o veYnicX
stare de fericire pXm[nteascX mi le punea lesne la Zndem[nX. 4upX ce am isprXvit Yi spusele mele au fost tXlmXcite, ca Yi
mai Znainte, celorlal\i, oamenii ZncepurX sX discute Zntre ei cu vie Znsufle\ire, fXc[nd ha. uneori pe socoteala mea. Vn cele
din urmX, acelaYi gentilom care fusese t[lmaciul meu Zmi spuse cX to\i ceilal\i l +au rugat sX Zndrepte c[teva din greYelile pe
care le fXcusem, datoritX prostiei obiYnuite a firii omeneYti, din care pricinX nici nu eram chiar at[t de vinovat. (Yadar
omul mi+a spus cX struldbrugii se nasc numai Zn \ara lor, cX asemenea fXpturi nu Znt[lneYti nici Zn /alnibarbi, nici Zn
5aponia, unde el avusese cinstea sX fie ambasadorul -a&estX\ii *ale Yi unde aflase cX bXYtinaYii celor douX ZmpXrX\ii nu
voiau sX creadX Zn ruptul capului cX aYa ceva ar fi cu putin\X. 4e altfel Yi eu, c[nd am au.it pentru prima oarX despre aceYti
struldbrugi, am rXmas at[t de uimit, Znc[t to\i cei de fa\X Yi +au dat seama numaidec[t cX este ceva cu desXv[rYire nou Yi
aproape de necre.ut pentru mine. Vn cele douX ZmpXrX\ii amintite mai sus, unde Zn timpul Yederii sale discutase adesea cu
bXYtinaYii, observase cX dorin\a lor cea mai fierbinte era sX trXiascX mult, c[t mai mult, cX cel care se afla cu un picior Zn
groapX cXuta sX se spri&ine din rXsputeri pe piciorul rXmas ZncX afarX, iar cei bXtr[ni trXgeau nXde&de sX mai trXiascX mXcar
o .i, consider[nd moartea drept cea mai mare pacoste de care natura Zi ZndeamnX veYnic sX se fereascX. umai Zn aceastX
insulX a Luggnagg+ului setea de via\X nu era chiar at[t de ar.Xtoare, datoritX struldbrugilor pe care Zi aveau sub ochii lor.
Vmi mai spuse cX via\a, aYa cum o imaginasem eu, era un lucru ira\ional Yi fals, deoarece presupunea ca omul sX se bucure
de tinere\e, sXnXtate Yi vigoare veYnicX, ceea ce nici o fiin\X cu mintea ZntreagX nu putea nXdX&dui, oric[t de nesXbuite i+ar
fi fost dorin\ele.
"X prin urmare nu se punea problema dacX omul are de ales Zntre o tinere\e veYnicX, prosperX Yi plinX de vigoare, ci cum
sX+Yi ducX aceastX via\X veYnicX, Zndur[nd nea&unsurile pe care le aduce cu sine bXtr[ne\ea> Yi deYi sunt pu\ini aceia care sX
doreascX nemurirea Zn atari condi\ii, totuYi, Zn cele douX \Xri amintite mai Znainte, Zn /alnibarbi Yi 5aponia, el constatase cX
fiecare om voia sX+Yi am[ne moartea c[t mai mult cu putin\X, ceasul din urmX sX sune c[t mai t[r.iu. 4e asemenea, rareori
i+a fost dat sX audX din gura vreunui om cX ar muri bucuros, afarX doar dacX era chinuit de dureri sau suferin\e cumplite.
(poi m+a Zntrebat dacX Zn \Xrile prin care cXlXtorisem, precum Yi Zn \ara mea, nu observasem aceeaYi stare de spirit.
4upX aceastX introducere, mi+a fXcut o descriere amXnun\itX a struldbrugilor. -i+a spus cX, de obicei, aceYtia sunt aidoma
muritorilor de r[nd p[nX la v[rsta de trei.eci de ani, dar Zncet, Zncet, ei devin din ce Zn ce mai melancolici Yi mai abXtu\i,
stare sufleteascX ce se accentuea.X pe mXsurX ce se apropie de v[rsta de opt.eci de ani. Toate acestea le aflase din propriile
lor mXrturisiri, deoarece Zntr+un veac se nasc doar doi sau trei struldbrugi, deci ar fi imposibil sX se poatX trage o
conclu.ie. La opt.eci de ani, v[rsta ma'imX a oamenilor din aceastX \arX, ei nu au numai smintelile Yi metehnele altor
moYnegi, ci mult mai multe, pricinuite de Zngro.itoarea perspectivX de a nu muri niciodatX. u sunt numai ZncXpX\Zna\i,
ar\XgoYi, lacomi, Zmbufna\i, vanitoYi Yi guralivi, ci incapabili de orice sim\Xm[nt de prietenie Yi lipsi\i de orice afec\iune,
care se opreYte la nepo\ii lor. Bi.ma Yi dorin\ele deYarte sunt cele mai mari pXcate ale lor. 4ar ceea ce invidia.X cu deo+
sebire sunt viciile tinerilor Yi moartea bXtr[nilor. "[nd se g[ndesc la cei dint[i, ZYi dau seama cX ei nu se vor mai bucura
niciodatX de plXcerile vie\ii, iar c[nd vXd o Znmorm[ntare, pl[ng Yi se bocesc cX al\ii au plecat Znspre limanul pXcii, Zn timp
ce ei nu+l vor putea atinge niciodatX. u+Yi aduc aminte de nimic Zn afarX de ceea ce au ZnvX\at Yi au vX.ut Zn tinere\e sau
pe c[nd erau oameni Zn puterea v[rstei Yi chiar aceste aduceri aminte sunt foarte nelXmurite. "[t priveYte autenticitatea sau
amXnuntele unui fapt oarecare e mult mai bine sX te Zncre.i Zn tradi\ie dec[t Zn cele mai vii amintiri ale lor. "ei mai pu\in
nenoroci\i dintre ei par sX fie cei care dau Zn mintea copiilor Yi+Yi pierd cu desXvZrYire memoria.
LI
(ceYtia se bucurX de mai multX milX Yi a&utor, cXci sunt scuti\i de o seamX de cusururi de care ceilal\i sunt plini.
4acX un struldbrug se cXsXtoreYte cu o femeie din neamul struldbrugilor, cXsXtoria e desfXcutX fXrX .XbavX, potrivit
prevederii Zn\elepte a legii, de ZndatX de struldbrugul mai t[nXr atinge v[rsta de opt.eci de ani, cXci legea socoteYte cX nu
trebuie sX ZngXduie ca acei care fXrX nici o vinX sunt os[ndi\i la via\X veYnicX, sX sufere Zndoit, av[nd de Zndurat Yi povara
unei neveste.
4e ZndatX ce au a&uns la v[rsta de opt.eci de ani, legea Zi socoteYte ca Yi mor\i> moYtenitorii devin de ZndatX stXp[nii
averilor lor, iar ei se aleg numai cu o pensie de nimic ca sX aibX din ce trXi. "ei sXraci sunt Zntre\inu\i pe socoteala statului.
4upX aceastX v[rsta ei sunt considera\i incapabili de orice slu&bX onorificX sau care le+ar aduce un c[Ytig.
u are voie sX cumpere sau sX ia pXm[nt Zn arendX> de asemenea, nu li se ZngXduie sX fie martori la vreun proces civil sau
penal, nici chiar atunci c[nd e vorba de stabilirea hotarelor.
La v[rsta de nouX.eci de ani, Zncepe sX le cadX din\ii Yi pXrul> ZYi pierd sim\ul gustului Yi beau Yi mXn[ncX tot ce li se dX,
fXrX nici un fel de poftX sau plXcere. /olile de care sufereau continuX sX+i chinuie, fXrX ca starea lor sX se agrave.e, dar nici
sX se ZmbunXtX\eascX. "[nd stau de vorbX cu cineva, ei uitX numele obiYnuite ale lucrurilor Yi persoanelor, chiar numele
celor mai apropia\i prieteni Yi rude. Bentru acelaYi motiv, ei nu+Yi pot petrece timpul citind, deoarece memoria nu+i mai
a&utX sX \inX minte o propo.i\iune de la Znceput p[nX la sf[rYit> datoritX acestui nea&uns, ei sunt lipsi\i de unica plX cere care,
de altminteri, Yi+ar mai putea+o ZngXdui.
Limba acestei \Xri fiind Zn continuX schimbare, struldbiugii unui veac nu+i mai pot Zn\elege pe cei dintr+un alt veac, Yi dupX
douX sute de ani de la naYtere, ei nu mai sunt Zn stare sX Znchege o convorbire ;afarX doar de c[teva cuvinte= cu semenii lor
muritori, Yi astfel bie\ii struldbrugi trXiesc ca niYte strXini Zn propria lor \arX.
(cestea mi s+au spus despre struldbrugi, dupX c[te Zmi amintesc eu. (m vX.ut mai t[r.iu cinci sau Yase struldbrugi de
v[rste deosebite, dintre care cel mai t[nXr nu avea mai mult de douX sute de ani. -i +au fost pre.enta\i Zn diferite r[nduri de
c[\iva dintre prietenii mei> dar cu toate cX li s+a spus cX sunt un cXlXtor Yi cX am vX.ut lumea ZntreagX, nu au avut nici cea
mai micX curio.itate de a+mi pune vreo Zntrebare> m+au rugat numai sX le dau un slumskudasc sau o amintire, ceea ce este
un fel mai cuviincios de a cerYi pentru a scXpa de asprimea legii care inter.ice acest lucru, deoarece ei sunt Zntre\inu\i pe
socoteala statului, ce+i drept, dZndu+li+se o pensie de nimic.
(proape to\i oamenii Zi urXsc Yi Zi dispre\uiesc. aYterea lor este socotitX de rXu augur Yi e ZnregistratX cu toate amXnuntele,
aYa Znc[t po\i afla v[rsta lor, cercet[nd un catastif> astfel de catastife nu se \in dec[t de o mie de ani Zncoace sau poate cX
celelalte au fost distruse de vreme ori de rX.boaie civile. TotuYi, c[nd cineva doreYte sX afle v[rsta unui struldbrug, Zl
ZntreabX de obicei ce regi sau persoane cu va.X ZYi poate aminti, consult[nd dupX aceea cXr\ile de istorie, deoarece, fXrX
doar Yi poate, ultimul monarh de care ZYi aduce aminte s+a urcat pe tron Znainte ca struldbrugul sX fi Zmplinit opt.eci de ani.
2 priveliYte mai &alnicX dec[t a struldbrugilor nu mi+a fost dat sX vXd, iar femeile erau Yi mai ZnspXim[ntXtoare dec[t
bXrba\ii. Be l[ngX ur[\enia obiYnuitX la ad[nci bXtr[ne\e, pe mXsurX ce treceau anii, ele cXpXtau o ZnfX\iYare Yi mai hidoasX
ZncX, pe care nu am cuvinte sX o .ugrXvesc. -i+a fost destul de uYor sX deosebesc din vreo Yase femei pe cea mai bXtr[nX,
cu toate cX nu era o diferen\X mai mare de un secol+douX Zntre ele.
Lesne ZYi poate Znchipui cititorul cX din cele ce am au.it Yi vX.ut, Zmi cam trecuse pofta de nemurire. -Xrturisesc cinstit cX
mi+a fost tare ruYine de ZmbXtXtoarele vi.iuni pe care le plXsmuisem, Yi mi +am spus cX nici un tiran n+ar putea sX
nXscoceascX o moarte pe care sX nu o primesc cu bucurie mai degrabX dec[t sX duc o astfel de via\X.
3egele au.i despre cele petrecute Zntre mine Yi prietenii mei cu acest prile& Yi mX cam luX peste picior, propun[ndu+mi
chiar sX trimitX cZtiva struldbrugi Zn propria mea \arX, pentru a+i scXpa pe oameni de frica mor\ii. *e pare, totuYi, cX lucrul
acesta e inter.is de legile fundamentale ale regatului, deoarece altfel aY fi fost gata sX iau asupra mea greutX\ile Yi chel+
tuielile transportului.
+am putut sX nu fiu de acord cX legile acestui regat privitoare la struldbrugi se Zntemeiau pe motive foarte puternice, Yi
oricare altX \arX Zn Zmpre&urXri asemXnXtoare ar fi fost silitX sX le adopte. (ltfel, Zntruc[t .g[rcenia este o urmare fireascX a
bXtr[ne\ii, nemuritorii aceia ar deveni cu timpul stXp[nii Zntregii \Xri Yi ar avea Zn m[na lor toatX puterea, ceea ce, datoritX
lipsei lor de pricepere, ar atrage dupX sine ruina Zntregului popor.
"(B)T2LUL F)
Autorul prsete insula !uggnagg i pleac n +aponia. Ge acolo, pe ordul unui vas olandez, pornete spre Amsterdam
i din Amsterdam, spre Anglia.
(m socotit cX aceastX descriere a struldbrugilor ar putea interesa pe cititor, deoarece e un lucru care iese oarecum din
comun.
Eu, unul, cel pu\in, nu+mi amintesc sX fi Znt[lnit lucruri asemXnXtoare Zn vreuna din cXr\ile de cXlXtorii ce mi+au cX.ut Zn
m[nX, iar dacX mX ZnYel, trebuie sX fiu iertat, cXci este neapXrat necesar ca to\i cXlXtorii care .ugrXvesc aceeaYi \arX sX
stXruie asupra aceloraYi amXnunte, fXrX a putea fi ZnvinovX\i\i cX au Zmprumutat sau au copiat de la cei ce au scris Znaintea
lor.
Vntre acest regat Yi marea ZmpXrX\ie a 5aponiei e'istX str[nse legXturi comerciale, Yi este foarte probabil ca scriitorii
LL
&apone.i sX fi fXcut Yi ei o descriere a struldbrugilor. 4ar Yederea mea Zn 5aponia a fost at[t de scur tX, Yi, pe de altX parte,
nici mXcar nu cunoYteam limba lor, Znc[t nu am avut c[tuYi de pu\in cXderea sX Zntreprind oarecare cercetXri. XdX&duiesc
ZnsX cX olande.ii, lu[nd cunoYtin\X de aceste r[nduri, vor fi Zndea&uns de curioYi sX cercete.e Yi deci Zn mXsurX sX
ZntregeascX spusele mele.
-aiestatea *a mX Zndemnase adesea sX primesc o slu&bX oarecare la curte, dar vX.[nd cX sunt hotXr[t sX mX Znapoie. Zn
patrie, a binevoit sX+mi dea Zncuviin\area sX plec, onor[ndu+mX totodatX cu o scrisoare de recomanda\ie scrisX chiar de
m[na sa cXtre ZmpXratul 5aponiei. 4e asemeni, el Zmi dXrui patru sute patru.eci Yi patru de galbeni ;poporului acestuia Zi
plXceau foarte mult cifrele de acelaYi fel=, precum Yi un diamant roYu pe care l+am v[ndut Zn (nglia cu o mie o sutX de lire.
La C mai 8H:L, m+am despXr\it solemn de -aiestatea *a Yi de to\i prietenii mei. -onarhul binevoi sX porunceascX unei
gXr.i sX mX conducX p[nX la Glanguenstald, un port aYe.at Zn partea de sud+vest a insulei. Beste Yase .ile am gXsit o
corabie care sX mX ducX Zn 5aponia> cXlXtoria noastrX a durat cincispre.ece .ile. (m debarcat Zntr+un port numit Famoschi,
situat Zn partea de sud+est a 5aponiei. 2raYul e aYe.at Zn regiunile apusene ale insulei, pe \Xrmul unei str[mtori care la nord
duce spre o f[Yie de apX> Zn partea de nord+vest se aflX Kedo, capitala \Xrii. La debarcare, le+am arXtat vameYilor scrisoarea
adresatX de regele din Luggnagg -aiestX\ii *ale ZmpXratul. 6ameYii cunoYteau sigiliul foarte bine ? era c[t palma mea. Be
sigiliu se putea vedea `Un rege ridic[nd de &os un cerYetor olog_. -agistra\ii oraYului, au.ind despre scrisoarea mea, m+au
primit ca pe un ministru> mi+au pus la dispo.i\ie trXsuri Yi slu&itori care mi+au dus baga&ele la Kedo, unde am fost primit Zn
audien\X, pre.ent[nd scrisoarea ZmpXratului.
*crisoarea a fost deschisX cu mare pompX, Yi un t[lmaci i+a tradus+o ZmpXratului. 4in porunca -a&estX\ii *ale am fost
ZnYtiin\at cX e de a&uns sX cer ceva Yi dorin\a Zmi va fi ZndeplinitX, oricare ar fi ea, de dragul fratelui sXu, ZmpXratul din
Luggnagg. TXlmaciul era un om care mi&locea Zncheierea t[rgurilor cu olande.ii> el ZYi Znchipui, dupX ZnfX\iYarea mea, cX
sunt european Yi de aceea repetX porunca -a&estX\ii *ale Zn olande.a de &os pe care o vorbea foarte bine. (m rXspuns, aYa
cum Zmi pusesem Zn g[nd, cX sunt un negustor olande., naufragiat pe meleaguri foarte ZndepXrtate, de unde cXlXtorisem pe
mare Yi pe uscat p[nX c[nd a&unsesem la Luggnagg> de aici mX Zmbarcasem pentru 5aponia. ^tiam cX mul\i compatrio\i
de+ai mei fac nego\ Zn pXr\ile acestea Yi trXgeam nXde&de sX mX pot Znapoia Zn Europa, cu a&utorul lor> de aceea Zl rugam cu
umilin\X pe ZmpXrat sX dea poruncX sX fiu condus Zn siguran\X la angasac. Be l[ngX aceasta, i+am mai fXcut o rugXminte Zn
numele protectorului meu, regele din Luggnagg, cer[nd -aiestX\ii *ale sX mX scuteascX de a Zndeplini ceremonia impusX
compatrio\ilor mei Yi anume aceea de a cXlca crucea Zn picioare> deoarece numai nenorocirile care se \ineau lan\ de capul
meu, mX aruncaserX pe \Xrmul ZmpXrX\iei lui Yi niciodatX nu+mi trecuse prin minte sX fac nego\. "[nd rugXmintea i+a fost
tXlmXcitX, ZmpXratul se arXtX Zntruc[tva surprins. El Zmi spuse cX dupX c[te Ytie sunt primul dintre compatrio\ii mei care ZYi
face scrupule Zn aceastX privin\X Yi adXugX cX Zncepe sX se ZndoiascX dacX sunt Zntr+adevXr olande.. /Xnuia mai degrabX cX
trebuie sX fiu creYtin. TotuYi, \in[nd seama de motivele arXtate de mine Yi mai ales pentru a+i da regelui din Luggnagg o
dovadX neobiYnuitX de Znalta sa pre\uire, Zmi spuse cX e gata sX Zncuviin\e.e aceastX ciudatX toanX, dar totul trebuia tXinuit
cu gri&X, iar ofi\erilor sX li se dea poruncX sX mX lase sX trec ca Yi cum ar fi uitat, deoarece, mX Zncredin\a el, dacX acest
secret ar fi aflat de compatrio\ii mei olande.i, ei mi+ar tXia g[tul Zn timpul cXlXtoriei. "u a&utorul tXlmaciului meu, i+am
mul\umit de mii de ori pentru un hat[r at[t de neobiYnuit Yi, cum Zn timpul acela niYte trupe se Zndreptau Zn marY spre
angasac, ofi\erul comandant primi ordinul sX mX ducX teafXr p[nX acolo, ZmpreunX cu instruc\iuni speciale privind
chestiunea cu crucea.
La L iunie 8H:L, am sosit la angasac, dupX o cXlXtorie foarte lungX Yi plinX de neca.uri. u trecu mult Yi m+am pomenit
Zn tovXrXYia c[torva marinari olande.i de pe vasul `(mboyna_ din (msterdam, cu o deplasare de <9: tone. TrXisem multX
vreme Zn 2landa, Zn timp ce studiam la Leyda, Yi vorbeam bine limba olande.X. -arinarii aflarX Zn cur[nd de unde anume
veneam> erau foarte curioYi sX cunoascX amXnunte Zn legXturX cu cXlXtoriile Yi via\a mea. (m Zntocmit o poveste c[t am
putut mai scurtX Yi mai demnX de cre.are, dar am ascuns cea mai mare parte a peripe\iilor mele. "unoYteam mul\i oameni
Zn 2landa, Yi am nXscocit nume pentru pXrin\ii mei, despre care le+am spus cX sunt niYte oameni modeYti din provincia
Guelderland. Eram gata sX+i dau cXpitanului ;un oarecare Theodorus 6angrult= oric[t ar fi cerut pentru cXlXtoria mea Zn
2landa, dar afl[nd cX sunt chirurg, el se mul\umi numai cu &umXtate din pre\, cer[ndu+mi Zn schimb sX+mi e'ercit
profesiunea pe vas. Vnainte de a ne Zmbarca, am fost adeseori Zntrebat de oamenii din echipa& dacX am Zndeplinit ceremonia
amintitX mai sus. (m ocolit Zntrebarea, d[nd rXspunsuri foarte generale, de pildX, cX _l+am mul\umit pe ZmpXrat Yi Zntreaga
curte Zn toate privin\ele_. TotuYi, un marinar rXutXcios se duse la un ofi\er Yi dupX ce mX arXtX cu degetul, Zi spuse cX nu am
cXlcat crucea Zn picioare> ofi\erul ZnsX, care primise instruc\iuni sX mX lase sX trec, Zi dXdu ticXlosului douX.eci de lovituri
pe spinare, cu un bX\ de bambus> Zn urma acestui fapt, nimeni nu m+a mai plictisit cu asemenea, ZntrebXri.
Vn timpul cXlXtoriei nu s+a Znt[mplat nici un lucru vrednic de a fi amintit. (m navigat pe un v[nt prielnic p[nX la "apul
/unei *peran\e, unde ne+am oprit pentru a lua apX de bXut. La 8: aprilie 8H8:, am sosit cu bine la (msterdam dupX ce,
Zntre timp, pierdusem trei oameni care se ZmbolnXviserX pe drum Yi un al patrulea care cX.use Zn valuri de pe catar gul cel
mare, nu departe de coasta Guineei. Vn cur[nd, am plecat din (msterdam spre (nglia, pe un vas mic care apar\inea
oraYului.
8::
La 8C aprilie ani sosit la 4owns. (m debarcat a doua .i diminea\a, revX.[ndu+mi patria dupX o absen\X de cinci ani Yi Yase
luni. (m pornit direct spre 3edriff, unde am sosit Zn aceeaYi .i la ora doua dupX amia.X Yi unde mi +am gXsit so\ia Yi copiii
sXnXtoYi cu to\ii.
B(3TE( ( B(T3(
"ULUT23)( V ](3( !2UK!!-+)L23
"(B)T2LUL )
Autorul devine cpitan de vas i pleac n cltorie. Carinarii uneltesc mpotriva lui. <l in nc8is mult vreme n cain
i"l dearc pe rmul unei ri necunoscute. Cltorete spre interiorul trii. Gescrierea 6a8ooilor, nite animale foarte
ciudate. Autorul ntlnete doi 8ou68n8nmi.
"u toate cX aY putea fi Znvinuit, Yi pe drept cuv[nt, cX+mi place nespus aventura, trebuie totuYi sX mXrturisesc cinstit cX
aceastX patimX a mea nu a putut fi ZnXbuYitX de prime&diile prin care am trecut de+a lungul primelor mele cXlXtorii.
(m rXmas acasX alXturi de so\ia Yi copiii mei vreo cinci luni de .ile, clipe cu adevXrat fericite, dacX aY fi Ytiut sX pre\uiesc
cum se cuvine traiul tihnit Yi Zndestulat. (m lXsat+o pe biata mea so\ie aYtept[nd un copil Yi am primit propunerea
avanta&oasX ce mi s+a fXcut, Yi anume de a deveni cXpitanul Adventurei, un mare vas comercial de D9: de tone. "unoYteam
bine tainele naviga\iei Yi cum mX cam sXturasem sX tot fiu chirurg pe bord ;fi reYte, la nevoie aY fi dat o m[nX de a&utor=,
am luat pe vas un t[nXr priceput Zn aceastX meserie, un oarecare 3obert Burefoy. (m ridicat p[n.ele Zn Bortsmouth la H
august 8H8:> Zn cea de a patruspre.ecea .i, ne+am Znt[lnit la Teneriffe cu cXpitanul Bocock din /ristol, care se Zndrepta
spre golful "ampechy ca sX Zncarce bXcan.
Vn Yaispre.ece ale lunii ne+a despXr\it o furtunX> c[nd m+am Zntors, am aflat cX vasul lui se scufundase Yi cX din tot
echipa&ul n+a scXpat cu via\X dec[t un mus. "Xpitanul era un om de treabX Yi un bun marinar, ZnsX cam ZncXpX\[nat> de aici
i s+a tras Yi moartea, dupX cum s+a mai Znt[mplat cu mul\i al\ii, cXci dacX ar fi dat ascultare sfaturilor mele, astX.i s+ar afla
Zn s[nul familiei lui, aYa cum eu mX aflu Zn s[nul familiei mele.
"um pierdusem mai mul\i oameni din echipa& din pricina frigurilor tropicale, am fost nevoit sX anga&e. marinari Zn
/arbados Yi Zn (ntilele mici, unde m+am oprit ascult[nd de sfaturile negustorilor Zn slu&ba cXrora mX aflam. 4ar Zn cur[nd
m+am cXit amarnic, deoarece am aflat cX cei mai mul\i dintre oamenii tocmi\i de mine fuseserX odinioarX pira\i. (veam
cinci.eci de oameni pe bord Yi primisem porunca sX fac nego\ cu indienii din mXrile sudului Yi, pe c[t Zmi stXtea Zn putin\X,
sX fac Yi descoperiri. emernicii aceia, pe care i+am cules de pe drumuri, i+au Zndemnat Yi pe oamenii mei sX se
rX.vrXteascX Yi p[nX la urmX s+au Zn\eles cu to\ii sX punX m[na pe corabie, iar pe mine sX mX ZnchidX. (Ya s+a Yi Znt[mplat@
Zntr+o bunX diminea\X au dat bu.na Zn cabina mea Yi m+au legat de m[ini Yi de picioare, amenin\[ndu+mX cX mX vor a.v[rli
peste bord dacX mX voi Zmpotrivi. Le+am spus cX sunt pri.onierul lor Yi deci mX voi supune. -+au pus sX &ur, apoi m+au
de.legat, prin.[ndu+mi doar un lan\ de picior Yi leg[ndu+mX de pat. La uYa cabinei fu aYe.atX o santinelX cu arma
ZncXrcatX, care primise ordinul sX tragX Zn ca.ul c[nd aY fi Zncercat sX+mi recapXt libertatea. -i+au trimis m[ncare Yi
bXuturX Yi au preluat comanda vasului> ZYi puseserX Zn g[nd sX devinX pira\i Yi sX+i &efuiascX pe spanioli ? plan ce nu putea
fi adus la Zndeplinire p[nX ce nu mai fXceau rost de oameni. (Ya cX hotXr[rX mai Znt[i sX v[ndX mXrfurile de pe corabie Yi
apoi sX se Zndrepte spre -adagascar ca sX recrute.e noi oameni, Zntruc[t mul\i muriserX Zn timpul c[t fusesem Zncarcerat.
"XlXtoria a durat sXptXm[ni Zn Yir, Zn timpul cXrora au fXcut nego\ cu indienii> eu ZnsX nu Ytiam Zncotro plutim, cXci eram
pX.it cu strXYnicie Yi aYteptam din clipX Zn clipX sX fiu omor[t, aYa cum mX amenin\au adeseori.
Vn cea de a noua .i a lunii mai 8H88, un anume 5ames $elche coborZ Zn cabina mea, spun[ndu+mi cX primise ordin de la
cXpitan sX mX debarce pe \Xrm. Vn .adar am cXutat sX+l Znduplec, cX nici mXcar n+a catadicsit sX+mi spunX cine era noul lor
cXpitan. -+au v[r[t cu de+a sila Zntr+o YalupX, dupX ce mai Znt[i Zmi ZngXduiserX sX mX Zmbrac cu hainele mele cele mai
bune, aproape noi, Yi sX+mi iau o legXturicX de rufe, ZnsX nici o armX Zn afarX de pumnal> au mers cu polite\ea p[nX acolo,
Znc[t nu mi+au cercetat bu.unarele Zn care bXgasem to\i banii ce+i aveam, ZmpreunX cu alte lucruri trebuincioase. 4upX
ce+au v[slit cam o leghe, m+au debarcat pe un \Xrm necunoscut. )+am rugat sX+mi spunX Zn ce \arX mX aflu, dar ei se &urarX
cX nu Ytiu nimic mai mult dec[t mine. "Xpitanul ;aYa+i spuneau ei= luase hotXr[rea sX se descotoroseascX de mine,
arunc[ndu+mX pe primul petic de pXm[nt Znt[lnit, ZndatX ce vor fi v[ndut toatX marfa. -arinarii o pornirX imediat Zn larg,
sfXtuindu+mX sX mX grXbesc ca nu cumva sX fiu surprins de flu' Yi astfel ZYi luarX rXmas bun de la mine.
Vn aceastX stare de.nXdX&duitX am mers p[nX c[nd am sim\it pXm[nt solid sub picioare> m+am aYe.at pe un d[mb ca sX mX
odihnesc Yi sX vXd ce am de fXcut. 4upX ce mi+am mai venit pu\in Zn fire, am pornit cXtre interiorul insulei, hotXr[t sX+mi
Zncredin\e. soarta primilor sXlbatici ce mi+ar fi ieYit Zn cale Yi sX+mi rXscumpXr via\a d[ndu+le brX\Xri, inele de sticlX Yi alte
nimicuri pe care marinarii nu uitX sX le ia cu ei Zn cXlXtoriile lor Yi din care aveam Yi eu c[teva. ]inutul era strXbXtut de
Yiruri lungi de copaci, nu sXdi\i regulat, ci cresc[nd astfel de la naturX> iarba era din belYug, Yi ici, colo, se ve deau mai
multe lanuri de ovX.. Vnaintam cu multX bXgare de seamX, ca sX nu fiu luat prin surprindere sau omor[t de vreo sXgeatX
aruncatX din spate sau dintr+o parte. (m dat apoi de un drum, bXtXtorit de picior omenesc, de copite de vaci Yi mai ales de
cai. Vn cele din urmX am vX.ut mai multe animale pe un c[mp Yi vreo douX din acelaYi soi coco\ate Zn copaci. (veau o
ZnfX\iYare foarte ciudatX Yi pocitX, ceea ce m+a tulburat Yi m+a fXcut sX mX adXpostesc Zn dosul unui tufiY, ca sX le vXd mai
8:8
bine. "[teva din ele s+au apropiat de locul unde mX aflam Yi cu acest prile& am putut sX le cercete. mai amXnun\it. (veau
capul Yi pieptul acoperit cu pXr des, cre\ la unele Yi lins la altele> aveau bXrbi ca niYte \api Yi c[te o Yuvi\X lungX de pXr de+a
lungul spinXrii Yi picioarelor din fa\X restul corpului era gol, astfel cX le+am putut vedea pielea, cafenie ca a bivolilor.
u aveau coadX, nici pXr pe crupX, Zn afarX de anus, Yi bXnuiesc cX natura i +a Zn.estrat cu pXr Zn locul acela, ca sX+i apere
c[nd stXteau &os, cXci le plXcea sX stea &os, de asemenea culca\i sau aYe.a\i pe picioarele dinapoi. *e cX\Xrau Zn copaci Znal\i
cu agilitatea veveri\elor, deoarece at[t picioarele din fa\X, c[t Yi cele din spate erau Zn.estrate cu gheare ascu\ite Yi
Zncovoiate. 4in c[nd Zn c[nd sXreau Yi \opXiau de colo, colo cu o sprintenealX de necre.ut #emelele erau mai mici dec[t
bXrba\ii> aveau capul acoperit de pXr lung Yi lins, fa\a ZnsX le era curatX, Yi Zn afarX de anus Yi pudenda, tot restul corpului
era acoperit doar cu un fel de puf. -amelele le at[rnau Zntre picioarele din fa\X Yi c[nd mer geau, pu\in lipsea uneori sX
n+atingX pXm[ntul. BXrul ambelor se'e era de mai multe culori@ cafeniu, roYu, negru Yi galben. Vn general, pot spune cX Zn
niciuna din cXlXtoriile mele nu+mi fusese dat sX vXd dihXnii at[t de hidoase, fa\X de care sX nutresc at[ta sc[rbX. (Ya cX
fXc[ndu+mi socoteala cX+mi a&unge c[t am vX.ut, plin de dispre\ Yi cutremurat de silX, m+am sculat Yi am \inut drumul
bXtut, Zn nXde&dea cX m+ar putea duce la coliba vreunui indian. 4e+abia fXcusem c[\iva paYi, c[nd mX pomenii fa\X Zn fa\X
cu una din aceste lighioane. 6X.[ndu+mX, dihania Zncepu sX facX niYte str[mbXturi care Zi schimbarX cu totul trXsXturile
fe\ei. *e holbX la mine de parcX aY fi fost altX arXtare, apoi apropiindu+se mai mult, ridicX laba din fa\X, fie a r[cX, fie din
pricina uimirii ? n+aY putea spune. -i+am scos atunci pumnalul Yi l+am atins .dravXn cu latul> n+am ZndrX.nit sX+l pXlesc
cu tXiYul, ca nu cumva sX+i stZrnesc pe localnici Zmpotriva mea dacX s+ar fi Znt[mplat sX afle cX le+am omor[t sau schilodit
o vitX. Lovit, animalul se trase ZndXrXt Yi scoase un muget at[t de puternic, Znc[t o cireadX de cel pu\in al\i patru.eci ca el
dXdurX nXvalX dinspre pa&iYtea vecinX, url[nd Yi str[mb[ndu+se Zngro.itor. (m alergat atunci spre un copac Yi,
re.em[ndu+mX cu spatele de trunchi, i+am \inut la distan\X flutur[nd pumnalul. -ai multe &ivine s+au cX\Xrat Zn pom, de
unde au Znceput sX mX ZmproaYte cu e'crementele lor. TotuYi, pot spune cX am scXpat destul de ieftin, lipindu+mX str[ns de
trunchiul copacului, deYi pu\in a lipsit sX nu fiu ZnXbuYit de murdXria ce ploua de sus.
4eodatX c[nd nu mai vedeam nici o ieYire din aceastX &alnicX situa\ie, au luat +o cu to\ii la goanX c[t Zi \ineau picioarele.
(bia atunci m+am Zncumetat sX mX desprind de copac Yi sX pornesc mai departe, Zntreb[ndu+mX ce anume a putut sX+i
sperie Zntr+at[ta. 4ar uit[ndu+mX Zn st[nga mea, am vX.ut un cal merg[nd agale pe c[mp> duYmanii mei Zl .XriserX Znaintea
mea, Yi de aceea o luaserX la sXnXtoasa. "alul tresXri pu\in c[nd se apropie de mine, dar ZYi veni Zn fire numaidec[t Yi mX
privi drept Zn fa\X, d[nd semne de vXditX mirare> se uitX la m[inile Yi picioarele mele Yi mX ocoli de mai multe ori. -i +aY fi
vX.ut de drum, dar el Zmi tXie calea, privindu+mX totuYi cu ochi foarte bl[n.i, fXrX sX trXde.e nici cel mai mic g[nd rXu. (m
stat Yi ne+am uitat unul la celXlalt c[tva timp. Vn cele din urmX m+am Zncumetat sX Zntind m[na spre g[tul lui cu g[nd sX+l
m[ng[i, fluier[nd Yi fXc[nd c[teva din gesturile obiYnuite ale &ocheilor, atunci c[nd vor sX Zmbl[n.eascX un cal pe care nu+l
cunosc. (nimalul ZnsX pXru sX se arate dispre\uitor fa\X de bunXvoin\a mea, clXtinX din cap, se ZncruntX Yi ridicX uYor
piciorul drept din fa\X ca sX+mi ZndepXrte.e m[na. eche.X dupX aceea de trei+patru ori, dar Zntr+un chip at[t de ciudat,
Znc[t mi+a venit sX cred cX vorbeYte cu sine ZnsuYi Zntr+o limbX a lui.
Vn timp ce ne cercetam astfel unul pe celXlalt, se apropie un alt cal. 4upX ce acesta fXcu mai multe miYcXri curtenitoare Zn
fa\a celui dint[i, am[ndoi ZYi ciocnirX uYor copitele piciorului drept, neche.[nd pe r[nd de c[teva ori, Zn diferite feluri,
sunetele fXc[nd impresia cX sunt aproape articulate. 4upX aceea, s+au ZndepXrtat c[\iva paYi, de parcX ar fi vrut sX se
sfXtuiascX, plimb[ndu+se Zncoace Yi Zncolo, ca niYte persoane care deliberea.X asupra unei chestiuni importante, Yi
Zntorc[ndu+Yi adesea ochii Znspre mine, de parcX s+ar fi temut sX nu le scap. (m fost uluit vX.[nd o purtare at[t de ciudatX
la niYte animale Yi mi+am spus Zn sinea mea cX dacX locuitorii acestei \Xri sunt Zn.estra\i Zn aceeaYi mXsurX cu Zn\elepciune,
atunci de bunX seamX sunt cei mai inteligen\i oameni de pe pXm[nt. (cest g[nd m+a liniYtit Zntr+at[ta, Znc[t m+am hotXr[t
sX merg mai departe, p[nX c[nd voi da peste o casX sau un sat, sau voi Znt[lni pe vreunul din bXYtinaYi, lXs[ndu+i pe cei doi
cai sX stea de vorbX dupX pofta inimii. "el dint[i ZnsX, un cal sur, vX.[nd cX am de g[nd sX plec, neche.X dupX mine Zntr +un
fel at[t de grXitor, Znc[t mi s+a pXrut cX Zn\eleg ce vrea sX spunX.
-+am Zntors imediat Yi m+am apropiat de el aYtept[nd noi porunci Yi ascun.[ndu+mi temerile cit mai bine, deoarece
Zncepusem sX mX neliniYtesc neYtiind cum se vor sf[rYi toate acestea> cititorul ZYi poate lesne Znchi pui cX nu eram prea
Znc[ntat de situa\ia Zn care mX gXseam.
"ei doi cai se apropiarX de mine, cercet[ndu+mi fa\a Yi m[inile cu multX luare+aminte. *urul ZYi frecX copita de pXlXria mea
Yi mi+o turti Zn aYa hal, Znc[t am fost nevoit s+o scot Yi s+o Zndrept, apoi s+o pun din nou Zn cap ? lucrul acesta Zl uimi
nespus, at[t pe el c[t Yi pe tovarXYul lui ;un cal murg=> acesta din urmX Zmi pipXi pulpana hainei Yi c[nd vX.urX cX se
desprinde de trup, se uitarX din nou nedumeri\i unul la altul. -urgul Zmi m[ng[ie m[na dreaptX, pXr[nd sX+i admire moli+
ciunea Yi culoarea> apoi mi+o str[nse at[t de tare Zntre copitX Yi chiYi\X, cX am \ipat fXrX sX vreau, ceea ce i+a fXcut sX mX
atingX cu cea mai mare gingXYie. Erau gro.av de nedumeri\i de pantofii Yi ciorapii mei, pe care+i pipXiau de .or, neche.[nd
Yi fXc[nd fel de fel de gesturi asemXnXtoare cu cele ale unui filo.of, c[nd ZncearcX sX desluYeascX rostul vreunui fenomen
nou Yi greu de Zn\eles.
Vn general, comportarea acestor animale era at[t de la locul ei Yi conformX cu legile ra\iunii, at[t de inteligentX Yi de
8:A
Zn\eleaptX, Znc[t p[nX la urmX mi+am spus cX sunt niYte vrX&itori care s+au prefXcut Zn cai cu vreun scop oarecare Yi
Znt[lnind un strXin Yi+au pus Zn g[nd sX petreacX pe socoteala lui> sau poate cX erau Zntr+adevXr uimi\i la vederea unui om
care se deosebea at[t de mult la ZmbrXcXminte, ZnfX\iYare Yi culoarea pielii de cei care locuiau probabil pe meleagurile
acelea ZndepXrtate. 4upX ce mi+am fXcut aceastX socotealX, m+am Zncumetat sX le vorbesc cam Zn felul urmXtor@ `4om+
nilor, dacX sunte\i vrX&itori, dupX cum am temeiuri sX cred, pute\i Zn\elege orice limbX> de aceea ZndrX.nesc sX vX spun cX
sunt un biet engle. pe care nenorocirea l+a aruncat pe \Xrmul vostru Yi rog pe unul din voi sX mX lase sX+l Zncalec, ca sX mX
ducX, asemenea unui cal adevXrat, la vreo casX sau Zn vreun sat, unde m+aY putea adXposti. Bentru aceastX bunXvoin\X vX
voi dXrui cu\itul Yi brX\ara aceasta_ ;le+am scos Zn clipa aceea din bu.unar=.
"ele douX fXpturi au stat tXcute tot timpul c[t am vorbit, pXr[nd sX mX asculte cu deosebitX luare+aminte, iar c[nd am
isprXvit, au neche.at de mai multe ori unul cXtre celXlalt, de parcX s+ar fi sfXtuit Zntr+o chestiune importantX.
(m bXgat de seamX cX graiul lor e'prima foarte bine ceea ce sim\eau Yi cuvintele puteau fi ZnYirate Zntr +un alfabet, cu
oarecare greutate, dar mult mai uYor dec[t cele chine.eYti.
4esluYeam mereu cuv[ntul yahoo, care fu rostit de mai multe ori de fiecare din ei> Yi cu toate cX+mi era cu neputin\X sX+mi
dau seama ce ZnseamnX, am Zncercat sX+l rostesc Yi eu Zn timp ce caii discutau Zntre ei. "[nd au tXcut, m+am Zncumetat sX
spun cu voce tare _yahoo_, Zncerc[nd sX imit c[t mai bine neche.atul unui cal. (cest lucru i +a surprins Zn chip vXdit, iar
surul repetX cuv[ntul de douX ori, ca Yi cum ar fi vrut sX mX Znve\e cum sX+l accentue. corect. Eu am Zncercat sX+l imit, Yi
de fiecare datX c[nd Zl rosteam, mX apropiam tot mai mult de pronun\area adevXratX, deYi eram ZncX departe de desXvZrYire.
(poi murgul mX puse la Zncercare cu un al doilea cuv[nt, mult mai greu de rostit. 4acX l+aY transcrie Zn limba engle.X,
cred c+ar suna cam aYa@ houyhnhnm. 4e data asta a mers ceva mai greu, dar dupX vreo douX+trei ZncercXri, am i.butit sX+l
rostesc cum trebuie, iar caii rXmaserX ului\i de iste\imea mea.
4upX ce+au mai vorbit despre mine ;aYa mi s+a pXrut=, cei doi prieteni Yi+au luat rXmas bun, lovindu+Yi copitele. (poi surul
Zmi fXcu semn s+o pornesc Znaintea lui, iar eu am socotit cX cel mai Zn\elept lucru e sX mX supun p[nX ce Zmi voi gXsi o
cXlXu.X mai potrivitX. "[nd am Zncercat sX Zncetinesc pasul, Znso\itorul meu mi+a strigat@ hhuun, hhuun. (m priceput ce
vrea sX spunX Yi i+am dat sX Zn\eleagX cum am putut, mai bine cX sunt ostenit Yi nu pot merge prea repede> atunci el s +a
oprit pu\in ca sX+mi ZngXduie sX mX odihnesc.
"(B)T2LUL ))
Autorul este condus de un 8ou68n8nm n casa acestuia. Gescrierea casei.Primirea fcut autorului. Ce mnnc
8ou68n8nm"ii. Autorul sufer din pricina lipsei de mncare, dar pn la urm lucrurile se ndreapt. Helul n care se
8rnete el n ara aceea.
4upX ce am tot mers vreo trei mile, am a&uns Zn dreptul unei clXdiri lunguie\e, fXcutX din pari Znfip\i, Zn pXm[nt Yi Zmpleti\i
cu nuiele> acoperiYul, din paie, era foarte &os. "um Zmi mai venise inima la loc, am scos c[teva nimicuri, pe care cXlXtorii
le iau de obicei cu ei spre a le dXrui sXlbaticilor indieni din (merica Yi din alte \inuturi, Zn nXde&dea cX ai casei se vor sim\i
Zn felul acesta Zndemna\i sX mX primeascX cu bunXvoin\X.
"alul Zmi fXcu semn sX intru eu primul. -X pomenii Zntr+o odaie ZncXpXtoare cu lut pe &os Yi cu un &gheab Yi o iesle ce se
Zntindeau de+a lungul unui perete Zntreg. Vn ZncXpere se aflau trei cai Yi douX iepe. u m[ncau, dar unii dintre ei Yedeau ca
oamenii, ceea ce m+a minunat foarte> dar Yi mai mult m+am minunat c[nd i+am vX.ut pe ceilal\i trebXluind prin casX> Yi
doar nu pXreau dec[t niYte animale obiYnuite. Toate acestea nu au fXcut dec[t sX+mi ZntXreascX primul meu g[nd, Yi anume
cX un popor care a i.butit sX domesticeascX Zntr+at[ta niYte biete dobitoace, Zntrece de bunX seamX toate celelalte popoare
de pe fa\a pXm[ntului. *urul intrX ZndatX dupX mine, Zmpiedic[ndu+i astfel pe ceilal\i sX+mi facX vreun rXu. eche.X de mai
multe ori Zn chip poruncitor Yi primi rXspunsurile cuvenite.
4incolo de odaia aceasta se ZnYirau alte trei ZncXperi cu uYi Zntre ele, aYe.ate una Zn fa\a celeilalte. *trXbXtusem douX
camere Yi tocmai ne ZndreptXm spre a treia> aici, surul mi +o luX Znainte, fXc[ndu+mi semn sX aYtept. -+am oprit aYadar Yi
mi+am pregXtit darurile pentru stXp[nul Yi stXp[na casei@ douX cu\ite, trei brX\Xri de perle false, o oglin&oarX Yi o salbX de
mXrgele. "alul neche.X de c[teva ori, dar cu toate cX mX aYteptam sX aud rXspun.[nd o voce omeneascX, n+am desluYit
dec[t un neche.at asemXnXtor, doar ceva mai ascu\it. -i+am spus atunci cX aceastX casX apar\ine de bunX seamX unui om
cu va.X, de vreme ce era nevoie de at[tea ceremonii ca sX pot fi primit.
4ar ca un om cu va.X sX fie slu&it numai de cai, asta Zntrecea orice Znchipuire. -X temeam cX at[tea suferin\i Yi nenorociri
ce se abXtuserX asupra mea Zmi tulburaserX min\ile. -+am sculat Yi am cercetat ZncXperea Zn care fusesem lXsat singur> era
mobilatX ca Yi prima, ZnsX ceva mai elegant. -+am frecat la ochi de c[teva ori, dar am vX.ut aceleaYi lucruri. (tunci mi +am
piYcat bra\ele Yi coapsele ca sX mX tre.esc, sper[nd cX totul s+ar putea sX fie numai un vis. Vn cele din urmX, mi+am spus Zn
chipul cel mai hotXr[t cX e vorba de o vrX&itorie. 4ar n+am mai avut timp sX+mi urme. astfel Yirul g[ndurilor, cX surul se ivi
Zn uYX fXc[ndu+mi semn sX+l urme. Zn cea de a treia ZncXpere> aici mi+a fost dat sX vXd o iapX tare frumoasX, un c[rlan Yi un
m[n., st[nd to\i trei Zntr+o r[nX pe niYte rogo&ini Zmpletite cu destul meYteYug Yi foarte curate.
"[nd am intrat Zn odaie, iapa s+a sculat de pe rogo&ina ei, s+a apropiat de mine Yi dupX ce mi+a cercetat cu bXgare de seamX
m[inile Yi fa\a, mi+a aruncat o privire plinX de dispre\> apoi, Zntorc[ndu+se cXtre sur, i+am au.it pe am[ndoi rostind de mai
8:D
multe ori cuv[ntul yahoo. u Ytiam atunci ce ZnseamnX cuv[ntul acesta, cu toate cX a fost primul pe care am ZnvX\at sX +l
rostesc, dar n+a trecut mult Yi spre veYnica mea obidX, am aflat. "alul mi +a fXcut semn cu capul Yi tot repet[nd cuv[ntul
huhuun, aYa cum fXcuse pe drum c[nd am priceput cX trebuie sX+l urme., m+a dus Zntr+un fel de curte, unde se gXsea o altX
clXdire la o oarecare depXrtare de casX. )ntr[nd aici, am vX.ut trei din acele fXpturi de.gustXtoare, pe care le Znt[lnisem
pentru prima oarX dupX debarcarea mea, Znfulec[nd de .or rXdXcini Yi carnea unor animale despre care am aflat mai t[r.iu
cX sunt mXgari Yi c[ini, ba uneori Yi c[te o vacX moartX, datoritX fie vreunui accident, fie din pricina vreunei boli.
4obitoacele erau legate de g[t cu funii trainice prinse de o grindX Yi +Yi \ineau hrana Zn ghearele picioarelor din fa\X,
sf[Yiind+o cu din\ii.
"alul stXp[n porunci unui cXlu\ murg, unul din servitorii sXi, sX de.lege pe cea mai mare dintre cele trei lighioane Yi s+o
ducX Zn curte. (nimalul fu aYe.at alXturi de mine, iar stXp[nul Yi servitorul, compar[nd cu gri&X chipurile noastre, repetarX
de mai multe ori cuv[ntul yahoo. u pot .ugrXvi sc[rba Yi uimirea ce m+au cuprins c[nd am bXgat de seamX cX acest
animal hidos avea o ZnfX\iYare Zntru totul asemenea oamenilor. Este adevXrat cX obra.ul Zi era teYit Yi lXtXre\, nasul turtit,
bu.ele groase Yi gura mare, dar trXsXturile acestea se Znt[lnesc Zn mod obiYnuit la toate popoarele Znapoiate, cXci sXlbaticii
ZYi lasX copiii sX se t[r[ie cu fa\a prin \Xr[nX sau sX+Yi turteascX nasul de umXrul mamei c[nd aceasta Zi duce Zn c[rcX.
Bicioarele din fa\X ale yahoo+ului nu se deosebeau de m[inile mele dec[t prin lungimea ghearelor, asprimea Yi culoarea
cafenie a palmelor, precum Yi pXrul de pe dosul palmelor. Bicioarele noastre pre.entau aceleaYi asemXnXri Yi deosebiri,
lucru pe care eu Zl Ytiam foarte bine, deYi caii nu+Yi puteau da seama din pricina pantofilor Yi ciorapilor mei> de asemenea,
aceleaYi asemXnXri e'istau Yi Zn privin\a tuturor celorlalte pXr\i ale trupurilor noastre, cu e'cep\ia pXrului Yi a culorii pielii
despre care am mai pomenit.
"eea ce Zi nedumerea nespus pe cei doi cai era faptul cX Zn rest trupul meu se deosebea at[t de mult de acela al unui yahoo,
lucru pentru care rXm[neam Zndatorat hainelor mele, al cXror rost le era cu desXv[rYire necunoscut. "alul murg Zmi Zntinse
o rXdXcinX pe care o \inea Zntre copitX Yi chiYi\X ;aYa cum \ineau ei toate lucrurile, dupX cum voi arXta la timpul cuvenit=.
(m luat+o Zn m[nX Yi dupX ce am mirosit+o i+am Znapoiat+o c[t se poate de curtenitor. (tunci el scoase din coliba
yahoo+ilor o bucatX de carne de mXgar, care duhnea at[t de Zngro.itor, Znc[t am Zntors capul cu sc[rba> o aruncX atunci
yahoo+ului, care se repe.i Yi o ZnfulecX lacom> Zmi arXtX dupX aceea o m[nX de f[n Yi niYte ovX.> eu ZnsX am clXtinat din cap
spre a+i face sX priceapX cX nu puteam m[nca nici una nici alta. Vncepui sX mX tem cX voi muri de foame, dacX nu voi
Znt[lni fXpturi asemenea mie. "[t despre yahoo+ii aceia sc[rboYi, trebuie sX mXrturisesc cX, deYi Zn clipele acelea erau
pu\ine fiin\e Zn lume care sX iubeascX oamenii cu mai multX ardoare ca mine, totuYi, mi se pXrea cX niciodatX nu+mi fusese
dat sX vXd creaturi mai nesuferite> Yi cu c[t mX apropiam mai mult de ele, cu at[t mi se pXreau mai respingXtoare, cum s+a
Znt[mplat de altfel Zn tot timpul Yederii mele Zn \ara aceea.
*tXp[nul casei, calul, vX.[nd cum mX comport, Zl trimise pe yahoo Znapoi Zn colibX. (poi, spre marea mea uimire ZYi duse
copita la gurX, cu o uYurin\X surprin.Xtoare, ca Yi cum gestul i+ar fi fost firesc, cXut[nd sX+mi arate Zn felul acesta, precum
Yi cu a&utorul altor semne, cX vrea sX Ytie ce aY dori sX mXnZnc. Eu ZnsX n+am i.butit sX+i dau un rXspuns pe care sX+l
priceapX> Yi chiar de m+ar fi Zn\eles, tot nu vedeam cum ar Zi fost cu putin\X sX+mi facX rost de m[ncare. Vntre timp, am .Xrit
o vacX trec[nd pe l[ngX noi> am arXtat cu degetul spre ea Yi mi+am e'primat dorin\a sX mX duc s+o mulg. Gesturile mele nu
au fost Zn .adar. "alul mX conduse Zn casX Yi Zi porunci unei slu&nice, o iapX, sX deschidX cXmara, unde se gXseau vase de
lut Yi de lemn, foarte curate Yi aYe.ate Zn ordine, toate pline cu lapte. Ea Zmi dXdu o oalX plinX pe care o sorbii cu nesa\,
sim\ind cX+mi vin Zn fire.
Be la amia.X am vX.ut apropiindu+se de casX un fel de cXru\X fXrX ro\i, ca o sanie, trasX de patru yahoo+ii. Vn cXru\X adXsta
un cal bXtr[n ce pXrea sX fie un persona& de seamX> el coborZ pe picioarele din spate, cXci ZYi rXnise piciorul st[ng dinainte.
6enea sX ia masa cu calul nostru, care+l primi cu multX curtenie. (u pr[n.it Zn cea mai frumoasX dintre ZncXperi, m[nc[nd
ovX. fiert Zn lapte> calul cel bXtr[n servi ovX.ul cald, iar ceilal\i rece. Teslele erau aYe.ate Zn cerc Zn mi&locul camerei Yi
aveau mai multe despXr\ituri, Zn &urul cXrora Yedeau caii pe snopi de paie. Vn mi&loc se afla un &gheab mare, ce se deschidea
Znspre fiecare despXr\iturX a ieslelor, astfel Znc[t fiecare cal Yi iapX ZYi m[nca por\ia de f[n Yi ovX. cu lapte, foarte
cuviincios Yi fXrX sX+Yi st[n&eneascX vecinul. -[n.ul Yi c[rlanul se purtau cu sfiiciune, Zn timp ce stXp[nul Yi stXp[na erau
foarte veseli Yi drXgu\i cu oaspetele lor. *urul Zmi porunci sX stau l[ngX el, apoi Zncepu sX discute despre mine cu prietenul
sXu Yi tXifXsuirX aYa vreme ZndelungatX> strXinul mX privea mereu Yi rostea cuv[ntul yahoo.
"um Zmi pusesem mXnuYile, stXp[nul meu, calul cel sur, se arXtX foarte nedumerit, Zntreb[ndu+se pesemne ce au pX\it
picioarele mele din fa\X. 4e vreo trei+patru ori Zmi atinse m[inile cu copita, de parcX ar fi vrut sX+mi spunX sX le aduc la
forma dinainte, ceea ce m+am Yi grXbit sX fac, sco\[ndu+mi mXnuYile Yi v[r[ndu+le Zn bu.unar.
"u acest prile& se iscX o nouX discu\ie, Yi mi+am dat seama cX cei de fatX erau mul\umi\i de purtarea mea> de altfel nu trecu
mult Yi am putut sX constat re.ultatele. -i s+a poruncit sX rostesc cele c[teva cuvinte pe care le Ytiam, iar Zn timpul mesei,
stXp[nul m+a ZnvX\at cum se spune Zn limba lor ovX., lapte, foc Yi alte c[teva lucruri. u mi +a fost greu sX le rostesc dupX
el, deoarece din tinere\e vXdisem o deosebitX uYurin\X pentru limbi.
"[nd se sf[rYi masa, stXp[nul mX luX deoparte Yi prin semne Yi vorbe mX fXcu sX Zn\eleg cX e Zngri&orat deoarece nu aveam
8:<
ce m[nca. Vn limba lor, ovX. se spune hlunnh. (m rostit de douX, trei ori acest cuv[nt, cXci deYi la Znceput refu.asem sX
m+ating de ovX., totuYi, dupX ce m+am g[ndit mai bine, mi+am spus cX aY putea sX fac un fel de p[ine, pe care s+o mXn[nc
cu lapte Yi sX+mi \in .ilele p[nX c[nd voi i.buti sX plec Zntr+altX \arX unde sX Znt[lnesc fiin\e omeneYti. "alul porunci
imediat unei iepe albe sX+mi aducX o por\ie bunX de ovX. pe un fel de tavX de lemn.
(m ZncXl.it ovX.ul la foc Yi l+am frecat p[nX ce s+a co&it Yi am putut alege bobul de pleavX> cu a&utorul a douX pietre am
pisat grXun\ele, apoi cu pu\inX apX am fXcut un aluat> am v[r[t turta Zn foc Yi dupX ce s+a copt, am m[ncat+o aYa caldX cu
lapte. La Znceput mi s+a pXrut cX n+are nici un gust, cu toate cX Zn multe pXr\i ale Europei e o m[ncare destul de obiYnuitX>
dar cu timpul m+am ZnvX\at, Yi cum adeseori Zn via\X fusesem nevoit sX Zndur tot felul de lipsuri, nu era prima oarX c[nd
constatam c[t de uYor poate fi mul\umitX firea omeneascX. (Y vrea sX sublinie., de altfel, cX Zn tot timpul Yederii mele pe
insula aceea, nu am fost niciodatX bolnav. u e mai pu\in adevXrat cX uneori i.buteam sX prind c[te un iepure sau o pasXre
cu a&utorul la\urilor fXcute din pXr de Kahoo iar alteori culegeam buruieni pe care le fierbeam sau le m[ncam cu p[ine Zn
chip de salatX> din c[nd Zn c[nd fXceam pu\in unt Yi beam .erul. La Znceput mi +a lipsit foarte mult sarea, dar m+am deprins
Yi cu asta, Yi sunt Zncredin\at cX Zntrebuin\area sXrii la noi este o urmare a necumpXtXrii, deoarece a fost introdusX numai ca
sX st[rneascX pofta de bXuturX, dacX nu \inem seama de faptul cX este necesarX pentru conservarea cXrnii Zn cXlXtoriile
lungi sau Zn locurile depXrtate de pie\ele mari. *e Ytie cX niciunui animal nu+i place sarea Zn afarX de om> Zn ceea ce mX
priveYte, dupX ce am pXrXsit \ara aceea, a trebuit sX treacX multX vreme p[nX c[nd sX mX obiYnuiesc din nou cu gustul ei.
(m stXruit Zndea&uns asupra felului cum mX hrXneam, subiect cu care al\i cXlXtori ZYi umplu cXr\ile, de parcX cititorilor
le+ar pXsa dacX nouX ne merge bine sau rXu. TotuYi, era nevoie sX amintesc Yi despre acestea, ca nu cumva lumea sX+Yi
Znchipuie cX ar fi fost cu neputin\X sX trXiesc trei ani Zntr+o astfel de \arX Yi Zn mi&locul unor astfel de locuitori.
"Xtre searX, stXp[nul meu porunci sX mi se pregXteascX un loc unde sX mX adXpostesc. Locuin\a mea se afla la o depXrtare
de numai Yase yar.i de casX, fiind despXr\itX de gra&dul yahoo+ilor. (m fXcut rost de niYte paie Yi Znvelindu+mX cu hainele,
am dormit buYtean. "eva mai t[r.iu am avut parte de o locuin\X mai bunX, dupX cum va afla cititorul c[nd mX voi ocupa
mai pe larg de felul meu de via\X.
"(B)T2LUL )))
Autorul se strduiete s nvee lima rii. :tpnul su 8ou68n8nm l ajut. Gescrierea limii. <mpini de curiozitate,
mai muli 8ou68n8nm"i cu vaz vin s"l vad pe autor. Autorul povestete pe scurt stpnului cltoriile sale.
Vmi dXdeam toatX silin\a sX deprind limba \Xrii, pe care stXp[nul meu ;aYa Zl voi numi de acum Znainte=, copiii lui Yi to\i
servitorii din casX cXutau cu tot dinadinsul sX mX Znve\e. Bentru ei era o adevXratX minune sX vadX un biet animal d[nd
dovadX cX este o fiin\X ra\ionalX. (rXtam spre fiecare lucru Yi+i Zntrebam cum se numeYte, apoi c[nd eram singur Zmi Zn+
semnam totul Zn caietul meu> iar dacX rosteam cuvintele greYit, Zi rugam pe cei ai casei sX le repete de mai multe ori.
"Xlu\ul roib ? una din slugile casei ? era oric[nd gata sX+mi dea a&utor Zn privin\a aceasta.
!ouyhnhnm+ii vorbesc pe nas Yi din g[tle& Yi limba lor se apropie mai mult de olande.a de sus Yi de germanX, dec[t de
oricare altX limbX europeanX, cu singura deosebire cX e mult mai plXcutX Yi mai e'presivX. VmpXratul "arol Euintul a fXcut
o observa\ie asemXnXtoare c[nd a spus cX dacX ar fi sX+i vorbeascX vreodatX calului sXu, ar face+o Zn olande.a de sus.
"urio.itatea Yi nerXbdarea stXp[nului meu erau at[t de mari, Znc[t ZYi petrecea ore Zntregi ca sX mX Znve\e. Era Zncredin\at
;dupX cum mi+a mXrturisit mai t[r.iu= cX trebuie sX fiu un yahoo, dar uYurin\a cu care ZnvX\am, purtarea mea plinX de
respect Yi curX\enia de care dam dovadX Zl uimeau peste mXsurX> toate acestea erau ZnsuYiri necunoscute celorlalte animale,
Zl nedumereau nespus hainele mele, Zntreb[ndu+se uneori dacX nu cumva sunt una cu trupul, cXci eu nu mX de.brXcXm
niciodatX p[nX ce to\i ai casei nu mergeau la culcare, iar diminea\a mX ZmbrXcam Znainte ca ei sX se scoale. *tXp[nul meu
dorea nespus de mult sX afle de pe ce meleaguri vin, sX Ytie cXrei Znt[mplXri datore. faptul cX sunt Zn.estrat cu ra\iune,
lucru ce se vXdea Zn toate ac\iunile mele, Yi sX m+audX povestindu+i Znt[mplXrile prin care trecusem Zn via\X. 6X.[nd cum
mX strXduiesc sX ZnvX\ Yi sX pronun\ cuvinte Yi propo.i\iuni Zntregi Zn limba lor, nXdX&duia sX+i pot satisface Zn cur[nd
aceastX curio.itate. "a sX \in minte ceea ce ZnvX\am, transcriam cuvintele, folosind alfabetul limbii engle.e Yi totodatX le Yi
tXlmXceam. Vn cele din urmX, m+am Zncumetat sX fac acest lucru de fa\X cu stXp[nul meu.
(m avut destulX bXtaie de cap p[nX sX+l fac sX priceapX cu ce anume mX Zndeletniceam, cXci bXYtinaYii acestei \Xri habar
n+aveau de cXr\i sau de literaturX.
4upX vreo .ece sXptXm[ni i.butisem sX Zn\eleg cele mai multe din ZntrebXrile lui, iar dupX trei luni eram Zn stare sX
rXspund destul de biniYor. *tXp[nul era curios din cale afarX sX afle din ce parte a \Xrii vin Yi cine m+a ZnvX\at sX imit o
creaturX ra\ionalX, deoarece yahoo+ii ;cu care el observase cX semXn Zntocmai la cap, m[ini Yi chip ? singurele pXr\i ale
trupului ce se vedeau la mine=, cu toate cX pXreau vicleni Yi erau foarte rXi din fire, dXduserX dovadX cX sunt dobitoacele
cele mai greu de educat. )+am rXspuns cX vin de peste mXri Yi \Xri, de pe meleaguri foarte ZndepXrtate, cX am cXlXtorit
ZmpreunX cu mul\i semeni de ai mei, Zntr+un vas mare fXcut din trunchiuri de copaci> cX tovarXYii mei m+au silit sX debarc
pe coasta \Xrii lor Yi+apoi m+au pXrXsit, lXs[ndu+mX sX mX descurc singur. Toate acestea le+am rostit cu destulX greutate, Yi
numai cu a&utorul a nenumXrate semne am i.butit sX+l fac sX mX Zn\eleagX. -i+a rXspuns cX greYesc, pe semne, sau cX spun
lucruri care nu sunt ;din vocabularul lor lipseYte orice cuv[nt care sX e'prime minciuna sau prefXcXtoria=. ^tia cX e cu
8:9
neputin\X ca dincolo de mare sX se afle o \arX sau ca o ceatX de dobitoace sX poatX urni pe apa mXrii un vas de lemn Zncotro
le+ar fi plXcut lor. Era sigur cX nici un houyhnhnm n+ar putea construi un astfel de vas Yi nici nu ar Zncredin\a vreodatX
unui yahoo conducerea lui.
Vn limba lor, cuv[ntul houyhnhnm ZnseamnX cal, iar dacX Zl tXlmXcim din punct de vedere etimologic, desXv[rYirea naturii.
)+am spus stXp[nului meu cX+mi vine greu sX mX e'prim, dar mX voi strXdui sX ZnvX\ c[t mai repede cu putin\X, nXdX&duind
ca Zn scurtX vreme sX+i pot povesti lucruri dintre cele mai minunate> iar el avu bunXvoin\a s+o roage pe iapa lui, pe m[n&i Yi
slugile din casX sX se foloseascX de orice prile& pentru a mX instrui. Be de altX parte, el ZnsuYi se ostenea cu mine douX+trei
ceasuri Zn fiecare .i. -ai mul\i cai Yi iepe cu va.X din vecini veneau adesea Zn casa noastrX, cXci se dusese vestea despre
un yahoo mXiestru ce putea glXsui ca un houyhnhnm Yi Zn ale cXrui vorbe Yi fapte se puteau desluYi licXriri de ra\iune.
2aspe\ii erau Znc[nta\i cX pot sta de vorbX cu mine. Ei Zmi puneau nenumXrate ZntrebXri privind rXspunsurile pe care eram
Zn stare sX le dau. -ul\umitX tuturor acestor Zmpre&urXri prielnice, am fXcut progrese at[t de uimitoare, Znc[t cinci luni
dupX sosirea mea, Zn\elegeam tot ce se vorbea Zn &uru+mi Yi mX puteam e'prima biniYor.
!ouyhnhnm+ii care+l vi.itau pe stXp[nul meu din dorin\a de a mX vedea Yi de a sta de vorbX cu mine nu prea erau Znclina\i
sX creadX cX aY fi un yahoo adevXrat, deoarece trupul meu avea alt ZnveliY dec[t acela al semenilor mei. #aptul cX pXrul Yi
pielea mea nu erau la fel ca ale lor deci numai la cap, pe fa\X Yi pe m[ini, Zi mira nespus> dar taina aceasta i +o de.vXluisem
stXp[nului meu Zn urma unei Znt[mplXri petrecute cu vreo douX sXptXm[ni mai Znainte.
)+am mai spus cititorului cX, Zn fiecare searX, dupX ce to\i ai casei se duceau la culcare, obiYnuiam sX mX de.brac Yi sX mX
Znvelesc cu hainele. Vntr+o .i, dis+de+diminea\, s+a Znt[mplat ca stXp[nul sX trimitX dupX mine pe cXlu\ul cel murg ?
valetul sXu. "[nd acesta intrX Zn camerX, eu dormeam buYtean, iar hainele alunecaserX de pe mine, Yi cXmaYa mi se ridicase
mai sus de mi&loc. -+am deYteptat din pricina .gomotului Yi am bXgat de seamX cX murgul era cam tulburat Zn timp ce+mi
vorbea> se Zntoarse apoi Zn grabX la stXp[nul sXu Yi, ZnspXim[ntat, Zi ZnYirX o poveste cam Znc[l citX despre cele ce vX.use.
-+am ZmbrXcat ZndatX Yi m+am dus sX+l salut pe prea cinstitul meu domn> a&uns aici, mi+am dat seama numaidec[t de cele
petrecute, cXci stXp[nul mX ZntrebX ce ZnseamnX toate c[te Zi povestise sluga Yi cum se face cX atunci c[nd dorm nu sunt
acelaYi ca de obicei> servitorul Zl Zncredin\ase cX Zn unele pXr\i trupul meu este alb, Zn altele galben ? sau, Zn orice ca., nu
at[t de alb ? iar pe alocuri cafeniu.
B[nX atunci ascunsesem cu gri&X taina hainelor mele ca sX mX deosebesc c[t mai mult de blestematul neam al yahoo+ilor>
acum ZnsX Zmi dXdeam seama cX nu mai are nici un rost. Be de altX parte, mX g[ndeam cX at[t ZmbrXcXmintea c[t Yi
ZncXl\Xmintea se vor rupe Zntr+o bunX .i, cXci Yi aYa erau Zntr+o stare de pl[ns, Yi trebuiau Znlocuite Zntr+un fel sau altul cu
piei de yahoo sau alte dobitoace> astfel, odatX Yi odatX taina mea tot ar fi fost datX Zn vileag. 4e aceea, nu m+am sfiit sX+i
spun stXp[nului cX Zn \ara de unde veneam eu, cei din neamul meu ZYi acoperX trupurile cu pXrul anumitor animale, lucrat
cu meYteYug, Yi asta o fac at[t de dragul buneicuviin\e c[t Yi pentru a se feri de asprimea vremii, uneori prea bl[ndX, alteori
prea asprX.
4e voia sX se Zncredin\e.e de adevXrul spuselor mele, eram gata sX Zndeplinesc orice poruncX, rug[ndu+l doar sX mX ierte
dacX nu+i voi arXta acele pXr\i ale trupului pe care natura ne+a ZnvX\at sX le ascundem. -i+a rXspuns cX vorbele mele i se
par ciudate din cale afarX, Yi mai cu osebire ultimele cuvinte, cXci el nu putea pricepe de ce ne+ar ZnvX\a natura sX
ascundem ceea ce tot ea ne+a dXruit> cX nici el, Yi nici ai lui nu se ruYinau de vreo parte a trupului lor, dar cX totuYi, eu pot
face cum voi crede de cuviin\X. (tunci mi+am descheiat haina Yi am de.brXcat+o, apoi vesta. -i+am descXl\at pantofii,
mi+am scos ciorapii Yi pantalonii, mi+am lXsat cXmaYa p[nX Zn br[u, sume\ind poalele Yi Zncing[ndu+mX ca sX+mi acopXr
goliciunea. *tXp[nul meu Zmi urmXri miYcXrile, d[nd semne vXdite de curio.itate Yi uimire. El ridicX Zn chiYi\X hainele
mele, una c[te una, Yi le privi cu luare+aminte. (poi Zmi m[ng[ie cu gingXYie trupul Yi dupX ce mX cercetX pe toate fe\ele,
spuse cX nu mai are nici o ZndoialX cX sunt un adevXrat yahoo, dar cX mX deosebesc foarte mult de ceilal\i din neamul meu,
deoarece pielea mea e moale, foarte albX Yi netedX, de asemenea mai multe pXr\i ale trupului meu nu sunt acoperite cu pXr,
iar ghearele labelor din fa\X Yi din spate sunt scurte Yi au altX formX> Zn sf[rYit, prin faptul cX mX cX.neam sX umblu mereu
pe picioarele dinapoi. "um nu dorea sX vadX mai mult, Zmi ZngXdui sX mX Zmbrac, cXci tremuram de frig.
)+am mXrturisit cX mX cam supXrX sX+mi tot spunX mereu yahoo ? un animal sc[rbos fa\X de care nutream doar urX Yi
dispre\. L+am rugat sX nu+mi mai spunX aYa Yi sX dea poruncX Zn acest sens Yi celor din casX, precum Yi prietenilor cXrora le
ZngXduia sX vinX sX mX vadX. 4e asemenea l+am mai rugat ca taina pe care i+o Zncredin\asem Yi anume cX am un
acoperXm[nt fals al trupului, sX n+o mai Ytie nimeni altul afarX de el, mXcar at[ta timp c[t aveau sX mai \inX hainele> c[t
priveYte cele aflate de cXlu\ul murg, valetul lui, VnXl\imea *a putea sX+i porunceascX sX tacX.
*tXp[nul Zncuviin\X toate acestea cu multX bunXvoin\X Yi astfel taina mea fu pXstratX p[nX c[nd hainele ZncepurX sX se
ponoseascX Yi m+am vX.ut nevoit sX le Znlocuiesc, recurgZnd la tot felul de mi&loace, lucru despre care voi vorbi mai t[r.iu.
Vntre timp, domnul Yi stXp[nul meu \inea cu tot dinadinsul sX continui sX ZnvX\ limba, d[ndu+mi toatX silin\a, deoarece
faptul cX puteam vorbi Yi ra\ional Zl uimea cu mult mai mult dec[t ZnfX\i Yarea trupului meu, fie el acoperit sau nu, Yi se
grXbi sX adauge cX aYteaptX cu nerXbdare sX audX minunX\iile pe care fXgXduisem sX i le povestesc.
4in clipa aceea ZYi dXdu Yi mai multX ostenealX sX mX instruiascX> mX lua cu el peste tot Yi +i obliga pe houyhnhnm+i sX se
8:C
poarte cuviincios cu mine, cXci, dupX cum le spunea tuturor Zntre patru ochi, lucrul acesta avea darul sX mX dis punX Yi sX
mX facX mai nXstruYnic.
Vn fiece .i, c[nd mX gXseam Zn tovXrXYia lui, Zn afarX de faptul cX+Yi dXdea toatX silin\a sX mX Znve\e limba lor, Zmi punea fel
de fel de ZntrebXri cu privire la persoana mea, iar eu mX strXduiam sX rXspund c[t mai bine> Zn felul acesta el i.buti sX afle
c[te ceva despre mine, deYi destul de pu\in. (r fi plictisitor sX povestesc pas cu pas cum am a&uns sX Znfirip o convorbi re
mai ca lumea. Brimele lucruri pe care i le+am .ugrXvit mai pe larg Yi Zntr+o formX mai legatX au fost cam acestea@ i+am
arXtat cX vin dintr+o \arX foarte ZndepXrtatX, cum de altfel mai Zncercasem sX+i spun, ZmpreunX cu vreo al\i cinci.eci de
semeni de+ai mei, cX am cXlXtorit pe mXri Zntr+un vas uriaY de lemn, mai ZncXpXtor dec[t casa VnXl\imii *ale. )+am descris
corabia strXduindu+mX sX+mi aleg cuvintele cele mai potrivite Yi, cu a&utorul batistei, am Zncercat sX+i e'plic Zn ce fel era
m[natX de v[nt. )+am mai spus cX Zn urma unei certe iscate Zntre noi, am fost debarcat pe \Xrmul acestui \inut, de unde am
pornit la drum fXrX sX Ytiu Zncotro mX duc, p[nX c[nd el m+a scXpat de blestema\ii aceia de yahoo+ii. El m+a Zntrebat cine a
fXcut corabia Yi cum a fost cu putin\X ca houyhnhnm+ii din \ara mea sX o lase pe seama unor dobitoace. )+am rXspuns cX nu
voi continua cu povestirea dacX nu+mi dX cuv[ntul de cinste cX nu se va sim\i &ignit de spusele mele> numai atunci Zi voi
vorbi despre toate minunX\iile pe care Zn at[tea r[nduri i le fXgXduisem. *tXp[nul Zncuviin\X, iar eu am reluat firul, Zncre +
din\[ndu+l cX vasul fusese fXcut de fiin\e asemXnXtoare mie, care, at[t Zn \Xrile pe care le cutreierasem, c[t Yi Zn tara mea de
baYtinX, erau singurele animale ra\ionale Yi conducXtoare> Yi cX la sosirea mea pe acele meleaguri, am fost la fel de uimit
vX.[ndu+i pe houyhnhnm+i purt[ndu+se ca niYte fXpturi ra\ionale, pe c[t fusese el sau prietenii lui, descoperind oarecari
urme de ra\iune la o fXpturX pe care el binevoia s+o numeascX yahoo Yi cu care, mXrturisesc, mX asemXnXm din toate
punctele de vedere, deYi nu+mi puteam e'plica degenerarea Yi Zndobitocirea lor.
(m adXugat dupX aceea cX dacX vreodatX soarta se va milostivi sX mX readucX Zn patrie Yi voi putea povesti semenilor mei
peripe\iile acestei cXlXtorii, dupX cum eram hotXr[t s+o fac, lumea va crede cX spun lucruri ce nu sunt, cX totul nu+i dec[t o
nXscocire a min\ii mele> i+am mai spus, dupX ce Zmi fXgXdui sX nu se supere, cX Zn ciuda respectului pe care i +l purtam lui,
familiei Yi prietenilor sXi, niciunul din compatrio\ii mei nu+Yi va Znchipui cX este cu putin\X ca un houyhnhnm sX fie fXptura
cea mai de seamX Zn s[nul unui popor, iar yahoo+ul doar un biet dobitoc.
"(B)T2LUL )6
Ce cred 8ou68n8nm"ii despre adevr i minciun. Cuvintele autorului sunt dezaproate de stpnul su. Autorul d mai
multe amnunte despre sine i despre peripeiile din timpul cltoriei.
*tXp[nul mX ascultX st[n&enit, deoarece Zndoiala Yi neZncrederea sunt at[t de pu\in cunoscute Zn aceastX \arX, Znc[t locuitorii
nu Ytiu cum sX se poarte Zn astfel de Zmpre&urXri. Vmi aduc aminte cX Zn nenumXratele discu\ii pe care le+am avut ZmpreunX
cu privire la firea oamenilor din celelalte pXr\i ale lumii, venind vorba despre minciunX Yi fX\Xrnicie, numai cu mare
greutate am i.butit sX+l fac sX priceapX spusele mele, cu toate cX, altminteri, era foarte ager la minte. "Xci iatX cum &udeca
el@ spunea cX rostul vorbirii este de a ne Zn\elege unul cu altul Yi de a afla ceea ce nu Ytim> ori, dacX cineva spune ceea ce
nu este, atunci vorbirea nu mai are nici o noimX, deoarece nu mai pot spune cX+l Zn\eleg pe cel ce+mi vorbeYte> Yi Zn felul
acesta, Zn loc de a ZnvX\a lucruri pe care nu le cunosc, sunt mai rXu dec[t un neYtiutor, fiindcX a&ung sX cred cX un lucru e
negru c[nd de fapt este alb, Yi scurt atunci c[nd e lung.
(cestea erau singurele lui no\iuni cu privire la minciunX, pe care oamenii o Zn\eleg at[t de bine Yi o folosesc at[t de mult.
4ar sX ne Zntoarcem de unde am plecat. "[nd i+am spus cX yahoo+ii sunt singurele animale conducXtoare Zn \ara mea ?
lucru care, dupX cum mi+a mXrturisit, nu+l putea de fel pricepe ? a dorit sX Ytie dacX printre noi se gXsesc houyhnhnm+i Yi
cu ce se Zndeletnicesc. )+am rXspuns cX avem foarte mul\i Yi vara ei pasc pe c[mp, iar Zn timpul iernii sunt \inu\i Zn case Yi
hrXni\i cu f[n Yi ovX., Zn timp ce servitori yahoo, anume tocmi\i, Zi perie Yi+i \esalX, le piaptXnX coama, le curX\X picioarele,
le dau sX mXn[nce Yi le pregXtesc culcuYul. `Te Zn\eleg foarte bine ? spuse stXp[nul meu, ? e limpede acum din toate
c[te mi+ai povestit cX Zn ciuda grXuntelui de ra\iune pe care yahoo+ii pretind cX+l au, houyhnhnm+ii sunt adevXra\ii voYtri
stXp[ni. (Y dori din toatX inima ca Yi yahoo+ii noYtri sX fie la fel de supuYi_. L+am rugat pe prea cinstitul meu stXp[n sX
binevoiascX sX mX ierte dacX nu voi mai continua, Zntruc[t eram Zncredin\at cX povestirea pe care aYtepta s+o audX de la
mine avea sX+i displacX foarte mult. El stXrui totuYi, poruncindu+mi sX+i spun at[t lucrurile plXcute c[t Yi cele neplXcute>
i+am rXspuns cX porunca Zi va fi ascultatX. (Yadar, am recunoscut cX houyhnhnm+ii noYtri, cXrora noi le spunem cai, sunt
cele mai nobile Yi mai frumoase animale pe care le avem, neZntrecute Zn ce priveYte puterea Yi iu\eala> cX atunci c[nd
apar\in unor persoane de seamX, sunt folosi\i Zn cXlXtorii, la curse sau ZnhXma\i la cXleYti, cX oamenii Zi tratea.X cu multX
bunXvoin\X Yi gri&X, p[nX ce se ZmbolnXvesc sau Zncep sX YchiopXte.e. (tunci sunt v[ndu\i sau puYi la tot felul de corve.i
p[nX c[nd ZYi dau duhul. 4upX aceea pielea le e &upuitX Yi v[ndutX dupX calitate, iar trupurile ? lXsate pradX c[inilor Yi
pXsXrilor rXpitoare. "aii de r[nd nu sunt ZnsX at[t de norocoYi, deoarece nimerind Zn slu&ba fermierilor, ci cXru\aYilor sau a
altor oameni de &os, aceYtia Zi pun la munci grele Yi Zi hrXnesc prost. ) +am .ugrXvit cum m+am priceput mai bine Zn ce fel
cXlXrim noi, forma Yi Zntrebuin\area cXpXstrului, a Yeii, a pintenilor, biciului, harnaYamentului Yi ro\ilor. (m adXugat cX &os,
la piciorul calului prindem niYte plXci dintr+o substan\X tare numitX fier, care+i fereYte copita pe drumurile bolovXnoase, ce
le strXbatem adesea.
8:H
4upX ce ZYi arXtX indignarea prin c[teva cuvinte, stXp[nul mX ZntrebX cum de ZndrX.nim sX ZncXlecXm pe gruma.ul unui
houyhnhnm, cXci el era sigur cX cel mai pri.Xrit servitor al sXu ar putea sX doboare pe cel mai puternic yahoo Yi sX+l stri+
veascX pe dobitoc, prXvXlindu+se asuprX+i. )+am rXspuns cX \ara noastrX caii sunt deprinYi cu diferite munci pentru care au
fost meni\i, cX dacX unii dintre ei se dovedesc a fi din cale afarX de nXrXvaYi, sunt puYi la ham Yi biciui\i crunt ZncX de mici
pentru toate po.nele pe care le fac. )+am mai spus cX la noi, caii destina\i cXlXritului sau cXrXuYiei sunt de obicei castra\i la
v[rsta de doi ani, ca sX se mai domoleascX Yi sX fie mai bl[n.i> de asemenea, cX sunt foarte sim\itori c[nd stXp[nul Zi rXs+
plXteYte, sau c[nd, dimpotrivX, Zi pedepseYte, dar cX VnXl\imea *a trebuie sX \inX seama de faptul cX bietele dobitoace nu au
nici cea mai micX urmX de ra\iune, Zntocmai ca Yi yahoo+ii din aceastX \arX.
Bentru ca stXp[nul meu sX+Yi facX o idee c[t mai e'ac\i despre cele ce voiam sX+i spun ? cXci limba lor nu e prea bogatX Zn
cuvinte sau nuan\e, Zntruc[t cerin\ele Yi pasiunii lor sunt mult mai limitate dec[t ale noastre ? mi +am dat toatX osteneala
sX fiu foarte e'plicit, folosind fel Yi fel de circumlocu\iuni, totuYi, mi+e cu neputin\X sX .ugrXvesc nobila indignare ce l+a
cuprins au.ind c[t de sXlbatic ne purtXm noi ci cei din neamul houyhnhnm+ilor, mai cu seamX dupX ce i+ar e'plicat cum
castrXm caii, pentru a+i Zmpiedica sX se Znmul\eascX Yi pentru a+i face mai ascultXtori. `4acX e cu putin\X, mi+a spus el, sX
e'iste vreo \arX unde numai yahoo+ii sX fie Zn.estra\i cu ra\iune, e firesc ca ei sX fie singurii stXp[ni, deoarece cu timpul,
ra\iunea Znvinge Zntotdeauna for\a brutalX. 4ar \in[nd seama de alcXtuirea trupurilor noastre, sau mai bine .is a trupului
meu, el socotea cX nici o fXpturX Zn lumea asta nu e mai nepotrivitX pentru a folosi ra\iunea Zn Zmpre&urXrile obiYnuite ale
vie\ii, adXug[nd cX doreYte sX Ytie dacX fiin\ele Zn mi&locul cXrora trXiam eu semXnau cu mine sau cu yahoo+ii din \ara lui.
L+am Zncredin\at cX sunt tot at[t de bine clXdit ca cei mai mul\i de v[rsta mea, dar cX tinerii Yi femeile sunt mult mai firavi
Yi mai gingaYi, iar pielea femeilor este de obicei albX ca laptele. -i +a rXspuns cX mX deosebesc, Zntr+adevXr de ceilal\i
yahoo+ii, fiind mult mai curat Yi nu chiar at[t de pocit, dar Zn ceea ce priveYte avanta&ele reale, nu eu eram cel mai c[Ytigat,
cXci unghiile mele, at[t la picioarele dinainte, c[t Yi la cele dinapoi, nu+mi foloseau la nimic> c[t priveYte picioarele din
fa\X, nici mXcar nu i se pXrea potrivit sX le numeascX astfel, deoarece nu mX vX.use niciodatX slu&indu+mX de ele. Be semne
erau prea slabe ca sX mX sus\inX> mai bXgase de seamX cX de obicei le purtam descoperite, iar atunci c[nd le acopeream,
Znvelitoarea nu avea aceeaYi formX Yi nici nu era at[t de solidX ca cea de la picioarele dindXrXt, cX merg[nd, nu aveam nici
un fel de siguran\X, iar dacX+mi aluneca piciorul cXdeam fXrX doar Yi poate. Vncepu apoi sX gXseascX fel Yi fel de cusururi Yi
altor pXr\i ale trupului meu@ ba cX am fa\a turtitX, cX nasul e prea scos Zn afarX, ochii aYe.a\i drept Zn frunte, aYa Znc[t nu pot
privi la st[nga sau la dreapta fXrX sX Zntorc capul, cX nu sunt Zn stare sX mXn[nc fXrX sX duc unul din picioarele dinainte la
gurX ? pesemne, de aceea natura le Zn.estrase cu Zncheieturi.
u Zn\elegea rostul celor c[torva crXpXturi Yi despXr\ituri de la picioarele mele dinapoi, prea firave pentru ca sX poatX
umbla pe pietre tari Yi ascu\ite fXrX a fi apXrate de un ZnveliY fXcut din pielea altor animale. Vmi mai spuse cX trupului meu
Zi lipsea un scut Zmpotriva cXldurii Yi a frigului, ceea ce mX silea sX folosesc Znvelitori, pe care le puneam Yi le scoteam Zn
fiecare .i cu multX ostenealX Yi pierdere de vreme. Vn sf[rYit, Ytia cX tuturor animalelor din \ara lui le e sc[rbX de yahoo +ii,
cele mai slabe fugind din calea lor, iar cele puternice ocolindu+i. (Ya Znc[t, chiar dacX am fi Zn.estra\i cu ra\iune, el nu+Yi
putea da seama cum de i.butim sX de.rXdXcinXm sila fireascX pe care orice fXpturX o ZncearcX fa\X de noi Yi, prin urmare,
cum le domesticim Yi le luXm Zn slu&ba noastrX. TotuYi, nu va mai stXrui asupra acestor lucruri, deoarece Zl interesa mai
mult povestirea mea, \ara unde mX nXscusem, precum Yi peripe\iile prin care trecusem Znainte de a a&unge pe meleagurile
lor.
L+am Zncredin\at cX ard de nerXbdare sX+l mul\umesc pe deplin, dar mX Zndoiam cX+mi va fi cu putin\X sX+i lXmuresc o
seamX de lucruri pe care VnXl\imea *a nici mXcar nu Yi le putea Znchipui, deoarece nu vedeam Zn \ara lor nimic care sX le
semene. "X, totuYi, mX voi strXdui din rXsputeri folosindu+mX de compara\ii, rug[ndu+l, totodatX, cu umilin\X, sX mX a&ute
acolo unde Zmi vor lipsi cuvintele> iar el Zmi fXgXdui tot spri&inul.
)+am spus cX m+am nXscut din pXrin\i cumsecade pe o insulX numitX (nglia, aYe.atX at[t de departe de \ara lor, Znc[t celui
mai voinic dintre slu&itorii VnXl\imii *ale i+ar trebui pentru a a&unge acolo, tot at[tea .ile c[te Zi trebuie soarelui Zn cXlXtoria
lui anualX. "X ZnvX\asem carte ca sX mX fac chirurg, adicX un om a cXrui meserie este sX vindece rXnile Yi vXtXmXturile
trupului, cXpXtate Zn urma accidentelor sau violen\ei> cX \ara mea e c[rmuitX de o femeie
&$
, cXreia noi Zi spunem reginX. "X
mi+am pXrXsit patria pentru a face avere Yi a mX putea astfel Zntre\ine pe mine Yi pe+ai mei c[nd mX voi Zntoarce acasX. "X
Zn ultima mea cXlXtorie am fost cXpitan de vas Yi aveam sub comanda mea vreo cinci.eci de yahoo +ii, dintre care mul\i au
murit pe mare, ceea ce m+a silit sX+i Znlocuiesc cu al\ii, pe care i+am adunat de pe meleaguri strXine.
"X vasul nostru a fost de douX ori Zn prime&die de a se scufunda, prima oarX din pricina unei furtuni nXprasnice, a doua
oarX i.bindu+se de+o st[ncX. (ici stXp[nul meu mX Zntrerupse Zntreb[ndu+mX cum de am i.butit sX conving niYte strXini din
\Xri necunoscute sX se Zncumete Yi sX porneascX la drum cu mine, dupX ce suferisem at[tea pierderi Yi trecusem prin at[tea
peripe\ii. )+am spus cX aceYtia erau oameni fXrX cXpXt[i, sili\i sX fugX din locurile lor de baYtinX, din pricina sXrXciei sau a
nelegiuirilor fXptuite. Be unii Zi ruinaserX procesele, al\ii ZYi irosiserX averea cu bXutura, cu femeile Yi &ocurile de noroc>
&$ #ste vora de regina Anna :tuart care domnea n acea vreme, 'n.r.)
8:I
al\ii fugiserX fiind trXdXtori> al\ii pentru cX erau ucigaYi, t[lhari, otrXvitori, ho\i, sper&uri, escroci, falsificatori de bani,
risipitori, desfr[na\i, de.ertori sau trXdXtori de neam. "ei mai mul\i evadaserX din Znchisoare Yi niciunul din ei nu s+ar fi
Zncumetat sX se reZntoarcX Zn patrie, de teamX sX nu fie sp[n.urat sau sX putre.eascX Zn vreo temni\X> prin urmare, se
vX.userX nevoi\i sX+Yi agoniseascX traiul pe meleaguri strXine.
Vn timp ce vorbeam, stXp[nul meu m+a Zntrerupt de c[teva ori. Bentru a+i .ugrXvi nelegiuirile din pricina cXrora cei mai
mul\i marinari de pe vasul nostru fuseserX sili\i sX+Yi pXrXseascX \ara, am folosit nenumXrate circumlocu\iuni. ( fost nevoie
de mai multe .ile p[nX sX+l fac sX priceapX o serie de lucruri. *tXp[nul meu nu putea Zn\elege de fel cu ce se aleg oamenii
de pe urma acestor vicii. "a sX+l lXmuresc, m+am strXduit sX+i arXt ce ZnseamnX dorul de putere Yi de bogX\ie, urmXrile
cumplite ale desfr[ului, necumpXtXrii, rXutX\ii Yi pi.mei. Toate acestea am fost nevoit sX le definesc Yi sX le descriu,
d[ndu+i nenumXrate pilde Yi fXc[nd fel de fel de compara\ii. "[nd am isprXvit, stXp[nul meu Yi+a ridicat privirile pline de
uimire Yi de indignare, ca unul cXruia i se spun lucruri nemaivX.ute Yi nemaiau.ite. Vn limba lui nu e'istau cuvinte pentru
putere, c[rmuire, rX.boi, lege, pedeapsX Yi o mie de alte lucruri> de aci, greutatea aproape de neZnvins de a +l face pe
stXp[nul meu sX+mi priceapX spusele. "um ZnsX era foarte ager la minte, mul\umitX Zn parte Yi observa\iilor sau discu\iilor
sale cu al\ii, Zn cele din urmX el a&unse sX cunoascX destul de bine ceea ce este Zn stare sX fXptuiascX firea omului Zn lumea
noastrX, rug[ndu+mX sX+i descriu amXnun\it pXm[ntul acela, pe care noi Zl numim Europa Yi mai cu seamX propria mea
\arX.
"(B)T2LUL 6
!a porunca stpnului su, autorul vorete despre starea de lucruri din Anglia. Pricinile rzoaielor ntre crmuitorii
#uropei. Autorul ncepe s e>plice constituia englez.
Vl rog pe cititor sX \inX seama cX cele ce urmea.X sunt doar un re.umat al convorbirilor avute cu stXp[nul meu, cuprin.[nd
cele mai importante puncte pe care le+am de.bXtut Zn nenumXrate r[nduri, vreme de mai bine de doi ani, cXci pe mXsurX ce
mX perfec\ionam Zn cunoaYterea limbii houyhnhnm, VnXl\imea *a dorea sX afle tot mai multe. (Yadar, i +am .ugrXvit c[t am
putut mai bine Zntreaga situa\ie din Europa. )+am vorbit despre nego\ Yi meYteYuguri, despre artX Yi Ytiin\X, iar rXspunsurile
pe care le dXdeam tuturor ZntrebXrilor sale Zn legXturX cu diferite subiecte alcXtuiau un i.vor nesecat de discu\ie. 4ar nu am
de g[nd sX aYtern pe h[rtie dec[t mie.ul convorbirilor noastre privitoare la \ara mea, or[nduind totul c[t voi putea mai
bine, fXrX sX \in seama de timp sau alte Zmpre&urXri Yi fXrX sX nu mX abat o iotX de la adevXr. *ingurul lucru care mX
neliniYteYte este cX nu+mi va fi de loc uYor sX redau Zntocmai argumentele Yi cuvintele stXp[nului meu> acestea vor avea
fXrX doar Yi poate de suferit din pricina lipsei mele de pricepere, precum, Yi datoritX tXlmXcirii lor Zn barbara noastrX limbX
engle.X.
(scult[nd aYadar de porunca VnXl\imii *ale, i+am povestit despre revolu\ia care a i.bucnit sub prin\ul de 2rania, despre
Zndelungatul rX.boi cu #ran\a, la care a luat parte prin\ul mai sus amintit. (m adXugat cX succesoarea lui, regina de a.i a
\Xrii, a continuat acest rX.boi care ZncX nu s+a sf[rYit, alXturi de toate marile puteri ale creYtinXtX\ii. La cererea lui, am fXcut
socoteala cX nu mai pu\in de un milion de yahoo+ii au fost probabil uciYi Zn timpul rX.boiului, cX au fost cucerite cam o
sutX de cetX\i Yi de trei ori at[tea corXbii au fost arse sau scufundate.
*tXp[nul meu m+a Zntrebat ce anume cau.e determinX Zn mod obiYnuit o \arX sX porneascX rX.boi Zmpotriva alteiaJ )+am
rXspuns cX sunt fXrX de numXr, dar nu voi aminti dec[t c[teva din cele mai Znsemnate. Uneori, ambi\ia monarhilor care ZYi
spun veYnic cX nu stXp[nesc Zndea&uns pXm[nt Yi oameni> alteori, corup\ia miniYtrilor, care cautX sX+Yi ZmpingX stXp[nul Zn
rX.boi pentru a ZnXbuYi sau abate pe alte fXgaYe nemul\umirea supuYilor Zmpotriva proastei oc[rmuiri a \Xrii. 4eosebirile de
pXreri au costat Yi ele multe milioane de vie\i omeneYti, ca de pildX, Zntrebarea dacX trupul e p[ine sau p[inea trup, dacX
sucul anumitor boabe e s[nge sau vin> dacX fluieratul e un pXcat, sau, dimpotrivX, o virtute, dacX e mai bine sX sXru\i un
st[lp sau sX+l arunci pe foc, dacX mai potrivitX pentru o hainX este culoarea neagrX, albX, roYie sau cenuYie, Yi dacX haina se
cuvine sX fie lungX sau scurtX, str[mtX sau largX, murdarX sau curatX Yi altele de felul acesta
&%
. ^i nici un rX.boi nu este at[t
de cumplit, de s[ngeros sau Zndelungat ca acelea iscate din pricina deosebirilor de pXreri, mai cu seamX dacX e vorba de
lucruri fXrX ZnsemnXtate.
Uneori, doi regi a&ung sX se Zncaiere din dorin\a de a hotXrZ care din ei trebuie sX+l desmoYteneascX pe un al treilea de
pXm[nturile lui, asupra cXrora, bineZn\eles, niciunul, nici celXlalt nu are vreun drept. (lteori, un monarh se ceartX cu altul
de teamX cX celXlalt s+ar putea lua la har\X cu el. *e+ntZmplX, iarXYi, ca un rX.boi sX se iste din pricinX cX duYmanul e prea
puternic sau, dimpotrivX, prea slab. "[teodatX, vecinii noYtri r[vnesc la lucrurile pe care le avem noi, sau au ei lucrurile pe
care noi le r[vnim Yi atunci Zncepem sX ne mXcelXrim, p[nX c[nd ei pun m[na pe ce este al nostru sau noi pe ce este al lor.
ici cX se poate Znchipui un lucru mai ZndreptX\it dec[t sX porneYti rX.boi Yi sX cotropeYti un popor care se aflX Zntr +o stare
de pl[ns, sleit de foame, mXcinat de ciumX sau sf[Yiat de dihonii lXuntrice. (vem toate temeiurile sX por nim rX.boi
Zmpotriva celui mai apropiat aliat al nostru, atunci c[nd un oraY sau un teritoriu de+al lui care ar rotun&i stXp[nirile noastre
ne face cu ochiul. 4acX un monarh ZYi trimite oYtirile asupra unei \Xri al cXrei popor e sXrac Yi neYtiutor, el poate, Zn chip
&%Autorul face aluzie la diferite controverse religioase, cu privire la dogm i ritual, 'n.t.)
8:L
legiuit, sX ucidX &umXtate din supuYi Yi sX+i robeascX pe ceilal\i, pentru a+i civili.a Yi a+i scoate din starea lor de Znapoiere Yi
barbarie.
Un obicei cu adevXrat regesc, cinstit Yi foarte practicat, este acela potrivit cXruia, atunci c[nd un monarh are nevoie de
a&utorul altui suveran pentru a+l apXra Zmpotriva unui vrX&maY, aliatul, dupX ce l+a alungat pe cotropitor, pune el ZnsuYi
stXp[nire pe \arX Yi omoarX, Zntemni\ea.X sau surghiuneYte pe cel pe care a venit sX+l scape. Vnrudirile de s[nge sau prin
cXsXtorie sunt adesea pricinX de rX.boi Zntre regi, Yi cu c[t rudenia este mai apropiatX, cu at[t au motive mai temeinice de
ceartX@ popoarele sXrace sunt flXm[nde Yi cele bogate, trufaYe, iar trufia Yi foamea nu vor face niciodatX casX bunX.
Bentru aceste motive, meseria de soldat este la mare cinste, mai mult dec[t toate celelalte, deoarece soldatul e un Kahoo
plXtit ca sX ucidX cu s[nge rece c[t mai mul\i semeni de ai lui, care nu i+au fXcut niciodatX vreun rXu.
*e mai aflX Zn Europa un soi de monarhi sXraci care, nefiind Zn stare sX ducX rX.boi pe socoteala lor, ZYi Znchiria.X solda\ii
popoarelor mai cu dare de m[nX, pentru at[ta sau at[ta de cap de om pe .i. 4in aceYti bani, ei ZYi opresc trei sfer turi care
alcXtuiesc principalul lor venit> asta se Znt[mplX Zn Germania Yi Zn multe alte \Xri de mia.Xnoapte ale Europei.
`"ele ce mi+ai povestit cu privire la rX.boi, ? mi+a spus stXp[nul meu, ? dovedesc Zn chip minunat urmXrile ra\iunii pe
care pretindeai cX o ave\i. TotuYi, e ZmbucurXtor faptul cX ruYinea e mai mare dec[t prime&dia Yi cX natura nu v+a dat
putin\a sX vX pricinui\i mult rXu unul altuia. Gurile voastre nefiind dec[t niYte tXieturi de+a curme.iYul fe\ei, nu vX vine
prea uYor sX vX muYca\i unul pe altul, afarX doar dacX o face\i prin bunX Zn\elegere.
"[t priveYte ghearele pe care le ave\i la picioarele din fa\X Yi din spate, acestea sunt at[t de moi Yi de scurte cX un Kahoo
de+al nostru ar pune pe goanX .ece dintr+ai voYtri. 4e aceea, g[ndindu+mX la numXrul celor uciYi Zn bXtXlie, tare mX tem cX
mi+ai spus lucruri ce nu sunt_.
u m+am putut Zmpiedica sX nu dau din cap Yi sX nu .[mbesc pu\in de neYtiin\a lui. ^i cum nu eram strXin de arta
rX.boiului, i+am descris tunurile balime.urile, muschetele, carabinele, pistoalele, gloan\ele, praful de puYcX, sXbiile, ba+
ionetele, bXtXliile, asediile, retragerile, atacurile, minele, contraminele, bombardamentele, luptele navale, scufundarea co+
rXbiilor ZmpreunX cu echipa&ele lor de o mie de oameni, mor\ii al cXror numXr se ridicX la c[te douX.eci de mii de solda\i
de o parte Yi de alta, gemetele muribun.ilor, mXdularele sf[rtecate Yi a.v[rlite Zn aer, fumul, .gomotul, harababura, oa+
menii strivi\i sub copitele cailor, fuga, urmXrirea, victoria> c[mpurile presXrate cu leYuri ce servesc drept hranX c[inilor,
lupilor Yi pXsXrilor de pradX> &afurile, t[lhXriile, rXpirile, incendiile Yi distrugerile. )ar ca sX+i arXt vite&ia scumpilor mei
compatrio\i, l+am Zncredin\at cX mi+a fost dat sX+i vXd arunc[nd Zn aer o sutX de duYmani dintr+o datX Zn timpul unui asediu
Yi cam tot at[\ia marinari ? de pe bordul unei corXbii, Yi cX am .Xrit trupurile sf[rtecate cX.[nd bucX\i +bucX\i din nori, spre
marea Znc[ntare a privitorilor.
-X pregXteam sX+i mai dau Yi alte amXnunte, c[nd stXp[nul meu Zmi porunci sX tac, spun[ndu+mi cX oricine cunoaYte firea
unui Kahoo poate foarte lesne sX+Yi Znchipuie cX un animal at[t de respingXtor este Zn stare sX facX toate isprXvile amintite
de mine, at[ta vreme c[t puterea Yi viclenia Zi sunt pe potriva rXutX\ii. "um ZnsX spusele mele Zi sporiserX Yi mai mult
sc[rba pentru acest soi de fXpturi, ZYi sim\ea cugetul tulburat, lucru pe care nu+l mai Zncercase vreodatX. *e g[ndea cX
urechile lui, deprin.[ndu+se cu astfel de cuvinte Zngro.itoare, ar putea, treptat+treptat, sX le asculte cu mai pu\inX silX, Yi
deYi Zi ura pe yahoo+ii din \ara lui, ZnsuYirile lor nesuferite Zl sc[rbeau mai pu\in dec[t cru.imea unui gnnayh ;o pasXre de
pradX=, sau o piatrX ascu\itX ce+i putea rXni piciorul. 4ar acum c[nd vedea cX o fiin\X care se pretinde Zn.estratX cu ra\iune
este Zn stare de asemenea gro.Xvii, se temea cX degenerarea acestei facultX\i ar putea sX aibX urmXri mult mai cumplite
dec[t cru.imea ZnsXYi.
4e aceea, era Zncredin\at cX Zn loc de ra\iune, noi suntem Zn.estra\i cu o ZnsuYire menitX sX sporeascX apucXturile rele cu
care ne naYtem, tot aYa cum o apX tulbure, oglindind un trup pocit, nu numai cX+l mXreYte, dar Zl face Yi mai hidos.
*tXp[nul meu se grXbi sX adauge cX au.ise destule despre rX.boaie, at[t Zn aceastX convorbire c[t Yi Zn cele dinainte. (cum
ZnsX Zl nedumerea alt lucru. Eu Zi spusesem cX unii oameni din echipa&ul nostru ZYi pXrXsiserX \ara, deoarece fuseserX ruina\i
de lege, Yi deYi Zi e'plicasem t[lcul acestui cuv[nt, el nu pricepea cum de era cu putin\X ca legea care e menitX sX+i apere
pe oameni, poate sX+i ducX totuYi la ruinX. 4e aceea, mX rugX sX+l lXmuresc mai pe larg ce Zn\eleg eu prin lege Yi sX+i spun
cine anume erau scuti\i de a i se supune, dupX obiceiul practicat atunci Zn \ara mea> cXci el socotea cX natura Yi ra\iunea
sunt cXlXu.e Zndea&uns de bune pentru un animal Zn.estrat cu g[ndire, aYa cum pretindeam noi cX suntem, cXlXu.e care sX+i
arate ce trebuie sX facX Yi ce nu trebuie sX facX.
L+am Zncredin\at pe VnXl\imea *a cX legea e o Ytiin\X la care nu mX pricepeam prea bine, Yi tot ce puteam sX +i spun era cX
pe vremuri, fXc[ndu+mi+se unele nedreptX\i, tocmisem niYte avoca\i, lucru .adarnic de altfel> totuYi, mX voi strXdui sX+l
lXmuresc c[t Zmi va sta Zn putin\X.
)+am spus cX la noi se aflX unii oameni, care din tinere\e Znva\X arta de a dovedi, printr+o ZnYiruire nesf[rYitX de cuvinte
meYteYugit alese, cX ce este alb e negru Yi ce e negru e alb, dupX cum sunt plXti\i. To\i ceilal\i oa meni sunt sclavii lor. 4e
pildX, dacX vecinul a pus ochii pe vaca mea, el anga&ea.X un avocat care dovedeYte cX are dreptul sX+mi ia vaca. La r[ndul
meu, eu trebuie sX tocmesc un alt avocat care sX+mi apere drepturile, deoarece legea nu ZngXduie omului sX se apere singur.
2ri, Zn acest ca., eu care sunt adevXratul proprietar trebuie sX Znfrunt douX mari piedici. Vn primul r[nd, avocatul meu,
88:
deprins aproape din leagXn sX ia apXrarea minciunii, nu se simte de loc la largul sXu c[nd e vorba sX apere drepta tea,
Zndeletnicire nefireascX de care se apucX Zntotdeauna cu foarte pu\inX tragere de inimX. "ea de a doua piedicX constX Zn
aceea cX avocatul meu trebuie sX procede.e cu multX bXgare de seamX, pentru cX altfel va fi do&enit de &udecXtori Yi ur[t de
confra\ii lui, ca unul ce vrea sX YtirbeascX autoritatea legii.
4e aceea, nu+mi rXm[n dec[t douX solu\ii pentru a+mi pXstra vaca. Brima este de a+l c[Ytiga pe avocatul potrivnicului,
plXtindu+i un onorar dublu, ceea ce Zl va face sX+Yi trXde.e clientul, insinu[nd cX dreptatea e de partea lui. Botrivit celei de
a doua solu\ii, avocatul meu va arXta cX pl[ngerea depusX de mine este cu totul neZntemeiatX, ba chiar va Zncuviin\a cX
vaca apar\ine potrivnicului meu> iar dacX acest lucru este fXcut cu multX pricepere, el Zi va c[Ytiga fXrX ZndoialX pe
&udecXtori.
VnXl\imea 6oastrX trebuie sX Ytie cX aceYti &udecXtori sunt niYte persoane care hotXrXsc Zn toate neZn\elegerile privitoare la
proprietate, precum Yi atunci c[nd e vorba de &udecarea criminalilor> ei sunt aleYi din r[ndul celor mai iscusi\i avoca\i,
care, ZmbXtr[nind, nu mai aratX nici un interes fa\X de meseria lor> Yi fiindcX o via\X ZntreagX au luptat Zmpotriva adevXrului
Yi dreptX\ii, sunt at[t de Znclina\i sX apere frauda, sper&urul Yi asuprirea, Znc[t eu unul am cunoscut c[\iva care mai degrabX
au refu.at sX primeascX o mitX grasX de la cel de partea cXruia era dreptatea, dec[t sX+Yi necinsteascX meseria, fXc[nd ceva
ce nu s+ar fi potrivit cu firea Yi cu rostul lor pe lumea asta.
(voca\ii aceYtia sunt Zncredin\a\i cX ce s+a fXcut o datX se poate face Zn mod legal Yi a doua oarX. 4e aceea, ei se Zngri&esc
Zn chip deosebit sX Znregistre.e toate hotXr[rile luate vreodatX Zmpotriva dreptX\ii Yi a bunului sim\. (ceste hotXr[ri,
bote.ate precedente, ei le pre.intX ca pe niYte acte cu mare greutate, pentru a &ustifica cele mai str[mbe pXreri, iar
&udecXtorii \in Zntotdeauna seama de ele.
(tunci c[nd pledea.X, avoca\ii se feresc cu gri&X sX atingX fondul chestiunii> Zn schimb, vociferea.X, sunt violen\i Yi stXruie
p[nX la e'asperare asupra tuturor Zmpre&urXrilor lipsite de ZnsemnXtate. 4e pildX, Zn ca.ul amintit mai sus, pe ei nu+i
interesea.X ce drepturi are potrivnicul meu asupra vacii mele, ci faptul dacX vaca mai sus pomenitX e roYie sau neagrX,
dacX are coarnele lungi sau scurte, dacX livada unde paYte e rotundX sau pXtratX, dacX o mulg acasX sau Zn altX parte, de ce
boli suferX, Yi aYa mai departe> apoi Zncep sX consulte precedentele, am[nX procesul de la o datX la alta Yi dupX 8:, A: sau
D: de ani, a&ung la o hotXr[re.
Trebuie sX mai amintesc de asemeni cX aceastX tagmX de oameni foloseYte un limba& sau &argon al ei propriu, pe care nici
un alt muritor nu+l poate pricepe. Legile lor sunt scrise Zn acest limba&, iar ei ZYi dau toatX osteneala sX+l ZmbogX\eascX, Yi
i.butesc at[t de bine, Znc[t p[nX la urmX nu mai sunt Zn stare sX deosebeascX adevXrul de minciunX, dreptatea de nedrep+
tate. Vn felul acesta, este nevoie de trei.eci de ani pentru a se hotXrZ dacX pXm[ntul pe care l +am moYtenit din tatX+n fiu,
timp de Yase genera\ii, Zmi apar\ine mie sau unui strXin ce locuieYte la trei sute de mile depXrtare.
"[nd ZnsX este vorba de procesele persoanelor acu.ate de crimX Zmpotriva statului, procedeul folosit e mult mai rapid Yi
vrednic de laudX> &udecXtorul cautX sX afle mai Znt[i pXrerea celor ce sunt la putere, dupX care poate foarte uYor sX+l
sp[n.ure sau sX+l scape pe Zmpricinat, respect[nd cu stricte\e litera legii.
(ici stXp[nul meu mX opri, spun[nd cX e pXcat ca niYte fiin\e Zn.estrate cu o minte at[t de istea\X cum sunt aceYti &u+
decXtori, Zn urma descrierii mele, sX nu fie Zndruma\i spre a deveni dascXlii altora Zn ceea ce pri veYte Zn\elepciunea Yi
Ytiin\a. )+am rXspuns Zncredin\[ndu+l pe VnXl\imea *a cX Zn orice altX meserie Zn afarX de a lor, ei sunt fiin\ele cele mai ne+
Ytiutoare Yi mai neghioabe, cei mai vrednici de dispre\ Zn conversa\ia obiYnuitX, duYmanii ZnrXi\i ai Ytiin\ei Yi ZnvX\Xturii,
gata oric[nd sX Zndrume pe cXi greYite g[ndirea omeneascX, fie cX e vorba de un subiect oarecare de discu\ie sau de unul
legat de profesiunea lor.
"(B)T2LUL 6)
Autorul continu s descrie starea de lucruri din Anglia su domnia reginei Anna. Portretul unui prim"ministru de =a
curile europene.
*tXp[nul meu nu putea pricepe cu nici un chip ce anume Zi fXcea pe aceYti avoca\i sX se frXm[nte, sX se neliniYteascX, sX+Yi
dea at[ta ostenealX Yi sX intre Zntr+o tagmX unde atotstXp[nitoare era nedreptatea, numai de dragul de a face rXu semenilor
lor> Yi iarXYi nu putea pricepe ce anume voiam eu sX spun c[nd .iceam cX o fac pentru bani. u mi +a fost de loc uYor sX+l
lXmuresc cu privire la Zntrebuin\area banilor, materialul din care sunt fXcu\i sau valoarea metalelor. )+am arXtat cX atunci
c[nd un Kahoo str[nge o grXmadX mare de astfel de substan\e pre\ioase, el poate sX+Yi cumpere tot ce+i pofteYte inima@
veYmintele cele mai frumoase, casele cele mai mXre\e, nesf[rYite Zntinderi de pXm[nt, cele mai costisitoare m[ncXri Yi
bXuturi Yi poate sX+Yi aleagX, dupX plac, cele mai frumoase femele. 4e aceea, at[ta vreme c[t numai banii sunt Zn stare sX
sXv[rYeascX toate aceste minuni, yahoo+ii noYtri socotesc cX nu au niciodatX c[t le trebuie ca sX cheltuiascX, sau nu au
str[ns Zndea&uns, fiind veYnic Znclina\i, prin firea lor, fie spre risipX, fie spre .g[rcenie.
/oga\ii se bucurX de roadele muncii sXracilor, iar aceYtia se gXsesc Zn propor\ie de o mie la unul fa\X de primii. "ei mai
mul\i oameni din \ara noastrX sunt nevoi\i sX ducX o via\X nenorocitX, muncind din greu .i de .i pentru un biet gologan,
pentru hu.urul c[torva.
(m stXruit mult asupra acestor amXnunte Yi asupra altora asemXnXtoare, dar VnXl\imea *a dorea mereu sX afle lucruri noi,
888
cXci el socotea cX toate animalele au drept la partea lor din roadele pXm[ntului, Yi mai ales acelea care sunt stXp[nii firii.
4e aceea dorea sX+i spun cum aratX aceste m[ncXri costisitoare Yi cum se fXcea cX unii dintre noi le doream. )+am ZnYirat
atunci toate felurile de m[ncare c[te mi+au trecut prin minte Yi chipul Zn care le pregXtim, lucru ce nu putea fi fXcut fXrX a
trimite corXbii pe mare Zn toate col\urile lumii, ca sX nu mai vorbim de bXuturi, mirodenii Yi alte nenumXrate lucruri. L+am
Zncredin\at cX globul nostru pXm[ntesc trebuie sX fie Zncon&urat de cel pu\in trei ori, pentru ca una din femelele noastre
Kahoo de neam ales sX+Yi poatX lua gustarea de diminea\X sau sX aibX o ceaYcX Zn care sX+Yi bea ceaiul. *tXp[nul meu spuse
cX o \arX care nu este Zn stare sX asigure hrana locuitorilor ei trebuie sX fie cu adevXrat vitregitX. 4ar Zl mira nespus de mult
faptul cX o Zntindere at[t de mare de pXm[nt era cu totul lipsitX de apX de bXut, iar oamenii se vedeau nevoi\i sX+Yi trimitX
corXbiile peste mXri ca sX aibX ce bea. )+am rXspuns cX (nglia, scumpa mea \arX, Zn care vX.usem lumina .ilei, produce,
dupX calculele fXcute, de trei ori mai multX hranX dec[t pot consuma locuitorii ei, ca sX nu mai vorbim de bXuturile e'trase
din gr[ne sau stoarse din fructele unor pomi, foarte plXcute la gust> la fel stXteau lucrurile cu toate celelalte trebuincioase
vie\ii. TotuYi, pentru a Zntre\ine lu'ul Yi necumpXtarea bXrba\ilor, precum Yi deYertXciunea femelelor, trimitem cea mai
mare parte a lucrurilor ce ne sunt trebuincioase spre alte \Xri, de unde, Zn schimb, cXpXtXm tot felul de obiecte aducXtoare
de boli, sminteli Yi vicii care se rXsp[ndesc Zn mi&locul nostru. Urmarea inevitabilX este cX o mul\ime de oameni sunt sili\i
sX+Yi agoniseascX via\a cerYind, &efuind, fur[nd, ZnYel[nd, mXsluind, &ur[nd str[mb, linguYind, mituind, escroc[nd, &uc[nd
&ocuri de noroc, min\ind, umilindu+se, intimid[nd, vot[nd, m[.gXlind, citind Zn stele, otrXvind, prostitu[ndu+se, b[rfind,
defXim[nd, devenind liberi cugetXtori Yi altele asemenea> m+am silit din rXsputeri sX+i lXmuresc fiecare din aceste cuvinte.
)+am mai spus cX noi aducem vinuri din \Xri strXine nu pentru a Znlocui lipsa apei sau a altor bXuturi, ci pentru cX vinul e o
bXuturX care ne ZnveseleYte, sco\[ndu+ne din min\i, care ZndepXrtea.X toate g[ndurile triste, .XmisleYte cele mai nX.drXvane
Znchipuiri Zn mintea noastrX, ne umple de nXde&di, face sX disparX teama, ZmpiedicX ra\iunea de a ne mai slu&i un timp
oarecare Yi ne lipseYte de folosin\a m[inilor Yi a picioarelor, p[nX c[nd Zn cele din urmX cXdem Zntr +un somn ad[nc> totuYi,
trebuie sX mXrturisim cinstit cX ne tre.im Zntotdeauna bolnavi Yi mahmuri> folosind mereu aceastX bXuturX, cu timpul
cXpXtXm fel de fel de boli care ne amXrXsc via\a Yi ne+o scurtea.X.
Vn afarX de asta, cei mai mul\i dintre oamenii noYtri ZYi agonisesc traiul lucr[nd pentru cei boga\i sau unul pentru altul toate
cele trebuincioase vie\ii. 4e pildX, c[nd sunt acasX Yi umblu ZmbrXcat aYa cum se cuvine, eu port pe trupul meu roadele
muncii a o sutX de meYteYugari. "onstruirea Yi mobilarea casei mele are nevoie de ZncX pe at[ta, Yi un numXr de cinci ori
mai mare de oameni o Zmpodobesc pe so\ia mea.
-+am g[ndit apoi sX+i povestesc despre un alt soi de oameni care+Yi agonisesc traiul Zngri&ind de cei bolnavi> Zn mai multe
r[nduri Zi spusesem VnXl\imii *ale cX mul\i oameni din echipa&ul meu muriserX din pricina bolilor. 4e data aceasta numai
cu mare greutate am i.butit p[nX la urmX sX+l fac sX mX Zn\eleagX. Bentru el era destul de limpede ca un houynnhnm sX
slXbeascX Yi sX se miYte anevoie cu c[teva .ile Znaintea mor\ii sau sX se rXneascX la picior Zn urma vreunui accident> dar ca
natura, care face totul Zn mod desXv[rYit, sX ZngXduie durerii sX se aciue.e Zn trupurile noastre, era un lucru de neconceput
pentru el Yi de aceea mX rugX sX+i lXmuresc pricina unui rXu at[t de neZn\eles.
)+am spus cX ne hrXnim cu o mie de lucruri care au efecte contrarii> cX m[ncXm atunci c[nd nu ne este foame Yi bem fXrX
sX ne fie sete> cX ne pierdem nop\ile la chefuri, consum[nd bXuturi tari fXrX sX luXm nimic altceva Zn gurX, ceea ce ne
predispune la tr[ndXvie, ne buhXieYte trupul Yi grXbeYte sau ZmpiedicX mistuirea. "X prostituatele Kahoo capXtX o anumi tX
boalX ce face sX putre.eascX oasele acelora care le cad Zn bra\e> cX aceastX boalX, ca Yi multe altele de altfel, se moYteneYte
din tatX Zn fiu, aYa cX mul\i copii vin pe lume suferind de tot felul de boli grele> cX lista tuturor bolilor la care este supus
trupul omenesc ar fi nesf[rYitX, cX nu sunt mai pu\in de cinci sau Yase sute, pentru fiecare mXdular Yi ZncheieturX> Zntr+un
cuv[nt, fiecare parte a trupului, fie pe dinafarX, fie pe dinXuntru, ZYi are boala ei caracteristicX. Bentru vindecarea acestor
boli e'istX anumi\i oameni care Znva\X meseria de a tXmXdui sau de a se preface cX+i tXmXduiesc pe bolnavi.
^i cum mX pricepeam oarecum Zn aceastX meserie, eram gata, Zn semn de recunoYtin\X fa\X de VnXl\imea *a, sX+i de.vXlui
toate tainele Yi mi&loacele de care se folosesc ei.
Botrivit concep\iei lor, toate bolile provin din Zmbuibare, ceea ce Zi face sX conchidX cX este nevoie de o golire totalX a
corpului, fie pe calea fireascX, fie pe gurX. 4atoritX acestui fapt, ei pregXtesc din diferite ierburi, minerale, rXYini, uleiuri,
scoici, sXruri, sucuri, alge, e'cremente, scoar\X de copac, Yerpi, broaYte r[ioase, broaYte obiYnuite, pXian&eni, carne Yi oase
de mor\i, pXsXri, animale Yi peYti, un amestec cu cel mai Zngro.itor miros Yi cu cel mai sc[rbos gust ce se poate Znchipui,
at[t de sc[rbos, Znc[t stomacul Zl dX numaidec[t afarX. (cest amestec ei Zl numesc vomitiv alteori, din aceleaYi substan\e la
care mai adaugX Yi alte otrXvuri, ei ne silesc sX introducem Zn corpul nostru prin orificiul de sus sau de &os ;dupX cum i se
nX.are doctorului= un leac la fel de nesuferit Yi de.gustXtor pentru mXruntaie care, uYur[nd p[ntecele, scoate tot ce se aflX
ZnXuntru. (cestuia Zi spun purgativ sau cli.mX. 4e vreme ce natura, dupX cum sus\in doctorii, a or[nduit ca orificiul de sus
sX fie Zntrebuin\at numai pentru introducerea solidelor Yi lichidelor, iar cel inferior posterior pentru darea lor afarX, aceYti
artiYti socotesc cX Zn ca. de boalX, natura e abXtutX din fXgaYele ei Yi de aceea, pentru a fi repusX Zn drepturi, trupul trebuie
tratat Zn chip opus cXilor naturale, schimb[nd Zntrebuin\area fiecXrui oficiu@ aYadar solidele Yi lichidele vor fi introduse prin
anus Yi date afarX pe gurX.
88A
4ar Zn afarX de bolile adevXrate, oamenii mai suferX Yi de boli Znchipuite, pentru care doctorii au nXscocit leacuri
Znchipuite> aceste boli au fel de fel de numiri ca Yi leacurile potrivite pentru fiecare din ele> de cele mai multe ori femelele
yahoo+ilor sunt acelea care se ZmbolnXvesc de asemenea boli.
Una din ZnsuYirile cele mai de seamX ale oamenilor din aceastX tagmX este priceperea cu care fac pronosticuri. (ici, rareori
se Znt[mplX sX dea greY, cXci atunci c[nd e vorba de boli adevXrate, mai ales dacX acestea se pre.intX sub o formX gravX,
pronosticul lor este de obicei moartea, care le stX totdeauna Zn putere, spre deosebire de vindecare. 4e aceea, ori de c[te
ori se ivesc semne neaYteptate de ZnsXnXtoYire, dupX ce doctorii Yi+au rostit sentin\a, pentru a nu fi ZnvinovX\i\i cX sunt
prooroci mincinoYi, ei Ytiu cum sX+Yi dovedeascX dibXcia Zn fa\a lumii, administr[nd o do.X potrivitX.
4e asemenea, doctorii sunt de mare folos so\ilor Yi so\iilor care s+au plictisit de tovarXYii lor de via\X, fiilor celor mai
v[rstnici, miniYtilor Yi, adesea, chiar monarhilor.
(vusesem de mai multe ori prile&ul sX stau de vorbX cu stXp[nul meu despre c[rmuire, Zn general, Yi despre minunata
noastrX constitu\ie, Zn special, care, pe drept cuv[nt st[rneYte admira\ia Yi invidia Zntregii lumi. "um ZnsX Yi de data aceasta
pomenisem Znt[mplXtor de miniYtri, el m+a rugat sX+i spun ce soi de Kahoo aveam Zn vedere c[nd mX refeream la acest
nume.
)+am spus cX un prim+ministru, adicX persoana pe care aveam de g[nd sX i+o .ugrXvesc, este o fXpturX lipsitX cu totul de
bucurie sau durere, dragoste sau urX, milX sau m[nie> cel pu\in, ea nu dX dovadX de alte sim\Xminte dec[t de o dorin\X
aprigX de avere, putere Yi titluri> cX foloseYte cuvintele pentru a spune orice altceva, dar niciodatX ce g[ndeYte cu adevXrat>
cX nu rosteYte vreodatX un adevXr dec[t cu g[ndul ca celXlalt sX+l ia drept minciunX Yi, iarXYi, nici o minciunX dec[t cu
scopul ca celXlalt sX+l ia drept adevXr> cX cei pe care Zi vorbeYte de rXu Zn spate sunt cu siguran\X favori\ii lui, Yi cX oric[nd
Zncepe sX te laude Zn fa\a altora sau chiar de fa\X cu tine, eYti un om pierdut. "ea mai mare pacoste este fXgXduiala pe care
\i+o face, mai ales dacX este ZntXritX prin &urXm[nt> au.ind+o, omul Zn\elept n+are dec[t sX se retragX Yi sX renun\e de a mai
trage vreo nXde&de.
E'istX trei cXi pentru ca un om sX a&ungX prim+ministru. Brima este sX Ytie sX se foloseascX cu Zn\elepciune de so\ia, fiica
sau sora lui> a doua ? sX+Yi trXde.e Yi sX+Yi sape ZnaintaYul> iar a treia ? sX dea dovadX de un .el furibund Zn adunXrile
publice, tun[nd Yi fulger[nd Zmpotriva corup\iei de la curte. Un monarh Zn\elept va prefera sX+i aleagX pe aceia care prac+
ticX ultima din aceste metode, deoarece .eloYii aceYtia se dovedesc a fi Zntotdeauna oamenii cei mai slugarnici Yi mai
supuYi voin\ei Yi patimilor stXp[nului lor. (v[nd Zn m[na lor toate dregXtoriile, aceYti miniYtri rXm[n mereu la putere,
mituind ma&oritatea senatorilor sau a sfetnicilor din marele consiliu> Zn cele din urmX, datoritX unui mi&loc numit (ct de
)ndemnitate ;pe care i l+am descris=, ei se pun la adXpost de rXfuielile de mai t[r.iu Yi se retrag din via\a publicX ZncXrca\i
cu bunurile luate de la popor.
Balatul unui prim+ministru este o adevXratX YcoalX, unde al\ii Znva\X Yi ei meseria> pa&ii, lacheii Yi portarul,
maimu\Xrindu+Yi stXp[nul, devin Yi ei miniYtri Zn lumea lor, Yi a&ung la o adevXratX culme a desXv[rYirii Zn ceea ce priveYte
principalele trei Ytiin\e@ obrX.nicia, minciuna Yi mita. (Ya se face cX Yi lor le dau t[rcoale persoanele cele mai sus puse, iar
uneori, mul\umitX dibXciei Yi neruYinXrii, a&ung treptat+treptat urmaYii stXp[nilor lor.
4e obicei, primul+ministru se aflX la cheremul unei t[rfe sau al unui lacheu favorit ? fXgaYele prin care se scurg toate
favorurile> la urma urmei, aceYtia pot fi pe drept cuv[nt numi\i c[rmuitorii \Xrii.
Vntr+o .i, pe c[nd stXteam de vorbX, au.indu+mX pomenind de nobilii din \ara mea, stXp[nul binevoi sX+mi facX un
compliment pe care n+aY putea spune cX+l meritam@ dupX pXrerea lui, eu mX trXgeam, pesemne, dintr+o familie nobilX,
deoarece Zi Zntreceam cu mult Zn ZnfX\iYare, culoarea pielii Yi curX\enie, pe to\i yahoo+ii din \ara lui, cu toate cX se pXrea
cX+mi lipseYte puterea Yi sprinteneala. (cestea trebuiau puse pe socoteala felului meu de trai cu totul deosebit de al celor +
lalte dobitoace. Be de altX parte, eram Zn.estrat nu numai cu darul vorbirii, ci Yi cu oarecare urme de ra\iune, aYa Znc[t cu+
noscu\ii sXi mX socoteau o adevXratX minune.
Be de altX parte m+a rugat sX bag de seamX cX printre houyhnhnm+i, bXlanul, murgul Yi s[rgul aveau altX ZnfX\iYare dec[t
cel sur, rotat sau negru> ei nu erau Zn.estra\i din nXscare cu aceeaYi agerime a min\ii sau cu aceeaYi capacitate de a+Yi ascu\i
g[ndirea> de aceea rXm[neau sX ducX o via\X de slugi Yi niciodatX nu ar fi nX.uit sX se Zmpereche.e cu aceia care nu le erau
pe potrivX, lucru care de altfel Zn \ara lor ar fi fost socotit drept monstruos Yi nefiresc.
)+am e'primat VnXl\imii *ale umila mea recunoYtin\X pentru buna pXrere pe care binevoise sX Yi+o facX despre mine> dar
l+am Zncredin\at totodatX cX nu eram de neam mare, Zntruc[t mX nXscusem din pXrin\i simpli Yi cumsecade, care de+abia
fuseserX Zn stare sX+mi dea o creYtere bunX> apoi i+am arXtat cX nobilimea noastrX era cu totul altceva dec[t ZYi Znchipuia el>
cX tinerii noYtri nobili sunt crescu\i din copilXrie Zn tr[ndXvie Yi lu'> cX de ZndatX ce le+o ZngXduie v[rsta, ei ZYi macinX
puterile Yi se molipsesc de boli Zngro.itoare Zn urma legXturilor cu femele destrXbXlate, iar atunci c[nd Yi +au irosit averea,
ei se ZnsoarX cu o femeie de r[nd, o fiin\X respingXtoare Yi cu sXnXtatea YubredX, pe care o urXsc Yi o dispre\uiesc> ei se
ZnsoarX numai de dragul banilor. 6lXstarele unor astfel de cXsXtorii sunt de obicei copii scrofuloYi, piper nici\i sau diformi.
Vn felul acesta, rareori se Znt[mplX ca o familie sX supravie\uiascX mai mult de trei genera\ii, afarX doar dacX so\ia are gri&X
sX gXseascX un tatX sXnXtos pentru copiii ei printre vecini sau servitori, ca neamul sX+Yi recapete vigoarea Yi sX nu se stingX.
88D
"X adevXratele dove.i ale unui s[nge nobil sunt un trup bolnav Yi slXbXnog Yi o fa\X pXm[ntie, Zn vreme ce o ZnfX\iYare
sXnXtoasX Yi robustX este un lucru at[t de ruYinos pentru un om cu va.X, Znc[t lumea socoteYte cX adevXratul lui tatX trebuie
sX fi fost r[ndaY sau vi.itiu. "usururile min\ii merg m[nX Zn m[nX cu cele ale trupului, iar caracterul acestor oameni este
un amestec de ipohondrie, neghiobie, ignoran\X, capricii, sen.ualitate Yi trufie.
TotuYi, fXrX aprobarea acestei ilustre adunXri nici o lege nu poate fi promulgatX, abrogatX sau modificatX> ea este aceea
care hotXrXYte, fXrX putin\X de apel, cu privire la soarta proprietX\ilor noastre.
"(B)T2LUL 6))
Carea dragoste de patrie a autorului. /servaiile stpnului su cu privire la constituia i crmuirea Angliei, aa cum
au fost zugrvite de autor, prin stailirea unor cazuri paralele i comparaii. Lefleciile stpnului su asupra firii
omeneti.
Boate cX cititorul se va Zntreba cum de am i.butit sX+mi calc pe inimX Yi sX+mi dau drumul la gurX, .ugrXvindu+i pe cei de
un neam cu mine unor muritori Yi aYa Znclina\i sX+Yi forme.e cea mai proastX pXrere despre oameni, datoritX asemXnXrii
at[t de perfecte dintre mine Yi yahoo+ii lor. Trebuie sX mXrturisesc ZnsX cX nenumXratele virtu\i ale acelor minunate pa+
trupede, puse fa\X Zn fa\X cu stricXciunea firii omeneYti, Zmi deschiseserX Zntr+at[t ochii Yi+mi luminaserX Zntr+at[ta mintea,
Znc[t am Znceput sX vXd faptele Yi patimile omului Zntr+o luminX cu totul nouX Yi sX consider cX onoarea semenilor mei nu
meritX sX fie cru\atX, ceea ce, de altfel, mi+ar fi fost cu neputin\X sX fac Zn fa\a unei fiin\e Zn.estrate cu at[ta agerime a
min\ii cum era stXp[nul meu care, .i de .i, Zmi arXta mii de greYeli pe care le fXceam, greYeli de care mai Znainte nu+mi
dXdeam c[tuYi de pu\in seama Yi care la noi nici nu ar fi fost socotite cusururi ale firii omeneYti. Be de altX parte, datoritX
pildei sale, ZnvX\asem sX dispre\uiesc orice prefXcXtorie sau minciunX, iar adevXrul Zmi pXrea at[t de atrXgXtor, Znc[t luasem
hotXr[rea sX+i &ertfesc totul.
6reau sX fiu sincer cu cititorul meu Yi sX+i mXrturisesc cinstit cX a mai e'istat Yi un alt motiv, mult mai puternic, datoritX
cXruia am fost Zmboldit sX pre.int fXrX cru\are stXrile de lucruri de la noi. u trecuse nici un an de c[nd mX gXseam Zn \ara
aceea Yi prinsesem at[ta dragoste Yi stimX pentru locuitorii ei, Znc[t luasem hotXr[rea sX nu mX mai Zntorc niciodatX printre
semenii mei, oamenii, ci sX+mi petrec restul .ilelor Zn mi&locul acestor minuna\i houyhnhnm+i, contempl[nd Yi practic[nd
toate virtu\ile, Zntr+o \arX unde nimeni Yi nimic nu mX Zndemna la viciu.
4ar soarta, veYnicul meu vrX&maY, hotXrZ sX nu am parte de o asemenea fericire. -X m[ng[i totuYi la g[ndul cX Zn cele ce
am spus despre compatrio\ii mei. am cXutat sX micYore. scXderile lor Zn mXsura Zn care puteam sX o fac Zn fa\a unui
ascultXtor at[t de sever, d[nd mereu lucrurilor ZntorsXtura cea mai favorabilX cu putin\X. "Xci s+a nXscut oare omul care sX
nu fie pXrtinitor, atunci c[nd e vorba de locul lui de baYtinXJ
(m redat mie.ul mai multor convorbiri, pe care le+am avut cu stXp[nul meu Zn cea mai mare parte a timpului, c[t am avut
cinstea de a fi Zn slu&ba sa, dar, fireYte, pentru a nu lungi vorba, am ZnlXturat mult mai mult dec[t am aYternut pe h[rtie.
4upX ce rXspunsesem la toate ZntrebXrile lui Yi mi se pXrea cX i+am ast[mpXrat pe deplin curio.itatea, Zntr+o bunX .i,
dis+de+diminea\, el trimise dupX mine Yi+mi porunci sX mX aYe. la oarecare depXrtare ;cinste pe care nu mi +o mai fXcuse
p[nX atunci=, Zmi spuse cX s+a g[ndit foarte serios la toate c[te Zi povestisem despre mine Yi \ara mea Yi cX ne considera un
fel de animale cXrora le fusese dat ? prin ce Znt[mplare n+ar fi putut spune ?+ sX aibX o fXr[mX de minte, pe care noi o
foloseam pentru a spori Yi mai mult cusururile din nXscare Yi pentru a dob[ndi altele noi, pe care natura nu ni le dXruise> cX
am cXutat sX ne descotorism Yi de pu\inele ZnsuYiri frumoase pe care ea ni le hXrX.ise> cX am i.butit sX ne Znmul\im nevoile
fireYti Yi, dupX c[te se pare, ne petrecem toatX via\a Zn strXduin\i deYarte, spre a le Znlocui cu propriile noas tre nXscociri.
"[t despre mine, era limpede cX nu aveam nici puterea, nici agerimea unui Kahoo obiYnuit, cX umblam Zn mod nefiresc
numai pe picioarele dinapoi, cX nXscocisem un mi&loc de a nu mX putea folosi de ghearele mele, nici mXcar pentru a mX
apXra> de asemenea, prin alt mi&loc i.butisem sX+mi ZndepXrte. pXrul de pe bXrbie, al cXrui rost era sX mX apere de soare Yi
de vreme rea. Vn sf[rYit, cX nu eram Zn stare nici sX alerg iute, nici sX mX ca\Xr Zn copaci ca fra\ii mei ;cum le spunea el=,
yahoo+ii din \ara aceea.
"X institu\iile noastre guvernamentale, precum Yi legile erau urmarea fireascX a lipsei noastre de &udecatX Yi, prin urmare,
Yi de virtute, cXci &udecata singurX a&unge pentru a cXlXu.i o fiin\X ra\ionalX.
4e altfel, acesta era un titlu la care nu aveam dreptul, Zn urma descrierii pe care i+o fXcusem referitor la poporul meu, cu
toate cX el ZYi dXdea foarte bine seama cX, pentru a+i pune Zntr+o luminX mai favorabilX pe semenii mei, ascunsesem multe
amXnunte spun[nd adesea lucruri care nu erau.
(ceastX pXrere a lui era ZntXritX de faptul cX trupul mea semXna aproape Zntru totul cu al celorlal\i yahoo+i, deosebindu+mX
doar Zn ceea ce priveYte puterea, iu\eala Yi hXrnicia, scurtimea ghearelor sau alte c[teva lucruri ce nu puteau fi puse Zn
seama naturii. Tot astfel, din cele ce+i spusesem despre via\a, obiceiurile Yi faptele noastre, ZYi dXdea seama cX Yi Zntre
alcXtuirea min\ilor noastre asemXnarea este la fel de mare. -i+a mai spus cX yahoo+ii se urXsc Zntre ei mai mult dec[t se
urXsc orice alte animale, iar motivul pe care+l invocau de obicei era ZnfX\iYarea hidoasX a semenilor lor ? hidoYenie pe
care fiecare din ei o descoperea la celXlalt, dar niciodatX la el ZnsuYi. Toate acestea l+au fXcut sX reflecte.e asupra unui
lucru Yi anume cX nu suntem chiar cu totul lipsi\i de minte, atunci c[nd ne acoperim trupurile, deoarece Zn felul acesta
88<
ascundem multe hidoYenii, altminteri greu de Zndurat. "ontinuX sX+mi arate cX de+abia acum ZYi dXdea seama cX certurile
dintre dobitoacele din \ara lui aveau aceleaYi pricini ca Yi certurile noastre, dupX cum i le .ugrXvisem eu. "Xci, .icea el,
dacX arunci Zn mi&locul a cinci yahoo+i hranX care ar Zndestula cinci.eci, lighioanele acestea Zn loc sX se apuce sX mXn[nce
Zn liniYte, se vor lua la bXtaie, fiecare dorind sX aibX toatX m[ncarea numai pentru sine. 4e aceea, un servitor stXtea veYnic
l[ngX yahoo+i, c[nd aceYtia pXYteau pe c[mp, Zn timp ce dobitoacele care rXm[neau acasX erau priponite la oarecare
distan\X unele de altele. 4acX o vacX murea de bXtr[ne\e sau din cine Ytie ce altX pricinX, Znainte ca un houyhnhnm s +o
punX la o parte pentru yahoo+ii sXi, cei din vecini veneau Zn cete ca s+o fure Yi se isca atunci o ZncXierare ca acelea pe care i
le descrisesem eu, yahoo+ii dintr+o tabXrX pricinuindu+le rXni cumplite celorlal\i, deYi rareori se Znt[mpla ca ei sX se
omoare Zntre d[nYii, deoarece le lipseau uneltele potrivite aducXtoare de moarte, pe care le nXscociserX semenii mei.
(lteori, Zntre yahoo+ii din Zmpre&urimi se Zncingeau bXtXlii asemXnXtoare fXrX nici o pricinX vXditX, cei dintr+un \inut
aYtept[nd prile&ul de a+i ataca pe ceilal\i, Znainte ca aceYtia sX fie pregXti\i.
4acX ZnsX vXd cX nu le merge, yahoo+ii se Zntorc acasX Yi, Zn lipsa unui vrX&maY, se ZncaierX Zntre ei, fXc[nd ceea ce eu
numisem un rX.boi civil. -i+a mai spus cX unele c[mpii din \inutul acela sunt presXrate cu pietre ce strXlucesc Zn diferite
culori, care plac gro.av de mult yahoo+ilor. (tunci c[nd aceste pietre stau Zmpl[ntate Zn pXm[nt ;cum se Znt[mplX adesea=,
ei sunt Zn stare> sX scurme cu ghearele .ile Zntregi ca sX le scoatX, apoi le duc cu ei Yi le ascund grXme.i +grXme.i Zn
culcuYurile lor, privind cu teamX Zn &uru+le, ca nu cumva semenii lor sX le descopere comoara. *tXp[nul meu nu Zn\elegea
de fel motivul acestei pofte nefireYti, dupX cum nu vedea nici folosul pe care astfel de pietre l+ar putea aduce unui Kahoo>
acum ZnsX bXnuia cX purcede din aceeaYi .g[rcenie pe care eu o pusesem pe seama firii omeneYti. 2datX, din dorin\a de a
vedea ce se Znt[mplX, mutase pe ascuns o grXmadX de pietre din acestea din locul unde le Zngropase unul din yahoo+ii lui Yi
sc[rbosul animal, negXsindu+Yi comoara, prinse a se vXicXri ca Zn gurX de Yarpe, adun[nd toatX turma la locul cu pricina>
apoi se puse pe niYte urlete cumplite Yi se repe.i sX+i muYte Yi sX+i sf[Yie cu ghearele pe ceilal\i> Zn cele din urmX, Zncepu sX
se stingX cu .ile, cXci nu mai m[nca, nu dormea Yi nici de muncX nu mai era bun> p[nX Zntr+o .i, c[nd stXp[nul porunci
unui servitor sX+i ducX Zn tainX pietrele Zn aceeaYi groapX Yi sX le ascundX acolo ca mai Znainte. 4escoperindu+le, yahoo+ul
ZYi recapXtX de ZndatX vioiciunea Yi buna dispo.i\ie, dar avu gri&X sX+Yi mute comoara Zntr+o ascun.Xtoare mai feritX, fiind
de atunci Zncoace un animal foarte supus.
*tXp[nul meu mX Zncredin\X de asemenea ;lucru pe care de altfel Zl observasem Yi eu=, cX pe c[mpiile unde aceste pietre
lucitoare se gXsesc mai din belYug, acolo se dau cele mai multe Yi mai aprige bXtXlii, pricinuite de veYnicile nXvX liri ale
yahoo+ilor din vecini.
-i+a mai arXtat cX se Znt[mplX adesea ca doi yahoo+i descoperind o astfel de piatrX pe c[mp Yi sfXdindu+se care din ei sX ia
piatra, sX vinX un al treilea Yi sX le+o sufle de sub nas, fapt pe care stXp[nul meu Zl socotea Zntruc[tva asemXnXtor cu
procesele noastre. Eu mi+am .is cX este spre binele nostru, al oamenilor, sX nu Zncerc sX+i schimb pXrerea, deoarece
sen\inta de care mi+a pomenit mai t[r.iu era mult mai dreaptX dec[t multe din hotXr[rile noastre &udecXtoreYti@ cei doi Zm+
pricina\i nu pierdeau nimic Zn afarX de piatra pentru care se certau, pe c[tX vreme cur\ile noastre &udecXtoreYti nu ar fi
Zncheiat procesul p[nX c[nd am[ndoi Zmpricina\ii nu si+ar fi pierdut averile.
*tXp[nul meu continuX spun[ndu+mi cX nimic nu+i fXcea mai sc[rboYi pe yahoo+i dec[t pofta lor nesX\ioasX. Ei Znfulecau
fXrX alegere tot ce Znt[lneau Zn cale, ierburi, rXdXcini, fructe, mortXciuni sau toate la un loc> Yi le plXcea mai cu seamX ceea
ce puteau dob[ndi fur[nd Yi ZncX de la mari depXrtXri, dec[t hrana mult mai bunX care Zi aYtepta acasX. 4acX prada era
bogatX, m[ncau p[nX aproape sX plesneascX. atura ZnsX i+a ZnvX\at sX mXn[nce dupX aceasta o anumitX rXdXcinX care le
goleYte stomacul foarte repede.
-ai era ZncX un soi de rXdXcinX, tare .emoasX, dar destul de rarX Yi greu de gXsit, pe care yahoo+ii o cXutau cu multX
lXcomie Yi o sugeau plini de nesa\> aceasta avea asupra lor aceleaYi urmXri pe care le are vinul asupra noastrX. Uneori Zi
fXcea sX se ZmbrX\iYe.e, alteori sX se sf[Yie Zntre ei> urlau Yi r[n&eau, sporovXiau fXrX Yir, se Znv[rteau Yi se dXdeau de+a
berbeleacul, apoi adormeau Zn glod.
/Xgasem Yi eu de seamX cX yahoo+ii erau singurele fXpturi din \ara aceasta care se ZmbolnXveau> totuYi lucrul se Znt[mpla
mult mai rar dec[t li se Znt[mplX cailor la noi, ei ZmbolnXvindu+se nu din pricina traiului rXu, ci datoritX murdXriei Yi
lXcomiei de care dXdeau dovadX dobitoacele astea sc[rboase. Be de altX parte, Zn limba lor nu e'istX dec[t un cuv[nt
general pentru aceste boli, Zmprumutat dupX numele animalului, Yi anume hnea+yahoo sau rXul yahoo+ului. 4octoria care
se prescrie este un amestec de balegX Yi urinX proprie, v[r[te cu de+a sila pe g[tul yahoo+ului. (m avut adeseori prile&ul sX
vXd efectul minunat al acestei doctorii, pe care o recomand cXlduros compatrio\ilor mei, spre binele obYtesc, deoarece este
un leac admirabil Zmpotriva tuturor bolilor pricinuite de Zmbuibare.
Vn ceea ce priveYte ZnvX\Xm[ntul, arta de a guverna, artele, meYteYugurile Yi altele de felul acesta, stXp[nul meu mXrturisi
cX nu vedea dec[t foarte pu\ine asemXnXri, sau chiar de loc, Zntre yahoo+ii din \ara lui Yi cei de la noi. 4e altfel, pe el Zl
interesau numai asemXnXrile dintre noi.
"e+i drept, c[\iva houyhnhnm+i bXgaserX de seamX cX Zn fruntea celor mai multe cire.i de yahoo+i se afla un fel de
conducXtor ;Zntocmai dupX cum Zn parcurile noastre se aflX c[te un cerb=, care era Zntotdeauna mai hidos Yi mai rXu dec[t
889
to\i ceilal\i. "X acest conducXtor avea de obicei un favorit ce+i semXna leit, poleit, a cXrei Zndeletnicire era sX lingX
picioarele Yi Ye.utul stXp[nului sau sX+i ducX femele Zn culcuY, slu&bX pentru care era din c[nd Zn c[nd rXsplXtit cu o bucatX
de carne de mXgar. #avoritul acesta este ur[t de Zntreaga cireada Yi, de aceea, pentru a fi Zn siguran\X, nu se desparte
niciodatX de stXp[nul sXu. El rXm[ne de obicei Zn slu&bX p[nX c[nd se gXseYte unul mai rXu dec[t el> Zn clipa c[nd este Zn+
lXturat, urmaYul sXu vine Zn fruntea tuturor yahoo+ilor din \inut, tineri Yi bXtr[ni, bXrba\i Yi femele, Yi Zntreaga ceatX Zl
murdXreYte din cap p[nX Zn picioare cu e'crementele lor. Vn ce mXsurX lucrul acesta se Znt[mplX Yi la cur\ile noastre cu
favori\ii regelui Yi cu miniYtrii, stXp[nul meu socotea cX eu sunt cel mai Zn mXsurX sX hotXrXsc.
+am ZndrX.nit sX rXspund la aceastX alu.ie rXutXcioasX, potrivit cXreia Zn\elegerea omeneascX era mai pre&os de
deYteptXciunea unui dulXu obiYnuit, Zn.estrat cu destulX agerime ca sX distingX Yi sX urme.e lXtratul celui mai Zncercat
c[ine din haitX, fXrX sX greYeascX vreodatX.
*tXp[nul meu mi+a mai spus cX yahoo+ii aveau unele ZnsuYiri ciudate, pe care eu nu le amintisem sau la care fXcusem doar
vagi alu.ii, atunci c[nd Zi povestisem despre neamul omenesc. El Zmi arXtX cX aceste animale, ca Yi alte dobitoace, de
altfel, au femelele Zn comun, dar totuYi se deosebesc de celelalte prin faptul cX femela Kahoo primeYte bXrbatul Yi atunci
c[nd e ZnsXrcinatX, iar bXrba\ii se ceartX Yi se luptX cu femelele la fel de aprig ca Yi Zntre ei. (ceste obiceiuri erau at[t de
sXlbatice, Znc[t nici o fXpturX Zn.estratX cu bun sim\ nu Yi le ZnsuYise.
Un alt lucru care Zl umplea de uimire era ciudata Zncli nare a yahoo+ilor spre tot ce e sc[rbos Yi murdar, Zn timp ce toate
celelalte animale par sX dea dovadX de o dragoste fireascX pentru curX\enie. Vn ceea ce priveYte primele douX Znvinuiri, am
fost bucuros sX le las fXrX rXspuns, deoarece n+aY fi gXsit un singur cuv[nt Zntru apXrarea semenilor mei, cuv[nt pe care
altminteri l+aY fi rostit bucuros. 4ar mi+ar fi fost destul de uYor sX apXr neamul omenesc de cea de a doua Znvinuire, dacX Zn
\ara aceea s+ar fi gXsit porci ;aceYtia, din nefericire lipseau=, cXci porcii, cu toate cX sunt niYte patrupede mai plXcute dec[t
yahoo+ii, nu ar putea fi socoti\i, dupX umila mea pXrere, mai cura\i> Yi p[nX Yi VnXl\imea *a ar fi fost nevoit sX recunoascX
acest lucru, dacX ar fi vX.ut felul sc[rbos Zn care mXn[ncX sau cum se tXvXlesc Yi dorm Zn noroi.
*tXp[nul meu aminti de asemenea o altX ZnsuYire, pe care servitorii sXi o descoperiserX la mai mul\i yahoo+i Yi pe care el nu
Yi+o putea e'plica de loc. *punea cX din c[nd Zn c[nd c[te unui Kahoo i se na.[re sX se retragX Zntr+un col\, sX se tr[nteascX
&os, sX ZnceapX sX urle Yi sX geamX Yi sX+i alunge pe to\i cei ce se apropiau de el, Yi cu toate cX e t[nXr Yi gras, sX nu vrea
nici sX mXn[nce, nici sX bea> iar servitorii nu pot sX+Yi Znchipuie ce l+a apucat. *ingurul leac pe care l+au gXsit este sX+l
punX la munci grele, dupX care ZYi vine negreYit Zn fire. (u.ind acestea, am tXcut chitic, din dragoste pentru cei de un neam
cu mine. TotuYi, nu mi+a fost greu sX Zntre.Xresc aici adevXratul i.vor al ipohondriei de care au parte numai cei leneYi, cei
boga\i Yi cei care trXiesc Zn lu'> iar dacX to\i aceYtia ar fi sili\i sX urme.e regimul amintit, pun m[na Zn, foc cX s +ar lecui.
VnXl\imea *a mai bXgase de seamX cX adeseori c[te o femelX de+a yahoo+ilor stXtea Zn spatele unei movilite sau al unui
tufiY Yi se uita dupX tinerii Kahoo care treceau pe+acolo> Yi c[nd o vedeai i\indu+se, c[nd ascun.[ndu+se Yi fXc[nd fel de fel
de miYcXri Yi str[mbXturi caraghioase. 4e asemenea mai bXgase de seamX cX Zn timpul acesta, ea ZmprXYtia un miros
de.gustXtor, iar atunci c[nd vreunul din bXrba\i Znainta spre ea, se retrXgea Zncet, uit[ndu+se mereu Znapoi Yi, prefXc[ndu+se
cX Zi e teamX, alerga p[nX Zntr+un loc potrivit, unde Ytia cX bXrbatul o va urma.
(lteori, c[nd printre ele se pripXYea o femelX strXinX, trei sau patru din neamul ei se str[ngeau Zn &urul necunoscutei, se
holbau la ea, flecXreau Zntre ele, r[n&eau Yi o miroseau pe toate pXr\ile> apoi se depXrtau fXc[nd gesturi, ce pXreau sX
e'prime un dispre\ desXv[rYit.
Boate cX stXp[nul mergea cam departe cu aceste observa\ii, ba.ate pe e'perien\a sa proprie Yi pe a altora> totuYi, m+am
g[ndit, nu fXrX oarecare uimire Yi cuprins de ad[ncX Zntristare, cX neruYinarea, cochetXria Yi b[rfeala nu sunt dec[t instincte
ZnrXdXcinate Zn firea femeii.
-X aYteptam Zn fiece clipX ca stXp[nul meu sX+i ZnvinuiascX pe yahoo+i de poftele acelea nefireYti ale ambelor se'e, at[t de
rXsp[ndite la noi.
*e pare ZnsX cX natura nu este o dXscXli\X chiar at[t de priceputX, cXci Zn lumea noastrX, aceste plXceri rafinate sunt Zntru
totul rodul artei Yi al ra\iunii.
"(B)T2LUL 6)))
Autorul descrie cteva ciudenii ale 6a8oo"ilor. Carile virtui ale 8o68n8nm"ilor. #ducaia i creterea pe care o
primesc tinerii. Adunarea lor general.
"um eu cunoYteam mult mai bine firea omeneascX dec[t puteam sX bXnui cX ar cunoaYte+o stXp[nul meu, nu+mi era greu
de loc sX vXd asemXnarea dintre mine sau compatrio\ii mei, pe de o parte, Yi yahoo+ii pe care mi+i .ugrXvise el, pe de altX
parte> Yi atunci mi+am .is cX voi putea face Yi alte descoperiri pe ba.a propriilor mele observa\ii. 4e aceea, l +am rugat Zn
c[teva r[nduri sX+mi dea voie sX mX plimb printre cire.ile de yahoo+i din vecinXtate. Blin de bunXvoin\X, stXp[nul
Zncuviin\X cererea mea, Zncredin\at fiind cX datoritX urii pe care o nutream fa\X de aceste dobitoace, nu mX voi lXsa corupt
de ele> aYa cX VnXl\imea *a porunci unuia dintre slu&itori, un cXlu\ murg, voinic, foarte de treabX Yi cinstit, sX mX Znso\eascX,
pentru cX fXrX pa.X nu m+aY fi Zncumetat sX mX aventure.. )+am povestit doar cititorului c[t de ur[t s+au purtat cu mine
aceste nesuferite lighioane, Zn prima .i a sosirii mele. -ai t[r.iu, Zn vreo trei, patru r[nduri, pu\in a lipsit sX nu cad Zn
88C
ghearele lor, c[nd mi se Znt[mplase sX mX plimb la o oarecare depXrtare de casX, fXrX sX am pumnalul la mine. (m toate
motivele sX cred cX dihXniile ZYi Znchipuiau cX sunt uri semen de+al lor> de altfel, eu Znsumi le dXdeam o m[nX de a&utor
prin faptul cX ori de c[te ori apXrXtorul meu era alXturi de mine Zmi suflecam m[necile Yi+mi arXtam bra\ele Yi pieptul
de.golit. Kahoo+ii se apropiau c[t le ZngXduia cura&ul Yi+mi imitau miYcXrile, aYa cum fac maimu\ele, Znso\indu+le ZnsX
Zntotdeauna de gesturi pline de urX> aYa li se Znt[mplX maimu\elor domesticite, cu scufi\X Yi ciorapi, veYnic persecutate de
cele sXlbatice, atunci c[nd se pripXYesc printre ele.
VncX de mici, yahoo+ii sunt uimitor de sprinteni> totuYi, am prins odatX un Kahoo Zn v[rstX de trei ani Yi m+am strXduit sX+l
fac sX stea liniYtit, purt[ndu+mX c[t se poate de prietenos
cu el. 4ar Zmpieli\atul Zncepu sX urle Yi sX mX .g[rie, ba sX mX Yi muYte cu at[ta violen\X, Znc[t am fost nevoit sX+i dau
drumul. 4e altfel, era Yi timpul, pentru cX o ceatX ZntreagX de yahoo+i bXtr[ni se str[nsese Zn &urul nostru atraYi de .gomot,
dar vX.[nd cX mititelului nu i s+a Znt[mplat nimic ;acesta o Yi luase la sXnXtoasa= Yi cX murgul se afla alXturi de mine, nu au
ZndrX.nit sX se apropie prea mult de noi. (m bXgat de seamX cX animalul acela t[nXr mirosea foarte ur[t ? era un miros de
nevXstuicX sau de vulpe, ZnsX mult mai neplXcut. (m uitat sX adaug un amXnunt ;de altfel, cred cX cititorul m+ar fi iertat
dacX nu l+aY fi amintit de loc=, Yi anume cX Zn timp ce \ineam Zn bra\e dihania sc[rboasX, ea mi +a m[n&it hainele de sus p[nX
&os cu e'crementele sale ? o substan\X galbenX lichidX. 4in fericire, nu departe curgea un p[r[iaY, unde m+am spXlat c[t
am putut mai bine. TotuYi nu am ZndrX.nit sX mX apropii de stXp[nul meu Znainte de a mX aerisi Zndea&uns.
4in c[te am i.butit eu sX+mi dau seama, yahoo+ii par sX fie animalele cele mai greu de instruit. u sunt Zn stare sX facX
mai mult dec[t sX care sau sX ridice poveri. "red, totuYi, cX acest beteYug i.vorXYte Zndeosebi din firea lor perversX Yi
nXrXvaYX. Ei sunt vicleni, rXutXcioYi, trXdXtori Yi rX.bunXtori. *unt puternici Yi voinici, dar Yi laYi Zn acelaYi timp Yi, prin
urmare, neobrX.a\i, &osnici Yi cru.i. *+a observat cX at[t bXrba\ii c[t Yi femelele cu pXrul roYu sunt mai libidinoYi dec[t
ceilal\i, pe care Zi Zntrec totuYi Zn for\X Yi putere de muncX.
!ouyhnhnm+ii Zi \in pe yahoo+ii de care se folosesc pentru diferite treburi Zn niYte colibe aYe.ate nu prea departe de casX>
pe ceilal\i ZnsX, Zi trimit la timp, unde de.groapX rXdXcini, mXn[ncX tot felul de buruieni Yi cautX hoituri. Une ori, prind
nevXstuici Yi luhimuh+i ;un fel de Yobolan de c[mp=, pe care le ZnfulecX lacomi. atura i+a ZnvX\at sX+Yi sape gropi ad[nci
cu ghearele pe povZrniYurile mXgurelor, unde ZYi fac culcuYul> numai vi.uinile femelelor sunt mai mari, Zndea&uns de
ZncXpXtoare pentru doi sau trei pui.
4in fragedX copilXrie ei Znva\X sX Znoate ca broaYtele Yi pot sta multX vreme sub apX, unde prind adesea peYti pe care
femelele Zi duc puilor.
"u acest prile&, nXdX&duiesc cX cititorul mX va ierta dacX Yi voi povesti o Znt[mplare ciudatX.
Vntr+o .i mX plimbam cu pa.nicul meu, cXlu\ul cel murg, Yi cum vremea era foarte cXlduroasX, l +am rugat sX+mi dea voie sX
mX scald Zn r[ul ce curgea Zn apropiere. -urgul Zncuviin\X, iar eu m+am de.brXcat Yi am intrat uYor Zn apX. Vnt[mplXtor, o
t[nXrX femelX Kahoo care stXtea ascunsX dupX un d[mb vX.u toate acestea Yi cuprinsX de dorin\X ;dupX cum a bXnuit
murgul Yi cu mine= dXdu fuga Yi se aruncX Zn apX la cinci yar.i depXrtare de locul unde mX scXldam eu. Vn via\a mea n+am
tras o spaimX mai cumplitX. -urgul pXYtea mai Zncolo, fXrX sX aibX habar de nimic. #emela mX ZmbrX\iYa Zntr +un chip cu
totul de.gustXtor, eu am Znceput sX urlu din rXsputeri Yi murgul veni galop[nd Znspre mine, ceea ce o fXcu sX+mi dea
drumul cu multX pXrere de rXu, sXrind pe malul dimpotrivX, unde s+a oprit \intuindu+mX cu privirea Yi url[nd tot timpul c[t
mi+am pus hainele.
Vnt[mplarea aceasta i s+a pXrut foarte ha.lie stXp[nului meu Yi familiei sale, dar mie nu mi+a pricinuit dec[t un sim\Xm[nt
de ruYine, cXci nu mai puteam tXgXdui cX sunt un Kahoo din cap p[nX+n picioare, de vreme ce femelele yahoo+ilor se
sim\eau atrase Zn chip firesc de mine, ca de unul din neamul lor. ^i dihania nici mXcar n+avea pXrul roYu ;ceea ce ar fi scu+
.at Zntruc[tva o poftX at[t de nesX\ioasX=, ci negru ca tXciunele, iar ZnfX\iYarea+i nu era chiar at[t de hidoasX ca a suratelor
ei> de altfel nu cred sX fi avut mai mult de unspre.ece ani.
Vntruc[t mi+am petrecut trei ani Zn aceastX \arX, bXnuiesc cX cititorul aYteaptX sX+i .ugrXvesc, aYa cum fac ZndeobYte
cXlXtorii, obiceiurile Yi felul de a fi al locuitorilor, lucru pe care, de fapt, am cXutat sX+l studie. cu precXdere.
4eoarece aceYti nobili houyhnhnm+i au o Znclinare fireascX spre virtute Yi nu+Yi pot face o idee mXcar de ceea ce ZnseamnX
rXul la o creaturX ra\ionalX, principiul lor Zn via\X este de a cultiva ra\iunea Yi de a se lXsa Zntru totul cXlXu.i\i de ea. La ei,
ra\iunea nu este un lucru Zndoielnic, ca la noi, unde oamenii cutea.X sX discute pentru Yi Zmpotriva ei, cu Yanse egale de
plau.ibilitate, la ei ra\iunea se impune Zn mod categoric, aYa cum de altfel trebuie sX se Znt[mple Zntotdeauna c[nd ea nu e
tulburatX, nici ZntunecatX sau Zn&ositX de patimX Yi interese. Vmi aduc aminte cX numai cu mare greutate am i.butit sX +l fac
pe stXp[nul meu sX priceapX sensul cuv[ntului pXrere sau faptul cX un punct de vedere poate fi discutat, cXci ra\iunea ne
Znva\X sX afirmXm sau sX tXgXduim numai atunci c[nd suntem siguri, iar dincolo de cele ce cunoaYtem nu putem face nici
una nici alta.
4e aceea, controversele, polemicule, certurile Yi siguran\a unor afirma\ii false, sau Zndoielnice sunt rele pe care
houyhnhnm+ii nu le cunosc. 4e asemenea, c[nd am Zncercat sX+i e'plic cele c[teva din sistemele noastre de filo.ofie
naturalX, el a Znceput sX r[dX la g[ndul cX o creaturX care se pretinde ra\ionalX se m[ndreYte cu cunoYtin\ele cXpXtate pe
88H
ba.a ipote.elor altor oameni, mai cu seamX c[nd e vorba de lucruri, unde aceste cunoYtin\e, chiar Zn ca.ul c[nd sunt
sigure, nu pot fi de nici un folos. (ici el fu Zntru totul de pXrerea lui *ocrate, aYa cum ne +a transmis+o Blaton> Yi amintesc
aceasta, Zntruc[t socotesc cX este cea mai mare cinste ce i se poate face acestui prin\ al filo.ofilor. 4e atunci m+am g[ndit
adesea cum ar rXvXYi o astfel de doctrinX bibliotecile din Europa Yi c[te cXrXri ce duc spre glorie nu s+ar Znchide ZnvX\a\ilor
lumii.
Brietenia Yi bunXvoin\a sunt cele douX virtu\i de seamX ale houyhnhnm+ilor, Yi am[ndouX privesc nu numai anumite fiin\e,
ci Zntreaga semin\ie. Un strXin din cele mai ZndepXrtate \inuturi este tratat la fel ca Yi cel mai apropiat vecin Yi oriunde s+ar
duce se simte ca acasX. !ouyhnhnm+ii sunt foarte cuviincioYi Yi curtenitori, dar ceremonialul este ceva cu totul necunoscut
Zn \ara lor. #a\X de m[n&ii lor, ei nu simt nici un fel de dragoste, iar gri&a cu care le urmXresc educa\ia i.vo rXYte pe
de+a+ntregul din ra\iune. (m bXgat de seamX cX stXp[nul se purta la fel de drXgXstos cu odraslele vecinului ca Yi cu propriii
sXi copii. Ei spun cX natura Zi Znva\X sX+Yi iubeascX to\i semenii deopotrivX Yi cX ra\iunea face deosebire numai atunci c[nd
este vorba de o fiin\X foarte Zn.estratX.
4upX ce femela houyhnhnm+ului a .Xmislit c[te un pui din fiecare se', ea nu se mai Znso\eYte cu bXrbatul, afarX doar dacX
pierde pe unul din copii Zn urma vreunei nenorociri, ceea ce se Znt[mplX foarte rar. Vn acest ca., ei se ZmpreunX din nou.
4acX o asemenea nXpastX se abate asupra unui houyhnhnm a cXrui so\ie nu mai poate .Xmisli, o altX pereche Zi dX pe unul
din m[n&ii ei, iar femela Yi bXrbatul se Znso\esc din nou p[nX c[nd mama rXm[ne grea. (ceastX mXsurX de pre vedere se
impune cu necesitate, pentru cX altfel \ara ar fi prime&duitX sX aibX un e'cedent de popula\ie.
4ar neamul houyhnhnm+ilor inferiori, care sunt crescu\i spre a deveni servi, nu cunoaYte astfel de stricte limitXri> lor li se
ZngXduie sX .XmisleascX trei copii de fiecare se', pentru a slu&i Zn familiile de neam.
(tunci c[nd se cXsXtoresc, houyhnhnm+ii vXdesc o deosebitX gri&X Zn alegerea so\iei, lu[nd seama la culoarea acesteia,
pentru ca nu cumva vlXstarele ce vor fi .Xmislite sX supere ochiul printr+un amestec neplXcut de nuan\e. La bXrba\i,
pre\uitX Zndeosebi este puterea, iar la femele frumuse\ea> dar nu pentru ca sX deYtepte dragostea, ci sX Zmpiedice degene+
rarea neamului. 4e pildX, atunci c[nd se Znt[mplX ca o femelX sX fie foarte robustX, i se alege un bXrbat, ce se distinge prin
frumuse\e. "urtea, dragostea, cadourile, .estrea, averea cuvenitX so\iei dupX moartea bXrbatului ? toate acestea sunt
foarte departe de ei> de altfel Yi din limbX lipsesc cuvintele care sX le e'prime. T[nXra pereche se Znt[lneYte Yi se uneYte
numai pentru cX aYa au hotXr[t pXrin\ii Yi prietenii. (cest lucru se Znt[mplX Zn fiecare .i Yi ei socotesc cX aYa trebuie sX
procede.e o fiin\X ra\ionalX. "[t despre necinstirea cXsXtoriei sau orice altX ticXloYie de felul acesta, aYa ceva nu s+a po+
menit la ei. ToatX via\a, bXrbatul Yi femela lui nutresc unul pentru celXlalt aceleaYi sim\Xminte de prietenie Yi bunXvoin\X
reciprocX pe care le poartX tuturor semenilor, fXrX sX cunoascX gelo.ia, dulcegXriile, certurile sau nemul\umirile.
Vn ceea ce priveYte educarea tinerilor de ambele se'e, metoda lor e neZntrecutX Yi este vrednicX de a ne slu&i drept pildX.
B[nX la v[rsta de optspre.ece ani, tinerilor nu li se dX voie sX guste nici un grXunte de ovX., dec[t Zn anumite .ile, Yi nici
lapte, dec[t foarte rar. 6ara, ei pasc douX ore diminea\a Yi douX seara, ca Yi pXrin\ii lor. *ervitorilor ZnsX nu le este ZngXduit
sX pascX dec[t &umXtate din acest timp, iar o cantitate destul de mare de iarbX este adusX acasX, unde o mXn[ncX Zn orele
cele mai potrivite, c[nd nu muncesc.
"umpXtarea, hXrnicia, e'erci\iile fi.ice Yi curX\enia sunt lec\iile pe care le Znva\X deopotrivX tinerii de ambele se'e.
*tXp[nul meu socotea cX este o monstruo.itate ca femelele noastre sX capete o educa\ie diferitX de cea a bXrba\ilor, cu
e'cep\ia c[torva probleme de gospodXrie. Vn felul acesta, spunea el, Yi pe bunX dreptate, o &umXtate din bXYtinaYii noYtri nu
sunt buni de nimic altceva dec[t sX aducX pe lume copii, iar a Zncredin\a gri&a copiilor noYtri unor astfel de ani male
nefolositoare este o dovadX Yi mai grXitoare de sXlbXticie.
!ouyhnhnm+ii cultivX Zn tineretul lor for\a, agilitatea Yi re.isten\a, deprin.[ndu+i sX urce Yi sX coboare Zn fugX dealuri
pieptiY Yi sX strXbatX drumuri bolovXnoase> iar c[nd sunt lac de sudoare, li se porunceYte sX se arunce Zn apele vreunui
eleYteu sau r[u. 4e patru ori pe an, tinerii dintr+un \inut se Znt[lnesc pentru a se Zntrece Zn alergXri Yi sXrituri Yi alte e'erci\ii
care cer putere Yi sprintenealX> ZnvingXtorul este rXsplXtit cu un c[ntec compus Zn cinstea lui sau a ei. Vn timpul serbXrilor,
pe c[mpul unde se desfXYoarX Zntrecerile, servitorii aduc o ceatX de yahoo+i ZncXrca\i cu f[n, ovX. Yi lapte pentru ca
houyhnhnm+ii sX se ospXte.e, dupX care dobitoacele acestea sunt imediat m[nate Znapoi, ca nu cumva sX tulbure adunarea
cu .gomotul lor.
4in patru Zn patru ani, cu prile&ul echino'ului de varX, pe o c[mpie aYe.atX la vreo douX.eci de mile depXrtare de casa
noastrX se ZntruneYte consiliul repre.entativ al Zntregului popor, consiliu care \ine vreo cinci+Yase .ile. Vn acest consiliu se
cercetea.X starea de lucruri din fiecare \inut, se pun ZntrebXri cu privire la recolta de f[n, Yi de ovX., dacX a fost bunX sau
proastX, dacX locuitorii au vaci Yi yahoo+i c[t le trebuie sau dacX dimpotrivX duc lipsX. ^i oriunde se constatX vreo lipsX
;lucru rar de altfel=, ea este imediat ZnlXturatX, to\i bXYtinaYii consim\ind sX dea o m[nX de a&utor. Tot aici se ho tXrXYte
soarta copiilor. (Ya, de pildX, dacX un houyhnhnm are doi copii de gen masculin, el face schimb cu un altul care are douX
fete> iar atunci c[nd un copil moare Zn urma unui accident nenorocit, iar mama nu mai poate .Xmisli din pri cina v[rstei, se
hotXrXYte care anume familie din \inut va .Xmisli un alt vlXstar, pentru ca pierderea sX fie ZnlocuitX.
"(B)T2LUL )F
88I
Cari dezateri n adunarea general a 8ou68n8nm"ilor i 8otrrile luate, nvtura 8ou68n8nm"ilor. Cldirile +or.
<nmormntrile. Gefectele limii lor
!otXr[rile consiliului houyhnhnm+ilor se iau de obicei Zn unanimitate, chiar c[nd membrii care se Zntrunesc la sfat au
pXreri deosebite ? Yi aceasta pentru cX niciunui houyhnhnm nu+i este ruYine sX se lase convins de argumente Yi sX folo+
seascX ra\iunea.
Una din aceste mari adunXri a avut loc Zn timpul Yederii mele Zn \ara aceea, cu vreo trei luni Znainte de plecarea mea>
stXp[nul meu a luat parte la lucrXri ca repre.entat al \inutului nostru. Vn acest consiliu, s+a reluat de.baterea unei vechi
probleme, de fapt, singura de.batere care a avut loc vreodatX Zn \ara houyhnhnm+ilor. La Zntoarcere, stXp[nul mi+a fXcut o
descriere amXnun\itX a celor ce s+au petrecut acolo.
Broblema de.bXtutX a fost urmXtoarea@ yahoo+ii trebuiesc sau nu e'termina\iJ Unul din membrii adunXrii, care era pentru
e'terminare, a pre.entat c[teva argumente foarte puternice Yi convingXtoare, sus\in[nd cX yahoo+ii sunt animalele cele mai
murdare, mai gXlXgioase Yi mai pocite pe care le+a .Xmislit vreodatX natura, de asemenea cX ele sunt Yi cele mai
ZncXpX\Znate, mai ZndXrXtnice, stricXtoare Yi rXutXcioase. *ug pe furiY laptele din ugerul vacilor care apar\in
houyhnhnm+ilor, omoarX Yi mXn[ncX pisicile, calcX Zn picioare ovX.ul Yi iarba dacX nu sunt supraveghea\i mereu Yi fac mii
Yi mii de alte stricXciuni. El aminti de vechea tradi\ie, potrivit cXreia yahoo+ii nu fuseserX Zntotdeauna locuitorii acelei \Xri.
"u multe veacuri Zn urmX, douX dobitoace dintr+acestea se iviserX pe v[rful unui munte Yi nimeni nu Ytia dacX fuseserX
.Xmislite din noroiul Yi nulul putre.it, Znfierb[ntat de ra.ele soarelui, sau se nXscuserX din spuma mXrii. (ceYti yahoo+i se
ZmpreunaserX Yi Zn scurtX vreme semin\ia lor se Znmul\ise Zntr+at[ta, Znc[t se rXsp[ndise Zn Zntreaga \arX, devenind o
adevXratX nXpastX. Bentru a scXpa de pacoste, houyhnhnm+ii organi.aserX o v[nXtoare pe tot cuprinsul \Xrii@ Yi Zn cele din
urmX i.butirX sX ZnchidX toate lighioanele Zntr+un \arc. 4upX ce i+au rXpus pe cei mai v[rstnici, fiecare houyhnhnm Yi+a
pXstrat c[te doi pui Zntr+o colibX Yi i+a domesticit, at[ta c[t putea fi domesticitX o &ivinX sXlbaticX, pun[ndu+i mai apoi sX
care tot felul de poveri. 4upX c[te se pare, adXugase vorbitorul, tradi\ia cuprindea mult adevXr, Yi fXpturile acelea nu
puteau fi ylnhniamshy ;sau bXYtinaYi=, deoarece prea aprigX era ura pe care o nutreau ZmpotrivX+le at[t houyhnhnm+ii c[t Yi
toate celelalte animale, Yi deYi yahoo+ii o meritau cu prisosin\X din pricina firii lor netrebnice, totuYi, niciodatX nu ar fi
a&uns at[t de cumplitX, dacX ei ar fi fost bXYtinaYi, cXci s+ar fi stins cu timpul.
-ai spuse cX locuitorilor le plXcea sX se foloseascX de yahoo+i, negli&[nd cu totul ? dar greYind prin aceasta ? creYterea
mXgarilor, animale foarte cumsecade, uYor de Zntre\inut, mult mai bl[nde Yi mai ordonate, fXrX nici un miros neplXcut, Yi
destul de re.istente la muncX, deYi nu au sprinteneala celorlal\i> iar dacX .bieretele lor nu sunt de loc plXcute urechii, sunt
totuYi preferabile urletelor Zngro.itoare ale yahoo+ilor.
(l\i c[\iva Yi+au e'primat Yi ei pXrerea cu privire la acest subiect. *tXp[nul meu propuse adunXrii o solu\ie pe care, fXrX sX
Ytiu, chiar eu i+o inspirasem. El recunoscu tradi\ia amintitX de onoratul membru al adunXrii care vorbise Znaintea sa Yi arXtX
cX cei doi yahoo+i despre care se spunea cX se iviserX la Znceput Zn \ara lor, fuseserX aduYi acolo de peste mXri> cX a&ung[nd
pe uscat Yi fiind pXrXsi\i de tovarXYii lor, ei se retrXseserX Zn mun\i Yi, Zncetul cu Zncetul, se sXlbXti ciserX, devenind cu
timpul mai sXlbatici dec[t cei din neamul lor, rXmaYi Zn \ara de unde veniserX primii doi. #Xcea aceastX afirma\ie
bi.uindu+se pe faptul cX el ZnsuYi avea Zn stXp[nirea lui un Kahoo uimitor ;eu eram acela=, despre care mul\i dintre cei de
fa\X au.iserX, iar al\ii Zl Yi vX.userX. Le povesti apoi Zn ce chip m+a descoperit> le mai spuse cX tot trupul meu era acoperit
cu un ZnveliY fXcut din pielea Yi pXrul altor animale, cX vorbeam o limbX a mea proprie, dar cX o ZnvX\asem perfect Yi pe a
lor> cX Zi istorisisem Znt[mplXrile Zn urma cXrora a&unsesem acolo> cX Zn clipa c[nd mX vX.use fXrX nici un acoperXm[nt, ar
fi putut sX &ure cX sunt un Kahoo, cu singura deosebire cX eram mai alb Yi mai pu\in pXros Yi aveam gheare mai scurte. El
adXugX cX eu m+am strXduit Zn fel Yi chip sX+l Zncredin\e. cX at[t Zn \ara mea c[t Yi Zn alte \Xri yahoo+ii sunt animale
ra\ionale Yi conduc treburile, iar pe houyhnhnm+i Zi \in ca slugi> de asemenea, cX a descoperit la mine toate ZnsuYirile unui
Kahoo, cu singura deosebire cX eram ceva mai civili.at, datoritX unui dram de minte care totuYi se afla Zn acelaYi grad de
inferioritate fa\X de ra\iunea houyhnhnm+ilor, ca Yi ra\iunea yahoo+ilor din \ara lor fa\X de a mea> cX printre alte lucruri,
amintisem de obiceiul nostru de a castra houyhnhnm+ii, ZncX de tineri, spre a+i domestici mai lesne, opera\ie uYoarX Yi de
loc prime&dioasX> cX nu e nici o ruYine sX Znve\i de la dobitoace@ aYa de pildX furnica ne Znva\X sX fim harnici, iar r[ndunica
;astfel traduc eu cuv[ntul lyhannh, cu toate cX e vorba de o pasXre mult mai mare dec[t r[ndunica= ne Znva\X cum sX
construim.
*tXp[nul meu le arXtX cX ar putea sX aplice Yi ei aceastX nXscocire la yahoo+ii mai tineri, deoarece, pe l[ngX faptul cX
lighioanele ar deveni mai supuse Yi mai uYor de strunit Zn muncX, ar duce cu timpul Yi la stingerea Zntregului neam, fXrX a
pricinui moartea nimXnui. )ar Zntre timp houyhnhnm+ii sX fie sfXtui\i sX se apuce de creYterea mXgarilor, care, Zn afara fap+
tului cX sunt dobitoace mult mai pre\ioase Zn toate privin\ele, pre.intX Yi avanta&ul cX sunt buni de muncX ZncX de la v[rsta
de cinci ani, Zn vreme ce yahoo+ii nu pot fi folosi\i dec[t dupX v[rsta de doispre.ece ani.
(t[t a socotit cu cale sX+mi povesteascX stXp[nul meu, cu privire la cele petrecute Zn marele consiliu. El binevoi sX as +
cundX un amXnunt care mX privea Zndeaproape Yi ale cXrui urmXri nefericite le+am sim\it cur[nd, dupX cum va afla cititorul
la timpul potrivit. 4e atunci au Znceput noile nenorociri ale vie\ii mele.
88L
!ouyhnhnm+ii nu cunosc literele Yi prin urmare toatX Ytiin\a lor se ba.ea.X pe tradi\ie. 4ar cum Zn s[nul unui popor at[t de
str[ns unit, Znclinat din nXscare spre virtute, Zntru totul condus de ra\iune Yi ferit de orice legXturi cu alte popoare, se petrec
prea pu\ine Znt[mplXri de seamX, istoria lor se poate pXstra lesne fXrX a ZmpovXra mintea nimXnui. (m mai spus cX
houyhnhnm+ii nu suferX de nici un fel de boli Yi de aceea nu au nevoie de doctori. "u toate acestea, ei au doctorii
minunate, pregXtite din diferite buruieni pentru a vindeca loviturile Yi tXieturile Zn chiYi\X sau copitX din pri cina pietrelor
ascu\ite, precum Yi Zmpotriva altor rXni Zn diferite pXr\i ale trupului.
Ei socotesc anul dupX miYcXrile soarelui Yi ale lunii, dar nu+l Zmpart Zn sXptXm[ni. "unosc destul de bine miYcXrile acestor
doi aYtri Yi Ytiu ce sunt eclipsele> acesta este punctul culminant al astronomiei lor.
Vn poe.ie, trebuie sX recunoaYtem, Zi Zntrec pe to\i ceilal\i muritori. 5uste\ea compara\iilor lor Yi caracterul amXnun\it Yi
e'act al descrierilor sunt cu adevXrat fXrX seamXn. (t[t compara\iile c[t Yi descrierile abundX Zn versurile lor, care cuprind
fie idei frumoase despre prietenie Yi bunXvoin\X, fie proslXvirea acelora care au Znvins la concursurile de alergXri sau alte
e'erci\ii fi.ice.
"lXdirile lor, cu toate cX sunt foarte primitive Yi simple sunt destul de bine construite pentru a+i apXra Zmpotriva frigului Yi
a cXldurii. Vn \ara lor creYte un soi de copaci, care la v[rsta de patru.eci de ani slXbesc din rXdXcini Yi cea dint[i furtunX Zi
doboarX la pXm[nt. (rborii aceYtia sunt drep\i ca lum[narea, iar houyhnhnm+ii Zi ascut ca pe niYte \XruYi, cu a&utorul
pietrelor ;ei nu cunosc Zntrebuin\area fierului=, Zi Znfig Zn pXm[nt la o depXrtare de .ece incii unul de altul, Zmpletind paie
de ovX. Yi uneori nuiele Zntre pari> acoperiYul Yi uYile sunt fXcute Zn acelaYi chip.
!ouyhnhnm+ii se folosesc de scobitura dintre chiYi\X Yi copita picioarelor din fa\X, cum ne folosim noi de m[ini, dar cu
mult mai multX Zndem[nare dec[t mi+aY fi putut Znchipui. Vn casa unde locuiam, am vX.ut o iapX albX v[r[nd cu a&utorul
chiYi\ei a\X Zn ac ;pe care i+l Zmprumutasem Zn acest scop=. !ouyhnhnm+ii mulg vacile, culeg ovX.ul Yi fac toatX treaba
pentru care ai avea nevoie de a&utorul m[inilor, Zn acelaYi chip. (u la Zndem[nX un fel de cremene pe care o cioplesc cu
a&utorul altor pietre Yi o prefac Zn unelte ce le slu&esc drept icuri, topoare Yi ciocane. Tot cu unelte fXurite din aceastX
cremene, ei cosesc f[nul Yi culeg ovX.ul ce creYte de la sine pe c[mpiile lor. Kahoo+ii carX snopii acasX cu cXru\ele, iar
servitorii calcX Zn picioare spicele Zn niYte colibe special construite, ca sX scoatX grXun\ele pe care apoi le pXstrea.X Zn
hambare. !ouyhnhnm+ii se mai pricep sX facX un fel de vase de pXm[nt Yi de lemn, vasele de lut le usucX la soare.
4acX nu se Znt[mplX sX moarX din pricina vreunui accident, houyhnhnm+ii trXiesc p[nX la ad[nci bXtr[ne\e, iar c[nd pleacX
dintre cei vii sunt Znmorm[nta\i Zn cele mai neYtiute locuri ce pot fi gXsite. Brietenii Yi rube deniile nu sunt nici triYti, nici
veseli. Be de altX parte, nici cel care moare nu vXdeYte vreo pXrere de rXu cX pXrXseYte aceastX lume, de parcX s+ar Zntoarce
acasX dupX o vi.itX fXcutX unuia dintre vecini. -i+amintesc cX odatX c[nd stXp[nul meu se Zn\elesese cu un prieten Yi cu
familia acestuia sX+i facX o vi.itX Zn legXturX cu o chestiune importantX, Zn .iua stabilitX stXp[na Yi cei doi copii ai ei sosirX
foarte t[r.iu. Ea ZYi ceru scu.e de douX ori, o datX pentru faptul cX so\ul ei, dupX cum s+a e'primat ea, se Znt[mplase sX
shnuwnh chiar Zn diminea\a aceea. "uv[ntul acesta e foarte e'presiv Yi nu poate fi tXlmXcit prea uYor Zn limba engle.X>
ZnseamnX a te Zntoarce la prima ta mamX.
Vn al doilea r[nd, ZYi ceru iertare cX n+a putut sX vinX mai devreme, deoarece so\ul ei murise cXtre vremea pr[n.ului Yi ea a
trebuit sX se sfXtuiascX multX vreme cu servitorii asupra locului potrivit, unde sX+i Zngroape trupul. Vn tot acest timp, am
bXgat de seamX cX era la fel de veselX ca Yi ceilal\i> dupX vreo trei luni a murit Yi ea.
Vn general, houyhnhnm+ii trXiesc Zntre Yapte.eci Yi Yapte.eci Yi cinci de ani, ating[nd foarte rar v[rsta de opt.eci de ani. "u
c[teva sXptXm[ni Znainte de a muri, puterile Zi pXrXsesc Zncetul cu Zncetul, fXrX sX simtX ZnsX nici o durere. Vn tot acest timp,
sunt vi.ita\i des de prieteni, deoarece nu mai pot ieYi din casX cu uYurin\a obiYnuitX. TotuYi, cu vreo .ece .ile Znainte de
moarte ;rareori se Znt[mplX sX greYeascX socotelile=, ei Znapoia.X vi.itele pe care i le+au fXcut vecinii cei mai apropia\i,
fiind transporta\i Zn niYte sXnii trase de Kahoo. 6ehicolul acesta ei nu+l folosesc numai Zn astfel de Zmpre&urXri, ci Zn general
c[nd ZmbXtr[nesc, pentru cXlXtoriile lungi sau atunci c[nd nu pot umbla din pricina vreunui accident. 4e aceea, c[nd un
houyhnhnm ZYi simte moarte aproape, el Znapoia.X aceste vi.ite Yi ZYi ia rXmas bun Zn mod solemn de la prietenii sXi, ca Yi
cum ar pleca Zntr+o regiune ZndepXrtatX a \Xrii lor, unde are de g[nd sX+Yi petreacX restul vie\ii.
u Ytiu dacX meritX sX amintesc faptul cX houyhnhnm+ii nu au Zn limba lor un cuv[nt care sX e'prime ceea ce e rXu, afarX
doar de vorbele pe care le folosesc cu privire la ur[\enia Yi rXutatea yahoo+ilor. (stfel, pentru a e'prima prostia unui
servitor, greYeala unui copil, tXietura pe care le+o face la picior vreo piatrX, vremea ur[tX care nu mai conteneYte Yi al tele
de felul acesta, ei adaugX la toate cuvintele epitetul de Kahoo, de pildX@ hhnm Kahoo, wfinaholm Kahoo, ynlhmnd+wihlma
Kahoo, iar o casX prost construitX este ynholmhnm+rohlnmw Kahoo.
(Y stXrui cu plXcere mai departe asupra obiceiurilor Yi virtu\ilor acestui minunat popor> cum ZnsX am de g[nd sX public Zn
cur[nd o carte care sX se ocupe Zn mod special de acest subiect Zl sfXtuiesc pe cititor sX se adrese.e ei, iar deocamdatX, mX
voi grXbi sX+i povestesc nenorocirile ce se abXturX asupra mea.
"(B)T2LUL F
?ospodria i viaa fericit a autorului n mijlocul 8ou68n8nnlor. <n urma discuiilor cu 8ou68n8mnnii, autorul devine
mult mai virtuos. Conversaiile cu 8ou68n8nmii. :tpnul l ntiineaz pe autor c treuie s prseasc ara. Ge
8A:
durere, autorul lein, dar n"are ncotro. Cu ajutorul unui servitor i construiete o arc i pornete pe mare.
Vmi or[nduisem mica mea gospodXrie dupX pofta inimii. *tXp[nul meu poruncise sX mi se construiascX o camerX dupX
modelul obiYnuit Zn \ara lor, la vreo Yase yar.i depXrtare de casX. (m acoperit pere\ii Yi duYumeaua cu lut, peste care am
aYternut rogo&ini fXcute de mine Znsumi> am cules apoi c[nepX sXlbaticX Yi mi+am confec\ionat un fel de p[n.X, pe care am
umplut+o cu penele mai multor pXsXri, foarte gustoase, prinse cu a&utorul la\urilor fXcute din pXr de Kahoo. -i+am cioplit
douX scaune, cu cu\itul, fiind a&utat de cXlu\ul murg la treburile mai grele Yi mai obositoare. "[nd hainele mi s+au ponosit
de tot, mi+am fXcut altele de piele de iepure Yi din pielea unor animale frumoase cam de mXrimea acestora, numite
nnuhnoh, al cXror trup e acoperit de un puf foarte fin. Tot din pielea lor mi+am fXcut Yi niYte ciorapi, cu care nu+mi era ru+
Yine. -i+am tXlpuit ghetele cu bucX\i de lemn tXiat dintr+un copac, fi'[ndu+le de cXpute, iar c[nd cXputele s+au rupt de tot,
le+am Znlocuit cu piei de Kahoo uscate la soare. (deseori scoteam miere din scorburile copacilor Yi o amestecam cu apX
sau o m[ncam cu p[ine. ici un om nu putea dovedi mai bine ca mine adevXrul .icalelor@ atura se mul\umeYte cu pu\in
Yi evoia este mama tuturor descoperirilor. -X bucuram de o sXnXtate desXv[rYitX, precum Yi de liniYte sufleteascX de +
plinX> uitasem ce ZnseamnX trXdarea sau nestatornicia unui prieten, loviturile ascunse sau fX\iYe ale unui duYman. u a+
veam prile&ul sX mituiesc, sau sX linguYesc, sX fiu slugarnic pentru a c[Ytiga bunXvoin\a vreunui mare dregXtor sau a fa+
voritului sXu. u eram nevoit sX mX apXr Zmpotriva ZnYelXtoriei sau asupririi> aici nu se gXseau nici doctori care sX+mi
ruine.e trupul, nici avoca\i care sX+mi ruine.e averea> nu se aflau denun\Xtori care sX tragX cu urechea la ce spun sau sX mX
spione.e> nu e'istau nici .eflemiYti, critici, calomniatori, ho\i de bu.unare, t[lhari la drumul mare, spXrgXtori, procurori,
mi&locitori, bufoni, cartofori, politicieni, oameni spirituali, posomori\i, guralivi, g[lcevitori, rXpitori, ucigaYi, bandi\i,
virtuoYi> nu se aflau conducXtori sau adep\i ai partidelor Yi di.iden\elor, nici oameni care sX Zncura&e.e viciul prin seduc\ie
sau propriul lor e'emplu> lipseau temni\ele, securile, sp[n.urXtorile, st[lpii infamiei> lipseau negustorii Yi meYteYugarii
necinsti\i> nu e'ista Zng[mfare, vanitate sau prefXcXtorie> nu e'istau spilcui\i, fanfaroni, be\ivi, t[rfe sau boli ruYinoase> nu
e'istau neveste cicXlitoare, destrXbXlate Yi cheltuitoare> nu e'istau pedan\i nXt[ngi Yi plini de ei ZnYiYi> nu e'istau prieteni
inoportuni, arogan\i, certXre\i, gXlXgioYi, vanitoYi, Znfumura\i, veYnic cu Zn&urXtura pe bu.e> nu e'istau ticXloYi ridica\i din
noroi, datoritX viciilor lor sau nobili arunca\i Zn noroi, datoritX virtu\ilor> nu e'istau lor.i, scripcari, &udecXtori sau
profesori de dans.
(m avut cinstea sX fiu primit la mul\i houyhnhnm+i care veneau sX+l vi.ite.e pe stXp[nul meu sau sX ia masa cu el> iar
VnXl\imea *a Yi+a arXtat bunXvoin\a, ZngXduindu+mi sX stau Zn camerX Yi sX ascult la cele ce vorbeau. (t[t el c[t Yi oaspe\ii
lui catadicseau adesea sX+mi punX ZntrebXri Yi sX asculte rXspunsurile mele. (m avut de asemenea cinstea de a+l Znso\i de
c[teva ori pe stXp[nul meu c[nd fXcea vi.ite altora. u deschideam gura dec[t ca sX rXspund la ZntrebXri, Yi o fXceam cu
pXrere de rXu, pentru cX Zn felul acesta pierdeam at[tea clipe pre\ioase pentru a mX instrui> Zn schimb mX Znc[nta nespus
situa\ia mea de umil ascultXtor al unor astfel de conversa\ii, Zn care nu era nimic de prisos, unde cei de fa\X rosteau cuvinte
pu\ine ZnsX pline de t[lc, Yi unde stXruia cea mai desXv[rYitX cuviin\X, fXrX cea mai micX urmX de ceremonie> aici nimeni nu
lua cuv[ntul dacX Ytia cX plXcerea pe care o Zncerca el nu va fi ZmpXrtXYitX Yi de ceilal\i> aici nu e'is tau Zntreruperi, discu\ii
plictisitoare, patimX sau neZn\elegeri. !ouyhnhnm+ii erau de pXrere cX atunci c[nd se Znt[lnesc douX persoane, o clipX de
tXcere are o influen\X binefXcXtoare asupra conversa\iei. -i+am dat seama cX au dreptate, deoarece Zn timpul acestor
pau.e, se nasc idei noi care Znviorea.X foarte mult convorbirea. Vn mod obiYnuit ei discutau despre prietenie Yi bunXvoin\X,
ordine Yi economie, alteori, despre diferitele fenomene ale naturii sau tradi\ii strXvechi> despre limitele virtu\ii, legile de
nestrXmutat ale ra\iunii sau hotXr[rile ce urmea.X a fi luate la urmXtoarea mare adunare, Yi adesea, despre meritele
deosebite ale poe.iei.
Bot sX adaug fXrX sX mX laud cX pre.en\a mea le dXdea adesea subiect de discu\ie, deoarece stXp[nul meu avea prile&ul
sX+Yi ini\ie.e prietenii Zn istoria vie\ii mele Yi a (ngliei, lucru despre care discutau cu multX plXcere, deYi de loc mXgulitor
pentru neamul omenesc. 4e aceea, nu voi repeta cele ce spuneau. *X mi se ZngXduie doar sX arXt cX VnXl\imea *a, spre
marea mea admira\ie, pXrea sX Zn\eleagX firea yahoo+ilor din toate \Xrile mult mai bine dec[t o Zn\elegeam eu. 4upX ce a
.ugrXvit toate viciile Yi nebuniile noastre, el a descoperit multe altele de care eu nu pomenisem niciodatX> el cXuta sX+Yi
Znchipuie ce ZnsuYiri ar putea sX aibX un Kahoo din \ara lor dacX ar fi Zn.estrat cu un dram de ra\iune> Zn cele din urmX
Zncheie, spun[nd cX, dupX toate probabilitX\ile, o astfel de fiin\X este pe c[t de ticXloasX, pe at[t de nenorocitX.
Trebuie sX mXrturisesc cX pu\inele cunoYtin\e de oarecare ZnsemnXtate pe care le am astX.i, le+am cXpXtat mul\umitX
lec\iilor primite de la stXp[nul meu Yi ascult[nd discu\iile dintre ei Yi prietenii sXi> Yi aY fi mai m[ndru sX le pot asculta Yi
astX.i dec[t dacX aY vorbi Zn fa\a celei mai mari Yi mai Zn\elepte adunXri din Europa. (dmiram for\a, frumuse\ea Yi
agerimea locuitorilor, iar o ZnmXnunchere at[t de fericitX de virtu\i Zn niYte fiin\e at[t de plXcute, tre.ea Zn mine cea mai
profundX venera\ie. La Znceput, e drept, nu am Zncercat respectul acela firesc pe care li+l purtau yahoo+ii Yi celelalte
dobitoace, dar cu timpul l+am sim\it Yi eu, mult mai cur[nd dec[t aY fi cre.ut vreodatX ? iar acest respect s+a amestecat cu
dragostea Yi recunoYtin\a pe care o nutream fa\X de ei pentru cX binevoiserX sX mX deosebeascX de ceilal\i din neamul meu.
"[nd mX g[ndeam la familie, la prieteni, la patrie sau la neamul omenesc Zn general, Zi vedeam pe to\i aYa cum sunt Zn
realitate, yahoo+i ca ZnfX\iYare Yi caracter, poate Zntruc[tva mai civili.a\i Yi Zn.estra\i cu darul vorbirii, dar folosindu+Yi
8A8
ra\iunea numai pentru a se rafina Yi a+Yi spori viciile, pe care fra\ii lor din aceastX \arX nu le aveau dec[t Zn mXsura Zn care
le fuseserX hXrX.ite de naturX. 4acX se Znt[mpla sX+mi vXd chipul oglindit Zn apele unui lac sau Zntr+o f[nt[nX, Zmi Zn+
torceam fa\a de.gustat Yi sc[rbit de mine Znsumi, Zndur[nd mai uYor vederea unui Kahoo obiYnuit dec[t propria mea ZnfX +
\iYare. Tot st[nd de vorbX cu houyhnhnm+ii Yi privindu+i cu ne\XrmuritX admira\ie, Zncepusem sX le imit mersul Yi miYcX+
rile, care astX.i au devenit obiYnuin\X, iar c[nd prietenii mei Zmi spun fXrX ocoluri cX umblu ca un cal, pentru mine este un
adevXrat compliment. )arXYi nu voi tXgXdui cX atunci c[nd vorbesc, Zmprumut adesea, glasul Yi intona\ia houyhnhnm+ilor,
iar dacX sunt luat peste picior, nu mX sinchisesc c[tuYi de pu\in.
Vn mi&locul tuturor acestor fericiri Yi Zntr+o vreme c[nd credeam cX mi+am statornicit via\a odatX pentru totdeauna, stXp[nul
meu trimise dupX mine Zntr+o diminea\X, ceva mai devreme ca de obicei. -i+am dat seama numaidec[t dupX ZnfX\iYarea lui
cX era cam tulburat Yi se tot codea sX ZnceapX. 4upX c[teva clipe de tXcere Zmi spuse cX nu Ytie cum voi primi cele ce avea
de g[nd sX+mi aducX la cunoYtin\X. Vn cele din urmX Zmi arXtX cX la ultima lor adunare generalX, c[nd s+a reluat problema
yahoo+ilor, repre.entan\ii i+au reproYat cX \ine Zn casX un Kahoo ;eu eram acela=, pe care Zl tratea.X mai degrabX ca pe un
houyhnhnm dec[t ca pe un dobitoc. "Xci dupX c[te se Ytia, stX adeseori de vorbX cu mine, ca Yi cum tovXrXYia mea i +ar face
plXcere sau i+ar aduce vreun folos> cX astfel de fapte erau potrivnice ra\iunii Yi cu totul nefireYti> nici cX se mai pomeniserX
vreodatX Zn \ara lor. 4rept care, adunarea Zl sfXtuise fie sX mX punX la munci, ca pe to\i cei lal\i din neamul meu, fie sX+mi
porunceascX sX fac cale+ntoarsX, pornind Znot spre meleagurile de unde venisem. Brima solu\ie fusese respinsX de cXtre to\i
houyhnhnm+ii care mX vX.userX vreodatX Zn casa lui sau Zn a lor, cXci, spuneau ei, de vreme ce sunt Zn.estrat cu un dram
de minte Yi pe deasupra am Yi fire ticXloasX de Kahoo, e de temut ca nu cumva sX+i Zndemn pe ceilal\i yahoo+i sX se retragX
Zn \inuturile ZmpXdurite Yi muntoase ale \Xrii Yi de acolo sX nXvXleascX Zn timpul nop\ii ca sX ucidX vitele houyhnhm+ilor, Yi
lucrul n+ar fi de mirare, \in[nd seama cX yahoo+ii sunt hrXpXre\i Yi tr[ndavi din fire.
*tXp[nul meu adXugX cX houyhnhnm+ii din vecinXtate stXruiau .ilnic ca el sX aducX la Zndeplinire hotXr[rea adunXrii pe
care nu o mai putea am[na vreme ZndelungatX. *e temea ZnsX cX nu voi fi Zn stare sX a&ung Znot p[nX Zntr+o altX \arX Yi de
aceea ZYi e'primX dorin\a ca eu sX+mi fXuresc un mi&loc de transport asemXnXtor cu acela pe care i+l descrisesem Yi care sX
mX poarte pe apele mXrii> servitorii lui precum Yi cei ai vecinilor lui erau gata sX+mi dea o m[nX de a&utor. Vncheie,
spun[ndu+mi cX, Zn ceea ce Zl priveYte, ar fi fost mul\umit sX mX \inX Zn slu&ba lui c[te .ile aY mai fi avut de trXit, deoarece
ZYi dXdea seama cX mX vindecasem de unele obiceiuri Yi deprinderi proaste, silindu+mX, Zn mXsura Zn care mi+o ZngXduia
natura mea inferioarX, sX+i imit pe houyhnhnm+i.
E locul aici sX+i spun cititorului cX o hotXr[re a adunXrii generale din aceastX \arX este redatX prin cuv[ntul hnhloayn care
ZnseamnX `Zndemn_, dupX c[te Ytiu eu, deoarece lor nici prin minte nu le trece cX o fiin\X ra\ionalX ar putea fi silitX sX facX
ceva, ci numai sfXtuitX sau ZndemnatX> ei socotesc cX nimeni nu se poate face vinovat de neascultare fa\X de glasul ra\iunii
fXrX a pierde Yi dreptul de a se mai numi fiin\X ra\ionalX.
(u.ind cuvintele stXp[nului meu, am fost cuprins de o durere fXrX margini Yi de de.nXde&de Yi, nefiind Zn stare sX Zndur
chinurile pe care mi le pricinuiserX, am leYinat, cX.[nd la picioarele lui. "[nd mi+am venit Zn fire, el mi+a spus cX Yi+a
Znchipuit cX am murit ;fiin\ele acestea nu cunosc astfel de slXbiciuni absurde=. )+am rXspuns cu voce stinsX cX moartea ar fi
fost o adevXratX binecuv[ntare, cX deYi nu puteam ZnvinovX\i Zndemnul adunXrii sau stXruin\ele prietenilor lui, totuYi, cu
mintea mea slabX Yi nevolnicX, socoteam cX nu ar fi fost poate Zmpotriva dreptei &udecX\i sX fie mai pu\ini aspri cu mine.
)+am mai spus cX nu eram Zn stare sX Znot nici mXcar o leghe, iar \ara cea mai apropiatX se afla pesemne la o depXrtare de
peste o sutX de leghe> cX multe din materialele necesare construirii unui vas oric[t de mic care sX mX ducX Zn larg lipseau
cu desXvZrYire din \ara lor, dar totuYi, Zn semn de ascultare Yi de recunoYtin\X fa\X de VnXl\imea *a, aveam sX Zncerc, cu toate
cX+mi dXdeam seama cX eram de pe acum sortit pieirii> cX moartea nefireascX ce mX p[ndea era cea mai micX dintre
nenorocirile care+mi puteau fi hXrX.ite pe lumea asta, deoarece presupun[nd cX aY scXpa cu via\X prin cine Ytie ce minune,
oare cum aY mai Zndura g[ndul sX+mi petrec restul .ilelor printre yahoo+i Yi sX cad din nou pradX vechilor mele pXcate,
lipsit fiind de pilde care sX+mi cXlXu.eascX paYii numai pe cXile virtu\iiJ ^tiam, vai, prea bine pe ce motive puternice se Zn+
temeiau hotXr[rile Zn\elep\ilor houyhnhnm+i Yi mai Ytiam cX ele nu puteau fi clintite de argumentele mele, un biet Kahoo ce
mX aflam.
4e aceea, dupX ce i+am mul\umit cu umilin\X pentru spri&inul ce binevoia sX+mi acorde, poruncind servitorilor sX mX a&ute
la construirea unui vas, l+am rugat sX+mi ZngXduie un timp ZndestulXtor pentru o lucrare at[t de grea, Zncredin\[ndu+l cX mX
voi strXdui sX scap de la pieire o fiin\X nenorocitX. )ar dacX mX voi Znapoia vreodatX Zn (nglia, nXdX&duiam sX fiu de folos
semenilor mei, aduc[nd slavX vesti\ilor houyhnhnm+i Yi d[ndu+i drept pildX Zntregii omeniri.
Blin de bunXvoin\X, stXp[nul meu Zmi rXspunse Zn c[teva cuvinte, ZngXduindu+mi un rXstimp de douX luni ca sX+mi con+
struiesc vasul. Vi porunci cXlu\ului murg, tovarXYul meu de slu&nice ;astX.i, c[nd sunt at[t de departe de el, mX Zncumet sX+l
numesc astfel= sX asculte de ZndrumXrile pe care i le voi da. Eu Zi spusesem stXp[nului meu cX a&utorul murgului Zmi va fi
de a&uns, cXci Ytiam c[t de mult \ine cXlu\ul la mine.
(Yadar, primul lucru pe care l+am fXcut a fost sX mX Zndrept, Znso\it de cXlu\ul cel murg, spre locul de pe coastX unde
rXscula\ii porunciserX sX fiu debarcat. -+am urcat pe o ZnXl\ime Yi, cercet[nd marea cu privirea, mi s+a pXrut cX .Xresc o
8AA
insuli\X Znspre nord+est. -i+am scos ocheanul de bu.unar Yi am vX.ut+o limpede la o depXrtare de vreo cinci leghe Zn larg,
dupX c[te am socotit eu. "Xlu\ului i se pXru ZnsX cX nu e dec[t un nor albastru, cXci el, neput[ndu+Yi Znchipui sX mai e'iste
Yi alte \Xri pe lume Zn afarX de a lui, nu era Zn stare sX deosebeascX obiectele din largul mXrii, ca noi care suntem at[t de
deprinYi cu Zntinsul apelor.
4escoperind insula, nu mi+am mai continuat cercetXrile. (m luat hotXr[rea ca acesta sX fie primul loc al surghiunului meu.
"[t priveYte urmXrile, le lXsam Zn seama soartei.
-+am Zntors acasX Yi, dupX ce m+am sfXtuit cu cXlu\ul murg, ne+am dus am[ndoi Zntr+o pXdurice din apropiere, unde eu, cu
a&utorul cu\itului, iar el cu acela al unei cremene ascu\ite prinsX cu multX Zndem[nare de un m[ner de lemn ? cum se
obiYnuieYte pe la ei ? am tXiat mai multe crengi de ste&ar cam de grosimea unor toiege, precum Yi c[teva bucX\i mai
groase. #ireYte, nu+l voi plictisi pe cititor cu descrierea amXnun\itX a felului Zn care am muncit> a&unge sX+i spun cX Zn Yase
sXptXm[ni, cu a&utorul cXlu\ului murg care fXcea treburile cele mai grele, am construit un fel de barcX indi anX ZnsX mult
mai mare, pe care am acoperit+o cu piei de Kahoo bine cusute unele de altele cu fire de c[nepX, pe care eu Znsumi le
confec\ionasem.
Tot din piei de Kahoo am fXcut Yi velele> numai cX am folosit piei tinere, Zntruc[t cele bXtr[ne erau prea aspre Yi prea
groase. 4e asemenea, mi+am pregXtit patru v[sle. (m pus Zn luntre o cantitate de carne fiartX de iepure Yi de pasXre Yi am
luat cu mine douX vase ? unul cu lapte Yi celXlat cu apX.
-i+am Zncercat barca pe un eleYteu mXi mXricel din apropierea casei stXp[nului meu Yi am Zndreptat tot ce era de Zndreptat,
astup[nd crXpXturile cu seu de Kahoo, p[nX c[nd am vX.ut cX nu mai are nici un cusur Yi mX poate duce pe mine ZmpreunX
cu toatX ZncXrcXtura. )ar c[nd am socotit cX nu mai aveam nimic de fXcut la ea, am ZnhXmat niYte yahoo +i la o cXru\X, care
au dus barca ZncetiYor p[nX la ;malul mXrii, sub supravegherea cXlu\ului murg Yi a unui alt servitor.
"[nd sosi .iua plecXrii, mi+am luat rXmas bun de la stXp[nul Yi stXp[na mea Yi de la Zntreaga familie, cu ochii scXlda\i Zn
lacrimi Yi cu inima .drobitX de durere. 4ar VnXl\imea *a, din curio.itate Yi, poate, Yi din bunXvoin\X ;dacX Zmi este ZngXduit
sX spun asta fXrX trufie=, luX hotXr[rea sX mX Znso\eascX p[nX la \Xrm, ZmpreunX cu c[\iva din vecinii lui. (m fost silit sX
aYtept flu'ul mai bine de un ceas, dupX care, vX.[nd cX v[ntul mi+e prielnic Yi bate Znspre insula unde voiam sX mX Zndrept,
mi+am luat pentru a doua oarX rXmas bun de la stXp[nul meu. Tocmai mX pregXteam sX mX prosterne. Zn fa\a lui, ca sX +i
sXrut copita, c[nd el Zmi fXcu marea cinste de a o ridica p[nX Zn dreptul gurii mele. ^tiu foarte bine c[t de mult am sX fiu
defXimat pomenind acest ultim amXnunt. 4esigur, b[rfitorilor mei le place sX creadX cX e aproape cu neputin\X ca o
persoanX at[t de ilustrX sX binevoiascX a arXta at[ta cinste unei fiin\e inferioare cum eram eu. u+i vorbX, Yi eu cunosc
obiceiul unor cXlXtori de a se fXli cu favorurile nemaipomenite de care s+au bucurat pe unde au fost. 4acX ZnsX aceYti
defXimXtori ar cunoaYte mai bine firea nobilX Yi curtenitoare a houyhnhnm+ilor, Yi+ar schimba numaidec[t pXrerea.
)+am salutat cu umilin\X pe to\i ceilal\i houyhnhnm+i care+l Znso\eau pe stXp[nul meu, apoi m+am urcat Zn barcX Yi am prins
a v[sli spre larg.
"(B)T2LUL F)
Cltoria autorului e plin de primejdii. :osete n Noua /land, unde sper s se statorniceasc. #ste rnit de sgeata
unui tina. # prins i dus cu de"a sila pe un vas portug8ez. Amailitatea cpitanului. Autorul ajunge n Anglia.
4e.nXdX&duita mea cXlXtorie a Znceput la 89 februarie 8H8<?89, la ora L diminea\a. 6[ntul era c[t se poate de priel nic>
totuYi, la Znceput m+am folosit numai de v[sle, dar g[ndindu+mX cX voi obosi Zn scurtX vreme Yi cX v[ntul s+ar putea sX se
schimbe, m+am Zncumetat sX ridic p[n.ele> Yi astfel cu a&utorul flu'ului, am plutit cu o iu\ealX dupX socoteala mea de o
leghe Yi &umXtate pe orX. *tXp[nul meu Yi prietenii lui au stat pe \Xrm p[nX c[nd m+au pierdut din ochi. 4in c[nd Zn c[nd Zl
au.eam pe cXlu\ul murg ;cXruia Zi fusesem drag Zntotdeauna= strig[nd@ !nuy illa nyha ma&ah Kahoo ? ai gri&X de tine,
drXgu\ule Kahoo.
)nten\ia mea era sX descopXr, de va fi cu putin\X, o insulX micX Yi nelocuitX, dar unde totuYi sX pot cXpXta, muncind cu .el
neostenit, toate cele trebuincioase vie\ii ? lucru care pe mine mX bucura mult mai mult dec[t sX fiu prim+ministru la cea
mai vestitX curte din Europa@ Zntr+at[ta mX Zngro.ea g[ndul de a mX reZntoarce printre oameni Yi de a trXi sub c[rmuirea
yahoo+ilor. Vn singurXtatea la care r[vneam puteam cel pu\in sX mX desfXt, cuget[nd cu nespusX Znc[ntare la virtu\ile acelor
neZntrecu\i houyhnhnm+i, fXrX a mai avea vreodatX prile&ul sX mX prXbuYesc Zn mocirla viciilor Yi corup\iei Zn care se
bXlXceau semenii mei.
Boate cX cititorul ZYi mai aminteYte cum s+a rX.vrXtit echipa&ul Zmpotriva mea Yi cum am fost Znchis Zn cabinX, cum am stat
acolo mai multe sXptXm[ni fXrX sX Ytiu Zn ce parte a lumii ne ZndreptXm, apoi cum am fost debarcat cu Yalupa Yi cum s +au
&urat marinarii ? fie cX au &urat drept sau str[mb ? cX nu Ytiu Zn ce loc anume ne aflXm. "u toate acestea, eu socoteam cX
ne gXsim la vreo .ece grade spre sud de "apul /unei *peran\e, adicX pe la <9 grade latitudine sudicX, dupX cum am dedus
eu din cele c[teva vorbe pe care le+au schimbat Zntre d[nYii. "u alte cuvinte, bXnuiam cX ne aflXm la sud+est de drumul pe
care voiau ei sX+l apuce, pentru a atinge -adagascarul. ^i cu toate cX nu era dec[t o simplX presupunere, mX hotXr[i sX
Znainte. spre est, Zn speran\a cX voi a&unge la coasta de sub+vest a oii 2lande Yi, poate, cine Ytie, pe vreo insulX din cele
visate de mine, aYe.ate la vest de oua 2landX.
8AD
6[ntul bXtea dinspre vest, aYa cX pe la orele Yase seara am socotit cX Znaintasem spre est cel pu\in optspre.ece leghe c[nd,
deodatX, la vreo &umXtate de leghe Zn fa\a ochilor mei, rXsXri o insuli\X, unde am Yi a&uns Zn cur[nd. 4e fapt, nu era dec[t o
st[ncX Zn care furtunile ferXstruiserX un golf. -i+am adXpostit barca aici Yi, cX\Xr[ndu+mX sus pe steiurile pov[rnite, am
putut desluYi limpede Znspre est o f[Yie de pXm[nt, ce se Zntindea de la sud la nord. oaptea am petrecut +o Zn barcX> a doua
.i Zn .ori, mi+am reluat cXlXtoria Yi, dupX Yapte ore de navigat, am atins coasta de sud+est a oii 2lande, lucru care mi+a
ZntXrit o veche convingere a mea, Yi anume, cX pe hXr\i aceastX \arX se aflX cu cel pu\in trei grade mai Znspre est dec[t ar
trebui. "u mul\i ani Zn urmX, ZmpXrtXYisem aceastX pXrere distinsului meu prieten mister !ermann -oll, e'plic[ndu+i Yi
motivele, dar el a preferat sX dea cre.are altor autori.
Vn locul unde debarcasem n+am vX.ut picior de om, dar nefiind Znarmat, m+am temut sX mX aventure. Zn interiorul
\inutului. Be \Xrm am gXsit scoici pe care le+am m[ncat crude, cXci nu m+am Zncumetat sX aprind focul, ca nu cumva sX fiu
descoperit de bXYtinaYi. Bentru a+mi cru\a merindele, vreme de trei .ile nu m+am hrXnit dec[t cu stridii Yi cu tot felul de
scoici> am avut norocul sX gXsesc Yi un r[ule\ cu apX minunatX de bXut, ceea ce m+a bucurat foarte mult.
Vn .orii celei de a patra .ile, av[nt[ndu+mX ceva mai departe Zn inima \inutului, am .Xrit vreo douX.eci+trei.eci de bXYtinaYi
Zn v[rful unei coline, la mai pu\in de cinci sute de yar.i. /Xrba\i, femei Yi copii, cu desXvZrYire goi, stXteau aYe .a\i Zn &urul
unui rug ? mi+am dat seama de lucrul acesta dupX fum. Unul din ei mX .Xri Yi le fXcu semn celorlal\i> cinci bXrba\i se
ZndreptarX cXtre mine, lXs[nd femeile Yi copiii l[ngX foc. (m rupt+o la fugX spre \Xrm de+mi sf[r[iau cXlcZile> a&uns aici
m+am suit repede Zn barcX Yi am Znceput sX v[slesc> vX.[nd cX dau bir cu fugi\ii, sXlbaticii se luarX dupX mine Yi Znainte ca
sX a&ung Zn larg, unul din ei slobo.i o sXgeatX care mi se Znfipse ad[nc Zn genunchiul st[ng ;urma rXnii o voi duce cu mine
Zn morm[nt=. Tem[ndu+mX ca nu cumva sXgeata sX fie otrXvitX, am v[slit din rXsputeri pentru a scXpa de atacul lor ;era o .i
liniYtitX= Yi am i.butit sX+mi sug rana Yi s+o panse. c[t mai bine.
u Ytiam Zncotro s+apuc> Yi cum nu ZndrX.neam sX mX mai Znapoie. Zn locul acela, m+am Zndreptat cXtre nord, fiind silit sX
v[slesc, cXci v[ntul, deYi foarte slab, Zmi era potrivnic, bXt[nd dinspre nord+vest. Vn timp ce cXutam cu privirea un locYor
adXpostit, unde sX pot debarca, am .Xrit cXtre nord+nord+est o p[n.X ce creYtea vX.[nd cu ochii. -+am Zntrebat Zn sinea
mea dacX trebuie sX aYtept sau nu, dar p[nX la urmX sc[rba fa\X de neamul yahoo+ilor Znvinse Yi, Znturn[ndu+mi barca,
m+am Zndreptat, cu a&utorul v[slelor Yi al p[n.ei, spre sud. (stfel am a&uns Zn golful de unde plecasem diminea\a,
prefer[nd sX mX las Zn seama acelor barbari dec[t sX trXiesc printre yahoo+ii europeni. -i+am tras barca c[t mai aproape de
\Xrm Yi m+am ascuns dupX o lespede de piatrX chiar l[ngX r[ule\ care, dupX cum am mai spus, avea o apX minunatX.
"orabia se apropie p[nX la o &umXtate de leghe de golf Yi trimise o YalupX ca sX Zncarce apX proaspXtX Zn butoaie ;se pare cX
cei de pe vas cunoYteau bine locul acesta=. +am .Xrit vasul dec[t Zn clipa c[nd se afla foarte aproape de \Xrm Yi era prea
t[r.iu, ca sX+mi caut alt adXpost. 4ebarc[nd Yi .Xrind barca mea, marinarii ZYi fXcurX socoteala cX stXp[nul ei nu poate fi
departe. Batru din ei, Znarma\i p[nX Zn din\i, cercetarX toate cotloanele Yi vXgXunile Yi, Zn cele din urmX, iatX cX mX gXsirX
culcat pe burtX Zn spatele pietroiului. "uprinYi de negrXitX uimire, se uitarX c[teva clipe la ZmbrXcXmintea mea at[t de
ciudatX, la hainele fXcute din piei de Kahoo, la pantofii cu talpX de lemn Yi la ciorapii mei de blanX, ZnfX\i Yarea mea Zi fXcu
sX bXnuiascX cum cX n+aY fi de prin partea locului, deoarece bXYtinaYii umblau goi. Unul din marinari, vor bind portughe.a,
Zmi spuse sX mX scol Yi mX ZntrebX cine sunt. "um Zn\elegeam foarte bine aceastX limbX i +am spus dupX ce m+am sculat Zn
picioare, cX sunt un biet Kahoo surghiunit de houyhnhnm+i Yi cX+i rog sX mX lase sX plec. *+au mirat mult c[nd m+au au.it
rXspun.[nd Zn limba lor Yi dupX culoarea fe\ii au bXnuit cX sunt european, dar nu Zn\elegeau ce ZnseamnX cuvintele yahoo+i
Yi houyhnhnm+i> totodatX au i.bucnit Zn hohote de r[s la au.ul glasului meu ciudat care semXna cu neche.atul unui cal.
Tremuram de fricX Yi, Zn acelaYi timp, de urX. )+am mai rugat o datX sX mX lase sX plec Yi chiar am Zncercat sX mX Zndrept
biniYor spre barcX, dar ei mX ZnYfXcarX, Zn dorin\a de a afla care+i \ara mea de baYtinX, de pe ce meleaguri vin Yi alte lucruri
de felul acesta.
Le+am spus cX m+am nXscut Zn (nglia, de unde plecasem cu vreo cinci ani Zn urmX, Zntr+o vreme c[nd \Xrile noastre trXiau
Zn bunX Zn\elegere. XdX&duiam prin urmare cX ei nu mX vor trata ca pe un duYman, deoarece nu aveam g[nduri rele. Eram
doar un biet Kahoo Zn cXutarea unui col\iYor singuratic, unde sX+Yi petreacX restul .ilelor sale nefericite.
"[nd au Znceput sX vorbeascX, mi s+a pXrut cX nicic[nd nu+mi fusese dat sX aud sau sX vXd ceva mai nefiresc> era ca Yi cum
s+ar fi apucat sX cuv[nte.e un c[ine sau o vacX la noi Zn (nglia, sau un Kahoo Zn \ara houyhnhnm+ilor.
Bortughe.ii aceia cumsecade erau la fel de uimi\i de ZmbrXcXmintea mea ciudatX Yi de felul straniu Zn care rosteam
cuvintele, cu toate cX le Zn\elegeau foarte bine. -i+au vorbit cu multX omenie, Zncredin\[ndu+mX cX fXrX doar Yi poate cX+
pitanul lor mX va duce gratis p[nX la Lisabona, de unde mX voi putea Zntoarce Zn patrie. 4oi marinari se vor Znapoia pe
corabie, ca sX+l ZnYtiin\e.e pe cXpitan despre cele vX.ute Yi sX primeascX ordine. B[nX atunci, ceilal\i mX vor \ine acolo cu
for\a, afarX doar dacX voi &ura solemn cX nu am de g[nd sX fug. (m socotit cX cel mai bun lucru e sX le ascult propu nerea.
"u to\ii s+au arXtat curioYi sX afle povestea peripe\iilor mele> eu ZnsX am cXutat sX le dau c[t mai pu\ine amXnunte, ceea ce
i+a fXcut sX presupunX cX nenorocirile prin care trecusem mi+au cam .druncinat min\ile. Beste douX ceasuri, Yalupa care
dusese butoaiele se Znapoie cu ordinul cXpitanului ca eu sX fiu adus pe bordul corXbiei. (m cX.ut Zn genunchi, rug[ndu+i
pe marinari sX mX lase liber, dar toate stXruin\ele mele furX .adarnice. 4upX ce m+au legat .dravXn cu fr[nghii, m+au arun+
8A<
cat Zn YalupX Yi astfel m+au dus pe corabie, iar de aici Zn cabina cXpitanului.
"Xpitanul se numea Bedro de -ende.> era un om foarte curtenitor Yi mXrinimos. El mX rugX sX+i povestesc c[te ceva
despre mine Yi, totodatX, dori sX Ytie dacX nu vreau sX mXnZnc sau sX beau ceva. Vn acelaYi timp, mX Zncredin\a cX toatX
lumea se va purta cu mine la fel cum se poartX cu el. (t[tea vorbe Zndatoritoare din partea unui Kahoo avurX darul sX mX
uimeascX nespus de mult. "u toate acestea, am rXmas tXcut Yi ursu.> Zmi fXcea rXu p[nX Yi mirosul lui Yi al oamenilor din
echipa&. Vn cele din urmX mi+am e'primat dorin\a sX mXn[nc ceva din merindele aflate Zn barcX, dar cXpitanul porunci sX
mi se aducX un pui fript Yi niYte vin minunat, apoi sX mi se pregXteascX patul Zn cea mai curatX cabinX.
+am vrut sX mX de.brac Yi m+am tr[ntit Zn pat aYa ZmbrXcat cum eram. 2 &umXtate de orX mai t[r.iu, c[nd mi+am fXcut
socoteala cX oamenii din echipa& sunt la masX, m+am strecurat biniYor pe punte, cu g[ndul sX sar Zn mare Yi sX Zncerc sX
scap cu via\X Znot[nd din rXsputeri, mai degrabX dec[t sX trXiesc printre yahoo+i. 4ar unul din marinari mX ZmpiedicX sX+mi
duc planul la Zndeplinire Yi, dupX ce Zl ZnYtiin\X pe cXpitan, am fost pus Zn lan\uri Zn cabina ce mi se dXduse.
4upX masX, cXpitanul Bedro veni sX mX vadX, rug[ndu+mX sX+i spun motivul unei fapte at[t de nesXbuite> totodatX el mX
Zncredin\a cX nu+mi vrea dec[t binele. Vmi vorbi cu at[ta cXldurX, cX p[nX la urmX am catadicsit sX+l trate. ca pe un animal
Zn.estrat cu un dram de ra\iune. )+am povestit pe scurt peripe\iile cXlXtoriei, complotul pus la cale de oamenii echi pa&ului
meu, i+am vorbit despre \ara pe ale cXrei coastX mX lXsaserX la voia Znt[mplXrii, precum Yi despre cei cinci ani petrecu\i
acolo. Toate acestea i s+au pXrut un vis sau poate nXluciri, lucru care m+a &ignit nespus, cXci eu nu mai eram Zn stare sX
mint, cusur cu care se nasc to\i yahoo+ii Zn \Xrile unde ei sunt stXp[ni Yi, drept urmare, Yi cu Znclinarea de a pune la ZndoialX
adevXrul rostit de ceilal\i semeni ai lor. L+am Zntrebat dacX Zn \ara lui de baYtinX e'istX obiceiul de a spune lucruri care nu
sunt. (m cXutat sX+l conving cX eu uitasem aproape cu desXvZrYire Zn\elesul cuv[ntului `prefXcXtorie_, pe care Zl rostise, Yi
dacX aY fi trXit o mie de ani Zn \ara houyhnhnm+ilor, nu mi+ar fi fost dat sX aud o minciunX nici de la cel mai umil serv.
)+am mai spus cX+mi era totuna dacX mX crede sau nu, dar cX totuYi, Zn semn de mul\umire pentru bunXvoin\a arXtatX, voi fi
Yi eu la r[ndu+mi ZngXduitor fa\X de firea lui pXcXtoasX, rXspun.[ndu+i la toate ZntrebXrile pe care va voi sX mi le punX>
astfel va putea sX afle adevXrul.
"Xpitanul, om Zn\elept, dupX ce se strXdui de c[teva ori sX mX prindX cu ocaua micX Zn timp ce+mi depanam povestirea,
sf[rYi prin a da cre.are spuselor mele, cu at[t mai mult, cu c[t Zmi mXrturisi cX a cunoscut un cXpitan de vas, un olande.,
care afirma cX ZmpreunX cu cinci oameni din echipa& debarcase c[ndva pe coasta unei insule sau a unui continent, la sud
de oua 2landX. Tot cXut[nd apX de bXut .Xrise un cal ce m[na o cireada de animale Zntru totul asemXnXtoare cu cele pe
care i le .ugrXvisem eu sub numele de yahoo+i> Yi+i mai spusese cXpitanul acela Yi alte lucruri, dar el le uitase, cXci luase
totul drept nXscocire.
TotuYi se grXbi sX adauge cX de vreme ce mX arXtam un apXrXtor at[t de ZnflXcXrat al adevXrului, trebuie sX+i dau cuv[ntul
meu de onoare cX Zl voi Znso\i Zn aceastX cXlXtorie fXrX a mai Zncerca vreun gest desperat, cXci altfel se va vedea nevoit sX
mX ZnchidX Zn cabinX p[nX la Lisabona. )+am fXgXduit, mXrturisindu+i totodatX cX mai degrabX aY Zndura cele mai mari
ca.ne dec[t sX mX reZntorc printre yahoo+i.
"XlXtoria noastrX nu fu tulburatX de nici un incident de seamX. Uneori, Zn semn de recunoYtin\X fa\X de cXpitan, stXteam de
vorbX cu el, dupX Zndelungate stXruin\i din partea lui, Yi mX strXduiam din rXsputeri sX+mi ascund sila ce mX cuprindea la
vederea neamului omenesc> totuYi, nu arareori se Znt[mpla sX+mi dau Zn petic, dar el nu se supXra. "ea mai mare parte din
.i mi+o petreceam st[nd Znchis Zn cabinX, ca sX nu+i vXd pe marinari. Vn mai multe r[nduri, cXpitanul mX rugase sX renun\ la
hainele acelea de sXlbatic, oferindu+mi cel mai bun costum al lui. Vn ciuda stXruin\elor sale, eu nu am primit, fiindu+mi silX
sX+mi acopXr trupul cu haine care fuseserX purtate de un Kahoo. L+am rugat doar sX+mi Zmprumute douX cXmXYi curate
care, dupX pXrerea mea, nu mX puteau p[ngXri chiar at[t de mult, deoarece fuseserX spXlate Zntre timp. La fiecare douX .ile,
Zmi schimbam cXmXYile Yi mi le spXlam singur.
(m sosit la Lisabona la cinci noiembrie 8H89. La debarcare, cXpitanul m+a obligat sX Zmbrac mantaua lui, ca sX scap de
mul\imea de gurX+cascX ce s+ar fi Zmbul.it Zn &uru+mi. -+a gX.duit la el acasX Yi, Zn urma stXruin\elor mele neZncetate, m+a
condus Zntr+o mansardX din spatele clXdirii. L+am implorat sX nu destXinuiascX nimXnui ceea ce Zi povestisem despre
houyhnhnm+i, cXci ar fi fost de a&uns un singur cuv[nt, ca oamenii sX dea bu.na sX mX vadX, ba, mai mult dec[t at[t, m+aY
fi aflat Zn prime&die de a fi Zntemni\at sau ars pe rug de )nchi.i\ie.
Vn cele din urmX, cXpitanul mX convinse sX primesc un r[nd de haine noi, dar cum eu nu voiam sX+l las pe croitor sX+mi ia
mXsurX, 4on Bedro se duse Zn locul meu Yi, fiind de o staturX cu mine, hainele Zmi venirX destul de bine. (poi Zmi fXcu rost
de toate celelalte lucruri trebuincioase, noi bineZn\eles, pe care eu le+am aerisit timp de douX.eci Yi patru de ore Znainte de
a le ZmbrXca.
4on Bedro nu era cXsXtorit Yi avea trei servitori, dar niciunuia nu i se ZngXdui sX ne serveascX la masX. Vn general, purtarea
cXpitanului era at[t de Zndatoritoare Yi plinX de Zn\elegere, Znc[t p[nX la urmX am Znceput sX mX simt bine Zn tovXrXYia lui.
-X c[YtigX Zntr+at[ta, Znc[t m+am Zncumetat chiar sX+mi arunc din c[nd Zn c[nd privirea pe fereastrX. Vncetul cu Zncetul, am
consim\it sX intru Zntr+o altX ZncXpere, de unde am privit Zn stradX, dar Zngro.it mi+am tras numaidec[t capul Znapoi. 4upX o
sXptXm[nX, reuYi sX mX aducX p[nX Zn pragul uYii. Groa.a mea slXbi treptat, ZnsX ura Yi dispre\ul sporirX. B[nX la urmX
8A9
mi+am luat inima Zn din\i Yi l+am Znso\it Zntr+o plimbare pe stradX, dupX ce mai Znt[i mi+am astupat nasul cu rutX mirosi+
toare Yi cu tutun.
4upX vreo .ece .ile, 4on Bedro, cXruia Zi povestisem c[te ceva despre via\a mea de familie, Zmi spuse cX onoarea Yi
conYtiin\a mX obligX sX mX Znapoie. Zn patrie Yi sX+mi reiau traiul alXturi de so\ia Yi copiii mei. -ai adXugX cX Zn port se
aflX un vas engle., gata sX ridice p[n.ele Yi cX el Zmi va face rost de toate cele trebuincioase. (r fi plictisitor sX amintesc
argumentele lui Yi contraargumentele mele. -X Zncredin\a cX va fi cu neputin\X sX gXsesc o insulX pustie aYa cum doream
eu, Zn vreme ce la mine acasX voi fi stXp[n Yi voi putea trXi c[t mai retras de lume.
Vn cele din urmX, neavZnd Zncotro, i+am ascultat sfatul. (m pXrXsit Lisabona la A< noiembrie, pe bordul unui vas engle. de
comer\, pe al cXrui cXpitan nici n+am vrut sX+l cunosc. 4on Bedro m+a Znso\it p[nX la corabie Yi mi+a Zmprumutat douX.eci
de lire. ^i+a luat apoi rXmas bun de la mine Yi m+a ZmbrX\iYat, iar eu m+am strXduit din rXsputeri sX nu+mi trXde. sila pe
care o Zncercam. Vn aceastX ultimX cXlXtorie a mea nu am avut nici un fel de legXturX cu cXpitanul vasului Yi cu oamenii lui>
prefXc[ndu+mX bolnav, am stat aproape tot timpul Zn cabinX. La 9 decembrie 8H89, cam pe la ora nouX diminea\a, am
aruncat ancora la 4owns, iar la trei dupX amia.a a&ungeam cu bine Zn casa mea din 3edriff.
*o\ia Yi to\i ceilal\i ai casei m+au primit cu nespusX uimire Yi bucurie, deoarece mX credeau mort de mult. 4ar trebuie sX
mXrturisesc cinstit cX vX.[ndu+i m+am sim\it nXpXdit de urX, de.gust Yi dispre\, mai ales Zn clipa Zn care mi +am dat seama
de str[nsa legXturX dintre noi.
"Xci deYi din .iua c[nd avusesem nefericirea sX fiu surghiunit din \ara houy+hnhnm+ilor, i.butisem sX mX stXp[nesc Yi sX
Zndur pre.en\a yahoo+ilor, ba chiar sX stau de vorbX cu cXpitanul 4on Bedro de -ende., totuYi Zn mintea Yi Zn imagina\ia
mea stXruiau tot timpul virtu\ile Yi g[ndurile nobile ale acelor houyhnhnm+i neZntrecu\i. ^i c[nd mX g[ndeam cX Zm+
preun[ndu+mX cu o femeie din neamul yahoo+ilor devenisem tatXl altor yahoo+i, mX cuprindea o ruYine Yi o sc[rbX de
nedescris.
ici n+am apucat sX intru bine pe uYX, c[nd nevasta m+a luat Zn bra\e Yi m+a sXrutat, iar eu, nemaifiind deprins de at[ta
amar de vreme, cu atingerea acestui animal sc[rbos, am cX.ut Zntr+un leYin care a \inut aproape o orX. Vn clipa c[nd scriu
r[ndurile de fa\X, au trecut cinci ani de la Zntoarcerea mea Zn (nglia. Vn primul an nu puteam sX sufXr pre.en\a so\iei sau a
copiilor mei. u puteam sX Zndur nici mXcar mirosul lor, dar, pasXmite, sX mXn[nc cu ei Zn aceeaYi camerX. ici p[nX Zn
.iua de a.i ei nu ZndrX.nesc sX se atingX de p[inea mea sau sX bea din aceeaYi canX cu mine, dupX cum, pe de altX parte, nu
le+am mai putut ZngXdui niciodatX sX mX ia de m[nX. "u primii bani agonisi\i mi+am cumpXrat doi cai tineri, pe care Zi \in
Zntr+un gra&d bun, Zn timp ce Zntr+o ZncXpere vecinX locuieYte cel mai bun prieten al meu, r[ndaYul> c[nd simt mi rosul
gra&dului devin alt om. "aii mei mX Zn\eleg destul de bine> stau cu ei de vorbX cel pu\in patru ceasuri pe .i. Ei nu Ytiu ce
ZnseamnX cXpXstrul sau Yaua, trXiesc Zn cea mai desXv[rYitX prietenie cu mine Yi se ZmpacX de minune Zntre ei.
"(B)T2LUL ))
Gragostea de adevr a autorului. :copul pulicrii acestei cri. Critic pe cltorii care se aat de la adevr. Nu are
mici un fel de intenii dumnoase scriind toate acestea. Lspunde unei oiecii. Cum se ntemeiaz coloniile. !aude
aduse rii sale. Autorul arat drepturile pe care =e are coroana asupra rilor descrise de el. ?reutatea de a le cuceri.
Autorul i ia rmas un de la cititor, arat cum are de gnd s"i petreac restul zilelor, d cteva povee i nc8eie.
^i aYa, dragul meu cititor, \i+am ZnYirat Zntocmai povestirea cXlXtoriilor pe care le+am fXcut Zn rXstimp de Yaispre.ece ani Yi
mai mult de Yapte luni, strXduindu+mX nu at[t sX folosesc cuvinte meYteYugite, c[t sX spun adevXrul.
"a at[\ia al\ii, Yi eu aY fi putut sX ie uluiesc cu poveYti ciudate Yi greu de cre.ut, dar am socotit cX e mai bine sX le spun
lucrurilor pe nume Zn chipul Yi Zn stilul cel mai simplu cu putin\X, cXci \elul meu a fost sX te ZnvX\ Yi nu sX te distre..
imic mai lesne pentru noi, cei care cXlXtorim prin \Xri ZndepXrtate, arareori strXbXtute de engle.i sau al\i europeni, dec[t
sX descriem fel de fel de animale minunate ce trXiesc Zn apX sau pe pXm[nt. 4ar \inta cXlXtorului ar trebui sX fie de a+i face
pe oameni mai Zn\elep\i Yi mai buni, de a le ZmbogX\i mintea cu a&utorul pildelor rele Yi bune culese de el prin cele \Xri.
(Y dori din toatX inima sX se introducX o lege, potrivit cXreia orice cXlXtor, Znainte de a i se da voie sX+Yi publice opera, sX
fie obligat sX &ure Zn fa\a Lordului "ancelar cX tot ce are de g[nd sX tipXreascX este perfect adevXrat ? Zn mXsura Zn care
poate sX+Yi dea seama. (tunci lumea n+ar mai fi amXgitX, cum se Znt[mplX de obicei, c[nd unii autori, pentru a c[Ytiga mai
mult Zn ochii publicului, Zl ZndoapX pe cititorul nepregXtit cu cele mai grosolane minciuni. Vn tinere\ea mea, am citit cu
nespusX Znc[ntare nenumXrate cXr\i de cXlXtorii> cum ZnsX de atunci Zncoace am cutreierat mai toate col\urile lumii Yi am
putut sX+mi dau seama din propria mea e'perien\X c[t de gogonate sunt unele descrieri, m+am sim\it de.gustat de astfel de
lecturi Yi totodatX indignat de neruYinarea cu care se abu.ea.X de buna credin\X a oamenilor. (Ya se face cX atunci c[nd
prietenii mei au binevoit sX+mi spunX cX bietele mele strXduin\i ar putea fi de folos \Xrii, mi+am impus o ma'imX de la care
sX nu mX abat niciodatX ? sX slu&esc adevXrul, cu toatX strXYnicia> Yi pot spune cX nici nu mX simt ispitit sX mX depXrte. de
el, at[t timp c[t vorbele Yi pildele nobilului meu stXp[n Yi ale celorlal\i iluYtri houyhnhnm+i, Zn prea&ma cXrora am avut
cinstea sX trXiesc at[ta vreme, vor dXinui Zn mintea mea.
Nec si miserum Hortuna :inonem
8AC
Hin>it, vanum etiam mendacemDue improa inget
DD
.
^tiu prea bine cX nu \i+e dat sX te bucuri de prea mare faimX at[ta timp c[t scrierile tale nu cer nici geniu, nici ZnvX\XturX,
nici alte daruri deosebite Zn afarX de o memorie bunX sau un &urnal de cXlXtorie conYtiincios Zntocmit. ^tiu de asemenea cX
autorii cXr\ilor de cXlXtorii, ca Yi cei ce fac dic\ionare, sunt da\i uitXrii, cXci al\ii vin mereu sX le ia locul Yi rXm[n la
suprafa\X. ^i, iarXYi, se prea poate ca acei cXlXtori care vor strXbate \Xrile .ugrXvite Zn aceastX carte a mea, descoperindu+mi
greYelile ;dacX sunt= Yi adXugind multe descoperiri proprii, sX arunce asupra mea vXlul uitXrii Yi sX+mi ia locul, fXc[nd
lumea sX nu+Yi mai aducX aminte cX Yi eu am fost c[ndva scriitor. Vntr+adevXr, dacX aY scrie pentru glorie, lucrul acesta
m+ar durea nespus> cum ZnsX singurul meu \el este #2L2*UL 2/^TE*", nu voi fi prea de.amXgit Zn aYteptXrile mele.
"Xci cine va putea citi cele ce am scris despre virtu\ile slXvi\ilor houyhnhnm+i fXrX sX se ruYine.e de propriile lui pXcate,
c[nd mai ales se socoteYte, mX rog, animal ra\ional Yi stXp[n Zn \ara saJ "a sX nu mai vorbesc de \Xrile acelea ZndepXrtate,
unde c[rmuiesc yahoo+ii, dintre care cei mai pu\in pXcXtoYi sunt locuitorii din /robdingnag. (r fi o fericire pentru noi dacX
am urma pildele lor Zn\elepte cu privire la moralX Yi la felul de a c[rmuiO 4ar nu voi mai stXrui asupra acestor lucruri, ci Zl
las pe cititor sX tragX singur ZnvX\Xminte, cum va crede el cX e mai bine.
-X bucur cX aceastX lucrare nu va putea fi criticatX, cXci ce Znvinuiri i se pot aduce unui scriitor care nu povesteYte dec[t
fapte adevXrate, petrecute Zn \Xri ce se aflX at[t de departe Yi cu care noi nu avem nici un fel de legXturi comercial sau
politiceJ (m cXutat sX mX feresc cu gri&X de greYelile ce se pun adesea, Yi pe bunX dreptate, Zn seama celor care scriu cXr\i
de cXlXtorii. "um, pe de altX parte, nu am nici Zn clin nici Zn m[necX cu partidele politice, nu scriu cu patimX sau Zmb[csit
de pre&udecX\i, ori cu rea+voin\X Zmpotriva nici unui om Yi a nici unui grup de oameni. *criind, am urmXrit un scop nobil@
acela de a+i ZnvX\a Yi de a+i Zndruma pe oameni fa\X de care, fXrX nici o falsX modestie, pot spune cX mX simt oarecum
superior, datoritX foloaselor pe care le+am tras de pe urma conversa\iilor cu cei mai desXv[rYi\i houyhnhnm+i. *criu fXrX sX
mX g[ndesc c[tuYi de pu\in la un c[Ytig bXnesc sau la vreo laudX.
u las sX se strecoare un singur cuv[nt care sX semene a epigramX sau care sX poatX &igni c[tuYi de pu\in chiar pe cei mai
susceptibili. Vn felul acesta, nXdX&duiesc cX mX pot socoti pe drept cuv[nt un autor fXrX cusur, Zmpotriva cXruia legiunile de
g[lcevitori, polemiYti, observatori, cugetXtori, cXutXtori de greYeli cu lum[narea sau critici nu vor putea gXsi niciodatX
prile&ul de a+Yi folosi talentele.
-i s+a Yoptit la ureche, e adevXrat, cX Zn calitate de supus engle. ar fi fost de datoria mea sX Znainte. un memoriu unui
ministru, ZndatX dupX Zntoarcerea din prima cXlXtorie, cXci pXm[nturile pe care le descoperX un supus engle. apar \in de
drept "oroanei. -X Zndoiesc ZnsX cX vreuna din cuceririle pe care le+am Zntreprinde Zn \Xrile descrise de mine ar fi la fel de
lesnicioase ca supunerea americanilor goi de cXtre #erdinando "orte.. u cred cX lilliputanii sX merite cheltuie lile ce s+ar
face cu pregXtirea flotei Yi a armatei pentru a+i Znrobi, Yi mX Zntreb dacX ar fi Zn\elept din partea noastrX sX ZncercXm sX+i
supunem pe cei din /robdingnag, sau dacX o armatX engle.X s+ar sim\i bine cu o insulX plutitoare pe deasupra capetelor
oamenilor. "[t despre houyhnhnm+i, e adevXrat, aceYtia nu par sX fie at[t de bine pregXti\i pentru rX.boi, o Ytiin\X care le e
cu totul strXinX, mai ales c[nd e vorba de proiectile. TotuYi, presupun[nd cX eu aY fi ministru vreodatX, n+aY povX\ui pe
nimeni sX+i atace. Vn\elepciunea lor, unirea dintre ei, fapul cX nu Ytiu ce e frica Yi dragostea pe care o poartX \Xrii lor, ar
Znlocui cu prisosin\X neYtiin\a Zn ale artei militare. Vnchipui\i+vX douX.eci de mii de houyhnhnm+i nXvXlind Zn mi&locul unei
armate europene, pricinuind ZnvXlmXYealX printre solda\i, rXsturn[nd cXru\ele, strivind fXrX cru\are fe\ele luptXtorilor, cu
copitele dindXrXt. ^i tare bine li s+ar mai potrivi cele ce s+au spus despre (ugustus@ 3ecalcitrat undi,ue tutus.
&4
Vn loc sX propun cucerirea acestui popor generos, aY dori mai cur[nd ca houyhnhnm+ii sX poatX sau sX vrea sX trimitX c[\i
mai mul\i locuitori de ai lor ca sX civili.e.e Europa, ZnvX\[ndu+ne ce este onoarea, dreptatea, adevXrul, cumpXtarea,
spiritul cetX\enesc, cura&ul, castitatea, prietenia, bunXvoin\a Yi fidelitatea, virtu\i ale cXror nume se mai Znt[lnesc ZncX Zn
cele mai multe limbi, precum Yi la autorii moderni Yi vechi, lucru pe care+l Ytiu din pu\inele mele lecturi.
-ai e'ista ZnsX Yi un alt motiv, pentru care nu mX arXtam at[t de grXbit sX sporesc pXm[nturile -a&estX\ii *ale, cu
descoperirile mele. "a sX spun adevXrul, aveam oarecare scrupule cu privire la felul Zn care monar hii Zn\eleg sX punX
stXp[nire pe pXm[nturi noi. *X ne Znchipuim urmXtoarele@ niYte pira\i sunt arunca\i de furtunX Zn locuri necunoscute> Zn
cele din urmX, un marinar, coco\at Zn v[rful catargului, descoperX pXm[nt> pira\ii debarcX pe \Xrm cu g[ndul de a prXda Yi
&efui> aici ei Znt[lnesc un popor paYnic, care+i Znt[mpinX cu multX bunXvoin\X> pira\ii dau \Xrii un nume nou, Zn numele
regelui pun stXp[nire pe acest pXm[nt, ridicX o sc[ndurX putredX sau o piatrX care sX aminteascX marele eveniment, omoarX
c[teva .eci de bXYtinaYi, iau cu ei c[\iva, ca sX+i arate Zn dreapta Yi Zn st[nga, iar apoi se Zntorc acasX unde li se iartX toate
nelegiuirile fXptuite. ^i astfel Zncepe o nouX domina\ie de drept divin. "u primul prile&, sunt trimise acolo corXbii,
bXYtinaYii sunt alunga\i sau nimici\i, cXpeteniile lor sunt supuse la ca.ne ca sX destXinuiascX locul unde se gX seYte aur,
&& Oi dac soarta nu l"a plsmuit pe :inon un iet nenorocit ea, necinstita, nu" l va face flecar i mincinos, 'n lima latin), 'n.r.)
&4 Prevztor, lovea n toate prile 'n lima latin.) 'n.r.)
8AH
toate crimele Yi nelegiuirile sunt ZngXduite, Zn vreme ce pXm[ntul e stropit cu s[ngele locuitorilor> iar aceastX m[rYavX
hoardX de mXcelari, folositX Zntr+o prea sf[ntX e'pedi\ie, se numeYte o colonie modernX, ZntemeiatX pentru a converti Yi
civili.a un popor idolatru Yi barbar.
-Xrturisesc ZnsX cX aceastX descriere nu are nici Zn clin, nici Zn m[necX cu poporul britanic, care poate fi dat pildX lumii
Zntregi pentru Zn\elepciunea, spiritul de dreptate Yi gri&a deosebitX de care dX dovadX Zn Zntemeierea coloniilor> pentru
daniile generoase, pe care le face Zntru rXsp[ndirea religiei Yi a ZnvX\Xturii> pentru strXdaniile depuse Zn alegerea preo\ilor
evlavioYi Yi destoinici care sX propovXduiascX creYtinismul> pentru gri&a de a trimite din patria mumX Zn provinciile noi c[t
mai mul\i oameni cumpXta\i Yi cinsti\i> pentru felul nepXrtinitor Zn care Zmparte dreptatea, numind Zn administra\ia civilX
din toate coloniile func\ionarii cei mai destoinici, cu desXv[rYire strXini de orice fel de corup\ie, Yi, ca o Zncoronare a
tuturor acestora, trimi\[nd pe cei mai pricepu\i Yi virtuoYi guvernatori, al cXror unic \el este fericirea poporului pe care+l
c[rmuiesc Yi cinstirea regelui, stXp[nul lor.
"um ZnsX bXYtinaYii \Xrilor .ugrXvite de mine nu par de fel sX doreascX a fi cuceri\i Yi Znrobi\i, uciYi sau alunga\i de
coloniYti, Yi fiindcX \Xrile lor nici nu abundX Zn aur, argint, .ahXr sau tutun, mi +am ZngXduit sX cred cX nu sunt vrednice sX
ne deYtepte interesul sau sX ne st[rneascX .elul Yi vite&ia noastrX. TotuYi, dacX cei pe care aceste lucruri Zi privesc mai
Zndeaproape socotesc cu cale sX fie de altX pXrere, sunt gata sX &ur, atunci c[nd voi fi chemat Zn fa\a legii, cX nici un eu+
ropean nu a cXlcat prin aceste meleaguri Znaintea mea. (ceasta, fireYte, dacX e sX le dXm cre.are localnicilor> e drept cX
s+ar putea isca o ceartX cu privire la cei doi yahoo+i, despre care se spunea cX au fost vX.u\i, acum nu Ytiu c[te secole, pe
creasta unui munte din \ara houyhnhnm+ilor, de unde se crede cX ar fi descXlecat neamul acestor dobitoace> Yi se prea
poate sX fi fost engle.i, dupX c[te mi+am putut da seama, ZndatX ce am vX.ut posteriorul yahoo+ilor, care, e adevXrat, abia
de mai pXstra o vagX asemXnare. TotuYi, Zn ce mXsurX aceste lucruri ne+ar ZndreptX\i sX punem stXp[nire pe pXm[nturile lor,
Zl las pe seama celor pricepu\i Zn legile coloni.Xrii sX hotXrascX.
"[t despre luarea Zn stXp[nire legiuitX a pXm[nturilor descoperite de mine Zn numele *uveranului meu, mXrturisesc cX
niciodatX nu m+am g[ndit la aYa ceva> Yi chiar dacX m+aY fi g[ndit, datoritX Zmpre&urXrilor Zn care mX aflam atunci, aY fi
socotit cX este mai Zn\elept Yi mai sigur sX am[n problema pentru un prile& mai prielnic.
^i acum, dupX ce am rXspuns la singura obiec\ie ce mi s+ar putea aduce vreodatX Zn calitate de cXlXtor, Zmi iau pentru
ultima oarX rXmas bun de la binevoitorii mei cititori Yi mX Zntorc Zn grXdini\a mea din 3edriff, ca sX mX las furat de g[nduri
Yi sX aplic minunatele lec\ii de virtute pe care le+am ZnvX\at de la houyhnhnm+i. TotodatX, mX voi strXdui sX+i instruiesc Yi
pe yahoo+ii din familia mea Zn mXsura Zn care Zmi voi da seama cX sunt animale docile. 4e asemenea, Zmi voi privi din
c[nd Zn c[nd chipul Zn oglindX, pentru a mX deprinde Zn felul acesta sX vXd o fiin\X omeneascX fXrX a mi se face rXu> voi
avea rXga. sX depl[ng starea de Zndobitocire Zn care se aflX houyhnhnm+ii din \ara mea. Vntotdeauna ZnsX Zi voi trata cu
respectul cuvenit de dragul nobilului meu stXp[n, al familiei sale, al prietenilor Yi al Zntregului sXu neam de houyhnhnm+i
cu care houyhnhnm+ii din \ara noastrX au cinstea sX semene la ZnfX\iYare, deYi ZnsuYirile min\ii lor au degenerat Zntr+at[ta.
Vncep[nd de sXptXm[na trecutX, i+am ZngXduit so\iei mele sX stea la masX cu mine, tocmai Zn celXlalt capXt al unei mese
lungi, Yi sX rXspundX, dar foarte scurt, la pu\inele ZntrebXri pe care i le pun. "um ZnsX mirosul de yahoo continuX sX mX su+
pere, veYnic Zmi astup nasul cu rutX, levXn\icX sau foi de tutun. ^i cu toate cX e greu pentru un om Zn amurgul vie\ii sX se
de.bare de vechile obiceiuri, totuYi nu+mi pierd nXde&dea cX odatX Yi odatX voi putea sta Zn tovXrXYia unui yahoo fXrX sX+mi
mai fie fricX de din\ii sau de ghearele lui.
4e fapt, ZmpXcarea mea cu semin\ia yahoo+ilor n+ar fi chiar at[t de anevoioasX, dacX ei s+ar mul\umi cu viciile Yi smintelile
cu care i+a hXrX.it natura. u mX tulbur c[tuYi de pu\in c[nd vXd un avocat, un ho\ de bu.unare, un colonel, un nebun, un
lord, un cartofor, un politician, un codoY, un doctor, un corupXtor, un procuror, un trXdXtor Yi al\ii aseme nea lor> dar dacX
vXd cX un bo\ cu ochi, slut Yi mXcinat de boli, nu+Yi mai Zncape Zn piele de Zng[mfare, Zmi ies din sXrite> Yi mi+e cu
neputin\X sX Zn\eleg cum de poate sXlXYlui un asemenea viciu, Zntr+un astfel de animal. Vn\elep\ii Yi virtuoYii houyhnhnm+i,
Zn.estra\i cu toate virtu\ile care pot Zmpodobi o fiin\X ra\ionalX, nu au nici un cuv[nt Zn limba lor pentru acest pXcat, dupX
cum nu au cuvinte care sX e'prime nimic din ceea ce este rXu, cu e'cep\ia cuvintelor care .ugrXvesc cusururile yahoo+ilor>
dar printre acestea, ei nu au fost Zn stare sX desluYeascX Zng[mfarea, dovadX cX ei nu cunosc firea omeneascX, aYa cum se
manifestX ea Zn \Xrile unde domneYte acest animal. Eu ZnsX, av[nd mai multX e'perien\X, am descoperit unele urme de
Zng[mfare la yahoo+ii sXlbatici.
!ouyhnhnm+ii care trXiesc cXlXu.i\i de ra\iune nu sunt mai m[ndri de ZnsuYirile frumoase pe care le au, dec[t aY fi eu
m[ndru pentru cX nu+mi lipseYte un picior sau un bra\ ? lucru cu care nici un om cu mintea ZntreagX nu s+ar fXli, ba
dimpotrivX s+ar sim\i foarte nenorocit dacX nu le+ar avea.
*tXrui mai mult asupra acestor lucruri, din dorin\a de a+i face pe yahoo+ii engle.i sX nu+mi mai parX chiar at[t de nesuferi\i
c[nd mX gXsesc Zn tovXrXYia lor. 4e aceea, Zi rog fierbinte pe cei Zn firea cXrora sXlXYluieYte c[t de c[t acest pXcat neghiob
sX nu cute.e sX se arate Zn fa\a ochilor mei.
*#(3*)T
8AI
8AL