Anda di halaman 1dari 71

AUDIT

1. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
Integritate, obiectivitate, competen profesional i pruden, confidenialitate, profesionalism,
respect fa de normele etice i profesionale.
2 .Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci cand
efectueaz servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si uste. Un auditor nu
trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca
acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr preudicati,
s nu se afle !n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la !ndoial
rationamentele profesionale ale acestuia.
3. Explicai principiul confidenialitii n audit.
"bligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt#
abinerea de a dezvlui informaii confideniale !n afara unitii angaatoare, e$cepia
cazului c%nd a fost autorizat sau c%nd e$ist o obligaie legal sau profesional s publice acele
informaii&
abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dob%ndite !n timpul e$ecutrii
sarcinilor de serviciu !n avantaul personal sau !n avantaul unei tere persoane&
respectarea confidenialitii in mediu social 'asociai de afaceri, rude(, in relaiile cu un
potenial client sau angaator& in cadrul entitii angaatoare&
asigurarea c personalul angaat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea
'pentru profesionistul contabil !n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.(.
"bligaia de confidenialitate continu i dup !ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil
i client sau angaator.
)osibilitatea divulgrii informaiilor, !n situaiile#
autorizare de ctre client sau angaator&
autorizare prevzut prin lege 'e$emplu# furnizarea de probe !n ustiie, autoritatea fiscal,
prevenirea i sancionarea splarii banilor(&
conformare auditului de calitate&
investigaii din partea unui organism normalizator 'statistice(&
)rofesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea
informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare
'*$emplificare# solicitarea informaiilor pentru +egistrul ,aional al *$perilor +,*(.
-onfidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o
autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
)rofesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angaate sub orice forma.subalterni sau
colaboratori. respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
. !ndependenta in audit
Conceptul de independen n audit.Error" #eference source not found
-omponentele independenei sunt#
!ndependena de spirit $a raionamentului profesional% caracterizat prin starea de spirit
care !nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite raionamentul
profesional, permi%nd profesionistului contabil s acioneze cu integritate, obiectivitate i pruden
profesional&
!ndependena n aparen $comportamental% caracterizat prin evitarea faptelor i
circumstanelor care pot fi at%t de semnificative !nc%t o ter persoan, logic i informat
'dein%nd toate informaiile relevante i aplicand toate msurile de prevedere necesare(, ar putea
aunge la concluzia c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului/societii
sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
)rin independen nu trebuie s se !neleag c o persoan care e$ercit un raionament
profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar
c importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i
informat, care, av%nd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia !n mod firesc c sunt
inacceptabile.
& ' &( )tructura Codului etic naional al profesionitilor contabili din #om*nia
-odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale,
redate general si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr.un caz bine
determinat. -odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor
si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea
contabila.
+artea ,- $sau sectiunea 1((% Destinata tuturor profesion is tilor contabili angaati sau liber
profesionisti, contine#
0ectiunea 122 Introducere si principii fundamentale
0ectiunea 112 Integritatea
0ectiunea 132 "biectivitatea
0ectiunea 142 -ompetenta profesionala si prudenta
0ectiunea 152 -onfidentialitatea
0ectiunea 162 -ompotamentul profesional
+artea . $sau sectiunea 2((% Destinata exclusiv liber profesionsitilor
0ectiunea 322 Introducere
0ectiunea 312 ,umirea profesionistului contabil
0ectiunea 332 -onflicte de interese
0ectiunea 342 "pinii suplimentare
0ectiunea 352 "norarii si alte tipuri de remunerare
0ectiunea 362 7ar8etingul serviciilor profesionale
0ectiunea 392 -adouri si ospitalitate
0ectiunea 3:2 -ustodia activelor clientului
0ectiunea 3;2 "biectivitate
0ectiunea 3<2 . Independenta in audit
+artea C $sau sectiunea 3(( % Destinata exclusiv profesion is tilor anga/ati
0ectiunea 422 Introducere
0ectiunea 412 -onflicte conceptuale
0ectiunea 432 Intocmirea si raportarea informatiilor
0ectiunea 442 =uarea de masuri in cunostinta de cauza
0ectiunea 452 Interese financiare
0ectiunea 462 . 0timulente
0.'12 #olul i importana dosarului exerciiului.
Dosarul e$ercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni si permite ansamblarea tuturor lucrarilor de
audit respectiv de la organizarea misiunii de audit pana la formularea opiniei si redactarea raportului.
Dosarul e$ercitiului este indispensabil pentru
.o mai buna organizare si control ale misiunii
.documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s.a derulat fara
omisiuni,
.inlesnirea muncii in ec>ipa si supervizarea lucrarilor date de colaboratori si
.ustificarea opiniei emise si redactarea raportului.
3 ' 111 )tructura dosarului exerciiului - exemplu
Dosarul e$erciiului este bine s fie !mprit pe seciuni 'pri( pentru a uura utilizarea sa.
?n general se folosete o !mprire !n 12 seciuni 'pri( simbolizate de la A la @, astfel#
. *A 'dosarul e$erciiului, 0eciunea A( intitulat AAcceptarea misiuniiB&
. *C 'dosarul e$erciiului, 0eciunea C( intitulat A0inteza misiunii i rapoarteB&
. *- 'dosarul e$erciiului, 0eciunea -( intitulat A"rientare i planificareB&
. *D 'dosarul e$erciiului, 0eciunea D( intitulat A*valuarea riscului legat de controlB&
. ** 'dosarul e$erciiului, 0eciunea *( intitulat A-ontroale substantiveB&
. *D 'dosarul e$erciiului, 0eciunea D( intitulat AUtilizarea lucrrilor altor profesionitiB&
. *E 'dosarul e$erciiului, 0eciunea E( intitulat AFerificri i informaii specificeB&
. *G 'dosarul e$erciiului, 0eciunea G( intitulat A=ucrrile de sf%rit de misiuneB&
. *I 'dosarul e$erciiului, 0eciunea I( intitulat AIntervenii cerute prin reglementri diverseB&
. *@ 'dosarul e$erciiului, 0eciunea @( intitulat A-ontrolul conturilor consolidateB.
2. #olul i importana dosarului permanent.
Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot
fi folosite pe toata durata mandatului. *le nu au deci nevoie sa fie cercetate in fiecare an. -lasarea
lor intr.un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de
la un e$ercitiu la altul a elementelor de recunoastere a intreprinderii.
*lementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt#
a( fisa de prezentare
b( scurt istoric al intreprinderii&
c( organigrame&
d( situatiile financiare ale ultimelor e$ercitii&
e( note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc&
f( note asupra statutului&
g( procese verbale ale -A si AEA&
>( lista actionarilor sau asociatilor&
i( structura grupului&
( contracte, asigurari
1 '12( )tructura dosarului permanent4 exemplu
Dosarul permanent se subdivide !n : seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea
organismului profesional, dup cum urmeaz#
. )A 'dosarul permanent, seciunea A( intitulat HEeneralitiB&
. )C 'dosarul permanent, seciunea C( intitulat HDocumente privind controlul internB&
. )- 'dosarul permanent, seciunea -( intitulat H0ituaii financiare i rapoarte privind e$erciiile
precedenteB&
. )D 'dosarul permanent, seciunea D( intitulat HAnalize permanenteB&
. )* 'dosarul permanent, seciunea *( intitulat HDiscal i socialB&
. )D 'dosarul permanent, seciunea D( intitulat H@uridiceB&
. )E 'dosarul permanent, seciunea E( intitulat HIntervenieni e$terniB.
1( '1(&'121 Elementele de ba5 ale raportului de audit ntr4o misiune de audit statutar.
+aportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin !n mod obligatoriu urmtoarele
elemente de baz#
.titlul recomandat sa se foloseasca titlul de A+aportul auditorului independentB pentru a.l distinge
de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane&
.destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.
.paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate&
.responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie sa precizeze ca cei din
conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in
conformitate cu cadrul general aplicabil&
.responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este sa
e$prime o opinie asupra situatiilor financiare&
.paragraful opiniei poate avea urmatoarele forme#
opinia fara rezerve 'curata(&
opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii&
opinia cu rezerve&
imposibilitatea e$primarii unei opinii&
opinia defavorabila.
.alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea
trebuie prezentate intr.o sectiune separata a raportului
.semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de e$pertiza contabila
insotita de semnatura auditorului&
.data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit&
.adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile
auditorului.
11 '1(0 6pinia defavorabil" motive7 mod de pre5entare.
-and auditorul nu poate e$prima o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare din
cauza dezacordului profund ce.l impiedica sa formuleze o opinie cu rezerve, acesta refuza
e$primarea unei opinii cu rezerve asupra situatiilor financiare.
" astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i
se poate formula astfel#
H-um este e$plicat !n nota I, nu s.au constatat amortismente !n situaiile financiare.
Aceast practic nu este, !n opinia noastr, !n acord cu ,ormele de amortizare a capitalului
imobilizat !n active corporale. ->eltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote
de ...... pentru cldiri i ...... pentru utilae, trebuiau s se ridice la suma de ...... pentru e$erciiul
!nc>eiat la 41 decembrie ...... ?n consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......,
iar pierderea e$erciiului i pierderile cumulate la ........
Dup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate !n paragraful precedent,
situaiile financiare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la 41 decembrie ...., a
contului de profit i pierdere, pentru e$erciiul !nc>eiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu
prevederile legale i statutare.B
12 '1(2 !mposibilitatea exprimrii unei opinii" motive7 mod de pre5entare.
Auditul e$prima acest tip de opinie atunci cand se afla in imposibilitatea de a formula o opinie
asupra ansamblului situatiilor financiare, deoarece e$ista ine$actitati in situatia financiara sau
limitarea ariei de cuprindere a auditului impiedica sa obtina suficiente probe pentru a sustine o
opinie cu rezerve.
Auditorul trage concluzia ca efectele potentiale care decurg din lipsa probelor sunt atat de
materiale 'semnificative( incat situatiile financiare in ansamblul lor ar putea prezenta eronat pozitia
financiara a entitatii auditate. In acest caz, auditorul renunta sa e$prime o opinie.
In raportul sau acesta va specifica clar ca se afla in imposibilitatea de a e$prima o opinie si va
preciza clar toate elementele de incertitudine.
Atunci cand e$ista o limitare a ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului ce necesita
e$primarea unei opinii cu rezerve sau imposibilitatea e$primarii unei opinii, raportul de audit
trebuie sa prezinte limitarea si sa indice posibilele austari ale situatiilor financiare ce ar putea fi
determinate ca fiind necesare daca nu ar fi e$istat limitarea.
*$emplificam mai os situatii ce conduc la o opinie, alta decat aceea favorabila/necalificata#
dezacordul cu conducerea#
Auditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi#
acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea
prezentarii informatiilor n situatiile financiare.
In cazul in care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situatiile financiare, auditorul
trebuie sa e$prime o opinie calificata 'cu rezerve( sau o opinie contrara.
*$emple
. conducerea refuza sa aplice unele principii si proceduri ale contabilitatii&
. conducerea nu este de acord sa solicite confirmari din partea tertilor&
. conducerea nu pune la dispozitia auditorului informatiile ce.i sunt necesare.
Dezacordurile cu conducerea entitatii pot aparea din#
. constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor, creantelor,etc&
. stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori 'greseli( in calcularea
costurilor&
. incalcarea principiului independentei e$ercitiului&
. erori in clasificarea tertilor cum ar fi # clienti incerti ca client obisnuiti, etc.
" astfel de opinie datorat limitrii !ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel#
A,oi nu am fost !n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a
conturilor de clieni, din cauza limitrii !ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.
Av%nd !n vedere importana faptelor e$puse mai sus, noi nu ne e$primm opinia asupra conturilor
anuale.B
13 6pinia cu re5erve" motive7 mod de pre5entare.
Aceasta forma a opiniei este e$primata atunci cand# auditorul are indoieli sau nu este de acord
cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale 'au importanta
semnificativa( dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare, acestea
exprima o opinie calificata sau o opinie cu rezerve. "pinia se e$prima in termeni care indica un
rezultat nesatisfacator asupra unor aspecte ale auditului, specificand clar si precis elementele cu
care auditorul nu este de acord sau pe care le considera indoielnice si care l.au determinat sa
e$prime o opinie cu rezerve.
+ezervele se prezint !naintea paragrafului de opinie. ?n astfel de cazuri, paragraful opiniei se
formuleaz astfel#
Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
A,oi nu am putut asista la inventarul fizic din 41 decembrie 322J, cci noi am fost desemnai
auditori ulterior acestei date. Kin%nd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am
putut controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu e$cepia incidenei austrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi
putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i
situaiei financiare a societii la 41 decembrie 322J, c%t i contului de profit i pierdere pentru
e$erciiul !nc>eiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutareB.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
AAstfel, cum este e$plicat !n nota AIB ane$at, nu s.au constatat amortismente !n situaiile
financiare. Aceast practic nu este, !n opinia noastr, !n acord cu ,ormele de amortizare a
capitalului imobilizat !n active corporale. ->eltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i
al unei cote de J. pentru cldiri i J. pentru utilae, trebuie s se ridice la suma de J. pentru
e$erciiul !nc>eiat la 41 decembrie 322J . ?n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se
ridice la J. mil. lei, iar pierderile e$erciiului i pierderile cumulate la J. mil. lei.
Dup prerea noastr, cu e$cepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate !n
paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a
societii la 41 decembrie 322J, c%t i contului de profit i pierdere pentru e$erciiul !nc>eiat la
aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.B
1.'1(1 6pinia fr re5erve" semnificaie7 mod de pre5entare.
"pinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate
e$prima o opinie HcuratB, nedistorsionat de vreo rezerv sau reinere.
-a mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea !n urmtoarea formulare#
HDup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a
societii la 41 decembrie J. precum i rezultatelor acestor operaii i flu$urilor de trezorerie
pentru e$erciiul !nc>is la aceast dat, !n conformitate cu normele internaionale i naionale de
contabilitateB
1&.'11( 6pinia fr re5erve dar cu un paragraf de observaii" semnificaie7 mod de pre5entare.
?n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adug%nd un paragraf de observaii al
crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, e$pus de o
manier detaliat !n ane$. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului&
aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, !n general, c acesta nu
constituie o rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci c%nd apar elemente care !ns nu afecteaz opinia
auditorului& paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.
Dorma de prezentare a paragrafului de opinie !n acest caz este urmtoarea#
ADr s e$primm o rezerv asupra situaiilor financiare, noi atragem atenia asupra notei AIB din
ane$. 0ocietatea face obiectul unui proces !n care este acuzat de infraciune !n utilizarea
brevetelor i !n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese& societatea a angaat
o contra.aciune i audierile preliminare, c%t i procedurile uridico.administrative ale celor dou
aciuni sunt !n curs. +ezultatul final al acestei afaceri nu poate, !n prezent, s fie determinat i, !n
consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea c>eltuielilor care ar putea s
rezulteB.
10 '111 +aragraful opiniei" tipuri de opinie.
)aragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului
daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in
accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale&
Termenii utilizati pentru e$primrea opiniei auditorului sunt Adau o imagine fidelB sau
Aprezint !n mod sincer !n toate aspectele lor semnificativeB. Aceste 3 formulari semnifica, intre
altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme#
.opinia fara rezerve 'curata(&
.opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii&
.opinia cu rezerve&
.imposibilitatea e$primarii unei opinii&
.opinia defavorabila.
13 '112 +aragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.
Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv 0tandardele Internaionale de
Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor.
+aportul auditorului trebuie s descrie !ntinderea lucrrilor de audit, indic%nd c ele au fost
!ndeplinite conform 0tandardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor
naionale.
A?ntinderea lucrrilorB d posibilitatea pentru auditor s pun !n oper procedurile de audit
udecate ca necesare !n condiiile concrete date. -ititorul are !n fapt nevoie s se asigure c auditul
a fost fcut conform normelor i practicilor !n materie& dac aceasta nu rezult !n mod clar, se
presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului.
+aportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i e$ecutat de o manier care s
asigure !n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.
+aportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupun%nd#
. e$amenul, pe baz de sondae, a elementelor probante care ustific sumele i informaiile
coninute !n situaiile financiare&
. evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare&
. evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare&
. revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.
+aportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a e$presiei de
opinie.
Acest paragraf poate, de e$emplu, avea formularea urmtoare#
A,oi am realizat auditul conform 0tandardelor Internaionale de Audit 'sau se poate face referire la
normele sau practicile naionale(.
Aceste standarde 'norme( precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat !n
scopul de a obine o asigurare rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii
semnificative. Un audit const !n a e$prima, pe baz de sondae, elementele probante care s
ustifice sumele i informaiile coninute !n situaiile financiare& el const, de asemenea, !n a evalua
principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea
entitii, pentru !nc>iderea situaiilor financiare, c%t i !n a efectua o revedere a prezentrii de
ansamblu a acestora.
*stimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a e$primrii opiniei noastre.B
12. +aragraful introductiv al raportului de audit statutar.
Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a
responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului.
+aportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul
auditului, c%t i data i perioada acoperite prin aceste documente.
+aportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt !n sarcina 'responsabilitatea(
conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s e$prime
o opinie asupra acestor situaii financiare.
0ituaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. )regtirea lor
presupune c direciunea face estimri contabile i aduce udeci care au o inciden
semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate
pentru pregtirea situaiilor financiare.
Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, !nc%t s
poat e$prima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de e$emplu, avea formularea urmtoare#
A,oi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii AIB, !nc>eiate la 41 decembrie
322J, aa cum sunt prezentate !n ane$ele la prezentul +aport. Aceste situaii financiare au fost
stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. +esponsabilitatea noastr este, ca pe baza
auditului nostru, s e$primm o opinie asupra acestor conturi anualeB.
11. Coninutul raportului de audit.
+aportul de audit trebuie sa contina#
.relatia contractuala de e$ecutare a misiunii de audit&
.observatiile reiesite din diverse verificari&
.informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta e$pres de lege&
.oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile
financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare, performantelor si situatiei
financiare generale a intreprinderii&
.mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt ane$ate la raportul de audit.
2(. #olul raportului de audit.
+aportul de audit are un triplu rol#
.instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv
cu publicul, precum i cu acionarii, pentru decizii economice&
.instrument de confirmare a !ncrederii publicului i acionarilor !n situaiile financiare prezentate
de o entitate&
.instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii
auditate.
21.Elementele posterioare nc8iderii exerciiului. +ot fi
.fapte descoperite p%n la data raportului de audit auditorul trebuie sa verifice daca acestea au influenta
semnificativa asupra situatiilor financiare si sa le prezinte in ane$ele situatiilor financiare
.fapte descoperite dup data raportului de audit, dar !naintea publicrii situaiilor financiare& daca au
incidenta semnificativa auditorul stabileste daca se impun masuri ptr corectarea situatiilor financiare de catre
conducere iar in acest caz auditorul emite un alt raport. Daca se reflecta corect situatiile financiare auditorul va
e$prima o opinie cu rezerve.
.fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este obligat sa faca vreo investigatie
22. Examenul situaiilor financiare.
In misiunea de audit, auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate ptr a se asigura ca#
.soldurile initiale nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale
anului in curs&
.soldurile finale ale e$ercitiului anterior au fost preluate corect in anul curent&
.politicile de inc>idere a conturilor si metodele de evaluare au fost aplicate.
*$amenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea faptului ca#
.bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente, concorda cu
datele din contabilitate si sunt intocmite conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare
.ane$ele contin toate informatiile semnificative privind situatia patrimoniala, financiara si rezultatele obtinute de
societate
*$amenul situatiilor financiareare ca obiect central sa verifice daca situatiile financiare dau o imagine clara
si completa asupra pozitiei financiare 'patrimoniul societatii prezentat in bilant( si asupra rezultatelor financiare
'contul de profit si pierdere(
23.'122 9e8nica observrii fi5ice.
"bservarea fizica este milocul cel mai eficace de verificare a e$istentei unui activ, insa ea nu aduce decat o
parte din elementele probante necesare, si anume numai e$istenta bunului respectiv& celelalte elemente probante
ca proprietatea asupra bunului, valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin alte te>nici.
Aciunile !ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de e$emplu, au ca obiectiv
asigurarea c#
.intreprinderea a prevzut miloace corespunztoare care permit recenzarea activelor !n condiii de
fiabilitate& aceast faz a interveniei const !n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz
deci !naintea inventarierii propriuzise&
.aceste miloace sunt puse !n aplicare !n mod satisfctor& aceast faz const !n verificarea
faptului c persoanele !nsrcinate cu inventarierea aplic !n mod corect procedurile i se situeaz !n
timpul inventarierii propriu.zise&
.lucrrile de inventariere au fost corect e$ploatate 'valorificate(& aceast faz const !n a controla
dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup
inventarierea propriu.zisa.
2.'123 9e8nica sonda/ului.
Kin%nd seama de nr de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral,
de e$emplu, rulaele sau soldurile unui cont. *l caut elem probante pe un eantion adecvat,
utiliz%nd te>nica sondaului cel mai bine adaptat fiecrei situaii.
0ondaul este definit ca o te>nic ce const !n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr.o mulime,
aplicarea la acestea a te>nicilor de obinere a elementelor probante i e$trapolarea rezultatelor obinute asupra
eantionului la !ntreaga mas sau mulime.
0ondaele pe care le realizeaz auditorul !n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite&
.!n unele cazuri, !n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s
demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea prezint o caracteristic comun 'de
e$emplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor(& sondaele efectuate !n
astfel de cazuri sunt sondae asupra atribuiilor&
.!n alte cazuri, !n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat
unei mulimi sau unei mase& acestea sunt sondae asupra valorilor.
Auditorul poate folosi !n general dou tipuri de sondae# sondajul statistic i sondajul nestatistic bazat
e$clusiv pe e$periena sa profesional& acesta din urm, !ns, nu permite o e$trapolare riguroas a
rezultatelor obinute asupra eantionului la !ntreaga mas sau mulime. Alegerea !ntre cele dou
tipuri de sondae depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe
care acesta dorete s !l dea concluziilor sale.
"ricare ar fi !ns tipul de sonda, este important s fie respectate c%teva reguli riguroase privind decizia
asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii#
a(alegerea naturii multimii, a masei trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit&
b(elementele c>eie elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, prezinta riscuri si ca atare
auditorul poate decide verificarea integral a acestora&
c(alegerea te>nicilor ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau nerecurgerea la te>nici
statistice&
d(determinarea taliei esantionului se face in functie de anumiti factori care difera dupa cum este vorba de
sondae asupra atributiilor sau asupra valorilor&
e(selectionarea esantionului care trebuie sa fie reprezentativ&
f(studiul esantionului toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate&
g(evaluarea rezultatelor inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare anomalie este e$aminata
pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala sau e$ceptionala&
>(concluziile sondaului concluzia finala este suma concluziilor trase asupra elementelor c>eie, asupra
anomaliilor e$ceptionale asupra restului masei.
Te>nica sondaului este reglementat de 0tandardul Internaional de Audit 'I0A( nr. 642.
2&.'12 Elementele probante" definiie7 rol7 criterii de apreciere.
*lementele probante reprezint informaii obinute de auditor pentru a aunge la concluzii
pe care !i va fonda opinia& aceste informaii constau !n documente ustificative i documente
contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse.
+olul elementelor probante este acela de a.i furniza auditorului o baz rezonabil pentru
fundamentarea opiniei sale.
*lementele probante trebuie s !ndeplineasc cumulativ dou condiii 'criterii( de calitate
pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii# s fie suficiente i s fie uste 'adecvate(.
!aracterul suficient se stabilete !n raport cu numrul de elemente probante colectate&
caracterul just se apreciaz !n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor.
20. Evaluarea controlului intern" coninut7 etape.
*valuarea controlului intern vizeaz studiul i evaluarea de ctre auditor a sistemelor
considerate semnificative !n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se spriine,
pe de o parte, precum i a riscurilor de eroare !n tratarea datelor i informaiilor, pe de alt parte.
Toate aciunile !ntreprinse de auditor !n aceast etap sunt concentrate asupra a trei !ntrebri
care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern#
. care sunt procedurile efective, !n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern
eficientL
. aceste proceduri sunt aplicabileL
. !n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i pot conduce la
elaborarea de documente financiar.contabile corecteL
Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia
pe care vrea s se spriine, alctuind !n acest sens un program de verificare a controlului intern.
Etapele evalurii controlului intern sunt#
. !nelegerea i descrierea sistemelor semnificative&
. confirmarea !nelegerii sistemului& testele de conformitate&
. evaluarea riscurilor de eroare&
. verificarea funcionrii controlului intern&
. evaluarea preliminar&
. testele de permanen&
. evaluarea final i incidena asupra misiunii.
23. +lanul de misiune" coninut7 rol.
)lanul de misiune este !n fapt programul general de munc !n care sunt sintetizate toate
informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. *ste
documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenienii de.a lungul !ntregii
misiuni de audit.
)lanul de misiune permite auditorului#
. s.i stabileasc natura i !ntinderea controalelor !n raport cu pragul de semnificaie ales&
. s.i organizeze lucrrile de audit astfel !nc%t s fie atins obiectivul de a certifica situaiile
financiare !n mod raional, cu ma$imum de eficacitate i !n cadrul termenelor convenite cu
clientul.
)lanul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire
la# lucrrile de efectuat, miloacele necesare, datele interveniilor !n teren, rapoarte i relaii de
stabilit, bugetul de timp i costurile angaate.
Din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la# cunoaterea activitilor
!ntreprinderii, !nelegerea sistemului contabil i a de control intern, riscul i pragul de semnificaie,
natura calendarului, !ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supraveg>erea i
revizuirea lucrrilor.
-oninutul tip al unui plan de misiune este urmtorul#
I. )rezentarea !ntreprinderii&
II. Informaii contabile&
III. Definirea misiunii&
IF. 0isteme i domenii semnificative&
F. "rientarea programului de lucru&
FI. *c>ipa i bugetul&
FII. )lanificarea
22. +rogramul de control" rol7 coninut7 forme de pre5entare.
,u e$ist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde
e$clusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi.
*tapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor
de risc i a naturii operaiilor& !n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut
posibilitatea identificrii e$istenei controlului intern pe care se poate spriini i verificrii modului
de funcionare a acestuia. ,umai !n funcie de aceste flu$uri de informaii i de gradul de fiabilitate
al lor auditorul !i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s.a mai amintit, poate
fi restr%ns sau e$tins.
)entru stabilirea programului de control auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de
sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Aadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat,
c%t de e$tinse vor fi acestea i data la care ele vor fi efectuate.
)rogramul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special care conine rubricile
urmtoare#
. lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare& aceste controale trebuie
c%t mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se
solicita intreprinderii&
. !ntinderea eantionului# in%nd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi
descoperite, este indicat ca !n aceast coloan s se menioneze volumul sondaelor de efectuat
pentru controlul respectiv&
. indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, av%nd !n vedere c, calit
unui control depinde de data la care s.a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura
avansrii progr de ctrl, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor&
. o referin pentru foaia de lucru&
. probleme !nt%lnite# aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili
sinteza rezultatelor controalelor.
Un e$emplu de structur a unui program de control se prezint astfel#
Dosar )rogram de control
. controlul imobilizrilor .
+ef#
)ag#
*$ercii
u
Auditor# Data#
Fiza responsabilului# Data crerii#
Data actualizrii#
-ontroale de
efectuat
7rimea
eantionului
Dcut de
JJJ
la data de
JJ.
+eferina
'Doaia de lucru(
)robleme
!nt%lnite
Ferificarea
ac>iziiilor
e$erciiului pe baz
de comenzi, facturi
i recepii
0ume mai mari
de :6.222 mii
lei
Ionescu
19/24/<6
A9 ,imic
3<. )rogramul de munc.
+eprezinta natura, calendarul i !ntinderea lucrrilor necesare pentru punerea !n aplicare a planului de audit& un
instrument de realizare a planului misiunii de audit.
3(.'03 :a5e i etape n executarea unei misiuni de audit de ba5.
1. Daza initiala.acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit&
. orientarea si planificarea auditului.
3. Daza e$ecutarii lucrarilor . aprecierea controlului intern&
. controlul conturilor&
. e$amenul situatiilor financiare.
4. Daza finala . evenimente posterioare inc>iderii e$ercitiului&
. utilizarea lucrarilor altor profesionisti&
. alte lucrari necesare inc>iderii&
. raportul de audit&
. documentarea lucrarilor de audit.
31.'02 ,cceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
?nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul
trebuie s aprecieze posibilitatea de a !ndeplini aceast misiune& trebuie s in seama de unele
reguli profesionale i de deontologie.
Aciunile intreprinse !n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare
fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la#
.cunoaterea global a intreprinderii 'e$istena riscurilor nu presupune c auditorul refuz
mandatul, !ns decizia sa de a accepta este luat !n cunotin de cauz, urm%nd s ia toate msurile
necesare, !n consecin(&
.e$amenul de independen i de absen a incompatibilitilor&
.e$amenul competenei&
.contactul cu fostul auditor sau cenzor&
.decizia de acceptare a mandatului&
.fia de acceptare a mandatului.
!ontractarea lucrrilor de audit
,ormele legale rom%neti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se
desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie !ntre misiunile de
audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a
intreprinderii auditate ,i misiunile de audit contractual.
0tandardul Internaional de Audit 'I0A( nr. 312 prevede c auditorul i clientul trebuie s
convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr.o
A0crisoare de misiune de auditB 'A=ettre de mission dMauditB sau AAngaament letterB( sau !n orice
alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou Ascrisoare de misiuneB pentru fiecare din
e$erciiile viitoare. =a primirea solicitrii din partea intreprinderii.client, auditorul trebuie s
aprecieze dac unii termeni din Ascrisoarea de misiuneB ar trebui modificai, in%nd seama de
evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su.
32. )crisoarea de misiune $de anga/ament%
0tandardul International de Audit 'I0A( nr. 312 prevede ca auditorul i clientul trebuie s
convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai !ntr.o
A0crisoare de misiune de auditB.
Indif de forma pe care o !mbrac relaia contractual, din doc respectiv nu trebuie s
lipseasc termenii i condiiile urmtoare#
.obiectivul auditului situaiilor financiare&
.responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor
financiare&
.!ntinderea lucrrilor de audit, fc%nd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau
recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul&
.forma oricrui raport sau alte comunicri !n legatur cu rezultatele misiunii de audit&
.riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondaelor i a altor limite inerente
oricrui sist ctb i de ctrl intern&
.necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese ustificative sau alte
informaii solicitate.
Auditorul poate s doreasc s introduc !n 0crisoarea de misiune prevederi referitoare la#
. planificarea auditului&
. descrierea altor scrisori, corespondene sau rapoarte pe care el prevede s le trimit
clientului&
. baza de calcul a onorariilor i condiiile de facturare&
. dorina de a primi o confirmare scris din partea conducerii !ntreprinderii.client cu
privire la declaraiile fcute de aceasta cu diferite ocazii !n legtur cu auditul&
. cerere de confirmare a termenilor i condiiilor din scrisoarea de misiune.
Auditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din e$erciiile
viitoare. =a primirea solicitrii din partea !ntreprinderii.client, auditorul trebuie s aprecieze dac
unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai in%nd seama de evoluia semnificativ a
naturii sau importanei activitilor clientului su.
33. ;ormele de referin n auditul situaiilor financiare
?n auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de referint# norme
contabile si norme de audit.
3.'22 Ce sunt i ce rol /oac normele de audit?
,ormele 'standardele( de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi#
. 0tandardele Internaionale de Audit 'I0A(,
. standarde internationale ptr misiuni de e$ercitiu limitat
. normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate !n domeniu.
. practicile internationale de audit IA)0,
. standardele internationale privind angaamentele de revizuire I0+*,
. standardele international privind angaamentele de asigurare I0A*,
. standardele internationale pentru misiuni cone$e I0+0 emise de consiliul pentru standarde de
audit si asigurri IAA0C din cadrul federatiei internationale a contabililor IDA-&
,ormele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis !n funcie
de criterii de calitate omogene& ele permit !ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are
de atins prin punerea !n lucru a celor mai potrivite te>nici.
,ormele de audit se clasific !n trei categorii, acoperind !ntreaga activitate a auditorului#
. norme profesionale de lucru&
. norme de raportare&
. norme generale de comportament.
3&.'22 Ce sunt i ce rol au normele contabile?
,ormele 'standarde( contabile sunt standarde , norme stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome.
,ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utilizeaza situatiile
financiare. ,- stabilesc standardele ce trebuiesc folosite 'respectate( ptr situatiile financiare deoarece aceste
situatii financiare sunt destinate sa satisfaca necesitatea de informare a unor diverse categorii de utilizatori
'asociati, actionari, banci(.
Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele cum ar fi#
.standarde internationale de raportare financiara&
.standarde sau norme contabile nationale&
.alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor
financiare.
30.'23 Ce este i cum se determin pragul de semnificaie?
)ragul de semnificatie reprezinta nivelul sau marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare,
o ine$actitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cat si imaginea fidela
a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
)ragul de semnificatie se determina# la inceputul misiunii, in cursul misiunii, la sfarsitul misiunii.
"a inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a
determina domeniile si sistemele semnificative.
In cursul misiunii, pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecarei sectiuni din
situatiile financiare permite orientarea programelor de munca spre riscurile e$istente, prin
stabilirea mai corecta a esantioanelor de control& aceasta evita angaarea in lucrari care nu vor servi
la fundamentarea opiniei asupra situatiilor financiare. Aceste praguri sunt, in general, inferioare
pragului global pentru a tine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.
"a sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului sa aprecieze daca erorile constatate
trebuie sa fie coriate sau sa faca obiectul unei mentiuni in raport, daca intreprinderea refuza sa le
corieze.
-a urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite#
.orientarea mai buna si planificarea misiunii&
.evitarea lucrarilor inutile&
.ustificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
)entru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinta#
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii 'misiunii(
sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau ine$actitati
semnificative, iar la sfarsitul misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le.a descoperit trebuie
sa fie corectate in cadrul e$ercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve.
Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de
semnificatie#
.e$istenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale&
.evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi&
.capitaluri proprii sau rezultate anormale.
33.'20 #iscul de audit" componente i relaiile ntre acestea.
+iscul de audit reprezint riscul ca auditorul s e$prime o opinie incorect prin faptul c erori
semnificative e$ist !n situaiile financiare. *l se divide !n trei# riscul inerent '+I(, riscul legat de
control '+-( i riscul de nedetectare '+,(.
+elaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare#
+A N +i $ +- $ +,
#iscul inerent# posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sO comporte erori
semnificative, izolate sau cumulate cu erori !n alte solduri sau categorii de tranzactii . datorate
insuficientei controlului intern.
)entru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la udecOti profesionale bazate pe evaluarea
unor factori ca#
.e$perienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele sc>imbOri intervenite !n cursul
e$ercitiului la nivelul conducerii&
.presiuni e$ercitate asupra conducerii si alte !mpreurOri de naturO a incita la prezentarea unor
situatii financiare ine$acte 'numOr mare de !ntreprinderi falite !n sectorul de activitate(&
.natura activitOtilor desfOsurate de !ntreprindere 'uzura moralO a te>nologiei, ec>ipamentelor,
produselor si serviciilor, structuri neadecvate(&
.factori influent%nd sectorul din care face parte !ntreprinderea# conditii economice si concurenti
ale, inovatii te>nologice, evolutia cererii si practicile contabile&
.situatii financiare care pot sO continO anomalii# conturi contin%nd austOri privind e$ercitiile
anterioare sau estimOri&
*ste necesar a se face deosebire !ntre constatOrile ale cOror consecinte pot fi cuantificate si
!ntre acelea ale cOror consecinte sunt nedeterminate, prin natura lor sau din cauza conuncturilor.
)e c%t posibil, auditorul este necesar sO se preocupe de a cuantifica aceste consecinte asupra
situatiilor financiare, a constatOrilor fOcute sau cel putin sO fi$eze limita ma$imO a acestor
consecinte.
Din practicO, cele mai multe constatOri semnificative se pot referi direct sau indirect la un post
bilantier si/sau al unui cont de e$ploatare sau un cont de profit si pierdere sau c>iar a unei
informatii !nscrisO !n ane$ele la situatiile financiare.
?n unele cazuri consecinta este totusi nedeterminatO, pentru cO auditorul nu dispune de
informatia necesarO sau pentru cO constatOrile pe care le.a fOcut au o influentO asupra situatiei
generale a !ntreprinderii, fOrO ca aceasta sO aibO vreun efect direct asupra situatiilor financiare.
)oate fi vorba#
.fie de constatOri de naturO uridicO 'de e$emplu contractele de distributie e$clusivO a produselor
unei !ntreprinderi pot fi contestate de o serie de actiuni de nulitate(&
.vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnOri&
.!nregistrarea unor operatiuni neobisnuite si comple$e, mai ales la sf%rsitul e$ercitiului
#iscul legat de control# riscul ca o eroare semnificativO !ntr.un sold sau !ntr.o categorie de
tranzactii . izolatO sau cumulatO cu erori !n alte solduri sau categorii de tranzactii . sO nu fie
prevenitO sau detectatO sau corectatO la timp prin sistemul contabil si de control intern, e$istente.
#iscul de nedetectare# riscul ca controalele substantive puse !n lucru de cOtre auditori sO nu
reuseascO sO detecteze o eroare !ntr.un sold sau !ntr.o categorie de tranzactii/operatiuni care .
izolatO sau cumulatO cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii . ar fi semnificativO.
32. #iscul legat de control
+iscul legat de control const !n faptul c o eroare semnificativ !n cont sau !ntr.o categorie de
operaiuni, izolat sau !mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici
prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.
+iscul legat de control nu poate fi !n !ntregime eliminat, av%nd !n vedere limitele inerente
oricrui sistem contabil i de control intern.
?n general, auditorul fi$eaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci c%nd#
. sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect&
. sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
-%nd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s
documenteze elementele pe care se spriin !n concluziile sale.
31. Ce este riscul inerent?
+iscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa
comporte erori semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de
operatiuni, datorita unui control intern insuficient. )entru a evalua riscul inerent, auditorul recurge
la udecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca#
. e$perienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele sc>imburi intervenite in cursul
e$ercitiului la nivelul conducerii&
. presiuni e$ercitate asupra conducerii si alte impreurari de natura a incita la prezentarea unor
situatii financiare ine$acte 'numar mare de intreprinderi falite in sectorul de activitate(&
. natura activitatilor desfasurate de intreprindere 'uzura morala a te>nologiei, ec>ipamentelor,
produselor si serviciilor, structuri neadecvate(&
. factori influentand sectorul din care face parte intreprinderea# conditii economice si
concurentiale, inovatii te>nologice, evolutia cererii si practicile contabile&
. situatii financiare care pot sa contina anomalii# conturi continand austari privind e$ercitiile
anterioare sau estimari&
. vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari&
. inregistrarea unor operatiuni neobisnuite si comple$e, mai ales la sfarsitul e$ercitiului.
(. Ce este riscul de nedetectare?
+iscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa
descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr.o categorie de operatiuni, izolata sau
impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.
,ivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului& riscul de
nedetectare nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi te>nicile si procedurile folosite de auditor.
*$ista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit.
+iscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate
de control. De e$emplu, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fi$at
un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit si,
invers, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al
riscului de nedetectare mai ridicat, reducand astfel riscul de audit.
)e de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers.proportionalitate# dintre caracterul
semnificativ si riscul de audit& cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit
este mai mic si invers. Daca, de e$emplu, auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil
este redus, riscul de audit creste& atunci auditorul va putea#
.sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai
dezvoltate sau suplimentare&
.sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura, calendarul si intinderea controalelor
proprii.
1.0 <ai definiia auditului n general i elementele principale ale acesteia.
,oiunea de audit !n general semnific revizia conturilor realizat de e$peri independeni !n vederea
e$primrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
)rin audit, !n general, se !nelege e$aminarea profesional a unei informaii efectuate de un specialist
competent i independent !n vederea e$primrii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate
'standard/norm sau reglementare(.
*lementele fundamentale care definesc auditul, !n general#
.e$aminarea profesional a unei informaii&
.obiectul auditului !l constituie orice informaie&
.este realizat de un specialist competent i independent&
.scopul este acela de a emite o opinie motivat& opinia e$primat asupra informaii e$aminate trebuie s fie
argumentat i cu rspundere pecuniar&
.e$aminarea trebuie s se fac dup anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau o norm legal
sau profesional sau o reglementare.
2.'00 <ai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
)rin audit statutar se !nelege e$aminarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent
asupra situaiilor financiare ale unei entiti !n vederea e$primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare i complete a poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatelor 'performanelor( obinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e$amineaz 'verific(
i certific !n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice
!ntreprinderii auditate, !n virtutea unor dispoziii legale, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
!ntreprinderii.
*lementele de baz ale auditului statutar sunt#
. profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau uridic&
. obiectul e$aminrii efectuate de profesionistul contabil !l constituie situaiile financiare ale entitii, !n
totalitate lor# bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, !n funcie de
referenialul contabil aplicabil&
. scopul e$aminrii !l constituie e$primarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i
complet a poziiei financiare 'patrimoniului(, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea
auditat&
. criteriul de calitate !n funcie de care se face e$aminarea i se e$prim opinia !l constituie standardele
'normele( de audit i standardele 'normele( contabile.
3.'2'00'11 Ce este auditul financiar? <ar auditul statutar?
Ce ntelegeti prin audit n general= dar prin audit financiar= dar prin audit statutar?
)rin audit7 n general, se !nelege e$aminarea profesional a unei informaii !n vederea
e$primrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu 'standard, norm(
de calitate.
"rice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri
din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca >audit
financiarB.
" misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei
misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma Aaudit financiarB este mult
mai cuprinztoare dec%t cea de Aaudit statutarB.
)rin audit statutar se !nelege e$aminarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti !n vederea e$primrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
'performanelor( obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e$amineaz
i certific !n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i
operaii specifice intreprinderii auditate, !n virtutea unor dispoziii legale 'legea contabilitii, legea
societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.(, ca urmare a mandatului primit din partea
proprietarilor intreprinderii 'acionari, asociai(.
.'3( +rincipalele obiective ale controlului intern al unei entiti?
"biectivele controlului intern sunt
,. prote/area activelor intreprinderii "
1. definirea responsabilitatilor
3. separarea sarcinilor si functiilor
4. descrierea functiilor
5. procedura acordarii imputernicirilor
.. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile
1. modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor ustificative
3. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii
4. organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia
5. respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile
6. controalele de baza ale activitatii contabile
C. asigurarea respectarii dispo5itiilor intreprinderii
<. promovarea eficacitatii exploatarii
&.Elementele de ba5 ale controlului intern al unei entiti
*lementele de baza ale sistemului de control intern sunt #
a( *$istenta unui plan de organizare,cuprinzand #
.definirea cat mai precisa a sarcinilor ' fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca(
.definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierar>ii
a carei autoritate e indiscutabila&
.circulatia informatiilor# circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate
pentru a e$clude neglienta si fantezia.
b( -ompetenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii& deciziile pe
care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza asupra compartimentelor
pe care le duc
c( *$istenta unei documentatii satisfacatoare se refera la#
P .producerea informatiilor# este recomandata e$istenta unor instructiuni scrise, sub forma, de
e$emplu, a unui manual de proceduri&
.ar>ivarea informatiilor# Q memoria R unei intreprinderi este un element esential al controlului
intern care, de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare.
0.Explicai importana separrii sarcinilor n organi5area controlului intern al unei entiti.
0epararea sarcinilor este necesar a fi facut astfel !nc%t s permit controlul reciproc al
e$ecuiei lor. *ste de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o
ine$actitate iregularitate . av%nd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib
posibilitatea de a o descoperi.
0epararea si delegarea atributiilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care
gestioneaza patrimoniul intreprinderii. In acest sens, delegarea atributiilor este necesar sa se faca#
. pentru un numar redus de persoane, pentru a nu se dilua raspunderea&
. asigurand specializarea acestor persoane imputernicite&
. asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului&
. asigurand autoritatea celor ce e$ercita controlul, respective dreptul de a impune luarea anumitor
masuri.
3. <efinii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea.
Controlul intern al unei entit?ti se refer? la totalitatea procedurilor si la reali5area lui
particip? ntreg personalul entit?tii respective.
Auditul intern al unei entitOti se referO la controlul e$istentei si aplicOrii procedurilor din
entitatea respectivO si se realizeazO prin compartimente distincte care fac parte din structura si
sistemul de control intern al acelei entitOti& el poate fi realizat si de firme specializate de audit.
2. 6biective principale ale auditului intern?
Auditul intern are ca obiectiv e$istenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a
sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv e$primarea
unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci
controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un miloc
5<. Asemanari si deosebiri intre auditul intern si auditul statutar.
#.$tatutul auditorului
. auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
. auditorul intern face parte din structura intreprinderii&
%.&eneficiarii auditului:
. auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare 'consumatorii finali(&
. auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii&
'.Obiectivele auditului
. Audit statutar are ca obiectiv e$primarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei,
situatiei si performantei financiare&
. auditul intern are ca obiectiv e$istenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a
sistemului de control al intreprinderii &
Controlul internconstituie pentru auditul intern un 0-") iar pentru auditul statutar un 7I@="-.
(.)omeniul de aplicare
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile
contribuie la elaborarea situatiilor financiare &
Auditul intern . are o arie mult mai vasta, el cuprinde nu numai toate functiile
intreprinderii, dar in integralitatea acestora 'se ocupa de toate procedurile c>iar daca au sau nu
legatura cu practicile financiare e$. )robleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc
deoarece incarca activitatea audit intern cu peste <2S parte financiara(.
*. +ozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra
situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi cea de divulgare.
Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude, el este mult mai in
masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor, suspectand si adancind controlul asupra
oricarei nerespectari a procedurilor de control intern.
,.Independenta
*ste diferita in sensul ca#
.Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere
.Auditorul intern are o independenta restrictiva& el este independent fata de orice structura a
intreprinderii auditata, nu si fata de conducere .
-.+eriodicitatea auditurilor
.Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori&
.Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. al interocutorilor, potrivit
planului de audit intern.
'Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara
rezerva. ,eparticiparea acestuia atrage dupa sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea
stocurilor de e$( .
../etodologia :
.Auditul statutar se e$ercita pe baza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAA0C
'-onsiliul pt. 0tandarde Internationale de Audit si Asigurare (
.Auditul intern, desi se e$ercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI 'Institutul
International al Auditului Intern (, in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii ,
in folosul conducerii .
&( ' & )tructura Codului etic al profesionistilor contabili.
&1. +e ba5a !), 20(7 care sunt elementele pe care auditorii trebuie s le raporte5e la cei nsrcina i cu
guvernan a?
In ceea ce priveste aspectele ce trebuie comunicate de catre auditor celor insarcinati cu guvernanta acestea
pot, fara a fi limitative, sa se refere la#
a( responsabilitatile auditorului in legatura cu auditul situatiilor financiare&
b( planificarea domeniului de aplicare si a momentului auditului&
c( constatari semnificative rezultate in urma efectuarii auditului&
d( independenta auditorului&
e( aspecte suplimentare.
0esponsabilitatile auditorului se regasesc in scrisoarea de misiune sau intr.o alta forma de acord scris care
mentioneaza termenii conveniti ai misiunii. )rin punerea la dispozitia persoanelor insarcinate cu guvernanta a
unei copii a scrisorii de misiune pot fi aduse la cunostinta acestora probleme, cum ar fi#
.+esponsabilitatea auditorului de a efectua auditul in conformitate cu cerintele I0A, in scopul emiterii
unei opinii asupra situatiilor financiare. I0A prevad ca auditorul sa comunice persoanelor insarcinate
cu guvernanta aspectele semnificative care recurg din auditul situatiilor financiare si care sunt
relevante pentru acestea in supraveg>erea procesului de raportare financiara&
.Ine$istenta in cadrul I0A a unor prevederi conform carora auditorul ar avea obligaia sa proiecteze
proceduri cu scopul de a identifica aspecte suplimentare ce trebuie comunicate persoanelor
insarcinate cu guvernanta&
.+espnsabilitatea auditorului de a comunica anumite situatii prevazute de lege sau reglemenari, de
acordul cu entitatea sau de alte cerinte suplimentare aplicabile misiunii, cum ar fi, spre e$emplu,
standardele unui organism national de contabilitate&
.Auditul situatiilor financiare nu absolva conducerea sau persoanele insarcinate cu guvernanta de
responsabilitatile pe care le au.
+lanificarea domeniului de aplicare si a momentului auditului
-omunicarea acestor aspecte poate#
.0a conduca la intelegerea mai clara de catre persoanele insarcinate cu guvernanta a consecintelor
auditorului, la discutarea problemelor legate de risc si conceptul de prag de semnificatie, precum si
la identificarea unor zone in care cei insarcinati cu guvernanta ar putea solicita auditorului sa
indeplineasca proceduri suplimentare&
.0a aute auditorul sa inteleaga mai bine entitatea si mediul sau.
In cazul in care toate persoanele insarcinate cu guvernanta sunt implicate in conducerea entitatii, auditorul
trebuie sa manifeste o atentie sporita in ceea ce priveste comunicarea analitica a naturii si plasarii in timp a
procedurilor detaliate de audit, astfel incat sa nu compromita eficacitatea auditului prin faptul ca aceasta
comunicare le.ar face prea previzibile.
Alte aspecte pe care auditorul le poate comunica, in acest conte$t, pot sa vizeze#
.7odul in care auditorul propune tratarea riscurilor de denaturare semnificativa, fie ca urmare a fraudei, fie ca
urmare a erorii&
.Abordarea auditului privind controlul intern relevant pentru audit&
.Aplicarea conceptului de prag de semnificatie in conte$tul unui audit&
.7asura in care auditorul va utiliza activitatea auditului intern,in cazul in care entitatea auditata are o astfel de
functie&
.Atitudinile, cunostintele si actiunile persoanelor insarcinate cu guvernanta in legatura cu controlul intern al
entitatii si cu detectarea si posibilitatea aparitiei fraudelor&
.+aspunsul persoanelor insarcinate cu guvernanta la comunicarile anterioare cu auditorul.
Desi aceasta comunicare poate fi utila auditorului in planificarea domeniului de aplicare si a plasarii in timp
a auditului, el ramane singurul responsabil pentru stabilirea strategiei generale de audit si a planului de audit,
inclusiv pentru natura, plasarea in timp si amploarea procedurilor necesare in vederea obtinerii de probe de audit
adecvate si suficiente.
!onstatarile semnificative rezultate in urma efectuarii auditului care pot face obiectul comunicarii persoanelor
insarcinate cu guvernanta se refera la#
.)unctul de vedere al auditorului cu privire la aspectele calitative ale practicilor contabile ale entit atii,
inclusiv politicile contabile, estimarile contabile si prezentarile de informatii ale situatiilor
financiare&
.Dificultati semnificative intampinate pe parcursul auditului, in cazul in care e$ista. Aici, e$emplificativ,
pot fi mentionate# intarzieri semnificative din partea conducerii in furnizarea informatiilor solicitate,
necesitatea depunerii unui mare efort suplimentar pentru obtinerea probelor de audit suficiente si
adecvate, restrictii impuse auditorului de catre conducere, indisponibilitatea unor informatii
asteptate&
.Aspecte semnificative discutate sau care au facut obiectul corespondentei cu conducerea entitatii&
.Alte aspecte semniicative rezultate din audit si care au relevanta pentru persoanele insarcinate cu
guvernanta, cum ar fi denaturari semnificative ale informatiilor sau inconsecvente in informatiile ce
insotesc situatiile financiare auditate care au fost corectate.
Independenta auditorului1
Auditorul va comunica persoanelor insarcinate cu guvernanta, in cazul entitatilor cotate#
. declaratia potrivit careia ec>ipa misiunii si alte persoane din cadrul firmei au respectat
cerintele de etica relevante privind independenta.
. toate relatiile si aspectele din firma care, conform rationamentului profesional al auditorului
ar putea avea, in mod rezonabil, un impact asupra independentei. In mod necesar aici trebuie
incluse onorariile totale pretinse pe parcursul perioadei acoperite de situatiile financiare pentru
serviciile de audit si non.audit prestate de firma.
. masurile de protectie care au fost aplicate pentru eliminarea amenintarilor identificate la
adresa independentei sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
2specte suplimentare.
In timpul auditarii situatiilor financiare, auditorul poate lua la cunostinta de unele aspecte
suplimentare care nu au in mod necesar legatura cu supraveg>erea procesului de raportare
financiara, dar care pot fi, totusi, semnificative pentru responsabilitatile persoanelor insarcinate cu
guvernanta.
*le se pot referi la aspecte semnificative in structurile sau procesele de guvernanta sau la
decizii si actiuni semnificative ale conducerii superioare neautorizate in mod adecvat.
&2. Care sunt responsabilit ile comitetelor de audit?
)rincipalele responsabiliti ale comitetului de audit includ#
Tsupervizarea tuturor rapoartelor financiare emise de firm 'situaii financiare interimare i finale,
alte informaii financiare publicate de ctre firm(&
Tmonitorizarea relaiilor cu auditorul e$tern&
Tmonitorizarea activitii i a resurselor auditorilor interni&
Taprecierea msurii !n care controlul intern poate identifica i !nltura diferite categorii de riscuri&
Tsupervizarea politicilor i practicilor de prevenire i detectare a erorilor i fraudelor&
Tsupervizarea politicilor i practicilor firmei de respectare a eticii !n afaceri.
Tot comitetelor de audit le revine sarcina de a selecta auditorii financiari ai firmei.
64.-are sunt procedurile de audit folosite !n vederea testrii directe de fondL
65. -%nd se pot ridica documentele originale de organul de control i care este procedura de urmat !n aceast
situa ieL
&&. Care sunt componentele controlului intern conform sistemului C6)6?
0istemul de control intern are dou componente, respectiv controlul intern i auditul intern&
*lementele de baza ale sistemului de control intern sunt#
.e$istenta unui plan de organizare,cuprinzand #
.definirea cat mai precisa a sarcinilor 'fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca(
P .definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei
ierar>ii a carei autoritate e indiscutabila&
circulatia informatiilor# circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si
elaborate pentru a e$clude neglienta si fantezia.
-ompetenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii& deciziile
pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza asupra
compartimentelor pe care le duc
*$istenta unei documentatii satisfacatoare se refera la #
.producerea informatiilor# este recomandata e$istenta unor instructiuni scrise, sub forma,
de e$emplu, a unui manual de proceduri&
.ar>ivarea informatiilor# QmemoriaR unei intreprinderi este un element esential al
controlului intern care, de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare.
69. " opinie standard de audit este calificat sau necalificatL
6:. ?n vederea efecturii unui audit al situa iilor financiare, care sunt elementele analizateL
6;. Identificai principalele riscuri inerente !n cazul unei afaceri de tip >otelier i msurile preventive ce ar putea
fi adoptate pentru a atenua aceste riscuriL
6<. Identificai trei situaii !n care ai folosit raionamentul profesional pentru a !ntocmi contul de profit i
pierdereL
92. -um a i descrie nivelul etic individual i cel organiza ionalL
91. 0untei director financiar al unei companii multinaionale i deinei informaii confideniale cu privire la o
ofert de preluare a unei firme rivale. Un prieten de familie are !n vedere v%nzarea de aciuni la aceast companie
i, !n calitate de e$pert, v cere sfatul !n aceast problem.
93. +ecent v.a i alturat unei societi cu rspundere limitat care proceseaz alimente. -ompania este condus
efectiv de ctre un director. -eilali directori sunt non.e$ecutivi i toi au relaii personale apropiate. -a i
membru c>eie al ec>ipei financiare, ai descoperit c anumii angaai sunt pltii cu numerar, !n m%n, i nu prin
intermediul statului de plat. De asemenea, avei suspiciuni c unii din acetia sunt angaai fr forme legale i
nu dispunei de niciun fel de dovad a angarii lor 'documente sau contracte(.
94. Asigur%ndu.se asupra oportunit ii conducerii opera iunii frauduloase, contabilul falsific declara iile lunare,
statele de plat i ordinele de plat aferente viramentelor salaria ilor, depun%nd diferen ele semnificative de sume
!n conturile proprii.
0'1. <efiniti auditul in general si identificati elementele fundamentale ale acestuia.
0& '3 Ce este auditul financiar?
Auditul financiar reprezinta e$aminarea profesionala efectuata de un profesionit contabil competent si
independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate celelalte elemente
fundamentale ale auditului in general sunt indeplinite
Auditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati efecutate de un profesionist contabil
cu c>aracter de control, analiza inspectie, revizie, studii de cercetare daca toate celelalte elemente ale auditului in
general sunt indeplinite
00.2.11.3 <efiniti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acestuia.
03.'3( :a5e si etape in executarea unei misiuni de audit de ba5a.
02.'31,cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.
01.'20 Evaluarea controlului intern" continut7 etape.
3(. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati?
31.3 <efiniti auditul intern si controlul intern7 si relatia dintre acestea.
32.2 Care sunt principalele obiective ale auditului intern?
33.2& Elementele probante" definitie7 rol7 criteria de apreciere.
A,U= I
3.-are sunt caracteristicile unei misiuni de compilareL*rror# +eference source not found
In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu
cele de auditor, !n vederea str%ngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare
Aceast misiune const, !n general, !n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate !n
scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. )rocedurile puse !n lucru nu permit i nici
nu.i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare& utilizatorii informaiilor
financiare astfel compilate beneficiaz !ns de !ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate
de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare.
" misiune de compilare cuprinde !n general pregtirea situaiilor financiare 'complete sau nu(,
dar si colectarea, clasarea si sinteza altor informatii financiare.
Intr.o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume#
integritatea, obiectivitatea, cornpetena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i
respectul fa de normele te>nice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul
nu este independent trebuie s fac o meniune !n raport.
0tandardul Internaional de 7isiuni -one$e 'I0+0( nr. 5512 stabilete procedurile i
principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare !n ce privete responsabilitatea
contabilului !n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare
3&. -are este sfera de cuprindere a misiunilor de audit specialeL*rror# +eference source not found
0tandardul International de Audit nr. ;22 stabileste procedurile si principiile fundamentale,
precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
7isiunile de audit se pot referi la#
.0ituatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de
raportare financiara si de normele nationale&
.-onturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare&
.+espectarea clauzelor contractuale&
.0ituatii financiare condensate 'rezumate(&
Auditul trebuie sa e$amineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite
in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale
care trebuie sa fie scrisa si clar e$primata.
30. )rin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractualeL*rror# +eference
source not found
Auditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se refer e$clusiv la
e$aminarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare& dac numai unele c>estiuni
particulare nu sunt acoperite de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile unui e$pert.
"pinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus !n raportul de audit, de baz.
33 '112 )rin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensateL*rror#
+eference source not found
" !ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care rezum situaiile sale financiare
auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaterea doar a cifrelor c>eie privind
situaia financiar i rezultatele acesteia.
Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dec%t !n cazul unde
acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare !n ansamblul lor.
-onducerea !ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile financiare sunt condensate, iar lectorul,
pentru o mai bun !nelegere, trebuie s le citeasc !mpreun cu situaiile financiare !n ansamblul lor, auditate.
Titlul care poate fi dat acestor situaii financiare condensate este H0ituaii financiare condensate, pregtite pe baza
situatiilor financiare auditate pentru e$ercitiul financiar !nc>is la data de 41 decembrie 3222U.
+aportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele elemente de
baz#
. titlul&
. destinatarul&
. identificarea situaiilor financiare auditate din care s.au nscut situaiile financiare condensate&
. o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare !n ansamblul lor i !n tipul de opinie
e$primat !nacel raport&
. o opinie care s indice dac informaiile cuprinse !n situaiile financiare condensate sunt !n
concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s.au nscut. Dac auditorul a emis o
opinie modificat asupra situaiilor financiare !n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea
situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate
sunt !n concordan cu situaiile financiare !n ansamblul lor, acestea provenind din situaii financiare
care au fcut obiectul unui raport de audit modificat.
. o meniune sau o trimitere la o not ane$ la situaiile financiare condensate !n care se menioneaz c,
pentru o bun !nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii , situaiile financiare
condensate trebuiesc citite !mpreun cu situaiile financiare !n ansamblul lor i cu raportul de audit
asupra acestora&
. data raportului&
. adresa auditorului&
. semntura auditorului
32.-are sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensateL*rror# +eference
source not found
. titlul&
. destinatarul&
. identificarea situaiilor financiare auditate din care s.au nscut situaiile financiare condensate&
. o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare !n ansamblul lor i !n tipul de opinie
e$primat !nacel raport&
. o opinie care s indice dac informaiile cuprinse !n situaiile financiare condensate sunt !n
concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s.au nscut. Dac auditorul a emis o
opinie modificat asupra situaiilor financiare !n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea
situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate
sunt !n concordan cu situaiile financiare !n ansamblul lor, acestea provenind din situaii financiare
care au fcut obiectulunui raport de audit modificat.
. o meniune sau o trimitere la o not ane$ la situaiile financiare condensate !n care se menioneaz c,
pentru o bun !nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare
condensate trebuiesc citite !mpreun cu situaiile financiare !n ansamblul lor i cu raportul de audit
asupra acestora&
. data raportului&
. adresa auditorului&
. semntura auditorului
!. +rincipii i reguli cu caracter general privind auditul
31. Conceptul de audit
Uniunea *uropeanO nu cunoaste dec%t denumirea de controlor legal, dar acesta se c>eamO
comisar de conturi !n Dranta, comisar.revizor !n Celgia, auditor statutar !n +egatul Unit etc.
A audita a avut initial semnificatia de a verifica situatiile financiare ale unei !ntreprinderi& azi,
a audita poate avea !n plus semnificatia studierii unei !ntreprinderi pentru a.i aprecia procesele,
tranzactiile si situatiile financiare 'audit financiar(, pentru a.i ameliora performantele 'audit
operational( sau pentru a face o udecatO asupra gestiunii 'audit de gestiune(.
0e pune !ntrebarea#
-are este adevOratul auditL
-ine este adevOratul auditorL
*ste imposibil de a da azi un rOspuns convingOtor, cu e$ceptia unui singur tip de audit pentru
care e$istO te$te oficiale si o directivO europeanO# auditul legal, cunoscut si sub denumirea de
control legal sau de audit statutar&
Auditul statutar'legal( este singurul tip de audit reglementat la nivel european 'Directiva a
FIII.a( si prevOzut, de regulO, prin legea companiilor si prin actele constitutive 'statutele( acestora&
2(.Tipuri de audit
@,uditul operationalU are ca obiectiv cerinta de a face analiza riscurilor si a deficientelor
e$istente !n vederea furnizOrii de sfaturi.
Auditorii, !n general, nu pot avea imi$tiuni !n gestiunea !ntreprinderii auditate si, ca urmare,
acestia nu pot efectua audit operational la entitatea la care fac auditul situatiilor financiare si nici
consultanta&
@,uditul de gestiune@ are ca obiectiv fie gOsirea de probe ale unei fraude, fie de a aduce o
udecatO criticO asupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor unei entitOti sau a
unui grup de entitOti.
Auditul tinde a se generaliza la numeroase domenii care nu au raporturi directe cu situatiile
financiare ale !ntreprinderii 'social,de calitate ,de mediu,etc...(& !n acest caz el desemneazO
diagnosticul de organizare si de gestiune si !n mod deosebit controlul procedurilor si maniera !n
care organismul '!ntreprinderea( actioneazO !n raport cu atributiile si obiectivele acesteia&
-lasificarea auditurilor se face !n functie de obiectivele urmOrite si !n functie de specialistii
care le realizeazO,astfel#
"biective urmarite 0pecialisti utilizati Denumirea auditului
Ferificarea si certificarea
situatiilor financiare
)rofesionisti contabili
independenti alesi sau numiti ,de
regula de actionari
.audit statutar
Diagnostic sectorial *$perti independenti numiti de
conducerea entitatii
.audit fiscal
.audit social
.audit uridic
.audit al calitatii
..etcJ
Diagnostic asupra conturilor si
diagnostic sectorial
-ompartimente specializate
independente de alte servicii ale
intreprinderii'de regula
intreprinderi mari,
grupuri,>oldinguri,etcJ(
.audit intern
21.-ategorii de auditori
4auditorul intern=
4auditorul extern.
,uditorul intern este o persoana fizica ori uridica, salariat al entitOtii auditate, respectiv
angaat prin contract& cantonat initial !n misiuni legate de buna calitate a informatiilor financiare.
AstOzi auditorul intern se ocupO din ce !n ce mai mult de misiuni de audit operational, de
verificarea e$istentei, a gradului de adecvare si a modului de aplicare a procedurilor interne !n
toate sectoarele si pe toate functiile !ntreprinderii.
,uditorul extern$financiar%#
4obligatoriu .daca entitatea indeplineste conditiile legale care prevad e$pres aceasta'statutar(&
4optional - in toate celelalte cazuri.
,uditorul extern$financiar% este o persoana fizica ori uridica care isi e$ercita prerogativele
!n baza unui contract cu !ntreprinderea.
*ntitatea, in anumite conditii'prevazute de lege(, este obligata sO !ncredinteze unui specialist
competent si independent o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor
financiare.
Auditorul contractual detine o competentO mai bine adaptatO la o misiune foarte precisO 'de
e$emplu, elaborarea si implementarea procedurilor de control intern, audit al metodelor de
evaluare a stocurilor etc.(.
?ntreprinderea are nevoie de opinia unui auditor a cOrui semnOturO se bucurO de un prestigiu
particular.
" misiune particularO de control este cerutO de un tert, de e$emplu, o bancO la acordarea unui
!mprumut etc.
Auditorul financiar e$ecuta#
1.7isiune de auditare in vederea e$primarii unei opinii profesionale si independente cu privire
la situatiile financiar contabile anuale&
3.*$ecuta misiuni la cerere cu obiective prestabilite Ac>ec8 listB in vederea e$primarii a unei
opinii independente si profesionale.
22.-onceptul de imagine fidelO
,otiunea de imagine fidelO !n audit nu este clar definitO& de o manierO generalO, !nsO, imaginea
fidelO este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea si sinceritatea contabilitOtii.
-riterii de apreciere a imaginii fidele
)entru a putea sO se pronunte cu privire la imaginea fidelO, auditorul trebuie sO se asigure cO
urmOtoarele 0 criterii au fost respectate cu ocazia elaborOrii situatiilor financiare#
V Ex8austivitatea $integralitatea%" toate operatiile care privesc !ntreprinderea sunt !nregistrate !n
contabilitate.
Termenul de UoperatiiU cuprinde toate drepturile si activele !ntreprinderii c%t si toate obligatiile si
pasivele sale si, de o manierO generalO, orice eveniment sau decizie care antreneazO o modificare a
patrimoniului, situatiei financiare sau rezultatului financiar al !ntreprinderii respective.
A #ealitatea# criteriul realitOtii operatiilor presupune cO toate elementele materiale din scripte
corespund cu cele identificabile fizic si cO toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de
c>eltuieli reflectO valori reale si nu fictive sau care nu privesc !ntreprinderea !n cauzO& altfel spus,
toate informatiile prezentate prin situatiile financiare trebuie sO poatO fi ustificate si verificate.
A Corecta nregistrare n contabilitate si pre5entare n situatiile financiare a operatiilor
presupune cO aceste operatii trebuie#
. sO fie contabilizate !n perioada corespunzOtoare, urmOrindu.se deci respectarea independentei
e$ercitiilor& criteriul perioadei corecte&
. sO fie corect evaluate, adicO sumele sO fie bine determinate, aritmetic e$acte, urmOrindu.se
respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare& deci
criteriul corectei evaluOri&
. sO fie contabilizate !n conturile corespunzOtoare& deci criteriul corectei imputOri&
. sO fie corect totalizate, centralizate, astfel !nc%t sO li se asigure o prezentare !n conturile anuale
conformO cu regulile !n vigoare& criteriul corectei prezentOri !n conturile anuale.
. !nteligibilitate=
. #elevanta=
. Credibilitate.
23. #iscurile n audit
?ntr.o !ntreprindere auditorul se confruntO, de regulO, cu urmOtoarele categorii de riscuri#
a( Riscuri generale specifice ntreprinderii 3 sunt riscuri de natur4 s4 influenteze ansamblul
operatiilor !ntreprinderii#
4 riscuri legate de situatia economic? a ntreprinderii 'elemente susceptibile de a pune !n
discutie continuitatea activitOtii, de e$emplu(&
4 riscuri legate de organi5area general? 'de e$emplu, absenta unor proceduri sau e$cesul de
proceduri(&
4 riscuri legate de atitudinea conducerii 'de e$emplu, e$pertul va acorda o anumitO atentie !n
control atunci c%nd conducerea manifestO preocupOri cu predilectie pentru productie si
comercializare si altO atentie c%nd conducerea e preocupatO de problemele de control intern si de
calitatea informatiei financiare(.
b) Riscuri legate de natura operatiilor tratate.
c) Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor.
-onceperea sistemelor de descoperire si de tratare a operatiilor trebuie sO permitO prevenirea
erorilor sau sO detecteze pe cele care s.au produs pentru a le coria.
d) Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului1 alegerea de c4tre auditor a procedurilor, a
!ntinderii si datei interventiilor antreneazO !n mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care
auditorul trebuie sO.l diminueze tot mai mult.
2. !mportanta relativ
Un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea riscurilor amintite il constituie
Himportana relativB, care se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau
ine$actiti, figurand in informatia financiar 'inclusiv o omisiune(, care, singur sau adaugata
altora, tinand seama de circumstantele spetei, ar avea probabil drept consecin influentarea
rationamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se spriin pe aceast informaie.
+rin iregularitati se !neleg toate actiunile sau omisiunile care !ncalc#
.legea sau reglementrile aplicabile societilor comerciale&
.principiile sau procedurile contabile&
.dispozitiile statutare&
>otrarile adunrii generale&
deciziile consiliului de administratie.
+rin inexactitati se !neleg prelucrarile si interpretarile contabile sau uridice ale unui fapt, !n
neconcordanta cu realitatea, cum ar fi#
.erori de calcul&
.erori de inregistrare&
.ine$actitati de prezentare a conturilor anuale 'cifre ine$acte(.
Atunci cand iregularitatile sau ine$actitatile au fost descoperite de ctre auditor cu ocazia
efectuarii misiunii sale sau i.au fost aduse la cunotin !n afara controalelor sale, el efectueaza
verificrile necesare pentru a aprecia natura si importanta lor, el neaducandu.le la cunostinta
administratorului, decat atunci#
.cand ele sunt referitoare la obiectul direct al misiunii sale sau sunt legate de legea societatilor
comerciale, legea pieelor de capital ca i cele legate de obligatiile contabile&
.cand ele au o importan relativ, suficient.
Auditorul nu poate fi considerat c a intervenit in gestiunea !ntreprinderii atunci cand a adus la
cunostinta administratorilor iregularitatile si ine$actitatile constatate.
Importanta relativa, neconstituind un risc !n sine, se refer !n principal la valoarea operatiilor
prelucrate sau prelucrabile, dar care ia !n calcul i anumite elemente calitative 'rezultat# profit sau
pierdere& capital social redus sub limita legal admis etc.(.
Auditorul, !n cadrul demersului su, va trebui s in seama de noiunea importanei relative,
!n care scop va determina#
.sistemele semnificative !n cadrul crora este necesar s se asigure c riscul legat de auditul intern
este cat mai mic cu putin&
.conturile semnificative, pe care le va e$amina cu mai mult rigoare decat pe celelalte&
.pragul de semnificaie, care ii va permite s aprecieze dac erorile sau ine$actitatile constatate este
necesar s fie corectate sau nu, putand !n consecin s emit opinia corespunzatoare 'cu sau fr
rezerve(.
2&. )isteme7 domenii i conturi semnificative
?nc de la !nceputul demersului su, in faza cunoasterii particularitilor entitii, auditorul va
cuta s identifice zonele, domeniile semnificative !n care se pot produce erori sau ine$actitati si
care pot avea o influen semnificativ asupra situatiilor financiare.
*ste semnificativ orice element 'grup de elemente( care este susceptibil s aib o influen
asupra situatiilor financiare si a utilizatorilor acestora .actionari, creditori, investitori.
Domeniile semnificative pot fi clasificate in sisteme semnificative si conturi semnificative.
+rin sistem semnificativ, de regul, se intelege orice sistem e$istent in entitate care asigur
inregistrarea si transcrierea operatiilor repetitive, cand valoarea cumulat a acestora este ea !nsi
semnificativ !n raport cu situaiile financiare.
0istemele semnificative comune tuturor intreprinderilor sunt cele privind#
.cumparri furnizori&.vanzri clieni& pli& personal&
.trezorerie& productie.stocuri
Identificarea din cadrul acestora a sistemelor semnificative proprii unittii controlate constituie
o activitate de mare finete pentru auditor, cci numai aceste sisteme necesit din partea lui studiul
procedurilor.
Dunctionarea acestor sisteme semnificative necesit din partea auditorului aplicarea unor
proceduri de audit alese si utilizate !n funcie de circumstane si specificitti proprii intreprinderii
auditate, intrucat acesta este necesar s gseasc un rspuns corespunzator tuturor intrebrilor pe
care le cere e$aminarea acestor sisteme semnificative din cadrul controlului intern i, !n mod
deosebit, s se asigure c riscul legat de acesta este cat mai mic cu putin.
!onturile semnificative sunt acele conturi a cror valoare reprezint o parte important din
situatiile financiare sau cele care, prin natura lor, ar putea reprezenta o parte important din acestea
i care pot ascunde erori sau ine$actitati semnificative a cror importan relativ e direct legat de
regularitatea contabilitii, influenand semnificativ aceste situatii financiare.
In practic, auditorul, pentru a determina care sunt conturile semnificative, tine seama de
urmtoarele repere#
.c>iar dac productia in curs este la un nivel sczut la finele e$ercitiului, ea poate reprezenta un
cont semnificativ !n msura !n care valorile pe care le tranziteaza sunt mari, iar operatiile sunt
comple$e&
.provizioanele, c>iar daca sunt mici, sunt conturi semnificative, !n msura !n care ele sunt puternic
influentate de aprecierile conducerii 'de e$emplu# subevaluarea provizioanelor pentru a HproteaU
rezultatele e$ercitiului(&
.conturi care, prin natura lor, sunt purttoare de riscuri, de e$emplu# conturile de regularizare sau
conturi afectate de o sc>imbare legislativ&
.conturi care, prezentand anomalii aparente 'sold cu sens anormal, variatie nee$plicat, formulri
HciudateU( in raport cu soldul precedent sau contrar functiunii conturilor, sunt, de asemenea,
conturi semneficative deoarece sunt purtatoare de indici de erori pe care auditorul nu le poate
ignora.
Identificarea conturilor semnificative se spriin in mod esenial pe e$amenul analitic, un
ansamblu de te>nici care const !n#
.efectuarea de comparatii !ntre datele din conturi cu cele trecute i ulterioare&
.analiza fluctuatiilor si tendintelor&
.studiul si analiza elementelor neobisnuite.
Unele conturi care sunt la prima vedere nesemnificative, pot ascunde o mare probabilitate de
erori ca, de e$emplu#
.conturi cu solduri mici dar care tranziteaz sume importante&
.conturi puternic afectate de aprecieri 'provizioane(&
.conturi care presupun te>nici contabile comple$e&
.conturi cu anomalii aparente 'solduri creditoare la cas, de e$emplu(&
.conturi care prin natura sunt purttoare de riscuri 'conturi de regularizare(.
20.'33 +iscul de audit
23.'30 +ragul de semnifica ie n audit= defini ie7 rol $testul de semnifica ie7 o metoda analitic de calcul i
estimare a pragului de semnifica ie%
22.'3'3& ;ormele de referin n audit $ normele contabile 7 normele de audit%
?n auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de
referint# norme contabile si norme de audit.
5ormele 6standardele7 contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilittii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
,ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaz si
utilizeaz situatiile financiare. *ntittile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele
prevzute la art. 1, alin 1, din legea contabilittii ;3/1<<1, republicat. -ei care controleaz sunt
prevzuti de legislatia fiecrei tri 'auditori, cenzori( si au ca referint !n activitatea lor normele
contabile.
0ituatiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informatii ale unei game
largi de utilizatori. )entru multi utilizatori, aceste situatii financiare constituie singura surs de
informatii complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situatii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele
urmtoare#
.standardele internationale de raportare financiar
.standarde sau norme contabile nationale
.alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea
situatiilor financiare
5ormele 6standardele7 de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi#
. standardele internationale de audit isa, practicile internationale de audit IA)0, standardele
internationale privind angaamentele de revizuire isre, standardele international privind
angaamentele de asigurare I0A*, standardele internationale pentru misiuni cone$e I0+0 emise de
consiliul pentru standarde de audit si asigurri IAA0C din cadrul federatiei internationale a
contabililor IDA-&
. norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate !n domeniu.
,ormele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis !n funcie de criterii de
calitate omogene& ele permit !ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin
punerea !n lucru a celor mai potrivite te>nici.
,ormele de audit se clasific !n trei categorii, acoperind !ntreaga activitate a auditorului#
. norme profesionale de lucru&
. norme de raportare&
. norme generale de comportament.
21.T*+7I,"="EIA D"="0ITW ?, AUDIT
,nomalie# Informatie financiarO deformatO ca urmare a unor erori sau fraude.
,sertiune privind situatiile financiare# Ansamblul de criterii, e$plicite sau nu, retinute de cOtre
conducerea entitOtii pentru elaborarea situatiilor financiare 'conturilor anuale(, care se pot clasa !n#
V e$istentO# un activ sau o datorie e$istO la un moment dat&
V drepturi si obligatii# un activ sau o datorie se referO la !ntreprinderea !n cauzO la un moment dat&
V apartenentO# tranzactie sau eveniment care priveste !ntreprinderea !n cauzO si care s.a produs !n
cursul perioadei&
V e$>austivitate# toate activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost !nregistrate si toate
faptele importante au fost corect prezentate&
V evaluare# !nregistrarea unui activ sau a unei datorii la valoarea sa de inventar&
V mOsurare# o operatiune sau un eveniment este !nregistrat la valoarea sa de tranzactionare si o
!ncasare sau o c>eltuialO se referO la perioada corespunzOtoare&
V prezentare si informatii date# o informatie este prezentatO, clasatO si descrisO conform referintei
contabile aplicabile.
,sigurare" satisfactie a profesionistului contabil cu referire la calitatea unei informatii produsO de
o persoanO si destinatO sO fie utilizatO de o altO persoanO, calitate apreciatO !n raport de criterii
Cabinet de audit# societate sau entitate care oferO servicii de audit cuprinz%nd, dupO caz, mai
multi asociati, salariatO sau un auditor individual.
Calculul# verificarea e$actitOtii aritmetice a documentelor ustificative si contabile, sau efectuarea
de calcule distincte.
Colaboratori" personal te>nic care participO la un audit sub supraveg>erea auditorului.
Compilare# !n cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeazO competentele sale
contabile si nu cele de auditor, !n vederea str%ngerii, clasOrii si sintetizOrii informatiilor financiare.
Control de calitate# politici si proceduri adoptate de cOtre profesionistul contabil !n scopul
asigurOrii rezonabile cO toate misiunile efectuate sunt realizate conform principiilor fundamentale
!nscrise !n norme.
Controlul substantiv# proceduri folosite de auditor 'interventii proprii( pentru obtinerea de
elemente probante. Este de dou? feluri#
4control asupra operatiilor si soldurilor si control prin proceduri analitice.
<eclaratii ale directiunii# declaratii fOcute de cOtre directiune profesionistului contabil !n cursul
unui audit, !n mod spontan sau ca rOspuns la !ntrebOrile 'c>estionarele( puse de acesta.
<eficiente ma/ore# insuficiente ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificative
asupra situatiilor financiare.
<irectiune# ansamblul cadrelor si altor persoane care.si asumO responsabilitOti importante !n
functionarea, controlul si supraveg>erea operatiunilor realizate de entitate.
<ocumentatie# ansamblu de documente 'documente de lucru( pregOtite de profesionistul contabil
sau pe care acesta le.a obtinut si pOstrat, necesare pentru realizarea misiunii sale.
<omenii si sisteme semnificative# pOrti ale situatiilor financiare si tipuri de operatiuni sau sisteme
care trateazO date contabile ce pot avea o incidentO importantO asupra situatiilor financiare !n
ansamblul lor.
<osare de lucru# Documente care str%ng informatiile referitoare la realizarea auditului# natura,
calendarul si !ntinderea procedurilor de audit efectuate c%t si rezultatul acestor proceduri si
concluziile la care aunge auditorul pornind de la elementele probante culese. Aceste dosare de
lucru pot fi pe >%rtie, pe microfilm, pe suport informativ sau pe orice alt suport.
Elemente probante# informatii obtinute de cOtre profesionistul contabil pentru a trage concluzii pe
baza cOrora sO.si fondeze opinia. Aceste informatii sunt constituite din documente ustificative,
care sustin situatiile financiare si care se coroboreazO cu informatiile din alte surse.
Eroare# ine$actitate involuntarO, continutO !n situatiile financiare.
Eroare tolerabil?# eroare ma$imalO !ntr.o populatie selectionatO pe care auditorul poate sO o
accepte trOg%nd concluzii cO rezultatele sondaului au atins obiectivul auditului.
Estimare contabil?# evaluarea apro$imativO a sumei unui post !n absenta unei metode de mOsurare
precisO. *stimarea contabilO se bazeazO pe rationament fondat pe ultimele informatii 'cunoscute
sau previzionale( disponibile.
Expert# persoanO sau cabinet care posedO competentele, cunostintele si o e$perientO !ntr.un
domeniu, altul dec%t contabilitatea si auditul.
Expert contabil# profesionist contabil abilitat sO e$ercite profesia contabilO !n conditiile fi$ate prin
normele internationale si prin ".E. nr. 96/1<<5, aprobatO prin =egea nr. 53/1<<6 cu modificarile si
completOrile ulterioare& aceste norme definesc e$pertul contabil ca fiind profesionistul abilitat sO
revizuiascO si sO aprecieze contabilitatea entitOti lor de care nu este legat printr.un contract de
prestari servicii.
:raud?" act voluntar comis de una sau mai multe persoane care fac parte din conducere, salariati
sau terti, care duce la situatii financiare eronate.
Informatii financiare previzionale# informatii financiare bazate pe ipoteza cO anumite evenimente
se vor produce si cO !ntreprinderea va e$ecuta anumite actiuni !n viitor. *le pot sO ia forma de
previziuni, de proiectii sau de o combinatie a celor douO.
!nspectie" operatiune const%nd !n a e$amina registre contabile, documente sau active fizice.
Ipoteza de continuitate a e$ploatOrii# ipotezO potrivit cOreia !ntreprinderea va continua activitOtile
sale !ntr.un viitor previzibil si ea nu are nici intentia nici nevoia de a depune bilantul sau de a
proceda la o reducere semnificativO a activitOtii sale. ?n consecintO activele sunt evaluate pe baza
continuOrii e$ploatOrii si nu pe baza valorii nete realizabile sau lic>idative.
!mposibilitatea exprim?rii unei opinii" constatare a auditorului const%nd !n faptul cO o limitare a
!ntinderii lucrOrilor este at%t de importantO sau priveste un numOr important de probleme !nc%t el nu
a auns sO obtinO suficiente elemente probante pentru a putea e$prima o opinie asupra situatiilor
financiare.
Bntinderea lucr?rilor de audit# diligente apreciate ca necesare, !n circumstante precise, pentru
atingerea obiectivului auditului.
Cimitarea ntinderii lucr?rilor de audit# limitarea c%mpului de investigatii ale auditorului, uneori
impusO de !ntreprindere, alteori dictatO de circumstante 'de e$emplu, c%nd calendarul misiunii nu
permite auditorului sO controleze inventarul fizic al stocurilor( sau atunci c%nd documentele
contabile sunt incomplete sau c%nd auditorul nu este !n mOsurO sO punO !n lucru procedurile
apreciate ca necesare.
Disiune de audit special?# misiune de audit distinctO asupra unor informatii financiare privind#
V situatii financiare stabilite conform unui referential contabil diferit de 0tandardele Internationale
de +aportare DinanciarO sau ,ormele contabile nationale&
V conturi sau elemente de conturi specifice sau rubrici dintr.o situatie financiarO&
V respectarea clauzelor contractuale&
V situatii financiare condensate.
;onconformitate# omisiuni sau acte comise de !ntreprindere, !n mod deliberat sau nu, care sunt
contrare legilor si reglementOrilor !n vigoare.
;orme nationale de audit# ansamblul de norme de audit stabilite de cOtre un organism profesional
competent la nivel national, care au un caracter obligatoriu si care se aplicO !n realizarea unei
misiuni de audit sau de servicii cone$e.
6peratiuni ntre p?rti legate# transfer de drepturi sau obligatii !ntre pOrti legate, indiferent dacO
aceste transferuri fac sau nu obiectul unor transferuri financiare.
+aragraf de observatii# observatiile au scopul de a atrage atentia cititorului asupra unui element
care are un impact semnificativ asupra situatiilor financiare si care face obiectul unei note
e$plicative mai detaliatO, ane$atO. AdOugarea acestui paragraf nu are nici o incidentO asupra opiniei
auditorului. )aragraful de observatii poate sO se refere la c>estiuni care nu privesc !n mod direct
situatiile financiare.
+?rti legate# pOrtile sunt considerate ca legate dacO una din de are posibilitatea sO e$ercite un
control sau o influentO notabilO asupra celorlalte cu ocazia luOrii unor decizii financiare sau
operalionale.
+lanificare# elaborarea unei strategii generale si prezentarea detaliatO a naturii, calendarului si
!ntinderii lucrOrilor de audit.
+ractici nationale de audit# ansamblul de reguli de audit care nu au valoarea de norme definite de
un organism competent la nivel national si care sunt !n mod obisnuit aplicate de auditor !ntr.o
misiune de audit sau misiuni cone$e.
+revi5iuni" informatii financiare previzionale elaborate pe bazO de ipoteze referitoare la
evenimente viitoare pe care conteazO !ntreprinderea.
+roiectii# informatii financiare prospective bazate pe#
V ipoteze privind evenimente viitoare si actiuni ale conducerii care se pot produce sau nu, de
e$emplu, demararea unei noi activitOti sau sc>imbarea radicalO a activitOtilor prezente ale
!ntreprinderii&
V combinarea estimOrilor celor mai plauzibile si a ipotezelor.
+roceduri convenite# misiune !n care un auditor pune !n lucru proceduri de audit stabilite de
comun acord cu !ntreprinderea si tertii interesati. Destinatarii raportului trag ei !nsOsi concluziile
din lucrOrile auditorului& acest raport este adresat e$clusiv pOrtilor care au convenit procedurile de
pus !n lucru cOci alte pOrti, care nu cunosc motivele pentru care s.au convenit procedurile, riscO sO
interpreteze eronat rezultatele.
#eferential contabil $referint? contabil?%" ansamblul de criterii utilizate pentru pregOtirea
situatiilor financiare care se aplicO la toate elementele importante si care se spriinO pe date si/sau
piese ustificative.
#isc de audit# riscul ca auditorul sO e$prime o opinie incorectO prin faptul cO erori semnificative
e$istO !n situatiile financiare. El se divide n trei"
4riscul inerent=
4 riscul legat de control =
4 riscul de nedetectare.
#iscul inerent# posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sO comporte erori
semnificative . izolate sau cumulate cu erori !n alte solduri sau categorii de tranzactii . datorate
insuficientei controlului intern.
#iscul legat de control# riscul ca o eroare semnificativO !ntr.un sold sau !ntr.o categorie de
tranzactii . izolatO sau cumulatO cu erori !n alte solduri sau categorii de tranzactii . sO nu fie
prevenitO sau detectatO sau corectatO la timp prin sistemul contabil si de control intern, e$istente.
#iscul de nedetectare# riscul ca controalele substantive puse !n lucru de cOtre auditori sO nu
reuseascO sO detecteze o eroare !ntr.un sold sau !ntr.o categorie de tranzactii care . izolatO sau
cumulatO cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii . ar fi semnificativO.
)crisoare de misiune# scrisoare confirm%nd acceptarea de cOtre auditor a unei misiuni de audit,
care descrie obiectivul si !ntinderea auditului c%t si responsabilitOtile fatO de client si forma
raportului.
)ervicii conexe# cuprind e$amenele pe bazO de proceduri convenite si misiuni de compilare.
)emnificativ" termen utilizat pentru a e$prima importanta unei date contabile cuprinsO !n situatiile
financiare.
)onda/e n audit# aplicarea procedurilor de audit numai la o parte din elementele unui sold de cont
sau dintr.o categorie de tranzactii, permit%ndu.i astfel auditorului sO obtinO si sO evalueze elemente
selectionate !n vederea tragerii unei concluzii asupra !ntregii populatii. )opulatia reprezintO
ansamblul de date din care auditorul selectioneazO un esantion pentru a aunge la o concluzie.
)istem contabil# ansamblul de proceduri si documente ale unei entitOti care permit tratarea
operatiunilor 'tranzactiilor( !n scopul !nregistrOrii lor !n conturi. Acest sistem permite identificarea,
semnarea, analizarea, calculul, clasarea, !nregistrarea si recapitularea tranzactiilor si a altor
evenimente.
)istem de control intern# ansamblul de politici si proceduri puse !n aplicare de cOtre directiunea
unei entitOti !n vederea asigurOrii, !n mOsura posibilului, a unei gestionOri riguroase si eficiente a
activitOtilor acestei !ntreprinderi. Acest procedeu implicO respectarea politicilor de gestiune,
protearea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, e$actitatea si e$>austivitatea
!nregistrOrilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare.
)ituatii financiare $conturi anuale %" bilant, contul de rezultate 'contul de profit si pierdere(,
tabloul de finantare 'care se poate prezenta sub diferite forme, de e$emplu, o situatie a miscOrilor
de trezorerie sau un tablou de resurse si utilizOri(, note ane$e si alte situatii si documente
e$plicative care fac parte integrantO din situatiile financiare, !n functie de referentialul contabil dat.
$ituatiile financiare rezumate 6condensate7& o !ntreprindere poate elabora situatii care rezumO
situatiile sale financiare !n scopul informOrii unor grupuri de utilizatori interesati numai de
principalele trOsOturi 'caracteristici( ale situatiilor financiare ale acelei !ntreprinderi.
9este de procedur?# teste care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea#
V conceperii sistemelor contabile si de control intern, adicO dacO acestea au fost corect concepute
pentru a putea preveni, detecta si coria erorile semnificative&
V functionOrii controalelor interne !n tot timpul e$ercitiului.
1(. <ocumentarea lucrarilor de audit $ dosarul exerci iului7 dosarul permanent%
Dosarul e$erciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete
e$erciiul controlat& el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez
i formularea raportului.
Dosarul e$erciiului este indispensabil pentru#
.mai buna organizare i control ale misiunii&
.documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s.a derulat fr
omisiuni&
.!nlesnirea muncii !n ec>ip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori&
.ustificarea opiniei emise i redactarea raportului.
Dosarul permanent
Unele informatii si documente primite sau analizate !n cursul diferitelor etape ale misiunii pot
fi folosite pe toata durata mandatului. *le nu au deci nevoie s fie cercetate in fiecare an. -lasarea
lor !ntr.un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii !n fiecare an a unor lucrari si transmiterea de
la un e$ercitiu la altul a elementelor de cunoastere a !ntreprinderii.
*lementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt#
.fisa de prezentare
.scurt istoric al intreprinderii
.organigrame
.persoanele care angaeaza intreprinderea
.situatiile financiare ale ultimelor e$ercitii
.note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc.
.note asupra statutului
.procese verbale ale -A si AE
.lista actionarilor sau asociatilor
.structura grupului
.contracte, asigurari
Dosarul permanent se organizeaza in sectiuni 'parti( care usureaza clasarea documentelor si
consultarea lor. Diecare sectiun poate fi materializata printr.un despartitor comportand un sumar al
continutului. Tinerea la zi se efectueaza pe sumar, indicand data introducerii documentului.
Dosarul permanent se subdivide in : sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea
organismului profesional, dupa cum urmeaza#
.)A 'dosarul permanent, 0ectiunea A( intitulata AEeneralitiU cuprinde documente precum# fisa de
prezentare a clientului, istoric, organizarea generala, documentatii despre client 'brosuri, e$trase
din presa etc.(, fisa de acceptare si de mentinere a misiunii etc.
.)C 'dosarul permanent, 0ectiunea C( intitulata HDocumente privind controlul internU care
cuprinde# rapoarte asupra controlului intern 'interne ale intreprinderii, efectuate de alti e$perti si
intocmite de auditor(, sinteze privind aprecierea 'evaluarea( controlului intern etc.
.)- 'dosarul permanent, 0ectiunea -( intitulata H0ituatii financiare si rapoarte privind e$ercitiile
precedenteU contine# situatiile financiare ale e$ercitiilor precedente, raportari intermediare,
programele de control din e$ercitiile precedente, rapoartele de audit, rapoarte speciale si alte
rapoarte privind e$ercitiile precedente.
.)D 'dosarul permanent, 0ectiunea D( intitulata HAnalize permanenteU cuprinde diverse lucrari de
analiza clasate pe elemente ale situatiilor financiare.
.)* 'dosarul permanent, 0ectiunea *( intitulat HDiscal si socialU conine declaratii fiscale si alte
aspecte fiscale ale !ntreprinderii, precum si aspecte sociale 'contracte colective, contracte sociale(
etc.
.)D 'dosarul permanent, 0ectiunea D( intitulat H@uridiceU conine documente referitoare la contracte
principale, conventii, lista asociatilor, e$trase din procese verbale ale AEA sau -A, e$trase din
actele constitutive ale !ntreprinderii etc.
.)E 'dosarul permanent, 0ectiunea E( intitulat HIntervenanti e$terniU care conine documente
referitoare la alti auditori ai intreprinderii, avocatii intreprinderii, e$pertul contabil care asigura
asistenta contabila si fiscala a intreprinderii etc.
)entru a.si !ndeplini rolul de informare, dosarul permanent trebuie#
.inut la zi&
.s fie eliminate informatiile perimate&
.s nu conin documentele voluminoase ale !ntreprinderii 'ci numai e$trasele necesare(.
De fiecare data cand se lucreaz asupra unor posturi din situatiile financiare sau in alte
domenii auditorul poate#
.corecta data informatii privind subiectul respectiv se gsesc !n dosarul permanent&
.prevedea aducerea la zi a dosarului permanent.
11. ;ormele de comportament n audit
a( )rincipiile fundamentale sunt
4!ntegritatea
Un profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor profesionale.
46biectivitatea
)rofesionistul contabil trebuie sX fie impartial si nu trebuie sX admita preudecati sau abateri,
conflicte de interese sau influentarea sa de cXtre altii in privinta incXlcXrii obiectivitatii.
4Competenta profesionala si bunavointa
)rofesionistul contabil trebuie sX indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa, competenta,
asiduitate si are datoria permanenta de a.si mentne cunostintele profesionale si aptitudinile la
nivelul cerut pentru a se asigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu
profesional competent, bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii, legislaiei si te>nicii.
4Confidentialitatea
)rofesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dob%ndite in timpul
indeplinirii serviciilor profesionale si nu trebuie sX utilizeze sau sX divulge aceste informatii fr
autorizare clara si e$presa sau numai dacX e$ista un drept legal sau profesional sau datoria de a
face acest lucru.
4+rofesionalism 4 Comportamentul profesional
)rofesionistul contabil trebuie sX actioneze intr.o manierX conformX cu buna reputatie a profesiei si
sX se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. "b1igatia de a se abtine de
la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune e$istenta unor responsabilitati ale
profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai profesiei contabile, de
angaati si colaboratori, de patroni, si fata de publicul larg.
4#espectarea normelor te8nice si profesionale
Un profesionist contabil trebuie sX.si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu
normele te>nice si profesionale relevante. )rofesionistii contabili au datoria de a e$ecuta cu gria si
abilitate instructiunile clientului sau patronului in mXsura in care sunt compatibile cu cerintele de
integritate, obiectivitate si, !n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta 'dupa curn se va
vedea in 0ectiunea ; de mai os(. In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si
te>nice emise de#. IDA- 'de e$. 0tandardele Intemationale de Audit(
. -onsiliul pentru 0tandarde Internationale de -ontabilitate
. 7inisterul Dinantelor )ublice
. -.*.-.-.A.+. si -amera Auditorilor Dinanciari
. =egislatia relevant
b( Independen a !n audit
Utilizarea termenului AindependentB de unul singur poate crea ne!ntelegeri. )rin el !nsusi,
termenul !i poate face pe observatori s presupun c o persoana care e$ercit rationamentul
profesional trebuie s nu fie implicat !n nici o relatie economic, financiar sau de alt natur.
Acest lucru este imposibil, deoarece orice membru al societtii are relatii cu ceilalti membri.
De aceea, importanta relatiilor economice, financiare sau de alt natur ar trebui evaluat, de
asemenea, in lumina a ceea ce o tert parte, rezonabil si informat !n legtur cu toate aspectele
relevante, ar concluziona !n mod rezonabil ca fiind inacceptabil.
Independenta implic# independenta spiritului 'rationamentul profesional( . starea de spirit
care permite emiterea unei concluzii fr a fi afectat de influente care compromit udecata
profesional si care permite individului unei persoane s actioneze cu integritate, s.si e$ercite
obiectivitatea si scepticismul profesional si independenta conduitei '!n aparent sau
comportamental(
. evitarea faptelor si a situatiilor care sunt at%t de importante !nc%t o tert parte, informat si
rezonabil, care cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv msurile de protective aplicate, ar
concluziona !n mod rezonabil c integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei
sau al unui membru al ec>ipei de certificare a fost compromis'(.
-erintele cu privire la independenta profesionistilor contabili se pot sintetiza astfel#
. pentru misiunile de audit, membrii cabinetelor sau societtilor de audit trebuie s fie independenti
fat de clientii lor
. pentru misiunile de servicii cone$e si alte servicii profesionale prestate clientilor 'nonaudit(, c%nd
utilizatorul anume precizat nu este restr%ns contractual la una sau anumite persoane, membrii
cabinetelor sau societtilor de audit trebuie s fie independenti fat de client
. pentru misiunile de servicii cone$e si alte servicii profesionale prestate clientilor 'nonaudit(, c%nd
utilizatorul anume precizat este restr8ns contractual la una sau anumite persoane, membrii
cabinetelor sau societtilor de audit trebuie s fie independenti fat de client. *valuarea
amenintrilor la adresa independentei si msurile ulterioare trebuie s fie bazate pe dovezile
obtinute !nainte de acceptarea misiunii si !n timp ce aceasta este !n derulare. "bligatia de a proceda
astfel apare atunci c%nd un membru al cabinetului sau societtii cunoaste sau s.ar putea s se
astepte s apar si s cunoasc !mpreurri sau relatii care ar putea compromite independenta.
Ar putea e$ista situatii c%nd cabinetul sau societatea sau un membru al acesteia s !ncalce
principiul independentei. Astfel de situatii de neglient nu vor compromite, !n general,
independenta fat de client, dac e$ist stabilite, de ctre cabinet sau societate, politici sau
proceduri interne corespunztoare de control al calittii, destinate a promova independenta si a
corecta imediat abaterile, aplic%nd orice msuri necesare de prevenire a amenintrilor la adresa
independentei.
c( Activit i incompatibile cu practicarea indendependent a auditului.
. ,u trebuie sa e$ercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta
integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu
e$ercitarea profesiei liberale.
. -alitatea de e$pert contabil este incompatibila cu orice activitate salariata in afara -orpului sau
orice activitate comerciala
. In unele situatii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit
legii, fonduri ale clientilor, el trebuind#
. sa pastreze aceste fonduri separat de fondurile sale
. sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite&
. sa aiba posibilitatea de sa ustifice e$istenta si utilizarea fondurilor respective.
,;EC !!
12. 6bligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.
Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angaator asigurarea ca
declaraia fiscala i consultanta !n materie fiscala sunt dincolo de orice !ndoiala. )rofesionistul
contabil trebuie sa se asigure ca angaatorul sau clientul sunt contieni de limitele legate de
serviciile i consultanta fiscala i ca nu interpreteaz greit e$primarea opiniei drept o afirmare a
e$istentei unui fapt real.
Un profesionist contabil care !ntreprinde sau asista la pregtirea unei declaraii fiscale trebuie
sa informeze clientul sau angaatorul ca responsabilitatea pentru coninutul declaraiei revine !n
primul r%nd clientului sau angaatorului. )rofesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare
pentru a se asigura ca declaraia fiscala este corect !ntocmita pe baza informaiei primite.
-onsultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecina materiala date clientului ori unui
angaator trebuie sa fie e$primate sub forma unei scrisori sau intr.o nota !n dosarul de lucru.
Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraie sau comunicare !n care
e$ista motiv sa se cread ca#
a( ar conine o declaraie falsa sau !neltoare&
b( ar conine declaraii sau informaii furnizate neglient sau fr nici o cunoatere reala a faptului
ca ele sunt adevrate sau false, sau
c( ar omite sau ascunde informaia ceruta a fi prezentata i o asemenea omitere sau ascundere poate
induce !n eroare autoritile fiscale.
13. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utili5ai n cadrul unei misiuni de audit de
ba5?
" particularitate esenial a profesionitilor contabili se refer la asumarea responsabilitii de
a aciona !n interes public.
Acest lucru presupune din partea unui profesionist contabil !n general, i a auditorului
financiar !n special de a.i asuma responsabilitatea !n ceea ce privete asigurarea conformitii cu
cele cinci principii fundamentale de etic. )entru contabilii i auditorii din !ntreaga lume #
T ,u conteaz cultura
T ,u conteaz din ce regiune provin
T ,u conteaz dac vin dintr.o economie dezvoltat sau !n curs de dezvoltare au acelai numitor
comun# ?ncrederea )ublic
1. +re5entai pe scurt coninutul seciunii a 24a din Codul etic naional al profesionitilor contabili din
#om*nia.
$ectiunea %#9. 2cceptarea unui client
?naintea acceptrii trebuie fcute evaluarea riscurilor, verificarea privind respectarea principiilor
independenei
integritatea
obiectivitatea
competena
confidenialitatea
comportamentul profesional
standarde te>nice
1&. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.
0copul controlului de calitate !l reprezint analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet i
aprecierea modului de aplicare !n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor emise de
organismele profesionale.
"biectivele urmrite prin controlul de calitate sunt#
. s ofere publicului o bun percepie despre calitatea serviciilor&
. s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor&
. s contribuie la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru&
. s aprecieze modul de aplicare a regulilor i normelor profesionale&
. s dezvolte solidaritatea !n r%ndul profesiei 'prin favorizarea contactelor !ntre colegi(, apropierea
i respectul profesionitilor fa de organismul profesional.
10. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
Trecand de la metoda controlului colegial la controlul efectuat de organismul profesional prin
personal angaat, imbinat cu prezentarea de U+apoarte anualeU privind auditul de calitate, s.a reusit,
pe de o parte, o mai buna percepere din partea -*--A+ asupra modului in care sunt organizate si
desfasurate activitatile cabinetelor/societatilor membre, iar pe de alta parte, au crescut
responsabilitatile profesionistilor contabili fata de cunoasterea, insusirea, aplicarea si respectarea
normelor si g>idurilor profesionale emise de -*--A+, astfel incat serviciile prestate sa fie la
nivelul e$igentelor privind calitatea ceruta de terti.
7onitorizarea de catre -*--A+ a activitatilor desfasurate de membri a condus la cresterea
interesului fata de etica si deontologie in profesie, astfel incat -odul *tic ,ational al
)rofesionistilor -ontabili a devenit indispensabil de pe masa contabililor din +omania.
13Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
0e face prin
.+aportul anual al membrilor
.+aportul anual catre ministerul finantelor
)entru toate firmele de audit care efectueaza audit la societatile cotate la bursa, -amera va
organiza cel putin o inspectie pe an, al carei obiectiv va consta in analiza dosarelor de audit pentru
cel putin un client cotat la bursa.
<;./9 +olul i importana dosarului e$erciiului.
Disiunea de ba5a n auditul financiar $ auditul statutar%
<</99/53/54 -onceptul de audit statutar
)rin audit statutar se !nelege e$aminarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent
asupra situaiilor financiare ale unei entiti !n vederea e$primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor 'performanelor( obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e$amineaz i certific !n
totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii
auditate, !n virtutea unor dispoziii legale 'legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de
capital etc.(, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii 'acionari, asociai(.
1((. #olul auditului statutar
1(1. 6biectivele auditului statutar
+olul i obiectul auditului statutar
" misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv e$primarea de ctre auditor a unei
opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative,
conform unei referinte contabile identificate. )entru a e$prima aceast opinie, auditorul va folosi
formula Hdau o imagine fidelU sau Hprezint !n mod sincer, in toate aspectele lor semnificativeU
care sunt e$presii ec>ivalente.
)entru a.si forma o opinie, auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage
concluzii pe care sa.si fondeze aceasta opinie.
"pinia auditorului !ntareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicat
dar nu absoluta& asigurarea absolut in audit nu poate e$ista ca urmare a multor factori, cum ar fi#
recurgerea la rationament profesional, utilizarea te>nicii sondaului, limitele inerente oricarui
sistem contabil si de control intern, faptul c maoritatea informatiilor probante conduc mai mult la
deductii decat la convingeri din partea auditorului.
In cadrul unui audit al situatiilor financiare, auditorul, fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de
contract, fie pe baza unui mandat, trebuie s aplice o metodologie de control care s asigure, spre
deosebire de celelalte forme de control, aceast opinie independent !n masura sa udece sau s
apere in mod egal pe toi utilizatorii informatiei contabile, pe toti actorii participanti la viaa
economico.sociala dintr.o intreprindere, si anume# actionarii, statul 'bugetul(, salariatii, bancile,
tertii debitori si tertii furnizori etc.
1(3. )uccesiunea lucrarilor ntr4o misiune de audit statutar=
Toate angaamentele 'misiunile( care pot fi realizate de un auditor se !mpart !n#
.misiuni 'angaamente( de audi si asigurare asupra situatiilor financiare ale unei entitati,
considerate misiuni de audit de baza, care sunt reglementate de 0tandardele Internationale de Audit
'I0A(&
.misiuni 'angaamente( de e$amen limitat 'revizuire( asupra situatiilor financiare ale unei entitati,
reglementate prin 0tandardele Internationale privind Angaamentele de +evizuire 'I0+*(&
.msuri 'angaamente( privind alte angaamente de asigurare, reglementate prin 0tandardele
Internationale privind Angaamentele de Asigurare 'I0A*(&
.misiuni cone$e de audit, reglementate prin 0tandardele Internationale de 7isiuni -one$e 'I0+0(.
Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra
situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in trei faze si 12 etape care, in succesiunea lor
logica si practica, aa cum se pot identifica !n 0tandardele Internaionale de Audit, se prezint
astfel#
Faza initial:
.Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit
."rientarea i planificarea auditului
Faza executrii lucrrilor:
.*valuarea controlului intern
.-ontrolul conturilor
.*$amenul situatiilor financiare
Faza final:
.*venimente posterioare inc>iderii e$ercitiului
.Utilizarea lucrarilor altor profesionisti
.Alte lucrari necesare inc>iderii
.+aportul de audit
.Documentarea lucrarilor de audit
0AU
:aza initiala
a( 32cceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit 'cunoasterea globala a !ntreprinderii,
e$amenul de independen i de absen a incompatibilitilor, e$amenul competenei, contactul cu
fostul auditor sau cenzor, decizia de acceptare a mandatului, intocmirea fisei de acceptare a
mandatului, contractarea lucrarilor de audit(.
b( Orientarea i planificarea lucrrilor de audit 'culegerea de informaii generale asupra
!ntreprinderii, identificarea domeniilor, sistemelor i conturilor semnificative din contabilitatea
entitatii, redactarea planului de audit, elaborarea programului de munca.
:aza executrii
a( Evaluarea controlului intern 'etapele aprecierii controlului intern, raportul asupra controlului
intern, importanta controlului intern pentru auditor(&
b( !ontrolul conturilor ' elemente probante !n audit, programul de control, te>nici de control
pentru obinerea elementelor probante, particularitai privind prile afiliate, ipoteza continuitatii
activitatii, auditul estimarilor contabile (.
c( Examenul situatiilor financiare 'misiuni initiale . soldurile de desc>idere, e$amenul situatiilor
financiare, stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu cele ale
e$erciiilor precedente i ale sectorului de activitate, capitaluri proprii, !mprumuturi i datorii
asimilate, imobilizari Astocuri i producie !n curs de e$ecuie, conturi de teriB conturile de
provizioane,conturile de trezorerie, conturile de c>eltuieli, e$amineaz bazele de impozitare
stabilite !n materie de ta$e i impozite asupra conturilor de venituri, e$amineaza, eventual cu
conducerea !ntreprinderii, insuficienele i anomaliile constate i propune, daca e cazul, efectuarea
!nregistrrilor corespunztoare !n msura !n care ele sunt ustificate, e$amineaz situaia
comparativ a diverselor conturi de venituri i c>eltuieli, analiz%nd soldurile intermediare de
gestiune rezultate, stabilind concluziile ce se impun.
:aza concluziilor
a(. evenimnte posterioare nc;iderii exerciiului' fapte descoperite p!n la data raportului de audit,
fapte descoperite dup data raportului de audit dar !naintea publicrii situaiilor financiare, fapte
descoperite dup publicarea situaiilor financiare(
b( utilizarea lucrrilor altor profesioniti 'utilizarea lucrrilor unui alt auditor, acceptarea
misiunii de auditor principal, proceduri puse !n lucru de ctre auditorul principal(, e$amenul
lucrarilor auditorului intern 'e$amenul sistemelor contabile i de control intern, e$amenul
informatiilor financiare i de gestiune, evaluarea costurilor, rentabilitatii i efecienei unor
tranzacii i operaiuni, e$amenul modului de respectare a te$telor legislative, precum i al
politicilor i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii(, utilizarea lucrrilor unui
e$pert'I0A 932(
c( alte lucrri necesare nc;iderii misiunii ' c>estionarul sf!ritului lucrrilor,nota de sintez,
scrisoarea de afirmare(
d(0aportul de audit& rolul raportului de audit, coninutul raportului de audit, tipuri de opinie ale
auditorului, situaii care conduc la formarea altei opinii dec%t opinia fara rezerve, 'dezacorduri cu
conducerea !ntreprinderii privind principiile i metodele contabile, limitarea !ntinderii lucrrilor,
incertitudini asupra estimrilor contabile, caz particular# continuitatea activitii(, elementele de
baza ale raportului de audit.
125 Aplica ie practica . !ntocmirea unui raport de audit i analiza comparativa cu toate variantele de opinii.
A,U= III
1(& ' 1( Elementele de ba5 ale raportului de audit ntr4o misiune de audit statutar.
1(0 ' 11 6pinia defavorabil" motive7 mod de pre5entare.
1(3 Explicai semnificaia datrii raportului de audit.
+ap auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. -ititorul este astfel
informat c auditorul a apreciat efectele asupra sit fin i asupra raportului su, evenimentelor i
tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin p%n la aceast dat.
?ntruc%t responsabilitatea auditorului const !n emiterea unui raport asupra sit financiare
pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar
celei la care situaiile financiare au fost !nc>ise i aprobate.
12; / 13 Imposibilitatea e$primrii unei opinii# motive, mod de prezentare.
12</15 "pinia fr rezerve# semnificaie, mod de prezentare.
112 /16 "pinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii# semnificaie, mod de )rezentare.
111 / 19 )aragraful opiniei# tipuri de opinie.
113 / 1: )aragraful privind natura i !ntinderea lucrrilor de audit.
113 )ituaii care conduc la formularea altei opinii dec*t opinie fr re5erve.
De fiecare data c%nd auditorul emite un raport, altul dec%t un raport fara rezerva, el trebuie sa includa !n
raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care ustifica decizia sa si, de fiecare data c%nd poate, sa cifreze
'sa estimeze( incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta
!ntr.un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde e$primarea opiniei sau imposibilitatea de a
e$prima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota ane$a mai aprofundata
11 Ca5uri de de5acord cu conducerea ntreprinderii4client.
Auditorul, folosind miloacele pe care le.a considerat necesare, a constatat o iregularitate
contabil pe care conducerea !ntrepr refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s
influeneze certificarea. )ot fi, de e$emplu, dezacorduri privind#
.insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane&
.stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori !n calculul costurilor produciei sau !n determ
mrimii stocului 'cantitilor(
.nerespectarea principiului independenei e$erciiului&
.neluarea !n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie e$istent
la data !nc>iderii e$erciiului&
.neluarea !n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor&
.erori !n clasarea terilor 'clieni inceri meninui ca clieni obisnuii(.
Auditorul certific Acu rezervB atunci c%nd iregularitatea este semnificativ, dar
importana ei nu este suficient pentru a considera c sit fin nu sunt corecte i sincere i c nu dau
o imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului e$erciiului.
"ricare ar fi natura neregularitilor, auditorul !i prezint !n raport opinia, preciznd#
. natura dezacordului&
. postul i suma respectiv&
. influena asupra rezultatului net
11&. Disiuni speciale i misiuni conexe de audit=
a( misiuni de audit cu scop special ' situatii financiare stabilite dup un referenial contabil
diferit de 0tandardele Internaionale de +aportare Dinanciara i de normele naionale, raport asupra
unor rubrici din situaiile financiare, raport asupra respectarii clauzelor contractuale, raport asupra
situaiilor financiare condensate ' rezumate(. Aplicaie practica !ntocmirea unui raport privind
misiuni de audit cu scop special.
b( examenul informaiilor financiare previzionale 6 I$2E '(99(.'certificarea practicianului !n
ceea ce privete informaiile financiare previzionale, acceptarea misiunii, cunoaterea activitii
'intern(, perioada acoperita, proceduri de e$aminare, descriere i prezentare, raportul asupra
e$aminarii informaiilor financiare previzionale(& 2plicatie practica !ntocmirea unui raport
privind e$amenul informaiilor financiare previzionale 'I0A* 4522
c( misiuni de examen limitat al situaiilor financiare < acceptarea misiunii, acordul asupra
conditiilor misiunii, planificarea i desfasurarea misiunii, evaluarea caracterului adecvat al
subiectului !n cauz si al criteriilor folosite, riscul pragului de semnificaie i riscul misiunii de
certificare, utilizarea activitii desfasurate de un e$pert, obinerea probelor, declaraiile date de
partea responsabil de informaia prezentat, luarea !n considerare a evenimentelor ulterioare,
documentarea misiunii de certificare, intocmirea raportului. 2plicatie practica !ntocmirea unui
raport privind misiuni de e$amen limitat al situaiilor financiare
d7 misiuni de examen pe baza de proceduri convenite < 'obiectivul i principiile fundamentale,
proceduri aplicate i raportarea( 2plicatie practica3 !ntocmirea unui raport privind misiuni de
e$amen pe baza de proceduri convenite
e7 misiuni de compilare a informaiilor financiare ' obiectivul i principiile fundamentale,
proceduri aplicate i raportarea (2plicatie practica!ntocmirea unui raport privind misiuni de
compilare a informaiilor Dinanciare
110.Controlul de calitate al serviciilor de audit
Auditul de -alitate !n domeniul serviciilor contabile se efectueaz de ctre -*--A+, cu
scopul de a asigura un nivel ridicat al calitii serviciilor profesionitilor contabili.
+egulamentul definete auditul de calitate ca fiind Aun ansamblu de msuri luate de -orpul
*$perilor -ontabili i -ontabililor Autorizai din +om%nia viz%nd analiza modalitilor de
organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare !n cadrul acestuia a
normelor profesionale emise de -orp i verificarea modului de respectare a obligaiilor de
membru.B
113 +rin ce se caracteri5ea5 raportul auditorului asupra respectrii clau5elor contractuale?
Auditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se refer e$clusiv la
e$aminarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare& dac numai unele c>estiuni
particulare nu sunt acoperite de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile unui e$pert.
"pinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus !n raportul de audit, de baz.
11; /:: )rin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensateL
11< / :. 0tructura dosarului e$erciiului.
132 / < 0tructura dosarului permanent.
131/126/12 *lementele de baz ale raportului de audit !ntr.o misiune de audit statutar.
133 /34 Te>nica observrii fizice.
134 /35. Te>nica sondaului.
135 /36 *lementele probante# definiie, rol, criterii de apreciere.
Bntrebri tip gril"
1.)rin audit, !n general se !nelege#
a% examinarea profesional a unei informaii7 n vederea exprimrii unei opinii responsabile i
independente7 prin raportarea la un criteriu de calitate=
b( e$primarea unei opinii asupra imaginii fidele a contabilitii&
c( e$primarea unei opinii profesioniste asupra regularitii i sinceritii contabilitii.
3. Anomalia ca termen !n normele de audit reprezint#
a% o informaie contabil sau financiar inexact7 insuficient sau omis7 ca urmare a unor
erori sau fraude=
b( o informaie financiar incorect&
c( o informaie modificat ca urmare a unor interese.
4. Auditul situaiilor financiare reprezint#
a( o opinie responsabil cu privire la situaiile financiare&
b% examinarea efectuat de un profesionist competent i independent asupra situaiilor
financiare7 n vederea exprimrii unei opinii motivate prin raportarea la un referenial
contabil identificat=
c( o !mbinare !ntre auditul e$tern i cel intern, precum i !ntre auditul statutar i cel contractual.
5. *$>austivitatea ca termen !n normele de audit reprezint#
a( toate faptele importante au fost menionate&
b( toate activele au fost !nregistrate&
c% toate activele7 datoriile7 tran5aciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate faptele
importante au fost menionate.
6. "biectivele auditului intern constau !n#
a( gestionarea corect, potrivit legii, a patrimoniului intreprinderii&
b( inerea corect i la timp a contabilitii, potrivit normelor emise de 7inisterul Dinanelor&
c% validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii.
9. *valuarea ca termen !n normele de audit reprezint#
a( !nregistrarea unui activ sau a unui pasiv la costul su istoric&
b% nregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa de inventar=
c( !nregistrarea unui activ la costul de ac>iziie.
:. "biectivele auditului e$tern misiune de baz constau !n#
a( reflectarea fidel, clar i complet !n contabilitate a obligaiilor fa de stat&
b( imaginea fidel, clar i complet a !nregistrrilor !n contabilitate i a rezultatelor obinute de
intreprindere&
c% imaginea fidel7 clar i complet a po5iiei i situaiei financiare precum i a re5ultatelor
obinute de intreprindere.
;. Asigurarea rezonabil ca termen !n normele de audit reprezint#
a% asigurarea ridicat7 dar nu absolut7 c informaiile verificate nu conin anomalii
semnificative=
b( asigurarea c nu sunt anomalii !n situaiile financiare&
c( satisfacie a auditorului referitoare la fiabilitatea unei declaraii.
<. -riteriul corectei !nregistrri !n contabilitate i al corectei prezentri !n situaiile financiare presupune#
a( respectarea !ntocmai a normelor emise de 7inisterul Dinanelor )ublice&
b% contabili5area n perioada corespun5toare7 urmrindu4se respectarea independenei
exerciiilor=
c( corecta determinare a rezultatelor financiare.
12. Declaraii ale direciunii !nseamn#
a( declaraii fcute de personalul financiar contabil&
b% declaraii fcute de ctre direciune auditorului n cursul unui audit7 n mod spontan sau
ca rspuns la ntrebrile $c8estionarele% puse de auditor=
c( declaraii fcute de cenzorii societii.
11. )entru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure c urmtoarele
criterii !n inerea contabilitii sunt respectate#
a% toate informaiile pre5entate prin situaiile financiare s poat fi /ustificate i verificate=
b( toate operaiile care privesc intreprinderea sunt !nregistrate !n contabilitatea analitic i sintetic&
c( sunt respectate toate normele contabile, fiscale i financiare emise de 7inisterul Dinanelor
)ublice, !n baza legii.
13. Deficiene maore !n auditul statutar reprezint#
a% insuficiene ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificative asupra
situaiilor financiare=
b( limitri ale misiunii de audit&
c( absena controlului intern.
14. ,ormele de audit financiar sunt emise de#
a( 7inisterul Dinanelor )ublice i se aprob prin ordin al ministrului&
b( 7inisterul Dinanelor )ublice i se aprob prin >otr%re de guvern&
c% ,utoritatea profesional prev5ut de lege.
15. *roarea tolerabil este#
a% eroarea maximal pe care auditorul poate s o accepte pentru a trage conclu5ia c
re5ultatele sonda/ului au atins obiectivul de audit fixat=
b( eroarea minimal acceptat de auditor&
c( eroarea medie acceptat de auditor !n cadrul sondaului efectuat.
16. ,ormele de referin ale auditului financiar sunt#
a( norme fiscale&
b% norme de audit=
c( norme legale.
19. ?ntinderea lucrrilor de audit reprezint#
a( diligenele efectuate de auditor i limitate de ctre conducerea societii&
b% diligenele apreciate ca fiind necesare7 n circumstane precise7 pentru atingerea
obiectivului auditului=
c( diligenele efectuate fr a putea fi atins obiectivul audit.
1:. *$pert ca termen !n normele de audit !nseamn#
a% o persoan fi5ic sau /uridic ce posed competenele7 cunotinele i o experien ntr4un
domeniu7 altul dec*t contabilitatea i auditul=
b( o persoan sau un cabinet care posed e$perien !n contabilitate&
c( o persoan care posed mult e$perien !n audit.
1;. +iscurile avute !n vedere la determinarea pragului de semnificaie pot fi#
a% riscuri generale legate de intreprindere=
b( riscuri survenite pe parcursul desfurrii misiunii de audit&
c( riscul de faliment.
1<. 0emnificativ ca termen !n normele de audit !nseamn#
a( termen utilizat pentru a e$prima valoarea absolut a unei informaii din situaiile financiare&
b% termen utili5at pentru a exprima importana unei date contabile7 unei informaii sau unei
iregulariti cuprins n situaiile financiare=
c( termen utilizat pentru a e$prima rezultatul contabil.
32. )rincipiul fundamental pe care se !ntemeiaz regulile de etic !n activitatea de audit este#
a( corectitudinea&
b% independena=
c( pregtirea ireproabil.
31. 0erviciile cone$e se refer la#
a( e$amenele limitate&
b( e$amenele pe baz de proceduri convenite i misiuni de compilare&
c% examenele limitate7 examenele pe ba5 de proceduri convenite i misiuni de compilare.
33. Dosarul permanent conine#
a( un curriculum vitae al e$pertului contabil&
b( foi de lucru i c>estionare privind descrierea intreprinderii i a activitii ei&
c% organigrama.
34. ,ivelul de asigurare furnizat printr.un e$amen limitat este
a% inferior celui furni5at printr4un audit=
b( superior celui furnizat printr.un audit&
c( egal celui furnizat printr.un audit.
35. )rocedeele i te>nicile de audit utilizate pentru obinerea elementelor probante privesc#
a% controlul asupra pieselor /ustificate i control de fond=
b( controlul de gestiune asupra principalelor operaii ale firmei&
c( e$amenul conturilor anuale.
36. ?n misiunile de proceduri convenite, auditorul#
a% nu exprim nici o asigurare=
b( e$prim o asigurare rezonabil&
c( e$prim o minim asigurare.
39. Dosarul e$erciiului contine informaii i documente privind#
a( contractul de prestri !nc>eiat cu clientul&
b% planificarea misiunii=
c( analiza conturilor anuale.
3:. Dosarele de lucru sunt#
a% proprietatea auditorului=
b( proprietatea societii auditate&
c( nu sunt !n proprietate mi$t.
3;. *lemente de baz ale raportului de audit#
a( raportul fr rezerve prezentat filialelor -orpului i conducerii firmei&
b% titlul=
c( cuprinsul raportului.
3<. Termenul de fraud !n audit semnific#
a% un act voluntar emis de una sau mai multe persoane din conducere7 salariai sau teri7 care
conduce la situaii financiare eronate=
b( un act involuntar dar care are drept consecin obinerea de informaii false&
c( o !nclcare a normelor legale definit ca atare prin legea penal.
42. 0uccesiunea lucrrilor !ntr.o misiune de audit de baz cuprinde#
a( depunerea urm%ntului&
b% acceptarea mandatului $misiunii%=
c( legtura cu Administraia Discal.
41. Termenul de eroare !n audit semnific#
a( o deturnare a activelor&
b% o inexactitate involuntar7 coninut n situaiile financiare=
c( o falsificare a documentelor.
43. -e tipuri de opinie recunoatei#
a% opinie fr re5erve=
b( opinie fr rezerve, !ns cu meniuni speciale !n ane$&
c( refuz limitat de certificare.
44. -ircumstane sau evenimente care ridic riscul de fraud sau de eroare sunt#
a% aspecte privind integritatea sau competena conducerii=
b( elemente probante insuficiente&
c( informaii din mass.media.
45. *venimentele posterioare !nc>iderii e$erciiului se refer la#
a% fapte petrecute p*n la data raportului de audit=
b( fapte petrecute dup data de 41 martie a anului viitor&
c( numai fapte petrecute dup depunerea bilanului.
46. )rogramul de lucru definete#
a( data !nceperii misiunii de audit&
b( data !nc>eierii misiunii de audit&
c% natura7 calendarul i ntinderea lucrrilor necesare pentru punerea n aplicare a planului
de audit.
49. ?n cazul utilizrii !n audit a lucrrilor unui e$pert, acesta poate fi#
a% anga/at de auditor sau salariat al auditorului=
b( angaat al intreprinderii.client sau salariat al acesteia&
c( !n oricare din situaiile de la lit. a( i b(.
4:. *lementele de referin !n determinarea pragului de semnificaie pot fi#
a% capitalurile proprii=
b( volumul afacerilor totale&
c( impozitul pe profit.
4;. *lemente probante sunt#
a( documente pe care se spriin opinia de audit&
b( informaii care dau contabilitii un caracter probant&
c% informaii obinute de auditor prin controalele proprii.
4<. -onturile semnificative sunt#
a% cele care conin riscuri de eroare semnificative=
b( cele care conin riscuri de eroare mici&
c( cele care nu conin riscuri de eroare.
52. ,ormele naionale de audit reprezint#
a% ansamblu de norme de audit stabilite prin lege sau de ctre un organism profesional
competent la nivel naional7 care au un caracter obligatoriu i care se aplic n reali5area
unei misiuni de audit sau de servicii conexe=
b( ansamblul de norme stabilite de 7inisterul Dinanelor )ublice&
c( normele legale privind activitatea cenzorilor 'auditorilor statutari( i cele referitoare la auditul
contractual.
51. Dac suma toatal a anomaliilor necorectat tinde s depeasc pragul de semnificaie fi$at#
a% auditorul va pune n aplicare proceduri suplimentare de audit=
b( va omite o opinie cu rezerve
c( modific pragul de semnificaie.
53. Incertitudini grave i multiple pot conduce auditorul la#
a( formularea unor rezerve&
b( formularea unei opinii defavorabile&
c% imposibilitatea exprimrii unor opinii.
54. +iscul de nedescoperire este#
a% o component a riscului de audit=
b( o noiune contabil&
c( un risc legat de control.
55. Dezacordul cu conducerea intreprinderii asupra principiilor contabile poate duce la#
a( imposibilitatea e$primrii unei opinii&
b( introducerea unui paragraf de observaii&
c% opinie cu re5erve sau opinie defavorabil.
56. *valuarea riscului legat de control se face !n dou etape#
a% evaluarea preliminar=
b( evaluarea intermediar&
c( evaluarea iniial.
59. )rin Asituaii financiareB !n audit, se !nelege#
a% conturile anuale=
b( contabilitatea financiar&
c( contabilitatea de gestiune i contabilitatea financiar.
5:. Analiza sistemului contabil i de control intern se face folosind urmtoarele te>nici#
a% descrieri narative i c8estionare=
b( verificarea !nregistrrilor contabile&
c( controale inopinate.
5;. )rin Acabinet de audit B se !nelege#
a( societate sau alt entitate care furnizeaz servicii de audit&
b( mai muli auditori care se asociaz pentru efectuarea unui audit&
c% persoane fi5ice sau /uridice care au ca obiect de activitate auditul financiar
5<. +iscurile inerente i cele legate de control se evalueaz#
a( separat&
b% mpreun=
c( nu se evalueaz deloc
62. 0istemul contabil reprezint#
a( ansamblul de proceduri i documente ale unei entiti economice sau sociale care permit tratarea
tranzaciilor !n scopul !nregistrrii !n conturi&
b% ansamblul de proceduri i documente prev5ute prin legislaia financiar4contabil=
c( graficul de circulaie a documentelor din contabilitatea unei intreprinderi.
61. +iscul de nedetectare#
a( poate fi eliminat !n totalitate&
b% nu poate fi eliminat n totalitate7 indiferent care sunt te8nicile i procedurile folosite de
auditor=
c( nu e$ist.
63. *laborarea unui plan al misiunii de audit este#
a( o obligaie&
b( o msur suplimentar de control al lucrrilor&
c% o necesitate7 pentru a asigura c auditul se va reali5a de o manier eficient.
64. *lementele probante desemneaz#
a% informaiile obinute de auditor pentru a a/unge la conclu5ii pe care s se ba5e5e opinia sa=
b( orice fel de informaii&
c( numai informaii statistice.
65. )rogramul de lucru este#
a% un instrument de reali5are a planului misiunii de audit=
b( o lucrare facultativ&
c( un instrument prin care se stabilesc onorariile.
66. Testele de procedur sunt#
a( toate testele efectuate de auditor&
b% testele care permit s se obin elemente probante asupra eficacitii conceperii i
funcionrii sistemelor contabile i controlului intern=
c( testele asupra controlului intern al intreprinderii.
69. )ragul de semnificaie trebuie fi$at de auditor#
a% cnd determin natura7 calendarul i ntinderea procedurilor de audit i evaluea5 efectul
anomaliilor=
b( la !nceputul oricrei misiuni de audit&
c( c%nd auditorul consider necesar.
6:. A-ontroalele substantiveB sunt#
a% de dou tipuri=
b( de cinci tipuri&
c( de trei tipuri.
6;. -aracter semnificativ !ntr.o misiune de audit reprezint#
a( seciunile cu cea mai mare pondere !n bilanul intreprinderii&
b( conturi i operaiuni care au rulae superioare pragului de semnificaie&
c% informaii a cror omisiune sau inexactitate este susceptibil de a influena deci5iile
utili5atorilor situaiilor financiare.
6<. "bservarea !n audit reprezint#
a% o operaie care const n examinarea unui proces sau a unei proceduri executate de alte
persoane=
b( e$aminarea notelor contabile&
c( o operaiune de control.
92. Auditul intern este#
a% un compartiment de control n cadrul entitilor economice sau sociale=
b( o firm specializat angaat pentru verificarea procedurilor de control intern al entitii&
c( controlul intern al entitii economice sau sociale.
91. -ererea de informaii const !n#
a% procurarea de informaii de la persoanele competente7 at*t din interiorul7 c*t i din
exteriorul entitii=
b( procurarea oricror informaii&
c( controlul informaiilor.
93. )rile legate reprezint#
a( intreprinderi asociate&
b( intreprinderi afiliate&
c% pri n care una poate exercita un control sau o influen notabil asupra celeilalte
94. -alculul, !n audit, reprezint#
a( verificarea !nregistrrilor contabile
b% verificarea corectitudinii aritmetice a documentelor /ustificative i a documentelor
contabile sau a unor calcule distincte=
c( verificri statistice.
95. +eferenial 'referin( contabil !nseamn#
a% ansamblul de criterii utili5ate pentru pregtirea situaiilor financiare care se aplic la toate
elementele importante=
b( normele contabile emise de 7inisterul Dinanelor&
c( standardele internaionale de contabilitate.
96. -onfirmarea conturilor de debitori reprezint#
a% confirmarea direct a sumelor de primit sau a sumelor care compun soldul conturilor
respective=
b( verificarea documentelor ustificative&
c( controlul conturilor.
99. )rin prag de semnificaie, la elaborarea situaiilor financiare, se !nelege#
a( nivelul cunoaterii profesionistului, peste care acesta consider c o eroare, o ine$actitate sau o
omisiune poate afecta imaginea fidel a patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatului&
b% nivelul7 mrimea unei sume peste care profesionistul contabil consider c o eroare7 o
inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidel a patrimoniului7 a situaiei financiare
i a re5ultatului=
c( o limit a unei informaii financiare, stabilit pe baza normelor profesionale.Y
9:. -onstituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor i produciei !n curs
de e$ecuie reprezint#
a% o c8eltuial=
b( crearea unei rezerve legale&
c( crearea unui fond cu destinaie special
9;. -ontrolul de calitate asupra lucrrilor de audit se organizeaz i se e$ercit#
a( de 7inisterul Dinanelor )ublice, potrivit legii&
b( de organele cu atribuii de control financiar&
c% de regul7 de organismul profesional.
9<. +aportul, !n cazul unei misiuni de audit de baz, trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i e$ecutat de
o manier care s asigure !n mod rezonabil c !n conturile anuale nu sunt anomalii semnificative, !n urmtoarele
situaii#
a( c%nd se cere e$pres prin ,ormele profesionale&
b( c%nd se cere e$pres prin dispoziii legale&
c% n orice misiune de acest gen.
:2. ?n evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros, costul de ac>iziie este egal cu#
a% preul de cumprare F taxele nerecuperabile F c8eltuieli de transport aprovi5ionare F alte
c8eltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau intrare a bunului=
b( preul de cumprare Y c>eltuieli de transport aprovizionare Y c>eltuielile generale de
administraie Y c>eltuielile financiare&
c( preul de cumprare Y c>eltuielile de !ncrcare.descrcare Y ta$ele nedeductibile Y c>eltuielile
financiare.
:1. " misiune de audit de baz la o intreprindere cotat se planific, se organizeaz i se realizeaz potrivit#
a% normelor profesionale emise de organismul profesional=
b( normele profesionale emise de -,F7&
c( normele legale din domeniul contabilitii.
:3. )recizai care din urmtoarele afirmaii reprezint postulate ale teoriei auditului#
a% existena unui control intern satisfctor elimin probabilitatea iregularitilor=
b( auditul trebuie s fie liber de influene i preudeci&
c( !n activitatea desfurat apare necesitatea ca auditul s acioneze !n concordan
cu codul eticii profesionale
:4. 0ituaiile !n care un observator ar avea motive pentru a se !ndoi de obiectivitatea unui auditor sunt#
a% implicarea financiar direct sau indirect n activitile unui client=
b( limitarea !ntinderii lucrrilor auditorului&
c( dezacord cu conducerea intreprinderii.
:5. Te>nicile de e$aminare a conturilor anuale se spriin pe#
a% selecionarea eantionului=
b( stabilirea indicatorilor de analiz financiar i compararea lor cu cele ale
e$erciiilor precedente i ale sectorului de activitate&
c( corecta evaluare a patrimoniului, conform reglementrilor !n vigoare.
:6. Dia de acceptare a mandatului are ca obiective#
a( aprecieri cu privire la independena i la absena incompatibilitilor&
b% de a materiali5a lucrrile efectuate naintea acceptrii=
c( determinarea naturii i !ntinderii controalelor, !n raport cu pragul de semnificaie ales.
:9. Auditorul verific dac s.au creat provizioane adecvate pentru clienii ru platnici. -a obiectiv de audit, se
are !n vedere#
a( e$>austivitatea&
b( e$istena&
c% evaluarea.
::. )rocedurile analitice constau !n#
a% anali5a tendinelor i ratiourilor semnificative7 precum i examene de coeren cu alte
informaii pertinente=
b( orice fel de analiz&
c( analiza pe baz de bilan.
:;. -e obiective de audit sunt asociate reconcilierii soldurilor din balana de verificare cu registrul miloacelor
fi$e#
a% acuratee i existen=
b( e$>austivitatea i separaia dintre e$erciii&
c( drepturi i obligaii.
:<. Auditorul trebuie s aplice proceduri analitice#
a( la !nceputul misiunii&
b% la sf*ritul auditului7 pentru a trage o conclu5ie general=
c( la milocul misiunii.
;2. Dintre urmtoarele documente, sunt necesare auditrii c>eltuielilor#
a% /urnal 5ilnic al cumprrilor7 note de recepie a bunurilor=
b( rapoarte independente de evaluare&
c( titluri de proprietate.
;1. Aplicarea procedurilor analitice se spriin pe ipoteza#
a% existenei unor relaii coerente ntre date i informaii=
b( e$istenei unui sistem informaional&
c( e$istenei unor cifre comparative.
;3. "biectivul de audit e$>austivitate !n cazul capitalului const !n#
a( toate drepturile i obligaiile ce decurg din capital i rezerve sunt corect identificate&
b% toate modificrile autori5ate n capitalul social au fost nregistrate corespun5tor n
contabilitate=
c( capitalul social corespunde cu actele constitutive ale societii
;4. " estimare contabil !nseamn#
a% o evaluare aproximativ a unei valori a unui element $ex. calculul unor provi5ioane pentru
deprecierea creanelor%=
b( o evaluare e$act a unei valori a unui element&
c( o evaluare fcut de un e$pert.
;5. "biectivele de audit eseniale pentru trezorerie sunt#
a( e$>austivitatea, drepturi i obligaii, evaluarea&
b( evaluarea, e$istena, prezentare i evideniere&
c% existena7 separarea exerciiilor7 drepturi i obligaii.
;6. )entru a putea s se pronune cu privire la imaginae fidel, auditorul trebuie s se asigure c urmtoarele
criterii !n inerea contabilitii sunt respectate#
a% corecta evaluare i imputare n conturi=
b( sunt respectate toate normele contabile, fiscale i financiare emise de 7inisterul Dinanelor
)ublice, !n baza legii&
c( inerea corect i la timp a contabilitii.
;9. +aportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit !nseamn#
a% raport asupra unei rubrici din situaiile financiare=
b( raport asupra bilanului contabil&
c( raport de gestiune.
;:. +aportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit !nseamn#
a% raport privind respectarea clau5elor contractuale=
b( raport asupra procedurilor convenite&
c( raport asupra contului de profit i pierdere.
;;. +aportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit !nseamn#
a( raport de verificare i certificare a situaiilor financiare&
b% raport asupra situaiilor financiare condensate $re5umate%=
c( raport asupra unor componente ale situaiilor financiare.
;<. )aragraful de introducere al +aportului de audit trebuie s conin#
a( identificarea firmei de audit&
b% identificarea situaiilor financiare auditate=
c( identificarea bilanului i a contului de profit i pierdere auditate.
<2. +eferirea la normele de audit !n baza crora s.a efectuat auditul este prezentat !n +aportul de audit !n
paragraful#
a( introductiv&
b( opiniei&
c% privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.
<1. Descrierea lucrrilor de audit este sintetizat !n +aportul de audit !n paragraful#
a( introductiv&
b( opiniei&
c% privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.
<3. ?n c%te forme se poate e$prima opinia fr rezerve a auditorului !ntr.un +aport de audit al situaiilor
financiare#
a( patru&
b% dou=
c( una.
<4. +eferirea la normele contabile avute !n vedere la efectuarea lucrrilor de audit financiar este prezentat !n
+aportul de audit
a( !n partea final a +aportului de audit&
b( !n paragraful referitor la natura i !ntinderea lucrrilor de audit&
c% n paragraful opiniei.
<5. "pinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii se formuleaz#
a% c*nd apar elemente care nu afectea5 opinia auditorului=
b( c%nd deficienele nu sunt semnificative&
c( c%nd auditorul face constatri pe care ine neaprat s le introduc !n raport.
<6. +aportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei societi comerciale are rolul de#
a% instrument de comunicare cu acionarii pentru deci5ii economice i cu ceilali utili5atori i
situaiilor financiare=
b( document prevzut e$pres prin "rdinul 7inisterului DinanTelor )ublice nr.<5/3221&
c( instrument de proteare a patrimoniului societii comerciale auditate.
<9. Dac nu a participat la inventarierea anual a stocurilor la societatea client i nici nu a putut aplica metode
alternative de control, auditorul va e$prima o opinie#
a( defavorabil&
b( cu rezerve&
c% auditorul se afl n imposibilitatea exprimrii unei opinii.
<:. )rintre aciunile ce trebuie intreprinse de auditor pentru fundamentarea deciziei de a accepta un client de
audit se numr#
a( negocierea !nc>eierii contractului de audit&
b% examenul cu privire la independen i la absena incompatibilitilor=
c( studierea prealabil a reglementrilor emise de -amera Auditorilor Dinanciari.
<;. ?n cazul unui client nou, auditorul trebuie s contacteze auditorul anterior 'sau cenzorii societii(#
a% n etapa de acceptare a mandatului i contactarea lucrrilor de audit=
b( pe parcursul desfurrii lucrrilor de audit&
c( nu este necesar un asemenea contact.
<<. -%nd nu se poate spriini pe controlul intern din societatea.client, auditorul va elabora un program propriu de
control#
a% extins=
b( total&
c( general i total, dar prin sonda.
122.-are din urmtoarele e$primri sunt incorecte#
a( auditul intern este un compartiment de control din cadrul entitii care are ca obiective de baz
verificarea eficacitii sistemului contabil i sistemului de control intern&
b( verificarea eficacitii sistemului contabil i sistemului de control intern se poate realiza prin
auditori interni sau prin contractarea unui auditor e$tern&
c% auditorii interni dintr4o entitate $toi sau numai eful acestora% trebuie s fie membri ai
Camerei ,uditorilor :inanciari.
121.-%te tipuri de opinie se pot prezenta !ntr.un +aport de audit asupra situaiilor financiare ale unei entitiL
a( patru&
b% una=
c( cinci.
123.-%te tipuri de opinie se pot prezenta !n cazul auditului asupra situaiilor financiare ale unei entitiL
a% patru=
b( una&
c( dou# Aimaginea fidelJB sau Aprezint !n mod sincerJB.
124."biectivul unei misiuni de audit de baz este#
a% de a permite auditorului s exprime o opinie potrivit creia situaiile financiare au fost
stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referine contabile identificate=
b( de a permite auditorului s e$prime o opinie potrivit creia situaiile financiare sunt sincere i
corecte !n raport cu reglementrile !n vigoare&
c( de a permite auditorului s e$prime o opinie potrivit creia toi utilizatorii situaiilor financiare
s poat lua decizii corecte pe baza informaiilor cuprinse !n acestea.
125.-e !nseamn auditul financiarL
a( o opinie responsabil i motivat asupra situaiilor financiare&
b% examinarea efectuat de un profesionist competent i independent7 n vederea exprimrii
unei opinii motivate asupra unei informaii contabile=
c( o !mbinare !ntre auditul contractual i cel legal.
126.,ormele de referin !n auditul financiar sunt#
a% norme contabile i de audit=
b( norme legale, norme contabile i norme de audit&
c( norme deontologice, norme contabile i norme de audit.
129.*numerai ce !nseamn evenimente posterioare !nc>iderii e$erciiului#
a% fapte petrecute dup 31 dec. al anului respectiv=
b( fapte petrecute dup data raportului de audit, dar !naintea publicrii situaiilor financiare&
c( fapte petrecute dup publicarea situaiilor financiare.
12:.Dac se utilizeaz lucrrile unui e$pert pentru definitivarea unui audit, acesta poate fi#
a% anga/at de auditor sau salariat al auditorului=
b( angaat al intreprinderii.client al acesteia&
c( !n oricare din situaiile de la lit. a( i b(.
12;.-are conturi sunt semnificativeL
a% cele care conin riscuri de eroare semnificative=
b( cele care conin riscuri de eroare mici&
c( cele care nu conin riscuri de eroare.
12<.-e este auditul intern#
a% un control asupra modului de respectare a procedurilor de control intern=
b( o firm specializat angaat pentru verificarea procedurilor de control intern ale entitii&
c( control intern al entitii economice sau sociale.
112.-are sunt situaiile !n care un observator ar avea motive pentru a se !ndoi de obiectivitatea unui auditor#
a% relaii familiale cu directorul intreprinderii4client=
b( onorarii de audit sub nivelul pieii&
c( efectuarea auditului pe o perioad mai mare de 6 ani la acelai client.
111.-%nd se verific coninutul procedurilor de inventariere#
a% nainte de inventariere=
b( !n timpul inventarierii&
c( dup inventariere.
113.)aragraful de introducere al +aportului de audit trebuie s conin#
a% identificarea responsabilitilor=
b( identificarea bilanului auditat&
c( precizarea c este un audit independent.
114.Durnizarea unei baze rezonabile pentru opinie este prezentat !n +aportul de audit !n paragraful#
a% privind natura i ntinderea lucrrilor de audit=
b( privind opinia&
c( dup paragraful opiniei.
115.)aragraful de observaii se situeaz de regul#
a% dup paragraful de opinie=
b( !naintea paragrafului de opinie&
c( !n paragraful introductive
116.+ezervele care !nsoesc opinia auditorului se prezint#
a% naintea paragrafului de opinie=
b( dup paragraful de opinie&
c( !n paragraful privind natura i !ntinderea lucrrilor de audit.
119.Dezacordul cu conducerea intreprinderii, av%nd inciden semnificativ asupra situaiilor financiare conduce
auditorul la a formula#
a( o opinie cu rezerve&
b% o opinie defavorabil=
c( o opinie fr rezerve dar cu un paragraf de observaii.
11:.+aportul de audit asupra situaiilor financiare are rolul#
a% de confirmare a ncrederii n situaiile financiare pre5entate=
b( de a protea activele societii auditate&
c( de a da garanie 7inisterului Dinanelor )ublice c situaiile financiare sunt corect !ntocmite.
11;.Dac nu a participat la inventarierea anual a stocurilor la societatea.client, auditorul va e$prima o opinie#
a( defavorabil&
b( favorabil dar cu un paragraf de observaii&
c% cu re5erve sau se afl n imposibilitatea de a emite o opinie.
11<.?n cazul unui client nou, auditorul trebuie s contacteze auditorul anterior 'sau cenzorii societii(#
a( !nainte de !nceperea lucrrilor de audit&
b% n etapa de acceptare a mandatului i contractarea lucrrilor de audit=
c( pe parcursul lucrrilor de audit.
132.-%nd controlul intern al societii.client permite un grad rezonabil de asigurare c !nregistrrile contabile ale
tranzaciilor sunt fiabile, programul de control al auditorului va fi#
a( bazat pe sondae&
b% restr*ns=
c( stabilit de auditor !n funcie i de alte informaii.
131.Asigurarea dat utilizatorilor situaiilor financiare auditate este o asigurare#
a( total&
b( ridicat&
c% ridicat dar nu absolut
133.-aracteristicile calitative ale situaiilor financiare sunt#
a% inteligibilitatea=
b( continuitatea&
c( prudena.
134. ?n normele de audit se folosete termenul semnificativ. -e reprezint acestaZ
a( termen utilizat pentru a e$prima valoare absolut a unei informaii din situaiile financiare&
b% termen utili5at pentru a exprima importana unei date contabile cuprins n situaiile
financiare=
c( termen utilizat pentru a e$prima rezultatul contabil.
135. )entru obinerea elementelor probante, ce procedee i te>nici de audit se utilizeazZ
a( controlul asupra pieselor ustificate i control de fond&
b( sondaele&
c( calcule i analize.
136. -e semnificaie are o eroare tolerabil nul sau micaL
a% Contul poate fi auditat n ntregime cu c8eltuieli mici i nu se asteapt descoperirea nici
unei erori=
b( -ontul poate fi verificat cu c>eltuieli e$trem de mici, probabil prin proceduri analitice&
c( -ea mai mare parte a soldului contului a rmas nesc>imbat din anul precedent i nu este nevoie
s fie auditat.
139. -are este numrul de etape 'pai( ce trebuiesc parcuri !n procedura de aplicare a pragului de semnificaie !n
auditul situaiilor financiareZ
a( 4&
b% &=
c( :.
13:. ?n cursul auditrii contului de v%anzri ai constatat un numr de erori !n valoare net de 12.222 dintr.un
eantion de ;2.222 e$tras dintr.o populaie de ;22.222. -are este eroarea total care o vei reine, tiind c
eroarea de eantioane
ai apreciat.o la 36SZ
a( 422.222&
b% 12&.(((=
c( 362,222.
13;. ?n funcie de natural or sondaele pe care le realizeaz auditorul, pot fi#
a( 0ondae statistice i nestatistice&
b% )onda/ele asupra atribuiilor i sonda/e asupra valorilor=
c( 0ondae asupra elementelor c>eie i sondae asupra mulimilor.
13<. *lementele c>eie dintr.o mulime sunt#
a% Elementele care - fie datorit naturii7 fie datorit valorii lor - pre5int riscuri=
b( *lementele care sunt supuse verificrii integrale de catre auditor&
c( *lemente care sunt stabilite de auditor !nca din faza de planificare a lucrrilor de audit.
142. =a selectarea eantionului, auditorul va avea !n vedere ca#
a% ,cesta s fie repre5entativ=
b( Acesta sa conin toate elementele c>eie&
c( Acesta s aib o talie corespunzatoare.
141. *lementele probate reprezint informaiile care au la baz#
a( ,umai documentele ustificative i documentele contabile&
b% <ocumente /ustificative7 documente contabile i alte surse=
c( 0urse interne i surse e$terne.
143. -are din urmtoarele afirmaii este e$act#
a% Controlul intern are ca obiectiv furni5area unor informaii credibile7 relevante7 complete i
oportune structurilor implicate n luarea deci5iilor i utili5atorilor externi=
b( -ontrolul intern are ca obiectiv detectarea cazurilor de abatere de la normele legale&
c( -ontrolul intern are ca obiectiv punerea la dispoziia -onsiliului de Administraie a informaiilor
necesare pentru stabilirea msurilor de prevenire a fraudelor.
144. -are este relaia dintre controlul intern i auditul intern#
a% Controlul intern se refer la existena i aplicare procedurilor iar auditul intern se refer
la controlul procedurilor respective=
b( Ambele se refer la aceeai structura organizatoric a entitii&
c( -ontrolul intern se realizeaz de personalul entitii iar auditul intern se realizeaz numai de
auditor financiar persoana fizic sau uridic
145. Independena auditorului intern presupune#
a( Independena fa de celelalte structuri de conducere i de e$ecuie&
b( Independena fa de activitile auditate i de activitile pe care le implic !n mod !n mod curent controlul
intern&
c% <reptul de a comunica cu personalul7 cu conducerea executiva i cu Consiliul de ,dministraie.
146. *$primarea unei opinii motivate potrivit careia situaiile financiare au fost stabilite !n toate aspectele lor
semnificative conform unei referine contabile identificate constituie#
a% 6biectul unei misiuni de audit de ba5=
b( 0copul fundamental al auditului financiar&
c( Definitiv auditului e$tern, !n general
149. -%nd se verific respectarea principiilor contabile !n ce privete capitalurile proprii, ca obiective de audit
identificai#
a( Drepturi i obligaii i evaloarea&
b( Drepturi i obligaii i e$istena&
c( ,umai e$istena.
14:. -%nd verificai fundamentarea provizioanelor la sf%rit de an avei !n vedere#
a% Dodul de calcul i conformitatea cu contractile i'sau textile legale=
b( Deductibilitatea&
c( " ieire viitoare de resurse.
14;. -%nd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c#
a% +lanul de amorti5are este acelai ca n anul precedent=
b( )lanul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal&
c( Au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute !n reglenentrile !n vigoare.
14<. -ontrolul fizic al imobilizrilor corporale presupune#
a% Gerificarea modului n care s4a efectuat inventarierea=
b( Inspecia imobilizrilor corporale&
c( *$istena concordanei !ntre registrul imobilizrilor corporale i contabile.
152. -%nd verificai c>eltuielile cu !ntreinerea si repartiiile la imobilizrile corporale v asigurai#
a% <e corecta contabili5are la conturile de imobili5ri sau la conturile de c8eltuieli ale
perioadei=
b( De corecta contabilizare la conturile de c>eltuieli pe baz de documente ustificative&
c( - c>eltuielile sunt reale i se ustific cu documente legale.
151. =a verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie s gsii la contul de viramente interne la 41
decembrieL
a( Debitor&
b( -reditor&
c% :ara sold.
153. -%nd efectuai controlul separrii e$erciiilor !n contabilitatea stocurilor procedai la#
a( Inventarierea la 41 decembrie&
b% Gerificarea documentelor ultimilor aprovi5ionri identificate n intervalul fi5ic=
c( -ontrolul tuturor aprovizionrilor din ultimele 16 zile ale e$erciiului.
154. Dac ai constatat incertitudini care !nsa nu afecteaz in mod semnificativ situaiile financiare, opinia va fi#
a( Dr rezerve&
b% :r re5erve dar cu paragraf de obsevaii=
c( )rocedai la e$tinderea controlului.
155. )osibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s comporte erori semnificative datorate
insuficienei controlului intern reprezint#
a% #isc inerent=
b( +isc de audit&
c( +isc de nedetectare.
156. Imaginea fidel este#
a% 6 consecin a regularitii i sinceritii conturilor=
b( " condiie pentru a emite o opinie far reserve&
c( Un criteriu de apreciere a situaiilor financiare.
159. 0ocietatea AUDIT 0.A., auditat de dumneavoastr, a ac>iziionat la 1 iulie un ansamblu imobiliar spre
renovare si a efectuat urmtoarele c>eltuieli#
T )reul de cumprare al terenului 42.222 lei
T )reul de cumparare al construciei 136.222 lei
T Ta$e de !nregistrare 13.222 lei
T Alte c>eltuieli cu actele ;22 lei
T "norarii notar 1.622 lei 'din care TFA 352(
T -omisioane 1.;22 lei 'din care TFA 3<2(
T ->eltuieli ar>iteci 4.922 lei 'din care TFA 6:6(
T ->eltuieli renovare ;6.222 lei 'din care TFA 14.622(
0ocietatea a !nregistrat !n c>eltuielile perioadei suma de <2.2<6, la terenuri 42.222 si la costrucii
136.222.
-are este suma corect ce trebuia contabilizat in c>eltuielile perioadeiZ
a( :.:22&
b% (=
c( ;6.222.
15:. +elu%nd datele din !ntrebarea 159, care este suma ce trebuie contabilizat !n contul ATerenuriBZ
a% 33.(13 lei=
b( 4:.;22 lei&
c( 53.222 lei.
15;. +elu%nd datele din !ntrebarea 159, care este suma care trebuia contabilizat in contul A-onstructiiBL
a( 32:.3<6 lei
b% 212.(22 lei=
c( 324.2<6 lei.
15<. ?n calitate de auditor al !ntreprinderii T*0T 0.A. ati constatat c la 41 decembrie stocul la produsul I este
contabilizat pentru 9.622.222 lei. -are este valoarea stocului la 41 decembrie cunosc%nd c !ntreprinderea
foloseste metoda DID", c stocul la 1 decembrie a fost de 622 uniti a 12.222 lei fiecare, c !n 12 decembrie s.
au cumprat 622 uniti a 13.222 lei i c !n 32 decembrie au ieit 522 unitiL
a% 3.(((.((( lei=
b( 9.922.222 lei&
c( 9.322.222 lei.
162. Ai constatat c !n costurile de transformare a stocurilor !ntreprinderea auditat a cuprins suma de
42.222.222 lei reprezent%nd costurile unui !mprumut aferent stocurilor. -um reinei aceast constatare
cunosc%nd c, potrivit standardelor internaionale de contabilitate, integrarea costurilor aferente !mprumuturilor
!n costul de transformare a stocurilor este#
a( obligatorie&
b% opional=
c( interzis.
161. =a auditul stocurilor avei !n vedere c, potrivit IA0 3, nu fac parte costul stocului unui produs#
a( valoarea deeurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv&
b( c>eltuieli de stocare aferente frazelor anterioare de fabricaie&
c% c8eltuieli de comerciali5are.
163. 0ocietetea III a evaluat !n decembrie anul ,.5 un ansamblu imobiliar !n anul ,.11 cu 522.222 lei 'din
care ;2.222 lei pentru teren(, amortizabil !n 32 ani& cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea
contabila. Faloarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceasta ocazie la 562.222 'din care
162.222(& durata de via nu a fost modificat. =a 1 iulie anul ,, ansamblul imobiliar a fost v%ndut cu 622.222
lei. -are este diferena din reevaluare ce trebuia !nregistrat de societateL
a% 132.((( lei=
b( 193.222 lei&
c( 1:2.222 lei.
164. +elu%nd datele din !ntrebarea 163, care este suma amortizrii !n anul ,L
a% 12.&((.((( lei=
b( 19.222.222 lei&
c( ;.222.222 lei.
165. +elu%nd datele din !ntrebarea 163, care este suma plus valorii !nregistrat cu ocazia v%nzriiL
a% 133.&(( lei=
b( 3;5.222 lei&
c( 416.622 lei
166. ?n cadrul auditului efectuat asupra imobilizrilor necorporale ai constatat c o imobilizare corporal
identificabil intrat cu ocazia unei fuziuni a fost !nregistrat la valoarea contabil. )otrivit IA0 4;, aceasta
trebuie !nregistrat#
a( la costul su&
b( la valoarea contabil&
c% la valoarea /ust.
169. *$primarea unei opinii motivate, potrivit careia situaiile financiare au fost stabilite !n toate aspectele lor
semnificative conform unei referine contabile identificate,constituie#
a% 6biectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare=
b( 0copul fundamental al auditului bancar&
c( Definiia auditului e$tern !n general.
16:. Auditorul poate fi facut rspunztor de prevenirea non.respectului te$telor legislative !n cadrul bncii
auditateL
a( Da&
b% ;u=
c( Da, numai !n anumite cazuri.
16;. ?n legatur cu rolul legislaiei !n vigoare, !n auditarea situaiilor financiare ale unei bnci, responsabilitiile
auditorului se refer la#
a( Detectarea tuturor cazurilor de non.respect al legislaiei generale i bancare&
b% ,ctivitile auditorului legate de examinarea7 comunicarea i de ntrerupere a misiunii=
c( -omunicarea tuturor cazurilor de non.respect al legislaiei, ctre Canca ,aional.
16<. Dac auditorul concluzioneaz c nerespectarea unui te$t legal are consecine semnificative asupra
situaiilor financiare ale bncii i nu au fost corect preluate !n aceste situaii financiare, el s e$prime#
a% 6 opinie cu re5erve sau o opinie defavorabil=
b( " opinie fr rezerve dar cu un paragraf de observaii&
c( " opinie defavorabil
192. +iscurile cu impact !nsemnat asupra situaiei patrimoniale sau reputaionale ale bncii sunt#
a( +iscul de credit i riscul reputaional&
b% #iscuri semnificative=
c( +iscul de credit i riscul de lic>iditate.
191. -are din urmatoarele afirmaii este e$act#
a% Controlul intern al unei bnci are ca obiectiv furni5area unor informaii credibile7
relevante7 complete i oportune structurilor implicate n luarea deci5iilor i utili5atorilor
externi=
b( -ontrolul intern al unei bnci are ca obiectiv detectare tuturor cazurilor de abatere de la normele
legale i de la politicile i procedurile stabilite de conducerea bncii&
c( -ontrolul intern al unei bnci are ca obiectiv punerea la dispozitia -onsiliului de Administraie a
informaiilor necesare pentru stabilirea msurilor de prevenire a fraudelor.
193. -ine aprob i revizuiete periodic 'cel puin annual( strategiile generale i politicile privind activitile unei
bnci comercialeL
a% .anca ;aional a #om*niei=
b( -onsiliul de Administraie ' sau de 0upraveg>ere( al bncii respective&
c( Adunarea Eeneral a Acionarilor Cncii.
194. )rincipiul separrii responsabilitilor !n sistemul de control intern al unei bnci presupuse#
a% Evitarea alocrii de responsabiliti personalului7 care s conduc la conflicte de interes=
b( )unerea unei persone !n situaia de a aciona !n front office&
c( )unerea unei personae de a aciona !n bac8 office.
195. -are este relaia dintre controlul intern i auditul intern al unei bnciL
a% Controlul intern se refer la existena i aplicarea procedurilor7 iar auditul intern se refer
la controlul asupra procedurilor respective
b( Ambele se refer la aceeasi structur organizatoric a bncii&
c( -ontrolul intern se face de personalul bncii, iar auditul intern se face de un auditor financiar
'persoan fizic sau uridic(.
196. Cncile organizeaz auditul intern !n vederea#
a% ,sigurrii unei evaluri independente a existenei7 adecvrii i respectrii politicilor i
procedurilor necesare desfurrii activitilor bancare=
b( ?mbunttirea activitii bncii&
c( Detectrii tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale i a reglementrilor bancare.
199. Independena auditorului intern bancar presupune#
a( Independena fa de celelalte structuri de conducere si de e$ecuie ale bncii&
b% !ndependena fa de activitile auditate i de activitile pe care le implic n mod curent
controlul intern=
c( Dreptul de a comunica cu personalul bncii, cu conducerea bncii i cu consiliul de
administratie al bncii.
19:. -omitetul de audit al bncii este#
a( " structur a bncii care funcioneaza !n baza unui regulament propriu aprobat de Canca
,aional&
b% En comitet permanent7 independent de conductorii bncii7 subordonat Consiliului de
,dministraie i care are o funcie consultativ=
c( Un comitet permanent cu rol consultativ i care este condos de un auditor financiar membru al
-amerei Auditorilor Dinanciari i are o funcie consultativ.
19;. -are este diferena dintre auditul intern i controlul intern intr.o bancL
a% Controlul intern se refer la existena procedurilor7 iar auditul intern se refer la
b( -ontrolul intern se subordoneaza conducerii bncii, iar auditul intern consiliului de
administraie&
c( -ontrolul intern se realizeaza de un compartiment al bncii, iar auditul intern poate fi realizat de
un auditor financiar.
19<. *lementele probante !n auditul situaiilor financiare ale unei bnci trebuie s fie#
a( "binute din controlul propriu al auditorului&
b( "binute din surse interne sau e$terne&
c% )uficient de adecvate.
1:2. *lementele probante reprezint informaii care au la baz#
a( ,umai documentele ustificative i documentele contabile&
b% <ocumente /ustificative7 documente contabile i alte surse=
c( 0urse interne i surse e$terne.
1:1. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente i adecvate conduce auditorul la formularea#
a( Unei opinii fr rezerve dar cu observaii&
b% Enei opinii cu re5erve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie=
c( Unei opinii defavorabile.
1:3. *$amenul analitic al unei bnci comerciale cuprinde#
a% ,nali5a funcional7 performanele7 gestiunea riscurilor i anali5a economicofinanciar=
b( -alculul unor ratiouri pe baza bilanului i a contului de profit i pierdere&
c( Analiza detaliat a tuturor unitilor i subunitilor 'sediilor( bncii.
1:4. Analiza funcional a unei bnci are ca obiect#
a% Cele 3 funcii fundamentale ale bncii $de lic8iditate7 de intermediere i relaional%=
b( Toate funciile economice i financiare ale bncii&
c( Duncia financiar i funcia de trezorerie.
1:5. Durata de transformare a resurselor !n folosine este un indicator care e$prim funcia de intermediere a unei
banci i se determin ca raport !ntre#
a( Activele i pasivele bncii&
b% <urata medie a folosinelor i durata medie a resurselor=
c( Activele bilaniere i cele !n afara bilanului.
1:6.7ara net a dob%nzii la o banc se calculeaz ca un raport !ntre#
a% <ob*n5i ncasate minus dob*n5i pltite i active totale minus active nevalorificate=
b( Dob%nzi !ncasate minus dob%nzi pltite i veniturile bancare&
c( Dob%nzi !ncasate minus dob%nzi pltite i totalul activelor bancare 'bilaniere i nebilaniere(.
1:9.-e rol are raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnci#
a% !nstrument de comunicare7 instrument de identificare a responsabilitilor i instrument
de confirmare a ncrederii n situaiile financiare pre5entate=
b( Instrument de garantare a fidelitii situaiilor financiare !n faa publicului&
c( Instrument de raportare prevzut prin contractul de prestri de servicii.
1::.Kinerea corect i la zi a registrelor contabile ale bncii reprezint pentru auditor#
a( " responsabilitate de baz&
b% 6 responsabilitate secundar=
c( " responsabilitate adiional.
1:;.?n cazul unei opinii fr rezerve dar cu un paragraf de observaii, acesta se situeaz#
a( ?naintea paragrafului de opinie&
b% <up paragraful de opinie=
c( ?ntr.o not ane$ la raportul de audit.
1:<.?n cazul unei opinii, alta dec%t cea fr rezerve, motivele se situeaz#
a%inaintea paragrafului de opinie=
b( Dup paragraful de opinie&
c( ,umai !n notele ane$e la raportul de audit.
1;2.-%te opinii se pot !nscrie !n raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnciL
a( )atru&
b% Ena=
c( Depinde de numrul elementelor probante.
[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[
Bntrebri cu rspuns
1. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?
,ecesitatea -odului const !n #
1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor&
3. conservarea !ncrederii publicului !n profesie&
4. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatori ai
serviciilor acestuia&
5. confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesionitii contabili&
6. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a
organismului din care face parte.
2. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
1. Integritatea i obiectivitatea&
3. -ompetena profesional, gri i srguin&
4. -onfidenialitate&
5. )rofesionalism&
6. +espectul fa de normele te>nice i profesionale.
3.Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz
servicii profesionale.
"biectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr preudicii, s nu
se afle !n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la !ndoial obiectivitatea
acestuia.
. Explicai principiul competenei n audit.
-ompetena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii
profesionale cu competen, gri i srguin i s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din
practica profesional, din legislaie i te>nici de lucru.
-ompetena profesional se divide !n dou componente# ac>iziionarea competenei profesionale i
meninerea competenei.
&. Explicai principiul confidenialitii n audit.
-onfidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea
informaiilor obinute !n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr
autorizare scrisa, !n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii e prevzut prin lege sau norme
regulamentare.
0. Conceptul de independen n audit.
)rincipiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili !n practica liber, indiferent de
natura serviciului prestat. In cazul e$ecutrii unei misiuni de audit independena devine cea mai
sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu
obiectivitate.
3. !nvestigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament.
#olul i importana dosarului exerciiului.
Dosarul e$erciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete e$erciiul
controlat& el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i
formularea raportului.
#olul i importana dosarului permanent.
Unele informaii i documente primite sau analizate !n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi
folosite pe toat durata mandatului. *le nu au deci nevoie s fie cercetate !n fiecare an. -lasarea lor
!ntr.un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii !n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la
un e$erciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii.
)tructura dosarului exerciiului.
)tructura dosarului permanent.
2. Elementele de ba5 ale raportului de audit ntr4o misiune de audit statutar.
+aportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin !n mod obligatoriu urmtoarele elemente
de baz# titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinz%nd natura i !ntinderea
lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului.
<. 6pinia defavorabil" motive7 mod de pre5entare.
" astfel de opinie datorat de e$emplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta
astfel#
AAstfel, cum este e$plicat !n nota AIB, nu s.au constatat amortismente !n situaiile financiare.
Aceast practic nu este, !n opinia noastr, !n acord cu ,ormele de amortizare a capitalului
imobilizat !n active corporale. ->eltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i a unei cote
de J. pentru cldiri i J. )entru utilae, trebuia s se ridice la suma de J., pentru e$erciiul
!nc>eiat la 41 decembrie 322J . ?n consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la
J. mil. lei, iar pierderea e$erciiului i pierderile cumulate la J. mil. lei.
Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate !n paragraful precedent, situaiile
financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 41 decembrie 322J, contului
de profit i pierdere, pentru e$erciiul !nc>eiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile
legale i statutare.B
1(. !mposibilitatea exprimrii unei opinii" motive7 mod de pre5entare.
" astfel de opinie datorat limitrii !ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel#
A,oi nu am fost !n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a
conturilor de clieni, din cauza limitrii !ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.
Av%nd !n vedere importana faptelor e$puse mai sus, noi nu ne e$primm opinia asupra conturilor
anuale.B
11. 6pinia fr re5erve" semnificaie7 mod de pre5entare.
ADup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel 'sau prezint !n mod sincer, !n toate
aspectele lor semnificative(, poziiei i situaiei financiare a societii la 41 decembrie 322J
precum i rezultatelor acestor operaii i flu$urilor de trezorerie pentru e$erciiul !nc>is la aceast
dat, !n conformitate cu normele internaionale 'sau naionale( de contabilitateB.
12. 6pinia fr re5erve dar cu un paragraf de observaii" semnificaie7 mod de pre5entare.
+aragraful opiniei" tipuri de opinie.
?ntr.o misiune de audit de baz e$ist dou forme de e$primare a opiniei asupra situaiilor
financiare care au aceeai valoare# Adau o imagine fidelB sau Aprezint !n mod sincer !n toate
aspectele lor semnificativeB.
*$ist 5 tipuri de opinie#
. opinia fr rezerve&
. opinia cu rezerve&
. opinia defavorabil&
. imposibilitatea de a e$prima o opinie.
+aragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.
+aragraful introductiv al raportului de audit statutar.
Coninutul raportului de audit.
#olul raportului de audit.
Elementele posterioare nc8iderii exerciiului.
0tandardul Internaional de -ontabilitate 'IA0( nr. 12 stabilete tratamentul !n situaiile financiare
a evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data !nc>iderii e$erciiului, care pot fi
de dou tipuri#
. evenimente care furnizeaz informaii !n legtur cu fapte care e$istau la data !nc>iderii
e$erciiului& sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor e$istente la
data !nc>iderii&
. evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data !nc>iderii e$erciiului&
sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data !nc>iderii.
0tandardul Internaional de Audit 'I0A( nr. 692 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua !n
considerare incidenele evenimentelor posterioare !nc>iderii e$erciiului, at%t asupra situaiilor
financiare c%t i asupra raportului su, disting%ndu.se trei etape#
. fapte descoperite pn la data raportului de audit!
. fapte descoperite dup data raportului de audit" dar naintea publicrii situaiilor financiare!
- fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare
13. Care sunt criteriile de marime preva5ute de 6rdinul ministrului finantelor publice nr.
3(&&'2((1 si ce formulare cuprind situatiile financiare anuale intocmite de entitati in functie
de indeplinirea acestor criterii?
#aspuns" -riteriile de marime prevzute in "rdinul ministrului finantelor publice nr. 4.266/322<
pentru aprobarea +eglementrilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificrile i
completrile ulterioare, sunt urmatoarele#
. total active# 4.962.222 euro&
. cifra de afaceri net# :.422.222 euro&
. numr mediu salariai# 62.
*ntitile care la data bilanului depesc limitele a dou dintre cele 4 criterii de mrime !ntocmesc
situaii financiare anuale care cuprind#
1. bilan 'cod 12(&
3. cont de profit i pierdere 'cod 32(&
4. situaia modificrilor capitalului propriu&
5. situaia flu$urilor de numerar&
6. note e$plicative la situaiile financiare anuale.
Acestea vor fi !nsoite de formularul UDate informativeU 'cod 42( i formularul U0ituaia activelor
imobilizateU 'cod 52(.
*ntitile care la data bilanului nu depesc limitele a dou dintre criteriile de mrime prevzute
!ntocmesc situaii financiare anuale prescurtate care cuprind#
1. bilan prescurtat 'cod 12(&
3. cont de profit i pierdere 'cod 32(&
4. note e$plicative la situaiile financiare anuale prescurtate.
"pional, ele pot !ntocmi situaia modificrilor capitalului propriu i/sau situaia flu$urilor de
numerar.
Acestea vor fi !nsoite de formularul UDate informativeU 'cod 42( i formularul U0ituaia activelor
imobilizateU 'cod 52(.
1. Cine sunt utili5atorii situatiilor financiare?
#aspuns" Utilizatorii situaiilor financiare includ# investitorii actuali i poteniali, personalul
angaat, creditorii, furnizorii, clienii, instituiile statului i alte autoriti, precum i publicul.
Acetia utilizeaz situaiile financiare pentru a.i satisface o parte din necesitile lor de informaii.
?n funcie de prile interesate, necesitile de informaii pot include urmtoarele#
a( Investitorii. "fertanii de capital purttor de risc i consultanii lor sunt preocupai de riscul
inerent tranzaciilor i de rentabilitatea investiiilor lor. *i au nevoie de informaii pentru a decide
dac ar trebui s cumpere, s pstreze sau s v%nd instrumente de capital. Acionarii sunt
interesai i de informaii care le permit s evalueze capacitatea entitii de a plti dividende.
b( Angaaii. )ersonalul angaat i grupurile sale reprezentative sunt interesai de informaii privind
stabilitatea i profitabilitatea angaatorilor lor. Acetia sunt interesai i de informaii care le permit
s evalueze capacitatea entitii de a oferi remuneraii, pensii i alte beneficii de pensionare,
precum i oportuniti profesionale.
c( -reditorii. -reditorii sunt interesai de informaii care le permit s determine dac !mprumuturile
acordate i dob%nzile aferente vor fi rambursate la scaden.
d( Durnizorii i ali creditori. Durnizorii i ali creditori sunt interesai de informaii care le permit
s determine dac sumele care le sunt datorate vor fi pltite la scaden. Durnizorii i ali creditori
sunt, !n general, interesai de entitate pe o perioad mai scurt dec%t creditorii, cu e$cepia cazului
!n care ei sunt dependeni de continuitatea activitii entitii, atunci c%nd aceasta este un client
maor.
e( -lienii. -lienii sunt interesai de informaii despre continuitatea activitii unei entiti, !n
special atunci c%nd au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectiv sau sunt dependeni de
ea.
f( Instituiile statului i alte autoriti. Instituiile statului i alte autoriti sunt interesate de alocarea
resurselor i implicit de activitatea entitilor. Acestea solicit informaii pentru a reglementa
activitatea entitilor, pentru a determina politica fiscal i ca baz pentru calculul venitului
naional i al altor indicatori statistici similari.
g( )ublicul. *ntitile pot afecta publicul !n diferite moduri. De e$emplu, entitile pot avea o
contribuie substanial la economia local !n multe moduri, mai ales prin numrul de angaai i
colaborarea cu furnizorii locali. 0ituaiile financiare pot auta publicul furniz%nd informaii
referitoare la evoluiile recente i tendinele legate de prosperitatea entitii i a sferei de activitate
a acesteia.
1&. Explicati notiunea de bilant
#aspuns" Cilantul este acea componenta a situatiilor financiare anuale care reda imaginea pozitiei
financiare a intreprinderii la finele perioadei de gestiune '41 decembrie(, imaginea patrimoniului ei
la data inc>eierii perioadei financiare de raportare.
Cilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii i
capital propriu ale entitii la sf%ritul e$erciiului financiar, precum i !n celelalte situaii prevzute
de lege.
?n bilan elementele de activ sunt grupate dup natur i lic>iditate, iar datoriile dupa natur i
e$igibilitate.
*lementele prezentate in bilant se definesc astfel #
. un activ reprezint o resurs controlat de ctre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de
la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este
recunoscut !n contabilitate i prezentat !n bilan atunci c%nd este probabil realizarea unui beneficiu
economic viitor de ctre entitate i activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat'( !n mod
credibil&
. o datorie reprezint o obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente trecute i prin
decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care !ncorporeaz beneficii economice.
" datorie este recunoscut !n contabilitate i prezentat !n bilan atunci c%nd este probabil c o
ieire de resurse !ncorpor%nd beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaii prezente
i c%nd valoarea la care se va realiza aceast decontare poate fi evaluat !n mod credibil&
. capitalurile proprii reprezint interesul rezidual al acionarilor sau asociailor !n activele unei
entiti dup deducerea tuturor datoriilor sale.
Ceneficiile economice reprezint potenialul de a contribui, direct sau indirect, la flu$ul de
numerar sau ec>ivalente de numerar ctre entitate. Aceast contribuie se reflect fie sub forma
creterii intrrilor de numerar, fie sub forma reducerii ieirilor de numerar, de e$emplu, prin
reducerea costurilor de producie. Astfel, potenialul poate fi unul productiv, atunci c%nd activul
este utilizat separat sau !mpreun cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea de
bunuri destinate v%nzrii de ctre entitate. De asemenea, potenialul poate !mbrca forma
convertibilitii !n numerar sau ec>ivalente de numerar.
10. Ce este Contul de profit si pierdere?
#aspuns" -ontul de profit si pierdere este acea componenta a situatiilor financiare anuale care
prezinta performanta financiara a intreprinderii in ansamblul sau in e$ercitiul financiar respectiv.
)rin urmare contul de profit si pierdere reprezinta dinamica activitatii intreprinderii,dinamica a
carei rezultanta este situatia patrimoniului la finele perioadei de geastune, bilantul.
Informatiile cuprinse in contul de profit si pierdere trebuie sa fie informatii privind miscarea
'rulaul ( conturilor de venituri si c>eltuieli ale intreprinderii.
-ontul de profit i pierdere e$plic formarea rezultatului unui e$erci iu financiar, prin prezentarea
detaliat a flu$urilor pozitive i negative de avere denumite venituri i respectiv c>eltuieli.
Feniturile reprezint cre teri de beneficii economice viitoare care vor conduce la cre teri ale
capitalurilor proprii, altele dec%t cele rezultate !n urma tranzac iior cu proprietarii 'de e$emplu
aporturile(.
Feniturile pot lua forma#
. cresterilor de active sau
. scderilor de datorii.
->eltuielile reprezint scderi !n beneficiile economice viitoare care vor conduce la scderi ale
capitalurilor proprii, altele dec%t cele rezultate !n urma tranzac iior cu proprietarii 'de e$emplu
retrageri de capital(.
->eltuielile pot lua forma#
. scderilor de active sau
. creterilor de datorii.
13. Ce este )ituatia miscarii capitalurilor proprii?
#aspuns" 0ituatia miscarilor capitalului propriu este acea parte a situatiei
financiare care evidentiaza evolutia uneia din cele mai importante componente ale patrimoniului
intreprinderii, capitalul propriu.
-apitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii, dupa
deducerea tuturor datoriilor.
,ivelul capitalului propriu este dea reflectat in bilant, insa aceasta situatie reflecta evolutia
tranzactiilor economice prin care s.a auns la acest nivel.
Intocmirea acestei situatii financiare este bazata pe informatii de sinteza 'profitul sau pierderea
perioadei(, pe informatii e$tracontabile si pe reconcilierea intre soldurile initiale si cele finale ale
fiecarei clase de capitaluri proprii.
12. Ce este )ituatia fluxurilor de tre5orerie?
#aspuns" 0ituatia flu$urilor de trezorerie este acea situatie financiara anuala care da utilizatorului
imaginea generarii si intrebuintarii resurselor banesti.
" societate pentru a supravietui trebuie sa fie, in acelasi timp profitabila si solvabila. =ic>iditatea
si solvabilitatea pot fi evaluate cu autorul informatiilor din tabloul flu$urilor de trezorerie. 0ituatia
flu$urilor de trezorerie reflecta capacitatea intreprinderii de a genera flu$urile de numerar care sa.i
acopere necesitatile imediate si pe termen mai lung si sa.i sustina dezvoltarea. 0ituatia flu$urilor
de trezorerie este structurata similar contului de profit si pierderi, separand rezultatele activitatii de
e$ploatare de cele ale activitatilor de investitii si de finantare.
11. Ce contin ;otele explicative la situatiile financiare?
#aspuns" ,otele e$plicative vor contine detalieri cerute de cadrul normativ 'legislatie, 0tandarde
Internationale de -ontabilitate( care sa permita utilizatorilor mai buna intelegere a informatiilor
prezentate in situatiile financiare.
)rincipalele note e$plicative se refera la #
1. Active imobilizate sold la inceputul anului, cresteri si diminuari ale amortizarii inregistrate,
sold la finele anului, prezentate pe clase de active imobilizate
3. )rovizioane pentru riscuri si c>eltuieli sold la inceputul anului, cresteri, reduceri, sold la finele
anului, prezentate pe tipuri de provizioane si insotite de prezentarea modalitatilor de calcul ale
provizioanelor.
4. +epartizarea profitului prezentarea repartizarii pe destinatii, insitita de elemente de calcul
pentru rezervele legale
5. Analiza rezultatului din e$ploatare regruparea veniturilor si c>eltuielilor directe, indirecte, de
administrare si de desfacere.
6. 0ituatia creantelor si a datoriilor soldul final al fiecarei grupe de creante si datorii si gruparea
acestora pe termene de e$igibilitate sub 1 an si peste 1 an.
9. )rincipii, politici si metode contabile aplicate mentionarea acestora insotita de ustificarea
alegerii lor.
:. Actiuni si obligatiuni numarul si valoarea fiecarui tip de actiuni si obligatiuni emise, obligatii
si termene de rascumparare, pentru cele emise in timpul e$ercitiului financiar trebuie precizate
sumele realizate, valoarea nominala, actiuni proprii detinute.
;. Informatii privind salariatii, administratorii si directorii pentru administratori si directori#
salarizarea acestora si alte obligatii asumate in legatura cu acestia.
)entru salariati# numarul mediu aferent e$ercitiului curent si precedent, fond de salarii, asigurari
sociale,alte c>eltiuieli.
<. -alculul si analiza principalilor indicatori economico.financiari.
12. Alte informatii.
2(. Care este continutul #aportului administratorilor?
#aspuns" +aportul administratorilor se intocmeste pe baza rezultatelor din situatiile financiare
anuale si contine prezentarea unitatii, a rezultatelor obtinute de aceata in e$ercitiul financiar
precedent, cauzele care au condus la aceste rezultate, semnificatia lor, strategii si planuri de viitor,
propuneri, precum si orice alte informatii considerate a fi relevante privind situatia unitatii.
21. Care sunt etapele demersului de reali5are a misiunii de examinare a contabilitatii7
intocmirea7 semnarea si pre5entarea situatiilor financiare?
#aspunns" Demersul de realizare a misiunii de e$aminare a contabilitatii, intocmirea, semnarea si
prezentarea situatiilor financiare cuprinde sapte etape#
. -unoasterea generala a intreprinderii cliente&
. -unoasterea globala a intreprinderii si a procedurilor sale privind functia contabila&
. "rganizarea si programarea misiunii&
. Intocmirea situatiilor financiare&
. 0emnarea si prezentarea situatiilor financiare&
. =ucrarile sfarsitului misiunii&
. *laborarea +aportului de misiune.
22. Care sunt obiectivele urmarite in etapa HCunoasterea generala a intreprinderii clienteI?
#aspuns" In aceasta are ca obiective urmatoarele#
. cunoasterea caracteriticilor generale ale intreprinderii cliente&
. determinarea eventualelor zone de riscuri&
. definirea repartizarii lucrarilor intre e$pertul contabil si compartimentul contabil al intreprinderii
cliente&
. aprecierea posiblitatii indeplinirii misiunii de catre cabinet.
23. Ce activitati se desfasoara in etapa HCunoasterea globala a intreprinderii si a
procedurilor sale privind functia contabilaI?
#aspuns" Aceasta etapa presupune parcurgerea urmatoarelor activitati#
. cunoasterea globala a intreprinderii cliente&
. cunoasterea procedurilor privind functia contabila&
. stabilirea pragului de semnificatie&
. determinarea domeniilor si conturilor susceptibile sa contina erori&
. stabilirea te>nicilor de utilizat pentru cunoasterea globala a intreprinderii.
2. Ce etape trebuiesc respectate pentru obtinerea elementelor probante care sa permita o
asigurare a calitatii situatiilor financiare?
#aspuns" Trebuiesc respectate urmatoarele etape#
. colectarea si controlul privind inventarierea&
. supraveg>erea lucrarilor pregatitoare facute de compartimentul contabil&
. stabilirea situatiei faptelor marcante ale e$ercitiului financiar&
. controlul conturilor&
. controlul regularitatii si sinceritatii inregistrarilor contabile.
2&. Care sunt obiectivele urmarite in cursul lucrarilor sfarsitului de misiune?
#aspuns" =ucrarile sfarsitului de misiune au urmatoarele obiectivele#
. intocmirea listei punctelor in suspensie privind misiunea&
. efectuarea e$aminarii critice a situatiilor financiare&
. pregatirea si realizarea interviului final cu clientul&
. validarea situatiilor financiare definitive&
. intocmirea declaratiilor fiscale&
. asigurarea supraveg>erii lucrarilor.
20. Ce dosare de lucru intocmeste expertul contabil in cadrul misiunii de examinare a contabilitatii7
intocmire7 semnare si pre5entare a situatiilor financiare?
#aspuns" In cadrul acestei misiuni se intocmesc doua tipuri de dosare pentru fiecare client#
. un dosar permanent, care cuprinde informatii utile despre client&
. un dosar al e$ercitiului, carecentralizeaza toate documentele de lucru privind situatiile financiare
ale e$ercitiului in curs.
23. Care sunt tipurile de raport pe care le poate intocmi expertul contabil la finele misiunii de examinare a
contabilitatii7 intocmire7 semnare si pre5entare a situatiilor financiare?
#aspuns" =a finele misiunii se poate intocmi unul din urmatoarele tipuri de raport#
. raport cu observatii se intocmeste atunci cand nu au fost constatate motive
care sa puna la indoiala regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare&
. raport fara observatii se intocmeste atunci cand au fost constatate motive
care sa puna la indoiala regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare.