1.

Cadrul general fiscal si contabil privind accizele

din Romania
A. Cadrul general
Accizele reprezinta taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru produse
provenite atat din import, cat si din productia interna. Enumerarea prezentata de Codul Fiscal are in
vedere urmatoarele categorii: bere, vinuri, bauturi fermentate(altele decat bere si vin), produsele
intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice si energie electrica.
Accizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lux si la bunurile care sunt
realizate din resurse naturale care au un caracter limitat. Exigibilitatea accizelor se realizeaza in
urmatoarele situatii: in momentul eliberarii acestor produse catre consum, in momentul in care se
constata pierderi si in momentul in care se constata minusuri la cantitatile produselor accizabile din
diverse motive. Codul Fiscal enumera situatiile in care un agent economic trebuie sa considere toate
aceste situatii: eliberare spre consum, pierderi, minusuri gestionare, import, dar si situatiile in care
nu se considera aceste activitati.

B. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic

In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii de produse: bere, vinuri,
bauturi fermentate(altele decat bere si vin), produse intermediare si alcool etilic. Nivelul acestor
accize este stabilit de catre cadrul fiscal national in functie de caracteristicile fiecarei categorii de
bauturi: unuitatea de masura a produsului(grade plato, produs natural, alcool pur, etc).

B1. Accizele pentru bere

Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica mai
mare de 0,5% in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o productie care nu
depaseste 200.000 hl/an, aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare redus.
Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in mod
cumulative urmatoarele conditii:
a. sunt operatori economici producatori;
b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici;
c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic producator de
bere;
d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere.
Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca producator de
bere are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 15 ianuarie a

fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine in
vederea realizarii productiei de bere.

Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:

A=C*K*R*Q
In care:
A = acciza;
K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu;
C = numarul de grade plato;
Q = cantitatea in hectolitri.
Studiu de caz nr.1
SC X SA produce 100.000 de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 4%. O sticla de bere este
in cantitate de 0,5 litri. Cursul de schimb euro/leu este de 3,7 lei/euro. Acciza stabilita conform legii
este de 0,748 euro/hl grad plato.

Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de:
A = 4% * 0,748 * 3,7 * (100.000 * 0,5)/100 = 55,35 lei.

Studiul de caz nr.2

SC X SA produce 100.000 sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 5% in volum. O sticla de bere
este in cantitate de 1 litru, 1 euro = 3,7. Intreprinderea se incadreaza in categoria producatorilor
independenti care nu depasesc o productie anuala de 200.000 hl. In aceasta situatie intreprinderea
va fi accizata cu o cota redusa de accize de 0,43 euro/hl grad plato. Determinarea accizei se va realize
astfel:

A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei.

B2. Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produse intermediare

Produsele din vin sunt accizate in doua variante:

a. vinuri linistite cuprind acele produse care nu depasesc o concentratie alcolica de 15% in
volum si alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare, produsele care au o
concentratie alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care dupa imbogatire nu depaseste o
concentratie alcoolica de 18% in volum, alcoolul continut in produs rezulta in intregime din
fermentare;
b. vinuri spumoase cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat cu
ajutorul legaturilor care tin sub presiune dixidul de carbon in solutie de cel putin 3 bari, au o
concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, darn u depaseste 15% si alcoolul
continut in produs rezulta in intregime prin fermentare.

Sunt execeptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin destinat consumului propriu,
cu conditia sa nu fie vandut.

In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse:

a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 1,2% si maxim 10%
in volum sau depasesc concentratia alcoolica de 10% in volum, dar nu depasesc 15% in volum
in conditiile in care alcoolul continut in produs rezulta in intregime fermentare in limita a
10% concentratie alcoolica;
b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat
cu legaturi sub presiune rezistente la cel putin 3 bari si care au o concentratie alcoolica
cuprinsa intre 1,2 % si 13% in volum sau o concentratie alcoolica mai mare de 13%, dar nu
depaseste 15% in conditiie in care alcoolul continut in produs este obtinut prin fermentare.

Prin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care este
cuprinsa intre 1,2% si 22%. Sunt considerate produse intermediare acele produse sub forma de
bauturi linistite care au o concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in
intregime din fermentare. In aceasta categorie sunt cuprinse si acele produse care au o concentratie
alcoolica care depaseste 8,5% si care nu rezulta in intregime din fermentare.

Relatia de calcul este urmatoarea:

A=K*R*Q

In care:
A = acciza;
K = acciza unitara;
R = cursul de schimb euro/leu;

Q = cantitatea in hectolitri.

Studiul de caz nr.3

SC X SA produce 100.000 litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 10% . O sticla are o
capacitate de 0,75 litri. Cursul de schim euro/leu este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 50
euro/hl.

A = 10% * 50 * 3,7 * (100.000 * 0,75) / 100 = 13.875 lei.

B3. Accizarea produselor din alcool etilic

In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:

a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,2% in functie de codurile
aferente nomeclatorului de produse;
b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 22% in functie de codurile
aferente nomeclatorului de produse;
c. tuica si rachiuri de fructe;
d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile.

Tuica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a 50 litri pentru fiecare gospodarie
individuala/an, cu o concentratie alcoolica de 100%, vor fi accizate prin aplicarea unei cote de 50%
din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic.

Relatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:

A = C/100 * K * R * Q

In care:
A = acciza;
K = acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul de schimb euro/leu;
Q = cantitatea in hectolitri.

Studiul de caz nr.4

SC XSA produce in cursul unui an 100.000 sticle de alcool etilic cu o concentratie alcoolica de 75%
in volum. O sticla are capacitatea de 0,5 litri. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei
pentru acest tip de produs este de 750 euro/hl.

A = 75/100 * 750 * 3,7 * (100.000*0,5)/100 = 1.040.625 lei.

Studiul de caz nr.5

O persoana fizica produce 40 litri de tuica cu o concentratie alcoolica de 90%. Cursul de schimb este
de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 475 euro/hl.

A = 90/100* 50%*475*3,7*40/100 = 316,35 lei.

C. Accizarea produselor din tutun

In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete, tigari si tigari de
foi, tutun de fumat, tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de fumat.
Acciza aferenta produselor din tutun se determina prin doua sisteme:
a. acciza specifica;
b. acciza advalorem.

Relatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:

A1 = K1*R*Q1
A2 = K2*PA*Q2

In care:
A1 = acciza specifica;
A2 = acciza advalorem;

K1 = acciza specifica la 1000 de tigarete;

K2 = acciza advalorem calculata in %;
PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul;
Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1000 bucati tigarete;
Q2 = cantitatea exprimata in numar de pachete de tigarete.

Studiul de caz nr. 6

SC X SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete de tigari, iar un pachet
contine 20 tigarete. Pretul de vanzare cu amanuntul este de 5 lei/pachet. Cursul de schim este de 3,7
lei/euro. Acciza aferenta acestor tipuri de tigari din categoria cea mai vanduta este de 4 lei/pachet.

A1 = 40 euro (anexa)* 3,7 * (100.000 * 10 * 20)/1000 = 2.960.000 lei

A2 = 40%(anexa) * 5 * 100.000 * 10 = 2.000.000 lei.

A = A1 + A2 = 2.960.000 + 2.000.000 = 4.960.000 lei.

In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica plus acciza advalorem,
darn u mai putin de 91% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prt cea mai vanduta,
reprezentand acciza minima. Atunci cand suma dintre acciza specifica si acciza advalorem este mai
mica decat acciza minima se va plati acciza minima.

Acciza minima = 91% * acciza aferenta tigarilor din categoria de prt cea mai vanduta

Acciza minima = 91% * 4 lei/pachet * 10 pachete * 100.000 cartuse = 3.640.000 lei.

Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de 4.960.000 lei, adica mai mult de 3.640.000lei,
deci valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de 4.960.000 lei.

Studiul de caz nr.7

SC X SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete a cate 20 tigarete in
pachet. Pretul de vanzare cu amanuntul al unui pachet este de 5 lei. Cursul de schim valutar este de
3,7 lei/euro. Acciza aferenta tigarilor din categoria de prt cea mai vanduta este de 4 lei/pachet.

A1 = 40 euro(anexa) * 3,7*(50.000*10*20)/1000=1.480.000 lei

A2 = 40%(anexa) * 5 lei/pachet * (50.000 * 10 pachete) = 1.000.000 lei

A = A1 + A2 = 1.480.000 + 1.000.000 = 2.480.000 lei.

Valoarea accizei minime este de 3.640.000 lei, adica mai mult de 2.480.000 lei,deci intreprinderea va
plati valoarea minima a accizei adica 3.640.000 lei.

Studiul de caz nr.8

SC X SA importa 100.000 tigari de foi. Cursul de schim valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta
acestui tip de tigari este 40 euro (anexa).

A = (100.000 / 1.000) tigari * 40 euro/tigari * 3,7 lei = 14.800 lei.

In cazul produselor din tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat,
relatia de calcul a accizei este:

A=Q*K*R

In care:
A = acciza
Q = cantitatea in kilograme

K = acciza unitara prevazuta in anexa

R = cursul de schimb euro/lei

Studiul de caz nr.9

SC X SA importa 100.000 kg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar este de 3,7 lei/euro.

A = 100.000 kg * 50 euro(anexa) * 3,7 = 18.500.000 lei.

D. Accizarea produselor energetice

In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina, petrolul
lampant, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pacura, carbine, cocs si electricitate.

Relatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie:

a. pentru produse energetice

A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea exprimata in tone, 1000 litri sau gigajouli
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar

c. pentru electricitate:
A=Q*K*R
In care:
A = acciza

Q = cantitatea de energie electrica active exprimata in MWh

K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar

Studiul de caz nr.10

SC X SA importa 100.000 litri de benzina fara plumb, cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro.
Acciza unitara prezauta in anexa pentru acest tip de produs accizabil este de 348 euro/1.000 litri.

A = 100.000 / 1.000 * 3,7 * 348 = 128.760 lei.

E. Accizarea autoturismelor si a autovehiculelor

In aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autovehiculelor comerciale cu masa totala
maxima autorizata de pana la 3,5 tone inclusive, cu exceptia celor echipate special pentru persoanele
cu handicap si celor apartinand misiunilor diplimatice, oficiilor consulare, precum si altor organizatii
si persoanelor straine cu statut diplomatic care desfasoara activitate in Romania. In aceasta categorie
intra si autovehiculele care au masa totala autorizata de peste 3,5 tone, inclusiv cele care sunt
destinate transportului de personae care depasesc 8 locuri pe scaune in afara de conducatorul auto,
cu exceptia celor destinate lucrarilor de drumuri, de salubrizare, industria petrolului si altele.

Relatia de calcul a accizelor este:

A = A * B * C * (100 D) / 100

In care:
A = capacitatea cilindrica
B = taxa pentru norma de poluare
C = coeficientul de corelare a taxei de poluare in functie de vechimea autoturismului
D = coeficientul de reducere a taxei in functie de depreciere autoturismului

Studiul de caz nr.11

SC X SA importa un autoturism in luna aprilie N de 2.000 cmc fabricat in septembrie N-1. Cursul de
schimb utilizat este de 3,7 lei/euro.

Acciza aferenta acestui import se determina astfel:

A = 2.000 cmc * 0,5 euro/cmc(anexa)* 0,9(anexa) * (100-3)/100* 3,7= 3.230,10 lei.

F. Accizarea altor produse

In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea, confectii din blanuri naturale,
articolele din cristal, bijuterii, produse de parfumerie si arme, altele decat cele de uz militar. Fiind o
gama diversa de articole accizabile, modul de calcul este diferit de la un produs la altul, acesta este
prezentat in urmatoarele studii de caz.

Studiul de caz nr.12

SC X SA importa produse din blana naturala, 100 bucati, la un prt de 250 euro/bucata. Cheltuielile
de transport pe parcurs extern sunt in valoare de 1.000 euro. Cursul de schimb valutar este de 3,7
lei/euro. Taxa vamala este de 15% si comisionul vamal este de 0,5%.

Relatia de calcul este urmatoarea:

A = K * (Vmfv + Tv + Cv)
Vmfv = (Pv+Ch)*R
Tv = 15% * Vmfv
Cv = 0,5% * Vmfv

In care:
A = valoarea accizei
K = acciza procentuala conform anexei
R = cursul de schimb valutar
Pv = pretul marfii

Tv = taxa vamala
Ch = cheltuieli pe parcurs extern
Vmfv = valoarea marfii in vama
Cv = commission vamal

Vmfv = (Pv+Ch)*R = (100*250+1.000)*3,7=96.200 lei

Tv = 15% * 96.200 = 14.430 lei
Cv = 0,5% * 96.200 = 481 lei

A = K * (Vmfv + Tv + Cv) = 45%*(96.200+14.430+481)=50.000 lei

Studiul de caz.nr.13
Societatea importa 10 tone de cafea prajita. Cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro. Relatia de
calcul a accizei este urmatoarea:

A=Q*K*R

In care:
A = valoarea accizei
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar

A = 10 tone * 900 euro/tona * 3,7 = 33.300 lei

Studiul de caz nr.14

Societatea importa 10 tone de cafea verde. Ulterior societatea prajeste 5 tone de cafea prin
mijloacele proprii. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Relatiile de calcul al accizei in cazul cafelei
verzi sunt:

At = A Ar
A=Q*K*R

In care:
At = acciza totala
K = acciza unitara conform anexei
A = acciza pentru toata cantitatea de cafea verde
Ar = acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua prajita
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
R = cursul de schimb valutar

A = 10 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 22.644 lei

Ar = 5 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 11.322 lei
At = 22.644 11.322 = 11.322 lei

Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de 22.644 lei, dar o parte din aceasta poate fi
recuperate in situatia in care societatea realizeaza operatiuni de export.

G. Scutiri de la plata accizelor

Principalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt urmatoarele:
a. produsele exportate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprinderi care isi
desfasoara activitatea pe baza de commission;
b. produsele aflate in regimuri vamale suspensive;
c. orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin imprumuturi
nerambursabile;
d. produsele livrate din rezerva de stat.

Plata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data receptionarii
produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data declaratiei vamale pentru
produsele importate.

Care e regimul accizelor si al TVA pentru

produse din achizitii intracomunitare?
de InfoTva.ro la 29 Sep. 2014 Exclusiv

Tags: regimul accizelor, tva, achizitii intracomunitare, microintreprindere, accize, cod

fiscal, impozit
In randurile de mai jos, analiza noastra porneste de la o societate comerciala,
microintreprindere, platitoare TVA trimestrial, inregistrata in Registrul Operatorilor
Intracomunitari. Societatea urmeaza sa efectueze o achizitie intracomunitara a unei
cantitati de 1500 kg cafea prajita. Vom oferi raspuns cu privire la urmatoarele aspecte:

1. Calcul accize, formula si exemplificare.

2. Stabilirea pretului de achizitie, cursul de schimb utilizat, exemplificare.
3. Plata accizei si declaratii fiscale.
4. Stabilim daca factura intocmita pentru livrari catre diversi clienti din Romania trebuie sa
contina date referitoare la accize si daca este obligatorie si intocmirea avizului de expeditie.
5. In ce priveste taxarea inversa a TVA, vom vedea daca acciza se cuprinde in baza de
impozitare . De asemenea, stabilim in ce masura cursul pentru TVA este cel valabil de la data
facturii.
6. Vom vedea daca societatea trece la TVA lunar.
Inspectorii DGAF sunt cu ochii pe noi
Sunt instruiti sa gaseasca si cele mai subtile erori ce tin de TVA
Expertii recomanda:
Proceduri Contabile pentru TVA:

Deducere / Recuperare / Ajustare / Raportare

>> Aflati AICI detalii <<

Potrivit prevederilor art.207 lit.b) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, in cele ce urmeaza Codul fiscal, cafeaua prajita, inclusiv cafea cu
inlocuitori, avand codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 si 0901 90 90 este un produs supus
accizelor pe teritoriul Romaniei.
Nivelul actual al accizelor pentru cafea prajita este prevazut in anexa nr.2 la titlul VII din
Codul fiscal, accizele datorandu-se o singura data si fiind determinate prin aplicarea sumei
fixe pe unitatea de masura asupra cantitatilor achizitionate intracomunitar, in cazul prezentat
de dumneavoastra. [art.208 alin.(1) si (2) din Codul fiscal].
Intrucat, in cazul prezentat, cafeaua prajita provine din achizitii intracomunitare, societatea
dumneavoastra are obligatia, inainte de primirea produsului, sa se inregistreze la autoritatea
competenta, respectiv la autoritatea vamala teritoriala, inregistrare care consta in obtinerea
unei autorizatii pentru efectuarea de achizitii intracomunitare de cafea [art.209 alin.(3) prima
teza din Codul fiscal]. Pentru obtinerea autorizatiei, se va depune o cerere care sa contina
informatiile si sa fie insotita de documentele prevazute in anexa nr.29 de la titlul VII din
normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG 44/2004, cu modificarile
si completarile ulterioare, in cele ce urmeaza Norme.
Insa, mai intai de obtinerea autorizatiei mentionate anterior, societatea dumneavoastra are
obligatia, potrivit art.219 alin.(1) din Codul fiscal, de a se inregistra ca platitor de accize la
autoritatea fiscala teritoriala in raza careia aveti sediul social.
Exigibilitatea accizelor pentru cafeaua prajita provenita din achizitii intracomunitare
intervine la momentul receptionarii acesteia [art.211 lit.a) din Codul fiscal], plata la bugetul
de stat urmand a se efectua pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care intervine
exigibilitatea accizelor [art.213 alin.(1) din Codul fiscal].
Orice operator economic platitor de accize are obligatia de a depune lunar la autoritatea
fiscala o declaratie de accize pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se
refera declaratia, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva
[art.214 alin.(1) si (2) din Codul fiscal].
La art.219 din Codul fiscal sunt prevazute o serie de obligatii ce revin operatorilor economici
platitori de accize, printre care si cea privind evidentierea distincta a accizelor in factura
[art.219 alin.(2) din Codul fiscal].
La pct.33 alin.(1^1) de la titlul VII din Norme sunt mentionati operatorii economici care NU
intra sub incidenta obligatiei de inscriere a accizelor in factura, respectiv cei care importa sau

care achizitioneaza din alte state membre produse supuse accizelor, pentru care exigibilitatea
accizelor a intervenit la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import si, respectiv, la
momentul receptiei produselor, iar accizele au fost platite conform termenelor legale.
Concluzionand, pentru cafeaua prajita achizitionata intracomunitar, societatea dumneavoastra
are urmatoarele obligatii din punct de vedere al regimului accizelor:
-

sa se inregistreze ca platitor de accize;

sa se autorizeze pentru efectuarea de achizitii intracomunitare;
sa calculeze si sa plateasca la bugetul de stat accizele;
sa declare lunar accizele;
sa depuna anual decontul de accize [art.219 alin.(3) din Codul fiscal ]

Modul de calcul al accizelor datorate bugetului de stat:

Cantitate de cafea prajita achizitionata intracomunitar = 1500 kg
Nivel acciza unitara pentru cafea prajita = 225 euro/tona
Curs de schimb valutar leu/euro utilizat in anul 2014 pentru calculul accizelor: 1 euro =
4,5223 lei
Media anuala a indicelui preturilor de consum pentru anul 2014 = 104,77%
Acciza datorata bugetului de stat = 225/1000 x 1500 x 4,5223 x 104,77% = 1599,08 lei
Referitor la pretul de achizitie al cafelei, mentionam ca acesta este cel convenit intre
dumneavoastra si furnizorul extern si reprezinta pretul ce se va plati de catre dumneavoastra
furnizorului extern. Prin urmare, pretul de achizitie nu include accizele.
In ceea ce priveste valoarea accizelor percepute de dumneavoastra la momentul primirii
cafelei, aceasta va fi inclusa in pretul de vanzare practicat catre clientii societatii
dumneavoastra.
In legatura cu avizul de expeditie, din punct de vedere al regimului accizelor, acesta nu este
obligatoriu a se intocmi atat timp cat se intocmeste factura.
Baza de impozitare a TVA pentru achizitiile intracomunitare este reglementata la art.138^1din
Codul fiscal, baza care, in cazul produselor supuse accizelor, cuprinde si accizele datorate sau
achitate in Romania de persoana care efectueaza achizitia intracomunitara [art.138^1 alin.(2)
din Codul fiscal si pct.21 de la titlul VI din Norme].
Cursul de schimb valutar utilizat pentru elementele folosite pentru stabilirea bazei de
impozitare a TVA in lei in cazul achizitiilor intracomunitare este cursul din data exigibilitatii
taxei (de regula, data emiterii facturii de catre furnizorul extern), astfel cum este stabilit la
art.135 din Codul fiscal

, indiferent de data la care este sau va fi receptionata cafeaua [art.139^1 alin.(2) din Codul
fiscal si pct.22 alin.(4) de la titlul VI din Norme]. Cursul de schimb care se aplica este ultimul
curs de schimb comunicat de BNR sau ultimul curs de schimb publicat de BCE ori cursul de
schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, dupa cum convin partile
contractante furnizorul extern si societatea dumneavoastra, valabil la data la care intervine
exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara.
Referitor la perioada fiscala pentru plata si declararea TVA, art.156^1 alin.(6^1) din Codul
fiscal reglementeaza situatia persoanei impozabile care utilizeaza trimestrul calendaristic ca
perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri taxabila in Romania,
aceasta devenind luna calendaristica, situatie in care se incadreaza si societatea
dumneavoastra. In consecinta, societatea dumneavoastra va schimba perioada fiscala din
trimestru calendaristic in luna calendaristica prin depunerea unei declaratii in acest sens formularul 092, la organul fiscal competent [art.156^1 alin.(6^2) din Codul fiscal].