SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

ARGUMENTE PRIVIND REGIONALIZAREA

ROMANIEI

Argumente privind regionalizarea Romaniei

Conform dicitioarului regionalizarea nseamn "mprirea n regiuni sau districte

administrative: a aranja regional". Regionalizarea este adesea confundat cu
regionalismul i este considerat de unii ca fiind o ameninare la adresa statutului
naional. Regionalizarea nu este o ameninare la unitatea teritorial a Romniei. Adepii
procesului de descentralizare nu doresc s dezintegreze ara ca stat ci urmresc s-i
mbunteasc performanele economice printr-o guvernare de tipul multi-nivel.
Prin urmare, regionalizare nseamn dorina de a ajunge la un echilibru al dezvoltrii
economice, prin ridicarea nivelului zonelor mai slab dezvoltate, iar pentru aceasta,
regionalismul militeaz pentru ajungerea regiunii la puterea de decizie. Fie c e vorba

despre regionalism, fie despre regionalizare, descentralizarea este principalul beneficiu al

regionalizarii. Descentralizarea aduce cu ea i procesul de guvernare multi-nivel.
Consiliul Municipalitilor i Regiunilor Europene, a fost fondat la Geneva n 1951
este cea mai mare organizaie a autoritilor locale i regionale din Europa, avand
membrii din 50 de asociaii naionale de orae, municipii i regiuni din 40 de ri.
Aceste asociaii reprezint aproximativ 150.000 de autoriti locale i regionale. A.R.E
(Adunarea Regiunilor Europene), fondat n 1985 este cea mai mare reea independent
de autoriti regionale din ntreaga Europ, reunind peste 250 de regiuni din 35 de ri,
mpreun cu 16 organizaii interregionale. Acestia sunt lobbitii intereselor locale i
regionale la Bruxelles. mpreun, n decembrie 2011 au semnat documentul Guvernan
n parteneriat - Unii pentru a construi o Europ mai puternic", document care subliniaz
rolul cheie al unei guvernane multi-nivel n concordan cu obiectivele strategiei Europa
2020.
Structura administrativ actual a Romniei s-a realizat conform nevoilor de
dezvoltare din 1968. Multe dintre statele europene o guvernare multi-nivel, diferind de la
federalismul Germaniei, la comunitile autonome din Spania, de la voievodatele
Poloniei, la statutul celor cinci regiuni autonome din Italia, din totalul celor 20 de regiuni.
Articolul 120 din Constitutia Romaniei consacra

urmtoarele n legtur cu

descentralizarea Romniei: Administraia public din unitile administrativ-teritoriale

se ntemeiaz pe principiile descentralizrii, autonomiei locale i deconcentrrii
serviciilor publice." Acesta este principiul de baz al descentralizrii n Romnia, ns n
practic acesta lipsete cu desvrire rmnnd un principiu doar pe hrtie. Romnia
este un stat puternic centralizat, ceea ce a dus la neglijarea zonelor de provincie n
favoarea capitalei i la centralizarea deciziilor .Descentralizarea nu este altceva dect o
garanie a stabilitii unei democraii funcionale. Romnia este membr a UE, iar n
Europa principiul subsidiaritii1 este un termen de baz. Europa este una a
colectivitilor locale descentralizate, care permit o colaborare i dezvoltare mai rapid a
regiunilor i a comunitilor locale.
1

Semnificaia i finalitatea general a principiului subsidiaritii constau n atribuirea unui anumit grad de
independen unei autoriti subordonate fa de o autoritate superioar, n special independena unei
autoriti locale fa de puterea central. n consecin, se pornete de la partajarea competenelor ntre
diferitele niveluri de putere, principiu care constituie fundamentul instituional al statelor cu structur
federal.

Argumente pro- regionalizare

Consideram necesara regionalizarea , deoarece Romania este divizata in 41 de judete ,
care nu comunica , nu coopereaza , avand interese paralele in lupta pentru fondurile de la
centru. Pentru ca unul dintre judete sa aiba succes , este nevoie ca vecinul sau sa
piarda.Aceasta lupta continua fragmenteaza societatea , ii face pe oameni ostili fata de
vecinii lor si in final afecteaza sentimental

national , fiind un potenrial pericol la adresa

unitatii nationale. In opinia noastra regionalizarea inseamna integrarea sin u fragmentare

asa cum am fi tentati sa credem , astfel creandu-se 7 sau 8 regiuni , locuitorii ar deveni
practice parteneri. Regiunile nu ar mai concura intre ele pentru fondurile europene , ci
dimpotriva s-ar afla in competitie , fiind sprijinite de gevernul central. Situatia actuala nu
face altceva decat sa creeze baroni locali , care isi sporesc treptat influenta.
Daca Romania doreste sa profite de fondurile acordate de catre Comisia Europeana , are
nevoie de structuri eficiente in competitia pentru fonduri.Liderii locali au o influenta
covarsitoare asupra structurilor judetene si asupra locuitorilor pentru ca ei impart
resursele existente.Puterea conferita in interiorul partidului de provenienta , aduce voturi
si asigura guvernarea , atragand fonduri de la bugetul national cu ajutorul infuentei. O
dimenisune mai mare a unei regiuni ar duce inevitabil la reducerea costurilor de
administrare . O reginune grupand 4-6 judete ar avea forta financiara sa sustina proiecte
mult mai importante care ar atrage fonduri mai mari. Consideram necesara gruparea unor
judete cu forta financiara alaturi de unele cu o mai mica putere economica , si judete cu
etnii diversificate , pentru a nu aparea o izolare a unei comunitati.
De asemenea consideram necesara regionalizarea , deoarece Romania este divizata in opt
regiuni de dezvoltare numite dupa pozitia geografica.Diferentele de dezvoltare dinte cele
opt zone sunt foarte mari , de exemplu prin prisma produsului intern brut pe cap de
locuitor , in regiunea Bucuresti-Ilfov fiind peste dublul celei mai prospere zone din
Romania si anuma Banatul , care la randul sau este de aproapre doua ori peste Moldova.

Regionalizarea este o masura care va avea rolul de a micsora timpii de intarziere , de a

miscora birocratia si de a stimula motoare de dezvoltare nebanuite , aflata inca in stare
latenta.

2
Regionalizarea Romaniei este pasul care ofera sansa dezvoltarii si atragerea de investitii
straine .Inlocuirea judetelor cu regiuni va duce la dezvoltare economica si sociala in
secolele urmatoare , avand ca finalitate dezvoltarea si asigurarea unui standard de viata
mai ridicat pentru populatia regiunilor.Asadar regionalizarea nu este doar o retrasare a
delimitarii intre noi unitati administrative , ci este aproperea autoritatii de cetateanul de
rand in scopul imbunatatirii vietii.
Dintr-un alt unghi de vedere , putem considera benefica regionalizarea , daca luam in
calcul faptul ca un cetatean aflat la o distanta relative mare de Bucuresti cosuma resurse
financiare si de alta natura pentru a ajunge aici in vederea rezolvarii anumitor
probleme.Astfel Bucurestiul va ceva o parte din puterea si resursele sale noilor
administratii regionale. De asemea , in domeniul fiscal , regionalizarea ar putea usura
reforma atat de mult visata , care a devenit un colos suprancarcat , cu proceduri
birocratice si personal slab pregatit , care descurajeaza investitorii straini ,un contribuabil
roman avand de facut un numar de 113 plati pe an pentru indeplinirea obligatiilor fiscale.
Conducerea unei asfel de regiuni ar fi mai transparenta , deoarece fiecare regiune ar avea
un manager ales prin vot popular , fiind un post public , va exista o presiune electorala
benefica , spre deosebire de situatia actuala in care conducere judeteana intreprinde ce
actiuni doreste , neasumandu-si niciun fel de responsabilitate.
Turismul ar creste foarte mult in intensitate prin regionalizare , fiecare regiune
expunandu-si intr-un mod cat mai concret , vizibil si puternic specificul .

Argumente contra regionalizarii

Din punct de vedere instoric regionalizarea complica identitatea locala , putand genera
conflicte si tensiuni , cel mai bun exemplu fiind zona Covasna , cunoscute fiind
doleantele minoritatii unuguresti.Riscul privind controlul politic al regionalizarii este de
asemenea foarte mare , fiind cunoscut gradul de suspiciune in ceea ce priveste coruptia in
tara noastra.
Multe dintre orase risca sa si piarda statutul , dat fiind faptul ca autoritatile vor sa reduca
numarul oraselor cu sub 10.000 de locuitori.
Un alt dezavantaj este acela ca nu exista un studio concret asupra regionalizarii , existand
un risc destul de mare de pierdere a locurilor de munca pentru cei care vor deveni
apartenentii unei anume regiuni.
Absorbita fondurilor europene se poate face si in forma actuala de organizare , Uniunea
Europeana neimpunand o anume forma organizatorica.
Conform unor studii , tendinta romanilor este de unitate nationala , o buna parte din
populatie neprivind cu ochi buni regionalizarea , partea nevazuta fiind aceea ca o pondere
mare nu cunoaste semnificatia si implicatiile unei regionalizari.
Exista riscul politizarii procesului de regionalizare , prin infiintarea unor noi institutii
numai pentru a face loc in administratia publica clientelei de partid.
Va aparea accentuarea fenomenului de coruptie , pe plan local si regional resursele vor fi
mai vizibile , iar legaturile dintre afaceristi si politicieni/functionari publici vor putea fi
mult mai apropiate.
Acest lucru poate spori oportunitile pentru acorduri ilicite. Astfel, procesele de achiziii
publice vor fi expuse mai mult la fenomenul de corupie. Totodat, exist potenialul

accenturii unui fenomen de feudalizare a diferitelor regiuni, cu o delimitare clar a

fiefurilor i a teritoriilor dominate de aa numiii baroni locali.
Disparitile regionale i decalajele se pot adnci, prin concentrarea activitilor
economice n aglomeraiile urbane. n cazul n care nu se vor crea politici eficiente de
dezvoltare regional, poate aprea problema inegalitii ntre judeele din cadrul aceleiai
regiuni. Viitoarele politici sustin concentrarea pe orae i pe poli regionali de cretere,
ceea ce poate duce la apariia inegalitii.
Creterea birocraiei i un management defectuos al noilor structuri create, suprapunerea
atribuiilor pe anumite domenii technice, legislative sau financiare.
Nivelul slab de nelegere al principiului de colaborare i cooperare la nivelul decidenilor
politici i neincluderea diferiilor actori societali (societate civil, academie etc) n
procesul de consultare i de modelare a politicilor regionale.
In cazul n care acest proces de regionalizare nu se va desfura n mai multe etape, pe
mai multe nivele, cu sprijinul i ajutorul societii civile i a sectorului privat,
regionalizarea n Romnia risc s se transforme ntr-un haos administrativ.
Regionalizarea Romaniei trebuie sa se faca in urma si pe baza unor studii si analize de
impact regionale , care sa pregateasca administratia pentru un astfel de process complex.
Un alt dezavantaj este accentuarea disparitilor interregionale, pe fondul dezvoltrii
accentuate i disproporionate a marilor aglomerri urbane i a capitalelor de regiuni, n
detrimentul localitilor periferice ale acelorai regiuni, n detrimentul oraelor mici i a
zonelor rurale, pierderea locurilor de munc n instituiile administrative vizate de
procesul regionalizrii .
Un nivelul ridicat al costurilor pe care le implic procesul complex i ndelungat al
regionalizrii Romniei, ar duce la costuri ce vor fi suportate din resurse publice, deci din
banii contribuabililor.
Romania se afla intr-un moment nepotrivit, n primul rnd corelat cu contextul actual al
crizei economice globale, dar i din perspectiva planificrii noului ciclu bugetar
european, momentul fiind apreciat ca fiind tardiv sub acest aspect.