Cuprins
1. MOTIVATIE
1.1 Pensionarii / 2
1.2 Varstnicii activi / 3
1.3 Varstnicii si gospodariile / 4
1.4 Venituri,consum si cheltuieli ale populatiei varstnice / 4
2. INTRODUCERE
2.1 Varstnicul o problema sociala / 6
2.2 Batranetea acceptiuni si controverse / 6
2.3 Aspecte sociale privind persoanele de varsta a treia / 7
2.4 Modificari fizice si psihologice caracteristice imbatranirii / 8
2.5 Atributii ale asistentului social gerontolog / 10
2.6 Varstnicul intre normal si patologic / 12
2.7 Depresia la persoanele varstnice / 16
3. INSTITUTII
3.1 Cand se institutionalizeaza o persoana / 18
3.2 Cauzele institutionalizarii pe termen lung / 19
3.3 Perioada de criza in viata batranului / 21
1.1Pensionarii
populatiei
pe
venitului la batrnete este o problema a ntregii lumi, dar manifestarile ei difera n parti
diferite ale lumii.
mbatrnirea demografica si reducerea numarului locurilor de munca produc
modificari structurale, din punct de vedere socioeconomic, asupra populatiei active si
inactive. Conform datelor INSE, n totalul populatiei inactive pensionarii detin ponderea
cea mai importanta, numarul acestora nregistrnd, n ultimii ani, o traiectorie constant
ascendenta.
n anul 20002[2], numarul mediu al pensionarilor a fost de 6 153 mii de
persoane,mai mare cu 3,6% fata de anul anterior. O crestere mai accentuata au
nregistrat-o pensionarii de asigurari sociale de stat (+4,2%). Dupa sistemul de
pensionare, numarul mediu al pensionarilor a fost, n anul 2000:
Pensionari total (I+II) 6 153 mii persoane
I. pensionari de asigurari sociale total, din care: 6 110 mii persoane
- pensionari de asigurari sociale de stat 4 246 mii persoane
- pensionari de asigurari sociale agricultori 1 751 mii persoane
- pensionari de asigurari sociale - culte 2 mii persoane
- pensionari de asigurari sociale - avocati 1 mie persoane
II. Beneficiari de ajutor social (tip pensie) 8 mii persoane
distributiei populatiei ocupate din grupa de vrsta 65 de ani si peste pe perioada 19962000 se constata:
- procentele celor ocupati din totalul populatiei ocupate sunt mai mari n
trimestrele II si III ale anului, si la barbati si la femei, si n rural si n urban
(lunile cu regim termic acceptabil si, probabil, oferta mai mare, mai ales n rural);
- femeile ocupate detin un procent mai mare dect barbatii ocupati;
- persoanele de 65 de ani si peste, din rural, sunt n mai mare masura ocupate dect cele
din urban (17,3% pe trim. IV, 2000 n rural, fata de 1,0% n urban, n aceeasi perioada);
- cel mai mic procent al persoanelor ocupate, de vrsta 65 de ani si peste, n totalul
populatiei ocupate, a fost, n perioada 1996-2000, de 6,8% (trim. I, 1996), iar cel mai
mare, de 10,6%, trim. III, 2000. La barbati, procentul cel mai mic a fost de 6,5% (trim.
I, 1996) si cel mai mare, de 9,3% n trim. III, 2000. La femei, procentul mai mic a fost
de 7,1% n 1996 si de 12,1% n trim. III, 2000. n urban, procentul cel mai mic al
activilor a fost de 0,6% n trim. I, 2000, iar cel mai mare,
de 1,4% n trim. III, 2000. n rural, procentele respective au avut valoarea de 13,4% n
trim. I, 1996 si 18,4% n trim. III, 2000. Datele de mai sus exprima, n contextul analizat
de noi, un efort deosebit al populatiei vrstnice (de peste 65 de ani) de a lucra pentru un
venit care sa-i asigure cele necesare traiului.
Rata de ocupare si rata de activitate, a populatiei de 65 de ani si peste, arata si
mai sugestiv nevoia/ disponibilitatea de a lucra a acestei populatii. De pilda, n 2000, la
aceeasi grupare de vrsta rata de ocupare cea mai mare a fost de 39,9% pe total, 44,1%
la barbati si 36,8% la femei, 6,0% n urban si 62,2% n rural. Participarea la activitatea
economica a vrstnicilor este data si de rata de ocupare pe subgrupe de vrsta, care are
urmatoarele valori: 44,7% pentru 60-64 ani; 41,9% pentru 65-69 ani; 35,7% pentru 7074 ani si 24,5% pentru 75 ani si peste. Valorile sunt mai mari la barbati dect la femei
si, de mai multe ori, mai mari n rural dect n urban.
n contextul indicatorilor sociali analizati de noi, prezenta vrstnicilor de peste 65
ani pe piata muncii este determinata nu att de o disponibilitate pentru o activitate
aducatoare de venit, ct de nevoia de a munci pentru cstigarea traiului zilnic, n
conditiile absentei sau insuficientei surselor de venit (mai ales n rural).Relevant este si
faptul ca din populatia activa de peste 65 de ani, doar 0,8% persoane au un nivel
universitar de instruire.
1.3 Vrstnicii si gospodariile
1996 (8,7% )
1999 (8,1% )
Cheltuieli totale de consum ale gospodariilor de pensionari (100%)
- alimente si bauturi
1996 (58,6%)
1999 (54,6%)
- mbracaminte si ncaltaminte
1996 (6,9%)
1999 (4,5%)
- locuinta si nzestrarea cu bunuri
1996 (23,7%)
1999 (26,3%)
- medicamente si ngrijire medicala
1996 (2,5%)
1999 (3,4%)
- transporturi si telecomunicatii
1996 (3,5%)
1999 (5,3%)
- cultura, nvatamnt, educatie
1996 (1,9%)
1999 (2,3%)
- alte cheltuieli
1996 (2,9%)
1999 (3,6%)
Veniturile si consumul persoanelor vrstnice5[5] (care constituie cea mai mare
parte a membrilor gospodariilor de pensionari) sunt componente esentiale ale calitatii
vietii si se caracterizeaza prin niveluri scazute, dezechilibre structurale si inegalitati.
nca din 1997, veniturile reale au nregistrat restrngeri severe, a scazut nivelul real al
tuturor componentelor veniturilor. Structura veniturilor tuturor categoriilor de
gospodarii, nu numai a persoanelor vrstnice s-a caracterizat, n ultimii ani, prin
ponderea mica a veniturilor salariale, ponderea relativ mare a consumului din resurse
proprii si ponderea modesta a veniturilor din prestatii sociale.
Declinul veniturilor reale ale gospodariilor a antrenat scaderea consumului si deteriorarea
structurii acestuia. Structura cheltuielilor de consum si ponderea lor indica un consum
caracteristic starii de saracie.Conform INSE
2.INTRODUCERE
Avand in vedere ca atat ingrijirea varstnicului, cat mai ales calitatea acestei
ingrijiri sunt parti integrante ale politicii de bunastare si de sanatate a fiecarei tari,ar
trebui ca in acest context,profesionistii chemati a se ocupa de aceasta categorie de varsta
sa constientizeze ca nu sunt suficiente dor cunostintele,ci ca acestea ar trebui sa fie
dublate de o formatie caritabila,umanista,asociata cu sentimente de respect si
afectiune,ca nu este suficient sa-l alimentam sau sa-I punem o perfuzie,daca uitam sa
empatizam cu el,daca uitam sa-l respectam sis a-l acceptam cu toate valorile lui.
Nu trebuie sa uitam ca daca empatizam cu varstnicul ,empatizam chiar cu
viitoarul nostrum individual.
Privita in ansamblul sau,persoana varstnica este o persoana de cele mai multe ori
multiplu dezavantajata,prin scaderea resurselor fizice,care nu inseamna totdeauna
boala,prin scaderea resurselor financiare sau prin prezenta unui handicap mental.
Perioada de tranzitie din Romania anului 2000 a descalificat varstnicul din lupta
sa pentru o existenta decenta;multi ditre batrani traiesc sub pragul de saracie,multi
renunta la facilitatile confortului (caldura ,apa,energie) din cauza veniturilor mici,multi
intaresc randurile institutiilor de ocrotire sociala si a cantinelor sociale.
5
6
Diferiti autori,atat din atra cat sip e plan mondial,au incercat sa defineasca
batranetea sis a-I stabileasca limitele.Astfel s-au elaborate mai multe definitii,mai mult
sau mai putin contestate.
A) Criteriul cronologic a fost poate printer perimele criterii de definire;el a fost insa
intens criticat datorita faptului ca poate exista o imbatranire precoce si pot esista
persoane in varsta la care majoritatea functiilor sunt asemanatoare omului adult.
B) Notiunea de varsta inaintata se utilizeaza pentru perioada din viat omului care
urmeaza dupa maturitate si tine pana la sfarsitul existentei sale.Acaesta perioada
mai este numita si varsta aIII-a,perioada de involutie,perioada de batranete,sau
senescenta.
C) Dictionarul Lacrousse de psihiatrie defineste batranetea ca fiind ultima perioada
a vietii corespunzand rezultatului normal al senescentei.Termenul se opune celui
de senilitate care ar fi aspectul patologic,dar in acelasi timp precizeaza ca
baranetea extrema nu se distinge prin nimic de senilitate.
Tot dictionarul Lacrousse defineste imbatranirea ca fiind ansamblul de
transformari ce afecteaza ultima perioada a vietii si care constituie un process de
decline,semnele imbatranirii fiind:slabirea tesuturilor,atrofie musculara cu scaderea
functiilor si performantelor,toate acestea concurand la limitarea progresiva a capacitatii
de adaptare. In acest sens,precizeaza dictionarul,imbatranirea ofera in mod vadit
imaginea inverse a dezvoltarii si a putut di descrisa ca o inovatie.
D) OMS considera:
stare distrofica,de involutie,ce se poate agrava cu anumite boli cornice.Unii varstnici isi
pot pastra in buna stare functiile intelectuale pana dupa 80 de ani,dar sa apara si stari de
involutie.
Principalele modificari organice caracteristice imbatranirii cuprind sistemul
nervos locomotor,cardiovascular,respirator,renal si reproducator.De asemenea apar
modificari ale tegumentelor (riduri,piele uscata),scaderea vederii,auzului si scaderea
fortei musculare,scaderea capacitatii de effort,tulburari digestive.
1.Inima-prezinta modificari ale structurii,ale debitului cardiac,fortei de contractie,apar
cresteri ale valorilor tensionale,aceasta fiind una din cauzele frecvente ce pot duce la
deces.
2.Datorita diversilor factori interni si externi fecventi se poate modifica gradul de
oxigenare a tesuturilor si a schimbarilor la nivelul plamanului(hematoza).
3.La nivel renal se produc modifiacari ce duc la scaderea functiei renale,cu retentie de
substante toxice (uree,creatinina) si cresteri ale valorii tensionale prin modificari ale
structurii si perfuziei vaselor renale.
4.Aparatul reproductive intra in perioada de andropauza pentru barbat si menopauza
pentru femei;studii importante privind nivelul hormonilor sexuali ne dovedesc o scadere
progresiv accentuata a acestora dupa varsta de 30-35 de ani,ducand nu numai la
scaderea capacitatii reproductive ce si la modificari ale tegumentelor,aparitia
osteoporozei,irascibitate,apatie,slabirea tesutului muscular.
5.La nivelul creierului procesele de imbatranire incep deja la 25-27 de ani;neuronii de
uzeaza si acest lucru are ca urmare scaderea capacitatii de adaptare si reglare,procesul
putand merge pna la atrofie cerebrala care se obiecteaza prin stergerea sau aplatizarea
circumvolutiunilor cerebrale.O serie de studii ne arata ca functia cerebrala se poate
mentine valabila pana la varste inaintate daca ea este intens antrenata.
6.Tesutul osos sufera procese de atrofie,de decalcifiere si de demineralizare,apar
deformari ale scheletului,oasele se fragileaza,riscul de fracture este foarte mare.O
incidenta crescuta o are factura de col femoral,care de multe ori la aceasta varsta are o
evolutie nefavorabila sau chiar letala.Articulatiile sunt cuprinse in procese de artoroza
prin modificari ale colagenului si membranei sinoviale,miscarile devin foarte
dureroase,musculature isi pierde din forta si elasticitate,apar modificari de statura si
postura,scade mult capacitatea de efort si posibilitatea efectuarii unor miscari mai fine.
Modificarile psihologice ale batranului sunt rezultatul modificarii induse de
varsta,la baza lor existand factori interni cum ar fi ereditatea si modificarile hormonale
si factori externi cum ar fi:pensionarea,scaderea potentialului biologic,patologia
asociata,scaderea numarului membrilor de familie,decesul unor rude sau prieteni de
varste apropiate.
Astfel:
-persoanele astenice se remarca prin sentimental de autoapreciere coroborat cu senzatia
de prabusire a prestigiului social,care duc la sentimentele de dezvoltare si o lipsa de
rewspect,cu predispozitie la reactii sau descompensari depressive.
-la persoanele depressive se intensifica deznadejdea si pot aparereactii depressive sau
idei de inutilitate si lipsa de sens a vietii cu tendinte suicidare.
-la persoanele schizoide se pot acumula tendinte de izolare,refuzul contractului
social,preferinte pentru pastrarea stereotipa a camerei sau rolului,insotite de indiferenta
pentru ceea ce se petrece in jur imediat dupa satisfacerea nevoilor immediate.Pot aparea
sentimente de gelozie datorita scaderii potentei sexuale si a prestigiului social care duc
nu numai la accentuarea banuielilor in legatura cu fidelitatea partenerului ci si inducerea
unor stari depresiv-anxioase.
Definitia batranetii si clasificarea ei
n prezent criteriul n baza caruia un individ este plasat n categoria batrnilor,
este unul exclusiv cronologic; formal o persoana este considerata (devine) batrna, dupa
ce mplineste 65 de ani. Acest criteriu este totusi destul de arbitrar, motiv pentru care a
generat si genereaza nca multe dezbateri si confruntari de idei.
O particularitate a acestei categorii populationale este aceea ca, spre deosebire de
celelalte (copii, tineri, adulti), ea este delimitata (definita) clar doar catre stnga ; altfel
spus, stim, am stabilit, ca varsta minima a batranetii este cea de 65 ani, dar vrsta
maxima nu poate fi stabilita, ea fiind, in fiecare moment, vrsta celui mai longeviv om
de pe pamnt. Pe de alta parte, ntruct exista diferente enorme ntre un individ de 65 de
ani si unul de 100 ani, s-a impus mpartirea (arbitrara)7[7] persoanelor n vrsta n
urmatoarele 3 subgrupuri :
Din punct de vedere medical, depresia este un concept care se adreseaza unei
afectiuni cu simptome bine definite, cu o modalitate de exprimare variata, ca origine si
gravitate. De aceea, depresia n sens strict medical, este o boala a dispozitiei care
implica procese cognitive si care are rasunet asupra functionarii ntregului organism. Cu
o frecventa n rndul populatiei de 5-8%, depresia poate ajunge ca la vrsta de 65 de ani
sa fie diagnosticata la 15% din subiecti, iar la 70 de ani creste pna la 26,9% n rndul
barbatilor si 45,2% pentru femei (Grsbck, 1996). ntr-un studiu efectuat asupra
bolnavilor internati n perioada 1975-1977 la Institutul National de Geriatrie, A. Aslan si
C. Balaceanu - Stolnici au aratat ca incidenta depresiei a fost de 16,5%, din care 77,6%
au fost femei si 22,4% barbati.
n prezent se accepta ideea ca etiologia depresiei la vrstnic este multifactoriala si
ca exista factori de risc asociati acestora. Astfel, depresia apare n una din urmatoarele
circumstante:
- procesul normal de mbatrnire
- conditii patologice ca: dementa; afectiuni neurodegenerative; miocardice; endocrine:
tulburari tiroidiene, hiperparatiroidismul, S. Cushing, boala Addison; neoplazii;
metabolice: uremia; infectioase: tbc, sifilis; sistemice: boala lupica, poliartrita; n
deficiente nutritionale,
- administrarea de droguri: rezerpina, metildopa, d 20520c24u igoxina, barbituricele,
estrogenii si corticosteroizii, fenolazide, cimetidina, cicloserina, vincristina si rar:
guanetidina, hidralazina, propranololul, levodopa
- afectiuni genetice
Se presupune ca metabolismul cerebral al nero-transmitatorilor, n special al
serotoninei si noradrenalinei, ar avea importanta patogenica n tulburarile emotionale, n
special n tulburarea de dispozitie. n examinarile post-mortem efectuate pe creierul
uman la vrstnic s-au evidentiat nivele scazute de neuro-transmitatori, cu scaderea
marcata a nivelelor de serotonina n putamen si a noradrenalinei n arii cerebrale
restrnse. Aceasta scadere ar avea consecinte asupra pragului depresiei la vrstnici.
Aceleasi modificari se nregistreaza la bolnavii cu Altzheimer sau la cei care nainte de
deces au avut dementa vasculara.
Dintre deficientele nutritionale, scaderea nivelului vit B12, coenzima n multe
procese metabolice, n special la nivelul sistemului nervos central, reprezinta un evident
factor de risc al tulburarile cognitive si al depresiei.
n creierul uman se nregistreaza o concentratie crescuta de vit B12, n special la
nivelul plexului coroid, apoi la nivelul substantei cenusii si a celei albe. Nivele scazute
ale vit B12 se evidentiaza la vrstnicii care nu prezinta concomitent anemie; 32% din
vrstnici au aport insuficient de vit B12, care duce n final la gastrita atrofica, scaderea
factorului intrinsec si la perturbarea transportului vit B12.
personalului.Nu de rare ori rezidentii sunt pusi in situatia de a implora personalul pentru
lucruri minore (un pahar cu apa,sa fie schimbati,sau permisiunea de a folosi telefonul).O
atitudine ce accentueaza scaderea stimei de sine este stigmatizarea (personalul sau
ceilalti rezidenti pot ponegri un anumit pacient,il pot arata cu degetul sau vorbi despre el
ca si cum el nu ar fi present).
In
opozitie,poate
aparea
tendinta
de
a
spitaliza
exagerat
spatiile,toaletele,regimuri stricte fata de riscul de contaminare a alimentelor si
lenjeriei.Un aspect deloc de neglijat este violarea intimitatii,existand inca institutii in
care toaletele nu sunt despartite in cabine,camerele au 7-10 locuri,dulapurile,hainele
sunt commune,etc.
Aceste neajunsuri,ce nu se pot generalize pentru toate institutiile,isi au originea in
incercarea acestora de a satisface nevoile de baza ale varstnicului in limita bugetului.
Se pune problema de ce in 10 ani nu s-a putut schimba mai mult;pentru ca exista
inca structuri rigide si persoane in pozitii de decizie care nu doresc
schimbarea,personalul este foarte putin si adesea necalificat,sunt foarte putine cursuri
care au ridicat nivelul de pregatire a personalului,personalul nu este selectat(pentru ca in
general cei care doresc un astfel de post au o situatie socio-economica precara el fiind o
alternative a existentei lui si nu o alegere).
Ceea ce nonsideram important este responsabilitatea deontologiei
medicale,cresterea nivelului de comunicare dintre medic si pacient dar si rezolvarea
retribuirii adecvat pentru conditiile de lucru si responsabilitatea pe care si-o asuma.
Conform noii legi privind asistenta sociala a persoanei varstnice,beneficiaza de
asistenta sociala persoana varstnica care se gaseste in una din urmatoarele situatii:
a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea uneia sau a unor persoane obligate la
aceasta potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
b) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea
ingrijirii necesare;
c) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza
resurselor proprii;
d) nu se poate gospodarii singura sau necesita ingrijire specializata;
e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale datorita bolii ori
starii fizice sau psihice.
Shuthlesworth (1982) a studiat atitudinea administratorilor institutiilor de ocrotire
si a rudelor varstnicilor institutionalizati,reiesind ca in marea majoritate aceasta coincide
in ceea ce priveste responsabilitatea pentru calitatea serviciilor oferite.
de
de
de
de
sa ia o decizie;
sa dea o declaratie;
sa astepte raspunsul;
asemenea cursuri de pregatire si de multe ori impactul este cel prezentat anterior.Aici
asitentul social ar avea un rol marcant.
Cu atat mai mare este impactul cu cat pensionarea are o cauza patologica.Aici
asitentul social ar fi cel mai reprezentativ profesionist ca sa indrume si sa
consiliezeacesti bolnavi,desi prezenta lui ar fi foarte importanta in spitale.Un pensionar
de boala isi pierde brusc capacitatea de lucru,fapt ce intervine in mod agresiv atat pe
plan economic(situatia financiara a familiei),cat si pe plan psihic(sentimentu de
inutilitate).De asemenea,pensionarea mai poate fi un eveniment generator de criza cand
aceasta survine ca urmare a restructurarilor facute la lucul de munca,atunci cand pentru
a preveni somajul se recurge mult mai rapid la pensionare.Tot in plan socialse pierd
anumite roluri care au fost castigate de-a lungul vietii,ceea ce poate duce la crize de
adaptare,manifestate mai frecvent in randul batranilor aflati pana in acel moment in
functii importante.Femeile par mai putin afectate de pensionare,dar pot trece prin crize
de anxietate gandindu-se la aceasta.
In Romania,multe femei dupa pensionare le revine rolul de bunica sau se ocupa
de amenajarea casei si nu de putine ori de ingrijirea rudelor bolnave.In multe tari
occidentale,dupa pensionare varstnicii devin membrii activi ai unor asociatii,avand
fiecare roluri bine determinate,ceea ce duce de obicei la scaderea marcata a impactului
pensionarii,sau devin activi in cadrul unor societati caritabile sau religioase.De
asemenea,multi participa la cursurile unor universitati de vara sau pentru varsta a IIIa,sau isi deschid mici afaceri.H.Clavet sustine ca alegera individuala a varstei de
pensionare at rebui ridicata la rang de drept al persoanei.Exista tari in care se poarta
discutii in acest sens,fara a se ajunge deocamdata la decizia privind anularea criteriului
de varsta,devenit o impunere institutionala si apreciat ca invechit intr-o societate ce se
coordoneaza dupa alte prioritati si valori.
Categoriile de prestatii pentru pensionari include in cazul tuturor tarilor:pensia de
varsta,pensia de invaliditate si pensia de urmas.Pentru obtinerea pensiei de
batranete,varsta minima variaza de la 55 la 65 de ani pentru femei si de la 60 la 70 de
ani pentru barbati.Exista tari la care la pensia de invaliditate se adauga sporuri pentru
invaliditate ca urmare a unui accident de munca sau sporuri pentru pensionarii care fac
dovada ca venitul lor este sub pragul unui trai decent pe plan national.Pentru obtinerea
acesteia se pune conditia incadrarii intr-un anumit grad de invaliditate calculat.Pentru
obtinerea pensiei de urmas,conditia esentiala este legata de perioada si de cuantului
contributiei defunctului.Pensionarea poate duce la scaderea relatiilor sociale,varstnicul
fiind mai circumspect in legarea de noi prietenii si este precaut in orice contact cu
prietenii vechi.
Fiind un moment de raspantie in viata sociala a persoanei,pensionarea ar trebui sa
fie in atentia profesionistilor,care accepta in unanimitate ca daca se face o pregatire
anterioara,acest moment este mult mai usor depasit.
Decesul partenerului de viata constituie unul dintre cele mai stresante evenimente
pentru batran.Se presupune ca varstnicul suporta mai greu pierderea persoanei
Pentru a caracteriza cat mai complet starea de sanatate fizica si mentala a unui
batran este nevoie de un consult multidisciplinar,tratamentul ulterior la care va fi supus
urmand a fi ajustat periodic in functie de rezultate.
Definirea rezultatelor spre care trebuie sa tinda ingrijirea varstnicului
Problema care se ridica privitoare la eficienta unui tratament vizeaza remisiunea
simptomului sau stapanirea bolii.Majoritatea studiilor se concentreaza asupra remisiunii
simptomelor.Factorii
determinanti
in
aprecierea
sanatatii
publice
sunt:dizabilitatea,calitatea
vietii,folosirea
resurselor
medicale,institutionalizarea,morbiditatea,mortalitatea.
3.9 Calitatea serviciilor
Exista plasamente in institutii care sunt greu de pregatit deoarece ele sunt
consecinta proceselor morbide brutale.Printre cele mai banale se pot cita accidentele
vasculare cerebrale si fracturile,mai ales acelea ale colului femural.
Dar exista,de asemenea,plasamente in institutii care rezulta din procese mai
previzibile,ca o malarie dementiala sau neurologica ce se agraveaza
vizibil,inexorabil.Aici asistentul social si medicul generalist au un rol de
anticipare,pregatind ei insisi bolnavul si anturajul sau in vederea plasamentului si luand
contact cu structura cea mai bine adaptata pentru a primi persoana varstnica devenita
dependenta.Notiunea de criza este importanta pentru ca adeseori in aceasta situatie
plasamentul este vizat,ba chiar realizat.
In acelasi timp,inainte de a pronunta ceea ce risca sa fie definitiv,trebuie sa ne
punem intrebarea asupra caracterului reversibil sau nu a ceea ce atesta criza.
Neglijarea juridica poate viza de exemplu lipsa unui suport legislativ adecvat care
sa puna la adapost toate categoriile de varstnici.
Maltratarea duce de cele mai multe ori la deteriorarea conditiei biologice a
batranului,atat pe plan fizic cat si mental,iar daca se asociaza cu alte afectiuni
concomitente,poate duce la agravarea acestora si deces.
In multe tari,maltratarea constituie infractiune si se pedepseste prin lege.
-dreptul la religie
-dreptul la prevenirea dependentei,
-dreptul la ocrotire de catre personal calificat,
-dreptul la ocrotire legala,
-dreptul de a lege locul si modul de viata,
-dreptul la sustinere familiale si comunitara.
Exista totusi tari care incearca sa le respecte.De exemplu,in Danemarca,batranii
institutionalizati cu diagnostic de dementa Alzaheimer,beneficiaza d un program de
recrutare in grup sau individual asistati de un geroterapeut;de asemenea varstnicii partial
dependenti sau independenti dar singuri sau cu venituri mici,beneficiaza de servicii la
domiciliu
bine
concretizate,effectuate
de
personal
calificat:asistent
social,medic,asistenta de ocrotiere.
In Romania este salutara intentia asociatioei Alzheimer care,de exemplu in
Timisoara coordoneaza un centru de zi pentru bolnazii cu acest tip de dementa,in cadrul
caruia realizeaza diverse activitati ocupationale,permitand astfel familiei varstnicului sasi organizeze activitatile zilnice.Desi calitatea serviciilor este buna,ele sunt insuficiente
comparative cu numarul mare de bolnavi pe aria judetului.
Problema se pune pentru varstnicii singuri sau cei institutionalizati,care de multe
ori zac in pat din lipsa diagnosticului,din lipsa resurselor sau din indiferenta.O problema
si mai arzatoare o reprezinta necesitatea dezvoltarii in Romania a serviciilor la domiciliu
care la ora actuala se raelizeaza mai mult in ceea ce priveste nursing-ul,terapia
ocupationala,kinetoterapia,etc.
Drepturile batranului in societate nu trebuie subminate.Adesea,dupa o viata
sociala active si multe ori apparent implinita,asitam la marginalizarea acestei
categorii.Vom intalni astfel prea multi batrani in spitale,azile sau pe strazi si prea putini
inconjurati de familie,in caminele pe care de multe ori le-au construit cu propriile
maini.O parte dintre ei nu ai copii care sa ii ingrijeasca,dar mare majoritate sunt uitati
si considerati ca poveri,legume sau anexe nefolositoare de catre cei carora le-au
dat viata.Apare astfel motivat conceptual dictinului biblic:
Sa nu iti nesocotesti parintii.
3.18 Rolul asistentului social
1.Muncitor de teren(outreach worker)13[13]-om care merge in comunitate pentru a
identifica o nevoie si urmeaza referintele date in contextul serviciului;
13
Studiu
Ca metoda de studiu sa folosit cercetarea cantitativa.
Studiul a fost efectuat pe persoanele varstnice aflate intr-o institutie de stat
Caminul pentru persoane varstnice Jimbolia din judetul Timis, cat si pe persoane
varstnice aflate intr-o institutie privata Casa Adam Muller Guttenbrunn din Timisoara.