Anda di halaman 1dari 25

‘’Dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca şi

Olimpul, Pindul sau Pelias. Este aşezat în părţile Neamţului, nu departe de


izvorul Tazlăului, iar în mijlocul lui e acoperit de zăpezi veşnice; pe vârful lui
însă nu se găseşte pic de nea, fiindcă pare să fie deasupra norilor de zăpadă.
Din vârful său, care se înalţă ca un turn, se prăvale un pârâu foarte limpede, ce
se năpusteşte cu mare larmă peste stânci abrupte... Drept în vârf se vede o
statuie străveche, înaltă de cinci coţi, înfăţişând o bătrână cu douăzeci de
mioare, din a cărei parte firească curge într-una un izvor. E anevoie de spus
dacă natura a vrut să-şi arate aici jocul sau dacă statuia a fost lucrată de mâna
unui artist dibaci. Căci statuia nu stă pe nici o temelie, ci e crescută şi legată
strâns de celelalte stânci... ‘’
Dimitrie Cantemir – ‘’Descriptio Moldaviae ‘’

Capitolul I :

Valorificarea spatiului rural

1.1. Spatiul rural. Definire. Caracteristici :

Spatiul rural prezinta caracteristici diferite din punct de vedere fizic si


social, este un concept complex care a generat pareri diverse in ceea ce
priveste definirea, sfera de cuprindersi coponentele sale.
Intr-o rima faza se poate zice ca spatiul rural cuprinde ‘’tot ce nu este
urban’’. Luand in considerare cateva criterii de ordin morfologic, structural si
functional putem afirma ca patiul rural este o componenta in cadrul spatiilor
functionale dduse din caracteristicile zonelor in special oicumene si
suboicumene. Spatiile rurale impruna cu spatiile urbane sau ale diferitelor
amenajari cu profil social-economic, ofera cadrul structurilor economice
specifice unei regiuni sau unei tari.
Spatiul rural din Romania este format din suprafata administrativa, in
teritoriul careia se implementeaza politica rurala, a celor 2688 comune si
12751 sate. O comuna este formata din mai multe sate ; in medie revin 4,7 sate
pe o comuna. Dimensiunea satelor variaza, de la cele care au doar cativa
locuitori, pana la sate cu peste 7000-9000 locuitori. Predomina satele cu putini
locuitori, numarul mediu de locuitori dintr-un sat find de circa 800.
Suprafata spatiului rural insumeaza 212,7 mii km², reprezentand 89 %
din suprafata tarii, avand o populatie de 10,14 milioane locuitori care
reprezinta 45 % din populatia tarii, rezultand o densitate relativ slaba, de sub
48 locuitori/km². Populatia n mediul rural participa la activitatea economica n
proportie de peste 57 %, in timp ce populatia urbana are o rata a participarii de
numai 43 %.
Cea mai mare parte din populatia ocupata este intalnita in agricultura,
identificata ca ramura economica predominanta, cu grad scazut de tehnicizare.
Pe langa agriultura, in spatiul rural se desfasoara si alte activitati neagricole,
dar fara ca acestea sa fie extinse. Exceptand industria extractiva si energetica,
activitatile neagriole se desfasoara in intrprindri mici si mijlocii. Numarul
unitatilor care desfasoara activitati mestesugaresti si de prestari servicii a
descrescut accentuat, cu aproximativ 46 % fata de anul 1989.
Datorita analizarii spatiului rural in comparatie cu celelalte spatii de pe
teritoriul Romaniei am putut formula caracteisticile specifice ale acestuia,
delimitate dupa urmatoarele domenii : structura economica, densitatea
populatiei, profsiile de baza dominante, cultura si edificii culturale, viata
culturala, relatiile interumane, cutumele si altele.
Caracteristicile spcifice ale spatiului rural :
1. din punct de vedere a structurii economice, activitatile agricole detin
ponderea cea mai mare din teritoriul rural, fara sa fie excluse alte
activitati precum silvicultura si industria forestiera izonele montane si
colinare, turismul si agroturismul, serviciile pentru populatie ;
2. din punct de vedere ocupational, sptiul rural este preponderent u spatiu
de productie in care activitatile sectoarelor primare detin o pondere
ridicata in economia acestuia. Profesiile practicate in spatiul rural sunt
cu precadere manuale, unele dintre acestea solcitand policalificare
profesionala. Populatia ocupata in servicii, in activitatile
administrative, sociale este redusa ca podere. In acelasi timp, o mare
parte din populatia care lucreaza in sectorul neproductiv depune si o
activitate in agricultura si alte sectoare in timpul liber, fie ajutand
membrii familiei, fie lucrand in micile gospodarii agricole sau in
ferme ;
3. in cea ce priveste forma de proprietate, cea pivata este predominanta,
roprietatea publica si privata a statului fiind mult mai restransa
(rezervatii si parcuri nationale, terenuri limitrofe caior de comunicatii
si retelelor de transport, pasuni, islazuri) ;
4. o caracteristica importanta a spatiului rural consta in densitatea redusa
a populatiei si a marimii asezamintelor umane bine aerisite. Locuitorii
se cunosc intre ei foare bine rezultand o mai mare implicare a acestora
in soltionarea prblemelor comunitatii ;
5. din punct de vedere peisagisic, prin structura sa naturala, linistea,
pacea, climatul, aerul curat, peisajul linistitor, prin flora si fauna sa este
mai frumos si mai apreciat de locuiori. Peisajul rural prin naturaletea sa
constiuie un patrimoniu al counitatii ;
6. modul de viata rural, traditiile si obiceiurile, formeaza cultura
populara locala sau regionala si alaturi de economie si ecologie da
adevarata dimensiune a spatiului rural. Alaturi de aceasta caracteristica
o importanta deosebita o are implementarea activitatilor neagricole, de
tip industrial sau service, care trebuie realizata fara distrugerea
autenticitatii spatiului rural ;
7. activitatile neagricole, cele de tip industrial si de servicii se bazeaza pe
complementaritatea fata de agricultura dar aceasta nu exclude
posibilitatea de infiintare a intreprinderilor mici si mijlocii din alte
domenii ;
8. o ultima caracteristica a spatiului rural este reprezentata de inegalitatea
intre rural si rustic, pentru ca si in domeniul rural actioneaza legile
progresului care impun o evolutie in viata localnicilor. Nu se poate
afirma ca o involutie in spatiul rural poate avea efecte atat de grave
incat sa se produca o rusticizare a spatiului rural.
In ceeea ce priveste infrastructura sociala si a serviciilor putem aminti :
reteaua de invatamant putin diversificata ; iar starea constructiilor si dotarea cu
aparatura de specialitate este nesatisfacatoare ; mortalitatea infantila este
ridicata, urmare directa a nivelului se trai scazut si asistentei sanitare precare.
Ca urmare a acestei subdezvoltari care persista in spatiul rural se impuna ca
obiectiv a dezvoltarii rurale realizarea de actiuni in sprijinul economiei si
populatiei din aceste zone.

1.2. Dezvoltarea complexa a spatiului rural :

Dezvoltarea complexa a spatiului rural trebuie privita ca un obiectiv


national avand in vedere implementarea standardelor europene practicate in
acest domeniu si implicit in imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei din
mediul rural si participarea la ridicarea generala a calitatii vietii.
Avand in vedere caracteristicile spatiului rural activitatile economice,
sociale si culturale desfasurate in acest cadru putem realiza o descriere a
acestuia concentrata in trei functii principale :
1. Functia economica a spatiului rural :
- este functia primara,considerata de baza ; are ca obiectiv principal
obtinerea produselor agroalimentare si a altor bunuri realizate in cadrul
ramurilor productive din amonte si aval de agricultura ; activitate
menita sa asigure localinicilor din spatiul rural conditii de viata
satisfacatoare.
Prin intermediul Cartei Europene se doreste garantarea unui sistem
de productie menit sa asigure necesarul alimentar al populatiei ; alinierea
veniturilor celorlalte profesiuni cu veniturile agricultorilor si familiilor lor, ca
sursa de venit (profit) fundamental pentru populatia rurala ; protejarea
mediului inconjurator ; producerea de materii prime reciclabile destinate
industriei si productiei de energie ; asigurarea tuturor nevoilor intreprinderilor
mici si mijlocii agricole, comerciale si de prestari servicii ; o baza pentru
recreatie si turism.
Toate aceste demionstreaza ca functia economica este o functie
complexa, pluriactiva rezultatnd faptul ca spatiul rural nu mai este vazut ca o
zona in principal agricola, ci o zona economic diversificata care isi propune
mentinerea tineretului in psatiul rural garantand in acest mod surse de venituri
suplimentare pentru salariatii din spatiul rural.
2. Functia ecologica a spatiului rural :
- odata cu industrializarea agriculturii si a zootehniei, apare si se
intensifica poluarea spatiului rural manifestata prin : poluarea apei ;
poluarea aerului si poluarea solului ; fapt ce determina dezechilibre la
nivelul ecosistemelor din spatiul rural.
Datorita aparitiei factorilor poluanti sau impus masuri de limitare si
inlaturare a efectelor negative ale factorilor poluanti asupra spatiului rural
concentrate intr-o politica de pritectie a mediului natural care prevede :
exploatarea ratinonala si durabilitatea resurselor natiurale in scopul prezervarii
spatiilor locuite si a biodiversitatii ; protejarea peisajului ; remedierea
degradarilor naturii si ale peisajului ; cerarea de rezervatii naturale si nu in
ultimul rand creare a de programe de supraveghere a respectarii dispozitiilor
juridice nationale si intermediare asupra protectiei mediului.
3. Functia social – culturala :
- este cunoscut faptul ca locuitorii din spatiul rural se cunosc intre ei,
realizandu-se astfel o ierarhizare sociala in functie de comportamentul
in familie si in societate, ambele aspecte fiind caracteristici ale
relatiilor din mediul rural.
Relatiile sociale din interiorul comunitatilor din spatiul rural sunt
strans legate de viata culturala cea spirituala. De-a lungul timpului unele
traditii au disparut ca efect al ‘’modernizarii, al productiei de masa’’,
caracteristicile urbanului.
In prezent se depun eforturi in vedrea readucerii la viata a
preocuparilor traditionale in domeniul alimentar, mestesugar ; si apararea
diversitatii si bogatiei patrimoniului arheologic din zonele rurale.
Incepand cu conferinta asupra mediului de la Stocholm din 1972
oamenii au inceput sa recunoasca faptul ca degradarea mediului inconjurator
este dependenta de bunastarea omenirii si de cresterea economica in general ;
in acest sens a fost infiintat Comitetul Mondial asupra Mediului si Dezvoltarii
care pana in 1987 a identificat peste 60 de definitii ale conceptului de
Dezvoltare Durabila.
Dezvoltarea durabila va trebui sa intruneasca in mod armonios cele trei
dimensiuni esentiale :
1. economica ;
2. sociala ;
3. ecologica.
Acest concept trebuie sa nu redea un proces care sa stopeze cresterea
economica asa cum se prezoniza in primul raport al Clubului de la Roma si
nici sa absolutizeze rolul mediului precum o fac asociatiile si partidele
ecologiste.
In linii mari, conceptul de dezvoltare durabila a spatiului rural a fost
acceptat pe plan mondial, mesajul sau fiind preluat de Conferinta de la Rio de
Janeiro din 1982, cand pentru prima data s-a angajat o negociere planetara fata
de schimbarile climatice care au loc pe baza de ratiuni stiintifice aprig
discutate.
Astfel dezvoltarea durabila este cea care satisface cerintele prezentului
fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a raspunde propriilor
nevoi. Cerintele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile includ
urmatoarele :
- redimensionarea cresterii economice, avand in vedre o folosire cat mai
eficienta si mai echitabila a resurselor, astfel incat sa se obtina un
produs de calitate cu deseuri minime si netoxice ;
- cresterea calitatii vietii oamenilor in conditiile satisfacerii nevoilor
esentiale si prin reducerea cresterii demografice necontrolate ;
- conservarea calitatii mediului si a resurselor naturale ;
- o participare mai ferma a organismelor de guvernare in luarea
deciziilor privind economia si mediul.
Am putea spune ca dezvoltarea durabila presupune asigurarea unui
echilibru intre cresterea economiei si protectia mediului si pe aceasta baza,
satisfacerea cerintelor nu mai prezente dar si de perspectiva ale dezvoltarii
sociale.
1.3. Modalitati de valorificare a potentialului din spatiul rural :

1.3.1. Sistemul industrial ca posibilitate de valorificare a


potentialului din spatiul rural :

Intr-o anumita perioada a dezvoltarii societatii umane, au luat forma


si s-au consolidat activitatile industriale. Acestea cunosc si in prezent un
proces de diversificare desfasurat pe masura cresterii gradului de cunostere. In
ciuda multitudinii activitatilor industriale acestea pot fi cuprinse doar in trei
grupe :
- activitati de extractie ;
- activitati de prelucrare ;
- servicii cu caracter industrial.
Industria se incadreaza insfera productiei materiale, rod al diviziunii
sociale a muncii, in care au loc procese de extragere a bunurilor materiale din
natura, de prelucrare a materiilor prime minerale, agricole, silvice, sintetice si
artificiale, cat si lucrari cu caracter industrial.
Dezvoltarea continua a activitatilor industriale, adancirea diviziunii
muncii, au avut drept rezultat delimitarea unor grupe omogene care au format
adevarate subsisteme industriale delimitate dupa criterii, cum ar fi : destinatia
economica a produselor ; natura produselor materiale folosite ; specificul
tehnologiei de fabricatie utilizate ; specializarea personalului lucrator.
Procesul de formare a industriilor, in ansamblul lor, s-a desfasurat in
timp, suferind si in prezent modificari semnificative in raporturile dintre
ramurile si subramurile industriei. Sub influenta diversilor factori unele ramuri
isi restrang activitatea, lasand locul altora cu conditii mai bune de dezvoltare si
aparitia altor activitati industriale care intr-un timp relativ scurt devin ramuri
sau subramuri de sine statatoare.
Intre factorii care actioneaza in aceasta directie se numara :
a.) progresul tehnic – imprima modificari care intervin in raporturile
cantitative dintre elementele componente ale
capitalului ;
b.) aparitia unor noi procedee tehnologice – prelucrarea unor noi materii
prime conduce la schimbari semnificative intre
ramuri sau chgiar in interiorul uneia dintre acestea ;
c.) dezvoltarea in avans – a ramurilor care au rol de a aduce prelucrarea
resurselor materiale sporind cantitatea de munca la
fiecare unitate de materie prima transformata in
produs finit ;
d.) diversificarea si aparitia de noi produse – ca urmare a schimbarii
cererii pietei ;
Componenta definitorie a industriei o reprezinta procesul de productie.
In functie de specificul acestuia putem face diferenta intre industrie si
agricultura, industrie si constructii, industrie si comert. Toate aceste ramuri au
la baza capitalul productiv care face posibil desfasurarea procesului de
productie. Principala componenta, specifica spatiului rural, este
PAMANTUL ; acesta este conditia principala fara de care procesul de
productie nu este posibil. Rolul sau este diferit in functie de ramura in care se
desfasoara procesul de productie. In industrie functioneaza ca un loc de
asezare, baza a spatiului de functionare.
Industria rurala este partea integranta a economiei nationale cu scopul
de a valorifica resursele locale si satisfacerea nevoilor beneficiarilor acestor
produse. Asigura folosirea completa a fortei de munca de la sate si asigurarea
unor conditii de viata mai bune a populatiei prin dotarea acestor localitati.
Ca parte integranta a economiei nationale, industria rurala indeplineste
urmatoarele functii :
a.) Functia de valorificare a resurselor locale de materii prime si materiale :
In spatiul rural exista cantitati insemnate si diversificate de materi
prime, prin procesarea carora, industria rurala isi aduce un aport substantial la
obtinerea de bunuri materiale ; in aceste conditii, resursele de productie, isi
gasesc justificarea din punct de vedere al eficientei economice.
b.) Functia de diversificare a productiei de bunuri materiale :
Schimbarea activitatilor in functie de cerintele beneficiarilor (a pietei)
prezinta o mobilitate sporita in unitatile productive de dimensiuni mici. Se pot
organiza activitati de diversificare a productiei de bunuri materiale specifice
intreprinderilor mici si mijlocii care functioneaza in economia nationala cu
conditia existentei factorilor de productie necesari acestor activitati.
c.) Folosirea completa a fortei de munca din spatiul rural :
In comparatie cu agricultura careia ii este caracteristica sezonalitatea
activitatii, industria rurala asigura folosirea fortei de munca pe tot parcursul
anului deoarece majoritatea produselor alimentare presupun procesarea
materiilor prime agricole obtinute doar in jumatate din perioada anului,
cealalta jumatate folosindu-se in cea mai mare masura prelucrarii lor.
Un dezavantaj in acest sens este dotarea slaba din spatiul rural in ceea
ce priveste activitatea de artizanat. Din acest motiv si datorita lipsei de forta de
munca calificata, tinerii dornici dornici sa munceasca sunt atrasi de ofertele
din oras, desi sunt dornici de calificare. Acest deficit se poate rezolva daca se
vor asigura venituri sporite si dotari mai bune pentru muncitorii din industria
rurala.
d.)Cresterea veniturilor medii ale productiei rurale :
Doua aspecte pozitive ale industriei rurale sunt cresterea nivelului de
pregatire generala a populatiei rurale si cresterea nivelului dotarii edilitare,
astfel putem delimita veniturile obtinute de populatia rurala in venituri
realizate din activitati agricole carora se adauga veniturile obtinute prin munci
neagricole in industria rurala si venituri realizate de lucratori permanenti in
industria rurala.
Industria rurala are si o functie sociala daca avem in vedere necesitatea
pregatirii profesionala a locuitorilor spatiului rurala pentru a se integra in
activitatea de productie.
In concluzie, obiectivul principar al industriei rurale il constituie
producerea de bunuri materiale, industriale si alimentare, articole de uz casnic
si gospodaresc, articole de artizanat si arta populara, repararea si
reconditionare ade piese, producerea de energie ce rezulta de la
microhidrocentrale din mediul rural, valorificarea energiei eoliene si solare ;
toate acestea pentru nevoile populatiei si in vederea valorificarii potentialului
din mediul rural.
1.3.2. Serviciile din spatiul rural :

Servicile – activitati utile, destinate satisfacerii unei nevoi sociale ;


caracterizate astfel :
- au forma nemateriala ;
- sunt nestocabile ;
- sunt intangibile ;
- sunt indivizibile – coincidenta in timp si spatiu a productiei si a
consumului lor ;
- sunt inseparabile de prestator din perspectiva modului lor de
desfasurare ;
- sunt eterogene in raport cu sectorul tertiar cat si cu fiecare servciu in
parte.
Deoarece sectorul servciilor adaposteste o mare varietate de activitati
este necesara o clasificare a acestora in grupe omogene cu caracteristici
specifice. Cea mai corecta avand in vedere acest aspect este dupa scopul si
destinatia serviciilor ; astfel destingem trei grupe principale :

1.) Prestari servicii industriale :

In aceasta grupa sunt incluse urmatoarele servicii :


- activitati prin carese realizeaza bunuri sau instalatii noi ;
- reparatii capitale sau curente ale masinilor, utilajelor ;
- efectuarea unor prelucrari ale materiei prime si materialelor in cadrul
unior actiuni de cooperare ;
- reconditionarea pieselor de schimb ;
- remedierile in termenele de garantie ;
- confectionarile de produse de uz personal sau gospodaresc sau cele
realizate in serii mici.

2.) Prestari servicii pentru agricultura :

Aici sunt cuprinse serviciile prestate de AGROMEC-uri, proprietarii


de tractoare si masini agricole, asistenta tehnica de specialitate.
In Romania, exploatatiile agricole prezinta o dezvoltare precara, de
unde si necesitatea infiintarii unor servicii guvernamentale dar si private
printre care cele mai necesare fiind : serviciile de sol, servicii de protectie a
plantelor, servicii veterinare, servcii de productie si selectie a animalelor,
servicii si consultanta pentru practicarea agriculturii durabile, servicii de
mecanizare a agriculturii.

3.) Prestari servici pentru populatia rurala :

In aceasta categorie se includ transportul in comun ; programul de


activitate a dispensarului din zona rurala ; distributia energiei pentru consumul
casnic ; serviciile de invatamant.
Foarte important este si marketingul serviciilor rurale ; se pune accent
pe calitatea serviciilor oferite, respectarea termenului de executie a serviciilor ;
acordarea de gratuitati pentru clientii fideli sau pentru abonati.
1.3.3. Silvicultura si spatiul rural :

In spatiul rural, padurea este componenta de baza a mediului


inconjurator, furnizoarea a unei game bogate de produse printre care masa
lemnoasa, vanat, peste, fructe de padure, ciuperci comestibile, plante
medicinale. Principala producatoare de biomasa cu o valoare economica
deosebita pentru evolutia societatii omenesti, padurea contribuie la pregatirea
solului si purifica aerul cu ajutorul fotosintezei.
Potrivit Codului Silvic, padurile au numeroase functii, printre care cele
mai importante sunt :
a.) Functia de protectie a apelor atribuita padurilor situate in aval si amonte pe
o distanta de 15-30 km de limita acumularii, precum si padurilor din Delta
Dunarii ;
b.) Functia de protectie a terenurilor si solurilor atribuita padurilor situate pe
terenuri accidentate ; de exemplu pe terenurile predispuse la alunecari de
teren, pe o raza de 50 m sau plantatiilor forestiere executate pe terenuri
degradate ;
c.) Functia de protectie contra factorilor climatici si industriali daunatori
tribuita padurilor care constituie un zid de proectie a terenurilo agricole,
paduri din tepa si silvostepa si nu in ultimul rand paduri situate in zona de
campie ;
d.) Functia de recreare atribuita padurilor parcuri sau celor siuate in jurul
oraselor mari din Romania si nu numai ;
e.) Functia de interes stiintific si de conservare a fodului genetic forestier
atribuita parcurilor nationale, reervatiilor naturale, padurilor seculare si
portiunilor de padure cu specii rare.
Fondul forestier, potrivit Legii nr. 26/1996 : ‘’ Codul Silvic‘’, poate fi
definit prin urmatoarele componente : padurile, terenurile destinate
impaduririi, cele care servsc nevoilor de cultura, productie ori administratie
silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive, incluse in
aranjamentele silvice, in conditiile legii, idifrent de natura dreptului de
proprietate.
Romania dispune de un fond forestier dintre cele mai vloroase din
Europa ; cu o suprafata de peste 6,36 milioane hectare, adica apoximativ 27%
din suprafata tarii, ocupand locul 8 dupa tari ca : Suedia, Finlanda, Spania,
Franta, Germania, dar cu o suprafata in continua diminuare.
Potentialul forestier cuprinde si baza tehnica necesara pentru
prelucrarea primara a lemnlui, concretizata in 2700 gatere, 6500 de circulare si
altle.
O mai buna cunoastere si apreciere economica a fondului frestier
national se realizeaza cu ajutorul unui sistem de indicatori, printre care se
numara si marime fondului forestier, compozitia pe specii a padurilor,
structura pe clase de varste a padurilor, regimele de tratamente aplicate in
gospodarirea padurilor, productia si productivitatea padurilor, rezerva de masa
lemnoasa existenta pe picior si nu in ultimul rand accesibilitatea padurilor.
O problema importanta si de actualitate este reprezentata de protectia
fondului forestier national, activitate complexa si de natura ecologica cu
ajuorul unor masuri si responsabilitati concrete privind activiatea de
combatere a daunatorilor, paza padurilor contra activitatii distrucive a omului,
apararea impotriva incendiilor si a pasunatului n padurile tinere ; pentru
mentinerea echilibrului ecologic.

1.3.4. Valorificarea spatiului rural prin agroturism :

Turismul contribuie ca factor determinant pentru progresul economic


general, ca aport in cresterea produsului intern brut, la echilibarea balantei de
plati externe si la ameliorarea calitatii vietii.
In Romania agroturismulconstituie o sansa pentru gospodaria rurala,
gospodarie careia,in general ii este caracteristica economia de subzistenta. Si
daca avem in vedere faptul ca in perioada actuala se manifesta o cerere
crescanda a clientelei europene pentru o astfl de foprma de turism, rezulta de
aici inca o motivatie pentru practicarea agroturismului.
Defnitia fundamentala a agroturismului trebuie sa porneasca de la
necesitatea gasirii de solutii pentru gospodariile rurale, in sensul sterii
veniturilor prin valorificarea potentialului economi al acestora, dezvoltand
servicii de gazduire si de valorificare a produselor proprii si locale.
Din definitia agroturismului deducem faptul ca acesta trebuie tratat c
un sistem complex ale carui elemente componente se afla intr-o stransa relatie
de interdependenta. Pe baza studiilor efectuate si ca urmare a sesizarii
principalelor efecte ce iau nastere in momenul activarii acestore elemente s-a
ajuns la concluzia ca agroturismul poate fi privit ca un sistem asupra caruia se
exercita numeroase influente din mediul extern si care, la raul sau,
influenteaza mediul extern, asa cum este descris in figura de mai jos :

Fig. 1 : Agroturismul – sistem cibernetic :

Influente ale SISTEM Influente ale


mediului extern ECONOMIC sistemului asupra
asupra sistemului mediului extern
INPUTURI OUTPUTURI

(INTRARI) AGROTURISMUL (IESIRI)

Activitati de transformare
MEDIUL EXTERN

O alta modalitate de a defini agroturismul este aceea de a-l privi ca pe


o activitate practica ce prezina o latura intrinseca a economiei locale. In cadrul
sistemului economic la nivel local, agrturismul are un rol de regulator, de
feed-back. Agroturismul se realizeaza prin valorificarea cadrului natural, a
fertei de cazare si a diverselor servicii puse la dispozitie de catre gospodariile
si fermele agrotuistice. Scopul acestei activitati este acelasi ca la orice alta
activitate economica, de a obtine venituri.
Veniturile obtinute din agroturism au, de regula, un caracter
complementar, gospodaria sau ferma agroturistica realizeaza in general,
venituri de baza din activitatea agricola sau din alte tipuri de activitati
(prelucrarea a materiilor prime agricole sau neagricole, artizanat si altele).
Privit ca o activiate practica, agroturismul are un caracter complex,
imbinand armonios : cadrul natural, oferta de cazare, serviciile agroturistice.
Toate acestea sunt puse la dispozitia turistilor prin intermediul unor tehnici si
metode ce imbraca forma unor programe oferite pietii turistice.
Exista in Romania numeroase sate ce dispun de conditii naturale bune
pentru practicarea turismului si care beneficiaza, de asemenea de un cadru
construit pitoresc, cu case s gospodarii confortabile, cu oameni ospitalieri ce
au o traditie culturala si artistica proprie, cu mestesugari si artizani talentati.
Dar tot atat de numeroase sunt si cazurile in care aceste zone,
reprezentand un bogat si important patrimoniu local sau putin valorificate.
Locuitorii si gospodariile satului se deplaseaza la oras pentru a-si valorifica
produsele proprii si pentru a-si gasi un loc de munca.
Pentru a pune in valoare patrimoniul neutilizat si pentru a sprijinii satul
este necesar sa gasim solutia prin care sa determinam orasul sa priveasca la
sat.
Preocuparile dezvoltarii agroturismului vin in intampinarea
motivatiilor de a satisface atat nevoile de odihna si recreere activa a populatiei
de la orase sau din zonele aglomerate, cat si a vaorifiarii resurselor locale ce
pot atisface cerintele turistilor.
Agroturismul reprezinta o reala sansa pentru economia locala.
Agroturismul creat si asistat creaza principalele motivatii in antrenarea si
dezvoltarea unor initiative, a unor activitati traditionale care multa vreme au
fost neglijate, a unor mestesuguri ; in creareai consolidarea unor creatii
artistice locale ; legrea unor prietenii ; satisfacerea nevoilor materiale si
spirituale ale turistilor, activitatii care diminueaza viata economica locala.
Gospodaria rurala caracterizeaza oferta de cazare si de servicii
agroturistice si creaza motivatia gospodarului de a pregati si a amenaja
interiorul si exteriorul gospodariei in scopul obtinerii de venituri , stimuleaza
fospodarul sa investeasca in propria gospodarie, sa dezvolte activitati
complementare preocuparilor sale. Gospodarul va intra in competitie, isi va
desfasura de acum activitatea intr-un mediu concurential si va fi obligat sa
devina competitiv, sa ridice calitatea serviciilor si a produselor proprii pentru a
fi solicitat.
Activitatea turistica ofera gospodarului posibilitatea de a pune in
valoiare oferta de cazare, de a valorifica in stare proaspata sauprelucrata
produsele proprii din gospodarie, de a presta servicii. Turistul creaza cererea
locala de produse alimentare proaspete, produse de mica industrie, artizanat ;
el este amator de trasee, de recreere, solicita servicii si stimuleaza creativitatea
gospodarului.
Satul sau zona agroturistica reprezinta spatiul real de atractie, spatiul in
care s easambleaza toate elementele de dezvoltare locala. Apare iteresul de
sustinere a satului, de imbunatatire a infrastructurii, de construire a unei vieti
spirituale a satului. Se creaza astfel suportul imbunatatirii serviciilor publice.
Instruirea gospodarului in pregatirea ofertei de cazare, informarea
turistilor, poate fi realizata de un ‘’asistent’’ agroturistic. Acesta poate fi un
agent local sau national, conditia care se impune fiind armonizarea
conceptiilor tuturor ‘’actorilor’’ implicati si a modalitatii lor de actiune.
Pentru a putea intra in circuitul agroturistic, orice gospodarie trebuie sa
fie evaluata si sa detina un certificat de conformitate, certificat obtinut ca
urmare a indeplinirii conditiilor cerute. Evaluarea se face pe baza unei ‘’Fise
de evaluare a potentialului agroturistic al gospodariei’’(anexa), iar daca
gospodaria se incadreaza in anumiti parametrii, ea primeste un ‘’Certificat de
conformitate‘’ (anexa). Acest certificat ii confera dreptul de a practica
agroturismul.
In functie de nivelul de dotare si calitatea serviciilor oferite, entitatile
agroturistice se clasifica pe stele, potrivit criteriilor prevazute de legislatia in
vigoare.
Activitatea agroturistica poate fi privita ca un sistem integrat de
activitati ce se desfasoara in mediul rural, activitati ce se afla in relatii de
interdependenta si care au ca scop final dezvoltarea generala a zonelor rurale.
Definita astfel, activitatea agroturistica poate reprezenta un instrument de
masurarea a calitatii vietii, de cuantificare a nivelului de trai pentru anumite
grupuri sociale.
CAPITOLUL II :

2.1. Agricultura :

Mediul natural constituie pentru agricultura unul din factorii de


productie indispensabili, de aceea trebuie bine protejat pentru ca agricultorul
depinde în productie de entitati vii si anume animale si plante. Pentru a putea
asigura continuitatea productiei agricole mediul natural trebuie salvat cu orice
pret.
Mult timp au existat legaturi armonioase între agricultura si mediul
înconjurator. Societatea umana s-a dezvoltat mai întâi dupa modelul unui
ecosistem natural conceput complet, în cadrul unei economii naturale de tip
agrar, dar mai târziu pentru a-si satisface nevoile în sensul dorit, aceea de a-si
asigura hrana, omul a dezvoltat activitati care au impus o modificare
substantiala a structurii bazei energetice, sursele reînnoibile fiind înlocuite
cu cele nereînnoibile.(1 - C. Negrei – Bazele economiei mediului, Ed. Didactica si
Pedagogica , Bucuresti, 1997)
În tarile cu economie de tranzitie cum este si România, problemele
legate de dezvoltarea durabila a exploatatiilor agricole sunt legate mai
mult de saracie si lipsa de tehnologii productive, decât de aplicarea unor
tehnologii poluante si de nivelurile ridicate de consum cum sunt în tarile
dezvoltate.
Un impact major asupra agriculturii l-a avut aplicarea Legii
fondului funciar care a produs farâmitarea excesiva a suprafetelor
agricole, care nu permit aplicarea tehnologiilor cât mai eficient. Ca
urmare a avut loc o dezvoltare excesiva a productiei de cereale în sistem
extensiv în detrimentul leguminoaselor boabe, fapt ce duce la degradarea
mediului natural.
Pentru a înfiinta o exploatatie agricola durabila se vor lua în
considerare urmatoarele:
- solul si clima;
- marimea gospodariei;
- raportul ogor-pajiste;
- spatiul pentru grajduri si cladiri;
- gunoiul lichid sau solid, spatiul ocupat de gropi în m3;
- rotatia culturilor si asolamentul;
- lucrarile solului;
- combaterea buruienilor si daunatorilor;
- fortele de munca disponibile;
- organizarea muncii;
- desfacerea marfii;
- finantare.
În concluzie, am putea defini exploatatiile agricole durabile ca fiind
cele care:
• folosesc tehnici manageriale complexe si performante care sa asigure
integritatea ecologica fata de mediul natural si chiar fata de consumatori;
• sunt specifice zonei în concordanta cu solul si clima si sa asigure o anumita
relatie între oferta de produse si cererea de produse, adica sa fie flexibile;
• dimensiunea exploatatiilor agricole trebuie sa fie corespunzatoare
specializarii ei si nu în ultimul rând cu tehnologiile aplicate pentru a putea fi
eficiente;
• pastreaza biodiversitatea, frumusetea peisajului si alte bunuri care nu sunt
evaluate pe pietele existente;
• este profitabila pentru producatori pe termen lung;
• este eficienta din punct de vedere economic, dintr-o perspectiva sociala,
adica: asigura securitatea alimentara si în acelasi timp venituri
corespunzatoare producatorilor agricoli.
Organizarea economico-sociala a agriculturii în tarile cu economie
de piata se bazeaza pe proprietatea privata si este rezultatul actiunii
sistemelor de interventie a guvernelor si a fortelor pietei în procesul de
ajustare structurala.(2 - Letitia Zahiu, Anca Dachin – Politici agroalimentare comparate,
Editura Economica, Bucuresti, 2001)
Organizarea constituie combinarea nemijlocita a resurselor umane
si în mod indirect, materiale, informationale si financiare, la nivelul
locurilor de munca, compartimentelor si unitatii în ansamblul sau.

2.2. Silviculura :

Concluziile sunt diverse, unele dintre ele se regasesc pe parcursul


lucrarii, iar altele decurg din privirea de ansamblu asupra temei tezei de
doctorat:
- Industria lemnului are o veche traditie în tara noastra, dispun de
importante resurse de masa lemnoasa i de forta de munca cu expertiza
în domeniu, ceea ce se constituie în premise importante pentru
dezvoltarea sa;
- Prin numeroasele sale activitati, aceasta ramura industriala contribuie
la punerea în valoare a lemnului, la satisfacerea diverselor nevoi ale
consumatorilor i are un rol important în existenta unor comunitati
rurale;
- Industria lemnului detine un loc însemnat în economie redat, între
altele, prin: contributia sa la realizarea valorii adaugate brute -8%,
oferta de locuri de munca -11,1% din totalul acestora, i prin
participarea la exportul de produse industriale -11.0%;
- Industria lemnului dispune de însemnate capacitati de productie,dar ele
reprezentau, în anul 2005, circa doua treimi din cele existente în 1989,
cu exceptia producerii cherestelei, unde s-a înregistrat o cre tere de
18%;
- Întreprinderile care opereaza în industria lemnului sunt de mici
dimensiuni - 86,7%, cele mijlocii i mari reprezentând numai 13,3%,
gradul de concentrare fiind redus, cele mai mari 20 de întreprinderi din
prelucrarea lemnului (exclusiv mobila) detineau numai 18,1% din cifra
de afaceri a acesteia.

2.3. Servicii :

2.4. Industrie :

CAPITOLUL III :

Studiu de caz : pensiunea agroturistica Condor – Dulcesti, Neamt

3.1. Planul de afaceri : pesiunea agroturistica Condor – Dulcesti,


Neamt :
3.1.1. Descrierea afacerii :

Afacerea a demarat in anul 1992, de catre fratii Sava Alexandru si,


respectiv Sava Mihai. Acestia au inceput construtia unuei cladiri care mai apoi
si-a gasit intrebintarea in a gazdui si a oferii o gama intreaga de servicii
complete speifice rurale regasite in conceptul de agroturism.
Pensiunea poarta denumirea de CONDOR si ofera cientilor ei servicii
de cazare si masa in regim de pensiune completa, la nivlul standardelor
europene in domeniu si pecifice mediului rural cum ar fi bucataria traditionala
bazata pe produse autohtone sau achizitionate din zona, ghidaj turistica si
transport in zona, sporturi de iarna si alpinism montan, pescuit si vanatoare.
Pensiunea Condor este o afacere de tip familial, proprietarii fiind fratii
Sava. Capitalul acesteia este in intregime privat si se siteaza pe o suprafata de
10 000 mp unde se intalnesc 2 caldiri : pensiune si anexele gospodaresti.
Pensiune dispune de 36 locuri de cazare dispuse in 20 de camere doate cu tv
propriu si incalzire cucentrala termica pe gaze, apa curena si canalizare cu fosa
septica. Atat camerele cat si sala de receptie si de servire a mesei dispun de un
mobilier traditional specific zonei neamtului si ofera un mediu relaxant atat
pentru parinti cat si pentru copii acestoa care se pot bucura si de spatiul
amenajat special pentru acestia cu leagane rustice. Clientii se pot folosi si de
parcarea generoasa din fata pensiunii dar si de un garaj de 2 locuri acoperit
care face parte din anexele gospodaresti alaturi de grajduri si locul de
depozitare a nutretului. Puncul de atractie a pensiunii si elementul care confera
farmec acesteia este considerata pivnita unde nu numai ca sunt depozitate
numeroase conserve autohtone si specii alese de vinuri si bauturi specifice din
fructe si nu numai, dar intr-un colt este amenajata o zona care aduce aminte de
o cafenea unde clientii pot savura o sticla de vin la un ‘’pahar de vorba’’.
In ciuda faptului ca este o afacere de familie, fratii Sava au fost nevoiti
sa angajeze o menajera,un ghid turistic, si un muncitor priceput la toate.
Alaturi de acestia sotiile fratilor Sava se ocupa in intregime de bucatarie si
pregatirea alimentelor pentru conservare in vederea pastrarii acestora pe iarna,
iar cei doi frati impart responsabilitatile in ceea ce priveste departamentu
financiar si aprovizionare si nu in ultimul rand ingrijirea animalelor.

3.1.2. Serviciile oferite de pensiune Condor :

Pensiune ofera in mod curent servicii complete de pensiune care includ


cazare si trei mese pe zi. Meniul este unul traditional dar pot fi relizate la
comanda si preparate de bucatarie intrnationala, iar bauurile sunt oferite din
productie proprie dar si din afara pensiunii acestea din urm fiind cuprinse
separat pe nota de plata. Clientii pot servi masa in spatii speciale pentru
aceasta dar si pe terasa amenajata astfel incat aceasta poate fi folosita si pe
timp de ploaie deoarece este acoperita. De Craciun, Revelion si Paste se
organizeaza mese festive cu preparate specifice zonei penru aceste ocazii, iar
in sezonul de tamna se organizeaza si degustari de vinuri in pivnita special
amenajta.
Ghidul pensiuniii ofera oaspetilor diferite programe de agrement si
poate conversa in mai mute limbi de circulatie internationapa prcum engleza,
franceza si rusa. Printre seviciile si programele de agrement se numara si
prticiparea la activitaile gspodaresti (hranirea si ingrijirea animalelor, culesul
oualor, mulsul vacilor, lectii practice de bucatarie traditionala), drumetii in
zona neamtului care se pot face calare sau sub forma de trasee montne simple
dar si complexe de doua zile pe masivul ceahlau care safla la o distanta de
doar 10 km de pensiune, pot merge si la pescuit in raul Izvoul Muntelui si pot
participa la targurile si festivalrile traditionale locale.

3.1.3. Localizarea pensiunii :

Pensiunea Condor este situata in comuna Dulcesti, satul Dulcesi,


judetul Nemt. Localitatea Dulcesti se afla pe drumul national DN 15 la circa
10 km de localitatea Bicaz de unde se poate pornii in explorarea masivului
Ceahlau si reprezinta punct de plecare spre multe alte atractii turistice din zona
neamtului.
Limita de nord contureaza portiunea cu vegetatie forestiera compacta
si altitudini mai mari, in sectorul cuprins intre Valea Schitului, apoi limita
ocoleste poiana unde se afla statiunea si schitul Durau; mai departe limita
urmeaza pe o portiune versantul drept al Vaii Schitului traversand afluentii
acestuia: Durauasul si Gasteniul si trecand pe la izvoarele paraului Ursu.
Urmeaza pe o portiune cumpana de ape dintre Rapciunita si Sasca apoi trece
pe la obarsia paraului Sasca si a afluentului sau Tiflic, urca la Varful Stus
pana la confluenta acestuia cu Izvorul Alb.
Limita de est urmareste cursul Izvorului Alb, in sensul raului, apoi se
ridica pe versant pana la cumpana de ape dintre Izvorul Alb si Izvorul
Muntelui apoi urmareste pe o mica portiune aceasta cumpana. Limita
intersecteaza apoi paraul Izvorul Muntelui in apropiere de confluenta acestuia
cu paraul Armeni, apoi urca pe cumpana de ape cu valea Furciturii si coboara
in valea Furciturii; urmareste pe o mica portiune cursul acestei vai
apoi urca pe cumpana de ape dintre valea Furciturii si Neagra;
coboara pe valea Magdei cu Fagii Rari ocolind fanetele din bazinul Negrii,
traverseaza cumpana de ape, coboara in paraul Neagra si urca pana in varful
Verde (1138 m).
Limita de sud urmareste limita dintre padurea compacta si zona de
fanete si pasuni a localitatilor Neagra, Bicazul Ardelean si Telec. De la varful
Verde trece spre sud-vest, coborand pe o culme domoala pana la o mica sa, de
unde urca la varful Fagetel (1168 m), urmarind apoi limita padurii pana in
dreptul satului Telec.
Limita de vest traverseaza paraul Franturi urmand valea Bistrei in
amonte, de aici limita urca pe paraul Ciotelicu de unde trece peste o foarte
ingusta cumpana de ape , urcand pana in varful Calului; apoi coboara in
bazinul paraului Schitului, urmarind cursul unui important afluent al acestuia,
Valea Slatina.
Aici limita se indeparteaza putin de vale datorita existentei unei
suprafete cu vegetatie de pajiste. Limita traverseaza apoi paraul Martinu si
urmareste limita padurii fata de poiana.
Muntii Ceahlau sunt incadrati de vai largi si adanci (Bistricioara,
Bistrita si Bicaz) ce se separa de masivele vecine alcatuite din sisturi cristaline
sau din flis gresos. De-a lungul vailor se poate ajunge in diferite puncte ce se
pot realiza pe drumuri forestiere sau poteci turistice marcate, ascensiuni la
varfurile principale sau la diverse alte obiective turistice.
Potenţialul turistic natural din Masivul Ceahlău a determinat
amenajarea unor trasee şi locuri de popas încă din secolul trecut. Astfel,
familia Cantacuzinilor amenajează în jurul anului 1860 prima potecă spre
înălţimile Ceahlăului, iar primele adăposturi sunt construite în 1906 lângă
Fântâna Rece şi în 1914 la Fântânele. Unul din principalele obiective de
atracţie al turiştilor îl reprezină relieful conglomeratic din zona centrală,
printre cele mai spectaculoase forme numărându-se Panaghia, Toaca, Căciula
Dorobanţului, Piatra cu Apă, Detunatele, Dochia, Clăile lui Miron, Piatra cu
Apă. Un alt obiectiv îl reprezintă, pentru cei pasionaţi de alpinism,
ascensiunile pe traseele de escaladă din masiv.
Pentru un turism organizat şi civilizat, în Masivul Ceahlău
funcţionează trei cabane: Izvorul Muntelui, Dochia şi Fântânele. La acestea
se adaugă pensiunea Condor şi ale numeroase pensiuni, dar si complexul
Durau. De asemenea nu putem să nu amintim de posibilitatea efectuării de
croaziere de agrement cu vaporul pe lacul de acumulare "Izvorul Muntelui".
Pe cuprinsul rezervaţiei sunt aprobate, amenajate şi marcate şapte
trasee turistice, care traversează în întregime aria protejată.

Trasee turistice marcate din Masivul Ceahlău:

TRASEUL 1:
Pensiunea Condor - Cabana Izvorul Muntelui -
Curmătura Lutu Roşu - cabana Dochia
Marcaj: bandă albastră
Diferenţă de nivel: 953 m
Timp de parcurs: 4h - 4h 30'
Timp de parcurs pe etape:
Pensiunea Condor - Cabana Izvorul
Muntelui(45’) - Curmătura Lutu Roşu (45') - Piatra cu
Apă (2h - 2h45') - Detunate (2h30' - 3h) - cabana
Dochia (4h - 4h30')
Informaţii despre traseu:
De la pensiunea Condor se poate ajunge pe jos, care sau cu un mijloc
de transport cu tractiune animala pana la Cabana Izvorul Muntelui (797 m alt.)
care reprezintă punctul de plecare pentru trei trasee turistice. Spre cabana
Dochia Traseul spre Curmătura Lutu Roşu, cel mai utilizat de turişti, este
practicabil atât vara cât şi iarna. Se pleacă de la cabană şi se urmează poteca
prin pădure, pe malul stâng al pârâului Izvorul Muntelui, într-un urcuş relativ
uşor. După ce se traversează şoseaua asfaltată, se continuă traseul marcat până
într-un punct unde sunt instalate o bancă şi o masă de metal. Acest loc se
numeşte "La Arsuri" şi este situat la aproximativ 200 m de Curmătura Lutu
Roşu, la altitudinea de 1015 m.
Aspecte geologice

Din punct de vedere geologic,


Ceahlăul este alcătuit în cea mai mare
parte din conglomerate şi gresii
interstratificate, dispuse structural
într-un sinclinal larg. În acest sens,
Ceahlăul reprezintă un exemplu tipic
de inversiune de relief. În zonele
Curmătura Lutu Roşu şi Obcina
Humăriei, peste argilele roşii, geologic mai tinere (Cenomanian) se dispun
conglomeratele de Ceahlău, mai vechi (Albian). Această anomalie evidenţiază
o importantă fractură - falia Lutu Roşu, identificată ulterior pe tot cuprinsul
Carpaţilor Orientali.
De "La Arsuri" poteca îşi schimbă direcţia spre stânga şi începe să urce
pe Culmea Răchitiş. După câteva serpentine, drumul continuă în lungul
coastei, panta se accentuează, devenind din ce în ce mai dificilă. După
aproximativ 45 de minute, la marginea unei rarişti de pădure întâlnim
amenajat un loc de popas. În această zonă de foioase, ca de altfel şi în zonele
pădurilor cu poieni şi lăstărişuri, în cele cu izvoare, mlaştini şi bălţi, putem
întâlni cerbul.
După Poliţa cu Crini traseul se continuă pe curbă de
nivel, printre blocuri mari de calcar. În aproximativ 10 min.
se iese, printr-o poiană mică, la baza Turnului Răchitiş,
unde este amenajat şi loc de popas cu bănci şi mese din
metal. Întreaga poiană este dominată de un bloc masiv de calcar, numit
"Piatra cu Apă". Pe această stâncă se pot remarca endemite precum pelinuţă
(Artemisia petrosa) şi cădelniţa (Campanula carpatica).
Piatra cu Apă reprezintă, din punct de
vedere geologic, o klippă de calcar similară cu cele
descrise pe Ocolaşul Mic, având aceeaşi origine şi
alcătuire petrografică. La baza ei s-a format o
peşteră cu o lungime de aproximativ 10 metri. Tot
din acest bloc s-a desprins o stâncă de 8 m. înălţime,
denumită "Moşul". Câteva exemplare frumoase de
larice, alături de molid, acoperă o parte din această zonă. De la Piatra cu Apă
se deschide o splendidă panoramă spre Detunate, cabana Dochia şi Ocolaşul
Mare.
Poteca marcată continuă prin pădurea de molid, din loc în loc ocolind
pereţi mici alcătuiţi din conglomerate. Pe parcursul traseului pot fi întâlnite
plante ocrotite, precum ciuboţica cucului (Primula leucophylla) şi omagul
(Aconitum toxicum). După câteva serpentine, într-un urcuş tot mai dur, se
ajunge deasupra unui perete abrupt, de unde se poate vedea valea Izvorul
Muntelui, Turnul Răchitiş şi abrupturile din Ocolaşul Mare. De aici, în scurt
timp, traseul marcat duce la baza unui grup stâncos denumit "Detunatele".
Din potecă se pot admira Detunatele, un grup de stânci mari, cu pereţi
verticali, ce se înalţă ameninţători. La baza lor, prin prăbuşirea blocurilor şi
galeţilor de conglomerate, s-a format un grohotiş impresionant. Toată această
centură de grohotiş de la marginea platoului central se datorează în special
climatului aspru din timpul glaciaţiei pleistocene. Între pereţii stâncilor din
Detunate s-au format fisuri largi şi adânci.
De sub Detunate, se urcă uşor câteva serpentine. Pe
ultima porţiune a traseului se traversează o zonă cu jnepeniş
şi molizi, apoi se urcă prin "jgheabul cabanei" şi se ajunge
direct în faţa cabanei Dochia. În timpul iernii şi primăverii,
pentru evitarea avalanşelor ce pot apare pe ultima porţiune a traseului, acesta
este deviat prin partea dreaptă, pe o potecă marcată cu stâlpi de orientare.
Din faţa Cabanei Dochia se deschide o panoramă
deosebită spre Culmea Răchitiş, valea Izvorul Muntelui şi
Ocolaşul Mare.

TRASEUL 2 :

Pensiuea Condor - Staţiunea Durău -


cabana Fântânele - Piatra Lată - Panaghia - sub
Vârful Toaca - cabana Dochia
Marcaj: bandă roşie
Diferenţă de nivel: 1070 m
Timp de parcurs: 4h - 4h 30'
Timp de parcurs pe etape: pnsiunea
Conor - staţiunea turistică Durău (45’) - cabana
Fântânele (1h - 1h15') - Piatra Lată (2h - 2h15') -
cabana Dochia (4h - 4h15')
Informaţii despre traseu:
De la pensiuna Condor se ajunge in statiunea Durau cu ajutorul unei
carute puse la dispozitia oaspetilor deoarece este mai lung decat in cazul
primului traseu. De aici sese formeaza grupul iar sub indrumarea ghidului de
porneste intr-o drumetie care se deschide cu o frumoasă privelişte spre zona
înaltă a Masivului Ceahlău, dominată de vârful Toaca (1900 m), stânca
Panaghia şi Piatra Ciobanului. Poteca marcată cu bandă roşie este una dintre
primele căi de acces spre înălţimile muntelui, amenajată încă din anul 1835.
Cărarea urmează traseul iniţial, prin Poiana Fântânele, Piatra Lată, stânca
Panaghia, cabana Dochia.
Din centrul staţiunii Durău se urcă uşor pe piciorul dintre pârâul
Fântânii şi pârâul Nican, printr-o pădure de molid şi fag. Pe această porţiune
se traversează câteva poieni mici, în care se pot remarca bulbucii (Trollius
europaeus).
Cabana Fântânele este aşezată sub o creastă
împădurită: Chica Fântânele. Este o cabană modernă, bine
amenajată, amplasată chiar pe locul unde se găsea vechiul
refugiu ridicat în secolul trecut. De pe terasa cabanei se
deschide o privelişte deosebită spre zona înaltă a Ceahlăului, spre staţiunea
Durău, Obcina Boiştea, Munţii Bistriţei şi valea pârâului
Schit.
De la cabană, traseul marcat cu bandă roşie continuă
printr-o pădure de brazi, într-un urcuş domol de-a lungul
culmei Fântânele, până la locul numit "La Morminte".
De aici urcuşul devine tot mai greu, prin pădure, până se ajunge într-o
zonă deschisă - Curmătura Piatra Lată - dominată de un monolit din
conglomerat denumit "Căciula Dorobanţului". De la Piatra Lată se văd lacul
de acumulare Izvorul Muntelui, staţiunea Durău şi valea pârâului Schit. În
dreapta potecii se observă trei ţancuri stâncoase ce poartă numele de "Pietrele
lui Baciu".
În această zonă pot fi observate câteva dintre
plantele ocrotite: garoafa roşie (Dianthus tenuifolius),
cimbrişorul (Thymus pulcherrimus) şi mixandrele
sălbatice (Erysimum wittmanni).
Traseul continuă într-un urcuş uşor printre jnepeni şi ienuperi. La un
moment dat în faţă ne apare înălţându-se impunătoare stânca "Panaghia",
despre care se cunosc multe poveşti şi legende, printre cele mai interesante şi
frumoase fiind şi cea pe care ne-a făcut-o cunoscută Calistrat Hogaş.
Poteca marcată urmează o pantă domoală până la baza stâncii
Panaghia, ce se înalţă cu mai mult de 70 m deasupra platoului. Pe versantul
nordic, de sub Panaghia, porneşte până jos în Durău jgheabul cu acelaşi nume.
În partea sudică a versantului coboară alt jgheab - "Jgheabul Mare" - care
duce până jos, la stânca Dochiei. De la baza stâncii Panaghia poteca
traversează, pe curba de nivel, versantul estic al vârfului Toaca. Spre stânga
perspectiva rămâne deschisă spre lacul de acumulare Izvorul Muntelui şi, mai
departe, spre munţii Stânişoarei.
După ce se depăşeşte în scurt timp baza vârfului
Toaca, ni se deschide o panoramă impresionantă spre
platoul central şi până la Ocolaşul Mare. Pe vârful Toaca
este instalat un observator meteorologic. De aici se poate
admira, în zilele senine, măreţia Masivului Ceahlău şi a munţilor mai mici din
jur.
În anul 1970 au fost aduse în Masivul Ceahlău şase
exemplare de capră neagră (Rupicapra rupicapra). Acest
relict glaciar a găsit aici condiţii prielnice de hrană şi
adăpost, astfel că astăzi o putem vedea pe crestele sălbatice
din Toaca, Piatra Ciobanului şi în poienile din muntelui.
De la baza piramidei vârfului Toaca poteca se
continuă pe platou, printre jnepeni şi stânci izolate, până la
vârful Lespezi (1805 m). În spate a rămas vârful Toaca şi
spre vest Piatra Ciobanului. De pe vârful Lespezi mai sunt
200 m de potecă marcată până la cabana Dochia, punctul final al traseului.
Numărul turiştilor a crescut an de an, de la 8.000 de vizitatori în 1997,
la 30.000 în anul 2006.
Muntii Ceahlau constituie una dintre cele mai bine
conturate unitati naturale din Carpatii Orientali, care se
impune in masivele vecine print-un peisaj aparte ceea
ce-i confera o valoare turistica deosebita. De aceea a
fost numit foarte des regele Carpatilor, Farul Moldovei,
Nestemata Carpatilor.
Ceahlaul este alcatuit din roci sedimentare avand o
patura de 600 m grosime de conglomerate calcaroase sub care se afla strate de
gresii, marne. Relieful este componentul principal ce asigura varietatea in
peisaj si da obiective turistice cu un peisaj aparte. Ceahlaul se remarca printr-
un sector inalt la peste 1500 m..
Din punct de vedere turistic masivul Ceahlau intruneste cateva
caracteristici:
- altitudinea dominanta fata de muntii vecini ce ofera un larg orizont
peste Carpatii Orientali incat de pe culmea masivului Ceahlau se pot vedea
muntii Rarau, Calimani, Hasmas, iar spre est se poate vedea podisul
Moldovei.
- dantelaria de piatra a abrupturilor ce marginesc platoul superior
- pozitia radiara a culmilor ce ajuta foarte mult turistul in orientare
- concentarea celor mai atractive obiective turistice pe un spatiu
restrans ce faciliteaza vizitarea masivului intr-un timp scurt
Ca forme de turism in muntii Ceahlau se pot practica drumetii la sfarsit
de saptamana, drumetii cu traseu de vara ce cuprinde o mare parte a platoului,
sporturi de iarna ce se practica in apropierea statiunii Durau, alpinism si
odihna in cadrul pensiunii Condor.

3.2. Planul de markeing :

3.2.1. Clienti potentiali :

Clinetii vizati de serviciile oferite de pensiune sunt persoane cu venitur


medii si peste medie care iubesc natura si doresc un sejur relaxant in asa
numitul ‘’Leagan al Moldovei’’, idiferent de varsta, sex, categorie
profesionala, cetateni romani sau straini, din mediul urban dar si din mediul
rural din alta zona deca zona neamtului.
3.2.2. Piata si politica de pret :

In cadrul pietei inerne un loc aparte detine piata turistica, piata are se
constituie in acelasi timp, ca un segment distinct l pietei serviciilor, fiind de
fapt o componena de baza a acesteia.
Piata agroturistica este supusa aceloras legi ca orice piata turistica si
evolueaza sub influenta a numerosi factori dintre care amintim : volumul
calitatea si structura resurselor agroturistice ; gradul de amenajare
agroturistica ; nivelul de dezvoltare a infrastructurii.
In Romania piata agroturistica este una in dezvltare in comparatie cu
piata turismului clasic care a cunoscut o usoara stagnare in ultimii 2 ani. Acest
trend crescator este datorat si numeroaselor fonduri nerambursabile oferite
persoaelor din mediul rural care vor sa inceapa o astfel de afacere.
Zona in care este situata pensiunea Condor este una in care seviciile
turistice nu sunt foarte dezvoltate de aceea pensiunea pactica preturi medii in
comparatie cu pensiuni agroturistice situate in zone turistice consacrate. Lista
de preturi variaza in functie de multitudinea de servicii pe care clientii le aleg,
poate fi descrisa succint astfel :
a. 60ron/zi/pers, 3 mese pe zi incluse in pret in camera single ;
b. 120ron/zi/pers, 3 mese incluse in pret in camera dubla ;
c. 10ron/zi/cort, fara mese incluse in zona de camping ;
d. 25ron/drumetie/pers pentru drumetii orgnizate cu serviciile
ghidului pensiunii ;
e. Mesele festive organizate la cererea clientilor se taxeaza in
functie de meniul stabilit.

3.2.3. Concureta :

Desi nu este o zona dzvoltata din punct de vedere turistic, pensiunea


Condor are cativa concurenti de seama dar deosebirea este ca acestea sunt
pensiuni nou infiintate si nu poeseda cunostinte intemeiate in ceea ce priveste
intregul concept de agroturism.
Concurentii pot fi enumerati in functie de cum sunt situati fata de
principalul punct de atracte turistica, masivul Ceahlau, astfel :
1. in zona Bicazul Ardelean – Pensiunea Paleu : are o capacitate de 18
persoane impartita in 6 camere din care 2 duble si 4 triple, practica un
pret de 100ron/zi/pers ;
2. in zona Bicaz – Pensiunea Ilinca : are o capacitate de 8 persoane care
pot fi cazate in 3 camere, 2 duble si 1 de 4 persoane, practica un pret de
80ron/zi/pers ;
3. in zona Cealau – Pensiunea Colt de Rai :dispune de 4 camere dintre
care 3 duble si 1 tripla, asta insemnand o capacitate de cazare de 9
persoane, practica un pret de 120ron/zi/pers ;
4. in zona Durau – Pensnea Albastrica :are o capacitate de 19 persoane
care pot fi cazate in 4 camere duble si camere triple , pactica un pret
de 120ron/zi/persoana.
Pensiunile enumerate mai sus sunt principalii competitori din zona a
pensiunii Condor, dar fata de acestia pensiunea fratilor Sava are avantajul unui
set de cunostinte obtinute de-a lungul timpului de la infiintare si pana in
prezent.

3.2.4. Promovarea :

Inca de la inceputul activitatii proprietarii pensiunii s-au bazat pe


promovarea din om in om care s-a dovedit destul de eficienta. Odata cu
trecerea timpului fratii Sava au apelat si la alte mijloace de promovare . acestia
au apelat la o persoana specializata care a creat un site pe internet care sa ofere
o prezentare amanuntita a pensiunii si in acelasi timp prezinta toate manuntele
de care au nevoie potentialii clienti precum si cai de acces la pensiune.
In anul 2006 proprietarii pensiunii au semnat 2 contracte cu agentii de
turism din Bucuresti si, respectiv Piatra Neamt, pentru a promova pensiunea si
pein intermediul acestora. De asemenea , fratii Sava au amplasat un panou de
orientare catre pensiune, pe DN 15 chiar la intrarea in comuna Dulcesti.

3.2.5. Analiza SWOT :

Puncte tari :
- pachet de servicii de pensiune completa ;
- amplasamentul intr-o zona montana propice turismului de toate
tipurile ;
- pachete de agrement agroturistice variate si inedite ;
- preturi convenabile si competitive pe piata ;
- oferta larga de mancaruri si bauturi ecologice si traditionale ;
- zona usor accesibila si cu multe cai de acces ;
- experienta in domeniu turismului si alimentatiei publice a
proprietarilor ;
- facilitati de aprovizionare ;
- experienta dobandita de la momentul deschideriipensiunii si pana in
prezent.

Puncte slabe :
- piata cu o concurenta destul de mare in zona ;
- pensiunea trebuie sa atraga si sa fidelizeze clientii.

Oportunitati :
- industria agroturismului este in plina dezvoltare ;
- turistii cauta din ce in ce mau mult recrearea in mediul rural ;
- atractia pe care o ofera traditiile si obiceiurile zonei ;
- potentialul turistic al zonei Neamt ;
- avantajul costurilor mai scazute ale agroturismului fata de turismul
clasic.

Amenintari :
- dezvoltarea din ce in ce mai rapida a acestei ramuri de turism in
Romania prezinta pericolul de suprasaturare a pietei ;
- pierderea elementului de noutate si inedit al afacerii ;
- nereusita rentabilizarii rapide si nearmonizarea investitiei.

3.3. Managementul pensiunii :

3.3.1. Conducerea si angajati pesiunii :

Pensiunea Condor este o afacere de tip familial, investitia fiind facuta


integral de fratii Sava, astfel acestia sunt si managerii afacerii. De
contabilitate, aprovizionare si finante se ocupa Sava Alexandru, acesta fiind
absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti in cadrul Faculatii
de Contabilitate si Informatica de Gestiune la care se adauga o bogata
experienta in domeniul turismului din zona Neamt. Cel de-al doilea frate, Sava
Mihai, este cel care are grija de tot ceea ce inseamna gospodarirea pensiunii si
coordonarea activitatii celorlalti angajati.
Gospodaria este destul de mare, iar cei doi frati si sotiile lor nu fac fata
singur la ceea ce inseamna activitatea turistica la care s-au angajat. Din acest
motiv cei doi frati au mai angajat si ajutoare externe, pentru a reusi sa faca fata
cu succes cerintelor clientilor si pentru a le oferi servicii cat mai bune calitativ,
astfel personalul pensiunii este compus din :
- o femeie care se ocupa de curatenia camerelor ;
- un ghid care are ca responsabilitati alegerea traseelor pentru drumetii,
insotirea turistilor la plimbarile prin zona, cu calul sau cu caruta, si
deasemenea cu ingrijirea cailor ;
- un muncitor angajat pentru a avea grija de curte si intretinerea
instalatiilor sanitare.
Personalul este compus din locuitori ai comunei Dulcesti, persoane
cunoscute familiei Sava. Remuneratiile personalului sunt de 700 ron/luna
pentru femeia de serviciu, respectiv pentru muncitor si 800 ron/luna pentru
ghid. Programul de lucru al personalului este de 8 ore, eventualele ore
suplimentare sunt compensate separat, de la aceasta regula face exceptie
ghidul care isi stabileste programul in functie de preferintele clientilor de a
face drumetii.

3.3.2. Managementul financiar :

Afacerea de familie a inceput in momentul in care cei doi frati Sava si-
au investit economiile pentru a-si incepe afacerea ; investitia initiala a fost de
45000 euro, din care s-a amenajat locuinta pastrandu-se aerul rustic care
caracterizeaza zona, s-au intocmit toate actele si s-au platit toate taxele
necesare functionarii pensiunii, s-au platit salariile angajatilor, au fost facuta si
aprovizionarea ramanand suficiente fonduri si pentru cheltuielile neprevazute;
recent locuinta a fost reamenajata in conformitate cu noile reglementari pentru
a putea functiona.

3.3.3. Analiza cheltuielilor si a veniturilor :

3.3.3.1. Analiza cheltuielilor :

Cheltuielile realizate de fratii Sava la inceperea activitatii redau efortul


depus de acestia pentru conferirea de servicii si realizarea veniturilor
prevazute. Analiza cheltielilor arata in expresie valorica totalitatea resurselor
consumate in vederea oferirii serviciilor.
Chltuielile care au fost facute pentu amenajarea pensiunii, cat si cele
pentru salariile angajatilor, aprovizionarea pensiunii si alte cheltuieli
extraordinare sunt analizate in tabelul urmator:

Nr. Specificatii Unitate de Vloare


Crt. masura
1 Total cheltuieli euro 45000
2 Cheltuieli pentru exploatare euro 39073
3 Chetuieli financiare euro 2868
4 Diferente de curs valutar euro -
5 Dobanzi euro 859
6 Cheltuieli exceptionale euro 2200

Din table se poate observa ca valoarea cea mai mare este a


cheltuielilor pentru exploatare fapt ce arata ca intreprinzatorii si-au axat
atentia pe oferirea unor servicii de calitate printr-o dotare calitativa superioara
care vine in intampinarea clientilor.

3.3.3.2. Analiza cheltuielilor de exploatare:

Nr. Specficatii Unitate de Valoare


Crt. masura
1 Cheltuieli cu aprovizionarea, euro 7855
cu materiile prime si materiale
2 Cheltuielile pensiunii euro 8215
3 Cheluieli cu lucrarile si euro 9900
serviciile executate de terti
4 Cheltuieli cu impozite si taxe euro 3741
5 Cheltuieli cu personalul euro 3588
6 Alte cheltieli de exploatare euro 1401
7 Amortizari euro 4373
8 Total cheltueli de exploatare euro 39073

Cheltuielile de exploatare sunt compuse din mai multe categorii de


cheltuieli, dar cele mai importante sunt cele ocazionate cu aprovizinarea cu
materii prime si materiale dar si cele ocazionate cu serviciile si lucrarile
executate de terti. In cazul pensiunii Condor cheltuielile cu serviciile si
lucrarile executate de terti au valoarea cea mai mare dovedind un real interes
in a satisface cerintele clientilor dornci de relaxare si in acelasi timp de
cunoasterea unei zone montane cu un potential turistic extraordinar.
Cheltuielile cu aprovizionarea cu materii prime si materiale au o
valoare care atinge 20,10 % din valoarea cheltuielilor de exploatare, fapt ce
arata grija sporita fata de confortul clientilor dar si independenta alimentara si
nu numai deorece doar o parte din produsele necesare sunt procurate din afara
pensiunii.

3.3.3. Analiza veniturilor :

Veniturle sunt un indictor economico-financiar ce reflecta integral


efectul economic final al activitatii de explotare, financiare si exceptionale
dintr-o perioada de timp data, de regula 1 an.
Analiza structuala a veniturilor pensiunii funizeaza informatii
valoroase pentru indenificarea acelor asctivitati pe care pensiunea le
desfasoara in scopul obtinerii de profit considerndu-le a fi prioritare.

Nr. Specificatie Unitate de Valoare


Crt. masura
1 Venituri totale, din care : euro 47895
2 Veniuri din servcii prestate euro 47367
3 Venituri financiare euro 528
4 Venituri exceptionale euro -

Din tabelul de mai sus reiese faptul cea mai imporanta parte a
veniturilor o constituie veniturile din explotare care au o pondere de peste 98%
din totalul veniturilor ralizate din activitatea pensiunii.
Tabelul releva si faptul ca veniturile din activitatea exceptionala
lipsesc, iar cele din activitatea financiara au o valoare mica.