CERINTA FUNCTIONALA
(64) DIALECTICA URBANA
( 7) CERINTA FUNCTIONALA SI ECHILIBRUL ORGANISMULUI
URBAN. SITUATII CARACTERISTICE
6.
(18) ECHIPAMENTUL TERITORIAL CONCEPT SI IMPLICATII IN
ABORDAREORGANISMUL URBAN
6.
6.
VARZA
11. (24) Indicele de ocupare in teritoriu. Folosire si mod de determinare
11. (14) COROBORARE FUNCTIONALA
12. (10) Caracteristicile organismului urban si functia prioritara
12.
(72) ZONNING ZONARE ZONIFICARE . DEFINITIE SI
CARACTERISTICILE CARE LE DIFERENTIAZA
13. (51) STAREA DE VECINATATE CA EFECT DE SUPRAPUNERE
INTEGRARE URBANA
13. (23) Integrarea urbana. Probleme cadru si rezolvari caracteristice
13. (22) Ierarhizarea structurala a schemelor functionale.
13.
(26) INTEGRARE URBANA . AVANTAJE SI IMPLICATII IN
ABORDAREA STRUCTURII URBANE
14.
(52) SISTEM URBAN INTEGRAT. CONSTITUIREA SA IN
TERITORIU. EXEMPLE
PARTIU URBAN
14. (47) PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SU IN
STUDIUL URBANISTIC
14. (49) PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI DE
STUDIU PT TIPURI DE SITUATII
14. ( 2) ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC
15. (13) CRITERII DE APRECIERE A COERENTEI UNUI PARTIU
AUBANISTIC
15. (19) EFICIENTADE UTILIZARE A TERITORIULUI . CRITERIU DE
JUDECATA A PARTIULUI
16. (55) STUDIUL DE TEMA SI PARTIU URBANISTIC IN CADRUL
RESTRUCTURARE URBANA
16. ( 4) ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA URBANA
16.
( 5) ABODAREA COMPLEXA-FILOSOFICA ANALITICA A
RESTRUCTURARII URBANE
16. (11) CENTRUL ORASULUI RESTRUCTURAREA URNBANA
16. (21) GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE
RESTRUCTURARE URBANA
17. (58) UNITATEA STRUCTURALA SI NEVOIA DE CENTRU IN
ORGANIZAREA URBANA A TERITORIULUI
17. (50) RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI NOU
17. (32) Modernizare urbana. Motivatii. Calitati
17. (33) Mijloace de restructurare urbana
18. (35) Probleme de rezolvare a modernizarii urbane
18. (48) POLITICA URBANA
MODELARE IN SISTEMATIZARE
18. (45) MODELAREA IN SISTEMATIZARE. ESENTA SI REALIZARE
18. ( 8) CATEGORII DE MODELE UTILIZ. IN SISTEMATIZARE , IN
RAPORT CU GR. DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZ. LOCUIRII
19. ( 9) CATEGORII DE MODELE UTILIZ. IN SSTEMATIZ., IN RAP. CU
CONTINUTUL , EXPRIMAREA SI TIPUL DE VALABILITATE. EX.
19. ( 2) ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC
PROCES DE URBANIZARE SI CULTURA URBANA
20. (40) Aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers
. (41) SCHEMA
20. (38) Dialectica procesului de urbanizare. Aspecte contradictorii in
dezvoltarea culturii urbane
LIMITE ALE STRUCTURII URBANE
20. (34) Modul de stabilire a limitelor in definirea structurii urbane
20. (29) Limite in definirea str. urbane rol, continut, tipuri
20. (71) LIMITE IN TIMP SI SPATIU ALE STRUCTURII URBANE . ARIE
DE INTERES
21. ( 1) ARIA DE INTERES IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE
Orasul ca sistem
Intelegerea orasului ca sistem un concept care se constituie pe
parcurs. In urbanistica moderna sunt multi autori care au incercat sa
defineasca orasul ca sistem. In anii 20-30 Tony Garnier si Corbusier
deschid aceasta discutie. Corbusier facea legatura intre corpul uman si
componentele orasului. Intelesul de sistem se constata dupa WW2, dupa
ce Carta de la Athena devine documentul fundamental. In 1957, apare o
lucrare a lui Shnell si Shuldmer care pun in discutie un prim model de
oras ca sistem urban.
1. Shnell & Shuldmer economisti model in cuvinte care
prezinta orasul ca fiind alc din 4 componente mari: obiecte,
activitati, teritoriu si infrastructura. Dupa 1980 se trece de la o
teorie urbanistica stapanita de idei mestesugare, la o
urbanistica stiintifica obiectiva. E in primul rand un sistem de
activitati definit prin interese, in baza caruia se concepe un
2.
3.
4.
5.
2.
Model
explicativ
comportamentale
7.
prezentei
spatio-
Prezenta spatio-comportamentala
Pentru fiecare dintre cele 3 categ de nevoi, se constituie in existenta
individului, niste categorii de activitati. O mare parte din activitatea omului
este direct sau indirect productiva, o activitate care se defineste ca
munca. Ea este o activitate care realizeaza ceva vandabil. Munca este
legata de ideea de vanzare. Activitati cu acelasi continut ca produs cu
acelasi effort depus pot sa se sit in categorii diferite in sfera muncii sau in
afara muncii. (ex. cel care face mobilier, si le vinde munceste; cel care
are hobby sa faca mobilier lucreaza). Produs vandabil cantec, idee,
tablou, etc. Campul muncii are o extindere foarte larga. (ex. munca este
si pentru cel care lucreaza ca profesor produsul vandabil este realizat
in viitor de student/elev). (ex. in occident, in pretul produsului, este
inclusa si scolarizarea).
Se pune in evid faptul ca act direct sau indirect productiva, in unele sit se
realizeaza ca raspuns unor alte activitati. (ex. un actor, pe scena,
munceste; munca lui pe scena nu ar avea rost daca nu ar exista
spectatori, deci sa intampine munca lui; daca activitatea actorului este
munca, cel care este in sala are o activitate socio-participativa (in afara
muncii)). (ex. cel care se duce sa se recreeze in parc desf o activitate
care nu e munca (posibil contemplativa); pt. ca ac activ sa aiba loc
trebuie sa existe indivizi care sa pregateasca activitatea de
contemplatie). Ac activ contemplativa si socio-participativa sunt
consemnate a.i. avem de-a face in ansamblu cu o activitate urbana). Ac.
Activitate se situeaza in raport de reciprocitate cu spatiul urban.
Impreuna constituie prezenta spatio-comportamentala. Este vb de o
coroborare intre un sis de activ si un spatiu. Ca obiectiv permanent al
meseriei: prezenta spatio-comportamentale. Unitatea prez sp-comp are o
evolutie in trecut sau pres o evolutie pt. viitor.
constituirea
6.
privind
1.
2.
3.
Centre de oras (ex. Botosani) oras de tip rarefiat specific zonei extracarpatica, zona centrala este construita foarte interesant. Densitate de
ocupare relativ mica. Aportul de substanta necesara, obiecte de arh
necesare, se realizeaza prin ocuparea locurilor libere (prin cresterea
densitatii). CF se exercita in int sistemului si cantitativ si calitativ. Calitativ
datorita cresterii cantitative.
Targu Mures centru constituit treptat in lungul unei esplanade (initial
targul), se complecteaza pe fronturi cu o serie de cladiri pe locuri goale,
sau prin inlocuirea unora foarte slabe. La un mom dat CF nu mai e
posibil sa fie satisfacuta in interiorul sistemul. Atunci pe un front se face o
alveola in care apare magazin universal, centru comercial, etc. CF
centripet-centrifuga iese in exterior si se intoarce cu un aport de
substanta (o extindere de sistem)
Mobilul uman
Wadington consemneaza 3 tipuri de mobiluri:
A mobiluri adiacente care se nasc intr-un acelasi loc, care
evolueaza intr-un acelasi sens, care se complementeaza activitati din
sis rezidential
B mobiluri succesive care se nasc urmarind un acelasi loc, dar nu
in acelasi timp, care se succed, unul din celalalt
C mobiluri contradictorii care se nasc intr-un acelasi loc, dar au
sensuri contradictorii. Nu este neaparat o stare negativa. Pot fi si ele
complementare (ex. sis de activitati cu caracter recreativ. Pt. a ma odihni,
tre sa fac altceva complet diferit fata de ce am facut inainte)
3.
Avem succesiunea: mobil cerinta functionala functie activitate
spatiu. Cerinta functionala este in fond precizarea mobilului, modului in
care mobilul poate sa se desfasoare. (ex. simtim o nevoie de a avea
ceva, cu timpul aceasta nevoie devine mobil atunci cand gandul nostru
staruieste asupra acelei nevoi; trebuie sa gaseasca o cale functionala
(ex. bani, drum, telefon dat, intalnire, intrunire). Nevoia devine cerinta
functionala.
TIP
Pastrare
Reductie:
scaderea
distrugerea
Amplificare:
distrugerea
cresterea
Centripeta
Centripetcentrifuga
Centrifuga
Concluzia 5. Functie functionalitate functionare . Functionalitateao calitate caracteristica unui spatiu, functionarea exercitarea acestei
calitati. Functionalitatea este la nivelul posibilitatii, premizei, iar
functionarea este la nivelul faptului efectiv.
Asupra functionarii, apar factori de determinare: gestionarea, conjucturi
administrative cultural politice. Functionalitatea corecta poate sa
insemne o functionare dezastruoasa. (ex. o cladire adm, gandita corect,
se constata ca cei care au nevoie de un serviciu intra in cladire printr-o
intrare dosnica). Gestiunea e f. imp. (ex. Cand fac un spatiu, si gestiunea
este obligata sa lucreze intr-o functionalitate proasta , rezultatul nu va fi
foarte bun). Specializarea: marii arhitecti au o etapa de formare inainte
de a face efectiv un obiectiv.
4.
Studiul urban se poate organiza in:
Planul organizatoric legat de populatie avem de-a face cu
manifestare a organismului uman cu un sistem de activitati (activitati
urbane localizate productie materiala, spirituala, manifestari politice,
initiative, manifestari diferite comportamental)
Planul formal - (legat de sit) spatii urbane amenajate si obiectele
implicate care de fapt poate sa insemne in politica urbana principii
culturale, teorie urb, concepte etic-morale, principii economice, traditii. Ac
consemnari de determinari sau de asp caracteristice nu inseamna o lista
finita.
Structura spatio-configurativa
Structura urbana definitie : totalitatea relatiilor care se constituie in
sistem. Structura urbana este rezultata din suprapunerea structurii
spatio-functionale cu cea spatio-configurative. Izolarea acestor 2
substructuri nu este decat o operatie de informare pt. noi. Aceste 2
substructuri nu exista izolate. In realitate se manifesta solidar in cadrul
structurii urbane
Ac. 2 planuri sunt legate intre ele cu o legatura determinanta din cea care
inseamna raportul dintre determinare si componente. Avem de-a face cu
determinari pe linie de interese-necesitati. Apoi det de factura biologica,
materiala, spirituala, sociala, politica, etc Schema rezulta ca o concluzie.
Activitatile urbane localizate definesc spatiile, iar determinarile nasc
comportamente pe linia necesitatilor. Vorbim despre activitati si spatii,
despre 2 sisteme, dar ele fiind 2 subsisteme de fapt al unui sistem mai
amplu. Ansamblul activ urbane localizate ca viata urbana, iar ansamblul
spatiilor urbane drept cadru urban.
Ambianta este intelegerea (rezultanta) in plan obiectiv a structurii spatioconfigurative. Nu are o componenta subiectiva
Ambientul este reflectarea acestei structuri sp-config in mintea
individului. Are o comp subiectiva (o determinare obiectiv-subiectiva)
Daca ambianta este unica intr-un sp., ambientul nu se poate referi la
spatiul respectiv decat intr-o referinta dubla la un singur individ. Deci, tre
sa luam in calcul o multitudine de ambienturi.
5. incomplet
Daca nu am conditia pt. a obtine un spatiu, nu pot face un
centru comercial, daca nu pot da acces, nu pot face centru comercial.
Referitor la A si B exista influente concurente determinate ca radiatii in
terit inconjurator prin intermediul unor izocurbe cu aceeasi valoare
criteriala. Putem avea niste curbe definite raze teoretice de influenta.
Aceste curbe pot sa nu fie concentrice, atunci cand determinarea nu este
pur teoretica, ci este la fata locului. Distanta de parcurs nu este pe raza,
ci radiala, luan in consideratie drumul parcurs de individ de la locuinta la
centrul respectiv (in f de traseul parcurs, de mijlocul de transport). Se
obtin niste izo-curbe cu inflexiuni de traseu. Exista niste puncte in care
se intersecteaza curbele cu aceeasi valoare criteriala. Aceste puncte
unite intre ele genereaza o cumpana de interese.
In principiu, daca luam in consid timpul de parcurs, populatia
va merge spre un centru sau spre celalalt daca ambele centre ofera
aceleasi servicii.
Aplicand ac principiu si pct C, se determina un sistem de
cumpene de interese, in felul acesta definindu-se si zona de influente a
punctului C. Daca nu erau cercurile aprox la fel, zonele de influenta
rezultau diferit. Investitia se poate sti daca este profitabila. Acest
instrument al influentelor concurente, intra in determinarea proiectului de
afacere si a proiectului de amenajare spatiala corespunzatoare. Studii de
impact (promotionale) nu fac parte din categoria studiilor a
documentatiilor de urbanism sunt studii pregatitoare. Ex.cora in militari
au la baza studii pregatitoare .
Gotlund rezulta o determinare (reluare a ceea ce a fost
gandit in plan)
Pe baza unui astfel de studiu, se releva nu numai situatia
existenta in cadrul unui teritoriu ci si o posibila situatie in perspectiva (o
dezvoltare) centre de echilibru. Fata de o zona in care sunt A si B
poate sa apara centrul C. Se pune problema unor centre de echilibru .
ex. (piata lahovari gemeni).
7.
Profesionistul tre sa se ocupe de intreaga suprafata a
teritoriului , fara sa lase nici un spatiu rezidual. Spatiul intersitial este un
spatiu necesar. In cazul in care daca, pt. constructia urbana, el este doar
un spatiu de rezerva.
Abordarea este evidentiat printr-un studiul al centrelor de
interes si al acestor arii de influenta
In contextul retelei se defineste limita pana la care un centru
isi poarta influenta. Aria de influenta a unui sistem aria in int caruia se
desfasoara legile impuse de centrul sistemului respectiv.
Centru de interes centru in care se grupeaza mai multe
interese; in functie de acestea se defineste si importanta centrului de
interes. In matematica centrul de interes = nod in retea. Din aplicarea
teoriei rezulta 4 concluzii principii generale pentru organizarea spatiala
intr-un teritoriu:
Concluzia 1: Marimea fortelor, campul de influenta si raza de
actiune ale nodului sunt proportionale.ex. cu cat un oras e mai important
cu atat are o influenta pe o intindere mai mare.
Concluzia 2: Impulsul schimbarii se transmite ierarhic de sus
in jos in raportul de dependenta ca importanta. Intervin aici si alte
raporturi. Ex. (91-92-93 96-97 s-a produs un fenomen f.
caracteristic in activitatea urbana (cu caracter comercial, economic,
cultural) se parea ca Timisoara nu mai este un oras in Romania, pt. ca
referintele ei se legau de Viena. Timisoara este in sfera de influenta a
Vienei. Ulterior, Timisoara a ramas un oras in Romania. Chiar daca in
Timisoara, procesul de dezv comerciala este f influentat de Viena).
6.
Componente in cadrul teritoriului
Pentru a vorbi de un organism multi-functional, trebuie sa pun
in evidenta acest lucru prin ce este asemanator intre o suma de activitati
care sunt in teritoriu si care ar putea sa se dovedeasca ca fac un corp
comun. Poate sa aiba o componenta spatiala. Acest lucru schimba
complet mentalitatea in organizarea teritoriului fata de acela al zonificarii
prin segregare. Aspectele diferite care sa prezinte mult mai mult interes
pt. functionalitate. De aici necesitatea teoriei .
Criterii de clasificare dimensiunea in complexul careia
constat asemanarea sau deosebirea, este de fapt un criteriu de analiza.
Nu pot sa realizez o analiza (studiu) fara a apela la acest instrument.
CC sunt definite in raport cu scopul studiului pt. o
clasificare e f. imp insasi definirea criteriilor. Aceste criterii vor fi niste
repere de referinta. Ele tre sa aiba o suficienta marja in evaluarea lor,
deci pt. a ne pune la dispozitie mai multe grade de intensitate pt. fiecare
criteriu. Pot fi criterii legate de abordarea probleme in continuare cu o
caracteristica clar metodologica. Pot fi alte criterii care sa se refere la
natura sursei. Pot fi criterii care sa se ref la risc. Altele care sa se refere
la certitudine.
Asemanarea genereaza starea de similitudine sau proximitate
intre componentele sistemului respectiv.
Finalitatea poate fi:
a. structurala. Ea este structurala cand se refera la felul si
numarul proprietatilor. Atunci cand se refera la
intensitatea proprietatilor comune. Ambele posibilitati
(ipostaze) ale acestei similaritati structurale sunt posibil
de evaluat in spatiul metric sau in spatiul topologic , deci
acea evaluare in cadrul teritoriului, atunci cand in ac
teritoriu locurile sunt cuprinse intr-un spatiu determinat de
niste repere.
b. Functionala. Similitudinea functionala este generata
dupa covarianta componentelor respective. Dupa cum
aceste comp joaca influentate unele de celalalte.
In evaluarea similaritatii intervine gradul de similaritate
definitul prin numarul de dimensiuni considerate ca fiind aceleasi si in al
doilea rand prin evaluarea distantei in spatiul metric. In cadrul unui
sistem putem distinge 3 componente care sunt caracterizate prin 3
dimensiuni aceleasi. Putem sa gasim alte 3-4-5 componente care se
caract doar prin 2 dimensiuni comune. Spunem ca primele 3 sunt dpdv al
similaritatii de grad superior fata de celelalte. Ele sunt similare in raport
cu un nr. mai mare de criterii. In aceste conditii ne folosim pt. a evidentia
starea de similaritate (ex. sistemul de activitati pt. a ajunge la concluzia
cum le grupam? )
2.
3.
4.
5.
8.
CARACTER != PARTICULARITATE
Caracterul este o caracteristica de globalitate, fie ca ne referim la un
amestec de trasaturi, fie ca ma refer doar la o trasatura dominanta. Ex.: 2
zone pot sa aiba un caracter asemanator, chiar daca sunt foarte diferite.
Particularitatea se defineste in interiorul caracterului zonei respective.
Se def prin niste trasaturi care ajung la detaliu spre deoseb de caracter
trasaturi generale
Putem sa vb de un caracter ca are un anumit caracter. In ac. Categorie
se pot inscrie mai multi indivizi, dar daca vorbesti despre cum se
manifesta caracterul respectiv, ajungi la particularitati care diferentiaza.
Procedura in studiul caracterului apoi a particularitatii unei zone se
foloseste analiza multi-criteriala. Daca ne ref la teritoriu, in fond
termenul de teritoriu in matem inseamna plaja de discutie, de abordare,
de valabilitate a unei formule.
Prelucrari generale
1. Descrierea si analiza situatiei existente
2. Generarea unor solutii posibile
3. Analiza de impact si consecinte
4. Evaluare comparativa a solutiilor. 3 si 4 inseamna o
analiza in variante
5.
6.
7.
Limite de structura
Ideea de limita este legata de sistem, structura urbana? Conceptul de
sistem implica inevitabil ideea de limitate. Intinderea sistemului el are o
limita. Aceste limite pot sa fie transante, f. puternice, dar putem avea alte
limite foarte usoare in cadrul spatiului, ca de fapt si sistemele sunt
categorice, Un sistem inchis isi pastreaza prin regulile sale , limitele.
Avem de-a face cu albia unui rau raul creste sau scade, deci vb despre
o prezenta in spatiu si limitele de manifestare. Vb de sistemul de
existenta a limitei. Sistemul are o limita fluctuanta. (de ex. mai multe
localitati s-au dezv prin planuri de urbanism fara sa tina seama de limite
s-a tinut seama de limitele de inundatie la o suta de ani. Sunt multe
situatii sa se dea autorizatii de constructie fara sa se tina cont de limitele
de inundatie)
3.
4.
INTEGRARE URBANA
Integrarea in cadrul teritoriului o coroborare functionala intre
unul sau mai multe subsisteme, care ar putea intr-o alta sit sa existe in
constitutia distincta a unor sisteme. Centralitatea prin caract proprii , este
dispusa sa favorizez aceasta integrare, incepand cu multifunctionalitatea.
Centralitatea implica multifct. Poate sa existe un centru in care sa am
dispuse in jurul unui spatiu o serie de spatii construite cu o anume dest.
La nivelul funct, nu este vorba de multif , pt. ca fiecare functie isi gaseste
un spatiu autonom. Adev multif, apare cand funct incep sa functioneze
impreuna. (ex. grupez pe o strada toate magazinele care se ocupa cu un
anumit tip de comert, in cons au acelasi tip de aprovizionare multif
incepe sa creasca).
Pt. a vb de integrare tre sa fie posibila a pune in evidenta 3
tipuri de functii activitati:
1. O functie integratoare. Are rolul de a le lega pe
celelalte. (ex. transp de aproviz de acelasi fel)
2. Functii integrate
3. Functii auxiliare in cadrul ans, dar care nu dau
caracter ansamblului.
Cand gandesc un ansamblu integrat, tre sa pornim de la functia
integratoare. O analiza de program, care tinde spre o stare de multif, si
de integrare trebuie facuta cu mare atentie.
ANALITICA
10
teritoriului/ necesitatea
salubrizare.
imbunatatirii
conditiilor
de
viata
si
modelul specific
modelul general
b . in functie de profunzimea modelului :
modelul global
ORGANISMULUI
1. in raport cu continutul
a. modelul formal
-se refera la forma (plan, macheta)
-exprimarea relatiilor formale
-se exprima prin forma
b. model conceptual
-se refera la conceptii
-exprimare teoretica si prin schite (orasul liniar)
c. modelul analogic material
-se refera la esenta situatiei
-reprezinta o situatie sau un fenomen (exemplul modelul
gravitational)
d. mod urbanistic de indiferenta mod matematic(se studiaza un
anumit teritoriu si se determina curbe pt fiecare dintre
caracteristici ) ex: in cazul studiului poluarii se ia in
considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se
unesc punctele cu aceaeasi densitate si se optine in plan o
dispozitie posibila de organizare a teritoriul
2. in raport cu exprimarea
a. mod iconic mod formal; imagini foarte clare
b. mod real-obiectiv- ia in considerare, ca model un o obiect
care exista sau este creat in scopul de a folosi
c. mod analitic foloseste o schema pt a exprima o situatie
(ierarhizare restrangere ); nu poate fi exhaustiv
d. mod matematic reprentare printr-o formula
e. mod vorbit apare problema limbajului
3. in rapot cu tipul de valabilitate :
a. mod static nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece
in timp este sincronic; in urbanism ordinul ideal
11
perimetrului cu
-comportament dinamic
-existenta structurii sistemului (a ansamblului format din elementele
si relatiile sistemului) asigura coerenta sa
12
date de tema
date existente
|
|
_______
__________
____ \/___
_____\/____
|analiza |
| stare
|
| definirea |
| raportare |
|situatiei | ---> |
| ---> |
|--->|
|
|existente|
|existentului |
|premiselor |
| sistematica |
/\
|
|
____\/____
|criterii de
|definirea |
|apreciere
|variantelor |
|a situatiei
|de studiu _ |
____\/_____
|analiza
|
|valorica
|
____\/____
| solutia
|
DECIZIE
|/
REALIZARE
NECESITATE
|\
|
\/
/\
|\
\/
|/
-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se poate intocmi o
matrice de crestere pe baza stabilirii retelei de elemente manifestate si
a relatiilor dintre ele.
-se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul
de ansamblu nu corespund dorintelor initiale(ex noul oras
THAMESMEAD Anglia analiza profunda a starii de potentiala
functionalitate , ca baza a detaliului de sistematizare).
-se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a
structurii urbane , care isi poate dscoperi trasaturile la nivel de
activitati, de echipament, global,
-aceasta analiza sta la baza studiului de tema
de
/|
-se
intocmesc
scari
de
crestere/matrici/grafuri
functionale/spatiale/modele functionale/spatiale
/\
<------------------------ NORMA
relatii
3.analiza de impact/consecinte
13
CONJUNCTURA
-functia in orice sistem , deci si in organismul urban , are un rol
functional care asigura functionalitatea , prin intermediul
activitatilor oamenilor
-este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o activitate
-functionalitatea organismul urban (oras , ansamblu,zona ) se
caracterizeaza in orice moment al existentei lui printr-o
anumita functionalitate = capaciitatea structurii sale de a
raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel
moment in teritoriu ; functionalitatea este rezultanta unui
complex de functiuni ; este o calitate a spatiului , o stare a
spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
-functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu ; este de natura
procesului si nu de natura calitatii -este un proces in timp
-exercitarea dreptului la functia respectiva , printr-o
activitate
-arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII , o FUNCTIONALITATE , nu
o FUNCTIONARE
-functionarea depinde de resursele financiare , de gradul de civilizatie al
oamenilor, de intretinere, ea este influentata de forma
-functiunea un spatiu este in activitate (ex functia comerciala ,
functiunea rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat
in locuinta)
functie-functiunefunctionalitate functionare
-MOD DE ABORDARE:
1)conceptia functionalista -explica faptele urbane prin functia lor , prin
rolul lor pe care il joaca in sistemul total al culturii , cum se
leaga unele cu altele in interiorul sistemului
2)metoda de analiza structural-functionalista - da functiei un sens logic ;
exclude semnificatia fizica a functiei, nu este satisfacatoare pt.
ca analiza oricarei functii trebuie sa ajunga la o exprimare
fizica
3)abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe
manifestari ce se suprapun; fiecare manifestare are o motivatie
si o definire in timp ; aceste manifestari sunt diferite, dar efectul
rezultant este de suprapunere a lor
-functia-> organ
-activitatea se raporteaza la un agent care o produce
-definirea tripolara a organului >echipament in teritoriu (tot ceea ce omul
realizeaza intr-un teritoriu pentru a-l aduce intr-o stare de confort).
Mobil
activitate
-------> functie
Uman
/
^
URBAN.PRINCIPII
\
v
institutie/----<-----\spatiu
-SPATIU+INSTITUTIE - DOTARE (parte a echipamentului teritoriului
dezvoltata in cadrul locuirii)
-cand dotarea exista , functioneaza =>echipament
-echipamentul urban evidentiaza functionalitatea unui teritoru ; se
defineste ca fiind ansamblul de elemente fizice existente in oras si
necesare exercitarii unei game de functiuni asumate de acesta;
echipamentul se traduce fizic , pe sol , prin constructii si spatii
amenajate .ex cinematograf, statii de metrou , plantatie de protectie
-echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o
activitate ; se caracterizeza prin calitate (natura si nevelul de
amenajare) si cantitate (raza de influenta, capacitate); este o
componenta a unui teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o
comuniune umana , printr-o grupare (adaptare) a spatiului ca spatii
adaptate =>ADECVARE
14
_____________________ABORDARE___________________
\/
\/
\/
\
/
SINCRETICA
SINCRONICA
SINERGICA
DIACRONICA
\/
\/
\/
\
/
efecte de la comun
ef de concomitenta
ef de structuralitate
ef
de continuitate
|________________|_____________________|
______________|
\/
STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM
SISTEMIC
\/
ABORDARE DIFERENTIAT-CUMULATIVA
2.
21. GRAD
SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE
RESTRUCTURARE URBANA
5.
6.
3.
4.
7.
8.
1.
ale
[.....grafic.......], unde :
pe OY P (procente in ordinea
determinarii)
pe OX S (procentual)
indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafeteiconsiderate
intre curba obtinuta si diagonala patratului;
avem 0 ic 1:
10.000 Ic = ...
(pt simplificare)
2. Configuratia in constelatie:
exprima planul asezarii planimetrice a elementului in teritoriul
orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de
15
-implicatiile :
-procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii , permitand
o utilizare functional si social evolutiva a spatiului =>intervine si asupra
structurii urbane; nu poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un
mediu de relatii existent , pe care nu pate substitui si caruia va trebui sa i
se supuna , pentru a realiza , treptat, alt mediu
-spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional de
a include si o latura simbolica
SI
IMPLICATII
IN
-
3.
16
III.
a.
b.
-
I.
tipuri de limite:
globale de dezvoltare (limita de crestere)
normative
operationale
functionale
II.
modernizarea
amenajare
presupune:
reconstructie-renovare-restructurare-
17
18
3.
-
functia urbana rol atribuit unui agent, unui intrument de lucru sau
unui produs ( deci si unui spatiu urban, de a satisface , in contextul
unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca
cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor
functionale dintre elementele sistemului teritorial, atat in sens
pozitiv, cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului.
19
Cantitatea:
45
1.
ORGANISMUL URBAN. MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE
A MODELULUI CONSTITUTIV
-organismul urban = sistem complex care este constituit prin conlucrarea
mai multor subsisteme complexe sau simple = produs social localizat,
sistem deschis fundamentat pe un sistem de activitati
-conceptii de abordare a orasului: 1)functionalista clasica (model
organicist, explica faptele urbane prin functia lor, rolul in cadrul
sistemului, modul de interconditionare) ; 2)structural-functionalista (da un
inteles logico-matematic functiei) ; 3)diferentiat cumulativa-moderna
(suprapunere in comparatism sistemic)
-abordare a organismului urban{sincreticaefect de loc comun
(acelasi loc) ; sincronicaefect de coincidenta (acelasi timp) ;
sinergicaefect de structuralitate (vecinatate) ; diacronicaefect de
continuitate (miscare)}studiu de suprapunere in comparatism
sistemicabordare diferentiat-cumulativa (la nivel global sau diferentiat)
-modelul constitutiv al organizarii urbane
morf urbanafunctionalitate urbana dinamica urbana
localizarea activitgestionarea
spatiului
struct urbana
functie urbana manifestare urbana
spatio-funct (plan funct) institutionalizare
spatio-config (plan formal) materializare
forta urbana
organism urban
fenomen urban
________succesiune de forme urbane__________
20
__
de interval
_
ordinala
_
nominala
__
50.
RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI
NOU
- restructurare urbana proces de adaptare a unor relatii existente la
necesitati noi, sau de introducere si dezvoltare u unor relatii noi intr-un
context urban
- reconstructia o restructurare urbana in masura in care nu se
multumeste sa reproduca o existenta urbana anterioara ci actioneaza in
directia modernizarii
- renovarea se actioneaza in sensul restituirii unei structuri, a unui
cadru de viata care desi adaptat cerintelor momentului sa nu isi nege
originea
- reconstructia implica si o dimensiune sentimentala, de refacere a
unui cadru care este raport al traditiilor, al amintirilor
- renovarea se face din necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale,
artistice a unei zone, in sensul precizarii si afirmarii personalitatii ei
- cadrul este o valoare in sine : unitate, relatia cu mediul, istorica
- exista 2 conceptii : izolarea (numai in cazuri cu totul exeptionale
solutie imediata dar simplista) ; integrarea (intervine maiestria
arhitectului)
- integrarea : o cladire veche intr-un context nou, o cladire noua intr-un
context vechi (se rezolva printr-o egalizare a valorii, nu printr-o
reproducere formala; cladirea noua trebuie sa reprezinte epoca ei ,
asigurind, insa o buna vecinatate cladirilor existente
- nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrului istoric daca nu se pot
realiza conditii optime de existenta
- relatia vechi-nou probleme de apropiere a valorilor, de relationare a
lor, in raport cu orasulconstructiile valoroase nu trebuie izolate,
protejate prin spatii neutre, ci trebuie integrate intr-un ansamblu in care
cladirii ii aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor
- valoarea de obiect a unei constructii trbuie considerata in relatie cu
valoarea de ansamblu a orasului, ele protejidu-se reciproc
- raportul vechi-nou este expresia formala a dialecticii dezvoltarii arh.
47.
PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SU IN
STUDIUL URBANISTIC
-evidentierea starii potentiale de functionalitate se poate face prin
descompunerea morfologica a texturilor. Analiza starilor de potentiala
functionalitate constituie o baza a schitei de sistematizare. Analiza se
sprijina pe o intelegere ampla a struct urbane; rezulta ca urmare a
interdisciplinaritatii partiul urbanistic . Se realizeaza prin intocmirea
acestei analize de la rationament la imagine grafica - localizarile
posibile
-locul partiului urbanistic : -intre tema de proiectare si detaliile de
sistematizare se face o trecere directaaspecte negative : dificultati de
stapinire a info cu privire la situatia existenta; aspecte privitoare la
incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat; neglijarea unor elemente
exterioare ansamblului; detalierea de sistematizare rezulta mecanic,
fara a exista o posibilitate de revenire asupra temei; eficienta investitiei
nu se poate aprecia la nivel teritorialnecesitatea elaborarii unor
instrumente de lucru intre activitatea de program si actiunea de
spatializare.
Deci studiul de partiu urban este o etapa distincta in
activitatea de cercetare-proiectarestudiul de tema
48.
POLITICA URBANA
52
SISTEM URBAN INTEGRAT. CONSTITUIREA SA IN
TERITORIU. EXEMPLE
49.
PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI
DE STUDIU PT TIPURI DE SITUATII
-partiul urbanistic exprimare complexa a unui model global de
organizare a unui teritoriu urban, precizind localizarea functiilor,
ocuparea si utilizarea terenului, conform premiselor sale de dezvoltare
-metodologia de studiu :
informatiile obtinute in urma analizei de textura urbanaposibilitatea
ordonarii tuturor elementelor pe o scara de ordonare a relatiilor dintre
alementeanaliza grafica determinind gradul de ierarhizare in
ansamblul sistemului teritorial respectiv, grad constatat sau dorit pt
viitoranaliza grafica se sprijina pe reprezentarea diferentiata a
informatiilor obtinute prin diferentieri cantitative sau calitative intre
elementele considerate. Aceasta descompunere se face dupa
urmatoarele situatii : 1) pe fiecare element luat ca centru al interesului
analiticse urmaresc toate caracteristicile sale in raport cu celelalte
elemente; 2) pe fiecare grup de elemente asociate analizat ca
focar/centru al unui ansambluse trece la o analiza de ansamblu
-la nivelul organismului urbanintegrare urbanase poate constitui intrun sistem care devine, treptat, sistem director pt intreaga dezvoltare a
teritoriului urban
-sistem directorsistem integratorconfiguratie caracteristica (zona
centrala a orasului) ; componente (in ordinea constituirii posibile)
21
3.
22
DE
CENTRU
IN
la nivel de program
23
1.
2.
24
. DEFINITIE
SI
25
Componente in planul
existentei umane
n
u
e
r
c
b
a
e interese economico-sociale
s
n
securitatea populatiei si a activitatilor
i
a
t interesul de a impune puterea regionala
-a
etapele istorice ale zonificarii :
1.t zonificarea logica , functionalista , simplista
2.i zonificare functionalist analitica (Charta de la Atena)
l scoaterea orasului de sub dominatia haosului
o impartire in mod sever : zona de locuit , zona pentru munca , zona
r pentru circulatie
3.
zonificare dupa logica functionalista complex-sintetica => model
urban eterogen
26