CASTELUL REGINEI MARIA

DE LA BALCIC

ORAUL BALCIC.SCURT ISTORIC

In 1878, Balcicul intra in componenta pricipatului autonom Bulgaria, principat care in
1906 isi castiga independenta.

Dupa al doilea razboi balcanic din 1913, Balcicul este castigat, impreuna cu
restul Cadrilaterului, de Regatul Romaniei. In 1924, Regina Maria descopera orasul si isi
cumpara aici un domeniu pe care construieste Castelul, Capela Stella Maris, diverse
alte cladiri precum si gradina botanica.
In perioada interbelica, Balcicul a fost o adevarata Mecca a artistilor. Se pare
ca descoperitorul Balcicului, ca alegere a peisajelor pentru pictura, a fost Alexandru
Satmari. In aceea perioada cam toti pictorii importanti au venit aici sa picteze, in special
vara: Petrascu, Tonitza, Grigorescu, Darascu, Pallady, Ressu. De fapt, aproape intreaga
via boema bucuresteana se reunea in Balcic, vara.

In 1926, se infiinteaza aici o universitate - Universitatea Liber Coasta de

Argint, unde au venit sa conferentieze in anii urmatori nume mari ale intelectualitatii
romne: Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Cezar Petrescu, Pamfil Seicaru, Ion Pillat,
Mihail Jora, Jean Bart, Tudor Vianu, Gala Galaction, Nicolae Iorga. Universitatea va
edita si revista Coasta de argint, in trei limbi: romana, bulgara si turca
In Balcic se va deschide in aceea perioada si primul muzeu al Dobrogei. Si tot
atunci primaria a improprietrit o serie de oameni de cultur, pentru ca acetia sa ii
poat construi case in zon. Multe dintre casele construite de acetia poarta semnatura
arhitectei Delavrancea Gibori, sora Cellei Delavrancea. Chiar si Lucian Blaga, in 1931, a
solicitat primariei Balcic un astfel de loc pentru casa, dar nu este clar daca l-a i obtinut.
In 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobandit de Bulgaria.

REGINA MARIA 1875 - 1938

REGINA MARIA 1875 - 1938

Alteta sa principesa Maria,
nascuta Marie Alexandra Victoria, s-a
nascut la 29 octombrie 1875, la Eastwell
Park, in Marea Britanie, fiind fiica
principelui Alfred al Marii Britanii, principe
de Saxa-Cobur-Gotha si duce de Edinburg,
si a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei.
De asemenea, era nepoata Reginei
Victoria a Marii Britanii.
Regina Maria s-a logodit la 16 ani
cu printul Ferdinand de Hohenzollern,
mostenitor al tronului Romaniei, iar
casatoria a avut loc la 29 decembrie 1892.
La scurt timp dupa venirea in
Romania, calitatile sale o transforma intr-o
figura publica binecunoscuta si iubita. A
fost supranumita de popor Mama Regina,
Mama ranitilor, Regina soldat, datorita
actiunilor sale din perioada Primului Razboi
Mondial, cand a ajutat soldatii aflati in
spitalele de pe front. De asemenea si-a
legat numele de viata culturala si artistica
din Romania acelor ani.
Maria a devenit regina in 1914.

Regina Maria fost mama a sase

copii: principele Carol, principesele Elisabeta
si Marioara, principele Nicolae, principesa
Ileana si principele Mircea.
Regina Maria a fost legata
sufleteste de doua locuri: Balcic si Bran,
locuri carora le-a imprimat o amprenta ce se
poate vedea si astazi. "Balcicul si Branul
sunt casele mele de vis, inima mea", spunea
Regina Maria.
Se spune ca Balcicul l-a descoperit
cu ajutorul lui Alexandru Satmari, care a
insistat ca Regina sa mearga in acea zona in
1924. Un an mai tarziu avea sa inceapa
constructia domeniului de la Balcic. An de an
domeniul a fost infrumusetat cu constructii si
celebrele gradini. Datorita Reginei, in acea
perioada Balcicul va cunoaste un avant
urbanistic. Primaria improprietareste artistii
care veneau vara si pictau aici, iar acestia
incep a-si construi case.
Moare la Sinaia, la 18 iulie 1938, in
varsta de 62 de ani.

In 1924, Regina Maria a vizitat mpreun

cu pictorul Alexandru Satmari
oraul
Balcic i impresionat de ntregul peisaj a
hotrt construirea castelului, numit i
Cuibul Linitit (Quiet Nest sau Tenha
Juvah n limba turc) de crtre arhitecii
Augustino i Amerigo, din Italia,
mpreun cu decoratorul de grdini Jules
Jany din Elveia. Castelul este de fapt o
vil cu perei albi i acoperiuri de igl
roie strjuite de un minaret, mbinnd
elemente
ale
stilulului
maur
i
mediterean cu cel al caselor bulgreti.
Parcul, amenajat la comanda Reginei de
ctre specialiti, a fost transformat n
gradin botanic,

BALCIC/ BULGARIA

Balcic (sau Balchik n limba bulgar), este un orel

situat pe rmul Mrii Negre, n Bulgaria, la circa 60
de km de Vama Veche. ntre anii 1913 1940 a
aparinut Romniei, n urma celui de al doilea rzboi
balcanic (iunie - august 1913). n 1940, Cadrilaterul,
inclusiv Balcicul, a fost redobndit de Bulgaria.

1875- 1938

VILA GHERETA SANTINELEI

FNTNA DE ARGINT/ GHIUMIU BUNAR

n Balcic se afl celebrul

Castel (Cuibul linistit),
reedina preferat a
Reginei Maria a Romniei,
nconjurat de o la fel de
celebr grdin botanic
unicat n Europa central i
de est, n special datorit
coleciei de cactui.

"Cuibul Linitit" este de

fapt o vil cu perei albi
i acoperiuri de igl
roie strjuite de un
minaret. Este construit
de-a lungul a trei terase
i combin elemente ale
stilului maur, stilului
mediteraneean cu cel al
caselor bulgreti. Este
foarte aproape de mare,
fiind desprit de
aceasta doar de falez.

Poarta mare cu dou

canaturi a
Castelului, care
seamn cu un turn
de control, este
intrarea principal n
complexul Castelului
dinspre uscat.

Parcul a fost transformat n timp ntr-o adevrat

grdin botanic. Acum conine peste 3.000 de specii
de plante, unele dintre ele rare, precum i o colecie de
aproximativ 250 de cactui, una dintre cele mai
importante din Europa. n 1955, grdina a intrat sub
tutela Universitii din Sofia, pentru studiul botanicii.

Grdina are o
zon care imit
celebrul labirint
cretan, unde
materiale de
construcie au
fost aduse chiar
din Insula Creta.

O alt zon a parcului foarte frumoas este

Grdina lui Allah, cu alei pavate cu piatra adus
din Maroc.

Grdina lui Allah face legtura ntre Fntna de

argint i Vila Sgeata albastr. Grdina nu trebuie

ratat deoarece adpostete o colecie unic de
cactui n aer liber, de fapt cea mai mare colecie din
Sud-Estul Europei.

Sunt cactui plantai acum 80 de ani, transformai

in copaci. Cu puin noroc i putei descoperi n
perioada de nflorire (luna august).

n aceast grdin mai pot fi vzute vase antice,

bnci din piatr i chiparoi zveli.

Vila "Moara"

Se afl n apropiere de cascad. Poate fi uor

observat deoarece moara a fost pstrat, n timp
ce lng ea a fost construit vila, un adevrat
loc de odihn pentru oaspeii Reginei.

"Puntea suspinelor"

Este podul care trece peste cascad i unete

cele dou maluri ale canalului. Legenda spune c,
dac aceast punte este trecut cu ochii nchii,
n timp ce v punei o dorin, aceasta se
va mplini n foarte scurt timp!

Cascada artificial e
printre cele mai
spectaculoase
obiective din grdina de
la Balcic. Pe malul
cascadei se afl uzina
electric a palatului,
transformat n
magazin de suveniruri.
Aici se poate vedea i
un dispozitiv de
extragere a uleiului din
trandafiri.

Tronul Reginei Maria este un

fotoliu din
marmur, avnd n dreptul
su o msu din piatr. Era un loc
preferat al
Reginei, multe dintre fotografiile
Reginei fiind
fcute n acest loc. Piatra din care
a fost cioplit
tronul este acum lucioas de la
minile tuturor
celor care au vrut s stea pe acest
tron,
fie i numai pentru cteva clipe.

Templul apei (The Temple of the Water)

O construcie cu arcade pictate pe interior,
n crmiziu i albastru puternic, susinute
de coloane imense i avnd n interior bazine
n care altdat se afla ap.

Aleea vinului

demonstreaz frumuseea acestei plante, umbra uoar

i jocul ginga al razelor de soare cu frunzele frumoase
i boabele de struguri.

Capela Stella Maris

(Steaua Mrii) - un loc

de suflet al Reginei. A inut

s fie o capel
ortodox, din respect
deosebit pentru credina
poporului su. Undeva pe
peretele de piatr,
se afl unica inscripie n
limba romna
pstrat pe ntreg domeniul.
Este o plac de
marmur alb, pe care st
scris, cu litere
aproape terse, faptul c
domeniul a fost
construit de Regina Maria.

Din timpul vieii,

Regina Maria i-a
exprimat
dorina ca inima sa s
fie ngropat aici.
Ceea ce s-a i
ntmplat. Inima
Mariei
a odihnit la Balcic pn
n anul cnd aceast
zon a rii a fost
cedat Bulgariei.
Caseta
cu inima Reginei a
fost mutat la Bran,
cellalt loc de suflet al
suveranei.

Mormntul Reginei Maria (Queen Maries Grave)

Este un col retras, aflat puin mai sus de Castel.
Mormntul este spat n stanc, fiind de fapt
un cavou, umbrit de un copac i dominat de
o cruce, pe care se poate vedea o scurt inscripie,
reprezentnd povestea vieii Reginei. Regina Maria
nu se afl ns nmormntat aici,
ci n biserica Mnstirii Curtea de Arge.

Grdina
Ghetsemani a fost

proiectat i plantat
ntre 1933 i 1936.
Este, ca fiecare dintre
grdinile botanice de la
Balcic, strbtut de
un pru.

n ea se gsesc specii diverse de flori,

lalele negre, crini i o uria magnolie.

Nscut n Marea Britanie, la Kent (deci pe o insul),

regina Maria mrturisea c Balcicul a fost
ntoarcerea la mare, la prima dragoste.

Dup moartea
arhitectului grdinilor
de la Balcic,
regina i-a aezat o
piatr funerar pe care
st scris:
"Lui Jules Jannin, care
a fcut ca visul meu
s devin realitate n
aceast grdin".

Dup moartea lui Jules Jannin, opera a fost

continuat de elveianul Carol Gutman,
n cinstea cruia a fost ridicat o vil
care i poart numele.

Vizitnd fermectorul castel de la Balcic i

gradina botanic din jurul su, care coboar n
terase pn pe plaj, nelegi de ce regina
l-a ndrgit att de mult.

Domeniul de la Balcic nu e dominat de un castel,

sau de vreo construcie somptuoas,
care s uimeasc prin grandoare. Nu megalomania
a stat la baza alctuirii acestei reedine,
ci dragostea pentru frumos. S-a ales aadar o
scar a umanului armonizat cu natura.