CULTUL
SFINTELOR ICOANE
CELE TREI TRATATE
CONTRA ICONOCLA~TILOR
TEOCTIST
PATRlARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE
INTRODUCERE
SCRIERILE ANTIICONOCLASTE
ALE SFANTULUI lOAN DAMASCtIlN
Copyright 1998
EDrrURA INSTITUTUWI BIBLIC $1 DE MISIUNE
AL BISEIUCII ORTODOXE ROMANE
ISBN 973-9332-137
1NTRODUCERE
INTRODUCERE
6. Dialog care infiereaza, facut de credincio~i ~i de ortode cei care au dor ~i n3vna pentru combaterea celor
care sunt impotriva credintei ~i invataturii sflntilor ~i ortodoc~i1or no~tri parinti 18
doc~i ~i
rie externa.
Cele trei tratate contra iconoclasmului
Cele trei tratate contra iconoclasmului se tiparesc prima
data la Roma, in 1553 de catre Nicolaus Majoranus. Prima
traducere latineasca este facuta de Godefridus Tilmannus,
Paris, 1555 19 In limbile moderne, dupa a mea cuno~tinta,
sunt traduse in limba engleza20 ~i in limba rusa 21 In romane~te avem 0 prescurtarelJn Vietile sflntilor din luna august
tiparite la Manastirea Neamt, 1815, f. 137r-138r.
Primul tratat22 a fost compus nu mult dupa ce Leon
Isaurul (717-741) a publicat primul edict contra icoanelor
(726), pentru urmatoarele motive:
a) Sf. loan Damaschin ne vorbe~te despre iconoclasm ca
despre un pericol ce atunci incepea sa ameninte Biserica23
18. P.G., XCVI, 1348-1361.
19. P.G., XCIV, col. 25-26; 1229-1232. Tot aici sa se vada ~i alte editii $i
traduceri in latine$te ale acestor tratate.
20. St. John Damascene, On Holy Images, Followed by Three Sennons on
the Assumption, translated from the original Greek by MalY Ii. Allies, London,
1898.
21. Sf. loan Damaschin, Trei cuvinte impotriva acelora care hulesc sflnteJe
icoane, traduse din originalul grecesc de A1exandru Bronzov, St. Petersburg, 1893.
22. P.G., XCIV, col. 1232-1284.
23. P.G., XCIV, col. 1232 A.
INTRODUCERE
loan Damaschin spune ca nu vrea sa anatematizeze pe ereziarh, fUnd cu putinta ca acesta sa se indrepte3o .
Acest tratat este scris intr-un stH popular. Damaschin il
compune la cererea unor credincio1;li care s-au plans ca n-au
inteles destul de bine primul tratat31 . De aici $i deosebirile
dintre primul $i al doilea tratat. In acesta din urma autorullasa
la 0 parte toate definitiile $i consideratiile dialectice cu privire
la notiunile de icoana $i de venerare. Cu toate aces tea,
rezuma sau ia textual locuri din primul tratat.
AI treilea tratat32 contra iconocla$tilor a fost scris la scurt
timp dupa al doilea, pentru motivul ca Leon Isaurul, dupa cum
ne incredinteaza insu1;li tratatul, nu fusese anatematizat de
episcopii orientali33 .
Se poate spune ca acest tratat este un manual despre
cultul sfintelor icoane. Sf. loan Damaschin a gasit necesar sa
aJcatuiasca un al treilea tratat, in care sa sistematizeze ideile
celor doua tratate compuse mai inainte, 1;li, totodata, sa completeze lipsurile pe care acestea Ie aveau. De aceea, tratatul
este compus in mare p~e din textele tratatului intill $i aJ
doilea.
.
La sfar$itul fiecarui tratat, sunt aduse marturii din Parintii
$i scriitorii biserke$ti pentru cultuI sfintelor koane. La tratatul
inmi avem 28 de marturii; la tratatul al doilea sunt reproduse
marturiile din tratatul Intai, plus 7 marturii noi; la tratatul al
treilea avem 90 de marturii, dintre care 9 sunt reproduse din
primu] $i al doilea tratat.
Dintre toate aceste tratate numai autenticitatea ultimului a
fost atacata. H. Hody34, plecand de la prezenta unui text citat
printre marturiile din Parinti - cronografia lui loan Malalas35 ,
30.
31.
32.
33.
34.
35.
P.G.,
P.G.,
P.G.,
P.G.,
P.G ..
P.G.,
XCIV,
XCIV,
XCIV,
XCIV,
XCIV,
XCIV,
col.
col.
col.
col.
col.
col.
1288 CD.
1284 C.
1317-1420.
1521A.
1229-1230.
1369B-1373A.
11
INTRODUCERE
10
cit.,
p. 166-169.
12
INTRODUC.ER.E
Ibidem,
Ibidem ,
Ibidem,
Ibidem,
.Ibidem,
Ibidem ,
Ibidem,
56. Ibidem,
57 . Ibidem,
58. Ibidem,
59. Ibidem,
60. Ibidem,
col.
col.
col.
col.
col.
col.
col.
col.
col.
col.
col.
col.
356C.
360CO.
380A-384B.
357 A-360B.
360B-364C.
364C.
564D.
3640-365B.
365C.
365C-368C.
368C-377 A.
377C-380A.
13
a:
61 .
62.
65.
64.
65.
66.
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem ,
Ibidem,
Ibidem,
col.
col.
col.
col.
col.
col.
580B.
380BC.
580e-58 1B.
381BC.
5810-384A.
343-344.
14
15
INTRODUCERE
~i
' .
INTRODUCERE
17
Leon Isaurul i~i justifica hotanirile luate, printr-un principiu nu rareori intrebuintat de imparatii bizantini: "Eu sunt imparat ~i preot in acela~i timp"81. Are dreptuL deci, sa legifereze
atat in afacerile biserice~tL cat ~i in cele politice. ~i chestiunile
de credinta ale Bisericii, ca ~i treburile politice ale imperiului
sunt de competenta sa.
(VII-IX s.),
77. Baronius, in Malele sale la anul 726, publica pentru prima data aceste
raspunsuri ale papei Grigorie n. De aici au trecut Si in alte colectii. iritre care
Mansi. XII, col. 959-982, iar in traducere franceza in liefele-Leclercq, op. cit., t.
1lI, 2, p. 660-672. Autenticitatea acestor :,.:risori este discutabila. Sa se vada
liefele-Leclercq, op. cit.. p. 659-664.
78. Mansi, XII, col. 959 D.
79. Ibidem, col. 966 A
80. Ibidem, col. 959 E.
18
INTRODUCERE
19
20
INTRODUCERE
21
Definitia inchinarii
Inchinarea este semnu] supunerii, adica al smeririi 105.
Felurile inchinarii. Sunt doua categorii mali de itlchinare:
una absoluta: "1) lCCX-CU ACX-Cpc\,CXV npoO'lCUVT)O't~ " , adorarea, care se
aduce numai lui Dumnezeu, ~i alta relativa: "1) b( 'ttll1lS
npoO'cxro~VT) npOO'1(uvllO'ts", venerarea, adusa persoanelor sau
obiectelor care au ceva divin in ele sau sunt in legatura eu
101.
102.
103.
104.
105.
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
IbIdem,
Ibidem,
col.
col.
col.
col.
col.
22
divinitatea
106
INTRODUCERE
23
,~ h' ~ d
lnchinam sfintilor ca unor robi ai lui Dumnezeu; ~l mc man u~
ne lor, ne jnchinam Dumnezeului Caruia slujesc ll4 , Venerarea
lor este conditionata de adorarea lui Dumnczeu 1l5 ,
in aI doilea rand, ne inchinam obiectelor in care ~i prin car~
Dumnezeu a lucrat mantuirea noastra fie jnainte, fie dupa
mtruparea Mantuitorului, spre.. exempl~: m~ntelui Sin~,. Naza~
retului, ieslei din BeUeem, lauCll, mormantulUl DomnulUl ~1. altor~
asemenea, Nu ne inchinam acestora pentru ca sunt dlvme, CI
- tu.'lasca.- 1l6 "
pentru ca. prin ele a binevoit Dumnezeu sa- ne man
in al treilea rand, ne inchinam obiectelor afleroslte lUl
Dumnezeu, spre exemplu: Sfintei Evanghelii, potirelor~ Sfintei
Mese etc. 117
_
In al patr'ulea rand, ne inchinam icoanelor care s~auaratat
profetilor ~i icoanelor preinchipuitoare, spre exen:plu:
toiagului lui Aaron, care intruchipeaza pe Maica DomnulUl ll8:
in al .cincilea rand, ne inchinam unii altora, pentru ca
purtam in noi chipul lui Dumnezeu 119.
,
,
_
.
in al ~aselea rand, ne jnchinam celor mm marl decat nm:
spre exemplu: inchinarea data de Iacov lui Isav (Fac. 33, 3) ~1
lui Faraon (Fac. 47 , 10)120,
I
114. Ibidem,
115. ibidem,
116 . Ibidem,
117 . Ibidem,
118. Ibidem ,
119. Ibidem,
120 . Ibidem,
col.
col.
col.
col.
col.
col.
col.
1352 A-1353 A.
1244 AB.
1353 AC.
1353 CD.
13530-1356 A.
1356 B.
1356 B.
24
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
col. 1356 B.
col. 1344 B.
col. 1344 B.
col. 1236 A.
INTRODUCERE
.25
cand Dumnezeu S-a faeut om, eand S-a faeut as emenea noua, putem sa faeem icoana Sa, deoareee prin aeeasta
intra in eategoria eelor ee pot fi reprezentate in ieoana.
'Evident insa, spune Sf. loan Damasehin, ea atunei cand vezi
ca Cel fara de trup S:a faeut pentru tine om, atunei vei face
ieoana ehipului Lui omenese. Cand Cel nev<lzut S-a faeut vazut
in trup, atunei vei infatil;la in icoana asemanarea Celui care
S-a facut v<lzut. cand Cel fara de corp, fara de forma, fara de
greutate I;li calitate, fara de marime, din pricina superioritatii
firii Lui, 'eel care exista in chipullui Dumnezeu' (filip . .2, 6) "a
luat chip de rob" (filip. 2, 7), prin aeeasta apropiere de
cantitate ~i ealitate, I;li a imbraeat ehipul corpului, atunei zugrave~te-I ieoana I;li aI;laza spre eontemplare pe Aeela care a primit
sa fie vazut. Zugravel;lte eoborarea Lui fara nume, na~terea din '
feeioara; botezul in lordan, Sehimbarea la fata de pe Tabor,
PatimiIe- mijloeitoarele nepatimirii, moartea, minunile -, simbolurile firii Lui dumnezei~ti, minuni facute prin luerarea trupului, dar eu c:tiutorul luerarii dumnezeie~ti, erueea eea mantuitoare, inmormantarea, invierea, inaltarea la eer. Zugrave~
te-Ie pe toate ~i eu euvantul, ~i eu eulorile" 125. Prin acestea, Sf.
loan Damasehin opune ieonocla~tilor cel mai puternic argument pentru posibilitatea infati.sarii, prin pictura, a Dumnezeirii, anume, intruparea lui Dumnezeu. Iiristologia deei, subiectul favorit al lui Damaschin, Ii servel;lte drept arma contra
demolatorilor de icoane; hristologia, pe care acel;ltia 0 vor
invoca mai tarziu in sprijinuI rat<lcirii lor, sustinand ca, prin
zugravirea lui tIristos, reprezentam numal firea omeneasca,l;li
nu I;li pe eea dumnezeiasca a Domnului. Cuvintele ultime ale
citatului de mai sus, 'minunile, simbolurile firii Lui dumnezeiel;lti, minuni faeute prin lucrarea trupului, dar eu c:tiutorul
lucrarii dumnezeiel;lti', sunt raspunsul anticipat la argumentul
ieonomahilor. in virtutea unirii ipostatice, avem in persoana
Mantuitorului, in intregime, I;li Dumnezeirea Sa, Cuvantul, ~:
D~
26
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
INTRODUCERE
27
Ibidem,
Ibidem,
Ibldem,
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
28
INTRODUCERE
porunce~te Legea lui Moise 137 . De asemenea, cre$tinii sarba:toresc moartea mucenicilor $i se ating de corpurile lor, saru. tandu-Ie, lucru neingaduit de Legea Veche, care socotea ne~
curat pe cel ce se apropia de un mort138 .
Ramane acum 0 ultima problema: se poate aduce icoanelor un cult, 0 data ce sunt permise in cre$tinism?
Din definitia pe care 0 da Sf. loan Damaschin icoanei
rezulta ca i se poate aduce un cult, deoarece acesta nu se indreapta spre icoana, ci spre celcare este reprezentat in
icoana, potrivit principiului pus de Marele Vasile: 'Cinstea adusa icoanei se indreapta catre cel infati$at in icoana'139.
In felul in care se venereaza icoana imparatuluL in acela$i
fel se venereaza $i icoanele sfinU1or. Cinstim icoanele impa-'
ratilor, din cauza chipului pe care ele il reprezinta, nu din
cauza materiei din care sunt facute aceste icOane. Tot astfel $i
cu icoanele sfintilor: cultul dat icoanelor nu se indreapta catre
ele, ci catre cei care sunt reprezentati in aceste icoane. Pentru
aceasta, iconocla$tii fac una dintre cele mai mari gre$eli cand
acuza pe ortodoc~i ca sunt adoratori ai lemnului. NU-$i dau
seama in ce gre$eala cad $i in ce inconsecventa se gasesc.
Cad in gre$eaIa maniheilor, care sustin camateria este rea; dar
nimic nu este rau $i necinstit din ceea ce a facut Dumnezeu.
Rau este numai ceea ce nu are pe Dumnezeu ca autor. Ca
materia nu este rea se vede chiar din Vechiul Testament, unde
Dumnezeu porunce~te sa se faca obiecte pentru trebuinta
cortului mantuirii 140. Iconoc1a$tii sunt apoi $i inconsecventi
137 .
138.
139.
140.
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
col.
col.
col.
col.
1300
1253
1252
1245
D.
A.
D.
C-1 248 B; 1297 B-1300 A.
primit'147.
141.
142.
143.
144.
145.
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem,
Ibidem ,
IbIdem,
146. Ibidem,
147. Ibidem,
29
INTRODUCERE
.. ..
..
30
148. Ibidem,
149. Ibidem,
150. Ibidem,
151. Ibidem,
152. Ibidem,
153. Ibidem,
col.
col.
col.
col.
col.
col.
31
Teologia icoaneIor, astfel formulata de Sf. loan Damaschin, a ajuns teologia oficiala a Bisericii. Termenii '1) KO:'to:
AO:'tpcto:v 1tPOOK'DV110t<;' ~i
'1)
K 'tt)lflc; 1tpooO:Y0)lEVl11tPOOK'DV110tC;", ~i
INTRODUCERE
ABREVIERI
33
34
SENNE
>=
+=
<>
lipsa.
adaos.
= cuvinte introduse in text, ]ipsa in original.
1. Bfes. 2, 20.
2. Avac. 2,4; Evr. 10, 38.
3. Iez. 33, 6, 8.
4 . in text: imparatilor.
5. Aluzie la edictul imparatului Leon Isaurul (717-741), din 726, contra
icoanelor. in tot cursul acestui tratat imparatul nu este crutat deloc. Stilul
Sfantului loan Damaschin este vehement $i necrutator fata de imparatul bizantin;
tot aici Damaschin delimiteaza in chip magistral domeniul de actiune al
imparatului, care este altul decat al Bisericii.
38
Cuvintele acestea
m-au indemnat mai mult sa vorbesc.Porunca imparatului in~
tr~adevar are multa putere pentru a supune pe cei de sub
stapanirea sa, ~i putinisunt aceia care pana acum au neglijat
complet legiuirile nedrepte 7 imparate~ti, aceia care ~tiu ca im~
paratul pamantesc este condus de sus ~i ca Iegile stapanesc
pe imparatL
2. Dupa ce mai inainte de toateam fixat mintii, ca un fel
de principiu sau ca un fel de temelie, pastrarea legiuiriibiserice~tL prin care se savar~e~te mantuirea, am dat drumu1 8
~uvantulu:i ~i l~am imboldit in arena ca pe un cal bine infranat.
Intr~adevar, am socotit ca este infrico~ator ~i mai mult decat
infrico~ator ca Biserica, cea care straJ.uce~teprinatatea calitati
$i care a fost infrumusetata in vechime eu predaniile celor mai
eviavio~i barbati, sa se intoarca iar~i la stihiile sarace9 , fiinc1u~i
frica ::leolo unde nu p:ste frica lO ~L ca ~i cum n~ar cuno~te pe
adevaratul Dumnezeu, sa se teama dea cadea in idolatrie;
pentru ca daca &ar departa de desavar~ire in lucrul cel mai
mie, ar fi la leI ca ~i eu 0 mica pata ce nu se ~terge de pe .un
ol:>raz foarte frumos care, prin neinsemnatatea defectuluL stri~
ca intreaga frumusete. Un lueru mie nu este mie, daca da na~
tere la lucruri marl, ~i nici nu este mica gr~eala de a nimici
predania veche, pastrata de Biseriea, mnd eondamnati in felul
acesta cei care ne-au instruit mai inainte, .Ia al caror fel de
vietuir~ privind, trebuia sa Ie urmam credinta II.
.
3. Adresandu-va l2 ~adar aceasta scriere, rag in primul
rand pe Domnul atotputernie, 'caruia toate jj sunt gOaJe $1
deseoperite'13, Care cunoa~te eurateniagandului meu smerit
6. Ps. 118,40.
7. Nedrepte > in text.
39
40
41
Ps. 96. 7
ler. 10. II.
Bvr. L 1-2.
loan 17. 3 .
Rom . 1.25.
II Petru L 4.
42
SfantuilOAN DAMASCHIN
lor inclinari spre idolatrie. Noi insa, ca sa intrebuintez cuvintele Sfantului Grigorie Teologul43 , carora ni s~a dat sa fim im56. Deut. 4, 19.
57. Rom. 1, 25.
38. Ie$. 20, 3-5.
59. Ie$. 54, 13-14.
40. Ie$. 54,17; Lev. 19,4.
41. Deut. 4, 12.
42. I"apte 17, 29.
43. Sf. Grigorie din Nazianz s-a nascut in Arianz in 329 sau 330. lnstructia
~i-a facut-o in cele mai bune ~coli ale antichitatii: Cezareea capadociei, Cezareea
Palestinei, Alexandria ~i, in sfaroit, Atena. Aici leaga 0 stransa prletenie cu Sf. Vasile
cel Mare (t379). Prietenia aceasta, chipul ideal al prieteniei, une~te pe ac~ti doi
oarneni in tot cursul vietii ~i nu cade, cu tot caracterul autoritar al episcopului
Cezareii capadoclei care intelegea sa utilizeze pe prietenii siii pentru izbanda
ICONOCLA~TILOR
43
pre una cu Dumnezeu, evitand ratacirea superstitioasa ~i cunosctmdadevarul, sa adoram numai pe Dumnezeu 44 , carora
ni s~a dat sa ne imbogatim cu desavar~irea cuno~tintei lui
Dumnezeu, sa devenim barbati desavar~iti45 deoarece am
trecut de varsta prunciei 46 , noi nu mai suntem sub pedagog'*" I ,
caCIam primit de Ja Dumnezeu puterea de dlscernamant ~i
~tim ceea ce poate fi infati~at ~i ceea ce nu poate fi lntatisat
ill iCOana. Caci spune Scriptura: "1'f-ati va.zut chipul Lui"4tl. Vai
de lntelepciunealegiuitorului! Cum poate sa se faca icoana
Celui nevclzut? Cum poate sa se faca asemanarea Celui fara de
asemanare? Cum sepoate zugravi Cel fara de greutate, fara de
marime ~i fara dehotar? Cum poate sa fie facut chipul Celui
fara de chip? Cumpoate sa se picteze Cel fara de corp?
Darce se aratain chip tainic in aceste locuri din Scriptura
Negrel;>it, sa nu faci icoana lui Dumnezeu, Care este nevclzut49 .
Evident insa ca at unci mnd vezi ca Cel fara de corp S~a facut
r
(
lucrarii sale religioase, inacela~i timp ~i izhanda Ortodoxiei. Grigorie insa, fire
meditativa ~i cOntemplativii, nu s-a putut impaca nid cu rolul de ajutalor al tataIui
sau, episcopul Nazianzului, ~i, mai ales, nici cu vrednicia episcopal a, pe care i-a
impune Sf. Vasile. De fiecare data prefera Iini~tea singuratatii zgomotului or~ului
~i gryilor episcopale. Cu toate acestea, Sfantul Grigorie a fost sortit de providenta
ca timp de doi ani sa fie purtatorul decuvant aI ortodoxiei amenintate in cel mai
turbulent ~i mai plin de intrjgi ora~, capitala Imperiului, Bizantul. Aicl, de la 379
pana la 58 I, pronunta in biserica invierii celebrele sale discursuri, care i-au dat ~i
meritatul nume de Teologul, Cuvantatorul de Dumnezeu. in 380, el jnsu~i vede
triuniful cauzei pentru care pleda ~i, ca 0 ironie a soartei, se vede instalat
arhiepiscop aI capitalei. Misiunea sa era insa terminata; scopul pentru care
vel1ise, atins. Ce-i trebuia gloria unui scaun episcopal, inconjurat de atatea gryi ~i
intrigi? De aceea se reintoarce, ~i de data aceasta definitiv, in singuratatea atat de
multdorita ~i iubita. Este ultima sa etapa, etapa creatiei pOemelor sale. Moare la
o data necunoscuta, poate in 389 sau 390. Biserica Ortodoxa pomene~te
praznuirea sa la 25 ~i 30 ianuarie.
44. A6yor; A~, Elr; 'ta liyw. <l>iihu, P.G. XXXVI, col. 341 D.
45. Bfes. 4, 13.
46. Bfes. 4, 14.
47. Gal. 3,25.
48. Deut. 4, 12.
49. TextuI: Negre~it ... care este neviizut, introdus de mine pentru restabilirea
textului Tratatulul I; cf. Tratat. Ill, paragraful 8.
44
pentru tine om, atunci vei face icoana ehipului Lui omen esc.
Cand Cel nevazut S-a faeut vazut in trup, atunei vei infati$a in
icoana asemanarea Celui ce S-a faeut vazut. cand Cel fara de
corp, fara de forma, fara de greutate $i ealitate, fara de marime din pricina superioritatii firH Lui, 'eel care exista in chipul
lui Dumnezeu-50, "a luat chip de rob"Sl, prin aceasta apropiere
de cantitate $i calitate, $i a imbracat chipul corpului, atunci"
zugrav~te-L in icoane $ia$aza spre contemplare pe Acela
care a primit sa fie vazut. Zugrave$te coborarea Lui fara nume,
na$terea din Fecioara, botezul in lordan, Schimbarea 'la fata
de pe Tabor, Patimile - mUlocitoarele nepatimiriL moartea,
minunile - simbolurile firii Lui dumnezeie$ti, minuni facute
prin luerarea trupului, dar cu ajutorul lucrarii dumnezeie$ti,
erucea cea mantuitoare, inmormimtarea, invierea, inaItarea la
ceruri. Zugrave$te-Ie pe toate, $i cu cuvantul, -5i cu culorile. Nu
te teme, nu te infrico-5a! $tiucate feluri de inchinaciuni exista!
Odinioara, cand Avraam a cumparat pe-5tera dubla ca sa dobandeasca loc pentru mormant, s-a inchinat fiilor lui EmorS2
care erau 'barbati necredincio$i -5i sufereau de boala necunO$tintei de Dumnezeu. lacoy s-a inchinat fratelui sau Isav53
-5i lui Faraon, barbatul Egiptului54 , dar $i pe varful tOiagului
sau 55 .S-a inchinat lor, dar nu i-a adoral. lsus al lui Navi 56 -5i
Daniil 57 s-au inchinat ingerului Domnului, dar nu I-au adorat.
Caci rutceva esteinchinarea de adorare,$i altceva inchinarea
adusa din respect celor care ne depa$esc prin vreo vrednicie
oareeare.
9. Dar pentru ca scrierea de fata este despre icoana $i
inchinare, trebuie sa lamurim ce intelegem prin una-5i prin
cealalta.
50.
5!.
52.
53.
54.
55.
Filip. 2. 6.
Filip. 2. 7 .
Fac. 23. 7. in Scriptunl: "Fiilor lui Het".
Fac. 33.3.
Fac. 47. 10.
Fac. 47. 31; Evr. 11, 21.
56 . lsus Navi 5, 14.
57. Dan. 8.17; 10.9.
45
46
aezeiasca Scripturaatribuie
47
48
49
50
ICONOCLA~TILOR
51
tur lOO I>i celelalte. lata dar ca materia este cinstita, del>i
dupa voi este necinstita. Ce este oaremai de puUn pret
d.e cat paruldecapre si decat culorile? Sau nu sunt culori:
rOl>ul, purpuriul si aibastrul?lata si icoanele heruvimilor
sunt operele mainiloroamenilor. ,P entru ce interzici din pri~
cina Legii ceea ce Legea a poruncit sa faci? lar daca din
cauza Legii interzici icoanele, atunci trebuie sa til ~i sambata!OI si sa te tal impreiur l02. la aminteinsa ca, .'daca
tineti Legea,I1ristos 1a nimicnu va va folosi"103. 'eei care va
Indreptati prih Lege aU cazut din har'lU4. Vechiul Israel n~a
vazut pe Dumnezeu, "dar noi Drivim ca intr..o oglinda cu fata
aescoperita slava lui Dumnezell"105.
Ie$. 31. I":().
le$. 35,4-11.
le$. 20, 8-11.
file. 1.7.11.
Gal; 5.2. .
104. Gal. 5. 4.
105. U Cor. 3. 18.
99.
100.
10 I:
102.
103.
52
SfantulIOAN DAMASCHIN
53
54
boi119
~i
leP20
~i
JCONOCLA~TILOR
55
56
142.
143.
144.
145.
146.
147.
148.
149.
150.
57
59
58
tmat imprejur
155. Gal. 4, 3.
156. Efes. 4, 13;
157. Evr. 5, 14.
Col. 1,
158. I Tim. L 8.
159. II Fetru 1, 19.
160. II Cor. 5, 17.
161. Gal. 2, 14.
162. Gal. 5, 3.
163. Gal. 4, 8.
164. Gal. 4, 9.
165. rae. 32, 3l.
166. rae. 32,25-52.
28.
.ve~nice,
12.
60
61
ca
in
62
ICONOCLA~TILOR
63
trecut prin cortul cel mal mare o!>i mai desavar~it, care nu este
facutdemanaomeneasca, adica nu este din zidirea
aceasta"185. ~i iarfu?i: 'Ifristos n-a intrat in sfinte facute de
maini, care erau chipul celor adevarate, ci in cer'186. Astfel,
sfilltele cele dintai, cortul ~i toate cele din el, erau facute de
mruni omen~tL ~i nimeni nu va tagadui ca tuturor acestora se
dadea inchinare.
ICONOCLA~TILOR
65
5-CULTULSHNTELORICOANE
66
lCONOCLA~TILOR
67
Inrutati-miacum,pictori ilul;)tri ai fapteJor eroice, 1;)1 Impodobiti prin aria voastnl icoana imperfecta a generalului!
InfrumusetatL prin culorile artei voastre, pe cel incununat, pe
care eu Ilu I-am descris amt de frumosJ Sa plec invins de
icoana pe care oveti face faptelor vitejel;)ti ale mucenicului. Sa
tablou~ Cu el insa incepe sa se $tie ca icoana nu este facuta de mana omeneasca.
Se ignora totu~i cum s-a petre cut faptul. AlU autori ne-o spun: trimisul regelui a
vrut sapicteze chipul Domnului, dar n-a putut sa reproduca figura Sa. Este
impiedicat sau de straIucirea prea mare a fetei. sau de transformarile continue ale
trasaturllor figurii Sale. Mantuitorul, vazand neputinta pictoruluL ii cere panza $i-$i
imprirna chipul peea,sau, dupa al\:ii. pe propria Sa haina. Procedeul acesta a
parut prea simplu altorautori. a$a ca relateaza ca MantuitoruI. in loc de a-$i pune
simplu haina sau 0 panza pe fata, Se spala mal intai $i apei Se $terge cu panza
pictoruhli sau chlar ell 0 panza obi$nuita. AlUi spun ca nu s-a ~ters de apa, ci $i-a
$ters propriasudoare. Aici povestirea tinde sa se apropie de forma pepulara a
legendei sfintei Veronica. Atat scrisoarea Mantuitorulu\' cat $i tabloul au servit ca
protectoare ale ora$ului Edesa. Mai mult chiar: corespondenta dintre Abgar ~i
Mantultorul a fost intrebuintata ca talisman atat in Orient, cat $i in Occident, am!
de particulari, cat $i de or3$e. Acesta este rostul textelor pastrate in epigrafii $i pe
ostrace. in ceea ce prive$te valoarea istorica a legendei, astazi este .de comun
acord admis ca nu poate fi acceptabila. Scrisorile sunt compuse din texte din
Evanghelii,dar mai ales scrisoarea lui Abgar reproduce un text in analogie Cll
Diatessaron, undeTatian (sec. II) eombiriase intr-un singur verset doua verset
din Evanghelii:Matei 11 5 $i Luca 7, 21. Dupa legenda lui Abgar in literatun:
romana sa se vada: N. cartojan, Legenda lui Abgar in literatura vechE
romaneasca, Bucure$ti, 1925.
194. Sf. Martir Varlaam era de loe din Antiohia. in varsta fiind, pentrt
credinta sa in Hristos a fost dus inaintea judelul pagan. Pentru a-I face sa taga
duiasca pe Hristos a fost batut $i is-au smuls unghiiIe. in urma I-au dus la altaru
de jertfa pagan. Aiei i-au intins mana deasupra altarului $1 i-au pus foc pe ea, ia
peste foc au presarattamaie, in nadejdea ca de durere va mi$ca mana $i. astfe)
cazand tamaie peste altarul idolilor, va apostazia chiar fara voie. EI insa a tinu
mana intinsa, a$a ca parea mai tare decat arama $i decat fierul, pana ce s-al
consumat tot focul Si tamaia, fara sa cada ceva peste altar. ~i-a dat duhul in urm.
suferintelor. Biseriea Ortodoxa praznuie$te pomenirea sa la 19 noiembrie.
j
38
AB ..
196. P.G. XXXII. col. 149 C.
197. Fapte 5. 15.
69
70
aducer~aminte
71
72
AI lui Vasile
Al;'adar, aducandu~ipe ace:;;tia209 in fata noastra pnn pomenire, sa oferim celor de fata <;>bl;;teseul folos pe careil pot
da ei, infati~andu-Ie tuturor, ca intr-o icoana, fapele viteje:;;ti
ale barbatilor210 .
Com en tariu. Vczi ea este acelal;'ilucru prin icoana :;;i prin
cuvant? "Sa infati~am, zice marele Vasile, cu cuvantul ca intr-o
icoana".
$i iaral;'i adauga:
De multe ori ~i istoncii, ~i pictorii consemneaza faptele
viteje~ti ale nlzboinicilor, unii inipodobindu-Ie cu cuvantuL
altH zugravindu~le in tablouri; dar I;;i unii I;;i altii au indemnat pe
multi la vitejie; caci ceea ce cuvantul povestini prezinta
auzuluL aceea:;;i pictura prin imitare arata fara cuvinte211 .
Comentariu. Ce este mai lclmurit decaf acestea spre a
dovedi ca icoanele sunt carti pentru cei nel;'tiutori de carte I;'i
206. P.G. XXXI, col. 508 B.
207. Laude = rasplati, in opera marelui Vasile.
208. Ibidem, col. 508 B.
209, Adica: pe cei patruzeci de Mucenici.
210. Ibidem, col. 508 C.
211. Ibidem, col. 508 0-509 A.
73
74
acelui~i,
ICONOCLA~TILOR
75
ca
in Constantinopol:
-Despre Dumnezeirea flului ~i a Duhului
~i despre AvraamDupa aceasta, tataI leaga mai intai pe copil. Am vclzut de
multe ort in tablou icoana acestei scene mi~catoare, ~i n-am
trecut pedinaintea acestui spectacol fara sa lacrimez,
deoarece arta aduce in mod clar inaintea ochilor povestirea;
Isaac se afla 224 alaturi de jertfelnic, plecat in genurtchi, avand
mainile legate la spate; iar tataI, indaratul copilului225, punand
221. ldeea acesteifraze se continua astfel: 'tot astfeJ gandesc ca ~i
Plasmuitorul nostru, in armonie cu frumusetea Sa proprie, a impodobit, prin
sadirea virtutilor, icoana Sa, ca prin ni~te vopsele, ca sa infati~eze in noi propria
Sa putere', Ibidem, col. 157 A.
222. Filip. 2, 7.
223. P.G. XXXII, col. 149 C.
224. Se afIa + inalntea tatalui; in editia din P.G. a Sf. Grigorie.
225. Am tradus prin 'teO 1tOtlOt, ca mai potrivit textului.
76
ICONOCLA~TILOR
77
79
78
~i iar~i,
din
ace~i
Leontie
pentru ce Moise s-a inchinat lui letro 249 , care era idolatru, ~i
Daniil, lui Nabucodonosor250 ? Pentru ce rna acuzica cinstesc
pe aceia care au cinstit pe Dumnezeu ~i Is-au inchinat?
Spune-mi, nu este de folos sa te jnchini sfintilor, ~i nu sa-i
omori cu pietre, cum faci tu? Nu este de folos sa te inchini lor,
~i nu sa-i tai cu fierastraul 251 ~i sa arunci pe binefacatorii till
in groapa cutina252? Daca ai iubi pe Dumnezeu, negre~it ca ai
cinsti ~i pe robii Lui253 . ~i daca oasele dreptilor nu sunt
curate254 , atunci pentru ce au fost aduse cu toata cinstea din
Egiptoaselelui lacov255 ~i ale 256 lui losif257? Pentru ce a
inviat imediat258 omul mort care a fost atins de oasele lui
Elisei 259 ? Dar daca Dumnezeu face minuni cu ajutorul oaselor, este invederat ca poate ~i cu ajutorul icoanelor, cu ajutorul
Spune-mL parmintul ~i mun\ii sunt zidiri ale lui Dumnezeu? CelaJalt a zis: Negre~it.
Cre~tinul: Pentruce darinva\:<l Scriptura: -inaltaU pe Domnul Dumnezeul vostru I,>i
va inchinaU reazemului picioarelor Lui, ca sfant este" (Ps. 98. 10) I,>i: "Inchinaj:i-va
in muntele cel srant al Lui" (Ps. 98. 5)? ~i iara~i El spune: "Cerul Imi este tron. I,>f
pamantul, reazem picioarelor Mele (Is. 66. I).
246. Ps. 98. 10.
247. Ps. 98. 5.
248 . Is. 66. I.
249 . 1e.$. 18.7.
250. Textul de la: Pentru ce dar Moise.. . Nabucodonosor. P. G. XCIII. col.
1608 D.
251 . Dupa cum a fost taiat cu fieriistraul proorocul Isaia.
252. fer. 45. 6.
255. Textul de la: Pentru ce rna acuzi... ~i pe robii lui, nu se giise~te in LMG.
254. ~i daca oasele drep\ilor nu sunt curate = Daca nueste lucru cucernic
sa cinste~ti oasele. LMG.
255. rae. 50. 4-14.
256. Lui Iacov ~I ale > LMG.
257.1e.$. 13. 19.
258 . lmediat > LMG.
259 . IV Regi 13. 21.
M
234. Ma vei acuza = rna acuzi. in editia din P.G. a fragmentelor din Leontie
(mai jos dtate LMG) .
255. lara~i. iudeule. zicand > LMG.
236. Fae. 47.31. - toiagulul + lui losif, LMG.
237. Cinstind = vazfmd. LMG.
238. S-a inchinat > LMG.
239. Dar nu proslavim JemnuI > LNG. Textul de Ja: Dar daca rna vei acuza...
lui Hrlstos. P.G. XCIII. col. 1601 A.
240. Fae. 25. 7.
241. rae. 47. 10.
242. Fae. 33. 3 .
243. 5-a inchinat > LMG.
244. TextuI de la: Avraam s-a inchinat... ca lui Dumnezeu. P.G. XCIll. col.
1601 A. ~i este incontinuare cu textuJ mai sus dt;:l.t.
245. TextuJ de la: ~iiar~i ... zice Domnul, este rezumatul urmatorului text
din P.G. XCIII. col. 1604 A: "ludeuJ a zis: Pentru ce Dumnezeu. de-a lungul
intregji ScriptuTi. potunce~te sa nu ne irichinam Ja nid 0 zidire? Cre~tinuJ a zis:
80
ICONOCLA~TILOR
81
82
in Israel, prin toate acestea"284; daca tu, prin toate aceste lu~
dupa putin:
ICONOCLA~lLOR
83
pietrei ca300
"Tu e$ti Dumnezeul meu$i tu m-:ai nascut"301. Dar noi nu spu~
nem a~a Crucii, nici chipurilor sfintilor, caci nu sunt dumnezeii
no~tri, ci carti deschise spre adv.cerea~aminte de Dumnezeu ~i
cinstirea Lui, a~ezate in biserici in v<:1zul tuturor ~i venerate.
Celcare cinste~te pe mucenic, cinste~te pe Dumnezeu, pentru
Care mucenicul a suferit mucenicia. Cel care se inchina Apos~
tolului lui Hristos se inchina Celui care l~a trimis. Cel care cade
.pana lapamaut in fata Maicii lui fIristos, este evident ca aduce
cinstire Fiului ei302, caci nueste alt Dumnezeu decat unul
singur, Cel cunoscut ~i adorat in Treime303 .
Comentariu.Acest interpret credincios alcuvintelor fericitului
Epifanie interpret care a impodobit insula Cipru cu lucrartle sale,
(are dreptate) sau cei care vorbesc fara nici 0 socoteala?
Dar asculta ~i ce spune Severian, episcopul Gabalelor304 .
inchinat299 acestora altadata, zicand arborelui
~i
84
505. Traducerea exacta a titlului cuvfmtiirii: Ei<; 1Cx ilYlCo:ivux 'tou 1:onfjpo<; este
"Ia sfintirea Mantultorului"; 0 asemenea traducere insa este un nonsens. Daca se
au in vedere titlurile pe care Ie da Sf. loan Damaschin acestei cuvantiiri in
celelalte dOua tratate: "Iasfinj:lrea Crueli" \fr. II) si "Ia sfin(:irea cinstitei $i de viata
facatoarei Cruel" \fr. Ill), atunc! suntem indreptii(:iti sa inlocuim pe 1:ID111po<; cu
Cf'tlXUpou. Si astfelam avea urmatorul titlu: "Ia sfintirea Crudi", sau sa precedam pe
1:on-fjpo<; CU (J'to:upou, si am avea titlul: "Ia sfin(:irea Crueli Mantuitorului". Cum insa
aceasta cuvantare a fost Unutii la inrutarea Sfintei CrucL socot ca este mai potrivit
sa se traduca eYlCO:lVto: nu plin "sfint\re', "inaugurare", ci plin termenul consacrat
unei asemenea sarbatoriri, "inal.tare".
506. J. Zeilinger, op. cit. p. 134.
307. Sau spre cortul lui Dumnezeu + Sl va fi mantuit. in editia lui Zeilinger
(mai jos citat SZ).
508. Acestea + toate, SZ.
509. Crucii + si aceasta cu (\jutorul blestematului sarpe. SZ.
310. Ies. ZO. 4; Deut. 5. 8.
511. Nerecunoscator? + intreb pe insu~i legiuitoruJ, SZ.
ICONOCLA~TILOR
85
515.
87
laudatului mucenic Mercurie317 .EI statea in fata icoanei, rugandu-se sa scoata dintre cei vii pe Iulian318 , tiranulfara de
Dumnezeu I>i apostat. Din icoana s-a facut cunoscuta aceasta
3.17. Sf. Mereurie, unul dintre eei mai mari sfinU ai Biserieii de Rasant, a trillt
pe timpul imparaUlor Deciu (249-251) ~i Valerian (253-260). La intrarea in
armata, i s-a schimbat numele filopater in Mercurie. Pentru faptele sale viteje~ti
a fost inaltat la gradul de general. Refuzfu1d sa jertfeasca zeilor, imparatul a dat
ordin sa fie exeeutat. Mai intai I-au legat de patru pari ~i i-au gaurit trupuJ cu
eutitele; foeul, care fusese aprins dedesubtul lui, s-a stins din prieina bel~ugului
de sangecare curgea din trup. Dar, pentru ca n-a murit, a fost spanzurat cu capul
in jOs ~i biduit cu un biei de a.rama impletit in patru. in srar~it a fost dUS in
Cezareea Capadociei, unde a fost decapitat. Biserica Ortodoxa sarbatore~te pomenirea lui la 25 noiembrie. N. Delehaye, Synaxanum, col. 258-259.
318. lulian Apostatul s-a nascut la 332 in Constantinopol. A scapat de masacrul famiIiei imperiale datorita episcopului Netusei, Marcu, care I-a ascuns sub
masa unui altar. imparatul Constant (337-350) il incredintii episcopului Eusebiu
al Nicomidiei (t 341/342), ruda cu familia imperiala. Dupa moartea acestuia a
fost trimis la castelul de la Macellum, de langa Cezareea Capadociei. Aici a primit
instruct\e crestina, probabil ~i Botezul, ~i a fost anagnost la serviciul divino Cand
fratele sau Gallus a ajuns cezar in Orient (351), a fost trimis in Nicomidia, unde a
luat lectii de la renumitul retor pagan Libaniu (t 393), iar de aici a calatoritla Efes
~i Pergam, unde a faeut cunostinta eu diferij:i filosofi neoplatonici. Dupa omorarea
fratelui sau este tinut la Milan. Prin mijlocirea imparatesei i se da voie sa seduca
la Atena ~i aici se initiaza in misteriile eleusine. Tot datorita imparatesei este facut
cezar ~i trimis sa lupte contra alemanilor.Felul sau de a se purta si calitatile sale
de general au facut sa c3stige simpatia trupelor, care I-au prodamat august.
Moartea lui Constantiu (361) a impiedicat lupta dintre ei, Sl astfe]' la 3 noiembrie
361, ajunge singurul stapanitor. Moare la 26 iunie 363, langa Bagdad, in lupta eu
per~ii. Prin lulian Apostatu]' paganismul in agonie reinvie pentru ultima data ~i
pentru putin timp. Politica sa religioasa avea drept scop distrugerea religiei crestine ~i restabilirea cultului pagan. Pentru realizarea acestui gand, Iulian da legi prin
care crestinii sunt scoSi din functiile inalte, sunt suprimate privilegiile bisericesti
~i clericale, este interzisa predarea literaturii antiee in ~coJile ere~tine, se acorda
drepturi egale ereziilor ~i sectelor ea ~i Bisericii, se favorizeaza iudeii al caror
templu din lerusalim intent\ona sa-I reeladeasca. Paralel eu aeeasta, lucreaza
pentru reinvierea cultului pagan: deschide ~i reclade~te templele, spiritualizeaza
cuItul jertfelor, la care insusi da exemplu slt.tiind ca mare preot, introduce misteriile in eultul public, creeaza 0 ierarhie preoteasca, da norme pentru serviciul religios, introduce predica ~i ingrijirea de saraei dupa modelul cre~tin.lulian a desra~urat ~i 0 activitate literara: a scris elogii, tratate teologice pagane, lucrari polemice; satirice, poezii, scrisori; Cele trei carti contra crestinilor s-au pierdut. 5-a
86
88
dupa altele324 :
Dupa ce Proclu325 a incetat sa vorbeasca, s-a uitat cu atentie la icoana Apostolului $L vazand ca chipu]326 este asemenea cu acela vazut de el, a facut metanie lui loan $i i-a zis,
aratand icoana cu degetul: latta-ma, parinte, aceta pe care I-am
vazut vorbindcu tine se aseamana cu acesta $i, dupa ca.te
inteleg, este chiar eJ527.
~i
Pavel - ~i aceasta se intampl,Un fiecare saptamana de doua ori, iar adesea de trei
~i patru ori cand praznuim pomenirile Mucenicilor -, desfatandu-ma de aceasta
trambita duhovniceasca. Ma inalt ~i rna .apritid de dor, cand recunosc aceasta
voce iubita ~i aproape mi se pare ca se arata Apostolul in persoana in fata mea $i
ca i1 .aud vorbind cu mine" (P.G. LX, col. 591). Probabil ca locul acesta a servit ca
motiv pentru crearea povestirii pe care 0 citeaza Sf. loan Damaschin.
524. H. Savlle, op. cit., p. 194.
525. Pentru autorul Viepi.."acest Proclu este identic cu patriarhul de mai
tarziu al Constantinopolului, Proclu (457-c. 446), caruia i se datore$te aducerea
cu pompa a moa$telor Sfantului loan .Hrisostom de la Comana, locul decesului
sau, la Constantino pol, spre a fi depuse in biserica Sfintilor Apostoli. Negre$it. un
asemenea gest nu putea fi facut decat de unul care a fost ucenicul $i intimul
mareJui ierarh.
326. Chipul + lui, in editia lui Savile.
527. Pentru a clarifica cuvintele lui Proclu, este bine sa relatez intreaga
scena povestita in Viata Sfantului loan Hrisostom. Sf. loan s-a hotarat sa taImaceasca epistolele Apostolului Pavel. Pentru aceasta, seara, dupa ce term ina treburile episcopiei, se inchidea in camera saunde avea $i icoana Sfantului Apostol
Pavel. la care se uita tot timpul cat talmacea epistolele. In timp ce lucra, nimeni
nu indraznea sa-I tulbure sau sa treaca pe dinaintea u$ii camerei sale. Dupa ce a
talmacit 0 parte din epistole, I-a cuprins indoiala cu priVire la lucrul sau. Daca
talmacirea sa nu place lui Dumnezeu? Daca n-a inteles bine sensul cuvintelor
Apostolului? ~i s-a rugat lui Dumnezeu sa-I in$tiinteze intr-un chip oarecare,
pentru a putea pune capat nelini$tii sale. S-a intamplat intre timp ca un curtean a
cazut in dizgratia imparatuIui. Acesta a cerut, printr-un cunoscut al Sfantului loan
Hrisostom, permisiunea de a-I vizita spre a-$i spune pasul. Patriarhul a incuviintat.
~i, pentru a nu fi vazut de dU$manii SID, s-a hotfuat sa se duca seara la palatul
episcopal. cand a venit. I-a rugat pe Proclu sa-I anunte. Acesta s-a apropiat de
camera in care era Sf. loan. Dar, inainte de a intra, s-a uitat inauntru printr-o gaura
$i a vazut ca patriarhul nu era singur, ci in spatele lui statea un barbat aplecat
catre el $i cu gura apropiata de urechea sa. Proclu a cautat sa auda cuvintele lui,
dar n-a putut intelege nimic. Acesta s-a intors ~i a spus barbatului aceluia ca nu-I
po ate anunta inca, deoarece altul. fara sa $tie el. a intrat inainte. Sa mai a$tepte,
dar, pana va pleca acela. Dupa ce au a$teptat mai mult timp, s-a dus iara$i la u$a.
Procedand ca .,i intaia oara, I-a vazut tot acolo pe acel barbat. S-a dus $i a treia
ICONOCLA~TILOR
89
in viata cuvioasei Eupraxia328 este scris ca igumena ma.nastirii i-a aratat icoana Stapanului Hristos 329 .
in viata sfintei Maria Egipteanca330 este scris ca s-a rugat
icoanei Stapanei $i a cerut cu lacrimi sa-i fie cheza$uitoare;
astfel a putut intra in biserica331 .
oara, dar in zadar. Nu dupa mult a sunat toaca la biserica pentru sll\iba de noapte.
Atunci Produ i-a spus curteanului sa se duca acasa $i sa vina in seara urmatoare;
acum nu-I mai putea anunta, cad patriarhul i~i incepea rugaciunea, care dura
pana dimineata. Curteanul a venit ~ia doua seara, dar n-a putut fi introdus pentru
aceea$i pricina ca .,i in seara trecuta. Mirarea lui Proclu era mare. Cine putea fi
strainul acela care intra neobservat? ~i s-a hotarat sa nu manfmce, sa nu bea, sa
nu doarma .,i sa nu se dezlipeasca de langa u$a, pana nu va atla cine este acel
barbat. ~i a facut a$a. Seara, cand a venit curteanul. incredlntat ca nimeni n-a intrat inauntru. i-a spus ca va vorbi negre$it cu patriarhul. Totu$i, ca de obicei, s-a
uitat inauntru ~i a vazut iara$i pe acel barbat. Proclu a spus atunci curteanului sa
se duca la casa sa $i sa se roage singur lui Dumnezeu pentru propria mantuire;
barbatul. care vine la patriarh, este trimis de Dumnezeu, caci intra in camera fara
sa fie vazut. A doua zi de dimineata Sf. loan $i-a ad us aminte de omul care trebuia
sa vina la el $1. chemfmdu-I pe Proclu. I-a intrebat de nu I-a cautat cineva. I s-a
raspuns ca da, $i i-a povestit totodata $i pricina pentru care nu I-a putut introduce.
cand a terminat de vorbit, Proclu $i-a aruncat ochii la icoana Sfantului Apostol
Pavel ~i. minunat peste masura, a spus ca barbatul pe care I-a vazut seamana cu
cel zugravit pe ieoana. Atunci Sf. loan Hrisostom a inteles ca Dumnezeu i-a
ascultat cererea, trimiti\nd pe insu$i autorul epistolelor sa-i dicteze taImacirea.
328. Sf. Eupraxia, fiica senatorului Antigon, s-a nascut pe la 380 in
Constantinopol. La moartea tataIui ei, mama sa, care se numea tot Eupraxia, a
pus-o sub ingrijirea imparatului Teodosie (379-395), cu care se inrudeau. Plecand
insa in Tebaida, au intrat intr-o manastire de calugarite. CopiJa a ravnit viata
ingereasca a ace\or femei $i n-a mal VTUt sa piece de acolo. Era in varsta de 12
ani. Averea, pe eare a primit-o la moartea mamei sale, a imp3.rtit-<> saracilor ~i
bisericilor, iar ea atat de mult a inaintat in asceza, incat $i-a invins toate nevoile
corpului; statea nemi~ta cu mainiJe intinse spre eer timp de 45 de zile. Pentru
virtutea ei peste masura a prtmit de la Domnul harul facerii de minuni, vindecand
multe boli $i dureri. Biserica Ortodoxa praznuie$te pomenirea sa la 25 iulie. H.
Delehaye, SynaxaIium, col. 840-841.
329. AASS, Martie, II, 1668, p. 729 CD.
530. Viata Sfintei Marta Egipteanca este pilda clasica de pocainta pe care 0
ofera aghiografia. Maria Egipteanca era de loc din Egipt $i de mica $i-a petrecut
viata in cele mai mari orgii. In urma s-a savaT$it in viata el 0 schimbare, care a
indreptat-<> spre cea mai inalta treapta a sfinteniei. Convertirea ei s-a facut in
urmatoarele imprejurari: Cu pril~ul sarbatorii inaItarii Sfintei Cruei, s-a dus la
Ierusalim intovara$ita de 0 multime de tineri desfranati. Voind sa intre in biserica,
o putere nev<1zuta a impiedicat-o. Atunci a pus cheza$uitoare pe Maica Domnului,
90
ICONOCLA~TILOR
91
339. Ai = ca ai LimPG.
q40. I> LimPG.
341. intru eele inalte = in eerurl, LimPG.
342. Atunci > LimPG.
343. Ma voi gandi = sa ma gandesc, LimPG.
344. Eliotul + care ne-a povestit noua aceasta, LimPG.
345. faran, LimPG.
346. Pentru tradueerea aeestui loe am adoptat punetuatia din LimPG.
347. Diavolului > LimPG.
348. Ora$ul = tinutuJ, LimPG.
92
celor
ICONOCLA~TILOR
93
necredincio~i!
L 8.
94
1 ppfrrr?
TRATATUL AL DOILEA
CONTRA
CELOR CARE ATACA SFINTELE ICOANE
96
4 . .Fac. 3, 5.
5. Ps. 13, 1.
6. Rom. 1, 23.
ICONOCLA~TILOR
97
99
mant"17, iar prin profetul David: "Sa se ru~ineze top cei care se
inchina chipurilor cioplite, cei care se lauda cu idolii lot' 18, ~i
98
1L
12.
13.
14.
15.
rae. 3, 1-7.
10~
~i
44 A.
16. Gal. 1, 8. sr. loan Damaschin introduce in textul citat "chiar daca imparat
va veste~te", pentru a adecva citatul imprejurarii. imparatul este Leon lsaurul
(717-741).
100
101
Deut. 4, 12.
35. Deut. 4, 15-17.
34. Deut. 4, 19.
55. Rom. 1, 25.
36. le$. 20, 5-5.
37. Ie$. 34, 17; Lev. 19,4.
38. Deut. 4, 12.
39. Fapte 17, 29.
40. le$. 20, 4; Deut. 5, 8.
102
purie, din fir rO$U rasucit, din fir de in rasucit, heruvimi facuti
din stofa tesuta"41. ~i: "Au facut acoperamantul impacarii de
deasupra chivotului din aur curat $i cei doi h eru vimj" 42. Ce
faci, Moise? Tu spui: "Nu-ti vei face chip cioplit, nici vreo asemanare"43, ~i tu construie~ti catapeteasma tesuta cu heruvimi
~i doi heruvimi dinaur curat? Dar asculta ce-ti nlspunde robul
lui Dumnezeu, Moise: Orbilor ~i nebunilor, intelegeti puterea
celorspuse ~i "paziti-va puternic sufletele voastre"44. Am spus
ca 'asemanare n-ati vazut in ziua in care a vorbit Domnul catre
Nu-ti vei fare i-c;oan'l heruvimilor, care stau ca niste robi in f::rla
aeoperamantului imoacariL ci "nu-ti vei farp.nllmnezej tllrnar1"47 1;>1 "nu vei face vreo asemanare"48, ca asemanare a lui
Dumnezeu, nici sa adori zidirea in locul Ziditorului49 . Prin
urmare, n-am facut asemanarea lui Dumnezeu, nici a altcuiva
ca asemanare a lui Dumnezeu, mCl n-am adorat zidirea in
locul Ziditorului.
10. Ai vazut cum s-a vadit seopul Scripturii eelor care 0
cereeteaza cu intelepciune? Trebuie sa cunoa~teti, iubitilor, ea
in orice lucru se vadesc adevarul I;>i minciuna ~i scopul celui
. care luereaza, de este bun sau rau. In Evanghelie sunt scrise:
Dumnezeu, inger, om, cer, pamant, apa, foc, aer, soare, luna,
stele, lumina, intuneric, satan, demoni, ~erpi, scorpioni, moarte, iad, virtuti, vicii ~i, intr-un euvant toate, atat cele bunecat
~i eele rele. Totu~i, pentru ca toate eele spuse despre acestea
41. Ie~. 37, 5.
42. Ie~. 38, 5-6.
43. Ie$. 20, 4; Deut. 5, 8.
44. Deut. 4, 15.
45. Deut. 4, 15-16.
46. Ie~. 34, 17; Lev. 19,4.
47. Ibidem.
48. !f?~. 20, 4; Deut. 5, 8.
49. Rom. L 25.
103
sunt adevarate, iar scopul este spre slava lui Dumnezeu I;>i a
sfintilor proslaviti de El I;>i. spre mantuirea no astra ~i distrugerea I;>i ru~inarea diavolului ~i demonilor lui, ne inchinam
Evangheliei, 0 imbrati~am, 0 sarutam ~i 0 salutam cu ochii, cu .
buzele ~i cu inima. La fel ~i cu intreg Vechiul ~i Noul Testament, ca ~i eu strierile Sfintilor ~i ale~ilor Parint l , Dar scrierile
ru~inoase, spul-cate ~i necurate ale blestematilor manihei ~i
ale paganilor, cat I;>i ale eelorlalte ereziL ca unele care euprind
invataturi false ~i zadarnice ~i au fost nascocite spre slava
diavolului ~i a demonilor lui ~i spre bucuria lor, Ie dispretuim
I;>i Ie aruneam,cu toate ea au in ele numele lui Dumnezeu.
Tot astfel ~i cand este yorba de icoane, trebuie sa cercetam adevarul I;>i scopul aeelora care Ie fac. ~i daea scopul
este adevarat I;>i drept ~i sunt tacute spre slava lui Dumnezeu
~i a sfintilorLui, spre ravnirea virtutii ~i evitarea viciului ~i spre
mantuirea sufletelor, trebuie sa Ie primim I;>i sa Ie cinstim ea
icoane, chipuri,asemanari ~i carti pentru eei ne~tiutori de
carte, sa ne inchinam lor, sa Ie sarutam ~i sa Ie salutam cu
ochiL eu buzele ~i cu inima, ea fiind asemanarea Dumnezeului
intrupat sau a Maicii Lui sau a sfintilor, care s-au faeut parta~i
patimilor I;>i slavei lui liristos50 ~i au invins ~i au distrus pe
diavol ~i demoni ~i ratacirea lor.
11. Dar dacava indrazni cineva sa faca icoana Dumnezeirii imateriale,. necorporale, nevazute, fara de forma ~i
culoare, 0 aruncam ca falsa. lar daca va face eineva vreo icoana spre slava, inchinarea ~i cinstirea diavolului sau a demonilor, 0 dispretuim ~i 0 ardem in foc. De asemenL daca cineva
va indumnezei icoana oamenilor sau a zburatoarelor sau a
taratoarelor sau a altei zidirL il anatematizam. caei dupa cum
Sfintii Parinti au darfunat eapi~ti1e ~i templele demonilor I;>i au
ridicat in loeul lor biserici in numele sfintilor ~i pe acestea Ie
cinstim, tot astfelau distrus~i ieoanele demonilor ~i au ridicat
in locul acelora ieoane lui liristos, Nascatoarei de Dumnezeu
50. Rom. 8, 17.
105
104
nite: celui cu cinstea, cinste, ce1ui cu fnca, fnca, celUl cu daJdia, dajdie, ceJui cu varna, vama"56. A imparatilor este .bun~
?e
de Faptele Apostolilor.
.
64. Despre Gherman. patrl'arhul constantinopolului, vezi nota. dm
introdueere.
106
107
voi este necinstita. Ce este oare mai de puUn pret decat parul
de capra ~i decatculorile? Sau nu sunt culori: ro~ul, purpuriul
~iaIbastrul? lata, ~i icoanele heruvimilor sunt opere1e mainilor
oamenilor. intreg cortul chiar a fost 0 icoana. 'Vezi, zice Dumnezeu lui Moise, vei face toate dupa chipuJ care ti-a fost aratat
in tnunte'70. Tot Israelul se inchina imprejurul cortu1ui. Heru~
vimii apoinu erau inaintea poporului? $i nu se aflau $i chivo~
tu1 71 , candelabru!, masa72, vasul de aur cu mana75 $i toia. gu174, la care popofu1 se inchina privindu~le? Nu rna inchin
materiel, ci rna inchin Creatorulul, Care pentru mine S-a facut
materie, a locuitin materie $i prin materie a savar$it man~
tuirea mea. ' Cuvantul trup S-a facut $i a locuit printre noi'75.
Este clar insa tuturor ca trupul este materie $i zidire. Cinstesc,
venerez $i rna inchin materiel, prin care s~a faeut marituirea
mea. 0 cinstesc nu ca pe Dumnezeu, ci ca fiind plina de
lucrare dumnezeiasca $i de har. Oare nu este materie lemnul
crucii celei de trei ori laudat $i fericit? Oare nu este materie
muntele cel respectat $i srant Locul Capatanii? Oare nu este
materie piatra purtatoare de viata, mormantul cel sfant77 ,
izvorul invierii noastre? Oare nu sunt materie cerneala $i filele
Evangheliei?78 Oare nu este materie Masa facatoare de viata,
care ne da Painea Vietii? Oare nu sunt materie aurul $i ar~
gintul, din care sunt facute crucile, sfintele discuri $i potirele?
69.
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
let;. 35,4-11.
le$. 25, 40.
le$. 26,33.
let;. 26,35 .
let;. 16,33.
Num. 17,25.
loan L 14.
11t. 27, 33.
11t. 27, 60.
ca
108
SO.
109
110
III
numea
non 108
cre~tin,
~i
112
cugeta chiaro Acesta asigun'i pe imparat ca va putea uni pe toti dizideritii. intr.adevar, in 631, devenind vacant scaunul patriarhal al Alexandriei, lieraclil6 numi
pe Chir patriarh, cu misiunea special a de a face unirea cu monofizitii. Chir
intrebuinta tot ze)ul ~i anunta, In 633, imparatului acordul incheiat. La primu)
succes s-a adaugat al do ilea, de scurta durata, unirea cu armenii dizidenti~i, in
sfar$it, ca$tigarea papei lionoriu (625-638) de partea lor. Contra tuturor acestora
s-a ridicat Sofronie al lerusaJimului (t 638), <;:are a caIificat noua formula ca 0
reinnoire a monofizitismului. fata de opozitia lui Sofronie, Serghie compune un
edict, EctesiS (638), $i-l da imparatului sa-l semneze, edict destinat sa fixeze
atitudinea ce trebuie urmata in aceasta discutie. Prin acest Ectesis este inlaturata
expresia '0 singura energie', ca 0 expresie ce ar rena~te monofizitismul, cat $i
termenii ' doua energii', care nu se intalnesc la ParInti~i ar presupune ca
Mantuitorul a avut doua energii contrare. Pentru aceasta trebuie sa se vorbeasca .
de 0 singura vointa a Mantuitorului. Astfel, monotelismul a fost oficial prodamat.
Edictul a fost primit de intreg Orientul.
11 I. De fapt imparatul se nume$te Constant, nu Constantin. Opozitia contra
edictuJui .de credinta al lui lieraclie n-a intarziat de a se arata atat din partea
Romei, cat $i din partca Sf. Maxim Marturisitorul (t 662), care se gasea in Africa.
Tot pentru a aduce pace in Biserica, noul imparat al BizantuJui, Constant II
(641-668), retrage &tesis-ul ~i da un nou edict de credinta, TipoS(648). Prin
acesta se interzice de a se mai vorbi de 0 vointa sau doua, de 0 energie sau doua
in persoana Mantuitorului. Se punea capat discutieL ~uprimand.(). Papa Martin I
(649-653), sfiituit de Sf. Maxim Marturisitorul, a tinut un sinod Ja Lateran (649),
in care noua erezie a fost condamnata. imparatul nu inw.rzie s~ ia masuri contra
papei $i contra Sf. Maxim. Primul fu adus cu forta Ja Constantino pol $1 surghiunit
in Cherson, unde $i muri (655/656); celui de al doilea, dupa Ce a fosfexilat de
rna! multe ori, i s-a smuls Iimba ~i i s-a taiat mana dreapta. A murit de asemeni
exllat, in 662. Sfaf$itul imparatului Constant n-a fost maibun: a fast asasinat in
Siracuza, noua sa re$edinta, de. un servitor.
112. Monotelismul a reinvlat pentru ultima data $1 pentru pupn timp prin
urcarea petron a uzurpatoruJui filipic Bardas (711-713), care a inlaturat hota.
rarile Sinodului VI ecumenic (681), printr-un sinod din 712. Opera sa a cazut 0
data eu prabu~irea sa.
113. Textual: 'in scris', Vezi $i nota q, P,G. XCIV, col. 1303.
113
114. Ie$.32, 4.
115. Desprescrierile SfantuluiEpifanie contra lc6anelor vezi nota 177, p.61.
116. K. lioll. Oes.a mmelte AufsEitze .z ur Kirchengeschichte, II. Der Osten,
TUblngen, 1916, p. 352,propune pentru textuI: "aflaca scrierea este apocrifa,
deoarece altul s-a 'fOlosit de numele dumnezeiesculul Epifanie', urmatoarea
. k;ctura: 'atla ca scrierea este apocrifa; nu este a Sfantului Epifanie. ci a altcuiva,
care s-afolosit de numeledumnezeiescului Epifanie",
117. veil nota 178, p. 61.
118. Avac. 2, 15.
114
lIS
126.
116
23. Vezi dar ca atat Legea ~i toate cele facute potrivit LegiL
cat ~i intreg cultul nostru;. lucruri facute de maini omene~ti,
sunt sfinte ~i ne due~ eu ajutorul materiei,catre imaterialuI
Dumnezeu. Legea, pe de 0 parte, ~i toate cele facute potrivit
Legii erau 0 sthita a ieoanei ee avea sa fie, adica a cultului
no~tru; cultulnostru, pe .de alta parte, este icoana bunurilor
viitoare; iar aceste bunuri sunt lerusalimul cel de sus, imate~
rial ~i nefacutde maini. Dupa cum zice acela~i dumnezeiesc
Apostol: 'Nu avem cetate care sa daInuiasca aieL cicautam Pe
aceea care va safle'135, adica lerusalimul cel de sus l36 , al
carui me~ter ~i ziditor ,este Dumnezeu 137. Caci to ate cele fa~
cute potrivit LegU~i eele ce se fac potrivit cultului nostru s~au
savaroit in vederea aceluia. Lui Dumnezeu slava in veci. Amin.
130.lSvr: 8,4-9.
131. ISvr.8, 13.
132. BYr. 9. 2--5.
153. lWr.9. 24.
134. BYr: 10.1.
135. Evr. 13, 14.
119
118
dupa putine:
Intamplarea a fost 0 invatatura pentru evlavie, cad fiind
siliti sa.,.~i aminteasca continuu de numele acela ~i sa aiba
144. Textul nu I-am gasit in opera Sfantului loan Iirlsostom. Exista 0 omilie
la parabola seminteLatrtbuita Sffmtului loan Gura de Aur (P.G. LXI, col. 771-776),
dar aceasta nu are textul citat de Sf. loan Damaschin.
145. Sf. loan Hrtsostom celebreaza pe Meletie al Antiohiei intr-o cuvantare,
nu numai pentru caJitatile vietH acestui ierarh, dar ~i din pricina legaturtlor
personale pe care le-a avut cu el. Sf. loan Hrisostom a fost Dotezal (367 sau 370)
~i facut diacon (381) de Meletie. Numele episcopului Antiohiei este legat in istorie
de schisma antiohiana sau meletiana, provocata nu amt de el, cat de situaUa
religioasa tulbure a secolului IV, din prlcina luptelor aliene. La alegerea lui Meletie
ca episcop al Antiohiei (360); Bisertca din Antiohia era impartita in doua grupe:
ortodo~ii, numiU ~i eustatieni, ~i arienii. Meletie n-a putut saramana pe scaunul
episcopal decat 0 luna, fiind depusca sabelian de catre imparatul ConstanUu
(353-361), din Cauza unei predici in care s~ declarat pentru Simbolul niceean.
Astfel, pe langa cele doua grlipe existente, &a adaugat 0 a treia, meletienii.
Situatia se inrautate~te mai mult mnd Lucifer al CaIabriei (t 37]) hirotone~te pe
preotul Paulin caepiscop al eustatienilor. Nu dupa mult timp se intoarce din exil
Meletie, a~a ca se pune problema: cine este episcopul legal al ortodo~i1or;
Meletie sau Paulin? Biserica din Alexandria, plin Sf. Atanasie eel Mare (t 373), ~i
Roma &au decJarat pentru Paulin; Orientul, pentru MeJetie. Meletie, prin ravna sa
pentru Simbolul niceean, a castigat tot mai multe simpatii; dar, a ~i fost exilat de
imparatul Valens (364-378), pentru acest motiv, in doua rand uri (365-367;
371-378). A murtt in timpul Sinodului II ecumenic, Unut la Constantinopol (581).
120
121
TRATATUL AL TREILEA
CONTRA
CELOR CARE ATACA SFINTELE ICOANE
Fae. L 26-27.
Dorinte > in text: adaugat dupa tratatuI II, paragrafuI 2.
Fae. 3, 5 .
Ps. 13, 1.
Rom. 1, 23 .
pare in
123
6. Rom. 1, 23.
7. Ps. 119,2.
8 . loan L 14; 171m. 3, 16.
9 . Baruh 3, 38.
124
pamanf'lS, iar prin profetul David: "Sa se ru$lneze toU cel care
se inchina chipurilor ciopJite, cei care se 1auda cu idolii 10],,16
~i
14. Gal. L 8.
15. Ie~. 20. 4; Deut. 5,8.
16. Ps. 96. 7 .
125
ICONOCLA~TILOR
126
24.
127
128
129
Domnul catre voL din mijJocul focului; ati auzit gIas de cuvinte, dar asemanare n-ati vazut, ci llumai voce"46. :;;i putin
mai jos: "Paziti-va cu tarie sufletele voastre, pentru ca n-ati
vazut asemanare in ziua in care a vorbit Domnul catre voi, in
muntele Horeb, din mijlocul focului; sa nu faceti faradelege $i
sa nu va faceti asemanare ciopJita, vreo icoana, asemanare
barbateasca sau femeiasca, asemanarea vre unui animal, din
cele care sunt pe pamant, asemanarea vreunei pasari
zbu.ratoare'47$i cele ce urmeaza. lar maijos: "Nu cumva uirnndu-te pe cer $i vazimd soarele, luna, stelele $i toata podoaba
ceruluL ratacind, sa te inchini lor$i sa Ie adori"48.
nu~i
iara$i: .Daramati
130
f'apte 17,29.
55. P.G. XXXVI, col. 341 D.
56. Efes. 4, 13.
57. Bfes. 4, 14.
58. Gal. 3, 25.
59. Gal. 3, 24.
60. Gal. 4, 3.
6!' Deut. 4, 12.
ICONOCLA~TILOR
131
calitate ~icantitate, I;li a imbracat chipul corpului, atunci zugrain icoane I;li al;laza-L, spre contemplare, pe Acela care
a primit sa fievclzut. Zugravel;lte coborarea Lui fara de nume,
nal;lterea din Fecioara, botezul in Jordan, schimbarea la fata de
pe Tabor, patimile, mijlocitoarele nepatimirii, minunile, simbolurile firii ~i lucrani Lui dumnezeie~ti, minuni savar~ite prin
activitatea corpuluL mormantul cel mantuitor al Mantuitorului,
inaItarea la cer. Zugravel;lte-Ie pe toate, ~i cu cuvantul I;li cu
culorile, in carti ~i jn icoane.
9; 'Nu-ti vei face chip cioplit, zice Scriptura, nici vreo
asemanare'64. Dumnezeu a poruncit acestea, I;li totu~i Scriptura spune: "Au facut catapeteasma cortuJui marturiei din stofa
albastra, din stofapurpurie, din tir ro$U rasucit din fir de in
rasucit heruvimii facuti din stofa tesuta'65. $i: ' Au facut
acoperamantul impacariL de deasupra chivotuluL din aur
curat $i pe cei doi heruvimi"66. Ce faci, Moise? Tu spui: "nu-ti
vei face chiP cioplit nid vreo asemanare"67 I;li tu construi~ti
catapeteasma tesuta cu heruvimi ~i doi heruvimi din aur
curat? Dar asculta ce-ti raspunde robul lui Dumnezeu Moise:
Orbilor I;li nebunilor, intelegeti puterea celor spuse'~i 'pilziti-va
putemic sufleteJevoastre'68. Am spus ca "asemanare n-ati
ve~te-L
icoana heruvimilor, care stau ca nil;lte robi jn fata acopera62. filip. 2,6.
63. f1lip. 2; 7.
64. l~. 20, 4; Deut.
65. l~. 37,5.
66. le$. 38, 5-6.
67. le$. 20, 4; Deut.
5, 8.
5, 8.
68; Deut. 4, 15.
69. Deut. 4, 15-16.
70. le$. 34, 17; Lev. 19, 4.
132
ICONOCLA~TILOR
133
135
134
duhovnice~ti.
78, Demonilor, adaugat dupa textu) corespunzator din Tratatu) II, paragraful 11.
79. Rom. 13, 7.
80. I Petru 2, 13-14.
81. Ie$. 25-27; 35,4-39.
136
ICONOCLA~TILOR
137
138
4; C;vr. L 3.
6,46.
96. Pentru traducere am adoptat lectura propusa de BlIlius, cf. P.G. XCIV, col.
1339, nota h .
139
Se deEI numai prin aceea ca este purces: fiul este mlscut dar .
nu purces. In general, fiul fiecami tata este icoana naturala.
Acesta este primul fel al icoanei: cel natural.
19. Al doilea fel al icoanei este gandirea, care exista in
Dumnezeu, despre Iucrurile ce vor fi facute de EI, adica sfatul
Lui mai inainte de veci, care este totdeauna acelal$i. Dumnezeirea este nescl1imbata, iar sfatul Lui, fara de inceput. Prin
acesta celehotfuate se intampla iIt timpul pus mai inainte de
El, Cl$a cum a voitmai inainte de veci. Cugetanle despre fiecare dintreele sunt leoane ~i exemple ale celor ce au sa fie
facute deEI; acestea sunt numite de catre Sfantul Dionisie
hotarari mai dinainte97 . caci in sfatul Lui, cele howate mai
dinainte deEI $i cele ce aveau sa existe, in chip neschimbat
au luat forma ~i s-au infati~at in icoana inainte de devenirea lor.
20.Al treilea fel de icoana este cel facut de Dumnezeu
prin imitare, adica omul. caci cum va fi cel zidit de aceea~i fire
cu ZiditoruL altfel decat prin imitare? caci dupa cum TataI,
Care este minte,fiuI, Care este CuvantuL ~i Sfantul Duh sunt
un singur Dumnezeu, tot astfel ~i mintea, cuvantul I$i duhul
formeaza un singur om. Omul mai este icoana lui Dumnezeu
I$i potrivitliberului arbitru ~i puterii de conducere, cad Dumnezeu a zis: .Sa facem omuJ dupa chipuJ $i asemanarea
Noastra',~i imediat a adaugat: ' $i sa stapaneasca peste pe$tii
marii $i peste zburatoareJe ceruJui"98. ~i iara~i: . Stiipanifi peste
pe$tii mani $i zbufatoareJe cerului $i peste tot pamantul $i
domniti peste el"99.
21. Al patnllea fel de leoana este cel intrebuintat de Scrip-
824 C.
141
pele 108 , pe Cel care a distrus 109 prin cruce mU$catura $arpe~
lui, autorul raului llO ; marea, apa I;li norul, Duhul BotezuluPll.
23. AI ~aselea fel de icoana este acela spre aducerea~
aminte a faptelor trecute sau a minunii sau a virtutii, spre sla~
va, cinstea $i cunoal;lterea celor care au invins $i s~au distins
in virtute sauspre aducerea-aminte a viciuluL spre dispretul ~i
ru$inea bfubatilor till ~i spre folosul eelor care vor privi mai
rnrziu, in a~a fel ca sa evitam cele rele $i sa ravnim virtutile.
Aceasta ieoana este de doua feluri: prima, prin cuvantul seris
in cant caci litera infati$eaza cuvantuI; spre exemplu: Dum~
nezeu a sapat Legeape placiI 12 ~i a poruncit sa se scrie vietile
oameniIor iubitori de Dumnezeu 113; a doua, prin contemplarea eu ~utorulsimturilor; spre exetnplu: Dumnezeu a porurtcit
sa se a~eze inehivot spre ve$niea aducere-aminte 1l4 , vasul
cu marta 1l5 $i toiagul 1l6 $i a poruncit Sa fie gravate numele
semintiilor pepietrele umararului 117. Nu numai atat dar a poruncit sa se ia 12 pietfe din lordan 1l8 spre preinchipuirea
preotilor - ce taina mare, cat de ma.{(~ eelor eu adevarat credincio$iJ - care au purtat chivotul $i spre preinchipuirea secarii
apei l19 Tot astfell;li acum zugravim cu dor ieoanele bfubatilor
virtuo~i din trecut spre zelul, amintirea ~i ravna noastra. A$adar, sau sup rima oriee icoana $i da legi potrivnice Celui care a
poruncit sa se faca acestea, sau prime~te pe fiecare,potrivit
ratiunii $i modului ee se cuvin fiecareia.
140
11 O. Evr. 2, 14.
111. I Cor. 10, 1-2.
1 12 .. le~. 31, 18.
113. Ie~. 17, 14.
114.le~. 25,16,21.
li5.le$. 16,33.
116. I1rim.17,25.
117.le$. 28,11-12.
118. losua 4, 5-:8.
119. losua 5, 13; 4,9-10.
142
in icoana ~i cum se
infat~eaza
in icoana fiecare?
24. Este firesc ca se pot jnfati~a in icoana corpurile, ca
unele ce au forme, limite corporale ~i culoare. Ingerul insa,
sufletul ~i demonu}, chiar daca nu sunt corporali ~i grO~i,
totu~i, potrivit firii lor, au forme ~i sunt circumscrt~i. fiindfiin~
te spirituale, credem ca suntprezente ~i lucreaza in chip spirt~
tUal, in locuri spirituale. Cu toateacestea sunt infati~ati cor~
poral, dupa cum Moise a infati~at heruvimii 120 ~i dupa cum au
fost vazuti de cei vrednicL in a~a fel caicoana corporala arata
o vedenie necorporala ~i spirituala. Numai firea dumnezeiasca ,
insa este necircumscrisa ~i cu totul fara de chip, farade forma
~i mai presus de intelegere. ~i daca dumnezeiasca Scriptura
atribuie lui Dumnezeu forme, in aparenta corp orale, aceasta
este pentru ca sa se vada, sub forma de figuri, chiar ~i cele
necorporale. Acestea au fost vazute de profeti ~i de cei carora
Ii s~au descoperit nu cu ochii trupului, ci cu ochii sufletului,
cad n~au fost vazute de toti. Ca sa spunintr~un cuvant, putem
sa facem icoanele tuturor formelor pe care le~am vazut. Le
intelegem insa a~a cum au fost vazute. Caci de~i uneori prin
intermediu} ratiunii intelegem figurile, totu~i ajungem la inte~
legerea acestora pe temeiul celor ce am vazut. Tot astfel ~i cu
fiecare din simturi: ajungem la intelegerea lor prin intermediul
ratiunii, pe temeiul celor ce am mirosit sau am gustat sau am
pipait.
25. ~tim ca este cu neputinta sa se vada firea lui Dum~
nezeu, a sufletului sau a demonului; acestea se contempla
intr~ forma oarecare, pentru ca providenta dumnezeiasca a
atribuit chipuri ~i forme celor necorporale, celor fara de chip
~i celor care nu au 0 forma corporaIa, ca sa fim caIauziti ~i sa
avem despre ele 0 cuno~tinta superfidala ~i partiala, pentru a
nu fi incompleta ne~tiinta cu privire Ia Dumnezeu ~i lafapturile
necorporale. Dunmezeu prin natura este complet n~corporal;
120. Ie$. 25, 18-22; 26, L 31; 37, 5; 38,
~.
143
rae.
rae.
144
'm
Nu voi face deci icoana Celui care pentru mine S-a aratat in
firea trupului? Nu ma voi inchina Lui ~i nu~L voi cinsti prin
cinstea ~i inchinarea pe care Ie. aduc icoanei Lui? Avraam a
vazut pe Dumnezeu 130 , dar nu flrea lui Dumnezeu - /caci "pe
Dumnezeu nu Ira vazut nimeni niciodata' 131 -, ci icoana lui
Dumnezeu ~i cazand la pamant I s~a inchinat. losua all",i Navi
a vazut pe inger132, dar nu firea ingeruluL ci icoana lui - did
firea ingerului nu se vedecu ochii trupului - ~i cazand la pa~
mant i s~a inchinat. La fel ~i Daniil 133 . ingerul insa nu este
Dumnezeu, ci zidire, rob ~i slujitor allui Dumnezeu. Daniil nu
s~a inchinat ingerului ca lui Dumnezeu, ci ca unui slujitor ~i
seIV al lui Dumnezeu. Sa nu fac $i eu icoana prietenilor lui
Hristos? Nu ma inchin lor ca dumnezei, ci ca Ullor icoane ale
pIietenilor lui Dumnezeu. Nici Isus allui Navi, nici Daniil nu s-au
inchinat ingerilor, care Ii s~au aratat, ca unor dumnezei; nici eu
nu ma inchin icoanei ca lui Dumnezeu, ci pIin icoana ~i prin
sfinti aduc inchinare ~i cinste lui Dumnezeu, din pIicina Caruia
cinstesc ~i respect $i pe prietenii Lui.
Dumnezeu nu S~a unit eu firea ingerilor, ci S~a unit cu firea
oamenilor. Dumnezeu nu ~a facutinger, ci Dumnezeu S~a
facut,prin fire ~i cuadevarat, om. ']'fu a luat lirea ingerilor, ci
samanta lui Avraam a luat'l34. fiullui Dumnezeu dupa ipostas
n~a luat firea ingerilor, ci Mullui Dumnezeudupa ipostas a luat
firea omului. Ingerii n~au participat ~i niei n~u devenit part~ii
fiIii dumnezeie~tL ci lucrarii ~i harului. Dar oarnenii, care se
imparta~esc cu Trupul cel Sfant allui HIistos ~i beau Sangele
Lui, participa ~i devin p~ii firii dumnezeie~tj155, cad se
145
Bvr. I L 13.
f'ac. 17, 11.
loan L 18.
Iosua 5, 13-15.
Dan. 8, 15 Sq.; 10,5 sq.
Evr. 2, 16.
135. II petru L 4.
129.
130.
131.
132.
135.
134.
ICONOCLA~TILOR
137. I Cor.
138.
159.
140.
141.
142.
6, 5.
Bfes. 2. 6.
Bvr. L 14.
Rom. 8, 14; I loan 3, I.
Rom. 8,17; Gal. 4, 7.
loan 17. 22.
10CULTULS~LORICOANE
146
147
nezeu. Toate fiintele sunt datoare sa multumeasca lui Dumnezeu ~i sa-I aduea 0 ve~nica inchinare, deoarece toate i~i au
existenta de laEI ~i se mentin prin Ep46; EI da tuturor din
bel~ug din darurile Sale, fara sa ceara; vrea ca toti sa se mantuiasea 147 ~i sa participe bunatatii Lui; este indelung-rabdator
fata de noi,care paeatuim 148, rasare soarele peste cei drepti
~i peste cei pacato~i,ploua ~i peste cei rill ~i peste cei bunP49.
In sfar~it, pentru noi fiul lui Dumnezeu s-a facut asemenea
noua ~i ne;.a facut parta~i firii dumnezeie~ti 150, pentru ea 'vom
Ii asemenea Lutl5i, dupa cum spune Sfimtulloan Teologul in
epistola sa soborniceasca.
31. AI patrulea fel de inchinare de ado rare este cel al
nevoii ~i ' nadejdii dobandirii facerilor de bine. Prin faptul ca
~tim ea nu putem face nimic sau sa avem vreun bun fara El,
ne inchinam cerand fiecare de la EI ceea ce simte ca are nevoie~i ceea ce dore~te, spre a fi mantuit de cele rele~i a avea
parte de cele bune.
32. AI cincilea fel de inchinare de adorare este acela al
poeaintei ~i marturisirii pacatelor. aind pacatuim, ne inchinam ~i eadem in fata lui Dumnezeu, rugandu-ne, ca ni~te recunoscatori robi, sa ni se ierte pacatele. Acest mod de inchinare
este de trei feluri. Cineva se indurereaza de pacatele savar~ite
sau din pricina dragostei de Dumnezeu, sau ca sanu fie Jipsit
de binefacertle lui Dumnezeu, sau ea se teme de chinurile
iadului. Primul fel este pornit din recuno~tinta, din dorul de
Insu~i Dumnezeu ~i dintr-o dispozitie de fiu; al dbilea este de
naimit ~i al treilea, de rob 152.
smereniei.
felurile inchinarii suntmulte.
148
mu
149
150
venirea Lui in trup, ca: muntele Sinai, Nazaret, ieslea din Bet~
leem, pe~tera, Golgota cea sranm, lemnul crucii, cuiele, bure~
tele, trestia, sfintita $i mantuitoarea lance, ve$mfmtul, haina,
giulgiurile, fa~iile, mormantul cel sfant, izvor al invierii noastre,
piatra mormantului, muntele Sion cel sfant, aU munte, al Mas~
linUor, scaIdatoarea oilor, gradina Ghetsimani ceafericita. Pe
acestea $i pe altele asemenea Ie respect ~i rna inchin lor $i
oIicarei biseIici sfinte a lui Dumnezeu ~i oIicarui loc in care se
pomene$te numele lui Dumnezeu.Nu din pricina fiIii lor, ci
pentru ca sunt vase ale lucraIii dumnezeie~ti ~ipentru ca
Dumnezeu, prin ele ~i in ele, a binevoit sa savar$easca man.,
tuirea noastra. Din cauza lucnlIii dumnezei~ti, respect $i rna
inch in ingeIilor, oamenilor ~i oIiearei materii care participa la
lucrarea divina $i serv~te mantuiIii mele. Nu rna inehin iu~
deilor, deoareee nu sunt partru?i lueraIii divine ~i nicin~au
rastignit pe Domnul slavei, Dumnezeul meu~ cu scopul man~
tuirii mele, ciimpinl;>i mai degraba de invidie $i de ura fata de
Dumnezeu $i binefacatorul. 'Doamne, amiublt buna~cuviinta
casei True, zice David, $1 locul loca$ului slavei True'167; I;>i:
-'lnchlnati~va in locul in care au stat pidoarele Lui"J68; $i:
'Inchinati.,va in muntele eel sfant al Luj'169. Muntele eel sfant,
insufletit, al lui Dumnezeu, este Nascatoarea de Dumnezeu;
muntii cuvanmtoIi ai lui Dumnezeu, Aposto1ii: 'Muntii au sa1tat
ca berbedi, iar coline1e, ca mieii oi10]" 170.
35. Al treilea fel de inchinare este acela potrivit caruia ne
inchinam celor afierosite lui Dumnezeu, adica Sfintelor Evan~
ghelii $i celorlalte cani sfinte - 'cad au fost scrise pentru a
noastra invatatura, 1a care a venit sfar$itul veacurilo!"171 -,
discuIilor, potirelor, cadelnitelor, lumanarilor, meselor, pentru
ca este elar ca toate acestea sunt vrednice de inchinare. Ca
167. F's. 25,8.
F's. 131, 7.
169. F's. 98,9.
170. F's. 113, 4.
171. I Cor. 10, II.
168.
ICONOCLA~TILOR
151
174.
l~.
16,33.
152
Sa ne inchinam ~i sa adoram numai pe Ziditorul ~i Creatoru!, ca pe Dumnezeu, vrednic, prin fire, de a fi inchinat. Sa
ne inchinam ~i Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu, TIU ca lui
Dumnezeu, cica Maicii Dumnezeului intrupat. Sa ne inchinam
inca ~i Sfintilor, ca prietenilor ale~i ai lui Dumnezeu ~i ca unora
ce au dobandit deplina incredere pe langa E1187. Daca oamenii
se inchina imparatilor pieritori ~i de multe ori necredincio~i ~i
pacato~i, conducatorilor pu~i de ei ~i icoanelor acestora, po
185. rae. 25, 7.
184. I Petru 2, 15.
185.Prov. 22, 28.
186. cant. cant. 4, 7.
187. I loan 5, 21.
153
154
bineveste~te
sa fle".l99.
Ne inchinam deci icoanelor, dar nu aducem mchmare materiei ci prin acestea, acelora care sunt infati~ati in ele, deoarece, dupa cum spune dumnezeiescuI Vasile: 'Cinstea adusa
icoanei se indreapta catre cel infati~at in icoana'200.
42. lar pe voL preasfintita turma a lui Hristos, popor
insemnat eu numele lui Hristos, neam sflfmt20 1, corp al Bisericii, sa va umpleHristos de bucuria invierii Lui, sa va invrednieeasca sa caIcati pe urmele sfintilor, pastorilor ~i didascalilor
Bisericii ~i sa inaintati, ca sa aveti parte de slava Lui, intru
strlliucirea sfintilor. Sa dea Duillnezeu sa dobanditi slava Sa,
marindu-L ve~nic, impreuna cu TataI fara de inceput, a Caruia
este slava in vecii vecilor. Amin.
Dupa ce am vorbit despre deosebirea dintre idoli ~i icoane
~i dupa ce am aratat definitia icoanelor, este timpul sa aducem
~i locurile din Sfintii ParintL dupa cUill am fagaduit.
a sfmtIlor. Ce nebunieJ AscuIta ce spune Domnul ucenicilor: ' Cel care va prime$te pe voL pe Mine Ma prime~te"207.
Astfel, cine nu cinste~te pe sfinti, nici pe Domnul jnsu~i
nu-L cinste~te .
203. Despre Sf~ntul Am:i1ohie, episcopul Iconiei, vezi nota 170, p. 59.
204. De~pre Sfantul .Vaslle eel Mare, vezi nota 139,p. 56.
205. Vezl textul citat tradus la p. 68.
206. loan 5,23.
207. Mt. 10, 40.
156
157
1. 26-27.
212. N-am g~.it acest text in interpretarea la Isaia a Sf. Vasile (P.G. XXX, col
214. Despre Sf. Atanasie eel Mare vezi nota 179, p. 6l.
. 215.
158
159
160
161
a "Demonstratiei Evanghelice",
la cuvintele "Dumnezeu 5-a aratat lui Avraam
imitare a originalului
240.
300).
254),
315/514,
= flul)
este nevazuta
162
in cele doua opere ale sale, Pregatirea si Demonstratia evangheJiea, divini~te~ lui
Hristos $i a do ctrinei cre$tine; iar ca exeget, lamurC$te unel~ ChestlU~l. de
lexicografie si topografie biblica. A murit pe la 339, dupa ce a termmat panegmcuI
primului imparat crestin.
.
."
. ,
241. Fae. 18, 1. Despre teofania de la Mamvn vezi Sl A. d Ales, La
Theophanie de Hamvre devant Ja tradition des Peres, RSR. 20,1930, p. 150~1~9.
242. EuaYYEA.tlci) 'A1t61kt~tc;, editata de E. Schwartz, GChrSchr, 23, 6, LeipZig,
1913, p. 232.
.
.
_
te
243. loan Malalas a trait in secoluI VI. Din numel~ sau: M~lalas, se poa_
conch ide ca era sirian si de profesie retor. 0 parte din vlata sa .$I-a petrecut-o In
Antiohia, apoi in Constantinopoi. J. Hawy sustine identitatea lUi loan Malalas cu
loan Scolasticul patriarhul ConstantinopoluIui.
244 co nf~zia pe care am observat-o in textul din tratatul II (p. 1OS, no~
.
, 0 gasim.si aicL MalaJas atrlbUJe,pe
. .
t till. ~re~ capuIUJ
63) intre diferiti
lrozi,
nedrep.
.
Sfimtului loan Botezatorul lui lrod . Filip (t 34), tetrarhul GaUIomtidel.T~ahO
nitidei, Bitiniei si Paneadei,cand de fapt Sf. loan Botezatorul a fost omorat de
lrod Antipa (t 39).
245. Ht. 14,10; Harcu 6,27.
163
164
165
166
obi~nuinte pagane290 .
167
168
A lui
~tefan Bostrinu297 ,
Contra iudeilor",
capitolul4
ICONOCLA~TILOR
169
'In toate cate is-au intamplat"309, n-a savar$it nici 0 nebunie fata de Dumnezeu310 . Dupa cum la icoane, cand desemnam pe cineva intr-un tablou scriem311 : "cutare adedicat-o",
tot astfel ~i aid cel care a scris cartea, descriind icoana sufletului lui3 12, zice, scriind dedesupt ca in rama tabloului: "In
to ate cele cate is-au intamplat"313, lov314 n-a pacatuit315 .
Dumnezeu inseamna aceasta oare idolatrle :;;i Jipsa de credin\:<'i? Sa nu fie! Caci
daCa Adam ar fi fost icoana demonilor, ar ti fost de dispretuit :;;i de neprimit; dar
pentru ca este icoana lui Dumnezeu, este cinstit :;;i vrednic de a fi primit. Prin
urmare, orice icoana facuta in numele Domnului sau al ingerilor, sau al profetilor
sau aI mucenicilor Ili aldreptilor este sfanta. Nu este venerat Iemnul. ci este pomenit <ceea ce este infat!:;;at> (emend. tr.) pe lemn. Noi toti cinstim pe condUcatOli, ne inchinam ... celor pacato:;;i. Ce, oare? Nu trebuie sane inchinam mai
degraba stintilor, robilor lui Dumnezeu, sa ridicam icoane intru pomenirea lor, ca
sa nu fie dati uitarii? Dar vei spune ca insu:;;i Dumnezeu a .poruncit sa nu ne
inchinam celor facute de mana. Dar spune-mi, iudeule, care lucru este pe pamant.
dupa. ce Dumnezeu a facut lumea, care nu este Eacut de mana? Ce oare? Chivotul
lui Dumnezeu, facut din lemne care nu putrezesc, nu era faeut de maini omenel;iti? Jertfelnicul, acoperamantul impacarii, vasul cu mana, cortul dinauntru :;;i
cel din afara, pe care Solomon le-a facut, nu erau .operele mainilor oamenilor?
Pentru ce se numesc sfintele sfintelor daca sunt Eacute de mana? Apoi l;ii heruvimii eei eu l;iase aripi, care stateau in jurul jertfelnicului, nu emu icoanele ingerilor, operele mainilor oamenilor? $i pentru ce nu sunt aruneate? Dar pentru ca au
devenit. potrivit poruncii lui Dumnezeu, icoanele ingerilor, sunt sfinte, del;ii au fost
chipuri de animale. Idolii pagiinilor insa <sunt de dispretuit> (emend. tr.), pentru
ca sunt icoanele demonilor; pe acestea Dumnezeu le-a interzis l;ii le-a condamnat.
Madar, noi facem icoanele spre pomenirea sfintilor, a lui Avraam, Moise, lIie,
Isaia, zaharia l;ii a celorlalti profeti, apostoll Ili sfinti martiri, care au suferit moartea
pentru Dumnezeu, pentru ca tot cel ce-i vede in icoane sa pomeneasca :;;i sa
slaveasca pe Dumnezeu, Care i-a slavit. Lor Ii se cuvine cinste, inchinare III pomenire, potrivit dreptatii lor, pentru ca toti cel care se uita
ei sa se sileasca Ili sa.
devina urmatori ai felului lor de vietuire. Caci ce este altceva cinstea data icoanei
decM numai cinste? Dupa cum l;ii noL cei pacatol;iL ne inchinam unii altora,
potrivit cinstei III dragostei ce 0 avem unii catre a1tii. Dlmnezeului nostru insa ne
inchinam, il slavlm l;ii il cinstim in alt chip. Prin urmare, icoana este asemanarea
celui zugravit pe ea'.
307. Este yorba de persecutia lui Maxlmian (286-305).
308. P.G, XXXV, col. 629 B.
170
';i
171
172
173
acelui~i
320. Ibidem,
174
175
345. Nici el nu s-a dat indarat in fata greutatilor locului = nici el nestiind cum
sa-I prinda, EMG.
.
346. Sa> EMG.
.
~4 7. Cerb~1 fugea; iar el asezandu-se pe varful unei stand = iar cerbul acela,
G\)ungand pe varful unei stanci inalte, a stat deasupraei. Ajungand generalul
aproape, EMG.
176
twuL nu ca pe Comeliu prin Petru348 , d ca pe Pavel, persecutoru!' prin propria Sa anitare349 . ~i, stand mult timp Plachida,
pe de 0 parte uitimdu-se cu atente Ia cerb, iar pe de alta parte,
rninunandu-se de manmea lui, ne.$tiind cum sa-l prinda, Domnul arata 0 asemenea minune, care nu este nepotrivita adevfuuluL dar nici nu depa$e$te marimea puterii Lui. Dupa cum
pe vremea luiValaam 350 , punand daruI cuvantului in magar, a
mustrat cugetul 551 lui, tot astfel $i aid arata acestuia352 . Pe
coarnele cerbului era chipul Sfintei353 CrucL straIucind mai
mult decit lumina soarelui; iar in mijlocul coarnelor icoana
corpului purtator de Dumnezeu, pe care abinevoit sa-l primeasca pentru mantuirea noastra. ~i punand in cerb grai omenesc, l~a chemat pe Plachida, zicand354 : Plachida, pentru ce
rna prigone$ti? lata, pentru tine am venit $i M-am aratat tie in
acest animal 355 . Eu sunt Iisus Iiristos, pe care tu, necunoscandu-L, II cinste$ti. Binefacerile pe care Ie faci celor Upsiti au
stat inaintea Mea, .$i am venit sa Ma arat tie556 , prin acest
cerb, $i sa te yanez pe tine in locullui $i sa te tin in 357 lanturile
iubirii Mele de oarneni. Pentru ca nu este drept ca cel iubit de
Mine pentru faptele bune sa slujeasca demonilor necurati $i
idoliIor morti $i surzj558. caci pentru aceasta am venit pe pa
mant, in chipul acesta in care rna vezi acum359 , voind sa man
tuiesc neamul omenesc560 .
348.
349. Ibidem, 9, 1~ .
550. l'ium. 22, 28-30.
551 . Cugetul = prostia, EMG.
352. Acestuia > EMG.
355. Stintei = cinstitei. EMG.
554. Zi dmd + lui, EMG.
355. Am venit .. . In acest animal = vin sa ma an'it in acest animal. EMG.
356 . Tie + ~i sa ma infa.ti~ez. EMG.
357 . Sa te tin in = sa corespunzL EMG.
358. ~i Idolilor morti ~i surzi > EMG.
359. in care mavezi acum > EMG.
360. P.G. cv. col. 377 D - 381 C.
177
178
Aacelu~i
de
Sinodul VII ecumenic in sprijinul sfinteJor icoane, slngurele editate din intreaga
opera a lui Leontie.
.
386. 8-ar inchina, LMG.
179
nului icoanei ca la Dumnezeu, negre~it ar trebui sa ne Inch inam387 ~i celorIaIte lemne ~i n-am distruge prin foc, cum se
intampla adesea, icoana, cand cbipul s~a ~ters388. ~i iara~t
atat timp cat lemnele 389 Crucii SUllt unite Intre ele, ma inchin
chipulut din cauza lui Hristos, Care a fost rastignit pe cle. Dar
cand sunt desPartite unul de aItuL Ie arunc ~i Ie ard. Dupa cum
cel care prime~te porunca pecetluita::590 a imparatulul saruta
pecetea, totu~i nu a cinstit nici 391 lutul nici392 hartia sau creionut .ci a datimparatului cinstea ~i Inchinarea, tot astfel ~i noL
cr~tiniL inchinandu-ne chipului CruciL nu ne inchinam393 firii
lenmuluL cL vazand pecetea, inelul ~i chipul lui Hristos
insu~i394, prinCruce ne Inchinam ~i sarutam pe Hristos, Care
a fost rastignit pe ea 395 .
A acelui~i
Pentruaceasta396 , imprim 397 ~i p1ctez398 pe Hristos ~i
patilnile lui Hnstos In biserici, in case, In piete, pe icoane399 ,
pegiulgiu 400 , in locuinte, pe hOOne ~i in orice loc, pentru ca
Vazandu-le continuu sa~mi amintesc401 ~i sa nu uit402, dupa
387. Sa se inchine, LMG.
388. $i n-am distruge... s-a ~ters = ~i negre~it n-ar arde icoana, ciind s-a ~ters
chipul, LMG.
180
ICONOCLA~TlLOR
181
lemn s-a inchinat422 lui losit dupa cum 1;)1 noi prin Cruce, lui
tIristos. De asemeni I>i Avraam s-a inchinat barbatilor necredinciol;)L care i-au vandut mormantuL $i I>i-a plecatgenunchiul la pamant423 , dar nu s-a inchinat lor ca unor dumnezei.
:?i iara$L lacov a binecuvantat pe Faraon424 , care era necredincios $i idolatru 425 , $i pe Isaac de $apte ori 426 , dar nu ca
pe Dumnezeu. Vezi 427 cite feluri de sarutari $i cate feluri 428
de inchinari ti-am aratat, atat din Scriptura cat $i din natura 429 ,
care nu atrag dupa sine condamnarea430 . Pe mine insa, cand
rna vezl ca rna inchin icoanei 431 lui Hristos sau a Preacuratei
Maicii Sale sau a unui Sfant452 , imediat te indignezL hule$tL iti
i~i din fire $i rna num~ti idolatru. Nu ti-e ru$ine? Nu te infiori? Nu rO$~ti433 cand rna vezi ca in fiecare zi distrug templele idolilor din intreaga lume $i ridic 434 biserici mucerTicilor?
Daca m-a$ inchina la idolL pentru ce 435 cinstesc pe mucenicii
care au distrus idolii? Daca proslavesc, dupa cum zicL lemnele 436 , pentru ce cinstesc pe sfinti 437 , care au ars statuile de
422. 5-a inchinat > LMG.
423 . :Fae. 23, 7.
SfantuilOAN DAMASCHIN
182
Aacelui~i
441. Dan. 3.
442. Pentru ce proslavesc... idol~ti de aur = pentru ce cinstesc ~i laud, ridic
biserid ~i praznuiesc pe eei trei tineri, care nu s-au inchinat idolului de aur din
Babilon? LNG.
443. Dar > LNG.
444. Nare este orbirea... de tine adev<1rul = Cu adevarat mare este orbirea
iudeilor, mare este necredint;a! Adevarul este nedreptatit de ei, LNG.
445. Ps. 73, 22.
446. P.G. XCIIl, col. 1601 AC. U1timele randuri de la "Scoalii-Te, Dumnezeule"
nu se gasesc in LNG.
447. ler. 2, 27.
A acelui~i
Ac;;adar, cand vei vedea ca un
cre~tin450
se inchina Crucii,
184
185
186
458. in text:
187
tiind vindecat de catre Sf. Pantelimon, a fost intrebat de catre imparat cui datoreaza vindecarea sa. La raspunsul sau ca lui Pantelimon, in numele lui Hristos, in
care ~i el crede, imparatul a poruncit sa i setaie capul ~i a chemat pe Pantelimon.
Dar nici fagaduintele, niei amenintarile n-au putut sa-i zdruncine credinta sa. in
sfa~it. vazand imparatul ca nu poate izbuti nimic, a poruncit sa i se taie caput
dupa ce a fost supus la omultime de chinuri. cand a vrut insa gadele sa loveasca
gatulmucenicului cu secutea, aceasta s-a topit ca ceara la fata focului. Cu prilejul
acestei minuni, au crezut multi soldati in Hristos. Sfantul a intins apoi gatul de
bunavoie ~i astfel a putut fi decapitat. Se spune ca in loc de sange a curs lapte
din capul sau;iar maslinuL de care era legal. a dat indata fructe. Biserica Ortodoxa praznuie~te pomenirea sa la 27 iulie.
460. Sf. Mucenic Marin a fost martirizat tot in persecutia lui Dioclepan
(284-305). fiind adus inaintea guvernatorului din Tars, a fost silit sa jertfeasca
idolilor; dar pentru caa refuzat a fost intins la pamant ~i lovit cu bice. Dupa 0 a
doua cercetare, care a dus la acela~i rezultat. este atarnat de picioare ~i, dupa ce
I se spintecacorpul cu sabiile ~i se da foc madularelor taiate, i se taie capul.
Biserica Ortodoxa praznuie~te pomenirea sa la 8 august.
46L Sinodul II ecumenic, pnut la Constantino pol in 38L
462. Temeinicia statului cr~tin inceputa de Constantincel Mare (306-337)
a fost dusa la desavar~ire de catre imparatul Teodosie cel Mare (379-395).
Teodosie a fost unul din rarii imparati botezati chiar de Ja inceputul domniei;
astfel se poate explica in parte politica sa fata de Biserica, legile pc care Ie publica
atat contra paganilor, .cat ~i contra ereticilor ~i. in special, contra arienilor.
Teodosie a fost un ci'e~tin convins: Jua parte regulat la serviciile divine ~i la
Sflntele Taine ~i nu a ezitat sa faca penitenta publica Jacererea Sfantului
Ambrozie (t 397), pentrujnabu~irea in sange a revoltei din Tesalonic.
188
189
aJ icoanel. ASN.
468. in partea de jos a icoanei = la picioarele icoanei. ASN.
469. Tot! = top samcinii, ASN.
470. SfantuJui = icoanei, ASN.
471. Care s-aintamplab ASN.
472. Acei = aceia numai. ASN.
475. in biserica in aceleasi zile = in biserica Sfantului Teodor, ASN.
474. Multi + barbap, ASN.
475. Atunci > ASN.
476. Icoana sfantului t>i am privit-o = asemenea icoana si am sarutat-o, ASN.
477. Editam de 'F. Nau in OrChristianus, 3, 1903, p. 64--65, relatarea este
numerotata de editor cu numarul 44. Pe langa argumentele aduse de Nau pentru
autenticitatea acestor istoiisili (I. c., p. 56-60), mai poate fi adusa Si marturia
Sfantului loan Damaschin, care spune ca relatarea este a Sfa.n tului Anastasie
Sinaitul.
190
191
192
Aacelui~i
riu $tii, oare, ca, chiar daca n-ar jefui cine va, dar daca se
arata in pCl>tera hotHor, i se da aceea$i pedeapsa ca $i celorlalti? Dar ce spun despre cele ale hotHor? ~titi, fara indoiala,
cu totH $i va amintiti de timpul cand ni$te oameni nelegiuiti $i
~arlatani au daramat statuile din cetatea noastra; atunci nu
numai ei, dar toti cei care numai au fost de fata la cele intamplate au fost luati cu fona $i du~i la tribunal impreuna cu aceia
~i au fost pedepsiti cu cea mai grea pedeapsa489 .
483. Bucurol>i + I>L in editia din Migne (maijos citata HMG).
484. case = averL HMG.
485. Atunci > HMG.
486. Cele rara de lege = aceste fapte indriiznete fara de lege, HMG.
487. Dupa HMG.
488. P.G.XLlX, col. 73.
489. Textul acesta, care vorbel>te despre distrugerea statuilor imperiale din
Antiohia. nu I-am gasit in cele 21 de omilii despre statui ale Sfantului loan
Hrisostom (P.G. XLIX, col. 15-222). Din euvintele din aeest text: "Va amintij:i de
timpul cand .. .", reiese ea textul face parte dintr-o cuvantare a Sfantului loan
Hrisostom, posterioara anuJui 387.
193
Alta data cetatea491 , fiind cuprinsa de nebunia unui demon rau, al)a zicand ca sa alunge 0 boala492, s-a infuriat in
chip nebunesc493 contra statuilor imparate$ti494.
Din "Istolia biseliceasca" a lui Teodor Anagnostul
din Constantinopol.
Despre un oarecare eretic PaIadie495
Jar Paladie, episcopul Antiohiei, lucrand spre placerea imparatului496 , a simtit oroare fata de cei care au urmat dogrnelor
sfinte de la Calcedon $i a distrus icoanele Sfintilor Pannti 497 .
Din "Viata Sfantului Constantin",
cartea III, capitolul IV
194
cete~e dumnezei~tiIe
195
aceastii pncina a fostdepus ~i exilat. Dupa un zvon ar fl fost omorat (516) din indemnul imparatului. Biselica Ortodoxii priiznui~te pomenirea sa la 25 apliIie.
504. P.G. Lxxxvl;l, col. 220 B.
'
50S. Julian, episcopul monofizit al l;Ialicarfi<lSului, este intemeietorul sectei
aftartodochetilor sau a iuliani~tilor, care .aflrmau Incoruptibilitatea corpului Mantuitorului, in sensulcii acesta a fost ridicat deasupra legilor care,stapanesc corpul nostru, ~i ciia primit proprietiiti difelite dealecorpului omenesc. Pe la5I8,
depus din scaunul siiude ciitre imparatullustinl (518-527), afugit iIi Alexandlia,
unde airitratir'l disputacu sever al Antiohiei (t S38) ~ A munt dupiiS27 iIi Egipt.
506. in fragmentul acesta nu este vorba de Timotei Elurul, patriarhul monofizit al Alexandliei (457-460), ci de Timotei 1. pabiarhlil monofizit al Constantinopolului (511-518).
,
,
' 507~ DeSp!e Sf.I"lavian aI Constantiriopolului v. supra.
508. Analo)ie,succesorul !ui flavian, a fostmai intai apoci'isiar alpatn.
arhului Dioscur al Alexandriei (444-451), laCOnstantinopol, iar in ,449 este ales
patlia.rh al capitalei imperiului. Pastore~te pana in 458. Juptfuld li\tat peritru
dogma proclamatii la SinoduJ dela CaIcedon (451), a celor dou(). na.tuli in
Mantuitorul ,Hlistos, cat ~i .pentruapararea canonului 28 al .acestui sinod, care
acorda scaunului episcopal a1COnstantinopolului locul imediat urmator dupa ceJ
de la Roma; Biserica Ortodoxiipraznuie~te pomenirea sa la 3 iulie.
196
, Din
~i iar~i,
acel~i
Cuvant.
Din euvintele Sfantului flavian
din
197
A aceluiasi
Dar nici Polemon5 13 sub tacere nu va fi trecut.
Minunea~i din acelea care vorbesc prea tare.
Mai inainte, eI n~a trait intelepte.ste
~i~a fost 0 sluga preajosnica a placerilor.
Dar, cuprins fiind de~a binelui dragoste,
Un mentor gasind - pe cine, n~a~ putea sa spun,
fie pe~un inteIepL fie pe el insu.si _,
:'tat de mult deasupra patimilor s'aratat,
Incat voi spune una din ale lui minuni:
Un tanar neinfranat chema 0 desfninata;
Dar cand a G\iuns, se spune, in fata intrarii,
Care deasupra avea icoana lui Polemon,
~i cand a vazut~o - cad era cucernica _
ar urma ca aceste texte sa se gaseasca in OmlJia a XXI-a despre statui (P.G. XLIX,
col. 211-222},caci aceasta reproduce cuvantarea pe care Sf. FJavian aJ Antiohiei
a rostit-<J inaintea imparatului Teodosie 1.
512. P.G. XXXVII, col. 929 A.
513. Despre acest Polemon, vezi Horatiu, Satire, II. 3, $i Diogenes
Laertios, IV.
198
ICONOCLA~TILOR
199
200
201
-:is
202
203
139. p. 56.
4; Bvr. 1. 3.
204
ateu1559 ,
Cine este noul Nabucodonosor? Acesta din mijlocul nostru cu nimic nu s-a aratat mai iubitor de oameni decat cel de
altadata; carbunii acestuia ne rup inca in bucatL dar am evitat
flacara. Oare darurile afierosite sfintilor, care se gasesc in bise-
205
560. Acest citat nu se gase$te in cuvantarea Sfantului loan Iirisostom contra lui Iulian. Nara de aceasta, pana acum se cunoa$te numai 0 singura cuvantare
a Sfantului loan Iirisostom, cu acest subiect (P.G. col. 535-572): iar din
redactar~a titlului pus in fruntea acestui fragment de catre Sf. loan Damaschin,
reieseca au fost mal multe cuvantfui sau cel putin doua .
.56~. Citatul acesta din OmiIia lavasul pentru sproat nu se gase$te in opera
pubhcata a Sf. loan Iirisostom. Dar omilia. din care Sf. loan Damaschin a imprumutat fragmentuJ, se gase$te in 4 mss. ale Bibliotecii Na\:ioanale de la Parts: 582,
sec. Xl, 771. sec. XlV, 1170, sec. XIV, 1554 a, sec. XIV. Montfaucon, socotind-o
n.eau.t~~~ca. a e~cI~~ din edi\:ia operelor lui Iirisostom $i tot astfel au procedat
$1 cnticll postenon. Daca este autentica sau nu, critica nu ~a pronuntat. in
favo.area autenticitii\:ii avem marturia Sfiintului loan Damaschin $i a Panntilor de
la s~nodLiI VII ecumenic (787), (ManSi, Xlll, col. 68 E}, care 0 atrtbuie Sf. loan
Gum de Aur.
.
562. Despre titlullucrarii, vezi nota 505, p. 84.
565. Num. 20, 11.
564. Pentru ce 0 data $i de doua ori > in editia lui Savile (maijos citat SS).
565. va putea = poate, SS.
206
Diaconul57o
rand~ri.Motivulacestei
atitudini
du~manoase aimparatesei
207
fata de patriarh e t
Jmpar~te~a sp~e a-I d~ mapOl bunurile, pe care aceasta i Ie luase dupa moartea
sotulUl el m eXIl; patriarhul trimite imparatesei 0 scrisoare pe care Eudo .
n'
.
,
xma
soco I -0 ~ns~ltatoar~. ~u~~ania imparatesei insa a crescut $i mai mUIt, cand a
fost ~~.o.nv:nsa d~ cel dm Juml ei ca Hrisostom, combatand in predicile lui pe
fem<;;.~" cwe sc ,mpodobeau, face al:.lzie la ea.
_ , 575. 0 a~ar~tie prematura in istoria gandirii cre~tine a fost Origen. De aici
r~.c~al~ d~ patiml pe care 0 inregistreaza istoria Bisericii injuml numelui sau, de
ruCI I~~a ~I .respec;tul de.care~a!>ucurat in ochii eelor mm ortodo~i ganditori
C~~tJ~l. on~~~afost ~I va ramane un punet de eontroversa. S-a nascut din
parm\.i er~~m.m _Alexan~ria, pe.la 185-186. Instrucpa ~i-a facut-o intai sub eonducereatatalUi sauL~omda, UQS (201/202), in persecutia pornita de Septimiu
S~ver (l95-211!, .apolsub CI~mentAlexandrinul (t 215). in 202. cand didascaluJ
sau se refuglaza..m Ca~adocla, e~isc?pUI Alexandriei, Dumitru, ii incredinteaza
condu~:rea ~COI~I, de~1 era numru de 18 ani. Profunzimea gandirii ~i multimea
d~pa O:lgen,
~i
duhovnicesc. Primul
208
1886, p.
209
210
(!
dezlantuie in ConstantinopoJ.
586 . Sufletel?ti = ale sutletuluL in Mansi.
587. Mansi. lX, col. 384 BC.
211
212
213
ridi~~u-se
611.
214
&a nascut din tine621 , pentru aceasta S~a facut om, ca sa che~
me pe pacato~l la pocainta, ajuta--mi mie, singura care n~am
vreun ajutor. Porunce~te sa mi se ingaduie ~i mie sa intru622 .
Nu rna lipsi sa vad lemnul pe care a fost rastignit, dupa trup,
Dumnezeu~CuvantuI623, pe Care tu lrai nascut, care ~i~a dat
propriul Sau sange pret de rascumparare pentru mine. Porunce~te, Stapana, ca sa-mi fie deschisa ~i mie u~a pentru inchi~
narea dumnezeie~tii CrucL Dumnezeului nascut din tine te
dau garantie indestulatoare, ca niciodata nu voi pangan acest
corp prin vreo impreunare oarecare ru~inoasa. Indata ce voi
vedea lemnul Crucii Fiului tau, renunt la lume ~i la toate cele
din lume ~i numaidecat plec acolo unde tu, ca 0 chez<l$uitoare624, imi vei spune ~i ma vei conduce.
Dupa ce am spus acestea, ~i luand un fel de incredintare
prin adorarea credintei, avand deplina incredere in milostenia
Nascatoarei de Dumnezeu, m-am mi~cat din acelloc unde am
stat ~i mi-am facut rugaciunea, m-am reintors ~i m-am amestecat cu cei care intrau. ~i nu mai era acela care m~a oprit ~i
m-a respins, ~i nimeni care sa ma impiedice sa rna apropii de
u~a prin care am intrat in biserica. M~a cuprins frica ~i mirare
~i eram cu totul zdruncinata ~i tremuram 625 . ~adar, aruncandu-ma la pamant626 ~i inchinandu-ma acelui loc sfant, ie~ind,
am alergat silindu~ma sa ma duc627 catre aceea care a che~uit
pentru mine. J\jungand ~adar in acelloc, in care &a scris zapisul
fagaduintei ~i ingenunchind inaintea Pururea Fecioarei ~i
:m.
215
'.
621. Care s-a nascut din tine = pe care I-ai nascut, SMG.
622. Sa intru + in biserica. SHG.
623. Cuviintul > SMG.
624. Cheza~uitoare + de miintuire. SMG.
625. ~I tremuram + Apoi <\iungand la usa care. alta data, im! era sigilata.
toata puterea care mai inainte m-a impiedicat, acum imi deschide intrarea; astfel
am intrat. fara nici 0 greutate. astfel am <\iuns intru cele sflnte. am fost invrednicita de contemp1area facatoarei-de-viata Cruci. am vazut tainele lui Dumnezeu
fiind gata sa primese pocainta. SMG.
626. Pamiint + eu. nenorocita. SHG.
627. sa rna duc > SHG.
216
un nou citat din viata Sfintei Eupraxia. in textul transmis de Damaschin, cuvintele
sunt editate ca $i cum ar face parte din corpul citatului.
635. Ridicandu-se + asadar, EAASS.
636. Ei > EAASS.
637. Plangere + zicand, EAASS.
638. De + acest, EAASS.
639. AASS, Martie, II, 1668, p. 729 D.
ICONOCLA~TILOR
217
218
CUPRINS
INTRODUCERE
iCOaneJo;'~'~~~~~'~;';~~~'~'~~~~~~'i'~":::::::
TeoJogia
Abrellieri ................................................................
15
32
con~~~~~J~;~~;~~~~~~~~i~~~I~..
icoane ................................... .
Tratatul a/ treilea contra celor care at~~~~;;~~~;~....
icoane .......................................... . ................
37
95
122