Cuza Iasi
Facultatea de Filosofie sectia Asistenta Sociala
Majoritatea specialistilor, atat din domeniu medical, cat si din cel educational, considera ca
principalele forme de ocuaptii ale fiintei umane sunt munca, jocul si activitatile de viata
cotidiana.
Activitatile de munca includ, in general, toate formele de activitati productive,indiferent daca sunt
recompensate sau nu.
Utilizarea jocului ca activitate organizata de terapie ocupationala a fost subliniata de numeroase
cercetari, avand efecte remarcabile in dezvoltarea senzoriala.
2. Terapia educationala si psihomotricitatea
Se refera in principal la activitatile destinate recuperarii, ameliorarii, dezvoltarii si antrenarii
conduitelor si structurilor perceptiv-motrice( schema corporala, orientarea organizarea si
structurarea spatio-temporala).
Continutul programelor de terapie si educare a psihomotricitatii include:
-recuperarea intarzierilor in dezvoltarea motrica;
-influentarea pozitiva a reprezentarii schemei corporale;
-recuperarea tulburarilor de lateralitate;
-recuperarea tulburarilor de orientare, organizare si structurarea spatiala
-recuperarea tulburarilor de orientare si structurare temporara
-identificarea si discriminare structurilor perceptive de forma si culoare;
-recuperarea instabilitatii psihomotorii;
Conduitele psihomotorii ale fiecarui individ evolueaza in functie de inzestrarea sa aptitudinala de gradul de
dezvoltare fizica si intelectuala si de influentele educative exercitate asupra sa pe tot parcursul copilariei.
C.Paunescu si I.Musu prezinta o toxinomie a obiectivelor programe de recuperare psihomotrice structurate pe
trei categorii de obiective generale, fiecare cuprizand un numar de subniveluri.
Cele trei categorii de obiective generale si subnivelurirl:
a)Organizarea si coordonarea motorie generala , abilitarea motrica generala, cu subniveluri:
-formarea si dezvoltarea miscarilor fundamentate;
-formarea dezvoltarea si coordonarea miscarilor fundamentale ale membrelor superioare si
inferioare;
-formarea si dezvoltarea activitatilor motrice a obiectelor si a abilitatilor de comunicare
nonverbala;
b) organizarea conduitelor si structurilor perceptiv-motrice, cu subniveluri;
-organizarea schemei corporale si a lateralitatii;
-conduita si structura perceptiv-motrice
C)Organizarea actiunilor cu subniveluri:
-organizarea miscarilor in actiune eficente;
-dezvoltarea deprindelor de lucru.
3. Ludoterapia
Jocul ca modalitate de relatie intre individ si lumea obiectelor si a relatiilor constituie formula primara a actiunii
umane.
J.Piaget sugera ca jocul reprezinta cea mai pura forma de asimilare.Prin asimilare, copilul incorporeaza in
modalitatile existente ale gandirii, intamplari,obiecte sau situatii.
a) Stadiul Jocului practic-apare in primul an de viata si consta in actiuni senzorio-motrice(consta in
batai din palme)
b)Stadiul jocului simbolic-apare in primii doi ani de viata si consta in reprezentari ale obiectelor.
c) Stadiul jocului cu reguli- este ultima categorie structurala care se dezvolta incorporand in mod
necesar coordonarea sociala si o intelegere de baza a relatiilor sociale, in cazul jocurilor , regulile si
regulamentele sunt impuse de grup,iar structura conducatoare rezulta din organizarea colectiva
Copiii( de la 3 la 5 ani) care se angajeaza frecventiv in jocuri sociodramatice sau constructive sa aiba
rezultate mai bune la testele de inteligenta decat ceilalti copii de aceeasi varsta care sunt inclinati sa se joace
intr-o mainiera senzorio-motorie.
Cercetatorii au investigat factorii care pot influenta dezvoltarea diferentelor individuale ale stilurilor de
joc si au ajuns la urmatoarele concluzii :
1. Diferente individuale in calitatea si cantitatea jocului;
2. Un alt factor de mediu care influenteaza cantitatea si calitatea jocului este clasa sociala;
3. Incepand cu varsta de 3 ani, jocul simbolic devine din ce in ce mai mult o activitate
sociala
4. Specialistii au investigat modul in care factorii de varsta sex si, familiaritate a
partenerilor de joc influenteaza comportamentele de joc ale copiilor
5. S-au facut multe cercetari asupra efectelor factorilor ecologici ( cum ar fi tipuri de
materiale, jucarii si spatiu)
6. 6. Mai multe studii arata ca acei copii care se uita la televizor sunt mai putin jucausi si
mai putin imaginativi.
7.O influenta familiara asupra jocului copiilor este curiculumul scolar . De exemplu
programele prescolare.