Alberto Martini

Enigme captivante ale istoriei

BUCURESTI 2005
Cuvnt nainte
Gustul pentru mister exista n fiecare din noi. Enigmele istoriei si ale stiinei ne captiveaza,
uneori chiar prea mult, dar, din pacate, ele nu sunt tratate ntotdeauna cu seriozitate dnd, astfel, nas
tere la teorii si ipoteze neverosimile care, datorita ideilor diferiilor autori, devin din ce n ce mai
fanteziste.
Dar nu trebuie nici sa exageram, manifestnd un scepticism abuziv. Exista mistere adeva
rate care, poate mine, vor fi elucidate. Este necesara puina modestie, acceptnd ideea
ca n cunostinele omenirii exista nca foarte mari lacune.
Vom examina, n aceasta carte, un numar de enigme ale trecutului.
Vom ncepe cu cele mai vechi, de !a nceputurile istoriei Pamntului, si vom ajunge, treptat,
la ultimele secole.
Categoric, nu toate aceste mistere pot fi puse pe acelasi plan. Sunt unele de mare importana
originea vieii, de exemplu, sau apariia omului n timp ce altele sunt mai restrnse, "la
obiect", cum ar fi cele referitoare la identitatea exacta a lui Shakespeare sau a Mastii de Fier.
Vom vedea, totusi, ca unele mistere, aparent puin importante, conduc la implicaii mari.
De fiecare data, vom prezenta datele problemei la care ne referim, apoi vom analiza
ipotezele carora le-a dat nastere. Le vom expune ct se poate de obiectiv, dar asta nu ne va
mpiedica sa o aratam pe cea pe care o preferam.
MISTERELE PALEONTOLOGIEI Sl ALE PREISTORIEI
Aceasta prima parte ne va conduce, pornind de la apariia vieii pe Pamnt, la graniele
preistoriei si istoriei, parcurgnd si perioada misterioasei dispariii a reptilelor uriase.
1. Originea vieii
Acum circa patru miliarde si jumatate de ani, universul s-a mbogait cu un astru nou: planeta
Pamnt, constituita din blocuri de metal, din pietre si din praf, cu miezul format dintr-o masa topita, ca
un nucleu central ncarcat de elemente grele, cum sunt fierul si nichelul, n jurul acestui nucleu,
s-au asezat materialele mai usoare, care au format nvelisul si crusta.
Atmosfera Pamntului, n acel timp, era un amestec de vapori de apasi dioxid de carbon,
de amoniac, metan si hidrogen sulfurat. Compoziia acestui amestec primitiv a contribuit, fara
ndoiala, la apariia vieii.
Originea vieii este una din cele mai importante probleme ale biologiei, care continua sa
strneasca discuii aprinse, deoarece are att conexiuni filozofice ct si religioase. Ea este
cea care i desparte pe materialisti de spiritualisti, cei din urma invocnd intervenia lui
Dumnezeu.
In cursul Istoriei, problema originii vieii a dat nastere la cele mai variate teorii. Oamenii au
crezut mult timp n generaia spontanee, adica n apariia subita a fiinelor vii plecnd de la materia
moarta. Astfel, Virgiliu (1) credea ca albinele se nasc din intestinele unui taur mort. Ambroise Pare
con
1

sidera a ca pietrele pot da nastere broastejpr r-ioase. n secolul XVII, fiziologul Van Helmont (2)
nca mai credea ca grul fermentat se putea transforma n soareci. Chiar Buffon era partizan al genera
iei spontanee; cercetarile lui Pasteur au demonstrat, nsa, ca generaia spontanee este
imposibila.
Dar ce s-a putut ntmpla la nceputul istoriei Pamntului? Experiene bine conduse au la
murit, treptat, problema, n 1910, D. Berthelot si H. Gaucheron obin, cu ajutorul energiei emise
de un arc electric , substane compuse din carbon, oxigen, hidrogen si, uneori, azot. O astfel de
compoziie este asemanatoare cu cea a materiei vii. In acelasi an, chimistul italian Giglio Tos enuna o
ipoteza interesanta asupra originii vieii.
Conform acestei ipoteze, moleculele vieii, sau "biomoleculele", s-ar fi format n marile primitive
si tot acolo ar fi intrat n interaciune. Forjele fizice necesare acestor interaciuni au jucat atunci un rol
important.
Ipotezele formulate apoi au luat n consideraie si aciunea unei energii exterioare: traznetul, de
exemplu, sau radiaia solara ultravioleta, n 1930, biologul rus A. Oparin mai adauga caldura si
radioactivitatea. El considera ca diferitele substane organice s-au format, datorita acestor
factori, n atmosfera Pamntului, pornind de la metan, amoniac, vapori de apasi hidrogen sulfurat.
Preluate de apa de ploaie, noile substane formate au ajuns n mare. Douazeci si trei de ani mai trziu,
biologul american Stanley Milier a verificat experimental ipoteza lui Oparin, reconstituind n
laborator condiiile care au existat n natura cnd a aparut viaa.
El a introdus ntr-un flacon gazele atmosferei primitive. "Traznetele" au fost realizate prin
descarcari electrice si, apoi, a captat ntr-un tub produsele sintetizate astfel. Analizele facute,
ulterior, au aratat lucruri foarte interesante: se formasera molecule organice, ca acidul acetic,
ureea, acidul formic etc., dar si cinci aminoacizi, substane de baza din componena materiei
vii. Experiena s-a dovedit foarte convingatoare. Milier a repetat-o, folosind, de aceasta, data raze
ultraviolete
asemanatoare cu cele aflate n radiaia solara: rezultatul a fost la fel de convingator.
Oparin este de parere ca la apariia vieii ar fi existat o etapa capitala: coacervaia,
fenomen intermediar ntre solubilizare si precipitare. Acest proces ar fi intervenit n "supa primara" pe
care o formau oceanele n primele epoci din istoria Pamntului.
Biologul american S. Fox a ncercat sa reconstituie aceasta "supa". El a pus un amestec
de substane asemanatoare cu proteinele n apa caldasi sarata. Reamintim ca proteinele sunt
substanele de baza ale materiei vii. Fox a observat apariia unor sfere minuscule,
"microsfere", nvelite de membrane: erau rudimente de celule vii... Materia vie este constituita,
dupa cum se stie, din astfel de celule.
Paleontologia, sau stiina fosilelor, ne da informaii asupra primelor fiine vii. Cele mai vechi
fosile cunoscute dateaza de acum trei miliarde opt sute de milioane de ani. Sunt organisme
minuscule, cu o celula, "microorganisme" descoperite n sud-vesul Groenlandei.
Cinci sute de mii de ani mai trziu, aproximativ, apar primele srpmatolite, roci calcaroase,
formate din mici concreiuni datorate aciunii algelor albastre. Existena acestor roci dovedeste
ca fotosin-teza (sau asimilarea clorofiliana) exista deja n acea epoca. Datorita ei, primele fiin
e vii produceau oxigen si rezultatul a fost o oxigenare progresiva a atmosferei Pamntului; n aceste
condiii puteau sa se dezvolte si organismele care foloseau oxigenul.
Primele manifestari ale sexualitaii au aparut acum un miliard de ani.
Fauna si flora se diversifica, treptat, n mari. Acestea se populeaza cu meduze, moluste,
anelide (sau viermi inelai).
Minunata aventura a vieii a nceput!

Exobiologia este acum o stiina de sine statatoare: ea studiaza posibilitatea existenei vieii n afara
planetei Pamnt, pe alte astre, n cosmos.
Aceasta problema are darul de a stimula imaginaia. Odinioara, lumea se temea de debar
carea marienilor; astazi, enigma O.Z.N. ncepe sa fie luata n serios si de unii oameni de stiina.
La nceputul acestui secol, S. Arrhenius(7) , presupunea ca viaa pe Pamnt provine din
germenii venii de pe alte planete dar aceasta n-a facut dect sa ntrzie rezolvarea problemei.
Legat de aceasta, trebuie amintita controversa provocata de meteoritul de la Orgueil care c
azuse, n 1864, aproape de satui cu acest nume, de lnga orasul Toulouse. Pe meteorit s-au g
asit urme de substane organice, deci 'Vii", dar aceste substane s-ar fi putut prinde de
meteorit dupa impactul cu solul.
Mai recent, au fost facute descoperiri promiatoare, n 1969, n Australia a cazut un meteorit, n el au
fost descoperii aminoacizi si s-a demonstrat ca era imposibil sa fie luai de pe sol n momentul
impactului. S-au pus n evidena cinci din cei douazeci de aminoacizi prezeni, n mod
normal, n celulele vii. O astfel de descoperire arata ca evoluia spre viaa s-a produs si n alta
parte dect pe Pamnt.
O experiena ingenioasa a dus la concluzii care demonstreaza acelasi lucru, ntr-un
laborator din California, cercetatorii au ncercat sa reconstituie condiiile ecologice de pe planeta
Marte. Ei au pus pamnt (sau sticla) n stare de pulbere sterilizata la caldura ntr-un mediu gazos
format din 97% dioxid de carbon, oxid de carbon si vapori de apa, aceasta fiind chiar compozi
ia atmosferei mariene. n focul radiaiei solare care nvaluie planeta rosie, experimentatorii au
folosit radiaii ultraviolete.
Aceasta iradiere a dus la apariia pe pulberea de pamnt sau de sticla, a unor compusi
organici, de exemplu aldehida formica. Or, acesti compusi se pare ca au fost odinioara pe Pamnt,
precursori ai materiei vii...
Mai trziu, in 1976, sonda americana Viking 2 s-a asezat pe Marte cu misiunea de a
detecta urme de viaa. Nu s-au gasit forme de viaa, dar au fost descoperite substane formate
din carbon, hidrogen si oxigen.
2. Dispariia dinozaurilor
Apariia vieii si, apoi, nmulirea fiinelor vii se situeaza n faza primara a istoriei Pa
mntului: n precambrian (sau antecambrian), numit astfel deoarece el a precedat cambrianul,
prima perioada a erei primare (vezi tabel pag. 19).
Istoria Pamntului, dupa precambrian, este mparita n trei ere: era paleozoica (primara),
era mezozoica (secundara) si era neozoica. Acum ne gasim n perioada cuaternara, ultima
perioada a erei.neozoice.
n cursul erei primare, plantele si animalele s-au raspndit, trecnd din apele marine n
apele dulci, apoi, unele dintre ele au iesit din apa pentru a trai pe pamntul uscat. Iesirea din apaa
fost una din etapele cruciale ale istoriei vieii,
Amfibienii (sau batracienii) sunt socotii printre pionierii cuceririi pamnturilor eliberate de
apa. Unii se vor transforma n reptile, treptat, n era primara, pentru ca apoi, n era secundara s
a se diversifice extraordinar de mult. A doua si a treia perioada a erei secundare, jurasicul si
cretacicul (prima perioada a fost triasicul) sunt marcate de dominaia reptilelor.
Cele mai impresionante din aceste reptile sunt dinozaurii. Etimologic, acest termen
nseamna "soprla ngrozitoare" (n greceste: saura-deinos). Dinozaurii (sau mai corect
3

dinozaurienii) nu sunt totusi soprle, ci reptile foarte diferite, mparite n mai 'multe familii.
Tipul cel mai cunoscut de dinozaur este diplo-docus sau brontozaur. erau animale cu trupul
urias, cu gtul foarte lung, terminat cu un cap mic, si cu o coada, de asemenea, foarte lunga. M
asurau treizeci si, n unele cazuri, cincizeci de metri! Un dinozaur descoperit de curnd n
Texas pare a fi atins aceasta marime. El si merita numele de superzaur.
Mult timp, dinozaurii au fost considerai amfibii si se obisnuia sa fie reprezentai balacindu-se n noroi.
Acum nsa, cea mai mare parte a paleontologilor i considera fiine terestre, locuind n paduri,
mncnd frunzisul arborilor, datorita gtului lor lung.
Ali dinozauri erau bipezi si carnivori de temut. Asemanatori unor canguri uriasi, ei erau
greu de clintit de pe trepiedul format din membrele inferioare si coada. Cel mai cunoscut este
Tyranno-saurus rex, al carui craniu masura un metru si patruzeci.
O alta familie i cuprindea pe dinozaurii bipezi, dar ierbivori. Cel mai cunoscut este
iguanodonul, dotat, n loc de degetul mare, cu un pinten foarte necesar pentru smulgerea crengilor
ncarcate de frunze cu care se hranea.
Ali dinozauri, tot ierbivori, aveau forma unor rinoceri. Printre ei era triceratops, cu trei
coarne, doua pe frunte si al treilea pe nas; un guleras osos i proteja ceafa.
Acesti dinozauri, si nca muli alii, au trait, dupa cum am spus, n jurasic si n creacic, dar, la
sfrsitul cretacicului, acum aproximativ saptezeci de milioane de ani, ei au disparut. Aceasta
dispariie a imperiului reptilian a dat nastere ia multe ipoteze. Care poate fi explicaia
fenomenului?
Nenumarate Ipoteze
Trebuie sa spunem de la nceput ca dispariia dinozaurilor nu a fost brusca. Deja, de-a
lungul timpului, unele familii de dinozauri disparusera, fiind nlocuite de altele. Dar de data
aceasta, la sfrsitul cretacicului, s-a produs o dispariie fara nlocuire.
Alt lucru important: tot la sfrsitul cretacicului au disparut si reptilele zburatoare, reptilele marine,
molustele (amonitele, rudistele) si chiar unele vegetale. Dispariia dinozaurilor nu este deci dect un
caz particular al unui fenomen mai complex.
Numerosi autori au cautat, totusi, sa explice, izolat, doar dispariia dinozaurilor. Din aceasta cauza au
fost emise mai multe zeci de explicaii, adesea seducatoare, dar fara valoare stiin
ifica.
O prima serie de ipoteze se bazeaza pe cauze legate de natura animalelor: dispariie naturala
prin mbatrnirea speciilor, crestere excesiva a nalimii, dereglare a metabolismului sau a
sistemului hormonal, micsorare a creierului, alunecare a discurilor vertebrelor...
Ali autori au sugerat unele cauze legate de modul de alimentare: dinozaurii au mncat
prea mult sau prea puin sau au fost otravii de apa, de plante toxice sau de substane
minerale.
Ipoteza otravirii cu vegetale nu este lipsita de interes, n cretacic, s-au raspndit pe glob plantele cu
flori. Or, acestea conin alcaloiz(8) periculosi pentru animalele care se hranesc cu aceste plante,
n special pentru reptile, mai puin sensibile dect mamiferele la gustul lor neplacut. Marii dinozauri,
care nghieau cantitai enorme de vegetale, riscau deci sa se intoxice. Totusi, exista doua
argumente care contrazic aceasta ipoteza. Reptilele nu sunt lipsite de papile gustative. De asemenea,
ele se pot apara de otravurile vegetale datorita enzimelor existente n corpul lor.
4

Alta serie de ipoteze se refera la "agresiunile" biologice: parazii, epidemii, exterminarea

dinozaurilor ierbivori de catre cei carnivori, care, apoi, s-ar fi devorat ntre ei... S-a mai spus ca
dinozaurii si-ar fi mncat propriile lor oua sau ca primele mamifere le-ar fi mncat ouale.
Si condiiile de clima au fost luate n calcul: seceta, umiditatea, inundaiile, chiar potopul...
dar mai ales ncalzirea atmosferei prin "efectul de sera" datorat cresterii cantitaii de dioxid de carbon
din aer.
Apoi, o serie de factori geologici si atmosferici: praful emanat de vulcani, gazele toxice,
variaiile n presiunea si compoziia atmosferei deplasarea axei de rotaie a Pamntului sau
chiar, smulgerea Lunii din bazinul Pacificului.
Au fost invocate si cauze astronomice cum ar fi cometele sau petele solare.
Doua ipoteze "astronomice" au recapatat interes n ultimii ani: supernova si meteoritul.
O supernova este o stea gata sa provoace o catastrofa: explozia ei extraordinar de puternica se
poate produce ntr-un timp record. Or, o supernova a explodat, se pare, pe la sfrsitul erei
secundare. Aceasta explozie ar fi provocat un flux de raze X, apoi un val de raze cosmice: Pa
mntul ar fi primit atunci o doza de radiaii comparabila cu cea nregistrata n apropierea locurilor
unde au explodat bombele termonucleare.
Totusi, si celelalte reptile, cum ar fi, de exemplu, crocodilii, ar fi trebuit sa fie ucise, n plus,
dispariia dinozaurilor ar fi fost brutala n acest caz, or noi stim ca a fost progresiva.
Recent, descoperirea iridiumului n argila, un element din grupa metalelor platinice, att n Italia, ct
si n Spania, Danemarca si China, a dat nastere unei noi ipoteze referitoare la dispariia dinozaurilor.
Iridiumul se gaseste mai ales n meteorii, Un enorm meteorit ar fi la originea forma
rii acestor depozite de iridium. E! s-ar fi ciocnit cu Pamntul la sfrsitul cretacicului; impactul ar
fi provocat formarea unui strat de praf n jurul Pamntului. Razele soarelui n-au mai putut pa
trunde, vegetaia a disparut si dinozaurii, lipsii de hrana, ar fi murit.
Aceasta fascinanta ipoteza nu este luata nsa n seama de majoritatea specialistilor. Aces
tia, apreciind ca dispariia dinozaurilor se ncadreaza ntr-un fenomen de dimensiuni mai mari,
cauta cauza ntr-un proces de ordin climatic. La sfrsitul erei secundare, s-a produs o retragere
generala a marilor si, ca o consecina, o crestere a suprafeei pamnturilor uscate, ndepa
rtarea marii a condus, n mod normal, la o modificare a climatului: acesta devenind de tip
continental, cu veri calde si ierni reci, numeroase organisme nu au rezistat.'Unele reptile s- au
refugiat n vizuini, n care au hibernat. Primele mamifere si primele pasari, datorita sistemului
de reglare termica cu alte cuvinte, ele aveau deja "sngele cald" nu au avut probleme de
supravieuire.
Dar dinozaurii fiind, n cea mai mare parte, foarte nali si cu reglare termica inexistenta sau ntr-o
forma rudimentara, au fost nvinsi de schimbarea climatului, n special de iernile reci. Si
au disparut...
Au disparut cu adevarat?
Oare sa fi disparut toi? Din diferite regiuni ale lumii ajung pna la noi, cu insistena, voci
care afirma ca mari reptile cu aspect de dinozauri ar mai supravieui.
Unul din primele elemente referitoare la aceasta ipotetica supravieuire l gasim n Biblie.
Cnd profetul Daniel era prizonier n Babilon, el a vazut un animal ciudat, pe care locuitorii l adorau:
"Exista si un mare balaur si babilonienii l venerau." Regele i-a spus lui Daniel: "Si de
el vei zice ca e facut din bronz(9) ? Uita-te, el traieste, mannca si bea. Acum, tu n-o sa mai poi
spune ca nu este un zeu viu". Daniel i-a raspuns: "Eu i slavesc pe Domnul Dumnezeul meu, ca
5

numai el este un Dumnezeu viu; ce mi-arai tu nu este un Dumnezeu viu. Da-mi voie, o, rege, si-l voi
ucide pe acest balaur fara sabie si fara bta". Si regele a spus: "i dau voie". Atunci
Daniel a luat clei, grasime si fire de par, le-a fiert laolalta si a facut bulgari pe care i-a aruncat n
gura balaurului. Si balaurul a murit. Si Daniel a zis: "Iata-1 pe cel pe care l adorai!".
Ce fel de balaur era? Un varan(10) ? Dar speciile din Orientul Apropiat nu depasesc doi metri.
Si aceste reptile puteau sa-i impresioneze pe babilonieni?
In Australia exista, la autohtoni, numeroase legende despre reptile uriase. Astfel, se spune ca n
mlastinile si fluviile din nordul Australiei ar fi trait un monstru numit Kulta, cu corpul mare, cu
gtul lung, terminat cu un cap mic, cu patru labe iungi si o coada ascuita. Era ierbivor. Cnd se
misca, pamntul se cutremura sub picioarele lui. Cnd mlastinile s-au uscat, transformndu-se
n desert, uriasul animal a murit.
Descrierea lui Kulta aminteste de diplodocus sau de brontozaur. Este oare doar o
coincidena sau australienii au vazut, ntr-adevar, dinozauri vii?
Situaia este si mai complicata n Africa, unde multe legende povestesc despre animale
ciudate care ar locui n lacuri si miastmi. Unele din aceste animale n-au nici o legatura, fara
ndoiala, cu dinozaurii, dar caracteristicile unora dintre ele dau de gndit. Este cazul, n special,
Iui N'Yamala, un animal cu aspect de diplodocus, care s-ar ascunde n regiunile neumblate din
Gabon si din Congo.
3. Si maimua a devenit om
Dinozaurii au constituit rezultatul final al uneia din numeroasele familii de reptile de la sfrs
itul erei primare si nceputul celei secundare. Una din aceste familii, cu indivizi cu aspect mai
banal de soprla mare, a fost denumita familia reptilelor mammaliene, ea fiind la originea
mamiferelor.
La rndul lor, acestea s-au diversificat si printre descendeni figureaza un grup de mamifere care tr
aiesc si acum, si anume crtiele, aricii si chicanul de padure. Prin intermediul animalelor
fosile nrudite cu actualele animale tana(11) si cu chicanii de padure din Asia de sud-est, s-a ajuns la
primate, sau mai precis ia cele mai primitive dintre ele, lemurienii. Acestia se gasesc mai ales n
Madagascar si au un nas ascuit: cele mai cunoscute sunt cele din tipul maki.
Uriasul din China
Lemurienii au aparut n eocen(12). Iniial au fost raspndii si n Europa, pentru ca apoi sa se re
strnga n regiunile tropicale.
In oligocen(13) , si-a facut apariia un nou grup de primate, provenite din lemurieni. Este grupul
maimuelor. Unele s-au dezvoltat n America de Sud si au fost stramosii maimuei agaatoare si
ai altor specii. Ali descendeni sunt raspndii n Africa, Europa si Asia. Unul din ei ne
intereseaza n mod special, deoarece a dus la animalele antropomorfe sau maimuele superioare:
urangutanul, gorila si cimpanzeul.
Stramosul acestora a fost propliopitecul. Nu este nici o ndoiala ca din acesta descinde
egip-topftecul, descoperit n situl din Fayoum, n Egipt, care i-a dat si numele. Unele caractere l
apropie de om, dar altele dovedesc ca era nca maimua-avea coada, iar membrele l arata ca
traia n copaci. A aparut n oligocen.
30 ENIGME CAPTIVANTE
Dtyopitecul, care a trait n miocen(14) , este stramosul gorilei si al cimpanzeului, si, se pare, si
al omului, prin intermediul altor primate.
Ce primate? S-a crezut, cndva, n existena unei specii extraordinare, poate chiar prea extraordinara
pentru a fi stramosul nostru. Pentru a o cunoaste, sa ne ndreptam cu gndul spre Hong-Kong, n anul
1934.
6

Un tnar paleontolog olandez, Ralf Von Koenigswald, se plimba prin oras. A intrat ntr-una
din acele "farmacii" chinezesti care vnd, n vrac, scoici, fosile etc. ntr-un ulcior, a gasit tot felul
de dini, si, printre ei, a remarcat un molar enorm, destul de asemanator cu molarul de om, dar
de sase ori mai mare, si l-a ntrebat pe negustor: "Unde l-ai gasit?" Acesta i-a raspuns ca l
are de foarte mult timp si ca aranii descopera, adesea, astfel de "dini de balaur". Von
Koenigswald a descoperit ulterior nca doi dini asemanatori.
Mai trziu, ali dini si chiar mandibule ale monstruosului primat au fost gasite nu numai n China, dar
si n India si Pakistan, A existat deci, la sfrsitul pliocenului(15) si n pleistocen (16), un animal
antropomorf urias, care a fost numit "gigan-topitec". Poate fi imaginat ca o supergorila nalta
de doi metri saptezeci! Este, totusi, greu de stabilit nalimea unei fiine careia i cunosti doar
dinii si mandibulele.
Acest King-Kong fosil era fara ndoiala prea mare pentru a fi stramosul nostru. Un candidat mai
acceptabil pentru aceasta calitate este ramapitecul. El a trait n India, China, Turcia, Ungaria
si Kenya acum treisprezece pna la sapte milioane de ani. Acest primat a frait mai nti
n padurile tropicale umede si, fara ndoiala, arbori-cole. Apoi, aceste paduri s-au rarit din
cauza secetei. A urmat o suprapopulare cu ramapiteci, fapt care a dus la migrarea unora spre
savane. A fost epoca "coborrii din copaci".
Aceasta trecere de la viaa n padure ia viaa ntr-un mediu descoperit a favorizat ridicarea
n doua picioare, deoarece un primat din savana are interes sa mearga n doua picioare pentru
a observa mprejurimile pe deasupra ierburilor nalte. Poziia verticala ar putea fi si rezultatul
unui comportament agresiv: se stie ca gorila ataca stnd pe doua picioare... Ceea ce stim sigur este c
a aceasta poziie verticala "elibernd" mna de rolul ei locomotor, a fost o etapa decisiva n
evoluia spre om.
Ramapitecul este stramosul probabil al aus-tralopitecului, care a trait acum 3,5 -5 milioane de ani.
Australopitecii au capatat acest nume deoarece primii au fost descoperii n Africa australa (nu n
Australia). Terminaia pitec (pithekos -maimua - n greceste) vine de la faptul ca la nceput au fost
considerai maimue. n ultimele decenii, resturi fosile de aus-tralopiteci au fost gasite n Tanzania,
Kenya si Etiopia, mai ales n renumita vale Omo.
Caracterele principale aie australopitecilor sunt: fruntea tesita, arcada sprncenelor proemi
nenta, un prognatism accentuat (adica falca de jos iesind n afara) si o poziie practic verticala.
Au existat mai multe tipuri de australopiteci. Australopitecul zvelt era mai mic (1,30 metri) dect cel
robust (1,55 metri) numit si parantrop sau zin-jatrop,
In depresiunea Afar, din Etiopia, a fost descoperit, n 1974, scheletul unei femele sau mai curnd al
unei femei-australopitece careia i s-a dat numele Luci. A fost necesara crearea unei noi specii pentru
ea: Australopithecus afarensis. Este cel mai vechi australopitec.
Omul si face apariia
Australopitecii existau deja de mii de ani cnd, n aceleasi regiuni ale Africii, a aparut un
nou hominid: Homo habilis. De unde vine acest nume? Homo este denumirea n latina a omului.
Habilis se datoreste faptului ca acest om a fost primul n stare sa ciopleasca piatra.
Inalt de 1,5 metri, Homo habilis avea craniul mare si diferite caractere mai evoluate dect
cele ale australopitecilor, n special cele de dentiie. Este autorul pietrelor si galeilor taiai, vechi de
trei milioane de ani, a ceea ce se numeste "pebble culture"(17).
Homo habilis este varul australopitecilor de care s-a difereniat plecnd dintr-un trunchi comun,
ramapitecul, si este stramosul lui Homo erectus, adica omul cu poziie dreapta, poziie pe care o aveau,
de altfel, si hominizii precedeni, n specia Homo erectus sunt grupai oameni fosile cunoscui, adesea,
sub alte nume. Este cazul pitecantropului a carui descoperire n Java, n 1891, a facut senzaie, O alta
fosila celebra, sinantropui, a fost gasita, n 1921, n apropiere de Beijing.
7

Specia Homo erectus cuprinde si pe omul din Heildelberg (Germania), cunoscut si sub
numele de "mandibula lui Mauer", ca si pe atlantrop ("omul din Atlas") din Algeria etc. Cei mai vechi
Homo erectus au trait acum circa un milion noua sute de mii de ani; ultimii au disparut acum
doar zece mii de ani. Adaugam ca fiecare "strat11 de hominizi n-a disparut, desigur, brusc la apariia
urmatoarei specii mai evoluate; au existat suprapuneri ntre ele.
Scheletul lui Homo erectus era destu! de asemanator cu cel al omului de astazi, dar craniul
lui pastra numeroase caractere arhaice: progna-tism puternic, mandibula viguroasa, frunte tesita,
arcadele sprncenelor proeminente, nalimea varia ntre 1,40 si 1,55 metri. Homo erectus a
fost primul hominid care a folosit focul; uneltele sale arata un net progres comparativ cu cele
ale lui Homo habilis.
Mai multe tipuri de hominizi duc de fa Homo erectus la Homo sapiens, specie careia i
aparinem. Este vorba despre presapieni, care se pot mpari n presap/en/ propriu-zisi si
prenean-dertalieni, fosilele lor fiind descoperite n diverse regiuni ale Europei.
Limbaj, unelte si foc
Homo sapiens este mai curnd omul care stie, dect omul nelept. Este specia careia i
aparinem. A aparut acum circa o suta de mii de ani si este reprezentat prin diferite tipuri de
fosile, l vom pomeni doar pe unul din ei, omul din Neanderthal, deoarece vom reveni pe larg
asupra lui.
Ali Homo sapiens fosili sunt si mai asemanatori cu noi. Omul din Cro-Magnon este
unul din ei si-si datoreaza numele sitului Cro- Mag-non (Dordogne, Frana) unde au fost descoperite
primele schelete. Alte oseminte s-au gasit, apoi, n diferite regiuni ale Franei, n Germania, Belgia,
Marea Britanie, Africa de Nord. Omul din Cro-Magnon era foarte nalt: masura 1,80 - 2 metri.
Omul din Chacelade, care-si datoreaza numele unei localitai din Dordogne, Frana, era,
din contra, mic de statura (1,55 m); avea o faa mare si pomei puternici.
Descoperit n Italia, omul din Grimaldi are unele caractere negroide: craniul foarte alungit,
deschiderea nazala mare, prognatism puternic, nalimea sa era de 1,6 metri. Fosile de Homo
sa-piens au fost descoperite aproape peste tot n Europa, n Asia si n Africa si mai trziu n
Australia si America.
Transformarea animalelor n hominizi se caracterizeaza prin cresterea capacitaii
cerebrale, adica a volumului cutiei craniene. La cimpanzeu ea este de 400 - 450 centimetri
cubi, la gorila, de 620 centimetri cubi, iar la oameni, n funcie de tipul de hominid, astfel:
450 - 550 cnf
500 - aproape 800 cm 780-1225 cm
>australopitec Homohabilis Homo erectus Omul din Neanderthal 1300 -1700 cm;? Homo
sapiens actual 1200 - 2000 cm^ (n general 1300 -1600 cm ).
Cresterea este impresionanta, dar nu trebuie facuta o legatura prea stricta ntre volumul creierului si
nivelul intelectual. Evoluia s-a produs desigur si la alte organe, dar nu le putem afla din fosilele
gasite. Nu stim, de exemplu, n ce stadiu s-a micsorat pilozitatea.
Stramosii nostri preistorici puteau vorbi? Problema este greu de rezolvat, deoarece organele
care au permis trecerea de la strigate la voce nu s-au pastrat. Din fericire, s-a pus la
punct o metoda care poate da unele indicaii n aceasta problema. La om, flexiunea oaselor de
la baza craniului are legatura cu capacitatea sa de a vorbi. S-a studiat aceasta posibilitate de flexiune
a oaselor la hominizii fosili si a rezultat ca aus-tralopitecul avea 10% din capacitatea noastra
de elocuiune, iar omul din Neanderthal, 90%. Omul din Cro-Magnon se pare ca vorbea la fel
de bine ca noi.
8

S-a dovedit ca folosirea uneltelor implica existena unui adevarat limbaj, n orice caz, producerea
uneltelor apare ca mult mai importanta dect descoperirea focului.
Istoria focului, care a nceput cu Homo erectus, nu este usor de reconstituit. Stramosii nostri fa
ceau focul prin ciocnirea a doua bucai de silex si puteau sa pastreze aprins focul provocat de
incendii naturale. Datorita focului si-au putut lumina pesterile, si-au fiert alimentele, s-au ncalzit,
si-au preparat colorani. Faptul ca se strngeau n jurul focului a constituit o mare schimbare n
viata lor.
4. De la valea Neanderthal, la platourile Asiei Centrale
La 17 decembrie 1968, doi zoologi, unul britanic, Ivan Sanderson, iar altul, franco-belgian,
Bernard Heuvelmans, au intrat n camionul-rulota ai unui circar din blciul instalat la
Rollingstone, n Minnesota, n Statele Unite. Aflasera, cu cteva zile mai nainte, de la un
corespondent misterios, ca la circarul respectiv, un oarecare Frank Han-sen, era expusa o
curiozitate cu totul neobisnuita.
Era vorba de o fiina "umana" paroasa, prinsa ntr-un bloc de gheaa. Cei doi zoologi s-au hotart s
a mearga sa-l vada, desi o curiozitate de blci este mai curnd dubioasa. Heuvelmans credea ca vor
gasi un macac negru, o maimua din insulele Celebes (Sulawesi)(18): cteva caracteristici rezultate
din descrierea fiinei respective pareau sa o dovedeasca. Tot din informaia primita, rezulta ca blocul
de gheaa cu fiina prinsa n el a fost descoperit plutind pe Pacificul de nord, de o nava ruseasca.
Deci, Heuvelmans si Sanderson au intrat n rulota lui Frank Hansen. Acesta a aprins luminile
fluorescente din interiorul cosciugului de sticla. Fiina era cu totul ciudata. Masura 1,8 metri lungime,
corpul i era acoperit de par negru, trunchiul avea forma unui butoias, braele erau anormal de lungi,
iar palmele de o marime extraordinara: 27 centimetri lungime si 19 laime... Unul din braele omului
paros era adus deasupra capului; faa i era ranita ngrozitor, fara ndoiala de o mpuscatura.
Totul parea sa susina autenticitatea specimenului. Firele de par aveau direcia normala. Un miros urt
se degaja dintr-unul din colurile cosciugului: cadavrul ncepuse sa putrezeasca.
Rulota lui Hansen, pentru a atrage vizitatorii, avea fixata pe ea o inscripie absurda: "Conservat n
gheaa de secole, poate un om medieval, evadat din era glaciara."
De unde a aparut omul paros?
Ar fi fost interesant ca omul paros sa fie supus unei examinari stiinifice riguroase. Din pacate, nu a
fost posibil. Este foarte greu, n Statele Unite, sa faci o ancheta la un particular. Circarul a invocat un
misterios magnat californian, care ar fi fost proprietarul specimenului: acest om, spunea el, refuza
orice examinare a fiinei din blocul de gheaa.
Nu s-a stiut niciodata daca acest magnat exista cu adevarat. Si Hansen a continuat sa-si plimbe
curiozitatea prin Statele Unite si chiar n Canada.
Oamenii de stiina erau mparii. Unii susineau ipoteza unui trucaj totusi greu de crezut iar alii
si manifestau interesul pentru fabuloasa descoperire. Heuvelmans i-a dat omului paros denumirea de
omul pongoid (Homo pon-goides), adica omul cu aspect de pongo, cu acest nume fiind deja desemnata
gorila si, apoi, urangutanul.
Dar timpul trecea si astfel se micsora posibilitatea de a putea fi autopsiat specimenul.
Acesta a disparut, si, apoi, a reaparut. Chiar Casa Alba s-a aratat interesata de problema. Dar omul
paros, din pacate, a disparut a doua oara, pentru totdeauna.
Hansen ajunsese sa pretinda ca el l ucisese pe omul pongoid, pe teritoriul Statelor Unite.
Desigur ca a dat aceasta falsa versiune pentru a se dezvinovai: aceasta era mai puin grav,
din punctul de vedere al legii, dect de -l fi introdus fraudulos n Statele Unite.
Heuvelmans, ncercnd sa rezolve problema, s-a gasit n faa unui puzzle.
9

El a obinut fragmentul care i lipsea gasind n World Journal Tribune din 1 noiembrie 1966, o
informaie conform careia soldaii americani din Vietnam "au raportat ca au ucis'o enorma maimua
antropoida". Or, n principiu nu exista o astfel de maimua n Vietnam. Dar cum Hansen fusese militar
n Vietnam, problema aceasta dubioasa nu-si putea gasi rezolvarea pornind de aici? Probabil
ca Hansen, n faa cadavrului omului paros, si-a spus ca ar putea cstiga ceva bani expunndu-l n
blciuri. Cadavrul a fost pus ntr-unul din cosciugele destinate soldailor ucisi, cosciuge care serveau si
pentru traficul de droguri. Si astfel, omul pongoid a devenit o atracie de blci n Statele Unite.
Aceasta ipoteza este total coerenta. Dar, pentru aceasta, ar trebui sa admitem ca exista, n Vietnam,
oameni parosi necunoscui...
Surprinzatorul om din Neanderthal
Sa trecem acum n alta epocasi n alta regiune, n 1856 si n Germania, n valea Neanderthal,
aproape de Dusseldof, lucrnd ntr-o cariera, muncitorii au descoperit o cutie craniana foarte ciudata,
cu o frunte tesitasi cu arcade enorme.
Nu era cumva craniul unui om de alta data, diferit de noi? Cea mai mare parte a savanilor
de atunci n-au acceptat aceasta interpretare. Ei credeau ca este craniul unui hidrocefal sau al
unui cazac ucis n timpul retragerii din Rusia...
Treptat, totusi, s-a impus parerea ca este vorba de un tip de om preistoric deosebit, omul din
Neanderthal. nalt de circa 1,6 metri, el avea craniul foarte alungit. Faa sa era proeminenta,
mandibula puternica si fara barbie.
Fosile ale oamenilor de Neanderthal au fost descoperite si n alte locuri n Europa, Africa si
Asia. Unul din cele mai cunoscute este omul din Chapelle-aux-Saints (Corrieze, Frana).
Datorita caracteristicilor sale, omul din Neanderthal a fost mult timp considerat ca o specie
aparte. De fapt, au existat, n Orientul Apropiat, neanderthalieni destul de asemanatori celorlali
Homo sapiens. Astazi, omul din Neanderthal este clasat n specia Homo sapiens. El a trait n
pleistocenul mediu (sau n musterian(19)) adica ntr-o perioada care s-a ntins ntre 150.000 si 30.000
de ani .H. Apoi, neanderthalienii au disparut si aceasta dispariie este la fel de curioasa ca si
dispariia dinozaurilor, deoarece savanii nu au putut descoperi motivul care i-a facut sa dispara.
Nu este, nsa, usor sa se situeze cu exactitate aceasta dispariie, Recent, o descoperire de
un mare interes a fost facuta n zacamntul de la Saint-Cesaire (Charente-Maritime, Frana).
Este vorba de resturile unui schelet (n special mandibula) al unui neanderthalian care a
trait la nceputul paleoliticului superior, adica ntr-o epoca posterioara dispariiei "oficiale" a omului
din Nean-derthal. Iar craniul gasit n Caucaz, ar fi cel al unui neanderthalian din epoca de bronz, deci
aproape de epoca istorica!
innd seama de aceste date, este normal sa ne ntrebam daca neanderthalienii nu au supravieuit nca
o lunga perioadasi daca unii nu supravieuiesc si astazi. Mai ales ca, n toata Asia, din Vietnam n
Caucaz relatari stranii menioneaza existena unor "oameni salbatici", n 1914, un zoolog rus a
ntocmit un raport referitor la oamenii parosi despre care a auzit vorbindu-se n Asia centrala.
Acesti oameni aveau arcadele masive si un craniu alungit. Nasul era turtit, pomeii proemineni.
Corpul lor era acoperit cu o blana brun roscata ca a unei camile tinere. Ca sa doarma se lungesc pe
pamnt cu faa n jos. Li se spune ksy-gyik.
Ulterior, dovezile despre acesti oameni salbatici au devenit att de numeroase, nct Academia de
Stiine a fostei U.R.S.S. a creat o comisie pentru a dezlega misterul. De la o regiune la alta, aceste
fiine au nume diferite: almass, almasty, kaptar si ksygyik. Sunt nali de circa 1,7 metri; au braele
lungi si picioarele scurte. Se hranesc, se pare, cu radacini, bace, oua si animale mici.
Uneori au fost gasii pui. S-au semnalat si indivizi albinosi. Acesti "oameni-animale" sunt
cteodata prinsi si locuitorii i folosesc ca sclavi.
10

In Caucaz, o franuzoaica, dr. Marie-Jeanne Koffmann, a cercetat cu perseverena problema oamenilor

parosi. A explorat Caucazul n cele mai ascunse unghere, pe jos, calare, cu motocicleta sau n masina,
n acest fel, a cules nenumarate indicii asupra omului salbatic local, kaptarul. Una din cele mai ciudate
povestiri despre omul paros caucazian este cea a Znei.
Zna era o femela sau, mai curnd, o femeie de kaptar, care era folosita ca
servitoare n catunul Tkhina, pe la 1880. Prinderea ei a fost foarte grea: fusese legata si batuta
si i s-au pus lanuri la picioare. S-a "domesticit" totusi, treptat, si a fost folosita la treburi marunte.
Avea fruntea tesita, ceafa proeminenta, nasul turtit.
Zna a avut copii cu mai muli oameni din catun. Pe primul l-a bagat n apa aproape ngheata ca sa-l
spele, dar acesta a murit. Asa ca, dupa aceea, i s-au luat imediat pruncii.
Patru din copiii sai au supravieuit. Erau puternici, cu pielea nchisa. Nu aveau deloc caractere de
"om primitiv". Si ei au avut descendeni.
In 1964 si 1965, cercetatorii rusi au hotart sa faca sapaturi n cimitirul din Tkhina, n care
fusesera ngropai Zna si descendenii ei. Nu s-a mai gasit scheletul Zan'ei, dar ramasiele
descendenilor sai au fost deshumate. Ele aveau caracteristici n oarecare masura neanderthaliene...
Neanderthallenll supravieuiesc ascunsi?
lata-ne n miezul problemei, n general, oamenii parosi din Asia centralasi orientala au un aspect care
aminteste pe cel al omului din Nean-derthal. Ca si omul congelat din rulota din innesota...
Heuveimans a ajuns la urmatoarea concluzie. Omul din Neanderthal a supravieuit mai mult dect se
crede n general, dupa cum o dovedeste descoperirea unor fosile. Mai mult chiar, oameni din
Neanderthal traiesc ici si colo, n Asia, din Caucaz n Vietnam, trecnd prin Pamir, Mongolia,
Siberia... Unul din acesti oameni salbatici ucis a cazut n minile lui Hansen si pe acesta l expunea dea lungul Statelor Unite.
Astfel ar fi rezolvata enigma dispariiei omului din Neanderthal. Dar cum a fost posibil, se pune
ntrebarea, ca acesta sa dispara att de brusc? Si raspunsul este ca el nu ar fi disparut...
Aceasta descoperire necesita mai multe precizari, n primul rnd, sa nu amestecam problema
oamenilor parosi din Asia centrala cu cea a lui "Yeti, omul zapezilor din Himalaia: acesta este un : alt
mister, total diferit de cel de care ne ocupam -aici. Apoi, kaptarii si ceilali oameni parosi duc, se ;pare,
o viaa extrem de rudimentara. Or.'omul din Neanderthal din preistorie a fost autorul unor lucrari
destul de elaborate, silex cioplit, razuitoare, cuitase de razuit, dali etc. S-ar parea deci ca unii
neanderthalieni au suferit o "decadena tehnica" sau ca unii au ramas la stadiul primitiv.
De altfel, de-a lungul Istoriei, se regasesc mereu urme ale supravieuirii oamenilor preistorici. O
sculptura din biserica Semur-en-Auxois (Cote-d'Or), care dateaza din secolul XII, reprezinta un
"prezentator" de om salbatic, adica o persoana care-l plimba, ca si cum ar plimba un urs. Dupa spusele
lui Plutarh, un om salbatic prins n Albania i-a fost prezentat lui Sylla.
Calatoria Iul Hannon
Supravieuirea oamenilor preistorici n-a ntrziat sa stimuleze imaginaia scriitorilor, lata doua din
operele lor, prima pe un ton glume, a doua pe un ton mai grav.
Andre Maurois a scris urmatoarele: "ntr-o zi, n Perigprd(20) , un muncitor care lucra in fundul unei
galerii nca neexplorate din Lascaux(21) a venit sa-mi spuna ca a auzit mrituri: Nici cuvinte, nici
ipete. M-am dus acolo si am descoperit o familie preistorica! De douazeci de mii de ani ea traise
acolo, reproducndu-se, respirnd printr-un horn care dadea n padure, hranindu-se... Cum
naiba s-or fi hranit? Dar nu este imposibil sa-i imaginezi, n fond, ce reprezinta douazeci de mii de ani
faa de cincizeci de milioane de ani ai coelacantului(22) al carui organism este acum att de
complicat ca i-au trebuit, pentru a fi modelat, cteva miliarde de ani? Romanul adevarat al lui
Smith este att de perfect, nct nu-l voi mai scrie pe al meu."
Oamenii din Neanderthal au putut supravieui pna trziu n alte regiuni ale lumii. Legat de
aceasta, trebuie sa interpretam altfel un episod celebru din Antichitate, ramas neelucidat.
11

Pe la anul 450 .H., Hannon (23), trimis de Cartagina, a depasit coloanele lui Hercule, adica
strmtoarea Gibraltar, n fruntea unei flote de saizeci de vase, pentru a ntemeia colonii pe coastele
africane. Flota s-a ndreptat spre sud, descoperind armuri populate de oameni ciudai si de animale
necunoscute. Cartaginezii au ajuns pe o insula in care se gasea un lac, n mijlocul caruia se afla o
insulia. Aceasta insulia era populata de "barbai salbatici" si de "femei salbatice".
Cartaginezii au ncercat n zadar sa-i prinda pe barbai, dar au reusit sa puna mna pe trei femei,
cu toate ca ele se aparau muscndu-i. Femeile au fost ucise si pieile lor au fost aduse n Cartagina.
Calatoria lui Hannon a strnit numeroase comentarii, din cauza acestor fiine ciudate. Ce
puteau fi oare? Si, mai nti, pna unde mersese Hannon? Oare "barbaii" si "femeile" ntlnii
de expediie, erau babuini, cimpanzei, pigmei, sau ultimii Haustralopiteci?
n ceea ce priveste locul extrem la care a ajuns flota cartagineza, unii l-au situat n Mauritania sau
Senegal, iar alii l-au stabilit n golful Guinea. Pentru aceasta au avut la ndemna doi factori:
lnga insula cu oameni salbatici se nala un munte, Carul Zeilor, care ar fi putut sa fie Muntele
Camerun. Apoi, dupa cum spuneau interpreii, fiinele descoperite se numeau gorillai. Erau deci
gorile! Cartaginezii au ntlnit deci gorilele cu douazeci si trei de secole nainte de descoperirea lor de
catre occidentali. Sa mai spunem ca pieile "femeilor salbatice" erau nca
vizibile, n anul 146 .H.^ n templul Junonei din Cartagina.
In 1945, un tnar istoric, Raymond Mauny, a facut 'cunoscuta, n timpul unui congres care s-a inut la
Dakar o "Nota asupra calatoriei lui Hannon", nota care prezenta un nou aspect al problemei. R. Mauny
face observaia ca problema hranei, asa cum se punea n acea epoca, l mpiedica pe Hannon sa treaca
dincolo de Sahara, Cu att mai mult cu ct ntoarcerea nu se putea face dect cu ajutorul vslelor, din
cauza vnturilor puternice. Gorillai, n aceste condiii nu putea fi gorila, nici cimpanzeul si nici
pigmeul. Ipoteza gorilei se poate elimina si din alte motive: niciodata gorilele nu s-ar fi lasat prinse
att de usor. n privina pigmeilor, pieile lor n-ar fi fost considerate att de extraordinare nct sa fie
expuse ntr-un templu.
In sfrsit, trebuie sa ne ntrebam ce "oameni salbatici" si parosi puteau locui nca, n Antichitate, pe
coastele marocane. De altfel, neanderthalienii au fost descoperii n lungul acestor coaste. N-ar
fi imposibil, dupa cum remarca B. Heuvelmann, ca acestea sa fi supravieuit pna n epoca
istorica. Si atunci, cartaginezii flotei lui Hannon ar fi putut, foarte bine, sa-i ntlneasca. De
altfel, tradiiile populare din Maroc vorbesc de oameni parosi traind n pesteri...
5. Pietre care privesc spre soare
Ori de cte ori este vorba de megalii, adica etimologic "pietrele mari", ne gndim la Bretania. Dar
aceasta regiune nu deine monopolul, n Frana, mai sunt megalii in Aveyron, Ardeche si n multe alte
regiuni. Scandinavia, Marea Britanie, Spania, Africa de Nord, India au si ele megaliii lor.
Megaliii se mpart n mai multe tipuri. Menhirul este o piatra verticala fixata n sol; poate
cntari pna la 200 tone si chiar 350 tone, cum este cazul menhirului din Locmariaquer (Morbihan)
(24) lung de 23,5 metri, care acum este spart n patru bucai.
Uneori, menhirele formeaza linii paralele. Astfel, la Carnac, tot n Morbihan, exista celebrele siruri
lungi de patru kilometri, n alte cazuri, menhirele sunt asezate n cerc (denumite impropriu cromlech)
sau n ansambluri complexe, ca n situl de la Stonehenge, n Anglia.
Dolmenul este un mormnt colectiv, n mod obisnuit ni-l nchipuim ca o piatra orizontala as
ezata pe doua pietre verticale, dar se gasesc si forme mult mai complexe, n regiunile de coasta, cum
sunt cele din Bretania, dolmenul cuprinde o "camera" la care duce un culoar, n regiunile de interior se
ntlnesc si dolmene care au doar un culoar, fara camera. Sunt numite alei acoperite.

12

Uneori, dolmenele sunt incluse ntr-un ca/m, adica o movila de pamnt si de piatra, sau sunt acoperite
de un tumul de pamnt. Unele dolmene ar fi avut rol de templu. Construcia megaliilor a nceput, n
Europa, pe la anul 4500 .H.
Un sit extraordinar: Stonehenge
Sirurile si cercurile de menhire se pare ca au avut o funcie precisa si cu totul extraordinara: ele au
servit pentru observaii astronomice. Orict de surprinzator ar parea, oamenii din epoca megaliilor
aveau cunostine astronomice foarte avansate. Acest lucru a fost demonstrat de un cercetator britanic,
Alexander Thom, care a studiat sute de situri megalitice n Anglia, n Scoia si n Frana. Aceste
cercetari n-au fost ntotdeauna usor de facut, deoarece, n Scoia mai ales, megalitii se gasesc, uneori,
situai n turbarii mlastinoase; ele pot fi ascunse sub vegetaie sau chiar acoperite de turba.
ingramadire de pamnt sau de pietre pe care unele oare vechi le ridicau deasupra mormintelor.
A. Thom a constatat lucruri ciudate, n sudul Angliei, aproape de Salisbury, la nord-est de
Southampton, se nafa unul din cele mai impresionante ansambluri de monumente megalitice din
lume: Stonehenge. Acest ansamblu a fost nalat treptat ntre anii 1800 si 1400 .H. de mai
multe popoare care, unul dupa altul, au ocupat sudul Marii Britanii. Primii constructori de la
Stonehenge
au fost invadatori originari din Frana care s-au amestecat cu poporul numit din Windmill Hill, as
ezndu-se n aceste locuri din anul 2500 .H. Apoi, ali imigrani, venii din Olanda, au ajuns aici
pe la anul 1700 .H. si au continuat construcia monumentelor. In sfrsit, invadatori nordici s-au
amestecat cu cei venii naintea lor, pe la anul 1500 .H. si au terminat construcia ansamblului.
:1
Aspectul actual al sitului Stonefienge permite reconstituirea celui de altadata.
Partea sa principala era un cerc de monolit de circa treizeci de metri diametru; el se compunea
din treizeci de blocuri asezate vertical, cntarind fiecare douazeci si cinci de tone,
deasupra carora, treizeci de lintouri aipite formau un coronament. Acum nu mai exista dect
jumatate din blocurile verticale si foarte puine lintouri, pe
1 monument facut dintr-o singura piatra
2 traversa orizontala deasupra unei deschideri,
asezata pe doua puncte de sprijin.
54
ENIGME CAPTIVANTE
locurile lor. n interiorul acestui cerc se nalau cinci trilii, adica cinci perechi de bfocuri de piatra
cnta
rind patruzeci si cinci de tone fiecare, avnd la partea superioara un lintou voluminos.
ntre aceste blocuri, fusese construita o potcoava din blocuri mai mici, pietrele albastre (aduse din
ara Galilor), din care n- au mai ramas acum dect urme. n centrul acestei potcoave fusese
culcat un menhir, o adevarata piatra de altar lunga de cinci metri.
n exteriorul cercului de monolii, la circa treizeci de metri, un rambleu de un metru cincizecinalime
forma incinta circulara a monumentului. La nord-est, un drum ntrerupea acest rambleu. Era
intrarea principala a monumentului, de unde drumul ajungea pna Ia un ru la circa trei kilometri.
13

Chiar de la terminarea lui, monumentul de la Stonehenge a suferit numeroase degradari. Situl a

fost, timp de secole, folosit de locuitorii din vecinatate drept cariera de piatra. Uneori, chiar turi
- 21
stii sparg pietrele ca sa ia bucaile ca amintiri.
n 1953, s-au descoperit, pe un monolit din Stonehenge, sculpturi reprezentnd un pumnal si
topoare semannd cu cele produse n Grecia; se pare ca existau legaturi n acea vreme ntre Grecia
miceniana si Marea Britanie.
ALE ISTORIEI
55
Astronomii Preistoriei
Axa principala a ansamblului de la Stonehenge, ca si menhirul culcat, sunt orientate spre
punctul n care rasare soarele la solstiiul de vara.
S-a considerat ca acest sit era un loc de cult solar si ca funciona ca un calculator urias destinat sa
prevada eclipsele. De altfel, la 21 iunie, ziua solstiiului de vara, o procesiune de falsi druizi se
ndreapta spre pietrele din Stonehenge unde se desfasoara o curioasa ceremonie...
Specialistul rus, Vladimir Avinsky crede ca pietrele din Stonehenge deseneaza o pentagrama,
adica o stea cu cinci vrfuri si ca cercurile si elipsele succesive dau informaii despre
marimea planetelor sistemului solar...
Cunostinele astronomice ale oamenilor din neolitic par a fi fost remarcabile, chiar daca
s-ar fi limitat doar la observaii asupra soarelui. Poziiile rasaritului si apusului soarelui se
schimba zilnic, ca si nalimea sa deasupra orizontului. Precizarea poziiei rasaritului soarelui la
solstiiul de
vara este, totusi, usoara. Mult mai greu de neles este miscarea lunii care este extrem de
complicata: or-bita lunii nu coincide cu planul ecuatorial al
1 preoi celi
56
ENIGME CAPTIVANTE
Pamntului.
Se poate aprecia ca unele aranjamente ale blocurilor sunt raportoare uriase. Oamenii din
acea perioada foloseau doua linii de ochire pentru a fixa poziia exacta a rasaritului si apusului
lunii. Cea din spate era formata dintr-o piatra sau un interstiiu ntre doua blocuri. Cealalta era,
fie un alt bloc, fie un munte sau o vale.
Megaliii din Carnac formeaza, astfel, un extraordinar observator lunar. Exista trei principale
serii de aliniamente lnga Carnac: la Menec, Ker-mario si Kerlescant.
La circa zece kilometri spre est, se afla marele menhir spart de Ia Locmariaquer, amintit
mai sus, numit si menhiru) de la Er Grah,
Acest menhir, cnd era n picioare si ridicarea lui a fost o treaba deosebita era, se pare,
"ghidonul" enormului observator lunar. Realizarea acestuia a cerut mai multe secole de
observaii.
14

Sa stabilim pe o harta a regiunii megaliii si tumulii: se constata ca unii dintre ei pot 1i pusi
n legatura, doi cte doi, cu marele menhir. Se obin astfel, opt (de patru ori doua) traiectorii care
indica
punctul unde rasare si unde apune luna n timpul fazelor sale extreme. Putem sa ne imaginam ca la
construirea megaliilor servind ca posturi de observaie s-au montat stlpi de lemn, acestia avnd rolul
de posturi de observaie provizorii. Mai exact, trebuia ca observatorul sa nlocuiasca stlpul de ia o zi
la alta,
luna schimbndu-si locul. Nu era o
ALE ISTORIEI
57
treaba simpla. Sa-i apreciem cum se cuvine pe acesti pionieri mult timp necunoscui ai
astronomiei.
- 22
Megaliii mai pun si alte probleme. O locuitoare din regiunea Camac, doamna A. M. Vialfont, a facut
interesante observaii asupra unora dintre ei.
De exemplu, o piramida gasita la Barnenez, n Finister , are fiecare din cele patru fee cu
aspect diferit. Prima formeaza un triunghi echilateral. A doua are un unghi drept perfect. A treia
are tot un unghi drept dar imperfect. A patra are un arc de cerc. A cincea faa este un triunghi
ascuit care da piramidei un echilibru perfect.
Doamna Vialfont a gasit, de asemenea, multe alte pietre ciudate. Una din ele este o statuie de
pisica n marime naturala, ntr-o parte pare un cotoi; de alta parte, o pisica nsoita de un pui...
O alta piatra, descoperita la Roscof, aminteste ciudat o femeie nsarcinata: buricul i este vizibil...
Se mai gasesc: "inima de la Plouezoch", "faa de la Locmariaquer", "profilul surzator de
la Barnenez", "pasarea n zbor de la Plouezoch"...
1 departament din Bretania (Frana).
MISTERELE ANTICHITAII
Vom cauta sa lamurim enigmele civilizaiilor disparute si vom cauta sa descoperim
tainele piramidelor egiptene si ale palatelor romane.
f 1. Potopul si stiina
Daca se examineaza inscripiile gravate pe copaci sau pe bastonase de catre pieile rosii linapi
sau delawari din estul Americii de Nord, se poate citi o poveste ciudata.
La nceput, conform cronicii gravate astfel, marea se ntindea peste tot. Deasupra, n ceaa,
locuia Creatorul, etern si nevazut. El a creat Soarele, Luna, stelele, apoi vnturile, care au.
mpins apele. Si-atunci a aparut uscatul.
Creatorul a dat nastere primitor doi oameni si apoi animalelor. Fericirea domnea pe Pamnt. Dar
un duh rau a creat Sarpele negru, simbol al Raului: el a adus nefericirea, razboiul, furtunile.
Oamenii au luptat contra Sarpelui. Pentru a-i ucide, acesta a provocat un potop si apele au
acoperit uscatul.
Creatorul a vazut suferina cumplita a oamenilor care ncercau sa scape de la nec. Ca
15

c ea
sa-l salveze, Ie-a 'mis o broascaestoasa, mai mult dect uriar-^V;lru trebuia sa culeaga
din apa top^c.vriiirea. "Existau linapii, spune cronica, j$&^ broasca estoasa, si-atunci toi
ENIGME CAPTIVANTE
oamenii s-au urcat pe broasca estoasa." Pna la urma, apele s-au retras, elibernd uscatul pe
care oamenii s-au asezat din nou.
La incasi, exista, de asemenea, tema potopului. Dupa tradiiile lor, zeul Viracocha,
creatorul oamenilor, le-a cerut sa traiasca n pace, respectnd legile morale. Dar, foarte muli
dintre ei erau orgoliosi si desfrnai.
Viracocha i-a blestemat si, pe unii dintre ei, i-a transformat n animaie sau n pietre. Apoi,
pentru a-i pedepsi pe toi oamenii, a trimis apele sa cuprinda pamntul.'Si a venit Uno
- 23 Pachauti, adica potopul. Dar animalele i-au simit apropierea: n luna dinaintea potopului, lamele au
devenit triste si si-au pierdut pofta de mncare.
Apele au crescut timp de saizeci de zile. Doar trei servitori credinciosi ai lui Viracocha au
scapat de pedeapsa.
Comparaii tulburatoare
Potopul se regaseste si ntr-o legenda tlaxca-lana din America centrala. Marele zeu
Tezcatlipoca, a provocat potopul, dar, mai nainte, !-a urcat pe o mare corabie pe Tezpi Noe indian
cu animale si plante.
Cnd apele au nceput sa se retraga, Tezpi a dat drumul unui vultur. Acesta a nceput
sa
64
ENIGME CAPTIVANTE
mannce carnea animalelor moarte necate si nu s-a mai ntors. Tezpi a trimis atunci alte pasa
ri: doar un colibri a revenit pe corabie, cu o ramura verde n cioc.
Aceasta legenda este, n mod vadit, foarte asemanatoare cu relatarea biblica. Conform Bib
liei, Noe, la sfrsitul potopului, l-a trimis pe corbul Hereb, sa-i aduca vesti despre ce se ntmpl
a.
Dupasapte zile, corbul nu se ntorsese, si-atunci Noe i-a dat drumul porumbiei lonah: ea a
revenit, avnd n cioc o ramura de maslin.
Relatari asupra unei imense inundaii se regasesc pe toate continentele.
ncepnd cu secolul trecut, s-a cautat sa se dea o explicaie stiinifica acestei tradiii. Unii
au aratat ca o mare enorma interioara, situata n Asia centrala, se golise, pe la anul 2300 .H., ca
urmare a
16

unui cutremur. Dupa o alta teorie, nori enormi ar fi nconjurat odinioara permanent planeta, pn
a cnd racirea climatului a dus la condensarea acestor nori, urmata de ploi ngrozitoare.
Geologii nsa n-au gasit niciodata urme ale vreunei inundai) planetare. S-au produs doar
potopuri locale. Unul din cele mai importante s-a produs n Mesopotamia . Pe acesta l reda Biblia, el
gasindu-se, n forme puin diferite, n legendele babilontene si asiriene. Mai precis, aceste legende
1 "ara dintre fluvii" (Tigru si Eufrat).
ALE ISTORIEI
65
se gasesc n epopeea lui Ghilgames, dupa numele eroului, iar Biblia le-a preluat. S-a putut data, cu
aproximaie, aceasta inundaie, pe la anul 4000 .H,
O tablia ramasa din civilizaia din Sumer , una din cele mai vechi, cunoscute n
Mesopotamia, povesteste cu precizie potopul . Ziusudra este omologul lui Noe.
"Ziusudra, n picioare pe locul sau, asculta.
"Stai lngazid, n stnga mea...
Lngazid i voi spune ceva, ascufta~ma;
Fii atent la ordinele mele:
La noi... un potop va cuprinde sanctuarele
Pentru a distruge samna rasei umane...
Aceasta este hotarrea noastra, sentina adunarii zeilor
La ordinul lui Anu si En/if...
Regelui si legii sale, un ragaz li se va acorda."
- 24 Toate furtunile, cu o extraordinaraviolena
S-au dezlanuit n acelasi timp.
Si imediat, Potopul a invadat sanctuarele.
Dupace timp de sapte zile si sapte nopi
Potopul a maturat pamntul
Si enorn , ^nrabie a fost zglita
Defurtu ^Jape,
Utu a f, ,./,& care raspndeste
in sudul Mesopotamiei, Jnga Golful Persic.
66
ENIGME CAPTIVANTE
Lumina n cer si pe pamnt Ziusudra a deschis atunci o fereastra a corabiei lui
enorme, Ziusudra, regele S-a prosternat n faa lui Utu; Regele i-a sacrificat un bou si a ucis
17

o oaie."
Se pare ca a fost descoperita o marturie concreta a potopului1 n regiunea n care odinioara Tigrul
si Eufratul se varsau n Golful Persic s-a gasit un strat mare de namol, lung de sase sute de
kilometri si lat de o suta cincizeci. Cauza acestei inundaii a fost, fara ndoiala, un cutremur care s-a
produs chiar n Golful Persic.
O alta dovadasi mai spectaculoasa despre realitatea unui potop n Orientul Apropiat, poate fi
descoperirea ramasielor Corabiei lui Noe pe Muntele Ararat, n Turcia orientala, unde ea ar f i esuat.
Conform
observaiilor unor aviatori, n gheurile acestui munte s-ar gasi un obiect cu forma unei corabii,
lunga de o suta treizeci si cinci de metri... Mai multe expediii au cercetat aceste locuri n 1952,
1953, 1955 si 1958. Erau conduse de Fer-nand Navarra.
n 1958, acesta a adus bucai de lemn scoase din gheaa: vechimea lor a fost apreciata la
patru sau cinci mii de ani. Ca sa provina din arca, ar fi trebuit sa fie ceva mai vechi...
Mit sau realitate? Blestemul lui Tutankhamon
"Moartea v-a atinge cu aripile ei pe cel care l va tulbura pe faraon " Aceasta inscripie, descoperita
n interiorul mormntului lui Tutankhamon, 1 capata un straniu ecou atunci cnd a devenit 1
cunoscuta soarta celor care "au profanat" acest mormnt. Dar exista oare cu adevarat o relaie
de j cauzasi efect ntre aceasta profanare si aceasta soarta'? Pentru a ne putea face o parere,
cel mai bine ar fi sa reamintim istoria descoperim acestui l mormnt.
La nceputul secolului XX, egiptologii credeau
ca Valea Regilor1 si-a dezvaluit toate secretele
^Treizeci de cosciugesi douazecisi patru de mumii
.provenind din trei dinastii de faraoni egipteni au
fost scoase la lumina. Printre cele mai cunoscute,
trebuie menionate cele ale lui Ramses II si
Amenofis l.
vale n Egipt pe rn; Loc ales fmperiu
stie al Nilului, n fata Luxorului ntarea faraonilor din Noul
68
ENIGME CAPTIVANTE
t
Sapaturile au provocat, uneori, manifestari ostile din partea populaiei. Astfel, la Luxor, n
momentul n care unele tezaure erau ncarcate pe un vas, a aparut o procesiune de femei
- 25
arabe, gemnd si urlnd. In melopeea lor, un cuvnt revenea mereu: "Blestem..."
Mormntul neasteptat
Egiptologii nu erau, totusi, primii care au patruns n hipogeele Egiptului faraonic. Grupuri de
jefuitori i-au devansat. In 1900, un grup narmati-a lovit pe paznicii mormntului lui Amenofis II.
n 1903, un englez bogat, lordul Carnavon, a venit la Cairo cu intenia de a face noi sapaturi.
18

La nceput, a fost primit cu scepticism, dar el a reusit sa-si atraga colaborarea unui tnar, dar
remarca-bii arheolog, Howard Carter. Si, contrar tuturor asteptarilor, echipa Carnavon-Carter a
obinut un sir de succese.
n 1906, un alt cercetator, Theodore Davis, a descoperit o cupa mica din faiana albastra pe
care era gravat un nume pna atunci necunoscut: Tutankhamon. Apoi, au fost descoperite ulcioare
1 cntec ritmat care nsoeste declamaia
2 cavouri ale civilizaiilor preistorice, protoistorice si
antice.
ALE ISTORIEI
69
de pamnt marcate cu acelasi nume...
Se parea ca Tutankhamon era un faraon care traise n jurul anului 1350 .H. Carter si
Camavon au hotart sa-si concentreze cercetarile asupra lui. Timp de civa ani, sapaturile n-au scos
la iveala mare lucru, cu excepia unei tablie de lemn, pe care era nscrisa relatarea razboiului
dintre egipteni si hicsosi . Razboiul din 1914 a ntrerupt cercetarile.
Carnavon ncepuse sa se descurajeze, n 1920, el a trimis de la Londra, lui Carter, o telegrama:
"Am pierdut destul timp n Valea Regilor. Schimba tocul. Mergi sa faci sapaturi n delta
Nilului. Este o regiune n care nu s-au gasit nca prea multe."
Carter a avut atunci o sclipire de geniu. Uitndu-se ntr-o zi la colibele de piatra din vecina
tatea mormntului lui Ramses VI, i-a venit n minte ideea ca nimeni nu facuse sapaturi sub ele... De ce
n-ar
ncerca el?
La 2 noiembrie 1922, ncep sapaturile. Chiar a doua zi, apare surpriza: a iesit la iveala o
piatra. Carter a desprins-o cu grija, dar a aparut o alta piatra. Era cu sigurana, capatul unei sc
ari. Pna s-a nserat, au fost degajate patru trepte, din cele saisprezece pe care le are scara.
1 triburi nomade asiatice care au invadat Egiptul si !-au stapnit n sec. XVIII - XVI .H.
70
ENIGME CAPTIVANTE
Cercetatorii, dupa degajarea scarii, au ntlnit o dala de piatra cu doua sigilii. Unul din ele
era fara ndoiala fals, facut de jefurtorii de morminte care urmareau sa-si ascunda aciunea.
Dar al doilea era autentic.
El purta inscripia urmatoare Nebkheperoure -Tutankhamon.
Poarta a fost perforatasi prin gaura facuta a iesit un aer caldu, greu de respirat. Carter a
introdus o lanterna prin gaurasi a putut vedea un culoar lung, plin de darmaturi. La
extremitatea cealalta, la sapte sau opt metri distana, o alta poarta a aparut marcata de sigiliul
lui Tutankhamon.
Carter i-a telegrafia! lordului Carnavon pentru a-i anuna extraordinara descoperire.
Trei saptamni mai trziu, acesta a venit n Egipt, nsoit de un alt egiptolog renumit, Calender.
19

- 26
O nepaturade nar
La 25 noiembrie 1922, Carter, Carnavon si Calender au cobort mpreuna scara cu saisprezece
trepte si au ajuns pna la a doua poarta. Carter a gaunt-o, a luminat interiorul si s-a
uitat sa vada ce se afla n partea cealalta.
Era ceva fantastic, deoarece Carter a nceput sa vorbeasca farasir si a ramas lipit de zid,
parca
? Tutankhamon - masca funerara
72
ENIGME CAPTIVANTE
dobort de ceea ce vazuse.
Spartura a fost marita. Si-atunci, la rndul lor, si nsoitorii lui au putut sa vada. Erau vase de
alabastru, bijuterii, coliere, cupe de aur, cufere incrustate cu pietre preioase...
Un fapt curios: dezordinea n care erau ngramadite toate aceste comori. Era nsa clar:
mormntul iui Tutankhamon fusese deja profanat si, fara ndoiala, de foarte mult timp. Si nu
exista n camera nici mumie, nici sarcofag, ceea ce era ciudat...
Cercetatorii au facut inventarul complet al bogaiilor ngramadite n anticamera. Ziaristii au n
aval'it din lumea ntreaga, dar cnd vreo treizeci dintre ei au vizitat mormntul sub conducerea
lui Carter, au fost huiduii de vreo suta de egipteni care aruncau si cu pietre. Poliia a trebuit sa
intervina.
Aceasta n-a mpiedicat, la 18 februarie 1923, sa se faca "inaugurarea" oficiala a sapa
turilor. La intrarea n mormnt, fluturau drapele egiptene si britanice, naltul comisar al Marii
Britanii, mai muli ministri egipteni, ambasadorii Franei si Belgiei, regina Elisabeta a Belgiei (care i
susinea pe lordul Carnavon), participau la inaugurare.
Dar nu se facea doar o vizita oficiala, ci se trecea la o noua etapa a sapaturilor. Arheologii
au nceput sa desprinda peretele n spatele caruia trebuia sa se gasesca mormntul lui Tutank
hamon. Dincolo de zid a aparut un cufar de lemn
ALE ISTORIEI
73
aurit, nalt de trei metri, pe care era desenat soimul Horus.
Semne magice pareau a fi destinate protejarii odihnei faraonului.
Apoi, a fost gasit un al doilea cufar. De data aceasta, pe el aparea un sigiliu cu numele lui
Tu-tankhamon. Carter si Carnavon au neles casi-au atins inta. Mumia era acolo. Ca o masura de
prudena, Carnavon a hotart sa nchida mormntul pentru a evita un aflux nedorit de vizitatori.
Descoperirea a facut mare vlva: moda Tutank-hamon a nceput la Londra.
Dar lordul Carnavon avea o alta grija: fusese nepat la gt de un nar. Aceasta nepatura
a provocat o puternica mncarime, apoi o inflamaie. El si-a dat seama de gravitatea situaiei,
deoarece sanatatea sa era deja subreda n urma unui accident de masina. "Am auzit
chemarea, sunt gata." a spus el.
20

n curnd, s-a declansat o congestie pulmonara, n noaptea de 4 spre 5 aprilie 1923, lordul
Carnavon era n agonie ?ntr-o camera a hotelului Continental din Cairo. Din nou, a spus: "S-a
terminat, am auzit chemarea si ma pregatesc!"
Aproape chiar n acel moment, lumina s-a stins n camerasi, de altfel, n tot hotelul... Infirmiera
care-l supraveghea pe Carnavon s-a dus sa aduca lumnari; cnd a revenit, descoperitorul lui
Tutankhamon era mort.
Asa s-a nascut legenda blestemului faraonului.
- 27
ENIGME CAPTIVANTE
Diferite explicaii
Foarte repede, presa a facut o legatura ntre moartea lui Carnavon si profanarea
mormntului lui Tutankhamon. Astfel, Ia 6 aprilie 1923, Le Fi-garo scria:
"Evenimentele au dat dreptate prezicerilor fela-hilor. Omul care a descoperit hipogeul faraonului
Tutankhamon a fost victima divinitailor subterane. Lordul Carnavon nu mai este. n acest fel s-au
ndeplinit ameninarile marilor preoi egipteni facute contra profanatorilor de mumii."
Se soptea chiar ca, n realitate, un scorpion sacru n vechiul Egipt... l-a nepat pe
Carnavon, si nu un nar. Se afirma, de asemenea, ca o cobra a mncat canarul lui Carnavon:
acesta avea, ntr-adevar, obiceiul sa puna, a capatul de sus al scarii mormntului, colivia cu
pasarea favorita.
n realitate, moartea Iui Carnavon, am mai spus-o, n-a fost deloc misterioasa. Iar Carter se
simea foarte bine si si continua sapaturile. El a descoperit doua alte cufere, cu numeroase ac
cesorii, apoi o capela etc. Doua alte sarcofage au fost gasite, din care unul din aur masiv.
Mumia a fost scoasa din mormnt ai tombrie 1925: nvelita complet n benzi
ALE ISTORIEI
75
se gasea ntr-o stare foarte proasta.
Inscripiile de pe benzi afirma: "Rege Tutank-hamon, inima ta ramne nemuritoare n trupul t
au. Ea este n fruntea celor vii, asa cum Ra va ramne n cer."
Acum se stie ca Tutankhamon era un faraon din a 18-a dinastie, mort foarte tnar.
Obiectele de arta gasite n mormntul sau sunt la muzeul din Cairo.
Totusi, seria de mori care a urmat a contribuit la ntreinerea mitului blestemului. Cel mai tn
ar din fraii lui Carnavon a murit dupasase luni. Infirmiera care l-a ngrijit pe lord la hotelul
Continental a murit puin dupa aceea, iar secretarul lui Carter a decedat curnd de tuberculoza;
tatal arheologului s-a sinucis trei luni mai trziu.
Dar au fost si cazuri mai tulburatoare. Astfel, savantul britanic Archibald Douglas Reed a de
cedat la puin timp dupa ce a radiografiat mumia lui Tutankhamon.
S-a relatat ca un ministru egiptean, vrnd sa ancheteze aceasta enigma, a vizitat mormntul
21

mpreuna cu un mblnzitor de serpi. La sosirea lor, o cobra si o vipera ar fi iesit din mormnt...
si au reusit sa dispara. Ministrul a murit puin dupa ce a revenit la Cairo. Cei ce cred n puterea
blestemului, vorbesc de saptesprezece victime...
Ca raspuns, acestora li se poate arata o lista cu persoane care au participat la
descoperirea lui Tutankhamon, dar care au murit la o vrsta foarte
*
76
ENIGME CAPTIVANTE
- 28
l
avansata, n condiii normale.
Trebuie totusi sa amintim casi ali egiptologi au murit n condiii misterioase nainte si dupa
sapaturile lui Carter si Carnavon. n 1823, arheologul italian Giovanni-Battista Belzoni, cel care
a descoperit mormntul lui Sethi l, s-a mbolnavit avnd febra mare pe cnd se gasea n Africa
occidentala. Poate ca n-a fost dect o criza de paludism, dar Belzoni a spus: "Simt mna mor
ii ntinzndu-se spre mine... Stiu ca nu mai am dect cteva ore de trait." Un vrajitor african l-a tratat
cu
opium, dar arheologul a murit blestemndu-l pe Sethi l. "Faraonii s-au razbunat," a spus simplu
vraj[torul.
n 1862, germanul Theodor Bilharz , specialist n autopsia mumiilor, a fost cuprins de friguri
dupa o vizita la Luxor. A delirat timp de cincisprezece zile si a murit fara a-si mai fi revenit. Un
alt arheolog german, Heinrich Brugsch a manifestat spre sfrsitul vieii simptome clare de alienare min
tala.
Alte cazuri sunt mai recente. Un conservator al muzeului din Cairo, Mohamed Mehdi, a murit n
urma unei hemoragii cerebrale dupa ce aprobase expunerea la Pafis a tezaurului lui
Tutankhamon. Succesorul sau, Kamal Mahrez, a murit, tot de o
1 savant care a dat numele bilhanozei (boala provocata de un vierme parazit n aparatul
circulator alemului), (n.a.)
ALE ISTORIEI
77
hemoragie cerebrala, dupa ce daduse aprobarea pentru o expozfie asemanatoare la
Londra...
Numeroase ipoteze au fost elaborate pentru a explica aceste mori misterioase. Una din
cele mai stranii este cea a "piramidei care ascute simurile". Forma piramidala ar duce la
acumularea de energie si, ca urmare, la producerea de viziuni oribile "profanatorilor" si chiar
moartea lor.
lata ce relateaza cercetatorul englez Paul Brunton care a petrecut o noapte n camera regala a
piramidei lui Keops: "Eram cu ochii nchisi si, totusi, toate acele forme ntunecate, diafane ma
forau sa le vad. Si permanent dusmania lor nenduratoare, ncrncenarea lor cumplita cautau s
a ma mpiedice sa-mi menin hotarrea... Curnd, s-a atins paroxismul. Forme monstruoase,
22

nelamurite, orori sinistre, infernale, forme cu aspect baroc, grotesc, nebunesc, diavolesc mis
unau n jurul meu; scrba pe care mi:o inspirau mi provoca o suferina de nenchipuit, n cteva
minute, am trait ntr-o stare de emoie pe care n-o voi uita niciodata. Aceasta stare de necrezut
ramne fixata n altorelief n memoria mea. Pentru nimic n lume, n-as mai repeta aceast
a experiena; niciodata nu voi mai ramne noaptea n mijlocul Marei Piramide."
1 lucrare de sculptura n relief faa de un fond de care ine sau pe care a fost aplicata.
- 29
ENIGME CAPTIVANTE
S-a presupus, de asemenea, ca egiptenii descoperisera radioactivitatea. Preoii lor ar fi
pus materiale radioactive n mormintele faraonilor. Categoric, cunostinele egiptenilor n diferite
domenii erau importante, dar nimic nu dovedeste ca ei cunosteau radioactivitatea. De altfel,
egiptologii mori n condiii misterioase n-au aratat nici unul vreun simptom de radiodermita,
boala datorata radiaiilor.
Mai convingatoare ar fi ipoteza care acuza febra Q, boala cu forme variate, care bntuie n arile
orientale si care se datoreste unei rickettsii , organism intermediar ntre bacterii si virusi, parazit al
animalelor si oamenilor.
Praful a fost si el acuzat: aflat din abundena n necropole, el poate irita pielea sau gtul si poate fi
periculos pentru persoanele cu caile respiratorii sensibile, cum era cazul lui Carnavon.
Un cercetator sud-afrjcan, Geoffroi Dean, crede ca histoplasmoza este vinovata de
uciderea pretinselor victime ale faraonului. Aceasta boala rara, care ucide lent, ar putea
fi transmisa de excrementele liliecilor care traiesc n pesteri.
Dar nici un liliac nu a fost vazut n mormntul
1 provoaca boala denumita nckettsioza (tifos
exantematic, febra munilor Stncosi).
2 boala datorata unei ciuperci parazite (histoplasma)
care ataca pielea, ganglionii, oasele, viscerele.
80
ENIGME CAPTIVANTE
iui Tutankhamon care era, dupa cum am vazut, nchis ermetic de mii de ani. Si atunci, daca nu
liliecii, atunci poate ciupercile subterane au transmis histoplasma.
Totusi, dupa cum am vazut, morile imputate pretinsului blestem au avut caracteristici
diferite si nu pot fi atribuite unei cauze unice si misterioase.
Blestemul lui Tutankhamon i-a facut pe muli sa viseze si sa tremure. Dar este foarte greu s
a crezi n el.
3. De la orasul Ys1 la Atlantida
Grallon , rege din Cornouaille3 se lupta n ari nordice ndepartate, ntr-o zi, obosii de lupta si
de faptul ca nu puteau cuceri o fortareaa inexpugnabila, oamenii sai l-au abandonat. Ramas
23

singur ntr-o ara straina, a ntlnit o femeie cu par rosu, Malgven, care i-a propus sa-l nsoeasc
a n Bretania, dupa ce o va ajuta sa scape de soul ei. Dar trebuiau, fara corabie, sa ajunga la
flota regelui. Malgven I-a urcat pe Grallon pe un cal vrajit, Morvac'h care, repezindu-se pe
deasupra valurilor, a ajuns repede din urma corabiile bretone.
Timp de un an, Grallon si Malgven au ratacit pe oceane, timp n care l-i s-a nascut o fetia,
Da-hut. Dar din nenorocire Mafgven a murit n timpul calatoriei. Doar ei doi, tatal si fiica vor
ajunge pe coastele peninsulei Cornouaille. Dahut a crescut
cetate legendara bretona care a fost nghiita de
valun n sec. IV sau V.
sau Gradlon, rege legendar venit din Cornouaille n
Bretania.
regiune n sud-vestul Angliei.
82
ENIGME CAPTIVANTE
- 30
printre grandioasele faleze din Armorique , acolo unde i placea sa se plimbe. Ea i-a cerut tata
lui ei sa-i construiasca un oras. Mii de muncitori au nceput lucrul si un oras s-a nalat curnd ia
malul oceanului. Un zid urias, avnd o ecluza nchisa cu pori de bronz a caror cheie era pastrat
a cu grija de Grallon ferea cetatea de furia oceanului. Asa s-a nascut orasul Ys.
Lui Dahut i placea sa stea de vorba cu oceanul: "Ocean, frumos Ocean, rostogoles
te-ma pe nisip, rostogoleste-ma pe valul tau. Eu sunt logodnica ta, Ocean, frumos Ocean
albastru. Eu sunt nascuta pe mare, n mijlocul valurilor laptoase si n ceurile ca de vata. Cnd
eram mica, tu frematai, eu ma jucam pe spatele tau uriassi tu frematai. Eu mngiam parul tau
bogat de spuma si tu frematai."
Orasul Ys a devenit un oras al desfrului. Dahut si dorea un alt barbat n fiecare seara: ea f(
sufoca punndu-i o masca de matase pe faa, apoi l arunca n infernul lui Plogoff, spartura uria
sa ameitoare deschisa ntre faleze. Doar un singur logodnic o captiva pe Dahut: Oceanul, ca
ruia i sacrifica pe ceilali...
ntr-o seara, a sosit, calare pe un cal rosu aprins, un necunoscut, mbracat si ei tot n rosu.
1 parte a Galiei, care cuprinde astazi Bret Anrnor: numele celtic al Bretaniei.)
ALE ISTORIE!
83
Chiar atunci, oceanul se nversuna contra digurilor. Omul i-a cerut lui Dahut cheia ecluzei. Ea a
ezitat nti, dar, pna la urma, a cedat si a luat cheia de la gtul lui G ral Io n si a deschis porile; un val
urias s-a pravalit peste orassi I-a scufundat. Asa a disparut orasul Ys.
Dahut si Grallon au reusit sa fuga. Calul Mor-vac'h i ducea pe amndoi, fiica agaata de tat
a, ntr-o cursa nebuneasca: Oceanul care vroia sa-si prinda logodnica, ncerca sa ntreaca
bidiviul n fuga. Deodata, o silueta a aparut pe o stncasi s-a auzit o voce: Sfntul Guenole i
cerea lui Gra'l-lon sa scape de fata. Regele a aruncat-o n ocean, n care Dahut a regasit fantomele
24

nenumaratelor sale victime.

Aceasta este legenda orasului Ys. Dahut, ca personaj al legendei, a fost introdusa doar n
secolul XVIII. Orasul Ys ar fi existat cu adevarat si aici regele Grallon a ntemeiat resedina
episcopala Quimper. Orasul ar fi fost ntemeiat n anul 475, fiind situat fie n golful raposailor
(Baie des Trepasses), fie n golful Douarnenez.
In acest ultim golf, scafandrii afirma ca au zarit ruine ciudate.
Acestea se pot observa nsa doar n anumite momente, n timpul fluxului si cnd apa este
foarte linistita. De asemenea, la estul golfului exista un drum care nu duce nicaieri, oprindu-se
la ocean. Dupa unii, cele sapte insulie care se nsira ntre Douarnenez si Piougrescant ar fi
fost odinioara
84
ENIGME CAPTIVANTE
locul pe care a fost cndva situat orasul, care, se pare, era foarte ntins...
Zidul Insulelor Bahama
Atlantida... Este enigma despre care s-a scris cel mai mult. Si nu s-a scris ca a fost doar un
oras ci un continent ntreg si o civilizaie pe care marea le-a nghiit.
Platon, n doua dialoguri, Timaios si Critias, a conferit misterului Atlantidei o valoare
deosebita. Prelund o legenda egipteana, Platon a descris o insula care ar fi existat odinioara
n Atlantic, si a aratat ca pornind de !a aceasta insulasi strabatnd si alte insule, se
putea ajunge pe un continent. Aceasta insula ar fi avut un port, un stadion, bai publice; pe insula
- 31
aveau loc curse de tauri, care erau folosii si la sacrificii. Insula ar fi fost distrusa de cutremure
de pamnt si de inundaii.
Mai trziu, numerosi scriitori au preluat tema Atlantidei; s-a cautat Atlantida peste tot: n
marea Nordului, aproape de insula germana HeligolaM, pe lnga insulele Canare sau n inima
Sahar
Conform indiciilor date de Platon, Atlanta*:
1 stat insular (fost Lucayes) din Atlantic, la sud-est de coasta Floridei.
ALE ISTORIEI
85
fi fost situata n mijlocul Atlanticului. Insulele vecine, de care vorbeste filozoful, pot fi Antilele, as
ezate aproape de America... De altfel, mai multe descoperiri facute n ultimul timp vin n sprijinul
tezei
despre o Atlantida n Atlantic.
n primul rnd, descrierea extraordinarului "zid din Bahama" n 1970, de catre un fotograf submarin
foarte cunoscut Dimitri Rebiloff; el le-a reperat nu prin scufundare n adncuri, ci zburnd pe
deasupra regiunii din jurul insulei Bimini .
Survolnd aceasta regiune, se observa aliniamente bizare de blocuri de piatra, care, n
25

mod ciudat, sunt invizibile de pe un vas. Aceasta explica motivul pentru care au ramas
neobservate att de mult timp.
Blocurile au dimensiuni care variaza de la 1 pe 1,5 metri, pna la 3 pe 4 metri si formeaza ziduri
lungi de 600 metri la o adncime, n general, de 5 la 6 metri. Uneori, zidurile schieaza un soi
de dreptunghi.
O asemenea descoperire a provocat vii discuii. Unii au vazut n "zidul din Bahama" doar un
fenomen natural, afirmnd ca n-ar fi dect un cordon de gresie la malul marii, asemanator celor
cunoscute deja n Bahama.
Totusi, ntre cordoanele de gresie si zidurile descoperite de Rebikoff exista deosebiri nete.
insula din arhipelagul Bahama.
86
ENIGME CAPTIVANTE
Gresiile sunt friabile si, n plus, deformate, caracteristici care nu apar la zidurile facute din
conglomerate de nisip grosier calcaros, amestecat cu fragmente de cochilii.
Deci, originea "omeneasca" a zidului din Ba-hama pare dovedita. Mai ramne de stabilit
ce popor l-a construit. Zidul, care se gaseste la 5 - 6 metri sub apa, pare sa dateze de cinci mii
de ani. Aceasta vechime s-a calculat pornind de la viteza de crestere a nivelului marii n
Bahama.
Ar fi putut o civilizaie amerindiana sa nale blocurile? Care civilizaie? Si n ce scop?
Pentru a construi simple ziduri? Sau diguri? Enigma este atragatoare. Oricum nu este
imposibil ca aceste vestigii sa faca parte din Atlantida lui Platon, care, evident, nu cunostea
America.
O alta descoperire, tot recenta, a readus n actualitate enigma. Oceanografi rusi, la bordul
navei stiinifice Vitiaz, au descoperit la jumatatea drumului dintre Portugalia si Madera , ramasi
ele unor ziduri si ale unor scari mari. Aceste ruine, pe care le-au fotografiat, se afla la circa 70
de metri adncime, pe vrful unui vulcan submarin stins. Ele sunt formate din blocuri cubice si
din altele rotunjite. Ce concluzie se poate trage?
1 insula portugheza n Atlantic, portughezi n anul 1418.
- 32
^^kW;
Foto 7 - Femei din Creta
ENIGME CAPTIVANTE
N-a fost, mal curnd, Creta?
Pentru unii autori, Atlantida ar fi fost un continent foarte/nare situat pe locul actualului Ocean
Atlantic, n acest fel, s-ar putea explica asemanarile dintre civilizaiile amerindiene (a indi
enilor din America) si cele egiptene si grecesti. Aceasta ipoteza nu poate fi credibila, asa cum
nu pot fi nici altele care se bazeaza mai mult pe imaginaie dect pe date stiinifice. Astfel, fizicianul
german 'Otto Muck considera ca Atlantida se ntindea din Mexic pna n Mesopotamia, aceasta
putnd explica similitudinea dintre piramidele Egiptului si cele din America precolumbiana. Lo
26

cuitorii acestui imperiu ar fi fost oameni din Cro-Magnon!

Aceasta explicaie pune attea probleme noi, cte raspunsuri da. Si aceasta cu att mai
mult cu ct, dupa spusele savantului, ntr-o buna zi, un meteorit enorm ar fi cazut n mijlocul acestei
Atlantide, din care n-au mai ramas dect cteva ruine, intre care si zidurile din Bahama...
Mergnd mai departe cu ideile fantastice, unu au imaginat o Atlantida dotata cu mas
ini zburatoare si cu submarine, popuiata de sclavi jumatate oameni, jumatate animale, sfsiata
de lupte ntre "buni" si "rai"...
ALE ISTORIEI
89
Platon a situat Atlantida la vest de coloanele lui Hercule, adica de strmtoarea Gibraltar. Si,
spunea el, insula era mai mare dect Libia (adica Africa de Nord) si Asia (e vorba de Asia Mic
a) mpreuna. Dar nu cumva Platon a interpretat gresit legenda egipteana? Oare Atlantida nu era situat
a, mai curnd, ntre Libia si Asia? Iar ntre Africa de Nord si Asia Mica exista o insula: Creta. Si
aceasta insula permite celor ce vin din Egipt ca, trecnd prin cteva insule mai mici, sa ajunga
pe un alt teritoriu, Grecia...
Amintim ca acest amanunt exista n textul lui Platon.
n plus, numeroase aspecte din descrierea Atlantidei facuta de catre Platon amintesc de
Creta antica, cu alte cuvinte de civilizaia minoica, dezvoltata aici ncepnd din anul 2400 .H.
n multe privine, civilizaia Cretei poate fi considerata ca foarte evoluata. Cretanii cautau sa
-si nfrumuseeze viaa si iubeau tot ce era frumos. Femeile erau elegante una din ele,
reprezentata ntr-o pictura a fost denumita Pariziana si aveau un rol important n societate.
Cretanii erau un popor de navigatori. Ei au pus la punct instalaii sanitare perfecionate si foloseau bai
fa
cute din pamnt ars sau din metal. Au lasat numeroase opere de arta.
Cursele de tauri se desfasurau frecvent n Creta antica; si, dupa cum spune Platon, ele se
racticau si n Atlantida. Taurul avea un mare rol
T
90
ENIGME CAPTIVANTE
n civilizaia lor. Conform legendei, Pasiphae, soia regelui Cretei, Minos, a avut un
- 33
copil cu un taur iesit din valuri. Acest copil avea trupul de om si capul de taur:
Minotaurul, un monstru sngeros, care traia ntr-un labirint si care, la fiecare noua ani
mnca sapte tineri greci (sapte baiei si sapte fete), dai ca tribut de Atena.'
Fiui regelui Atenei, Tezeu, s-a oferit sa faca parte din grupul victimelor
monstrului. Fiica lui Minos, Ariadna, i-a dat un fir cu ajutorul caruia sa poata iesi
din labirint (de aici provine expresia firul Ariadneij. Si Tezeu a ucis Minotaurul.
Cretanii practicau deci diferite coride . Taurii pe care-i foloseau erau fie
27

specimene domesticite, fie bouri redutabili. Bourul a fost marele taur al Preistoriei:
e! apare pe frescele din Lascaux si l regasim n toata Antichitatea (Cezar I-a
ntlnii n padurea hercinica ) si n Evul Mediu; el a disparut, se pare, pe la
1627. Era un animal impresionant, cu coarnele formnd o lira, si nalt de 2
metri n regiunea greabanului; taurul era negru, iar femela, roscata.
Cretanii se distrau si cu jocul primejdios numit "sari peste taur". Curtea
palatului din Cnossos,
1 corida - cursa de tauri.
2 Orogeneza hercinica -totalitatea miscarilor de
cutare a scoarei pamntului {la sfrsitul erei
primare) n urma careia s-au format o sene'de muni
(Ardeni, Vosgi).
ALE ISTORIEI
91
capitala Cretei, era, cu aceasta ocazie, transformata n arena. Un tnar cretan (sau o tnara
cre-tana care era mbracata barbateste, rochia ei lunga, obisnuita, nefiind potrivita) sarea spre taurul
care se repezea spre el, l prindea de coarne si facea un salt periculos peste spinarea taurului.
Un partener l prindea n partea cealalta.
Acest joc era plin de riscuri, "saritorul" riscnd sa fie strapuns de coarnele animalului. Lupta
nu ducea la moartea animaluiui, dar, uneori, acesta era sacrificat dupa corida.
Val seismic asupra Cretei
La nceputul secolului XX unor arheologi le-a venit ideea unei comparaii ntre Atlantida si Creta.
Dar abia n 1969, elenistul britanic J. V. Luce s-a preocupat ndeaproape de aceasta
identificare.
ncepnd din 1947, cercetarile facute de oceanografi n Mediterana orientala au aratat ca
fundu! marii este acoperit, n aceasta regiune, de un strat de cenusa alba a carui grosime, n
Marea Egee, depaseste doi metri, n timp ce n regiunea Ciprului nu are dect civa
centimetri.
S-a dedus ca, pe la anul 1500 .H. s-a produs o puternica erupie vulcanica n Mediterana.
Dar unde anume? O insula a reinut atenia cercetatorilor: Santorin sau Thera. Insula Santorin
este
92
ENIGME CAPTIVANTE
formata dintr-un grup de insulie situate la 110 kilometri la nord de Creta. Acolo se gaseste singurul
vulcan activ din Marea Egee. n perioada care ne intereseaza, insula Thera (Santorin) era o colonie
minoica.
Insuliele care formeaza Santorinul acum sunt asezate ca ntr-un cerc, n mijlocul caruia
- 34
poate fi identificat un crater invadat de mare. n termeni geologici, aceasta se numeste o
caldeira , n plus, straturi mari de cenusa vulcanica au fost gasite pe insula. Observaiile facute n acest
28

mic arhipelag au aratat ca vulcanul din Santorin a erupt pe la anul 1500 .H. Din el provine cenu
sa descoperita pe fundul Mediteranei, ca si n Creta.
Se stia ca civilizaia minoica s-a prabusit brusc pe la anul 1500 .H., cea mai mare parte a
oraselor, palatelor si satelor fiind distrusa, dar nu se stia din ce cauza. Acum, se pare ca ra
spunsul este clar. Sa ncercam sa reconstituim faptele.
ntr-o zi, vulcanul din Santorin a intrat n erupie. Probabil ca marea coloana de fum care a
fost eliberata era vizibila de pe malul nordic al Cretei, dar, cu sigurana, aceasta manifestare
vulcanica nu parea att de grava nct sa provoace panica.
S-a ntmplat nsa, ceva mai grav: valuri uriase
1 (cuvnt portughez) caldare de mari dimensiuni rezultata din prabusirea craterului unui vulcan
ca urmare a unei erupii.
Foto 8 - Reconstituirea templului din Cnossos
94
ENIGME CAPTIVANTE
II
au patruns n golul provocat la Thera cnd s-a eliminat lava. Valurile s-au propagat apoi pna n
Creta. Probabil ca masurau pna la 180 metri nalime, si se deplasau cu o viteza de 160
kilometri pe ora spre Creta. Cnd au atins insula, ele aveau nca circa 90 metri nalime...
iovitura a fost puternica.
Flota minoica s-a facut andari. Nori de cenusa au navalit pe insula, au izbucnit incendii, locuitorii
au fost sufocai de gazele toxice. Doar regiunile din sudul si vestul insulei n-au fost atinse. Smo
chinii din Creta, datnd din acea epoca, au fost gasii carbonizai...
Cretanii au ncercat sa repare stricaciunile, dar bogaia insulei fusese pierduta pentru
totdeauna. S-a pierdut flota pe care se baza puterea ei; agricultura si comerul s-au ruinat si
Creta n-a mai fost n stare sa se apere de invazii.
Venii din Grecia, micenienii s-au infiltrat n insula, naintea altor invadatori. Cultura cretana
s-a meninut de bine de rau ctva timp nainte de a disparea. Civilizaia minoicainea acum de
domeniul trecutului.
Din toate ipotezele suscitate de mitul Atfan-tidei, cea care o identifica cu insula Creta este cea mai
credibila. Aceasta nu nseamna ca n-au existat, n lume si alte civilizaii nghpe de ape, alte
Atlantide...
4. Mori misterioase n antichitate
Ce otrava l-a ucis pe Britanicus? Ce se gasea n cupa data lui Socrate? Cum a reusit
- 35 Mitridate sa devina imun la otravuri? Ce ciuperci i-au fost servite la masa mparatului
Ciaudius? Ce conineau vaporii care o faceau pe Pitia la Delfi sa intre n transa?
Attea ntrebari care solicita priceperea istoricului, dar si a toxicologuluL a botanistului si a
chimistului. Nu este o sarcina usoara sa identifici otravurile, drogurile, antidoturile, plantele
29

folosite n Antichitate. Termenii folosii de autorii vechi pentru a le desemna, nu sunt, adesea,
termeni stiinifici si este, uneori, greu sa separi adevarul de fals, realitatea de ficiune, istoria
de legenda. Si totusi, coroborarea datelor furnizate de literatura greaca sau latina cu cunostin
ele toxicologiei moderne, permite formularea unor ipoteze interesante n scopul elucidarii
acestor probleme.
1 Mitridate VI Eupator cel Mare (132-63 .H.) rege al Pontului In Asia Mica.
96
ENIGME CAPTIVANTE
Farmacopeea antica
Farmacopeea antica era bogatasi variata. Egiptenii descoperisera acidul cianhidric pe
care-l extrageau din smburii de piersic: probabil Tu-tankhamon a fost asasinat cu aceasta
otrava. Biblia citeaza radacina de absint . Popoarele vechi foloseau mai ales otravuri vegetale,
extrase din cucuta, opium, digitala, laptele cinelui, brndusa, matraguna, maselaria; din
clematitasi spnz obineau meconiu .
Foloseau si otravuri minerale (arsenicul, ceruza -carbonatulAbazic de plumb -, cinabrul
-sulfura de mercur), n acest arsenal se gaseau si substane animale, ca sngele de salamandr
a, rnacinatura de cantarida, buprestes si omida de pin. Buprestes si cantaridele sunt insecte
coleop-tere. Primele, indiferent de specie, nu au proprietaile atribuite de greci. Pudra de
cantarida, luata pe cale orala, irita organele urinare si era considerata, gresit, ca afrodiziac.
Molusca marina cu aspect de limax, aplysia, era considerata toxica, dar n mod gresit.
Sngele
1 planta aromatica coninnd o esena amarasi toxica,
din familia compozeae.
2 suc coninnd alcaloizi (meconina).
ALE ISTORIEI
97
de taur este cu adevarat toxic si a fost folosit de Hannibal , Themistocle si Midas, regele Frigiei
(715 - 676 .H.). Ptomainele, substane toxice, apar, n adevar, n sngele stricat. Sunt alcaloizi
provenii din substane azotate degradate: hidramine, diamine si aminoacizi. Astfel,
colina, care are aciune de protecie asupra ficatului, prin oxidare se transforma n muscarina
care este chiar otrava dintr-o ciuperca (Amanfta muscaria;. palaria sarpelui).
Uneori, nsa, tipul de otrava sau de drog este mai greu de precizat. Prima enigma o gasim
n Odiseea. Pentru a-i da posibilitate lui Ulise sa scape de farmecele lui Circe care i-a
preschimbat tovarasii n purcei, Hermes i aduce o iarba misterioasa: "Radacina era neagrasi
floarea, alba ca laptele; moli o numesc zeii; muritorii o smulg greu; dar zeii pot orice."
Ce poate fi aceasta "iarba a vieii"? S-a crezut ca este spnz, maselaria, sau mandragora
.
Spnzul celor vechi aparinea genului strigoaie din familia liliaceae: el conine
- 36

30

alcaloizi
1 general si om de stat cartaginez (247-183 .H.) S-a
otravit pentru a scapa de romani.
2 general si om de stat atenian (525-460 .H.)
3 planta a' carei radacina se aseamana cu o forma
omeneasca si are proprietai narcotice si purgative.
Odinioara se'folosea n vrajitorie.
4 planta robusta, cu flori albe-verzui. Veninoasa,
medicinala.
98
ENIGME CAPTIVANTE
care ncetinesc bataile si micsoreaza fora de contracie a inimii. Este un hipdtensor si un
laxativ. Era'recomandat celor care vorbeau farasir si tare. Spnzul de astazi face parte din ordinul
ranuncu-lales, familia ranunculaceae, care nfloreste iarna si de aceea i s-a dat numele:
trandafir de Craciun; are un prost renume chiar din vremea lui Diosco-ride . Nu ne putem da ns
a seama cum, una sau alta din aceste plante, i-a putut feri pe tovarasii lui Ulise si pe Ulise nsu
si, de a fi transformai n porcine.
Maselaria si mandragora sunt, de asemenea, plante cu flori albe si se gasesc pe malurile Mediteranei.
Ele au proprietai calmante si narcotice, si, din acest motiv, intra, probabil, n compoziia ba
uturii "Nepenthes care aducea "uitarea tuturor relelor" (A. Chenier, Orbul) cu care Jason I-a
adormit pe balaurul din Colchida, Una din aceste doua plante i-a fost data lui Ulise, probabil,
pentru a-l face sa uite spectacolul dureros al tovarasilor sai metamorfozai si sa-i usureze
ntoarcerea n Ithaca.
Tot n Odiseea, Elena i-a dat lui Telemac, fiul
1
Pedanios D. {sec. l d.H.) medic si botanist grec
originar din Asia Mica. A scris: "Despre mijloacele de
vindecare".
bautura magica contra tristeii.
erou tesahan. A organizat expediia argonauilor
pentru cucerirea Lnei de Aur din Colchida.
ALE ISTORIEI
99
lui Ulise, acest misterios Nepenthes pentru a-i alina supararea si durerea. Unii autori cred ca este
vorba de opium sau hasis pe care grecii probabil ca le cunosteau. Dar a fost gresit asimilat cu
cafeaua, care va fi introdusa pe continentul european abia n secolul XVII. n orice caz, aceasta
bautura nu are nimic de-a face cu planta carnivora cu acelasi nume care creste n regiunile tropicale
ale Lumii vechi (Malaezia).
31

O alta enigma este cea a Pitiei din Delfi, preoteasa lui Apollo. Se considera ca aceasta
fecioara primea inspiraia datorita unei degajari (pneuma) de gaze ce ieseau dintr-o spartura
n pamnt pe care tradiia o situiaza n fundul ady-tonului (camera subterana n care statea
Pitia). Dar sapaturile de la Delfi n-au aratat n acel loc nici o emanaie de vapori. Daca nu era o
pneuma, se poate crede ca Pitia mesteca frunze de laur (dafin), arborele lui Apollo: unele
varietai de laur sunt, cu adevarat, toxice. Noi credem ca delirul Pitiei era un fenomen de ordin
religios, nrudit cu autosugestia. Si astazi, ca si n Antichitate, nu este nevoie de un agent fizic sau
chimic pentru a se provoca o stare de excitaie sau de frenezie religioasa.
- 37
ENIGME CAPTIVANTE
Moartea Iul Socrate
Despre moartea lui Socrate ne vom ocupa mai pe larg. Se cunosc foarte bine faptele datorita
re-tatarii lui Platon n Phedon , Socrate fusese condamnat la moarte de un tribunal din Atena
pentru nelegiuire si corupere a tineretului. Dupa ce a baut cupa cu suc de cucuta, el si-a simit
picioarele si stomacul racindu-se, devenind apoi insensibile. El i-a mai csj-u lui Criton sa
sacrifice un cocos lui Asclepios si a facut o miscare convulsiva. Calaul i-a descoperit faa:
ochii (uf Socrate erau nemiscai. Otrava si facuse efectul.
Dar ce fel de otrava? Exista mai multe feluri de cucuta. Ele aparin familiei umbeliferae, avnd
florile ca niste umbrele albe. Cucuta mica, nalta
1 filozof grec atenian (470-399 .H.)
2 filozof grec atenian (428-348 .H.) discipol al lui
Socrate. Autor al treizeci de dialoguri (Banchetul,
Republica, Phedon etc.)
3 dialog al lui Platon, care pune n scena ultimele
momente ale lui Socrate n mijlocul discipolilor sai.
4 (n dialogul lui Platon) Socrate i spune lui Criton,
care a venit la nchisoare ca sa-l elibereze, ca legea,
chiar nedreapta, trebuie respectata.
5 (mitologia greaca) zeu venerat n Epidaur. Este
Escu/ap, la latini.
ALE ISTORIEI
101
de saizeci de centimetri, nu poate fi inculpata; ea nu conine dect un alcaloid puin toxic si nu creste
n
regiunile mediteraneene.
32

Se poate scoate din cauzasi cucuta otravitoare sau de apa, deoarece nici ea nu se gases
te n Grecia. Flora greceasca are nsa alte cucute, n primul rnd, cele din grupa oenantae, ale
caror radacini sunt toxice. Totusi, ele nu se gasesc n regiunea Atenei, unde Socrate a fost
condamnat la moarte si intoxicaia pe care o provoaca are simptome diferite.
Adevarata "vinovata" este cucuta mare. Aceasta specie, nalta, uneori, de 2 metri, se gases
te n mod obisnuit n jurul Atenei. Tija, frunzele si florile sale conin o otrava n care se gasesc cinci
afcaloizi, ntre care conina sau cpnicina, cu o structura apropiata de cea a nicotinei si provoaca
o paralizie care ucide. Simptomele descrise de Platon concorda cu efectele provocate de ace
sti alcaloizi.
Este posibil ca, pentru a ndulci agonia condamnatului, sa se fi adaugat opium, la sucul de
cucuta. Macul creste n unele regiuni din Balcani si grecii si-l puteau procura. Theophraste ,
filozof grec si discipol al lui Platon, relateaza ca cele doua substane fusesera amestecate de c
alau.
1 filozof grec din Lesbos (372-287 .H.). Autor al Caracterelor, culegere de studii morale si
portrete pitoresti.
102
ENIGME CAPTIVANTE
Poetul grec Appolonios spune ca probabil se amestecasera mpreuna cu cucuta si radacini de
- 38
omag (Aconitum tauricum), dar aceasta ipoteza ni se pare puin credibila, deoarece omagul
provoaca o paralizie a limbii si a vorbirii, urmata de o indispoziie intensa cu tulburari de
respiraie; Socrate nu a prezentat nici unul din aceste simp-tome.
Cucuia a facut si alte victime ilustre: De-mostene s-a otravit, nendoielnic, tot cu cucuta, n
timp ce Seneca a baut suc de cucuta n timp ce-si taia venele.
Mit r l date sl otravurile
O problema despre care s-a scris foarte mult este metoda pusa la punct de Mitridate pentru
a se apara de otravuri. Procedeul pe care el l-a
poet si gramattcian din Alexandria (295-230 .H.),
autor al epopeii Argonauii.
om politic si orator atenian (384-323 .H.). A luptat
contra lui Filip al Macedoniei si contra lui Alexandru
cel Mare. Din cauza esecului revoltei grecesti s-a
otravit.
filozof, nascut la Cordoba {4 .H.- 65 d.H). Preceptor
al lui Nero, consul. Compromis ntr-o conjuraie, s-a
sinucis. A scris: Dialoguri, tragedfi.
ALE ISTORIEI
103
33

inventat a intrat n uz cu numele de mitridatizare si desemneaza imunitatea contra otravurilor, ob

inuta prin ingerarea acestora n doze mici mai nti, apoi din ce n ce mai puternice. Mitridate
nu a folosit deci nici un antidot, desi s-a spus de multe ori acest lucru.
Erou al unei tragedii de Radine , Mitridate VI cel Mare a fost rege al Pontului din 111 (a 63
.H. Tnar, a trait ca un vagabond si atunci a studiat plantele toxice si a pus la punct metoda sa.
Se pare ca a folosit nvaaturile unor tamaduitori scii si ale unor medici din Babilon si din
Btinia . Se spune casi-a ncercat metoda pe condamnai la moarte.
Tehnica pusa la punct de Mitridate a dat nastere la multe controverse. Dupa A. Cabanes si
L. Nass, el nghiea zilnic otrava ntr-o doza care nu-/ putea otravi. Apoi, si-a perfecionat
metoda punnd mpreuna toate otravurile cunoscute. Tot dupa aceiasi autori, Mitridate ar fi fost un
precursor al seroterapieJ: el ar fi conceput un antidot al veninului viperelor, folosind snge de ra
e care
Jean fiacine, poet dramatic francez (1639-1699). A
scris tragedii (Andromaca, Bntannicus, Mitndate,
Fedra etc.) si o comedie (Ies Plaideurs).
ara din Asia Mica la Marea Neagra, cucerita de
romani n 63 .H., la moartea lui Mitridate VI.
regat n vestul Asiei Mici, la malul Marii Negre (sec.
III .H.).
104
ENIGME CAPTIVANTE
mncasera aceste reptile.
- 39 Natura exacta a otravii contra careia Mitridate se imunizase a ramas necunoscuta: dupa
unii, el s-ar fi folosit de un amestec de plumb si mercur; dupa alii, de o infuzie de flori de
piersic. Un amestec de plumb si mercur nu da niciodata imunitate celui care l nghite cu
regularitate. Din contra, dupa cteva luni, consumatorul devine un infirm suferind de tulburari
digestive, de dureri intense n tot abdomenul, cu iradieri spre sale si organele genitale, si de
dureri cumplite de cap. El cade ntr-o profunda apatie si devine somnolent. Nu se mai poate
ine pe picioare si are ameeli.
Infuzia de flori de piersic, daca florile sunt culese cu frunze si cu tije destul de lungi, conine
acid cianhidric. Piersicile, ciresele salbatice, migdalele si multe alte rosaceae conin n
smburi un glicozid cianhidrina: amigdalina. Prin hidroliza cu acizi diluai sau prin absorbie n
sistemul digestiv, amigdalina se descompune n glucoza, benzalde-hidasi acid cianhidric (sau o
cianura).
Cianura nu miroase asa cum se crede; mirosul de migdale amare este dat de benzaldehida care
nu este toxica. Dat fiind ca ea se gaseste n produsele de degradare ale amigdalmei n
cantitate proporionala cu cantitatea de cianura, intensitatea mirosului sau este proporionala cu
cantitatea de acid cianhidric (sau, cum se mai numeste, acid prusie). Ingerarea regulata a
acestei infuzii duce, n timp, la greuri, tulburari nervoase (insomnii,
34

-TTfr'PTfftf
ALE ISTORIEI
ameeli, mers nesigur), dureri n regiunea inimii, o oboseala crescndasi o slabire accentuata.

- 40
Se pare ca Mitridate nu a avut aceste simptome.
Ca o curiozitate, dam compoziia amestecului "Mitridate", asa cum l-a propus Serenus Samonnicus,
savant latin din secolul III d.H.: douazeci de frunze de virnan, un cristal de sare, doua nuci
si doua smochine uscate. Virnanul este o planta ier-bacee din care exista circa optzeci de
specii n Europa meridionalasi n Asia: una din ele cu flori galbene si miros agreabil, este
cultivata n gradini. Ca urmare, numele mitridate a devenit, fara ndoiala gresit, sinonim cu
drogul sarlatanului.
Sinuciderea reginei Cleopatra n anul 30 .H., a ramas nconjurata de mister. Dupa unii, ea
s-ar fi otravit; dupa alii ea ar fi cerut un cos cu flori sj smochine, printre care se ascundea o
"aspida" care a muscat-o si a ucis-o. n realitate, sarpele care a muscat-o nu are nici o legatur
a cu vipera aspida de la noi (Vipera aspis). Mai mult ca sigur ca a fost o cobra egipteana
(Na/a haje] numita aspida de cei vechi.
n Antichitate se stia ca muscatura acestui
Cleopatra VII (69-30 .H.) regina a Egiptului.
Farmecele ei i-au atras pe Cesar, apoi pe Antoniu.
Cu ea s-a ncheiat dinastia Lagizilor si independena
Egiptului.
Vipera aspis, talie mica: 60-80 cm. Traieste n
mijlocul si sudul Europei.
106
ENIGME CAPTIVANTE
sarpe omora relativ fara dureri si de obicei n acestfel era ucis un deinut politic. De altfel, pe coroana
regala a sculpturilor din anticul Egipt apare o aspida.
Sinistra Locusta
Sa trecem peste cteva decenii si sa intram n ntunecata atmosfera a Imperiului roman, n timpul c
aruia otravitorii au avut un rol important. Astfel, Livia , soia lui August ; si-a ucis soul prin presa
rare de arsenic pe smochinele pe care el ie consuma cu placere.
Moartea mparatului Claudius n anul 54 d.H. a dat nastere la diferite interpretari. Soia sa,
Agripina, dorea sa-l ucida pentru ca fiul ei Nero , din alta casatorie, sa se urce pe tron, S-a hot
art
1
35

Livia Drusila (55 .H.-29 d.H.) soia lui Augustus. A

avut, dintr-o casatorie anterioara, doi copii: iberiu si
Drusus. La ndemnul ei, Augustus l-a nfiat pe
iberiu.
Caius Julius Caesar pcfavianus Augustus, mparat
roman, nepot al lui Julius Caesar. Nascut n 63 .H.,
mort n 14 d.H.
mparat roman (41-54 d.H.).
mparat roman (54-68 d.H.}. S-a sinucis ca urmare a
mai multor comploturi.
ALE ISTORIEI
- 41
107
sa-l otraveasca: etapele acestei crime au fost relatate cfi mai muli istorici, n special
Suetonius s i Tacit . Eunucul Halotus a prega tit mncarea fatala dupa instruciunile oribilei otra
vitoare Locusta. Era o mncare de ciuperci comestibile (Amanita caesarea) numite n latina
boletum: din aceasta cauza sunt acuzate n mod obis nuit mnata rcile sau hribii (Boletus
edulis) ca l-au otravit pe Ciaudius.
Aceste ciuperci comestibile au fost impregnate cu suc extras din Amanita phalloides,
ciuperca foarte otravitoare. Totusi, mpa ratul din placerea de a mnca din nou dintr-un fel att
de bun, a vomat, gdilndu-si omusoru!.
Ei absorbise doar o mica doza de otrava, insuficienta pentru a-l omor. Agripina i-a cerut
atunci medicului lui Ciaudius, Xenofon din Cos, sa gaseasca un mijloc sa-l ucida. Sub pretextul
ca-l ajuta pe mpa rat sa vomite din nou, medicul i-a nfipt o pana n gtlej, dupa cum arata Tacit.
Suetonius spune nsa ca, din contra, medicul i-a facut o spa lare a stomacului sau i-a dat sa
nghita o fiertura .
V. s i G. Wasson afirma ca lui Ciaudius i s-a administrat o puternica doza de fiertura de tigv
a
1 istoric latin (69-125 d.H.) Autor al carii Vieile celor
doisprezece Cezari (de la Caesar la Domiian).
2 istoric latin (55-120 d.H.) autor al Analelor, Viaa lui
Agricola, Dialogul oratorilor.
108
ENIGME CAPTIVANTE
(Lagenaria siceraria) pe cale rectala , pentru ca mparatul sa nu-i simta gustul amar. Aceasta ar
fi marit efectele ciupercii otravite.
O vom regasi pe Locusta n aciune si ntr-un alt celebru caz de otra vire. Ea preparase p
otrava fulgeratoare, facnd ncerca ri pe sclavi, otrava pe care Nero, fiuf Agripinei, f-o ceruse
pentru a-( omor pe.Britannicus, fiul lui Claudius s i al Mes-salinei . ntr-o pagina celebra , Tacit
relateaza tragica masa, Britannicus statea de o parte, n tovaras ia altor nobili tineri. Nero s i
complicele sau Narcis au fost nevoii sa foloseasca o viclenie pen-tru a ns ela vigilen a "celui care
gusta mncarurile", lata ce spune Tacit: "p bautura nca "nevinovata", dar foarte fierbinte, i-a
fost servita lui Britannicus, dupa ce a fost controlata; el n-a primrt-o deoarece era foarte
36

fierbinte si atunci s-a turnat apa rece n care fusese deja pusa otrava. Aceasta i s-a raspndit n
tot corpul cu atta repeziciune ca dintr-o data i-au fost retezate si vorba si viaa.
Cei ce s edeau alaturi de el la masa s-au nelinistit. Cei mai puin prevazatori au fugit; dar cei
1 B. Ti beri u s Claudius, fiu al lui Claudius si al
Messalinei {41-55 d.H.^. A fost otravit de Nero.'
2 Valeria Messalina, mparateasa romana (25-48 d.H.)
soia lui Claudius, mama lui Britannicus s i a Octaviei.
A fost ucisa la instigarea lui Narcis (sclav eliberat de
Claudius).
ALE ISTORIEI
109
cu mintea mai ascuita au ra mas la locul lor nemiscai, cu ochii pe Nero. Acesta, stnd pe patul sau s i
simulnd ca nu stia ce se ntmplase, a spus ca nu-i nimic grav: cauza era boala de care
suferea Britannicus de mic copil, ca si va reveni sica o sa deschida iar ochii." Britannicus era,
ntr-adeyar, epileptic.
- 42
n Britannicus, drama lui Racine, Burrhus, educatorul lui Nero, i povesteste Agripinei tragedia la
care asistase:
"Cupa din mini i era umplutade Narcis; Dar buzele sale abia i-au atins marginea, Nici
sabia n-ar fi avut o fora att de mare Doamna, i-a luat lumina ochilor; Si-a cazut pe pat
rece, faraviaa."
Cu ce otrava a fost fulgerat Britannicus? S-a vorbit de omag, de arsenic, de cocleala, de
cinabru, de un amestec de plumb si mercur. Dar, innd seama de viteza cu care a acionat
otrava, ipoteza cea mai posibila este folosirea acidului cianhidric.
Pentru a ncheia, sa parasim armurile mediteraneene si sa facem o scurta incursiune n India.
Soma vechilor arieni, care era principalul ingredient din sacrificiile vedice, a provocat multe
discuii. S-a crezut ca este sucul fermentat al unei plante din familia Asclepiadaceaelor
(Asclepias
110
ENIGME CAPTIVANTE
acida), cu flori asemanatoare cu cele de orhidee. Recent, V. si G. Wasson au identificat-o cu palaria s
arpelui, o minunata ciuperca rosie cu pete albe, care conine o substana cu efecte
halucinogene, musci molul.
Dupa cum se vede, otravurile Antichitaii nu si-au dezvaluit nca toate secretele...
37

5. A incendiat Nero cu adevarat Roma?

Nero, incendiatorul Romei... Aceasta acuzaie am citit-o si auzit-o att de des nct ni se
pare ca este ct se poate de adevarata. Categoric, Nero are o reputaie proasta, si o merita: s
a ne amintim de otravirea lui Britannicus despre care tocmai am vorbit.
Totusi, nceputul domniei sale a fost fara cusur, iar incendiul Romei s-a produs n anul 64 d.H., adic
a la nceputul domniei mparatului.
Istoricul Georges-Roux, pe baza lucrarilor altor autori, a reusit sa stabileasca adevarul. Concluziile
lui sunt surprinzatoare. Dar sa vedem mai nti ce s-a ntmplat.
Roma devastata
La 18 iulie 64, Roma era toropita de caldura. Nero se afla n vila sa din Antium pe litoral, la
45 de kilometri de Roma. Seara, vntul din sud batea peste oras. Chiar atunci au aparut flacari
n ntuneric. Focul aprinsese micile magazii de lnga
112
ENIGME CAPTIVANTE
Marele Circ, care a nceput si el sa arda. Strnit de vnt, incendiul s-a ntins si a ajuns pe nal
imile nvecinate, cu precadere pe colina Palatin.
Un mesager s-a repezit n galop spre Antium, pentru a-l nstiina pe Nero. Acesta a fost
sculat din somn; el a sarit pe un cal si a pornit spre Roma unde a ajuns dupa patru ore si jumatate. Se f
acuse dimineaa, prapadul luase proporii uriase si locuitorii intrasera n panica. Tacit ne-a la
sat relatari despre scenele ngrozitoare care se petreceau n oras. Populaia urla fugind si
ncercnd sa-si care bolnavii. Dar flacarile i nconjurau pe fugari din toate parile.
La sfrsitul celei de-a doua zile, incendiul parea ca se' potoleste, dar focul s-a nteit din nou, si mai
puternic, n dimineaa urmatoare. Abia dupa o saptamna a fost stins. Pagubele au fost
catastrofale: cinci din cele sapte coline ale Romei au fost pustiite. Din cele paisprezece
- 43
cartiere ale Orasului Etern, trei au fost distruse n ntregime si sapte parial. Palatinul , Quirinalul
, Esquilinul au fost, practic, n ntregime arse. Din locuinele imperiale de pe colina Palatin nu
mai ramasese dect o uriasa gramada de cenusa. Palatul lui Nero a ars. Un numar important din
monumentele
1 una din cele sapte coline ale Romei. Cartier
aristocratic si apoi resedina a mparailor.
2 una din cele sapte coline ale Romei, n nord-vest.
3 una din cele sapte coline ale Romei, la est.
ALE ISTORIEI 113
din Forum1 s-au prabusit. Flacarile au distrus o-pere de artasi manuscrise de mare valoare.
Marile antrepozite cu alimente au ars si ele.
Asa cum se ntmpla n asemenea ocazii, jefuitorii au profitat de incendiu pentru a prada.
38

Ce a facut Nero n timpul catastrofei? El a ncercat, mai nti, sa salveze obiectele de arta
care se gaseau n palatul sau. Stim ca era amator de artasi de literaturasi ca i susinea pe
artisti si pe scriitori. Georges-Roux scrie, referitor la aceasta: "Era pasionat dupa lucrarile de
arta, i susinea pe sculptori, si transformase locuina ntr-un adevarat muzeu. Apollo din
Belvedere si faimosul grup Laocoon provin din coleciile lui. Si sa fi fost el cel care a dat foc, nu
mahalalelor saracacioase, ci templelor antice, bijuterii ale tezaurului naional? Este greu de
conceput (...) Si aceasta deoarece toi istoricii sunt de acord "mparatul a fost primul
sinistrat."
Nero a ncercat sa coordoneze aciunea de dominare a calamitaii. A fost vazut pe strazi,
1 piaa din Roma situata ntre Capitol si Palatin, centru
al activitaii politice, religioase, comerciale si
judiciare, corespunzatoare Agorei din Atena.
2 pavilion din Vatican construit de Inoceniu III si luliu
II. Ei gazduieste o colecie de sculpturi antice (Apollo
din Belvedere, Torsul din Belvedere).
3 erou troian sufocat, mpreuna cu fii sai, de doi serpi
uriasi. Celebru grup de sculptura antica din sec. II
.H.'
114
ENIGME CAPTIVANTE
noaptea, fara escorta. Dusmanii sai s-au gnditr un moment, sa profite de ocazie pentru a-l
asasina. Dar au renunat. N-ar fi fost prea elegant, ntr-adevar, sa ucizi un mparat atunci cnd
si face datoria. Nero a deschis porile gradinilor sale si a distribuit alimente sinistrailor; el a dat chiar
din bunurile sale personale.
A luat masuri deosebite: stocurile de produse alimentare au fost rechiziionate si mlastinile
din Ostia au fost stabilite ca loc de depunere a darmaturilor, n acele clipe, nimeni nu-l acuza
pe Nero ca ar fi incendiatorul. Se cautau ali vinovai.
Cine a fost vinovatul?
Opinia publica i-a acuzat iniial pe evrei. Romanii, tolerani cu strainii si cu religiile lor, i
primisera bine, la ncepui. Apoi, se produsesera unele incidente care au provocat apariia unui
antisemitism violent. Astfel ca poporul din Roma i-a acuzat imediat pe evrei ca au dat foc oras
ului. Simind pericolul, evreii au cautat sa ndrepte banuielile spre crestini. De altfel, pentru muli
romani nu era mare deosebire ntre crestini si evrei.
- 44
Important este faptul ca romanii au'nceput sa-i considere pe crestini ca api ispasitori si sa-i ucida.
port al Romei antice aproape de varsarea Tibrului.
Foto 9 -Nero
116
39

ENIGME CAPTIVANTE
Dupa Tacit, crestinii au fost aruncai n gropile cu animale salbatice sau au fost crucificai
nainte de a fi arsi de vii: au fost transformai n tore vii care luminau nr-un mod nfiorator gradinile
lui
Nero. nnumeroase tablouri au fost reprezentate aceste scene.
Adevarul este ca nu se stie nimic sigur de chinuirea n acest mod a crestinilor. Pasajul din
Tacit care vorbeste de aceasta este, fara ndoiala, apocrif ,
Este sigur ca n-au fost aruncai la animale, ci ca au fost decapitai, daca erau cetaeni
romani, sau crucificai, n total, au pierit 200 pna la 300 de oameni; este mult, desigur, dar pu
in comparativ cu masacrele care se vor savrsi mai trziu, cnd, cu adevarat, crestinii vor fi
aruncai la animale.
De altfel, nu era nca vorba de o persecuie religioasa, ci de o represiune dupa un incendiu
considerat ca a fost provocat de cineva, adica de un delict de drept comun.
Totusi, nimic nu dovedeste ca autorii incendiului ar fi fost crestinii. Tacit sugereaza vinova
ia lor, dar Suetonius nu face nici o aluzie, de altfel ca si Pliniu cel Batrn .
1 neautentic, ndoielnic.
2 istoric, filolog si literat roman (23-79). A scris un tratat
despre oratorie ("Sudiosus"), "Istoria naturala", A
munt n timpul erupiei Vezuviului n 79 d.H.
ALE ISTORIEI
117
Acest autor l acuza, totusi, pe Nero, de o maniera mai mult sau mai puin categorica. Pliniu
vorbeste de "incendiile prinului Nero" fara alta precizare. Suetonius l acuza mai ferm pe mparat. El
spune: "Nero a incendiat Roma". Relateaza ca oameni ai mparatului, mbracai n livrea imperiala,
au fost vazui strabatnd orasul cu tore... Tacit vorbeste de "rautatea prinului" fara a
spune mai mult. Georges-Roux observa nsa faptul ca Tacit si Suetonius erau nali funcionari
flavieni , adica dintr-o dinastie diferita de aceea de care aparinea Nero. Aveau deci
motive sa-l dusmaneasca.
Trebuie sa recunoastem ca sunt totusi motive sa-l dezvinovaim pe mparat. De altfel, ceilali
istorici sau scriitori nu fac nici o aluzie la eventuala sa vinovaie. Si ne referim la Plutarh, Flavius
Josef , Marial , la sfntul loan Chrisostom ... Cnd conjuraii complotului condus de Pison f
m
1 dinastie care a condus imperiul roman din 69 la 96
(Vespasian, Titus, Domiian).
2 generai si istoric evreu, nascut n Ierusalim (7-100),
autor al Razboiului evreilor si al Antichitailor iudaice.
3 poet latin, nascut la Bilbilis n Spania (40-104).
Epigrame.
40

4 episcop de Constantinopol (344-407). Elocina lui i-a

adus numeie Chrisostom (Gura de aur).
5 Calpumius Pison, om politic roman (38-69). Galba
I-a desemnat ca succesor, dar ambii au fost ucisi de
partizanii lui Othon.
- 45
118
ENIGME CAPTIVANTE
anul care a urmat incendiului, !-au acuzat pe Nero, ei n-au facut nici o aluzie ca el ar fi fost autorul
dezastrului. La fel, cnd Galba va provoca o revolta contra lui Nero, el i va aduce acestuia
multe acuzaii, dar nu va face nici o referire la incendiu.
Un Incendiu farandoialaaccidental
n fond, de ce ar fi dat Nero foc Romei? Desi n mod obisnuit se crede ca era nebun, n realitate, nu
era dect un original. Sa fi incendiat el Roma pentru a se bucura de spectacol, asa cum se
spune astazi? Dar ar fi putut sa aiba placeri asemanatoare cu mai puine urmari...
Sa fi vrut sa faca o operaie urbanistica, de "rennoire"? Ar fi putut s-o facasi altfel. Mai ales
ca au ars cele mai frumoase cartiere...
Alt argument n favoarea mparatului: comportarea lui deosebita faa de sinistrai. Si, n sfrsit, dup
a cum am vazut, ei nu era n Roma cnd a izbucnit incendiul. Daca vroia sa se bucure de
spectacol ar fi fost acolo cnd oamenii lui dadeau foc. Desigur, absena sa ar putea fi un alibi, dar, n
acest caz, nu s-arfi dus att de departe, deoarece
1 mparat roman (5 .H.-69 d.H.). Succesor ai lui Nero, a domnit sapte luni (68-69 d.H.). A fost
asasinat de partizanii lui Othon (mparat roman dupa Qalba).
ALE ISTORIEI
119
parcurgerea a patruzeci si cinci de kilometri calare de catre un om care nu era obisnuit cu
aceasta, nu putea fi o placere...
Un ultim argument n favoarea lui Nero: daca cete de incendiatori au dat foc Romei la
ordinele sale, ei ar fi avut de-a face cu locuitorii, ceea ce nus-a ntmplat.
Si-atunci, daca Nero nu este vinovat, daca nici crestinii si nici evreii nu au provocat
incendiul, cine a facut-o? La ncheierea anchetei sale, Georges-Roux ramne la parerea ca
incendiul din Roma n-a fost provocat, ci s-a produs din ntmplare. La 18 iulie 64, Roma era
toropita de canicula: nu trebuia prea mult ca sa izbucneasca un incendiu. Daca s-au observat mai
multe puncte n care focul a aparut, motivul este ca focul s-a propagat foarte repede, favorizat de
vnt.
n nici un caz nu-l putem vedea pe Nero cntnd din lira n faa flacarilor, asa cum ne-a fost
prezentat de attea ori. lata ce scrie Georges-Roux n finalul cercetarilor sale: "Istoria, se
41

spune, este o doamna n vrsta careia nu-i place sa fie tulburata. Trebuie, totusi, uneori, sa fie
zguduita pentru a se face loc adevarului".
MISTERE DIN EVUL MEDIU PNAN SECOLUL NOUASPREZECE
Shakespeare, Masca de Fier vor fi, ntre alii, "eroii" celei de a treia pari.
1. ngrozitoarea boalaa Celor ce Ard
Timp de noua secole, o boala ciudatasi ngrozitoare a pustiit numeroase regiuni din
Europa: Focul Sfntului Anton. Cauza acestei boli a fost descoperita destul de recent, asa ca,
mult timp, ea a fost nconjurata de o atmosfera de superstiii, de panica generala, de groaza...
Misterioasa boalasj-a facut apariia n secolul X. Cronicarul Flodoard o menioneaza pe la
- 46
950 n Paris; n secoiul urmator, Raoul Glaber si Hugues de Flavigny o descriu si ei. Sigebert
de Gembloux a semna!at-o n Lorena si i-a facut o descriere precisa: membrele bolnavilor se
gangreneaza, se nnegresc si se desprind de trup. El a numit boala 'locul sacru" (ignis sacei).
Dupa aceea, relatarile asupra bolii s-au nmulit si au permis sa i se stabileasca simptomele.
Uneori, victima era cuprinsa de ameeli, de convulsii, de halucinaii, de spasme care aminteau de
1 cronicar si scriitor al vieii sfinilor, francez (894-966), autor al unei Istorii a catedralei din
fe/ms si a unor Anale.
124
ENIGME CAPTIVANTE
epilepsie. Alte ori, boala se manifesta nti printr-o pata neagra, apoi, asa cum a notat
cronicarul, minile si picioarele se nepeneau, pielea de pe ele se usca; apoi se gangrenau,
nnegrindu-se n totalitate. Bolnavul parea devorat de un adevarat foc interior. El se rasucea de
durere, urlnd: "Ajutor, ard'" n mod paradoxal, acest "foc" era nsoit de impresia de frig ca de
gheaa. Uneori, picioarele si minile se desprindeau de corp si cadeau. Nu se poate imagina
o boala mai ngrozitoare si este de neles spaima pe care a provo-cat-o timp de secole. Una
din caracteristicile sale cele mai curioase era periodicitatea cu care aparea.
Un flagel redutabil
n tot Evul Mediu, boala s-a manifestat cu regularitate si n locuri diferite. Povestea ei a fost redata
de doctorul H. Chaumartm ntr-o carte deosebit de documentata,
n Aquitania , pe la anul 1000, ea a ucis mai mult de patruzeci de mii de oameni; n 1131,
flagelul a provocat moartea a paisprezece mu de
1
"Boala Celor ce ard sl Focul Sfntului Anton", editata
de autor, 1946.
2 provincie n sud-vestul Franei.
ALE ISTORIEI
125
42

oameni la Paris, unde a fost chemata n ajutor sfnta Genoyeva pentru a apara orasul. Boala a
facut ravagii n Limousin , Brabant , Flandra . ntre 1670 si 1676, boala s-a manifestat n
Sologne , fn asa masura nct i s-a dat numele de "boala solognoilor". n secolul XVIII, a
continuat sa bntuie n Boemia, n Elveia, n Suedia... Un pictor din acea epoca, Doyen, a
reprezentat-o ntr-un tablou pastrat n biserica Saint-Roch din Paris.
n cursul acestui scurt istoric, am evitat sa numim aceasta boala, deoarece nu este o treaba
usoara. Una din denumirile ei cele mai obisnuite este "Boala Celor ce Ard"- ea provine, desigur, din
impresia de arsura pe care o aveau bolnavii. Totusi, acest nume a fost dat si attor boli, cum ar
fi ciuma, antrax, erizipel, chiar si sifilis. Forma cu manifestari convulsive a fost denumita "Focul
Sfntului Andrei".
Forma cu gangrena a intrat n istorie cu numele de "Focul Sfntului Anton".
1 (sfnta) Genoveva (422-502) considerata sfnta
ocrotitoare a Pansului (ea promisese locuitorilor
Luteiei (numele vechi al Pansului) ca nu vor avea de
suferit n urma invaziei lui Attila; cuvntul ei a fost
respectat, orasul fund cruat)
2 regiune din nordul Franei
- 47
3 regiune din Belgia.
4 regiune mparita ntre Frana si Belgia.
5 regiune la sud de Pans
126 ENIGME CAPTIVANTE
n anul 1090, cnd a izbucnit n Dauphine1 o epidemie de "Foc sacru", locuitorii si-au amintit
ca moastele sfntului Anton fusesera aduse cu ctva timp nainte ntr-o biserica din regiune, la
Motte-au-Bois, Imediat, bolnavii s-au dus acolo si miracolul s-a produs: fiul seniorului de la
Valloire a fost vindecat de sfnt.
Tatal si fiul s-au hotart atunci sa se dedice aciunii de vindecare a victimelor Focului si au
ntemeiat Ordinul Sfntului Anton. De atunci, acest sfnt a fost chemat n ajutor contra acestei boli:
era
reprezentat cu flacari la picioare. Sfntul Marial, care era invocat mai nainte, a fost dat uitarii.
Epidemia pariziana din 1311 s-a stins datorita sfintei Genoveva; o biserica din Paris i poarta, de
atunci, numele.
Victimele Bolii Celor care Ard "cei fara membre" si puteau sfrsi zilele n spitalele Or
dinului Sfntului Anton, care i hranea si-i mbraca gratuit. Se puteau vedea, agaate deasupra
porilor acestor ospicii, "ex-voto -uri" ngrozitoare: brae si picioare
43

negre. O fraza le nsoea:

"Nemo
1 provincie franceza n sud-est, cu capitala la
Grenoble.
2 sihastru din Tebaida (251-356 d.H); unul din
ntemeietorii monahismului crestin.
3 apostol din Limousin (regiune' a Fran&i) si primul
ep|scop din Limoges (sec. III).
4 obiecte care se asezau tntr-un sanctuar drept
mulumire pentru ndeplinirea unei dorine.
ALE ISTORIEI
127
in vanum peccat in Antonium" (Nimeni nu pacatuieste nepedepsit faa de Anton"), Se
ntmpla, uneori, ca un bolnav sa-si piarda un picior sau o mna n cursul transportului.
Muli nselatori se dadeau drept victime ale Focului pentru a primi pomana sa nu uitam c
a era perioada Curii Miracolelor . Ambroise Pare citeaza cazul unui escroc care se plimba cu
braul uscat al unui spnzurat, facnd lumea sa creada ca este al lui. Din nefericire pentru el, braul fals
i-a cazut: prins astfel, a fost condamnat la biciuire.
Daca sfntul Anton, prin minunile sale, parea n stare sa vindece ngrozitoarea boala, el i si
pedepsea pe cei care fi batjocoreau, n 1576, la Chtillon-sur-Seine, trei soldai protestani au
aruncat n foc statuia sfntului: acesta i-a pedepsit, lasndu-i sa fie "arsi" de Focul sacrul
Cnd nu se produceau miracole, se foloseau alte metode n lupta contra bolii. Se varsa apa
pe victime pentru a stinge focul care i ardea: imediat, vapori greosi ieseau din victime, ntunecnd, se
zice, strada pe care se gaseau. Mai trziu, n secolele XVI si XVII, chirurgii s-au ocupat de victime,
amputndu-le membrele bolnave.
1 cartier din vechiul Paris care n Evul Mediu servea ca refugiu cersetorilor si
vagabonzilor.
128
ENIGME CAPTIVANTE
- 48
ncepe sase facalumina
Totusi, o enigma ramnea nerezojvata: care era cauza Bolii Celor care Ard? Mult timp, a
fost considerata ca o posedare de catre diavol, apoi asimilata cu o boala venerica, n 1670,
nsa, valul misterului a nceput sa se ridice!
Denis Dodart, medicul lui Ludovic XIV, a facut o expunere interesanta la Academia de Stiin
e n legatura cu "gangrena solognoilpr": el a spus ca folosirea ca hrana a "secarei stricate"
era cauza bolii. De altfel, el se baza pe spusele lui Claude Perrault care fusese informat de
medicii din Sologne. n 1717, n Elveia, dr. Karl Nikolauss Lang acuza cornul secarei ca este
adevaratul responsabil al Focului Sfntului Anton. Adevarul ncepea sa iasa la lumina!
44

Trebuie sa deschidem aici o paranteza, intrnd n domeniul botanicii, ca sa vorbim de o ciuperca

vinovata, ale carei efecte negative fusesera, n sfrsit, demascate. Cornul secarei (Claviceps
pur-purea) se prezinta ca un bulgare negru care traieste ca un parazit pe spicul secarei. Cnd
cade pe pamnt, el ncoleste si sporii sai vor in-fecta noi spice. Cnd seminele de secara de
1 medic, fizician si arhitect francez (1613-1688).
ALE ISTORIEI
129
acum "contaminate cu sporii cornului secarei" erau macinate, amestecate cu altele, pinea ob
inuta avea miezul negru: consumarea acestuia provoca ngrozitoarea boala. De atunci, Focul
Sfntului Anton a capatat denumirea medicala de ergotism gangrenos si Focul Sfntului
Andrei, de ergotism convulsiv.
Aceasta cauza, total nebanuita, a lamurit mai multe aspecte ale bolii. Mai nti, viteza mare
de raspndire a epidemiei pe care o capata uneori cnd se producea o intoxicaie alimentara
colectiva. Apoi, frecvena mai mare n regiunile sarace; n sfrsit, asocierea ei, adesea evident
a, cu perioadele de foamete. Se nelege usor aceasta, deoarece n acest caz, din lipsa de
gru, aranii macinau secara, expunndu-se astfel ergotismu-lui.
Ciuperca fusese depistata de botanisti mult nainte de a fi implicata n aceasta problema:
Lo-nicer, un erudit din timpul Renasterii, a menionat-o pentru prima data n 1565. Ac
iunea de contractare a uterului fusese observata chiar din aceasta perioada: a fost folosita
deseori pentru a usura nasterile ... Cine si-ar fi putut nchipui ca acelasi microorganism era la
originea Bolii Celor
1 ergot de seigle (n franceza) - cornul secarei.
2 cornul secarei produce si o constricie a vaselor
sanguine periferice, care poate duce la gangrena
extremitailor.
130
ENIGME CAPTIVANTE
ce Ard, care facea atunci mari ravagii?
Istoria cornului secarei a redevenit interesanta n secolul nostru: bine cunoscutuj drog
LSp-25 , este un derivat direct al acidului lisergic, care este principiul activ al cornului secarei. Este
deci o ciuperca halucinogena, ca si agaricul (ciuperca) din Mexic. Sa ne reamintim ca victimele
Focului Sfntului Andrei sufereau, printre altele, si de halucinaii.
Acum, se mai cuvine o ultima ntrebare: suntem oare astazi ferii de pericolul apariiei bolii
Focul Sfntului Anton? Ultimele epidemii de ergo-tism au fost semnalate n secolul trecut n
- 49 Suedia si Rusia. Cornul secarei a fost considerat vinovat de tragicele otraviri din Pont
Saint-Esprit n 1951, dar n mod gresit: responsabil era un insecticid amestecat cu faina.
45

Astazi, au fost luate toate masurile pentru a se evita consumarea secarei parazitate. Dar, culmea,
cornul secarei are si efecte benefice: unele din substanele pe care le conine sunt utilizate con
tra migrenelor. Asa ca, paradoxal, se cultiva ciuperca blestemata n lanuri de secara n scopul
acestei utilizari: se aleg varietai de secara cu nflorire ntrziata, pentru a se evita asstfel orice
1 abreviere a denumirii germane Lyserg S au re
Diethyjamida dietilamida acidului lisergic); toxic
puternic, halucinogen, duce la nebunie
2 a fost obinut si pe cale sintetica.
ALE ISTORIEI
131
contaminare a secarei utilizate pentru alimentaie, care nfloreste mai devreme. Diferite medicamente,
de exemplu morfina, permit acum sa fie oprita declansarea ergotismului.
Focul Sfntului Anton, temuta Boala a Celor ce Ard, aparine de acum nainte Istoriei.
132
ENIGME CAPTIVANTE
2. Un castel, o capela, un tezaur
Totul parea ncremenit n micul oras de provincie asezat lnga vechiul castel. Doar o lumina
se misca prin haisul care nconjura castelul luminnddrumul unui om care nainta fara ezitare. Avea n
mini o lopata, o cazma si diferite alte scule. Brusc, a ncalecat ghizdurile unui vechi pusi a
disparut n el.
Acest om se numea Roger Lhomoy si cauta p comoara n castelul din Gisors, capitala
regiunii Vexin normand , Unele legende vechi l-au convins ca n movila de pamnt pe care se afla
castelul medieval din Gisors, orasul lui natal, se ascunde o comoara imensa.
Roger Lhomoy a reusit sa fie angajat, de catre conducerea orasului, ca paznic si ghid al
castelului, n fiecare noapte razboiul al doilea mondial se ncheiase facea cercetari pe
ascuns.
1 regiune din vechea Frana, desparita de rul Ept n Vexin normand si Vexin francez.
ALE ISTORIEI
133
Un explorator curajos
A nceput prin a desfunda un vechi pu care, n timp, se umpluse cu pamnt, si a cobort n
el, ajungnd pna la adncimea de treizeci de metri. Riscurile la care se expunea erau foarte
mari si, de altfel, ntr-o noapte, pamntul s-a prabusit peste el si si-a rupt un picior. A reusit, totu
si, sa iasa Ia suprafaa cu eforturi supraomenesti.
- 50
Refacut, Roger Lhomoy s-a hotart sa abandoneze puul, n care nu descoperise galeria pe
care se astepta s-o gaseasca, si a nceput sa sape n alt loc, la cincisprezece metri mai departe.
46

Folosind instrumente improvizate, a reusit sa ajunga la saisprezece metri adncime. Acolo, a

descoperit o mica sala, de circa patru metri pe patru. Apoi, a sapat pe orizontala, n direcia pu
ului pe care-l explorase mai nainte. Si prin acest tunel care nu avea dect cincizeci de
centimetri diametru, Lhomoy a naintat trndu-se pe burta...
Din pacate, acesta nu a dat nici un rezultat. Atunci, curajosul explorator a nceput sa sape
din nou pe verticala, pornind de la acest tunel. El a sapat patru metri n noua galerie si a ajuns
la un zid. R. Lhomoy a reusit sa scoata doua pietre din zid, si-a bagat capul prin spartura facuta
si a scos un ipat: descoperise o sala uriasa.
134
ENIGME CAPTIVANTE
Cu lampa n mna a patruns n sala lunga de treizeci de metri, lata de nouasi nalta de
patru metri si jumatate, care nu era altceva dect o capela n stil romanic, avnd un altar si
statui ale lui lisus Hristos si ale apostolilor sai. De-a lungul zidurilor erau asezate nouasprezece
sarcofage de piatra lungi de doi metri. Fascicolul de lumina al lampii a descoperit treizeci de
cufere asezate n rnduri de cte zece! Cuferele aveau lungimea de doi metri si cincizeci, nal
imea de un metru si optzeci si laimea de un metru si saizeci...
Lhomoy, revenit acasa dupa periculoasa sa expediie s-a gndit sa anune descoperirea
sa. S-a dus, n primul rnd, la primaria din Gisors, dar acolo nu a fost crezut. Si-a povestit, apoi,
aventura ntregului oras, dar oamenii nu i-au dat importana.
Totusi, oricine putea vedea groapa pe care a sapat-o. Doi oameni s-au oferit sa coboare n
ea: unul din ei a ajuns pna la cripta. N-a intrat n ea, dar aruncnd pietre, a auzit cum rasuna.
Autoritaile au nceput sa-i faca necazuri lui Lhomoy. L-au acuzat de degradarea monumentului si
a fost dat afara. Chiar n acea zi, conducerea orasului a pus oameni sa astupe groapa. Pamn
tul acoperit, din nou, misterioasa pestera a lui Aii Baba, ntrevazuta un moment.
Dar enigma din Gisors nu era dect la nceput.
Lhomoy i-a povestit aventura sa scriitorului Gerard de Sed e. Deosebit de interesat, acesta
a facut o cercetare aprofundata a problemei. Dupa
ALE ISTORIEI
135
ce a publicat n presa un reportaj asupra misterului din Gisors, a primit un telefon ciudat. Un barbat
vroia sa-i faca niste destainuiri si Gerard de Sede i-a facut o vizita.
Barbatul de la telefon fusese stupefiat vaznd n articolul lui Gerard de Sede, un plan al
capelei descoperite de Lhomoy.
"Este foarte ciudat, i-a spus scriitorului, lata ce dein de mai muli ani: este un plan si am ca
utat mereu, dar n zadar, sa aflu la ce monument se refera. Va jur ca muream de dorina de a
afla, deoarece documentele care nsoesc acest plan arata ca el desemneaza locul unde au fost puse
la adapost cele mai importante secrete ale Ordinului Templierilor. Nu sunt autorizat nsa sa va
arat aceste documente, dar uitai-va la acest plan, cred ca o sa va intereseze."
Gerard de Sede s-a tulburat vazndu-l, deoarece acest plan era exact la fel cu cel al capelei
subterane din Gisors. O mistificare era exclusa: era imposibil sa faci, ntr-un timp att de scurt, o
copie dupa planul publicat ?n presa.
47

De altfel, se vedea ca planul era vechi.

n partea de jos a documentului pe care i-l arata interlocutorul sau, Gerard de Sede a obser
vat o cruce cu extremitaile laite, nscrisa ntr-un cerc, care, la rndul lui, era nscris ntr-un pa
trat. Amintea de crucea Ordinului Templului.
De asemenea, scriitorul si-a amintit ca a vazut o cruce asemanatoare pe un cmp, n apropierea
- 51
ENIGME CAPTIVANTE
unui drum din jurul orasului Gisors. Oricum, umbra Ordinului Templului parea sa domine enigma de
care se ocupa. Dar cine au fost, n fond, Templierii, acesti oameni carora le-au fost consacrate
attea studii n ultimii ani?
Misteriosii Templieri
Ordinul Templului a fost ntemeiat la Ierusalim, n anul 1119, de Hugues de Payns, un cavaler din
Champagne, Geoffroy de Saint-Omer si aii noua camarazi ai lor.
Scopul ordinului era de a se asigura securitatea drumurilor spre Locurile Sfinte,
prptejndu-i pe pelerini de atacurile sarazinilor si ale bandiilor, n anul 1128, n timpul
Conciliului din Troyes, s-a stabilit regulamentul Ordinului de catre Sfntul Bernard .
inuta Templierilor, stabilita de papa, era formata dintr-o "manta alba" cu o cruce rosie pe
inima. Au participat la cruciade. Cu timpul, ordinul a devenit un fel de banca: pelerinii, plecnd
spre Palestina, puteau depune, n Europa, banii la o
1 nume dat de occidentalii din Evul Mediu
musulmanilor din Europa si din Africa.
2 una din cele mai mari' figuri ale crestinismului
(1090-1153). A ntemeiat manastirea din Clairvaux.
ALE ISTORIEI
137
casa a Ordinului; ei gaseau suma depusa ducndu-se la Templierii instalai n Orient. Lo
cuina lui Hugues de Payns se gasea pe locul templului lui Solpmon.
Templierii au fost alungai din Palestina de catre arabi si au venit n Europa unde au ntemeiat
comanderii . S-au mbogait tot mai mult: regii Franei si ai Angliei le ncredinau administraia
tezaurului lor. De mbogairea Ordinului nu profitau membrii sai care erau obligai, prin regulament, sa
duca p viaa austera. Precizam ca nu erau calugari, dar trebuiau sa traiasca ntr-o comunitate, f
ara femei si fara copii.
Dar bogaia Ordinului a provocat invidia. Sub Fifip cel Frumos , Templierii sunt acuzai de
corupie, ri1307. Regele !e-a facut proces si papa Clement v i-a condamnat, dar acuzaiile
aduse erau mincinoase: li se reprosa, de exemplu, ca adora un ido) hermafrodit, Bafomet.
La 18 martie 1314. marele maestru al Ordinului, Jacques de Molay si ceilali mari demnitari
au ascultat, n piaa bisericii Notre-Dame, sentina data contra lor. Au fost condamnai la
nchisoare. Jacques de Molay si Geoffroy de Chamay si-au
48

1 domeniu aparinnd unui ordin militar sau religios.

2 Filip IV (1268-1314) rege al Franei (1285-13f4).
3 papa din 1305 la 1314. Protejat de Filip cel Frumos.
4 ultimul mare maestru al ordinului Temphenlor (1243
1314).
138
ENIGME CAPTIVANTE
afirmat n faa mulimii nevinovaia. Un sergent al regelui si-a pus mna pe gura lui Molay pentru
a-l mpiedica sa vorbeasca.
Filip cel Frumos a dat atunci ordin ca cei doi rebeli sa fie arsi pe rug, ca si ali treizeci si s
apte de cavaleri ai Ordinului. Si n timp ce flacarile cresteau, victimele strigau: 'Trupurile sunt
- 52
ale regelui Franei, dar sufletele sunt ale lui Dumnezeu!"
Unele aspecte ale istoriei Templierilor au continuat sa stimuleze imaginaia, n special
misterioasa doctrina esoterica pe care ei ar fi transmis-o francmasoneriei ca si
fabuloasele bogaii pe care le aveau.
Templierii deineau mai mult de noua mii de castele! Ei beneficiasera de nenumarate dona
ii, ca sa nu mai vorbim de prada pe care o luasera de la musulmani. Filip cel Frumos a pus sta
pnire pe o parte din aceste bogaii, dar restul a putut fi pus la adapost.
Se spune ca Jacques de Molay, dndu-si seama de sumbrele planuri ale regelui, l-a chemat n
celula sa pe nepotul sau Guichard de Beaujeu si i-a dezvaluit ca mormntul predecesorului sa
u, marele maestru Guillaume de Beaujeu, din Templul din Paris era gol. El coninea, n realitate
arhivele Templului si relicve de valoare, n special
1 care nu poate fi neleasa dect de cei iniiai;
ascuns, secret.
2 Templul din Paris devenise centrul Ordinului
ALE ISTORIEI
139
sfesnicul cu sapte brae al lui Solomon.
Si Jacques de Molay a continuat: "Dar tezaurul material ai Templierilor este n alta parte: n cele
doua coloane care mpodobesc strana Templului, la intrarea n mormntul Marilor Maestri. Capttelele
care
mpodobesc aceste coloane pivoteaza n jurul lor si n interiorul coloanelor care sunt goale
se gasesc marile tezaure strnse din econom)-, ile Ordinului."
Enigma persista
49

Dupa moartea lui Molay, Guichard de Beaujeu a golit coloanele Templului de coninutul lor preios si
le-a
ascuns ntr-un loc secret. S-a vorbit de Li-massol n Cipru si de diferite locuri din Frana, n
special de domeniul familiei Beaujeu, lnga Lyon.
Mai sigur, tezaurul Templierilor ar fi fost ascuns ntr-un castel al domeniului familiei Beaujeu: castelul
d'Arginy,
Este un castel cu aspect auster si bizar, n 1950, proprietarul sau a primit vizita unui colonel
englez care i-a propus sa cumpere castelul oferind o suma uriasa. A refuzat.
Pe stema de la intrare figureaza semne care continua pna la donjon. Printre aceste
semne se afta unu), un semn egiptean, care indica existena unui tezaur...
r
140
ENIGME CAPTIVANTE
Sa revenim la castelul din Gisors, unde ar putea sa fie tezaurul Templierilor
sau o parte din el, deoarece s-ar putea ca el sa fi fost mparit n mai multe
locuri. Gerard de Sede a continuat ancheta asupra enigmei din Gisors.
El a ajuns la concluzia care acrediteaza descoperirea lui Lhompy. Mai nti,
este evident ca exista o construcie subterana sub donjon, deoarece o simpla
movila de pamnt nu-l putea susine. Apoi, aceasta cladire avea o capela: un
raport al administratorului castelului, din anul 1375, menioneaza "capela Sfnta
Caterina".
Or, aceasta capela este chiar cea descoperita de Lhomoy. Un manuscris
din 1696, scris de abatele Alexandre Bourdet conine un plan al "capelei
subterane Sfnta Caterina": el corespunde cu descrierea (ui Lhomoy. n
- 53
plus, Gerard de Sede a aflat de existena unui manuscris n latina, datnd
din anul 1500, n care se vorbeste de treizeci de cufere de fier!
Nu exista ndoiala: o parte, cel puin, a tezaurului Templierilor se "odihneste"
la Gisors! Si pare bine pazit...
Doi ziaristi se duceau n masina la Gisors pentru a se interesa de aceasta
problema. Un necunoscut a tras asupra lor n momentul n care se apropiau de
oras...
3. Un lucru neexplicat: harta lui Pin Rai's
n 1929, directorul muzeelor naionale turcesti a descoperit n coleciile celebrului muzeu Topkapi
din Istanbul, fragmentele unei hari n culori ntocmita de un amiral turc din secolul XVI, Piri Rai's.
Mai exact, este vorba de Piri Rai's Ibn Hadji Mehmet, tradus literalmente Piri- amiral -fiul
50

-pelerinului - de - la - Meca - Mohamed. Este denumit frecvent, deformnd ortografia numelui s

au, Piri Reis.
Conservatorul muzeului, Halii Etern Eldem si-a dat imediat seama de importana descoperirii saje,
deoarece, aceasta harta prezinta, cu o precizie, uneori extraordinara, coastele Americi de Sud
si alte regiuni necunoscute, sau aproape necunoscute, n epoca lui Piri Rai's...
O precizie surprinzatoare
Acesta si-a desenat harta pe o piele de gazela n martie 1513. El a si adnotat-o pentru a ar
ata ca
l
li
142
ENIGME CAPTIVANTE
ALE ISTORIEI
143
s-a inspirat din diferite hari arabe, portugheze etc. si dintr-o harta a lui Cristofor Columb. Trebuie
spus
ca un unchi al lui Piri l facuse prizonier pe un fost marinar al lui Columb. Patru ani dupa ce si-a
desenat harta, Piri a prezentat-o sultanului Selim l.1
Mai muli specialisti au examinat harta si au
fost uimii de detaliile care apar pe ea, Dintr-o
privire, se poate recunoaste Oceanul Atlantic,
avnd de o parte Europa si Africa si de afta, cele
doua Americi.
2
Necunoscuta atunci de europeni, Cordiiiera Anzilor este figurata clar. Printre numeroasele
desene care ilustreaza harta, apare o lama, animal care era - cel puin oficial - necunoscut n
Europa. Desigur, exista greseli pe aceasta harta: Amazonul este vizibil n dublu exemplar, dar insula
Ma-rajo, care este situata la varsarea acestui fluviu este desenata cu precizie: totusi, ea va fi
"descoperita" abia n 1543.
O ciudaenie a harii este ca noua sute de mile de coasta sud-americana nu sunt trecute... Totusi,
insulele Falkland sunt la locul lor, si, cel mai extraordinar lucru, o parte a litoralului Antarcticei
este desenat corect. Se poate identifica, n spe-cial, peninsula Palmer si ara Reginei Maud.
1 Seiim l cel Crud (1467-1520), sultan otoman
(1512-1520). A cucerit Siria, Palestina si Egiptul.
2 (an de muni.

- 54
Or, continentul antarctic nu va fi descoperit dect n anul 1818, si releveul coastelor sale va
fi stabilit abia n 1958! Ba chiar, a trebuit sa fie sondata gheaa care acopera acest continent!
Ar trebui sa ne ntoarcem cu sase mii de ani napoi pentru a regasi un continent antarctic fara
gheuri. Cu alte cuvinte, harile care l-au inspirat pe Piri ar fi fost ntocmite la acea epoca...
51

lata-ne deci n faa "inexplicabilului". Sa ncercam, totusi, sa explicam.

O civilizaie neidentificata?
Unii cercetatori au ncercat, ntr-adevar, sa dezlege aceasta enigma de necrezut. Este, n
specia), cazu) lui Jacques Victoor. E) a plecat de la ipoteza ca, acum sase pna la zece mii
de ani, exista o "Civilizaie mondiala* nca neidentificata.
Aceasta civilizaie ar fi lasat hari care, dupa dispariia ei, ar fi putut ajunge n biblioteca din
Alexandria , distrusa n trei rnduri. De altfel, Piri, n adnotarile sale, vorbeste despre o harta
ntocmita n epoca iui Alexandru. Sau, poate,
1 nfiinata n Egipt de primii doi monarhi din dinastia Ptolemeilor n sec. III .H; n anul 47 .H.
avea 700.000 volume, cnd a fost parial distrusa la ocuparea Alexandriei de catre
Caesar.
144
ENIGME CAPTIVANTE
aceste misterioase hari ar fi fost pastrate la biblioteca din Cartagina, distrusa, si ea, de catre
romani.
Geografii din Alexandria si fenicienii ar fi putut desigur sa se inspire din aceste hari.
Acestea, la rndul lor, ar fi la originea portulanelor din Evul Mediu, folosite atunci de navigatori. Pe
aceste por-tulane s-ar fi bazat Piri Ra'is, asamblndu-le ca la un joc de puzzle.
Este momentul sa ne amintim ca vikingii au ajuns n America de Nord si chiar dupa unii, n
America centrala si de Sud. Un viking ar fi devenit chiar rege al toltecilor. Fenicienii si cretanii
ar fi ocupat si ei BraziSia. Dar n-au ramas hari din aceste ipotetice expediii.
Dupa cum remarca J. Victoor, harta lui Piri Ra'is nu este unica. Harta lui Oronteus Finaeus,
datnd din 1532, arata Antarctica n ntregime. "Desenarea completa a coastelor sale, scrie J.
Victoor, se suprapune exact pe cea a harilor moderne, iar polul sud este asezat corect."
Continentul antarctic este, totusi, prea mare pe aceasta harta. Aceasta provine din faptul ca cercul polar
al
lui Oronteus Finaeus este n realitate cercul paralelei 80. Aceasta greseala ar putea proveni
din scoala din Alexandria.
1 harta de navigaie ntocmita cu ajutorul busolei, fobsrta n Evul Mediu (sec. XW-XVl).
ALE ISTORIEI
145
Alt fapt uimitor: harta lui Hadji Ahmed, care dateaza din 1559, arata, si ea, continentul
antarctic, dar, n plus, se poate recunoaste istmul care unea Siberia de Alaska n era cuaternar
a!
Pe harta lui Reinel, datnd din 1510, este prezenta Australia, care nu va fi descoperita de
europeni dect abia n 1606. Pe harta frailor Zeno, desenata la Veneia n 1380, se poate recunoaste
Groenlanda, nsa fara calota sa glaciara!
Sa mai menionam portulanul lui Ibn Ben Zara din Alexandria, care dateaza din 1487. Trei
puncte curioase ale acestei hari par a arata ca ea reprezinta Europa la sfrsitul ultimei glacia
52

ii! Locul de varsare al Guadalquivirului , n Andaluzia , care acum este o delta, este desenat ca
un golf. Marea Egee este presarata de insule n numar mai mare dect cunoastem astazi. In
- 55
sfrsit, Marea Britanie si Irlanda sunt acoperite de gheari...
Examinarea acestor hari se complica din cauza problemelor de proiecie pe care nu le dis
cutam. Important este ca autorii !or, sau cei care !e-au inspirat, cunosteau tot Pamntul, inclusiv
Antarctica, si aveau o idee despre marimea lui.
Desigur, nu poate exista unanimitate asupra
1 fluviu din Spania, care se varsa n Atlantic.
2 regiune din sudul Spaniei.
146
ENIGME CAPTIVANTE
acestui punct de vedere. Dupa unii autori, litoralul situat la baza harii lui Piri n-ar fi cel al Antarcticei,
ci ar fi coasta pacifica a Americii de Sud: amiralul, din lipsa de loc, n-ar fi putut-o pune
la locuf ei.
Aceasta idee ar fi aproape la fel de extraordinara ca si faptul ca a cunoscut-o. Oricum,
enigma ramne pasionanta...
4. Shakespeare faramasca
Shakespeare este chiar Shakespeare? Cel mai mare scriitor de limba engleza a fost, cu
adevarat, William Shakespeare, modestul actor nascut la 1564 n Stratford-upon-Avon? Sau
este doar un pseudonim sub care se ascunde un geniu necunoscut?
Problema, asa cum este normal, a facut multa vh/a, si nu numai n Anglia.
Aceasta controversa si are originea n puinele documente existente cu privire la autorul lui Hamlet
si al lui Othelb. Oficial, William Shakespeare s-a nascut la 23 aprilie 1564 n
Stradford-upon-Avon, n centrul Angliei. Era fiul unui negustor de lnasi de piele.
Dupa ce a absolvit scoala din Stradford, a devenit, la treisprezece ani, ucenic. La
optsprezece ani, s-a casatorit cu Anne Hathaway, fiica unui fermier, mai n vrsta dect el cu
opt ani. A avut trei copii, din care doi gemeni.
n 1592, Shakespeare s-a angajat ntr-o trupa de actori; apoi, a jucat la teatrul Globe, la
Londra. A devenit conducatorul unei companii teatrale
148
ENIGME CAPTIVANTE
pentru care a scris cteva piese. Cea mai mare parte a lucrarilor sale a fost scrisa ntre anii
1591 si 1610,
n 1597, Shakespeare a cumparat una din cele mai mari cladiri din Stratford. Primele reprezentari
cu Romeo si Julieta au avut loc n 1596, cele cu Hamletm 1601, cu Othellom 1604, cu
53

Macbethm 1606. Pe la 1610, Shakespeare a parasit Londra pentru a reveni la Stratford, unde a dus
o existena de proprietar rural. A murit n 1616, la 23 aprilie tocmai cnd si aniversa ziua de nas
tere...
Cu toate ca s-a putut stabili o biografie aproximativa a lui Shakespeare, omul nsusi a ra
mas misterios. Nu exista nici un manuscris al operelor sale; piesele sale a trebuit uneori sa fie
prelucrate pentru a putea fi jucate: un actor n-ar fi putut scrie piese ce puteau fi jucate? Si, lucru
important, piesele lui Shakespeare se desfasoara n epoci si n locuri foarte variate: n Roma
antica pentru lulius Caesar, Veneia si Cipru pentru Othello, Danemarca pentru Hamiet, Franja
Evului Mediu pentru Henric VI etc. Un simplu actor ca Shakespeare a fost n stare sa dea viaa unor
personaje din attea epoci si din attea ari? Shakespeare, se spune, nu iubea carile:
testamentul lui nu pomeneste de e!e. Cele doua fiice ale lui nu stiau sa scrie,.. B nu s-a
- 56
sinchisit niciodata ca se publicau n ediii "pirat" operele sale de catre escroci.
S-a calculat ca un aran englez foloseste circa cinci sute de cuvinte; opera lui Shakespeare
Foto 10 - Shakespeare
150
ENIGME CAPTIVANTE
conine cincisprezece mii... Iar autorul acestei opere trebuia sa cunoasca spaniola, italiana,
franceza, sa fie la curent cu problemele de drept, cu stiinele oculte, cu echitaia, cu heraldica
etc . In acest fel, faa de disproporia dintre un personaj modest si o opera gigantica, s-a pus
ntrebarea daca William Shakespeare nu era un pseudonim al unui scriitor genial, dornic sa ra
mna n anonimat .
Bacon, Marlowe sau un mare senior?
Cinci candidai au fost propusi, cu prioritate. Primul este Francis Bacon (1561-1626), om
de stat englez, savant si filozof.
Biografia lui F. Bacon prezintasi ea unele aspecte misterioase, deoarece se pare ca ar fi
fost fiul nelegitim al reginei Elisabeta . El este autorul unui mare numar de opere, lucrarea sa
principala fiind "Noua logica" (Novum organum).
Totusi, viaa si caracterul lui Bacon nu par a se potrivi cu opera shakespeariana, n plus,
toata
1 Gradina Shakespeare n Bois de Boulogne, la Paris,
cultiva toate florile citate n opera fui Shakespeare.

- 57
2 !a fel, unii au afirmat ca piesele lui Molie re, au fost
54

operele lui Corn ei l le si chiar ale lui Ludovic XIV

3 Elisabeta l-a (1533 -1603), regina a Angliei (1558
1603).
ALE ISTORIEI
151
viaa lui, Bacon a fost foarte ocupat, nct este greu de imaginat ca ar fi putut sa aiba timpul
liber necesar sa scrie piesele lui Shakespeare.
n 1593, ntr-o ncaierare ntr-un cabaret, si-a pierdut viaa un poet si autor dramatic englez,
Christopher Marlowe, nascut n 1564, ca si Shakespeare. El a fost njunghiat. Cel puin oficial,
deoarece Marlowe se pare ca n-ar fi murit chiar n acea zi si ar fi continuat sa traiasca n
secret. Si n aceasta perioada el ar fi scris piesele atribuite lui Shakespeare.
Alte puncte comune ntre cei doi oameni: Marlowe facea parte dintr-o trupa de actori si a
scris si el piese de teatru, desigur inferioare, n ansamblu, celor ale lui Shakespeare, totusi
pline de verva; n ele se regasesc adesea pasaje extrem de frumoase. Din piesele lui putem
cita: Tamerlan cel Mare (1587) si Masacrul din Paris (1589).
Mai mult sau mai puin agent secret, Marlowe a avut o viaa agitata. El s-a discreditat din
cauza ateismului sau si din acest motiv ar fi socotit ca ar fi mai prudent sa dispara n 1593 si
s-ar fi ascuns la un protector, poate contele de Oxford: la resedina acestuia ar fi scris operele
lui Shakespeare.
De altfel, Edouard de Ver, al saptesprezecelea conte de Oxford, a fost si el banuit ca a scris piesele
"marelui Will". Tot asa, au fost banuii si ali doi mari seniori literai.
Primul a fost Roger Manner, al cincilea conte
152
ENIGME CAPTIVANTE
de Rutland. Aceasta teza a fost susinuta de savantul belgian Celestin Demblon. Dar R.
Manners s-a nascut n 1576 si, daca admitem teza iui Demblon, trebuie sa fim de acord ca el a scris s
ase capodopere la saptesprezece sau optsprezece ani...
Mai solida pare teza lui Abel Lefranc, profesor la College de France, n cartea sa celebra
Sub masca lui William Shakespeare (1920). Dupa parerea lui, autorul pieselor lui Shakespeare a
fost William Stanley (1561-1642) al saselea conte de Derby. Acest mare senior a calatorit mult: din
1582 n 1587, a parcurs Frana (unde a fost oaspete la curtea lui Henric III), italia, Navara,
Orientul Apropiat.
n 1587, s-a rentors n Anglia: este exact anul n care Shakespeare, intrat n trupa de actori,
a ajuns la Stanley. Cnd a murit protectorul trupei, aceasta a fost susinuta de lordul Strnge,
fratele mai mare al lui Wiiliam Stanley, n acea perioada, n Anglia, trupele de actori puteau ob
ine dreptul de a purta numele unui senior, scapnd, astfel, de acuzaia de vagabondaj, ele fiind
considerate ca fac parte din casa seniorului. Deci, Shakespeare era, pe atunci, "protejatul"
familiei Stanley.
Doua alte motive sunt n favoarea tezei lui AbelLefranc. Autorul pieselor Iui Shakespeare avea, n
mod evident, cunostine juridice: William Stanley a fost nscris la una din scolile de drept din
Londra. De asemenea, pe la anul 1600, piesele lui
55

ALE ISTORIEI
153
Shakespeare arata ca autorul trecea printr-o accentuata criza de pesimism, de tristee, de
melancolie. Este sigur ca, n cursul acelor ani, W. Stanley a fost coplesit de griji n viaa sa personaia.
Aceste coincidene sunt oare suficiente pentru a convinge? Coincidenele nu sunt o dovada
- 58
... Astazi, parerea care prevaleaza este ca Shakespeare este chiar Shakespeare.
n fond, acesta ar fi putut foarte bine sa se documenteze asupra epocilor si regiunilor n care
sunt situate piesele sale. Si Istoria pastreaza amintirea unui om a carui viaa modesta a contrastat cu
stralucirea operei sale.
ENIGME CAPTIVANTE
5. Omul cu Masca de fier
Identitatea omului cu masca de fier este desigur una djn enigmele cele mai celebre din istoria
Franei, n fond, cine a fost omul care, timp de douazeci si doi de ani, n patru nchisori diferite, a
fost silit sa poarte, permanent, nu numai o masca de fier, dar si o masca de catifea neagra?
Partea de jos a mastii avea arcuri de oel. Se daduse ordin ca omul sa fie ucis dacasi-o
scotea.
Ludovic XIV, Regele Soare (1643-1715) a spus: "Vreau ca nimeni sa nu afle vreodata cine
este." La rndul lui, Michel de Chamillard, ministrul Regelui Soare, ntrebat pe patul de moarte, a
spus:
"Nu pot destainui, este secret de stat."
Necunoscutul de la Bastllla
Daca se examineaza jurnalul lui du Junca, reprezentantul regelui la Bastilia, la data de 18
septembrie 1698, se poate citi: "Joi, 18 septembrie, la ora trei dupa amiaza, domnul de SaintMars
, guvernatorul forta reei Bastilia, s-a
O)
u_
0)
o
C3 O
w
O
u.
r
56

- 59
ENIGME CAPTIVANTE
prezentat, venind din fostul lui post de guvernator al insulelor
Sainte-Marguerite-Honorat , aducnd cu el, n litiera sa, unyechi deinut pe care
l-a avut n pazasi la Pignerol , pe care l-a inut permanent mascat, al carui
nume nu se spune, si pe care l-a nchis, cobornd din litiera, n prima camera
din turnul Basiniere, asteptnd noaptea, pentru a-l lua si conduce chiar el, la
ora noua seara, cu domnul de Rosarges, unul din sergenii pe care domnul
guvernator i-a adus, n a treia camera, singur n turnul Bretaudiere pe care l-am
mobilat cu tot ce trebuie, nainte de sosirea sa, primind ordin de la domnul de
Saint Mars, care deinut va fi servit si ngrijit de domnul de Rosarges, si hrana
prizonierului fiind asigurata de domnul guvernator."
ntr-un alt jurnal, n care se treceau date asupra morii sau eliberarii deinuilor, du
Junca a scris la data de 19 noiembrie 1703:
"n aceeasi zi, 19 noiembrie 1703, deinutul necunoscut, avnd permanent
masca de catifea neagra pe faa, pe care domnul guvernator de Saint-Mars l-a
adus cu el, venind din insulele Sainte-Marguerite, pe care-I pazea de mult
timp, care s-a simit ieri cam rau iesind de la slujba
1 insulele Samte Marguerite si Saint Ho n o rt fac parte
din insulele Lerins din Mediterana,
2
oras din Italia (Piemont). A fost n stapnire franceza
n mai multe rnduri. Fortareaa n care au fost
nchisi Fouquet, Lauzun si omul cu Masca de fier.
ALE ISTORIEI *> f
157
religioasa, a murit astazi la orele zece seara, fara a fi avut vreo boala grea, n cel mai scurt
timp."
Masca de Fier a fost nmormntat la 20 noiembrie n cimitirul Saint-Paul sub numele de Mar-chiel
sau Marchioly. Faa i-a fost arsa cu vitriol pentru ca, n caz de deshumare, sa nu poata fi nicicum
identificat.
Apoi, a fost uitat pna la apariia, la Amsterdam, n 1745, a unei carulii anonime: Memorii
secrete pentru a servi istoria Persiei. Autorul satirizeaza personaje de la curtea iui Ludovic
XIV, carora le da nume persane, n carte se vorbeste de un deinut politic mascat, pe care autorul l con
sidera a fi contele de Vermandois, fiul lui Ludovic XIV si al domnisoarei de La Valliere.
Voltaire a fost primul care s-a ocupat, cu adevarat, de enigmaticul caz al omului cu Masca
de Fier. Desigur ca ideea i-a venit dupa ce^ citise lucrarea de mai sus, pe care o cunostea, n
Secolul lui Ludovic XIV, el relateaza povestea misteriosului deinut care avea o voce frumoasa
si o piele oachesa... Voltaire a pomenit din nou aceasta enigma n Dicionarul enciclopedic.
Editorul sau sau chiar Voitaire nsusi a redactat o nota n care se spune ca omul cu
Masca de Fier era probabil fratele mai mare al lui Ludovic XIV.
57

ntre a timp, ali doi autori au evocat curiosul mister, n 1754, abatele Lengley-Dufresnoy a
identificat Masca de Fier cu ducele de Beaufort,
ENIGME CAPTIVANTE
- 60
disparut n faa orasului Cnd ie , n Creta. Mai trziu, n 1769, un alt eclesiast, parintele Griffet,
a publicat fragmentele din jurnalul lui du Juca pe care le-am citat.
In secolul XIX, enigma i va atrage pe Alexandre Dumas, care a scris "Ludovic XIV si
secolul sau", si pe Jules Michelet .
Din nchisoare n nchisoare
Pe baza documentelor pe care le avem, yom ncerca sa reconstituim istoria Mastii de Fier.
ntre martie 1680 si septembrie 1681 data este nesigura un deinut a sosit la Pignerol, n
Piemont.
Era o fortareaa pe care Frana o deinea din 1631. Donjonul era folosit ca temnia pentru
deinuii politici.
Poate ca ar fi interesant ca, chiar de pe acum, sa-i cunoastem pe cei sase deinui politici care au
fost nchisi la Pignerol n perioada respectiva. Primul este fostul administrator general al finan
elor, Fouquet, nchis dupa procesul din 1664
vechiul nume al unui oras din Creta, astazi
Heraklion.
istoric francez (1798-1874). Ascris Istoria Franei.
om de stat francez (1615-1680), ministru de finane.
Condamnat pe viaa ca delapidator n 1664.
ALE ISTORIEI
159
El a murit n 1680. Al doilea este un oarecare Eus-tache Dauger, care a fost adus n 1669.
In 1671, a fost nchis la Pignerol, Lauzun, fost favorit al lui Ludovic XIV. Nemulumindu-l pe
rege, a fost nchis si eliberat abia n 1680.
Au fost adusi, apoi, la Pignerol, un calugar iacobin, un spion numit Dubreuil si, n 1679,
diplomatul italian Matthioii.
Guvernatorul din Pignerol era Saint-Mars. fn 1681, a fost mutat la o alta fortareaa, Exiles,
tot n Piemont. L-a luat acolo si pe Dauger. Apoi, Saint-Mars a fost transferat la nchisoarea din
insula Sainte-Marguerite, n arhipelagul insulelor Lerins, n faa orasului Cannes. Si aici l-a luat
cu el pe Dauger, Deinuii ramasi la Pignerol ntre care si Matthioii i-au fost trimisi si ei
mai trziu.
n 1698, dupa cum stim, Saint-Mars a fost transferat la Bastilia, El s-a dus acolo mpreuna
cu unul din deinuii sai, cu Masca de Fier, care fusese nchis pe rnd la Exiles si n insula
Sainte Marguerite.
58

De ce a fost obligat acest om sa-si pastreze permanent masca, chiar cnd l examina doctorul?
Daca era att de stnjenitor, autoritaile ar fi putut, cu usurina, sa-l elimine. Era oare att de us
or de recunoscut nct era obligat sa poarte masca chiar cnd traversa Frana si nu putea fi vazut
dect de arani?
Mai multe relatari arata n ce masura se dadea importana pastrarii secretului asupra
identitaii
160
ENIGME CAPTIVANTE
sale. ntr-o zi, n insula Sainte-Marguerite, Masca de Fier a reusit sa scrie cu un cui sau un cuit
cteva rnduri pe o farfurie de argint, pe care a aruncat-o pe fereastra. Un pescar a gasit-o si
i-a adus-o lui Saint-Mars. Acesta I-a ntrebat: " Ai citit ce este scris pe farfurie?
- 61
Nu stiu sa citesc! a raspuns omul.
A mai vazut-o cineva?
Abia am gasit-o, nimeni n-a vazut-o. Am
adus-o Excelenei voastre ascunsa sub haina, de
frica sa nu fiu luat drept ho.
Poi sa pleci, i-a spus Saint-Mars, norocul tau este ca nu stii sa citesti."
O alta relatare este introdusa de Alexandre Dumas n "Ludovic XIV si secolul sau":
"Un asistent de chirurg a vazut, n timp ce facea baie, plutind ceva alb pe apele marii. A no
tat spre acel obiect, !-a adus la mal si s-a uitat la el. Era o camasa de pnza foarte fina, pe
care, cu un amestec de apasi funingine drept cernealasi cu un os de pui ca pana, deinutul si
scrisese toata viaa. S-a grabit sa-i duca guvernatorului camasa gasita. Domnul de Saint-Mars
i-a pus aceeasi ntrebare ca si pescarului. Omul i-a raspuns ca, ntr-adevar, stia sa citeasca,
dar ca, gndindu-se ca rndurile scrise pe acea pnza puteau sa se refere la vreun secret de
stat, s-a ferit sa !e citeasca. Domnul de Saint-Mars I-a trimis acasa fara sa-i spuna nimic, dar, a doua
zi, omul a fost gasit mort n pat."
ALE ISTORIEI
161
ntr-un articol scris de domnul de Paiteau, stranepot al lui Saint-Mars, aparut n Anul literar
din 1769, se spune ca un ofier de infanterie numit de Blainvilliers, s-ar fi travestit n soldat, la
Sainte-Marguerite, pentru a-l vedea pe deinut prin ferestrele camerei sale. El l-ar fi vazut fara
masca: faa lui era "alba" si parul albit prea devreme. Blainvilliers a mai spus ca guvernatorul si
ofierii stateau n picioare cu capul descoperit pna ce el le spunea sa se aseze si sa-si puna p
alariile pe cap;
n timp ce domnul de Saint-Mars l nsoea pe ilustrul prizonier pe drumul dintre insula
Sainte-Marguerite si Bastlia, el s-a oprit la proprietatea sa din Paiteau.'
Mai muli calarei i nsoeau pe cei doi oameni. Domnul de Saint-Mars a luat masa cu deinutul,
avnd doua pistoale lnga farfurie. aranii n-au putut vedea daca necunoscutul mnca avnd
masca pe faa; dar e! o avea atunci cnd a traversat curtea. Temnicerul si deinutul au dormit
noaptea aceea n doua paturi alaturate.
Se nasc cteva ntrebari referitoare la masca purtata de misteriosul necunoscut. Nu trebuia
ei, oare, sasi-o scoata din cnd n cnd pentru a se spala si pentru a se barbieri?
59

Surprinzator este si volumul cheltuielilor facute pentru deinerea n nchisoare a Mastii de

Fier; timp de douazeci de ani, a costat o suta patruzeci si patru de franci pe zi. Se pare ca o
ntemniare
162
ENIGME CAPTIVANTE
ALE ISTORIEI
163
la Exiles costa saptezeci si doua de mii de franci; la Sainte-Marguerite, optzeci de mii de
franci.
Omul era permanent tratat cu mult respect. Fara a fi luxoasa, viaa lui n nchisoare era, n
general, confortabila; la Pignerol, "apartamentele" sale erau mai bine aranjate dect cele ale
lui Fouquet sau de Lauzun.
O mulime de Ipoteze
- 62
Enigma Mastii de Fier, din momentul n care s-a ocupat de ea Voltaire, a stimulat n mod
deosebit imaginaiile. Ipotezele formulate asupra identitaii deinutului sunt nenumarate. S-a
crezut chiar ca era o femeie...
Una din ipotezele cele mai raspndite este cea care l vede n Masca de Fier pe un frate al lui
Ludovic XIV. Aceasta ar explica motivul pentru care era obligat sa poarte permanent o masca:
ca sa ascunda o asemanare, foarte evidenta, ntre cei doi.
Mai precis, Masca ar fi fost un frate geaman al Regelui Soare. Anna de Austria l-ar fi nascut
la
prnz, dupa care a mai nascut un copil, seara, de aceasta data pe ascuns; reginele aveau
obligaia de a naste n public. Si atunci, necunoscutul mascat ar fi putut fi un frate mai n vrsta
dect Ludovic XIV, care, n aceste condiii, nu era dect un uzurpator.
O varianta a acestei ipoteze: Ludovic XIV ar fi fost fiul Annei de Austria si al lui Mazarin , n
timp ce Masca de Fier ar fi fost veritabilul delfin ...
Contele de Vermandois ar fi putut fi o Masca de Fier destul de credibila. Am mai vorbit de
aceasta ipoteza. El era, reamintim, fiul natural al lui Ludovic XIV cu domnisoara de La Valliere.
Oficial, a murit la 18 noiembrie 1683. n realitate, aceasta moarte ar fi fost fictiva: contele de
Vermandois ar fi fost atunci nchis, deoarece l palmuise pe delfin n cursul unei certe.
Dar, la moartea contelui de Vermandois, n timpul asediului de ia Courtrai, au fost de faa
numerosi martori, iar gestul sau nu justifica o deinere pe viaa. Si totusi ipoteza a gasit
crezare. In 1789, un revoluionar a povestit ca a gasit, ntre doua pietre, la Bastilia, o hrtie pe
care Masca de
1 {1601-1666} fiica a regelui Filip III al Spaniei si regjna a Franei prin casatona cu Ludovic XIII.
Regenta, a condus ara cu ajutorul lui Mazann pna la majoratul lui Ludovic XIV.
1 prelat si om de stat francez de origine italiana
60

(1602-1661). Principalul ministru a regentei Anna de

Austria.
2 mostenitorul prezumtiv al tronului Franei, dupa ce
provincia Dauphine a fost alipita domeniului regal
prin cumparare (1349}.
164
ENIGME CAPTIVANTE
ALE ISTORIEI
165
Fier scrisese: "Eu sunt Louis de Bourbon, conte de Vermandois..."
Alta ipoteza identifica Masca de Fier cu ducele de Beaufort. Acesta comanda, fn 1669,
expediia din Candie n Creta. El a fost ucis la 25 iunie, dar nu i s-a gasit trupul. Totusi si la
moartea ducelui au fost martori si nici nu existau motive ntemeiate pentru ca sa fie nchis pe
viaa. Mai mult, n 1703, ar fi avut 87 de ani, pe cnd Masca de Fier n-a avut, n mod vadit, la
moartea sa, dect aproximativ 60 de ani.
n 1825, un fost consul general n Siria, cavalerul Taules, a publicat un memoriu n care afirm
a ca Masca de Fier a fost patriarhul armean Avedick. Acesta ar fi fost rapit la ordinele lui
Ludovic XIV, Ja instigarea iezuiilor: patriarhul se opunea ncercarilor acestora de a uni
biserica catolica cu biserica armeana.
Daca Avedck a fost cu adevarat nchis n Frana, ar fi fost deinut la Mont-Saint-Michel si el
- 63
a murit n 1711.
Alt candidat: un conspirator numit Louis de Oldendorff, dar cunoscut si sub multe alte denumiri.
Acesta, dupa ce a fost arestat la Peronne, a fost nchis la Bastilia, dar, oricum, n nici una
din nchisorile n care a fost deinut Masca de Fier.
1 insula stncoasa la gura rului Couesnon, legata de coasta cu un dig, din 1879.
Era condamnat la cel mai aspru regim, ceea ce nu a fost cazul misteriosului prizonier.
Un englez?
La 10 octombrie 1711 ^prinesa palatina , vaduva ducelui de Orfeans , fratele lui Ludovic
XIV, i scria soiei electorului de Hanovra o scrisoare n care spunea: "Un om a fost nchis muli
ani la Bastilia si a murit acolo mascat. Lnga el au stat doi muschetari pentru a-l ucide n caz ca si
scotea masca. A mncat si a dormit mascat. Fara ndoiala ca asa a fost deoarece a fost bine
ngrijit, a avut locuina bunasi i s-a dat tot ce-si dorea. A fost mpartasit mascat; era foarte
credincios si citea continuu. Nu s-a aflat niciodata cine era."'
Dupa douasprezece zile, prinesa palatina i-a scris din nou corespondentei sale:
1 titlu purtat de Charlotte Elisabeth de Bavere.
61

2 Philippe duc d'Orle'ans (1640-f 701), fiul lui Ludovic

XIII si al Annei de Austria, (i-au fost soii Henriette
d'Angleterre si Chartotte-Elisabeth, prinesa
palatina).
3 titlu purtat n Imperiul germano-roman (epoca medie
si moderna) de cei sapte principi laici si ecleziastici
care aveau dreptul s'a-f aleaga pe mparat (printre ei
si electorul de Hanovra).
166
ENIGME CAPTIVANTE
ALE ISTORIEI
167
"Am aflat, a scris ea, cine era omul mascat care a murit la Bastilia. A purtat masca dar nu pentru a
fi chinuit. Era un lord englez amestecat n compotul ducelui de Berwick , contra regelui Wil-helm
. El a murit astfel, pentru ca regele sa nu afle niciodata ce s-a ntmplat cu el."
ntr-adevar, tatal ducelui de Berwick, Jacob II fusese detronat de prinul de Orania, devenit
Wil-helm III. Lordul de care este vorba ar fi putut fi pedepsit de Ludovic XIV pentru ca a
participat la acordul anglo-olandez din 1668, care se opunea intereselor Franei n arile de
Jos.
Anglia a dat si ali* candidai ^posibili la Masca de Fier. Ducele de Monmouth, n special,
fiul natural al lui Carol II . Ducele se revoltase contra lui Jacob II, fratele si succesorul lui Carol II.
Jacob II l-a decapitat pe Monmouth dar se spunea n taina ca acesta n realitate nu murise. In
ultimul moment, regele l-ar fi nlocuit cu un alt condamnat la moarte.
Chiar regele l-ar fi vizitat pe Monmouth n
1 Jacob Stuart, duce de Berwick (1670-1734), fiul
natural al lui Jacob II regele Angliei. S-a naturalizat

- 64
francez si a devenit Maresal al Franei (1706)
2 Wilhelm III rege al Angfiei (1689-1702), care l-a
alungat de pe tron pe Jacob II, socrul sau.
3
pnn de Anglia (1649-1685), fiul natural al lui Carol II.
Sef al opoziiei protestante dupa urcarea pe tron a lui
62

Jacob II.
4 rege al Angliei, Scoiei si Irtandei (1660-1685).
nchisoare si i-ar fi acoperit capul cu o gluga nainte de a-l duce spre o destinaie necunoscuta.
Un chirurg englez, client obisnuit al cafenelei Procope, domnul Nelaton, povestea ca ntr-o zi
i s-a cerut sa ia snge unui deinut din Bastilia. Acesta avea capul acoperit cu un servet:
accentul lui era categoric englezesc.
Totusi, Monmouth, ca si "lordul" prinesei palatine trebuie eliminai. Este de ajuns sa fie
confruntate datele sau unele puncte de reper din viaa sau din activitatea lor cu ceea ce se stie despre
Masca
de Fier. nu exista nici o coincidena. Mai trebuie adaugat, pentru a ncheia cu ipotezele
"engleze" ca n Masca ar fi fost vazut si un fiu al lui Crom-well1.
Sa trecem peste ipoteza Moliere, foarte fantezistasi sa ne oprim puin asupra tezei conform ca
reia ar fi fost chiar Fouquet. Acesta n-ar fi murit la Pignerol Ludovic XIV a lansat zvonul ca a
murit, dar l-a transferat la Sainte-Marguerite. Madame de Maintenon a cerut, n momentul casa
toriei cu Ludovic XIV, sa fie nasprit regimul penitenciar al lui Fouquet, caruia i fusese, cndva,
amanta. Nici aceasta ipoteza nu pare foarte plauzibila.
1 lord protector al Angliei, Scoiei si Irlandei (15991658).
Sub conducerea lui, a'fost'decapitat Carol l
(1649).
2 Frangoise d'Aubignon marchiza de ~ (1635-1719),
amantasi apoi soie a lui Ludovic XIV.
168
ENIGME CAPTIVANTE
Mai ramn doar doi candidai de examinat, dar cu mai multa atenie, deoarece acestia par
cei mai demni de luat n consideraie.
Tradarea unul agent secret
Ludovic XV1 ca si Ludovic XVI2 stia-cine a fost Masca de Fier. El nu i-a spus niciodata
numele, dar, o data, a vorbit despre un ministru italian...
La 14 decembrie 1667, Ludovic XIV a primit o scrisoare semnata: Ercolo A. Matthioli.
Acesta i scria regelui ca ncearca sa-l atraga pe ducele de Mantua n tabara Franei, pentru a-l
ajuta pe Ludovic XIV n inteniile lui referitoare la Milano. Puin timp dupa aceea, abatele
d'Estrade, ambasador la Veneia, i-a dat asigurari regelui ca ducele de Mantua este gata sa ajute
Frana pentru cumpararea fortareei Casale, pe Padl .
La 12 ianuarie 1678, Ludovic XIV i-a scris personal contelui Matthioli pentru a-i mulumi
pentru ajutorul dat. Matthioli si abatele d'Estrade s-au
1 rege al Franei (nascut 1715 -decedat 1774)
stranepot al lui Ludovic XIV.
2 rege al Franei (nascut 1754 - decedat 1793), nepot
63

al lui LouisXV.
3 fluviul cel mai mare din Italia. Izvoraste din Alpi si se
varsa n Adriatica.

- 65
ALE ISTORIEI
169
ntlnit atunci si au discutat preul cedarii catre Frana a fortaree! Casale. La 13 martie 1678,
tratatul este ntocmit ntre abatele d'Estrade si ducele Carol IV din Mantua.
Cu Casale, Frana dobndea, la frontiera estica a Piemontului, o fortareaa care putea fi
perechea fortaree! Pignerol care se afla la vest. Totusi, preul era foarte mare; cinci sute de mii de
livre.
La 28 noiembrie 1678, Matthioli a venit la Paris pentru a ncheia afacerea. Ludovic XIV l-a nsarcinat
pe ministrul sau al Afacerilor externe, marchizul de Pomponne, sa semneze tratatul alaturi
de Matthioli. Dupa semnare, Ludovic XIV l-a primit pe Matthioli, n secret. El i-a dat, ca mulumire
pentru
stradanie, patru sute de dubloni de aur si un diamant mare. S-a prevazut ca, dupa aplicarea
tratatului, Matthioli sa primeasca nca patru sute de mii de dubloni.
Un colonel de dragoni, domnul d'Asfeld, a fost nsarcinat sa se duca la Carol IV, pentru a lua
tratatul secret ntarit de semnatura ducelui, n acest timp, viitorul maresal Catinat a fost trimis la
Pignerol pentru pregatirea operaiilor militare de luare n stapnire a fortaree! Casale. Trupele erau
deja adunate la Briancon.
La 9 martie, n ajunul zilei n care d'Asfeld trebuia sa fie primit de ducele de Mantua, a fost
1 moneda veche spaniola de aur.
170
ENIGME CAPTIVANTE
ALE ISTORIEI
171
arestat la Milano si predat spaniolilor. Catinat a fost desemnat sa-l nlocuiasca.
Matthioli tradase. O scrisoare a noului ambasador al Franei la Veneia, de Pinchesne, o
dovedeste. Ambasadorul Spaniei s-a dus la ducele de Mantua pentru a protesta contra tratativelor
n curs: ducele le-a dezminit categoric.
Abatele d'Estrade a aflat ca informarea spaniolilor venea de la Matthioli si a imaginat
un plan ca sa-l prinda. Ludovic XIV si-a dat aprobarea si Louvois i-a scris lui Saint-Mars: "Regele
trimite acum ordin domnului abate d'Esrade sa ncerce sa aresteze un om a carui comportare
I-a nemulumit pe Majestatea sa; pentru aceasta, Ma-jestatea sa mi-a ordonat sa va nstiinez pentru
ca dumneavoastra sa nu facei greutai si sa-l primii cnd va va fi trimis si sa-l pazii n asa fel
nct el sa nu aiba legaturi cu nimeni, ca el sa se caiasca de purtarea rea pe care a avut-o si
nimeni sa nu afle ca avei un nou deinut."
64

La 2 mai, Matthiofi a venit la ntlnirea cu abatele d'Estrade. Catinat se gasea acolo cu c

iva ofieri, si I-a arestat. Ofierii nu stiau cine este omul pe care l-au prins.
Matthiol a fost nchis la Pigneroi. A fost obligat sa-i scrie tatalui sau pentru ca acesta sa dea
1 om de stat francez (1639-1691). A reorganizat armata franceza. Ministru a! Afacerilor
externe.
documentele care dovedeau tradarea. Louvois a scris: "Matthioli nu va mai fi niciodata liber."
E! a fost transferat la Saine-Marguerite unde a murit. Pna de curnd Matthioli era considerat
de cea mai mare parte a istoricilor drept candidatul cel mai important la titlul de Masca de
Fier. n acest caz, ar trebui sa ne imaginam ca a supravieuit si ca a fost transferat la Bastilia.
S-a remarcat ca numele dat Mastii la moarte, Marchioly, aminteste de Matthioli.
- 66 Dar o alta ipoteza este mai credibila...
A fost Eustache Dauger?
n 1667, Colbert1 a cazut n dizgraie, dar a reusit sa recstige favoarea regelui^ Dusmanul
lui principal era pe atunci Louvois. n decembrie 1668, Colbert s-a mbolnavit brusc. Avea mari
arsuri la stomac si boala parea att de grava nct ministrul parea pierdut. Si totusi si-a revenit.
S-a pus n mod firesc ntrebarea daca "boala" lui Colbert nu era, n realitate, o "otravire", si,
bineneles, ca banuielile s-au ndreptat spre Louvois. Despre acesta, principesa palatina
declara:
1 om de stat francez (1619-1683), a contribuit la caderea lui Fouquet. Secretar de stat al
Casei regelui.
172
ENIGME CAPTIVANTE
"Este ngrozitor de rau; nu-si face scrupule sa arda, sa otraveasca, sa mintasi sa nsele." Era s
tiut ca Louvois avea legaturi cu o serie de otravitori.
Deci, nu este imposibil ca el sa fi ncercat sa-l otraveasca pe Colbert. El ar fi nsarcinat un
valet, un oarecare Dauger, sa nfaptuiasca crima, care nsa n-a reusit.
Stim ca acest Eustache Dauger a fost ncarcerat la Pignerol n 1669. Un fapt de notat: a fost
anunata venirea lui dinainte si, cu toate ca era doar un vaiet, trebuia tratat bine si nu trebuia vazut de
nimeni.
La 19 iulie, Louvois i-a scris lui Dauger, care era deci agentul lui, sa revina n Frana prin
Dunkerque. n aceeasi zi, i-a scris capitanului de Vauroy, maior din Dunkerque sa vina imediat
la Saint-Germain. Si, n timp ce Dauger se ndrepta spre Dunkerque, de Vauroy calarea n
galop spre acelasi oras. Cnd Dauger a debarcat, a fost arestat, legat si bagat ntr-o trasura
care a pornit spre Pignerol.
n 1932, istoricul Maurice Duvivier s-a preocupat de acest Eustache Dauger, l-a asimilat cu Eustache
d'Auger de Cavoye, nascut n 1639. Acesta era varul marchizei de Brinvilliers , devenita
1 Marie d'Aubray, marchiza de Brinvilliers (1630-1676) decapitata si arsa n Place de Greve
pentru ca si otravise tatal si fraii.
65

ALE ISTORIEI
173
celebra n cunoscutul caz al otravirilor1. Mai muli membri ai familiei sale erau apropiai ai lui
Ludovic XIV.
Eustache a avut o viaa tumultoasa, din cauza careia a fost nchis, prima data, n 1667. Deci iata-l
ncarcerat la Pignerol. Stim ca Fouquet era nchis n fortareaa din 1664. Dauger a obinut
dreptul sa-l vadasi chiar sa petreaca mai multe ore n tovarasia sa: se poate spune ca i-a
devenit valet.
n martie 1680, Fouquet a murit subit. L-a otravit Dauger? Doamna de Sevigne relateaza ca
Fouquet a murit "n convulsii si dureri de stomac, fara a putea vomita." Dar pentru ce si la
instigarea cui Dauger I-a otravit pe Fouquet?
La 10 iulie 1680, Louvois i-a scris lui de Saint-Mars: "Am primit, mpreuna cu scrisoarea
dumneavoastra din 4 a acestei luni, ceea ce era atasat si voi face ceea ce trebuie. Va fi de ajuns sa-i
spovedesti o data pe an pe deinuii din Turn... Informeaza-masi pe mine cum a fost posibil ca
numitul Eustache sa faca ceea ce mi-ai trimis si de unde a luat medicamentele necesare
pentru preparare, pentru ca nu pot crede ca dumneavoastra i le-ai procurat."
- 67 Medicamente, nu otravuri? Doar pentru a adormi, nu pentru a ucide? Un deinut din
Bastilia,
1 serie de otraviri scandaloase, la Paris, din 1670 la 1680.
174
ENIGME CAPTIVANTE
numit Belot, a spus ca un oarecare Dauger (acelasi?) folosea opiu pentru a adormi pe cine
vroia el.
Atunci, Dauger este cu adevarat Masca de Fier? Din toi deinuii politici din acea epoca, el
este singurul ale carui manifestari coincid cel mai bine cu cele ale misteriosului deinut.
Si, totusi, afirmaia nu este sigura.
"Nu, scrie F. Mercury, teza Cavoye-Dauger este prea complicatasi neconvingatoare. Este
construita pe prea multe incertitudini, pe cinci ipoteze, din care nici una nu este verificata:
prima, a unui d'Auge din Cavoye disparut total n-1669 si devenit Dauger la Pignerol; a doua, c
a el este Dauger citat de Belot n interogatoriul sau din 1679; a treia, ca Fouquet a murit asasinat; a
patra, ca Dauger a avut otrava n nchisoare; a cincea, ca el era asasinul."
Teza cea mal recenta
n 1978, a aparut o carte de Camille Bartoli cu titlu atragator: "Am descoperit uimitorul
secret al Mastii de Fier."Teza autorului este total revoluionara. El a descifrat, mai nti,
simbolurile alchimiste din manastirea Cimiez din Nisa: este vorba n ele de "legitimitatea Adev
aratului Rege". Apoi, un misterios corespondent l-a dus pe Bartoli
ALE ISTORIEI
66

175
la Madona de Fenestre, sanctuar n care au fost masacrai, odinioara, Templierii. Acesta i-a
spus ca n epoca lui Ludovic XIV, un descendent al Carolingienilor a pretins tronul Franei. S-a
format o conjuraie hotarta sa-l urce pe tron. Acest pretendent era Henric II de Lorena, al
cincilea duce de Guise, fiul lui Carol, al patrulea duce de Guise, fiul lui Henric, al treilea duce de
Guise, numit Omul cu cicatrice, asasinat la Blois.
Nascut n 1614, Henric II era deci mostenitorul pe linie carolingiana. El a fost n fruntea
napoli-taniior revoltai contra Spaniei, Era mare maestru al ceremoniilor de la Curte.
Este de neles ca Ludovic XIV I-a ndepartat pe acest pretendent stnjenitor care, oficial, a
murit n 1664. n realitate, a ramas n viaa, a fost nchis la Pignerol si el ar fi fost Masca de Fier.
Personalitatea deinutului ar explica foarte bine, n orice caz, consideraia de care se
bucura. Henric II ar fi murit la Sainte Marguerite n 1694. Si Dauger l-ar fi nlocuit, devenind o a doua
Masca de Fier, cel care a murit la Bastilia.
176
ENIGME CAPTIVANTE
6. Un cromozom a facut sase clatine coroana Angliei
n 1788, n ajunul Revoluiei franceze, monarhia engleza trecea printr-o criza puternica.
- 68 Aceasta a durat pna n 1837, cnd s-a urcat pe tron regina Victoria .
In acel an, regele George III rege al Angliei (1760-1820), nascut n 1738, a manifestat grave
tulburari nervoase. A urmat un tratament obisnuit n acea epoca: era batut, nlanuit si nfometat f
ara a se cauta un remediu pe cale medicala. Contrar asteptarilor, regele si-a revenit. Boala sa
fiind ciclica, a revenit dupa un timp. La fiecare recidiva, tulburarile s-au agravat, n februarie
1811, cnd suveranul a nceput sa ia arborii din parcul sau drept reae al Prusiei, dupa expresia
lui Andre Maurois , a fost numit imediat un regent: prinul de
1 Victoria l (1819-1901) regina Marii-Britanii si a
Irlandei (1837-1901) si mparateasa Indiei
(1876-1901). Nepoata a lu'i George III.
2 scriitor francez (1885-1967) autor de romane, de
amintiri de razboi, de biografii romanate.
ALE ISTORIEI 177
Galles1.
Foarte obez un adevarat Falstafr regal acest regent era un cartofor si un desfrnat
care a devenit repede nepopular. Pentru a fora parlamentul sa-i plateasca datoriile facute, s-a
logodit cu verisoara sa primara, prinesa de Brunswick, desi era casatorit n secret din 1785 cu
o oarecare doamna Fitzherbert. Caroline de Brunswick a trait o viaa infernala. Regentul s-a
desparit de ea dupa nasterea unicei lor fiice, Charlotte. Crescnd, aceasta inea partea mamei sale.
Regentul a mal-tratat-o si a nchis-o optsprezece luni cnd ea si-a marturisit dragostea pentru
prinul Leopold de Saxa-Cpburg .
67

Cinci ani mai trziu, constrns de opinia publicasi de ostilitatea crescnda a parlamentului,
el a permis casatoria Charlottei cu cel ce va deveni mai trziu primul rege al Belgiei, n 1817,
s-a produs o drama: prinesa Charlotte a murit la nastere, lasnd Anglia fara mostenitor regal si lipsind
casa de Hanovra de succesor, n 1820,'o noua criza
1 viitorul Geprge IV (1820-1830), regent (1811-1820).
2 eroul principal din ^Nevestele ves&le din Windsor"ae
Shakespeare.
3nascut fa Coburg (1790-1865). Viitor rege al Belgiei
(1831-1865).
4 dinastie care a domnit n Marea Britanie din 1714,
pna n 1917, cnd George V a hotart sa-i dea
numele: dinastia de Windsor, datorita tendinelor
antigermane ale englezilor n acea perioada.
178
ENIGME CAPTIVANTE
l-a ucis pe George III dupa o domnie de s
aizeci de ani. Regentul a devenit regele
George IV la vrsta de cincizeci de ani.
Ei nu a avut succesor. Aceste doua
catastrofe naionale (nebunia lui George
III si moartea Charlottei) au avut aceeasi
cauza: porfiria acuta. Aceasta este
- 69
concluzia anchetei facute n 1970 de
cercetatori englezi (Malcapine si
colaboratorii sai).
O boalade familie
Este o boala de familie, care apare ntre douazeci si treizeci de ani si care se manifesta, cu preca
dere, la femei. Trei serii de semne clinice caracterizeaza aceasta boala. La nceput, bolnavii
au crampe n regiunea stomacului, ombilicului si pntecelui, nsoite de vome si constipaii
rebele. Apoi, bolnavului i pot paraliza membrele, trunchiul, faa sau ochiL In alte cazuri,
pot sa apara crize convulsive, n a treia faza apar tulburarile psihice. La unii bolnavi, se observa
o hiperexcitabilitate si iritabilitate. Uneori, boala se asociazasi cu o amnezie a faptelor
recente, o pierdere a jioiunii de spaiu, si de timp si o polinevrita. jn alte cazuri apar crize de
delir cu halucinaii, n intervalul dintre crize, bolnavul redevine normal. Cu timpul, acest interval
68

se micsoreaza.
Foto 12 - Mana Stuart si Henry Darnley
180
ENIGME CAPTIVANTE
Simptomul cel mai important este culoarea rosu nchis a urinei care conine compusi din
care se formeaza hemoglobina. Uneori urina devine rosie numai dupa expunere la soare.
Cu toate ca este denumita "acuta", n realitate este o boala cronica cu reveniri periodice, n
afara unei anumite predispoziii din nastere, caracterul familial este evident. Unii cercetatori au
analizat 478 membri n viaa ai unei familii si, la 125 dintre ei, au putut efectua un examen clinic si
analize
biologice: 60 erau atinsi de porfirie'(circa 50%).
Aceasta boala este provocata de tulburari genetice. Unele mutaii modifica genele
regulatoare, adica moleculele care n cromozomi coordoneaza activitaile celulare.
n 1966, Malcapine si colaboratorii sai, studiind boala lui George III, etichetata clasic drept "psihoz
a maniaco-depresiva", au stabilit diagnosticul postum de porfirie acuta, diagnostic pe care l-au
prezentat n British Medical Journal (din 6 ianuarie 1968). Descoperirea unei porfirii certificate si a
unor anomalii biochimice la doi descendeni direci ai lui George III, nca n viaa, a confirmat, n
element structural al nucleului celulei la animale si plante, sub forma de filamente,
- 70
bastonase, granule. Au un rol nsemnat n fenomenele ereditaii. Sunt compusi din acizi
dezoxiribonucleici (ADN), acizi ribonucleici (ARM), etc.
ALE ISTORIEI
181
oarecare masura, acest diagnostic si a precizat boala la patru din copiii sai si la nepoata sa,
prinesa Charlotte.
Chiar sl Maria Stuart1
Foarte interesai, acesti autori au cautat antecedente n familie. Ei au regasit anomalia pna la
Maria de Scoia, cunoscuta mai ales sub numele de Maria Stuart. Casatoria acesteia cu foarte
tnarul Francisc II nu s-a desavrsit din cauza sanataii subrede a regelui care a murit la numai
saisprezece ani, [a un an dupa ce s-a urcat pe tronul Franei, n 1565, Maria Stuart s-a
recasatorit cu Henry Darnley cu care a avut un fiu. Acesta a domnit n Scoia sub numele de
Ja-cob VI si, mai trziu, a urmat-o la tronul Angliei, ncepnjd cu 1603, pe Bisabeta (, cu numele
de a instaurat dinastia Stuarilor
n reJacob r. El
1Maria l Stuart (1542-1587) regina a Scoiei
(1542-1567), fiica lui lacob V. S-a refugiat n Anglia,
dar regina Elisabeta a nchis-o si a executat-o.
69

2 rege al Franei (1559-1560), nascut n 1544, fiu al lui

Henric II si al Mariei de Medicis.
3 rege al Scoiei (1567-1625) si rege aJ Angliei si
Irlandei {1603-1625). Nascut la 1566 si mort n 1625.
4 familie scoiana care a dat regi Scoiei, din 1371, si
regi Angliei din 1603 pna n 1688.
182
ENIGME CAPTIVANTE
ALE ISTORIEI
183
gatul Tudorilor,
Notele scrise de Theodore Turquet de May-erne, un medic francez care l-a ngrijit pe lacob
l, s-au pastrat pna la noi. El noteaza, ntre 1610 si 1615, semnele principale ale porfinei si, n
special, frecvena miciunilor rosu nchis, pe care regele le atribuia vinului de Alicante, vinul sau
favorit.
Fiul lui Jacob l, Henric, prin de Galles, a murit si el n cursul unui acces de porfirie acuta, la
numai 18 ani. Sora sa, Elisabeta, regina Boemiei, a transmis boala Sofiei, fondatoarea casei
de Hanovra. ncepnd de atunci au fost atinsi de aceasta boala:
electorul de Hanovra, care a devenit rege al
Marii Britanii sub numele de George l (17141727);
fiul sau, George II (1727-1760);
- 71
stranepotul sau, George III (1760-1820) si
varul acestuia, Frederic cel Mare (regele Prusiei
1740-1786);
George IV, fiul lui George III;
fiica lui George IV, Charlotte, prinesa de
Galles,
Celebra pentru frumuseea si farmecul sau, Maria de Scoia era celebrasi pentru
iritabilitatea
1 familie engleza din ara Galilor, care, din 1485 pna n 1603, a dat cinci suverani Angliei,
de la Hennc VII (1485 -1509), la Elisabeta l (1558 -1603).
si permanenta sa neliniste. Era cuprinsa de mnii cumplite pe care nimic nu le ndreptaea. Cei de la
curte se fereau atunci sa se afle n prezena ei. Cnd i trecea mnia uita totul. Era, de asemenea,
foarte nelinistita; or, crizele de anxietate suni de natura sa declanseze reveniri ale porfiriei
la o persoana suferind de aceasta boala. Trebuie spus ca ea avea motive serioase sa nu aiba
ncredere n ce[ din jurul ei, ncepnd cu soul, Henry Darnley. l alesese ca so pentru ca "este
omul cel mai bine facut si cel mai frumos pe care l vazuse vreodata", dar si-a dat nsa repede
seama ca era las, badaran si vanitos. Extrem de nemulumit de situaia lui de "rege-consort",
Darnley a cerut mereu coroana matrimoniala care l-ar fi facut rege asociat la putere.
70

El a insultat-o neasistnd la botezul fiului lor. Aceasta a provocat o adevarata criza a

reginei n cursul careia a vomat de saizeci de ori, dupa care a cazut n nesimire. Scrisoarea lui
Du Crpc, ambasador al Franei n Scoia, catre arhiepiscopul de Glasgow, se refera la aceasta
criza. Du Croc fusese la capatiul reginei n seara botezului.
Abjectul Darnley n-a pregetat sa o considere pe regina ca amanta a lui Riccio, secretarul s
au italian, si a lui Bohwell, amiral al flotei. Astfel de calomnii au fost proferate si de catre
Moray, fiul natural al lui Jacob V, invidios pe puterea surorii sale.
184
ENIGME CAPTIVANTE
Bothwell, pe de alta parte, era hotart sa-l ucida pe Darnley, care era, evident, o piedica n
cale lui catre cucerirea Mariei Stuart, de a carei simpatie pentru el era sigur. Acest dusman al
Angliei n-a pregetat sa s-l apropie pe Maitland de Lethington, spion al Elisabetei. Bothwell a
aruncat n aer resedina lui Kirk O'Fiel n care statea Darnley care a reusit totusi sa scape. A
fost n cele din urma prins de oamenii lui Bothwell care l-au sufocat, introducndu-i un servet n
gura. Maria Stuart, necunoscnd rolul iui Bothwell n acest asasinat, s-a casatorit cu el. Ea a
spus despre acest om ambiios si brutal care a dus-o la pierzanie: "N-am fost dect o prada n
minile lui."
Hipersensibilitatea si irascibilitatea Mariei Stuart erau la limita patologicului.
Cazul lui George III ine de psihiatrie. Doi ani dupa primele tulburari aparute n 1788,
acestea ji revin, si nca ntr-un mod tot mai ngrijorator, n 1804, o recidiva mai grava a necesitat
prezena a cinci medici, n fiecare noapte^unul din ei era de serviciu la capatiul regelui, n
1807, starea regelui s-a agravat. Intervalele dintre crize s-au micsorat din ce n ce. Pe de alta
parte, regele a orbit. "El se crede n stare sa nvie morii, cere sa fie mbracat numai n alb, si
nchipuie ca se afla n paradis, vorbeste despre el ca si cum ar fi mort si continua, totusi, sa
cnte la clavecin, neobosit, din Haendel," scria J. Descheemaker.
A fost lasat singur la Windsor, nefiind nimeni
ALE ISTORIEI
185
sa-l radasi sa-l tunda, parul si barba sa erau att de lungi ca semana cu regele Lear. La 6 iulie
1811, fiul sau a depus juramntul n calitate de regent.
- 72 Ravagiile bolii
Patru mori sunt atribuite porfiriei intermitente acute. Mai nti cea a lui Henric, prin de
Galles si fiul lui Jacob l. El a murit n 1612 n cursul unei crize care prezenta toate semnele
tipice ale acestei boli. Tatal sau, din acelasi motiv, l va urman mormnt treisprezece ani mai trziu.
Moartea Henriettei-Anne d'Angleterre, nepoata Mariei Stuart, soia lui Filip de Orleans si, deci,
cumnata lui Ludovic XIV, a fost provocata tot de aceasta teribila boala. Ea a murit fa 26 de ani,
la 29 iunie 1670, dupa noua ore de agonie dureroasa. Unii cred ca moartea ei a fost provocata
de otravirea pusa la cale de cavalerul de Lorena. Acesta, mare favorit al lui Filip d'Orleans
(Monsieur), nchis din ordinul regelui n castelul Pierre Encise, n apropiere de Lyon, o de
71

testa pe Henriette, considernd-o pe soia lui Filip

1 fiul lui Ludovic XIII si frate cu Ludovic XIV. Nascut la
1640, mort la 1701.'
2 denumire data fratelui care urma dupa rege.
186
ENIGME CAPTIVANTE
ALE ISTORIEI
187
(Madame ) responsabila de dizgraia n care se afla. Ura lui faa de englezoaica a crescut. O
otrava violenta, adusa din Italia de Maurei de Vo-lonne, rentors de puin timp dupa ce statuse lnga
cavalerul de Lorena, ar fi fost pusa n ceasca soiei lui Fitip de catre marchizul d'Effiat. Aceasta este
ipoteza lui Claude Derblay.
Dupa alte ipoteze, Henrietta avea o sanatate subreda, fiind aproape mereu bolnava. Mai semnificativ
pentru noi este junghiul pe care-l avea n mod obisnuit si care o obliga sa se ntinda pe p
amnt trei, patru ore, neputnd dormi. Contrastul ntre intensitatea "colicii" de care se plngea
n timpul agoniei si lipsa leziunilor anatomice constatate la autopsie este o caracteristica a
porfiriei la
adult.
Dupa mpartasania ce i s-a dat de abatele Feuillet, un janseiist cunoscut, a intervenit
Bos-suet. El a asistat-o n timpul ultimelor clipe de viaa, marcate de tulburari respiratorii si a
pronunat apoi celebra cuvntare "Madame moare, Madame a murit", adevarata capodopera
a artei
oratorice.
fn sfrsit, iatasi cazul Carolinei-Mathilda, fiica postuma a prinului de Galles,
Frederic-Ludovic si al Augustei de Saxa-Gotha, sora lui George III, casatorita la 15 ani cu
Christian VII,
1 soia fratelui care urma dupa rege.
fiul lui Frederic V (1786-1848), rege al Danemarcei si al Norvegiei; 'Trandafirul englez" asa
o numeau supusii sai danezi s-a mbolnavit la trei ani de la sosirea ei la Copenhaga. Medicul sau,
Jean Frederic Struense, n-a dezvaluit motivul pentru care a ngrijit-o cu atta devotament. Mai
trziu, Struense si Carolina-Mathilda l-au ngrijit pe mfcul prin Frederic: n acele momente s-au
nascut legaturi foarte gingase ntre cei doi care vegheau la patul copilului.
Aceasta dragoste a dus la pierzania Carolinei. La 6 aprilie 1772, s-a pronunat divorul din
vina ei pentru adulter, ca si condamnarea la nchisoare pe viaa n Kroenberg,
- 73 -

72

Englezii nu au acceptat acest lucru si au trimis o fregata cu "sabordurile deschise si cu

tunurile gata" n portul Copenhaga.
La bordul fregatei se gasea lordul Keith, venit, n numele regelui George III, sa ceara eliberarea
Carolinei-Mathilda, principesa engleza. Prizoniera i-a fost data lordului, mpreuna cu fiica
ei, si fregata a plecat, dar nu spre Anglia, ci spre coastele Hanovrei, pe atunci posesiune
engleza.
(n fortareaa Celle, veche resedina a ducilor de Brunswick,'ex-regina Danemarcei si Norvegiei s-a
mbolnavit din nou, desigur din cauza disperarii ca a fost desparita pentru totdeauna de
Struense. Ea nu avea dect douazeci si patru de ani.
Ultima victima renumita a porfiriei: Frederic al
188
ENIGME CAPTIVANTE
Prusiei, denumit cel Mare, pe care l cunoastem n special datorita corespondenei regelui cu Voltaire.
Scrisorile sale redau calvarul pe care l-a ndurat din cauza acestei boli: dureri de stomac,
vome, colici, paralizie pariala a picioarelor. Culoarea rosie a urinei indica diagnosticul.
Aceasta mostenire o avea din casatoria lui Frederic V de Boe'mia (1596-1632) cu Elisabeta
Stuart, fiica lui Jacob l. Frederic fi a murit, cu sigurana, de por-firie.
Maria Stuart, Henrietta a Angliei, Frederic II, George III, George IV au fost atinsi de aceeasi
boala ereditara. Sunt, n total, treisprezece generaii, desfasurate pe patru secole, care au
suferit de porfirie acuta: aceasta boala i-a omort tineri pe unii, iar pe alii dupa o lunga
perioada de suferina sau de demena.
Istoria ei aduce n memorie pe cea a hemofiliei, care s-a nversunat asupra familiilor regale din Anglia,
Spania si Rusia.
Trebuie sa-i omagiem pe cei care, cu un mare efort, au realizat o ancheta istorico-medicala
si au descoperit "porfiria regala" iamurind, astfel, numeroase aspecte enigmatice din istoria
Europei.
CUPRINS
Partea 1-a Misterele paleontologiei si ale preistoriei
1. Originea vieii ............................................. 11
2. Dispariia dinozaurilor ......... , ................... 17
3. Si maimua a devenit om ................................ 28
4. De la valea Neanderthal la platourile
Asiei Centrale .......................................... 37
5. Pietre care privesc spre soare .................. ......50
Partea 2-a Misterele antichitaii
1.Potopul si stiina ......................................... 61
2.Mit sau realitate? Blestemul lui
Tutankhamon .................................................... 67
3.De la orasul Ys la Atlantida ....................... 81
4.Mori misterioase n antichitate ................ 95
5.A incendiat Nero cu adevarat Roma ............. 111
Partea 3-a Misterele din Evul Mediu pnan secolul XIX
73

- 74
1 ngrozitoarea boala a celor ce ard ......... 123
2. Un castel, o capela, un tezaur. ............... 132
3. Un lucru neexplicat: harta lui Piri Ra'i's . 141
4. Shakespeare fara masca ...................... 147
5. Omul cu masca de fier .............. , ............... 154
6. Un cromozom a facut sa se clatine
coroana Angliei ....................................... 176

74