Anda di halaman 1dari 26

NI

r,

rt

Apel5m pe aceastd cale la doritorii


cevorsI publice in paginile revistei sd
ne trimitd ne trimitd articole
incadrabile in specificul nostru.
Drepturile de autor vor fi formate

ft$strBffift

din tarifelc legale, plus

Prime
stimulativc provenite din beneficiul
revistei qi se vor incadra, in general,
conform criteriilor de mai jos:
a)10fi)-15fi) lei pentru un articol
cu o contributie originalS, deosebitd,
care contine scheme, cablaje, detalii
constructive gi are o intindere de
minim

pagini, din care cel pulin7}L/o

text;

b)800-lmOlei pentru un articol dc


t

sintezd cu hibliografie din care a


rezultat o configuralie originalS cu
con(inutul conform pct. a);
c)6ffi-8fi) lei se va incadra articolul
cu schi:m5, cahlaj, detalii constructive,

rezultat ca o aplicalie directd a unor


configuralii de bazd (amplificator,
g<:

nera

ilr, mixer, numd rd to r,

S{"JMAR NR. 3
TII-F'I AUDIO

* AMPLIFICATOR.

{3x6{} W1 COIIITROLAT
pag.2

ELECTRONIC

'r'AMPI-IFICATOR fx4(i!V C!-.i E{iALIZOR {iRAf 'l('


VIDEO-T\/

DEPANAREA

'*

'tTV-SERVICE

Di:iX.'r\5 i: "i{.1itr*AN E;-Oi1

TEI-E(l.J

{t lUt}{i-ltXi?

i-"Li

temporizalor, etc.) gi intindere

RADIO

conform pct. a);

* STNTETtrZOR DE FR.E{'VShITA

d)500-600 lei pentru un articol cu

lo scheml originald

,' ECI_{IpAtutEN T f}Ll TFi A F ! {'

c;300 lei in cazul arlicttlelor


lprclucratc dupl cele apdrute in altc

lN{I,'O- CALC LrL4' X}A i{ l,l

qi o intindere de
putin 701i text:
cu
ccl
o
paginl
minim
I

rn istc. striinc sau romine;ti 1i avind


I
de tt pagina cu 7()'l lcxlt
intinderea
I
0100-200 lei pentru artit:olc rlc
informare tchnicd cu intinderea de o
paginS.

Aqteptim scrisorile

dvs. pe adresa:

Bucuregti, cisufa poEta16 5-

51.

Eventual, mentionali gi un numlr de


telefon la care puteti fi contactati.
Matcrialcle sosite la redaclie 3i carc
nu intrunesc condi[iile de publicare
nu se returneazd autorului.

t_r R A D I O.,&. \,1,4

T{j

R. I

pag.9

* CASETGFCh{ i}icIT,A1,

pag.12

* PROGRAh4E SiMPI

F:l,

PLrl\i

i-itli "}jOME

CCIMPtJTEt{L."

pag.

l4

A.M.('.

A.M.C. DEFECTE- IIEP.\i'lAR-rr. R.L.$L-ARE


* IvIULTtrMETRU i! Li L'lEli l( l

pag.l(r

IN!'Er{Trr $r [N{}VAfII
* CARI'ELA DE INDLiCIIE

pag. I

!]ATRi

MOTOARE

$l CITITOR ASOCIA.T

i -f

I r:r.,

ll,'lili

2{}

AT]TCIMA1'TZAi{I

Ciahricl Herti-riu, ltadu


Mlnciunescu. Petre Nicolac, St:.in
Se rgiu. Simion Slanciu (redart(]ri
principali de rubricd)
Arlrian Dumitru (graficd, dcsign.

reclamd)

{rinindu Voi15 Corneliu (ediiare


tchnoredactare)

TR

pag. I 0

i."'iE&{[]]tAT'{fi:i

;i

i.{

pag.7

* SINTEZA VORBIRTI

Andrian l{ icolae (redacror-Ecl

pL_-

pag.5

III,HCTRi}3iICA A UT'{}
* DiSPCZITI\ IIF', ,-r\l..l".ii"r. 1 qpql\l)[Rll ?r

COLEGIUL DE
RBDACTIE

p39.4

il r{}i-i

i,

}..i

i I}Ef, TRLI R A[]

i-]

i{.

i:.{-li: i}T ti R U L

pag.2l

R.{2{lUi

'

'l'-4Httrl\.'lF.l

Ri r ' r'i:::'
:

Il \r L

pag.22

{tAT'A{.{}{;
T'BA

.\

h-

: L-i

a:l

DEM(]DLjLA'l'iitt $lt
IlIAtr,{}{; C{i

Lttr',I'!'il{} it

* iStrl+.t-il*aR FL:F{"ii{i j ii-.i i{-ir'r,i iRF.,{

PIJBLICABII-E iF'ig:: de**:*al*ruirii j

ffirur,*"ffi*#m

Ai{Tiit*i

Lrl.OR
yag.21

rezistenll de intrare :2-5{)KOhmi.


PREAMPLIFICATORUL
Modulul prcamplificaror
prezentat in fig. 1 are in componenld
un bloc de alimentare srabilizal,
realiz.at cu tranzistorul Tl ;i concctat

ca regulator serie, un blttc corector tlc


ton (electronic) ce arc la batd circuitul

integrat CI.2, gi un hloc pentru


controlul electronic al volumului gi
balansului rcalitat cu circuitul

AMPLIFICATOR HI.FI
(2x60W) CONTROLAT
ELBCTRONIC

Circuitul inregral CI- l (rip


A273D) prczinrd urmIroarelc
lacilitili:

Pentru constructorii electronigti


amatori sau profcsionigti prezentam
un amplificator HI-FI cu performanlc
ridicate. Caracteristica <le bazd a
amplificatorului constd in curentul

preamplificator prevlzut cu corector


de ton, balans gi volum controlatc
elcctronic gi unul de putere. Doud
amplificatoarc de acest tip cuplatc in

punte [urnizeazd la iegire minim


120w.
Caracteristicile tehnice principale
sint urmdtoafele:

lKHz, +/-lttv:2xl5W;
lKHz, +|ZsW:2x30W;
1KHz, +l-33W:2x60W;

in

punre

lx120W;

disttlrsiuni maximc

liniaritate in freo,enti : l0Hz


30KHz;
Fig

...

lucrcazd ca arnplificator:
impedanld de intrare mare;

stabilizeazd intern tensiunea de


alimentare;
convcrt0r intern penlru controlul

in

tensiune al volumului

qi

Caracteristicile circuir ului:


lensiune de alimentare: l5V:
curent consumat: 35mA;
domeniul tensiunii de inrrare: 0, I
...1,7Y;
rezistenEl de intrare: 250KOhmi;

tensiune de iegire la puterea


nominald;2V;

- domeniuI de control
volumului: +20dB ... -80dBl
- domeniul de conlrol
-

:O,t)7o/a;

corcclic lizioklgicd a volumului;


contr()lulhalansului;

halansului.

mic de repaus cu distorsiuni minimc la

iegirc. El are in componenld un mtxlul

+/-33W,

al

distorsiuni maximc la lensiunea


de iegire de I V: 0,07a/o:

liniarirale in I'reevenli (-lrJB):


lOHz...30KH2;
<lomeniulde cclnr.rrll al volumului

separarea inlrc canale: 55dB;

putcre ttrlali disipatd:9(X)mW.

facilitdli:

utilizarca unui potenliometru

simplu pcntru

corectarea
frecvcnlckrr inalte pe ambcle
canale: la fcl pcnlru frecvenfele
joasc:

impedanld marc de intrare;


convertor intcrn pcntru controlul

impcdangi mici la ie;irc;


protcctie la scurtcircuit.
Caracteristicile circuitul ui :
tcnsiune de alimcntare: l5V:
curcntconsumat:.15mA;
tensiune intrarb/ielire: 2V;
amplificare/atenuare la 40Hz:

amplilicator intcrn;
in tensiune;

+ll6dB;

amplificareialenuare

distorsiuni maximc la (cnsiune


iegire lV:0,07%:
separare intre canale : 7{)dB;

al

balansului: +5dB ... -7d;

2V...9,5V;

Circuitul inregrar Ct-2 (rip


1.274D) prezintii urmltrlarele

integrat CI-1.

ing. l'. Nicolae

- lKHz,

in tensiune:

domcniul de contrrll al halansului


in tensiunc: 2.5V... 9V:

la l6KHz:

+l16rtBl
<lc

liniaritalc in frcrcvenll (-ldB):


lOHz...30KHz;
domeniul de conrrol in tensiune
al frecvenlekrr .jrlase 1i inalte:

l,8V... 9,5V;

puterc t0talI disipata:900mW.


Schema hloc a circuitului integrat
CI-l (lig.l) cuprinde o sursi inrerni

stabilizata, circuitele covertoare


pcntru comanda ( in tensiune)
volumului 1i balansului, ,si

I rr

2T3D

I
I

,l+r
I rl
I

0IfF

IONTROL

v0Lrjtl

123

_j6
10k.o' 1?kn

fektr__ _t9-lad _ _ _ _

R'

10uF

;r* !l_:JE

amplificatoarele de semnal. Circuitul


posibil ita tea co recl iei
o fe ri
fiziologice. Acest efect este obtrinut cu
ajutorul filtrelor cuplate la pinii 1, 2,
3, pentru un canal, respectiv pinii 5,6,
7, pentru cel de- al doilea canal.

Circuitul de control al volumului


comandd gi filtrele corectiei
fiziologice. Diagrama rdspunsului in
frewen[5, al circuitului de volum, cu
corectie fiziologici, in domeniul de
control2V...9,5V, este dati in fig. 2.
Balansul lucreazl conform curbelor
din fig.3.
Circuitul CI-Z are in componenta

sa o sursd internd stabilizat6,


convertoarele interne pentru
controlul (in tensiune) corectoarektr
de ton gi amplificatoarele de semnal.
Circuitul de control 1 comandd filtrele
pentru corec[ia frewengelor inalte pe
ambele canale. Circuitul de control2
comandd filtrele pentru corec!ia
frecvenlelor joase pe.ambele canale.
In fig. 4 se dd diagrama rlspunsului in
frecvenll a circuitului CI-2. Referirea
se face la domeniul de control in
tensiune 2Y ...9Y. Curba de rlspuns

corectorului de ton realizat cu acest


circuit integrat poate fi modificatS.

Pentru fercvenle inalte,

F*E.iii.AUDIO
se

inlocuiegte rezistenla R7 (R8 pentru


al doilea canal) cu o cutie decadicd cu
rezistoare. Prin comutarea decadelor

se fixeazd valoarea

iniliald

(2,2KOhmi) dupd care se modificS. In


cazul frecvenlelor joase se inlocuiegte
condensatorul C14 (C1-5 pentru al
doilea canal) cu o cutie cu capacitoare

procedeazl ca in cazul
frecvenlelor inalte ( valoarea
capacitdlii inlocuite ^prin cutia

gi se

decadicd este de 120pF). In funcgie de

curba de rdspuns doritl vor rezulta


alte valori pentru componentele R7

(R8) 9i Cl4 (C15). Valorile


determinate cu ajutorul cutiilor

decadice sint ale componentelor care

vor fi plantate in final in locul celor


SCOASE.

Avind in vedere caracterist.ica

liniarl a blocului de

putere,

diagramele din fig. 2, 3 gi 4 pot fi


extinse la intreg amplificatorul.
Pentru realizatea montajului se
recomandd utilizarea rezistoarelor cu

pelicul5 metalizatd gi

condensatoarelor cu tantal. Echiparea

completl a modulelor ,si mlsurarea


tensiunilor de alimentare sint condilii

care se impun inaintc de inceperea


testdrii. Cablajul imprimat ;i desenul
de amplasare a componentclor se dau

in fig. 5 ,si fig.

rr.

ETAJUL FINAL
Performanla dc bazd a trlocului
final (fig. 7) este aceea de a avea
distorsiuni foartc mici la un curent tle
repaus mic.

'

Tranzistoarele T1 qi T2 (tip

BC416), lucreazd ca amplificator


diferenlial cu amplilicare mare. In
paralel cu dioda D4 (tip DZl0) este
conectat condensatorul c3 care
mentine la valori mici zgomotul

propriu al

amplificatorului

diferenlial. Tranzistorul T3 reprczint6


o a doua treaptd difcre ntiald ,si asigurd
stabilitatea funcgionirii. Elementele

R10 gi Cll au rolul de a diminua


distorsiunile ccr vin de la sursa dc
alimentare. Tranzistorul T4

realizeatd intcrfa!arca

tranzitoarele finalo qi trebuie

sa

cu

aihl o

amplificare (in curent) mai ntarc dc


100Ia un curcnt de l0mA.
(umtinnare in Pog. l'1)

HI.FI.AUDIO
AMPLIFICATOR
2 x 40W CU EGALIZOR
,
GRAFIC

poten[iometrele egalizorului, ca la
etapa anterioar5, cu cursoarele in
pozilie median6, se aplici la intrarea
amplificatorului un semnal care
amplificat va avea o amplitutline de
1Vw (vizualizatd pe osciloscop). Sc
trece cursorul lui P3 in pozilia
extremd cdtre terminalul (6).
Frewenla generatorului

A. N.
(.contirumre din

Cirmutatorul

nLinint| trecut)

Kl

trebuie sd fie in

pozilia indicati pe schema electricd


iar polcn[iomotrele Pl gi P2 cu
cursoarele in pozi(ie median6. La
intrarea Inl sc cupleazl generatorul
earc trebuie sd furnizeze un semnal cu
l'recvenga de lHz gi amplitudinea de

50niVw. Osciloscopul se conectezd


pe iegirea amplificatorului (pinul 10).

Ser

alimenteazl montajul qi

se

urmdrind un efect simetric privind


atenuarea gi supracregterea. DacI nu
pot fi oblinute valtlrilc aminl"itc se
mlregte valoarea capacitSlii Cl3.

Dupd terminarca tlperalici

sc

mdsoard valoarea semireglabilului gi

de gcncrator la 20mV respectiv 4mV.

urrn5toarea treapfi prin reglarca lui


P4 in pozi[ia extremd cdtre borna 16;.
Semireglabilul de 300Ohmi se lipe;te

iar

potenliomelrele egalizorului ( P3,

...

.P8) se regleazl cu cursoarele in


pozigic mediand. Osciloscopul se
cupleazi in paralel cu voltmetrul 3i
intre terminalele rezistorului R17. In

Iocul rezistr;rului R1'l se conecteazd o


rezistenlS semireglabilS de lOKOhmi.
Se alimcnteazd montajul gi se regleazl

valclarea rczisten[ei semireglabile

pind cind, Iensiunea in emitorul


tranzistorului T3, devine egal5 cu
valoarca mdsuratl pe cursorul
potenliometfului utilizat la testarea
etajului final. Cuplind gi generatorul
se vcril'icd amplificarea global5 la
ieEirea egalizoruiui. Semnalul va
trebui sd aibd o amplitudine de cel

pulin 6.5Vvv in condiliile


scnsihilitalilor menlionare penrru
amplificator. DacI existl o limitare a
semnalului se modificl valoarea
rezistorului R15 gi se reface reglajul

pentru R l4 in scopul mentinerii

punctului static al tranzistorului T3.

Reglarea egalizorului pentru o


eficienlS de +l- 18 ... 20dB se
efectueazl pe rind pentru fiecare
porentiometru al relelei. Mai intii, in
krcul prevdzut pentru rezistorul R28,

sc

conecteazd o rezistenll
semireglabil5 de 3fi) Ohmi. Ldsind

in pozilie mediand gi se ahortleazl

in locul prevdzut pentru R29. Cu


ajutorul generatorului se cautl un
maxim in jurul frecvenlei de 4000H2.

anterioarl;
Potenliometrele egalizorului au
cursoarele in pozitie mediand;
se reface schema completi prin
plantarea lui Rl8 gi eliminarea

potenliometrului utilizat

la

testare;

osciloscopul se cupleazd in
paralel pe rezistenla de sarcind

(40hmi/50W) care rdmine


cuplatl in locul difuz.orului.

rezisten[ei semireglabile se realizeazd

se inlocuiegte cu o rezistenla fixl


dintr-o clasd de tolerangd aprtlpiatl.
Cursorul poten(iometrului P3 se trece

montaj R10 gi R15

intrare;
,
- in locul lui R14 r5mine
semireglabilul cu valoarea

se regleazd la

8000H2. Semnalul pe osciloscop


trebuie sd creascd peste 6Vvv.
Valoarea definitivl se stabile$te intre
6 $i 10Vvv reglind rezistenga
semireglabild conectatl in locul lui
R28. Se trece cursorul lui P3 in
cealaltl extremd iar semnalul trebuie
s[ scadd la 100 ... 160 mV Retugul

vitualb.cat.d semnalul amplificat la


rrproximativ l.-5Vw. in coniinuare se
vcrifcd amplificarea pe pozitiile 1 $i 2
rcclucind nivelul semnalului furnizat
Am plif icare a
etajului,
corespunzdtoare celor doul pozilii,
cste dc aproximativ 110 respectiv 470.
DupI deconectarca generatorului
a
;i tensiunii de alimentarc se lipesc in

valorii rezistorului R* 10.


Urmeazl etapa testerii finale a
amplificatorului pentru care montajul
are urmitoarea configuralie;
generatorul rlmine conectat la

Semnalul furnizat de generator va

avea frecvenla

de 100(lHz iar

amplitudinea se merestc trcptat pind


cind pe osciloscop se observl intrarea

amplificatorului in limitare. Dacd

aceasta este asimetricd se rctugeazd gi

in locul lui
dupl care valoarc:a se misoard gi
se inlocuiegte cu un rezistor sau un
grup de rezisloare incadrabile in
toleranta de l%.
Pentru elalunarea VLI-metrului se
atllizeaz.ir wattmetrul conectat la
semireglabilul conectat

14

iegirea amplificatorului.

S-au

Frecvenla

prevdzut doud icgiri carc sc pot


comuta in funclie de nivelul audi[iei.
Pentru nivclc mici [suh 4W) se
retugeazd rezislorul R 35 iar pentru
nivele mari R 36. Acest lucru este
neccsar pentru cazul audiliei in

generatorului se fixeazi pe maximul


de semnal indicat de oscikrscr-lp ,si se

camerl sau in aer liber. Dacd reglarea


s-ar efectua pentru acoperirca gamei 0

Dacd abaterea este mai mare de l5()Hz

se

ac[ioneaz5 asupra valorii


inductanlei Ll (mlrindu-i sau
micqorindu-i valoarea) sau a

capacitlgii C74.

regleazd, valoarea rezistenlci


semireglabile in vederea oblinerii
unei supracregteri de 6 ... l0Vrv (+ t8
... 20dB). DupI aceea se verificd
atenuarea prin trecerea cursorului in
cealalti extremd a poten[iomelrului
P4. Amplitudinea semnalului trebuie
sI se incadreze in limitele lU) ...
160mV. Prin citeva treceri tle la un
capdt la celdlalt al potenliomctruluise
retuqeazd semireglabilul, a cliui
valoare finald se inlocuieltc cu o
rezisten[5 fixd dintr-o clasd de
toleranld apropiatd.
Aceastd a doua operalie se repetl
pentru .urmltoarele trei trepte ale

egalizorului (P5, P6, P77. Pentru

ultima treapte se

... 4()W

ar inscmna ca la audi[ia in

camerd acul VU-metrului sd se migte


abia perceptibil.
In final o ultimS rcmarcd. Schema

a fost proiecmtd penrru a putea fi


alimentatd de la o sursl de tensiune

simpl5 sau dubld. Pentru a obline


puterea de 40W cu o sursi simpld
aceasta trebuie sI furnizeze o tensiune

de 40 ... 45Vc.c.

25 Vc.c. Pe schemd s-a marcat


*U=35V deoarece provine din
redresarea gi filtrarea unei tensiuni

furnizate de un translilrmatrlr (24

Bincinleles in acesl caz puterea


furnizatl

algoritmul primei trepte cu otrservalia

sub 40W.

supracregterea)

se

mdsoarl la 125H2. In cazu I neob[inerii

valorilor (+ l- 18 ... 20dB) se


miqoreazd valoarea inductanleri L5.

Simetria curbelor cgalizorului


poate fi corectate gi prin modificarea

...

26Vc.a.) care se fabricd in mrtd curent.

urmdre;Le

cI atenuarea (

in cazul unei sursc

duhle este necesard o vakrare de +b

de amplificator este cu

putin

DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR
Reglarea sistemului de transport

VIDEO.TV

mecanic al benzii video


.
t-'

electronisi Gribincea Doru

--J

!-----r

|L----:'

,'

r-

Sistemul de transport mecanic al


benzii video este un sistem important
in componenta unui videocasetofon.

Acest sistem contribuie

in

mare

m5surI impreund cu sistemul

electronic la

asigurarea
performanlelor tehnice rtdicate in
exploatare pentru inregistrarea sau
redarea semnalului video-audio.
Toleranlele pistelor de inregistrare
sint extrem de reduse ceea cc impune
ca sistemul de transport mecanic sd fie
reglat cu preciz,ie pentru a reda corect

imaginea gi

asigura

interschimbabilitatea casetelor
inregistrate pe alte videocasetofoane
cu acelagi format.

Sistemul de transport mecanic al


casetei r ealizeazd introducerea casetei

(1) in aparat prin partea frontal[


(FRONT LOADING) qi agezarea
acesteia in pozilia corecte de lucru.
Dupa pozifionarea corecte a casetei
intre in func!iune sistemul de
transport mecanic al casetei care
realizeazd incdrcarea benzii
magnetice ( 3) pe traseul normal de
lucru in aqa fel incit sI vind in contacl
perfect cu capetele magnetice video

Bralul axului de tensionare a benzii


(5) este ac[ionat de un mecanism gi
asigurd in timpul funclionirii o
tensiune constantl in hand5. Rola de
impedanlS mecanicd (8) amortizeaz.d
fluctualiile vitezelor krngiludinalS gi
verticale ale benzii, contribuind la
reducerea jiterului pc imagiric
(instabilitatea bazei de limp ) prccum

face relativ ugor dar numai dupl un


algoritm anume. Se curI15 calea dc
transport mecanic, discul rrttativ cu
capete precum yi capul audio ;i
sincronizare a pistekrr. Sc urmlregte
vizual pozifia henzii pc discul rotativ.
Banda trebuic sa fic ghitlata astlel incit
sd se deplaseze pe parlca inlerrioard a
<Iiscului superittr ro(ativ. In cazul in

gi a factorului de "pleurage" pentru


programul de sunet. Suporlii inclinali
(10, 13) ca qi rolele de ghidare, au o
mare importante. pentru stahilitatea
imaginii. La cele mai multe tipuri de
videocasetofoane discul rolativ cu
capeiele magnetic (11; este aSezat
oblic fa15 de verticalS iar pentru

care nu esle corecl PoziliOnati

a$ezarea corectd a benzii magneticc se

ac{ioneazl asupra uel()r' tle i luruhuri


de reglarc a capului combinat audio .si

folosesc suporli inclinali la intrarea ;i


la iegirea benzii de pe discul iotaliv.

Defectele in sistemul dc transporl


mecanic al benzii magne ticc ar trcbui

se

ac[ioneazd a\upra surubului dc


reglare a rolci dc ghidarc ( l4; ninl la
oblinerea unci imhu nItSliri marcante
a imaginii. Apoi st ar'lioncazi asupra
,surubuluidc rcglarc al rolci de ghidare

(9) pini \(' 0hIinc () n()uI


imbundtdgire. Mai departe sc
sincronizarc a pistelor' (16) pini se
obtine o imhuniitirlirc atit a imaginii

rotative (12) qi cu celelalte capete


magnetice stationare (cap magnetic

si aparI,

de qtcrgere general (7). cap magnetic


de gtergere audio (15), cap magnetic

uzurd avansat sau dupd o perioadd mai

a sunetului. Dupa ohline rca unui


rezultat satisfdcitor rcgla jul se rcia in
aceeaqi ordine cu mai multii atenlie gi

lungd de func[ionare in carc cailc de

rdbdare.

audio/sincronizarea pistelor (16)).


lncircarea benzii in jurul capetelor
estc f5cut5 de un motor electric care
acgioneazl un ansamblu de role de
ghidare (9,14) ce extrag banda din

cur61ate. Curlgarea acestor cdi se


poate face cu o bandl specialS dar nu
se recomandd din cauza pcricolului de

stahilS, prohahil (u o singuri

prematur capetelc magncticer. St:

superioarl a ecranului se fringe uqor

casetl pentru a o a$eza in jurul


capetelor magnetice. La redare sau la
inregistrare banda este deplasatl de

axul cabestanului (19)

prin

intermediul rolei presoare (18)


aclionatd de un electromagnet sau de
un mecanism cu pirghii. Banda este

derulatl de rola debitoare (2) gi


inf5Sureita pe rola acceptoare (20).
In figurd este pre'zentat schematic
un sistem de transport mecanic pentru

un videocasetofon cu format VHS cu

principalele plrgi componente. Se


observl ci banda este trecuE prin mai
multe ghidaj e (4,17) gi rolede ghidare
(6, 9, 14) care au rolul sd stabilizeze
banda in iurul capetelor magnetice.

teoretic, dupd un grad de

transport ale benzii nu au fost

a uza

insl

pcrirfiicl
cu alcool gi cu o pinzd moale farl
recomandl

curdgarea

scame.

Dar iatd cd totursi apar defccte


in acest sistem provocatc de
nespecialigtii carc intt'rvin
iresponsabil. Astfel din cauza
murdlririi clii de transp()rt Jrrecum gi
a capetelor, din cauza unrlr henzi
magnetice prost inrcgist rate sau
intinse ne intilnim cu simptomc pc
care mul[i le confundl eu dcregl5ri
grave

mecanice gi aclioneaza in consecin$


asupra sistemelor de ghidart:. de

tensionare a benzii qi chiar a capului


audio gi de sincronizare a pistclor.
Repunerea in funcliune a unui
astfel de aDarat dereslat comnlet se

cit gi

in final sc va ajungc la o imaginc

nemullumire.

Ae

eca cd

pc

televizoarele alh-negru in partea


imaginea. Pentru rcmediere sc va

actiona asuPra suport ului

dtr

tensionarc a trenzii (5) pind cind

dispare

1ii

acest inconvc'nient. Sc mai

verificl dc asemencil

sta rca pislei


aflatI in contact cu rola tlcbitoarc 121.
DacI accasta este Incareati sau
dezlipita atunci dispart' tcnsionarca
benzii gi implieit posihilitatea dc

rcglare a acesteia.

Ajungi in aceasti lirz-a, trebuic

c:a

ac[ionarca hutonului dc conlr()l


TRACK sa fip simlitd vizibil in
calitatea imaginii. Cu o trantli bund

.si

butonul TRACK la mijkrcul cursei


sale imaginea trebuic sii lle stabilS.

7
I

.TV.SERVICE
'tr'ELECOLOR 3006 - 3007
Irnagine cu conlrast slab qi
lurminrzit*te redusi (Cl4
; rifrerr!pt). mrrgine interferatl
tr

tcscitra{ii pe imagine) {C14, Cll6 cu

aklri schimtrrate)

,'\nit'rti,-' .\imi)'rome iqi au Cauza in


rrilimri i ncetrrcspunziitor de

indiferent de semnalul aplicat sau de

originc inlrerupr'rcra uneia din dirlijele

este de un mov foarte luminos.


reglajele de pe panoul aparatr-rltri
(D07 cu ambele diode intrerupte)
PAL, SECAM:.foate imaginile nu
cuprind decit culoarea roQu qi mov,
strdlucirea este mare (D06 sau l)08 cu
una sau cu ambele diode intrerupte)

Fig

Componenteler rdspunzutoarc de

acc\le trei simptomc sirrt aterenlc


circuitului integrar N{CA 66(}. ullim
ctal 1n de:,:t;tiorul cle culoare
PAL-SECAM. In cazul dccockrrirlui
clin tclcvizorul "Tc:leeolor ,3006" pot

r-'lrrft

i, ! !

r*

I I !;lsii

i:r:

i$* r,e i lt ! J ri*{'er{

ir*agine lu det'initie redusE


i't):'iin I
il t'i r ti,"'r ;11-,J5 i j inu tt i ii,]stiiri r:s c
in tli'tiJi-il i-!,; i'rttt{ii()itaIf ai
i.i r; 1i i,. i
u i d r: I i,-lc l l t'r cr, u n lii. irr
llririui rrt r nitL-'iLri scrnnalului
r..!iii'r:r-i;inl--irr rilir.): i5\,'i {-ii eStC f}!'e e
ffiiit {,1;}ti;riiu ti*icci;lrii t'ezi:;toittlui
r. )

1,1 1

E{tr? rar.i ;.i

iu:{i;rrii lui ingrr"*ctc. ln al

illri!i:.r i,ii,t

i;rir

1r1r1

gl 1 ;

lntir:rr.rprir-'a htthinci

i-tr'(li

L.il;!Ltr'ti:lie:.i

aniJriilutiine..ircer.cn{i der,inr
llLrj()i i_.st]t1iili-rtii;.trc if ig. ?

r.

I'ii . :;l'r.'rl,l: irrliNr:r't'nt rlr

din terminalcle l.l. 16.30 sili


li

"

r'

t*.:*ti-i

SFICAM: Rosul r-a transflrrrn*t !*;


verzui. celelalte cu krri,;int dc'natur';lit:

(bollina
S

1,25 este

intreruptl)

I.ICAM: Albastrul

transformat in rerzui. telel*lte

sint denaturilte (bohina


intrleruptl

ii-E:

eulErl'i

LJLI r.sr;.

l)etntldulaloaltla cle lrtrvli!i:.

iult'i izolrc ctlltlr, rcdltrcir (t(lt(r'la il


cmisiunilor dc TV alb-ncurr-r. Accaslit

circuite le cart, sinl t!r' lupt :ilc,. trrii:

modulului prin

intermciliul

\i

ritr

l'urniza te dr: traltzisl

(,r.U

I'l'{)5. i}r

intermcdiui rczistorului R6,l se


trunsmit impul:urilc dt tflltrlrt urt'
linii ciin tcrminalu] 36 al motlulului
spre haza tranrist()rului. intrerLrpcrea
{.rr}ndt:nsatorului C56 conduce la
sciderea cu I \i a tensiunii la

tcrminalul 14 ai modulului 1i in
crusccin{d la iicplasareii !prr r{}su^a
pilnclului <Ic negru aicinesirrpuiui. In

$()d aniil{lI

inlr-q i upe:rel

lui

{,]57

I
I
I

SECAN'I. cil. gi, sprc deosehire de alle

conclensat()rului C56 de axare.


ArmI lura cr)ndr-:nsat()rui u i ind repliitii
sprc ic..rire esto uonectati lit un ci|cuit
clc axarc carc arc ca clenlenle Ce
comutalic ccle doui"l diode din cllotla
duhla D06 ial inrpulsul'ile nei:csare

i
i
t
:

intrerupte amhglq' rlitxle . in conditiilc


in care circurtele de<'odaruiui :ilit
alimenlate ial rnoduirrl decodor ii:i:r,:
bine contacl in conector. tensir-rilll{

In ambele siiLuitii u-r lect'iltilr F,{i,


imauinea colr.rr rsli': r'eciaiil t(li'ij!r1.

irit-EY furni;rar Oc ilf'CAeO0 1fig. 3.1


L':;tc lransmis spre terminalrrl l4 al

duhle I)07. Dacri in lX!?:;inl

-de l'ec:tc care prricllreazii


huna luncgionarc in PAl. 1i lsiru I

aparc fi1il

pcnl,ru polarizarca marricii A23l I)


lmatricea RCB din modulul video).
Semnalul diicrcntir dt' culoarc

l;**1!*e

i:r

dereglate.;

ctajclc urmitoare, pdst rarea nivelelor


{ic ne'qru coreclr: fiind importantii

9i.lil'r,i'qla';rI flri ltS'iltfi lre rtrnti"

la

i
i

SILCAM: lmagine cokr tu lr

sc dalorcazl laptulur cu iesirile


dceoclorului sint cuplate in c.c. cu

,,'r: iri,l; ptriliuli$r;r care

nivclului dc curent conlinuu di'


terminalul l6 al modulului qi are

dominanti de rosu. verde:r;ni,


plbastru {bohinele 1.2"$. ,.:5

iilarie

s1;l'r.

putcrnicA.

I)l-r'5'lf-(in( ii'j\r-'L $)il; {i ".tti!iill. L\lL'


ncculur c:: iu inicr,'tfi!ia ii( cablai in
ael';l:Ili ,'.i:illi \li .r,l ]ilii:'ir:isr;"'t itufnai

iniiii^ui t,;r.i'l'[-]4,+4t}]] i prcducIie


iPRS; ru ,,lr:r i'i;r1ii. i..t iit i*r.:t Li./
{15 tl
l},1-:clrt* t1 ir i;5 lC fijii I a lilii I
!r()nilfn:)i.iir:rLrlui C(6 pcntrtu
ciimjnareli' avcij1i,r;ii,-:Ilr irst'ila{ii
paralitc (lis. i r.

deplasarea se realizi:aza

semnalul aplrcat 5r indilerent ur


reglajele de pr panr,',ul apara{ulur.
Intrcruperee uneia siiu ii arnhit!r.)i
diode din D06sarr l)0lt ridica',,iikraic;i
niveluluitle ne{ru in terminriu! 14.:iii
30 cu peste fi\ ln PAL ',r SF-(-,lr';i
trlale imaginile rru cul)rind rier,'ii
cuk)area ro!u si mov Cu:frirlriril*

r.;u

;i

ternrinalul3$

un mov foarle lunrinos. intlilerent i.]r

.rl-i i i .irl, iriLluil:. I (il tiL'ltl:rt


i'ti:i'lilt*i,jlr'i. \i u ilr, r:r:gru.
Ilia tori I rcl liri rii boi;i nlk;i' dircct
ii(: rairiaiui imlrrim;rt. cc()il ec

i 'lr' iillit

scade tensiunelr cu

ncc()rc\punziilrrlrt'r lnr:rginclr rrr

amplil'i(at(ii. Nlctodeir-: {le


tJili:nr;riirlit,.: ;;i tir: {it!}ailarc a

",iriuri
rtthl,ti', lr il. i,l,iL',.- ir'i-i't'it
C!reuirul inrcgrar i{24$tr} i'r0ttc [i

alhastru. In cazu I depias:irii !1ire vcrdc


cauza este crelterca cU ccu. li-}(JmrX ;r

lunclirinlire al amplil'icatorului de
l-rr:r,cnti intcrmtrrliaih - taicr c()rnunI
(Ai:l-( d'). Al rjriiL::: simpt()m apare la
iltlt;trr':i In rrrt il;1 1 .' ,r :rtuttui

rirtciinit

Mn

confinutul de semnal, punctul negnr


al cinescopului este deplasat spre
albastru (C57 intrerupt). spre rogu
(C56 intrerupt) sau spre verde ( o
diod6 din D07 intrerupt5 )
PAL, SECAM: Toat5 imaginea

intrerupercl holrinelor L24.

r-1,,'

1-L;1.

lunciioneazl ilrial in I cccl)t


5i sin t

plasatc

tlc tulr,arc
(

t:ttn

!i

1.te nrcrr-l
ti u o

ia 5L,t- ,lilrj
rr i r-i I tlr'cr-rdrtruI * i

rr i n v: u rniiru ! v i

rt

I
I

i
I

l
j
I

SINTETIZOR DE FREC.
VENTA
Ing. A. Nicolae
(c'oruinuare din rumtdrul trecttt)

in cazul dnei neconcordanle se


depaneazd etajul respectiv
urmdrindu-se scurtcircuitele,
intreruperile, leglturi neefectuate sau

circuite integrate defecte. Cu

aceasta

se dcconecteaz-I tensiunea

de

terminalele rezistorului R.9 Ei se


cupleazd (numai osciloscopul) pc
intrarea porlii Ul din CI-l (pinii I - 2).
Se regleazd miezul bobinei L2 in

scopul obginerii unei amplitudini


maxime a semnalului. Frewcnlmetrul
se conecteazl la iegirea "Tesl". Acum
se va putea regla c0rect frecvcnla
oscilatorului. Mai intii in locul
prevdzut pentru P se lipc;tc qn
porenliometru de 10()Kohmi iar R 2
se alege de 1OKOhmi. Cursorul
potentiometrului se rcgleazii la mas5.

Din trimmerul C3 se

relu.seazd

alime ntare iar apoi se lipesc in montaj

fiecvenla pe 10,fi)00MHz. Daclt nu

se

Ct2 $i Cl3. In locul prevdzut


pentru R -5 se cupleazd un
polenli()mctru de aproximativ

obtine rezultatul durit se regleazi

5i

miezul bobinei

R1-1,

l00KOhmi. Osciloscopul Ei
rccvengmcl rul se concclcaze in

paralel cu rezistorul R9 dupd care

.{e

alimenteazl montajul. Cu ajutorul


AVO-metrului se mdsoard tensiunea
Ia bornele cclndensatorului C10 care
trcbuie sd fie de aproximativ 7,6 Vcc.

Din reglarea potentiometrului R 5 se


inccarcd oblinerea unei oscilalii cu
amplitudinca maximd gi lorma cit mai
apropiati de sinusoidd. Pentru a nu
influen{a oscilatorul se deconecteazd
osciloscopul gi frewengmetrul de pe

R20
cr
o,rf

Ll. Dupii aceastd


opera(ie se, rotelte u!or
potentiometrul P pina se ohline rt

variagie de 100H2. Se deconecleaz5


alimentarea gi se dezlipelle P din
montaj. Se mdsoard cu ohmmetrul
porliunea dintre cursor gi masl carer

nu trebuie si aihd rl rezistcnli mai


mare de 50KOhmi. In caz crlntrar sc

reface reglajul din

va

fi

Li

gi C3.

tn final P-

ales cu valoarea egali sau

apropiatl de cea intlieatl de


ohmmetru. Dife re n 1a pina la
l00KOhmi

se va aduna

cu l0KOhmi

pentru a rezulta valilarea adeviratd

{. 47 -6mo
iP-o?9.0i,

& [El*oEl","t ;;;


F El l3:l*;r
R26

rezistorului R 2. ,\.stl'el se va ohline tl


varialie dc lO{lHz pc toat6 cursa lui P ,

ceea ce reprezinti acoperirea

il ecartului
aproximat ivi
sintetizorului
in eiapa ut'miloare se alimcnteazi
programatorul divizorului. Dupd
conectarea lensiunii. afiqoarele
trehuie sI anrle 5000 rnccpind de la
dreapta la stinga. Daci rezultatul nu
cstc cel dOrit se testeazi pe rind fiecare

grup format tlin decatli numdrdloare


(MMC 40192), decodor (MMC 4543)
.si atiqor (MDE 2101). Mai inrii se

vizuali'tcaza montaiul cu atenlie

sporild pent ru a inlStura


scurtr.:ircuitele. inlrerupcrile,
conexiunile er()ni.rle;i a clectua
cvcntualelc trlncxiuni frmist', Aptli sc
c0nccteazi alimentarea 1l tlaci nu
aparc indicalia eorecl6 se miscari L-

ElOrr

o-

{
0'#"
-&HS

,ffioh il'ln

t4

ffi?o

'bqq#

HH HI EI

EI

$r:

fE

rC9

ED
EE

[-cr z fr

3 l-.*"I

) lcr 3(
,a

t lctt'

EA
e

HI
t20

i
I

i
I

pi

R13

e{Z
EDOl2

,I

RADIO

+
+o

NJ] +

-o

14 04 0J fr be or
oo oo o' o'o'

o/.

lcnsiunea de alimentare pe toli pinii

gi 7

au nivel "()" iar 3

(I2V

1.

LIlt

.si

6 nivel logic "1"


tes re rii

ima f az.d a

progrumatorului include comanda


"scad<:-crcgte" prin intermediul

tastaturii. Pentru aceasta se

alimcntcazd atit generatorul bazei de


timp cit ,si programatorul. La aplsarea

taslei K6 al'iq<trul

"numorc" ciclic de la

Al

incepe sI

la 9 (crescltor )
unitate pe secundS.
()

cu o viLczl de o
Numardtoarca sc opre$te la incc'tarca

apisarii

.si se memoreazd ultima cilia


indicat5. Daca se apasi tasta K-5 se reia

numirSIoaroa in sens invcrs


(descrescllor ) avind aceleaqi

pc sccundi.

Testarea divizorului programabil


necesild o atenlie deosebit[ gi multi
rihdare. Dupi cum s-a ardtat, in acesl

ctaj se obline o impdrlire variabild

consta in lestarea si re-ularea


oscilatol'ului t'omandlt in tensiune

semnal cu frecven(a de 3000.0KH2 qi

amplitudinea dc aproximariv 2Vef.


Frewenlmetrul se'comulii pe scara de
mlsurarccu rezolulia dc 0. I Hz (T= I 0
sec). La alimentarea numirirorului
indicalia frecvcn!metrului va 1i de
100,0H2 tlupi minim 20 secunde Se
repetl mdsurarea penrtU srtualia
cifrei 5000 indicati tle afisoare si

frecvenIa generatorului

de
3500,0KH2. Frecvenlmet lul va indica
tot 100,0H2. La t.cl in eazul cilrei 9999
gi a frecvenlei de 3999.9KH2
Pentru testarea detectorului tle
fazl se refac legdturile la pinii I I ;i 3

ai circuitului integrat Cl 2 | 5r se
deconecteaza din montal un capat al
rezistorului- R67. In paralel cu

capacitatca C42 se lupleazi


pozilia voltmctru de eurerrl conlinuu

adccvati mir:urfrrii unei

tensiuni intre zero $i I2V ln rcst


montajul rlminc idcntic cu cel d la

etapa anteri0ara a teSririi. Se


alimenteazl milntaj ul cu exceptia

ttscilatrlrului comandat rrr trnsiune.


Dacd nu existi il alta posihilitate se
de'zlipesc din montaj R7J li R69.
Starea programatorului ;i lrecven!a
generatorului se fixeazii la valorile
cclnsiderate intr-unul tlin cazurile tle
la l.estarea nr.rmirriloruIui
programabil. Rcglind lrecvehla in
jurul valorii considcrate se va ehserva
un salt al tensiunii 1 indica re de
voltmetru) dc la 0 la aprorimativ l2V
gi invers pcntru ecliilalt sens de
schimbare a frco,cnlci Conectind
osciloscopul pc o bazi de timp de

al condensatorului C48 gi se cupleazd


la generator. La pinul 2 al circuitului

comutarc nu trchuie sI miri existe alle


modificdri indicate de oscikrsctlp.
Efectele amintitc sc pot ohline $i

cupleazl

oEl

gcncratolul in vederea lurnizirii unui

l()ms/div.si schimhinil rapicl inainte ;i


inapoi frecvc:nta se va rlbserva ei saltul
dc tensiunc are loc in lrepte cle lOms.

frecvenlmelrul numeric. Cu ajutorul


tastalurii se aduce atisaiul la indicatia

odt

a I'rccventei general()ruIui

intrc 3000(1 5i39999. Pentru ve rificarc


sc inlrcrupe legitura la pinul 3 al
eircuitului Cl-21, sei dezlipe$te din
montaj capalul dintre rezistenla R74

integrat CI-18 se

9C,t

"0000'ueea cc crlresptrnde unei

divit.dri cu 30000. Se reuleazi

,si scala

viteza de
numirare a primekrr doud ( trci )
decade fi ind sesizati modificarca
atiqoarclor A3 - A.4 in ritm de o unilatc

+o9t

Fig. 9

dupa ficcarc trecere prin starca 9


(crelte ) ri 0 ( descreqre ) a afi.sorului
Al, aligorul A2 iqi modifica indicalia
cu o unitatc in sens crcscdtor sau

acester cat,uri se mlrerste

D'

eoooooooooooo
r eL oL cL d/,, e? ot ci d? e? d? e't c

ctsciloscopul gi AVO nlel ruI l)e

cu A3 cind A2 trece prin stdrile


amintite. Pcntru a nu a$tepta prea
mult timp. cind sc dtlre;te
pr()gramarea cifrclor ,A'3 5i A.4, s-au
prevlzul tastcle K3 - K4 qi Kl - K2. In

11
o'o'o

UEEE

caracteristici cu cea directS.


in ambclc cazuri descrise mai sus,

descreiscilor. Acclagi iucru sc intimplS

ol

Fig.8
circuilelor. De asemenea se mdsoard
potenlialele pe toli pinii de iegire din
numlrdtor yi decrldificalor. Pe iersirile
3, 2, 6 .si 7 ale numlrdtoarelor CI-6,
Cl-7, CI-lt existS nivelele lttgice "0"
(zero volti). in caz.ul lui CI-9 iegirile 2

in

stinga gi

in dreapta prauului

de

prin schimbarea stdrii numilrdtorului


Drouramabil si mentinerea constanlll

Ullima elal)a a verificiirir llarliale

(VC()). Se reirrtroduc rn montai R69,


R73 ;i R67. Cu erteplia capacilS[ii
C4li conectate la {et)erator. restul
montaj ului este coirfornr schemei
clectrice. Frecventrrrer rul se cupleazl
in paralel e u lezislor ul R74 tl.eglajele

aparatelor -sint corrtornr etapei


precedente I)upI alimentarea
montajului Se miisoirra ternsiunca la
horncle cap:rcitat.ii C44 care trebuie si
fie de aproxirrrirt rv 7.6V Vollnrclrul sc
ree()neeleazar in llaralel pc C42. Se

re_{leazi qeneratorul astlel incil sd


cxiste LJnrax laproximaliv l2V)
indicatii de voltnrelr u. ln aceastl

situalie sc rrjustelrZn inductanla L-5


astlel incil liet'vcntlrrelrul si indice
4O'7{l ..41(}{ }KHz ltt tonlinuarc se
modilica Il ecvLnta genelatorului
astl'el incit lensiurrea rndicati de
vollntelru ri tlevrni zelo lrrecvenla

trchuie sii tlevrnli rnar micd de


in ,,,2 conltill se relace

,1(X)0KHz.

hohinaiul adl-ruuind sPrre indut'tanlei

L5. In cazuI in care oscilatorul


"pornelt(j" greu Sau nu liVreaZI 0
lensiune cit du cit r'r)nilirnta ill loati
frantla 3 - -3.9999MHzse nrieioreazi
valoarea rcz-islr1_rulii r R4-1 Sau se
mircilc numlirul dc sllrre dirrtrc masir
;i priza pentru hobina 1.5.
Urmeazi I)unerea frr lunctiune a
intregului nrorrta j pr in irrchitlere.a
buclei decallue zr lrecv(ntei. Se lipc,rste
yi capacitatea C4.1 rar l}cevenlmetrul
st: cupleazi la iesire Lir conec{area

tenslunll

cle

Alrnlentare

pr()gramalorilI indicii 5000 iar


lrecvenlmet rul -i500.0M Hz. Daci
ultima cif ri (sute de Hz) indicii allceva

se aclitlneaZi Pot6p1s66el rul P din


haza de timp. nlarcintlu-se 1lozi1ia. La
Irpasarea ta-qlct K6. odati cu

ntodil'icarea cilrei cu o unitate,


frecvenla vA r'reste ctr l00HZ iar la

apisarea laslei K5. scar.le cu

cite_*

5,5MHz. A doua

frecvenlS
intermediard (5) conline un filtru de
bandl ingustd realiz,at cu cristale de

ECHTPAMENTUL DE
TRAFIC PENTRU
RADIOAMATORI

trece la o ntlud genrlra!ie de aparaturd

cuarl.

Printre performanlele acestui tip


de schemd se numdrd:

YO3DKM
(continuare din nurudrul tectu)

Mixorul (2) are o sarcind dificilS


deoarece la intrarea lui sosesc toate
semnalele dintr-o bandd. Ca urmare se
recomandd utilizarea mixerelor dublu
echilibrate cu diode.
Partea a dopa a schemei (B) constd
dintr-un receptor monobandd cu

scald unicd pentru trlatc bcnzilc

stabilitate bunl a frecvenlci ca


urmare a utilizdrii unui VFO unic
pe frecvengd relaiiv joasi;

eliminarebund

simpl5 schimbare de frecvenld.


Frecven(a oscilatorului local ( 8)
variabil (VFO) acoperd o bandd de

0,-5

sau lMHz. Pentru a putea avea


stabilitate ridicatl se recomandd ca
frecvenla acestuia sd nu depageascd 6
...

tiMHz.

Aceastd primi

frecven[d

intermediari (3) are in componenta

sa

filtru selectiv cu acord variabil care


trehuie sd elimine frecventa imagine.
un

Pentru performanle deosebite sint


nccesare 2-4 secgiuni acordabile
simultan.
A duua frewen{d intermediard (5)
con(ine liltrul de banda ingustd care
asigurl selectivitat"ea necesard
recpIionerii semnalelor cu
modulagie de amplitudine cu bandd
laterald unici ( SSB), telegrafic (CW).

recepfionate (gradalii de la 0 la
500KHz sau 0... lMHz);

utilizarea unui numdr marc de


secliuni pentru condcnsatOrul

intermodulalic minim este prcferabill

imaginii datoritd

frewenld mai micd (suh 6MHZ)


face sI creascd raportul numlr dc
Printre dezavantaje se pot aminti:
numdr mare de crislale de cuar[i

pericolul crescut dc aparilic

variabil dacl se drlrcgte o


eliminare foarte bunl a imaginii.
Se poate renunta la condensatorul
cu mai multe secliuni daca prima
frewenld intermediard (3) li cca de-a

doua (5) au valorile specificc lui


HW-101 dar existl un marc risc de
intermodula[ie dcrlarecc hantla nu
este limitatl pinl la intrarc:a eelei
de-a doua frewenle intermcdiarc (,5).
Astfel toate frecvenlelc din bantla

receplionatl trec neselectatc prin


doud mixere carc sint clemcntc
puternic neliniare. Penlru primul

anterioare. Din acestc m()tive nu \c


recomandd renun[area la circuitele

l(BHz la fiecare modificare cu o


unitate a programatorului. Deci cifra

afigeazd. Ordinea afigdrii pc pan()u va


fi inversdpecit pe schemd, dce i A4, Aj,

de

valoarea constantl (mereu 3) nu

se

Astfel, pentru a climina lieeven[a


imagine ,si a oblinc cit mai puline

intermodulagiei;

utilizdrii duhlei schimhari dc


frewenl5 cu FI-l marel
utilizarea unui filtru cu cuar! la

Demodularea se efectueazd cu
ajutorul unui detector de produs (6).
Oscilatorul (9), cunoscut gi sub
denumirea de BFO, reintroduce
purtltoarea suprimatd la emisie.
Schema din fig. 4 este specificd
receptorului din transceiverul HW
101. Prima frewenld intermediara (3)
este variabil5 in domeniul 8,5 ... 9MHz
iar VFO-ul (8) acooerd banda 5 ...

indicatd
programator va
corespunde int otdeauna frewenlei, cu
mentiunea cI unitllile de MHz avind

punct dc vcdcrc al crtnccplici.

produse de intcrmodulalic (dupa


prima mixarc) s-a ales penlru prima
frewenlS intcrmediarii (6) o valoare
de ccl pulin doud ori nrai marc der:it
cea mai rid ica t a l'recvenli
reccplionati. in cazul reccpliondrii
benzii 1,5 ... 3()MHz rczultl rl plasarc
a frcevcnlelor imaginc in gama 131 r..
162,2MH2., deci uyrr de climinat.
DupI cum se ohselvi sehema estc
cu tripli schimharc dr' frccvenli. La
intrare se afla un llltru de bandl (l) qi
un amplificator dc ratlioliecvenla 12).

cristale/band5 de trecere.

de trafic. N()ttatca (onsti atil in


modul dc a gindi st:hcma cit Ei in
utiliz,area unor subansamblc noi din

mixer (2) sarcina este mai u;oar5 dar


cel de-al doilea (4) primerste scmnalcle

amplificate de citrc ctajt:lc

Pentru a avea un zgomot

de

impirlirea iiltrului in mai mulle


sectiuni ctlmutilbile manual sau
automal in ftrnclic de valoarea
[rccvenlei recepIi()nalc 5i eca rr
oscilatorului variahil t -l ).
La ieyirea nrirerului

(i) rezultd
prima lrce:rr:n1i intcrmcili;trl ( 64,7 ...
64,flMHzy care esle amplilieata (5; ;i
filtratl (6). Valoarea lrdiuatd:i
acc:tcia tlucP la neuerilitlea unui
oscilatrlr r,ariahil (4) pt ller.:l'enl5
mare (66.3.. 97.4MHz).

Condiliile dc stahilitate nu pitt ii


indcplinitc clecit de un V[iX sau de
cdtrc un sintctizor. Cum un VFX
acoperi greu () plajir dt: 3flMHz. t:i::a
mai huni sr-rluiie rinline,.inleza dt
freer,'en{5.
(

u*ttinttttrt, in ttumint I viitor

selective cu acord continuu (3).


Cu schema din fig. 5 descrisa dc D.
Leypold gi P. Schucht inca din I 963 se

A2, Al.In partea stingd a lui ,{4

sc

poate desena cifra -l sau se monteaz5


un afigor care va indica intotdeauna
cifra 3. Cu aceasta se eliminl rlricc

potenliometrul

P se

acoperi

aproximativ ecartul de l00Hz fiind


neccsar mri ales in cazul
comunicagiilor CW-SSB.

Preluarca semnalului rle

sintelizorse pt:rate tace de la borna

il

E1.

succesivc gi logica neeesari pentru

4.2 Convertorul A/D gi D/A.

Acest convertor reprezintl parlea


cea mai importanth a circuitului. Este

tealizat cu ajutorul unor circuitc


utilizate in sistemele telefonice
digitale gi anume CODEC:-ul
INTEL2911 gi filtrul INTEL29l 2.
4.2.1 CODEC-uI INTEL 291 l.
Unul din primele CODEC-uri
"single-chip" a fost cel fabrical de
firma INTEL cu codul 291 L Cu toatl
uvirsta respectabile" pe care o are,
12911 ocupl gi astdzi un loc de frunle
in ierarhia acestei familii dc circuite

SINTEZA VORBTRII
ing. R. Minciunescu
ing. G. Vlrzaru
ing. D. fapicu
(contirunrc din nuntdrul treatt)

Principalele caracteristici ale


acestui dispozitiv semiconductrlr sinl

hrarte bund calitate, caracterizindu-se


prin naturalcle gi prin conservarea

timhrului vocii inigiale. Principalele


caracteristici sint urmltoarele:

bandl de {iecven15 300 ... 3400

tensiuni de alimentare -5V, +5V,

de'nit binar 64 Kilobili/secundl


(reductibil prin implementare
prin sotlware a unor algoritmi de

Hz:,

+ 12V;

compresie).

Dispozi.tivul funcgioneazi in
conjunclie cu un microcalculator cu
microprocesor de tip Z,80.

Schema

de func[ionare

circuitului (fig.15) se compune din


urmlloarele blocuri funclionale:
convertor A/D gi D/A, generator de
tact, circui{ de sincronizare. convertor
paralel/serie gi

serie/paralcl
interla

ga

gi

cu microcalculatorul.

in line" mai putrin


obignuiti avind 22 tle pini cu
capsulS "dual

urmiloarea semnificalie:

l. gi 2. CAPI respcctiv (:AP2 pini


pentru coneclarea condensal orului de
menlinere (Httld);
3. Vl'x intrare anakrgicl;
4. AUTO hitulcerl mai semnificativ
al cuvintuluiPCM:
5. GRDA masa analogicd:

6.Vdd tensiune de alimentare

*lZY
7.

integrate.

Semnalul vocal obtinul cu ajutorul


rlispozitivului descris mai jos este de

comand5. Circuitul este fabricat intr-n

urmdtoarele:
- lungimea cuvintului li bili;
- domeniul dinamic 66dB;

- rezolulia echivalcnti

*l-5o/o"

Dr intrare dc dale lseriale);

8. PDN iegire carc indica laptul cI


al'15 in slarea "pnwer
down";
9. VFr iegire analogicll

circuitul se

10. gi I I (NC') neconectale (se

uncri

conversii liniare pe I I bi[i;


timp de conversie mai mic dc tlO
microsecunde;

tensiuni de alimentare -5V.

compatibil cu aviz,ele CCITT

*5V,

recomandd conectarea lor la CiRDA);


12. GRDD masa cligitalS:

13. Dx ieqire de date PCM


(seriale);
14. 'l'Sx ieqire aclrvd

in "0"

care

indicd transmisia cuvintului PCM pe


pinul 13 (Dx):

+12Y;
legea de compandare A:

15. Vcc tensiune de alimentare

*5Y

G711SiG732.
Circui tul r ealizeaz.A cr l nve rs i a,rv"D

gi D/A, compandarea

;i

respectiv

expandarea semnalelor, ceea ce

il

tace

sd fie un produs ideal penlru


prelucrarea semnalului vocal, achizilii
de date, tetemetrie gi transmisia yi
comutarea semnalelor tele t0n ice.

Aga cum se p0ale observa in


din fig. l6 circuitul
conline un bloc de eyanlionare gi
schema bloc

*l-5o/o:
It1. CLKr intrarc de tact pentru
datele de receptiel
17. FSr intrare de sincronizare de
cadru pentru datelc tle ieccplie;

llt. CLKX intrare de tacl

pentru

datele de emisie:
19. FSx inlrare de sincronizare de
eadru pcntru datcle dt cmisie:
20. Vhb tensiunc Lle alimentare
-5Y +l'5o/"'.

men{inere, convertorul DlA,


compandorul, registrul de aproximalii

Ct-Xr

CLKx
Dx

TSr

.l

FBn

CLK

FSr
Ct-Xr

0r
Fig.l9

21. Dc intrare de date pentru


programarea CODEC-ului;
22.CLKcintrarede tact pentru Dc.
Circuitul integrat 12911 asigurl

conversia semnalului analogic in


semnal PCM gi reciproc, realizind gi
diviziunea in timp necesarl
multiplexlrii temporale in sistemele
telefonice ci sollz de cdi. Intrucit
aceastd ultimi funclie este utilizatl cu
precddere in telefonie gi mai pulin in
sinteza vocal5 nu vom insista asupra
acesteia.

CODEC-uI realizeazd codarea


semnalului analogic receplionat pe

Frecvenla de egantionare utilizatl

in

schema de fald este de 8KHz.

Perioada corespunzdtoare este de 125


microsecunde. Acest interval de timp
cuprinde 32 canale temporale fiecare
avind o duratd de 3,9 microsecunde.

Pe unul din aceste canale sint


transmigi serial cei 8 bili ai cuvintului
PCM. Durata unui bit este egald cu
t2513218 microsecunde. Frecventa
tactului (CLKx gi CLKI) va fi deci:

= 2,048MH2
Circuitul necesitl impulsuri de
sincronizare pentru emisie (FSx) gi
pentru receplie (FSr) la inceputul
(8x321125)x 10o

intrarea VFx in cuvinte PCM de 8 bili


pe care le transmite serial pe iegirea
Dx. In mod similar preia prin intrarea
Dr semnalele PCM transformindu-le
in semnale analogice disponibile la
iegirea VFr. Circuitul poate funcliona

canalului utilizat. Diagrama de timp a


acestor impulsuri este datd in fig.17

in mod

In

microcomputer sau

direct. In

cazul

in

mod

modului

ctrn tr0lul
CODEC-ului se realizeazd printr-un
cuvint de 8 bili care se transmite in
forml seriald pe pinul Dc, sincronizat

microcomputer

cu tactul de control CLKc. In acest


mod se poate programa fiecare din

cele 32 de canale temporale. Nu


intrdm in mai multe detalii deoarece

pentru emisie, respectiv in fig.ltt


pentru receptie. Perioada de repetitie

a acestor impulsuri este intervalul de


egantionare, adicl 125 microsecunde.

schema de

falI

se utilizeaz5 un

semnal unic de sincronizare atit


pentru emisie cit gi pentru receplic.

CODEC-u1 necesitd

un

condensator extern pentru blocul de

esantionare

$i menlinere cu o

capacitate de 2000pF *l-20c/r,.


4.2.2

Filtrul PCM INTEL2912.

La fel de celebru gi de "bdtrin" ca gi

in schema de fald se utilizeaze modul


de comandd direct. Astfel intrarea
CLKc este conectafi la Vcc (+5V) iar

INTEL 29ll, filtr vl 129 12


este qi astdzi unul din cele mai
performante circuite in domeniu.
Caracteristicile sale constiluic un

intrarea Dc devine "chip select" pentu

adevdrat standard, marea majuritate

perechea sa

circuitul integrat. Atunci cind filtrelor PCM fabricate in prezent


potentialul acestui pin este 0,- fiind compatibile pin la pin cu I2912.

dispozitivul transmite
receplioneazd

care urmeazl

gi

in intervalul de timp
dupi impulsurile de

sincronizare FSx gi FSr.

INFO
CALCUI,ATOARE

Schema bloc a filtrului este datd in

fig.19. Cir'cuitul conIine

un

amplificator cu intrare dif'erenliall


pentru emisie, filtru de emisie, filtru

de recepgie gi amplificatorul cu iegire


diferenliall penru receptie.
Principalele caracteristici ale
acestui circuit integrat sint:
- filtru de emisie de tip trece bandl
cu gabaritul conform fig.20;

banda de trecere la emisie 300

filtru de receplie de tip trece jos

cu frecventa de tdiere de 3,4KHz


(gabaritul confirrm tig.Z'l);
semnalelor cu freouenta
rejeqia
de 50l60Hz la emisie min. 20dB.
Filtrul este fabricat intr-tl capsull
"dual in line" cu 16 pini cu urmdtoarea
semnificagie:

1. VFx* intrare analogica neinversoare penru emisie;

2. Wi- intrare analogicl in-

versoare pentru emisie;

3. GSx iegirea amplificatorului


diferenlial de emisie. Este utilizat
pentru controlul cigtigului;

4.

YFrO iegirea analogicd

filtrului de rcceplie;
5. PVRI intrarea amplificatorului
de putere pentru recep[ie;

6. PWRO+ iegirea neinversoare a

amplificatorului de putere pentru


recepIie;

7. PWRO- iegirca invorsoare a


amplificatorului de putere pentru
receptie;
8. Vbb tensiune dc alimcntare de

-5V;
9. Vcc tensiune de alimentare dc

+5V;
(contiruutrc in pag. I3)

r,
..
,T

HOao

igs r
rry,.n

@edrorptuL

...

34(j() Hz;

CASETOFON DIGITAL
Petre Nicolae

Deoarece nu toate casetofoanele


utilizate in redarea gi inregistrarea
programelor sint compatibile cu
calculatoarele, venim in sprijinul
celor interesaIi prin publicarea
schemei electrice a unui casetofon

digital. Ds obicei, in

aceaste
neconcordan(I, semnalul este cel care

Ereazd probleme chiar


presupune

ci viteza benzii

dacl

se

magnetice

este corespunzltoare.

Schema electrici a casetofonului

tipuri de circuite
integrate: BM324 gi CDB 413.
Circuitul integrat 8M324 conline
utiliz.ear.ir doud

patru amplificatoare operalionale


independente gi un etaj comun de
alimentare. Amplificatoarele sint
compensate intern cu frecvenJa.
Domeniul de aplicalii cuprinde
sisteme de control industrial,
amplificatoare de curent continuu gi
in general scheme conventionale cu
amplif icatoalg crpera[ionale. In cadrul

schemei prezentate cste utilizat

ca

casetofonului circuitul integrat


CDB413 este utilizat pent ru ohtinerea

semnalului

drept unghiular

amplilicator de tensiune alternativd


inlelegind prin aceasta cI este capabil
si amplificc o tensiune variabild dar
nu c()nstanr5 in timp. In cazul de fa15
nu se amplificd o tensiune a cirei
vitezd de varialie sau frewen!5 scade
sub o anumitd valoare. Aceastd
caracteristicl a amplificatoarelor
operationale se ob[ine inseriind

comparibil TTL.
In fig. 1 este prezentati schema

condcnsatOare pe traseul semnalului.


Acestea bkrcheazd trecerea tensiunii

amplificatoare ale circuitului Cl-1

continuc sau cu varialie mai lentd


decit cca a semnalului util.
Circuitul integrat CDB413 face
parte din familia TTL gi contine doui
triggere. Semnalul oblinut la iegirea
unui trigger este negat fald de cel de la
intrare. Un trigger realizeazd o funcgie
SI-NU cu pat{u^variabile avind deci

patru intriri. In cadrul schemei

electricl (partea de redarel


casetofonulu

realit.atd cu circuilele

integrate CI-1 (8M324; qi Cl-2


(CDB413). Primul amplil'icator al
circuitului CI-l lucreaz[ in montaj
diferenlial. in funclie cle circuitul tlc
reactie al fiecdruia din cele patru
5i

rezistenlcle R4, R8, Rl3, Rl6


sinusoida va fi mai asculitd sau mai
aplatisatS. Valorile re.:istoarekrr
enumerate au fost astfel alese incit la

intrarea primului trigger (l/2) al lui


CI-2 semnalul sd fic apropiat de cel
dreptunghiular. Condensatorul Cl
conectat in paralel cu capul de rcdare
realizeazd accentuarca frecvcnlelor

inalte iar C3 gi C4 (in paralel pe

rezistenlele R7 gi R 12 ) pe

c:ele joase.

In fig. 2. este prezentati schema


electrici a pdrlii tle inregistrare a
casetofonului realizatir cu circuitele
inregrate CI-3'5i Cl-4 de tip t,'DB413.
Penlru a fi posihilA inregistrarea,
trebuie comuth: capul de redare la

circuitul dc inrcgistrare printr-un


comutator care va l'i aclionat prin
intermediul tastei de inregistrare a
caselofonului. Tot prin aclionarea
acestei taste sc va cupla qi capul de
ftergere, prin rezistenta R24, la sursa
de alimentalg ( -5V). Dupd cum se
observi in fig. 3, $tergerea sc face in
curent continuu, ceea ce dE o tsi mai
mare simplitater schemei elcctrice.
Intregul monlai se alimentoazi la 5Y
utilizindu-se aceearsi sursl de la care
este alimental calcula l( )rul. Cilnsumul

casetofonului esle determinal de


motorul cer anlreneazi caseta
montajul electronic.

ii

nu de

Cablajul imprimat ;i amplasarea


componntelor schemei electrice de
redare sint date in fig. 4. respectiv fig.

5 iar ale

1n

C0B/.13

schemei elect rice de


inregistrare in fig. 6 i1i tig. 7. Circuitul
integrat BM324 poarc

fi inlocuit

cu

patru circuite integrate de tip BA741.


Acest lucru presupune reproiectarea

cablajului imprimat al schemei


electrice de redare ceea ce <Iuce la un

gabarit mai mare al montajului.

funclie de dimcnsiunile
posibilitdlile oferite de

?n

Ei

Partea

mecanici (rarcasa), cele doui cablaie

@ectrofletuL

o
c3

ol+
R'O

96nrz

l:6 (E

*!
l{ri
.gfi,
-D mr+Y
6eco
nAO.O

ii-F-"s

-1

Fig.5

i.

imprimate din fig. 4 gi fig. 6 pot fi


amplasate pe aceeagi placi de circuit

t+z'
Oso o1 o3 oo

imprimat.

Fio.6

La testare se va folosi un
un generator de
oscilosc<lp

^gi
ca montajul
frecvenlS.'Inainte
electronic s[ fie alimentat se va
urmdri: amplasarea corectd a
componen.telor

pi

GRA

indepdrtarea

eRn

eventualelor defecte apdrute pe cablaj


in urma coroddrii pl5cu1ei. Se va

mlsura tensiunea de alimentare.


Alimentarea se va face de la o sursi
stabilizati de 5V, cu o abatere de max.
+L A,25V sau direct de la sursa de

alimentare a calculatorului.

(continuare din pag. I 1)


10. VFRI intrare analogicd pentru

receplie;
11. GRDD masa digitald;
12. CLK intrare de tact;

R22.o

FigT

13. PDN intrare de control pentru

separate, pe cit posibil, de traseele

14. CLK0 intrare de selcclie pcntru


semnalul de tact (CLK);

semnalelor digitalel

15. GRDA masa anakrgicS;

16. YTxO iegire analogicl penlru

emisie.

Semnalul de tact poatc aveit trci

frecvenle in funclie de modul de


conectare a intrdrii Ct.K0. Astfel
pentru o frecvenll de l,536MHz
CLKO se leagd la Vbh, pentru
l,544MHz la GRDD qi pentru
2,048MH2la Vcc. In schema din lig. l5
se utilizeazl un tact cu frecvenla dc

t
i

condensatorul pentru hltrcul de

cgantionare yi menlinere al
CODEC-ului trebuie mtlntal cit
mai aproape de accsla:

lraseele masei

analtlgice

(GRDA) ;i ale celei digitale


(GRDD) trehuiesc c()neclate
separat la sursa de alimentarel
diferenga de potenlial admisihild
intre GRDA,si CRDD nu trebuie
si depigeasci 2V, in acest scop s

recomandindu-se montarea

2,O48MHzcnea ce impunc conectarea

rloud dirile in opozilie intre cele

intrdrii CLK0la +5V.


Performahlele amintite mai sus
pentru 12911 gi I29l2sintgarantate de
fabricant in cazul respectdrii
urmltoarelor reguli la realizarea
cablajului imprimat:
- toate sursele de alimentare se
decupleazd fa15 de masd prin cite
un condensator de minim l0

doul mase:
afezarea rlpliml a cekrr doud
circuite se obline in cazul in care
ele sint situate unul lingi altul
astfel ca pinii 9 ... l6 ai filtrului sd
coresfundl cu pinii 3 ... l0 ai
CODEC-ului.

@ectrorEtul

CODEC-uIui yi lil trului trehuiesc

modul "power down";

microfarazi;
traseele semnalelor analogice ale

(contirutttre tn nttnimtl viitor)

INFO
CALCU
PROGRAME SIMPLE PEN.
TRU'HOME COMPUTERE''
ing. Radu Minciunescu
(contirutlra din nundrul treL:Ltt)

CARACTERE CU INALTIME
DLIBLA.
-5.

In cclc cc urmeazd va ti prezentat

un pr()gram carc gcncrcazl caractcrc


cu inaltime tlubl6. Aceasta se facc
copiind setul <lc caractere uzual in
zona caractcrclor grafice utilizator
tirlosind ticcare linic rlriginalS pentru
tletlnirca a tloul linii ale caractcrului
extins.

X=X+ I

l040INK X-In*T(X/7)*7
t0s0 P()Kt.r21692.255

1060

"A"

2010 FOR P=15144 'l'O 15823


2020 POKIT C,PEFIK P:POKI.

ct+1, PEIIK
2030 LET
2O4O

C=C+2: NIiXT

modificate. Prima valoarc utilizatl are

8. GENERATOR DE ZGOMOT
ALB.
Programul de mai ios gcnereazi
zgomot alh.. Durata sunctului se

expresia 15360+8*CODE"c" unde


"c"este primul caracter carc lrebuic
copiat, iar a doua valoare estc cgall cu
prima valoare +79. Din ncl.cricire
numai

10

caractere pot fi

de

I'inite la un

moment dat prin utiliz-area acerstoi


metode deoarecc sint disponibilc
maxim 21 caractere graficc ulilizator
6. POSIBTLITATT SLTPL.IMEN-

Rutina p()atc li apclatl

comanda

RANDOMIZE USR 325ItI

posibilitA[i de utiliz.are
comenzii DRAW. Prima conlinc dt;i
parametri pentru a trasa o linic la
pozilia curentd de pe ecran. A doua

30 RFIAD A: POKF. P,A


40 NEXI'P
50 DATA 33,0, 10.43,1 26121 l, 254,6
,7,5,32,3,17 5,1 32,200 r24, I 4

<lescrise' doud

7. INSERAREA DE MESAJE
CARE NU POT FI $TERSE.
Se poate irea o linic Aarc nu poate
fi .stearsi sau editatd frllosind me tode
ohiqnuitc utilizind o inslrur.'Iiunt'

PRIN'I'CIIR$
(144+ A+Z*Zlt
3050 Nltx'f P: IlIiIN"t
3O4O

J060 NI.tX't'A

POKE. Acest lucru sc poatc lacc


laslind in linia carc se dorcstc a [i

3O7O RI,]'TURN

proterjata:

Suhrutina dr Ia linia l()t)(ldutrlcazii

inil!imer caraclerclor pcntru digilii


de la 0 la 9 iar rr::.tul programului
demr;nstreazi utillr,arclr caractcrclor.

POKII ( I'EI.IK
,A.ccastd

comandi

creazla

gi
a

amplificatt.rruir";j. l)iii*erle D5 qi D6

blochea,ri trrir,ir.urt'ii clc inducgib


vcnitii dc ll di|ue,-raic. Stahilitalca
anrplililaiolt-llui cstc tliilA in marc
{,..

l2

icit nrai scurtel).

cvita pc cit posibil, buclclc tle masI.


Tranzistoareie T8 1i T9 sc vor prinde
per racliatoare izolate dc lasiu (daci
accsta este mctalic). Cca mai huni
stabiiitatc se oblinc punind o tabli
srrblirc cu rol dc radiator, pc licrcare
tranzist()r.

Rez.istcnlele, conclensatoar.:lc qi
cc lcla ltt: c()m ponen 1e . v( ) r fi

amplasatc la proiectarca cahlajului


(lig.ll qi fig. 9), cit mai dcse. iar
tranzlistoarele sa aibl intre clc o
, t1istan16 der minim 5mm. La plantarea
condensatoarelor, trebuie acordatd o

120

Go To

110

9. ADALIC}ARF-A DE SI NETE
LA PROCRAN,IE.
Ctlmanda BFiEP este conlrolatl de

CPU yi nu de un lime[ ceca

ce

provoacd intreruperea continuitagii

p.rogramelor

in tinrpul execuliei

acestei comenzi. U-neori esle util sd se

producl o serie scurti de clicuri prin


accesarea porrului care comandd
BORDER-ul qi iegirea de case]lofon.

l0 l,E]' Bl)= PEEK

2362418

l6 ; Otrl'254,8I)

30 DRAW INK RNI)'rlt,RND{,255


- PEIiK 23677, RNI)*I75.PF]EK

23678
40 GO',t'O 20

t:stLr

Ivlasa difuzoarelor nu se lcagl pc


cabtaj ci la sursa de alimcntarc ;i cit
mui aproapc dc transformat()r. Sc vor

PAUS},5 , RANDOMIZI.]
USR 32581 : PALISFI5 :
BEtiP .007,19: PAtlSll l0:
BFlI.ll'.007,31 : PAIISE l0

o linic 0

care ruleazil nclrmal dar earc nu

l0

RAND0MIZF]ITSR 32581

23635 + 256'r' l'l.l FIK

gi lungimea trascckrr

la suprimrrrru t:sciiaqiilor
stabilitatr;,r f,iirlii li lalc

REM I)EM0NSTRAI'IT]
BEFIP.007,31 : PAUSE 10:

23636) + 1,0

T'ranzistllarr-rler'{-6. T7, T8,

avantujul unor tensiunimiei. la curcnt


tlc rcpaur nrir ilciiilntcic R1. Cl cit
1i condt:n-'.atr:r.iicic C3 .,. Ci2 s;elrvesc

IOO

I t0 BItItP .il)7,19 : PAt.lSFl

20 OUT 254,Itl) +

(ttrntare <)in oag. 3)

'f9 xrr
l'i controlatr": dc curentul rcglat
(prclimirra;'i prin diutlrle Lll, D:. D.1
astlel in(:i{, cur,:nlul dr rcpaus si l'ie
rcdus. Tcn:;iunea nlisr.rrrti intrc
capctclc r.liorleii.ir Dl ;ii D3 (intrc 2V
;i 3.1\i1 .se t;hlinc prin relectarca
accslo[4. Ci;menrJit in tcrnsiune a
t ra nz is t oil i c irlr
fi rial;, asiguri

cu

l0 ct,EAR 3258{)
20}'OR P=32581 'l'O 32597

DRAW x-PI,lEK 23677.y-PF)F.K

3010 FOI{ A=0'IO I


3020 !'OR P= I l'O Lt.N A$
3030 LFI'I' z = ClODll(A$(p) ) -a8

UNEA 'DRAW".
in manualelc clc utilizare sint

23678va trarai, drcapti din punctul


curent^in punctul de coordonalc x,v.

3fim l,FIl'A$=S'I'R$ IN'I'AIIS X

...

faeazd cu instrucliunea :
POKE 32583,n iar indllimea cu
POKE 32589,h

iar programul este urmdlorul:

punctului curent. lnstrucliunea:

RI,]]'URN

misul';i, dr rliiliidil:iiii-r;.lru1e {:3

editare.

TARE PENTRU INSTRLI(]TI-

are un parametru suplimcrnlar un


unghiexprimat in radianili traseazi rr
curhd relativi la pozilia eurcnti.
Pentru a obgine o trasarc ahsoluti
(ducerea unei dreptc dc la p0zilia
curentd la un punct specil'icat dc pc
curan) sc poatc acIi0na asupra
Iocaliilor de memoric 2361'7 ;i 23tfl8
carc conlin coordonatelc r 1i v alc

"(";X;"t"

(;0 1'o 1020


2fim LEl'C=USR

afectatd de comrrnzi de ,stergere gi

lfim (;O StrB 2000


l0l0 I-F.'l' X= I
t020 c() SUB 3000: PRINI'
1030 LH'l'

Pentru a crea diferitc caraclcrc


valorile din linia 2010 tre huiisc

lbarte repede. Se r eril ica tensiunile de


alimentare. Se alimenleaza montajul
fdr6 semnal la intrarc" Tensiunea la

iegire, cu intrarea scurlcircuitatS,


t

rebu

ie

I lie 0V. Se

face

compensaroa din Rr, dupi o pcrioadd


de inc5lzire de I0 minute. 'l'ensiunea

de alimentarc nu lrcbuie sd
depageascl +l-35V. ,intrucit
condensatoarele cu tanlal sint foarte

sensibile la \upralensiuni. Daca in


timpul punelii in luncliunc sau a

experimentirilor curentul

cregte

muh, sau siguranta de alimcntare se


arde, se veriflcir ctlndcnsatoarele cu
tantal.
(contirutare fn nrtnuintI t'iilor)

marc atcnlie polaritilii acc'slora,

deoarcce fiind cu tantal sc distrug

@CCITONlgIUL

A.M.C. - DEFECTE, DEPANARE, REGLARE

5.Ll T

ing. Petre Nicole

AM c

Repararea unui aparat electronic


sau a unui sistem de mdsurare implicd
efectuarea a tloud operalii principale:
gisirea defectului sau a defectelor qi

inlocuirea componentelor sau a


subansamblelor care au iegit din
funcliune. Pentru operalia de cdutare
gi stabilire a defectelor este necesarl
aparatura de control de uz general la

care se adaugl unele aparate de

Condensatoarele electrrtlilice au
rezistente relativ mici ;i cle aceea,
verificarea lor se face prin eurentul
continuu care le parcurge (la
tensiunea de lucru). Condensaltlarcle

mdsurare sau generatoare de semnal


speciale. Estc bine ca depanarea sd se

variabile se verificl in mai multe

facd pe baza schemei electrice a


aparatului. In acest fel sint evitate

in eviden!5 eventualelc

efectele dislrug6toare care pot apdrea


gi la scoaterea qi inlocuirea

circuitelor

imprimate aflate sub tensiune.


TIPURI DE DEFECTE
Defectele intilnite in aparatura de

fi

incadrate in doud
grupuri mari: defecte mecanice gi
mdsurare pot

defecte electrice. O mare Parte a


acestora pot fi gesite fdrd alimentarea
aparateltlr printr-o examinare vizualS
atentd. Se verificd cu aceastd ocazie
fixarea corectl a conectoarelor, buna
funclionare a miqcdrilor de translalie

.si rotatie a

comutatoarelor,
butoanelor de comandd, etc. Se
verific5 de asemenea integritatea
lip it u rilo r,
conductoarelor,
aspectul
contactelor gi
componenlelor, transformatoarelor,

etc. Tot in categoria defectelor

electrice

intrl

necorespunzdtoare

starea

componentelor

uzurl avansatd a potenliometrelor


(tensiuni de zgomot mari) gi

instabilitatea

dispozitivelor

semicond uctoare.

Verificarea componentelor are loc


cind in circuit se constatl ce tensiunile

gi curenlii nu au valori normale.


Contrerlul pentru rezistente,
capacitdli gi inductanle se executd cu
ajutorul unei punli LC (un capdt al
cornponentei respective este

deconeclat

din circuit).

La

rezistenlele variabile se efectueazl

verificarea variaIiei in funclie de


pozitia cursorului care trebuie sI fie
lina gi fdrl salturi sau intreruperi.
La verificarea condensatoarelor se

mdsoari atit.valoarea capacit5tii cit $i


rezistenta de fugd. Condensatoarele
ceramice gi cu.micd prezintl rezistenle
de ordinul l0ttOhmi iar cele cu hirtie
t08Onmi. La valori mai mari de 0,1,aF

valoarea rezistentei de fuqd scade.

@ectronlgtuL

pozilii (de la cap

la cap) pernlru a punc

Punctc de

scurtcircuit..
Pentru contrrllul tranzistoarelor se

folosesc tranzistormelrc. Starca


joncliunii tranzistoarcltlr poale: li
controlat5, pentru o primd inlormalie,
cu ajutorul unui ohmmetru. ln l'ig. I.a
este prezentat controlul stdrii unui

asupra statrilirii unut diagnostic, de

inliturare a <.lelectelor.
DEPANAREA SURSELOR DE
ALIMENTARE
Sursele' de alimcntare rcprezintl
unul dintre elemenlele componente
principale ale aparatelor elcctronice
gi sint fokrsitc a{il pL,nlru alimentarea
circuiteklr cit qi ca surse de tensiune
sau curent conlinuU de referinlS.
Existd surse de alirnenlartr simple

krcalizare

.si

(nestabilizate) sau surse stabilizate. O

sursl de lensiunc continui slabilizafi

are in

c()m ponen

[a sa

un

tranzistor p-n-p eu

translitrmalor. bklcul redresor. blocul


de filtraj .si un circuit electronic de

evidenla starea joncliunilor

are loc conlrolul valorii mlrimii


reglate pot fi ileosehite trci tipuri de

aj utorul
ohmmetrului. Se consltrtil ci prin
inversarea polaritd[ii poate li pusi in

emitor-bazI gi

baz,'a- colector.

Polarizarea bazei (fig. l.b; ajuti la


verificarea funcliondrii t ranzistorul ui.

Un alt tip de defecte electrice


constd in prezen[a semnalclor strlinc
(zgomot, brum) de frecvenle joase
(50H2 sau 100H2). Ele sint produse de

cuplaje nedorite intre etaje sau din


cauza defectdrii unor componente.
Frecvent, aceste semnalc provin de la

filtrarea imperfectd a tcnsiunii

redresate gi au 50Hz pentru redresarc

stabilizarc. In lirnclte de mtldul in care

stahilizal0arc:
compensare

par

ametriec.

;i comhinatc.

Surscle de alimenture

cu
cu

stabilizare parametrici 1fig. 2.a; se


caraclariz.eaz.i ltrin ct'rmanda in circuit

intre iegire ;i
circuitul dc reglare;. Cele cu reglare
prin compensare realizeaza controlul
mlrimii dc ic;ire pe baza varialiei
acesleia lali tle valoilrea ntlminali

<leschis (l5rir legitura

(fig. 2.b).
(contirururL' in n trnuinrl ti i tu'

monoalternanl5 $i l(X)Hz pentru

redresare dubld alternan(d. Detbctul


identificl foarte uqor prin scoalerca
succesivd a condensalrlarclor de

se

filtrare. ExistI insl gi perturbalii care

provin din cuplajelc

parazite
capacitive intre conducloare sau
inductante. InlSturarea lor se face

verificind pozitia normalS

componentelor, conductoarelor.
conexiunilor de, masl gi a cablurilor
ecranate.
Un alt defect greu de inlSturat, este
prezenla oscilaliilor parazite care sint

determinate de aparilia unor reaclii

pozitive intre circuite sau de


modificarea parametrilor unor

ELEH

E NT

OE

RE6LARE

componente gi a regimului de lucru in

curent continuu.

Defectele prezentatc nu sint


singurele care pot sd apar5.
Enumerarea lor permite insd
formarea unei pireri de ansamblu
15

A.M.C.
I

;;i',t;;il;;

mdsurarea rezistenlelt#'
introdus un rezistor de valoarc micd,
nu s-a putut folosi acelagi galet al

MT- TLTIMETRU

{UMERIC
ing. Siml ion Stanciu

'

la

plast ie a 1 aproximativ
20t'C/5scc.). Tensiunca la icgirea

ftinclionarea ca voltmetru. Ca urmare,


comutarea "inversd" e realizati eu un

blocului, dupii rcr{larea ccrlor doul


puncle ce cleterm ina drcapta

galet separat.
In mod normal, tensiunca maximd
la bornele Hi-Lo pcntru carc alilajul
nu.semnalizeazd depigirca cste de

caracteristicii lemper ilt uri-tcnsiunc,

comutatorului de gamc utilizat

(conl trutara din nuntdntl

trecLtt )

Releul men[ine rezisto rul in


circuit un ti mp, dupd care con tactele
rcvin in po zilia "inchis" gi ci clul se
repeta, dacl cste cazul. Acest r nod de
lucru estc il npus cle cazul des intilnit

0,1999V. Prin aplsarea tastei "Xl0',


tensiunea maximl m5surati cre:ttc la
1,999V. Se ptlt mdsura astlerl

tensiunile in conduclie

alc

in practicd la mdsurarea cur enIilor


intru-un cir cuil in care trebui eslse
incarce c ondesa toa rele; dupd
inc5rcarea a ccslora curentlrl in circuit

joncgiuniklr scmiconcluctoalc

scade sensih il.

20MOhmi. Curentul de 0.1 l4.rrA cstc


suficient de mare pentru a sc putea
neglija curentul dcr int rarc al

Prercizia acestnr gunturi d icteazd


precizia ar npcrmetrului. V, rlorile

rezis t en

1e I

or sint mici gi ie pot


:

construi rel rtiv u$or. Dacd ob lincrea


valorikrr ca rlare se dovecleqte r lificil[,
r

sc pot ohl ine accste valot i prin

- conectarea in paralel a unui r ezistor


17 ,si a unu i somireglabil; valo rile lor
sint: I K( )hm ll scmivi r riab il
l(DKOhmi; l00Ohmi /i semir 'ariabil
l0KOhmi; It)Ohmi // lK gi lt )hm ll
1(l{lOhtni. t lltimile rezistoare flxe se
oblin ugor 1 rrin bobinarca une isirme
rezistive. Aj ustarea krrva fi rlcs :ris5 in
finalul articr .llului.
Sunturil, : <le ZA;i 20A se ot rlin din
conductor r ezisl.iv (sau chiar ci in Cu)
bobinat pe un mic suport $i avind
sec[iunea ct: respuzdtoare unui curent
1.6... 2 lmax Aceasta pentru a n ticgora
la Irccerea curentulr ri, deci

incllzirea

moditicarea importantl a rczir ;l.enlci.


Incazul une iutilizari indelungi rte estc
dificila men ginerea in clasd pe aceslc
uhime tloul game, dar in pract ic5 nici
nu se eere, de obicei, o ase menea
precizic ( 0,, teb).
Ca qi in cazul precedent, pentru
mdsurarea curenIilor alterna tivi se

intercaleazi convertorul A"/C. I n acest


ta7, nU rnai este ne :es a r5
comp() nsar( ra

cu frccvenla i: :ltrucit

impcclanla d e inchidere
estc lirarte n ric5.

voltm etrului

Convcrt. .rrul rczisten[d-te nsiunc


utilizeazd it sshemd simpl6, ! n carc
rezistorulne .cunoscut se conect eazdin
trucla de rei rcJie a unui ampli ficator
operali0nal In fig. 4 este de :SOatI
schema acel itui convertor (pr in linii
intrerupte
reprez 3nla td
contiguralia obtinutd in urma a pdsirii
tastei "k ").
Tensiunr :a la iegire are vr rloarea
tlatd de forr nula din fig. 4 und e Rdiv
sint rezisten tclc din divizorul ti: losit la

este

l6l

Ytttut ultut LrIl, ug I


pix-urile cu pasti. lncr 1ia tcrmicd estc
destul de redusi. rlc:gi capsula estc din

la

curentiice se por citi in tabclul din tig.


4. Tot pe aceasti pozigic sc miisoara 5i

valorile rezistengelor din gama t)

...

amplificatorului operational 5i a
elimina astfel erorile la misurarr-ra
rezistenlelor mari.
Intrucit prin modul dc alimtrntarc.
muhimetrul este "flotant". prolcelia
este foarte eficicnta. Ast f'rl rc
"salveazd" aparatul daci rc aplici
tensiuni accidentalc rnari in timp cc

comutatorul estc pc pozilia "Kd.


Depdgirea tensiunii tlife renlialc dc
intrare este evitatl prin dcsehidcrca
uneia din diodele aflatc intrc intririlc
amplificatorului. Celc do uir

rez

is

toa re

de l()0KOhmi inscriate (l)enlru


distribuirca suprasarcinii ; proteieazi
amplificaturul operalional. ln timpul

funcliondrii normalc. intrarile sint


echipotenlialc. Ca urmare. diodele
sint blocate gi nu existir seuruere
paraz,itit de curent.

Tensiunea clc rclcrinla pcntru


ohmmetru este furnizati de bkrcul a
cdrui scheml e llrezenlati in lig. 5.
Accastd fensiunc (-lV1 se ohline din
referinla generall ( 1.235\,';. Protectia
accstui bloc la tensiuni accidcntalcr
aplieatc cu polul ncgativ la horna kr
se rcalizeazd prin hkrcarca diodci D1.
iar pentru tensiunilc cu polul pozitiv

la borna Lo prin

hlocarca
tranzistorului BF 459 qi limitarea
puternicl

a curentului.
Mdsurarea te mperal

urilrlr

sc

obline cu ajutoful convertrlrului


temperaturl-tensiune sarc arc
schcma electrice in fig. (r. Este frrlosit

un dispozitiv specializat care


genereaz[ un curent depcndcnt liniar
de temperature. Sc tirlusc;te tipul
85ll (RDG) mulat in capsula'[O92

(capsula tranzistoarelor din seria BC


uzuale). Senzorul avind climc,nsiuni
reduse, sonda se poate c()nslrui uylr,

masi

reprczintl in nrV temperatura in t)C.


Aceasti len\iune esle misurati de

bloeul VE. u eirui intnlre este


in urma
apisirii tastei "TEMP". De rlbscryat
concrctati la "TEMP ()LIl-"

simplil'icarclr comutArilor, la
apdsarca taste I "TENlP" so aprinde
cd pcrntru

l-ED-ul cc se mnalizeaz6 accsl mlrd dc


li in
oricc pozilic 1in tuncgic dc pozilia
comutatorului dc garnc). Indicalia
lucru, dar punclul zcr:imal poatc

zccimald estc c()rrr(lii numai daci


accst comutat()r se alla pe pozi(ia

'2(J()'. Ptntru e()n\trur't(,rii ntai


cxigonli se p()atc modiliea aceastd
comutarc dupi mode Iul aratal in fig.
7. Acum, pe pozilra "1'l1MP", ati;area

este coreclS. indilererrl

tlc pozilia

ce:klrlaltc c()mu IaloarAI patrulca galct al comu(atorului


de gamc aprindr punctul zccimal(Dp)
crlrespunzdtor din ce lulclc dc atiEarc.

Accstea vrlr

ze

li de tipul e u punct

imal in stinga

l)e n

tlu

u pu lea indica

.1999 corcsl)unzaltor lllimului

domcniu.
Fiecare lasta a rnr-rdului de lucru
aprinde Cite un LED ce scmnalizeazl
starea tastei. In Jrlus. la aplsarca taslci

"KrL. sc activcaza modul dc lucru


"buzzer", iar in modul de lucru "mA"

se alime

nteazii circuit ul dc Protectie

lunturiltlr.
Cintl 7107 somnalircazi de pa;irca
prin stinge re a ultimclor cifre.
irazistorul Tl (ilg. lt) cste :alurat. irt
modul "KrJ'si cu intrerrupltrlrul

*BL\Z7." inchis. oseilatorul rcalizat cu

lranzistorul 'T'l cste hlocat. Clind


rezistenga rnirsurallt sc al'ld in

interiorul clomcniului clc rnl:isurd sc


aprindc cel pulin unul din segmcntele
b gi c. Tranzistorul Tl ie bltrheaz5, iar
oscilatorul ineepe sa I'uncgitlneze

genurind un sentnal

acustic.

Generatorul esle realizal cu un


rezonator piczcreeranric de tipul cclor
-folosite
in eeasurile elc-ctrrnice tle
min5. "Insula" pontru priza de rcactie
se ()btine zgiriind cu urijl ccramica
pind se obtinc fttrma din lig. li. Apoi se
lipesc re pcdc dirce t irc metalizare gi pc
discul metalir: trtri lirc sub[iri dc: cupru.

Cu comulalorul ilc uame pc prima


2,st) Ohtni;, 5s pot
detcrmina continuiliili de circuite firl
a fi nevoie sd se priveascd atigajul.

pozilie (0 . .

de exemplu montind tratluetorul in

i @eCUOt

IKTLUL

IntrerupEtorul "BUZZ" scoate din

Consumul maxim de e urcnt cstc dc


ce

funcliune buzzerul.

220mA (afigare 188u). ccr:a

In modul de lucru "mA" acelagi


tranzistor Tl (saturat la dcpdqire)

inseamnl circa 9 ore de funclionare


neintreruptl pentru un acumulator de

permite inclrcarea rapida

condensatorului rsi anclangarea


releului Rel (care introduce rezisten!a

lKOhm in serie cu 5unturilc de


m5sur5 (fig.l ); La inserarea in circuit
a acestui rezistor curentul scade de
obicei sub valoarea cap de scald,
revenirea se face temporizat, dupa

cum s-a aritat anterior in scopul


evitdrii unui proces oscilatoriu al
lamelelor de contact.

Schema alimentatorului
preT.enl.ate in fig. 9. Acumulatorul
(patru elemente CoNi, 1,2V, 1Ah sau
2Ah) este inclrcat direct din relea
printr-un montaj de reducere a
tensiunii prin condensatori.
LED-urile Ll gi L2 igi menlin
tensiunile la borne constante intr- o
gamd destul de largl a curenlilor de
este

alimenmre; cind tensiunea la bornele


acumulatorului ajunge la valoarea
tensiunii de cot a diodei Zenner, dioda
L2 se blocheazd (stinge) gi apare

circulalia de curent prin L1

(se

aprinde). In timpul incdrclrii Ll este


blocatS, iar L2 conduce. In acest mod

sint

zAh.

lA

necesare

realizarea practicl nu sint

mlsuri speciale

der

ecranare,
dc

intrucit nu existl transformator

re[ea, iar convertorul lucreazd sincron

recomandd ca sem ireglahilul tle

convertorului!
Este bine ca borna "Hi" si lie de tip
BNC sau similarS, iar cablul stlndei sd

ajuslare a tcnsiunii de referinlS (1()K


din tig. 2) sd tie de tipul multiturS; de
ascmenea cel de ajustitrc a tensiunii

Bornele "2A" gi "20A" sint separatc gi

-1V 1tig. -s;.

fie bine ecranat gi cit mai llexibil.

dimensionate

corespunzdltlr
curentului maxim cc le strdbatc.
Borna nlr)" este dimensionatl pentru
20Agi va permite legarca unor cabluri
izolate in PVC. Pentru comoditate se

va confecliona o silndd legati


printr-un cablu suhlire (pe nlru max.
"Hi" ecranatd

gi

o pereche dc sondc cu

cabluri dimensionate pcnlru 20A

de incdrcare).
Atcngie cleosebitd trebuic acordatl

importanli (afigoarele, semnalizdrile,


rcleul) sint alimenta[i direct din
acumulatoare. Tensiunilc simetrice
fald de horna Lo, precum Ei sursa
negativl necesarl circuitului 71t17 sint
otrlinute dintr-un convertor cc-cc in
contratimp. Oscilagia este preluatd

din oscilatorul de 48 KHz

al

voltmetrului, iar cu ajutorul


inversorilor se oblin cele doui
t"ensiuni in antifazl ce comancli
c.onvcrtorul. Consumurile fiind foarte
mici (cca. 4 mA pe ie.sirile +f-5V i;i

0,2mA pentru iegirile 4,6V), se va


folosi o oalS dc t'eritI de dimensiuni
reduse. Montajul lucreazd chiar la
1,lV pe element de acumulalor
lcomplct desclrcat dar nu defect),
deci nu existl pericol de erori la
desclrcarca bateriei. Pentru proteclia
acumulatorilor se recomandd ca pe
perioadele de neutilizare comutatorul
K sI fie trecut pe pozi[ia de incircare.

$I ETALONAREA

Sinl necesare urnuiloarele aparatc

gi accesorii:

se conecteaz5 decit brlrna "Lo" qi


corpul mufei BNC-"HI". ln eazul unei
cutii de masd plasricd se recomandl
inchiderea zone:lor de marc
impedanlS (divizoarelc dc tcnsiune)
sub un capac metalic paralclipipedic
legat intr-un singur puncl la horna
ttl-ott.

Activarea segmentekrr afigtlrului

ncfiind multiplcxatd.

ervneclurea

acestora la circuitul 7l()7 nu ridica


probleme de zgrtmot; se vor lrllttsi
sirme subliri de lungimc eonvcnahild.
Intr-o construclie compaeli, cu

un multimctru de clasa O,lok sau


un voltmelru de clasir 0,lolo Si 5
rezisloare in clasli 0, 17o (orice
valoare in intervalele 100 Ohmi
... l80Ohmi: 1 ... l,SKOhmi; 10...

lSKOhmi: 100. lB0KOhmi;


l.SMOhmi):

f5cut5 printr-tt perechc mami-tati de

cuplarea cdgtilor.
DacI cutia este mctalicd. [a ea nu

in timpul funclionlrii
multimetrului, consumatorii

circuitul, care este scumpl


3. PUNEREA tN FUNC',[ltJNE

pentru mdsurarea de curcnli.


Pentru sonda de tempcraturd sc
poate folosi un cablu subtirc ccranal,
conectarea la panoul aparatului fiind

jack-uri miniaturl dc lipul cclor


utilizate la casetoft)ane l)cntru

condcnsatoare de O,47pF vor avca


400V.
tensiunea de lucru cel pulin
-

Cel pulin cire uitul 7107 se va


mtlnta intr-un soclu dc ealitate;
atenIie la inlroducere in soclu,
montarea "inversi" distrugc imediat

1A) ce va lucra impreuni cu sttnda

semnalizate stlrile

releaua de 220V. Cele dttul

montaj simplu de gencrator ile curent


constant. Tensiunca ohlinulI este de

cu oscilatorul v0llmetrului. circa 1,55V. dee i este ncccsarl


Bineinleles rezistoarclc divizttrului redimensionarca divizrtrului din
nu se vor plasa in vccinitatca intrarea Rel'Lo ir circuitului 7l()7. Sc

acumulatorului (incircat sau in curs

calitSlii comutatorului K, precum gi


izoldrii componentelor conectate la

in lipsa retbrinlei tle precizie, se


poate incerca utilizarea unei ditde
LED (roi;u.; alimentatl printr-un

prizc);

Mai intii sc vor

concxiunilc

'K " ;i

intreruPe
ce

alimenteazd bkrcul de protecgie

5i

buzz.er.

Prima etapi conSlti

in

mlsurarea

tensiunikrr in soclul crrcuitului 7107,


acesta fiind scos. Misurltorile se fac
fagd de borna "[-o" Daci totul este
icg ir il e
in t re r u
corect.

se

convertorului 1i se introduce circuitul


7lO7 in soclu. Sc verificl funclitlnare.a
convcrtoruluil tensiunile in gol sint cu
circa 20o/o mai mari.

DupI rclacerea

blocurile plasate pc o singurlt plaeI. sc

pot folosi circuitc inlcgrate {rupatc


cite doud sau chiar cite ltat ru in

circuitele integrate.

Ncfiind ncccsari vrco


compensare in frecvcnli se pot lirlrtsi,
de exemplu, tipurilc TL0lil,/B0lJl doul pe un chip sau Tl0ti2iB0tt4 - cite

...

sursd de lensiulte alternativ6


sinusoidali ().1 ... 250V (de
cxcmplu un lransl()rmaI()r c:u

concxiunilor convertorului

aceeaqi capsul5.

se

verificd

tensiunilc de alimenlare pentru


Dacd acestea sint ctrrecte. se
rcgleazl din semrt'eglahilul de
lOKOhmi (fig.21 tcnsiunca la pinul3tS

(Ref Hi) de Ia circuitul 7107. De

operationale recomandalc in articol

asemenea se regleazir lensiunea de


referinlS a ohmmelmlui 1- L(XX)V) din
semireglabilul de 5tDKOhmi (Iig. 5).

alignentare redus (suh lmA pcntru


+i-5V per amplificator). [n blucurilc
prezentate, mai pulin in rcdresor, se

Pe modul de lucru "Y", tensiuni


continue, gama "0.2". cu sttndele
scurlcircuilale.' aparatul trcbuie sd
indice ".d)0" cu semnul "-" (minus)

patru pe chip. Amplificatoarele

au avantajul unui curent dc


vor folosi cu bunc

rczultale
amplificatoarele operalitlnalc dc
provenien(5 romdncasel. seria
101/301.

aprins perirxlic.
(ctntinuure in

pis.lq)

(! (2 13 C4 15 C6 17

trDII
ITNI
CARTELA DE

INDUCTIE $I CITITOR
ASOCIAT
inventator: Jean Mare Pierre
khr.v

cu nr. na(ional de
data prrnerii la dispozigia
trrevet

inregistrarc t 8'7 A2298 (Fran(a)

publicului:

23.02. I 987

Prezenta invenlie se referd la un


nou tip de carteli, numitd de induclie

qi la un nou dispozitiv de citire

Dtr

t]I
trrIl
trrrl DI
;E!i Itr
lnr
EIT ID
It]I DT
NII
NEil

ttrn
nnil

ilnr

ilg
Dtr
E3
trD

L1

L2
L3

r*
L5

IJ

LO

Numlrul de perechi de bobine este


egal cu cel al coloanelor cartelei.
Perechile sint distanlate pentru a fi
aliniate pe ixele coloanelor Cl ... C7.
Fiecare bobind are un mic miez de
feritd. Bobinele pereche sint plasate

Lfl

fald in fa15 gi deplrtate pentru

L7

L8
L9

L12

Lll
114

L15

acestei cartele.

codificare binard. Practic codificarea

in prezent se cunosc multe tipuri


de cartele care permit intre altele
efectuarea unor operalii de platd,

binar6 se realizeaz5 prin prezen{a sau

codarea de pe:rsoane fizice, produse,


piese de atelier, etc. Cartelele optice

reprezentatd

magnetice normalizate ISO2 sint cele

cartela din fig" 1. fiecare linie este

(cu cod de bandd) gi cartelele

mai cunoscute gi dau in general


satisfaclie in cadrul utilizErilor

normale. Pentru condilii de utilizare


mai severe, ca de exemplu, intemperii,
frecdri, aceste cartele sint adesea
inexploatabile. Cartelele de induclie gi

cititorul asociat, obiectele prezentei


invenlii, asigurl o funclionare
satisf5crdtoare in condilii de utilizare

foarte dificiie, condiIii in care


utilizarea sistcmelor de cartele

curente nu este fiabilS.

Cartela de induc[ie este realizatl


cel rnai simplu plecind de la un circuit

imprimat con(inind un suport izolant

9876513?

absen[a unor ^ marcajc


corespunztrtoare liniilor. In fig. 2. este
o posibilE codificare a

la zero la noud in care


simbolizate sint marcajele rlmase. Pe
zece cifre de

codificat6 in aceeaqi manier5 prin


negru prezenp marcajului iar prin alb
absenta acestuia. Singura deosebire
fa1tr de fig. 2. este cd pe cartel5 mai
apar in exemplul ales doud coloane

(C4, CS) care Ru siut folosite la


codificarea liniilor. Ele foloscsc:
cititorului carteiei pentru a extrage
unele semnale de referintrS. De
exemplu din coloana C5 dispozitivul
de lecturtr va extrage se.mnaiul de ceas
pentru citirea corecte a liniilor.

Dispozitivul de lecturd este


prezentat in tig. 3. El estc constituil
din gapte perechi de bobine 81, 82.

forma

un intrefier minim d in care se va


deplasa carlela. Excitind bobina 81
printr-un semnai alternativ de
frecvenld ridicatl provenit de la un
generator (GEN 1), cimpul magnelic
astfel creat va induce o tensiune vl in
bobina 82 plasatl pe axd, gi acordatd
printr-un condensator.
DacI un marcaj conductor se afl5
in intrefier, intercalat intre cele doud
bobine pereche, curentii Foucault din

marcaj

vor provoca o

cadere

considerabild a tensiunii vl, aceastl


tensiune variind intre doud vaktri v1 5i
v2 in funclie de prezenJa sau absen[a
unui marcaj. Se definegte astfel o

codificare binard a cartelei.


Pentru a evita interacgiunile intre
bobinele vecine, pot fi utilizate doul

generatoare, GEN 1 ;;i GEN

2,

oscilind fiecare pe frecvenle diferile.


Este de preferat ca o frecvenld sd nu

fie armonici a celeilalte.

Ca o particularitate proprie
acestei invenlii, pcntru a scdpa de

erorile posibile la variagiile

de

tensiunc, tcmperalure. elc. sc vor


misura pe pista ceasului (C5)
tensiunile vl gi v2 iar un circuit
specific (INTERFATA ANALOG
-DIGITALA), ugor de imaginat gi

acoperit dc un strat conductor.


Ansamtrlui bine cunoscut in
eleetronicd poate fi fbarte sublire, sub

o zccimc tlc milimetru

grosime,

pentru a fi mulat intr-un plastic opac


de exemplu. Se ob{ine astfel o carteld
rigida gi indcscifrabild fdrd dispozitiv
de lecturS.

in fig. 1. este prezentatl o astfelde


cartela gravatd prin tehnica circuitelor

imprimate pentru a forma mici


patrulatcre ( pastilc ) conductoare
numite marcaje. Marcajele sint
aliniate constituind gapte coloane (C1
... C7) gi cincisprezecelinii (Ll ... L15).

Aceste cincisprezece linii permit


definirea a tot atitea caractere prin

@ectronStut

TNVENTTI

ST

rNovATir

in

;I

fi suficient de a
un singur circuil

rrrod practic va

r.lispune cie

diferentrial ca eel ai hr:binelor 83-84

in afara influcngei cartelei 1i


fi l'onectat in serie la fiecarc
din cek: $aptr: perechi de b*bine
penlru citirs lirtiei.
plasat

iN

care va

it

il

it
il

Cu scopul de a simplifir:2 isilvlcraqi;t


gi a diminua eo:iturile a t=rrst i;naginllta

il
iiil

realizarea prrrcrliikrr de h<.rtrine fdri


supliliaga
ferite gi in inir(ginrc

^pc
circuitekrr irrrprirnl:c. in iig. 5. estc;
sr:hcmaliziitii r; rcalizare positrilii
cuprinzinri un lirr:ui{ imprimat
cmiiirtrr {'i} rl 'rn ciriult imprimat
receptllr (Ri. Prlfilrn o mai hunfr

ri

ii

iii!
_i

inlelcgcrc a nlescnului ansamblul estt:

rfprczenlal I'$arte rn5rit 5i di:ar


pentru trci c0l$lrnr:. Llobinajul (

ansirmhlu! i r1i1*rrnliui c()rnun tuluror


:i:ir:!:,

r'.! iifl('i Bv*x dtferitc ronfiguralii,


ri;iir*3ie {l !en$iu*e v3 ca medie a

pereche. Cum am mai spus- i]in

iu'r.:'lrciir.rtr v1 gi v2. Aceast6 tensiune

coloana C5 se va extragc un sci-nn:ll

irr:itril

re:fcrintl sau qie prag

trec rind pe rind prin *qrupul dc brihine


rJe

i r:ii1i::ir f:'.i[5 cu fiecare din tensiunile de

ceas ca relcrin!5 pcntni ciiirca Ja


momente corecte a iinici iiin drt:ptul

lill:i,..r Lri .". r.r7 pcnt,ru a asigura

grupului de bobine.

i.ier

e:

la

t-rioiiilnile hinare de: codare a


j'1,. ilili,-.:l' iinir. lnterpl'erarea aeestilr
ri,;:rrlliilr lrlrirte fi realizaLi ibarte u5or
,;,: ri t: rol;ilricrt; diferltr: de la un

in aecasti inrcnli. rnai

:r::,1;'r

i-r:

i;.ii.i-i1ijI ia a]!l.li.

ilr:llit ii in,,r:r*:rr"nt de a mari


r:

,':

rrliri!.:i t:iir:-r.i:t*r*1ct' cttdate ol-: 0

,:r.:r'tirl:1 :r i:;,ltr:i

rli;-ntn.ciu*i riint {irater si

riili.! :;* l'ie nl-rrmairzate . Deci nu


: "lr1"{ix{j rjccit
s.:i micloriin
i;r:,:: irl'ir,:n a fi1ii r ca jeiiit. hi{i1:gctrittd
.i:;l! ":; lift{'3 1i}i (;e.;li
nillli
..,:,"|:.i 1,.;,, ,!l .r tl,lr.tlttiU IlIulCnlil
,.1

:':::rl'i:::ir-r,ui dc sitLl:i1!a 1n care iiij(j$ta


i

iri:e eii:ctil';i :1 ciirt*lci sc facc


. :::i;:i ii;:ii,: cu iinii:. i-,iniiie *artoldi
,".'ii

r'.-..i,{,

i'

.r:,

r..,

ir:

i*i!ail',r

iiin

.t;=
rt+
iti;;ili:l ",:t-4
i..:: i'i.:iJtlL'i};li

r'!Ll ejr;ra

".ilii{j", ial

. :, iii,

':!

piiii{iiloruiui va ii

! r.i;

l:

i:.:i i illi.:r

i;

l.l

ii ;.lr pr<:r:izil dii:

i *l;riOlt Sa'.1

setii3

:.i;T

prcgltii.

fiili7,ili. 3* tfcii: i:C |ji{itl:l "1"


,.:i-r-iifiiieSz*" eiarl*nul ritLl
1-;]"; ;;.;, ;1''.r I i)'til.,t:i ill rir: val*arc crip: ltiii
r r.i,..rh*r $i 1 ,8K{-}&;:ri; i.
r:'jr eiiir :i.l-. Sirniiar, aL!!1e{:tii'lii

ffi}CTTCreTUL

I: Lrlii.

Jnirotiulir.l un rniriilj fltetrrli( ri,)ar


ur;t-:i r,:crecl'ti :;c (ruli.Ji

i:ri rj,.'ftii,il;itfij a\i !a :tp3{|J , irI.,!it,rr:


im;rcrl;r ni :i ia lrri rr:r am pli Iir:a li-rru Ii; !

circuitului rt:ccptor {81(;. 812, 814)


sinr corrcclate fii'rare in itric ai
opoziXie dr l'azir cu un bobinaj
difi:rcr-riial Bli ion.iitioE lui tst din fig.
-1") gi ficcare ut;rei inirarcrr cite unui
translirrmator ad;lpttr de irnpcdantrS
1Trt, Tr2, Tr,3). Cclr douri ,-irc*itc,
errniliit{tr gi rccepr(}r. sinl ii-ri,'*l;.rtc
rigid ,.ri fa15 in tala iar intlr t:le :;e
introduce c;:rrttla iir indrir:1i,:r c:i it fit.
5. Falil cle r:ircuitcie iiilr iig. {. d*ilr
rcalizares tehili\:i csi* rliferitS,
ir"iriciionar*a ii ini.i rr!crtri::i cu a
iitc\ I L\ra.

S5, sc il"i;;lqgrr;

:i
iiiaic i{-'lirL;.r*i*ic

punr:t mis uriri d o rezistertlii 4a r,::r:li : r::.


dupd r:ure sc trocc plr Eama ir:eii;;ir
superioari aj ustinC scmirer:tahilui rji:
tilKohini asttel ca indicaila sii fic rir:

, r:t:r,i,.:;:-1.:r

rr:,

arn

tlivi:,irx1ui. htoriili "xi{1" :r: pi;uc !ii

,.ri

i,;r'.,;ir

in fiecare din bi-rbinrii: ts4 si 86 rint


induse lc*siuni idenricr,, prerupunind
eelrr doui per*chi iBi. ts1) ;i (85, lli:)
pericirt a:rc[1spisa. Bubintrie 84 si l-j6
Niin<i rorrer:tiite in serle si in npozi[ic
qlc faz5. t':nsirinea mdsuraii{ [a ier;irt:a
,ti

DaCI

ii:'i:!i:r'i.r.r'i ::i ! a-qli,r-l ia inriitaqiil Si iir:


o-..1,i;,: t:,. 1.:jlriif lltia p!+:. :t:,,11ca1i;l

83 gi 85 si4t r:xcitatc in paralel r.lr: un


semnai a1terna tir,' de ft'ci:, cnii ridica i ir

nOteAZ.d

.:: ,,i'c{i e;iitE {ti}.rt: r*;rr]czii'lti


, !:.:.:i :,,iIi:t ;i:il';lUttr;:iffli:i Sflf dektf.
lr:i. r,'i;,r,,;'! ia,.lilfittri* st-.adelor ui:
: . ::ttri ,:i:il'ti"il',. .,.ir-: liJ{.} .". 1S{lOj-imi
l.:i,ii ., :, : tj

permitind a detecia marcajc dr


dirnensiuni reduse (li.t 4.). Bobineir.:

celi: LJ*: :'*zi:rl{,!arl 5i rut!ilt,J 51" S.}

itao,.} 7't

gama"ii.il" 1i sc

Sitniirie"

:t1,q11:":,i_1?-

i'recvcnli ridic:lt:i. Blhinajele

prezentate doud grupuri tir: tlett-:clie

llntr* bribirii:Je

?.',.li1-{.

sint

linriiur csle lilima[ rli* lj7 1i ts8. in


ieal;tar$ Iierr:are b$binaj piai },a lre lllti
rrii aihl iliinc*giunea :ipr*r:in.iliiira ;;
uttuin:arr:ai.
Bobinele i:ircuitr-ri Lri *rui1*to;' 87,
ilg, Bl1. BI-i sint eonoct.ate in seric 1i
lin1i:xcitak: de un scmnaialiernativ ile

mici (Ii1r. ii. lii ;ic,:-.,r


riloixtn{ :iint rcqiatr' iihifiTileirui t!i

:.tcr: otri ruai

v(.]llmrirIl d* c.c.
R.ei:l:r:"ea \rrlitmrtruiui iJr: i.r.:]. :.i
i"ctlrl<:a:.rii ut;ii:r!.*,.i ,riris* tlr r.:.a. r;

t',rultin.}r:irr:.i i::.a-iitl;.

ir;: !*-r rlrir : ii: r :


-i,jir ii
il* iii ,:ti i-r*i r;ti';.i r,:Cr:t!
ilii:Lcairriliii. S.li tr31:;-t:ri r'i::il'*l

ie

t; i i i,.:

*i;r I.rii

.],,'

;-r1

,iiL!ii,i1ia

{.';}lfriii]i]!titi rt;i i. ii i: !.-it1,Jl{ iil; ils:il


i{li.l{ ;lT} :I i'1tlAhii',:'1 :ri,: : r: t iiit-'i:' :-,r,-i:l: g t li
ili.:fnilrl: iii;:l : it :-.i i;r .ri !.;-: i : ;..:,.:i i:ft f t, ;,i : i:
!c;l:!iii:-ijt .!r: il;l r';ill:. :-','.r i ti.,r.* j-tiir ;ii,!-i
ildl Ii::ll;,r 'a-i l" t); ir: iil:;:,'i:i'.i l;:,::r,ir;lttl;r
aii-: ir:ii;it]
i'.q ',,;;;ii^:'r; r:'., ;'.i-;.!;'. ',. :.q"
.,,.:
j
{
..
.. ..'i:.
..
irj t,. '..
:
:.,!',.','':,i'.,:;i,::).
;ii.ltl:t::iil i'ti.r' {|ii:' iii:i' :', ','l,!:*,t;:il";li :!rr'
.

A.,.iri+

i::strum*ntul irr: pr,,zi1ia "\." {,i. ri


iiumeniui ''i,i"2", si: iFiia r; lLr{'t,'.i:i::,:l
()lreciarc rrullt'il]}; inlir: l]., .ri :ii. irrl t'
Sc nirteitzi ;lttlt,-tiil, l:,.' i, . j.. il,. .j.:..
^:
"?" qi l,; reg!t:t:ii r..i.,irilrn.lr?;:ir.,i

i-!;:e;: t :: ;; i :,1i !i+ :.i ni lr:.g {.i n j ir: r i:tl *


.,rii .ri;tiiilii ::;i'iiitiirii'!. r',lii;rilt, i.tti r':
i; :: ;:isi,io i'iiirt:,,it:.1 i;:i-liL::.lflill:

::, :: :;]lr:i;'l.iii.ii :,ii.il,,::: ;' t tn t !r:i t rr:


t

i t+.

p4,*..,) J )

DTSPOZITTV DE CO.
MANDA A APRINDERII

preia funcgia ruptorului amplasat in


primarul bobinei de inducgie.

tranzistorul Tt se deschide. Ac8sta


intri in conduc[ie gi determinl la

Comanda acestuia este asigurati de

PENTRU MOTOARE IN
PATRU TIMPI

ruptorul 3 existent in sistemul

rindul sdu deschiderea tranzistorului


de putere T2. in primarul bobinei se
va inmagazina (inductiv) encrgia care,

de

aprindere clasic, aclionat la rindul sIu


de axul cu came 2 al motorului. Cind

contactul ruptorului este inchis


P. N.

Printr-o funclionare incorectd


sistemul de aprindere conduce la
risipl de carburant gi pornire
necorespunzitoare dar poate
determina gi incSlzirea puternicl a
hklcului motor provocind uzura
prernaturl a acestuia. Inconvenientele
sistemului dc aprindere clasic pe care
aprinderea elcctronicd le rezolvd in
mare mlsuri sint:

protejarcacontactelorruptorului
supuse unui regim termic ridicat
din cauza curentului relativ mare;

condensatorul de decuplare nu
reu$e$te sI inldture complet acest
cfect;

mentinerea unghiului Dwell


reglat initial (reglarea distanlei
dintre cele doud platine ale
ruptorului trebuie fdcutl des,
avindu-se in vedere gi refacerea
planeitdlii conracrelor);
la viteze mari apar vibralii ale
eontactului mobil care produc o
reduccrc importantd a energiei
inmagazinate in bobina primarS;

energia de aprindere cedatd


bujiibr cste relativ micd gi de aici
pornirea dificild a motorului in

tranzistorul este polarizat prin Rl gi


conduce curentul prin inff,gurarea

primard a bobinei de indulie. La


deschiderea contactului ruptorului
tranzistorul nu mai este polarizal,
blocindu-se. Rezultl cI in primarul
bobinei 1 nu va mai circula curent.
Evolulia in timp a accstui pr()ces cstc
prezentatd in fig. 2. In momentul in
care contactul ruptorului se inchide,

curentul in primar va cre$tc cu o


anumitl intirziere, producind in
bobind un cimp magnetic. Cind fiecare
piston se afla (pe rind) in apropiere de

"punctul mort superior" (punctul de


aprindere), contactul ruptorului se
deschide gi curentul din circuitul
primar al tiobinei de induclic se
intrerupe. Este momentul in care
energia magneticl inmagazinatd
induce in secundar o tensiunc (pcste
15000V), care prin distribuitorul 4 se
aplicl succesiv bujiilor, declan;ind pe
rind in fiecare cilindru, aprinderca
amestecului carburan t.
in fig.3 este prezentat un dispozitiv

de aprindere electronicd in care


tranzistoarele T1 gi T2 funclioneazd
ca amplificatoare de curent. DacI
contactul ruptorului este inchis

in momentul deschiderii ruptorului,


fi cedatl infdgurlrii secundare sub
forma unei tensiuni inalte (15fi)0 ...

va

20000V)avind

o duratd

de

aproximativ' l00ps.

Tranzistorul T2 trebuie sd aibl


tensiunea inversd colector-emitor de
peste 300... 400V, curentul de colector
aproximativ l0A gi timpi de corhutare
mici. Pentru protectia lui se monteazl
intre colector;i emitor o diodl (sau un
grup de diode Zenner) de 300 ... 400V
in paralel cu un condensator (C1) de
aproximativ 0,14F.
Amplasarea dispozitivului de
aprindere electronicd seva face cit mai

aproape dc bobina de induclie


deoarece in cazul unor conductoare de

alimentare relativ lungi, apare


probabilitatea perturblrii recepgiei
emisiunilor radiofonice. Cablajul
imprimat al dispozitivului este
prezentat in fig.4.La testare, ruptorul
fi inlocuit cu un generator de
semnal. Alimentarea se va face de la o
sursl de tensiune continud de 12V gi
un curent de 24. Cutia in care va fi
amplasat dispozitivul se foloseqte gi ca
radiator pentru tranzistorul T2. Se va
avea in vedere izolarea tranzislorului

va

de cutie gi o bund etanqeitate

acesteia.

anotimpul rece.
La schema aprinderii eiectronice
cu tranzistor (fig. 1) s-a ajuns prin

analogie cu sistemul clasic de


aprindere. Se observd cI tranzistorul

20

@ectronetuL

MEMORATOR DE POSTURI PENTRU


RADIORECEPTORUL
RX2001
GHS

Unele aparate de radio dotate cu


game de unde ultrascurte la care
acordul se face cu diode varicap ,

exemplificat, atunci pentru


un buton oarecare al
tasterului apdsat, in pozilia 2

printre care gi receptorul RX2001, nu

a selectorului de bandl

sint prevdzute cu posibilitatea

corespunzltor (banda III),


aparatul receptioneazd

memoririi posturilor , lucru ce ar


facilita mult utilizarea radiourilor in

posturi (din UUSl

zone unde se pot receptiona mai multe


emisiuni in benzile de UUS.
in zona Bucuregtiului, de exemplu
,se pot recepliona, in cele doul benzi

programatorului indiferent

noul programe
locale (incluzind gi sunetul de la
programele TV). Monlajul prezentat
in cele ce urmeazi igi propune sd
rezolve problema memordrii
posturilor la receptorul RX2001
intr-o manierd cit mai economicd.
Pentru aceasta este necesard

dintre ele ar fi:

procurarea unui taster (programator)


TV care se gdsegte la magazinele cu
piese de schimb pentru televizoare (la
prelul de 199 lei).

- firul de la tuner se leagd la


contactul 5;
- firul dezlipit se duce la contactul

care din ccle doul tasle de


UUS ale aparatului de radio
este ap5satil DacI selectorul

de unde ultrascurte ,

La radioreceptor se

execute

urmdtoarele operatii:
- se demonteazd capacul superior

(este fixat prin 4 guruburi in

partea din spate);

se identificd

tunerul UUS

(se

la aparat la
contactul

aflI

identificl firul de alimentare

privind tunerul de sus);

se dezlipegte acest
se scoate

in exterior

fir qi se

gi un

se scoate

fir de la
firul

in exterior un fir

de

modulul din spate);

identifici pinul 3 al circuitului


integratsi se scoate qi de aici un fir

se

in exterior.

Pe pldcula tasterului se pot


observa 7 contacte, numerotate de la
1, la 7.
Exist[ mai multe variante de
conectare a celor patru fire scoase de

@edrorptuL

se face o

legdturd intre contactele

39i6.
Observalii:
este bine ca

firul ce vine de la
tuner ca gi cel dezlipit sI fie

intr-o bandS;
o solutie pentru scoaterea celor
patru fire in exterior cl reprezintd
trecerea acestora prin orificiile de
aerisire practicate in capacul

superior in dreptul blocului de

alimentare;
nu s-a mentionat nici o metodd de
fixare a tasterului (de aparat squ

in vreun suport) . deoarece

masd;

se identifici circuitul integrat


BA723C (privind de sus aparatul,
se observl in partea superioard
doud module rabatabile; circuitul
integrat BA723C se gdsegte pe

lipegte la contactul 7;

debandd este in pozi[ia I (banda I - II)

aparatul receptioneazS posturi cu


ajutorul propriului buton de acord gi
line seama de tasta UUS apdsat5.
Programul ce se doregte memorat
se fixeazd pe taster astfel:

- se apasd tasta

aparatul este stationar nu


deranjeazd prea mult dacd
programatorul st5, nefixat, pe sau
lingd aparat;

consumul suplimentar introdus


de tastqr este mai mjc de 1,5mA (

22,5Y pe o sarcinl formati din 6

potengiometre dej 100KOhmi


iegate in paralel). :
Punere in funcliune gi alte
observalii:

In fig. 1 se dI schema internd a


progfamatorului. Dacd firele de la
aparat sint legate la taster a$a cum s-a

alocatS

program ului rcspectiv;

se comute sclectorul dc bandl in

pozi[ia 1;
identificd pe scalS postul dorit

se

cu butonul de acord al aparatului;


se comuld selectorul de bandl in

se caute acelasi post cu ajutorul

inrdut5[esc nici dacd cele 4 tire


(cele doul anterioare plus masa gi
alimentarea pozitivl) sint grupate

prelungegte in exterior;
cosa de unde a fost dezlipit
precedent;

se

ecranate, dar performanlele nu se

diodelor varicap (cel din dreapta,

1;

firul de la circuitul integrat

4;

in partea dreaptd a receptorului,


foarte aproape de peretele din
se

aceastd pl5cug5, Una

- firul de masd se lipeSte la

spate);

sau

UUS2) cu ajutorul
potenti0metrului

pozilia2;

potentiometrului de

pe

programator corespunzitor Iastei


apdsate.

Cu un singur taslcr se pot memora

6 programe plus unul cu ajutorul


butonului de acord al aparatului. Daci
se doregte extinderea capacitdlii de
memorare atunci existl mai multe
solulii:

- se procurd un taster cu 8
preseleclii

se pot lega doud tastere in paralel

(atenlie sI fie numai o tastl

aplsatd !)

- se concepe un montaj

cu
comutatoare senzoriale de tipul
5,4.55605, SAS570S (Sic !)

Se poate mlri precizia de acordare


pe post cu ajutorul tasterului dacl

programatorul se inseriazl

cu

rezistoare spre ambele puncte de


alimentare (se pot calcula, dar este
mai ufor sd se determine
experimental, urmdrind ca posturile
extreme si fie situate citre poziliile
mirginage ale potenliometrektr).

AUTOMATIZARJ

Hi s

TAHOMETRU CU
EFECT HALL
Minciunescu Radu

Doi senzori Hall plasali la 90

R1
00{L

de

grade unul de altul gi egal distan[agi de

centrul de r()tatie al unui ansamblu de


magneti firrmeazl partea principald a

Dl

acestui simplu dar precis tahometru.

cl2

O proprictate a circuitului este aceea


ci permite qi deteclia sensului de

4049

r0tatie.
A,ga

cum se poate observa in fig.

magnetii sint agezali alternativ unul cu

polul nord gi urmdtorul cu polul sud


spre exteriorul discului. Atunci cind

discul se invirte$te magnelii

hrh
ttra 2a

se

I
I

apropie pc rind de senzorii Hall Hi gi


Hq carc sint treculi in stare "ON" sau

'OFFn, in I'unclie de orientarea


fieclrui magnet. In acest fel cei doi

I'o

senzori vor genera semnale pericldice

gi in

cuadraturd. Avansul

l.O

sau

intirzierea semnalelor generate de Hi


in raport cu cele generate de Hq sint
detectate de bistahilul MMC4013 care
are rol cle comparator defazd, indicind

5o

sensul de roiatie. Frecvenla

1o

semnalului gcnerat de senzorul Hi

(sau Hq,; ptlate fi mdsuralS cu un


frewenlmetru sau poate fi utilizata
pentru
cclmanda
unor
prin
intermediul
servomccanisme (
unui convertor frecvenlS / tensiune).
Frecvcnla semnalului de iegire este

direct propr)rlional5 cu numdrul de


magncli utilizali 1i arc expresia:

f=NxTl120(Hz,),
unde N, este numdrul de magneli
iar T este turatia in rotaliiiminut.

Montajul este realizat pe un cablaj


simplu placat al clrui desen este dat in
lig. 2. in fig.

cste reprezentat desenul

de glurire al cahlajului iar fig. 4


conline desenuI de ansamblu al
montaj ului. Senzorii Hall nu se
monteazi pe cablajul i.mprimat ci Ia
micl distanli de discul cu magneli.

"fE{,Bt
Eio.3

Fi

(continuare din pu<. l9 t

regleazl pentru a ob{inc R I :1


Ohm, apoi R1*R2= 10 Ohmi in urma
actionerii asupra semirc:glahil uiui
montat in paralel cu rczistrlrul dc l0
Ohmi, apoi R1*R2*R3:l()() Ohrni
reglind semireglahilul aflat in paralcl

cu rezistorul de 10t) Ohmi ;.a.m.d.


Dacd nu exist6 un ohmmetru e lalon.
se poate folosi chiar instrumentul
nostru regiat anterior, pe pozilia "K ".
Sc[rile "2A" gi "20A" se ajuste]ard din
un

;i ghcald. Dupd circa


ajusleaza semireglabilul
'(ioc' (fig. 6) pentru a avea
indicalia ".00()" pe afigoarel
se) mcnline sonda in vaporii
clegajagi dint r-un vas in care fierbe
de ap5 rece

Se

P1 gi respectiv P2, folosintl

kffi

I min.

se

ap5. Pozilia sondei este la ciliva


milirnetri deasupra apei, avind
grija sa nu sc ude. Dupi circa I
min. se ajustcazd semireglabilul

'100oC' (fig. 6) pentru a avea


in<lica1ia' I ()0.0' pe afi.soare.

Cu

aceasta.

etalonarea

ampermetru industrial. Elal0narca


este vaiabilS gi pentru nlSsurarea
curen!ilor alternativi.

inslrumentului este tcrminat6.


Urrneazl si se verifice, funclionarea

Etaltlnarea termomc-trului se face


conform algoritmului:

;unturilur.

se introduce cttrpul de masi


plasticd al sondei intr-un amestoc

buzz.erului

,si

a blocului de protectie a

lGs

.12

Lb,.Fi

hr,rr.ri
NIN.4JX,RF

HE:&i

d*t
Mil."

cqta

1l

Y+

r0

tas;o

I
I

ilrinri
Cic

TBA I2OUfiaAT. AMPLI.


FICATOR LIMITATOR
rr $r DEMODULATOR
MF
t)FlscRI I.;RI.: (; []N t.RAt,{

TBA I20Ull20T esre destinal


realrzarii caii de \unct in recept()ilrclc
TV. incorporeazl urmdroarcle etaje:
- amplificator limillror FI;

- demodulator MF simetric cu
coincidcn!5:
stuhilizulor dc tens une'
preampli(icator AF;

- etaj dc comanda a rolumului


-

sunctului in c.c.;
ie;ire AFcle nir.el constant pentru
0 inregislrare videOl

inlrare AF auxiliari pentru


recep(ia mullistandard sau lectrlr
video.

TBA l20LI lirlosclre acuril


inducliv iar l20T liltrt, cerantit.e.
('4RACTERISTICI
NOTABILE:
- atenuatorelectronic; inlocuieqte
c()ntr()lul de v0lum c()nvenli{ }nil};

- ordinul rcdueerii volumului:

Se

relacc conexiunt,a 'K " si sc tre.r("

sonde lor, huz-zerul trctruie

si

sune . iar

cinrl sint lisulc in gol rir ini-etczc.


Se rcface ;i conexiunca "mA" 1i sc
trece pe moclul "mA" pc gama ',().2

mA". Se iltin{ p(,ntru \curt timp


sondele la bornele unei surse rle 1 ..
l,-5V (dr exemplu o haterie): releul

si anclitngezc imediat 5i si
rcvind dupli circa I scc.
trehuie

aga,d

scnsibilitat0 la 3tlB inarnie rle


limitarc: .1( ) p V ripic:
rejccgie MA: 5(ldB ta 500 pV
tensiune de intrare:

plaja tensiunii rle alimentare: 6

l8v;

- concctarc

comotl:i

...

ll

vidcoinrcgist rarc:

alinicrea demodulatorurlui r.u

tr

hohinS.

SCHEMA Bl ()C
CONFICURATIA

$l

TERMINALELOR (vedere tte sus; se


dau in figura aliturirth.

-*

Sehcma hkre cuprindc:


sursa stahilizatir:

fi

CAfrAtOG

CtRCvtt ACOaO

icsirc

tr

vadabild

70dB minim;

Reglajul cleclront( dc volum

sc

hazeazd pe dezcchilibrarelr unui etaj


dil'erenlial. Iegirca ncreslatri sc ohline
cu bkrcul I care insumeazi"r t urenlii de
coleclor ai tt'altzistoalekrr Ql qi Q2.

C'unt suma acest()la e\le chiar


curenlul din limirare. rezultd
independenla de reglaiul cle vulunr.
Ieyirea reglatii re ohline cu blosul 2
c'are insumeazir r. urenlii de coleclor ai
tr:lnzisloarekrr Ql ;i ()2 carc variat.i

in acclali sens la nrodificirile

potentialului terminalului 5 lPentru

R5 variahil intre l0Kt)hmi

.si

20KOhmi dinamica de rcglai este de


peste 7t)dB).

umplifieatorul limitirt()t:
clemodulalrtrul;
reUlajul clcctronie de vtllurn.
Sursa dc alimcntare utilizeazi o

urmpcnsari speciali a le'lerintei de


tipul "bandl intcrzisli".
Anrplificatorul limitalor uon!ille (S
trtaje diferenliale carc lucreaza elee I iv
dife rcnlia[. Amplil'icarr,a de ansamblu
nu e mult mai ridicatir ca ia circuitul

TAA 661 datttriti cuplilrii direcre a


cta jr":liir. De m<ldulat()!ul este un
multipiicator analiitic cu rril tie

*
-

VALORI LIMIl'A ABS0[,TJTE:


lensiunea de alimentare ltiV;
tcnsiunea V5 fiV:
14 5mA:

eurenlul

domeniul de lrecvel)ta

0...

l2MHz:

gama temperaturilrcr tle


funclionarc -15" ... z906
puterea disipata 500 mW

rezisten(a lenniei joncliune


-ambianr200oc/w
Circuitul inteurar I'BA l?-ULl este
echivalent cu circrrilul integral
A220D.

dclc('t()r scnsihil Iir l;rzi.

Al.

pr-l

motlul "K ": la sr.'urt(trLuititrr.ir

AE*ffi

12

IIIBI,IOGRAI'II.]:
IN'i'ERSIL, - IJa!a

Shecr

N,{OS
CIRCT-JIT'S

R. Allan

i\{ir.'roc !c,r il rrnir


-f

IN

Fi.{i

Al Nica Aparare
pe n I

ru

nriisu rir ri

lC'L

industriale Ed . Tehnrc:i 1979;

:r

Accuracy
l\4ir rt ie '7?

R.

i{->1i7..

CATAI-O(i

Popescu.

elecl ro n ice

R.\T'E D

- I9Ii9;

AiD;ind D/;\

Cirnverters - EDN. dcc. l!)El:


TEXAS INSTRLIMEN-['S - Dara
Sheet - BIFET Tranzisli,)rs - I gtiti;

Netzer

Rezolving DMM
Elect ri'rnic Dcsisn

Imnnuman ps,lTRu

DIATOG

hnmmEA ARTIcoLELm
- sinbdui g finensiuni prefumtel

(FISA DESEMIORTLU

ruOfA: 1 . Modutut

m= 15 (2,54)mm

2. Dimensiptg o,b gi
trosujete ?n tus,

c sint grosimi utitiate

pentru

u= 05...06nm ; 6=0,25...035mCI, g= 0,6...0,gmm.

simbol qeneml si

modut

&

-.rt;0zr-

fiffi'#

morcore

.-fl3

,#"fi-

f,:fi--"
l|l'\

-t-

= ltl =_*+*+*_

R1

il#L#

R1 10ko
10ko *-

ptenfinefru

rezistentd
seminegtdbit[

termi#

vorislo

4-

4-, ul

JL tr

sc.1,1

sc.1'1

etermnt de ?nctlzire

srl

t'

+@+

TTNil[NSAMAR

Simboluri
simhot generot

oe

tl

sclpme

etectrice
cordensolnn
trecere

de

\,/
\a1

-&{r-".se

1'tr

sc

sc.'1.:l /

-U_

t ,tT

N!_

ds

eerGm*c

mutf ishut
stvrofte-Y

1,1

,il,'i[i3;,

***vnrimbit

sc " 2,1

electrulitic
sr.1,''!

semireohtit nr
ptontor-e rianhtd

F1gt Xt

,-.ffi1
nMarf

mic6,
(comme [e)

ff

ffi
C

stuminiu {axioti