Studiu - Specificul psihologic al accidentelor de circulatie in

transporturile auto
INTRODUCERE
Conducerea auto este o forma specifica de activitate, caracterizata, din punct de vedere obiectiv, prin
existenta unei arii determinate de sarcini ce se cer a fi rezolvate la un anumit nivel de eficienta, iar din
punct de vedere subiectiv, prin investigarea unui anumit cuantum de disponibilitati si capacitati pentru
atingerea
obiectivului
propus.
Conducatorul auto se confrunta rand pe rand cu necesitatea franarii brusce, a reducerii vitezei la limitele
preintampinarii oricarui accident, a schimbarii directiei (viraje), a depasirii altor vehicule, a acordarii
prioritatii, a parcarii in locuri diferite, a adaptarii stilului de conducere la particularitatile rutei, localitatii, la
conditiile meteorologice, la propria stare psiho-fiziologica (odihnit obosit, relaxat tensionat); el trebuie
sa stapaneasca si sa respecte, in plus un intreg cod de reguli si norme care reglementeaza circulatia
autovehiculelor pe drumurile publice. Din cauza multitudinii de factori perturbatori posibili, conducerea
auto implica o doza relativ inalta de risc, ceea ce amplifica si mai mult semnificatia variabilelor
psihofiziologice ale persoanei la volan. Ca urmare a intensificarii traficului responsabilitatea
conducatorului auto a sporit si mai mult. In prezent, in toate tarile lumii, se manifesta exigente mai severe
pentru conducatorii auto - decat un 10 15 ani in urma. Conducerea auto reclama si un anumit mod de
organizare si functionare a structurilor psihocomportamentale ale omului. Factorul uman este responsabil
in proportie 80 % de producerea accidentelor de circulatie. Rezultatele pozitive obtinute in directia
cresterii gradului de siguranta a traficului prin introducerea unor probe si criterii psihologice de selectie si
atestare impun recunoasterea existentei unei structuri specifice a profesiogramei pentru conducerea
auto. Este necesara o corelare si o integrare intr-o formula functionala noua a diferitelor procese si
insusiri psihofiziologice de nivel comun. Deosebirile de ordin calitativ dintre persoanele care obtin
permisul de conducere nu tin atat de valorile absolute ale unor procese psihice particulare atentie,
memorie, reprezentare, gandire ci de gradul in care se elaboreaza si se consolideaza structura
operatorie, in concordanta cu ansamblul sarcinilor pe care le implica activitatea de conducere. Pentru a
conduce un autovehicul nu se cere un coeficient superior al inteligentei generale, dar o inteligenta la
limita sau sub limita medie normala nu este posibila pentru aceasta activitate; nu se cere o acuitate
vizuala iesita din comun, dar ambliopia sau nediferentierea culorilor face imposibila reusita in conducerea
auto; nu este obligatorie o atentie ideala, dar instabilitatea exagerata a ei devine un factor perturbator
esential in activitatea de conducere auto.
Din punct de vedere psihologic, exista o anumita limita valorica pentru fiecare proces si functie solicitate
in conducerea auto, sub care o persoana trebuie considerata inapta pentru o astfel de activitate. Rostul
examinarii psihologice este acela de a preveni patrunderea in sfera profesiei sau activitatii respective a
unor astfel de persoane. Psihologia conducatorului auto se refera la structurile instrumentale relationate
cu un anumit camp de sarcini carora acesta trebuie sa le faca fata. In structura stilului de conducere intra
doua elemente psihocomportamentale: spiritul de prudenta si curajul. Spiritul de prudenta reclama
mentinerea in stare de veghe si functionare a mecanismelor de autocontrol inhibitor, in vederea
preintampinarii situatiilor critice; curajul presupune activarea mecanismelor autocontrolului declansator
pentru depasirea eventualelor situatii critice. Conducerea auto este perfectabila in timp prin exercitiu.
Psihologia conducatorului auto se refera la competenta tehnico- profesionala data de nivelul de elaborare
si consolidare a priceperilor si deprinderilor necesare stapanirii vehiculului si la competenta psiho-sociala
care rezida in capacitatea de a-si coordona si adapta conduita individuala la regulile si particularitatile
traficului.
La baza conducerii corecte a autovehiculului sta o gama larga de semnale, care furnizeaza informatie cu
semnificatie diferita. In detectarea si receptionare acestor semnale sunt antrenate aproape toate
aparatele senzoriale ale omului: vizual, auditiv, tactil-kinestezic, olfactiv. Dupa natura surselor de la care
provin, semnalele cu care are de-a face conducatorul auto se pot imparti in 3 categorii : a. Semnale de la
autovehicul, b. Semnale de la ruta si ambianta, c. Semnalele de la obiectele aflate in trafic. Din punct de
vedere psihologic, se cere ca toate acestea sa fie detectate, inregistrate si identificate in timp util.
a.Semnalele de la autovehicul solicita analizatorul vizual, auditiv si tactil kinestezic. Semnalele auditive
vin cu precadere de la motor. Detectarea si interpretarea lor corecta au o mare importanta in prevenirea
unor defectiuni tehnice ale autovehiculului, care ar putea pricinui producerea unei pene sau accidente.
Scaderea sensibilitatii tactile a mainilor sub o anumita limita (cum se intampla in anumite stari patologice
hipoestezii, parastezii, de oboseala sau de ebrietate) face dificil sau compromite total controlul normal
asupra volanului. In asemenea situatii, subiectul inceteaza sa mai constientizeze contactul tactic cu
volanul, ceea ce duce la slabirea tonusului muscular si la blocarea miscarii de apucare-tinere si astfel
accidentul
devine
imitent.

b.Categoria semnalelor care provin de la ruta si ambianta generala. Acestea sunt vizuale si auditive :
semnale
specifice
de
circulatie,
semnale
ale
rutei.
c.Semnalele de la obiectele aflate in trafic sunt vizuale si auditive. Ele constau in imaginile concrete ale
vehiculelor ce circula in acelasi sens sau in sens opus. Justificarea cea mai frecventa pe care o aduc
conducatorii auto in cazul unor tamponari, este aceea ca nu au sesizat prezenta sau aparitia celuilalt
vehicul sau ca nu au apreciat corect distantele si vitezele. Cercetarile psihologice au stabilit ca extragerea
si prelucrarea informatiei vizuale despre vehiculele aflate in trafic este una din sarcinile cele mai dificile,
pe care conducatorul auto trebuie sa o priveasca si sa o abordeze cu o raspundere deosebita.
Semnalele auditive de la obiectele aflate in trafic sunt in primul ramnd claxonarile. Acestea au rol de
avertizare si sarcina de decodare a conducatorului auto consta in determinarea sensului avertizarii. In
orice activitate in care apar mai multe alternative de solutionare a unor probleme, subiectul uman este
confruntat cu necesitatea de a alege. Procesul prin care se realizeaza fundamentarea si efectuarea
propriu
zisa
a
alegerii
se
numeste
proces
decizional.
Conducatorul auto efectueaza miscari al caror scop este de a deplasa vehiculul si de a-l adapta la
conditiile traficului. Conducatorul auto trebuie sa modeleze campul sau receptiv nu numai in spatiu, dar si
in durata. Manevrele de accelerare, franare, schimbarea de viteze, apoi urmarirea indicatorului de viteza,
a retrovizorului, claxonului, radioul sau pasagerii ce vorbesc, toate acestea necesita o atentie vizuala,
auditiva, motrica si coordanarea functionala ochi mana picior. Diferitele statistici arata ca intre 7% si
33% dintre accidentele rutiere sunt provocate de deficiente ale vederii sau de reactii neadecvate la
stimulii vizuali. Cu toate ca nu s-au constatat diferente intre soferii cu accidente si cei fara accidente in
privinta aprecierii distantei si a spatiului este sigur ca un sofer incepator percepe ca mai ingust un
spatiu care deja ridica probleme de ingustime. El crede ca nu va putea trece, opreste sau trecand totusi,
produce accident. Chiar un sofer cu experienta are nevoie de o perioada de adaptate, pana la 14 zile,
atunci cand trece de pe un tip de autovehicul mai mic pe altul mai mare. Un factor perturbator in
activitatea de conducere este iluzia optica sau falsa perceptie, realitatea aparand modificata.
Exemple de iluzii optice : imprejurimile drumului, fiind taluzate se creaza impresia de ingustare a partii
carosabile; linia orizontala a unui gard langa sosea ii imprumuta acesteia o largime pe care nu o are
defapt. Nu toti conducatorii auto inteleg ca in cazul conducerii pe timp de noapte, diminuarea luminii
farurilor la intalnirea cu un alt vehicul este un lucru absolut obligatoriu. Orbirea poate duce usor la
accident prin aprecierea eronata a spatiului de parcurs de catre autorul orbit. Solicitarea analizatorului
vizual la conducatorul auto este deosebita in timpul noptii fata de timpul zilei datorita varietatii mari de
luminozitate intre zi si noapte. Atentia constituie una dintre principalele calitati psihice implicate in
activitatea de conducere. In toate statisticile referitoare la accidentele de circulatie se mentioneaza ca
una dintre cele mai frecvente cazuri generatoare de accidente este neatentia fata de cerintele importante
ale momentului. Conducerea unui autovehicul in oras reclama un grad mai mare de atentie decat
conducerea inafara orasului. O stare de emotie puternica generata de aparitia brusca a unui pieton sau a
unui vehicul poate crea o stare conflictuala pt sofer. Emotiile il obliga pe sofer sa efectueze anumite
miscari intr-un timp foarte scurt. Intr-o situatie foarte periculoasa conducatorul auto are tendinta de a
preintampina accidente, dar fiind cuprins de emotie puternica el franeaza, desi o rezolvare mai buna a
situatiei critice ar fi fost accelerarea. Fara o coordonare perfecta intre miscarile mainilor, piciorelor si
observarea vizuala, soferul poate provoca cu usurinta accidente. In cazul unei viteze mari de circulatie o
reactie lenta din partea conducatorului auto poate duce la accidente grave. Astfel de reactii sunt mai
frecvente la conducatorul auto incepator care nu si-a format deprinderea unei bune conduceri. Reactiile
prea rapide pot duce si ele la accidente grave. Timpul util de reactie depinde de factori multipli, de
deprinderile conducatorului auto, de modul de functionare a tuturor dispozitivelor de comanda, de viteza
autovehiculului in momentul respectiv, de starea drumului, polei, zapada, asfalt dupa ploaie.
Este foarte adevarata afirmatia ca omul conduce asa cum traieste, comportamentul in conducere fiind o
prelungire a comportamentului cotidian. Utilizarea drumul public este o problema de integritate a
sentimentelor
moral-sociale,
a
responsabilitatii
si
prudentei.
Legea circulatiei da intaietate pietonilor din cauza faptului ca daca soferul nu acorda intaietate pietonilor,
atunci accidentele sunt mult mai dese si mai grave. Pietonul poate sa se opreasca imediat, dar masina nu
mai
poate.
S-au implinit 90 de ani de la aparitia automobilului si 80 de ani de la primul accident de circulatie. Cauza
primului accident a fost aceea a vitezei excesive, conducatorul circuland cu viteza de 6 km/h. Astazi se
inregistreaza in lume, din cauza accidentelor de circulatie, un deces, 50-60 de raniri in 3 minute, iar pe zi
1000 de decese si 20.000 de raniri. Statisticile indica faptul ca dintre toate mijloacele de transport,
automobilul face cele mai multe victime. Referitor la relatia dintre frecventa accidentelor si momentul din
zi cand s-au produs, se admite in general, ca cele mai multe accidente se produc in orele de amurg si de
dimineata, cand luminozitatea este redusa, dar in acelasi timp, conducatorul auto nu poate fi ajutat de
faruri. In Romania, cele mai multe accidente se produc intre orele 14 19 cu un varf maxim in jurul orei
17. La aceste ore circulatia este foarte aglomerata si soferii sunt obositi dupa o zi de munca. Principalele
cauze ale producerii accidentelor de circulatie sunt: excesul de viteza, neacordarea prioritatii pietonilor si

vehiculelor, depasirea neregulamentara si conducerea in stare de ebrietate. Ceata a favorizat producerea

unui
numar
mare
de
accidente.
Accidentele survin in general la persoanele care au mai avut accidente. Aceasta predispozitie la
accidente implica existenta unor factori innascuti si nemodificabili. Tot asa cum densitatea mai mare de
informatii adresate conducatorului auto provoaca neajunsuri in circulatie, situatia inversa, aceea a
parcurgerii unor trasee lungi in afara centrelor aglomerate devine si ea daunatoare. O serie de statistici
indica faptul ca riscul de accidente se dubleaza dupa parcurgerea unei distante de 400 km. S-a constatat
ca vigilenta scade noaptea si conducerea in oras solicita mai mult atentia si ca pauzele in timpul
conducerii sunt foarte benefice. Dupa 8 ore de conducere numarul accidentelor incepe sa creasca usor si
dupa
10
ore
numarul
acestora
creste
brusc.
Cofeina poate ine oferul alert i treaz dar efectul su scade rapid i poate induce i anumite postefecte
indezirabile, legate de aceast scdere rapid ducnd la ingerarea n mod repetitiv a unei cantiti mai
mult sau mai puin importante. ntre 200 i 400 mg (2 la 4 cni) de cofein pot induce anxietate, nelinite
i
chiar
rigiditate.
Medicamentele luate n mod abuziv pot exercita o influen negativ asupra comportamentului
conductorului auto care obinuiete s le foloseasc nainte de a intra n traficul rutier. Oamenii de
tiin apreciaz c exist circa 1000 de medicamente care exercit o influen nociv asupra omului de
la volan. Dup opinia specialitilor, principalele grupe de medicamente care influeneaz negativ funciile
organismului n timpul cnd se afl n deplasare rutier sunt: sedativele, tranchilizantele, neurolepticele,
antisepticele, microrelaxantele, analgezicele. Medicamentele care fac parte din grupele menionate
exercit efecte negative asupra unuia sau asupra mai multor organe, afectnd funcionarea lor normal.
Tranchilizantele au fost ncriminate adesea n accidente rutiere. Astfel, oferii care folosesc Napoton
produc de zece ori mai multe accidente dect ceilali care nu se folosesc de un asemenea calmant.
Tranchilizantele pot genera somnolen, astenie fizic, incapacitate de concentrare, diminuarea
performanelor i a randamentului psihic i fizic, tulburri ale coordonrii micrilor voluntare, influeneaz
rapiditatea
reaciilor
reflexe,
reduc
precizia
i
atenia.
Giscard concluzioneaz c apetitul pentru risc i spiritul competitiv proiectate pe fondul lipsei de
experien i de previziune constituie principalele cauze generatoare de accidente rutiere, ndeosebi la
oferii mai tineri, care. n plus manifest tendina vitezei i ignorarea normelor rutiere ca efect al
teribilismului.
Dinamica tririlor emoionale depinde i de tipologia afectiv a persoanei. Fiecare individ se
caracterizeaz printr-o anumit reactivitate emoional primar sau constituional care se ntinde ntre 2
praguri: unul inferior, altul superior. Valorile pragului sunt individualizate de aceea s-a adoptat scala de
reactivitate
emoional
cu
trei
trepte:
hipoemotiv,
normoemotiv,
hiperemotiv.
Este evident c indivizii manifest diferite comportamente atunci cnd conduc i mai ales cnd sunt
implicai n accidente. Aceste diferene par a fi legate n variate modaliti de caracteristicile fizice,
mentale, sociale i de mediu ale oferului. Este de asemenea cunoscut faptul c o arie larg de variabile
situaionale care sunt toate prea comune traiului nostru zilnic, cum ar fi oboseala, consumul de droguri,
alcool sau o anumit medicaie; starea de somnolen i alterrile de comportament tranzitorii cum ar fi
stresul
sau
anxietatea
au
o
influen
negativ
asupra
ofatului.
Reaciile emoionale cuprind o serie de rspunsuri care includ reacii primare ca mnia i frica, expresii
universale ca rsul i plnsul, reacii automate ale corpului precum nroirea i piloerecia, i stri de
dispoziie precum fericirea i tristeea. Cnd o reacie emoional are loc, sunt observate schimbri n trei
tipuri diferite de canale ale expresiei emoionale: (a) la un nivel subiectiv-experenial (sentimente de
fericire, tristete, mnie, etc.); (b) la un nivel corporal sau fiziologic, organic (modificri ale ritmului cardiac
sau respirator, creterea transpiraiei, modificri ale tensiunii musculare, etc); i (c) la un nivel
observational-motor (zmbetul, plnsetul, expresii faciale de fric sau mnie, etc.). Pe scurt, cnd vorbim
despre reactii emoionale, ne referim la trei tipuri diferite de a exprima acelai fenomen, pe care Lang
(1968)
le-a
numit:
rspunsuri
cognitive,
fiziologice
i
motorii.
Dac aceste trei tipuri de rspunsuri deduse din reaciile emoionale sunt transferate contextului
circulaiei rutiere, putem reflecta asupra rolurilor pozitive sau negative pe care emoiile le au n ceea ce
privete
conducerea
auto.
Componenta experenial subiectiv a reaciilor emoionale este strns legat de realizarea unor activiti
cognitive de grad mai nalt, cum ar fi memoria i gndirea (Cano-Vindel, 1989). O persoan care triete
o puternic stare emoional de mnie, anxietate sau euforie manifest serioase deficiene de atenie,
care mpiedic performana unei sarcini complexe cum ar fi condusul. De exemplu, frica sau anxietatea
pe care noii oferi o triesc n timpul celor civa kilometri de ofat, i conduce adesea la situaii riscante
datorit lipsei de decizie, insecuritii, etc. Un alt exemplu de relaie negativ este depresia: o persoan
deprimat care conduce poate foarte uor s-i pun viaa ei sau a altora n primejdie. Tristeea
patologic, iritabilitatea, evalurile cognitive total iraionale ale trecutului, prezentului i viitorului, slaba
ncredere n sine, etc., care nsoesc un ofer deprimat, se pot transforma ntr-un vl negru care s nu-i
permit s vad drumul clar i care intervine peste sarcinile necesare conducerii n siguran.

Din
punct
de
vedere
motivaional,
n
conducerea
auto
sunt
implicate:
- motivaia n raport cu coninutul obiectiv propriuzis al activitii de conducere auto
- motivaia antrenat i gratificat de desfurarea activitii de conducere auto
Motive generatoare de tensiune perturbatoare n conducerea auto: cutarea unei surse de senzaii tari,
tendina de autodepire, nevoia de valorizare a Eu-lui, nevoia de comparare a fricii, nevoia de
competiie.
Decizia tactic de a conduce cu vitez ridicat i de a depi frecvent nu crete numai riscul accidentelor,
ci i poluarea mediului. Capacitatea de a controla viteza i direcia vehiculului afecteaz de asemenea
sigurana
n
trafic.
Conduia preventiv reprezint manifestarea voinei omului de a nu ajunge la svrirea de accidente,
conjugat cu respectarea strict a tuturor normelor circulaiei rutiere, iar conducerea preventiv
desemneaz comportamentul corect, fr greeal al conductorilor de vehicule care urmresc s evite
orice accident de circulaie. Ceea ce le difereniaz este doar sfera lor de cuprindere. Astfel, conducerea
preventiv se limiteaz numai la conductorul auto, pe cnd conduita preventiv nglobeaz toate
categoriile de participani la trafic, de la cnductori de vehicule i autovehicule, la pietoni. De asemenea,
conducerea preventiv vizeaz doar perioada cnd omul se afl la volan, pe cnd conduita preventiv i
extinde sfera i asupra perioadei dinaintea plecrii la drum, pregtirea pentru drum, asigurarea
rezervelor, alegerea itinerarului, fixarea sau stabilirea etapelor de mers etc. i chiar asupra intervalului de
dup ajungerea la destinaie. n plus, conducerea preventiv are n perimetrul ei numai un gen de
activitatea, conducerea peventiv cu atenie i corect a vehiculului sau autovehiculului, pe cnd conduia
preventiv presupune formarea unei atitudini bazate pe conceptul de prevenire a evenimentelor rutiere. n
final, att conduita, ct i conducerea preventiv urmresc acelai scop: prevenirea accidentelor de
circulaie.
Una din aceste condiii care reprezint i o component a conduitei preventive o constituie pregtirea
pentru
drum.
Pregtirea pentru drum vizeaz att starea omului, conductorului de vehicul, ct i cea a mainii.
Conductorul de vehicul trebuie s fie sntos. Un om suferind de diferite afeciuni poate deveni oricnd
un
pericol
pentru
circulaie.
O alt condiie obligatorie cuprins n cadrul pregtirilor pentru drum, se refer la necesitarea ca cel care
urmeaz s plece la drum s fie bine odihnit, s nu fie sub influena buturilor alcoolice ori a unor stri
negative. Nu trebuie s se uite nici o clip faptul c oboseala determin, n mod obiectiv, micorarea
vitezei de reacie, scindarea concentrrii asupra traficului, drumului i semnalizrii rutiere. La fel de
duntoare conducerii sunt i situaiile cnd conductorul auto se urc la volan sub influena unor stri
sufleteti negative, pricinuite de diverse probleme personale nesoluionate corespunztor.
De asemenea, pregtirea pentru drum impune i o foarte bun pregtire tehnic a autovehiculului.
Conduita preventiv cuprinde n componentele sale i evitarea aglomeraiilor, care mbrac mai multe
aspecte. Unul dintre ele se refer la faptul c atunci se planific o deplasare, conductorii auto au datoria
s ntreprind tot ceea ce depinde de ei pentru a evita aglomeraiile i orele cu trafic de vrf.
n perimetrul comportamentelor condutei preventive se situeaz i condiiile atmosferice, care exercit o
influen foarte mare aspra conducerii n siguran a autovehiculului i asupra deplasrii,n ansamblu, a
tuturor categoriilor de participani la traficul rutier. De asemenea, conductorii de autovehicule trebuie s
mai aib n vedere faptul c fenomenele meteorologice influeneaz omul de la volan i, ca atare, se cere
s se ia msuri menite s contracareze efectele negative, adic s previn neajunsurile, oboseala,
somnolena, starea excesiv de ncordare etc. n asemenea condiii, se impune reducerea vitezei,
efectuarea de opriri scurte pentru relaxare, evitrii folosirii brute a volanului i frnei, a angajrilor n
depire, a mersului prea aproape de marginea oselei, conducerea cu ambele mini pe volan i cu
ntreaga
atenie
concentrat
asupra
drumului.
O alt component a conduitei preventive este asigurarea, de fapt, reprezint elementul de baz al
ntregii conduite i conducerii preventive. Fr realizarea asigurrii nu se poate participa la traficul rutier,
fie n calitate de pieton, biciclist sau automobilist. Conductorul de autovehicul nu are dreptul s se
nscrie n circulaie pn nu i ia toate msurile cuvenite menite a preveni orice accident.
O alt component a conduitei preventive o constituie capacitatea participantului la traficul rutier de a
anticipa situaiile periculoase. A ti s previi, s anticipezi pericolul, reprezint o calitate pe ct de
important, pe att de necesar. Aceasta i d posibilitatea participantului la traficul rutier s ia msuri
corespunztoare, n mod oportun, pentru a evita situaiile neplcute i periculoase.
Situaiile care impun anticiparea pericolului sunt foarte numeroase i n mod practic nici nu pot fi descrise
n totalitate. Anticiparea pericolului este ns o calitate a conductorului de autovehicul care este
determinat de educaie, de nivelul rspunderii personale fa de meseria aleas, de gradul de pregtire,
de
specialitate,
de
experiena
acumulat.
O alt component a conduitei preventive const n prevenirea situaiilor dificile care, dei n unele
privine se ntreptrunde cu ideea anticiprii pericolului, nu trebuie confundat cu aceasta din urm.
Prevenirea situaiilor dificile se refer la msurile pe care trebuie s le ia conductorul auto care, prin

conduita sa, s nu creeze situaii ce ar putea facilita producerea de evenimente rutiere.

n sfrit, n perimetrul conduitei preventive se nscrie i folosirea raional a autovehiculului. Excesul de
vitez, goana pe osele, frnrile brute, demarrile n stil raliu, reprezint nu numai manifestri de
superficialitate n conducere, ci i ci de scurgere a unei cantiti mai mari de combustibil dect cea
normal.
SUBIECTI
1.Barbat, 54 ani, studii superioare Facultatea de Constructii, Om de afaceri, Permisul: anul 1979
dar a inceput sa conduca din anul 1985 cand si-a cumparat prima masina.
1987,
Bacau,
toamna,
zi,
Oltcit,
impreuna
cu
sotia
si
copilul,
fara
centura
A oprit la semafor, o masina condusa de o femeie in varsta de 40 ani, l-a lovit in spate. Era total bulversat,
parca avea un val. Prima reactie a coborat si a injurat-o. Au fost la politie si s-a rezolvat. Considera ca
accidentul
s-ar
fi
putut
evita
daca
femeia
era
mai
atenta.
1988, Bucuresti Potcoava, primavara, zi, Oltcit, impreuna cu trei colegi, fara centura
Era pe prima banda, pe banda a doua era o macara care a luat virajul si a intrat in el. Prima reactie a fost
sa isi dea seama ca macaraua va intra in el si a virat sperand ca poate evita producerea accidentului.
Macaraua i-a taiat cauciucul si a facut astfel pana. Soferul macaralei i-a spus sa nu ii ia numarul pentru
ca vor merge la politie si de fapt acesta a plecat. El a ramas stupefiat si mirat. A spus ca asta e si nu mai
are
ce
face.
1988,
Bucuresti

Potcoava

Minis,
vara,
zi,
Oltcit,
singur,
fara
centura
La o trecere de pietoni i-a sarit un pieton in fata, a franat brusc si un camion l-a lovit in spate. I-a stricat
foarte rau spatele masinii si tirului i s-a rupt bara. Prima a reactie a fost aceea de nu mai am masina, asta
e.
1993, Roma Italia, toamna, zi, Citroen, impreuna cu nevasta si cei doi copii, cu centura
Mergea pe banda lui, la o intersectie nesemnalizata, se aplica regula prioritatii de dreapta, din departare
venea o masina si subiectul a zis s-a gandit ca are timp sa se bage in timp ce de pe partea stanga a vrut
cineva sa il depaseasca pe cel care venea drept si s-au ciocnit. Masina celui lovit s-a rostogolit iar
subiectul a avut mari daune. Prima reactie a fost de uimire si s-a bucurat ca el si familia au scapat cu
bine. Din punct de vedere material daunele au fost grave si din punct de vedere psihologic panica a fost
foarte
mare.
2001, Bucuresti langa Statuia Aviatorilor, toamna, zi, Duba Hyundai, singur, fara centura
Ploua, era piatra cubica, a franat si l-a lovit pe cel din fata sa, usor. Starea era de inutilitate, nu se mai
putea opri. O masina a politiei era parcata putin mai incolo. A venit si a facut proces de constatare.
2004,
Bucuresti,
Bd.
Timisoara,
vara,
zi,
Duba
Hyundai,
singur,
fara
centura
Pe o strada cu sens unic, nu s-a uitat in dreapta tocmai din cauza faptului ca era strada cu sens unic. O
persoana dadea cu spatele si l-a lovit in lateral. Tipul s-a dat jos, a comentat foarte mult, a vorbit urat.
Prima reactie a fost de pasivitate si au decis sa mearga la politie unde s-a rezolvat totul.
2005, Bucuresti, langa Complexul Europa, iarna, noapte, Duba Hyundai, singur, fara centura
Intersectia era bolcata, el vroia sa faca la stanga si o masina i-a facut loc sa treaca. Subiectul nu a
aproximat corect distanta si l-a zgariat un pic pe cel care i-a facut loc. A fost calm, pasiv, si-a cerut scuze,
cel pe care l-a lovit l-a inteles si i-a dat bani pentru a nu se mai duce la politie.
2.Barbat, 26 ani, studii superioare ASE, Director Administrativ, permisul: anul 2004
2004,
Bucuresti,
Bd.
Dacia,
toamna,
zi,
VW
Passat,
singur,
cu
centura
El a iesit din laterala si a lovit o masina care mergea drept. Prima reactie a fost de uimire pentru ca era
primul accident, a coborat si-a cerut scuze si a recunoscut ca este de vina si ca este incepator.
2005,
Bucuresti,
Dristor,
vara,
zi,
VW
Passat,
singur,
fara
centura
In zona Dristor a intrat cu masina peste refugiul de tramvai. A fost foarte grav din punct de vedere al
daunelor materiale deoarece masina a fost total distrusa pe dedesupt. Prima reactie a fost cea de
disperare
2006,
Ganeasa,
iarna,
zi,
VW
Passat,
singur,
fara
centura
S-a certat tot drumul de la Bucuresti la Ganeasa cu un tip care vroia sa se bage in fata lui. La intrarea in
Ganeasa a dat semnal ca se baga, s-au certat care sa mearga primul si s-au ciocnic. A iesit o altercatie si
s-au batut. In final au plecat amandoi, fara sa mearga la politie, fiecare unde avea treba. Reactie
subiectului a fost de enervare si disperare foarte mare, fiind de felul lui o persoana impulsiva.
2008, Bucuresti, Dristor, toamna - septembrie, zi, Citroen C4, singur, fara centura
O femeie a trecut pe rosu si l-a lovit pe el si inca un microbuz de transport persoane. Femeia de la volan
sustinea ca ea are dreptate, soferul s-a enervat a vrut sa o dea cu capul de masina daca nu recunoaste
ca
ea
este
vinovata.
A
venit
politia
si
s-a
rezolvat
2008, Bucuresti, Dristor, toamna noiembrie, zi, Citroen C4, singur, fara centura
A depasit o coloana de masini pe linia de tramvai si un barbat cu sacose i-a sarit in fata si l-a lovit. Cand a
vazut ca a dat peste el, s-a dat jos din masina, si-a pus mainile in cap si a inceput sa planga. A venit

salvarea si l-a transportat la spital. Prima reactie a fost de panica, frica, chiar groaza ca victima sa nu
moara. Pana seara victima a fost externata din spital. Si in prezent este profund marcat si i-a fost foarte
greu sa vorbeasca despre acest accident.
3.Femeie, 52 ani, studii superioare, Facultatea de Constructii, Femeie de afaceri, permis 1983
2002, Bucuresti, Pantelimon, primavara, zi, Tico, impreuna cu fiul, fara centura
A facut stanga la Liceul Xenopol si din stanga venea un individ care nu avea semnal si pe jos era piatra
cubica. A crezut ca el ii acorda prioritate, a facut stanga si s-au ciocnic lateral. A coborat si s-au certat, el
sustinea ca avea prioritatea iar subiectul considera ca trebuia sa i se ofere prioritate. S-a enervat foarte
tare
si
au
terminat
cearta
abia
la
politie.
2001, iesirea din Buzau, vara, zi, Tico, cu sotul si cei doi copii, fara centura
A iesit din localitate, a marit viteza la 90 km/h si la 2 km de localitate i-a iesit in fata un caine fara ca
subiectul sa aiba timp sa se uite in oglinda retrozivoare. Prima reactie a fost sa ramana cu mainile pe
volan, a fost indignata si a considerat ca nu este ceva grav. Cand a coborat i s-au imuiat picioarele
deoarece masina era intr-o stare foarte rea. Reactia fetitei a fost saracul caine
4.Barbat,
25
ani,
studii
medii,
fara
permis,
Muncitor
in
constructii
2006, Bucuresti, Hala Traian, vara, noapte, VW Passat, impreuna cu un prieten, fara centura,
consumase foarte mult alcool atat el cat si prietenul , mergea cu 75 km/h si era foarte detasat.
La un rond a intrebat un barbat daca ii poate spune cum sa ajunga la Unirii. Persoana i-a spus ca trebuie
sa intoarca si de pe o strada laturalnica a iesit un barbat. Pentru a-l evitat a tras de volan maxim dreapta
si a intrat in trei masini parcate. Prima reactie a fost sa injure, a dat cu spatele si a plecat. Era foarte
speriat si a decis sa se duca acasa, el locuind la Baba Novac. Isi aminteste ca pe drum a trecut peste
sapte semafoare, toate de culoarea rosie. Masina era a sefului lui si din aceasta cauza era foarte speriat.
A ajuns in parcare din fata boluclui in care locuia si l-a sunat pe seful lui. A doua zi seful subiectului s-a
dus la politie si a declarat ca si-a gasit masina lovita in parcare. La cateva zile persoana care il indrumase
pe subiect s-a dus si a spus ca a fost martorul unui accident. Atunci subiectului i s-a intocmit doar penal
dar nu a facut puscarie. In prezent acesta sustine ca dosarul s-ar fi prescris. Inca este marcat, nu isi mai
doreste sa faca scoala de soferi si de atunci nu a mai condus.
5.Barbat,
28
ani,
studii
superioare,
permis
2000,
IT
2008, Borca Jud. Neamt, primavara, zi, VW, impreuna cu prietena, cu centura
In Borca Jud Neamt vroiau sa viziteze manstirile, la o curba a venit un alt sofer de pe contrasens cu
viteza foarte mare, a incercat sa il evite si a intrat intr-un sans betonat. A incercat sa iasa, a accelerat dar
in fata lui era o pod de beton. In acel moment au sarit air-bag-urile si a iesit un fum alb. Prima reactie a
fost sa ii zica prietenul lui sa iasa impreuna din masina pentru ca va exploda. Prietena lui a incercat sa
deschida portiera dar nu a putut pentru ca era bolcata de podul de beton. S-au speriat foarte tare dar in
cele din urma au reusit sa coboare si s-au calmat. A oprit o masina si i-a intrebat daca sunt bine, ei
raspunzand pozitiv. Peste cinci minute persoana care i-a intrebat s-a intors cu o masina plina cu oameni
pentru a-i ajuta. Au fost atat de impresionati incat au uitat de socul accidentului. Au mers la politie si totul
s-a rezolvat.
6.Femeie, 23 ani, studii superioare, studenta la Facultatea de Arhitectura, permisul 2006
2008,
Bucuresti,
iarna,
noapte,
Citroen
Saxo,
singura,
cu
centura
La intersectia Virtutii cu Splai, avea 30 km/h, se incadrase pe banda pentru facut stanga. Cel din spatele
ei, a doua masina, s-a oprit, dar cel din spatele lui, a treia masina, l-a depasit, cei doi fiind impreuna si
antrenandu-se pentru curse de masini. In urma depasirii a lovit subiectul in usa din spate si masina
subiectul s-a invartit de trei ori pe carosabil. A intrat in bordura si au sarit ambele cauciucuri din spate.
Prima reactie a fost sa injure si sa se gandeasca la faptul ca i-a distrus masina. Subiectul s-a dat jos din
masina, a inceput sa planga si a strigat tare:masina mea, masina mea. Masina cealalta era si aceasta
distrusa. Nici unul din ei nu si-au mai putut lua masinile si in consecinta au decis sa se intalneasca la
politie
unde
au
rezolvat
totul.
2009,
Bucuresti,
primavara,
zi,
Citroen
Saxo,
singura,
cu
centura
Pe Splai, avea 20 km/h, venea spre Militari si era in coloana. Masina din fata ei, condusa de o persoana
mai in varsta, a pus frana deoarece era o denivelare. Subiectul a frant imediat dar s-a dus ca si cum ar fi
fost carosabilul cu polei. Considera ca au cedat franele si a intrat in spatele masinii care pusese faran.
Prima reactie a fost de uimire, nu stia ce s-a intamplat, era foarte confuza. Era foarte uimita deoarece
pusese frana dar masina nu se oprise. A bubuit radiatorul si a iesit fum. A coborat atat subiectul cat si
persoana din masina lovita. Cel din urma s-a uitat la masina, a constat ca nu patise nimic si a plecat.
Masina subiectului nu a mai pornit si in acest fel a bolcat banda, deoarece era o singura banda pe sens.
A pus masina pe avarii si cei din spatele ai au injurat- o pentru ca nu mai aveau cum sa treaca. A sunat la

o firma care a venit si i-a tractat masina. Considera ca accidentul s-ar fi putut evita daca ar fi folosit frana
de mana.
7.Barbat,
33
ani,
studii
medii,
Administrator,
permis
1999
2001, intre Targu Jiu si Rovinari, Opel Corsa, primavara, zi, impreuna cu o prietena, fara centura,
Venea de la Targu Jiu si se ducea spre Rovinari, avea 70 km/h. Masina din fata lui a intrat in depasirea
unei carute si subectul l-a urmat. Masina din fata s-a oprit pentru a face stanga la o intersectie si din
cauza faptului ca nu ii functionau stopurile pe frana subiectul l-a lovit in spate. Prima reactie a fost de
parere de rau, sustine ca fost deprimat timp de o jumatate de ora. Nu putea sa realizeze ca i se intampla
tocmai lui, mai ales ca era primul accident. Ii venea sa planga si a sunat pe toti cunoscutii pentru a cere
ajutor. Masina nu era a lui si era inscrisa in strainatate. I-a fost frica deoarece putea sa i se faca dosar
penal. Au fost la politie, unde a venit si proprietarul masinii
si s-a rezolvat.
8.Barbat, 25 ani, studii medii, Muncitor la o firma de termopane, permis 2005
2005, Bucuresti, primavara, zi,
Dacia 1300, impreuna cu tatal lui, fara centura
Se afla langa Casa Poporului, la fantani, mergea cu 50 km/h, pe banda a doua, se uita pe trotuar dupa o
tipa, era foarte obosit, nu dormise in noaptea precedenta intr-o clipa de neatentie cand s-a uitat din nou la
carosabil a lovit masina care era in fata lui. S-a dat jos din masina, a fost foarte dezamagita deoarece
masina lui era grav lovita si i-a dat bani soferului masinii pe care a lovit-o pentru ca acesta sa nu se mai
duca la politie. Apoi a devenit foarte nervos pentru ca masina nu mai pornea. In final a reusit sa plece,
dupa
mai
multe
incercari
nereusite.
2006,
Bucuresti,
toamna,
noapte,
Dacia
1300,
fara
centura,
singur
La Bd Gloria, langa Parcul Titan, erau lucrari pe drum, avea 80 km/h, era foarte grabit. S-a apropiat la o
distanta de 20 m de masina din fata, pe care a lovit-o. Era foarte nervos si a plecat fara sa mai coboare.
Acum,
recunoaste
ca
a
fost
vina
lui.
2007, Bucuresti, vara, noapte, Dacia 1300, impreuna cu prietena lui,
fara centura
Era aproape de intersectia dintre Bd. Dacia si Str. Polona, mergea pe banda a treia, cu 30 km/h, cand un
taxi de pe banda a doua a virat sanga si l-a lovit. Taxiul si-a blocat usa in aripa masinii subiectului si nu
mai putea sa iasa. Subiectul a inceput sa rada cand a vazut taxiul blocat. Cand a reusit sa coboare
taximetristul a spus ca era vina subiectului. Taximetristul a inceput sa il injure si subiectul s-a enervat. Sau dus la politie, unde taximetristul a sustinut ca este vina subiectului. Politistii au constat ca era vina
taximetristului si in plus, acesta avea asigurarea expirata. In final taximetristul i-a dat bani subiectului dar
nu a vrut sa recunoasca faptul ca este de vina. Acest lucru l-a enervat pe subiect si inca il mai deranjeaza
chiar si in prezent.
9.Barbat, 49 ani, studii medii, sofer pe ambulanta, permis 1981, carnet profesionist
2006, primavara, zi, ambulanta Fiat Ducato, echipaj complet sofer, doctor, asistenta, fara centura
Asistenta se afla in spate in celula sanitara, soferul si doctorita in fata. Venea de pe strada Arhitect
Mincu si vroia sa se incadreze pe Sos. Kisseleff in intersectia de la Aviatorilor. Avea un caz la care trebuia
sa ajunga accident auto, avea pornite semnalele acustice si luminoase si stationa pe refugiul zebrat
pentru a se incadra pe Sos. Kisseleff. Primul autoturism, un Opel Vectra i-a facut semn ca poate sa
treaca, deoarece pe banda din drepata soferului era coloana de masini. Din spate venea un autocar
Icarus de 48 de persoane cu viteza destul de mare. Autocarul a lovit Opelul Vectra care s-a izbit de un
copac si apoi a lovit usa soferului ambulantei. Atunci cand autocarul a lovit Opelul soferul ambulentei si-a
dat seama ca il va lovi si pe el. I-a spus doctoritei ca vor avea accident dar aceasta a inceput sa rada,
crezand ca glumeste. Sentimetul subiectului a fost acela de inutilitate, nu mai avea nimic de facut decat
sa astepte sa il loveasca. In ruma impactului, soferul ambulantei si-a fracturat bazinul, doctorita si-a
fisurat bazinul iar asistenta a fost lovita cel mai deoarece ea nu a vazut nimic si a fost aruncata in salvare,
suferind fractura de bazin si multiple leziuni. Soferul masinii Opel Vectra si soferul autocarului nu au patit
nimic. Asistenta a sunat disperata la dispecera de la salvare, plangand pentru ca avea dureri
insuportabile. Soferul ambulantei din cauza starii de soc nu a avut nici o reactie. Cei trei pasageri din
salvare au fost transportati la spital, unde au stat doua luni. Soferul si asistenta au plans toata ziua si
doctorita era destul de calma, realizand faptul ca a fost ranita cel mai usor. S-a deschis proces pentru
soferul autocarului dar nu s-a incheiat nici in prezent.
10.Barbat,
43
ani,
studii
medii,
operator
calculator,
permis
1997
2001, Com. Teasc, Jud Gorj, vara, noapte, Dacia 1310, impreuna cu sotia si cele doua fiice, fara centura
Subiectul se afla in comuna Teasc, Jud. Gorj, mergea cu 40 km/h, l-a orbit lumina de la doua tiruri care
veneau din sens opus. Pe sensul lui de mers au aparut patru indivizi, el fiind orbit de lumini, nu a apucat
sa franeze dar a tras de volan stanga. Unul dintre indivizi a fost tras de coleg de pe carosabil iar subiectul
l-a lovit pe glezna. Reactia subiectului a fost:O, o, o, l-am lovit. Daca nu il tragea acel individ nu l-ar fi
lovit. Indivizii erau de origine rroma si au inceput sa tipe. Subiectul l-a urcat in masina si l-a dus la spital

unde
si-a
revenit.
2003,
Targu
Jiu,
iarna,
zi
,
Dacia
1310,
impreuna
cu
sotia,
cu
centura
Mergea cu 30 km/h si intr-o curba de stanga la 90 grade, intr-o mica panta, venea din sensul opus un
Opel care a alunecat pe panta si s-a lovit de usa din spate stanga a subiectului. Si-a dat seama ca il va
lovi si i-a spus sotiei o sa intre direct in mine. Subiectul a coborat si i-a spus soferului masinii Opel bine
ca am fost eu aici si te-am oprit ca altfel te ducei direct in masinile acelea parcate. Soferul a recunoscut
imediat ca este vinovat si si-a cerut scuze. Subiectul i-a spus hai sa mergem la politie ca ma grabesc si
nu am timp de pierdut. El declara ca a fost linistit si relaxat si inainte si dupa accident.
2004,
Targu
Jiu,
toamna,
Dacia
1310,
impreuna
cu
sotia,
fara
centura
Se afla la o nunta si in parcarea din fata bisericii se uita la nasi si radea impreuna cu sotia pentru ca
acestia nu reuseau sa bage lumanarile in masina. Subiectul nu pornise motorul si din spate a venit o
masina scumpa si noua care l-a lovit in farul din spate. Era foarte debusolat, nu stia ce s-a intamplat cu
el, masina s-a miscat din loc si impactul s-a auzit foarte tare. Initial subiectul s-a suparat dar soferul care
l-a lovit i-a dat bani si asigurarea. Acesta a recunoscut imediat ca este vinovat si si-a cerut scuze si a mai
spus ca este ruda cu mireasa si ca nu are rost sa se certe.
11.Femeie,
43
ani,
studii
superioare,
profesor
matematica,
permis
2004
2005,
Bucuresti,
toamna,
zi,
Opel,
10-20
km/h,
singura
Barca Rahova- Bucuresti a intors dintr-o singura miscare si a intrat intr-o masina parcata. S-a auzit un
zgomot puternic. A oprit si nu s-a vazut nici o zgarietura pe nici una dintre masini.. Tremura foarte tare,
fiind primul accident si s-a gandit: Vai, am comis-o. S-a linistit si a plecat acasa, gandind-se mult timp
numai la acest lucru. Declara ca a marcat-o foarte tare si ca isi aduce aminte foarte bine, ca si cum ar fi
fost ieri.
12.Barbat,
43
ani,
studii
superioare,
profesor
de
matematica,
permis
1993
2010, Bucuresti, iarna, noaptea, Honda, mazga pe asfalt, fara centura, 60 km/h, impreuna cu sotia
Se afla la Brancoveanu Bucuresti si la un semnafor a oprit brusc, a alunecat si a intrat in masina din
fata, deja oprita. Zgomotul nu s-a simtit puternic dar au avarii de ambele parti. S-a facut constatare de
catre politie. Nu a fost timp de reactii de nici o parte. Soferul spune ca a fost usor afectat si pasagerul din
dreapta foarte afectat. A marturist ca acasa a analizat bine situatia impreuna cu sotia si s-a ajuns la
concluzia ca a prin bine accidentul, fiind invatatura de minte.
13.Barbat,
32
ani,
studii
superioare,
Agent
de
vanzari,
permis
2007
2008, vara, zi, Dacia break 1310, impreuna cu sotia o prietena, avea 40 km/h, cu centura, carosabil
umed,
piatra
cubica
Se afla pe banda a doua pentru a face dreapta la un semafor langa Casa Poporului. A alunecat si a intrat
intr-un VW al unor bulgari. Partea din fata a masinii lor a fost lovita destul de rau. Bulgarii care erau
rockeri au inceput sa injure subiectul si au vrut chiar sa il si bata. Sotiei i s-a facut foarte frica, subiectul
era foarte stapan pe sine si a fost foarte grijuliu cu sotia si prietena, spunand ca si-a facut griji mai multe
pentru ele decat pentru el. Le-a oferit bani pe care i-au acceptat dar au fost si la politie unde au stat sa
astepte 3 ori si apoi au rezolvat. Soferul si-a recunoscut vina.
14.Femeie,
39
ani,
studii
superioare,
profesor
de
istorie,
permis
2005
2007,
Bucuresti,
iarna,
zi,
Dacia
Logan,
impreuna
cu
mama,
fara
centura
Mergea de pe 13 Septembrie pe Sebastian, era mazga pe jos, a virat, in stanga era coloana, subiectul se
afla pe banda a doua, mergea cu 30 km/h, in spate era o masina si in fata alta masina. Cel din fata a
franat, a pus frana si subiectul dar masina din spate, o Dacie 1300 nu a mai farant si a intrat in subiect,
lovindu-i bara. A fost foarte calma si i-a spus soferului care a lovit-o ce ai facut domnule. Soferul era
socat deoarece era impreuna cu un copil si masina era a firmei unde lucra. Au fost la politie si au
rezolvat.
2008,
Bucuresti,
iarna,
zi,
Dacia
Logan,
soare
puternic,
singura
In Rahova Bucuresti a iesit de pe o strada, trebuia sa vireze la stanga si avea cedeaza. Pe strada
principala era coloana. O masina i-a dat voie sa treaca, subiectul s-a uitat in dreapta si a vazut ca nu vine
nici o masina. Dar a venit o masina cu 60 km/h si i-a lovit bara si farul iar soferul si-a lovit partea laterala
a masinii. Subiectul a tras pe dreapt, a fost puternic socata si disperata. S-a dus la masina celui care a
lovit-o si la intrebat ce e de facut. Au mers la politie si s-a rezolvat. Subiectul a marturisit ca dupa ce a
ramas singura a inceput sa planga.
15.Femeie,
44
ani,
studii
superioare,
profesor
de
matematica,
permis
1996
1996,
Bucuresti,
vara,
zi,
Matiz,
singura,
fara
centura
Se afla in parcarea benzinariei MOL de pe Calea Sebastian, soferul din fata ei a dat inapoi, subiectul l-a
claxonat, l-au avertizat si ceilalti oameni din parcare ca va lovi masina din spate. A lovit subiectul cu

spatele in lateralui masinii subiectului. Subiectul s-a enervat, spune ca ii venea sa il omoare, a iesit si a
tipat la el omule este nebun, orb. Soferul a spus ca nu a vazut. Au mers la politie iar soferul nu avea
asigurare.
Subiectul
atunci
si-a
reparat
masina
pe
asigurarea
ei.
2009,
Bucuresti,
iarna,
zi,
Ford,
singura,
cu
centura
Fusese sa cumpere brad si se afla pe Theodor Palady pe prima banda si rula cu 30 km/h. Era a treia
masina de la trecerea de pietoni, toate masinile oprind inclusiv subiectul. Din spatele masinii ei s-a auzit
poc si a coborat pentru a vedea ce s-a intamplat. Soferul s-a scuzat, mentionand ca nu are franele
bune. Ea s-a enervat si a spus sa mearga la politie. Masina lui era inmatriculata in strainatate si a trebuit
sa isi schimbe bara pe asigurarea ei. Cel mai tare s-a enervat din cauza faptului ca reusit sa isi repare
masina
abia
in
primavara
din
cauza
lipsei
pieselor
necesare.
16.Barbat,
42
ani,
studii
medii,
somer,
permis
1992
2002, Bucuresti langa Fabrica de lapte actualmente Cora Lujerului, zi, iarna, Tico, singur,
Se afla in fata intrarii intr-o incinta si o masina a iesit din incinta fara sa se asigure. Subiectul a franat
atunci cand a vazut ca soferul iese si ca nu are de gand sa opreasca dar cel din masina a franat puternic
si s-au lovit frontal. Subiectul a iesit din masina si i-a spus ca este vinovat. S-au dus la politie dar soferul
era nervos si s-a linistit doar in clipa cand a auzit ca i se va face doar penal pentru ca numere provizorii
pe care le avea ii expirasera iar numerele noi nu le avea puse. Subiectul, care sustine ca este usor
impresionabil a spus sa il lase in pace si sa nu ii faca dosar penal. Sustine ca accidentul s-ar fi putut evita
daca soferul nu frana brusc si daca ar fi tras de volan pentru a se duce in directia opusa.
2010,
Bucuresti,
iarna,
zi,
Dacia
1310,
singur,
fara
centura
Subiectul se afla pe Bd. Iuliu Maniu Leu, era pe banda a doua si vroia sa se incadreze pe banda a treia.
In fata lui era o masina noua, scumpa care nu a pornit atunci cand semaforul s-a facut verde si s-au pus
in miscare restul masinilor. Subiectul nu a vazut ca nu a plecat si a lovit-o in spate. Prima reactie a fost sa
se gandeasca: am comis-o. In masina cealalta erau doi baieti si subiectul a iesit din masina pentru a
vorbi cu ei. Le-a spus ca nu si-a dat seama, ca el este sarac, nu are decat o Dacie, este somer si are doi
copii mici si sotia este si ea somera. A mai spus ca daca vrea le da asigurarea dar ei au cerut 200 RON
pentru ca era din Valcea si nu vroiau asigurare. In final au negociat si le-a dat doar 100 RON. Subiectul
nu a fost foarte impresionat dar l-a cam deranjat faptul ca a trebuit sa isi schimbe bara.
17.Barbat,
28
ani,
studii
medii,
Muncitor
in
constructii,
permis
2006
2006,
Bucuresti,
iarna,
zi,
Audi,
impreuna
cu
un
prieten,
fara
centura
Subiectul lucra la casa si pentru ca i s-au terminat anumite materiale a plecat impreuna cu un prieten sa
cumpere altele. Au ajuns la un magazin din Cartierul 23 August pe care il stia ca avand materiale de
constructii. Magazinul era inchis, subiectul a virat stanga si din cauza zapezii si purtand si o discutie cu
pasagerul din dreapta si-a pierdut atentia si era sa intre intr-un stalp pe care l-a evitat. In acel moment
persoana din dreapta a prevazut ca o sa se intample ceva rau. Au plecat pe drumul care duce la Cernica
pentru a cauta alt magazin. Pe parte stanga subiectul a vazut un magazin cu materiale de constructii si a
vrut sa vireze la stanga. A apucat sa porneasca doar putin cand s-a auzit o pocnitura si masina la invartit
la 180 de grade. Subiectul s-a lovit cu capul de usa, de locul de unde porneste centura si coloana
prietenului s-a auzit trosnind. Subiectul a coborat pentru a inspecta daunele produse. Reactia a fost de
panica si apoi de frica. Masina era condusa de un rrom care a mai chemat cateva masini pentru a
provoca un scandal. Subiectul a fost scuipat si bruscat si a fost socat. De atunci se panicheaza cand
trece pe langa acel loc unde s-a produs accidentul. S-a dus la politie si s-a rezolvat. Ulterior a aflat de la
persoanele care locuiesc acolo ca acei rromi se ocupa cu lovit masini si cand s-a dus la politie i-au
confirmat
acest
lucru
si
politistii.
18.Barbat,
22
ani,
studii
superioare,
Referent
medicina
muncii,
permis
2006
2007,
Bucuresti,
primavara,
zi,
Dacia
Logan,
singur,
cu
centura
Subiectul se afla in scuarul de la Unirii Bucuresti, pe banda a doua si pe banda intai era un troleibuz.
Troleibuzul in loc sa ia virajul corect l-a luat drept si s-au tamponat. Sentimentul subiectului au fost cel de
frustrare si de sperietura. Au tras pe dreapta, au facut schimb de numere de telefo si au decis sa se
intalneasca mai tarziu la politie. Politia a stabilit faptul ca soferul troleibuzului era vinovat si i-a dat
asigurarea
subiectului.
Acesta
s-a
enervat
pentru
ca
nu
a
fost
el
vinovat.
2008,
vara,
zi,
Bucuresti,
Dacia
Logan,
cu
un
prieten,
cu
centura
Subiectul se afla pe Calea Mosilor pe banda a doua, avea viteza mare 80 km/h cand i-a taiat calea o
femeie care era la volanului unui Jeep. Subiectul a franat pentru ca era trecere de pietoni. Spune ca a
avut doua alternative: sa loveasca doi pietoni sau sa intre sub Jeep, el alegand cea de-a doua varianta.
S-a speriat foarte tare si spune ca centura i-a salvat viata cu toate ca a avut o rana de la aceasta.
Prietenul era in stare de soc dar nu a patit nimic. Au fost la politie si in final s-a stabilit ca subiectul a fost
vinovat
pentru
ca
nu
a
pastrat
distanta
regulamentara.
2009,
iarna,
zi,
Bucuresti,
Dacia
Logan,
singur,
cu
centura
Mergea pe Calea Vacarestilor, carosabilul era umed, circula cu o viteza de 60 km/h si la trecerea de

pietoni cel din fata a pus frana, subiectul a franat si el dar cel din spatele subiectului nu a mai pus frana,
lovind subiectul si proiectandu-l in masina din fata. Subiectul s-a simtit ca si cum nu ar mai avut control
asupra a nimic era speriat si surprins. S-a simtit ca intr-un Roller Coaster (carusel). S-a calmat si s-au
dus la politie. S-a stabilit ca soferul era vinovat si i-a dat asigurarea subiectului.
2010,
Bucuresti,
primavara,
zi,
Dacia
Logan,
singur,
cu
centura
Subiectul mergea in apropierea Bulevardului 1 Mai pe o strada cu sens unic si de pe o strada din dreapta
a iesit o masina care nu s-a asigurat si l-a lovit pe subiect in farul din dreapta. Subiectul a tipat la el, era
nervos si frustrat. Si-a cumparat un pachet de tigari in ideea ca se va calma si ca se va descarca de
stres. Au schimbat numerele de telefon si s-au intalnit a doua zi pentru a rezolva pe cale amiabila
19.Femeie,
55
ani,
studii
doctorale,
Expert
contabil,
permis
2006
2006,
Bucuresti,
toamna,
zi,
Dacia
Logan,
singura,
cu
centura
Pe str. Stefan Nicolau mergea cu 30 km/h si era prima data cand conducea masina de cand isi luase
permisul. Nu a apreciat distanta laterala si a lovit un Olcit parcat. Olcitului i-a cazut bara si subiectul a
intrat in panica, a tras pe dreapta si era foarte socata. S-a dus la politie, politistul a ras si a spus ca nu ii
face nimic dar subiectul a cerut o amenda pentru a avea constiinta impacata. De atunci nu s-a mai urcat
la volan de teama.
20.Barbat,
39
ani,
studii
medii,
sofer
RATB,
carnet
profesionist
2008, DN1, vara, zi, Dacia Logan, impreuna cu sotia si cei doi copii, cu centura
Subiectul venea pe DN1 dinspre munte spre Bucuresti, tot drumul s-a tachinat cu un taximetrist si in
dreptul localitatii Otopeni acesta i-a taiat calea, subiectul find pe banda a treia, a tras de volan pana a
ajuns pe contrasens si pentru a evita o duba s-a ciocnit cu taximetristul. Toti pasagerii din masina
subiectului au fost grav raniti dar nici taximetristul nu a scapat fara rani. Subiectul a avut taria de a-i
scoate pe toti membrii familiei din masina, desi era ranita, pentru ca aceasta sa nu explodeze. Pe sotie a
luat-o un elicopter SMURD si pe copii, pe subiect si pe taximetrist i-a luat salvare. Subiectul declara ca
era in stare de soc si de altfel toti erau. Au urmat luni de spitalizare pentru toti. Subiectului a fost cercetat
dar a reiesit faptul ca a fost nevinovat.
21.Barbat,
38
ani,
studii
medii,
Lucrator
comercial,
permis
1992
2009, Braila, iarna, noapte, BMW model sport cu tractiune pe spate, fara centura, cu un copil care statea
in
drepata
soferului
si
o
prietena
in
spate
Au plecat de la o petrecere, nu bause nimic, seara s-a depus o pojghita de gheata. Cand au pornit,
subiectul nu a stiut, a accelerat prea tare si avea o viteza de 60 km/h. Trebuia sa vireze stanga pentru a
ajunge acasa dar a pierdut controlul masinii, s-a invartit, a patinat si s-a lovit de un stalp. Greseala pe
care a facut-o a fost de a frana si a lua curba in acelasi timp. Prima reactie a fost sa intrebe daca
pasagerii sunt bine si a verificat starea pacientului din spate care nu mai putea sa iasa. A sunat la
descarcerare si astfel a reusit sa iasa si pasagerul din spate. Copilul s-a lovit la cap si subiectul nu a patit
absolut nimic. Impactul a fost foarte mare in spate mai ales din cauza faptului ca masina avea tractiune
pe spate. Pasagerul din spate a avut nevoie de doua saptamani de spitalizare. Subiectul considera ca sar fi putut evita daca avea viteza mai mica.
22.Barbat, 59 ani, studii medii, Revizor tehnic, permis 1971, carnet profesionist
1980, DN 1, dinspre munte spre Bucuresti, primavara, noapte, Skoda S 100, fara centura, impreuna cu
trei
prieteni,
consumase
mult
alcool.
In jurul localitatii Baicoi subiectul, care mergea cu 70 km/h a adormitsi a intrat sub o remorca stationara.
Nu stie ce s-a intamplat deoarece s-a trezit la spital dupa ce fusese o luna in coma. Era foarte
dezorientat, nu stia ce se intampla cu el, nu stia de ce este in spital. Ceilalti trei prieteni au suferit multiple
fracturi. Avea un sentiment de regret. Prietenii nu s-au suparat, dimpotriva au inceput sa glumeasca de
felul
in
care
aratau
cu
mana
sau
piciorul
rupt.
1995,
Bucuresti,
vara,
zi,
Dacia
1300,
fara
centura,
singur
Se afla la Crangasi Bucuresti pe banda a doua cand de pe banda intai a intrat in fata lui, in dreptul unui
refugiu de tramvai, un tractor. O femeie in varsta a fugit in fata tractorului pentru a prinde tramvaiul.
Soferul tractorului a virat stanga si a lovit masina subiectului de refugiul pentru tramvai. Subiectul si-a
lovit janta, bara si aripa. S-a enervat, a coborat si soferul tractorului si-a cerut scuze spunand ca este
vinovat. Au mers la politie si soferul tractorului i-a dat asigurarea subiectului.
2000,
Bucuresti,
toamna,
zi,
Dacia
Nova,
impreuna
cu
sotia,
fara
centura
La Piata Presei Libere Bucuresti subiectul se afla pe banda intai, de abia pornise, mergea cu 30 km/h si
de pe trotuar a venit un caine direct in masina lui. A venit direct in vara, pe care a spart-o si fost un impact
puternic. A coborat din masina pentru a vedea ce s-a intamplat, cainele s-a ridicat si a plecat. O alta
masina din spate a oprit si l-a acuzat ca a omorat cainele. Atunci subiectul i-a spus ce te intereseaza pe
tine, nici macar nu ai vazut nimic si in plus nu am omorat nici un caine. Soferul sustinea ca merge la

Protectia animalelor si ca declara ca a omorat un caine. Subiectul enervat de aceste acuzatii si de faptul
ca isi lovise masina a vrut sa il bata pe sofer dar sotia subiectului a intervenit si a aplanat conflictul.
23.Barbat,
32
ani,
studii
superioare,
Sofer
la
o
clinica
privata,
2001
2002,
vara,
zi,
Dacia
Nova,
Sibiu,
impreuna
cu
un
prieten,
fara
centura
Intr-o intersectie un individ nu i-a acordat prioritate si l-a lovit. Prima reactie a fost aceea de a-si face griji
deoarece masina o imprumutase de la un in varsta. Au mers la politie unde a avut loc o cearta intre
subiect si agentii de politie pentru ca subiectul isi pierduse actele in acel an si circula doar cu o dovada
care nu mai era valabila. In consecinta a primit o amenda.
24.Barbat,
28
ani,
,
studii
superioare,
Avocat,
permis
2000
2006, Bucuresti, vara, noapte, Dacia Logan, fara centura, impreuna cu prietena, 6O km/h
Bd. Mihalache, pe prima banda a intrat cu viteza pe bordura trotuarului. S-au spart geamurile si usile
erau blocate. Subiectul nu a avut nici o reactie, a fortat usa pentru a iesi si a sunt la serviciu sa anunte ca
intarzie. Prietena plangea si era in stare de soc. Au venit cei de la descarcerare si s-a rezolvat
25.Barbat,
30
ani,
studii
superioare,
Medic
,
permis
1998
2006,
Bucuresti,
vara,
noapte,
Rover,
impreuna
cu
sora
sa,
fara
centura
Pe Bd. Ceahlau a dat cu spatele pentru a iesi dintr-o coloana de masini parcate si in spatele masinii era o
femeie in varsta. Din cauza intunericului nu a vazut- si a lovit-o. A fost foarte speriat, ii era frica sa nu o fi
omorat-o. A coborat si el si sora lui, au ridicat-o pe femeie si au dus-o la spital. Dupa a saptamana de
spitalizare s-a facut bine. In prezent a ramas marcat la orice om care se apropie de spatele masinii pe
care o conduce.
26.Barbat,
20
ani,
studii
superioare,
permis
2008
2008, vara, noapte, Mitsubishi, impreuna cu prietena si inca doi prieteni, cu centura, 90 km/h.
In zona Restaurantului Pescarus, intr-o curba a intrat pe contrasens si pentru a evita un Audi a tras de
volan dreapta, apoi ca sa nu se loveasca de un copac a tras de volan de volan stanga si in final a lovit
masina Audi, s-au invartit si au ajuns pe trotuar. Singura lui reactie a fost vai masinuta mea. Prietena a
inceput sa planga pentru ca se lovise cu capul de bord si in final a venit politia si au constatat ca subiectul
era vinovat
27.Barbat,
22
ani,
studii
superioare,
permis
2008
2009, Bucuresti, vara, noapte, Ford Focus, impreuna cu prietena,
fara centura
Pe Calea Plevnei Bucuresti un individ i-a taiat calea, subiectul care se afla pe banda intai a vrut sa
vireze dreapta si individul nu a vrut sa il lase. Dintr-o data s-a auzit o bubuietura si individul a intrat in
subiect. Subiectul a fost destul de calm, nu s-a enervat si nici nu s-a enervat, doar i-a facut semn unde
sa se opreasca pentru a purta o discutie. Prietena subiectului a plecat spre individ si s-a certat cu acesta
pentru ca avea muzica foarte tare si nu mai fusese atent. S-a rezolvat pe cale amiabila.
28.Femeie, 39 ani, studii superioare, invatatoare, permis 1990, Brevet de curse de Formula/Carting

1989
2010,
Bucuresti,
vara,
zi,
singura,
cu
centura,
era
foarte
relaxata
La rondul de la Piata Regina Maria subiectul se inscrisese pe prima banda pentru a efectua virajul la
dreapta, circuland cu o viteza de 15 km/h. A intrat in sensul giratoriu si in timp ce dorea sa se asigure din
spate, aflandu-se pe aceeasi banda, o ambulanta particulara avand semnalele acustice si luminoase in
functiune, incerca sa preseze trecerea, neasteptand ca subiectul sa se asigure. Dinspre Piata Unirii
venea un tramvai care era aproape de iesirea din sensul giratoriu. Soferul ambulantei a intrat in spatele
masinii subiectului. Subiectul nu a avut cum si unde sa se replieze intrucat chiar si dorind sa se urce pe
trotuar acesta era prevazut cu piloni. S-a auzit o bubuitura mare ce a fost amplificata de semnalele
ambulantei. Subiectul a coborat si a tipat la soferul ambulantei si era foarte nervoasa pentru ca era primul
accident si se considera un sofer foarte bun. Soferul a deschis usa pentru a vedea daca pacientul este in
regula. Soferul sustinea ca are prioritate dar cand subiectul i-a cerut acele acesta a raspuns foarte senin
ca nu are asa ceva. Subiectul i-a spus ca nu cunoaste legea, salvarea avea prioritate daca subiectul avea
unde sa se replieze. Situatia s-a rezolvat pe cale amiabila.
29.Barbat, 34 ani, studii superioare, Director de vanzari la editura, permis 1997
1997,
iarna,
zi,
Bucuresti,
Fiat
Doblo,
singur,
cu
centura,
60
km/h
Se afla pe Bd. Aviatorilor, cu piatra cubica, plouase, mergea pe banda a doua, un sofer a derapat si a
intrat in subiect, acesta la randul lui a lovit alte doua masini. Era foarte debusolat, parca avea o ceata pe
ochi si in creier, a coborat din masina si a facut cativa pasi inainte si inapoi pentru a-si reveni din uimire.

Au
mers
la
politie
si
s-a
constatat
ca
nu
a
fost
nimeni
vinovat.
1999, iarna, noapte, spre Iasi, Skoda Octavia, singur, cu
centura, 110
km/h
In apropiere de intrare in localitatea Iasi subiectul a crezut ca drumul duce drept inainte dar de fapt era
inspre stanga. Din cauza imapctului cu strada si a vitezei, masina s-a rasturnat. A fost ametit 5 10
secunde
si
s-a
trezit
cu
multi
oameni
in
jurul
lui
care
l-au
ajutat.
2010,
iarna,
zi,
Bucuresti,
Opel
Astra,
singur
,
cu
centura
Se afla pe Podul Grand pe bada a doua, stationa. Dintr-o data s-a trezit lovit in spatele masinii. A coborat
pentru
a
vedea
ce
are
masina,
aceasta
nu
patise
nimic
si
a
plecat.
Subiectul recunoaste ca de obiecei este extrem de impulsiv dar in cazul accidentelor este foarte calm si
foarte
ametit
30.Barbat,
51
ani,
studii
superioare,
Inginer,
permis
1990
2010,
iarna,
zi,
Bucuresti,
VW,
impreuna
cu
sotia
si
fiica,
cu
centura
In Drumul Taberei Romancierilor subiectul se afla pe banda a a treia cand de pe banda a doua o femei
care conducea o masina de pe banda a doua a dat semnal si a intrat brusc, oprind pentru ca pe trecere
venea o mama cu doi gemeni. Subiectul a intrat cu botul masinii in spatele individei. Aceasta a inceput sa
tipe si subiectul a tipat la randul lui ce ai facut femeie, de ce ai intrat pe banda fara sa te asiguri.
Aceasta a spus ca nu stie, au inceput sa discute amiabil si au facut schimb de asigurari. Sotia si fiica au
fost calme si masina nu a patit nimic, cazandu-i doar numarul.
CONCLUZII
Subiectii au fost ales in mod aleator, avand varste diferite, studii diferite si nu in ultimul rand diverse
profesii. Mi-am dorit sa studiez prima reactie pe care o are atat o persoana care are un accident cat si
persoanele care il acompaniaza. Cu toate ca initial am crezut ca toate accidentele si reactiile subiectilor
vor fi foarte asemanatoare am ramas placut surprinsa sa constat ca atat accidentele cat si reactiile au
fost extrem de diferite. Printre cauzele cele mai des intalnite am observat ca se numara: lipsa atentiei
concentrate si viteza excesiva. Desi initial ma asteptat ca toti subiectii sa reactioneze impulsiv au fost
destul de multi subiecti care au reactionat calm. Am observat de asemenea ca un numar considerabil de
subiecti nu au avut centura in timpul producerii accidentului.
Psiholog Andreea Mihaila
http://www.terapiam.ro/studiu-specificul-psihologic-al-accidentelor-de-circulatie-transporturile-auto

MODELE DIFERENTIALE DE ABORDARE IN CONDUCEREA AUTO:

DIFERENTE DE GEN SI VARSTA Nume: Otves Alina Master: PMTS
An de studiu: I

Problema psihologiei aplicate in transporturi: - analiza, diagnosticul, predictia

si consilierea conducatorilor de autovehicole pe linie de comportament
general manifestat in conducerea automobilelor in functie de gen( diferente
intre barbati si femei) si varsta.

Diferente de sex
Studiu realizat in Romania, Timisoara pe femeile taximentrist avand ca obiectiv
atitudinea clientilor fata de acestea. A pornit de la intrebarea: Credeti ca o femeie
e capabila sa lucreze ca sofer de taxi?

S-au obtinut urmatoarele rezultate:11% dintre cei chestionati cred ca o

femeie e capabila sa lucreze ca taximetrista in foarte mare masura,pentru
10% acest lucru e posibil in mare masura, pentru 10% in mica masura,
pentru 8% in foarte mica masura, iar pentru 6% deloc.
O alta cercetare cu privire la diferentele comportamentale dintre barbati si
femei la volan s-a realizat la Scoala de Medicina si Sanatate Publica John
Hopkins din Baltimore, in Statele Unite.
S-a utilizat testul de conducere barbati vs femei desfasurat in Marea
Britanie.
S-a dovedit ca soferii de sex feminin sunt implicati in accidente putin mai
mult decat brbatii pe mile de condus . In general, barbatii au fost implicati
in 5.1 accidente la un milion de mile conduse, comparativ cu 5.7 accidente
pentru femei.
Statistic, barbatii au o probabilitate mai mare de a-si asuma riscuri in
timpul condusului si de a suferi de furia soselelor, incalcand abilitatea de a
conduce in siguranta si responsabil.
Femeile, au de asemenea, o probabilitate mai mare de a mentine regulile
traficului si de a evita situatiile de hazard.
Un studiu care priveste abordarea sexelor in condusul auto, in ceea ce
priveste de fapt asigurarea auto este realizat de catre Conor Faughnan de la
AA care spune ca diferenta in stilul de condus si castigarea primelor de
asigurare nu tine neaparat de faptul ca femeile sunt mai bune la condus
decat barbatii.
Faughnan spune ca femeile par sa conduca mai putin si au slujbe mai
sedentare decat barbatii si acest lucru contribuie la ponderea acumularii
primelor => femeile plateasc mai putin pentru o asigurare auto decat
barbatii.

Diferente de varsta

Problema tratata: Tinerii la volan vs. persoanele in varsta

Tinerii reprezint o categorie de persoane cu risc mai ridicat de accident,
deoarece printre caracteristicile varstei lor psihologice se regasesc nevoia
accentuata de a fi demonstrativi (de a demonstra ca au o masin
performanta, ca au calitati de soferi buni) si subestimarea riscurilor asociate
anumitor comportamente.

Tinerii intre 18-25 de ani dar si cei intre 26- 35 de ani au declarat mai
frecvent ca: incalca limitele legale de viteza in afara localitatii, obinuiesc
s nu poarte centura de siguranta, adopta comportamente agresive in
trafic, au fost implicati in accidente rutiere in ultimii 3 ani, fac depasiri la
limita.

nu respecta distanta regulamentara intre autovehicule,

Instititul pentru Siguranta si Asigurare a realizat un studiu care indica in

mod clar ca varsta mai mare reduce substantial rata de accidente rutiere.
Aceeasi concluzie a fost gasita si in Marea Britanie unde varsta minima
pentru condus este de 17 ani iar in restul tarilor din Uniunea Europeana
varsta minima este de 18 ani.

nu respecta dreptul de prioritate al celorlalti participanti la trafic.

nu dau semnal cnd schimba directia de mers
depasesc coloana la semafor sau depasesc pe linie continua
vorbesc mai mult la telefonul mobil
conduc in stare de oboseala sau mananca la volan.
In 2009, pe 4 mai, revista New York Times publica un articol facand referire
la urmatoarea problema: daca trebuie marita varsta pentru obtinerea
permisului de conducere.

Cercetarile arata ca daca tinerii ar incepe sa conduca mai tarziu , au o

probabilitate mai mare de a avea mai putine accidente in primul an de
condus. Unii spun ca educatia si instructia soferului este raspunsul, desi
studiile arata ca nu exista nicio legatura intre rate de accidente produse de
tineri care iau lectii de condus comparativ cu cei care nu recurg la instructie.
Soferii in varsta- prudenti sau in risc de a produce accidente?
Studiile arata ca persoanele cu o varsta de 70 de ani si peste au o
vulnerabilitate crescuta datorata capacitilor fizice reduse (ex. vaz, auz,
viteza de reacie) ale acestora si deplasrilor zilnice mai rare. => risc mai
mare de accidente.
Un studiu s-a realizat la Scoala de Sanatate Publica a Universitatii din
California care a avut ca si obiectiv studierea soferilor la volan pe populatia in
varsta. Statusul soferilor cu varsta de 65 de ani si mai batrani s-a dovedit a fi
un subiect controversat in Statele Unite.
Participantii la studiu au fost oameni cu varsta de 70 de ani si peste,
recrutati dintr-o varietate de comunitati. Studiul s-a bazat si pe erorile
comune facute de soferii in varsta cum ar fi: nementinerea distantei de
siguranta Stangacie schimbari bruste ale benzii de circulatie
Regularitatea vitezei

Masuri de prevenire a accidentelor

Gravitatea accidentelor facute de soferii in varsta poate fi limitata prin

echiparea autovehicolelor cu dispozitive de securitate( ex: airbag).

Existenta unor programe de formare si de sisteme de asistenta la

condus care sa-i avertizeze pe soferi atunci cand se apropie prea mult de

vehicolul din fata, ajutandu-i sa aprecieze corect distanta, sa parcheze si

sa circule in siguranta pe axele de circulatie.
http://experimentala.ro/0doc//TRANSPORTURI/PREZENTARI%20TRANSPORTURI//MODELE
%20DIFERENTIALE%20DE%20ABORDARE%20IN%20CONDUCEREA%20AUTO.pdf

Psihologia omului la volan

Prof .univ.Dr. Butoi Tudorel

Asist.univ.psih.Gabriel RU[1]
Fiecare dintre noi ne ntlnim zilnic cu omul de la volan, fie c suntem pietoni, fie c suntem
coparticipani la trafic, fie c suntem conducatori auto. Ipostazele n care i regsim pe ceilali
sau ne identificm propria persoan n omul de la volan, este divers i situaional n drum
spre servici, la cumprturi, n concediu etc. i cu toii observm o diversitate atitudinal i o
palet larg a conduitei la volan. Privit din elicopter, traficul apare ca un fluid n micare, gtuit
n intersecii, temporizat de semafoare, stagnat de blocaje, oricum ntr-o continu curgere.
Uneori calm, cursiv, ntr-o curgere laminar, adeseori este ns turbulent, agitat i mai ales
iritant. Prin comportamentul nostru influenm traficul i suntem influentai de el?
Prima necunoscut care prefaeaz lungul ir de ntrebri la care cautm raspunsuri, ncepe
cu : Cine este omul de la volan ?
Din perspectiva psihologic, conducatorul auto depasete postura subiectului cunoscator
autoevaluator, contemplativ, asumandu-i riscul subiectului stpnitor responsabil i implicat
pe terenul unei provocri speciale conducerea auto i circulaia rutier n traficul modern.
Generic vorbind, omul are o dimensiune biologic i una social schematizat astfel:

INDIVIDUL reprezint totalitatea elementelor i nsuirilor fizice, biochimice i psihofiziologice

ereditare, nnscute sau dobndite, care se integreaz ntr-un sistem pe baza mecanismului
adaptabilitii la mediul natural.

INDIVIDUALITATEA este specific omului; este un derivat din individ, o specificare a

individului; este de fapt individul + organizarea lui specific. Rezult prin diversificarea i
diferenierea organizrii structural-funcional a individului. Exprim caracteristicile psihofizice
i fiziologice unice irepetabile, atingnd un maximum de pregnan la nivel uman. Const dintrun sistem de proprieti specifice, unice, biologice, anatomo-fiziologice, psihice i sociale.
Desemneaz ansamblul de caracteristici, de diferene individuale stabile sau mai puin stabile,
care constituie fiina concret n identitatea i disincia s fa de alii (individualitatea
psihologic ncepe cu conduitele perceptive, cu conduita propriului eu).
n concluzie: dac individul este suportul individualitii, individualitatea este felul de a fi al
individului.

PERSOANA este corespondentul n plan social al individului din plan biologic. Const dintr-un
ansamblu de nsuiri psihice care permit adaptarea la mediul social. Este determinat astfel
social-istoric, adic persoana se constituie doar prin interaciunea organismului cu mediul

social. Persoana este individul n accepiunea sa psihologic, individul uman ca entitate

concret, ntr-un cadru relaional dat, aa cum este el perceput de cei din jur.
Persoana este o noiune aplicabil doar omului, dar nu n ntregime, i nu putem vorbi de
persoan la nivel patologic.
Au existat mai multe accepiuni ale conceptului de persoan:
din latin persona primul sens al cuvntului a fost acela de masc / costumaie prin care
actorii antici simbolizau pe cineva;
persoana ca rol social se refer la rolul ndeplinit de cineva n via, precum i funciile i
obligaiile sociale pe care i le asum;
actorul care joac rolul;
persoana ca valoare.
Dintre cele 4 semnificaii, s-au pstrat doua: actual, persoana desemneaz rolul social i
exprim o valoare.
J.Locke este cel care a definit persoana prin intermediul contiinei de sine implic existena
eu-lui.

EU-l definete persoana din interior, adic persoana este un subiect care se gndete pe sine
nsui i acioneaz n referin cu sine nsui. Eu-l constituie centrarea psihic a insului, nucleul
psihologic al acestuia, autoreflectarea n propria-i contiin. Reprezint o lume (a mea), sursa
eu-lui fiind contiina de sine, concomitent Eu-l fiind izvor al contiinei.

PERSONAJUL este modul concret de manifestare n exterior prin comportament a

persoanei i personalitii. Este echivalent cu rolul social, persoan n rol.
Fiecare persoan se exteriorizeaz prin moduri diferite. Astfel, exist mai multe personaje /
roluri diferite:
- personajele sociale joac rolurile impuse din exterior
- personajele volitive i impun rolurile pe care le joac
- personajele de tip masc sunt strine de propria personalitate; rol de mecanism de aprare.
Din perspectiva psihosocial, personajul este persoana interpretnd un rol social. Din
perspectiva psihologic, personajul reprezint mularea persoanei ntr-un mediu social (individul
preia normele societii). Normalitatea social presupune adaptarea comprotamentului funcie
de norm social, acest act de supunere oarb este contestat de semeni ai nostrii care acioneaz
contrar, reacionand la constrangerea normativa i opunandu-se prin diverse mijloace.
Aceast scurt prezentare nu face altceva dect s ne aduc n atenie cine suntem noi, cine este
la volan, omul de la volan. Omul de la volan nu este alt OM, ci omul ntr-o anumit ipostaz. n
conformitate cu experiena unor exigeni specialiti n materie 1psihologia circulaiei rutiere
const n faptul c urcndu-se la volan conducatorul auto intr ntr-un rol diferit de toate
celelalte roluri pe care le ndeplinete n alte contexte i corespunztor, ntreaga sa personalitate
trebuie s se comute pe structura rolului respectiv. Cu ct aceast comutare se face mai rapid i
integral sub aspect calitativ, cu att sporesc ansele de obinere al unui randament optim;
dimpotriv neadecvarea schemelor funcionale interne ale personalitii la cerinele specifice
cii rutiere i contextului dinamicii de rulare i trafic, devine una din cele mai serioase frne n
obinerea performanelor scontate.

Putem rezuma prin aceea c, de fapt rolul de conductor auto este unul din multiplele roluri
sociale pe care le interpretm alaturi de cel de printe, so, muncitor, agricultor, instalator,
programator, manager etc, fie c suntem n domeniul privat sau bugetar, fie c suntem angajai
sau oameni de afaceri, politicieni sau alegtori. O bun parte dintre noi suntem conducatori
auto i n acest rol suntem angrenai cu o frecven mai mare sau mic ( zilnic sau n weekend),
dar suntem dependeni de maina pentru ndeplinirea celorlalte roluri i automat prin conduita
noastr influentm traficul i suntem influenai de el. Particularitile personalitii i pun
amprenta asupra comportamentului nostru care se manifest la volan, aa cum am menionat
anterior, fie c aparinem temperamentului melancolic, coleric, flegmatic sau sangvinic, fie c
suntem extrovertii sau introvertii. Nu trebuie s scpm din vedere i un alt aspect,
conducatori auto sunt att barbai ct i femei, ceea ce din punct de vedere psihologic mai
introduce o suit de comportamente asociate diferenelor dintre sexe.
n continuare, vom ncerca s subliniem vectorii exogeni i endogeni care interfer cu propria
noastr personalitate i determin o anumit atitudine cnd suntem la volan. Un lucru este cert,
comportamentul nostru n trafic nu este unul constant, dar are constante, se circumscrie
atributelor comportamentale care ne caracterizeaz, ns stimuli situaionali negativi pot
interfera cristaliznd o reacie agresiv (gesturi obscene, trivialiti, agresiuni fizice) sau aciuni
hazardante (depairi riscante, vitez excesiv, traiectorie aleatorie aemeni unui dans
exuberant etc.) ) conducand la un concurs de circumstante imprevizibile pentru ceilali
participani la trafic. Rezultatul este inevitabil, mai devreme sau mai trziu ajungem subiect de
pres, emisiunile de tiri difuznd n spaii ample cascadoriile semenilor notri i ngrond
cifrele negre ale statisticilor.
Cnd alegem automobilul dorim s comunicm ceva?
Automobilul este astfel ales, nct s transmit tuturor un mesaj al importanei pe care o ai sau
pe care o pretinzi a fi recunoscut de ceilali, mbrcnd implicit o form de comunicare. Astfel,
scopul iniial de valoare utilitar sufer modificari i se transform n valoare de statut. Dac
vrem s ne reprezinte i s fie o oglind a noastr, EL - automobilul, trebuie ngrijit, atenia i
interesul pe care l acordm ncepe s devin n subsidiar o form de competiie cu ceilali, ne
ocup tot mai mai mult imp i pas cu pas ne capaciteaz aa de mult atenia, nct capt forme
personalizate n nume de femei, de brbai, de zeiti, de celebriti etc. Mesajul comunicat prin
automobil mbrac forme diverse ncepand cu mesajul scris, cele comerciale (reclame, anunuri
i informari), mesajul transmis sau sugerat prin form, culoare, desene stilizate sau artistice,
firma productoare, capacitate cilindric, ornamente i chiar numrul de nmatriculare ales,
prin combinaia sugestiv a literelor.

Comunicarea mesajului transmis celor din jur prin tipul de main + atitudinea la volan =
STATUT.

n continuare vom dezvolta acest subiect n conexiune cu ceilali factori.

Tipul de main ne influeneaz conduita la volan?

n mod normal nu ar trebui, pentru c automobilul este o creaie a omului pentru a satisface o
nevoie i este permanent ajustat i modificat conform dorinelor tot mai pretenioase ale
clienilor. Fiind un produs, firesc ar fi s rmn la acest statut i totui realitatea ne nfieaz
i o alt faet, aceea de emblem, de statut, expresie vie a poziiei sociale i/sau a potenei
financiare. Acest aspect ne oblig i ne implic mai mult dect suntem pregatii s recunoatem.
Vrsta i sexul dup cum o s vedem ulterior, oblig i implic o anumit conduit la volan,
profesia, de asemenea, starea sufleteasc dispoziia, compania prezena prietenilor, stimuli

exogeni i stimulente, starea de sntate, epuizarea fiziologic (oboseala) consumul de alcool i

droguri etc i lista poate continua.
Vrsta i sexul. Brbaii ajuni la maturitatea afectiv i intelectual prefer mainile care
confer siguran i comfort, la care funcia utilitar (pentru familie, nevoi curente) primeaz,
design-ul fiind pe locul secund. Sunt mainile din categoria break i berlin n care culorile
deschise sunt preferate pentru c sunt mai usor de ntreinut. Conduita la volan este de multe
ori una agitat, problemele cotidiene multiple i timpul insuficient in soferul n priz i ntr-o
criz a nerezolvrilor care l face s vocifereze i s considere traficul ca principal vinovat.
Echilibrat psihic fiind, sfrete prin a se consola c i ceilali pesc la fel. O abordare diferit
apare cnd situaia financiar este peste medie, suntem n business top sau facem parte din
categoria VIP. In aceste cazuri maina (mainile) deinute trebuie s fie reprezentative att
poziiei ct si importanei sociale a activitii. Astfel, Jeep-urile robuste, limuzinele planturoase
i greoaie i fac loc cu greu prin traficul supraaglomerat, n drumul lor spre firm sau la o
ntlnire de afaceri sau cine tie unde. Geamurile fumurii sau negre formeaz nu numai o
barier vizual dar i una psihologic, n spatele lor fiind oameni care nu se confrunt cu
aceleai probleme ale subzistenei i n consecin nu trebuie s se vad. Ceea ce este de vazut se
vede, n spe maina care spune tot. Etalarea puterii financiare impune respect. Aceast logic
simpl este adoptat deopotriv i de infractori care vor s se impun n faa strzii, semn al
succesului i puterii. Maini scumpe, serii de top, Mercedes, BMW sau Audi, preferabil
decapotabile. Diferena este ns c infractorii merg cu geamurile coborate pentru a fi vazui de
ct mai muli. Cnd parcheaz stau chiar n faa mainii sau pe capot. Cand conduc ignor
regulile de circulaie i sfideaz pe toat lumea, legea nu e pentru ei pentru c ei fac legea. Legea
junglei n care petele mare nghite petele mic. Limbajul colorat, arogana, tonul ridicat i
gestica suburban sunt ingrediente de nelipsit n impunerea respectului prin FOR . Fora
brut afiat sau transmis are un singur scop, recunoaterea statutului - stabilirea ierarhiei.
Lumea animal ne ofer o paralel izbitoare n lupta pentru stabilirea masculului dominant.
Scopul ns este unul complet diferit, acela al perpeturii speciei i seleciei naturale.
Barbaii n vrst (peste 60 de ani), n general, i recondiioneaz mainile pe care le au de ani
buni dintr-un sentiment al conservatorismului inevitabil vrstei dar i din dorinta de a
demonstra c lucrurile vechi erau mai bine fcute i sunt nc viabile, ntr-o demonstraie a
propriei lor condiii biologice, sfidnd noul. Dac schimb maina folosesc un singur criteriu,
costurile de ntreinere. Conduc pn la vrste naintate, mobilitatea i sprijinul descendenilor
fiind expresia nsi a utilitii. Conduita la volan este una preventiv i precaut, poate prea
lent uneori din cauza reflexelor diminuate i a percepiei slbite. Desigur c ceilali
sancioneaz comentnd i/sau claxonnd indecizia sau incertitudinea lor, uitnd c mai
devreme sau mai trziu urmm toi acelai destin inevitabil. Dar cine are timp s se gndeasc la
asta? Ziua de azi i problema actual este cea mai important i mai ales nu sufer amnare.
Femeia la volan are o istorie relativ recent, dar tot mai prezent i n expansiune din punct de
vedere al numarului domnioarelor i doamnelor care vor s i manifeste independena i vor
s dovedeasc c sunt la fel de bune ca brbaii. Curentele moderniste de emanicipare abund n
exemple care mobilizeaz sexul frumos n sensul unei noi deveniri i ctre activiti i domenii
de activitate rezervate pn nu demult doar barbailor. Femeile prefer dou tipuri de maini,
aflate la extreme, cele de dimensiuni mici cu un design efeminat, constructorii din domeniu
fiind foarte ateni la detalii, ornamente i facilitai care s asigure un confort i o ergonomie
sporit a comenzilor astfel nct s suplineasc absena cunotinelor tehnice specific femeilor.
Mainile de dimensiuni mici au i avantajul manevrabilitii simple, se parcheaz usor i chiar
dac spaiul este insuficient sau lipsete pot fi lsate oriunde (abandonate) pentru c nu ncurc
prea mult. Dimensiunile exterioare reduse creaz i o anumit siguran, aprecierea corect a
distanelor fiind una din problemele majore ale sexului feminin. Astfel, femeia dinamic sau
moderat se angajeaz n trafic mimnd absenteismul, trecnd cu vederea gesturile nervoase ale
brbailor privind lipsa lor de orientare i/sau de reacie. Nici nu au alt variant, pentru c nu
se pot angaja ntr-o discuie n contradictoriu care poate escalada, pentru c femeia nu are nici
constituia biologic i nici mentalitatea confruntrii fizice i este logic s le evite. Cel de al
doilea tip de main preferat de femei, se situeaz la polul opus i l reprezint mainile mari de
tip jeep. In spatele masivitii tehnologice, n interiorul habitaclului, se ascunde de obicei o

personalitate fragil cu o afectivitate labil, care are nevoie de protecie pentru linitea proprie i
afiat celorlai, prin alegerea acestui tip de main dorind s comunice c este intangibil i c
nu oricine poate ajunge la ea.
Indiferent de temperament i personalitate, femeile sunt mult mai atente la volan (vedere
periferic i atenie distributiv superioar brbailor) i de cele mai multe ori respect regulile
de circulaie i pe ceilali participani la trafic. Conduita lor este una precaut, prudent,
accidentele n care sunt implicate sau pe care le provoac fiind mai mult rezultatul
nendemnrii, indeciziei i lipsa prezentei de spirit. De altfel internet-ul este plin de fotografii
sau videoclipuri care prezint femeile n situaii mai degrab comice dect tragice, care sprijin
de fapt afirmaia anterior. Viteza excesiv i riscul nu este apanajul sexului frumos ci sigurana
i confortul, caracteristici generale ale psihologiei feminine.

Tineri i nelinitii

Un exemplu concludent l reprezint mainile de serie modificate cunoscute ca tunate dupa

englezescul tunning (aciunea de a regla, de a acorda ). Sunt modificate mainile aa zis simple,
fr pretenii din fabricaie, n dorina tinerilor de avea maini puternice, cilindree sporit, care
s dezvolte putere ct mai mare i implicit viteze de peste 200 km/h. Toate acestea sunt
asezonate cu proiectoare suplimentare i sisteme audio de sute sau chiar mii de watti, de regul
portbagajul fiind locul ideal pentru amplasarea amplificatoarelor i boxelor tip subwoofer.
Mainile de acest tip sunt rulate i verificate noaptea pe strzile oraelor, n curse organizate
ilegal sau chiar adhoc din cteva priviri sau gesturi schimbate la stop. Cine este primul? Cine
este mai tare? Satisfacie maxim cu investiie minim, satisfacia recunoaterii. Reclamele din
industria curselor autorizate, din industria produciei de autoturisme amplificate de ideea de
competiie i goana dup identitate subjugate constrngerilor financiare ale tinerilor au condus
la acest fenomen. Este o form de manifestare i de afirmare a identitii alaturi de curentul
new age. Se caut sporirea vitezei n toate, viteza mai mare la maina de spalat, viteza mai
mare la procesoarele calculatoarelor, la sortarea produselor, la transmiterea informaiilor etc,
viteza la volan nu putea s rmn n urm. Traim n epoca vitezei. Din nefericire viteza la
volan provoac TRAGEDII fa de celelalte exemple care se traduc n PERFORMAN.
Profilul psihologic creionat n jurul acestor psihologii comportametale ne dezvluie
temperamente colerice, hiper active, cu reacii emoionale explozive i fixitate ideatic. Plcerea
i satisfacia capt forme extreme, morbide. Ignorarea pericolului iminent trdeaz o
imaturitate afectiv.
Cu toii vom fi de accord c gradul de adecvare al dinamicii i configuraiei structurilor
psihocomportamentale la specificul sarcinilor pe care le implic activitatea de conducere auto
depinde de educarea i dezvoltarea contiinei rspunderii personale N.A.- implicarea i
asumarea de risc a mecanismului de autocontrol i a spiritului de disciplin rutier. Aceti trei
factori vor condiiona stilul activitii de conducere.
n accepiunea Dr. Blaj (op.cit. pg.39) stilul este o rezultant complex a coraportrii
sistematice a particularitilor psihoindividuale proprii cu diversitatea situaiilor rutiere. i n
funcie de integrarea i verificarea informaiei furnizate de aceast coraportare, stilul care se
structureaz poate fi optim sau defectuos.
Din aceast perspectiv, pare oarecum firesc ca o main tunat s nu poat fi condus linitit,
pentru c toat lumea trebuie s stie de ce eti n stare, tu i maina ta, scrnetul roilor n
curbe, demarajul n tromb i depirile pe contrasens sunt apanajul demonstraiei de fort i
virilitate. Incalcarea normelor rutiere i de moralitate sunt rezultante, chintesena o reprezint

satisfacerea E-ului propriu, al orgoliului nesatisfcut altfel, imposibilitatea remarcrii i

demarcrii de ceilali ntr-o alt form conduc la acte ratate i sentimente de frustare. Cu ct
marginalizarea este resimit mai mult cu att violenta va fi mare, conducerea agresiv i
comportamentul turbulent sunt forme de manifestare a violenei n general. Sunt indivizi care
par a se rzbuna pe main, fornd limitele tehnologice ale fabricantului prin bruscarea
comenzilor, sunt n general neglijeni i taie canapelele sau sting igara neglijent, comparativ cu
cei care nu suport o scam pe bord i sunt ntreinute cu uleiuri aromate. Toate acestea ne
dezvaluie cine suntem noi la volan.
Doritorii de astfel de senzaii tari i posesori ai mainilor tunate nu fac altceva dect s-i copieze
pe aduli, la prima vedere, ntr-o nlnuire fireasc a tradiiilor transmise prin enculturaie, dar
bineneles c o fac ntr-o transpunere proprie, pentru c nu au nici rbdare pn cand vor avea
bani s i cumpere o main cu firm i de firm, nu aloc nici timp pentru antrenamente n
cluburi auto autorizate i nici nu au certitudinea c vor fi ulterior selecionai pentru a intra pe o
pist de curs ntr-o competiie real.Alternativa la ndemn, mainile tunate i cursele
ilegale. Conceptul psihologic de satisfacere al dorinelor este i n acest caz vizibil, obinerea
plcerii maxime cu efort minim. Este fr doar i poate expresia teribilismului i a nesbuinei.
Cad victime propriei lor plceri i/sau (mai trist ) fac victime nevinovate.

Copii de bani gata

Dup ce prinii au facut o astfel de investiie financiar costisitoare i ai ales cu grij modelul i
toate dotrile opionale posibile, te instalezi comod la volan i intri n traffic. Incepnd cu acest
moment personalitatea ncepe s se manifeste i dac esti un tip extrovert vei da drumul la
muzic tare, eventual cu geamurile deschise, astfel nct toat lumea s participe la buna ta
dispoziie i ari tuturor sociabilitatea ta, i suni prietenii pe tefonul mobil, claxonezi dup
reprezentantele sexului frumos sau le adresezi cteva cuvinte, i aprinzi o igar i ii o man
atrnat pe exteriorul portierei semn al relaxrii i stpn pe situaie, claxoneaz lung pentru a
sanciona lentoarea celui din fa, depaete brusc pe linia de tramvai pentru c nu are nici
timp i nici chef s stea dup ceilali. Un individ introvertit, pentru c este centrat pe sine i
atent cu tot ce nseamn persoana lui, va fi precaut n trafic s nu loveasc maina sau mai rau
s nu fie victima un accident, va astepta calm la stop n rnd cu ceilali i nu va ncerca s fac
ochi dulci femeilor din celelate autoturisme, fie c sunt nsoite sau nu, nu va intra n dialog la
stop cu cei care i reproseaz vreo ezitare anterioar, semnalizarea prea scurt sau prea lung la
schimbarea benzii etc.
De ce ne alegem Coupe-uri futuriste sau Jeep-uri 4x4 offroad? Pentru c ne plac, bineneles,
dar ele completeaz imaginea de for i poziia superioar. In subsidiar subliniaz virilitatea i
atinge sexualitatea. Femeile simt nevoia stabilitii i a proteciei. Sunt femeile atrase de astfel
de bijuterii auto, fie c le conduc sau nu ? Intrebarea este retoric. Rspunsul l gsim n
suficiente exemple din viaa de zi cu zi. Explicaia este simpl: cu ct ai mai mult, cu att poi
oferi mai mult. Etalarea ostentativ este dictat de competiie, se fac top-uri i clasamente n
toate domeniile, trim o via avid de nevoia de recunoatere.
Majoritatea accidentelor au loc noaptea, ndeosebi atunci cnd tinerii se ntorc de la petreceri.
Muli dintre ei se afl sub influena buturilor alcoolice. Chiar i cei care spun c au but numai
o bere, se afl n pericol. Alcoolul, asociat cu lipsa experienei la volan, cu oboseala i n unele
cazuri cu drogurile, favorizeaz apariia accidentelor.
Incercam s schim n continuare cteva tipologii asociate gradientului de risc rutier .
RISC REDUS: Tineri care se ncadreaz ntr-o conformitate natural, echilibrai, preocupai de
finalizarea studiilor, de iniierea n cariera profesional, angrenai n activitai sociale tipice

vrstei, care nu consum dect n mod excepional alcool i nu se ating de droguri. Acetia sunt
cei mai n siguran la volan.
RISC MEDIU: Tineri sociabili, dinamici, crora le plac distraciile, stropite din cnd n cnd cu
alcool, dar sunt capabili s in sub control riscurile. Singurul pericol real, pentru aceast
categorie, il reprezint prietenii ocazionali, anturajul. Incurajrile susinute, ironizarea
prudentei i/sau prezena fetelor, ocazie cu care brbia trebuie demonstrat sunt precursori
ai ntmplrilor nefericite. n cazul lor se impune educarea vointei i mult atenie la volan.
RISC INALT: Tineri care au dificulti de integrare n societate. Sunt consumatori constani de
alcool i droguri uoare. Oscilaie afectiv i social, ducnd frecvent la delincven minor.
Marginalizai i repudiai, socializeaz n grupuri restrnse, cu tineri de condiie similar.
Limitarea arealului atitudinal i ocupaional i conduce ctre comportamente rzvrtite, n care
toi ceilali sunt de vin i cineva trebuie s plateasc. Aceti tineri nu vor ezita s conduc sub
influena alcoolului sau s apese la maximum pedala de acceleraie fie c braveaz, fie ca forma
de razbunare pe tot i pe toate. Muli dintre acetia cad victime ale accidentelor de circulaie.
RISC INEVITABIL: Personaliti egocentrice. Tineri pentru care riscul este o plcere i fac din
asta un titlu de glorie. Pentru c toi ceilalti se tem, ei nu. Curajul este combustibilul unor
scenarii hiperbolizate. Eroii studiourilor de film aprind i mai mult o imaginaie deja
nfierbntat. Stare permanent deviat spre euforie i hiperactivitate, adopt conduite
periculoase pentru a-i satisface nevoia de a tri la limit. La limita dintre via i moarte.
Finalul este inevitabil.
n contrast cu cele semnalate subliniem algoritmul eficientei i al minimului de risc care n
accepiunea noastr presupune:
v O perfect stereotipie motric-aptitudinal (viznd fixarea stereotipiilor i deprinderilor
conducerii auto);
v O perfect capacitate de autocontrol n sfera reactiviti primare (reflex senzorio-motric);
v Un nalt coeficient de corecie compensaie n perimetrele psihice vulnerabile (latent in
reacii), fluctuaii n atenie, instabilitate emoional, agresivitate atitudinal etc).
Toate acestea vor situa conductorul auto n postura unui sistem viu autoreglator i nzestrat cu
instane reactiv raionale n perimetrul deciziei, pe coordonatele axei vitez timp.

Factori endogeni si exogeni perturbatori

n afara celor menionate anterior n cuprinsul acestui articol, mai sesizm o condiionare
circular n care ne alegem maina funcie de raportul expectan/pret i adoptm un
comportament adecvat satisfacerii dorinei/necesitate, cu alte cuvinte ce ne-am dori i ce este
suficient - necesar. Atta timp ct cele dou rapoarte sunt echilibrate avem o stare de
normalitate i o conformitate a comportamentului n trafic. Dezechilibrele apar atunci cnd
rapoartele sunt subunitare sau supraunitare pentru c apar sentimentele de insuficien,
ineficien condensate n frustare i suntem la un pas de sfidare i nonconformism.
Comportamentul deviant, turbulent sfrete prin a deveni violent.

Profesia influeneaz atitudinea noastr la volan. Reprezentani de firm, comisionari,

taximetriti, oferi de tir i transport marf sunt pe osea la locul de munc, nu la
distracie sau rezolvarea problemelor personale i implicit vad n ceilali factori frntori
ai ndeplinirii atribuiilor, al target-ului financiar stabilit de patron. Pentru ei maina
nseamn mijloc de existen iar imaginaia i ingeniozitatea uman se reduc la cine se

strecoar mai repede, cum s evii intersecii congestionate, pentru c asta nseamn
pastrarea locului de munc. Aitudinea lor este una venic grbit i iritat, conduit
vizibil incomod i agresiv pentru c nu conduc maina lor, mainile de firm sunt
instrument i n caz de o avarie uoar sunt asigurate. n plus de asta, sunt oferi
profesioniti. n goana dup o leaf mai mare, tot mai muli oferi profesioniti adorm la
volan i produc tragedii.Vina se mparte cu patronii firmelor de transport, care i
pltesc oferii la kilometru i-i constrng astfel s conduc ore n ir fr oprire.
Aproape c nu trece zi fr accidente, n care s fie implicate tiruri, autocare sau
microbuze. Mai mereu aceeai cauz: oboseala oferilor.
Oboseala la volan i viteza excesiv sunt cele mai frecvente cauze ale accidentelor. In ciuda
avertismentelor i campaniilor de atenionare exemplele nefaste se in lan. De ce conducem
cnd suntem obosii ? De ce nu ne oprim? Pentru c nu ne oprim niciodat, nu tim s ne oprim,
suntem victime ale propriei noastre psihologii evolutive, de fortare a limitelor, s facem mai
mult. Deosebirea este c dac pn acum 200 de ani cnd a nceput marea revoluie industrial
ritmul lent al dezvoltrii lsa loc i gndirii, ceasul industrializrii rezona oarecum cu ceasul
biologic. Ceea ce nu se mai ntmpl n ziua de azi, suntem n mijlocul unei tornade
informaionale care se rotete din ce n ce mai repede. Situaiile limit reclam REAC IE,
reacie controlat, nu mai este timp de gndire. Aa cum am mai subliniat anterior, traim ntr-o
epoc a vitezei i dac a face mai mult, pn ieri reprezenta sensul nsui al evoluiei, al
dezvoltrii, a face mai mult (cu 100 de km) azi , poate fi sensul suprimrii.
Asta nu scuz comportamentul nostru riscant ci doar invit la meditaie, trebuie s stabilim ca
prioritate VIAA.
Din aceast perspectiv, nu putem aadar s nu fim de acord cu dr. Blaj conform cruia n
structura stilului de conducere intr dou elemente psiho-comportamentale opuse : spiritul de
prudent i curajul. Primul reclam meninerea n stare de veghe i funcionare a mecanismelor
de autocontrol inhibitor n vederea prentmpinrii situaiilor critice, iar cel din urm
presupune activarea mecanismelor autocontrolului excitator (declanator) pentru depirea
eventualelor situaii critice. 1 pg 40/41
Stabilirea prioritilor este cheia succesului i al eficientei n multe domenii i ierarhizarea
activitilor noastre zilnice se fac n baza aceluiai concept. Analiza prioritilor include
importana problemei (dominant), congruena problemelor (cate sunt concomitente n timp i
spaiu), vremea, disponibilitatea, afectivitatea (implicarea unui membru al familiei), timpul
alocat i timpul disponibil etc. De fineea acestei analize i luciditatea soluiilor pare s depind
chiar viaa noastr, pentru c din noianul de probleme de rezolvat stabilirea unei dominante cu
o finalizare evaluat greit atrage dup sine insatisfacie i nervozitate pentru timpul pierdut,
celelate probleme vor fi decalate i ne vom grabi s le rezolvm. Asigurarea optimului activitii
de conducere a vehiculului reclam corelarea i coechilibrarea dinamic a ambelor laturi
(autocontrolul inhibitor versus autocontrolul excitator) exacerbarea uneia i diminuarea sau
anularea celeilalte ar compromite din principiu desfaurarea normal a acestei activiti.
Cnd n structura psiho-fiziologic - N.A. dictat temperamental - a viitorului conductor auto
se constat un dezechilibru frapant ntre cele dou componente J.H. Eysenck vorbete despre
predispoziia extravertului ctre comiterea de accidente rutiere n sensul dominantei
excitatorii, rezultant imediat este conducerea AGRESIV i IMPRUDENT, rod al
IMPULSIVITII n MECANISMELE DECIZIEI .
Un vechi proverb romnesc ne nva c graba stric treaba, dac nu ni-l aducem
aminte n timp util avem anse mari s accelerm cnd i unde nu trebuie.
Autoturismul ne faciliteaz eliberarea i desctuarea de probleme. Construcia
habitaclului asigur comfortul poziional (scaune prenclzite, reglabile pe trei axe) ,
confort termic (climatizare bizone), ambient muzical sofisticat, sigurana direciei i
a destinaiei (sistem GPS) i nu n ultimul rnd sigurana personal centura de
siguran i 8 airbag-uri . Vigilena este oarecum adormit i de existena

multiplelor sisteme de asisten la traciune, la virare, la derapare, senzori de ploaie

etc . Siguran i confort e tot ce i poi dori. n plus, ai iluzia libertii. ntr-o
societate care abund de norme i legi, n care individul se simte tot mai constrns
prin formalismul insituional, n care fia postului i definete ce ai voie s faci i
ateptrile sunt tot mai mari datorit competiiei, maina ii ofer volanul, controlul
comenzii. Are intimitatea necesar, esti desprit de ceilali i ai libertate de
micare. Comanda este la tine ii creaz iluzia c faci ce vrei, dac vrei s mergi
repede sau ncet, s mergi la dreapta sau la stnga. Cnd eti bine dispus i simi
c poi s zbori sau cnd eti apsat de griji i ai vrea s fugi, accelerezi.
Aceasta probabil se ntmpla cel mai des, restul l aflm din buletinele informative sau din massmedia.
NU HAINA L FACE PE OM DAR MAINA ?

Bibliografie
G.Alport Structura i dezvoltarea personalitii, EDP, Buc., 1981
Blaj Constantin Doru Psihologia conducatorului auto , Edt. St. Enciclopedica , Buc., 1978

[1]

Date biografice: Directorul Institutului de Criminalistic / Vicepreedinte al

Asociaiei Criminalitilor din Romnia /Membru al Consiliului tiinific al Revistei de
Criminalistic / Membru reprezentant - European Network Forensic Science Institute
(ENFSI-Haga) / Expert Criminalist Oficial specialitatea POLIGRAF - Brevet nr.
008 / Atestat de Liber Practic Psiholog Principal n regim Autonom n
domeniul Psihologie Judiciar eliberat de Colegiul Psihologilor din Romnia /
Atestat de Instructor- n tehnica poligraf eliberat de firma Lafayette Instrument SUA / Licentiat in Sociologie Psihologie - Universitatea Spiru Haret Bucureti /
Absolvent al cursului de management superior n domeniul globalizarii i evalurii
situaiilor de risc- Colegiului Naional de Aparare / Certificat de absolvire curs pentru
utilizarea tehnicii computerizate soft LX 4000 (Israel) / Studii post-universitare
Universitatea Bucureti/ Facultatea de Drept -specializare tiine Penale i
Criminalistic / Management superior- Academia Internationala de Politie (ILEA
-Ungaria) / Managementul Cercetarii la Faa Locului - Scotland Yard (Marea
Britanie) /Absolvent cu Diploma de Stat al Institutului Politehnic Bucureti
specializarea Aparate de masura/ nscris n Enciclopedia personalitilor din
Romnia din anul 2007.
http://www.comunique.ro/2010/02/psihologia-omului-la-volan.html

Personalitatea soferilor
Sondaj asupra personalitatii soferilor americani
Sondajul a fost efectuat in 7 orase: Los Angeles, Houston, Chicago, New York,
Atlanta, Boston, Minneapolis, unde soferii au fost intrebati de mai multe scenarii
tipice din domeniul sofatului cum ar fi: cum reactioneaza in cazul ratarii unei artere,
in ce moment se decid sa realimenteze, cu cat timp pleaca inaintea unei intalniri,

cum reactioneaza daca li se taie fata sau daca autovehiculul din spate nu
pastreaza distanta corespunzatoare fata de el.
Fie ca este o experienta frustranta sau jenanta in ceea ce priveste sofatul,
aproape toti au o poveste a lor. S-a incercat descoperirea unor variate patternuri
comportamentale si obiceiuri pentru a releva personalitatea soferilor din fiecare
oras.(1)
Participantii la sondaj s-au incadrat in urmatoarele 3 categorii de personalitate:
1. Soferul Corect un sofer extrem de constiincios care respecta cu consecventa
regulile sofatului.
2. Soferul Neutru un sofer detasat, care se complace circumstantelor de
deplasare.
3. Soferul Curajos un sofer care ar face orice sa depaseasca obstacolele si
complexitatea condusului de zi cu zi.
Kendra Thornton, purtatorul de cuvant al Travel expert and industry a relatat ca
in timp ce americanii petrec din ce in ce mai mult timp la volanul masinilor,
personalitatile lor de soferi se nasc si se dezvolta natural. De asemenea, ea a
adaugat ca prin intermediul acestui sondaj, a putut observa cum personalitatile
diferite ale soferilor sunt corelate cu orasele din care fac parte si cu cultura lor
diferita.
Tinand cont ca 71,2% din americani isi modifica ruta tinand cont de ora, pentru a
evita traficul, Gps-ul este un dispozitiv fundamental.

Studiu asupra schimbarii de personalitate a soferilor britanici

In urma unui studiu psihologic, s-a relevat faptul ca 40% din oameni isi schimba
radical personalitatea in momentul in care ajung la volanul masinii. In timp ce doar
39% dintre acestia, devin mai calmi, mai linistiti si mult mai precauti in momentul in
care ajung sa sofeze, restul de 61%, devin mult mai agresivi si isi asuma riscuri mai
mari.
In urma acestui studiu, a luat nastere un sondaj realizat de directorul sectiei de
psihologie de la Universitatea din Manchester pentru a descoperi si a cataloga
diferitele personalitati si comportamente ale soferilor britanici; la acest studiu au
luat parte 4000 de conducatori auto.
Datorita faptului ca barbatii la volan au de 2 ori mai multe sanse sa treaca pe
culoarea rosie a semaforului, pe un drum gol, decat femeile la volan, acestia sunt
considerati a avea cel mai periculos comportament la volan. De asemenea, 42% din
soferii de sex masculin, au recunoscut ca incalca si alte reguli din legislatie , pe
cand doar 30% din soferii se sex feminin pot spune acelasi lucru. Cei mai agresivi
dintre soferi, sunt tinerii cu varste cuprinse intre 17 si 21 de ani, dar se pare ca
odata cu varsta, conducatorii auto se calmeaza deoarece 2 treimi dintre soferii de
peste 50 de ani spun ca au devenit mai calmi si mai atenti cand sunt la volan.
Profesorul Geoff Beattle a spus cercetarea demonstreaza ca oamenii pur si
simplu nu-si dau seama de propriile lor personalitati atunci cand conduc. Cand

rugam oamenii sa se gandeasca mai bine despre cum se poarta cu adevarat la

volan, ei realizeaza ca reactiile lor naturale nu sunt cele pe care le credeau.
Aproape jumatate din soferi, sunt predispusi sa prezinte tendinte conformiste
(47%) precum aceea a britanicilor de a se acuza pe sine pentru greselile altor
oameni si de a-si asuma responsabilitatea pentru un accident cauzat de neatentia
altcuiva. Doar 23% dintre soferi au fost realisti si constienti de orice vina n cazul n
care se afl la conducere.
Rezultatele cercetrii au contrastat puternic cu percepiile conductorilor auto
despre comportamentul lor nainte ca acestia sa realizeze testul. 41% dintre oferi
credeau c au fost sensibili i politicosi "realiti" (41%), 16% au crezut ca prezinta
risc sczut "turbulene de echilibru" i 11% au crezut ca isi asuma riscul ocazional
"oportuniti".

Ce tip sunteti?
"Realistul" Iti place uneori s ti asumi riscuri, dar poti renuna la aceast
plcere. Tu nu esti prea prudent n conducere i destul de realist despre
experientele tale in spatele volanului.
"Eddie Steady" - Tie nu-ti place asumarea unor riscuri. tii c uneori poi face
greeli, dar, de asemenea, stii ca si alte persoane pot face greeli. Sunteti
predispusi sa respectati viteza limita.
"Driver Racing" - Iubesti riscul i adrenalina, dar esti imparial n ceea ce crezi
despre modul tau de sofat, precum i despre orice greeli pe care le-ai putea face.
i place s conduci rapid i sa-ti asumi riscuri. Exemple din comportamentul tu
include depasirea limitei de vitez i depirea altor autovehicule.
Chancer "- Iei o mulime de riscuri n conducerea autovehiculului i de obicei dai
vina pe alte persoane, precum i pe situaia respectiva pentru orice rezultate
negative. Conducerea v ofer o noutate, ceea ce nseamn c veti conduce rapid,
impulsiv i agresiv. Exemple din comportamentul dumneavoastr includ depasirea
orbeasca.
"Oportunistul" Iti place uneori s ti asumi riscuri i ai credinta c aceste riscuri
sunt justificate, deoarece exista o multime de soferi care nu se descurca, pe sosea.
Exemple din comportamentul dumneavoastr include depasirea altor masini care
conduc neregulat sau prea lent.
"Razboinicul "- Tu nu-ti asumi riscuri deloc deoarece crezi ca ceilalti soferi nu au
competentele de conducator de autovehicul pe care tu le ai. Ai prefera s eviti
drumul pe cat posibil. Exempleu din comportamentul tau: incetinirea mult prea
devreme la semafor in cazul in care s-ar schimba culoarea.
Conformistul" Condusul tau este caracterizat de niveluri medii de risc. Ai
tendinta de a te vedea ca fiind responsabil de lucrurile ce nu merg bine pe drum si
crezi caesti personal de vina pentru orice fel de accident. Exemple din
comportamentul tau include aderarea la limitele de vitez n zonele urbanizate.

 "Melcul Iti asumi riscuri foarte rar si ai tendinta de a te vedea responsabil

pentru activitatea de pe drum. Uneori poti fii mult prea precaut, spre disperarea
celorlalti soferi. Exemplu din comportamentul tau: conducerea sub limita de viteza.

Definirea agresivitatii in condus

Agresiunea poate fi definita ca orice comportament ce cauzeaza prejudicii fizice
sau mentale. Cu toate acestea, dupa cum Bandura (1983) subliniaza, clasificarea
unui act agresiv depinde de judecati subiective de intentie si cauzalitate. Datorita
acestor cauze , conceptul de intentie este folosit pentru a face diferenta dintre
cazurile in care soferul si-a dorit cauzarea prejudiciilor prin actul de conducere si ale
cazurilor in care, in scopul de a-si indeplini dorintele, rezulta o dauna
neintentionata. Aceasta din urma situatie, cuprinde in mod necesar, un
comportament in care conducatorul auto nu intentioneaza sa faca rau celorlalti
participanti la trafic si nu poate fi constient de riscul semnificativ in care este
implicat. Sunt propuse doua definitii de agresiune in conducere care includ gama de
comportamente agresive posibile.
Prima definiie a agresivitatii n conducere include ceea ce ar fi in mod normal
numit comportament extrem. Acesta implica acte de crim, sinucideri i atacuri cu
intenie (fizice sau psihice). A doua definiie cuprinde conceptul de asumare a
riscurilor. Acest comportament de conducere este agresiv n aparen, dar nu
implic n mod necesar intenia de a provoca vtmri, dei ulerior ar putea pune in
pericol si ali participani la trafic.

Cauza ambuteiajelor: conductorii auto agresivi i cei timizi

Atitudinea conductorilor auto sau schimbarea benzilor la intersecii determin
aglomerrile din trafic. Studiile arat c att oferii nervoi, care conduc prea
repede sau prea aproape de alte vehicule, ct i cei lipsii de ndrzneal, care merg
prea ncet, ncurc la fel de mult circulaia.
n opinia lui Laval, este important s aflm ce anume produce, de fapt,
ambuteiajele de trafic. n acest scop, specialistul a realizat, alturi de colegii de la
Universitatea din Lyon, Frana, o cercetare prin care a analizat comportamentul
oferilor timizi, dar i al celor agresivi, scrie The Daily Telegraph".
Rezultatele studiului, publicate ntr-o ediie special a revistei tiinifice
Philosophical Transactions of the Royal Society", au scos la iveal c, atunci cnd
oferii schimbau viteza, i forau pe cei din spatele lor s treac la rndul lor ntr-o
alt treapt, situaie care, n trafic, arta ca un val. Dac toi conductorii auto
procedau la fel, traficul nu se oprea niciodat.
Cercettorii spun ns c n situaii reale, comportamentul agresiv sau timid al
oferilor este cel care determin problemele de circulaie rutier. Astfel, oferii mai
puin ndrznei au cea mai puternic influen, pentru c bat n retragere" atunci
cnd automobilul din fa ncepe s ncetineasc i conduc n mod deliberat mai
ncet pentru a lrgi spaiul dintre maini. Prin urmare, vehiculele din spate sunt,
astfel, nevoite s mearg mai ncet.

 oferii agresivi trebuie s reduc viteza din cauz c au clcat frna n ultimul
moment pentru a evita ciocnirea cu maina din fa. Apoi, acetia sunt forai s
mearg mai ncet pentru a lrgi din nou spaiul.

Mainile-roboi, soluia propus de cercettori

n contextul nmulirii comportamentelor imprevizibile pe care le afieaz
conductorii auto n trafic, cercettorii de la Universitatea Cornell din Ithaca, SUA,
vin cu o propunere inedit pentru rezolvarea acestei probleme. Ei consider c
vehiculele dirijate de un robot ar putea fi folosite n scopul deblocrii traficului, fiind
utile mai ales n aglomerrile urbane.
Cercettorii spun c vehiculele care sunt apte s simt mediul nconjurtor i,
astfel, s stabileasc gradul de apropiere fa de alte maini, ar putea s menin
distanele adecvat, ajutnd, n acelai timp, la fluidizarea circulaiei rutiere.
Marii productori de maini, printre care Toyota, General Motors i Mercedes,
dezvolt deja vehicule care folosesc computere destinate s preia controlul n locul
oferului, n cazul unor situaii periculoase, sau chiar maini complet robotizate.

Pasionatii de sofat sunt mai agresivi

Se pare c pentru cei pasionai, ofatul este o nevoie copleitoare, astfel nct
atunci cnd n faa lor apare un ofer mai precaut devin mnioi, ceea ce-i conduce
uneori la acte de agresiune. Iat n continuare ce spun studiile pe acest subiect.
Se pare c pentru cei pasionai, ofatul reprezint o nzuin copleitoare, astfel
nct atunci cnd n faa lor au un obstacol - de exemplu, un ofer mai precaut care
merge mai ncet - se simt extrem de frustrai, devenind mnioi, ceea ce-i conduce
la a se apropia periculos de aproape de maina din fa, acionnd cu insisten
luminile automobilului pentru a-l fora pe oferul "nepriceput" s se dea din calea
lor.
Psihologul Frederick Philippe (Universitatea McGill , Montreal, Canada) i colegii
acestuia au realizat trei experimente pentru a cerceta acest subiect. n primul, 133
de studeni cu permis de conducere au fost chestionai despre tipul de conductor
auto pe care-l reprezint i comportamentul n trafic. Aceia care au luat un punctaj
mare referitor la pasiunea pentru ofat (de exemplu, fiind de acord cu afirmaia "Am
dificulti s-mi controlez nevoia de a conduce"), au obinut scor mare i la
agresivitatea n trafic.
Un al doilea studiu a replicat condiiile primului, folosind 458 de oferi de vrst
mijlocie. De data aceasta a aprut n chestionare i o ntrebare despre incidentele n
trafic ale subiecilor. A rezultat din nou c cei care se declar pasionai de ofat sunt
mai predispui ctre agresiune n trafic.
Mult mai convingtoare sunt rezultatele celui de-al treilea studiu, n care s-a
folosit un simulator auto. Celor 44 de brbai, subieci ai experimentului, li s-a spus
c vor executa teste pe simulator, mpreun cu un alt participant la studiu. n
realitate, nu a existat un al doilea participant, comportamentul celei de-a doua
maini era predeterminat, fiind stabilit s apar de mai multe ori n calea subiecilor
pe timpul cursei. Un juriu a notat gradul de agresivitate a oferilor. Din nou, cei cu

pasiune mistuitoare pentru ofat s-au dovedit mai agresivi dect ceilali. Dup
completarea formularelor de la sfritul experimentului, n care subiecii au vorbit
despre ct de enervai au fost pe timpul cursei, a rezultat c cei foarte pasionai de
ofat devin mai agresivi pentru c acetia devin uor nervoi.
Pentru un conductor auto pasionat ofatul nseamn libertate i vitez (ai
observat reclamele auto n care mainile sunt prezentate rulnd pe drumuri care nu
exist, adic largi, avnd covorul asfaltic perfect i nicio alt main nu e prezent
n peisaj?). Cum aceste deziderate nu pot fi puse n practic ntotdeauna, ateptrile
intr n conflict cu realitatea, iar oferul devine nervos, pierzndu-i controlul i
acionnd agresiv asupra celorlai parteneri de trafic, uneori agresiunea devenind
literalmente fizic.

Boala vitezei
In fiecare an, peste un milion de persoane ii pierd viaa in accidente rutiere in
intreaga lume. Dintre victime, 400.000 sunt tineri sub 25 de ani, conform datelor
publicate de Organizaia Mondial a Sntii (OMS). Alte milioane de oameni sunt
rnii sau rmn intr-un scaun cu rotile toat viaa. S-a atras atenia asupra
factorilor de risc: Stres, depresie, ingndurare
Viteza excesiv este principalul factor de risc la volan. Tentaia de a apsa prea
tare pedala de acceleraie este deseori asociat cu starea de stres a conductorului
auto. Psihologii au constatat c persoanele care au trecut prin decesul cuiva drag
sau printr-un divor prezint un risc major de accident. Psihologul tefania Ni de la
Centrul de Psihologie de Aciune i Psihoterapie atrage atenia c persoanele
depresive sufer i de boala vitezei. Acestea incearc s ascund starea de depresie
i s suplineasc nemulumirea profund pe care o resimt conducnd cu mare
vitez.
Starea emoional ii pune amprenta asupra comportamentului la volan. S-a
constatat c oferii ingndurai sau cei preocupai cu diverse activiti (vorbitul la
telefon, reglarea radioului etc.) sunt victimele unui fenomen numit "orbire
neintenionat": obiectele dispar din cmpul vizual, in timp ce acul kilometrajului
depete limita de vitez. Astfel, de la aceast lips de concentrare la volan pn
la accident nu mai este dect un pas.
"Aa cum unii sunt dependeni de alcool, droguri sau tutun, alii sunt dependeni
de vitez. Vitezomanii depind, evident, fr s recunoasc, de senzaiile tari pe care
le procur conducerea in for", remarc psihologul tefania Ni. Sunt persoane
impulsive, care se enerveaz rapid, iar la volan se cred stpnii oselelor. Mai ales
dac sunt posesorii unei maini cu muli cai-putere.
Ce este in mintea unui vitezoman? "Conduc cu vitez ca s art ct de puternic
sunt." "El se comport aa la volan din nevoia excesiv de a controla totul. Frica pe
care o genereaz in rndul celorlali colegi de trafic este o form de dominare.
Vitezomanul este adesea o persoan autoritar, rigid fa de propria persoan, ct
i in relaie cu ceilali. De la o astfel de persoan ne putem atepta s ne controleze
in geant sau pur i simplu s ne controleze viaa", precizeaz specialistul nostru.

 De ce persoane calme in viaa de zi cu zi devin agresive la volan, chiar vulgare

uneori?
Rspunde tot psihologul tefania Ni: "Pentru c nu sunt persoane calme dect
in aparen. In viaa de zi cu zi se autocenzureaz, iar la volanul mainii personale
ii arat adevrata fa. Astfel ii gsesc o scuz potrivit pentru a-i exterioriza
furia, tensiunea, conflictele interioare. Comportamentul agresiv este de obicei
justificat prin formula ceilali m oblig s fiu aa".

Profilul conductorului auto

Spune-mi cum conduci ca s-i spun cine eti. Intr-adevr, comportamentul la
volan arat personalitatea fiecruia. De aceea exist diferene la volan in funcie
sex, vrst i profesie.
Brbaii, femeile, tinerii, angajaii cu funcii de conducere, muncitorii nu conduc in
acelai fel. Jean Marc Bailet, poliist i doctor in psihologia conductorului auto, este
autorul unui studiu asupra comportamentului la volan intitulat "Volanul te
innebunete".
Femeile, contrar ideilor preconcepute, conduc mai bine dect brbaii. Ele au mai
mult intuiie la volan, sunt mai contiente de pericolul accidentelor, fiind mai
prudente dect brbaii. Acest comportament prudent este asociat cu instinctul
matern. Brbaii sunt mai siguri pe ei dect femeile, au tendina de a-i supraestima
capacitile i de a subestima pericolul. Ei consider maina drept o prelungire a
personalitii, contrar femeilor, care nu vd in aceasta dect un obiect util.
Potrivit specialistului francez, modul de a conduce este influenat i de profesie.
Astfel, cei cu funcii de conducere sunt vitezomani i conduc ca i cum ar fi presai
de finalizarea unui proiect.

Componenta volitionala a personalitatii conducatorului auto si

impactul ei asupra comportamentului de siguranta in trafic
Ne propunem sa ne axam, in cele ce urmeaza, pe analiza componentei volitionale
a personalitatii umane a conducatorului de autovehicul si implicatiile ei asupra
comportamentului acestuia de siguranta in trafic.
Astfel, activitatea de conducere auto este una de tip voluntar in materializarea
careia intervin mobilizarea si orientarea intregului sistem al personalitatii in raport
cu o multime de sarcini si in concordanta cu un scop. Din aceasta perspectiva
pentru conducerea autovehiculului, comportamentul concret al individului uman de
la volan se structureaza pe matricea actului voluntar, altfel spus pe vointa.
In cazul conducerii autovehiculului ne confruntam cu toate secventele si fazele
procesului volitional intr-o succesiune logica. Dorinta de deplasare, calatorie,
mobilitate, comanda de a efectua o cursa, un transport are ca resort declansator
impulsul si tendinta de actiune.
In aceiasi suita a procesului volitional se inscrie si analiza motivelor concurente si
a imprejurarilor, ce se opun efectuarii deplasarii (calatoriei); decizia de plecare sau

renuntare la drum; executia, antrenarea mecanismelor si structurilor informationalmotorii pentru finalizarea deciziei de infaptuire a deplasarii;
Elementul central in jurul caruia se organizeaza structurile volitive este obstacolul. El este orice factor intern sau extern care se interpune ca o bariera intre
motiv, scop si implinirea lui. Relativ la acest aspect, faimosul W. James facea
remarca: Luati din calea individului orice dificultate, orice piedica, orice ingradire si
prin aceasta il privati de insasi posibilitatea de a avea vointa. Daca vointa este
forta interioara de depasire si invingere a obstacolelor, obstacolul ne apare ca
fauritorul vointei.
Participantul la trafic, deci si conducatorul auto manifesta in general trei atitudini
de: subestimare, supraestimare, de estimare realista. Inferand putem decela trei
categorii de persoane corespunzatoare celor trei tipuri de atitudini. Cum sarcinile si
situatiile rutiere abunda in obstacole, atat de ordin intern, cat si extern, soferul
pentru invingerea lor, revendica o vointa care se concretizeaza in incordarea si
mentinerea la nivel ridicat, pe durata indelungata a capacitatii de lucru a creierului,
a vigilentei, a atentiei structurilor perceptive decizionale. Asadar forta vointei este
orientata nu spre luarea in stapanire a unor obiecte externe, ci a propriei persoane.
Rezulta ca una din trasaturile volitionale principale, indispensabile conducatorului
auto este stapanirea de sine.
Stapanirea de sine presupune elaborarea unor mecanisme speciale de
autocontrol, autocenzura, autotemperare. Trebuie facuta precizarea ca nu este
suficient ca cel de la volan sa doreasca sa se stapaneasca pe sine in diverse
circumstante rutiere (afectogene, conflictuale etc.) ci trebuie sa si poata realiza
acest lucru, adica sa dispuna de mecanismele necesare de autoreglare.
O alta structura psiho-fiziologica indelung elaborata ca si stapanirea de sine o
constituie curajul. Asa se face ca pe baza aprecierii obiective a coeficientului de risc
in fiecare circumstanta de trafic, a bunei cunoasteri a propriilor posibilitati de a face
fata situatiei date, a luciditatii in adoptarea deciziei de a actiona, a anticiparii
efectelor pe care le vor avea actiunile intreprinse, se manifesta curajul in asumarea
si infruntarea riscului.
Voi incerca succint relatarea unei intamplari tragi-comice pe canavaua curajului
unui conducator auto din Botosani de a sofa cu un pitbull pe scaunul din dreapta.
Intr-o zi de sambata a lunii martie, un tanar de 23 de ani la volanul unui Rover,
aflandu-se in una din strazile centrale a Municipiului Botosani, insotit de cainele
familiei, un pitbull de talie inalta, a oprit brusc pentru a da prioritate persoanelor
aflate pe trecerea de pietoni, deja angajate in traversare. Actionare brusca a pedalei
de frana, a generat inertia care a propulsat cainele cu capul in parbriz, spargand
geamul. Barbatul nervos s-a dus la Politia Rutiera pentru a obtine autorizatia de
reparatie. Agentii rutieri luand nota de modul in care a avut loc accidentul i-au
aplicat curajosului nostru si o amenda de 351 lei, transportul animalelor pe
scaunul din fata fiind interzis. Pierzandu-si stapanirea de sine, curajosul
conducator auto a trecut la masuri extreme, inchizand patrupedul in portbagaj (sa
speram ca pana la destinatie acesta nu a suferit nici o vatamare).
Recunoasterea si asumarea raspunderii pentru eventualele abateri si accidente
comise sunt foarte importante in analiza comportamentului la volan.

 Curajul ca trasatura a vointei este opus fricii, atunci cand aceasta devine o
dominanta afectiva a profilului personalitatii.
In activitatea de conducere auto, pornind de la clasificarea indivizilor in:
curajosi, fricosi si moderati, se pare ca performante superioare o au soferii
care fac parte din cei curajosi si moderati. Cei care sunt clasificati ca fricosi
desi dezvolta la volan mai multa prudenta, sunt dupa cum confirma cercetarile in
domeniu, mai expusi la accidente, fie ca autori sau ca victime.
Din gama calitatilor solicitate de activitatea de conducere auto mai fac parte: rabdarea care trebuie sa se manifeste mai ales in situatia ambuteiajelor, circulatiei
bara la bara, in general in conditiile traficului specific pentru o perioada de timp,
datorita lucrarilor de amenajare din Bucuresti si municipiile supuse modernizarii si
sistematizarii retelelor stradale; - toleranta la factori stresanti, iritanti, frustranti; rezistenta la monotonie si la conditiile de singuratate atunci cand calatoresti singur
pe distante lungi, avand de regula un acelasi peisaj (de campie); de rezistenta la
oboseala (sa pleci odihnit la drum si la 4 ore de sofat sa faci o pauza de 10-15 min.
conform reglementarilor internationale); sa satisfaci dificultatile impuse de
intensitatea traficului, caracteristicile drumului si starea vremii! In cadrul trasaturilor
volitionale solicitate conducatorului auto, se inscrie si rezistenta la diferite tentatii.
Un impact deosebit de nefast asupra eficientei comportamentului la volan il au:
tentatia vitezei, alcoolului, drogurilor si a sexului. Prima si ultima dezvolta o stare de
euforie care diminueaza rationalitatea mecanismelor decizionale si anihileaza
constiinta riscului.
Sub influenta tentatiilor anterior amintite, atunci cand conducem un autovehicul,
vointa noastra inregistreaza un rabat neputand sa-si aduca aportul benefic la
siguranta circulatiei rutiere.
http://experimentala.ro/0doc//TRANSPORTURI/PREZENTARI%20TRANSPORTURI//Safer
%20Alina.Personalitatea%20soferilor.pdf