Universitatea de Stat din Moldova

Universitatea Liber Interna ional din Moldova

Cu titlu de manuscris
C.Z.U. 343(043.2)

Alexandru Pareniuc

Aspecte juridico-penale ale

omorului la comand

Specialitatea: 12.00.08 – drept penal (drept penal)

Autoreferat
al tezei de doctorat în drept

Chi in u
2005
 Teza a fost elaborat la catedra „Drept penal i criminologie”
a Academiei „ tefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne
al Republicii Moldova.

Conduc tor tiin ific:

Valeriu Cu nir, dr.hab.în drept, conf.univ.

Referen i oficiali:
1. Vasile DOBRINOIU – doctor în drept prof.univ.,
Academia de Poli ie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucure ti,
România.
2. Gheorghe ULIANOVSCHI – doctor în drept conf.univ.,
Universitatea Liber Interna ional din Moldova.

Sus inerea va avea loc la „__” noiembrie 2005, ora __ __ în

edin a Consiliului tiin ific Specializat D 30/34 12.00.08 – 15
din cadrul Universit ii de Stat din Moldova i Universit ii
Libere Interna ionale din Moldova.

Teza de doctorat i autoreferatul pot fi consultate la

Biblioteca Na ional , Biblioteca Universit ii de Stat, Biblioteca
Academiei „ tefan cel Mare” a M.A.I. al Republicii Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la „10” octombrie 2005

Secretar tiin ific al Consiliului tiin ific Specializat,
doctor în drept ________Igor DOLEA

Conduc tor tiin ific, doctor hab.în drept _____ Valeriu CU NIR

Autorul: Alexandru Pareniuc ________

2
 Actualitatea temei investigate i gradul de studiere a acesteia.
În sistemul nostru de drept, persoana uman ocup primul loc în
ierarhia valorilor. În art.1 alin.(3) al Constitu iei se prevede c în
Republica Moldova, ca stat de drept, democratic, demnitatea omului,
drepturile i libert ile lui, libera dezvoltare a personalit ii umane
reprezint valori supreme i sunt garantate. Garantarea tuturor acestor
drepturi i libert i ale persoanei are loc, juridic, prin mijloacele
dreptului penal, adic prin incriminarea ca infrac iuni i sanc ionarea
cu pedepse a faptelor v toare sau periculoase pentru valorile
men ionate. Legiuitorul a prev zut în art.3 C.pen., printre valorile de
maxim importan , a c ror ap rare constituie scopul legii penale,
„persoana, drepturile i libert ile acesteia”, subliniind în acest fel,
caracterul de valoare suprem al persoanei umane. În corespundere cu
Constitu ia Republicii Moldova „statul garanteaz fiec rui om dreptul
la via i la integritatea fizic i psihic ”.
În lumina acestor ipoteze, pornind de la idea unor noi reglement ri
penale adoptate, ne-am propus spre examinare minu ioas aspectele
juridico-penale ale omorului la comand . Evident c omorul la
comand nu constituie altceva decât o form circumstan ial a
omorului în general (omorul simplu prev zut de art.145 alin.(1)
C.pen.), fapt care ne-a determinat în mare m sur s plas m la baza
cercet rilor caracteristicile generale ale infrac iunilor contra vie ii
persoanei, a omorului simplu i, evident, a omorului la comand – ca
componen circumstan ial cu caracter agravant (art.-145 alin.(3)
lit.m) C.pen.).
Aria tot mai larg , complexitatea i continua diversificare a
formelor de manifestare a omorurilor a determinat includerea în cadrul
dispozi iilor legale cu caracter penal a unei modalit i normative cu
caracter circumstan ial cum este omorul la comand . În aceast ordine
de idei ni se pare actual abordarea în mod tiin ific i sisteimic a
formelor de manifestare a omorului, delimitând în acest context
omorul la comand de alte modalit i normative i faptice de evaluare
a omuciderii.
În leg tur cu cele relatate, este de ar tat c , în ultimii ani, în
Republica Moldova, omorul la comand ocup un loc important în
structura general a criminalit ii, de i în statisticile poli iene ti nu se
opereaz cu indici care reflect situa ia cantitativ . Acest moment se
datoreaz în mare parte multiplelor dificult i privind calificarea
3
acestor fapte i a complexit ii proba iunii acestor modalit i
normative i faptice de omor. În plus, anumite studii sistematizate i
complexe vizavi de subiectul abordat nu sunt redate cel pu in la
nivelul interpret rilor doctrinale autohtone. De aceea, studiul nostru
apare ca o încercare de actualizare teoretico- tiin ific i cu unele
solu ii practice în acest domeniu.
Necesitatea unui asemenea studiu mai este determinat i de
erorile legislative admise în textele normative în vigoare, fapt care
creeaz anumite dificult i referitoare la încadrarea faptelor de
omucideri ca omor la comand .
Tezele înf ate în spa iul acestei lucr ri reprezint rezultatele
unor cercet ri privind omorurile la comand în special i, evident, a
cauzelor de omucideri în general, începute în anii 2000 i reflectate în
anumite publica ii. Prin studiul realizat au fost cuprinse noile
modalit i normative ale omorului prev zute de Codul penal al
Republicii Moldova în vigoare, precum i modalit ile de evaluare a
acestei incrimin ri în cadrul legisla iei altor state, accentul deosebit
fiind pus pe legisla ia penal a Rusiei, Ucrainei, României, inând cont
de influen a pe care au avut-o i o au legisla iile acestor state asupra
procesului normativ al Republicii Moldova. Nu în mai pu in m sur
sunt reflectate în lucrare viziunile i preocup rile autorilor din rile
nominalizate i din alte ri, precum i celor autohtoni referitor la
subiectul examinat i, bineîn eles, i practica judiciar la acest capitol.

Scopul i obiectivele cercet rii.

Prin lucrarea prezentat ne-am propus analizarea i interpretarea
omorului la comand prin prisma elementelor constitutive care-l
caracterizeaz din punct de vedere juridico-penal, interpretate atât în
literatura de specialitate din Republica Moldova, cât i din alte ri, ca
mai apoi, raportând constat rile f cute la practica judiciar s deducem
anumite idei progresive vizând interpretarea i aplicarea just a
normelor penale în vigoare vizavi de subiectul propus i a constata
anumite lacune, coliziuni, inexactit i referitoare la subiectul supus
investiga iei tiin ifice, de a formula propuneri i recomand ri, inclusiv
cu caracter de lege-ferenda.
Scopurile trasate sunt intermediate de obiectivele cercet rii, la care
am referi examinarea complex a urm toarelor elemente de baz :
• definirea omuciderii;
4
 • determinarea locului omorului la comand în cadrul sistemului
de infrac iuni contra vie ii în general, i a omorurilor, în
special;
• no iunea omorului la comand ;
• omorul la comand i participa ia penal ;
• procedee de calificare a participan ilor la infrac iunea de omor
la comand ;
• procedee de încadrare a faptelor de omor la comand în form
special ;
• delimitarea diferitor modalit i normative ale omorului cu
omorul la comand (evident când aceste rela ii sunt v dite);
• modalit ile faptice ale omorului la comand ;
• formele de evaluare a omorului la comand .

Noutatea tiin ific a rezultatelor ob inute.

Având la baz o diversitate larg de surse normative, bibliografice
i practic judiciar preponderent din Republica Moldova, Rusia,
Ucraina (unde aceast infrac iune cu anumite preciz ri este incriminat
în mod separat), precum i a altor state (România, Fran a, Germania
etc.) unde constituie o form de evaluare a omorului în general, f
distinc ie normativ , fiind prelucrate cu minu iozitate, pun în eviden
un tratament juridico-penal sistemic i de larg amplitudine a noii
incrimin ri din Codul penal i anume: omorul la comand .
Din cercet rile realizate, privitor la aceast incriminare, se constat
anumite incoeren e de relevan juridic la calificarea
comportamentului infrac ional al persoanei pasibile de r spundere
penal : precum termenii de „client”, „beneficiar” etc.
Un alt element de noutate se refer la formularea i caracterizarea
participa iei penale i corela ia acesteia cu infrac iunea de omor la
comand , care, pân la moment, nu fusese supus unor cercet ri. La
acest capitol se înscrie conturarea i caracterizarea subiectului activ al
infrac iunii de omor la comand i a tuturor participan ilor implica i în
cadrul comiterii acestei infrac iuni.
O înc rc tur inovatore se relev i privitor la sistematizarea
modurilor de operare a f ptuitorilor i altor participan i la infrac iunea
de omor la comand atât în form general , cât i sub aspectele unor
norme speciale i care sunt regulile de încadrare juridic pentru fiecare
caz aparte.
5
 În rândul elementelor novatorii se potrivesc i propunerile de lege-
ferenda f cute pe marginea cercet rilor realizate. Astfel, se propune a
defini omorul (forma simpl – art.145 alin.(1) C.pen.) prin prisma unei
dispozi ii descriptive. În acest sens se pune accent pe faptul c omorul
poate fi numai inten ionat i nu este necesar o precizare ad ug toare
ce reiese din titlul art.145 C.pen. – omorul inten ionat. În final se
ob ine urm toare redac ie: omorul, adic lipsirea ilegal cu inten ie de
via a altei persoane. De asemenea se propune includerea unei norme
separate referitoare la omorul la comand . Aceast idee î i are
argumentarea nu pur i simplu în crearea unei norme speciale, indicat
de etapicitatea i manifestarea unor modalit i faptice anume în
asemenea form de manifestare, ci din considerentele atragerii la
spundere penal a tuturor participan ilor conform acestei incrimin ri
normative. În acest context, se determin urm toare dispozi ie:
Art.145/1 C.pen. Omorul la comand
Omorul la comand , adic lipsirea de via ilegal i cu inten ie
a altei persoane la comanda alteia, precum i tentativa de omor la
comand ,
- se pedepse te cu închisoare pe un termen de la 20 la 25 ani sau
cu deten iune pe via .
Instigarea ori organizarea omorului la comand ,
- se pedepse te cu închisoare pe un termen de la 20 la 25 ani sau
cu deten iune pe via .
În fine, lucrarea cuprinde multiple interpret ri, opinii ale autorului,
deseori diferite de cele oferite de al i speciali ti în problematica
analizei omorului la comand .

Semnifica ia teoretic i valoarea aplicativ a lucr rii.

Normele penale, având un caracter complex, implic în cadrul
studiului lor atât analiza unor probleme de ordin general (comune unui
grup de infrac iuni), cât i a unor probleme cu caracter special (proprii
fiec rei infrac iuni în parte). Aceasta se realizeaz cu ajutorul unui
cumul de metode i teorii. Teoria cunoa terii, metoda istoric ,
sistemic , gramatical , logic , comparat , statistic , studiile
fundamentale ale tiin ei contemporane a dreptului penal i a tiin ei
criminologice, modalit ile normative ale infrac iunilor privind
omorul, precum i concluziile participan ilor la diferite conferin e cu
caracter practico- tiin ific constituie suportul metodologic al lucr rii.
6
 În cadrul expunerii materialului, în scopul simplific rii însu irii
unor no iuni i eviden ierea unor idei teoretice, care nu au fost supuse
analizei pân la ora actual , latura teoretic a fost completat cu unele
exemple practice.
Din cauza unor imperfec iuni legislative de multe ori legea este
interpretat în mod diferit. Astfel, redând diferite opinii contrare, s-a
argumentat pozi ia unor sau altor autori ori a fost expus punctul de
vedere pe care autorul tezei l-a considerat cel mai aproape de realitate
i de necesit ile actuale ale statului nostru. Lucrarea de fa reprezint
un studiu de drept penal privind omorul la comand .
La categoria realiz rilor teoretico- tiin ifice am atribui accep iunile
termenilor de „omor la comand ”, „client”, „beneficiar”, tratamentul
juridico-penal al omorului la comand , precum i elementele de drept
penal comparat. În rândul acestor realiz ri se înscriu dezbaterile
ridicate în literatura de specialitate privind no iunea infrac iunii de
omor la comand , spectrul modalit ilor normative i faptice ale
acestuia i alte aspecte ale acestor incrimin ri cu caracter
circumstan ial.
De rând cu realiz rile teoretice, lucrarea pune în eviden un ir de
solu ii i interpret ri juridico-penale de natur s contribuie la
încadrarea juridic a faptelor de omor la comand , deci la aplicarea
corect a normelor de incriminare, referindu-ne în acest sens la:
caracterizarea subiectului activ al omorului la comand , în deosebi a
participan ilor la infrac iune (instigator, organizator, complice).
La valoarea aplicativ a cercet rilor realizate în cadrul tezei pot fi
atribuite concluziile i recomand rile f cute cu prilejul interpret rii
normei de incriminare a omorului la comand , în deosebi pentru cei
antrena i în aplicarea legii i, bineîn eles, propunerile de lege-ferenda
menite s contribuie atât la perfec ionarea cadrului legislativ în
domeniu, cât i s înl ture incoeren ele avute i s completeze lacunele
constatate.
Ca rezultat al reflect rii dispozi iilor legislative în vigoare în ara
noastr i al trecerii în revist a celor din str in tate, în tez sînt
înaintate propuneri vizând modificarea legii penale a Republicii
Moldova care, în opinia autorului, ar favoriza posibilitatea aplic rii
juste a acesteia în cazurile de omor la comand .
Cercetarea consacrat omorului la comand treze te, desigur,
interesul atât al teoreticienilor (în sensul unei lucr ri sistematizate), cât
7
 i al practicienilor (în condi iile lipsei unor criterii unice, cu caracter
general, de aplicare a modalit ilor normative prescrise).

Aprobarea rezultatelor
Concluziile i recomand rile formulate de c tre autor în con inutul
tezei de doctorat au fost expuse în cadrul mai multor conferin e
tiin ifico-practice cu caracter interna ional, printre care: Conferin a
tiin ifico-practic interna ional din 18-19 aprilie 2003 cu genericul
“Criminalitatea în Republica Moldova: starea actual , tendin ele,
surile de prevenire i combatere”, Chi in u; Conferin a tiin ific
interna ional teoretico-practic din 25-26 mai 2005 cu genericul
“Criminalitatea regional : probleme i perspective de prevenire i
combatere”, Chi in u etc.

Structura lucr rii

Lucrarea const din trei capitole, structurate în 14 paragrafe, din
introducere, sinteza rezultatelor ob inute, concluzii i recomand ri,
referin e bibliografice, cuvinte cheie, adnotare în limba de stat, rus i
englez , abrevieri.

Expunerea con inutului lucr rii

Introducerea con ine o caracterizare general a cercet rii. În
con inutul ei este interpretat actualitatea temei investigate i gradul de
studiere a acesteia, scopul i obiectivele tezei, noutatea tiin ific a
rezultatelor ob inute, semnifica ia teoretic i valoarea aplicativ a
lucr rii, aprobarea rezultatelor.
Capitolul I, Protec ia vie ii persoanei umane în legea penal a
Republicii Moldova, con ine patru paragrafe: obiectul infrac iunilor
contra vie ii persoanei, subiectul infrac iunilor contra vie ii persoanei,
latura obiectiv a infrac iunilor contra vie ii persoanei, latura
subiectiv a infrac iunilor contra vie ii persoanei.
De fapt în con inutul paragrafelor incluse în capitolul întâi al tezei
de doctorat se face o analiz minu ioas a unor aspecte generale i
comune a infrac iunilor contra vie ii persoanei prin aspectul juridico-
penal. În acest context s-au pus în eviden semnele constitutive
obligatorii care caracterizeaz acestei incrimin ri: condi iile
preexistente i semnele con inutului constitutiv.

8
 Se accept idea c obiectul generic al infrac iunilor este o categorie
cu caracter teoretic necesar la determinarea valorilor sociale i
rela iilor sociale la care atenteaz un grup anume de infrac iuni,
specificat de legiuitor în contextul normativit ii penale. În ipoteza
ideii eviden iate rela iile sociale care ap personalitatea în ansamblu
(cu toate atributele sale) se protejeaz nu numai prin incrimin rile
analizate, de multe ori personalitatea omului identificându-se în
obiectul juridic i al altor infrac iuni. Deci, drept obiect generic al
infrac iunilor contra vie ii i s ii persoanei ne apare acel cumul de
rela ii sociale a c ror existen i normal desf urare sunt
condi ionate de ap rarea vie ii i s ii persoanei i rela iilor sociale
intervenite în leg tur cu aceste valori.
Obiectul nemijlocit în cazul tuturor infrac iunilor contra vie ii se
contureaz în rela iile sociale, a c ror formare, desf urare i
dezvoltare normal implic respectul valorii vie ii umane i al
normelor care o ocrotesc i care oblig pe fiecare individ s se
comporte astfel încât s nu le lezeze. Anume acea valoare social
concret la care se atenteaz prin comiterea actului infrac ional i
constituie obiectul nemijlocit al infrac iunii: rela iile sociale care
asigur via a persoanei – la omucideri (art.145-150 C.pen.); rela iile
sociale care ap s tatea persoanei – la v rile corporale de
diferite categorii (art.151-153 C.pen.); rela iile sociale care ap
libertatea persoanei – la priva iunea ilegal de libertate (art.166
C.pen.); rela iile sociale care asigur libertatea i inviolabilitatea
sexual a persoanei – la infrac iunea de viol (art.171 C.pen.) etc.
Subiectul activ al infrac iunilor analizate este general: persoan
fizic responsabil , care la momentul s vâr irii infrac iunii a atins
vârsta de 16 ori, în anumite cazuri – vârsta de 14 ani. În situa ia
determin rii existen ei subiectului general ori special al infrac iunii, la
nivel de variant -tip, punem accent pe necesitatea stabilirii semnelor
subiectului special doar în cazul infrac iunii de pruncucidere, când se
impune posedarea cumulativ i a anumitor calit i speciale. De
men ionat c subiect al infrac iunii va fi atât persoana care a s vâr it o
infrac iune consumat contra vie ii persoanei, cât i cea care comite o
preg tire sau o tentativ a acestor infrac iuni. De regul , infrac iunile
contra persoanei se pot comite i în participa ie. Uneori nu este
posibil participa ia (cazul infrac iunilor neinten ionate) ori nu sunt
posibile decât anumite forme ale participa iei (de pild , coautoratul nu
9
este posibil decât în cazul infrac iunilor inten ionate i care nu se
vâr esc în persoana proprie; infrac iunile cu subiect activ calificat.)
Subiectul pasiv sau victima este persoana fizic a c rei via ,
integritate fizic , s tate a fost lezat prin s vâr irea faptelor
incriminate. Dup s vâr irea faptei subiectul pasiv devine victim a
infrac iunii. Întocmai ca i subiectul activ, ar m c , de regul ,
subiect pasiv al infrac iunii poate fi orice persoan , numai rareori
legea cere s existe o anumit calitate a subiectului pasiv, alteori
calitatea subiectului pasiv constituie o agravant a infrac iunii.
Elementul material al infrac iunilor contra persoanei se realizeaz ,
de regul , prin ac iune, acestea fiind de o mare varietate: ucidere,
lovire, amenin are, raport sexual, atingerea onoarei etc. La unele
infrac iuni elementul material nu se poate realiza decât prin ac iune
(spre exemplu, la viol); la alte infrac iuni elementul material poate fi
manifestat i printr-o inac iune (de exemplu, l sarea în primejdie).
Infrac iunile contra vie ii persoanei sunt considerate ca fiind
infrac iuni de rezultat, deoarece existen a lor este condi ionat de
prezen a unui rezultat independent de ac iune în timp i determinat de
aceasta. Ac iunea sau inac iunea trebuie s aib ca urmare imediat
suprimarea vie ii victimei. La infrac iunea de omor rezultatul apare
explicit descris în con inutul normei de incriminare - omorul unei
persoane. În ansamblul ei, se pune accent pe ac iune, rezultat i
necesitatea invoc rii unui raport de cauzalitate.
În ceea ce vizeaz latura subiectiv a infrac iunilor contra vie ii
persoanei, aceasta este caracterizat prin: vinov ie inten ionat în
ambele ei forme (inten ie direct ori indirect ), cât i în forma
impruden ei (sineîncredere exagerat ori neglijen criminal );
motivele i scopul infrac iunii au importan la calificarea
infrac iunilor doar în cazul în care sunt prev zute în dispozi iile
normei concrete a legii penale.
Capitolul II, Omorul la comand – infrac iune excep ional de
grav contra vie ii persoanei, este structurat în dou sec iuni, care
con in apte paragrafe.
Sec iunea 1, Varianta tip a omorului la comand , pune accent pe
interpretarea semnelor obiective i subiective ale omorului simplu,
luând în considera ie idea precum c omorul la comand constituie un
asemenea omor la care se adaug comanda de omor.

10
 Dreptul la via este prev zut în art.6 al Pactului cu privire la
drepturile civile i politice i se refer la un drept inerent fiin ei
umane, conform c ruia nici un om nu poate fi privat în mod arbitrar de
via a sa. În corespundere cu art.3 al Declara iei Universale a
Drepturilor Omului – orice fiin uman are dreptul la via , la
libertate i la securitatea persoanei sale. Potrivit Conven iei pentru
protec ia drepturilor omului i a libert ilor fundamentale (art.2)
dreptul oric rei persoane la via este protejat de lege. Moartea nu
poate fi aplicat în mod inten ionat, decât în executarea unei sentin e
capitale pronun ate de c tre un tribunal în cazul în care infrac iunea
este sanc ionat de lege cu aceast pedeaps .
Ar fi incorect de a reduce no iunea de via a omului numai la
procesul biologic, deoarece omul este în primul rând membru al
societ ii. Din aceasta reiese c via a omului poart un caracter social,
iar necesitatea protec iei se determin reie ind din rela iile care sunt
supreme în cadrul societ ii. Odat cu moartea omului se întrerup i
rela iile sociale legate de protec ia personalit ii lui, se întrerupe i
protec ia juridico-penal a vie ii persoanei respective i,
corespunz tor, fapt dup care nu se mai poate vorbi despre omor.
Existen a infrac iunii de omor în acest caz nu poate fi, îns , ac iunile
vinovatului reprezint pericol social, deoarece consecin ele nu survin
din motive independente de voin a f ptuitorului, iar fapta se calific ca
tentativ la un obiect nul.
Progresele realizate în domeniul tiin elor medicale, ca i în
domeniul tiin elor juridice, au impus opinia, potrivit c reia apari ia
dreptului la via se situeaz în momentul declan rii procesului
biologic al na terii. În sprijinul acestei teze, pe care o sus inem pe
deplin, vin cu argumente medicii anatomopatologici, care opiniaz
asupra faptului c moartea violent a nou-n scutului se poate produce
intrauterin (antepartum), deci înainte de na tere, în timpul na terii
(perinatal) i dup na tere (postpartum). În ceea ce vizeaz momentul
final al vie ii unei persoane este i el o problem înc discutat în
medicin ; momentul de la care omul este considerat mort intereseaz
de asemenea teoria dreptului penal, deoarece corpul persoanei care
este deja moart , la fel ca i cel al persoanei nen scute, nu poate fi
obiect material al omorului. Stabilirea criteriilor mor ii are inciden
asupra solu ion rii unei serii de probleme cu adânci implica ii social-
juridice, al turi de cele propriu-zise penale. În ciuda aparatelor, cu
11
excep ia unor cazuri rare, moartea persoanei nu se prezint ca un fapt
instantaneu, via a nu p se te deodat întreaga emisfer cerebral i,
cu atât mai pu in, celelalte organe sau esuturi. Cu alte cuvinte,
moartea este, de asemenea, un proces complex, caracterizat prin mai
multe st ri terminale: agonie, moartea clinic , moartea biologic ,
ultima fiind considerat ca moarte ireversibil , spre deosebire de
primele dou , în care procesul tanatologic poate fi întrerupt, f
consecin e morfo-func ionale; adic ca moment de sfâr it al vie ii este
moartea biologic , adic o asemenea stare a organismului uman, în
cazul în care totalmente este întrerupt activitatea cardiac i în acest
context a început procesul invers de distrugere a celulelor sistemului
nervos central.
Pentru majoritatea infrac iunilor contra persoanei un al doilea
aspect poate fi considerat cel al expresiei corporale a vie ii i s ii
persoanei, adic a ansamblului de func ii i procese organice care
asigur individului prezen biologic i care, odat distruse, suprim
calitatea de fiin vie sau de integritate corporal a acesteia. Acest
aspect formeaz categoria obiectului material al infrac iunii.
Infrac iunile contra vie ii persoanei au ca obiect material corpul
victimei, privit ca o entitate material , ca o totalitate de func ii i
procese organice care men in o persoan în via , ca o unitate
anatomic i fiziologic , fizic i psihic . Este indiferent dac acel
corp apar ine unei persoane tinere sau în vârst ori dac persoana este
sau nu în plenitudinea facult ilor fizice sau psihice. Este necesar ca
persoana respectiv s fie în via , iar f ptuitorul s ac ioneze asupra
corpului acesteia i nu asupra propriului corp.
Omorul este atribuit la categoria infrac iunilor care pot fi
manifestate doar prin vinov ie inten ionat (inten ie direct ori
indirect ).
În Sec iunea 2, Omorul la comand – circumstan agravant a
omorului, se determin locul omorului la comand în cadrul
omuciderilor, conturându-se în acest sens i No iunea omorului la
comand (§1 al tezei). Investigarea omorurilor la comand reprezint
un proces extrem de dificil, determinat în mare m sur prin faptul c
organizatorii i autorii acestor infrac iuni iau m suri deosebite de
siguran în alegerea i realizarea inten iei infrac ionale.
Conven ionalitatea no iunii de omor la comand depinde de faptul
ce se în elege prin expresia „la comand ” i expresia „interes
12
material”. Determinarea no iunii de comand are importan
principial i pentru calificarea corect a în elegerii prealabile cu
scopul de a comite omorul, precum i pentru delimitarea omorului la
comand de la în elegerea de a comite omorul. În elegerea prealabil
de comitere a omorului presupune un acord între dou sau mai multe
persoane, care planific comiterea omorului, ceea ce include
prelucrarea planului de s vâr ire a infrac iunii, repartizarea rolurilor
participan ilor, alegerea autorului, ac iuni care, la rândul lor, depind de
metoda concret de comitere a infrac iunii, de tr turile fizice ale
victimei etc. i, în sfâr it, îns i faptul de comitere a omorului. Anume
aceste tr turi sunt caracteristice i omorului la comand . Delimitarea
const în prezen a sau lipsa ac iunii de „comand ”. Dac toate
persoanele care s-au în eles în prealabil de a comite omorul urm resc
un singur scop, referindu-se la un singur obiect, atunci este vorba
despre un omor în interes material ori alt interes, îns fapta de
„comand ” lipse te. Dac , îns , participan ii urm resc diferite scopuri
privitoare la unul i acela i obiect de atentare, iar autorul se afl în
situa ie „dependent ” de client, beneficiar, adic ob inerea de c tre
acesta a unui avantaj de la acesta dup comiterea infrac iunii, deoarece
anume interesul material a determinat s vâr irea faptei ne afl m în
situa ia unui omor la comand . Nu putem fi de acord întotdeauna cu
existen a unui interes material în cazul omorului la comand , fiind
specific acestei infrac iuni i motivul de r zbunare, gelozie etc.
Termenul la comand semnific o îns rcinare vizând îndeplinirea unor
fapte concrete adresat unei anumite persoane. Aceast îns rcinare, de
regul , nu este cunoscut , doar în unele cazuri apare ca presupus . Din
aceste considerente datele statistice nu reflect dinamica i tendin ele
omorurilor la comand , ele fiind incluse, de regul , în categoria
omorurilor inten ionate generale.
În literatura de specialitate i legisla ia altor state (Rusia, Ucraina),
în care este tratat infrac iunea de omor la comand – ca modalitate
normativ distinct – se opereaz în contextul evalu rii normative cu
diferi i termeni, care în traducere nu ar înseamn altceva decât „la
comand ”. Esen a atribuit îns în context penal no iunilor utilizate în
legisla ia statelor nominalizate este diferit , avându-se în vedere
calitatea subiectelor implica i în activitatea infrac ional i activitatea
criminal propriu-zis realizat de c tre ace tia.

13
 In literatura de specialitate francez omorul la comand este
determinat ca fiind infrac iunea s vâr it la indica ia unei anumite
persoane, în care este implicat i o ter persoan , având rolul de
mediator (intermediar), iar infrac iunea în general este s vâr it în
schimbul unei recompense.
O particularitate caracteristic a omorului la comand , sus in
autorii ucraineni, serve te faptul c în realizarea lui particip mai
multe persoane. Întotdeauna este vorba despre organizator i, deseori –
intermediarul organizatorului. În tratarea clasic a dreptului penal to i
ace tia sunt participan i. Prin omor inten ionat s vâr it la comand ,
sus in autorii ucraineni Iu.V.Alexandrov, P.P.Andru co, V.I.Antipov,
V.A.Climenco, P.S.Matâ evschii, E.V.Fesenco, S.D. apcenco,
S.S.Ia enco, trebuie în eles privarea inten ionat de via a victimei,
realizat de c tre o persoan (autor) la îns rcinarea (comanda) altei
persoane (client, beneficiar). O asemenea îns rcinare poate îmbr ca
forma unui ordin, dispozi ii, precum i unui acord (în elegere), în
corespundere cu care autorul se oblig de a priva o persoan de via ,
iar persoana care face comanda (client, beneficiar) – de a comite sau a
nu comite în interesele autorului anumite ac iuni cu caracter material
ori nematerial.
Dup cum reiese din practica judiciar , anume acordul constituie
o form tipic a în elegerii prealabile între persoana care face comanda
de omor (client, beneficiar) i autorul omorului inten ionat. Sus inem
pe deplin idea autorilor ucraineni precum c drept caracteristici de
baz ale acestui acord sunt:
a. obiectul acordului (conven iei) – moartea unei sau mai
multor persoane;
b. ile acordului (conven iei) – persoana care face comanda
(client, beneficiar) i care, fiind cointeresat în moartea
victimei, comand omorul i autorul – persoana, care se
impune pentru realizarea „comenzii” (este cazul concretiz rii
faptului c aceast formul este cea mai simpl );
c. elementele (clauzele) de baz ale acordului – executorul
(autorul) î i asum obliga iunea de a priva de via o anumit
persoan , iar persoana care face comanda de omor (client,
beneficiar) î i asum obliga iunea de a realiza anumite
ac iuni în interesul autorului sau de a se ab ine de la
realizarea lor. În unele cazuri particulare persoana care face
14
 comanda de omor poate s i asume obliga iunea de a
„recompensa” în limitele acordului ac iunile autorului,
comise în interesele celui din urm de c tre persoana care
nemijlocit face comanda de omor ori de c tre alte persoane
înc pân la realizarea acordului, îns i în aceste cazuri
asemenea ac iuni (inac iuni) se accept de c tre p ile
acordului ca o recompens de orice gen pentru omorul
inten ionat comis de c tre autorul infrac iunii.
Semnele care invoc comanda omorului ar fi:
Ø caracterul deschis al infrac iunii i impertinen a ac iunilor
infractorilor;
Ø profesionalismul în ac iunile executorului;
Ø aplicarea unor arme deosebite, inclusiv arme rare i special
adaptate ori confec ionate;
Ø abandonarea armei la locul infrac iunii;
Ø sarea mijlocului de transport folosit în apropierea locului
infrac iunii sau nimicirea acestuia;
Ø neluarea m surilor în vederea ascunderii cadavrului;
Ø absen a semnelor altor infrac iunii;
Ø situa ia social a victimei;
Ø luarea în vedere i utilizarea "detaliilor" regimului activit ii
victimei pentru organizarea atentatului.
In afar de aceste semne, despre caracterul „de comand ” a
omorului pot m rturisi cele mai diverse date despre: victim ; procesul
de racolare a autorilor, despre procurarea armei de foc etc.; anumite
amenin ri aduse la adresa victimei, antaje sau estorc ri; aprecierea,
evaluarea aproximativ a costului „comenzii” îndeplinit etc.
Criteriile ce individualizeaz omorul la comand ar fi, în opinia
autorului, urm toarele: certitudinea omorului; impertinen a s vâr irii
infrac iunii; utilizarea armelor de foc, substan elor explozive sau altor
instrumente special adaptate pentru s vâr irea omorului; caracterul
premeditat al infrac iunii; lipsa semnelor altor componente de
infrac iuni (jafurilor, violurilor tâlh riilor etc.); prezen a armei
infrac iunii la locul faptei; v marea cauzat a mai multor organe;
folosirea metodelor perfec ionate de a ascunde infrac iunea; cantitatea
minim de urme, în afar de acele obiecte l sate la locul s vâr irii
infrac iunii: arma, glontele, tuburile de cartu e, muni iile; semnele care
rturisesc despre faptul c victima a fost urm rit (alegerea timpului
15
 i locului s vâr irii infrac iunii, faptele t inuirii infrac iunii, lipsa sau
cantitatea minim a martorilor); statutul social al victimei; luarea
surilor în vederea lichid rii martorilor, afla i al turi de victim ;
prezen a la locul s vâr irii infrac iunii a obiectelor caracteristice care
demonstreaz lipsa leg turii personale (cunoa terii reciproce) între
autor i victim .
În baza analizei realizate pe marginea no iunii i caracteristicilor
de baz ale omorului la comand , am ajuns la concluzia c omorul la
comand poate fi definit drept acea lipsire ilegal cu inten ie de via
a altei persoane la comanda alteia.
Paragraful doi, întitulat Unele aspecte ale caracteristicii
criminalistice a omorului la comand , insereaz anumite caracteristici
criminalistice ale omorului la comand , care determin esen a
definitorie a acestei infrac iuni.
Caracteristica criminalistic a omorului la comand are o
importan deosebit pentru solu ionarea unui ir întreg de probleme
vizând practica descoperirii infrac iunilor de acest gen, inclusiv pentru
crearea unor versiuni referitoare la persoanele care au comis
infrac iuni în lipsa martorilor i pentru relevarea în baza structurii
caracteristicii criminalistice - a infrac iunii comise, a semnelor de
încadrare juridic necunoscute. Astfel, caracteristica criminalistic a
omorului la comand constituie un început în ceea ce prive te
organizarea cercet rilor faptelor infrac ionale în aceste forme de
evaluare normativ i faptic .
Apelând la metoda de comitere a omorului la comand , aceasta
pu in depinde de factorii situativi, deoarece ea se alege cu mult înainte
de s vâr irea infrac iunii, iar în unele cazuri ea poate fi strict
determinat . La alegerea metodei de s vâr ire a infrac iunii concrete, o
mare importan o au ac iunile preparatorii. Relevarea i utilizarea
semnelor care au format etapa de preg tire a infrac iunii are
importan în primul rând în virtutea multitudinii i complexit ii
acestora, iar, în al doilea rând, în leg tur cu faptul c folosirea
posibilit ilor tradi ionale de cercetare esen ial este limitat . Etapa
preg tirii omorului la comand ocup o mare perioad de timp. În mod
conven ional, raliind la opinia autorului rus A.Borodulin, activitatea
preparatorie poate fi divizat în mai multe etape: Prima etap
cuprinde apari ia inten iei de omor i, în unele cazuri, c utarea
intermediarului (instigator ori organizator, complice) sau nemijlocit a
16
autorului pentru realizarea nemijlocit a comenzii de omor; cea de-a
doua etap este legat de prelucrarea scenariului infrac iunii; a treia
etap a preg tirii const în desf urarea unor ac iuni ofensive,
orientate s asigure prezen a victimei într-un anumit loc, organizarea
unei ambuscade sau urm rirea etc.
În cazul în care preg tirea omuciderii a fost la nivel i, evident, i
omorul la comand s vâr it, apare necesitatea prev zut din timp de
inuire a infrac iunii. Particularit ile t inuirii omorurilor s vâr ite la
comand se manifest prin aceia c caracterul infrac iuni de acum
presupune o anumit conspirare: îns i inten ia persoanei de a
comanda s vâr irea omorului unei ter e persoane con ine elemente de
inuire a infrac iunii; ac ionând cu „mâinile str ine” persoana care
face comanda de omor respinge oricare b nuieli în adresa sa.
Condi iile, în cadrul c rora se realizeaz t inuirea infrac iunii, care
nu se cuprinde în metoda de s vâr ire a infrac iunii, const în
efectuarea de c tre infractor a unor asemenea ac iuni, care anterior nu
au fost planificate de c tre acesta, atât în virtutea unor cauze obiective,
cât i subiective. De o semnifica ie major în acest sens se prezint
cazurile de omor la comand la t inuirea c rora particip practic to i
membrii re elei infrac ionale. Fiecare dintre ace tia poate participa nu
numai la t inuirea urmelor materiale ale infrac iunii, asigurarea unui
alibi pentru participan i, dar i la împiedicarea realiz rii cercet rii pe
calea t inuirii instrumentelor infrac iunii, transportarea autorilor în
afara ora ului unde a fost comis infrac iunea, eschivarea de la darea
sau darea unor depozi ii false.
Metodele de t inuire a omorurilor la comand sunt clasificate în
mai multe grupe: prima grup include metodele legate de ascunderea
cadavrului; o a doua grup de metode de t inuire a omorului la
comand include procedeele de t inuire a altor obiecte materiale; a
treia grup de procedee de t inuire este reprezentat de diferite
înscen ri, combina ii ale diferitor metode legate de crearea unei st ri
artificiale, orientate a fi acceptate de c tre organele abilitate în
cercetarea infrac iunii; a patra grup include metodele de t inuire a
datelor faptice.
O importan criminalistic deosebit o au i microobiectele.
Aceasta este anume categoria de urme care practic nu se distruge de
tre infractori, deoarece în virtutea dimensiunilor mici ele nu sunt

17
observate. Au loc cazuri de transmitere a microparticulelor de pe
îmbr mintea autorului pe cea a victimei.
Referindu-ne i la categoria remunera iei – ca element posibil
existent în cadrul caracteristicii criminalistice a omorului la comand ,
remarc m c diapazonul remunera iei pentru comiterea omorului la
comand este destul de amplu i depinde de un ir de factori. În primul
rând, de statutul social al victimei, în al doilea rând de procesele
infla ioniste în cadrul economiei, iar în cel de-al treilea rând – de
starea material a clientului, beneficiarului i al i factori. O parte a
remunera iei se ofer ca garan ie de c tre organizator pân la
comiterea actului infrac ional. Transmiterea arvunii – constituie o
confirmare a deciziei organizatorului de a realiza interesul s u
infrac ional. Într-un ir de cazuri organizatorii transmit autorilor
personal ori prin intermediari bani pentru procurarea armelor,
mijloacelor de leg tur etc. Prezen a datelor despre m rimea, forma
recompensei are o semnifica ie criminalistic important i poate fi
folosit la înaintarea versiunilor, precum i efectuarea ac iunilor de
urm rire penal , în principal la etapa ini ial a urm ririi. Obiectul
remunera iei poate purta urmele papilare ale organizatorului,
intermediarului, autorului. Faptul de transmitere de regul se fixeaz
în forma unor tranzac ii juridice corespunz toare: cump rare-vânzare,
dona ie, arend , procur etc. remunera ia achitat în mod natural
serve te ca corp delict.
Au fost fixate i cazuri când organizatorul i-a propus autorului
infrac iunii remunera ii în forma unei p i din veniturile întreprinderii
aflate sub gestiunea victimei, pe care primul pretinde s o treac în
proprietatea sa. Faptul transmiterii remunera iei în forma mijloacelor
ne ti poate fi fixat în documentele corespunz toare ale institu iilor
financiar-creditare (transfer bancar de pe un cont pe altul) etc.
În baza celor expuse anterior, se accentueaz importan a
caracteristicii criminalistice a infrac iunii, fapt care influen eaz
procesul de descoperire i, evident, corecta calificare a faptei,
accep iune datorit c reia omorul la comand poate fi supus unui
tratament juridico-penal obiectiv, relevându-se tr turile specifice ce
le posed .
În con inutul paragrafului trei, cu titlul Omorul la comand i alte
modalit i circumstan iale ale omorului se puncteaz pe corela ia între
omorul la comand i alte modalit i circumstan iale ale omorului.
18
 Oricare omor la comand se comite cu premeditare. Aceast din
urm circumstan este prescris în dispozi ia art.145 alin.(2) lit.a)
C.pen. i presupune existen a cumulativ a trei condi ii. O prim
condi ie prive te trecerea unui interval de timp din momentul lu rii
deciziei i pân la momentul execut rii omorului. O a doua condi ie
prive te activitatea psihic a f ptuitorului de reflectare, de chibzuire
asupra modului în care va s vâr i infrac iunea. Dac f ptuitorul nu a
avut posibilitatea s mediteze, s cânt reasc ansele de realizare a
deciziei, fiind într-o activitate continu , circumstan a premedit rii se
exclude. În sfâr it, pentru existen a premedit rii se mai cere ca, în
intervalul de timp cuprins între momentul lu rii hot rârii infrac ionale
i momentul începerii execut rii omorului, f ptuitorul s treac la
vâr irea unor acte de preg tire de natur s consolideze decizia luat
i s asigure realizarea ei. F când referire la omorul la comand ,
autorul determin în mod special c descoperirea acestor infrac iuni
este la un nivel sc zut, ceea ce este determinat de caracterul special al
acestei categorii de infrac iuni i anume premeditarea, dar nu
caracterul spontan al comiterii lor, preg tirea minu ioas în condi iile
unei conspirativit i deosebite, participarea la realizarea inten iei
infrac ionale a mai multor persoane – client ori beneficiar, complice,
intermediar, autor. Deci, în cazul în care are loc concuren a dintre
omorul s vâr it cu premeditate i cel la comand , prioritate are cel din
urm .
Potrivit legisla iei penale vechi, toate faptele de omor la comand
deau sub inciden a normei referitoare la omorul comis în interes
acaparator. Autorul a supus unei analize minu ioase aspectul subiectiv
al omorului, fapt care l-a determinat s constate c omorul la comand
poate fi comis atât în interes material, cât i în alte interese. Oricum,
interesul material predomin i în cazul omorurilor la comand , fiind o
parte a cumulului de interese care pot fi determinate în cazul omorului
la comand .
Vizavi de omorul s vâr it de dou sau mai multe persoane s-a
conturat idea precum c omorul la comand poate fi incriminat
concomitent i drept omor comis de dou sau mai multe persoane, dar
numai în cazul în care drept coautori au ac ionat dou sau mai multe
persoane, fiind prezente i celelalte semne ale omorului la comand . În
cazul în care la comiterea omorului la comand a fost implicat doar o

19
persoan în calitate de autor, despre existen a omorului comis de dou
sau mai multe persoane nici nu se poate de amintit.
În Capitolul III al tezei, Probleme de calificare a omorului la
comand , au fost incluse trei paragrafe. Primele dou paragrafe
(paragraful întâi Aspecte generale vizând calificarea omuciderilor;
paragraful doi Procedee de calificare a omorului la comand ) pun
accent pe încadrarea juridic a omuciderilor în ansamblu, i a unei
modalit i normative (omorul la comand) în special.
În contextul acesta se pune accent, în cazul în care se impune o
încadrare corect a infrac iunilor contra vie ii persoanei, pe respectarea
unui ir de condi ii procesual penale, printre care: constatarea tuturor
circumstan elor infrac iunii s vâr ite i datelor care caracterizeaz
personalitatea vinovatului; aprecierea fiec rei circumstan e de
comitere a infrac iunilor în parte i a tuturor în ansamblu; aplicarea
normei juridico-penale în conformitate cu sensul ei direct.
Procesul de calificare a omorului poate fi în mod condi ionat
repartizat în dou etape. La prima etap relevarea sensului direct al
legii, stabilirea i analiza multilateral a semnelor componen ei de
infrac iune permit de a delimita omorul de alte infrac iuni i a
solu iona problema legat de caracterul laturii subiective. Drept
urmare se constat prezen a sau absen a a a numitei componen ei de
baz a infrac iunii, adic a acelei componen e în caracteristica c reia
lipsesc atât circumstan ele atenuante cât i cele agravante, importante
pentru calificare. La constatarea componen ei de baz a omorului este
necesar trecerea la urm toarea etap a calific rii infrac iunii. La etapa
a doua se solu ioneaz problema privitor la prezen a sau absen a
particularit ilor calificative ale omorului i stabilirea modalit ii
normative de s vâr ire a lui. La constatarea circumstan elor agravante
ale omorului se apeleaz la prevederile art.145 alin.(2) ori alin.(3)
C.pen.
Idea precum c gradul de participare, care caracterizeaz
spunderea vinovatului în infrac iunea comis în comun, depinde în
mare m sur de forma de participa ie nu este acceptabil în cazul
omorului la comand , deoarece nu întotdeauna în cazul omorului la
comand este vorba despre participa ie, iar în cazul existen ei ei este
cazul interpret rii doar a unei participa ii complexe.
Regula general la calificarea faptelor comise de c tre participan ii
omorului la comand const în urm toarele: faptele instigatorilor,
20
organizatorilor i complicilor se calific potrivit art.42 i acelui articol
al P ii speciale în baza c ruia a fost atras la r spundere penal
autorul infrac iunii (art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. – omorul la
comand ).
Urm rind idea preciz rii unor interpret ri ulterioare, sus inem pe
deplin c persoana care face comanda de omor este în primul rând
instigator (în cazul în care se adreseaz unei persoane concrete, f a
o c uta i o instig spre comiterea omorului – instigarea la omor), iar
în cel de-al doilea caz ne poate ap rea ca organizator (în activitatea de
organizare fiind inclus i activitatea de instigare). Îns luând în
considera ie c în activitatea infrac ional (se are în vedere comiterea
omorului la comand ) poate participa i o ter persoan în calitate de
organizator (f a prelua i calitatea de instigator), vom opera cu
no iunile de client (persoan care opereaz direct tranzac ia) i
beneficiar (persoana care beneficiaz de serviciile altei persoane întru
realizarea comenzii de omor.
La comiterea omorului la comand pot fi încadrate mai multe
persoane, care împreun i nemijlocit vor realiza latura obiectiv a
omorului la îns rcinarea unei ter e persoane. În acest ultim caz este
vorba despre coautorat.
Pentru incriminarea omorului la comand autorului este necesar
ca acesta s posede semnele subiectului infrac iunii. În cazul în care
autorul infrac iunii este o persoan care nu posed semnele subiectului
infrac iunii de omor, atunci drept autor (în cazul în care este prezent
cea mai simpl formul de comitere va omorului la comand – client-
autor) ne apare clientul. Îns incriminarea faptei de omor la comand
clientului nu este posibil , deoarece acesta se consider c a ac ionat
cu anumite mijloace.
Nu este acceptat idea profesorului A.Borodulin, care subliniaz
, spre deosebire de organizator, unde motivele de comitere a
omorului persoanei concrete pot fi diferite, autorul întotdeauna
ac ioneaz din interese materiale. În opinia doctorandului autorul de
asemenea poate ac iona din diferite motive, cele mai frecvente doar
fiind cu caracter material.
Luând în vedere circumstan ele de realizare a activit ii
infrac ionale, se pot eviden ia anumite manifest ri ale ac iunilor
autorului unei „comenzi” de omor vizavi de normele juridico-penale în
vigoare.
21
 În acest context, omorul la comand poate fi interpretat nu numai
în contextul normei generale de omor (art.145 alin.(3) C.pen.), ci i în
baza unor norme speciale. În ipoteza ideii ini iate apare întrebarea care
norm ar trebui invocat . Desigur viziunea autorului tezei la acest
compartiment este de a limita, în scopul aplic rii cât mai juste i
adecvate a normelor penale, cercul de fapte de omor la nivelul normei
generale existente.
Luând în considera ie cele expuse, sunt analizate normele speciale
care pot fi invocate drept urmare a omorului la comand .
Sistematizarea acestora determin înaintarea unor concluzii, printre
care: în cazul în care este comis omorul la comand a Pre edintelui
Republicii Moldova, a Pre edintelui Parlamentului ori a Prim-
ministrului, fapta se încadreaz pe deplin în limitele con inutului
normativ prev zut de art.342 Cpen. (sanc iunea este aceea i ca i în
cazul omorului deosebit de agravant – art.145 alin.(3) C.pen.) i nu
necesit o trimitere suplimentar la norma de omor la comand –
art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. Deci pedeapsa definitiv în acest caz
poate fi de la 20 la 25 ani sau deten iune pe via ; în cazul în care este
comis un omor la comand a unui judec tor, a persoanei care
efectueaz urm rirea penal ori contribuie la înf ptuirea justi iei, fapta
(bazându-ne pe regulile interpret rii logice), fapta urmeaz a fi
calificat în concurs (concursul este ideal): art.145 alin.(3) lit.m)
C.pen. i art.305 C.pen. În baza art.84 alin.(1) C.pen. „dac o persoan
este declarat vinovat de s vâr irea a dou sau mai multor infrac iuni
prev zute de diferite articole ale P ii speciale a legii penale, f s fi
fost condamnat pentru vreuna din ele, instan a de judecat ,
pronun ând pedeapsa pentru fiecare infrac iune aparte, stabile te
pedeapsa definitiv pentru concurs de infrac iuni prin cumul, total sau
par ial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 30 de
ani de închisoare” iar în conformitate cu alin.(5) al aceluia i articol „în
cazul unui concurs de infrac iuni, când s-a stabilit o pedeaps cu
deten iune pe via i una sau mai multe pedepse cu închisoare ori alte
categorii de pedepse, se aplic ca pedeaps definitiv deten iunea pe
via ”. Respectiv, pedeapsa definitiv în acest caz poate dep i 20 ani,
îns nu mai mult de 30 ani închisoare ori deten iune pe via . Evident
pedeapsa este mai aspr în corespundere cu prima norm , de i, din
start legiuitorul a dorit altceva; în cazul unui omor la comand a
colaboratorului de poli ie fapta nici nu urmeaz a fi încadrat în
22
limitele art.350 C.pen. Se prezum o atentare la via a colaboratorului
de poli ie f cauzarea mor ii acestuia. Cauzarea la comand a mor ii
colaboratorului de poli ie va fi încadrat doar în baze generale (art.145
alin.(3) lit.e), m) C.pen.). În baza art.81 C.pen. m rimea pedepsei
pentru preg tirea de infrac iune ce nu constituie o recidiv nu poate
dep i jum tate din maximul celei mai aspre pedepse prev zute la
articolul corespunz tor din Partea special a legii penale pentru
infrac iunea consumat , iar m rimea pedepsei pentru tentativ de
infrac iune ce nu constituie o recidiv nu poate dep i trei p trimi din
maximul celei mai aspre pedepse prev zute la articolul corespunz tor
din Partea special a legii penale pentru infrac iunea consumat .
Pentru preg tirea de infrac iune i tentativa de infrac iune deten iunea
pe via nu se aplic ; în cazul în care a fost comis o tentativ de omor
la comand a Pre edintelui Republicii Moldova, a Pre edintelui
Parlamentului ori a Prim-ministrului, indiferent de consecin ele fizice
survenite (v marea u oar , medie, grav a integrit ii corporale sau a
ii persoanei) fapta este cuprins pe deplin de norma art.342
C.pen. (fiind o componen de infrac iune cu caracter formal redus
determin consumarea infrac iunii din momentul tentativei) i nu
necesit o trimitere suplimentar la art.27 C.pen. (sanc iunea poate fi
de la 20 la 25 ani închisoare sau deten iune pe via ). În cazul în care
este doar preg tit un asemenea omor ce nu constituie recidiv , fapta
infrac ional este calificat potrivit art.26, 342 C.pen. i poate fi
supus unei pedepse în forma închisorii pe un termen ce nu dep te
12.5 ani; în cazul în care a fost comis la comand doar o tentativ de
omor a unui judec tor, a persoanei care efectueaz urm rirea penal
ori contribuie la înf ptuirea justi iei, fapta urmeaz a fi încadrat pe
deplin conform art.305 C.pen., indiferent de consecin ele fizice
survenite i de asemenea nu necesit trimitere la art.27 C.pen. În
situa ia preg tirii omorului la comand a unor asemenea persoane se
va invoca art.26, 305 C.pen., pedeapsa definitiv neputând dep i 12.5
ani închisoare; în cazul în care are loc o tentativ de omor la comand
a unui colaborator de poli ie, fapta urmeaz a fi calificat conform
art.27, 145 C.pen. în cazul în care nu a survenit nici o consecin fizic
(pedeapsa posibil de aplicat putând fi, în cazul în care tentativa nu
constituie o recidiv , nu mai mare de 18.5 ani închisoare), iar în cazul
în care survine v marea corporal u oar sau medie – pedeapsa este
limitat potrivit art.350 alin.(1) C.Pen. la închisoare de la 7 la 20 ani,
23
iar dac a cauzat v marea grav a integrit ii corporale sau a
ii persoanei – închisoare de la 15 la 25 ani sau deten iune pe
via . Preg tirea unui omor la comand a colaboratorului de poli ie
urmeaz a fi incriminat potrivit art.26, 145 C.pen., fiind pasibil de
pedeapsa închisorii pe un termen de pân la 12.5 ani.
Omorul la comand întotdeauna se comite la ini iativa i în
interesul unei persoane concrete (ter persoan ), denumit persoan
care face comanda de omor - „client” ori „beneficiar”. Autorul sus ine
idea precum c persoana care face comanda de omor apare în primul
rând ca instigator. În cazul în care în ac iunile lui se con in i elemente
de organizare, este vorba de un organizator (în ac iunile
organizatorului intrând i cele de instigare). Despre instigare se poate
vorbi în cazul în care este vorba despre un client, cunoscut cu autorul
preg tit a realiza comanda, precum i în cazul în care este un
beneficiar, în ambele situa ii dac nu realizeaz acte de organizare;
dac sunt înf ptuite cele din urm acte vom vorbi doar despre un
organizator. Diferen a de calificare este doar la trimiterea la art.42
alin.(2) ori (3) i art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. În cazul individualiz rii
se iau în vedere ac iunile de instigare, ac iunile de instigare i
organizare.
Luând în vedere aceste circumstan e, ac iunile persoanei care face
comanda de omor (client ori beneficiar) trebuie calificate: în baza
art.42 alin.(3) sau (4) C.pen. (organizator sau instigator) i literelor
corespunz toare ale art.145 alin.(3) C.pen., inclusiv i conform literei
m) al acestui aliniat – în cazurile când are loc comandarea omorului
inten ionat în prezen a circumstan elor agravante; dac omorul
inten ionat a fost comandat mai multor persoane – ac iunile persoanei
care face comanda de omor trebuie incriminate în baza art.42 alin.(3)
sau (4) C.pen. i art.145 alin.(3) lit.f), m) C.pen. (s vâr it de dou sau
mai multe persoane, la comand ); în baza art.42 alin.(3) sau (4) C.pen.
i art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. în cazul când se face comanda de omor
inten ionat în lipsa circumstan elor agravante prev zute de art.145
alin.(3) C.pen. (cu excep ia prezen ei unei concuren e ale normelor
generale i speciale); în cazul în care a fost f cut comanda de omor,
iar din anumite situa ii legislative apare necesitatea invoc rii unor
anumitor norme speciale autorului, aceste norme sunt incriminate i
organizatorului ori instigatorului infrac iunii; în cazul în care a fost
instigat ori organizat omorul la comand , îns de fapt autorul a
24
înscenat fapta de omor, de fapt victima r mânând în via , instigatorul
ori organizatorul vor fi supu i r spunderii penale în baza art.42 alin.(2)
ori (3) C.pen. i art.145 alin.(2) lit.m) C.pen.
În calitate de instigator ori organizator în comiterea unei
infrac iuni poate ap rea i o ter persoan care se afl în afara celei de
beneficiar - intermediar. Nu este exclus i situa ia includerii în
ac iune a momentelor de organizare a infrac iunii mai multor persoane.
De asemenea actele de complicitate, de i pot s se con in în cadrul
manifest rilor exterioare ale beneficiarului, clientului, precum i a
persoanei intermediare, dar poate s apar i drept o ter persoan ,
care se g se te în afara ac iunilor consemnate.
Ac iunile persoanei care a acordat ajutor la s vâr irea omorului la
comand (l-a sus inut pe autor sau pe persoana care a f cut comanda
de omor, a luat parte la încheierea acordului referitor la omor etc.)
trebuie examinate ca complicitate la omor la comand i urmeaz a fi
încadrate în baza art.42 alin.(5) C.pen. i art.145 alin.(3) lit.m) C.pen.
cu luarea în vedere a acelor circumstan e, care determin specificul
calific rii ac iunilor autorului i clientului, beneficiarului.
În paragraful trei, cu titlul Omorul la comand i participa ia
penal , este constatat corela ia între institu ia participa iei penale i
omorul la comand .
În acest sens, se precizeaz c în cadrul infrac iunii de omor la
comand participarea mai multor persoane poate îmbr ca diferite
forme, fapt care se refer , în primul rând, la existen a obligatorie a
autorului i clientului (instigatorul) infrac iunii. În al doilea rând, dup
cum demonstreaz practica judiciar privind omorurile la comand ,
faptele în cauz pot fi comise atât cu participarea intermediarului, atât
i f participarea acestuia. În alte cazuri activitatea de organizare
poate fi cumulat i cu cea de instigare ori complicitate.
În viziunea autorului actele de organizare a omorului la comand
le poate realiza atât o persoan în parte, cât i al i participan i la
infrac iune - instigatorul ori complicele infrac iunii. Îns idea de a
comite infrac iunea vine întotdeauna din partea instigatorului.
În cazul în care avem cea mai simpl form de comitere a
omorului la comand (instigator-autor), faptele autorului urmeaz a fi
încadrate în baza art.145 alin.(3) lit.m) C.pen., iar cele ale
organizatorului potrivit art.42, art.145 alin.(3) lit.m) C.pen.

25
 În aceast ordine de idei nu este sus inut punctul de vedere expus
în literatura de specialitate precum c omorul s vâr it la comand este
concomitent i omor s vâr it prin participa ie. Aceasta, se precizeaz ,
este posibil doar în anumite cazuri. De asemenea nu este acceptat
opinia oferit de unii autori precum c în baza interpret rii gramaticale
a normelor vizând r spunderea penal pentru omor la comand i
omor comis de dou sau mai multe persoane fapta se calific în baza
unui concurs de infrac iuni în raport doar fa de autor. În ceea ce
vizeaz persoana care face comanda de omor, atunci, accentueaz
autorii N.Vetrov i Iu.Leapunov, fapta acestuia este supus r spunderii
penale doar în baza semnului accidental – comiterea omorului de c tre
un grup de persoane, un grup de persoane cu în elegere prealabil sau
un grup organizat cu trimitere obligatorie la art.42 C.pen., deoarece, se
argumenteaz c , în cazul omorului la comand este vorba doar despre
spunderea penal a autorilor, dar nu i a persoanelor care fac
comanda de omor. Aceast idee poate fi contestat prin considera ia c
în cazul normelor prev zute de Partea special a Codului penal al
Republicii Moldova, legiuitorul prezum r spunderea penal doar a
autorilor/coautorilor infrac iunii. În cazul în care fapta prejudiciabil
cu caracter penal este comis de c tre un alt participant la infrac iune,
aceasta urmeaz a fi încadrat potrivit normei incriminate autorului cu
invocarea art.42 C.pen.
Omorul comis de c tre dou sau mai multe persoane (art.145
alin.(3) lit.f) C.pen.) prevede s vâr irea acestuia de c tre mai mul i
subiec i ai infrac iunii (cel pu in dou persoane), fiecare dintre ei
realizând latura obiectiv a infrac iunii (coautori). În cazul în care
nemijlocit dou sau mai multe persoane comit omorul la comand ,
faptele coautorilor vor fi încadrate în baza art.145 alin.(3) lit.f) i m)
C.pen., îns cele ale altor participan i (evident c ne referim la
situa iile în care acestea posed semnele subiectului infrac iunii), care
au contribuit la realizarea activit ii infrac ionale de c tre coautori -
potrivit art.42, art.145 alin.(3) lit.f) i m) C.pen.
Concluziile i recomand rile la tez .
Studiul amplu realizat referitor la aspectele juridico-penale ale
omorului la comand – ca form accidental a omorului în ansamblu,
precum i a problemelor ce apar în leg tur cu încadrarea corect a
faptelor de acest gen permite de a înainta anumite concluzii atât cu

26
caracter teoretic, cât i practic. Printre cele mai importante am pune
accentul:
• A defini omorul (forma simpl – art.145 alin.(1) C.pen.) prin
prisma unei dispozi ii descriptive. În acest sens punem accent pe faptul
omorul poate fi numai inten ionat i nu este necesar o precizare
ad ug toare ce reiese din titlul art.145 C.pen. – omorul inten ionat. În
final am ob ine urm toare redac ie: omorul, adic lipsirea ilegal cu
inten ie de via a altei persoane.
Evident c legiuitorul, în cazul în care ne raport m la legisla ia
penal anterioar , punea accent pe existen a unui omor atât inten ionat
(art.88-89 C.pen. vechi), cât din impruden (art.93 C.pen. vechi). În
contextul normativit ii penale curente, acest moment este exclus în
îns i dispozi iile adoptate: în cazul în care se pune accent pe lipsirea
cu inten ie de via a altei persoane legiuitorul opereaz cu no iunea de
omor, iar în cazul altor forme de vinov ie, adic impruden a – cu
sintagma „lipsire de via ”. O excep ie la acest compartiment este cea
legat de lipsirea de via la dorin a persoanei.
• A exclude din con inutul normativit ii penale, în scopul
lichid rii unor coliziuni, precum i în scop de excludere a anumitor
erori judiciare, anumite norme speciale referitoare la omor.
Aceast necesitate este dictat de faptul c legiuitorul, de multe
ori, pretinde de a evalua cât se poate mai posibil anumite modalit i
faptice ale omorului, în acest scop creând dificult i în ceea ce prive te
aplicarea cât mai corect i mai u oar a acestor norme. De asemenea,
apelându-se la metoda logic de interpretare a normelor juridice,
persoana ocupat cu aplicarea acestor norme este pus în situa ia de a
opera nu conform sensului expus de legiuitor, ci conform aprecierilor
individuale, care se prezint a fi corect .
• A stabili în mod clar delimitarea etimologic i juridic a
no iunilor de client i beneficiar. Aceast precizare se impune mai
mult în contextul determin rii formulei de ac iune în cazul unui omor
la comand .
Drept urmare, prin clientul ar trebui de în eles persoana care
angajeaz nemijlocit o alt persoan în scop de a comite un omor.
Beneficiarul este acea persoan care angajeaz o alt persoan
(intermediar) pentru a ac iona în numele s u i a realiza omorul la
comand cu „mâinile altuia”.
27
 • A constata faptul c omorul la comand nu constituie
întotdeauna o participa ie penal . În plus, în cazul în care vorbim
despre prezen a participa iei la omorul la comand , apel m în mod
direct i nemijlocit la o participa ie complex , i nu una simpl .
Luând în vedere majoritatea formulelor faptice de realizare a
omorului la comand , constat m faptul, c , de regul , omorul la
comand este descris prin prisma semnelor unei participa ii complexe.
În opinia noastr , îns , poate fi cazul de incriminare a unui omor la
comand i în lipsa semnelor participa iei penale. Despre existen a
unei participa ii simple în cazul omorului la comand nu se poate de
vorbit. În plus, incriminarea omorului prin forma simpl a participa iei
este separat de omorul la comand în îns i dispozi ia art.145 alin.(3)
C.pen.
• A propune includerea unei norme separate referitoare la
omorul la comand . Aceast idee î i are argumentarea nu pur i
simplu în crearea unei norme speciale, indicat de etapicitatea i
manifestarea unor modalit i faptice anume în asemenea form de
manifestare, ci din considerentele atragerii la r spundere penal a
tuturor participan ilor conform acestei incrimin ri normative. În acest
context, se propune urm toare dispozi ie:
Art.145/1 C.pen. Omorul la comand
Omorul la comand , adic lipsirea de via ilegal i cu inten ie a
altei persoane la comanda alteia, precum i tentativa de omor la
comand ,
- se pedepse te cu închisoare pe un termen de la 20 la 25 ani sau cu
deten iune pe via .
Instigarea ori organizarea omorului la comand ,
- se pedepse te cu închisoare pe un termen de la 20 la 25 ani sau cu
deten iune pe via .
• În contextul determin rii semnelor omorului la comand
trebuie luate în vedere în mod obligatoriu semnele omorului simplu .
În cazul în care ar fi o norm distinct a omorului la comand , vom
determina o concuren între o norm general i alta special , în cazul
concuren ei dintre diferite modalit i agravante ale omorului i omorul
la comand – va fi situa ia const rii unei concuren e dintre o parte i
un întreg. Ac iunile complicelui vor fi încadrate prin invocarea art.42
i a art.145/1 C.pen.
28
 Publica ii la tem :
A. Pareniuc
1. Omorul la comand . Studiul monografic. //
Ed. tiin a. Chi in u, 2005, 198 p.
A. Pareniuc
2. No iunea omorului la comand . Aspecte generale de cercetare. //
Materialele Conferin ei tiin ifico-practice interna ionale
„Criminalitatea în R. Moldova: starea actual , tendin ele, m surile
de prevenire i combatere” din 18-19 aprilie 2003, Chi in u, 2003,
p.197-201.
V. Berliba, A. Pareniuc
3. Omorul la comand – form special a participa iei penale sau
nu? //
Materialele Conferin ei tiin ifice interna ionale teoretico-practice
„Criminalitatea regional : probleme i perspective de prevenire i
combatere” din 25-26 mai 2005, Chi in u, 2005, p.125-131
V. Cu nir, A. Pareniuc
4. Procedee de calificare a omorului la comand . //
Materialele Conferin ei tiin ifice interna ionale teoretico-practice
„Criminalitatea regional : probleme i perspective de prevenire i
combatere” din 25-26 mai 2005, Chi in u, 2005, p.119-127
A. Pareniuc
5. Caracteristica criminalistic a omorului la comand . //
Revista na ional de drept. Chi in u 2005. Nr. 10, p.14- 17
A. Pareniuc
6. No iunea omorului la comand . //
Revista na ional de drept. Chi in u 2005 Nr. 11, p.11-14
A. Pareniuc
7. Descoperirea infrac iunilor – activitatea complex a tuturor
serviciilor OAI. //
Analele tiin ifice ale Academiei „ tefan cel Mare” a MAI al
R.M., Edi ia a IV-a. Chi in u 2003, pag.247-251

29
 , ,
.
.
–
,
. ,
,
.
,
, , ,
, –
, , , ,
. – –
,
, .
, ,
,
. ,
,
, .
, , ,
, , ,
, ( .145 .(1)
.), - , 145
.(3) . (m) . –
–
).
,
, , ,

, ,
,
.
,
, ,

, .

, .

30
 Summary
Many problems that appear at the same time with coming in force of a new
criminal legislation are connected with murder incrimination at a general level
and with different normative and action modalities of it. A good example of the
discussed situation is ordered murder.
Ordered murder – is a relatively new incrimination within the normative
aspect, and is pervaded by a vast range of implications with contradictory
character. A reduced number of scientifically investigations realized at this
compartment, established some minimal possibilities of the right and merged
qualification of the crimes attributed to this type.
This paper studies the general and common aspects, which are specific to the
crimes against the life of a person, from the one side, and from the other, one of
the normative qualified modalities of the murder is ordered murder, which
represents a simple murder with the adding of an order to murder. But this
legislative statement “ordered” creates big difficulties as well for qualification of
the action as similar murder, as for the process of this type crime investigation.
The subject under discussion is an attempt to take an evidence of some
essential problems which characterize the ordered murder. It is obvious that this
subject was lightly approached and analyzed by some local authors, but until the
actual moment there was not concluded a systematic study consecrated to
ordered murder.
The author of the paper investigated the signs which first of all characterize
a murder, starting with premises that an ordered murder, according to criminal
normative is a murder committed with intention (art.145 al.(1) Criminal Code)
and at a certain order which is a circumstantial sign foreseen by art.145 al.(3)
letter m. of Criminal Code. Within the general and special norm it is imposed the
qualified one (special).
Dealing with the suggested for examination subject, the fact that an ordered
murder is always committed by a few persons was hold in mind, the fact which
emphasizes the connection of this normative modality of a murder with
institution of criminal participation.
During the process of criminal law framing of a crime as an ordered murder,
according to the opinion of the author, criminological aspect of the discussed
crime, at which the author made references, is of great interest.
Simultaneous with the innovative treatment, the opinions of some local
authors together with the opinions of the authors from the other countries had
been analyzed and interpreted in this paper, as well as the aspects connected with
judiciary practice on criminal law settlements of this chapter, with the exposed
comments and critics.
The author also submits a number of conclusions and suggestions on the
investigated subject within the framework of the paper “ordered murder”.

31
 Cuvinte cheie:
Infrac iuni contra vie ii persoanei, omor, omor inten ionat, omor
simplu, omor circumstan ial, omor la comand , omor s vâr it în
interes material, omor s vâr it de dou sau mai multe persoane, chiler,
beneficiar, client, participant la infrac iune, intermediar, organizator,
instigator, complice, conspirativitate, remunera ie (recompens ), crim
organizat .

:
, ,
, , ,
, , ,
, ,
, , , , ,
, , .

Key words:
Crimes against human life, murder, ordinary murder,
circumstantial murder, premeditated murder, ordered murder, murder
committed in material interest, murder committed by two or more
persons, killer, beneficiary, client, participant of the crime,
intermediary, organizer, accomplice, conspiracy, reward, organized
crime.

32