Factorii de influenţă ai evoluţiei comerţului internaţional

Principalii factorii de influenţă

1. Redefinirea constantă a raportului de forţe în plan economic şi comercial;

2. Problemele complexe aflate pe agenda de negocieri CI
3. Apariţia şi maturizarea fenomenelor de integrare economică regională;
4. Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică comercială;
5. Fenomenele cu evoluţie complexă asupra economiei internaţionale,
6. Progresul tehnico-ştiinţific,
7. Instituţionalizarea comerţului internaţional,
8. Globalizarea sistemelor de producţie,
9. Redefinirea rolului companiilor transnaţionale.

Redefinirea raportului de forţe

- Comerţul internaţional continuă să crească în ritmuri tot mai rapide

- Ideile economice ajunse la maturitate în ţările dezvoltate sunt tot mai mult asumate
de ţările în curs de dezvoltare şi de cele în tranziţie,
- În următorii ani, productivitatea va atinge un nivel care va redesena tabloul polilor
de putere,
- Se maturizează a treia revoluţie industrială care face ca lumea să devină
multipolară.
- Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de
dezvoltare;
- Europa şi America trebuie să-şi asume provocările lansate în alte zone şi să caute
soluţii la acestea;
- Se redefineşte scala avantajelor comparative şi competitive;
- In ultimele decenii s-a vorbit de ”dragoni şi tigrii asiatici” şi de ”gazele americane
şi
- europene”;
- Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele liberului schimb şi ale economiei de
piaţă.

Probleme sensibile aflate pe agenda negocierilor comerciale

- Politicile şi practicile în domeniul concurenţei;

- Problematica ambientală;
- Respectarea drepturilor economice ale lucrătorilor;
- Aspectele comerciale ale DPI,
- Aspectele comerciale ale proceselor investiţionale;
- Comerţul cu servicii;
- Soluţionarea noii generaţii de diferende comerciale
 - În condiţiile acestui fragil dar dinamic raport de forţe SCI are nevoie de noi ancore
mai solide, dar mai flexibile pentru a reuşi să gestioneze riscurile globale;
- Tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv al ţărilor devenind unul al
blocurilor comerciale;
- Cea mai mare parte a fluxurilor comerciale se derulează în interiorul QUAD;
- Modificările produse în arhitectura raporturilor de forţe în plan economic şi
comercial influenţează dinamica, structura şi orientarea geografică a fluxurilor
comerciale

Tabloul raporturilor de forţe poate fi sintetizat astfel:

Situaţia Europei nu este semnificativ mai bună sau mai rea decât a celorlalte
regiuni( fragmentare politică, tensiuni etnice, creştere economică relativ modestă, accentuarea
competiţiei pentru factori de producţie);
SUA trebuie să facă faţă unui echilibru sensibil între dimensiunea geopolitică şi cea
comercială, să-şi sporească competitivitatea externă şi să facă gesturi politice surprinzătoare;
Ţările din Asia trebuie să depăşească efectele crizei, să se înscrie pe culoarele integrării
de tip deschis;
Ţările în tranziţie trebuie să-şi definitiveze restructurarea arhitecturii relaţiilor
comerciale.

Apariţia şi maturizarea grupărilor regionale

S-au constituit iniţial ca derogări de la CNMF sub formă de zone de liber schimb şi
uniuni vamale;
Ca urmare a efectelor de creare şi deturnare de comerţ au amplificat dar şi distorsionat
fluxurile comerciale tradiţionale;
Devin laboratoare unde se experimentează noi norme de conduită în plan comercial;
Regionalizarea nu este incompatibilă cu dezideratul de liberalizare comercială;
Consacră noi actori comerciali cu o forţă comercială şi de negociere sporită.
Ţărilor care nu participă încă la astfel de grupări nu le rămâne decât să adere la cele
existente sau să creeze noi grupări;
Marile puteri comerciale care au respins regionalizarea şi-au schimbat între timp
vocaţia;
Crearea unor grupări integraţionisteinternalizează schimburile comerciale, creează noi
centuri protecţioniste,redefineşte scala avantajelor comparative, accentuează concurenţa,
uniformizează şi simplifică reglementările.

Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică comercială

Comerţul internaţional este derulat în condiţiile unei concurenţe imperfectate de
obstacole comerciale;
Gama acestor bariere s-a îmbogăţit iar eficacitatea lor a sporit continuu;
 S-a conturat o lege a protecţiei constante;
Generează însemnate pierderi de bunăstare;
Puseurile de protecţionism însoţesc de regulă momentele de conjunctură nefavorabilă;
Barierele subminează bazele specializării.

Fenomenele cu evoluţie complexă asupra economiei internaţionale

Se prezintă sub forma: exploziei preţurilor la unii factori de producţie, crizelor

structurale, volatilităţii cursurilor valutare, conştientizării caracterului epuizabil al resurselor;
Raportul de schimb s-a deteriorat în defavoarea ţărilor în curs de dezvoltare;
În deceniile 8, 9 şi 10 ale secolului trecut s-a conturat o corelaţie interesantă între
fluxurile de mărfuri şi cele de capital şi tehnologie.

Progresul tehnico-ştiinţific

Evoluţiile tehnologice au modificat determinanţii comerţului internaţional pe toate

axele sale;
-s-a diversificat gama produselor şi serviciilor;
- s-a redus distanţa economică dintre agenţii economici;
- se creează noi oportunităţi de afaceri,
- creşte numărul de consumatori şi solvabilitatea acestora;
- se modernizează reţelele de distribuţie şi se produce internaţionalizarea acestora.

Instituţionalizarea comerţului internaţional

A devenit necesară ca urmare a:

- apariţiei unor noi actori ai comerţului;
- modificării reacţiei firmelor la noii stimuli ai pieţei;
- accentuării caracterului sinergic al instrumentelor de politică sectorială,
-diversificării factorilor care contribuie la schimbările societale.
S-a realizat sub o formă provizorie GATT, permanentizându-se prin crearea O.M.C.

Globalizarea sistemelor de producţie

Transformările tehnologice şi liberalizarea comercială au deplasat limitele opţiunilor

productive;
O parte tot mai mare din comerţul internaţional este produsul sistemelor globale de
producţie;
Analiştii denumesc acest proces dezintegrare verticală a producţiei sau comerţ
intraprodus;
La dinamizarea acestui proces au contribuit barierele comerciale dar şi noile tehnici de
comunicare.

Redefinirea rolului companiilor transnaţionale

 Noile schimbări în tabloul comercial au făcut posibilă globalizarea, iar CTN au
transpus-o în practică,
CTN nu sunt actori noi ai tabloului economic, ce s-a schimbat este doar rolul lor în
cadrul schimburilor comerciale;
Este comentabilă comparaţia între potenţialul statelor şi cel al corporaţiilor;
Comerţul internaţional este tot mai mult o afacere intracorporatistă.