Accizele reprezint taxele de consumaie pe produs.

De obicei ele sunt aezate asupra

produselor cu cerere neelastic. Tipurile de produse cu aa o cerere sunt foarte diverse i
difer de la o ar la alta. Cadrul juridic principal n reglementarea accizelor este Titlul IV al
Codului fiscal.
Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se
consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest
fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept urmare,
accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica
In Romania se practica accize pe produse cum sunt: bauturile alcoolice, vinurile si
produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina premium,
regular si normala, benzina fara plumb si motorina), cafeaua, apele minerale si apele gazoase
cu continut de zahar sau de alte produse de indulcit si substante aromatizante, confectiile din
blanuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur si/sau platina, autoturismele si
autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie si apele de
toaleta, aparatele video de inregistrat sau de reprodus, camerele video, cuptoarele cu
microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru conditionat aerul.
Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura,
fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal,
produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele indigene, iar
cele destinate exportului, de regula nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru
calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. De exemplu, pentru
produsele din tutun nivelul acestor cote depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de procente.
O reglementare mai complexa si distincta a impozitelor speciale de consumatie s-a
introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispozitiile legale anterioare. Aceasta lege
reglementeaza doua forme ale impozitelor speciale de consumatie si anume: accizele la
unele produse din import si din tara si impozitul la titeiul din productia interna si gazele
naturale. In mod succint si pentru scopuri practice, se utilizeaza notiunea de "accize" pentru
ambele forme de impozite speciale de consumatie. Specific ambelor forme de impozite
speciale de consumatie este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza a circuitului
economic, respectiv de catre producatori, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele
fixe, dupa caz sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru cele din import.
Observam o deosebire esentiala fata de TVA, care se aplica la fiecare stadiu al circuitului
economic. Accizele se introduc in baza de impozitare a TVA.
Accizele constituie (in tarile in care se aplica) o sursa de venit apreciabila, facil de
obtinut, la un cost putin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afecteaza, in general,
bauturile, tigarile, automobilele si carburantii si furnizeaza majoritatea veniturilor procurate
de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv .
Accizele, in general, sunt sensibile la inflatie, ajungandu-se in perioade de inflatie
puternica la o scadere a randamentului accizelor (de altfel aceasta problema este actuala mai
mult sau mai putin pentru toate categoriile de impozite). Faptul ca se aplica supra valorii in
vama, la care se adauga taxele vamale, in cazul produselor importate, sau in suma fixa asupra
cantitatilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe sa-si diminueze randamentul in
conditii de inflatie puternica.
Apare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflatiei.
Partea accizelor in totalul prelevarilor obligatorii variaza de la o tara la alta: moderata
in Belgia, Germania, SUA si foarte ridicata in Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor
difera in egala masura: tarile nordice impoziteaza puternic bauturile alcoolice, tarile de sud
le taxeazafoarte putin, iar Franta, Germania si Belgia aplica taxe medii. Accizele,

constituind o sursa importanta de venituri bugetare, usor de procurat, prin ele se

urmaresc obiective bugetare dar si eficienta administrativa.
Regula de eficienta este urmatoarea: taxarea unui bun trebuie sa fie invers
proportionala cu elasticitatea cererii in raport cu pretul. Ori, produsele precum bauturile,
tigarile, aparatura electronica, carburantii etc. nu comporta substituiri puternice, deci cererea
lor este considerata, in general, inelastica in raport cu pretul. In realitate, inelasticitatea cererii
in raport cu pretul nu este intotdeauna verificata. Astfel, populatia este foarte sensibila la
costul carburantului. Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul in comun si astfel o
modificare a costului carburantului provoaca substituiri intre cele doua modalitati de
transport. Anumite bauturi de calitate superioara au o puternica elasticitate in sensul ca
impozitul specific asupra acestor bunuri genereaza substituiri intre categorii de calitate
diferita. O crestere a preturilor la tigari exercita un efect de franare a consumului. S-a estimat
ca in Franta o crestere a texelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului
de tutun si de tigari. Franarea consumului se opune obiectivului de obtinere a veniturilor
bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, in general, vointei de descurajare a
consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit sa-si atinga scopul
respectiv franarea consumului trebuie ca cererea sa fie relativ elastica in raport cu preturile,
ipoteza care se dovedeste defavorabila realizarii celuilalt obiectiv asigurarea veniturilor
bugetare.
In ordinul nr. 444/19 aprilie 1994 se stabileste incadrarea in cotele de accize si in
clasele de calitate a tigaretelor si produselor din tutun, din productia interna si din import.
Pentru cele de calitate superioara cota de acciza este de 300%, pentru cele de calitate medie
cota de acciza era de 70%, iar pentru cele de calitate inferiora era de 45%.
Agentii economici prevazuti mai sus care cumpara de la producatorii individuali
produse de natura celor prevazute in anexa pentru comercializare sunt obligati sa calculeze si
sa verse la bugetul de stat accizele aferente cantitatilor cumparate.
Pentru anumite produse (tuica, rachiu) provenite din import si utilizate ca materie
prima, agentii economici prelucratori pot solicita restituirea accizelor platite in vama. Agentii
economici care comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in anexa nr. 1, introduse in
tara de catre persoane fizice, neinregistrate ca agenti economici, sunt obligati sa retina si sa
verse la bugetul de stat accizele stabilite potrivit legii.
Anexa 1 la Legea nr. 22/15 aprilie 1994 (inlocuieste Anexa 1 la Legea nr. 42/1993).

Nr.
crt

LISTA
taxelor speciale de consumatie (accize) pentru produsele din import si din tara
Denumirea produsului sau grupei de produse
Cota

1
Alcool*
2
Tuica si rachiuri naturale
3
Vinuri
4 Bauturi spirtoase, inclusiv lichioruri si bauturi obtinute prin distilare de
cereale din care:
- whisky, gin; rom si rachiuri din trestie de zahar
5

%
3
50
20
100

Bauturi pe baza de vin din care:

300
115

- coniac

200

- sampanie

115

- vin spumos si vermut

Bere din care:

45
55

- bere ambalata in cutii metalice

200

- bere ambalata in sticle sub 0.5 l

7
Cafea, inclusiv cafea cu inlocuitori
8
Cafea solubila
9
Tigarete si produse din tutun de calitate superioara
10
Tigarete si produse din tutun de calitate medie
11
Tigarete si produse din tutun de calitate inferioara
12 Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capra)
13
Mobilier scluptat
14
Articole de cristal
15
Bijuterii din materiale pretioase, inclusiv verighete
16
Benzina premium, regular si normala
17
Benzina fara plumb
18
Motorina auto (combustibil pentru motoare Diesel)
19
Autoturisme de oras (inclusiv din import, rulate) cu capacitatea
cilindrica a motorului peste 188 cmc
20
Produse de parfumerie
21
Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un
receptor de semnale videofonice; combine audio
22 Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetica sau compactdisc
23
Camera video
24
Cuptoare cu microunde
25
Motociclete, scutere si miniscutere
26
Aparate foto
27
Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless"
28
Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de raspuns
incorporat
29 Aparate pentru aer conditionat, de perete sau de ferestre, formand un

150
80
80
300
70
45
70
50
50
20
15
13.5
6
50
20
40
40
50
50
30
20
20
30
20

Nr.
crt
30

Denumirea produsului sau grupei de produse

Cota
%

singur corp
Arme de vanatoare
* Exclusiv alcool etilic de sinteza tip MS si IS

100

Nota:
pozitiile 1-8 inclusiv, baza de aplicare a cotelor pentru produsele din import cuprinde si
valoarea ambalajelor.
Pentru calculul accizelor de la pozitiile 9-11, Ministerul Finantelor va face, din punct de
vedere fiscal, incadrarea in grupele respective.
Accizele prevazute la pozitiile 16-18 se calculeaza si se datoreaza numai pentru carburantii
auto.
Pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti
economici, valorifate prin societati comerciale baza de impozitare o reprezinta
contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute in consignatie.
Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada cat
au acest regim. La produsele scose din rezerva de stat, plata accizelor se face de catre unitatile
detinatoare ale acestor stocuri, la livrarea produselo catre beneficiari.
Produsele exportate direct sau prin agenti economici ce isi desfasoara activitatea pe
baza de comision, precum si produselor importate in regim de tranzit sau importate temporar,
atat timp cat se afla in aceasta situatie, nu sunt supuse accizelor. In cazul in care agentii
economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la producatorii interni, in vederea
vanzarii la export, produse prevazute in anexa nr. 1, acestia pot solicita, restituirea accizelor
aferente produselor finite exportate.
La

Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in anexa asupra

bazei de impozitare care reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv
accizele;
b) pentru produsele din import valoarea in vama stabilita potrivit legii, la care se
adauga taxele vamale si alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de
produse;
c) pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti
economici, dar comercializate prin agenti economici contravaloarea ce se cuvine
deponentului pentru bunurile vandute.
Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, prin aplicarea
cotelor procentuale.
Momentul datorarii accizelor il constituie:
a) data efectuarii livrarii pentru producatori;
b) data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori;
c) data cumpararii pentru agentii economici achizitori;
d) data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin consignatie.
Sfera de aplicare. Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza
bugetului de stat, pentru anumite produse din tara si din import. Produsele pentru care se
datoreaza accize sunt:
a) alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei
alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar;
b) produsele din tutun;
c) produsele petroliere;

d) alte produse si grupe de produse.

Platitori de accize sunt:
a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar
obtinut in sistem de prestari de servicii;
b) agentii economici care cumpara de la producatorii individuali persoane fizice
produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare;
c) persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate
consumului individual in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe
vamale;
d) agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse accizelor, acordate ca dividende
sau ca plata in natura a actionarilor, asociatilor si dupa caz, persoanelor fizice.
Baza de impozitare reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna preturile de livrare, mai putin accizele,
respectiv pretul producatorului;
b) pentru produsele din import valoarea in vama plus taxele vamale;
c) pentru bunurile provenite de la persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici
contravaloarea ce se cuvine deponentului;
d) pentru bunuri amanetate de catre persoanele fizice si devenite proprietatea caselor
de amanet contravaloarea incasata de casele de amanet la vanzarea bunurilor respective, mai
putin accizele.
Scutiri. Sunt scutite de plata accizelor:
a) produsele exportate direct sau prin agenti economici care isi desfasoara activitatea
pe baza de comision; in cazul in care agentii economici care efectueaza operatiuni de export
cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse supuse accizelor,
acestia pot solicita in termen de 3 luni de la data efectuarii exportului, organelor fiscale
teritoriale, pe baza documentelor justificative, restituirea accizelor aferente produselor finite
exportate;
b) produsele comercializate prin magazinele autorizate sa comercializeze marfuri in
regim duty-free;
c) produsele importate in regim de tranzit sau import temporar, atat timp cat se afla in
aceasta situatie;
d) bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct din imprumuturi
nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordate de
guverne straine, organisme internationale si organizatii non-profit si de caritate, institutiilor de
invatamant si de cultura, ministerelor, altor organe ale administratie publice, in conditile
stabilite de Ministerul Finantelor;
e) produsele livrate la rezerva de stat, pe perioada cat au acest regim;
f) bunurile prevazute la nr crt 8 din anexa nr 2 constituie ca aport in natura sau
achizitionate din aportul in numerar, in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor;
g) alcoolul etilic alimentar, utilizat in productia de medicamente, de alcool medical;
h) alcoolul etilic alimentar, utilizat in scop medical in spitale si farmacii.
Pentru aceste produse scutirea se acorda prin restituirea accizelor platite la
achizitionarea acestora.
Momentul datorarii accizelor
a) data efectuarii livrarii pentru produsele din productia interna;
b) data efectuarii formalitatilor de receptie a alcoolului etilic alimentar rezultat din
procesare la prestatorul de servicii;
c) data transferului alcoolului etilic alimentar din statia de productie in cea de
prelucrare a acestuia in bauturi alcoolice in cazul unitatilor care detin atat sectii de
producere a alcoolului etilic alimentar, cat si de producere a bauturilor alcoolice;

d) data inregistrarii declaratiei vamale de import pentru importatori;

e) data cumpararii pentru agentii economici achizitori:
f) data vanzarii bunurilor (pentru cele vandute de agentii economici gen consignatie).
Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna. Pentru titeiul si
gazele naturale din productia interna, agentii economici autorizati datoreaza bugetului de stat
impozit din momentul livrarii.
Impozitul datorat precede taxa pe valoare adaugata si se calculeaza prin aplicarea
sumelor stabilite in lei pe unitatea de masura. Impozitul se corecteaza de catre Guvern la
propunerea Ministerului Finantelor, in functie de modificarile intervenite in nivelul preturilor
la import si la cele cu ridicata.
Aprecieri finale. Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a accizelor datorate la
bugetul de stat, stabilite in ECU pe unitatea de masura, se determina prin trasformarea
sumelor exprimate in ECU la cursul de schimb valutar comunicat de BNR.
Raspunderea calcularii si varsarii la bugetul de stat a accizelor si impozitului la titeiul
si la gazele naturale din productia interna, revine platitorilor.
Platitorii de accize, de impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna, au
obligatia sa depuna lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoarele, pe baza decontului de
impunere, prin virament sau in numerar, dupa caz, in contul bugetului de stat, deschis la
unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, iar pentru produsele din import, la organele vamale,
concomitent cu plata taxelor vamale.
Neplata la timp a taxelor speciale de consumatie atrage dupa sine perceperea de
majorari de intarziere.
Cursul de schimb valutar pentru calculul accizelor datorate bugetului de stat va fi de
3.7364 lei/euro, incepand de la 1 ianuarie 2009. Conform Codului Fiscal, valoarea in lei a
accizelor datorata bugetului de stat se determina pe baza cursului de schimb valutar stabilit de
Banca Centrala Europeana (BCE) in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent
si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pe 1 octombrie 2008, BCE a stabilit un
curs de 3.7364 lei/euro.

Analiza accizelor
Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate
asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care
nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest
fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat
mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor
produse care au o cerere neelastica, cum sunt: vinul, cidrul,
berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zaharul,
ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul,
spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie);
produsele din tutun, alcoolul, zaharul etc. (in Indonezia);
produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele
industriei chimice, produsele textile si din iuta etc. (in India);
hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, bauturile
nealcoolice si cimentul (in Thailanda) etc.
In Romania se practica accize pe produse cum sunt:
bauturile alcoolice, vinurile si produsele pe baza de vin, berea,
produse din tutun, produsele petroliere (benzina premium,
regular si normala, benzina fara plumb si motorina), cafeaua,
apele minerale si apele gazoase cu continut de zahar sau de
alte produse de indulcit si substante aromatizante, confectiile
din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur
si/sau platina, autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv
din import, rulate), parfumurile, apele de colonie si apele de
toaleta, aparatele video de inregistrat sau de reprodus,
camerele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile,
aparatele pentru conditionat aerul.
Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma
fixa pe unitatea de masura, fie in baza unor cote procentuale
aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal, produsele
provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si
produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regula nu
sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea
accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. De
exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote
depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de procente.

In tara noastra, in perioada de dupa Revolutia din

decembrie 1989, regimul accizelor a fost instituit prin Legea
nr.42/1993. In conformitate cu aceasta lege, accizele se
calculau, in principal, in baza sistemului ad-valorem prin
aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. La
tigarete, acciza era stabilita in suma fixa pe unitatea de
masura. Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o serie
de aspecte negative, cum sunt: fenomene de evaziune fiscala in
cazul bauturilor alcoolice prin subevaluarea bazei de impozitare
si comercializarea ilicita a produselor de acest gen provenite din
import; concurenta neloiala in randul producatorilor de alcool si
bauturi alcoolice. Pentru inlaturarea acestor carente, prin
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la
sistemul ad-valorem la calcularea accizelor in baza unei sume
fixe stabilite pe unitate de masura si exprimata in ECU. Acest
din urma sistem viza produse si grupe de produse ca: alcool,
bauturi alcoolice, tigarete, cafea si produse petroliere si a intrat
in vigoare la 1 ian. 1998.
Aplicarea in practica a sistemului bazat pe sume fixe/um
exprimate in ECU a intampinat o serie de dificultati. Este vorba
mai intai de faptul ca modalitatea de determinare a sumelor in
lei datorate statului drept accize era greoaie, deoarece trebuia
sa tina cont de fluctuatia periodica a cursului leu/ECU. Acest
fenomen exercita o influenta negativa asupra preturilor de
livrare care trebuiau actualizate in permanenta.
De asemenea, pentru a se evita o dubla impozitare se
admitea ca in cazul unor produse (este vorba de bauturi
alcoolice si cafea) sa se deduca din accizele datorate bugetului
de stat pentru produsele finale, accizele aferente materiilor
prime introduse in procesul de prelucrare. Practicarea acestor
deduceri i-a dezavantajat pe agentii economici care utilizau
materii prime impuse cu accize. Dezavantajul este determinat
de faptul ca accizele erau stabilite in ECU, iar trasformarea lor
in lei are loc in momente diferite, in functie de obiectul de
activitate al agentului economic. Astfel, acesta din urma poate
aparea in postura de producator de materii prime sau de
prelucrator al acestora. Influenta negativa a cursului de schimb
apare intotdeauna in costurile de productie ale agentului
economic care beneficiaza de dreptul de deducere a accizelor.
Transformarea in lei a sumelor exprimate in ECU nu este nici ea

facila, deoarece se bazeaza pe utilizarea saptamanala a cursului

de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei.
Cu toate ca sistemul de accize stabilite in ECU pe unitate
de masura a reprezentat un pas important in directia
armonizarii cu legislatia din Uniunea Europeana, el nu a putut
contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase, astfel ca s-a
inregistrat o scadere alarmanta a veniturilor bugetare provenite
din accize. Drept urmare, prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 50/1998 se prevede ca de la 1 ianuarie 1999 sa
se treaca la:
stabilirea de accize in lei/UM pentru alcool, bauturi alcoolice,
vinuri si produse pe baza de vin, bere, produse din tutun,
cafea;
actualizarea trimestriala (prin ordin al ministrului finantelor) a
nivelului accizelor stabilite in lei, in functie de evolutia ratei
inflatiei si a cursului de schimb valutar pentru produsele:
alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea;
pentru a se limita aria evaziunii fiscale si pentru a usura
misiunea organelor fiscale cu atributii de control privind
determinarea corecta a cuantumului accizelor datorate
bugetului de stat, in cazul alcoolului etilic alimentar, al
bauturilor alcoolice si al oricaror altor produse destinate
industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic
alimentar, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura
data de catre agentul economic producator sau importator.
1.1Scurta introducere in problematica accizelor
Ca o categorie a impozitelor de consumatie, impozitele
speciale de consumatie au un rol si forme diferite de la o tara la
alta, in contrast cu impozitele generale de consumatie cum
este TVA-ul care au multiple trasaturi si reglementari comune in
statele in care se aplica. In general, taxele speciale de
consumatie se aplica in asociere cu cele generale de
consumatie. O reglementare mai complexa si o frecventa mai
mare detin impozitele generale de consumatie, cum este cazul
taxei pe valoare adaugata. In tara nostra, categoria impozitelor
speciale de consumatie a premers categoriei impozitelor
generale de consumatie. Astfel, impozitele speciale de

consumatie au fost introduse in noiembrie 1991 (prin HG nr.

779/1991), pe cand impozitele generale de consumatie,
reprezentate prin TVA se aplica de la 1 iulie 1993. O
reglementare mai complexa si distincta a impozitelor speciale
de consumatie s-a introdus prin Legea nr. 42/1993, care a
abrogat
dispozitiile
legale
anterioare.
Aceasta
lege
reglementeaza doua forme ale impozitelor speciale de
consumatie si anume: accizele la unele produse din import si
din tara si impozitul la titeiul din productia interna si gazele
naturale. In mod succint si pentru scopuri practice, se utilizeaza
notiunea de 'accize' pentru ambele forme de impozite speciale
de consumatie. Specific ambelor forme de impozite speciale de
consumatie este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura
faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori,
importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, dupa caz
sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si
pentru cele din import. Observam o deosebire esentiala fata de
TVA, care se aplica la fiecare stadiu al circuitului economic.
Accizele se introduc in baza de impozitare a TVA.
Accizele constituie (in tarile in care se aplica) o sursa
de venit apreciabila, facil de obtinut, la un cost putin
ridicat. Cotele cele mai mari de accize afecteaza, in general,
bauturile, tigarile, automobilele si carburantii si furnizeaza
majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra
consumului, respectiv .
Accizele,
in
general,
sunt
sensibile
la
inflatie, ajungandu-se in perioade de inflatie puternica la o
scadere a randamentului accizelor (de altfel aceasta problema
este actuala mai mult sau mai putin pentru toate categoriile de
impozite). Faptul ca se aplica supra valorii in vama, la care se
adauga taxele vamale, in cazul produselor importate, sau in
suma fixa asupra cantitatilor de petrol sau gaze livrate, face ca
aceste taxe sa-si diminueze randamentul in conditii de inflatie
puternica.
Apare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru
a compensa efectele inflatiei. Partea accizelor in totalul
prelevarilor obligatorii variaza de la o tara la
alta: moderata in Belgia, Germania, SUA si foarte ridicata in
Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor difera in egala
masura: tarile nordice impoziteaza puternic bauturile alcoolice,

tarile de sud le taxeazafoarte putin, iar Franta, Germania si

Belgia aplica taxe medii. Accizele, constituind o sursa
importanta de venituri bugetare, usor de procurat, prin
ele se urmaresc obiective bugetare dar si eficienta
administrativa.
Regula de eficienta este urmatoarea: taxarea unui bun
trebuie sa fie invers proportionala cu elasticitatea cererii
in raport cu pretul. Ori, produsele precum bauturile, tigarile,
aparatura electronica, carburantii etc. nu comporta substituiri
puternice, deci cererea lor este considerata, in general,
inelastica in raport cu pretul. In realitate, inelasticitatea cererii
in raport cu pretul nu este intotdeauna verificata. Astfel,
populatia este foarte sensibila la costul carburantului.
Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul in comun si
astfel o modificare a costului carburantului provoaca substituiri
intre cele doua modalitati de transport. Anumite bauturi de
calitate superioara au o puternica elasticitate in sensul ca
impozitul specific asupra acestor bunuri genereaza substituiri
intre categorii de calitate diferita. O crestere a preturilor la tigari
exercita un efect de franare a consumului. S-a estimat ca in
Franta o crestere a texelor indirecte de 20% conduce la o
reducere de 4% a consumului de tutun si de tigari. Franarea
consumului se opune obiectivului de obtinere a veniturilor
bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, in
general, vointei de descurajare a consumurilor excesive de
anumite produse. Dar pentru ca acest impozit sa-si atinga
scopul respectiv franarea consumului trebuie ca cererea sa
fie relativ elastica in raport cu preturile, ipoteza care se
dovedeste defavorabila realizarii celuilalt obiectiv asigurarea
veniturilor bugetare.
1.2Studiul legislativ privind accizele
Sfera de aplicare. Pentru anumite produse (prevazute in
anexa de la Legea nr. 22/15 aprilie 1994 care a inlocuit
anexa de la Legea nr. 42/1 iulie 1993) agentii economici,
persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice
autorizate care produc, importa, comercializeaza astfel de
produse, datoreaza bugetului de stat, taxe speciale de
consumatei (denumite accize). Pentru carburantii auto din
productia interna livrati prin societatile comerciale PECO cu
capital majoritar sau integral de stat, platitorii de accize sunt

aceste societati. Pentru carburantii livrati direct din rafinarii

catre alti beneficiari decat sistemul PECO accizele sunt datorate
de rafinarii.
In ordinul nr. 444/19 aprilie 1994 se stabileste incadrarea
in cotele de accize si in clasele de calitate a tigaretelor si
produselor din tutun, din productia interna si din import. Pentru
cele de calitate superioara cota de acciza este de 300%, pentru
cele de calitate medie cota de acciza era de 70%, iar pentru
cele de calitate inferiora era de 45%.
Agentii economici prevazuti mai sus care cumpara de la
producatorii individuali produse de natura celor prevazute in
anexa pentru comercializare sunt obligati sa calculeze si sa
verse la bugetul de stat accizele aferente cantitatilor
cumparate.
Pentru anumite produse (tuica, rachiu) provenite din
import si utilizate ca materie prima, agentii economici
prelucratori pot solicita restituirea accizelor platite in vama.
Agentii economici care comercializeaza bunuri de natura celor
prevazute in anexa nr. 1, introduse in tara de catre persoane
fizice, neinregistrate ca agenti economici, sunt obligati sa retina
si sa verse la bugetul de stat accizele stabilite potrivit legii.
Anexa 1 la Legea nr. 22/15 aprilie 1994 (inlocuieste Anexa
1 la Legea nr. 42/1993).
LISTA
taxelor speciale de consumatie (accize) pentru produsele din import si din tara

Nr. crt

Denumirea produsului sau grupei de produse

Cota
%

1Alcool*

2Tuica si rachiuri naturale

50

3Vinuri

20

4Bauturi spirtoase, inclusiv lichioruri si bauturi obtinute prin distilare de cereale din care:
- whisky, gin; rom si rachiuri din trestie de zahar
5Bauturi pe baza de vin din care:

100
300
115

Nr. crt

Denumirea produsului sau grupei de produse

Cota
%

- coniac
- sampanie

200

- vin spumos si vermut

115
45

6Bere din care:

55

- bere ambalata in cutii metalice

200

- bere ambalata in sticle sub 0.5 l

150

7Cafea, inclusiv cafea cu inlocuitori

80

8Cafea solubila

80

9Tigarete si produse din tutun de calitate superioara

300

10Tigarete si produse din tutun de calitate medie

70

11Tigarete si produse din tutun de calitate inferioara

45

12Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capra)

70

13Mobilier scluptat

50

14Articole de cristal

50

15Bijuterii din materiale pretioase, inclusiv verighete

20

16Benzina premium, regular si normala

15

17Benzina fara plumb

18Motorina auto (combustibil pentru motoare Diesel)

13.5

19Autoturisme de oras (inclusiv din import, rulate) cu capacitatea cilindrica a motorului peste 188
cmc

50

20Produse de parfumerie

20

21Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un receptor de semnale

videofonice; combine audio

40

22Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetica sau compact-disc

40

23Camera video

50

Nr. crt

Denumirea produsului sau grupei de produse

Cota
%

24Cuptoare cu microunde

50

25Motociclete, scutere si miniscutere

30

26Aparate foto

20

27Aparat terminal telefonic individual tip 'Cordless'

20

28Aparat terminal telefonic tip 'Cordless' cu automat de raspuns incorporat

30

29Aparate pentru aer conditionat, de perete sau de ferestre, formand un singur corp

20

30Arme de vanatoare
* Exclusiv alcool etilic de sinteza tip MS si IS

Nota:
La

pozitiile 1-8 inclusiv, baza de aplicare a cotelor pentru

produsele din import cuprinde si valoarea ambalajelor.

Pentru

calculul accizelor de la pozitiile 9-11, Ministerul

Finantelor va face, din punct de vedere fiscal, incadrarea in
grupele respective.

Accizele

prevazute la pozitiile 16-18 se calculeaza si se

datoreaza numai pentru carburantii auto.

Pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice

neinregistrate ca agenti economici, valorifate prin societati
comerciale baza de impozitare o reprezinta contravaloarea ce
se cuvine deponentului pentru bunurile vandute in consignatie.
Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la
plata accizelor pe perioada cat au acest regim. La produsele
scose din rezerva de stat, plata accizelor se face de catre
unitatile detinatoare ale acestor stocuri, la livrarea produselo
catre beneficiari.
Produsele exportate direct sau prin agenti economici ce isi
desfasoara activitatea pe baza de comision, precum si
produselor importate in regim de tranzit sau importate
temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie, nu sunt

100

supuse accizelor. In cazul in care agentii economici care

efectueaza operatiuni de export cumpara de la producatorii
interni, in vederea vanzarii la export, produse prevazute in
anexa nr. 1, acestia pot solicita, restituirea accizelor aferente
produselor finite exportate.
1.3Modul de calcul si baza de impozitare (conform
Legii nr. 42/1 iulie 1993)
Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale
prevazute in anexa asupra bazei de impozitare care
reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna contravaloarea
bunurilor livrate, exclusiv accizele;
b) pentru produsele din import valoarea in vama stabilita
potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe
speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de
produse;
c) pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice
neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin
agenti economici contravaloarea ce se cuvine deponentului
pentru bunurile vandute.
Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza
o singura data, prin aplicarea cotelor procentuale.
Momentul datorarii accizelor il constituie:
a) data efectuarii livrarii pentru producatori;
b) data
importatori;

efectuarii

formalitatilor

de

vamuire

pentru

c) data cumpararii pentru agentii economici achizitori;

d) data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin
consignatie.
Impozitul la titeiul din productia intena si gazele
naturale. Pentru titeiul din productia interna, gazul metan,
agentii economici autorizati datoreaza bugetului de stat impozit

din momentul livrarii. Impozitul datorat se calculeaza prin

aplicareau unor sume stabilite asupra cantitatilor livrate.
Plata accizelor si a impozitului la titeiul din productia
interna si gazele naturale se efectueaza lunar, pana la data de
25 a lunii urmatoare, prin virare cu dispozitie de plata, cu cea
cu limita de suma sau cu numerar, la organele fiscale teritoriale
sau in conturi deschise la banci si trezorerii. Neplata accizelor
sau a impozitului la titeiul din productia interna si gazele
naturale la termenele stabilite, atrage majorarea sumei de plata
cu 0,3% pentru fiecare zi de intarziere. Calculul majorarilor de
intarziere se face din ziua lucratoare imediat urmatoare expirarii
termenului de plata si pana in ziua platii inclusiv. Diferentele in
minus constatate la verificarea accizelor si a impozitului la
titeiul din productia interna si gazele naturale se platesc in
termen de sapte zile de la data incheierii actului de control,
impreuna cu majorarile de intarziere, iar cele in plus se
compenseaza cu platile ulterioare sau se restituie, la cererile
platitorilor in acelasi termen.
Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control
evidenta privind calcularea accizelor sau a impozitului la titeiul
din productia interna si gazele naturale, dupa caz, datorate
bugetului de stat;
b) nerespectarea obligatiei de a tine evidentele privind
calculul si varsarea accizelor sau a impozitului la titeiul din
productia interna, dupa caz, datorate bugetului de stat;
c) nedepunerea in termen a decontului de impunere
privind accizele sau impozitul la titeiul din productia interna,
dupa caz.
Contraventiile se sanctioneaza cu amenda de la 100000 la
300000 lei.
Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se
prescriu in termen de 2 ani.
Termenul de prescriptie pentru stabilirea accizelor sau a
impozitului la titeiul din productia interna si dreptul de
executare silita a acestora este de 5 ani.

Contestatiile privind stabilirea si incasarea accizelor sau a

impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale,
dupa caz, si a majorarilor de intarziere se depun in termen de
30 de zile de la data instiintarii platitorilor si se rezolva printr-o
decizie motivata de catre Directia Generala a Finantelor Publice
si Controlului Financiar de Stat judeteana sau a Municipiului
Bucuresti, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrare.
Impotriva deciziei date se poate face plangere in termen de 40
de zile la Ministerul Finantelor, care, in cel mult 60 de zile de la
inregistrare, este obligata sa o solutioneze. Contestatiile sunt
supuse unei taxe de timbru de 2% din suma constatata.
Plangerile se timbreaza cu jumatate din taxa platita la
contestatie.
Cu aceasta ocazie se abroga HG -ul nr 779/1991.
Dupa o buna bucata de vreme de modificari si completari,
de abrogari partiale, Legea nr 42/1993 este abrogata. La
inceput Legea nr. 42/1993 a fost modificata si complatata prin
OG nr. 22/11 august 1995. Ulterior au actionat si alte acte
normative (inclusiv articole din legile bugetare pe 1996 si 1997)
in directia modificarii acestei legi. Dar a sosit ziua de luni, 29
decembrie 1997, in care a aparut Ordonanta de urgenta a
guvernului nr. 82 privind regimul accizelor si a taxelor indirecte.
Aceasta ordonanta abroga legea nr. 42/1993 si toate celelalte
acte normative contrare.
In continuare voi face o tratare a accizelor conform acestei
ordonante. Ordonanta contine cateva anexe care au fost
adaugate lucrarii.
Sfera de aplicare. Accizele reprezinta taxe speciale de
consumatie care se datoreaza bugetului de stat, pentru anumite
produse din tara si din import. Produsele pentru care se
datoreaza accize sunt:
a) alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte
produse destinate industriei alimentare sau consumului, care
contin alcool etilic alimentar;
b) produsele din tutun;
c) produsele petroliere;

d) alte produse si grupe de produse.

La punctul a) ' alcool alimentar', sunt cuprinse:
a) alcool etilic alimentar, produsele pe baza de alcool etilic
alimentar si bauturile alcoolice obtinute din distilare de cereale:
vodca, rom, lichioruri, whisky, gin etc.;
b) bauturi alcoolice naturale: tuica, rachiurile naturale etc;
c) vinurile si produsele pe baza de vin: vinuri spumoase,
alte produse pe baza de vin;
d) berea.
Platitorii de de accize, pentru produsele prevazute mai sus,
sunt agentii economici persoane juridice, asociatii familiale si
persoane fizice autorizate care produc sau importa astfel de
produse. Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit din tara sau
din import, utilizat ca materie prima in obtinerea bauturilor
alcoolice spirtoase, acciza se plateste o singura data de catre
agentul economic producator sau importator de alcool etilic
alimentar. Pentru bauturile alcoolice spirtoase, produse in tara
din alcool etilic alimentar, provenit din tara sau din import, nu
se mai datoreaza accize.
De asemenea, platitori de accize sunt:
a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de
alcool etilic alimentar obtinut in sistem de prestari de servicii;
b) agentii economici care cumpara de la producatorii
individuali persoane fizice produse de natura celor supuse
accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare;
c) persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi
alcoolice destinate consumului individual in cantitati ce
depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale;
d) agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse
accizelor, acordate ca dividende sau ca plata in natura a
actionarilor, asociatilor si dupa caz, persoanelor fizice.

Pentru alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice

alte produse destinate industriei alimentare sau consumului,
accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data de catre
agentul economic producator sau importator si sunt stabilite in
sume fixe exprimate in ECU pe unitatea de masura.
La punctul b), 'produse de tutun' se includ: tigaretele,
tigarile de foi, tutunul destinat fumatului etc.
Pentru produsele din tutun, platitorii de accize sunt agentii
economici persoane juridice, asociatii familiale si persoane
fizice autorizate care produc sau importa astfel de produse.
De asemenea, platitori de accize sunt persoanele fizice care
introduc in tara produse din tutun destinate consumului
individual, in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de
scutire de taxe vamale.
Pentru tigarete, indiferent de provenienta si calitatea
acestora, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica,
stabilita in ECU pe 1000 de tigarete, la care se adauga o cota de
20%, aplicata asupra bazei de impozitare. Acciza totala datorata
bugetului de stat pentru tigarete se reduce cu 20%, in situatia
in care agentii economici producatori utilizeaza in retetele de
fabricatie cel putin 50% tutun din productia interna.
Baza de impozitare pentru stabilirea
procentuale a accizelor la tigarete este:

componentei

a) pentru produsele din productia interna- pretul de livrare,

mai putin acciza, respectiv pretul producatorului, care nu poate
fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea
produsului respectiv;
b) pentru produsele din import valoarea in vama, la care
se adauga taxele vamale si alte taxe specifice, dupa caz.
La litera c) 'produse petroliere' se datoreaza accize
pentru carburanti.
Platitorii de accize pentru carburantii auto sunt agentii
economici producatori sau importatori de astfel de produse.
Pentru carburantii auto se datoreaza bugetului de stat accize
stabilite in ECU pe tona de produs finit

La litera d)'alte produse si grupe de produse' platitorii de

accize pentru produsele prevazute in anexa nr. 2 sunt agentii
economici persoane juridice, asociatii familiale si persoane
fizice autorizate care produc, importa si comercializeaza astfel
de produse. Platitori de accize sunt si persoanele fizice care
introduc in tara bunuri de natura celor prevazute la nr crt 8 din
anexa nr. 2. Agentii economici care comercializeaza bunuri de
natura celor prevazute in anexa nr.2, provenite de la persoane
fizice, inclusiv bunurile amanetate de catre persoanele fizice,
care au devenit proprietatea caselor de amanet, sunt obligati sa
retina si sa verse la bugetul de stat accizele stabilite (cu
exceptia bunurilor prevazute la nr crt 8 din anexa nr.2). Accizele
preced TVA si se calculeaza o singura data prin aplicarea cotelor
procentuale asupra bazei de impozitare.
Baza de impozitare reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna preturile de
livrare, mai putin accizele, respectiv pretul producatorului;
b) pentru produsele din import valoarea in vama plus
taxele vamale;
c) pentru bunurile provenite de la persoanele fizice
neinregistrate ca agenti economici contravaloarea ce se
cuvine deponentului;
d) pentru bunuri amanetate de catre persoanele fizice si
devenite proprietatea caselor de amanet contravaloarea
incasata de casele de amanet la vanzarea bunurilor respective,
mai putin accizele.
Scutiri. Sunt scutite de plata accizelor:
a) produsele exportate direct sau prin agenti economici
care isi desfasoara activitatea pe baza de comision; in cazul in
care agentii economici care efectueaza operatiuni de export
cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export,
produse supuse accizelor, acestia pot solicita in termen de 3
luni de la data efectuarii exportului, organelor fiscale teritoriale,
pe baza documentelor justificative, restituirea accizelor aferente
produselor finite exportate;

b) produsele comercializate prin magazinele autorizate sa

comercializeze marfuri in regim duty-free;
c) produsele importate in regim de tranzit sau import
temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie;
d) bunurile din import provenite din donatii sau finantate
direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe
de cooperare stiintifica si tehnica, acordate de guverne straine,
organisme internationale si organizatii non-profit si de caritate,
institutiilor de invatamant si de cultura, ministerelor, altor
organe ale administratie publice, in conditile stabilite de
Ministerul Finantelor;
e) produsele livrate la rezerva de stat, pe perioada cat au
acest regim;
f) bunurile prevazute la nr crt 8 din anexa nr 2 constituie
ca aport in natura sau achizitionate din aportul in numerar, in
conditiile stabilite de Ministerul Finantelor;
g) alcoolul etilic alimentar,
medicamente, de alcool medical;

utilizat

in

productia

de

h) alcoolul etilic alimentar, utilizat in scop medical in

spitale si farmacii.
Pentru aceste produse scutirea se acorda prin restituirea
accizelor platite la achizitionarea acestora.
Momentul datorarii accizelor
a) data efectuarii livrarii pentru produsele din productia
interna;
b) data efectuarii formalitatilor de receptie a alcoolului
etilic alimentar rezultat din procesare la prestatorul de servicii;
c) data transferului alcoolului etilic alimentar din statia de
productie in cea de prelucrare a acestuia in bauturi alcoolice
in cazul unitatilor care detin atat sectii de producere a alcoolului
etilic alimentar, cat si de producere a bauturilor alcoolice;

d) data inregistrarii declaratiei vamale de import pentru

importatori;
e) data cumpararii pentru agentii economici achizitori:
f) data vanzarii bunurilor (pentru cele vandute de agentii
economici gen consignatie).
Impozitul la titeiul si la gazele naturale din
productia interna. Pentru titeiul si gazele naturale din
productia interna, agentii economici autorizati datoreaza
bugetului de stat impozit din momentul livrarii.
Impozitul datorat precede taxa pe valoare adaugata si se
calculeaza prin aplicarea sumelor stabilite in lei pe unitatea de
masura. Impozitul se corecteaza de catre Guvern la propunerea
Ministerului Finantelor, in functie de modificarile intervenite in
nivelul preturilor la import si la cele cu ridicata.
Aprecieri finale. Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei
a accizelor datorate la bugetul de stat, stabilite in ECU pe
unitatea de masura, se determina prin trasformarea sumelor
exprimate in ECU la cursul de schimb valutar comunicat de
BNR.
Raspunderea calcularii si varsarii la bugetul de stat a
accizelor si impozitului la titeiul si la gazele naturale din
productia interna, revine platitorilor.
Platitorii de accize, de impozit la titeiul si la gazele
naturale din productia interna, au obligatia sa depuna lunar,
pana la data de 25 a lunii urmatoarele, pe baza decontului de
impunere, prin virament sau in numerar, dupa caz, in contul
bugetului de stat, deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei
statului, iar pentru produsele din import, la organele vamale,
concomitent cu plata taxelor vamale.
Neplata la timp a taxelor speciale de consumatie atrage
dupa sine perceperea de majorari de intarziere.
1.4Evolutia accizelor in perioada 1991-1997 precum
si exemplificarea modului de calcul

In 1991 impozitul pe circulatia marfurilor si accize s-a

realizat in suma de 182.5 mld lei, detinand si ponderea in
totalul impozitelor indirecte (91%). Totodata, fata de programul
actualizat acesta s-a incasat in proportie de 81.5%, nerealizarea
fiind influentata de mai multi factori, respectiv de:
nerealizarea productiei industriale in volumul si structura
programata fie ca urmare a restrangerii activitatii unor agenti
economici din lipsa de materii prime si materiale, energie
electrica si termica, fie lipsa unor comenzi si contracte ferme
atat pentru aprovizionare cat si pentru desfacere. Astfel pe
intreg anul 1991 productia industriala a fost mai mica cu 22%
fata de anul 1990, reduceri mai mari inregistrandu-se in
constructia de masini, electronica, prelucrarea titeiului etc.
Ponderea in totalul incasarilor din impozitul pe circulatia
marfurilor si accize, o reprezinta varsamintele de la regii
autonome si societati comerciale cu capital de stat (86.5). In
anul 1991 impozitul pe circulatia marfurilor si accize a
reprezentat 8.26% din PIB.
In 1992 impozitul pe circulatia marfurilor si accize s-a
realizat in suma de 418.5 miliarde lei, cu 12.8% (-61.5 miliarde)
sub nivelul prevederilor pe anul 1992. Nerealizarea incasarilor
din impozitul pe circulatia marfurilor si accize s-a datorat in
principal:
scaderii volumului de activitate fata de anul 1991, din care
productia industriala cu 21.8% ca urmare a utilizarii reduse a
fortei de munca etc.
cresterii livrarilor la export.
Dupa cum se observa in anul 1992, impozitul pe circulatia
marfurilor si accize a si scazut ca pondere in PIB de la 8.26% la
6.94% in acelasi an.
In 1993 accizele s-au realizat in suma de 399.6 miliarde lei
inregistrandu-se o depasire cu 5.6 fata de prevederi. In anul
1993 accizele au reprezentat 14% din totalul veniturilor
bugetare si doar 2% din PIB. In anul 1994 accizele si impozitul
pe circulatia marfurilor s-au incasat in suma de 774.5 miliarde
lei (din care accizele sunt 597.5 mld lei) si reprezinta 76.2% din
prevederile aprobate. Ponderea accizelor de 597.5 mld lei

1. Accize armonizate
Sfera de aplicare
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele
produse provenite din productia interna sau din import:
bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) produse din tutun;
g) uleiuri minerale si electricitate.
Definitii:
a) Produsele accizabile sunt produsele definite anterior.

b) Productia de produse accizabile reprezinta orice operatiune prin care aceste produse sunt fabricate,
procesate sau modificate sub orice forma.
c) Antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autoritatii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt
produse, transformate, detinute, primite sau expediate in regim suspensiv, de catre antrepozitarul autorizat, in exercitiul
activitatii, in anumite conditii prevazute de lege.
d) Antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamala conform Codului vamal al Romaniei.
e) Antrepozitarul autorizat este persoana fizica sau juridica autorizata de autoritatea fiscala competenta, in
exercitarea activitatii acesteia, sa produca, sa transforme, sa detina, sa primeasca si sa expedieze produse accizabile,
intr-un antrepozit fiscal.
f) Regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii,
transformarii, detinerii si deplasarii produselor.
g) Documentul administrativ de insotire a marfii - DAI - este documentul care trebuie folosit la miscarea
produselor accizabile in regim suspensiv.
h) "Codul NC" reprezinta pozitia tarifara, subpozitia tarifara sau codul tarifar conform Nomenclaturii Combinate
din Tariful Vamal de Import al Romaniei valabil in anul 2003.
Faptul generator
Produsele mentionate sunt supuse accizelor in momentul producerii lor in Romania sau la momentul importului
lor in acest teritoriu.
Exigibilitatea
Acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi sau lipsuri de produse
accizabile.
Eliberarea pentru consum reprezinta:
a) orice iesire a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice productie de produse accizabile in afara regimului suspensiv;
c) orice import de produse accizabile, daca produsele accizabile nu sunt plasate in regim suspensiv;
16316m1210q
d) utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal, altfel decat ca materie prima.
Nu se considera eliberare pentru consum miscarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal catre:
- un alt antrepozit fiscal in Romania, autorizat pentru respectivele produse accizabile;
- o alta tara.
Importul
Import reprezinta orice intrare de produse accizabile in Romania cu exceptia:
a) plasarii produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv in Romania;
b) distrugerii sub supravegherea autoritatii vamale a produselor accizabile;
c) plasarii produselor accizabile in zone libere, in conditiile prevazute de legislatia vamala in vigoare.
Se considera de asemenea import:
a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv in cazul in care produsul ramane in Romania;
b) utilizarea in scop personal in Romania a unor produse accizabile plasate in regim vamal suspensiv;
c) aparitia oricarui alt eveniment care genereaza obligatia platii drepturilor vamale de import.
Producerea si detinerea in regim suspensiv
Este interzisa producerea de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal.
Este interzisa detinerea unui produs accizabil in afara antrepozitului fiscal, daca acciza pentru acel produs nu a
fost platita.
Prevederile anterioare nu se aplica pentru tuica, rachiurile din fructe, berea, vinurile si bauturile fermentate altele decat bere si vinuri -, produse in gospodariile individuale pentru consumul propriu.

Produse accizabile
Bere
Bere reprezinta orice produs (inclusiv amestec de bere si de bauturi nealcoolice) avand o concentratie alcoolica
mai mare de 0,5% in volum.
Pentru berea produsa de micii producatori independenti care detin instalatii de fabricatie cu o capacitate
nominala anuala care nu depaseste 200.000 hl., se aplica accize specifice reduse. Acelasi regim se aplica si pentru
berea importata de la micii producatori independenti cu o capacitate nominala anuala care nu depaseste 200.000 hl.
Fiecare agent economic producator de bere are obligatia de a depune la organul fiscal teritorial la care este
inregistrat ca antrepozitar autorizat, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind
capacitatile de productie pe care le detine.
Beneficiaza de nivelul redus al accizelor toti agentii economici mici producatori care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii: sunt agenti economici producatori de bere care din punct de vedere juridic si economic sunt
independenti fata de orice alt agent economic producator de bere, utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor

fabrici de bere, folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt agent economic producator de bere si nu
functioneaza sub licenta de produs a altui agent economic producator de bere.
In situatia in care un agent economic producator de bere care beneficiaza de nivelul redus al accizelor, isi
mareste capacitatea de productie prin achizitionarea de noi capacitati sau extinderea celor existente, acesta va instiinta
in scris organul fiscal la care este inregistrat ca antrepozitar autorizat despre modificarile produse, va calcula si va varsa
la bugetul de stat accizele in cuantumul corespunzator noii capacitati de productie, incepand cu luna imediat
urmatoare celei in care a avut loc punerea in functiune a acesteia.
Este exceptata de la plata accizelor berea fabricata de persoana fizica si consumata de catre aceasta si membrii
familiei sale, cu conditia sa nu fie vanduta.
Vinuri
Vinurile sunt:
a) vinuri linistite (cu exceptia vinului spumos) care:
- au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2% in volum, dar care nu depaseste 15% in volum, si la care alcoolul
continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare; sau
- au o concentratie alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care nu depaseste 18% in volum, care au fost
obtinute fara nici o imbogatire, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare.
b) vinuri spumoase care:
- sunt prezentate in sticle inchise cu un dop tip "ciuperca", fixat cu ajutorul legaturilor sau care sunt sub presiune
datorata dioxidului de carbon in solutie egala sau mai mare de 3 bari, si
- au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste 15% in volum, si la care alcoolul
continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare.
Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizica si consumat de catre aceasta si membrii
familiei sale, cu conditia sa nu fie vandut.
Bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri
Bauturile fermentate altele decat bere si vinuri, reprezinta:
a) "alte bauturi fermentate linistite" avand:
- o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum dar nu depaseste 10% in volum; sau
- o concentratie alcoolica ce depaseste 10% in volum dar nu depaseste 15 % in volum, si la care alcoolul continut
in produsul finit rezulta in intregime din fermentare.
b) "alte bauturi fermentate spumoase" care sunt prezentate in sticle inchise cu un dop "ciuperca" fixat cu
ajutorul legaturilor sau care sunt sub presiune datorata dioxidului de carbon in solutie egala sau mai mare de 3 bari, si
care:
- au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum dar nu depaseste 13% in volum;sau
- au o concentratie alcoolica care depaseste 13% in volum dar nu depaseste 15% in volum, si la care alcoolul
continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare.
Sunt exceptate de la plata accizelor bauturile fermentate - altele decat bere si vinuri -, fabricate de persoana
fizica si consumate de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vandute.
3. Produse intermediare
Produsele intermediare reprezinta toate produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2 % in
volum, dar nu depaseste 22% in volum, dar care nu reprezinta bere, vinuri sau bauturi fermentate.
Se considera produse intermediare si orice bautura fermentata linistita care are o concentratie alcoolica ce
depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare, si orice bautura fermentata spumoasa care are o
concentratie alcoolica ce depaseste 8,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare.
4. Alcool etilic
Alcool etilic reprezinta produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 22% (precum si cele cu o
concentratie mai mica de 22% care nu sunt: bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri), inclusiv tuica si
rachiuri de fructe si orice alt produs, in solutie sau nu, care contine bauturi spirtoase potabile.
5. Produse din tutun
Produse din tutun sunt:
a) tigarete;
b) tigari si tigari de foi;
c) tutun de fumat:
- tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete;
- alte tutunuri de fumat.
Se considera tigarete:
a) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare si care nu sunt tigari sau tigari de foi;
b) rulourile de tutun care se pot introduce intr-un tub de hartie de tigarete prin simpla manuire neindustriala;
c) rulourile de tutun care se pot infasura in hartie de tigarete prin simpla manuire neindustriala;
d) orice produs care contine partial alte substante decat tutunul, dar care respecta criteriile de la lit.a), b) sau c).
Se considera tigari sau tigari de foi, daca se pot fuma ca atare, dupa cum urmeaza:
a) rulourile de tutun care contin tutun natural;
b) rulourile de tutun care au un invelis exterior din tutun natural;
c) rulourile de tutun care au o umplutura din amestec taiat fin, invelis exterior avand culoarea normala a unei
tigari, care acopera complet produsul, inclusiv, daca este cazul, filtrul, dar exclusiv varful tigarilor, daca este cazul, si un
liant, cu conditia ca:
- invelisul si liantul sa fie din tutun reconstituit;
- masa unitara a rolei de tutun, excluzand filtrul sau mustiucul, sa nu fie sub 1,2 grame ; si
- invelisul sa fie fixat in forma de spirala, cu un unghi ascutit minim de 30 grade fata de axa longitudinala a tigarii;

d) rulourile de tutun care au o umplutura din amestec taiat fin, invelis exterior avand culoarea normala a unei
tigari, din tutun reconstituit, care acopera complet produsul, inclusiv, daca este cazul, filtrul, dar exclusiv varful tigarilor,
daca este cazul, cu conditia ca:
- masa unitara a ruloului, excluzand filtrul si mustiucul, sa fie egala sau mai mare de 2,3 grame ; si
- circumferinta ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea tigarii sa nu fie sub 34 de mm.
e) orice produs care contine partial alte substante decat tutunul, dar care respecta criteriile de la lit.a), b), c)
sau d) si are invelisul din tutun natural, invelisul si liantul din tutun reconstituit sau invelisul din tutun reconstituit.
Se considera tutun de fumat:
a) tutunul taiat sau faramitat intr-un alt mod, rasucit sau presat in bucati, si care poate fi fumat fara prelucrare
industriala;
b) deseurile de tutun prelucrate pentru vanzarea cu amanuntul;
c) orice produs care contine partial alte substante decat tutunul, daca produsul respecta criteriile de la lit.a) sau
b).
6. Uleiuri minerale
Uleiuri minerale sunt:
a) benzina cu plumb;
b) benzina fara plumb;
c) motorina;
d) pacura;
e) gazul petrolier lichefiat;
f) gazul metan;
g) petrol lampant.
Uleiurile minerale, sunt supuse unei accize daca sunt destinate a fi utilizate, puse in vanzare sau utilizate drept
combustibil sau carburant. Nivelul accizei va fi fixat in functie de destinatie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru
incalzit sau carburantului echivalent.
Pe langa produsele accizabile mentionate, orice produs destinat a fi utilizat, pus in vanzare sau utilizat drept
carburant sau aditiv pentru a creste volumul final al carburantilor este impozitat drept carburant. Nivelul accizei va fi
cel prevazut pentru benzina cu plumb. Limita de majorare a volumului va fi stabilita prin norme.
Orice hidrocarbura, cu exceptia carbunelui, lignitului, turbei sau a oricarei alte hidrocarburi solide similare sau a
gazului natural, destinata a fi utilizata, pusa in vanzare sau utilizata pentru incalzire este accizata, cu acciza aplicabila
uleiului mineral echivalent.
Consumul de uleiuri minerale in incinta unui loc de productie de uleiuri minerale nu este considerat fapt generator
de accize atunci cand se efectueaza in scopuri de productie. Cand acest consum se efectueaza in alte scopuri decat cel
de productie si in special pentru propulsia vehiculelor, se considera ca un fapt generator de accize.
Regimul de antrepozitare
Reguli generale
Productia si/sau depozitarea produselor accizabile acolo unde acciza nu a fost platita, poate avea loc numai intrun antrepozit fiscal.
Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea si/sau depozitarea de produse accizabile.
Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile.
Exceptie fac antrepozitele fiscale care livreaza uleiuri minerale catre avioane si nave sau furnizeaza produse
accizabile din magazinele duty-free, precum si bauturile alcoolice supuse sistemului de marcare.
Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza autorizatiei valabile emise de autoritatea fiscala competenta.
In vederea obtinerii autorizatiei pentru ca un loc sa functioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intentioneaza
sa fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie sa depuna o cerere la autoritatea fiscala competenta in modul si sub
forma prevazute in norme.
Conditii de autorizare
Autoritatea fiscala competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc, numai daca sunt
ndeplinite anumite conditii (vezi prevederi Cod Fiscal):
Obligatiile antrepozitarului autorizat
Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a indeplini anumite cerinte, strict prevazute de legislatia fiscala (vezi
prevederi Cod Fiscal):
Regimul de transfer al autorizatiei
Autorizatiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizati numiti si nu sunt transferabile.
Atunci cand are loc vanzarea locului sau a afacerii, autorizatia nu va fi transferata in mod automat noului
proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie sa depuna o cerere de autorizare.
Revocarea si anularea autorizatiei
Autoritatea fiscala competenta poate revoca autorizatia pentru un antrepozit fiscal, daca:
a) in cazul unui antrepozitar autorizat persoana fizica, daca:
- persoana a decedat;
- persoana a fost condamnata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva in Romania sau intr-un stat strain,
pentru evaziune fiscala sau orice alta fapta penala sau
- activitatea desfasurata este in situatie de faliment sau lichidare;
b) in cazul unui antrepozitar autorizat care este persoana juridica, daca:
- in legatura cu persoana juridica a fost initiata o procedura de faliment sau de lichidare; sau
- oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva in
Romania sau intr-un stat strain, pentru evaziune fiscala sau orice alta fapta penala;
c) pe durata unei perioade continue de minimum sase luni, cantitatea de produse accizabile depozitata in
antrepozitul fiscal este mai mica decat cantitatea prevazuta in norme.

Autoritatea fiscala competenta anuleaza autorizatia pentru un antrepozit fiscal, atunci cnd i-au fost oferite
informatii inexacte sau incomplete n legatura cu autorizarea antrepozitului fiscal, precum si n cazul n care s-a
pronuntat o hotarre definitiva si irevocabila pentru savrsirea unor infractiuni la regimul produselor accizabile.