Anda di halaman 1dari 33

Transportul de marfuri

1.

Notiuni generale despre transportul de marfuri.


Transportul marfurilor reprezinta o componenta esentiala a procesului de productie si presupune deplasarea
componentelor si a produselor atat in incinta fabricii, cat si de la ounitate la alta. Sistemul de transport
reprezinta unul din elementele de baza pentru o crestereeconomica fundamentala. Transportul creaza valoare si
un anumit grad de utilitate (de loc side timp).Costul transporturilor poate atinge 40 % din costurile
totale de productie. Practic, nuexista nici o activitate de productie material; care sa nu fie legata
si conditionata, intr-un felsau altul, de transport.Rapiditatea cu care se diversifica productia de bunuri
materiale determina modificaristructurale in schimburile interne si internationale.Transporturile contribuie la:
stimularea specializarii regionale prin faptul ca transportul permite ca zonele sa se poata
specializa in productia pe care o fac cel mai bine;
amplasarea activitatilor productive prin considerarea costului operatiilor de transport;
stabilirea costurilor productiei prin considerarea cheltuielilor cu transportul.
Zonele feroviare
cuprind urmatoarele subtipuri: complex, mixt si specializat. InRomania, in structura teritoriala a
oraselor mari, predomina zonele feroviare mixte, axate petransportul de marfuri si calatori. Zonele
feroviare specializate in transportul si depozitareanumai a marfurilor sunt mai putin frecvente, deoarece
majoritatea statiilor sunt de tip mixt.
Zoneledetransportauto
sunt, de regula, asociate zonelor feroviare.
Zonele portuare
pot fi: complexe (mari, medii si mici) si simple. In cazul zonelor complexe exista dotari
specifice, depozite de mare capacitate, retea feroviara si rutiera.Zonele portuare simple nu beneficiaza
de aceasta ultima facilitate.
Zonele de transport aerian
sunt situate, de regula, in afara oraselor si dispun de caide acces si mijloace de transport care fac
legatura cu acestea.
Zonele de transport-depozitare
de maxima complexitate se dezvolta, de obicei, inzonele libere
Economistii deosebesc 2 tipuri de descordanta:
Discordanta temporala reese din faptul ca marfurile produse astazi pot fi necesare numai miine, peste o
luna , peste un an. Aceasta descordanta se inlatura prin folosirea depozitelor specifice si a mijloacelor de
protectie.
Dicordanta geografica e cauzata de faptul ca boabele de cacao din Africa sunt folosite in Anglia, SUA
iar automobilile Volvo, Mercedes se folosesc in lumea intraga si transportul este acel ce inlatura
barierile geografice.

2. Tarifele pentru transportul feroviar

Tarifele n transporturi se definesc ca fiind expresia bneasc a valorii sau utilitii prestaiilor de
transport, jucnd rolul unor preuri planificate.
Tarifele pentru transportul de cltori, mrfuri, bagaje i mesagerii pe calea ferat se stabilesc de
ctre organul de specialitate al administraiei publice centrale n baza politicii de stat a preurilor
i tarifelor, care constituie prerogativa Guvernului. Tarifele pentru transportul n trafic
internaional se stabilesc n conformitate cu tratatele internaionale la care Republica Moldova
este parte.
(2) Tarifele modificate pentru transportul de cltori i taxele suplimentare corespunztoare se
public n mass-media cu cel puin 10 zile nainte de punerea lor n aplicare.
(3) Tarifele modificate pentru transportul de mrfuri i taxele suplimentare corespunztoare se
public n mass-media cu cel puin 15 zile nainte de punerea lor n aplicare.
(4) Plata sumei pentru lucrrile i serviciile neprevzute n Regulamentul tarifar i executate de
calea ferat la solicitarea expeditorului de mrfuri, destinatarului mrfurilor sau a cltorului,
precum i pentru lucrrile incluse n valoarea transportului, dar executate de ctre expeditorul de
mrfuri, destinatarul mrfurilor la solicitarea cii ferate, se achit conform nelegerii dintre pri.
Regulament tarifar - ediie sistematizat n care snt publicate preurile pentru lucrrile executate
i serviciile prestate de transportul feroviar, aprobate n modul stabilit i incluse n tarife, precum
i taxele suplimentare, este expus modul de calculare a plilor pentru transportul de cltori,
mrfuri, bagaje i mesagerii i pentru utilizarea vagoanelor i containerelor.
1. n calitatea sa de instrument de realizare a reproduciei, tarifele n transporturi au rolul de a
asigura - unitilor de transporturi care i desfoar activitatea n condiii normale
recuperarea cheltuielilor i obinerea unui anumit profit.
2. Legat nemijlocit de rolul de instrument de recuperare a cheltuielilor din venituri, tarifele
de transport joac i rolul de instrumente de comensurarea a cheltuielilor de acest gen ale
beneficiarilor i a veniturilor unitilor de transport.
3.Rolul de stimulare a unitilor de transporturi n reducerea consumurilor de resurse
rezult din structura tarifelor pe elemente valorice (tariful exprimnd bnete nivelul costurilor i
al profitului)
PRINCIPII DE STABILIRE A TARIFELOR
1. Principiul nediscriminrii, prin tarife, a beneficiarilor din cadrul aceluiai sistem de
Transport
2. Principiul unicitii tarifelor corespunztoare unui anumit sistem de transporturi nu
exclude diferenierea tarifelor n raport cu unele criteria
3. n legtur nemijlocit cu acest ultim principiu, n elaborarea tarifelor trebuie s se
respecte i principiul diferenierii tarifelor pe sisteme de transport
3. Scrisoarea de trasura in trafic local
Documentul de transport se numeste scrisoare de trasura (in trafic local sau international) si
reprezinta dovada scrisa a incheierii contractului de transport.
Scrisoarea de trasura contine date strict necesare pentru efectuarea in bune conditii a
transportului: datele de identificare a expeditorului si a destinatarului, statia de incarcare si cea de
destinatie, datele de identificare a marfii (denumire, sortiment, calitate, cantitate, volum, etc),

datele de identificare a vagonului in care este incarcata marfa, mentiunea privind modul de
efectuare a platii pretului transportului. Expeditorul raspunde de exactitatea indicatiilor si a
declaratiilor inscrise, prin grija sa, in scrisoarea de trasura.

Scrisoarea de trasura se foloseste in trafic local la expeditiile de vagoane


complete, containere mari (ncarcate intr-un singur vagon sau pentru un
singur container mare), coletarie si mesagerie. Scrisoarea de trasura este
formata din 5 file, numerotate astfel :
Fila 1 - exemplarul de serviciu, care insoteste transportul pana la
statia de destinatie ;

Fila 2 - copia, care se pastreaza in arhiva statiei de expeditie ;

Fila 3 - avizul si adeverirea de primire, care insoteste transportul


pana la statia de destinatei si se pastreaza in arhiva statiei de destinatie ;
Fila 4 - duplicatul, care se preda expeditorului dupa ncheierea
contractului de transport ;
Fila 5 - unicatul, care insoteste transportul pana la statia de destinatie si
se preda destinatarului la eliberarea marfii.
In cazul in care plata transportului se efectueaza centralizat, la scrisoarea de
trasura se mai poate atasa o fila suplimentara.
Scrisoarea de trasura se depune la statia de expeditie pentru :
Expeditiile de vagoane si de coletarie, cnd se solicita utilizarea exclusiva
a unui vagon, o data cu punerea la ncarcare;
Containere mari, coletarie si coletarie predata prin servicii special
organizate pentru transportul multimodal, cu 24 [h] nainte de ora
programata pentru expediere ;
Expeditiile de marfuri perisabile si vietati, precum si pentru expeditiile de
coletarie, la care nu s-a stabilit utilizarea exclusiva a unui vagon.
Mentiunile de francare care se nscriu in scrisoarea de trasura sunt :
"francat" (cnd tarifele se ncaseaza de la expeditor) si "transmis" (cnd
tarifele se taxeaza la destinatie).

4. Caracteristica Cailor Feroviare din Moldova


Calea Ferat din Moldova (CFM) este compania naional de transport feroviar a
Republicii Moldova. CFM administreaz infrastructura, transportul de cltori i marf pe
calea ferat din Republica Moldova. CFM este succesoarea MZhD o subdiviziune a Cilor
Ferate din Uniunea Sovietic. Teritoriul Republicii Moldova este strbtut de coridorul
multimodal IX: Helsinki - Sankt Petersburg - Moscova - Kiev - Chiinu - Bucureti Dimitrovgrad - Alexandroupolis. Sectorul Kuciurgan (Ucraina) - Novosavicaia - Tighina Chiinu - Ungheni - Cristeti Jijia (Romnia), coincide cu linia de cale ferat E 95 a prii
moldave a Acordului european cu privire la cele mai importante linii feroviare magistrale
internaionale (AGC).

Lungimea total a reelei de cale ferat administrat de CFM este de 1232 kilometri din
care 1218 km reprezint ecartament larg (1520 mm) i 14 km cu ecartament normal
(1435 mm). Pe cile ferate moldovene se circul cu o vitez de pn la 50-60 km pe or.
Principalele jonciuni feroviare ale Republicii Moldova se afl la Chiinu, Ungheni, Ocnia,
Bli i Basarabeasca. Legturile externe directe cu Odessa (n Ucraina) la Marea Neagr i
cu oraele romneti Iai i Galai interconecteaz reeaua republican.

n perioada de dup 1945, cile ferate basarabene au trecut la ecartament larg (1.524 mm, cu 89
mm mai mare dect cel normal, folosit n majoritatea rilor lumii), dezvoltarea lor fiind de-a
dreptul nesemnificativ, construindu-se doar o serie de seciuni auxiliare [1].
Prima linie de cale ferat, de pe teritoriul actual al Republicii Moldova, a fost construit n 1856
de la Razdelnaia pn la Cuciurgan, peste 2 ani fiind prelungit pn la Tiraspol, iar n 1871 pn la Chiinu i n 1879 pn la Ungheni. Pn la sfritul secolului XIX au fost construite
linii Tighina - Galai i Rbnia Bli Nou Suli. n timpul Primului Rzboi Moldial, pentru
asigurarea frontului din Romnia cu armament i provizii, au fost deschise sectoarele BliUngheni, Bucv-Leueni-Hui (ulterior demontat) i Basarabeasca-Prut. n perioada
interbelic s-a construit lini Revaca-Zloti (ulterior demontat). Dup ncetarea ceul de-al Doilea
Rzboi Mondial au fost edificate linia Prut-Cahul i traseele de la fabricile de zahr Rediul Mare
Cupcini i Ruel-Glodeni.
Trecerea de la economia socialist la economia de pia a produs schimbri economice
importante, cu efecte imediate asupra transporturilor. ntre anii 1990-2000 transportul feroviar de
marf din Republica Moldova s-a redus de la 15 la 1,5 miliarde de tone/km anual. n cursul
aceluiai interval de timp calea ferat a pierdut, de asemenea, o parte considerabil de pe piaa
transportului de cltori: s-a ajuns de la 1626 la 315 milioane de cltori/km anual. Criza cii
ferate din Republica Moldova a atins perioada de vrf dup anul 1998, cnd aceasta acumulase
pierderi de 65 milioane lei, avnd datorii creditoare i debitoare n sum de 620 milioane lei [1].
Urmare pierderii filialelor sale din Tiraspol i Rbnia, precum i a nodului feroviar Tighina n
august 2004, S Calea Ferat din Moldova a recurs la construirea unei linii secundare de cale
ferat, Revaca - Cinari, cu o lungime de 45 kilometri.[2] Astfel s-a nlesnit efectuarea traficului
de mrfuri i cltori ocolind zona de conflict, pn n prezent transportndu-se pe acest tronson
peste 2,5 milioane tone de mrfuri. n 2008 sunt finalizate lucrrile de construcie a tronsonului
feroviar Cahul-Giurgiuleti cu o lungime de 52 de kilometri.
5. Transportul de marfuri intermediar intre producator si
consummator
n cadrul economiei de piata, agentii economici, producatorii si comercianti,
desfasoara o serie de activitati economice care asigura punerea la dispozitia
consumatorilor finali bunurile si serviciile de care acestia au nevoie. Un produs nu-si
poate ndeplini rolul dect n momentul n care intra n consumul final, dar drumul
parcurs de la producator pna la consumator nu este nici simplu, nici scurt si nici
4

ieftin. Din acest motiv, legatura dintre productie si consum se realizeaza prin
intermediul circulatiei marfurilor sau distributiei marfurilor.
Definirea transportarii de marfuri trebuie abordata sub doua aspecte:
microeconomic si macroeconomic.
Din punct de vedere al macroeconomiei, definirea distributiei se bazeaza pe
sistemul de relatii ce au loc ntre cele trei domenii care stau la baza structurii pietei
si anume:
- productia - realizarea de bunuri necesare consumatorilor;
- consumul de bunuri pentru satisfacerea utilizatorului final;
- transportarea - transferul de bunuri prin raporturile comerciale de la
producator la consumator
Distributia sub acest aspect cuprinde toate activitatile care permit trecerea unor
bunuri de la un agent economic producator, la alti agenti utilizatori sau la
consumatorul final. Din aceasta definire a transportarii rezulta rolul pe care l
are:
- de a regulariza miscarea bunurilor si serviciilor ntre productie si consum,
ceea ce duce la amortizarea efectelor negative care pot aparea n cadrul pietei;
- de a aduce mereu informatii producatorului despre nevoile consumatorului;
- de a satisface consumatorul, furnizndu-i serviciu dorit.
Prin intermediul trasportarii, se finalizeaza activitatea economica a
ntreprinderilor si se ncheie ciclul economic al produselor. ntreprinderea
producatoare/comerciala redobndeste n forma baneasca resursele investite n
producerea/comercializarea produselor, mpreuna cu un profit pentru activitatea
desfasurata iar consumatorul/utilizatorul intra n posesia bunurilor necesare.
Din punct de vedere al microeconomiei, procesul de transportare a marfurilor
trebuie sa cuprinda activitati speciale de marketing.

Datorit locului su intermediar ntre producie si consum, transportul de marfuri are un rol
economic si social deosebit de important, prin intermediul su firma productoare
redobndind n form bneasc resursele investite n producerea mrfurilor, mpreun cu
un profit pentru activitatea desfsurat, iar consumatorul intr n posesia bunurilor necesare.

6. Categoriile i tipurile de transport aerian


n conformitate cu nomenclatorul activitilor propuse de U.E.,sectorul transporturilor
aeriene,cuprinde companiile care activeaz exclusiv sau n principal n transportul de persoane i de
mrfuri, pe calea aerului, n cursele de linie sau charter, precum i activitatea prestat cu elicoptere,
avioane taxi i avioane private.
Traficul aerian civil este grupat n dou mari subsectoare:
A. aviaia comercial;
B. aviaia general.
A. Aviaia comercial, se poate clasifica astfel:
1. Dup obiectul transportului:

transportul de pasageri (cu curse de linie sau charter);


transportul de marf (cu avioane cargo, avioane de transport combinat pasageri/marf sau de pasageri,
cu marf transportat n cala avionului);
transportul de mesagerie i de pot.
2. Dup destinaia transportului:

transporturi interne, se organizeaz i se deruleaz n conformitate cu legislaia intern naional;


transporturi internaionale, se organizeaz i se deruleaz n baza unor convenii guvernamentale
internaionale sub egida Organizaiei Aviaiei Civile Internaionale (O.A.C.I.) ca organism specializat al
Organizaiei Naiunilor Unite (O.N.U.).
3. Dup principiul de organizare i cadrul de reglementare:

transporturi aeriene pe curse regulate;


transporturi aeriene pe curse charter.
Asociaia de Transport Aerian Internaional a fixat dou perioade de timp pentru stabilirea orariilor;

Perioad de iarn: 1 noiembrie 31 martie;


Perioad de var: 1 aprilie 31 octombrie.
Dup felul ncrcturii, cursele regulate sunt: de pasageri, de mrfuri i mixte (pentru transportul
pasagerilor i pentru transportul de marf i pot).

B.

Aviaia general
Sectorul de aviaie general a transporturilor aeriene conine zboruri de tipul celor neconvenionale
(adic nu urmeaz neprat un plan de zbor prestabilit). n acest tip de zbor intr zborurile i activitile
6

militare, de afaceri, comerciale, intructive sau coal, recreaionale. (Zborurile de afaceri presupun i
avioane particulare, precum i mari companii aeriene).
Aeronavele particulare pentru agrement, afaceri, n agricultur sau alte servicii speciale sau pentru
instruirea n zbor pot fi denumite aeronave utilitare sau de aviaie general.
Un sector al aviaiei generale, cel pentru industria transportului aerian, cuprinde activiti nonmilitare i
care nu aparin companiilor aeriene de transport de linie: zbor n interes de afaceri, zboruri comerciale,
zboruri coal i zboruri de agrement.
Zborurile pentru oamenii de afaceri include avioane particulare precum i avioane mai mari ale unor
corporaii.
Activitile comerciale se refer la zboruri charter i la zboruri transport de marf precum i la zboruri
utilitare (tratarea recoltelor, cartografiere i reclame).

a. 7. Clasificarea tipurilor de transport


Transportarea marfurilor din locurile de producere in raioanele de consum este parte componenta a
circulatiei marfurilor. Aceasta transportare trebuie efectuata in baza unii organizari optimale, rationale a
procesului dat .
Volumul trasporturilor depinde de amplasarea intreprinderilor, specializarea lor, si de rationalizarea
elementelor constitutive.
Pentru transportarea se folosesc:
transportul feroviar - este una dintre cele mai utilizate modaliti de transport, ocupnd n
traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de mrfuri transportate pe glob.
Transportului fluvial si maritim i revine un rol esenial n realizarea circulaiei
mrfurilor, att din punct de vedere cantitativ ct si ca operativitate, rol conferit de
aspecte cum ar fi:

costuri relativ mici, n raport cu volumul mare de mrfuri care pot fi


transportate;

caracterul complex i diversificat al schimburilor comerciale;

creterea numrului de participani la aceste schimburi.

Printre particularitile tehnico-economice ale transportului aerian se numr:

rapiditatea - este caracteristica esenial a transportului aerian.

regularitatea - const n aceea c transportul aerian se efectueaz dup un program precis


n orice perioad a anului, att ziua, ct i noaptea;
7

oportunitatea se refer la faptul c acest mod de transport pune la dispoziia celor


interesai, oricnd i oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai modern mijloc de
transport.

transport prin conducete - sunt utilizate pentru deplasarea unor mrfuri de mas lichide, n
flux continu, n relaii de transport stabile. Acest mod de transport prezint un cost sczut,
pierderi minime de manipulare, nu este influenat de condiiile atmosferice, nu afecteaz
mediul nconjurtor, necesit personal de deservire redus, prezint regularitate i se
efectueaz fr curs goal.
Transportul auto ofer posibilitatea ncrcrii mrfii direct de la punctul de expediere i
descrcarea ei direct la punctul de destinaie, fr a fi necesare transbordri i
manipulri.Transportul auto ofer cea mai mare eficien pe distane scurte.
Alegerea tipului de transport este o problema premordiala a administratorului firmei de expeditie care sa
ia in consideratie specificul incarcaturii , urgenta necesitatii cantitatea incarcaturii comoditatea
regularitatea etc. Pentru a lua o hotarire e necesar de a cunoaste avantajele si neajunsurile fiecarui tip de
transport. Deseori o insemnatate primordiala o are costurile de transport desi aceasta nu e intodeauna.
Principalii indicatori de transport sunt:
1 Volumul transportului (t)
2 Traficul de transport (T km)
Acesti indicatori se folosesc pentru planificarea tipului de transport si pentru achitari.

8. Notiuni despre transportul aerian


Transport aerian a ncetat de mult s mai fie un mijloc de transport luxos i prohibitiv. Astzi el
este preferat de cei care vor s se deplaseze repede i de cei care au de transportat mrfuri
perisabile sau de mare valoare. Pentru transport se folosesc att avioane mixte, pentru pasageri i
mrfuri, ct i avioane speciale pentru transportul mrfurilor. Din punct de vedere comercial,
avioanele pot fi ncrcate n regim de linie, ceea ce implic un trafic regulat, i n regim de
charter (curse neregulate), curse pe baz de contracte ntre companiile aeriene i diferiti
beneficiari ce doresc s exploateze pe o perioad determinat avioanele luate n chirie. Decolarea
i aterizarea avioanelor se poate face numai pe aerodromurile civile autorizate. Aerodromul este
o suprafa de teren sau de ap destinat a fi utilizat pentru sosirea, plecarea i manevrarea la sol
a aeronavelor. Aeroportul este aerodromul deschis operaiunilor comerciale.
Transportul aerian efectueaz deplasarea n spaiu a bunurilor i oamenilor cu ajutorul
aeronavelor.
Printre particularitile tehnico-economice ale transportului aerian se numr:
8

rapiditatea - este caracteristica esenial a transportului aerian. Aceasta este


evideniat de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalat
de nici un alt mijloc de transport;

regularitatea - const n aceea c transportul aerian se efectueaz dup un


program precis n orice perioad a anului, att ziua, ct i noaptea;

oportunitatea se refer la faptul c acest mod de transport pune la


dispoziia celor interesai, oricnd i oriunde sunt amenajate puncte
terminale, cel mai modern mijloc de transport.

Transportul aerian a revoluionat transportul global, reducnd dramatic timpul necesar cltoriei
pe mari distane. Cltoriile peste oceane, care ar fi putut dura sptmni sau chiar ani, acum pot
fi fcute n cteva ore.
Avioanele sunt vehiculele mai grele dect aerul, care folosesc aripi pentru a produce portan.
Avioanele transport oameni, mrfuri, pot, etc.
Primul zbor pilotat al unui avion a avut loc n 1903, fiind realizat de fraii Wright la Kitty Hawk,
n Carolina de Nord, S.U.A. Odat cu mbuntirea tehnologiei, zborurile mai lungi au devenit
posibile. Zborul aviatorului american Charles Lindbergh peste Atlantic, n 1927, a ajutat la
trezirea interesului public pentru cltoriile aeriene intercontinentale.
Dezvoltarea tehnologic a produs avioane mai mari, mai rapide i mai durabile. Introducerea
motorului cu reacie n 1941 a ajutat la inaugurarea avioanelor cu reacie n zborurile comerciale
de dup cel de-al doilea rzboi mondial.
Elicopterele. Un elicopter obine portan de la un set de palete rotoare, i nu de la aripi fixe, aa
cum fac avioanele. Elicopterele sunt folosite n orae pentru a transporta cltorii din zonele
suburbane la aeroporturi. Elicopterele asigur de asemenea evacuare medical i acces la zone
greu de ajuns, cum ar fi platformele petroliere i regiunile muntoase. Elicopterele sunt de
asemenea importante vehicule militare. Forele militare le folosesc pentru transportul de mrfuri,
evacuare medical i pentru lupt.
9. COMPONENTELE SISTEMELOR DE TRANSPORT
Orice sistem de transport cuprinde :
infrastructur
mijloace de transport
operatori de transport sau operatori ai activitilor conexe
sisteme de management ,navigaie i control
1. Infrastructurile de transport sunt destinate desfurrii activitilor de transport, activitilor
conexe transporturilor i activitilor privind administrarea infrastructurilor respective
Infrastructurile sunt cile de comunicaie i sunt de mai multe feluri
9

infrastructurile de transport rutier (drumuri ,autostrzi )


infrastructurile de transport feroviar( cile ferate i instalaiile de electrificare )
infrastructurile de transport naval (canale navigabile )
infrastructurile de transport aerian(coridoare aeriene)
infrastructurile de transport prin conducte (conducte i staii de pompare )

2. Mijloacele de transport sunt mijloace mobile, cu sau fr propulsie, amenajate pentru


transportul de persoane sau de bunuri, special destinate s se deplaseze pe o cale de comunicaie
rutier, feroviar, naval sau aerian . Mijloacele de transport sunt automobile , locomotive ,
vagoane , camioane , nave , avioane , containere . Fiecare mijloc de transport are o caracteristica
n funcie de :
Clasificarea mijloacelor de transport n funcie de sistemul de propulsie;
- motoare cu ardere intern
- motoare diesel
Clasificarea mijloacelor de transport n funcie de combustibilul folosit
benzin
gaze naturale
motorin
Clasificarea mijloacelor de transport n funcie de echipamentele cu care sunt dotate :
- macarale pentru ncrcarea containerelor;
- echipamente de ntreinere pentru calea de rulare;
- echipamente pentru manevrarea bagajelor pe aeroporturi;
- vehicule pentru ndeprtarea zpezii.
3. Operatorii de transport sunt transportatori, persoane, care au acces egal i
nediscriminatoriu la infrastructura deschis accesului public. Prin transportatori se nelege
persoanele fizice sau juridice, autorizate s efectueze transporturi, interne sau internaionale, de
persoane ori de bunuri, n interes public sau n interes propriu, cu mijloace de transport deinute
n proprietate sau cu contract de nchiriere ori leasing.
4. Sisteme de management, control, comunicatii si localizare
4.1. Oameni:
- conducatori de vehicule;
- controlori (de exemplu controlorii de trafic din transportul aerian);
- dispeceri.
4.2. Tehnologie:
- semafoare;
- senzori (de exemplu bucle de detectie);
- sisteme de management al flotei de vehicule;
- vehicule automate;
- bloc de linie automat si circuite de cale (pentru transportul feroviar);
10

- sisteme de localizare cu GPS (Global Positioning System);


- sisteme inteligente de transport.
10. Avantajele i neajunsurile transportului aerian.
Activitatea de transport aerian a cunoscut o important dezvoltare determinat de creterea economiei,
de implicare n schimbul internaional de mrfuri, n turismul internaional. La aceasta se adaug
caraqcteristicile specifice ale transportului aerian, care, n corelare cu caracteristicile celorlalte moduri
de transport, capt pentru anumite obiecte de transport o importan tot mai mare.
Diversificarfe mijloacelor de transport a aprut din necesitatea folosi noi ci de comunicaie, din
caracteristicile specifice ale acestora, care hotrsc eficiena transportului. Mijloacele de transport aerian
posed mai multe caracteristici specifice, i anume: rapiditate, concetibilitate, oportunitate, confort,
siguran, accesibilitate i economicitate. Rapiditatea este dat de viteza de deplasare a aeronavelor i
constituie un avantaj hotrtor, n special pentru 2 situaii: pentru distanele lungi i foarte lungi i pentru
traseele unde deplasarea mijlaocelor terestre se face prin zone care, prin configuraia terenului,
determin un parcurs deosebit de lung sau dificil de parcurs. Viteza mare ofer mijlaocelor de transport
aerian posiblitatea evitrii zonelor cu condiii meteorologice ostile.
Convertibilitatea (adaptibilitatea) presupune adaptarea aeronavei pentru diverse genuri de transport,
servicii, aciuni (transport de marf, pasageri, n mai multe clase, mixt, pentru scopuri speciale).
Oportunitatea se manifest prin putere la dispoziia beneficiarilor a capacitilor de transport necesare, la
locul i n timpul solicitat, stabilirea de orarii n conformitate cu cererea beneficiarilor, aprecierea
corespunztoare a structurii activitii de transport, n curse regulate, charter i utilitare, meninerea,
extinderea, nfiinarea de noi linii etc.
Regularizarea curselor aeriene presupune respectarea strict a acurselor programate i se determin ca
un raport ntre numrul curselor plecate confor orarului, fr ntrzieri i numrul curselor programate.
Frecvena curselor aeriene evideniaz numrul de curse efectuate de o companie aerian, pe o anumit
rut, ntr-o anumit perioad de timp. Regulariztatea curselor este dependent de condiiile
meteorologice, de starea tehnic a aparatului, condiiile denavigaie aerian i organizarea serviciilor la
sol.
Accesibilitatea presupune creterea posibilitilor economice ale populaiei de a folosi ca mijloc de
transport aeronava. Ea reflect, pe de o parte, creterea veniturilor populaiei, iar pe de alt parte
creterea eficienei economice a activitii de transport.
Confortul presupune realizarea unei cltorii de scurt durat, fr a obosi organismul, precum i
asigurarea unor condiii civilizate, plcute, comode, cltoriilor att la sol ct i n timpul zborului.
Sigurana prezint importan deosebit pentru transportul aerian i reflect calitatea companiei aeriene.
Sigurana zborului este influenat de factori tehnici (aeronavele cu performane ridicate, perfecionarea
infrastructurii aeroportuare i de rut, adoptarea unor sisteme de ntreinere, reparaie i control
moderne); Factori umani (selecie i pregtirea continu a personalului navigant, proporionarea just a
echipajului n funcie de numrul cltoriilor); Factori meteorologici i pirateria aerian.

11

11. Notiuni despre Cai de transport


Fiecare tip de transport este compus din urmatoarele componenente de baza: 1) Caile de transport 2)
Terminalele(porturile) 3) Mijloacele de transport.
Caile de transport reprezinta mediul prin care se petrece miscarea mijloacelor de transport in timpul
indeplinirii functiilor sale.Exista urmatoarele cai de transport:
(1) Caile detransport Naturale. Principalele cai naturale sunt: aerul,marile(ocean), riurile,lacurile;
istoric sau mai folosit pustiurile,stepele, pentru efectuarae legaturilor comerciale. Din aceste
considerente orasele principalele se instalau pe malurile apelor.
Cresterea economica a acestor cai de civilizatie a creat necesitatea crearii unor cai de transport
artificiale. Insa in veacurile trecute costurile de creare a cailor artificiale erau atir de mari incit profiturile
capatate nu acopereau cheltuielile. Deaceea deseori se creau mijloace de transport care puteau calatori
pe cai neamenajate ,cum ar fi,motosanii, autosanii etc. o data cu cresterea economica a aparut
necesitatea transportului efectiv.
Dupa parerea clientilor asta inseamna cheltuielo mici, viteze mari, securitate. A aparut
necesitatea de a imbunatati , a moderniza caile naturale existente, sau de a crea cai artificiale.
(2) Caile Naturale Modificate.
(3) Caile de transport Artificiale. Pentru transporturile moderne se construiesc urmatoarele cai de
transport,canale maritime si fluviale,cai ferate,autostarzi etc. Avind in vedere ca pentru construirea si
amenajarea acestor cai de transport s-au cheltuit mijloace banesti considerabile, ele trebuiesc
compensate de catre organizatiile de transport.Plata pentru canale de apa si pentru caile ferate se i-au
direct in timpul efectuarii transportarii, iar pentru autostarzi se recupereaza prin impozitele de transport
si prin accize pentru carburanti.
Pentru o exploatare efectiva caile de transport sunt controlate si sunt conduse prin mijloace efective.
Sunt create sisteme specializate decontrol si conducere specifice:
- Automatizate pantru caile ferate
- Dispecerizate si amenajate su sisteme de radiolaocatie pentru transportul aerian si maritim.
Daca dintro cauza oarecare controlul se intrerupe,aceeasta poate crea avarii si derutari in transport.
12. Noiuni de transport maritim
Transportul maritim este unul dintre principalii factori de cooperare economic pe plan mondial. Funcia
sa principal este de a face legtura ntre producie i consum. Condiiile actuale ale dezvoltrii
economiei mondiale, caracterizat prin cooperare i interdependen, impune transportului maritim dou
trsturi de natur economic:
1. eficiena economic, n sensul satisfacerii depline a cerinelor materiale ale acestei cerine, fiind
transporturile;
2. reantabilitatea, ca o condiie esenial a unei activiti economice ample. n cuantumul costurilor,
transporturile i operaiunile conexe lor au rolul dominant.
Transportului maritim i revine un rol esenial n realizarea circulaiei mrfurilor, att din punct
de vedere cantitativ ct si ca operativitate, rol conferit de aspecte cum ar fi:

costuri relativ mici, n raport cu volumul mare de mrfuri care pot fi


transportate;
12

caracterul complex i diversificat al schimburilor comerciale;

creterea numrului de participani la aceste schimburi.

Cele trei elemente eseniale care stau la baza definirii transportului maritim sunt urmtoarele:

mrfurile, caracterizate printr-un volum mare i o valoare ridicat;

navele, ca mijloc de transport care ncorporeaz un nivel de tehnicitate i al


investiiilor ridicat;

porturile, ca noduri de transbordare precum i instalaiile de operare din


cadrul

acestora.
Avnd n vedere aceste elemente se poate afirma c, transportul maritim reprezint o activitate
economic deosebit de complex, avnd un caracter naional i internaional, ce trebuie gndit i
desfurat att n funcie de necesiti, ct i pentru asigurarea rentabilitaii.
Funcia principal a transportului maritim este de a asigura legtura dintre producie i consum i
se caracterizeaz prin doua trsturi eseniale, de natura economic:

eficiena economic, n sensul satisfacerii unor cerine definite;

rentabilitatea, ca o condiie esential a unei activitati economice ample, care


implica costuri ale transportului propriu-zis si costuri ale operatiunilor conexe.

Att eficienta economica ct si rentabilitatea depind n mod determinant de cele trei elemente
esentiale care stau la baza definirii transportului maritim si anume : marfurile, navele si porturile.
Importanta transportului maritim a determinat dezvoltarea unei largi cooperari internationale, sub
egida Organizatiei Natiunilor Unite, pentru a asigura:

siguranta vietii umane si a navelor pe mare;

evitarea accidentelor si organizarea asistentei si salvarii maritime;

prevenirea polurii mediului ambiant n general si a mediului marin n mod


special;

unificarea legislatiei si a metodologiei n transportul maritim;

asigurarea marfurilor, a navelor si persoanelor;

13

protectia armatorilor si proprietarilor de marfuri;

stabilirea, pentru comertul maritim, a unui cadru juridic si economic adecvat,


echitabil, durabil si operativ, pe fondul cooperarii internationale, care sa
garanteze functionalitatea sa, egalitatea n drepturi si obligatii ale
partenerilor, conditii n care principiul avantajului reciproc poate asigura o
rentabilitate echitabila n cadrul comunitatii internationale.

Dup destinaie navele se impart n militare i civile. Cele civile se clasific n nave de transport
(pasageri), de mrfuri, de pescuit, de vnat, tehnice, tiinifice, turistice, sportive .a.
13. Notiuni despre Terminal
Transporturile de marfuri si pasageri,care folosesc caile de transport ,au nevoie de locul unde sa
conecteze cu aceeasta cale,si unde poate sa schimbe mijlocul de transport. Aceste locuri se numesc
terminale .
Functiile lor:
1. De asigura accesul la mijloacele de transport ce se deplaseaza pe o anumita cale de transport.
2. De a asigura inlocuirea mijlocului de transport de pe calea de transport cu alte mijloace.
3. de a facilita unificarea torentelor.
Marfurile sau pasagerii se acumuleaza la terminal. Dupa marime terminalele sunt diferite: de la o simpla
oprire de autobuze pina la porturi,terminale rutiere sau feroviare(aeroporturi).
Caracteristicile terminalelor depind de tipul incarcaturilor.Pasagerii se aduna la opriri aeroporturi sine
statatoare si la fel ei se urca in mijlocul de transport,dar pentru a se acumula, sau pentru locurile de
transbordere in alte mijloace de transport sunt necesar eincaperi cu anumite conditii de confort ,de
alimentare s.a. Marfurile nu se acumuleaza singure deaceea sunt necesare rampe si utilaje de incarcaredescarcare , depozite si mijloace detransport local. In cazurile cind marfurile sosesc in sortiment diferit
ele trebuiesc sortate. Din aceste considerente constatam ca terminalele trebuie sa posede suprafete
considerabile,sa aiba utilajele necesare si sa aiba o tehnologie eficienta de functionare.
Amplasarea terminalelor Dar oricit de de bine n-ar fi proiectat terminalul,cu depozite si utilajw
moderne el nu va functiona eficient daca nu va fi amplasat la locuri cuvenite.Terminalel trebuie
amplasate in locurile de concentrare a incarcaturilor si a populatiei. Deaceea terminalele sunt amplasate
la periferia sau chair in afara oraselor cu conditia existentei unei retele dezvoltate de transport.
Uneori statiile de cale ferate servesc ca centre de dezvoltare a unor orase(Ocnita,Donduseni,Iargara).
Pentru ca industriasii isi isi amplaseaza intreprinderile industriale in locurile unde au acces mai liber la
cail ede transport un loc aparte il detin aeroporturile car etrebuie sa fie paroape de orase pentru
comoditatea pasagerilor si eficacitatea pasagerilor si eeficacitatea transportarii marfurilor ; trebuie sa
aiba suprafete considerabile atit pentru exploattare cit si pentru perspective. E de dorit sa nu aiba
intreprinderi industriale pe aproape si o intrebare serioasa o are ecologia.Aceste cerinte deseori devin
contradictorii si greu de indeplinit.
Exploatarea si utilajele terminalelor Atit dimensiunile cit si tipurile terminalelor sunt diferite.
Aceeasta aduce la o diversitate mare a utilajelor si a serviicilor acordate la terminal,o piedica importanta
o constituie ingramadirile de marfuri,automobile,vagoane. Deaceea trebuie amenajate suprafete mari
pentru manevrare. Pentru terminalele rutiere sunt necesare macarale de reincarcare, care din automobil
emici in cele mari, din sistemeTir si suprafet de sortare.
14

Pentru terminalele feroviare sunt necesare si rampe de incarcare-descarcare auto ca ei statiile de plecare
incep cu reincarcarea in vagoane si statia de sosire se termina cu reincarcarea inversa. O metoda
moderna si efectiva de transportare a marfurilor sunt incarcate in containere speciale de tip HSO, si
permit o transportare rapida a incarcaturilor fara a fi necesara sortarea marfurilor.
14. Categoriile i tipurile de transport maritim
Navele reprezint mijloace de transport imense i scumpe, care cu greu se pot standardiza. Ele se
construiesc dup proiecte individuale.
n prezent se construiesc i se exploreaz urmtoarele tipuri de nave:
1- Nave pentru transporturi generale.
Sunt principalul mijloc de transport ntre porturile mici i mijlocii. ncrcturile se transport n vrac, n
cutii, pe palete .a. Sunt amenajate ventilatoare pentru aerisire.
2- Transportarea de containere.
Aceste nave cu succes nlocuiesc navele pentru transport general. Nava standard cu capacitatea de
ncrcare 60000 t poate ncrca 2000 containere de 6 m. 250 din ele pot fi transportate n regim
refrigerator.
3- Rolchere.
Navele de acest tip permit automobilelor intrarea direct pe punte. ncrcarea se face prin pror sau pup.
Ca neajuns putem remarca folosirea neeficient a distanei dintre automobile. ns aceasta se
compenseaz cu multe avantaje:
o interaciune a diferitor tipuri de transporturi
automobilele nu se descarc-ncarc
nu trebuiesc macarale.
4-Nave de tip ,,Lihter(laither).
Aceste nave-gigant iau la bord cteva nave mai mici, numite ,,lihtere(barje). Nava-gigant se numete
,,Baz-naval. Bazele navale nu intr niciodat n porturi. Descrcarea i ncrcarea barjelor se petrece
n largul mrii. Baza-naval poate fi numit sistem-naval.
5- Supertanchere petroliere.
Sunt nite nave foarte mari cu o capacitate de cteva sute de mii i chiar 1mln.t. Linia de plutire a lor
poate avea pn la 24m, de aceea puine porturi pot primi aceste nave. ncrcarea-descrcarea se face
prin conducte, ceea ce le permite executarea acestor operaii la distan. Pentru a facilita exploatarea lor
n porturi se folosesc aa metode ca:
-adncirea farvaterului (e scump)
-folosirea fluxului i descrcare rapid
15

6) Nave pentru transportarea gazelor lichefiate i gazelor petroliere


Predestinaia lor este de a transporta gaze naturale lichefiate: propan, butan, etan .a. Au un tonaj de cca
80000 tone.
Nave pentru transportarea produselor i gazelor petroliere sunt mai mici dect cele pentru gaze
lichefiate (25000 t). Produsele lichide (benzina, motorina) se transport la presiune obinuit, iar cele
gazoase sub presiune.
7- Nave cu aripi subacvatice (portante).
Aceste nave au aripi subacvatice care acioneaz ca cele de avion. n timpul micrii se creeaz o for
care ridic nava. La viteze mici sau la staionare nava plutete pur i simplu. La viteze mari nava se
ridic i plutete pe aripi micornd considerabil rezistena apei.
8- Nave pe perne aeriene (aeroamfibie).
Este un mijloc de transport care poate s se deplaseze cu o vitez mare, indiferent de suprafaa pe
deasupra creia plutete (ap, pmnt, zpad, mlatin, nisip etc.) datorit unei perne de aer ce l ridic.

15. Notiuni despre Mijloce de transport

a)
b)

c)
d)
e)

Fiecare tip detransport trebuie sa aiba mijloace de transport,in care se transporta pasagerii si
incarcaturile.Constructia acestor mijloace trebuie sa satisfac tipul concret de transport. De ex:
constructia unui avionsupersonic se deosebeste esential de constructia unui vagon sau a unei nave
maritime.Desi mijloacele de transport au multe puncte comune ,ele au o multime de deosebiri cauzate de
specificul cailor de transport, caracterul deplasarii ,a mijloacelor de tractiune, a treminalelor s.a.
Principiile de proiectare a mijloacelor de transport sunt urmatoarele:
Cerintele pietii- Mijloacele de transport cost ascump si recuperarea acestuia e posibila doar prin
deservirea unui cerc larg de clienti.
Cerintele caii concrete de transport Caile au o insemnatet primordiala. Aerul Avionul se misca intrun mediu unde nu-I serveste ca sprijin daca el se opreste ,iar aviatorul nu poate iesi din avion pentru o
reparatie.Constructorii au de ales intre viteza si masa avionului. Aceste si alte cerinte trebuiesc luate in
consideratie. Marea Prezinta cerinte de rezistaenta la viteza, stabilitate la plutire,posibilitati de
manevrare,masa incarcaturii. Drumurile au o latime limitata,automobilele se misca cu viteza iferita, si
trebuie sa manevreze printre case,depozite.Automoilele trec pe si sub poduri avind limite de inaltime si
greutate,ele trebuie sa frineze brusc s.a. Caile ferate Mijloacele de transport sunt limitate de masa admisa
pe poduri,de latimea drumului,de curbele sinelor,de unghiul de inaltime.
Cerintele transporturilor concrete E o deosebire esentiala intre transporturile de pasageri si de
marfuri, iar la transportarea marfurilor la fel cerintele sunt diferite, de ex. Transportarea containerelor,a
petrolului,a animalelor.
Cerintele ergonomice(de exploatare) Ergonomica este cercetarea lucrarilor de exploatare si caile
de indeplinire a acestor lucrari.Cerintele prevad posibilitatile de reparatie ,ecologia si comoditatea
exploatarii autovehicolului.
Cerintele economice un transport eficient cere un consum mare de carburanti,pretul caruia
creste.Deaceea se cer motoare cu un coeficient de exploatare mare, se folosesc motoare electrice cu
turbine , se optimizeaza rutele ,se limiteaza transportul,cu desertul se folosesc transporturi specializate.
16

16. Caracteristicile, si problemele transporturilor maritime

Cu toate progresele realizate in celelalte tipuri de transport, navele raman principalul mijloc de
transport in comertul international. Acest fapt este evident, atunci cand se ia in considerare
volumul comertului mondial, dar si valoarea acestuia.Transportul naval, unul dintre cele mai
vechi moduri de transport a aparut si s-a dezvoltat datorita avantajelor pe care le prezinta:
capacitate mare de transport;
mijloc de transport ieftin;
consum redus de combustibil fata de capacitatea de transport.
posibilitati de odihna pe timpul transportului;

dispune de o gama variata de nave


permite transportul marfurilor in orice zona a globului
permite concentrarea in puncte nodale
poate constitui un mijloc de imbunatatire a balantei de plati externe

Transportul maritim modern are o serie de caracteristici:

volum si diversitate mare a marfurilor;


distante mari de parcurs;
variatia conditiilor climatice si hidrometeorologice
confruntarea navelor cu pericolele si riscurile marii;
durata relativ lunga a voiajelor;
volum mare de investitii;
dependenta rentabilitatii de fluctuatiile navlului pe diferite piete maritime;
- diversitatea mare a marfurilor
- variatia conditiilor climatice care pot afecta calitatea si integritatea marfurilor
- distante mari de parcurs
- confruntarea navelor cu riscurile marii
Problemele transportului maritim reprezinta factorii de ordin economic,
ethnic, organizatoric si de risc care apar in derularea transporturilor

Consiliul de Planificare pentru Transportul Oceanic stabileste un numar de experti care


consiliaza in urmatoarele probleme:
(1) Probleme generale privind navigatia;
(2) Navele de tip RO / RO (Roll On / Roll Off);
(3) Transport in vrac;
(4) Containerizare;
(5) Feriboturi;
(6) Nave pentru pasageri;
(7) Tancuri petroliere.
Factorii de ordin economic, tehnic, organizatoric si de risc, determina si pot influenta
negativ desfasurarea in siguranta si cu eficienta a transportului naval, sub urmatoarele aspecte:
fonduri de investitii pentru constructia navelor moderne specializate
cu performante tehnice competitive pe plan mondial;
realizarea sigurantei navelor si marfurilor impotriva fenomenelor
17

naturale de pe mare, prin calitatea constructiilor si echipamentelor de la bord si respectarea


normelor si conventiilor internationale;
- realizarea unui sistem de legi, uzante, preturi si taxe in porturi si a unei organizari operative
care sa atraga fluxul de nave si de marfuri;
formarea unui personal calificat.
17. Notiuni despre Port
Porturile- reprezinta cele mai vechi tipuri de terminal.Unele porturi au aparut demult si continua sa
functioneze desigur modernizate,altele au disparut.Portul reprezinta ceva mai mult decit o simpla
parcare de corabii.Portul este locul unde pasagerii si marfurile trec din transportul terestru in cel maritim
si invers. Exista porturi fluviale ,dar in adevaratul sens al cuvintului portul se subintelege la mare.
Factorii care determina locul si posibilitatile de dezvoltare a porturilor sunt urmatoarele:
1.
Barajul- In timpul furunilir corabiile sufera mai mult decit in largul marii.Un vint brusc poate
rasturna sau lovi de tarm nava ce se afla ancorataintr-un port neaparat.Din aceasta cauza si din
necesitatea de a facilita debarcarea pasagerilor si descarcarea marfurilor este necesar ca portul sa apere
navele de fortele naturii.Aceeasta aparare poate fi naturala in porturi inchise , unde protectia constituie
teritoriul inconjurator,sau in gurile riurilor unde securitatea e creata de malurile riului ,uneori un loc
ideal pentru port nu e aparat de calamitati.In acest caz se contruiesc baraje artificiale si spargatoare de
valuri,care insa costa scump.(Duvr, Odessa)
2.
Adincimea apei- Navele mici au de obicei funduri trainice ceea ce le permite sa se aseze pe
grund(fundul marii),dar navele moderne cu o masa de 10 sau 100 mii tone nu sunt prevazute pentru asa
ceva ,ele se distrug asezindu-se pe grund.
Deaceea aceste corabii trebuie sa pluteasca permanent,iar porturile moderne trebuie sa aiba o
adincime corespunzatoare.Aceeasta adincime se asigura prin adincirea fundului marii, prin folosirea
gurilor riurilor,care au o adincime mare,sau prin construirea unor bazine inchise.
3.
Caile de acces- Nava trebuie sa ajunga in port usor si sugur .Deseori intrarile in port sunt protejate de
stinci subacvatice,care impiedica sau ingreuneaza manevrele navelor.In gurile riurilor unde sunt
amenajate porturile deseori se acumuleaza sediment a tuturor substantelor ce se varsa in aceste
riuri.Pentru a da posibilitate de manevrare a navelor si de a crea o securitate pentru navigatie stincele se
arunca in aer,bancurile de nisip si sediment se inlatura cu mecanisme speciale.
Porturile sunt asigurate cu diferite servicii pentru organizarea lucrarilor portale.
- Serviciul de faruri, care indica locurile periculoase si directiile necesare de navigatie
- Serviciul de lotmani(calauze) care conduc corabiile prin trecatoare inguste,in locurile de curenti de apa,in
locurile cu ecluze s.a. Lotmanii sunt foarte calificati si sunt obligatoriu licentiati.
- Serviciul de remorcare(buxir) care conduce navele mari in locuri inguste sau cu piedici.
Mai exista serviciul de navigatie portala,-vama,-serviciul de carantina,- serviciul de incarcaredescarcare, -serviciul de alimentare cu carburanti, -administratia portala.
In porturi exista:
1)cheiuri,debarcadere, - pentru incarcaturi gnerale (cutii, cosuri, buoaie), aceste incaracturi aduc cele
mai mari venituri.
2) cheiuri pentru incarcaturi grele(pina la citeva sute de tone).Se cere macarale mari.
3)cheiurile pentru containere care trebuie sa iaba macarale de 30 t si depozite pentru 2000-3000
containere de 12 m.
18

4)cheiuri pentru incaracre-descarcarea lemnului


5)cheiuri pentru graunte care au elerotoare
6)cheiuri si terminale pentru produse petroliere(cheiurile sunt lungi si au rezerve mari)
7)cheiuri pentru fructe si carne care au frigidere si rampe pentru incarcarea-descarcarea concomitenta a
citorva automobile.
8)cheiuri pentru vinuri ,cu pompe si cisterne.
18 Notiuni despre transportul prin conducta
Transportul prin conducta este un gen unical de transport . Din cele patru componente ale
transportului:

Calea
Mijloacele de transport
Sisteme de propulsare
Punctual final
In cazul transportului prin conducta trei din ele sunt comasate. Conducta reprezinta in acelas timp si
mijlocul de transport care contine dupa citeva intervale si mijloace de propulsie pompe. Numai
punctual final e diferit .
Conductele ca mijloc de deplasare a lichidelor a fost folosit inca in antichitate (aquaduc- pentru apa in
Roma).
Conducte transportatoare de petrol se folosesc timp mai mult de 100 ani iar in ultimii 50 se folosesc
conducte pentru transportarea gazelor.

Calea este Componenta cea mai importanta a transportului prin conducta - ea este absolut artificiala.
Alocatiile capitale sunt mari , se cere suprafete de pamint pentru conducte. Deasemenea se sapa canale
de aproximativ 1m adincime si montarea tevilor prin ele.
Aceste deficultati sunt enorme in regiunile accidentale cu ripi dealuri surpari si alunecaride teren.
Conductele nu-s manevrabile nici in privinta directiei de transport nici a produsului.
Schimbarea directiei de transportare prin conducta e extreme de dificila deacea trebuie sa ne incredintam
ca necesitatea produsului in aceasta directie e de lunga durata. Iar in ceia ce privete produsul e clar: nu
putem pompa bere prin teava de la petrol.
Transportul prin conducte dupa montare poate inlocui cu succes transportul rutier, feroviar , acvatic
lucrind fara intrerupere cu viteza mare. La oscilatii mici si mijlocii acest transport concureaza cu succes
cu alte tipuri de transport, avind in vedere ca el nu depinde de conditiile climaterice si de situatiiele
rutiere.
Conductele au proprietatea deseori de a curge avind in vedere ca au multe puncte de junctiune si
imbinari prin sudura problema aparte constituie corozia si prezenta bacteriilor anaerobe, care pot juca
rolul principal in dezvoltarea unor anumite tipuri de corozie.

19

Pentru ca conductele sa aiba o eficienta mare si stabila ele trebuie sa functioneze timp indelungat. Mult
timp conductele se foloseau pentru furnizarea apei si gazelor in orase si pentru inlaturarea apelor
reziduale. In ultimul timp majoritatea conductelor se folosesc pentru pomparea petrolului brut si a
gazelor naturale. Pentru marirea productivitatii conductelor produsele se prelucreaza termic:
1 Gazele naturale se racesc pina la -70 -75 grade celsius iar uneori se lichifiaza.
2 Petrolul greu cu o viscoozitate mare se incalzeste pina la 50 de grade celsius ceia cel face mai putin
des. Eficacitsatea conductelor poate fi marita prin largirea sortimentului produselor transportate.

19. Notiuni despre transportul rutier


Transportul rutier efectueaz deplasarea n spaiu a bunurilor i oamenilor cu ajutorul
autovehiculelor care sunt mijloace de transport autopropulsate si se impart in regide si flexibile.
La rindul lor acestea se devizeaza in :

Autofurgoane(inchise)
Automobile deschise(cu bordure dar fara acoperis)
Autobasculante (pentru materiale de constructie )
Autoplatforme fara bordure(pentru lemn brut contaionere etc)
Autocisterne(pentru petroliere si a lichidelor)
Automobile auto descarcatoare
Fiecare din ele se folosesc pentru incarcaturi specifice.
Transportul rutier are avantaje
1 El este manevrabil. Acumularea si trasportarea incarcaturilor se face fara reincarcari in toate punctele
unde poate ajunge automobilul.(E unul din cele mai principale )
2 Urgenta si regularitatea furnizarii.
Timpul sosirii autotransportului poate fi calculate destul de precis. Astfel descarcarea-incarcarea poate fi
sincronizata cu sosirea hamalilor , cu clientii, cu lucrarile de constructie.
3 Se cere un ambalaj simplu sau nu se cere de loc.
Pe linga avantaje transportul rutier are si neajunsuri cum ar fi:

Cere o descarcare rapida ceia ce in cazuri neplanificate provoaca tensioni.


Transportul e costisitor mai ales ca deseori costul e achitat indeferent de gradul de
incarcare.
Capacitatea mica de transport in comparative cu transportul feroviar si naval.
Posibile furturi atit a incarcaturii cit si a automobilului in intregime

20

Ca particularitate a acestor mijloace de transport se remarc faptul c dispun de o mare


mobilitate, putnd fi ntrebuinate, n funcie de vreme, pe orice fel de drum.
Transportul auto ofer posibilitatea ncrcrii mrfii direct de la punctul de expediere i
descrcarea ei direct la punctul de destinaie, fr a fi necesare transbordri i manipulri
suplimentare.
Mijloacele de transport auto se deplaseaz cu viteze mari ca urmare a vitezei comerciale mari i a
simplitii operaiunilor tehnologice de ncrcare i descrcare. Ele se pot pregti rapid i uor n
vederea efecturii transportului, necesitnd cheltuieli reduse n acest scop.
Transportul auto ofer cea mai mare eficien pe distane scurte. Este foarte des utilizat mai ales
pentru capacitatea sa de a transporta incarcaturile din(usa in usa).
20. Caracteristica marfurilor transportate prin conducte
Transporturile prin conducte sunt utilizate pentru deplasarea unor marfuri de masa lichide, in flux continuu, in
relatiii de transport stabile.
Pentru ca conductele sa aiba o eficienta mare si stabila ele trebuie sa functioneze timp indelungat. Mult timp
conductele se foloseau pentru furnizarea apei si gazelor in orase si pentru inlaturarea apelor reziduale. In ultimul
timp majoritatea conductelor se folosesc pentru pomparea petrolului brut si a gazelor naturale. O problema aparte
prezinta construirea conductelor pentru transportarea produselor petroliere- benzina, motorina , gaz lampant etc.
Problema consta in aceia ca 100% gaze si 90% petrol se transporta prin conducte, dar circa 70% din produsele
petroliere se transpota cu transportul feroviar ceia ce mareste cheltuielele de transport de circa 3 ori in ultimii ani
au fost intreprinse masuri pentru a mari ponderea produselor petroliere in transportul prin conducta, dar intrebarea
ramine.In SUA si Canada aceasta problema a fost rezolvata in felul urmator. Produsele petroliere sunt transportate
de la uzina de distilare printr-o retea ramificata de conducta concomitent cu gazele lichifiate. Produsele pompate
sunt despartite de unu doua pistoane de metal acoperite cu cauciuc. Pistoanele se introduc in conducte in
momentul cind se schimba produsul transportat. La statia de pompare pistonul se scoate si se intoarce inapoi la
iesirea din statie. Pentru marirea productivitatii conductelor produsele se prelucreaza termic:
1 Gazele naturale se racesc pina la -70 -75 grade celsius iar uneori se lichifiaza.
2 Petrolul greu cu o viscoozitate mare se incalzeste pina la 50 de grade celsius ceia cel face mai putin des.
Eficacitsatea conductelor poate fi marita prin largirea sortimentului produselor transportate. Se proecteaza
si se intorc in practica metode de transportare prin conducte a produselor netraditionale. Se transporta:
oxigen, amoniac, hdrogen, azot, clor, bioxid de carbon, acizi si produse alimentare, lapte, vin, bere. In
ultimul timp se foloseste hidrotransportarea incarcaturilor solide prin conducte sub forma de suspensil. Se
foloseste un amestic alcatuit din 40% lichid si 60% faza solida. Astfel in Rusia SUA se transporta
carbunile spre statiile termo electrice. Exista problema curatirii apei dupa transportare uniori carbunele se
impinge in cuptoare cu tot cu apa dar scade capacitatea de caldura a lui. S-a incercat folosirea
conductelor pentru transportarea in torentele de gaze si petrol si alte produse in capsule. Astfel se
transporta carbune minereurisi alte produse solide.
In ultimii ani au fost proectate si incercate in practica linii de transport prin conducta a nisipului ,
petrisului si a altor incarcaturi purverulente in conteinere de 2-3 t.
21

In aceasta sistema containerele se misca dupa principiul postei pneomatice. Un asa zis tren din citeva
conteinere are la capete sisteme ermetice , iar in conducta se creaza o presiune inalta, viteza de miscare e
de 40-45km/ora. Incercarele au aratat o eficienta economica inalta. Conducta se monteaza sub pamint.
Se mai folosesc conductele pentru transportul lichidelor fierbintitopite, la distante mici. Din cauza
posibilitatii de racireconductele au sisteme de incalzire electrice.

21. Categoriile si tipurile de Transport rutier


Este foarte des utilizat mai ales pentru capacitatea sa de a transporta incarcaturile din(usa in usa).
Se impart in regide si flexibile. La rindul lor acestea se devizeaza in :
Autofurgoane(inchise)
Automobile deschise(cu bordure dar fara acoperis)
Autobasculante (pentru materiale de constructie )
Autoplatforme fara bordure(pentru lemn brut contaionere etc)
Autocisterne(pentru petroliere si a lichidelor)
Automobile auto descarcatoare
Fiecare din ele se folosesc pentru incarcaturi specifice.
Transportul rutier are avantaje
1 El este manevrabil. Acumularea si trasportarea incarcaturilor se face fara reincarcari in toate punctele unde
poate ajunge automobilul.(E unul din cele mai principale )
2 Urgenta si regularitatea furnizarii.
Timpul sosirii autotransportului poate fi calculate destul de precis. Astfel descarcarea-incarcarea poate fi
sincronizata cu sosirea hamalilor , cu clientii, cu lucrarile de constructie.
3 Se cere un ambalaj simplu sau nu se cere de loc.
Pe linga avantaje transportul rutier are si neajunsuri cum ar fi:
Cere o descarcare rapida ceia ce in cazuri neplanificate provoaca tensioni.
Transportul e costisitor mai ales ca deseori costul e achitat indeferent de gradul de incarcare.
Capacitatea mica de transport in comparative cu transportul feroviar si naval.
Posibile furturi atit a incarcaturii cit si a automobilului in intregime

22. Avantajele si neajusurile transportului prin conducte


Transportul prin conducta este o metoda unicala de transport, unde sunt unificate caile si mijloacele de
transport. In rezultat marfurile sunt transportate in masa fara ambalaj.
Avantajele acestui tip de transport sunt urmatoarele.
1)cheltuieli mici de explotare
2)nu-i necesar ambalajul sau returnarea containerului
3)nu-s probleme de reincarcare in sens opus
4)nu exista problema supraincarcarii
5) viteza mare de transport
6)lucrul incontinuu
22

7)independenta de localitate
Aceste avantaje se explica in felul urmator :
1-Cheltuieli mici de expluatare:
Dupa construire cheltuielede expluatoare a conductelor este mai mica la orice tip de transport. Multe
statii de pompare sunt complet automatizate si dotate cu sisteme de securitate autonome complicate, cu
sensori de presiune si temperatura. Asta permite derijarea si reglarea transporturilor de la distanta.
Economia de mijloace banesti se primeste din excluderea cheltuielelor pentru remunerare si intretinerea
personalului de deservire, care in conditiile arctice sau de pustiu sint foarte mari.
2- Lipsa ambalajului. E clar ca incarcaturile pompate prin conducta nu au necesitatea in ambalaje. Nu se
returneaza conteinerele desarte si nu se efectuiaza operatiuniincarcare descarcare in punctele externe.
3-4 clare
5-6 viteza maxima ziua si noaptea:
Pentru conducte sunt caracteristice viteza de 100-150km/ora indiferent de ora, zi, anotimp.
7- Independenta de localitate
Transportul terestru todeauna depinde de relief. Trenurile si automobilile merg greu prin defileuri
povirnisuri, sunt posibile accidente de transport, derareori, avarii etc. Aceste neajunsuri se amplifica
considerabil in timpul cetii, furtunilor, ghetusului,si a altor calamitati, desigur in reliefe montane sau
mlastini e dificil de construit conducte, statii de pompare. Insa dupa aceasta explotarea conductelor,
pomparea marfurilor sunt fara piedici.
Printre neajunsuri putem enumera

Transportul prin conducte nu este manevrabil


Sunt mari investitii capitale
Poate suferi din cauza conflictelor politice
Este atacat de corozie
Pot aparea furturi(petrol)
Exista pericol de explozie (gaz)
Necatind la aceste neajunsuri avantajele sunt net superiore si transportul prin conductte se foloseste cu
succes.
23. Piata serviciilor rutiere.
Prin transportul rutier se intelege orice operatiune de transport care se realizeaza cu
vehicule rutiere, pentru deplasarea persoanelor, marfurilor si bunurilor, chiar daca
vehiculul rutier este pe o anumita portiune transportat la randul sau pe sau de pe
un alt mijloc de transport; operatiunile si serviciile adiacente sau conexe
tansporturilor rutiere sunt considerate operatiuni de transport rutier. Transporturile
rutiere , dintre toate categoriile de transport s-au dezvoltat cel mai mult in ultimul
23

secol, iar existenta a 15 milioane de km de drumuri modernizate, retelele stradale,


etc. ale asezarilor si drumuri nemodernizate au contribuit la dezvoltarea
transportului rutier.

Transportul rutier de marf se poate desfsura pe plan naional - transport rutier naional de
marf ct i internaional - transport rutier internaional de marf.
Transport rutier naional de marf - operaiune de transport care se execut cu un vehicul
rutier nmatriculat ntr-o ar, numai pe teritoriul rii respective.
transport rutier internaional de marf aici se referaTermenul TIR intrat n limbajul uzual a
sinonim pentru mijloacele de transport auto mari. De asemenea, termenul este folosit i pentru a
defini transporturile internaionale auto n sens general. Pentru claritate, trebuie precizat c TIRul, semnific faptul c acel mijloc de transport auto este nsoit de un document, document
intitulat carnet TIR. Acest carnet TIR reprezint asumarea obligaiei transportatorului n faa
autoritilor ce reglementeaz activitatea de transport la nivel naional, c va efectua transport de
marf regulamentar ntre dou ri, A si B, respectnd un set de cerine. Respectarea acestui set
de cerine are ca rezultat simplificarea formalitilor vamale de frontier, evitarea staionrilor
ndelungate, eficiena transportului, verificri rapide de rutin
Se impart in regide si flexibile. Transportul rutier are avantaje
1 El este manevrabil. Acumularea si trasportarea incarcaturilor se face fara reincarcari in toate
punctele unde poate ajunge automobilul.(E unul din cele mai principale )
2 Urgenta si regularitatea furnizarii.
Timpul sosirii autotransportului poate fi calculate destul de precis. Astfel descarcarea-incarcarea poate fi
sincronizata cu sosirea hamalilor , cu clientii, cu lucrarile de constructie.
3 Se cere un ambalaj simplu sau nu se cere de loc.
Pe linga avantaje transportul rutier are si neajunsuri cum ar fi:

Cere o descarcare rapida ceia ce in cazuri neplanificate provoaca tensioni.


Transportul e costisitor mai ales ca deseori costul e achitat indeferent de gradul de incarcare.
Capacitatea mica de transport in comparative cu transportul feroviar si naval.
Posibile furturi atit a incarcaturii cit si a automobilului in intregime

25. Contractul de transport rutier de marfuri


Contractul de transport rutier de marfuri este conventia care se incheie intre o
unitate specializata de transport si un expeditor, conventie prin care unitatea se obliga, in
schimbul unui pret, sa preia si sa transporte cu anumite mijl de transp. si inauntrul unui
termen, o cantitate de marfa pe care s-o elibereze destinatarului
24

Conform contractului
de transportare a mrfurilor
agentul
transportator
se oblig s transporte mrfurile ncredinate
de
expeditorul de mrfuri n punctul de destinaie i s le transmit
destinatarului
mrfurilor
indicat n factura de expediie,
iar
expeditorul de mrfuri sau alt agent economic sau cetean confirmai
prin contract de transportare se oblig s achite plata stabilit pentru
transportarea mrfurilor.
Contractul de transport trebuie s conin urmtoarele condiii:
- denumirea i adresa prilor;
- obiectul contractului;
- obligaiile transportatorului;
- obligaiile beneficiarului;
- achitarea transportului;
- responsabilitatea prilor.
n contractul
de transportare a mrfurilor la nelegerea
prilor pot fi incluse i alte condiii.
Litigiile i diferendele ntre agentul transportator, care
efectueaz
transportarea, i expeditorul de mrfuri, aprute
la
ndeplinirea contractului, snt reglementate de legislaia n vigoare a
Republicii Moldova i condiiile contractului concret de transportare a
mrfurilor.

Caractere juridice : - contract bilateral sau sinalagmatic


- contr. cu titlu oneros
- contr. cu caracter comutativ
- contr. real
- contr. principal
- contr. numit
- contr. de prestari servicii
- contr. de transp. rutier se incheie prin intermediul scrisorii de trasura, avand deci o forma
scrisa, tipizata => scris. de trasura probeaza nasterea raaportului juridic, eventualele
neregularitati in legatura cu redactarea scrisorii, iar lipsa/pierderea ei nu afecteaza
valabilitatea contr.
29. Organizarea transportului de marfuri pe calea ferata.

Activitile comerciale ale staiilor feroviare care deriv din sarcinile care le revin acestora
n calitatea lor de staii de expediie sunt: primirea mrfurilor, verificarea ambalajelor, stabilirea
greutii expediiilor, pstrarea mrfurilor i ncrcarea acestora n vagoane.Pentru a putea
constitui obiectul transportului feroviar, mrfurile trebuie s ntruneasc o serie de condiii
impuse de actele normative specificate mai nainte.
Astfel, n funcie de natura lor, exist mrfuri pe care staiile feroviare sunt obligate s le
primeasc necondiionat la transport, dup cum exist i mrfuri excluse sau care sunt admise la
transport numai n anumite condiii (admise condiionat).
Din categoria mrfurilor excluse de la transportul feroviar conform reglementrilor n
vigoare fac parte: mrfurile al cror transport este interzis prin dispoziii legale, constituind
pericol public;
mrfurile care prin modul de prezentare (dimensiuni, greuti etc.) nu pot fi transportate (fie
chiar pe o poriune din parcurs) cu mijloacele de care dispun cile ferate; expediiile avnd
greutatea total sub limita stabilit pentru mrfurile potale .a.
Din rndul mrfurilor admise condiionat la transport, amintim:
25

mrfurile care trebuie s ntruneasc condiiile special impuse de unele dispoziii legale,
administrative, sanitare etc.; mrfurile perisabile i vietile; unele mrfuri greu de manipulat i
transportat etc.
Mrfurile se primesc la transportul feroviar sub forma expediiilor nsoite de cte un
document care poart denumirea de scrisoare de trsur.
Expediia este constituit dintr-o anumit cantitate de mrfuri predat la transport cu o
singur scrisoare de trsur. n funcie de mrimea lor, expediiile pot fi: de vagoane complete i
de coletrie.
1) Expediiile de vagoane complete sunt cele a cror greutate nu depete limita de
ncrcare a unui vagon, care urmeaz s fie transportate cu vagoane puse la dispoziia exclusiv a
beneficiarului. Acestor expediii le sunt asimilate i expediiile de transcontainere, definite n
condiiile asemntoare.
2) Expediiile de coletrie sunt expediiile ale cror greuti sunt cuprinse ntre 12 i 5000 kg
i care prin caracteristicile pe care le prezint nu impun ncrcarea i transportul n vagoane puse
la dispoziia exclusiv a unui singur beneficiar.
Aceste limite de greutate sunt stabilite pentru expediii. Pentru fiecare colet n parte dintr-o
expediie dat, sunt impuse i urmtoarele restricii: limitele de greutate sunt cuprinse ntre 5 i
500 kg, iar lungimea maxim este de 8 metri.

31. Notiuni despre transportul feroviar


Transportul feroviar asigura deplasarea in spatiu si in timp a bunurilor si persoanelor cu ajutorul
locomotivelor si vagoanelor, care circula pe un program prestabilit pe traseie fixe(caile ferate).
Elementele componente ale procesului de transport feroviar sunt: caile ferate , locomotivele ,
vagoanele.
Sinile se fixaza rigid pe traversele de lemn sau beton la o anumita distanta numita(ecartament).
Principalele marfuri trasportate pe cale ferata in RM reprezinta:

Metale feroase(inclusive fier vechi)


Lemn si produse forestiere
Materiale minerale de constructie
Produse de panificatie
Zahar
Ingrasaminte minerale
Combustibil solid si lishid
Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modaliti de transport, ocupnd n traficul
mondial locul II din punctul de vedere al volumului de mrfuri transportate pe glob.
26

Transporturile feroviare au pstrat avantajele deinute fa de celelalte modaliti de transport:

Asigurarea unui flux continuu de transport ce permite o aprovizionare ritmic;

Obinerea unei anumite regulariti din punctul de vedere al timpului de transport,


datorit modului de organizare i independenei fa de condiiile atmosferice;

Realizarea unei integriti mai mari a mrfurilor n timpul transportului, pentru c riscul
de avariere este mai mic n comparaie cu alte modaliti de transport;

ncasarea mult mai rapid a contravalorii mrfurilor transportate, pentru c ncrcarea se


face cnd marfa a fost predat, iar negocierea documentelor se face dup expedierea
fiecrui vagon;

anumit siguran n privina primirii mrfurilor de ctre cumprtor, deoarece societile


de transport feroviar sunt, n mare parte, ntreprinderi de stat;

Simplitatea expedierii mrfurilor i cunoaterea din timp a tarifelor, ce permite


expedierea mrfurilor fr o pregtire prealabil deosebit i cunoaterea cheltuielilor
nc nainte de efectuarea transportului;

Cile ferate constituie un sistem autonom nu numai pe scara naional ci i la nivel continental.
-

transporturile internaionale favorizeaz participarea la diviziunea internaional a muncii a


tuturor statelor lumii;
permit valorificarea celor mai ndeprtate rezerve de materii prime;
contribuie la realizarea unor obiective industriale, n rile n curs de dezvoltare care, fr
realizarea transporturilpr n condiii de isguran nu pot fi nfptuite;
contribuie la introducerea n circuitul internaional a noilor mrfuri care apar n special n
domeniul chimic i industrial de vrf (aparatur ultrasensibil, diverse produse chimice care encesit
regim special de temperatur i presiune)
contribuie la reducerea duratei de transport fie prin mrimea vitezei tehnice, die prin
micorarea timpului de staionare a mijloacelor de transport sub operaiunea de ncrcare-descrcare,
conducnd la micorarea timpului de introducere n producie a mrfurilor de la momentul cumprrii.
Toate acestea au fost posibile ca urmare a adaptrii transporturilor internaionale la nevoile comerului
exterior.
33. Categoriile si tipurile de transport feroviar
Principalele componente ale bazei tehnico materiale din transportul feroviar sunt
mijloacele de transport i cile ferate.
Vehiculele folosite n efectuarea transporturilor pe cile ferate se mpart n dou mari
categorii: vehicule de traciune i vagoane.
O caracteristic a transporturilor feroviare const n aceea c deplasarea n spaiu a
27

mrfurilor i cltorilor nu se realizeaz cu vehicule independente, izolate, ci cu grupaje de


vehicule, respectiv cu trenuri construite dint-un anumit numr de vagoane remorcate de una sau
mai multe locomotive.
Trenurile sau gruprile de vagoane sunt remorcare de vehicule acionate cu fora aburilor, a
gazelor de ardere, a electricitii etc. care poart denumirea de locomotive.
n transporturile pe cile ferate, trenurile sunt convoaie de vagoane puse n micare de una
sau mai multe locomotive.
n funcie de natura vagoanelor din compunerea lor, ntlnim: trenuri de marf, trenuri de
cltori i trenuri mixte.
Trenurile de marf sunt constituite numai din vagoane de marf, mbrcnd forma trenurilor
obinuite de marf, a trenurilor de coletrie i a trenurilor de containere.
Trenurile de coletrie circul numai ntre staiile deschise traficului de coletrie, avnd
n compunerea lor numai vagoane colective directe (adic vagoane ale cror ncrcturi nu se
modific n staiile de pe parcurs) i vagoane colective cu refacere (vagoane ncrcate cu
expediii
de coletrie destinate att staiei de refacere, ct i staiilor din zona ei de influen).
Trenurile de containere circul, ntre staiile n cadrul crora funcioneaz terminale
dotate tehnic pentru transbordarea mecanizat a containerelor ntre vehiculele feroviare, auto i
navale, pe anumite rute (nominalizate n planurile de formare a trenurilor).
Trenurile de cltori sunt formate din vagoane de cltori, vagoane de bagaje i vagoane de
pot. Dup viteza lor comercial, acestea se mpart n:
trenuri de persoane i trenuri curs de persoane care circul cu opriri n fiecare staie
i halt comercial de pe parcurs;
trenuri accelerate, care circul cu viteze mai mari, avnd opriri numai n unele staii de
pe parcurs;
trenuri exprese i rapide, care circul cu vitezele comerciale cele mai mari, cu opriri n
cele mai importante staii feroviare de pe parcurs.
Trenurile mixte se ntlnesc mai rar, de regul pe liniile secundare cu un trafic redus, avnd
n compunerea lor att vagoane de marf, ct i vagoane de cltori.
n funcie de distana pe care circul, trenurile se mpart n directe i locale.
Trenurile directe sunt acelea care circul pe teritoriul a cel puin dou regionale, iar
trenurile locale sunt trenurile care circul pe reeaua feroviar a unei singure regionale.
35. AVANTAJELE SI NEAJUNSURILE TRANSPORTULUI FEROVIAR
Avantaje:
ofer siguran mai mare comparativ cu alte mijloace de transport,
transportul de mrfuri este mai ieftin i ofer posibilitatea transportului unei cantiti mai
mari,
genereaz o poluare a mediului mai sczut, cantitatea de emisii poluante ale aerului fiind
doar de 10% fa de celelalte moduri de transport; (sursa Agenda Eurostat, ediia 2005)
eficiena energetic: consumul de energie pe unitate transportat este de 6 ori mai mic dect n
transportul rutier i de 3 ori mai mic dect n cel naval,

28

ofer acces tuturor persoanelor, nu doar posesorilor de autoturisme, ctre majoritatea


localitilor dintr-o ar, conform unui grafic prestabilit, cile ferate nregistreaz un numr mai redus de
accidente pe pasager-km i respectiv ton-km fa de celelalte moduri de transport

efectuarea transportului de masa, n orice anotimp, continuu, ziua si noaptea;


efectuarea transporturilor pe distante mari;
conservarea calitatii si cantitatii marfurilor prin existenta diferitelor tipuri de vagoane
specifice transportului pe fiecare grupa de marfuri;
asigurarea transportului paletizat si containerizat;
utilizarea de "nave maritime - feri" pe care se ncarca direct vagonul pentru eliminarea
transbordarii marfii;
formarea trenurilor "mars - rute" cu vagoane platforma (pentru eliminarea
transportului rutier de noapte) pentru ncarcarea camioanelor de mare tonaj.

Dezavantaje:
probleme de confort si acces la o serie de localiti,
surs de poluare fonic (zgomot de rulare, zgomot de locomotiv, zgomot de frnare),
eficien energetic sczut a trenurilor de mare vitez (cu ct viteza este mai mare cu att
consumul de energie este mai mare)

nu se poate asigura n orice situatie transportul direct de la furnizor la


beneficiar, necesitnd combinarea cu transportul auto si transbordarea
marfurilor pe par;

durata transportului este mai mare dect n cazul transportului auto;


necesita investitii mari, personal cu calificare diversa si complexa;
protectie mai redusa a marfurilor la socuri (n triaje)

Transportul feroviar, n cazul n care utilizeaza vagoane specializate (frigorifice, cu


ventilatie), prezinta un risc micsorat privind degradarea. In cazul transportului cu vagoane
obisnuite, solicitarile mecanice sunt intense fiind dublate de actiunea factorilor climatici
care pot aduce grave prejudicii marfurilor. In mod similar, n cazul transportului aerian,
solicitarile mecanice si climatice sunt foarte intense.
37. Principalii indicatori ai activitatii de transport feroviar
Indicatorii care caracterizeaza modul de utilizare a vagoanelor sunt:
1.
Capacitatea de incarcare a vagonului cantitatea de tone marfa
ce se poate incarca, in medie, intr-un vagon din parc. Se obtine prin
raportarea capacitatii de incarcare a vagoanelor din parc la numarul de
vagoane conventionale sau fizice din parc;
29

2.
Coeficientul de utilizare a capacitatii de incarcare a vagonului
gradul de utilizare a capacitatii de incarcare a vagoanelor din parc. Se
obtine prin raportarea incarcaturii statice la capacitatea de incarcare a
vagonului;
3.
Coeficientul de tar raportul dintre greutatea proprie a
vagonului si capacitatea de incarcare a acestuia.
Reducerea ponderii greutatii proprii a vagonului in greutatea totala prezinta
importanta in procesul cresterii eficientei economice si imbraca doua aspecte:
-

reducerea tarei vagonului prin proiectarea si executia acestuia;


reducerea ponderii greutatii proprii in totalul greutatii prin cresterea
greutatii incarcaturii.

4.
Rulajul vagonului timpul care se scurge intre doua incarcari
succesive ale aceluiasi vagon. Se determina ca raport intre parcul activ al
vagoanelor si activitatea retelei (vagoanele incarcate in regionala si cele
primite incarcate de la regionalele vecine);
5.
Cursa totala a vagonului - distanta parcursa de un vagon intre
doua incarcari consecutive. Este alcatuita din:

cursa medie a vagonului efectuata in stare incarcata distanta


parcursa de vagon in timpul rulajului in stare incarcata;

cursa efectuata in stare goala sau cursa parcursului gol caracterizeaza gradul de circulatie a vagonului in stare goala si se
determina ca raport intre parcursul gol si parcursul total al
vagonului.

6.
Incarcatura statica a vagonului gradul de utilizare a capacitatii
vagonului si se exprima in tone marfa care revin pentru fiecare vagon in parte;
7.
Incarcatura dinamica a vagonului gradul de utilizare a
capacitatii vagonului tinand seama si de distanta pe care se efectueaza
transportul;
8.
Parcursul mediu zilnic al vagonului numarul de kilometri pe care
ii parcurge un vagon intr-o zi si se determina ca raport intre cursa totala
si rulajul vagonului;
9.
Productivitatea sau randamentul vagonului volumul de tone
nete km realizate de un vagon din parcursul de vagoane, intr-o
perioada data.

39. Contractul de transport feroviar de marfuri = contr. prin intermediul caruia se


realizeaza transportul marfurilor pe o anumita ruta si in schimbul unei sume de bani (pret
legal sau conventional)
- contr. se perfecteaza intre o pers. juridica specializata (operator de transport feroviar) si
o alta pers. fizica/juridica, care este expeditorul. Pe langa aceste doua parti contractuale
exista si o a treia parte, pers. beneficiara a transportului, adica destinatarul
30

Expeditorii de mrfuri care execut, sistematic, transportul de mrfuri, pot ncheia cu calea ferat
contracte de transport pe termen lung.
(2) n contractul de transport se stipuleaz volumul, termenele i condiiile de punere la
dispoziie a mijloacelor de transport i de predare a mrfurilor la transport, modul decontrilor,
precum i alte condiii de executare a transporturilor. Calea ferat se oblig, conform acestui
contract, s preia n termen, iar expeditorul de mrfuri - s i predea pentru transport mrfurile
n volumul stabilit.
Caractere juridice: - contract de prestari servicii
- contract comercial
- contract sinalagmatic
- contract cu titlu oneros, comutativ
- contract numit
- contract real
Caracteristici: - este un contract autonom, ce nu depinde de existenta altui contract
- este un contract unic, a carui activit. specifica este deplasarea de marfuri sau persoane
Perfectarea contractului se poate face:
prin comanda, care va imbraca forma scrisa, se adreseaza operatorului de transport
feroviar si va contine date cu privire la : statia de expeditie si cea de destinatie, denumirea
marfurilor, cantitatea de marfa transportata, data si locul unde va avea loc incarcarea
marfii, categoria de mijloc de transport necesar, rechizitele necesare pentru incarcare
prin conventie, adica scrisoarea de trasura (actul care face dovada perfectarii
contractului) care contine 2 categorii de mentiuni, obligatorii si facultative
Partile contractului: - operatorul de transport feroviar = pers. juridica care desfasoara
activit. de transport, beneficiind de mijloace specifice si de personal calificat
- expeditorul, care poate fi atat persoana fizica, cat si juridica si care este suficient sa
aiba capacitate restransa de exercitiu, acesta fiind un act de administrare
- capacitatea pentru operatorul de transport trebuie sa fie capacitate de exercitiu
deplina si el sa aiba calitatea de comerciant, iar pentru expeditor este capacitatea
conform dreptului comun
- consimtamantul pentru incheierea contr. trebuie sa fie neviciat, in scopul producerii de
efecte juridice si sa fie valabil exprimat
- contractul de transport se incheie in forma scrisa, scrisoarea de trasura fiind un contract
de adeziune
- obiectul contractului trebuie sa fie: determinat, posibil, licit, moral, calificat, iar cauza
contractului va fi licita si morala
Forma contractului de transport: el se incheie prin intermediul scrisorii de trasura, care
potrivit legii are forma scrisa. La origine acest document era o simpla scrisoare pe care
expeditorul o adresa destinatarului, prin intermediul celui care realiza transportul.
Functiile scrisorii de trasura:
a) document probator: actul care probeaza perfectarea contractului de transport, fiind
forma scrisa a acestui document tipizat, ceruta ad probationem
b) face dovada drepturilor si obligatilor nascuta din contract atat pentru
operatorul de transport feroviar, cat si pentru expeditor, si in mod atipic pentru
destinatar
c) functia de legitimare : cel care detine documentul este indreptatit sa valorifice
drepturile rezultate din contract; pentru expeditor drepturile care se sting in momentul
ajungerii marfii la destinatie, iar pentru destinatar drepturi care pot fi valorificate din
momentul ajungerii marfii la destinatie
31

40. Drepturile si obligatiile expeditorului


Expeditorul are dreptul:
- Sa ceara de la beneficiar compensarea tuturor cheltuielilor suportate la executarea
dispozitiei si plata pentru servicii.
- Dreptul la comisionul prevazut in contract sau, in lipsa, stabilit potrivit tarifelor
profesionale ori uzantelor sau, daca acestea nu exista, de catre instanta in functie de
dificultatea operatiunii si de diligentele expeditorului.
- Contravaloarea prestatiilor accesorii si cheltuielile se ramburseaza de comitent pe
baza facturilor sau altor inscrisuri care dovedesc efectuarea acestora, daca partile nu
au convenit anticipat o suma globala pentru comision, prestatii accesorii si cheltuieli
care se efectueaza.
- Sa efectueze transportatrea marfii cu mijloace personale, sa aleaga singur itinerariul,
mijlocul de transport latitudinea.
- Sa presteze servicii de import, export, transport in transit a marfurilor prin frontier
vamala RM.
- Sa retina marfurile in calitate de gaj pentru suma datorata
Obligaiile expeditorului la locul de pornire n aceast faz intra, indiferent de tipul activitii de
transport:.
1. Alegerea i verificarea mijlocului de transport Expeditorul trebuie s verifice nainte de
ncrcare dac mijlocul de transport corespunde din punct de vedere a prevenirii degradrii, denaturrii,
scurgerii sau pierderii mrfurilor.
2. Obligaia de predare a mrfii se execut la locul convenit, la termenul fixat i respectnd
condiiile cantitative, calitative precum i cea de ambalare a mrfurilor. Locul predrii mrfurilor difer n
funcie de felul transportului.
3. Obligaia de ncrcare a mrfii presupune existena a trei ndatoriri interdependente:
- ncrcarea propriu-zis,
- aezarea mrfurilor n interiorul mijlocului de transport pe calea ferat se realizeaz prin operaiuni de
stivuire, nivelare, nvelire i legare a ambalajului cu srme sau alte materiale.
- msurile preventive care se iau pentru a prentmpina riscul sustragerii mrfurilor
4. Colaborarea expeditorului la ntocmirea documentului de transport reprezint demersul juridic al
ntocmirii i eliberrii scrisorii de trsur, situaiile n care expeditorul este dator s ofere cruului toate
datele
5. Plata preului transportului este o obligaie care incumb expeditorului nc din momentul ntocmirii
documentului de transport.

Obligaiile expeditorului n cursul deplasrii mrfii sunt minime i eventuale, el aflndu-se


n expectativ, i se refer la ngrijirea i conservarea mrfii pn la destinaie, obligaii realizate prin

32

intermediul unui nsoitor, cnd se transport mrfuri ce necesit atenie special, ori supraveghetor cnd
transportul se efectueaz n vagoane descoperite. Expeditorului i revine obligaia de a pune la dispoziia
cruului a unor nsoitori pentru categoriile de mrfuri care reclam o supraveghere atent i
permanent sau chiar o anumit ngrijire pe parcursul transportului.
Obligaiile destinatarului la destinaie calitatea de ter beneficiar i antreneaz anumite
obligaii contractuale: luarea n primire a mrfii transportate, plata sumelor restante datorate cruului,
conservarea aciunilor arbitrale sau judiciare mpotriva cruului pentru repararea eventualelor daune
ivite pe parcursul transportului.

33