sererea 13 REDRESORUL TRIFAZAT iN PUNTE (B6) 1, Introducere Dintre redresoarele trifazate (M3, M6, B6, .. ) cea mai utilizati structurd este cea in punte (B6). Aga cum se prezinta in Fig.13.1, aceasta este format’ din trei braje cu diode in cazul redresorului necomandat sau cu tiristoare in cazul redresorului comandat. In total, rezulté 6 dispozitive redresoare, cu trei mai multe decét pentru redresorul M3. Investitia suplimentard in dispozitivele de putere si in schema de ‘comand este justificata daca se au in vedere dezavantajele structurii cu punct median si avantajele schemelor in punte. 2. Redresorul trifazat in punte (36) previizut eu filtru de curent Ia iesire {In majoritatea aplicatiilor puntea trifazata este alimentata direct de la retea. Dacé printr-o redresare directa amplitudinea tensiunii continue nu satisface sarcina de cee, se va utiliza un transformator de re;ea trifazat, notat cu TR in Fig.13.1. S-au prezentat sarcinile de c.c. care necesita o filtrare a curentului, respectiv sarcinile pasive de tip R-L (Fig.13.1.2) si sarcinile active de tip R-L-E (motor de c.c. > Fig.13.1.b). Chiar in condijile in care frecvenja pulsurilor la © pune BO este de «rei ori mai mare deeat la puntea monofazsta B2 (f, = 6xf = 300Hz) de multe ori auc prop at de sare ponte buna Filrare # euxentalat si sunt utilizate inductante de filtrare (bobine de netezire) aditionale, notate cu Ls Pentru simplitate, tensiunite din secundarul transformatorului au fost notate cu uy us $1 uy, jar pentru tiristoare s-a ales 0 numerotare larg utilizaté in literatura de specialitate care cvidentiaz’ ordinca de intrare in conductic a disporitivelor in timpul unei ciclu complet de funetionare. i mu este sul a) Analiza redresorului necomandat (cu diode} Daca in structura tritazata din Fig.13.1 se folosese diode in loc de tiristoare se obtine un redresor necomandat prevazut cu un filtru de curent la iegire. Functionarea redrescrului necomandat poate fi obfinuta si cu ajutorul redresorului cu tiristoare daca este comandat cu un unghi & = 0°. in Fig.13.2 sunt prezentate formele de und corespunzatoare acestui caz particular. Autori: M. Albu, R Bojoi, MP, Diaconeseu2__U-T. .Gheorghe Asachi in Iasi, Facullatea IEEI, Laborator Electronic& de Puiere Prima diagrama prezenta tensiunile sistemului trifazat simetric uy, us $i uy care alimeneaz’ puntea trifazata, impreun8 cu punctele de comutatie natural’: = Ph, Pay Ps pentru tiristoarele polarizate direct pe alternanta pocitivi —> T, TyTs3 ~ Nx Na Ne pentru tiristoarele polarizate direct pe alternansa negutivid > TT a Ts Aveale puncte se alld Ia inteiseefia forsuclur de winld a tensiunilon de fed, apa ‘cum s-a prezentat in referatul dedicat procesului de comutatie natural in cazul converforuluitrifazat cu punet median M3 (vezi Lucrarea 12). TR 1341 Redresortrifazat in punte cu: (a) sareina R-L;(b) sareina R-L-E. Pentru a determina intuitiv forma de unda a tensiunii redresate se considera structwra B6 ca fiind formata din doua strecturi cu punet median M3: convertorul My ale cérsitiristoare 7), 7s, Ts vor lucra pe semialternantele pozitive si convertorul My, ale cArui tiristoare 72, Ts, Ts vor lucra pe semialternantele negative. Astfel, aplicand Kirchhott, se poate determina tensiunea 4) pe baza relafiet: y= Hey (O Wyre a3.) Daca se considera potentialul de referinta ca fiind nulul sistemului trifazat de tensiuni, dat in Fig.13.1 de punctul median al transformatorului 7R, pentru un unghi de comanda a~ 0° (impulsuri de comand chiar in punctele de comutatie naturalé), rezulté formele de und& 1p $i uy 6a cele prezentate in Fig. 13.2,Lucrarea 13: Redrescrul trifazat in punte B6 3.2. Formele de und corespunzi:oare unui redresor trifazat Ti), (Ti T2), (Tis Ts) (Ts5 Tas (ToT) Pentru a calcula componenta continua a tensiunii uy de la iesirea redresorului cu diode sau cu tiristoare comandate cu unghiul c = 0° se aplica formula valorii medii pe un interval T, (7/3 radian fust-at = 1 Uy = val.medien, (0 Aria A (13.2) Cel mai simplu este s& se considere originea in dreptul pulsului cdtuia i se aplica formula valorit medi, la jumatatea distantei dintre doua puncte de comutatie naturalf, P si N (vezi Fig.13.2). in consecinta, tensiunea u(t) este data de functia ceosinus pe intervalul 7) 2 unui pals. (= V3U, -voser =V8C, cose penira {- f Exons) (13.3) unde U; este valoarea efectivi a tensiuni de faza, iar U,=V3-U, este valoarea cfectivi a tensiunii de linie. Aste, (13.4)Lucrarea 13: Redrescrul trifazat in punte B6 5 Daca se compara relatia (13.4) cu cea obfinuta pentru structura monofazata in punte B2 (Um ~ 0,9-U) se constata cd tersiunea continu maxima data de redresorul trifazat in punte furnizeaza la iesire o tensiune medie (continua) cu mult mai mare, pentru 9 aceeasi tensinine de fa78 Ti Inductanta de filtrare Z necesara pentru redresorul B6 are o valoare mult mai ‘mica decat inductanta folosita de un redresor monofazat pentru a obrine un acelasi riplu al curentului datorita freeventei triple a pulsurilor de tensiune din forma de unda a tenstinlt de tesite: fp =6x7 = S00HZ, daza f= Sotiz este Trecventa refelel. Totusl, chiar in aceste condifii inductanta nu poate netezi perfect curentul j(t) si in Fig 13.2 este prezentati forma de und reali a acestuis, cu ondutatile datorate pulsuritor tensiunii u(). In studiul redresorului se luereaza cu valoarea medie J, a acestui curent. Daca se analizeaz in paralel schema redresorului din Fig.13.1 si diagrama curentului fy din Fig.13.2 se poate fnfelege modal jtafia ewentului de pe ramura tiristorului Ty pe ramura tiristorului 7>, Astfel, la jumatatea intervalului de conductie a lui 7, atunci cand este comandat 7, curentul trece de pe calea notata cu (1), pe calea notata cu (2). Fenomenul se desfisoara in continuare pana ce sunt pareurce toate ecle 6 cieluri prezentate in Fig. 13.2. Pentru determinarea relatici (13.4) s-au neglijat duratele de comutatie. {In ultima diagrama din Fig.13.2 este prezentata forma de unda a curentului absorbit de redresorul necomandat din partea de c.a. S-a luat spre exemplificare curentul de pe faza R ~> ix(t). Se obse-va cd acesta este alternativ, dar prezinté intreruperi. Pe intervatul in care: = conduce tristorul T;curentul ig(#)=i,()>0; conduce tristorul T,curentul ig()= i,(0) <0 ‘Semialtemantele curentului (1) au 0 forma dreptunghiulara la care se adauga doua pulsafii din ce in ce mai proeminerte cu ct curentul is este mai prost filtrat. ‘Avand o asemenea forma este evident ci, pe langa armonica fundamentala 1yi(1), ccurentul absorbit de la retea contine si numeroase armonici. Presupunand c& i) * ly ~ coast. se poate calcula valoarea efectiva a ccurentului de faza J; in functie de valoaree medie a curentului in partea de c.c, Astfel, valoaica efectiva a curcntului de pe fue & este. / Thane fen on |= Lee ne Uy (a2 ,48 fe (6 6 “NS Autori: M. Albu, R Bojoi, MP, Diaconeseu6 _U-T. Gheorghe Asachi in asi, Facultatea IEE, Laborator Electronic& de Puiere in regimul stabilizat de functionare al redresorului trifazat in care nu se modified unghiul de comanda gi curentul de sarcin8, consumul este simetric pe cele 3 faze de unde rezulta valori efective egale a e curentilor de faz Iy2lgely = hr (3.6) Perturbatii introduse in reteaua de alimentare Forma de undi a curentului de faz iy(t) din Fig.13.2 evidentiazd faptul c& redresorul trifacat necomandat polueazi mumai armonic rejeaua de alimentare Armonia fundamentala ja,(9) a curentului (?) este aproximativ in faz cu tensiunea de alimentare u(t) si puterea reactiva absorbitd tinde spre zero. Observetia este valabili $1 pentru celelalte doua faze, S $11 Po de alts parte, unghiul de suprapunere Ia comutatie 7 este cel mai mare atunei cand procesul comutatiei incepe imediat dupa punctul de comutatie natural Are loc 6 evolufie lent a curentului i, datorta faptului c& tensiunea de comutatie w in facest interval este micé. in consecin(d, scurt circuitul de pe durata unghinlui y se prelungeste crestnd mai mult sinusoidele tensiunilor de linie in Fig.13.3 sunt prezentate formele de und& corespunzatoare unui redresor trifazat in punte comandat in regim de red-esor cu unghiul « = 30°. Spre deosebire de ig.132, in Fig.13.3 sa introdus separat 0 diagram cu impulsurile de comanda ale celor 6tiristoare 7; + Ts. Fiecare impuls este decalat cu unghiul o: fat de punctele de comutetie natural corespunzitoare: P;, Nz, Ps, Ns Ps, Ne. Modul de functionare al puntit trifazate comandate in regim de redresor (0°<1<90") este acelasi cu cel deseris in peragraful anterior pentru c= 0°, Intctdeauna va conduce un tiristor din structura Mj, impreuna cu unul din structura My (vezi ig13.1), asfel inet tensiunea la iesirea redresorului este: HOH pO HypnO Din diferenta color dow unde ty $i My FeZUTA forma da und a tensivnii ty formati din 6 pulsuti identice intr-o perioad’ Ta tensiunii de alimentare. Cele 6 pulsuri sunt date de tensiimile de linie: tps: er, srs usm tr, tr pe intervalele in care conduc succesiv perechile de titistoare: (I) Ts), (T) T:), (Ps 13), (Ts Ts), (Ts Te) (Ts 73). jecare titistor va conduce un unghi electre de 120°. La jumétatea fiecarui interval de conductie se produce 0 comutatie a curentului intre doua tiristoare din partea opusa a puntLucrarea 13; Redrescrul trfazat in punte B6 ni6 Ne Impulsuri A] camancs |} 0 Le Une ta a iN Fig. 133 Formele de unda corespunzatoare unui redresortrifazat in punte comandat cu un unghi a=30” fel. Autori: M. Albu, R Bojoi, MP, Diaconeseu8 __U-T. .Gheorghe Asachi" din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Pusere Pentru a calcula componenta continua a tensiunii uy de la iesirea redresorului trifazat in punte, comandat cu unghiul oarecare «, se aplied formula valorii medii pe intervalul 7 (n/6 radiani) din Fig. 13.3: 1% 7 Jes-a Daca se considera originea in dreptul pulsului cdruia i se aplica formula valorii medii, la jumétatea distantei dintre dou puncte de comutatie naturald, Ul, devine: U, al. medieu ( Aria A (3.7) Ee se er futon don) {Niu conten) dot) = von) ee ae 2 ==.U, 0080 =U yp “cosa 7 Relatia (13.8) evidentiaza posibilitatea reglarii, exclusi somanda a tons prin unghiul de continue de la iogirea otructurii BG dao’ eovdta fanotionea=d in regim de curent neintrerupt, Caracteristica de reglaj Use = fla) este aceeasi cu cea prezentati in referatul dedicat redresorului monofazat in punte — Fig.13. Neliniritatea functiei de transfer a redrescrului se poate mentine in limite acceptabile din puretul de vedere al teoriei sistemelor dae& se restringe gama de comands in intervalul: 30° < a < 150°. Alimentare (ca) @_,) RepREsoR |_ Use >| comANDAT [eq Regim sedresor Fig. 13.4 Caracteristica de regl a redresoruli trifazat in punte comands: Use= Re) = Un 008 0.Lucrarea 13: Redrescrul trifazat in punte B6 9 Analizind diagrama tensiunii u() din Fig.13.3, relayia (13:8) sau caracteristica din Fig.13.4 se constati cf, odat ce unghiului de comands paraseste valoarea de 0° si evolueaza crescator: © Tensiunea medie Ui, scade progresiv pana Ia valoarea zero atunci cand tunghiul de comand atinge veloarea a = 90°. in intervalul 0” 0) © enim 90° < oF < Chinn conertorul ponte finetiona in regim global de invertor (Uze < 0) daca sunt indeplinite conditile descrise la redresorul monofazat. © Regimul de curent intrerupt sau conductia discontinua poate si apara pentru un unghi @ > 60° dact inductanta de filtrare lipseyte sau este insuficienta Daca se analizeaza comparativ unda u,(t) din Fig.13.2 cu cea din Fig 13.3 se constata ca amplitudinea pulsurilor tensiuaii de la iegirea redresorului comandat este mai mare decét cea de la iesirea redresorului necomandat. Din motive economice inducten(a de filuare Zy se dimensioneaz? astlel inet viplul sau factorul de for’ al ccurentului is fie mentinut sub o anumita valoare, atunci cand pulsat maxime. Avcast® vonditic implica 9i evitaea vegimului de eurcat anumité valoare a curentului mediu de sareind Jj, Astfel, in aplicatile reale Forma de und a curentului (2) prezinti ondulati, aga cum se araté in Fig.13.3. In analiza redrescrului se lucreaza cu valoarea medie 1, a acestui curent, Perturbatii introduse in reteaua de alimentare Forma de unda a curentufui absortit de puntea trifazata comandata rezulta asa cum a fost explicat in cazul punfii necomandate. $i in acest caz a fost prezentatd doar forma de unda a curentului de pe faza R, notat cu in(?) in Fig.13.3. Pe intervalul in = conduce tristorul T;curentul g(t) =i, (0)>0; conduee tiristorul Tycurentul ig(t)= i, (8) <0. Conform diagramei ix(t) prezentate in Fig.13.3, in cazul in care puntea trifazati nu este alimentata prin intermed ul unui transformator cu primarul legat in triunghi, curentul de fazd este alternativ, prezinté intreruperi, iar semialtemantele curentului au o forma dreptunghiulara la care se adauga doua pulsatii date de riplul curentului iy. Se observa o defazare a armonicii fundamentale ig(t) faté tensiunea de alimenare cu un unghi @) = 4. Trebuie remarcat c8, pe ldnga po uarea armonicd datorata formei de unda a curentuluiabsorbit de la refea si a crestatarilor din forma de unda a tensiunii rejelei datoratz procesului comutafici naturale, redresorul trifazat absoarbe 3i © putere reactivi de comandii: Autori: M. Albu, R Bojoi, MP, Diaconeseu10__U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere Q=3-Uy Ip, -sing, =3-Uy Ty -sina (3.9) unde Iy este valoarea efectiva a armonicii fundamentale a curentilor de faz. Atentic, aceasti valoate este diferita de valoarea efectiva 1, =I, =J,=/,- a intregului curent de faz8 caleulat cu ajutorul relatei (13.5) Aspecte practice de comanda ale redresorului trifazat in punte Sunt dou aspecte importante care trebuie luate in consideratie atunci cand se concepe schema de comanda pentru un redresor trifazat in punte cu tiristoare, Primul este lezat de amorsarea redresorului (pornirea acestuia) si menfinerea functionarit acestuia in regim de curent intrerupt, iar al doilea este legat de modalitatea in care este implementata functia de sincronizare a cireuitului de comand 1) Amorsarea redresorului in Fig.13.3 impulsurile de comanda sunt generate succesiv in functie de ordines in care tiistoarele trebuie s& preie conductia. Intrarea in conductie a fiecarui tiristor determin blocarea altuia din aceeasi parte a puntii datoriti. procesului comutetiei naturale, descris anterior. In tmpul functionarii toate comutatiile au loc atunci cnd in partea opus a puntii un tiristor se afla in conductie ferma (la jumatatea intervalului de conductie a acestuia), S-ar putea crede c& rolul circuitului de comand este accea de a genera succesiv aceste impulsuri la un anumit unghi « pentru ca tedrescrul sa functioneze norinal Problema apare in momentul pornrii convertorului, atunci cénd tiristorul care trebuia sé fie in conduetie, de fapt nu este. Din acest motiv schema de comanda ar trebui si genereze dou impulsuri simultane, separate galvanic: unul care si comande tiristorul care trebuia si fie in conductie si 2elalalt pentru tiristorul care trebuie si preia de dropt conductia in momentul respectiv. Daca sc ia, de exemplu, momentul in care trebuie comandat tiristorul 7), atunci cand se trimite impuls de comanda pentra acesta se va trimite impuls de comand gi tiristorului T, (T; > T,) _Fig.13.S. Mai departe ceind va fi comandat Ti se va trimite impuls de comanda si tristorului 7). Se observa €4 tiristorul 7; va primi dou impulsuri de comands: primul atunci end trebuie 68 preia conductia prin procesul de comutatie naturalé gi un al doilea impuls decalat eu {60°[el] care ajuta la porni Schemele de comanda sunt realizate cu structuri combinationale care asigura comanda en cfte dou impulsuri a fiecseui tiristor din structura puntii dup cum uurmeagd: Ty —> Ty; Zs > Ty 3 Ts > Ts To > Ts 3 Ts > Ta 5 To > Ts Dac seat comanda numa tiristorul 7; $i Ts simultan, redresorul ar porni $iar fimetiona cn toate combinafiile de tiristoare numai daca redresorul este in condu (permanenta). in eazul aparitiei regimului de curent intrerupt ambele tiristoare din cele 6 compinatii se blocheazé la un momert dat pe intervalul T,. Astfel, se impune comanda simultand a ambelortiristoare din urmatoarea pereche care trebuie si preia conductia. Din acest motiv, pentru a trece redresorul prin tofi cei 6 ciclii de roa gi funotionares redrororubLucrarea 13; Redrescrul trfazat in punte B6 u functionare, se impune utilizarea unui circuit de comanda care asigura pentru fiecare tiristor doua impulsuri de comand’ decalate cu 60"[el], asa cum s-a prezentat mai sus. in Fig.13.5 este prezentat intr-o fo-mi simplificati circuitul de comands de pe faza R,cea care alimenteaza primul brat al puntii trifazate, respectiv tristoarele T; gi T,, Se observa ca fiecare transformator d2 impuls este prevazut cu dowd secundare, unul pentru comands tiristorului de drept si al doilea pentru comanda tiristorului care trebuia si fie in conductie. Pentru ca grila fiecdruitiistor s& poata primi impu'suri din doua dieeti ve uilizeaza » eombinayie Ue jp SAU formata din doua diode. : Hy scien Pog (taza R) Tes T. 7 Ueda TR, = Ld Fig. 13.8 Exemplu de reslizare a circuitului de comanda pentru primul brat al punti trifazate (T), T,). 2) Sineronizarea circuitului de comand Pentru © comanda coreeté a tiristoarelor aparfinand unei structuri trifazate functia de sincronizare trebuie implementata astfel incit si se marcheze exact punetele de comutatie naturala aflate la interseetia undelor tensiunilor de faza. in practici, pentru realizarea circuitelor de comand’ se utilizeaza integrate spevializate cum ar fi BAALAS (UAA14S). Accotea pot detecta cel mai exact trecerile prin zero ale tensiunii de sineronizare (Uj). Daca sincronizarea se face dupa tensiunile de faza, trecerea prin zero are loc cu 30° inaintea punetelor de comutatie natural (vezi trecerea prin zero a tensiunii me fata de punctul de comutatie naturalé P; din Fig.13.3). O solutie la aceasti variants de sineronizare ar fi limitarea tensiunii de comands, astfel {ncét impulsul si apara dupa un decalaj minim de 30° fata de trecerea prin zero a tenciunii de thi. Solutia Himitea7’ gama de comands, resivingiind-o la maxim 150 Pentru evita toate aceste dificultai, cel mai indicat este si se sincronizeze circuitele de cotrandai dupa tensiunile de linie care tre prin zero exact in punctele de comutat natural. In Fig.13.5 circuitul de comanda pentru braful puntii de faza R a fost Autori: M. Albu, R Bojoi, MP, Diaconeseu12__U-T. ,Gheorghe Asachi” din lag, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere sincrorizat dupa tensiunea de linie wer (vezi Fig.13.4) care trece prin zero exact in punctele de comutatie natural P; $i Ns, purcte corespunzitoate tiristoarelor 7), Ts 3. Montajul de laborator Pentru realizarea montajului experimental al puntii trifazate BG se va utiliza aceeasi instalatie de laborator flexibila descrisd in referatul dedicat structurit eu punct median M3. Pe acest stand de laborator se vor realiza legaturile din partea de fort in scopul obfinerii structuiitrifazate in punte intr-un prim experiment cu sarcind rezistiv- inductiva (R-L) ca in Fig.13.1(a), respectiv cu sarcind activa R-L-E (motor de ec.) c Fig.13.1(b) In Fig.13.6 este prezentata imaginea lucrarii de laborator in care se wilizeaz ca sarcind a redresorului trfazat motorul de c.. in serie cu o inductanta de filtrare in cazul sarcinii R-L, ca inductanta de filtrare se va utiliza un autotransformator, iar ca rezistenta de sarcind un reostat. Prin modificarea pozitiei cursorului Ia autotransformator poate fi reglaté valoarea inductanfei Ly si poate fi indus regimul de ccurent intrerupt. La limita atunei end cursorul este adus in pozitia zero sareina poate fi considerata pur rezistiva. Pe de alta parte, prin modificarea pozitiei cursorului reostatulu se modifica rezistenta de sarcind si implicit amplitudinea curentului mediu de la iesirea redrescrulti Structurltrifarata in punte (B6) 0 Mas om Fig. 13.6 Imaginea montajului din laborato al luerati In cazul sarcinii active, ca inductant’ de filtrre se poate utiliza acelasi autotransformator sau o inductanta de valeare fix8 special realizat® pentru montaje: de laborator (vezi Fig. 13.6) Prin utiizarea autotransformatorului se poate obfine regimul de—_________Lnerarea 13: RedrescrultifazatinpunteB6 ccurent intrerupt. Modificarea amplitudinii curentului de sarcina poate fi realizatd pit intermediul unei firine electromagnetice cuplate mecanic pe axul motorului de ce. Aceasta este alimentata de la sursd de laborstor si prin reglarea tensiuniiacesteia poate fi ‘modifieat_eupla de frinare si implicit curentul prin indusul motorului. Pentru oscilografierea formelor de unda ale curent lori gi fe Se vor folosi sunturi de laborator, Conectarea acestora sia celorlalte elemente de circuit se vor realiza prin intermediul unor cabluri prevazute cu banane la capete. Pentru a oscilografia simultan semnalele w. si ix se va folosi un osciloscop cu dou spoturi, iar pentru masurarea valorii medi a tensiunii de iesire Uj. se va utiliza un voltmetru, 4. Modul de Iucru 1, Se vor studia aspectele teoretice cu privire la functionarea redresorului tiifazat in punte previzut cu filtra de curent Ia iesire: forme de unde, relatia de calcul a tensiunii medi in cazul structurii cu diode si in cazul structurit cu tiristoare, caracteristica de reglaj, perturbatiiintroduse in refea, aspecte de comanda, de sincronizare ete. 2. Se va realiza shema din Fig,13.1() pe instalagia in punte comandati cu sareind R-L; in laborator redreco* trifucat 43, Se va pune in functiune schema de comanda s1 se vor oscilogratia succestv cu ajutorul osciloscopului, tensiunile de sincronizare impreund cu impulsurile de zero, semnalul dinte de fierastrau si impulsurile de comanda de pe panotl frontal al fiecdrui modul de comand’ corespunzator fiecdrui brat al puntit realizat cu ‘ntegratul specializat BAA145 (UAA145); 4, De pe panul frontal al modulului de distnbutie a impulsurtior de comanca se vor oscilografia impulsurile pentru fiecare tiristor si se va observa ci fiecare dispozitiv este comandat cu dou impulsurl sucvesive defazate cu 60°, aspect observat si in cazul oscilografierii semnalului de comand’ direct de pe grila liriswoarclor, 5. Se va alimenta schema de forta apisind butonul de START si se vor ascilografia formele de unda ale tensiunilor tj. respectiv tiie furnizate de ele dou structuri M3 din structura punfi trifszate (conductie continua - Ly mare); 6. Se vor vizualiza formele de unda uy si iy de la iesirea punt trifazate pentru diferite unghiuri de comand’ in regim global de redresor. Se va observa ci tensiunea vj rezulté din diferenta celor doug tensiuni tcp $i tie 7. Se va misura componenta continu Uj, pentru diferite unghiuri de comand cu ajutoral voltmetrului in eazul condustiei continues Autori: M. Albu, R Bojoi, MP, DiaconeseuULT, Gheorghe Asachi” din las, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere 8. Se va fixa un unghi de comanda peste 60°el. gi se va scddea progresiv inductanta din circuitul de sarcin’ acfiondind as.pra cursorului autotransformatorului pint se instaleaza regimul de curent intrerept si se va observa cresterea tensiuri pe misuri ce acest regim se accentuea7i: medi 9. Se va oscilografia formele de undi uy si iy la limita, cfnd inductante Ly este anulata (sarcina este pur rezistiva) si se va observa instalarea regimului de ccurent intrerupt imediat ce unghiul de comanda a>60°el. 1.Se va realiza schema din Fig.13.1(b) pe instalafia din laborator ~ redresortrfazat {n punte comandata cu sareind activi R-L-E (motor de ¢.c — Fig.13.6);, 11.Se va pune in evidenta variatia vi de comanda in gama (0° :90°) in prezenfa un cuplu sarc fina electromagnetic’; ‘motorului odata cu modificarea unghiului relativ ugor impus de 12.in conditile utilizarii unei inductante de filtrare variabile (autotransformator) se ‘va induee regimul de curent intrerupt gi se va observa modificarea fermei de undi a tensiunii ua, cresterea valorii medii si marirea vitezei motorului dupa instalarea acestui regim; 13.Se va fixa valoarea inductantei de filtrare la limita regimului de curent intrerupt Si Se va observa dispanitia conduct discontinue dacd este crescut cuplul de sarcind al motorului de c.c. cu. ajutorul frdnei electromagnetice (eresterea Ccurentului de sareina peste o limita corespunzatoare unei anumite inductante de filtrare); 14Se va oscilografia si se va interpreta forma de undi a curentului de fazat cu ajutorul unui sunt conectat pe traseul de alimentare al fazei R. Se va pune in cevidenta modificarea undei acestuia odata cu scderea inductante de filtrate, att {in regimul conductiei continue, cat sin regimul conductel discontinue, 15.Instalatia de laborator are prevazutd si o dioda de descarcare cu bome de acces pe panoul frontal pentru a fi conectsti cu usurinta in antiparalel cu puntea B6 ‘complet comandata. in aceste conditii se va observa cum se modifica tensiunea uj atunci cdnd unghiul de comands o:>60%el. Cu toate c& prin sarcine de ccc. curentul este permanent convertoral va trece in regim de curent intrerupt, iar forma de und a tensiunii de iesire este identicd cu cea obfinute in cazul uilizarit unei sarcini pur rezistive de cltre redresor. Se va. verifica experimental acest aspect