GRIGORE G.

TOCILESCU

CHRISTEA N.TAPU

MATERIAWRI
POICILORISTICE

1(41

editura minerva
www.dacoromanica.ro

GRIGORE G. TOCILESCU - CHRISTEA N. TAPU

MATERIALURI FOLCLORISTICE

III

www.dacoromanica.ro

Coperta: Dumitru Verde$

TOATE DREPTURILE REZERVATE RDITURII MINERVA

www.dacoromanica.ro

GRIGORE G. TOCILESCU - CHRISTEA N. TAPU

MATERIALURI
FOLCLORISTICE
III
Editie criticd si studiu introductiv
de
IORDAN DATCU

EDITURA MINERVA
BUCURE$T1-1981

www.dacoromanica.ro

POEZIA OBICEIURILOR TRADITIONALE

www.dacoromanica.ro

Colinde

la sculati, boieri, sculati

Covor verde mohorit,
Florile dalbe,
Iar pe pat cine-i culcat ?
Florile dalbe,
Jupinul cu jupineasa,
Florile dalbe.
La picioare, mina, floare,
Florile dalbe,
La mijloace busuioace,
Florile dalbe,
La parete, paun verde,
Florile dalbe,
La usori, manunchi de flori,
Florile dalbe,
Iar la cap, floare de cap,
Florile dalbe,
La ferestri, mere domnesti,
Florile dalbe,

Ia sculati, boieri, sculati,

Florile dalbe,
La icoane va-nchinati,
Florile dalbe,
Ca v-aduc pe Dumnezeu,
Florile dalbe,
Mititel si-nfasilel,
Florile dalbe.
Fasa-i dalba de matasa,
Florile dalbe,
Cu scufia de buonbac,
Florile dalbe,
Cu camasa de borangic,
Florile dalbe.
Este-un mar si este-un par,
Florile dalbe.
La tulpina marului,
Florile dalbe,
Este-un pat mare, rotat,
Florile dalbe,
Cu scindurile de brad,
Florile dalbe.
Iar pe pat ce-i asternut ?
Florile dalbe,

La portia, romonia,
Florile dalbe.
Iar in fundul scufititei,
Florile dalbe,
Este-o peatra nestimaa,
Florile dalbe,
7

www.dacoromanica.ro

La multi ani cu sanatate !

De cuprinde o lume toat,

Florile dalbe,
Tarigradul jumatate,
Florile dalbe.

Cules de D. Teodorescu, inv4.,

de la Marghioala Gr. Sia din
Ruginoasa, jud. NearnT.

Ia sculati, boieri, sculati

La mijlocul perilor,
Este-un pat mindru-nrotat.
Dar in pat cine-i culcat ?
Nanasu lui Dumnezeu,
Sa va apere de r'au.
Si de-acum pina-n vecie,
Mila ta, Doamne, sa fie,
Cu dar si cu bucurie !
Intru multi ani sa va fie.

Ia sculati, boieri, sculati,

Ia sculati si va spalati,

Ca va vin colinatori
Noaptea pe la cintatori.
$i nu va vm nici c-un rau,
Ci v-aduc pe Dumnezeu.
Un Dumnezeu nou nascut,
In scutice invelit ;
Mititel si-nfasatel,
Parca-i tras printr-un inel.

Afara doiyeri rotati,

Cules de P. adere, inva't., din

15 e tulpina departati,

o:itunul Bistricioara, corn. Bisui-

De virvuri impreunati.

cioara, jud. Neamt.

Ia sculafi, sculati
Ia sculati, sculati,
Voi, boieri bogati,
$i voi va uitati
Inspre a gura de vale,
Inspre soare rasare.
Nu soare rasare,
Voua vi se pare ;
Ca voua va vine
Tot cirezi de vaci,
Vacile strichind,
Viteii zbierind.
Ta sculati, sculati,
Voi, boieri bogati,
$i vol va' uitati

Ia sculati, sculati,
Voi, boieri bogati,
$i voi va uitati
Inspre a gura de vale,
Spre soare rasare ;
Voua vi se pare
Ca soare rasare ;
Nu soare rasare,
Voua vi se pare,
Ca voila: va vine
Tot turme de oi,
Oi ochesale,
Cu lina eanita.',
Intr-aur poleita.
8

www.dacoromanica.ro

Inspre a gura' de vale,

Inspre soare ra'sare.

Ci votfa' v vine
Tot turme de porci,

Vou a'. vi se pare

CS soare la'sare ;

Porcii poleiti,
Cu coltii iesiti,
Intr-aur poleiti !

Nu soare ra'sare,
oua vi se pare,

Florile dalbe de mar

Florile dalbe de rri.r,
Ia sculati voi cam domol,
Faceti focu cam mai mare
5i-aprindeti d-o luminare
$i-o lipii pe la icoane.

Nu va yin cine v pare,

Si yin juni colin&tori,

si Dumnezeu.
Frumusel mi-e-mpodobit
Cu ve9mintu mohorit
$i mi-e lung pidal-n pa"mint ;
Cam din spate, cam din inept,

Scris .mi-e luna cu lumina

Si soarele cu cMdura ;
Intr-amindoi umerei,
Scris in doi luceferei.
In mina stinga' crucea duce
Si-n a dreaptsi busuioc ;
Crucea e-a
Busuiocu-al fetelor
Si ina'.ru-al juneilor.
Acest colind se cintsi hi noaptea
de Sf. Ion.

In cele case luminoase

In cele case luminoase,
Greu, Zd'u, doarme, greu boierii.
Trei porumbei ea-mi zburarsa,

Si-mi saltara' de-mi zburara",

Sus, mai sus csa se-naltaea'
Pe zebrele de fereastra',

Sus mai sus csa" se-naltara",

Si-mi cintara'-ngringonar,

Cu nori dalbi s-amestecara",

Cu apsoar-nriurall,

jos, rnai jos c'a." se la'saia',

Boieri mari ca"-mi desteptara'.

Jos, mai jos, pe prundu mkii.

Luati apsoaeal-n gurisoara",
Tietricele-n degitele,

Culese de Ion Ionescu de la Ilie

Bildan, in etate de 80
C01114 Bogati, Dimbovita.

www.dacoromanica.ro

de ani,

Drumetii
Doi boieri de cei mari,
Ca si doi drumari,
Vin din Ierusalim,
Merg spre Vitleem.
Dara cine slut ?
E Iosif cel sfint
$i Maria sfinta,
Care-asa cuvinfa :
Iosif, mi-e greu
De acest drum au.
Vin s ne odihnim

Iaa mai plecara'

$1 un mar aflara',
$i ei odihnea,

$i s'a ne umbrim.
De un plop da'clura.
$i-acolo statura
De se racori.
Plopul s'a crati,

Drumul de-am lua,

Aide cpre,Vitleim,
Pina ce zarirn,
Cam iata e sara
$1-nnoptam prin car'a.
Si ei sI sculara
$i-ndata plecara'
Catra Vitleim.
Cu totii s traqm !

Marul ii utmbrea,

Umbra sa lata,
Soarele perea.
Marul inflorit,
Sa fii tot rodit,

Sa cresti tot in laturi,

Sa sporesti cu roduri.

Iar Iosif gala :

Umbra s-o trkea,

Soarele-i ardea.
-- Plop afurisit,
Sa nu fii rodit,
Sa cresti tot in sus,

Cules de inv. N. Iord5chescu, din

corn. Tirnisesci, jud. Neamt.

Cad umbra mi-ai dus !

Peftera i ieslea
Dar Crkiun astfel grsaia :
-- Palatul Tneu nu-0 voi da
Du-te in grajdul cailor
Sau in ieslca boilor !
$i aflind taina de la crai,
I-a poftit pe cite trei

Maria se preumbla,
Vreun locas a eapata,
Jos in sus si iar in jos,
Caci bate vint friguros,
$i are vestmint de-argint,
Caci azi naste fiul sfint.
Buda. seara;mos Craciun,
Zice Maria celui bun.
Lasa-ma in patul ta'u,
C-am s nasc un Dumnezeu.

Sa Tnearga spre Vitleem,

Caci nu e la Ierusalim.
Craii aflind au plecat,

Steaua iar ii s-a aratat

10

www.dacoromanica.ro

7:

Si la el nu s-a-nchinat.
Si-n minia lui cea mare,
Porni paste foarte mare
De la Ierusalim
Spre sarmanul Vitleem,

S-au tot mers pida ce-a stat,

La cel staul luminat,
Si in iesle au aflat,
Pe fin si paie culcat,
Pe marele imparat.
Cmii indata ce 1-au zarit,
I s-a-nchinat umilit,
Scumpe daruri i-au adus,
Pentru Dumnezeu de sus.
Unul aur i &Idea,
Alml smirna-i intindea
$i ahul tamNe-i daruia.

Sa ucida acesti rnisei

Pe toti pruncii mititei,

De doi ani mai mititei,
Peste patruzeci de mii,
Tot prunci, mititei copii,
Ca sa taie pe cel sfint.
Dar Dumnezeu n-a rabdat
$i Hristos 1-a scapat.

lar Irod cind auzi

Foarte rau sa. necaji,
Ca' dui daruri nu i-au dat

Cu les

corn.

de inv. N. Iorachescu, din

Timimti, jud. Nearny.

Privigherea
Ca sa vie pe pamint,
Cad e fiul cerului
Si Domnul panintului.
In seara lui Mos Ajun,
Vin copiii lui Craciun,
Sa dnte, s colindeze,

Sus, boieri, nu mai dormiti,

Vremea e sa va
Casa o maturati,
Masa o incarcati,
Caci umblam i colindam
$i pe Domnul cautam.
Caci s-a nascut Domnul sfint,
In locasul dui Craciun,
S-a nascut un domn frumos,
Nuimele lui e Hristos.
Nu dormim de asta-seara,
Ci sedem in privegheala,
Din seara ajunului,
Nna-ntr-a Craciunului,
S-asteptam pe Domnul sfint,

Viata lunga sa. ureze,

Tuturor ce shit n casa

$i s veselesc la masa'.

Hristos sa le dea de toate,

Viata buna, sanatate,
Si acum si la multi ani,
Ca sa crepe acei dusmani.
Cu les de inv5T. N. Iordkhescu,
din corn. Timiesri, jud. Nearnv.
11

www.dacoromanica.ro

Cicea
Cu nori s-amesticaea.
Vine marea riurind,
Pietricele rIsunind,
Pietricele dedevele.

Cicea, cicea, in ceste curvi,

Leroi Domnule !
Impreunavi cu proverzi,
Dormivi, dormivi, mari boieri,
Cu gutui la cap.atii,
Cu pistoale la picioare.
Scoala, scoala, fatal mare,
Si aprinde o luminare
5-o lipeste-ntre icoane.
Baga' mina-n posinare
Si im' scoate la parale,
La parale marunvele.
Sculavi, sculavi, boieri mari,

Mai davale d Stambol,

Sa' scalda' sfintu Ion,

S'a scala i s'a-mba'ieste

Si mir s'a miruieste,
Si colacu lui Cr'aciun
Sci fie de griu curat,
S'a-1 bagm si noi in sac
Sa nu fie d'a secar`a,
Ca ne da pe usa-afara%

C-a venit june bun colinator

Pa' colac vadra de yin,

C-aa e lasat din Watrini,

cinte,
5a-vi colinde gi
$i vie si fevilor,
Si dalbai parintilor.

Bisiocu stinge focu,

La multi ani.

Jos la furca patului,

Joaca'-un stol de porumbei,
Si-m' jucara' ce-ne jucara,
PI fereastra" afar' zburara,
Sus mai sus ssa ridicara,

Du0 fiecare vers se repet5 cuvintele Leroi Domnule". Cuies

de invk. I. Florescu, din com
Bragadiru, Teleorman.

Bucurie
Na'dejdea crestinilor,
Bucuria tuturor,

Bucurie mare-avem
ot neamul pa"minmlui,
Din inalvimea cerului
De nasterea Domnului.
Veseleste-te tu, cer,
Si te bucursa, pamint,
Ca'ci s-au nascut Domnul sfint,
Oamenilor pe p5mint.

De la tatal i-a vinit

Vitliimul cel smerit,
Frumusel si-mpodobit.
Insusi cii puterea lui
Zdrobi capul searpelui
Si puterea iadului.
12

www.dacoromanica.ro

$i noua de bucurie,
0, I-Iristoase, marire tie.

Si de-acum pina-n vecie,

Mi la ta, Doamne, sa fie.
Cu dor si cu bucurie,
Pe la toti de veselie,

Cules de I. Dumbrav5: din corn.

Uscgi, jud. Nearnt.

Colindul Creiciunului
Seara d-asta seara
Este-o seara mare :
Seara lui Ajun si cu-a lui
Craciun !
S-a nascut un fiu,
Fiu fara de tata,
De maica curata
Si prea lummata.
Trei zile se cearta,
Trei zile mai mari,
Maica sfinta Vinerea
$i cu Slinbata.
Iar sfinta Dumineca
Cind se mineca,
Pe la cintatori,
Prin varsat de zori,
Pe fiu 1-a aflat

In iesle culcat.
Pe brace 1-a luat,
Sus 1-a ridicat,
De 1-a Infasat
Cu fase de-argint,
Scutec de matasa,
Cu sirma aleasa.
Jos 1-a pogorit,
De 1-a iordanit,
Nurnele i-a pus,
De-1 cheama Isus,
Domnul cerului
5-al pamintului.
Cules de I. Trandafirescu,
din corn. Simtii de Jos, jud.
Mehedinri.

Nasterea Domnutui
Bucuria tuturor.
De la Tatal a venit
Vitleemul cel smerit,
Frumusel si-mpodobit.
Insusi cu puterea lui
Zdrobi capul serpelui
$i puterea iadului.

Bucurie mare-avem
Tot neamul pamintului,
Din 'naltimea cerului
De nasterea Domnului,
Caci s-a nascut Domnul sfint
Oarnenilor pe parmInt,
Nadejde crestinilor,
13

www.dacoromanica.ro

$i noua de bucurie,
0, Hristoase, slava vie !

5i de-acuun pina-n vecie

Mila ta, Doamne, sa fie.
Cu dar i cu bucurie,
Pe la tori de veselie,

de Gh. Dobrea, inv.,

corn. Uscavi, jud. Neamv.
Culeasa.

Colindul lui Hristos

Astazi cel prea laudat,
Ingerului mare sfat,
Care s-a nascut jos Domnul
Si-mparat preste tot omul,
Vrind a mintui pre om,
Pentru gresala din porn,
$i din iad a-1 izbavi,
In rai a-1 salaslui,
and vru prin ceresc indemn,
A. se rastigni pre lemn.

L-au trirnis si la Pilat.

Pilat daca. 1-a vazut,
Sa-1 judece a smut.
L-a adus, 1-a judecat
Pe cimul nevinovat,
Unde nearnul jidovesc,
Indricit i diavolesc,
Cerea fara a conteni,
Pre cruce a rastigni.
Pilat miinile spalind
Ti stropi pe ei zicind :
Davi seama lui Durrinenu,

ana de taina facind,

Pe apostoli ospatind,
De la masa s-a sculat,
Picioarele le-a spalat.
Iuda atunci mergind la el,
L-a vindut pre el zicind :
Davi-mi treizeci de argmci,

Sa n-arn nici un pkat eu,

CI asta-i om dumnezeiesc,
Nici o vina nu-i gasesc.
Iar daca-1 urivi,
Luavi-1 de-1 ornorivi.

Atunci ei 1-au luat de git,

L-au batut, palrne i-au dat,
Cu spini 1-au incununat
Si-n obraji 1-au scuipat.
Deci neamul cel indracit,
Daca 1-au batjocorit,
De haine 1-au dezbrkat,
Cu crucea 1-au incarcat
$1 mergind 1-au r'astignit.
Cu cuie 1-au pironit,
Cu opet 1-au adapat,
Fierea i-au dat de-a gustat,

Sa" vi-1 dau sa-1 rastignivi !

Jidovii banii i-au dat,

El in punga i-a bagat,
Oaste mare a luat
$i la Hristos a plecat, zicind :
Voi va' vevi luta ;
Pe care-1 voi saruta
P-acela puneci mina
Si prinzindu-1, '1 vevi lega.
Astfel Iuda facind,
Si ei pe Hristos prinzind,
L-au dus la archierei,

$i and sufletul 6-a dat,

Un ostas a alergat,

S51-1 judece Intii ei ;

Apoi d-acolo legat

14

www.dacoromanica.ro

Deci dind dupe cruce jos

Pre Domnul nostru Hristos,
Cu giulgiuri cu smirnal uns,
In mormint nou mort fu pus,
Si a inviat ca un sfint,
A treia zi din mormint.

Cu sulica 1-a impuns,

Singe si apa a curs.
Acestea cerul va:zind

$i iamintul netibdind,

Din temelii s-a cla'tinat,

Soarele a innegrit,
Luna s-a intunecat,
Pietrile s-a despicat.

Cules de I. Trandafirescu,
din corn. Sisestii-de-Jos, jud. Me--

Toate-n spaima' au ra'Tnas

Pin' la al noualea ceas.

hedirgi.

Colindul lui Hristos

Mititel si-nfa'setel,

Ian sculati, boieri, sculavi,

De va sculavi silugile
S-aprina ficliile,

Fasa alb a'. de matassa,

51-i fie moale la oasa",

Cii chitia de bumbac,

Sa.-i fie moale la cap.

Sa maiture casile,
Ca' va" yin colindatori

Noaptea pe la cinta'Icri ;
Nu va. venim nici c-un ra'u,
Aducem pe Dumnezeu,

Cules de Gavril Gh. Ionila, din

cat. Ghincraoani, coin. Cracaoani,
jud. Nearnv.

,Fi-ntreabei i-ntreabei
$i 1-a chinuit,
Sus la Rusalim,

$i-ntreaba, si-ntreaba.'

Sfin0 pa' Dumnezeu,

$i-ntreab'S d-ast' trealA :

In casa lu Noim.
bsatea
$-unde
Tot cuie de fier,
Tinte de ()tel.
In fava' le ba.tea,

1_3nd' s-a raita'cit

Hristos cel iubit ?

Domnul le zicea
$i-i binecuvinta :
Dar, voi, sfinvi mIrunvi

In dos le tintuia.
$-unde le-nfigea,

$i nepricepuTi,

La ce ispitii ?

Sudori 11 trecea,
S'a rostogolea,

voi bine stivi

Ca' 1-a rastignit
Ch.

'N pahar sprijinea,

15

www.dacoromanica.ro

$-unde i-o-ndesa,
Sudori ii trecea,
Sa' rostogolea,

Tot griu se fkea.

$-unde-1 imbrka
Cu ca'mas'a' verde,
Verde de urzic'S,
It:au trup ii basica.
$i cind 11 freca,
Sudori 11 trecea,
Sa' rostogolea,

'N pahar sprijinea,

Tot yin s fkea,
Ia-1, crestin, de-1 bea !
Bun s. vremea-n casa,
Sa' se pomeneasca',

Boieri dumneavoastrI
La multi ani !

'N pahar sprijinea,

Tot mir se fkea.
$-unde ca-i punea

Cules de Chr. N. Tapu de la

Cununa' de spini,

Ion Popescu, functionar la Mu-

Verde mkkini.

zeul din Bucuresti.

Patimile lui Hristos

Dati-mi treizeci de arginti,

Asta'zi cel prea Mudat,

/ngerului mare sfat,
Sfatuind dumnezeirea
Sa-si implineasei zidirea,
Cind cina vrea s-o eateasca,
Pe Isus sa'-1 eastigneasca.
Chid Hristos masa a pus,
Atunci jidovii 1-au prins,
In curte la Pi lat 1-a dus,
C-acolo sint adunati
Arherei i farisei

Sa vi-1 dau sa-1 ra'stigniti !

Treizeci de arginti i-a dat,

La Golgota 1-a-da1tat,
La Golgota 1-au suit,
Pe cruce 1-au rastignit,

Piroane n miini i-au batut.

I-au batut in miMi i talpe,
Ca s le-mplineasea' toate.
La umbra de spin 1-a dus,
Cu sulita 1-au steapuns,
Apoi si singe i-au curs,
Fere i-au dat de-au mincat,
Cu otet 1-au acapat.
Muntii s-au cutremurat,
Brazi mkunti s-au 1ega'nat,
Pietrele s-au despicat,
Ape mari s-au tulburat,
Soarele s-au intunecat,

Impreunati cu crturari,
Tot de Hristos facind sfat,
Pe Hristos ss-1 dea la moarte.
Hristos ne-a stricat legea
$i ne-a stricat slmba'ta !
Eu nu v-am spurcat legea,
Nu v-am stricat simbata,
5-am venit cu chip n lume
S'a v dau la cele bune.
Iuda iubitor de bani
Grai came ai sai dusmani :

Luna-n singe s-au imbrkat,

Luna.s-au intors in singe,
Ingen incepura-a plinge.
16

www.dacoromanica.ro

Doamne, i poama dulcetei.

Si de-acu' pina-n vecte

Pentru aceea, Doamne sfinte,

Adu-ti si de noi aminte
$i de pa'cat ne pazeste
$i in rai ne saTasluieste,
C1 acolo e apa vietei,

Mila Dornnului s'a fie.

Cules

de G. Giurumescu, inv.,

din corn. Ruptura, jud. Mehe3intt

Rdstignirea lui Hristos

Noi tare ne-am jurat inaintea

Un am mare
A Lat o secure mare,
S-a dus intr-o p'adure mare,
A taIat un lemn mare

sf.-tale
Ci noi nu 1-am v'azut
Maica sfinta a luat carte mare,
Carte mica,
Carte de millostivire
Si a luat ketri inguste
Cu fuscele de custe,
5i toti orghii i toti schiochii
I-a aflat uncle s-au odihnit,
Uncle s-a salasluit,
Dar pe Damnul nu 1-a easit.
$i s-a dus la riul 1ui Iordan,
La fintina lui Prodan,
$i fata alba' si-a spalat
$i spre risarit s-a sp'alat,
$i au vazut pe Ion, nanasul lui
Dumnezeu,
$i i-au zis : Ioane, nanasu lui
Dumnezeu,
N-ai Vazut pe fiul mfieu,
Darnnul nostru al tuturora ?
Eu 1-am va'zut la porsile lui
Pilat,
Rastignit pe cruce de brad,
Unde ciinii de jidovi ii chinuiau
!

$i a facut o bisericsa mare

Cu noua' alta-e,
Cu noua zabrele.
Maica sfinfa,
Cine o cinta ?

S-au luat pe ketri late,

Cu topoare imbarburate,
Pe ketri inguste,
Ca fuscele de custe.
Toi orghii,
Toti schiochii

I-o aflat
Unde s-a s'arasluit
5i uncle s-a odihnit ;
Numai pe fiul sau,

Domnul nostru si al tuturor, nu

1-a aflat.
S-a dus la riul lui Iordan,
La vadul lui Iordan,
S-au sp'alat pe fa; i pe dalba
Felita
$i s-a uitat in sus spre rasarit
Si au va'zut doi ingeri venind
$i le-au zis : Alei, ingerilor,
N-ati v'azut pe Domnul nostru si
al tuturora ?

$i-1 chirdoseau

5i cu cununi de skini capul ii

cingeau ;

Singe rosu pe jos curgea,

17

www.dacoromanica.ro

Nici nu auta maica de pruncul

Crestinii alergau, se crestinau.

Atunci Maica sfinta iar a luat :
Carte mare,

ei,

Nici vaca de vieIul ei,

Nici oaia de mfielul ei.
De aci incolo o sa". fie
Zuer de fluer,
Sa; caute maica de pruncul ei,
Oaia de mielul ei,
Vaca de vitelul ei.
Cine o auzi vestea mea,
Povestea mea,
Si de inva"tat o va vrea,
La luna, la saptamina,
L-oi lua de mina stinda
$i 1-oi Uaga pe porvi stritnte
$i 1-oi duce la mese rasturnate,
La pahare sparte,
Unde-s broastele
Cit vacile,
Serchit cit sulurile de car de mari,
$i acolo va loom de veac ;
Si apoi iar cine va vrea
Sa invete povestea mea,
$i va vrea sa" invete,
La luna, la saptamina,
Ti voi lua de mina dreapta
Si-1 voi duce la porti drepte,
La mese incarcate,
Cu pahare pline,
Unde va petrece
In veci. Amin !

Carte mica",

Carte de milostivire
$i s-a luat pe pietre late,
Cu topoare imbarburate
Ca fustele de custe,
Toti orghii i toti schiochii i-o

aflat
Unde saTasluind,
Uncle odihnind ;

Numai pe Domnul nostru

$i al tuturor nu 1-au aflat,
Si s-au dus la ritrl lui Iordan,
La fintina lui Prodan,
s-a spalat pe fata
$i pe dalba
$i la rassarit s-a uitat
$i pe fiul sau 1-a ochiat
Venind cu slav a. si cu rnarire.
Atunci au zis Fiul meu,

Eu mare putere t-am dat,

Sa nu te 1ai sa" te chinuiasca
Si s te chirdoseasa
Atha de rsau olinii de jidovi.
Atuncea raspunse fiul sau
Eu, maica, nu rn-am rasat
Pentru tine sau pentru mine,
Ci pentru lurnea intreag'a,
Ca pina acuma nu era zuer de
fluer,
Nici ghers de fata mare,

Cuks de Chr. N. Tapu de la

dr. Vasile Glodariu, din Ludusu

Mare, Transilvania.

Doamne Isuse Hristoase

Doamne Isuse Hristoase,
Tu ne esti izvor, prea fruanoase,
Ca din ceri te-ai pogorit,

Din fecioara te-ai discut,

Cu oarnenii ai petrecut
Treizeci de ani pe iamint
18

www.dacoromanica.ro

Nmintru cu umbletu
5i ceriu cu cugetu.

$i la ceri c'a" te-ai suit

$i prin iad te-ai aba'tut,

Portile iadalui le-ai sfkmat

Dumneavoastra% boieri maH,

Aprindeti o luminare
$i-o lipiti intre icoane,
Trei icoane,

$i p-A dam 1-ai liberat

$i ceriul 1-ai impodobit,

In patru stilpi de argint,

Tot cu stele
Wiruntele,

Trei cucoane.
Cucoanele sa' pregsa'th1
D-un colac

$i-n mijlocul stelelor

Duce luna
Cu lumina
$i soarele
Cu razele.

De griu curat.
Pe fata colacului,

Jumtatea francului ;
vadtI de yin,
Pe colac

Pe za'brele

Sa' fie lui Hristos, amin !

Turturele,
$i-ntre ele-un porumbel,
Fuse sfintu Ionel,
Trimis de la Dumnezeu
Sa ma'soare ia"minnt,

Acest colind se ctnt n seara de

Sf. Vasile. Cules de Ion Odor ch
la Dumitru Popescu, din Starchi
ojd-Buza.u.

Colind dealu dupd deal

Colind dealu dup'i deal.
Nu stiu soarele ti'sare,

Cu scufia de bumbac,
Sa'-i fie moale la cap.

OH Adam vine aare

Dar in fundu chitioarei

P-un cal galben gMbior ;

Da' nu-i galben de flptued",

Este-o piatr nistia'patra'

Ce coprinde lumea toata",

$i-i galben de-asuatut,

Tarigrad pe jum.tate,
La multi ani cu sn'itate !

Aducind pe Mos Cri'ciun,

Cu mustsAile de fin,
Cu barba de ibrisin,

Cules de G. Popescu, inv., de la

Sandu Tudos5, din satul Perieni,
coat. Bogesti, jud. Tutova.

Fasa' dallA de mtas,

Ricuta" de-o jupineasa",
19

www.dacoromanica.ro

Din voie dumnezeiaset

Jelui-m-as cimpului,

Din voie dumnezeiasca,

Luai viata pustniceasca.
Ce feciorel de-mparat !

Cimpu-i mare, loc intins,

De nu pot merge de plins,
51 cimpu-i cu rourele
De dor de la surorele ;
Cimpu-i plin de pelinita,
Cu dor de la maiculita.

Bun gind Dumnezeu ti-a dat

Si-n pustie mi-ai plecat,

Si-n pustie locuiesti,
Vrajmasul mi-1 ispitesti.

Jelui-m-as cerbului ;
Cerbul Im-este-o fiara muta,
N-are glas ca s raspunda.

Pe la miez de miaza noapte

Mi-1 ispitesti de moarte.
Si-asa ei mergind pe cale,
A cintat cu viers de jale :

Cules de I. Trandafirescu, inv.,

din corn. Sisestii-de-Jos, jud. Me-

Jelui-m-as muntelui,
De dorul parinteluri ;

hedinti.

Colindul lui V oinea

Ca doi porunghii la peni.
Ii In sus s-o umflat,
Jos la gherghef s-o lasat,
Api-n gusl c-o luat,

Sint doi brazi ramwrati (bis),

Voilercon i flori de mar,
Din tulpini dipartati (bis),
Di virfuri impreunati (bis),
Jos la trunchiu bradului

Chetriceli-n degetali.

Ii in sus s-o umflat,

Pisti mari s-o lasat,
Pi diasupra celui pat.
Scoall, Voineo, nu dormi,
a vi yin colindatori.
Las' si cinti, si colindi,

Esti-un pat in strug lucrat,

Cu scindurili di brad
$i cu stilchii dar di fag.
Dar intr-insu ci mai esti ?
Tot muschiul bradului.
Peste-si muschiu ce-s' mai esti ?

Ci lor plata li si tii :

Doi colaci i vo doi frangi.

0 pernuti si-o velinti.

Dar intr-1nsu cini mai doarmi ?
Doi junei tinerei.
Ii imi dorm strins' i cuprins',
Ii imi dorm fact la fall,
C-asa Dumnezeu i-nvati ;
Ii imi dorm geni la geni,

Se repeta dup a. fiecare vers cuvintele Voilerorn i flori de

mar". Cules din corn. Bestepe, pl.
Tulcea, jud. Tulcea, de G. Coatu,

'inv., din Cerna, pl. Macin, jud.

Tulcea.
20

www.dacoromanica.ro

Colind de filler-1u
La truchina di mar dulci,
Mindri hori mi si stringi,

51 pi murgu-1 priponiri

Di junei tineri,
Di juneli tinereli.
joaci astizi, joaci mini.

$i in dant ci si prinsari.
Joaca astazi, joaca mini,

Cu pripon di par marunt,

Cu tarusu di argint ;

Joaca trii zili di varl.

Joaci trii zili di vari.

Cind o fost a patra sari,
Nimi-n lume n-o aflat,

Cind o fost a patra sari,

Bati murgu si rinchizi.

.
Dar Ghiorghi ci-i raspundea :

Numa Gheorghi mi-o aflat,

El acasi o alergat,

Rabdi, murgi, rabdi, dragi,

Cum rabd si eu ninsurat,

Cheia-n mina s-o luat,

Grajd di piatri.-o discuiat

Si pi murgu mi 1-0 scos,

Ninsurat, nicummat.

CI eu di m-oi insura,
Tii drumu cl t-oi da,
51 mi-i pasti ci-i cunoasti,

L-o-nsalat si 1-o-nfrinat.
Di zabreli mi-1 legart
Si in casi ci intrari,
Ziva bunt ci-s1 luari,

Si mi-i faci coama groasi

51 coada tufoasi.

Di la taici, di la maid,
Di la hat', di la surori,
Di la gradina cu flori.

Cules din coin. Bestepe, pl. Tulcea,

Si pi murgu s-aruncari

jud. Tulcea, de G. Coatu,

'inv., din corn Cerna, pl. Niacin,

jud. Tulcea.

Si la dant ci-mi alergari,

Colind la Sfintu Vasile

In balta rasucita,
Intr-aur poleita.

Dup a. vale din jos,

Ine o herghelie cla cai,

Caii nechezind,
Minjii jucind,
Cu codita-n balta,
In balta rasucita
Intr-aur poleita.
Pa urma lor cine-mi ine ?
Ine-un cird de vaci,

Pa urma lor mai ine,

Ine-un cird da oi ;
Oile zberind,
Meluseii jucind,
Cu codita-n balta,
In balta rasucita,
Intr-aur poleita.
Si-n urma lor ine,

Vacile zberincl,

Ine-un cird 6 capre:

Itelusii sarind,

Cu codita-n balta,

Caprili zberind,

21

www.dacoromanica.ro

Purceii srind,
Cu coltu-n balta%
In balt'a poleit,

Iezisorii sa'rind,

Cu codita-n bala,
In balts ti'sucita",

Intr-aur invOt.

Intr-aur poleit.
Si-n urma lor cin' mai ine ?
Ine-un cird de porci,
Porcii grooind,
Scroafili zberind,

Cules de Ion Odor de Ia Gh.

Cojocaru din Breaza-de-Jos, Prahova. Acest colind se cinta acum

o suta de ani.

Leroi in ceaste curti

Leroi in ceaste curti

Mi-este-un legnel.

Si-n ceaste domnii,

La. tulpini de meri,
Mese de boieri,
Dant de negustori.

Dar in leaga'n cine-mi sade ?

Doamna dumnealui,
Cucoana cutare.
Coase, inchindiseste,
Trage cite-fun fir,
Rupe cite-un rn'ar,
Sus de-1 azvirleste,

Dantul cin' mi-1 trage ?

Ici, tingr Ion,

Cu papuci pe talp,
Cu fesu-ntr-o parte.
Toiag rsuceste,

In palm-1 sprijineste
Si se fericeste.
Ferice, ferice,
Ferice de dinsa
$i de-ai ei 0.rinti,

Sus de-1 azvirleste,

In pa1nA-1 sprijineste
$i se fericeste.
Ferke de dinsul

In ce ceas o au r.iscut,

$i d-ai lui parinti,

In ce ceas 1-a na'scut,
Zile d-a crescut,
Parte ce-a avut

Zile ce-au crescut,

Parte ce-a avut

De taic, de maia,
De-o doamra' frumoas,

De taiea', de maia,

Mult mi-e cuvioas6:.

Frumusel mi-o poart4",
Rochie de cuhnie,
Ie ghiorghiolie,
Ciorapi albisori,
Pantofi negrisori,

D-un ba'rbat frumos,

Mult mi-e cuvios.
Frumusel mi-1 poart,

Citna0; de in
Cusufa cu fir,

Pe la toc cu flori,

Fir si ibrisin,
Guler baiba fir.
Sus la virf de meri

Mult mi-e juca"tori,

Rar la zile mari,

22

www.dacoromanica.ro

Si pre noi pre toti,

La ann si la multi ani !

lntre sa'riAtori,
In ziva de Ceaciun
$i-a de Boboteaz,
Cind prioti boteaza",
Lusnea-ncrestineazi,
Laimea i norodu,

Acest colind se cinta pe la case

in seara ajunului Sf. Ioan Botezatorul. Cules de Chr. N. Tapu
de la Ion Mihai, din Bucuresti.

Colind de flticein
Cu ia'rintii s-o iertat,
Cu pa'rinti i fratii lui.
El afari o iesit,
El pi cal o-nc'alecat,
Inspri hori s-o-ndreptat,

Mindru-i stogu di-adunat,

Voilerole Doamni,
Mindru-i stogu di-adunat,
Dar din cini-i adunat ?
Tot din feti I nevesti,

Buna zua ci ni-o dat,

Rast-i crucea di-un voinic.

Dar voinicu Ii Gheorghici.
El pi cal o-nc'alecat,
Acasi o alergat
Si in cast o intrat.
El obrazu $-r; spalat,
La icoani s-o-nchinat,

Nimi nu i-o mulOmit,

Dealt ibovnica lui.
Dupa fiecare vers se va repeta
cuvintele

Voilerole

Doamni"

Culeasa de G. Coatu, inv.,

di:.

Cerna, pl. Macin, jud. Tulce.s.

In zitta de Sfint Vasile

In ziva de sfint Vasile,
Tori boierii la curte-mi vine ;
Numa' Gheorghe, sfete Gheorghe,
Nu imi vine,
C-are o greacsa" ibovnia,

Pina"-n apa Oltului.

Acol' a stat,
Fa'r' de vad,
La sabie s-a-nchinat,
Frumos gitu i-am t'a*iat ;
Pielea-n tirg la ta'ba'oari,
S-o fac zgarda' la ogari

In cale de nou'a' zile.

Nu mi-1 credeti, mari boieri,

C-am gonit o ciutalin
Var de splida',

Cules de Ion Odor de la I. Opri-

Din malu Solotrului

san.

Va'lenii-de-Munte,

23

www.dacoromanica.ro

Prahov:r.

D41 vadu-n vadu Brilii

Din vadu-n vadu Brailii,
Mirloi cu florili dalbi,
Din vadu-n vadu Br Eilii,

$1 flacaii suierind

$1 nevesti tropaind.
Dar din urma tuturor
Vini Ileana tot plingind,
Tot plingind 1 suschinind.
Nime-n lume n-o zarea ;
Numa Ghiorghi c-o zarea ;
El la dinsa mi-alerga
$1 din guri asa-i graia :

Cini sadi calaresti,

Calaresti-n chip domnesti
Pi-un cal galben sprintior ?
Sadi Ghiorghi calaret,
Imbracat in chip domnesc ;
$a"di-n

api pin' in spati

Si-n norm pin' la genunchi,

Nu ti duci ca si-mi fii,

Si si cearti tot cu turcii,

Tot cu turcii I cu frincii,

Cam stiu eu doamna sa-mi

Sadi cruci sus pi masi,
Sanatati-n ceasti casI !

St-i dea turcii vadurili

$1 frincii

Ca si treci-n celi san,

fiecare vers se va repeta

cuvintele Mirloi cu florili dalbr.

Celi sati nepradarti

St feti nimaritati,

Dup a.

Feti mari hori facind

Cerna,

Culeas5 de G. Coatu, inv., din

pl. Mkin, jud.

Tulcea.

D-acilea-n vadu Brilii

D-acilea-n vadu Brhilii,

S-umplea numa de junei.

Vin juneii suierind,
Fete mari hora facind.
Iar pe urma cine-mi vine ?
D-o cocoana smedisoara ;

Sade Ion Fat-Frumos,

P-un calusel bididiu,
Sade-n apa

Pina-n sapa
$i-n noroi pina-n genuche,
$i el sa cearta cu turcii,
$i cu turcii i cu frincii.
Turcii
dea vadurili

Nici nu ride, nici nu joaci,

Ci plinge sama sa-si faca.
Taci, cucoana, nu mai plinge,

Nu te duc roaha sa-mi fii,

Ci te cluc doamna sa-mi fii :
Doamna mie, curtilor,
Stapina argatilor,
Cumnatica fratilor,
Nor' buna parintilor !

$i frincii corabili.
Se certase si le luase

$i trecuse d-aia pane.

D-aia parte-s arvunasii,
Arvunasii-s oameni grasi
$i ei robise trei zile,
in trei zile, trei pe nori,

Culcs de Ion Ionescu de la Ilie

Bildan, din cora. Bogati, Dim
bovita.
24

www.dacoromanica.ro

La curtea lui Radu-voclei

La curtea lui Radu-voa,
Cununia di vinecioari,
La curtea lui Rada-vod5,
Multi vorbi di-adunat.
Dar di cini s-adunat ?

Cind la Olt o dat inot,

Eu cu murgu dup'a'. ia,
Pin' la scara murgului

$i-n spata voinicului.

Nu mi-1 credit, mari boieri ;
Uutati in buzunari,

De boericali di a Moldovii.
D-aleu, Vasili, la'tu meu,
De ti-i murgu di-asudat,

Buzunari supt caftali,

Uutati in degetMi,
51-i luati di-un inelus,
Cl-1 ari di-o ibovnial,

Asudat, In apl dat ?

Ai gonit, or ti-o gonit ?
Nu m-o gonit, doamni,

Cali di trii A'pamini.

El mi-o faci In trii zili :

5-am gonit.
Am gonit di-o ciuti lini,

Una dus, una vinit,

$1 una cu ia iubit.

Ciuti lint, fa'ri splini ;

Di pi malu Prutului
Pin' la malu Oltului.

Dup'a fiecare vers se repea ctr

vintele Cununia di vinecioarr

Ci si magi sus /a cer ?

Ci si nalti sus la cer ?

51 pi Ghiorghi mi-1 intreabi :

D-aleu, Ghiorghi, fitul

Lerule, domnule.

nostru,

Zboari-un cird di porunghei,

Lerule domnule,
Dar in urma drdului

Nu ti-i 'calu di vinzari ?

Si-ti dau galbini si parali,
Si-f dau unu, si-t' dau doi,
SI-ti dau patruzeci 0 doi.
Pi mini nasu rn-o botezat
$1 pi galbin mi I-o dat,

Vini-on porumb aghior,

Si-m' e Ghiorghi earetu,
Cala'ret in chip domnet,
Pi-un cal galbin zmerdios,

Si vifali b'altaWi.

Galbin sari-n piarri sad,

Piatra saci-n patru crapi,
Curgi-un izvoras di api,

Dup fiecare vers se repetl cuvintele Lerule domnule. Din

_Mari boieri cai buni s-adapi

Zebil, jud. Tulcea.

25

www.dacoromanica.ro

Sfiritul ptimhstului
Cinchii Rusalimului,
Supt poalii ceriului,
Cresti-un crin si. infloresti.
Dar la cranga crinului
Esti-un leagin di msitasi.

Dar intr-insu cini-m'

$1 mi-1 leagini pi Hristos,

Si mi-1 leagini si mi-1 intreabi :
D-aleu, Doamni Isusi
Hristoasi,
Cind ii capu vacului,
Sfirsitu p5mintului ?

di ?

%:ii bunu Demneza'u.

Mai in rind cu dumnealui,
Esti-un scaun di argint.

Cind o bati finu pi na.;

$1 fina pi nasa sa,

Atunci ii capu vacului

Dar intr-insu cini-m' s'cli ?

5a'di Ghiorghi Fa't-Frumos

$i sfirsitu p'amintului.

Vacul d-apoi
La cranga di chiparos,
Dalerolei Doamni,
Chiparos mindru miros,

$i mi-I leagini pi Hristos.

E mi-1 leagini si-1 intreabi :

Cind va fi veacu di-apoi ?

Cind va bati fiu pi tati

Esti-un leagin di fir galbin.

Dar intr-insu cini-mi gdi ?
Tot Victorie doi ochi negri.

$1 fiica pi mama ii.

Dup a.

E nit s'a'di cum s'a" Odi,

ficeare vers se repeti cu

vintele Dalerolei Doamni".

Dolful
Ici in cestor corturi,
Drag Domnul de-al nostru,

Cu islici-n brii,
Trag caii di frii ;
Trag caii si meargl,
Mersai ma'rga'rinti.
Staci, frati, si ospItati,

$1-n cestor domnesti,

Sus la cap di masi
Sint scauni dresi.
Dar pi scauni cini-i ?
Tot Ghiorghi voinicu.

Mii nu-mi ea'tavi,

Ci mi duc la livezi,
La livezi cu verzi.
Dolful s-o-didit.

Pi la spata lui,

Doi, trii frati di-ai lui,

26

www.dacoromanica.ro

Di arichi ti-oi lua,

Sus ti-oi ridica,

Meri le-o mincat.

Gheorghi voinicu
Acasi o alergat,

Sus la rnunti ca'runti,

La dragii parinti.

Arcu s-o luat,

Undi iarba cresti,

In trii s-impletesti,
Chip Oieenesri,
Nime nu cosa'sti.

Arcu si sa'geata ;
In dolf o-ndreptat,
Dolfu s-o supus.
Sta", voinici, nu da,

Dolful
Doamnili !
Ice-n ceste curd,
Doamnili,
Si-n ceste domnii,

Ghiorghi mi-o aflat,

Acasi o plecat,

radii dalbi aprinsi,

Arcu s-o luat,

Arcu si siigeata.
La m'ar o alergat,

Sintu-si mesi-ntinsti.

Supt ma'r Itni s-o pus.

Jur prejur di mesi,

Stau scauni dresi ;
Mai la cap di masi,
Scaun zugilvit,
Cu Al, jal suit,
Cu Alt bun di dar.
Pi el cini ssdi ?

Mult nu za"ba"viri,

Dulfu ci sosiri.

Nimi nu-1 zriri.

Gheorghi il iiiriri,
Tinsi si-1 sgeti.
Dulfu ii ra'spuns,1:
Nu in'a.' s'ageta,

Tina'ru Gheorghivi.

Eu t-oi trebui,
In brati ti-oi lua,

Mai la spata lui,

Doi, trii fray' di-ai lui,

Sus ti-ai ridica,

Sus la munt' arum',

Cu islici-n brii.
Trag caii si meargi
La ma'r mkga'rint,
Meri di argint.
Multi meri faci,
Eaci, nu li coaci.
Dar di ci pricini ?

Jos la va'i adinci,

Undi iarba-mi cresti,
Cresti si-mpletesti,

Chip gnanesti.
La izvori r'alci,

Trec feti di greci,

Dolfu s-o-nvkat,
Merile-o mincat,
Smiceli-o stricat.
Nimi n-o aflat ;

Urma tuturora,
De venit imi vini

Tinra Mariti.
Nimi nu i6riri,
27

www.dacoromanica.ro

Ghiorghi mi-o zarirl,

In brati mi-o 1uari,

In bot mi-o slirutari,

Pini ii cfaduri.

Dulful
Din crescut mi-o crescut
Doi meri 'nalti ramurat',
Di tulchini dipgrtat'.
Ion arcu-n mina' s-o luat

Sus la Garalim
Si t-oi darui
Ceru cu stelili ;
Si ti-oi scobori
Jos la Garalim
$1 t-oi darui
Norodu cu pilmintu.
In vestea lui Hristos
Si fii sanatos !

$1 la meri 6-0 dus,.

Supt men s-o pus.
Mu lt nu zaboviri.

Dulfu si iviri.
Tinsi si-1 s'ageti.

Stai, nu ma' lovi,

Ca ti-oi trebui ;
In brati ti-oi lua
$1 ti-oi ridica

Din Zebil, jud. Tulcea. Culebe

de G. Coatu, invatator din Cerna
plasa Macin, jud. Tulcea.

Colo jos, pa loc frumos

Cit mi-e marea dintr-adinc ?

Colo jos, pa' loc frumos,

Mi-a crescut un chiparos
Cu miros frumos,

$i cit peste-n mare este ?

S1 cit vac ca. mi-a trecut ?
$1 cit vac 'nainte este ?
Gral si bunu Dumnezeu :
Ai, (cutare) Fat-Frumos,
Mai leagana putinel.

C-o craca lasata-n jos.

Da' craca &a chiparos,
'Mi-este-un leagan da m'atase ;
Mai din jos da leganel,

Ski spui marea dirar-adinc ?

Git din cer pida-n pamint;
Ca palma marea-ntr-adinc.

'Mi-este-un scaun a argint,

Iar pa scaun da argmt
$ade (cutare) Fat-Frumos,
Leagana pi Cristos,
Mi-1 leagana si-1 intreabg :
Ale, Doamne milostive,
Tot stam, Doamne, sa te-ntieb,

$1 cit peste-n mare este ?

Cita' iarba' pa' pa'mint,

Cu trei pesti este mai mult.

Si cit vac ca mi-a trecut ?
Mult a fost si. bun a fost.

$-Inc.a. si-ntrebatu-te-am :
28

www.dacoromanica.ro

Ai, (cutare) Fat-Frumos,

$1 cit ac 'nainte este ?

Putm este si mai rau.

El sa-mi fie sanatos,

Bate-o fiu pe taica-so

Cam cu taic i cu maica,

Si cu frati I cu surori
$i cu gradina cu flori.

Cind o fi la cap cla vac,

Voi da semne p pamint :
$i fica p maica-sa
$i finu p nasi-so
Si fma p nast-sa.

Culese de inv. I. Florescu d:n

coin. Bragadiru, jud Teleorman.

Bourul
Jiul mic mari o venit. (bis)

Veri primari t vamis'mari,

Ler Doamni,

Ii pi tini ci ti-or prindi.

Si di mari margini n-ari

$1

Bour, din comita tali,

Face-or dalbi merisoari ;
Bour, din cosita tali,
Face-or cupi t pahari ;

di-adinc nici potrivruc.

'Noati-s', 'noati, bour negru,

'Noatt-s', 'noati, corni-s' poarti,
Dar in coarni el mai poarti

Bour, din genunchiu tali,

Leganel di matasi.
Dar intr-insu cini-mi coast ?
Coast, coast, ghindosasti,
Di lacrimi abia-1 zaresti,

Face-or dalbi sfesnicioari ;

Bour, din unghia tali,
Face-or dalbi talgioari.
$1 st fii sanatosi,
Inaintea lui Hristos,
51 voi bunt s-un colac !

Si din guri-asa vorbesti :

Mai lin, mai lin, bour negru,
Ci-mi strici rostu meu ;
Eu am frati, in slujbi-s' dati.
Ii is frati I yeti primari,

Dup'g fiecare vers se repet5 cu-

vintele Ler Doarnni".

Colind de logodnicei
Ia is coasa, chindesasti,
Chindesasti in chip domnesti.
Cini sadi s-o privesti ?
Sadi Ghiorghi s-o privesti
Si cu galbeni o imbulgaresti
tit din gura ii vorbesti :

Pin cel, cel, cel,

La cranga di isinel,
Esti-un leagan di fir galbin.
Dar Intr-insu cini sadi ?
$adi Ioana fata mare.
Ia is coast un guleras,
29

www.dacoromanica.ro

Din ceaste curti di acesti parinti

$i ma treci pisti munti,
Pisti munti in altt curti,
Alti curti la alti parinti,
Alti hat, alti surori
Si alti gradini cu flori.

Fa Ioani, fati mari,

Da-mi tu api racitoari.
Api raoi nu t-oi da
Ci io-s fati logoditi,
Astazi, mini nunta-mi vini
Si ma ia din ceaste curti,

Colind de fail
La cranga di ghisinel,
Esti-un dalbu leganel,
Leganel di tastur verdi.
Dar intr-insu cini sadi ?
$acli Ioana fati mari
Si coast la guleras,
Guleras fratinetesc,
Si ia sadi si nu taci
Si im' cint-on cinticel ;
$i nu-i cintic mojacesc,

Pi-acolo pi linga sat.

Sail Ioana fati mari.
Da-mi tu, Ioani, api raci.
Apt raci nu t-ot da.
Astazi, mini nunta-mi vim ;

$1-1 cintic imparatesc.

Sadi crud sus pi mast,

Sanatati-n asti cast.

Astazi joi in ceia joi,

Ma ia dintr-aceste curt'
SI ma duca pisti munt',

Pisti munt' la alti parinti,

Si fiu stapini argatilor.

Imparatu o vinit

Co/ind de fed
La doi meri si la doi peri, (bis)

Doui meli ochesali.

Marului merisor di dar,

Hai Catinco, si schimbam.

Ba eu bai, n-oi schimba :
Cu cari m-oi cununa
Cu aceala li-oi schimba.

Esti-un leagin di fir galbin (bis)

Dar intr-insu cini-mi sadi ?
Tot Catinca doi ochi negri.
E nu sadi cum si sadi,
Si si joaci-n doui meri,
Doui meri d-aureli.
Dar la strunga oilor
Esti-s negru ciobanas.
El si joaci-n doui meli,

Duii fiecare vers se repeel cuvintele Mirului meiisor di dar"

Cules din corn. Bestepe, pl. Tul-

cea, de G. Coatu, inv. din Cerna, pl. Kicin, jud. Tulcea.

30

www.dacoromanica.ro

Colind de fatd
De valuri
De maluri trintitg,
Leroilio, grea si impovgratg,
Cu grill i bucate este incgrcatg.
Leroilio, yin i negustori ;
Dar nu-s negustori,
colindkori.
Leroilio, vine cohnclind,
Din gurg intrebind :
Ce t-i 1 din poalg ?

Leroilio, Onea voinicelu strujgste,

Imprujeste,
Leroilio, la ling fintIng,
La colt de gliding,
Leroilio; ce fatg frumoasg,
Cu cgrare aleasg,
Chip de jupineasg.

Leroilio, Marito, Marito,

Tu prgsgsti cu mine,
Munusi de ckine.
Leroilio, rari-s ciobgnei,
Tot ciobani d-ai mei,
Leroilio, spre soare rgsare,
Cu cgciule crete,
Din mele mistrete,
Leroilio, cu sgrici lgtoase,
Cu betile groase.
Leroilio, in bete rezemati,
Spre voi atintati.
De-o corgbioarg neagrg

Or ti-e frkior ?
Or' nepot de sor' ?
Leroilio, nu mi-e frkior,
Nici nepot de sor',
Leroilio, ci-i Onea al meu !
Leroilio, ici tn ceastg casg,
Scrisg e pe masg,

Leroilio, fata lui Cristos,

Ca un soare luminos.

smolitg,

Cules de Inv. I. Bujoescu din

corn. Viziru, jud. Bra'lla.

De vinturi gonitg,

Prin cel cel

Prin cel cel,
Prin cel nocet,
Prin cel verde visinel,

Gulerasu, maichi-sii,
Batiscioara, frati-sgu.
Si nu-mi coase i sg-mi tacg,
Si-mi cintg d-un cintecel.
Nu e cintec mojicesc,
$i e cintec impgrgtesc.

Leaggng-se,
Cleating-se,

Leaggn verde de mgtase.

Dar In leaggn cine-mi sade ?
Ionica d-ochi-si negri.
Si nu-mi sade cum se sade ;
Si-mi coase si-mi chindiseste
La un guler si-o batistg,

Impgratu e la vinat
$i p-aicea cg au dat
$i pe tine te-a auzit,
Dupg cintec te-a-ndrggit.

F, fetito, atita bine

31

www.dacoromanica.ro

De nu mai cinta ast cIntkel,

Ca nu e cintec mojicesc,
Ci e cintec imparatesc.
Imparatul trimitea

$i ma ia din ceaste curti,

De la frati, de la parinti,
$i ma trece peste munti,

Scrisori dupa scrisori

$i olac dupa olac.
Da-n scrisoare ce scria ?
Fa-mi, fetito, atita bine,

La altii necunoscuti.
Jelui-m-as si n-am cui,
Jelui-m-as muntilor,
De dorul parintilor ;
Jelui-m-as brazilor,

La alti frati, la alp parm;i,

De nu mai dnta ast dnticel.

Eu nu cint pentru-mparat,
$i dm d-al meu focsor,

De dorul fratilor ;
jelui-m-as florilor,
De dorul surorilor !

Ca-s de mica logodita,

Astazi, mline, nunta-mipica.
Daca nu te-ncrezi pe mine,
Iaca colacerii-mi vine

Cules de Chr. N. Tapu de

Ion Mihai din Bucuresti.

La tulpind l-agi doi meri

Dar (cutare) ce-mi ziceara ?
Leroloi, maroloi,
Sotiorului strigara :
Scoala-te, frate, fii dormit,
Leroloi, maroloi,
Ca ne-a nins, nc-a viforit.
Din picioru patului,
Leroloi, maroloi,
Salt-un stol de porumbei.
Se saltara si zburara,
Leroloi, maroloi,
$i mai sus s-aridicara,
Cu doi nori s-amestecara,
Leroloi, maroloi,
In fundul marii se lasara,
Leroloi, maroloi,
Somnul nostru ne stricara.
Culca-te, draga, fii dormita,
Leroloi, maroloi,
Ca n-a nins, n-a viforh ;

La tulpina 1-asti doi meri,

Leroloi, maroloi,
Este-un pat mare-ncheiat,
Cu scinduri dalbe de brad,
Leroloi, rnaroloi,
Cu busuioc presarat.
Dar in pat ce mi-e asternut ?
Leroloi, maroloi,
D-o pilota si-un cearceaf.
Paste astea, peste toate,
Leroloi, maroloi,
Covor verde de matase.
Dar 'in pat eine mi-s' doarme ?
Leroloi, maroloi,
Doarme (cutare) d-ochi-si negri
Cu a lui dalba sotioara,
Leroloi, maroloi,
La obrajei rotunjoara,
$i cu dalbii coconasi,
Leroloi, maroloi,
Voiosi ca doi ingerasi.
32

www.dacoromanica.ro

ta

La boieri la dumnetavoastil,
La anul si la multi ani !

Flori de mr s-a scuturat,

Leroloi, mgroloi,
Fete le noastre a rumenat.
Buda' vremea la fereastra%
Leroloi,

Cules de Chr. N. Tapu de la

Popescu,
Dimitrie
Bucuresti.

functionar,

Sus la dealu boului

Hai, Marino, 51 schimbm,
Si-t' dau meli ocheAli,
Sg-rn' dai meri d-aureli.
Ba eu meri nu t-oi da.
Mi le-o dat ninasu meu,
Mi li-o dat di botejuni
Si le tii di cununii.
$a'di ciuci sus pi mast,
Sana'tati-n ceast cast.

Sus la dealu boului,

Esti cranga mgrului.
Dar la cranga rna'rului
Esti-un leagin di fir galbin.
Dar intr-tinsu cini sa'di ?

Tot Marina fati mari.

Ia s joaca"-n dousa" meri,
Doua" meri d-aureli.

Jos la strunga oilor,

Esti-un ciob5mas frumos.
El sl joacsa-n dou'a meli,
Dou'i meli ochesali.

Cules din Zebil, jud. Tulcea, de

G. Coatu, inv. din Cerna, plass
Macin, jud. Tulcea.

La pcismercen mi si plimbi
La p.a..5mercen mi si

Si pi toti i-am druit

Valerum Doamni,
Tot Ileana mi st plimbi.
Plecat voi, meri, virvureli,
Sa' rup clout fla'riceli
Si-m' fac doui cununeli,
St-rn' cunun doi dni s-o
Ci pi eit i-am cununat

Cu ghiOli balfatgli,
Cu vaci negri leoreli.
Dup5 fiecare vers se repeta' cuvintele Valerum Doamni". Cules din

Zebil, jud.

Tulcea, de

G. Coatu, inv. din Cerna, plasa

Macin, jud. Tulcea.
33

www.dacoromanica.ro

In simbeita lui Lazeir

Li dadu la sueatali,
La surati-n alti sati,

In Isani din dugheni

St scornesti porunghi alghi,
Porunghi alghi, cozili verzi.
St suciri, si-nvirtiri,
Coditili ii eazuri.
Li strinsari manuncheli,

La mkusi dupi usi,

La mireasi duia cast
Culeasa de G. Coatu, din Cerna,
pl. Macin, jud. Tulcea.

Doamne Isuse Hristoase

Doamne Isuse Hristoase,
Tu esti soare prea frumoasa'
$i raza' prea luminoas.a.

$i la ran cind ne vom duce,

Asteptindu-te, Hristoasa,
Ca niste feare-nsetoase
Sa" coboara la izvoara
$i din apa. s adapa'
5i lui Dumnezeu se roaga.

Tu din ceri te-aiyogorit

Oamenior pre pamint
5i te-ai dat in chip de rob,
De ne-ai scos pe noi din foc ;
$i te-ai dat in chip de slugs&
De ne-ai scos pe noi din munca.
0, Isuse, lume dulce,

Cules de G. Popescu, inv., de

la Sandu Tudosa, din satul Perieni, corn. Bogesti, jud. Tutova.

Cintei cucul in sgai galbin

Da-i mai bun, calu-i mai bun,
Caci calea de noua zile
El o calca in doua zile.
Iar se seal& i se-ntreaba :
Ce-i mai bun pe cest pamint ?
Dar mai buna oaia, mai buna,
Cad vara daduiceste
5i iarna te incalzeste.
Iar se scaldi si se intreaba :
Ce-i mai bun pe cest pamint ?
Da-i mai bun, boul mai bun,

Cinta cucul in sgai galbin

Si-asa cinta' de frumos,
In potrozul lui Hristos.

DraI ficsa de imparat,

Baga-ti capul pe fereastia,

a imparatul nu-i acasa,

Csa mi s-a dus la vinat,

La vinat la feredeu,
Und' se scalda Dumnezeu.
Iar se scald i se-ntreabsi :
Ce-i mai bun pe cest pamint ?

34

www.dacoromanica.ro

CI, ottu-i o zi de varsI,

El rIstoarnI o brazdI neagrI.

Dar Dumnezeu 1-a rIsat
DupI el sI se hrIneascI
TO gini si crestini.
La nImiazi sI mi-1 sloboaz`i
Ca s:1-si ude buzele,
Buzele cu apele

$i dintii cu colt de iarbI.

Orice praznic luminat
Faceti bine si iertati,
CI avem si noi un folos,
De duke nasterea lui Hristos.
Cu les

de invtoarea E.

Sl'i-

vescu din corn. Devesel. pl. Ocol,

jud. Rornana%i.

www.dacoromanica.ro

II

Plugupare

Plugul
$i i-am face un sumanel de

Aho, aho, minati mai !

Sara a inserat,
Si noi pe la dumneavoastra n-am
urat !
Vremea a fost mai de demult,
Dar noi nu ne-am priceput.
Noi sintem doisprezece plugarasi,
De sease saptamini pnega,titi,
In seara sfintului Vasile porniti,
Cu porunca imparateasca,
Ca sa uram la casa, la casa.
Am urat in asta-sara
La un vecin a dumneavoastra
$i ne-a dat un banisor ruginos,
Care nu ne-a fost aici de un

scoarta.
Ca sa-i tie pina,,dimineata.
Ca de dimineata incole
Cu pelea se plati.
Si i-om face picioarele frigon
Si capul bolovan,
Si i-a fi cistigu-n an,
St 1-om scoate in capul satului
Si 1-om da la mama dracului.
S-o dus sfintu Vasile pe vale
Si o tocmit pe baietu lui Topala
La plug pe o vara.
Si ce leafa i-au dat ?
Un rafoes de purtat,
F... mama cui 1-o dat.
$i baietu asa de putin minca,
Douasprezece malaute le ridica.
Si s-au apucat de arat,

folos.

Dar acum am urat la

dumneavoastra

Ca sa ne dati doua-trei parale

Si au arat ce au arat
Si-ntr-o casa au intrat,

bune,

C-avem un plugaras saracut

Si-a limas de-i mai descult,
Cu opincile potlogoroase,
Cu atele nodoroase,
De-abia-1 purtam de la casa
la casa.

$i s-au tot dus din chilioara in

chilioara.
Pina la a noua chilioara,

S-acolo au gasit pe o fata

balaoara
36

www.dacoromanica.ro

CI stie sfintu Vasile ce ne-a da.

Mai bIiete
plugIras.
Cu suman de scuticas,
Cu opincile de bursuc,
Muri-ti-ar viata la plug,
Pune-mi si mie doi boi in frigon
Si-m' arI de-o leaca de tarhon ;
Cal eu cind rn-am logodit,
$apte ani m-am chinuit,
$i cind a fost la culcare
Mi s-a dus pelea de pe spinare.
Si s-o apucat baietu de arat
$i au aninat fierul cel lung
Intr-o radacina' de ca'psuna,
Cu adevarat c nu-i minciunE.
$i pe cel lat 1-a aninat
Intr-un os de babI
Si 1-a facut i pe acela scoabI.
Sfintu Vasile a venit la plug
cu de mincat
$i a gIsit plugu stricat.
Foarte rIu s-a suparat,
Fiarele in traista le-a luat
5i la fierar a plecat.
Dar tiganul fudulit,
Cu ciocanul poleit,
Face fierul potrivit.
Tigan barbI si de treaba,
/mbrIcat intr-o piele de iapI,
Si umbla cu trIsura cu un cal sur
5i-1 spIla cu sa.pun la c...
$i-1 stergea cu un prosop printre

5i i-au zis :

CI ne-a da vreo doa-trei carause

de Nina
Si-o bucatI de slInia
Si-un budai de hirtop,
St ne-ar fi copilan toti cu noroc.
$i a apucat tiganul pliftura,
5i la deal, noaptea, pe luna,
Cind tiganca-1 pomenea,
Numai Paru-i paTaTaia.
$i cind sa-1 apuce de mina,
Tusti cu capu intr-o Mani.
Nici acolo nu 1-au lasat
$i acasa' 1-a inturnat.
S-a apucat de lucrat,
Fiarele bine le-a dresat.
Sfintu Vasile in traista le-a luat

$i la plug s-a inturnat

Si s-a apucat de arat,
Si a arat dealu Garalimului,
Fata Erusalimului,
$i griu de vara semana,
Griu de vara cu nIgara,
Sa' dea domnul s rasara
Pina-n sfinta primavarI.
SfIntu Vasile intr-o dimineatI

s-a sculat.
Pe ochi negri s-au spalat,
La icoane s-a-nchinat
$i la grajd a alergat
5-a scos un cal de graur,
Cu saua de aur,
Cu searile de mIrgIrintari,
Ca la boreii cei mari,
$i cu potcoavele de argint,
Care n-am vazut de oind sint.
$i la griu a alergat.
Repede inapoi s-a inturnat :
Ce s facem, mi femeie,
Griu nostru vra sa. peie !
Nu te teme, mai barbate,

picioare,

ParcI era cine stie ce boier mare.

Dar viganca : -- Bade Tomo,
bade Tomo,
Fa' cu sfintu Vasile o tocmealai

iute, usoara,
Ca mi-s Cop11aii toti cu pielea
goala.

Taci, Anew) fa,

37

www.dacoromanica.ro

A pus coada pe spinare

S-a plecat la lunca mare.
Dar moraru, mester bun,
A iesit c-o sarcinufa de buci,
Cu nasu-nfundat de muci.
Dar moral-4a mai priceputi
A lesit c-o strachina noua
Si a strioat doua oua
Si-a facut morisca noua.
Heanta, clana,
Pina miercuri dimineata,
Faina curgea ca gheala.
5i-a incarcat sfintu Vasile raina

CS cu vremea se fac toate.

Du-te-n tirg la ferarie
Si cumpa'ra dousprezece oca
de fer

Si doua'sprezece de otel
$i fa sacerele marunlele,
C-or curge saceratorii

Ca norii
$i saceratelele
Ca stele1e.

5i dintr-acelea mi-am ales

0 skeretia mai harnicufa,

Cu poalele ridioate,
Cu minicile suflicate.
Cu dreapta sacera,
Cu stinga lega,
Snopu gata c mi-1 da.
5i-o facut sfintu Vasile

Si-acasa" s-a inturnat

Si-a zis nevestei sale
S'a faca un colac,
Mindru, frumos,

Ca fata lui Hristos.

$i 1-a rupt in doua
$i ne-a dat i noua,
$i 1-a rupt in trei
$i-a dat i la copii,
$i 1-a rupt in patru
5i-a trams si la imparatu.
Noi de urat am mai ura,
D-am urat in asta'-sara'
La un vecin al dumneavoastra
Si acela are o copila cam proasta :
Urza pinza pe dupa cas'a
$i-o nivide printr-o leasa ;
Citi trecea,

0 arie mare
in capul pamintului,
In zalistea vintului,
5i-o scos doisprezece lighinti,

Ca focul de iuti.
Cu copitele treiera,
Cu darile vintura,
Cu cozile felezuia,
Cu urechile in saci punea,
Caus nu le mai trebuia.
5i-o inearcat sfintu Vaisile
Dousasprezece care mocanesn

$i le-a trimis la moara la Ivanesti.

Dar pe lIng cara

TOO %esea ;

A pus flkai
De cei nataral

Cite pasarele zbura,

Toate-n pinza fetei mamei
s-anina.
De la Pasti pina la Sinziene
Abia a vesut de un fund de

LeucTle clampanea,
Cuiele de la capete sa'rea,

Griu de prin harabali curgea.

Sfintu Vasile n urma stringea
$i prin haravali punea.
Daea curva de moara
Cind a vsazut atita cara cu povati

izmene,

Si cind a fost la croit

0 palmai i-a mai trebuit.
Noi de urat am mai.ura,
38

www.dacoromanica.ro

Da' am urat in asta'-sara

La alt vecin al dumneavostra
$i acela avea o ghitica balaioara,
$i noi la plug am avut un
potingel de nagara'.
$i s-a apucat ghitica cea balaioara
$i ne-a mincat potingelul de

Dar nu sIntem de ici de colea,

Sintem din deal de la Hirtop,

Unde ingheata apa n tioc

5i galustele la foc,
$i motanu wade intr-un fund
de poloboc
$i suduie pe mita de cruce
CS i-a mincat laptele cel dulce.
Noi de urat tot am mai ura,
Dar ferul cel lat s-a stricat

na'gara.

Deck ne facea aceasta'

stinghireala,
Mai bine o minca lupu de astg
primavara.

Si cel lung Ma duc sa-1 aduc.

Culeas'i de V. Roster, InVtor,

Noi de urat tot am mai ura,

din corn. Balcani, jud. Nean.4.

Plugupr
De cind sara a insarat
Plug ca a nostru mindru i rotat
Nu v-o mai umblat.
Cu jugurile ragfaite,
Cu tinjelile pirlite,
Cu rasteile otelite.
A poruncit jupinu gazda
SI iasa intr-o joi

Griu frumos ca fata lui Hristos.

Ia mai ziceti mai, h3i...
S-a dus jupinu gazda la tirg
Sa cumpere noua oca de fer,
Sa' faca scceri maruntele,
Cu ma'nunchi de viorele,
Sa le da la nepoti i nepoteie,
S'a le fie si fetelor drag a trage
cu ele ;
Si a strins toti finii i vecinii,
$i vreo trei babe batrine
Care hiriie mai bine,
$i ia mai indemnati mai, hal !
5i a facut claie hodobaie
$i din spicun mertic,
S-a b agat j upin gazda in grajd
$i a scos doi calusei
Negri ca corbu
$i iuti c focu,
Gata potcoviti,
Cu friiele in dinti,
Cu pkioarele treiera,

Cu un plug cu doissprezece boi,

Boi bourei in coada cudalbei,

In frunte tinta'tei,

Ia mai minati, fJci, hai !

Brazda neagra rasturna,
Griu de vara sam'ana,
Griu de vara cu negara,
SI sisara pina in seara.,
Cu dreapta sma'na
$i din gura ble9tama
SI dea Dumnezeu o ploaie mare,
SI creasca' griul mai tare.
S-a dus jupinul gazda
SI vada griul de frumos,
39

www.dacoromanica.ro

De unde mita streche,

Prin cotrufa pe la fete,
Pe cuptor pe la neveste,
$i motocu nu-si afla locu,
Ca el mi-a rupt cojocu.
$i altii sintem de la motoc,
De unde ingheata apa in troc
$i galustele la foc,
Altii de la cuca muca,
Uncle se face mamaliga cit nuca
$1.-o pazesc doisprezece cu

Cu urechile in sac turna.

Ia mai ziceti, baieti, hai !
A incarcat jupinul gazda
Douasprezece care mocanesti
Si le-a plecat la moara la
Ivanesti,
Iara hoata cea de moara,
Cind vazu aritea care

Inarcate cu pohoara,
Puse coada pe spinare

$i plea in lunca mare,

Lunca mare, frunza n-are,
Lunca mica, frunza pica,
un galban de-o ridia

maciuca,

Sa nu apuce furnica,
$i oamenii sint de un cot,
Invirtesc doisprezece un ou la foc.
Munti mari intunecosi,
Mai ramineti, boieri, sanatosi.
Aho !... Aho !... Aho !...

Ca peun pui duatlagia.

Ia mai mlnati mai, hai !

Dc utat am mai ura,

Dar ni fria c vom insara,

Ca' nu &Intern de ici de colea,

Ci sintem tocmai de la Buda

Cules
corn.

Veche,

de inval. I. Manolescu din

Tazau, jud. Neamv.

Urtituri la Sfintul Vasile

Aho, aho, stati mai,
Va mai odihniti, flaai !
Lata seara a-nserat,
Si noi n-am gatit d-arat.
La dumneavoastra acum
Vont ara, dar iata curn :
In seara de sfintul Vasile
Am dat de niste movNe
Parasite, intelenite,
De multi ani nelocuite,
$i ne-am apucat de-arat,
Dar ne iertati, n-am mincat !
Minati, mai, hai !
Tata ce s-a Intimplat
Plugarii plugu au stricat,

La mester degrab-au dat

Fierele de ferecat,
Plugul gata I-au i dat
$i-ndata s-au apucat
De arat in lung si-n lat.
Minati mai, hai !
Brazda neaga rasturna,
Grtu de vara samana,
GrIu.de vara cu nagara,
Sa rasara pina-n sara,
0, da, Doamne, & rasara
$i frumos in primavara,
S1-1 bata vintu de sara.
Minati mai, hai !
Domnul gazda a plecat,
40

www.dacoromanica.ro

P-un cal roib inalecat,

Cu n5rile vinturau,
Cu urechile turnau,
In saci griul 1 stringeau,
Apoi in care il incsircau

La luna, Ja s5ptamina,
limplindu-si de aur mina,
Ca s5 vaca de-i frumos
Griul dat in sus 4i jos.
Era asa de frumos,
Chiar ca fata lui Hristos.

Si la moar5 11 c5rau.

Dar curva de moar5,

Cind v5zu atitea car5
Incarcate cu povcara,
Puse coada pe spinare
$1 fugi la lunca mare.
Lunca mare
Frunz5 n-are,
Lunca mica
Frunza-i pica.
Dar morarul mester bun
1i iei repede-n drum
Si 15cu hodoronc tronc
Si d5du moara la loc.

Minati m5i, 115i !

Apoi viind acas5,
Stind cu soata sa la mas5,

Zise oftind cam din greu :

Stii ce acum gindesc eu ?
Mal femeie, mai femeie,
Griul nostru o s cheie !
Nu te teme, mai barbate,
Deie-ti Domnul saU5tate,
C-om stringe nepotei
51 nepotele cu ochi vii
De viorele, si i-om pune
La secerat,
La legat
$i la c5rat.
$i asa facur5.
Pe unde mergea
Poloage f5cea,

Puse mina pe la 4'511e,

La rotile cu m5se1e,

Mai flcu un hodorog,

Dete apa pe 15ptoc,
Puse mina la chiscoaie
Sb vaz5 de nu s5-moaie
$i v5zu c nu-i caln5
De griu, ci-i e plin5
Mina de aur, m5rg5ritari,
Ca-n curtile celor mari.
Indemnati m5i, hi, h5i !
Carele iar inc5rcar5
Cu-ast5 scump5 povar5,

Le lega,
Le incarca,
In ginerezi le aseza,

Griul nu se scutura.
Minati mal, hal, hal !
Apoi domnul gazda se intoarce,
"Nuu5 arm5sari el scoase,
Cu p5ru1 de graur,
Cu coarne de aur,
Cu potcoave de argint,
C-asa-s bune la Vatut.
ii puse la treierat,
La strins si la vinturat,
Cu picioarele bateau,
Cu cozile fatuiau,

Pornir5, suirs5,

Coborir5, scirtlir5,
Acas5 poposir5.
Iar mindra jupineas5
Era asa de voioas5,
C5-ndat5 scoas5

0 sit5 deas5,
Sa apuc5 de cemut,
FrImintat i plam5dit,
41

www.dacoromanica.ro

Mai bine va vom ura,

Ca sa ne dati vo para.
Ziceti dar,
Mai voinici
Celor din casa,
Cari sad la masa :

5i cit ai clipi,
Cit ai atipi,
Din cuptor ea scoase
Pine prea frumoasa,
Sapte colaci mari,
Dindu-i la plugari,
Sapte colaci mici,
De dat la voinici.
Iar pinea frumoasa
0 puse pe masa,

Sa

Ca merii, ca perii
In toiu primaverii.
Vara imbelsugata
5i toamna bogata,
An cu sanatate,
Plk cu bunatate,
5i s-aveti de toate.
Aho, aho,
La multi ani
Cu bine si bani !

Si bucate-aleasa,

Si vin de cel bun,

Se puse acum
Cu sotu-i la masa,
Mindra jupineasa.
Mai indemnati mi, hai, hai !
De arat am mai ara,
Ne temem c-om insera,
Si decit om insera
Si n-om putea a ara,

Cules de inv4. Pr. Gr.

Kosc._

din pl. Bistrita, jud. Nearm.

Alto, alto !
0 dat Domnul s-o facut.
Am arat cit am arat
Intr-o vita de copac,
Am arat si aim grapat,
Griul iarasi a crescut,
La anul i intru multi ani !

Aho, Aho !
S-a sculat jupinul gazda

Intr-o sfinta joi

Cu douasprezece pluguri de boi
5i s-au dus la maru rotat,
Unde-i bine de arat,
De arat i samanat
Griu de vara cu nagara,
SI rasara pina-n sara,
Griu marunt arnaut,

CuleasI de Inv5t. N. I. Bat

fitescu, din com. Dragomiresti,.
jud. Neamt.
42

www.dacoromanica.ro

Plugut
In bob cit mazrea.
Peste tot aur i msirgaritar,
In curtile dumneavoasta, boieri
man.

Intr-o joi de dimineat'a

S-a sculat sfintul Vasile
S-a plecat la arat
Cu plug cu doisprezece boi,
La coacra cu dalbei,
In fninte streinei,

Minati, ma.

faa Dumnezeu parte de ei,

Minati, ma' !
Cit cu ochii coprindea,

Brazda' neaga iasturna,

Griu rosu sem'ana,

Rosu ca focu,
Maza'rat ca bobu,
Minati, Mai !
Cu mina-1 sem'ana,
Cu grapa-1 netezea.
Dup a. ce s-a s'aturat de aatura',
Trase plugu-n bta'tura"
Si boii la iarba' verde,
Pogonicii-n sat la fete,

Snop,

Din snop,
Claie,
Din claie, stog mare rotat,
De multi boieri Fauclat.
Minati, old !
Se duse in tirg la Ermelia,

Cm mai mid
La ma'maligi.

Minati,

Ca' acolo-i hex-plena.

Cumpara" noua iepe sirepe,

La luna, la sapamina,
Cind i-a dat Dumnezeu mina,

De cite sapte ani sterpe,

Cu unghiile potcovite,
Potcoave de argint,
Cum bat bine la jamint.
Minati, md !
Cu picioarele treira,
Cu botul grohoia,
Cu n'arile vinrura,
Cu coada primitea,
Cu urechile in car zvirlea.

Scoase pe Negru din grajd,

insalat,

Cum e bun de-nalicat,

Minati, ma'

Sfintu Vasile si-adura nepoate si

nepotel.
Pinzi in sasezeci i vex,
Ii scoase in mijlocul oirnpului,
In susul vintului,
Unde-i vine bine voinicului.
Minati, mi !
Cu dreapta secera,
Cu stinga polog facea,
Din polog

Pe el s-a urcat
S-a plecat la viratoare,
Sa' dea insa" 1 pe la a lui tarlale,
Sa vaza' griul cit e de mare.
Griul de departe inverzea,
De aproape ingabinea,
Fat'a de copt ii facea.

Minati, ma' !

Inara noua' care cu povaa

Si plea cu ele la moaa,

Minati, ma' !

in pai cit trestia,

Th spic cit vrabia,

La moar,l, la capitan,

Unde a nacinat si an.

43

www.dacoromanica.ro

Dar nu erau de albini muszate,

Ci de Durnnezeu B.sate.

Minati, ma' !

Morkita, fats de curva' mare,

Cum auzi carele scirtiind
Si argintii din bici plesnind,
Puse coada pe spinare
5-apuca' pe drum la vale.

Minati, ma' !

i3:itu in sita' si in covat.

$i cernu faina toata'.
Fa'cu notta' colacei viilor si
mortilor,
F'cu si-un colac mare de griu

Minati, ma' !

Dar si moraru, mester mare,

Puse trei grLnte in poala'.
Stai ! stai ! i nea ! nea ! nea !
Pina' puse mina pe ea.

ros,

Pentru noi plugarii.

Minati, m !

Dati-ne ce ne-ti da,

Ca' n-o sa' ne dati
Oltul cu totul,
Or marea cu sarea.

Minati, ma" !
Lti moara de scoc,

0 dete hodoronc tronc,

Si dete moara la loc.

Minati, ma' !
Ci o s ne dati soldul porcului

Turnara'
$i tna'cinars,

Din fundul podului

Dar nu curgea faina,

Cr numai aur i m'argaritar,
In curtile dumneavoastri, boieri

Si vro doa-trei parale

Sa. ne cumprim mantale.

Minati, mg !
Ca' nu sintem de ici de colea,
Ci sintern tocmai de la Buda

mari !
Minati, ma' !
Apoi pleca' acas'a'
La a lui dalbai jupineasa'.

Veche,

Unde cla" mita in streche,

Si cotoiul n-are boo
Pe linga' foc.

Jupineasa sta in prag,

Ca un brad.
Minati, ma' !

Cu niste miini albe imbirnate,

Para: erau de albini muscate,

Cules de invA. I. Bujoescu din

corn. Viziru, jud. Beida.

Plugul
A plecat badea
Intr-o sfinfi joi
Cu plugu cu doisprici boi,

Zicit, mi, hiii !

A arat, a impa'nat,
Brazdi neagr-4 ra'sturnat
$1 pi brazd' a sa'mnat

La niku rotat,

La cimpu ourat,
Undi i-o vinit mai bini di arat.

Griu ma'runt i cu skari,

SI dea Domnu si rasari.
44

www.dacoromanica.ro

Dar moava cli moarl

vazu atiria cart,
Pusi coada pi schinari
51 st farima mai rani.

Guri, balky, hai !

Apoi s-o pus badea si vadi

Di-i grin copt rascopt.
Di diparti-ngalbinea,
Di-aproapi saciria-si gatia.
Indesnnavi, sni, hai !
Apoi s-o dus badea acasi
5-0 bagat mina-n stresioad
51 o scos o sabioad
Di nod cov' di lungusoari.
Apoi s-o dus badea la mos Ion
Tiganu,
Cari bati bini cu ciocanu,
5-o facut nisti sacereli
Cu dinvii di ghioceli,
Si saceram si noi copiii cu eli.
Apoi strinsl tov finii t vecinii
$i vo trii babi batrini
Can stiu rindu la 'Atli.
$i pi tovi ii dusi,
Pi tovi ii pusi
La lucru pamintului,
La racoarea vintului.
Fi cu stinga apucau
$1 cu dreapta sacerau
$1 manunchi ci faceau,
Din manunchi in snop,
Din snop crai,
Din clai in car,
Din car pi arman.
Apoi s-o dus badea
La Visterna la tirg mari
$-o cumparat noua epi, tot sirepi,
Can cu copitili trierau,

$i moraru farima un ou
S-o facu din iznou ;
51-i turna diasupra-n cos
Grin marunt di cel ros.
Chica-n cos, din cos sub piatri,
Di supt piatri In covati.
$i facu trii tarivi s-o faint,
Ca la moara lui Capavini.
Z1, baieti, cl-i buna !
Iaris nevastuica cea frurnoast
Auzi tocmai din cast
Scirviltu carilor,
Chiotu flacailor.

Ia in cast c-alerga
$1 din cui is alegea
Sita mari si cam deasi
Tot cu pinza di marasl.
SI cernea, marl, cernea
Si ninsori s-a.sternea.
51 facea un colac

Mindru I frumos
Ca fava lui Hristos.
Kupi-n clout, da 41 nowt,

Rupi-n trii, d i lui Andrii,

Rupi-n Patru, d i lu-mparatu,
Rupi-n cinci, d i la ai Cu
ochinci.

Davi, boieri, davi,

Davi marea cu sarea
$1 Oltu cu totu,
$1 chicioru porcului

Cu coada Fora'suiau,
Cu dinvii sacu vineau,

Din fundu podului.

Davi ci 4i Dumnezeu v-a da
Vaci cu ghiti, scroafi cu purcei,
Ravi potcoviti, gaini imbroboditi,
Cucos cu margeli,

Cu urechili in sac turnau

51 cn coama sacu legau.
Apoi incarca noui cad cu povari
$1 pled la moava di moarl.
45

www.dacoromanica.ro

L-a luat dracu di frig.

Ca si v-aduni surceli.
lad vini-o ploai cu ninsoari,
rot plugarii cu mantali,
Numa unu cu ilic,

Aho, ho !
Cules

de G.

Coatu, Inv., din

Cerna, pl. Macin, jud. Tulcea.

Plugu.Forul
SarI mindr i frumoasI,
La boieri pusI pe masI.

0 dat Domnul s-o fIcut.

Mine anul se-noieste,

Plugurosul se g'Iteste,

De urat am mai ura,

Dar ne e teamI c vom insera
Pe la curtile dumneavoastrI,

Ia mai trageti, mi, hi, hi!

Cu doi boi la iarbI verde ;

Piugusorul sub pIrete,
Noi prin sat pe 1In fete.

Departe de bordeiele noastre,

$i avem s trecem niste munti

Tragiti, mIi, hi, hai !

A plecat la arat

intunecosL

Mai rImineti, boieri mari,

sInItosi !

La cimpul durat.
BrazdI mare a rIsturnat,
Griu de var I. a sImInat,
Griu de varI cu nagara,

Aho !

Cules de N. I. BalOtescu,

Griu de varI cu arnInt,

din

corn. Dragomirgti, jud. Neamt.

Colind la Sfintul Vasile

A venit sfintul Vasile intr-o

$i nota de otel,

sfintI joi,

SI fac I. seceri, secerele,

Cu plugu cu doisprezece boi,

SI are cimpul in crucis si

Cu dintii de piparele,
SI dea pe la nepop, pe la

curmezis,

nepotele,
SI secere cu drag cu ele.
SI puse in susu vintului,
Cum ii venea bine voinicului.
Cu dreapta trIgea,
Cu stinga polog fIcea,
FIcea din polog, snop,
Din snop, claie,

BrazdI neagrI [a] rIsturnat,

Griu de varI a semInat.
Crescu griu in pai oit trestia,
In spic cit vrabia,
In bob cit mazIrea.
PlecI cest domn bun la tirg
SI cumpere nouI oca de fier
46

www.dacoromanica.ro

Incepu a o striga,
Tru, tru, morita mea,
Odoronc, tronc,
Dete moara la loc.
M. acina de joi pina mai apoi,
1 rei tarite si-o faina,
Usturoi si-o capatina,
Apoi puse boii in car

Din claie in car,

Din car in stog,
Din stog in arie,
Snopii ca-i trintea,
Legaturile plesnea:
Apoi scoase noua jugani,
Negri ca corbu
$i iuti ca focu.
Cu pidoarele treiera,
Cu narile vintura,
Cu urechile in car punea.
Puse noua care de povara
$i pleca pe drum la moara,
La moara la Motroganu,
Unde macina si anul.
Dara moara, curva batrina,
Cind vazu noua care de povara,
Puse coada pe spinare
$i pleca pe drum la vale.
Dar rnorarul mic, mic si priceput,
F...-i c... cui 1-a facut,
Cu taricioare, cu bobicioare,

51 sacii la Jug,

Plecara acasa
La dalba jupineasa.
Gasi pe dalba jupineasa
Cu niste mlini albe spoite,
Ca niste tinjeli pirlite,
De plug gatite,
Baga mina in sac,
Facu un colac,
Baga mina in mertic,
Facu un covrig.

Ne dati or nu ne dati !
Cules de In*. P. Cristescu, din
corn.. Mil-evil, jud. Ilfov.

Pluguprul
Ho, ho, copii.si frati,
Ia mai sta ti st mai indemnati,
Pe linga boi v-alaturati,

P-un cal graur

Cu saua d-aur
$i pleca la marul rotat,
Unde e frumos de arat.
Brazda neagra a revarsat,
Griu de vara a semanat,
Griu arnaut,
Ce-a dat Domnul s-a facut.

Cu cercei,
Cu clopotei,

Ia mai trageti, mai flacai !

Tot de bine, mai stapine,
C-a venit seara lui sfint Vasile.
Pune spate la perete
$i urechea la fereastra
Si asculta si minciuna noastra :
far Juni gazda sa sculara
lntr-o joi de dimineata,

Veni la luna, la saptamina,

Sa vada griu daca-i copt..
$1-1 vazu in spic cit vrabla
$i-n pai ca trestia.
Se duse la obor
47

www.dacoromanica.ro

Ptru, ptru, ptru, rnorisca mea,

$i 1u nouI oca de fier

Pina pusei mina pe ea ;

Ii da'dui una la ale

$i nouI de ()Tel,.

5i facu noua' secerele

Cu dintii de chiparele,
Si dete pe la nepoti, pe la

$i o asezai la anIsegale.

Bagaram griu in cos

$i asteptarIm sa' curgI faina' ;
$i nu curse faina',
Curse aur i mIrgIritar,
Pentru casele dumneavoastra,
boieri maxi_
Da-ne, da-ne, c n-o s ne dai

nepovele

secere griu cu ele.

Se puse in susul vintului ;
Cu dreapta trIgea,
Cu stinga polog fIcea ;
Din polog snop,

Oltu cu totu,

Calle

Ca otopalle.
FIcu un stog mare miniunat,
De tovi boierii laudat.
Se duse la obor i 1u doi junci
Negri ca corbii,
Iuvi ca focu.
Cu picerile treiera,
Cu urechile-n sac baga,
Nici lopata' nu trebvia,
Cu dintii invepusa,
Nici avI nu trebuia.
IncIrcarI noua' carI mocInesti
5i nouI moldovenesti
$i plecI la moara la IerbInesti.
Dar moara oum vIzu
0 lua pe lunca mare.
Lunca mare
FrunzI n-are,
Lunca mica'
Frunza-i

5i o sa' ne dai cl-un galbior,

Sa facem d-un boldisor,
SI-mbolditn boii la curisor,
Sa mearga mai t'arisor,
C-a-r4epenit plugu intr-o

rIcracinI de lIptucl,

Nu-I mai poate boii ssa-1

duca"..

Tot am mai sta si am mai zice,

Dar nu sintem dup-aici, dupa
colea,

Ci sintem de la moarI de la
Mustafa,
Unde n-au soarecii ce minca !
Pentru o frImaituricl,
Seaptezeci se trag de chica' ;
Pentru o strachina' de lapte,
Douazeci se bat in spate.

Cules de Chr. N. Tapu de la

Ion Mihai din Bucuresti.

Pluguprul
SI are joile,
Sub brazda neagrI
Griu de vara
Sa rasara.

Hei, se scularl clornnu dumnealui

Intr-o sfintI joi,
Cu plugu cu doisprece boi,
SI are Valle,
48

www.dacoromanica.ro

Se duse domnu dumnealui

Intr-o sfinta joi

Pe la griu.
De departe verde i se parea,
De aproape copt i se parea,
Spicu cit vrabia.
Asa se pune domnu dumnealui
Intr-o joi
In vileagu vintului.
Cu o mina' secera,

Cu o mina snop

facea.

$1 aduse caii.
Cu picioarele trererea,
Cu coadele vintura,s.,

Cu urechile in sac baga.

Asa se duse domnu dumnealui
Intr-o stinta joi
La tirg la Modrogani,
Si curnpere noua juncani
De cite noua ani.
$i incarcara carele cu povara
$1 le pormra pe subt pamint la
moara,
1.a morarita de supt pamint,
Unde macina mai curind.
Moranta de groaza ce vazu
Puse coada pe spinare

S-apuca pe scoc la vale.

Moraru, hot si priceput,
Baga mina in pozunar,
Scoate trei tarite late,
De cind cu foametea uitate.
Facura hircioc boc,
Hart, morisca, iar la loc.

Mcinar

ncarcara.

Care le de povara.
$i a zis morarul :
Hi, baieti, minati,

Pe linga boi v-alaturati !

Noi tot am mai mina
Dar ni s-a intepenit caru
Intr-o radacina de laptuca,
Nu pot boii sa-1 mai duca.
- - Hi, baieti, minati
51 pe linga boi v-alaturati !
Noi tot am mai mina,
Dar ni s-a intepenit caru
Intr-o radacina de hrean
$i ne-a stat boul prian.
Cules de Chr. N. Tapu din corn.

Runcurelu, Mehedinvi. Vezi variantele Pluguletul i Pluguford

din colecciile G. Dern. Teodorescu
si V. Alecsandri.

www.dacoromanica.ro

III

Sorcova

In rel4rsat de zori,
/n glas de cinatori ;
Pruncul I-au esit
In iesle trintit.
Pe brat' 1-au luat

Asta"-noapte intunecoasa%

Noi umbla'm s colinam,

Ne intilnim cu Dumnezeu.
Cu ce fuse imbraV6te1e ?
Cu vesminte mohorite,
De la Hristos dairuite.

De 1-au infa'sat

Sfintu Petru ca un sfint

Dete o ploaie i cu vint
$i ne cula la pa'rnint.
Sf. Gheorghe ca un soare
Dete o eloaie cu ra'coare
$i ne scala la picioare.
Porumbeii satului,
in marginea lacului,

Cu fasg de-argint,
Cu scutec de mtase.
Sus cg 1-au suit,
Jos 1-au pogorit.

La Iordan 1-au dus

$i 1-au ioranit.
Numele i-au pus
Domnul cerului
$i al ramintului.
La anul si la multi ani !

Turuirs, guruir'A,
Mai la vale se Fa'sar,
Cu norii s-amestecara'.

Sorcova,
Vesela,

Seara d-asa-seaei
$i a de mline searI,
Seara lui Ajun
$i-a lui mos Cticiun,

Sa traiti,
Ssa'-mbltriniti

Ca un m'ar,
Ca un par,

Dou5; zile mari,

Sfinta Vinerea
$i Dumineca,
Ele minecau

Ca un fir de trandafir.
Cite paie sint pe casa,
Atitia galbeni pe mas`4.
50

www.dacoromanica.ro

Cita" frunA e-n frunzar,

Ativia poli in pozinar.
S'l fivi taxi ca piatra,
Iuvi ca s4eata,
Taxi ca fierul
si iuvi ca ovelul,

La anul si la multi ani !

Culese de Chr. N. Tapu, din
Rosiori de Vede, Teleorman.

Sorcova,
Morcova,
S'l tealvi,
S-mbsa'trinivi,

Ca mrul,
Ca pa'rul,
Peste vati ca ovelul.
Cite pale pe umbrar,
Ativia bani in pozunar,

Cite sindrile pe cassa",

Ativia galbeni pe mas4".

Vacile gptoase,
Porcii unturosi,
Oi le linoase,

Boii tra'gkori,
Oameni muncitori.
Sorcova vesela,

Sa' ttliti,
Sa"-nibtrinivi,
Ca m5.rul,
Ca pa'rul,

Ca toamna cea bogats,

La multi ani cu sana'tate !
Bizdic,
Bizdic,
Eq-Eni paraua s'a" m.' duc.
Culese de I. Constantinescu, din
Diosti, Romanati.

www.dacoromanica.ro

Iv

Cintece de stea

Trei crai de la reistirit

Trei crai de la rsa'rit

De doi ani in jos mai mici,

Cu steaua-a c5".1a"torit.

T4 sub sabie i-a pus,

Cind in cale purceda,

Steaua lor 1e-nainta.
La Erusalim dac-a ajuns,
Steaua lor li s-a ascuns,
$i le-a fost lor de-ntrebare,
Nasterea de impa'rat mare.

Ca ssi afle pe Isus.

Pe Isus nu 1-au aflat,
Duhul sfint 1-a apa'rat.
$i de-acum pidal-n vecie
Mila ta, Doamne, s'g. fie
Cu dar si cu bucurie,
Si la multi ani s'a.' ne fie.

Dail Irod-itnOrat

Foarte ra'u s-a turburat

$i osti mari a ridicat.
Paisprezece mii de prunci,

Cu les de Gh. V. Agapeschi, din

corn. Vin'itori-Nearnt, jud. Neann.

Trei crai de la reiseirit

Trei crai de la iisa'rit
Cu steaua au caUtorit.
Cind in cale purcedea,

Nasterea unui imOrat mare.

$i au inceput a se plimba,
Prin oras a intreba,

Steaua inainte mergea.

Nu mergea spre apus tare,
$i spre ameaza avea earare.
La Ierusalim daca' au awns,
Steaua lor li s-a ascuns.
Deci le-a fost lor de-ntrebare

Unde s-a na'scut zicind

Un crai mare de curind.
Noi nu stim, n-am vsa'zut.

NIzui stele la rsa'rit.

Ins'a Irod imp'arat
Auzind s-a tulburat
52

www.dacoromanica.ro

$i in Bitleem a intrat,
Mare oaste a ridicat,
Multi coconi mici a taiat.
Paisprezece mu de prunci,
Toti sub sabie i-a pus

Ca sa-1 afle pe Isus.

Pe Isus nu 1-a aflat,
Duhul sfint 1-a aparat.
Culeasa de Gh. Dobrea,
corn. Uscati, jud Nearnt.

Trei crai de la reiseirit

Trei crai de la rasarit
Cu steaua In "sic] calatorit.
Cind in cale cugetau,

Patrusprezece de mii,
Toti prunci, maruntei copii,
De doi ani mai jos, mai jos,
Vrind s taie pe Hristos.
Glas in Roma se auzea,

Steaua inainte mergeau.

5-a mers, dupe cum citim,
Pina la Ierusalim.
S-acolo daca au ajuns,
Steaua In nor li s-au ascuns.
$i lor le-a fost de-o intrebare,
Prin oras de plimbare,
De o nastere de damn mare.
Unde stiti ca s-a nasout
Un domn mare de curind ?
L-am N azut la rasarit,
Dupa dinsul am venit ;
L-am vazut la scapatat,
Dupa dinsul am plecat.

lipete $i tinguiri,
Chemindu-si pe a sa domnie
Sb scape de grea urgie,

De urgie imparateasca,
De sabie lmparateasca.

Iar dumneavoastra m rog,

De-oi fi gresit intr-un loc,
Faceti bine de iertati,
Nici cuvint sa nu purtati,

Ca si avem si noi foks

De-o nastere fericita,

Fosta lui Ierod urita.
$i de-acu' pina. In vecie
Mila Domnului sa fie.

Iara Ierod-Imparat
Auzind s-a miniat
$i grea oaste a ridicat,
Si in Vitleem a intrat,
Multi prunci au taiat,

Culese de inv. G. Giururnescu,

din corn. Ruptura, jud. Mehe-

dinti.

In ora$ la Vicleem
In oras la Vicleem

Domnul cel far-Inceput

$i astazi ni s-o-mplintt
Prorocia di dimult

Viniti, boieri, s1-1 prirdim,

CI ast'azi ni s-o nascut
53

www.dacoromanica.ro

Cu16-ti,-mprat ceresc,

Ci s va nasti Hristos,
Mesta, cap luminos,
Din Fecioara Maria,
Din neamu k Avracm,

In salas dobitocesc ;

Ti culci pi fin uscat,

Di ingeri inconjurat.
Craii ti vor lauda
$1 miriri ivi vor da.
Slava' Intru cii di sus
Si paci pin' la apus.

Din sminta lui David,

Din duhul sfint zamislit.
Trii crai di la r5.s.rit
La-nchinari i-o venit,
Daruri scampi aducind
Si

Cules

6tri Hristos cintind

de G. Coatu,

inv., din

Cerna, pl. Macin, jud. Tulcea.

Steaua de sus rtisare

Steaua de sus ra'sare

Cu cea taing mare.,

$1 steaua ist clsa raza,

Maicii lumineazg.
Eu maichii grnesc
Grai filosofesc,
Ca". de cind pa"mintul

S-a nascut cuvintul,

Na'scind pe Hristos,
Lumei spre foks.
Tu, o, stea prea Itaminoas'l
$i din toate aleasa",
Ca cu a ta ivire
N-avevi intocrnire ;
Ca nou s. ne scrie
Din astrolomie
Din cetatea lui David,

Fiilor artind,

Si indat'al au aflat
Pe cel ce au cgutat

$i lui i s-a aeltat

Ca unui impa'rat.

Circovie, impa'rate,
$i prea luminate,
Te stiu din ce esti mare.
Dintr-o iva esti slgvit,

Pe pmtnt ai venit,
Pe cruce te-ai rstignit
$i te-ai dat in chip de rob,
Ca si scovi lumea din foc ;
$i te-ai dat In chip tie siuga,
Ca sa". scovi lumea din mun6.
Asteptindu-te, Hristoase,
Ca si fiarele setoase

Cind coboa6 la izvoara

$i de ap'4, 6 s-adapa',
$i lui Dumnezeu se roag.
0, Isuse Hristoase,
Ispitind cu sfinta cruce
De vea)masii nev.zuti,
Ca' in p'd*cate slut 6zuti.
Cules de

inv. G.

Giurume,cu,

corn. Ruptura, jud. Mehedinti.

www.dacoromanica.ro

Vasilca

Ce mi-i in cer t pi pgrnint,

Doamnili domn din cer.
In cer sint dalbi minastiri,
Dar in eli cini sa'di ?

Skit-au romanii cu toporu

51 tiganii cu barosu.

Pi mini m-au omorit,

Carni grasi rn-au fkut,

$5.di bunul Dumnezeu.

Luat-au romanii sla'nina

Si tiganii ca"pkina.
Mai frumos,,mai lrnpodobit,
La dumneavoastri am adus-o,

Mai de-a rind cu dumnealui,

$5.cli Ion, dint Ion.
Mai de-a rind cu dumnealui

Sidi Crkiun, sfint bkrin,

S-o videti e s-o privit',

Frumps dar s-o &ride,
Cu trii galbini
C-asa-i legea din bkrini,
Din bkrini, din oamini buni.
Si apoi ou sa'nkati,
La multi ani !

$i judici pi Sion.
Ci ni-s grasi i frumoasi ?
Eu cu dreptu ci voi spuni.
Sus la munti rn-am suit,

Ghindi i fragi am mincat,

La vali rn-am scoborit,

Pin livez' verz' rn-am pkcut,

Api rci mi-am bgut,
Apt rci, sloi di ghiati,
Pi noroi rn-am noroit ;

Dup5: fiecare vers se repet cuvintele Doamnili domn din cer".

Culeasa de G. Coatu, invA. din
Cerna, plasa Macin, jud. Tulcea.

Romanii ci rn-au vgzut,

Vasitca
In seara ajunulni Anului nou, spre ,sfintul Vasile, Igutarii tigani
umbri din casa'-n cas:4. cu Vasilca. Este o dpgtinI de porc din ajunul
55

www.dacoromanica.ro

Craciunului, pusa pe o tava, impodobita cu parole, margele, spilci (un

fel de ace cu gamalie mare coiorata) i imbrobodita sau legata cu un
baris, de regula verde sau castaniu.

Tiganii cinta din casa-n casa' sintecul de mai jos, in care se arata

toate peripetille bietei scroafe.

Colindul acesta este foarte vechi, dupa cum se constata din in-

usi [sic] cuvintele lui.

Lerui Doarnne. Lerui, dupa parerea d-lui Hasdeu, este o prescurtare

din cuvintul Aurel, Aurelian, imparat roman, care cuvint 11 gasim si

in sfirsitul descintecelor, de deochi, d.e. S v duceti la fata lui Ler
imparat, ca are mese Intinse, cu fc1ii aprinse etc.
Sira este numele zeului indian Sivas. /ntrebuintarea acestui cuvint
in acest colind se explica prin insusi faptul c tiganii fiind de origine
Indiana, la emigrarea lor din India au adus cu diniI, intre alte cuvinte
sanscrite, i numele zeului Siva, Sivo.

Colindul incepe cu urmatoarele versuri culese de la lautarul Ion

Constantin Neblea din Rosiori-de-Vede :
Lerui Doamne, dornn din cer,
Rumanii c rn-au vazut,
Ce mi-e-n cer i pe pamint ?
De pe mine s-a luat :
Rumanii cu topoarele,
Mi-este o dalba minastire.
Imre dalbe minastiri,
Tiganii cu baroasele.
Mi-este jeturi de argint ;
M-ajunsera,
Intre jeturt de argint,
Ma doborira
$i cu paie ma pirlira,
$ade bunul Dumnezeu
Si carnea c mi-o-mpartrra :
$i cu Maica Precesta,
Linea Maica Precesta,
Luara rumanii slanina
$i tiganii capatina..,
$ade batrinul Craciun,
Vazura c se-nselara,
Cu busuiocu-n dreapta,
Frumu5el ma-mpodobira
Cu cruciulitaLin stinga,
Cu parale, cu margele,
$i-mi judeca pe Siva :
Sivo, leo,
Cu frumoase panglicele ;
$i m-aduse in ceasta casa
Vasilco, leo,
La cinstiti ca durnneavoast:a,
Ce-ai baut i ce-ai mhicat
$i m puse p-asta masa,
De mi te-ai ingrasat ?
Ca pe noi sa ne daruiti
Sus la munte rn-am suk,
Jir i ghinda mi-am mincat,
Cu aur si cu argint,
La amil si la multi arri !
De-aceea rn-am ingrasat.
Mai la vale rn-am coborit,
Apa rece mi-am baut,
Cutes de Chr. N. Tapu,
Gradinile le-am izbit,
Roiori de Vede, Teleorman.

www.dacoromanica.ro

din

VI

[Vergelul]

In noaptea,,Anului nou, dupa' ce flacaqi $i fetele vrajesc in casa:

ca sa-si ghiceasca norocul i sa-st vada cine-i ursita sau ursitu, mai

incearc`a $i afara din casa, in clnpul urmator : fracaul care vrea sa-ncerce

sa-si prevada ce fel are sa-i fie nevasta, spune versurile urmatoare de
Ja o deiartare oarecare de un gard :
Ori vro scofilcita,
Ori vro
Strimba' ori vro sluta,
S-o arati, asculta,
Asa cum o fi,
S
tii ce-oi pati.

Na1t i failoas'a
Si de fata-a1eas5.,
Rea ori buni$oara",

balaioara,
mi-o spui, stobor,
Mindru ca bujor.
Sa.

Dupa' aceea, cu ochil mnchii sau legati, se apropie i pune mina

-pc un stobor ($tachet, uluca). Se aprinde o luminare si se observa acel
stobor de ca'tre cei de fafa $i se dau diferite explicsari. Asa, de pilda,
daca stoborul e fara noduri, e drept, nalt etc., se presupune c soata
are s'a fie sincera (fara nici un clenci la inima), are sa" fie frumoasa',
voiniea, iar daca stoborul e strimb, gaunos, scurt etc., soata va fi rea,
mita, vicleana. Astfel se rinduiesc toti flcii i fetele de cite wet on.
Numai cind fetele spun versurile schimba' terminarea cuvintelor din
feminine in masculine. Ex. :

Nalt $i falos
$i de fafa-ales etc.

Tot in noaptea Anului nou, flcii i fetele, ca sa-si ghiceasc

.aceleasi lucruri, se duc uncle sint vitele culcate, in tomte, i striga la
57

www.dacoromanica.ro

cite o vaca', sau bou, s'a" se scoale, fa'll s', le atin6 cu ceva. Daca'
animalul se scoalg numaidecit, se crede ea'. se va insura ori m'arita
in curind, chiar iarna aceea ; dacg se scoala mai tirziu, se crede ca.
nunta se va face anul al doilea, al treilea.
Cuvintele sint :
Fral, balada,
Ori balane,

lama asta,
Eni la arm,

De esti fata'.

Hai an-rearv,

Ori balat,
Mi, hal, scoala',
Nu mai sta.

Cum o fi planu.
Auzite de N. I. Apostolescu de

la I. Florescu, Wailesti, jud. Dolj.

www.dacoromanica.ro

POEZIA EVENIMENTELOR

CELOR MAI DE SEAMA ALE VIETH

www.dacoromanica.ro

Nagerea

Cintece de leagein
Haida nani, na, na, na,

De mi-1 creste

$i tu, rata',

Ca mama te-a lega'na

Si din gura ti-a cinta :

De-1 rIsfafa

Si tu, stiuea,

Hai nana, hai nana,

De mi-1 culca'

Liuliu, liuliu cu mama,

Ca' mama te-a 1egana

$i tu, somn,
De mi-1 adormi
$1 tu, crap,
De-1 ia de cap

Si tata-tu ti-a cinta,

Liuliu, liuliu cu mama,
Liuliu, liuliu cu mama.

$i-1 arunca intr-un

Sa' doarma ca un purcel.
($i daa este fata se zice :)

Cules cle inv.A. I. Balfatescu, din

corn.

Dragomiresti, jud. Neam;.

Si-o arunca'-ntr-o vticea,

Sa"

Nani, nani,
Puiu mamii,
Haide, peste,

doarma ca o purcea.
Cules de Chr. N. Tapu din Rosiori de Vede, Teleorman.

0I

www.dacoromanica.ro

II

Nunta

Oratie
Cal nici nu sintem flarninzi,

Ce-i asta, ce veselie,

Ce lucru poate sa fie ?
Ce stati aci adunati
Dumniavoastri, iubiti frati ?

Nici nu ne temem de voi,

Macar c sintem trei sau doi,

$i noi avem gloata rninunata
$i foarte bine armata.

Ca' noi mult boc am umblat

$i nicieri n-am aflat

Ca a noastra ceata in car vine

Un lucru asa frumos.

inapor,
Adicsi nu cu rau, fereasca
Dumnezeu
Sfirsitul e bun

Trei luni sint de cind venim,

Ne uitarn si nu dorrnim.
Si lucrurile sint tocrnite,

Precurn i dumneavoastra ati

Inca nu ne sint sucite.

Mai vedem poarta legata
$i cu paie ferecata ;
Linga dInsa multa gloata,
Oastea-ntinsa s-adunata,

prins de veste.

Apoi, cinstite vornice,

T-am mai spune oarece.
Spune multe si nu ne pasa.
Dumnezeu s te vada
$i nadragii sa-ti cada,

Poarva legata cu paie,

Gloata-n cap sa ne saie,

Gindind s ne-ngrijeasca,
Caii s ne prapadeasca ;

$i sa-ti dea Dumnezeu noroc

SI umbli cu opinci de porc,
$i Dumnezeu si ye traiasca,

Legata cu lain de car,

Cl venirn in zadar,
Cu funie de fuior,
Doar de noi v-o fost dor.
Drept aceea v rugam
$i sfatu sanatos va dam :
Si fiti cu noi buni i blinzi,

Gura s ti se lateasca,
Urechile ca ferestibe
$i ochii ca tarile !
Nu ne lua asa cu cuvintul,
Ca pulberea vintul,
Si nici nu ma tem,
62

www.dacoromanica.ro

Ca' noi oameni multi avem

Ne-au..,trianis mai .inainte

SI calatorim fierbmte,

$i sintern intregi ca anarul

$i graim tot adevarul.
Tinarul nostru craisor,
Plin de parasitul dor,

Ispitind mai din tarie

D-o minastire din trevtre.

Noi am venit ca prin vint

$i prin semne pre parnint,

S-au sculat de dimineata

Pe a cerului
Prin raza destuda,
Pe urma a &ma fiare,

5i spalindu-se pe fata,

D-o sapamina, d-o luda,

Pentru aceasta tribuna (mireasa),

A luat un bucium mare

Prin tara, pina la acest cap de

Si a suflat de trei ori tare

sat,

Unde-i un pod stricat.

$i au rupt i o blana cu mine,
S-am cazut fara' rusine,
Cazu st a mea soot.
Cu o asa minune tare,
Pina ne-am sculat,
Urrna ni s-a asrupat.
Iei o baba" zbircita,

5i a adunat oaste mare.

$i de el bine ascuha
Patruzeci de caTarasi,
Cu cai de sa sparg de grasi.
Tot insul vine cu doi,
Vine oastea-napoi,
Insirata tot doi cu doi,
Precum i dumneata sta.
Noi prin codri am umblat

Spre al nostru foks tubita,

$i prin munti am intrat.

$i spus-a sa nu ne pasa,

Munti am strabatut

Sa mergem dm casa-n cas,

Pina la acela car,

Unde sta al nostru noroc.
Noi aicea vedem multe fete
Sfatuindu-se sub perete,
Multa gloata adunata,

Si cimpurile frumoase,
Dumbravile racoroase ;

Cind ne-am aflat in mijloc,

A stat oastea pe loc.

In loc sint dou'a urme de fiara.

Craiul avind nevoi de sfat,
Pre ai sai au adunat.

Spre ceva mare gatata.

Aci urma ne-a adus,
Precum si baba ne-a spus,

Sfetnicii au sfatuit,
Filosofii au ghicit

Si acuma rau v pasa

Ca' n-o fi urma de fiara',

Sa ne faceti loc in casa,

Nici de salbatisoara,
Ci de a sa daruita,
De sot sa fie iubita !

In cline s ne lasati
$i urma sa ne-o aratatt,
Ori calea sa' ne-o-ndreptati.
Apoi, cinstite vornice, ti-am
mai spune oarece :

Asa craiul 1as toate,

Aduna ale sak gloate

Si a facut cu calul roata.

$i.pre noi din oastea toat,

Zburind gistile din sat,

Lupu de le-ar fi mincat !

Ca s-au facut calea cruce

Fimd can mai fugaci

$i din gura mai ischitaci,

Si nu ne mai putem duce.

63

www.dacoromanica.ro

Impanat, bine gatit

$i cu multe-mpodobit,
$i sta si-o plosca cu yin

Apoi, cinstite vornice,

Tt-am mai spune oarece :

Nu ne lua asa cu graba !

Dar de vrei s tii mai bine,

Si o mansastergura' de in,
Ca buzele sa le stergem
Si-ncalziti de vin s mergem !
Foarte v multumesc
dumneavoastra.,
Ca' nu sintem InVatati

Apoi eu iti voi mai spune :

Adevarat ea sintem soli
imparatesti,
Vorba sa' nu ne-o cratesti !
Ca al nostru craisor,
Cu al cuvintului dor,
Pe acest loc oarecind
Cralsoru, oindva umblind,
A gasit fiic cuvintatoare
anumita,
Cu cizme noua-ncaltata,
Cu hain'a neagra-mbracata",
Mutata' la cap si mare,
Biltata sub barba tare.
In curte s ne rasati,

Sa bean pina nu mincarn.

Cind la maica mititei eram,
Am luat odata ssa bent

Pin' n-am mincat,

Iar ea s-a miniat
Si nu ne-au mat dat..
Apot, cinstite vomice,
Ti-am mai spune oarece :
But,i de yin,

Care de fin,
Ovsaz bine vinturat,
Cai albi i gatati,
Masa gatata,
Palita'-nfnimusetata',

Ori pe ciuta sa ne-o dati.

Apot, cinstite vornice,

Ti-am mai spune oarece :
Noi de aceea ne dam solia,
Ca sa' ne iasa simbria.
Bagati-va-nrauntru-n casa',

Ca de n-or fi toate gatate,

Iti vor suna pugnii in spate !

Ca' in cornul cel de masa

Sta un colac frurnos,
Spre al vostru folos ;

Culeas'a de Chr. N. Tapu de la

Ion Vicariul, Ocna Sibiului.

Versul colacului
$i mai buna ziva la

$i sate
dumneavostra,

Indepaxtate
Am um bla t,

Ce salt, Ce veselie,
Ce lucru poate sa fie ?
Ce stati aici adunati,

$1 nimenea-n cale nu ni-a stat.

Cine sinteti dumneavoastra'
De ne tineti calea noastra ?
Dar fiindca-n cale ne stati,

Dumneavoasni, iubiti frati ?

Ca noi multe mari am trecut
64

www.dacoromanica.ro

Cu fetele.
Cind soarele rasare,
Iesiram la drumul cel mare.

Mai bine-n curte s ne

Cu incetul,
Cu incet4orul,
Sa ne dam cuvintul
Cu adevarul,
Ca de multe ce shit i dese
Nu le vom putea spune alese.
Tinarul nostru imparat
Foante de chmineaca s-a sculat,
Fata alba' a spalat,

Gasind o urma de fiara,

Statu toata oastea-n mirare
$i zisera c e urrili de zina,
fie-mparatului cununa.
Asa se chibzuira
$i se gasira
Sd

Alti vinatori

Chica neagra a peptanat,

Cu straie noi s-a 'imbracat,

Mai cunoscatori
5i zisera cd-i urma de caprioara,
Sd fie-mparatului sotioara.

Murgul i I-a inselat,

In tnimbita a suflat,
Mare oaste a adunat :
Doua sute graniceri,
0 suta fecion boieri,
Din cei mai mari,
Nepott de ghinarari.
Pe la rasarit de soare,
Au plecat la vinatoare

Dar nunul cel mare

Despre apus,

Aid zari

Pina caii ni-o starut

Si potcoavele o pierdut.

0 floricica frumoasa

Cu grija-n spinare.
Calare p-un cal,
Ca tin capitan
Se ridica-n scari,
Se umfla-n nari
$i facu ochii roata
Peste ostirea toata.
Si cind incoace privi,

$i-au vinat tara de sus ;

$i dragastoasa ;

Apoi ne lasaram mai in jos

Dar vazind c nu-nfloreste,

Pe un deal frumos,
$-alergaram
De vinaram
Muntii
Cu brazii
$i cu fagii,

$i mai mult se vestejeste,

Ne-au tramis pe noi, trei lipani,
CaTari pe trei jugani,

Nici nu rodeste,

Cu coarnele canite,
Cu unghiile costorite
$i cu coadele-rnpletite,
Ca cu totii s pornim

Cerul
Cu stelele,
Cimpul

$i la curtile dumneavoastra

Cu florile,

SI venim.
Porniram
$i veniram
Pe faca pamintului,
Pe aburti vinrului,
Bind

Dealul
Cu podgoriile,.
Vilcelele

Cu viorelele
$i satele
65

www.dacoromanica.ro

$i chiuind
5i din pistoale tra'znind,

Ci sa' fie unul cu barba ca fusbl,

ne deie curind eispunsul.
Ra'spunsul nostru sa" ni-1 dati
Si-n curte of ne lasati ;

Sal

Caii incurind,

Pe nri foc If sind.

Ca' de unde nu, cu hoi bine nu

Rinchezind

Si din unghii scaparind,

Pin-am sosit
$i v-am Osit.
Acum floricica

umblati !
Cinstite stariste de loc,
Tie-te Dumnezeu
Cu bine si cii nOrbc,

ne-o cfail,

Uci de unde nu, nu sca'pati I

Ca'ci am venit cu tirna'coape
De argint,

INiergi in cassi
Dupa' masa',

Ca' este un colac frumos,

Semnul lui Hristos,
Spre a impa'ratului eel tina'r de

Sa' scoatem floricica

Din iimint ;
S-o scoatem cu rada'cina",
S-o ducem la-mpa'ratu-n gradina,

folos !
Acela-1 ca'utsalm,

C-acolo sa"-nfloreasca"
5i sa rodeasca',
Locului
priiasca'

Acela sa' ni-1 dati.

$i sa nu mai vestejeasca'

Caci, cind la maica' mititei eram,

Am luat o data s bem
Pina" n-am mincat ;
$i a luat maica pla'cintsa verde

Noi nu sintem inva'tati s bem

Pina: nu rminea'rn.

Socri mici,

Dumneavoastra' ne vedeci
C-am venit aici,
Dar avem i drepta4i

$i asa ne-a plesnit peste ureche,

Cit dumneavoastei cu totii nu-0

Cu pecea de la-mplrAie.

putea crede.
Ba tata dac-a auzit,
Au luat un lemn de du/3'i cuptor

Cine stie carte letineascai

Sa' vie la iapa'-n copita if
citeasal ;
Cine nu stie

Si rn-au p`alit de era s mor !

Putintel colac
Sta-ti-ar de cap ;

Sa' nu vie

$i ca de foc sa' se pa'zeasa

Sa' ne dati un popa' cu barba

Came si mai putinica,

Minca-o-ai imputia !

deasa,

Si ne citeasca' carte-aleasa' ;

Socri mici, dumneavoastra",

Sa nu fie cu barba canita,

Sal

Sa. ra"miie cartea necitia.

Sa' vie unul cu barba rara",
Sa" ne tie pin' deseara',

Cu portii legate de fin,

va' Otati cu cuptoare de pita,

Cu buti de yin,
Cf vin patruzeci de calarasi,
66

www.dacoromanica.ro

De n-or fi toate gitate

Vi vor suna cojocu-n spate !

Cu cai de se sparg de grasi.

$i de cind slat pe drum
Au mincat tot paie
Si nu pot sa' saie ;

Cu1eas5. de Chr. N. Tapu de la

Ion Vacariul, Ocna Sibiului.

Orafia pintenului
Oamenii cum au putut an sca'pat,

$i mai noroc bun la

La popa" capu dedesupt

,dunmeavoast
Sa' ne luati seama noastra' !
Socri mici, ascultati
$i-n urechi bagati :

i 1-au

apucat,

El din dos se tot salmi,

Dar capu d-acolo nu iesea,
Pina ni-arn apucat
Si-am ridicat
Si oarecum capu i-a scapat.
Asadar dumneavoastr g. s ne dati

Noi ni-am dus pin' la un loc

5i-am fost fa'ia" de noroc,
Ni s-a fa'cut calea cruce
Si nu ne-am mai putut duce,
Si pentru aceea inda'rsapt ni-am

Patru oameni grosi la grumazi

sa traga
$i patru boi sa-mpingL

inturnat,
Sa" va' spunem cum am umblat.
Dumneavoastra; cam ni 1-ati

Sa" scoatem ori caru-n deal,

imporat,

Ori dealu-n car.

Si-un doftor bun
Pe nuna s o ungal
Pe la poale,
Pe din jos de cinga'toare,
Pe unde o doare,
Doar s-o mai scula din boale.
$i a nunului sa' i-o puie la loc,
Ca: i s-a rupt de prin nod.

Pogiiniciu ni 1-ati imba'tat

$i foarte rau nt 1-ati invaIat,
Sa-mpiedioe la deal carul si la
vale boii.
El si aceea a fa'cut :
Coborindu-ne din deal la vale,

A Impiedicat boil si-a tisat carul.

Cam s-a Asturnat,
Cind caru peste boi, clnd boii
peste car.
Ce ni s-a intImplat ?
Nunu peste nuna a dat.

Pe popa la cap sa-1 lectnas:a%

Ca pe duminiea' ss poata' sa'

slujeasa.
Noi am fost avut si-un diplas,
Foarte frumos imbrkat :
Avea bunda i na'dragi de suglie,
Pe el petece numai o mie.

Nuna acum zace pe psamint,

de moarte,
Nunu ar scula-o i n-o poate ;
Nunu ar vrea s-o gidele,
Dar ea nu sufere.
Caru-n piriu sta' ra'sturnat,

Avea si-o sapchie,

De... numai in fund i s-au fost

spart.
67

www.dacoromanica.ro

Avea si-n pkioare niste dragi

de cioboate,

5i-aceea-i frumoasa ;

Numai era rupte mate.

$i noi ca pe un om de cinste

Dar de-o fi de 610,

Sa vi-o trageti dumneavoastra
prin dinti.

L-am pus sa sew:1a mat-nainte.

51 cum s-o rasturnat,

la-ani sa cate soacra mica,

Ca doar o fi mai voinica.

Ca noi frumos om cinsti-o
Cu cizme de veverita,
Cumparate c-o grosita ;
Cu cizme de ca.prioara,
Cumparate de la Sightsoara,
De la vara cind o secera
In ele n-o degera.
Catre socru mare
Nu s-a povestit nimic de acea
intimplare ;
Ce s-au racut
Nu .mai e de desfacut.
Si dati numai vreo patru boi
5i vreo cincisprezece oi
St vreo seapte vaci,
5i alte ce-i mat da,
Le rabzi i sa tact.
Noi am mai descalica,
Am mai sta,
Ca cu dumneavostra ni-i drag ;
Dar avem de trecut

Un petec din tur i s-a luat

$i oblu intr-o balta au picat.
51 s-au sculat tot flotait.
$i, daca 1-am vazut,
Cu totii am fugit.
$1 oind s-a scuturat odata saracu,

Noi am fugit de el ca de dracu.

Asadar dumneavoastr

ne

dati un petec non,

Socri mici.

Dumneavoastra vedeti c-am venit

aici,

Dar pentru aceea indarapt ne-am

inturnat,
Ca oarece am uitat.
Mergi in casa dupa masa,
Unde-a sezut ppineasa mireasa,

Ca au uitat o naframa,
Foarte mndr i frumoasa ;
Fie si de in,
Cu care-si sterg voinicii black
de yin.
Si cine s-ar afla
De ni-or da,
Buna vilceag ar capata.
De-o fisi de fuior,
Noua si de-acele ni-i dor ;
De-or fi i groasa,

Stinci,
Munti,

Cu brazi marunti,
Intunecosi.
Sa ramineti sanatosi !
Culese de Chr. N. Tapu de la
Ion Vkariul, Ocna Sibiului.

Oratie de nuntd
Ascultati, frati, intelegeti,
Cu mintea v culegett,

Ascultati i luati aminte

La vreo citeva cuvinte,
68

www.dacoromanica.ro

Care in arti ne stau scrise

$i trebuiesc astzi zise.
Cind Dumnezeu cu cuvintul

$i doi cu doi se impreua,

C-asa Dumnezeu voieste
$-a sa lege porunceste.
Cinstiti socri, acuma

Fa'cu cerul i pa'nfintul,

Le-a datyodoabe mgrete

$i destula frumusete :
Gerul impodobit cu scare
Si cu stele lucitoare ;
Marea i apele toate,
Cu pesti carg numgr, gloate.

Acesti fii ce-ngenunchear*a.

$i smeriti cu rugsiciune
Va cer astgzi iertamune.

Sau c v-au gresit cuvinte,

Dm prostie i neminte,
$i poate c n acea vreme
Veti fi zis niscai blesterne...

Deci vrind ssa'. se prosla'veasa

Fapta-i cea duannezeiasa,

Intinzind prea slinta mina'
Zidi pe Adam din tgridi,
Duia" a sa asem'nare,
Cu cuvint j cu suflare.

Prinii reispund :
Iertati sg fie,
5i-nfloreascg oa crinul.
Sg-nverzeasei ca snsislinul
Si-n trai bun, prin tot locul,
S-i tie de pa'r norocul ;
$i-n trai bun g se ra'sfete
Pina-n adinci bgtrinete !

Apoi vztnd cg nu e bine

S'a. fie omul de sine,

Somn in trimise-ntr-insul
Si, cind donmea, veni la dinsul
$i dintr-a lui coastg
Fa'cu pe Eva, stsimoasa noastrg.
De aceea fiii acuma
Lasg pe meal si mama

Culeas'a

de Ilie Constantinescu

din Diosti-Romanavi. A se confrunta cu cele trei oratii de nunce,

p. 166, 182 si 183 din col.

d-lui G. Dem. Teodorescu.

0 urare de nuntd
Bung dimineata, cinstiti
socri mari !
Ce eautati,
Ce umblati ?
Noi ce ca'ta'm i ce umblgm,
Dumneavoastrg samg o sg

Si-am venit la dumneavoastrg

aici.

Am vgzut o stea verde unde mi

se lasg.

Or steaua sg ni-o argtati,

Or ra'spunSu s ni-1 dati !
Ra'spunsu nostru ce va s zicsi
Patru basmale de in,
Umplute cu hir,
Sa' ne tergem gurile d ghin,

vg da'm !

Noi am venit pe stekle cerului,

Pg semnili psa'mintultil,
134' aburii vintului,
69

www.dacoromanica.ro

Ca asa lip este cla la klristos,

Amin !
Sanatate, masa frumoasa,
Inchinai dumneavoastra
Acest pahar da" ghin,
Pentru Maica Domnului inchin,
Pentru buna IS'antate a socrilor

Sh

va fie da ghine,

Sa' v vad s'anatosi

$i voioi,

Ca pe niste court tmeri

frurnosi

Auzita de Chr. N. Tipu de la

mos Nicolae Bucur din corn. Predeal, pl. Teleajen.

soacrelor,

Cintecul miresei
Atunci te-i mai vedea fata ?
Pina azi cu fetele,

Foaie verde samulastra,

and eram la maica acasa,

Stiam floarea cum se poarta,
Dar daca m maritai,

Milne cu nevestile !
De la Ghita` 5chiorm din Rrn.

Floricica Jepadai,

Vilcea. A se confrunta Mdritiful

Cintecul miresei din col. d-lui
G. Dem Teodorescu, p. ,270 si
Lado-Lado nr. 4, p. 383, din coL
lui V. Alecsandri.

Infloriti, flori, infloriti,

Ca' mie nu-mi trebuiti.
Mie cind imi trebuiti,
Voi atunci imbobociti.
Infloriti de stati parete,
Ca eu mi-am iesit din fete.
Plingeti ochi i lacramati,
Ca voi sinteti vinovati,
Ca' oe iubiti nu lasati
Si ce vedeti nu uitati.

Infloriti,
Flori, infloriti,
Ca mie nu-mi trebuiti,
Ca voi cind imboboceati,
Mie atunci imi trebuiati.
Infloriti,
Flori, infloriti,
Infloriti, flori, stati perete,
Ca eu mi-am iesit din fete.
Foaie verde foaie lata,
Cind cram la maica fata,
$tiam floarea cum se poarta ;
Si-o foita de susai,

Busuioc verde pe masa,

maica, sanatoasa,
Ch pu rn duc sa-mi fac casa.
Busuioc verde stevios,
taica, sanatos,

Ca un trandafir frumos.
Taci, mireasa, nu mai plinge,
Ca la maica-ta te-om duce

and o face plopu pere

Dupa ce m maritai,

Si richita vinetele,

Dupa usa o aruncai.

Cind o da lapte din piatra,

70

www.dacoromanica.ro

Busuioc verde frumps,

taica, s'inatos,

Cum ti-ai gtighit la ma'ritat,

Ca un trandafir frumos ;

Ci pgrintli o dzis ci nu ti-or da

$1 dumeta ai dzis cl ti-i duci
51
spindzura

Ca mgr dulci La iegat.

Busuioc verde pe mas'a,

maica, sankoas'a,
Ca o garoaca frumoasa",
CS eu ma' duc sa-mi fac casa'.
Floricica trei bujori,

Di virvu -sovirvuluis

Di ata painginulut
Iar parintii o socotit
Ci dicit ti-i spindzura,
Mai ghini pi sotu dumitali

Plingeti, rai, pltngei, surori,

Si vat, r`azoare cu flori,

Pin'a ieri cu fetele,
Asfazi cu nevestele,
Miine cu matusile.

lua.
Dar pintru aceste cinstiti drusti,
Sint vrio ciciva bandraburci ;
Is cam budzkali,
Dar tot s-or pitreci i eli.
Poftim, gipimasi niriasi,
O oglingioari cu tioc,

Culese de Al. I. Hodo din jud.

Argo.

Si-% cii di eautat

and ti-i dud la gioc.

Fetico de oat bogat,

Poftim s-on tulpan

negru-ntunicat,
Ca si-t cii di-nhobotat.
Poftim s-o parechi di papucei
Cu talpa di buhai,
Ca si tii noui ai,
51 cu eiputa di rati,
Ca si cii mai purt'ariati.
Poftim s-o parechi di colt-uni,
51-n coltuni slut .
Acadeli t aluni,
Ca si dai pi la cophili,
Care-i trait cu dinsli ghini.

Nu pripi la maritat,
Ca floarea la souturat,
CS floarea mai infloare o data
Iar tu nu te mai faci fata,
and o cinta stinca-n balti
$i cirsteiul pe corlata",
Atunci te-i dlai face fata'.
Iar atunci,
Dar nici atunci !
Cind o face plopu ntici
5i gutuiu mere dulci,

Iar atunci,
Dar nici atunci !
Cind a face salca mere
$i tIchita platagele.

Cules de Irimia Nedelcu, Inv.,

jud. la5i.

Auzit4 de Chr. N. Tapu 4e la

hora din Novaci, Porj.

Taci, copira, nu tmai plinge,

C la maia-ta te-i duce

Ba, ba, ba, gipinias mitiast,
Nu ti giaghi la luat

Cind. a face plopul.pere

5i tinjala mugur verde.
71

www.dacoromanica.ro

0 sa-ti curga ghicili ;

Pa unde pui florili,
O sa-ti curga palmili.

Dragostea de la parinti
Niciodata n-o mai uiti,
Iar dragostea de la barbat,
Ca frunza de 0:r uscat

Culeasa de I. Odor de la iganca RaToaica din Valeni, jud.

Culeasa de inv. George Popescu,

sat Perieni, corn. Bogestit
Tutova.

Prahova.

pd.

Frunza verde de safat,

Fetito de om bogat,
Nu primi * la maritat,
Ca floarea la scuturat.
Ca floarea mai infloare o data,
Iar tu nu te mai faci fata !
Cind o face jugu mugur
5i tinjeala iarba verde,
Tu atunci te-oi vedea-n fete ;
and o cinta stiuca-n balta,
Tu atunci te-oi face fata !

Bata-1 Dumnezeu sa-1 bata

Pa-1 da-i zice fetii fata ;

Ziva-i cu drsoara-fi cap,

Noaptea-i cu barbatu-n pat.
Taci, mireasa, nu mai plinge,
Ca la ma-ta mi te-om duce

and o face jugu mere

Si tinjeala vinetele.
Cf azi esti cu, fetili,
Mine Cu nevestili,
Poimine cu babili.
PI unde pui panglicili,

Comunicata

de

Ion

Tanasescu,

fost normalist, Focsani.

Cintecul bradului miresei

Dar mila de la barbat
E ca umbra deyar uscat,
5tii, and dai sa te umbregi,

Floare verde foaie lata,

Cind tram la maica fata,
Stiam floarea cum se poarta,
$i daca ma maritai,
Dupa usa o lepadai,
Cu picioru mi-o
Floare verde trei arginti,
Oh, copilita cu parinti,
La ce focu te mariti,
Ca' mila de la parinti
Anevoie vrei s-o uiti,

$i mai ran te inadusesti !

laci, mireasa, nu mai plinge,
Ca la maica-ta ite-oi duce

and a face pleopul pere

$i tinjala mugur verde,

Gnd o dnta stiuca-n balta,

Atunci te-oi mai vedea fata !
Infloriti, flori, infloriti,

* In varianta alaturata apare o forma mai adecvad : nu pripi . nu te grabi.

(N. ed.).

72

www.dacoromanica.ro

$i la Maica Precista,
traiasca nasi-ta

Caci mie nu-mi tret)uii,

Ca mie cind imt )trebula
Voi atunci imboboceati.
Infloriti de stati parete,
Ca eu mi-am iesit din fete
Si-am intrat intre neveste.
Astazi sint cu fetele,

De la Constantin Dobre din Go.

vora, jud. Vilcea.

Cules de Chr. N. Tapu.

Copilita cu baris,
Ce dracu te maritisi ?
Ca mila de la parinti
Nkiodata n-ai ,s-o uiti
Ca mila de la barbat,
Ca frunza de par uscat,
Pica jos si putrezeste,
Nimanui nu trebuieste,

Miine cu nevestele !
Foaie verde si-o lalea,

Roaga-te de nasa-ta
Sa-ti mai lase codita,
Codita si-o vitisoara,
Sa-mpletesti i tu la vara.
Roaga-te de Dumnezeu
Sa-ei traiasca nasu tau,

ul

Culeasg de I. Iordkhescu,
din corn. Cristesti, jud. Botosani.

Cintecul miresei
Cind eram la maica tata,
Stiam floarea cum se poarta ;
Iar acorn ma mantai,
Floare-n cap nu mai purtai.
Multe dragoste stricai,
-Nu stricai numai pe-a mea,
,Ci stricai pe-a multora !

Infloriti de stati ca macui,

Ca daichii i-a trecut vacul ;
Infloriti de stati ca culmea,
Cf mie mi-a trecut lumea :
Infloriti de stati parete,
Ca daica a plecat din fete !
Infloriti, flori, lnfloriei,
Ca mie nu-mi trebuiti,
Caci cind mie-rni trebui4,
Voi atunci imboboceati.
Lasai taica, lasai maica
Si plecai in strini la soacra.
Iar mila de la barbat,
Tot.cu pumnul dupa cap !
Tact, mireasa, nu mai plinge,
Ca la muma-ta te-oi duce

Poaie verde salba moale,

Arza-te focul de vale,
.Cum ramasesi tu de jale,
Fara glas de fata mare,
Fara voinicel calare I
Cit sint tineri se jucara,
Doi cu doi nu se luara ;
Cit sint tineri se iubira,
Doi cu doi nu se-ntilnira.
Infloriti, floricelelor,
Da-v-ar daica relelor !

Cind o face jugu,1 mugur

$t tinjala iarba verde,

73

www.dacoromanica.ro

voi sinteti vinovati,

(3a ce vedeti nu lasati
Si ce iubiti nu uitati !
Dragostiie dintr-o luna,
Le facui gramada-n mina,
Le-aruncai peste gradina ;
Dragostile dintr-o vara,
Le facui gramada-n poala,
Le scosei pe gard afara.
Nu stiu vinturi le luara,
Ori in apa se-necara ?
Si plecai pe poticele,
Gasii maldar de nuiele ;
Rashirai nuielele,
Plecara dragostile.
De m-as vedea maritata,
De pe potecele luata,
Din gura lumii scapata ;
De m-as vedea si cu conci,
N-as mai zice ca nu poci !

Atunci ma-tta te-o mai vede :

and o dnta stiucA-n ba1ta3
Atunci te-oi mai vedea fata !
Capilita la pat-44i,
Ce pripesti s te tmariti,

/dIO

Cd mila de la parinti

Aminat o s-o mai uiti,

Iar mila de la barbat

Ca frunza deyar uscat;

Tu cind dai sa te umbresti,
Tot mai rau te scorojesti !
Fetito de om bogat,
Nu pripi la maritat,
Ca ruja la scuturat,
Ca ruja mai infloare-odata,

Iar tu nu te-mai vei fata !

Busuioc verde pe masa,

Malca, eamii sanatoasa,
Ca eu m duc sa-mi fac casa,
Sa-mi fac casa de matasa,
sa traiesc cu drag in casa.
maica, de azi, de joi,
IvI despart, maica, de voi
Plingeti, .ochi si lacramasi

CuIeasa" de I. Ionescu de la la'u-

tarul Ivan La'ecul din corn. Au

rora-Mehedinti.

Cintecul miresei
Arza-te focul de vale,
Cum o sa ramli de jale,
Fara glas de fata mare,
Fara voinicel calare.
Cit fusei, vezi, neins4rat,
Purtai calul zorzonat
Si chilumu ferecat.
Plingeti, ochi si facratnati,
Ca sinteti voi vinovati1

Azi sint cu fetele,

Miine cu nevestele !

Infloriti, flori, de stati parete.

Ca' daica
iesit din fete !
Taci, mireasa, nu mai plinge,
Ca te-i duce la alta muma,
Cu risnita-n batatura.
Tnfloriti, flori, de stati ca macu,.
CO daichii i-a trecut vacu !
Cind eram la maica faea,
Stiam floarea cum se poarta ;

CS ce iu1310 nq k'sgl ;

Ca iubiti bosteni pirliti

Si la urma v caiti.
74

www.dacoromanica.ro

Dar daca m maritai,

Cii mie cind imi trebuiati,

Voi atunci ca-mboboceati !

Dupa usa o aruncai,

Mu lta dragoste stricai !
Infloriti, flori, infloriti,
Ca. mie nu-mi trebuiti ;

Auzifi de Chr. N. Tapu de la

Dumitr[u Radu, la'utar, din BIneasa-Teleormgi.

Zorile miresei
Foaie verde samulastra,
Zorile de dimineata
"Tuturor le pare greata,
Numai mie cu dulceata,
Ca slut cu puicuta-n brata.
Foaie verde samulastra,
Bobocel de la fereastra,
Du-mi-te, puicuta, acasa,
Ca zorile se revarsa
$i te-asteapta ma-ta acasa,
Cu ocaua plina rasa,
Cu fripturica pe masa.
S m-astepte cit cle- mult,
De la neica nu ma duc,
Cii mi-e drag in asternut
.$i gurita sa-i sarut.
De la stele pin' la zori,
Toate stelele ca pier,
Numat steaua stelilor,
Ursatoarea fetilor,
Sede-n poarta raiului
St-mi judeca florile,
Ce-au facut miroasele.
Le-a impartit cu fetile.

Dar miresei cu dulceata,

Cii e cu ginerile-n brate,
Zorilor,
Surorilor,
Ge siliti de va varsati,
Multa dragyste-mi stricati !
C-asta-noapte n-am dormit,
Nici la noaptein,am sa dorm,
Sa-mi trudesc 'trupsor de om.
Toate pasarelile dorm,
Numai pasarica mea
Toata noaptea,sni ciripea,
De hamur se jelula.
Zorile de dimmeata,
Stringe-ma, mireasa,-n brate,
Mii saruta cu dulceata.
Cocoana mireaso, of,
Ce-a fost verde s-a uscat,
Ce-a-nflorit s-a scuturat ;
Pina azi cu fetile,
Miine cu nevestile !
Tad, mireasa, nu mai piinge,
Cii te-oi duce la ma-ta
Cind o-nflori salcia
Si-o face salcimu pere
Si tinjala mugurele,
Cind o cinta struca-n balta,
Atunci te-oi mai face fat !
Auzifi de Chr. N. Tapu de la

Auzitg de Cir. it. Tapu dt la

Ghiti $cbiopu, Rm. Wicea.

Zorile cle dimineata

llutarul Pumitru Vgleanu, din

ROori de Vede, Teleorman.

La toati lumea cade greata,

75

www.dacoromanica.ro

Hora miresei
Nunul
Foaie verde salba moale,
Hopa, hopa, nune mare,
Cu doi fini de-ai dumitale !
Sa. traiasca i nasu,
ne dea galbinasu ;
triasc i nasa,
ne dea galbinasa !

Ginerele

Haida doi, cu doi, cu doi,

Si noi, neica, d-amindoi.
Cruciulifa de argint,
Amindoi ne-am potrivit ;
Cruciulita de alama.,
Amindoi sintem d-o seama,
Amindoi ne-am potrivit
Si la ochi si la, sprincene,

Auit'a de Chr. N. Tapu de Ia

Ca doi porumbei n pene !

Ghifi Schiopu, din Rm. Vilcea.

Cintec miresei i ginerelui

Cruciulita d argint,
Atnindoi v-ati potrivit

Bine-ti pare, nune Mare,

Ca ti-e fina ca o floare,
Garoafa mirositoare.

$1 la ochi 41 la sprincene,

Ca doi porumbei la pene.

Cruciulita da. alama?
AmIndoi sinteti d-o seama.

Cules

de

inv. I. Florescu din

corn. Bragadiru, jud. Teleoompn.

Cintecele ginerelui
Foaie verde trei alune,

Ca-ncalicam calul meu

and eram la mica june,

Si ma plimbam und' vream eu.

$tiam saua cum se pune.

0 puneam moldoveneste
$i-ncalicam haiduceste ;
Ma' plimbam printre neveste,
rot neveste giurgiuvence,
Ca sint curve far' de lege.
Foaie verde de dudau,
Ce bine traiam flacati,

Foaie verde de susai?

Ce facui de ma-nsurai ?
Multa dragoste stricai,
Nu stricai pe-a multora. *
Foaie verde foi de dres,
Rade-te, neica, mai des,
CI ma-nteapa barba ta

* Mai corecte sint versurile din varianta urmitoare : Nu stricai numai p-a

rnea, I .$t stricai p-a multora. (N. ed.)

7fr

www.dacoromanica.ro

Ce ficui de mai-nsurai ?
Cci muh i. dragoste strioai.
Nu stricai numai p-a mea,
Si stricai p-a multora :
Foaie verde samulastri,
Usuca'-te, mIndra,-n coasti,
Cu ochii la casa noastri.
Plingeti, ochi i licramati,
Ca voi sinteti vinovati,

$i-mi strica' rumeneala

Si toati fetisoara !
De la Ghifi $chiopu din Rm.
Vilcea. A se confrunta cu var.
Dupa insuraroare din col. d-lui
G. Dem. Teodorescu, p. 271
272.

Foaie verde de dudiu,

Ah, ce bine mai triiam
Ca-ncilecam calu rneu

Ce vede;i nu mai lisati Si ce iubili nu uitati !

Auzifg de la Zutarul Constantin

Si mergeam uncle v,ream eu.

/m1 puneam saua turceste
$i plecam dupa neveste.
Foaie verde de Susai,

Dobre, din Govora. Culese de

Chr. N. Tapu. A se confrunta
col. d-lui G., Dem, TeodoreAcu,

p. 271-272, Dupii insuraroare.

Mireasa inchind mirelui

Agiungi-ti voi buni, cucoani riiri,

Ca sa nu se rupi indata'.
Va inchina un pahar de vin,
SI vi fie cheful di plin.
Vinul i adus di la Odobesti,
Si bei s ti veselesti.
$i vi Inchin

Ci iat cucoana riireasa

S

inchina o coraghie

Ineircati cu tot felul de marfa.

Va Trichin a. o cimesi de bumbac,
S-o ave0 dumneavoastr 5. di

O niframi de in,

purtat ;
VS inchina o pirechi de izmeni
Cu bracinariul de mitassi,

vi stergeti gurita di yin.

Poftim i primiti
$i cu dragosti multemit,i !

Mirele inchind miresei

Agiungi-ti voi buni,
Cucoani
!
ca iata va inchina

0 coraghie mari,

Cuconu riiri

0 pirechi di ciboteli,

Cu tot felul di marfi incircati.

Va

inchia

FZ7

www.dacoromanica.ro

Poftim i primiti

Cu talpa di rafa,
5a nu aunecati i gheat1.

Si cu dragoste multemiti !

Ira inchida un barn di lida,

Nu ti grabi la luat,
Cum te-ai grabit la maritat,
Ca n-ai fost lat1 di leiadat,
$i-ai fost floari de inflorit,
In casa iarintilor di locuit.

51 v5. luati ziva bunsi.

Nra Inchin1 a berth wt di linaa

S-o aveti di tinut pi mina.
Va inchina si-o oglinda potrivital,
Pentru dumneavtoastr1 gatitg.

Nunta0i inchind mirelui i miresei

Agiungatti voi buda,

Tocmai di la Odobesti,

Cucoaniniri

Sa bei s1 te veselesti.

cucoada mreasa*,

Ch iata' va' inchida

Butelia este cam fiia,

Dar cheful dumisale
Esti mari asupra dumneavoastra'.
Poftim i primiti
$i cu dragusti multemiti.

(Cutare) dimpreuna
Cu sotia sa,

0 buti di yin,
5a Va fie cheful di plin.
Vinul esti adus in cara' moe1nesti

Mireasa inchind la nunta0

$i vi se inchina' si un prosob

Buda sara, buna' Lra, domnul

di in,

(cutare) !

De eind sara o insarat

Paharele ca aeste nu vi s-o

S5. Va. stergiti gurita di vin.

Poftim i hiati
$i ilie bacsisul si ni-I dati.
Multemesc dumisale di pocloani
$i dumitali di hodorogeara.

Inchinat.

Doa pa'ha'rele c dod1 floriceli,

PaIa'relili is plini cu vin de
Odobesti,

Culese de 'inv. Gh. Dobrea din

corn. Uscai, jud. Neannv.

51 bei si ti veselesti.

Cint Tele nunului

Foaie verde salba' moale, I
$i te scoala, nune mare,

SI ne lam sara de mina%

Ca destul de clod mincati,
Legumea s-a isprhvit,

51 juam d-o hora buda,

78

www.dacoromanica.ro

Lingurile 's-au
Mama liga nu mai este

Ca doi porumbei la pene.

Cruciulita de alama,
Amindoi sinteti d-o :teinna,
Fine, nu te spaiminta,
Nasti
purta grija.
Rbaga-te de Dumnezeu
Salti traiasca nasu tau,
Si la Maioa Precista
Sa-ti traiasca nasa-ta.

5i nici un baboi de peste.

NiTcai coji de malai uscate,
Sa aruncam pin ale guri caseate ;
Luati-va cutitele,
CS s-a ciobit lingurile.
De la Ghifi $chiopu, din Rrp.

Nuna in prun,
Nunu supt prun,
Nunu vede ce e bun.

Vilcea. A se vedea var, Plunfasr

ca din col. d-lui Q. Dern. Teodorescu, p. 271, coloana I de

jos.

Sa.

traiasca si mmu,

Sb ne deie galbenws)
Sa.

Bine wade doi cu doi,

$i noi, frate, amindoi.
Cruciulita de argint,
Amindoi v-ati potrivit
Si la ochi si La sprincene,

triasc i nuna,

Sb ne deie rubiaua.
rr

De la Ion $oteicg., l'aut.* in Oe-

nele Marfi culese de Chr. N.

TaP111

Cintecul cumdtrului *
Foaie verde de trei mure,
Hi, cumetre, hi,
La circiuma din padure,
Hi, cumetre, hi,
Baui azi, baui i miine,
Baui patruzeci de zile,
Baui prewl la cinci cai,
De yin nu ma .i.turai.
Baui prewl la trei iepe,

Hi cumetre, hi !
Cules de Chr, N. Tapu de ra
Ghifi $chiopu din Rm. Vilcea.

Di trii ori pe ling mast,

Si scoatem boala din cast ;
Si rannii ghinili,
Si traiasci mirili,
Mirili i cu mireasa,
Si povawiasci easa.

Ado vin, c mor de ote !

Bui pretul murgului
Si ceaprazul surului,
Vazui satul vinului,

Culeas`a de I. lorcrichescu,.fiii,v
corn. Cristesti, jud. &main.

* Vezi aka' var. In aceasa edilie vol. 2, P. 239. (N. ed.).

79

www.dacoromanica.ro

Cine i pentru sine sg-si croiascg

Bung sara,
Bung' sara,
Cinstiti mesent L
Sara a inserat,
Dumneavoastrg v-ati adunat,

o bucatl dc pine ;

Eu ni-am fost croit un stiap,

Pentru mine dat.
Dumneavoastrg poate v terneti

de ottivit ;

Noi nimica pini acum nu v-am

inchinat.
Foarte v rnultumesc
Ca' ati venit.
Si noi ne-am preggtit

Eu tot sint un am de petit,

0 s v fac o gustare,

Ca sg. v cie indemnare.

Ia oi lua i eu o ggluscg,

Ca sa nu mai mor de pusca.

De-ar Ti pusca de antonigg
Si-ncgreltura de angligg,
Foitasu de urdg,
Ca pe urmg s ni se mai facg
spurdit

Cu mese intinse,

Vida aprinse,
Pahare pline,
Cuvinte bune,
Si pe mese fete de mese,
Si aoernutuzi
Covoare de mgtase,
$i pe fete de mese talgere spoite,
Linguri zugrgvite.
Cutite i furculite nu prea avem ;

Cules de la locuitorul Niculac

Boatel din corn. Bicaz, jud,

Nearn.

Am fost trimis din bung vreme

C-o cgru tg. numai n pene
$i cu-o iapg albg,
ea s aduc chiper i ceapg,
Si sg vii pc la Hirlgu,
Cg. acolo sint furculite i cutite,
Perechea numai un leu ;
Dar 'is cu mgnunchiu de ciucglau,
De acelea am i eu.
Da' ping alba a veni,

Pin-eram eu holteias,
Purtam pana-n colopas
Si cizma cu pintenast.
5i dacg mg-nsurai,
Dgdui pana pe
Pintenii pe lapte dulcs,
Sa' dau la copii s mince.
Cu1eas5;

de

TvI.

Canianu de la

Gh. Vin5toru, din Cindia, jud

Bucatele s-or rgci

$i tot durnneavoastri singuri vg-ti

Nearny.

Cind eram la mama Tatg,

Snam floarea cum se poartg,
Dar de cind rn-am ina'ritat,
Pe sub pat o am aruncat.
Mila de la strgini,
Ca gardul de rngrgcini ;
Mila de la bgrbat,
Ca parul de lemn uscat.

Dar vg poftesc sg 4u9i,

Sg" ospgtati,

Ca ai nostri cinstiti trati.

Iarg ping ce or veni furculitele,
Luati cu brinculitele,
Ca sg plgtesc lipovenii
Cu sacii i cgrutele.
80

www.dacoromanica.ro

Si laptili,
Cu oala !

Uncle pui florile,

Curg mereu boalele ;
Unde pui acele,
Curg mereu paknele !

Din Lereti-Musce1.

Culeasl de air., N. Tapu din

Caracal, Romanavi.

Foaie verde

$i-o frunzutI brazi mIrunti,

SingurI am fost la pIrinti,
Ca lumina-ntre doi sfinti,
$i o frunzI viorea,
Prinii s-or indura
$i pe min' m-or marita
$i strIinilor rn-or da :

Da' ma' mir de mill

Ce mai fac cu binili ?,

$i ma' mir j d-al meu bine,

Cum s-a dus si nu mai vine !,
Cn eu nu 1-am lepIdat,
Cu pline nu I-am mincat,
Nici nimanui nu 1-am dat ;
Cu rachiu nu 1-am bIut,

Peste dealuri,
Peste munti,

La pIrinti

Necunoscuti,
Streini si crunti.
Peste dealuri,

Nimanui nu 1-am vinclut,

5i nu stiu ce s-a facut.
Copila cum eram eu,
$i am ajuns asa de rau !
RIu, maks& rn-ai blestemat,
SI nu stau cu tine-n sat ;
RIu m-ai blestemat OI plins,
CI eu vad cum am ajuns !
Mu, maica% m-ai blegtemat,
SI nu stau cu tine-n sat,

Peste Iraq,

La pIrinti
Stretni

si

Minca-i-ar ciinii,
MI usucI, vai de mine !
Streinii minca' la masa,
Eu le tin lumina-n casI,
5i de amarul vietii mele
$i lu Dumnezeu i-e jele !
Si-aka frunzI viorea,

Nici in sat,
Nici in vecini,
Sa. rnI vezi sara ce cin,

lacui d-o pIsIrea

$i zburai la maicI-mea ;
Ma'

Dimineata ce prinzesc.
Eu, matcuta, ti-am tot zis,
Ti-am tot zts
$1 mi-am tot plins
SI ma' dai uncle m-aq da,
Numa-n Bughea nu ni da.
Sa car :
Lemne cu spinarea
5i malaiu
Cu cirpa

Ma' facui

D-o pIsIruica'
$i zburai
P-o ferestruica',
S-o vIz
Sara

Cum se cula,

Dimineata
Cum se scoalI...
81

www.dacoromanica.ro

Ea se scoala

M-a facut o pasarea

$-am zburat la maicuva.
Maicuta cum ru-a vazut,
Prea bine rn-a cunoscut,
M-a luat la hiciit.
Maica, nu m hicii,
Pin' nu ti-oi istorisi.
Cine-si di copil pin streini
Nu-i e rnila ca de ciini.

Tot oftind
$i se scoala

Tot plingind
}i din gura-asa noind :
Hus, o pasere d-acolo,
Cu glas de la fata mea,
Nu-mi mai rupe inima !
Taci tu, maica, nu ma husui,
Pina nu m-oi jelui,
Tutulor m-oi tingui :

Asijderea si de mine,
Nu v-a fost mi1 la lume,

Jelui-m-as
$i n-am cui
Jelui-m-as
Codrului
Codru-i bun la Dumnezeu,
Potoleste focul meu...
$i-o frunzuta matostat,

Nu vi-i rnila ca d-un dine.

Parintii au fost plini de avere,
Eu le-am fost de mingliere,
Ca luna printre stele.
Cum parintri S-o-ndurat,
Pe mine rn-cl inaritat,
Peste munti,
La alte curti,
La parinti necunoscuti ;
S-au racarnit la argint,
Pe mine rn-au prapadit.
Ci argintul sade-n lada,

Cite odrasle mi-ati dat

Streinii mi le-a mincat,
Si pe cite a mai limas
Si le-ncarci in doua care
Sa le dai si foc si
Para
Umbla

Dar uritul sade-n vatra ;

Argintul rugineste
$1 uritu-mbatrineste.
Parintii sedeau la masa,
Eu le facearn treaba in casa.
Ma. puneam s ed i eu,
Parintii se uitau rau ;
Cind inghiteam o-mbucatura
Lacrimile ajungeau in gura ;
Cind inghiteam a doua oara,

Se-nalta,

Parintii nu se-nvata
Fete mari a marita
Si streinilor le-a da.
De la Bujor $otcan,

f15ca'u din
Leresti-Muscel. Culese de C. 1151dulescu-Codin.

Lacrimile m omoara.
Frunza cerde trei soroace,
Fa-ma, Doamne, ce m-oi face,
Fa-ma pasare maiastra,
Sa zbor la mindra-n fereastra,
Cu mamuca s vorbesc,

Toata lumea si-a ales

Spicut verde de ovas
$i cite-un tinar frumos ;
Nunnai eu c mi-am ales
Spicut verde de secara

Cu mindra sa. ma' iubesc.

Dumnezeu de mila mea,

Si uritu din alta tara.

Uritu din ce se face ?
82

www.dacoromanica.ro

Ia, din ornul care tace.

Uritul din ce se face ?
Ia, din ceea ce nu-ti place ;
Ca' el tace si le coace,
Cind vorgheste el te sparge.
Negru, Doamne, e pa'mintu,
Dar mai negru e uritu ;
Parnintul face pine,
Dar uritul oalea-bi tine.

Ah, ninorocita maica,

Decit m-ai facut o fata,
Mai bine-un colac de cheatra',

Sal m puie la fintina,

Unde s-aduna flcii

5i s cheama' ap buna.
Cocosel cu creasta proastg,

Nu mai bate la fereasta,

Ca' nu-s fata, da-s nevasta'..
Cind cram la mama fata.;

Culeag de Chr. N. Tapu de la

Mincam turta coapta-n vatr

5i rasa pe razatoare
$i im' era fata ca o floare ;
Dar de cind rn-am mritat,
Maninc pine si beau gin,
La inima pun venin ;
Maninc pine si beau apa'
$i sa face in mine-otrava.

Ion Vicariul din Ocna Sibiului.

Frunza' verde, foaie lata,

Pin-eram la mama fartg,
Minoam fasolea nefiarta
$i cram mai dezmierdata'.
Frunza verde de susai,

$i daca m marital,

Culeas5;

Marline piine cu legume

$i umblu jalnica' in lume.

de inv. I.

Dumbrav5

din corn. Uscati, jud. Nearnt.

De la Ion Mihai, din Bucureti.

Tinerea rn-am ma'ritat,

Rea soacra Mi-am ca'pa'tat,
Rea soacr i rau barbat.

Frunza verde, foaie lata,

Cind cram la mama fata,
Mincam turta coapta-n vatra
$i rasa pe razatoare,
1mi era fata ea o Hoare ;
Dar de cind rn-am ma'ritat
$i-s nevasta cu barbat,
Ma'nineyiine si beau vin,
La inima pun venin !

Cind da-n cline*,

Dal si-n mine ;

Tn cline d num-o data,

Pe mine rupe-os,lopata: ;

In cline de doua ori

Si-n mine de noua ori.
Daca vazui ca'-i treaba-asa,
Pusei secera la briu,
Plecai la holda de grin.
Secerai pina Ia prinz,
Tot ou lacrimi i cu plins ;
Secerai pin' l-amiaz',

De la d-ra Elisabeta Iticelescu,

din Corabia-Romanati. Culese de

Chr. N. Tapu.

* In original s came, (N. ed.)

83

www.dacoromanica.ro

Tot cu lacrami pe obraz.

Dar in inima cu greata

Imi petrec a mea viata.
Ca de ma duo la vro casa
Si rid cu altii la masa,
El nici aid nu ma lasa.,
Tot cu vorbe m apasa,
Din gura-i curg vorbe rele,
Ma amaraste cu ele,
Inima-mi rupe de jele,

Secerai pin' la ojina.,

Secerai pina supt seam,
Iaca soacra nu mai vine ;
Tot cu lacrami i cu para.
Toate soacrele-mi venea,

Cu amiaz la noru-sa ;
Numai soacra nu mai vine,
Bate-o-ar ziva de mline
Ma uitam in jos pe cale,
Iaca soacra ca o para',
C-o cocuta su' sutioara.
Haida, sora, de maninca.
Nu mai minc, mincare-as foc,
Daca n-am avut noroc.
Sa hi bagat conciu-n foc
Si-nvelitoarea-n vale,
Ca sa ramii fata mare
Si sa-ti minci asta mincare !
I

Vai de pacatele mele.

Dar vazind ca se aduna

Si doi cu doi se-mpreuna,
Alergai i eu nebuna
Sa-mi pui capului cununa.
Alergai ca dupa glume,
Ca sa fiu i eu cu nume,
Ch sint cu barbat in lume,
Sh ma' numar intre mume.

Fata, fata tinerica,

Nu rasa gindu sa-ti zica
Ca &a-0 iei barbat de mica,
Ca' el nu-i o papusica,
Ci stai pina-n virsta mintii
Si fii curata ca sfintii,
Nu rinji la tineri dintii,
Ca sa te tie parintii.
Ca' de te mariti odata,
Apoi esti tot maritata,
Nu mai poti fi vindecata,
Pin' ce mori nu mai esti fata.

Culeasa de Chr. N. Tapu de la

Ion Vkariu, Ocna Sibiului.

Frunz'i verde, foaie latL

Cind cram la mama fata,
Mincam tuna coapta-n vatra
$i mi-era fata curata,
De griji eram departata,
Petreceam tot bucurata
$i nu eram suparata.
Puneam la cozi floricele,
Imi leg= la git margele,
Bagam la degit inele
$i mergeam la hori cu ele.

Culeas5; de pr. Gr. Kose, inv.,

din pl. Bistriva, jud.

Frundzi verdi pai sacari,

Amoras din alti tari,
Di ciasu ci ti-am vadzut,
La inimi hi-al cadzut.
Si si-ti scriu un ravasal,
Pi-o frundzi di petrinjal.

De-acu jalea ma-ncinge,

La nacazuri ma impinge.
Dorul nu mi se mai stinge
$i puterea imi invinge.
Rid, vorbesc cu altii-n fata,
Lumea parca ma. rasfata,
84

www.dacoromanica.ro

Si liLt

tred o api mari,

Si ti farmici pi tini
Ca si m urasti pi mini.
Maid-4a gi di-a crapa,
Tot pi mini mi-i lua ;
Maid-ta si di-a plesni,
Tot cu mini ci-i tral

Si rii4 duci in ceia tart,

St ti vacra lumia toad.,
Ci ti-am fost amuridzati.
Frundzuliti odolian,
$tii, bdii, amu un an,.
Cum ni primblam pH*. median ?

Mincam un m'ar s-onptai

Culeasa de Ieremia Nedelcu din

st dorniam pi-on csapatal,

jud.

Vachtici, psar sucit,

$saclz la noi dac-ai vinit.

Nu-t' pai lucru urit,

Ci noi asa am trait,

Re-o dat socri-flo doi boi

$i pe toanta dinapoi, of i iara

51 cu drag si cu urit,

of !

$-atca am imbsatrinit.
Spuni mI-ti hoearit,

Ri-o mai dat i doisprizeci,

Tot cu toanta ne pitreci, of si
iara of !
Ia-n dat patru inapoi,
Sa' ici toanta di la noi,

Noi amindoi ni-am urit.

Spuni mini-ita cu drag,
Si samine mac in prag,
C-am clzis dzsatt ci nu i-I cak,
$1 Ia fintini
Ca si nu-t' mai ciu vecinf,

Ca' maninca nispalata

$i se culca nenchinata.
Nu distul cf-i toanta' slued*,

La porrivi tamitigt,

Faci mamsaligsa cruda, of si iara'

Ca si nu-t' mai ciu draguti,

La poarti flori albastri,
Ca sa nu-;' mai chi nevasti.
Foi verdi t una,
Spuni, badi, mini-ta,

of
Cum sedi toanta la soare,
Ici pari cd-i aiatari ;
Cum sedi toanta la luna,
Iti pari ca-i o nebuda, of si iar

St mininci, si-i ticniasci,

La mini si nu gindiasci
Ci i-oi ci o nori-n cast
Sau cii, badi, nevasti.
Maid-ta-i fimei ra,

of !

Cum sedi toanta la foc,

Iti pari cI-i poloboc.
Nu ma vini Palaghie,
Sa ma' duc la cununie, of si iara

Intri-n cast ca o coast

Es-afari ca o pari,
Cu traista subsuoart,
St si ie din tari-n tart,
In ceri printru ea si sari,
Di celi mai multi ori,
La cele farmkatori,

of !

Farinte, nu cununati,
Ca' zi Dumnezeu te-a bati, of si
iara of !
Culeasa de Gh. Dobrea,

inv.,

din corn. Uscavi, jud. Neaml.

85

www.dacoromanica.ro

Foaie verde trei smicele,

Orb am fost eu la vedere
Cind mi-am fost luat muiere.
M-am bucurat la avere
$-am luat fara placere ;
Luai strigoaica din lume,
Ca sa-mi aduca bani sume,
$i-acum sta s un sugrume.

Tine cas:i cu chirie.

Sa-mi porinceasca mie ?
Verde, verde, nuca seaca,
Mai bine una saraca,
Ce i-oi porunct sa-mi faca
Sa-mi dea apa de spalat

5i gull de sarutat,
cind mi-oi bate-o viodata,

St

Striga
ascute glasul,
Sa-1 aud eu in tot ciasul,
Ca' mi-a dat bani cu trasura.
Din gura-i curg vorbe rele,
Ma amaraste cu ele,
Vai de pacatele mele !
As trai i n-am cu cine,
5-as muri, moartea nu-mi vine.
Mai barbate blestemate,
Ce te-ai bucurat la avere
5-ai luat fara placere ?

Sa n-o stie lumea toata !

De la lautarul Dumitru Ion Garaliu, Naipu-Vlasca.

Si ti-am zis c nu-mi trebuie

Nevasta cu avutie,
Sa-mi porunceasca mie ;
Mai bine una saraca,
Ce-oi porunci ea sa-nu faca,

and oi da un pumnu s taca.

Tu caua si f un leac,

Sii iasa afara

SL intre-n casa
s a' ma ia dupa cap,
Sa ma-ntrebe de ce-am dat.

Baga femeia-ntr-un saL

Si pofteste pe un drac

Ca s-o ia el in spate
Si sa ti-o duca departe,
S-o arunce-ntr-o fintina,

De la Ion Mihai, din liticuresti.

Culese de Chr. N. Tapu.

Ca pe o fetmeie nebuna.

Si tu iara te insoara
Si la una saracuta,
Numat sa-ti fie dragtga.

Foileana umdelemn,
Aferim, puica, aferim,
Ce fel di dragosti avert,
Numai din ochi ni yedem,

Culeasa de V. Roster, inv., din

sat Balceni, corn. Tazlau, pl. Nstrita, jud, Neamt.

Tot la tuna si la doua,

Ca sa n-aiva amoru numk
Verdi frunzi
Cini oari ni-a zis file

Cine naiba-mi sopti mie

sa. m duc la Lixandrie,
Sb ma-nsor, sa-mi iau sotie,
Si la colt cu pravalie,
si-o fusteica de mosie
Si cu razoare de vie,

Sb ieu fata cu mosie ?

Mai ghini una saraca,

Ci i-oi cumpara sa-i placa.
Caci acea cu mosie
Are multa. fudulie.
86

www.dacoromanica.ro

Verdi, verdi i iar verdi,

Ce-am iubit nu se mai vedi.
Am iubit o chiatea scumpi
$i-am luat o toant sluta".
S-a dus toanta la ocol,
Discult'd, cu capu gol,
Vitili s-o steins posrnol,
boala lor.
Csa gindeau
Si era un ghitel baltat,
$i-o luat portita-n caz
Si-0 fugit pin' ce-o crapat.
Ma uitai din deal in vali,
V5:zui toanta cu mincari
Ce-ai, toanta", di
Si-o-ntrebai :
mincari ?

Usturoi i lapte acru !

E mergi inapoi la dracu!

Foaie verde trei lalele,

M51-nsurai sa-mi iau muiere,
/t/g bucurai la avere
Si-mi luai muma mamii mele,
Vai de pa'catele mele !
La avere, la argint,
La un bou de priponit !
Bou ici, bou colea,

Bou trece Duarea.

Averea s-a cheltuit,
Nebuna mi-a-mba"trinit
$i eu tot m-am pra'pa'dit !

Puia, fusei urgisit

De Dumnezeu cel iubit.
Batsa-v.a" crucea de femei,

de Gh. -Dobrea, invd din

corn. Uscavi, jud. Neann.
Cu1eas

M-ati la'sat incins cu tei,

Cu toata' averea s piei !
Fire-ai, maic, b1estemat:1,
Ca' nu Insa" cdcusi o fafa !

Auzita de Chr. N. Tapu de It

Frunze verdi trei lalele,

Ma'-nsurai, 'm lyai muiere,

I. Negoescu, Bogavi, Dirnbovica.

A se vedea var. Muierea urita

din col. d-lui G. Dern. Teodo-

IVra bucurai la avere,

rescu, p. 272.

La avere, la argint,
La un bou de priponif.
Argintul s-a cheltuit,
Muierea a imbtrinit.

Frunzsa' verde bob si Erne,

Muierea ies pe usa*,

Cu capul plin de cenussa: ;
Boul rupse si se duse
$i din ochi s rkpuse.
Bou ici, bob colea,

Descunua-m5:, pa'rinte ;
De nu mi-i descununa,
Florile te-or blestema !
Ba nu te-oi descununa

Bou trace Dua.rea ;

Frunzele din nou--, nuci,

Pin nu mi-i num.ra

Srkut de maica mea,

Iarba de pe nou'a lunci.

Ca' am raimas numai cu ea!

Culeasa

Culeasa de inv. I. Dumbrava din

corn. Usca0, jud. NearnT.

de M. Canianu de

la,

Smaranda Spiridon, din ViisoaraNeamT.

www.dacoromanica.ro

III

Inmormintarea

5. tie ziva mai mare,

Ce c.as'a" ti-ai gLatit,

Fr usi, fati feresti,

Asta-i zi despa'rtitoare
De la mama matale,
Draga mamii, draga mamii.
Nu te duce de la mama,
Of, of, of, draga mamii,
Ca' a mamii ie ai avut.

ACOje sLa' vietuiesti ?

Bucur4-te, mtnstire,

Cl uite ce floare-ti vine ;

51 nu vine s'i-nfloreasca",
Ci vine ssi putrezeasea.
Draga mamii puiculitsa,

Roa0-te la Dumnezeu

Pe toa-te ara'rile
Te-or boci surorile,
:Draga mamii, fetita mamii

Ca s m ieie i pe mine moartea

Draga mamii Elenuta%

Nu te dupe, deagufa,

Eu cu mata m mai luam si

Ca ssi viu la ma'talut'a,

Draga mamii, tare arsu-m-ai ii

urit,

vorghiam.

Toate crsirusile le-oi umbla,

Culese de inv5t. I. /35115tescu din

Dragomiresd, jud. Nearni.

De m'atMut'a n-oi da.

Draga rnamii Elenufa,

corn.

Da' unde te duci, draga mamii ?

Tare te-ai mai miniet pe noi.

Dragu -mamii mititel,

Dragu mamei turturel,

De ce n-ai murit de mititel ?
De-ai murit acu' mai mare,
De-i faci mamii sup5rar1,
$i fureasa-i cu peteari,
Dragu mamei turturel !
N5frama di cununie

'Nu te duce de la mama.

Ti-am pus-o 1.4 nsasalie ;

Toate c'ara'rusile le-oi calca,

De m'italufal n-oi mai da.
ElenuO, da' unde t duci ?
Draga mamli, unde te duci tu ?

Nalrama di vornicel

1-tetaga"-te ljt sfintul soare

88

www.dacoromanica.ro

Ti-am pus-o la fesnicel,

Creste iarba i sulcina,

Pe cararea inspre casa,
Creste iarba i matasa.
draguta, pina-n prag
Sa vezi oile cum rag,
Ie$i, draguta, din camara,
S'a vezi oile cum zbiara,
Iesi, draguta, la pirau,
De-auzi cum fuge calul tau.

Naframa di lautari

Ti-am pus-o la preu}i. mari.

Of si iara of, draga mamei,

Draguta mamei !

Ian ti scoala, dragu matuei,

5i te uita pe fereastra,
Ca-ti vini card domneasca
De la noi s te porneasca.
Dtncotro vintul ma bate,
Tot ma' frigi i m5 ardi ;
Cind soarili aburesti,
Iv la frigi i ma pirlesti.
Ian ti scoala i hai acasa !
Dar macar clnd a ploua,
Sa se cunoasca urmuta,
Sa beu apa dintr-insa,
Salmi racoresc inima !
Draga me, miluta me !
Dar pi noi cine ne-o spala
Cu miluta ca mata ? !
Nici o poama nu-i amara
Ca mama de-a doua oara,

Cales de inv. C. P. TeoanescuGribincea din corn. Bicaz, jud.

Nearnv.

Venid toti cei din Adam

5i cu fiul lui Avram,
Sa-i cintam versul de jele
Pentru a lui Adam gresele.
Sa-i cintam vers de carte,
Pentru a lui Adam pacate.
Caci Adam cind o gresit
Dornnul din rai 1-a lipsit.
In poarta raiului 1-o pus,
/n para de foc nestins.
5i-a inceput Adam a plinge
51 catra Eva a zice :
Of, Evo, cum te ascultai,
Sfinta porunca calcai I
Din porn indraznii i mincai
$i din rai ma lepadai.
Raittle, gradina dulce,
Nu ma-ndur a ma mai duce
De dulceata ta cea dulce,
De mirosul florilor,
De glasul Ingerilor.
Plingeti, petri i parnint,
Din rai ma gasesc lipsit.
Raiule a me zidire,
Ma gasesc in prigonire.

Of si iara of ! hm !... hm !.
hm !...
Culese

de Gh. Dobrea,

invat.1

din corn. Uscali, jud. Neang.

Bucura-te, manastire,
Cf frumoasi floare-ti vine,
5i nu vine sa-nfloreasca,
Ci vine sa putrezeasca.

Plingeti toti patru pared,

Ca far' de stapini raMineti,
Plinge casa, plinge masa,
Ca se duc stapinii casei.
Pe carare spre izvor,
Creste iarba i mohor,
Pe cararea spre fintina,

Cules

de

Gh.

Dobrea,

corn. UscaTi, jud. Nearnl.

89

www.dacoromanica.ro

inch's,.

Oh, amar i grea durere,

$i mu duce in alta parte

Pe o cale neumblata,
Unde n-am fost niciodata.
Nu stiu la rau sau la bine,
Cum o vrea Domnul cu mine.
Trupul meu in mormint ii pune

Moarte fara iningiiere.

fravi, veniti, surori,
De ma-mpodobivi cu flori,
Sa vie si-a mea sovie,
Care-am fost la cununie,
Sa.,stropeasca stropi cu apa,
Ma petrecevi, pin' la groapa.
sa' stropeasca strop' cu yin

soarile mi-I aptme,

$1 ma rog tatal acum,
Vino, prea dorita mama,

$i ztcevi Cu toy' amin.

Venivi, fravi 1 surioare,

Venivi rude doritoare,

Ziva buda mi-o luai

Si la rai c o plecai,
Dar la rai cind am ajuns
Gasii raiul incuiet.
Trei matanii am inchinat,
Lui Dumnezeu rn-am rugat.
Dumnezeu ca un sfint
Rugaciunea mi-a primit,
Raiul mi 1-a descuiet.

Ci eu astazi vroi sii mor

$i de voi nu mai am dor,
$1 de-acu' pina-n vecie
Mila Domnului sa fie.
Cules de G. Giurumescu, inv5v.
din com. Ruptura, jud. Mehedinti,

Iar in rai cind am intrat,

0, de trei ori ticaloase

Ce-am vazut m-am bucurat :

razui mesele intinse
$i faclii de ceara aprinse,
Vazui pahare pline,
Auzii cuvinte bune.
Vazui pomii incarcavt
De copii botezavi ;
Vazui fintinele pline
De sufdetele cele bune ;
Vazui fintinele goale
De sufletele cele tele.

Suflet ce iesi din oase,

Cit e lumea de frumoase,
Porumbiva minglioase.
Ca' in lume cind noi eram,
Cu fravii beam si mincam,
$i in toate ne dezmerdam.
Sufletele atunci zise :
0, fratele meu cel dulce,
Sa-m' dai haina su ma-mbrac,
Si scap din munca din iad !
Ba eu haina nu v-oi da,
Fie-vi munca in veci asa.

Cules de inv5tt N.I. Baltatescu,

din

com.

Dragomirest4

Ca in lume cit ai trait

Haina' de ce nu v-ai facia,
Haina buda i frumoasa

jud.

Neamt.

$i ssa-vi fie gata de masa,

0, amar i grea durere,

Haina mindra' aurita,

Sa'-vi fie gata de nunta.

Jale far' de mingiiere

S-o plingere necurmata,
Lacrami, piraie infocate,
Ci azi moartea mu desparte

Culeas'a de I. Dumbrav5, invat

din corn. Uscati, jud. Neamt.

90

www.dacoromanica.ro

Zorile
Zorilor, zorilor,
Voi surorilor,
Si nu mi-1 zoriti,
Sg mi-1 ofiliti,

Sg vin

Pin' noi ne-om gti

Si nu vi grbii

Cuptoare de pline,
Noui de m'alai,

SI mi-1 ofiliti

i ele

Si vadi. cg-i jele.

Zorilor, zorilor,
Voi surorilor,

Pin noi om face

Nona ferestrele :
Pe una sg-i ving
Miros de timiie,
Pe alta
ving
Colac si Fuming,
Pe una
ving

Noui buti cu vin,

Noua cu rachiu.
Zorilor, zorilor,
Voi surorilor,
Si nu mi-1 ZOrii
SI mi-1 ofiliti,

0 turtiti caldi

$-o ulcea cu ap

Pin noi vom face

Noui rivisele

Giles de, invA. I. Mateescu, din

coin Stroesti, jud. Gorj.

Pe la nemurele

Cintece la inmormintare
Ride de a noastri trudi

Mu lt amigitoare lume
5i visuri inselirooare,
Ca umbra de trecitoare,
Lume, roati invirtitoare,
De suflet pigubitoare,
Ne pusesi la maxi in brace,
Sg ne creasci spre viati I
$1 cu cit vrista ne creste,
Grija iar i. se mireste.
Ne ostenim i asudim,
Ca multe s cipatim,
Sg

$i de sudoarea cea crudi.

Tocmai atunci cind gindim
Ca mai fericiti s fim,
Secerea cea ascujiti,
Spre acea treaba gdtitg,
Cu cumplire o-nvirteste
$i de viati ne lipseste ;
5i diva' multe nevoi
Ne trimite inapot

In pimintul ticglos,

triim lungi viafa

De unde e omul scos

$i zidit de Dumnezeu
Dupi insusi chipul sgu.

Intr-insele cu dulceati ;
Iar nemiloasa moarte,
Dupa-acestea, dupi toate,

Pre toci pre rind ne aduni

91

www.dacoromanica.ro

La acel loc impreung,

Pre unii la bgtrinete,
Pre altii la tinerete.
Moartea-n lume sta'pineste
$i pe toate le domneste.
Moartea-n lume e mai mare
$i pe nimeni prieten n-are.
Toate Cite ai sint glume.
Nu se teme de impgrati,
Cu osti mari inconjurati ;
Nu se teme de voinici,

Omule, te socoteste

5i de pkat te fereste,
Cgo dacg te vei feri
In veci fericit vei fi !

0, oit de tnfricoat

i grozava`

este moartea din lumea aceasta t

CI m suii intr-un munte inalt,

Ca de moarte oi s scap.
$i inclgratul meu rind m uitai

Vazui moartea stindu-mi lingg

mine.
5i grozav ang spgimintai

Nu e milg de prunci mid,

De bgtrini nu-i e rusine,
La cei tineri incg vine.
Moare ticnosul om
Mincind strImosul din porn,

Si din gurg asa strigai :

Oh, moarte amgritg,
De oe stai asa inecajitg,
Cu firea posomorita
$i cu fata vesiejitg ?
Vino de ia i sufletul meu.
5i veniti frati, i veniti surori,

D-alyia duce in mormint

Cu el putintel vesmint,
Cu care se invgleste
Cind de toate se lipseste.

$i toti cei ce m iubiti cu dor

Si mg inconjurati cu flori
5i mg vedeti, c o sg mor !
Oh, vino si tu iubita mea

0, vai, cum ne inseam

sotie

Trupul cind ni-I ingrgsgm,

Viermilor facem mincare
Si pgmintului ingraisare.
Tot ce rgsare i oreste
Cindva tot se vestejeste ;
Tot ce rgsare afarg
In pganint se-ntoarce iarg.
Carele nu va sg creazg
Sa' mearg`I-n mormint s vazg,
Ca sg spuie-adevgrat
Carele a fost bogat,
Care sgrac si lipuitt
In viatg asuprit.

Ca' n-am bgut apg vie

Cit eu ti-am fost tie sotie !
0, veniti i voi, dragii mei

CI voi mi..ai foist mie dragglasi

Ca vazui riul eel de foc groaznic
curgind
Si pe arhangelu Mihail la cei

drepti treoind

$i grozav mg minunai i din gurg

asa strigai :
Oh, arhangel Mihail, vino si
ma treci i pe mine acest riu

Cali dau aur i argint,

92

www.dacoromanica.ro

de foc

De care am agonisit aici pe

pamint.
Jar arhangelu asa graia :
La voi a fost aur i arginx,
Biserici, preoti i saraci,
Auru 9i argintu s fi cheltutt

5i calea sa-ti fi gatit.

Doamne, slava tie.
Culese de I. Ionescu de la pr.
Gheorghe Popescu, corn. Runcu,
cat. Costesti, jud. Dimbovita.

Astazi ceasul mi-a sosit

Vazui en foarfici de come,
Se vaitau ca nu mai poate.
5i de-aicea la alt vad,

Astazi ceasul mi-a sosit

5i lumea mi-am parasit,

Astazi m calatoresc

Tot la iad, la iad.

0, vai, spre iad m uitai,
Ce vazui m minutia :

La parintele ceresc,

Unde m adasta Hristos,

Sa-mi iau bune, sa-mi iau rele,
Dupa pacatele mele ;
Bune sau rele sa-mi iau,
Sama de toate sa-mi dau,
Pentru cite le-am urmat,
Pina la cel mai mic pacat.
Vezi ingerul mortii,
Acum cum ne soseste la drum.
Of, suflete ticaloase,
Te gindesti numai la trai,

Vazui muierile in munci,

Care Ii omoara a ei prunci,

Fara mila, fara dor,
In pintice de omor.
Vazui balaur cascind
$i din geana foc varsind.
5i de-aicea la alt vad,
Tot la iad, la iad.
0, vai, spre iad ma uitai,

lar nu la iad sau la rai.

Mincai piine cu zahar,
lar acum nu mai treci pe la iad,
Unde pacatosii ard,
$i de aid la alt vad,
Tot la iad, la iad.
0, vai, spre iad m uitai,

Ce vazui n minunai :
Vazui popi si hirotici,
Cu dascali, cu gra.matici,
Aruncati cu capu-n jos,
In focul cel flacaros,
Vazui imparati tirani,
Tragatori de gologani,
Care pe lume au trait
5i saraci n-au miluit.
$i de-aicea la alt vad,
Tot la rai, la rai.
0, vai, spre rai ma' uitai,
Ce vazui ma bucurai :
Vazui floarea soarelui,

Ce vazui ma. minunai :

Vazui negustori in rind,

Cari vind lipsa in tirg ;

Vazui cu cintari la git,
Tinguindu-se amarit ;
Vazui cu cintari de nas,
Se vaitau cu mare glas ;
93

www.dacoromanica.ro

5edea-n poarta raiului

Si judeca florile,
Ce-au fkut mirosurile.

Ca niste flori inflorite ;

Va'zui si nespovedite,

Va'zui mese dalbe-ntinse,

Cu f5'.c1ii de cear5"..a.prinse.

Nra'zui negre mese-ntinse

Cu fa'clii de cearl stinse,

Wzui oameni spovediti,
Ca niste pomi infloriti ;
Va'zui si nespovediti,
Ca niste husteni plrliti ;
Va'zui muieri spovedite,

Ca niste paie ptrlite ;

Va'zui fete spovedite,
Ca niste ruge-nflorite ;
V5.zui si nespovedite,
Ca niste tufe IA:lite.

51 de-acum pin-n vecie,

Mila Domnului s'a. fie.
Giurumescu, inv.,
din corn. Ruptura, Mehedinti.
Cules de G.

www.dacoromanica.ro

DESCINTECE

www.dacoromanica.ro

De inscineito fire

De albeaki
Prea sfintg. Maicg, Sfintl Mgrie,

Albeaia pin deochi ;

Plead (curare) d-acasg,

Frumos, gras si frumos ;
Plead

Albeata s-a pus pe ochi.

Atunci Maica Precista vgzu
seapre fete,
Cu seapte
Hirlece,
Cu seapte
$tergare.
Uncle vg ducevi, fetelor,
Cu hirlevele
$i cu stergarele ?

Pe +Dale,

Pe cgrare,
Se-ntilneste cu albeata-n cale :
Albeafa pin ruing,
Albeafg pin deochi,

Albeata s-a pus pe ochi.

Atunci (cutare) incepu

Ne &cern la fata lui Irodim :

Sg se vaite,
Sg se olicgiascg,

Cu stergarele
S-o stergem,
Cu hirlevele
S-o rinim.

$i Maica Precista din cer il auzi.

/1 auzi
5i veni.

Ce te vaiti, (cutare), ce te

Mai bine duceti-vg.

olicgiesti ?

La ochi
La (curare),
Cu hirletele

Ce mg vait,
Maid Precistg,
Ce mg olicgiesc ?
Plecai
Pe cale,
Pe cgrare,

Sg rinivi

Mg-ntilnii cu albeata-n cale :

Albeata pin ruing,

Albega,

Albega,
Cu stergarele
Sg stergeti
Sg-1 lgsati
97

www.dacoromanica.ro

Curat,
Luminat,
Ca argintu strecurat,
Cum Dumnezeu a fa'sat :
Ca steaua
Din cer,
Ca roua

Cu naturile o ana'tur'd'm,
Si Ion .s5. ra"mlie curat

luminat.
Cules de

inv. G. Dobrea din

corn. Uscavi, jud. Nearnc.

De pe psa'mint,

Voi, notisi fete maxi, undi VA'

porniri,

In mlinile Maichii Precistii

Dat

Cu mAurile mturate,

$i lasat.

Cu secerile birlegate ?

Leac, amin,
Vorbili mele ssa., fie deplin.

Ne-am pornit sa" ansturm

Sfintele altare i nou'a raze de

Eu m-nchin cu descintecul

soare !

Maica Precista cu leacul.

Ci, viniv' de ,luati albeaTa

si

ceata

Cules de C. It'adulescu-Codin, din

Zgripcesti, Dimbovita.

De pe luminile acestui om ;
$i acest am s rmiie curat,
Ca argintul strecurat,
Cum de Maica Precista I-a dat.

Sculatu-s-a trei feti ficioare,

Pina" a nu r'sxi soarele,

Cules de inv. 5. Jorda.chescu, din

coin. Cristesti, Botosani.

Pe ochi s-o sp4lat,

La icoane s-o-nchinat,
Minicile le-o suflicat.
Cu poalele rotorate,
Cu unghiile ritezati,
S-o sculat cu noua' ma"turcH,

Fugi, a1bea0,
Din negreafa !
Cu m'itura te rnsturai,
Cu fulgu te-oi fulgui ;

Cu nou'a"

Pe calt, pi carari,
Nimini nu le auzi.
Numai Maica Domnului

Peste mare te-oi arunca

Si n-ii r'aminea de leac,

Nici ca un gra'unte de mac.

$i o r.mlnea (curare)
Curat, luminat,
Cum Maica Precista I-a la'sat.

Le-o vsazut

$i le-o-ntrebat :
Uncle Nrs duceri voi, Leffler ?
Cu nou'a' ma'tureli,
Cu noua' lophieli ?

De tiar'a., de iara,
De fire mohorite,
Adusei trei fete mari
Cu iile riurate,
Cu rochile ca'ra'rate.
Pe cai incgecar`a., ,

La fintina lui Ierdan,

S:o rinim di mucigai

$1 di putrigai ;
Cu lopAelili ra'dem,
98

www.dacoromanica.ro

La riul lui Iordan plecatl.

Caii in riu intratl,

Si nu iamase de leac,

Nici ca un graunte de mac.

Din coade zbiciulara,

$i ra'mase (cutare)

Peste ochii (cutartia) azvirlira,

Curat, luminat,

Junghiurile le potolira,
Albeata o easpindira,

Cum Maica Domnului I-a lasat.

Se descinta in sare cu apa.

Cu les de 'inv. I. Widulescu, din
corn. P5usesti-Nriglasi, jud. Vilcea.

S-o purces nou sa. fete albe dalbe,

$i cu m'atura s-o msaturati,

$i cu mineca de camasa* alba

Cu minele suflicate
$i cu noua sepe,

S-o stergeti.

5-o purces la marea s-o sepe.

Voi, noua fete albe dalbe,

Si n-o ramas albafa de leac

Cit un cir de mac,
In patru deschicat.
$i o camas ochii curati, luminati,
Ca argintul strecurat,
Ca aurul cel curat.

Cu minele suflicate,
Nu va duceti la mare s-o sa'pati,
La (cutare) s alergati

$i albata cu sapa s-o sapati

$i cu grebla s-o greblati,
Se descinta cu minica camsasei in trei zile kainte de rassarirea
soarelui.
Cu les de Vasile Pasnicu, din corn.
Budestii-Ghicai, jud, Neams.

Si pulberea di pa drum.

Tu, albeata',
Totoreata,
Copitarita,

Cum ssa. ridica ceata

Sal pleci,

Sa' ski,
Sa piei,
Sal raspiei

Din ochii (cutaruia),

Cum piere roua de scare

Nota. De albeafii (pojghita alb

Di pa toate vMle,
Di pa toate izvoarele,
Asa sa' se ridice albeata
Din ochii (cuearuia).
Sa" se duca-n pustiesaguri,
Unde.nu e urma de secure,
Nci glas de cocos.
i

subtire ce se intinde peste

luminile ochilor) se descinta cu o pana de cocos negru, cu un fir dintr-o

99

www.dacoromanica.ro

nfituti cu care s-a m`aturat pleava dupa' arie i cu un fir rosu,

cu apa se span' pe ocht bolnavul.

n ail

De la PNtru Stoica Gogu, din

Stroiesti, Vicea. Culese de Toma

Dragu si D. Draghicescu.

De albeafei din vinturi turbate

L-a luat
5i-ntr-un deal mare
L-a ardicat ;
Maica Precesta a porincit
$i trei vinturi s-a despecetuit ;
$i cind a hatut,
NI (cutare) 1-a suflat

S-a-nviersunat vinturile
$i-a batut,
Hopii de paie cu t5Irinsd
A ardicat,
In ochii (cuta'ruia)
Le-a H.gat,
Creierii capului
I-a turburat,

De gunoaie,
De hopaie ;

Vine le ochilor

I-a-ncetosat.
Vinturile s-a Vatut,
Ochii (cutaruia)

Ochii i-a luminat

$i 1-a lasat
Curat, luminat,
Ca Maica Precesta din cer,

I-a turburat,

I-a-ncetosat,
Junghiuri i cucite

Ce 1-a lasat.

In ei a bhat,

Cules de Toma Dragu i D. Drghicescu de la Maria Nicolae

Nici la raza focului

Nu 1-a lasat.
Maica Precesta* de mina dreapt

Dunianoiu,
Vilcea.

din

Turcesti,

jud.

De aplecate
Unde cocos nu cinta%
Unde vaca" nu zbiara,
Unde popa' nu toaca",

Aplecate rotmlnesti,
.Aplecate tiganesti,

Aplecate motinesti,
Aplecate turcesti,
Aplecate unguresti,
Aplecate cu nou'izeci i nou'a de

C-acolo v-asteaptl
Cu mesele intinse.
Cu tfkliile aprinsei

Cu autari, cu paturi asternute.

feluri,

Voi sa" vi duceti :

Cules de Inv. Z. Pavelescu, din

con. Rasi, jud. ialomita.

Uncle dine nu 1ata,

100

www.dacoromanica.ro

De apucate (de strins)

Ca argintul eel curat,

Scare le a scIpItat,

NouI fete curate a plecat,

A plecat din casI-n casI,

Ca Maica Precista ce I-a Mar.

De la Maria M. Coltatu,

Din masI-n masI,

Din uI-n usa,
SI gIseascI usa descuiatI,
Fereastra destupatI.
La pat trIgea,
Pe (cutare) l lua,

oama, Teleorman.

Scri-

AsearI inserat,

Dracu cu drkoaica a umblat

Din casI in casI,
Din masI in masI,
Din usI in usI.
A gIsit fereastra destupatl,

Sus 11 ridica,

In suliti il sprijinea,
Creierii ti turbura.

Usa descuiata,
Focul dezvalit,

Singe le ti infierbinta.
El chiria
Si tipa.

Asternutul asternut,

Maica Precista 11 auzea,

Pe scarI de aur
Din cer scobora,
Pe (cutare) ti intreba :
Ce plingi i te chiriesti,

Si-1 lua pe (cutare),

Friul in gura-i arunca,
Ochii ti'i rosin,

Creierii ti turbura,
Ochii ii rosea,

(cutare) ?

Oasele i le-nclesta.

Piing i m chiriesc
Ca intimpinatu rn-a gasit,
Intimpinatu
Cu apucatu.
In sulite rn-a 1ntepat.
Oasele mi le-a-nclestat,
Creierii mi-a tulburat.
Maica Pecista 11 trimetea
La Maria descinatoarea,
Cu limba II descinta,

Iar (cutare) tipa

Si din gura se vIicIrea.
Maica Precista II auzea,

Cu mina 11 trIgea,
Leacu i-1 da
Si-1 lIsa
Curat,
Luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua din cimp,

CI asearI inserat
Strinsu cu apucatu a umblat

Pe scara de aur din cer se pogora,

Pe (cutare) II intilnea
Pe cale,
Pe cIrare
Si pe el 11 intreba :
Ce tipi i te olecIiesti ?
Cum sa

nu tip, sI nu mI

olecIiesc ?

Si de mina dreaptI rn-a luat,

M-a zdrobit,
Ochii mi i-a rosit.
Maica Precisva auzea,

De mina dreaptI pe (cutare)

101

www.dacoromanica.ro

La altar il ducea,

Cu untu ii ungea,
Cu pieptenele 11 desclesta,

Cu toiag de aur ii atingea,

Carrie la came punea,
Singe la singe punea,
Osinz5 la osinz5,
Rinza,la rinz5. . .0.
Maica Precista
grata

Cu amiie pe apucat 11 dep5rta

$i din gur5-1 grala :
Fugi, strins,
Cuprins,
Ci cu untul te-am uns,
Leacul (cuaruia) 1-am atfus.

Taci, (cutare), nu te v5ita !

La Maria descintNtoarea
trimeteai

Reteri : Se descint5 cu pieptenele, cu t5miie pisat5 in unt si se

unge cu ea pe corp. Cind bolnavul e greu bolnav, atunci tamlia 1se bea
cu ap5.
De la Maria Gheorghe Toma, din
Didegi-Teleorman.

0 plesnii,
Inima i-o luai,
Toate inimile le strinsei
$i le adunai,
In inima-,(cur5ruia) ,14 b5gai
$i acolo le asezai,
Si inima (cutaruia)
Cum se p151m5deste aluatul in
Opistere
Si faguru de miere,
Varza in gradini,
Ceara in stuein5,
Asa s5 se plam5deasc5 inima
(cuaruia)
Si s ranme (cutare) curat,

Am plecat la sakie :
Bun5 diraineata, salcie !
$ezi, dac5. ai venit
N-am venit s5 sez,

Ci am venit s te Imre&

D-un strigoi rosu mucos

Si de-o strigoaic5 rosie ..mucoas5.
Si rn-am dus la rug
Bun5 dimineata, rugule !
Sezi !
C5.

Nu sez !
n-am venit s

ez,

Ci am venit s te intreb.
D-un strigoi rcw mueos.

'

L-am v5zut
A mincat fragi,
S-a s5turat

Luminat,

Ca Maica sfint5 M5rie,

Leac s5-i fie !
De la Badea Voicu $tirbu, din

5i s-a culcat !
Am prins pe strigoi,
L-am trintit,
L-am cr5pat,

Dricpni, Teleorman.

Inima i-am kat.

Am prins pe strigoaia,
0 trinttii

ApueiturN,
C51c5tur5
104

www.dacoromanica.ro

De la miezul noptii,
Din cintarea cocosilor,
Din varsatul zorilor,
Din ilsaritul soarelui.
A plecat niercan cu miercaneasa

Tare se scula,
Usa Maichii Precistii
$i Maicii sfintii Ma'rii descuia.
Maica Precista

$i Maica sfinta Maria in casa

intra

Din casai-n cass.,

Si pe (cufarifa)-1 lua

Din cos in cos,

Din usa in usa,
Din fereastea-n fereastrl.
Pe supt prag se strecurase
$i in cas' intrase

Si-1 sp'ala

De apuca"turi,

De Intllnituri,
De calca'turi.
Si trimetea apucatul
$i calcatul,
Unde pop a. nu toaca',
Unde cocos nu cinfa,

Si pe (cuta'rita) 11 aflase
Adormit,
A1osit,
$i-1 luase

Si-I calcase,

Unde fete mari coada nu

Il intimpinase,
nlcile i le-nclestase,
Iar (cutare) se vaita,
Tare se oligarea.
Maica Precista,
Maica sfinta Maria
Tare auzea,
Tare venea,

Impleteste,

Pe (cutare) 11 gasea
$i-1 striga.

Unde casa nu se spoieste,

Unde cline nu alatra,
Unde om nu se simte.
Iar pe (cutare) il la'sa
durat si luminat,
Ca aurull stricurat,
Ca roua din cimp,
Ca steaua din cer,

El tare auzea,

Ca Maica Precista ce 1-a la'sat.

.Rereta ; Se descinta' pe trupul celui bolnav, se tinge cu untdelemn

si se zice cuvintele :
Cu untul de lemn te tinsel,
Apuca (cutare) pe cale, pe carare,
Oasele le desclestai,
Cu
cerbu Tretine sa-ntIMpina 11
..
Singele pe la locul lui II pornur,
cale.
Si pe apucatul si pe calcatul it
In coarne-1 lua,
trimisei
In sus il arunca
La (cutare) wijitoare,
Si oasele i le zobi,
Le fra'rninturi.
Ca ta are mina usoara
$i leac la limbg.
(Curare) s-a vaitat, s-a olecait,

Maica Precista din cer a auzit,

Scara de argint a facut

De la Maria ITifa Odroiu, din

Si jos din cer s-a scoborit

Rcliori de Vede.

103

www.dacoromanica.ro

Si pe (cutare) 1-a-nti1nit :
Taci, nu te vaita,
Nu te
Ca' pe cerbu Tretine 1-oi goni
In munti inalti,
In vai adinci,

Dumnezeu nu se pomeneste.
Acolo sa' traiesti,
Acolo s va'cuiesn.
(Cutare) sa' ra'mite curat si
luminat,

Ca de Maica Precista Mat,

Ca argintul cel curat,
Ca vita din vie.

Unde cocos nu cinta',

Popa nu toaa,

Fata mare cosita nu-mpleteste,

Leac sa'-i fie !
Retet : Se descint pe corpul copilului, cind 11 trage i il unge
cu untedelemn.

De la Marica Petrior,

RoViori-

de-Vede.

Apucate de la zile urite,

Nu grima,

Din coborituri,
Din int'k-ituri,

Nu junghia,
Nu cutita,
Nu intepa,

Iesi de la (cutare) din piept, din

spate,

Din oasele toate.

Reteta : Se desdnta' cu tamlie

amestec se unge copilul bolnav pe corp.

Iesi i du-te pe lemne,

Pe pietre !
usturoi i untdelemn si cu acest
De la baba Oprica Gr. Diaconu,

Uciga-re crucea, vrajmase,

Pe urechi de ferestre intrasi,
In gura (cuta'ruia) te-nfundasi,
In limba (cutaruia) suflasi,

Pieptal cu spatele

i-1

$i-1 hitina,

Pieptul cu spatele i4 desclesta.

Capul i-1 desturbura,
Trupul II usura

J.

De apuckuri.

inclestast.

(Cutare) gla'suia
Si plingea.

De inclestaturi,

Maica Precista 11 auzea

$i la el a venea,
De mina dreapt II Iua

Luminat,
Ca Maica Precista din cer ce I-a
dat.

Si (cutare) ramase curat,

&lea!: Acest desdntec se rosteste trIgindu-se copilul cu untAelemn pe,corp.

De la Maria Pteda Cominescu,
B5rUatelti-Vi1cea.
104

www.dacoromanica.ro

Umbla' ucigsa-1 crucea

5i sari

Din casa in casa,

Din masa in masa,
Din vatra' in vatra.
Gasi usile incuiate,
Ferestrele astupate,

$i pe (cutare) 11 prinse
Si Eni4 desclest'a

Din mate oasele,

Din toate ma'duvele,

Din toate incheieturile.

Focul

Mi4 sterse,

Usa o plesni,
La parete o trinti,
In casa' intra,

Mi-1 curski,

Mi-1 duse la Neaga,

Cu limba II descinta',

Ferestrele destupN.,

La pat dazui.
Pe (cutare) ii lua

Cu untu de lemn 11 unse.

Indara't, ucigasule,
Uciia-te crucile ;

'Si-al sus il arunca,

Si el tipa
Si se vaita.
$i Maica Precista auzi,

Desclesteste oasele
Si asea.z'i singele !

$i (cutare) s'a fie curat,

Se inalta" in seari de 4rgint

$i facu ochh roata

Luminat,

Peste lumea toafa,

De la Dumnezeu asat.
-

De la baba Neaga tamfir Gheorghe, Butculegi, Teleorman.

A plecat Maica Precista din casa'

in casa.

Curind la Dragomira
desdntatoarea te-a trimes,

A ga'sit-o pe (cutare) cu casa

Cu gura te-a desaintat,

Oasele le-a desciestat
$i pe (cutare) 1-a lasat
Curat,
Luminat,
Ca roua din cimp,
Ca argintul cel curat.
Ca oHce strecurat,
Ca Maica Precista ce 1-a dat.

descuiata,

Cu fereastra destupata',
Cu m'atura dezlegafa,

Cu cenusa in vata,
.Cu gura ascafa,

Cu limba 15.sata'.

Pe (cutare) de fasa' 1-a luat,

In sus 1-a aruncat,
INu j-a spairnintat.

Reterei : Se descinta pe capul copilului, cind 11 trage

cu untdelemn.

i 1 unge

De la Dragomira Tudor C4'i,

SfinTwi, Teleorman.
105

www.dacoromanica.ro

A plecat rnoroiu cu moroaica,

Strigoiu cu strigoaica,

Maicg Precist, rn 5. pling si

rn'a.

Leu cu leoaica,
Deochetorul cu deoch.etoarea,
Tapu cu Opoaica.

jeluiesc.

Ca' strigoiu cu strigoaica,

Pretuundeni a umblat,

$1 moroiu cu moroatca,
Leul cu leoaica,
Deochetorul cu deochetoarea,
Rimnitorul cu rimnitoarea,

Si a ga'sit usile-ncuiete,
Ferestrile astupate,

Au venit, rn-au intimpinat,

Pretutindeni a intrebat

Ifl coarne m-au luat,

In sus tn-au ridicat,

Focurile Inva lite,

Focul invsalit

M-au trintit, rn-au sca'rimat

5i pe (curare) in pat aromit.

La (cutare) a Osit

$i singele mi 1-au Va'rsat.

Maica Precista asa auzea,

Ferestre destupate,
Usile descuiate,

Cu el la Manea vrIjitoarea

Focul dezvnit,
El in pat aromit.

De mina dreapta'-1 lua,

mergea,.

La el a intrat cu ochii beliti,

Cu mlinele 11 fIrlrna,
Cu limba-1 descinta,
SIngele la sInge-i purlea,

Cu dintii rinjiti,
In coarne 1-a hat,
In sus I-a ridicat,"
L-a trIntit, 1-a fIrtmat,

Os la os implinea,
Vinele i le descorda,
Fificile i le desclesta,

SIngele i 1-a Vairsat.

El tipa, se olecsaia,

$i pe (cutare)-1 vindeca.

Maica Precista 1-auzea

$i la el Ca venea
Si cu jale-1 intreba ;

Descintecul de la mine,
Leacul de la Dumanezeu
(cutare) ?
Si de la Maica Precista !
Ref& : Se desclonfa. In ttntdelemn i cu el se trage copilul

Ce plingi i te vaieti

mic-

si se rostesc cuvintele de mai sus,

De la baba Manea Matei, Roi

ori-de-Vede, Teleorman. Ctrlese de:

Chr. N. Tapu.

Proca, cu dinii ca teslele,

Cu unghiile ca secerile,
Pe crucea ferestrii se puse.

fri mijlocul casei 1-a trIntit,

Singele pe nas 1-a podidit

Cind 1-a trintit.
Maica Precesta puse os la os,

La (cutare) a Idadulit,
106

www.dacoromanica.ro

Rarunchi la earunchi,
Fa lci la raki,
Chiotori la chiotori,
Baleri la baled.
Pe Proca cu tamiie-i afuma.,
Cu dintii pieptenilor 11 intepaea,
Cu cutitu-1 junghia.

Sa-ti inveti dracoii tai

Ma vait si ma olicaies
C-a venit apucatele,
Inclestatele,

$i m-a-ntimpinat,
M-a zdrobit,
M-a farimat,
Pieptu cu spatele
Mi 1-a inclestat.

Si paraoloicile tele
Si zimbatii tai,
De azi incolo,
Sa nu-I mai misti,
S'a nu-1 mai adapi,
Sa' nu-I mai misti,

Nu ti teme (cutare),
C-ai venit la mine,
destintatoare,

$i te-oi descinta,
Pieptu cu spatele

Ca cu mina v-oi lua,

Peste mari negre v-oi arunca,
Unde vaca nu rage,
Uncle clopot nu trage.
Acolo sa locuiti,

Ti 1-oi desclesta.
Csa apucatele,
Inclestatele,
Din oasele (cutsarqia)

A plecat,
S-a ardicat,
S-a dus in pasciune,
Cu patru ma:tusi batrine :
Una schioapa,
Alta oarbai,
Una surda',
Alta muta'.
A mut'a chioti,
A surda' n-auzi,
A oarba nu zari,
A schioapa nu fugi.

Acolo s'a vacuiti,

Pe (cutare) sa-1 paliasiti,.

Leac sa fie.
14 lUdulescu, din
corn. Pauswi-Maglasi, jud. Vilcea.

Cu les de inv.

Voi, apucatelor,
Inclestatelor,
La ce ia (cutare)
L-ati intImpinat,
L-ati inclestat,
L-ati apucat ?

Venira: lupii
$i le luaea,
Le larimarsa,
Le mincara,

Ca Maica Precesta a aflat,

Jos pa scara' de aur -s-a dat
$i 1-a intrebat :

De ce te vaiti

Pa (curare) de ide

Si te olicaiesti,

'L sapara.

De nu pod hodini
In jeturile mele,
De vaitaturile tele ?

De la Maria Nicolae Durn'inoiu,

Stroiesti, N ilcea.
107

www.dacoromanica.ro

Chirindu-s

Pleaca (cutare)
Pe cale, p caraxe,

i aolicaindu-sal

Il rasa.

Se-nrilni cu tartoru-n cale,

Cum il lusa,

Maica Precesta 1-auzi,

Pa' scara d ceara s scobari :
Nu te chilli.
Nu te aalicei,

trinti,
Pieptul cu spatele
/i lipi,
Singele-i surbi,
Fata-i sarbezi,
Trupu-i bolnavi,
$1-1

Ce ti-oi ptme
Singe la singe
$i os la os,
5i te-oi face mai voinic
De cum ai fost.

Inuna-i mina,
Singele-i varsa,

De la Girca lui Papa GluO, dirt

Stroqti, Vilcea.

Nu ti-e frica
Cb oi lua trei peri
Dupa pintece di la mine
$i i-oi arunca
Intre spete la tine,

A plecat (cutare)

PI cale, p carare,

Intr-o padure mare.

Multe lemne a luat,
Rau a ostenit,
La o fintina a venit
5i a hodinit ;
Multa apa a &am,

51-et tot urnbla,

Leac n-ai avea ?

Nu mi-e frica,

S-a uitat pa' drum la vale

5i-a vazut pa. 5oitan vind

Uciga-te crucea
5is,cu Maica Precesta !
Ca cu usturoiu
Te-oi usturoia,
Cu pieptenu
Te-oi desclesta,
Cu tamiie
Te-oi tamlia

In fuga mare,
Din copite schintei dind,
Din gura
Hopaie
Din urechi
Singe curind.

$i p foc te-oi arunca,

Ce-ai catat, (cutare),

De mi-ei luat lemnele,
Mi-ei tavalit iarba
5i mi-ei beut apa ?

Leacu saii fie

Di la mine, (cutare).
Nora. De apticat (durere de piept si de spate) se descinta in unt-

delemn si in rom, cu care tragem pe bolnav. Se mai descinta cu un

piepten in usturoi pisat, tarnlie si apa.

De la

Sanda lui Zamfif, din!

Cernioara, Vilcea.
108

www.dacoromanica.ro

Plead (cutare)

C-un bou mare-n cale.

Bou cu coarnele ma-mpunsa,

Pa' cale, pa' carare,

Spre sfintu Soare rasare,

Pieptu cu spatele-mi strinsa,

SS-ntilni c-un bou mare-n cale.

Bou cu coarne1e-1 impunsa

inclesta
$i-1 apuca,

Si pieptu cu spatele-i strinsa

Nu te chirai,
Nu te auli,

Si-I inclesta
Si-1 apuca,

Chirindu-s

Ca p scara de teara

i valtindu sa

11 lasa.

M-oi scobori
Si-n bici de foc

Maica Maria,
Sfinta Maria,

$i toti tartorii o plezni

Oi pkzni

Pa scara da cear s scobora

Si pa (cutare)-1 intreba :

Si ti-oi da
Mincarea lupului
Si puterea ursului,
Sa maninci dt lupu
Si sa poti cit ursu,
$i ramasa (curare)
Curat, luminat, .
Cum maica lui 1-a lasat.

Ce te chiraiesti
Si te-acelicaiesti ?

Cum sa nu ma chiraiesc
Si, sa nu m-aolicaiesc ?
Ca plecai,
Pa cale, pa carare,
Si ma-ntilnii

Noa De strins (dureri sau drcei la stomacul copii1or, dureri de

rinichi i dureri de piept sir de spate) se descinta cu un fus, un fir de

matura, un cut it de gasit i cu o secera, in untdelemn i rom, sau in

usturoi pisat

otet, cu care tragem stomacul bolnavului sau intreg

trun chi ul.

De la Girca lui Popa Ghif5, din

Stroiesti, Vilcea.

Cules de T. Dragu i D. Dr4ghicescu.

Peptenele sa-i incleste afara si

descleste in apa neincepura
fearele de pe cos sa le innoade in afar i s k deznoade 11n apa,
si o potcoava gasita AS o puie in focsi o stampire tot in apa, aceea,
punind apa la capul copilului, la buric st la. picioare, apoi sa o dee;
sa guste de trei ori ; apoi sal ia nova gainati de gaina
plesneasca
pe prag si apoi sa unga' la cal!), la piept i la picioare lpe coptl.

Cules de inv. G. Giurumescu din

corn. Ruptura, Mehedinti.
109

www.dacoromanica.ro

La copiii strin#
Nu desc1est peptenii,
Ci desc1est strinsoarea

Ca Dumnezeu care 1-a flan

De nou'izeci si notta" inchieturele,

Si ca maicg-sa care 1-a ngscut.

Sa' rmiie copilul sa'n'Stos,

Se iau doi pepteni de pepeanat lina (cu dinta lungi),

desc1es-

tindu-se inc1estyldu-se si in sca'REtoarea copilului pregtita" de mai

inainte, descintatorul zice cuvintele de mai sus.
Cu les

de

inv. D. Dediu,

din

cam. Pistr'aveni, jud. Neang.

Argintul viu
Tu, argint stricorat,

Pin dinti,
Pe sub dinti,

In mare ai dalscut,
In mare at crescut ;

Pin m5:sele,

Negustorii te-a aflat

Si te-a luat,

Pe sub mLele,
Pin falci,

Ca ssal-1 vindeci
5i sa.-11ecuiesti.

S'a" te bati ca juganii

$i ca arm'asarii,
Ca berbecii,

Pa sub faci.

In cutie te-a b4at.

(Cutare) de leac te-a luat
Sa' te bagi pin mlifii,
Pin picere,
Pin vinele gitu1u4

Ca tapii,
Ca curcanit,
Ca giscanii,
Ca ra'toii,

Pin tinichi,
Pin ficati,

Ca cocosii,
Ca porcii mistreti,
Ca pestii,
Ca berzele,

Pin bosogt,
Pin initrts,

Pin toate vinele

Ca toate jigkille,
C4 toate lighioanile.
Eu te sorocesc trei. zile
$i tu trei nopti
55. umbli prin tot trupul
(cutaruia),

Pin toate ma'cluvele,

Pin toate zgirciurile,

Pin gr&mazii gitulut,
Pin auzu urechilor,

Pin pleoapele ochilor,

Pin zgirciu nasului,
Pin fata obrazului,
Pin creierii capului,

Si s'a-i scoti toata' iaUtatea,

Toata' greutatea,
110

www.dacoromanica.ro

Toate frigurile,
Toate fiorile,
Toate racorile,
junghiurile,
Cutitele,

Iripitura,
Bintuiala.

S-o scoti de la (cutare)

Din rniini,
Din picere,
Din rinichi,
Din ficati,
Din bosogi,
Din creierii capului,
Din zgircii nasului,
Din fata obrazului,
Din dinti etc.
5i s rmiie (cutare)
Curat, luminat,
Ca sreaua din cer,
Ca roua din cimp,

Durimele,
Usturimele.
Sa-mi scoti argintu viu dat,

Cu necuratu,
Dat cu spurcatu,
Cu visele rele.

D-o fi din sfinte,

D-o fi din cale,
D-o fi din dat'aturi,

D-o fi din 14turi,

D-o fi din aruncturi,

Sa' scoti piroteala.
Galbinarea,

Ca mama ce 1-p gait.

Rereta :- Se desclne W-ginful viu cu un fir de mqtura', zicindu-se
Ia sfirsitul decintecuilui i cuvintele : Ctim ma'tur. mItura Asta toate
gunoaiele si paiele, asa sS, se ma'ture toate junghiurile i clurerile de la
(cutare)". Argintul viu astfel descintat se bea de cel bolnay. I se recoman& dicta : s nu mainince sg.rat trei zile, nici acrime, mci ardeiat,
De la baba Oprea $erban,
Dr5ga'neti, Teleorman.

Argintule viu, ta'rna'duitorule,

Pa' supt ma'sele.

Lecuitorule,
In mare ai crescut,
In mare ai na'scut,

D-o fi din sfinte,

In corabie ai trecut,
La negustori in pra'valie te-a pus,
Vra'jitorile te-a luat.
Nu te-a pus la bere,

1)ar de-o fi din dat,

Din aruncat,

Ele sa' se milostiveasc4

ga'seasc5,
Si leacul

Nu te-a pus la mincare,

Din lovitura",
Din intimpidaltuil",

Ci te-a pus la oameni ss lecuiesn,

Sa intri prin dinti,
Pe supt

Din skettueo.,
Vinturile sa" se potoleasca'

Pin ma'sele,

Si el sa" se lecuiasca".

Din vint,

111

www.dacoromanica.ro

d:n

$i sa scoata patruzeci si.patru de

Sa nu ramlie dureri,
Sa nu ram:lie fiori.
Fugi, lipkura,
Fugi, bintuiala,
Fugi, board cu ucigasu,

yungluun,

Patruzeci si patru de fiori,

Patruzeci si patru de dureH,
Sa le scoata din dinti,
De supt dinti,

Fugi, boala din sfinte,

Din masele,
De supt masele,

Fugi, boa1 a. din aruncaturi.

Ca cu fusele te-ntep,
Cu lingurile te bat,
Cu cutitul te tai,
Cu focul te ard,
Sa fugi si sa te duci
Pe smircurile marilor,
Pe coadele zmeilor,
Unde cocos nu cinta,
Cline nu latra,
Roman cruce nu-si face.

Din piept,
De supt piept,
Din inima,
De supt inima,
Din picere,
De supt picere,
Din crestetul capului,

Pina-n &stele picioarelor.

Sa nu ramlie junghi,
Sa nu ramlie fiori,

$i (cutare) sa ramlie curat,

Curat, luminat,
Sa nu ramlie ameteala,
Ca Maica Precesta ce 1-a dat.
Repti : Se descint'S cu un fir de matura. De regula se Ixa cite
un dram de argint viu pentru fiecare descintec. Se tine dieta : sa nu

Sa nu ramlie aprindere
Sa nu ramiie firseala,

manince acrime, sarat si iute.

De la Ilinca Mirtuleasa din Roiori de Vede.

De vreo hotie,
De vreo miselie,
De vreo curvarasie,
Ci te curnpara
Ca ru sa-1 lecuiesti

Tu, voinice,
Peste mare crescut,
Peste mare nascut,
Grecii afla,
La tine venea,
In disagi te lua,
In pravalii te scotea,

$i sa-1 vincleci.

Sa-mi umbli
Trei zile
$i trei nopti.

(Cutarita) afla,
La tine venea,
$i te cumpara.
Nu te cumpara

Uncle-i gasi painjineala,

Uncle-i gasi ameteala,
112

www.dacoromanica.ro

Unde-i ga'si sfirseala,

Acolo tu

Sa'-1 spell,
Sa'-1 cur5.testi,

Unde 1-oi ga'si inecat,

Sa"-,1 lecuiesti

SI-I dezneci

Tu sa'-1 scoti ;
Unde-i ga'si
Si' le speli
5i sa' le lecuiesti.

$i s te duoi unde cocos nu cintsa,

Unde bivol nu r'icnieste,
Unde fata' mare cosita
nu-mpleteste,
Unde om nu chioteste.
$i pe ,(cutare) sa'-1 lecuiesti,

Carnea s i-o grsdm'adesti.

S'1-1 haeaniti,
Carnea sa" i-o-ngrImIditi,

Unde-o fi junghi,

Pe (cutare) s-1 tamduiesti,

Cum e oul alb, gras i implinit,

$i s rmie (cutare)

Asa s'a" se faa (cutare) rosu, gras

gi

Curat,
Luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua din cimp,
Ca poala Maicei Domnului.
Descintecul lui Dumnezeu
$i al Maicei Domnului,
$i al Sfintei
$i al Ionii vt4Ijitoarea,
Leacul (cuta'ruia) sa" fie !

frumos.

Cum nu se mistuie mirosul de

usturoi,
Asa s'a nu se mistuiasc'a" toate
pa'surile

In trupul ,ccuea'ruia) ;
$i pe el sa-1 lectliasc5

$i carnea

ingra'ma'deasa

5i sa" uimbli trei zile i trei nopti,

Pin tot trupul (cut'iruia),

Reteti : Se desdna cu fir de m`iturI si se zic cuvintele : Cum
mN.tura mkur'l gunoinl din mate colturile, asa s'a' se ma"ture lipitura,
boala, junghiurile, rii, datul, aruncatul, de la (cutare).
Pe (cutare)

sa'-1

lecuiesti,

Sa"-I ha'ra'nesti,

Carnea s'a" i-o-nOrna'desti.

Argintul viu desointat se bea de lecuit de cel bolnav si se tine

urmatoarea dieta", dupa" ce s-a Viut Bolnavul s'a. nu m'Inince sa'rat,
ardeiat, piperat i acrime tin timp de trei zile ; in schirnb poate bea
rachiu i minca bucate dulci cu totul de sare.
De la veijitoarea Ioana Maldrtianca, din 1Wori de Vede.

Eu te-am descintat
$i cu scuipat te-am scuipat.

Fete le lui Lei-impa'rat,

Ele te-au scuipat,
113

www.dacoromanica.ro

Negustori te-au cump5rat,

Eu tie s1ujb5 nu ti-am dat ;
Dar acum s1ujb5. ti-oi da,
51-ani slujesti, si-mi izbIndesti,
Pe (cutare) s5-4 ralm5duiesti,
Argintul viu s i-1 gonesti.
P-un moldovean 1-am aruncat,
Pe (cutare) de arginr viu 1-am
sca'pat
Din piele,
De supt piele,
Din os,
De supt os,
Din r5d5cina urechilor,
Din creierii capului i 1-am scos.
De un genunchi (cutare) o

Aici dinaintea mea.

De-o fi de la vecin5,
De-o fi de la strein5,.
51 te dud de-a-mbou,
Ssa te duci ca ou.
D-o fi moart5,
S5 te duci in groap5.

D-o fi vie, s5, te duci in trupu-i.

Ca' cu p5ru-i s-o-nveli,
Cu singele-i s-o griji

$i carnea c5p5tii i-o fi.

C5 eu te-am descintat,
Pe (cutare) 1-am usunat

Si i-am dres ca p-un ou,

51 se-ngrase ca un bou.
Rereai ; Acest descintec se face d-asupra a cite un dram de argint, in trei rinduri, si se d5 de-1 bea cel bolnav. Se descint5 lunea
ingenunchia,

Is

miercurea.

La descintecul argintului viu se intrebuinteaz5 fir de m5tur5

si

o secer5 :

Cum taie secerea toti bozii si

rogoni,
(cutare).
Asa a se taie durerile si
junghiurile de la (cutare).
Dup5 ee bolnavul a b5ut argintul viu, tine trei zile diet5 de nu

Cum m5tur5 m5tura gunoaiele,

Asa s5 se mature durerile dup5

m5ninca ardei, ts5rat si acru.

De la vrajitoarea
Gresia, Teleorrnan.

Tristule,

Mare sarpe te racea,

Voinicule,
Frumosule,
Luminosule,

Maur,

Cin' te da,

Cu ochii de taur,
Cu coarne de taur,
Cu gura c5scarti.,

Cin' te sorocea,

Cu limba uscat5.
114

www.dacoromanica.ro

Simina,

din

Te-a dat rat si afinat,

Eu te dau plin i indesat.
Ssa te duci in casa cui te-a dat.

Din gull striga,

Din ochi negri Mcri.ma.
Eu cu limba te descintam
$i nu I'Lrrnam,

Cu limbile te-am descintat,

Cu cutitu te-am talat,
Cu m'altura te-am m'aturat.
Sa te duci in casa cui te-a dat.

CI nici eu nu la'ceamez,
$i bucureaza"-te,
Ca.

Doruri, bubele

astup'altura

frumos descint,

In oasele (cuearuia) tt-arunc.

Sa scoti toata boala,
Toata duroarea,

Aseaza'-te
Lips'a sa-mplinesti,
sa.

Toata moloseala,
Toata tiromeala.

potolesti.

Maica Precista asa auzea,

Retee d : Se descina argintul viu cu cutitul, care se pune pe

ar

ma"tura". Se cra" de se bea si se tine dieta de trei zile sa' nu ma'ntnce acru,
sa'rat i ardeiat.
De la baba Anca, din Turnu
AEgurele. Culese de Chr. N.

Tapu.

De be.Fica cea rea

51 nu ra'mina' de leac,

Purces-o Maica Precista

Pe cale, pe c'Irare.

Cit un gra'unte de mac !

Cind a fost 1a mijloc de cale,

Cules de inv. G. Popescu, dirt

0 ca'cut o massa mare

corn. Bogesti, Tutova.

5-0 chemat toti frunicarii,

Toti besicarii.

Un buboi
A facut intr-o gioi
Un praznic mare

Numai pe be$ica cea rea

Nici n-a marit-o,
Nici n-a poftit-o.

$i a chemat pe tati bubusorele

$i tati semcutele
$i bubele de pe fata psaminntlui ;
Numai pi besica cea ra
N-o chemat-o.

De ciud,1
Sa' cheie,
Sa r'ascheie,

Din creierii capului,

Din fata obrazului

Atunci, ea s'a' cheie,

Sit moara' ;
115

www.dacoromanica.ro

Mai ficut-o plugul lui.

Dusu-s-au in cimpul mare,
Siminat-o peatri.

In virf a cripat,

In rdcin s-a uscat.

de inv. G. Dobrea, din
com. Uscati, jud. Neamt,.

Cum intepeneste peatra,

Asa sa intepeneasca beisca cea

Cu les

rea, cu tiria ei

Besici albi,
Besici rosil
Besici neagri,

de inv. G. Popescu, din

corn. Bogesti, jud. Tutova.
Cu les

Besici umflkioasi,

Cite bube s-au ficut

Besici di 99 di feluri,
Oile dincolo de mare,
Ciobanii dincoace de mare,

!...

D-aceasta nu se face,
Nici nu se coace.
Virful s piece,
Ra'acina sa' sece.

Cum ciobanii o strigat,

Oi le o dat di sgherat.
Asa si steie umfaturile,
Giunghiurile,
Minciturilc
De la (cutare).

SI iasi din creierii capului,

Din auzul urechilor,
Din vederea ochilor,
Din sfircul nasului.

Sa se zica de trei ori.

Cu les de inv. I. Mironescu, din

corn. Tazrati, jud. Neamt.

Cu les de Gh. Carpen, inv., COM.

Curtesti, jud. Botosani.

Basica.' cit lintea,

134.ca cit griuntea,

Purces-o omul mare,

Cu toporul mare.

Bjc oit fasolea,

Bic cit un fir de mac,

La pidurea mare.
Iliet-o notii teie,
Noui curmeie,
Noui risteie.
Venit-o acasi,

In patru dispicat,
Si fie la om de leac.

Cu les de inv. D. Dediu, din COM.

Nstraveni, jud. NeamT.

De boala copiilor
Dracu cu dricoaica,
Diavolu cu devoloaica,
Cu vintu turbat

S-a amestecat.

In tari a plecat
Si pe (cutare) in cale 1-a intilnit
116

www.dacoromanica.ro

Si 1-a zgpgcit,

Indgrat la el s-a intors

Mintile i le-a luat ;

Dracu nu 1-a lgsat,

Si 1-a zobit

$i 1-a zgiicit.

Refeta : Se descintg cu atg de cinepa ; se mgsoarg capul cu ea si

se aruncg la un mormint sau la un hotar. Se lia apoi cearg de roi

fugit si se amestecg cu unghiile omului ce suferg de asa boalg. ; se
mai ia si pgru din cap, din gene, din sprincene, din ceafg si toate
acestea

tote

se ingroapg tla un hotar sau la un mormint. Se ingroapg mutot muteste vine ping acasg cel ce le-a ingropat si trebuie

sg nu vorbeascg cu nimeni.

De la

Ilie Cazan, din Dide4ti,.

Teleorman.

Se bagg noug pietre si marmurg pe mgduva unui os igrgsit si

se bagg unghiile de la muini si de la picioare de la bolnavul care suferg de atare boli si se ingroapg acel os la un hotar in timpul noptei
si se zice cuvintele :

Cum s-a hotgrit hotarul gsta,

AR g se hotgrascg boala devoleasca dupg trupul (cutgruia),
Si cum s-a yargsit osul gsta de toate ciorile si de toate hoiturile,
Asa sg se pargseascg boala dupg trupul (cutgruia).

Apoi se ia din unghiile tgiate de la miini si de la picioare si se

bagg intr-o nucg cu noug feluri de mgtase si se zic cuvintele :
Cind s-o mai impreuna grec cu grec,
Atunci -sg mai aibg (cutare) boala devoleascg.

Se ingroapg nuca in malul unui riu si se zic vorbele :

Cind s-o mai impreuna malul gsta cu celalt,
Atunci sa: mai aibg (cutare) boala devoleascg..

Dupg aceea se ia noug feluri de mgtase 4i se pun in gura unei

broaste si se bagg broasca cu mgtasa 4i cu unghiile intr-o calk' noug_.
,
si se ingroapg la un hotar si se zic cuvintele :
117

www.dacoromanica.ro

Cind s-o mai impreuna olar cu olar

$i o mai face tirg de oale,
Atunci sa" mai vin'a boala devoleasca la (cutare).
De la 131.1aa. Petre SLeanu, din

Rovinari, Gorj. Culese de Chr.

N. Tapu.

De boale
De-o fi boara di la Dumnezau,
Sa-si aduei aminte de (cutare)

De-o fi di la ele sfinte,

Sa-si aduca aminte :

Sa* treac a. blinde ca oile
5i dulci ca albinele ;
De-o fi di la surata',
De-o fi di la cunmata,
De-o fi di la strina',
De-o fi di la vecina,
Ea a flat cu cinci deste,
Eu o-ntorc p capu-i cu zece.

Boa la ssa i-o ia,

Leacu sa' i-1 dea.

Boiste de-o fi di la Maica

Precesta,

Sa-si aduea aminte de (cutare) :

Boa la s i-o ia,
Leacu sa' i-1 dea.

De-o fi boal'a di la sfintele zile

gresite,
Sa-si achica' milostivele anunte :

Cules

Boala s i-o ia,

leacu

de

Totna

Dragu

D.

Daighicescu, de la Stana Bob din

Strogti, jud. Vilcea.

sa. tel clea.

De toate boalele
Pleca (cutare)

Cu junghiuri,
Cu cutite,
Cu izbiturI,

Pa' cale, pa" Carare,

cu 1 spurcat
cu zmeu-n cale ;
Cu zmeu;
.Cu zmeoaica ;

Cu datkuri,
Ct pocituri.

Daca vzur p

Cu primitoriu,
Cu primitoarea ;
Cu zburatoriu,
Cu zburatoarea ;

(cutare),

Bine le pa'rura"

$i-n brate-1 luara,

De parrant 1 aruhoara",

Ii zdrobiei
118

www.dacoromanica.ro

Si-1 farimara,

Fugi,
Uriti-1,
Parasiti-1 ;

Rinza-i rasturnara,
Creierii capului ti turburara',
Toate oasele-i farimara

Duceti-va-n pasciunea oilor,

In rima'tura porCilor

$i le-nclestara',
Pa' (cutare)
Plingindu-sa'
$i olicaindu-sa'
/I lasara.
Maica Precesta 1-auzi,

$i-n zacatura vacilor.

Fugi,
Uriti-1,
Parasiti-1.

De-o fi asta' boala

Pa' scara' de-argint si de fier

De la Dumnezcu sfintu,

Sa scobori
$i-i zise :

Ma' rog cu capu plecat

Sa' dea (cufaruia) leac,

Taci, (cutare),
Nu te
Nu te
Ca noi sintem
Maica Precesta,

Sa-1 rnilostiveasca,

De-o fi din ele sfinte frumoase,

Sa vie dulci i mingiioase,
Dulci ca mierea
Si bolunde * ca oile.

Cu Maica Sfinta Maria,

Care ne-am scoborh din cer,
Pa scara de-argint si de fier,
De mina direapea

De-o fi din zilele gresite,

De-o fi din sfinta miercuri de azi,
Din sfinta joi,
Din sfinta vineri,

Te-am luat,
La (cutare) descIntavoare
Te-am minat,
$i ti-o pune
Cap la cap,
Obraji la obraji,
Grumaji la grumaji,
Piept la piept,
Spate la spate,
Sadatate la sanatate ;
Ti-o plamadi inima,
Gum sa plam'adeste
Fagurile-n Rupina,
Varza-n gradina,
$i aloatu-n eapestere.

Din sfinta simbsafa,

Cum lassi toate matusile

Furcile

$i toate fetele mari

Cus'aturile,

$i toti boii jugurile,

Asa sa sa lase de (cutare)
Tome durerile.

Dac-o fi din sfinta dumineCa,

Dac-o fi din sfinta luni,
Dac-o fi din sfinta marti,
Marti, magi,
Sfinta marti,
Toate boalele s le desparti.

* In varianta din p. anteriorarg : blinde. (N. ed.)

119.

www.dacoromanica.ro

Se desdnta in apa, pe care o bea bolnavul si se ucla cu ea, pe fafa

ducindu-se intr-un loc cam ferit de oameni, ca ssa. nu cake cineva acolo,
caci se imbolnaveste.
Cules de Tama Dragu si D. Draghicescu de la Ilina lui Ioneala,
din Cernisoara, Vilcea.

De brined
Brina neaga,

Ia-si junghiurile
$i s te dud la fata lui
Lilar-imparat,

Brinea: alba,

Brincg veninata,
BrIna galbeda,

C-acolo te-adasta o faa izinit

Brnc basicata,

Sor' cu buba,

La o salcie prisadit'a,
Cu mese intinse,
Cu faclii aprinse,
Cu pahare pline i scrise.
Aia stie s v prinzeasca,

Sor' cu cralacu,

Ssi

Sor' cu izdatu,
Iesi de (a (curare)
Din cap,
Din ochi,
Din falci.
Ia-ti cutitele,
Ja-ti ametiturile,
Ia-ti Vars'aturile,

(Cutare) nu stie s v odineasea,

Brinca' cu izdat,
BrincI cu dalac,

Una sora ciumelor,

vsa odineasca.

Nid s v peinzeasca,

$i (cutare) s ramile curat,

luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua din cimp,
Ca argintul cel curat,
De Maica Precista lasar.

Refrta : Se clesdnta" cu un drug (un fus mare) in rachiu, untde-

lemn i tn s4un. Cu toate aceste amestecuri la un loc se unge corpul

suferindului. La sfirsitul descintecului se mai adaog i cuvintele urmaware :
Cum m`itura" matura gunoaiele,
Asa s dea InclaAt aurerile,
Asa sa se mature toate junghiurile,
junghiurile de la (cutare).
cutitele de la kcntare).
Ca Maica Precista m-a-nva'tat
Cules de Chr. N. Tapu de la
$i cu limba te-am aesdntat.
Ioana Gula Stanciu, din S:iceni.

Cum a druga indarat,

Teleorrnan.
120

www.dacoromanica.ro

/n vint s te duci !

Brinca neagra,
Brinca fosicata",

Brinca veninata,
Brinca' din vint ai venit,

Dumnezeu cu leacu
5i eu cu descintecu!
Cules de Ion Odor de la Sandu

Potcovaru, din Valerui-de-Munte,

Prahova.

Cu drpa aprinsa am descintat,

Din toate inchieturele,

Din mate madurarile.
Sb te duci unde popa' nu citeste,
Unde cioban nu chioteste,
Unde dine nu latra,
Unde fats mare nu se plaptana",

Brinca indaYat de la (cutare) a

dat.
Brinca seaca,
Brincsa ba'sicata,
Brinca topsicata*,

Brinca inveninata,
iesi si sa' fugi de la (cutare)
Din creierii capului,
Din zgirciul nasului,
Din fata obrazului,
Din maduva oaselor,
Din piele,
De supt piele,
Din rinichi,
Din bosogi,

Si (cutare) sa' rmie

Curat i luminat,

Ca-n ziva ce maica-sa 1-a facut,

Ca steaua din cer,

Ca roua din dmp.

Cu drpa.aprinsa aim descintat,
Brinca 1ndarat de la (cutare) a

dat
Rona' i Se afurna de brinca cu drpa' aprinsa si se rostesc cuvin-

tele de mai sus.

Cules de Chr. N. Tapu de

la

Stana Resica, din Draganesti, Teleorman. Si se compare acest

descintec, cu cel din colectia d-lui
G.

Dem.

Teodorescu,

p.

366,

col. I.

Din fata obrazului,

Din toate incheieturelele,
Din mate madularile,
fesi, fugi i te du
Unde cioban nu chiuieste,
Unde popa nu citeste,
Unde faa coada nu impleteste,

Cu cirpa aprinsa am descintat,

Brinca inara't a dat.
Brinca seaca,

Brina

cu

Brinca inveninatN.,
si s fugi de la (cutare)

Din creierii capului,

Din popul nasului,
121

www.dacoromanica.ro

La toarta pmintului,

Ca auru stricorat,
Ca steaua din cer,
Ca toua din cimp,
Ca Maica Precista cind 1-a fa'cut.

La aripa vintului.

S'a, ealniie (cutare) curat,

Luminat,
Reteti i :

Se descinta' de trei ori afumindu-se bolnavul cu cilti

aprinsi sau cu ciria.

Cules de Ion Ionescu de li o
batrin5 din corn. Cucuteni, Dirnbov4a.

Si se ducea unde poia" nu toad,

Toate brincele se insela,

Se impovara,
Brinca de la (cutare) n-avea cu ce
se insela,

Unde fa.t'd mare cosita

nu-mplete5te,
La oameni lecuieste.

Cu ce se-mpovra,

IUminea (cutare) curat,

Luminat,
Ca Maica Precista ce 1-a lasal.

Din radsacina' seca,

De la (cutare) pleca.

Reperei : Se descint'a cu cutitu in sare si se presar pe locul unde

este brinca. 0 parte din sare se inghite de cel bolnav si se repeti vorbele : Cum se topeste sarea de apa', asa sa se topeascsa brinca de la
(curare)".

Cules de Chr. N. Tapu de

la

Gheorghe Cirstoiu, in etate de 68

ani, din corn. Hcai-Vilcea.

Nu intepa,
Nu cutita.
U eu cu cutitu te-oi junghia,
Cu crucea te-oi depa'rta,

Curva brined' indleca,

Pe furca' inaecg,

La Marea Neagra" alerga,

Bistrita trecea,
De la (cutare) se lua.
Brinca brincelor,
Sora ciumelor
Si a bubelor,
Nu intinde,
Nu cuprinde,
Nu umfla;
Nu gimfa,

Cu irna'tura 4e-oi ma'rura,

Cu faimiia te-oi fa'rniia,

De la (cutare) te-oi lua,

In Marea Neagra' te-oi arunca.
Eu te iau,
Tu sa' te iei ;
Eu te mut,
Tu sa' te muti
122

www.dacoromanica.ro

$i sa' iesi de la (cutare)

Din creierii capului,
Din fata obrazului,
Din zgirciul nasului,

Din bosogi,
De subt bosogi,
$i s ramlie (cutare)
Curat,
Luminat,
Ca Maica Precista ce 1-a lasat.

Din inim'a,
De supt

Rerea : Se descinta cu tut cutit, fir de mkura', cu crucea si cu

ia"miie de la boboteaz a. in apa' neinceputa'.
De la Dumitra Ion Mathei, din
Govora-Vilcea.

-Buba cu brinc'a,

Unde dine rosu nu latr.

Buba cu vifor,
Buba' cu &lac,
Buba cu izdat,
Cu vrajmasu amestecat,
Iesi de la (cutare) din cap,
Din ochi, din picioare
$i mai tare de unde-1 doare.
lesi si du-te. unde Cocos nu

Acolo s ezi,
St locuiesti
Si sa' lecuiesti
Unde sint mese intinse,

Cu radii aprinse
$i pahare pline.
St mincati,

St ospkati
Si pe (cutare) ssa-1 uriti,
Sa-1 para'siti
$i sa-1 1sai curat,
Imminat,
Ca Maica Precista ce 1-a rasat.

cinta',

Unde poPa nu toaca,

Uncle oaia nu zbiati,
Unde bowl nu rage,
Unde calla nu necheazI,.

Reteta : Se descint'a cu lemn de alun, ca s fuga' brinca, cu crucea

-si cu cutit ask sau cununat. De regula se desdntsa cu ta'mlie n apsi

sau in rachiu de drojdie si se pune usturoi i sare. Toate acestea se
arnesteca' la un loc in rachiu si se d suferindului sa' bea si se unge la
locul unde este iesifi brinca.

Ce timine din acea apa sau din rachiu se aruna pe mite (pisiti)
sau ciini, repetindu-se de trei ori vorbele :

Mita i dinele s'a vie,

Dar boala (brinca) (cutaruia) ssa nu vie.
123

www.dacoromanica.ro

Alteori apa descintat'i se arund pe un maracine si se zice :

Sa' ramlie brinca pe maracine
5i indara't sa nu mai vie.
De la baba Oprica, din 13:irba
telti-Vilcea.

Tare auzea,
Tare venea,
Pe (cutarita) 11 spala
De brinca,
De buba,
De vifor,
De dalac.
(Cuta'rifl) tipa,
Se vaita.
Maica Precista auzea
Ca ea nu stia cinat
Si dormitat.
Si ele venea
$i cata
Cai de calarie.
Cai de calarie nu gasea,
Sbii de taiere nu gasea.
De ciuda, de amar,

Brinca neagra,
Brinca vinafa,
Brinca cu orbarita,

Brind din iele,

Brind din teapa,
Brinca cu vifor,

Brind cu dalas,
Brind cu izdat,
Brinca brincelor,
Sora ciumelor,
Nu junghia,

Nu cutita
Pin dinti,
Pin m'asele,
Pin gingii,

Pin fata obrazului,

Pin zgirciul nasului.

Iar (cutarifl) tare se vaita,

Tare se olecaia.
Maica Precista,
Maica sfinta Maria

Pe furca indleca,
In fundul marii se arunca.

Reteta: Se descinta cu furca de tors

cuvintele :
Cocoanl mare,
Screme-ite mai tare

si

cu fus

4i

se repeta,_

Porcii in sirat,
Vitele in sat,
Si (cutare) sa se potoleascl
$i s'a se linisteasd

5i f un cocon mare,

Sa urnble calare.
55. se dud la (cutare)
Si sa'-i potoleasca dorul.

$i ssal amlie curat,

Luminat,

Cum se potoleste pasarile la

Ca aurul stricorat,
Ca ziva ce 1-a dat.

cuiburele,

Oamenii in pat,
124

www.dacoromanica.ro

Se mai descinta si in balega de bivolita si se zic cuvintele : Cum

se imoalie balega de iploaie P de roua, asa sa se imoaie durerile din tot
trupul cutaruia".
De la Maria Nita Udroiu, din
RNiori de Vede.

In mari
In vai corobai,

A plecat (cutare)
Pe cale, pe carare ;
Se-ntilni cu brinca n cale,
Brinca neagra,
Brinca rope,
De nouazeci p noua de feluri de
brinca,
Brinca brincelor,
Sora ciumelor.
&Inca pe furca a incalecat,
La Marea Neagra a plecat.
Brinca dupa furca a alunecat,

Acolo s hodineasca,
Acolo s prinzeasca.
5i pe (cutare) sa-1 lase

Curat, luminat,
Ca argintul strecurat,
/n numele Tatalui i Fiului
Sfintului Duh inchinat.
Acolo s stati,
Ci sinteti asteptate
Cu mese intinse,
BrInca n Marea Neagra
Cu pahare pline ;
s-a-necat.
Si mincati,
'Cum se topeste spuma de mare
Sa ospatati,
5i roua de scare,
Pe (cutare) 4 iertati.
Asa sa se powleasca
CI (cutare) nu stie a va culca,
ii oral, durerile,
Ca' (cutare) flU tie a va-scula,
junghiurile,
Ca. (cutare) nu stie a va prinzi,
eapa,
Ca (cutare) nu stie a va odini.
Sagetaturile,
$i sa1 Casati curat, luminat,.
Cutitele,
In numele Tatalui si al Sfintului
Fiorurile de la (cutare).
$i s plece brinca
Duh inchinat.
Reteta : Se descinta cu furca in apa. Apa descintata4 se bea
se uda partea uncle e brinca.
De la Dumitrana Durnitra Stoica,
Rogojelu-Gorj.

Buba bubelor,
Muma ciumelor,
Tu, brinca rosie,
Tu, brinca turcheaza,

Brinca neagra,
Brinca alba,
Brinca turungie,
Brinca cafenie,
125

www.dacoromanica.ro

Tu, brined' albastra,

Tu, brinca verde,
Tu, brinca galbena,

Dup a. mina mea.

Sal v duceti,
Sa alergati,
Sa va-mpacati,
Unde cocos nu cinta,
Unde popa nu toaca,
Unde topor nu taie,
Unde fete mari coade nu

Tu, brinca din ware,

Tu, brinca din ninsoare,
Tu, brinca din mincare,
Tu, brinca din sculare,
Tu, brinca din lovituri,
Tu, brinca din intilnituri,
Tu, brinca din soimane,
Tu, brinca din carare,
Tu, brinca cu soare sec,

impletwer
Unde casa nu se spoiestc.
Acolo v sint paturile,
Acolo va sint halaturile,
Acolo v sint palaturile,
Mese le va sint intinse,

Brind cu izbitura,

Brined' cu vifor,
Brinc a. cu rusita,
Brinca cu izdat,
Brinca cu cai negri,
Brinc a. cu cai albi,
Cu coadele jugravite,
Cu coarnele poleite,
Inchideti usele,
Astupati ferestrile

Cu radii aprinse,
Cu pahare pline,
Sa' mincati,
S'a ospatati,
Sa-mi prinziti,
Sf eed va odiniti,

Iar pe (cutare) sa-1 parasiti

Si sa-1 lasati

Curat, luminat,
Ca argintul eel curat,
Ca orice stricorat,
Ca Maica Precista ce 1-a dat.
Leac de mina mea
Si de Maica Precista

Si scoateti brincele de la (cutare),

Din sale,
Din spinare,
Din ochi,
De supt ochi,
Din falci,
De supt raki,
Din oase,
De supt oase,
Din madulari,
Din suptiori,
Din tite,
Din cosite,
Nu te-ntinde,
Nu cuprinde,
Nu te
Nu te-nfrati.
la-te dupa descintecul meu,
Dupa buruiana ta,

De la GherOina Dumitru Gidea,

din Siceni, Teiedrman.

Pled brinca cu brincoiu ei,

Amindoi intr-o caroaie.
Se-ntilni cu Maica Precista in cale.
Maica Precista ti intreba :

Unde te duoi tu, band, cu

brincoiu n caroaie ?
Ne ducern la (cutare) in cap,
in creieri,

126

www.dacoromanica.ro

S5-1 gimfati,

S5-1 s5get5m,
55-1 junghiem,
S5-1 cutit5m,
55-1 umf15m,
Sa"-1 gimf'5m,

Ci tu, brinc5, s te duci in ale v5i,

In ale colob5i.
Brinca indat5 ce auzea
St asa se minia
Si veni si-si adun5 durerile,
Toate um fl5turile,
Toate junghiurile,
$i le aduna
$i in sac le b5g5,

facem singe si coptur5.

Ind5r5t, brinc5 cu beincom,

Sa'-1

Ca'

de bnde ai plecat,
Maica Precista v bpreste

Si cu glas din cee gl5suieste :

55 nu v5 duceti la (cutare),
Creierii
detunati,
Pe (mare) s5-1 s5getati,
S5-1 junghiati,
S5-1 cutitati,
S'-1 umflati,

Si-n gIrl5 se inec5.

Si pe (cutare) II las5.

Curat,
Lurminat,

Ca argintul strecurat,
Ca Maica Precesta ce 1-a I5sat.

R etetr : Se desciAt5 cW6furca de tors sau un cutit, in Yin, 6tet

si cu usturoi.
De la Maria N5stase, din Romanesti, Gorj. Culese de Chr. N.
Tapu.

Din fata obratului,

Brinc5 alb5,
Brinc5 neagr5,
Brinc5 rosie,
Brinc5 vin5t5,
Brinc5 stacojie,
Brinc5 conabie,
Brinc5 din paie,
Brinc 5. din gunoaie,
Brinc5 din r5ceal5,
Brinc5 din ferbinteaI5,
Brinc5 cu trimes,
Brinc5 cu )Umfl5tur5,
Iesi de la (curare),
Din creierii capului,
Din .zgirciul nasului,

Din seaT5r1iele ochilor,

Din azul-urechilor,
Din vinele gitului,

Din bierile inimei.

A plecat patru sfinti la vin5toare :
Sfintul Gheorghe, sfintul Dumitru,
sfintul Haralambie
$i sfintul Mina.
La vin5toare a plecat
$i nimica n-a vinat,
Numa caii si-a-m5pat.
Nici nu i-a inapat,
Nici nu i-a durut,
Nici n-a obrintit,
127

www.dacoromanica.ro

Nici nu s-a spuzit,

Nici n-a obrintit,
Nici singe n-a curs,
Nici copturl n-a strins.
Asa si pe (cutare)

Soare s-apune,

Soare cu nousazeci si noa de zlri,

Ia-ti zrili,
Ia-ti umflturili,
Ia-vi junghiurili,
Durerile si

Nici ssi nu-1 injunghie,

Nici sa' nu se umfle,
Nici sa' nu se obrinteasca%
Nici singe sa" mi curg,

Brinca neaga de la (cutare).

Cum a ilpune soarele de pe cer,
Asa sa se r5:pudi toate boalili de
la (cutare) !

Nici coptura' s'. nu stringl.

Soare mare,
Soare mic,
Soare apune,

Cu les de Ion Odor de. la P:iuna

Moldoveanca, Buziu.

(ERATOC) UXT lat./60R ETATANXS AD ENIMADD

15

XS

NI
IAD

KA
A'S

TARADN1

OIRcs ET TARADNI
128

www.dacoromanica.ro

Actvickg

Retet2i : Se scrieintocmai pe o bucatg de Mrtie, se unge cu miere

paste care se pune putin piper i foarte putin ardei si se aplia pe partea bolnavsa. In lipssi de miere se pune m1ai nuiat n rachiu de
droldie.

Cu les de Chr. N. Tapu dintr-o

copie de la pr. Gh. Popescu, din
corn.

Runcu,

luata

de

la

pr.

Sandu, decedat in etate de 93 ani

in corn. Gemenea, Dimbovita.
Vezi acest descintec si figura si in
cartea doctorului Ionescu-Buziu,
Medicina familiei.

Neagra',
Brinca'
Gu fulgera'turi,
Fulgeeaturi

Brinca'

Neagra',
Brinca'
Alba',

Capr'a rosie s-a ficut,

In munte ca' s-a suit
$i muntii
Ca' i-a misdrit,
Si muntii
CS s-a surpat,

Din miez de miez

De noapte,
Fulgeraturi
Din reva'rsat de zori,
Fulgera'turi

Din apus,
Fulgeiaturi
Din eisgrit,
Fulgera'turi
Din virtejuri,
Brhica
Cu-nviforaturi.
Cruce-n cer,
Cruce-n pa'mint,
&Inca de noua' ori

Livezili
Le-a-ncurcat,
Apili

S-a turburat,
Pe ruman 1-am curatat.
Din Beleti-Dirnbovita.

&Ina

SS dea-nda'ra't ;
Gruce-n cer,
Cruce-n pa'mint,

Sura

Brina
Muta',

Brinca de ozt ori

Brincsa

S'a dea-nda'rat ;
Cruce-n cer,
Cruce-n panlint,
Brinca de seapte on
Sa' dea-ndarat ;

Schioapa',
Brinca'

Oloaea,
Brinca'
129

www.dacoromanica.ro

Cruce-n cer,
Cruce-n pamint,
Brinca de sease ori
S'd dea-ndarat ;
Cruce-n cer,
Cruce-n pamint,
Brinca de cinci ori
Ssa dea-ndarat ;
Cruce-n cer,
Cruce-n pamint,

De foc
Ai venit,
Eu In car
De foc
Te-am pornit.
Brinca

Brinca de yatru ori

Sa dea-ndarat,

Brosteasca,
Brinca
Buna,

Cerbeased,

Brinca
Serpeasea,
Brinica

Cruce-n cer,
Cruce-n pamint,
Brinca de trei ori
Sa. dea-ndarat ;
Cruce-n cer,
Cruce-n pamint,
Brinca de doua ori
S'a dea-ndarat ;
Cruce-n oer,
Cruce-n pamint,

Sor' de ciuma :

Nu te zgira
Ca broasca,

Nu te lungi

Brinca o data

Ca searpi1i,
searpili se 1ungeste,
Se venineaza,
St umfrd,
$i brinca se zgirceste
$1-mputaza,

dea-ndarat.
Brinea

Face,

Noua pui

Sa.

$i pe (curare) de boale
Ii desface,
Si ramlie (curare)
Curat, luminat,
Ca argintu strecurat,
Ca Maica Precista
In ceas ce 1-a fapt
$i 1-a crestinat,
Cu nici o rana pe trup
Nu 1-a rasat.

aineasca,
Brinca
Porceasea,
Brined
Netoteasea,
Brinca
Ovreiasca,
Brined*

'rurceasca,
Brined
Domneasca,

Din Priboieni, Muscel.

Ct tu esti doamna
M'ari1or
5i stapina

Brinca alba,
Brined neagra,

Tutulor.
Tu-n car
130

www.dacoromanica.ro

Soare apune,
Scare s-apune,
Soare cu noua'zeci i noug de za'ri,

Brina rosie,
Birneg. vinata,
Brinea" stacojie,
Brined' conabie,
Brinc 'd. din pate,

Ia-vi

Ia-ti umfaturile,
Ia-ti junghiurile,
Durerile
$i brinca neagra", de la (cutare)...
Cum sa" r4une soarele de pe cer,
Asa sa" se ripun toate boalele
de la (cutare)...

Brina din gunoale,

&Inca' din raceal,
Brined' din fierbinteaM,
Brinca' cu trimes,
Brinc 5. cu umf1atur'1,

Iesi de la (curare)
Din creierit capului,
Din zgirciul nasului,
Din fara obrazulut,
Din sealfirliele ochilor,
Din auzul urechilor,
Din vinele gitului,
Din b'alerile inimei.
A plecat patru sfirgi la viniitoare :
Sf. George,
Sf. Dumitru,
Sf. Haralambie
$i sf. Mina.

Cules de I. Odor de la Fauna

Moldoveanu, Buziu.

A plecat furca cu brinca.

Furca a venit, dar brinca n-a
mai venit.
Cules de inv. I. Wadulescu, din
corn. Faueti-Maglai, jud. Vilcea

La viditoare a plecat
Si nimica n-a vinat,

Brinc brincats,

Numai caii si-a-ncepat ;

Nici nu i-a intepat,
Nici nu i-a durut,
Nici n-a obrintit,
Nici nu s-a spuzit,

Brnc Inveninaea",
Iesi din creierii capului,
Din zgirciul nasului,
Din fata obrazului.

Nici n-a obrintit,

Nici singe n-a curs,
Nici coptura n-a stains.
Asa siye (cutare)...

Brina cu sgeta'tura",

Nici sa nu-I 'injunghie,

Nici s'a" nu se umfle,
Nici s'ai nu obrintease
Nici singe s nu curg,
Nici coptura s'a' nu strinea'.
Soare mare,
Soare mic,

Cu peria te periai,
Cu cilti te fripsei.
Descintecul de la mine,
Leacul de la Maica Precista.

Brined' cu acritura",

Blinca" cu ceas riu

Brinc'5: de noa feluri,
Cu foc re pirlii,

Cules de inv. Z. Paveiescu, din

corn. Rai, jud. Ia1orn4a.
131

www.dacoromanica.ro

Plec'a (cutarq
13'1 cale, p carare,
Sa-nnilni cu brinca
'N cale,

Cu r'Svase,

S scrie la calgrase.
Nu gsi cal de c'aTa'rie,
Nici arme de vitejie,
Nici Mrtie-n praValie.
P'a." drug indieei
$i-n fus sa"-atgpg
51-n cutit sa junghie ;

Brinca bujorata",
B tin ca-n f i o rat'a .

A plecat brinca cu buba,

Brinca bujorata%
Brinca-nfioratsal,

La pknint a picat

A plecat prin orase

Di la (cutare) din cap.

Nord. De brina se descintg Cu un fus, o cruce, un cuvit i cu Ufl

fir de m'dtmi, k liira de porumb muiata cu apa, cu care apot se leaga
bolnavul la cap. Se mai desdnt

i k over.
De la Sanda lui Zamfir, din Cernisoara, Vilcea. Cu les de Toma
Dragu qi D. Dr'ighicescu.

De 'pubic (dalac)
Domoleste-te,
Potoleste-te,
Cum sa' potoleste

Bub'a" alba%

Bubg neagr,
Bubg verde,
Buba' galbena,
Bub'i rosie,
Bubsa ovreiascg,
Buba porceasa",
BuM. turceasc'&
Buba' romaneasca",
Bubg de nouzeci i nou'd. de

Porcii prin straturi,

Oamenii n paturi,
Asa s'a se potoleas6.
Buba, spurcatul,
Dalacul,
De la (cutare)

Din inisn, din ficati,

Din piciere,

Din mdulere,

feluri,

Din osciorele.
Mufa-te,
Stra'muta'-te.
Du-te-n vai,
Pe lemne, pe pietre,

Tu te rragi,
Eu s te trag,
Dupa limba mea,
Duip'a buruiana ta,

Dup descintecul meu,

Dupa al Maichii Precistii.

Acolo unde po0 nu toac'g,

132

www.dacoromanica.ro

Unde secure nu rgsud,

Unde topor nu tale,
Unde fete mari coada

Acolo ssi vg cqezati,

In trupul (cuta'ruia) sa' nu mai

stati.
Si sa" r5mii ch bobul de mei,

nu-mpleteste,
Unde casa nu se spoieste,
Unde cocas nu cint'i,
Unde dine n-a la'trat,

$i ala a te faci in trei

Si din trup sa" piei.

Iar (curare) &I rInlie

Curat, luminat,
Ca steaua din cer,
Roua din dmp,
Ca ferec4uri1e de argint,

Unde poii n-a moat.

Acolo va sint paturile,
Acolo v`i int halaturile,
Mese-ntinse

Cu fklii aprinse.

Ca Maica Precista ce 1-a fa'cut si

1-a risat.

Acolo s'a. beti,

Acolo s'al mincati,

Reteta : Se descintl cu o cruce, cu timiie, ac, cutit 6sit si cununat, aii", sare si rachiu.
De la Tinca Bilan, din CosteitiVilcea.

Eu In bute te-oi lega (bga),

Cu cercuri de fier te-oi lega,

Bubg alb'a,
Bubg neagrg,
Bub'S turceasca,
Bub'a albastia",

Cercurile or plesni,
Buba s-o risipi
Si s-o duce
In coadele m'Irilor,
In coarnele cerbilor.
Iesi, buba*, si te du,
C4 eu cu mtura te m'a.tur,
Cu crucea te gonesc,

BuLa cu izdat,
Bubg cu dnac,
Nu cuprinde,
Nu Inainde,

Nu intepa,
Nu cutita,
Nu junghia,
Cu cutitu te tai,
Ca: eu ti-ai desdnta tie,
De la (cutare) te pornesc.
De la mine leac oi avea.
Reretel : Se desdntg cu crucea, cu tlmile, ac, outit gLit

i CU-

nunat, ap'S, sare si rachiu.

De la Dumitru Ionitg Neblea,.

din CeaTuia, Rm-Vilcea.

133

www.dacoromanica.ro

Plecat-a (cutare)
Pe cale, pe carare,
Iar la mijloc de cale
Buba 1-a intilnit
Si pe el ca 1-a izbit,
Buba cu sagetkura,
Buba cu pocitura,
Buba cu
Buba alba,
Buba vinafa,
Buba neagra,
Buba cu nou'azeci i noua de
junghiuri,
Buba armeneasca,

Pe scara de aur se scobora,

De mina dreapta-1 lua
intreba :
Ce te p1ini i te
olecaiesti ?

Tar el plingea i suspina:

Piing si ma' olecaiesc
Ca de dimineata m-am sculat,
Pe cale, pe carare am plecat,
Cu buba rea,
Cu dalacu rn-am intilnit.
Maica Precista de.mina dreapta

II lua
Si pe carare dreapta-1 indreptd,
La (cutare) descintatoare II ducea.
Ca. ea cu limba te-o descinta,
Cu mina buba rea ti-o lua,
Cu furn de petec te-o afuma,
Cu tamlia te-o tarniia,
Cu orucea buba ti-o departa,
Cu matura buba ti-o matura.
Si (cutare) raminea
Curat i luminat,
Precum Domnul te-a lasat
In ziva ce te-a nascut.

Buba. jidoveasca,
Buba tiganeasca,
Buba rumaneasca,
Buba tiganeasca, caiasca, oiasca.

(Cutare) s-a plins i s-a vaitat,

Cu lacrarni pina,n pamint,
Cu glasu pina-n cer.
Nimenia nu-1 auzea,
Nimenia nu-1 intreba,
Numai Maica Precista din cer 11
auzea,

Retetri : Descintecul de buba rea

zis i dalacul

de obicei in rachiu de drojdie, cu fir de mtur

se descinta

i cu crucea. Din rachiul descintat gusta bolnavul i cu restul se stropeste La buba.

De la Stanca Resica, din Draganesti, Teleorrnan. Sa se compare

acest descintec cu cel din colectia
d-lui G. Dem. Teodorescu intitulat De buba rea, p. 359, coloa
na I sus.

Fugi, dalace
tmbalate,
De la inima (cutaruia).

Nu umfla,
Nu gimfa,
Nu intepa,

Nu intinde,

Nu cuvita.
Nu intepa cu acele,

Nu cuprincle,
134

www.dacoromanica.ro

Unde dine negru nu lated,

Unde cioban nu chiote,
$i s lai pe (cutare)
Curat,
Luminat,
Ca argintul stricurat,
Ca de Maica Domnului lasat.

Nu umfla cu nucile,
$i iesi de la ,(cutare)
Din inima,
De supt
Din bowgi,
De supt bosogi.
les; si te du

Unde popa nu toacL

&feta : Se desdntg cu cutitu, pistornicu (cruce) si fir ck mIturi,

in ap de izvor i cu ttniie de la boboteaza". Cu apa descintata' se
stropeste buba suferindului i restul din aia se arunca" pe par sau pe
un dine si se repeei vorbele :

Cuun nu poate sta apa in par si

Si cum msftura un'tur4" gunoiul,

Asa s'g se msa'rure toat'a durerea,

se usuca,
Asa sI fug 4.

Junghiurile si cutitele de la
(cutare).
De la Dumitra Ion Matei, din

s'a" se usuce

junghiurile,
Cutitele, d1acu1, izdarul de la
(cutare) ;

Govora-Vilcea.

Unde dine n-alatei.

$i ssi te dud la copiii
Ca ei te-adasa

Plecaia" patruzeci de muieri

Pe patruzeci de drunnui.
Ele jos a sezut,
Focul 1-a g.cut,
Buba la (cutare) a rssa'rit.
impsititeas'i alba,
Imia'ra'teas51 virtea,
Imp`iea'teassi galbera,

Cu mesele Intinse,
Cu paharele pline,
mgninci,
Sf ospgtezi
$i IA (curare) s:4-1 lecuiesti

Imprteas rosie,

Si sa"-1 lasi

Curat,
Luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua din cimp,
Ca Maka sfinta Marie,

Sal iesi de la (cutare) din fata

obrazului,
Din zgirciul nasului,
Din toate Insa.duarile,
Din toate oscioarele,
Si s e duci

Leac sh'-i fie.

Unde poii nu toacg.,

Descintecul al meu
Si leacul lui Dumnezeu.

Unde cocos nu cintsi,

Rereta : Se desenei cu cutitul si cu fir de ma"tura" si se zic la

sfirsirul descintecului i vorbele :
I3q

www.dacoromanica.ro

Junghiurile i durerile de la

Cu cutitul te tai,
De la (cutare) te departai,

(cutare) le depktai.

Te gonii,
Te risipii,

De la

Ilinca Nicolae
Dracani-Teleorman.

Cu mkura te maturai,

Cu greata,
Cu naplaliala,
Cu ameteala,
Cii tlromeala,
Cu moloseala,
Cu piroteala.
Eu te-am descintat,
Eu te-am mlnat

Buba alba,
Suba neagra,
Buba turcheaza,
Buba albastra
Si cu [luau vrajmasesc,
Cu ucigasu,

Cu datatura,
Cu legatura,

Unde popa nu toacg,

Unde fata mare cosifi nu

Cu strigoiu,
Cu moroiu,
Iesi din inim i ficati,
Din plamlni,
Din masele,
Din osciorele,
Din sale,
Din picioare,
Mai cuzind de unde-I doare.
CS eu te-am sorocit cu soroc de

impleteste,
Unde cas`a nu se spoieste,

Unde popg nu ceteste,

Unde topor nu tate,
Unde cocot nu (-luta.
Acolo s palatuiesti,
Pa' (cutare) s4 ursasti.
Acolo s stai s'a penzesti,
SS hodinesti,
PS (cutare) sa-1 urasti.

foc
Ssa.'

Saceanu,

iesi din (cutare) tot din tot,

Reteta Se descinta cu un ac, cu cutit cununat i cu sare in

apa, pe care suferindul o bea

restul se arunca pe gard sau pe un

cline.
De la Maria Preda Comanescu,
Barbateti-Vilcea.

Nu te-ntinde ca searpele,
Nu intepa ca cutitele,
Nu-nghimpa ca acele.

Buba alba,
Buba neagra,
Buba vinata',
Buba turcheaza,
Buba cafenie,
Bub a. din patruzeci i patru de
neamuri de bube,
Buba cu spurcat,

$i s'a pici i s raspici

Ca spuma de mare,
Ca roua de soare,,,
$i sa' iesi din inima,
Din masele,
136

www.dacoromanica.ro

De sub m'sele,
Din nas, de sub nas,

In mun%i scunzi.

Acolo snt livezi verzi,

Cu ape reci,
Casele voastre de veci.

$i sal roe dud

In coarnele cerbilor,
In copitele cailor,

Retetei : Se descinta' cu outit, cu sare i cu apg. Apa rrnasa' se

arunca pe gard si se rostesc cuvintele :
Cum se scull apa duy, gam],
AR sa' se scure i sa fuga' buba
de la (curare).
De la baba Oprica, din

Bg.r135.-

testi-Vilcea.

Pled (cutare) pe cale,

Pe cale, pe drare.

Late,
Sincelate,
Cu alamg suflate.

Se-ntilni cu buba-n cale :

Bub alba,

Te-oi scoate din fkari, din inin

Buba neagei,
Buba bubelor,
Sora ciumelor,
Nu gimfa,
Nu junghia,
Nu inrepa,
Nu facea carnea rea,
Ca eu te-oi impungea,

din bosogil
$i Ga. te duci in copitele oailor,
In coarnele cerbilor,
In coadele mgrilor.
Acolo s coci,
Aoolo sa' rgscoci,
$i pe (curare) sa'-1 lasi

Curat,

Te-oi suipunge

Luminar,
Ca Maica Precista ce 1-a dat.

Cu noua' cache,

Retetet' : Se descina cu cuvitul in miere. Cu mierea se unge la

buba' si se mind' din ea.

la baba Stanca Deconescu,

din S'icelu-Gorj.
De

BuLa alba,

$i cu lucru vra'jma'sesc,
Cu ucigasu,

Bub`a neaga,
Buba' turcheazI,
Buba albastei

Cu dta'tuira,
Cu lega'tura,
137

www.dacoromanica.ro

Unde fatI mare cosita nu

Cu strigoiu,
Cu moroiu,
lesi de la (cutare)
Din ininca,
Din ficati,
Din pramini,
Din unghii,
Din masele,
Din gingii,
Din limbS,
De supt limbS,
Din sale,
Din picioare,
Mai curind de uncle-1 doare.
Ca eu te-am sorocit cu soroc de
foc,
SS iesi din trupu (cutIruia) mot

impleteste,
Uncle po'a' nu chaste,
Unde casa nu se spcneste,
Unde topor nu taie,
Unde cocas nu cinta.
Acolo sa' stai
SS paratuiesti
Si pe (cuvare) sS-1 urCisti.
Acolo sint in coarnele cerbilor
Si in colturile marilor,
Acolo s'int fklii aprinse,
Acolo sint mese intinse.
Acolo s stati sa' prinziti,
SS va' hodiniti
$i pe (cutare)
uriti.
Acolo sa: v opriti,
SI prinziti,
SS hodiniti,
Sa' mincati,

din tot.

iesi cu greata,
Cu ceata,
Cu na'praiala,
Cu ameteala,
Cu tiromeala,
Cu moleseala,
Cu piroteala.
Eu te-am minat
Uncle poia nu toacI.,

5. ospItati
Si pe (cutare) s1-1 rasati
Curat,
Luminat,
Ca argintul stricorat,
Ca de Maica afinta Marie rasat.

Reteta : Se descintI cu un ac, cu cutitul cununat i cu sare. Sarea

o bea cu ap suferindul i restul din ea se aruncI pe un dine si se

zic cuvintele : and o mai veni buba la acest dine, atunci sI mai vie
buba la (cutare), atunci, nici atunci".

De la Maria Preda Comanescu,

din Iffib'atwi-Vilcea.

NouIzeci si noua' de bube,

Nou'azeci i noug de cralaci,
NouIzeci si nousa de brinci,

BubI din culcare,

BubI din sculare,
D-o fi bubI clineasea,

5. nu intindeti,

D-o fi bubI ovreiasa,

SS

SI nu coaceti,

sarI din pintecele trupului !

138

www.dacoromanica.ro

Si (cutare) sa-ramlie curat,

Ca Maica Precista ce 1-a dat.

Sa nu cascati,
Ci veninul din inima (cutaruia)

A-1 mutati,
Reterii : Descintecul, de buba se face cu un cuvit pe dasupra

bubei. n urma se cla bolnavului o ciuperca-- zisa cluperca bubei

ciuperca pucioasa, sau o buruiana nuimita dovlecel, care se aplica

dasupra bubei.

De la

vrajitoarea Simina, din

Gresia, Teleorman.

Cu nouazeci i noua de umfla.turi,

Cu nouazeci i noua de
obribtituri,
Sa' iesi din piele in sare,
Din sare in pamint.
Tu s te topesti
Si sa. te prapadesti
5i pe (cutare) sa-I lecuiesti.

Buba. alba',

Buba neagra,
Buba cu dalacu,
Buba cu izbitura,
Buba cu nouazeci i noua de

feluri de bube,

iesi de la (cutare)
Cu nouazeci i noua de durori,
Cu nouazeci i noua de fiori,
Retetei : Se descinta cu sare tri apa. Cu sare se atinge bUba si se
leapada jos si se rostesc vorbele :
Cum se topeste sarea in apa,
Asa sa se topeasca toata durerea,
Junghiurile i buba de la (cutare).
Sa'

De la baba Neaga Zannfir Gheor-r

ghe, Butculgti, Teleorman.

Nu intinde,
Nu cuprinde,
Nu umfla,
Nu gimfa,
Nu obrinti,
Nu tiromi.
Eu te iau,

Buba alba,
Buba neagra,
Buba. ratareasca,
Buba ovreiasca,
Buba turceasca,
Buba ruseasca,
Buba romaneasca,
Buba de noazeci si nou a. de

Tu s te iei.
Cu crucea te-oi departa,

feluri de bube,
139

www.dacoromanica.ro

Unde cioban nu chioteste.

Unde casa nu se spoieste,
Si pe (cutare) sg-1 lai
Curat,
Luminat,
Ca rnaica ce de sus 1-a Mat.

Cu an'atura te-oi insitura,

Cu cut-1-m te-oi injunghia,

De la (cutare) te-oi lua

Si te-oi departa.
Sa' iesi i s'4 te duci de la (curare),
Uncle dine negru nu latra,
Uncle popa nu toacg,

Rereta : Se descinitg cu outitul, fir de mtur

nenceput

i cu cruce in apI

i cu sare i cu tamiie de la boboteazsa.

De la Duntitra Ion Matei, din
Govora, jud. Vilcea.

Buba ruseasca,

Buba cu Mac,
Bubl cu izdat,

Buba din netoti,

Iesi de la (cutare)
Din oase,
De supt oase,
Din ochi,
De supt ochi,

Buba' cu brinca,
Buba' alba,
Buba neagra,
Buba galbena,
Buba turcheaza,
Butia cafenie,
Buba bubelor,
Buba de vaca,
Bub`a de dine,
Buba de cal,
Buba de porc,

Noukeci

Din inima.,

Din ficati,
Din case,
Maduvoase,

Si te du in coadele marilor,
Caci acolo avevi cu ce va cinsti,

nota de descin6tori,

Toate descinta',
Toate leac au.
Buba oarba,
Buba ovreiasea,
Bub`a turceasca,
Buba tiganeasc'1,

Cu ce va' omeni.

Dar (cutare) n-are cu re te

Nici cu ce te omeni.

Si sa iai pe (cutare) curat

Si luminat,
Ca Maica Precista ce 1-a dat.
n apa cu cutitul i cu pistornicul (crucea).

Rereta: Se desctnt
Cu apa descintata se ucla cel bolnav la locul uncle este buba.
De la

Durnitra Nicolae Ioana

Vaduva, din Monastireni, Vilcea.

140

www.dacoromanica.ro

Bubl bunl,
BubI duke,

Si Va. ducevi n coadele rtfrei,

Unde poil nu toael,

Buba' vinsitg,

Unde fete mari coada nu

Bubsl mistreata,
Bubl' din somn,

Ca slut dota fete

impleteste,

Buhl din sculare,

Buba' din mincare,
Voi, noulzeci i noug de bube,

Cu coada pe spew
Si v-asteapel Cu mese-catinse,
Cu pahare pline,
Sa' mincati,
Sa' ospatati,
Pe (cutare) s14 iertati
$i si-I Mimi curat,
Luminat,

Noukeci i nou'l de najituri,

Sa' iesiti de la (cutare) din popu
nasului,
Din creierii capului,
Din zerciul nasului,
Din inima.,
Din ficati,

Cum Dunmezeu I-a risat.

Refetel : Se descintl ou un cutit pe locul unde este buba si se

atinge cu nitici sare.

De la baba Nasa, n etate de

peste 85 ani,
Teleorman.

Tu, bubl de cal,

Tu, buhl de vaca,
Tu, buba' de capil,
Tu, buba de oaie,

Unde slcure n-o tala,

In ilduri

Pe supt bururi,
Unde clinii n-o latra
Si popl n-o toca,
Fael mare nu s-o pieptana.
Cum nu poate popa sluji sfinta

Tu, bub a. de purcea,

Tu, bubl de c'kea,

Tu, buba' veninafl,
Tu, bubsi de scroafl turbata',
Tu, bubl trupeasel,
Tu, bubl netoteasel,

nil cruce i flra' tarnlie,

leturghie

Asa sa' nu te lipesti de (cutare) ;

Cum se potoleste vintul
Si pamintul,
Copiii mici n beg'anele,

Tu, bubl boiereasca',

Tu, buba' rucareascl,
Tu, bubsa tiglneasel.,

Eu te mut,

Boieri man n pflpomele,

Tu sa" te muti,
S'a

din Alexandria,

Plsa'rele pe la cuiburele,
Asa sa se potoleascl buba din
oasele (cuelruia)

te duci la fetele lui

Ler-iMparat,

Unde cocos nu cinta',

141

www.dacoromanica.ro

Si (cutare) sa' rmtie curat,

Ca soarele ra'ssarit,
luminat,
Ca busuiocul Inflorit.
Ca argintul stricurat,
Reteta : Se descint a. de trei ori, repetindu-se versurile de mai sus.
Se descintsi cu crucea, culit i sare in aid.% Apa descintat Y. o bea cel
sderind si se unge cu ea unde este buba.
Restul din apa deseintafa: se arunei pe o mita' sau cline si
se zic vorbele Cind o mai scri sau grsai, sau deseinta si ea'veaua asta,
atunci sa' mai vie buba la (cutare). Buba pe ea.mint a venit, ye OmInt

sa se intoarca ; pe pamint a venit, pe supt pamint sa s duca."

De la baba Rada $ovilgau, din

com. Valea cu Apa, Gorj.

Si iesi de la (cutare)
Cu toate junghiurile,
Oa toat4 culitek,
Cu toate durerile,
Cu toate obrintelile
Si eu toate r'acelele,
Si te du-n funchil marei,
La r'adacina copacului,
La fata-impIratului,
Ca' fataimpsaratului te-asteapta
Cu mese-ntinse,
Cu fa'clii aprinse,
Cu pahare pline,

Buba' burial

$i mai buna',
Buba' duke,
Bub a'. de noA feluri de bube ;
Buba al&a,

Buba neap-a;
Buba' verde,
Buba vIngts,
Buba turcheaza,
Bub`a rosie,

Buba' albastr,
Nu te-ntinde,
Nu te prinde,
Nu ca ghimpele-nghimpa,
Nu ca urziea urzica,
Nu ca searpele-nvenina,
Nu ea broasca te umfla.
Reteta : Se descInta"

Sa' mineavi,
Sa' ospa'tati,

Pe (cutare)
'in

sa-1 iertavi.

cicoare sau prune uscate si

locul unde este buba.

De la

se pun pe

Marica Petri5or, Roioride-Vede.

Tu, bubg veninata,

Tu, buba din bere,

Tu, buba- Wasicat4,

Tu, bub a'. din mincare,

142

www.dacoromanica.ro

Uncle fata mare coada nu

Tu, buba din odina,

Tu, buba' din lAtaia vintului,
Tu, buba din boarea pamintului,
Sa iesi de la (cutare)

impleteste,
Unde cline nu latra",
Undo cioban nu chioteste,
Unde oaie nu zbiara,
Uncle secure nu e,
Miros de tamlie.
Acolo sa l'acuiti,
Sa va odiniti,
Pe (cutare) sa-1 parasiti
$i sa-1 Iasavi curat
Luminat,

Din inima',

Din trupul lui,

Din toate inchieturile,
Sa: iesi si s1 te duci

In vinturi mari.
Eu te iau si te duc
In vinturi mari,

Peste munte,
Ca argintul stricurat,
Uncle papa nu toaca,
Ca Maica Precista ce 1-a dat.
Repeat' : Se descinta in usturoi, rachiu, cu un cutit si fir de
matura.
De la Maria Ngstase, din Romanesti, Gorj.

Buba cu dalacu topsicat,

Ruba cu dalacu basicat,
Iesi de la (cutare)
Din os in came,
Din came in piele,

Buba alba:,

Buba neagra,
Buba rosie,
Buba turcheaza%

Buba veninata,
Buba topsicatI,
Buba bubelov,
Sora ciumelor,
Buba sor' cu dalacul,
Buba sor' cu dalacu negru,
Buba sor' cu dalacu vinat,
Buba sor' cu dalacu rosu,
Buba cu dalacu veninat,

Din rinia

In osinza.
$i (cutare) sa ramlie
Curat,
Luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua din cimp,
Ca Maica Precista ce 1-a fa'cut.

Reteta : Se descinta qi sare in apa'. Apa se bea si se stropeste

la buba si se zic cuvintele :
Cum se topeste sarea-n apa,
Asa sa se topeasca buba, dalacul de la (cutare).
De la baba Manea Matei, in etate
85 de ani, din Rosiori-de-Vede.

Culese de Chr. N. Tapu.

143

www.dacoromanica.ro

Tai cioroii, tai moroii, tai inima

Stu, bubg. albg,

Stu, bubg neagrg,
Stu, bubg. btindg,

de vidrg,

Tai cruce luminoasg, tai genuche

de urs,
Pe un cImp mare rosu, trei vaci
maci rosii,
Tgri pe trei cai roii, acleN arat
idat,
Iad necurat.

Stu, bubg paraticg,

Stu, bubg albastrg,
Stu, bubg porceascg,
Stu, bubg oiascg,
Stu, buba pasgrilor,
Stu, buba clineascg., nougzeci

noug,
Stu, hubg turceascg,
Stu, bubg letineascg,
Stu, bubg romaneascg,
Stu, bubg strbeascg,
Stu, bubg netnteascg,
Nougzeci i noug de bube surori,
De ciume nu te-Intinde,
Nu coprinde
Cite-o fatg de arie.
Nu fulgera,
Nu sggeta,
Fugi din piele,
De sub piele,
Din mgduva osului
5i din rontu nasului.
Cum nu poate capul de tocos
La cap de urs,
Cap de MS
La cap de cocos,
Asa sg. nu poti i tu sg. stai
In trupul (cutgrui)...
Du-te in cozile mgrilor,
Uncle cocosul nit cIntg,
Unde popa nu face leturghie,
SI rgmiie (cutare) curat, 1uminat,
Strecurat ca argintul,
Cum Maica Precista 1-a lgsat.,

Tu, bubg pripitg

Cu nougzeci i noug de junghiuri,
Nu junghia,
Nu cutita,
Nu intinde ca sarpele,
Nu umfla ca broasca.
Tu, bubg pripitg, s iesi de la
(cutare)

Din rinzg,
Din plgmini,
Din zgirciul nasului,
Din fata obrazului.
Culese de inv. I. Radulescu, din
corn. Pausesti-Maglasi, jud. Vilcea.

Fugi, bubg-mputitg,
Bubg clocitg,
Bubg zglezitg,
Bubg veninatg,
Bubg toxgratg,
Bubg cu fiori,
Bubg cu rgcori,
Bubg cu eiumg,
Buba bubelor,
Sora ciumelor ;

Cu les de inv. G. Giurumescu, din

corn. Ruptura, Mehedinti.
144

www.dacoromanica.ro

Sora ciumii sa" fii,

Cu (curare) s'4 nu fii.

duice-Va-ti
In cmunti

Carunti,
Ca' v-asteaptg Ler-Imiirat
Cu radii aprinse

Odes de la Aspriva Patru Mazilu,

din Ciresu, Vilcea.

Buba' veninat`a,
Buba" cutitata,

Si cu mese-ntinse.
Acolo vsa e berea,
Acolo rrancarea,
Acolo cina,
Aeolo hodina ;
Acolo s va-ntindeti,
Acolo sa' cuprindeti ;
Acolo sa' cuthati,
Acolo sa' sagetati,

Nu puia,
Nu cutIta,

Acolo s fAerati ;

Psi (cutare) sa-1 rasati

Nu te-ntinde ca serpe1e,
Nu te umfla ca broaste1e ;
Nu cuprinde,

Curat, lumina%
Ca Maica Precesta
Ce 1-a rasat.
Fugiti,
Cal cu usnnoi
Nr4 usturai,
Cu eamile

Fugi, buba galbina,

Bubsi verde,
Buba. turcheaza",

Buba de nouazeci i noua' de

feluri de bubsi

Nu te face buba ra.

Fugi, buba oii,
Buba caprii,
Buba vacii,
Buba calului,
Buba porcului.
Fugi, buba dobitoacelor,
Buba dihanii1or,
Buba pas'ari1or,
Fugi, buba bubelor.
$i duce-Va-ti
Unde-ti gasi
Nou'a hambare cu bucate,
Noua' buti cu rachiu,
C-acolo aveti ce minca,
Aveti ce bea,
Aveti ice chioti,
Aveti ce veseli ;
La (curare) n-aveti ce bea,
N-aveti ce minca,
N-aveti ce chioti,
N-aveti ce veseli.

Nra

Cu crucea
VS-nchinai,

Gu matura
Va' ma*turai,

De capu (cuta:ruia) v deiartai.

De la Maria lui Din I iganu, din
Ciresu, jud. Vilcea.

Buba: alba%

Buba' ga1bida,
Bubai nirungie,
Buba. cafenie,

Buba bubelor,
Sora ciumelor,
Iesi din inima (cuta'.ruia).
145

www.dacoromanica.ro

Nu umfla,
Nu gimfa,
$i te du in zacaturne vacilor

Cu dalacu,
Cu izbitoriu,
Cu lipitoriu,
Cu leu,
Cu koaica,
Cu zmeu,
Cu zmeoaica,
Cu moroi,
Cu moroaica,
Cu srrigoi,
Cu strigoaica.
Pa (cutare)-11uara,
In pamlnt 11 aruncara,
Oasele-i farimara,

$i in rimaturile sporcilor,
Ca-n inirrna (cutaruia)
N-ai bere sa bei,
N-ai 1acas sa facuiesti,
N-ai hodina sa te hodinesti.
Iesi si piei,
Raspiei.
Buba cu dalac,
Buba cu vivor,
Buba cu soare,
Bub'a cu nouazec.i si noua de

feluri de buba,

Plingind 11 lasara
5i fugira.

Iesi si piei,
Raspiei
Cum piere roua de soare,
Ca spuma de mare,
Ca cenusa zburatoare,
Iqi i piei,
Raspiei,
Uncle vaca te-a pascut,
Peste drumuri te-a pierdut,
$i unde pore a rimat,
Peste drumuri te-a-ngropat,
$i (outare) a ramas
Curat, luminat,
Ca Maica Domnului din cer
Ce 1-a lasat.
Cules de la Stana
Stroiesti, jud. Vilcea.

Bob,

La un porn mare sezura,

Mese pusara,
Beura,
Voia de (cutare)-si fa,cura.

Maica Maria, sfinta Maria,

Auzi pa (curare) rIpind.
Ce tipi si te vaiti, (curare) ?
0, doamna mea,
Tip si ma vait
Ca azi-dimineara m-am sculat,
Pa. carare am apucat,
Cu nouazeci si nota de feluri de
bube

'N cale rn-am Inti1nit :

Cu buba bubelor,
Cu sora ciumelor,
Cu izdatu,
Cu dalacu,
Cu izbitoriu,
Cu lipitoriu,
Cu leu,
Cu leoaica,
Cu zmeu,

din

Pled (cutare),
Pa cale, pa carare,
Sa-nti1ni cu nouazeci si ma' de
feluri de bube
'N cale :
Sa-nri1ni cu izdatu,

Cu zmeoaid,
Cu moroi,
146

www.dacoromanica.ro

Di la Maica sfinta Marie

$i mai virtos
Di la Domnu Hiristos [sicj.

Cu moroaica,
Cu strigoi,
Cu stngoaica ;
Pa sus ma luara,

in pamint m aruncara,

Cules de la Mindr Fratru Mazilu,

din Ciresu, jud. Vilcea.

Oasele-mi farimara,

Plingind m lasara
$i i dusara la acel porn,
Bind
Si ospavind,

Buba alba,
Buba neagra,
Buba turungie,
Buba visinie,
Buba cafenie,
Buba din nouazeci i noua de
neamuri de bube,
SI iesi di la (curare),
SI te duci
In coadele rnarilor,
In coarnele ciutelor,
Unde oaie nu zbiara,
Unde cocos nu cinta,

Voia de mine facind.

Doamna Maria-ncaleca
Si-n vazduh s ardica,
Deasupra kr sa rasa,
Mese le le farima,
Vasa le le prisaci

$i-i rindui
Sa se duca
In marginea rnarilor,
In scorburile muntilor,
Uncle slut lacasurile kr.
Unde om n-a cakat,
Unde cline n-a latrat,
Unde cocos n-a cintat_
Fugiti,
Pieriti
$i raspieriti,
Diavoli IndraciTi,
Cum piere roua de scare
$i spurna de mare,
CI eu sint descintatoare
Si Maica Precesta lecuitoare.
Ieu va mut,
Va stramut,

Unde dine nu latra ;

Acolo sI lacuiesti,
Acolo s te pglatuiesti,

Di la (cutare) sa te parasesn.
Cules de la Constantin Chiciu.

din Turcesti, jtcl. Vilcea.

Tu, buba clocita,

Buba zaletita,
Buba stiuta,
Buba nedovedita,
Buba toxacata,
Buba. veninata,
Buba cu izbituri,
Buba cu umflaturi,
Buba din nouazeci 5i noua de

Sa vi mutati,
Sa v strarnutati,
Ca dup a. biserica v ocolii
Cu doisprece sfinti apostoli,
Cu tatniie
Si cu sfinta levurghie ;
Leac sa fie

Buba cu izdat,
Diavol impelitat ;
147

www.dacoromanica.ro

feluri de bube,

Buba: alba%

Nu face came ra.

Bub'a neagia",
BuYal gaibira' [sic],

Iei

$i te du ;

Buba' turungie,
BuYi cafenie,
Buba bubelor,
Sora ciumelor,

Un' te-oi trage,

Sa' te vagi ;
Un' te-oi mina,
Sa" te duci ;
Du-te-n virfu muntilor,
In coadele marilar,
La fetele-mp'iratilor,
Ca. te-asteaptl

Nu cutita,
Nu s'a"geta,

Nu ooace,
Nu rs4.scoace,

Nu face came ra,

Cu mese-ntinse,

Ca" ieu te-oi goni,

Te-oi dudui,

Cu fklii aprinse,

Cu cutitu te-oi

Cu livezi verzi,
Cu izvoare reci.

It2adacini1e ti le-oi ska,

De virf te-oi aylleca,

Ci (cutare)

Iesi,

Cuibu i 1-oi farima,

Ciinilor te-oi da,
Ciinii te-o minca.
Iesi din inima (cuaruia),
Ca' cu crucea te-oi inchina,

N-are mese-ntinse,

Nici fklii aprinse,

Nici livezi verzi,
Nici izvoare reci.
De n-ai iesi
$i n-ai pleca,
Cu cutitu te-oi tala,

Cu ma'roura te-oi ma'tura,

De trupu (cutruia) te-oi deprta.

Cu les

Cu crucea te-oi apka,

11.scracine1e ti le-oi ska.

de la Maria Nicolae Du-

m'anoiu, Turcesti, jud. Vilcea.

Virfu ti s-o apleca.

Leac s'a-i fie (cutkuia)

De la mina mea,
De gura mea
Si di la Maica Precesta.

Iesi, buba', di la (cutare) ;

Bubsa

alba,

Bub'a neagra',
Bub'a" tutunie,
Buba-anfa*gitoare,

Cules de la Sanda lui Zamfir,

din Cernisoara, jud. Vilcea.

Buba-nseatoare,
Nu-ntapa,
Nu cutita,
Nu-ncorda,
Nu venina ;

BuLa cu dalac,
Bubsi cu izdat,
Bubsa cu nouzeci i noua'

Bub. cu Mac,

Nu cutitareti,
Nu jurghiareti,

de feluri de buba',

BuLa cu izdat,
148

www.dacoromanica.ro

Si l'sayi p (cutare)

Ca Maica Precesta

Stricurat, luminat,
Ca argintu stricurat,

and a n'iscut,
Fa' ea nimic n-a avut.

Nota. Se descina cu o cruce, ott un cutit j cu un fir de ma'turki

in dreptul inimii, sau se d escintg in ap, pe care o bea bolnavul. Se
mai descintN cu curcea la stomac, sau cu un cuvit ala'mat, ori cu un
cNrbune stins, la inim4".

De la Patru Stoica Gogu,

din
Stroiesti, jud. Vilcea. Culese de

Toma Dragu si D. Draghicescu.

NoUlzeci i nota
De bube rele,

Si de p1mint c 1-ai dat,

Trupu i-ai zdruncinat...
De-i fi din miez de miez
De noapte,
De-i fi din reVa'rsat
De zori,
De-i fi
Din apus,
De-i fi

Nousa:zeci i nou'al

De bube-n vintre...
A bubi,
Buba"

Oiasea',
Bu Val

Ca'preasa
Bubi

Din r-Ss'irit,

Tig'ineaseL

Netoteasc,

Eu te descint,
5i te sp'fbnint,

BubI

Sn'

Buba'

Ovreiasea.,

fugi,
S'a te deia'rtezi,

Bub'al

Sa' rNmiie

TurceascN,

(Cutare)

Bubsa

Curat,
Luminat,
Ca argintu strecurat.

Donmeas6:,

doamra mare,
atn cartu esti
de foc ai venit,

Spre oameni te-ai rapustit

Si pe (cutare) te-ai aruncat

Cu les de C. Radulescu-Codin, din

Priboieni-Muscel.
149

www.dacoromanica.ro

De bubd neagrii
Voi, noua feti.mari, unde

M-am pomenit [sic] pe

va &anti. i v5.-mpodobiti,
La sfInta ruga' sa' pornati,

Gras

pe crare,

cu noua' matun ?

i frumoas'a.

La jumItate de cale
M-am pomenit cu toate boalele.
Pe toate le-am poftit la mas,
Numai pe basica cea rea
n-am poftit-o.
Bica cea rea s-a supa'rat
5i-n creierii capului s-o vIrit,
In fata obrazului s-o asezat.

Nu ma'turati sfinta ruga'.

sfintele altare,
Ci maturati buba neagra' de la
(cutare).

Am fkut o masa' mare

Cu nousa vaci grase i ?lona'

buti de vin
Si am chemat toate bubile
bubitele.

Numa pe buba asta

n-am chemat-o,
Iar ea de ciuda.' i de mIhnire r r
0 ss-rit In sus, o chicat,

Chei, buba' neagra', de sete,

De foame, de potca.
Cu les de inv. I. Mironescu, din

ICa'xIkina i-o secat.

corn. Tazlau, jud. Neannt.

Cu les de inv. I. Iordachescu, din

corn. Crisresti, jud. Botosani.

De bubei rea
Nu te Inginfa ca broasca,
Nu te lungi ca searpele.
Iesi cu mate junghiurile, cu
toate fiorile.
SI iesi din fata lui (cutare)
Din zerciul nasului,
Din fata obrazului,
Din inirna, din plarmlni.
Sa' ramlie (cutare) curat, luminat,
Ca argintul strecurat,
Ca Maica Precista care I-a rasat.

S-a suit Maim Precista

Intr-un vIrf de deal
Si-a juchit un cal
$i-a chemat toate bubele
Si toate buboaiele,
$i buba cea rea n-a chemat-o,
$i ea s-a-nciudat
Si s-a Infocat
$i din ra'acin'a a secat.
Cu:es de inv. I. Mano1escu, din
corn. Taz1au, jud. Nearnt.

Bub'a rea, nu junghia, nu cutita,

de 'inv. I. Radulescu, din

corn. Pausesti-Mag1asi, jud. Vilcea.
Cu lcs

Eu te trag, tu sa' te trap.

150

www.dacoromanica.ro

De bube dulci
arstaneasa avrameasa
Intinde masa de matase.

Trig, trig, buba duke,

Mincasi vinerea i miercurea
cu du1ce,
Si de yirf te aplecasi,
Radacina t-o uscasi.

Toate bubele chemase ;

Numai bubele (cutaruia) nu
le chemase.
Foarte ru ele se miniase,
Din virf se uscase,
Din radacina secase...
Las' sa fie, sa nu fie,
Plata babii s tie.

Cules de *inv. I. Trandafirescu din

corn.

dinti.

Sisestii-de-Jos, jud. Mehe-

Cules de inv. I. It5clu1escu, din

corm Pausesti-M'iglasi, jud. Vilcea.

Ele rau se miniase,

De virf s-aplecase,
Din radacini secase.
Tinde masa' de matase ;
Sa. ramlie (cutare)
Toate bubele chemase,
Curat,
Numai pe tale dulci nu
Luminat,
le chemase.
Cum Maica Precista 1-a lasat.
Reperd : Se descinta cu balega ide vaca, atingindu-se bubele dulci,
Naga',
Cirtaneava,

apoi se ususca balega la cowl casei, zicindu-se cuvintele : Cum se

usuca balega de soare i de fum, asa sa se usuce bubele de la (cutare)".

Cules de Chr. N. Tapu de la

Ioana Calniceanu, Costegi, Vilce:

De ceas rau
Din
Din
Din
Din
Din
Din
Din

Ceas rau cu sagitaturl,

Ceas iaiu de sparet,
Iesi din creierii capului,
Din pumnii obrazului,
Din cap, di sub cap,
Din ochi, di supt ochi,
Din dini, di supt din%i,

maseli, di supt maseli,

git, de supt git,
chiept, de supt chiept,
inimi, di supt inimi,
rorunchi, di supt rorunchi,
maci, di supt mavi,
cap, din cheli,

151

www.dacoromanica.ro

Din tgti-ncheieturili.
Eu tot rgul cu mina 1-oi mItura,

$i te chirgi,
De nu poci sta
'N scaunik mele
De vaietile tele ?
Maid. Mgrie,
Sfintg Mgrie,
Tip si ang vait,

Cu grebla 1-oi grebla,

5i-n Marea Neagrg 1-oi arunca.
Acolo sg chiari, sg. rgschiari,
Ca moua de soare si spuma
de nagri,
Ca soarele-n senin. Amin.

a plecai pg cale,
Pg cgrare,
$i rng-ntilnii

Cu les de Inv. I. Iorachescu din

corn. Cristesti, Botosani.

Cu sgl ceas rgui

In oale,
Trgsnind,
Plesnind,
Toate usile cgtind.
Toate usile le-a ggsit incuiete,
Numai usa mea

A plecat (cutare)
Pg cale, pg cgrare,
S-a-ntilnit cu gl oeas rgu
In cale,
Trgsnind,
Plesnind,

A gash-0 descuiaa
$i fereastra destupatg.
Pa' fereastrg a intrat
$i rn-a ggsit
Adurmit,

Toam usile &grind.

Toate wile le-a ggsit incuiete,

Nurnai usa (cutgruia)
A ggsit-o descuiatg
5i fereastra destupatg.
Pg. fereastrg a intrat,
Pg (cutare) 1-a ggsit
Adurmit,
Adurmit.

Aduritnit.

Capu i 1-a turburat.

Maica Precesta a alergat
$i 1-a-ntrebat :
Ce ti-e, (cutare),

Mina-n gurg mi-a bggat,

De Arunchi rn-a apucat,
Capu mi 1-a turburat.
Tad, (cutare),
Nu chirgi,
Nu tipui,
Ca' Maica Precesta,
Cu (cutare) descintgtoare,
Cu usturoi
Le-o ustura,

De te tipui

Cu tganlie

Mina-n gurg i-a Loggat,

De rgrunchi 1-a apucat,

152

www.dacoromanica.ro

Leac ,sa-ti fie

De gura mea,
De mina mea,
$i de Ma Ica Precesta.

Le-o

Cu pieptenu
Le-o desclesta

$i p foc le-o arunca.

Nora. De l ceas rat; se descinfa cu un piepten in unt, usturoi

pisat i ta"miie. Cu amestecul acesta de usturoi, unt i eimile se trage

trunchiul i timplele bolnavului.
Cules de Toma Dragu i D. Dr5ghicescu, de la Sanda lui Zamfir,
din Cernioara, jud. Vilcea.

De constipafie
Trei d drumu la aii",

Nou'a" fete la fintia la Jordan,

Trei ncuie, tret descuie,

Ca ssa izvorasa'.
Cules de inv. C. Ciuperca,
corn. Mastacan, jud. Neamv.

din

De cui
Cuiule blestematule,

Iesi de la (outare)

De oi fi din frig,

Din inim,

Din czut,

Din boase,
Din smut,
$i s te usuci ca cornul
Care nu face poame.

Din Melnik,
Din r'iceala",
Din rtiromeala%

Din ameteala",

Reteta : Acest descintec se repea de notia' ori de femeia care

trage pe cel bolnav de cui.
Cules de Chr. N. Tapu de

la

Maria Radu Stoichif5, din Salcia,

Teleorman.
153

www.dacoromanica.ro

De cutit
De pus cutitul
Tu, cutite cununate,
Tu cu dracu
frate.
Sb. umbli din sat in sat,

Eu pe tine te-am minat,

In pintecele (cutrui) te-am ba'gat.
Din toate oasele 1-am adunat,
in creieaii capului
Cutitul i 1-am bhat.
Pe cel ce a furat

Sa" ggscIti p2a1 d-a furat.

Sa'-1 trintesti,
Sa'-1 snopesti,
Singe pe gura' sg verse.

chinuiasca,
Ori sa'-1 pra'padeascg.
Sa'-1

Eu te sorocesc pe capul celui

care a furat.
Ref-eta : Acest descintec se face cu un cutit cununat, al cgrui virf
se inmoaie in seu de bou sau de cal plesnit naomentan. Cutitul astfel
preparat se infige in grindg, in pragul easel sau in pa'mint.
De la vralitoarea Simina, din Gresia, Teleurman.

Cutit aramar,

Ii pr41desc.

Pla'selat,

Sa' te yIn prin ra'runchi,

Prin inima%
Prin ficati.

Nu te incind,
Nu te aprind pe tine,
Ci incind
Si aprind inima (cutruia).

Sa'-1 intepi,
Sa'-1 injunghii,
Sa'-1 bolesti,
Sa'-1 pra'pa'desti.

11 umflu,
/1 gimfu,

Ii bolesc,

Nota : Se descinta' cu cutitul de n oug ori pe zi, i ziva si noaptea. Se ia cutitul si se incinde in foc i dupg fiecare rostire a vorbelor
de sus se infige in pa'rnint dupg usa'. Dupa' ce se rkeste, iara'si se baga'
in foc si se incinde din nou si se repet iari cuvintele de mai sus.
Cind se infige cutitul In iimint se zic vorbele :

Nu infig cutitul ascutit in *lint,

Ciii infig in inima cuta'ruia,
In pla'tniniii lui, in cap, in picere etc.
De la Masa Petru Skeanu, din
Rovinari-Gorj.

N. Tapu.
154

www.dacoromanica.ro

Culese

de

Chr.

Cu noukeei i nota'

Tu cuvit,

De noua on cununat,

De seouri

le-am retezat,

Cline

Turbat,

De noukeci i noa

Sarpe
Veninat,

De feluri
De feluri
De coase
Te-am cosit,

Sarpe mare te-ai fkut

Si ai yenit
Din coada. plesnind
Si suierind,
Pe (cutare)

Cu noukeci i nou
De sulivi
Te-am invepat...

L-ai incolkit

Tu, dine
Turbat,
Necurat,

Cu coada,
L-ai impleticit
Cu gura,

Intunecat,
Necurat,

L-ai vocnit,

Iar eu,
Clue turbat,
Necurat,

Impelivat,

Sa iesi de la (cutare),
De uncle te-ai ba"gat,

Ca cu noukeci i nou'g

linpelivat,

Cu sgetatura
Te-am sgetat,
Cu crucea

De sulive
Te-am stigpuns,
Din trupu (cutsaruia)
Te-am rapus...

Lui Dumnezeu
Te-am depsartat,
Tu
Cu un cuvit
Ai t'alat,

De-i fi din miez de miez

De noapte,
De-i fi
Din reVIrsatul zorilor,
De-i fi
Din rsasrit,
De-i fi
Din apus,

Eu cu noukeci i nousi
De feluri
De feluri
De ra'tisuri,

Te-am talat,
Si cu noukeci
De feluri
De feluri
De virfuri

Sa' iesi, sa' fugi,

Csi cu nou'azed si itou

i nousa"

De sa'gevi

Te-am sa"getat,

Cu crucea lui Dumnezeu

Te-am depa'rtat,

Te-am invepat,

Cu nouzeci i notfa"

Cu noukeci i noUg

De seceri
"Te-am secerat,

De rugi
Te-am ba'tut,
155

www.dacoromanica.ro

In grija Maichii Precestii

Te-am gonit...
De-i fi de cineva mimes :
De la suratsi

Dat

$i la'sat...

De la cumnata%
De la striinsa,
De la vecina",

Din Priboieni, Muscel. Cules de

C. R5du1escu-Codin.

De la care stiu,
De la care nu stiu
De cine-i fi trimes...
...Ca apuca (cutare)

Tu cutit alamat,
Tu cutit sincelat,
Tu fl-te ckac impelitat.
Eu te bat

Pe cale,

Pe arare,

$i te rsazbart ;

Si s-a intilnit
Cu un cutit mare
'N cale,
Cu un virf
Imbontit,

Eu te orinduiesc
Si te sorocesc ;

Tu ssi te bati,
Sa" rizbati,
La (cutare)-n inima
5i-n ficati.

Cu atis
Ascutit,
Din el

De la Maria Nicolae Durdinoiu,

Turcesti, Vilcea. Cules de Toma
Dragu si D. Drgghicescu.

VaPsii

De foc
Lasind,
$i eu m-am apuoat
De 1-am descintat

Cutit cu d-Ii rIi,

Cu noua'zeci i noua" de nigi,

Cu cl-ai din iele,

L-am Vitut
Si-n mare 1-am aruncat,

Cutit din minoare,

Din culcare,
Din ostenealL

Cu siigeti
L-aan sagetat,
Cu crucea lui Dumnezeu

Din fierbinteala%

Cutit ou nouzeci i noua'

de sagetaturi,
Cutit cu nouazeci i noua'
de intimpinaturi,
Cutit Cu nouazeci i nou .
de oeasuri rele,

L-am deiirtat,

Dupa' tot trupu (cuea.ruia)

L-am curatat,
5i pe (cutare)
Curat
L-am lgsat,
Si a ra'mas (cutare)

Cutit cu nouazeci si noUa

Curat,
Luminat,
Ca argintu strecurat,

Cutit din balele necunatului,

Cutit pus de fermecatoare,
Prepus.

de vinturi rurbate,

156

www.dacoromanica.ro

Fermeckoarea n-a stiut s'i

te cneasa",
In trupul (cutkuia)

Sai si r4"sai.

Cum se ra'spindeste rgspintiile,

Asa .s. se ra'spindeasa toate
boalele
Si cusitul de la (cutare).

Sa" te nimereasca".
Iesi,

Piei
$i rs-Ispiei,

De la Pauna lui Moldoveanu, din

Buzau. Cules de I. Odor.

In Pg.mint

Cutite din iele

Cusite din Sfintele,
Milostivele,
M-a izbit,
M-a pocit,
Cusite in furca pieptului
Mi-a-nfipt.
Venisi, Soimanelor,
Soimanilor,

S'alii ilnsbiete.
Venisi de-mi luasi
Boala ce mi-asi dat,
$i mi-aducesi
Skt:itatea ce mi-asi luat.
$i risasi-ma'.

Curat, luminat
Ca lumina ceriului,
Ca soare

Venisi

and easare,

De-mi luasi din piept :

Ca cimpu

Cusite
Ascusite,
Undrele,
Slincele,
Ace-nsaPosete,

and infloare.
De la Maria Nicolae Dumanoiu,
din Turcesti,

Vilcea.

Cules

de

Toma Dragu si D. Draghicescu.

De intors cutitul
Cine a pus cusitu a'sta la (cutare),

Daa 1-a dat c-o mina%

Eu II Intorc cu doua' ;
Daca' I-a dat cu douL
Eu il intorc cu trei etc.
Dacs 1-a dat cu noua",
Eu il intorc cu zece.
Din zece
Nu mai trece.

Nes'Srat,

Nepiperat,
Neardeiat,
Neusturoiat ?
Eu 'II intorc legat,
Ferecat,

La usa cui 1-a dat.

157

www.dacoromanica.ro

La foc,
S-o dai pe foc.
Pe ea nebunia s-o gaseasca,
Orbta s-o gaseasca,
Trupul i-1 necajeasca,
Boala s-o indestuleasca,
Trupul (cutaruia) sa. se t4ureacca
De boala, de cutitele, de

fac briul colac,

Vircolac,

Sa-i tamer cutitele n cai de olac

La casa cui le-a dat.
Hais, bolovan baltat,
SI duca cutitele la care i-a dat.
Daca o gasi-o pe drum stind,
Sau la foc sezind,
La masa mincind,
Sau la vorba stind,
Sau in pat,
S-o dai su' pat,

junghiurile de lucru vrajrnasesL,

Iar (custare) s ramiie

Curat i luminat,
Ca Maica Precista ce 1-a lat.
Rereta : Se descina cu o cruce, un cutit i tamlie tin apa. Se bea
apa i ce ramine se azvirla in foc sau in apa curgkoare st se fepeta
cuvintele:
Nu ma spal de gras, de frumos,
St m-am spalat de lucru
vrajmawsc,
Dupa trupul meu,

Picioarele mele.

Tu, cutit cummat,

Tu, cutit alamat,
Tu, oink plasalat,
Tu, cutit simcelat
Si de dracu singerat.
Voi, nouazeci i noua de outite :
De la fina,

Eu te-ntorc cu noua.
Ea te-a pus cu noua,
Eu te-ntorc cu zece.
Din zece nu mai trece.
Ea te-a trimes colac,
Eu re trimet vircolac,
In cai de olac,
La casa cui te-a dat !
Te trimet in cai de zmei,
in coadele rnarilor,
In coarnele ciutelor,
Uncle popa nu toaca,
Unde cocos nu dinta,
Unde bivol nu racneste,

De la Tinca Paha, din .Costeti,

Vilcea.

De la vecinsa,

De la drac,
De la.dracoaica,
Sa iesi din trupul (cutaruia).

Ei te-a pus cu un cutit neascutit,

Eu te intorc cu un cutit ascutit,
Din creierii capului,
Dm zgirciul nasului,
Din ficati,
Din bojoci,
Din plamlni.
Ea te-a pus cu doua,

Unde casa nu se spoieiste,

Uncle fata mare cosita nu

knpIeteste.

Cl (cutare) nu srie a te odihni,

A te prinzi
158

www.dacoromanica.ro

$i a te cina.
$i s`a te duci acolo,
C`a te-adasa
Si te-asteapea
Cu mese-ntinse,
Cu faclii aprinse,

Ssi

mincati,

Ssa

ospa'tati,

Pe (cutare) sa-1 iertati

Si s'a-1 lasati curat, luminat,
Ca steaua din cer,
Ca poala Maicii Domnului.

Cu pahare pline,

Reteta : Se descina cu un cutit cununat si se bag lu ilminit

dupa usa ; daca cutitul rugineste se zice ca are leac cel bolnav. and
cutitul se infige in iamint duia usg se zic cuvintele : Cum se aliva"neste si se potoleste tot.' dupa usa, asa sa se potoleasa toate cutitele
si

junghiurile de la (cutare)".
De la vrajitoarea Ioana Malda-

ianca, Ro4iori-de-Vede. Culese de

Chr. N. Tapu.

Voi, cutite puse,

Cutite-aduse,
Cutite dra'cesti,
Cutite dievolesti,
Cutite din iele,
Cutite din miazsa-zi,

Eu v`i-ntorc cu sapte ;
Cite v-a pus

V-a us cu sapte,
Eu va-ntorc cu opt ;
Cin' v-a pus
V-a us cu opt,
Eu va-ntorc cu noua ;

Cin' v-a pus

V-a pus cu unu,
Eu v ntorc Cu doua ;
Cin' v-a pus

Cin v-a pus

V-a us cu noua,
Eu va-ntorc cu zece...
Crapi, drace,
N-ai ce face,
Ca din zece
Nu mai trece.

V-a pus cu doua,

Eu vsa-ntorc cu trei ;

Cin' v-a pus

V-a pus cu trei,
Eu va-ntorc cu patru ;
Cin' v-a pus
V-a pus cu patru,

Eu v scad,
Va' rascad,

Va' mut,
Vsa stramut.
Ardeiate,
Piperate,

Eu va"-ntorc cu cinci ;

an' v-a pus

V-a pus cu cinci,

Eu Va-ntorc cu sase ;

Cu virf
5i-ndesate,
In soroc de foc,

Cin' v-a pus

V-a pus cu sase,
159

www.dacoromanica.ro

Sa nu stati in loc,

Si la mine-n sat

Cu eu va. orincluiesc
Si va' sorocesc
Si-1 lung
Si-n lat,

La a de v-o fi dat.
De la Maria Nicolae Dumanoiu,
din Turcesti,

Vilcea.

Cu les

de

Toma Dragu si D. Draghicescu.

De luat cutitul
Cutit cu
Cu d-al din iele,
Cutit din mincare,
Din culcare,
Din osteneala,
Din fierbinteala,
Cutit cu nouazeci i noua
de sa:geaturi,
Cutit cu nouazeci i nousa
de intimpinaturi,
Cutit cu nouazeci i nada

Guth pus, de fermecatoare

prepus,
Fermecatoarea n-a sriut s te
caleasca',

In trupu cutaruia sal te

nimereasca.
Iesi, piei si raspiei,
In pamint sai si rasai,
Curn se raspindeste raspintiile
Asa sa se rispindeasca toate
bolile i cutitu de la (cutare).

de ceasuri rele,
Cutit cu nousazeci i noua

De la cocoana Leanca, soacra

preotului Ioni, Ploiesti. Cu les de
Ion Odor.

de vinturi turbate,
Cutit din boalele necuratului,

Cutit cununat,

Acolo va sint intinse

Mese cu fclii aprinse,
Cu pahare pline.
Sa-mi mincati,
Sn. ospatati,
Pe (cutare) sa"-1 parasiti,
Sa-tl rasati,
Sa-1 oropsiti.
Cu mina dreapea v luai,

In nici o slujba nu te-am balgat,

Dar acuma te-am mmnat
Sa' iei toate durerile,
Junghiurile i cutitele de la
(cutare)
Din inima, din fica4i,
Din oscioare
Si mai rau de uncle-1 doare.
Iesi, cutit, i s te dud
Unde popa nu toaca,

Cu crucea v inchinai,
Cu cutitu
Si v-am trimes de la (cutare)

Unde topor nu tale,

Unde fete maxi coada nu

In coadele marilor,
In coarnele cerbilor.

impleteste,
Unde casa nu se spoieste.
160

www.dacoromanica.ro

Rcteta: Se desclna cu o. frigare : Cu frigare 11 intepai, cu ta11 aprmsei 5i-1 depa'rtai in coadele * mrtlor".
Se baga frigarea repede dupk' uss si se scoate, i daa e ruginiii, se
zice c a avut cutit.
mlia 11 ta'rnhai, cu focul

De la Leanca Gheorghe

Rilea,

Fadi-Vilcea.

Sfintul Ion auzea,

Cutivul de la (cutare) 11 lua,
La hatarele cimpului 11 trimetea,
Pe nou'a tigani, Re nota tura si
pe noua ovret 11 punea,
Ca'ci nu slut in lege cu noi.
Leacurile le striga,

Maica Precista cu (cutare) pleca,

Cu cutitele se Intilnea,

Pe de incl'art le da,
Ceasul M bun 11 striga,
Leacurile le aducea,

Pe (cutare) le scutura.
De dureri, de junghiuri i cmit
Pe (cutare) ti ta'nisiduia.
oal

Pe (cutare) 11 eamaduia.

Retetii : Se descint'a: cu tm fir de mtur'i" 1n ap adunatsi hi

nou de la fintIna de unde bea cel bolnav de cutit. Cu aceasel

apa', adunat hi trei dimineti : lunea, miercurea i vinerea, se minjeste

cel bolnav peste tot corpul si se spun cuvintele :
Fugi, outite,
De la (cutare) te-am del:anat.
Ascutite,

De la vrajitoarea Simina, din Gre-

Ca' cu mItura te-am m5turat,

sia, Teleorman.

Descintecul meu,
Leacu lui Dumenezeu.

Ii fa'cui briul colac

5i-1 trimesei in cai de olac,
La casa cui 1-o fi dat.
DeA) fi moart'l In groapa',
De-o fi vie,

De-o fi la (cutiare) cutit din ale

sfinte,

Sa"-si adua' atninte

Leacul s i-1 dea,
Boala ssi i-o ia.
De-o fi din zile gresite,
De-o fi din, vint,

Pe casa ei, pe trupu ei de azi.

1nainte sa' se pule.

Si pe (cutare) 11 las curat,

luminat,
Ca Maica Precista VAsat.
Cum intoarce plugul toate teile,
toate meile,

De supt vint,
De-o fi din vro Intilnitura",

De-o fi din vro flatura",

* In edilia de baza.: coarnele. (N. ed.)

161

www.dacoromanica.ro

Asa intorc lu (cutare) cuvitele

Leac din mina mea,

Leac din gura. mea,
Leac din sfinta Msarie,

Si-1 las curat, luminat,

Ca argintui stricurat,
Ca aurul suflat,

Leac de la Dumnezeu s4 fie !

Ca de Maira Precista Fasat.
Repeal' : Se descinfa' cu cytitul in al:a neInceput i cu busuioc.
De la Falala P. S5:ceanu, din Rovinari-Gorj.

Tu, curit lat,

Impaselat
$i cununat,

Ce te jMui, (curare) ?
Pling i m j'aluiesc

Dar ast4'-sear'a iti dau o slujb

mare,
Sa" scori junghiurile de la (cutare)

Cutite1e,

Din miini,
Din pla'mini,
Din picioare,
Din oscioare,

Great-a,

Mai virros de unde4 doare,

Cu ctnitul le-a falat,

In Marea Neagea le-a aruncat,
La finrina lui Adam,

Ca mi-a venit junghiurile,

Sherile,
Sfirseala,
Amereala.

Du-te la vra'jitoarea (curare)

Sa" ti le taie cu cutitul.

Din creierii capuslui,

Din fara obrazului,
Din zgirciul nasului,
Cu firsala,
Cu amereala,
Cu greava,
Cu neputerea,
Cu trinda'veata,
Cu moloseala.
Plinge (curare) si se olecaleste

La fetele lui Fsalcan,

Unde cocos nu &lea,
Unde clinele nu latra",
Secure nu taie.

Cum se potolea vintul

Si iAmintul,
Copiii mici in leOnele,
Boieri mari ri pripsa'mele,
Asa sa' se potoleasei junghiurile,
cutitele de la (curare),
Iar (cutare) sa' rmtic curat,
Luminat.
Ca sreaua din cer,
Ca roua din cimp,
Ca fagul de miere,

Cu glas mare pin-n cer,

Cu lacra'mile
Ornint.
Maica Damnului din cer auzi
Tipa'turi
$i valtsituri,

Pe scaei de argint se scoborh

Ce plingi,
162

www.dacoromanica.ro

Ca aluatul n elpistere,
Ca busuiocu n grldidl

Leac din mina mea,

Din limba mea,
De la Maica Precista.

Si nuerea in .stupina.

Reteta' : Se descinfl cu cutit cununat i cu crucea n ail.

De la Maria Nicolae

din Valea cu Apa*, Gorj.

De durere de meisele
A plecat (cutare)
Pe cale, pe ckare,

Toale bune, arme bune,

Si el nu le-a dat.
Ele rslu s-a miniat,

in cale.
Viforul cu viforoaica
A intrat i s-a incuibat la (cutare)
In creiedi capului,
In rontul nasuhd

Toate pe fura, pe mesteau

$i pe cutit a incllecat,

S-a intilnit cu vifcrul cel mare

Toate-n mare s-a-necat ;

Furca, mesteclul i cutitul au
venit,

$i in dintii i in rnkelele lui

Ele-n mare s-au impktit.

A cicut moarsl de nflcinat

Si 4aifi de r4nit,

Cules de inv. I. Trandafirescu,

Din
i mlselele le-a pelfuit.
S-a cerut la el

din corn. Sisestii-de-Jos, jud. Mehedirni.

De vivor
Minn,

Vivor invivorat,

Cuibu ti 1-oi

In m`lsele a (cutare) bkpt.

vivor invivorat,

Din mlsele te-oi depsirta,

Pa' (cutare) 1-oi vindeca.

Diavol impelitat,
Nu te aciva,
Nu junghia,
Nu ticura,
Nu turbura.

De la Maria Nicolae Durn5noiu,

din Turcesti, Vilcea.

Fugi, vivor invivorat,

Nu umbla in trdiselele (cuelruia)

ildlcinile
Ti le-oi ska,
Iesi,

163

www.dacoromanica.ro

Ca un cline turbat ;
Nu urla a morile,
Nu c'atsi ca cotofenile,
Nu odcai ca broastele,
Ca-n maselele (cutaruia)

Si piei,

Cum piere roua de .soare,

Ca spuma de mare,
Ca cenusa zbudtoare.

N-ai 1ca s lacuiesti,

Nici hodida sa' hodinesti.

De la Stana Bob, din Stroiesti,

Iesi

jud. Vilcea.

Eu cu sare 1-am skat,

Cu cutitu 1-am tocat,
Cu mkura 1-am mkurat
Si-n .mare 1-am aruncat,
Di la (cutare) din cap,

A plecat (cutare)

Pa' cale, p ckare,

cu vivoru

'N cale ;
Vivor alb,
Vivor negru,
Vivor galbin,
Vivor Cu scare sk,
Vivor de nouazeci i noua de

Sa' aibsa leac.

la Sanda lui Za.rnifir,

Cernisoara, Vilcea.
De

feluri de vivor.

ViVor cu buba',
Vivor cu brincg,

din

Nu umfla,
Nu gimfa,
Nu face came ra.
Eu te mut,

Vivor cu izbituri,

Vivor cu sketkuri,
Vivor cu izbealsa',

Tu sa' te anuti ;

Vivor cu poceala%

Eu te dudui,
Nu izbi,
Tu s'a fugi.
Nu poci,
Nora. De vivor (durere de masele) se desctnt
(moare de sare) cu care se cratesoe gura. Se descmnt

n ap cu sare
n sare, in praf
de pusca, n dtei de usturoi, sau in amtie, pe care bolnavul le baga'
in ma'seaua scorburoasa. Unele femei descnt n sare cu fier rosu,

miercurea i vinerea, fiind zile de post.

De la Ilina lui IoneatA, din Cernisoara, jud. Vilcea. Culese de
Torna Dragu si D. Drighicescu.
164

www.dacoromanica.ro

De deochi
Amin, amin,
Descinvecul meu sa fie deplin !
Deochiul sa' fie peste munte,

De-o fi deocheat de iarba,

Deseintecul pone frunte.

Cine a rimnit la (cutare)

De-o fi deocheat de ape,

Sa se usuce ;

Iarba sa' se pirleasca,

sece vadurile,
Sa-i ramIie pietrile.
Sa"-i

A plesnit.

De-o fi deocheat de \int,

Sa se duca ea un sfint.

De-o fi deocheat de fata mare,

pice cositele,
Sa-i plesneasca iltele ;
Sa"-i

Iar (cutare) s ramiie

Curat, luminat,
Ca Maim Precista ce 1-a lasat.

De-o fi deocheat de voinic,

Sa-i plesneasca boasele,

Sa-i cure piskii ;

De-o fi deocheat de padure,
Retete : Se descInta cu apa

Leac si de inqua mea

5i de la Maica Precista.
busuioc si se zice la sfirsitul des-

dintecului cuvintele :

Cum sta busuiocu verde in

Asa sa fie veRel i sanatos

(cutare)

gradina

5i fagurii plini de miere in

Ca un trandafir frumos !

stupma,

De la Piuna Dumitrascu, Pesteana de Sus-God.

Sa"-i cada cositele,
Ssi ramlna cheala,

Fugi deochi
Dintre ochi,
Din frunte,

riza toata iumea,

Toata multirnea
5i toata suflania.
De-o fi deocheat de fata mare,
Sati plesneasca ochii,
Sa-i curga urdorile,
Sa"

Da-te peste munte (de la cutare).

De-o fi deocheat de voinic,
Sa-i crape boasele,
curga pisatul.
caza. chica,

Sa"-i

riza toata lumea,

Toafa suflania.
De-o fi deocheat de fomeie,
Sa i e umfle titele,
Sa-i curga laptele,
moara copilul de foame.

Sa.-1 cada eositele,

Sa-i plesneasca vitae,
Sb riza toata lumea de ea.

Sa*

Iar (cutare) s rmie curat

$i luminat
Ca de Maka Precista dat.
165

www.dacoromanica.ro

Reteta : Se desdnta cu ramura de salcie verde in apa, in care

se sting trei carbuni

menesc in

pentru oele trei,.,nume de deochetori ce se po-

desdntec. Cu apa desciatata se stropeste cel deochiat pe

gusta de trei ori din ea. Restul de ap e arunca pe parii

frunte i
de la gard sau pe un dine.

De la Dumitra Nicolae Vaduva,

Minastireni-Vilcea. Culese de Chr.
N. TaPu.

De-o fi deocheat de fata mare,

cada cositele,

Picatura pica,
Piatra se despica,
SI plesneasca ochii cui a deocheat
pe (cutare).
De-o fi deocheat de barbat, sa-i
plesneasca boasele,
Sa-i curga matele.
De-o fi deocheat de femeie, sa-i
plesneasca titele,
SI-i curga laptele, sI-i moara
copilul de foame.

Sa-i rmie hircele.

De-o fi deocheat de scare,
piara razele ;
De-o fi deocheat de vint,
Sa-i plesneasca calul ;
De-o fi deocheat de apa,
sece vinele.

De la mine descintecul,
De da Dumnezeu leacul.

Reteta : Se sufla de trei ori in fata obrazului si se repeta

vorbele de mai sus.
Cules de Ion Ionescu de la o
baba din

Cucuteni-Dimboviya.

Sa se mire mic si mare

Cum s-a mirat de (cutare).
De-o fi deocheat de vint
SI stea in loc.
Sa se mire si mic si mare,
Cum s-a mirat de (cutare) ;
De-o fi deocheat de fata mare,
SI-i caza cosita,
Sa-i crape pelita,
cada genele i sprincenele,
SI-i ylesneasca ochii,
SI ramlie oarba,

Cu sufletul am suflat,
De deochete pe (cutare) 1-am
scapat,
Cu Iiimba am desdntat,
De deochete 1-am curatat.
De-o fi deocheat (cutare) de
strigoi,
Ochii sI-i plesneasca,
Deochetele de la (cutare) sa se
raspindeasca.
De-o fi deocheat de soave,
pieie razele,
166

www.dacoromanica.ro

Clinciul a plesnit,
Deocheatul a fugit
Si (curare) a r'lmas curat,

Sa se mire toael lumea,

Cum s-a mirat de (cutare) ;
De-o fi deocheat de fomeie,

lumina t,

Sa'-i plesneasa vive1e,

Ca steaua din cer,

Ca roua din cimp,
Ca paala Maicii Precistii.
Descintecul de la mine,
Leacul de la Maica Precista.

5.-i cure laptele,

S5.-i moara' copilul de foame.
Pa'sarica' a11;a: in coadl,
Sari ici, sari colea,
De colea-n clinci.

Reteta : Se descinfl cu fir de busuioc sau cu craca' de salcie in

ail neincepuel. Apa descintata' se bea si se sroropeste pe frunte cel
deocheat si se zic cuvintele :
Stropii au sarit,
Deocheatul de la (cutare) a fugit.

Restul din apa descintael se aruncl pe un cline sau pe par de

gard.
De la Tudora Nae Dobrica., Roiori de Vede.

Sa'-i plesneasca vhele,

Fugi deochetuti,
Fugi p1esnitur5.,

Sa-i curga laptele,

Fugi izbituil

Sa'-i moar g. copilul de foame.

Sa.-i coacl vivele,

Sg-i pice coadele,

Cine a rimnit
A plesnit,
In munte s-a suit.
end s-o deochea muntele de
inalt
$i drumul de lat,
Atunci sl se mai deoache (cutare),

Sa rida' lumea de ea ;
De-o fi deocheat de voinic,
Sa-i coacl boasele,
Sa-i cure pisatu1 ;
De-o fi deocheat de femeie.

Ca argintul stricurat,
Ca Maica Precista ce 1-a rlsat.

Din creierii capului,

Din gogoase1e ochior,
Din zgirciul nasului,
Din fava obra.zului.
De-o fi deocheat de fata' mare,

Atunci, nicil atunci.

St sa rarnlie (cutare) curat,
luminat,

Reteta. : Se descina in ail cu un fir de busuioc.

De la Catrina Ioana Scurtu, Urdarii-de-Sus, Gorj.
167

www.dacoromanica.ro

Se ia un fus de tors si se spune :

Fugi daochi
Dintre ochi.
Dad fi daocheat cla voinic,
Crape pisatii ;
Dad fi da femeie,
Sa-i crepe
Sa-i plinga pruncu de foame !
Fugi daochi
Dintre ochi.
Df unde ai venit,
D-acolo s te duci,
Cu mincaturi,

Cum s-a potolit vintu

Si pamintu
5i ploaia din cer,
Focu din cuptor,

Cu apucaturi de inima,
Cu ceas rau.
Fugi, fugi,
Sa te dud.
Doamne, da-le leacu
Si eu desointecu !

Cules de Ion Odor de la Sandu

Potcovaru, din Valeni-Prahova.

Si se compare acest descintec cu

cel din colectia

d-lui G. Dem.

Teodorescu, p. 369 jos, coloanele

I i II.

Din oreierii capului,

Din fata obrazului lu (cutare),
Din zirciu nasului,
Dintr-o suta doua de oase,
Sa se topeasca toata daochetura !

Potoleasca daochiu sagetat,

Timpinat,

Reteta : Se iau trei carbuni i sa pun in apa neinceputa.

Daca se intimpla ca arunci carbunii ea se lase la fund, atunci
omul e daocheat. Dupa ce bolnavul bea de trei ori din aya descintata, se mai spala la cap, pe ochi, inima, etc., si apoi dupa ce scoate

carbunii arunca apa pe un dine, si acesta daca se scutura, atunci e

semn c bolnavului i trece ; daca nu, nu-i trece. Carbunii apoi se
arunca in raspintii, semn ca i deochiul s fug

i sa se imprastie, cum

$.e irnprastie carbunii.

Cules de Chr. N. Tapu de

la

I. Opr4an din Valeni-Prahova.

Pasarica alba,
Codalba,
In sus zburasi,
In nori intrasi,

Norii pe piatra pica

Si piatra crapa.

Crapa-i-ar ochii in cap cui a

daocheat pe (cutare).
Avusei o gainuse ciuse,
0 smulsei,

0 scursei,
Noua galetusi de lapte umplusei.
168

www.dacoromanica.ro

Ma dusei in tirg si strigai,

Cine auzi
Si surzi,
Cine bau
Crapa.
Crapa-i-ar ochii-n patru
Cui a deocheat pe (cutare) !
De-o fi deocheat de om, sa-i
crape boasele ;
De-o fi deocheat de fomeie, sa-i
crape titele,
Sa-i cure laptele,
Sa-i moara copilu de foame.
De-o fi deocheat de fata mare,
Sa-i cada paru,
Sa fie de risu fetilor ;
De-o fi deocheat de flacau,
Sa-i cada dintii,
S-i CUM balele,
Sa fie de risu baietilor ;
De-o fi deocheat de codru,
Sa-i cada frunza ;
Daca-o fi deocheat de pamint,
Sa-i arza iiarba ;
Daca-o fi deocheat de vint,
Sa-i cada aripile.
Sa ramlie (cutare) curat, luminat,
Ca argintu stricurat,
Cum Maica Precista 1-a lasat
$i nasi-sau 1-a botezat !

Deocheturile se facura in noua,

De la (curare) din creierii capului,
Din baierile inimii.
Fugi deochi
Din patru ochi,
Ca eu te-oi sufla
Si te-oi departa de la (cutare).
De-o fi deocheat (cutare) de soare,
Sa-i pieie razele,
Sa se mire si mic s i mare,
Cum s-a mirat de (cutare),
Daca-o fi deocheat de -Vint,
Sa pieie dupa pamint,
Sa-i caza calul si sa moara,
Sa se mire si mic si mare,
Cum s-a mirat de (cutare) ;
Daca-o fi deocheat de voinic,
Sal ramlie de nimic,
Sag plesneasca boasele,
Sa-i cure pisatul,
Sa se mire tot satul,
Sa se mire si mic si mare,
Cum s-a mirat de (cutare) ;
De-o fi deocheat de flacau,
Sa-i caza chica,
Sa ramile de nimica,
Sa. ramiie chel,

Sa se mire si mic si mare,

Cum s-a trnirat de (cutare).
Daca-o fi deocheat de fomeie,
Sa-i crape titele,
Sa-i curga laptele,
Sa-i moara copilul de foarne,
Sa se mire i. mic si mare,
Gum s-a mirat de (cutare) ;
De-o fi cleocheat de fata mare,
Sa-i caza cosita,
Sa-i pieie pielita,
Sa se mire si mic si mare,
Cum s-a mirat de (cutare).
De-o fi deocheat de pasarele,

Cules de I. Ionescu de la CaYa1t4a. N. Popescu din corn. BogaiiDirnboviva.

Pasarica albisoara,
Sus zburasi,
Cu norii te-amestecasi,
jos piatea picasi.
Pratra se facu In doua,
169

www.dacoromanica.ro

D-o fi deocheat de vint,

Sn-i cazI penele,

Sa-i piaie
Ssa i se astupe gaurele ;
D-o fi din soare, sa-i caza' razele ;
D-o fi din garduri, sn-i caza
proptelile ;
D-o fi din barbar, ssa-i crape
boasele,
Sa'-i curga' pisatu, s ramlie de

Sa-i ramiie tuleiele,

S'a se mire si mic si mare,
Cum s-a mirat de (curare) ;
De-o fi deocheat de gard,
Sa-i cada proptelele,
Sa-i cure nuielele,
Sa se mire si mic si mare,
Cum s-a mirat de (curare).
Fugi deochi cu patru ochi,
Doi
Ca si noi.
Sa treci ca vintul,
Ca esti greu ca pamintul.
Mic sa' stel,
Indark s dai.
Sa te dud.
Unde cocos nu cint`a,
Unde popai nu toaca,
Unde fete mari coada nu
impletestt,
Unde casa nu se spoieste,
5i pe (curare) sa-4 parasesti
$i sa'-1 1ai curat
$i luminat,
Ca argintul strecurat,
Ca din oer Maica Precista ce 1-a

risul lumii,
Cum a ramas (curare) ;
D-o fi deocheat de muiere,
Sa-i crape titele,
Sn-i curga iaptele, sa-i moara fiul,
Sal eamtie de risul lurnii,
Cum a ralmas (curare) ;

De-o fi deocheat de fata mare,

Sa-i caza' cositele,
S5-i crape ealdiele,
S'a ramlie de ris ca (cutare).
Eu de deochi am descintat,

De deochi te-am curatat.

Semintele au incoltit,
La tidacina merilor le-am
ingropar..

Iar strigoaica cu strigoiul ii

sorooesc

l'asat !

La cei doi copaci minunati.

Acolo se-ntilnea strigoaica cu

De la Oprica G. Diaconu i Ioana Gheorghe Nicolae din 135rba"testi-Vilcea. 55: se compare acest
descintec cu cel din colectia d-lui

G. Dem. Teodorescu,

strigoiu,.
Muma-Vadurii cu p'aduroiu,
Mamornita cu mamornitoiu.
Muma-Fadurii o desdntam,
In coarnele vacilor 0 trimeteam,

p. 370

371.

Pe (curare) '11 tsamacluiam,

Mamornita n cocinele porcilor o

Pasarica gVbenusa,
In nori crescusi i jos cazusi.
Piatra plesnea
$i strigoaiele de la (curare) iesea.

bagam,
Strigoaica in lemne si pietre o
soroceant
170

www.dacoromanica.ro

Si pe (cutare) II lasam curat,

Ca argintul strecurat,
luminat,
Ca de Maica Preoista curat si
luminat !
Ca steaua din cer,
Ca roua din cimp,
Ref-eta : La copiii mici se desoin ta cu caita, in yin, in care se

pune seminte de mar, de par, etc. La vite se descinta in apa si tarite,

pe care k da spre mincare.

De

la vralitoarea

Sign,Ma,

din

Gresia-Telorman. Culese de Chr.

N. Tapu.

Pasarica alba,
Codalba,
Calca-n cer,
Calca-n pamint,
Calca-n piatra
Nestemata.
De-i fi deocheat de fata,
Sa-i crape titele,
Sa-i cure laptele ;
De-i fi de baiat,
Sa-i crape boasele,
Sa-i cure pisatul,
Sa se mire satul,
Cum s-a mirat el de (cutare),
De 1-a deocheat.

Lumina%

Ca aurul strecurat,
Ca maica ce 11-a lasat.

Maid sfinta, ne rugam

Si ne-nchinam
Sa ne dai sanatate buna
$i inima buna,

Sa pazesti leacul de la tine

Si descintecul de la mine.
Maica sfinta Marie
Se dete jos din cer
Pe scara
De ceara
Si lua pe (cutare)
Si-1 spala

Si-1 duse la riul lui Iordan

Din Diosti-Romanali.

$i-1 spala
Si-1 curata
De deochetoroaica,
De moroaica,

Pasarica alba,
Codalba,
Pica din ochii deochetorilor,
Moroilor,
Strigoilor,
Pica-n piatra,
Piatra crapa-n douasprezece.
St se tamaduia
.$1 ramine curat,

De Muma-Padurii,
De groaznica lumii.
Tu, strigoaico,
Tu, moroaico,
Tu, Muma-Padurii,
Fugi de la (cutare),
Fugi, departeaza-te,
Ca Maica sfinta ne auzi tipind
171

www.dacoromanica.ro

N-ai vazut
De cind ai sezut,
Pe deochetoarea cu deochetoroiul,
Frigura cu friguroiul,
Muma-Padurii cu paduroiul,
Striga cu strigoiul,
Bintuiala cu bintuitoroiul
$i metricia cu metricioiul ?
N-am vazut,
N-am auzit.
Iar plecai pe-o cale,
Pe-o carare,
Mg dusei pida la 'al mar mare.
Buna ziva, mar mare !
Multumesou-ti dumitale !
N-ai vazut,
De cind ai sezut,
Pe deochetoarea cu deochetoroiul,
Frigura cu friguroiul,
Muma-Padurii cu paduroiul,
Striga cu strigoiul,
Bintuiala cu bintuitoroiul
$i metricia cu metricioiul ?
Le-am vazut
Si le-am auzit,
Uite-le colo la al par mare

$i ne luara:

$i ne dusera
La riul lui Iordan
5i ne curati
51. ne &nu
Cu sanatate buna
5i cu inima buna.
Cum e busuiocul tn gradina,
Asa (cutare) sa fie

at o fi,
at o trai.

Daca-o fi deocheat de femeie

Sa-i crape titele,
Sa-i cure laptele,
Sati cada cositele,
Sa-i crape pielea,
Sa-t plesneasca fierea.
Din Dozqti-Vilcea.

MS dusei pe-o cale,

Pe-o cIrate,

Mf-nntilnii ca 51 soc mare :

Rtma ziva, soc mare !

Multumescu-ti dumitale !

N-ai vazut
De cind ai sezut
Pe deochetoare cu deochetoroiul,
Pe frigura cu friguroiul,
Muma-Padurii cu paduroiul,
Striga u strigoiul,
Bintuiala cu bintuitoroiul
Si metricia cu metricioiul ?
N-am vazut, n-am auzit.
lar plecai pe-o cale,
Pe-o carare,
Ma' dusei pina la al par mare.
Buda ziva, par mare !

Au taiat un sinjen de lemne

5i au facut un foc mare,
$i au luat inima lui (cutare),,
$i au pus-o in frigare,
51 frig

s.,

St maninca.

Alearga, maica sfinta Marie,.

De ia inima lui (cutare)
Din mlinile lor,
$i ia-o din frigare
$i plamadeste-o
Cum se plamade trei ciuoituri *
de virfuri de varz:1,,

Multumescu-ti dumitale !
* In original : ciuituri. (N. ed)
172

www.dacoromanica.ro

Cum se plaidade trei ciupituri

din vIrfurile mugurilor,
Ca mierea in stupida,
Si cum se plamadeste aluatul de
piine,
Asa s'a se plIrdade inima lui
(cutire).
De cum se potole

Pasari le pe cuib,
Asa s'a se potole dupa' inima lui
(cutare)
Striga cu strigoird,
Moroaica cu moroiul,
Deochetoarea cu deochetoroiul,
Metricia cu metricioiul,

Muma-Padurii cu iaduroiul,
Frigura cu friguroiul.

Oi le in staul,
Caprele-n staul,
Porcii-n cocin'a,
Gainile in culcus,
Caii-n grajd,
Boii

Asa sa' se potole dupsi inima lui

(cutare).
Amin,
Amin !
Descintec de la mine,
Leacul de la Maica Domnului.

i bivolii n bordeie,

Omul acas.a,

Retete : Se repeta acest descintec de trei ori ; cel bolnav pune

lingura la brin. Se face un amestec de trei ciupituri de virfuri de

varzsa, trei ciupituri de virfuri de muguri de salcie, miere i aluat. Se

amestea acestea cind se zice descintecul. Din acest amestec se ia

de trei ori dimineata, de trei ori la amiazi si de trei ori seara cu un

surcel, asa ca din aceste lukuri s'a se ispr'aveasea amestecul.

Din Vladimir-Gorj.
Ilie Constantinescu.

Apuca (cutare)
Pe cale, pe ckare,
Se intilni cu Maica Precista in

Culese

de

De noa.zeci i noda de strigoaice,

De nouazeci i noua oameni cu
patru ochi.
Cum piere spuma de mare
$i roua de scare,

cale.
(Cutare) se olecaia,
Sc vaita i plingea.
Maica Precista 11 auzi,
Pe scar'a de aur scoborl,
La (cutare) csa veni,
De mina dreapea-1 la,
In apa snare il arunca'
Si-1 scutura de toate boalele lui
De nodazeci i nodi de neamuri
de deochi,
De nou'azeci i noua de moroaice,

Asa sa" periti voi, deocheturilor,

dupa (cutare)
$i s va.duceti in lunci lungi
$i in Val adinci,
De lume necalcate,

De roda nescuturate.
Piei, deochi, mai tare
Ca spuana de mare,
Dupa trupu lu (cutare),
Iar pe (cutare) ssa-1 Insati
173

www.dacoromanica.ro

Curat, luminat,
Ca Maica Sfinta Maria din cer ce
1-a dat
Curat,

Mai curat
$i luminat,
Ca argintul stricurat,
Leac sa aiba si de ziva de azi.
Rerea : Se descinta in apa cu salcie verde. Se stinge trei carbuni
in apa descintata si se da bolnavului de o bea si se uda cu ea pe obraz.
De la baba Ioana Ion Firodn,
din Warb5teti-Vi1cea.

Pleca (cutare) pe cale,

Pe dnimul 'a mare,
Se intilni cu deochetoarea in cale
$i cu deochetorul.
/I zobira',

Sg-i sece razele,

Leacul s i-1 dea ;

Ii trintira,
De spate il luara',
Inima i-o mincara.

De-o fi deocheat din apa,

El se olecai,
Se vaita,
Maica Precista II auzi,
Pe scara de argint din cer se
cobori.
Ce te olecai ? Ce te vaieti ?
Plecai pe calk,
Pe carare,
Mg intilnii cu deochetoarele,
Mg trintira,
Ma' zobira,
De spate ma quara,
Inima mi-o mincara.

De-o fi deocheat din codru,

Sb i se paleasca frunza,

De-o fi deocheat din luna,

Sa-i piara lumina,
Leacul s i-1 dea ;
Sg-i sece vinele,
Leacul s i-1 dea ;

Leacul s i-1 dea

De-o fi deocheat din cirnp,

Sa-i paleasca florile,
Leacul s i4 dea ;
De-o fi deocheat de fata mare,
sa-i cada cositele,
Leacul s i-1 dea ;
De-o fi deocheat din femeie,
Sa-i crape titele,
SI-i curga laptele,
Sa-i moara copilul,
Leacul s i-1 dea ;
De-o fi deocheat de voinic,
Sa-i crape boasele,
Sg-i curga pisatul la vale,
Leacul s i-Idea.
Deochetoarea de necaz ce-i fu
Se sui in comannic (la stina)

Nu te vaita,
Na te olecgi.
Du-te la (cutare) desclutatoare,
Ca. e usoara de mina
$i cu leac din gura.
Ea va descinta
Cu mina dreapfa,
Cu limba curafa.
De-o fi deocheat din spare,

St strip la brinza rosie,

Si-i plesnira ochti in patru
174

www.dacoromanica.ro

$i arnase (cutare) curat,

Ca argintul strecurat,

Cum se plaima'deste mierea in

fagure,

De Maica Precista la'sat.

Cum a pierit spuma din mare,
Roua de soare,
Asa sa' piad. deocheturile
$i izbiturile de la (cutare).

Asa s51 se prSma'deasd

Piinea n eSpistere,
Salcia in balts,
Carnea lui,
Puterea lui (cutare) !

Retehl: Descintecul se face in apa' neincepua cu busuidc verde

sau in ou de galna' neagra' ouat simba'ta.
Oul, astfel descintat, se sparge si cu albusul se minjeste cel
deocheat pe frunte, sau ii bea.
De la Stana Lungoci, Oprisoru-

Mehedinti. Sa se compare acest

descintec cu cel de deochi din
colectia d-lui S. Fl. Marian,

p. 111 sq.

Mrul in ma'r,

De o fi (cutare) deocheat de

Zaria'ra-n zariair,

strigoi,

De strigoi cu moroi,
De moroi cu imoroaid,
De strigoi cu strigoaid,

Mierea-n stupina',
Varza-n. gra'din5,
Asa s'a". se pla'ma'deasei inima
(cuta'ruia)

De leoi cu leoaica",

De Opoi cu faipoaid,
Sa le plesneasd ochii-n patru

$i (cutare) s dmiie
Curat, luminst,
Ca aurul suflat,
Ca firul de griu sem5.nat,
Ca Maica Precista ce 1-a rasat.
Descintecul de la mine,
Leacul de la Maica Precista sa'

5i sa'. se p1a'm5deasca' inima

(cutaruia).
Cum se plAndeste minzu in iapa',

Vitelul in vad,
Puiul in ou,
Pruna-n prun,
Para-n p'Sr,

fie !

Retea : Se descint 5. cu crad verde de salcie in ap'S sau in

agheasma'. Apa descintata' se bea de cel bolnav ; restul se arunca
intr-un par de gard sau pe un cline, si se zice cuvintele :
Cum spani ploaia i ninsoarea
Cind s-o mai deochea '6st par de
gard,
parul,
Asa sa' se spele deochiul de la
(tutare).

Atunci sa'. se mai deoache

(cutare).
175

www.dacoromanica.ro

Daca' apa descintaa se arunel pe un dine sau pe mita, cuvintele se rostesc astfel

Cind s-o mai deochea mita si

dinele,
Atunci sa se mai deoache (cutare),
Atunci, nici atunci !
De la baba Manea Mathei, din
RoOori-de-Vede,

Teleorman.

Luminat,
Ca Maica Domnului ce 1-a rim E

Cine 1-a deocheat

A cia'pat,

Cine a rimnit

De la Tinca Man, din Coste4ti-

A plesnit !

Vilcea.

Ssa i se descheie

Deochetura,
Strigoaica,
Moroaica,
Anglezoaica.
Nu-1 farimati,

Desdntecul meu,
Leacul de la Dumnezeu !
De-o fi (cutare) deocheat de

Nu-I catunati,
Nu-i clati cu sparieturi,

voinic,.

Cu ma'sele de otel.
Dar ssa Va duceti

Sa'-i pice pa'rul, sa amlie chel,

Sal se mire lumea de el ;
De-o fi deotheat de muiere,

In dutini,
In val,

Sa"-i crape titele,

Sa"-i curga' laptele,

In colo-vi,

S'i-i moara copilul de foatne.

A plecat un am rosu
De la streje roPi,
Cu secure rosie,
Cu eamasa rosie,
Cu briul rosu,
Cu opincele rosii,
In padure rosie,
$i a twat copaciul rosu

In virful muntilor,
In umbra brajilor,
In copitele cailor,
In coarnele ciutelor.
Trage-i deochetura,
Tu, moroaica,
Strigoaica,
Anglezoaica,
5i tu Muma-Padurei,
Nu-1 splrieti,

Nu-1 firPti, nu-1 prpsditi,

$i a acut strunga rosie,

Si a flcut o galeata: roPe,
$i a muls in ea lapte rosu
De la o capia rope,

Ci s eamlie (cutare) curat,

$1 a inchegat laptele rosu

176

www.dacoromanica.ro

De la o capti rosie,
Si a plecat cu casul row
Pe drumu row
La bilciu row,
Si a inceput a striga :

$i voinicii de la pettec,
Copit maci in leaganele
Si boierii in plapumele,
Asa sa se potoleasca rimna de la
(cutare)
Si (curare) s r'rnlie curat,
Luminat,
Ca lacrIma din ochi,
Ca roua din cimp,
Ca argintul stricorat,
Ca aurul suflat,

Ai, moroi cu moroaicele,

$1 leii cu leoaicele,
Strigoii cu strigoaicele,

Paduroiu cu paduroaicele,
Sa mincati lapte row
$i cas row
De la capti rosie.
Cum se potoleste vintu
Si pamintu,
Fete mari de joc,

De Durnnezeu trasat !
De la Rada Nicolae Sovilgau,
din Valea cu Apa*-Gorj.

Deocheturi cu intilnituri,
Fugi de la cutare,
Din creierii capului,
Din lava obrazului.
De-o fi deocheat de cimp,
Sa-i pieie rodul,

Sa'-i caa cositele,

Sa"-i crape vitele.

Iar inima (cutaruia) sa se

plamadeasa
Cum se pMna'deste
Vitelul in vaca',
Minzul in iapa',
Oul in gaiina,
Varza in gradina,
Fagura in stupina',

S'-i cads frunza ;

De-o fi deocheat de gard,
S'-i cada" rnuielile,

S'-i curgs proptelile ;

De o fi deocheat de muiere,

Si cum se plama'cleste

Steaua-n cer
$i roua in cimp,
Iar (cutare) sa' ra'miie curat,

Sa-i crape titele,

Sa"-i curga' laptele,

Sa'-i moati copilul de foame ;

De-o fi deocheat de fata mare,

Luaninat,

Ca Maica Precista ce 1-a l'sat.

Reteta : Se descina cu busuioc si craca' de salcie, in apa' de izvor

si se sting in acea apa' trei taciuni de lemn de alun.
De la baba Dina Radu Preda
Marcu, din Buzevi-Vilcea.

Cum se potoleste vintu,

Potolii patruzeci si patru

Nmintu,

deocheturi,
177

www.dacoromanica.ro

Patruzeci i patru mincaturi de la

Curat,
Luminat,
Ca maica ce a fapt ;
De-o fi deocheat de b'arbat,
Sa-i crape boasele,

(cutar),

Din fata obrazului,

Din zgirciul nasului,
Sa r'amiie (curare)

Curat,
Luminat,
Ca maica ce a fapt.
De-o fi deocheat de fat'a mare,

S'a-i cure pisatul,

Ssi ramlie (cutare)

Curat,
Luminat,
Ca maica ce a fapt.
S'a v ducevi, voi deochetelor, la
imparatu,
Ca sade cu masa intinsa,
Cu faclii aprinse,
Cu pahare pline,

Sa-i cada pletele,

ramlie (cutare)
Curat,
Luminat,
Ca maica ce a fapt ;
De-o fi deocheat de muiere,
Sa-i crape titele,
Sa-i curga laptele,
S

Ca' acolo vsa este cina,

Cf

Sa ramlie (cutare)

acolo NTs

este odina.

Reter d : Se ia un pahar cu ap 5. neInceput si se pune in el trei

carbuni aprinsi si se amestec ca un pai de m'arura'., repetindu-se cu.

vintele desdntecului.

Cu apa astfel descintafa se unge timplele bolnavului deocheat.

Restul din apa se arunca pe un dine.

De la
de

Vasile Alexandrescu, sef

atelier tipografic. Auzit de

domnia-sa cind era copilandru

acum 35 ani

de la o baba"

in etate de 70 ani, numita Zinca,

de loc din Bucuregi. Culese de
Chr. N. Tapu.

De-i fi deocheat de om,

Sa.-i crape boasele, sa-i curgi
pisatul,
Sa eamida de obida oamenilor ;
De-i fi deocheat de muiere,
S'a-i crepe titele, s eamina de
obida muierilor ;
De-i fi deocheat de fata mare,

Sa*-i cada' coadele, s'a-1 ramiie

hirca goal5 ;
S'a ra.minsa (cutare) curat,

luminat,
Ca Maica Precista, ca 1-a lasat.
De-i fi deocheat de vint,
Sa-i crepe bucile,
Sa' ramina de obida vinturilor ;
178

www.dacoromanica.ro

De-i fi deocheat de codru,

Si-i cada frunzele ;
De-i fi deocheat de cImp,
Sa' i se pirleascI iarba.

Voi, deochetori,
Rimnitori,
Moroiu, moroaicele,
Strigoii, strigoaicele,
Strigoi de Muma-Padurii,
Sf iqiti de la (cutare)
Din zgirciul nasului,
Din cap, din grumaz,

Cules de inv. I. 11.5dulescu, din

Pausesti-Miglasi, jud. Vilcea.

Din toate mduiriie oaselor.

n vInturi,
La cutare sI nu mai veniti,
Si de el sI rIming curat qi
luminal,
Cum Maica Domnului 1-o lIsat.
Ducei-v

Plecat-a cutare
Pe cale, pe cIrare,
S-a Intilnit cu dedeochiu in cale.
De-o fi deocheat de om,
Crepe-i bosele,
Curga-i pisitii ;
De-o fi de muiere,
Pice-i sfircurile,
Curga"-i laptele ;
De-o fi de fatI mare,
raimina troaca
Pice-i cosita,

Cules de inv. I.

Mateescu, din
cont. Stroesti, Gorj.

Zburat-o paserea alba, dalbii,

In ceri c-a zburat,

goala.

Nu vI mirati, oameni, muien,

copii, fete,
Nu de (cutare) cf-i gras,
Nici ca' nu-i gras,
CI-i slab,
Cf nu-i slab,
CI-i urit,
Ca nu-i urit.
Mirati-vI de nou'I nptrci
Cu cozile innodate,

Peatra n patru a crI'pat.

De-o fi deocheat bIrbat,

Cu gurile inclestate.
Dedeochiu din cer,
Dedeochiu din nouri,
Dedeochiu din vint,
Dedeochiu din gard,
Dedeochiu din proptele gardului,
Dedeochiu din drum,
Dedeochiu din caTItorie,
Dedeochiu din apI,
Dedeochiu din petri.

Pici-i cositile,
Si se mire lumea

Moroiu, strigoiu,
costile,
Curga'-i singele,
SI se mire lumea
Cum s-a mirat de (cutare).
De-o fi deocheat femeie,
Moroaica', strigoaicI,

CrIpi-i vitae,
Cum s-a mirat de (cutare).
De-o fi deocheat vintul,
Moara-i calul ;
De-o fi deocheat
piriile ;
De-o fi deocheat pIdurea,
Pici-i frunza ;
De-o fi deocheat Dumnezeu,
179

www.dacoromanica.ro

De-o fi deocheat de fata mare,

Dumnezeu a lecui.
Descintecul de la mine
$i leacul de la Dumnezeul sfint.
Cu les de

Sa-i caza cosfitele,

Ssa-i ramile hirca goala,

Sa rida lumea de ea ;
De-o fi deocheat de copii,

inv. G.. Popescu, din

com. Bogesti, Tutova.

Sa-i crepe cal:lie:Ile,

Sa cure singele,
Sa. umrple potecile ;

Cum se sting carbunii istei,

Asa sa se stinga potca 5i
diochitura
Din inima',
De sub inima,
Din rarunchi,
De sub rarunchi,
Din umerile obrazului,
Din sfircu nasului,
$i (cutare) sa ramlie
Curat si iluminat,
Ca aurul cel curat,
Ca argintul strecurat,
Ca Dumnezeu cum 1-o facut,
Ca maica-sa cind 1-o nascut.

D-o fi de apa,
Sa-i sece izvoarele,
Sa. ramiie pietrile,

Sa le aria soarele ;
D-o fi de camp,
Sa pirleasca ;
D-o fi de codru,
Sa caza codru,
Sa se mire lurnea si norodu ;
D-o fi de vint,
Sal se aseze la pamint.

Leac sa fit.
De-i fi deocheat de om,
Sa-i crepe boasele, sa-i curga'
pi,atul,
Sa. ramina de obida oamenilor ;
De-i fi deocheat de muiere,
SI-i crepe titele, sa ramina de
obida muierilor ;
De-i fi deocheat de fata mare,
Sa-i cada coadele, sa-i ramiie
hirca goala,
Sa riimina (cutare) curat,
luminat,
Ca Maica Precista ca 1-a lasat.
De-i fi deocheat de Vint,
Sa-i crepe bucile,
Sa ramina de obida vinturilor ;
De-i fi deocheat tie codru,
Sa-i cada frunzele ;

Cules de inv. Gh. Dobrea, corn.

Uscati, jud. Neamt.

Pasarica alba, codalba,

Mese ridicase,
Piatra in patru crapase.
Crapar-ar ochii strigoilor,
Micilor voinicilor,
Marilor calatorilor,
Care a deocheat pe (cutare).
De-o fi deocheat de om,
Sa-i crepe boasele,
Sa-i curga pisatu ;
De-o fi deocheat de femei,
Sa-i coaca titele,
Sa-i moara fetii de foame ;
180

www.dacoromanica.ro

De-i fi deocheat de dmp,

SI i se pideasca' iarba.

Sa' rizI toatI lumea de ea.

De-o fi deocheat de bIrbat,
Si-i crape boase1e,

Culese de inv. I. Fia'dulescu, din

Sa-i curga' semintele.

Pausesti-Ma'glasi, jud. Vilcea.

Sub o

Fugi deochi de la (curare),

Peste noua' mri
Si peste nouI tIri,
Unde ciinii nu latra',
Unde popa nu toad,
Unde cocosii nu cintI.

riche As'adia

Sade o fatI despletitI,

C-on ochi de apsa,
Cu unul de foc.
Cel de apa: svinge

Pe cel de foc.
Asa sa' se stinga' diochiul
Din vederea ochilor,
Din creierii capului,
Din rInunchi

Fugi deochi

Din fata obrazului,

Din zgirciul nasului,
Si rImina: (cutare) strecurat,
Ca falina din cIpistere,
Ca fagurele de miere.
De-oi fi deocheat de om,

Si din inima',
Din unghii,
De sub unghit

SI-i crape boase1e ;

Si din toate maduarile.

De-oi fi deocheat de faa,

Si-i cazI coadele ;
De-oi fi deocheatde femeie,

Si sa' rmn

Cum 1-a lIsat Maica Domnului,

Gras, frumos
Si sInItos.

Sa'-i crape Titele,

SI-i moarI copilul de foame.

Descintecul de la mine,
Leacul de la Maica Precista.

Cules de inv. I. Mironescu, din

Tazkiu, NeamT.

Fugi deochi dintre ochi,

Din creierii capului,
Din virful nasului,
Din rinichi,
Din bojoci,
Din toate mIruntaiele,
SI raminI (cutare)
Curat, luminat,
Ca argintul strecurat.
De-o fi deocheat de fatI mare,

Fugea (curare) pe drum,

pe clrare,

Maica Precista II intreba :

Ce fugi asa ?
Fug, MaicI PrecistI,

deocheat,
Caput mi 1-a despicat,
La inimI rn-a secat.
De-o fi deocheat de om,
S'a-i crape bojocii ;
De-o fi deocheat de femeie
Cal rn-a

Sa-i crape vitele,

Sa-i curgI laptele,

Si rImlie grea,

SI-i crape %hely,

curga. taptele ;,

Si
181

www.dacoromanica.ro

De-o fi deocheat de fata mare,

Pleca (cutare)
Pa cale, pa carare,

Sa-i caza cosiwle,

Sa-i crape caldiele,

Sa-i miere norodu.
Fugi deochi dintre ochi,
Cum fuge Rocea de soare
Si spuma de mare.
Iei deochi
Din zgirciul nasului,
Din case,
Din bojoci,
Din ficati,
Si te du
Unde popa nu toaca,

Pia la Az de mare".

-Uncle cocos nu cinta,

Maica Precista 1-auzi

Si-i zisa :

Sa-ntilni cu nouazeci i noua'

de strigoi,
De strigoaice,
De moroi,
De moroaice,
De bintuitori,
De bintuitoare,
Cum II vazura,
Inima i-o mincara,
Puterea i-o luara,

Iar (cutare) tipa si sa vaita.

Unde fata mare nu joaca.

Sd ramiie (cutare) curat,
Ca Maica Precista cind I-a lasat,
Ca aurul de curat,
Ca argintul strecurat.

Nu ti teme, (cutare),
Cd Maica Precista

$apte fete mari are ;

Dupa ele s-o lwa,

Male le-o taia,

Cu sare le-o sara

Culese de inv. Z. Pavelescu, din

$i pe foc le-o usca,

$i ti-o aduce,Scutare),
Inima la inima,
Fica/i la ficati,
Putere la putere,
Singe la singe,
Oase la case,
Vine la vine.
Inima (cutaruia)

Rasi, Ia1omiva.

Pici, pici, inima sa-i pice,

A strigoiului s-a moroiului,
A deochitorilor s-a rivnitoriior.
Cine a deocheat a cravat
Si cine a rivnit a plesnit.
D-o fi deocheat de femeie,
Sa-i crape titele, sa cure laptele ;
D-o fi deocheat de padure,
Frunza sa-i pice 5i ea sa se ubtx.e ;
D-o fi deocheat de cimp,
Vintul s bata, cimpul sa

creasca,
Sa i se valeasca,

Ca codru,
Ca modru,
Ca varza-n gradina,
Ca mierea-n stupina.

se usuce,

Jarba sa se piste.
Fugi dedeochi cu vintu,
De ocole pamintu,
De la (cutare) dintre ochi.

Cules de inv.

I. Trandafire-cu
din $isestii-de-Jos, Mehedimi.
182

www.dacoromanica.ro

Ci de-o fi deocheat de vint,

S'a nu mai dea pa' Omint ;
De-o fi deocheat de sfintu Soare,

De-o fi (cutare) deocheat

De om,
Crepe-i boasele,
Gure-i pisatu ;
De muiere,

Sfintu Soare sa"-i dea leac

st saniitate ;
De-o fi deocheat de oameni,
Crepe-le boasele,
Cure-le pisatu,

Sa"-i crepe titele,

Sa'-i cure laptele ;

De-o fi deocheat de muieri,

Crepe-le tiOle,
Cure-le laptele,

De-o fi deocheat de fata',

pice costfale ;
De soare,
S'a i s potole dogoarea ;
De vim,

Moar-le pruncii,

Sa"-si potole 1A'taia.

1124mlie de ris oamenilor ;

De ce te vaiti

Riimiie de risu muierilor ;

De-o fi deocheat de fete,
Caza'-le moatMe,
Pice-le coadele,
it:untie de risu fetelor.
$i (cutare) s'5". rmie
Curat, laminat,
Ca auru curat,
Ca argintu stricurat,
Ca Maica Precista din cer

$i te olicsalesti ?

De vaietile tele
Nu ma' poci hodini
In jeturile mele.
Taci, nu te vaqta,

Nu te olicgi,
Nu plinge.
Sa' dusa' Maica Precesta,

Tare,-n fuga mare,

Ce 1-a lsat.

Pinsa la o salcie.
Buda' zua, salcie !
Maq sezi, Maica Domnului,

$i inima lui (cutare)

Sg creascsa",

Sa i se Invalease&
Ca codru,
Ca modru,

N-am venit sa- sez,

$i-am venit sa" te intreb
De deochitori,
De deochitoare,
De mir'a"tori,
De mnitoare,
De rinuutori,
De rimnitoare,
De zmei,
De zimeoaice,
De lei,
De leoaice,
De diavoli,
De dievoloaice,

Ca varza-n grdin,
Ca mierea-n stupina',
Descintecu mieu,
Leacu di la Dumnezeu
$i di la Maica Precesta,
$t de 1a toti sfintii,
Sfintii, doftorii
Fa'll de arginti :
Chir si Ion.
1De la Stana Bob, Stroiqti, VIIcea.

183

www.dacoromanica.ro

jos L

De mamulani
5i de rnamuloaice.
N-am vazut,
N-am auzit !
Dar-ar Dumnezeu, salcie,
Sa-nfrunzesti,
Sa nu rodesti,
Poame din tine

Dar-ar Dumnezeu, porn dulcc,

Toata lumea roade
Din tine sa manince !
Ea, dac-asa auzea,
La (cutare) sa-ntorcea
Si4 punea

Nimini s nu rnanince.

Spate la spate,
Inima la inima,
Ficati la ficati,
Singe la singe
$i os la os.
L-a facut mai sanatos
De cum a fost.
De mina 1-a luat
Si 1-a aruncat
In sorbu marilor,
In bataia vinturilor,
In apa lui Irod
L-a bagat
$i 1-a spalat
Pa trupu tot.
De virf le-a aplecat,
Ra.dacina le-a farimat,
Clinii le-a mincat
$i (cutare) s-a indreptat.

Par la par,
Piept la piept,

Sa dusa Maica Domnului

Tare,-n fuga mare,

Pada la un porn dulce.
Buna ziva, porn dulce !
Mai sezi, Maica Donmului,
jos !

N-am venit s

ez,

Si-am venit s te-ntreb

De deochitori,
De deochitoare,
De miratori,
De miratoare,
De rimnitori,
De rimnitoare,
De zmei,
De zmeoaice,
De lei,
De leoaice,
De diavoli,
De dievoloaice,
De mamulani
Si de mamuloaice.
Am vazut,
Am auzit,
Maioa Domnului sfint !
Du-te tare,
In fuga mare,
Pada la cimpu mare,
CS acolo bea
Si minca,
Voie buna de (cutare)
'Si facea.

De la baba Rota'roaia, din Stroqti, Vilcea.

Deocheturi de noayte.
Deocheturi de ziva...
De-o fi deocheat de om,
Crepe-i boasele,
Cure-i pisatu ;
De-o fi deocheat de muiere,
Crepe-i titale,
Cure4 laptele,
Moara4 pruncu ;
De-o fi deocheat de fata mare,
184

www.dacoromanica.ro

(Cutare) sa sa-mputerniceasca.
De-o fi deocheat de ape,

Caza-i paru,
Ramile cheal5; ;

De-o fi deocheat de soaxe,

Pieie-i razale ;
De-o fi deocheat de codru,
Caza-i frunza.
Calca capra-n patru,

Sa sece,

Sa ramiie pietrile,
Sa le aria soarele,
Sa le manince smoalele.

Piatra crapa-n patru ;

Cum crapa piatra-n patru,

Vidra-n apa' creste,

Acolo sa praseste
$i-si linge puii de hale bale,

Asa sa crepe ochii alui

De-a deocheat pa (cutare).
De la Constantin
Turcesti, Vilcea.

Chiciu,

Iar eu suflu pa (cutare)

De moroi,
De moroaice,
De strigoi,
De strigoaice,
De deochitori,
De deochitoare.

din

Moroilor,
Strigoilor,
Ochii v-avi aruncat,
Inima (cutaruia) avi mincat,
Singele i l-ati turburat.
Pasare codalba
Umbla din craca-n craca,

De la Maria Nicolae Durrignoiu,

Turcesti, Vilcea.

P-un stei de piatra sa pusa,

Lapte din coada-i cursa,

De-o fi (cutare) deocheat

De muiere,
Sa-i crepe %hale,
Sa-i cure laptele ;
De-o fi deocheat de fata mare,
Sa-i pice cositele,
Sa-i ramiie capu
Ca tiugile ;
De-o fi deocheat
De om,
Sa-i crepe ochii,
Sa nu mai vaza lumea ;
De-o fi deacheat
De razale soarelui,
Razale soarelui
A pierit,
Dedeochiu a fugit ;
De boarea vintului,
Vintu a ocolit pamintu,

Cursa ochii
Deochitorilor,
Strigoilor,
Moroilor.

De fata mare de-o fi deocheat,

Pice-i coadele,
Ramiie de ris In sat ;
De-o fi deocheat de voinic,
Crepe-i boasele,
Cure-i pisatu ;
De-o fi deocheat de popa,
Pice-i barba ;
De-o fi deocheat de codru,
Frunza sa-i pice,
Sa se usuce ;

De-o fi deocheat de (imp,

Cimpu sa sa pirleasca,
185

www.dacoromanica.ro

Ca Maica Precesta
Ce 1-a fasat.

Vintu a venit,
Deochiu n-a mai venit.
Cind s-o mai deochea
Ceriu de-nalt
5i pamintu de larg,

Leac sa fie
Din mina mea
$i di la Maica Precesta,
Si mai virtos
Di la Domnu Hristos,
Ca' e mai cu folos.

Atunci,

Nici atunci
Sa nu sa' mai deoache (cutare).
De-o fi deocheat de gard,
Sa-i pice proptelele,

De la Ilina lui Ionea, Cemi-

Si i s huruie nuielele ;

oara, Vilcea.

De-o fi deocheat de ape,

S'a le sece izvoarele,

Si treaca toafa lumea

Vasa.ricsayistruie,
Pe piatra sa* suie,
Piatra s sparsa',

De-o fi deocheat
De om,
Sa-i crepe boasele,
Sa-i cure pisam ;
De-o fi de muiere,
Crepe-1 tifale,
Cure-i laptele ;
De-o fi deocheat
De soare,

In patru s despica.
Asa sa s sparga ochii

Aminte s51-i aduca

Leacul s i-1 dea

R1mriitoriIor,

Din impair'kia ceriului ;

De-o fi deochiat
De vint,
Aminte sa-si aduca
Din sclava ceriului
Leacul s i-1 dea ;
De-o fi deocheat
De luna',
Aminite sa-si aduca
De la lumina ceriului
Leacul s i-1 dea ;
De-o fi deocheat
De gard,
Pice-i proptelele,

Cu picioarele,
De-o fi deocheat de codru,
Sa-i pice ramurile,
Sa: nu mai aiba' uncle puia
Pasarile.
Pa.sa'rica,

Ginditorilor,
Ca pasarica,

auciulica,

Nu si-a lins puii

De mindri,
De frumusei,
Ci i-a lins
De deochi,
De deochitoare,
De rimnitori,
De rimnitoare,
De ginditori,
De ginditoare.
Si (cutare) a r'amas
Curat, luminat,

Sa s'a rIsipeasca. nuielele,

Sa sa risipeasca
186

www.dacoromanica.ro

Cu-ntilniturile,
Cu rimniturile,
Cu deochiturile.
Daca-I vazura,
Bine le parura.
In palme-I luara,
De pamint 11 lepadaa,

Deochiturile
5i pociturile,
$i rimniturile ;
Dac-o fi deocheat
De pasari,
jumuli-se penele ;
Dac-o fi deocheat
De cimp,
Pirleasca-i-se iarba ;
Dac-o fi deocheat
De casa,
Pice-i stresmile,
Sa nu sa mire de (cutare),
Ca' e mare,
Ca e mic,

Il trinfira
$i-1 snopira,
11 muscara
$i-1 piscara,

Trupu-i bolnavira,
Fata-i sarbezira,
Inirna-i mincara,
Singele-i varsara,
Capu-i turburara,
Puterile-i luara

Ca e urit,
Ca e frumos ;
Sa sa mire
D-el bou baltat
De sta-mpiedecat
In mijloc de sat.
(Cutare) sa ramlie
Curat, luiminat.

5i-1 lasara
Chiraindu-sa
Si vaitindu-sa.
5i Maica Maria,

SfInta Maria
Din poarta ceriului
L-auzi.
Curind, in graba.
Sa scobori
5i-1 intreba :
Ce te vaiti,
Ce te aolesd,
Ce te trintesti, (cutare),
De nu ma. poci hodmi
in jeturile mele,
De tlpetile tele ?
Ce sa-mi fie,
Maica Marie,
Sfinta Marie?
Plecai sanatos si barbat,
Calea sa mi-o fac,

Pleca (cutare)
Pa cale, pa carare,
Sanatos 1 barbat,
Calea sa si-o faca,
Lucru sa si-1 lucreze,
Plimbarea sa si-o plimbe.
'Sa-ntilni cu deochitoriu,

Cu mirkoriu,
Cu rimnitoriu,
Cu moroiu,
Cu zimeoiu,

Cu strigoiu,
.Cu strigoaiele,
Cu morcaiele,
Cu buhadeicile,

Lucru sa mi-1 lucrez,

Plimbarea sa mi-o plimb,
5i ma-ntilnii

Cu izbiturile,
,Cu pociturile,
187

www.dacoromanica.ro

Bun ziva, salcie !

MulOmim dumitale,

Cu deochitoriu,

Cu mirkoriu,
Cu rinmitoriu,

Maicsa Doamns&

Sfint Mkie.

Cu moroiu,
Cu zmeoiu,
Cu strigoiu,
Cu strigoaiele,
Cu moroaiele,
Cu buhadeicile,
Cu izbiturile,
Cu pociturile,
Cu-ntilniturile,
Cu rimniturile,

Sezi !

Da' n-am venit sa" sez.

Am venit s te-ntreb :

Wzut-ai
Deochitoriu,
Moroiu,
Zmeoiu,
Strigoiu,
Strigoaiele,
Moroaiele,
Buhadeicile,
Izbiturile,
Pociturile,
Intilniturile,
Rimniturile,
Deochiturile ?

Cu deochirwrile.
Dac 5. ma' vkuel
Bine le p'kursi
In palme ma' luara",
De pa"mint m la'psdara",
Ma. trintira%

Msa. snopir,
Mii muscara",
Ma' piscara',

Csa p'a (cutare)

Trupu-mi bolnkiii.,
Fata-rni s'Arbezirl,
Inima-mi mincars,
Singele-mi vksara",

Capu-mi turburar,

L-a rtrintit,
L-a snopit,
L-a muscat,
L-a piscat,
Trupu i-a 'bolnNvit,

Puterile-mi luarsa",
Plingind ma' la'sars.

Fata i-a skbezit,

Inima i-a mincat,

Nu te vaIta,
Nu te aoli,

S'ingele i-a

L-a intilnit,

vksat,

Capu i-a turburat,

Puterile i-a luat.
N-am Vazut, Maia Marie.

Ca' Maica Domnului

Te-o lecui.
Pleca' Maica Domnului
Tare,

Sfinta" Mkie !
Dar-ar Dumnezeu, salcie,

'N fuga mare,

5,nfrunzesti,

Pa'n'a" la salcie.

SS odrIs1e5ti,
188

www.dacoromanica.ro

L-a muscat,
L-a piscat,
Trupu i-a bolnsavit,
Fava i-a s.rbezit,

bodaproste
Nimenea din tine
Sa nu zIca !

Si pleca tare
'N fuga mare,
Pana la pomu dulce.
Buda zitra, porn dulce !
dumitale,

Inima i-a mincat,

Singele i-a va'rsat,

Capu i-a turburat,

Maica- Doamna',

Purerile i-a luat.

Le-am va'zut,

Sfinta Marie !

Maica' Doamnsa,

Sfinta Marie,

Sezi !

Da' n-am venit s

in dmpu mare,
Bind si osiatincl,
Voia buna' de (cutare) facind.

ez,

Am venit sa' te-ntreb

Vazut-ai
Deochitoriu,
Miratoriu,
Rimnitoriu,
Moroiu,

Bodaproste, porn dulce !

Ss4.-nfrunzesti,

Sf odeaslesti
$i toata' lumea

Zmeoiu,
Strigoiu,
Strigoaiele,
Moroaiele,
Buhadeicile,

Bodaproste din tine ssa zica".

Izbiturile,
Ppciturile,
Intilniturile,

Inima (cutruia) o lua,

Ea la foc in cimpu mare

Le ajungea,
Cu cirjea le plesnea,
La foc nazuia,

De carbuni o scutura,
De cenuse o descarca,

Indarat la (arum) cu ea

Rimniturige,
Deochiturile ?
Ca' p (cutare)

Sa'-ntorcea
Si mergea,
Inima i-o pfama'dea,
Ca varza-n gradinsa.,

L-a-ntilnit,
L-a trintit,
L-a snopit,

Ca aluatu-n piine,
Ca mierea-n stupida.

Nota Se descina in aluat

on

suflind peste capul bolnavului.

n apa', cu un lastar de salcie,

De la Florica lui Toiulete, Stroiesti, Vilcea. Culese de Toma
Dragu i D. Dr'ighicescu.

189

www.dacoromanica.ro

De feirimeiturei
Apuca (cutare)
Pe cale,
Pe carare,
Se-ntilni cu noua fete mari
In cale.
Fete mari nu era
Si frigurili 1-apuca,
Ca. era moroaicili
Si era strigoaicili
Si era moroii,
$1 era strigoii,
Cu Muma-Padurii,
Cu Miaza-Noapte.
Ele daca-1 vazura,
Mai bine le parura,

Tip, Maid. Precista,

Si,ma valcarez,
Ca am apucat pe cale,
Pe carare
$i
cu noua fete marr.
In cale.
Fete mari nu era
$i frigurili m-apuca :
Ca. era moroaicili
Si era strigoaicili,
$i era moroii,
Si era strigon,
Cu Mama-Padurii,
Cu Miaza-Noapte.

In brae-1 luara,

Mai bine le parura :

In brate ma. luara,
In sus ma ridicara,
Pteptu cu spate-nu impreunara

Ele daca m vazura,

In sus 11 ridicara,

Pieptu cu spatele ii impreunara,

Junghiurili ii lasara,
%Till turbunara,
Capu-i deochiad,
RAnza-i rasturnara,
Inirna i-o imbucara,
Pipota i-o mincara,
Carnea-i dumicad,
Puterea i-o apucara,

Junghiurrli mi lasad,
Stngili imi turburara,
Capu4mi deochiara,
Rinza-mi rasturnara.

Din Priboieni, Muscel. A se vedea

$ezatoarea, an. IV, nr. 2 : Descintec de plarniideatii..

Frigurili 1-apucara.
Si apuca (cutare)
Pe cale,
Pe carare,
Tipind
Si vaicarind,
St nimeni nu-4 auzea,
Si nimeni nu-4 plingea,
Doar Maica Precista 1-auzea,
Din cer sa. cobora
$i-1 intreba :

A venit
Strigoii

Si-a venit
Moroii,
venit
Strigoakili,
A venit
Moroaicili
$i-a gash

Ce ipi (cutare)

Usili

Si te vaicarezi ?
190

www.dacoromanica.ro

Descuiate
Si ferestili
Destupate,
Ciinii

Cu gurili
'Nclestate,
Cu limbili

Nelatrind,

Cu ochii
Beliti,
Cu dintii
Rinjiti ;
Eu de ei rn-am spaqmintat

Vasate,

Cocosii necintind,
Si-a venit si s-a pus pe (cutare)
Si-n brate 1-a luat
$i de pamint 1-a dat,
Singili i-a turburat,

$i din gum am strigat

$i din ochi am lactimat.

Oasili i-a farimat,

Carnea ca i-a zdruncinat.
Voi, moroilor

Maica Precista auzea

Si strigoilor,

De mina dreapt'a ca-1 lua

$i din gura a-1 chema,

Cu limba v-am descintat,

Cu cutitu v-am taiat,
Noua bucaturele
V-am facut
$i v-am aruncat

$i-1 ducea
Si ajungea

La riul lui Iordan

5i-1 sada

$i-1 intreba :

De ce-ai tipat,
De ce te-ai vairat ?
De ce nu te-ai dus tare,
In fuga mare ?
$i de prosti
Te-ai spnmintat,
Jos la plmint c-ai picat.
Maica Precista a-1 lua,

In noual
Valcele

Si v-a mincat
Noua'
Cate le,

Noua' ckele
De la noua
Stini
$i cu nousa
Ciobani.
Ei in mida cu nou'a cirlige

In Jordan a-1 sada,

Tot la riul lui Jordan,
La fintina lui Prodan,

Dupa' moroi a le-a aruncat,

Si-1 sada

Picerili lu (cutarre) le-a adunat.

Si-1 curka
De boale, de-apuaturi.
Ca e din noapte,

El din gura c-a tipat,

Maica Precista 1-a auzit,
Maica Precista 1-a intrebat :
Ce tipi, dragule,
Ce te vaiti ?
A venit
Strigoaicili
Si-a venit
Moroaicili,

De ne-noapte,
Din cale,
Din carare,
Dupa drumu al mare.
Din Negregi, DimboviIa. Culese

de C. Radulescu-Codin.
191

www.dacoromanica.ro

De frigare
De la trupul meu,
De la gospoda'ria mea

Bihoho, mosneag bkrin,

Chi-napoi, va'dana', faa mare,

La tartarul au.
Se descina in apg neincepurg, cu fere infierbIntata'. Altii au

De la bkbatul meu,

anume frigare fkua, care o bat sub patul unde dorm. and o bate
se pune un virf de usturoi, crezind prm aceasta c o bate in inima
strigorului mort.
Cules de Vasile Pasnicu din com.

Budqtii Ghici, jud. Nearny.

De friguri
$i-n noua'zeci si noua' de hotare
vsl voi mina,
$i pe trupul (cutgruia) nu v'a

Friguri rusesti,
Friguri nemtesti,
Friguri porcesti,
Friguri de la amiazi,
Friguri de la chindie,
Eu pe (cutare) 1 voi spala
$i-1 voi curka,
Si-n friguri nu-1 voi mai 15.sa,

voi mai lka.

$i (curare) s ra'mina'
Curat, luminat,

Ca steaua din cer lkat.

Refeta : Se descinta' cu fir de m.rour51 in ap'a' neinceputa' si in
aluat i arnestecindu-se cu boabe de ta'mlie. Cu apa' descintaa se udal
cel bolnav si firul de ma'tura', aluatul i tgmlia e dau pe apa' si se zic
cuvintele :

Pe apa' le-am dat

Si pe (cutare) 1-am scalar.
De la Constantina Ioan Radoi,
din Valea cu Api, Gorj.

Maicg sfina Miercuri,

Maica' sfina Marti,
Maica' sfina Luni,

Maics sfina Duminecg,

Maic sfina Simba'a,

Maica' sfinta' Joi,

192

www.dacoromanica.ro

Luati-i (cutaruia) aprinskurile,

Luati-i inzaleziturile,
Luati-i fiorile,
Luati-i racorile
Si primeala
Si hintuiala,
Si lasati trupu lui
Curat, lurninat,
Ca auru curat,
Ca argintu stricurat.
Ca-n trupu lui
$i-n inima lui
N-aveti bere sa beti,
N-aveti lacas sa lacuiti,
N-aveti hodina sa va hodiniti.
Sa pieriti,
Sa easpieriti
Cum piere roua de soare,
Ca spuma de mare,
Ca cenusea zburatoare.

Voi, friguri cu-nclestat,

Voi, friguri cu-ncindere,
Voi, friguri cu-aprindere
sacetoasa,
Iesiti de la (cutare) din oasa.
Iesiti, friguri spurcate,
De diavol impelitate,
Din bale spurcate,
Iesiti de la (cutare) din case :
Nu-1 ingreuiareti,
Nu-1 ametireti,
Creierii nu-i rurburareti.
Iesiti, iesiti pripit,
Locu nu vi 1-ati gasit ;
Ca (cutare) a umblat,
Si-n lung si-n lat,
Cu apa mare s-a spalat.
Maica Precesta, jos
Pa scara de aur s-a dat,
De mina direapta 1-a luat,
In sclavile ceriului 1-a ardicat
5i i-a facut trupu lui

De la Stana Bob, din Stroiegi,

jud. Vilcea.

lin mar mare aurit,

Intr-un deal mare vestit,
$i trei vinturi le-a despecetuit.
$i cind a burat
Trupu lu' (cutare)

Friguri din mincare ineplacuta,

Friguri din lacomie scirboasa,
Friguri cu aplecate,
Friguri cu-nclestate,
Friguri porcesti,
Friguri dievoles:i,
Friguri din bere,
Friguri din mincare,
Friguri din culcare,
Friguri din sculare,
Friguri din ostaneala,

De friguri 1-a scuturat.

Leacu Duhu Sfint
$i Maica Domnului
I 1-a dat.
De la Maria Nicalae Dum5noiu,
din Turcegi, jud. Vilcea.

Friguri din apa ra,

Friguri din inge rau,

Nouazeci si noua de friguri

Lu' (cuitare)-n trup

I-o fi cazut.
Voi, friguri cu tremurat,

Nouazeci si noua de friguri

din plins,

din ris,

193

www.dacoromanica.ro

Nouazeci i noa de friguri

din oftat,

Ca ele v

tiu culca,
4tiu scula,
Va. stiu incinge,
V5 stiu descinge,
V5 stiu vorbi,
V5 stiu imblinzi,
515 dau mincare,
V5 dau bere.
V a'

Noua'zeci i 210a. de friguri

din calscat,
Nou'azeci i nrou'a de friguri
din sughivat,

Noazeci i nousa de friguri

cu decchiat,
Noazeci i noua' de friguri
cu tremurat,
Noazeci i noua' de friguri

Iar (cutare) v-asteapta

Cu mesele strinsa,
Cu facliile stinsa,
Cu paharale goale.
Nu va stie culca,

cu-nfiorat,
Friguri din bere,
Friguri din mincare,
Friguri din culcare,
Friguri din sculare,
Friguri cu izbiruri,
Friguri cu-ntilnituri
$i cu deochituri,
Friguri oiesri,
Friguri porcesti,
Friguri vacesti,
Friguri rumanesti,
Friguri gainesti,
Nu tremurazeti,
Nu-nclestareti,
Nu apucareti,
Nu-nfiorareti,
Nu deochiareti.
Duceti-va-ti la fetele lui Crai,
Ca' v-asteapta
Cu mese pusa

Nu va stie scula ;
Nu va stie-ncinge,
Nu va stie descinge ;
Nu va stie vorbi,
Nu va gtie-anblinzi.
Fugi,

Uriti-I,
Parastti-l.
Duce-va-ti
In pasciunea oilor

Sin rimatura porcilor

Si-n jucatura vacilor.
Porcii s va rime,
Oile ssa va. pasca,
Vacile s v joace.

Nimic de voi
Sa nu s-aleaga.
Fugi,
Uriti-1,
P5r5siti-1.

Cu f4.c1iele aprinsa,

Cu paharale pline,

Nota. Frigurile fac parte din boalele lasate de Dumnezeu. Sint

cinci neamuri de boale, dupa Stana Bob : 1. Boale de la Dumnezeu,
2. De la Maim Precesta, 3. De la Sfintele Zile Gresite, 4. De la Ele
sfinte j 5. De la oamenii care-0 sint dusmani. Boalele lasate de Dumnezeu sint : frigurile (care tin numai trei zile, neintrerupt), lingoarea
(lungoarea) de scurta durat

i bubatul.
194

www.dacoromanica.ro

Toate celelalte boale sint sau de la Ele sfinte sau de la Maica

Precesta, sau etc. Penvru cele trei boale lasate de Dumnezeu nu se
descinta, fiindca el stie ce face. Lungoarea n-are descintec, caci atunci
s-ar indrevi ; dar ea se vindeca cu paza buna, cu iarba mare, tamile,
zmirna i cu radacina de curcubevea, cu al carei must se uda bolnavul
pe picioare i pe cap. Pentru bubat nu se descinta, afara de cazul dud
se obrinteste. Frigurile de trei zile n-au descintec dac in numai
trei zile, i neintrerupt ; daca Tin mai mult, atunci li se deseinta, dupa
cum se descinta i la frigurile care yin din trei in trei zile, sau din
patru in patru
friguri diavolesti.
Se descinta in rachiu, in apa (cad apa potoleste toate boalele),
sau in vin cu salitru, cu un cutit cu prasele de alarna (alamat) 0 i cu
un fir de rdatura, in toate zilele, in afara' de vineri si de dumineca.
Din apa, sau din rachiul descintat se da bolnavului & trei ori pe zi ;
din yin cu salkru i se da numai dimineata, pe nemincate. Se mai descinta la frigurile continue in ou copt, dumineca ; a tele interrnitente,
in simbure de aluna, in alwat sau in bob de strugure.
De la Ulna lui Ione4a, din Cernioara, jud. Vilcea. Culese de

Toma Dragu

si

D. Dr5ghicescu.

De galbenare
Galbenare alba,
Galbenare neagra,
Galbenare galbena,
Galbenare
Din raceala,
Galbenare
Din fierbinteala,
Galbenare
Din necaz,
Galbenare

Galbenare
Din iele,
Galbenare
Din nouazeci si noua de neamuri
De galbinari ;
Galbenare turceasca,
Galbenare greceasca,
Galbenare nemteasca,
Galbenare frantuzeasea,

Din inima.' rea

Galbenare

Galbenare romaneasca,
Galbenare cidaneasca,
Galbenare letineasca,
Galbenare
Din nouazeci si noua de neamuri

Galbenare musaeasca,

Din deochi,
Galbenare
Din griji,
195

www.dacoromanica.ro

De gabena'ri :

Din Mina,

Sa

Din ficati

Si din fa0,
fuga' din great,

Sa: nu zibovesti,

De la (cutare)
Din fundu
Capului,
Din zgirciu
Nasului,
Din fata
Obrazulti,
Din gene,
Din sprincene,
Din dinti,

Sa'-i vie roseata.

Sa rmIie curat,
Luminat,
Ca argintu strecurat,

Ca toti marii,
Ca tori micii,
Ca toti voinicii.
Cules de C. Widuiescu-Codin din
Negreti, arnbov4a.

Din m'asele,

De gUci.
Se Intorsera' trei,
Se intorsera' doua',
Se intorsera' una,
Se intoarse nici una.
5i ramase copilul curat, luminat,

G'ilcilor,
Mostofllcilor,

La balci plecatIti.
Plea' una,

Plea doua,
Plecar. trei,

Ca argintul cinat,
De Maica Precista lasat.

Plecara' patru,
Plecara' cinci,

Gilcile,
Mostofilcile,

Plecara .5ease,

Plecara' ,eapte,

Trei babe le pazea.

Lupii venira'

Plecaii opt,
Plecara noua,
Plecara zece.

Si le spe-iar.
Una nu va'zu,
Una nu auzi,
Una nu putu.
Lupii le mincara',
Gilcile din gitul lui (cutare)
secarI.

Se intorsera' noua",
Se intorsera' opt,
Se intorsera' seapte,
Se Intorsera" sease,

Se intorse. cinci,
Se Intorsera patru,
196

www.dacoromanica.ro

Reteta : Femeia care descinta de gilci pune degetul pe git

unde sint gilcile
i le trage, le farima, ungindu-le cu untdelemn,
repeta cuvintele de mai sus.

9i

Cules de Ion Ionescu de la Stana

D. Lungoci, Opriwr, Mehedinti.
Si st.. compare acest descintec cu
cel de gilci" din colecTia d-lui
G. Dem. Teodorescu, p. 379, coloana I.

Gilca cit oul,

Gilca cit boul,
Gilca cit aluna,

Gilca cit minciuna,

Sa nu mai ramile nici una.

Rereti : Descintatoarea trage vinele gitului, ungindu-le cu unt-

delemn i repera cuvintele de mai sus. Adeseaori se face o pasta de

aluat moale, se unge cu untdelemn 6 se leaga la git ca sa irnoaie

umflatnra.

[Fir informator

A schioapa nu putu merge,

A surda nu auzi
$i a muta nu putu de chiot,
Lupu veni si va Ilia,
$i (cutare) ramase curat,
Luminat,
Ca argintul strecurat,
Ca Maica Precista ce 1-a lasat.

Voi gilcilor,
Motalcilor,
Plecarati pe cimp,

Una oarba,
Alta schioapa,
Una surd&
Alta muta.
A oarba nu vazu,

Reteta : Descintatoarea trage vinele gitului, ungindu-le cu untdelemn si repeta cuvintele de mai sus. Adeseori se face o pasta de
aluat moale, se unge cu untdelemn si se leaga la git ca sa imoaie
umflatura.
[Fir5 informator

Ca roua de soare.
Sa nu ramineti de leac
Nici ca un graunte de mac.

Voi, gilcilor, mostofilcilor,

Sa perii, s rasperiti
Ca spuma de mare,
197

www.dacoromanica.ro

A surda n-auzi,
A muta nu putu vorbi.
I,e trintira,
Le snopira
Si.nu ramaseg de leac,
Mini ca Un graunte de mac.
Si ramase (cutare)
Curat, luminat,
Cum Maica Domnului 1-a Lisat.

Plecara gilcile la ra'spintii

sa pasca larba ;
Plecara' trei matusi
sa'.

le pa'zeasca :

Una surda, alta schioapa si

alta muta.
Venira lupii,
Le snopira, le trintira.
A schioapa nu putu,

Odata ou descintecu se trage bolnavul pe git la gilci, iar daca'

nu poate voni cel ce descfinta, ti descinta 'in sare sit cu ea se leaga la
git cel bolnav.
Cules de Inv. I. R5du1escu, din
corn.

Pa'usesti-M5glasi, jud.

VII-

Cee.

Gilcile,
Motofilcile,
Pune-va-ti p sacure,
Sal va. duceti la padure.
Sacurea sa vie,

Gilcile sa' ramlie ;

Sa:

ramlie (cutare) curat,

Lumina%

Ca argintul de curat,
Cum Maica Precista 1-a la'sat.

Retetei : Se descinta trhind gilcile cu degetele muiate in untdelemn.

De la Ioana Cilniceanu, Costesti,
Vilcea. Culese de Chr. N. Tapu.

Gilc una,
Gilc doua,

Cinci,
Din cinci,

Noua' gilci,
Mostofilci :

Patru,
Din patru,

Din noua
Opt,
Din opt

Trei,

Din trei,
Doua,
Din doua,
Una,
Din una
Nici una.

Seapte,

Din seapte,
Sease,

Din sease,
198

www.dacoromanica.ro

cu marar
5i cu p'atrunjel
Va.. oblojii,
Pietre, capatii

Din cer,
Ca roua
De pe pamint.

Ca'

Leac.
Amin,

Va' pusei,

Vorbele mele sg fie deplin

$i lui Dumnezeu ma'-nchin :
Eu
Cu descintecul
$i Maica Precista
Cu leacul.

Rogojina
Va asternui.
Noua' gild,
Nou'a mostsafilci,

Eu le-am trimes la iarb'a

Sa' pasca
$i mi-am.,trimes
$1 trei matusi,
1 usi,
Sa: le iazeasc`i :

Cules de C. Radulescu-Codin, din

Zgripcesti, Muscel.

Una oarba
$i una schioaii
$i una surda.
Veni un lup callare p-o troa6'.,

O facut mama noua feciori.

Intr-o zi i-a facut,
Intr-o zi i-a dascut
$i-ntr-o zi la o stea i-a minat.
S-a dus noua', a venit opt,
S-a dus opt, a venit septe,
S-a dus septe, a venit sese,
S-a dus sese, a venit cinci,
S-a dus cinci, a venit patru,
S-a dus patru, a yeah trei,
S-a dus trei, a venit doi,
S-a dus doi, a venit unu,
S-a dus unu, n-a mai venit

Lua gilcili,
Mi le mostalilci
$i le minca
$i pleca: :
A oarba'

Nu vazu,
A schioapa
N-alerga,
A surda
N-auzi
$i lupu mi-si plec'a
51 se departa
Cu gilcili
Mostofilcile,
Prap'adite.
$i a ramas (cutare)
Curat,
Lurninat,
Oa argintu strecurat
Cum de Dumnezeu gsat.
In stirea Maichii Precistii rinduit,
Ca steaua

nici unu.
Asa sa nu mai ratmiie gNea
in vinsa,

Cit un fir de mac,

In patru despicat.
Cules de inv. I. Manolescu, din
corn. Tazlau, jud. Nearnt.

Gilca', mostofilca.,

Tu-ndsarat s dai,
199

www.dacoromanica.ro

Cu ceara te pic,
Cu focu te arz.

Ca. cu sarea te frec,

Cu toporu te tai,

Aceste vorbe se zic de trei ori, in care timp gilcile se trag dc

jos in sus cu untdelemn sau cu scuipat.
de 'inv. P. Cristea,
Ca1a'reti-$5inoiu, jud. Efov.
Cu les

din

Ca un cir de mai, in patru

Gilcuti, gilcuti, incalici-ti

pi-o druguti
ST ti du la mare si be api
din mare
$i iesi la soari st crapt
ca o cicoari,

dispicat
Pisti mari aruncat.
Tu sa ramii curat, luminat,
Ca Maim Precista ci ti-o lasat,
Ca argintu cel strecurat.
Cu les de G. Carpen, din coin

Sa nu ramii di kc,

Curtesti, jud. Botosani.

Gilcelor mostofilcilor,
Voi sa va topiti
Ca spuma de mare,
Ca roua din soare.
Veni un ungurean negru,
Cu biciu la spinare negru,
Cu resteiele negre,
Cu cloturile negre.

Ungureanu se necaji,
Din bici plesni.
Boii Intinsera.
Gilcile de la (curare) se rupsera,
Din virf s-aplecara,
Din radacina secara,
Se uscara !

Se zice de trei ori, trkind pe bolnav la et cu untdelemn.

Bun plugu cu opt boi
Buna brazda rasturna,
tn spuma de mare le arunca ;
Se topea, se ispravea.

GI' lca mostaffica,

Tu sa saci, sa te usuci
Ca spuma de mare,
Ca roua de soare,
Ca fragile de peste vale.

Culese de inv. I. Wadulescu, din

corn.
cea.

200

www.dacoromanica.ro

Nusesti-lWaglasi,

jud. Vii-

$i crapi ca o cioaia.

Gi lea' mostofilca%

Incalecsa pe-o druga

Si te du la moara

Cules de inv. Z. Pavelescu din

5i bea apa din moarsa,

com. Rasi, Ialomita.

O facut jicna nou'a feciori.

Intr-o zi i-o crescut,
/ntr-o zi la caste i-o luat.
O trimes noua,
$i-o venit opt,
O trimes opt
Si-o venit seapte,
O trimes seapte
Si-o venit sease,
O trimes sease
Si-o venit cinci,

O trimes cinci
$i-o venit patru,
O trimes patru
Si-o venit trei,
O trimes trei
Si-o venit doi,
O trimes doi
$i-o venit unul,
$i-o trimes unul
$i n-o venit nici unul.

N.B. Cind se descinei se mai unge gitul cu unt de naft si

se

freaca" indesat.
Cules de 'inv. C. Ciuperc5, din
Mistacan, jud. Neamt.

Gilcile ca merele,
Gilcile ca perele,
Gilcile ca alunele,
Gilcile ca nucile,
Sa pieriti,
Sa raspieriti
Di la (cutare).

Gilcile cit merele,

Gilcile cit perele,
Gilcile cit s:iminta
De mac,
Sa nu ramlie
La gitu (cut'aruia)
De leac.
Plecara gilcile,
Matilcile,
Fragutale

Sa s'ariti

Din gitu lui,

Din gura lui,
Din Rini:a lui,
Din obrazu lui,
Din zgirciu nasului,
Din fata obrazului,
Din cuprinsu gitului.

Ssa pasea ;

Trei rnatusi
S'a le psazas,ca" :

Una surda,
Una oarba
$i alta rschioapa.

De la Ktfu Stoica Gogu,

$i venira lupii

din

Ssi manince gilcile,

Stroiesti, Yilcga.
201

www.dacoromanica.ro

Le cur'kira",

.M.6tiki1e,

Frgutalle

5i s'i linistitl
Di la (curare)

Dups1 git,
Dupso. grumaz.
A surda"

Duid". et,

Duii grumaz,

N-auzl,

Din ochii lui,

Din gitu lui,
Din grumazu lui,
Din vinele gitului,
Din 'ghititorile gitului,
Din falcile obrazului,
Din tot trupul lui.

A oarb5.
Nu vsazu,
A schioap"i

Nu putu s-alerge.
Veniti lupii
Si mincara' gikile,
Ma"tilcile,

$i ra'rnasa'

Fia'gutsaile

Curat si luminat,
Ca steaua pa' cer,
Ca roua pa' cimp,
Ca argintu p5. p5mint,
Ca-n ceas muma lui
Ce 1-a ficut.

Di la (cutatre)

Baia' git,
Dup`i grumar.
I e mincara%

Le firsira',

Nora. De elci se descint'i in usturoi pisat, tmiie si ap, cu

care tragem gitul bolnavului. Se mai clesciht '. la git cu o cruce st

c-un cutit de ga'sit, zicind :

Cu cutitu v-oi tala,
Cu crucea v-oi finchina,
Di la (cutare) yeti sa'ca.

De la Florica Toiulete, din Stroiegi, Vilcea.

Nu vorbi,

Plecarg gilcile,
Motofikile,
Feigulitsile

Una schioapsa"

Nu fugi.
Lupu veni,

Sa.' pas6.
Si m'a'tusi IS'i le p'Leasc.

Veni,

La Odle

Una oarbI
Nu vlzu,

5i le dus5,

Una sura

Intr-o vale mare actina,

Acolo lupii le maninca.

N-auzi,
Una mut

$i r'.mas (curare)
202

www.dacoromanica.ro

Din git, din inghititoare.

Cum zboara cenusa-n vint,
Asa sa zburati de la (cutare)
Din git, din inghititoare.
A plecat orbu, schiopu i surdul,
Cu gilcele in paza sa le pazeasca.
Orbul n-a vazut, schiopul n-a

Curat, luminat,
Ca Maica Dumnezaului,
Ce 1-a lasat.
De la Ilina lui Ioneafa, din Cernisoara, \Alcoa. Culese de Toma
Dragu si D. Dgr5ghicescu.

putut, surdul n-a auzit,

Lupul a venit i le-a-nghitit

De la (cutare) din git.
Pe (cutare) 1-a lasat
Curat, laminat,
Ca-n ceasul ce s-a nascut,
Ca-n ziva ce s-a facut,
Nici a boala n-a avut.

A plecat (cutare) pe cale, pe

carare,
S-a-ntilnit cu gilcele-n cale.
Gilcele cu frig, cu tricnituri,
Cu incintaturi, cu jelituri.
Gilcilor, madilcilor,
SI fugiti de la (cutare)

Din et,din inghititoare,

inv. I. Trandafirescu,
din corn. Sisestii-de-Jos, jud. MeCu les de

Ca va ajung cu cenuse zburatoare

Ca sa zburati de la (curtare)

hedinti.

Pentru guei
Gusa mea cit o mkgea
S-a ta cit o ulcea.

Curcubau, bat:
Bea de unde-i bea,
Bea din gusa mea,

Acest descintec se face in postul mare oind se vede intii curcubeul. Se cauta mai dinainte pe cimp, noua ciolane, de orice animal
ar fi, si cum se vede intli curcubeul, descintkoarea ia pe om de
mina, si batind cu un ciolanel in gusa se zice de trei on pe nerasuflate i ou ochii pironiti la curcubeu i fr s clipeasca din ochi,
descintecul de mai sus.

Cind termina, azvirla ciolanul peste cap indarat, spre semn csi
gusa se dea inapoi. Apoi stringe iar ctolanele puindu-le la un loc stiut
si in alta zi din postul mare cind mai vede curcubeul iarasi, face ca
mai sus Eina tse implineste de noua ori. Se asigur c gusa va scadea
peste vara.
Cu les de inv. Econ. G. Grincescu,

din Roznov, jud. Nearm.

203

www.dacoromanica.ro

Din iele
De-ti fi
Din miez de miez de noaptc,

Apuca (cutare)
Pe cale,
Pe carare,
Se-nfilnea

De-ti. fi

Din revarsatul zorilor,

De-ti fi
Din apus,
De-ti fi
Din rasarit,
De-ti fi
Din virtej,
De-ti fi
Din, kc ram,
Eu nu v-am descintat
S'i. v'I duceti voi in alt loc

Cu noua fete man n cale.

Noua flacM,
Noua soimani,
Noua fete mari,
Noua soimane.
Soimanii

Cu steagurili ridicate
Si steagurili in capu lui (cutare)
Le-a azvirlit :
In orbituri
L-a orbit,
In mutituri
L-a mutit,

spurcat..

$i eu v-am descintat
Cl voi apa
Ati baut
Si tot pe apa
Ati zburat,
$i eu tot pe apa.
V-am minat
Ca sa mergeti
Din vad
In vad,
S51 mergeti la Tarigrad,
Uncle e locu curat,
C-acolo v-asteapta pe voi
Cu mese
'Ntinse
Cu plinili

In surzittri
L-a surzit,
In zgircituri
L-a zgircit,
In ametituri
L-a ometit,
In basici
L-a basicat,
In uscaturi
L-a uscat,
In umflaturi
L-a umflat
Si trupu i-a cietinat,

In zepritun
L-a zeprit
Si trupu i-a schilodit,

Puse,

Fklii aprinse,

$i soimanili
Cu sulitili

Buti

L-a intepat,
Cu cutitili
L-a taiat,

Buti
De rachiu,
5e: beti,

Voi, soimanelor,

Sal mincati,

De vin,

204

www.dacoromanica.ro

De Ja (cutare) s pleoavi,

Le-am slobozit.

Sa' va' depaxtaci,

S. ramtie (cutare)
Curat,
Luminat,
Ca steaua din cer lasat,
Ca argintu strecurat,

Fintini reci
Sa'

destupaci,

Burfili
Sa le spalati,
Leacu (cutaruia) sS-1 dati.
Pn cimp cu miroase

CS eu

Cu crucea lui Dumnezeu

V-am departat,
Cu gura. v-am descintat,
Leacu (cutaruia)
Ca 1-am dat.
Sa' rarniie (cutare)
Curat,
Luminat,
Ca Maica Precista

Sa' va' plimbavi,

De la (cutare)
Sa'

plecavi,

Voi ca mierea
Dupa toate incheieturile
Sa' ietiti,
eu m-am apucat
Si v-am descintat :
Carnea
Singil:

In ceas
Ce 1-a crestinat
5i 1-a botezat,

L-am limpezit,
Vinili picioarilor

Cu nici o rana pe trup

Nu 1-a lasat.

Am gramdit,

Retetii : Se desdnt . in apa sau rachiu, cu toporul ielelor, gasit

in paduri neumblate.
Cules de C. R:idulescu-Codin, din
Priboieni, Muscel.

Si te du In coarnili cerbilor,
5i stai acolo pina s-o ispravi
ceriul si pamintul.
Teme-te de Dumnezeu, care sede
pe scaun de judecata
Si te blasta*ma cu numele Tatalui,

A plecat Dumnezeu din noua

ceruri

Si s-a Intlinit cu lipitura,

Sparietura,
Umflatura,
Varsatura,
Trecatura,
Cu spuzeala,
Cu junghiul,
Cu cutitele,
Iesind din marea seaca.
Dumnezeu a poruncit :
Fugi i iei da la (cutare)

al Fiului si al Sfintului Duh,

amin !

Cum piere spuma d pa mare,

Vinturile de prin copaci,
Intunerecul de pe fava
pamintului,
Asa sa. piara toate junghiurili,
Apucaturili,
205

www.dacoromanica.ro

TreOturili.

Scarili nu ra'sa'rea,
Norit pe cer mergea,
Corbii mari boala lui o bea,

Sa raMtie (curare) curat,

Luminat,

Ci eu in coarnili cerbilor am
inOlicat

0 minca.
Si (curare) ia'minea curat,
Luminat,
Ca argintu strecurat,
Cum e de la Dumnezeu ra'sat.

$i in munte la ciute rn-am 1a"sat.

Toate bolile minca,
Bea si
S51 juca.

Numa boala (cuta'ruia) nu bea,

Cules de Ion Odor de la P'5.una

nu minca, nu se juca ;

Moldoveanu, Buiau.

De sfinte
Leacul s i-1 adua
De-o fi din Dumnezeu,
Dunmezeu sali aduO aminte,
Leacul (cura'ruia) s i-1 aducg.
De-o fi intilneala' din ra'sfinte,

Tu al:a. mare,
Doamdal mare,
Cum esti mindrI cur.a."toare,
Sa' fii i limpezitoare.
Sa limpezesti pe (cutare) de boala',
Din cele sfinte.
De-o fi din cele sfinte,
Ele sa-si aducal aminte,

Din vinturi, din ara'ruri,

Din intilnituri,
Sa iasg din trupul (cutruia).

Reteti : Se bea apg din locul acela unde se intilnesc dou

voare i se scala cu acea ap martea, joia i dumineca.

iz-

De la Ilianca Baranga, din Pesteana de Sus, Gorj.

Bun ziva, rachiu mare,

Puterea i-a sfirsit.

Plingea si se valta (curare),
Maica Precista din cer ii auzea,
Pe sOri de argint se pogora
$i pe (curare) 11 intreba :
Ce plingi, ce te oleOiesti

Domn mare,
C-a plecat (curare)
Pe cimpu M. mare,
Spre scare ra'sare.
S-a intilnit cu sfintele in cale.
In brate 1-a luat,
Peste Orufa'. 1-a aruncat,
Singele i 1-a sorbit.

(curare) ?

Du-te la veijitoare
Satti foO d-o apa',
206

www.dacoromanica.ro

Nastrapa',.
Cu o stebla' de busuioc,

Unde popg nu toacg,

Unde fete maxi coade
nu-rnpleteste,
Uncle dine nu latra",
In paduri,
Pe supt buturi.
Cum nu poate sluji popa sfinta
leturghie

S. te spele pe trupul tot.

Sfintelor,
Bunelor,
S'a". veniti line ca apa,
Bune ca plinea,
Du Ici ca mierea

$i moi ca mtasea.

Fa'Al cruce 51 famtie,

5i leacul (cuf5lruia) s i-1 dati.

Asa sa' nu poata" veni zbuid"torul

Cu zbuilturoiu, cu zburlturoaica,

cu zburIturoaica

Cu rzmeul, cu zmeoaica,
Cu moroiul, cu moroaica,

$i moroiu cu moroaica,
Si (cutare) s rmIie curat,

Sa" ieii s v mutati.

Lumina%

Pe pamint ati venit,

Pe supt Omint sa' v duceti,
Unde cocos nu cint,
Unde secure nu taie,

Ca Maka Domnului ce 1-a la'sat.

Descintecul meu,
Leacul de la Dumnezeu.

Reterd : Se descint a. in rachiu de drojdie, cu fir de ma"tuii.

si

cu cutit si se zic vorbele :

Tu, elicit mare,
Damn mare,

Asa sa' tai toaa leda"tura dup'a"

(cutare).

Cum ai fgat tot ce ti-a iesit in

De la Rada Nicolae Sovil0u, din

cale,

Valea cu Ap, Gorj. Culese de

Chr. N. Tapu.

Joimritele
O purces (cutare)

Miinile damblagitu-i-o,
Vinele la picioare zgircitu-i-o,
Cheptu in sus ridicatu-i-o,
Schinarea strimbatu-i-o,
Creierii tulburatu-i-o,
Mintea din cap schianbatu-i-o,
Vlaga din ciolane luatu-i-o,

Cari-i apsdrsa' rusaliele,

Pe cale,

Pe airare,
Si c la mijloc de cale

Cu rusaliele intilnitu-s-o.
In fata lui izbitu-s-o,
207

www.dacoromanica.ro

'Nalta si suptire,
Crescuta la racoare,
Ca faca lui Sfintu Soare,
Si-i bun de durere de picioare
$i de boala amului,
Ci-i in trupul lui, cea

Trupu schimonositu-i-o,
Risu de dinsu facutu-s-o.

Ca un fuior de cinipa 1-a

zbuciumat,
Intr-o bute de roata 1-a bagat
$i de laturea drumului 1-a aruncat
$i in spulbere 1-a astupat.

molipsitoare.

pina la fintina lui Iordan

Era o limba de padure
Bolnav cind am ajuns la padure,
Copacii cu crengile la pamint se

L-a lasat rezemat la gard,

Ca pe un om stricat
5i nenorocit,
De pe lume mintuit.
Omul acela pina la cer s-a
vaicarat,
Nimine nu 1-a vazut,
Nimine nu 1-a auzit,
Numai eu (cutare) 1-am vazut,
L-am vazut,
L-am auzit,
La dinsu am alergat,
De mina dreapta. 1-am apucat,
Cu limba 1-am intrebat :
De ci tichi ?
De ce te vaecarezi ?
Omu mi-a spus
Ca de acu' de pe lume este dus.
Nu tipa,
Nu te vaicara,
Curind la mine vei alerga,
Cu noua frati barbati,
Doftori si invatati.
Cu scai voinicesti le-oi bate,
Din toate incheieturile le-oi

$i eu

lasase.

Inaintea bolnavului se intuneca,

El pc unde calca

Pamint cr4a,

Iarba se usca,
Frunza din copaci chica
Si in urma lui se darima.
La fintini am ajuns,
Pe ghizdele de I-am pus ;
In fintina tn-am plecat,
Apa neinceputa cu mina am 1,,at,
Din cap i-am turnat,
Cu scai voinicesti 1-am maturat,
Chicioarele i-am deschedecat,
Miinile i-am descurcat,
Limba in gura i-am dezlegat,
Trupu i s-a usurat,
Dumnezeu mintea in loc i-a
asezat,
Inaintea ochilor i s-a lurn:nat
Si el de boala s-a indreptat.
Pe cale,
Pe carare
A plecat,

scoate.

Eu cu mina te-oi lua,

Pe calea lui Adam voi pleca,
Ca am auzit
Ca la fintina lui Iordan
Este o vatra de hardal
$i o tufa de leustean,
$i intr-insa este o lumina

Pe sari de aur s-a ridicat,

Sus la cer s-a saltat.
Jar acolo o curt;
0 curte se vedea.
Nici vintu nu o batea,
Nici soarele nu o ardea,

crescuta,
208

www.dacoromanica.ro

Si acolo le-oi baga,

Lacit de aur la use le-oi aseza,
Cu cheie de argint le-oi incuia
$i pe Marea Neagra le-oi arunca.
Cheatra in fundu msarei s-o ineca
$i rusaliele s-or cufunda.
Acolo se aseze
Unde nimine nu nimereste.
Eu la dinsul m-oi inturna
$i in leagan de matase te-oi aseza,.
Virtutea in cioloanele tale s-o
inturna,
Pe fata pamintului te-oi rasa.

Nici ger nu o ajungea,

Nici pulberea de dinsa nu se
lipea.

Apucatul de rusalii acolo s-o dus,

Acolo o ajuns,
Mina pe retez a pus
$i-o intrat in case.
Iaca acolo sase fete frumoase
Sedea la measa,
Rusaliile cele hioroase,
Minca, bea si se ospata,
Iar trei dormea.
Doar una dintr-insele
0 intrebat : Ce cauti (cutare)

Tu cind vei aka,

Iarba pe urma ta s-o usca,

Si acu' esti bun indreptat.
Voi, barbatilor,
Dezmatatilor,
Si neinvkatilor,

Pe aice ?
Cum n-oi umbla

$i cum n-oi cata ?

Peste mine ce boara a dat L..
Nu tipa, nu te vaicara,
Ca acestea 'shit hiorile,
De a surorilor mele.
Eu cu trestia cea lunga
Le-oi bate,
Le-oi rade,
$i cu cea ascutita le-oi matura,
Jos de pe trup le-om da,
Trupu ti s-o usura.
Si eu in poale le-oi lua,
La Marea Neagra voi alerga.
Acolo slut munti
Crunti,
Cu stinci de perri ziditi.

Voi, femeilor,
Dezmatatelor,
Puturoaselor si betivelor,
Nu va' mirati de mine
Ca-s gros
$i frumos
Si sanatos,
$i -VA' mirati de cer csa-i nourat,

De pamint ca-i lat,

Cum nu se mai lipesc
Rusaliele de om.
Cules de inv. N. Cociorv'5, din

Stinca de peatra s-o cra".pa

corn. Docani, jud. Tutova.

Din qoimane
Cu rochii negre-mpodobite,
Cu sabii da galbini gatite,
Cu rochiile rotate,

Noua sfinte soirnane,

Cu noua lopkele,
Cu noua mkurele,
209

www.dacoromanica.ro

Cu iile riurate,
Cu s1bi1i pa' chept lasate,
Da' la apus s-a ridicar,
La r5sa'rit a plecat,
Cu (outare) s-a-ntilnit,
Pa' el 1-a-ntImpinat,

Din sp`alkura-:,

Din seadatura',
Noi ne rugaM sfintei Luni,
Sfintei Miercuri si

Trecaturi,

Sfintei Vineri :
Lasavi-vi heripili
$i codili
Luavi junghiurili,
Cuvitili,

AmeveaM,
Fierbinveala',

Spuzelili si

L-a sgetat.
Va"rsaturi,

UmMturili,

loata' boala cla' la (cutare).

/n trup i-a la'sat

5i la cetate a pleoat.

Cules de Ion Odor, de

la coLeanca, soacra preotului

Ionifi din Ploiesti, mahalaua
Tabaci.

La mas '. s-a pus,

coana

Vautari, cobzari, cimpoieri,

muscalagii le cinta,
(Cutare) cu genunchili plecate
inaintea sfintelor sa ruga :
Doanmelor,
Impra'teselor,
rednicelor si

Nou sfinte soimane

Cu noua' lopkele,
Cu noua' ma'rurele,
Cu rochii negre-mpodobite,
Cu saThi de galbini gkite,

Harnicelor,_

Puternicelor
Sfintelor,
Iertavi p (cutarrel,

Cu rochile rotate,
Cu iele riurate,

CS n-are putere sa mear0 cu voi,

Sa'. cake locuri curate,
Verdevuri neumblate,
Munvi inalvi si
Nra'i adinci,

Cu saThile pe pept la'sate,

De la aptis s-au ridicat,

La ra's'arit au plecat,
Cu (cutare) s-a-ntilnit,
Pe el 1-a-ntimpinat,

voi ape marl avi trecut

$i bolile in ape le-avi lasat,
multa lume i dobitoace,
Si IA (cutare) 1-avi pocit.
Hori mari, prin livezi, voi avi
5.cut
$i multa' lume i pa' (cutare) voi
1-ati pocit.
De-o fi (cutare) pocit din apa",
Din blutura',
Din culcare,

L-a sa'getat.
Varsa'turi

Ca.

Treckuri,
Ameveala",

Fierbinvearl

In trup i-a la'sat

$i la cetate a plecat,
La masa' s-a pus.
Lautari,
Cobzari,

ampoieri,
210

www.dacoromanica.ro

Hori mari prin livezi

Voi iati facut
$i multg lume
$i pe (curare)

Muscalagii,
Le. cinta.
(Curare) cu genuchele plecate,

Inaintea sfintelor se ruga :

Doamnelor,
Impgrgteselor,
Vrednicelor
Si harnicelor,
Puternicelor

Voi

Si sfinmelor,

Iertati pe (cutare)...
Ca.

pocit.

De-o fi (curare) pocit din apg,

Din bguturg,
Din cukare,
Din spgaturg,
Din scIlcaturg,
Noi ne rugam sfintei Luni,
Sfintei Miercuri
$i sfintei Vineri :
risati-vg haripele

n-are putere sg mearg g. cu voi

sa' cake locuri curate,

Verdeturi neumblate,
Munti inalti
Si vgi adinci.

Si coadele

Si luati junghiurile,
Cutitele,
Umflgturile,
Spuzelele
$i roatg boala
De la (cutare).

Cg. voi

Ape mari ati trecut

Si boalele

In ape le-ati lgsat

$i multg lume
Si dobiroace
$i pe (cutare)

Cules de Ion Odor de la Nuna

L-ati pocit.

lui Moldoveanu din Buz'au.

De izbitur
Pe (curare) peste ochi I-a plesnit.
$i luai lopata si
Cu firnu 11 tirnuii,
Cu angtura 1 mgturai
Si cu fulgul limpezii.
Sa' rgmlie (cutare) curat
Ca poala Sfintei Marie.
Leac sg-i fie !

Ma' sculai joi de dimineatg,

Pe roug, pe ceatg,
Si plecai pe potecg neumblafg,
Pe ceatg neridicatg,

Si mg ntIlnii cu un om ros,
Cu calu rosu,
Cu friu row,
Cu toate hainele lui rosH.
Palma bici a fgcut,
211

www.dacoromanica.ro

Rereta : Se descinta cu mIneca ca'nfas'ii pe ochiul bolnavului

tot cu mineca cam'asii II terge la ochiul care-1 doare.
De la Badea Voica Stirbu din
Drkani-Teleorman.

Copita' coplearifa,

Cu m'atura le m'aturai,
tn coarnele cerbilor le aruncai.
Cum potoleste vintul
Pamintul,
A$a sa se potoleasca' durerile,
Junghiurile, cutitele de la (cutare),
Iar (cutare) uS ramhe curat,
Luminat,
Ca ziva ce 1-a dat.

Cal negru din picior te lepada,

Pe (cutare) peste ochi 11 izbisi,
Si leacul c i-1 gasii ;

Cu fulg negru te ricaii,

Cu busuioc te limpezh,
Cu fir rosu turburarea o scosei,
Junghiurile, cutitele, usturimele
Din vederea (cutaruia) le scosei.
Cu lopata toate durerile le
vinturai,

Retea : Se desctnt hi apa cu busuioc i cu fir de matura. Cu

apa se stropeste la ochi.

De la baba Scana Reic, Drki-

neti, Teleorman. Culese. de Chr.

N. Tapu.

De izdat (durere de inimd)

Tu, izdatule,
Imiaratule,
Spurcatule,

Nu minca.
Fugi, singerarule,
Spurcatule,
Si du-te la casele tale.

Sagetatule,
Ai plecat

Acolo sa' bei,

Acolo s manInci
$i s locuiesti,
$i pe (curare) s'a-1 lecuie5ti
Si isa-1 lasi curat,
Luminat,

Ca un turbat
Sb iei zilele la (cutare).

Nu le lua,
Ci du-te la casa ta.
Acolo sa* bei,
Acolo sa' nisaninci.

Ca roua din chnp,

Ca de Maica Precista lasat.

La (curare) nu bea,
212

www.dacoromanica.ro

Reterd : Se descnt n apa nelnceputa cu fir de busuioc, cu crucea si cu tamlie si se zic la sfirsitul descIntecului cuvintele :
Cu matura te-am maturat,
Cu tamiia te-am tamilat,
Cu crucea te-am departat,
Cu limba te-am descintat,

$i pe (cutare) I-am lasat

Curat,
Lutninat,
Ca de Maica Precista lasat.

Apa descIntata se bea de cel bolnav si o parte din ea se arunca

in virful unrui par de gard si se zice cuvintele :

Cum se spala parul asta de

ploaie si de vint,
Asa sa se spele (cutare) de izdat.
De la vra'jitoarea Anca, din corn.
.M5gure1e,

Tu, izdate,
Spurcate,

Teleorman.

Din madulere,
Din pleoapele ochilor,
Din auzul urechilor.
Cum potoleste vintru pamintu,
Asa sa se potoleasca junghiurile,
Icnelele, ametelele,
Cutitele, tepile, firselile,

Blestemate,

Nu mugi ca bou,
Nu rima ca porcu,
Nu ragea ca clinele.
Tu sa iesi cu durerile,

Gt-eutatea,

Cu junghiurile,
Cu cutitele,
Cu dunimele,
Cu usturimele de la (cutare)
Din miini,
Din picere,
Din rinichi,

Reotatea de la (cutare).
$i (cutare) s ramlie curat,
Luminat,
Ca steaua din cer,

Ca roua din cimp,

Cu ce ma-sa 1-a facut.

ROW- : Se desdnt a. de regula pe corpul omului cu cutitul si

cu nitica sare.
De la Stana Rqica", din Di5g5
nqti, Teleorman.

Inveninate,
Turburate,
Nu Intindc.,

Tu, izdate,
Blestemate,
Topsicate,
213

www.dacoromanica.ro

Nu cuprinde pe (curare),
Nu incindea,
Nu cutita,

$i te voi spa'la

Nu sa"geta,

Si de pe trupul (cutaruia) te \rot

$1 in noua'zeci i nou de hotare

.

te voi anima

Nu ernfa,

cullta

Nu umfla,
Ca eu te voi descinta
Cu limba' curaf,
Cu fata ridicat'a,
$i te voi curAa

De boale si de dureri.
Iar (cutare) sa' rsimiie curat,
Luminat,
Ca argintul stricurat,
Ca steaua din cer lasat.

Rerea : Se descina cu crucea, cu usturoi, praf de pusa', otet

si

tinlie de la bobotea.z

i busuioc ide la steag. Se da. de ba'ut st se

unge unde-1 doare pe bolnav.

De la Constantina Ion lUdoi, din
Valea cu Apa, Gorj.

Aintine, nene domn mare,

$i iesi de la (cutare)
Din inima lui,
Din ficatii lui,
Din trupul lui.
$i s iei, s'a" te dud la It'al de

Ficati la fioati,
Inima". la inina".

Pe (curare) sa"-1 iai curat,

luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua din cimp,
te-a mincat,
Ca argintul strecurat,
pui cap la cap,
Ca Maica Precesta ce 1-a lasat.
Cur la cur,
Retetei : Se descinfal in usturoi cu otet, cu care se unge suferindul
de stomac.
De la Maria Ngstase, din Romanegi, Gorj.

Uci0-te cruoea, viajmase,

De la biserael plecasi,
La icoane te-ai inchinat

$i dracii i-ai crpat,

De la (cutare) i-ai luat
Cu junghiurile,

Nu umfla,
Nu gimfa,
Nu face carnea rea,
Nu junghia,
Nu cutita.
$i ssi te iei de la (cutare),

Cu cucitele.

Sh pleci,
214

www.dacoromanica.ro

Iesi i du-te n munti scunzi

Si-n radacinile brazilor.
Acolo si ezi,

Sa iesi :

Din inima,
Din ficati,
Din sale,
Din tnasele,
Din picere,
Din oasele de uncle-I doarc,

Sa, locuiesti,
PS (cutare) sal urasti,
Sa-1 parasesti.

Reteta : Se descinta cu sfinta cruce n apa, in care se bail tamie si usturoi. Din apa descintata se gusta de trei ori st se unge cu
ea pe stomac.

De la Ioana G. Purice, din Mrbatqti, Vilcea.

Crapi, izdate,

Cum se potoleste soarele in cer,

Vintul pe pamint,
De la inima (cutaruia) s pleci
Focul in cuptor,
$i te du in coadele marilor,
Oile in stina,
In copitele ciutelor.
Asa sa se potoleasca dorul de la
Acolo s ocuiesti,
(cutare)
Acolo s vaicaresti *,
Si sa se duca in coadele marilor,
Acolo sa hodinesti,
In oopitele ciutelor,
De la inima (cutaruia) s fugi,
In coarnele cerbilor,
In radacinele brazilor.
Ca eu cu crucea te-am descintat,
Cu cutitu te-am taiat,
Acolo s hodruiasca,
De la (cutare) te-am duhuit
Acolo s prinzeasca,
Pe (cutare) sa-1 paraseasca.
Si de la inima te-am potolit.
Reter d : Se descinta in apa cu crucea tsi cu ctgit cununat sau
gasit. Apa desdntat se bea i se ucla cu ea.
Blestemate !

De la Dumitrana Dumitru Stoica,

din Rogojelu, Gorj.

Din zgirciul nasului,

Din fata obrazului,
Din baierile inimei,
Du-te in coadele marilor,
Acolo sa-ti fad casa,

Tu, izdate,
Blestemate,
Muta-te,

Stramuta-te :
Din cap,
De la inima,

* In alte variante mai corect : vacuiegi. (N. ed.)

215

www.dacoromanica.ro

(Cutare) sa' ti'mlie curat si

luminat,
Ca argintul stricurat,
Ca Maica Precista lkat.

Acolo -ti faci massi.,

Leaga'n de msatase.
Acolo s:i te aciuiezi,
Acolo sa"-mpuiezi,

Retet. 1 : Se descint:i cu fir de m5tur'a" si se zic cuvintele : Cum

se matura cu m'kura toate gunoaiele, asa sa' se mature, sa.' se cutiItasca' izdatul de la (cutare) ; ca" eu, izdate blestemate, cu matura
te-am maturat, cu tamiia te-am ta"miiat si te-am trimes la Vadul Lat" :
Ca' eu, izdate,
Blestemate,

Amin, Maica' sfintsa Marie,

Leac din mina mea sa' fie !

Cu m'kura te-am mturat,

Cu ta'mlia te-am t'grnitiat

De la Dumitra 115ducan-M;rgoiu,

Si te-am trimes la Vadul Lat.

din Urdarii-de-Jos, Gorj.

Fugi, negor

Csi eu cu limba te-am descintat,

Din rzor,

Cu crucea te-am depktat,

Si tu, izdate,

Cu ta'mlie te-am ta'mliat,

Blestemate,

Cu cutitu te-am strkigat,

De la (cutare) team depktat.
Si (cutare) a limas
Curat,

Csa la (cutare) nu e loc de moarte,

E loc de tirg,
De biserica",

De cruce
$i de ta'mlie.
Ce e (cutruia) s'a'. nu trnai fie !

Luminat,

Ca Maica Precista lkat.

Rqete i : Se desdnt:4 i'n apsi cu crucea, cu un cutit si cu amiie

d-a mare, de la boboteaza". Apa descintat'a si amestecatii cu ta"miie
se dal bolnavului de bea.
la Maria Marin
Scrioastea, Teleorman.
De

Fugi, izdate,
Blestemate,
Cii crucea te bate,
CI nu-i loc de tine,
Si e loc de cruce,
De biserica" si de tmlie.
Vifi de vie talata",

Coltatu,.

Cap de searpe vindecat,

Du-te uncle cocos n-a cintat,
Du-te unde popa' n-a tocat,
Du-te unde cline n-a lkrat.
$i eu, izdate din inim5, din ficaii,
Tu, izdate cu leoaica,
Cu zburkuroaica,
216

www.dacoromanica.ro

$i el s5 rmIie curat,

Iesi si du-te in coarnelc cerbilor,

In p5duri,
Pe supt buturi.

Ca de Dumnezeu 15sat.
$i dud oi afla c te-oi intoarce,
Cu crucea te-oi departa,
Cu t5mlia te-oi tarniia,
Cu cutitu te-oi cutita,
De la (curare) te-oi dep5rta.

Acolo s locuiesti,
Acolo s v5cuie5ti
Si pe (cutare) s5-1 ierti
Si sa-1 par5sesti.
Reretii : Se descint5 cu t5mlia

in ap5, cu crucea

Apa desdntat5 o bea cel bolnav.

cu cutit.

De la 135Ia5a Petru Sceanu, din

Rovinari, Gorj.

Tu, izdate,

Fata mare cosita n-a impletit.

P-o capr5 neagr5 te-am aruncat,
Intr-un virf de munte te-atn
aruncat.
Dar sf. Ioan nou5 ingeri trimetea,
Din munte o &Jima.
F5r5 cutit 1-a t5iat,
Pe izdat 1-a dep5rtat.
F5r5 sare a s5ra
Si toate boalele de la (cutare) le
dep5rta.

Blestemate,

Ai fost trec5tor, din nou5 sate

trec5tor.

Dar s5 mergi la pas de lup,

La cap de ghigean.
Ca' eu cu crucea te descintam,
Cu t5mriia te t5miiam,
De la (cutare) te dep5rtam.
Si s5 te duci unde pop5 n-a tocat,
Glas de voinic nu s-a auzit,

Retet : Se descmnt Cu crucea asupra celui bolnav, precum

cu tamlie (de la boboteaz5), cu care se afum5 bolnavul.
De la vrajitoarea
Gresia, Teleorman.

$i iesi, necurate,
Blestemate :
Din inim5,

Fugi, izdate,
Blestemate,

C5 aid nu e loc de moarte,

Ci e al t5miii si al crucii.

Din parnini,
Din ficati,

Si cind se Impreun a' cur de urs

Din ranunchi,
Din creierii capului,
Din zgirciul nasului,

La cur de lup,
Atunci s5 se mai izdeze (cutare),
Atunci, nioi atunci.
217

www.dacoromanica.ro

Simina, din

Mese intinse,

Din fata obrazului,

$i te du unde popa nu toaca',
Unde 0..sa'ric nu ciricale,
Unde vaca' nu rage,
Unde topor nu taie,
Unde coco$ nu cintg.

Cu pahare pline.
Ssa mincati, sa ospatati,
iertati
Pe (cutare)
$i sa-,1 lasati curat, luminat,
Ca argintul din stricurat,
Ca Maica Precista lasat.
Ca' acolo va' sint pre&atite
Retet.:1 : Se descint a'. cu crucea, cu cuitu i cu ta'mlie de la Boboteaz n apa' neinceputa%
De la Catrina Ioana Ursu, din
Urdarii-de-Sus, Gorj.

Gospodi po milo,
La genuchi de fier,
Gospodi po milo,
La talpe de otel,
Gospodi po milo.
Desdntecul de la mine
$i leacul de la Maica Precista.

Cap de giligan,
Gospodi po milo,
Cruce luminata,
Gospodi po milo,
Cruce de argint,
Gospodi po milo,
La inimI de videa,

Reteta : Se descina pe corpul celui bolnav, cu crucea i cu Un

cutit Osit sau cununat.
De la Maria Matake Ciurea, din
Urdarii de Jos, Gorj. Culese de-.
Chr. N. Tapu.

$i la (cutare) s'a nu mai veniti.

Fugi, izdate,
Blestentate,

Nu intinde,
Nu cuprinde,
Nu umfla,
Nu ingtmfa.

Pe cale, pe carare,
cu dracu-n cale.
Unde ai plecat, drace ?
La (cutare).
Pas, drace, indara't
La al de te-a minat ;
CS acolo nu-i loc de tine,
Ci de biserica' $i de altar
$1 de toiag ferecat.

Du-te unde coco$u nu cinta"

$i secure nu taie.
Acolo-s mese intinse

$i fclii aprinse
Si pahare pline ;
Beti i mincati si chiotiti

Crpi! Pleaca !
218

www.dacoromanica.ro

Se face cruce la buric, cu mina, in timpul cind se spun vorbele.

Vorbele se spun de trei ori.
Culese de inv. I. Mateescu din
corn. Stroiesti, Gorj.

Fugi, izdate,

Ca' te-asteapta"-n ceas,

Blestemate,

in minut,
Necontenit,

Din inima (cutruia).

Nu umfla,
Nu gimfa,

Cu mese-ntinsa',
Cu fa'clii aprinsa'.
Acolo sa lacuiesti,
Acolo sa' hodinesti,
Acolo sa: pa'storesti ;
Ca' (cutare) nu stie

Uciga'-te sfinta cruce

5i calea bisericii,
$i sfirutele odajdii.
de la Stana Bob,
Stroiesti, jud. Vilcea.
Cu les

dia

S'a" te Ikuiasca",
Sa' te hodineasca",
Sa" te psastoreasca'.

Fugi, izdat necurat,

Diavol impelitat ;
In inima (cuta'ruia)
Nu te ba'ga,
Nu cutita,
Nu sageta,
Nu umfla,
Ca (cutare) e-nchipuit
De Maica Domnului

De la Maria Durna'noiu, din Turcesti, jud. Vilcea.

Fugi, izdate,
Necurate ;

Nu trlsni,
Nu plesni,
Nu durea,
Nu cutita,
Nu te face carne ra.
De-i sta

Si de duhu scfint ;
Cf chipu lu (cutare)
E loc de cruce si de bisericsa,

Nu e loc de a lkui,

$i n-ai pleca,
$i eu an-or rniinia,

De-a-nra'dkina,
De-a cutita,

Pa (cutare) l-a-nchipuit

Cu crucea te-oi apara,

Cu cutitu te-oi tala,
Cu limba te-oi ura,
Cu mina te-oi descinta ;
Razale i s-o usca,

$i p'5." tine te-a dovedit.

less si te du

Ra'dkina ti-o ska,

Virfu ti s-o apleca,

La o fata' mare de crai,

In butie de tis'a'

De-a s4eta.
Iesi, nu face came ra,
Ca." Maica Precesta a venit,

219

www.dacoromanica.ro

Te-oi ba.ga,

Ca argintu pai pamint,

Ca-n ceas muma lui
Ce 1-a facut.

Cu cercuri de fier
Te-oi lega,
in Marea Neagrai
Te-oi arunca
Si-acolo te-i vindeca,
$i (cutare) o raminea
Curat, luminat,
Ca steaua-n cer,
Ca roua-n imp,

Fugi,

Si te du
In copitele ciutelor,
/n coarnele cerbilor,
in sorbu marilor,
In fundu apelor.

No ea. De izdat (durere de inima') se descinta cu o cruce, in ap

sau in rachiu, ce se da bolnavului de baut. Unele, cind se descinta,
fac o cruce cu piciorul drept la inima bolnavului. Altele descinta in

sare, pe care apoi o arde si o cra bolnavului s-o bea cu apa. Se descinta:
in toate zilele, afara de dumineca, cki altfel s-ar imbolnavi i descintatoarea, i nici bolnavului nu i-ar crece pentru c durnineca e zi de
odihns.
De la Florica

lui Toiulete, din

Stroiesti, jud. Vilcea. Culese de

Toma Dragu si D. Dr5ghicescu.

Fugi, izdate blestemate,

Ca nu-i loc de rautate !
De cruce si de biserica.
Cu:es de inv. I. Trandafirescu,
din corn. Sisestii-de-Jos, jud. Me
hedinti.

De inclegat
Zece oasai-nclestate,

Sasal oasa-nclestate,
Cinci desclestate ;
Cinci oasa-nclestate,

Nou'l desclestate ;
Nou'a oasa-nclotate,
Opt desclestate ;
Opt oasa'-nclestate,
Sapte desclestate ;
Sapte oasa-nclestate,
Sasai doclestate ;

Patru desclestate ;
Patru oasa'-nclestate,
Trei desclestate ;
Trei oasa-nclestate,
Doua." desclestate ;
220

www.dacoromanica.ro

Nici strinskuri,

Dou'i oasa'-nclestate,
Un os desclestat ;
Un os inclestat,

Nici deochituri.
Si rshnase (cutare)
Curat, luminat,
Cum maica lui 1-a la'sat.

Nimic ;n trupu (cutkuia)

Nu s-a aciuiat :
Nici apuckuri,
Nici inclestkuri,

De la Girca lui
Stroiesti, Vilcea.

Popa Ghia,

Un os desclestat ;
Unu...
Si nici unu.

Zece oasa'-rbclestate,

Noa desclestate ;
Nou'a" oasa"-nclestate,_

Cum descurcl pieptenu pku

La toti boierii,
La tori popii,

Opt desclestate ;

Opt oas-ndestate,
Sapte desclestate ;
$apte oasa'-nclestate,
9ase desclestate ;
$ase oasa'-nclestate,
Cind desclestate ;
Ginci oas'a-nclestate,
Patru desclestate ;

La toate cocoanele,
La toate fetele,

La toat lumea

Din tam romaneasea,

Aa s'al se desclesteze

Toate-nclestkurile,
Toate-apuca"turile,
$i (cutare) s ramiie

Patru oas51-nc1estate,

Trei desclestate ;
Trei oasa'-nolestate,
Doua" desclestate ;

Curat, luminat,
Ca Maica lu' Dumnezeu
Ce 1-a lkat.

Doua' oas5.-nc1estate,

Not1 De inclestat (durerea cosului pieptului, care stinjeneste

respiratia). Se descint5. In untdelemn si in rom, cu care se trage pieptul i coastele bolnavului ; se mai descinta", pentru copii, in unt cu
un piepten.
De la Ilina

lui Ioneata", Cernisoara, Vilcea. Culese de Toma

Dragu si D. Dr4hicescu.

De intimpinat
Eu fac biseric

Iesi, diavole, de la (cutare)

cu minie de cap,
Cap de viclean,
Inima' de vidti.

i cruce
si

leturghie,

Intimpinatu la (cutare)
sa' nu mai vie.
221

www.dacoromanica.ro

Cu zobeala,
Cu farirnatura,
Cu firsala,
Sn iesi de la (cutare)
Din creierii capului,

Sai iesi de la cap,

Cap de viclean,

De la inirda,
Inima' de vidra',
De la picere,
Cap de searpe.
Sal iesi cu intimpidaturile tale,

Din zerciul nasului,

Din faca obrazului,
Din ware madularile,

Cu tilniturile,
Cu loviturile,
Cu frigurile,
Cu fiorurile,
Cu ametelile,
Cu r`acorile de la (cutare),
Cu ameteala,

eu cu tmie te-am tnmiiar,

Cu crucea re-am alungat,,
De la (cutare) te-am departat,
Cu apa' te-arn inecat.
ca"

Retetc1: Se clesci,., nta in ap`ci.

CU

tecata cu tnitie pisata.

Iar (cutare) a limas curat,

Ca de Maica Precisra lasat.
tN.rniie i cruce. Apa e bea amesDe la Oprea $erban, Dra.eineqti,
Teleorman.

La capul pamintului,
E capul ursului,
$i la capul ursului
E capuil lupului.
Cap de para (foc),
Inima de vidra,
Crapi, drace,

Ucigase,
Ca' n-ai ce face,

Ca' te-a batut crucile.

5i (cutare) s'a ramiie curat,
Luminalt,

Ca Maica Sfinta Nra'rie.

Leac sati fie !

Retet41 : Se descinta cu crucea

n ap

i pe corpul bolnavului.
De la Badea Voicu $tirbu, din
Thigsani,

Teleorman. Culcs

Chr. N. Tapu.

De intorsuri
Vol patruzeci si patru
de buruieni,
Nu v-am pus sa infloriri.

Ci s odraslici
Si lumea s-o tamacluiti ;
S'a plecati cu miroasele,
222

www.dacoromanica.ro

de

Eu 1-am intors cu trei ;

A venit cu trei,
Eu ham intors cu dotii ;
A venit cu dotia,
Eu 1-am intors cu una.
S pleci, faptule,
Datule,
Din vecini in vecini,
Din streini in streini,
Din cumnate
In cumnate
Din nasa
In nasa,

Sa gasiti leacurile.

D-o fi din ape,

D-o fi din drumuri,
D-o fi din somn,
D-o fi din vis,
D-o fi din dragoste,
D-o fi din iuteara,
D-o fi din vinturi,
D-o fi din iele,
A venit cu zece,
Eu 1-am tutors cu noua ;
A ventit cu noua,
Eu ham tutors cu opt ;
A venit cu opt,
Eu ham intors cu seapte ;
A venit cu seapte,
Eu harm tutors cu sease ;

Din moas'a
In moassa.

Nici atunci n-oi sta,

La groap`a te-oi ducea.
Oasele le-oi scotea,
Judecat a. cu ele vei avea.

A venit cu sease,
Eu 1-am intors cu cinci ;
A venit cu cinci,

Nici acolo nu e la'sat,

Eu ham intors cu patru ;
Nu e pribeaea,
A venit cu patru,
Nu e uitata.
Repel i : Acest descintec se num este al scalaturilor". Dupa' ce
bolnavul a baut argintul viu, face scalda'tuni cu buruieni inflorite,
dupa' cimp sau din paduri. Asemenea descintec se face cu o para de
argint.
De la veajitoarea Ilinca Mirtuleasa, Rc4iori de Vede.

Buda ziva, apI mare,

Si Fiului
Si Sfintului Duh
$i Maica Donmului
In imp'aratia cerului,
In lumina lumii.
Scare fra'tioare,
Sa" fii martor

Doamna' mare,
Cum ai ie5it din riurile tele

De ai spalat frunza si iarba

De smoal
$i pietrile de rugina',
Mai virtos,

C-am dat argintu viu (cutaruia) ;

Cu puterea lui Hristos.

In numele Tafalui

Si nu i 1-am dat sa boleasea,

223

www.dacoromanica.ro

Descuie i spala

Ci i l-am dat s se curaveasca.

$i o fi blestem de noua neamuri,
De tata, de muma, de frate,
De sora, de moasa,

Si usura.
CS tu, argincele,
Vinetele,
Esti adus din Taligrad,
Pe calu alb.

De nasa,
De cumnata,
De vaduva Fara barbat,
De fata mare fara cosita in cap,
De la surate,
De la camnate,
De la vecine,
De la streine,
De la batatureasa buna.

Cum ai umblat din hirtie

in hirtie,
Din pravalie in pravalie,
Asa sa umbli la (cutare)
Si sa scoti argintul viu.
Ca 1-o fi luat pe piine,
Ca 1-o fi luat pe came moarta,
Ca. 1-o fi luat pe carne vie,
$i 1-o fi dat n bautura,
Si 1-o fi dat in mincare,
$i 1-o fi petrecut
Pin' ce mic n pamint,
Pin putini hodorogite,
Pin butoaie neispravite.

Cine a dat cu una,

Eu intorc cu doua ;
Gine a dat cu doua,
Eu intorc cu trei ;
Cine a dat cu trei,
Eu intorc cu patru etc. etc.
Cine a dat cu noua,
Eu intorc cu zece,
Ca din zece
Nu mai trece.
Nici cu taria n-ai ce-i face.
CS i-am facut briul colac,

Tu sa-1 scoti
$i sa-1 gonesti
Din oase

/n came,
Din carne

Vircolac

In piele,
Din piele

Si 1-am trims n cai de olac ;

SS mearga din vad in vad,
Pin' la casa cui a dat,

In pamint,
Acolo de unde a venit.

Ca' nu mi-e pacat.

Dar dac-o fi din Dumnezeu,
Dumnezeu ca un sfint,
Facu cheie de argint,

Si (cutare) s rmie luminat

si culat,
Cum Dumnezeu 1-a lasat.

'Reterci : Argintul viu se descinta cu fir de matura, zicindu-se

cuvintele :

maturi de la (cutare)
toata boala,
Toata datatura,
Toata aruncatura,
Toata facatura,

Matura mare,
Doarrina mare,
Cum ai spalat toate casele,
Toate bataturile,
Asa sa speli

Si sa:

224

www.dacoromanica.ro

De-o fi dat In bere,

In mincare,
In sculare,
In culcare,
Ssa se dua' la vrajitoare

Si s'1-1 spele cu aii

Din da'strap'l
Si cu steba de busuioc
Pe trupul tot.
De la Radu Nicolae

$ovi1g5u,

din Valea cu AO, Gorj.

Le-a dat cu patru,

Apa' cureitoare,
Nu te Intorc pe tine,
Ci intorsei cra'tturile,

Junghiurile,
Boalele de la (cutare).

Eu le intone cu cinci ;
Le-a dat cu cinci,
Eu le Intorc cu sease ;
Le-a dat cu sease,
Eu le Intorc cu seapte ;
Le-a dat cu seapte,
Eu le intorc cu opt ;
Le-a dat cu opt,

Daa or fi date de moase,

Eu le intorc cu noa,

De nase,
De surate,
De cumnate,
De vecine,
De streine,
De Va'tstureas'a" bua.,

Le-a dat cu noua',

Eu le intorc cu zece ;
Din zece
Nu mai trece
Ca' eu le-am minat pe coadI

Eu le-ntorc pe capul cui le-a dat

5i le-ntorc dup'a. trupul (cuta'ruia),
C5, ea le-a dat c-o midal,
Eu intorc cu dou'a ;

La (cutare) ssi nu se mai intoarca' ;

Pe vit'a" de vie,
La (cutare) ss nu mai vie.

Arunc5.turi1e,

Cutitele,
Urkiunile,
FaCa'tuttile,

de vacs,

Ca' eu cu cutitu le-am t.iat,

Cu busuiocu le-am scuturat,
De pe trupul (cuta'ruia) le-am luat
Si le-am trimes la haia care
le-a dat.

Le-a dat cu dousa%

Eu le Intorc cu trei ;
Le-a dat cu trei,
Eu le Intorc cu patru ;

Rereat. : Se descint'a" in apa' cu un cutit si busuioc sau si cu o

secere, si

se spun cuvintele : Cum taie secerea toti bozii si rogozii,

225

www.dacoromanica.ro

toate paiele, grinele etc., asa s'1 se taie tot datul, aruncatul, fkutuI,
urttul de la (curare)",
De la Maria NIstase; din Ro
manqti, Gorj. A se vedea descintecul de fapt din colec;ia Desdntece poporane romeine a pgrintelui

S. FL Marian, p. 118. 0.dese de

Chr. N. Tapu.

Desfacere de ursitil
Cine mi-o fkut c-o mrda',
eu desfac cu clout,
Cine mi-o fa'cut cu dour,

Si cu a mele amindour.
Ho, ursitt roas'a proroasi,
Albastri, proalbastri,
Galbent, progalbeni,
Cu chicioarele nu feaniintati,
Trupul nu-i mincati,
In grea boari nu-1 (sau o) bhati.
De-o pocit-o fati, cripi-i ochii,
ochii, cripi-i 0011, moari-i

eu desfac cu trii,

Cine mi-o ficut cu trii,

eu desfac cu patru,
Cine mi-o fkut cu patru,
eu desfac cu cinci,
Cine mi-o fkut cu cinci,
eu desfac cu sese,
Cine mi-o fkut cu sease,

13runou ;

Di-o pocit-o codru, cadt-t

frunza ;
Di-o pocit-o iarba, usust-ci iarna,
Iar (cutare) s rmii curat,
luminat,
Ska'tos, ca de Domnul asat.

eu desfac cu septe,

Cine mi-o fkut cu septe,

eu desfac cu opt,
Cine mr-o fa'cut cu opt,
eu desfac cu noul,
Clue mi-o fkut cu noul,
eu desfac cu nou'Leci si noul

Cules de Inv. I. Iord5chescu din

com. Cristqd, jud. Botwni.

De junghi
Eu de clad te-am cumpa'rat
Si de cind te-am cununat

Tu, cutitule, blesternatule,

Nici o sJuj&a.' nu ti-am dat.
Tu, cutitule, cununatule,
Aamatude si plaselatule,

Nici o 1ujb nu ti-am dat

Dar acum te-am ursat
226

www.dacoromanica.ro

$i la (cutare) te-am dat ;

Te-am sorocit
$i la el te-am pornit,
Ca sg-i scoti toate junghiurile,
Toate durerile,
Toate cutitele,
Toate topile din (cutare),
Din inima',
De sub inima,
Din ficati,
De sub ficati,
Din rInunchi,
De sub r'gnunchi,
Din criirii capului,
Din zgirciul nasului,
Din fata obrazului,

Nu-1 mai intepa,

Si sa'-1 lai pe (cutare)
Curat,
5i s'a te duci 'in ,smircurile marei,
In apele Dun'arei,

Cal acolo pop nu toaa,

Cline nu latra,
Fata' coada nu impleteste.
Acolo este locul tau,
Sorocul tau,
Salasul tgu,
Acolo s jtmghii,
Si intepi,
Sb cutitezi,
Iar pe (cutare) sa-1 lai
Curat, luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua din ()imp,
Ca argintul eel curat,

Din msisele,

Din gingii,
Din toate madularile,
Din toate oscioarele,
$i pe (cutare) nu-1 mai junghia,
Nu-1 mai cutita,

Ca maia-sa ce 1-a anfapt.

Repeta" : Se desdna cu cutitul n a.ps ; i se d s bea din apa si
se unge cu ea pe corp. Cutitul trebuie sa fie cununat bolnavului. Cu-

titul descintat se infige dupa' usa'.

De la Anca Mozoloaia, din Tr.
Mkurele.

Luai securea
Si plecai

$i s4ai ogoru de dnepa' de varI

$i junghiul se rupse

La ogor de cinepa' de vati,

Junghiul se rupse de la (cutare) ;
Si araiogor de cinepa de vara

de la (cutare).
Junghiul se rupse de La (cutare).
Se coapse dnepa de vara

$i venni cu securea acasa",

$i culesci cinepa de vara

$i junghiul se rupse de la

Si junghiul se rupse
(cutare) ;

de la (cutare).

SI plecai la ogoru de cinep51

de vara',

0 bggai in balta' cinepa de vara'

$i junghiul se rupse
de la (cutare).

$; luai sapa

227

www.dacoromanica.ro

Se muei cinepa de vara',

Junghiul se rupse de la (cutare).

Urzii cinepa de vat4",

Junghiul se rupse de la (cutare).

SI junghml se rupse de la (cutare).

O detei in protap dnepa de vara",
Junghiul se rupse de la (cutare).

Invlii cinepa de vaid',

Junghiul se rupse de la (cutare).
O gurii cinepa de vail,

Spai dnepa de vati:

O detei in melitg cinepa de var.

Intorsei ogorul de cineia' de var,

Junghiul se rupse de la (cutare).

O tesui cinepa de vara',
Junghiul se rupse de la (cutare).
O In1bii cinepa de var.&
Junghiul se rupse de la (cutare).
Croii ei'masI de cinep . de varl,
Junghiul se rupse de la (cutare).
Se rupse ei'masa. i junghiul
$i rImase (cutare) curat,
Luminat,
Ca Maica Precista ce I-a la'sat.

Junghiul se rupse de la (cutare).

5i pusei cinepa de vara',
Junghiul se rupse de la (cutare).
Piepta'nai cinepa de var`i,
Junghiul se rupse de la (cutare).
Torsei cinepa de vali,
Junghiul se rupse de la (cutare).
0 copsei cinepa de vara%
Junghiul se rupse de la (cutare).

Reteta : Se descint'a cu cilti de cine0 de vara', se face o

ara,

de cineia si se pune la git 4i la subtioar'l.

la Pauna Durnitrescu, din
Pesteana de Sus, Gorj.

De

Apucai p-un drum la vale,

Ma'-ntilnii cu un turc calare,
Cu slugulita duPi el.
SluO, slugulita mea,
lnceteaz i asculteaza' :
Ce s-aude p-a vale mare,

Nu stiu sarpe din protap,

Sau muiere din brbat ?
Nu e muiere din ba'rbat,
Ci e (cutare) bolnav.
Leac sa'-i fie din mina dreapt,

Ce s-aude d-un ram5.1 mare :

Stai junghi nu junghia !

Din inion'a' cura6'..

Reteta : Se descint ". de trei ori Hcindu-se o at'a de cinepa", care

se rgsuceste pe mina' fa'ea s'd se innoade si se pune de git 4i la subtioarsa.
De la Ioana Trasca Papuc, dirt
corn. Valea cu Api, Gorj.
228

www.dacoromanica.ro

Pleca un baler mare

In vinatoare,
Cu slugile lui,
Cu copoii lui,
$i umbra
Si nimica nu vina,
Si auzi tipindu-se,
Vaicarindu-se
$i oligaindu-se.
$i intreba pe sluga :

Si s iasa de la (cutare)
junghiurile,
Cutitele, sagetile, tepile, acele,

Si.sa iasa din oase in came,

Din came in piele,

Din piele n vint,

Din vint n pamint,
De unde a venit,
Si (cutare) s iimhe curat
si lumina%
Ca maica-sa ce 1-a fapt,
Ca poala Sfintei Marie,
Leac sa-i fie

Cine tip a. si se vaicareste

$i se oligareste ?

Pas in a ograda mare

Si rupse trei fire de oinepa
de vara

Descintecul meu,
Leacul de la Dumnezeu.
Leacul de la Sfinta Marie,
Leac sa-i fie !

Si le bg n apa sa se topeasca.
Reveta : Se desdnt n apa cu un cutit gait. Cu apa se us&
cel bolnav de junghi iar restul se arunca pe run par de gard i se zice
vorbele : Cum se risipeste apa si nu stsa. aci in par, asa sa se risipeasca junghiurile, cutitele de la (cutare)".

De la Floarea Stanca Salescu,

Nanov-Teleorman.

$i dracul plesneste.
Iesi junghi de la (cutare)
Din creierii capului,
Din zgirciul nasului,
Din fata obrazului,
Din maduva osului,
$i s te duci tn pamint,

Pleca Maica Precista pe cale,

Pe cale, pe carare,
Se Intilni cu (cutare) in cale.
$i-1 jtmghia
51-1 infiora

Din talpile picioarelor

Pina-n crestetul capului.
De 1-0 fi pus junghiul c-o mina,
Eu 11 intorc cu doua ;
De 1-o fi pus cu doua,
Eu II intorc cu trei etc. etc.
De 1-o fi pus cu noua,
Eu II ntorc cu zece,
Din zece
Nu mai trece

Ca din parnint ai iesit,

In pamint sa intri.
Si (curare) sa ramfie curat
luminat,
Ca roua din cimp,
Ca argintul curat,
De noua ori stricurat,
Ca Maica Precista ce 1-a lasat.
229

www.dacoromanica.ro

Reteta : Se descint5 cu cutitul si cu securea in ap5.

De la lonill Sandu David, Salcia, Teleorman. Culese de Chr.
N. Tapu.

Buda' dimineat5, imp5r5teas5,

doamn5 mare !

Fugi, junghi,
C5 te-njunghi ;
Te faci cine-n patru picioare,

Eu iti dau tie pine, sare si yin,

S5 ktri la lun5 p5 vale.

Ptiu ! Ce te-ai lungit,

Tu s5-mi dai m5riele, impairatiile

si leacurile tale.
Eu hi dau tie miere si unt,

Ce te-ai incol5cit ?
Din m5duv5 s5 iesi in os,
Din os in came,
Din came in piele,
Din piele s5 se spele.
S5 eamiie (cutare) s5n5tos,
Curat,
Luminat,

Tu sa-mi dai leacurile si bunurile

de pe p5mint.
Cum te-am luat eu din
p5anintul t5u,

Din tulpina ta,

Din r5d5cina ta,
Asa s5 iei (cut5ruia) boala,
lipitura,
Sp5rietura, bintuiala, ameteala.
C5 (cutare) nu te poate purta,
Nu te poate tinea,
C5 este in ap5 botezat

Ca arginru 'a curat,

Ca roua nescuturat,
Ca poala Maichii Precistii
necalcat.

Si cu mir amestecat.
(Cutare) de dimineat5 s-a sculat,

De la mine descintecu,
De la Dumnezeu leacu!

Pe cale, pe arare a apucat,.

Cu o multime de serpi in cate
s-a-ntilnit,
Cu gurile c5scate,
Cu limbile tapoete ;
Cu gura il musca,
Cu limba-1 intepa,
'fop serpii pe trupu lui

De la incl I. Oprianu, din VIlenii de Munte, Prahova.

Fugi, junghi,.
C5 te-njunghi.
Fugi, spurcatule,

se-nco15cea.

Sketatule,

El s-a speriat,
S-a-nficrat,
De came, de sale, de spinare

Timpinatule,
Cin' te-a trimis,
D-acolo s5 te duci !

s-a-nclestat,

Puterea i-a luat.

El s-a v5itat, s-a tinguit ;

De la Sandu Pottovaru, ValeniPrahova.

230

www.dacoromanica.ro

Maica Precista 1-a auzit,

La el s-a coborit,
De mina dreapt 1-ta luat,
in riu la Iordan 1-a botezat,

L-a curtit

Cineya 4k var,

Din subtiori,
Din cap,
De sub cap.
Iesi si te du unde cocos nu cintil,
Uncle fete mari codita
nu impleteste,
Unde popa' nu toaca',

5i Cu leac mare I-a aruit.

De la Nuna lui Moldoveanu, din
Buz'au. Culese de Ion Odor.

Te-ai arat,
Te-ai sema'nat,

Te-ai gr4at

$i mare te-ai facut.

Sta'pinul a venit i te-a rules.
Cum ai iesit din ramint,
Asa sal sa' ias unghiul de la

Uncle cline nu latra".

(cutare),

$i (cutare) sa" rmie curat,

Din masele,
De sub masele,
Din ma'clurari,

Luminat,
Ca Maica Precista ce 1-a dat.

ReteM : Se descinta' cu cinepa' de vara', din care se face o a

se ra'suceste la spate, se pune dupa git i se-nnoaa la subtioara'.

ce

De la Maria Nicolae Mathei, Belitori, Teleorinan. Culese de Chr.

N. Tapu.

A plecat (cutare), cinep a arat,

Cutitele, durimile,
Usturimile,
Wautatea,
Greutatea,

A grpat-o,

A saMa'nat-9,
A cules-o,

Frima'tura,

A topit-o,
A melitat-o,

Zdrobitura,
Firseala,
Ameteala din corpul (cuea'ruia).
Cum iese cinepa de vati
Peste cea de toatnn,

A craira'cit-o

A tors-o,
A tesut-O,

A trimbit-o,
A croit-o,
A purtat-o,
A rupt-o.

Asa s'a: iasa" junghiurile,

Cutitele i yepile,

Durimile,
Usturimile,
Fiorile,

Asa sai se rupa' junghiurile,

231

www.dacoromanica.ro

Sa raantie (cutare) curat,

Ca de Maka Precista dat.

Frigurile,
Racorile de la (cutare) ;

Reteta: Se ia cinepa daracita, se face o ga. lunga, se rasuceste

repetindu-se cuvintele de mai sus. Se leaga ga de supvioara si se
innoada la spate.
Cu paharele plisse.
Iesi din ficaii, din bojoci,
Din rinichi,
Din inima,
Din virtutea trupului,
Din undreaua gitului.
Eu, spurcatule, te descint
Cu sabie de argint
$i cu cucit de gash,
Sa te risipesti
Ca spuma de mare,
Ca roua de soare.

Iesi, junghi,
Ca: te injunghi,
Pe vatrai incalecat,

Pe vatrai desalecat.
Junghiule, patrunchiule,
Nu-ngheza ca caii,
Nu zbera ca vacile,
Nu rima ca porcii,
$i te du unde popa niu toaca,
Unde cocosii nu cinta,
Unde ctinii nu latra,
Ca, te adasta cu mesile 'intinse,
Cu facliile aprinse,

Acest descintec se zice de noua ori intepind bolnavul cu un

cutit de gasit si apoi cutitul se infige dupa usa.
Cules de inv. P. Cristescu din
corn. CaTaretii-Fainoiu, jud. Ilfov.

O ia din lac, o pune de se usuca,

O meIi, o face fuioare, o toarce,

Stai, junghi, nu junghia,

Ca sa-ti spui ce poate cinepa :
O sapa, o seamana, o grebleaza,
0 pazeste de paseri, o culege,

O dapana, o urzeste, o 'masa.

$i o fa

camase.
un ghi, nu j unghia
Fugi, jce

sCiltIlia' de saminta,

pe (cutare).
O duce la lac d-o topeste,
Se face o afa' de cinepa, cu care se leaga unde-1 doare. Se zice la

fiecare vorba : Fugi, junghi, nu junghia pe cutare". Se desdinta noaptea, pina la dintarea cocosului, cu capul gol, cu pielea goala, cu miinile
la spate, sucind ga la junghi.
Cules de inv. I. Illdulescu, din
corn. Nusesti-M5g1asi, jud. Vilcea.

232

www.dacoromanica.ro

Cg. te junghi

Fugi, junghi,
Ca te junghi
Si-ti dau lucru cinepii.
Eu sapa-n spinare-am luat,
Fugi, junghi,
CS te junghi
Ski dau lucru cinepii ;
Ogoru 1-am s'apat,
Fugi, junghi,
Ca te junghi

Ski dau lucru cinepii ;

Cu melita te-am farimat,
Fugi, junghi,
te junghi

Ski dau lucru cinepii ;

Pin piepten te-am descurcat,
Fugi, junghi,
Ca te junghi
Si-ti dau tlucru cinepii ;
St junghiu 1-am dep'artat,
Fugi, junghi,
Ca te junghi
Si-ti dau luctu cinepii.

Ski dau lucru cinepii ;

Cinep`a mi-am s`amanat,
Fug% junghi,
Ca' te junghi

Ski dau lucru cinepii ;

Cinepa a iassarit,
Fugi, junghi,
Ca te junghi
Si-ti dau lucru cinepii ;
A crescut,
Fugi, junghi,
Ca te junghi
-Si-ti dau lucru cinepii ;
A inflorit,
Tugi, junghi,
Ca te junghi
.$i-ti dau lucru cinepii ;
S-a copt,
Fugi, junghi,
.Ca te junghi

De la Maria Nicolae Duma'noia,

din Turcegi, Vilcea.

Fugi, junghi,

Nu junghia
Pin' s-a sapa ;
Fugi, junghi,
Nu junghia
Pin' s-a samana ;
Fugi, junghi,
Nu junghia
Pin' s-o alege ;
Fugi, junghi,
Nu junghia
Pin' s-a culege ;
Fugi, junghi,
Nu junghia
Pin' s-o topi ;
Fugi, junghi,
Nu junghia
Pin' s-a melita ;
Fugi, junghi,
Nu junghia
Pin' s-a pieptana ;
Fugi, junghi,

Ski dau lucru cinepii,

Am cules,
Fugi, junghi,
CS te junghi
Si-ri dau lucru cinepii
Am legat,
Fugi, junghi,
Ca' te junghi
Si-ti dau lucru cinepii

/n balta-am bagat,
Junghi,
233

www.dacoromanica.ro

Nu junghia
Pin' s-a toarce ;

Nu junghia
Pin' s-a nvdi

Fugi, junghi,

Fugi, junghi,
Nu junghia
Pin' s-a case ;
Fugi, junghi,
Nu junghia
Pin' s-a coase ;
Fugi, junghi,
Nu junghia

Nu junghia
Pin' s-a crap1na ;
Fugi, junghi,

Nu junghia
Pin' s-a coace ;
Fugi, junghi,
Nu junghia
Pin' s-a dWa'na ;

Pin' s-a purta ;

Fugi, junghi,
Nu junghia

Fugi, junghi,
Nu junghia
Pin' s-o rupea,
$i (cutare) o ti'minea
Curat, luminat,
Ca arginitu stricurat.

Pin' s-a urzi ;

Fugi, junghi,
Nu junghia,
Pin' s-a-nva'li ;
Fugi, junghi,

Se tiescintsa" sucind in palme ata cu care e legat busuiocul de la

boboteaz i incingind pe bolnav cu ea.
De la Girca lui popa Ghia, din,

Stroesti, Vilcea. Culese de TOM.

Dragu si D. Dra'ghicescu.

Cucitul din teaa scosei,

Vinele i le 6iai.

junghiul (cutk-uia) la goan`i-1

luai,

La deal il urcai,
De vale-I &dui,

Cules de inv. Z. Pavelescu dim

corn. Rasi, jud. Ialomica.

De mdtrice
Te

Tu, mkrice, rdkrigutid.

Capra' rosie te acust,

Fsir5; cucit te ta"iara",

Fa'ra' foc re fripser,

Sus in rnunte te suisi

Si ciobanii te aflar4',

Fa'r 5. sare te mincarsa,

Fati" c... te c...

Te luarsa,
234

www.dacoromanica.ro

Eu cu marura te mkurai,
Cu lopata te vinturai,
/n coamele cerbilor te aruncai.

Toate junghiurile de la (cutare)

le adunai
Si in Marea Neagra le aruncai.

Retete : Se desotna la buric cu fir de mtur

i se adauga. cus-

vintele : Cum matura' asta matura toate gunoaiele, asa s'a se m'ature
durerea, matricea, junghiurile de la (cutare)

De la Oprea $erban, din Dr50-

ngti, Teleorman. Sa- se compare

acest descintec cu cel de m'a.-

trice" din colectia d-lui G. Dem

Teodorescu, p. 379, coloana I,

sus.

Pe al munte mare row,

Matricea, matraguna,
S-o cace (cutare),
Verde ca iedera
5i neagra ca pa'cura,
51 (cutare) s raMhe curat,
Luminat,
Ca Maica Sfina Marie,

Alearg a. o capra rosie.

1.Jn cioban row o prinde

Si o tale cu un cutit row
$i o maninca fara. gura,
Nesarata,
Nepiperatal,
Neardeiata.

Leac sa'-i fie !

Retete : Se descint a. cu cutitul pe corpul omului i n apa. Cu

.apa se ud a. bolnavul pe corp, bea din ea si o parte se leapad a. pe
par de gard, ziclndu-se : Cum se scurge apa in par, asa sa se scurga
durerea de matrice de la (cutare), si cum limpezeste apa toate pietrile
i sa se curateasca (cutare)
$i toate malurile, asa sa se 1impezeasc
de matrice".
De la Badea Voicu $tirbu, din
Drkinesi, Teleorman.
FaYi gura" te trninca,

Capricica,
Turturica.,

Fara c... te c...

Matrice cu buM,
Matrice cu Mac,
Matrice ineimpinata,
Matrice de judecata,
Lovitura cu taieri,

In virf de munte suit`a,

Vinkorii te vedea,
Fara pusca te-mpusca,
Fara cutit te faia,
Fara' sare te sara,
235

www.dacoromanica.ro

Cu tepi,
Cu sageti,
Cu varsaturi,
Cu oticnituri,
Iesi de la (cutare)

Din creierii capului,

Din zgirciul nasului,
Din fat-a obrazului,
Din grumajul gitului,
Dm ata buricului.

Reterei : Se desdnta. In apa Cu sare si cimbru si se da s'a bea si7

se minjeste la buric copilul mic. Se mai descinta la copiii mici in lapte.
din Vita femeii.
De la Anca Vrajitoarea, din corn,
Migurele, Teleonman.

M'atrice alba,
Pe lopat'a te-am luat
%trice galben'a,
Si-n Dunke te-am aruncar.
Nu te bate ca pestele,
Cu crucea te-am gonit,
Nu te-ntinde ca sarpele.
De la (cutare) te-am pornit.
Te-ai Intins
Cu cutitu te-am taiat,
Pina ai cuprins pe (cutare) ;
De la (cutare) te-am mutat,
Te-ai batut
$i pe (cutare) s'a-1 lasi curat,
Pina ai fit-sit pe (cutare).
Luminat,
Si te-a aflat Neaga
Ca Dumnezeu ce 1-a lasat.
desdneatoarea.
Reter i i : Se deseinta cu sare, cutit etc. La copiii mid se descinta`
CU

piciorul peste stomacul copilului

si se

fac rescruci cu piciorul,

De la Neaga Zamfira Gheorgho,

Butculqti, Teleorman.

Ca aurul suflat,
Ca orice strecurat,
Ca Maica Precista Fasat.

M'atrice, m'atr4unsa,
Capul pe (cutare)-1 adunsa,
Inima i-o s'ageta.
Cu scuipatu scuipam,

De la Maria Marin Colvatu, din

Cu limba te descintam
$i de la (cutare) te depktam,
Si (cutare) raminea curat,
Luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua din cimp,

Scrioaqtea, Teleorman. Culese de.

Chr. N. Tapu.

Mkrice msatriculata%

Diavolifa-mpelitata',
236

www.dacoromanica.ro

La ce te-ai aciuiat,
In cap omenesc te-ai rada.cinat,
Diavolita-mpelitafa,
Coltata',
Veninafa,
Cu cutite
Ascutite,
Cu undrele

Moroi cu moroaica,
Strigoi cu strigoaica ;
De mine s-a aprcTiat,
M-a zobit, m-a farimat.

Maica Precista p armasar niegru

A-nealicat,
Bici de foc a luat.
$i cum pornea,
Calu din copite
Scintei laPada ;
Din gur"
Hopaiti de foc va'rsa ;
Din bici fulgera ;

Sim cele,

In timplele mele ?!

Fusi, diavol impelitat,

Ca pa mine Duhu sfint
M-a-nchipuit,
In pintecile maid mele
$i m-a rniscliit
St de stire i-a stiut,

Pa' toaa lumea

De (cutare) o-ntreba.
Ajtmsa la salcie :
Salcie, salcie,

De m-a. 6:9cut,

Pida az' Pa Pamint

M-a tinut.
Dar tu, spurc spurcat,
Mayo]. tmpelitat,
De trupu mieu
La ce te-ai apropiat ?
Ca pa mine Maica Domnului
M-a 6:scut
Si m-a spalat,

Nu cumva ai vazut :
Zmei cu zmeoaice,
Lei cu leoaice,
Paduroi cu paduroaice,
Moroi cu moroaice,
Strigoi cu strigoaice ?
CS inima lu' (cutare) i-a War,
SIngele i 1-a turburat,
Pieptu cu spatele
I 1-a-nclestat,

De bale srpurcate

M-a departat !
Maica Precista a aflat
De spurc spurcat,
CS rn-a zobit, rn-a farimat ;
Jos pa' scara de aur s-a dat,
De mine s-a apropiat
Si rn-a intrebat :
Ce poate fi, (cutare) ?
Ce sa fie, ce s nu fie,
Malea sfinta Marie,
A venit la mine

Rinza i-a rasturnat.

N-am vazut, Maic`a sfinta

Tu de-i fi vazut
Si mie nu mi-ei spune,
BIestemat s fii p lurne :
Roade sa nu faci.

Mids.

Toate buruienele s rodeasca%

Caii-n umbra ta sa' se umbreasea.
Sa plingi
Cum pling eu
De fiu mem
Ajunsa la rug :
Tu, rugule, n-ai vazut :

Zrneu cu zaneoaiea,
Faduroi cu Paduroaicsa,
Leu cu leoaica,
237

www.dacoromanica.ro

Blagoslovit ssa." fii, paltine

Toti ssa-ti fie plecati

Zmei cu zmeoaice,
Lei cu leoaice,
Faduroi cu pa'duroaice,
Moroi cu moroaice,
Strigoi cu strigoaice ?

$i inching' !
$i pleca' Maica Domnului alare
In cimpu mare,
In coada marilor,

N-am va'zut, Maia sfinta'

Tu de-i fi vzut :

In stolu bMtilor,
Unde om nu calca',
Uncle skure nu taie,
Unde foc nu s'A vede,

Marie.

Unde ti-o fi rsada'cina,

$i virfu.
De toate hainele ssa' stai afirnat,
De toatsei lumea,-n veac,
Sa' fii blestem.t.
Ajuns'a" la paltin :
Paltine, paltine,
Tu n-ai va."zut :
Zmei cu zmeoaice,
Lei cu leoaioe,

Unde cocos nu cint'4.,

Unde cline nu latra',

Unde soare
Nu ri'sare,
Unde viermele nu doarme.
Sa' dus'a" Maica Domnului
$i-i gsa'si

Inima (cutkuia) frigind,

Imapind,

Nduroi cu iiduroaice,
Moroi cu moroaice,
Strigoi cu strigoaice ?
Ba am VLut,
Maica Domnului sfint.
Cum ai va'zut ?

Perpelind.
Iei cind o zarira

In mare de foc sa'ria

$i pierir5;

Cum piere roua de soare

$i spuma de mare.
51 lua inima (cutarma),
In furca pieptului
I-o virt,
I-o
I-o-nvali,
I-o plarnadi,
Cum se pla'mMeste
Aluatu-n piine,
Cum se cl'adeste
Fagurile-n stupidg,

Am Va*zut :

Cu inima (cutkuia) trecind,

Din diple
Din cimpoi biziind,
Din gura' chiotind,
Din dinti scrisnind,
In palme plesnind :
Vavilele,
5oimanele,
Spurcatii,
Spurcatele ;
$oimanii,
$oimanele ;
Strigoii,
Strigoaicele,
Moroii,
Moroaicele.

Gum se-nValeste
Varza-n gr'idina",
$i-1
11 salta'

5i-1 ardia
Din coadele rnarilor,
238

www.dacoromanica.ro

Nu ti-e frica c oi pune

Trei cotei,

In bataia vinturilor.
Batura trei vinturi
Din trei cornuri de cara
$i

pi

Bodei,

$i te-o prinde Igra" picioare

Si te-o taia fara cutit,
$i te-o frige fara foc,
$i te-o minca fara gura ?
Ce vii niagra ca pacur,
Verde ca iedera ?...

(cutare)-1 suflara

De izbinui,
De pocituri,
De iele,
De-1 spurcat,
Cu diavolul amestecat.
De la Maria Nicolae Dum'inoiu,
din Turcgti, Vilcea.

De la Nita lui Adam, din Cireu, Vilcea.

Matrice, matraguna,
Nu te-ntinde ca serpele,
Nu te bate ca pestele
In inima (cutaruia)
$1-n capu (cutaruia),
Si te du-n munri departati,
De nimenea ne-aflari,
Ca acolo te-asteapta
Fete mari
Cu mese-ntinse,
Cu faclii aprinse.
De nu te-i duce,
Ieu oi trimite
Noua cotei,

Matrice matricata,
La (cutare) acruiata.
Vinatorii mi-o aflara,
In vIrful muntelui mi-o suira,
Far' de ogari o gernira,
Far' de guri o chmtira,
Far' de pusti o-mpuscara,
Far' de curite-o jungluara,
Far' de sare-o sarara,
Far' de frigari o-nvirtira,
Far' de foc o fripsara,
Far' de miini o rupsara,
Si far' de guri o mincara ;
Di la (cutare) o parasira,
Si ramase curat, luminat,
Ca argintu stncurat.

Bodei,

De te-o sfisia fara gheara

$i te-o minca fara gura.
Iesi i piei,

De la Girca lu Popa Ghi, Stro-

Raspiei
Cum piere roua de soare,

wi, Vficea.

Ca spuma de mare,
Ca cenusa zburkoare.

A plecat (cutare)
Pa cale, p carare.
cu matricea
'N cale ;
Cu rnatricea,
Cu matricioiu ;
Cu moroaica,

De la Stana Bob, Strmti, Vilcea.

Matrice matriceara,
Ce vii cu gura cascara,
Sa-mbuci din (curare) o data ?
239

www.dacoromanica.ro

Cu moroiu ;
Cu strigoaica,
Cu strigoiu ;
Cu avistrita,
Cu avistritoiu,
Cu paru
Pina-n

Cu mlinile
Ch prajinile,
Cu picioarele

Ct aschitoarele ;
In pintece i-a intrat
Si inima i-a anincat,
Singele i-a surbit
5i fata i-a vestejit.
La (cutare) descintatoare
A alergat
$i-n miere si-n apa
I-a descintat,
Leac de la Maica Precesta
I 1-a dat.

Cu capu at capacu,
Cu ochii ch cepele,
Cu dintii ctt lopetile,
Cu unghiile
Ct secerile,
Cu &stele

at fusale,

Notrz. De matrice (durere de stamac). Se desdnta in ceapa, care

se pune la thnplele bolnavului. Se mai descnt n apa, rachiu sau

intr-o coaje de nuca In care s-a muls Vita ; acest amestec 11 bea bolnavul ; altii descinta intr-o ulcea cu apa, ocolind gura ulcelii cu
cotul mlinii drepte de-a-ndaretele (de la dreapta spre stinga). Se mai
descinta si n apa amestecata cu miere, cu o creaca de sa1cie, sau cu
un fir de busuioc, martea spre miercuri i joia spre vineri.
De la Sanda lui Zamfir, din Cernisoara, Vilcea. Culese de Toma,
Dragu i D. Thighicescu.

De minceiturei
Vita de vie, vazut-ai strigoli
cu strigoaicele
5i moroii cu moroaicele
Cum a mincat inima lu (cutare) ?
Am vazut, Maica Precista,
si

Am vazut, Maica Precista,

ji stiu.
Tastu dupa mal lua,
/n mare-1 arunca,
Marea se Inchega ;
Asa sa se Inchege inima
lu (cutare)
Cum s-a plamadit aluatu
In capistere

stiu.

Cuand la albinuse.
Vazut-ai strigoii cu strigoaicele
Si moroh cu moroaicele
Cum a mincat inima lu (cutare) ?
240

www.dacoromanica.ro

Inima (cutaruia) o plamadi,

Si faguru de miere,
Asa sa se plamadeasca inima
lu (cutare).
Cu aluat o plamadii,
Cu oornu o

Leac sa fie.
Cules de inv. I. Radulescu, din
coin. Paurti-Maglai, jud. Vilcea.

De minceituril fi deochi
Apuca (cutare)
Pe cale,
Pe carare,
Tiphid
$i vaicarind,
Si nimeni nu-1 auzea
$i nimeni nu-1 plingea.
Doar Maica Precista oe f5.cea ?
Picioare
De ceara
La scara
De aur
Punea
$i jos se scobora,
La noua pomi mergea,
Noua muguri lua
5i miere de la stupina gasea,
$i ciocan in mina lua,
Cu ciocanu ciocanea,
Inima (cutaruia) o plamadea.
Ca se-ntilnise (cutare)
Pe cale,
Pe carare,
Cu noua strigoi in cale,
Noua

Initma i se vatamase,
Singele i se turburase,
In scursaturi
Ii soursese,
In uscaturi
II uscase...
Iar eu cu ciocan
In inima-i dam,
Cu ciocan II ciocaneam,
Inima i-o plamadearn,
Toate deocheturili
$i toate nabuselili
Le curatam,
$i asa ca-1 descintam :
De-o fi deochiat
De om facut cu caita,

De fata mare
Facuta cu caiva,

De flacau
Facut cu caita,
De popa
Facut cu caita,
De preoteasa
Facuta cu caita,
De-o fi deochiat
De om facut indarat...
Fugi, deochetura,
Cf te-ajunge
Vint din gura
$i descintatura.

Strigoi,

Noa

Strigoaice...
In cap 11 plesnise,
De imma-1 ciupise ;
241

www.dacoromanica.ro

Pasa're alba.
Zbursa,

Cosivili,

Cu nor alb

moati pruincii de foame...

C-aapucat (cutare)

S-amestica...

Pe cale,

De-o fi deochiat
De vint
Ss cazs pe pamint,
De-o fi deochiat
De codru,
Sf caza' frunzili...

Pe crare,

De. 4c) fi deochiat

In mina...
Cu ma'turili a ma'turat,
Toate deocheturili,
Toate

S-a-ntilnit cu nou a'. fete marl

In cale,

Nota fete mari curate,

Cu noua' tma'turi de pelin de la
Ma'rina'

De faa mare,
Sa'-i caz coada din spinare,
Sa' ra"miie cheaD'.,

Toate nbuelili

De-o fi deochiat

Lea. zvintat,
Le-a cm-kat.

De fl.c.a,u,

Sa'-i caz. chica,

Sa' rmiie chel,
SI riza' lumea de el ;
De-o fi deochiat
De muiere,
Sa'-i crape

Sa' ra'mlie (cutare)

Curat, lumina%

In grija Maichii Precistii

Dat
Si asat...

Thai,

Cu les de C. Mdulescu-Codin, din

cazs.

Priboieni, Dimboviva.

De molefi
Molesiti-va,
Colesiti-va ;
Voi sa' iesiti de la (cutare)
Cu frigurile,
Cu fiorurile,
Cu ia'corile,
Cu ra'utatea,
Cu greutatea,
Cu firsala,
Cu ameteala,
Cu moleseala.
Sa' iesiti din creierii capului,

Din zgirciul nasului,

Din fata obrazuaui,
Din toate fincheieturile,

Din toate ankuririle.

Ca' eu cuyieptenele va' piepanai,
Cu unt va muiai,
Cu limba va' descintai,

Rdcina v-o tsecai.

P51 (cutare) curat, luminat fl asai,
Ca steaua din cer,
Ca roua din cimp,
Ca ma'-sa ce 1-a lacut.
242

www.dacoromanica.ro

Retetei : Se descint
moleti
noua viermusi

n capul copilului cu pieptene, tint si cu

cari cresc tn tarite de faina de griu, se

omor in mind copilului. Se iau si se ard pe foc, se piseaza" si se da
copilului bolnav, de-i bea in apa.
De la Dina Petrana, din Saw
Nou, Teleorman.

Lamoste de la cocosi,
Lamoste de la cintatul cocosilor,
Lamoste din ravarsatul zorilor,
Lamoste din rasaritul soarelui,
Lamoste de la nimiezi,
Lamoste din toata ziva,
Sa"-1 lasati pe (cutare),

Sa nu-1 mai colesiti,

S'a nu-I mai lamostiti,
Sa nu-I mai molesiti,
Ci sa' ramiie curat,
Luminat,
Ca Maica Precista ce 1-a lasat.

Reteta: Se descinta cu viermisori (moleti) in moalele capului.

Se unge moalele capului copilului cu untdelemn sau cu unt topit de
vaca in care se omoara viermusorii. Se pun intr-o lingura cu apa
se dau de baut copilului.

De la Voica Anghel Tapu, Ro-

iori-de-Vede, Teleorman. Culese

de Chr. N. Tapu.

De moroi
$i a-I vaicarea,
Cu un glas mare yina in cer,
Cu lacramile pina-n pamint.
Maica Precista 11 auzi
5i pe scara de argint se scobori.
Ce ti-e de tipi i te olecaiesti
(cutare) ?
Cum s'a" nu tip, Maica
Precista ?
Ca plecai pe cale,
Plecai pe carare,

Amin, amin !
Descintecul meu
$i al lui Dumnezeu
5i al sfintei Marii,
Leac sa-i fie !

Plea (cutare)
Pe cale, pe carare,
Se intilni cu un moroi in (ale
$i-1 lua 1i-1 salta,

$i inima i mina.
$1-ncepu a-1 tipa

243

www.dacoromanica.ro

Pe al drum mare,

Ti ducea in copitele cerbilor,

In coadele marilor,
In padurea neagra,
Acolo s eada,
Unde cocos nu cinta,
Unde voinic cu securea nu

cu deochiu i moroiu
in cale,

$i m luara,
Ma' saltara,

Inima mi-o mincara.

Unde sint ei ?
Ei sint intr-un ostrov mare,
Acolo beau si maninc.
Maica Precista dupa ei tare se lua
Si cu matura-i matura,

ciopleste,

Nici fata mare cosita nu

impleteste.
Leac din descintecul meu,
$i din Maica Precista
5i din Dumnezeu
$i din sfintu Hristos.
Leacul sa-i fie de folos
$i boala s i-o ia
Si sanatatea s i-o dea
$i sa-1 lase curat,
Luminat,
Ca argintul strecurat,

Cu sabia I taia,
In Marea Neagra I baga
Si aducea (cutaruia)
Putere la putere,
Singe la singe,

Si In deochiu cu moroiu si cu
strigoiu

Si cu rimnitorul
Si cu deochetorul,

Ca aurul suflat,
Ca de Maica Precista dat.

Observare : Cind se deoache un copil, se zice c

e deocheat de

oameni i femei cu ochi verzi. Babele care descinta iau copilul in

brace i punind degetele pe mimplele copilului, incepe descinteoul de
mai sus. La inceputul clescinmecului, baba face trei crud i zioe :

Doamne, ajuta-mi s dai [sic] leacul cutaruia". Descintecul de deochi

se mai face si in apa neinceputa cu busuioc verde, sau se descinta intr-un ou de gaina neagra ouat simbata, si se zice la sfirsit
cuvintele :
Cum se plamadeste out in gaina,

Mierea in stupina,
Asa sa se plamadeasca inima
cutaruia !

Varza in gradina,

De la Stanca Diaconescu,
corn. S5:ce1u-Gorj.

A plecat strigoiu custrigoaica

St morom cu moroaica,
$i deochetorul cu deochetoarea.
De-oi fi deocheat de fata mare,

Sa-i caza cositele,

S'a riza de ea fetele ;
De-o fi deocheat de fomeie,
Sa-i crape titele,
244

www.dacoromanica.ro

din

S'a-i crape in patru,

Patru s sara in ochii cui a
deocheat pe (cutare) ;
De o fi deocheat de om,
Sa-i crape boasele,
Boasele sa se faca in patru,
Patru s sara tn ochii cui a
deocheat pe (cutare).
Voi deochetelor,
Iesiti de la (cutare) din creieriu

Cu pahare pline,
Sa mincati, s ospatati
St pe (cutare) sa-1 iertati
Si sa.-1 fasati curat, luminat,
Ca roua din cimp,
Ca steaua din cer,
Ca argintul cel curat,
Ca ziva ce 1-a dal !
Ling oitele, aprivele,
Iezisori de frumusori ;
Eu ling pe (cutare)
De deochete,
De dezmerdete.

capului,
Din zgirciul nasului,
Din fata obrazului,
$i s v duceti la fata lui
Crai-imparat,
Ca' v-adasta' cu mese-ntinse,

Fugi, deochete,

Ca te-ajunge vintul turbat !

Reretii : Se descinta' la capul celui bolnav. La vite se descinea

in earite de griu si de ponimb ; se mai descinta si in agheasma. Si
se repefa cuvintele :
Cum se plarn'adeste ma"maliga in
caldare,
Aluatul in csapistere,

Eu cioca'nesc, boca'nesc,

Inima cutaruia o plamadesc,

Ce ciocanesti, bocanesti ?
Inima cutaruia o plama'desc.

Piinea in cuptor,

Asa sa se pla'mMeasca' inima

cutaruia.
Se gusta din agheasim i apoi se unge buricuil copilului deocheat.
De la Maria Nifi. Udroiu, din
Roqiori-de-Vede, Teleorman.

De Muma-Peidurii
Cu picioarele cit prajinile
Cu ochii cit sitele,
Cu dintii cit teslele,
Cu unghiile cit secerile,
51 te duci n coadele m4i1or,.

Tu, Muma-Padurii,
Tu de asta-seara' incolo sa nu mai

vii,

tu vii Cu miinile oit

rischitoarelei
245

www.dacoromanica.ro

Acolo ea' maninci,

Acolo s ezi,
Acolo s odihnesti

In coarnele cerbilor,
Unde fata mare cosica nu
impleteste,
Voinic nu chioteste.
CS ele te-adasta cu facliele
aprinse
Cu mesele intinse,
Cu paharele pline rase
Puse pe masa.
Ace. lo s musti,

De asta-seara incolo.
Sa nu mai vii 1a (cutare),
CS te tai cu securea.
$i nici acolo sa nu sezi,
Ci sa' te duci tla al fund de mare,
CS te-asteapta o fata mare,
Moasea dumitale.

Nota. Femeile earl au copii mici, niciodata nu-i bat cu matura

oricit de necajite ar Li ele. Ceea oe 1e face de a nu lovi sau ameninta
pe copii cu matura este credinta c daca bat copiii cu matura,
noaptea vine Muma-Padurii, li se arata in vis si-i sperie. Cind copiii
piing in somn i continua a plinge chiar desteptindu-se, zice-se ca.
a venit la ei Muma-Padurii, de aceea femeile totdauna chemata pe
baba satului, ca s descinte copiilor descintecul de mai sus. Descintecul se face cu ajutorul unei securti, care se infige cu taisul in pragul
usei, cind se zic vorbele :
Ca eu cu securea te-oi taia,
De la (cutare) te-oi departa.
De la Scana Lungociu, OpriwruMehedinti.

Tu, Muma-Padurii,
Tu, Miaza-noapte,
5i tu, Mamornito,

Cu faclii aprinse,
Sb mincati,
Sa. ospatati,
Pe (cutare) sa4 iertati
Si sa-1 lasati curat, luminat,
Ca Maica Precista ce 1-a data
CS eu cu descintecul
te-am descintat,
Cu cutitu1 te-am taiat,

Voi cite trele sa.

$i s plecati,
Pe (cutare) s-o fasati,
Sb n-o mai citTiti,

n-o mai necajiti,

Sb n-o mai olecaiti,

Ci s v duceti aa copiti vostri,

CS v-adasta cu mese intinse,

De la (cutare) te-am departat.

246

www.dacoromanica.ro

Reteta' : Se unge copilul cu usturoi i cu ta'mlie i sa" fac ra'scruci

.din umarul drept la piciorul sting, si din piciorul drept in umarul

sting. ramiia si cu usturoiul pasat se dau in ar4 si le bea copllul.
De la baba Badea Voicu $tirbu,
Dr5cani-Teleorman.

Tu, Muma-Padurii de miaza'zi,

La frumoasele tale,
La gramnicele tale,
Indarat de uncle ai venit.
Lasa pe (cutare) curat,
Luminat,
Ca Maica Precista din cer
ce 1-a dat.

Tu, Murna-Ndurii de
miazanoapte,
Tu s fugi,

Tu s te dud
Indara't de wide ai venit
6 pe (cutare) sa-1 psir'a.sesti.
Du-te la fetele tale,

De la Ba'rbategi. Vilcea.

De plias
Tu, Murna-Padurii,
Tu, colvato,
Tu, strimbo,
Tu, scilciato,
Sa' fugi
Si sa' te duci
In paduri,
In adincuri,
In srnircuri,

S'a

Uncle cocos nu cinta,

Unde dine negru flu latra".
Sa-1 lai pe (cutare),

Cu toporu te-oi taia,

Cu focu te-oi ardea,
Cu amtia te-oi

nu-1 mai necajesti,

51-1 lai ma-sa sa-1 necjeasea',
Ma-sa sa'-1 amarasca.
Tu s te duci la coltaIii
La purceii

La ateii
Pe ei s te necjesti,
Pe ei s te am'arsasti.
Ca' eu uncle oi afla numele fau,

Unde popa nu toaa,

Retety : Se descinta' cu foc, tntiie, topor

cu tmIie i se famile ca'masa copilului.

apa. Se pune foc

Se fac rascruci pe csmasa copilulin cu toporul incepind de la

piciorul sting la umarul drept si de la piciorul drept la uma'rul sting.
/n urrdi se imbraca' copilul cu camasa.
De la Voica Anghel Tapu, RoOorii-de-Vede.

247

www.dacoromanica.ro

Nepotii, nepoatele,
Moii, stiamosii.

U, Muma-Padurii !
Inceard-vi feciorii, fetili,

Ginerii, nurorile,

Acest descintec se face in sfintitul soarelui pe baiatud i vorbele acestea se zic tinind in mida un bat de alun aprins. Si pe arm
se arund acest bat spre apus. Tot asa se zice tinind alte dou'a bete,
dintre care unul se arunca spre miaZanoapte si al treilea spre miazazi:
Apoi se .ia a furca de tors in mida si,se zice tot vorbele acestea, si
and se tspravesc, se infige furca n pamint, apot se la un topor
se zke aceleasi vorbe cu toporul in min i apoi se infige toporul in
pIrrint. In urma se ia o oala cu apa si se zice o data acele vorbe Si
se arund putin'a apa pe jos, iar se zice vorbele o data, iar se arunca
putida apa, iar se zice a treia oad, i apoi se arunca apa toata jos
si se zice vorbele : Numai pe (cutare) s nu-1 mat incerci, Ca cu
focu iar te ar7, cu furca te Intep, cu toporu te tai, cu apa te inec."
In urrnsa se pune oala cu gura in jos linga furca i topor si se lasa
toate acolo pina cluninea;a.

Acest descintec se face de trei on

pind de luni.

n trei seri d-a rindul inceCules de inv. P. Cristescu, din

Ca1areti-$5inoiu, jud. Ilfov.

De (ipeit
Tu, Muma-Padurii, ai venit,
La (cutare) te-ai ara'tat,
In spaima 1-ai bagat.
Tu, urito,
Spitnintoaso,
Coltato,
Despletito,
Grabnico,
Tu noaptea te-ai ara'tat,

Ai rasat.

Vaierile inimei

Colrato,
Urito,
Despletito.

Iesi,
Ca. (cutare),
Cind Maica Precest`a 1-a n'iscut,

In brate 1-a lwat,

L-a suflat
$i de bale spurcat
L-a departat ;
Nu te-apropia,

I le-ai taiat,
In inima lui, ba1 spurcat
248

www.dacoromanica.ro

Not 2i.

Se rosteste descIntecul uitindu-se la un copac in depk-

tare si legkind copilut cu fata spre el.

De la Maria Nicolae Duma'noiu,

din Turcesti, Vilcea.

Fugi, Muma-Padurii,
Din leaganu (cutaruia),
Fugi din pragu lui,
Fugi de la leaganu lui
Nu-1 minia,

Fugi de la (cutare),
Cb cu sacurea te-am
Cu pieptenu ciltilor
Te-am intapat,

Cu matura te-am mkurat,

Cu foc dupa tine-am dat
$i cu apa te-am inecat,
Di la leaganu (cutaruia)
Te-am departat.

Nu-1 n'aca'ji,

La el nu te strImba ;
Ie-i nkazu si minia
indemnu i ba'rba'tia ;
$i
Nora. Acest descintec
Muma-Padurii".

cel precedent se mai umnesc si de

De la Sanda lui Zamfir, din Cernisoara, Vilcea.

Sa' sa' duca' plinsu

Din inima ta.

La mine sa vii cu risu.

Notrt. Cind se zice descintecul se uita' la o casa', uncle se stie ca"

nu slut copii mici i se intoarce copilul cu fata spre acea cas'a. Unele
descinttoare ed cu copilul pe prag i arunca, in.timpul clescIntecului,

o leant, un piepten de ctl%i, o mkura, un tacnme aprins 9 i apa

dintr-o oala.

De la Maria Nicolae Dum5noiu,

din Turcesti, Vilcea. Culese de
Toma Dragu si D. Dr.ighicescu.

D e sperieturei
S-a sculat (cutare) sfinta Luni
de dimineata,
Pe cale, pe carare a apucat,

Cu trei spurcati in cale

s-a-ntilnit :
Cu lei,
249

www.dacoromanica.ro

Cu zmei,
Cu leoaicile,
Cu zmeoaicile,
Cu lipitura,
Cu sparietura.
Zburatorul era buzat si-ncornorat,
(Cutare) 1-a va:zut,
s-a-nspaimintat,
De came, de spinare, de sale

De sub rinichi,
De ficat,
De sub ficat,
De grumazi,
De sub grumazi ?
Iesi, c Domnul te-a blestemat ;
Iesi de la (cutare) din mate,
de sub mace,
Din ficati, de sub ficati,

din bojogi, de sub bojogi,

Din ining, de sub inimg,

s-a apucat,

S-a-nclestat.
El s-a vaqtat, s-a tinguit,
Maica Precista la el s-a coborit,
In brave 1-a hiat,
De came, de spinare, de sale
1-a desclestat
5i cu Ileac 1-a d'aruit,
De seapte miluri de loc

din rinia, din osinz'i,

Dintr-o ut i noua' de oscioare,

Din nouazeci i mu g. de vinisoare,
Ssa rmie (cutare) curat,
luminat,
Ca argintu strecurat,
Ca florile inflorite,
Ca altoile altoite, cum este de la
Dumnezeu lasat.
Eu cu Dumnezeu si cu Maica
Precista cu leacul

pe spurcat 1-a gonit.

Blestemu-te Domnul pe tine,
spurcatule !
Ce-ai avut de te-ai apropiat
de (cutare)
Si 1-ai apucat de rinichi,

Cules de Ion Odor de la Nun&

Moldoveanca, Buza'u.

Stra ut basta,
Stra ut maica,
Stra ut Mutna-Padurii,

Stra ut fulger,
Stra ut haiduci,
Stra ut ogan,

Stra tit mamorniva,

Da' izlezi ut serve,

D zIezi ut glava,

Stra ut nosti,
Stra ut vic,

Da' izleti ut cgea,

Stra cut gilci,

Stra cut besnic,

Da' izlezi ut riveti

Seaca' dihanie n legalu
Serve (N) n meastu.

Stra ut davnic,

Rereta : Se descinta in faina string de ila trei case primare.

Descintecul se face in vatra focului. Se arunca la fiecare descintec
cite un pumn de fairg pe pa'retele cosului. Dupa figurile care se.
inchipuie pe pa'retele innegrit al cosului, descingtoarea explica' sparietura bolnavului.
250

www.dacoromanica.ro

Se riclie

funinginea dupa cos, se amesteca in apa cu faina

desoIntaa si se da de bea cel speriat.

Cules de Chr. N. Tapu de la
baba Nava, in etate de 85 am,

din Alexandria, Teleorman. Acest

descintec este bulgaresc.

Fugiti, noua sparieti,

Noua bulboieti,
Si noua spariete,
Noua bulboiete,
Di la (cutare),
Ca cine ce cauta

Cine ce striga
Sa nu-i raspunza,
Cine dupa ce-alearga
Sa nu prinza.
De la Stana Bob, din Stroiesti,

Sa nu ga'seasca,

Vilcea.

Tu, diavol impelitat,

De (cutare) te-i apropiat ;
Departa-te, hale spurcat,
Diavol impelitat ;

Nu-1 tremura,
In spaima nu-1 baga,
Singele nu-i turbura,
Mintea nu i-o mesteca.
Tu, bale spurcat,
La pamint 1-ai aruncet,
L-ai zdrobit,

Nu-1 impiedeca,

Nu-1 spkia,
La iel nu te-arha
Cu ochii zgliti,
Cu dintii beliti.
Tu, diavol impelitat,
Tu, diavol incornurat,
Tu, bale spurcat,
Inaintea lu' (cutare)
Te-ai aritat.
Nu-1 cutha,

L-ai fkimat,
Singele i-ei turburat.
Iesi, bale ,spurcat,
Cl 1-ai sclabit
$i 1-ai topit ;
Iesi, bale spurcat,
Diavol impelitat,
Ca. (cutare) s-a-ndreptat.

Nota. Se desolnta cu tamiie neagra si in sar (o piatra albastra),

cu care face cruci pe trupul bolnavului. Se mai descinta tot in sar,
dar se mai afutna bolnavul i cu aria curata.
De la Maria Nicolae Dumanoiu,
din Turcesti, Vilcea. Culese de
Toma Dragu si D. Draghicescu.
251

www.dacoromanica.ro

De lipiturd (speriat)
$i nu an-oi vaita ?
C-am plecat pe cale, pe carare.
Cind a fost la mijloc de cale
M-a intilnit potca cu potcoiu,
Striga cu tstrigoiu
Calare pe chiva,
Cu chilugu-n pohod.
Cum rn-au intilnit,
In sus rn-au suit,

Purces-o (cutare)
Pe cale, pe carare.
Gind a fost la mijloc de cale,
L-a intilnit potca cu potcoii,
Striga cu strigoii,
Calare pe chiusa,
Cu chilug in pohod.
Cum 1-a intilnit,
In sus I-a suit,
In jos 1-a trintit,
Fata ingalbenitu-i-o,
Puterea
$i 1-a la'sat in drum lat
Ca un chip de mort.
A inceput a se vaita

In jos in-au trintit

$i rn-au lasat in drum lat
Ca un chip de mom
Nu te teme, (cutare) draga !
Du-te la (cutare),
Ce cu limba t-o cinta,
Cu gurita o descinta
$i ti-o scoate frica,
Spaima din pept,

Si a se Valicalra.

Alta nirne nu 1-a auzit,

AIta' nirne nu 1-a va'zut,
Deck Maica Domnubai
In poarta ceriului.
Ce te vaiearezi, (cutare) ?
Cum nu m-oi valeara

Din spinare,
Si va raminea
Curat, lumina%
Ca Dumnezeu ce I-a facut.

Se descinea in yin cu matura de la biserica.

Cu1eas5. de inv. G. Popescu, din
corn. Gogesti, Tutova.

De noua,

Cristian te-a lasat,

Cristian te-a botezat,
Palos in mina dreapta ti-a dat,
S'a te aperi de speriat,
De doi speriati,
De trei speriati,
De patru,
De cinci,

De zece,

Pida in doisprezece speriati.

De citi nu te-i putea apa'ra,
In Marea Rosie ii vei arunca
$i vei raminea curat i lumina%
Dupa' cum Maica Domnului
te-a lasat,

De sease,
De seapte,

Cules de inv. C.R. Teorinescu.

De opt,

Neamt.

Gribincea, din corn. Bicaz, jud.

252

www.dacoromanica.ro

De muqcturd de lup
P1eaca lacob la riul lui Iordan

5i cu para de argint

bea apa ;
Pe cale,
Se-ntilneste
Cu (cutare)

Sa-i dea
In gura sa' bea,
Leacu s i se dea,
S'a ramiie (cutare)
Curat,

'N cale :

Lu.minat,

II musca

Maria:

Fumuria

Cum maica'-sa 1-a fapt,

Cum Dumnezeu a lasat,
Ca steaua
Din cer

Se facu,
Pe bucen se sui,
Bucenu s-aprinse,
Ploaia il ploua'

Ca roua
De pe Pamint,
In mlinile Maichii Precistii
Dat

Sa'

Po arare

$i-1 turbura",

5i Visat.

$i-1 stinse.

Maica Precista veni

Cu trei bete de alun

Cules

de

C.

R5du1escu-Codin,

din Zgripcesti, Muscel.

La nagerea copilului
De la vaca' ou vitel
$i de la oaie cu miel,
Ca' de fac mai curind.
Ceasul al bun venea
Si pe (cutare) usura,
CLi pruncu 1-a nsascut
Dupa' ce cu unt s-a uns.

Maica Precista d-un genunchi

ingenunchea,
Ceasul bun 'a striga.
Dornnul Hristos poruncea,
Pintecile (cutareia) i deschidea,
Pruncul i pornea,
Ca' mi-a strigat de la iapai
cu minz,

Nord. Vorbele acestui descintec se zic pe cind c mestica cu

coada unei linguri niste unt alb proasPat, cu care unt n urin se
unge pintecile si pc la sale femeia care este in munci pentru nasterea
copilului. Untul de regula trebuie sa fie cald.
Cules de Chr. N. Tapu de la
vra'jitoarea Simina, din
Teleorman.
253

www.dacoromanica.ro

Gresia-

De neijit
Fugi, n'ajite,

Acolo p1 locuiesti,
Acolo s bolna'vesti,
Acolo s trinavesti,

Vijitte, de la (cutare) :
Din urechi, din nas,
Din crieru capului,
Din zgirdul nasului,
Din gingii,
Din dinti.
Nu-1 ageta pe (cutare),
Nu-1 fulgera,

Ca' (cutare) nu te poate cina,

Nu te poate culca,
Nu te poate odini,
Nu te poate prinzi,
Nu te poate bolnavi.
Si (cutare) ss rmIie
Curat, luminat
Ca argintul stricurat,
Ca aurul suflat,
Ca roua din cimp,
Ca in ceasul da'scur,
Ca Maica Precista ce 1-a fa'cut.

Nu-1 cucita,
Nu-1 bolnavi,

Nu-1 trinavi,
$i iei i du-te in coadele marilor,
In coarnele cerbilor,
In copitele ciutelor.

Reteta : Se descinta in unt

si

se pica cu secerea inalzit'a" in

urechi.

Cules de Chr. N. Tapu de la

Masa Skeanu, Rovinari, Gorj.

A se compara cu desdntecul de
nijit" din colectia d-lui G. Dem.
Teodorescu, p. 380.

Ra'mine luminat i curat,

Ca argintul strecurat,
Ca Dumnezeu ce 1-a Mat,

Fugi, najit,
Preca'jit,
Ca.

cu peria te-oi peria,

La .rs.cfakina" ii seat,

Ca maica'-sa Ice 1-a ca'cut,

La virf te-i usca,

$i (curare)

Ca soarele-n senin.
Ptiu ! Amin.

Reterd : Se descinta cu o perk cu care se perie dnepa. Si femeia

sau ba'rbatul care desdnfa tot d a cu perm pe Iocul unde se sunte durerea. Se descinta numai in zile de sec : luni, miercuri, vineri, de trei
ori de-a rindul si in fiecare zi de cite trei ori si la fiecare data' se spune
descintecul de trei ori.
Comunicat de M. Canianu, Rucuresti.
254

www.dacoromanica.ro

Departa-te, najite,,
Pricajite;
In vinele urechilor
Nu te baga,
Greierii nu-i turbura,
Nu junghia,
Nu cutlta ;
Nu-ncinde,
Nu aprinde ;
Nu coace,
Nu rascoace.

Fugi, najite pricajite,

Ca am venit sa te saps
Cu barda te oiopleste,
Cu sfredelw te borteste,
Cu lopata te raneste
Din creierii capului,
Din sfircul urechilor.
Cu les de inv. I. Manolescu, din
corn. Taz125u,, Neamv.

Fugi, najit lit,

Din creierii capului,
Din maduva oaselor,
Din zgirciul nasului,
Din maduva oaselor.

De la Maria Nicolae DuinAnoiu,

din Turce5ti, Vilcea.

Fugi, najite,
Pricajite,
Nu umfla,
Nu glmfa ;
Nu coace,
Nu rascoace,

sa ramiie (cut:are) curat.

Descintecul de la mine,
Leacul de la Maica Precista.
Cu les de inv. Z. Pavelescu, din
com. Rai, Ialomiva.

Nu face came ra ;
Nu horcani ca morile,
Nu cutcudeta ca gainile,
Nu girai ca estele,
Nu macani ca ratale ;
Nu tipa ca porcii,
Nu necheza ca caii,

Fugi,najite,
Pricajite,

/n creieri nu intra.
Urechile nu le-astupa ;
Nu bubui,

Nu Cinta ca cocosii.
Fugi, najite,
Pricajite,

Nu zvkni ;

Nu necheza ca caii.
Nu gruhni ca porcii,

Nu latra ca clinii,
Nu bauni ca boii,
Nu circai ca greterii,
Nu macani ca ratale,
Nu glzai ca gistele.

Nu veni ca un cline trbat,

Ca un serpe veninat.
Fugi,

ca cu cuvItu te-oi taia,

Cu sare te-oi sara,
Cu tamlie te-oi tamlia,
Cu crucea te-oi apara.
Din pamint ai iesit,

Nu cutcudeta Ica gainile,

Nu blzil ca cimpoile,
Nu vital ca diplele,
Nu plesni ca boabele ;
255

www.dacoromanica.ro

In p'arnint s te-multasti,
Din capu (cuiaruia) r te

De botezu mieu,
Crum nu poate popa sa" faci
Leturghie fara yin,
Fara pline i lara apd,
Asa sa niu te poti apropia
De zldirea mea,
De botezu mieu.

parasesti.
De la baba Rcaroaia, din Stroiesti, Vilcea.

De la Constantin
Turcesti, Vilcea.

Plea Maica Maria de noapte

Si
cu najitu-n cale

Chiciu, din

$1-1 intreba :

Unde-ai plecat, najite,

A plecat (cutare)

PriCajite ?

PI cale, pa" carare,

In capu omului,
In cladirea Domnttlui.
Si ce-o
faci omului ?
zmolesc fata,
SI-i topesc dinvii,

S-a-ntilnit cu najitu,

Priajitu,

'N cale.
fi najit
Di la sfintele, milostivele,
Din apa baut,
Din vinturi izbit,
Sal ici, najite,

topesc maselele,

SI-i coc urechile,

Sa.-1 fac om neom.
Iar Maica Domnului zisa. :
Fugi, najite,

Priajite,

Din creierii capului,

Din auzu urechilor.
Nu urla ea morile,
Nu latra ca ciinile,
Nu bate ca tobele ;
Irgi !
Nu coace,

Pricajite,
Nu te-apropia
De zidirea mea,
De botezu mieu,
$i du-te-n coadele tdarilor
Si-n coarnele ciutelor ;
Acolo s'a lacuiesti,
Acolo ssa pal'atuiesti,

Nui rascoace ;
Nu-nta'pa,

De botezu mieu
Sa nu telipesti.
Fugi, djaite,
Pricajite,

Nu cutita,
Nu face-n cap
Carne ra,

Du-te-n.Imunti,

Cd. cu gura te-am descintat,

Cu limba te-am urat,
In nIsipu rdarilor,

In pietri,
In vai,
In ripi ;
Nu te-apropia
De zidirea mea,

In virfu muntilor
Cu cava" de soc
256

www.dacoromanica.ro

Ati intrat,

Din vintre,
Din mIdull'ri,
Din glezne,
Din deste,
Din incheieturi.

Pi-n genuncbi

Ai umblat,
Cutite, junghiuri
In picioare i-ati bsigat.
Iesi, vienne neadurmit,
Iesi necontenit.
Tu, somn n-ai avut
Cind in picioare la (cutare)

Iesi/i,
Pieriti, rilor,
Din fluierile picioarelor,
Din ipiele,
De su' piele,
Din unghii,
De su' unghii,
Din came,
De sir' carne,
Din nou'lzeci i nousi de case,
Din notilzeci i nouli de vine,
Din nou'lzeci j nou'l
de incheieturi.

Ai intrat,
L-ai cutitat,
L-ai supslrat ;
(Cutare) s-a sculat
Tipind,
Valca'rind,

La foc s-a pripit,

Cu it'll/tile v-a minjit,
Cu usturoi v-a-mputit.
Iesiti din vine,

De ai edi (durerti cu junghiuri din alpile pira-n gese descinta' cu un fir de Mituel in emllie, ustu-

Norii

nu.nch ii picioarelor)

rol pisat

sr

apa, cu care tragem picioarele bolnavului pinsl la genunchi.

Cules de Toma Dragu si D. Dra'ghicescu, de la Maria Nicolae Ducniinoiu, din Turcesti, jud. Vilcea.

De rimnei
Tu moroaico,
Tu strigoaico,
Rimdl din deochi,

Nu incuvita,
Nu umfla,
Nu gimfa,

Rimdl cu flori,
Rimdl cu arzime,

Iar in trupul cuaruia

nu te voi flsa
$i cu apl te voi sp'ala,
$i iar pe ap te voi da,
$i trupul (cuelruia) II voi curlta,

Rimnsl cu dogorime,

Nu intinde,
Nu cuprinde,
Nu intepa,
Nu s'lgeta,

S'i ia'mlie (cutare) curat, luminat,

Ca Maica Precista ce 1-a l`lsat !
271

www.dacoromanica.ro

&feta : Se descnt

n apa neinceputa, cu miere. Cu apa II spala

si din aniere i cla isa manince i1 unge pe bolnav la timple.

Cules de Chr. N. Tapu de la

Constantina Ion Widoi, Valea cu

Apg-Gorj.

De rine/.
Plecai pe cale, pe carare,
Spre soare rasare.
$onnanele ma-ntimpinara,

$i-n brace m luara,

In sus m-aruncara
$i burta-mi turburara !
Taci, nu mai pringe,
Ci cu buciumu oi buciuma
$i oi pune demn la demn,
Pureri la puteri,
Os la as,
Plamini la plamini,
Ficati la ficati.
Cum fuge vaca din strunga
$i oaia din lunca,
Porc din dirrog,
Stomacul sa-mi vie la loc.

/n brace m luara,

In sus ana aruncara,

Rinza-mi rasturnara ;
Intorcindu-ma indarat,
Jeluindu-ma, olecaindu-ma,
Maica Sfinta Maria din cer

ma auzi
Si cave mine striga :
Ce plingi, (curare) si
te alecaiesti ?
Ce sa nu pling, Maica
Sfinta Marie !
Cd. azi-dimineata
Plecai pe cale, pe carare,
Spre soare rasare.
$oimanele ma-ntimpinara

Amin, amin,"

Descintecul de a mine,
Leacul de la Maica Sfinta Marie !
(Curare) sa raaniie curat, luminat,
Ca argintul strecurat.

Reter : Se descinta de trei ori cu un fir de matura, in malai

sau piine si in rachiu sau in apa. Se da bolnavului s bea apa si rachiu

6 firul de matura se pune la stomac.
Cules de Chr. N. Tapu de

la

Nicolae Mrejeru, agricultor, din

Pesteana de Sus, Gorj.

Iei, rinia letineasca,

Iei, rinza ovreiasca,

Iesi, rinza seaca,

rinza rumaneasca,
272

www.dacoromanica.ro

De di red
De-ti fi

Intepati,
Furnicati,

D2M eali din miez de miez

La os va' bkati.
Da' eu rn-am apucat

De noapte,
De-ti fi
D-'ai raj din revgrsat
De zori,
De-ti fi
D-gi Ili' din apus,
De-ti fi

Si v-am descintat :
Din crestetu
Capului,
Din
azu

Gitufr

Dili iii din rsisrit,

Din luminli ochiului,

De-0 fi

Rdcinili

Amestecati,

1Vaselilor
S'i iesiti

D-L rli cu soirnane

De-ti fi
D-`al ra1 din poceal,

S'a"

fugiti.

CI d-aia v zice \rota

aa d-aia v zice vota

Ci sinteti

Ci.

d=6,1 ili

Ca' capu (cueirui)

S-a d'itunat,
Dintii din gurg-i
S-a cletinat,
Gingiili
S-a bujorat,

sinteti d2li Al,

rnutiti,
Surziti,
Orbiti,

Zerciti,

Suciti,
Mincati,
La os 14' bggati
De sugrumati.

Mselili

S-a zdruncinat
Si eu rn-am apucat
$i v-am descintat,
De vIrf v-am aplecat,
D e rgdkini
V-am uscat,
Carnea

$i eu rn-am apucat
De v-am descintat,

Cu sgeata
V-am sgetat,
Cu crucea lui Dumnezeu

V-arn deOrtat.

aCI
a zerciti,
Amortiti,

Am grIngdit,

112a:zniti,

Dati n fus ;

Urzicati,

hi mai veni voi

Din vale,

d-aia v`i zice voug

sinteti d241 iii,

Singili
L-am limpezit.

hi mai veni voi

Din sus,

Nnrkinati,
269

www.dacoromanica.ro

Dati in caldare ;
hi mai veni voi

Cum sa nu ma' vait,

Cum sa nu ma olecaiesc ?
Plecai miercuri si wineri,
Pe cale, pe carare,
Se pomeni cu trei ri a in spinare,

Dinspre ras'arit,

Dati in cutit.
Fugi, Luca
De naluca,
Sa doarma
(Cutare)

$i luara prin mimi,

prin picioare, prin sale
Prin zbirciu nasului,
Prin fata obrazului.
Nu te mai vaita,
Nu te mai olecai,
Ca de coadele sutelor v-oi lega,
In coarnele cerbilor v-oi arunca.
Cerbi cu coarnele oi arunca
in coadele m'arilor,
$i pe tine te-o vindeca
Cu usturoi de la Sinzieni,
Cu t'amile de la Boboteaza,
Cu untura de la Ignat.
Cu usturoi te-am usturoiat,
Cu takniie te-am t'amiiat,
Cu untura te-am uns ;
Pe tine te-o vindeca. .
Cu gura te-am ridicat,
Cu mina te-am descintat.
Cu gura am urat,
Pe (cutare) am vindecat
De toate izbiturile,
De toate intilniturile,
De toate pociturile.
Sa ramlie (cutare)
Curat, luminat,
Ca de Maica Precista l'asat.

Und' sa cukg :
Gine 1-o cata
Sa nu4 gaseascg,
Cine 1-0 goni
Sa mi-1 prinza,
Cine 1-0 Matti
Sa nu-i grisasea

$i ca de foc sa se fereasa.
Ca eu cu sigeti
V-am sagetat,
Cu tamiie
V-am tImilat,

De pe tot trupu (cuaruia)

V-am cuiatat.
Sal ramiie (cutare)

Curat,
Luminat,
Ca argintu strecurat,
Ce Maica Precista
In ceas ce 1-a botezat
$i 1-a crestinat,
De toate relili 1-a sca'pat.
Cules de C. lUdulescu-Codin, din
Negresti-Muscel.

Plecai vineri de dimineata,

Pe cale, pe carare.

Cules de inv. I. Radulescu, din

com. Pausesti-M5glasi, jud. Vilcea.

Se pomeni cu trei 1..s.i in spinare.

Se Vaita, se olecaia.

Se intilni cu Maica Precista

$i o intreba :
Ce te vaiti,
ce te olecaiesti i.

Rai viermusi,
Pa vine la (cutare)
270

www.dacoromanica.ro

Oarze coapte, grile-n lapte.

$i le-ntilni Maica Domnului :
Voi, noua fete, cu minicele

Din sfircul nasului,

Din auzul urechilor.
Cu grebla o greblati,
Cu mkura o trfaturati,
In marea o aruncati.

suflicate,

Cu secerile-ncirligate,
Nu v duceti la mare,
Ci ducett-v'a la (cutare)
Si-i sacerati orbaltul
Din umerii obrazului,
Din metkii ochilor,

M rXmlie (cutare)

Curat, luminat,
Ca argintul strecurat,
Ca aurul cel curat.

Se descina in ainsa de Papusoi in trei zile. Vilna rnuiat'a

CU

ppa' rece se pune pe partea unde te doare.

Cules de la Smaranda Gh. Ban-.

gIu, din com.
jud. Neann.

Budestii-Ghic5i,

De par
S-o sinecat, s-o minecat

Ci-o bairt par de calmilsi

(Cutare) la fintina lui Jordan

Prin sa'getatura, prin tilnitura',

Prin pociturt, prin frigare.

Sd beie apa skfinta' neinceputa,

Si n-o baut ap sfinta neinceputa',

Se descInta in trei zile n apa: curaa cu un cir rde'cimbru.
Cules de la Vasile Pasnicu, din'
corn. Budestii-Ghical, jud. Nearnt.

De potcti
De-a fi pocit de codru,
Sa-i cada frunza,
De-a fi pocit de cimp,
SI-i meargsa pulberele,
De-a fi pocit de va'dada,

M.-i pice pulpele.

De-a fi pock de fata mare,

cada cositele.
Capra neagra' calc n piatra',
Sa' dea Dumnezeu lui (cutare)
sa-i treaca.

curga' singele,
267

www.dacoromanica.ro

Se descintg intr-un pahar cu ail proasi&ei (neincepuei) ; daa

e din piriu e de dorit

sa'

se ia cu paharul aii duig cursul gu,

de la riu, fintinl, adia de la locul unde se ia apa nu trebuie s vorbeasa cu nimene aduatorul. Apoi linii fac cu un cutit tot invirte
in pahar (desdneitorul) si. luind carbunii ii pune cite unul incepind
a numgra de la noug hiapoi, ex. 9, 8, 7, etc., dupg care apoi se zice,
cele de mai sus.
Cules

de inv.

D. Dediu,

din

corn. P5striveni, jud. Neamt.

De pus la stele
Apele se limpezea,
Boalele (cutruia) se sprijinea.
De la (cutare) eu le-am gonit,
In cuibul berzilor le-am sorocit.
Toti serpii ii reteza,
La puisori ii aducea,
Boalele de la (cutare) se ridica,
In cumpenile fintinelor le-am

Tu, stea, logostea,

Toate stelele s'a' stea ;
Dar steaua lui (cutare) s'a nu stea.
S'a" umble pe toate cimpurile,
Sa' adune leacurile ;

a soarele mi-a ia'srit,

Nou surori au venit,

Pe (cutare) 1-au t'gmduit,

a cu grapele 1-au gra'pat,
ridicat
Cu mturile 1-au nisturat,
De acolo le-am descintat,
La masa de m4"tase 1-au minat.
/n nisipurile m'irilor
Toate priotesele,
le-am bgat,
Toate jupinesele
Pe (outare) 1-ant sculat.
Peste aii au suflat.
Rereta : Se descina in rachiu lunea. In rachiu se pune si trei
arbuni aprinsi si se sting ; dacl carbunii cad la fund, este semn

ra'u, zice-se 6. bolnavul nu se mai scoaa si cade la o ia'cere mare ;

iar dad stau drbunii d-asupra, firg s'S se cufunde in acel rachiu,
este semn bun cum a bolnavul are s'i ft scoale 'indafi.
De la vralitoarea Simina, din
Gresia, Teleorman. Culese de..

Chr. N. Tapu.

268

www.dacoromanica.ro

La virtute.
Sa arniie (cutare)

Nuca-n nuc,
Strugurile in vita.
Castravetele-n vrej,
Usturoiu-n razor,
Asa s e plamadeasca inima
(cuaruia).
Putere
La putere,
Sanatate
La sanatate,
Virtute

Curat i luminat,
Ca roua din cimp.
Ca steaua din cer,
Ca argintul cel curat,
Ca orke stricurat,

Ca Maica Precista ce 1-a dat.

Leacul din descintecul meu,
Si cu puterea lui Dumnezeu !

Reteta : Se descina ou un cutit oununat i cu trei linguri in

apa' neincepua, curata, de la izvor si se fierbe intr-o oala noua. Apa,
duia ce s-a fiert se pune intr-o strachina mare (cenac). Se cauta si
se ia o oala nota in care nu s-a fiert nimic si se pune in cenacul
cu apa fierbinte cu gura in jos. Daca oala asturnata' inghite apa, se
rice ca' bolnavul are leac, si din conta, daca oala rasturnaa cu gura

in jos nu inghite din

apa, bolnavul nu mai are leac. Se ia acea

oala aburia si se pune la gura bolnavului, care trebuie s inghita de

cite trei ori aburul din oala. Se repea aceasta pira de noua' ori. Se ia
apoi apa fierbinte, se amesteci cu candel, tamiie neaga, untdelemn,
.se da din acea ap amestecaa ca s bea bolnavul de nota ori cite
trei linguri, bineinteles de fiecare descintec cite trei linguri. Dupa' ce
bolnavul a fost aburit la gua, se ia oala aburit i i se pune la lingureaua pieptului, unde se tine citeva minute. Se face apoi o tura micI
.de Mina', i cind se frgmina se si descina, repetindu-se vorbele de
rial sus. Turta fcut i coapta se inteapa cu acul, repetindu-se cuvintele unnkoare :
In pa'mint am trintit-o,
Nu intep turta,
eCi intep oftica de la (cutare).
Am intepat-o,

Din inima (cuaruia) am rninat-o,

Din adIcina" am secat-o,
Din mijloc aim smintit-o,
Din virf aim vestejit-o.

Din inima (ouaruia) am spart-o.

Coapta' a fost,

miezul
Se ea' mijlocul piinei
bolnavului ca sg-1 mgnince,
iar marginele i cojile turtei de pline se arunca' 1a ciini i la porci,
ca o oftica' porceasca', ciineasca, tiganeasca i ovreiasa ce este.

De la Maria

Predi,
Warliateti, Vilcea.

265

www.dacoromanica.ro

din corn.

De orbalf
Orbaltul de orbgltit ;
$i-1 aruncati peste mare,
51 va' duceti i voi,
CI acolo sfint nota fete mari,

Voi, noua'. frati,

In ziva de Pasti crescuti,

In ziva de Pasti discuti,
Cu noua.' cupte ascutite,
Gu nodi topoare rugmite,

Cu mesele intinse,

Cu acliele aprinse.
Ducei-v i benchetuiti,
Pe aid nu trebuiti !

PJnde mergeti ?
Sa' raisturn'im muntii,
tgiem.

Nu mergeti acolo,
Ci mergeti la (cutare)
Si taiieti orbalruil de segetuti,

Cules de inv. G. Dobrea, dirt

com. Uscati, jud. Nearnt.

S5-1 curititi de tini,

Purces-o noug fete mari

Cu nodi mgturi,

De ruging,

Ci v duceti la capul (cuta'rui)

Si-1 curAiti de lovituri,

Nou f1ci cu noug

Nodi topoare,
La mirul ros sa-d trrigture,
Sa"-1

De pocituri,
De intilniri,
$i-i scoateti din creierii capului,.
Din fata obrazului,

curete

De mina%

De ruging.

Din ridkinile

Cind in mijloc de cale,

S-a-ntilnit cu Maica Precista.

Cu rdaturi1e-1 miturati,
Cu topoarele Miati,
Cu lopetile-1 riniti,

Uncle mergeti voi,

Nota fete mari

Peste nada ma'ri negre azvirliti..

St ramida (curare)
Curat, himinat,
Ca argintu strecurat ;
Si nu rminsi leac

Cu noui ariaturi,
Noug

flci

Cu noug lopeti, noui topoa re ?

Nu vi mai duceti
La ma'rul ros,

Cit un gra-unte de mac.

Se descinta cu ungtura, cu securea si cu lopica, pe capul celui

pitimas.
Cules de inv. G. Popescu,
com. Bogesti, jud. Tutova.

S-o purces noui fete,

Cu minicele suflicate,

Cu secerile-ncirligate,
Si secere la mare,
266

www.dacoromanica.ro

din,

5i-njuga' boi niegri,

$i treierar'i meiu niegru.

Ba'tu vint niegru
$i vinturaia meiu niegru

$i beizca loc megru,

5i s'am'anal mea-nievu.
cu grapa naagra.

Si-1 calcura' gr'imezi niegre.

1Va Sara mei naegru

Si veniii p`isgri niegre

$i mincar5, meiu niegru
$i mincarg
Obrintiturile,

5i sa' coapsa mei.rnegru,

$i venira' oamem megri,
Cu mlinile niegre
$i cu obielele niegre,
$i cu secen niegre
SecerarI meiu niegru,
$i venitl cu sepe niegre y

Cutitturile,
Veninturile,
Umfaturile,
Copta'turile,

5i gelled' arie niagra,

Ruse lile

$i ba'gar:g meau niegru,

5i-ncorarile

5i adusara aepe rnegre

$i minara cu bice niegre,

Di la (cutare).
iloa. Se descint 'A. pentru obrintitul bubatului n unt cu care se

ung bubele. Se mai descinea" tot in unt cu un egrbune stins sau cu

un fir de lina' neagia". tine le .se mai desctnt i n spum'i ,de lapte.
Culese de Toma Dragu si D.
Dr5ghicescu, de la Florica lui
Toiulete, din Stroiesti, Vilcea.

Peste o vale mare neagr'i

Latei un cline mare, negru,

Ta'cu oaia de tbierat,

Ta'cu i ungureariul de zbierat,
Ii trecu Iui (cutare) de obrintit.

Zbiar o oaiemure neagei,

Zbiari un ungurean Mare negru.

de Inv. I. Itgclulescu din

com. Piusesti-M5glasi, jud. Vilcea.
Cu les

Ilcu click 4e Utrat,

Zghiari oaie iaje bualaie,

Ca s'a" strinei obrintiturile,

bobotiturile
Din mate .incheieturile.
(Cutare) s rmiie curat, luaninat,

In oea1a1t4" parte de mare.

StsatU oaia de zgherat,

Incepu 0.curas de suierat,

Ca Dunmezeu sfintu ce 1-o lsat.

Se descinta' cu o bua'tica de lina'
de Vasile Pasnicu, din
com. Budestii-Ghidi, jud. Nemec.
Cu les

263

www.dacoromanica.ro

De oftica
ofticsa', de la (cutare),

$i-ti tai miinele

$i-ti tai ghearele,
Ca' tu ghearele le-ai intins,
Pe (cutare) din iniana' 1-ai cuprins,

Nu intinde,
Nu cuprinde,
Nu umfla,
Nu gimfa.

De inima' 1-ai apucat,

L-ai firsist,
L-ai nsgplait,

Iesi oftia din bere,

Din inimsi rea,

Din dusmanie,
Din cear0:,
Din asteptare,
Din dragoste,

I-ai luat
$i i-ai furat
Foamea i greata
5i naPla'iala.
Eu nu cioc5nesc,
Nu bocanesc,
Ci inima (cuea'ruia) i-o

Din arare,

Din mincare,
Din pisare.
Tu, oftica' Cu luau veajm'al4esc,
Sa: iesi de la (cutare)

Foamea lui,
Setea lui,
Putere
La putere,
Sana'tate

Din piept,
Din spate,
Din oasele toate.

Tu, oftica' din noameci i noa

de feluri de oftia:,

plania'desc.

La antate,

Pe (cutare) la inima" de ce-1

apuci ?

Virtute
La virtute.

$i i-ai hiat foamea

5i puterile
$i 1-ai suptiat

Cum se pra'ana'cleste aluatul

Fagurul de miere
$i copilul in anuiere,

$i 1-ai firsit.
Deochetura cu soare sec,

Varza n gr5din5,

Soarele a asrit,

Casul la stina',
Oul in gaing,
Para-n par,
Msiru-n mar,
Pruna-n prun,
Aluna-n alum,

Oftica din pieptul (cutaruia)

a pierit ;
Soarele a sc=a 'ptat,

Oftica din pieptul (cuaruia)

a secat.
A secat cu firsala

Vitelu-n vaa,
Minzu-n iapa,

$i cu nalpraiala.
Iesi, oftic1, ca-ri tai buzele
Si-ti tai pkioarele

Zarzna-n zarz'an,

Piersica-n piersic,
Visina-n
264

www.dacoromanica.ro

in c'ipistere,

Junghiurili,
Durerili
Din vine,
Din mtini,
Din picere,
Din dinti,
Din misele,
Din gene,
Din sprincene,
Din creierii
Capului,
Din zgirciu
Nasului,

Ca si semene (cutare) mei si

Obrazului,
Din os
In os,

5-ale umfliturii

Din miduvi,
'N mIduvI,

Gr4u-1 legarim,

cristei.
Cu les de 'inv. Z. Pavelescu din
corn. Rai, Ialomita.

A plecat un om mare niegru,

C-o sicure mare niagri,
La o pidure mare niagri,
Si tale un copac mare niegru,
SI faci seceri mari megre.
Grits ii4 secerim,
In seceri si-1 tNiem.
RIdIcinile obrintitului

Din fata

Si le ritezim.
Ridicinile le tiiarim,
II dezlegarim
$i-n rii 11 bigarim ;
II treierarim,
Cu caii-I firimarim,
PI lopeti In sclvile ceriului
II aruncarim ;
II vinturarian,
II micinarim

Din came
'N came,
Din piele
'N piele,
Si se spele...
Obrinteli le-a firimat,
Oasili

5i ficurim
0 piine mare niagri :

Le-a usurat,
Ochii
I s-a despiinjenat,
Trupu i s-a usurat
$i de boali 1-a scipat.
Cu lest

de C.

O copsiri,m,
O scosirim ;
Toti veniri
Si-o-mpIrtirI,
O mincari,
$i eg (cutare) vindecat
/I lasari.

R5clu1escu-Codin,

din Priboieni, Muscel.

De la Maria Nicolae Durn5noiti,

A plecat (cutare) la pidure,

C-un topor mare-n spinare.
Tie un copaci mare,
/1 puse intr-un car mare,
Facut-a o arituri mare neagri,

din Turceti, Vilcea.

Pleci un om mare niegru,

C-o sicure mare magra,
261

www.dacoromanica.ro

Intr-o Padure mare niagra ;

Taie un copac mare niegru,
Facu un plug mare megru,.
Cu grindem mare niegru,
Cu corman mare niegru,
Cu trupit'a mare niagra,
Cu juguri mad niegre,
Cu resteie mad niegre.
Injugara oameni mad niegri,
Boi mari niegri,
Luara griu mare niegru
5i dusara la loc rpare,niegru.
Samanara gdu mare megru,.
fl loc mare niegru,
Sacerara oameni mad niegri,
Griu mare niegru,
$i-1 legara oameni mad niegn,
Cu priviti man niegre ;
Luara sepe marl megre
$i facura arie.mare niagra,
Carara griu mare niegru,
T1 treierara cai mari niegn,
$i-1 vinturail in vint mare niegru
$i-1 bagara-n ski mari niegri,

$i bacioici mad niegre,

Mincara'
$i s potolira ;

Cum mincara,
Cum sa potolira,
Asa sa isa potole
Obrintiturile
$i junghieturile
De la (cutare) din came
$i din piele.

De la Sanda lui
Cernisoara, Vilcea.

nmfir, din

Plea om niegru,
Cu skure niagra,
Taie copac niegru,
Facu plug niegru
$1-njuga boi megri,
51 brazda loc niegru.
Cit beazda
Samsina ;
Samaria' farina,

Ra'ski

5i-1 pusera-n car mare niegn..4

s-aline junghiurile
51 cutitele,
Sa'

5i-1 dusera la mod mad niegre ;

Bagara-n cosuri mad niegre,
11 mkinara pietri mari megre,
ncura' faina mare niagra
$i-o Lagara oameni mad niegri
/n cuptoare mari niegre.
Coapska' piine mare niagra ;

$i obrintiturile
De la (cutare) ;
Sa'

s-aline,

Sa' sa'

linisteasa,

Sa." sa"

poto1easca'.

Venia oi mad niegre,

Din munti mari niegn,

De la Florica. lui

Cu bacioici mari niegre,

$i facura strungareata mare

Dragu si D. Thighkescu.

Toiulete, din

Stroiesti, Vilcea. Culese de Toma

niagea,

$i mulsara oi mari niegre.

Dumicara pline mare niagra,
In lapte mare niegru ;
Mincara oameni mad niegri

Plea om niegru,
Cu eacure niagra,
The copac niegru,
Fku plug niegru
262

www.dacoromanica.ro

Retetel : Se descinta in mei, ce se incalzeste Intr=atigaie prajit

cu untura si se pune 1a buba obrintita.

De la baba Voica

Stirbu, din

Drksani, Teleorman.

Soarele in cer,
Oamenii in sat

Peste o mare neagra,

Zbiara o oaie neagra ;
Peste un amp negru,
Latta un cline negru,
Da un cioban negru chiot.
Tacu oaia din zbierat,
Clinele din latrat,
Giobanul din chiotit,
Sa treaca (cutaruia) de obrintit.
Cum potoleste vintul pamintul,
Cum se potoleste musca tn roi,

Asa.sa se potoleasca junghiurile,

Cuptele, usturimile,
Rautatea, greutatea,
Firsala, ameteala de la (cutare),
$i (cutare) s ramlie curat,
luminat.
Ca stinta Maria ce 1-a lasat.
Descintecul de la mine,
Leacul de la Dumnezeu.

Rona': Se desctnt

se stropeste la buba pe locul

Si dinii din alatrat,

n covet si

unde e obrintit.
De la Oprea $erban

i Stanca
Resica, din Dra.ganesti, Teleorman.

A se vedea o varianta. de obn colectia Descintece a

d-lui S. Fl. Marian, p. 153. Culese de Chr. N. Tapu.
rintire

Peste o mare niagra

Latra-un cline niegru,
Cinta-o fata mare.
tnceta fata mare
De a cinta,
Inceta cline megru

Zbiar a. o oaie mare niagra,

Latra un cline mare niegru,
Dete un cioban mare megru chiot.
Tacu oaie mare niagra
De zbierat,
Cline mare niegru

De a latra,

De latrat,

Incetaea obrintiturile,
Tnapaturile,
junghieturile
Si umflaturile.
De la Stana Bob din

Cioban mare niegru

De chiotit,
$i lu (cutare)-i trecu
De obrintit.
De la Constantin
Turcesti, Vilcea.

Stroiesti,

jud. Vilcea.

259

www.dacoromanica.ro

Chiciu,

din

Si pamint
Negru

Peste o vale mare niagra,

Latra un dine mare megru,
anti" un cocas mare niegru,
Zbiara o oaie mare niagra,
Urfa un hip mare niegru,
Chioteste un pacurar mare niegru.
Tacu dine mare niegru
De latrat,
Lup mare niegru

C-a arat
5i mei
Negru

C-a samanat ;
Pamintu
Negru
C-a rodit
$i meiu
Negru
C-a-ncoltit

De urdat,
Cocos mare niegru

De cintat,
Oaie mare niagra
De zbierat,
Pacurar de chiotat.
Toate obrintiturile,
Toate pociturile
$i toate izbiturile
Di la (cutare) le-a luat.

$i meiu
Negru

C-a rasarit...
Seceri

Negre
L-a secerat,
Legaturi
Negre
Ca tl-a. legat,

De la baba Rota'roaia, din Stroie-ti, Vilcea. Culese de Toma

Dragu si D. Drhhicescu.

In arii
Negre
Le-a bagat,
Cai
Negri
Le-a fartmat

A plecat (cutare)
In padurea mare
Cu o sacure
Neagra
Si a taiat
Un copaci mare
Negru,
5i a facut
Un plug mare
Negru :
Cu roatele
Negre,
Cu grindeiu
Negru
$i cu boii
Negri...

$i lopevi

Negre
L-a Anturat,
In saci
Negri
L-a bagat,
La moara
Neagra
L-a dus,
Moara
Neagra
L-a farimat...
Brindli,

Obrintiturii,
260

www.dacoromanica.ro

Te-am suflat,
Te-ann desirat,
In mare te-am asezat.

De la Maica Dommthii
$i di la Domnu Hristos
Si nibS (outare) leac.

Not.l. De najit (durere de urechi) se .desdint '. n apa', cu care

bolnavul i spari urechile. Se mai descinei suflind cu o teava." de soc
in ureche.
De la

Sanda lui Zamfir, din

Cernisoara, Vilcea. Culese de

Toma Dragu si D. Deighicescu.

NIjitte,

Aite,

Din dale te-oi pune n ealru,

Din eiruta" te-oi pune n arm,
Din arie caii peste tine oi arunca,
Praf de tine nu s-o alegea.

Cu plugui te-om ara,

Cu mina te-om senna,

Cu secera te-oi face rns.nuchi ;
Te-oi face din ma'nuchi snopi,

Culese de inv. Z. Pavelescu, din

Din snopi dale,

corn. Rasi, Ialomiva.

De neveistuicii
Colea pe fintinifa,
Sub o lespeziO,

Ea graiul si-I intoarce,

Musa si venina.

Sade o tpasare pestrifa".

Cules de inv. I. 10:clu1escu, din
corn. Vausesti-M5glasi, jud. Vilcea.

De obrintealli
Am pleoat p-run cimp negru cu doi.boi negri, c-un plug mare
negru. Arai un kc de mei negru ; facui mom mei mare negru ; il secerai cu niste seceri mari negre meiul negru ; 1 fa'cui snopi mari negri
st niste cli marl negre ; ti pusei intr-un car mare negru si-1 adusei
intr:o arie mare maga'
treierai Cu niste cal marl negri ; ti vinturat cu niste lopeti tnari negre ; i1 pusei intr-un car mare negru si-1
257

www.dacoromanica.ro

adusei intr-o arie mare neagra si-1 treierai cu niste cai mad negri ; il
vinturai cu niste lopeti mad negre ; II pusei intr-un car mare negru ; 11
dusei la o moara mare neagra ; plecai prin sate mad negre ; strigai
la malai negru de mei negru de vinzare, c e bun de obrinteala.
$i (cutare) raminea
Curat,
Luminat,
Ca argintul stricorat,
Ca Maica Precista ce 1-a lasat.

Cine-1 lua
Ciungea,
Cine-1 vedea
Orbea.

Junghiurile de la (cutare)
se potolea

Observare : Obrinteala fiind o umflatura, care innegreste pielea,

o invineteste ; de aceea babele in descintecul lor intrebuinteaza cuvintele : mei negru, cimp negru, plug negru, boi negri etc.
Reteta : Se descinta in mei, se amesteca cu otet si se pune pe
buba.

De la Preda Radu Gudida din

Didesti, Teleorman.

A hat un topor mare negru i s-a dus la o padure mare neagra.

A taiat (cutare) un lemn mare negru, a fa-cut un plug mare negru,
a arat un loc negru mare, a semanat grim negru mare, 1-a secerat cu
doua seceri negre mari, 1-a pus in doi sad negri mad, 1-a pus intr-un
car negru mare, 1-a dus la o moara neagra mare. L-a macinat i 1-a
dus acasa, toate dureriae si junghiurile de la (cutare) se alinara.

Retete : Se descinta de noua ori acest descintec cu un durnicat

de ',line, sare i usturoi.

De la baba Nava, din Alexandria,

Teleorman.

Plecara doi oameni mari negri,

Cu doua securi mad negre.
Mersera intr-o padure mare
neagra,
Sa faca un plug mare negru,
Sa are un loc mare negru,
Cu doi boi mad negri,
S5 sament niste mei mare negru.

Meiul negru nu e bun de mincare,

Ci e bun de obrinteara,
Sa-1 puie (cutare) la obrinteala.
Cum se secera meiul si se stringe
$i se treiera si se vintura,

Aa sa se vinture

i ..ss". se treiere

toate durerile,
obrintelik de la (cutare).
258

www.dacoromanica.ro

Tu ai patru surori ;
(Cutare) are doua durori,
Tu ai trei surori ;
(Cutare) are o durere,
Tu ai doua surori ;
Tu mai ai o sora,
(Cutare) nici-un dor.
Tu ai pierit,
(Cutare) boala si-a ispravit.

Ca argintu strecurat,
Ca Maica Precista din cer
Ce 1-a lasat.
De la Stana Bob, din

Stroeti,

Vilcea.

Soare clocit,
Soare zaletit,
Soare-mpuvit,
Soare din mincare,
Soare din bere,
Soare din sfinvit de soare,
Soare negru,
Soare verde,

Cum a spalat apa asta

Toate pietricelele,
Toate lemnicelele,
Asa s spele p (cutare)
De toate boalele.
De la Maria Nicolae Dum'inoiu,
din Turcegi, Vilcea.

Soare viga'nesc,

Soare cu tapi,
Soare cu vivor,
Soare cu brinca,
Soare din bale spurcat,
Diavol impeli;at,
SS iesi, soare spurcat,
Sa piei,
Sa raspiei,
Sa r asari 5i sa apui,
In capu (cutaruia)

Soare rosu,
Soare alb,
Soare galben,
Soare verde,
Soare turchez,
Soare visiniu,
Soare turungiu,
Soare pripit,
Soare zaletit,
Soare sec,
soare,

Sa nu te mai pui,
Ca' (cutare) are noua durori,
Tu ai zece surori ;
(Cutare) are opt durori,
lu ai noua surori ;
(Cutare) are sapte durori,
Tn ai opt surori ;
(Cutare) are sase durori,
Tu ai sapte surori ;
(Cutare) are cinci durori,
Tu ai sase surori ;
(Cutare) are patru durori,
Tu ai cinci surori ;
(Cutare) are trei durori,

Din capu lu' (cutarel,

Ca eu te-oi descinta
Cu noua pietricele
Din noua vadurele
De apa mergatoare,
Apa de izvoare,
Si te-oi departa
5i te-oi mina
La fetele-mparatului,
Ca' ele te-asteapta
287

www.dacoromanica.ro

Cu mese-ntinse,

Nu fulgera,
Nu tuna cu tunetile,
Nu fulgera ca fulgerile,
Nu te-ntinde ca serpele.
Soarele bun sa apuie
Si sa rasaie,
Soarele sk
Din capu (cutaruia)
Sa zieie
Si sa raspieie.
Cu nouapietri te-am gonit
Si cu apa te-am inecat,
Di la (cutare) din cap.

Cu radii aprinse,
Cu vitei de vaca,
Cu minji de iapa.
De la Niva lui Adam, din Cireu,
Vilcea.

A plecat (cutare)
Pa cale, pa carare,
S-a-ntilnit
Cu soarele sac in cale.
Soare alb,
Soare negru,
Soare tutuniu,
Soare cafeniu,

De la Sanda lui Zamfir,

din

Cerniwara, Vilcea.

Soare clinesc,
Soare lupesc,
.Soare dracesc,

Soare sac,
Soare rassac,
Soare din bere,
Soare din mincare,
Soare din culcare,
Soare din sculare,

Soare cu blind.,
Soare cu vivor,
Soare de nouazeci i noua

de feluri de soare,
Iesi, soare, din rasarit de soare,
De dupa. rasarit ;
Iqi, soare di la prinz,
De dupa prinz,
De la amiaz,
De dupa amiaz,
Din venitu vitelor,
De dupa venit.
Iesi, soare, din murgu sarii,
De dupa murg,
Di la cina,
De dupa. cina,
Di la cintatori,
De duya cintatori ;
Din facutu zilii,
De dupa facut ;
Iesi din cap,
Nu cutita,

Soare din rasaritul soarelui,

Soare di la prinz,
Soare di la amiaz,
Soare din scapatu soarelui,
Soare di la cina,
.Soare din miezu no/30i,
Soare din cintarile cocoWor,
Soare din nouazeci si noua
de sori,

Soare din nouazeci si noua

Sa te pui,
Sa te rapui,
In capu (cutaruita)
Sa. nu te mai pui.
Soare alb,
Soare row,
Soare veninat,
288

www.dacoromanica.ro

de raza,

Ca steaua din cer,

Ca roua din cimp,
Ca argintul stricorat,
Ca Maica Precista ce I-a la'sat.

Sg mincati,
S'a ospa'tati,
Pe (cutare) sa'-1 risavi

Gurat, luminat,
Reteta" : Se desciinti in apg au [tong pietre si se arunc'A de obkei

la riu in nousi jArti, reperindu-se cuvintele : Piatra a avut nou'A

surori, st s-au maritat in nou'i cornuri de vara' si nimica nu s-a ales
din ele. Asa sg nu se aleaei de soarele sec de la curare."
De la Maria Nastase, din Romaneti, Gorj.

Tu, soare din ra'srit,

Din ra.sele,
Din osciorele,
Din ma'dulare,
Din piele,
De supt piele,
$i s te duci

Din apus,
Din amiazi,
Din chindie,
De la cina boiereasca',
Din miaza'noapte,
Din reva'rsatul zorilor,
Din glasul cinta'rilor,

$i s'a fugi

In coadele mrilor,
Csa are cu ce te cinsti ;

S'a: iesi de la (cutare)

Din os,
Din os rnsclulos,

Dar (cutare) n-are cu ce te cinsti,

Cu ce te omeni.

Si pc (cutare) ssi-1 lasi curat,

Din came,
Ca Maica Precista ce 1-a la'sat.
De supt came,
Rereal : Se descinel cu nota boabe de porurnb in ap 'a. de riu

sau si de la fintia, si du0 aceea se arunc'i in noug Orti boabele.

Cu apa se stropeste suferindul pe frunte.

De la

Dumitra Nicolae Ioana

Vaduva, din Monastireni, Vilcea.

Scare la amiazi,
Soare dupi amiazi ;
Soare la gustare,
Soare dupi gustare ;
Soare in apus de soare,
Soare dup 5. apus de soare

Plecat-a (cutare)
Pe cale, pe c'arare,
Spre soare risare,
$i s-a-ntilnit cu vapa-n cale.
Soare la prinz,
Soare dupsa prinz ;
285

www.dacoromanica.ro

5. iesivi voi, vepi,

Din zgirciul nasului,
Din fava obrazului,
Din creierii capului,
Din bulbusul ochilor,
$i cutare s ramina
Curat i luminat,
Cum Maica Domnului 1-o lasat.

Scare la cina,
Scare dupa cina ;
Soare la cintatul cocosilor,
Soare dupa cintatul cocosilor ;
Soare in va:rsatul zorilor,
Soare dupa varsatul zorilor ;
Scare in iesita soarelui,
Soare dupa iesita soarelui. 1

1 Aici iar se repeta de la Soare la prinz" si se zice de trei

ori aceasta' parte.
Cules de inv. I. Mateescu din
corn. Stroesti, Gorj.

radii aprinse, cuptoare de pline,

Fugi, soare sec, din capul

lui (cutare) !
Sf te duci in Vai adinci,

Vaci grase i hora de fete

f rum o a se.

in gropi adinci.
Iesi din creierii capului !
Acolo te asteapea buti de yin,
Se zice de nou a'. ori cu noua' pietricele pe care le arunca in apa'
peste capul bolnavului.
Cules de inv. I. Mdulescu din
coni. Fausesti-M5g1asi, Vilcea.

Cf soarele duia cer rasari,

Soare row,
Soare galbin,
Soare-mputit,
Soare-nkrit,

Soarele-nkrit,
Din capu (cutaruia) pieri.
Cocosii cintara,
Soarele negru, inzalezit,
Din capu (cutaruia)-1 mincara
Cocosii rieaira,

Soare-nzMezit,
Soare de nouazeci i noua

de feluri de soare,
Iesi din creierii lui (cutare).
Nu umfla,
Nu minca,
Nu-ntinde,
Nu cuprinde,

Soarele negru-mpu%it

Din capu (cutaruia)-1 impartira,

Si rarnase (cutare)
Curat, luminat,
Ca auru curat,
286

www.dacoromanica.ro

Fugi, soare sec,

Ca te-ajunge pai sec,
Din creieni capului,
Din fata obrazului,
Din nouazeci i noua

Cum se raspindeste potecile,

Asa sa se raspindeasca dorul

de soare sec de la (cutare)

Si sa ramiie (cutare) curat,

luminat,
Ca Maica Precista ce 1-a lasat.
Ca argintul stricurat,
Ca aurul suflat,
Ca roua din cimp,
Ca steaua din cer,
Ca in ceasul ce a nascut,
Ca mama-sa ce 1-a facut.

de oscioare
Si din coatele amindoua.
te du unde cocos nu cinta,
Unde ciine nu latra,
Unde popa nu toaca.
Cum se raspindeste drumurile,
Cum se respindeste hotarele,

Reteta : Se descinea cu noua pietre i noua paie si se arunca

In piriu. Cel bolnav e uda de trei ori cu apa, cu pietrele i cu paiele.

De la

Floarea Saracinoaia, din

ROa, Gorj.

du-te in gheena focului

.Soarele sec,

u viforul,

nestins.

Cu zburatorul,
Cu paduroiu,
Cu paduroaica,
Cu rnoroaica,
Nu intindea,
Nu junghia,
Nu cuvita
Pin cap,
Pe sub cap,
Pin creieri,
Pe supt creieri,
Pin masele,
Pe supt masele.

Acolo sa. cini,

Acolo sa odini,
Acolo sa faci casa,

Acolo sa faci masa.

Ca acolo v-asteapta
Cu noua cuptoare de pline,
Cu noua butoaie de yin,
Sb rnincati,
Sb ospatavi,

Iar pe (cutare) sa-1 lasaTi

Curat, luminat,
Ca argintul stricurat,
Ca Maica Precista lasat.

Reteta : Se desdnta ou noua pietre de la riu si se arunca in

patru part,i : la rasarit, la apus, la miazazi i miazanoapte.
De la Maria Matache Ciurea, din
Urdarii-de-Jos, Gorj.
203

www.dacoromanica.ro

Toate cutitele,
Toate frigarile,
Toate sagetarile,
Iesiti 0 fugiti,
Pe (cutare)-1 parasiti
$i-1 cura00.
$i (cutare) sa ramlie curat,
luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua din cimp,
Ca argintul strecurat,
Ca Maica Precista ce 1-a lasat.

Fugi, soare sec,

Ca te-nec

Cu apa din lac,

Cu iarba din gard,
Sa treaca. (cutaruia) dorul de cap.
Fugi, izbitura,
Ca te-ajunge stropitura,
Din creierii capului,
Din fata obrazului,
Din zgirciul nasului.
Fugi, izbitura,
Ca te-ajunge stropitura.

Rept, 1 : Se descinta la pirlu cu noui pietre 0 se arunca pietri1e

in noua ii'rti.
De la Catrina Ioana Scurtu, din

Urdarii-de-Sus, Gorj.

Tu, soare sec din rasarit,

Soare laietesc,
Soare tiganesc,
Soare catcaunesc,
Soare turcesc,

Tu, soare sec din pi-111z,

Tu, soare sec din amiazi,

Tu, soare sec din chindie,
Tu, soare din cintatul cocoOlor,
Sa ie0 de la (cutare),
Din creierii capului,
Din boboawle ochilor,
Din baierile inimii,
Cu toate junghiurile,
Cu toate cutitele,
Cu toate sagetaturile.
Ca tu, soare caiesc,
Soare bivolesc,

Tu, soare al sorior,

Tata al surorilor,
Iesiti de la (cutare) ;
Nu-1 sagetati,
Nu-1 culitati,

Nu:1 junghigi,
CI ie0vi 0 mergep. in ale vai,
In scorovai,

Unde popa nu toaca,

Unde cline nu latra,
Om nu chiote0e.
Acolo sint fete frumoase,
Plapome de matase,

Soare vacesc,
Soare oiesc,
Soare capresc,
Soare porcesc,
Soare ciinesc,
Soare erpesc,
Soare pasaresc,
Soare rumanesc,

Mese:ntinse,
Fa'clii aprinse,
Buyi cu yin,

Care cu fin.
Acolo sa va duceti,
284

www.dacoromanica.ro

Soare rosu, alb, negru, galben,

verde,
Scare turbat,
Soare veninat,
Soare sec,
Scare prea sec,
Iesi dm trupu (cutaruia),
Din cap,
Din creierii capului,
Din zgirciul nasului.
Tu, soare sec din zbura'turi,
Tu, soare sec cu Muma-Padurii,
Cu moroiu,

Nu-1 gimfa,
Nu-1 umfla,
Nu-1 sageta,
Iesi de la (cutare) si-1 usureaza,
Ca pasiirea zburatoare,
Ca Una de oaie,

du-te in vai,
In corovn,
In coadele Tarilor,
Si

In copitele cerbilor.
Si pe (curare) sa*-1 Iasi

Curat, luminat,
Ca aurul strecurat,
In numele tatalui si al Maicii
Precistii inchinat !

Cu moroaka,
Cu strigoiu,
Cu strigoaica,

Reet: Se descnt Cu nou'i pietre la riu i cu pelin si se zice

vorbele :

Cum ypala apa toate pietrele,

Asa sa se spele dorul de la

Cu pelinul 11

Cu pietrile 11 impietrii,
De la cutare 11 potolii !

(curare).

De la baba Dumitrana Dumitru

Stoica, din

Rogojelu-Gorj. Vezi

un mic descintec ,.din de soared,

ca variant'a a acestuia, in colectia
plrintelui (S. Fl.) Marian, p. 321.

Timplele i se ba'tea.

Fugi, soare sec,

Ca te-nec,

Eu dar te-am descintat,

Eu 1-am inecat.
Ca peste (cutare) ai suflat,
Urechile ii plesnea,
Ochii i se umfla,

Pe (curare) 1-am lasat

Curat,
Luminat,
Ca steaua din cer la'sat.

a pe vintul turbat

Reterd : Se descint N. la fluting de trei ori cu cite trei pietre, cari

si in fintina% Descintecul se face in scapatatul soarelui.

se aruncl

De la Simina vra'jitoarea,
Gresia-Teleorman.
281

www.dacoromanica.ro

din

Iesi de la (cutare),
Din creierii capului,
Din zgirciul nasului,
Din maduva osului,
Si du-te in scapatatul soarelui,
Unde cocosu nu cinta,
Unde matura nu se leaga,

Soare sec
Si prea sec,

Din rasaritul soarelui,

Din revarsatul zorilor,
Din cintatul cocosilor,
Din miazazi,
Din miazanoapte,
Din apus,
Din rasarit,

Unde dine nu latra,

Unde om nu se simte.

Refeta" : Se descinta cu noua pietre in ap a. si cu secerea si se zice

cuvintele : Cum taie secerea toate paiele, toate ierburile i toate gunoaiele, a$a sa se taie dorul de la curare ; culm spara apa toate pietrele,
mate malurile, asa sa se spele toate junghiurile, cutitele de la cutare".
Se ia fiecare din cele noua pietre si se face cu ele mice in fata obra-

zului si se repeta cuvintele de trei ori : Cum e piatra de tare, asa

sa se intareasca capul cutaruia".
De la Maria Nici Udroiu, din
Rqiori-de-Vede.

Tu s te iei.
Eu te trag,
Tu s te tragi.
Te iau din ici,
Te arunc colea ;
Te iau dupa spini de maracini
$i te-arunc pe plapoma
de niatase,
Tu, soare, s te duci acasa,
Si (cutare) s ramina curat,
Leac din mina mea, de la Maica
Precista.

Soare alb,
Soare negru,
Soare din vint,
Soare din pamint,
Soare de ziva,
Soare de noapte,
Soare cu soare,

Nu umfla,
Nu sageta,
Nu junghia,
Nu cutita,
Nu gimfa,
Ca. eu te iau,

Reteta : Se descinta la piriu cu noua pietre si se leapada la cele

patru puncte cardinale.
De la baba Ilinca Gageanu, din
Petregii-de-Sus, Gorj.
282

www.dacoromanica.ro

Cu sgeata voi insgeta

SI ra'mli (cutare)

Si cu limba voi discinta,

Si v'i voi arunca
In strohu tna'rii.
Acolo vit asteapti
Mast-ntinsi,
Cu la'clii aprinsi,

Curat, luminat,
Ca aurul cel curat,
Ca argintul cel strecurat,
Ca Domnul d 1-o zidit,
Ca Maici-sa ci 1-o facut.

Se repet acest descintec de nou'a' ori.

Cules de Inv. pr. T. Lascar, din
corn. Socea-Cindesti, jud. Neaml..

Pornit-a (curare) gras, frumos

Si la rnez pe cale
S'agetatu-l-o prins,
Creirii capului
Prin induva ciolanelor.
Chiei, diochiule,
Si te du uncle

Cocosii nu cunt',
Clinii nu latra'.
Iar (cutare) s'a" r'imina"
Curat, ssansatos,

Ca de Durnnezeu la'sat.
Cules de inv. I. Mironescu, din
cont. Taziau, jud. Nearnt.

De soare sec
Pleca' (cutare)
Pe cale,

Soare sec,
Lucru vrajma'sesc,
Soare din nou' azeci si nou

Pe 6:rare,
Se Intilni cu Maica Precista
in cale.
El se vnta,
Se olecna,

de
sori,.

Iesi de la (cutare) din mcluliiri.

Iesi din piept,
Din spate,
Din oasele toate ;
Din miini,

Maicii Precistii se ruga :

Am plecat pe-un drum mare
Si rn-am intilnit cu sfintu soare
Si m-a cuprins de picioare.
Scare, scare,
Sfinte snare,
Iesi de la mine
Din picioare.

Din pla"mini,

Din urechi,
Din frunte,
De sup; frunte,
Din gogoasele ochilor.
Nu-1 )unghia?
279

www.dacoromanica.ro

Nu-1 cutita,
Nu-I aprinde,
Nu-1 cuprinde,
Nu-1 firsi,
Nu-1 na'plal,
Ca' soarele sec.

$i firseala de la (cutare),
Ca' tu, scare sec,
Cu Muma-Hdurii

In potecs pe (N) 1-a-ntimpinat,

In gura' i-a rasuflat,
gapu i 1-a turburat,

De-o fi din osteneaM,

Din apucate,
Din data'turi,
De la streine,
De la vecine,
De la surate,
De la cumnate,
De la moase,
De la nase,
5. te cluci i sa' te intorci,
Cram se intoarce steaua-n cer,
Floare de soare.
Ca eu te-am tutors
$i te-am sorocit,
De la (cutare) te-am gonit,
Pe trupini

$i

Si cu miaiinoapte,
De-o fi din frig,
De-o fi din mincare,

Cu lucru viajrnesc

Singe le i 1-a vs4rsat

Si jos pe pa'mint a picat.

Tu, soare sec
$i resec,

5 nu umfli pe (N),
5 nu-1 gumfli,

5-4 potolesti,
Cum se potoleste
Toate suf1a'ri1e,
La toate cilcirile,
Toate pa'sze1ele
La toate scorburele,
Si caii la cosieri
Si oile la tirle
5i vacile la oboare.
Asa sa' se potoleasd
Toata' durerea,
Toata greata,

$i rada'cini.

5. ra'mlie (cutare) curat

$i luminat,

Ca o caa' mturat,
Ca o faa pieptnata",

Toata. ceata,
NaPrgiala

Ca de Maica Precista gsat.

Retetl: Se descinta' la riu in marginea vadului cu nousg. pietre

.albe. Se ocoleste cu ele capul bolnavului si se arund cite o piatra
pe rind ckre cele patru puncte cardinale. Cu apa din riu se stropeste
cel bolnav si la sfirsitul descintetului se zice i cuvintele :
Fugi, soare sec
Si prea sec,
Ca' te inec !

(Se repet'g de trei ori.)

De la Maria Predi,
Vilcea.
280

www.dacoromanica.ro

Ba'rba'teti-

De rosard
A fost un cen row,
Tale un pom rosu
$i facu o biserica rosie,
Popa era tot row,

Lumea era tot rosie,

5i a luat-o pe un drum row.
Cules de inv. Z. Pavelescu, din
corn. Rai, jud. Ialomiva.

De rusalii
A plecat (curare)
Pe cale,
Pe carare,
Pe drumud cel mare ;

Rusaliele o zis :
Vin (cutare) de rnaninca !
El o zis :
Nu maninc

la masa voastra.

$i cind n dealul

Vin' de bea un pahar de vin.

Sub umbra norului,

In zapodia rugului,
In helisiea vintului,
Iaca acolo
Anania Santasia,
Cu soru-sa Irodia,
Doamna zinelor,
La un copaci frunzuros,

Nu voi sa beau din paharu

vostru.
Vin de dnta'.
Nu yin.
Vin de joaca'.

Nu vin s joc la jocul vostru.

Dar Erodia Doamna Zinelor,
Cu toate neamurile ei,
S-au miniat,
Cuvint n sarda: (cutare)

Cu tatal kr,
Cu surorile lor
$i cu toate neamurile lor,
Sedea jos si minca,
bea i petrecea,
$i din revolvere da,
$i pe cine intilnea
Ii ologea.
(Cutare) pe acolo a trecut,
In loc o statut,
La dinsele s-o uitat.

nu le-au luat,
Ca' rusine mare le-au fa'cut.
Ele 6-o Imburzuluit,
De jos s-o sculat,

La (cutare) a alergat,
Brinci din picioare altii i-o dat.
Cules de inv. N. Coeiorva*, dia
coin. Docani, juct. Tutava.
277

www.dacoromanica.ro

De sag eteiturti
Gras t frumos,
Tari i voios.

A purces (cutare)
Pe oali, pe caran,

La mijloc di oali
Intilnindu-m-o leu cu leoai,
Zmeu cu zmeoai,
Rodii Doamna cu toati fetili
Si cu toad nevestili.
5-o zts s ii cint cinticu
$i si ii gioc giocu.
Iar eu nici cinticu nu li-am
ointat,
Nici giocu nu li-am giucat.
Eli mai tari s-o minietu,
mIncatu,
Carnea
Singele rii-o Eaut,
Ca pi-on fuior de cinipi

Gras t frumos,

Tan t voios.
La anijloc de cale Int Ilnitu-l-o

Leu cu leoai, zmeu cu zmeoai,

Rodie Doamna cu toati fetili
St cu toati nevestili, .
5-o zis sa' ii chit cinticu
51 si 1i grim giocu.

Iar eu nici cinticu nu

li-am cintat,
Nici giocu nu li-am giucat,
Eli mai tare s-o minietu,
Carnea rii-o mIncatu,
Singe le rii-o bantu,

m-o sarmat,

Ca pi-on fuior di cinipi

m-o sUrlanat,
In mijlocu drumului m-o aruncat.

In mijlocu cimpului m-o aruncat.

Iar eu am purces cu glas mari
par-in ceriu,
Cu lacrImi
pnmint.
Nimi-n lumi nu m-o auzit,
Dicit Maica Sfinta Maria,
Maica Domnului,
Din poarta cerului
M-o auzlt

Iar eu am purces cu glas mari

psar-in cerma,

Cu lacrmi Par-1n p*amint.

Nimi-n lumi nu m-o auzit,
Dicit Maria Sfinta Maria,
Maica Domnului,
Din poarta cerului
M-o auzit

$1 m-o 1A'zut.

0, tu leu cu leoai,

$i m-o xlzut.

Zmeu cu zmeoai,
Esivi de la (cutare)
Din sintl,

Cum m-o Vazut,

.151ila" i s-o faCut,
La mini o vinit :

Din 0(344,

0, (culare), di ci piing:,
Di ci ti riisnesti ?
Cum n-oi plingi, Maki
precurati,
$i cum nu m-oi

Din creierii capului,

Din auzul urechilor,

Ra'acina rna'snlor,

Din vederili ochilor,

Din suti di nodureli,
Din rill di incheitureli ;
Ci cu m'a'tura voi msatura,

C-am purces pe cali,

Pe carari,
278

www.dacoromanica.ro

De Rinzci din curit din iele (durere de stomac cu intepa'turi, insotita' de varsa'turi si ameteala) se descina in usturoi sau in miere
pe care bolnavul le ma'nincg.

Desfacerea de CuOte din iele se rosteste numai.

De la Maria Nicolae Duma'noiu,
din Turcesti,

Vilcea. Cu les de

Toma Dragu si D. DAghicescu.

De teapa.
Cu ghearele incovoiate,
Iesi de la (cutare),

Teapa' blestemata',
Teap a'. din pa'duri talata',
Cu cutirul ascutita',

Nu-1 sketa,

In virful copitilor infipt,

Nu-1 intepa,
Nu-I cutita,
Ci te du in ale coame

S'a iesi de la (cutare),

Din creierii capului,
Din zgirciul nasului,
Din maduva oaselor,
$i sa' te duci la (cutare),
Ca' aici nu e loc de intepat,
De sagetat,

a cerbilor,
In copitele ciutelor,
In smircurile m'arilor,
Ca' acolo va asteapta' sa', cutitati
Si sg intepati pe fata lui
Ler-impa'tat,
Cea grasa' si frumoasg,
$i v-asteapa cu mesele intins2
Si cu fkliile aprinse,
Sal mincati, s'a osOtati,
Iar pe (cutare) sa'-1 asati
Curat,
Ca de maieal-sa dat 1

De cutitat,
Si este loc dint,
De la Domnul venit,
Loc de monastire,
De cruce
$i de biserica'.

Tu, teapa cu ucigasul,

Cu coarnele ascutite,

Refer a : Se descinta in apa" cu teapa' de lemn, facua din tufan,

care se si pune la copitele de fin, si se zice vorbele :
Cum, tu, tea0, ai fost taiata
Asa sa iei toate tepile

$i din Odure ridicaa,

si junghiurile
$i sa' le tai de la (cutare).
275

www.dacoromanica.ro

Se bea din apa descintatg si se unge pe corp. 0 parte din apa

ra'masi se arund paste gard si se zice : Cum cade si se scurge apa
dupa' gard, asa sa' se scure toata' durerea, junghiurile, ceapa si durerile de la (cutare)".
Cules de Chr. N. Tapu de la

Anca Mozoloaia, din Tr. Magurele.

Pleca (cutare)
Pe cale, pe carare,
Se-ntilni cu teapa-n cale.
Teapa" cu bub,

Teapa' din apa',

Teapa din nouazeci i noua'

de tepi,
Ss iesiti din trupul (cuta'ruia),
Din capul lui,
Din gura lui,
Din dintii lui,

Teapsi cu brina,
Teap cu Muma-Mdurii,
Teap cu soare-sec,
Teap5. turceasa,
Teapa' clineasc,

Din ma'selele lui,

Din creierii capului,
Din zgirciul nasului,

Teapsa porceasca',
Teapa' muscMeasca,

Din fata obrazului.

Nu te poate culca,
Nu te poate hodini.
Du-te unde-s fc1ii aprinse

Teapa ovreiasei,

Teapa netoteasa,
Teap5i din ra'sxitul soarelui,

Tea0 din prinz inainte,

Teap 5.. din reva'rsatul zorilor,
Teapa' din cintarea cocosilor,

Si mese intinse :
Acolo i berea
Si mincarea
Si hodina.
Si (cutare) s amina' curat,
luminat,
Cum Maica Precista 1-o la'sat.

Teapa' din malai,

Teapa din yarza',
Teapa' din peste,
Teapa' din yin,
Teapa' din rachiu,

N.B. Se descina in rachiu si in usturoi. /It rachiu se cla' cu un

fus iar usturoiul se eureste cu un ac.
Cules de Inv. I. Mateescu din
corn. Stroesti, Gorj.
276

www.dacoromanica.ro

rinzg turceascg,

Cg eu Maria dreg rinza,

PlIm'a.desc oeinza.

Iesi, rinzg porceasca',

Iei rinza' de nousi feluri

Nu-i strica rinza,

Nu-i strioa osinza.

Cum se pranideste aluatu

de la (c utare).

in c4istere
Si faguri de miere.

De la mine (cuaruia)

5i te du in lemne seci
$1 in ale pietre red,

Leac sg-i fie !

Retetei : Se descinei 'in rachiu i ceap

ceapa se mina'.

alb. Rachiul se bea

4i

Cules de Ion Ionescu, de la Maria N. Turbatu, Runcu, Dimbovita.

Si cu glas mare se ru0 :

Plea' (cutare) pe cale, pe ca'rare,

Sa intilni cu sfintele in cale
5i-1 intrebarg :
Unde te duci,
Ce lucrezi
Si unde te cga'toresti ?
Inaintea cocosilor
Ii frinserg,

Ma lgsarsa'ti ou ameteaM,

Cu &sari.
Si sfintele nici n seam'a'.
nu-1 bagara.

Rinza ce fku se necap.

$i se 'intoarse la locul el,

Ca faguru de miere,

Ii ucisera",

Pn rinza ii i pierduei.

Ca piinea tn c4estere,

Rgmase cu ameteaa
$i cu firsari.

R4'mase ornul curat, luminat,

Ca arginm strecu.rat.
Amin, amin, soare n senin,
Ramase omul ca arginml
strecurat,
Cum Maica Precista 1-a asat.

Aa sfintele se nec'4.jir'i".

$i drumu si-apucati,
La massa bun'a se puserg.
Ce falcu 1i oe lucrg,
Ochii
aruncg,

Dupg ele s-apuea

$i la masg le gIsi,

Cules de inv. G. Giurumpscu, din

corn. Ruptura, Mehedinvi.

Rinal din cutite din iele

Fugi, Tatkt,

Cu mlinile

at pralinile,

Cu barba d-un cot,

273

www.dacoromanica.ro

Rinza mi-ei rasturnat,

Cu picioarele
Cit rischiaoarele,
Cu ochii
Cit taierile.
M-ai gasit
Cu usea descuiata,
Cu fereastra destupata,
Cu matura dezlegata.
Usa mi-ei descuiat,
Ochii ti i-ei aruncat,
Pieptu cu spatele
Mi 1-ei inclestat,

Singe le mi 1-ai turburat,

De picioare

Pietri de moara
Mi-ai atirnat,
De coaste
Phimburi atirnate.
Eu mi-am descintat,
Rinza mi-am dezrasturnat,
Pieptu mi 1-am desclestat,
Singe le mi 1-am indreptat,
Trupu mi 1-am luminat.

Noa Pusul cutitelor este o vraja. lntorsul

Cutitele din iele

sint desfaceri. Rinza din cutite din iele e un descintec.

Cutitele se pun cu scop de a da junghiuri cuiva i chiar de a-1

nimici. Intorsul cutitelor are de scop de a vindeca pe cel ce sufere
si de a arunca junghiurile asupra celui ce le-a dat.

Iata cum se pun cutitele : Se ia un bait de alun, se aseaza pe

pragul casei i, dupa ce se zice o data vraja cuvenita, se infige in

acel bat un cutit alamat ; tot asa se face st cu alte noua cutite, repetind de noua ori aceeasi vraja. Apoi se toarna peste cutiite apa luata
de la o fintina parasita, care apa se fierbe putin inainte de descintec
cutitele se incuie intr-o lada, ca s nu-si piarza tfocul. Apa trebuie
sa fie fiarta in clocot, cad altfel cutitele n-ar avea nici un efect, sau
efectul ar fi prea slab.

Cutitele se intorc cam in acelasi fel : Se ia tot un bat de alun

se aseaza pe prag ; se infige in bat intii doua cutite, pe urrna
cite unul. 'Dina la zece, rostindu-se desfacerea cuvenita, de noua ori.
Se toarna peste cutite apa fiarta, tot ca la pus de cutite, si se incuie in

s:

lada'. Se mai poate intimpla insa ca cel ce vrea sa-ntoarca cutitele sa se

duca tocmai la vrajitoarea care i le pusese. Atunci aceasta, de teama

ca sa nu sufere, in loc sa-ntoarca cutitele, le ridica, adica le scoate

din lada in care le incuiase si, asezindu-le pe prag, desfige i arunca
intii doua cutite, pe urma cite unul, zicind :
Cin' v-a pus
V-a pus cu unu,
Eu v-azvirl cu doua etc.
adica rosteste desfacerea schimbata.
274

www.dacoromanica.ro

$i descinge,

Soare toxacat,
Nu umfla,
Nu gimfa,

$i vorbi,
$i-mblinzi.
(Cutare) nu te stie culca,
Nu te stie scula,
Nici incinge,
Nici descinge,
Nici vorbi,
Nici imblinzi ;
Te-asteapti.
Cu mesele strinsi,

Nu ticura.

Cum sare aschia

Dinaintea voinicului
Si dintr-a securii,
Sare fuga si s'i duce,
Asa s'i sai
$i si' rassai,

Si fugi
$i si" te duci
Unde fatsi mare
Cosifi nu-mpleteste,
Unde pop a. nu slujeste,
Unde voinic nu chioteste

Si te duci
La fetele lu' Crai,
Ca te-asteapti

Cu fachile stinsi%

Cu paharele goale.
Fugi,
Uriti-1,
Parasiti-1,

$i va duceti
In pisciunea oilor
Si-n rimitura porcilor,
Si-n jucatura vacilor ;

Cu mesele pusa.,

Cu faclii aprinsa,
Cu paharele pline ;

Oile s'i vsi pasci.,

T.e stiu scula,

Nimic de voi

$1-ncinge

Sa nu s-a1eag5.

Porcii sa. vi rime,

a ele te stiu culca,

Vacile sil Va: joace,

Nota. De soare sec (durere de cap) se descinta cu noug saschii

in apa sau in rachiu, repetindu-se dettcintecul de noua ori. Cu apa
se uei sau se leaga la cap bolnavul.

Unele femei descinti cu noua: boabe de porumb sau de grin in

apa ; duii ce desdnti fiecare bob in parte, il azvirla, iar cu apa

uda: la cap pe bolnav ; altele desdnti tot in apa, cu care se uda: pe

cap bolnavul ducindu-1 lingi propteaua unui gard ; altele descinti
cu noua pietricele in ap'i si udind capul bolnavului Cu dosul miinii,
arce :
Fugi, soare s'ic,
Cu izbitura:,
Ca: te-ajunge dos de midi,

Dos de mini%

Stropittni.
De la Ilina lui Ioneafa, din Cernisoara, Vilcea.
Culese de Toma Dragu si D. Dra'ghicescu.

289

www.dacoromanica.ro

De soare d-el mare

Pasarea d xer,
A facut cuibu d zer,

Din fata obrazului,

Din zgirciu nasului,

In copaciu d er
Si-a facut oua d er,
Si-a scos pui de xer
Si se vaita,

Si lasa-1 luminat,

Sa"

Ca maica-sa care I-a facut,

Ca roua cla p pamint,
ramiie curat,
Luminat,

olacaieste

Ca Maica Precista din cer.

Da la mine dascintecu,
Da la Maica Domnului leacu
De la baba Rada, din tireat.s.

Ca n-are cu ce-i imbucatari,

Cu ce-i zburatori.
Du-te la (cutare), care-i
bolnav
Si ia-i soarili din cap,

de Sus, Prahova.

De spurcat
A fost un om row trecator,
Din noua sate viitor,
$i peste (cutare) a suflat
$i toate boalele i le-a dat.

Cu tamiie neagra te-am tarniiat,

Cu sar te-am insemnat,
Cu piper te-am ardeiat,
De la (cutare) te-am alungat,
La noua ckele te-am trirnii,
Ckelile te-au inghivit ;
In coarnele cerbilor te-am
aruncat,
In talpa iadului te-am bgat ;
In gura zmeilor te vlram
$i de la (cutare) te goneam.

Dar eu, spurcatule, necuratule,

Uritule, coltatule,
Te trimiteam in coadele serpilor,
In cracile racilor,
/n fapile aricilor,
In fundul rnarilor.
Ca cu yin i cu rachiu te-ani
imbatat,

Referd: Se descinita in yin amestecat cu rachiu, In care se pune

tamlie neagra si piper (boabe) i putintel usturoi. Se descinta in
trei seri, lunea, miercurea i vinerea noaptea, tirziu, pe vatra focului,
uitin. du-se cu ochii pin cowl casei la o stea. Amestecul de rachiu
si yin descintat se bea de cel bolnav in trei zile.
Cules de Chr. N. Tapu de la

baba Simina, din Gresia, Teleorman.

290

www.dacoromanica.ro

De surdumaci
Voi, surdumaci,
Turmaci,

Unde p5s5ric5 nu ciric5ie,

Uncle rata nu m5c5ie,
Unde gisc5 nu gigiie.
Pe spini,
Pe m5r5cini
V-am aruncat,
$i voi, surdumaci, v-avi imuiat
Si pe (cutare) 1-ati 15sat
Curat, luminat,

Sal iesiti,
Sa plerigi,

rnuriti,
plesniti de la (cutare) :
Din creierii capului,
Din fava obrazului,
Din zgirciul nasului,
$1 s

Ca argintul din strecurat,

va' ducevi

Unde pop5 nu toac5,

Ca Maica Precista ce 1-a 15sat.

Reteta : Se desoina cu oala cu linguri i cu un culit. Cu oala

se abureste copilul in gur5 si la cap.

De la Catrina Ioana Scurtu, Urdarii-de-Sus, Gorj.

Voi, surdumaci,
Wajmasi,
Clini,

Oti fi cu umfaturi,

Pigini,

Pe supt inim5
$i pin cap,
Pe supt cap,
Pin creieri,
Pe supt creieri.

Oi fi cu gimfa'tur5.,
Ovi fi prin

56 iesiti,
S5. pierivi,

Cum piere spuma de mare

$i roua de soare,
Asa s5 pieriti de la (cutare).
C-oti fi surdumaci cu trec5tur5,
Cu izbitur5,
Cu rimnitur5,
Cu moroi,
Cu moroaic5,
Cu strigoi,
Cu strigoaic5.
Oti fi cu p5reri,
Ovi fi cu dureri,

Voi 50 iesiti
$i s5. va' duceti

In ghena [sic] focului nestins,

In valea adinc5,
Unde cocos nu cint5.,
Unde fat 5. mare nu se piapt5n5,

Unde urm5 de secure nu e,

$i (cutare) s r5miie
Curat, luminat,
291

www.dacoromanica.ro

Ca argintul strecurat
$i ca aurul suflat.

Desdntecul de la mine,
Leacul de la Maica Precista.

Rcree : Se descinta" Cli oala cu ap 'a". fiarta' cu sase linguri, cu

pteptenul, facaletul si cu cutitul. Copilul bolnav se abureste cu oala
la gutu si in cap, repetindu-se la fiecare abureaa descintecul de mai
sus.
De la Dumitra BIclucan /Vargoi,
Urdarii-de-Jos, Gorj. Culese de

Chr. N. Tapu.

Pentru ppirlaif
Patru feti, patru babi,
patru
Trii feti, trii babi,
trii sopirlaiti
Doul feti, doul babi,

Noui feti, noui babi, noui

sopirlaiti,

Opt feti, opt babi, opt

sopirlaiti,
$epti feti, septi babi, septi
sopirlaiti,
$esi feti, sesi babi,
sesi sopirlaiti,
Cinci feti, cinci babi,
cinci sopirlaiti,

clout sopirlaiti,

0 fad, o babi, o sopirlaiti,

$i nici-o fad, nici-o babi
ii nici-o

Cules de inv. Gh. Carpen, din

corn. Curtesti, jud. Botosani.

De trinji
Adt sa' stea trinjii la (cutare).

Desdntecul meu,
Leacu lui Dumnezeu.

Cit o sta zbursaturoiu cu

zbura*turoaica in rai,
Atit s'a" stea trinjii la (cutare).
Cit o sta ovreiu cu ovreica in rai,
Atit s stea trinjii la (cutare).

Cit o sta un Oralab tn rai,

Atit s stea trinjii la (cutare).

Cit o sta un popa n rai,

Atit sa' stea trinju la (cutare).

CIt o sta o zmeoaic 5. in rai,
292

www.dacoromanica.ro

Cit o sta o curvl cu doi frati

Cit o sta o fermecatoare in rai,

in rat,

A.tit sa" stea trinjii la (cutare).

Atit sa" stea trinjii la (cutare).

Refeta : Se descinta' in oala cu aiA, cu boji si .cu fir de par,
si toate acestea se pun la cos, unde se usuc s. de f urn, s t dadi se usuc'a
bine se usuca' si trinjii.

De la Floarea Srkinoaia,

din

Roia, Gorj.

Soricie, buruiana' mare

$i rnai mare
Decit toate buruienile,

Si sa: ta'ma'duiesti.

Sa-i seci toate vinele,

Toate durimile,
Toate usturimile.
Si s'a ratniie (cutare) curat

Nu te-am luat de vro bere,

De vro mincare,
Ci te-am luat sa lecuiesti
pe (cutare).
D-o avea trinji, d-o avea

si luminat
Ca steaua din cer,
Ca roua din cimp,
Ca argintul stricurat,
Ca maica-sa ce 1-a fapt.

trinjoaia

D-o avea neg, d-o avea buba,

D-o avea nousazeci si nou'a

de feluri de bub.a,

Descintecul meu,
Leacul de la Dumnezeu !

Ce fel de bub a". o avea,

Sa" te rniostivesti

Retetc 1 : Se descinta' in pride alba.' si galbena'. Se amestedi cu

unt alb si se unge cel care are trinji. Acest medicament usuea rana si
buba, Oda' cind se face o gaml. Dupa' aceea se face o alifie care creste
carnea, compusa' din tamlie, unt, seu de oaie si ceaia. Cu aceasta' alifie
se unge bolnavul la rana pina cind carnea creste la loc.
De la Floarea Stancu Slalescu,
din Nanov, Teleorman.
Culese de Chr. N. Tapu.

De urcior
Curn nu-i acum dimineafa%

Sa" descintsa sara si se zice :

Asa sa n-agiungi tu pina

Bun s. dimineata, urcior,

dirnmeata.
23

www.dacoromanica.ro

In timpwl cit se zic aceste cuvinte sa' atinge ulciorul cu cOada

unei lingtrri infierbintate.
Cules de inv. D. G. Trifan, din
corn. Bicaz, jud. Neamt.

Ham, ham,
Urcior,
Burcior,

Cit oi fi eu cline,
Atit s'a stai tu pina" miine.

Noai. Descinatoarea latr de trei ori la cel ce are urcior (urnfla'tura' la genele ochilor) si suM peste ochi de trei on.
Cules de la Maria Nicoiae Du-

minoiu, din Turcesti, Vilcea.

Cules de Toma Dragu si D. Dr5ghicescu.

Hap, hap, ulcior de cine !

Cum nu sint eu cine,
Asa s'a nu ajungi pina' mine.
Cules de C. R. Teof5nescu Gribincea, din corn. Bicaz, Neamt.

Contra wrsitoarelor
Ursitoarea impunge in carne
slalii,
Eu impung in came gras i oase ;
Sa' tImiie (cutare)

Om sau femeie ssntoassa'.

Capra neagr 5. calca' in piatei,
S'a". dea Dumnezeu lui (cutare)
s'al-i treaa.

Se infierhintg o frigare in foc si apoi Ise stinge in ap'i rece zicina

cuvintele de mai sus.
Cules de inv. D. Dediu din corn.
Fistiiven: jud. Nearnv.
294

www.dacoromanica.ro

Pentru vrsat cositorul

Se scula (N) in varsatul zorilor,
in dntatul cocosiior,
$i se-ntilni cu vinturile,
cu virtejele, cu spurcatu.
Eu cu sfintele 1-am descintat,
De la (N) I-am departat,
De virful macesilor 1-am atirnat,
La biserica' 1-am minat, s caza
la daruri cel bolnav.
Dar d-o fi, d-o fi de la femeie
dat,
Ea te-a sorocit mai imblinzit,
Eu te interc mai amkit ;
Ea te-a sorocit cu una, cu dotfa,
Eu te intorc cu seapte i cu nou'a.
Sa le duci ca clinele araltrind,
Ca broastele oracaind i ca serpii
diraind ;

S'a te faci un leu paraleu,

S'a te pui in beregati, unde
sufletu iese des.
Toti costararii te cumParara,

Toate adarile, tingirile le

spwra.

Tot asa sa se spele trupul lui (N).

Noual psasa'rele venea,

Sfinta Miercuri le chema,

De leacuri le intreba,
La puntea raiului le trimetea,
Acolo ierburile s'a-nverzeasca',
Vitele s'a pasea, iar (N) sa"

se tamaduiasea
De spurcat, de sfinte, de boan:
gi

altele.

Not'a. Cositor, vra'jit cu vorbele de mai sus, se topeste pe foc

in o tinichea i topit se toarnsa intr-o strachida cu ap a. pus'a deasupra
capului celui bolnav, i daca cositorti este prea farimat n apsa, arata
zacere lung i grea ; iar de nu este farimat, ci strins la un loc, is
semne de ins'anItosire. Se ia cositorul si se vira' sub o proptea la gard
pentru a nu calca i alti oameni in el, cki se boldaveste. Daea voieste
r'aul unui alt om, cel ce varsa cositorul arunca cositorul in oborul vitelor aceluia.
De la baba Simina, Gresia, Teleorman.

Costor,
Vostor,
In tigaie te-am pus,

Junghiurile,
Fiorurile,
Cutitele,

Pe tine te-am topit

$i oamenii i-ai lecuit ;
$i te-am pus la (cutare),

Sa-getile,

Tiromeala,
Firseala,
Ameteala,

Sa-i scoti durorile,

295

www.dacoromanica.ro

Asa sa se taie de la (cutare)

Din crestetu1 capului

Pina-n destele picerilor.
De-o fi din calcatura,
De-o fi dupa drum,
Din raspintii,
Din mincare,
Din sculare,
Din culcare,
De-o fi din ras'arit de soare,
De-o fi din fete necununate.
Cum taie secera asta buruienile,
Rugii, bozii, verzi i uscate,
Si dulci i amare,

Boa la, duroarea, junghiurile,

Cutitele, sagetile.
Si (cutare) sa ramiie curat,
luminat,
Ca argintul strecurat,

Ca aurul suflat,
Ca Maica Precista ce 1-a dat.
De la mine descintecul,
De la Maica Precista leacul.
Leacul sa se gaseasca
Si (cutare) sa se tamadulasca !

Reteta : Se descinta cu secera. Costorul se pune intr-o tigaie

mica, uncle se topeste pe foc i se varsa intr-o strachina cu ap. Rugina ce ramTne dupa costor
tin apa
este semnul d bolnavul are
argint viu dat de dusmani. Dula cantitatea de rugina rmas in vasul
cu apa, vrajitoarea recomanda bolna vului cite dramuri de argint viu
trebtue s bea, ca sa se insanatoseasca.
De la vr'4toarea Ilinca Mirtuleasa, din Rosiori-de-Vede.

Cu necuratu
Si cu visele rele.

Luni de dimineata (cutare)

s-a sculat,
Pe cale, pe earare
P1eca inspre soare rasare,
Vaitindu-se,
Olecaindu-se.
Maica Sfinta Marie din cer

D-o fi (cutare) izbit din sfinte,

Din cale, din vint,
D-o fi din pamint,
SI scoti, costorule,
Vostorule,
Frigurile,
Racorile,
Durerile,

ii auzi,
Pe scar a. de aur se pogori,

La (cutare) descintatoare ii

Rautatea i greutatea,
Farimatura, zobeala,
Firseala i ameteala,
Argintu viu cu necuratu,
Cu visele rele, cu spurcatu,
Cu scaldaturi,
Cu aruncaturi,

trimise,

Ca s scoata toate frigurile,

Toate fiorile si racorile,
Toate durerile i ametelile,
Greutatea i rautatea,
Farimatura, zobeala i firseala.
Argintu viu cu spurcatu,
296

www.dacoromanica.ro

Cu dataturi,
Cu facaturi.

Din toate maduvele.

Sa-1 trimeti argintul viu cu
necuratul,
In coadele zmeilor,
In copitele ciutelor,
Unde cocos nu dnta,
Unde dine negru nu latra,
Ca acolo va este lacasul

Tu sa-1 scoti din mtini,

Din picere,
Din madulare,
Din rinichi,
Din ficati,
Din bosogi,
Din inima,
Din auzul urechilor,
Din zgirciul nasului,
Din plopile ochior,
Din zgirciul nasului,
Din fata obrazului,
Din creierii capului,
Din toate vinile,

Si oleagul.
Si pe (cutare) sa-1 lasi

Curat,
Luminat,
Ca steaua din cer,

Ca roua din dmp,

Ca maica ce 1-a facut.

Retetel : Se desdnta cu secera pe un varrai in care se incalzeste

i dnd se toarn n vasul cu apa se zic cuvintele : Cum

taie secera toti bozii i rogozii, toate paiele i useaturile, asa sa se
taie toate durerile, junghiurile, cutitele, usturimile, vapaile, aprindecostorul,

rile de la (cutare)".

De la Oprica $erban, din corn.

Driga'nqti, Teleorman.
Culese de Chr. N. Tapu.

De veninare (muqctura) de qearpe

De pui, de puiandra,
De napirca, de napircoaica,
De pui, de puiandra,

Pasare alba,
Codalba,
Sus se inalta,
Jos se lasa,
Pe buturi de vita se puse.
Buturul s-aprinse,

De gustere, de gusteroaica,

Vita taiata,

De pui, de puiandra,
De sopirla, de sopirloaica,
De pui, de puiandra,

Mestecata,

De musca, de muscoi,

De pui, de puiandra,
De dine, de dinoaica,
De pui, de puiandra,

Peste gard aruncata,

Din gura de searpe vindecata.
De searpe, de serpoaica,
297

www.dacoromanica.ro

De copoi, de copoaica,
De nevastuica, de nevastoaica,
De ursi, de ursoaica etc.
De albina, de albinoaica,
De viespe, de viespoaica,
Toate muscaturile,
Toate loviturile,
Toate-nvepaturile,
Toate se dezveninara,

Trupul (cutaruia) se dezvenina.

Si se vindeca,
$i ramase (cutare)
Curat,
Luminat,
Ca aurul strecurat,
Ca Maica Precista in cer ce 1-a
lasat.

Rereta : Se descinta cu viva verde de vie in lapte dulce si cu

laptele se uda la muscatura si se bea din el.
la baba Stanca Deconescu,
din Sicelu-Gorj. A se vedea un
De

in colectia d-lui
G. Dem. Teodorescu, p. 393. 4. oloana I, unde citeva versur,
la inceput se aseam5n5.
mic descinteo

$i un bav de alun
$i te-oi lovi in cap,
$i tu oi muri
Si (cutare) s-o-nzdraveni.

Codaule, ce stai pe ghizdurele

trist i mihnit ?
Ori ai muscat pe cineva ?
Taci, proclete de dine,

eu oi lua un ban de argint

Reretel : Se descinta de rei ori in apa neinceputa ori In oall

noua cu un ban de argint i cu tin bav de alun sau de boziu ; se spala.
cu apa si se da s bea.
De

la

Mos Badea Coseream

Rosiori de Vede.

-- Am muscat pe (cutare).
Ce-i dai leacul ?
Fierul i otelul,
Masga de alun
$i apa neinceputa.

Apucai prin niste pruni marunvi,

Intilnii un searpe necajit,
Mihnit si amarit.
De ce esti, searpe, necajit,
Amarit si mihnit ?
298

www.dacoromanica.ro

Reteta : Se repea de nota ori desdntecul ; ba't-til de alun se co-

jeste, se pane in ap5"., si se da s bea bolnavului.

De la Mos Stan Tobl, Rosiori

de Vede. Vezi G. Dem. Teodorescu, p. 393, coloana I, primul
descintec de searpe, in care ultimele citeva versuri se aseam5n5.

A plecat (cutare) pe cale, pe

Sa' iaa junghiurile, usturimele,

Cutitele, durimile de la (cutare),
Din picere, din umfla'tura',

carare,

S-a intilnit cu vipera in cale.

El pe vipeti a calcat,
ipera s-a-nveninat

Din musca"tura',
Din veninsaltura,

Si pe el 1-a muscat.
Si leacul i 1-am ca'utat

$i (cutare) s rmiie curat,

luminat,
Ca de Maica Precista lasat.

$i 1-am aflat in nuia de alun,

In tichia de boj.

Retera : Se desdnt n lapte dulce si se bea .din el si se oblojeste

ia muscatura' cu boji fierti in lapte dulce.
De la Oprea $erban, din Drha"nesti-Teleorman. A se vedea o
varianfi in coleclia d-lui G.
Dem. Teodorescu, p. 393, coloana I sus si col. II jos si p. 396,
col. I sus.

Buduroi eleata',

Pasare pestruie
in sus zbura",
Pe bustean de vie pica.
-Busteanu s-aprinse,
Ploaia J stinse.

Musca'tur de searpe,
De serpoaica"

Veninaa
Vindecaa.

Retete : Se desdna cu via de vie sau cu virf de boj n lapte ;

cu laptele se unge omul unde este rana de muscatura de sarpe. Se re-pea desdntecul de trei ori.

De la Maria Mame, din Romanesti-Gorj.

Culese de Chr. N. Tapu.

299

www.dacoromanica.ro

Tun-n cer,
Se vine de pelifa",

Carnea de os,
Osul s rmiie gna'tos.
Cine i-a adus vestea,
Sa"-i beie povestea.
Cite cuvinte am uitat,

Pe lifi de came,

Toate ssa' fie cu adeva"rat.

Tun'a pe pa.mint.
Prepelita' pestrifa

ReteC : Se descint'a' cu crengi de alun, cu iarbsi crescuta' prin

gard i cu ap neinceputsi. Se descint '. rei zile de-a rindul, in fiecare

zi cite de trei ori : dimineata, la amiazi

seara, si de fiecare data

se spune descintecul de trei ori.

Comunicat de d-I M. Canianu,

Bucuresti. A se compara

cele

dou variante din colecvia d-lui

G. Dem. Teodorescu, p. 394, col.
II. Vezi i Descintece, [ S. Fl.1
Marian, p. 224, 226, 227.

Sfinta troica",
Pasa're pistrita'.
Calcsa-n piatra",

$i el asa s-a rusinat :

Pagre gheaosa' fusera',
Pe bucium se puseii ;

Piatra a tra'snit,
$earpele a plesnit,
La un loc cu nasu,
Naw, alunasu.

Buciumu

S-aprinsetl,
Ploaia
A plouat
$i 1-a stins ;

1VIa"-nchin cu da'scintecu

Vita'

Si Dumnezeu s'a vie cu leacu.

Din vita'
Math%

De la I. Pescaru, din Gura Belii,

Prahova. Cules de Chr. N. Tapu.

Buba'

De sarpe musca6-. ;

Cu alunu alunas,
Ca' e al lui bun nas,
Eu 1-am descintat
$i el asa s-a rusinat :
Nas, nas,
De tine in-am rusinat
$i leacu ea' i 1-am dat.

Pleal sarpili la riul lui Iordan,

Sa"-ntilni cu (cutare, vita')

'N cale,
0 rnusca"

$i-o turbull,
Inda'ra't se inturda'...
Eu 1-am descintat

Din Priboieni-Musc el_

300

www.dacoromanica.ro

Plecai Iacob (sarpili) la riul lui

Iordan
Sa bea apa ;
Se-ntilni cu (cutare, vita)
'N cale,

Ca pielea de os,
Ci nu esti di folos.
Cine si-a stirnit vestea,
Vestea i povestea, sa-ti bea zama.

0 musea
Si-o turbura,

Din Cristesti, Botosani.

Cu les de inv. J. Iordichescu.

/nda'rat se inturna'
Passarifal

Pestrita
Se facu,
Pe bucen se sui,

Intr-o poienitsa
Este-o finfinit'a

Si pe fintInita

Bucenu s-aprinse,
Ploaia
Ploua,
Si stinse.
Maica Precista veni

Este-o lespezifa.
Sub lespezifa
Este-o pas'are pestrifa.
Buciumul mi s-aprinsa',
Dete nousa ploi si4 stinsa'.
Via talata, persecatsi,
Peste gard aruncata',
Museatura' de searpe vindecaea.

Cu trei bete de alun

Si cu para de argint,
dea

In gura s bea,
Leacu sa-i dea.

Din Pa'trsesti-M5g1asi, jud. Vilcea.

Cu les de inv. I. Ikadulescu.

Din Zgripcesti-Musce1.

Culese de C.

1151descu-Codin.

iprifa
Pestritsa,

Jurjiti pestriti, musci di peliti,

Pe lita di carni, carnia di os,
Osu si rImii sanatos.

Prinsa' de pelita,
De os osos,
Serpe veninos.
Cine o adus veste
Beie apa' i iamine
Curat, luminat,
Ca de Maica Domnului lasat.

Din Curtesti, jud. Botosani.

Cu les

de inv. Gh. Carpen.

Iestritt, pestriti,
Iesi din buruene
Si apucl de pele,

Din Tazau, jud. Neamt.

Cu les de inv. I. Mironescu.

301

www.dacoromanica.ro

Silevestita pestrita,
Prindi-te de pelita,
Pe Eta de came,
Carnea de os,
Osul de alun,
Alunul de apa,

Apa sa fie de leac,

Sa. ramiie (cutare) curat,
Luminat, ca argintul strecurar,
Ca maica-sa ce I-a facut,
Cum Maica Precista
Din cer I-a lasat.

Se iau noua smicele de alun i noua crengi de boz, i aducindu-se apa neinceputa de o femeie sau om curat, se descInt n apa,
zidindu-se de noua ori desci"ntecul. Se spala rana omului sau animalului

muscat de sarpe.

Din Socea-Cindesti, jud. Neang.

Cules de inv.-pr., T. Lascar.

M-a facut maica rau.

Calul ce-am muscat,
Leac eu am lasat,
Cutit de gasit,
Bozii de inflorit.

Pasare oloaga,
Drumul tu II trecusi,
In lungis, curmezis,
In copac te
Copacul II rupsep.
Vintul sufla,
Focul se aprinse,
Ploaia focul stinse !

Pasare alba,
Drumul trecusi,
Pe murgul muscasi,
Ii muscasi, ti veninasi.
In copac te suip,
Copacul se aprinse,
Ploaia copacul stinse.

Searpe balaure,
Cu limbile scoase,
Calul te-a calcat,

In gaura ai intrat
Si leac ai lasat :
Apa din fintina,
Bozii din gradina,
Cu bozii s te freci,
Cu apa sa te uzi.

Din Rasi, jud. Ialomita. Culese

de inv. Z. Pavelescu.

Iedite pestrite,
Came prinse de pelite,
Pelita de os,
Ramii sanatos.
Cine t-a adus veste,
Sa-ti beie apa,
Si gindacii veninul.

Din Rasi, jud. Ialomita.

Culese de inv. Z. Pavelescu.

Iata un searpe rau,

Ce stai pe lespadau ?
302

www.dacoromanica.ro

Se repeta de nou'a ori acest desdntec, purtindu-se apa printre

nite betisoare de alun verzi. Cu acea aid' se spara animalul muscat.
Din Vinatori, jud. Neann. Cu les
de inv. G. V. Agapeschi.

Psasarica mistruie,
Pg bucin s suie,

De pita*,
De gaitoi ;
De cotofan'a,
De cotofenoi ;

Soarele a rasarit,
Serpele a murit.

De pitigoaicsa,

la Maria lui Dinu Tiganu,

din Ciresu, jud. Vilcea.

De piigoi ;

lDe

De brabete,
De brabetoi.
Vita de vie piers'acafa,
Peste gard aruncafa,
MuKkursa de serpe vindecaei.

Pasare pistriciaara%

Pin tufe ai venit,

Te-ai azvirlit,

De la Nita lui Adam, din Ciresu,

Pg. (cutare) 1-ai ciupit ;

Vilcea.

Trupu lu (cutare)
S-a umflat,
S-a veninat.
Maica Precesta a alergat,
Vita de vie neagra a taiat,
Peste gard a aruncat,
Trupu lu (cutare) s-a destumflat.

Vita: de vie talatsa,

gard spInzurata,
Buduroi galeata%

MuK'atura de serpe vindecata.

De la

Girca lui
Stroesti, Vilcea.

De la Maria Nicolae Dumanoiu,

Turcesti, Vilcea.

Pas'are pistruie
Pa' bucin s suie,
Bucinu s-aprinsa",

Musckura" de erp?.,
De serpoaiea ;
De gu$tere,
De gu$teroaica' ;
De lup,
De lupoaica ;
De urs,
De ursoaica. ;
De cioara,
De cioroi ;

0 ploaie veni
$i-1 stinsa.

Vita' de vie faiata,

Peste gard aruncata" ;
Venin de serpoaica:
$1 de serpe veninat

Cu boz i cu alun
L-am stimparat.
303

www.dacoromanica.ro

Popa Ghita,

Se desdna cu boz i cu o craei de alun in apa', cu care se

spara museatura. Se mari descina cu, o cruce in apa"., pe care o bea

cel muscat.

De la

Sanda lui Zamfir, din

Cernisoara, Vilcea.
Culese de Toma Dragu si D.
Dr5ghicescu.

De vint
Cu sare Ana ;

Pleca om Ant,
La padure mare vinta,
Cu secure mare vinta ;
Taie un lemn mare Ant,
Se intoarse la casa vinta,
Facu foc vint,
Puse ldare Arita,
Pe foc Ant,
In feare Ante ;

Coapa turta Ana

$i chema nousa copii Anti,

Mincara tura Anta ;

Nu mincara turta,
Mincara durerile
Si dogorerile
Si izbiturile.
Ramasa curat, luminat,
Cum Maica Precista 1-a lasat.

Cernu faina Ana,

/n postava vina,
Cu ciurel Ant ;

Cules de inv. G. Giurumescu,

Facu tura Ana,

din corn. Ruptura, Mehedinti.

De zmeoaicci.
Tu, zmeoaica,
Tu, moroaica,
$arpe mare
Te-ai facut
$i-n graba mare
Ai venit,
Din coad'a plesnind,
Tipind
$i suierind,
Din gura valp'ai de foc asind.
Pe (cutare) te-ai napustit,

Cu coada
L-ai impleticit,
Cu gura
L-ai Tocnit,

Da' eu cu s'ageci te-am agetat,

Cu crucea lui Dumnezeu te-am
departat...
Cline
Turbat,
Necurat,
Intunecat,
304

www.dacoromanica.ro

Cu noua'zeci si nou'i de rugi

Te-am 1:)tut,

Curat,

De pe tot trupu (cutruia)

Ca argintu strecurat
Ca steaua
Din cer,
Ca roua
De pe Omint,
Cum I-a lsat Domnul sfint.

Te-am pornit,
In mare te-am aruncat,
Cu sa'gqi te-am sa.getat,
Dup '6. tot trupu (cuta'ruia)

Te-am cur4at
i te-am depa'rtat.

S'a ed.mile (cutare)

Luminat,

Cu les

de

C.

Mdulescu-Codia,

din Negresti, Dimbovita.

www.dacoromanica.ro

De dragoste
(De serial)

Maicg sfintg,
Duminicg de dimineafg
Mg sculai,

La apus,
Mg uitai
La rgsgrit,
Vgzui pe Maica Precista venind
Cu scaunii

Pe ochi negri m spglai,

Murgu

neiai

5i pe el inalicai ;

'N dreapta,
Cu fetili
'N stinga ;

Bucenu-n ming luai

5i de trei ori bucinai,
Dragostile le-adunai
$i pe (cutare) le-aruncai...
Iar, Maicg Sfintg,
Duminicg de dimineatg

Scaunili
$i le-aseza,
Fetili
Si le spgla
Si pe (cutare) mai pe urmg-1 lua
Si mai frumos 11 spgla :

Mg sculai,

Dupg cap
De peri de sap,
Dupg trup
De peri de lup,

Mi-1

Si-1 infrinai

Pe potecuvg plecai,
Pe pirlog
De bisioc,

De troian
Mg uitai

Dupg ;kg
De peri de mitg,
De pe miini
De pgr de ciini,

In sus,
Mg uitai
In jos,
Mg uitai

Din picioare
De rischitoare,
Dupg spinare
De dat de fatg mare,

De leustean,

Pin' la riul lui Iordan...

306

www.dacoromanica.ro

De pe obraz
De necaz...

Asa sa fie (cutare) mai ales

$i mai ba"gat in sama...
Cum e argintu iubrt
$i &kat in sam'a
De toafa lumea,
Cum e mkasea rosietica'
Mai aleasa

I 1 la s'a

Curat,
Luminat,
Ca argintu stricurat,
Ca Maica Precista
In pintece ce 1-a purtat ;
La inima cu soarele
/1 imbiaea,
Cu luna
Ii incinse
$i i puse
In umerei
Doi luceferei,
In cap
Ceru cu stelili,
La picere
Pamintu cu florili...
Ii imbraca,
It impodobi ;
Cind o vorbi,
Taft o croi,

Si mai frumoas'a

Ca toate matasurile,
Asa sa fie (cutare)
Mai ales
$i mai frumos,
Si mai dr'agastos,
Si mai cu haz,
$i mai cu lipici
Decit toata: lumea,
Decit toci marii,
Decit toci micii,
Decit toti voinicii,

Sa-1 iubeasca',

Decit toate fetili,

Decit toate nevestili,
Decit toate preotesili,
Decit toate cocoanili...
Sa fie mai frumos
$i mai cu lipici,
$i mai diagalas,
Si mai respectat
Decit toci marii,
Decit toci micii,
Decit toti voinicii...
Cum nu poate ra'bda

Ai mai mari

Vaca

and o tacea,

Margaritar o varsa...
Cine 1-0 vedea tn fat`a,
Toci sa-1 ia in brace ;
Cine 1-o vedea-n dos,
Toci sa'-i caute frumos ;
Ai mai mici

Fr vitel,

Sa 1 cinsteasca...
Sa fie
Mai ales

Vitelu
Fara' vaca,
Oaia

$i mai frumos
Si mai cu haz
Si mai cu lipici...
Cum e bisiocu b'agat in sarda
De popi,
De potropopi,

Fara' miel,
Mielu
Fara' oaie,

Cloca

Fara pui,
307

www.dacoromanica.ro

Pa trup
Peri de lup,

Puiu
Fara c1oca,

Pa cap
Peri de tap
Si pa vita
Peri de.mita.
Iar Maica Precesta pa (cutare)
De mina direapta-1 lua
$i-n marginea riului lu' Iordan
H alatura

Asa sa nu poata rabda

(Cutare) baiat
De (cutare) fata...
Cum se bate
Albina
La roi,
Laptili

'N putinei ;
Cum se zbate

$i-1 spala :

Pa cap.
De pen de tap,
Pa trup
De pen de lup
St pa vita
De peri de mita.
Si eu cu bucinu bucinai,
Cu fluieru fluierai,
Dragostile le-adunai
$i p (cutare)-1 spalai
Pa cap
De peri de tap,
trup
H
De peri de lup
51 pa ofi
De peri de mita.
$i ramasa (cutare)
Curat, luminat,
Cum Maica Precesta
Din cer 1-a lasat.

Caii
'N herghelie,
Negustorii

'N pravalie,
Asa sa se bata,
Sa se zbata
Dupa (cutare)
Toate dragostili,
Toti marii,
Toti micii
$i voinicii.
Cu les de C. RIdulescu-Codin, din
Priboieni, Muscel.

Pleca (cutarq
Pa cale, p carare,
Chiraind i vaitindu-sa.
Maica Precesta 1-auzi
$i-1 intreba :
Ce ti-e, (cutare) ?
De chiraiesti i te vaiti ?
Ce sa-mi fie,
Maica sfinta Marie ?
A zis vecinii
$i vecinele mele
Ca sint mai urita
Decit iei i decit iele,
$i mi-a pus

De la Stana Bob, Stroiesti, jud.

Vilcea.

Az-dimineata de noapte,

Din pat de argint

MS sculai,

Pa scara de aur
Ma scobarli
308

www.dacoromanica.ro

$i plecai
Pa' poteca necMcata,
Pa' roua nescuturata ;
Poteca o calcai,
Roua o scuturai,
In asta apa' ma' spalai
$i ma-ntilnii
Cu draga, cu dragostile,
Cu frumoasa, cu frumuseple ;

Ca vecinii
$i vecinele mele
Mi-a pus
Pa cap
Caciula de cap,
Pa' trup
Cojoc de lup

$i p subsuoara
Peri de caprioara.
Maica Sfinta Maria

Draga nu ma darui
Cu dragostile,
Nici frumoasa
Cu frumuwtile.
$i ma-ntilnii
Cu Maica Maria,
Sfinta Maria,

Ma' lua

Si m dusa
La rtu lui Iordan,
La findna lui Prodan,
$i ma' baga-n riu
Pina-n briu,
$i ma' spala
C-o stebla de busuioc
Peste trupu tot,
$i-mi lua
Din cap
Caciula de cap,

$i-mi zisa :
Ce vi-e (cutare),

De nu poci trai
De jeurile mele,
De Opetele tele ?
Ce sa-mi fie,
Maica Sfinta Marie ?
Az-dimineafa de noapte,

Dupa trup
Cojoc de lup,

Din pat de argint

De subsuoara
Peri de caprioara,
Si-mi zisa :
Du-te, s fii
Ca banu-n visterie,
Ca marfa-n pravalie,
Cine te vor vedea
Vor crapa.

Ma sculai,

Pa scara de aur
Ma' scobarii
$i plecai

Pa poteca necalcata,
Pa roua nescuturata ;
Poteca o calcai,
Roua o scuturai,

In asta apa m spalai

De la Canstantin Chiciu,
Turcesti, jud. l, 'Ikea.

$i ma intilnii

Cu draga, cu dragostile,
Cu frumoasa, cu frumusevile ;
Draga nu ma' darui
Cu dragostile,
Nici frumoasa

Pleca (cutare).,
Pa cale, p carare,

Sa-ntilni cu uriciunile toate

'N

Cu frumuse%ile ;

cale,

309

www.dacoromanica.ro

dirk

Cu gunuituri,
Cu funingituri,
Cu cenuseturt
5i cu negrituri.
Care cum il vazura
In sarna nu-1 bagara,
De vorba nu-1 intrebara,
La masa nu-I chemara,
5i chiraindu-sa
5i vaicarinclu-sa
'L lasara.
IVIaica Precesta i cu fata mare
L-auzi,
Pa scara de fier si de argint
Sa scobari
5i zisa :
Ce te chiraiesti,
Ce te olicaiesti, (cutare) ?
Ca ieu sint Maica Precesta cu
fata mare,
Care-a plecat
Pa Cale, pa carare,
De mina direapta te-a luat,

Toti in sama te-o baga,

Tori de vorba te-o-ntreba,
Tori la masa te-o chema,
Toti la hora te-o striga ;
Ai fi mai vazut,
Mai auzit,
De toata lumea iubit.
Cum nu poate popa
S faca
Iordanu i Botezu
Fara cuvinte,
Fara busuioc,
Fara cruce
$i fara apa,
Asa sa nu poata lumea toata
Pan' n-o da de (cutare) ;
Sa s faca-a plesni
Si-a muri
Pan' la (cutare) a veni.
De la Ilina lui Ioneafi, din Cerniwara, jud. Vilcea.

/n riul lu Iordan te-a bagat,

Te-a curatat

Pleca (cutarel
Ph cale, pa carare,
Pa roua nescuturata,
Pa dragoste neadunata.
Rcua ca mi-o scutura,
Dragostile le-aduna
Din codru
Cu rodu,
Din cimpu cu florile,
Din gradinile cu
Buna ziva, apa mare
mergatoare,
Cum speli
Toate scirbele,
Toate luturile,
Toate murdalurile,
Spala pa (cutare)

De toate uriciunile,
De toate gun uiturile,
De toate funingiturile,
De toate cenuseturile,
De toate negriturile.
Cum curata apa mare
Din pietri rugina
5i din maluri tarina,
Asa te curatii
De uriciuni,
De gunuituri,
De funingituri,
De cenuseturi
5i de negrituri.
De az-nainte,
Care cum te-o vedea,
310

www.dacoromanica.ro

Luceafar de munte,
Pa buza
Doi faguri de miere,
Pa ochisori
Doua mure negre,
Pa sprincene
Spicu griului,
Si-n umerei
Doi luceferei,
In piept soarele,
Pa spate luna,
Pa poale stele maruntele.
(Cutare) cind mergea
$i graia,
Margaritar impletea ;

De maluri,
De uriciuni,
De scirbe,
De-mputiciuni.
Ie-i din cap
Caciula de tap,
Dupa. obraz
Coji de rac,
Dupa vita
Peri de mita,
Dupa brava*

Peri de rata,
Dupa trup
Cojoc de lup,
Dupa mtini

and zimbea,

Pie le de clini,

Dupa picioare
Peri de cioare.
Maica Precista pa (cutare)
'L lua si-I dusa
La riu lui Iordan,
La fintIna lui Adam

Raze de soare revarsa ;

Clod mergea,
Stele rnaruntele stralucea
Cind pasea,
Postav rosu croia.
Lumea si tam sa uita.
Toti micii,
Toti marii sa uita.
Si care nu-1 vedea
Tot sus sa aridica,
Dupa iel sa uita.
Pa toata lumea lumina
Toti In fata-i cauta,

Si-1 spalli

De toate uriciunile,
De toate-mputiciunile.
$i-i lua
Din cap
Caciula de tap,
Dupa obraz
Coji de rac,
Dupa vita
Peri de mIta,
Diipa brava
Peri de rata,
Dupa. trup
Cojoc de lup,
Dupa mlini

Toti la statu-i sa uita,

Toti In gura-i vorbea,
Pa. toti ii indulcea
Cu cuvintu
Si-i ungea

Ca untu.
Placerea era
Dulce ca mierea.
Buna ziva, apa mare

Pie le de ciini,

Dupa picioare
Peri de cioare,
$i-i puse-n frunte

Mergatoare.
Cum trag sacetosii la apa,.
311

www.dacoromanica.ro

Asa a traga' lumea

Di la cloa cu pui,

a1b5.

La cuvintu rneu,
La statu mieu,
La sfatu mieu.

Di la soare

and rasare,
Di la flori din gadida
and Infloare,

Cum a bate limba-n gura,

Asa a s baa

Di la codru
Cu rodu,
Di la stupira
Din gr'adin.

Toaa miscarea,
Toat'a suflarea,
Tovi micii,

Toi marii,

De la Maria Nicolae Durninoiu,

Din Turcelti, jud. Vilcea.

Tovi tinerii,

Tori kontrinii,
La cuvintu mieu,
La statu mieu.

Plea (cutarq de dimineafa.,

Pa' rou'a si pa verdeafa,
Pa' potea neumblatsa,
Pn roa. nescuturaa,
Pa' dragoste neadunata.
Roua Ca mi-o scutua,

Cum trage vifalu la vaa,

Asa sa traga
Toaa miscarea,
Toaa suflarea
La cuvintu mieu,
La sfatu mieu.
Cum trag albinele la stupina',
Asa a tragai
Toaa miscarea,

Dragostile le-aduna'
Di la buna cu bunevele,

Di la nalta cu daltetele,
Di la fruma cu frumusetile,
Di la draga cu dragostile,
Di la soare

Toaa suflarea
La cuvintu mieu,
La statu mieu,
La sfatu mieu.
Cum trage cloa la pui,
Asa a tragsa
Toaa miscarea,
Toata. suflarea,
La cuvintu mieu,
La statu mieu,
La sfatu mieu.
Maica Precista cu bucinu bucida,

and ra'sare,
Di la cimpu
and Infloare,
Di la imiaatese,
Di la jupinese,
Di la stava' de cai,

Di la stava de vaci,
Di la pavMii inarcate,
Di la paseri nenum'arate.
Cum a lipeste m'atasa de haine,
Asa s s lipeasa vorbele lui
(cutare)

Nmintu s legada,
Dragostile le-aduna

Di la vaci cu
Di la oi cu miei,
Di la muieri cu copii,

Unde-o gai,
Unde-o sopti,
312

www.dacoromanica.ro

Cu cuvintu sa-ndulceasca
Ca untu.

Gurita mea,
Incotro apuca,
Bugazim rosu croia.
Si sint vazuta, cunoscuta
De mici
Si de mari,
De streini
$i de vecini.
Maica Maria, sfinta Maria
Nici p-aia nu sa lasa,
Dragostile le-aduna,

De la Maria Nicolae Dum'inoiu,

din Turcegi, jud. Vilcea.

Soare, soare luminate,

Ce rasai pe bataturi jucate,

Peste ape turburate,
Peste gunoaie spurcate,
Peste paduri afumate,
Peste surcele uscate ?
Rasai la mine

Di la nouazeci i noua
de episcop le lua,
Di la nouazeci i noua
de potropopi,
Di la nouazeci i noua

'N piept st-n spate ;

Doi luceferi tn doi umeri,
Sa se uite lumea i %am la ei ;
Stele maruntele p minecele,
St it uite lumea i taxa la ele.

de negustori,
Cu pravaliile lor ;
Di la nouazeci i noua de bani,
Cu visteriile lor ;
Di la nousazeci i noua de popi,
Cu cetaniile lor ;

Dujmanele mele
Sa fie cioare jumulite,

De toata lumea hulite,

Si eu s fiu nevasta cinstita,
De toata lumea
Ochii mei sa fie ca mierea,
Ai dujmanelor ca taciunele ;
Ochii mei sa fie ca sfintu,
Ai dujmanelor mele ca pamintu.

Di la notazeci i noua

de muieri,

Cu jelituri ;
De copii
Cu plinsaturi ;
Lautari
Cu cintaturi ;
De cuci
Cu venituri ;
De hore
Cu jucaturi ;
De pui_
Cu piraitun ;
De rate,,
Cu macamturi ;
De dotal
Cu cloncanituri ;
De curcani
Cu bolborosituri ;

Buzele mele ele suptirele

Sa st uite lumea i axa la ele.
Maica Maria, sfinta Maria,

Nici p-asta nu sa rasa,

De mina direapta ma' lua,

In riu la Iordan m baga,

De toate uriciunile m spala,
De dragoste ma-ncarca.

De acolo m scotea,

In Piscu flacailor ma' ducea,

Unde horele juca.
Tori batrinii ma' cinstea

Si tinerii m iubea.
313

www.dacoromanica.ro

De gaini
Cu cutcudetituri.
Ma' rog, Maica' Ma'rie,

Toti vecinii,
La cuvintul meu,
La statu meu,
La sfatu meu,
La jocu meu,
La mindretea mea.
C-am plecat de dimineata',
Pa' cale, p carare,
Spre sfintu soare ra'sare,
Pg poteca' neca:lcats,

sfin' Wrie,
De az' incolo cum s'a-mi seaza'
Mai bine mie ?

Ca un episcop din episcopie,

Ca un potropop din potropopie,
Ca un pop'ai din leturghie,
Ca banii din visterie,
Ca un negustor din pra'vMie,

Pa' masa' nescuturata',

PS dragoste neadunata'.

Ca un cal de caTa"rie,
Ca matasa-n pralvalie,
Ca o fata'. piepta'nats,

Poteca o
Roua o scuturai,
Dragostea o adunai,
In asta apa' mare
0 ba'gai.
Mare s fie
Vorba mea,
Sfatu meu,
Cuvintu meu,
Dragostile mele,

Ca o casa maturata,
Ca o vaca cornurata',
Ca o moara' ferecata',
Ca o gra'dina'-nflorata'.
Cum trag
Domnii la domniile lor,
Impa'ratii la ImparAiile lor,
Divanii la divaniile lor,
Potropopii la potropopiile lor,
Popii la leturghiile lor,
Negustorii la pra'valiile lor,
Circiumarii la ma'surile lor,
Murarii la vermenitele lor,
Tiganii la corturile lor,
Oamenii la cssile lor,
Copiii la mumele lor,

Iubetele mele,
Mindretele mele.
.

Vidra-n apa' naste,

In apa creste,
Cu apa' ss spala,
Cu apa: s curamte ;
Vidra' am fost,
Vidra' sa' fiu,
De mine sa' nu mai stiu.

Puii la clotale lor,

Mieii la oile lor,
Iezii la caprele lor,
Minjii la iepele lor,
Viteii la vacile lor,

De la Girca lui Popa Ghi, din

Stroie$6, Vilcea.

Asa sa' traga'

Toti micii,

Plecsi (cutare)
Pa' cale, p carare,
Sg-ntilni cu dragostile toate

Toti marii,
Toti tinerii,
Toti
Toti strinii,

'N cale ;

Cu dragostile,
314

www.dacoromanica.ro

Sa zka ca e-mparatu ;
Care cum i-o auzi cuvintu,
Sa zica ca e uns cu untu :
In fata i-o cata,
In urma i-o calca,
In gura 1-o saruta.

Cu dragosti%ele ;

Cu mindru,
Cu mindrecele.

Cum il vazura pa (cutare),

In brafa-1luara
Si-i pusara

Buzale (cutaruia)
Sint unsa cu miere,

Soarele-n piept,
Luna-n spate ;
Doi luceferei
In doi umerei,

De sa uita lumea
$i vara la ele ;
Ochisorii lui
Sint doi luceferei,
Sa minuna lumea
Si vara de iei.

De sa uita toata lumea

$i taxa la el.
Mai cu foc,
Cu-ncingere

$i cu aprindere (cutare),
Care cum i-o auzi sfatu,

De la Ilidaa lui IoneaT5, din Cerniwara, jud. Vilcea.

Tu, sare mare,

Tu, miere mare,
Ieu te-ncinz,
Te-aprinz,
Tu sa te-ncinzi,
Sa te-aprinzi ;
Cum te-ncinzi,
Cum te-aprinzi,
ii.a sa se-ncinza,
Asa sa s-aprinza (cutare)
De chipul meu,
De trupul meu.

Inima-n (cutare)
De chipu meu,
De trupu meu.
Cum sa-ncinta mierea,
Cum plesneste sarea,
Asa sa se-ncinza,
Asa sa s-aprinza,
Asa sa elesneasea,
Sa nu sa staveasca,
Inima-n (cutare)
De chipu meu,
De trupu mieu,
Nici in lung,

Sa nu dai a sta,
Sa-1 incinzi,
Sa-1 aprinzi

Nici in lat,
Nici la noi in sat.
Sa nu-i dea stare a sta,
Nici mincare a minca,
Nici hodina-a hodini,
Nici somn a durmi,
Pina la mine-a veni !...

De chipu meu,
De trupu meu.
Cum sa-ncinta
Vatra de foc,
Focu de vatra,
Asa sa se-ncinte

315

www.dacoromanica.ro

Iata' cum descinta' dou'a din ba'trinele 01e la care s-au rules aceste

descintece :

Stana Bob des face mestecind cu un busuioc in apa neinceputsa,

in miere si in sare, deosebit. Sarea o baga-n bucate, cu mierea se

unge pe fata iar cu apa se spaI pe corp cel ce vrea s'a fie fermecat.
In fine, iat'a cum vrajwe Maria Dumanoiu : Pune miere i sare
pe un va'trai. Vira vatraiul pe o vatr-ncins i rosteste vraja de mai
sus. Cind a inceput mierea s sfiraie i sarea s trosneasca, le varsa
intr-o oala noua cu apa neinceputa, apoi stropeste cu un busuioc
peste tot corpul pe cel ce vrea sa. fie vrajit, care dealtminteri in tot
timpul vrajirit trebuie s'a srea dezbracat, caci alrfel nu s-ar indra'gosti nimeni de el, sau si de s-ar indragosti cineva, s-ar indragosti
de hainele lui i dragostea n-ar tine mult.

Se desface, se fanmeca si se vrajeste numai martea

vremea rind ra'sare soarele.

oia, in

De la Maria Nicolae Dum'anoiu,

din Turcesti, Vilcea.

Culese de Toma Dragu

Dr5ghicescu.

Buna seara, fintinsa Rua'.

Multumim dumitale, tina'ra'
copira.

Pe ochi nespnata,

5ezi.

Jos din cer se scobori

Pe roua nescuturata%
Maica Precista ma' Vazu,

Nu sed,
Ca' n-am venit ssa sed,
Si am venit sa-mi dai
Ca'tarile tele,
Sa string dragostile in ele,
Ss moara toata lumea de ele.
Cum nu poate ra'bda de tine
Toate lighioanile,
Toateyasarile,
Asa sa nu poata' rabda (cutare)
De vorba, de chipul, de ochii
5i sprincenile mele.
Toata lumea,
De la mic pin' la mare,
Mai virtos (cutare).
11/ra sculai duminea
de dimineata,

Pe scatl de argint

51 la mine veni.
Cu buciumu buciuma',
Dragostile le aduda,
In asta oara le baga.

Cum nu poate eabda vaca

de vite1
$i oaia de miel,
Scroafa de purcel
$i closca de pui,
Gisca de boboc,
Bobocul de gisa,
Asa sa' nu poata iabda
Toate fetile,
Toate nevestile,
Toate priotesile,
Toate miresile,
316

www.dacoromanica.ro

si

D.

Toti popii,
Frgtioare,
Top protopopii,
Nu rgsgri pe garduri uscate,
Toti zapciii,
Pe toluri vgrgate ;
Toti contiliii,
Rgsai pe ochii mei,
Top primarii,
Pe genele mele,
Toti notarii,
Pe sprincenile mele,
Toti judicgtorii,
Sg se uite lumea cu drag
Toti intilnitorii,
la ele !
Toti bakkii,
Cine-n
urmg
mi-o
calca,
Toti logofetii,
In gurg mi-o cguta ;
De la mic pin' la mare,
Cine cu mine n-o vorbi,
Mai virtos (cutare) !
Rgsai soare,
Inima-n el o plesni !
Explicare : Fata care voieste sg-si facg de dragoste se duce mai
trail simbgtg seara n scgigtatua soarelui i ia apg de la fluting

intr-o oalg sau suclg curatg. Ajunsg la finting, zice versurile primei

pgrti a desointecaluti.
Duminecg de climineatg, se scoalg in revgrsatul zorilor, ia apa si

incepe a o vrgji cu busuioc, para de argint si fir rosu. Aceastg a

doua parte a descintecului se face pe vatra focului. and fata terming

partea a doua a descintecului, mai adaugg cuvintele : Cum arde

vatra de foc i focul de vatrg, asa sg arzg inima i in mic si in mare,
mai virtos n (cutare), si cum trage fumul la cos, asa s tragg la mine
si

mic si mare, mai virtos (cutare) !"

si

rosteste partea a treia a descintecului. Cu apa astfel vrgjitg se stro-

Apoi fata iese afarg si se intoarce cu fata cgtre soare rgsare

peste fata pe frunte, se spalg pe ochi, iar busuiocul cu paraua de
argint le poartg cu sine.
De la Voica A. Tapu, din Roiori de Vede.

Sezi.

Si eu sg-ti dau pe ale mele

de noaptea.
Cum nu poate toate pasarile

Nu sez.
N-am venit s ez,
Ci am venit
Sa. caut cgtgrile tale de ziva,

Si ale pgmintului fgrg apg,

Asa sa nu poatg (cutare)
Fgrg (cutare).

Bung seara, finting ling..

Multumescu-ti, tingrg copilg ;

cerulut

317

www.dacoromanica.ro

Pin' la mine n-o veni,

Sa se bata a plesni.
Pin' la mine n-o pleca,
Sa se bata a crapa,
Ca capul de om taiat,
Ca pestele pe uscat,
Ca untu de putinei,
Ca unda de mare,
De cuvintul meu,
De chipul meu,

De fapt de fomeie.
Imi punea soarele-n piept,
Luna-n spate,
Doi luceferei
/n doi umerei,
/ntre sprincene
0 chita de micsunele,
In buze
/mi puse
Doi faguri de miere ;
Pe poale, jur, prejur,

De sprincenile mele,
De vorbile mele.

Stele maruncele,

Se uita toata lumea cu drag

Duminica dimineata m sculai,

Pe ochi negri m spalai,
Chica neagra-mi pieptanai,

la ele.
Rasai, soare,
Fracioare,

Cu zuvelcile in poala.,

Nu rasai pe turme de oi,

Pe cirezi de boi,
Ci rasai pe chipul meu,
Pe trupul meu,

Cu briu in suptioara,
Plingind
$i olecaind.

Maica Precista m auzea,

Jos pe scara de argint se da,
Cu toiagu m atingea,

Pe hainele mele,
Pe casa mea,
Pe averea mea.

La riu lui Iordan m ducea.

Ma-mbraca ca-ntr-un vesmint

Negru, urit i mohorit,
Pina-n pamint.

Tu rasai cu razele tele

Pe bracele mele.

Cum nu poate toata lumea

Fara soare,
Si cum nu poate nimeni
Fara mincare,
Asa sa nu poata (cutare) rabda
Fara (cutare).

Ma' spala,
ma curaca
De f apt,

De aruncat,
De facatura,
De aruncatura,
Pe cap
De par de cap ;
Pe trup,
De par de hip ;

Sa vie calare pe nuia de alun

fuga ca un nebun ;
Sa. vie calare pe nuia de singer.
Sb

Sa. fuga ca un inger ;

Sa vie pe nuia de nuc,
Sa fuga ca un haiduc ;
Pe nuia de arcar,
Sa fuga ca un armasar.
Sb nu-i fie a bea,

Pe cite,

De par de mite ;
Pe picere,
De vorbe rele ;
Pe buze,
318

www.dacoromanica.ro

Sa nu-i fie a minca,

Sb nu-i fie a sta,

De mine sa' se mire

$i tinar
$i bkrine,

Pin' la mine n-o veni

Si cu mine n-o vorbi,
SI se bata' a plesni.
Cum se-ntoarce nalba dupa

Si priotese,
$i diaconese,

Ochi de mir,
Sprincene de fir,
SI se mire si mic si mare,
Mai virtos (cutare).
Toci popii,
Toci protopopti,
Toci tinerii,
Toci batrinii,
Ca calu-n erghelie,
Ca maltasa-n prIvnie
$i banii-n zarafie,
Asa sI fie (cutare)
In seamI. bIgat
Si de lume intrebat,
De toatI lumea,
De toatI mulcimea
SI fie valzut
$i auzit,

soare,

Asa .sal .se-ntoarca' toata lumea,

$i mtc st mare,
Dupa (cutare).

Si cum se tine umbra dupI om,

Asa sa se Oda'. (cutare) dupI
(cutare).

Cum e busuiocul frumos

Si la toatI lumea drIgIstos,

$i cum nu poate popa intra
In bisericI fara busuioc

$i faral isop,

Asa sa' nu poat f1cii Fara:

(cutare) in joc.
Cum arde focul in vatra',

Asa sI aria inima (cutaruia)

de (cutare).
$i cum nu poate lumea fara foc
Si cum se arde prigoria de sete,

De sus pinI jos mIsurat

$i in seama' bIgat.
Si cele rele sal fie ca niste
mIturi dezlegate,

Asa sI se arda inima (cutaruia)

de (cutare).

In gunoaie aruncate,

De la Ilinca Ilie Badea, din Virtoapele de Sus, Teleorman.

Iar eu s fiu peste fete si

neveste

CIpitan peste ele toate.

Rasai, soare frkioare,
Cu patruzeci i patru
de rIzisoare,
Cu stele pe picioare,
Soarele-n piept,
Luna in spate,
Cu doi luceferei
In doi umerei,
Sa cate toatI lumea
Cu drag la ei.

Azi sint joi joicele,

Mai sus floriucele.

Sus fuskI,
Jos se lIsarI,
in brace rnI luarL
in jec m-asezarI,
Gura de pline-mi facurI,
Ochi de mir,
Sprincene de fir ;
319

www.dacoromanica.ro

Intre sprincene imi puse

0 chita de micsunele,
Se uita lumea cu drag la ele.
In buze
Imi puse
Doi faguri de miere,
Se uita toata lumea cu drag
la ei.

Asa sa nu poatg (cutare) Meg

Parcg zlmbeste.

De yin la biserkg,
Asa sa' se zbuciume dupg

(cutare).

Cum aleargg lumea la anafora

$i nu poate lumea farg anafora,

$i cum nu poate lumea larg

bisericg,

$i cum se zbucium

and vorbeste

j tnic
si mare,

Cum alearga copilul la Oa

(cutare)
$i mg-sa la copil,
Toatg lumea
$i cum nu poate mama minca
larg copil,
5i toatg multimea !
Notei. Baba Ioana vrgjitoarea Maldgianca din Rosiori de Vede
recomandi pentru acest descintec miere cununatg de trei ori, in care
se vra-jeste de trei ori. Cu mierea se unge pe sprincene i pe par tingrul sau fata, care voiesc
fac g. de dragoste. Sp mai descintg gi
in sare, care se pune in ghete si se zic cuvintde :
Cum trage toate vacile
(cutare).
5i cum nu pot eu calca,
si toatg lumea,
Si mic si mare la sare,
Asa sa nu poatg &aka (cutare)
Si cum nu poate nimeni
farg. (cutare).

fr

sare,

De la viijitoarea Ioana Maidaianca, din Ri*ori de Vede.

Asa sg nu poat g. nimeni farg.

Mg suii in curmatura.,
Nimenea nu m-auzirg.
Numai eu voinic frumos,
Cu chica groasg,
Din guritg palosind,
Lumea seara sorocind,
La cuvintul meu,
La chipul meu,
La vorloa mea,
La cinstea mea
$i la dragostea mea.
Unde oi pune eu cuvIntul,
Sa' fie uns ca untul,
Duke ca mierea,

Sg se lipeascg ca ceara.
Doi luceferei
In doi umerei,
Soarele-n piept,
Luna-n spate,

De toatg lumea vgzut,

De toatg lumea lumit.
Cum se bate mgtasea rosie
in prgvglie,
Asa sa se bat g. toatg lumea
$i toatg multimea
La cuvintul meu,
La cinstea mea,
320

www.dacoromanica.ro

La dragostea mea.

Copilu de mamg,

$1 curn nu poate mielu de oaie,

Asa sg nu poatg (cutare) fgrg.

cuvintul meu.

Cirlanu de iapg.,

Reter e i : Se descintg cu apg neinceputg, cu o steblg de busuioc si

rrnere cununatg, cu care se unge indeigostitul.

Mg sculai,
Mg spglai,
Mg. pieytgnai,
Mg spalai

Piei de searpe,
Dupg trup
Piei de lup.
Mg spglai,
Mg curgtai,
De urkiuni,
De leggturi,
De dgegturi,
De aruncgturi,
De la cumnate,
De la surate,
De la vecine,
De la streine,
De la moase,
De la nase.
$1 (cutare) rgmase spglat,
Mindru si frumos,

Cu apg din plai,

Cu apg din ngstrapg,
Cu o steblg de busuioc.
Cu buciumu buciumai,
Dragostile le chemai
$i mg' dusei la riul lui Iordan
$i mg spglai,
Mg curatai
$i-mi luai
Dupg five

Pgr de mite,
Dupg cap
Piei de tap,
Dupg picere

Ca un trandafir frumos.

Reteta' : Se descintg cu apg neinceputg, cu o stebra de busuioc si

miere cununatg, cu care se unge indrhostitul.
De la Tinca Man Stoica,
Costeqti, Vilcea.

De la toate fetele,
De la toate nevestile,
De la toate vecinile,
De la toate streinile.
/n apa asta le bggai,
Pe (cutare) le aruncai,

Mg sculai joi de dimineatg,

Pe roug., pe negureatg,
Pe potecg necglcatg,
De roug nescuturatg.
Cu buciumu buciumai,
Dragostile le adunai
321

www.dacoromanica.ro

din

De uriciuni 11 spalai,
Cu dragostile 11 hnpreunai,
De la toate fetele,
De la toate femeile.
Ce te olecaiesti, (cutare) ?
Cum sa nu rris oleedIesc ?

Cu picerile crapate,

Cu limba basicata dupg scrisa

(cutaruia).
De la baba Dumitra Nedelea, din
Cetatuia, Rm. Vilcea.

Eu azi cu zile m prapadesc.

Maica sfinta Maria il auzea,
Scara de ceara facea,
Jos la (cutare) pogora,
De mina dreapta-1 lua,
La riul lui Iordan pleca,
De uriciuni 11 spala.
Taci, maica, nu te olecai
$i nu te speria,
Ca strinsura mea ti-ot da,
Ti-oi da gurita
De miriva
$i ochi de albinita.
Cum trage toate viespele,
Toate furnicele,

P1eac5. (cutare)

Pe cale, pe carare,
Dumineca dimineata,
Pe poteca necalcata,
Pe roua nescuturata.
Poteca o calca,
Roua o scutura.
Dragostile le aduna

$i pe cutare) le arunca.

In fata-1 puse soarele cu razele,

In spate luna cu luminele ;
Pe poale stele marunvele,

Sa se uite toata lumea la ele ;

Doi luceferei
In doi umerei,

La zniere,

AR sa traga (cutare)

Sa se uite toata lumea cu drag

la et.

La limba, cuvmtul,
Chipul (cutaruia) ;

Pleca (cutare) pe cale, pe

Cum trage matca la roi,

AR sa traga toti voinicii,
Toti tinerii la (cutare),
Mai virtos scrisa (cutaruia).

carare,

Se intilni cu Maica Precista

De mina dreapta-1

Cum nu poate toata lumea

la,

in cale.

La Iordanul Maichii Precistii

ii arunca
$i pe trup ii spala
De toate dataturile,
De toate aruncaturile,
De toate facaturile,
De toate legaturile,
De toate uriciunile,
De la surate,
De la cumnate,
De la vecine,
De la streine,

f ara ap

$i fall vase la masa,

Cum nu poate tovi domnii fara
Strachini, farfurii
$i linguri la masa,

AR sa' nu poata fara mine

(cutare).

$i cutare s nu poata. sta,

Sa nu poata minca, nici hodini;
Sa vie cu gura cascata,
322

www.dacoromanica.ro

De la nase,
De la moase,
De la fete frumoase,

Mai la vale,
Stele mgrunele,
$i se uia toat51 lumea cu drag
la ele.

De la vsa'duve grase.

Ii spala,

Cum se bate limba-n gut's&

II curka ;
In fafa-i puse soarele cu razele,

$i de bune si de rele,

Puii pe bkkuni,

In spate luna cu luminele ;

Pe poale,
Reteta : Se descint51 cu ap

Asa s'a' se batsa* (cutate) de

(cutare).

neinceputsi cu busuioc

cuvintele :

Cum sta' busuiocul inflorit

si

se zic

In seamg bggat
$i de toat lumea intrebat.

in grgclin,
Asa s stea (cutare) frumos,

De la Dumitrana Dumitru Stoica,

din Rogojelu, Gorj .

Frumos, dagstos,
Pleaa (cutare)

La toti sa' le fiu in gue4 ;

Pe potecs necMcata,

Suflu din gura" frIgu;5:,

Roua o scuturI,

La toti sa" le fiu dra'gt4.

Ingenunchegi, busteni pirliti,

De roa nescuturata.

a yin brazii inflorivi,

Dragostile le adun51

$i in oals le ba'a,,

Cu poalele poleite,
Cu virfurile aurite,

Si pe trup se spina
De toate uriciunile,
De toate fa'ckurile,
De toate arunckurile,
De toate lepadkurile.

Toat 'a'. lumea ssa. se uite,

$i mic si mare,
Boieri i cocoane,

Mai virtos (cutare).

Si-1 usur.,

Eu s'a" fiu mai Va'zua,

Mai auzitsi

Ca pasa'rea cind zboatl,

Ca oaia cind se scuturl.
Si-1 pusei in umerei

$i mai luminata,
Ca o vacg. al&a:

Doi luceferei,

Intr-o cireada' neagri.

Cum se bate limba-n gura,
$i de bune si de rele,
Asa s se baa toatg lumea
de cuvintul meu, de vorba mea.
SI nu-i dea a sta, s4' nu-i fie
a minca.
SI nu-i fie a minca,

SI priveascg lumea i vara la ei,

Mai virtos care mi-o fi drag.
St puset peyoale stele mgruntele,
Sa priveasca lumea i ;ara la ele,
Mai virtos (cutare).
Suflu din guei
Muti,
323

www.dacoromanica.ro

Pin' la (cutare) n-o pleca.

Eu din gua cind gealam,

55: nu-i dea somn a somni,

Odinsa a odini,
Pin' la (,cutare) n-o veni.
S'. treaca prin fete frumoase

La m'arga'ritar chiteam.
Chid pe mine msi vedea,
Lumea toaa ma" cinstea

Si toti la scaune rdi poftea.

Si phi vduvi grase,

Ssal vie la mine, la o slab'S. si

Amin, amin,
Maia; Sfinta Marie,

trenturoaa,
5i s'al-i par mindra si frumoassa..

Leac din mina mea a-i fie !

Retet a : Se descintsi cu busuioc cu ap'a, neincepufa

cuvintele :
Nminte, urite,
De toata". lumea,
Clea lume i frunz a. pe tine,
De toatg multimea,
Atita dragoste pe mine.
In seam'a' &hat,

Cum e busuiocul mai frumos

Si mai cu miros,
Aa s'a fiu eu mai Va'zut i mai
auzit

De tori intrebat.

Duminea de dimineafa

Pe cap

Vadra-n mia o luai,

si se

zic

De la Dumitra Waducan Afargoi,

din Urdarii-de-Jos, Gorj

De par de tap,
Pe tite

ma sculai,

De pa'r de mite,

La fintinita' plecai,.,

Pe potea necalcata,
Pe roa. nescuturaea.

$i-1 d'aruii

Cu doi luceferei
In doi umerei,
Cu stele

Cu busuiocu 4"sta buciumai,

Dragostile adunai

De la drciumrese,

11/1runtele

De la jupinese,

Pe minecele.

De la M.csi,
De la fete mari,
De la copii mici,

Cu cine o vorbi (cutare),

Cu cine-o talnui,
Cu miere 1-o lipi ;
S'i le vie a plesni
Prin gene,

5i-n apa lui (cutare) le 135.gai

51 pe (cutare)-1 luai

5i-1 dusei la riul lui Iordan

Prin sprincene,
Mai ales prin izmene.
Sa* nu-i dea a sta,
S'a nu-i dea a minca.

5i-1 spalai,
Si-1 curAai,

Pe trup
De p'r de lup,
324

www.dacoromanica.ro

Descinfitoarea mesteca cu un fir de busuioc intr-o sticla cu apa,

din care trebuie sa bea eel cgruia i-a descintat.
Coinunicat de Ilie Constantinescii
Diosti-Romanati.

Ma sculai magi de diminega,

Pe roua nescuturata,

Sa aria toate dragostili,

Pa. poteca necalcata

Si rn-am intilnit in cale,

Toate ibostili Scla cutare)...

Si toate gazurili,

Sa nu poata sa aiba rabdare,

Nici hodina la culcare,

In cale si in carare,
Cu Maica Precista,
Si dnd Maica Precista rn-a auzit

Stare la mincare,
Sa vie in car da olac,

Cu dragoste mare asezat,

Ca esti mindru si chemat,
Ca sa hii cu drag si mindru si
Chemat in toata lumea, si da

Vaitindu-rna si olecaindu-ma,
M-a intrebat :

De ce te valacaiesti, ma
crestine ?

Muncesc si mg rog,

mine !

$i nici un folos nu vad !

Pai eu slut Maica Precista !
Da milostiva dacg esti,
Poti si pa mine, pacatosu, sa ma

Cules de Ion Odor de la Itiwaica, din Vileni-Prahova.

daruiesu !

Pleca (cutarq pe vale,

Pe cale, pe carare,
Se intilni cu dragostile in cale.

Si cu ce poftesti ?

Voi si eu sa hiu poftit si

Dragostile le-aduna,

cistigat,

Pe trupul (cutaruia) le scutura,

In sinul (cutaruia) le arunca,
Pe trupul ei,

Sa am valoarea, la cuvintul meu

cu lipici
$i la adunarea cu boierii sa hiu

Pe statul ei,
Pe chipul ei,
Pe sprincenile ei.
Sa fie auzita
$i vazuta
De toata lumea,

poftit !
Na cheietele mele si du-te
colo

Si iaii mana ta,

Venitu tau, iubirea ta,
Dragostea ta.

De toatg %eara,

Toata lumea sa te-mbravoseze,

De toata suflarea.
Care cum o vedea
Tot in gard se suia,
Dupa (cutare) se uita,

Sa hii poftit si chemat,

La boieri si la-mparat.
Cum arde toate paili,
$i toate gunoaili,
325

www.dacoromanica.ro

Dragostile le-aduna.
Cu buciumu buciumai,
Dragostile le-adunai,
Pe trupu (cutareia) le-aruncai.
Toata lumea c auzea,
Pe gard se suia,
De (cutare) intreba :
Asta este cea frumoasg,
Asta este cea dragastoasa,
De toata lumea aleasa' ?
In seama bagata,
De toata' lumea intrebatg ?

Asa sa' se bata' toata lumea,

Toata multimea,
Toata suflarea de (cutare).
Cum se bate luna cu soarele,

Asa sa se hid' toata lumea,

Toata rnulvimea,

Dupa cuvintul,
Dupa' chipul (cutgruia),
Si oum a1ear6 soarele dupa' luna,
Asa sa alerge dupa (cutare) tovi
tinerii,
Tori marii, to%i mirii, toci
$i (cutare) sa fie intrebata si

Cum se bate apa de toate

malurile,

ispitit'a de toata lurnea,

Mai virtos de (cutare).
Retet, : Se descint cu busuioc in apa joia dimineata, simb`ata'
dumineca. Cu apa cel ce-i face de dragoste se stropeste pe frunte

De toate pietrile,
De toci bolovanii,
i

si pe haine si se repeta vorbele :

Cum nu poate toate iasarile cerului

$i toate vievuitoarele pamintului fara' apa,
Asa sa nu poata trai (cutare) gra (cutare).
De la Ioana Gheorghe Bucavia,
din Romanegi-Gorj.

Pe scarg de argint se pogori

$i de mina' m lu'a
Si cu mine a plecg
La riul lui Iordan,
La fintina lui Bogdan.
Apa cu dreapta lua

Spre draga" de duminica ma'

sculai,

Pe potecuta plecai,
Pe poteca' nealcata,
De roua nescuturata,

La riul lui Iordan.

Gsii acolo o fata spglindu-se,

Si peste mine-arunca'

Dichsindu-se.

Si pe mine ma' spari

Eu asa daca Vazui,

Indarat ma-ntorsei,
Chiraindu-ma,

De uriciuni,
De dataturi
De cuvinte rele,
De na'Osturi rele.

Jelindu-ma.

Maica Sfintg Maria m-auzi,

32(1

www.dacoromanica.ro

Imi puse in piept soarele cu

5i cu mine plea
In cimpul cu dorul,
Unde infloare bujorul.

razele,

Toata lumea se uita cu drag la

ele ;

Cu busuiocu buciuma.,

Imi puse-n frunte steaua mare,

Se uita la mine cu drag lumea
si tam ;

Toate dragostile le aduna

$i in ast vas le bag

Si pe mine le aruna.

Imi puse in umerei

Doi luceferei,

Si pe mine ma' facu frumos

$i dragastos
Toata lumea se uita cu drag la
La toata lumea,
ei ;
La toata muhimea.
In spate-mi puse luna cu stelele,
5i ramasei curat, luminat,
Se uita lumea cu drag la ele.
Ca argintu stricorat,
Maica Precista nu ma lasa,
Ca Maica Precista ce m-a lasat.
Ci de mina dreapa ma' 1ua.
Reteta : Se descinta de trei oH hi apa neinceputa, cu busuioc.
De la Maria 1\ristase, din B ornangti, Gorj.

Plea (cutare)
Pe cale, pe carare,
Se-ntilni cu Maica Precista-n

Dragostile le-am adunat

Pe dalbayelita,
Pe neagra cosia,
Le-am aruncat

cale

$i pe tine te-am spalat

De faaturi,

Si de mina 1-a luat

$i-n gua 1-a sarutat,
In fata 1-a judecat
Si cu glas 1-a intrebat :
Ce te vaicaresti,
Ce te olecaiesti, (cutare) ?
Cum nu m-as vaicari,
Cum nu m-as olicai ?
Ca de facaturi,
De aruneaturi,
De scaldaturi,
Eu shit minjit
$i pe fava innegrit.

De scaldaturi,

De arunaturi,
De uriciuni,
De spuraciuni,
De toata. boala,
De toata duhoarea.

Maica Precista de mina dreapta

11 lila,

Inspre asarit cu el plea,

Cu soarele il incinse,
Cu luna 11 cuprinse ;

Taci, (cutare), nu te vaicari,

Cu buciumul buciuma,
Dragostile le aduna,

Nu te olecai,
Ca eu cu buciumu am buciumat,

Intr-o ;IA de apa le bag ;

327

www.dacoromanica.ro

Pe dalbayelica,

De toata Tara,
De toata suflarea.

Pe neagra conva,
Le aeza.
1i puse in doi umerei
Doi luceferei,

Cum nu poate vine mama far'de

Se uita lumea cu drag la

$i (cutare) sa fie vazut,

baiat
$i oaia far'de miel,
Si vaca far'de vivel,
Asa sa nu poata vine lumea
luminata fara (cutare).
Cum se bate calul in grajd
Si matasa in pravalie,
Asa sa se bata (cutare) de

ei.

Lumit,
Cunoscut
$i auzit

De toata lumea,
De toata mulvimea,

(cutare).

Reea : Se descinta in a.pa neinceputa cu busuioc ;

in apa se

sting carburni dm vatra focului 1 se zic vorbele :

Cum nu poate frigurosul fara foc,

Secetosul fr apa

$i flamindul fara mincare,

Asa sa nu poata (cutare) fara cuvintul,
chipul, dragostile (cutaruia)
De la Constantina Ion Radoi, din
Valea cu Apa, Gorj.

Ce te plingi i te aoleti,

Pe trup

De piei de lup,

(cutare) ?

Cum sa nu pling i sa nu ma

Pe cap
De piei de Tap,
Pe nas
De piei de rac,

aolesc ?

Eu astazi cu zile m prapadesc.

Taica, maica rn-a urit
$i fermece mi-a facut.

Pe picere
De piei de earpe 0 de broa4te.
Ii spala,
Ii curava,
De toata doarea,
De toata putoarea.

Maica Precista in brave 1-a luat

Si la rasarit cu (cutare) a plecat.
In brine 11 infipse,
Pe piriu 11 puse.
Piriul curgea,

Pe picioare de fapt de muiere

Maica Precista in brave il lua

$i la rasarit cu el plea

II spala,

Pe The

Dragostile le lua,

De par de mite

Peste (cutare) le aruna

328

www.dacoromanica.ro

Phshrile ciripeau
$i pomii 'infloreau ;
Zorile rIshrise
$i pe dealuri fugise.

Sf nu-i fie a bea,

SI nu-i fie a minca,
Sh vie cu gura chscath,
Cu picerele bhsicate,
Cu limba crhpath.
Cum zbiarh oile de miei
$i mieii de oi,
Mumele de copu
Si copin de mume,
Bivolitele de pui,
Puii de bivolite,
Vacile de vitei,
Popii de priotese,
Priotesele de popi,
Miresile de gineri
$i ginerii de mirese,
Protopopii de protopopese

Nu rhsIrea pe dealuri,
Nici pe maluri,
Nici pe monastiri,
Nici pe ziduri,
$i rhshrea pe hainele (cuthruia),
Pe averea lui,
Pe chipul lui,
Pe sprincenele lui,
Pe titele lui.
Intre sprincene-i puse
Un fagure de miere

$i-o aka' de micsunele,

Se uita toath lumea
Cu drag la ele ;
Toate fetele,

$i protopopesele de protopopi,
Diaconii de diaconese,
Diaconesele de diaconi,
Asa c zbiere (cutare)
De chipul,
De cuvintul,
De statul,
De avutul (cuthruia).

Toate nevestele,

Toti popii,
Toti protopopii,
Toate priotesele,
Toate protopopesele,
Toti mirii,
Toti emirii.

Cum se bate limba-n gurh,

$i de bune si de rele,
Asa sh. se bath toath lumea
$i toath multimea,
Mai virtos (cutare).
(Cutare) s fie de toti vIzut,
De toti auzit,
De tori Intrebat
Si-n searn. bhgat,
De toath lumea,
De toath multimea.
Cine-n urma (cuthruia)
0 chlca,
Tot uritul sh. i-1 ia.

Cum se bate limba-n gurh

$i puii pe bItIturh,
Asa sh se bath (cutare) duph
(cutare),

Sh. se bath,
Sh se rhsbath

Duph chipul lui,

Duph vorba lui,
Duph averea lui.
Pin'la el n-o veni,
Dracul In el o plesni ;
Pin'la el n-o pleca,
Dracul 'in el o crhpa ;
329

www.dacoromanica.ro

Reteta : Se descina in apsi de izvor, duminecI dimineata, la

soare rIsare, cu o stebri de busuioc. Din apa desointatg se bea si se

stropeste hainele si chipul celui indtigostit.

Tu, laurule,

S5'. rgsai, sg nu rgsai

Din deal pin`a-n plai,

Balaurule,
Cum te beau tovi Viievii de
frigurr,
Toate fetele,
Toate nevestele,

5i-mi pui cununa-n cap,

S'. se uite toata' lumea cu drag :
Toti popii,
'foci protopopii,
Toti diaconii,
Toti cnma'canii,
Toate fetele,
Toate nevestele,
Toate preotesele,
Toate protopopesele,
Toti mirii,

$i mi-i tontesti
Si mi-i ea'ntesti ;

Asasg-mi tontesti
Si sa-mi anvesti pe (cutare) ;
Si cum plesnesti
$1 te vestejesti

St cum arzt in vetre,

Asa s'-mi arzi in pietre
Inima lui (cutare).

Tovi emirii ;

Sa' te pui, soare, in piept,

Iar tu, lun, in spate.

Rgsai, soare frAioare,

Cu noazeci si noug de ea'zi-

Cei doi luceferi

Sa'-i pui in umerei,
S'a se uite toat'a" lumea cu drag
la ei.

soare,

Cu trei raze fl-rni cununa,

51-mi str1uceas6, ca luna.
Rereta : Se descint cu semince de Liz pe vatra focuilui, repetindu-se vorbele de mai sus. Apoi se descintg In apg neinceputg de

la izvor cu busuioc verde la soart ilsare. Cu apa descintaa se stropeste cel ce-si face de dragoste.

$i rn-a sialat, rn-a curgtat

De toate urkiunile,
De toate spuraciunile,
De tot datul,
De tot aruncatul,
De la streine,
De la vecine,
De la cumnate,
De la surate.

Ce te plingi si te aolesti,
(cutare) ?

Cum s'a', nu pling si s'4. nu ma'

aolesc ?

Eu asta'zi cu zile rn'l pr4desc !

Taica, maica m-a urit
$i fermea mi-a acut.
Maica Precista-n brace m-a luat
Si la riul lui Iordan rn-a minecat,
330

www.dacoromanica.ro

Cum sparge plugul brazdele,

Bozii i toate adacinile,
Maracinii,
Ciulinii,
Asa s'al se sparg51 si a se taie tot
faptul,
Tot datul,
Tot aruncatul,
Tot uritul, Yi

Tot gcutul.
Cum taie secera asta toate

roadele,

Toate bucatele

$i se usuca',
Asa a se taie

ssa'.

si

se usuce
se desfaca

s'al

Tot uritul, tot gcutul,

De la cumnate,
De la surate.
Iar (cutare) s rmie curat,
Luminat,

Ca steaua din cer,

Ca floarea din cimp,
Ca argintul stricorat,
Ca aurul suflat,
Ca Maica Precista
Ca 1-a dat.
Si (cutare) a fie spurcat
$i n seamg nelagat ;
S'a fie scuipat de toate
Ciorile, de toate cotofenile
$i de toate Oserile.

Sa' fie ca gunoiu duia usg

Si ca la o via o apu,
Tot datul,
Si ca un sac .:rgat,
Tot aruncatul,
Pe gard aruncat
De la vecine,
De la streine,
Si in seana nelagat.
Retea : Se descina cu secerea i fier de plug intr-o oal cu ap.

Cu apa vrajia se scala cel cgrui i se intoarce de dragoste. Salaturile se aruncg la aspintii (unde se intilnesc trei drumuri).

De la baba Gheorghe Dumitra

GMea,

din Rceni,

Teleorman.

Culese de Chr. N. Tapu.

www.dacoromanica.ro

De scrisei
Uhu, uhu, stea, stea,
Toate stelele s stea,
Steaua (cufaruia) la noapte ssj.
nu stea.

Ssa nu-i dea a culca,

Sa' nu-i dea a dormi,
Sa'. nu-i dea a odihni,
La (cutare) 1-o porni.

Sal caute scrisa (cutaruia),

Pin ciini Fara ciumag ;

Sa nu-1 poata potoli
Pin' la (cutare) n-o veni.

Sa-1 aduca' despuiat pin sat,

Sa se bata in lung si in lat

$i la noi in sat
Pin toate paturile,
Pin toate casele,
Pin toate eapatiiele.

ti fac basmaua colac,

Sa' mi-1 aduca in cai de olac.
La noapte in vis s'a-1 visez,
Miine aievea s mi-1 vaz ;
La noapte o veni,
Cu mine o vorbi,
Miine 1-oi izbindi,
Pe el sa-1 sorocesc,

Unde 1-o gasi,

Cu coadele 1-o plesni,

La (cutare) 1-o porni.

Cu gura 1-o rupea,
La (cutare) 1-o aducea.
De-o fi adormit,

Puricii si paduchii de la not,

Sal-1 destepte ;

De-o fi culcat,

De la noua serparii,
De la noua brutarii,

Sa-1 scoale ;

De-o fi in picioare,

porcarit,

Pe el sa-1 soroceasca,
Sa-1 muste 4i sa-1 piste
Si unde 1-o cere sa se duca.

Sa-1 aduca.

Sa' nu-i dea a minca,

Rete0 : Se descinta cu o batista la o stea dinspre ras'arit san

de la soare prinz. Batista cu oare se descinfa se pune sub cap si fata
doarme pe ea. Daca' steaua nu se imisca din loc se zice ca' moare ur332

www.dacoromanica.ro

sita, iar dacg se mic

i joacsi steaua,

e bine, cg cel indagostit

se

insoara" repede.
De la Ilinca Mirtuleasa din Rosiori de Vede.

Stea, steulita mea,

Toate stelele sa' stea.
Tu pina-n ziva' ss nu stai
Si sa" umbli lungis
Si curmezis,

te faci mare ba'laur,

Cu solzii de aur
Ssi

Si s'a" te duci la scrisul (cuta'ruia).

Cu ciocul sg-1 ciocnesti,
Cu aripile sa'-1 plesnesti,
La scrisa mea sa-1 pornesti,

In lung si in lat,
Si la noi in sat

lute si mai de virtos,

C-ala mi-este de folos.

Retete : Se face de scris g. la o stea cu betele, mkgele sau cu

un rulpan. Cind tnnil aruia i se face de scris'i este sg se insoare
steaua, zice-se c joacg si-si mgreste razele. Dar dacg scrisul i este
mort, e semn rgu i steaua-i piere si se crede c i acel tingr moare.

De la 'liana Nicolae Viceanu,

din Drksani, Teleorman.

gsesti scrisa (cutgruia).

Cu ciocu s-o ciocnesti,
Cu coada s-o plesnesti,
La (cutare) s-o pornesti,
In vis s-o visez,
Aievea s-o vaz,
Miine-n zori s-o cunosc
Si cu ea s vorbesc.

Stea, stelulita mea,

Sa'-mi

Toate stelele s'a" stea,

Iara' tu sa nu stai,
5.1 te faci un searpe balaur,

Cu codita de aur.
Sb-mi umbli taxa

Si-n lung si-n lat,

Si la noi in sat
Nota : Se vii)este cu batista la o stea dinspre rgsgrit. Dacg

steaua, in timpul cind se face de scrisg, piere, se ascunde, se crede

cg nu e bine de tingrul sau tingra care-si fac pe scrisg. Dacg steaua
joacg si-si mgreste razele, se zice c atit tingrul oit i fata vor fi norocosi in cgsgtoria tor.
De la Ioana Kaldalanca, vrjitoare, din Rosiori de Vede.
333

www.dacoromanica.ro

Stea, stelulita mea,

Toate stelele sa'. stea,

Sa nu-i vie a sta,

Sa' nu-i vie a minca,
Sa' nu-i vie a culca,
Sa: nu-i vie a vorbi.
Sa' nu-i vie a sfatui,
Pina' cu mine n-o vorbi.

Numai trupul t5.0 sa' nu stea.

Sa te faci serpoaia,
Balauroaia,
Cu totul de aur.

Duia: scrisa (cut'S.ruia) te

Ssa vie trasnind,

Plesnind,

sorocesc,

Sa' umbli in scurt si-n lat,

Din gura va.pal lasind,

Pin fete grase si frumoase,
Ga pin broaste vierma'noase ;
Pin neveste grase si frumoase,
Ca pin cavele viermanoase,
Descult d-un picior
Si cu capul gol

$i la noi in sat,

Dupa scrisul (cutaruia).

De 1-oi gLi in pat

Culcat,

Ori in sat la sfat,

Cu ciocul sa'-1 ciocnesti,

Cu aripile

sa'.-1

plesnesti,

La (cutare) sa'-1 pornesti,

Cu limba ceipata',
Cu gura csscata',
Cu buza besicata.

Pin sat fara sfat

Si pin ciini fa'ei ciomag.

Pin' la (cutare) n-o veni,

Mline-n zori s-1 nazaresc

Sa' se bata' a plesni,

$i cu el s'a. vorbesc.

In vis sa-1 visez,

Aievea g-1 vaz,

Retetii : Se descinta' cu batista si cu bete la o stea dinspre ras'arit.

De la Stanca Radu Modea din
Scrioatea, Teleorman.

Cu frati-gu,

Tu, searpe bnaur,

Cu solzii de aur,
Cu ciocul de aur,
Cu nous4 limbi impungatoare,
Cu noua' cozi izbitoare,
Sa' te duci la (cutare).

Cu ibovnica lui,
Cu dragastoasa lui,
Sa' nu-i dai pace a sta.
De-o fi culcat

In pat,

In sat

Tu sa-1 ciocnesti,
Cu solzii sa'-1 plesnesti,
La mine sa*-1 pornesti,

La sfat,
Vorbind cu tata'-gu,
Cu m'i-sa,

Sa nu-1 Iasi pita' ce cu mine nu

s-o intilni
$i cu mine n-o vorbi.

De 1-oi afla acasa',

La mas'S.,

334

www.dacoromanica.ro

Explicatia : Se ia o steblg de busuioc si se leaga cu fir de matase

rosie. De stebla die busuioc se leagg si o para de argint si se descinta
in apa de izvor neincepua, respetindu-se vorbele de mai sus. La sfirsitul descintecului se spun isi cuvintele :
Cum trage lumea la m.tase rosie, in prIv'gie,
.A.a sa' traga: (cutare) la (cutare).
Cum nu poate lumea fara argint i aur,
Si cum e aurul i argintul draggstos la toatsi lumea,
Asa sa fiu eu drsigastoas'a (cutaruia).
De la Oprea $erban, din DraOnqti, Teleorman.

Prin sat fsrg ciumag,

Cu nuia de alun,
Sa umble ca un nebun ;
Cu nuia de artar,
Sa umble ca un arma'sar ;
Cu nuia de singer,
Sa umble ca un Inger ;
Cu nuia de nuc,
Sa' umble ca un haiduc.
La scrisa (cutgruia) s'a se duca.
In vis s-o viseze,
Aievea s-o vaza
In zori de zi,
La ra'saritul soarelui,
In glasul cintatorilor,
In revarsatul zorilor.

Stea, stea logostea,

Toate stelele sg stea,

Scrisa-orinda (cutruia) ss. nu

stea.

S'al te duci din vad in vad,

Din sat in sat,
Ping unde o fi scrisa si orinda
(cutgruia) ursat.
Acolo sa gaseascg
Sa prinzeasca,

S'. amiezeasa,
Sg odineasca,

In pat sg nu-1 lase,

Sa-1 scoale,

Sa-1 trimeata

Reteai : Se deseintg cu nuiele de alun, nuc, singer, artar, cari

se taie joia dimineata in revarsatul zorilor, si cind se taie, se zice :

Roua.o scuturai
Si scrtsa o doteptai
Si-o pornh in sat etc.

Ma' sculai joi de dimineatg,

Pe roua, pe ceata,
Pe carare neumblata,
De roua nescuturata.

Si se repeta vorbele de mai sus : Stea, stea, logostea etc. Se

descineg seara si dimineata, inspre joi, in cintatul cocosilor. Descin335

www.dacoromanica.ro

tecul se face la o stea mica dinspre ra'Arirt ; se ia apa neinceput'a de

la trei izvoare, repetindu-se cuvintele :

Cum se intilnesc izvoarele,
Asa sa se intilneasca (cutare) cu (cutare).
De la Leanca Gheorghe

Rilea,

din Fa'ca'i, Vilcea.

Cu coda sa-I izbesti,

De la masa ssa-1 plesnesti,
La (cutare) sa-1 eornqti ;
Sa vie cu gura cascata,
Cu limba besicata'.
Sa nu-i vie a sta,
Sa' nu-i vie a minca,

Stea, stelulita mea,

Toate stelele sa' stea,

Numai tu sa' nu stai,

Sa umbli in sus ca ginclul,
Jos ca vhhul,
Sa umbli

Din casa'

Pin' la (cutare) n-o da.

In vis sa-1 visez,

In casa',

Din masa
In masa',
Pin' la ursitu (cuta'ruia) acasa'.

Aievea s'a-1 vaz,

Miine-n zori sa-1 cunosc

$i cu el s vorbesc.

La masa' sa'-1 ga'sesti,

Nota : Se ia batista fetei care voieste sa"-si fac a'. pe scrisa, se

ameninfa cu ea la o stea mati luminoasa dimple ra'sa'rit. Se face batista
colac si se pune sub cap, in locul unde doarme noaptea.
De la Voica Anghelache Tap.),
din Rcliori de Vede.

Cu ciocurile sa-I ciocanesti,

Cu aripile sa'-1 plesnesti,
Cu coada sa'-1 pornesti,
Pe el, pe tat'a-sa'u, pe murna'-sa,
pe frati i pe toate neamurile

Mov, motisorul meu,

De cind te-am spalat,

De cind te-am pieptanat,

Nici o slujba nu ti-am dat.
Dar asfa-seara'

Ii

dau slujba

lui.

mare,

Sa' te faci sarpe Valaur

Cu solzii de aur,
Cu douasprezece capete,

Toti de el s'a stea,

51 vie s'a m ia.

De-o fi in munte,

Cu doasprezece coade,
Cu doasprezece aripi,
Sa' mergi la scrisa mea ursata',
De la Maica Precista indreptata'.

De-o fi peste munte,

De-o fi aici in sat,

Toti de el s'a stea,
Si sa' vie sa mai ia.
336

www.dacoromanica.ro

Rerea : Se desotnt n motul fetei cu un ac galben cu gImIlie.

Fata care-si face de scris a'. i ia pa'r din motul ei i ducindu-se hk

vatra focului ti plrleste pe carbunt zicInd vorbele: Cum se pirleste

si arde pa'rul a'sta n vetre, asa s ftrtie i s arda in pietre inima

(cutruia)". (De trei ori.)

Apoi cu acul se inteapa' perna inainte de a se culca fata si repefa vorbele : Nu ste intep pe tine, ci intep scrisa mea. S nu-i fie
asta. sa' nu-i fie a bea. a minca etc.

De la Maria Nastase, Romanwi,

Gorj.

Incolo, spre
Mare foc se vede.

Pe el cin' 1-o vedea,

Tot de el sa stea,
La scrisa lui sa' vin, s-o ia.
Tu, pietroi baltat,
SI mi-1 aduci prin sat,
Fall de sfat,

Dar pe foc ce era ?

Trei cazane fierba'toare,
Trei cutite taIetoare.

Dar foc cine le da ?

Dracii marii i ai Orli.

Pin clini, flei de ciumag.

II frigea, 11 ardea

Da' lui ce-i da'ruiesti ?

Un cal din munci,
De unde i-o pra'cea,

$i in frigare II intorcea,
Pe el, pe tae4-sa'u,
Pe el, pe murna'-sa,

Pe el, pe popa din sat.

De acolo s'4-1 ia.

Reteta : Se crapa usa de trei ori si la fiecare deschiza'tura" de

usa; se repeta' descintecul. AEoi se leap un semn din cirpa fustei sau
rochiei celei ce-si face de scrisa.

De la

Balaa, vrajitoarea,

Rovinari, Gorj.

Culese de Chr. N. Tapu.

Este o seara' mare ;

Ivi dau o slujba' tare :

Cuvit, cutitasule,

De cind te-am ala'mat

5i te-am pargat,
$i la iigan te-am lucrat
Si te-am cununat,
Nici o slujba' nu Ii-am dat.

Sb

umbli din deal in vale,

$i lungis
$i curmezis,

In lung si tn lat,
$i la noi In sat,

Dar asta'-seara'
337

www.dacoromanica.ro

din

Dup scrisa mea,

Pe supt Mini&
Prin ficavi,
Pe supt ficari,
Prin rlrunchi,

Dupg ursita mea,

De ursa'tori ursata",

De Dumnezeu la mine Indreptatg

Pe supt arunchi,

Ssi vie prin sat,

Flea' de sfat ;
Sa" vie prin clini,

Prin limEM
Pe subt
Prin dinvi,
Pe supt dinvi,
Prin piele,
Pe supt piele.
Sa. i-1 bat intre picioare,

Fa'rsi de ciomag :

Sa' vie pe drum lupeste,

Sa intre in cas'a' porceste,

Cu punga deschiat,
Cu gura ascata".
Eu il impung
il strapung

Sa-i dea in gind de-nsuatoare,

Sa" vie cu portofelul descuiat,

Cu singele intritat,

Pe el, pe mamsa'-sa,

La noapte s5:-1 visez,

Miine aievea sa-1 vaz,

Pe el, pe tat-s51u,
Pe el, pe frate-ssa'u,

Cu calul furuind,
Din bice plesnind,
La mine venind.

Pe el, pe soru-sa,
Pe el, pe mosu-sa'u,
Pe el, pe nasu-sa'u,
Pe el, pe mahalaua lui,
Pe si cu cin' s-o intllni,
C51 eu 11 bat si-1 str4ung,
5i-1 bat intre picioare,

Nici s'a'. nu mai saza',

Nici sa nu mai mnince.

Inima
Ochii

sara",

plesneasa,
Sa' nu-i dea a sta,

dea in gind de-nsutitoare

Ca'ci daa o mai sta,

Ca eu ii impung

L-oi intimpina,
Singele din nas i-o pica.
Prin inimb,
Reteta : /n tot timpul desdintecului, cuvituil se vine in s.minali
invepind incetinel ia"mintul cu el si apoi il bate in pa'mint dupa usa
si se zic cuvintele :
La noapte sa.-1 visez,
Aievea sa-1 va'z etc.

$i-1 str4ung

Cules de I. Ionescu, abs. semina-

rist, de la Stana Lungoci, corn.

Opriqor, Mehedinti.

Ast pietroi balvat,

Si incind

Nu incind
$i aprind
338

www.dacoromanica.ro

$i aprind inima scrisului

(cutaruia),
Incind si aErind
Capul de caciula,

Pin' la scrisul ei acasa.

Pe el, pe tata-sau,

Cioarecii in cur,
Curul de cioareci,
Camasa de yiele,
Pielea de camasa,
Pin rarunchi,
Pe supt rarunchi,
Pin plamini,
Pe supt plamini,
Incind si aprind trupul

$i scrisa lui sa via s-o ia.

Pe el, pe muma-sa,
Pe el pe cin' 1-o vedea,
Tot de el sa stea

Ckiula de cap,

Tu, pietroi balTat,

Sa mi-1 aduci prin sa,t,
Fara de sfat,
Prin clini, far' de ciomag.
Tu, secere,
Cum tai spicele
$i meiele,
Si grinele,

(cutaruia).

De-o fi in haia Tara,

$i orzele,
Asa sa. tai eu toate gindurile,.

De-o fi in asta Tara,

Toate faaturile,

Sa via pina miine seara. ;

Toate legaturile
Sa via pina diseara ;
De la toate fetele,
De-o fi peste munte,
De la mate nevestele.
Ii pun punte,
La scrisa lui sa-i fie
Sa treaca pin fete frumoase,
Gindul de azi inainte.
Pin vaduve grase,
Reretel : Se descinta cu pietroi alb in foc si cu 0 secere. Pietroiul

se arde si se ciocaneste ell secera spunindu-se versurile de mai sus.

Rietroiul ise scoate din foc, se pune pe pragul usei, se pise pe el si se
zic cuvintele : Cum nu yoate Tine lumea si Tara pisatul, asa sa nu
Tina scrisul (ursitul) (cutaruia) si

sa via' mai degraba. Si cum sra

usa, asa sa nu stea scrisul (ursitul) (cutaruia) pin' n-o veni la (cutare)".
Cules de Chr. N. Tapu de lx
vajitoarea 1351asa, din Rovinari.
Gorj.

De scrisd cu dirbuni
Aievea s-o vaz

Voi, noua carbuni,

Ca noua gargauni,

Mline in revarsatul zorilor,

Eu va aprinsei
Si la scrisa (cutaruia) va trimesei,
Sa vie la noapte-n vis,

In glasul cintatorilor,
Cu ea sa vorbesc.
339

www.dacoromanica.ro

Retet- : Se descinta cu resteu (un lemn dc la jug), gash in noaptea lui Sfintu Gheorghe i lit noaptea de Ispas.

Se mai descina cu un tarus de la ieslea calului si se repeta

cuvintele : Cum easii eu resteul asta si cum trage calul la ieslea de
fin, asa sa. se gaseasca scrisa (cuearuia) i s-o traga la casa, la averea,
oleabul (cutaruia)".
Daca nu se gLeste resteu, se fuea' si se zice :
Cum furai eu resteul, asa sa fur ginduriile, vorbele, inima,

sufletul scrisei mele. S-o pornesc, in vis s-o visez, aievea s-o vaz,
miine in zori de zi s vorbesc."
Resteul i tarusul de la ieslea calului se baga in foc, i daca se
aprinde i arde se zice c scrisa este bogata ; daca este sraca scrisa,
taruwl i resteul se sting.

De la Leanca Gheorghe

Rilea,

din Hal, Vilcea.

Stea, stea logostea,

Toate stelele s stea,
Steaua (cutaruia) sa nu stea ;

De-o fi cizmar,
De-o fi zidar,
De-o fi timplar,
De-o fi dulgher,
De-o fi mosier,
De-o fi circiumar,
De-o fi foctionar,
De-o fi cojocar,

umble in lung si in lat,

$i la noi in sat,

Ssi

In Tara turceasca,
Bulgareasca,
Romaneasca,
Moldovineas6:,
Sb adua scrisa (cut'aruia).

Sa vie, in vis

sa-I visez,
Aievea sa-I vaz,
Sa-I cunosc bine ales.

.Retetei : Se descina cu tulpanul ; se face covrig si se uit'a prin el

la o stea mica dinspre tls'arit. Se da apoi tulpanul fetei sau tinarului

care si-au facut de scrisa si-1 pun sub eaiatii i doarme pe el.
De la Petruca E. Nilulescu, Ocnele Mari, Vticea.
Culese de Chr. N. Tapu.
340

www.dacoromanica.ro

De amutirea barbatului
Pe lin tare si mai tare,
S-mi aduci pe lucru vrajmasesc
in cale.
Ce leg si cu ochii nu vad ?
Gindul (cutkuia) 11 legai ;

$i gura cascata'
Si limba ridicata'.
Sa se potoleasca
5i sa amuteasea,
Cum se potoleste steaua-n cer,
Oaia-n staul,
Porcii-n strat,
Vitele-n. sat ;

21 legai,

Ii ferecai,
Il amutii,
Ti impietrii,
Il Incremenii,
Ss nu mai aiba' gind asupra

5i el s ramlie in seani. nebagat,

Ca un sac vkgat,
Pe gard aruncat,
(cutkuia)
Si el la gard s'a fie legat.
Relet2 : Se descinta cu olnepa de var :5'. fkindu-se patru noduri
la spate si legind-o la o proptea de gard. Acolo se zice ca" ramine
legat bsarbatul sau amantul cui i se face de urit.
Cules de Chr. N. Tapu de la
Tinca Man Stoica, din Costesti,
Vilcea.

De legat ontul
Femeia care voiesite sa-si lege bkbatul saa amantul, ia bumbac
netors (vata) din za.bunul bkbatului sau al amantului i, in momentul
cind ea s-a impreunat moaie bumbacul in sperma bkbatului i apoi
si-1 leag'a intr-o &p a'. la spatele ei. Merge apoi cu acel bumbac la un
mormint

si-1

leaga la crucea acelui mon, care poarea numele bk-

batului pe care femeia voieste sa'-1 lege si acolo la mormint femeia

rosteste cuvintele : Cum si-a uitat mortul acesta de toate poftele si
bun'atAile lumei, asa s-si uite (cutare) de poftele lumesti si de femei"
(de 3 ori).

Cules de Chr. N. Tapu de la

vrajitoarea Maria Petre Cr5snaru,

din Aninisu, Gorj.
341

www.dacoromanica.ro

De dezlegat bilrbatul
Nucile din nuc curat cura,
Nodurile de la pinza se dezlega,
Piedicile de la cai s-au sfarimat,
(Cutare) s-a dezlegat.
Nola nuci au a se fierbea,
Apa cu pusca a se impusca,

Toate vinele (cutkuia) a se

dezlega ;

Ca i-a dezlegat mijlocul si vinele

De la toate streinele,

Gindul si pofta, pentru a se

indrepta,

Asa cum si inainte era.

Retetei : Se descina cu nou'a nuci si cu nou'a noduri de la guritul pinzei, se inmoaie si se descinta in apa impuscata.
Nucile le minca in noua zile. Apa o bea, iar nodurile de pinza
se ard, se scrumeaza si se amestica totul in apa descintata.
Cules de Chr. N. Tapu de la

viajitoarea Simina, Gresia, Teleorrnan.

Se ia noua petisori mici vii si se inghit cu apa de cel legat,

aduc'a de cel neputincios. Dupa ce se beau pestisorii vii se spun Cuvmtele : Cum merge apa si pesitii sint ts1obozi prin ea si sint dezlegaci, asa sa fie (cutare) dezlegat si slobod". (Se repeta de trei ori.)
Cules de Chr. N. Tapu de la
vrijitoarea Maria Petre Clisnaru, din Aniniu, Gorj.

De wit
Apuca (cutare)
Pe cale,
Pe carare,
Tipind
$i vaqckind,
$i nimeni nu-1 auzea
$i nimeni nu-1 plingea,
Dar cine-1 auzea

$i cine-1 plingea ?
Maica
Precista
Din cer 1-auzea,

$i Maica
Precista

Ce fkea ?
Picioare
342

www.dacoromanica.ro

Le bkal
$i cind (cutare) cu ele

De cearg
La scara'

Se uda,

De aur

De toate urkiunili se defarta :

Punea
$i jos se scobora
$1 Maica Precista
II mingiia

Cine-1 vedea

'N dos,
Zicea

U. e frumos,

$i pe (cutare) de mina dreapta'-1

lua

Fair' de ponos ;
Cine-1 vedea

$i mereu 11 Intreba :

Ce tipi si te vaia'rezi ?

'N fata,

Tip, Maica' Precista,

La toatsi lumea
Cu dulceata.
Iar a apucat (cutare)
Pe cale,

$1 ma vaicairez,

Ca sint striior
$i sint depa'rtcior :

Pe arare,

M-a urit
Taica,

P-o potecuta necalcata,

M-a urIt

Potecuta

Nealcaa,

Maica,

M-a urit

Cu roua

Nescuturat,

Frate,

M-a urh

$i pe trman
De leustean

Sora',

Ulca,

M-a urh

Stebla de busuioc rupea,

Maichii Precistii

Prietini !...

Da' Maica Precista

Ce acea ?
Lapte dulce covasea ;
Nu lapte dulce covasea,
Ci din lumea asta
Toata prethia
$1 toata bucuria,
$i toata' dragostea
Le aduna,
In asta nastrapioara'
Le punea
$1 de la mic la mare

I-o da,
$i Maica Precista
'L intreba :
De ce-ai tipat
$i te-ai Vaitat ?
Eu am vipat
$i rn-am valtat

Ca' de uriciuni rn-am sturat.

Maica Precista
De mina-1 lua
$i-n riu
Pina'-n brill
II baga ;
Si-n riu peste tot 11 afunda,

Toate draestirile,

Toate bunatatili,
Toate frumusetili
In asta' rastra'pioara
343

www.dacoromanica.ro

$i toatsa dragostea

De uriciunea-ntrea04 scutura

De la boieri,
De la domni,

Si-i lua

Din cap
Pk de Tap,
$i de la subtiori

De la judeckori
0 aduna
$i (cutkuia) i-o da,

Pk de fiori

Si de la trup
Par de lup.

Si-i punea :
In umeri
Doi luceferei

cind (cutare) i-aruncs ochii

Pe drum in jos,
Vedea pe urit
Fugind cu folos ;
.5i

Iar pe frunte
Pietre scumpe,
S1 poat51

De-si arunca ochii

(Cutare) s stea"bat,

Pe drum in sus,
Vedea frumuica
Venind cu folos ;
Frumuica

Sa' straluceascsi

/naintea domnilor,
Boierilor,

Judeckorilor,
Cum striaucesc
Lucefereii.

Ii da frumuse%ili,
Floricica
Ii da floricelili,
Libovica

Cules

de

C.

Rdulescu-Codin

din Priboieni, aimbovila.

1i da libovu,
Tihnica
1i da tihnelili,

Tu, stea logostea,

Toate stelele s stea ;

Avu%ia

Numai steaua lui (cutare) sa'

nu stea.
Sa umble prin toate zahanalele,
Pe la toate cocele i privkile,

1i da avuviili,
Lipica

Ii da lipiciu,
Iar (cutare) p-aia nu se lka,
Pe riul lui Iordan apuca,
Cu Iordan in cale se-ntilnea.
Iordan de mina dreapt'l ca'-1 lua
Si intr-un pisc frumos II suia,
Mina-n buzunar 134a,

Sa" adune puterile.

Cum pute zahanaua de gonete

AR s'a' se goneasc

i sa" fuga"

(cutare) de la (cutare) ;
Si cum fug ingerii de cote;

Bucen

ganie%',

De argint scotea,
Bucen

AR s se huiduiasa (cutare)
cu (cutare).

La gura" punea

S.sa. se goneasa

Si de trei ori bucena.

$i sa" nu vorbeasa.
344

www.dacoromanica.ro

Si cum nu poate pune judia'torii,

Cina' la mas'a"-i si la mas-i s'a
nu vazsa.
arendasii si boiern
Mas'i la usa privAii,
Tot asa s'a nu mai puie (cutare)
cu (cutare)
Reteta : Se descina in apa strinA rintr-o oa126 de luni piria luni,
in care ap5: se omoara" un pui de searpe si tot cu aceasta apa se spala
un armsasar la membru si o bivolita' la fa'ed'Ioare. Cu apa astfel preparata' si descintafa, se stropesc cei ce se ura'sc.

Cules de Chr. N. Tapu de la

Sinina, Gresia, Teleorman.

www.dacoromanica.ro

De protejare a omului

Descintecul bobilor
Patruzeci i unu de bobi,
Patruzeci i unu de frati,
Bine stiti,
Bine sa' dati :
Cum stiti
De-ncoltiti,

D-o fi vreo museatura

Pe trupu
S

giciti,

De rsassariti,

Sa' nu mintiti :
De s-o lecui,
S dati,
In frunte,

ampu-nverziti,

Pe nota

Lumea-nveseliti,

La inima',
Trei,

Lumea taramiti
$i pasarili cerului
$i ale pa'mlntului,
Le haraniti
$i le-ndulciti,

Colac in prag
$i bucurie-n casa ;
D-o avea leac la muiere,
S dati colac de muiere ;

D-o avea leac la om,

Asa sa stiti si de tot trupu

dati colac de om...

stiu bine
$i de bine
Csa sInteti cinstiti

(cuearuia)

S
S

stiti,
Sa' glciti :

De 1-o durea
Picioarili,
De 1-o durea

$i nu mil-100 ;

Iar de n-o avea leac,

Paul,

S
Sa'

De 1-o durea

va,-nchideti,

va
Cum e mai eau,

$alili,
346

www.dacoromanica.ro

Sa iesiti

Parasind masa'

Cum e mai rau,

Sa gkiti,

Si cu apropiere de mormint.
Cules

Sa dati &dilator din casa,

de

C.

Radulescu-Codin,

din Negresti, Dimbovita.

Vraja bobilor
Voi, patruzeci de bobi,

Voi, patruzeci si unu de bobi,

Voi, patruzeci de frati,

Du0 cum stiti ssa rasariti

Cum stiti incolti

Si lunca si taxa harani,

Si sa incoltiti
Si lumea albsi o ariniti,
Asa sa stiti
Sa ghiciti de (cutare).

Asa sa stiti de boala (cuaruia).

De-o fi din sfinte,
Sau din zile gresite,

Daca-1 va ga'si,

S'a-mi iesiti pe cinci ;

S'a va' deschideti pe noua ;

Daca n-oti ga'si,
Sa iesiti pe cinci ;
Sa' va' inchideti in prag si in

Dar daea o fi niscai daeaturi,

Sau aruneaturi de la muieri,
Sa-mi iesiti pe no6'.,
La inima' doua'.
Sa va'z bine csa-s dataturi
Din miini de fomeie,
Nu slut din sfinte, din milostive.

temei,

Sa vad bine ea nu gasesti bucurii.

De la Iliana Nicolae Siceanu,
din Dracsani, Teleorman.

De la vrajitoarea Tinca Man,

Culese de Chr. N. Tapu.

din Costesti, Vilcea.

Pentru incetarea ploilor

Stai, ploaie caatoare,
Cu un pai,
Ca' te-ajunge sfintul soare
Cu sabia lui Mihai,
Cu cutite ascutite,
Smi taie picioarele
Cu un mai,
Cu topoare ruginite.
Se face acest descintec luindu-se trei topoare si un cutit. DescintItoarea stind in mijlocul curtei pune topoarele jos, apoi luind pe unul
i'l invIrte peste cap, amenintind ploaia cu toporul cela si cu cutitul in
limp ce spune descIntecul. Apoi implinfa in pamint toporul in partea
347

www.dacoromanica.ro

dinspre rasarit. Ia al doilea topor si face tot asemenea, implintindu-1

spre apus, iar pe al treilea, dupa ce termina de zis ca mai sus, 11 imprinta in parnint dincotro vine ploaia. Tot asa se face si cu cuvitul.
Cules de inv. Econ. G. Grin%escu, din Roznov, jud. Nearm.

De judecatei
Bat parul de topila,
Parul misca lacul,
Parul scoate dracul.
Dracul sa iasa,

Cu patruzeci si patru de muvi,

Cu patruzeci si patru de orbi,
Cu patruzeci si patru de ciungi,
Cu patruzeci si patru de amagivi.
lute si degrab',
Ca mi-e mie la cap.
Davi si voi pin viganie

Sa-mi plece,
Pe cale,
Pe carare,

Sa se intilneasca cu (cutare) in

Si luavi un cal de calarie,

Si va intilnivi cu (cutare),

cale.

Eu 11 bat parul in lac,

Ca sa-mi scoata pe dracu.
In bat cu nuiele de alun,
Sa se duca ca un nebun ;
Il bat cu nuiele de nuc,
Sa se duca ca un haiduc ;
Il bat cu nuia de singer,
Sa fuga ca un inger ;
II bat cu nuia de arvar,
Sa fuga ca un armasar.
Sai tu, tirtane,

Pe cale,
Pe carare,
$i mi-1 intilnivi,
Mi-1 amevivi,

Mi-1 talmacivi,
Mi-1 zapacivi,

Sa n-aiba gura cascata,

Limba desfacuta,
Dasupra mea ridicata,
Sa ma vorbeasca,

Al mare,

De rau sa ma graiasca.

Reteta : Se descinta de trei ori, ziva si noaptea, la lac sau la

balta. Femeia vrajitoare intra despuiata in lac si minjeste parul cu seu
de vita intimpinata.
Se zice ca ies cei patruzeci si patru de tartori draci si se suie tovi
in virful parului si se Intreaba unul pe altul asupra (cutarui) fapt, Vrajitoarea ia cu sine un ciurel si-1 pune denainte, la cap, in urechi, la
ochi, la gura, ca dracii sa n-o poata batjocori.
348

www.dacoromanica.ro

Se mai intrebuinveaza noua coji de oua clocite, care servesc de

noua buvi de yin, ce se daruiesc diavolului.
De la vrajitoarea Ioana Mild&
ianca, din Royiori de Vede.

Scoala-te, dragoi,

Cu tovi marunveii,

Zbierind tare din cimpoi,

S5

mergevi la judecatori,

Pe drum ca niste c5I5tori...

lute i degrab',
C5 mi-esti la cap ;
Cu tovi bkrinii,
Cu tovi tartorii,
Cu tovi unchii,
Cu to;i mititeii,
Cu mi marunteii.
Sb merge%i la judecatori,
Pe drum ca n4te caTi'tori.
In poala
luati,
Gura Sb le-o-nclestasi,
Ciubucile sa. le-aprinden,
Cu foarfecile sa-i tundqi,
sa mi-i zapaciti,
Pe mustAi sa-i neteziti,

In poala
luati,
Gura sa le-o-nclestasi,
Ciubucile

le-aprindeIi.

Pin' la (cutare) n-o veni,

Dracul in ei o plesni ;

Pin' la (cutare) n-o pleca,

Dracul in ei o ceapa.
Sa nu le fie a minca,
Sa nu le fie a bea,
Sa nu le fie a odini,
Sa nu le fie a prinzi.
Sa vie cu gurile caseate,
Cu picioarele ba.icate.

Pin' la (cutare) n-o veni,

Fierea in ei o plesni ;

55 mi-i orbici,

Pin' la (cutare) n-o pleca,

Sa. mi-i ologivi.

Fierea in ei o crapa.
eu cu ciocurile i-am ciocnit,

Dasupra (cutaruia) sa'-i luavi,

C5 eu v dau malai de mincare,
Cizme de-ncalcare,
Bani de cheltuiala.

a.

Cu aripile i-am plesnit,

In contra cutaruia (vrajmasului)
i-am pornit,
D-asupra (cutaruia) i-am gonit

Scoala-te i tu, Ionic5,

Zbierind tare din basica,

Jute i degrab',
Ca mi-esti la cap
Cu toTi b5trinii,

$i dasupra (cutaruia) sa. nu mai

aiba gura ca'scata"
$i
limba
ridicata,
Cu tc4i tartorii,
Ca s5-1 vorbeasca
Cu tovi unchii,
$i s54 graiasca de rau.
Cu to;i mititeii,
Refetii : Se descint de trei ori pe zi dimineava, la prinz i seara
in ziva de judecafa. Se ia o csaldare, puvintel mMai (ma'cinat), un bsanut
de 5 sau 10 parale i o gheata", pantof sau papuc rupt. 1 oate acestea
se

pun supt acea caldare

se ra'stoarn5; cu gura in jos. Se bate apoi

349

www.dacoromanica.ro

cu un lemn de alun n grinda casei, in ealdare i cu piciorul se izbeste

pamintul 6 se repefa descintecul de mai 311s.
De la Gheorghe Dumitru Gidea,
din

Din coadele Oltului,

eu o sg-ti dau notia buti de

Sa scoti pe diavolul ca vintul,

La (cutare) judickor si la
(cutare) tribunal s'a mergi,

vin, noua de miere,

Mine i sare,

Sa faci judecata mai tare.

Si se goneasea,

Slujba sg-mi faci,

In poaa sa le sezi,

Sa se spargalneasca,
Sa se ispeaveasea.

Pe mustati sa-i netezesti

Si toata" afacerea s-o ispra'vesti.
a am sa."-Ti dau de prinz
Un minz ;
De cid&
ga'ina

Teleorman.

Si iesi din rimkura porcului,

Tu, peline,

Eu te misc pe tine ;
Tu sa' misti pamintul,

S5..ceni,

Tu, gunol, gunoiase,

De and eu te-am facut

Si te-am ara'nit,

Eu tie slujb'a nu ri-am dat.

Acum slujbg eu ti-oi da,

De dimineafa,
Un boboc de rata.

Sg-mi slujesti, sa-mi izbindesti,

Judecata (cutgruia) s-o potolesti.

Cf eu ti-oi da noua gropi de orz,
Sa'. faci judecata cu folos ;
Ti-oi da i nou'a ocne de sare,
Sf faci judecata mai tare.

Dar slujba de nu mi-oi facea,

Eu tilsnetului i fulgerului te-oi
da,

In Caraiman al mare pe divan,

Rerea : Se descinea in oala: cu apa' in care se pune nou s. boabe

de orz i noug de sare. Vraja (descintecul) nu se face dech noaptea
tirziu intr-un loc unde se aduna gunoiul ce se strInge, m'aturat din
casa. Cu apa veijita" se stropeste pe furis pragurile pe unde trec judeehorii si cci ce iau parte la o )udecata'.
De la Sirnina, din Gresia, Teleorman.

Ci am venit s te daruiesc cu

Bung ziva, apa mare,

Doamda mare.
Mai sezi.

N-am venit s

mei ;

Tu s da'ruiesti pe (cutare) cu o
sutg de zmei.

ez,
350

www.dacoromanica.ro

Martorii lui s se sfrijeasa,

La judea'tori in divan s'S. se

Ce rucla" esti cu (cutare) ?

Nimic.

Nimic sa' n-aleagg (cutare) la

judeatorie in divan.
Bung ziva, soc mare,

risipeasca,

51 nu mai ailA gura cascata,

Limb ridicata",
Sa', nu mai vorbease4,

Domn mare,

S'ai nu mai gr'gas6

Vorl:4 de eiu
Asupra capului meu.
Tu, paminr,
Cum esti mut si surd
Si Hea'stesti lumea,

Ce rucla" e m'a"-ta cu tata"-tu ?

Nimic nu e.
Nimic s'a', nu s-aleagsa' de

(cutare) la judecata in divan.

Cum tine gardu cu proptu,
Asa sa tina' (cutare) cu (cutare) ;

Asa sa amutesti pe (cutare),

Nu legai aceste proptele ale

56 nu mai aib'a gura cascata',

Limbg ridicaA,

gardului,

Ci legai gura (cutaruia),

S'al nu mai aib gur ca'scat'al,

Vorbsa' de ra'u,

Asupra capului meu,

Limb'a" ridicata',

S m vorbeascg,

VorlA de tlu,
S m grNiasea".
Asupra capului meu
Buda' ziva, alun mare,
Sg. vorbeasca",
Domn mare,
Sa' gral.ascs.
Reteta : Se descina cu mei si se arunc5; de notia' ori in apa", repetindu-se desdntecul. Dup'a" aceasta se duce la un alun, la un soc (ar-

bore) si la un gard si se spune vorbele de mai sus. Se ia apoi pietre

din ziva de Sfintu Petru i cu ele se zic vorbele : Cum a impietrit
Sfintu Petru pietrele, asa impietresc eu gura i limba (cuta-ruia)".
De la Masa P. S5ceanu,

din

Rovinari, Gorj.

Culese de Chr. N. Tapu.

De potolirea durnanilor
Tu, Mos Apes,

Sg-i faci slujitorii mei.

Ai ss4. iei ;

Sa' se cluea' la trebunal, la

Dar n-ai s iei tu,

Ci s iasa' Bbietii tgi,
S

ias

judic'Itorie,
Toate s'a." le-mblinzeasc5:,
Sal le potoleasei

archiea'i tgi,
351

www.dacoromanica.ro

Sa' le szkauiasa.

Cum e bun de-nalicat.

Eu ;ie ci-oi mai da

Cd daca slujba mi-oi face-o,

Eu Tie ti-oi da

Inc
i ce mi-oi mai cere,
Un cal infrinat,
Numa fa' ce-vi sa-n putere !
Retetcl : Se ia un ou i, duia ce se leagi cu o a peste virf
mijloc, se ingroapa" in balegar, unde sade ingropat trei zile. /n a treia

seara, vajitoarea merge la locul unde este ingropat oul, ii vaspunind vorbele de mai sus
apoi dezgroapa' oul gi-I aruna
jeste
intr-o fintirts, ca astfel bind lumea s-o ameveasa si s taa. Cind se
aruna oul in fintin, se mai zic i cuvintele :
$i tu, ucigase, pe (cutare) sa"-1
SE-I vorbeasa
zi,

amuvesti,

zapkesti,
Sa nu mai alba' limba ridicaa

Si sE-I

51-1 tontesti, sE-I

Si gura ascaa asupra (cuarma),

grnasa de au.

De la vrjitoarea Simina, Gresia,

Teleorman.

Vraja cartilor
Voi, doazeci i patru de arti,
S-mi stivi
SE-mi ghiciti de (cutare).

Si a ghiciti
Ce boalai are (cutare).
Ce psa's are,

De-ar tra'i, eb-mi iaa pe row,

De-ar muri, a-nn tragsi pe negru,
Sa' vskl bine a moare ;

Ce greutate are,
Ce sularare are.
Are vreun leac ?

Iar de ar avea leacul,

SE-mi caca pe rosu, s vsa'd din
ce are leacul.

Sau din arunaturi,

SE-mi spuneti iaa bine,

De la Constantina Ion

R5cloi,

din Valea cu Ap, Gorj.

Daa i-o fi din dgaturi

SE-mi spunqi,
SE-mi ghiciti,

De i-o fi boal N. din sfinte,

Din de sau spuraciuni.

De n-o avea leac, a-nchideti

C-o dam'a' rosie cu ochii verzi.

Voi, patruzeci i patru de

carti,

Duii cum jugravul v-a jugavit

Si tiparul v-a tipErit,

Asa a stiti

De la Dumitra Nedelea, crtura"reasa i viijitoare, in Ceta'tuia,

atun ling Rimnicu Vilcea.
Culese de Chr. N. Tapu.

www.dacoromanica.ro

MEDICINA POPULARX

www.dacoromanica.ro

Pentru tgrngcluirea oamenilor bolnavi de trinji intrebuinteazg c

buruiang care este foarte primgvgratecg, numitg in aceastg parte de loc
deditel. Aceastg buruiang se fierbe in o oalg, ca de o oca, cu yin, ping
ce rImine ca o litrg ; oala fierbe acoperitg de a nu rgsufla. Acoperirea
oalei se face cu cocg de ging. Vinul fiert cu deditel se bea ca o ceascg
pe zi ping se isprgveste.

Pentru intors la vite, ca sg nu moarg vitele, se intrebuinteazg o

buruiang numitg in aceastg parte de loc laba ursului. Aceastg buruiang
o toacg mgrunt i o amestecg in tgrite pe care le dg la animale de le
ingnincg.

Pentru cgderea pgrului (chelie sau plesnete in cap) intrebuinteazg

o buruiang pe care o numeste areu.

Buruiana aceasta numitg areu o fierbe in apg si se spalg cel bolnav de mai multe ori pe cap cu apa in care s-a fiert buruiana.

Pentru descuiatul vitelor cum si al oamenilor (cind nu se mai

pot pisa), intrebuinteazg o buruiang ce o numeste pgrul porcului. Aceasta buruiang o fierbe in apg in care mai toarn i untdelemn i o da'
caldicicg de o bea vita sau omul bolnav.
355

www.dacoromanica.ro

Pentru izbituri, boale ce yin ades la copii, boale care incep cu

tremurat, se intrebuinteaza o buruiana numita sinzieni. Cu aceasta buruiana se afuma copiii bolnavi.
Pentru oamenii care tusesc mult (tuse din sfinte) intrebuinteaza
o buruiana numita iedera, pe care o fierbe in yin i o bea cel bolnav.
Mai intrebuinteaza tot pentru tuse rea i o buruiana numita iarba mare.
Radacina de iarba mare se taie in bucatele subtiri si se pune n rachiu
de drojdie ca o oca i sta si se plamadeste trei zile. Dupa acele trei
zile bea cel bolnav cite 2-4 cesti pe fiecare zi, pina ispraveste rachiul
cel in care se plamadise (sezuse) iarba mare.
Medicina babei Simina viljitoa-

rea, in etate de 90 de ani, din

Gresia-Teleorman.

Culese de Chr. N. Tapu.

Vindecare de lingoare sau tifos

Se ia trei luminari si-n ziva de sfintu Sava, trei zile pin a. in sf.
Nicolae, se duc la biserica si se pun in credinta la o icoana, fie a sf.
Sava, fie a altor sfinti ; pe urma se lasa de arde o bucata de vreme,
cit tine slujba in biserica. Dar luminarile trebuie sa. fie de ceara curata.
Pe urrna se opresc si se leaga in cas i unde e cineva bolnav de striga
aiurea, innebuneste, striga a lingoare, se duce si cere ap i aprinde o
luminare intii i pe urm a. de la aceasta luminare se aprinde i celelante

doua luminari si din fiecare sa se pice trei picaturi de se fac cu totu

noua eica'turi. Pe urma se da bolnavului s inghita de trei ori apa si
apoi sa se si spele, iar picaturile de ceara din apa se pun sub perma de
cul care.

De ofticti
Se ia saminta de cinepa, bine aleasa de pamint, spalata bine,
pusa la foc, fiarta bine pin d coltu, pe urma fiarta intr-o caldare
curata, i apa (zeama) ce ramine se da bolnavului dimineata pe nemin356

www.dacoromanica.ro

cate, apoi la 12 ceasuri i seara. Poate sa' ia pe zi o juma'tate de oca

s5." bea. Cinepa s'a. fie proasp4Yi, s'a" nu fie veche,

ca

surceaua veche

nu face jar".

Tusea rea (mageireascei)

Se ia tMlug (o buruiansi care se ga'seste pe cimp), se fierbe ceai
si se da' de 13.ut bolnavului diminega i seara. Doftoria asta omoati
si tusea mgreasc
i o parte din ofticsi.

De scrofuri
Se ia Oinat de porc luciu-negru si se amesteca' intr-o strachina'
cu o linguti de untdelemn frantuzesc, se bate bine si se frtm i se
pune ca o oblojeal'a (cataplasma') in locul unde-s scrofurile. Daca' se
urmeaia' asa inainte regulat, apoi scrofurile ies ca oul.

Durere de meisele
Sa' face ceai de jales si ssi ia ca gargati.

Bubd rea. Ha bubd

Sa'

fierbe fasolea file de sare, gr' de nimic ; sa' bate si sa" pune

intre cirpe de olana ca oblojeala'.

Trinji la ochi ori la fezut

Ssi

ia mizg 5. de icre negre (ceea ce rImtne dupa" butoi), apoi trei

rsaa.cini de praz, putin ardei, apoi trei emnii de ridichi. Se face din
357

www.dacoromanica.ro

toate acestea fum intr-o oala si acoperindu-se la gura

de e la ochi

sa se afume ; de e la sezut, sa se aseze oala cu fum.

Piqat in pat
Trei oda, cari sa nu fie crapate, stins varul, adica sa se coaca in
var. Aceste oua se dau la baiatu pisecios de le maninca. Doctoria asta
sa cheama doftorie da slabiciune de mijloc".
Varianta.

Se duce lunea cu piseciosu la un gard, care are pletare (gard

cu nuiele) si ia un par pe care-1 pune pe foc si pe urma sa pise piseciosu pe el (pe par) cu mare b4are de seama sa.-1 ude, pina dnd n-o
mai fi foc pe el, si pe urma 11 pune iar la locul acela unde a fost, si
apoi de buna seama piseciosu nu se mai scapa in pat.

De incuiat de ud
a. Sa se bea zeama de patranjel fiert (in cantitate putina) ; sau
b. Siminichie pisata bine, ca sa nu se vaza si se amesteca in
dulceata.

De neijit (dureri la urechi)

a. Sa pune in ureche usturoi bine pisat si pus intr-un tulpan,

sau mir se baga in urechea a cu vierme (asa se crede, ca durerea provine din cauza viermelui).

b. Mamaliguta calda sau o masling sa o puie in ureche si bolnavul sa se culce pe ureche.

De durere de mcisele ori de ureche

Sa ia brIncarita (o buruiana galbena si lata, care se face pe copacii
cei mari) si se Ieaga cu ea.
358

www.dacoromanica.ro

De urechi (durere)
Sa" ia gogoase di pe tufa' si se stoarce in ureche, dacs urechea e
impislita%

De reumatism
Sa'minfi de laur, pus'l in rachiu de drojdii. Se unge cel bolnav la
soare cu el sau se ia untuti de cline (de la hingheri).

De degertiturd
Se pune pe locul degerat fiere de porc cu varZa acti

oblojeaM.

De pecingine
Se unge cu untur .a. din caltabos, fiert in noaptea de Pati.

De umflatura de pintece
Bali6 de cal cu lapte acru fiert si oblojit, iar ca interne (pe

dinsiuntru) se ia ca bautura ceat de tenupere (samintg de brad).

De umfldturd de picioare
Tau ri d-a albg (infloritg) si coaja de desubt se fierbe. Se ia ca
Hutura o lingura' de masi pe ti.
359

www.dacoromanica.ro

De negi pe mind
Cel cu negi ssi se duca la biserici i sa' faca" cincisprezece mtnii
la strasina bisericii i apoi tinind mina cu negii s pice pe ei aia de pe
strasina, i tori negii se usuca".
De la Lenca Ghenovici, Valentide-Munte.

De stirpirea qoarecilor mari

Burete de placa', cu care sterg copiii tabla, se frige n untura ori
in jumari, dar nu se da" tot, si apoi se da la soareci, cari mincind buretele, acesta se umfla in ei i asa crapa soarecii.

De umfliiturti de git
Castravevi muravi, talati felii i fkuti oblojeala.
De la mos

Nita' Boiangiu, 1/1-.

lenii-de-Munte.

Burere de falai qi de ureche

Se ia balia proaspata" de vaca, se coace bine in spuza: i apoi
infasurata bine intr-o cirpa" curata se oblojeste la falci ori la ureche.

Descintec de sperieturd
Se ia un blid (un fel de copaie cu miner) si in el se pune spuzI
si se pune la spatele cui sufere i apoi c-o matura" aprinsa i se crii la
spate de trei ori si din gura se zice :
Nu ca vacili, ci ca porcii ;
Nu ca vacili, ci ca porcii !

De la Dumitru Popescu, din Starchiojd, jud. Prahova.

Culese de I. Odor.

www.dacoromanica.ro

GHICITO RI

www.dacoromanica.ro

Albupl 0 galbenuqul de ou

Acul
Ce mi-e mic mititel
$i-ngra'clqte frumuel ?

M-a trimis doamna de jos la

a de sus
Sa"-mi dai yin i rachiu intr-un

Culeag de inv. I. Florescu, din

butoi.

Brgadiru, Teleorman.

Cu1eas5 de inv. D. I. Arjoca, din

Obirsia-Mehedinti.

Ce e mic mititel

5i-ngtidqte frumuel ?
Culeas a.

Aluna

de inv. T. Paduraru, din

Tgcuta, jud. Vaslui.

Sictita, vai de ea,

$ede intr-un yid de nuia.
.C.e e mic mititel,
_Face gardul bunicel ?

Culeas'A de inv. G. Popescu, din

Perieni,

jud.

Tutova. 0 var.

sionilag a cules
corn. S'irdanu, jud.

si

inv. Andrei

Iliescu, din corn. S'irdanu, jud.

Culeasg de inv. Andrei Iliescu,

Dimbovita.

Dimbovita.
363

www.dacoromanica.ro

Este un unchias Utrin,

Apa

Iese dintr-o vale mare

C-o mie de cercuri in spinare.

M-a trimes doamna de sus

La cea de jos,
Sa-i yes pinzs faVa' rost.

Din

Surupatele-Vilcea.

A se vedea var. Ariciul in

Cimiliturile

Gorovei,

1898, p. 17-18.

Cu1eas51 de inv. Andrei Iliescu,

din corn. S5rdanu, jud. Dimbo-

A.

romiinilor,

vita.

Barza
Aria si steajeirul

Dobra nalta'
$ade-n poarta'
$i-nglideste
Ovreieste.

Pe o tipsie spMaa,

La mijloc o p... sculaa.

Din jud. Oh.

Culeasg de Chr. N. Tapu din

Costesti-Vilcea.

A se vedea var. Aria, A. Gorovei, op. cit., p. 12.

B. . . .a
Cine naste RYA suflet
$i moare ipund ?

Aricita

Din Costesti-Vilcea.
Culese de Chr. N. Tapu.

Un ba'trin duce dou'a' mii

araci in spate.
Culeas5 de inv. I. Caprrescu,
din corn. Oprisor, jud. Mehedinti.

Beitaia berbecilor
Patru se loveste,
Opt se opinteste,
Mu i sute se crAeste.

Merge nasul pe carare

C-o suta' de ace-n spinare.
Culeas a. de inv. I. Flore.xu, din
Bragadiru, Teleorman.

Culeasg de 'inv. I. Florescu, dil

Bragadiru, Teleorrnan.
364

www.dacoromanica.ro

Birul

Bota

Ce e greu pe cas5. ?

Cinel-cinel :

Am o giscs cioant, boantg,

C-un picior turlui-burlui,
Cu pliscul pahar sminceste,
la poftim i mi-o &este !

Culeasa de Chr. N. Tapu din

Draganesti, jud. Ok.
A se confrunta cu var. Bind, in
A. Gorovei, op. cit., p. 23.

Culeasa de inv. C. Apostol, din

corn. Bahna, jud. Roman.

Biserica
Boul

Sus tuna", jos rsuria",

Cetele s-adun'al.

Cit traleste,
Nmintul innegreste ;
Da6; moare,

Culeasa de inv. Andrei Iliesru,

din corn. Sardanu, jud. Dimbovita.

Joac51-n hora.

Culeasa de Chr. N. Tapu din

Draganesti, jud. Olt.

A se confrunta cu var. Boul, A.

Gorovei, op. cit., p. 29 sqq.

Boldurile de la cast.'
Am un bou,
Coarnele ierneaza"

Briciul

$i trupul va'reaz.
Culeasa de inv. C. Apostol, din
corn. Bahna, jud. Roman.

Am un cal alb,
Paste pe-un munte slab.
Culeasa de inv. I. Bujoescu, din
corn. Viziru, jud. Braila.

Bostanul
Am un cal de fier

Pe un deal rotat
$ede un mosneag umflat.

$i paste p-un deal de os.

Din Runcurelu-Mehedinti.
A se confrunta var. Briciul,

Culeasa de inv. G. Popescu, din

Perieni, jud. Tutova.

A. Gorovei, op. cit., p.31.

365

www.dacoromanica.ro

Capul, fruntea, ochii,

nasul, gura fi beirbia

Brinza
M-a trimis domnul de sus
La cel de jos

Am o craivl de fin.

Sa-i aduc came far' de os.

Linga claiva,
O poieniva.,

Din Costegi-Vilcea.

Culese de Chr. N. Tapu.

Ling'a poienifa doi luceferei,

Ling'a luceferei un cuib mucos,
Lingi cuibul mucos,
O moaea ferecatsa,

Buricul

Ling'a moara ferecaii

Un genunchi de porc.

Bobi-mas !

Unde-ai mas ?
Culeasa de Chr. N. Tapu din

In curte la taifas.
Ce-ai vkut, ce-ai auzit ?

Runcurelu-Mehedinti.

A se confrunta cu var. Capul,

Am vkut si-am auzit :

lin ba'rzoi, o baria, un cocos

sprincenile, A. Gorovei, op. cit.,

p. 39 sqq.

Si-un natroi in vatroi.

Culeasa de inv. I. Florescu, din

cam. Bragadiru-Teleorman.

Casa

Buricul omului

Am o vacsa mare,
Cu viva in spinare.

Ghici ghicitoarea mea :

La mijlocul cimpului
Puvu sotingului.

Culeasa de inv. Andrei Iliescu,

din corn. Sa-rdanu, jud. Dirnboviia.

Culeasa de Chr. N. Tapu din

Costesti-Vilcea.

A se confrunta cu var. Buricul,

A. Gorovei, op. cit., p. 34.

Am o vaca cu ugerul in spinare.

Cuibul cioticului
In mijlocul cimpulm.

Culeasi de Chr. N. Tapu din

Runcurelu-Mehedimi.

A se confrunta cu var.

Culeasa de Ilie Constantinescu,

din Diosti-Romanati.

Cas.t,

A. Gorovei, op. cit., p. 47 sqq.

366

www.dacoromanica.ro

Casa 0 coml

Calcuiele

Am o vaa cu vita in spinare.

Am doi cai,

and i duc la ay'i se uitg acasL

Cind i duc acasa,

Se uit sg. la apa".

Casa 0 uca

Culeasa de inv. I. Florescu, din

Bragadiru-Teleorman.

Ursu $ade
Si urechea-i bate.
Culese de inv. I. Florescu, din

Am doi cai,

Bragadiru, Teleorman.

and ii duc la fintins,

Sa" uita' acasa" ;

Cind ii duc acas,

Sf uia la fintina,

Castravetele

Din Rosiori de Vede, Teleorman.

Virii mina in frunzsa

Si gasu o p...
Culeasa de inv. T. Paduraru, din

Clildarea i toartele ei

Ticuta, jud. Vaslui.

Punte strimbg,

II bagi tare i uscat,

II sco0 moale i udat
Si din cap aiA-i curge.

Vale-adina.

Din Costesi-Vilcea.

A se vedea var. Caldarea, in A.

Din Costesti-Vilcea.

.Gorovei, op. cit., p. 53-54.

Culese de Chr. N. Tapu.

Cticiula

Ceata

Retevei rotund,
Baga' flocii afund.

Pe o vale cotia
Vine mierla-nsovonM.

Din Rosiori de Vede, Teleorman.

Vezi var. Caciula, in A. Gorovei,

op. cit., p. 48-49.

Culeasa de inv. I. Florescu, din

Culese de Chr. N. Tapu.

Bragadiru, Teleorman.
367

www.dacoromanica.ro

Chiotul

Ceaunul

Ce trece peste ap
$i nu face valuri ?

Am o vacso. neagr5".,

$i cind fafa"

Se string lAietii imprejur

Culeas5 de inv. I. B uioescu, din

grarnada'.

corn.

Viziru, jud. Braila.

Culeas'a de inv. G. Popescu, din

Perieni, jud. Tutova.

Ce nu are umbil pe ap(a"

Culeas'a de inv. N. P'arbulescu,

din corn. Merii-Petclm, jud. IIfov.

Cerul cu stelele
Am un porn, seara infloreste

Cimpoiul

$i dimineava desfloreste.

Ce mifal zgiia

Culeas'a de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Pe cimp se cintsa" ?
Culeas5 de 'inv. St. lonescu, din
Doagele, Vaslui.

Cercelul

Umffl-mi-se, gimfl-mi-se,
Berbeneaua scoaM-mi-se,

Usturime, greu m1 doare,

Cind mi-I bagl bine-mi pare.

D'I-i, 6-i, n-ai ce-i face.

Culeas5 de inv. I. Cipr'arescu,

din corn. Oprisor, Mehedinti.

Culeasa. de Inv. Elena Vasilescu,

din corn. Cerasu, jud. Prahova.

Incirligat,
Imbirligat,
In gaura' de
Fafi mare ba'gat.

Ciobotarul, scaunul,
ciinele si cizme
Dou'l picioare sedea pe trei

Culeas.a.

picioare

de Chr. N. Tapu din

$i se juca cu un picior de rafj1.

Costesti-Vilcea.
368

www.dacoromanica.ro

Patru picioare o venit i o luat

Cintarul

piciorul de rata.

Atunci patru picioare o luat pe

trei picioare

Am o pasarica' bie, bie,

Din coada' adie.

$i o azvirlit dupa patru

picioare.

Culeasa de Toma N. Preoteasa,

Atunci patru picioare a cazut

Runcu, Dimbovita.

jos,

Doua picioare a luat pictorul

de rafl

Maciuchita goga,
Spinzura' Moldova.

$i 1-a pus iarasi pe trei picioare

Incepind a se juca cu el.

Culeasa

de

inv.

Elena Vasil_

din corn. Ceram jud. Prahova.

Ciutura

Am o mita' gagau0

$i de coada, hap taicuO.

Petre lungu,
Ii pica mucu.

Din Costesti-Vilcea.

A se vedea var. Cintarul, in A.

Gorovei, op. cit., p. 58.

Culese de inv. I. Florescu, din

Bregadiru, Teleorman.

Am o capra' gagaut'i

Am o faa de pandur,
Toata noaptea o pupa-n c...

Cu ghearele ca de m,

Face adesea din codita,

Na, taicuta, na, taicutal !

Culeasa de Chr. N. Tapu din

Costesti-Vilcea.

Din $erbanestii de Jos, jud. Olt.

Am o gainusa' ciusa'
Cu minciunile
In gusa',

Cizma

Cu dreptatea
Pe spinare.

Corb negru,
Inghite ciolanul tot.
Culeasa de inv. I. Bujoescu, din
com. Viziru, jud. Braila.

Din Rosiori-de-Vede, Teleorman.

Culese de Chr. N. Tapu.

369

www.dacoromanica.ro

Cirligele de ciorap

Clopotul
Badea rage din pirloage,
Le lea ingirl din gra'dira.

Cinci suverite s-avinI

Si vrineoara' nu se ajung.

Cu leasa de 'inv. Gh. Carpen, din

Cur-testi, Botosani.

Cinci surori se urma'resc

Si niciodata' nu se-ntilnesc.

lntr-un copaci,.,eiunos
Url '. un lup bata'ios.

Comunicata [lui Chr. N. Tapul

de d-1 Aristid Milan, Macedonia.

Culeasa de Chr. N. Tapu, din

Serbanestii de Sus, jud. Olt.

A se confrunta cu var. Clopotul,

in A. Gorovei, op.

cit., p. 85

sqq.

Cirligul cu cari jumuli paie

Am un cal, toata' ziva ma'ninca'
la paie,
Da' el balig g. nu face.

Clopotul bisericii
Intr-un ciolpan ga'unos
Zbiara' un om bataios.

Culeasa de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleonman.

Culeasa de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Am un cal mare care ma'ninca'

o sira" de pale

$i el nu se satutl.

Coasa

Culeasa de Chr. N. Tapu din

Costesti-Vilcea.
A se confrunta

var.

Ius, ius prin pa'ius,

Cacea, cacea pre copaci.

Cirligul

de smuts paiele, col. A. Gorovei,

op. cit., p. 62.

culeag de inv. C. Apostol, din

corn. Bahna, jud. Roman.

Am un bou c-un dinte,

Ce e tacea-tacea prin copacea,

Iuse-iuse prin paiuse ?

Smulg sira toata'.

Culeasa de inv. I. Bujoescu, din

Culeasa de Ilie Ionitescu, corn.

Hunia, jud. Dolj.

corn. Viziru, jud. Braila.

37.0

www.dacoromanica.ro

Aira" duc cu cerceii seci

Mis, mis
Pin pa'is,
Cotcodaci
Pin copaci.

Si viu cu ei plini.
Culeasa de inv. I. Bujoescu, din
corn. Viziru, Braila.

Culeasa de Ion Odor, din jud.

Buzau.

Cofa

zdruncoviv,
Pe unde merg cale-si face,
Prin copaci,
Taci, taci.
Covofan

Am o iara
$i-o duc de coad'S la aial.
Culeasa de inv. G. Popescu, din
Perieni, jud. Tutova.

Culeasa de Chr. N. Tapu, din

Costesti-Vilcea.

A se vedea var. Coasa, in A.

Gorovei, op. cit., p. 111 sqq.

Copoiul

Ce e in grind

Coasele

$i.

pura

i coling

$i vorbeste ungureste,

$i musci de papadeste.

Ma' dusei pe lunea' s'i vd caii,

$i nu v'Lui caii,

Culeasa de inv. St. Ionescu, din

$i v'azui stiucili
Pa'scind luncili.

Doagele, Vaslui.

Corabia

Cobilita i caddrile

Pan'S-mp'Snat,
Pe ap5. la'sata,

In Odure risscui,

In Odure crescui,
Acasa' daa m-aduse
Cercei de aur imi puse.

De vinturi minaa.
Suflet n-are, suflet duce,
De pa'e_nt nu se atinge.

Culese de inv. I. Florescu, din

Culeasa de inv. G. Popescu, din

Perieni, Tutova.

Bragadiru, Teleorman.

371

www.dacoromanica.ro

Rata-n balta,
Penele-n ia'dure.

Cucuveaua
TitianL

Stri0 noaptea tn poian'a%

Din Costesti-Vilcea. A se con-

frunta cu var. Corabia, A. Gorovei, op. cit., p. 100 sqq.

Culeasa de inv. G. Popescu, din

Perieni, Tutova.

Fulgii-n p'adure

$i rata-n era'.

Cununa

Din Rimnicu Vilcea.

Ce sede-n cui
$i n-are fund ?
Culeasa de Chr. N. Tapu din
Runcurelu-Mehedinti.

Cosciugul
Cine-1 face nu-i trebuie,
Cine-1 cumpaY1 nu-1 doreste
$i cui li trebuie nu-1 vede.

Cununia
Cine se innoaca cu gura

Din Costesti-Vilcea. A se vedea

var. Cosciugul, A. Gorovei, op.

Si nu se deznoada' cu mina ?

cit., p. 102 sqq.

Culeasa de inv. I. Bujoescu, din

corn. Viziru, jud.

Culese de Chr. N. Tapu.

Cotcyfana

p1

porcul

Cuptorul cu piine

Tata moata se suie pe tatai

Venia rigile

motoi,

$i mincara' m'4m5:1igi1e

Dar tatai motoi nu se suie pe

tata moata.

Iar doftoru ia'mase gol.

Culeasa de Chr. N. Tapu, din
Draginesti-Olt.

Culeasa de inv. I. Florescu, din

A se confrunta cu var. Cuptorul,

in A. Gorovei, op. cit., p. 122.

Bragadiru, Teleorman.
372

www.dacoromanica.ro

Curcubeul

Dasagii
Pe valea lui berbelus,

Stergar -sr'rgat,

Un curcan cu dolA gush

Peste Dura're aruncat.

Din Costesti-Vilcea. A se confrunta cu var. Desagii, A. G.)-rovei, op cit., 130.

Culeasa de inv. I. Florescu din

Bragadiru, Teleorman.

Servet va'rgat,
Peste mare aruncat.

Donita i ctildarea

Culeasa de inv., Andrei Iliescu,

din com. Sardanu, jud. Dimbo-

Dobro, groaso, und' te duci ?

Arso-n Imre& la ce ma`-ntrebi

vita.

Din Rosiori de Vede, Teleorman.

A se vedea var. Donira Fi caldarea, in A. Gorovei, op. cit.

p. 53, sqq.

Cutitul

Culese de Chr. N. Tapu.

Coada de peste,

Fr cinci deste

Scure& groas, und' te duci ?

Ars'S-n cur, la ce m-ntrebi ?
Unde m duc,

Nu se dezlipeste.

Tot vie vi-aduc.

Culeasa de inv., I. Caprarescu,

din com. Oprisor, Mehedinti.

Culeasa de Ion Odor, din jud

Prahova.

Cutitul si teaca lui

Dovletele

Iesi Anghelus

Din lctus,

Taal ta'u stg in pod

Si mum.-ta-1 trage de nod.

CS te cheam.

Cinci afara'.

Culeasa de inv. C. Apostol din

corn. Bahna, mud. Roman.

Din Draganesti, jud. Olt.

373

www.dacoromanica.ro

Douh late alhturate,

Doug inguste incirlombate.

Fedelequl
Buturugh bulburh,
Sade jos i tulburh.

Culeasa de inv. D. I. Arjoca, din

Obirsia-Mehedinti.

Femeia instircinatd

Focul

Am un bou row,

Pe cel drum, pe cea chrare,

Intilnii o mathhalh mare
Cu patruzeci de unghiware.

Unde se culch el nu mai crqte

iarbh.
Culeasa de inv. N. Barbulescu,

Culese de inv. G. Popescu, din

din corn. Merii-Petchii, jud. II-

Perieni, jud. Tutova.

fov.

Fereastra

Fulgerul

Cine e in cash
E i afarh.

Scindurice, lemn uscat,

Trece noaptea-n Tarigrad.

Culeasa de Toma N. Preoteasa,

Runcu-Dimbovita.

Culeasa de Inv. I. Florescu, dirr

Bragadiru, Teleorman.

Nici in cer, nici in cash, nici

afarh.

Fumul

Nici in cash, nici afarh,

Nici in cer, nici pe phmint.

Ce e inalt pest.: sat ?

Culese de inv. I. Florescu, din

Culeasa de Inv. Ilie Ionitescu,

Bragadiru, Teleorman.

din corn. Hunia, Do lj.

Fumul i. ceddarea

Foarfecele

$oleo-Moleo, und' te duci ?

Arso-n c.. la ce mh-ntrebi ?

Douh late alhturate,

Doug strimte incirligate.
Cu 1eas1 de Toma N. Preoteasa,

Culeasa de 'inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Runcu-Dimbovit a.
374

www.dacoromanica.ro

Fumul si cop,/

Ghinda

Und' te duci, strimbule ?

Ce mI-ntrebi, gIunosule ?

MI dusei in pIclure si tnai

un lemn,

Stii de-o palmI, nici de-o

Culeasi de Chr. N. Tapu din

scluoapa,

Costesti-Vilcea.

Ni-am fIcut douI mese si doua

A se vedea var. Fumul fi coful,

in A. Gorovei, op. cit., p. 161.

dubese,

$i-un pahar de bIut apI.

Culeasi de inv. G. Popescu, din
Perieni, Tutova.

Furnicile
D-aci pima' la munte

Tot zale mIrunte.

MI dusei in padure si tIiai un

lemn,

0 var. a fost culeasa" si de inv.

Nici d-o palmI, nici d-un pumn,

Taman cit fac lucru bun,
$i fIcui douI scinduri de pat,
DouI Ilbii de spIlat
$i potcapiu popii-n cap.

Andrei Iliescu, din com. S5rdanu,

jud. Dimbovi;a.

Fusul cu furca
Am dou I. miini, una mereu sade

afarI si n-o ploua,

Alta sade mereu sub strasina
si e uda.

Gindul
0 nuia -Vijiia,

Ocolii tara cu ea,

Mai rImase un ceimpei

Culese de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

$i fIcui obor la vice!.

Culese de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Gheata
M-a trimis doe.mna de sus
La cea de jos

Am o nuia,
Itnconjor vara cu ea.

Sl-i dea pinil fIr' de rust.

Cu1eas5 de Chr. N. Tapu, din

Cu1eas5 de inv. I. Bujoescu, dint

coin. Viziru, jud. Braila.

Rosiori de Vede, Teleorman.

375.

www.dacoromanica.ro

Ce e ? Am o nuia
De ocolesc yam cu ea.

Gura i dintii
Am o poeticg pling cu miei albi.

Culeasa de inv. Ilie Ionilescu,

din corn. Hunia, Dolj.

Culeasa de inv. G. Popescu, din

Perieni, jud. Tutova.

Am un cote;
Plin cu galni albe.

Gisca
TinO, tinguleaa,

Culeasi de inv. I. Florescu, din

Striga' noaptea prin poiada".

Bragadiru, Teleorman.

Am un oboras
Plin cu iepurasi.

Greutatea cintarului

Culeasa de inv. I. Bujoescu, din

corn. Viziru, jud. Braila.

Ce e mic cit ou
$i poate cit bou ?
Culese de inv. I. Florescu, din
Bragadiru, Teleorman.

lepurele
Ulcelusl unsg,
Pin buruieni ascunsg.

Grinzile de la met

Culeasa de inv. I. Florescu, din

Am o vaa, cu trupul vreaz

Si

Bragadiru, Teleorenan.

cu coarnele ierneaz.

Culeasi de inv. G. Popescu, din

Perieni, Tutova.

Lada
Am un bou cu matele de petia

Groapa
Am un cal, cind ii iau seaua

Ce nu poti s-arunci piste gard ?

I ssi vede

Culeasa de inv. I. Florescu, din

ma*.

Culese de inv. G. Popescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Perieni, Tutova.

376

www.dacoromanica.ro

Am un cal,
and ii iau seaua, se vad mavele.

Lubenita
Am o fintina cu ghizdurile verzi
$i cu apa rosie.

Culeasa de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Culeasa de Chr. N. Tapu din

Runcurelu-Mehedinti.

Lantul
Lu/eaua

Am un copilas,

and il las jos tace

Skiita, vai de ea,

$i cind il iau in brave plinge.

$ade intr-un vkf de nuia.

Culeasa de inv. D. I. Arjoca, din

Culeasa de inv. I. Bujoescu, din

Obirsia-Mehedinti.

corn. Viziru, Braila.

Galnusa-ciusa,
Stringe-n nas cenusa.

Am un copilas,

and il iau in brave, plinge,

and il las jos tace.

Culeasa de inv. G. Popescu, din

Perieni, Tutova.

Culeasa de Chr. N. Tapu din

Costesti-Vilcea. A se confrunta

Gginusa-ciusa",

cit., p. 196-197.

D'a cu c... pin cenusg.

cu var. Lava, A. Gorovci, op.

Culeasa de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Lipitoarea

Lunfinarea

14-a trimes doamna de sus la

cea de jos
Sa-mi dea peste fara os.

Ce e mititeaua
Umple argeaua ?

Culeasa de inv. I. Florescu, din

Culeasa' de inv.

Ilie Ionitescu,

din com. Hunia, Dolj.

Bragadiru, Teleorman.
377

www.dacoromanica.ro

Mititeaua umple argeaua.

Lupul
Intr-o vale adinca
Zace un mos de beincI

Cu leasi de Chr. N. Tapu, din

Costesti-Vilcea.

A se confrunta cu var. Luminarea, in A. Gorovei, op. cit.,

p. 207 sqq.

Masa
In padure dascui,
In padure crescui,
Acasa daca m-aduse
Hora impremr imi puse.

Luna
Am o vaca balaie,
Umbra noaptea prin noroaie.

Culese de inv. I. Florescu, din

Bragadir u, Teleorman.

Culeas'l de inv. Andrei Iliescu,

din corn. S5rdanu, jud. Dimbovita.

Mtilaiul in rest
Mama ridica poalele
Si tata-i baga moalele.

Luntrea
Rata pe balta
Si penele in padvre.

Cu1eas5.

de Inv'. I.

apr5rescu,

din Oprisor, Mehedinti. 0 alti

var. a cules Chr. N. Tapu din
Costesti-Vilcea.

Culeag dc inv. St. Ionescu, din

Doagele-Vaslui.

Mdmeiliga ci ctildarea

Tine de tingana'
Scoasa la poiana,
Mestesug de om,

Am o vaca neagra,
Cind se baliga,

Putere de domn.

Toti aleare.

A se confrunta cu var. Mama-

Cu1eas5 de inv. Ilie lonitescu, din

Hunia, Doti.

liga, A. Gorovei, op. cit., p.221.

378

www.dacoromanica.ro

Intr-o rimgturg de oaie,

Era un corn de porc.
Un orb il vgzu,
Un clung il lug
Si un despuiat ii bggg in sin.

Melcul
Are coarne si nu e bou,
Are sea si nu e cal,
Se suie-n porn
Si nu e searpe.

Culeasi de inv. Anastasia Io-

nescu, com. Cerasu, Prahova.

Me lita

Mina

Am o cgtelus'g clusg,
Alatrg p-o vglcelusg.

Am o greblufg cu cinci dinsisori,

Pe zi imi trebuie d-o 'me de on.

A se confrunta cu var. Me lita,

A. Gorovei, op. cit., p. 225 sqq.

Culeasa de inv. Z. Pavelescu, din

Rasi, jud. Ialomita.

0 alta

var. a cules

Chr. N.

Tapu din Serbanestii de Jos, Olt.

Am o greblg cu cinci dinti,

Mierea

Pe zi imi trebuie de mii de ori.

Ce e dulce si mai dulce

Si pe taler nu se taie ?
Culese de Chr.
Costesti-Vilcea.

Culeasa de Chr. N. Tapu din

Costesti-Vilcea.

A se confrunta cu var. Mina,

A. Gorovei, op. cit., p. 224.

N. Tapu din

Moara

Minciuna

Am o vacg bgaloarg,
0 mulg cu scara
Si o impgrvesc cu vara.

Intr-o rimgturg de oaie,

Un corn de porc.
Un om 1-a vgzut,
Un ciung 1-a luat,
Un despuiat
In sin I-a bggat.

Culeasa de inv. Andrei Iliescu,

din Sardarm, Dimbovita.

Am o vacg, o mulg cu scara

Si-o-mpart cu yam

Culeasa de inv. Z. Pavelescu, din

Rasi, jud. IalorniTa.
379

www.dacoromanica.ro

Turta ta pe turta mea,

Helqteu supt caru f6u.
Din Costesti-Vilcea.

Nuielele
Vezi

Vin oile de la munte,

Toate breze-n frunte.

var.

Moara, in A. Gorovei, op. cit.,

p. 230 sqq.

Cu leas :i.

de inv. G. Popescu, di

Perieni, Tutova.

Para impnat'a%
Pe ap'a" Msat.

Numele

Din Rosiori de Vede, Teleorrnan.

Culese de Chr. N. Tam'.

Ce ade pe mine
$i nu-1 sim% ?

Se vaia Cocoratu

Culeas51 de Chr. N. Tapu, dint

Dia'enesti, jud. Olt.
A se vedea var. Numele, in A.
Gorovei, op. cit., p. 247 sqq.

Csa" i-a pierit satu.

Morarul
Oaia

Cind am ap, beau yin,

and n-am ap& beau ap;i.

Am un car inea'rcat cu teie

$1 merge-n patru restele.

Culese de Ion Odor, din Prahova.

Culeasa de inv. G. Popescu, dirt

Perieni, Tutova.

Muproaiele
Am patru resteie,

De la noi pin'a" la voi,

Duce un car n fin.

Numai funduri de tigai.

Caleassi de inv. Anastasia Innescu, Cerasu, jud. Prahova.

Cu leas'i de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Am patru resteie
$i duc un car de fin.

De la noi pin la voi,

Tot funduri de cnari noi.

Din Runcurelu-Mehedini.
A se confrunta cu var. Oaia
A. Gorovei, op. cit., p. 270.

Cu1eas5 de inv. Ilie Ioanirescu,

din Hunia, Do lj.
380

www.dacoromanica.ro

Lipie pe lipie,
Vole-n varvarichie.

Oa la la foc
Cinci in bringi,
Negra 'nainte.

Cu1eas1 de Chr. N. Tapu, din

Costesti-Vilcea.

A se confrunta cu var. Oglinda,

A. Gorovei, op. cit., p. 235 sqq.

Din Rosiori de Vede, Teleorman.

Vezi var. Donita j caldarea, in

A. Gorovei, op. cit., p. 271 sqq.

Culese de Chr. N. Tapu.

Oile fac un ca$

Am o mie de lebede
Si fac toate un ou.

Ochii

Culeas'a de inv. L Bujoescu, din

Viziru, jud. Brilla.

"1"a"regufa', neagrs,s,

?este cimp alearga.

Culeas'a de inv. Z. Pavelescu, din

Rasi, Ialomita, 0 alii var. a cules si N. Varbulescu din Medi-

Oile ci. mocanul

Petchii, Ilfov.

Ciugurele, mugurele,

Sed pe drum inshltele.

Ciugur mugur cel ba'tdn

Am doa earta'cute negre ;

incotro le arunc
Intr-acolo ssi duc.

Sacle jos si bea tutun.

Culeas'i de 'inv. G. Popescu, din
Perieni, Tutova.

Culeas'a de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Omul

Oglinda

Am doa bete,
Pe dou 5. bete un butoi,
Pe butoi un dovleac,
Dasupra dovleacului o Odure.

Intr-un vkf de anin,

Putintel senin.
Culeag de Toma N. Preoteasa,

Culeas'a de Toma N. Preoteasa,

Runcu-Dimbovita.

Runcu-Dimbovita.
381

www.dacoromanica.ro

Opaitul

Out
Am o butie
Si am in ea yin i rachiu
Si nu se amesteca.

Am un om de lut,
Cu ochii de petic.

Cu1eas5: de Tom N. Preoteasa,

Cu 1eas5 de inv. Gh. Carpen, din

Curtwi-Botoani.

Runcu-Dimboviva.

A cerut cloamna de sus la cea

de jos
Vin i rachiu
Tot intr-un buriu.

Opinca

Culeasg de inv. D. I. Arjoca,

Nuia duduiana,

din Obirsia-Mehedimi.

/ncunjurai vara cu ea,

Ramase un crimpei,

ncui obor de vivei.

Ce nu pot sa pui in cui ?

Din Runcurelu-Mehedinvi.

Ce nu povi A pui
Ca sa saza in cui ?
Culese de inv. Z. Pavelescu, din

Am o cassal dertialita%

Rasi-Ialomita.

tntIi o marta'cesc,
La urma. o-nvalesc.

Ce-i tufi si nu sufla'.

Si nu sufla.

Din Dozesti-Vilcea.

Culese de Chr. N. Tapu.

Culeasi de inv. G. Popescu, din

Perieni, Tutova.

M-a trimes domnul de sus la

Opincile

Sa-i aduc ap

i rachiu
Tot intr-un buriu.

Am doi boi, cind ii leg merge,

and ii dezleg sade.

al de jos

Culeasg de Chr. N. Tapu din

Costgd-Vilcea.
A se confrunta cu var. Out,

Culeas'a de inv. I. Florescu, din

Bragadiru-Teleorman.

Gorovei, op. cit., 262 sqq.

382

www.dacoromanica.ro

Pala?*

Pepenele verde

Am un copil,

Am o bala

Cind il iau In brate plfnge

Cu malurile verzi,
Apa rosie

$i c1nd 11 las jos tace.

$1 pestii negri.

Culeasa de inv. Anastasia Jonescu, Cerasu-Prahova.

Culeasa de Chr. N. Tapu, aM

Draganesti-Olt.

Ptiduchele

Pepenele qi vrejii

In pa'durea chiriacului
Este cuibu liliacului.

Funii intinse,
Gheme strinse.

Culeasa de Chr. N. Tapu din

Runcurelu-Mehedimi.

A se confrunta cu var. Paduchele, A. Gorovei, op. cit., p. 284.

Culeasa de inv. I. Florescu, din

Bragadiru-Teleomnan.

Ce e mic mititel

$1-si ia aciula voa pentru el?

Peria
Le lea scure4, groas,

Pdpupiul cind se cureit de

Bun de neveste.

foi

Culeasa de Inv. Ilie Ionitescu,

Fis, mis prin ia'ius,

Mare tulihoi am scos.

cons. Hunia, jud. Do 1j.

Pepenele cu coaja
ci semintele

Pieptene/e
Purcar de os,
Aduce porcii in jos.

Gazu verde, bMigaru negru si

el row.
Culese de inv. I. Florescu, din

Culeasa de 'inv. I. Florescu, Bra-

Bragadiru-Teleorman.

gadiru-Teleorman.
383

www.dacoromanica.ro

Am o gaina" cucuiata%

Pistolul

O ciu in cameti incuiata.

O sa' mor s n-o descui,
Ii pui mina pe cucui.

Cocos potcovit,

De oaste Otit.
Culeasa de inv. Andrei Iliescu,
din corn. Sardanu, jud. Dirnbo-

Cu1eas:-1

de Ion Odor din

jud.

Buzau.

vita.

Plugul

Pistolnicul de prescuri
Ivta'

Ma' dusei in pa'dure

Si falai un retevel,
Nici de-o palma,
Nici de-un pumn,
Si fa'cui un lucru bun.

suii in deal,

Sa va'd al meu cal.

Nu va"zui calul,

Ci vazui vintul

Msturnind Omintul.
CuIeasi de inv. G. Popescu, din

Culeasal de inv. Andrei Iliescu,

corn. Sardanu, jud. Dimbovita.

Perieni, jud. Tutova.

A45: suii pe deal sa' va'z oile,

Si nu va"zui oile,

Pleava de porumb
0, de gfiu

zui vintul
Msturnind jp`mintul.

Am o erghelie de cai,
Ai shbi sa'r gardul,
Ai gr4 stau pe loc.

Culeasa de inv. I. Florescu, Bragadiru-Teleorman.

Plosca cu yin

Popa cind intr

noaptea in bisericei

Titiada.",

lad&
Gur vicleara.,
Cur cu mestewg
Si la gur cu belaug.

Cotofana' tatul
Intra' noaptea-n gaura'.
Culeasi de Chr. N. Tapu, din

Rosiori de Vede, Teleorman.

Vezi var. Pope, in A. Gorovei

op. cit., p. 301 sqq.

Din Costesti-Vilcea.

Culese de Chr. N. Tapu.

384

www.dacoromanica.ro

Puricele

Cotofana" faura.

Intra' noaptea-n gaur5..

Ce se naste in luna marte,

Cu leash' de Ion Odor, din Pra-

La fa a'. e purpuriu,

hova.

SgriturI are ca de iepure,

Cinci fra; ii a1ear0
Si doi II prinde,
Si duia' ce ii prinde,
TI duc la cetatea de fades.

Porcul si cotofana
Titiriscu priscu
Poate ssi dua pe titirisca

Culeas:i de Torna N. Preoteasa,

Runcu-Dimbovita.

prisca-n cius,

Da' titirisca prisca

Nu poate sa duca

Pe titiriscu priscu in cius.

Pusca

Cu1eas'i de Chr. N. Tapu din

T'Snda'ric de brad
Duce veste-n Tartgrad.

Runcurelu-Mehedinti.

A se confrunta cu var. Cotofana

pe pore, A. Gorovei,

op.

cit.,

p. 110 sqq.
CuleasI de fnv. G. Popescu, din
Perieni, jud. Tutova.

Tata ma;a sade pe fkoi mitoi,

Da' tatoi mtoi flu poate sa'

seam pe tata moata.

Am o vaa rostopasci,
Pi la lii

Pi la sli cu

Pi la da'ri lutrana'ri.

Cu1eas5 de Ion Odor din jud.

Buziu.

Culeasg de inv. Gr. Carpen, dirk

Curtqti, Botolani.

Pulberea in raza soarelui

Ghici ghicitoarea mea :
Am o funie de nisip.

Putul
Ciocirlan motat,
Cint`a' noaptea-n sat.

Culeasg de Chr. N. Tapu din

Costeti-Vilcea.
385

www.dacoromanica.ro

Sabia

Rucul

Putinei de aur,
Limba' de balaur

Bagai mina prin psairete

Si apucai pe Ivan de spete.

Culese de

inv. Andrei Iliescu,

de inv.

Culese

din corn. Sardanu, jud. Dimbo-

Andrei Iliescu,

din corn. Sardanu, jud. Dianbo-

vita.

vita.

Reischitorul

Stiminta, vrejul, dovleacul

sau pepenele

Ce sea teaiain in izmene ?

Culeasi de Chr. N. Tapu, din

0 bag laf&
0 scot funie

Rosiori de Vede, Teleorman.

Vezi var. Rischitorul, in A. Gorovei, op. cit., p. 315.

$i o iau ghem.
Culeasa de Chr. N. Tapu din
Runcurelu-Mehedinti.

Rima

A se confrunta cu var. Saminta.

orejul, A. Gorovei, op. cit. p. 342.

Curelus uns'a

Pe sub pamint ascuns.

Scarei la Dumnezeu,

Culeasi de inv. I. Florescu, Bra-

pod pe mare
0 fiend milduvel n-are

gadiru-Teleorman.

Stria toanta din ciulini,

S-o pkeasca' de aim,

Ce nu sint trei in lume ?

CS. de clini nu duce griii".

Culeasi de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Culeasa de inv. Elena Vasilescu,

din corn. Cerasu, jud. Prahova.

Seinteia

Roua si bruma
MS suii pe scaea%

Nici de vocra nu-i e frica".

Cheile imi picara",

Luna le vku,

Culeasi de inv. G. Popescu, din

Perieni, jud. Tutova.

Soarele le pierdu.
386

www.dacoromanica.ro

Tsinda'riei, lemn uscat,

Incui, ia'voresc usa,

Iar howl 1'1 gasesc insuntru.

Sare noaptea in Tarigrad.

Comunicati [lui Chr. N. Tapul

de d-I Aristid Milan Samarinea-

Culeag de inv. Anastasia Ionescu, corn. Cerasu, Prahova.

nul, Macedonia.

Scoica

Soarele 0, luna,
cerul # ptimintul,

Sus copaie, jos copaie,

La mijloc came de oaie.

focul 0 apa
Dota" merg,

CuleasI. de Inv. I. Florescu, din

Dou. stau
51 dota judecaa n-au.

Bragadiru, Teleorman.

Culeasi de Torna N. Preoteasa,

Runcu, Dimbovita.

Secerea
Ta'rea'cuta" neagra",,,

Soba

Peste cimp alearga.

Dobra grasa,
Umple casa.

Cu1eas5 de inv. Ilie Ionitescu, din

Hunia, jud. Do lj.

Culeasg de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Soarele
Somnul
Bu16ras de aur,
Pe piele de taur.

Cinel-cinel :

Ce e dulce si nu-i dulce,

$i nu poate s'l se imbuce,
De ce-1 gusa tot omul,
Salahorul ca si domnul ?

Cu1eas5 de inv. Andrei Iliescu,

S'irdanu, Dirnbovita.
icA.EtSvco, llama X6wo
icXtcrytg 13picsvoutcra

Culeas5 de inv. C. Apostol, din

Balina, jud. Roman.
387

www.dacoromanica.ro

Ce e clulce si mai dulce

Si pe taier nu se taie ?

Stelele
r

De aicea pin' la munte,

Tot zale ma'runte.

Culeasa' de inv. Ilie lonitescu, din

Hunia, Do lj.

Cu1eas5: de inv. G. Popescu, dm

Perieni, Tutova.

Spite le rotii

Strachina

Am zece copilasi,
Dorm tovi p-un caVAtii
$i nici unul nu e la margine.

Am o galn`i pestricioarg,
Sade-n c.. pe policioaii.

Cu1eas5 de Chr. N. Tapu, din

Culeasg de inv. I. Florescu, din

jud. Olt.

Bragadiru, Teleorman.

Am doisprezece fravi,

In pat culcati,
Si nici unul la margine.

Strachina i lingura
Din cea dial adinc,

Cu1eas5 de inv. Andrei Iliescu,

din S'ardanu, Dimbovita.

Multe cioare se ridicg.

Culeasi de inv. G. Popescu, din
Perieni, Tutova.

Sprincenele gi ochii

Intr-o vale adinea,

Multe ciori s-aruncg.

Pe doug delusele,
Stau dou'a ssagevele ;
Subt doug sa'gevele,

Stau doi luceferei,

Te vezi mereu in ei.
De vrei s'a'-i ghicesti,
Citeste-n ochii mei
$i vei vedea pe-ai ei
d'.

Strugurele
Buburoasa', buburoasg,

Sade cu vodg la mas..

Cu1eas5: de Chr. N. Tapu, din

Culese de inv. I. Florescu, din

Runcurelu-Mehedimi.

Bragadiru, Teleorman.
388

www.dacoromanica.ro

0 cutg de pepene,
Trece printre fire repede.

Sufletul
Am o lgdivg
C-o yorumbitg.
Daca zboarg porumbita,
La ce e bung lgdita ?

Culeasa de Chr. N. Tapu, di

Rosiori de Vede, Teleorman.

A se vedea var. Suveica, ;in A.

Gorovei, op. cit., p. 362.

Culeasa de inv. T. Paduraru, din

Tama, Vaslui.

,Farpele
Resteu rece,
Marea trece.

Am o porumbivi pi-o
A zburat porumbiva,

A limas lgdita.

Curelusg. unsg,

Pe sub pgmint ascunsg.

Din Costesti-Vilcea.

A se confrunta cu var. Sufletul,

A. Gorovei, op. cit., p. 360-361.
Culese de Chr. N. Tapu.

Culese de inv. Andrei

din Sardanu, Dimbov4a,

Tliesp,

Resteu rece,

Dungrea o trece.

Sulurile relzboiului
Am doug fete,
and una se golest.e,
Alta se premeneste.

Resteu rece Marea Neagrg trece,.

Vezi var. $arpele, in A. Gorovei;

p. 362 sqq.
Culese de Chr. N. Tapu,
op. cit.,

Din Draganesti; lud. Olt.

A se

confrunta cu var. Sulul

din

Costesti-Vilcea.

razboiului, A. Gorovei, op. cit.,

p. 361.

Tat& cu fiica
Suveica

Bung ziva, omul cu omoaia

Multumim dumitale,

Pe deasupra gheatg,

Dar nu sInt omul cu omoaia,

La mijloc mgcgne o ratg.

Muma lui e soacrg murhei mele,

Ghici ce rudg sint ?

Dedesupt gheatg

Culeasa de Toma N.- Preoteasa,

Din Costesti-Vilcei
Culese de Chr. N. Tapu.,

Runcu, Dimbovila:
389

www.dacoromanica.ro

Tata, mama, beiiatul qi fetele

Trecerea ovreilor prin

Marea Roqie
Cheia de lemn,
Laca'tu de aii",
Vina'torul s-a Inecat

Burnaimas ?
Unde ai mas ?

In acest cap de oras.

Ce-ai va'zut, ce-ai auzit ?

$i iepurele a sc4at.

Am Va."zut o barial, un Va'rzoi,

un cocos si dou5. puici.
Ghici unde este ?

Tronul
Am un cal

$i and Ii iau seaua

Trtalacu

Se vede matele.
Culese de inv. Anastasia Ionescu, Cerasu, jud. Prahova.

P'i valea lui prepeleac,

Se cri dracu piste cap.

Tunetul

Tigaia cu unturti

Huha huhureail,
Departe necheaza',
Nime nu cuteaza".
Culeasi de inv. D. I. Arjoca,

Am o aveluse,

and o iau de coaa mit-tie la

mine.
Culese de inv. I. Florescu,
gadiru, Teleorman.

Obirsia, Mehedinti.

Bra-

Zbiara' leul la hotare

$i aude nou'i Ori.
Culeas'i de inv. N. Bgrbulescu,
din com. Merii-Petchii, jud. IIfov.

Tilvul
Burta mea pe burta ta,
Lunga mea-n gura ta.
Culeasi de Chr.
Costesi-Vilcea.

Testul

at am trlit,

N. Tapu, din

Pe foc rn-am. fript ;

390

www.dacoromanica.ro

Dup4 ce am murit,
Pe drum rn-a azvirlit.

De-ar veni noaptea s'a" rri'

hodinesc ;

Alta : De-ar veni ziva ssi

Din Costesti-Vilcea.

m'a'.

luminez ;

Alta : De-ar veni duminica sa

m'i usurez.
Culeas'i de inv. G. Popescu, din

Umbra

Perieni, Tutova.

Ce sade pe ap51 si nu se scufundI ?

Din Dra'giinesti, jud. Olt.

Up i vintul

A se confrunta cu var. Umbra,

A. Gorovei, op.

Cit.,

p. 337

339.

Leica, tufudeica,
Nenea Stan f1uim4toru1.
Culeasa' de Chr. N. Tapu din
Runcurelu-Mehedinti.

Usa

Am o fat. neagr.

Cine vine da" cu palma In ea

Si ea plinge mereu.

Varul
Pana cocostircului

Din Costesti-Vilcea.

Bate fata tirgului.

A se confrunta cu var. Ufa, A.

Gorovei, op. cit., p. 37C.

Cu1eas5 de inv. St. Ionescu, din

Cu lose de Chr. N. Tapu.

Doagele, Vaslui.

Eu pe oricine
It intimpin cind vine
$i-i petrec iarl
Cind ies afarl.
Culeasa'

Varza
Am o fata zdrenturoas,
Sade cu vod a. la mas.

de inv. Andrei Iliescu,

Sa'rdanu, Dimbovita.

Cu1eas5 de Chr. N. Tapu, din

Rimnicu Vilcea.

A se confrunta cu var. CurecMul,

in A. Gorovei, op. cit., p.

124

sqq.

Up, fereastra si culmea

0 a1t5; var. a cules inv. Andrei

Iliescu din com. S5rdanu, jud.

Am trei surori. Una Ace :

Dimbovita. (N, ed.)

39L

www.dacoromanica.ro

0 vigauca' zdrenfa'roasa",

Vioctra

Sade cu boieri la masa'.

Am o fata", cind o iau in brace

vipa,

Culeasa de inv. I. Florescu, Bra-

Cind o las tace.

gadiru, Teleorman.

Culeasa de inv. Z. Pavelescu, din

Rag, jud. IalomiTa.

Trupul, capul rui-e tot una,

P-un,.picior stau totdauna,
Camasi am nenurrA'rate

$i le port toate imbrIcate.

Intr-o buturugg uscat'S,

Tipa o purcea turbaa.

Culeasa de inv. Andrei Iliescu,

din Sardanu, Dimbovila

Culeasa de inv. N. Barbulescu,

din. corn. Merii-Petchii, jud.

Illov.

Veitraiul cind scirmi carburtii

Am o glsea'-ntr-un gitlej.

Am o erghelie de cai negri,

Din care unu-i riscoleste pe tovi.

Culeasa de Chr. N. Tapu, din

Coste4ti-Vi1cea.

Din Runcurelu-Mehedinti.

A se confrunta cu var. Vatraiul,

A. Gorovei, op. cit, p. 392
393.

Vintul
Nea Stan fluiell p-afar'S.

Vinul in butie

Culeasa de inv. I. Florescu, din

Bragadiru, Teleorman.

Nebunul satului
lntr-un cojoc de lemn.
Ghici ce e ?

Intr-un virf de plop

Alatrg un cline orb.

Din Rogori de Vede, Teleorman.

Culeasa de Chr. N. Tapu, dirt

Vezi var. Vinul, in A. Gorovei,

op. cit., p 394.

Draganeti, jud. Olt.

1102

www.dacoromanica.ro

Virtelnita

Zorile, cocofii # oamenii

Muntii se revars,

Intr-un yid de plop

Diblele cintal,

Joaca' un iepure schiop.

Viermii se misa.

Culeasl de inv. T. Facluraru, din

Tkuta, jud. Vaslui.

Culeasl de Chr. N. Tapu, din

SerLanetii de Sus, jud. Olt.

www.dacoromanica.ro

CINTECE DE COPII

www.dacoromanica.ro

Cintecul melcului
Me lc, melc,
Codobelc,
Scoate coarne boieresti
$i te du la balta

Me lc, melc,
Codqbelc,

Scoate coarne boieresti

$i te du la Dunare
$i bea apa turbure,
$i ad-o de-a limpede,

bea apa calda ;

te du la Dunare
Si bea apa turbure,
$i te suie pe bostean
Si maninca leustean.
Si
Si

Cu les

Sa spalarn carnasile,
Pe-ale mele,
Pe-ale tele,

Pe-ale lui nea Stan din vale,

de Chr. N. Tapu de la

$i maranca leustean

Florian Rkelescu, Corabia-Romanati.

$1 te fa ch un bustean.

A se confrunta cu var. Cintecul

melcului din col. d-lui G. Dem.

Cu les de Ilie Constantinescu din

Teodorescu, p. 191.

Diosti-Romanni,

Cintecul aricialui
De noua lei,
Cu margele de surcele.

Arici, arici,
Pogonici,

Du-te la moara
De te-nsoara
$i ia fata lui Cioboara,

Cu les de Chr. N. Tapu de la

Florian Rkelescu, Corabia-Romanatl.

Cu cercei
397

www.dacoromanica.ro

Arici,
Arici,
Pogonici,

Arici,
Arici,
Pogonici,

Du-te la moara
$i te insoara,
$i ia fata lui Cicoare,

Ai la moara
De te-nsoara
Si ia fata lui Cicoare
$i boii imparatului

Cu cercei
De noua lei,
Cu rnargele
De surcele.

Si caleasca Radului.

Cules de Chr. N. Tapu din Vla-

Cu les de Ilie Constantinescu *din

Diosti-Romanati.

dimir-Gorj.

Cintecul caprei
$is, capra cu margele,
Ca-s mai multe viorele.

Veselia,

Spirc Mandia !

Boncis, boncis,
Dup a. casa lui Tivis,
Tivison busuioc,
Ranwrile,
Branwrile,
Cuscudia, veselia,

De la Florian ll'acelescu, CorabiaRomanati.

Culese de Chr. N. Tapu.

$isi, capra cu margele,

Ia-si mina d-acia !

Ca'

sint mai multe rincele

$i mai multe ghiocele ;

De la Elena Pretorian, Costesti-

Roncis,
Poncis,

Vilcea.

Pe la casa lui Tivici.

Tivicana,
Berbecana,
Ranwrile,
Branturile,
Cucutia,

Sare capra prin argele,

Cu mai multe ghiocele,
Rornis,
Bontis,

Dupa casa lui Tivi1.

Veselia,

Tivicana,
Berbecana,
Branwrile,
Curcudia,

Spaiminta minia.
de Ilie Constantinesca
din Diosti-Romanati.
Culeas5:

398

www.dacoromanica.ro

Rugticiune pentru ploaie

Ploual, Doamne, ploua,
Fete le sa: ma',
Waie Ili sa traiasca,
S'a le cotirceasca%

Rostita de copii ori de cite ori

incepe sa ploua.
Din Dozesti-Vilcea.

Treci ploaie
Treci ploaie

Caii nechezara%

Treca'toare,
Ca te-ajunge soarele
$i-ci taie picioarele

Clinii latrati,
Lupii urlall.
Ad-o, mama", druga,
S'a mulgem pe murga,
Murga cufuriei,

C-un mai,
C-un pai,
Cu caciula lui Mihai.

Ploaia risipita.

Aruncai
La nousi cai ;

Din Vladimir-Gorj.

Culese de Chr. N. Tapu.

Cintecul geirgtirifei
Rostifi de copii primavara, cind prind insecta boul lui Dumnezeu" j se joaca cu ea adresindu-i versurile de mai jos :

lntr-acolo m-oi insura.

Girga'rifa",

Mirga'ri0.,

Cules de Ilie Constantinescu din

Incotro oi zbura,

Diosti-Romianati,

Pusei qaua pe trei cai

Pusei saua pe trei cai
$-apucai drumul la rai.
Cind la rai, raiu-ncuiat.
Hcui musca de argint
$i Dumnezeu ca un sfint,

Imi aduse cheile

$i descuiai usile.

and intrai
In rai,

Mal plimbai,
399

www.dacoromanica.ro

Ma' bucurai.
Vkui mese albe-ntinse

Vkui i nespovedite,

$i fa'clii de cearg-aprinse ;
Vkui oameni spovediti,
Ca niste pomi infloriti ;

Vkui i pe Leana mea,

Ca niSte tufe pirlite.

$edea Iuda linga'. ea ;
Leana dete sa' se scoale,

Vkui i nespovediti,
Ca niste busteni pirlitt ;

Iuda mi-o tine de poale.

Va'zui fete spovedite,

Ca niste flori inflorite ;

Din corn. Bobu-Pojogeni, Gorj..

Olele ce vetzui !
Nu-s la mine ;
Sint la badea-n Bucuresti,
Unde oug ratele,
Unde fat'a vacile.

Olele ce vkui !
Va'zui fata grecului
Pe malul petrecului.
Vine grecul minios,
Ca un dinte ruginos.
Ad', fata', cheitele,

Din Pociovalistea-Gorj.

A se vedea var. de sub nr-ele 4

si 5 din col. d-lui G. Dem. Teo-

Sa-mi descui fa'ditele,

51-mi va'd coconitele.

dorescu, p. 193.

Oaie, oaie, mph:A

5-unul a pierit ;
Unu-n munte s-a suit,
Muntele s-a surupat,
Apele s-au turburat,

Oaie, oaie, rapina,,,

$ade-n c.. i dapina
SI se roaga rugultu
Si se-nchia. cucului :
Cucule, maria-ta,

Peste-un gros,
Furnigos,
Tisti un iepure flocos.

Venii pin' la dumneata,

Sa-mi dai al cal porumbac,

dusei la musca a mare ;

Musca a mare treiera,
Cu fetita linga' ea,
Cu fetita cu chitie
De spanghie,

Sa' m duc pin' la Novac,

Ma'

C-am auzit
C-a fa'cut
Trei feti
Logofeti.

Cu pan de ciocirlie.

Unul a murit
400

www.dacoromanica.ro

Dg-mi, fetitg, cheile,

Nu-s la mine,
Vai de mine ;
Sint la badea-n Bucuresti,
Sus pe curtile domnesti,
Mg dusei la Alburtis.
Alburus, cearg-cearg. s-aprindea,
Raiul se deschidea.
Cruce-n casa,

Sg-1 strgpungg,

Sg-i verse maIele-n pungg.

Din B'irbItesti-Vilcea.

Culese de Chr. N. Tapu.

Oaie, oaie rapgng,

5ade-n c..,.,si dapgng
$1 se roaga rugului
$i se-nching cucului :
Cucule, mgria-ta,

Cruce-n masg,
Dumnezeu cu noi la masg.
Iomete,
Inflorete,

Venii pin' la dumneata

Sg-mi dai gl cal porumbac,
Sa' mg duc pin' la Novae,
C-am auzit c-a fgcut
Trei feti

Dumnezeu sa ne ierte.
Din Horezu-Vilcea.

A se confrunta var. prescurtaa

nr. 383 p. 372 din col. d-lui I.

Logofeti.

Unul a murit,
Unul a pierit,
Altu-n munte s-a suit,
Muntele s-a uzurpat,
Apele s-au turburat.

G. Bibicescu.

Oaie, oaie raping,

$ade-n c.. si daping
$i se roagg rugului
5i se-nching cucului :
Cucule, mgria-ta,
Venii pin' la dumneata,
Sg-mi dai l cal porumbac,
Sa' mg duc pin' la Novae,
C-am auzit c-a fgcut
Doi feti

de Ilie Constantinescu
din Diosti-Romanati.

Culeasg.

Oaie, oaie rapgng,

$ade-n c.. si dapgng
5i se roagg rugului.
$i se-nching cucultu :
Cucule, mgria-ta,
Am trimes la dumneata.
Am aflat trei logofeti :

Logofeti.

Unu-n munte s-a suit,

Muntele s-a surupat
Peste un iepure bgltat.
De gonit cine-1 gonea ?
Vgtaful tiganilor,
Moartea cotofenelor,

Unu a murit, unu a perit,

Altu-n munte s-a suit,
Muntele s-a povirnit
Peste un fost frinicos,
Tisti iepurele flocos.
De la D. Nicolescu, Inv.,

Sg-1 ajungg.,

Teslui, Olt.
401

www.dacoromanica.ro

COM.

Oaie, oaie rapana,

$ade jos si dapada
$i se roaga rogulm

Inalicai pa' pistricioara,

MS dusei la musca mare ;

Musca mare treiera

$i-a mai mica vIntura,
Faduchele premeta,
Puricele masura.
Iei, Voichiva., la portita,
Ca' te cheam'a Talion,
Talion fecior de domn,
Cu tichie de fringhie,
Cu pana de ciocirlie.

$i se-nchina cucului :
Cucule, maria-ta,

Da-mi un cal porumbac

Sa ma' duc la soru-mea,

C-am auzit c-a ficut

Trei fevi logofevi.

Unu a murit,
Unu a pierit,
Unu-n munte s-a suit.
Tiri, tiri tangarana,

Din Dr5g5nesti-01t.

Foaie verde de-un susai

Foaie verde de-un susai,
Sus, badiva, sus,
Vineri in gevit plecai,
Sus, badiva, sus ;
Simbata ca-mi asezai,
Sus, badivL sus ;
Dumineca' ma'-nsurai,
Sus, badiva, sus,
Luni cu caprele plecai,
Sus, badiva, sus.
Dar de merinde ce-mi luai ?
Sus, badita, sus,
Un codricel de malai,
Sus, badiva, sus.

MS-ntilnii c-un lup n cale,

Sus, badita, sus.
Buda ziva, lupule,
Sus, badifi, sus.
Multumesc, voinicule,
Sus, ba'dita, sus.

Da' ce-ai facut caprele ?

Sus, badifa, sus.
CapAini fintinile,
Sus, badita, sus ;

Mai pe deal, mai dupa deal,

Sus, badiva, sus,
Mai e cite-un 5odolan,
Sus, baclifa, sus.

$-apucai pe drum la vale,

De la Polovraci, Gorj.
Culese de Chr. N. Tapu.

Sus, badiva, sus,

V eni timpul sei mti-nsor

Veni timpul s'a-ma'-nsor,
Sus, Marivo, sus.
Simbata mi-o asezai,

Sus, Marivo, sus,

Dumineca ma-nsurai,
Sus, Mark:), sus.
402

www.dacoromanica.ro

Luni cu caprele plecai,

Mul;umesc, voinicule.
Sus, Marivo, sus.

Sus, IVIarivo, sus,

Le pscui, le sturai,

N-ai vzut caprele mele ?

Sus, Marito, sus.

Ma' culcai i adormii,
Sus, Marivo, sus,
$i caprele le pierdui,
Sus, Mario, sus.
Frunz 5. verde sallA moale,
Sus, Marivo, sus,

Sus, Marito, sus.

Le-am va'zut,
Sus, Marivo, sus,
Si le-am pa'scut,
Sus, Marivo, sus,
La ogaw,
Sus, Marivo, sus,

$-apucai pe drum la vale,

Came grass&

Sus, Marito, sus ;

La fintinsa' la Stroiqti,

Sus, Marivo, sus.

MI-ntanii c-un lup n cale,

Numai came de berbeci.

Sus, Marivo, sus.

Bun'ai ziva, lupule,
Sus, Marivo, sus.

Culeasl de Ilie ConstantinesLu

din Di(4ti-Romanaci.

Fticui focul pe-un cojoc

Mcui focul pe-un cojoc.
Ma' culcai pe ling foc.
1\4'1 sculai mai peste noapte,
MI uitai n tirlioail,
Nu vzui nici o mioarI.

Mulvumesc, voinicule.

VLut-ai oile mele ?

Le-am v5.zut
$i le-am pa'scut ;

Pe la fintini,
CapItIni,

Luai scurea la spinare

La z'avoaie,
Costiware.

5-apucai pe drum la vale,

MI-ntilnii c-un lup tn cale.
Buda' ziva, lupule.

Din Pemana de Sus, Ckwj.

Fcui focul sub covered

Msa uitai in tirlulit,
Nu Irszui nici-o oifl.
Mi-apucai pe drum la vale,
MI-ntilnii c-un lup in cale.

Fa'cui focul sub coverea.,

Ara culcai pe lingS foc,
M-acoperii c-un cojoc.
MI sculai peste noptiva,
403

www.dacoromanica.ro

Buna ziva, lupule,

Pe vilcele,
Platagele ;
Pe vilcane,

Mulvumesc, voinicule.

N-ai vazut oile mele ?

Le-am vazut
5i le-am pascut
5i le-am dat piine cu sare ;

Sodolane ;

Pe la fintini,
Capatini.

Pe aware,

Mate goale ;

Din Valea cu AA Gorj.

De unde vii, ma Nutule ?

De unde vii, ma Nutule ?
De la piriu repede.
Ce-ai vazut, ma Nutule ?
Doi pui de scripete.
Cum faceau, ma Nutule ?
Chitai,
Chitai
Banip.,
Da-i cu stremuralita,
De la vale
Pin' la deal,

Florica, nu cadea,

Nu e nean-tau sa te ia,
Si e dus la Dobrogea,
Sa ia bani cu secera,
Sa plateasca dajdia,
Dajdia-mparatului,
Drumu Tarigradului.
Din Roliori de Vede.

A se vedea o mica var. nr. VI,

p. 193 din col. d-lui G. Dem.

Pin' la pomii lui Dragan.

Teodorescu.

Cintecul cucului
Ma dusei la musca mare,
Musca mare treiera

Cucule, maria-ta,
Venii pin' la dumneata
Sa-mi dai un cal porumbac

5i a mai mica vintura

Cu pana de ciocirlie,
Hi, Marie, hi !

Sa ma duc pin' la Novac,

C-am auzit
Fi-mea a facut
Doi fevi,
Logofeti.

Acest cintec

11

reciteaza copiii

cind aud prima oara primavara

Unu-n munte s-a suit,

Muntele s-a sudumit.

cucul cintind.

Din Roiori de Vede.

404

www.dacoromanica.ro

Cintecul berzei
Barza, barza,
Ce-ai, in cioc ?
Un boboc.

Dar In ghiare ?
Rtschitoare.

Dar In gua ?
0 capusa.

Acest cintec l rostesc copiii primivara, cind iincep si vin ber-

Vino la noi dup'a. usa.

Din Rosiori de Vede.

zele

Jocul d-a pitulata

Opi sena, sena di,
Chistin boli na costi,
Tangar, mangar na cartof,
Tu avto belenger buf.
Cioc, boc,
Treci la loc !
Din gura domnisoarei Elisabeta
Ricelescu, Corabia-Romanati.

Ala, bala,
Portocala,
Iesi, badita,

Unilichi,
$indilichi

$i decana
Porocana,

La portiva.,

te-asteapta Talion,
Talion, fecior de domn,
Cu chitie de fringhie,
Cu pana de ciocirlie,
Cu caruca Radului,
Cu caii-mparatului,
Cu biciu cumnatului,
/n mijlocul satului.
Ca'

Clan banv,

Dorobanv,
Cioc, boc,

Treci la loc.
De la elevul

Una,
Doua,
Trema,
Pana,
Girli,
Mirli,
Roto,
Goto,
Tava cioc !

Ghelnica,
Melnica,
Oprica, clanc..

Enti
Tenti,
Turc,
Cazac ;
Rapiti,
Rapiti,
Nod !
De la Elena Pretorian, Costesti-

Florian IVicelescu,
din Corabia-Romanavi.

Vilcea.

Culese de Chr. N. Tapu.

www.dacoromanica.ro

VERSURI GLUMETE

www.dacoromanica.ro

De la vai de ei,
Unde e ma'm'aliga sapte lei,
Cocolosul de pe aldare

Bung calea, mgtusicg !

Lapte am la eiletusg !
Matusg, unde-ai plecat ?
Lapte-a fost si s-a vgrsat.

Saptezeci de parale.

La horg cg se ducea
$i-n horg cg mi-si juca
Si din guritg-mi striga :
Hap, hap, hap, cg mg spgrsei 1

Nicolae,
Pui de gaie.

Logofete,
Brinzg-n bete,

Mesterul fa'rina', stric

Si drege de frica".

Cascaval in pozinar.

Dg-mi un pui,
Sg nu te spui,

Din R4*ori de Vede, Teleorman.

a te-atirng mg,-ta-n cui.

Bung ziva, nea Istrate !

Doi boboci de ratg, frate !
Mg Istrate, tu esti surd ?
Mai trecurg p-ici un eird !

La Ilie

'N prgvnie

Joacg soarecii-n alcuie,

Jura si mgrturisesc,
Frimiturg nu gasesc.

Bung ziva, daicg Floare !

Duc lui Radu demIncare !
Daicg Floare, tu esti sura ?
Nu-i duc brinzg, ci-i duc

Strbu bleotul
Dg cu cotul,

Dg in pat,

urcri !
409

www.dacoromanica.ro

Da' sub pat,

cu nasu-ntr-un c...

Cind scrie
Te minglie,

Gsrga'une de ma'tasa,
Tiganii se-ntaritasa,
Dupa' iepuri se luasa,
Sa-i ajunga',

Stele le,

Cind citqte
Te sravqte,
Condeiele,
Luna,

S-i impunga,

Sa-i scurteze zilele,

saptaminile.

Intr-o psadure,

P-o arare,

Alerga un coropimitoi
Dupa o coropiviivsa

Logofa't de delnifa
Cu condei de girniTa.
Din Diosti-Romangi.

Aghios,
Sarapatoschi,

Biruinta,
Sfinta Matorniva,

Ca s-o coropisniveasa.
Pina' s corop4.ni%easca
Coropimioiu
Pe coropimiva,
Coropimita
Corop4nifa
Pe coropi5nitoi.

Cu sfintul Ion banburduf,

Mor %iganii de z'aduf.

Una, doua, trei,

$i ciorile de naduf.

Ptruv, ovrei !
Pune mina pe condei
Si scrie pe dumneaei.

Alimandi,
Su lita,

Su lita cu varvara,
Minca lirinda ustura,
Ustura ca nu era,
Pe de o parte nu se ajungea.

Sus in deal la Mitropolie,

Este-un logofat de scrie,

Fata popii napi sapa

Si pin gard napi-ti da.
De la V. Alexandrescu, Bucure$ti.

Culese de Chr. N. Tapu.

www.dacoromanica.ro

INTREBARI SI RASPUNSURI

www.dacoromanica.ro

Plugul cu sase boi bine

Ce e una ?

merge.

La fIntldal lina",

Multi voinici s-aduna'.

Ce e sapte ?
Uncle sint sapte fete in casg.
Nici cilti in cas'a,
Nici mmsaligg pe masa".

Ce e dou'a' ?

Omul cu doi ochi bine vede.

Ce e trei ?
Furca cu trei crace

Ce e opt ?
Plugul cu opt vite bine

Bine te desface.

umbra'.

Ce e patru ?
Carul cu patru roate bine

Ce e nou'a: ?

Ai nota mascuri ai tsi.

merge.

Tu esti, Ignate ?

Ce e cinci ?
Palma cu cinci deste
Bine te izbeste.

Cr4i drace !
Culese

de Chr. N. Tapu, din

Rosiori-de-Vede, Teleorman.

A se confrunta cu variantele de
la p. 225-226 din colectia d-lui

Ce e sase ?

G. Dem. Teodorescu.
413

www.dacoromanica.ro

POVESTEA NUMERELOR

www.dacoromanica.ro

Floari di maslin
$i di rozrnalin,
Hai sg zicim unu,
Sg se facg doug,
Doug the fata ari.
Sg vorbim,
Sg bern yin
$i sg veselirn.
Floari di maslin
$i di rozrnalin,
Hai sg zicim doua,
Sg se facg trii :
Trii chicioari
Sub eildari,
Fata doug vive ari.

Sg vorbim,
Sg. bem yin
$i sg veselim.
Floari di maslin
$i di rozrnalin,
Hai sg. zicim patru,
Sg se facg cinci :

Cinci degite la o ming,

Patru roati carul ari ;
Trii chicioari sub caldari,
Fata doug %he ari ;

Si vorbim,
Sg bern yin
$i sg veselim

Floari di maslin
$i di rozrnalin,
Hai sg zicem cinci,
Sg se facg sesi :
$esi boi la plug se ming,
Cinci degiti la o ming,

Sg. vorbim,

Sg bern yin
$i sg veselim.
Floari di maslin
$i di rozrnalin,
Hai sg zicern trii,
Sg se facg patru :

Patru roati carul ari,

Patru roati carul ari,

Trii chicioari sub caldari,
Fata doug thi ari.

Tri chicioari
Sub caldari,
Fata doug, vile ari.

Sg vorbim,
Sg bern vin
$i sg veselim.
417

www.dacoromanica.ro

Floari di maslin
$i di rozmalin,
Hai sa" zicim seasi,

5 se faca' seapti :
$eapti zili in sa'ptmin,
Seas' boi la plug se mita,
Cinci degiti la o mina,
Patru roati carul ari,
Trii chicioari sub caldari,
Fata dou'a: vid ad.

Opt chicioari racul are,

$eapti zili in s5.pamina,
$easi boi la plug se ming,
Cinci degiti la o mina%
Patru roati carul ari,
Trei chicioare sub caldari,
Fata doua viti ari.
Sa'

vorbim,

Sa bern yin
$i s veselirn.

Floari di maslin
$i de rozmalin,

Sa vorbirn,

bern yin,
$i s veselirn,
Sa.

Floari di maslin
Si de rozmalin,
Hai sa' zicim seapti,

.5 se faea opt :

Opt chicioare racul ari,

Seapti zili in ssapt4"ming,
$easi boi la plug se midi,
Cinci degiti la o mina,

Patru roati carul ad,

Trii chicioari sub caldari,
Fata doug yid ari.
vorbim,
bern yin
5i s'a' veselim.
Ssa

Hai s zicim noa,

Se faa zaci :
Zci bani pitacul ari,
Noa luni femeia poartg,
Opt chicioari racul ari,
Seapti zili n sa'pamia,
$esi boi la plug se mina,
Cinci degiti la o mina,
Patru road carul ari,
Trii chicioari sub caldari,
Fata doua' fiti ari,
vorbim,

Sa"

5. bern yin

S'a

$i ssal veselim,

Floari di maslin
$i di rozmalin.

Floari di maslin,
$i di rozmalin,

Hai s zicirn or,

5 se faa noua :

Nou'i luni ferneia poara",

de Gh. Dobrea, inv.,

corn. Uscali, jud. Nearnl.
Cu1eas5

www.dacoromanica.ro

ANECDOTE

www.dacoromanica.ro

izghesc in chept d mor ;

Cind vaz bulzu linga ea,
Ori 11 minc, ori moartea mea !

bine-mi yare

Cind vaz mamaliga mare ;

Cind o vaz pa' cirpator,

Un tigan ducindu-se intr-o simbatI dimineata la nasu-sau, care

tocmai facea pomana, ii pierdu cumpatul vazind bucatele pe masa
si, in loc de buna dimineata, zise :
Buda rata, dimineata,
Nasiu, coliva da-mi i mie !

Ma' Ioane, placu-ti fetele ?

Da' cocirta ?

Plac, ma' !

Da' ele pa tine ?

0 tagirta !
Da' jintita ?

Si ele mie !

Noua tigaite !

M tigane, ai minca tu cas ?

D-apoi, cit de vrajmas !

De, acu mai zic i altu,

eu am zis destule !

Da' cu oile te-ai duce sa le

pasti ?

Da' urda ?
Cit de multa !
Da' zara ?
Pin' la vara !
Da' zar ?
Pina mor !

De la riutarul

Ghi0. $chiopu,

Rimnicu Vilcea.

Dupa ce caldura-mi trece,

Incepu vintu mai rece ;
421

www.dacoromanica.ro

Tiganu usor in pene

Nu-si fcu bordei de vreme.
ncu /iganu un plocon :
0 crosnie de ou'a
$i-o frigare d lapte,

$i-un brat a prune uscate,

$i pleca' la zapciu in plas..
Cind tiganu cu ploconu,

Uite i coconu.
Buda' dimineata, cucoane !

Iesi afarg, m tigane

Cocoane, m rog, a bine,
!

Pina-mi fa'cui cinstita casg.

Sparangheli more !
Din com Naipu, Vlasca.

Plecat-au tiganii la viratoare,

Cu pusca goaa' cla" spinare :
Puscsa de scai,

Gloante de malai.
Poc in cer,

Poc in pmint,
Poc in toaca tigneasc.

Dg-mi un dorobant cu mine ;

Cum o sti sa' nu-mi dea pace
Pin bordeias mi-oi face !
Lua tiganu dorobantu,
$eapte i1emi jua clantu.

Dumnezeu sa-i prapa'deas&I,

Multumescu-vi tie, frate,

Ce-o a'uta, in viata lor ssa." nu

Cu foc i cu ctran,
Sa," fie afurisit tot neamul de

$i cu punga plira de iasca,

Cal m-ai burdusit p4 spate

Cu bice i cu girbace,

Si nu m-ai 1sat in pace,

gaseasca.
Din Rosiori-de-Vede.

Culese de Chr. N. Tapu.

www.dacoromanica.ro

PROVERBE

www.dacoromanica.ro

Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.

Nici din salcie pere, nici din rachita visinele.
Nici turc, nici turleac, ia un fleac.
Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.
Nici pe dracu sa.-1 vezi, nici cruce &a-0 faci.
Nici usturoi a mincat, nici gura i-a mirosit.
Nici nu stii de unde sare iepurele.
Nici lelea cu brinete, nici badea cu altite.
Nici nu e frica de furnica, de Nechita nici atita.
Cum e turcul asa e i pistolul.
popo, pintenii si bate-si iapa cu calciiele.
Mai bine decit la anul un bou, mai bine acum un ou.
Cine se amesteca in tarite, porcii 11 maninca.
M"ica cu clopot nu prinde soareci.
Din coada de cline nu se face sita de ma'tase.
La cincizeci ani zboar i curcanul.

Nu intinde mai lung picioarele decit e lung plaiama.

Pentru un purice nu zvirli plapama pe foc.
Femeia nebatuta, ca moara nefericata.
Omul cit traieste invavatura d-ajuns nu dobindeste.
Nu e pentru cine se pregteste, dar e pentru cine se nimerqte.
La un car de minte e bine sa fie si un dram de noroc.
A-da casa mea, dar arcla si a vecinului.
Ca sa pierzi soarecii, nu da foc morii.
Ac i afa, c-a venit zapciul in sat.
La Lauda mare, mergi cu sacul mic.
425

www.dacoromanica.ro

Nu se poate fi i cu varza unsa $i cu sranina in pod.

Hopa, vupa, cit vine nunta; chiu, vai, patruzeci de ai...
Fuga-i ru$inoasa dar e sanatoasa.
Ovreul a vrut s mearga $i el odata calare, i atunci s-a intimplat
simbata.

Paza buna trece primejdia rea.

L-a prins cu mina-n sac.
Chelbosului scufie de margaritar ii lipse$te ?
Apa trece, pietrele ramin.
Boul are limba lunga dar nu poate vorbi.
Rau e a fi intre ciocan
Decit cioara-n par, mai bine vrabra-n palma.
Cine nu vrea s plarnadeasca, cerne toata zrua.
Cine se scoala mai de dimineava rnai departe ajunge.
Ziva de dimineava se cunoa$te.
Ochiul stapinului ingra$a calul.
Cine umbra dupa doi iepuri nu vineaza nici unul.
Dg-mi, Doamne, ce n-am avut, s rna.mir ce rn-a gam.
Scirviitura carului, vrednicia vatavulm.
Vocla vrea si Hinca ba.
Copilul pirra a nu plinge nu-1 apleaca muma-sa.
Ciinii latra, vintul bate.
De unde nu este foc nu iese fum.
Fere$te-te de carbunele acopent.
Satului care se vede nu-i trebuie calauz.
Cine are barba are $i pieptene.
Mai, s-a suit scroafa in copac !
Bre, a prins rnamMiga coaja !
Dup'a" cum e sacul, a$a e $i peticul.

Cum vrei sa masori altuia, a$a vi se masoara.

S-a miniat vacarul pe sat.
Ce $tie satul nu $tie barbatul.
A intrat badea ca intr-un sat pustiu.
Cel ce incepe multe nu isprave$te nimic.
Nu lauda singur faptele, caci pierzi rodul.

In urma bt1iei, multi voinici s-aduna.

Mai .bine cu un voinic la paguba decit cu Ufl rni$el la cistig.
Ceii in mina nu e tninciuna.
Satulul nu crede pe cel flamind.
Gaina care cotcode$te nu face oua.
Cme tot alege, deseori rat' culege.
426

www.dacoromanica.ro

Cite capete, atitea idei.

Toata pasarea pe limba ei piere.
Cum se asterne omul asa se culca.

0 invoiala stdmba e mai folositoare decit o judecata dreapta.

Gaina batrina face zeama buna.
Fete le maH dupa ursi numai nu merg.
.$ade dracul in deal si rastoarna carul in vale.
Popa nu toaca de doua ori pentru o baba surda.
Daca nu curge, macar se picura.
In taxa orbilor cel cu un ochi e imparat.
Mina pe mina se spala si amindoua spala obrazul.
Spala-ti rufele in ograda-ti si le intinde pe funia ta.
OH cu capu de piatra, oH cu piatra de cap.
Cui cu cui se scoate.
Cine umbla cu miere isi linge degetele.
Capul plecat nu-1 taie sabia.
La batrinete s-a calugarit motanul.
Pisica, cind nu ajunge la slanina. zice ca pute.
De departe trandafir, d-aproape niste stir.
V ede paiul in ochiul vecinului si nu vede birna in ochiul sau.
I.upul, unde a mincat mielul, cearca noua ani a-si gasi hrana.
Nu se sperie lupul cu pielea oii.
Omul blind fuge ca racul cind cla peste huiet.
Vrabia malai viseaza si calicul praznicu.
Vrabia tot pui arata.
Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor.
Pestele de la cap se impute.
0 minciuna ciocoiasca trece in Tara ungureasca.
Bobe calatoare nu are sarbatoare.
Nu vorbi de funie in casa spinzuratului.
Tatal rus, mama rus, numai Ion moldovan.
Ochii vad, inima cere, ce folos ca nu-i putere.
Unde o leaga si unde o doare.

Se poate pazi un sac de purici, o turma de iepuri, dar nu o fimeie.

Incetul cu incetul se face otetul.
Ce iesa din pisica, soareci prinde.
Cine nu a gustat amarul nu stie ce e zaharul.
Bate fierul cit e cald.
Nu pune mina unde nu iti fierbe oala.,,
Calul, pusca si fimeia nu se-mprumuta.
427

www.dacoromanica.ro

Ursul nu joaca de buna vole.

Bate saua sa priceapa iapa.
Ride dracu de porumbel si nu se vede pe el.
Un nebun zvirla o piatr a. in ap i zece intelepti nu o pot scoate.
Boa la din na.scare leac nu are.
Cum e Tanda e i Manda.

De nevoie sai si-n patul altuia.

Vremea vinde lemnile i nevoia le cumpara.
Lupul schimba parul, dar naravu ba.
Limba e i dulce i amara dupi fapte.

A trait traiul, a mincat

Cine vra sa sada intre doua scaune, cade intre ele.

Fimeile nemustrate, ca bucatele nesarate.
Muntele a fatat un soarice.
Calul are patru picioare i poticneste, cu atit mai mult omul ca nu
are decit cloua.
A fugit ca dracul de tamlie.
Cine poate oase roade, cine nu nici came moale.
De frica vrabiilor nu seamana.

Bdnza buna in burduf de dine.

Cu pestele mic prinzi pe cel mare.
Nu face din tintari harmasari.
Omul bat& i nebun, leaga-1 la gard si-i &a fin.
Nu s-a vazut cal verde si grec cu minte.
Cu multe moase, ramine copilul cu buricul netaiat.
Greu a fi baba frumoasa, copil cuminte i doctorii bune.
larba rea nu piere.
Butuguroaia mica rastoarna carul mare.
La un car de oale, e destul o lovitura de maciuca.
Calul de dar nu se cauta in gura.
Betivului si dracu iesea cu oca inainte.
La batrinete place vinul vechi i fetile tinere.
Nu fi pentru unii muma, pentru altii ciuma.
Omul cauta leac unde simte ca-1 doare.
Sa nu dea Domnul omului cit poate rabda.
Unde d i unde crapa.
Cum sameni asa i culegi.
Lauda:4e, gura, c altii nu se indura.
Sabia are doua taisuri, cine vrea s o intrebuinteze.
I Jlciorul nu merge des la apa.
Cine are carte are si parte.
428

www.dacoromanica.ro

Ploaia din mai face malai.

Toate pasarile cite zbor nu se mininca.
Fapta buna nu cere lauda.
Pazeste sin gur, dad. vrei i Dumnezeu s te pazeasd.
Cine greseste tot ormanul gloaba plateste.
Cind doi se sfadesc, al treilea cistiga.
Paza buna trece primejdia rea.
Rafuiala de-acasa nu se potriveste cu acea din tirg.
Cui este pica deasa s pofteasca la masa.
Doua sabii ascutite nu incap intr-o singura teaca.
Cine iti zvirla o piatra, zvirle-t o piine.
0 nunta posomorita e ca o baba girbovita.
Mortul de la groapa nu se-utoarce.
Sarpele de casa mai mult venin lasa.
Limba nu are oase, se indoaie dupa gind.
Pina la Dumnezeu, sfintii iti iau sufletul.
Cine sapa groapa altuia, pica intr-insa.
De unde nu e nici Dumnezeu nu cere.
Fiecare isi trage cenusa sub turta lui.
Vai de casa omului cind dracul ti vIr codita.
Vaca care da cu piciorul in donita e. mai bine sa nu fie laptoasa.
Vorba buna mult aduna, vorba dulce mult lduce.
Omul muncitor de piine nu duce dor.
0 scinteie e de ajuns ca s arda gireada intreaga.
Cine alearga intre pari se inteapa in unul.
Pe unde a sarit capra, iedu sare si mai sus.
Omul [ui] picat in apa nu-i pasa de ploaie.
Duoa razboi multi viteji s-arata.
Nebunii turbura apa i inteleptii pescuiesc.
Lenesul cata lucru dar nu doreste sa-1 gaseasca.
Cline le ce sta in bucatarie nu e pentru vinatoare.
Pisica mai blinda zgiriie mai au.
Omul cind e sa se inece se acata si de un pai.
Obraznicul maninca praznicul.
Cu rima mid se prinde i pestele mare.
Cu doua bucatarese, iese ciorba prea sarata ori nes'arata.
Din orice lemn nu se face bucium.
Spinul, pina a nu creste, nu se dizvaleste.
Ieftin la fin i scump la tarite.
Calul batrin nu se-nvata a merge la umblet (buiestru).
E grea boala cind e punga goala.
429

www.dacoromanica.ro

Nu umbla cu mita-n sac, ca i se vad unghiile.

Si-a pierdut cinstea ca pisica la oala cu smintina.
Omul bun e ca piinea cea de griu.
Pe din fata te linge, pe dindos te frige.
Nu caut cinstea clinelui, caut al cui e ciinele.
Cine ma' vede cu un ochi, eu II va'd cu doi ochi, cine nu, eu voi atita.
Nadejdea pe fuea, cetatea tn tufa.
E. deprins cu nevoile, ca tiganul cu scinteile.
Fiecare $tie unde II stringe cizma.

E mai aproape cama decit sucmanu.

U$or e a zice plkinea, dar e mult pia, a se face.
Capul lui a maa fost la o cioata de richita.
Cumintele fagkluie$te i prostul trage adejde.
Hai, cumatia, cum o fi, c cumatru n-o mai sti !
Taci, barbate, crede ce hi spun eu, $i nu crede ce iti spun altii.
Fiecare trage jaratice la oala lui.
Cind ti-i gura,amara, caut s o indulce$ti, c apoi, cind e dulce,
oricme o saruta.
Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi cele opinci.
Daca nu-i noroc $i parte, geaba te mai scoli de noapte.
Nevoia te duce pe unde nu vi-e voia.
Capul ssa fie sa'atos, belelele s curga exit
Barbatul multe zice, dar fimeia la dos le duce.
Ciinele care latea nu mu$csa pe furi$.

Fere$te-ia, Doamne, de prieteni, caci de du$mani m voi pazi eu.

A pa trece la matc i omul la teapa.
Singele aa nu se face.
A$chia nu sare departe de trunchi..
Nu-i frumos ceea ce-i frumos, dar e frumos ceea ce e placut.
Nu-i frumoasa, da-i hazoasa.
Bate apa, s aleagsa unt.
la seama sa nu te ineci ca tiganul la mal.
Face gitul leica $i pintecele balerea.

Pia a nu te pli cu capul de pragul de sus, nu vezi pe cel de jos.

I-a luat apa de la moaa.
Nu ma'. aka pe picior, ca' eu $tiu de ce ti-i dor.
Nu e bine unde cinta, gaina iar nu cocowl.
De la un datornic eau nu vei lua nimic decit la puntea raiului.
De la un datornic rau e bine sa, iei si un sac de pai.
La cel bogat i dracul merge cu colaci.
Unde omul bun a pus mina a pus $i Dumnezeu mila.
430

www.dacoromanica.ro

Toata" graha stria treaba.

Mincarea de diminea, insuratul de tina'r niciodatg nu stria
Omul lacom e ca i calul, care cum trece drumul iar faminzeste.
A festelit bkul de amindou'a capetele.
La a.a cap, asa
Nu da vrabia din palm'al pe cioara din par.
E nebun cine d passarea din palma pe cea dinflard.
Cel tina'r crede : cite cioare zboaii toate se manina.
Omul cade dintr-un copac si tot mai sta puvin.
Nu se iau dousa piei de pe un bou.
Multe am tras i rn-am ras ; nici d-aceste nu m-oi tunde.
Fereasca' Durnne7eu pe om de gura satului.
Calul unde te trinteste, acolo bate-I.

Intii judea-te pe tine s-apoi judea pe

alvii.

Calul si fimeia s'a" nu le dai pe mina altuia.

Daca' vei ti de toate, imba'trinesti f5.ra vreme.
Wrbatul i calul s nu-i crezi ; cind hi pare ca merg mai bine
atunci te trintesc.
Ta'ranul munceste tot anul, ca s capete banul.
1-a mei-, bine omului, c i-a cintat cucul in faca'.
Vai de el, cind s-a sculat, purAza i-a cintat.
La cheltuieli mari unde merge mia merge si suta.

Cine seamn'a vint culege furtua

Averea strinatorului trece in mina cheltuitorului.
Apele mici fac riurile mari.
Decit sIuga" la ciocoi, mai bine cioban la oi.
Adeseori norocul si-I face omul.
Nu e nirnine cu hirzobul coborit din cer.
Adeseori drumul cel mai scurt e cel mai lung.
S-a pierdut i drumul si ararea.
qrmanul, a ajuns la sap'a' de lemn.
Bine e a se alege odata" bobul din maAre.
Ce ca mina dreapt nu trebuie s tie cea sting'S.

Mai bine decit o rud'a in deprtare, mai bine un prieten in apropiere.

Boala cunoscutg e pe junigtate ta'ma'duita".
Trebuie ss ma'ninci cu cineva un car de sare ca sg-1 povi cunoaste bine.
Drumul drept te duce la tinta ; ocolurile, cotiturile te fac ss4. rta'cesti.

E deprins la tirg ca boul lui Virnav.

Nu e buna' coada care a mai slujit la un topor.
1.15mindu1 codrii viseaza".
431

www.dacoromanica.ro

Na-t-o bunI, c c-a dres-o.

Cit de blind sa: fie motanul tot zgiriie cind se minie.
Tot unul si unul, facuti ca pe sprinceana.
Cu miere se prinde mustele.

VorbI mu1t, srcia omului.

Ferote-te de o fatI mare bItrinS, ca si de o vaa impungItoare.
Un mIr putred stria o gamadI mare de mere frumoase.
Nu aduce anul ce aduce ceasul.
Orice treaba' lasatal pe trindealI aduce paguba.
De omul ursuz, tate poala i fugi.

E mare necaz cind foamea nuii d agaz.

Nu o ajungi la bete daa nu ai spete.
Pe caTarecul bun 11 trinteste calul.

Omul trebuie s'a ia bine seama and zburItIceste din cuibul pIrintesc.
Omul harnic, ager, cautI a aduna la bogItie ca furnica harnia la
Numai geaba te iei la trina cu pirdalnica soartI.

mosorot.

Asa e roata lumei, unii se suie, alvii se coboaa.

Cine se frige cu bors sufla' si in iaurt.
Nu e grabI, c doar nu clau turcii.

Sluga harnia, ce-i trece printre degete a. si sapinului.

Ornul fr cptui, nici

catel, nici purcel.

Cine a pierdut cinstea, a-i colac i luminare.

Nu e moarte fr pricin i nuntI faa minciuna.
Omul prost, daa nu e fudul nu are nici un haz.
Fierul cit de tare tot la foc se moaie.
BucItarul cel mai bun e foamea.
Nu e dracul atit de negru cum II fac.
judeatile adeseori te scot la covrigi.
SI mergem inainte : cum a fi tirgul i norocul.
Nu poate fi negutItor i vajitor.
Nevoile nu te intreabI ce virstI ai.
Buna' ssa fie galna mea, tot mai bunI pare a fi a vecinului.
Fie piinea cit de rea, tot mai bunIe in cara mea.
Pisica se invafa de rnia cum se prind soarecit.
Un singur dusman e destul s arime ce a lucrat o mie de ptieteni.
Cine cere nu piere, dar nici bun nume n-are.
Mielul blind suge la doua oi.
Fiecare gaunfa are fainI, dar are si tgritg.
Capra sare masa, iada sare casa.
Cite bordeie atitea obiceie.
432

www.dacoromanica.ro

Mai bine traieste un sarac lipsit decit un bogat zgircit.

Un rau niciodata nu vine =gun

De ceea ce se teme omul nu scapa.

Cu prea multa graba nu faci multa isprava.

Nici prea econom, nici prea galantom.
Zgircitul nici pe el nu se procopseste, nici pe altul nu foloseste.
Spala-mi cojocul, dar nu mi-1 uda.
Gaina unde scurma, acolo se hraneste.
Cind soarele intra pe fereastra, doctorul iese pe usa.
Cu chibzuiala dai ? Ai.
Toate lucrurile trebuie sa fie la vremea lor ; si zapada e buna cind
vine la vremea ei.
Unde nu e cap, vai de picioare.
Prostul crede pe .oricare mai prost decit dinsul.
Satul arde si baba se piaptana.
Cine nu aduna pentru sine aduna pentru altii.
Dracul nu face biserici.
Multe flori sint pe lume, dar putine miroase.
Nu e sat fara cline.
Tacerea e ca mierea.
Cine se lauda a nu e mincinos trebuie crezut pe jumatate.
Pina sa vie pofta bogatului, iese sufletul saracului.
Unul nu gaseste pod pe apa, altul nu gaseste apa de baut.
Cind norocul isi schimba pasul, nu aduce anul ce aduce ceasul.
Vai cind lupul ajunge cioban la oi !
Imprejurarea face pe hovi.
Cei ce full, acei mai tare jura.
Capra e riioasa, dar tot tine coada sus.
S-a facut agurida miere.
Corb la corb nu-si scoate ochii.
Prinde hotul, cind ii.i vine, ca te prinde el pe tine.
Betivul se-nvata cu bevia, ca si tilharul cu }lova..
Hotul giura ca a glumit cind vede ca 1-ai dovectit.
Rau cu rau, dar mai rau fara rau.
Omul prost nu vede padurea din cauza copacilor.
Obrazul subtire cu cheltuiala se sine..
Averea zgircitului trece in mina risipitorului.
Tot pavitul e priceput.
Omului de mult bine n vine a zburda.
Fiecare cauta sa alba icoana la care se inchina.
Pe capul bun sta bine si o caciula rupta.
433

www.dacoromanica.ro

Toamna se numara' bobocii.

Vroieste a lua ca'rbunele cu mina altuia.

Frate, frate, dar brinza e pe bani.

Dragostea nu se face cu sila.
Pe linga' un lemn uscat arde zece verzi.
Cine stie carte are patru ochi.
Omul invsivat are stea in frunte.

Vorba de ra'u mai lesne se crede.

Dintr-o vorba iii aprinzi paie in cap.
Cu lingura i dal du1cea i cu coada i scoate ochii.
Omul invelept isi cumpa'ea vara sanie i iarna car.
Cine intreaba nu greseste.

Prieten bun e acela care d'a sfaturi bune, iar nu acel ce lauda nebuniile.
Lucrul de azi nu-I lasa pe miine.
Spune-mi cu cine te insovesti, sa-vi spun cine esti.
La inceput orice lucru e greu.
Scumpul mai mult pa'gubeste iar lenesul mai mult alearg'S.
Picatura mica sfarma piatra mare.
Ce invevi la tinereve, aceea tii la batrineve.
La placinte inainte, la razboi inapoi.
Cine mult graieste la multe se greseste.
Cine se iuveste curind osteneste.
Ce vie nu-vi place altuia nu face.
Omul la minie cade in nebunie.
Nerodul intli graleste i apoi se gindeste.
Lenea e cucoana' mare, care des nu are demincare.
Stringe bani albi pentru zile negre.
Dreptatea iese ca undelemnul asupra apei.
Prietenul la vreme de nevoie se cunoaste.
Cine nu se rusineaza de oameni nu are frica. de Dumnezeu.
Sa' aiba' omul rusine cind face ru, iar nu cind face bine.
Limba indulceste, limba amareste.
Nu.e bine sa' se laude cineva prea mult.
E bine a sta la mijlocul mesei i la capa'tul va'rei.
S-a ba'.gat slug'a la dirloaga.
M-am dus sa-mi vad moartea cu ochii.
Boii ar i caii ma'ninca.
Lasa-ma in casa, lasa-msi sub pat, las-ma-n pat.
Vino, necazule, vino, dar vino singur.
Ai sa' dezlegi funia de la par.
Unge osia, ca sa' nu scirviie roata.
434

www.dacoromanica.ro

Mama soacra, poama acra.

A intrat in sat cu hirua in pro%ap.
Mare-i Dumnezeu, dar mester dracu.
Tiganul stie ce e sofranul ?
Naravul din fire nu are lecuire.
Are sa' ajungsa a umbla ca paraua din mina' in mina.
El i-a dat vita intreaga,,nu numai gurguiul.
Mi-a venit apa la moara.
Gradinarului nu vinzi castrave;i.
Sita noua sade in cui.
Nu e de sama, e un papa' lapte.
Toti prorocii dupa' Hristos sint nuncinosi.
Trenche, flenche, trii lei pareche.
Butea pling nu se aude ; butea goala mare vuiet face.
Mort, copt, bea, popo, agheasma'.
Nu zvirli undelemn pe foc.
Fa-ma, mama, cu noroc, i m zvirra chiar in foc.
Douasprezece meserii, treisprezece saracii.
Ii umbla gura ca o moarsa stricata.
Cind lupul imbsatrineste, toti cafalandrii i5i fac ris de dinsul.
Nu scutura copacul sal rice fructele coapte ; lasa-le sa' pice de la sine.
Merge eau ; s-a incurcat itile.

A dat cu oistea in gard.

Nu-i deyarte cotea de iepure.
Gura pacatosului adevar grsaie5te.

Nu seyoate tine bine pe picioare, nefiind de zilele toate.

I-a crapat obrazul, dar rusinea tot nu i-a pierit.
Cauta nod in papura.
Jidanul nu da rumic nici pe trecut, nici pe viitor, ci numai pe prezent.
A ajuns cuptul la os.
Fiecare sac isi easeste peticul.
S-a miniat vacarul pe sat.
Adunate de Chr. N. Tapu, din
Oltenia.

www.dacoromanica.ro

LOCUTIUNI 51 IDIOTISME

www.dacoromanica.ro

A da din umere.
A plesni pe cineva.

A vorbi la locul s'au.

A minca la ciuperci.

A umbla n doua' luntre.

A fi lipitoare.

A fi al dracului.
A fi cline.

A fi scai.
A fi de capul s5.u.

A fi Iuda.
A fi Toma.

A fi baliga".

A trage clopotele.

A mInca la miere.
A minca la rahat.

A fi cu zgardg.
A da cu barda in Dumnezeu.

A da pe

A fi teleleu nnase.
A lua la trei parale.
A lua la trei pLeste.
A face pe cineva albie de porci.

A da din mlini.

A fi slu0 la mhar.

A tcea cuiva.

Nici turc, nici turlac, ci ia un

fleac.

A o scMda.

A da pe brinci.

A fi la o adia.
A fi de trei la para.
A da d-a dura.

A coace la inima'.
Tranca, fleanca, trei lei perechea_
A o lua la s'4da'toasa.

De la mIda" pidal la gui6.

A se pune pe ginduri.
A purta cu vorba.

A se face o ap i un pImint.
A fi in loc de Vasilache.
A fi om de paie.

A nu lua in eiu.

A face alb pe cineva.

A lua-n gur'a' pe cineva.

A lua-n nume de rsu.

A face umbli pgmintului.

A da cu virf si-ndesat.

A trinti-n fafl cuiva.

A da cu artile pe fatg.

A trage cenusa pe turta sa.

A se afla s'a'na'tos.
439

www.dacoromanica.ro

A cauta cearta cu luminarea.

A lua apa de la moara.
A veni cuiva apa la moara.
A prinde iepurele cu came.
A face cuiva felul.
A juca in hora.
A prinde orbul i a-i scoate ochii.
A se pune in poara cu dracul.
A nu-i veni nici dracul de hac.
Da-ti, popo, pintenii i. bate iapa

A da rava.
A prinde in gheara.
A lua la subtire.
A bate laturile.
A da dosul.
A-i taia prin cap.
A fi cu vino-ncoace.
A fi in pozitie.
A se incinge.

A face dira-n barba.

A avea in mina.
A avea in palma.
Ca pe palma.

cu calciiele.

A fura mintile.

A fura mintile intr-o lingua'

de apa.

A nu avea nici un Dumnezeu.

A nu da cuiva mina.
A nu vine pe cineva curelele.
Nu-i taie custura.
A taia frunze la ciini.
A-i muri soacra.
A veni la spartul iarmaroculiii.
A purta (cuiva) simbetele.

A mirosi.

A fi tilhar in forma.
A avea mina unsa cu terpentin.
A fi lung la mina.
A pune lingura-n briu.
A avea nas la polivie.
A fi uns cu cei mari.

A se face cirlig de foame.

A rupe clinii de inima (de

A duce cuiva vergele.

A coace turta (cuiva).
A-i pune cruce.

foame).

Ori cu capul de piatra, ori cu

piatra de cap.

A se cunomte dupa umblet.

A-i juca mendrele.

A muri cu zile.
A avea unsa inima cu unt.

A arata spatele.
A intoarce (cuiva) spatele.
A apuca la strimt.
A lua din scurt.

A innebuni de bucurie.
A plesni de necaz.

11 taie capul.

A fi cuiva larg pe dinainte.

L-a pirlit.
L-a ars.
A arde cuiva o palma.
A nu avea scaun la vorba.
Ca fuiorul popei.
A da cu crucea peste cel cu

A nu mai putea de ciuda.

A plinge dupa ziva de ieri.
A fi bogat, minia pamintului.
Treanca, fleanca, mere acre.
Calea-valea.

Eu cu tine calea-valea, tu cu
mine hirta-pirta.
A da peste calul vatavului.
I se apropie teiul la curmei.

pricina.

A fi vinator de vrabii.
GIclila-ma sa rid.
A se la.sa pe tinjala.

A fi cusut (ceva) cu avg alba'.

440

www.dacoromanica.ro

A dormi p-o ureche.

A trgi cu capu-n sobg.
A trgi pe cuptor.

A fi un calcg-n strgchini.
Gum o da tirgul si norocul.
A fi salba dracului.
A fi sggeata lui Dumnezeu.
A sterge putina.

A dormi cu luminarea aprinsg.

A umbla intr-un cglcii.
Si cgrg cap si arg picioare.
A da dracului de pomang.
Eu stgpin, tu stgpin, cine trage

A sorbi cu ochii.
A bate toba.

A se invirti intr-un cgldi.

Marte din post nu lipseste.
Paste, murgule, iarbg verde.
A-si teme bgrbatul (femeia).

ciobotele.

A fi frumos ca un ginere.
A fi bun ca bucgvica cea bung.
A fi bun ca plinea.
A minca pe cineva cu vorba.
A avea piine si sare.
Joacg de mincg pgmintul.
A nu-i mai trebui nici popa tuns.
A da intr-o searg ce cistigg intr-o

A fi ciumg.
A se-ntinde la cascaval.

A fi murat in varzg acrg.

A nu avea nici un chichirez.
A fi pistrev.

A lega cot la cot.

A mgsura pe cineva.
Las-o moartg-n pgpusoi.
A brodit-o ca nuca-n perete.
De aceea n-are ursul coadg.

vara.

A umple foamea de pepeni

(castravevi).

Doi pepeni intr-o ming nu se.

S-a supgrat ca vgcarul pe sat.

A brodit-o ca viganul miercurea
la sting.

vine.

Loveste-mg, lele, in spate sa-vi

dau un bulggre de iascg..
S-a-ntors foaia.
S-a schimbat boierul.
A fi de risul lumii.
A fi de risul chioarei.
A ris c-a putut.

A fi zodias.
A. auzit-o cit un bold si-a fgcut-o
d-un cot.
A prinde la limbg.
A fi plin de fumuri.
A-si da in petec.
A rupe pe (franvuzeste...).
A scgpa trenul.
A scoate pe cineva din vivini.
Slove negre pe Mrtie albg.
A lua pe nu stiu-n brave.
A apuca de la usg.

A nu fi nici d-o treabg.

A scgpa norocul din nalmg..
Zboarg o giscg. friptg
A-si veni la matcg.
A-si veni in simvuri.
A fi iascg.
E vin si nu.
A da pe bete.
A da pe gura lumei.
A cgdea la inimg.
A nu fi lucru curat.

A prinde pe cineva cu mina-n

sac..

A prinde pe cineva cu miva-n

sac.
441

www.dacoromanica.ro

A da de pota.
A da pe cineva prin noroi.
A avea creieri de gisca.
A-si vedea visul cu ochii.
A fi inghisit un bat.
A creste pui de dapirca.
A fi gros la piele.

A face gitul leica 5i Rintecele

balerca.
A fi lemn.
A fi piatra.
A-gi lua talpa;sisa.

A toarce, nu alta.
A fi pe cea lume.
A fi ca chipesul.
A avea cap mare.
Nu i-a tors nimene pe
A-si face singe rau.
E u5or a zice pracinte.
A fi ca focul.
A croi (pe cineva).
A lasa-n plata Domnului.
A fi bine.
A nu pune opinca-n obraz.
A fi ca dupa' masa'.
A fi ca dupa douasprezece.
Doar nu-s tuns nici ras pe cap.
A intra-n vorbsa ca ciinele la
nunta.

A fi subsire la piele.
A nu-si vedea lungul nasului.

A ajunge din cal mhar.

Cu pufusor pe botisor.
Cum e turcul, i pistolul.

Cit cerul de pamint.

A judeca numai fata dar nu 5i
imma,

A se infunda cuiva.
A juca pe cineva.
A se da-n dragoste.
A fi gros la cap.
A nsa pe cineva sg se bat ca
apa de maluri.
A se uita la dracul.

A se duce la dracu-n praznic.

A petrece ca soacra cu nora.
Posi s tai lemne la capul lui.
Frate cu frate dar brinza pe

A sfecli.

Cum nu sint eu popa".

A fi statu o palma, barba. cot.
A fi Mihai.

Nu se poate ca de moarte.

bani.

A umbla ca cu un ou in poala.
Asta ca vai de capul lui.
$i curechiul uns si cu sranina-n
pod nu se poate.
A lua inima-n dinsi.
A fi frurnos la suflet.
A fi frumos ca la nunta'.
A fi frumos ca o mireasa.
A se ineca ca siganul la mal.
A fi un sir.
A tala pe cineva cu vorba.
A turna ca in budliul siganului.
A bate toba d-a surda.

A se face Thrias:.
A se da.
A nu calca pe cineva pe picior.

A se da in vint.
A fi $tefan gogomanu.
A duce pe cineva la apa de

capastru.

A se face neznai.

Cit gura besivului pe cepul

antalului.

A pune cuiva funia-n coarne.

A fi galben ca fata nernaritata%
A minca viermii (pe cineva) pe
scindura patului.
442

www.dacoromanica.ro

A tacea ca porcul n papwi.

Afi carbune acoperit.
A da gata pe cineva.

Negri %i-s ochii.

Intr-o buna. dimineafa.

A pune cuiva belciugu-n nas.

A face pe cineva una cu

A lua la sigur.
A sta la taifas.
A sta la chef.

Ce-i trece prin degete

pamintul.
A plesni maselele de lucru.
A trece cu deochiul.
A pune juvavu-n git.
A bate calea
A fi scurt de coada.
A merge ca o bataie de pusca.
A frige la inima.
Dou i cu doua fac patru.
A fi gros la ceafa.
A fi gras la punga.
A arde pe cineva la inima.
A fi virtos la cap.
A fi cu burta mare.
Bani batuti.
A fi rinzos la inima.
A fi cu cineva in circa.
A bruftui pe cineva.
A fi talanca tirgului.
A fi buhaiul satului.
A trece faina prin traista.
A plefturi pe cineva.
A da prin tarbaceala.
A fi o gisca.
A suna cuiva potcoavele.
A tie spre toaca-n cer.
A suna cuiva doagele.

da' si

stapinului.

Parca a .inghivit un ac.

A inghipt un ac spre a scoate

un fier de plug.
A purta cu vorba.
A nu avea casa nici copii.
A purta pe degete.
A scapa printre degete.
A lua la vale.
A fi de zahar.
A fi crescut in buruienele

dracului.

Hai sa vorbim degeaba.

A lua peste picior.

A azvirli cu piatra-n atra.

A da spuza i a lua cenup..
A avea de tras un pacat
stramwsc.
A groit croitorul i a spinzurat
stolerul
A bate cuiva obrazul.
A nu da ragaz.
A sta smirna.
A umbla struna.
A da un bobirnac cuiva.
A struni (pe cineva).
A nu scapa ca de doMnda

A pica cuiva coliva-n piept.

A-i merge buhul ca de popa
tuns.

turceasca.

A iei cuiva vestea ca de popa

A nu da inima razbun.
A-si pazi taina de joi pina mai

A trage cu ibriin pe la nas.

tuns.

A vedea la puntea raiului.

A merge cuiva pete cele.
A-i merge fulgii.
La vara cailor.

apoi.

A-si Art coada.

A se alege un lucru eau.

443

www.dacoromanica.ro

A inva'va pe cineva cum se pling

A vedea pe cineva cind a creste

pa'r in palma.
A musca sarpele de Erni:a.
Aicea cinta gisca.
A bate apa in piva.
A se inchide toate
A merge drept ca neamtul.

mortii.

A nu avea nas.
A face urechea toaa.
A umbla cu ochii-nchigi.

A umbla cu capul intre urechi.

A umbla cu coada intre picioare.
A sari inima din loc.

A se ciopli.

S-ar rupe s5, fie de petice.

Ca funia in sac.

A umbla cuiva gura moarl.

Capu-i e calendar.
Moarte Cara pricin i nunea
lar a. minciura nu se poate.
A avea citi iepuri sint la biserica.
A dat sfoarl-n vatl.
A se duce cu nepusa-n traistl.
Saiat cuminte i bab'i frumoasa.
Tot nasul are nas.

A sta pe maracini.

A fi dat la rindea.
Para st a. in apa.
Para sea pe ghimpi.
A face la cuie.
A avea seu la rarunchi.

Sa' ne vedem s'n'atosi in dig la

Mosi.

E slut ca Prut.

A iesi cu coada intre vine.

A se pune luntre i punte.
A face cu ou i cu (net.
A face de doua parale (pe

Frica pa'zeste bosfadaria.

A fi cioplit din barda.

Pina in pinzele albe.
A da colac i luminare.
A da cuiva inima brinci.
A fi cu pintecele la nas.
A fi gras ca cobza.
A inchide ochii.
A avea suflet negru.
A avea mate negre.
A fi scripca.

ctneva)._

A fi foanfa' la gura.
A trece ca clinele prin apa'.

A fi lacut numai din topor.

A fi san ran.
Las-o moart'a in cinep5..
Netam nesam.
A spune ca din carte.
A fi uns.
A fi drag ca sarea-n ochi.
A unge pe cineva.
A unge osia.
A unge roata.

A avea privirea untdelemnie.

A suge de la doua oi.
A fi imparfumat ca o va'duva.
A fi sprinten ca o gluma.
A avea gitul ca tortul.
A-i da de hac.
A minca bani.

L-as baga in sin, dar nu incape

A fi lulea (annorezat).

A bol (pe cineva).

A l'asa-o moarta.
A fi osia neunsa.
A freca pe cineva.

A fi un dine plouat.
A trage pe sfoaa.
A fi tehui.
Cu nasu-n pamint.

de urechi_

444

www.dacoromanica.ro

A freca f5ti skmn.

A avea inim'a." verde.

A prsipdi pe mehehe pentru

Ca magazia ling'a drum.

A fi arcus uns.
A merge struna.
Ca ciinele in car.
Iepurele i scripca.
A se face chinez.
A se face englez.
A fi cap de turc.

mihoho.

A pupa-n bot si a lua tot.

A nu avea nici in din nici in
minec'a.

A face oaie de tot.

A se-mbka cu apa' rece.
A alerga pin' s ias 5. limba d-un
cot.

A fi ovreica".

A se intinde ca cascavalul prajit.

A fi neamt.
A fi arnfean.
A fi sfrijit ca un neamt.
Jidan tot jidan.
A ski ars.
A face zimbre.
A minca praz.
Capti riioasl.

A nu l'a.sa ssi se lungeasca" cuiva

matul.

De-amkuntele (a lua pe cineva).

A se sfirsi de la initn.
A se muia din balamale.
A fi slab in balamale.
A fi o rub1 stears.
A fi smucit din botez.
A fi schimbat din botez.
A fi de lut.
Tine-te pinzel sa' nu te rupi.
A gral verde.
A graq rkpicat.
A avea mintea incovrigat'a".
A ajunge (pe cineva) ca necazul.
A ajunge (pe cineva) ca boalele.
A fi galben ca frica.
A fi rupt din soare.
A fi rupt din poveste.

A se-ncruci.

Departe e griva de iermre.

A nu mai face boi bMtati.
Tot alba-n doi bani.
A face prea creaf4.
A nu calca pe coltul

A zice hirb si a rkpunde ciob.

Imi zice urit5, zic sMtal.
A nu sti pe unde se ud5 galna.
A sti az, buche.
A fi curkel.
A nu-nvka pe cineva sa'-si inece

A fi rupt dintr-un basin.

Toaa ziva bura' ziva.
A nu fi in stirea lui Dumnezeu.

copiii,

A InVka pe dracul s dea cu

puscar

Nici dracul nu-1 stie.

A face ckare bkufa".
A-si toci talpile.
A astepta s vie cisturile de la

Muierea imbkrineste pe dracu.

Dracul nu e asa de negru pe cit
se spune.

A umbla ca cu un ou.
A intra ca vulpea-n sac.
A umbla dupa" potcoave de cai

mosie.

A fi drag ca sarea in ochi.

L-ar b5ga de pk in sin.
A ca'uta ziva de ieri.

Morti.
445

www.dacoromanica.ro

Ii miroase, de aceea nu-i vine.

A da cu mintea.
A da tu bobii.
A da din coadg.
A strimba din nas.
A cglca pe coadg.
A minca rgbdgri prgjite.

A-1 ierta Dumnezeu.

A trage ngdejde.
A trage la mgsea.

A-i sufla in boq.

A fi scirtai-scirtai.
A fi un coate goale.
A fierbe fgrg apg.
A nu avea para chioarg.

A prinde bine.
A fi cam piperat.
A nu-i fierbe oala.
Get-beget coada vacei.
A nu bgga lingura unde nu fierbe

A se tine gaie dupg cineva.

A zice pe sleau.
A umbla agale.
A fi ales pe sprinceang.
A da cu pusca-n Dumnezeu.
Ca funia-n sac.
A lua la refec.
A lua piper in nas.
A fi coadg de topor.

oala.
A fi dimerlia unsprezece la
mertg.
A fi la locul sgu.

A fi bgtut mgr.
A nu rgbda inima.
A fi un chip de Doamne ajutg.
A pune gard gurei.
Aii pune lacata la gurg.
A fi putred de bogat.
A nimeri Suceava orbh.
Tipenie de om.
A umfla pe cineva.
A rgminea cu coada-n ming.
A veni vorba.

Dupg moarte si cal de ginere.

A scrie pe luminare.

A tgia-n grin&
Parcg-i fgcut martea pe gratii.
A fi fgcut la lung noug.
A fi fgcut in zi de post.
A avea mintile sgrite.

Ali aprinde paie-n cap.

A sgri cuiva tandgra.
A nu fi fgcut noaptea.
A veni pandaliile.
A veni cuiva berbecii.
A veni dracii de la mosiile cuiva.

A se cgdea.
A intra-n bgnuialg.

A lipi o fleaKg.
A lipi o palmg.

A trgsni cuiva ceva prin cap.

A fi ngscut cu stea in frunte.

A se lipi ca mwhiul de porn.

A duce greu.
A fi om.
A minca la miere.

A fi mgmgligar.

A da pe girlg.
A mgtura pe cineva.
A scoate pe cineva din yepeni.
A da pe cineva prin tina.
A cgdea-n pgcat.
A plesni prin minte.

A pune pingeaua.

A vorbi mosi pe groi.

A cgptui pe cineva bine.
Spalg ni verzi, ni uscate.
A trgi ca ciinele-n put.
A lgtra la lung.
A umbla gura moarg.

A umbla gura dupg vint.

446

www.dacoromanica.ro

A fi un ger de crapa lemnele.

De departe calu-si bate,
de-aproape ochii-vi scoate.
Sfintul si tamlia,
Sacul si peticul.

A fi cline.
A se da in foc.

A fi cal de posta.
A muia pe cineva.
A stringe cu usa.
A face fiarta.
Din joi in Pasti.
A vorbi in zodii.
A vorbi cu gura altuia.
Cit negru sub unghie.
Tusti in oala cu chisleag.

Tronc Mari%o.

A cade cu hodoronc-tronc.

Na-vi-o frinta ca si-am dres-o.

A nu fi a buna.
Parca maninca numai vinerea 4i
mtercurea.

Saracule, si ai bea tutun.

Mai stii de unde sare iepurele !
Tot nea Radu.
A fi lemn de tufa.
Nici pamintul nu-1 primeste.
A muri fara perna la cap.
A-si plinge zilele.
Trai cu vatrai.

A taia merticul.
A toca gura.

Cita frunra si iarba.

A munci-n sec.

A suci mintea cuiva.

A nu avea parte.
Ca in satul lui Cremene.
Sat fara ciini.
Cu chiu cu vai.
Acu' e acu' !
A umbla ca titireul.
A fi ca tabacul Domnului.
A fi spart la mina.
A arunca banii pe fereastra.
A arunca banii-n vint.
A nu zice nici circ.

A veni apa-n gura.

A trage chiulul.
A fi cu capul in nori.
A umbla cu capul in vint.
A fi un tirlie-briu.
A fi de capul sau.
A-si face vint.
A aiunge fringhia la par.
A fi cinstit in casa pustie.
Ca pestele-n mreaja.
A bate toba la Craiova s-a auzi
si-n Moldova.
A suna clopotul.
A fi copil de casa.

A se iuti.
A fi in largul sau.
A tuli.
A fi urechea tirgului.
A fi urechea lui Dumnezeu
A fi urechea dracului.
A insira verzi si uscate.
A aduce vorba.
A aduce cu ....
A-1 ierta Dumnezeu.
A da p-acasa.
A se trece cu gluma.
A se aluneca cu firea.
A se trece.
Nici cline, nici ogar.

A fi scaldat in lapte dulce.

A fi gatit ca paunul,
A nu avea varina pe mormint.
A face orz din grill.
A nu fi cu fetele, nici cu
nevestele.

A-si face moartea cu mina.

447

www.dacoromanica.ro

Foc 4i luminare.
A fi strins in ghingi.
A-si uita anii.

A se muia la inima'.
A face ochii roatg.

A fi indiagostit cit opt.

A sari ca un impuns.
A fi na'scut din flori.
A avea inima rupfa-n seapte.
A-si uita eararile.
A rupe pielea cuiva.
A se rupe inima cuiva.
A sufla-n borsul cuiva.
Dragostea 1-a dat gata.
A nu avea gull..
A pune capu-n pamint,
A avea fata scrisa' in icoane.
A fi frige linte.
A bate capul.

De pe vremea lui Han Tatar.

A se sfirsi cuiva ata de pe ghem.
A fi fiert in oala'.
A avea carul doug protape.
A lua urma cuiva.
A fi tare-n laba.
A pune degetul in gura'.
A duce la feredeu.

A fi cufundat in apa' fierbinte.

A fi de bodaproste.
A se-ntinde apa.
A-si pune bine ceva.
A fi cu pieptul deschis.
A scoate din pepene.
A lua la ochi.
A lasa cu mina-n gura.
A avea noroc de scroafl.
A fi cind far' de lege.

A. trage la cas..
A-si face veleatul.

A face haz de acaz.

A nu da Waturile din mina.
A se da peste cap.
A-si face de cap.
A pune picioru-n prag.
A lucra pe cineva.
A fi in par.
De-a basca.
A intra zilele-n sac.
A fi prea de oaie.
Ba ca-i tunsa, ba ea'-i rasa.
Tura-vura.
A umbla cu politica.
A intra la idee.
A-si cunoaste nasul.
A se lega cuiva picioarele.
A avea inima' de gheata'.
A da pa'mintul afara.
A cadea lat.
A fi subtire la punga'.
A fi usor la buzunar.

A se codi.
A ba'ga-n racori.

A fi la cutite.
A avea inima de fiere.
A trece sudori de moarte.
A fi boala dracului.
A fi ca un pai.
A trage tolul.
A fi cu lacrimile sub barba'.
A opsari pe cineva.

A fi vorba luna.

A-i merge la inima'.

A frige la inima'.
A-si face seatna'.

A fi o nevoie.
A incurca itele.
A fi un incurca lumea.

A fi cu gheata-n spinare.
A fi cu frica-n spate.

A usura pe cineva de cap.

A avea pe frunte ceata.

A se topi dup`a cineva.

448

www.dacoromanica.ro

In ruptul capului.
A bate tirgul.
A rgmine de zoveste.
Peste nola man i noug vgri.

De-a fir a pgrul.

A se face una cu ii."mintul.
A face ghem.

A lua peste yicior.

A fi din opinca".
De ochii lumei.

Ali viri mintea-n cap.

Ali perde capul.

A fi un gura-casa

A se-ndrhi de ochii cuiva.

A fi scoborit cu hirzobu din cer.

A fi de git cu cineva.
Nici una nici dota.

Intr-un ceas ea'u.

Intr-un ceas bun.
Grai cu rost.

A trece puKsi.
A-1 minca viermii de viu.

A iqit tot in plin.

A muKa (pe cineva) warpele .de

=ma.

A-i merge-n plin,

A fi argint viu.
A iei cu plinul.
A ploua cu doni;a.
A turna cu Oleata.
A fi om cu prinsoare.

A se tine graiA.
A bate capul pe datorie.
A fi slugg la doi.
A fi dezghetat.
A avea steagul inchinat.
A lua ochii.
A nu avea habar.
A fi harnic de m'Snincg Pamintul.

A sta d-o parte ca o mireasg.

A fi cuprins.
A fi ciocoi gulerat.
A pune piciorul in pragul soartei.
A fost ce a fost.
Cum e habarul.
A ridica zilele.
Cu limba de moarte.
A trece sudori reci.

Aii da poalele peste cap.

A avea male acre.
A da iama prim..
Ei, al ?
A lua pinea de la gura".

Pin' la Hristos iese pielea lui

De inim'a" albastia%

De pe timpul Matracuchii.
De pe vremea lui Papurg-voda.
A o tunde.
Cu virf $i indesat.
A aduce pe cineva cu ciobote
rNii la domnie.
A se feri de putma si a da
peste brading.
Fiori de vint a avea.
Bun'hate de om a fi.
A merge cuiva ca din apg.

Bedros.

A fi tobg de carte.
A fi burduf de carte.
A la'.sa pe cineva-n banii lui.
A se desface de cel fgcut.
A tuna prin cap.
A trasni prin cap.
A trosni prin cap.
A fulgera prin cap.

A tia cumpna.

A-i cinta cucuveaua.

Voa vrea i Hincu ba.
A da limb5: prin tara'.

A face cuiva.
A se curma fa'cutul.
449

www.dacoromanica.ro

A iesi din titini.

A-si iesi din fire.
A fi numai o apa.
C-o fi, c-o drege.
C-a fi, c-a pati.
A face lefter.
Inima rea a-si face.
A ramine pe cineva (la carte).
A da de-a berbeleacul.
A fi bahat.
Geaba funia e la car.
A da-n sus si-n jos.
A plati ciubote rosii.

A fi zmuncit din botez.

Berechet.

A face pastrama.

A nu fi cu lapte (cu izbinda).

Minte de muiere.
A duce minte la ceva.
A da cu crucea de cineva.
A vorbi cu miez.
Carte subtire.
A minca mai de soi.

A fi trecut prin ciur i vesca..

A se pune-n poara cu domnnle.
A nu avea prev.
A intra-n grija.
Cu doamne ajuta.

Uciga-1 toaca.

A fi toaca.
Lacrimi de foc.

A fi aproape ca turcu de impar-

Gaina dna cucurigu.

tasame.

A fi caeca.
Ce-i trebuie chelului ?
Calicului tichie de margazitar ii
trebuie.

A se

A lua in unghii.
Cite zile intr-un an.
A-1 fura somnul.
A fi oaie.
A fi poveste.
A fi plouat.

A nu sti sa-ncurce doua fire.

A fi facut din topor.
A fi intors de la 00.
at pacat la inima fecioarei.

culca pe-o ureche.

A merge cu picioarele-n sus.

A pune capul sanatos la Evanghelie.

Duca-te pe pustie.
A plinge cu viers.
A ajunge ca resteul de alun.

A se pune lungis-crucis.
A veni de hac.
A tacea chitic.
A tacea ca pestele.
A fi miel.
Ia-1 de unde nu e.

Ce mai la deal la vale.

A umbla cu soalda.

Cit ai bate din palme.

Vorba de claca.
A sedea cu dinvii la stele.
A fi nici asa i nici asa.
Uite popa, nu e popa.
A nu sti de unde sare iepurele,
A nu sti din ce tufa visneste

A lua bivolul din gardul razoatei.

A bate toba.
A bate ca pe toba.
Dur incolo, dur incoace.
Asa i pe dincolo.
A fi vulpe.
Spor i berechet.

iepurele.

A o sterge.

A fi pacat de Dumnezeu.
A se topi din picioare.
450

www.dacoromanica.ro

Vin botezat.
$i fintina seaed odatd.
A nu puti, nici a mirosi.

A lua bucdtica din gurd.

A umple criminalul.

A fi ca o frunid pe apd.

A se face mort in popusoi.

A lua boii de dinainte.
A nu-i fi boii acasd.
Pared i s-a inecat cordbiile.
Pared i-a plouat.
Pared i-a b'dtut piatra.
Pared i-a sunat la ureche.
A fi cu lipici.
A fi teapan.
A fi teap5m la cataramd.

A-1 vedea sfintul.

A da in plata Domnului.
A umbla cu precaz.

A fi bun de pus la rand.

A sta d-a judeca cineva.

A se pune o piated pe inimsd.
A nu duce la ureche.
A-1 sufla vintul.
A vorbi poncis.
A face sprafed.
A bea singele cuiva.
A intra in pdcat.
A fi cu pufusor pe botisor.
A se umfla-n pene.
A curge cuiva ochii.
A-si lua traista si ciubucul.
A lucra pe sub mineed.
A lua cu o perdea mai sus.
A fi cu edciula-n min..

A-1 stringe ghetele.

Hep, hep.
A fi limpede la cap.
A se limpezi valea.
A vinde cu ardeiul.
A avea noroc de scroafd.
A fi eine fir' de lege.
A fi supt lapte de capr'd.
A bdga-n butie.

A fi mina dreaptd a cuiva.

A fi locusti.

A apuca pe cineva hachitele.

A-si ga'si Baedul.

A bate din buze.

A bate bani la talpsd.

A fura closca de pe oug.
A ingheta cenusa in foc.
Tronc cu ap5.-n VA.

A merge-n piatil seaa pentru

cineva.
A arde dracului ta'miie.
A fi surubar.
A-si vinde pielea de pe sine.

A se apuca de-un t'dius de sabie.

A ga'si pe cineva cu dimineata-n

A fi n'dscut in zi de lucru.
A aduce cdlare pe peijidd, de

sac.

A face liturghie cu bragd.,.,

A impusca cu pat de pusca

alun.

A fi ca trecut prin apd.

grecesc.

A da peste Oat.

A face pocinog bun.

A avea curagi in alciie.

A mincaydpard.
Turcul sa pldteasa.
A sta de cmeva.
A face claie peste grdmadd.
A inchina cuiva.

A plesni din bici.

A-si minca minele.
A strica calimera.
A se ieftini pinea.
A-si aprinde paie-n cap.

A se chircheli.
451

www.dacoromanica.ro

A-si aprinde un stog in cap.

A descoase pe cineva.

A vinde gogosi.
A fi cu dou'a: fete.

A avea ggunve in cap.

A face ceva mt4ama.
A fi porc de cine.
A se zvircoli pe dousi c54gtlie.
A nu ti ce e noaptea, ce e zma.
A bate ba'gtura.
A gia la gogosi.
A pune la mina'.
A sorbi pe cineva intr-un pahar

A fi taler.
A fi pe buzele fieckuia.
A fi cu inima la gug.
A fi sac f5A1 fund.

A nu sti ea'-1 apag gheata.

A-1 stringe Dumnezeu.

A turna iaurt peste smintina.

A da peste cap.
Colac peste pupa'a
A scoate vorba din traisg.
A mai veni d-acag.
A umbla ca pxpele duia: vitejie.
A face pontul.

de alg.

A fi crai.
A minca cuiva din colivg.
A impunge pe cineva la mgduVA.

A nu se lsa nici mort.

A nu glumi cu talpa iadului.

Inghite nea Agache.

A avea vida.

Nu n-1.-nebuni c-amevesc.

A impinge pkatul pe cineva.

A ski in ochi.
A fi ascultat cu o ureche.
A cerca vinul p-o ureche.
A fi tras de cap.

A fi un om i jum'atate.
A avea cap de dovleac.
A avea capul plin de mgrtglig.
A avea ca"Ovina plira" de vag.
A fi adinc.

A fi o vaca; de muls.

A da de dig.
A gmine paf.

A spune verde-n ochi.

A fi un lag treaba d-azi pe

A-1 chiori de la ochi.

A lua pinza de pe ,.obraz.

A se lua dupg musca.
A fi incintat.

A frige la ficavi.

A linge cizmele.

mline.

Uncle dracu ii invara' copiii.

A avea minekime de Emig.

A dovedi (la mincare).

A fi W.tut la cap.
A avea bumbac in urechi.
A fi lipit pa'mintului.
A se vine tot d-a lui.
A da mult de lucru.
A nu avea-ncotro.
A sta in git.

A rmine pe jos.

A minca la bani.
A vedea cite pkate face cineva.
A arde gmiie cuiva.
A minca trinteal.
A avea trecere.
A vine piept.
A umbla cu capul sus.
Cit bruma.

A pune seu in came grag.

A prinde pe cineva (acag).
A nu fi acag.

A da pkatul peste cineva.

452

www.dacoromanica.ro

A da-n cumiing.
A se cocli turtg.
Cite-n lung si-n soare.
A avea noroc nebun.

A intra ggrgguni in cap.

A intra sub pielea cuiva.
A scgpgra ochii.

A fi cit toate zilele de mare.

A trage (pe cineva) ava la

A fi oleoleo.
A trage la geamparale.

moarte.

A se lega cuiva limba.

A nu putea zice nici doug boabe

A lega cobig pe cineva.

A bate pe cineva mgr.
A inghivi ausca.

leggnate.

A fi frumoasg de picg.
A fi un fluierg-vint.
A sfirii inima dupg cineva.
A face de petrecanie.
A apuca razna pe cimp.
Parcg-a intrat spaima-n oi.
A rgmine la inimg.
A fi neamv flea cgvel.
A snopi pe cineva.
A iesi cu plocon.
A cheltui din bob numgrat.
A fi o gging plouatg.
A sgri cgmasa de pe cineva.
A durea-n pungg.
A pune cuiva plumb in cap si
msip tn ochi.
Parcg e tocmit cu ziva.
A-si lega o piatrg de git.

A nu avea_ de ce se prinde ochii

de -cineva.

A trece un sarpe rece prin corp.

A lua la ochi.
A nu se alege praful de cineva.
A ramine cu buzele umflate.
A fi scris (in cer).
A baga pe mineca.

A c4ata ceva la mosi verzi.

A veni la parochimen.
A inhgva cu dinvii.
A lua cu pietre.
A spune pe sart.
A fi sula i cgciula.
A cam scrintili.
A avea peri
A se lua pinza de pe ochi.

Au da sufletul ye-o piine.

A fi cal de posta.

A nu mai zice pe nume cuiva.

A umbla dupg icre verzi.

A se infrupta.

A-si pune gitu-n zgardg.

A spune la gogleze.
A nu mai incape locul.
A nu zice nici bleau.
A rgmine pe jos.

A se vine cu cineva.
A face cu nr.5.
A face pe sub ming.

A fi din satul Nemincavi

A se lua cu minele de pgr.

A minca laur.
A avea inima sgritg.
A nu avea zi albg.
A fi piazg rea.
A merge ggitan.
A veni alba-n sat.
Cum vezi cu ochi verzi.

Flgmindg.

A sta cu dinvii la stele.

A lua la depgnat.
A fgsgi cuiva nasul.

A fi tipgrit si tn abecedar.
A-si spgla minele.
' A lgsa cu mina-n gura.
453

www.dacoromanica.ro

A fi doba de carte.
A se sui parul tn virful capului.
A se face parul maciuca.

A-si veni la matca.

A-si veni-n simturi.

Culese de Mihail Canianu, din

Din senin.

judevul Neann.

A fi batuta cu leuca-n cap.

A se bucura ca de o casa aprinsa.
A intra frica-n oase.
A intra moartea-n padure.
Un ciomag ajunge la un car cu

E buna de picior.
Copilarqte.
A luat-o la sanatoasa.
I s-a urcat in cap.
A luat luleaua neamvului.

oale.

$i-a dat Idea peste barbatul.

Parali da din ochi.

A face pe foaie.

E pe o ureche.
II lipsqte o doaga.,,
Ii lipsqte o simbata.
E nea Stan.
E un pui de lene.
Cu capul intre urechi.
Ia-ti catrafusele.
E bun de guru.
E lung de gheare,
E lung la nas.
E gros la bot.
Maninca ca
Merge pe noua poteci.
E topor de oase.

La aa cap ap. caciula.

Din gealau.
Un calca-n strachini.
A fi buhaiul satului.

fi butoi fara fund.

A fi sac spart.
A cara apa la fintina
A fi un izvor nesecat.
A-si vedea visul cu ochii.

at e plapoma.
A nu se-ntinde mai mult ca
plapoma.

A toca pe cineva.
A toca pe vatrai.
A se uita la dracul.

Lasa-I n boii lui.

Nu e n dtqii lui.
15i cri arama pe faIa.

A se duce la dracu-n praznic.

A umbla ca lupii pe linga oi.

E mindru ca paunul.
E gras ca lemnul.
N-am mincat laur.
E cu musca pe caciula.
Are patru ochi.
E blind ca mielul.
Fuge ca cerbul.
Umbla cu ochii logoditi.

A umbla ca cu un ou in poala.
A sta ca vai de capul bor.
A fi nea-ntr-o parte.
A da cu crucea peste cel cu

Vinator de vrabii s fii.

Doarme iepure$te.

A-I da pe pocal gros.

A scapa norocul din palma.
0 gisca fripta zboara.

Ii maninca ceafa.
Umbra dupa. dracul
Nu-ti fierbe oala.
454

www.dacoromanica.ro

E impodobit la cap.
I-a dat papuci.
Tine coada-n sus ca capra.
Are urechi de cirpa".
E viclean ca vulpea.
Bate apa-n pita'.
A bhat-o pe mineca.
Are creieri de cilci.
Culese de D. Gomoiu, student,
din Prahova.

A luat-o la sa'ntoasa.
Esti un om cu traista in bA.
Asa-i de harnic c m5.ninei foc.
Ce ti-a mai tunat in cap.
Ce tot hodorogesti.
Umbli ca fuioru popii.
Culese de N. Cociorva, invaiator,
din corn. Docani-Tutova.

www.dacoromanica.ro

FRINTURI DE LIMBA 51 zICATORI

www.dacoromanica.ro

Th'alinO,

(Variantl)

Pi15. lungg.,

Msric'ci surg, pura"

Trece valea-n zbura'turI

Pird.-n pi,

Pilg-n pung.

C-un malar de pull in gull.

Am o purcea chilopadi.
Cu purceii chilopani,

De la D. Nicolescu, inv.,

Vin, sug, fug in tuf. (bis).

corn.

Teslui u-Olt.

Veniii" niste oameni

D-asearg, d-alaltieri seati,

Fluture ii punte,

La popa descalecail.

Fluture supt punte.

Da' caii de ce-i legarsi ?

De coame, de coade,

De cuiele podului popii (bis).

Culeasa de Chr. N. Tapu din

Costesti-Vilcea.

Cinte, cintenetezoi,

Cine, cin' te-a netezit ?

Un cine cintenetezoi
Din vara cintene-munteneasc'4.

(Varianta)

Fluture pe masg,
Fluture pe casa,,,
Fluture prin cam,

Nss4rica", still, pura',

Trecu vara-n curaturN,

Fluturi pe tovi p-ai nostri

C-un malar de pur in guti,

Pre sit din cam.

Uru-ru cur, curva pursi (Ins).

Culese de Chr. N. Tapu din

De la D. Nicolescu, inv.,
Tesluiu-Olt.

Costesti-Vilcea.

459

www.dacoromanica.ro

corn.

Napi ivi dau prin gard.

Doisprezece dovlecei turcesti

Insiravi tovi pe un vrej.

Ast miv, mtv, miv mic, miv mic e.

Din Costesti-Vilcea.

Culese de Chr. N. Tapu din

Costesti-Vilcea.

Optsprezece dovleci turcesti,

Insiravi tovi p-un vreaj.

(Varian6)

Ast miv mic

Mic miv fuse ;
Mai rumeg'i-mi-vi
Rugruluvi mai rumega-mi-vi.
De la D. Nicolescu, inv.,

Din Rosiori de Vede.

Trecu Piciu puntea.

Puntea pute a Pici,
Piciu pute a punte.

corn.

Teslui-Olt.

0 stea logostea,
Dota stele logostele,
Trei stele logostele,
Patru stele logostele,
Cinci stele logostele,
$ase stele logostele,

Bou breaz bIrlobreaz

Din boii birlobrezenilor

Nu e anevoie de a zice :
Bou brea birlobreaz
Din boii birlobrezenilor ;

Ci e anevoie de a dezbirlobrezi
Bou breaz birlobreaz
Din boii birlobrezenilor.

Sapte stele logostele,

Opt stele logostele,
Nousa; stele logostele,

Zece stele logostele.

Eu umplu poala popii

De trei ori cu prune rosu,
Popa umple poala mea
De trei ori cu prune rosii.
Culese de Chr.
Coste.iti-Vilcea.

0 sapa' lata',

Dota sape late,

Trei sape late,
Patru sape late,
Cinci sape late,

N. Tapu din

$ase sape late,

(Varianti)

Culese de Chr. N. Tapu.

Din Costesti-Vilcea.

Umplui, umplui poala popii

De trei ori cu prune rosii.
De la D. Nicolescu, inv.

corn.

Eu pup poala popii,

Popa pupsa poala mea...

Teslui-Olt.

Peri de pe blana carului

In poala ogarului...

Doisprezece pui de cochireinel

Tovi intr-un cuiburel.
460

www.dacoromanica.ro

Vinturai
Vara malai

Capra caka in clinci,

Clinciu crapa in cinci,
Crapa-i-ar ochii Capra
Cum a ceipat clinciu in cinci.

Pe dmpul lui pung lunga,

Lune.,
Punga lune&
Populticu cu pila-n punga.

Cules de D. Nicolescu, inv., com.

Tesluiu-Olt.

Culese de I Constantinescu din

Diosti-Romanaii.

Capra ne4gr'i calei-n clinci,

Crepe cau caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci,

Vinturai vara malai,

Vintu runga punga lunga,
Tarapi cu pila in punga.

De la Elena Pretorian, CostestiVilcea.

De la D. Nicolescu, inv., corn.

Teslui-Olt.

0 sua
Lipka,

Pe un codru de luna
S-a easit o pila si-o punga.

Doua' sute
Lipite.

Cind punga-n pith%

Trei sute

Cind pila-n punga.

Lipite.

Culeasa' de I Constantinescu, din

Cind sula-n pila,

Cind pira-n sura.

Diosti-Rornanati.

Culese de I. Constantinescu din

Capra neagra cala-n piatra,

Cum o calca-n patru crapa ;

Diosti-Rornanati.

Crape capu caprii-n patru

Cum sg. crapa piatra-n patru.

De ce-ai zis tu c-am zis eu

C-a zis ala nu stiu ce ?

N-am zis si-ai zis c-am zis ;

Cind oi zice tot oi zice,

De la Elena Pretorian, CostestiVilcea.

Ca sa zici c-am zis c-oi zice.

Capra' neagrsa calea-n piatra,

De la Elena Pretorian, CostestiVilcea.

Piatra in trei-patru se crapa' ;

Asa ssa crape capul caprii

Cum a crapat piatra-n patru.

Mai stati, duce-v-ati,

Ca de mult ati venit.

I. Constantinescu,
Diosti-Romanati.

Cules

de

Plecare-ati !
461

www.dacoromanica.ro

Bute pritocitoare,
Cot croitoresc,
Iiichi bucurestenesc.

Mai stai, duce-te-ai,

Ca' n-ai venit de mult
Si tu stai de putin ,!
De la Ion Odor din Prahova.

Dacg-i chel
Ce-ai cu el ?
un mair
Sa"-i creasca psar !

wicrau'u,

A tnurit chir Ngpirriu I

De la Elena Pretorian, CostestiVilcea.

Putia pritocitoare
Cu doua'sprezece pritocitori
Tot intr-o pritocitoare.

Doa. picioare
$edeau pe trei.picioare
Si tineau un pictor ;
Vine patru picioare
$i ta piciorul ;
Atunci doua picioare se neca-jesc
$1 ia trei picioare
$i da-n patru picioare.

Culese de Elena Precurian, Costesti-Vilcea.

Cgra.midaru eirsimida'reste

Pe ca'ra'tniareasa',

Da' atImida'reasa nu poate sa'

eitImicUreascl

Culeasa de Chr. N. Tapu. de la

Pe eira'midar.

lautarul Anghel Cambrea, SkeluGorj.

Colea p musuroi
Este-o codobatura'

MMai proaspa't, prospa'tel,

C-un cocabgturoi ;
and codgbgturoiul sare peste

That pe taierel,
Wirunt rrarunvel.

codobatura',

Cind codobatura sare peste

Pa'sarica" sura"-n gutl,

codg1:4.turoi,

Pica pia'-n punga',

$i se codoba'turea amindoi.

Punga'-n
Pira-n punga.

Culese de Chr. N. Tapu, de la

lautarul GhiTa $chiopu, RimnicuVilcea.

Ce vas bun,
Ce varzg buna',
Ce pritocitoare burfa !
Optsprezece pritocitori
Tot intr-o pritocitoare.

Nici n-am ris cind ai venit,

Nici nu piing and oi pleca.

462

www.dacoromanica.ro

Da' fatoi mgoi

Ngtglia fierbe pere,

Ngtaloiu vine si cere ;
Ngtalia nu se-ndurg,
Natgloiu vine si furg.

Nu poate s

Pa tata

eazg

Maya.
De la Elenea Pretorian, CostestiVikea.

De la Elena Pretorian, CostestiVilcea.

Stie mocanu
Ce e ofanu ?
Mocanu ca mocanu,

Plecai p-o ulicioarg,

Ma-ntilnii c-o lelioarL
0-ntilnii, o-ntirnpinai,
Drept in ,.,chizma-o sarutai,
In chizma si-n cinzmisoara,
In izm i izmisoarg.

Nu stie ce e sofranu,
Ca tiganu divanu.
Nici salcia porn,
Nici mopcu om.

Asearg, alaltasearg,

Mari boieri venirg la noi.

Da' caii de ce-i legarg ?
De coame,
De coade,
De cuiele podului
Protopopului.

Nici talpa cerc de bute,

Nici moilcu om de frunte.
Culese de Chr. N. Tapu de la

Mutual Dumitru Vgleanu, din

Rosiori de Vede, Teleonnan.

Bodaprostea a d-asearg,

Da;i sg v bodaprostim,

Nici din dine slgning,

Nici din tine poamg bung !

Hai sa N'a" bodaprostim.

Culese de Chr. N. Tapu de la

Din coadg de cline numai sitg

de mgtase nu poti face.

nutarul Anghel Cambrea, SkeluGorj.

Din cline niciodatg nu faci

slgnina.

Tatgl meu

De la Ion Odor, din Prahova.

$i tatgl tgu :
Cel ce te-a fgcut pe tine,
Tot acela i pe mine.
El mi-e mie tatg
$i tu mie sor'.

Basamace,

Nu te face,
A du testimelu-ncoace.
CuIeas de Chr. N. Tapu de la

Tap. alga

l'autarul Dumitru

$ade pe tatoi, mgtoi,

Valeanu, din

Rosiori de Vede, Teleorman.

463

www.dacoromanica.ro

Cel ce vorbeste
Mai mult zaboveste.

tralesti,
Sa vacuiesti

Ott cioara-n par

$i vinu-n pahar.

De cind s-a largit ulivili

A pierit credintili.

Vin din Bughea-veche,

Uncle cla i,isica streche,
Cu gura cascata

De la Elena Pretorian, CostestiVilcea.

$i cu coada ridicata,
Cu dintii rinjiti
5i cu ochii beliti.

N-am avut

Tinga teterevuga
La guea facuea punga
$i la c... poropovoghiste.

i-am dat,

Acuma am si
dau.
Roaga-te la Dumnezeu s n-am
Ca sa-ti dau.
Culese de Chr. N. Tapu dc la

Pa's.rica" ramniciea,
Plamnicica,
Pis copalnicica,

Ca si ta-sa'u lamnicu,
Plamnicu,
Pis copalnicu,
Ca si msa-sa lamnicica
Plamnicica,
Pis capramnicica,
Ca si puiu ramniceiu,

batrinul Mafin Chelu in etate

de 96 de ani, Rosiori de Vede,

Teleorman.

Un text identic a cules si I. Odor

din Prahova. (N. ed.)

Sarkie, ce-ai cu mine ?

$i cu tat-t'au traiam bine,

Pramniceiu
Pis capramniceiu.

Si nu ma-ndur nici de tine.

Cind a tunat

Ceapa alba Incepatoare,

Putida pritocitoare.

V-a adunat ?
Credeam c-atuncea,
C-apoi daca teasnea
VI pra'paclea.

De la D. Nicolescu, inv.,

corn.

Teslui-Olt.

A iubi
$i-a nu srabi
Nu se poate.

Ceap a. alba tocatoare,

Putinsa pritocitoare.

D-aia am slabit eu, trate !

Cel ce tace
Merge-n pace,

De la V. Gh. Lepadus, inv., corn

Valea lui Cane, Gorj.

464

www.dacoromanica.ro

Mg dusei la musca mare ;

Nici carnea,
Nici frigarea ;
Nici lupul flgmind,
Nici oaia cu doi miei.

Musca mare treiera,

A mai micg vintura,
$oarecele cu lingura
La guru cgra.

Cutare vine nasu-n sus,

Tocmai ca capra coada,
Ping o ajunge riia.

Doug mere,
Doug pere,
Doug fuse d-aurel
$i trei pui de grgngurel.
Alba fuge, mindru suge,
Dgte dosu, frinse osu,
Pivigoiu stilnicu
Talpa de nevolnicul.

Unu-o face de sgrgcie,

Altu de sarlgtgnie.
Iesus Maria,
Cum se dg cu sania !

Un soarece murgulev,

Ce mice-n gu5e
$1-n capuse.

Intr-un virf de rugulev

Rug rupe, rug mgnincg,
Rug covriggneste.

Ii fac semn
$i ea stg. lemn.

Un iepure schiop

Intr-un virf de plop

Musca-vi-as limba din gurg,

Cg mult e dulce si bung !

Treierg la bob,
Paiele cued,
Boabele s-alma.

Dacg copilul e cintgrit de trei

De la D. Nicolescu, inv.,

ori

corn.

Cind se-ncurcg ivele,

Atunci se pierd i minvele.

Teslui-Olt.

De cite mai mi-a dat capu,

Doug-n lume nu se poate :

Omul sg-1 scapi de moarte
$i a-1 intineri nu se poate.

$i n-am sg mg las ca dracu !

Te duci dupg laudg cu sacu gl

mare la pere
$i pe urmg nu te intorci nici
pe fundu trgistii t

Trei in lume nu se poate :

Punte peste munte,
Scarg in cer
$1 mgduvg in fier.

Omul cu vedere

Sg nu puie ochelarii altuia,

De la V. Gh. LeOdus, inv., coin.

Valea lui Cine, Gorj.

Cg-i pier vederile.

465

www.dacoromanica.ro

Cutare-i intocrnai ca olarul

Care si-a razbunat pe carul cu

Cine plinge pentru altul i se

scurge ochii.

oalele.

Marea cu sarea nu este,

Oarba am gasit-o,
Schioapa (chioara) o las !

Sau :

Cind o fata ramine bkrina, i

Da' Oltu cu totu tot este.

se zice :

Nu-ti cerem marea cu sarea,

Tinara-i fata cutare ?

Putin nu-i de cind cu

Nici Oltu cu totu.

arvatii !

A luat inima tirgului.

S-a dus dracului !

Gaina vecinului pare curca !

Cind curge butea,

Hierbe tuica.

Alege-s-ar praful de tine !

Alege-s-ar de tine, ca de mosiile
Tirchiliciu !

Ma' paduche-n punga !

Buna ziva, lele Floare !

La barbatul dumitale !

In lumea asta toate lucrurile

sint cu folos, cu profit :
Numai un lucru e far' de folos :
gutaril.
si plkesti, i joci
rupi.

Daca ai un guturai,
Sa-1 port', neica, pin' la mai.
Hire-ar a bolii sa hie !

incaltammtea

Si te ostenesti de numai apa te

Si tot nici un folos n-ai.

Oile tin capu-n jos de frica sa'

nu le vaza lupul.

Din iapa tiganeasca, cal

Cc naste din pisica,

f aci,

Soareci maninca.

boieresc !

Astia slut d-Si d-ai lui Teaca,

Sapte p-o iapa !

Nici a varza nu sint,

Da' nici n fiestece oala nu
vreau s fierb !

Cite bordeie
Atitea obiceie.

Dumnezeu nu zice Cu bawl,

Daca vrea ei 11 respecta,

De tine mi-e miJ

Ca tiganului de pirg !

De nu se-nchid in Casa' si
maninca.
466

www.dacoromanica.ro

Singe le omului e ca sirma telegrafului :

Toate la un loc patlagele tocate

Care e bun, bun,

Care e ra.u, rau.

Mai mare daraua ca ocaua.

Nu Lap apg-n put !

Unul de altul ridem,
$i dracul de toti !

Rana dogarului
In capul ciocanului.

De dorinta dorului
Nu ma pot da somnului.

Rana cositorului

Asta-i asta :
Mi-a mincat lupii nevasta !

A venit luna Wapciuni,

E in fundul tocului.
S-aseaz

Multi chemati, putini alqi !

Unii judeea, unii nu.

Mama aduce la copii i copiii

tiganii pe tkiuni.

Sa", nu te sperii de noroc,

Ca norocu-i pus pe foc.
De la I. Odor din Prahova.

tatii !

Omul in casa lui e slugg.

Trece vara ca o piine,

Vine iarna ca un cline !

Fudulia e prostie.

Am mIncat nou`a feluri de

bucate,

De la Toma N. Preoteasa, Runcu-Dirnbovita.

www.dacoromanica.ro

CUVINTE PARTICULARE

www.dacoromanica.ro

Chita
Dochita, Dochia.
ciorrirtan
o bucata de carne

materie proasta de
alastinca'
.
bumbac.

necintaria (hurta.).

buruiana pe care
taranii o moaie-n rachiu.
parere de rau, mihnire.
banat
magazie, dugheana,
bolta
.
pravalie.
brucliu
neast'impkat.
dezmkat, salbatec,
buiac
zkiatec.
avramiasca

bulboanci

lepadatura orasului,
secatura, om fara apntli.
citane
stamba cu dungi.
ciuha'
un semnal pus pe un
cioroflet

virf de deal, fkut dintr-un

lemn.
ciurc

loc adinc n apa'.

bulhac
baltoagl.
bumbarale
ghiulele, bombe.
casincel
basma de lira..
catariga
porecla ce se tr4 unui

banos
mucos, copil murdar.
cleamp
vreasc, cep lunguet.
clean
un soi de peste.
cotoroanta
femeie &ataxia'.
cultuc
perinuca mica.

om cu picioarele lungi.
ceisita

catinel
ceuc'ei

chicuf

cutie.
incetisor.
stanca'.

darac
cel cu care se piaptana
ciltii.
dalauf
la pluts4, cel care e
dinapoi.
dardaki
un om care vorbeste
verzi i uscate.
deref
coloare de cal.
dubina
femeie desfrinata:.
felegos
ferfenitos, rupt.

mita, chilipir, ce pica'

din dreapta si din stinga.

chilatei

animal slab, mai ales

vacN..

ferul pustei de la

strat.
un om ce nu Vede
tocmai bine, miop.
chitia
a tinti, a fixa, a crede
chiomb

471

www.dacoromanica.ro

f2g/4

flintic

frumos, bine ficut.

h4iat sau fatg obraz-

a culca jos, a trinti

obara

nid, prea indrgzneafi.

freantel caprg riioasg.
,gardina
crestkurg la butoaie,

la pgmint.
of tu
oftare, dor.
otavi
a cosi iarbg pentru a
face s'a creascg din nou.
paligorie
parigorie, mingliere,

ghilitoare
locul unde se inglbeste pinza.
ghiol
apsi seOtoare i adincg.
giandra
un fel de mincare,

pirleag

unde intr'a fundul.

ma'gulire.

seines la ginduri
pentru a trece.
prioni
a incepe, a face.

mmlig amestecatg cu apg

un fel de blank'.
cireadg de boi.
a se deranja.
uscat, vechi.

tamazlic
zatoeni
zgorit

gurlui
gitul sticlei, al ureicrului.
haimin
petrecere, chef.
halca
bucat, o parte dintr-un
intreg.
hiba
grija, pgsare, scrupul.
hondrobos
aspru, a nu fi
neted.
hot
bucatg.
hotci
a face zgomot, 615:gie.
hudita
stradg,
hurmuz
msirgele de stica:.
ingurza'tura
incretitutl (la

Culese de M. Canianu din judevele Neam;

Puma.

tn loc de artilerie.

antilerie

a sta la tain
a sta la voriA.
Chisalom (Chiseleff) era tot un
puternic de guverna pra.

crot
taleturg.
garnita
se zice pe Teleajen la

un arbore nu inalt dar cu

ask).

jarc

singuratic.

raZlet
famure

rece.
giugan -- cal scopit.
granate
cartuse.

crci multe.

haran
hrn,
om prost.

femeie Vitring, gur`

rea.

oni ld la cap,

plata ce o da cineva
pentru un loc cit timp tea"-

ibatic

jasaiu
pun6 de Ifisica" pentru
tutun.
kit slab, prWldit.

teste.

o haing, vestl.
care se vine pehtru a cosi

ilic

jig - un fel de mincare din

/az

cinepsa.

finul duip'i el.

(rosmirive) era
Vitgliile le mari.
muscalu la'cea
lismirite.

Mdunca
cartusiersi.
li
prescurtat din leiP.

mahmur

zaVicit, cu capul
greu, ca dup o betie.
fa'n4i de brad.
mgracei

manemvra.

42
www.dacoromanica.ro

in loc de maneva.

nisfea
moneda" de 50 de bani
(cea de asfazi).
obrate
locul ingradit si ne-

plantat din prejurul viei.

rogodele
se zice la tot felul
de poame ma'runte si necoapte.
rogotele
se zice la poame de

mai multe feluri adunate la

la un loc.
rapotine
sint niste srbgtori
ce le tineau femeile mai

salabor , ii zice poporul

oricarui luciAtor ori lucil-

toare la sosele.
tufa
se zice pe Teleajen la
stejarul care nu e nici prea
gros ma prea mare ; se mai
zice si tufan.
testimel
stergat mic, ngram'al
cu care se lea6 femeile la
cap.
telina

se numeste locul care

n-a fos apat (cultivat).

pa'durice tidiei si mica.

tiNg

nainte, ar i. sa" fie puse in

carte.
scai

inclAtnic.

Culese de I. Ionescu, din judelui

Prahova.

www.dacoromanica.ro

TEXTE PSEUDOPOPULARE*

* Capitol akkuit de ingrijitorul ediTiei din textele diseminate In intreaga edilie.

(N. ed.)

www.dacoromanica.ro

and aud, fetito fa.

Frunz verde de trifoi,

Mai yin', bade, pe la noi,

De necaz, de dor de moarte

Imi trec vremea cum se poate.
Imi trec zilele

S5.-vi aud glasul duios

$i cum zici doina frumos,

Doina dulce, mingaloasa',

Sa'rutind copilele,
Minglind cositele,
Pipa'ind altiiele,
DezmierdInd feti%ele.

Doina, bade, dragsastoas.a.

it4 veni eu, fata, hai,

Dar e ceata de fla'cai
Ce-vi saruta' gura draga',

Gura ta frumoasa fraga ;

Si e negru-n mintea mea,

Cu les de N.

I. Apostolesc.t. de
la d-ra Zoe Braviceanu, Bucuresti.

Oaia 0 albina
Dumnezeu chem'a la dinsul

Fiindca' tori te cred prea proasta

Fiinvele sa' rinduiasa',

In neamul dobitocesc,

Fiecare tralnd, ce fel

De muncire sa' munceasca.
Intre toate, iaei vine
$i oaia i cu albina.
Dumnezeu se uita' bine

Ca oricind vei mt4ca, fiinta,

De tine atuncea muKafa,
Sa soseasa iute morti
D-a ta guea-nveninata ?
Nu, Doamne, raspunse oaia,

and la alta, cind la una,

Las'a-m 5'. precum sint azi.

Vrei tie
Oaie, ca sa-ti daruiesc,

E aspundere prea mare

Daca' altui faci necaz.

Si zise oii :

477

www.dacoromanica.ro

Uneia livezi ii dete,

Bine, zise tata'1, fie

Atuncea cum voiesti.
Mie cum voiesti.
Mie
zise albina,
Ce vei vrea., sa"-mi ,craruiesti,

Hrana lesne sa-si gaseasca,

$i alteia cea mai minunata;
Din case sa'-st impleteasel.

Iar pe d-asupra lor puse

A omului grija mare
$i la lucru le trimise,
Vesel c-asa fiinte are.

Dar in loc sa moara fiinta

Ce o simti acul meu,
In loc de dinsa, iarinte,
Sa' mor, cind oi musca, eu.
Fie, zise tatal, si le binecu-

Culese de Chr. N. Tapu, din

Dr4u1qti, Oh.

vinta' :

Vulturul qi lupul
Se-ntilnira'-odata'-n cale

Mai puternic e, caci unu

E mai mult din amindoi.
$i eu, vulturu o zise.
$i, 0-i judece, plecara
La o cruce, care-n cale
Stind de paza, o aflara.
Ti spusea a lor dorinfi.
Crucea astfel le raspunse,
Dupa ce un zimbet iute
Pe fata ei II ascunse :
Tu, lupule, esti mai micul
Cind in cale-ti m-ai aflat

Si la pilduri s-apucara'. :

Eu, zise lupul, intr-o noapte

Colind sute de hotare.

$i eu, raspunse vulturul,
Pina' trei minute pier,
Stra'bat calea care este
D-acilea si pin' la cer.
Eu, lupul raspunse, iarna
Vaz mielul alb pe za'pada.
Si eu, vulturul raspunse,

Noaptea cind nu pot sa' vaa

Ai urlat pa' lina mine,

Ai racnit, m-ai zgiriat,

Nici pisicile, baiete,

Mielul negru-1 vgd curat.
Eu, cuvinta' lupu, atuncea

M-ai scirmat la rada'cing

$i-ai fi vrut ca sa' rna'. dobori,
De nu mai erau in lume
Curcani i cu vinatori.

Cind urlu, sint auzit

De toti clinii ce-s in lume
$i tot mielul sta' pitit.
Eu, vulturul zise,-n zare
Cind pornesc a ma urca,

Dar vulturul cind in cale-i

Suferinda rn-a aflat

Far' d-acoperts, pe virfu-mi

Orice pasa're s-abate

$i-mi rargeste calea mea.

Binisor s-a asezat

$i-ntinzind aripa-n laturi
Umbra mi-a facut, ra'coare,

Dar as vrea, cuvinta' lupu,

Ca sa' stiu care din noi
478

www.dacoromanica.ro

Supt ale lui sfinte aripi

M-a ferit d-un aspru soare.
$i unde merg eu si cu dinsul,
Toti lauda pe Dumnezeu,

Pe cind unde mergi tu, jalea

Invaleste pasul tau !
Cules de Chr. N. Tapu din Diaenesti, Olt.

Istoria lui Arghir # a Elenei

0, prea dilaase muza',

Iubitu meu sot si frate,

Teyisai miwind din buz`l,

Sal nu ma Iasi cu pa'cate,

Versi glas ingeresc din gura',

Care inimele fuel,
Furl si le amageste,
Dupa' ce le indrageste.

C-a ta sint ; dau mina dreapta',

Hie si cuvint si fapta.
Tina'ru. daca porneste,
Departe caTatoreste.
Numa singur si c-o sluga

Va. rog, buze mingaioase,

Care cinti cintari frumoase,

Pia putintiel miere,
Din mueastra ta putere,
Sa cint si eu cusimtire
A lui Arghir privegire.

Merge, dind Domnului ruga.

Deci mergind atit de mult pa'
cale,

Vede intr-o yesteil mare,

Vede furn ca iese tare.
Tingru, dael zlreste,
Acolo tare sileste.

Arghir mi-este craisoru,

Cel mai pedepsit cu doru,

Craiu cel bogat din lume,

A lui Acliton anume.
Tinaru, daca' porneste,
Departe calltoreste,
Numa singur si c-o sluga',
Merge dind Domnului rue.,
Piste munti si piste dealuri,
Piste apa, multe valuri.
0, maks&

Acolo un urias striga' :

Cine este, cine vine,
Cin' ce cautsa la mine ?
Tina'ru raspunde-ndata
Cu vorba mai asezats :

Eu ! De Neagel cetate

/natelu parte abate ?

Atunci uria$u [IN ia de seama'

$i pe toti satirii-i cheama
Ca sa' dea de dinsa seama'.
Spun satirii toti indatsa,
Cu vorba mai asezael :
Nu stim de Neagra cetate,
Inca:tau parte abate !
Atunci uriasu zice :
Mai este vrunu sa: vie,

11.amii saraca !

Pina' soarele-o straluce,

Eu din lume ma voi duce,
Multe vor ca sa m-apuce.
Pling dup a'. mine fecioare

Ca noptile duil soare,

Iar Ileana mea cea dulce
Din gurita asa-mi zice :

Ca: poate a'la sa' stie ;

479

www.dacoromanica.ro

Incgtrgu parte abate ?

M-a purtat pg mine doru,

Mai este un schiop pa' urmg,

Da' viata mi se curmg.
$chiopu venea sgrind clg silg,
Tingru-astepta cu milg.
Soseste si schiopu-ndatg :
$ui tu de Neagra cetate,

P-acolo mi-a rupt picioru !

Cules de I. Odor de la mos Nicolae, din Valeni, Prahova.

Tiganul fare/ noroc

Un tigan plecg si-acasg
La nevastg asa lgsg :

Trebuia acum numai

S-arunce-n oalg bucata.
Cautg in traistg bine,
Calutg, mai cgutg,

Cind ca soarele-n &Sara'

Tu un mglai mare fg ;
Pune masa, fierbe oala
Ca sg fie totul gata,
Cind oi veni cu vinatu
Numai s-aruncgm bucata.
Asa zise si cu puFa
Tantos la vinat porni.
Razbatu pgdurea toatg,
Dar nimica nu ggsi.
Se inserg... mai mort de foame

O lug de fund si bine,

Foarte bine-o scutura.
O strinse la gurg iute,
Pared' iepuru-i aici ;
Ascultg si cu urechea
La ea si-o afurisi,

Si vgzind ca nu-i nimica

Zise foarte supgrat :
Ce belea !... se vede traista

Veni si intr g. in casg.

a iepuru ne-a mincat !

Ggsi oala la foc pusg,

Malaiul mare pe masa ;
Totul sta precum zisese,
Stau si lingurile gata,

Cules de Chr. N. Tapu din Diaganesti, Oh.

Raportul ispravnicului
A tot nins necontenit.

In trecuta sgptgming,
Starea vremii nu prea bung.
De la cing si pin' la zece,
A plouat o ploaie rece,

Raportul ispravnicului de Teleorman catre vurnicul din launtru.

Culeasa de Chr. N. Tapu de la

$i d-atunci pin' la sfirsit

I. Boidescu din Giurgiu.

480

www.dacoromanica.ro

Un soldat trimis e
La turc ca spion.

Ia
s-aduca'
D-o tepusI lungI
$-un par ascutit !
Ianicerii-ndata paru au adus

Indata' mi-1 prinse

Pe bravul soldat
$i-n fatI la pasa mi
Ce cauti, ghiaure, in ordia

5i-naintea pasii ei c 1-au infipt.

Spune-mi tu, ghiaure, in
teapa-oi muri !

mea ?

Sint trimes de Carol a te

spiona I

In veapa lui Carol mor ca

vinzItor,

Dar in %eapa ta
Mor de voia mea !

Unde este Carol, cia oaste

are ?

Unde este Carol, tu nu poti

Culeag de Chr. N. Tapu de la

afla !

Ion Mimi, Bucuresti.

Ha, ha, ha, ce poznI mare

S-a-ntimplat in sat la noi :
Fata popii a mai mare
S-a opIcit in rIzboi.
$i s-a dus la baba Suna

npa'citsi, capu-i arde,

'$ vine-n fire, se opreste
$i lui Mitru-n vatra-i cade.
Mama lu Mitru-i 13strina,

Fr snaga' si nu poate,,

SI-i ghiceasa, sS-i desdnte

$i s-o vindece, ca' intruna
Creste-n pintece.-PIminte,
'Nghite-mg-ndatl de vie,

Ziva, noaptea s ramina

Tot la lucru, i socoate
CI e bine s-o ajute,
Doar de cumva o sllbi.

CS n-am leac pe vesnicie

$i incepe s-o asculte

C-apoi boala i-o pieri.

Nu mI lIsa sa' sear,

$i nu poci nici chiar

Auzit5 de N. I. Apostolescu de

cumpIr.

la d. I. Florescu, Bi1eti, jud.

Dolj.

Merge si se tinguieste,

Luleaua tiganului
PiA-n cioc
adusIse.
$i-o pnea mereu n gurI

Un tigan mai toatl lumea

Cu luleaua spIimintase,
0 sugea pina-ntr-atha ca'

$i la masa' sta cu ea ;
In sfirsit, pedeapsi mare

Ciubucu
481

www.dacoromanica.ro

Suferea biata lulea.

Un ruman venind pe cale,
Cu viganu se-ntllni
$i-n nadins de el sa riza,
Nivelu ca-1 prijini :
Da' mai lasa-ncolo,-i zise,
Pedepsita de lulea,
Ca rozind-o mereu, uite

Ai sa ramii far' de ea.

Hei, ce-ai tu, fudul raspunse,
Ha4a vreau i cum vreau eu

0 sa vrea i Dumnezeu.

Ci vru sali cate de cale,

and, nu tiu cum se-ntimpla
$i din cioc scha. luleaua,
Jos cazind se sfarlma.
Privi-nmarmurit viganu,

Parc-ar fi vazut pe dracu,

$i-ncepu ca sa mi-si plinga,
Cu sughit, pe loc, saracu :

Aoleo, i zicea, te scoala,

Lulea draga, luleluA
Ca sta topul de pachete
La racoare dupa tqa.
$i te cere i te stria
Oasele ca sa-ti mai friga !
$-atit de mare durerea
In sufletu lui tInu,
Ca. d-odata la rumanul
De Ilnga el se rasti :
Lulea-i asta ?

N-o fi dracu !
Lulea este ?
D-apoi ce ?
Lulea, ma. ?
Lulea, vezi bine !

Atunci sparta de ce e ?
Culeasa de Chr. N. Tapu din
Dralineti-Olt.

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL POPULAR

www.dacoromanica.ro

Ghenarie

Mrtiqor
Ma'rt4or ne da' noroaie
$1 frigu incepe s 'moaie.
Se-ncepe primavara,
Dar tot nu e Inca varsa..
Musca d-abia zbirnliqte,
Ea ca vara nu ciupe$te.
Purecile sta, nu mi5ca,
Lesne-1 prinzi daca' te muKa'.

Ghenarie vine
$i aduce cu sine
Zile tot reci cu za'pada'
$i sa'rlAtori cu gramadl.
Atunci in dreptul ctldurii,
$eclem in casg la soba'
$i dalm bucate gurii,

DacI avem din vara; ingrijite,

Dacl nu, radgri prgjite.

Aprilie

Riurar

Aprilie vine cu vintul,

El usua pamintul.
Grija de-acum inainte,
De Pati, pentru-imbrka"minte.
Vezi noi, faranul, lesne se-mpaa,
Nu sea' custumuri frumoase ssa-si

nurarie cu frigu
Scoate din lgzi citigu.
Banii ii stringi cite unul
$i-i risipeti cu pumnul.
Nu-i 1ai sa' rugineascg,
Vrei ca tovi sa. luceasea.
Te joci cu ei si-i mini
St umble din mini in mini.

Ci-i e destul sa" aiba' ca'maA

$i pe masa' sg mince numai

$i se-mpaa bine.
485

www.dacoromanica.ro

faa,
nota
ou`&

Alearga pretutindeni gloate,

Unii la vie, alcii la cirsmuri.
De muna obosivi, ei biet n-au
tistimpuri.

Mai (Florar)
Mai e luna de plimbare,
Pentru hn de-n punga are.
Da bani la lucru si-i mina,
Fara' sa mai puie-n mina.
Iar pentru copii din casa de-is,

Numai lenesii asiguea

S''. le pice muti-n guat.

Du-te, lenesule, si stringe

$i la iardi nu mai plinge.

striga :

Ajuta' pe alvii, impaca

Tata, mama, pline, mamaliga,

$i vie parte s-vit faa.

La munca s-alerge-n fuga,

Nu la circiuma sa suga.

Sectemvre (Reipciune)
(Cad copiii pe ta'ciune)

lunie (Ciregar)

Sectemvre este racoare,

Ciresar umple gradini in lum

Si cu multe feluri de legume :

Dupa bruma da si soare.

Dar el nu prea incalzeste,
Pielea o cam inurzica'
$i rau o infurnica.
Musca d-abia zbirniieste,
Ea ca vara nu ciupeste.
Puricele st.', nu misca,
Lesne-1 prinzi, daca te musea.

Mere, cirese gustoase.

Acum dar stringe, romane,

Din cistigul ceii ramine !

lulie (Cuptor)
Cuptor, el cu zaduhul

Octomvrie (Brurnar)

Impu1bera vazduhul.

Acum pe toti umbra-i cheama,

(Cad i cei mari)

Dar pe lenesi mai cu seama,

Ca lor le este mai draga,
Sub dinsa un somn sa traga.
Apoi rasturnat pe-o muche
Sa stea trean%a sa-si paduche.

Octomvrie e necajos si sung

rece,

Pasul lenes nu se trece.

El pe unde merge pirleste
$i copaci verzi nu iubeste.

Golanii sa-i vada nu-i place,

Cu lenesii el n-are pace.
Face pe lenes sa plinga

August (Gustar)
Tn august este treierisul

Si la pieptu-si sa se stringa,
Tremura d-a lui frica

$i la grai alisverisul.

Si pielea i-o-nfurnica.
486

www.dacoromanica.ro

Noiemvre (Brumdrel)
(Cad si cei mititei)

Ninge si pImintul asterne.

Face pe lenes sI plingI

Noiemvre cu cojocu,
Numai ciucuri
Si cu biciuri,

Cu care bate si cearel

Pe hIl cu punga deseartl.

Apoi vai de a lui mumI,
CI el nu stie de glumI.

Dechemvrie (Undrea)
Dechemvrie cel cu barbI
LatI si albyl,

C-o fire cruneI, sperioas.1,

C-o cItare nemiloasI.
El ziva de sus cerne,

zbirlitI.

$i la pieptu-i sI. se stringI.

Ziva-i micI si rece,
N-o simvi de curind ce trece.

Dar in punga cui n-ajunga,

1 se pare foarte lungI.
UmblI cu inima seacI,
Cint I. de urit sI-i treaa.
CI nu e mai grea boalI,
Dech cind e punga goari.
Cu les

de Chr. N. Tapu de Ia

Petre Protopopescu, din Wirbltesti, Vilcea.

www.dacoromanica.ro

Comentarii

Colectie cu totul remarcabila, ca valoare

i amploare, Materialuri folclo-

ristice a suscitat numeroase discutii pro si contra, pe care ne propunem s le semnalam aici prin opinii mai semnificative privitoare la valoarea colectiei.
Prin bogatia mAterialului i frumusetea multor text; colectia a stat in atentia
mai tuturor antologiilor de cintece populate.

Cu cid exceptii (cele citeva texte tiparite de C. Itadulescu-Codin in Foaia

interesantel, revista saptaminala ilustrata care a aparut la Bucuresti intre 12 ian.
V 2 nov. 1897), textele din Materialuri folcloristice au aparut aici pentru prima data.

Pentru Precuvintarea sa la colectie, Gr. G. Tocilescu si-a ales ca motto un

pasaj din cuvintarea tinuta de pocta Carmen Sy lva in octombrie 1897 la Universitatea din Iasi :

Gura popoarelor e cintecul rapitor al privighetoarei, care aduce la auzul

nostru sunetele limpezi ale naturei ce ies din freamatul vorbitor al codrilor Romniei i plutesc peste poieni stralucitoare i peste valurile aurite ale cimpiilor i lanurilor noastre. Din gura poporului tragi invatatura mare si trainica, ca din sinurile
nesecate ale tainicei Sfinx. Gura poporului e izvorul cel limpede care iese din stana
sanatoasa, spre a racori necurmat sufletele setoase. Gura poporului e intelepciunea ne.sfirsita. Iar cintecul poporului este cea mai inalta poezie, caci el da via
i viata-i
suferinta. Cintecul poporului este poezia cea mai sublima, caci nimeni nu vie cine
1-a facut. Fiecare I-a cintat pentru intiiasi data V sute de ani in sir.
Cintecul poporului este cea mai profunda poezie, caci fiecare 1-, simtit pentru
:1ntiiasi data.

El curge din veselie si din strigatul de durere, din nadejde si din suferinfa,
vi

numai acela se poate nuani poet care a dat de aceste simtiri."

489

www.dacoromanica.ro

Ar fi fost de preferat un citat dintr-un veritabil exeget al creatiei populare

romanesti, insuficienta pregatire a poetei amintite in aceasta materie fiind drastic
5anc%ionat

tie Delavrancea intr-un cunoscut pamflet.

Cea mai aspra critica la adresa Materialurilor... a facut-o N. Iorga in ColecOa de tolle-lore a Ministeriului de Instructie (Scrisoare catre D. Ministru Haret), aparuta in Revista romana politica i literara, an. I, nr. 19-20, nov.-dec. 1902,
p. 459-467, reluata in Epoca, Buc., 1903, nr. 1313, p. 38, nr. 1314, P. 39,
Pr. 1315, p. 40, nr. 1316, p. 41 si in extras la Atelierul grafic I. V. Socec, Bac.,
1903, 28 p.

Din pamfletul lui N. Iorga

se

resin ca juste criticile privind unele texte

nesemnificative sub raport artistic, prrvind insuficienta bibliografici variantelor din

alte colecii, privind lipsa de sistem in tiparirea textelor (asa-numitele cintece batrinesti sint amestecate cu cele haiducesti, cu doinele etc."), privind lipsa unor criterii unitare de culegere, transcriere i tiparire a textelor (Fiecare a scra, trimea
si tiparit cum i-a placut"), privind tiOritura neeconomicoas'a.
Stipinit de repulsie declaraa &fa' de coordonatorul colectiei i fafa de anumite texte din volume, N. Iorga uit s sublinieze realele i numeroasele calitki
ale colectiei, bogatia unor sectiuni ale ei (baladele, lirica, strigIturile, descintecele
s.a.), frumusetea j antenticitatea, raritatea unor texte. Astazi colectia este privita.

in mod obiectiv. In nici un caz ea nu mai apare ca o scirboasa colectie", c-t a

boata costisitoare. In alta Inning apar i meritele lui Gr. G. Tocilescu, atitea.
cite a avut.
Dominat tie dorinta acaparatoare de a demasca"

si de a-I compromite pe.

Gr. G. Tocilescu, N. Iorga exagereaza nu o data carentele colectiei si ale contributiei coordonatorului ei. In finalul pamfletului sau, N. Iorga d ca exemple a
serie de nume de folcloristi pentru care are o pretuire deplina. Despre Andrei
Birseanu se spune, exagerindu-i meritele, ca este cel mai bun culegator ardelean".
Deci nu I. Pop Reteganul, nu G. Alexici, nu Alexiu Viciu, ci Andrei Birseanu.

DOMNULE MINISTRU,

Acorn doi ani de zile au aparut trei enorme volume intitulate umaterialuri
folcloriste , un titlu barbar in amindoug cuvintele sale, supt care insi yeti II
inteles ta si mine umateriale de folcloru i purtind ca indicatie a raspunderii lor
aceasfa insemnare

culese

publicate sub auspiciile Ministerului Cultelor

Inv5-

arointului Public prin Ingrijirea lui Gr. G. Tocilescu.. Dupg aceasta urmeaii titlucolegur
rile de eapetenie ale acestui domn : Membru al Academiei Romine.
colegul nostru al aminuprofesor la Universitate.,
d-voastre, d-le ministru,
si director al Muzeului de Antichitki,
lucru ce ni s-a amintit Ia
durora
toti printr-un recent proces foarte zgomotos, in care era vorba de uescrocheribu
comise la Muzeu, i printr-o ancheta, al carui [sic] rezultat, tinut ascuns pentru
490

www.dacoromanica.ro

motive de decenti, spun unii, va impiedeca, dupi cum sunt sigur, a mai pastra
oarecare consideratie pentru d. Gr. G. Tocilescu.

Deschizind volumul intii, afrun de la inceput o prefata si in aceasta prefati ni se da lamurirea, mai ales noua, acelora cari sintem uobicinuiti a vedea in
mice intreprindere foloase materialev
cii toate c noi nu faceru vintreprinderiv,
einstite sau necinstite
ca. d. Gr. G. Tocilescu, cingrijitorulv celor trei enorme
volume, n-a avut calt rasplata decit bucnria sufleteasca ca a putut indruma o
opera care, sa speram, va deveni din zi in zi mai bur:ay. Dumneavoastra, d-le
ministru, care ati facut i studii literare foarte bune, care vorbiti o limba clara
si ingrijita i aveti stilul masurat al omului cu o cultura metodica i moderna,
yeti fi tot asa de jignit ca si mine de aceasta exuberanta docotita, din care bunulsimt iese oparit de tot. Caci tele trei volume sint, nu o opera ,,Indrurnatav, d
tiparita la d-nii C. Ispasescu si G. Bratanescu, furnizori pen,tru folclore al onor.
Ministeriu si nu pot fi cu timpul nici mai bune, nici urgai rele de cum sint. Insusirea de a progresa cu timpul ce trece e rezervata omului, sau mai bine unor oameni, i unor anumite produse de manufactura, precum brinzuri, vin, dar nici
intr-un caz cartilor.
Deci, d. Gr. G. Tocilescu, care a fast in toata viata sa, si nu numai ale
o bucata de vreme incoace, atacat tocmai pentru caracterul mercantil, american,
fin de siede al Antreprinderilor* sale stiintifice, n-a foss pltit pentru volumele
de fata
care sint enorme, d-le ministru : XLV + 1712 + XXIII + 1072 de pa-

gine, din care, dat fiind felul boieresc de tiparitura, trebuie s numaram vreo 500 de
for albe, sau, mai bine inca, d-le ministru, galbene, aceasta fiind coloarea hirtiei
-pentru folclore. Probabil c, spuind tuturora actul de absoluta dezinteresare pe care
I-a facut,
d-voastric cunoscind rautatea ce distinge opinia publica romana, yeti
fi platit pe colaboratori direct , d. Tocilescu n-a voit decit s sfarime, ca un
cavaler al virtutii, odioasa calomnie ce
ridicat si-si ridica, din nenorocire, tot
mai indraznet capul catre acest fruntas al stiintei romane ; dar lumea poate sa vada
in aceste cuvinte i o discreta solicitare, indreptata catre onor. Minister. Acuma, va
fi vrut d. Tocilescu s-o faca ori ba, aceasta n-o poate hotki autorul acestor
rinduri, dar el nu se sfieste a declara in litere de ripar, ceva mai bune decit
ale

d-lor Ispasescu

Bratanescu,

pe aceasta

hirtie adevarat alba,

ca.

d-lui

Tocilescu, daca d-sa ar fi vingrijitv in adevar trei volume avind la un loc o mie
rinci sute de foi cu slove i cinci sute fara nimic pe de, i s-ar cuveni o plata
baneasca, pe care, cum spune, n-a avut.

In adevar, domnule ministru, viata profesorului de Universitatc, care puind

doua gradatii pe ringa leafa, e platit vreo cinci sure de lei pe luna, fara sa-i fie
iertat a purta ghete necomplete si a se imbraca in dril, ca un simplu politician in
,opozitie, apartinind la un club fara paltoane, pe vreme de iarna, aceasta viata e
grea. Directia Muzeului nu e legata de 0 insemnata retributie-, si se intimpla cazuri
.cind retributia ce primeste directorul e absorbit, cum sint pozitiv informat pentru
491

www.dacoromanica.ro

anul acesta, de cumparaturi de rani in masa, pentru Biblioteca, prea saraca Vara
atuncea, a institutiei. Cind un accident nenorocit, de care vorbeste d. Tocilescu in
tot asa de monumentala, dar tot asa de barbara
prefata operei sale Adamklissi,
cind un
haotica pentru partea ce-I priveste ca i vestitul monument insusi
accident nenorocit, zic, era sal fad pe d. director al Muzeului din Bucuresti, a
pierde jumatate din picioarele sale, pe cind cara bolovani pentru ploile din
nu s-a acordat, pe cit stiu, nici o despagubire acestei victm
capitala noastra,
eroice a muncii stiintifice. Daca deci, d. Gr. G. Tocilescu, ar fi controlat cu atentie,

supt raportul asemanarilor de forma, imprumuturilor de idei, analogiei de fond,

ritmului, rimei, cuprinsului istoric al obiceiurilor ce oglindesc, toate poeziile populare, descintecele, vrajile, ghicitorile, qcuvintele particulare grimadite, sau mat bine
el ar merita
lafaiate pe cele 2.000 de pagini negre i galbene ale operei csaIei.,
sa fie platit. Daca, apoi, dupa aceasta grea i delicata munca de alegere i pregatire, d. Gr. G. Tocilescu si-ar fi obosit ochii in lungi nopti de iarna cu corectura
acelor o mie cinci sute de foi tiparite (lasam la o parte, ca gra importanta aici,
pe cele galbene), nu s-ar putea lasa aceasta sarcina de rob fara' muhamita in
bani. In sfirsit, daca, perindind cu aceiasi ochi obositi, mia i cale cinci sute de
pagini, d. Gr. G. Tocilescu ar fi cules vorba de vorba, forma de forma, toate
numele de persoane, de localiati, toate cuvintele rare si infiriIe neobisnuite ale
graiului romanesc i ar fi redactat indica folositoare, neaparate chiar, daca ar fi
cam atita vine o astfel de lucrare, cum
cheltuit astfel cel putin o luna de zile
atunci, d-le ministru
pot afirma tocmai eu, care-mi fac tablele totdeauna singur
ar fi fost, imi permit a spune, o datorie pentru d-voastra a face sa se mandateze
o suma pentru d. folclorist, pentru... cunoscutul folclorist, Gr. G. Tccilesru.
Cita sa fi fost acea suma ? $i eu tiparcsc o colectie pentru Minister, o colectie de documente. Merg s caut materialul insumi, de multe ori foarte depart
si fara bilet gratuit, in taxa sau in strainatate, copiez singur actele, care nu ra'ssi de aceea
platesc pentru aceasta ochii cetitorului, fac singur patru corecturi
culeg numele, cum am zis
ru mai ami nevoie sa pun erata greselilor de tipar
mai sus, si fac indice ; in sfirsit, scriu prefete explicative, in care dau toate lmurinile pentru cine ar fi s utilizeze, din intimplare, volumele mele. E o munca.
uneori obositoare, dar, luata in total, foarte placuta : o fericirc, domnule Ministru,
pentru cine poate s-o fad. $titi c pentru aceasta, conform contractului, imi dati
cincizeci de lei pe coa1, i esesC ca e foarte bine prick. Din acesti bani scot
cheltuielile calatoriilor ce fac in fiecare an pentru a cauta i copia noua izvoare
i ma mai ajut la haine i chirie.
c
poeziile i alte umaterialuri', cc
D; Tocilescu spune insa in prefa
publica nu le-a strins d-sa, care e, deci, un folclorist de cabinet, un uingrijitor.
pentru istoria noastr

de folclore. E si bine si rau : bine, pentru c nu e placut ca vara, cind universitatile au vacanfa, s strabati cineva, mai ales judetele de la cimp, in indispensabila
carufa proprie, cum o are d. Weigand d. ex., sau cum a intrebuintat-o odinioarl
492

www.dacoromanica.ro

o folcloristi direct5 (am putea zice ; d. Tocilescu rkniind a fie folclorist indirect),
doantna Elena Sevastos. Dar e r5u iat5 din ce motiv : Poezia populari nu crepe
doar ca floarea pe cimp, s-o poat5 culege orisicine i trimete botanistului, sau $i
spilerului, cari, din motive deosebite, au nevoie de dinsa. Poezie popular5 inseamn5

un cintec ce se cintl sau se spune la Tar5. Dar acel ce o cint5 sau o spune poate
fi un inv5T5tor, care a inv5Tat la scoal5 multe de toate, pe care le amestec5
oriunde, un preot, un preot care trebuie s5 spuie lucrurile intr-un anume fel, eici
altfel si-ar cam face ris de haina pe care o poart5, un skean tink, un s5tean b5trin, un bade, sau o lele ori, in sfirPt, un simplu Tigan, lautar de profesie. Acepi
oameni, asa de deosebiti intre ei, pot avea memoria bug sau rea, pot s5 aiba ori
nu talentul sau ambiTia de improvizatori, pot sa fie intelepti sau nebuni, destepli
sau propi,
cum se g5sesc in toate breslele si in toate situatiile. Acurna folcloristul cu socoteali Tine seama de aceste deosebiri : taie vorba limbutului ce spune
de la dinsul, incheie r5pede intrevederea cu neinteleg5toru1 i las cu buzele umflate pe cobzarul care, pentru un gologan ni mult, caut5 in mintca lui de buf on
murdar amintiri de circium5 pentru a face P el inc5 un cintec. Folcloristul priceput
nu sare iarki in capul treeitorului, jueitorului de la hcr5: sau muperiului la
rachiu cu intrebki piimifice*, fie P cu plat5, ci st5 ca un om cuminte de o
pane si prinde cc trece la urechile lui, la prilejuri cind poezia popuIari trebuie
s5 apar5 P aa el, cici pentru asemenea prilejuri este si 15cut5 : la jocuri, la
nunti, la boale, la morti P la altele ca acestea. Dar asa ceva nu se poate face
prin altii, ci trebuie ca omul s5-P incalte opincile de c5l5tor P s r5scoleasca
lumea.

Dar, in sfirsit, fie c5-si va fi adus aminte de accidentul din Dobrogea, fie
va fi Tinut s5 nu se ating5 de alt ban al statului decit acela al lefii, al lefilor sale,
d. Tocilescu a stat la Bucuresti, cu inima zvicnind in apepfie ce va fi fost,
tarea .materialurilor* ce erau 55-i vie. Ca s5 culeag5, el a cerut de la d-voactri
pe care v5 numeste un ministru avrednico, punindu-v5 alkuri cu d. Take
o surn5,
o
Ionescu, a ckui directie s-ar pkea deci c o continuati la Minister
pentru AlPi... Trei mii de lei : nu mai mult ; cit trebuie adec5 pentru c5rute si
mfrinde unor ckkori fri pretenTie.
St5pin absolut pe metodele piintifice ale timpului, om de ordine P de
vederi largi, cunosckor des5virPt al Tkii, astNzi P in trecut, d. Tocilescu, viind cu
cererea de a i se da trei mii de lei pentru ca, in schimb, prin oameni competenti,
vestiti de hknicie, s r5scoleasc5 Tara pina n cel mai ascuns unghi al muntilor,
pinkn mocirla bliior P in stuhul ostroavelor, s culeag5 cintec, dating P obicei,
s5. a1eag5, s limureasci, s5: orinduiasci tot P s dea cum zice (I, pp. XLIIIIV)
un asemenea om, dez.corpora geografice, cu aparatul de eruditie necesaro,
interesat pe ling5 aceasta, pentru sine insusi, nu putea fi refuzat. I-ati dat banii,
sau ati spus s se dea persoanelor purtind semnul onorabil al alegerii d-sale.
c5

493

www.dacoromanica.ro

Ca misionari folcloristici, d. Tocilescu, amagistrul unei bogate turme de

6fosti elevi, devotati influentii sale, a ales pe urmatoarele persoane, decit cari

nimeni in taxa nu putea fi mai bine pregatit pentru stringerea de materialuri folcloristice. Toti invatati de renume, vechi cercetatori ai poporului, neobositi lucratori pe ogorul tiinii. Ei au fost :
D. Al. Hodos. Un talentat ziarist, literar si politic, care a scris i bucati
frumoase. D-sa se recomanda atentiei d-lui Tocilescu prin faptul ca are un frate,
d. Enca Hodos, care s-a ocupat cu folclorul i c, insusi, a salutat aparitia unor
articole ale mele, ce trebuiau s aduci bine pe urma lor si de aceea i fusese scrise,
cu riscul de a atrage multe i turbate dusmanii impotriva-mi, prin insulte de cc/
mai absolut... folclore.

D. Canianu M. Despre d. Canianu Enciclopedia ronaina din Sibiu scrie

Canianu (Mihail ; M. Cahana), publicist, nascut in Hirlau, 1867. Se insira ca opera
ale d-sale upoezii populare, o traducere din nemteste i un dictionar geografic.
Poeziile populare le stiu i eu : sint o brosura tiparita la Iasi la fratii Saraga 5i

atacata pe urma pe motivul ca ar coprinde forme dialectale ce nu sint rominesti.

Oricurn, d. Mihail Canianu putea fi intrebuintat, cu conditie ca s lucreze i sa
adune in adevar.

D. Notara C. Pe d. Notara C. 11 cunosc foarte avantajos printr-un

roman decadent, care a fost apreciat dupa cuviinta in Convorinrile literare, pe
vremea cind a aparut. De aici pina la folclore, nu mai era
asa e ?
decit
un pas. D. Notara se dovedise in acelasi timp, prin zisul roman, de o activitate
care se putea compara numai cu aceea a intreprinzatorului, Barnumului sau,
si a celorlalti.

D. Tapu Christea, sau,

s
zicem noi Christea Tapu, sau, cum iscaleste
Christea N. Tapu. E un eminent folclorist scrie la p. XXI din
Gr. G. Tocilescu. In acest caz a cistigat foarte repede eminenta,
stiintifica, la care se ajunge de obicei la virsta batrinetii, caci d. Tapu Chrism
a fost elevul unor profesori de virsta mea si a parasit abia deunazi bancile Universitatii din Bucuresti, unde a fost un student bunisor. D-sa insa merita in
adevar a fi apreciat mai elogios de d. Tocilescu, deoarece... Deoarece isi avea, in
momentul cind trebuia s intreprincla calatoria de cercetare, colectia mai-mai gua.
Caci nu va admite nimeni c d. Tapu, care e autorul real al vol. I si II si a dat
anpterialuri de aproape o mie de pagini in 4, a strins toate aceste lucruri : in
Vlasca si in Gorj, in Ilfov, in Teleorman, in judetele de munte ale Olteniei, in
Ardeal in sfirsit, numai in curs de atrei luni aproape, curn marturiseste, cu acza

acest tinar :
prefaca d.

candoare de contrazicere care-I caracterizeaza, d. Tocilescu, pe p. XV.

D. Ion Odor, absolvent al Facultatii de litere. Se poate : nu-mi aduc

aminte. In caz cind calificatia e justificata, d. Odor a devenit folclorist inainta

de a-si lua licenta, asa inch cel dintii lucru pare a fi mai uscr decit al doilea.
Pentru folclore era dealtmintrelea predestinat prin numele sau. Doamna Sevastos,
494

www.dacoromanica.ro

care in adevar a adunat cu zel elemente pentru folclorul

romanesc, se numeste

Elena Odor Ica.

Ramin doi colaboratori la... cele 3.000 lei, cad la volume, odata ce d. <<Tapu
Christea le avea gata, nu mai trebuia nime. Unul dintre acesti ultimi cercetatori
ai folclorului roman se numeste d. Popescu-Ciocanel, i e licentiat in litere. Dupa
cite stiu, d-sa a scris un dictionar geografic, o brosura de polemica impotriva unui
autor de geografie didactica, si mai stiu ca a cazut la un concurs, fiind eu in
comisiune. D-sa, dealtmintrelea, a terminat aventura din celebra vara fad a fi
carat ca alii strivitoare materialuri. In adevar, d. Gr. G. Tocilescu ii face un
exitus prin aceasta explicafie : D. Popescu-Ciocanel a fost impiedicat Tre a-5i
indeplini sarcina (p. XVI). .Asa da : impiedecat spre au indeplini sarcina ; $i nu
numai el, d. Popescu-Ciocanel. Vom vedea ca insusi invitatul Barnum al Cam:
paniei a fost foarte, cu totul cimpiedicat spre a-si indeplini sarcina aiurea decit
in titlul pentru munca altuia.
D. Ionescu Ion, absolvent seminarist, adica absolvent al seminarului, d-le
ministru.
Aceste persoane, gramadite in jurul d-lui Tocilescu, incaruntit in ale folclorului, fac impresia fruntaOlor acestei viinti in Germania : cFallersleben, Ad.

Kuhn, W. Mannhardt, Max Miller, Th. Benfey, J. W. Wolf, K. Simrok (scrie :

Simrock), K. Miillendorff
ii tiu din erudita prefata a < ingrijitorului, care
petrecut frumoase zile de munca in intimitatea lor
incunjurind pe Iacob
Grimm, despartit, cu multa cruzime, de catre d. Tocilescu, de fratele sit' Wilhelm,
care a scos singur Deutsche Heldensage i iscaleste impreuna cu fratele sau PoTara noastra avind, asa mica precurn o sfim, prea multe judete, $i fiifid
o necesitate a firii ca opera de explorare sa. se faca din iulie pada in octombrie
a zisului an, pentru ca in 1900 publicul naiv, din Academie si de aiurea, sa primeasca in ochi praful celor doua enorme volume ale... d-lui cTapu Christea, sau,
pc titlu, cTocilescu Grigore, s-au dat in cintreprindere, dupa regule de contabilitate ce nu-mi permit a adinci, numai patrusprezece judete. Si anume d-lui Tapu,
ce se dovedise cel mai destoinic prin ce apucase a lucra, patru judete, pe linga care
zelosul tinar a mai luat i Tara Faarawlui, aded toate locurile pe unde... fusese.
D. Odor $i-a ales cjudetele Prahova si Buzau > de unde a gasit, din vina judetelor,
desigur, cmaterial ceva nrai restrins : cu oarecare osteneala, el se poate regasi ici
si colo. Tinarul > I. Ionescu ar fi facut co colectiune interesanta de legende, basma,
credinte poporane, mestesuguri etc.,

in nu mai putin de trei

manuscriptul la tipar, flindca de urma lui n:tai

a lucrat in judetele Putna si Neamt" : adeca, s

judete : trebuie sa

pe acela de a nu-si da
ea n-am putut da. D. Ctnianu
ne intelegem
dci avem ca

credem insa ca acest adunator de cmestesuguri a gasit

mijloc de control volumele, enormele volume ale d-lui Tapu Chrism,

d. Mihail

Canianu a cules prin Putna vreo 50 de cuvinte, pe care nu le-a inteles totdeauna
495

www.dacoromanica.ro

binel, cind a facut dictionarul zisului judet, iar poezii a strins, se pare, pe raza
nemijlocita a Manastirii Neamtului, care ar fi lost locul sau de vilegiatura : am
numarat saizeci i trei de bucati, toate foarte scurte, tdate din partea locului
atit : cit v vor fi costat, domnule ministru, nu pot sa. stiu. D. Hodos a (ccules*,
ni se spune, in judetul Arm*, ceea ce s-ar putea interpreta c d-sa a preferat
vilegiatura in aceasta regiune fata de aceea din mundi Moldovei : partizan al bucatilor scurte, d. Hod(); a dat, nici mai mult nici mai putin, decit pp. 1090-1123,
iar de la nagina din urm ii succede, ca sa mintuie capitolul, cII. Ionescw., ireperabil in alte regiuni ale celor doua volume. Despre d. Notara, ce ar fi cductin,
prin Suceava si Roman, se poate zice c a Tinut s contribuie i d-sa la varietatea
operei prin asa ceva floricele sucevene, destul de frumoase pentru a fi platite bine.
Asta era eolectia cu plata'. Pe linga aceasta, s-a adaus, d-le ministru, o alta,
pe care ati capatat-o gratuit. Si anume : o parte datorita unor ordine pornite din
biuroarile d-voastre due invatatorii din toata Tara, dintre cad unii au crezut cl
trebuie s trimeata ceva pentru mai mare glorie a d-lui Tocilescu. Tar aka part:
o datoriti numai d-lui Tocilescu, deoarece e furnizata de un cunoscut erudit roman,
d. N. I. Apostolescu, un filolog de valoare, prin pana maiastra a caruia d. Toci
lescu, cind n-are la indamina pe mai vestitul Caion, ii cinsteste dusmanii. Sa nu
uitam in sfirsit pe invatatorul Radulescu-Codin, care tipareste poezii populare 5i
singur, ca un om cinstit, i supt firma americana Tocilescu si Comp., limited

as

supt toate raporturile.

zice, imprumutind gluma unui altuia,
Ce trebuia s faca d. Tocilescu cu acest material, rau cules, in parte inutil

nepublicabil, am spus. Trebuia s aleaga d-sa. SI lase la o parte toate tiganistoate bucatile Rea nici o insempatate, toate nimicurile sarbede rasarite in
cazarmi i mahalale, de supt influenta nesanatoasa a vietii oraselor, s arunce in
foc sau s pastreze pentru un volum de vcryptadiaw ad usum... puanarum dezgustatoarele murclarii, ce i se adusese in cosul cu florile, ye:demi-He, buruienile. Apoi
sa claseze poeziile dupa tipuri, s dea pentru fiecare tip hucata caracteristica, bine
transmisa si bine culeasa, in text, iar restul, variance, diformarile, stilcirile neghioabe
sa le pomeneasca in nota, culegind din ele doar caracteristicul. Apoi, s fug uniforme ca infatisare lucrurile strinse de oameni deosebid ca apucaturi, cad n-au

=rile,

luat citusi de pulin in serios chestionariul ficut dup5 frantuzeste de Grimmul sau
Barnumul nostru. In sfirsit, s cingnieasc aw de corecturi i s redacteze indicele.
Asa s-ar fi facut un volumas de 300 de pagini format 80, pentru care s-ar fi
ales o tipografie buna', prevazutii cu unelte i materiale moderne, i astfel, domnule
ministru, s-ar fi corespuns in adevIr intentiilor d-voastre patriotice. Atunci i-ati
1 Hudita` e o strada mica, hurmuzu e numai boaba de rnargaritar adevIrar
sau imitat, nu o margea ; se zice .jigarit", nu jigie. Paligorie", tamazlic nu

merita a fi adunate in

pp. 1197-8.

Putna, cid

se

stiu oriunde. V.

496

www.dacoromanica.ro

Tocilescu-Tapu, II,

fi

putut da d-lui Tocilescu, ca Ingrijitoro,

si

nu culegator chiar,

o remuneratie.

intre 10 si 25 de lei pe coala.

Dar ce s-a fkut ? Imi permit, domnule ministru, s va rog a acorda

lucrului oarecare binevoitoare atentie, cu toata forma glumeata pe care o reclama
caracterul burlesc al acestei batjocure stiintifice.

1. D. Tocilescu n-a aruncat i n-a grupat nimic. Bucatile asemanatoare se

gkesc raspindite in cea mai mare neregula, in capitole si in nesfirsite addenda.
Urmarirea kr in numeroasele colectii anterioare e facuta cu totul necomplet
mai mult de ochii lumii : nu ma sfiesc a spune c avem a face cu notcle in graba
puse de d. Tapu pe copiile sale.
2. Cele mai ordinare combinatii i umpluturi tiganesti si-au gasit locul intr-o
colectie pe care d. Tocilescu are... curajul de a o prezinta poetilor tarii ca un

model dupa care

sa se

inspire. fug citatii, domnule ministru,

i cred c

ele

va vor convinge :

Se dau variante din Mioripa (1, 4), din splendida Miorif,I, tot asa de cunoscuta astazi carturarilor, multamita lui Alecsandri, ca i satenilor, dintre cari unul,
departat i fr nume, a creat-o intr-un moment de adevarat avint poetic. Ei bine,
in aceste variante pline de interes, e vorba de mocirtanio, de prima-primpri ,
de caciuli de ursa, ckute ca din cer, ca si imbecile intreruperi prin efoi verzio
fara de rost. La sfirsit, intervine intr-o varianta o calugarita alh'i la pelita* cu
cucie verde. si doi calusei, vineti, porumbei. etc. Vestita balada : Sus la munte
ninge, ploua se continua astfel in Tezaurul TapuTocilescu : Sus la munta cu itari,
jos la balta cu salvarix, (pp. 4-5). Poenil apare cu securea-n mina, cu luleaua-n

gurao, ca un tigan de rind (p. 4). El cinsteste, conform obiceiurilor tiganesti, cu :

plesni-ti-ar fiereay, (ibid.). El nu uita s pomeneasca vatraiasul cu coada de fier,
cu pana de otelo, pe care desigur nu-1 admirau romnii ca o capodopera a lor
(p. 5). In legenda Mesterului Manole, de o frumuseta Unica, cind e cum trebuie sa
fie, avem aid pe Negru-Vocla ce vine <<cu dalvari-n vine. (p. 18) ; sotia, sotioara,
lui e lcucoana Maroli ai rapsodul cauti cine i-a fost buckarul cind a rlecat ca
hrana pent:u mesterul Curtii-de-Arges :
llucatar gasia
Si mi-1 crime=
Crez dupa Rujan,

pierdut d-un an (p. 18).

Copilul ei se chiarna Ivanelo, ca un adevarat danci,
in suferinta, cerind a fi desfacuta din zidul ce-o striveste

si

de dinsul spune mama-sa

Nici titica nu i-aan dat (p. 20).

Domnul afla in cale

47
www.dacoromanica.ro

Un Ias purcaras,
Pie lea ca hirtia,
Camasa ca tina,

iar ca la tiganii scumpi oingrijitorului* nostru (p. 22). Lui vocra i se zice, in
Erni:a acestui neam, odade Negru-Voclax. (p. 22). Cererea energica, desperata a mesterului ce-si zideste iubirea :
Var i cararnida,

e diformata prin adausul

Marmur

i sticla (p. 22).

Ctitorul domnesc e aratat a fi jertfit pentru cladire

Papucii Doamnei
Si acul din coade !

$i nu se uita apelul final al negrului Homer, ce vede prea bine :

Mai clayi cu stropitura,
Sa-si ude Tiganul gura,

$i sa-mi dati cite-o para

S-o duc la tiganca mea (p. 24).

Iata, pentru ca margaritarele poeziei populare romane s fie astfel pingarite,

ati platit d-voastra, domnule ministru, 3.000 de lei spre odezinteresareab societatii
Tocilescu si Comp. !

Mai departe, pentru a se aprecia delicateta de sentiment a poporului nostru,

an bard dna* :
Decit munii
Mai bine-o amant5 buna (p. 29).

Un viteaz e laudat asa :

Unu e Marin a lui Pandilica,
De tremura puii din pisica (p. 61).
Cind ceva insemnat se intimpla :
Se duce pomina
Pa toata Valachia ! (p. 92).

Se ciata de o fata iubitoare :

Costica, inima mea (p. 313),
fi unei infidele i se spune scurt i cuprinzator :

498

www.dacoromanica.ro

Sictir, curva prefacuta (p. 313).

Niste olteni, n curent cu civilizatia, exclama, pentru ca s

admiram noi cu

banii Ministerului :

tinem calea la trin,

SI vedem vine Marin ? (p. 317).
Se

Sau o drum,eata se plinge :

Pune-ma, neica, calare,
La spatele dumitale,
Ca nu mai poci de picioare (p. 319).

M. sa Regina patroneaza Institutul de fete Azilul Elena Doamna de la

Cotroccni i gindindu-se si la acest fapt, precum si la acela, c
lucrarea sa se
va da ca premiu la scolile de fete
cum s-a hicut,
d. Tocilescu lasa se
figureze in buchetul sau aceste amintiri duioase ale unui soldat hberat :
Mai la vale de cazarma
Un azil de domnisoare.
Of, of, si-aoleo !
Domnisoare tinerele :
Mor sergentii dupa ele (p. 360) !

3. Am spus c aceastI scirboasa colectie s-a distribuit ca rasplati, la sarbamanta din iunie a premiilor, elevilor i elevelor ce au dat dovada de iubire pentru
in vtur i purtare buns, copiilor si copilelor, aded., de la zece la seaptesprece
ani. Ei bine, in cartea pe care, domnule ministru, o aveti, desigur, in biblioteca
d-voastra, fr s fi avut timpul pentru a o rasfoi, in cartea ce s-a imp5it scolilor
si pe care orke parinte de familie trebuie sil o lase in mina fetelor sale, odata ce
e tiparita, sub auspiciile onor. Minister de un om cu atitea tiduri ca d. Tocilescu
se afla cele mai neauzite murdarii ce au trecut vreodata in tipar : i aceasta fr
ca ele s poata servi ',akar pentru cercetatorul filologic sau istoric, ce nu afla nici
on element util in aceste inchipuiri bolnave i josnice.

Sint uncle pe care nu le pot cita, desi nu scriu pentru premii si sub auspiciile. Ministerului ; la de voi arata numai pagina. Pentru altele, imi voi infringe
repulsia

i voi da probe, -- tot pentru a Ara convinge, domnule ministru :

VoL I, p. 427 :
Se magi vecina noastra
S-o fac din fata nevasta.
VoL I, p. 487 :

Frunza verde de artar...

499

www.dacoromanica.ro

E o adevarata poezie de bordel !

La pag. 779, un june sifilitic

se plinge... elevilor

i elevelor,

ce an luat

premii :

Sint mincat, Doamne, de rele,

Ca ciurul de ga'urele !

p. 887, n 3 :
D-as muri de dor de Inure,

e vrednica de a ridica un proces de atentat la bunele moravuri contra editorului.

Din p. 907 n 3, relevam versul, pe care, din fericire, copiii poate nu 1-ar
intelege :

Ia sa-ti dau, sa-/i dau, se-ti dau!

Pe p. 908, n 3, cetitorul poate afla de ce pe poeta oo dor genunchile.,

La p. 959, un ardelean ce a stat in capita si pare a fi luat amintiri de aici,
declara prin gura d-lui profesor universitar Tocilescu,

ca. :

Curve ca la Bucuresti nu-s !

Ajunge, cred.
4. Uniformizarea bucatilor nu s-a facut. Fiecare a scris, trimes

tiparit

cum i-a placut. Unii copie literar, altii reproduc dialectul intrucitva (mai ales in
Moldova), iar invatatorul filolog Apostolescu se furlandiseste stiintific cu ft, x, sr
pentru sunete deosebite. Unii spun persoana de la care au luat cintecul, altii satul,

iar d. Al. I. Hodos, batindu-si joc mai complet decit altii, da numai judetul.

5. Categoriile pe care se face impartirea sint naive si rau observate. La &care pas, se vede c asa-nurnitele cintece batrinesti sint amestecate cu cele haiducesti,
cu doinele etc.

6. Tablele sint datorite... oeminentului nostru elev., pe linga care se poate

gasi c specificarea : od. profesor N. I. Apostolescuo e de prisos.

7. Mara' de unele inovatii, prea de tot ca sa nu fie de la d. Tocilescu

asa,
la p. 1352, se vorbeste de judetul Hwilor I
ilustrul .tingrijitor. (sint patru foi
de erate grosolane !) cla o prefa.

In aceasta prefa sint cel mult doua-trei pagini bune, scrise intr-o limba
care nu seamana deloc cu a d-lui Tocilescu, fag untflaturi i contraziceri. Va fi
e stiut sistemul autorului

un imprumnt, dupa inedit.

Restul cuprinde frurnuseti pe care le yeti aprecia, d-le rninistru.

oLocul nasterii cuivao e, dupa d. Tocilescu, .tclraga sa patrie., asa tacit daca
se naste un roman la $angai, ramine chinez pe toata viata lui, cu edulcea patrie
la Marea Galbena. In poeziile populare se vede cum poporul oconcepe trecutul
si cum ii aminteste de dinsul : s-ar putea crede c numai cea din urma e ade500

www.dacoromanica.ro

vgratl. Se spune ci Herder a utilizat cel d-intii poezia popular5,

pe care a
crodus-o, n-a outilizat-o,
i apoi urmeaz.5 fraza .Eprecum face Shakespeare in

Macbeth 0 Hamlet Me sale. Las' ci pentru Hasqet nu e aciev5rat, dar atunci

Shakespeare e mai cel d-intiis decit Herder 1 Se arati stiinta folclorului ca interneiati de ucenicii lui Grimm 0 apoi se spune (p. V), cl pe vremea lui Anton Pann, ea
nu era tuck' bine intemeiat5. Sti%i, dornnule ministru, ce e creierul tiganuluis ? Cu
competinta o spune d. Tocilescu : Creierul tiganului servea ca fonograf..., acum nu
e decit un hirb span (p. VII). Se explic5 disparitia poeziei populare
dar sergentul
cu fetele de la Azil ?
prin traiul agitat i neastirnparats de azi fatal de viata
tihnit5 din trecut. Azi agitatie 6 neastimp5r ca intr-un ora mare american in
satele noastre izolate de hune, i tihni cind treceau pe la noi toate neamurile din
lume 0 se culegeau dou biruri pe lun5 !

Despre poezia popularl deckut5 se spune ca. nu mai e ce e, ci cu totul altceva (p. VIII) : ba, ori ce-ar fi i ce-ar fi fost, fiecare lucru e ce e I Se vorbeste
de eterna melancolie usoar5 in sufletul bietului chinuit de roman (p. XXXI). Se scrie
evreieste, ca : locurile unde romanul 10 asteaptl iubita (p. XXXI). Note stisnesc
f5r5 popass din condeiul ilustrului stilist (p. XXXIII). Gluma e asemanat?I cu so
impuseituri de alice micis ad5ugindu-se c5 nu einestes (p. XXXIV) : s pofteasc5
d-lui a incerca in vreunul din colaboratorii sal folcloristici I De o carte a d-lui
Gorovei se afirm5 c e saa de complectsis i apoi c5. mai e mult de flan
(p. XXXVI).
Ici i colo se incearca explicatii, care slat ridicule. La poezia Constantin
BatIceanu d. Tocilescu greseste tot : 0 data luptei de la Zernesti, i motivele ei,
Ii izvorul ce trebuia s intrebuinteze. Vorbind de Costin Neniul, mentionat dup5
d-sa in balad5, d. Tocilescu ii permite a spune c : anoua critic5, asa-pretinsi
istoria, 1-ar fi pus desigur, fga aceast5, in domeniul fabulei (p. XXX). Nu,.
noua critic5 etc. face altceva : ea cll, in Iorga, 1st. literaturii romane, III ft in
Studii i documente, V, tot ce trebuie pentru a sti cineva cele trebuitoare in pri%into. lui Neniul, pe care vechea lipsi de critias 11 morfoleste degeaba. La

balada foarte interesantl a lui Radu-Vocri ucis de boierul Dr5gan 1, d. Tocilescu

iatreab5 naiv cine s5 fie acolo : cine altul decit Radu de la Afumati, ucis in

se

ianuar 1529, de Dragan Postelnicu!

Atitea,
in treizeci de pagini.

8. Doug volume i se pima d-lui Tocilescu prea putin i atunci Intreprinderea a autat, cu banii d-voastri, d-le ministru, s cumpere importanta culegere
de folclor macedonean a d-lui Pericle Papahagi. Acesta ins, find om mai in virst5
decit Tapu Christeas, nu s-a 15sat ademenit pentru instrlinarea muncei sale indelungate ii, ing5duind pe d. Tocilescu ski intind5 patru feTe de prefall ce nu
spune nimic, 0-a pus frumos, ap5sat, in fruntea culegerii aceste cuvinte : Din
1

E i in Baladele d-lui At. Mari[e]nescu, dealtfel, pp. 98-99.

501

www.dacoromanica.ro

literautra poporana a aromanilor, coleciie formadi fi orinduita de Pericle Papahagi...,

vol. L. Natural ins c foaia de titlu are rumai oingrijirea. d-lui Tocilescu, ceea
ce se potriveste intr-o lark unde eartile se yid, dar nu se deschid, si se potriveste
cu unele planuri de premii, in privinta carora pot lamuri Analele Academiei.
Dar cu un <cingrijitorb de o parte, iar, de alta, un cfornitor' i corinduitorD, nu
se desteapta oare in mintea d-voastri, d-le ministru, acuzatiile aduse pe alt

terery

contra d-lui Tocilescu, in cursul acestui an ?

Termin.

In aceasta Tara si in poporul nostru, domnule ministru, avem, pe linga culegatori ocazionali de folclore, pe urmatorii specialisti in materie

Par. Marian din Suceava, cel mai insemnat folclorist roman.

D. Artur Gorovei, directorul $ezatoarei, un om de munca, de jertfa

si de

talent.

Doamna Elena Sevastos, care a tiparit poezii pcpulare, pov esti, Nunta la
iomiirn si calatorii folclorice.

D. Andrei Birsan din Brasov, cel mai bun culegator ardelean.

D. Papahagi, care a scos i acum in urmi un studiu asupra romanilor din
Meglen.

Numai Dumnezeu stie cu cita greutate, cu cite staruinti, adun i tiparesc

acesti oameni. Irnpartindu-se cei trei mii de lei acestor meritosi invatati, si nu
veminentilor d-lui Tocilescu, care n-are nici o pricepere in folclore, ca mai in
toate, si nu e capabil dech de boate costisitoare, ai avea inaintea dumneavoastra
azi un material pentru care toata lumea stiintifica v-ar fi recunoscatoare, acum si
in viitor.

Ceea ce nu se face odata se poate face Irma cu alt prilej,

sfaturile corn-

petente ca acesta, d-le ministru, nu pot fi liberale sau conservatoare, venite de

la ochi simpatici sau antipatici, ci ramin numai sfaturi competente. Caci a se ingaclui urmarea colectiei, impodobirea mai departe a unui om siret i incapabil cu
pene straine
asa pare ca vrea s inteleaga d. Tocilescu, and vorbeste de oalta
volume viitoare*
e un lucru pe care altii 1-ar putea face, dar n-ar fi la inntimea culturei, cinstei i patriotismului ministrului Haret.

Cit despre mine, din nou mi-am facut datoria : am demascat."

T. Dutescu-Dutu, in Consideratiuni critice asupra poeziei noastre poporane,
Buc., Tip. Clementa, 1903, vol. I, 153 p., subliniaza o serie de calitati ale colectiei
Materialuri folcloristice. Autorul semnaleazi uncle exagerari din pamfletul lui N Iorga.
Din pkate, si T. Dutescu-Dutu cade uneori in alte exagerari.
502

www.dacoromanica.ro

.Nu cred de prisos, inainte de a incheia aceasta introducere, s iau aprarea culegerii de folclore cu care incep aceste studii critice, de unele invinuiri ce
s-au adus in mod prea general lucrarii. Aceasta colectie, precum am mai spus, ne-a
dat la ivealii multe, foarte multe bucati admirabile i necunoscute Inca de cei ce
se indeletnicesc cu cercetarea tezaurului national de poezie poporana.
Asa, intre altele, s-au aruncat fulgerile criticei asupra cunoscutei legende a
Curtii de Arges, care in colectia Tocilescu se cheami Cintecul liii Manole, cules
din Minastireni (Vilcea), din Novaci (Gorj) si din Rosiori-de-Vede (Teleorman) ;
reprodus in colectie in trei variante, asa cum au fost rostite de lautarii Ion Stan
115luicS,

Gheorghe Porumbescu i Duanlitru Valeanu.

Se imelege ca

si

in aceste cintece, ma de greu de retinut si de pastrat in

note si notiuni personale, cari trivializeaza

scurgerea vremii, lautarii au adaogat

foarte des continuitatea cintecului.

Dar asa cum s-au pastrat, si cum au fost culese, cite trele aceste variante sint
de o importanta eNtraordinara pentru istoria folclorelui romanesc, i pentru lamurirea unei pricini vechi despre influema exercitata asupra baladelor noastre de
vecinatatea popoarelor slave, de peste Dunare.
Alecsandri afirma aseminarea legendei Me;terului Manole en legenda sirba

Zidirea Cetilii Scadar ; si mai tirziu G. Dem. Teodorescu reproduce in colectia sa

chiar textul, in traducere romneasca, odupa versiunea franceza facuta de D-ra
Theresa Iacob (Talvy) i D-ra Elisa Voiart culegerii de Cinturi populare ale sirbilor
a lui Vuk Stefanovici..1
Aseminarea e nu se poate mai batatoare la ochi ; i prin variantele din
colectia Tocilescu se adevereste i faptul c legenda noastra a fost influentata in
mod puternic de legenda sirba.

Fatalitatea, cu bizarele ei coincidente, a facut ca tocmai elementele prin cari

se dovedeste inriurirea exercitata de contactul ce 1-am avut pe vremuri cu sirbii,
sa fie osindite de critica. In adevar, d-1 N. Iorga, la pag. 19 din Scrisoarea
catre d-1 ministru Haret asupra Colectiei de folk-lore a Ministerului de Instructie,
se supr c pe copilul sotiei lui Manole ii chearni Ivanel, in varianta din Vilcea,
qca un adevarat danciu., zice domnia-sa ! Voi mai actioga eu : in cea din Gorj
II chearna obanica., si in cea din Teleorman tIorgutu..

Nici unul insa din aceste nume nu e tiganesc,

ci sirbesc,

rornanizate cu su-

tixele diminutivale el, ica i utu; iar sotioara" lui Manole, pe care Ion Stan
lialuica din Minastireni (Vilcea) o numeste tcucoana Manolio, expresie care ca
drept cuvint a putut s 1 supere pe d. Iorga, in celelalte doua variante are stare
dead, se chearn ViIaia s. Tot 1;iganesc ar fi zis d. Iorga, dad ar fi rasfoit
cele doua variante. $i cu toate astea nici aceasta Vilaie nu e tiganca, e tot sirboaica !

1 V. G. Dern. Teodorescu, Poezii populare rondine, p. 470.

503

www.dacoromanica.ro

Si ce e mai ciudat e ca so/ia lui Goico, care e zidita in Cetatea Scadarului,

stare civila ; dar zina maiastra, zina padurii din munte, ce-i striga lui
Vucasin ca. zadarnica le e truda pina n-or zidi in temelia cetatii pe una dintre cele

nu are

trei cumnate, zina se cheami Vila.

Si iata cum Vila padurii din munte0 1 a devenit in Iegenda rumineasca

Vilaia, solia Mesterului Manole !

Dar claca sotia lui Goico n-are stare civili in balada sirba, copilul ei

de

care se magi Iui Radu, mesterul :

Atunci, fratioare d-o lege,
0 mestere Radule, lasa-mi
Macar o micuta fereastra
J.a peptu-mi de mama duioasa
Sa dau lui Ion thiloar5
Dragutului mamei de twang ! 2

copilul ei se cheama, precum se vede, Ion

in traducere romaneasca ; iar Ion

/van in sirbeste.

precum zice domnia-sa

S-a mai suparat d. Iorga si din pricina ca.
vestita balada : Sus la munte ninge, ploua se continua astfel in Tezaurul TapuTocilescu :

Sus /a munte cu itari, jos la baltei cu falvari0 (pp. 4-5). Apoi

mai

Poetul apare cu secusea-n mina, cu luleaua-n gura, ca un tigan

Tice d. Iorga :
de rind (p. 4)0. El cinsteste, conform obiceiurilor tiganesti, cu plesni-ti-ar fizrea*

(ibid.). El nu uita sa pomeneasca avatraiasul cu coada de fier, cu pana d-oleh,

(iar nu de tnel* cum reproduce d. Iorga) pa care desigur nu-1 admirau romanii
ca o capodopera a lor (p. 5) 0.
Mai intii, sa-mi dea voie, d. Iorga, sa-i spui ca. nu exista nici o vestit.1
ba1ada0 Sus la munte ninge, pima in culegerile de folclor romanesc.
Domnia-sa, probabil, si-a adus aminte de Banul Miiracina, opera personala a
lui Alecsandri, care, pe cit m-ajuta memoria, suna astfel :
Sus la munte ninge, pima',
La Craiova pica roua
Din ai noplii ochi ceresti
Si din ochii omenesti.
Oar Cc plmg romanii oare,
Sufletul de ce ii doare ?
Piing un mindru fralior
De7lipit din sinul lor

1 V. G. Dem. Teodorescu, p. 470, col. 2, vers. 14, op. cit.

2 Vezi G. Dem. Teodorcscu, p. 472, col. 2, vers. 220-225.
504

www.dacoromanica.ro

Banul thiar lvEracing

Carui Oltul i se-nchina.
5.a.m.d.

A zice, dar,

<<vestita balada* se connua... asa, precum spune d. Iorga,

ca.

nu frisemneaza nimic ; ci dovedeste numai nepregatirea d-lui Iorga intru ale folclorului.

Cintecul, din Tezaurul Tapu-Tocilescu, cum ii place d-lui lorga a numi

colectia de care e vorba, de la p. 4, vol. I, partea I, Mierlita fl Sturzul, ca varianti

a celui din colectia G. Dem. Teodorescu, p. 453, incepe astfel :

Sus la munte ninge, ploua,
Jos la balta cade roua,
Sus la munte cu itari,
Jos la balta cu salvari.
Uiu, iu, i ia, ia, ia,
Mi-a vaduvit mierl4a
$i-urnBla sturzu s mi-o ia.
Ceea ce, in adevar, e suparator aici, e ca din nenorocire primele patru
versuri nu se leaga cu celelalte urmatoare ; i ne pot punc cel mult pe ginduri ci
patrundem intemia, care e cam umoristica pentru inceputul unei balade in care,
atit de minunat, se deapana dragostea sturzului si a mierlei. Iar dupa cc ne vom
bate capul, s raminem doar cu parerea de rau ca nu putem intrevedea nici un
punct luminos, care sa ne calauzeasc a. catre zarea, wide, cu siguranfa, pe vremuri

va ri fost destula lumina%

Dealtfel, in cele doua versuri cu pricina, nu gasesc nimic asa de cuparator,

pentru ca d. Iorga sa-njure oameni i lucruri cu nervozitatea-i cunoscuta !
Mai cred, iari, c numai cu asa marunte pilde despre inferibritatea colectiunii acesteia nu prea lade bine sa dea domnia-sa d-lui ministru Harct
colegul
d-lui Iorga de la Universitate
Apoi
zice d. Iorga

Iar va trebui

sfaturi competente !

vpoetul apare cu securea-n mina, cu luleaua-n guru,.

zic : niai

intli... imi pare rail

d.

Iorga nu a reprodus

exact versul 26 din balada, care glasuieste

Cu sccerea-n Mani.

Grerala de tipar, sits e asa ? Dar atunci cum ramine cu cele patru corecturi
ce le face singur domnia-sa dnd tipareste documente, dupa ce a copiat tot asingur
g de accea nu mai
actele, care nu rasplatesc pentru aceasta ochii cetitorului
am

zice d-sa

nevoie sa pun erata greselelor de tipar. ?

tot e bung erata citeodata, fiindca in cazul de

zic eu
fal5 d. Iorga ar fi putut scapa de invinuirea ce oricine i-o poate aduce : C cu
comtii1' 0 5i din rautate numai a reprodus gre;it, ca s aib un punct de reazim
$i de aceea

505

www.dacoromanica.ro

mai mult, pentru a asvirli pin' la vintul turbat aceast5 nenorocitl culegere folcloria
a firmei americane Tocilescu & Comp ! Ar zice g Limited
zice d. lorga
la pag. 16. Eu zic, c5. ar putea zice d. Iorga,
imprumutind gluma unui altuia,
in aceast5 imprejurare, oricite i ori de la cine imprumutate glume
unele mai
nes5rate decit altele ! -- Ci colectia firmei anrericane va r5mine tot asa cum e ; iar
d. Iorga tot cel mai harnic cu1eg5tor de documente istorice
fir5 glum5
care
cu drept cuvint face destura cinste istoriografiei romnesti ; dar, pina acum, inc5 n.1
tot atita folclorelui rornnesc
sau cum ii place d-sale a zice : stiintei folclorelui.
!

Mai departe se sup5r5 d. Iorga pe viitrairip/ cu coada de fer, cu pana dr

(.De ()tel zice d. Iorga ; dar, precum am ar5tat alai sus, in colectie la
p. 5 se zice od-otel ). $i eu cred ca. nu ti-e ing5duit cind reproduci ceva, de undeva,
pentru a-I supune oprobriului public, s5-I prezing altfel decit asa cum se g5seste
()fel.

g cum e-n cazul de.

in lucrarea incriminat5. Fiinda mai cu seam5 in vers
omitind s reproduci exact, lag a se intelege cii g din punctul de vedere
fat5
al egalit5iii picioarelor versurile Sint demne de aruncat g culeg5torii de condamnat
cel putin la ocn5 ! Afar5 numai dac5 n-o fi tot vreo greseala de tipar ?
S-ar face dou5, la numar !)
Acuma, inchizind aceasti parentez5, zic eu : s5 m5 ierte d. Iorga ! $i ca
voi reproduce
cit s-o g5si d-o citi aceste rinduri
s5 vaz5 tot norodu romlnesc,
intreaga balad5, Mierlica i Sturzul, i s5 rispunz5 d. Iorga, cii eu n-am ce mai zice !
Sus la munte ninge, plota,
Jos la balt5 cade rou5,
Sus la munte cu iari,
Jos la baba cu alvari,
Uiu, iu, i ia, ia, ia,
Mi-a v5duvit rniierliva
$i umb15 sturzu s5 mi-o b.

Si eu m-oi usca
lDe tine-oi sc5pa.
F5-te, rnier15, f5-te,
FI-te s5n5toas5,

CI mie nu-mi pas5,

C j eu m-oi face
Mic secer5tor,
Cu secera-n min5,

Mien1iii, mierlit5,

Paslre pestriti

(Cu luleaua-n gurl)

Si-n tine-oi intra
$i te-oi secera,
$i znop te-oi ficea,
In brate te-oi lua
$i te-oi s5ruta
Si-oi fi I tot a Inca.
(Plesnig-ar fierea I)

(Naiba s5 te-nghit5)
Ia-m5 tu pe mine
Cii mult g-o fi bine.
Ba, sturzuk, ba ;

De uritu tau
Si d-al taicl-t5u
Ce-oi sii m5 fac eu ?
Dar eu de rn-al face
D-o holda de griu,

Sturzuletule,
Mititelule,

' Pronunge gresit5, in loc de g-ei = i vei.

506

www.dacoromanica.ro

C mie nu-mi pasa !

C i eu m-oi face
D-un mic vatraias
Cu coada de fier,
Cu pana d-otel,
Si-n foc c-oi intra

Gingaselule,
Fumuselule,

De uritu tau
Si d-al frati-tau

Ce-oi s m fac eu ?
Dar eu de m-as face
D-o turta de pline
Si-n foc c-oi intra,

Peste tine-oi da
i m-oi apleca
Si te-oi saruta
Si-oi fi 1 tot a mea,
(Plesni-ti-ar fierea I) 2

De tine-oi scapa.

Fa-te mier1, fa-te

Fa-te sanatoasa,

Acuma c romanii admirau sau nu ,,ca o capodopera a lor* acest vatraias cu

coada de fer i pada de otel, a zice :
imprumutind i eu gluma oarecui
r.a
famine deck ca d. Iorga, cu competenta-i cunoscuta de culegator al documentelor
istoriei noastre, s caute prin 1zile vreunui boier de neam, dintre acei cari aveau
pe vremuri salase de tigani de dat de zestre, cind li se maritau fetele, i poate va
lamuri i aceasta pricina spre marea cinste a istoriografiei romanesti !

Restul citatelor facute de d. Iorga slut in rnajoritate dintre acelea de cari

ziceam, la inceputul acestel introduceri, ca se datoresc inriuririi nenorocite a
.geniului trivial al mahalalelor orasenesti i nevredniciei tiganilor lautari.
Sint citeva, insa, care dovedesc iarasi nepregatirea d-lui Iorga intr-ale fol.clorului romanesc.
Bunioara, la pag. 21, zice d-sa ca o drumeata se plinge :

Pune-ma, neica, calare

La spatele dumitale,
Ca nu mai poci de picioare. (p. 319)*

E surprinzator cum d. Iorga poate sa impinga ponegrirea pins a se agata

.0 de asemenea versuri, care se mai regasesc in colectia defairnata si la pagina 237 :
Suie-anS, neica, calare,

Ca nu mai poci de picioare,

Ca mi-e drumu glonturos,
$i nu poci merge pe jos.

1 Pronuntie gresita, n loc de si-ei = i vei.

2 Am inchis in paranteza versurile introduse de lautar

i cari au suparat pe
.d. lorga, cu drept cuvint. Dar, minus aceste 4 versuri, balada nu inceteali de a fi

admirabila, pentru cine vrea i cui ii place.

507

www.dacoromanica.ro

0 in contra c5rora nimeni n-ar indrazni si arunce fulgerile criticei. lar dac5 wail
mima d-lui Iorga provine, cum b5nuiesc, din pricina intercal5rii versului ((la spatele
dumitale., aceast5 minie nu e deck pueria.
Veselul Vasile Alecsandri, pentru care si d. lorga cred c5 are aceeasi stim5
ca to%i rominii, in 0 primblare la munti, citeazg aceste versuri, Intr-o imprejurare
galant5 si foarte sugestiva. Voi reproduce acele citeva rinduri.

.0 tin5r5 si frumoas5 rominci ce suia c5lare la munte si, care, auzindu-ne

cintind un cintec vechi :
Ia-ma, lelit5, csalare

C5 nu mai pot de picioare,

$i nu pot merge pe jos
Ca mi-i drumu grunzuros ;

ne r5spunse rizind 0 totodata cintind :

Eu, puiule, te-oi lua.
Cind a face plopu pere
$i riichita micsunele..1

Dealtmintreli d-na Elena Didia Odorica Sevastos in ale sale Cintece moldovenefti, la pag. 122, reproduce astfel aceste versuri :
Ia-m5, Gheorghies, ealare

a nu mai pot de picioare,

$i crii-i drumul zgrunturos
Nu mai pot-merge pe jos.

$i, doar d-na Odorica Sevastos e recomandati de d. Iorga, ca uspecialista

in materie., atentiunei binevoitoare a d-lui Haret ! Desi d-na Sevastos,

ca 0

d. Andrei Birseanu, alt protejat al d-lui Iorga, isi bat joc de stiinta folclorelui mai
abitir de cum zice d. Iorga c5-0 bate joc d. Al. I. Hodos, care noteaz5 numai
judetul de unde a cules, pe cind d-na Sevastos nu noteazi nimic, ca si d. Birseanu,
ci se multumesc amindoi s5 spuna : prima antece moldovenegi, al doilea Doine
g strigaruri din Ardeal I
Vezi c5 pe vremea and au cules domniile-lor cintecele poporane, nu era lumea
scteriat5 cu stiinta folclorelui, din care
precum se vede
unii savanti, pedanti,
fac o gogorit5 bun5 de sperietoare pentru naivi !
Aceasta gogorita, aceast5 stiint5 rat; inteleas5 face intr-adevar minuni! Ea
sacreaza si decreteaza pe d. M. Canianu (M. Cahana) om de stiinti intr-ale folclorelui romnesc I Ea nu permite lui Alexandru Iosif Hodos ta se indeletniceasca

a Vezi V. Alecsandri, Opere complete, partea III. Proza, Socec fic Comp.,
1876, pag. 234.
508

www.dacoromanica.ro

cat adunarea poeziei poporane ; fiindca Al. I. Hodos n-a tiparit inca volume de
folclore, iar d. Cahana, da !

$i atunci, Al. I. Hodos, nepotul lui popa Balint, crescnt cu doina in muniii
doina ce i-a altoit in suflet dragostea de neam 0 de cite sint ale

Abrudului,

noastre romanesti, nu se poate recomanda atentiei binevoitoare a d-lui Nicolae Iorga,

za un vrednic rulegator Ile folclore !
Iata ce ispravi face viinta folclorelui
tara romaneasca !

cum o intelege d. Iorga

in

Dar unde e romanul cu inim5, cu multa inima, 0 cu mime pe cit trebuie,

care Ieganat de maica-sa, pe prispa ori in ceardacul casei de Tara, 0 adormind sub
vraja cintecului :
Nani, nani,
Puiul mami ;
crescut sub farmecul doinelor cu viers mingiietor, sa nu vie pe
dinafara cuvinte 0 viers din ale noastre cintece, qi ei le vie asa cum nu poate
s5 le vie cei de curind acio1ati subt umbra gorunilor 0 a moliftilor !?

iar mai apoi

Pe temeiul acestei stiinte a folclorelui, eau inteleasi,

cosmopolita !
d. Iorga 10 permute sa recuze pe Al. I. Hodos

noua

gogorifi

0 sl admita pe

d. Cahana, care
zice d. Iorga
voricum d-nul Mihail Canianu, putea fi intrebuintat, cu conditie ca sa lucreze 0 si adune in adevar..

Tot cu aceasta gogorifi ameninta d-nul Iorga pe cei care s-ar incumeta sa
se dedea la culegere de poezie poporana, cind
vorbind de un alt colaborator,
ti, I. Odor, aabsolvent al Facultatii de litere., de care nu-si mai aduce aminte,
se
mira cum cl. Odor a devenit folclorist inainte de a-si lua licenta! si cind conchide
ea' ucel dintii lucru pare a fi mai usor decit al doilea. !
E surprinzator cum d. Iorga poate sa ajunga la asa concluzii !

asa cum si d. Iorga vad ca intelege acest termen, intrucit 11

Folclorist,
pofteve pe d. Cahana I-: ospatul folclorivilor,
poate ajunge cineva gra nici o
0
urma de titluri 0 de diplome academice, dad e daruit cu unele insusiri ;
intrucit e vorba de folclorele romanesc, aceste insusiri ar fi cam urmatoarele :
a) Sa fie roman, nu prin votul corpurilor legiuitoare ;

b) SI ;tie carte ;
c) SI aiba talent ;
d) Sa. alba' acea predispozitie speciala a romanului skean, din regat, 0 a
romanului ardelean
fie skean, fie orasan,
predispozitie care se rezuma intr-o
minunata si eterna dragoste pentru cintecul romitnesc ; 0

De ce n-as spune-o !
Sa' fie nascut la tail, in regiunea plaiurilor,
barim pina la adolescenfa
acolo, in mijlocul naturii,
uncle geniul specific national al sateanului nu se trivializeazi totdauna prin imitatia
e)

nu la balta, 0 crescut

509

www.dacoromanica.ro

de tot si de toate cite ,,vin cu drum de flee, i cari n-au nici un punct de atingere
cu sufletul romnesc.

Cu aceste insusiri speciale, cei cari s-ar indeletnici cu adunarea acestor manifestari poetice poporane, pot deveni folcloristi, in ciuda tutulor licentiatilor, de cari
si-ar putea aduce aminte d. Iorga !
Acum, citeva cuvinte despre Folclore i ftiinta folclordui.
Deosebirea dintre folclore j plinta folclorelui e exact aceeasi dintre filosofie
ol stiinta filosofiei.
Filosof, poate fi mice om bine organizat, fr s fi auzit inacar de stiinta
filosofici, si de numeroasele sisterne filosofice ; intrucit filosofia reiese din comparatiunea i stabilirea de raporturi intre fenomenele eterne, cc se produc intre fiinte
si Iucruri, i cari au intilnire cu sufletul omenesc intr-un moment dat. Astfel
filosofia exista, si nu are nevoie de confirmarea tiinei pentru a trai si a se gasi

la indcmina oriicui, ori de cite ori spiritul nostru de observaliune gaseste prilej a
se manifesta, cumpanind, in balanta matematica a judecatii, suficienta unora cu
insuficienta acelorasi sau a altora.
Asijderea, folclorist poate fi oricine, avind insusirile expuse mai sus ; iar o
ftiinta a folclorului purcede abia de cind critica incepe
examinind acest material
adunat de folcloristi
sa fixeze : caracterul i psihologia speciala a neamului
producator de folclore, aserninarile dintre opera folclorica a diferitelor popoare,
cum si diferentierea ce se manifesta in aceeasi opera folclorica pe regiuni i tinuturi,
si

sa traga concluzii interesind istoria i filologia.

Cu prilejul colaborarii d-lui Odor, d. lorga se releveaza, sau, mai bine zis,
ne releveaza o noui calitate, pe care nu i-o cunoastem. Zinc, domnia-sa, c d. Odor
doamna Sevastos,
upentru folclore era dealtmintrelea predestinat prin numele sau ;
care in adeVar a adunat cu zel elemente pentru folclorul romnesc, se numrste
Elena Odoricax..

Iat5-1 pe severul

gravul d. Iorga, care, cu toate a nu este

un folclorist reputat, se releva delaimind colectiunea Barnum, ca un calamburgist

de primo-cartello !

Ca si-I sicanez pe d. Iorga asupra eratei si a greselelor de tipar, as puma

fac multe spicuiri in uscrisoarea,, dumisale. Ii voi atrage numai atentia asupra
citatului de la pag. 21 : Costicit, inima mea, care nu se gaseste la pag. 313 din
sa

colectia, cum noteaza d. Iorga, ci la pag. 229.

Asupra stilului cu care d. Nicolae Iorga pare ci se mindreste. as putea iarasi

s-1 sicanez, rugindu-I sa. lamureasca cititorilor, cam ce va fi insernnind aceea ce
scrie este la p. 7 din aScrisoarea dumisale, rindurile 28 si 29 ? Zice d. Iorga :
...Merg de caut materialul insurnti, de multe ori foarte departe i fr bilet gratuit.
in tari sau in strainatate, copiez singur actele, care nu rasplatesc pentru aceasta
ochii cetitorului, fac singur patru corecturi, s.a.m.d..
510

www.dacoromanica.ro

gActele, care nu rasplatesc pentru aceasta ochii cetitorului* ?

spui d-lui Iorga, ca' versurile de la pag. 779, citate de
s
d-sa p. 23 :

As mai putea

Sint mincat, Doamne, dc rele

Ca ciurul de gaurele !

nu dovedesc deice ca junele, care gse plinge... elevilor i elevelor, ce au luat premii.,
este sifilitic ! Iar afirmatiunea aceasta a d-lui N. Iorga dovedeste nepregatirea dumisale intr-ale boalelor lumesti, spre marele dumisale noroc.
Acestea rise in treacat, versurile ramin destul de bune,

a omului mincat de rele

necazuri

i nevoi,

comparatia naiva

cu ciurul strapuns de gaud e,

cred, destul de reusita, si nu trebuie azvirlita la cowl criticei patimase.

$i cite, cite, nu s-ar putea zice de gScrisoarea. d-lui Iorga, prin care domnia-sa
spune naivilor, ca incheiere,
dupa ce a dat sfaturi competente d-lui ministra
Haret,
c intru ce-1 priveste si-a facut din nou datoria : a dernoscat !
Iar autorul acestor rinduri ar putea sa-11 spuie :
chit ca. te-i supara,
d-le Iorga

te lauzi !"

Urrnatorul prezentator al Materialurilor..., Artur Gorovei, staruie in $eza-

toarea (an XI, vol. VIII, 1903, p. 138-144) asupra modului defectuos de editare
a textelor : Fara indoial c lucrarea s-a alcatuit astfel : care curn ispravea de
copiat un numar de foi, le da la tipar si pentru c cel Mai harnic a fost
d-I Tapu, d-sa a deschis focul ; iar cind a venit rindul celorlalvi sa-si aduca obolul,
s-a turnat, ca in cosul morii, i griul i neghina, s-au repetat lucruri spuse deja,
numai ca sa fie tipar mult. Pe cind d-I Tapu intirzia cu copiatul, pentru a nu
sta masina in nelucrare, se lua cu %apoiul din capiva d-lui Canianu, apoi venea
rindul d-lui Odor, al d-lui Nottara etc., asa ca s-a dat nastere unei amestecaturi
fara inceput i flea sfirsit, i ceea ce e mai gray, unei amestecaturi de lucruri
adeseori fara nici o importanfa Furat de dorinta de a sublinia. modul nestiintific
de ordonare a textelor, Artur Gorovei omite ins s sublinieze valoarea deosebita
a numeroase pagini, recunoastere ce avea s vina mai tirziu din partea unor folcloristi ca I. C. Chitimia, Ov. Birlea, Gh. I. Neagu.

Ca si N. Torga, Artur Gorovei subliniaza apasat marea contributie a lui

Christea N. Tapu : Aul facut aceasta lung si plictisitoare introducere pentru a
arata un singur lucru : din 1219 pagini, opera a comisiei alcatuita de Directia
Muzeului national de antichitati, se datoresc sirguirnei d-lui Tapu toate, afara de
100, cu banat, culese de ceilalti mernbrr.
In incheierea recenziei, A. .Gorovei dovedeste ca chestionarul

folcloristic

publicat de Gr. G. Tocilescu este preluat dupa eel tiparit de conducatotul revistei
de la Falticeni.
511

www.dacoromanica.ro

Doi doctori, V. Gomoiu 5i Viorica Gomoiu, in Medicina in poezia populara

romaneasca (Bucuregti, Tipografia Vulture', 1938, 51 p.), comunicare la al XI-lea
Congres international de istoria medicinei ce a avut loc la Belgrad la 5 septembrie 1938, supun Materialurile folcloristice unui examen din perspectiva medicinii
populare. Autorii constata imensul material de medicina populara' : Considerind-o
deci numai din punct de vedere medkal
singurul care ne preocupa in cazul
trebuie s marturisim ca nu grim daci poezia populara romfaneasca a mai
de fati
fost supusa vreodata unei astfel de analiza, iar pe baza celor constatate de noi,
am putea s anticipam ca ea cuprinde relativ putina medicina propriu-zisa, sau
mai bine zis, c foarte putine subiecte (medicale) sint tratate direct ; in schimb,
ea contine o multime de elemente in legatura cu medicina, care sint risipite fie
in poeziile cu fond epic (legende sau balade sau cintece batrinegti, cintece haiducesti).
dar mai ales in cele lirice (elegii, doine Si hore, strigaturi etc.).'
1. C. Chitimia, prin studiul Activitatea de folclolist a lui Gr. G. Tocilescu,
redactat in anul 1956, publicat in revista Studii F cercetari de istorie literara fi
folclor (an. XI, 1962, nr. 1, p. 7-29) si reluat in volumul Folcloristi
folcloristica
rornaneasca (Editura Academiei R. S. Romania, 1968, p. 193-216) d o pri4
cuprinzatoare prezentare a colectiei coordonate de Gr. G. Tocilescu. Studiul este

totodata preocupat de alte aspecte ale activitatii stiintifice a istoricului Si arheologului

Tocilescu. Sectiunile studiului care intereseazi folcloristica sint : Gr. G. Tocilescu,
folclorist; Collboratori folclorilti la Revista de istorie, arheologie Fi filologie ;
Materialuri folcloristice ; Observagi finale.

Studiul subliniaza conceptia despre folclor exprimata de Gr. G. Tocilescu in

cele citeva studii publicate gi in Precuvintarea la Materialuri jolcloristke. Eicemple
edificatoare de texte pun in lumina' importanta colectiei.
Tocilescu
scrie I. C. Chitimia
a avut vederi juste asupra folclorului

0 putea s dea la lumina o colectie folclorica interesanta. Dar cind a pornit la

lucru, s-a grabit, a amestecat mereu materialele, rezultind o colectie publicata haotk,
fa.r5 nici un sistem, desi contine material valoros.

In primul rind, obtinind o subventie de 3 000 de lei de la IvEnisterul Instructiunii Publice, ministru fiind fostul lui coleg de liceu Spirit Haret, Tocilescu a

trimis pe teren, in diferite regiuni, in iulie-septembrie 1897, o echipa de 7 culegatori 92,

care au cules fiecare ce-a crezut gi cum a crezut de cuvinta. Ulterior, in 1898,
Tocilescu a intocnit un Chestionar folcloristic Si 1-a trimis invatatorilor, obtinind
material in plus.
92 Intre ei se numara M. Canianu, Al. Hodog, C. Nottara ; apoi tirierii
Christea Tapu, care a adunat peste 3 000 de bucati, Popescu-Ciocanel, Ion Odor,

Ion Ionescu.
512

www.dacoromanica.ro

12
13- P. 1-1.A.SDEV,
professeur a l'Unieersit de Bucarest,
.Direetsur yineral Ilea Archives d'Etat de la Rieutnaule.

.-

6.1t.

Sit 2 1 2 ET
.41?" .... 4 -r110te..4
1

)4,

( 4117
4

41-e
070.-""e

(
eI

,............

.r_.

AL1VICr7,2-e

0)e,

C4:,

le .....7,_,,,,,,,

,....,

----; ';,- ,.---:-Cmkr-k-V5-"' '" r -1'

..

;TV'
-

.16

..11/. 4 '' ...

I., / ......

...

-L

/1--4.

elt ..41.6.,

O-C) C4 10-0 GAD

4'40\

il

*/..--14.)0,-r

)e

004.111 0.44
I

'; 4
-

e.,

ii

-j1

Carte de vizita a lui B. P. Hasdeu prin care-1 recomand pe Gr. G. Tocilescu

profesorului Leger.

www.dacoromanica.ro

, /i-r,.
27

e,EV
PA:-

AI..

4.4

exxx ice 0..0(

..4.4.4", a *4d:1- e.e. //./;/...a

4,1

/.

I va

1.4 .A1:414.111

4--

,4.44 .4

e0t. Pt:,

/44...j...

c.

e. re.

/14.0.0.. 0.13itlx;

44//

4,/740" a

/.._ ; .1

it 474.- IP/

-.
7471.

MA

174.44
.

,
,r6.44

s ea 7.
44..

11.0,....4

-a....- .

4,14 Fed 4.4 y-

eT-.1.14`e.

eSe Sliel

ea,i,-;

joy{
2.0 J.4_4.6 /:;91,ed
A L.r e .4.04 ...Pt

0.6 or4.0. o1/141,4

1.1.1.-

xxxx G

414:: Ace/ I.
, 4/ t. tee t...
,

1.

0.x. 0/...; ea..

04141,40,04

11.44 ...ft, 7

: 471. I 41. Astir.. ,

.10111:14/4 ;: $144...1-.4e4-71 ..Pmi ado

01.2... /-.

I...a...4 ifr

4:. 4.4;

to. f+' e.t.a

....,..,.........

7 e.0 2404 la..4

liettAM-a-/a4;;Nasets. 4) da..... :4-c, at. e

14i

ea/1.c_

dm-

,
Arm'.

II

CJ.

;4,*

rxx st,./le.s1 0 fx.

Zxxx;xc.

a..

14.4.4

elea hr.44. de/.4.

<

//I 4; .:go7o.t.

C.

4. 0.1.. A' Alt.& .;,...4

frOose.

CA

44';

. 717-

les,te prZ
C. sax.' xxx

,,,

..Z I.
.} ,r(

e.<4

^tm

4e$,Itiai.

0,4

44-.
--7,1.71.77..1. 4,4
xxxx...

-t,

.1.17 cox" axxOc-

!!

, at.... ; a

+-Ay, a 1. Ld

7,-.;-

xxx

/ .04,1... 4.7 &IV, 04; iralf.14?......

A..... C.. ..4.

,;* 170ex xx

"

1'

xxxx,-

A..

r,04,74:i
411,1 a.

i.Z.i;.:4,

14 At. 4:4'. -4, 47.4.4.:,. *sox 6 1-.601,147-A; Ar ..3.461

, . 41/40,1.1- A.... mit, - bYe.--, c.t.........' 4 t-d(-.0 og-s. '
.0 0..-..
11., dt.
L.
z ....)

1,4.; . 1.7-

;/-, )1,..;... -e.

x/

e.g.' L.L.,4, tact' 10/44../.4

I,

ss.
ace:.

....; at; de.r.J;

Ikut eaL,4/4/4 4,-

0.-4-

!a...

04

O., ,

.
...yilie_g.

xxxxxxx.

4,, =

dre.

1$7=

u l:es.

a/ X/ 0.4

aaf ra; 4.4 is.,

(.411

4."

,-;

I 4'4

ea./ o

AS.4.....717.0 34.1 444. e

ea I. r-a.' S-4.4.
It.0.4.1.Ger e.I/ 4r4e

.14.4

A7h1-If 44-'41e/u i. 14,6.

0Zcl

A o--441;" e/K fast&

c..4 4..; at.Da.CC. ,.;;;,- 44,4404.4,c 4, $
14.4.,t4 75.4. 4 77
in. 7:al/a; at aees....1.,4 .4"
r
e2 64.410,7- 1,:f. ca 41.4 7:::
, Get.11. 4444
0.".

alta.ate.=

*L-4=

e'ex: lese.1);:Ale. el.e

0,4 , #.119e.o. 0 J.;

A
A.A.

2
www.dacoromanica.ro

44441.

4,444.4 74. a 1st

ta. CCeeeLs.

late..,

eflt

J .4...4
Le! tes ror-LAt .

it, CH-9
15/.

4,
..44

28

jfir

&

/halt e.

444 744:i

eh,

Ile ea:2u) 04....t *. -

.f.of Att..

.. f:

sz

.
N..y, 4 -a I

Ala

4'n .4.4,;,,,tc,_44

r.t; te

`.

m.ea.I

716,

o,

s AL- t-'-4.4st

Yaws...

aet4.4. le

4,7 Al 0 11
4, ,
,4.. 44-47'.441-, 744.. .1. /444.... (et

...1.41

!If foi ci" do

fa' fil4F.4.
tia

4Z-4C...wk.,

1.

yIK

te ifer;.4

74.4:- .
0,4;". `..

0, 4.,

6-14

saAA: 1 Ft, co a..,

AT,
442..

It;

/ 4,

4,.,, 6, z
.46;

'947.44.1"..Z.747 17.1 64

441./....

t4114

1.4

cf/te 'tfitxt ere..tik

1.0/0-k at, 4".11s,

.

.0441.4-1' 11;424?4; 1;07-.14'

. .

IF/Z..... .1.

& 1/ f.....4?/4.04 4.6/

1.-14',0--

-2fe-

r4 et.,11-4" ::-....2114.-. Ga.t..- ed. .1.7414.2 .4X;

ilato/.44_,., cur
:

e.
eglielryW

447&&s Aci

;4. GAs 7../444........P.e4..4.. avui,J*7 /e..:. or.

4

e4.1'42(

4'44'

erisZsier.,..'orp.Z. NZ.

icty....t .tot 64 44.4.44.4 et 14; CIA eaeA.". 01,1*

ev.i, /ev...... es.o..... CI LIB' 2e/0411-1/ M:
iA. 1:ar ot
i.Z..-

41.

'a744 '7.1444

4.44....; .4;

eattLefrif0 (0 4-, .1 o'c4.7 "ea., 7. odahrde,a a...1...o,

et:.

L. 4a. 7 4.4 42..4 ,rt

..ds 4W.4447

yo",/ /4.4

oe

; 1:44,

(#

5:y(-*+- fZe dr/t--,%/11

A.;-;..e-, ef;, 44,42', 4'43:

41, -&

e04, 0-

/e- / 44,41 !a:41,0..0z gr /4,14... ta.',

4 'Alin e4 4.4.

sAAA

C.:. f

;7:

1-4;

4i.74Ca ,e=1.4.1}..,
.74, 4 c<

ha.; ,

1,..9440.

1144

iti.h 4kl.4.4., Ai

0 soca.; 14414

Ast

ets+4..r.

614 1,2004444..;,

uas.,11,

^1.44-

0011.-

hftw, WA' ;

41*

49 60,4;
4:4447,C.Z.

4 444::.44..

.114

psdtio.e400:4;417. 4,64L, 1.4-44

.1,21./M

.1"

dierfa: ese:4, ev,

or

1144.4.4,-4,

I ......

?A; e41.

A...

arol.7,..

/8, trA1141 14,44/4.11.74-., oft..70KA-

a/ 44./4(41,441. 74.4 2440...4

.1.:-

lot tattoo,

4
.4._....
it( Z,41.1.1f."..,

1, 2, 3, 4

www.dacoromanica.ro

Scrisoare inedit5. (din anul 1880) a lui

P. Ispirescu catre Gr. G. Tocilescu

4,.

b.Abis

jt.,6,27/Y1,

JL
1

V.11, ,.+.4,
Q.4.. 1.-714.- CA.11/4-A, k--.1411./44
.144
cLA
WQ.4--t

I.A 4.4;.49-',11-1
71Lei z
.714

PA,

L.

"

tkL4"/7_, 144.
Ic.ey

U.44..,, :Ls cA.Y"

444.4

14.1,_

Itt^44-44a.

44-

(a,

C/I'Pr-(sKtt

L4 Ltd,' ;AL

1.4

4=-4;

41.

Lz

74J ce,

Tiz4

,-ae,

.1

tt

sVZ./..,11L.

$1, uLf 1.41 es-itax_;

,ts4,14,

41.1' LC'
(.0

-Lc

rTnc-nns,

DA,

Lk,

A.

5 'it,.

cunt-. (Lust L,

(4:14 QtA/Ann.

CG

"^,
441-1,:a
-1/4c,

74144.444....

1.4-4/

4:4'.-

ed.

7t,0QA, ini-) 1

t2e.:a' zit

-1.4i-

144 L'j

,4

I I3

"fr.1/...414444,4

14.

'Kidity7'iL5L;ke..VO-4,,;
1.4.4

.2.44,4,.

714. ea. artas-,

))

L.4Z4-- CA-4,111 4.42/1-

fak

td,

1,41. _17',Lc,
L tt.

/,5W

C4240%.
$

21

Zp7`

av,

LL-')

2-4

en,n,
h. Len-

L-, Z4
(444.4.,

1.41.1.4L LA

vie 7":4
7

rf 14:4 alyUq4-

C1...

ennnes7(1,s,n, IP

',ALLY

60.

71-40.4

IA.'

44 4
0.

1.247

t LA-

4,yit4e.4v4

F..1,71.4a4Ct
4

.41

1, 2, 3 Scrisoare inedit a lui B. Iorgulescu (profesor din Buz6u, colaborator la Materialuri folcloristice) ctre
Gr. G. Tocilescu

www.dacoromanica.ro

98

Zanr.4' a

gigf_

/we

CietI-4<

. .rnssa

ar

...

oax..., ,..",.:.,,,.._ zi.,...4 ;

Annnat.A.

'la'

10rewe

#4,-;,;:,. A;

CA-3111 et- a p Al r A...., Foeidsek-e-

4.14,., 14-4

4....frwit4,44e; i,....G.

1,

..p. 1,...di'..;
10'44'4- is
44 e.4 .2...(44 0i- 14444P+1-- 14tra-,-- i
If/y=4

p,-P.
Aiff........9,

e.e.- 4. .44.1e.vb ae_....

jezz4-rti_
..

.4":

unn Ananna i.!160-re-

r44.1..

LAj

&Ala 1A,

4.4

k 0.-ttfele

kx-

rer-t4-

?'

e-sti,ar;1".

z.40,4.
tItt -

Ki A 1.L......"4.-1
.(

1 J2
13
4.4.444.

91

lizLit, a.--

A 100

fra.1,4/ Mole!

414:.

44,1 0144-Te

C4

il-40e4 ,

/hat
u-okf,-;

4it

4,44.;e4

72sei&e:; est_

01,,:fuilZik.

a 012-,

24,01,..a,

f4e0.44z

4./k.-er.,.......'", te I/WA
, Jo' 0 fe-c 4.,4i kA,444.0.cl4e.,

AINfteft4.4C

osu-

..felLec ,

1..ce.

4,-1.4-44.

lt

I -,124.,we.

(ai

A; r-

A 4414e4:,

ef

41.044/

r.-4

aei.47,e- A

frm.

i4..1I4 .11001X Pl6r4.4''''

4t,
/14.1klb.

1, 2, 3

Scrisoare inedit a lui Pericle

Papahagi catre Gr. G. Tocilescu

(Z ;1;7-11:4ei 7
\I'9.P?A14->* :Oa 4,4e1aA

CP44,4047
tc,

lel

100

www.dacoromanica.ro

!Ir
r

,'NNA .
&LIAO rtvilt+t4

4,4adiv-

tad.

ivIntkoa, tuiliptuk .

ne....1.1 aaall.aaa 41 e leetteee

letalegataektaks ,taea

.1 at

ti.:

I,

tem..

cerni.),t

oet.stet kaaaatie

.11.4..

wool.101

WKS,

alt.'

t.,(4

it, 611

a. tot

gal .

eswo,,

71.A431i

;. .1,t;

4.e0r0, I

Lail '1411 ,

rya ki JA. Law,: (ea

uti:04

iyar-

raw.
I

M.4.4...Aailv,N.'iowvosimt

ut.. iettlain ,Lcu

A.U.totitt.:

.11

, Unix, #addi

most ,aa UFA,.

&

..4tiola
exjj

vaut
tam) Jta littAI:

et., 46.1.1 tat.A1.4

4;( Aidai ,.. hex.

kUo

thla na$4 IA

talia 0+.0

is io14 it it ca. disa

1444.4 '34071, 664.

CJA

man cata ma, legag L,A,

tivrittitit ti

,1,4AALat.. so& a. eataki ,y10.4tg, alislia purser ils4.1.41. oct

660 ,ftygg
IL7.1ofdotli

twat

liti5intaaa.

Vaal;

eesei

WA. tit tin.ti

salt ea ttitim

,kata .

4rA

1{.

J,,

_ t1.1.04 ,
AI laLaalatam

044
a into.

, sit

1..z. ,14u.

tetrjtl, LIS

..

a aiyiat6 ...oluiert u louilkti, to tnot4.16.' a, Aqua .taigar..44

ix& In lati awl talmia ,x.tota.eitatea a, lick J, 41.44 6.41 eAtAa...141.

boo int 1;611.6 bail $1,inats_n

ALa/ii .
iaar 1. tilt pt.&
w.16,1
Walt. Jet i.AIttle
to./..1,1,.... 416. , s....41L Aar, Saa
, LIPM.1 .10" itittaa 0.1/ OP. OA 1.044fgaor
1.14.gialf;ibta4
.
.1&

4..

'IL amt..) . CI

"
-

Din manuscrisele lui Gr. G. Tocilescu: Project de lucrdri

privitoare la limba ;si istoria national&

www.dacoromanica.ro

'

./) 4

JV
..r

%;?.

n,/

k:sY,C1:7

1.4&YV

f.`.
6-

www.dacoromanica.ro

-err2

(Alre4

s*

114,ed
1.1.k4.t.'

ye

um 4crin

k- -4, 0
4,6:,,,:._ ;,4ig4pe rn rrAiire 4
10
.../....
.1,l-- .0
14;
A,
,
,
all Ai , 3 en
es'"CMFAMAI Eli
til
` IP-O.
,-.'
;',.
1'.....
.14
(/
.2 a'49".

1.. e;,, 1=1

# alllm.

-u"
"-JO.
as,o7ik,
-_--,---

...

.04a.0n i I= ot;d/,,I
". so
.
pig On> li:,

= .04./...i

wo fi...t. in ce74 pm

c'st

`4%

(-- so .

ir*

-r
tre

Olio a

Sabi' 's
OP

aI
0

0 era
I:

"L

\11 %at,
43
<

sk,

"

0,

0'

,
't

------

------

C3

\)

Din manuscrisele lui Gr. G. Tocilescu: PeFti dupd regiuni (Model de hart5.)

www.dacoromanica.ro

In al doilea rind, n-a fkut nici o selectie in materialul venit giimad5

1-a introdus cu toptanul in colectie, desi unele lucruri n-au nici o valoare ", altele
n-au nici un raport cu creatia popular5, iar intre strigkuri mai ales sint obscenitki

care nu pot fi socotite creatii 94.

In al treilea rind, Tocilescu a pus materialul sub tipar pe reprize, in ordinea

sosirii lui, inch colectia a eapkat, prin trei addende uriase, excrescente monstruoase,
pierzind orice sistematizare (incercatl initial).

Subimpktirile sint disproportionate

ca material. Din punctul acesta de vedere, colectia lui G. Dem. Teodorescu e mult
slIperioar.

Din aceasia publicare, in curgerea materialului a rezultat i o ordine nefiin planul conceput in final, dar neimplinit : volumul I trebuia s contira
productille versificate, plus metafore, zieitori populare i medking populari In
proz5. ; volumul al II-lea, folclorul macedorominilor, iar volumul al III-lea, proiectat
dar neapkut, folclorul in prozg de pe teritoriul dacorordan. Planul este dezorganizat.
$i totusi colectia lui Tocilescu contine material si creatii populare pretioase,
uneori neinregistrate i necunoscute pida aici, in forma lui nou5.. Intre balade apar,
spre pild, Niculca 95, frumoasa fat'i a sirboaicei r5pit5; de turci, Cintecul lui Calin96
(balada lui Ion M Mare), Aga Balaceanu 97, persona; istoric asupra ckuia sekuie
Tocilescu in introducere pe baza variantelor culese pentru colectia sa i pe baza
reascil

relatkii cronicilor.
Intre cintecele haiducesti noi, colectia contine Cintecul lui Paun Haiducul 98,
Cintecul lui Sacalan, care full o herghelie turceasc i altele.
Printre piesele de valoare artisticg se numki balada Ilinca $andruluiln,
.4gufita al lui Topala 101 sau Cintecul lui Mocan Oleac 102, cu frumoase imagini.'
Se continua' exemplificarea cu alte texte condudente.
Concluzia studiului, dupa' o examinare atent'i atit a textelor valoroase cit
a celor incluse cu prea multi ingkluinti, este :
Vezi, spre pi1d, Materialuri, 12, p. 875 :
Foaie verde matostat,
M-ai iubit i tn-ai lkat,
Tugu, tugu, tugulas,
Dragu tatii &Maras etc.
94 Ibidem, p. 801, 959, 962, 1018.
95 Materialuri, I, p. 36.
96 Ibidem, p. 1C8.
91 Ibidem, p. 63, 65, 1265.
98 Ibidem, p. 175.
99 Ibidem, p. 186.
100 Ibidem, p. 35101 Ibidem, p. 53.
102 I bidem, p. 66.
93

513

www.dacoromanica.ro

In consecinta, se poate spune a in colectia lui Tocilescu se gase5te destul

material folcloristic de insemnitate sociali, de valoare 5i de expresie artistica, care
trebuie insa selectat i ordonat 5tiintifice5te.

.Cunoscut mai mult ca arheolog i istoric, iar in domeniul folclorului ca

autor al unei colectii, Tocilescu a avut o conceptie innoitoare despre folclor, a fost
un cercetator i un animator al cercetarilor folclorice 5i a ajutat la tnersul kr
inainte."

Intr-un curs universitar, Folc lor literar romlinesc (Bucure5ti, Editura didactica
pedagogica, 1967, p. 79), Barbu Theodorescu i Octav Faun apreciaza
: Un
loc aparte ocupa lucrarea Materialuri folcloristice (1900), 3 volume, a arheologului
Gr. G. Tocilescu. Este cea mai mare 5i mai vasta colectie de folclor pe care o avem
pink' in prezent. Pornita din initiativa mfinistrului trivatamintului, Spiru C. Haret,
si

a fost conceputa ca un vast corpus al intregului folclor roman, dar realizata numai
in parte ca atare."
Gheorghe Vrabie, in Folclodsdca romata (Editura pentru literatura, 1968,
p. 228-235), face observatii asupra studiilor despre folclor ale lui Tocilescu
asupra unor aspecte ale colectiei Materialuri folcloristice. Intre afirmatii exista
uneori unele Vadite contradictii. Astfel, o data ni se spune c Bunele intentii ale

initiatorului culegerii s-au soldat intr-o mare masura cu e5ecuri, caci tinerii trimii
sa culeaga poezie populara, avind o slabl pregatire i lipsa de experienA au adunat
ce le-a ie5it in cale, mai ales de la informatori de mina a doua, lautari oH oameni
intilniti la periferia vietii de sat. Totu5i, variantele la epica popularl sint valoroase",
apoi : Totu5i, colectia realizata de catre allii, la indemnul lui, gynine valoroasa".
Deci bunele intentii nu s-au soldat cu e5ecuri... Tori cei trimi5i s culeaga erau
lipsiti de experienta ? M. Canianu (Muse inainte o colectie de mare valoare iar
Christea N. Tapu avea deja o activitate apreciabill in domeniu, o buna parte din
colectia sa fiind realizat5 inainte ca el s5; fie angajat de Gr. G. Tocilescu.
i sugestii i observatii ce le-am
Paginile scrise de Gh. Vrabie contin ins
kat in seam a. in alcatuirea prezentei editii : La a reeditare a ei, ar trebui gash
crijlocul cel mai potrivit de a fi pusi in ordine, caci asa, haotic cum este distribuit,
materialul devine greu de utilizat. Cu acest prilej ar mai trebui pus in lumina rolul
insemnat pe care I-a avut Christian Tapu, invkator [sic] teleormanean, in adunarea
inaterialului. La cel dintli volum, care insumeaza cu mult pcste o mie de pagini,
socot c acesta ar trebui trecut drept autor al lui."
D. Caracostea, in volumele aparute postum Poezia tradidonala romelet, editie

critica de D. $andru, prefata de Ov. Birlea (Editura pentru literatura, 1969, IIII,
514

www.dacoromanica.ro

face numeroase referiri la colectia TocilescuTapu, in capitolul Miorite in Muntenia si Oltenia. Interesante sint i consideratiile facute despre talentul informatorului
Florea Dragan din Bragadiru, Teleoman.

Prefatind o editie de popularizare din colectia coordonata de Gr. G. Tocilescu, Balade Fi doine (Editura tineretului, 1958, 309 p.), Marin Bucur remarca
bogatia i noutatea textelor din vasta colectie : Fapte revelatorii, prin care colec-

tia aduce o contributie de seama, sint in primul rind in capitolele rezervate cintecelor batrinesti, baladelor, cintecelor haiducesti, unde o seama de balade imbogatesc cunoasterea epicii populare. Dupa culegerea Poezii populare ale romanilor
adunate i intocmite de Vasile Alecsandri, colectia lui Tocilescu, dup sistemul
preconizat, are meritul de a reproduce materialul folcloric in forma lui autentica.
Poezia populara comunica in felul acesta acel aer de naturaleta specific ei, fr

a imprumuta stilul cutarui sau cutarui culegator.

Materialuri folcloristice formeazi de fapt prima noastra culegere de proportii,

i cultura empirica a unui popor in complexitatea mani-

care reflecta literatura

festarilor."

M. Bucur face observatia c materialul propriu-zis infirma opinia lui Tocica. momentul in care s-au facut culegerile era marcat de
o apasata secet a inspiratiei : Numarul mare de poezii aduce in ciuda parerii
c folclorul dispare i culegerea trebuie ficuti pen tru a
pesimiste a editorului
argumente contra, prin poestringe ultimele vestigii ale geniului poetic popular
ziile populare noi, necunoscute pina atunci in vreo culegere, prin variantele numeroase ale poeziilor vechi. Faptele dovedesc ca in perioada culegerilor efectuate de
elevii lui Tocilescu, poeziile populare cunoscute din culegerile precedente erau in

lescu (din Precuvintare)

Nina' inflorire."

Autorul prefetei nu subliniaza suficient rolul decisiv al lui Christea N. Tapu

este dispus s acorde mai multe merite lui Tocilescu decit acesta a avut. Astfel,
este laudat'a ustradania sa la intoctnirea unui chestionar tiinific. Or, se stie ca
chestionarul era pur i simplu preluat dupa acela tiparit de Artur Gorovei in
5ezatoarea. De asemenea, exagerata este si afitz9atia potrivit ca'reia Materialurile 1-au
consacrat pe Tocilescu si in postura de... culegator. Doar cu trei texte ?
si

Doua studii care se refera exclusiv la contributiile teoretice ale lui Gr. G. ToP. Hasdeu Traian"
Columna lui Traian"), in vol. Studii de istcnia literaturii romcine de la C. A. Roseta la G. Calinescu, Editura Academiei R. S. Romania, 1968, p. 293-296 si
Adrian Fochi, Recherches compar4es de folklore sud-est europien, Bucarest, Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Europen, 1972, p. 40-41.
cilescu : Ovidiu Papadima, Folclorul in periodicele lui B.

515

www.dacoromanica.ro

0 densa, sobr i obiectivg prezentare a Materialurilor folcloristice semnea7.5

Ovidiu Birlea in Istoria folcloristicii romaneFti (Editura enciclopedica romang, 1974,
p. 310-313) :
,,Colectia publicati cuprinde peste 4000 de bucki, fiind numericeste aproximativ de aceeasi intindere cu colectia lui I. M. Moldovan si I. Pop Reteganul. Speciile sint, tinind seama de specificul lor si de intinderea repertoriului, inegal reprezentate. Doming doinele i strigaturile, care cuprind peste 2000 de poezii. Destul
de bine reprezentate sint i descintecele cu cele 440 variante, precum i baladele
cu 175 variante, dar ghicitorile, colindele i folclorul copiilor, precum i proverbele,
au fost culese sporadic de catre citiva, mai mult la intimplare. Nici distribuirea
teritoriala nu e proportionata, materialul provenind numai din 27 judete, uncle mai
bine reprezentate, altele abia incidental. Aceasta datoria inegaliatii contrastante a
culegatorilor, mai cu seama ca harnicie i scrupulozitate. In fruntea lor se situeazi

tingrul profesor Hristian N. Tapu, care culege singur vreo 3000 de bucki, deci
cam trei patrimi din intreaga colectie. El a strabgtut in cele 3 luni de vara judetele Teleorman, Olt, Vilcea i Gorj, a mai cules apoi sporadic prin Bucuresti, precum si de la unii informatori din sudul Transilvaniei intilniti prih tar5.
Valoarea colectiei nu sta numai in cantitatea impresionana a materialului,
i in dezvgluirea folclorului din tinuturi neexplorate pinii atunci (judetele Teleorman, Olt, Vilcea, Gorj, Neamt, Putna). Culeggtorii au notat cu fidelitate ceea
ce au auzit
cu unele obscenitki fund chiar prea zelosi in autenticitate
oferind
o colectie care poate fi consu1tat fr rezerve. Singura scgdere ce se observa sub
acest aspect e o oarecare obosealg a informatorilor, vizibila la textele lungi, care
ar fi putut sa fie inlaturata prin notarea textului in timpul cintarii in surding.,
procedeu verificat pentru vivificarea memoriei. Colectia putea aspira la rangul de
model daca ar fi fost pregatita cu migala necesarg, incompatibili cu graba vcoorclonatoruluin care s-a dovedit cu totul absent, contributia lui trearginindu-se la prefaa, si la cele 3 balade culese de la un llutar din Bucovicioru-Dolj. Unele scaderi
ci

Tin chiar din nerespectarea indicatiilor sale

din chestionarul difuzat. Astfel, se

intilnesc in volum productii culte, cu rimg incrucisatg (p. 1048, 1130, 1133, 1134)
algturi de altele semipopulare (p. 1081 etc.), pe care le putea semnala oricine cunoaste mkar partial cintecul popular autentic, semn c Tocilescu nici mkar nu a
rasfoit colectia pe care si-a pus numele."

Profesorul Gheorghe I. Neagu, care a functionat multi ani la liceul teoretic

din orasul natal al lui Christea N. Tapu, s-a documentat timp indelungat pentru
alcituirea unui cuprinator studiu despre importantul folclorist. 0 parte din acest
studiu apare cu titlul Christea N. Tapu in Revista de etnografie fi folclor (tom. 23,
nr. 2, 1978, p. 209-229). Autorul stkuie asupra mediului (familial, scolar, univer5111

www.dacoromanica.ro

sitar) in care s-a format viitorul folclorist, aducind numeroase informatii inedite,

pentru ca apoi sa aduca lumini noi asupra inceputurilor preocuparii acestuia pentru
culegerca

folclorului,

asupra

contributiei

sale

',sive

la

realizarea

colectiei

Materialuri folcloristice. Este analizat i studiul lui Chr. N. Tapu despre balada
Aga Balacpanu.

Prin colectia Tapu, regiuni necercetate pina atunci intra in aria foiclorisdiferitelor teme, in primul rind jud. Teleorman. Un caz ilustrativ este al
baladei Mefterul Manole, pentru cunoasterea careia colectia Tapu aduce trei variante, cite una pentru judetele Gorj, Vilcea i Teleorman. Cu ele aria de raspindire a baladei se largea. Ele se adaugau celor abia doua variante romnesti, in versuri, cunoscute pina la 1900, varianta Alecsandri (1853) si varianta G. Dem. Teodorescu (1885), aceasta notata de la Petrea Cretul $olcanu, lautarul Brlilei...
Culegerea realizata de Chr. N. Tapu s-a impus de la inceput prin masivitic

tatea sa. Tocilescu, prezentind-o Ministerului Cultelor

i Instructiunii Pub lice, scria

vsingura ar putea forma un gros volum de tipar ; dupa tiparirea ei, N. Iorga
apoi A. Gorovei o apreciau la 1000 si peste 1000 de pagini tiparite. La fel si
St. St. Tutescu in GhiluFul. Tapu insusi o aprecia la 40 000 de versuri. 0 colectie
atit de bogata, care intrece cu aiiroape 11 000 de versuri tot ce au adus ceilalti
colaboratori, acoperind o arie cuprinzind Oltenia intreaga, vestul Munteniei i sudul
Transilvaniei, nu se putea realiza numai in utrei luni aproape,,, cum sustinea'
Gr. G. Tocilescu, judecind totul din birou."

Alte observatii privesc tehnica de culegere a textelor populare folosifa de

Chr. N. Tapu : Pentru materfalele culese de el, Chr. N. Tapu da, cu putine exceptii,
informatii, pretioase, dar nu complete, privind culegerea. Indica numele i locul
informatorului, uneori i profesiunea, mai ales cind este lautar ; virsta informato-

rului si data culegerii le indica numai foarte rar, iar stiinta lor de carte nu o
nici date despre continutul i provenienta repertoriului celor cercetati sau al locavizitate. In activitatea sa de folclorist culegator, este evidenta tendinta lui
Tapu de a surprinde folclorul in mediul sau natural de desfasurare."
Iordan Datcu semneaza in Dictionarul folclorigilor (Editura stiintifica si
enciclopedica, 1979) fise despre Gr. G. Tocilescu i Chr. N. Tapu. Despre ultimul
i articolul Christea N. Tapu (1874-1926), in Revista noasted, Focsani,
an. IX, nr. 67-68-69, ian.-mart. 1980, p. 1111 si 1133.

semneaz

ApariOa volumului intli al acestei editii prilejuieste unor recenzenti formularea de aurecieri asupra Materialurilor folcloristice. Prof. Traian Cantemir (0 noua
cdirie a Materialurilor folcloristice, in Cronica, Iasi, an. XV, nr. 38, 19 sept. 1980,
p. 5) scrie : Reeditarea Materialurilor folcloristice raspunde unei vechi i imperi617.

www.dacoromanica.ro

colectia nu mai
constituie un instrument de lucru la dispozitia oricui. Cuprinzind un volum impresionant de specii poetice i variante ale lor, ea concureaza atit ca vechime, cit
si ca importanta cu Poeziile populare romtine ale lui G. Demi. Teodorescu. Daca
autorul Pocziilor populare romane le-a adunat, in buni parte, personal, nu acelast
lucru se intimpl i cu colectia pe frontispiciul careia e trecut numele lui Grigore G.
Tocilescu. Dupa cum demonstreaza Iordan Datcu, in ampla i documentata Introducere la editia recent aparuta sub ingrijirea sa, meritul lui Grigore G. Tocilescu este
de a fi obtinut fondurile necesare imprimarii si de a fi alcatuit un colectiv de
folcloristi carora Ii s-au repartizat spre investigare diverse zone ale fa'rii. Harniciei
oase cerinte. Restrinsa la inventarul citorva biblioteci din tara,

priceperii lor se datoreste intregul cuprins al antologiei.

Dintre acestia, un merit deosebit ii revine lui Christea N. Tapu, care s-a
cvidentiat atit prin multitudinea materialelor culese, nu numai cu ocazia proiectatelor volume, ci si mai inainte, cit i prin planurile de ordonare a varie-

Ci

ratii tor.'

Octav Nun (0 colectie reprezentativii de folclor romiinesc, in Romania litean. XIII, nr. 43, 23 oct. 1980, p. 8) subliniaza calitatile colectiei
aportul insemnat al lui Christea N. Tapu : Un alt merit incontestabil al colectiei
e 8i faptul c aduce lumini asupra repertoriului unor zone necunoscute sau foarte
putin cunoscute (Teleorman, Oh, Vilcea, Gorj, Nearnit, Putna) i prezinta pe unii
rapsozi de mare talent ca Tufa' Cosma din Barbatesti-Vilcea, Ion Stancu din Cucuieti-Teleorman, Gh. Porumbescu din Novaci-Gorj, Iovan Bazavan din Giubega-Dolj
rara, Buc.,

sau Florea Drag= din Bragadiru-Teleorman.

In incheiere, tinem sa. remarcam aleasa tinuta stiintifica a editiei semnate

de Iordan Datcu i s ne alaturam editorului in actul de dreptate facut lui Cristea N. Tapu, al carui nume figureaza pe coperta editiei, asa cum trebuia s apara
si in prima editie."

Observatille privind colectia &int judicioase. Vrem sa nuantam numai observatia privitoare la contributia colectiei la explorarea unor zone necunoscute sau
foarte putin cunoscute". Ne referim la judetul de bastina al hti Chr. N. Tapu,
Teleorman. Fara indoiala ca. folclorul acestui judet apare masiv pentru prima data
in colectia la care a colaborat Tapu. Nu este el insa primul cercetator al acestui
judet. Ir anul 1885, 23 de invatatori din Teleorman trimit raspunsuri la chestionarul
lui B. P. Hasdeu. Au fost trimise texte tolclorice din comunele : Baltati, Baneasa,
Brinceni, Caravanetu, Ciocesti-Mindra, Cioara, Cringeni, Cucuieti, Dracea, Malu, Odaia,
Papa, Pielea, Pirlita, Riioasa, Scrioastea, Socetu, Spataru, Traian, Tufeni, Urluieni, Viisoara, Voivoda. Vezi Ion Muslea, Ov. Birlea, Tipologia folclorului din ritspunsurile la
chestionarele lui B. P. Flasdeu, Buc., Tvfinerva, 1970, p. 102. Invatatori teleorma-

neni trimit 36 de raspunsuri si la chestionarele lui N. Densusianu, 12 in anul 1893

518

www.dacoromanica.ro

si 24 in anul 1S97. In manuscrisele de la BARSR se ggsesc numeroase caiete

continind variate materiale din comunele : Birla, Bragadiru, Belitori, Ciocesti, Cringeni, Ciurari, Dorobantu, Dracsanei, Frumoasa, Garagau, Lisa, Magurele, Mindra,
Mozkerki, Nenciulesti, Netoti-de-jos, Odaia, Pirlita, Slobozia-Mindra, Socetu, Spatarei, Starita Piatra, Suhaia, Tit5restii-de-Sus, Urluieni, Virtoapele, Voivoda, Zimbreasca. Vezi Adrian Fochi, Datini i eresuri populare de la sfirsitul secolului

al X1X-lea. Raspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Bac., Minerva,

1976, p. XXVIII si XLIX.

Examinind primul volum al acestei editii, Adrian Fochi se opreste asupra a
doua aspecte esentiale :

Primul aspect are in vedere caracterul stiintific al reeditarii. Lipsa unui

criteriu de organizare in editia din 1900, intocmita cu o regretabila superficialitate,
facea din aceasti colectie o lucrare de neconsultat. $i are dreptate Iordan Datcu

atunci cind afirma ca lucrarea a fost mai mult citata decit citita. Or, actualul
editor nu s-a multumit cu reproducerea colectiei tale quale, ci a indeplinit i cea
mai dificilg obligatie a unui demers tiinific, introducind ordinea necesara in haosul
pe care Gr. G. Tocilescu nu stiuse sg-I evite la vremea sa. Astfel, editorul de acum
aplicg materialului sistemul de clasificare adoptat de Al. I. Amzulescu pentru eintecul nostru epic traditional. Volumul intii, asa cum se prezintg acum, este un adecvat mijloc de studiu i consultare.
Al doilea aspect pe care tinem sg-1 subliniem este de ordinul eticii profe-

sionale. La 1900, Gr. G. Tocilescu, abuzind de pozitia pe care o avea in stiinta

romneasea si in cadrul comisiei folclorice alcatuite, la sugestia sa, de Ministerul

Invatamintului Public, s-a erijat in autor al culegerii, trecindu-se singur pe coperta

cu atributul de coordonator". De aceea, Iordan Datcu, sustinut de documente concludente, a crezut necesar sg treaca pe noua ccpertg a volumului, alaturi de numele
arheologului i istoricului Gr. G. Tocilescu I pe cel al lui Chr. N. Tapu, principalul autor al culegerii a carui contributie consta in 2202 texte cu 40 297 versuri, mai mult decit toti ceilalti colaboratori luati la un loc. E necesar s araarn
un fapt nerelevat
din cite stim
de nimeni pina acum i anume ea profesorul
de limbi clasice Chr. N. Tapu este, de fapt, ping la 1900, cel mai important culegkor de cintece epice romnesti (93 de subiecte culese, cu variante cu tot).'
In recenzia la primul volum al acestei edi;ii, poetul i escistul Ion Lotreanu
(Materialuri foleloristice ``, in Saptamina culturala a Capitalei, Buc., serie noua,
nr. 520, 21 noiembrie 1980) scrie intre altele : S-a facut, iata, cuvenita reparatie :

numele lui Christea N. Tapu a fost asezat pe cartea la care a contribuit in mod
substantial. Lasind in seama folcloristilor larnurirea in detalii a acestui caz, sg. punem
519

www.dacoromanica.ro

in lumina valoarea Materialurilor folclorisdce i rolul capital al lui Gr. G. Tocilescu. Caci culegerea aceasta
<mesistematica i cu prea rnulte cfoi albex. (risipa
de hirtie), cu transcrieri eronate i insolita de excrescente monstruoase (trei addende),
cu texte indecente i enormitati revoltatoarev
este socotita astazi drept una din
ccle mai interesante din intreaga istorie a folcloristicu noastre. Iordan Datcu afirma

c Tocilescu A realizat co culegere de folclor pe care o mai nazuisera i altiiw

(intre cue Thu Maiorescu). Aria folclorica investigata a fost larga (27 de judete),
culegatorii n.-au intervenit in texte lasindu-le nealterata cnaivitatea*, calitatea pro-

ductiunilor fiind indiscutabia. Iar Precuvintarea elaborata de Gr. G. Tocilescu si-a

ocupat de mult locul ce i se cuvenea in corpul cstiintei folcloreluiy. romanesc.'
Prezentind edhia noastra, N. Constantinescu (Grigore G. Tocilescu, Christea
N. Tap, Materialuri folcloristice, I", in Contemporanul, nr. 48, 28 noiembrie 1980,
p. 13) subliniaza i actul de dreptate ce i s-a ficut lui Chr. N. Tapu : .Investigarea
atenta a conditiilor in care a fost realizati colectia, cercctarea documentelor seferitoare la publicarea acesteia ii conduc pe editor la concluzia c 'Dann cu drepturi
egale la culegerea i editarea imensului material folcloric cuprins in colectie a fost
profesorul Christea N. Tapu, al carui nume nu figureaza insa pe coperta edhiei
din 1900. I. Datcu face astfel un act de justitie morala, cerut imediat dupa aparitia colectiei de N. Iorga i sustinut ulterior de folcloristii I. C. Chhimia, Gh. Vrabie,
Gh. I. Neagu s.a., asezind numele lui Christea N. Tapu acolo unde meritele Sale
in elaborarea cmaterialurilor folcloristice* ii dadeau de mult dreptul sa stea. Urmarind ntodul in care colectia a fost receptaa si* apreciata in momentul aparitiei
si dupa aceea, editorul scrie o buna pagina de istorie a folcloristicii romanesti, din
care nu lipsesc implicatiile teoretice (modul de culegere, autenticitatea, clasificarea)."

www.dacoromanica.ro

Glosar

din padurile montane ; infloreste in

iulie-august.

adasta, vb.
aga, s. m.

a astepta.
ofiter (comandant) din

mo Apes, personaj
Ape$, n. pr.
Irnitic (in descintece).
(in descintece) inaprinsatura, s. f.

armata otomiana.

alamat, adj.

ferecat cu alma.

albeara, s. f.
taracta.
alefteu, s. n.

tulburare a vederii, ca-

f.
AWE?, s. f.
s.

flamatie ?
arliereu, s. m.
arhiereu.
mercur, intoxicatie cu
argint viu

mercur, folosit in trecut pentru tra-

helesteu.
nisip (lat. arena).
portiune ornamentala

tamentul sifilisului cit

prin alesatura sau prin cusatura in

partea de sus a minecilor iilor.
america, nume dat in
amelica, s. f.
trecut unei pinze de bumbac de calitate inferioara.
anglezoaica, s. f.

far-

din tam arva-

tilor (paleosl. Harvath).

oameni tocmiti
arvunafi, S. m. pl.
in slujba cuiva, arvuniti ?

englezoaica, ter-

astrolomie, s. f.
avistrita, s. f.

fiin infernala.
poloboc, vas mare de
anted, s. n.

astronomic.
avestita, fiinta

su-

pranaturala care chinuieste mai ales

copiii si-i imbolnavelte greu e Sanca
sau Sarnca, numit i Avestita sau
Aripa-Satanei. E fiinta cea mai ne-

stejar, de tinut vin.

planta erbacee din
antoniga', s. f.
familia umbeliferelor, tulpina umflata sub articulatii ; florile albe,
fructele aromatice ; creste prin tui

in

dusman.

arvat, arva, s. m.

men de ocara, pentru a denumi o

fisuri, piraie

niece pentru a provoca un ru unui

miloas

niai

primejdioasi

din

toate duhurile necurate. (I. A. Candrea, Folclor medical romiin cornparat, 1944, 164.)

prin poienile umede

521

www.dacoromanica.ro

avistricoi, s. m.

v. avistrita.
termen cu sens obscur.
Pleci cutare, / Pa cale, pg. ca-

biinac, adj.
birneata, s. f.
toare.

az de mare
rare, /
azimioara,

Ping la az de mare".
s.

azma, s. f.

s. f. dint. bitca, o ridicatura,

o proeminenta, pe coastele muntelui

f.
azimg.
azima.

sus in deal, in bitculitg".

boanta, s. f.
boboalif, s f.
ochilor".
bobou, s. ii.

baltag.
bandraburca, s. f.
cartof.
barabana, s. f.
mba (mai era nu-

mita baraban, barabana) care se bitea la vinzarea la mezat a unor

barton, s. n.

catifea, mai ales rosie ;

funda, panglica.
barz ?
,barz de Rua'.

igi / $i noua spariete, / Noug bulboiete".

bolbotina, s. f.
buruiene, ca stirul,
laptuca, urzica, tatineasa etc., care

anaterie a carei urzeall

este de atg, cu batatura de bumbac.
baga, s. n.
tutunul ars ce ramine
in pipa.
babarac, s. n.
haina scurta, sinof.

se culeg spre a se fierbe i a se da

ca hrana ratelor ; poame.

borei, s.

n. pl.

nim cu laibarul.
baltac, s. n.
baltoaca.
bancupa, s. f.
moue& veche austroungara.
bere, s. f.
bautura.
berta, s. f.
barta, cununa cu care
fetele i impodobesc capul.
beficar, s. m.
cu trupul plin de

boitean, s. in.
bradina?

bididiu, s. m.

bro ftifor, s. n.
brotifor, s. n.

brinca, s. f.

n.

erizipd.

bring, brineje,

s. f.
cingatoare (ingusta i lunga) cu care se incing
femeile peste catrinta.

bidiviu.

i s.

boieri ?
bustean.
se feri de putina si

a da de bradina".
bracie, s. f.
bracire, bracinar.
brina, s. f.
cingatoare, briu.

biho, interj.
du-te, fugi. Biho, mosneag b5trin".

s. m. dar

Boboasele

cul ascutit.
bolboiat, adj.
holbat, speriat. Fugiti, noug. sparieti, / Noua bolbo-

lucruri.

birau,

bunda.
orbita.

manta groasg fargneasca de ling si mai rar de par

de capra i pgina lina.
bodirlau, s. m.
cufundar, un soi
de rata' cu penele negre i cu cio-

baldac, s. n.

haze; s.

oaches, brunet.
bring, briu, cinga-

v. brutuler.
v. brutulel.

brutulq, s. n.
brut, piine neagra
care se da soldatilor.
bubat, s. n.
varsat.

(la pl. birai

si biraie), primar.

bird, s. m.
b5dit5.
bintuiata, s. f.
vatamare, suferiga.
bintuitor, s. m.
vgtamator.

babe dulci
copii.

buccia, s. f.
522

www.dacoromanica.ro

eczema infectioasa Ia

boccea.

pleava ramasa dupa

vinturarea semintelor. Sarcinuta de

buci, s. m.

buci.`
bucin, s. n.

capeneag, s. n.

haina lung i larga

care acopera tot corpul.
caroaie, s. f.
ear** mare.
catina, s. f.
numele a doi arbusti
spinosi : catina roie i catina alba.
catraza, s. f.
catran, gudron (din

bucium.

budii, s. n.

vas din lemn facut din

doage.
bubadeica', s. f.

duh rau (cf. buha

bufnita, buhadie buruiana mare).

distilarea carbunilor).
ceacau
un fel de chipiu de parada,
purtat de soldatii austrieci.

bubai, s. m.

taur.
bunatate.
bunghi, s. m. pl.
bumbi (nasturi).
bura, s. f.
haina barbateasca, tesuta din lina.
burdu,sa, s. f.
burduf de brinza.
burfa, s. f.
haina murdara. Burfele

bun*, adj.

cenac, s. n.
strachina mare.
Adam, s. n.
arma avind forma unui
baston cu secure la un capat.
chindasi, vb.
a chindisi.
chindeu, s. n.
stergar.
chioti, vb.
a striga.

s5 le sp'llati.
buriu, s. n.
vas din doage de lemn,
de obicei mai mic decit un butoi
avind forma unei roate.

chisea,

s. f.
vas mic de sticla,
cristal, portelan, nIetal, pentru ti-

,?*1

nut dulceata sau tutunul.

piscoaie, uluc prin

butoi mai ink. De

sarac abia m trag / Pina aci la

butlag,

chilcoaie, s. f.

n.

s.

cel butlag, / Sb pui teava s

trag".
bauguroaie, s. f.
buturuga.

care curge faina la moara de apa

sau de vint ; vrana.
chifieag, s. m.
lapte de vaca pus la

mi-1

prins, ping s-a inacrit, i dc pe

care s-a luat smintina.
chirdosi, vb.
a pierde, a prapacli,
a nirnici.

chita, s. f.
canceu,

S.

m.

capular fi crucelar

cana, urcior.

chide, s. f.

improvizari ver-

bale curioase, provocate d

chivera, s.f.
ciacau, s. n.
cibica, s. f.

versul

anterior in care apar cap si cruce

Te fac cruce i bisericuta la cap, /
Capular la stinga, / Crucelar la
dreapte. (0v. Densusianu, Limba
descintecelor, n Grai 4i suflet, vol.
IV,

1929-1930, vol.

buchet.

chiticea, s. f.

cilibiu, adj.
frurnos.

V, 1931

cinafel, adj.

dim. cilia.
tichie.
chivara (coif, chipiu).

v. ceacau.
capela militareasca.
elegant,

fin, gratios,

dragut, frumusel.

dim. mean, paharel

in forma' de sticluta, cu gitul strimt

1932, vol. VI. 1933-1934.)

ajmar, S. m.
crismar.
a prosti, a zapaci.
.ceinti, vb.

ciocanas, s. n.

si lung, din care se bea tined.

523

www.dacoromanica.ro

capatul dindarat al
selei, de care se poate atirna trais-

ciochiaa, s. f.

zate in unghi), pe care se pune

plugul.
cobirlug, s. n.
cobila. Tot pe loc

ta, clasagii.
v. ciuf.
ciof, s. m.
ciolpan, s. m.
trunchi de arbore

si

lamas in pamint, ale carui ramurt

au fost rupte de vint ori au putre-

$apte fete trag la jug'.

cochalanel
?
cocita
? Unu-i tine cocita, / Unu-i

zit de vreme.
ciripiu, adj.
drept, zvelt.

ciuchita ? Nla uitai

pupa gurite.
cocirP,

intr-o lule, /

Ma vazui ciuchita me ;

/ M uitai

tring".

barbat urit, pocit, slut,

banesc.

hid.

coghele, s. f. pl.

ciuha, s. f.
ciump'agi, vb.

ciumpavi, vb.

1. coliba mica in
care locuiesc ciobanii la sena', tim-

comarnic, s. n.

brar pentru ciobani ; 2. adapost

la stina care serveste la pastrarea
si la uscarea casului ; 3. polita, scin-

clinoaica, s. f.
femela ciinelui.
drtog, s. n.
vizuina, culcus.
drstaneasa, adj.
planta veninarita
Cirstaneasa
avra(avrameasa).
measa."
dmareaa, s. f.
circiumarita.
cistiguri.
cloud, s. n. pl.
actiunea de a aseza in
dait, s. n.

dura sau leasa de nuiele pe care se

pune casul la uscat.

ramasite de struguri

ccnnina, s. f.
in teasc,

dupa

care

s-a

stors

mustul.

distanfa de mers de la
un loc la altul, posta, masura de
drum cam de doua poste.
conci, s. n.
cerc de lemn, de lina
impletita etc., invelit in pinza sau
intr-o impletitura de par, pe care
in unele regiuni de la ;ar it poarta
femeile maritate pe crestetul capuconac, s. n.

clenci. Pasarica albri

ici, sari colea, '

in coada, / Sari

De colea-n clinci !"

clop, s. n.

cobile.
a se face moale, a se

colefi, vb.
moleid

sperietoare.
a ciumpavi.
-- a ciunti.

ciupdi, vb.
a curata de fulgi o pasare taiata.

clinci s. n.

mincare ciobaneasca

f.

s.

fa'cuta din cas duke proaspat amestecat cu jintuit.

codau, s. m.
nume de cline cio-

intr-o fluting, / M vazui fata baciuf, s. m.

pe hodina, / Ca dracul pe racla/ Ca dracul pe cobirlug, /

cina,

Cuiul de lemn sau de

fier ce serveste la inaditul tinjale-

lor una de alta prin circei. Gatbeorii (caii) de la colt."

partea dinspre
coada a marii, s. f.

lui, sub basma.

cop

masura de capacitate de aproximativ un litru.

uscat a marii.
un fel de capra (facobill, s. f.

copitarifa,
coptatura,

cuta din doua bucati de lemn ase-

s.

f.

s.

f.

524

www.dacoromanica.ro

copita.

buba coaptg.

corman, s. n.

corman5,

parte a

plugului con fectionat5 din tabl de

owl,

care

deplaseaz5 lateral,

dalac, s. n.
dadulci, vb.

r5s-

toarn5 0 m5runteste brazdele.

corturi
curti ?
costarar, s. m.

a prinde gust de ceva.

mester care spoieste

costor-vostor
cositor,
vinte.
cota, vb.
a c5uta.
cote, s. f. pl.

daman ? Tata-mi suie la &man'.

danac, s. m.
tidar in virsta de 14

joc

de

cu-

18 ani.
deconeci, s. m.
delnita, s. f.

cglel.
closete.

st5pinirea ereditar5 a unei familii

de Orani ce locuia in satul respectiv.
destumila
a se desumfla. Trupu

gint, mai tirziu de aram5, care a

circulat in sudul Germaniei,
in
Austro-Ungaria, in Transilvania 0
Bucovina, pini la sfirsitul secolului al XIX-lea, valorind a suta
parte dintr-un florin.
critar, s. m.
V. ciiitar.
cuca, s. f.
deal Malt 0 izolat ;

lu (cutare) s-a destumflat."

dimerlie,
reale).

f.

banit5 (pentru ce-

vioar5.
diplaF, s. m.
viorist.
divanie, s. f.
loc de judecat5 (unde
se tinea divanul).

dinac, s. m.
doba, s. f.

v. danac.
tobl.

dobaF, s. m.
tobosar.
dogorime, s. f.
fierbintea15..
donicior, s. n.
donit5.
dor, adv.
doar.
dracit, adv.
indr5cit.
druga, s. f.
fus mare de tors.

gini.

cununat, adj.

(in descintece) se numeste astfel cutitul pe care 1-a IInut mirele, la briu, sau mireasa, in
sin, cind s-a cununat". (I. A. Candrea, Folclor medical roman corn-

duce, s. F. pl.
pl. de la dutch (moned5 ruseascl sau polonez5 de mic5

parat, 374.)
curea.

valoare, care a circulat 0 in firile

curaluri de nuiele.

romine ?)

vatr5 (de piatr5) pe

care lucreala fierarul sau potcovarul 0 pe care 10 aseaz5 uneltele de

duhomnic, s. m.

duhovnic.

a goni, a indep5rta. ,,De

la cutare te-am duhuit."
dura, s. f.
hor5 ce se joac5 in judubui, vb.

lucru.

cutitat, adj.

s.

dipla, s. f.

virf de deal.
cudalb, adj.
bEtat, alb pe la mar-

cur.; s. f.

diacon.
(In evul mediu, in

Tara Romineasc5). Parte din hotarul mosiei satului care se afla in

covareasca, adj.
faur5reasc5 (fier5reasc5), satra cov5reascr.
craipar, s. cr4
moned5 mic5 de ar-

curaturi ?
cumita, s. f.

a se dedulci, a se de-

prinde, a se indulci cu sau la ceva ;

unele vase cu cositor.

cotei bodei

c5rbune.

brinc5 atitat5.

detele Vilcea, Muscel, Brasov (Bran),

525

www.dacoromanica.ro

Dobrogea, Ialomita. Cf. G. T. Ni-

firfala, s. f.
florait
?

culescu-Varone-Elena Costache Gainariu-Varone, Dictionarul jocurilor

populate ton:ill:esti, 1979, p. 58.

sfirseala.

Si oblu intr-o Ufa: au

picat / $i s-au sculat tot flotait."

foitas
bucata de hirtie (mai rar de
zdreanta) care se bate in teava
pustilor de sistem vechi, dupa ce

durime, s. f.
durere (refacut dupa
usturime).
dutini ?
Dar s v ducevi / In dutini, / In vii, / In colovai".

au fost incarcate cu praf

si alice,

spre a amesteca ermetic incarcatura.

Termenul apare insa aici intr-un
text umpristic, i deci foitasul este

de urda".
fagura, s. f.

fosicat, adj.
diaree.

fagure.

frang, s. m.

franc, unitate monetara

in Romania.
fragura, s. f.
fraga. Gilcile fraguliTele". Gilca e comparata cu o

fapt, s. n.
boala rezultati din vraji
Si farmece pe care si le faceau in
trecut femeile.

fagadau, s. n.
circiuma, birt.
felelat
raspuns, replica, riposta. Eu-s
nevasta, / Tu barbat, / Sa-Ti dau
tie felelat 7
fde, s. f.
masura de capacitate pen-

frag5.

framaturica, s. f.
dim. farimatura.
fratinetesc, adj.
fratesc, pentru frate,

guleras fratineyese.

tru lichide, egall cu circa trei sfer-

frigon

turi de litru.
felezui, vb.
a matura.
ferdaTei, s. f.
ferdela, banita.
fere, s. f.
fiere.
feredeu, s. n.
irnbaiat.
fermenea, s. f.

baie, cada

frigura,

se

frigurile.
friguroiu, s. m.
frin, s. n.
friu.
friole, s. f. pl.

pentru

sasule,

duh rau

credea ca provoaca
v. frigura.
?

/ De ti-ar

Mai

baclivo,

placea friole, /

Cum iti plac rumanele."

fumurica, adj.

de oaie, purtata de ;arani.

furtare, s. n.

(in descintece) trenlur. Cu

fumurie.

firtai? (Bradul)

pe mine sa ma taie, / S ma faci

trei furtare, / S ma puie pe trei

fiorele, / Cu ameyelele.`
filteloasa, adj.
luminare fisteloasr.
finogi, s. in.
judecitor.

fintini, vb.

face picioarele

probabil

f.

s.

despre care

anteriu ; scurteici knblanit5 cu blan5

finogeasa, s. f.

$i i-om

frigon" (unui plugaras saractiy").

haina scurta facuta

din stofa brodata cu fir sau cu matase, uneori captusita cu blana, pe
care o purtau odinioara boierii peste

fior, s. n.

inveninat, suferind de

care".

furnicar, s. m.

judecatoreasa.

a curge ca apa in fin-

basici

cu trupul acoperit de

((furnica). O facut

masa

nyare / $-o chemat tovi furnicarii."

tina.
526

www.dacoromanica.ro

girnifei, s. f.
arbore inrudit cu stejarul cu tulpina dreapta a card

gadina, s. f.

scoarta are la exterior un strat solzos, cu frunze man, gra' petiol.

jivina, dihanie, animal

sau pasare. In textul in cauza, pasire : Auzi gadina, cum ne cinta

Are mama o gitireata... / $i i-a facut lui birneatr.

gitireaki, s. f.

patima".
garnicioara,

glida, s. f.

s. f.
dim. garnita, vas
de metal cu care se transporta lapte
0 alte lichide.

glie, s. f.

glecla, sir.

bucata de pamint cu care

$i popa care-a cetit /

azvirle in ceva (cineva) ; ne

zburatuream cu glii".
gogleze, s. f.
vorbe frumoase (si
goale) spuse cuiva ; afirmatii, decla-

Sa fie blagoslovit, / Ca prea bine-a

midi lipsite de insemnatate, de con-

geant

se

Neicma de trei oca, / Trei

oca de geant in ea".

gemesti, vb.

sistenta.
gonitoare, s. f.
vaei in vremea
gonitului.
gramnic, adj.
grabnic.
gramnicei
v. gramnie. Tu sa ie
duci... / la gramnicele tale.'
grauntea, s. f.
forma pentru griuntele, terminatie de singular schimbata.
granaturi, s. n.
grenade.
grindei, s. n.
una din partile cornponente ale plugului cp tractiune

gemestie.
gheaofa
pasare gheaosa".
ghebuef
ghebues
gheba, cocosata ?

ghena, s. f.
ghigean

di fatr. Fail cu

gheena.

(in descintece) Sa. mergi la

pas de lup, / La cap de ghigean".

ghighiri, s. m.
ficati.
ghindosi, vb.
a chindisi.
ghiorghioliu, adj.
rosu deschis, trandafiriu.
ghilinel, s. m.
visinel.

animala, care leaga intre de toate

le aseza [poloagele de griu]

in ginerezr.

ginerezi

giubea, s. f.

celelalte elemente.
grivazi
Creste-un mar si-on par t
5i-on grivazi in cheutori".
gringurei, S. m.
grauri.
grooi, vb.
grohli.
gros
inchisoare.
groliP, s. f.
monecla divizionara,

Haing lung5 0 larga

din postav (fin), adesea captusita cu

blana, purtata, in trecut, de boieri ;

haina larga 0 lung de postav purtata de preoli 0, in uncle locuri,

de tarani.
gimfa, vb.
a umfla.
gimfatura, s. f.
umflatura.
gingoaze, s. f.
epitet depreciativ

de argint, austriaca.
gruhni, vb.
a grohai.
gunuitur4, s. f.
murclarie.

pentru anumiti tineri. $i-o ramas

gingoazele / SI sarute fetele."

gun, vb. ---, a face gura la o tesatura,

a face inceputul unei tesitmi.
527

www.dacoromanica.ro

honved, s. m.
halagiuca, s. f.
halaciuga, tufa', desis.
haraba, s. f.
6114 miare folosita
pentru transportul grinelor si al al-

tor poveri.
haraga, s. f.
arac.
harava, s. f.
v. haraba.
harraba, s. f.
Caci ca ea multe

hugi
hodobaie

/ Mai de neam / $i mai

ceva, / Nu ca ea o hartaba."
gasesc...

hartapale, s. f. pl.
hazna, s. f.
folos.
halaoi, halaoaie,

Ca e moara pe supt hugr.

hodobaie claie".

zdrente, rupturi.

adj.

greu, lenes,

trindav.

iboste, s. f.
icosar, s. m.

punga de tutun, confectionata din piele de bou (hasca).

haiscrwi, s. f.

hele, pron.

soldat din infanteria

maghiara in evul antediu ; soldat din

armata pedestra austro-ungara.
hopaie, s. f.
flacara.
horcani, vb.
a sforai.
horholina, s. f.
hoasca, porecla data
unei fete batrine.
hudita, s. f.
ulita.

iuboste, dragoste.
1. irmilic ; 2. cercei

sau salba confectionata din icosari.

igreta, s. f.
manunchi de pene de
egret a. sau de fire albe, folosit ca
podoabi la palarii, la chipie militare.
imurhic, s. rt.
manta de ploaie.

cele.

vieliste, in bataia vIntului.

heripa, s. f.
aripa.
hirotic, s. m.
pare a fi o formatie
heliste, s. f.

iortoman, adj.
bogat (in turme) ;
chipes, viteaz, mindru.
irmilic, s. m.
moneda turceasca de
argint, mai rar de aur, care a

spontana din verbul hirotoni, daca

nu cumva o forma' populara pentru
eretic. Vazui popi i hirotici / Cu
dascali i gramatici."

circulat si la noi (mai ales in Mol-

alunga cu interjectia
hici". Si-am zburat la maicuta... /

dova) in prima jumatate a secolului

Mcii, vb.

Maid, nu mg

al XIX-lea.
S. i.
visinel.
ilic, s. n.
caciula de blana scumpa

Ma'

hintuiala, s. f.
(in descintece de
friguri) : Luati-i racorile / $i pri-

sau de postav de format mare cilindrica sau cu fundul patrat (din

alt material) purtata de domni, de

meala / $i hintuiale.
hoher, s. m.

hobit, s. n.

calau, gide, hingher.

v. hobot.

duca in coadele marilor, / In

boieri i uneori de sotiile lor, iar

mai tirziu de negustori, de lautari.
ischitaci
,,Fiind caii mai fugaci / $i
din gull ischitacr.
izda, vb.
actiunea facuta de izdat.

copitele ciutelor, / In raclacinele brazilor. / Acolo s hodruiasca, / Acolo

sa prinzeasca."

izdat, s.
colici intestinali.
izinit, adj.
slabit din cauza neingrijirii (a traiului rau).

hobot, s. n.
de mireasa.

hodrui, vb.
se

hobot, basma purtata

(in descintece) :

5i sa

528

www.dacoromanica.ro

izitir, s. n.
exercitiu militar.
vb.
a face exercitii militare.
din nou.
iznou

Inhobota, vb.
a pune hobotul pe cap,
v. hobot.
intilnitura, s. f.
boa.15 despre care se
credea ca era pricinuit de intil-

nirea cu vreun spirit rau.

inzaezit, adj.
v. zalezit.
ascutit, birbure
se numeste partea din jos a ascutisului unei securi ; la plural barburii securilor" (B. P. Hasdeu, Ety-

imbarburat (e), adj.

mologicum...).
Imbirnat (e), adj.

jipat, adj.
cu jep, jeg, murdarie.
joimarite, s. f. pl.
eufemism1 pentru

Cu niste mlini

iele.

juchi, vb.

albe imbirnate." Citatul acesta este

explicat in dictionare in doua feluri :
incrucisate ca doua birne" i umflate, groase ca doua birne".
unealta (rudimentara) cu
irnblaci, s.
care se bateau cerealele, plantele cu
pastai pentru a se scoate setrintele.
imbota, vb.
a se bosumfla, a se

a jupui.
judecator.
m.
cal juganit.

judo, s. m.
jugan,

S.

Jurjiti pestriti, musci

pi peliti" (Descintec pentru musca-

jurlitt, s. f.

tura de serpe).

imbufna.

imbucatari, vb.

a imbucatati, a face

bucati, a taia in bucati.

impelina, vb.
pelinul.
implaselat

impruji, vb.

lamoste, s. f.
diaree.
laz, s. n.
teren intelenit.
laietesc, adj.
de tigan laic; (nomad).
v. lamoste.
lamosti, vb.
latunoi, s. f.
gaura, raritura pe
care o produce in urzeala o tesatoare

a face (ceva) amar ca

v. plaselat.

a pruji. Onea voini-

celul strujaste, / Imprujeste."

innegrit, vopsit in negru.
incanit, adj.
incinde, vb.
a incinge, a arde cu
flacara mare, a se aprinde Bine.
farmec, vraja.
intintatura, s. f.
indrevi (a se), vb.
a se inzdraveni ?
ingheza, vb.
a necheza ? Nu-ngheza

nedibace, dind doua fire intr-o 135taie, sau rupind firele.

impletitura de nuiele cu
/cast, s. f.

rol de pod improvizat. Trecui 01tul pe la leasa."

a bea sau a minca cu
legumi, vb.
masura, a consuma cu cumpatare ;
a economisi ceva.
leita, s. f.
dim. leu, mprieda valorind odinioara o jurnatate de leu
(2Cr de piarale).
vaci leoreli".
leoreli

ca cad, / Nu zbera ca vacile."

inghiora, vb.
Alune-nghiorate".
ingimfa, vb.
a umfla.
a cinta ca grangurii ?
ingringona, vb.

Trei porumbei ca-mi zburara... / $i

cintara-ngringonara."
529

www.dacoromanica.ro

lespadau, s. n.

cearaf. ha un

margheolie, s. f.

arpe rau / Ce stai pe lespadau."

joc intilnit in
lemte (sau Leeasca)
comune din jud. Bacau. Cf. G. T.

fandoseala.
ma,scat, adj.

rilor populare rometnefti, p. 122.

m. pl.

cai ?

cu litere mari. Altu

scrie mai macat, I Ca frunza de

par uscat."
v. madilca.
mutilca, s. f.
matracuca, s. f.
femeie urita si

Niculescu-Varone, Elena Costache

Gainariu-Varone, Dictionarul jocus.

afectare, sclifoseala,

Si-o scos

prost

imbracatg ; femeie proasta,

bleaga ; femeie rea i vulgara ; fe-

doisprezece lighinti, / Ca focul de

iuti."
lipan, S. m.
ne-a trimis pe noi, trei
lipani".
lipiscan, s. m.
lipscan, negustor care
vindea, pe pietele romineti, marfuri
aduse de la Lipsca.
boala provocata de
lipitura, s. f.

meie stricata.
matricolat, adj.
inmatriculat.
macarel, adv.
macar.
maduha, s. f.
Inkluva.

mauler, s. m.

gniadular.

midulos, adj.

ciolanos, cu oase mafi.

de la sine, singur, din proprie iniiativL

magan

o mare spaima prbvenita din dra-

malaute,

goste.

s.

malaie? $i bEetu

f.

aa de putin minca, / Douasprezece

liule, s. f.
lulea.
logodie, s. f.
logodna.
livezea, s. f.

m515.uve ridica."

manaltergura,
miirtaci, vb.

s.

f.

prosop, tergar.

a pune martacii (stilpi,

birne, pafi de lemn) la o casa notia.
matika, s. f.
v. madilca.
matricata, adj.
(in descintece) creati !

lumit, adj.
numit, cunoscut. ,,De
toata' lumea lurnit."
lungoare, s. f.
febra tifoida.
lunina, s. f.

spontana, cu sens neprecizat. Ma-

rnadilca, s. f.
malotea, s. f.

trice matricata, / Ce vii cu gura

cascata, /Sn-mbuci din (cutare) o
data."
m:itrice, s. f.
colici intestinali.
mazeirat, adj.
cu bobul mare ca
mazarea, macat.
mertic, s. m.
vas de lemn pentru
masuratul cerealelor.
piele de oaie sau de
mefina, s. f.
capra, tabacita, folosita la confec-

ganglion inflamat.
scurteica femeiasca'

imblanitg, larga in partea de jos 0

cu guler de blana.
marnulan, s. m.
duh ru, diavol care
aduce pocituri. Derivat din Mamona.
v. mamulan,
mamuloaica, s. f.
mamornigi, s. f.
diavoliTa.
mamornitoi, s. m.
diavol.
marachina, s. f.
marochin ? $1
papuci de marachina."

tionarea unor obiecte de imbracaminte, mai ales la captuirea incaltamintei.

metricioi, s. m.
duce colici ?
530

www.dacoromanica.ro

duh rau care pro-

mieli, s. f. pl.

etc." (I. A. Candrea, Folclor medical

romanesc comparat, p. 165.)

miele.

masura de capacitate
pentru cereale i alte produse agri-

mierra, s. f.

milostive, s. f. pl.

eufemism pentru

mustra, S. f.
murg, S. n.

iele.

miluri
De
gonit."
mirka, s. f.

misori, vb.
mistreaa

cintaret din nai.

muscalagiu, s. m.
musculeste, adj.

cole.

sapte miluri de loc I-a

miuscaleste, ruseste.

instructie
anrurg.

murg (a), adj.

negru-roscat, castaniu

inchis, cenusiu, pestrit.

mierita, miere.

sub munti i-a misore.

buba mistreatr.

mistrai, adj.
misela, vb.

pestrit.

misula, vb.

v. misela.

a se vaicari, a se tingui, a se plinge, a se vaita.

mineca, vb.

naramgiu, adj.
portocaliu.
natra, s. f.
parte a urzelii aflaa
intre ite i sulul dinapoi al razboiului de tesut.
a nv1i, a se napusti.
naduli, vb.
nume generic dat nevralnajit, s. n.
giilor, durerilor de dinti, inflarna-

a se scula dis-de-di-

mineata.

modilca, s. f.

ganglion inflamat.

modru, s. n.

chip, fel, mijloc, pu-

tinta, posibilitate.
moroi, S. rn.
colici.

Odor urechii.
naptalcda, s. f.
caldura foarte mare,
arsita, zaduf, febra (cauzati de
boala).
a se sufoca, a se inabusi,
naplai, vb.

strigoi, vircolac, pri-

v. moroi.
moroaica, s. f.
mostafilca, s. f.
ganglion inflamat.
a se umfla (gangliomosta filci, vb.
nii).
v. mostafila.
mostofilca, s. f.
obiect descintat de
moWnoana, s. f.

din cauza caldurii sau a febrei.

napraua, imbracaminte,
napra, s. f.
costum, rochie.

nastimi, vb.
nastrapioara,

a nave, a ivi.

dim. nastrapa,
f.
vas (de baut) ; cana, potir, cupa.
neaos ?
neaus, adj.
(in descintece) cu sens neprenegor
cizat.
mieriu, de culoare alneriu, adv.
bastra ?
(in descintece) de netot,
netoresc, adj.
specific netotilor.
Ce frunza bate ? / Frunza
nistriu

care se folosea persoana care facea

vraji.
motalca, s. f.
motintoc, adj.

ganglion inflamat.
natintoc, dating.
mucos, adj.
obraznic, impertinent.
,.$i-o strigoaica rosie mucoasa."

O alta fiinta
Muma-Paclurii, s. f.
mitologica, de care se tem toate
mamele ce au copii mici, e Muma-Padurii, numit i Vidma Padurii, Fata

s.

teiului / $i-a nistriulur.

Padua Surata din padure, Mama

nistrapatra

huciului, Padureana sau Paduroaica

nocet, s. n.
531

www.dacoromanica.ro

piatra nistrapatra".
nucet, livada." de nuci.

a pune deoparte, a eco-

noji, vb.

bubg paraticg".
paradoaiat, s. f.
(in descintece)
Sg'-ti inveti drgcoii tgi / 5i paraoloaicele tele'.

paratica,

notnisi.

0
a prinde de

oblici, vb.

veste, a

S.

n.

cartusierg.

s.

f.

dim. de la

padie,

padina (loc aproape plan sau usor

scobit, acoperit cu iarbg, aflat pe
virful unui deal, intre doi munti).
painjineala, s. f.
planta 5514 (An-

afla, a auzi.
ogna, s. f.
masg pe la orele cinci
dupg-arniazg.
obrinteala, s. f.
rgni.
olac, S. m.
mesager.

a veni la parochimen".

parochimen

patrontab
padioara,

inflammie a unei

theramosum).

oleag, s. n.
oleab, acaret. Cg. acolo
vg este lgcasul i oleabul."
olicai, vb.
a se vgita, a se tingui.
onit, adj.
unit.
orbariya, s. f.
orbalt (erizipel, brincg).

a locui intr-un palat,

a trgi in belsug.
parade, adj.
portocaliu.
parugean, s. en.
par (porn).
patcel, s. m.
dint, pat.
patrejei, s. m.
pgtrunjel.
patrunchi, adj.
prost, ton; natgrau.

orbituri,
orman,

paun, s. m.
pang de pgun. Nun
verde-n cap mi-am pus."

s.
s.

curier

special,

palatui, vb.

sot,

f. pl.
orbitele ochilor.
n.
pgdure, vgioagg lin-

piduritg ; loc de Aune, cu tufisuri,

rezervat pentru ingrgsarea turmelor

pecelui, vb.

de capre i oi.
ort,

s. m., s. n.
monedg de valoare
micg, reprezentind a patra parte din-

tr-un leu vechi, adid zece parale.

otic, s. n.

lopgticg cu care se curkg

pgmint brgzdarul i cormana

plugului.
oticnitura, s. f.
sfortare de a respira
de

piersecat, adj.
vIngt, de culoarea
piersicii.
pilota, s. f.
un fel de plapumg.
piparele, s. f. pl.
Sg fad seceri,

sau de a vomita.
ctopaie,

s.

f.

a pecetlui ?

pefchir, s. n.
stergar, prosop, serve;
fatg de masg.
peteala, s. f.
betealg, fir lung de
metal auriu sau argintiu.
pica
Cui este pica deas g. s pofteascl la masg".
pidwime, s. F.
piele.

calk cu otopgile".

secerele,

/ Cu dintii de piparele".

piscan, S. n.
pisc.
plrleaz.
pirlaz, s. n.
pirmac, s. m.
parrnac, grilaj, balustradg.
plara, s. f.
placg dreptunghiularg

palcgi, vb.
a vorbi intruna.
pantlica, s. f.
panglicg.
par, s. m.
pahar, dar i cu sensul
de stilp.

de ardezie pe care scriau cu condei

de piatrg scolarii Incepgtori.
532

www.dacoromanica.ro

in expresia a-i umbla cuiva

plaselat, adj.
prevazut cu plasele.
a plivi.
Pligi, vb.

precaz

poara, s. f,

raul.
primiti, vb.
pretitie, s. f.

in pricae, a-i dori sau a-i pregati

cearta, gilceava, vrajba.

A se pune in poara cu cineva (a

contrazice, a se impotrivi).
pochefti
Si-mi pune (calului)
pochestr.
se

peli.

privicatoare, s. f.
privighetoare.
proptele.
propele, s. f. pl.
prosob, s. n.
prosop.
pugn, S. rn.
pumn.
pustiu.
pustiefag, s. n.

mina vitele la arat.

povara. Cind vazu

atitea care nncarcate cu pohoarg."

pohod
polcura,

Cu chilug
s.

f.

dim.

scrinteali.

prigori, vb. a se franifinta, a se per-

s'aua

plocon.
poclon, S. n.
argat, baiat care
pogani:i, s. m.
poboarei, s. f.

paduchele premetea".

in pohod".
polca, haina

femeiasca scurta, de stofa, croita pe

talie.

zgomot mare.
ramat, S. n.
rafoq
Woes de purtat".
rafuiala, s. f.
calcul, plan. 11.5fuiala de-acasa nu se potriveste cu

a birfi, a ponegri, a
a inventa cuiva ponoase.

ponoslui, vb.

defairna,
Colea-n vale-n ponturele".
ponturele

porfiug, s. f.
primal,

s.

n.

multirne.
potc24 s, f.
cintece).

Sa m fac portiuse".

aceea din tirg."

raghemint, S. n.

morman, grarnada,

rag/air, adj.
raged, s. f.
raguta, S. f.

duh necurat (in des-

se

in genunchii picioarelor.
ranichi, s. in.
rinichi.
a se nimici, a disparea,
rapune, vb.
a apune.
a rasfira.
rashira, vb.
a pieri cu totul, a se
raspieri, vb.
prapadi.
a ravasi.
ravoci, vb.

bucata lunga de lemn

sau despicata din trunchiul unui copac intrebuintata la ingradituri.
ridird, s. f.
ridiche.
rimnitor, s. m.
spirit infernal, ferrnecator (care face farmece).

razlog, s. m.

inclina, a se

apleca.

pozonar, s. n.
prabalui, vb.

boala de stomac ;

dureri cu junghiuri din talpile pins

dim. poting (lam,

potingel, s. in.
curea etc.), care leaga plugul de
grindei.
rupta, facuta plopotlogoroasa, adj.
toage.
dim. de la
poturei, S. m. pl.
poturi (pantaloni).
a
povirni, vb.

regula ?
recrut.

(di) ri, s. m. pl.

v. porca.
potcoi, s. m.
farmacist.
potecaraf, s. m.
farmacie.
potica, s. f.

regiment.

jugurile raglaite".

buzunar.

a probalui, a incerca ?
533

www.dacoromanica.ro

rimnitura, s. f.
rindeaua, s. f.

vraja, fermecatura.

i cu frunze persistente lucioase, una

joc intilnit in unele

comune din Arges. Cf. G. T. Nicu-

cu

populare romanesti, 146.

rinza, s. f.
stomac.

robotas, clacas. Sa

ma coseasca cosasii, / Sa ma stringa

robodiasii."

rogoaze, S. m. pl.

numele mai multor

plante erbacee care cresc prin mlastini, finete umede.

rotorata, adj.
de forma rotunda. Cu
poalele rotorate."
numele unei moncde turmind, s. F.
cesti

de

aur,

evului mediu,

emisa spre sfirsitul

care a circulat in

iele.

sfrant, s. m.
sgancuta, s. f.

farile romanesti in prima jumatate

a secolului al XIX-lea.
fard, dresuri.
rumineala, s. f.
rumeneal, fard.
ruminea, s. f.
ruseste (sau Rusasca)
hora atestata

sileaf, s. n.

di.n. sganca.
briu lax in care

se

silevestrita, s. f.
duh rau (de la
sf. Silvestru, al bisericii ortodoxe,
sarbatorit in ziva de 2 ianuarie).
simcdat, adj.
ascutit, egos.
sineca (a se), vb.
a se trezi din
somn, a se scula (de la lat. exomnicare).
sinra, s. f.
sanctuar.
smult, smulta, adj.
smuls.
snaga, s. f.
putere, virtute.
soare sec
(in descintece) insolatie,
cefalalgie.
somni, vb.
a dormi.
sorb, s. n.
virtej.
soroci, vb.
a sorti, a destina.
sort, s. tn
(in vechiul sistem de recrutare) a recruta pentru indeplinirea serviciului militar prin siste-

pielii.

$i la git saftiu fore.

saia, saiele, s. f.

mince-o sfrantu".

purtau infipte diferite arme.

in unele comune din judetele Botosani, Suceava, Bacau, Neamt, Vrancea, Iasi, Tulcea, Constanta, Galati.
ruseli, s. f. pl.
roeli, inrosiri ale

saftiu

sau

albe (Vinca minor).

sancelat
V. simcelat.
sarbezi, v.
a se altera, a se strica.
sclava, s. f.
slava.
sclabi, vb.
a slabi.
scorovaie, s. f.
vagauna.
scrisa, s. f.
ursita, soarta.
scufitita, s. f.
scufita ? Iar in
fundul scufititei / Este o peatra
nestimata."
sfantoaica, s. f.
moneda care valora
jumatate de sfant.
sfete
sfint.
sfintele, s. f. pl.
eufemism pentru

lescu-Varone, Elena Costache Gainariu-Varone, Dictionarul jocurilor

robodias, s. m.

flori albastre (Vinca herbacea),

cealalt1 cu flori albastre, rosii

adapost (improvi-

zat) pentru vite, in special pentri

oi.

salitru
silitra ?
saraolie, s. f.
saraho!ie ? Dzcit in
saraolie, / Mai bine cu puica -n vie."
saschiu, s. rn.
numele a doua plante

crbacee cu tulpina intinsa pe pamint

mul sortilor.
534

www.dacoromanica.ro

care inspaiminta,

spa'nantoasa, adj.
sperietoare.

strupalnic

curea ? (in cintecele de

catanie) sub barba strupalnicu".

spare:ilia, vb.
formatie obscura ; cf.
sparge, a se risipi.
spitai, S. n.
spital.

studenirii, s. f.

farmacie.
sprafca, s. f.
cercetare (judecatoreasca) ; ancheta.

stomatita.
sucman, s. n.
suman
rochie.
sucna, s. f.
sodomi (surpa,
sudumi (a se), vb.
nimici), muntele s-a sudumit".
suflare, tot ce are
suflanie, s. f.

spurc, s. n.
nume ce se da la diferite boll (reumatism, tifos).
v. spurca0i.
spurcatele, s. f. pl.

suflet, f Hurl.
nadragi de suglie".
suglie, s. f.
colici intestinali.
surdumaci, s. m.

S. Tn. pl.
nume m.:taforic
pentru diavol.
spurda, s. f.
o anume mincare ? O

surupa, vb.

spiprie, s. f.

spurcafii,

a surpa.

sa va fac o gustare... / Pe urma sa

ni se mai faca spura."

spuzeaki, s. f.
stamboala, s. f.

unei ban4e.
stanifte, s. f.

urticarie.
banit'a ; continutul

pica,

loc racoros, umbros

pescuit.

lapchie, s. f.
sapca.
o piatra albastra' care era folofar

fiecare dintre parii sau

sita la vraji. Cu sar te-am insem-

dintre scindurile inguste (cu virful

nat."

ascutit) din care se fac gardurile.

stoler, s. m.
timplar, dulgher.

dim. fabacii, broderie

fehiicea, s. f.

in ajur facuta (cu afa alba) la camasi, la fete de masa, milieuri etc.
F.
loc unde stau serpii.

strajamafter, S. m.
strajamester, phitonier (major).
cu cutitul te-am strastrafiga, vb.
figat".
destramatura, Itn
stra'maturii, s. f.

ferpcirie, s.

ferpet -- Verde frunza de serpent'.

finor, S. n.
lodolan,

s.

snur, siret, gaitan.

de facut ornamente pe ca-

femur (la animale).

n.

cumnat ; ruda prin ali-

fogor, s. m.
mita.

rnasi ori pe canava.

stramurarifi, strastremuralira, s. f.

Foimane, s. f. pl.
iele.

murare ?

eufemism pentru

Foitan, s. m.
dracul.
sopirlaita, s. f.
sopirla, difterie, anghina difterica.

(despre animale) a fugi

cind sint atacate de streche.

strichi, vb.
strug, S. fl.

fa-

cuta dintr-un trunchi de copac scobit, cu o singur visl, folosita la

unde se odihnesc vitele vara.

nroale

ales la

marfurilor. Luntre

transportul

stariste, s. m.
staroste (la nunta).
srarnut, S. n.
stranut.
stihlos
busuioc verde stihlos".

stohor, s. m.

ambarcatiune cu vele

s. f.

sau cu visle, folosita mai

'up si fug,

strung.
535

www.dacoromanica.ro

S.

f.

sosea.

fuftac, s. m.
mune& polonez5 (de
argint), care a circulat si in Tara
noastra.
pg5e, s. m.
cizmar.
4:it:air, adj.
5(3.44.

trecatura, s. f.

train, adj.
traine, adj.
trevire

gastroenterita.

de trei ani.

Cerbul Tretine.
,,D-o minastire din trevire.

trezvit, adj.
trezit.
tricnitura, s. f.
vine de la s. stric-

nea ; impunsaturi cu stricneaua pentru a lua singe.

trindeala, s. f.
trincrivie, lene.
trinji, s. m. pl.
hemoroizi.
trinjoaica, s. f.
v. trinji.
cutia craniana.
troaca, s. f.

tapoet
(serpi) cu limbile tapoete".
tastur
tastur verdi".
tabuiet, s. n.
skulet.
dim. tar4e.
tiricioare, s. f. pl.

tau, s. n.

trupita, s. f.

ap5 seiatoare putin adin1. soi, fel, fire, caracter ;

a intra, a patrunde.
tuna, vb.
albastru deschis, vineturchez, adj.

ca, balta.

teapd, s. f.

2. stare, treapta, rang social, con-

tiu.

ditie socialg.

nt. O purcea dete cu

te flu, s. n.

teflu".
terepentin,

parte a plugului legata

alcatuit din cormana,

brazdar si plaz.
tul7ilos, adj.
cu tuleie.
de grindei,

turlac, adj.

terebentina.

s.

instrumpt de cintarit.

terezie, s. f.
tihnica, s. f.

ametit de bautura, cher-

chelit ; zapacit, nauc.

dim. turma.
turmulice, s. f.
portocaliu.
turungiu, adj.

(in descintece) probabil

un duh al linitii, tihnei, odihnei.

Tihnica ii da tihnelile."
tiuga, s. f.
timpinat, adj.
tirlioara, s. f.

thug,

s. F.

tiromeala,

tirtan,

un fel de dovleac, plosca.

intilnit, intimpinat.
dim. tirla.
v. tirlioara.

s. f.

tcipoi

lincezeala.

(in descintec de jude-

s. n.

cata) diavol.

a prosti pe ckeva

tond, vb.

((tont

to_orcapi,

S.

f.

ticna, s. f.
rata.

zapacita, minte turbu-

ticura, vb.

a ciupi. Vivor invivo-

rat... / Nu junghia, / Nu ticura."

a tipa, a striga.
ripui, vb.
'emit
fitron, S. m.
cicic ? lina vopsita rosu aprins.
titic

adj., prost, neghiob).

a invenina, a intoxica.
topseca, vb.
tolba.
torM, s. F.

toxaca, vb.

De-o fi deocheat de..., / De

tapoi cu tapoaicr.

Cu camaa de title, / Tncheiata cu

facalet.

v. topseca.

borangic."

536

www.dacoromanica.ro

a ciocni. Sarpe mare

te-ai fkut... / Cu gura / L-ai toe-

tocni, vb.

vifor, s. m.

nit.d
tolind, S. f.

viforoaica, S. f.
V. vifor.
vileag
in vileagul vintulur.
vinitic, s. m.
vinetic, moneda vene-

tirra.
futuica

zdreanta ; femeie rea ;

tiana de aur care a circulat in trecut si in farile rominesti.

tutuica furca".

ucide, vb.
cineva in
omoare.

vintre, s. f.
burta.
virisoara, s. f.
de par.
vis
vax ?
vilnic
Ravas

(in descintece) a strivi pe

bataie

durere de masele.

aproape

sa-1

pintece ;

abdomen,

dim. vita, suvita

de la vilnicu / Ca-ii

vine ibovnicur.
vint, vb.
vintui ? (vint ? Pleca orn

udi, vb.
a ramine.
ungher, cation.
unghet, s. n.
v. unghet.
unghete
a circula ? Poteceaua
urdina, vb.

vint, / La padure mare vinta".

virlan, s. m.
un fel de peste ?
In Tara virvorilor / In Itavirvori
lia am plecat".
vostor
costor, vostor`.
vrista, s. f.
buchet de flori.

dupa vale, / Hang d-o fata mare /

Urdinind la vrajitoare."
a face urdori.
urdura, vb.
ufori (ai
s. in. pl.
usor (est)
s't usor (vest), laturile verticale ale

cadrului uii ori ferestrei.

zar, s. n.

zararne
vavird, s. f.
tece).

duh rau (in

zahar.

Nu vezi voinic de zarante, /

I-au dus in thane'.

descin-

zara,

najite, vajite".
vajit
valacai, vb.
a se plinge, a se jeli

s. f.

lichid albicios

acrisor

care ramine dupa ce s-a ales untul.

pinza de cilti sau de

par de capra, din care se fac cergi,
laicere etc. ; tol, pkura.
zaletit, adj.
V. zalezit.
zalezit, adj.
slab, Fara vlaga, amazablau, s. n.

(valeu).

(corabioara) De valuri vavalit(a)

litae.
veleat, s. n.
termen, hotar in timp.
vermenita, s. f.
Murarii la vermenitele lord.
cercul lat (vacalia) in
velca, s. f.
care este fixata sita. A fi trecut
prin ciur i vesca."

fit.
zaliite, s. f.
In zalistea vintului,
zapodie, s. f.
ascunzatoare ? strimtoare ? In zapodia rugului, / In
helistea vintului."
537

www.dacoromanica.ro

a zornii.
zarneii, vb.
Acesta, dup5 crezburator, s. m.

dinta unora, e un spirit litigator

care scoboar noaptea in casele oamenilor si chinuieste fetele si ne-

vestele, pricinuindu-le, prin neodihn5

si fr5mintare, nenum5rate vingtai pe
corp 4i o mare obosea15." (1. A.
Candrea, Folclorul medical roman
comparat, 1944, 156.)
(in deszapritura, zeprituri, s. f.
cintece) retentie de uring.

zivelca, s. f.

z5ve1c5, fiecare din

cele dou5 fote dreptunghiulare, cu

dungi, sau brodate cu flori, care se
poart5 una in fa a. si alta in spate,
ca fust5.

cal zmerdios".
zmerdios
(in descintece) boal5
zobeala, s. f.
care const5 in zdrobirea, sfirimarea
trupului, dureri in tot corpul.
zorzonale, s. f.
zuvelca, s. f.
zuier

zorzoane ?

v. zivelca.

zuier de fluier".

www.dacoromanica.ro

Sumar

www.dacoromanica.ro

POEZIA OBICEIURILOR TRADITIONALE

I. Colinde
II. Plugusoare
HI. Sorcova
IV. Cintece de stea
V. Vasilca
VI. [Verge lul]

.....

7
36
50
52

55
57

POEZIA EVENIMENTELOR CELOR MAI DE SEAMA

ALE

VIETH

59

I. Nasterea (Cintece de leagln)

II. Nunta

61

62

Inmormintarea

88

DESCINTECE
1. De ins'gratolire

95
97

2. De dragoste (de scris'a)

3. De protejare a omului

106
34.;

MEDICINA

353

POPULARA

GHICITORI

361

CINTECE DE COPII

195

VERSURI GLUMETE

407

INTREBARI $1 RASPUNSURI
[POVESTEA NUMERELOR]

...

541

www.dacoromanica.ro

411

415

ANECDOTE

419

PROVERBE

423

LOCUTIUNI SI IDIOTISME
FRINTURI DE LIMBA SI ZICATORI

437

CUVINTE PARTICULARE

TEXTE PSEUDOPOPULARE

..

457
469
475

CALENDARUL POPULAR

483

Comentarii
Glosar

489
521

www.dacoromanica.ro

Lector: IOAN SERB

Tehnoredactor: POMPILIU STATNAI

Burl de lipar 06.0.1981. Coll ed. 41,43. Coll tipar 34.

Planp iipar 4.

Tiparul. executat sub comanda

nr. 101 la
Intreprinderea poligratica
13 Decernbrie 1918".
str. Grigore Alexandrescu nr.89-97
do,

Bucuresti
Republica Socialist Romnia

www.dacoromanica.ro

Aprig contestatd la aparitie, impusd apoi

trudnic, intratd practic in toate drepturile

ei abia in ultimele decenii, datoritii comprehensiunii unor exegeti ca I. C. Chitimia ci
Ov. Birlea (subscriem la cele spuse de acesit.

ta : o colectie care poate fi consultatd

fard rezerve"), Materialurile folcloristice
sint o colectie de referintii.
IORDAN DATCU

!.

I.

-.44

56

Lei 24,50
'

www.dacoromanica.ro