Anda di halaman 1dari 6

Discromiile dentare

Etichete: Anul 4, Odontologie

Definiie
Discromiile dentare reprezint o entitate clinic bine definit, cu frecven crescut,
produs de o multitudine de factori att locali, ct i sistemici, avnd ca rezultat efecte estetice
neplcute asupra dinilor i sursului.

Etiologia discromiilor dentare extrinseci


1. Factorii predispozani:

defecte ale smalului, fisurile i defectele microscopice de pe suprafaa smalului sunt


susceptibile la acumularea coloraiilor produse de alimente, buturi, nicotin i ali ageni locali

disfuncia salivar, saliva joac un rol important n ndeprtarea detritusului alimentar i a


plcii bacteriene de la nivelul suprafeelor externe i interproximale ale dinilor, o reducere a
fluxului salivar contribuie la apariia discoloraiilor extrinseci.
2. Factori favorizani

Plac bacterian, tartru i particule alimentare coloraii brune sau negre.


Depunerea de tanin (ceai, cafea) coloraii brune (V,O)
Nicotina brun nchis sau negru (1/2, 1/3 colet)
Compuii metalici prin interaciunea dintre metale i placa bacterian.

Etiologia discoloraiilor intrinseci


3. Traumatismele dinilor temporari si permanenti, (hemoragie intrapulpar i sulfura de fier
depus de- a lungul canaliculelor dentinare produce o coloraie neagr-albstrie
4. Infeciile gravidei (rubeola gravidei sau sarcina toxic) pot produce discoloraii dentare, care se
manifest ca o band opac de smal hipoplazic la nivelul dinilor temporari.
5.

Infeciile sistemice postnatale (infeciile streptococice, rujeol, varicel,scarlatin) pot fi cauze


ale hipoplaziei smalului. Formarea coroanei dinilor permaneni are loc n copilrie, nainte de
vrsta de 8 ani.

6. Medicaia tetracicline Ea difuzeaz prin dentin la suprafaa smalului, legnd ionii de calciu i
incorporndu-i n hidroxiapatit sub forma unui complex de kelare calciu-tetraciclin- oxifosfat
care dup erupia dinilor, sub influena luminii (radiaiilor UV) se oxidez, i pierde
fluorescena prin pierderea fosforului i se formeaz un pigment rou. Ea intereseaz n acelai
timp ambele arcade, primele zone afectate fiind feele vestibulare ale incisivilor. Astzi se
accept 3 forme de discromii: Forma moderat, la care coloraia este de nuane de la galben
nchis pn la brun i cenuiu, fr localizare i delimitare precis n suprafaDiscromie produsa
de minociclina
7. Intoxicaia cu F. Forma minor, n care smalul apare ptat, cu zone albicioase, cretoase;Forma
medie, n care apar pete cafeniu-glbui;Forma sever cu apariia unor modificri n structura
smalului care apare opac, cafeniu, friabil i se desprinde parcelar de pe dentin.
8. Deficienele nutriionale i alte tulburri n ceea ce privete deficienele de nutriie,
avitaminozele C i D produc coloraii anormale ale dinilor datorit tulburrilor vasculare

consecutive. Anemia hemolitic a nou nscutului, incompatibilitatea de Rh ntre mam i ft pot


determina o discromie dentar, dinii aprnd de culoare albastr, maro sau verde. Apar datorit
unor episoade traumatice aprute la vrste timpurii, cu ruperea vaselor sanguine i extravazarea
eritrocitelor n interiorul canaliculelor dentinare. Ca urmare, se impregneaz
dentina intercanalar mai puin mineralizat, care are capacitate mare de absorbie. Discoloraia
afecteaz unul sau mai muli dini frontali, dinii sunt de regul vitali, de nuan roz.
9. Tulburri genetice i boli ereditare. Afectarea genetic a formrii smalului i dentinei include
amelogeneza imperfect (AI), dentinogeneza imperfect (DI) i displazia dentinar (DD),
care predispun la apariia coloraiilor intrinseci.

Examenul clinic al pacientului cu discoloraii dentare


Motivul prezentrii poate fi:
- tulburarea fizionomiei;
- durerea apare atunci cnd discoloraia este asociat cu restaurri dentare profunde, carii,
defecte ale smalului i dentinei sau traumatisme dentare care se nsoesc de necroz pulpar.
Istoric: anamneza
medicaia utilizat (n timpul sarcinii, n copilrie);
istoricul expunerii la ageni chimici, traumatisme i infecii;
expunerea la fluor;
istoricul tratamentelor dentare;
obiceiuri alimentare;
igiena oral zilnic.
Condiii de via: fumatul
AHC: unele boli genetice se asociaz cu discoloraiile dentare.
Aspect clinic
Din punct de vedere clinic modificrile culorii smalului pot fi brun, negru, gri, verde, oranj i
galben, cu prezena uneori a unui luciu metalic i afecteaz ambele dentiii.
Distribuia este:
generalizat la toi dinii (discoloraii intrinseci)
localizat la anumii dini sau suprafee (discoloraii extrinseci).

Etiologia discromiilor dentare


Cauzele extrinseci
coloraia brun:
fumat
plac dentar
ceai, cafea, vin i alte buturi
soluie cu clorhexidin
coloraia neagr:
fumat
plac dentar
ceai, cafea, vin i alte buturi
bacteriile cromogene
metale (Fe, Mn, Ag)
coloraia verde:
ceai
bacteriile cromogene
metale (Cu, Ni)

coloraia orange:
bacteriile cromogene
metale (Cr)

Cauzele intrinseci coloraii localizate


coloraia alb:
carii incipiente
traumatisme uoare n timpul formrii smalului
(dinteTurner)
coloraia galben:
traumatisme moderate n timpul formrii smalului
restaurri cu compozite, CIS, rini acrilice
coloraia brun:
traumatisme severe n timpul formrii smalului
restaurri cu compozite, CIS, rini acrilice
carii
traumatisme pulpare nsoite de hemoragii
coloraia albastr, gri sau neagr:
restaurri cu amalgam
restaurri cu compozite, CIS, rini acrilice
traumatisme pulpare nsoite de hemoragii

Cauzele intrinseci coloraii generalizate

coloraia alb:
forma uoar de fluoroz
amelogeneza imperfect
coloraia galben:
forma moderat de fluoroz
amelogeneza imperfect
dentinogeneza imperfect
displazia dentinar
boli hemolitice
coloraia brun:
porfiria
terapia cu tetraciclin (expunere pe termen lung)
coloraia albastr, gri sau neagr:
terapia cu tetraciclin (expunere pe termen lung)
tratamentul cu minociclin
coloraia verde:
boli cauzatoare de hiperbilirubinemie (boala hemolitic nou-nscutului)

Placa bacteriana
Discoloraie dentar. Clorhexidin 0,12%
Discromie intrinsec produs de tulburri de eritropoiez: porfiria

Discoloraie dentar. Fumat


Discoloratie extrinseca produsa de consum de marihuana
Discoloraie dentar
Fluoroz.
Discoloraie dentar
Fluoroz. Forma sever

Hipoplazia smalului.
Dinte Turner
Discoloraie dentar intrinsec prin traumatism
Carii radiculare i restaurri cu amalgam de argint
Tratamentul discromiilor dentare

Tratamentul general n funcie de etiologia discoloraiilor.


Tratamentul local:

profilaxia dentar i modificarea dietei;


periajul dentar;
periajul profesional;
microabrazia smalului;
albirea dinilor;
restaurrile dentare, fatetari;
extraciile dentare cu aplicarea ulterioar de puni sau implante osteointegrate supraprotezate.

Microabrazia smalului

Aceast tehnic implic utilizarea unui amestec sub form de past de HCl n
concentraie redus i particule de silicon carbid solubile n ap. PREMA Suprafaa rezultat
este neted, cu aspect sticlos.
Metoda este indicat pentru:
ndeprtarea discoloraiilor intrinseci superficiale,
ndepartarea discoloraiilor prin administrarea de fluor
Decalcificri secundare bracket-urilor ortodontice.
Metoda poate fi folosit n asociere cu tehnica de albire a dinilor.
Tehnica de tratament presupune:
izolarea perfect cu dig i protecia pacientului i medicului cu ochelari de protecie,
deoarece HCl este un produs caustic foarte agresiv. Din acelai motiv n jurul dintelui supus
microabraziunii se aplic bicarbonat de sodiu,care neutralizeaz aciditatea preparatului, pentru a
evita arsurile gingivale.
Pe dintele periat profesional, splat i uscat se aplic gelul cu HCl pe suprafaa vestibular
a dintelui cu discromie, ntr-un strat de 1 mm i cu ajutorul unei cupe de cauciuc destinat acestui
scop, montat la o pies de mn, la vitez mic se efectueaz micri circulare timp de 60 sec.
Apoi se spal faa vestibular a dintelui cu jet de ap cu aspiraie.
Se examineaz culoarea dintelui, dac aceasta nu e corespunztoare, operaiunea se poate
repeta de maximum 10 ori, ceea ce duce la ndeprtarea unui strat mai mic de 0,1 mm de smal,
iar petele superficiale dispar.
Smalul astfel tratat, dup splare i lustruire, va beneficia de o metod local de
fluorizare.

Boli care pot fi cauzate de igiena dentara precara


January 13, 2015

Igiena dentara se invata inca din primii ani si trebuie aplicata si respectata
toata viata pentru sanatatea orala si nu numai.Cei care nu o fac, chiar fara sa fie constienti, isi pun
sanatataea in pericol riscand mai multe boli care pot aparea exact din aceasta cauza: igiena dentara
precara.
Parodontoza
Lipsa igienei orale poate duce in timp la aparitia bolii parodontale.Este o afectiune ce incepe ca gingivita
si care provoaca inrosirea gingiilor, inflamarea lor si chiar sangerare. Depunerile de tartru, mirosul
neplacut, dar si sangerarea gingiilor in timpul periajul sunt doar cateva dintre semnele bolii. Netratata,
parodontoza sau parodontita poate duce la distrugerea tesutului gingival, respectiv pierderea dintilor.
Diabetul
Relatia dintre igiena dentara precara si diabet este una puternica, atentioneaza specialistii. Problemele
stomatologice reduc in timp abilitatea organismului de a controla nivelul de zahar din sange. In acelasi
timp, persoanele diagnosticate cu diabet nu au sistemul imunitar suficient de puternic pentru a lupta
impotriva infectiilor gingivale.
Endocardita
Infectia valvelor inimii, cunoscuta si sub numele de endocardita, poate fi cauzata si de bacteriile prezente
in cavitatea bucala. Bacteriile pot patrunde in circulatia sangvina prin ranile de la nivelul gingiilor. In cazul
persoanelor cadiace, riscul de aparitie a endocarditei este mai mare.
Probleme pulmonare
Boala parodontala, dar si alte afectiuni dentare pot agrava problemele pulmonare, au aratat mai multe
cercetari in domeniu. Bacteriile din cavitatea bucala, care apar in urma unei igiene dentare precare, pot
duce la cresterea numarului de bacterii din plamani, astfel agravandu-se bolile pulmonare.
Pierderea memoriei
Ingiena dentara precara poate afecta nu doar inima, ci si creierul. Infectiile gingivale pot cauza si
inflamarea altor tesuturi, printre care si cel de la nivelul creierului, ceea ce poate favoriza aparitia
pierderilor de memorie.
Dificultati de concepere

Rezultatele unui studiu recent, realizat de Societatea Europeana de Reproducere Asistata si Embriologie,
au aratat ca femeile care au o igiena dentara precara au nevoie de o perioada mai lunga de timp pentru
a concepe un copil. Periajul zilnic al dintilor, folosirea atei dentare si controlul stomatologic periodic sunt
variante de preventive si a acestui tip de problema.