Editura acreditati de Ministerul Educa{iei, Cercetdrii# Tineretului UN IVERS ITA TEA SPIRU HARET
prin Consiliul Na{ional aI Cercetdrii $tiin{ifice din invii(dmlintul Superior
FACULTATEADE GEOGRAFIE
I. Benea, lonel
n. Heri~u, Gheorghe
6.2.3.Clasificareasisteme\orde proiectii 74
6.2.4. Sisteme de proiectie utilizate in Romania. ... . ... .. . .. . .. . ... .. . ... 80
6.2.4.1.Proiectiastereograficli'70 pe plan secantunic 80
6.2.4.2.ProiectiaUniversalTransversalMercator(UTM).. . 84
6.3. Sistemede pozi~onareglobala.... ... ... 91 Atunci cand Roger Tomlinson a conceput Sistemul Informafional
6.3.1.StructurasistemuluiGPS 93 Geografic pentru guvemul canadian, la inceputul anilor 1960, nu ~i-a
6.4.Clasificareareceptoarelor. ' 94 putut imagina impactul pe care acesta il va avea asupra disciplinelor
7. Prelucrareadatelorgeograficeprin intermediulsig- analizaspa~ala... 96 geografice doar douii decenii mai tfuLiu sau intensitatea dezbaterilof' pe
7.1.Tipuride dateale mediuluiGIS (datevectoriale~idateraster).. 97 care Ie va provoca acest acronim de doar trei litere (GlSl). Desigur cii
7.1.1.Metode~iprocedeede analizaspatiala 100 geografia nu este striiinii de dezbaterile metodologice ~i unele din
7.2.ModelulnumericaI terenului(MNT)digitalterrainnwdel (DTM) 102
7.2.1.RealizareaModeluluiNumericaITerenului.. ... 108 argumentele pentru GIS sunt ecouri ale cuantificiirii introduse in perioad8
anilor 1950.
7.2.2.Metodede interpolare 114
7.2.3.Clasificareametodelorde interpolare 121 Nu se poate spune dacii dezbaterea produsii de GIS este mai mult
7.3.0btinerea informatiilor din suprafetele primare prin analiza sau mai putin intensii decat celelalte, dar este sigur cii este importantii
Modelelor Digitale de Elevatie 121 datoritii naturii interdisciplinare a acesteia ~i a faptului cii geografia este
Anexa 136 unanim consideratii ca avand un rol unic (Morrison 1991; Kennedy
Bibliografie 138 1994). De aceea discutiile geografilor asupra GIS sunt expuse piirerilor
generale mai mult decat de obicei.
in esentii, este vorba despre ambiguitatea definirii GIS ca
instrument de lucru sau ca ~tiintii. Dacii Tomlinson era explicit cand
definea GIS ca 0 aplicatie a informaticii destinatii sii indeplineascii
anumite functii specifice (Coppock ~i Rhind, 1991), nu este deloc elar ce
semnifidi aface GIS, comunitatea GIS sau cercetare in GIS, deoarece in
toate aceste cazuri etimologia de la acronim la expresiile propriu-zise pare
a se impotrnoli definitiv. La prima vedere, aface GIS pare a implica doar
interac!iunea cu un anumit pachet de programe; comunitatea GIS nu este
decat un grup de indivjzi care au un interes deosebit pentru programele
respective iar cercetarea in GIS pare un oximoron (0 asociere paradoxalii
a doi termeni contradictorii).
Ce datesuntlegalede 'W A I
~el rawapropiatspital
3.4.Informapa geografica numerica - 0 necesitate
Cc se petreGCdac!. .? ~ .
I
1 "Him
..
7'
ZonAcuose mare
laimmdapi
Dintre numeroasele activitap ~ioperapi care implica, in mod curent sau
punctual recurgerea la planuri, harp sau, in general, la informapi geografice,
Figura 3.2. Functiile minime ale unui GIS putem enumera:
3.3. Datele spatializate ~iinformatiile descriptive . studii de dezvoltare economica, planurile de urbanism ~irealizarea
lor;
Cel mai adesea, infonnapa geografica este reprezentata sub forma de . acordarea ~iverificarea autorizapilor de constructie;
harp; primele harp aveau doar scop descriptiv (haqile topografice, rutiere, . amenajarea ~igestionarea cailor de acces ~ia traseelor de colectare;
de navigape etc.). Cu timpul au aparut haqile tematice, editate de 0 serie de . coordonarea lucrarilor publice; gestionarea ~i intrepnerea retelelor
organisme, harp care corespund nevoilor specializate ale acestora (haqi comunale, gestionarea patrimoniului;
geologice, turistice, de rise etc.). Treptat, harta s-a transfonnat dintr-un · analizele tematice; studii de impact asupra amplasamentelor
simplu instrument descriptiv intr-o unealta specializata de gestionare ~i industriale;
fundamentare a deciziei. · analize funciare ~ifiscale.
Numeroase informatii de ordin tehnic sunt furnizate sub forma Tinand cont de accelerarea nevoii de prelucrare rapida dar ~ide schimb
de planuri in care sunt codificate terenuri, retele, echipamente, cladiri, rapid de informatii, informatica s-a dovedit a fi singura care sa faciliteze
etc. Pentru numeroase aplicatii care necesita calcule ~i folosirea de ~ste lucruri, ca ~i utilizarea raponala a acestor informapi. lata doar cateva
modele (retele, structuri, amenajiiri complexe, etc.) informatiile dintre motivele pentru care este nevoie de SIG:
disponibile in aceste planuri sau scheme trebuie exploatate ~i adesea · datele geospapale sunt pastrate in stare necorespun.zatoare;
combinate cu alte surse. Recurgerea la imagini fotografice sau satelitare este · hiirtile ~idatele statistice nu sunt la zi;
din ce in ce mai ITecventii,deoarece acestea fumizeaza 0 mare cantitate de · datele ~i infonnapile sunt lipsite de acuratete;
informapi in timp scurt. · nu exista posibilitatea recuperarii de date in timp util;
Informapa geograficli sau localizata nu este constituita doar din date · datele nu sunt u~or accesibile.
grafice (harp, planuri etc.) sau iconografice (imagini, fotografii etc.) Un
nurnar mare de informapi sunt sub forma de text, cifte, valori care pot fi
a~ate obiectelor localizate. Astfel, matricile cadastrale permit asocierea de
informapi asupra proprietarilor terenurilor construite sau virane pe planurile
de cadastru. Pe baza acestora ~i a datelor fumizate de recensaminte este
20 21
Odata un GIS instalat, sunt de ~teptat UIlIlAtoarele beneficii:
rentiate ~ia variab~l~lorre~ional~te: Ca wm~~, GIS.sunt capabile
georef~ a amt spatiul bldimenslonal, cat ~lpe cel tndImenslOnal.
. datele geospatiale sunt mai ~or de pastrat ~i au un fonnat sa rep~e;~zentarea spatiului. presup~e, in .p~~ ~d, capacitatea de a
standard;
fid I elementele de refenntii spa~aUl:ehpsOlZl,slsteme de coordonate
. revizuirea~iactualizareadateloreste mult mai u~oara; ~~ste;e de proiectiec~~~ca. In .plus,rep~zen~ spatiuluireal
. datele geospatiale ~i informatiile sunt mai u~or de cautat, de ~l
presup 'f . .. ., J': gh
. . ~lproceselor din
une c;:iredarea caractenstlcdor spapale ale oblectelor
di
analizat sau de reprezentat; drul aeestuia: pOZltll,marnm, lorme, stante, un mn etc.
. produsele au 0 valoare adaugatA mult sporitA; ca Din punet de vedere geometric, putem diferentia mai multe tipuri de
. datele geospatiale por fi oferite la schimb; atiu: euclidian, cartezian, ftactal, peanian, teseral ~itopologic.
. activitatea personalului devine mai productiva ~i mai eficienta; sp Spa{iul euclidian. Viziunea euclidiana este punctul de vedere
. se econornisesc bani ~i timp; traditional asupra realitatii spatiale ~is-a apli~t inca din antichitate; distanta
. pot fi luate decizii mai bune. euclidiana este denumitA ~i distanta metrica. In cadrul acestui spatiu, toate
elementele din plan, cu exceptia cercului, sunt delimitate de segmente de
Comparativ, sunt prezentate sintetic, avantajele ~i dezavantajele
utilizariimetodelortraditionale~ia celormodeme- GIS (tabel3.1.) dreapta; li!liile curbe sunt aproximate tot pri!l segrnente de dreaptA ~i prin
urmare orice obiect apare sub forma unui poligon. Consecinta de bazii a
aeestui fapt este ac~ di din cuno~terea unghiurilor unui poligon se pot
Harti GIS Operatii manuale afla laturile aeestuia. In plus, orice obiect din acest spatiu este independent,
Standardizata i lara sa aiM nici 0 legatura cu obiectele vecine.
Slocare Fonnate diferite, la scari diferite
integrata
Harti analogice, tabele,
Recuperare Baze de date digitale recensaminte
Actualizare Efectuata de computer Verificari manuale
Efectuata in mod
Suprapunere Laborioasa i costisitoare
sistematic
Foarte greoaie, necesita mult
Analiza spatiala Foarte rapida
timp
Afiare Uoara, ieftina i rapida Complicata i costisitoare
22 23
specifica dreptei euclidiene, care intersecteaza cIadiri, parcuri etc. De aceeq . ' fractala asupra spatiului considera limitele unui obiectj
se folose~te 0 varianta a distantei euclidiene, numita distanta Manhatta Vlzluneaentate de 0 infinitate de segmente foarte mici, a caror
fiind reprez
(sau distanta taxiurilor), care unnare~te trama stradala a localitatiIo~ ca, 'nde spre zero.
respectiv spatiul ~are,,~oate fi Aparcurs ~n ~od r~1 ,(fig. 3.~.). Distan~ lungune1~catii1efractalilor in GIS se refera la calculul lungimilor, al
Manhattan are aphcatll 10 GIS 10 domemul 1Oteroganlor, al Identificarii , Ap I ~i a altor elemente legate de acestea. La 0 scara foarte
locurilor optime, proiectarea diilor de acces cu sens unic etc. p~rtfnetre
0 tr alitate apare ca un punct; la cre~tereascmi, ea este
Spa(iul cartezian. Aceasta viziune asupra spatiului are drept
caracteristica principala utilizarea unui sistem de axe tridimensionale'
midi,
~
reprezent a sub forma de poligon,
, ~
I
'
iar daca scara cre~te mai mult se
d' fnge cladirile, apO! strazl e etc.
. X, Y ~i Z, care permit focalizarea predsa a.oricarui ponct' sau obiec~ ~
vor I~~a(iul peanian. In co.nc~Ptia lui P_e~no,punctul .es~ereprez~nt~J
~in spatiu. Datorita valorificarii notiunilor de geometria spatiului ~ide- ca un Patrat ale carui laturl tmd ' spre. zero. ~Drept
'
pnma consecmta,
.
geometrie analitica, spatiul cartezian a devenit cel mai raspandit drea pta are ~i 0 a doua d ImenSlUne- lat1mea - care tmde spre
IIOla
' ' ' ' ' '
sistem de reprezentare spatiala. Localizarea obiectelor nepunctuale bd I d e trepte a
zero,. linia curba apare tot I ImenSlOna, ca 0 succeslUne
. . .
implica insa un ~ir de coordonate care definesc pozitia ~i geometria -ror inaltime tinde spre zero. A d oua consecmta este VIZlUnea
entitatii respective in cadrul GIS. Utilizarea acestui tip de spatiu ~~dimensionalaasupra liniei curbe, care apare sub forma de spaghetti,
pentru reprezentarea suprafetei terestre a necesitat folosirea unor a caror sectiune tinde spre zero. Astfel, spatiul capata caracteristici
puncte de reper, respectiv a punctelor geodezice. extensionale,viziunea peaniana fiind un mod de reprezentare discreUi
Spa(iul fractal. Termenul de fractal a fost inventat de a spatiului. Spatiul peanian este un spatiu rasterizat, caracteristic
matematicianul Benoit Mandelbrot, in 1975, pomind de la latinescul fmaginiIorsatelitare ~i digitale, care au la baza celula de suprafat!,
fractus, derivat la randul sau din frangere: a sparge, a face bucati, a numita~ipixel.
zdrobi in forme neregulate. Fractal inseamna deci fragmentat, Spa(iul teseral. Daca tipurile de spatiu prezentate pana acum
fractionat, neregulat, intrerupt. aveau la baza punctul adimensional sau dimensional, spatiul teseral
Din aceasta perspectiva, putem considera ca re(2rezentarea are la baza forme geometrice regulate (patrat, hexagon, triunghi
euclidiana a obiectelor, cu ajutorul segmentelor de dreapta, este echilateraletc.) sau neregulate, care prin repetare nelimitata alcatuiesc
grosiera. Daca 0 linie dreapta~are aceea~i lungime la orice scara,-- o retea. Din acest motiv, unele pachete GIS utilizeaza spatii teserale,
lungimea unei linii neregulate depinde de scara hartii pe care este in special regulate, pentru procesarea imaginilor (agregari sau divizari
masurata. Mandelbrot a propus 0 metoda de estimare a recursive). Spatiile teserale neregulate bazate pe triunghiuri oarecare
neregularitatilor unei linii in functie de raportul scarii: sau po~igoane neregulate (fig. 3.4.) au aplicatii importante pentru
D = log N / log r, in care: geodezl~sau reprezentarea reliefului (realizarea modelului numeric al
D este dimensiunea fractala, terenul~l, exprimarea morfologiei, a pantelor ~i a expozitiei
Neste numarul de pa~i necesar masurarii lungimii, ~rsantllo!). Reteaua obtinuta in acest mod poarta numele de retea de
r este scara hartii. I angulatle neregulata, prescurtat TIN (din engleza: Triangulated
i~egUI~r Network). Metoda Thiessen, larg folosiUi in GIS pentru
Dimensiunea fractala pentru 0 linie aflata in plan variaza intre po~rpoarea datelor punctuale, are la baza spatiul teseral bazat tot pe.
I (linia dreapta) ~i 2 (neregularitati extreme), Conceptul se poate Igoaneneregulate.
extinde ~i in spatiul tridimensional: 0 suprafata perfect plana are ale ob~pa(iult~pologic, Topologia studiaza caracteristicile geometrice
dimensiunea fractala 2, iar un cub are dimensiunea fractala 3. Pentru
Se afl~ec~lor.mdependent de sistemul de coordonate in care .acestea
suprafete neregulate, dimensiunea fractala variaza intre 2 ~i3. . ormnd de la considerentul ca relatiile dintre obiectele
24 25
dintr-un anumit sp~ti~ sunt mai importante decat forma acestor . lizate (BDS), in conformitate cu natura geografica (spatiala)
deoarece intervine un anumit subiectivism in sesizarea amplasiir~~ de date spatIa.
obiectelor in spatiuf respectiv, coordonatele obiectelor capata Unr~1 a datelor conttnute.
secundar in cadrul spatiului topologic. Acest tip de spatiu implica"
probleme de vecinatate ~i reclama identificarea structurilor de tipUI Juribut 1
grafurilor. Unele pachete GIS au adoptat modul hibrid, euclidian,
topologic de reprezentare a spatiului, care imbini aspectele de--
localizare precisa a obiectelor prin coordonate ~i relatiile topologice y
dintre ele. A8ribut2
Atn'but3
Atribut4
o
Figura 3.4. Reprezentarea TIN ~ipoligoane Thiessen
Figura 3.5. Definirea entitatilor geografice (spatiale)
SetVer
PLOTTER
~SC~~
I DIGITIZOR I · STATm GRAFICA
(PC)
(IMPRlMANTA)
'l'
:.-
~:':Z::"~""
Figura 4.2. Principalele componente hard ale GIS Atunci cand un proiect GIS are ~i 0 latura educativa,
co!"p.o~entelehard vor avea 0 configuratie deosebita, pornind de la
La ora actuala, produsele GIS ruleaza pe 0 gama foarte larga de pnnc~PIUIca lucrul se va desta~ura in echipa, fapt reflectat in
configuratii hardware, de la servere la computere desktop, utilizate partaJareaunui PC de catre doi studenti. Prin urmare, pentru 0 grupa
individual sau in retea. De asemenea, exista aplicatii GIS pe toate ~~_stu.dentid~ marime optima (20 de studenti), vor fi. nevoie de 10
platformele raspandite, de la Intel ~iPowerPC la RISe. un legatem retea cu un server ~itoate celelalte termmale necesare.
In perioada anilor 1990, extinderea aplicatiilor GIS a detenninat U. Daca pentru server optam pentru SUN Spare Workstation sub
ran~x a Pe-" PC - urilor se dovede~te dificila in contextul
pId,e alegerea . evolutiei
.
trecerea la sisteme de procesare distribuite in retea, aparand astfel cee~ mini I
110rmanteor acestora. Recomandam tOtu~1 atentle Ia
ce a fost denumita "Arhitectura Server Client". Aceste rete1e pot. I
Prog~Um de performante solicitate unui PC de catre pachetele de
!egare c~ alte re~ele loca~e (LAN = Local A~ea Netw?rk), pr~~ l
mtermedrul cablurIlor coaxlale sau al fibrelor optlce, dar ~l de rete;) RAM~:e GIS ~procesor cat mai rapid, minimum 1 Gb me~orie
mai mari (WAN = Wide Area Network) iar mai nou la Internet. fix _ BD~aca ~ldeo performanta, 200 Gb sau mai mult pentru dlscul
, UnltareCD/DVD - RW, monitor color cu diagonala de
33
minimum 17, imprimanta laser, imprimanta color cu jet de cern RlMOS pentru produsele Prime, CMS pentru produsele
plotter color, UPS - stabilizator de tensiune). eat DEC, P
IBM etc:'1 Andeplinitede sistemele de operare sunt similare, este
4.2. Componentele soft (programele) ~i .func~ferat fi~iere sau programe aplicape de la un sistem la
~
foartedificiI I dePrograme sun rulate diferit de. catre sistemele de operare
ulteasue .'
difentepentru fiecareSIS
A
altUl;mverstUOl
. . substantial tem de operarem parte.
Un program este definit ca 0 succesiune coerenta de instruct" t"
pe care procesorul Ie va indeplini una cate una, in ordinea in car~Uni sauau
fost scrise, pentru a indeplini 0 anumita sarcina de lucru. Program~ F" _ni/atOarele ~i interpretoarele de limbaj
4.2.2. ",,0...1'
sunt cele care detennina modul in care computerul va raspunde e1e
cerintele introduse, rezultatele care se vor obtine ~i ce anume Va~ Deoafece computereleopereaza
. ., pe baza.1 impulsurilorelectrice
de
~i a
afi~at dupa indeplinirea sarcinii de lucru curente. Exista trei tiPUfidI. "I in sistem bmar, toate mstrucpUIlle executate catre acestea
programe:
ope~tll~te
trebwe in cod ~ina, ceea ce face imposibiIainteracpunealor,
. . la
,/ sistemele de operare; Pro I b
A
limba' &'.
acestnivel,cu factorul~. grame e tre Ute ~nse m ~e 10~
,/ compilatoarele ~i interpretoarele de limbaj;
,/ programele - aplicatie. specializate,
numitelimbaJede.~blare,..care pemu~pro~torilor s~se
foloseascade avantajul de a soliclta operaptle de baza m mod direct, folosmd
capacitati1eunui tip anume de configurape hard.
4.2.1. Sistemele de operare Aceste limbaje sunt foarte criptice ~ideci dificil de utilizat; in plus, ele
sunt specificefiecarui sistem in parte ~i nu pot fi portate de la un sistem la
Un sistem de operare (OS) este un program care controleaza altul.Drept urmare, majoritatea programelor sunt create folosind limbaje de
modul de operare al unui computer din momentul in care acesta a fost nivelmalt (un mvel cat mai inalt denota 0 mai mare asemanare cu limbajul
pomit (engleza: booted); sistemul de operare controleaza toat6 uman)cum sunt C, C+, C++, Pascal, Fortran, Basic etc. Astfel de programe
intrarile ~i ie~irile, ca ~i rularea oricaror alte programe. De asemenea, sunt cunoscute sub denumirea de cod-sursa ~i folosesc expresii in limba
el pennite lucrul cu fi~iere sau managementul acestora tara ca engleza~istructurimatematice familiare.
utilizatorul sa fie nevoit a ~ti modul in care datele sunt stocate sau A U? compilator este un program destinat convertirii unui program scris
recuperate. In cazul sistemelor multiutilizator, sistemul de operare este,. mtr-un~~aj de mvel inalt in instrucpuni cod-~ina specifice unei anumite
cel care controleaza accesulla resursele procesorului ~i la periferice~i, confi~tIl hard numita "platforma". De exemplu, ie~irile dintr-un
gestioneaza sarcinile de executat. Cele mai larg raspandite sistemede ~~mpdatorC ~ntru un PC compatibil IDM nu au nimic in comun cu ie~irile
operare sunt: tr-unc~mptlatorC pentru un server VAX.
· Windows, pentru PC-urile IDM sau clone ale acestora (de~i existii Iimba'~~I cel~ mai folosite pentru dezvoltarea aplicapilor de tip GIS sunt
multeaplicapiSIG care se ruleazainca sub MS-DOS); Platf;~: ~e m.vel inalt,. aceste .pn:'~e sun~ compilate mai inffii penn:u
· Mac OS, pentru computerele MacIntosh (bazat pe UNUX ~i foarte interesel pectfi~e destmate distnbupel pubhce, cu scopul de a proteJa
stabil); o e comer~taleale realizatorilor acestora.
· UNIX (sau sisteme de operare similare, ca AIX sau XENIX) este editare ~~tegone aparte din cadrul acestei grope 0 constituie programele de
sistemul de operare dominant pentru stapile grafice; editarea ~ p~sare, realizate special pentru a permite modificarea sau
· multe statii grafice sunt dotate cu sisteme de operare dezvo1ta~: editareaden:nutului ~~ierelor. Acestea sunt eel mai adesea folosite pentru
apIicatieare exte ~u Illstrucpuni de programare. Aproape fiecare program
chiar de catre producatorii acestora: VMS pentru seria VAC de
propnul editor, creat special pentru crearea ~ieditarea fi~ierelor
34
35
cu date numerice; acestea au devenit din ce in ce mai transparente o . e cartografiere~om~ute~tii;
utilizator ~i se bazeaza pe principiu "ceea ce vezi, aceea obtii" (in e:e l IJS~ste: ~e analiza statistlca ~l spapala;
WYSIWYG). g eza;: IJS~sted afi~ ~iredaregrafica.
Bine cunoscute sunt procesoarele de text pentru PC COll1patib' IJS1SteI1l
:unt create pentru a fi rolate pe platforme diferite,
IBM: Wordstar, Worderfect ~i Microsoft Word. De~i editorul este eel II" DeO~cetabelul4.1. cele mai utilizate pachete de programe GIS,
important sistem de invatat dupa sistemul de editare, din pacate nu eXis~aJ prezentarn1 i doar la cele care sunt relevante pentru scopul acestui
standardizare avansatii a acestora, ceea ce face ca transferul de fi~ierei ij oprindu-neapo
aplicatii sa fie deosebit de dificil, daca nu chiar imposibil. 01re proiect.
Tabelul 4.1. Programe GIS
4.2.3. Programele - aplica(ii dedicate GIS PIatforma de Platform a de
rulare Denumire program rulare
Denumire program
--= PC IDRISI PC
Deoarece0 baziide date spa~alereprezintii,in acela~itimp,0 baza
d. ALLIANCE ILWIS PC
St
date grafice ~i 0 bazii de date atribut, care se integreaza ~i fonneaza APiC PC INFOCAD St
ARCAD
singura entitate, pentru realizarea unui singur program de calculator nu es StlPC MAPBOX PC
ARCiiNFO
suficient. In general, elementul fundamental al unui GIS este harta digital ARCVIEW StlPC MAPII A
(0 colec~e de simboluri grafice), caceia ii corespunde 0 colectie d ARCODES-3 St MACMAP A
simboluri atribut. Toate acestea sunt organizate intr-o forma numeric' ATLAS PC MAPGRAFIX ~
AUTOCAD StlPC/A MAP INFO PC
pentru a fi compatibile cu arhitectura ~i modul de func~onare ai, AUTOROUTE PC MGE StlPC
calculatoarelor. De exemplu: pentru 0 localitate, strazile sunt reprezentaWi CARTES & BASES PC MICROCARINE PC
prin linii iar cvartalele de locuinte prin poligoane (elemente ale bazei d CARTHAGO PC MOSS St
date grafice), iar tipurile de acoperamant al striizilor ~i caracteristiei~ CARTO-PC PC MULTISCOPE PC
constructive ale cladirilor sunt stocate in baza de date atribut. Ca U11ll: CHOROSCOPE PC PEC GIS St
CITIX StlPC PREFIX St
chiar companiile producatoare de softuri au fost nevoite sa coneea DATA
PK PC RESOCAD PC
pachetele de programe ca suma a unor module sau subsisteme care sunl DEMETER St SICAD St
activate ~i folosite pe masura ce se realizeaza baza de date ~i ap EDICART PC SAMLLWORLD St
necesitatearealizariianalizeispa~ale.In plus, cum posibilitii~leaeestoii ERDAS StlPC
GDs SPANS StlPC
pachete de programe sunt inca limitate de posibilitii~le reale de conee~ St STAR St
QgNASY§ St SYNERGIS
~i scriere, un singur pachet de programe nu este suficient, utilizatorii fi10<" ~ St SYSTEME 9
St
St
nevoi~ sa faca 0 analiza atentii a acestora ~i sa recurga la cel pu~n doua. tee ~
~EPT
PC TOPOLISP PC
astfelde pachetepentrua-~irealizatoate obiectivelepropuse. I PC/A
Indiferentde modul intern de organizarea acestorprograme,un~
~ PC
URBACAD
URIAH
PC
St
trebuie sa cuprinda urmatoarele componente soft, adaptate date01
~GE St
~ StlPC
VIACAD
VUE3D
PC
St
georeferen~ate: . 'd ~ON
GIST St
osistem de achizi~onare, editare, transformare, verificare ~lvah '
~!.V\Ss A
St = Stariegrafica
a datelor; PC = PC compatibil IBM
St AD = MacIntosh
osistem de gestiune a bazelor de date;
osistem de procesare ~ianaliza a imaginilor;
36 37
'
IDRISI este un proiect non-profit, realizat de Clark Unl ver' (ARC) ~i cea de atribute (INFO). Arc/Info este
(Graduate School of Geography, 950, Main Street, Wor 8\ de date grafice nor module articulate in jurul celui de baza:
Massachusetts, .U~A), concep~t special pentru inteleger~:8te-. bilZ~tUratsub fO~~~ este modulul de baza ~i are capacitati de import
dezvoltarea anahzel geografice aSlstata de calculator. Scris in B I ~. stCU [J~odul~ a fi~ierelorcom~atibile,fu~ctiiprivin~.digitizare~~i
~i Visual Basic, este format dintr-un modul central ~i alte pes~rani ~1~xpoa datelor, fiind mzestrat ~l cu functn topologlce.
module de program ~ipoate functiona pe platforme diverse. e 15 ed1tar~I ARC gestioneaza ~i baza de date relationala.
oModulul central contine urmatoarele submodule: gesti Moduutul de baza, numit acoperire (coverage), cuprinde: arce
sistemului, intrarea datelor, vizualizarea, gestionare~nei E~e~e:oduri, puncte eticheta (label points),
. poligoane, puncte
)
(hnl1, .. d
reformatarea fi~ierelor. ~ .
de 1m binare (tics), spatn e
ADS (Ar O
. .
acopenre ..
S )
'- )
(coverage extent,
oModulul de analiza spatiala este alcatuit din urmatoarlj adnotari. submodu~ul . . c 19l~lzmg yst~~, aSlg~ra
submodule: interogarea bazei de date, algebra cartografi~a7 acitatea de digitIzare ~l edltare a nOiloracopenn. Functllie
operatii spatiale. ~lEAN ~i BUILD creeaz~ tabele de atribute. ~~re
oModulul de procesare a imaginilor include: corecrt inmagazineaza date tematlce despre caractenstlClle
radiometrice ~i geometrice ale imaginilor, intensificarea sa acoperirilor.
filtrarea imaginilor, clasificarea imaginilor, transfonnare' oModulul ARCEDIT este un editor conventional de harti care
imaginilor. are ~ifacilitati de modificare a atributelor.
oModulul de analiza statistica ~i cartografica are urmatoarel oModulul ARCPLOT permite realizarea, interogarea, afi~area
componente: analiza de regresie, statistica descriptiva ~i redarea hartilor. Caracteristicile acoperirilor ~i ale hiiftilor
elemente de geostatistica, elemente de analiza a seriilor d pot fi selectionate,afi~ate ~ireprezentate pe baza unei varietati
timp/imagini. de simboluricare descriu atribute geografice.
Acest GIS lucreaza in principal In mod raster, dar este echipat~~ oModulul OVERLAY ofera posibilitati de analiza spatiala.
cu proceduri de import ~i lucru cu date reprezentate in mod vector~~ oModulul CONVERSION permite modificarea formatului
conversie rapida vector-raster. IORISI este conceput pentru a lucracl1 datelor care sunt diferite de acoperirile Arc/Info, permitand
informatii tematice, fiecare strat (map layer) continand componentel transferuldatelor in ambele sensuri.
elementare de harta care descriu 0 singura tema. Caracteristicil OModululNETWORK este un subsistem care ofera facilitati de
tematice cuprinse in baza de date sunt continute de fi~iere imagine~v a~alizaa retelelor pe baza unei baze proprii de date, derivaHi
fi~iere atribut compatibile cu SGOB (dBase, FOXPRO, Microso. dm caracteristicileacoperirilor Arc/Info.
ACCES~. . (TriaAs~ciate de regula modulului de baza sunt ~i modulele TIN
ARC/INFO este un pachet de programe creat de ES~ anali~:uate Irregular Network), care contine functii de elaborare ~i
(Environmental Systems Research Institute, Inc., 380, New Y~B' lucreazaa.modelului digital de elevatie ~i COGO - un subsistem care
Street, Redlands, California, USA) ~i care integreaza un sO ..: con8truct~~co~rdonate geometrice ~i care are aplicatii in domeniile
relational (date atribut) care permite efectuarea directa a unor select{j 2000 de u or ~l ~l amenajarii teritoriului. ARC/INFO contine peste
multiple. Este scris in Fortran 77 ~i C, fiind independent de plat~o~~ existaIns~ome?~l~ceea ce deruteaza utilizatorii la primul contact;
~i de sistemul de operare, dar avand versiuni pentru toate tIpUflle din Unlirnba' POSI~llltateade a crea meniuri ~i comenzi macro folosind
~ propnu d .
sisteme. Oatele spatiale sunt stocate Intr-o baza interna specIfi.ca'rJltJ GRAss e programare (SML - Simple Macro Language).
care utilizatorul poate exporta informatii spre alte SGOB: ~~s~~l1tftJ. Laboratory (p~fost creat de US. Army Construction Engineering
lucreaza in mod vector, iar baza de date este rezultatul asoclefll B 4005, Champaign, Illinois, USA). GRASS
38 39
(Geographic Resources Analysis Support System) este Un . , e comenzile consacrate procesarii imaginilor ~i
informational geografic in mod raster capabil de a gestiona ~i SISt6: oBaster con~~~r 3D: analize de proximitate, filtrare, functii
date spatiale. Primele sale obiective au fost acelea de aana~i reprezentiln alize de teren, operatii spatiale de vecinatate.
responsabilii pentru amenajarea instalatiilor militare, dar ulterio aSls booleene, aneaza toate comenzile care opereaza cu fi~iere care
Vector grup d I
adaptat ~i pentru aplicatii civile. Este scris in limbajulr ~fo 0 0_ tUfavector a ate or.
functioneazasub sistemulde operareUNIX.Prezintaposibilitated aUstruc errnite procesarea aerofotogramelor ~i a imaginilor
.
o!rna~ery ,Pextragerea date lor, introducerea acestora in baza de
fi cuplat ~i la alte softuri din domeniul public: XGEN - un l~ ~', satelltare, .1 " - . ' .,
1 d
pentru generarea interfetelor ~i a comenzilor proprli; BPM ~l a date, clasificarea pixeh1or ~l,. a entltatl or. 'I e pe lmagml,
(limbaj pentru ma!1ipularea imaginilor); RIM (un SGBD de t~:
'
rectif!ICarea coordonate
. or ' ~l ,.. a prOiectll
" or cartogra fiIce,
I I
pseudo-relational).In plus, GRASSeste un sistem care se distrib~ coreetarea 'f"i amehorarea ca ltatllimagmi
. or. . .
1 J':' 1
gratuit. Programul a fost creat pentru date de tip raster, dar areUt oPaint/Printgrupeaza comenZIe relentoare a lmpnmare.
posibilitate~.vizua,lizarii~i integ,rarliunor straturi de tip ~ector,ca ~i~' SPANS creat de firma TYDAC Research Inc., (2 Gurdwara
unor operatll spattale cu vecton: calculul suprafetelor ~l perimetrel Road, Suite '210, Nepean, Ontario" K2E tA2, Canad~)~ SP~N~
poligoanelor, calcule statistice etc, De asemenea, sunt posibi~ (SPatial ANalysis Syst~m) este un. sls,~em~odular. flexlbll a ~arul
digitizarea ~i importul layerelor, importul imaginilor satelitare~ arhitecturapermite prOiectarea aphcatllior m functle de speclficul
procesarea acestora. GRASS poseda ~i un al treilea mod cerinte10r~ial datelor de intrare:
reprezentare a datelor, modul pozitional, care se refera la succesiu" oModulul SPANS EXPLORER este un sistem informatic
de puncte referentiate prin coordonate est/nord, carora Ii se asoci hibrid raster/vector/quadtree care poate functiona ~i
descrierea. independent. Include functiile de baza ale analizei spatiale:
Organizarea intema a programului este destul de simpla: crearea arealului de studiu, crearea ~i editarea datelor,
intrarea in program trebuie precizat directorul GISDBASE, iar apoi import/export de date, functii de vizualizare, procedee de
intra in subdirectorii denumiti generic locations, fiecare dintre interogare ~i cartare, facilitati de analiza, programare ~i
reprezentand 0 baza de date independenta, Toate hartile ~i layerel modelarein limbajul EASY+.
(mapsets) care reprezinta acela~i teritoriu sunt stocate in aceea~ib . O~odulul TOPOGRAPHER contine analize de vizibilitate,
de date (location).Utilizatorulpoate lucra insa doar intr-o sing:, ~lewer 3D, algoritrni de interpolare ~i spatializare a
locatiedeoarecenu este posibilaaccesareamai multorbazede dateI mformatiei,filtre ~ifunctii de prelucrare a datelor raster.
acela~itimp. . OModul~1Prospector contine procedee de agregare punctuala,
Programul este structurat in meniuri ~i comenzi, fiecare fliP d~de~sltate,kriging, procedee de trasare a izoliniilor ~i creare
divizate in submeniuri: IJa artdor derivate in urma aplicarii acestor tehnici.
o ManaGement cuprinde comenzile de gestiune genera~a;' ~odUlu,1Pioneer permite analize spatiale avansate: analize
fi~ierelor, datelor ~i layerelor: deplasarea in inteClO S~°tuIO~lce,agregarea de layere, agregarea datelor atribut ~i a
a nlor quadtree
programului, accesul la Help, listare, copiere, ~terge. IJModulul AUT .
redenumire etc. fi : .
Perm'ltan , HOR este 0 interfata grafica cu utilizatorul,
40 41
oModulul OBSERVER este utilizat pentru afi~ SIG folosind un limbaj ~i un creator de modele de
specifice .~
interogarea hartilor digitale, imaginilor ~i at~~ea r aproprn.
corespunzatoare acestora. Utel()' ana IZ te' modulul dedicat lucrului cu vectori (crearea,
aVectOr eStrl butelor copierea sau ~tergerea acestora) ca ~i
ERDAS IMAGINE, produs de compania ERDAS Inc 2 d'tafea a ' .
Buford Highway, NE, Siute 300, Atlanta, Georgia, USA), e~t( 80_ e I
ConyerSle
. i raster/vector sau mvers.
. .. .
dintre cele mai puternice ~i complexe pachete de prograrnee~nl([ ste un modu1 specla 1 pentru pre 1ucrarea lmagml 1or
aRadar e .' RADAR
capabil de a efectua procesari ~i analize foarte rafinate atat p I , te cu senzon de tip .
datele in mod raster dit ~ipentru cele in mod vector. ent o~~~ este un pachet de programe creat de ESRI
o Viewer ofera modalitatea principala de vizualizar ,Arc letal Systems Research Institute, Inc., 380, New York
cuverturilor raster sau. vector, oferind ~i acces rapi~ ( (Envzro:~7ands, California, USA), co~ceput initial ~a mijlo~ de
instrumentelenecesareoperatiilorcare se vor efectuaasup s~reei. a datelor din Arc/Info. Cu timpul, a devemt unul dmtre
acestora. cele IZ~~:spandite programe
Vlzuamal .. de SIG din lume ca urmare
~.
a u~urintei in
x_
d 1
oImportlExport este modulul care ofera posibilitati Q exploatare~i a structum mo ~ ~te c~re accepta pra~~lcun n~~~
importare a fi~ierelor din aproape celelalte programe SIG,d nelimitatde extensii create de utibzaton conform propmlor necesltatl.
~i foarte multe optiuni de exportare a fi~ierelor cal Mai mult decat amt, ESRI a creat un adevarat forum pentru
dezvoltatoriide aplicatii SIG pentru ArcView, punand la dispozitie 0
majoritatea acestora. Folosirea acestui modul necesita ins
parte a codului sursa.
atentie deosebita datorita numarului mare de parametri can
Structuramodulata, capacitatea de operare cu fi~iere vector ~i
trebuie ale~i sau configurati.
raster~i,nu in ultimul rand, posibilitatile de a crea ~i adauga extensii
oData Preparation este modulul care ofera acces la un setdi
instrumente necesare pregatirii datelor inaintea prelucrari'll special concepute pentru anumite scopuri specifice ne-au tacut sa
alegemArcView ca pachet de programe de referinta, de~i compania
rectificarea geometrica ~i mozaicarea sau decuparl
producatoarea lansat pe piatti un produs nou, ArcGIS, pe care it
imaginilor, generarea de suprafete ~iclasificari nesupervizatl p~omoveazamai ales pentru segmentul Business. Diferenta majora
oMap Composer este modulul de pregatire ~i imprimare dmtre,ArcView~iArcGlS este redata in tabeluI4.2.
hartilor sau realizarea unei serii de produse cartografice.
I,~afarade modulul de baza, care indepline~te cele mai frecvente
o Image Interpreter ofera instrumente pentru intarirl
radiometrica sau spectrala a imaginilor, analiza supr~~e ~p;ratllnecesareunui Sistem Informational Geografic, ArcView poate
otatcu 0 serie de extensii care indeplinesc functii specifice:
topografice, analize specifice SIG, dar ~i un set de utili
pentru operatii cu mai multe straturi de informatie. Q ArcPress
oImage Catalog este 0 baza de date pentru managem~n ~
informatiilor de tip raster ~i selectarea fi~ierelor pe cote" · ~on~erti~ea de metafi~iere in formate specifice diverselor
pun de lrnprimante
geografice. al · Generarea d' "
oImage Classification
. " ofera un set de instrumente
.
' ll1l
ra~~'
ag . Procesareadee lmagml ' pe baza .datelor in mod raster ~ivector
. ~..
pentru c 1aSIfilcan supervlzate
1 IJ1
sau nesupervlzate ae I I S~I . Reducereac dat tur
'
e m vederea lmpnmanl
l
ca ~i pentru colectarea, din imagini, de semnaturi spectra e l .0 sol' os I or externe (de ex. RAM, firmware).
spatiale non - parametrice. Spatial Modeler modul s~~l, Qtiestandard pentru printarea produselor ESRI
creat pentru realizarea de operatii cu harti sau mO
43
42
o Arcview 3d analyst . a de arneliorari ale imaginilor
'1 I d ' ~ ' '
O e ahzare
. Generarea de reprezentari 3D . I' autornataa conturun or entltatl or e tip areal
. Integrarea datelor din proiectarea asistata de calculator (c . Cart~~;ea rnodificarilor pe baza cuverturilor de date de tip
. Realizarea de analize statistice in spatiul tridimensional A. . vrrn~
irnaglOe
sau carnp (suprafete
fi
'
'
continue)
1 1
'
. Crearea de suprafete ale densitatii pe baza atributel I' rea de clasl lcan mu tIspectra e pentru cartarea
entItatlIor geografiIce
, x '
· ~~d~~i de utilizare a terenurilor ~i extragerea de informatii
. Realizarea de analize asupra vizibilitatii in linie dreapta .". e aceasta baza "!(Ii
unor harti tridimensionale ale vizibilitatii ~I . ~ealizarea de ca~cule,a~upra indicil~,r d~ v~geta~ie
. Construirea de modele ~i suprafete tridimensionale pe b . Mozaicarea de lmagml cu rezolutll dlfente ~i/sau provenite
datelor de tip punctual, inclusiv cele prelevate cu ajutorulG~~ din surse diferite
. Realizarea de modele ale entitatilor din lumea reala a
o ArcView Network AnalY,st , .
supraterane cat ~isubterane
. Aflarea celei rnai scurte dlstante dmtre once numar de puncte
. Draparea de entitati bidimensionale sau a imaginilor . Identificarea celei rnai apropiate utilitati fata de 0 anumita
suprafete sau modele tridimensional, cu acces la dat~e"
locatie
tabelare prin interogari interactive . Generarea de areale de servire pentru 0 anumita locatie
o ArcView Business Analyst
. Construirea unor directii clare intre diverse locatii folosind
. Realizarea de prospectiiri asupra clientilor ~i pietei.
. Definirea de areale de stocare sau comercializare pe baza . puncte ~ietichete
Folosirea entitatilor existente in ArcView ~i a retelelor din
ArcInfo
clientilor existenti )
· Producerea de date pentru retele
. Identificarea unei locatii asemanatoare pentru cele mai
· Construirea de instrumente ~i solutii specifice retelelor
bune puncte de vanzare
. Realizarea de analize asupra comportamentelor de pe piatil · Dezvoltarea de aplicatii complete
. Crearea de modele de atractori pentru previziuni asupra [JSpatial Analyst
amplasarii de noi locatii pe piata .'
· Co~vertirea cuverturilor (temelor de tip punct, linie, or
. Realizarea de analize asupra deplasarilor pe anumite directl pohgon) in cuverturi raster
termeni de timp necesar parcurgerii acestora,
· pentru
Crearea de xbuffere raster pe baza distantei sau proximitatii
. Cautarea de areale cu oportunitati deosebite ~i includerea ent Itatl vectoriale sau cuverturi raster
' '
reP. . III
GIS Environment bazat pe UNIX), evoluat din CAD are ~iun pr, atnbute. Atributele sunt gestlOnate..x...e structun temance ~l semannce, 1
din "noua generatie" GeoMedia produs bazat pe NT, orienta:; . eometriaeste reprezental4pnn structun geometnc-topo oglce. Ii
I
design, lucrari publice ~imanagementul utilitatilor. lunpC;~te obiectelespapalepot fi descriseprin trei clase de proprietati: "
.
Bentley Systems (Exton, Pensylvania), este detinat~ pcrZlt ..
t a lor fatil de suprafata dPamantului, relapile spapale. pe care Ie au cu
b
'
fi
pachetului MieroStation GeoGraphies, dezvoltat initial in colabol alte obiecte ~i caracterele escnpnve nongra ce (atn ute.) De aceea,
cu Intergraph. Compania i~i promoveaza programul mai ales oricare ar fi structura de date adoptata pentru realizarea unui Sistem
segmentul "geoengineering" Inforrna~onalGeografic, aceasta trebuie sa pna seama cu corectitudine de
Autodesk (San Rafael, California) a fost la inceput orientataS' acestepropriemp.Cum atributele unui obiect se pot schimba in timp, tara
softuri de tip CAD pentru PC dar in prezent ataca puternic piata~1 a.~ischimba pozWa ~i forma, este necesara separarea codificarii datelor
odata cu lansarea (1996) a pachetului de programe AutoCAD ~ grafice~ia datelornongrafice (descriptive). In plus, se intiiInesc ~isituatii in
destinat in principal companiilor mai mici sau colectivitatilorurbane carelimiteleunor unitati spapale pot fi modificate tara ca atributele acestor
unitatisa fiealterate. In practica se lucreaza cu doua moduri de reprezentare
4.3. Califiearea ~i profilul specializarilor personalului necesa a datelorspapale:modelul raster ~imodelul vector, ilustrate in figura 5.1.
d d
folosirea cuvintelor-cheie ~ia diferitelor comenzi de sortare utilizat, dintr-unanumitnumar.decampu? e~g eza:!~ s, .lecare camp .~n..
pot cauta rapid, rearanja, grupa ~i selecta campurile ~i inregistr; valoarea unei anumlte propnetatl, numlta atnbut, al entltatn
pentru a extrage date sau crea rapoarte asupra unor anumite agre respective.
de date. Odata cu inventarea a~a-numitelor medii de stocare cu acces
Campurile ~iinregistrarile de date sunt organizate de 0 man~ direct(engleza: direct-access storage devices - DASD), a devenit
care sa permita recuperarea de informatii. PrimeIe sisteme de fi~t posibilaaccesareadirecta a unui anumit bloc de date de pe disc. Un
erau secventiale, adica inregistrarile succesive trebuiau procesate bloc de date este 0 unitate de transfer intre memoria principala ~i
ordinea in care fusesera stocate, incepand cu prima ~i mergand pan: ~ediul auxiliar in care sunt stocate dateIe. Fi~ierele pot fi apoi
ultima. Aceasta era singura structura de fi~iere posibila deoa. mdexate,astfelca 0 inregistrare oarecare poate fi localizata ~iadusa in
fi~ierele erau stocate pe benzi magnetice ~i nu era posibila realiz me~oriaprincipala.Indexul unui fi~ier se aseamana cu indexul unei
unui acces aleator la acestea. Acest sistem se mai folose~teincaa~o ~aI1l;~l constadintr-olista de identificatoricare fac distinctiaintre
cand este necesara tiparirea datelor intr-o anumita ordine (alfabe~ 'ate ~Ilocatiile acestora. Deoarece indexurile pot avea lungimi mari
e e SUnt d b' . '
sau numerica, de exemplu), ca in cazul notelor de plata ale abonatl navig e 0 IceI structurate de 0 maniera ierarhica iar pentru
unui sistem telefonic sau extrasul unui cont bancar. -
. 'l acc~ (loCat~~ed~e folose~c indicatori (engleza: pointers) care contin adresa
b
Dezvoltarea de procedee de acces direct a tacut p~SI I ~. index poI~ mem~ne) a anumitor itemi. Nivelul cel mai de sus al unui
aleator, pe baza de indexuri. Interogarile au devenit princlpalul.J110 indexuril: i~ c~ntme, de exemplu, locatii ale (sau indicatori catre)
care utilizatorii pot extrage informatii din bazele de date. In ~ate sa n:101l0r. care incep cu literele A, B, C etc. Indexul A insu~i
curent, utilizatorii de baze de date furnizeaza un ~ir de carac~er' Itemilorcare ~COntmalocatii de date ci indicatori catre indexurile
computerul cauta in baza de date secventele corespunzatoare ~Ictl cAIre inregis~ncepcu Aa, Ab, Ac etc. Ajungerea la indicatorul final
arbor rarea dori~x' . ~
la dispozitie materialele sursa in care apar respectivele c~raarl ~d escentaest d 14 pnn navigarea m aceasta structura
utilizatorul poate cere, de exemplu, toate inregistrarile refef1~O~i . Sil~x~rilepot fie. estul ~e rapida. Sistemele de fi~iere care folosesc
continutul campului in care altitudinea este cuprinsa intre 10 Ie Intr~oan~ l~tegral.lOdexate,caz in care inregistrarile nu trebuie
metri. 10ltaordlOedar fiecare inregistrare trebuie sa aiM un
50 51
index de intrare care sa indice catre locatia inregistrarii res '
.I.
~
8Ceea~. . ta I
rime - un atrlb ut IIS t ce putm mtr-o chele.
AtributeIeP
1NTERVALE ALTITUDlliE . nome de relatie
COD NumeA I I CODI N1UIIe
B
COUNT =
.
CLASA CLASS LABEL nume domeniu :: =
c1 8825972 = I
C2
C3
68 -100
i1iQ:2OO
200- 300
6432272
3490538
linie (n-tuplu) rl56
- =
I I
I r-I 56 I BRAD
C4 300- 400 2570581
C5
C6
C7
400- 500
500- 600
600- 700
1479692
601252
143053 element
t:
14444 I 11....-1 ClasaY
C8 700- 750
-COOl ClasaX
1 BRAD --
atribut
I - I =1 §
Figura 5.3. Elementele unui tabel din baza de date
Figura5.4. Modelul relational de baza de date
In acest context, termenul de tabel sau relatie se define~tea~
date fiind ansamblurile C., Cz, ..., Cg,0 relatie R este un ansambl, . Aspectul eel mai important al proiectarii unei baze de date
relatlonaleeste construirea unui set de atribute - cheie cu atribute prime,
8 tupluri ordonate (a), az, ..., ag)astfel incat a. E C), az E Cz, ...,.a:
~~tru a perrnite dependenta dintre
e mfOnnahe atu . . atribute ~i a evita pierderea
. ~. generala
Cg. Fiecare tabel (numit re/a/ie) consta dintr-un numar difen.t, ~
de~ I . t'
atribute, numar numit grad (respectiv numaml de coloane)~I_
Pri~n ~ulre ~ le~aturilor ierarhice sau a altor tipuri de legaturi dintre date
anumit numar de tup/uri (numaml de linii, care arata cardinaltta,
tIonnQ~.te tJpun de relatii, reprezentate. prin tabele, se . nume~te
re/a/iei). Pentru cazul ilustrat de figura 5.3, gradul relatiei intel'! d IZQreQ hazei A A'
ue uate ~Iasupra acestw aspect yom revem m cadrul
~
iSCutieid
altitut{ine este 3 (trei coloane), iar cardinalul este 8 (8 linii). f~ Av esp~e baza de date a proiectului care face tema acestei lucrari.
Intr-un model relational de baza de date (fig. 5.4.), tT' antaJeleac t . .
o nue . es UItIp de baze de date sunt:
importantesunt urmatoareledoua concepte,care trebuie definitee~~b' ~ Xlstaredundanta'
Cheia de re/a/ie, reprezentata de un subset ?e a de~' "'un atrib '
Identificarea unica, adica atributele cheie trebuie eontlfiuteu celelalt ut P?ate fi modificat tara a distruge relatia sa cu
o e atnbute'
anumit director (de exemplu, dintr-un set de atribute eU n POatefi . ,
I Inseratun nou tip de atribute.
54
5.2.3. Modelul orientat pe obiect
obiect deoarece distributia areala implica reprezentarea mai mil (13). (2.Z.t (3.2); (4.3).
proprietati diferite: cai de comunicatii, paduri, sol descoperit,veg (5.4); {6.5}. (U}.. <tI.4}
de talie mica etc. Relatiile spatiale dintre obiectele din imagine Obieue
areal
implicite, conectivitatea fiind 0 proprietate inerenta a acestuimc AAAABBBB
reprezentare.Oatoritavolumuluimare de date care trebuiestoe,- AAAABBBB
procesate, costurile echipamentelor specializate cresc, fiind neees:< AAACCUBR
analiza prealabila detaliata a aspectului financiar (care poate dev AAACCCBB
I\ACCCCCC
_
inconvenient major, chiar daca avantajele ~tiintifice sunr LA ACe C C C C
necontestat). Aceste mari cantitati de date au determinat d~z~~
(41.,41\)(4A,4J:,). OA,2C.3B);
unor metode de compactare adecvate pentru reducerea coos1de . (3A"C.:IR). QA.6Q. {2A.6C/
taliei fi~ierelor. ," i a
(a) Oeomttria
Geometria datelor raster este data de puncte, holl ~ (b) Topologia
I A
Ix
' ,
_ {start linia no., (start pixel no., numarul de . ~lize eV 't in mod frecvent mana Iza spatia a.
_ {adoualinieno., (startpixelno., numamlde pixeli)}p1x~r ~jn{Jtate foloSI~nformatiilor satelitare in sistemele informationale
------------------------------------------------------------------- . Integrar~a:eesara dar realizarea acestui deziderat nu se face lara
"
.
valori indicand orientarea limitelor (nord, sud, est, vest),
codificare pe linie (engl. run-length code): fiecare linie este c
e'grupuridepixelicareformeazalinii
. conexe.In cazulpoligoanelor
~orise in model raster, fiecare poligon este u~or de identificat, dar
sub forma unei liste de dubluri (valoare, numar de celule corll
'J0rtrebuitrasate sau detectate limitele poligoanelor sau nodurile (in
avand aceasta valoare),
QaZul incarese intersecteazacel putin trei poligoane).
. codificarea tip bloc: extensie in spatiul tridimensional a c'
run-length,zonareprezentatafiinddivizatain blocuripatral 5.3.2.Modelul vector
talii diferite.
. arborescenta patratica (engl. quad-tree): regiunea este decupjll
mod regulat in patrate, fiecare patrat fiind divizat la rand~l .' ~ir- Mod~1vector
m raspunde necesit~tii qe a reprezel1!a un obiect
~untOCl a~lfi
era exacta. cat mai aproape de realitate. Obiectele spatiale
'
mod succesiv, pana cand toti pixelii unui patrat au ace~1 v ''i aSI Icate' b
lIneteoroloice In 0 I~cte pUl1stuale (ca de exemplu statiile
Arborescenta patratica constituie un mijloc eficace pentrUs:
datelor foarte omogene facilitfuld incruci~rea ~i co11lI
dnurnUril
parcelele
e gsausau postunle hidrometrice), obiecte lineare (cum sunt
rete
'
'
Avantajele pe care Ie ofera aceste mijloace de stocare ~ucet:r tala ~nsi~l~ puncte, res~ectiv linii ji p2[go~ne Pen~ ana!i~a
0lJ:'a ~I Ina' u Sunt suficlente doar datele de geometne (pozltla,
producatori de software sa structureze produse de finna P"e.
ut e"
1.i1!j1.ecteleSpat:~ea); mai trebuie creata ~i folosita ~i topolo~ia.
acestor metode de compactare a datelor. Cel mai cunose c
este SPANS, unul dintre cele mai raspandite sisteme de pro ~'- aleintreObte, ac.esteelemente fiind descrise prin pozitie, relatii
~aupOligoae pot astfel sa fie reprezentate pe 0 harta prin puncte,
denurnlt .
intregii game de aplicatii caracteristice Sistemelor Info~:d~, a1Iesea I te sau date
' geometnce.
' .
Palla Iza .fi
' . x
flBteSOn atfl'but este 0 caractensttca
d fi
ce e me~te 0 .
entttate
Geografice. De aceea, modul de reprezentare se alege in fu tlij I I A
d I din lumea
tipul de procesare pe care il impune proiectul respectivnet, 'butele pot fi c aSI Icate m norma e, or ma e, numerice,
alegerea este simplificata prin utilizarea algoritmilor de c~ rewa:.Atflleetc, Valorile . sunt .adesea ' listate in tabele de
atributelor
"
~l1dlllona ., I I d b d
reciproca a datelor vector-raster ~iraster vector (fig.5.9.) .~.~,
bute, care vor stablh reI.atll
" e mtre atrl ute ' ~I A atele . cu referinte
. I d
.... . a iale, respectiv pun~te, I~II sau area e, ar ~I mtre ~~bute. Figura
., f
;\'/.
'..'~
.
..
..'
..
~,
:'
' Q,prezinta schematic 0 dlagrama
...
...
T"b.t.
deatribule
de modelare temattca.
...
.:
r.
Figura 5,9. Conversia vector-raster (stanga) ~i raster-vector (dreapti ~I
Datorita simplitatii algoritmilor de conversie, trecere~
modul vector la modul raster este, de asemenea, simpHi,cu 0 re
i~portanta referitoare la faptul ca, in practica, conturUrilepoligq "
'"
sunt alterate (echivalent cu 0 pierdere de informatie). [
Conversia de la modul raster la modul vector este [Jl~
delicata, complexa ~i consumatoare de resurse (in special tI
calcul), dar prin utilizarea unor functii-program adecvate con , Figura 5.10. Diagrama modeliirii tematice
crenelate pot fi optimizate. Obiectele '.
(l
CUverturi Spatlahzate reprezentate digital pot fi grupate pe
5.5. Modelarea tematid a datelor ~ernplu,°a~:re, terne, straturi etc.), fapt ilustrat in figura 5.11. De
CUrbeled ' Ita poate fi divizata intr-un set de straturi care redau
e nlvel r . . -'
unlCaties :, eteaua hldrografica, areale de vegetat1e, cal de
~QJ ,
.
I
6,1. Sisteme geodezice de referinta I
, a'
~olUI xv8~aformel ~..dimensiunilor Pamantului, astfel, inca din
intuitiv ca 0 multime de date introduse in calculator ~I org j
es:antului ca fi~e consldera ca forma proprie, fundamentala a
structural dupa diverse criterii geografice ~i informatice.
~nol11U1englund~e~idul. Denumirea de geoid a fost introdusa de
"e~?r ~inStaree~,~IS~tng~i define~te nivelul mediu al oceanelor ~i
I dIn sUpraf:~nl~tttii)prelungit sub continente. Dupa cum doua
; a a este OCupatiide oceane, se poate considera ca
66 67
nivelul acestora definesc forma Pamantului. Din pu . eoidului fata de elipsoidul WGS 84 variaza intre
i. jna1tt~ea g-100 m in Oceanul Indian ~i +60 m in Atlanticul
gravimetric forma Pam~ntul.uieste. de~~ita ca un mUl~c~d: ~ Ie . se tfitre
suprafete tangente pe dlfect1a gravltat1e1fiecarui loc Gp u lnfil1i ori coprln
geoidul ca figura matematica a Pamantului. . auss ad:" - d.
Potrivit observatiilor satelitare, utilizate incepand . I6 1 EJipsoizi utilizati pentru teritoriul Romaniei
Tabe10 .'
Pamantul este mai bombat in zona tropicala australi'i~i d~n Perioada utilizArii in
Anul Utilizat in
Polul Sud (cu circa 23 m) ~imai ridicat la Polul Nord (cum~ltu- Romania
determinarii
diferente. aparute
. ca urmare a distributiei ~i densitatii ne~r~aI
nlfo Europa Centrala, Chile, 1873- 1916
1841
uscatu 1Ul~loceaneIor. Indonezia
1916-1933
1s8O Franta, 0 parte din Africa
Datorita complexitatii formei geoidului, proiectarea ac I:, 1933 -1951
o suprafatii ce poate fi desfa~urata in plan (cilindru, con ~s:
i909 International
Fosta URSS ~i tIlrile din
1940 1951 - prezent
pentru a putea fi reprezentata plan sau harta, este inadecvatadi ' estul Europei
de vedere matematic. Suprafata formei Pamantului mai sus defin.. 1972 International
1984 International rezent
poate reprezenta numai daca se apeleaza la 0 serie de generali
conventii care pot genera reprezentari riguroase. Atilt formage
cat ~i a suprafetei terestre se apropie foarte mult de formal 6.1.2. Coordonate §i sisteme de referinfii
elipsoid de rotatie ce poate fi definit matematic, de aceea in p
geodezica ~i in cadrul Sistemelor Informationale GeograflGi Pozitionarea unui punct presupune, din punct de vedere
.
utilizeaza elipsoizi de rotatie. Un elipsoid de rotatie aproximea metric,stabilirea pozitiei lui cu 0 acuratete prestabilita, data
.
se poate de bine forma unei anumite zone a planetei, in vremec ~tr-unset de coordonate care apaqin unui sistem de coordonate
zona nu este la fel de bine aproximata. Din acest motiv, oda ~t, la randul sau, de un sistem de proiectie utilizat pentru
imbunatatirea in timp a tehnologiei de masurare a formei Pama -~[ezentareasuprafetei terestre (Bo~, 2007). La nivel global
s-au creat ~i calculat 0 varietate de elipsoizi de rotatie, ~ '~.f!Vzltionarea
unui punct pe suprafata terestra este data de coordonatele
acestora fiind dat de regula de numele celui care I-a propus~ro .~~ografice(Fig.6.1.):
calculat. Pe anumite suprafete elipsoidul de referinta poate fi a ;S~..bl
sau inlocuit de 0 sfera. Ca suprafata de referinta, elipsoidul este .
, ~~
un anumtt punet.
Oriee sistem folose~teeel putin doua suprafetede referinta- g~ x
ee define~te suprafata terestra ~i elipsoidul ee define~te modelul geo'':O
al suprafeteiterestre(Fig.6.2.). .
Geoid
Fig. 6.3. Corespondenta sistemelor de coordonate
Suprafa¥i
Terrei ~ ,..........-................
l~ Printranspunereasuprafetei eurbe a Pamfu1tuluipe suprafata plana a
"..::.- - - - - - - - Elipsoid 'i se produe 0 serie de deformiiri asupra lungimilor, suprafetelor ~i
'urilor. Deformarile sunt proportionate eu suprafata teritoriului
,-'. . fiat~icu valoarea scarii de reprezentare. Elementele unui sistem de
'}1IDlec~e sunt:
Figura6.2.Suprafetede referinlA
, :: 8 planul de proiectie
Sistemul de referintii stabile~te legaturile existente iotre.s~st~t 8 punctul de perspectiva
eoordonate~i Pamant,oferind posibilitateapozitionariioncarul. 8 punctulcentral al proieetiei
8 reteaua geografica
printr-unset unie de coordonate. ,
In prezent la nivelul Europei se utilizeaza doua sisteme conven, 8 reteaua cartografiea
de referintii: WGS 1984 ~iEUREF5, 8 reteaua kilometriea
72
transformat in plan inseamna circa 125 de metri. Ind'
unui punct este insuficienta daca se precizeaza nurnailCtt~ap
longitudinea, fiind necesara ~i indicarea daturnului 1:t1tudi _ dupa pozipa planului de proiecpe
raportate coordonatele. Cat, : Cll1sif'icl1(ea
riteriu,proiec~ilecartografice,pot fi: proiectiinormale
Conform rezultatelor calculelor de transforrnare p ,f .' [)Up8ac~st~i transversale sau ecuatoriale ~i proiec~i oblice sau de
" ,are,protect>
formulelor lui Molodenski ~i Abridged-Molodenski tI~ aplt.
Rominiei, datumul Dealul Piscului 1970 este deasup~a ~ :'
WGS 1984 ~i se situeaza in intervalul 29,7 m (Sulina) §i43 0at~
,t
,
~Pro~c
(Fi.g.:;.). ormale sau polare (Fig. 6.5.) sunt proiec~ile in care axa
id:; axa conulu~ scn:.cilin~rului, in cazul proiec~ilor conice
Veche), diferentele crescand de la est spre vest pe ' 11l. "ufor c~mc in cazul prOlecpdoraztmutale,planul de proieclie se
aproximativ Vest Sud Vestica. Diferentele pe verticala intreO11~ ti cnindrice sa~,in pol ~i deci paralel cu planul ecuatorolui.
datumuri variaza ~i in lungullitoralului, ajungand la 32 0 mC~ .'~lWilPe-~fe fangen
'-/~;~~'t~l",,-
. -.J
6.2.3. Clasificarea sistemelor de proiect;;
i1
.,)
~::
-
. .
-r;
suprafefele. as., "
1)1
$. [~ ~
2)
Proiec(iile arbitrare sunt acele proiectii care nu ~i~To
'.'
'~J- _ ".
I 'I~.
...
....
nedeformate nici unghiurile, nici suprafefele. Din acest grup d~tJU1
parte proiec~ile echidistante, in care raman nedeformate fl'
!g.6.6 Pr '
.
.
~ ,
- r -t' . . .--
anurnitedirec~i. . Oleqii' I) .
a - azil1l' nOtmalesaupolare;2) transversalesau ecuatonale
. utalii,b - cilindrica,c - conica(dupaNastaseA.)
6 Earth Gravity Model
75
74
Proiectiile oblice sau de orizont fig. 6.7. Suntacel ' .' azimutale neperspective sunt. proiectiile. in car~,
elei cartografice, se stabIlesc
. anumlte.. reguh,
cilindrului sau conuluiface cu axa polilor un unghi rna~a~n C(j Irea re t
ProieCftll~ b . x1 d 1
~
unghi drept. iar in cazul proiec{iilor azimutale, planul ~ rnlc de.' conSt1~d'tiile pe care tre me Sa em ep measca prOiectIa.
confundii cu planul orizontului punctului considerat. e Proi d de la con It
Suprafata pe care se face proiectarea mai poate fi ' , Distribu~iadeformarilor
secantii la . sfera. terestra
.. a~a ca putem grupa proiectiile ,,~a~ge~
...1InPr:
[:::J
..,..
tangente ~Iprolec{ll secante. " mici
c:J medii
mari
foane mari
Plansecant
b c
a
Fig. 6.7. Proiectii obiice sau de orizont
a - azimutala, b - cilindrica, c - conica (dupa NastaseA.)
vedere este situat pe unul dintre diametrele sferei sau pe pre~ ." ~ei Pana. D~pa felul cum suprafata cilindrului atinge suprafata
acestuia. Planul de proiectie este dispus perpendicular pe.?ial1l~' " ~~e~tcar~reprezIntaglobul pamantesc, proiectiile cilindrice pot fi:
In functie de pozitia punctului de vedere, proiectlllea;f'~ ~iOre (t~ secante. Deformarile introduse cresc de la interior spre
~ 9 Ig.6.9. )
perspective se pot clasifica in: proiectii ortog~~fice,io J~' In fl . .
stereografice, proiectii centrale (gnomonice) ~iproiectll exte~pd
=:;ectiile~~~.tle.de pozitia axei cilindrului, fata de axa polilor,
La randullor, dupapozitiaplanuluide pro~ectie,fiec~efo' " ectiiecua;n~ncese pot clasifica in: proiectii normale sau drepte,
polara, ecuatoriala ~i oblica sau tangent respectlv secant. , ;: onale sau transversale ~iproiectii oblice.
introduse cresc de la interior spre exterior (Fig. 6.8.).
76
111
ar
fl'' Proiectia Grinten, proiectia sferica sau globulara
Cilindru tangent
Distributia deformarilor .
e cU
~8r" Lagrange.
iecpa
Distribu\ia detorm.;rilo,
c:J
..
deformari reduse
"lyE1 deformarimedii
deformari mari
Cilindru secant
~,
Figura. 6.9. Distributia deformarilor specifice proiectiilorcilindti . Figura6.10.Distributiadeformarilor specifice proiectiilor conice
Proiec(iile conice. Se numesc a~a deoarece planul de pm " Proiec(iilepoliedrice. Se aseamana oarecum cu cele policonice,
este suprafata desfii~urabila a conului. Ca ~i in cazul proie . rata Pamantului impartindu-se dupa meridiane ~i paralele in
cilindrice, reteaua de meridiane ~i paralele de pe glob se proi" latere foarte mici, care sa fie asimilate unor planuri tangente in
pe suprafata conului, care apoi se taie dupa 0 generatoare~is ~llor. Pamantul nu mai este considerat sfera, ci un poliedru cu un
desfii~ura in plan, Dupa felul cum conul este tangent sau ~r foartemare de fete.
proiectiile conice pot fi tangente ~i secante. Deformarilein :' ~~oiectiilederivate. Din grupul acestor proiectii fac parte unele
cresc de la interior spre exterior (Fig. 6.10.) ~~ectl1,
care deriva din aItele; de exemplu, proiectia Aitov, care
Dupa unghiul pe care-I face axa conului cu axa, Iya ~m proiectia azimutala ecuatoriala echidistantii. Tot din aceste
proiectiile conice se pot clasifica in: proiectii conice nonna1e,, . _J~~l~ d fac parte ~i proiectiile intrerupte ale lui Eckert-Goode,
.
de acest cerc deformapile sunt negative in interior ~i poziti ac~stei ezice: 0000 en~i Yo = 500.000 m
(fig. 6.12.) fiind prezentate ~iin tabeluI6.3. ve In eXi . to ""5~ . roiectie stereografica 1970 Romania se incadreaza in
~ AStfel?Infori cuprinseintre 130.000m ~i870.000m in lungul
TabeluI6.3. Valori ale deforrnatiilor relative ale Proiectiei stereo1"1 .,-nulI ~Iv~iVintre 230.000 m ~i 750.000 m lungul axei Oy.
I Oxre:pe~rnplanul de proiectie nu este tangent la elipsoidul de
in . "Du~ ~te secant (polul proiectiei fiind situat in interior la 0
pexCI:Hl cu 1/4000 , din diametrul ce trece prin punctul. central
iBl'an(aeg .. al
I I fi d
A
0)
eograph' .'
A.ngUlar~c .Coordmate System: GCS _Dealul_ Pisculut 1970
.' ' aflalela to: Pril11e
Me ~I~:Degree (0,017453292519943295)
7 Pnn unnare dlstanta masurata pe teren mtre doua puncle I de prol
suprafata Pamantului in centrol proiectiei, va fi reprezentata pe pla~UavaJ1d9 Datul11:
Dr~lan: Gre.enwich (0,000000000000000000)
implicit pe harta in sistem de coordonate Stereo 70) de un segrneJ1flalela 1 SPherOid'Kr ealul_Plscului_1970
\
Distanta masuratii pe teren la extremitatea tiirii intre doua punct~ e de uJ1 Semi'" " asovsky 1940
'''a.JOrA. . -
exemplu in ora~ul Sulina va fi reprezentata pe planul de pro1ecI XIS:6378245,000000000000000000
avand 1000,65 m. 83
82
Spect u
I transversal. poarta
..x numele de
. proiectie conforma
.
d
. fapt, II Deoarece eXlSI.a 0 mare vanetate e executle a
1fI_ f{rii.ger.tOtU~i,in anul 1950 la elaborarea unui sistem de
~r s.a. IIJunsl al intregii lumi, introdus pentru hartile topografice
'Einlaun1ve~ lsa~eIDbre N.A.T.O. ~i numindu-se U.T.M. (Universal
de tart e
te I Mercator).
sversa
87
Atentie deosebita suporta proiectia cilindrica
cilindrul este tangent pe un meridian dat (a fost descri ~transvetj
1772 ~idezvoltata de matematicienii Gauss ~iKruger)sade la\1i}' T
Proiectia Gauss-Kruger este 0 varianta a proie t' . ;
f
Mercator utilizata in ~omania .din I?? 1, o.d~tacu adop~a~:la l'~a~ i
..I
de coordonate 1942, 10d~memul mlhtar ~l10tari precumfI SiSti ,,..
I
24 - 30E.
Tabelul 6.4. Parametrii de proiectie
Proiectie
Meridian Latitudinea Factor Latim~a Estul
Central ori inii de scara zonel I Fals :=J VHPI'I17.id17,,1'-'../ min,;;"? UB.!l"'}IdKM
A.o k, Xo B.oP/dNAA'Y'l17eP',,;()t!.1m _ J,.U.m//(lKm
o 0 9996 18 - 24 E 500.000 0 E0t-h,.-mJ,../ m",I';m~;$,.1.R7_7,.s,mlh:..rm
o 0.9996 24 - 30 E 500.000 0:
o I 18 - 24 E 4.500.0000: ura6.17. Defonn1iri ale proiectiei Gauss-KrUger pe teriloriul Romaniei
o I 24 - 30 E 5.500,000Q' (dupa Nastase A.)
Deoarece estul fals in proiectia UTM pentru ambe~ Parametrii proiec(iilor UTM
34Nord ~i 35Nord este egal, reprezentarea ce10r doua zone,'
WGS 1984 UTM Zone 34N
(una la est de meridianul 24 E ~i a1tala vest) pe una ~iaceea~iI Pro' ,
vor suprapune. in cazul proiectiei Gauss - Kruger a eelord~ leqle: Transverse Mercator
ale tarii pe una ~i aceea~i harta va exista un spatiu intre c~~ Estfals: 500000,000000
reprezentari. Deformarile introduse de proieetia Gauss ~J!!, ~or~ fals: 0,000000
endian central'.,21 00 0000
Fact
j(.'
prezinta in conformitate cu Fig.6.17. Reprezentarea uneiad~o~ ,c"
"
d
in sistemu1 de proiectie al celeilalte zone nu este de dOflt.~, .Or e scara: 0 999 600
Lahtud' ,
deformatii1erelative ale lungimilor ~i suprafetelor eresCseJIlOI U' Inea
a" nltatede x de origine: 0,000000
Ji: Sisternd masura: Metrul (1,000000)
' at Unitatea~~oordonate geografice: GCS _ WGS _1984
'
_ Sistem de navigatiepentru urmanre ~idistributle - GP~'~,m pnnclpalafunctie a satelitilor este de a genera ~i ernite in
. ~ . trolata
dezvoltat de SUA fimd dat m folosmta con 'a r~.
t . ~~anenta semnale pe doua frecvente diferite. Semnalul transrnis
~
naP,
Vlga
.
nd~ &ecventa purtatoare, codul de acces la date, mesajul de
t
,
,," 1are 1a
. GALILEO _ EGNOS - este 0 incercare in curs de l1UP '0
,~ Segl11en1\.111
altitudine.
myel european.
NAVSl'tul de Control
AR - GPS
93
. compus din mai multe statii de monitorizare ' t utilizate in activitati de recuno~tere a terenului,
impreuna cu antenele de receptie; ~l de COOtti f re'vent Sl~lor vizibili la un moment dat, traseul parcurs, viteza de
sateItJ
d:rI>i'hade dep Iasare etc.
. f ,
. are atributii in mentinerea ~i reglarea orb' . ,
'!.I1.Ari'.a ,
1JiI'~~zif1a~l uw\"
'
Segmentul ntilizator . . ~~~ rnai buna decat C/A , executa masuratori pe unda purtatoare
. receptorul ,sist~mului GPS este principala compOi' '::enta-1575,42~, 1..-19,05cm).
segmentulm pnn faptul ca operatorul vine in contact Receptoare geod~z~ce. . ,. ~ ~
acesta. -Prezinta caractenstl ~I preClZll de masurare foarte bune (::1::5m 10
inariautonome, cca. 5 mm prin procesare postiferentiala) sunt
. Rolnl receptorului este de a capta ~i prelucra semnalei
sateliti oferind utilizatorului pozitia spatiala In functie de 1!U~te cu precadere in domeniile in care este necesara 0 foarte buna
:nninarea pozitiei. Prezinta capacitatea de procesa codurile C/A
de referinta,
e Aquisition-code / Civilian Acces-code) ~i P (Precision Code),
Principalele componente ale receptoarelor GPS sunt:
t3 masuratori pe unda purtatoare Ll (ftecventa - 1575,42 MHz,
. antena - poate fi antena intema sau extema aparatului
19,05 cm) ~i L2 (ftecvente - 1227,60 MHz, A. - 24,25 cm)
rolul de a receptiona ~ifiltra semnalul
l!zand
l 12 pana la 40 canale ce permit comunicarea cn satelitii din
.
' '
microprocesorul - are rolul de a controla modul de ope. ernedIfiente.
decoda ~i procesa dateIe primite in vederea stabilirii'
vitezeide deplasare,timpuluietc. ;.
. sursade energie .~ .
. componentelededicate comunicariioperator- receptor
~I
~idisplay)
98
Imaginile tip raster pot proveni din: tia1e singulare. Acest tip de procedeu se
. Scanarea (copierea) unor planuri/haqi existe te ..Illite s~~r_unspecific aparte al analizei ~i anume ca noile
(barrie,carton,film,ozalitsau calc)- numitsun Pe Sll rizeaza pon sunt rezultatul prelucrarii unui singur strat de
analiticasau arhivatraditionalii. !portQI1Qli~" rii de ~a!ese remarca analizele spatiale ale informatiiIor
. Fotografiereaaerianaa teritoriului. a(ie. A.IC~ormatiilor liniare ~ianalizele de vecinatate. ")
. De la sateliti specializati. jU~e,ale~e JIlodelare spatiaHi. Sau met?de d~ analiza spatiala
etode bazeaza pe metode matemabce ~l pe modelarea
. Alte surse (import/export, desenare explicitii etc.).
.
100
. ale caror variabile
",atlce . Isunt
~ date . de diferite
7.2. Modelul numeric al terenului (l\1N'f)
digital terrain model (DTM) "T1lale
1I, l'rezu
Itand 0 reprezentare vlrtua a a. aces tela. .~
t
Necesitateaacopeririicu dateomogenea unui
eadrul unui proiect SIG, imposibilitatea de a cOlec~at~uCali
. .
_, 0
'e,.isllC,
: I I
uprafete or es e procesu pnn care se reprezmta
Modelarea naturaHisau artificiala prin intennediul ecuatiilor
.sUP~~~elarea supra~etei terestre e~te d~eciun. caz particular
datele necesare unei analize spatiale de tip SIG ~i dIn.tere! - atlce. suprafetelor m care trebUle sa se tma seama de
infonnatiilor au detenninat apelarea tot mai freev~r~~nle ~ _.odelarea ifiee ce tin de reprezentarea Pamantului sau a unor
spatializare a informafiei. Aceste i':metode repre~'10t~a lIIel:
e
'e-IT1el.e
spec ta (sisteme de proiectie, sisteme de coordonate).
. i':
mlonnatll Ior sporadIce eXlstente, conlonn unor algorit .
"
"
'unidtnac~sdeModelul Numeric al Terenului include pe langa
Te[11len
spatiu al arealuluide studiu, obtinandin acest fel info:' I~~ de alt~tudine
1 0 serie
. de elemente suplimentare
. . cum ar fi.
( b d ) I
~
punct d~n:espectivu~ areal. Prin spa~i~lizare,i~treg arealu~t~~~ ~ntinuitatiale terenu~u~.c~es~~,a rup~? cursun .e. apa , va on
as ectului, Vlzlblhtatll,parametru atmosfencl etc.
beneficia m mod umfonn de date ~I m!onnatll, alcatuind' ~nteIor, p
sau un camp de infonnatii continue. In aceasta eategOri:i I
operatiile spatiale singulare realizabile prin metoda interpol . ModeJulDigital de Elevatie (MDE) sau Digital Elevation
are ca rezultat realizarea Modelului Numeric al Terenuluicu d@'" 1~1(DEM) este un MNT sau DTM unde variabila caracteristica
Model Digital de Elevatie (MDE) ~i a trasarii izoliniilor- tiide altitudine. Este un model numeric al suprafelei terestre ce
metodele de analiza a morfologiei MDE, metode de filtJ:.: ie aflitudinea reliefului prin intermediul valorU altitudinale a
influentare a variabilitatii datelor care lucreaza eu structuri: et de puncte e$antion sub forma unei matrice dispuse dupa 0
raster. 'Idecefufe cu forma rectangulara. Reprezinta punctul de plecare
In cazulanalizeiGIS din punctde vederegeografic,treb ~ pentru calcularea unor elemente morfometrice ale reliefului ~i
in vedere faptul ca exista 0 distinctie clara intre suprafata tereS Iiarea hartilor tematice digitale cat ~i pentru analiza spatiala ~i
~i reprezentarea ei digitala. Atat modelul raster cat ~i eel vect~ Jla~ea ~atematiea. Modelul Digital de Elevatie se poate realiza, in
elplU,pnn doua metode:
pot reda cu fidelitate realitatea din teren. Din aceasta cauz
acela~i teritoriu se pot utiliza mai multe modele, alegerea~~ ; · POmindde la 0 harm topografica prin culegerea datelor altimetrice
rncandu-se dupa criteriile scopului urmarit, acuratetea dateloruJ :, subfonna vectoriaIa de tip punct (cote) sau linie (curbe de nivel);
volumul de date etc. · ~ baza imaginilor aeriene sau satelitare prin stereoscopie,
Tennenul de Modelul Numeric al Terenului . (M . tterferometrie radar (metoda relativ noua) sau radioclinometrie.
Prima/1
Digital Terrain Model (DTM) a fost foloslt pentru . 'd~ · dncadrul sistemelor informatice DEM-urile pot fi reprezentate in
1958 de catre Miller o::i 'f
Laflamme care I-au deftnlt.
f . /IIf
.~
· ouatnoduri'
reprezentare statistica a suprafelei continue ~ terenu Ul u~ i~jJ., in Inodul ;ectoriaf, unde curbele de nivel vectorizate sunt
reprezentatePrinte . d
numar mare de puncte a caror coordonate ortzont~le r:i:tr-uni . (X) '-0Succeslune e puncte (XJ,YI), (X2,Y2) ... (Xj,Yi)...
cu altitudinea (z) sunt cunoscute, reprezentare realtzala ;
de coordonate arMtrar. 'C ",0 . .Si:;:~dcare au altitudine constanta ~i pot fi identificate printr-un
e eoordonate.
InInOd '
Modelul Numeric al Terenului define$te gen.er: a ,.e,.
Undefi~ raster?prin in~ediul ~ei ~retelerectangul~ de.pixel~,
digi/ala a suprafelelor prin aproximarea numerlf~ons'iluifJ~ Printr-un~e dtntre aee~tIa reprezmm un punct fix IdentIfieabd
inconjuratoare, cu ajutorul unor algoritmi de calcu . Sistem de coordonate ~i care are memorata altitudinea.
103
Apropiindu-ne ~i mai strict de prelucrarea d . wi dezvoltarii aplicatiilor de modelare matematica a
Modelul digital al terenului (DEM) este 0 reprezatelor g, I 50,incepu
.'
,ei terestreb'
sistem 2D sau 3D a suprafetei topografice, a relie~~~e (f e SU s tiwie altitudinead 'sau se adauga,
~
pe hinga aceasta,
'
. determinarea ~i vizualizarea
' cartografica
' a unor
..s:: .
mOuometnce (hipsometne, d ensltatea ITagmentari. itudlOe~ungul
'e timpului, importanta analizei spatiale prin
adiincimea ftagmentarii reliefului, pantele, relie1 ed~al
IU modelelor digitale. dar ~i metodele
.. noi de achizitie a
'~ x ~
expunerea versanplor etc.) determinatoare de peisaj; . dus la utilizarea unel termeno Iogll care dhera astle I :
. determinarea lungimilor ~i suprafetelor specifice uno rJ:ites States Geological Survey's (USGS) distribuie patru
geografice ~ide peisaj (Iungimea ~i lapmea bazinelorhi, de modele digitale de elevatie cu anumite particularitati
lungimea segmentelor de riiu, lungimea ~i ina1timea' ute sub denumirea generica de DEM (Digital Elevation
altitudinea ~iraspiindirea suprafetelor de nivelare etc.); i I), derivate din harti topografice la sciiri diferite, obtiniind astfel
. trasarea de profile cu diferite scan verticale pe diferitealii'[ !entariale DEM cu latura de: 7,5 minute, 15 minute, 30 minute ~i
sub forma de funcpe y = f{x), in vederea dete'
evidentierii unor fenomene ~i procese geografice ~ii · Digital Terrain Elevation Data (DTED) este folosit de U.s.
(aspectul interfluviilor, ~ei, aspectul vailor, suprafete dem NationalImaging and Mapping Agency (NIMA) pentru modele
glacisuri, profile longitudinale ale talvegurilor, pragurf standardde tip raster ale altitudinilor. Aceste produse ofeca un
rupturidepantaetc.); . minim de date pentru aplicapi care necesita informatii despre
. vizualizarea anumitor componente ~i tipuri de peisaje,c altitudinea, panta ~ilsau ,,rugozitatea" terenului. Standardul
fi vizualizate in teren sau care cu greu pot fi repera~ ~e~can DTED reprezinta 0 retea de puncte cu cota cunoscuta cu
105
. odele numerice ale inaltimii obiectelor de la suprafata
. Shuttle Radar Topography Mission (SRTM)
este Uit
international coordonat (Natlonal,-, '
. f;)(ista~~@e exemplu c1adirile) care poarta denumirile de Digital
. . de ditre NGA
. terenuluModel (DSM) sau Digital FeatureHeighModel
Intell~g~nce.Age~cy) ~I NASA ~attonal Aeronautic '-I , Surface
Admimstratton). In luna februane a anului 2000 san, (praM>'
ENDEAVOUR a .petreeut ~ 1. zile i~ spatiu fiiod ~~~ta I
rile GIS complexe (ARCGIS) sau programele
sistem radar special
. care sa-I
. permlta realizareaunUl~I)j
I R I b. softwa:e-~rnagine, ENVI, ERMapper etc.) permit elaborarea de
reliefului uscato Ul'. e~o upa 0 tmuta este de 30 .'
,ate(Br a~ce ale terenului ~i utilizarea ulterioara a acestora prin
teritoriul Statelor ~mte ~I 90 ~ p~ntru celelalte teritorii ~( de numenrrnatoarelor etape complexe prin care se urmare~te
Se pot descacca, amt pentru tentonul USA dit ~ipentru -.
.gerea, Uculegerea datelor de intrare, prelucrarea acestora ~i
regiunilor globului de pe site-ul USGS: http://seamless.~aj'j 'hrea ~l
j8arearezultatelor:
107
106
. ~zisa a modelului ~i la alegerea structurii de
roprl u TIN)
rea P d telor (raster sau .
~eJltar~ ~!ate/or reprezinta procesul prin care se obtin date de la
,4chiZ'(uz.ra Sistemului Informatic Geografic ~i convertirea
extertoaformat
uJ:S~ digital specificSIG. Aici trebuie sa se retina
10raintr~u~ile
introdusein faza de achizitionarea datelor se vor
lid ~~ ~ivor compromite intreg procesul de analiza spatiala.
iin I de obtinere a datelor spatiale sunt de 0 mare varietate,
Sursee care este. necesara
'v Pentru tx h - ...
0 distinctie intre achizitia
d I . datelor
fi
noi
istente. Om aceas a cauza .ac -'z'l,a
.1 ateJor nOI se ace cu:
celorex cadru1 di
~
fi
I, aratede masura 10 n can or topogra ce (pentru date
· a~ovenite
P din masuratori
. in teren se folose~te statia totala -
tahimetru electromc ) ;
. metode ale teledetectiei ~i aerofotogrammetriei (interpretarea
Figura 7.8. Model Digital de Elevatie de tip ASTER imaginilor satelitare ~i a fotografiilor aeriene );
. GPS (sistem de pozitionare globala prin satelit);
. scanare cu laser (realizeaza direct modele digitale ale terenului);
. rea/izarea MNT: achizitia datelor ~i construirea modelulu
. corectarea MNT: corectarea erorilor ~i eventual ac' , Achizi(iadate/or existente se face cu:
modelului, opemtiunide filtmre, combinareamai multo: f . tableta digitizoare (pentru hArti, planuri etc.);
provenite din surse sau perioade diferite,transfonnarea:,""'" · scanare (pentru hArti topogmfice pe suport clasic, fotografii,
modelului(TIN- raster~iinvers); . imaginisatelitare, desene etc.);
. interpretarea MNT: analiza modelului ~i extragerea infq · digitizare pe ecran (tmnspunere in sistem SIG a elementelor
utile; geograficereprezentate pe hArtile topografice, imagini satelitare,
. vizualizarea MNT: redarea grafica a MNT (reprezentari 2~ aerofotogrameetc.);
animatie,etc.),etapa stranslegatade cea anterioara;" '
1
· manual(prin introducerea coordonatelor).
. exploatarea MNT: dezvoltarea aplicatiilor spectf'ice, -i Dintr .. . _ .
domeniul dorit. . "ace J grafi e toate aceste metode, cele mal exacte sunt ndlcanle
"
Oe~i ~.parcurgerea tuturor etapelor este obhgatone, ICi'>l alce (nu se aplica in zone foarte accidentate), ridicarile GPS
e~~ rb este r .
"
s" - P .
<.
poate_ face 10 ambele sensun. Astfel, rezultatul care
an tertoara, '~a1Ulu" Imltata de performanta GPS-ului ~i de ecranarea
etapa poate reprezenta un feed-back pentrU etapa ' ~,~ef~i ~l~~~~enit de la sateliti de catre zonele impadurite, forme de
se reia obtinandu-se un nou model corectat. ~tare (e In), metoda stereoscopica ~i interpretarea imaginilor
'~tizarea roareacre~teodata cu fragmenterea reliefului ~icu panta).
7.2.1. Realizarea Modelului Numeric al Terenului . J i _w1lOr ind:urbelorde nivel are 0 acuratete medie spre mica, datorita
/ a anurnitoT" Se de generalizarea elementelor hartii la scarl mici,
Pentru a genera MNT este necesara parcurge~~ / dateA.
care se refera in principal la modul de achizl(le a
108
'e'
uniformizarea reliefului intre curbele de nivel ~i lip' '
cazul crestelor, abrupturilor sau ~eilor. sa Infol111~ opeZ(lV(l":e' de~i mai mic decat eel al unei ridicari topografice
-
Avantajele ~i dezavantajele acestor metode SUnt , prerul ~~i suprafatA,ramane inca prea mare pentru multi
succmt m ce1e ce urmeaza:
'A pentJU ~
Ridicarile topografice " utili~~~telor care poate fi diferita in functie de relieful suprafetei
Avantaje: , precJZI~erorile sunt mult mai mari pentru regiunile montane care
. (."
. se obtin date foarte exacte cu ajutorulcarorase pot obtIn teres.U::~
marl
reZln... oscilatii
. '
ale valorilor morfometrice (in special panta)
e P cu reglUOlIe de cample.
A '
Dezavantaje: '1' -II'.. MNT. Acestea sunt metode de achlZltle a date lor 10 care se
. costul foarte ridicat al instrumentelor folosite;l r~1minimalizarea efortului de culegere a date lor simultan cu
rea acuratetei modelelor rezultate. Folosesc atat aerofotograme
. timpul relativ indelungat in care se fac ridicarile topo'
.~~imagini satelitare. Sunt utilizati senzori pasivi (echipament
posibilitatea utilizarii acestei metode doar pe spatii restran'se! .rafic sau radiometre) precum ~i imagini obtinute cu ajutorul
. foarte greu de efectuat (uneori chiar imposibil) in zone ~ 0riloractivi cum ar fi sistemele RADAR: Radio Detecting And
cum ar fi unele regiuni montane sau regiuni in care ~. ing~iLIDAR: Light Detection And Ranging. Exemple de MNT
interzis(conflictearmate,de exemplu). '
teprin teledetectie: ASTER ~i SRTM.
. . . A . ~. I o~ , 1
e in Punctele mterpo ate.
~I a SpatlU1Ul m care acestea eXlsta, motlv pentru care se C nns
terme~ul de. inte~pola~e spatialii. Spatiul geografic ~i\~
acestula cupnnd 0 mfimtate de puncte. De aceea, interpolare~ Spline este 0 meto~a de int~rpolare determini.sta, local. s~o~~stic~
oate fi considerata ca echlvalentul matematlc al reahzam unel
se aplica la nivel local (interpolare localii) sau global (in
fetebidimensionaleflexibile pe mai multe puncte cu 0 distributie
globala) - interpolare completa la nivelul intregului spatiu teres
aici se na~te 0 problema centrala a interpolarii spatiale l glilatitAltfel spus, suprafata creata trece exact prin punctele de
,ionare.
identificarea celei mai adecvate relatii sau metode mate~
~Valorilecelulelor rasterului sunt create printr-o fi.mcpematematica ce
interpolare, in functie de natura datelor ~i de obiectivele;
lsaIeuniformizeze,rezultand astfel 0 suprafata curbata care trece prin
Functia de interpolare trebuie sa fie reprezentativa pentru ft.
Jmncteleintroduse. Metoda este mai putin exacta, rezultiind 0 serie de
sau entitatea pentru care se dispune de observatii.
I.Estefoartepotrivita pentru crearea de modele numerice cu suprafete
Din punctul de vedere al tipului de date care rezul~
talina(modelulnumeric al distribupei temperaturilor).
interpolarii, acestea sunt de doua feluri: TIN ~igrid. TIN ~Tr,
.Existadoua variante ale acestui algoritrn implementate in produsul
Irregular Network) reprezinta 0 retea de triangulatie de tip ~i ". : regularizata ~i tensionata. Prima varianta produce suprafete
grid-ul este 0 metoda de analiza spatiala prin care se ~O:
fenomene continue, rezultatul fiind 0 imagine de tip raster(F~ r'ICred
cu pante line. A doua
varianta produce suprafete mai putin netede ~i
a
It.. mai bine variapa su prafetpi terestre modelate, valorile rezultate
Daca exista informatii suficiente ~i se cunoa~ !/'Illu t'"
. malaproplate de valorile interpolate.
,
variabilitatii spatiale a fenomenului, iar fenomenele s~nt g~
inlantuiri de cauze ~i efecte, prin conditionari ~I legl tf! Trelld tiHz
interactiuni necesare ~i repetitive, functia de interpolare _v~lI fatarasu eaza 0 fi.mcpe de regresie polinomiala pentru a realiza 0
fie de tip deterministic. Caz in care suprafataestec~~ataa ," Uniform ~rdup~punctelede referintade tip vector.Suprafatarezultata
,_",Ie
de .a, obtmuta prin minimalizarea diferentelor valorice dintre
punctelor de e~antionare pe baza extinderii ase~anaOl :~S) i
~Pentrulntrare,deci nu trece in mod obi~nuit prin punctele e~tion,
de nivelare. Software-urile SIG ale ESRI (ArC~lew? i: lId. (fi ~teI11ic
~ares: folose~tein cazul interpolarii suprafetelor mari. Pentru
alte cazuri,interpolarilesuntde tipulIDW, Splme ~l re,,,
In fun~:ot sa a~ara erori sub forma de martori sau forme negative.
~ d'a pondera~~.
IDW (Distanla Inversa Ponderata) sa.u rn~ In r pornll1. :eBractuI ~ctIelpohnomialede interpolare.Acest tip de interpolare
de. ~pul. aplicatiei exista oppune pentru utilizator de
tehnica de interpolare care estimeaza val on Ie plxe I 0
115
114
genereazasuprafetenetede care respecmdestul de far dis ' .
.'\.
IDW Kriging
pow denumirea de interpolare Kriging. Predf~d.
'~
Exism doua tipuri de metode pentru interpolarea Kriging: ~, , Un caz particular al metodei kriging utilizat de programul
(sferic, circular, exponential, gaussian ~i liniar) - in cadrul carel~ ~GISal finnei ESRI este Topo to Raster. Aceasta metoda este
valoare este tratam individual (nu face parte dintr-o
_ T ~. strUcturll!,
al IOJlI - ~
~atarealizarii suprafetelor topografice locale, in mod eficient, tara
presupune ca valoarea medie este necunoscuta. vnlvers, . i~r~a,continuitatii suprafetei. Acest tip interpoleaza cote ~i curbe
presupune ca variatia spatiala a lui z este dependenm de.trel ~O;::iir .sc~ lrnpun,andconstrangeri pentru a asigura 0 structura conectata
structuralset de date, un component aleator, dar coretat ~l0 e~atefi _ , ipect[~ere~l ~eci 0 reprezentare corecta a culmilor ~i vailor,
Se presupuneca existaun anumittrendal datelorcareP .... . Ecuata~vegurdor, creeaza 0 suprafata hidrologica corecta.
folosindfunctiipolinorniale. \~
'1"'- .. .
iOterp tla modelului
olare kri . matematic utilizat pentru a descrie metodele
,1tf1f1 ." 'DocforA. glOg sunt redate in cele ce urmeaza (dupa ESRI,
bit' rcGISWorkstation,1983-2001):
;-tJP
a) Sferic
b) Circular
h
c) Exponential
o anumitaimportantA in studierea altitudinii terenului 0 reprezinta
_e~e de ~nterpolarede tipul triangulatiei, in unna carora se obtine 0
, aa de tip vector (Fig. 7.12.), TIN (Triangular Irregular Network),
e'l COllSacrata
de modelare a suprafetelor 3D. C~a J;l1aibOlla este
-j~ctQ~eQDelaunay (Fig. 7.11.) care permite obtinerea unor triunghiuri
V(h) =cO+c(1-eJlil(~))
" fo~lCcurns~rise
,unor cercuri, lucm prin care distanta dintre punctele
~O)=o ghj eazaviirfuriletriunghiului este intotdeauna minima. Pentru fiecare
logiase rnernoreaza coordonatele ~i atributele celor trei varfurl,
tle~recurn ~i panta ~i directia de inclinare a suprafetei triunghiului.
letrice)entel:, ~e intrare folosite pentru crearea TIN-ului (ex. cote
. ~e~ ~ ,10 acee~i pozitie ~i dupa crearea acestuia, motiv pentru
Ie,Pes e triangulatie TIN este folosita pentru modelari de mare
UPtafete mici.
119
118
ClasiflCarea metodelor de interpolare
7.Z.3,
newl de vedere al tipului de date care rezulta in wma
oin pu
~~ (Triangul~ lITegular Network) reprezinta 0 retea de
'angula~ede tip vector,
_ ~rid- imaginea rezultata este de tip raster (IDW, Spline, Trend,
J(rigeetc.
120
repartitia areaH'i~i in altitudine a temperaturilor,preci' " de X'~ Y
i sunt coordonatele carteziene ale punctului, panta se
atmosferice,harti ~imodelarihidrologiceetc. Pltatulor,prl un _ u fOfl}1ula:
~ Ha~ hipsome~ca, denumita ~ih~ tr~PtelormOrfo . ~. ilcl!leaZac A =arctan ~ p 2 + q 2 sau A = arctan LlHID
mtr-o mamera generahzata formele de rehef m ansambl ~etrice, ~ unde:
hip~om~trice, a~ese ~e obicei dup~ .tip~le genetice de rei:
~ de ni'IIQith ah ah
real~l acestelh~ m formatdigitaltm de posibilitatea
ef~A.v~td~ p=-,q=-
anahze asupra harpl rezultate (calcularea automata a supra£;~aol l1IiiDr ax By
trepte hipsometrice) ~i de integrarea acesteia in noi ete:.fi~ suntcalculatedupa metoda lui Evans.
(determinarea suprafetelor de nivelare, profile). ana lZe G~
Calcularea hipsometriei presupune reclasificarea ModelulUI. D'!&t&ll
, .. Acestalgoritmsimplupentrucalculareapanteieste implementat
de Elevatie, prin alegerea valorilor ~i ecarturilor treptelor hipS
omef6ce gramele de analiza GIS, reprezenmnd nivelul maxim de
(Fig.7.13.). .~. /r~are a valorilor pentru fiecare celula ~i vecinii ei. Exista insa ~i
, ~i maicomplexe pentru calculul pantei, asfel ca aceasta poate fi
culatadirectin grade sau procente (metoda Horn sau Zevenbergen
~'fhome).
Ca ~i in cazul treptelor hipsometrice, valorile pantei pot fi
oIasificate~i alese in functie de scopul haqii (geomorfologica,
'dologicaetc.) ~i exprimate la alegere in grade sau procente
Pig.
7.14.).
o
Panta % = LlHID x 100
Figura 7.13. Reclasificarea MDE in ArcGIS, pentru obtinerea harti~.,
hipsometrice ','
.' 'unplM
Panta reprezmta unghml format intre un plan tangent ~IedeI6!11
orizontal intr-un punct de pe suprafata terestra. Din punet de ~ \1l;W&'
analizei geografice de tip GIS, reprezinta un parame.tru m~ °ta fide!
un element de analiza a reliefului. Inclinarea versantJlor. re e:ractefilll
constitutia geologica ~i structura, stadiile de evolutl~' : pri)11i1S-
modelarii trecute ~i actuale, dar ~i cantitatea de radiatie SOar
Altitudinea este 0 functie:
h =f(x, y),
122 123
inarea expozitiei versantilor se face utilizand formula:
oetert1l q
B == arctan -
p
unde: 8h
_ g}! q == - sunt calculate dupa formula lui Evans.
P- ax' 8y
Pa generarearasterului (gridului) care reprezinta expozitia
D,U
, r aceasta poate fi reclasificata in functie de necesitatile
. 0,
rsal1!1 ,
hzatoru'ui (FIg. 7.15.).
Expozitia versantilor
Orientarea versantilor fata de razeIe soarelui are un rol imp:
in diferentierea proceselor de modelare asupra dirora actil
indirect factorii radiativi. Radiatia solara este sursa de en'I"
tuturor proceselor climatice ~i celor la nivel terestrU.,In~
radiatiei solare directe, durata, repartitia regimului calonc,~~-
conditioneaza regimul precipitatiilor, umiditatii aeru1ui ~1s@
repartWa solOOlor~ivegetatiei ~iutilizarea terenurilor. d
. 1 onentar
In sistemul GIS expozitia versanti10r in format ra~terneA,i
. ~ d
onentarea pante Ior ID raport cu punctele car IDae. . va.
calculata pentru fiecare celula in raport cu celule1e veclne.urnJ
date celulelor sunt cuprinse intre 0 - 360, dupa cu~ panta
Nord _ 0, Est - 90, Sud - 180, Vest - 270. Celule1e care a
(0), vor avea atribuita - 1.
124
reliefului, conditiile litologice ~i, intr-o oarecare ~ , , ul proces. Re~ulta as~fel0 simp~ificarea metodologiei ~i0
ellptreg nificativa a tImpulUl de executle.
an~opic.. Valoarea ~ces~i. i~dice refle~ta gradul d~~ura, . licere seJI1
rehefulUl, dar ofera ~l poslblhtatea apreclerii resursel ragmeu
anumit areal ~i permite determinarea zonelor d~r de apa dj
scurgerii. Cu cat densitatea retelei hidrografice este m ~oncenf
arealul respectiv disp~ne de .res~rse mai bogate de apa. al mare,
Elaborarea hartll dens1tatll.fra~mentariireliefului (Fi '
126 127
versal, profillongitudinal, profil hidrologic, profil complex
I tranS )
6, 1 18.- 7.20. .
jC(fIg ~eaceste tipuri de profile se realizeaza pornind de la cel mai
~ ro~ment- profilul topografic,definit ca linia care rezultaprin
phIe ~eareliefului cu un plan vertical, profilul topografic se poate
te~ec:arteu~or~rin tehnicile de i~terpretare ~i analiza a OEM, prin
..tIBhza tarea acestula cu un plan vertIcal.
IlersiCfigurile de mai jos se pot urmari cateva tipuri de profile,
~ de la 0 linie de profil trasata pe OEM.
,
~J1Iln
.....
10("
.. " .....
vf#,i,rP
·
~./..
.
... .. '"
. "~' ' .
fP\Ij'"
f!'~~\~
. ..
~_~~1~16!«
-,.,;,
'
.. (/'.r;:-f'-,::"~/,
I '" ~
~
{\
tF. __./
.
,"
v
~.
_)8,' "1.'-:!Y':.~,iY.
n..."'~~\ :y* _~ .. '''';;'' .«
.'
~_";,...,,.. '
..- ... ... ". .., :
"
Harti ale distribupei temperaturilor. 0 alta a I', '
prelucrarea date lor ,geo.~rafic~ prin. ana~iza spatiala spe~i~~!le Priviiji!
GIS, ~ste cea a realtzarn hartll?r cltmatlce (fig. 7.22.). a l11edtulu1
In acest caz, date Ie de mtrare ale realizarii modell' ., ,
sunt date de evolutia ~i repartitia temperaturilor aerul~'UI nut.%qc
rezultata este un model numeric ce nu mai poate fi nl. ~Uprafata
Variabila
. care se modi.1fica in timp
" ~i spatiu este temperatUl11lt
DEbt(,
ura aeru '
d I \u
respectlv temperatun e me n unare multianuale sa I,
multianuale. U medii
132 133
. recuno~te detaliile din teren prin aerofotointerpretar .
geologiei, vegetatiei, structurilor de habitat, cailor d ea rehefullli
. e COl11un'>
~, ~
. corecta formele digitale ale unora dintre materialele
folosite (haqi de amenajare silvica, imagini satelitare), cartografiee
. identifica arealele cu diferite utilizari ale terenurilof" '
· prez~nta ~~e~iden~a di!e~te caracteris~ci ~Ie reliefului fOlos' .
analIZa pelsaJelo~(tIpun ~l.forme d~ reh~f,.tIpuri de vegetatie;te In
Cu toate avantaJele ofente de lmagmtle aeriene pri tc.).
suprafata terestra este foarte bine expusa, exista totu~i unn care
dezavantaj: raporturile de inaltime sunt total estompate nmare
evidentiaza a treia dimensiune necesara analizei peisajului _ i~att~se
reliefului..Jnsa, dad ac~ste im~g~nise ~uprapun peste modeluldil: Figura 7.24. Imagine 3D realizata prin acoperirea
de elevatle (DEM), prlD tehmcI speclfice GIS, acest neajuns este DEM cu aerofotograme
remediat. Rezultatul il reprezinta imaginile in trei dimensiuni,care
surprind cu fidelitate realitatea din teren, oferind astfel un plusanalizei Utilizarea acestor tehnici de analiza sunt de un real folos in
efectuate asupra unei suprafete. primulranddin punct de vedere didactic, dar ~idin punct de vedere al
Se pot realiza ca atare imagini 3D care reprezinta un anumit metodologiei. Utilizarea materialelor geografice rezultate din analiza
spatiu terestru prin expunerea simpla aDEM sau prin "imbracarea" a datelor geografice, prezinta 0 serie de avantaje:
spatiala
acestuia cu imagini satelitare sau ortofotoplanuri fig. 7.23., 7.24.). · grad de precizie ridicat ~i rapiditate de execu~e, in compara~e cu
metodele clasice care necesita timp foarte indelungat de realizare
cu precizie relativ scazuta;
· posibilitatea de lucru pe suprafete intinse, chiar in afara zonelor in
care se de~n date;
· calcularea cu exactitatea unor parametri ~i elemente rezultate in
urena analizei (lungirni, pante, altitudini, suprafete, ponderi ale
suprafetelor etc.);
· posibilitatea integrarii acestor rezultate in modele de analiza ~i
realizarea unor corelatii spa~ale ~iin timp, cu alte haqi existente cu
finalitate in realizarea unor predic~i privind evolu~a unor factori,
prOCese,elemente geografice, factori de risc.
134 135