PROIECT NORMATIV

Privind "Proiectareapodurilor si podetelor tubulare alcatuite din

structuri flexibile din tabla de otel ondulata, inglobate in
umplutura"

CUPRINS

Capitol 1. Generalitati.
Capitol 2. Clasificarea podetelor tubulare.
Capitol 3. Durata de viata, domenii de aplicare
Capitol 4. Sectiuni transversale.
Capitol5. Definitii, terminologie, referinte, alcatuirea constructiva generala.
Capitolul 6. Conditii tehnice. Caracteristici mecanice si rezistenta
materialelor utilizate in sistemul structural.
Capitolul 7.Metodologii de proiectare corelat cu metode moderne de evaluare
a incarcarilor si solicitarilor dezvoltate sub actiunea acestora (impingerea
umpluturilor, actiunea incarcarilor utile, etc).
Capitolul 8.Metode de dimensionare si calcul a structurii podului tubular la
starile limita curenta (capacitate portanta, stabilitate, deformatie).
Capitolul 9.Metode de dimensionare si calcul a buloanelor de imbinare si
asamblare a componentelor structurii podului tubular.
Capitolul 10.Dimensionarea hidraulica.
Capitolul 11.Scheme de montaj si metodologii de executie a podurilor
tubulare, corelat cu executia umpluturilor.

1
 Capitolul 12. Detalii constructive pentru protectia taluzurilor umpluturilor
si albiei din vecinatatea podetelor tubulare.
Capitolul13.Exigente constructive si de protectie a elementelor metalice
componente, ale podurilor si podetelor tubulare.
Capitolul 14.Intretinerea in exploatare.Metode de testare si verificare a
comportarii in situ.
ANEXE

Anexa 1. Caracteristici ale sectiunii transversale pentru diverse tipuri de

tabla ondulata.
Anexa 2. Determinarea parametrilor terenului.
Anexa 3. Calculul sagetii coronamentului in timpul executiei umpluturii.
Anexa 4.Exemplu de calcul al distributiei incarcarilor

Capitol 1. Generalitati.

1.1. Obiect si domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul normativ se refera la proiectarea, executia si intretinerea podetelor,
podurilor si pasajelor ( pietonale, pentru traversarea drumurilor de animale, rutiere,
etc), realizate din tabla ondulata .
1.1.2.Acest normativ poate fi utilizat si pentru alte tipuri de structuri tubulare a
caror capacitate portanta este obtinuta prin conlucrarea cu terenul inconjurator.
1.1.3. Pe parcursul acestui normativ, termenul de podet este folosit pentru a descrie
un pod sau podet realizat dintr-o tub sau un arc din tabla ondulata, care impreuna cu
pamantul compactat ce il inconjoara formeaza o constructie capabila de a suporta
incarcari.
1.1.4.Podetul realizat astfel reprezinta o structura complexa deoarece in majoritatea
cazurilor este realizata prin imbinarea de placi metalice drepte sau curbate si este
amplasat in corpul rambleului, conlucrand cu acesta.

2
1.1.5.O cerinta esentiala a acestei structuri este ca placile metalice sa fie foarte bine
prinse intre ele, asigurand etanseitatea si conlucrarea statica .
1.1.6.Un exemplu de astfel de structura des intalnita este reprezentata in Figura 1.
Figura 1. Sectiune printr-un podet din tabla ondulata.

1.1.7. Compactarea foarte buna a terenului inconjurator este importanta, pentru a se

atinge conlucrarea dorita intre cele doua elemente tub (conducta) si pamant.
1.1.8. Proiectantul va dimensiona sectiunea podetului pe baza calculelor hidraulice.
1.1.9. Proiectantul va stabili tipul de sectiune a podetului si caracteristicile fizico-
mecanice ale elementelor metalice.
1.1.10.Folosirea cea mai obişnuită a tuburilor metalice priveşte lucrările hidraulice.
In acest domeniu, cu toate că s-au realizat lucrări cu deschideri de cca. 10 m,
aplicarea cea mai frecventă se situează în domeniul deschiderilor cuprinse între 2 şi
6 m.
1.1.11. In cazul in care se adopta podete realizate din tabla ondulata, studiul
hidraulic al lucrării va tine seama si de mărimea bazinului de alimentare a scurgerii
ce urmează a se restabili. In acest sens se disting două cazuri:
- Suprafaţa bazinului de alimentare inferioară valorii de 100 kmp;
- Suprafaţa bazinului de alimentare superioară valorii de 100 kmp;
1.1.12.Normativul se refera la cazul in care suprafaţa bazinului de alimentare este
inferioară valorii de 100 kmp;
3
 1.2. Domeniu de utilizare recomandat
1.2.1.Produsele de rezistenta din tabla ondulata se utilizeaza in constructia de
poduri, podete si constructii hidrotehnice.
1.2.2.Se utilizeaza pentru:
- pasaje inferioare sau superioare de strazi si cai ferate;
- podete sau pasaje de trecere;
- conducte colectoare, apeducte ;
- tunele;
- subtraversari pietonale;
- locuri de trecere pentru animale;
- protectia conductelor de apa, gaz, cabluri electrice si telefonie.
1.2.3. Domeniul de utilizare poate fi extins, in baza unor analize tehnico-
economice, care sa justifice adoptarea acestui tip de poduri sau podete.
1.3. Alcatuire, prevederi generale

1.3.1. Podetele realizate din tabla ondulata au diverse sectiuni ( cap. 4) cel mai des
intalnita este prezentata in fig. 2.
Cateva din notatiile importante sunt reprezentate in Figura 2 .

4
Figura 2 Sectiunea transversala a tubului poate fi impartita in mai multe parti cu
raze diferite.
- Rt - raza de la partea superioara,
- Rc- raza colturi ,
- Rb - raza de la baza.
- Punctele caracteristice se numesc in general puncte ale cadranelor si ale
coronamentului.
1.3.2. Proiectantul va stabili tipul de sectiune a podetului in functie de
particularitatile terenului si concluziile studiului hidraulic

Tipuri de ondulatii ale peretilor metalici

1.3.3.Caracteristicile mecanice ale pereţilor metalici depind de caracteristicile geometrice

ale ondulaţiilor şi de grosimea oţelului.
1.3.4.Tipurile de ondulaţii se caracterizează prin dimensiunile lor şi în special prin
adâncimea ondulatiei şi corespund fiecare unei anumite game de caracteristici ale
peretelui astfel:
- Ondulaţiile mici, a căror adâncime de undă este de ordinul a 12 -13 mm sunt folosite în
special pentru realizarea lucrărilor de drenaj (fig.3.a).
- Ondulaţiile medii, adâncimea de undă este cuprinsă între 20 şi 30 mm, conferă peretelui
tubului un moment de inerţie mai mare şi sunt practic folosite pentru realizarea
majorităţii formelor curente, deschideri pot atinge si 4,5 m ( fig. 3.b)

- Ondulaţiile mari, cu o adâncime de undă cuprinsă între 50 şi 60 mm. Ele acoperă practic
toate formele descrise mai sus şi sunt folosite in special pentru tuburile eliptice cu axa
mare orizontală şi, în majoritatea cazurilor, pentru realizarea de lucrări a căror deschidere
depăşeşte 4,00 m ( fig. 3.c )

5
a) Ondulatii mici

b) Ondulaţii medii

c) Ondulaţii mari

Fig. 3. Tipuri de ondulatii

Tipuri de imbinari
1.3.5.Asamblarea elementelor prefabricate de tuburi metalice se face prin îmbinări
longitudinale şi/sau îmbinări circumferenţiale (sau transversale), care pentru
acelaşi tub, ar putea în principiu să aibă moduri de ansamblare diferite; în practică,
un tip de îmbinare longitudinală este asociat cu un tip de îmbinare
circumferenţială.
6
1.3.6. Îmbinarile longitudinale cu suprapunere bulonata, sunt realizate prin
suprapunerea parţială a marginilor ondulate ale elementelor prefabricate şi
asamblarea prin bulonare.

1.3.7.Imbinările longitudinale cu suprapunere bulonată, se diferenţiază prin poziţia

butoanelor pe ondulaţii acestea sunt dispuse fie în extremităţile undei, fie pe latura
undei.

a) Buloane amplasate în extremităţile undei (fig.4.)

1.3.8.Imbinarile longitudinale, la care buloanele sunt dispuse fie numai în vârful

undelor, fie în vârf şi în concavitatea undei Ele sunt aliniate pe două generatoare
ale tubului pentru a permite transmiterea momentelor de încovoiere de la un
element prefabricat la altul.

Imbinare longitudinală

Imbinare circumferentiala

Figura 4. - Imbinare cu suprapunere bulonată în vârf de undă

1.3.9. Imbinările circumferenţiale asociate; acest tip de îmbinări longitudinale sunt

obţinute prin acoperirea ultimei ondulaţii şi asamblare prin buloane dispuse în
general în concavitatea acestei ondulaţii.

7
1.3.10.Pentru a evita acumularea de mai mult de trei table în dreptul încrucişărilor
între îmbinările circumferenţiale şi îmbinările longitudinale, acestea din urmă
prezintă spaţii libere circumferenţiale de la un inel la altul.
b) Buloane amplasate pe latura undei.
1.3.11. In acest tip de îmbinare longitudinală, buloanele sunt dispuse pe latura
undei, în vecinătatea axei neutre a ondulaţiilor şi sunt aliniate pe două sau trei
generatoare ale tuburilor.
1.3.12.Imbinările circumferenţiale asociate sunt obţinute prin suprapunerea
marginilor ondulaţiilor şi asamblate prin bulonare. Această dispoziţie permite
constituirea unui tub din inele complete, identice (virole). preasamblate.

Imbinare longitudinala

Imbinare circumferentiala

Figura 5. - Imbinare cu acoperire bulonată pe latura de undă.

1.3.13. Alte tipuri de imbinari longitudinal

a) Imbinări cu crestături.
Aceste îmbinări longitudinale sunt obţinute prin realizarea de crestaturi în vârfurile
de undă, pe una din marginile ondulate ale unui element de tub şi perpendicular pe
acesta, obtinand o îmbucarea a marginii ondulate a altui element de tub. Cele două
elemente astfel asamblate sunt menţinute prin agrafe îndoite sau înşurubate.

8
Imbinări circumferenţiale asociate la acest tip de îmbinări longitudinale sunt
obţinute prin simpla acoperire a ultimei ondulaţii a elementului montat.
b) Imbinări cu margini căzute (urechi).
Aceste îmbinări longitudinale sunt obţinute prin îndoirea în exterior, în
unghi drept a marginilor ondulate ale unui element de tub. Aceste margini, adesea
numite "urechi" sunt prevăzute cu găuri de asamblare şi folosite pentru bulonarea
elementelor unul cu altul, plasând vârful de undă al unei urechi în fundul de undă
al celeilalte .
c) Imbinări elicoidale, agrafate prin îndoire.

Acest tip particular de îmbinare se referă la tuburile constituite din elemente

complete de 6 - 12 m, lungime, complet prefabricate în uzină dintr-o singură foaie
ondulată, înfăşurată elicoidal şi agrafată prin îndoire şi sertizare continuă pe maşini
speciale. Acest tip de îmbinare se referă la tuburi circulare al căror diametru poate
atinge maxim 2,5 m.

Lungimea elementelor prefabricate în uzină nu este limitată decât de probleme de

transport şi manipulare.

Capitolul 2. Clasificarea podetelor tubulare

2.1.Criteriile de bază pentru clasificarea podetelor tubulare sunt următoarele:

- durata de serviciu dorită;
- condiţiile de agresivitate a zonei;
- consecinţele economice şi logistice ale eventualei degradări a lucrării;

2.1.1. Clasificarea dupa durata de serviciu

2.1.1.1.Durata de serviciu minimă prevăzută, poate fi definită ca fiind intervalul de

timp minim in care lucrarea trebuie să prezinte siguranţă în acord cu reglementarile
legislative în vigoare.

9
 Durata de serviciu a tuburilor metalice va fi considerată in functie de actiunea
mediului ( terasamentul in care este inglobat) cu caracter mai mult sau mai puţin
corosiv, terenul de fundaţie, apele de scurgere şi durabilitatea tablei galvanizate.

2.1.1.2. In functie de durată de serviciu lucrarile se pot clasifica astfel:

- Lucrări provizorii: cu o durata de serviciu de max. 5 ani;

- Lucrări definitive: cu o durata de serviciu de minim 70 ani

In practică, pentru toate tipurile de lucrări, durata de serviciu va depinde de grija

acordată concepţiei (ziduri contra afluierii, radiere, colectarea şi evacuarea apelor
de dezgheţ, etc.) şi de întreţinerea ulterioară a lucrării.
2.1.2.Clasificarea in functie de agresivitatea zonei
2.1.2.1.Se disting trei categorii de lucrări:

- lucrări "nehidraulice": lucrări ce nu sunt niciodată imersate;

- lucrări „hidraulice", expuse la ape moi : lucrările ce vor fi în contact cu apa

un inteval de timp destul de lung faţă de durata lor de serviciu (de exemplu
superioară la 10%). Apele moi sunt acelea a căror salinitate le face să fie considerate
ca potenţial potabile ([CI] 250 mg/l, [S04] <250 mg/l).

- lucrări "speciale", supuse unor condiţii de agresivitate, care nu

corespund caracteristicilor precedente (ape de mare , sulfuroase etc).
2.1.3. Clasificare in functie de importanta lucrarii
Se disting categoriile:
- lucrări ordinare;
- lucrări "de importanţă";
- lucrari speciale

10
 2.1.3.1.Clasificarea in aceste categorii se va face în funcţie de importanţa şi de
consecinţele unei defecţiuni posibile, in conformitate cu „Regulamentul privind
stabilirea categoriei de importanta a constructiilor” HGR nr. 261/1994.

2.1.3.2. Din prima categorie fac parte lucrările de dimensiuni obişnuite (mici
lucrări hidraulice), sau lucrări de dimensiuni mai mari pentru care o eventuală
reparaţie poate fi făcută în condiţii economice (exemplu: pentru pasaje agricole sau
hidraulice sub rambleuri de drumuri sau autostrăzi pentru care a fost prevăzută de
la început o supradimensionare de gabarit care să permită reparaţii ulterioare uşor
de făcut).

2.1.3.3.Lucrările care nu prezintă una sau mai multe din caracteristicile de mai
sus, vor fi considerate "lucrări de importanţă". (cazul lucrărilor supuse unei
circulaţii rutiere interioare, precum şi a acelora care, prin caracterisitici, se
îndepărtează de domeniul concepţiei curente .

2.1.3.4.Lucrările speciale care necesită studii specifice şi pentru care prezentele

precizari din normativ nu sunt aplicabile, anumite lucrări ies din cadrul concepţiei
curente şi necesită din această cauză un anumit număr de prevederi suplimentare.

Din aceasta categorie fac parte:

- lucrările circulare sau eliptice cu o deschidere mai mare de 5,50 m;

- tuburile arc şi pasajele, arcele şi tuburile eliptice cu axa orizontală cu
deschidere mai mare de 8 m;

- lucrările pentru care modulul Es calculat al rambleelor tehnice depăşeşte 40

MPa;
2.1.3.5.Lucrarile de acest tip se recomandă în mod special :

- pentru lucrările care se deosebesc prin dimensiunile lor, să se prevadă un

program de urmărire a deformatiilor în timpul fazelor de rambleere;

- pentru lucrările la care se cer caracteristici superioare pentru materialul din

rambleu, se va defini alegerea acestui material şi modalitatea de execuţie.
11
Capitolul 3. Durata de viaţă

3.1. Durata de viata a podurilor si podetelor realizate din tabla ondulata este de 40
de ani sau 80 de ani.
a) Podurile si podetele tubulare din tabla ondulata îndeplinesc cerinţele pentru o
durată de viaţă de 40 de ani în cazul în care:

- au fost zincate la cald ;

- toleranţa la ruginire minim 2,0 mm (nivel mediu al apei < 0,5 m);

- viteza curentului de scurgere a apei prin conducte la un debit mediu

este < 0,5 m/s ;

- caracteristicile apei îndeplinesc cerinţele urmatoare:

* duritatea apei − pH > 6,5 (duritate totală) ;

* conductibilitatea < 100 ms/m.

3.2. Compozitia chimica a apei privind continutul de sulfati, cloruri sau materii
organice, va fi determinata în conformitate cu prevederile STAS 3069-87, STAS
3049-88, STAS 3002- 85.
3.3. În situatia în care caracteristicile apei nu îndeplinesc criteriile de mai sus este
necesară protecţia combinată contra coroziunii iar toleranţa la ruginire poate fi
redusă la 1,0 mm.
3.4. În cazul în care viteza curentului de scurgere a apei prin conducte este ≥ 0,5
m/s ( la un debit mediu), este necesară protecţia combinată contra coroziunii, iar
toleranţa la ruginire poate fi redusă la 1,0 mm.
3.5..Pentru acele părţi constructive, care sunt prevăzute cu o protecţie combinată
contra coroziunii, atât pe părţile interne, cât şi cele externe, nu mai este necesară
cerinţa pentru toleranţa la ruginire.
b) Podete tubulare „hidraulice „ îndeplinesc cerinţele pentru o durată de viaţă de 80
de ani în cazul în care:
12
 - au fost zincate la cald;
- toleranţă la ruginire minim 2,0 mm şi de până la 0,5 m peste nivel
mediu al apei şi minim 1,0 mm în alte cazuri;
- vor fi protejate suplimentar contra coroziunii.
3.6. .Pentru acele părţi ale podetului tubular care sunt prevăzute cu o protecţie
combinată contra coroziunii, atât pe părţile interne, cât şi cele externe nu mai este
necesară cerinţa pentru toleranţa la ruginire.
3.7. La lucrarile nehidraulice podurile tubulare din oţel (care nu sunt
destinate transportului apei) pentru o durată de viaţă de 40 de ani cerinţele
sunt ca tabla ondulata sa fie zincata la cald si de 80 de ani în cazul în care s-
a utilizat o protecţia combinată contra coroziunii

3.7.1.Utilizările tuburilor metalice în cadrul lucrărilor nehidraulice se adopta si in

cazul restabilirii de căi secundare.

3.7.2. Pentru ca aceste lucrări să fie bine adaptate destinaţiei lor, concepţia acestora
cere un studiu precis al condiţiilor legate de funcţionarea lor si anume:
- un studiu de gabarit în funcţie de categoria drumului sau de traficul din pasaj;
- un studiu estetic asupra extremităţilor lucrării şi al părţii sale curente;
- un drenaj suficient;
- necesitatea unui drum adaptat la fiecare tip de circulaţie;
3.7.3. In cazul unor lucrări de mari dimensiuni acestea se vor clasa în categoria
lucrărilor de importantă ( exemplu: restabilirea drumurilor secundare).

3.7.4. Dimensiunile lucrării vor ţine seama de defomările previzibile ale

tubului si sa se asigure o înălţime de cel puţin 4,4 m (fig,. 6), astfel ca, alegerea
profilului transversal şi a amprizei se va face in functie de acest gabarit.

13
 Figura. 6.

3.7.5.Realizarea căilor amenajate pentru circulaţie se realizeaza

asemănătoar cu căile normale, după realizarea radierului metalic la cota adecvată.
Calea si trotuarele vor fi executate dupa încărcarea şi stabilizarea lucrării, pentru
a evita producerea deformatiilor însoţite de fisuri longitudinale după încărcarea
tubului.

3.7.6. Drenajul trebuie să fie foarte eficace (guri de scurgere, drenuri)

pentru a permite eliminarea apelor ce s-ar putea acumula între radierul metalic şi
calea de rulare şi ar antrena în timp o degradare a acestuia şi un risc apreciabil de
coroziune a radierului.

3.7.7. In cazul când apele de scurgere riscă să fie încărcate cu săruri de

dezgheţare, să se prevadă în plus o etanşare sub calea de circulaţie prin
interpunerea unui geotextil impermeabil, ridicat lateral până la nivelul trotuarelor
( fig. 7 )

3.7.8. Profilul în lung al tubului va ţine seama de deformările sale şi se va

evitâ formarea de puncte joase care ar putea favoriza stagnarea de ape agresive .

14
 Figura. 7

3.7.9. Trotuarele trebuie să aibă o lărgime minimă de 0,70 m şi un gabarit

suficient.

3.7.10. Iluminarea acestor lucrări trebuie făcută asemănător cu cea a

pasajelor inferioare sau subterane.

3.7.11. Dimensiunile acestor lucrări şi necesităţile estetice, duc obligatoriu la

adaptarea unei grinzi de coronament şi a unui pereu la intrare si iesirea din pod.

3.7.12. Pasajele pentru pietoni trebuie dimensionate în funcţie de importanţa

lor şi de traficul pietonal prevăzut, eliminand senzatia de „strivire” pe care o resimt
cei ce le folosesc, mai ales în cazul lucrărilor relativ lungi. In special deschiderea la
nivelul umerilor trebuie să fie suficientă, formele circulare sau eliptice cu axa mare
verticală fiind mai bine adaptate în această privinţă decât formele joase.

Capitolul 4.Sectiuni transversale

4.1.Tipurile de sectiuni ale podurilor si podetelor realizate din tabla ondulata sunt
prezentate in Figura 8. Aceste tipuri sunt:
a)Tuburi circulare cu raza (R) constanta ( figura 8 A).
b)Arc cu o singura raza numita raza de la partea superioara (R=Rt). Acest tip este
realizat cu fundatii de beton dupa cum este reprezentat in figura 8B.
c)Elipsa orizontala sau asimetrica . Realtiile dintre raze ar trebui sa fie Rt/Rs≤4 si
Rb/Rs≤4

15
d)Elipsa verticala, uzual folosit cu un raport intre raza de la partea superioara sau
raza de la partea inferioara (Rt sau Rb) si raza laterala sau de colt (Rs) de
aproximativ 0,95. Modelul de calcul este aplicabil cand raportul 2H/D≤1,2.
e)Tub arc (definita de 3 raze: raza superioara (Rt), raza inferioara (Rb) si raza de
colt (Rc)). Acest tip este reprezentat in Figura 10.C. Conditiile sunt ca Rt/Rc≤5,5 si
Rb/Rc≤10.
f) Arce realizate din placi metalice curbe cu doua sau trei raze diferite: raza
superioara (Rt), raza laterala (Rs) si raza de colt (Rc). Pentru acest tip de pod, razele
ar trebuii alese astfel incat sa respecte Rt/Rs≤4 si Rc/Rs≤4.
Podete cu sectiune casetata, unde relatia intre raze este Rt/Rs≤12.

Figura 8 A Tub circular cu raza constanta (R).

Figura 8.B Arc cu o singura raza numita raza superioara (R=Rt). Acest tip este
deobicei realizat cu fundatii longitudinale.

16
Figura 8. C Elipsa orizontala. Relatiile dintre raze trebuie sa respecte Rt/Rs≤4 si
Rb/Rs≤4

Figura 8. D Elipsa verticala, cu un raport intre raza superioara (Rt) si raza laterala
sau de colt (Rs) de aproximativ 0,95. Aceasi conditie se aplica si la raportul Rb/Rs.
Modelul de calcul este aplicabil cand 2H/D≤1,2.

17
Figura 8. E Podet arc (definit prin trei raze: raza superioara (Rt), raza inferioara (Rb)
si raza de colt (Rc)). Acest tip este reprezentat si in Figura 10.F

Figura 8 F Arc alcatuit din placi metalice curbate cu trei raze diferite: raza
superioara (Rt), raza laterala (Rs) si raza de colt (Rc).

Figura 8. G Podete casetate.

4.2. Proiectantul poate adopta si alte tipuri de sectiuni, care corespund

particularitatilor de amplasament si se pot realiza cu tabla ondulata.

4.3. In situatia in care o sectiune nu se incadreaza in cele prezentate mai sus, aceasta
va trebuii sa fie analizata, proiectata si incercata.
18
Capitolul 5. Definitii si terminologie,referinte.

a) Terminologie

Litere
a, a1, a2, a3 dimensiuni (m)2
b dimensiune (m)
c dimensiune (m)
dn dimensiunea particulelor reprezinta greutatea cernuta in
procente (n%) reprezentata printr-o curba
ds diametrul boltii
dx, dy dimensiunile amprentei rotii (m)
e porozitate
e1 distanta de la margine pana in centru golului la marginea
placii de hotel (m)
f1, f2, f3, f4 functii folosite pentru simplificare
findex rezistenta otelului si boltilor (MPa). Indicii folositi in
conformitate cu BSK 99 sunt descrisi la fiecare capitol in
parte
h inaltimea podetului in profil
hcorr inaltimea de ondulare, cutare, referitoare la podetele din tabla
ondulata (mm). Pentru definitie a se vedea Anexa 1.
hb grosimea umpluturii de balast (m)
hc adancimea de acoperire (m) (= distanta minima dintre partea
superioara a tubului (tablei ondulate) si suprafata, cum ar fi
suprafata rutiera),
hc,red pentru calcul, valoarea redusa a grosimii de umplutura (m)
luand in considerare faptum ca coronamentul tubului se ridica
in timpul umplerii cu pamant
m modulul
mt lungimea tangentei (m). Pentru definitie a se vedea Anexa 1
n numar
p presiunea dintre tub si pamant3 (kN/m2 )
pa presiunea de referinta (kN/m2)
ptraffic incarcarea echivalenta din trafic (incarcare liniara) (kN/m)
q incarcare distribuita din trafic (kN/m2)
rd factorul de reducere pentru factorul de amplificare dinamic

19
s distanta (m)
t grosimea tablei de metal (mm)
x,y coordonate
Majuscule
A aria sectiunii transversale
A incarcarea concentrata conform Bro 2004 (kN)
As aria boltii, a se vedea paragraful 5.2 (m2)
Cu coeficientul de uniformizare
D diametrul sau dechiderea (m) (dimensiunea se refera la distanta de
la centrul de greutate al sectiunii transversale. Deobicei
deschiderea libera este indicata in documentatia tehnica
H distanta pe vericala intre coronamentul tubului si nivelul in care
podetul are cea mai mare latime (deschidere) ( a se vedea Figura
1.3) (m)
Es tangenta modulului pamantului din umplutura (MPa)
Esd valoarea de proiectare a tangentei modulului pamantului din
umplutura (MPa)
(EI)s rigiditatea la incovoiere a peretelui tubului(conductei) (MNm2/m)
FRvd valoarea de proiectare a capacitatii la forfecare a boltii in caz de
cedare(colaps) al boltii (kN)
FRtd valoarea de proiectare a capacitatii la forfecare a boltii in caz de
cedare(colaps) a tablei metalice (kN)
I momentul de inertie al tubului pe metru liniar de tub (mm4/mm)
Lbest lungimea efectiva folosita pentru a considera factorul de
amplificare dinamic. Pentru un pod simplu rezemat Lbest reprezinta
deschiderea
Mu capacitatea momentului plastic (kNm/m)
Md, Ms, Mt moment de proiectare, moment din incarcarea cu pamant, moment
din trafic, respectiv (kNm/m)
Ncr forta de flambaj a unei tevi (conducte) ingropate (kN/m)
Ncr,el forta de flambaj a unei tevi in conditii elastice ideale (kN/m)
Nd, Ns, Nt efortul normal de proiectare, efortul normat din incarcarea cu
pamant, efortul normal din trafic (kN/m)
Nu capacitate in efort normal a unei sectiuni transversale complet
plastifiate (kN/m)
P incarcare concentrata

Q incarcarea concentrata a unui convoi de cale ferata

R raza unui podet circular
Rb raza de la baza (m), vezi Figura 1.3
Rc raza de colt (m), vezi Figura 1.3
Re raza critica (conform lungimii critive de flambaj a unei coloane
20
 solicitate axial)
Rs raza laterala (m), vezi Figura 1.3
Rt raza de la partea superioara, vezi Figura 1.3
RP gradul de compactare relativa (%) dupa cum a reiesit din
incarcarea standardizata Proctor, in caz ca acesta nu a fost
specificat
Sv parametru de calcul
Sar factorul de reducere pentru pentru incarcarile din suprasolicitare
datorata efectului de arcuire
W modulul geometric al sectiunii (mm3/mm)
Z modulul plastic al sectiunii (mm3/mm)
Litere grecesti
αc parametru de calcul conform BSK99
α unghiul de definire al sectiunii transversale
β exponent
ε incarcarea dinamica admisibila (%)
δcrown deplasarea verticala a coronamentului podetului in timpul
umpluturii
φ unghiul de frecare interna (vezi nota de subsol 3)
1+ε/100 factorul de amplificare dinamic (adimensional)
γ factor partial de siguranta (apare cu diferiti indici4)
γm factor partial de siguranta pentru material
γn factor partial de siguranta pentru clasa de siguranta a constructiei5
ηm parametrul rigiditatii, culegatura la rigiditatea structurii in timpul
realizarii
ηj parametru de calcul
η Z/W
κ parametru de calcul
4 Indicele k este utilizat pentru caracteristici, d pentru caracteristicile de proiectare
si cv referitor la acoperire (umplutura)
5Clasa de siguranta recomandata pentru structuri cu deschideri de mai putin de 15 m
este 2, rezultand γn=1,1.

ν coeficiantul lui Poisson pentru pamant

ρ1 densitatea pamantului pana la partea superioara a
coronamentului (umplutura structurala), vezi Figura 1.2 (kN/m3)
ρ2 densitatea medie a pamantului din zona (hc+H/2), vezi Figura
1.2 (kN/m3)
ρcv densitatea medie a pamantului de deasupra coronamentului din
zona, vezi Figura 1.2 (kN/m3)
ρoρt densitatea optima a pamantului determinata prin incercarea
standardizata Proctor
ρs densitatea reala a pamantului din umplutura, o valoare des
21
 utilizata pentru pamant cu granulozitate male si este ρs≈25-26
(kN/m3)
λf parametru de rigiditate ce indica relatia dintre rigiditatea tubului
si cea a pamantului inconjurator (adimensional)
μ parametru de calcul
ξ parametru de calcul
σ efort unitar
σv efortul unitar in pamant din incarcare unitara
ψ valoare de reducere legata de timp, vezi BKR
ω efortul de flambaj la plastifiere totala
Exemple de indici folositi
b bolta
cv umplutura (acoperire)
d valoare de proiectare
f oboseala
k valoare caracteristica
s in exploatare
u, uls ultima

Definitii ale unor concepte importante pentru metoda de proiectare

Podet Un pod care, prin conlucrarea unei tevi flexibile si pamantul
inconjurator, ofera o capacitate portanta.
Umplutura Pamantul care dupa realizarea sapaturii si montarea tubului este
dispus in jurul tubului. Este uzual intalnita sub numele de
umplutura
Umplutura Partea din umplutura cu cerinte geotehnice speciale pentru a
structurala obtine o conlucrare intre tub si pamant
Constructie Un podet este realizat din beton armat sau metal si este realizat
modulara din elemente care asamblate formeaza un arc sau o sectiune de
tub
Constructie O constructie modulara realizata din platbenzi metalice
modulara (deobicei ondulate) asamblate cu ajutorul buloanelor.
metalica
Tub (Conducta) Parte a podetlui realizata din beton sau platbenzi metalice
Arcuire Transferul de presiuni sau incarcari intre masivul de pamant de
deasupra tubului care rezulta din flexibilitate tubului
Arc metalic Un arc metalic realizat din elemente de beton sau platbenzi
metalice (deobicei ondulate) care sunt imbinate cu buloane
pentru a forma un arc.
Podet din tabla Un podet unde tub este realizata din platbenzi metalice
ondulata elicoidal ondulate, imbinate la margini prin suprapuneri fixate.

22
b) Referinte
-Abdel-Sayed G.,Bakht B.,Jaeger
L., G., (1994)
-BKR(1998)
-BBK 94 (1994)
-CHBDC (1998)
-Duncan J.,M., (1978)
-Duncan J,,M., (1979)
-Kloppel K.,Glock D.,(1970)
-Pettersson L.,Persson H.,(1984)
-Pettersson L (1998b)
-Samagina Z., (2001)
-“Soil –Steel Bridges,Design and
Construction” , McGraw-
Hill,Inc,New York,1994.
-“Boverkets Konstruktionsregler”,
BFS 1993:58, Boverket,Karlskrona
1998.
-Boverket handbok om
betongkonstruktioner,
Boverket,1994.
-(Canada Highway and Bridge
Design Code) , Section 7-Code
Buried Structures (final), February
1998.
-“Soil Structure Interaction Method
for Deswign 0of Metal
Culverts”,Transportation Reserch
Record 678,Transportation Reserch
Board.
-“Behavior and Design of Long-Span
Metal Culverts”,Journal Of the
Geotechnical Eng. Div. Mars1979.
-“Theoretische und experimentelle
Untersuchungen zu den
Tranglastproblemen biegeweicher,in
die Erde eingebetteter Rohre” , Hefl
10, Veroffentkichung des Institutes
fur Statik und Stahlbau der
Technischen Hochschule
Darmstadt,Darmstadt,1970.
-“Fullskaleforsok pa lagbyggd
trumma”, Examensarbete vid
instituonen for
brobyggnad,KTH,1984.
-“Full Scale Live Load Tests on
Corrugated Steel Culvert”, IABSE
Colloquium Tunnel Structures ,1998.
-“Dynamic amplification for moving
vehicle loads on buried
pipes.Evaluation of field-
tests”.TRITA-BKN.Master Thesis
23
 161.Structural Design anf Bridges
2001,ISSN 1103-4297.ISRN
KTH/BKB/EX—161—SE.
-Temporal J., Barratt D., A., -“Loading Test on an Armco pipe
Hunnibell B., E., F., (1985) arch culvert”,Transport and Road
Reserch Laboratory ,Reserch Report
RR 32,London 1985.
-Vaslestad J., (1990) -“Soil Structure Interaction of Burie
Culverts”.Institutt for
Geoteknikk,Norges
Teknicke Hogskole Universitettet i
Trondheim,1990.
-Vaslestad J., (1990) -“Full Scale Testing of Muti Plate
Corrugated Steel Culverts including
Fatigue Problems,Arhives of civil
Engineering ,XLV,2,Polen.
-White H.,L.,Layer J.,P., (1960) -“The Corrugated Metal Conduit as a
compression RINg”.Transportation
Research Board ,National Research
Council,Proceedings of the 29th
Annul Meeting ,Washington
D.C,USA,January 1990.
-VAG 94 -“Allman teknisk beskrivning for
vankonstructioner”,
Vagverket,Borlange 1994.
-Vagverket (136) -Vagverkets metodbekrivning nr 136
,”tung instampning” Publ. XX,
Borlange 19XX.
-*** -Legea 10/1995 privind calitatea in
constructii si regularitatea de aplicare
a acestuia.
-*** -Legea 82/1998 privind regimul
juridic al drumurilor.
-*** -Ordin al Ministrului Transporturilor
nr 45/1998 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind
proiectarea,construirea si
modernizarea drumurilor.
-*** -Ordin al Ministerului
Transporturilor nr 46/1998 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind
stabilirea clasei tehnice a drumurilor
24
 publice .
-*** -O.G nr 20/1994 privind punerea in
siguranta a fondului construit
existent.
-*** -H.G nr 925/1995 penru aproarea
regimului de verificare si
expermentare tehnica de calitate a
proiectelor ,a executiei lucrarilor si a
constructiilor.
-*** -O.G nr 43/1997 privind regimul
juridic al drumurilor cu modificarile
si completarile ulterioare.
-*** -H.G nr 273/1994 privind aprobarea
Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
-*** -Ordinul MLPAT nt 77/-96.
Indrumator privind aplicarea
prevederilor Regulamentului de
verificare si epertizare a proiectelor
,a executiei si a constructiilor.
-*** -STAS 3221-90.Poduri de
sosea.Convoaie tip si clase de
incarcare.
-*** -STAS 500/1-89. Oteluri de uz
general pentru constructii.Conditii de
calitate.
-*** -STAS 500/2-80 Oteluri de uz
genaral pentru constructii.Marci.
-*** -STAS 500/3-80 Oteluri de uz
general pentru constructii rezistente
la coroziunea atmosferica.Marci.
-*** -STAS 200-75 Incercarea
materialelor.Incercarea la tractiune.
-*** -STAS 6774-79. Incercarea
metalelor .Incercarea la incovoiere
prin soc dupa imbatranirea artificiala.
-*** -SR EN 10045-1:1993; SR
13170:1993. Incercarea
materialelor.Incercarea la incovoiere
prin soc la temperaturi scazute.
-*** -STAS 1242/1-89/ Teren de
25
 fundare.Prescriptii de cercetare
geologico-tehnica si geotehnica a
terenului de fundare.
-*** -STAS 1242/2-83.Teren de fundare .
Cercetari si studii geologico-tehnice si
geotehnice specifice traseelor pentru
cai ferate si drumuri.
-*** -STAS 1242/3-87 Teren de
fundare.Cercetari prin sondaje
deschisee efectuate in pamanturi.
-*** -STAS 2745-90. Urmarirea tasarii
constructiilor prin metode
topografice.

Capitolul 6. Conditii tehnice

6.1. Conditii tehnice pentru materialele granulare de umplutura

6.1.1. Umplutura structurala, terenul din imediata apropriere a tubului, are

proprietati controlabile si cuantificabile, volumele de pamant din zonele 1, 2, 3 si 4
dupa cum sunt reprezentate in Figura 5 sunt volume de pamant dimensionate.

Figura. 9.

1.- fundatie nou executata ; 2.- umplutura de pamant laterala; 3.- fundatia
rutiera; 4.- imbracamintea rutiera; 5.- terasamentul drumului.

6.1.2.Metoda de calcul si proiectare din acest normativ cere ca volumele de pamant

din jurul tubului 1, 2, 3 si 4 sa aiba proprietati cuantificabile si testate. Pentru aceste
26
volume de pamant, cat si pentru volumul de pamant 5, sunt si alte cerinte care nu
sunt direct legate de proiectarea podetului.

6.1.3. Pentru pamantul aflat in afara acestor zone, cum ar fi zona 5, pot fi folosite si
alte materiale de umplutura, care sa respecte conditiile tehnice prevazute de STAS
2914 – 84 „ Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice de calitate.

6.1.4. Umpluturile de pamant trebuie sa indeplineasca, in principal urmatoarele

conditii :

• sa aiba o capacitate portanta corespunzatoare pentru a rezista si incarcarilor

din trafic;

• sa nu creasca gradul de risc pentru deteriorarea caii rutiere de deasupra in

urma actiunii inghet - dezghetului.

6.1.5.. Cerintele referitoare la dimensiuni ce trebuiesc respectate sunt:

- Volumul de pamant pentru zona 1:

a1>0,2m, a2 > 0,3m.( Figura. 9).

Proprietatile pamantului sa fie aceleasi si pentru zona 2. Ar putea fi necesara

marirea dimensiunilor a1 si a2 cand este luata in considerare protectia impotriva
inghetului etc.

- Volumul de pamant pentru zona 2:

a3=min(D/2; 3,0m), a4 ≥0,5 m.

Capacitatea portanta si caracteristicile de deformare ale terenului sunt definite si

masurate la distante mai mari de 0,5 m de tub. Pentru acest material densitatea
este ρ1 kN/m3. Celelalte caracteristici geotehnice pot fi gasite in Anexa 2.

- Volumul de pamant pentru zona 3.

Este necesar sa fie cunoscuta densitatea acestui material si se pot defini cerinte
speciale pentru aceasta zona daca este supratraversata de o cale de comunicatie.

- Volumul de pamant pentru zona 4.

Daca hc ≤ 1,00 m, un strat de baza de minim 0,3 m de material este necesar

pentru drum. Pentru calcule, densitatea materialului,” ρcv” pe inaltimea hc, este
valoarea medie a densitatii materialelor din zonele 1, 3 si 4.
27
 - Volumul de pamant din zona 5.

Proprietatile materialului si panta de 1: n ce rezulta din caracteristicile terenului,

nu sunt afectate de dimensiunile podetului.

6.1.6.. Materialele pentru umplutura („piatra sparta”, „material pentru strat de baza”
si „material substitut pentru strat de baza”) sunt descrise in acest normativ conform
normelor romanesti. De asemenea pot fi utilizate si alte materiale care pot fi
comparate cu materialele mentionate folosind metoda prezentata in Anexa 2.

Calitatea materialului de umplutura din apropierea tubului

6.2. Materialul de umplutura trebuie sa asigure un minim de deformare a lucrării, să

fie puţin activ din punct de vedere chimic, să-şi păstreze caracteristicile sau să şi le
amelioreze pe timpul duratei de serviciu a lucrării.

6.3. Criteriile de alegere se referă la :

- caracteristici geotehnice, legate de performanţele mecanice ale materialului;
- caracteristici chimice şi electrochimice, legate de durabilitate.
Caracteristici geotehnice
6.4. Materialul de rambleu trebuie sa aiba caracteristicile geotehnice conform cu
cele luate în calcul, în special în ceea ce priveşte "modulul de elasticitate".
6.5.Solurile naturale care contin nisip-argiloas şi/sau argile chiar în proporţie redusă
(≥ 5% de elemente mai mici de 80 microni) au caracteristici mecanice, care variază
considerabil cu conţinutul lor în apă cu atât mai mult cu cât această proporţie de
elemente fine se situează în jur de 10-15%.
6.6 Actiunea apei este mult diminuata in cazul realizarii unei compactari foarte
bune.
6.7. In cazul utilizarii, unui material sensibil la apă, în rambleul tuburilor, trebuie să
se poată :

- aprecia modulul acestuia în starea (conţinut în apă şi densitate) în care se

va gasi dupa executia lucrarii;

28
 - în exploatare, evoluţia acestui modul va rămâne în limite satisfăcătore
pentru ipotezele de dimensionare.

6.8. Dimensiunile maxime ale granulelor sa fie < 100 mm pentru a nu risca să se
creeze vârfuri (capete de pisică) ce ar putea avaria tubul.

6.9. Clasificarea materialelor de umplutura în functie de caracteristicile

(aptitudinea) necesare pentru a fi folosite în rambleurile de lângă tuburi este
urmatoarea :

a) Materiale foarte bune (Tabel nr.1):

Materialele granulare la care modulul prezintă valori relativ ridicate, care variază
puţin cu conţinutul lor în apa (modulul lor în acest caz nu depăşeşte în general
valori de 80-100 Mpa).In cazul in care se adaugă, chiar în proporţii reduse (cca
25%) elemente concasate, modulul lor poate creşte rapid până la valori de 200-300
Mpa.

Se recomandă folosirea acestor materiale în special în cazurile următoare :

- rambleuri de fixare şi în zona inelară vecină ale tuburilor arc;

- atunci când dimensionarea tuburilor presupune un material de rambleu cu
modul mai mare de 40 Mpa;
- pentru toate lucrările la care se presupune că în practică va fi greu să se
exercite o supraveghere fiabilă a construcţiei.

b) Materiale folosibile in situatia efectuarii unui control strict al calităţii

(w%, d) la punerea în lucru (Tabel nr. 2).

Din aceasta categorie fac parte materialele sensibile la apă, a căror folosire
ca rambeu de tub nu poate fi admisă decât dacă sunt puse în lucrare în condiţii
foarte apropiate de cele care să satisfacă condiţiile privind:
- obţinerea unui modul suficient pentru dimensionare;
- conservarea valorii acestui modul pe termen lung.
29
 Se recomanda, verificare in laborator pe corpuri de probă a modulelor .
c) Materiale ce nu vor fi folosite în rambleurile apropiate de tuburi (Tabel nr.3)
In tabelele nr. 1, 2 si 3 sunt prezentate detalii asupra caracteristicilor de
identificare ale acestor materiale .

Tabelul nr. 1. Materiale apte pentru folosirea ca rambleuri alăturate tuburilor

metalice
Clas
de Caracteristici Ordin de mărime
sol de Exemple a modulului de Observatii
R.T.R. considerat (1)
identificare
D: < 50 mm (2) Cu toate că în principiu
% < 80 m: Nisipuri 50-100Mpa sunt insensibile la apă,
5 şi 12% aceste pamanturise pot
B1 %> 2mm: < foia la punerea în lucru
ES: >35 (3) dacă aceasta se
efecuează în condiţii
hidro. defavorabile
(strat de apă)
D < 50mm Nisipuri După aşezare îşi
D1 % < 80 m:< 5% Nisipuri 50 - 100 MPa caracteristici
% > 2mm: < dune* (drenaj)
30%
D: < 50 mm
% < 80 m:
B3 5 şi 12% Pietrişuri 50 - 100 MPa
% > 2mm: >
30%
ES 25 Pietrişuri Valorile de modul cele
D2 D: < 50 mm aluvionare 50-300 MPa ridicate corespund
%<80 m:<5% sau rocilor concasate
concasate
D: cuprins între Unele din aceste
50 şi 250 mm aluvionare 80-300 MPa necesită o
D3 %<80 m <5% Roci
sau Modulele cele mai
concasate mari corespund
rocilor
sfărâmate sau
Granularitatea acestei
cretă densă crete după extracţie
CRa d> 1,7 g/cm3 Cretă 150-200 Mpa adesea o sfărâmare

30
 fragmentare
suplimentară

(1) Module măsurate la proba de încărcare statică cu placa de 600 mm, la a

doua încărcare.
(2) D: dimensiuni maximale ale granulelor.
(3) ES: echivalent de nisip.
(4) d: densitatea uscată în zăcământ

* Fără măsuri deosebite, aceste materiale se vor evita pentru lucrările hidraulice.

Tabel nr. 2. Materiale folosibile sub rezerva unui control strict al stării lor
de punere în lucru
Clasa
de Ordin de mărime
Caracteristici sol a modulului de Observaţii
Exemple considerat
de R.T.R.
identificare
D: < 50mm
% < 80 m:> Valorile cele mai mici
35% Nămoluri ale modulelor
A1m Ip:<10 puţin 30-80 Mpa corespund valorilor
(1) plastice maxime admise
W%: cuprins Nisipuri pentru conţinutul în apă
(2) între: WOPN - fine la punerea în lucru.
D: <50mm
% < 80 m: > Nămoluri
35% Nisipuri
A2m p I între 10 şi argiloase 30-60 Mpa Idem
20
W% între: WOPN
D:<50mm Nămoluri Idem
% < 80 m: > argiloas
35% e Cele mai argiloase
Ip între 10 şi 50 din această clasă
W% intre: Marne
A3m W0PN-4 15-60 Mpa
şi Argile (Ip > 35) se vor
W0PN+4 exclude de la folosirea
în rambleu
D: < 50 mm
% < 80 m Valorile cele mai mici
între ale modulelor
5 şi 12% Nisipuri corespund valorilor
B2m % > 2 mm: < nămoloas 30-80 Mpa maxime admise pentru
30% ES:<35 e
conţinutul în apă la
W%: între: punerea în lucru.
W0PN-1
i 31
 D:<50mm
% < 80 m
între
5 şi 12% Pietrişu
%> 2 mm: > ri
B4m 30% argiloas 30-100 Mpa Idem
e
ES<25
W%: intre:
(1) (Ip): indice de plasticitate
(2) W%: conţinut în apă naturală
(3) WOPN: conţinut în apă proctor normal

Ordin de
Clas
marime a
a de
Caracteristici de modulului
sol Exemple Observatii
identificare de
R.T.
considerat
R.
(1)
Valorile cele mai
mici ale
D: < 50 mm
modulelor
%<80 m între
corespund cu
12 şi 35% Nisipuri si 30-100
B5m valorile maxime
Ip < 10 pietrisuri Mpa
admise pentru
W% între:
continutul in apa
W0PN-2 şi W0PN+l
la punerea in
functiune
Valorile cele mai
mici ale
modulelor
D: < 50 mm corespund cu
Nisipuri si 30-100
B6m %<80 m între valorile maxime
pietrisuri argiloase Mpa
12 şi 35% admise pentru
Ip > 10 continutul in apa
W% între: la punerea in
W0PN-2 şi W0PN+2 functiune
Idem
Argile silicioase W0PN considerat
D: < 50 mm
Argile cu piatra pentru aceasta
%<80 m între
poroasa 20 – 100 clasa de materiale
C1m 10 şi 20%
Grohotisuri Mpa este cea
W% între:
MarneRoci alterate determinata pe
W0PN-2 şi W0PN+4
Aluviuni grosiere fractiunea 0/20
mm
32
 Granulozitatea
acestor materiale
poate necesita o
sfaramare de 100
mm.

Starea de
umiditate a acestei
clase de soluri nu
poate fi apreciata
decat vizual ca
D: < 250 mm urmare a
%<80 m dificultatilor
între 5 şi 10 - 20% practice de a
W%: 50 - 150 efectua incercari
C2m Idem
Astfel ca Mpa pe soluri atat de
materialul sa fie grosiere
intr-o stare de Granulozitatea
umiditate medie acestor materiale
va necesita
aproape
intotdeauna o
sfaramare la 100
mm.
Granulozitatea
acestor materiale
obtinute dupa o
Materiale extractie poate
evolutive cu necesita o
structura grosiera sfaramare sau o
fragila, fara sau cu fragmentare
Materiale cu gresie
putina argila. suplimentara.
Conglomerate 50 - 200
E2 Evolutia lor Compactarea va
Roci Puzzolanice Mpa
conduce la un trebui ralizata
Sisturi arse
pamant putin sau foarte ingrijit
deloc sensibil la pentru a obtine
apa de tip B1 - B4 siguranta ca
sau D. evolutia va fi
terminata inainte
de punerea in
functiune

33
 Tabelul nr. - 3. Materiale ce nu se vor folosi ca rambleu alăturat tuburilor
metalice.

Clasa de Justificarea respingerii folosirii lor la

Exemple rambleuri R.T.R. alăturate tuburilor
sol metalice.
Este vorba de soluri sensibile la apă care se
găsesc în
stare de umiditate ridicată. Au deci
A1h; Nămoluri şi caracteristici
A2h; argile umede. mecanice slabe (module < 30 MPa) dar în
A3h; Nisipuri şi schimb se
B2h; B4h; pietrişuri compactează uşor iar caracteristicile
B5h; B6h; argiloase mecanice rămîn
C1h; C2h; umede. cele măsurate la punerea în lucrare.
Pentru cele mai puţin umede poate fi
întreprins un studiu specific pentru a
hotărî respingerea lor sau folosirea.
Este vorba de soluri sensibile la apă, care
se găsesc în stare de umiditate slabă. Au
Nămoluri şi caracteristici mecanice ridicate în
A1s; A2s; argile momentul punerii în lucrare, ceea ce face
comportarea lor dificilă. Supuse la o
A3s; uscate. Nisipuri
umezire ulterioară, după punerea în lucrare,
B2s; B4s; şi
caracteristicile lor mecanice vor putea să
B5s; B6s; pietrişuri
scadă în proporţii însemnate,
C1s; C2s; argiloase care sunt dealtfel imposibil de prevăzut cu
uscate. precizie. Pentru cele mai puţin uscate dintre
ele se poate face un studiu specific pentru a
hotărî respingerea sau folosirea lor.
Este vorba de soluri prea argiloase,
Argile plastice
A3 cu riscându-se să nu i
la
> 35 A4 se poată stăpâni comportarea lor la
foarte plastice
folosirea în lucrare.
Este vorba de materiale foarte grosiere,
Marne pentru care o sfărâmare nu mai este
Aluviuni interesantă d.p.d.v.economic. Pentru cel
C3;D4
grosiere mai puţin grosiere, poate fi întreprins un
Roci minate studiu specific pentru a hotărî respingerea
sau folosirea lor.

34
 Această cretă poate încă să-şi mărească
Cretă puţin
sensibil densitatea după punerea în lucrare,
densă
dacă fragmentarea şi compactarea nu au
CRb cu conţinut în
fost suficiente. Un studiu specific întreprins
apă
pentru cele mai dense dintre ele, poate
mediu sau slab.
hotărî respingerea sau folosirea lor.
Aceste crete îşi mai pot mări sensibil
Cretă puţin densitatea după
densă,. punere în lucrare, cu atât mai mult cu cât
CRc; CRd
cu mare conţinut compactarea
de apă lor este dificilă, ţinând cont de conţinutul
lor ridicat de apă.
Este vorba de roci argiloase evolutive a
Marne căror comportare este încă prea puţin
E3
Şisturi cunoscută pentru a se lua riscul de a le
folosi în rambleurile alăturate tuburilor.
Pământuri
vegetale Este vorba de materiale putrescibile,
F
Deşeuri solubile,combustibile sau poluante.
industriale

6.2. Conditii tehnice pentru metal

6.2.1. Calitatea metalului

6.2.1.1. Tablele sunt din oţel-carbon, de construcţie pentru uz general. Ele trebuie
să fie conform normelor, si agrementelor tehnice corespunzatoare. Se recomandă
folosirea oţelurilor zise "apte pentru galvanizare".

6.2.1.2.Tablele metalice pentru executarea podetelor sunt formate la rece pentru

creearea ondulaţiilor şi a formei lor îndoite.

6.2.1.3. Caracteristicile geometrice ale tablelor precizate de proiectant sunt:

- grosimea nominală a oţelului şi grosimea totală (cuprinzând eventualul strat
de galvanizare);

- amplitudinea şi înălţimea ondulaţiilor;

35
 - raza de curbură;

- diametrul de găurire al orificiilor pentru buloane şi poziţia acestora.în raport

cu vârful unei unde.

6.2.1.4. Caracteristicile mecanice ale tablelor sunt definite conform normelor si

anume:
- rezistenţa la tracţiune Rm;
- limita de elasticitate Re ;
- alungirea la rupere A ;
- Re / Rm = 0,74.
Conditiile tehnice generale si caracteristicile fizico-mecanice ale otelului vor
corespunde caietelor de sarcini elaborate de furnizor si/sau agrementelor tehnice.
6.2.1.5. Caracteristicile mentionate sunt determinate pe epruvete prelevate dîn
tabla, conform schemei de mod de operare nr.5 din anexa 3 şi supuse unei probe de
tracţiune, conform SR EN 10002 -1/95 „Materiale metalice.Incercarea la
tractiune”. Valorile caracteristice de luat în considerare sunt mediile valorilor
măsurate pe trei epruvete de tablă. Se impune folosirea unor oţeluri cu un conţinut
în siliciu mai mic de 0,04 %.
6.3.Distanta minima intre tuburi adiacente se stabileste astfel:

6.3.1. Distanta minima, a, ( Figura 10), dintre doua podete dispuse paralel de tipul
A,C,D sau E, este valoarea maxima dintre 1,0 m si D/3 pentru podete cu o
deschidere mai mica de 9,00 m.

6.3.2.Pentru podetele cu deschidere mai mare sau egala cu 9,00 m, distanta dintre
tuburi trebuie sa fie mai mare sau egala cu 3,00 m sau:

D ≤ 3; a ≥ 1 m

3 < D ≤ 9; a = D/3

9 < D; a ≥ 3

36
Figura 10. Distanta dintre podetele dispuse paralel trebuie sa fie suficient de mare
pentru a putea permite compactarea pamantului si astfel terenul dintre
aceastea sa aiba proprietatile necesare.

6.3.3. Pentru podete de tip B, F sau G, vezi Figura 8, o distanta de cel putin 0,6 m
poate fi acceptata, daca fundatiile au capacitatea portanta necesara, de exemplu a ≥
0,6 m, dupa cum se vede in Figura 11.

Figura 11. Pentru podete dispuse paralel de tip B, F sau G, ( Figura 8), zona de
delimitarea a ≥ 0,6 m poate fi acceptata, dar distanta trebuie sa fie
suficienta pentru a putea permite compactarea. In aceasta figura distanta a
reprezinta cea mai mica distanta dintre profile.

ELEMENTE DE PROIECTARE

Capitolul 7. METODOLOGII DE PROIECTARE CORELAT CU METODE

MODERNE DE EVALUARE A INCARCARILOR SI SOLICITARILOR
DEZVOLTATE SUB ACTIUNEA ACESTORA ( IMPINGEREA
UMPLUTURILOR, ACTIUNEA INCARCARILOR UTILE,ETC)

a. Principii generale de calcul

7.1. Principiul de calcul din acest normativ are la baza conlucrarea dintre tubul
metalic si materialul structural de umplutura. La proiectarea unui podet, se
presupune ca acesta are o sectiune uniforma in directia longitudinala a tubului.
37
7.2. In modelul de calcul se poate considera o fasie de un metru din toata lungimea
podetului supusa incarcarii cu fortele ce actioneaza perpendicular pe axa tubului.
Daca podetul isi schimba sectiunea, atunci fiecare zona trebuie verificata. Acest
lucru se aplica si daca grosimea materialului de umplutura variaza in lungul
podetului.

7.3. La incarcarile din trafic, partea superioara a sectiunii podetului poate fi

considerata separat. Acest „arc superior” are suporturi elastice ale caror
caracteristici sunt definite de aportul umpluturii ce inconjoara structura pentru a
prelua incarcarile. Arcul este de asemenea rezemat elastic datorita masei de pamant
ce se afla deasupra acestuia.

7.4. Podetele unde materialul de umplutura nu corespunde cu caracteristicile

prezentate in tabelele nr. 1 si 2 ( exemplu: materiale usoare de umplutura), nu fac
obiectul acestui normativ. Pentru aceste tipuri de podete trebuie stabilite
caracteristicile materialului de umplutura, (modulul tangential si densitatea
acestuia), pentru ca ulterior sa se poata determina parametrul de rigiditate.

b. Grosimea umpluturii la cheia podetului

7.5. In normativ parametru de rigiditate ( λf ) este cuprins 100 ≤ λf ≤100.000. Se

recomanda ca grosimea materialului ce acopera podetul ( hc ) sa fie cel putin 0,5 m.

7.6. Zona din suprastructura drumului, care este permanenta va fi inclusa (in hc -
zona de umplutura de deasupra podetului) in modelul de calcul ( exemplu: daca
trebuie inlocuita suprastructura drumului trebuie verificat daca grosimea redusa de
umplutura poate prelua incarcarile temporare care ar putea aparea in timpul
lucrarilor).

NOTA: In acest normativ, valorile pentru momente si forte nu tin cont de masurile
speciale ce pot apare in timpul realizarii umpluturii. Daca astfel de masuri sunt
adoptate, trebuie sa ia in considerare conditiile modificate.
38
 c. Incarcari si caracteristicile umpluturii structurale.

7.7. Solicitarile podetului apar din diferite tipuri de incarcari mobile sau incarcari
din trafic ( exemplu: incarcarile din trafic, conform STAS 3221-86 sau echivalentul
acestora).

7.8.Terenul ce inconjoara structura se considera un material compactat cu

caracteristici cunoscute si anume:

• In zona 2, densitatea este data de ρ1. Daca sunt folosite materiale diferite, se
va folosi densitatea medie cantarita si modulul terenului.

• In zonele 2, 3 si 4 (umplutura de deasupra), densitatea e data de ρcv.

• In zona cu o grosime egala cu (hc+H/2), densitatea este data de ρ2. Daca sunt
folosite materiale diferite, se vor considera densitatea medie si modulul
terenului.

7.9. In cazul folosirii altor materiale pentru umplutura, se va realiza o analiza

speciala pentru determinarea caracteristicilor acestuia si a parametrului de rigiditate,
λf, , conform principiilor prezentate in Anexa 2.

d. Factorul de amplificare dinamica.

7.10. Daca efectul dinamic este inclus in incarcarile mobile, atunci dimensionarea
incarcarilor mobile din trafic poate fi redusa cum este mentionat in formulele :

7.11. Conform principiilor de baza, efectul dinamic ar trebuie sa scada pe masura

ce cantitatea de pamant implicata creste, ca urmare a pierderilor din frecare si
distributiei incarcarilor in masa de teren.

7.12. Pentru podete cu grosime de pamant la partea superioara de peste 2,00 m, un

factor de reducere rd,este aplicat pentru a reduce incarcarile din trafic.

39
7.13. Pentru grosimi mai mari ale umpluturii de material, influenta incarcarilor din
trafic este mica si astfel factorul de reducere va fi si acesta mic.

Coeficientul de reducere, rd

Figura 12 – Reducerea incarcarilor din trafic odata cu cresterea grosimii stratului

superior, ca urmare a reducerii efectului dinamic

e. Caracteristicile sectiunii transversale

In Anexa 1 tabelele B1.2- B1.5 sunt prezentate aria, modulul sectiunii si momentul
de inertie a unor sectiuni din tabla ondulata utilizate frecvent.

Influenta incarcarilor

7.14. Pentru estimarea eforturilor in sectiuni, care apar datorita terenului (atat in
timpul realizarii umpluturii, cat si din incarcarile permanente) si a incarcarilor
mobile din trafic se poate folosi metoda elementelor finite.

Reducerea grosimii efective a stratului de pamant de acoperire

7.15.In timpul montarii podetului, coronamentul se inalta datorita realizarii

umpluturii laterale, datorita presiunii pamantului care duce la o reducere a grosimii
stratului de acoperire.

Astfel grosimea stratului de acoperire folosita in calcul este:

hc,red = hc - δcrown
40
Cresterea inaltimii tubului in timpul realizarii umpluturii laterale poate fi
aproximata astfel:

δcrown = 0,015 D unde : D reprezinta deschiderea podetului;

(4.b)

Un calcul riguros este prezentat in Anexa 3.

Determinarea fortelor normale.

Incarcari datorate terenului.

7.16. Forta normala produsa de teren (incarcarea permanenta) este determinata astfel

Unde: ρ1 si ρcv sunt definite.

7.17. In cazul unei elipse sau al unui podet casetat, D din primul termen poate fi
inlocuit cu 2 x Rs. Cand este aplicata, aceasta metoda, densitatea deasupra nivelului
apei din panza freatica ar trebui utilizata fara a fi luat in considerare nivelul actual al
apei din panza freatica.

7.18. Ecuatia este reprezentata grafic in Figura 13 cu doua combinatii de parametrii

diferiti pentru cazul in care ρ = ρ1 = ρcv si coeficientul Sat = 1,0.

41
Figura 13.Relatia dintre forta normala datorata incarcarii permanente din umplutura
cu pamant din jurul si deasupra tubului, raportul dintre acoperire si
adancime hc/D si cel dintre sageata si deschidere H/D pentru situatia in
care densitatea materialului este aceeasi si deasupra si sub nivelul
coronamentului.

Figura 14. Relatia dintre forta normala datorata incarcarii permanente din umplutura
de pamant din jurul si de deasupra tubului, raportul dintre grosimea
stratului de acoperire si adancime hc/D si raportul dintre sageata si
deschidere H/D pentru cazul in care densitatea pamantului, ρ, este
aceeasi atat deasupra cat si sub coronament.
7.19. Coeficientul Sat include si efectul de boltire al terenului de deasupra podetului
care apare odata cu grosimi mari ale acestui strat. Daca podetul este amplasat intr-o
zona de debleu in teren natural sau stanca, acest efect ar putea fi calculat astfel:

Unde:
φcv,d - unghiul de frecare interna al materialului cu care se acopera podetul ultilizat
in proiectare,
tan ϕ cv , k
tan ϕ cv , d =
γ nγ m

42
Valoarea coeficientului de boltire Sat este exemplificata in Figura 15.

Figura 15. Coeficientul de boltire, Sat, in functie de raportul relativ dintre grosimea
stratului de acoperire si adancime pentru diferite unghiuri de frecare
interna ale materialului de deasupra tubului.

Tabelul 4 contine valorile Sv, pentru diferite tipuri de terenuri Υn = 1,1.

Materialul din φcv,k φcv,d tanφcv,d Sv
stratul ce
acopera tubul
Piatra sparta 45˚ 35˚ 0,70 0,24
Stratul de
40˚ 30˚ 0,59 0,23
baza
Sub stratul de
43˚ 33˚ 0,65 0,24
baza

Tabelul 5 Calculul valorii Sv, cand Υn = 1,2.

Materialul din φcv,k φcv,d tanφcv,d Sv
stratul ce
acopera tubul
Piatra sparta 45˚ 33˚ 0,64 0,24
Stratul de 40˚ 28˚ 0,54 0,23
43
baza
Sub stratul de
43˚ 31˚ 0,60 0,23
baza

Incarcari distribuite

7.20. Incarcarile distribuite maresc valorile fortelor normale si a momentelor

incovoietoare.

Incarcari concentrate

7.21.Incarcarile distribuite rezultate din incarcari punctuale cum ar fi rotile

vehicolelor pot fi calculate conform metodei Boussinesq ( Anexa 4).

Calcularea incarcarii liniare echivalenta, ptrafic si a fortei normale datorita

traficului

7.22. Metoda este bazata pe conceptul prin care traficul actual este echivalat, cu
ajutorul distrubutiei eforturilor intr-un solid semi infinit conform lui Boussinesq, cu
o incarcare liniara care va produce acelasi efort vertical la nivelul coronamentului
tubului.

Relatia pentru efortul vertical la o anumita adancime z (sub incarcare) cauzat de

incarcarea liniara p aplicata unui solid semi infinit, Boussinesq a obtinut:

In acelasi fel se poate scrie relatia pentru o incarcare concentrata:

Unde s reprezinta distanta dintre incarcarea concentrata si punctul unde se

calculeaza efortul la adancimea hc. Incarcarea concentrata si cea liniara sunt
echivalate cu ptraffic.

44
7.23. In absenta unei metode mai exacte, ecuatiile mentionate sunt folosite pentru a
determina efortul vertical in punctul respectiv (conform lui Bussinesq ) si incarcarea
liniara echivalenta la punctul unde se banuieste ca se va obtine cel mai mare efort
vertical, se obtine cu relatia:

7.24. In Anexa 4 sunt prezentate exemple de calcul pentru incarcari tipice din trafic .

Fortele din peretii tubului sunt calculate astfel.

Daca: hc,red / D ≤ 0,25 ; Nt = ptraffic + (D/2)q

Daca: 0,25 < hc,red / D ≤ 0,75 ; Nt = (1,25 – hc,red / D)*ptraffic +(D/2)q

Daca: 0,25 < hc,red / D ; Nt = 0,5*ptraffic +(D/2)q

Ecuatiile sunt ilustrate in Figura 15, neglijand efectul de distribuire egala a

incarcarilor din trafic.

Figura 16. Relatia dintre efortul normal si incarcarea liniara echivalenta p din trafic
in functie de raportul dintre grosimea stratului de acoperire si adancime
hcred/D cand q = 0.

45
 Calculul fortelor normale

Forta normala de calcul este data de relatia

Si pentru starea limita ultima de relatia

Si in starea limita la oboseala de relatia

Determinarea momentelor incovoietoare de dimensionare

7.25. Momentul incovoietor din peretele tubului depinde de relatia dintre

rigiditatea terenului si rigiditatea tubului ( λf). Aceasta este este data de relatia:

Unde :

Esd - este modulul tangent de proiectare pentru teren ;

(EI)s - este rigiditatea la incovoiere a tubului.

7.26. Modulul tangent al terenului depinde de distributia predominanta a

eforturilor din teren. Metoda de calcul a modului tangent este data de Anexa 2.

7.27.La proiectarea unui podet, folosind diferite materiale pentru umplutura de

intaltimea (hc+H/2), se ia in calcul valorea lui λf.

7.28. In modelul simplificat, este necesar doar gradul de compactare. Acesta poate
fi determinat fie prin incercarea standard Proctor, metoda RPstd sau metoda
modificata, metoda RPmod.

7.29. Relatia dintre incercarea Proctor standard si Proctor modificata pentru

frecarea materialului este: RPstd = RPmod + 5%.Conditiile pentru gradul de
compactare sunt prezentate in Anexa 2.

46
 7.30.Momentele rezultate in structura podetului apar in trei faze diferite:

a) In prima faza apare o distributie de momente din presiunea laterala, inainte ca

orice material de umplutura sa fie dispus deasupra tubului ( Figura 17 a)

b) Cand podetul este acoperit, (materialul este dispus deasupra coronamentului),

momentul isi schimba valoarea, cum este aratat in Figura 17. b) si Figura 18

c) Ulterior traficul si alte incarcari vor creste valoarea distributiei momentelor.

Figura 17 O reprezentare schematica a diagramei de momente pentru podet in

timpul realizarii umpluturii. a) diagrama de momente cand umplutura a
ajuns la nivelul coronamentului si cand momentul negativ are valoare
maxima. b) valoarea absoluta a momentului la nivelul coronamentului
scade pe masura ce este realizata umplutura deasupra acestuia.

47
Figura 18. Cand grosimea stratului de umplutura de deasupra podetului este mare,
momentul de la nivelul coronamentului schimba semnul si astfel
valoarea va fi pozitiva.

Incarcari din umplutura de pamant

7.31.Momentul incovoietor rezultat din presiunea exercitata de teren poate fi

exprimat prin ecuatia atat pentru Strarea Limita de Serviciu, cat si pentru Strarea
Limita Ultima.

Nota1: Ecuatia are la baza faptul ca atunci cand umplutura este compactata in
jurul structurii, aceasta este impinsa spre interior din lateral si astfel apare un
moment negativ la nivelul coronamentului. Acest moment negativ este maxim cand
umplutura ajunge la nivelul coronamentului .Cand se va realiza umplutura si
deasupra coronamentului, structura este impinsa in jos si astfel acest moment este
redus. Daca inaltimea umpluturii este mare momentul la nivelul coronamentului
poate devenii pozitiv (figura 18 ).

Nota 2:Pentru constanta adimentsionala λf , se vor folosii urmatoarele unitati de

masura :

- pentru modulul tangent - MPa;

- pentru modulul de elasticitate al otelului - Mpo;

- pentru momentul de inertie se va utiliza valoarea caracteristica a modulului de

elasticitate a otelului( m4/m).

7.32. Variatiile momentului de calcul datorat materialului de umplutura din jurul

tubului si celui de deasupra pot fi determinate daca se considera coeficientii pentru
incarcare permanenta (maxim si minim). Acest lucru inseamna ca pentru materialul
folosit pentru realizarea umpluturii pana la nivelul coronamentului se va utiliza un
coeficient cu valoare ridicata, pe cand un coeficient cu valoare mica este adecvat
pentru umplutura de deasupra acestui nivel.

7.33. Materiale diferite trebuie luate in considerare separat cand este determinata
valoarea de proiectare a momentului de incovoiere datorat incarcarii din pamant.

48
Coeficientii raman aceasi pentru orice tip de material daca acesta este folosit sub sau
peste nivelul coronamentului.

Unde: f1 este calculat astfel :

daca:

daca:

daca:

f2 este calculat
conform:

daca

daca

f 3 este calculat conform:

Functiile f1 si f3 sunt reprezentate grafic in Figura 19.

Figura 19. Functiile f1 si f3 fata de raportul dintre inaltimea H si deschiderea D.

Pentru umplutura de deasupra coronamentului podetului, se vor aplica urmatoarele

relatii:
49
daca

daca

Figura 20. Functia f2 reprezentata in raport cu flexibilitatea λf.

Incarcari din trafic

7.34. Momentul rezultat din trafic (a se vedea Figura 21), din incarcarea liniara
echivalenta ptraffic si o incarcare uniform distribuita q este dat de ecuatiile:

Suplimentar trebuie indeplinita si conditia f4’ x f4”’<1,0.

50
In cazut in care se folosesc profile pentru care Rt / Rs ≥ 1, momentul in placile
laterale este calculat ca fiind 1/3 din momentul calculat conform relatiei mentionate.

Figura 21. O reprezentare a diagramei de momente

a) Cand incarcarea se afla deasupra coronamentului

b) Cand incarcarea este pozitionata astfel incat sa se obtina cea mai mare
valoare a momentului in peretele lateral al tubului.

In cazul unui podet cu sectiune orizontala eliptica sau casetat, diagrama de

momente corespunzatoare situatiei este reprezentata in Figura 22.

Figura 22 Diagrama de momente pentru un podet cu forma eliptica orizontala

sau casetat in momentul in care incarcarea din trafic produce
momentul maxim.

Ecuatiile sunt reprezentate si in Figura 23.

51
Figura 23 Parametrii f4’ si f4” folositi in calculul momentului datorat incarcarilor
din trafic

Figura 24 Parametrul f4”’ folosit pentru calculul momentului datorat incarcarii

din trafic ca functie in raport cu adancimea relativa a stratului ce
acopera tubul.

52
 Figura 25 Parametru f4IV folosit pentru a calcula momentul datorat incarcarii din
trafic functie de raportul Rt /Rs.

Diagrame de momente pentru podetele cu sectiune variabila.

7.35. In cazul in care podetul are o sectiune constanta se calculeaza momentul in

sectiunea coronamentului unde eforturile datorate incovoierii sunt cele mai mari.
In unele situatii este mult mai economic sa se utilizeze placi de rigidizare care sa
creasca capacitatea portanta in zonele cele mai expuse, cum este aratat in Figura 26

7.36. Dimensiunile necesare pentru aceste placi de rigidizare vor fi calculate

conform principiilor indicate in Figura 27 care schematizeaza diagramele de
moment atat pentru incarcarile datorate presiunii pamantului cat si pentru
incarcarile din trafic.

Figura 26 In anumite situatii este adecvat sa se mareasca capacitatea portanta a

sectiunii transversale cu placi de rigidizare.

53
 7.37. Momentul de colt (pentru dimensionare), este momentul rezultat din
combinarea incarcarilor din trafic si a incarcarilor din presiunea terenului conform
principiului:

- evaluarea momentului de colt = 2/3 din momentul din sectiunea coronamentului

pentru teren +1/3 din momentul in sectiunea coronamentului pentru incarcarile din
trafic.

Figura. 27 Principiile pentru evaluarea diagramei de momente pentru podetele

casetate si unde este necesar, pentru podetele cu sectiune eliptica orizontala.

7. 38. In anumite situatii este necesara utilizarea placilor de rigidizare. Aceste placi
sunt tot din tabla ondulata prinse de structura tubului acolo unde este necesar.

7.39. Placile de ranforsare pot fi continuii sau intermitente. In cazul in care aceste
placi sunt continue proiectarea se face folosind parametrii noii sectiuni formate de
cele 2 randuri de placi fixate intre ele.

7.40. In cazul in care placile sunt intermitente, de exemplu cum este schematizat in
Figura 26, calculul fortelor incepe cu cel al podetului neranforsat. Daca se stabileste
ca este necesara aceasta ranforsare se va stabilii o cantitate preliminara de placi prin
adaugarea acestora pana cand capacitatea portanta la incovoiere a sectiunii compuse
este destul de ridicata in comparatie cu momentul incovoietor de calcul. Atat zona
cu variatie de sectiune cat si coronamentul trebuie verificate.

7.41. Lungimea placilor este determinata prin incercari pana in sectiunea unde
peretele podetului neranforsat are capacitatea portanta necesara.

7.42. Daca lungimea placii de ranforsare din zona coronamentului depaseste

dimensiunea placii profilului initial al coronamentului, rigiditatea la incovoiere ar
trebui inlocuita cu una echivalenta pentru noua sectiune rezultata, considerand si

54
 placa de ranforsare. Aceste calcule pot determina daca sunt necesare si ranforsari
viitoare.

Calculul momentelor incovoietoare

7.43. Momentele incovoietoare de calcul datorate terenului si incarcarilor din trafic

au orientari diferite in puncte diferite si verificarile trebuie realizate conform
urmatoarei formule.

Momentul de calcul la Starea Limita de Serviciu este determinata conform:

Pentru coeficientii incarcarilor rezultate din presiunea pamantului. 4.36.Momentul

de calcul pentru incarcarile din trafic la Starea Limita Ultima se va determina
conform:

*
Aceasta sectiune este valabila numai pentru podetele cu doua raze de curbura.

7.44.La Starea Limita Ultima, momentul de calcul este determinat conform:

Si pentru Starea Limita la Oboseala, variatia este calculata conform:

Capitolul 8. METODE DE DIMENSIONARE SI CALCUL A STRUCTURII

PODULUI TUBULAR LA STARILE LIMITA ( CAPACITATE PORTANTA,
STABILITATE SI DEFORMATIE)

8.1.Verificarile necesare pentru capacitatea portanta

8.1.1.Urmatoarele verificari ale capacitatii portante sunt necesare .Punctele a) si c)

trebuie verificate tinand cont de fazele de executie.

55
Calcule de verificare pentru Starea Limita de Serviciu.

a)- Verificarea de siguranta impotriva inceperii fenomenului de curgere, la

peretii tubului.

b)- Calculul tasarilor pentru intregul corp al terenului inconjurator,

(pentru aceste calcule ar trebui sa se tina seama de specificatiile
geotehnice).

Calcule pentru verificarea capacitatii portante ale peretelui tubului la Starea

Limita Ultima.

c)- Verificarea aparitiei articulatiilor plastice sau a mecanismelor de

articulatie plastica in partea superioara a tubului.

d)- Verificarea impotriva aparitiei curgerii la partea inferioara a tubului

e)- Verificarea capacitatii portante a buloanelor

f)- Verificarea la stabilitate (flambaj/ curgere lenta). Acestea se realizeaza

in cazurile in care corectiile sunt necesare.

Alte calcule pentru verificare:

g)- Se va verifica rigiditatea structurii in timpul instalarii, manevrarii, etc.

(asa numita rigiditate de manipulare).

h)- Verificarea presiunii radiale a terenului exercitata pe placile din zonele

de colt la asa numitele tuburi cu profile boltite si in profilele structurilor
pentru subtraversari.

i)- Verificarea capacitatii impotriva cedarii terenului (o suprafata de

lunecare ce porneste de la nivelul drumului si care este tangenta la partea
superioara a podetului). Aceasta verificare se va realiza din perspectiva
specificatiilor geotehnice.

j)- Verificarea capacitatii portante a fundatiilor din beton (se aplica

numai la podetele bolta).

56
 8.1.2. Asigurarea stabilitatii la inceperea fenomenului de curgere in peretii
tubului pentru Starea Limita de Serviciu.

8.1.2.1.Efortul unitar maxim din peretele tubului este calculat folosind ecuatia lui
Navier astfel:

8.1.2.2.Forta normala si momentul incovoietor sunt calculate ca suma a valorilor

absolute ale fortei normale maxime si momentului incovoietor maxim, calculate
separat pentru incarcarea din teren si pentru incarcarea din trafic, folosind
ecuatiile din capitolul 7. Coeficientii partiali folositi sunt cei aplicabili pentru
Starea Limita de Serviciu. Se va asigura ca limita de curgere fyd a otelului nu este
depasita in peretii tubului din zona superioara in conditiile de exploatare. Valorile
A si W se regasesc in Anexa 1 pentru majoritatea sectiunilor din tabla ondulata.

8.1.3. Verificarea aparitiei articulatiei plastice in partea superioara a

tubului.

8.1.3.1. La starea limita ultima, cand sectiunea este incarcata la maxim se face o
verificare conform ecuatiei

8.1.3.2. Pentru calculul Ncr conform Anexei 5, ξ este considerat egal cu 1.

Capacitatea este de asemenea verificata pentru forta normala maxima si cu conditia
ca Md.u=0, unde ξ este calculat conform Anexei 5.

N cr
8.1.3.3.Parametrul ω = este introdus in ecuatia (5.b), unde Ncr este calculat
Af yd
conform Anexei 5.

8.1.3.4. Pentru tipurile de sectiuni enumerate in Anexa 1, se considera ca η ≈ 1,35

57
 Iar:

Unde valorile pentru Z si W sunt date in Anexa 1. Toti parametrii se vor introduce
cu valorile lor pozitive.

8.1.3.5. Aria si valorile momentului capabil sunt calculate folosind parametrii

sectiunii transversale pentru partea superioara a tubului pentru podete ce au
capacitate si rigiditate constanta. Cand se verifica zona de colt, se vor folosi
valorile relevante ale parametrilor ce caracterizeaza aceasta sectiune.

8.1.3.6. Pentru tuburile ondulate elicoidal, la rece, care se obtin profile cu sageata
redusa , poate fi folosita in situatia in care Nu si Mu sunt impartite cu 1,15.

8.1.4.Verificarea capacitatii portante in partea inferioara a tubului

8.1.4.1.Capacitatea portanta este verificata tinand seama de lungimea

coronamentului definita pentru un unghi de 90˚ pentru zona cu raza de curbura
maxima. Pe langa aceasta verificare se mai realizeaza verificari si pentru fiecare
zona a tubului cu raza constanta in functie de fortele normale corespunzatoare. Forta
normala este considerata a fi aceeasi in jurul profilului si sa fie egala cu valoarea de
proiectare .

8.1.4.2.Capacitatea este verificata cu conditia :

Nd ≤ Ncr

Unde Ncr este calculat conform Anexei 5 cu urmatoarele modificari:

Si unde Rt in ecuatia este inlocuita cu raza zonei analizate.

8.1.5.Verificarea la stabilitate

Nu este necesar un calcul special daca au fost realizate verificarile de la punctele c)

si d) descrise anterior.

58
8.1.6. Verificarea rigiditatii structurii in timpul instalarii, manevrarii, etc.

Este recomandat ca rigiditatea tubului definita ca:

Sa aiba urmatoarele valori

ηm /(m / kN) <0,13 pentru sectiuni circulare, si

ηm /(m / kN) <0,20 pentru sectiuni boltite si sectiuni cu sageata mica.

8.1.7.Verificarea capacitatii impotriva cedarii terenului in partea superioara a

podetului

Incarcarile din trafic pot produce aparitia unei suprafete de cedare a terenului
incepand de la nivelul partii carosabile. Pentru ca frecarea dintre teren si tub nu este
asa de mare ca cea dintre particulele terenului, este posibil ca aceasta suprafata de
cedare sa fie tangenta la conturul podetului. In principiu poate fi utilizata regula
capacitatii portante, dar cu o reducere a ungiului efectiv de frecare interna. Pentru
analiza aparitiei acestei suprafete de cedare se va tine cont de raportul geotehnic
realizat pentru drum.

8.1.8.Verificarea betonului sau a placilor metalice din alcatuirea fundatiilor

(numai pentru podete boltite sau casetate)

Proiectarea si verificarea fundatiilor se realizeaza ca si la celelalte tipuri de poduri.

8.1.9. Adaptarea proiectarii la principiile EuroCode 3

8.1.9.1.Caracteristicile sectiunii si a placilor din care e realizat podetul sunt aproape

intodeauna clasa 1 sau 2.

Verificarea impotriva aparitiei flambajului la partea superioara a tubului.

8.1.9.2.La starea limita ultima, se va realiza o verificare pentru zona cea mai
solicitata folosind ecuatia 6.61 din EN 1993-1-1. Placa nu se deformeaza lateral
(axa z), XLT = 1,0 si XZ = 1,0. iar, Mz,Ed = ΔMz,Ed = 0 si datorita faptului ca axa
neutra nu isi schimba pozitia in urma flambajului, ΔMy,Ed = 0.

Ecuatia 6.61 din EN 1993-1-1 poate fi simplificata

59
NEd, My,Ed valori de calcul ale fortei axiale si momentului incovoietor, Nd,u, Md,u.

In anumite cazuri momentul capabil se reduce conform ecuatiei B1.h.

Notatiile folosite in acest capitol nu se regasesc in acest normativ ele sunt preluate
din Eurocode.

Xy - factor de reducere pentru flambajul din forfecare, vezi 6.3.1 din EN 1993-1-1

Kyy - factorul de interactiune conform Tabelului A.1 si A.2 din Anexa A a

normativului EN 1993-1-1.

NRk = fyA si MRk = fy W rezistentele la intindere si incovoiere.

M1 = n conform metodeloe de proiectare din acest document.

Factorul de interactiune kyy poate fi simplificat considerabil. Pentru sectiunile

transversale clasa 1 si 2 acesta este:

Unde Cmy = Cmy,0 reprezinta factorul de corectie pentru diagrama de momente de-a
lungul boltii conform tabelelor A.1 si A.2 din EN 1993-1-1. Pentru a simplifica Cmy
poate fi considerat a fi 1,0>

Pentru sectiuni transversale clasa 1 si 2 factorul de corectie Cyy este adaugat. Cum
λ 0 = 0 si λ Z = 0 , expresia pentru Cyy din tabelul A.1 poate fi simplificata astfel:

Iar,

60
 W pl , y
Unde w y = ≤ 1,5 - este coeficientul ce face legatura dintre modulul geometric
Wel , y
plastic si elastic.

Factorul de reducere Xy se bazeaza pe curba de flambaj conform EN1993-1-1

paragraful 6.3.1 si zveltetea relativa λY exprimata prin relatia

Unde Nu si N cr sunt date in Anexa 5.

Capitolul 9. METODE DE DIMENSIONARE SI CALCUL AL

BULOANELOR DE IMBINARE SI ASAMBLARE A COMPONENTELOR
STRUCTURII PODETELOR TUBULARE

9.1.Verificarea capacitatii portante a buloanelor

Buloanele de fixare se vor proiecta astfel incat sa poata transfera eforturile

sectionale normale si momentele incovoietoare, conditia de a se folosi cel putin
doua buloane pentru fiecare concavitate/convexitate a tablei ondulate, iar pozitia
acestora sa fie aleasa astfel incat sa poata fi transmis momentul incovoietor.
Verificarea se poate face folosind ecuatia unde forta normala de proiectare
reprezinta suma dintre incarcarea data de teren si incarcarea din trafic multiplicate
cu factorii de siguranta conform specificatiilor.

9.2.Forfecarea

9.2.1.Intr-un rost, numarul de buloane „n” necesar pentru o latime de un metru de

podet este determinata astfel:

Pentru calcul sunt recomandate urmatoarele doua ecuatii

61
9.2.2. In situatia in care As reprezinta sectiunea transversala a bulonului in planul de
forfecare, iar As reprezinta aria solicitata. d s = 4 As / π .

9.2.3. Buloanele utilizate la podete au de obicei dimensiunile M20 in gauri de 25

mm.

In cele mai multe cazuri e1/d este mai mare de 3 si atunci ecuatia este simplificata

9.3.Intindere

Distanta dintre doua randuri de buloane paralele pentru a obtine o capacitate pentru
momentul incovoietor (cand numarul de buloane „n”, este cunoscut) intr-un rost, se
obtine folosind ecuatia .

Figura 28. Notatiile folosite la determinarea distantei intre buloane

Daca „a” devine foarte mare atunci, „n” trebuie marit corespunzator.

9.4. Conditii la verificare

Unde:

62
9.5. Verificarea la oboseala

9.5.1. Valoare de proiectare a fortei normale si a momentului incovoietor pentru

starea limita la oboseala sunt obtinute folosind ecuatiile prezentate. Se va realiza o
verificare a capacitatii portante la intindere pura, σrd, la forfecare pura, τrd, si a
combinatiei dintre acestea.

9.5.2.Ecuatia presupune ca rosturile sunt situate in zona coronamentului. Cand

grosimea stratului de acoperire depaseste valoarea hc, valoarea momentului Mt din
ecuatia poate fi redusa cu factorul hc/hf.

Pentru definitiile parametrilor vezi Figura 29.

Figura 29 Cand rosturile de imbinare sunt pozitionate la o adancime mai mare decat
cea a coronamentului, momentul de proiectare datorat fenomenului de
oboseala poate fi redus.

9.6.Verificarea capacitatii portante a buloanelor din rosturi

9.6.1. Fixarile prin buloane se proiecteaza astfel incat fortele normale si momentele
incovoietoare sa poata fi transmise prin acestea. Datele de intrare referitoare la
capacitatea acestor buloane sunt alese dupa incercarea unor fixari realizate cu
buloane speciale pentru aceste tipuri de structuri.

9.6.2. Verificarea la forfecare se face in situatia in care pentru fixari sunt prevazuti
cel putin doua buloane pentru fiecare concavitate/convexitatea si ca pozitia acestora
este aleasa pentru a putea transmite momente incovoietoare.

9.6.3. Capacitatea portanta a acestora poate fi calculata folosind Tabelul 3.4 din EN
1993-1-8, dupa introducerea datelor relevante pentru materialul si dimensiunile
buloanelor.
63
9.6.4.Verificarea capacitatii poate fi facuta cu ecuatia unde forta normala de calcul,
NEd reprezinta suma dintre forta rezultata din umplutura de pamant si din trafic,
aplicand limitele de siguranta specificate de proiectant. Intr-un rost numarul de
buloane,” n” necesar pentru o latime de un metru este determinat conform EN 1993-
1-1.

9.6.5. Distanta dintre randurile paralele de buloane pentru a asigura capacitatea

portanta pentru moment intr-un rost (cand numarul de buloane, n, este cunoscut) se
verifica prin:

Daca ” a” devine foarte mare,” n „va trebui marit. Ecuatia

presupune acelasi numar de buloane in ambele randuri.

9.6.6. La starea limita ultima, cazul in care exista si intindere si forfecare trebuie
verificat conform formulei

Capitolul 10. DIMENSIONAREA HIDRAULICA A PODETELOR

10.1. La lucrările hidraulice utilizarea cea mai frecventă se situează în domeniul

deschiderilor cuprinse între 2 şi 6 m.
10.2. In conformitate cu prevederile “Normativului privind proiectarea hidraulica a
podurilor si podetelor” ind. PD 95-2002 pentru efectuarea calculului hidraulic sunt
necesare:
- studii topografice;
- studii hidrologice;
64
- studii geotehnice;
- date referitoare la comportarea in timp a podurilor existente din zona, morfologia
albiei, etc
10.3. Debitele de calcul vor fi determinate de catre I.N.M.H., iar pe baza
prevederilor “Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor”
ind. PD 95-2002, se vor stabili sectiunile de scurgere. Studiul hidraulic al lucrărilor,
este in funcţie de mărimea bazinului de alimentare a scurgerii ce urmează a se
restabili. Se disting două cazuri:
- Suprafaţa bazinului de alimentare inferioară valorii de 100 kmp;
- Suprafaţa bazinului de alimentare superioară valorii de 100 kmp;
10.4. Scurgerea apei in podete si in zona podetelor este influentata de forma si
marimea sectiunii transversale a podetelor, de conditiile de intrare in podet, de panta,
de rugozitate si de conditiile de scurgere in aval de podet.
Se disting urmatoarele forme de scurgere:
- podete cu regim de scurgere cu nivel liber ;
- podete inecate amonte ( inaltimea stratului de apa H la intrarea in podet este mai
mare decat inaltimea podetului hp iar in lungul podetului nivelul apei este liber);
- podete sub presiune (inaltimea stratului de apa in amonte si aval este mai mare sau
egal cu inaltimea podetului hp); Podetele tubulare nefiind lucrări etanşe nu pot
funcţiona sub presiune, căci există riscul să apară circulaţii de apă în rambleu, de-a
lungul tubului.
- podete cu nivel liber in partea din amonte si inecate in aval.

10.5. Inălţimea admisibilă a apei în amonte de lucrare va fi stabilită în funcţie de

condiţiile impuse de teren:

- rambleul în care se află tubul nu este conceput ca să constituie o îndiguire

deoarece lucrările de artă din apropiere ar putea suferi prejudicii dintr-o prea mare
creştere a nivelului apelor,

65
 - urbanizarea sau natura activităţilor (agricole, industriale) din zonă ar putea
impune menţinerea nivelului apelor sub o anumită cotă.
10.6. Proiectantul va stabili tipul de podet si va efectua dimensionarea conform
prevederilor “Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor”
ind. PD 95-2002
10.7. Viteza medie a apei si debitul scurs se determina cu relatia :
V = C .√ R . i
Q = v . A = A.C . √ R . i
Unde:
I – panta hidraulica a apei( egala cu panta suprafetei libere);
R – raza hidraulica ( in m);
A – suprafata sectiunii de scurgere ( in m²);
C – coeficientul lui Chezy.
10.8. Calculul hidraulic al podetelor din tabla ondulata se va face in situatia
inglobarii acestora in terasament, acestea pot functiona in regim cu nivel liber,
innecate in amonte sau in aval, la debitele de calcul.
10.9. La dimensionarea hidraulica a podetelor in situatia albiei neafuiabile se
stabilesc urmatoarele:
- lumina ( diametrul) podetului necesara scurgerii debitelor de calcul cu respectarea
prevederilor din “Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si
podetelor” ind. PD 95-2002;
- inaltimea podetului( hp ).
Prin lumina podetului cu o singura deschidere se intelege distanta intre fetele
interioare ale tubului.
10.10. In cazul sectiunilor circulare determinarea valorilor Qc, Vn si hn se face in
functie de QO si Vo, care se iau din tabelul 7.XV din “Normativului privind
proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor” ind. PD 95-2002;
Qc = Kn . QO. Vn
Unde: Qc – este debitul de calcul;
66
Deasemeni, pentru calculul debitului se poate folosi si formula:
V= 1/n x Ri 2/3 x p ½ unde:
V - viteza ( m/sec);
n – coeficient de rugozitate; A – aria udata ( m2 );
Ri – raza hidraulica; P – panta %;
H – inaltimea apei ( m).
Toleranţe de înclinare şi de nivel
.10.10.1. Inclinarea se referă la cursul apei, nivelul apei de admisie şi de evacuare

precizat nu trebuie să fie depăşit. Refularea nu este permisă.

.Nivelul şi înclinarea trebuie să fie cuprinse în toleranţele trecute în tabelul urmator:
Tabel nr. 6. Toleranţe de nivel şi înclinare

Înclinare specificată Toleranţă Neatingerea Neatingerea

(‰) ( ‰) tolerată a tolerată a
nivelului de nivelului de
admisie evacuare
specificat specificat
( mm) ( mm)
< 10 ± 1,0 40 80
≥ 10 ± 2,0 60 90

Scurgerea apei
10.10.2. La alegerea dimensiunii, a deschiderii teoretice şi a protecţiei la coroziune
se va tine seama si de prezenta ghetii.
Construcţia poate fi astfel efectuată încât debitul cursului apei să fie afectat cât mai
puţin posibil.
10.10.3.In cazul unui debit normal se va ţine cont de viteza apei si de lăţimea
cursului acesteia.

Traseul in plan

10.11. Podetul tubular se va amplasa cu prioritate în zonele apreciate ca stabile.

10.11.1. Amplasarea podetului tubular se va face intr-o zonă dreaptă a cursului, nu

intr-o curbă (unde zona concavă se erodează iar cea convexă se împotmoleşte).

67
10.11.2.Modificarea patului, chiar pe o distanţă limitată, necesită uneori reprofilări
ale cursului în amonte şi în aval.
10.12. Menţinerea traseului existent al cursului poate conduce la o amplasare
oblică faţă de axul drumului. La lungimi importante ale lucrării, în anumite cazuri,
se va face o amenajare a extremităţilor (remodelarea taluzelor).
10.12.1.Se va evita ca scurgerile din amonte să afecteze piciorul taluzului (fig.30).

Scurgerea de origine Solutia ideala

Figura 30

10.13. In ceea ce priveşte traseul tubului însuşi, se va adopta traseul cel mai direct,
fără cotituri.

68
 Stabilirea traseului
10.14.Delimitarea zonei în care va fi instalat tubul se executa în moduri
diferite in functie de urmatoarele aspecte :
a)- Dacå tubul metalic este situat sub un taluz rutier ( podet nehidraulic),
el trebuie instalat în asa fel încât axa longitudinalå a sa, så formeze cu
axa drumului, un unghi cuprins între 70° si 110° (Fig.31).
b)- Dacå tubul metalic este utilizat pentru dirijarea apei ( podet
hidraulic), este important så se faciliteze intrarea si iesirea apei si så se
evite orice schimbare bruscå de directie, atât planimetricå, cât si
altimetricå. In plus, pentru tuburile deosebit de lungi, trebuie avut în
vedere ca partea inferioarå a tubului så nu se gåseascå sub nivelul
fundului cursului de apå, pentru evitarea depunerilor pe fundul tubului.

Figura. 31
69
 Profilul in lung

10.15.Profilul în lung al tubului va ţine seama de înălţimea rambleelor şi

de debitul ce urmeaza a fi evacuat.

10.16. In acest caz trebuie să se asigure că acesta nu este susceptibil să

se adâncească, intrucat tubul nu s-ar putea adapta decât numai dacă a
fost îngropat.

10.17. In toate cazurile se recomandă să nu se aşeze radierul lucrării

deasupra talvegului, ci mai curând să se adâncească uşor acesta pentru a
evita fenomenul de subspalare, secţiunea folositoare scurgerii nefiind
decât cea care începe deasupra cotei talvegului.

10.18. In ceea ce priveşte alegerea pantei, in situatia in care panta

fundului urmareste panta talvegului sau a terenului natural, sunt de luat în
considerare mai multe cazuri si anume:

a) Panta patului :

Lucrarea va fi amplasata cu panta maximă pe care o poate permite

adâncimea fundului prin curăţire.

b)Panta talvegului este normală (de la 0,5 - 6%);

Va trebui ca panta viitoarei lucrări să fie fixată cât mai aproape de

această pantă.
10.19. In cazul in care sunt utilizate mai multe tuburi, se vor lua masuri
de evitare a depunerii de sedimente sau corpuri plutitoare, care
favorizeaza astuparea în timp a unei părţi din debuşeu.

70
 Figura 32

10.20. Configuraţia extremităţilor poate avea consecinţe importante

asupra eficacităţii hidraulice a tubului si a comportării, atât în
momentul construcţiei, cât şi în exploatare.

10.21. In toate cazurile se prevede cel puţin o protecţie de taluz la

periferia tubului constituită dintr-un pereu etanş şi din ziduri
antieroziune completată dacă este nevoie prin alte dispozitive (pinteni,
etc).

10.22. Dimensionarea tubului se stabileste prin compararea eficienţelor

hidraulice respective ale diferitelor forme. Formele joase sunt în general

mai eficiente hidraulic decât foma circulară. Energia minimă necesara

pentru evacuarea unui debit dat este mai ridicată în cazul unei forme
circulare decât în cazul unei forme joase.

10.23. In cazul în care forma foarte joasă este corespunzatoare, iar

condiţiile de fundare o permit, se va avea in vedere folosirea unui arc.

71
10.24. Alegerea debuşeului este făcută în general pe baza debitului
maxim şi a nivelului corespunzător prevederilor hidrologice şi
ecologice, astfel încât să se asigure ca prezenta podetului să nu
provoace o înălţare prea mare în amonte faţă de situaţia existentă sau,
înălţimea de scurgere să nu scadă în exces, ceea ce ar putea ridica
probleme ecologice (scăderea nivelului apei freatice, nivel de apă
insuficientă pentru anumite specii de peşte,etc).
10.25. Curgerea pe peretele capetelor priveşte mai ales extremităţile amonte.
Folosirea tablei ondulate conferă pereţilor tubului o flexibilitate importantă,
favorabilă bunei funcţionări a lucrării în partea principala. Extremităţile tubului
devin fragile şi foarte sensibile la diverse acţiuni care se pot exercita asupra lor.
(împingerea pământurilor şi acţiunea apei).

10.26 Extremităţile drepte, în relief, sunt de evitat deoarece ele sunt expuse la
un fenomen de plutire şi de ridicare, datorat diferenţei de presiune ce se manifestă
în general de o parte şi de alta a peretelui tubului. Aceasta poate fi suficient de
mare pentru a compensa greutatea proprie a tablei ( Fig.32).
10.27. Extremităţile tăiate care urmeaza panta taluzului, poate provocâ o
deformare a extremităţii radierului, în aceste cazuri, fie că extremitatea este tăiată
sau nu; se recomandă lestarea acesteia prin ancorare solidă într-o lucrare din
beton sau din beton armat.
10.28.Ancorarea va putea fi realizată prin cârlige filetate înşurubate în tablă şi
încastrate în beton.

10.29. In cazul utilizarii mai multor tuburi, pentru evitarea loviturilor şi

acumulării de corpuri plutitoare la capătul amonte şi pentru limitarea acţiunii
fenomenelor de turbulentă, se vor prevedea pinteni înaintaţi între tuburi,
constituiţi de exemplu din beton armat, beton macrocelular sau anrocamente.

72
Capitolul 11. SCHEME DE MONTAJ SI METODOLOGII DE EXECUTIE A
PODURILOR TUBULARE, CORELAT CU EXECUTIA UMPLUTURILOR

11.1.Generalitati
11.1.1.Durata de viata a podetelor construite din tuburi metalice, depinde de
calitatea materialelor folosite si de respectarea prescriptiilor de executie, atât în
ceea ce priveste montajul tuburilor, cât si executia rambleelor care le înconjoara.
11.1.2. Flexibilitatea tuburilor metalice este principala caracteristica pentru
functionarea corespunzatoare a podetelor, dar în timpul executiei rambleelor din
jurul tubului se impune respectarea stricta a prevederilor din prezentul normativ
si prevederile caietului de sarcini specific tipului de podet adoptat.
11.1.3. Vor fi prevazute mijloacele necesare pentru efectuarea controalelor în
timpul executie si asigurate masurile de supraveghere a lucrarilor pe santier.
11.2.Organizare de santier
11.2.1.Organizarea de santier are o importanta deosebita pentru buna
desfasurare a lucrarilor, mai ales in situatia in care dimensiunile lucrarii de
realizat sunt mai importante (latime, lungime,..) iar conditiile din zona si
împrejurimi sunt mai dificile.
11.2.2. Accesul utilajelor trebuie asigurat la punctul de lucru în cele mai bune
conditii.
11.3.Aprovizionarea, descarcarea, stocarea si punerea in ordine a elementelor
11.3.1.Pentru a evita deteriorarea elementelor de otel, este necesar ca operatia de
descarcare sa se facå cu ajutorul masinilor de ridicat, iar descarcarea sa se faca
manual, nu prin basculare.
11.3.2. Elementele trebuie sa fie stocate într-un mod bine gândit, aproape de
locul de montare, sortate pe tipuri, in stive amplasate in ordinea montarii.

73
11.3.3. Pentru a le deplasa, se recomanda a se evita tragerea lor pentru a nu risca
deteriorarea protectiei anticorozive : a stratului de zinc (eventul de bitum, de
gudron epoxy, sau de material plastic), care protejeaza otelul.
11.4. Elemente prefabricate de tub
11.4.1.Constructorul va receptiona pe santier elementele prefabricate din care se
constituie tubul si va controla vizual, starea galvanizarii, conformitatea
dimensiunilor geometrice ale placilor, numarul placilor si modul de stocarea
pentru o organizare rationala a montajului.
11.4.2. Materialele si prefabricatele livrate vor fi insotite de certificate de
calitate si agremente in conformitate cu prevederile HG nr. 766. /1997.
11.4.3. Constructorul trebuie sa verifice ca elementele care vor fi puse in opera
sa nu prezinte defecte.
11.4.4. Elementele care prezintå defecte cum sunt: exfolierea zincului, bule,
întepåturi, îndoiri sau începuturi de fisuri vor fi rebutate si înlocuite.
11.4.5. In situatia prezentei unor deformåri minore ca urmare a manipularii sau
a transportului, se va proceda la repararea acestora degradari prin îndreptare cu
ciocanul de lemn.
11.4.6. Stivuirea plåcilor sau a pachetelor de plåci, va fi asiguratå conform
dispozitiilor furnizorului din notele tehnice ce insotesc structura, tinand seama
de ordinea montarii.
11.4.7. Suprafata de stocare a elementelor va trebui så fie planå, curatå si
rezistentå. Acelasi lucru se va urmåri si pentru suprafata de preasamblare.
11.4.8.Fiecare placa are o inscriptie pe care este trecuta:
- marca fabricantului ;
- identificarea lucrarii;
- pozitia (coama, colt, radier) pe perimetrul tubului.
11.4.9. Când lucrarea cuprinde placi de grosimi diferite, acestea vor avea o
marcare vizibilå cu vopsea pe interiorul tubului astfel ca, dupa montare sa se
permita o identificare usoarå a grosimii.
74
 11.4.10. Instalarea corectå a unui tub metalic trece prin urmåtoarele etape:
a) - Stabilirea traseului
b) - Realizarea terasamentului si a patului de fundare
c) - Tasarea sub încårcare
d) - Descårcarea si punerea în ordine a elementelor
e) - Montarea structurii
f) - Protejarea extremitåtilor
g) - Rambleerea
h) - Compactarea

11.6. Terasamentul si patul de fundare

11.6.1.Tuburile metalice se vor aseza pe un pat uniform, rezistent si lipsit de
asperitåti ( ele nu trebuie så fie asezate direct pe beton). Pentru garantarea unei
aderente perfecte, trebuie fåcut în asa fel încât, patul de asezare så aibå acelasi
profil ca fundul tubului.
11.6.2. Patul de asezare trebuie så fie compus din material granular compact în
grosime de 15/20 cm. Dacå terenul nu oferå decât o portantå slabå, låtimea
patului de asezare trebuie så fie de douå ori mai mare decât diametrul sau
deschiderea tubului.
11.6.3. Adâncimea santului va trebui så permitå o repartitie corectå a presiunilor
pe terenul adiacent.
11.6.4. In cazul asezarii pe un teren stâncos, este necesar så se intercaleze un
material granular compact în grosime de 20/40 cm si så se interpunå între tub si
stratul de fundatie un strat de nisip necompactat, monogranular, ( uscat si curat ),
pe o grosime de aproximativ 10 cm, pentru a garanta o aderentå perfectå.

11.6.5. Inălţimea de acoperire a unui tub este grosimea rambleului deasupra

cheii de boltă a lucrării, cuprinzând şi drumul suportat.

75
11.6.6. Pentru a asigura lucrării un comportament cât mai conform ipotezelor de
calcul (teoria inelului comprimat) şi pentru a permite difuzarea încărcărilor de
exploatare a drumurilor purtate este imperativ necesar ca tubul să fie acoperit cu
o înălţime de rambleu suficientă.

11.6.6. Inălţimea de acoperire minima de adoptat este de D/10 + 0,5 m, D fiind

deschiderea lucrării. Se va ţine seama ca atunci când drumul purtat prezintă o
oblicitate sau când tubul prezintă o pantă longitudinală să se ia în considerare.

Fig.33a . Inălţimea de acoperire punctul cel mai defavorabil.

11.6.7.Un tub metalic se poate sprijini direct pe terenul virgin pe patul şanţului
atunci când acesta este omogen, puţin sensibil la apă şi când prezintă calităţi
suficiente.

11.6.8. Decaparea pământurilor vegetale şi eliminarea punctelor tari (blocuri

stâncoase, aflorimente,...) şi a eventualelor buzunare de pământ inconsistent
puse în evidenţă prin recunoaştere sau descoperite în cursul execuţiei.
Fundaţiile astfel create vor fi umplute cu un pământ bun, compact, eventual
luat din apropiere.

76
14.6.9. Când aceste neomogenităţi sunt prea numeroase, sau când terenul
virgin este prea sensibil la apă, puţin consistent sau stâncos, este indispensabil
să se prevadă punerea în lucru a unui strat de pământ granular de bună calitate,
constituind o fundaţie artificială, între patul şanţului şi partea inferioară a
tubului.

11.6.10. In cazul prezentei unor pământuri moi şi puţin consistente este posibil
să se prevadă tratarea pământului existent în vederea îmbunătăţirii calităţilor
sale geotehnice (compactare dinamică, preîncărcare, execuţia de coloane
balastate,...),

11.6.11.Fundaţia arificială, care nu este decât o substituire de teren pe o

grosime limitată, se întinde sub toată suprafaţa lucrării. Totuşi, în sens
longitudinal, ea poate să nu se întindă decât pe o zonă anumită, bine delimitată,
în care terenurile virgine nu prezintă calităţile cerute.

11.6.12.In anumite situatii, se prevade în plus instalarea unui geotextil

anticontaminant între fundaţia artificială şi terenul virgin.

Fig.33b. Limitarea deformărilor longitudinale finale prin profilarea patului

tubului
77
11.6.13.Geometria şi dimensiunile minime (lărgime, grosime) ale fundaţiei
artificiale în sensul transversal al lucrării sunt stabilite cel mai des prin reguli
empirice simple care rezultă din experienţa realizărilor anterioare.

11.6.14.Când pământurile virgine sunt de calitate mediocră, geometria şi

dimensiunile fundaţiei artificiale trebuie să rezulte printr-un studiu al tasărilor
şi al deformărilor sub tub, efectuate pe baza informaţiilor geotehnice obţinute
prin recunoaştere.
14.6.15.In aceste situaţii, fundaţia artificială trebuie să se întindă cel puţin sub
tub şi rambleele de susţinere, adică pe o lungime de 3 ori mai mare decât
ampriza orizontală a tubului. Grosimea nu poate fi mai mică de 0,50 m.

c) Fundaţia pe teren tare sau stâncos.

11.6.16.Pe un teren tare sau stâncos este absolut necesar să se interpună sub
tub un strat de pământ granular, mai mult sau mai puţin compactat, cu o
grosime minimă de 0,20 m, deasupra cotei teoretice (inclusiv toleranţa) a
patului şanţului (fig.31c). Lărgirea acestei fundaţii artificiale poate fi limitată la
deschiderea tubului în cazul formelor joase sau la o jumătate de diametru în
cazul tuburilor circulare.

FIG.33c. Fundaţie pe teren

dur sau stâncos

78
11.7. Tasarea sub incarcare
11.7.1. In cazul in care structurå în amonte, are o înclinatie inferioarå celei a
pårtii din aval, trebuie avut grijå så nu se ridice prea mult centrul pentru a se
evita orice stagnare a apei la intrare.
11.7.2. Raportat la planul orizontal, valoarea contrasågetii în partea centralå a
tubului, trebuie så fie cuprinså între 0,5% si 1% din lungimea tubului (Fig.33 ).

Figura 33

Aceastå måsurå îi asigurå tubului o înclinare constantå dupå tasare si evitå

stagnarea apei în interior.

11.8.Controlul lucrarii
11.8.1. Proiectantul va intocmi programul de faze determinante ce va fi aprobat
de Inspectoratul de Stat in Constructii.
11.8.2. Fazele determinante stabilite de comun acord între beneficiar,
inspectoratul de stat in constructii si antreprenor (eventual si furnizor), asfel ca
modalitåtile de control si interventie pe santier så fie bine definite.
11.8.3. Controalele ce se efectueaza sunt:
a ) Måsurarea sectiuni tubului
- numårul minim de sectiuni de control va fi de 3, din care una la centrul tubului
si una în imediata vecinåtate a fiecåreia din extremitåtile sale;
- precizia måsurårilor va fi de cel putin 0,5cm.
b) Controlul dimensiunilor aråtate mai sus cel putin la fiecare din etapele
urmåtoare:

79
- dupå montarea tubului si înainte de orice umplutura,
- cînd rambleele de sprijin sunt la jumåtatea înåltimii tubului,
- cînd rambleele de sprijin sunt la cheia tubului,
- la o etapå de rambleere intermediarå (între ultimele douå),
- când rambleele au atins cota de protectie.
11.8.4. La sfârsitul fiecåreia din aceste etape de realizare a lucrårilor si de
måsurare, antreprenorul este obligat så prezinte beneficiarului o notå completå a
acestor måsuråri, precizând amplitudinea înregistrata la începutul punerii în
lucru a rambleelor de sprijin.

11.9.Receptia patului de fundare

11.9.1.Receptia patului de fundare constå în:
- verificarea cotei definitå in planurile de executie,
- dimensiunile tubului au fost respectate,
- pe toatå suprafata terenul corespunde calitatilor impuse.
Aceste dispozitii privesc atât patul de fundare cât si peretii laterali ai sapaturii,
atunci când lucrarea se executå partial sau total în debleu.
11.9.2. Constructorul este obligat så îndepårteze toate elementele care ar crea
discontinuitatea patului de fundatie ca: blocuri, caverne, lentile si så astupe
golurile astfel create cu material de buna calitate, compactat pânå la obtinerea
continuitåtii calitåtilor terenului.
11.9.3. Adâncimea pânå la care este obligatorie continuitatea patului este o
zecime din latimea tubului, sau minimum 30 cm.
11.9.4. Se va asigura suprafa sapaturii si a peretilor împotriva degradarilor
intemperiilor si a apelor de suprafatå sau de infiltratie în timpul executiei.
11.10. Fundatia
11.10.1. Alcatuirea fundatiei este prevåzutå în proiect, dar ea poate så fie
stabilita si prin dispozitie de santier luatå în cursul lucrårilor, în special dacå se

80
constata cå: local sau pe ansamblul sapaturii, caracteristicile solului existent nu
sunt conforme cu cele cuprinse in studiul de geotehnic.
11.10.2. In toate cazurile, materialele folosite pentru fundatii trebuie så
corespundå cerintelor si sa fie compactate corespunzator.Valoarea minimå a
nivelului de compactare este de 95%.
11.10.3. Pentru tuburile ovoidale si cele circulare umplerea corectå cu material
între umerii tubului si patul de fundare drept este foarte greu de fåcut, poate
chiar imposibil. In aceste cazuri se recomandå så se profileze transversal patul
de fundare în formå concavå, dupå forma tubului sau dupå douå sau trei linii
frânte.
11.10.4. Golurile råmase între patul de fundare si tub, trebuie umplute corect, pe
måsura montajului, cu acelasi material ca cel folosit pentru constituirea
fundatiei. Inainte de a se permite montarea tubului, se vor controla dimensiunile
geometrice, profilul în lung (pantå, eventualå contrasågeatå,..) si profilul
transversal (formå de copaie în special) si conformitatea cu proiectul tehnic
lucrarii.
11.10.5.Fundatia de sub tub va fi profilatå transversal în formå de boltå
semicilindricå (concavå) cu aceleasi conditii de compactare a materialelor sub
baza tubului, în asa fel încât sa nu existe nici un gol si nici o zonå de calitate
inferioarå celei prevåzute .

11.11.Montarea structurii

11.11.1.Impreunå cu elementele metalice, producatorul livreazå si toate uneltele

si dispozitivele necesare pentru montaj.
11.11.2.Montarea structurii trebuie executatå conform instructiunilor si
schemelor de montaj anexate fiecårei structuri si care indicå pozitia exactå a
fiecårui element din tablå si secventa de montaj (Fig. 34 - 35). Desenele
detaliate aratå pozitia pieselor de asamblat în cazul unor tuburi cu extremitåti
tåiate sau cu forme speciale (coturi, fixarea îmbinårilor, etc...).
81
 Figura. 34

Figura. 35

a) Structuri MP100 - MP150 - MP200

11.11.3. Tuburile metalice cu ondulatii T100 - T150 -T200 ( tabelul nr. 7 ) pot fi
livrate cu sectiune circularå, elipticå, tesitå sau turtitå, policentricå si în arc de
cerc. Datoritå decalajului dat al elementului de tablå, montajul tuburilor cu
sectiune circularå este diferit de cel al tuburilor cu sectiune turtitå si
policentricå. Acest decalaj se sprijinå pe unul sau mai multe intervale, în sensul
circumferintei pentru sectiunile circulare si eliptice. Pentru sectiunile turtite si
policentrice, folosind plåci de capåt corespunzåtoare unghiurilor, se obtine un
decalaj în sens longitudinal.
11.11.4. Asamblarea elementelor de tablå ce formeazå structura este asiguratå
prin buloane de mare rezistentå, de claså nu mai micå de 8,8 (vezi tabelul nr 6).
Lungimea buloanelor variazå în func¡ie de grosimea tablei, cele scurte folosesc
la asamblarea a douå elemente ( fig. 36 ), iar cele mai lungi la asamblarea a trei

82
elemente. Deoarece dimensiunile structurii sunt deosebit de importante,
elementele sunt plasate cu ajutorul mijloacelor de ridicare. Se vor monta câteva
buloane pentru a garanta mentinerea pozitiei corecte a elementelor.
11.11.5. Buloanele råmase se monteaza dupå ce au fost amplasate un numår
suficient de inele. Pentru a permite elementelor så preia miscårile de tasare, este
necesar ca buloanele så nu fie prea strânse. Pe måsurå ce se monteazå structura,
se restrâng inelele pentru a usura asamblarea sectiunii; stifturile conice si
mânerele livrate cu materialul permit o pozitionare exactå a elementelor de
tablå. Odatå terminat montajul, se restrâng buloanele pânå la atingerea unui
cuplu de strângere corect ( exemplu tabelul nr 7).

b) Structura T70

Tabelul nr. 7
Ondulatie Bulon Clasa Moment de
tip strangereN.m
minim maxim
T70 M12 8.8. 45 75
T100 M14 8.8 70 110
MP150 M20 8.8 220 350
M20 10.9 300 470
MP200 M20 8.8 220 350
M20 10.9 300 470

Fig.36

11.11.6. Elementul ondulat T70 foloseste la realizarea a douå tipuri de tuburi: cu

buloane si imbucate.

83
a) Pentru tuburile de tip cu buloane, montajul trebuie început din partea din aval
a tubului. Datoritå dispunerii în påmânt a primelor douå elemente inferioare,
elementul din amonte va fi amplasat in elementul din aval ( podete hidraulice).
Dupå ce s-au dispus elementele de bazå, acoperirea se pune cu un decalaj de
sase ondule pentru a evita suprapunerea elementelor si de a conferi uniformitate
si rezistentå structurii.
Aceastå operatie trebuie executatå pe toatå lungimea tubului, terminând
montajul cu elementele de capåt de sase si opt ondule (Fig. 38) si strângând
buloanele pânå la obtinerea unui cuplu de strângere corect .

Figura 37

Figura 38

84
b) Tuburile de tip „imbucate „ sunt constituite din douå elemente, un element de
bazå si un element de acoperire. In cazul sectiunii circulare, elementele de bazå
si de acoperire sunt identice; în cazul sectiunii tesite (turtite), elementul de bazå
are o formå turtitå. La montaj, este necesar ca decupårile în unghi de pe muchia
longitudinalå a fiecårui element så fie totdeauna pozitionate în amonte.
11.11.7. Pentru montajul în aval se dispun cele douå elemente de bazå:
a) elementul din amonte este suprapus peste un ondul al elementului din aval;
b) se procedeazå apoi la pozitionarea elementului superior de acoperire, având
grijå ca gåurile de îmbinare så coincidå si så fie decalate cu sapte ondule în
raport cu elementul de bazå;
c) realizarea imbinarii se face prin cârlige speciale care variazå în func¡ie de
diametrul sau de deschiderea tubului, iar structura se terminå prin elementele de
capåt de 7 ondule (Fig. 38).
Fundatiile sectiunilor în arc de cerc.
11.11.8. Arcele sunt totdeauna asezate pe fundatii din zidårie sau din beton
armat. Arcul se instaleazå în canalul de bazå respectând bine aliniamentul si
panta (Figura. 39 )

Figura 39
Aceastå operatie se deruleazå în patru faze si anume:
a) - Pregåtirea fundatiilor continue (prima turnare). Partea superioarå a
fundatiilor trebuie prevåzutå cu o cavitate pentru fixarea agrafei de ancorare a
canalului de bazå (livrat cu materialul).
85
b) - Montarea canalului de bazå.
c) - Inchiderea arcului de tablå cu toate elementele sale si asamblarea semi-
inelelor care compun structura.
d) - Fixarea dintre structura din tablå si fundatii cu ajutorul mortarului de ciment
(a doua turnare).
Instalåri multiple in cazul instalårilor în baterie,
11.11.9. Intre un tub si celålalt este necesar a se prevedea un spatiu intre
structuri dupa cum este stabilit de proiectant.
11.12. Protectia extremitatilor
11.12.1. Realizarea unui pereu ( perete) sau coronament la extremitatea tubului,
este cea mai bunå finisare a lucrårii, care permite mentinerea sectiunii si
împiedicarea eventualelor infiltratii de apå.
11.12.2. Peretii pot fi evitati când tubul este tåiat la extremitåti cu o înclinare
egalå cu cea a taluzului. Tåierile oblice sunt solutia tehnica corespunzatoare
pentru terminatia tubului,( fig. 40 ) dar va fi necesar så se ranforseze
extremitatea printr-un coronament sau un pereu.
11.12.3. In cazul tuburilor instalate pe cursuri de apå, taluzele se protejeaza
pentru a evita infiltrarea apei si îndepårtarea materialului de sprijin.

Figura 40

86
11.12.4. Se vor utiliza peree sau ziduri de capåt care se vor adapta foarte bine
oricårui tip de structurå.

11.13. Receptia montarii

11.13.1. Constructorul va stabili un plan de montaj, în conformitate cu proiectul,
precizând în special sensul de montaj, preasamblårile, (dacå este cazul ), si
ordinea de montaj a acestora.
11.13.2. Dirigintele de santier trebuie så urmareasca plåcile metalice din
componenta tubului, eventual inelele si tronsoanele de tub preasamblate care så
fie manipulate si puse în lucru cu grijå si cu ajutorul unui material adecvat astfel
încât så nu se producå degradåri.
11.13.3. Dacå forma, în plan transversal, concavå a patului tubului va fi obtinutå
prin douå sau trei linii frânte (caz des întâlnit), este important så se procedeze la
o umplere corectå a golurilor dintre aceastå formå si radierul tubului, cu un
material de adaos, pe måsura avansårii montajului.
11.13.4. Când montarea tubului este finalizata, (pe amplasamentul definitiv), se
va controla:
- calitåtea elementelor constituente ale structurii;
- calitatea asamblårii diverselor elemente ale structurii în conformitatea cu
planul de montaj ;
- pozitionarea corectå a structurii în plan orizontal si vertical;
- pentru lucrårile care cuprind table de grosimi descrescåtoare la capete, trebuie
verificat dacå plåcile sunt dispuse corect si cå nu s-au fåcut greseli de montaj. Se
recomandå o marcare foarte vizibilå a tablelor cu grosimi diferite.
11.13.5. Cu o cheie dinamometricå etalonatå, se va realiza controlul
pretensionåri, astfel:
• Cuplul de strângere a buloanelor va trebui så fie cuprins în scara de valori datå
de fisa tehnicå ce vine odatå cu structura.

87
• Dirigintele va desemna buloanele a cåror strângere va fi controlatå; numårul
lor va fi la 2% din numårul total de buloane ale lucrårii, dar nu mai putin de 50
bucåti.
• Dacå cuplul de strângere a unui bulon din cele controlate iese din scara de
valori definitå mai sus, se va proceda la un nou control pe un numår egal de
buloane.
• Constructorul va trebui så verifice toate buloanele dacå acest din urmå control
se dovedeste nesatisfåcåtor sau dacå, la primul control, strângerea a douå sau
mai multe buloane este nesatisfåcåtoare.
Capitolul 12. DETALII CONSTRUCTIVE PENTRU PROTECTIA
TALUZURILOR, UMPLUTURILOR SI ALBIEI DIN VECINATATEA
PODETELOR TUBULARE

12.1. In acest capitol se trateazå numai conditiile generale de punere în operå si

de compactare a materialelor de rambleu destinate diverselor pårti ale masivului
care înconjoarå tubul metalic.
12.2. Problemele specifice de control de calitate a materialelor din rambleu, pe
måsura aprovizionårii lor si dupå punerea lor în opera sunt tratate in capitolele
anterioare .
12.3. Calitatea materialului cu care se lucreazå, compactarea si respectarea
instructiunilor de montaj vor permite obtinerea unor lucrari de calitate si a unei
durabilitati corespunzatoare.
12.4. Materialul folosit pentru acoperirea structurii este constituit din materiale
din grupele A1 - A3 - A2,4 -A2,5 lipsite de impuritåti organice si anorganice
conform prevederilor din tabelele nr 1 si 2 si compactate la 90 - 95%, dispuse
alternativ de o parte si de alta a structurii în straturi orizontale în grosime
maximå de 0,20 - 0,30 m.
12.5. In cursul fazei de rambleere, arcele au tendinta de a se deplasa lateral sau
de a se ridica (bolti). Pentru a evita acest fenomen, este suficient så se acopere

88
arcul cu straturi succesive, fåcând în asa fel, încât fiecare strat så urmåreascå
bine curbura arcului.( Figura 41.)

Figura 41

• I ≥ 1.00 m. pe un teren bun;

• hc=20 ÷30 cm. înåltimea maximå a stratului;
• hi = variabil, boltå de acoperire aptå så permitå circulatia mijloacelor
de transport;
• ht = 0.20 m nisip F35 mm;
•( 3) Rambleu lateral de sustinere;
• (4) Terasament general.

TĂIERILE LA EXTREMITĂŢI

a) Extremităţile drepte.

12.6. Extremităţile drepte sunt obţinute printr-o tăiere in plan perpendicular pe

axul longitudinal al tubului. Ele se termină printr-un inel complet, de obicei în
relief raportat la taluz .

12.7. Extremităţile drepte sunt prevăzute în cazul tuburilor circulare de mic

diametru sau pentru lucrările destinate a fi ulterior prelungite. In cazul
lucrărilor hidraulice pot să scadă eficienţa lucrărilor.

89
 b) Extremităţile în tăietură oblică (formă de fluier).

12.8. Pentru lucrările hidraulice, partea inferioară a extemităţilor tăiate oblic

este vulnerabilă şi o bună măsură constă în a tăia în plan vertical pe o înălţime
suficientă pentru a obţine o oblicitate parţială (sau oblicitate trunchiată).

12.9. In cazul tuburilor circulare sau eliptice tăierea oblica trebuie să aibă o
înălţime cel puţin egală cu a cincea parte din săgeata tubului. In cazul tuburilor
arc şi a pasajelor, este o practică de a începe tăierea la joncţiunea dintre vârful
tubului şi plăcile de colţ.

12.10. Când nu sunt prevăzute întăriri definitive acest tip de tăiere poate fi
completat prin realizarea unei tăieturi drepte parţial, în partea de sus a tubului
Această dispunere contribuie la rigidizarea destul de eficientă a extremităţii
unui tub tăiat oblic.

c) Extremităţile în tăietură oblică şi tăietură în formă de fluier.

12.11.Când lucrarea este oblică în raport cu rambleele traversate, se pot

adopta extremităţi tăiate simplu oblic. O astfel de tăietura este definită printr-un
plan vertical neperpendicular pe axul longitudinal al tubului, unghiul de
oblicitate fiind unghiul pe care acest ax îl face cu planul de tăiere. Calculul
lungimii de taiere ( L) este prezentat in diagrama urmatoare ( fig. 42 )

90
91
 Fig 42. Calculul lungimii de tăiere
12.12. Se va considera că o rigidizare nu este necesară dacă grosimea tablelor
de extremitate este dimensionată conform indicaţiilor din prezentul normativ şi
că :

- L = √ V/D < 3,5 m pentru tuburile cu ondulaţii intermediare;

- L = √V/D < 5 m pentru tuburile cu ondulaţii mici.

12.13. Dacă această condiţie nu se verifică, recurgerea la un dispozitiv de

rigidizare va fi în principiu obligatorie.

12.14. In cazul tuburilor cu ondulaţii intermediare, se va putea totuşi avea în

vedere schimbarea tipului de ondulaţii.

12.15. Se va ţine seama că împingerile de pământ asupra extremităţilor sunt în

mare parte transmise inelelor complete celor mai apropiate şi contribuie astfel
la creşterea compresiunii în peretele tubului în vecinătatea vârfului. Pentru a
evita o prea mare concentrare a acestor eforturi, este de dorit ca lungimea
inelelor complete să fie cel puţin egală cu jumătate din lungimea totală a
tubului, măsurată paralel cu axul acestuia .

Capitolul 13. EXIGENTE CONSTRUCTIVE DE PROTECTIE A

ELEMENTELOR METALICE COMPONENTE, ALE PODURILOR
TUBULARE

13.1 Tuburile metalice se deterioreaza in exploatare datorita coroziunii sau

abraziunii provocate de ape, a materialului de umplutura din rambleuri sau
actiunii mediului.

Coroziunea datorita apei

13.2 Tuburile metalice se deterioreaza in exploatare datorita coroziunii sau

abraziunii provocate de ape.

92
 13.3. Un material metalic aflat într-un mediu apos sufera un proces de
coroziune declansat si intretinut de zonele de disociere zise "anodice" şi zone cu
rolul de catod. Un rambleu este asimilabil cu un mediu apos în domeniul
coroziunii.

13.4. Apa este cauza coroziunii metalelor, dar localizarea şi viteza acestei
coroziuni depinde de diferiţi factori si anume :

a) Natura şi cantitatea (concentraţia) gazelor şi sărurilor dizolvate.

Eficienţa protecţiei adusă de stratul de pasivare este mărită sau scăzută

prin acţiunea sărurilor dizolvate în apă.

Astfel ca şi în coroziunea atmosferică, prezenţa clorurilor măreşte

corozivitatea apelor, iar apa de mare este mult mai corozivă decât apele dulci.

b)Viteza de scurgere.

Când apa este în mişcare în tuburi, acestea se pot deteriora prin acţiunea
mecanică de erodare datorită nisipurilor şi altor solide, dar şi prin variaţia
(gradientul) conţinutului în gaz dizolvat în apă.

c) Temperatura

In general, viteza reacţiilor electrochimice creşte cu temperatura. Astfel,

în vecinătatea temperaturilor obişnuite (peste +10°C) coroziunea oţelurilor
creşte cu cca. 5% (în viteză) pentru fiecare grad.

d)Prezenţa anumitor microorganisme ce trăiesc în apă

Atacul microorganismelor duce la un ansamblu de reacţii

electrochirnice; el nu este deci decât un caz particular al coroziunii în mediu
apos, la o temperatură compatibilă cu viaţa fiinţelor microscopice.

.Coroziune datorata materialului de umplutura din rambleuri.

93
 13.5. Factorii care influenţează coroziunea prin rambleuri sunt arătaţi în
tabelul 8, unde se disting:
- stadiul primar de declansare, care corespunde cu apariţia fenomenului,
aşa cum ar putea fi dată de calculele de termodinamică ;
- stadiul "secundar" care cuprinde dezvoltarea fenomenului.

Tabelul nr. 8

FACTORI DATORAŢI
STADIUL METALULUI SOLULUI PARAMETRUL
COROZIUNII INFLUENŢAT

Primar Natura şi structura Natura şi Forţa

(declansare) metalului, starea compoziţia electromotrice a
de suprafaţă, chirnică, pilei de coroziune
cuplare cu un alt eterogenitate,
factor pH,acţiune
Natura metalului, Conductivitatea Conductanţa
distanţa între solului (cu circuitului
zonele anodice şi umiditate, electric
catodice porozitate,
salinitate)
Secundar Supratensiune Factori fizici, Polarizarea pilei
(evoluţie) electrochimică chimici,
pe metal a biologici.
agenţilor
Natura metalului, Disponibilitatea în Aderenţa
starea de suprafaţă oxigen, prezenţa produşilor de
de substante (CI, coroziune
etc) care dâu
produşi solubili

Caracteristici chimice si electrochimice

13.6.Un anumit număr de parametri simpli permit caracterizarea gradului de

agresivitate al unui sol faţa de metalele care se găsesc în contact cu el, acestea
fiind în special:

94
 - rezistivitatea ;
- pH-ul ;
- conţinutul în săruri solubile.

13.7. Coroziunea cu intensitate redusa se obtine, alegând un material pentru

rambleu la care parametrii mentionati in tabelul 8 si art. 13.6. rămân la valori
care diminueaza procesele de coroziune.

13.8. Valorile minime (şi eventual maxime) a acestor parametri sunt in strânsă
legătură cu rezervele de grosime ( sporurile de grosime neputând fi în nici un
caz considerate ca suficiente dacă materialul nu satisface criteriile chimice şi
electrotehnice definite mai jos).

Rezistivitatea

13.9. Rezistivitatea materialului de rambleu, determinată în toate cazurile, se

măsoară conform modului de lucru nr. 1 din anexa 3.
Ea trebuie să depăşească :
- 1000 ohm-cm ( cm) pentru lucrările situate în afara apei.
- 3000 ohm-cm ( cm) pentru lucrările în apă dulce*

* In acest caz rezistivitatea trebuie măsurată şi prin saturarea solului cu apă din
zonă

Activitatea coroziva exprimata in ioni de hidrogen sau "pH"

13.10. Activitatea în ioni de hidrogen a solului, este măsurată conform normelor

în apa extrasă din amestecul sol-apă în condiţiile modului de operare nr. 2 din
anexa 3. Valoarea ei trebuie să fie cuprinsă între 5 şi 10.

Continutul in saruri solubile

13.11. Continutul de saruri solubile se determină în principiu numai pentru

materialele de rambleu natural a căror rezistivitate este cuprinsă între 1000 .
cm şi 5000 cm, şi pentru materialele de rambleu de origine industrială.

95
13.12. Concentraţia în clorură [ Cl- ] conform normei NFT 90010 şi concentraţia
în sulfat [ S04- - ] conform normei NFT 90009 în apa extrasă după modul de
operare nr.2. din anexa 3.
13.13.Valorile de concentraţie trebuie să respecte condiţiile următoare:
- Lucrări în afara apei: [Cl- ] < 200 mg / Kg.
[SO4- -] < 1000 mg/Kg.

- Lucrări în apă dulce: [Cl- ] <100 mg / Kg.

[S04- -] <500 mg/Kg

Continutul in sulfuri totale

13.14. Continutul de sulfuri se determină numai atunci când originea

materialului de rambleu presupune prezenţa sulfurilor. Detectarea si dozarea
lor calitativă se efectuează de către un laborator de specialitate.
13.15.Concentratia în sulf trebuie să fie mai mică de 300 mg/ Kg pentru
lucrările în afara apei şi de 100 mg/ Kg pentru lucrările în apă dulce.

Materii organice

13.16. Materialele de rambleu folosite nu trebuie să conţină materii organice.

In caz de dubiu se poate verifica dacă mărimea conţinutului în materii
organice exprimată în carbon, determinată după modul de operare nr.4 din
anexa 3 nu depăşeşte 100 părţi per milion (p.p.m.).

Activitatea biologica

13.17. Se caracterizează prezenţa microorganismelor aerobe prin măsurarea

"Cererii biochimice de oxigen" (DBO) urmând modul de operare definit în
norma NFT 90103.Microorganismele anaerobe sunt determinate printr-o
numărătoare specifică a fiecărei specii, efectuată conform procedeelor
recunoscute
Coroziunea atmosferica

96
13.18.Principalii factori ai coroziunii atmosferice sunt: clima, aciditatea aerului
şi prafurile.

a) Clima umeda favorizează coroziunea atmosferică a metalelor.

Această accelerare a coroziunii este şi mai mare în cazul ceţurilor frecvente

care depun picături ce conţin prafuri şi în cazul stropirilor cauzate de valurile
mării.

b) In zonele industriale, coroziunea atmosferică se datorează în cea mai

mare parte poluării sulfuroase cu SO2 provenind din arderea combustibililor
domestici şi/sau industriali si clorurile care domină climatul marin (stropiri cu
valuri) si zonele cu interventii pe timpul iernii.

c) Prezenţa prafurilor şi a altor depuneri solide străine, pe suprafaţa unui

metal, favorizează apariţia coroziunii.

Abraziune

13.19. Procesele de coroziune şi de abraziune provoacă o uzură mai

mult sau mai puţin regulată a metalelor şi betoanelor. Ele se produc când apa
este încărcată cu nisip, pietriş sau pietre.

13.20. Eroziunea poate accelera coroziunea metalelor neacoperite prin

îndepărtarea produşilor de coroziune care formează un strat protector al
acestor metale.
13.21.Concentratia în sulf trebuie să fie mai mică de 300 mg/ Kg pentru
lucrările în afara apei şi de 100 mg/ Kg pentru lucrările în apă dulce.

Nota: Apele care circulă cu o viteză destul de ridicată pot crea o

turbulenţă apreciabilă care poate provoca o degradare însemnată a metalelor
prin acţiunea combinată mecanică şi de coroziune. Astfel, o primă formă de
atac este datorată particulelor solide în suspensie şi bulelor care lovesc
suprafaţa metalică. Acest tip de degradare se produce la intrarea în tub, la

97
schimbările de direcţie, la denivelări ca îmbinări sau şuruburi şi în locurile de
schimbare bruscă a regimului de curgere a apelor.In general, sfertul inferior
al tubului este cel supus abraziunilor pentru că forţele de eroziune sunt aici cel
mai active şi pentru că produsele de coroziune, care ar putea opri această
formă de alterare a metalelor, sunt antrenate.

PROTECTIA PIESELOR METALICE

Protectia prin acoperiri metalice ( Galvanizare)

13.24. Acoperirea prin galvanizare este obţinută prin cufundarea tablei pusă în
formă definitivă într-o baie de zinc topit.

13.25.Calitatea acoperirii prin galvanizare prin cufundare si cea a tablelor

galvanizate în flux continuu este specificată normele in vigoare,

13.26. Masa medie de zinc depusă trebuie să fie de cel puţin 725 gr/m2 pe
ambele feţe, masa în fiecare punct trebuind să depăşească 640 gr/m2 .

13.27.Buloanele sunt protejate printr-o acoperire cu zinc ale cărei caracteristici

sunt cel puţin egale cu cele ale clasei de calitate 10-20 microni definită prin
norme.

Controlul protectiei realizata prin galvanizare

a) Masa de zinc

13.28. Masa de zinc se controleaza prin dizolvare chimică, prin decuparea din
tablele furnizate a trei epruvete sau mai multe grupe de trei epruvete, cu o
secţiune unitară de cel puţin 30 cm2 .

13.29. Media măsurărilor va trebui să fie, pentru fiecare grup de 3 epruvete,

superioară sau egală cu masa specifică de 725 gr/m2 pe ambele feţe, măsurările
individuale trebuind să dea valori mai mari de 640 g/m2 .
13.30. In cazul galvanizării prin cufundare, tablele sunt galvanizate în loturi cu
foarte puţine elemente. Un rezultat nefavorabil la control trebuie deci să fie

98
interpretat în funcţie de context, înainte de a avea în vedere refuzarea
întregului lot.

b)Aderenţa

13.31.Metoda de încercare a aderenţei este dată in anexa 3.

-Protectia prin vopsire

13.32. In cazul obişnuit, tuburile au dîn atelier o acoperire de galvanizare prin

cufundare care constituie o bună protecţie anticorozivă.

13.33. In cazul in care umplutura structurala din rambleu este constituit din
teren agresiv faţă de acoperirea cu zinc sau dacă mediul interior al tubului este
tot agresiv faţă de zinc, se procedeaza la o protecţie complementară prin
vopsire a oţelului galvanizat.

Conditii de folosire

13.34.Acoperirile de protectie pe tablele metalice sunt fie vopsele, fie produse

negre pe bază de bitum sau asfalt.
13.35.Oricare ar fi produsele folosite, grosimea lor uscată trebuie să fie mai mare
sau egală cu 250 microni, în medie, şi în orice punct trebuie să fie egală cu cel
puţin 200 microni.

Alegerea produselor de protectie

13.36. Durabilitatea acoperirii prin galvanizare, se obtine prin aplicarea unor

produse de protecţie groase, având o inerţie chimică importantă şi conducând
prin grosimea lor la formarea unei bariere mecanice.

13.37.Se folosesc în mod curent produse negre aplicate în unul sau două straturi
si anume:

99
 - Gudroane tradiţionale diluate cu solvenţi, aplicate în straturi mai mult
sau mai puţin groase; ele dau o acoperire moale, sensibilă la găurire şi la
ciclurile termice. Gudroanele (de huilă) sunt întotdeanuna de preferat
bitumurilor (de petrol) din motivul absenţei sensibilităţii la microorganisme
care pot întotdeuna să existe în rambleuri.

- Gudroane ameliorate prin adăugarea de răşini: gudron-epoxi, gudron-

vinilic sau gudron-epoxi-poliuretan.

- Gudroanele-epoxi conduc la acoperiri reticulate şi mult mai dure şi mai

rezistente ca gudroanele tradiţionale. Intr-adevăr, răşinile epoxidice aduc
gudroanelor tradiţionale calităţile lor care sunt în principal:
- o foarte bună aderenţă ,
- performanţe bune la tracţiune, îndoire,
- o foarte bună ţinută faţă de ciclurile termice,
- o mult mai bună rezistenţă anticorozivă şi o mai mare durată de viaţă.
13.38. Gudroanele-epoxi prezintă dezavantajul produselor din două
componente de amestecat înainte de întrebuinţare, cu o durată de viaţă limitată
în ambalaj.

13.39. Gudroanele vinilice dau rezultate bune, dar calitatea produsului

depinde de proporţia de răşină vinilică, proporţie foarte variabilă în funcţie de
produs.

Numar de straturi si grosime

13.40. Pentru gudroanele epoxi, trebuie aplicate două straturi de produs,

care corespund la 200 microni de grosime uscată.

13.41. Pentru gudroanele tradiţionale şi acoperirile bituminoase, în

funcţie de calitate, 200 microni minimum de grosime uscată se pot obtine într-
un singur strat.

13.42. Pentru gudroanele-vinil, grosimea minimă de 200 microni va fi

greu de realizat în două straturi.

100
 Pregatirea suprafetei si aplicare

13.43. La vopsire, calitatea protectiei depinde de calitatea pregătirii

suprafeţei, care se obtineprin aplicarea acesteia direct în uzină după operaţia de
galvanizare.

13.44. Aplicarea vopselei pe teren trebuie sa se faca luand anumite

măsuri de prevedere si anume:

- eliminarea tuturor petelor şi murdăriei de pe oţelul galvanizat prin

spălare şi chiar frecare, în special toate sărurile de zinc se vor elimina, prin
frecare cu peria.

- repararea degradărilor galvanizării dacă este necesar; această reparaţie

se face cu o vopsea bogată în zinc (epoxi sau silicat de etil) aplicată după
eliminarea completă a ruginii prin decapare sau sablare.

- aplicarea gudroanelor (sau gudroanelor epoxi) pe suprafeţe curăţate de

orice urme de săruri de zinc ( decroşajul este întotdeauna preferabil cu toate că
o expunere naturală conferă oţelului galvanizat o rugozitate de suprafaţă prin
atacul de suprafaţă superficial asupra zincului).

13.45.Condiţiile de aplicare a vopselelor sunt foarte importante, în special

respectarea: temperaturii şi a umiditatii limită; a numărului de straturi; a
condiţiilor de diluare şi de preparare a produselor.

13.46. Produsele (în special gudron-epoxi) pot fi alese dintre cele agreate de
Comisia de Agrement a vopselelor pentru protecţia lucrărilor metalice.
Produsele definite inclusiv, condiţiile de folosire sunt specificate în fişa
tehnica de agrement corespunzătoare.

Controale, receptie

13.47.In cazul aplicării de acoperiri groase, cum sunt gudroanele sau

gudroanele-epoxi, se vor face controale, în special pentru:

101
 - controlul grosimii acoperirii uscate (această măsurare este realizată în
principiu cu un aparat de tip electromagnetic etalonat, care dă o citire directă a
grosimii). In caz de dezacord între părţi, numai o măsurare micrometrică cu
tăiere destructivă poate permite un grad de apreciere acceptat.
- controlul aderenţei acoperirii uscate; acest control destructiv trebuie să
fie realizat prin rezistenţa la smulgere;

- controlul cu peria electrică: eficacitatea acoperirii poate fi controlată

cu ajutorul unei perii (pieptene) electrice sub tensiunea de 2500 volţi. Acest test
permite detectarea defectelor, porozităţilor, subţierilor, etc. ale acoperirii.

Vopsire in scop estetic.

13.48. In anumite cazuri, o vopsire a părţilor vizibile ale tubului poate fi

realizată în scopuri estetice.
13.49. Aplicarea acestor vopsele fiind în general realizată pe şantier, pregătirea
suprafeţei oţelului galvanizat se face după o curăţire şi o degresare îngrijite,
este necesar să se facă un tratament de suprafaţă de tip decroşare acidă, urmat
de o clătire abundentă (se va da o atenţie deosebită evacuării apelor de clătire),
apoi se va putea aplica un sistem de protecţie cu o vopsea primară reactivă ca
strat de acroşare (grund).

13.50. Protectie catodica

13.50.1.In anumite cazuri, se poate adopta protecţia catodică, operatiunea se

realizeaza de catre societăţi specializate.

Se pot folosi:

- un sistem de curent impus, cu condiţia existenţei unei surse de curent în

apropierea lucrării.
- un sistem de anozi de sacrificiu, cu condiţia alegerii corecte a anozilor
ca tip, în funcţie de rambleu.

13 .51. Rezerva de grosime de otel

102
13.51.1.Produsele de coroziune pot încetini degradarea când cantitatea de metal
oxidat atinge o anumită valoare. O supraîngroşare a oţelului poate astfel să
servească la protecţie.

13.51.2.Rezervele de grosime de luat în considerare sunt date în tabelul 8

(partea spre rambleu) şi 9 (partea spre atmosferă). Când o galvanizare este
necesară, ea trebuie să fie conformă cu indicaţiile din normativ. In toate
cazurile buloanele sunt protejate printr-o acoperire metalică după aceleaşi
indicaţii.

13.51.3.Grosimea sacrificată es de luat în calcul în justificări este suma

grosimilor er şi ea
13.51.4. In cazul lucrărilor hidraulice, rezerva de grosime indicată poate fi
suficientă.

TABELUL - 9: Rezervă de oţel er (mm) partea spre rambleu.

Permanente
Clasificarea Provizorii Lucrări obişnuite Lucrări de mare
lucrărilor importanţă

Afară din apă 0* 0.50 0.75

In apă dulce 0 0.75 1.00

* Singurul caz în care lucrările (tablele) pot să nu fie galvanizate

TABELUL - 10. Rezerva de grosime de oţel ea (mm) partea spre

atmosferă.

Permanente
Conţinut în S02în Provizorii Vizitabile Nevizitabile
aer (medie anuală)
S02 < 0,1 mg/m3 0* 0.25 0.50
S02 0 ,1 mg/m3 0 0.50 0.75
• Singurul caz în care tablele pot să nu fie galvanizate.

103
 Protectii suplimentare

Protectia impotriva agresivitatii materialului din rambleu.

13.52. In toate cazurile, materialele de rambleu folosite trebuie să satisfacă
criteriile expuse anterior;

13.53. Când tablele au o acoperire nemetalică, capetele de bulon şi piuliţele

trebuie să fie protejate cu un produs cu aceleaşi caracteristici.
TABELUL - 11: Acoperire nemetalică pe tablele din partea rambleului pe
oţel galvanizat (p < 5000 cm)
Permanente
Conţinut în anioni Provizorii Definitive Lucrări
a- = [Cl- ] + [S- + obişnuite
[S0- 4-
a < 500 mg/Kg Nu Da dacă pH 9 Da
a- 500 mg/Kg Nu Da Da
"Da": protecţia suplimentară necesară.

"Nu": protecţia suplimentară nu este

necesară.
Protectia impotriva actiunii agresive a apei

13.54.In cazul apelor acide (sau bazice) o protecţie a oţelului galvanizat este
absolut necesara pentru a împiedica o degradare a zincului. Această protecţie
se va aplica pe ambele feţe ale tablelor.

13.55. In tabelul 11 arată în detaliu cazurile de folosire a unei asemenea

protecţii, când apa nu este prea acidă (pH > 4,5).

104
TABELUL - 12. Protecţia contra coroziunii prin apă al cărui pH este cuprins
între 4,5 şi 12.
Caracteristicile apei Tipul lucrării
- - -
[a ] = [a ] + [SO4 + [S
Viteză pH Provizorie Permanentă
]
V < 2 . 5 m / s 4,5 la 5,5 A B
5,5 la 9 a" < 400 mg /1 A A
a" > 400 mg / 1 A B
9 C C
V > 2 . 5 m / s 4,5 la 5,5 B B
a" < 400 mg /1 A B
5,5 la 9
a' > 400 mg /1 B B
9 C C

A: protecţie identică cu cea a părţii în contact cu atmosfera.

B: protecţie suplimentară prin acoperire nemetalică.
C: de examinat de la caz la caz în legătură cu un serviciu specializat.

Când există un risc de abraziune, va fi necesar în plus să se prevadă un

radier din beton sau, după caz, folosirea unei acoperiri nemetalice dură şi
groasă, de exemplu trei straturi de gudron uscat .
Protecţia impotriva îngheţului
13.56. Protecţia la îngheţ trebuie realizată sub toată lungimea conductei şi
trebuie prelungită spre capetele conductei.
13.57. Pentru un pod tubular cu o deschidere teoretică mai mică de 5,0 m
,protecţia impotriva îngheţului va fi format un pat gros de conducte de grosime
ce rezultă din dimensiunea d, măsurată din suprafaţa inferioară a apei. Zonele
climatice şi clasa de protecţie la îngheţ sunt definite în normele romanesti.
Suprafaţa inferioară a nivelului apei ≥ D/2 ≥ d ≥ d

Tabelul nr. 13. Dimensiunea d (m) pentru determinarea grosimii patului de

conducte sau a izolaţiei la montarea într-un sol cu risc de îngheţ

105
 Zonă climatică 1 2 3 4 5
Clasă de protecţie
la îngheţ 2-3 în 0,9 1,3 1,5 1,6 1,7
substrat
Clasă de protecţie
la îngheţ 4- în 1,1 1,5 1,8 1,9 2,0
substrat

13.58. Pentru un pod tubular cu o deschidere teoretică mai mare de 5,0 m va fi

format un pat gros de grosimea ce rezultă din dimensiunea “d “, măsurată de la
suprafaţa inferioară a apei.

13.58. Fundaţia pentru conducte trebuie să fie astfel realizată încât distanţa
dintre solul cu risc de îngheţ şi aerul din conductă să fie cel puţin egală cu
dimensiunea d. Astfel fundaţia pentru conducte va fi de grosime totală în
interiorul lăţimii conductei.
13.59. În cazul unui podet cu deschidere teoretică mai mică de 5,0 m se va face
o fundaţie izolantă cu rezistenţă la pierderile de căldură.
Suprafaţa inferioară a nivelului apei ≥ D/2 ≥ d ≥ 0,15 m ≥ 0,1 m Fundaţie
izolantă sub izolarea D Limita solului cu risc de îngheţ

Tabel nr.14. Rezistenţa la pierderile de căldură (m2 °K/W) corespunzătoare

izolării la montarea într-un sol cu risc de îngheţ

Zonă climatică 1 2 3 4 5
Clasă de protecţie la
- 0,45 0,90 1,35 1,80
îngheţ 2-3 în substrat

106
 Clasă de protecţie la
0,45 0,90 1,35 1,80 2,25
îngheţ 4 în substrat

13.60. Întinderea izolaţiei în partea transversală e determinată de dimensiunea

„d „ în conformitate cu regulile pentru grosimea izolaţiei prezentate mai sus.

13.61. În cazul unui pod tubular cu deschidere teoretică mai mică de 5,0 m se
acceptă faptul că grosimea unei fundaţii izolante şi rezistenţa la pierderile de
căldură a izolaţiei unei fundaţii izolante se reduc până la jumătate din valorile
din tabelul 12 şi respectiv 13 atunci când înălţimea umpluturii depăşeşte 2,0 m.

Capitolul 14. INTRETINERE IN EXPLOATARE

a) METODE DE TESTARE SI VERIFICARE A COMPORTARII IN SITU

14.1. Intretinerea in exploatare a podetelor si podurilor se realizeaza respectand

legislatia in vigoare si anume: Legea Drumurilor nr. 82 din 15.04.1998, Ordonanta
Guvernului nr. 43 /1997, CD 99-2001”Normativ privind repararea si intretinerea
podurilor si podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie
din piatra”, astfel ca, administratorii drumurilor si/sau proprietarii sunt obligati sa le
mentina in stare de viabilitate, in scopul exploatarii rationale si in conditii de
siguranta.
14.2. Testarea si verificarea comportarii in situ se face conform prevederilor „
Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor” ind. P130 – 1999.
prin :
- observatii vizuale ;
- masuratori.
14.3. Degradarile podetelor realizate din tuburi metalice, ce apar in perioada de
exploatare, sunt determinate de o execuţie defectuoasa, a nerespectări regulilor de
concepţie sau de dimensionare a acestor lucrări, sau de o insuficientă cunoaştere a
regulilor specifice de intretine;

107
 14.4. Cauzele principale a producerii degradarilor sunt:

- tasările excesive ale lucrării;

- degradarea materialelor din care este confectionat podetul tubular;

- inadaptarea materialelor din componenta la condiţiile deosebite ale zonei;

- conditiile de exploatarea, care pot cauza degradari importante şi ale căror
semne premergătoare pot fi percepute în cursul operaţiilor de supraveghere efectuate
asupra lucrării;
- dimensiunile transversale mari, mult diferite de cele intalnite in mod curent.
14.5. Degradarile se identifica prin observatii vizuale si/sau masuratori in conformitate
cu prevederile „ Normativului privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor ”
ind. P 130-1997 , STAS 2745-90, STAS 2920-83 etc.
14.6. Modalităţile de supraveghere a lucrărilor de artă sunt definite si în
„Instrucţiunile Tehnice pentru Supravegherea şi întreţinerea Lucrărilor de Artă " si /sau
in „Caietele de sarcini” specifice tipului de podet adoptat , realizat din tuburi metalice
(sau de arce) de mărime superioară sau egală cu 2.00 m, din reţeaua rutieră.
14.7. In cazul podurilor tubulare cu deschidere mai mare de 5,0 m, proiectantul va
stabili necesitatea amplasarii de reperi de nivelment pentru urmarirea eventualelor
deplasari in plan orizontal si/sau vertical.
Defecte si degradari
Defectele si degradarile cele mai importante specifice tuburilor metalice sunt:

a) Deformarea corpului tubului.

14.8. Deformările în ansamblu a corpului tubului sunt datorate în marea majoritate a
cazurilor greşelilor în concepţia lucrărilor sau a unei execuţii defectuoase.

b) Degradarea imbinarilor
14.9. Aceste deformări prezintă uneori un caracter grav. Defectele de
continuitate a formei tubului, datorate unor uşoare rotiri a anumitor plăci, unele
faţă de altele în jurul îmbinării longitudinale comune.
c) Deformarea tubului

108
14.10.O deformare în formă de „pară” este o stare gravă a deformării,
dezvoltandu-se inversiuni de curbură de o parte şi de alta a tubului. Ea este
provocată de aceleaşi cauze şi nu este, cel mai adesea, decat o stare de tranziţie
înainte de prăbuşirea lucrării, care se poate produce uneori brusc.
14.11. Deformările în ogivă şi formă de pară sunt mai des observate la lucrări în
care caracteristicile peretelui au fost dimensionate pentru eforturile suferite de
acesta în curs de rambleere, ceea ce este adesea cazul lucrărilor cu dimensiuni
transversale mari, sau al lucrărilor în exploatare slab încărcate pe coamă.
14.12. Poziţia de echilibru sub acţiunea greutăţii pămîntului care acoperă, un tub
metalic are întotdeauna tendinţa să se turtească. O deformare importantă a
corpului este caracteristică unei rezistente insuficienta a umpluturii structurale.

d) Prabusirea unor elemente

14.13. In funcţie de natura materialului care constituie umplutura structurala şi

rezistenţa acesteia, turtirea partiala a corpului tubului se poate accentua mai
mult sau mai puţin, iar cand atinge un prag critic, în special la nivelul
îmbinărilor longitudinale, să antreneze, prăbuşirea lucrării.

14.14.Rezistenţa masivelor de sprijin este una din cauzele principale de

distrugere a lucrărilor metalice flexibile în timpul exploatarii, dar această
degradare poate surveni uneori înaintea terminării construcţiei.

Fig. 43. Turtire transversală Fig. 44. Turtire transverală cu

deformarea plăcilor de colţ

e) Inversiune sau pierdere de curbură a radierului

109
14.15.Pentru tuburile-arc în special, turtirea corpului tubului poate proveni din
deformarea plăcilor de colţ si/sau unei insuficienţe de rigiditate sau de
rezistenţă a patului de sub acestea (lucrare aşezată direct pe un teren de calităţi
mediocre, materiale de rambleu de fixare cu calităţi foarte proaste sau
evolutive,etc).

14.16. Deplasarea plăcilor de colţ se asociază cu o pierdere de curbură a

radierului care poate duce la inversarea curburii acesteia în cazurile extreme
(degradarea lucrării).

14.17.Deformarea secţiunii unui tub sub actiunea rambleului orizontal, este

datorata în general din cauza unei execuţii asimetrice a rambleelor laterale de
sprijin sau chiar a rambleelor de acoperire.

14.18. Fortele de împingere asimetrice, care se exercită de o parte şi de alta a

tubului pot produce o turtire a unei părţii de tub. In acest caz fortele de
împingere, produc o inversare de curbură, ducînd la o prăbuşire locala. Nota:
Insuficienta rezistenţă a masivelor de sprijin se poate datora naturii materialului
de rambleu, prea argilos, evolutiv sau sensibil la apă, unei insuficiente sau
absenţei totale a compactării, poate chiar combinării acestor două cauze. In
cazul lucrărilor realizate în şanţ îngust, poate fi vorba mai curand de calităţile
mediocre ale solului înconjurător, insuficient cercetat, sau de cele ale
materialului de umplere.

f) Deformări ale profilului în lung

14.19. O tasare generală a profilului în lung al unui tub este caracteristică unei
tasări a rambleului în care este implantată lucrarea, datorită compresibilităţii
solului de fundaţie. Din această cauză acest tip de deformare este în general mai
accentuat la centrul tubului decat la extremităţi.

110
 Fig. 45 Rambleu pe sol foarte compresibil putând antrena tasări
diferenţiate importante

14.20 In cele mai multe cazuri, aceste degradari nu prezintă o gravitate ridicata
în ceea ce priveşte stabilitatea lucrării, dar pot prejudicia exploatarea acesteia
(pasaje rutiere inferioare în special) sau pot antrena alte tipuri de degradari.

14.21.In cazul in care tasarea diferenţiata dîntre centrul şi extremităţile tubului

este prea accentuată, ea poate să conducă la degradari grave în perete şi/sau în
special la nivelul îmbinărilor circumferenţiale din partea centrală a lucrării
(deformarea şi ruperea tablelor, fisurarea tablelor în dreptul găurilor de trecere a
buloanelor, găurirea tablei de către buloane).

14.22. Degradarile pot fi însoţite de o forfecare a lucrării în dreptul unei

îmbinări circumferenţiale şi sunt în general datorate caracteristicilor geotehnice
ale solului de fundaţie sau unei ruperi a masivului de rambleu în care este
amplasata lucrarea.

Figura. 46.Antrenarea parţială a unui tub de către un rambleu instabil

g) Deformări ale extremităţilor tuburilor

111
14.23. Deformarea extremităţilor lucrării este în general caracteristică unei
rigidităţi insuficiente a acesteia, datorită fie absenţei fie insuficienţei
dispozitivelor de rigidizare.

14.24. Deformarea în ogivă sau în formă de pară, uneori simetrică, este cea mai
des întîlnită la lucrările drepte sau puţin oblice. La lucrările foarte oblice acesta
deformare nu mai este simetrică şi adeseori nu se mai observă decît pe partea
tăiată oblic a tubului.
14.25. Deformările care nu afectează dacît extremităţile tuburilor tăiate în formă
de fluier sau fluier oblic pot apare în timpul construcţiei rambleelor laterale de
sprijin, sau a rambleelor de acoperire, pot apare si în timpul exploatării lucrării.
Ele pot fi agravate sau provocate în cursul construcţiei prin folosirea utilajelor
grele de compactare în apropierea imediată a extremităţilor tubului.
14.26. Gravitatea deformarilor mentionate depinde de amplitudinea lor şi de
importanţa altor tipuri de degradari (degradari la nivelul îmbinărilor
longitudinale în special, ca fisurări, ruperi de table,..).ce le insotesc.

h) Deformari in plan vertical

14.27. In cazul lucrărilor hidraulice, ridicarea unei extremităţi din amonte a
tubului (atunci cînd este în relief faţa de taluz) este caracteristică unei
insuficiente rezistenţe şi a rigidităţi acestuia faţă de subpresiunile care îl solicita
(în special lestare şi ancorare insuficiente).

14.28. Extremităţile lucrărilor hidraulice sunt în general supuse unor

subpresiuni a căror diferenţă faţă de presiunea hidraulică exercitată pe partea
interioară a peretelui este cu atat mai mare cu cît viteza apei este mai mare.

112
Figura. 47. Ridicarea unei extremitati in relief la o lucrare hidraulica in

sarcina.
14.29. In exploatare, aceste deformări au tendinţa de a se accentua rapid prin
efectul hidrodinamic al curentului. Degradarile de acest tip pot duce la
scoaterea din serviciu a podetului.
14.30. Extremităţile tuburilor tăiate în fluier sau în "fluier oblic" urmând planul
taluzului sunt mai puţin sensibile la aceste subpresiuni, dar adesea, în special
pentru formele joase, fenomenul descris mai sus se poate declansa sub partea
centrală a radierului, cînd acesta prezintă o rigiditate insuficientă şi cînd nu este
ancorat corespunzator.

j) înfundări, găuriri şi degradări locale ale tuburilor

14.31.Pereţii tuburilor metalice pot prezenta degradari locale de tipul:

înfundături, găuriri ale tablei, ruperi sau alte degradări. Gravitatea lor depinde
în mare măsură de întinderea lor, localizarea si de prezenta altor tipuri de
degradari. Dintre cauzele care le pot genera se pot menţiona:

- circulaţia utiajelor de şantier pe un tub neacoperit sau insuficient

acoperit în rambleu, care poate fi cauza unei înfundări mai mult sau mai puţin
pronunţată şi mai mult sau mai puţin localizată pe culmea tubului;

- loviturile utilajelor contra peretelui, care se pot produce în timpul

executarii rambleelor laterale (înfundări locale, îndoirea tablelor, ruperi sau
fisurări ale tablelor,..);

- un aport masiv de pămînt lângă peretele unui tub în timpul construcţiei

laterale, care au ca efect o aplatizare sau o înfundarea acestuia;

113
 - prezenţa lângă peretele tubului a unor corpuri dure naturale (blocuri
dure sau stîncă în terenul de fundaţie) sau aduse (blocuri stîncoase în
rambleurile aduse, cale de lemn, pîrghii sau alte obiecte dure "uitate"...)

- şocurile vehiculelor circulînd în tub în pasajele inferioare rutiere

(deformare sau rupere locală a tablei la extremităţile lucrării, smulgerea
buloanelor în relief,..) sau şocuri ale unor corpuri plutitoare pentru lucrările
hidraulice cu extremităţile insuficient protejate;

- deschiderea unei găuri sau a unui şanţ ( Fig. 48 )în imediata apropiere
a peretelui unui tub încărcat pe culme (lucrare în construcţie sau în serviciu) şi
în mod mai general execuţia rău condusă a unor lucrări în zona de influenţă
directă a lucrării sau reparaţii efectuate asupra acesteia.

Figura 48. Deschiderea unui şanţ în apropierea imediată a unui tub.

i) Coroziune.
14.32. Coroziunea este produsa de agresivitatea mediului si/sau
îmbătrânirea oţelului. Pentru tuburile metalice, ea se manifestă în special cînd
galvanizarea şi eventualele acoperiri de protecţie suplimentară nu mai asigură
eficient rolul lor, prin degradare naturală sau accidentală.
14.33. Coroziunea este mai accentuată în anumite părţi ale lucrării mai
expuse agenţilor agresivi şi este agravată din anumite cauze din care cele mai
des intalnite sunt:

- prezenţa în jurul tubului a unui material agresiv faţă de oţel, care rezultă
cel mai adesea dintr-o greşită alegere a materialului de rambleu (sau de
punerea în lucru a unui material neconform cu cel prescris în contract);

114
 - infiltraţie de ape agresive (defect de drenaj) provenind în special de pe
platforma rutieră suportată de lucrare (ape încărcate cu săruri de desgheţare, de
exemplu) sau de la calea de circulaţie care foloseşte tubul, pentru anumite
pasaje inferioare nehidraulice;

- circulaţia de ape agresive în tub (lucrări hidraulice) care poate fi

consecinţa evoluţiei calităţii acestor ape (instalări de uzine,..);

- insufucienţe de întreţinere a dispozitivelor de protecţie (radiere de uzuri

acoperiri,..);

14.34. Coroziunea oţelului, care antrenează o pierdere de rezistenţă a

peretelui,( adeseori inegal repartizată), poate fi în mod direct la originea
avariilor caracteristice unei scăderi locale de rezistenţă a acestui perete
(deformări accentuate, îndoire a tablelor,..)

k) Abraziune - coroziune si afuiere.

14.35. Degradarile de acest tip se datoresc acţiunii directe a apei şi a

particulelor de sol pe care aceasta le poate transporta, apar numai la
anumite părţi ale lucrărilor hidraulice, în special la taluze, solul de
fundaţie şi lucrările de capăt, dar şi la radierele de uzură şi acoperirile de
protecţie. Aceste degradari nu sunt specifice tuburilor metalice, dar ele
pot fi la originea celor care afecteaza peretele acestuia cand devin prea
importante (deformări la capete, coroziune şi accelerarea coroziunii prin
înlăturarea produşilor de coroziune care formează strat protector, ..) .
LUCRARI DE INTRETINERE

14.36. Repararea unui tub metalic este dificil de realizat. Se va da cea

mai mare atenţie la pregătirea, la realizarea şi la supravegherea lucrărilor.

14.37.Se va evita sprijinirea provizorie sau definitivă a unui tub, mai

ales atunci cînd deformările nu sunt stabilizate. Sprijinirea este o construcţie
rigidă a cărei prezenţă are un efect necorespunzator asupra tubului elastic.

115
 14.38. Lucrarile anexe (pereuri, radiere, drumuri, echipamente) au un
caracter specific si se realizeaza conform reglementarilor in vigoare.

14.39. Lucrarile de intretinere a tuburilor metalice sunt de regula de

tipul:

a) Schimbarea uneia sau a mai multor plăci metalice.

14.40. Lucrarea se executa atunci cînd degradarile sunt locale şi nu

afectează decat cîteva plăci ale peretelui tubului, nu este totuşi posibilă, în
general, decît pentru plăci de capăt, uşor accesibile, sau pentru plăci aflate la
coama tubului, cînd acesta este acoperit cu o mică înălţime de rambleu (acces
prin excavare în rambleul de acoperire). Dacă în acest caz, degradarile
constatate se datoresc unei înălţimi insuficiente a acoperirii.

14.41.Se va urmări ca terasamentele să nu ducă la solicitări capabile să

provoace deformări, sau chiar degradari mai importante tubului. Inainte de
demontarea plăcilor, plăcile adiacente vor fi rigidizate sau bulonate la nevoie,
prin dispozitive provizorii.

14.42. Umplerea excavării se va face cu material extras, sau cu material adus,

compactat pentru obţinerea unor calităţi echivalente cu cele ale rambleului
existent, niciodată cu beton.

b) rigidizarea unei extremităţi deformate

14.43. Se poate proceda la rigidizarea unei extremităţi deformate, fie prin
adăugarea unui dispozitiv special prevăzut în acest scop sau printr-o lucrare de
capăt (în general pereu de rigidizare), fie printr-o modificarea geometriei
acesteia şi o reprofilare a taluzului. Aceste operaţii necesită în general
înlocuirea plăcilor prea deformate.
14.44 Extremitatea tubului trebuie degajată pe o distanţa suficientă pentru a
evita ca demontările succesive de plăci să nu facă să progreseze deformaţia
înspre corpul tubului.

116
Cînd se are în vedere construirea unui pereu de rigidizare, se vor lua măsuri (în
special de rigidizare provizorie) pentru a evita deformarea noilor plăci aşezate,
înaintea execuţiei definitive.

14.45.In aceeaşi ordine de idei se poate proceda la o ancorare (sau la lestarea)

radierului de capăt al unui tub, dacă se constată că se amorsează ridicări.
Această operaţie necesită în principiu punerea în uscat a lucrării sau a unei părţi
a acesteia, care se va realiza de exemplu printr-un mic tub sau o ţeava care să
intre în lucrare şi mici batardouri de pămînt la capete.

c) Cămăşuire parţială sau totală a lucrării

14.46. In situatia in care peretele tubului prezintă o rezistenţă

insuficienta, sau degradari importante şi nu se poate proceda la reconstrucţia
lucrării prin debleere (rambleu la culme prea mare, mari dificultăţi de
întrerupere a circulaţiei pe cale etc), se procedeaza la cămăşuirea interioară,
totală sau parţială a lucrării cu un alt tub (metalic sau din beton), păstrîndu-se
un spaţiu inelar suficient între cei doi pereţi pentru a permite umplerea corectă
a acestui spaţiu.

14.47. Este de notat că o cămăşuire a lucrării poate reduce în mod sensibil

debuşeul său hidraulic şi gabaritul. In plus ea poate fi ineficientă dacă o
remediere nu este adusă la cauza principală a avariilor. Astfel de exemplu,
camaşuirea unui tub metalic cu un alt tub metalic este insuficientă dacă nu sunt
luate măsuri pentru a îndepărta cauza avariilor, atunci cînd acestea se traduc
printr-o coroziune anormală în peretele lucrării.

14.48. Cămăşuirea se poate face cu un alt tub metalic, dar este de asemeni
posibil să se folosesacă tuburi din beton, în special cînd forma şi dimensiunile
lucrării existente se pretează la aceasta şi cînd înălţimea de acoperire nu este
prea mare.

117
14.48.1.Lucrare de camasuire trebuie concepută şi dimensionată ca sa reziste
singura (fără a ţine seama în special de o reacţie laterală a terenului) la
solicitările induse de rambleul de deasupra ei.

14.48.2. Adoptarea soluţiei tehnice cu tub de beton poate prezenta un interes cu

totul deosebit cînd cauzele principale ale avariilor sunt direct legate de calităţile
mecanice sau electrochimice ale materialelor ce constituie rambleurile tehnice
la care este în general foarte greu sau chiar imposibil să se remedieze

14.48.3. In anumite cazuri se poate avea în vedere turnarea pe loc a inelului din
beton, peretele tubului metalic existent putand servi de cofraj exterior.

14.49. Amplasarea noului tub, umplerea spaţiului inelar între cei doi pereţi şi
eventual măsurile speciale ce se iau la capete, în special cînd trebuie să se
asigure solidarizarea unui nou tub metalic cu lucrările de capăt existente, sunt
operaţii dificile.

14.49.1. Materialul de umplere utilizat trebuie să fie lucrabil şi să nu facă

priză.

14.49.2. Se va adopta un mortar fluid cu dozaj slab de ciment, introdus prin

mici perforări practicate la partea superioara a noului tub sau prin "coşuri"
executate în rambleul de acoperire, (atunci cînd acesta este de grosime redusă).

d) Demontare şi reconstruire parţială sau totală a lucrării .

14.50.Demontarea şi reconstruirea parţială a lucrării, obţinute prin debleere

apoi prin înlocuirea tubului sau unei părţi de tub, printr-un alt tub sau printr-
un alt tip de lucrare, este o operaţie care este recomandata atunci cand
înălţimea la partea superioara este destul de redusă.

14.51. In cazul in care lucrarea de înlocuit este tot un tub metalic, refolosirea de
plăci (sau de tronsoane întregi din tubul existent) nu este posibilă decît dacă
acestea nu prezintă nici o degradare capabilă să dăuneze calităţii acestei lucrări.

118
14.52.Se va acorda o atenţie deosebită la execuţia lucrărilor de terasament şi în
special la debleere, care trebuie executată cu grijă pentru a evita deteriorarea
acestor plăci.

14.53.Lucrarile se vor executa în mod simetric de o parte şi de alta a tubului.

e) Tratarea umpluturilor existente prin injecţie.

14.54.Cînd cauzele degradarilor (aplatizarea capului tubului ,cu

înfundarea eventuală a plăcilor de colt) sunt direct legate de o insufucienţă
rigiditate sau de o rezistenţă mica a terenurilor din jurul tubului, se va proceda la
o tratare a acestor terenuri prin injecţie. Aceast mod de întărire a lucrării este
variabila in functie de natura terenului si a produselor de injecţie folosite.

Anexa 1 – Caracteristici ale sectiuni transversale pentru tipuri des intalnite

de corugare

Materialele utilizatepentru realizarea podetelor au sectiuni transversale precum

cele aratate Figura B1.2 pana la Figura B1.5. Sectiunea transversala poate fi
circulara sau dreapta dupa cum este aratat in figuri, acest lucru inseamna ca
sectiunea transversala poate fi caracterizata de grosimea placii de metal, t,
inaltimea profilului, hcorr, lungimea ondulatiei, c, raza de curbura R, unghiul, ,
si lungimea tangentei (zona dreapta), mt. Intre acesti parametrii exista relatii
geometrice, astfel ca a si mt pot fi calculate pornind de la anumite dimensiuni
conform relatiilor:

Tipul profilului mt

119
 125-26 0,595 + 0,015t 21,0 – 1,62t, t ≤ 5,0

150-50 0,856 + 0,015t 34,2 – 1,88t, t ≤ 7,0

200-55 0,759 + 0,010t 37,5 – 1,83t, t ≤ 7,0

381-140 0,859 + 0,003t 115,1 – 1,273t, t ≤ 7,0

Tabelul B1.1 Caracteristici ale sectiunii transversale a si mt pentru diferite

profile prezentate in Figura B1.1 – Figura B1.4.

Datele sectiunii transversale sunt date pentru diferite grosimi ale placilor
metalice1 in Tabelul B1.2 pana Table B1.5, dupa cum urmeaza:

Tabelul B1.2: Tipurile de profile cu corugatie care are lungimea ondulatiei (c) –
inaltimea (hcorr) = 125-26, care sunr des folosite pentru tuburi cu corugare
elicaoidala, vezi Figura B1.2

Tabel B1.3: Tipurile de profile cu corugatie ce are lungimea ondulatiei (c) –

inaltimea (hcorr) = 150-50, vezi Figura B1.3
1
Grosimea tablei metalice nu include stratul de protectie coroziva.

Tabelul B1.4: Tipurile de profile cu corugatia cu lungimea ondulatiei (c) –

inaltimea (hcorr) = 200-55, vezi Figura B1.4.

Tabelul B1.5: Tipurile de profile cu lungimea onfdulatiei (c) – inaltimea (hcorr) =

381 – 140 (asa numitele SuperCor), vezi Figura B1.5.

Daca se cunosc valorile parametrilor c, hcorr, R, mt si , aria, momentul de

inertie si modulul sectional plastic pot fi calculate conform urmatoarelor ecuatii:

120
Modulul sectional W si raza de giratie i sunt date de relatia:

Flambaj local

Profilul corugat ales trebuie sa fie verificat impotriva aparitiei fenomenului de

flambaj local. Aceasta verificare se poate face folosind relatia:

Unde mt este lungimea tangentei profilului corugat. Reducerea a fost propusa de

Cary (1987). Conditia este ca Mucr ≤ Mu. Ecuatia (b1.h) este reprezentata in
Figura B1.1, unde raportul Mucr / Mu este reprezentat ca o functie dependenta de
grosimea metalului din care sunt realizate profilele din Figura B1.2 pana la
Figura B1.5.

Corugare trasnversala

Daca este utilizata asa numita corugare transversala, se va putea folosii

urmatorul factor de reducere – daca nu se dovedeste corecta o alta metoda –
pentru a determina capacitatea profilelor corugate:

Mucr = 0,6 Mu

121
Aceasta reducere este valabila pentru t ≥ 5,0 mm. Pentru grosimi mai mici ale
metalului, factorul trebuie determinat.

Figura B1.1 Datele secionale pentru podetele din tabele. Figura arata datele
sectiunii pentru o tabla de tip 200-55 cu grosimea de 2,95 mm.

Datele profilelor

Parametrii sectionali pentru diferite profile sunt dati in mm, mm2/mm, mm3/mm
si mm4/mm pe unitatea de lungime a tubului.

Figura B1.2 Dimensiunile profilelor tip 125-26. Acest profil este de obicei
utilizat pentru tuburi boltite cu corugare elicoidala.

Figura B1.3 Dimensiuni profile tip 150-50.

122
Figura B1.4 Dimensiuni profil tip 200-55

Figura B1.5 Dimensiuni profil tip 381-140 (superCor).

Tabelul B1.2 Profile 125-26: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I

(mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z
(mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t
(mm).

Tabelul B1.3 Profile 150-50: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I

(mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z

123
 (mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t
(mm).

Tabelul B1.4 Profile 200-55: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I

(mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z
(mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t
(mm).

Tabelul B1.5 Profile 381-140: Aria A (mm2/mm), momentul de inertie I

(mm4/mm, modul sectional W (mm3/mm), modul sectional plastic Z
(mm3/mm) si Z/W pentru diferite grosimi ale tablei metalice, t
(mm).

124
125
Anexa 2 – Determinarea parametrilor terenului

Modulul tangent de calcul pentru umplutura structurala poate fi determinat

conform acestui manual prin doua metode diferite. Metoda A este o metoda
simplificata unde singurul parametrul necesar ca data de intrare este gradul de
compactare relativa (RP). Metoda B este o metoda mult mai exacta unde sunt
necesare a fi introdusi mai multi parametrii geotehnici. Valoarea modulului va fi
mai mare in cazul metodei B, dar pentru aplicarea acesteia este nevoie de o
cunoastere mai buna a naturii terenului.

Metoda A

Aceasta metoda se bazeaza pe informatiile referitoare la tupul materialului,

gradul de compactare si suprasarcina exercitata de terenul ce acopera structura
(dat prin grosimea stratului de acoperire), si foloseste relatia:

Aceasta ecuatie are la baza principiile Duncan ( 1978), si este aplicabila pentru
terenuri clasificate ca SP(=nisip clasat slab), GP(= pietris clasat slab), SW
(=nisip clasat bun) si GW(= pietris clasat bun). S-a considerat adecvat ca
valorile considerate sa fie mai mari pentru clasele de siguranta mai mici. Astfel
va fi folosit un coeficient partial al materialului de 1,3. Rezultatele calculelor
pentru diferite grade de compactare si diferite adancimi sunt reprezentate in
Figura B2.1

Figura B2.1 Relatia dintre modulul tangent si grosimea stratului de acoperire

pentru diferite grade de comapctare realtiva conform metodei A
simplificate, pentru clasa de siguranta 2, gn = 1,1.

1
Gradul de compactare RP din ecuatia (b2.a) reprezinta valoarea din incercarea
Proctor standard, RPstd. Pentru materialele folosite pentru umplutura din jurul
podetului, relatia dintre valoarea Proctor Modificata si Proctor Standard este
aproximativ data de: RPmod = RPstd – 5%.

Metoda B

Metoda B are la baza un analiza detaliata a materialului din umplutura

structurala si pentru care sunt necesare urmatoarele date de intrare:

• Granulometria particulelor (d10, d50 si d60)

• Gradul de compactare (densitatea in stare uscata si desitatea maxima in

stare uscata)

• RP = 100( / opt) si

• Starea de eforturi din terenul inconjurator calculata folosind impingerea

pasiva a pamantului la o adancime egala cu grosimea stratului de
acoperire plus H/2.

Daca este folosita metoda B, se presupune ca caracteristicile alese ale

pamantului sunt verificate pe baza masuratorilor in fiecare caz.

Modulul tangent este determinat parcurgand urmatoarele etape:

Indicele porilor este calculat folosind ecuatia

Unde s este considerat a fi egal cu 26 kN/m3

Raportul modulului este calculat ca

Unde coeficientul de neuniformitate Cu este calculat ca

Puterea efortului este calculata ca

2
Unde valoarea lui d50 se introduce in mm. Valoarea caracteristica a ungiului de
frecare interna a umpluturii structurale este calculata ca

In ecuatia de mai sus relatia dintre densitatea relativa si gradul de compactare

este presupus sa urmeze realtia ID = (RP-75) /25 cu gradul de compactare
determinat prin incercarea Proctor Standard.

Modulul tangent este calculat conform:

Dupa introducerea lui Rf = 0,7, pa = 100 kPa si a starii de eforturi echivalenta

presiunii pasive a pamantului la nivelul imediat sub punctele de pe directia de
45 de grade, se obtine

Valorile obtinute prin cele doua metode sunt reprezentate in Figura B3.2 pentru
anumite date de intrare.

3
Figura B3.2 Comparatie intre modulul tangent calculat folosind metoda
simplificata si metoda mai exacta. Pentru a putea realiza
comparatia, s-a presupus in ecuatia (b2.a) ca H = 2 m. Clasa de
siguranta 2 este data de n = 1,1, m = 1,3, Cu = 10 si d50 = 20.

4
Anexa 3 – Calculul sagetii coronamentului in timpul executiei umpluturii.

In timpul realizarii umpluturii, presiunea pamantului ce solicita tubul are ca

rezultat o ridicare a coronamentului. Acest lucru duce la o reducere a grosimii
stratului de acoperire pentru o anumita valoare a distantei dintre partea
inferioara a tubului si nivelul suprafetei drumului. Aceasta e una din conditiile
ce fac parte din principiile de proiectare si nu reprezinta o problema decat prin
faptul ca este redusa grosimea efectiva a stratului de acoperire. Daca grosimea
stratului de acoperire este redusa, acest lucru poate afecta distributia incarcarilor
din trafic. Se va lua in considerare acest fenomen prin introducerea unei grosimi
reduse a stratului de acoperire conform relatiei.

S-a considerat o valoare aproximativa pentru sageata coronamentului. O analiza

mai exacta se poate realiza prin:

Parametru fh este reprezentat pentru anumite valori in Figura B3.1.

Este important ca in ecuatia (b3.b) sa fie folosit Es si nu Esd. Ecuatia (b3.b) este
valabila numai pentru profile inchise, profile unde tubul poate fi tensionat cand
coronamentul se ridica. In cazul podetelor cu o placa la partea inferioara, efectul
de inaltare al tubului poate fi neglijat atata timp cat peretele metalic este fixat in
fundatie vertical sau cu o panta spre exterior. In cazul profilelor cu o panta spre
interior a peretelui metalic ce face legatura cu placa de la partea inferioara,
inaltarea coronamentului poate fi calculata ca fiind o patrime din valoarea
obtinuta prin ecuatia (b3.b).

1
Figura B3.1 Diagrama pentru determinarea inaltarii coronamentului in timpul
realizarii umpluturii.

2
Anexa 4 – Exemplu de calcul al distributiei incarcarilor conform
Boussinesq

Conform Boussinesq, distributia incarcarilor sub incarcarea punctiforma poate

fi aproximativ calculata (vezi paragraful 4.3.5, ecuatia (4.i)) folosind expresia:

Unde P este incarcarea concentrata, hc reprezinta adancimea de al nivelul solului

si s este distanta de la punctul de exercitare a fortei concentrate pana la punctul
unde se doreste calculul presiunii. La proiectarea unui podet, presiunea verticala
ar trebuii convertita in incarcare echivalenta liniara, cu ajutorul ecuatiei:

Cele doua ecuatii presentate mai sus vor fi folosite pentru exemple de calcul,
cele trei cazuri de dimentionare folosite in normativul suedez de poduri si cazul
principal din Eurocode 1.

a)Sectiune longitudinala b) Sectiune transversala

Figura B4.1 Grupa de incarcari de tip 1

Pentru a putea analiza un caz de incarcare mai generalizat, incarcare este

presupusa sa ia forma din Figura B4.2. Pentru rupa de incarcari de tip 1 se
considera urmatoarele dimensiuni:

1
Figura B4.2 Un exemplu de incarcare pentru care presiunea intr-un anumit
punct (x,y), la adancimea hc, urmeaza a fi calculat.

Se va alege calculul presiunii in punctul (x,y) la adancimea hc. Se presupune ca

incarcarea poate fi calculata ca fiind punctiforma, ecuatia (b4.a) devenind:

Unde si reprezinta distanta dintre punctul unde presiunea verticala va fi

calculata si centrul de greutate al incarcarii.

Rezultatul este reprezentat in Figura B4.3 – Figura B4.5, unde incarcarile au

fost considerate punctiforme.

2
Figura B4.3 Distributia incarcarilor la diferite adancimi hc de-a lungul axei x
cu y = 0 cand incarcarea punctiforma a fost considerata 1kN.

Presiunea verticala de-a lungul unei axe paralele cu axa x, dar la distanta de 1 m
de aceasta, si anume chiar sub pneuri este reprezentata in Figura B4.4.

Figura B4.4 Distributia incarcarii la diferite adancimi hc, de-a lungul axei de
sub osie, cand incarcarea concentrata este considerata 1 kN.

Dupa cum s-a asteptat, valoarea maxima este obtinuta la x = 1,5, desi diferenta
dintre valorile extreme din x = 0 si x = 1,5 este mica.

Daca exista o incarcare suplimentara de la o banda de circulatie adiacenta, cazul

y = 2 va fi analizat, adica o banda adiacenta chiar langa zona unde a fost
calculata distributia incarcarilor. Rezultatul este reprezentat in Figura B4.5.

3
Figura B4.5 Distributia incarcarilor la diferite adancimi hc de-a lungul axei
lateral al 3 m fata de un rand de pneuri, cand incarcarea concentrata a fost
considerata 1 kN.

Ca si in cazurile anterioare, incarcarile concentrate au fost considerate incarcari

punctiforme. Daca distributia incarcarilor este considerata, atat presiunea
verticala cat si incarcarea liniara echivalenta sunt reduse conform reprezentarii
din Figura B4.6. Dupa cum se astepta, distributia incarcarii are un efect mic in
cazul grosimilor foarte mari ale stratului de acoperire.

Figura B4.6 Reducerea incaecarii echivalente distribuite liniar pentru grosimi

mici ale stratului de acoperire, cand efectul distributiei incarcarilor este luat in
considerare.

4
Daca se considera acest rezultat si calculand incarcarea liniar distribuita
echivalenta pentru cele trei cazuri ce sunt relevante pentru podetele de sub o
cale rutiera, rezultateul ar fi cel reprezentat in Figura B4.7.

Grupa de incarcare 1: Incarcarea distribuita liniar echivalenta grupei de

incarcare 1 corespunde la 3 osii de 250 kN toate pe aceeasi banda de circulatie
si 3 osii de 170 kN fiecare pe cate o banda de circulatie adiacenta.

Grupa de incarcare 2: Incarcarea distribuita liniar echivalenta grupei de

incarcare 2 corespunde unei osii de 310 kN pe o banda de circulatie si o osie de
210 kN pe o bande de circulatie adiacenta.

Grupa de incarcare 4: Incarcarea distribuita liniar echivalenta grupei de

incarcare 4 este alcatuita din 3 osii de 325 kN fiecare in cate o banda de
circulatie. Efectul benzii de ciruclatie adiacenta este neglijata conform
conditiilor din Bro 2004.

In Figura B4.7 a fost luata in considerare distributia incarcarilor.

Figura B4.7 Incarcarile distribuite liniar echivalente pentru cele trei tipuri, in
functie de grosimea stratului de acoperire. S-a luat in considerare si
amprenta pneului sub care are loc distributia incarcarii.

Incarcarea distribuita liniar echivalenta conform Eurocode este reprezentata in

Figura B4.8 si Figura B4.9

5
 a) Sectiune Longitudinala

b) Sectiune transversala

Figura B4.8 Model de incarcare conform Eurocode.

Figura B4.9 Incarcarea distribuita liniar echivalenta pentru modelul de

incarcare conform Eurocode fin Figura B4.8. S-a luat in
considerare amprenta pneului sub care are loc distributia
incarcarii.

6
7