II.

Audit statutar al situatiilor financiare (7 intrebari)

1. Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar?
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate
fi o persoana fizica sau juridica;
- examinarea este exclusiv profesionala;
- obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare
ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale
situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente;
- obiectul opiniei: imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului),
a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele (normele) nationale sau internationale.

2. In cazul unei misiuni de compilare procedurile aplicate

a) au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective
b) nu au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare
respective
c) au drept scop furnizarea unei opinii de asigurari pozitive
Raspunsul corect este b) deoarece caracteristicile unei misiuni de compilare sunt:
- nu se exprima nici o asigurare in raport ;
- profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor ;
- procedurile aplicate nu au drept scop sa permita furnizarea unei opinii de asigurare
asupra situatiilor finanaciare ;
- utilizatorii acestor informatii sunt increzatori totusi ei beneficiaza de interventia unui
profesionist care aduce cunostintele si competentele sale in elaborarea acestor situatii
financiare.
3. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele

Criteriile de apreciere a imaginii fidele sunt:

exhaustivitatea ( integritatea ) - toate iregistrarile care privest intreprinderea sunt
inregistrate in contabilitate;
realitatea criteriul realitatii operaiilor presupuneca toate elementele materiale din scripte
corespund cu cele identificabile fizic si ca toate elementele de activ, pasiv, de venituri di
cheltuielireflecta valorile reale si nu fictive sau care nu privesc intreprinderea in cauza;
toate informatiile prezentate in sitatiile financiare trebuie sa poata fi justificate si verificate;
corecta inregistrare in contablitate si prezentare in situatiile financiare a operatiilor
presupune ca aceste operatii trebuie:
- sa fie contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarindu-se deci
respectarea independentei exercitiilor criteriul perioadei corecte;
sa fie corect evaluate, adica sumele sa fie bine determinate, aritmetic exacte,
urmarindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a
1

metodelor de evaluare - criteriul corectei evaluari;

sa fie contabilizate in conturile corespunzatoare criteriul corectei imputari;
sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in
conturile anuale conforma cu reglementarile in vigoare criteriul corectei
prezentari in conturile anuale.
inteligibilitatea
relevanta
credibilitatea

4. In vederea evaluarii riscurilor legate de control intocmiti un chestionar pentru

evaluarea controlului intern
Pentru determinarea riscurilor legate de control, auditorul va aprecia evaluarea
sistemelor de control intern, va verifica functionarea acestui control intern.
Toate actiunile ntreprinse de auditor n aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei
ntrebari care furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control intern:

Care sunt procedurile efective, in functiune care au ca obiectiv realizarea unui control
intern eficient?

Aceste proceduri sunt aplicate?

In ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot
conduce la elaborarea de documente financiar contabile corecte?
Chestionar intern privind evaluararea controlului intern prinvind departamentul de
resurse umane:
Intrebari privind controlul intern penru departamentul de resurse
umane
1.Exista o proceudura pentru recrutariea personalului?
2.Exista procedee privind evidenta prezentelor, invoirilor, concediilor?
3.Exista programe de pregatire profesionala continua a personalului?
4.Exista o gestionare adecvata a dosarelor profesionale?
5.Exista o gestionare adecvata a carnetelor de munca?
6.Exista un sistem informational pentru gestiunea resurselor umane?
7.Exista procedee pentru arhivarea documentelor privind resursele
umane?
8.Exista personal calificat pentru intocmirea si inregistrarea operatiilor
privind contabilitatea salariilor?
9.Personalul calificat este la curent cu modificarile legislative in
domeniu?

Raspuns
Da
Da
Nu
Da
Da
Da
Da
Da
Da

5. Definiti termenul de prag de semnificatie.

n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care
auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i
sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare
i a patrimoniului intreprinderii.
Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
2

6. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii

bilantului de deschidere?
Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere al unui exercitiu prin care
soldurile de deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a
exercitiului precedent.
Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul
si creditul contului extrabilantier 892 Bilant de inchidere (conturile de activ, cu sold
debitor, prin debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui
cont). Apoi, la inceputul exercitiului financiar, toate valorile din contul 892 Bilant de
inchidere se transfera in creditul si debitul contului 891 Bilant de deschidere (in debitul
contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold initial creditor, iar in
creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentru a crea un sold initial debitor). Astfel
bilantul de deschidere este acelasi cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent.
Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in care orice modificari de politici,
proceduri sau metode contabile efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate
retroactiv astfel incat sa modifice valorile inregistrate in bilantul de deschidere. Orice
modificari ale politicilor sau procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului unui
exercitiu financiar. De asemenea, orice erori descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi
corectate pe seama rezultatului reportat si nu prin modificarea bilantului de deschidere.

7. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de

acceptare a mandatului?
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti,
auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in
seama de unele reguli profesionale i de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare
fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii auditorul cauta sa obtina elemente care sa ii
permita aprecierea celor mai importante riscuri existente;
- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor auditorul verifica lista
clientilor sais au ai societatii de expertiza in care lucreaza, pentru a se asigura ca nu
exista o activitate dj remunerate de intreprinderea repectiva; auditorul mai verifica
situatia sa si a membrilor familiei in legatura cu eventualele interese din partea
intreprinderi respective;
- examenul competenei auditorul trebuie sa se asigure ca propriile competente, ale
personalului sau salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru exercitarea
misiunii;
- contactul cu fostul auditor sau censor autitorul trebuie sa se informeze in legaturile
cu motivele demisiei sau refuzului de reinoire a mandatului fostului auditor sau censor, si
mai ales, daca nu cumva au fost dezacorduri in ceea ce priveste: respectarea normelor
legale, aplicarea masurilor hotarate, stabilirea onorariilor etc.;

III. Expertize contabile (3 intrebari)

1. Cum se clasifica expertizele contabile?
Expertizele contabile pot fi clasificate:
I.

II.

Dup scopul principal n care au fost solicitate, n:

a. expertizele contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul
de procedur penal; alte legi speciale;
b. expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor
reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt
efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au calitatea de mijloc de prob n justiie,
ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu
expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil.
Dup principalul obiectiv la care se refer, expertizele contabile sunt:
a. civile dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile;
b. penale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor penale;
c. comerciale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale;
d. fiscale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale;
e. alte categorii dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre
clieni

2. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?

Expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor
la care a avut acces i de care a luat la cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile,
trebuind s se abin de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost
autorizat expres n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional s fac o astfel de
divulgare
Expertul contabil nu trebuie s refere mai mult dect se cere. n Raportul su trebuie s
invoce numai evenimentele i tranzaciile care au legtur cauzal cu obiectivul fixat de cel n
drept care a dispus expertiza contabil i care sunt probate cu documente justificative i
evidenieri contabile.
Expertul contabil trebuie s se abin de la divulgarea coninutului Raportului de
expertiz contabil judiciar i a concluziilor, direct prilor implicate n actul justiiar. El
depune raprtul sau, auditat calitativ, la organul in drept care a dispus expertiza contabila
judiciara, de unde cei interesati il pot consulta, in conditiile legii.
El trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate, n afara procedurilor
prevzute de lege.

3. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei

contabile)?
CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de
expertiz contabil, trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv
(ntrebare) a expertizei contabile, care s cuprind o descriere amnunit a operaiilor
efectuate, de ctre expertul contabil, cu privire la structura materialului documentar, actele i
faptele analizate, locul producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de informaii utilizate,
dac prile interesate, n expertiza contabil, au fcut obiecii sau au dat explicaii pe care
expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concuziilor sale. n fiecare
paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor acestora. Dar,
dac aceste prezentri ar ngreuna nelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului de
expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se fac n anexe la raportul
de expertiz contabil, iar n textul expertizei contabile s se prezinte doar rezultatele
calculelor i interpretarea acestora, cu trimiteri la anexe.
Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE,
trebuie s se ncheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis,
consic, fr echivoc, redactat ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat fr a face
aprecieri asupra calitii documentelor justificative, reprezentrilor (nregistrrilor) contabile,
expertizelor i actelor de control (de orice fel) anterioare i nici asupra ncadrrilor legale.
Aceasta deoarece expertul contabil analizeaz evenimente i tranzacii i nu ncadrarea
judiciar a acestora. n cazuri deosebite n care expetul contabil, n exercitarea misiunii sale,
se confrunt cu acte i documente care nu ntrunesc condiiile legale, care exprim ficiuni sau
sunt suspecte, el nu trbuie s le ia n considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor
(rspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei contabile, dar trebuie s menioneze aceasta
n raportul de expertiz contabil.
Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit de mai muli experi care au opinii
diferite, ntr-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFURAREA EXPERTIZEI
CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat
opinia pe care o susine. De regul, n expertizele judiciare opinia expertului
recomandat de parte se menioneaz separat, n raport cu opinia expertului numit din
oficiu.

IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)

1. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi se face pe baza:
a) bilantului contabil;
b) bilantului economic;
c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.
Evaluarea economica si financiara a unei intreprinderi se face pe baza bilantului economic.
Metodele de evaluare patrimoniala abordeaza intreprinderii exclusiv din punct de vedere
patrimonial, considerand ca valoarea intreprinderii este data de suma valorii elementelor sale
patrimoniale. Aceste elemente se regasesc sub forma imobilizarilor (corporale, necorporale,
financiare) si a activelor circulante (stocuri, creante, disponibilitati si plasamente).
Aplicarea metodelor de evaluare patrimoniala presupune utilizarea informatiilor contabile
care sunt centralizate si sintetizate cu ajutorul bilantului contabil. Insa, valoarea unei
intreprinderi este, de cele mai multe ori, diferita de valoarea patrimoniului sau reflectat in
contabilitate. Pentru a stabili valoarea economica a elementelor patrimoniale, bilantul contabil
se retrateaza si se construieste un bilant economic care sa reflecte cat mai fidel patrimonial
net al unei intreprinderi.

2. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup
reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social
3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve
500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti
500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.
Activul net corijat reprezinta valorea patrimoniala a intreprinderii, obtinut ca diferenta intre
activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.Activul net corijat se calculeaza
prin 2 metode:
1.Metoda aditiva ANC=CAP.PROPRII(-)/(+) DIFERENTE DE REEVALUARE
2.Metoda substractiva
ANC=ACTIVE REEVALUATE-DATORII
Alte metode patrimoniale, sunt: Metoda capitalului permanent necesar exploatarii, Metoda
valorii substantiale.
Activ net corijat = Capital propriu+ (-)Diferente din reevaluare
Capital propriu= Capital social+Rezerve+Profit= 3.000.000+500.000+1.000.000=4.500.000
Diferente din reevaluare= 14.000.000, de unde rezulta ca:
Activ net corijat=4.500.000+14.000.000= 18.500.000

3. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de
105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de
75.000 mii lei. Valoarea substantial brut a ntreprinderii va fi de:
a) 455.000 mii lei;
b) 320.000 mii lei;
c) 350.000 mii lei.
Valoarea substantiala bruta a intreprinderii este egala cu activul reevaluat plus valoarea
bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietatea acestora, minus valoarea bunurilor
care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause.Ea
semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utilize
intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.
Astfel:
VSB= ANC+VAL.BUN.INCHIRIATE- VAL.BUNURILOR INCHIRIATE LA TERTI
VSB= 425.000+105.000-75.000=455.000

VII. Studii de fezabilitate (7 intrebari)

1. Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?
Fezabilitatea presupune analiza complexa, premergatoare deciziei de investitii, avand
drept scop stabilirea oportunitatii si eficientei dezvoltarii unei subramuri sau realizarii unor
obiective de investitii.
Studiul de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe de marketing,
comerciale, tehnice, de management si financiare a unui obiectiv de investitii, privit ca un
sistem dinamic si deschis de productie si comercializare de bunuri si servicii, precum si a
factorilor angajati (resurse umane, capital, resurse materiale si energetice etc.), cu mentionarea
aspectelor juridice definitorii, desfasurata pe un anumit orizont de timp, luand in consideratie
inclusiv factorii de risc si incertitudine.
Element de baza in documentatia de finantare, indiferent de tipul acesteia, studiul de
fezabilitate este un instrument care permite investitorului, promotorului sau analistului
financiar, pe baza informatiilor de care dispune, sa decida daca poate sa abordeze o
investitie si cand anume sa finanteze un anumit proiect.

2. La nivel strategic, ce presupune o investiie de dezvoltare?

Investiia poate fi privit ca o cheltuial pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu
scopul de a obine bunuri i servicii. Sunt acele renunri la o satisfacie imediat i sigur, n
schimbul unei sperane al crei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte, sunt acele
cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerte.
Noiunea de investiie are un sens larg i unul restrns. n sens restrns, investiiile sunt
mijloace financiare destinate achiziionrii unor bunuri de folosin ndelungat sau de capital
fix pentru lrgirea i modernizarea produciei. n sens larg, investiiile nglobeaz att
cheltuielile cu procurarea mijloacelor de munc, ct i pe cele destinate achiziionrii
materiilor prime, materialelor, plata salariilor, precum i pentru diverse operaiuni bancare,
adic toate resursele financiare folosite n mod curent ntr-o unitate economic pentru
finanarea produciei.
Investiiile sunt economiile fcute de o persoan fizic, juridic sau de societate n
totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de consum i care sunt plasate
de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix n vederea obinerii unui
flux durabil de ctig viitor.

3. Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional?

Durata de viata a unui proiect investitional reprezinta perioada n care se obin, ealonat,
rezultatele utile scontate.
Durata de viata a investitiei poate fi analizata din patru puncte de vedere:
a)

durata contabila: este durata stabilita prin catalogul normelor de amortizare n vigoare;

b) durata tehnica: este durata asigurata de caracteristicile functionale ale echipamentului

respectiv;
c) durata comerciala: este identica cu durata de viata a produselor obtinute din investitia n
8

cauza.
d) durata juridica: corespunzatoare duratei protectiei juridice asupra unor drepturi legate de
investitie (de concesiune, brevete, licente, marci de fabrica etc.)
e) durata de utilizare economica adic de intervalul de timp n care veniturile generate
acoper cheltuielile aferente.

4. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor

investiionale este termenul de recuperare a investiiei neactualizate. Care este
modul de calcul i coninutul indicatorului?
Termenul de recuperare a investitiei reprezinta termenul in care se recupereaza
investitia.Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre
investitia totala si cash flow-ul mediu anual.
TR = IT / CF mediu anual
Unde : TR =termenul de recuperare investitie nereactualizat
IT =investitia totala
CF =cash-flow-ul
Daca Durata de recuperare<Durata de exploatare atunci investitia este fezabila.
Daca Durata de recuperare>Durat de exploatare atunci investitia este nefezabila.

5. Rata de actualizare este un element esenial n metodele de fezabilitate bazate pe

actualizare. Care este coninutul acestei rate?
Rata de actualizare este utilizat pentru a determina suma pe care un investitor ar plati-o la
data evalurii pentru dreptul de a beneficia de un flux viitor de lichiditi sau de profituri.
Pentru evaluator, rata de actualizare este rata rentabilitii estimata ca acceptabil pentru un
investitor care ar plati n prezent fluxuri viitoare generate de afacere, n contextul riscurilor
presupuse de realizarea acestor fluxuri
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in
considerare factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula
capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma Y daca suma X o
amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)^n
2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de
actualizare numita si regula de actualizare
- suma Y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca
suma Y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)^n
Rata de actualizare este compusa din:

rata de referinta (ex: rata dobanzii bancare)

rata de risc care se stabileste, n general, n functie de riscul de tara

RA=Rds+Rr

6. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor

investiionale este rata intern de rentabilitate. Care este modul de calcul i
coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cash-flow-rile actualizate
includ i valoarea rezidual?
Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie
pentru care VAN este egala cu zero. Altfel spus, rata interna de rentabilitate este acea rata de
actualizare pentru care valoarea actualizata a costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu
valoarea actualizata a veniturilor (intrari de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt
zero.
Rata interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe
piata sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta. Numai in
aceste conditii rata interna a rentabilitatii permite compensarea costului finantarii.
Etape pentru calculul ratei interne de rentabilitate:

se porneste de la calculul VAN(valorii adaugate nete) care reprezinta surplusul de

valoare rezultat din exploatarea unei investitii.Acest surplus (exprimat in valori absolute) este
consecinta unei comparatii intre efectele estimate a fi generate de investitia analizata si efectele
care se apreciaza ar putea fi obtinute pe seama unei alte variante alternative de investire,
VAN = -I + CFt / (1+r)^t
I = costul investitiei;
CFt = cash-flow-ul aferent anului t;
r = rata de actualizare;
n = durata de viata a proiectului exprimata in ani.
VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:
daca VAN > 0, investitia se accepta; totalitatea cash-flowurilor viitoare vor putea acoperi
cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituie ca un supraprofit
daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta; intreprinderea nu mai
beneficiaza de nici un reziduu de rentabilitate; ea a actionat gratuit,
daca VAN < 0, investitia este respinsa, profiturile viitoare nu acopera cheltuielile.

Pentru calculul ratei interne de rentabilitate se foloseste urmatoarea metoda(metoda

de interpolare) care pleaca de la o rata minima si o rata maxima
RIR=Rata min+(Rata max-Rata min) x (VAN ratamin/Van rata min-VAN rata max)
Daca RIR> Rata de actualizare atunci investitia este fezabila
Daca RIR<Rata de actualizare atunci investitia este nefezabila

10

7. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i o rat de

actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An

Cost
investiie

Costuri
de
exploatar
e
11.445 lei 6.420 lei

1
2
3
4
5
Total

6.420 lei
6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
11.445 lei 38.760 lei

Total
cost
17.865
lei
6.420 lei
6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
50.205
lei

Total
ncasri

Cash-flow anual
net

8.520 lei

-9.345 lei

9.440 lei
9.440 lei
9.700 lei
9.700 lei
9.700 lei
56.500 lei

3.020 lei
3.020 lei
3.200 lei
3.200 lei
3.200 lei
6.295 lei

Calculai termenul de recuperare al investiiei.

Etape in rezolvare:
1. Se stabileste perioada de exploatare a investitiei : analizand structura fluxurilor de
numerar prezentate in tabel, se observa ca inca din anul de realizare a investitiei (anul 0) se
obtin incasari, de aceea si acest an este luat in calculul perioadei de exploatare, care este de
6 ani.
2. Se stabileste cash-flowul net pentru anul 0 : cash-flowul net pentru anul 0 se determina ca
diferenta intre incasari si plati, fara a se lua in calcul si costul investitiei.
CF(0) = 8.520 - 6.420 = 2.100 lei
3. Se calculeaza termenul de recuperare al investitiei care poate fi termenul de recuperare al
investitiei neactualizat si termenul de recuperare al investitiei actualizat
a) Termenul de recuperare al investiiei neactualizate se calculeaz ca i raport ntre
investiia total i cashflow-ul mediu anual.
IT
Tr = ------------------------,
CF mediu anual
It = 11.455 lei
CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5
CF mediu anual =--------------------------------------------------- =
6

11

2100+3020+3020+3200+3200+3200
= ------------------------------------------------------------- = 2.957,67
6
11.445
Tr =
-------------- = 3,87
2.957,67
Termenul de recuperare al investitiei neactualizate este de 3,87 si astfel putem spune ca este o
investitie fezabila doarece termenul de recuperare este mai mic decat durata de exploatare.
b) Termenul de recuperare al investitiei actualizat

Se actualizeaza cash-flowul net actualizat pentru fiecare an al exploatarii, cu exceptia

anului 0:
Se calculeaza dupa formula :
CFnet act(n)= CFnet (n) x 1 / ( 1+ra) n , unde n este anul pentru care se face calculul .
anul 1 3.020 *1/ ( 1 + 19% )1 = 2.538 lei
anul 2 3.020 * 1/ ( 1 + 19% )2 = 2.133 lei
anul 3 3.200 * 1/ ( 1 + 19% )3 = 1.899 lei
anul 4 3.200 * 1/ ( 1 + 19% )4 = 1.596 lei
anul 5 3.200 * 1/ ( 1 + 19% )5 = 1.340 lei

Se stabileste termenul de recuperare al investitiei actualizat:

Termenul de recuperare al investitiei se calculeaza prin impartirea valorii investite la cashflowurilor actualizat mediu anual.
Suma CFnete actualizate = 2.100 +2.538 + 2.133 + 1.899 +1.596 + 1.340 = 11.606 lei
CF net actualizat mediu =11.606/6=1.934,33

T I

n
C i
i 1(Fr i

1 )

med

TR act.= 11.445 / 1934,33 = 5, 92 ani .

Astfel poiectul investitional este fezabil, deoarece termenul de recuperare a investitiei este
mai mic dect perioada de exploatare a investitiei.
Bibliografie:
1. Negril Adrian, Proiectele investiionale. Fezabilitate i eficien, Ed. Mirton, Timioara,
2003
2. Porojan Dumitru, Bia Cristian, Planul de afaceri, Ed. Irecson, Bucureti, 2007

12

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari)

1. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea
situaie financiar:
Indicator

31.12.n

Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Datorii mai mari de un an
Datorii mai mici de un an

2000
500
150
50
1150
350

Bilantul contabil
1. Imobilizari
2. TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE
3. Stocuri
4. Creante
5. Investitii financiare
6. Disponibilitati banesti
7. TOTAL ACTIVE CIRCULANTE
8. TOTAL ACTIV
9. Capitaluri proprii
10. Datorii pe termen scurt
11. Datorii pe termen lung
12. TOTAL DATORII
13. TOTAL CAPITALURI PROPRII SI DATORII
Bilantul financiar
1. ACTIVE IMOBILIZATE
2. ACTIVE CIRCULANTE
- Stocuri
- Creante
- Investitii financiare
- Disponibilitati banesti
TOTAL ACTIV

2.000
700
500
150
50
2.700

1.
2.
3.
4.

2.000
2.000
500
150
50
700
2.700
1.200
350
1.150
1.500
2.700

CAPITALURI PROPRII
DTM SI LUNG
CAPITALURI PERMANENTE
DTS

1.200
1.150
2.350
350

TOTAL PASIV

2.700

Situaia net calculat ca diferen ntre activul total i datoriile totale contractate d o
prim evaluare (contabil) a ntreprinderii la data nchiderii exerciiului.
Situatia neta = active total datorii totale = 2.700 (1.150+350) = 1.200 lei
Se observa ca avem capitaluri proprii pozitive, ceea ce inseamna ca avem active mai mari decat
datorii,.

2. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultanei

financiarcontabile care prezint urmtoarea situaie financiar:
13

Indicator

31.12.n

Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

I.

2000
1000
20000
300
20000
2000
1300
0

Analiza structurii patrimoniale

Active totale=Imobilizari+Stocuri+Creante+Disponibilitati=2.000+1.000+20.000+300=23300
ctive circulante= Stocuri+Creante+Disponibilitati=1.000+20.000+300=21.300
Capital permanet=Capital propriu+Datorii pe termen lung=20.000+2.000=22.000
Pasiv total=Capital propriu+Datorii mai mari de un an+Datorii de exploatare+Datorii bancare pe
termen scurt= 23.300
Datorii totale= Datorii mai mari de un an+Datorii de exploatare+Datorii bancare pe termen
scurt=3.300

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Specificatie
Rata activelor imobilizate
Rata activelor circulante
Rata stocurilor
Rata creantelor
Rata disponibilitatilor banesti
Rata stabilitatii financiare
Autonomia financiara globala
Autonomia financiara la termen
Rata de indatorare globala
Rata de indatorare la termen
Rata datoriilor curente

Simbol
RAI = AI/AT*100
RAC= AC/AT *100
Rst=St/AC*100
Rcr= Cr/Ac *100
Rd=Disp/AC
RSF= Cpm/PT *100
RAFG=CPR/PT*100
RAFT=CPR/CPM
RIG=DT/PT*100
RIT=DTML/CPM
Rdc= DTS/PT*100

Valoare
RAI=5,58%
RAC=91,41%
Rst=4,69%
Rcr=93,89%
Rd=1,42%
RSF=94,42%
RAFG=85,83%
RAFT=90,90%
RIG=14,6%
RIT=9,10%
Rdc=5,6%

Rata activelor imobilizate reprezinta raportul intre activele imobilizate si activele totale ale
firmei.Reflecta gradul de imobilizare a activului si gradul de imobilizare al capitalului.Marimea
ratei este diferita in functie de specificul activitaitii, fiind mai mare pentru firme cu productie si mai
14

mica pentru firme care presteaza servicii.Totodata o rata imobilziata a activului este mai mare in
primii ani de functionare a unei firme, deoarece reflecta politica de investitii in active imobilizate.
Firma analizata, fiind o firma de prestari servicii,nivelu ratei este de 5.58% , un nivel normal,fiind
scazut.Un grad scazut al ratei activelor imobilizate indica faptul ca firma este flexibila la
schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.
Rata activelor circulante este forte ridicata in cazul firmei analizate, respectiv de 91,41% si
se datoreaza in special gradului ridicat al creantelor,acestea find in proportie de 85,83% din active
totale respectiv de 93,89% din activele circulante.
Rata activelor circualnte masoara indirect si gradul de lichiditatea al patrimoniului.
Rata stocurilor reflecta ponderea stocurilor in total active circulante, si in cazul nostru este
scazuta de 4,69%.Acest indicator ese normal deoarece firma presteaza servicii si rata este
influentata de sectorul de activitate, de durata ciclului de exploatare si alti factori .Rata stocurilor
reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide in totala active circulante.
Rata creantelor evidentiaza ponderea creantelor in active circulante, fiind un indicator
important deoarece gradul lor de lichiditate este mai mare decat al stocurilor.La firma analizata
rata creantelor este foarte ridicata , fiind de 85,83% in total active, respectiv de 93,89% in totala
active circulante.Este foarte important sa se faca o analiza detaliata a creantelor, deoarece aceasta
suma ridicata poate sa rezulta din faptul ca are clienti neincasati, sau firma acorda scadente prea
mari fapt ce duce la un dezichilibru, evidentiata si prin rata disponibilitatilor care in cazul nostru
este foarte scazuta, de 1,42%.
O lichiditate scazuta ne duce la gandul ca firma are probleme in incasarea clientilor, fapt ce va
duce la imposiblitatea efectuarii platilor pentru datoriile curente .Firma se incadreaza putin sub
nivlul de 100%, fapt ce ne face sa concluzionam ca firma nu v-a avea probleme in plata datoriilor
pe termen lung.
Rata stabilitatii financiare reflecta masura in care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent fata de total resurse.Aceste resurse cu caracter permanet sunt formate din
capitaluri proproii si datorii pe termen mediu si lung.La firma analizata rata stabiliatatii financiare
este foarte ridicata, de 94,42% .Este o sitautie pozitiva deoarece se observa ca o pondere
imporatnata in capitalurile peemanene o au capitalurile proprii deci resursele proprii.
Rata autonomiei financiare globale reprezinta garduld e independenta financiara a
societatii.Aceasta rata este foarte ridicata, fapt ce evidentiaza ca firma are o autonomie financiara
foarte buna.
Rata autonomiei financiare la termen evidentiaza faptul ca resurse proprii pot sa acopere
la termen datoriile pe termen mediu si lung.Firma se incadreaza putin sub nivlul de 100%, fapt ce
ne face sa concluzionam ca firma nu ava avea probleme in plata datoriilor pe termen lung.
Rata de indatorare globala reflecta pondera tuturor datoriilor pe care le are unitatea in
pasivul total al acestuia.In cazul firmei analizate , rata este scazuta, fapt ce este o situatie pozitiva.
Rata de indatorare la termen reflecta garduld e indatorare prin imrpumuturi pe termen
mediu si lung.si inc azul nsotru este scazuta, de 9,10% O rata de indatorare la termen scazuta
indica faptul ca firma paote sa se ia decizii de atargere a datoriilor pe termen mediu si lung,
nepund in pericol firma.Firma analizata nu are datorii pe termen scurt ridicate, fapt ce evidentiaza
15

faptul ca aceste datorii sun platite la termen.

Din prunct de vedere al ratelor de structura ale activului , sitauatia este satisfacatoare, cu un
grad ridicat de risc in ceea ce priveste nivelul creantelor care va putea duce la un blocaj in ceea
ce priveste disponibilitatilor.Din punctual de vedere al ratelor de structura ale pasivului, firma
are o utonomie financiara ridicata, un grad de indatorare scazut, si astfel are capacitatea sa se
imprumute in cazul unor disponibilitati scazute.
II. Analiza echilibrului financiar:
Nr.crt.
1

Simbol
CPM

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

AI
FRN
AC
DTS
FRN
CP
AI
FRP
FRS
NFR
TN

Indicator
Capital
pemanent(cp+dtl+prov.)
Active imobilizate nete
FRN = CMP - AI
Active circulante
Datorii pe termen scurt
FRN = AC DTS
Capitaluri proprii
Active imobilizate nete
FRP = CPR AI
FRS = FRN - FRP
NFR=(St+Cr)-Dat.expl
TN=FR-NFR

Valoare
22.000
2000
20.000
21.300
1.300
20.000
20.000
2.000
18.000
2.000
19.700
300

Fondul de rulment este partea din capitalul ermanent care depaseste valaorea
imobilizarilor nete si este destinat finantarii activelor circulante.In cazul firmei analizate avem un
fond de rulment pozitiv fapt ce evidentiaza ca societatea inregistreaza un echilbru financair pe
termen lung.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizri nete) constituie
marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidian, permindu-i s-i asigure un
nivel minim al unor active circulante strict necesare funcionrii (stocuri minime, fond de cas
minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub
1 an).
Fondul de rulemnt net este ompus din:
- fondul de rulemnt propriu(parte din capitalurile proprii care depeasesc valoarea imobilizarilor
nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente)
-fond de rulemnt strain(parte din datoriile pe termen mediu si lung care depeasesc valoarea
imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente)
Necesarul de fond de rulmnt reprezinta parte din activele circulante ce trebuiesc
finantate din resurse stabile., unnecesa de fond pozitiv indica faptul exista o activele circulante
depasesc datoriile curente, exprimand un dezechiliebrul pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment
pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de
mobilizat.Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala,
numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului
de exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil
intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe
de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.In cazul firmei analizate se
observa o lichiditate scazuta in ceea ce priveste creantele.
Trezoreri neta reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultata
16

din activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar.Reprezinta excedentul de lichiditati

ramase dupa acoperirea nevoilor ciclice(ramase neacoperite) de catre excedentul de resurse
permanete(FR-NFR).
III. Analiza bonitatii financiare (lichiditatea si solvabilitatea)
Nr.crt
I
1
2
3
II
1
2

Indicator
RATE DE LICHIDITATE
Lichiditatea curenta
Lichiditate rapida
Lichiditate imediata
RATE DE SOLVABILITATE
Solvabilitatea patrimoniala
Rata solvabilitii patrimoniale = CP/T pasiv

Simbol

Valoare

Lc=AC/DTS
Lr=(Cr+Db)/DTS
Li=Db/DTS

16,38
15,61
0,23

Sp=AT/DT
RSP=CP/TotP

7,06
0,85

Analiza lichiditatii firmei urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obliagtiile curente din
activitatea curenta, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata.
La firma analziata lichiditatea curenta precum si cea rapida este mult peste nivelul asigurator(1,
respectiv 0,75%, dar lichiditatea imediata este inferiaora pargului asigurator de 0, 5 ceea ce
situeaza firma intr.-o pozitie nefavorabila.
Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care firma ar putea sa-si acopere toate datoriile
sale indiferent de termen, din activele de care dispune in cazul in care ar inceta
activitatea.Solvabilitatea patrimoniala >2 pe perioada analizata exprima gradul in care
societatea ar putea sa-si acopere toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care
dispune.In cazul firmei analizate exista un grad ridicat de acoperire, fiind e 7,06.Rata
solvabilitii patrimoniale > 0,5 reflect o situaie normal.

3. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X

despre care se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze
repartiia valorii adugate pe destinaii.
Indicator

u.m.
17

Venituri din vnzarea mrfurilor

Producia vndut
Producia stocat
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu dobnzi
Impozit pe profit
Nr.Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.

2000
30000
1000
10000
1200
7000
3000
1500
1400
1000

Elemente de calcul
Venituri din vnzarea mrfurilor(ct 707)
Cheltuieli privind mrfurile(ct 607)
Marja comercial (1 -2)
Producia vndut(ct 701 706 +708)
Variaia stocurilor(ct 711 + -)
Producia imobilizat (ct 721 + 722)
Producia exerciiului (4 +5 + 6)
Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli provenite de la
teri(gr.60, exclusiv 607, gr.61, gr.62, exclusiv 621)
- materii prime
- chirii
Valoarea adugat(3+7-8)
Venituri din subvenii de exploatare(7411)
Cheltuieli cu impozitele i taxele(gr.63)
Cheltuieli cu personalul(gr 64 +621)
Excedentul (deficitul) brut din exploatare(9+10-11-12)
Alte venituri din exploatare i venituri din provizioane
Alte cheltuieli din exploatare
Cheltuieli cu amortizarea i provizioanele
Rezultatul din exploatare(13+14-15-16)
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultatul curent(17+18-19)
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Rezultatul extraordinar(21-22)
Rezultatul brut al exerciiului(20+23)
Impozitul pe profit
Rezultatul net al exerciiului(24-25)

Valoare
2.000
1.200
800
30.000
1.000
31.000
11.500
10.000
1.500
20.300
7.000
13.300
3.000
10.300
1.400
8.900
8.900
1.000
7.900

Marja comerciala
a) Rata marjei comerciale medii fata de valoarea veniturilor din vanzarea marfurilor
Rmcv

Mc
= 800 = 40%
Vmf
2.000

b) Rata marjei comerciale medii fata de valoarea cheltuielilor provenite din vanzarea
18

marfurilor
Rmcc

Mc
800

67%
Chmf
1.200

Valoarea adaugata
a) Metoda substractiva
Marja comerciala
=
800
+ Productia vanduta
= 30.000
+ Productia stocata
= 1.000
- Cheltuieli materiale totale = 11.500
- cu materiile prime
= 10.000
- cu chirii
= 1.500
Total
= 20.300
b) Metoda aditiva
Cheltuieli salariale
= 7.000
+ Impozite, taxe, varsaminte = 1.000 (inclusiv impozit pe profit)
+ Cheltuieli cu dobanzile
= 1.400
+ Amortizare
= 3.000
+ Rezultatul net
= 7.900
Total
= 20.300
Structura valorii adaugate evidentiaza masura in care sunt remunerati participantii la
activitatea intreprinderii, respectiv: personalul angajat, statul, creditorii, asociatii si intreprinderea
(prin autofinantare).
Structura valorii adaugate
Valoare
%
Cheltuieli cu personalul
7.000 34,49
Impozite, taxe si varsaminte asimilate
1.000 4,93
Cheltuieli financiare (cu dobanzile)
1.400 6,90
Amortizare
3.000 14,78
Dividende
Profit reinvestit (profit net)
7.900 38,92
TOTAL
20.300
100
Cea mai mare pondere o reprezinta remunerarea intreprinderii prin autofinantare,
ceea ce indica o buna capacitate a acesteia de a-si finanta activitatea din profiturile obtinute.
O pondere de asemenea mare in privinta remunerarii o detine personalul angajat
34,49%- aceasta situatie reflectand consumul de munca.
Se observa o presiune fiscala redusa, statul fiind remunerate cu o pondere de doar
4,93% din valoarea adaugata. In perioada analizata actionarii nu au fost remunerati.

4. S se calculeze soldurile internediare in manier continental i n manier anglo

saxon pornind de la informaiile de mai jos:
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia stocat
19

u.m.
2000
40000
1500

Subvenii de exploatare
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu provizioane
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu asigurri sociale
Impozite i taxe
Venituri din dobnzi
Venituri din diferene favorabile de
curs valutar
Cheltuieli cu dobnzi
Cheltuieli cu provizioane financiare
Impozit pe profit

10000
10000
1200
15000
1000
200
200
2000
300
200
200
800
100
1300

I.Solduri intermediare in maniera continentala

Nr crt

Specificatie

Simbol

um

1
2
I.
3
4
5
II.
5
6
7

+Venituri din vanzarea marfurilor

- Cheltuieli privind marfurile
=Marja comerciala
+ Productia exercitiului
- Cheltuieli cu materii prime
-Cheltuieli chirii
= Valoarea adaugata
- Impozite si taxe
+ Subventii pentru exploatare
- Cheltuieli salariale
-Cheltuieli asigurari sociale
= Excedent brut de exploatare
+ Venituri din provizioane
+ Alte venituir din exploatare
- Alte cheltuieli din exploatare
- Cheltuieli privind amortizarea si
provizioanele
= Rezultat din exploatare
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
= Rezultat curent
+ Venituri exceptionale
- Cheltuieli exceptionale
Rezultatul exceptional
=Rezultat brut
- Impozit pe profit
= Rezultatul net al exercitiului

Vmf
Chmf
Mc
Qex
Chm
Chch
Va
Imp
Sbv
Chp
Chas.soc
EBE
Vpv
Ave
Ace
Cha

2.000
1.200
800
41.500
10.000
200
32100
300
10000
15000
2000
24800
1.200

Pe
Vf
Chf
Pc
Vex
Chex
Rexc
Pb
Ipr
Pn

23600
400
900
23100
23100
1.300
21800

III.
8
9
10
11
IV.
12
13
V.
14
15
VI.
VII.
20
VIII.

20

Excedentul brut din exploatare (EBE) masoaraa cumularea bruta din activitatea de
exploatare, admitand ca amortizare si provizioanele sunt doar cheltuilei calculate nu si
platite/.rxcedentul brut din explaotare masoara capaitatea potential de autofinantare a investitiilor
pentru exploatare.
Rolul excedentului brut al exploatrii, poate fi urmrit sub trei aspecte:
1) este o msura a performantelor economice ale ntreprinderii. Un EBE suficient de mare va
permite ntreprinderii rennoirea imobilizrilor sale prin amortizri, acoperirea riscurilor din
provizioanele constituite i asigurarea finanrii sale care antreneaz cheltuieli financiare, iar
diferena va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor (dividende) si/sau conservat prin
autofinanare.
2) EBE este independent de politica financiara (nu este influenat de venituri i cheltuieli), de
politica de investiii (nu ine cont de deciziile ntreprinderii privind modalitile de calcul a
amortizrii), de politica de individ (deciziile ntreprinderii privind repartizarea profitului net), de
politica fiscal i de elementele excepionale (nu ia n calcul impozitul pe profit i rezultatul
excepional)
3) EBE reprezint o resursa financiara fundamental pentru ntreprindere.
EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei.
Rezultatul exploatrii (Re) masoara , in marimi absolute rentabilitatea procesului de
explotare, prin deducera tuturor cheltuielilor exploatarii(platibile si executabile) din veniturile
explatarii(incasabile si calculate).
Acest rezultat este utilizat n compararea performanelor ntreprinderilor ce au politici
financiare diferite.
Exist dou modaliti de calcul:
- ca diferen dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) i totalul cheltuielilor din exploatare
(Che)
Re = Ve Che
- pornind de la mrimea EBE i are relaia
Re = EBE (Amp +Ache) + (Ave + Vpr), unde
Amp amortizri i provizioane
Ache alte cheltuieli din exploatare
Ave alte venituri din exploatare
Vpr venituri din provizioane privind exploatarea
Rezultatul curent (Rc) reprezint rezultatul tuturor operaiilor curente, obinuite ale
ntreprinderii, fiind determinat att de rezultatul exploatrii curente, ct i de cel al activitii
financiare, permind i aprecierea impactul politii financiare a ntreprinderii asupra rentabilitii.
Deoarece nu este influenat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii
rezultatului curent al ntreprinderii pe mai multe exerciii financiare.
Rezulatul brut al exercitiului (Rb) este determinat de rezultatul tuturor activitatilor
(exploatare, financiar, extraordianr), obtinundu-se prin diferenta intre venituri totale si cheltuieli
totale.
Rezultatul net al exercitiului (Rn) reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii
financiare a capitalului propriu subscris de actionari.Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de
dividend in raport cu numarul actiunilor detinute, sau se reinvesteasca in firma.Profitul net se
obtine prin deducerea impozitului pe profit, datorat statului, din profitul brut.
II. Solduri intermediare in maniera anglo saxona
Indicator/ Subindicatori

Relaia de calcul

21

Valoare

Rezultat nainte de plata dobnzilor,

impozitului pe profit i amortizrii
VexplCheltuieli variabile de
EBITDA = Earnings Before Interest,
53.500-28.500=25.000
exploatare
Taxes, Depreciation and Amortization
(marj asupra cheltuielilor variabile)
Rezultat nainte de plata dobnzilor i a
impozitului pe profit = RE
EBITDA Cheltuieli cu
25.000-1.000=24.000
EBIT Earnings Before Interest andamortizarea
Taxes
Rezultat nainte de plata impozitului pe
EBIT

Cheltuieli
cu
profit = RB
24.000-900=23.100
financiare
EBT = Earnings Before taxes
Rezultat net = RN
EBT Impozit pe profit
23.100-1300=21.800
CA=Venituri din vanzarea marfurilor+Productia vanduta+Productia stocata+Subventii de
exploatare=2.000+40.000+1500+10.000=53.500
Ch.var.expl.=Ch.mat.prime+Ch.mf+Ch.sal.+Ch.asig.soc+Ch.impozite si taxe=
10.000+1.200+15.000+2.000+300=28.500
EBITDA=Cifra de afaceri- Ch.var.exploatare= 53.500-28.500=25.000
EBIT=EBITDA-Ch.amortiz.=25.000-1000=24.000
EBT=EBIT-Ch.fin=24.000-900=23.100
Cheltuieli financiare=Cheltuieli dobanzi+Cheltuieli provizioane financiare=800+100=900
PNET=EBT-Ch.impozit profit=23100-1300=21.800

5. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40

u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de
60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 5000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se
calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i opera ional exprimat
n uniti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o
cretere la 5500 a numrului de produse vndute.

22

Pragul de rentabilitate sau punctual critic este o masura a flexibilitatii intreprinderii in

raport cu fluctuatiile activitatii sale si prin urmare o modalitate de masurare a riscului.
Pragul de rentabilitate este punctul la care veniturile din vanzarea de bunuri, lucrari si
servicii sunt egale cu cheltuielile, profitul find nul.
Pragul de rentabilitate reprezinta punctul n care veniturile din exploatare acopera ntreaga
suma a cheltuielilor de exploatare, rezultatul exploatarii fiind nul. El reprezinta nivelul minim de
activitate la care trebuie sa lucreze ntreprinderea pentru a nu nregistra un rezultat negativ
(pierdere). Activitatea desfasurata de ntreprindere peste acest nivel degaja un rezultat pozitiv
(profit).
Cu ct CA este mai mare cu att riscul de exploatare este mai redus i rezult c unitatea se
adapteaz repede la modificrile mediului ambiant prin cantitatea produciei obinute. Diferena
dintre pragul de rentabilitate i cifra de afaceri este numit flexibilitate absolut sau marj de
siguran (MS) i indic n ce msur poate oscila volumul activitii, fr ca aceast oscilaie s
implice riscul nregistrrii unor pierderi.
Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are
pierderi, dar nu are nc nici profit. n punctul critic veniturile totale din vnzri sunt egale cu
consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic
poate fi exprimat n uniti naturale i monetare. Acest punct critic se realizeaz cnd cifra de
afaceri este egal cu cheltuielile totale.Cheltuielile totale se compun din cheltuielile fixe i
cheltuielile variabile.Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al
vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul.
a) Pragul de rentabilitate operational
Cheltuieli fixe
Pragul de rentabilitate in unitati de produs = ------------------------------------------------------Pret unitar - Cheltuieli variabile unitare
Cheltuieli fixe = Cheltuieli cu personalul indirect productiv + Cheltuieli cu utilitati si chirii
+Cheltuieli cu amortizarea = 8.000+5.000+4.000 = 17.000 u.m.
Cheltuieli cu personalul indirect productiv= 80.000*10%= 8.000 u.m
Cheltuieli variabile = Cheltuieli cu materii prime si materiale + Cheltuieli cu personalul direct
productiv = 60.000+72.000 = 132.000 u.m.
Cheltuieli cu personalul direct productiv= 80.000*90%= 72.000 u.m
Cheltuieli variabile unitare =

Cheltuieli variabile
132.000
------------------------------ = ----------- = 26,40 u.m. / buc
Numarul de produse
5.000

Cheltuieli fixe
Pragul de rentabilitate in unitati de produs = ------------------------------------------------------- =
Pret unitar - Cheltuieli variabile unitar
17.000
= --------------- = 1.250 buc
(40- 26,40)
23

b) Pragul de rentabilitate financiar

Cheltuieli fixe = Cheltuieli cu personalul indirect productiv + Cheltuieli cu utilitati si chirii
Cheltuieli cu amortizarea + Cheltuieli cu dobanzi = 8.000+5.000+4.000 +5.000= 22.000 u.m.
Cheltuieli variabile = Cheltuieli cu materii prime si materiale + Cheltuieli cu personalul direct
productiv = = 60.000+72.000 = 132.000 u.m
Cheltuieli variabile
132.000
Cheltuieli variabile unitare = ------------------------------ = ----------- = 26,40 u.m. / buc
Numarul de produse 5.000
Cheltuieli fixe
Pragul de rentabilitate in unitati de produs = ------------------------------------------------------- =
Pret unitar - Cheltuieli variabile unitare
22.000
-------------- = 1.618 buc
(40 26,40)

CA = Numar produse * Pret unitar = 5.000 * 40 = 200.000 u.m

CA prag=1.618 buc * 40 u.m. = 64.706 u.m.
CA CAprag
200.000 64.700
Marja de siguranta = ----------------------------- * 100 = --------------------------- * 100 = 21%
Caprag
64.700
Cnd Marja de siguranta < 20% probabilitatea de aparitie a riscului de exploatare este ridicata,
ntreprinderea dispunnd de un timp de reactie suficient de mic pentru a contracara actiunea factorilor
perturbatori din mediul su economic, deci situatia este inconfortabila.
Rezultat exploatare =200.000-60.000-80.000-5.000-4.000=51.000 u.m
Rezultat curent= 51.000- 5000= 46.000 u.m
Daca cantitatea vanduta creste la 5500 bucati, atunci rezultatul de exploatare se va caclula astfel:
O crestere a cantitatii la 5500 bucati, adica o crestere cu 10% va duce implicit la o crestere a
cheltuielilor variabile cu un procent de 10% si atunci Cheltuielile totale variabile=
132.000*110%=145.200 u.m
Cheltuielile fixe raman neschimbate la o fluctuatie a cantitatii produse.
Rezultat exploatare= Venituri din exploatare-Cheltuieli exploatare= 220.000(5.500 BUC*40 buc.)66.000- 87.200-5.000-4000 =220.000- 162.200= 57.800 u.m
Cheltuieli exploatare = Cheltuieli materii prime+Cheltuieli salarii+Cheltuieli chirii+Cheltuieli cu
amortizarea
Cheltuieliile cu materii prime vor creste cu 10%= 60.000*110%=66.000
Cheltuielie cu salariile personalului direct productive vor creste cu 10%= 72.000*110%=79.200
Astfel total cheltuieli salariale=8.000 +79.200= 87.200 u.m
Rezultat curent=57.800-5.000= 52.800 u.m

24

6. pentru o ntreprindere se cunosc urmtoarele informaii financiare:

Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creane
Disponibiliti
TOTAL ACTIV
Capitaluri proprii
Datorii financiare
Furnizori
Datorii salariale i fiscale
Credite de trezorerie

N 1
500
500
100
50
1150
400
300
200
240
10

N
550
470
200
60
1280
420
330
250
250
30

Indicator

u.m.

Cifra de afaceri
Cheltuieli materiale
Cheltuieli salariale
Cheltuieli fiscale i sociale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu dobnda
Impozit pe profit

2000
600
1000
150
100
50
25

S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i disponibil i s se explice destina ile

acestuia din urm.
A.CASH-FLOW DE GESTIUNE (CFG)
Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune.
Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare, investitie si finantare.
Formula de calcul:
CFD = RN + CHD + CH AMO
RN = rezultatul net
CHD = cheltuiala cu dobanda
CH AMO = cheltuiala cu amortizarea
RN = 2.000 (600 + 1.000 + 150 + 100 + 50 + 25) = 75
CFG = 75 + 50 + 100 = 225
B. CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD)
Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este eficienta
deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit.
Indicator
1.Cifra de afaceri
2.Total venituri din exploatare

Valoare- lei2.000
2.000
25

3.Cheltuieli materiale
4.Chelt salariale
5.Chelt fiscale si sociale
6.Chelt cu amortizarea
7.Total chelt de exploatare (=3+4++6)
8.Rezultatul din exploatare (=2-7)
9.Venituri financiare
10.Cheltuieli financiare
11.Rezultatul financiar (=9-10)
12.Venituri extraordinare
13.Cheltuieli extraordinare
14.Rezultat extraordinary(=12-13)
15.Rezultatul brut al exercitiului
(=8+11+14)
16.Impozit pe profit
17.Rezultatul net al exercitiului

600
1.000
150
.100
1.850
150
0
50
-50
0
0
0
100
25
75

Formula de calcul:
CFD = CFDact + CFDcr
CFDact = RN - (CPR1 - CPR0)
CFDcr = CHD - (DATFIN1 - DATFIN0)
RN = rezultatul net
CHD = cheltuiala cu dobanda
CPR = variatia capitalurilor proprii
DATFIN = variatia datoriilor financiare pentru care s-au platit dobanzi in perioada analizata
RN = 2.000 (600 + 1.000 + 150 + 100 + 50 + 25) = 75
CPR = 420 400 = 20
CFDact = 75 20 = 55
DATFIN = (300-330) = -30
CFDcr = 50 (-30) = 80
CFD = 55 + 80 = 135
Tabloul fluxurilor de trezorerie
Rezultatul exercitiului
Eliminarea elementelor care nu au incidenta
asupra trezoreriei sau nu sunt legate de
exploatare
+/- amortizari sau provizioane
- cresterea cheltuielilor de infiintare
-transferuri de cheltuieli sau cheltuieli de
rapartizat
+ valoarea conatbila a elementelor de activ
cedate,vandute
- venituri din vanzarea elementelor de activ
- cota parte de subventii virata la rezultat
-/+ variatia stocurilor
-/+variatia creantelor clienti si altor creante
de exploatare
+/- variatia datoriilor fata de furnizori si alte
datorii de exploatare
FLUXUL DE TREZORERIE DIN

Valori
+75

+30 (500-470)
-100 (100-200=-100)
+60 =(200-250)+(250-240)
+65
26

EXPLOATARE
+vanzari de imobilizari necorporale
+ cesiuni ,vanzari sau reduceri de imobilizari
corporale
+cesiuni,vanzari sau reduceri de imobilizari
financiare
- achizitii de imobilizari necorporale
- achizitii de imibilizai corporale
-achizitii de imobilizari financiare
+subventii de investitii primite,acceptate
+variatia datoriilor asupra imobilizarilor
FLUXUL DE TREZORERIE DIN
OPERATII DE INVESTITII(B)
+cresterea de capital(se sade profitul net)
-reducerea de capital
-dividende varsate
+cresterea datoriilor financiare
- rambursarea datoriilor financiare
+avansuri primite,acceptate de la terti
-avansuri rambursate clientilor
-variatia capitalului subscris nevarsat
FLUXUL DE TREZORERIE DIN
OPERATII DE FINANTARE(C)
VARIATIA DE TREZORERIE(A+B+C)
TREZORERIA INITIALA(D)
TREZORERIA FINALA(A+B+C+D)

-50

-50
=20-75= -55
+50

-5
10
50
60

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (4

intrebari)
1. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea
profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea
exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor
interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii).
27

Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i

proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura
posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea
politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor,
exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor
financiare.
Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa
intreg personalul entitatii respective.
1. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si
modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se
realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de
control intern al acelei entitatii. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza
contabla (prin externalizare).

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vinzari-Incasari pina la

nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar, inclusiv.
1. ntocmirea planului de audit intern n conformitate cu cerinele standardelor de audit intern.
PLAN DE AUDIT INTERN
Pe anul .2011.........
Nr.
Crt

0
1.

Tema
misiunii de
audit

Obiective

Perioada
supus
auditrii

1
Auditarea
ciclului vanzari
- incasari

3
01.01.11.

30.09.11

- Plasamentul
comenzilor pe clieni
- Comand i livrare
- Livrarea bunurilor
clientului
- Facturarea
- Monitorizare conturi
clieni
- Incasarile de la clieni
- Reconcilierea
soldurilor clienti

Unitatea
auditat

Perioada
desfurrii
misiunii de
audit

4
5
Departament 01.11.11financiar15.11.11
contabil

ef Departament Audit Intern,

2. Declanarea misiunilor de audit intern n conformitate cu planul de audit aprobat. Ordinul de
misiune
ORDIN DE MISIUNE
Data..................
ORDIN DE MISIUNE
Destinatar:

eful Departamentului de Audit Intern

28

Copie pentru informare:

eful departamentului financiar-contabil

Obiectul misiunii:

- Plasamentul comenzilor pe clieni

- Comand i livrare
- Livrarea bunurilor clientului
- Facturarea
- Monitorizare conturi clieni
- Incasarile de la clieni
- Reconcilierea soldurilor clienti

Comitetul de Audit,
3. Repartizarea sarcinilor de serviciu pe auditorii interni astfel nct s se poat demara
misiunea de audit intern. Ordinul de serviciu.
ORDIN DE SERVICIU
Nr.................Data............................
ORDIN DE SERVICIU
n conformitate cu prevederile ordinului de misiune nr. ........... i cu planul anual de audit
intern, se va efectua o misiune de audit intern la Departamentul Financiar-contabil n perioada
01.11.2011 15.11.2011
Scopul misiunii de audit intern este auditarea ciclului Vanzari-Incasari , iar obiectivele
acesteia sunt:
- Plasamentul comenzilor pe clieni
- Comand i livrare
- Livrarea bunurilor clientului
- Facturarea
- Monitorizare conturi clieni
- Incasarile de la clieni
- Reconcilierea soldurilor clienti

Menionm c se va efectua un audit de.........................................(se precizeaz tipul de

audit).
Echipa misiunii de audit intern este format din urmtorii auditori:
........................(eful misiunii),
........................(auditori)
ef Departament Audit Intern,
4. Informarea sefului activitii ce urmeaz a fi auditat, in baza ordinului de misiune semnat de
Comitetul de Audit, cu privire la declanarea misiunii de audit intern. Notificarea privind
declansarea misiunii de audit intern
NOTIFICARE PRIVIND DECLANAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN
Nr. ................... Data ......................
NOTIFICARE PRIVIND DECLANAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN
Ctre:
De la:

Sef department Financiar-Contabil

ef Departament de Audit Intern

29

Referine:

Auditarea ciclului Vanzari - Incasari

n conformitate cu Planul anual de audit intern, urmeaz ca n perioada 01.11.2011

15.11.1011 s se efectueze o misiune de audit intern cu tema Auditarea ciclului Vanzari - Incasari
la departamentul financiar contabil.
Misiunea de audit se va desfura sub coordonarea Dlui. / Dnei. ..................... .
V vom contacta ulterior pentru a stabili, de comun acord, o edin de deschidere n
vederea discutrii diverselor aspecte ale misiunii de audit i anume:
- prezentarea auditorilor;
- scopul misiunii de audit;
- prezentarea obiectivelor misiunii de audit intern;
- programul misiunii de audit;
- alte aspecte.
Pentru pregtirea misiunii de audit intern, v rugm s ne punei la dispoziie urmtoarea
documentaie:
1. comenzile primite de la clienti;
2. avizele de insotire a marfii, respective notele de livrare;
3. facturile emise;
4. scadentarul soldurilor clienti, pe scadente;
5. situatia analitica a incasarilor clienti;
6. extrasele de cont reconcilierea soldurilor;
Dac avei ntrebri privind aceast misiune de audit sau avei domenii care ai dori s fac
obiectul investigaiei noastre v rog s m contactai pe mine sau s luai legtura cu Dl. /
Dna. ............................(numele efului misiunii de audit) .
ef Departament Audit Intern,
Data.......................
5. Colectarea de informaii privitoare la structura/ activitatea auditat astfel nct auditorul s se
familiarizeze cu domeniul ce urmeaz a fi auditat i identificarea factorilor de reuit a misiunii
de audit.
6. Identificarea riscurilor specifice structurii / activitii auditate. Evaluarea controlului intern
din cadrul structurii / activitii auditate.

TABEL ANALIZA RISCURILOR

Obiective

Risc

Clasificarea
riscului

Probabilitate

Impact

Descrierea
consecinei

Strategia
existenta
- Se verifica
clientul
- S-a astabilit o
limita
creditului client
- Se verifica

- Plasamentul
comenzilor pe
clieni

a
vinde
bunuri
clienilor
ndoielnici

Imposibilitatea
de a recupera
creantele.

- Comand i

- a vinde

- Reducerea

30

Clasif.
riscului
rezidual

Strategii
necesar
e

livrare

bunuri
pentru preuri
care nu sunt
autorizate i
a acorda
reduceri
care nu sunt n
concordan cu
procedurile
societii
- a trimite
bunuri care nu
sunt conforme
cu comanda;
- a realize
vanzari fara a
pune la zi
situatia
stocurilor;

profitului
unitatii prin
diminuarea
preturilor de
vanzare.
- trasnportul si
riscul de
perisabilitate a
marfurilor
distribuite
eronat si
returnate

corespondenta
comenzii cu
nota de livrare;
- Reducerile de
prt se
autorizeaza de
catre un
responsabil;

- a accepta
comenzi fara a
avea stocuri
disponibile

- Facturarea

- a face livrari
care nu sunt
recunoscute de
clienti
- exepedierea
facturii catre
client

Imposibilitatea
de a recupera
creantele.
- plata cu
intarziere a
facturilor de
catre client

- Monitorizare
conturi clieni

- a avea clienti
indoielnici fara
a ainregistra
un provizion

- effect asupra
rezultatelor
financiare

- Incasarile de
la clieni

- incasari
neinregistrate;
- facturi
neinregistrate;
- diferente de
sold intre
societate si
clienti;
- existenta
diferentelor de
sold dintre
clienti si
societatea

- denaturarea
situatiilor
financiare

- inregistrarea
miscarilor de
stocuri;
- verificarea
saptamanala a
stocului minim
de produse;
- documentul
care atesta
livrarea trebuie
acceptat si
semnat de
client;
- emiterea si
transmiterea
facturii
clientilor;
- exista
persoana
responsabila cu
urmarirea
clientilor;
- separarea
activitatilor de
inregistrare a
facturilor si a
activitatilor de
inregistrare a
incasarilor

- Livrarea
bunurilor
clientului

- Reconcilierea
soldurilor
clienti

supradimension
area
creantelor ;
imposibilitatea
incasarii
creantelor
nerecunoscute
de clienti

- reconcilierea
lunara a
soldurilor
clienti

3. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala

de prestari servicii turistice.
PLAN DE AUDIT INTERN
Pe anul ...2012, 2013, 2014

31

Nr.
Crt

0
1.

2.

3.

4.

5.

Tema
misiunii de
audit

1
Auditarea
capitalurilor

Auditul
imobilizarilor,
amortismentelo
r si
provizionelor

Auditarea
conturilor la
terti

Auditul
trezoreriei

Auditul
contului de
profit

Obiective

2
- Modificarile cu privire la
capitalul social
- Cresterile sau diminuarile de
surse proprii de finantare
- Miscarile de rezerve
- Rezervele din reevaluare
- Dividendele
- Capitalurile straine
- Verificarea existentei
mijloacelor fixe, inventarierea;
- Verificarea inregistrarilor
privind imobilizarile;
- Verificarea amortizarilor;
- Verificarea provizioanelor;
- Verificarea diferentelor din
reevaluare
- Reconcilierea soldurilor la
sfarsitul anului;
- Realitatea datoriilor sau
creantelor inregistrate ;
- Evaluarea corecta a
creantelor de incasat;
- Evidentierea corecta a
reducerilor comerciale primite
sau acordate;
- structura titlurilor de
plasament;
- confirmarea soldurilor casa si
banca;
- realitatea incasarilor si
platilor;
- evidentierea soldurilor in
bilant;
- fluxurile de trezorerie;
- verificarea cheltuielilor;
- verificarea veniturilor;
- stabilirea rezultatului
financiar
- soldurile intermediare de
estiune;

32

Perioada
supus
auditrii

Unitatea
auditat

Perioada
desfurrii
misiunii de
audit

3
01.01.12.

31.12.12
01.01.13.

31.12.13
01.01.14.

31.12.14
01.01.12.

31.12.12
01.01.13.

31.12.13
01.01.14.

31.12.14
01.01.12.

31.12.12
01.01.13.

31.12.13
01.01.14.

31.12.14

4
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil

5
05.01.1315.01.13

01.01.12.

31.12.12
01.01.13.

31.12.13
01.01.14.

31.12.14
01.01.12.

31.12.12
01.01.13.

31.12.13
01.01.14.

31.12.14

Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil
Departament
financiarcontabil

16.02.1328.02.13

05.01.1415.01.14
05.01.1515.01.15
20.01.1331.01.13
20.01.1431.01.14
20.01.1531.01.15
01.02.1315.02.13
01.02.1415.02.14
01.02.1515.02.15

16.02.1428.02.14
16.02.1528.02.15
01.03.1315.03.13
01.03.1415.03.14
01.03.1515.03.15

ef Departament Audit Intern,

4. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:

a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor
companiei;
b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si
reglementarilor ;
c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;
d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;
f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii
responsabilitatilor corespunzatoare;
g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la
dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de
control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.
Riscurile posibile

Sa nu existe separarea sarcinilor intre persoanele care autorizeaz plata salariilor i

persoana care efectueaz plata
Inexistena fielor individuale pentru plata salariilor, fluturasii trebuie inaintati angajatilor
Inexistenta procedurii scrise pentru evidenta, calculul i plata orelor suplimentare
Calculul eronat al obligatiilor salariale
Neinregistrarea corect a salariilor datorate i a orelor suplimentare
Neinregistrarea corect a avansurilor si a restului de plata
Trebuie sa existe o eviden a fiierelor salariilor chiar din momentul n care apare o
schimbare
Sa nu fie efectuata nici o reconciliere i o comparaie de la o lun la alta
Sa nu existe o comparaie ntre salariul bugetat i cel realizat
Sa nu fie efectuata nici o reconciliere ntre plile salariilor i a conturilor bancare
Proceduri de control intern

Personalul de supreveghere i managementul de personal trebuie s participe la cursuri

legate de legile i reglementrile muncii precum i politicile unitii
Revizuirea periodic a politicilor i procedurilor de ctre un consiliu legal n scopul
respectrii aplicarii legilor i reglementarilor n vigoare
Incurajarea personalului de a raporta orice posibile violri a legilor, reglementrilor
precum i politicile unitii n vigoare
Luarea de msuri disciplinare pentru acei care ncalc legile i reglementrile n vigoare
Personalul de la Departamentul de Resurse Umane trebuie sa participe periodic la cursuri
de specialitate privind legile si reglementarile in vigoare
Recrutarea de personal calificat si cu experienta in Departamentul de Resurse Umane
Dosarele si fisierele trebuie tinute si inregistrate conform legislatiei in vigoare
Accesul la inregistrarile si documentele Departamentului de Resurse Umane este
33

restrictionat si accesat doar persoanelor autorizate

Aplicarea unor parole de acces fisierelor confidentiale mentinute in format electronic si
schimbarea periodica a acestora
Identificarea si luarea masurilor de disciplina persoanelor care au furnizat informatii
confidentiale persoanelor neautorizate
Evaluarea periodica a performantelor personalului

34