Introducere

în filozofie

DOINA OLGA STEFÃNESCU

,

BUCURESTI
,
2001
 Cuprins

Introducere 3
Obiectivele cursului 4
Operaþii necesare dezvoltãrii
competenþelor filozofice 5
Modul de lucru 6
Evaluarea finalã 7
Bibliografie 8

ARGUMENTAREA FILOZOFICÃ 9
Ce este argumentarea? 13
Cum recunoaºtem o argumentarea? 15
Structura argumentãrii 18
Exerciþii 24

SOCRATE VÃZUT DE PLATON 26

Exerciþii 32

APÃRAREA LUI SOCRATE 33

MODELUL SOCRATIC 72
Exerciþii 80

SUGESTII DE REZOLVARE A EXERCIÞIILOR 81

 Introducere în filozofie 3

Introducere
C ursul Introducere în filozofie se adreseazã studenþilor din
anul întâi care sunt la începutul efortului de studiere ºi
înþelegere a filozofiei, deci ºi þie care te pregãteºti pentru sesiunea
care urmeazã.

Modalitatea de lucru pe care am ales-o este aceea de a lucra pe un

text filozofic ales dintre dialogurile de tinereþe ale lui Platon, ºi
anume Apãrarea lui Socrate. Va fi o introducere în gândirea
filozoficã.

Punctul nostru de pornire nu poate fi un zero absolut. Chiar dacã

nu ai avut performanþe filozofice remarcabile în liceu, nu se poate
considera cã nu ai auzit de numele gânditorilor importanþi ai istoriei
filozofiei ºi cã nu ai participat, cât de cât, la discutarea problemelor
centrale ale filozofiei — omul, libertatea, dreptatea, fericirea,
existenþa, spaþiul ºi timpul, dumnezeu. Vei continua în anii de studiu
ce urmeazã.

Introducerea în filozofie pe care o vei urma acum accentueazã

nevoia ta de formare intelectualã ºi profesionalã. Va trebui sã înveþi
sã lucrezi pe texte filozofice, adicã sã le înþelegi, sã le compari, sã le
analizezi critic, sã evaluezi punctul de vedere exprimat ºi demersul
argumentativ.

Toate acestea sunt competenþe intelectuale specifice filozofiei, pe

care prezentul curs introductiv va încerca sã te îndrume sã þi le
dezvolþi.
 Introducere în filozofie 4

OIntroducere
biectivele cursului
în filozofie

Cursul Introducere în filozofie are un caracter aplicativ, obiectivele

urmãrite fiind urmãtoarele:

• sã poþi înþelege exemplul de abordare a problemelor filozofice

pe care textul lui Platon, Apologia lui Socrate, îl oferã;

• sã înþelegi modalitãþile de analizã a unui text filozofic;

• sã poþi folosi analiza acestui text drept model atunci când vei fi
în situaþia de a citi, gândi ºi lucra independent pe un text la
prima vedere;

• sã recunoºti probleme filozofice ºi moduri de filozofare;

• sã poþi construi un text argumentativ pe o temã filozoficã datã.

 Introducere în filozofie 5

Operaþii necesare dezvoltãrii

competenþelor filozofice

Operaþiile pe care va trebui sã le exersezi pe parcursul pregãtirii

sunt urmãtoarele:

• sã stabileºti tema paragrafului citit;

• sã reformulezi cu propriile cuvinte ideea paragrafului;

• sã rezumi conþinutul paragrafului;

• sã detaºezi din text ºi sã explici felul în care Socrate îºi defineºte

metoda;

• sã explici raþionamentele de tip inductiv, deductiv sau analogic

cuprinse în text precum ºi rolul negaþiei în raþionamentele lui
Socrate;

• sã construieºti ºi tu un raþionament folosind analogia, deducþia,

inducþia;

• sã separi concluzia de argumente ºi sã conturezi structura

argumentãrii;

• sã separi faptele de principii ºi de interpretãri ale lor.

 Introducere în filozofie 6

Modul de lucru
Modul de lucru pe care þi-l recomandãm este urmãtorul:

• vei citi conþinuturile indicate oprindu-te de fiecare datã când

este necsar pentru a reflecta la întrebãrile formulate;

• vei consulta dicþionarul (cuprins în materialul primit sau alte

dicþionare) ori de câte ori nu vei înþelege termenii folosiþi;

• vei rãspunde în scris tuturor exerciþiilor indicate pe parcursul

lecþiei, construind treptat un material care va cuprinde punctele
tale de vedere în legãturã cu problemele ridicate;

• vei încerca sã-þi autoevaluezi rãspunsurile folosind modelele

din material;

• vei construi o listã de întrebãri referitoare la temele discutate

pe care þi-o vei clarifica înainte de examen.
 Introducere în filozofie 7

Evaluarea finalã
Evaluarea finalã se va face printr-o probã scrisã care va cuprinde :

a) O întrebare referitoare la filozofia lui Socrate.

b) Câteva întrebãri (maximum trei) legate de un fragment de text,

selectat din Apãrarea lui Socrate. Acestea vor fi asemãnãtoare
exerciþiilor sugerate de curs.

c) Câteva întrebãri asemãnãtoare celor referitoare la textul

studiat, dar aplicate pe un text la prima vedere.
 Introducere în filozofie 8

Bibliografie
1. N. Bagdasar, Virgil Bogdan, C. Narly, Antologie filosoficã,
Edit. Universal Dalsi, Bucureºti, 1995
2. Pierre Hadot, Ce este filosofia anticã?, Polirom, Iaºi, 1997
3. Jeanne Hersch, Mirarea filozoficã. Istoria filozofiei
europene, Edit. Humanitas, Bucureºti, 1994.
4. Peter K. McInerney, Introducere în filozofie, Edit. Lider,
Bucureºti, f.a.
5. Andrei Marga, Introducere în metodologia ºi argumentarea
filozoficã, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1992.
6. Platon, Opere,vol I, Edit. ªtiinþificã, Bucureºti,1974.
7. Francis E. Peters, Termenii filozofiei greceºti, Edit.
Humanitas, Bucureºti,1993.
8. K.R.Popper, Societatea deschisã ºi duºmanii ei, vol.I, Vraja
lui Platon, Edit.Humanitas, Bucureºti, 1993.

Dicþionare de filozofie

1. Antony Flew, Dicþionar de filozofie ºi logicã, Edit.

Humanitas, Bucureºti, 1996

2. Didier Julia, Dicþionar de filozofie, Edit. Univers

Enciclopedic, Bucureºti, 1996
 A RGUMENTAREA
FILOZOFICÃ

În urma studierii ºi lucrului bazat pe informaþia

acestui capitol, ar trebui:
? sã recunoºti un text argumentativ
? sã separi ideea susþinutã de text de argumentele
aduse pentru susþinerea ei
? sã analizezi structura unei argumentãri

Termeni cheie
? argumentare, premizã, concluzie
? indicator al argumentãrii
? structura argumentãrii
 Introducere în filozofie 10

Info
C ursul de Introducere în filozofie presupune, în
forma în care este conceput, ºi o discuþie despre
argumentarea filozoficã. Acest lucru este necesar
În sens larg, logica este studiul
principiilor argumentãrii corecte.
Ea ne ajutã sã discernem între
deoarece filozofarea este o activitate. Ea se finalizeazã un argument valid ºi unul
cu un punct de vedere exprimat, de cele mai multe ori nevalid. În sens restrâns logica
în scris, în care este construitã o ar-gumentare studiazã principiile inferenþei
referitoare la o problemã pusã. deductive sau metodele
demonstraþiei.
Comentarea unei probleme filozofice (aºa cum va fi
necesar sã înveþi ºi tu sã faci), presupune ca, plecând
de la textul de bazã, sã se facã explicitãri terminologice
sau ale ideilor, reformulãri, analize.

Comentariul ar trebui sã respecte urmãtoarele

cerinþe :

• sã nu deformeze textul (prin scoaterea ideilor din

context sau interpretãri forþate);
• sã formuleze cu limpezime punctele de vedere;
• sã separe problema de soluþii sau consecinþe;
• sã separe argumentele de soluþii;
• sã fie o argumentare.

Comentariul pe care trebuie sã-l construim, denumit

de multe ori referat, presupune urmãtoarele etape:

• prezentarea problemei ºi a importanþei ei în

contextul filozofic dat;
 Introducere în filozofie 11
• expunerea unor puncte de vedere în legãturã cu
ea;
• analiza criticã a acestor puncte de vedere (de
exemplu, prin comparaþie, analogie, opoziþie, sub-
ordonare unele în raport cu altele);
• prezentarea unei opþiuni individuale pentru una
dintre poziþiile exprimate sau una personalã;
• argumentarea opþiunii filozofice fãcute.

Atunci când construim comentariul trebuie sã þinem

seama de câteva reguli metodologice, ºi anume:
Dicþionar
• ideile, problemele sã fie clar exprimate; Inferenþa este o operaþie logicã
prin care, dintr-un set de
• problemele sã nu fie simplificate atunci când ele propoziþii iniþiale, numite
sunt complexe, deoarece îºi vor pierde astfel din premise, se derivã o altã
substanþa lor filozoficã; propoziþie numitã concluzie.
• opiniile preluate în text de la diferiþi autori sã fie
prezentate fãrã deformãri, însoþindu-le de indicaþiile
bibliografice cuvenite.

Fiind vorba de raportarea la texte scrise de alte

persoane, trebuie sã þinem seama ºi de câteva reguli
de eticã a dialogului critic ºi anume:

• se criticã textul, nu persoana;

• critica este însoþitã de argumente, nu se reduce la
afirmaþii;
• se iau în considerare ºi alte puncte de vedere, nu
se încearcã impunerea poziþiei personale;
• ne supunem ºi noi regulilor ºi cerinþelor pe care le
cerem autorului criticat.

Filozofia este prezentã atât în punerea problemelor

cât ºi în rezolvarea lor. Capacitatea de a formula o
 Introducere în filozofie 12
problemã este esenþialã în activitatea de cunoaºtere
filozoficã. Formularea problemelor este anterioarã
oricãrui demers filozofic de cunoaºtere. Specificã
filozofiei ar fi, dupã unii gânditori, capacitatea de a
formula probleme acolo unde simþul comun nu vede
nici una. Formularea problemei este primul pas în
rezolvarea ei deoarece termenii folosiþi îi vor direcþiona
cãutarea rãspunsului.
De exemplu, Lucian Blaga aratã faptul cã problema
Dicþionar
Validitatea desemneazã acea
primilor filozofi ai antichitãþii era aceea a formulãrii
proprietate a unei inferenþe
principiului unic, înþeles ca substanþã unicã. Din conform cãreia din premise
formularea întrebãrii (care este aceastã substanþã, adevãrate rezultã cu necesitate o
substrat unic al tuturor formelor de existenþã?), rezultã concluzie adevãratã.
ºi demersul de cãutare a ei. Filozofii fizicaliºti explicã
principiul dupã modelul unor substanþe precum apã,
aer, foc.

Filozofia este o analizã continuã a problemelor fi-

lozofice, un efort constant de întemeiere a posibilelor
lor rezolvãri. Întemeierea se realizeazã prin argumen-
tare. Filozofia este argumentativã.
Fiind, în cazul nostru, o introducere în filozofie, ne
vom ocupa ºi de argumentare arãtând ce este, cum o
recunoaºtem, cum o construim. Analiza argumentãrii
a fost cuprinsã iniþial în câmpul logicii.

ARISTOTEL, un filozof nãscut in Stagyra (Grecia), în

anul 385 î. Hr., este considerat pãrinte incontestabil al
logicii. El analizeazã regulile gândirii corecte,
indiferent de conþinutul concret al gândurilor,
dezvoltând o logicã formalã.
Scrierile lui logice au fost grupate sub numele de
Organon cuprinzând ºase mici tratate:

a. Categoriile, în care este cuprinsã teoria referitoare

la termeni;
 Introducere în filozofie 13
b. Despre interpretare, cuprinzând teoria propo-
ziþiilor;

c. Analiticile prime sau teoria generalã a silogis-

mului;

d. Analiticile secunde sau teoria demonstraþiei,

adicã silogismul în care premizele sunt propoziþii
ne-cesare;

e. Topicele, cuprinzând teoria raþionamentului dia-

lectic ºi probabil, adicã silogismul ale cãrui premize
sunt opinii general acceptate;

f. Respingerile sofistice, referitoare la raþionamentul

fals sau paralogism.

Deºi este considerat întemeietor al ºtiinþei logicii,

Info
Dacã într-o inferenþã atât
Aristotel nu foloseºte în scrierile lui cuvântul logicã. premisele cât ºi concluzia sunt
Acest termen va fi introdus prin filiera latinã (ºi nu propoziþii adevãrate nu
greacã), neputându-se preciza cine l-a folosit prima înseamnã automat cã inferenþa
datã. Pânã în secolul al III-lea, se foloseºte cuvântul este validã. Validitatea
presupune imposibilitatea ca din
dialecticã, pentru a denumi preocupãrile in domeniul
premise adevãrate sã deducem
logicii. o concluzie falsã.
Dacã se întâmplã acest lucru,
inferenþa respectivã este
eronatã, incorectã din punct
de vedere logic.

Ce este argumentarea?
Cele mai frecvente situaþii pentru noi sunt acelea în
care cineva — un prieten, o persoanã maturã, o
reclamã, o carte — încearcã sã ne convingã de adevãrul,
utilitatea, frumuseþea unei idei, a unui produs, a unei
decizii. Toate aceste situaþii implicã argumentarea.
 Introducere în filozofie 14
Dacã ne întrebãm ce este ºi cum recunoaºtem noi
faptul cã avem de a face cu o argumentare, atunci ar
trebui sã analizãm un demers de gândire ºi sã vedem
care sunt elementele lui constitutive.

Dacã ne întrebãm cum ºtim noi dacã argumentarea

Dicþionar
O expresie este vagã atunci când
noastrã este corectã, atunci va trebui sã analizãm câteva
ea nu are un înþeles bine
tipuri de argumentare ºi sã vedem care sunt condiþiile precizat. O expresie este
corectitudinii lor. ambiguã când ea poate avea mai
Lucrurile par simple atunci când ideea de susþinut multe înþelesuri. Aceste tipuri de
se detaºeazã cu claritate, iar premizele de la care expresii nu pot fi admise drept
premise ale argumentãrii.
argumentarea pleacã sunt evident adevãrate ºi clare
pentru toþi cei care aflã despre respectiva argumentare.
De exemplu, dacã spunem:
“Voi lua mai multã vitamina C pentru cã am fãcut
gripã.”,
ideea pe care o susþinem este cã Voi lua mai multã
vitamina C.
Premizele sau argumentele noastre sunt:
Am fãcut gripã, ºi un argument nerostit dar presupus,
Vitamina C este un bun remediu pentru gripã, luatã in
cantitãþi mai mari decât necesarul zilnic în condiþii normale.

Dacã spunem însã:

“Trebuie sã vinã iarna pentru cã acum este toamnã”,
argumentarea nu va fi tot atât de simplã ca în cazul
precedent.
Existã, fireºte, o ordine în care anotimpurile se
succed, cunoscutã de toatã lumea.
Dacã suntem întrebaþi de ce vine iarna, nu vom
putea folosi drept argument satisfãcãtor aceastã ordine.
Iarna nu vine pentru cã acum este toamnã.
Argumentarea noastrã va trebui sã fie legatã de
rotaþia Pãmântului în jurul Soarelui ºi de înclinaþia
razelor solare în raport cu Pãmântul.
Argumentarea va fi în aceastã situaþie mai complexã.
 Introducere în filozofie 15
Ce este, aºadar, argumentarea?

Dicþionar
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
Argumentarea este un demers prin care
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
justificãm o afirmaþie pe care o facem,
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890 Definiþia este operaþia
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
de determinare a însuºirilor
încercând sã convingem cã avem
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
unui obiect prin care între
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890 doi termeni, respectiv douã
dreptate.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
expresii, se introduce un
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
Este procesul de justificare logicã a unei
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890 raport de identitate.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
propoziþii pe care vrem sã o susþinem.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890

Argumentarea va implica :

• o dimensiune logicã, formalã, ce presupune

corectitudine a procedurii ºi adevãrul premizelor
de la care pornim, dar ºi

• o dimensiune psihologicã, ce presupune cã ceea

ce spunem ºi felul în care argumentãm poate influ-
enþa poziþia cuiva, dincolo de natura argumentelor.

Cum recunoaºtem Info

o argumentare ? Într-o argumentare validã pot
avea rol de premise numai
Argumentarea este un demers prezent aproape tot propoziþiile cu valoare de
timpul în min-tea noastrã: nu avem nici o idee despre adevãr. Cele care nu au se
un produs, cãutãm argumente în favoarea sau în exclud. Propoziþiile care au
valoare de adevãr, trebuie
defavoarea folosirii lui; nu avem aceeaºi pãrere cu sã fie cunoscute ca
prietenii despre un film, formulãm argumente pentru adevãrate. Din premise false
a ne susþine punctul de vedere; pierdem într-o disputã rezultã orice ºi din aceastã
cu colegii ºi ne spunem supãraþi: “proaste argumente cauzã ele trebuie excluse
din argumentare
am folosit”.
 Introducere în filozofie 16
Într-un fel sau altul, argumentarea apare mereu în
actele de comunicare prin faptul cã susþinem, întãrim Info
sau probãm puncte de vedere. Erorile în argumentare se
Argumentând, folosim limbajul fãrã sã ne gândim, numesc sofisme. Denumirea de
sofism vine de la numele
de cele mai multe ori, cã atunci când vrem sã
filozofilor sofiºti din Atena
convingem pe cineva, noi construim o argumentare. anticã. Ei au deschis ºcoli de
retoricã predând despre
Spunem, de exemplu :
argumentare. La un moment dat
1. ”Trebuie cã a împlinit 18 ani pentru cã ieri s-a orientarea acestor ºcoli a mers
prezentat la vot împreunã cu pãrinþii.” spre convingerea auditoriului
2. ”Aceastã pasãre nu poate fi rândunicã deoarece cu orice preþ, chiar sacrificând
nu are coada despicatã.” adevãrul. Ei au practicat
cu bunã ºtiinþã eroarea
3.”Sigur ea nu va veni la întâlnirea din seara asta. logicã ºi din aceastã
Nu vrea sã fie prietena lui. Dacã ar fi vrut, atunci nu ar cauzã termenul de sofist a
fi lipsit.” rãmas cu înþeles peiorativ.
4.”Studenþii din anul I IDD, devin faimoºi în Prezentãm în continuare cele
mai frecvente tipuri de erori.
semestrul al doilea prin rãspunsurile excelente date
la filozofie. Dacã vrei sã devii cunoscut, atunci trebuie Argumentum ad hominem,
sã te strãduieºti acum.” argument relativ la persoanã,
În toate aceste cazuri ne dãm seama cã este vorba presupune cã respingerea unei
despre o argumentare dupã prezenþa unor cuvinte idei se bazeazã pe defectele
persoanei care o susþine. De
caracteristice, numite ºi indicatori ai argumentãrii, ºi
exemplu, Referatul tãu nu este
anume: bine scris pentru cã eºti de-abia
în anul întâi.
• pentru cã, deoarece, de aceea, întrucât, deci, aºadar,
care despart o concluzie de argumentele ei;

• nu poate sau nu trebuie, care indicã ºi ele prezenþa

unei concluzii sau a unei recomandãri cu valoare
de argument;

• dacã…atunci, care semnaleazã faptul cã, fiind date

anumite elemente, se va produce o concluzie.

Este posibil ca toate aceste cuvinte sã mai înde-

plineascã ºi alte funcþii în propoziþii. Prezenþa lor poate
indica o argumentare ºi de aceea trebuie sã verificãm
ce rol îndeplinesc.
 Introducere în filozofie 17
De exemplu, în paragraful anterior toate aceste
cuvinte au fost folosite fãrã sã fie vorba de un demers Info
argumentativ. Era explicat rolul lor într-o argumentare Argumentum ad populum,
fãrã ca explicaþia sã fie de tip argumentativ. argumentul majoritãþii,
presupune cã ne bazãm pe
faptul cã majoritatea face sau
Detectarea acestor cuvinte într-un text este folosi- crede acel lucru. De exemplu,
toare, dar ea trebuie sã fie însoþitã de verificarea pre- trebuie sã faci ºi tu facultatea de
zenþei argumentãrii. ºtiinþe politice pentru cã toatã
Existã ºi situaþii în care într-un text nu gãsim nici un lumea o face în ziua de azi.
fel de indicator. Va fi vorba despre o argumentare în
acel text?

Sã luãm un exemplu:
Cunoaºterea pericolului pe care fumatul îl reprezintã
pentru sãnãtate nu este suficientã pentru a determina
studenþii din anul I IDD sã nu mai fumeze. Mai mult
de jumãtate din numãrul studenþilor din anul întâi
fumeazã chiar dacã se ºtie acest fapt. Fiecare persoanã
ar trebui sã ºtie cã fumatul provoacã, pe termen lung,
cancer pulmonar ºi boli de inimã.

În acest pasaj este vorba de o argumentare. Ideea

susþinutã este
nu este suficient sã ºtii cã fumatul este dãunãtor
sãnãtãþii pentru a te reþine de la a fuma.
Argumentul este unul de naturã statisticã:
mai mult de jumãtate din numãrul studenþilor din
primul an cunoaºte riscurile fumatului.

Cuvântul “trebuie” nu are în text funcþie de indica-

Info
Argumentum ad misericor-
tor al argumentãrii. Observãm de asemenea faptul cã
diam, argumentul compãtimirii
propoziþia concluzie nu este plasatã la sfârºit. care presupune apelul la
sentimente ºi nu la raþiune. De
ªi totuºi este vorba despre o argumentare. Cum ar exemplu, trebuie sã primesc cel
trebui sã procedãm pentru a stabili dacã un text conþine puþin nota 7 la examen cãci altfel
sau nu o argumentare? îmi pierd bursa.
 Introducere în filozofie 18
Pentru a stabili dacã un text conþine sau nu o argu-
mentare, ar trebui sã strãbatem urmãtorii paºi:
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
Info
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234 Argumentum ad
a. Cãutãm cuvintele care ar putea indica prezenþa
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
ignorantiam,
argumentãrii ºi verificãm dacã în text ele au rol de
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234 argument relativ la neºtiinþã.
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
indicatori sau au alte roluri.
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
El se bazeazã pe ignoranþa
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
interlocutorului, luându-se
b. Stabilim care este în text propoziþia care exprimã
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234 ca argument imposibilitatea
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
ideea de bazã ºi ne întrebãm dacã restul pasajului ne
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234 lui de a dovedi opusul
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
dã informaþii în plus pentru a ne convinge sã admitem
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234 ideii susþinute.
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
acea idee. Dacã textul nu are informaþii în plus, atunci
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
nu este vorba de o argumentare.
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
c. Verificãm dacã vreuna dintre propoziþiile textului
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
are rol de concluzie, indiferent unde este ea plasatã.
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
Dacã stabilim cã nici una nu are un asemenea rol, atunci
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
nu avem o argumentare.
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
d. Dacã am identificat concluzia ºi argumentele, este
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
bine sã schiþãm textul aranjându-l în ordinea
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
argumentãrii. Ordinea expunerii s-ar putea sã nu fie ºi
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
ordinea argumentãrii ºi de aceea, reordonarea textului
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
ne va ajuta sã înþelegem mai bine ce idee este susþinutã
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234

Info
ºi în ce fel.
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234
123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234

Argumentum ad verecundiam,
argumentul autoritãþii,
presupune apelul la o autoritate.
Este adevãrat pentru cã aºa a
spus doamna secretarã. Existã
situaþii în care invocarea
autoritãþii nu este greºitã. De
exemplu, atunci când experþii
Structura argumentãrii unui domeniu admit anumite
teze. Poziþia lor este relevantã
pentru acel domeniu.
Într-o argumentare sunt prezente mai multe ele-mente:
• o idee de susþinut, care este concluzia unui demers

• argumentele aduse pentru a o susþine, sau

premizele în baza cãrora concluzia este susþinutã.
 Introducere în filozofie 19
Pentru a simplifica prezentarea, vom considera cã
ordinea apariþiei elementelor unei argumentãri este
dinspre premize spre concluzie, chiar dacã multe texte
nu sunt construite în aceastã manierã.
Am vãzut deja cã propoziþia concluzie poate ocupa
diferite locuri în text. ªi premizele pot fi explicite sau
nu, ele pot fi la rândul lor argumentate în acelaºi text,
Info
Generalizarea pripitã
fãcând mai dificilã munca de înþelegere a lui. este o eroare prin care
Sã luãm pe rând elementele argumentãrii ºi sã le formulãm aprecieri generale fãrã
descriem înainte de a vorbi despre structura demer- sã avem un numãr suficient de
cazuri pe care ne bazãm
sului argumentativ.
sau fãrã sã le considerãm pe
PREMIZELE UNEI ARGUMENTÃRI sunt construite cele relevante. De exemplu, când
se spune studenþii din anul întâi
din diferite propoziþii. Acestea pot fi de mai multe nu ºtiu mai nimic.
feluri, ca de exemplu:

• P ropoziþii cognitive, care transmit o

informaþie; ele sunt corect construite atunci când
semnificaþia transmisã este clarã, fãrã echivoc.
De exemplu, spunem:
”Bunicul era una dintre persoanele cãrora le plãcea
acel tren.”
Se înþelege foarte clar ceea ce vrem sã spunem.
Dacã afirmãm însã cã:
“Andrei i-a fãcut cu mâna bunicului din tren.”
nu putem spune cu claritate cine era în tren, Andrei
sau bunicul.
Asemenea propoziþii sunt ambigui, adicã existã cel
puþin douã moduri de a le înþelege.
Propoziþiile cognitive sunt adevãrate sau false.
Uneori nu putem stabili imediat care este valoarea de Analogia neconcludentã vizeazã
adevãr a unei propoziþii. Aceasta nu înseamnã cã ea acele argumentãri analogice în
care nu sunt suficiente raþiuni
nu are valoare de adevãr. pentru a trage o concluzie.
De exemplu: dacã Ion ºi Ioana
• Propoziþii de valoare, care exprimã o apre- au luat examenul de filozofie
ciere. ªi ele au valoare de adevãr nefiind foarte diferite ºi Ion bea lapte înainte
de propoziþiile cognitive. Un exemplu de asemenea de examen, trebuie cã ºi Ioana
este bãutoare de lapte.
propoziþie ar fi: ”Laura Badea este o sportivã foarte bunã.”
 Introducere în filozofie 20
Aprecierile cuprinse în asemenea propoziþii pot fi
pozitive sau negative. Ele exprimã de multe ori puncte Info
de vedere personale. Acestea sunt subiective, atunci Petitio principii
când se referã la descrieri ale unor stãri ºi reacþii este o eroare logicã ce constã
în a admite ca demonstrat în
personale, sau obiective, atunci când se referã la stãri
premise un adevãr care
care nu depind de nimic din ceea ce o persoanã presupune adevãrul concluziei.
gândeºte, crede sau simte. De exemplu, daca cineva Acest tip de sofism poartã
spune: “Aceastã prãjiturã este foarte dulce”, în anumite numele de cerc vicios.
condiþii, este o afirmaþie subiectivã, este o impresie a
acelei persoane. În alte condiþii, s-ar putea ca prãjitura
respectivã sã fie realmente foarte dulce, fapt cunoscut
ºi constatabil în acelaºi mod pentru oricine.

• Propoziþiile morale exprimã ºi ele aprecieri.

În cazul lor trebuie stabilit cât se poate de clar ce anume
se înþelege prin “bine” sau “rãu” pentru a evita for-
mularea unor propoziþii vagi. De exemplu, propoziþia
“Nu este bine sã-þi minþi pãrinþii.” este o propoziþie
moralã. Ea trebuie pusã într-un context pentru a înþe-
lege despre ce este vorba. Dacã ne referim la o situaþie
în care am încãlcat vreo prevedere a regulamentului
universitar ºi o ascundem pãrinþilor, sensul lui “nu
este bine” va fi unul. Dacã însã pãrinþii au anumite
Info
Sofismele ambiguitãþii
probleme ºi nu le mai spunem cu toate detaliile anumite se referã la acele erori de
lucruri (cel puþin un timp), atunci “nu este bine sã argumentare datorate folosirii
minþi“ va însemna altceva. Ideea nu este cã suntem unor propoziþii premisã ce
conþin termeni impreciºi.
îndreptãþiþi uneori sã ne minþim pãrinþii, ci cã
De exemplu dacã spunem cã
propoziþia datã este vagã, neînþelegându-se la ce anu- deoarece toate corpurile sunt
me ne referim: ce este o minciunã, ce înseamnã bine în grele ºi somnul nostru este greu
acest caz. rezultã cã somnul nostru este
corp , este greºit pentru cã nu
este clar ce înþelegem prin greu.
• Propoziþiile interogative, de tipul “Te duci
la facultate astãzi?”, nu au valoare de adevãr. Pentru a
putea figura drept premize într-o argu-mentare, ele
trebuie transformate în propoziþii cognitive sau de
valoare, în funcþie de situaþie. De exemplu: ”Alina a
întrebat dacã Irina se duce la facultate astãzi.”
 Introducere în filozofie 21
• Propoziþiile pragmatice exprimã un ordin
(Citeºte textul!), o normã (Trebuie sã fim punctuali), o
recomandare (Ar fi indicat sa nu mai vorbiþi toþi în
acelaºi timp.) sau o rugãminte (Dã-mi, te rog, cursul
tãu de filozofie).
Asemenea propoziþii nu pot fi considerate nici
adevãrate nici false. Ele sunt realizabile, într-o mãsurã
mai mare sau mai micã. ªi în cazul lor trebuie sã fie
clarificate presupoziþiile care le stau la bazã, si
Info
contextele în care funcþioneazã. Daca ordinul “Citeºte Eliminarea sofismelor
presupune sã:
textul!” este dat de un student fãrã autoritate unui alt • verificaþi dacã premisele
student nevãzãtor sau care nu are cartea în acea zi, sunt adevãrate;
ordinul nu va fi realizabil. • verificaþi dacã inferenþele
sunt valide;
• nu vã depãrtaþi de subiect;
Revenind la problema argumentãrii, vom spune ca • verificaþi dacã argumentele
ea este constituitã din mai multe propoziþii declara- sunt legate de subiect;
tive care pot fi adevãrate sau false, una dintre ele având • verificaþi dacã sunt suficiente
rol de concluzie. argumente;
• alegeþi termenni clari, bine
înþeleºi;
In funcþie de modul în care aceste elemente apar, • nu fiþi demagogi.
am putea vorbi de cel puþin trei structuri posibile
ale unei argumentãri, ºi anume:

1 O premizã (un argument ) ºi o concluzie; de

exemplu: “ªi-a luat umbrela pentru cã afarã
plouã.”

2 Douã sau mai multe premize ºi o concluzie;

de exemplu: “Toate persoanele care fac gimnasticã
zilnic pierd din greutate ºi de la o vreme Mihai
face zilnic gimnasticã. Din aceastã cauzã, el a
slãbit.”

3 Argumente care susþin o concluzie interme-

diarã, care devine apoi argument pentru con-
cluzia finalã.
 Introducere în filozofie 22
De exemplu, dacã cineva spune:

Dacã vrei sã te simþi mai bine, îþi recomand sã mãnânci

biscuiþii X ºi sã faci gimnasticã dimineaþa pentru cã
cerealele sunt alimente necesare organismului ºi
biscuiþii X conþin cereale ºi pentru cã toate persoanele
care fac zilnic gimnasticã au mai puþine probleme de
sãnãtate, iar tu ai asemenea probleme.

Structura acestei argumentãri ar fi:

Info
Sofiºtii cautã, mai întâi,
PREMIZA 1. Sã mãnânci biscuiþii X. sã creeze aparenþa cã oferã o
Argumente pentru premiza 1: respingere realã; al doilea, sã
Cerealele sunt alimente necesare organismului. arate cã adversarul a sãvârºit o
Biscuitii X au cereale in compoziþia lor. eroare; al treilea, sã-l facã sã
alunece în paradox; al patrulea,
PREMIZA 2. Sã faci gimnasticã dimineaþa. sã-i impunã solecisme, adicã
Argumente pentru premiza 2: sã-l aducã la întrebuinþarea
Toate persoanele care fac gimnasticã dimineaþa au de termeni improprii;
mai puþine probleme de sãnãtate. al cincilea, sã-l sileascã
a repeta acelaºi lucru.
Tu ai probleme de sãnãtate. ARISTOTEL
CONCLUZIA: Tu te vei simþi mai bine.

Sã mai luãm un exemplu:

Comitetul de Miniºtri ai Consiliului Europei re-
comandã guvernelor statelor membre sã ia
mãsuri speciale privind violenþa în familie (Re-
comandarea Nr. R(85)4, din martie 1985). Mãsu-
rile propuse sunt justificate prin prezenþa mai
multor premize, cum sunt:
a. familia este unitatea de bazã a societãþilor de-
mocratice;
b. apãrarea familiei implicã protejarea tuturor
membrilor ei împotriva oricãrei forme de vio-lenþã;
c. formele de violenþã în familie au o frecvenþã mare;
d. violenþa afecteazã în mod special copiii pe de
o parte, ºi femeile pe de altã parte;
e. copiii au dreptul la protecþie specialã din partea
societãþii;
 Introducere în filozofie 23
f. egalitatea între soþi este prevãzutã în Codul civil;
g. femeile sunt supuse unor inegalitãþi de facto, chiar
dacã legislaþia prevede drepturi egale;
h. multe date aratã cã sunt numeroase cazurile de
maltratare a copiilor în familie;
i. existã recomandãri anterioare referitoare la pro-
tecþia minorilor in familie.

Aceste premize pot fi grupate astfel încât sã poatã

întemeia ideea cã femeile ºi copiii sunt cel mai adesea
victimele violenþei în familie. Ele ar fi concluzii inter-
mediare care devin premize pentru concluzia finalã.
Le-am putea grupa astfel:
• d, e, h, i duc la concluzia cã minorii au nevoie de
protecþie suplimentarã;
Info
Sofisul va cãuta nu numai
• d, f, g duc la concluzia cã femeile au nevoie de aparenþa celor douã sarcini:
protecþie suplimentarã; sã dovedeascã aparent afirmaþiile
sale ºi sã respingã aparent
• a, b, c ºi concluziile intermediare referitoare la copii afirmaþiile altora. El va face din
ºi femei duc spre concluzia cã este necesarã eroarea sa un adevãr ºi din
formularea unor noi recomandãri referitoare la adevãrul altuia o eroare. Pentru
a obþine aceastã capacitate,
violenþa în familie.
sofistul va cãuta sã-ºi procure
Structurile argumentative sunt, aºadar, mai simple, argumente de un gen
potrivit intenþiilor sale.
atunci când susþinem idei simple, referitoare la fapte ARISTOTEL
asupra cãrora cãdem repede de acord, ºi mai complexe,
cu momente intermediare de argumentare a ideilor ce
urmeazã sã devinã ele însele argumente.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
Important pentru noi este sã alegem de fiecare
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
datã argumentarea potrivitã.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
Sã nu aducem multe argumente ºi justificãri acolo
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
unde nu este necesar. Îi vom plictisi pe cei care
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
ne ascultã ºi ne vom irosi energia.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
Dar nici sã nu economisim argumente atunci când
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
aprecierile ºi ideile noastre reclamã argumente
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
care trebuie susþinute ºi ele cu alte argumente.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890

Exerciþii
1
Comenteazã urmãtoarele fragmente din
scrierile politice ale lui M. Eminescu, încercând
sã rãspunzi la întrebarea:
Ce argumente se pot formula pentru a susþine aceste
concluzii?
a. Studiile clasice cresc spiritul ºi caracterul tinerimii.
(p. 270)
b. Dar pe cât timp studiul principal al unei ºcoale rurale
sau primare e limba româneascã, ea este totodatã organul
prin care neamul îºi cunoaºte fiinþa sa proprie, organul prin
care acest neam moºteneºte avutul intelectual ºi istoric al
strãmoºilor lui. (p. 276)
2
Pentru fiecare dintre fragmentele urmãtoare,
stabiliþi dacã este sau nu o argumentare. Pen-
tru cele care sunt argumentãri, separaþi concluzia de
premizele ei.
a. Fiinþele umane învaþã mai mult în primii cinci
ani de viaþã decât în tot restul vieþii ºi, de aceea, ºcoala
ar trebui sã înceapã mai devreme.
b. Cu ocazia adoptãrii reformei agrare, domnitorul
A. I. Cuza afirma adresându-se þãranilor:
Claca este desfiinþata pentru deapururea ºi de astãzi voi
sunteþi proprietari liberi pe locurile supuse stãpânirii voastre.
c. Declaraþia P.N.R. de la Oradea (1918) afirma :
Pe temeiul dreptului firesc cã fiecare naþiune poate hotãrî
liber de soarta ei…naþiunea românã din Ungaria ºi Ardeal
doreºte acum sã se foloseascã de acest drept ºi reclamã pentru
ea dreptul…sã hotãrascã singurã aºezarea ei printre naþiunile
libere.
Introducere în filozofie 24
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
E
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
x
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
e
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
r
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
c
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
i
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
þ
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
i
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
i
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789

3
Stabileºte care dintre urmãtoarele propoziþii
ar putea fi admise într-o argumentare bunã ºi
care nu.
• Avem brânzã de vacã grasã.
• Vindem cremã de picioare cu cãpºuni.
• Trebuie sã foloseºti burete de baie cu plasã.
• Mã doare îngrozitor capul.
• Medicamentele ieftine sunt eficiente.
• Când vine trenul?
• Pe aici nu este voie sã traversaþi.
• Nu rupeþi florile ºi nu cãlcaþi pe iarbã.
• Recunoaºte cã aceastã mâncare este cea mai bunã.
• Filozofia este o disciplinã stranie, dar interesantã.
Introducere în filozofie 25
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
E
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
x
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
e
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
r
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
c
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
i
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
þ
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
i
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
i
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
S OCRATE VÃZUT
DE PLATON

În urma parcurgerii acestui capitol

ºi a reflectãrii asupra exerciþiilor propuse, ar trebui:
? sã poþi descrie personalitatea lui Socrate ºi locul sãu în
gândirea filozoficã a antichitãþii;
? sã descrii succint metoda folositã de Socrate;
? sã susþii un punct de vedere în legãturã cu posibilitatea de a
cunoaºte elemente din filozofia lui Socrate;
? sã poþi descrie procesul intentat lui Socrate.

Principalele probleme:
? deosebirile între punctele de vedere ale lui Socrate ºi Platon
? structura dialogului Apãrarea lui Socrate
? procesul lui Socrate
 Introducere în filozofie 27

Î n Apãrarea lui Socrate Platon reconstituie, în felul

sãu, discursul rostit de Socrate în faþa judecã-
torilor lui. Platon a scris mai multe dialoguri în pe-
Domenii ale filozofiei
• Metafizica sau ontologia
reprezintã cercetarea categoriilor
rioada aºa-zis socraticã în care aflãm, se pare, în ce ºi structurilor de bazã ale
consta specificul gândirii socratice. existentului sau ale realitãþii.

ªtim despre Socrate cã s-a nãscut la Atena în 470 • Logica este cercetarea
structurilor generale ale
î.Hr. Tatãl sãu, Sophroniscos, era sculptor iar mama sa, raþionamentului logic ºi al
Phainarete, era moaºã. argumentelor valabile.
Iniþial Socrate practicã meseria tatãlui, atribuindu-i-se
chiar un grup statuar de pe Acropole. Ulterior însã, el • Teoria cunoaºterii realizeazã
cercetare naturii cunoaºterii
este atras de filozofie cãreia i se dedicã exclusiv, fãrã ºi a modului în care
sã mai acorde atenþie ºi altor activitãþi, nici mãcar celor se poate ea dobândi.
presupuse de viaþa particularã ºi de bunãstarea casei
sale. Pe bunã dreptate soþia lui, Xantipa, îl ocãreºte • Etica are ca preocupare
centralã cercetarea felului
mereu.
în care trebuie sã trãim,
având ca valori centrale
Socrate era o persoanã cumpãtatã, de neclintit atunci binele ºi rãul.
când era vorba despre cinste sau dreptate. El nu s-a
prezentat niciodatã drept profesor de filozofie
(respectiv înþelepciune) ºi nu a oferit niciodatã soluþii
nimãnui.

Convingerea lui Socrate este cã rãul provine din

ignoranþã. Cunoaºterea este aºadar primul pas cãtre
atingerea binelui. Dupã cum moaºa ajutã la naºterea
copiilor, tot aºa, Socrate îºi ajutã interlocutorii sã ajungã
la adevãrul care se aflã în ei înºiºi, ºi nu în afara lor.
Aceastã artã a fost numitã mai târziu de Platon
maieuticã.
 Introducere în filozofie 28
În 399 î. Hr. Socrate este dat în judecatã de trei
persoane: Anytos — om politic, Meletos — poet (lipsit
de talent, se spune) ºi Lycon — orator.
Plângerea depusã avea trei capete de acuzare destul
de bine întocmite.

a) Socrate nu recunoaºte zeii cetãþii. Împotriva

acestei acuzaþii, Socrate nici nu se putea apãra
deoarece el credea în Zeu, însã nu era de acord cu
zeii tradiþionali ºi biografiile lor pline de pasiuni
comune.

b) Socrate introduce zei noi, aceasta referindu-se

la daimonul invocat deseori de el. Introducerea unor
zei noi era rãu vãzutã de cetãþenii Atenei care
considerau cã zeii protectori ai cetãþii trebuiau
cinstiþi cum se cuvine.

c) Socrate corupe tineretul, învãþându-l sã preþuiascã

mai mult reflecþia asupra problemelor spiritului ºi
sã nu dea prea mare atenþie activitãþilor practice.
Cei ºapte înþelepþi ai antichitãþii
Pedeapsa cerutã este cea capitalã. sunt (dupã spusele lui Platon)
Thales din Milet,
Procesul se derula în acea epocã dupã o anumitã Bias din Priene,
procedurã. Tribunalul avea în componenþã 6000 de Pittacos din Mytilene,
cetãþeni traºi la sorþi anual. Procesele se derulau în faþa Solon din Atena,
unei secþii, în cazul lui Socrate compusã din 502 Kleobulos din Lindos,
Myson din Chenai ºi
judecãtori. Judecata se derula prin citirea depoziþiilor
Chilon din Lacedemona.
acuzãrii ºi apãrãrii, iar apoi, fãrã deliberare, se trecea Diogene Laertios aratã cã sunt
la vot. menþionaþi ºaptesprezece
Fiecare cetãþean se apãra singur ºi de aceea, ºi Socrate gânditori ca fiind înþelepþi.
se apãrã singur. Decizia de a fi pedepsit a fost luatã cu Fiecare autor alege pe cei ºapte
281 de voturi pentru ºi 220 împotrivã. Au lipsit doar în câte un fel.
31 de voturi pentru ca el sã fie achitat. Thales, Bias, Pittacos ºi Solon
sunt menþionaþi constant de toþi
cei care fac referire, în
În cazul în care acuzatul nu era gãsit vinovat de cel antichitate, la cei ºapte înþelepþi.
puþin o cincime dintre judecãtori, cel care depusese
 Introducere în filozofie 29
plângere era amendat cu 1000 de drahme ºi i se Nu-þi face prea repede prieteni,
interzicea sã mai fie acuzator în procese de acelaºi fel. iar pe cei pe care i-ai dobândit
Dupã ce se decidea cã acuzatul trebuie pedepsit, se nu-i renega prea repede.
hotãra care anume sã fie pedeapsa. Pentru Socrate SOLON
acuzarea a propus pedeapsa cu moartea. Judecãtorii
decid cã Socrate trebuie sã moarã.
Socrate a înþeles de la început cã nu are multe ºanse
de a fi achitat dupã ce arãtase în faþa atenienilor cã
retorul nu ºtia ce este retorica, politicianul ce este binele
cetãþii, iar generalul de armatã nu ºtie ce este curajul.
Aceºtia nu aveau cum sã-l ierte cu uºurinþã.

Pledoaria lui Socrate nu solicitã nici iertare ºi nici

Adu-þi aminte de prieteni fie cã
uºurarea pedepsei. El nu-ºi justificã comportamentul, sunt de faþã fie cã sunt absenþi.
ci mai explicã încã o datã celor ce îl ascultau necesitatea
THALES
întemeiatã pe valori morale.
Socrate nu se teme de moarte ºi îºi pãstreazã umorul
sãu obiºnuit spunând cã, dacã mai aveau puþinã
rãbdare, ar fi murit de moarte naturalã, datã fiind
vârsta lui (70 ani).

Socrate nu a lãsat operã scrisã. Influenþa lui asupra

filozofiei a fost însã imensã. El ajunge un mit imediat
dupã moartea lui.
Faptul cã nu existã scrieri rãmase de la acest gânditor
ne face sã ne întrebãm cum de ºtim care era poziþia lui
filozoficã.
Sã fie oare adevãrat cã aºa a vorbit Socrate la proces?
De unde ºtim noi care este poziþia lui Socrate ºi care Cultivã pietatea,
instrucþiunea, cuminþenia,
este punctul de vedere al lui Platon, autor al judecata, adevãrul, priceperea,
dialogurilor în care apare ºi Socrate? tovãrãºia, ordinea, meseria.
PITTACOS
Tuturor acestor întrebãri le putem rãspunde
construind câteva argumente în sprijinul ideii cã putem
descrie filozofia lui Socrate.
Iatã câteva dintre ele:
 Introducere în filozofie 30
1. Despre Socrate ºi modul sãu de a filozofa
Fii prieten al virtuþii ºi strãin
vorbesc mai mulþi gânditori ai antichitãþii (Xenofon, de rãutate. Urãºte nedreptatea
Platon, Aristotel). Intrucât ei descriu în mod ºi cultivã pietatea.
asemãnãtor personalitatea ºi modul de filozofare ale KLEOBULOS
lui Socrate, se poate reconstitui poziþia acestuia chiar
ºi în absenþa unei opere scrise.

2. Platon este cel care face din Socrate personaj

aproape permanent al dialogurilor sale. În cazul
operelor lui Platon existã mai multe mijloace teoretice
de departajare a poziþiilor lor filozofice. Redãm câteva
dintre ele.
a. Dialogurile de tinereþe ale lui Platon sunt con- Preferã paguba în locul unui
siderate socratice. Socrate este personaj central al câºtig ruºinos, prima
te va supãra o singurã datã, al
dialogurilor ºi din felul în care el vorbeºte ne dãm doilea totdeauna.
seama de conþinutul poziþiei lui filozofice. Una dintre
CHILON
deosebirile punctelor de vedere ale lui Socrate ºi Platon
este aceea cã Socrate duce discuþia pânã la un pas de
rezolvare fãrã sã rosteascã el concluzia. Este o discuþie
aporeticã, adicã fãrã o lãmurire completã a discuþiei.
Întrebãrile lui Socrate nu-l conduc pe interlocutor la
cunoaºterea vreunui lucru sau la obþinerea unei
concluzii posibil de formulat ca un enunþ categoric. Poartã-te la fel cu prietenii cã
Dialogul socratic duce la o aporie. Pentru Socrate, pare sunt fericiþi fie cã sunt
nefericiþi.
mai importantã persoana cu care vorbeºte ºi pe care o
ajutã sã se întrebe, decât subiectul pus în discuþie. PERIANDROS

ªi Platon este în cãutarea adevãrului. Alegoric

prezentatã, ideea lui despre adevãr presupune
existenþa unor reminiscenþe ale cunoaºterii din vremea
în care sufletul, nemuritor de altfel, participa la lumea
inteligibilã a ideilor. Problema în acest caz este sã
învãþãm sã ne reamintim.
Existã deci o deosebire între poziþiile celor doi Dicþionar
filozofi, prezentã ºi în dialoguri. aporiá = cale fãrã ieºire,
impas, dificultate, problemã
 Introducere în filozofie 31
b. In cazul Apãrãrii se aduce un argument în plus.
Socrate este condamnat în 399, iar dialogul este scris
în 396. La o distanþã foarte micã de eveniment, dialogul La lucru sã ai þinere de
nu putea sã prezinte lucrurile diferit. Spiritul, chiar dacã minte, la momentul potrivit
prevedere, în privinþa
nu litera, este cel real. caracterului demnitate,
c. Dimensiunile dialogurilor lui Platon spun ºi în ceasul trudei stãpânire
de sine, în momente
ele ceva. Dialogurile aporetice sunt de dimensiuni
de teamã încredere în zei,
mici. Se poate admite cã ele redau discuþii la care Platon la bogãþie prietenie;
pare sã fi fost de faþã sau sã fi aflat de ele. Începând cu cuvântului dã-I forþa
dialogurile de maturitate nu numai tematica ºi modul convingerii, tãcerii tâlc,
de argumentare al personajelor se schimbã ci ºi judecãþii dreptate, î
ndrãznelii curaj,
dimensiunile. Republica, unul dintre cele mai acþiunii tãrie,
semnificative dialoguri pentru platonismul matur, nu strãlucirii prestigiu.
mai poate fi consideratã repovestirea unei discuþii reale, BIAS
chiar dacã Socrate este prezent ºi apãrã ideea de
dreptate.

Dialogul Apãrarea lui Socrate are trei pãrþi:

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
a) discursul propriu zis în care Socrate încearcã sã
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
ºteargã calomniile care i s-au adus demonstrând
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
netemeinicia acuzaþiilor formulate;
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
b) votul tribunalului ºi propunerea pedepsei; câþiva
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
prieteni se oferã sã fie garanþi pentru plata a treizeci
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
de mine de argint;
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
c) votarea pedepsei cu moartea; cei care au votat
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
pentru pleacã imediat, aºa cã Socrate se adreseazã
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
în final numai celor care nu l-au considerat vinovat.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890

Exerciþii
1
Sã presupunem cã eºti de acord cu Socrate cã
rãul provine din ignoranþã. Cum ai argumenta
acest punct de vedere?
Sã presupunem cã nu ai fi de acord cu el. Cum ai ar-
gumenta acest punct de vedere? Care este, de fapt,
punctul tãu de vedere?
2
Construieºte un portret moral al lui Socrate.
Crezi cã virtuþile lui se mai întâlnesc ºi azi?
Crezi cã, pe mãsurã ce a trecut vremea, numãrul oa-
menilor ca Socrate a crescut sau a scãzut? De ce ? Con-
struieºte o argumentare pentru ideea ta.
3
Imagineazã un dialog între douã persoane, în
care una argumenteazã ideea cã Socrate este
doar un personaj al dialogurilor lui Platon, iar cealaltã
cã el este un gânditor care a trãit în antichitate cu o
poziþie filozoficã distinctã.
Gândeºte-te ºi lãmureºte-þi urmãtoarele aspecte
problematice :
• Cu care dintre cele douã personaje ai fi tu de acord?
•Ai putea tu sã exprimi simultan douã puncte de
vedere ?
•Dacã tu poþi, crezi cã a putut ºi Platon?
•Dacã tu nu poþi, crezi cã nici Platon nu a putut ºi
Introducere în filozofie 32
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
E
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
x
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
e
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
r
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
c
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
i
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
þ
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
i
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
i
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
A PÃRAREA
LUI SOCRATE

În urma parcurgerii acestui capitol ºi a rezolvãrii

tuturor exerciþiilor indicate, ar trebui:
? sã înþelegi foarte bine procesul intentat lui Socrate;
? sã înþelegi modul socratic de avansare în cunoaºtere;
? sã analizezi un text din punctul de vedere al ideii
susþinute ºi al structurii argumentãrii;
? sã formulezi presupoziþii ºi consecinþe în legãturã cu o
argumentare.

Principalele probleme ale textului sunt legate de:

? felul în care Socrate respinge calomniile ºi se apãrã
de acuzaþiile aduse;
? modul în care el îºi construieºte argumentele;
? modul în care Socrate depãºeºte faptele pentru
a formula concluzii despre ideile generale presupuse
de virtuþile omeneºti asociate lor.
 Introducere în filozofie 34

Socrate se apãrã
Ce înrâurire au avut acuzatorii mei asupra voastrã,
1 Sarcini de lucru
nu ºtiu, cetãþeni ai Atenei; eu, cel puþin, ascultându-i, Formuleazã ideea
era cât pe ce sã nu mã mai recunosc, atât de principalã a
convingãtoare erau cuvintele lor; totuºi, la drept paragrafului.
vorbind, ei n-au spus nimic adevãrat. Însã dintre toate
minciunile pe care le-au rostit, m-a uluit cel mai mult
afirmaþia cã trebuie sã luaþi bine seama sã nu fiþi înºelaþi
de mine, un vorbitor, zic ei, nemaipomenit. ªi nu le-a
fost ruºine cã vor fi pe loc dovediþi mincinoºi de mine
prin fapte, de vreme ce nu arãt a fi câtuºi de puþin un
vorbitor grozav, iar aceasta mi s-a pãrut cea mai mare
neruºinare a lor, dacã nu cumva prin „a fi un vorbitor
grozav” ei înþeleg „a spune adevãrul”; cãci dacã asta
vor sã spunã, aº putea consimþi cã sunt ºi eu orator,
dar altfel decât ei. Aºadar, dupã cum ziceam, în schimb,
de la mine veþi auzi adevãrul întreg.

2 Sarcini de lucru
Vã jur însã pe Zeus, cetãþeni ai Atenei, cã nu veþi
auzi vorbe înfrumuseþate ºi împodobite cu întorsãturi Formuleazã ideea
meºteºugite ºi cuvinte alese, ca ale acestora, ci voi folosi principalã a
cuvintele care se întâmplã sã-mi vinã în minte, paragrafului.
încredinþat fiind de adevãrul spuselor mele; ºi nimeni
dintre voi sã nu se aºtepte la altceva. Bine mi-ar sta,
judecãtori, la anii mei, sã vin în faþa voastrã cu vorbe
ticluite, ca un tinerel. Dimpotrivã, tocmai asta vã rog,
atenieni, ºi vã rog cu tot dinadinsul: dacã mã veþi auzi
 Introducere în filozofie 35
apãrându-mã cu aceleaºi cuvinte pe care obiºnuiesc sã
le spun ºi în agora, printre tarabele zarafilor, unde m-au
auzit mulþi dintre voi, ºi în alte pãrþi, sã nu vã miraþi ºi
sã nu faceþi zarvã. Cãci aºa stau lucrurile: pentru prima
oarã am venit la judecatã acum, la ºaptezeci de ani;
sunt cu totul strãin de vorbirea de aici. Dupã cum, dacã
s-ar întâmpla sã fiu cu adevãrat strãin, m-aþi ierta cã
vorbesc în graiul ºi cu deprinderile în care am fost
crescut, aºa vã cer ºi acum lucrul acesta, cred eu, pe
bunã dreptate: sã nu vã uitaþi la felul meu de a vorbi,
mai bun sau mai rãu, cum o fi, ci sã luaþi seama cu grijã
dacã spun lucruri drepte sau nu; cãci aceasta e sarcina
judecãtorului; iar a celui care vorbeºte — sã spunã
adevãrul.

3 Sarcini de lucru
Întâi de toate se cuvinte, atenieni, sã mã apãr de
primele învinuiri mincinoase ºi de primii mei acuzatori; Formuleazã ideea
apoi de acuzaþiile ºi de acuzatorii mei din urmã. Cãci principalã a
mulþi sunt cei care m-au învinuit în faþa voastrã, ºi încã paragrafului.
de mulþi ani, fãrã sã spunã nimic adevãrat; de ei mã
tem eu mai degrabã decât de Anytos ºi de ai lui, cu
toate cã ºi aceºtia sunt de temut.

4 Sarcini de lucru
Dar mai de temut sunt, judecãtori, aceia care,
asumându-ºi rolul de a vã educa, pe cei mai mulþi dintre Reformuleazã textul
voi, încã de pe când eraþi copii, încercau sã vã convingã cu propriile cuvinte.
aducându-mi vini neadevãrate: cã ar exista un oarecare
Socrate, om iscusit, care cugetã la cele din cer ºi Formuleazã ideea
principalã a
cerceteazã toate câte se aflã sub pãmânt ºi face sã
paragrafului.
învingã judecata strâmbã. De vreme ce mi-au rãspândit
o asemenea faimã, atenieni, aceºtia sunt acuzatorii de
care trebuie sã mã tem; într-adevãr, cine-i ascultã îºi
 Introducere în filozofie 36
închipuie cã oamenii care cerceteazã astfel de lucruri
nu cred nici în zei.

5 Sarcini de lucru
De altfel, aceºti acuzatori sunt mulþi ºi mã
învinuiesc de multã vreme, vorbind cu voi de la vârsta Cum îi descrie
la care eraþi cât se poate de încrezãtori, unii dintre voi Socrate pe acuzatorii
fiind copii încã ºi adolescenþi; iar ei mã acuzau în lipsã, sãi reali?
fãrã sã mã apere cineva. Dar ce este cu totul fãrã noimã,
e cã nici mãcar numele lor nu le ºtiu ºi nu le pot spune,
în afarã poate de al unui oarecare autor de comedii. Info
Toþi cei care, din pismã ºi prin clevetire, s-au strãduit Socrate se referã la Norii
sã vã convingã, ca ºi cei care, dupã ce s-au lãsat scrisã de Aristofan, comedie în
care personajul Socrate apare
convinºi, i-au convins la rândul lor pe alþii, toþi aceºtia
atârnat într-un coº cercetând
mã pun în grea încurcãturã; pentru cã nu poþi aduce tot ce existã, tãgãduind zeii
pe nici unul dintre ei aici, la judecatã, nici nu poþi cetãþii ºi fãcând sã triumfe
dovedi cã n-au dreptate, ci, pur ºi simplu, trebuie sã te raþionamentul strâmb.
aperi luptând cu niºte umbre ºi sã acuzi fãrã sã-þi
rãspundã nimeni. V-aþi dat aºadar seama ºi voi, din
câte vã spun, cã acuzatorii mei sunt de douã feluri: unii
m-au acuzat de curând, ceilalþi de mult, cei despre care
tocmai vorbesc. ªi aþi înþeles cã trebuie sã mã apãr întâi
de învinuirile lor, pentru cã pe ei i-aþi auzit întâi
învinuindu-mã, ºi i-aþi auzit mult mai multã vreme
decât pe ceilalþi, de mai târziu.

6 Sarcini de lucru
Bine. Trebuie deci sã mã apãr, atenieni, ºi sã încerc,
într-un timp atât de scurt, sã nimicesc calomnia Formuleazã ideea
înstãpânitã de mult în minþile voastre. Dacã asta ar fi principalã a
mai bine ºi pentru voi ºi pentru mine, aº vrea de bunã paragrafului.
seamã sã reuºesc ºi sã ajung la un rezultat apãrându-mã;
dar cred cã e greu ºi-mi dau foarte bine seama cât de
greu. Totuºi, întâmple-se cum o vrea Zeul, noi suntem
datori sã dãm ascultare legii ºi sã ne apãrãm.
 Introducere în filozofie 37

7 Sarcini de lucru
Aºadar, sã vedem din nou, de la început, care e
învinuirea din care s-a nãscut aceastã ponegrire a mea Formuleazã capetele
ºi pe care s-a sprijinit Meletos când m-a dat în judecatã. de acuzare aduse
Bine. Ce-au spus, calomniindu-mã, calomniatorii mei? lui Socrate.
Trebuie sã le citim vorbele ca pe ale unui act de acuzare:
„Socrate este vinovat, el iscodeºte peste mãsurã cele
de sub pãmânt ºi cele din cer, face sã învingã judecata
strâmbã ºi îi învaþã ºi pe alþii aceste lucruri.” Cam
acestea ar fi; aþi putut vedea ºi voi în comedia lui
Aristofan un Socrate purtat pe scenã încoace ºi încolo,
spunând cã merge prin vãzduh ºi înºirând tot felul de
vorbe goale despre lucruri la care eu nu mã pricep nici
mult, nici puþin. ªi eu nu vorbesc cu dispreþ despre o
astfel de ºtiinþã, admiþând cã într-adevãr existã cineva
care se pricepe la toate acestea, sã nu fiu cumva acuzat
de Meletos ºi de aºa ceva; însã, în ceea ce mã priveºte,
eu n-am nimic comun cu ele, atenieni.

8 Sarcini de lucru
Vã iau ca martori pe aproape toþi ºi vã rog sã vã
informaþi ºi sã vã lãmuriþi unii pe alþii, toþi câþi m-aþi Formuleazã ideea
auzit vreodatã stând de vorbã; sunt printre voi mulþi principalã a
dintre aceºtia. Spuneþi-vã unii altora dacã vreunul paragrafului.
dintre voi m-a auzit vreodatã vorbind, mult sau puþin,
despre aºa ceva: ºi de aici vã veþi da seama cã ºi celelalte
lucruri pe care lumea le spune despre mine au acelaºi
temei.
Nu numai cã, hotãrât lucru, nimic dintre acestea nu
e adevãrat, dar nu e adevãrat nici ce veþi fi auzit pe
câte unul spunând, cã-mi fac o îndeletnicire din a-i
învãþa pe alþii ºi cã le cer platã pentru asta. Cu toate cã
mi se pare frumos sã fie cineva în stare sã-i instruiascã
pe oameni, cum fac Gorgias din Leontinoi ºi Prodicos
 Introducere în filozofie 38
din Ceos ºi Hippias din Elis. Într-adevãr, fiecare din
aceºtia este în stare, atenieni, ca, în orice oraº s-ar duce, Info
sã atragã pe lângã sine tinerii care altminteri ar putea În vremea aceea, profesori de
sã-ºi ia drept sfãtuitori fãrã platã pe oricare din con- înþelepciune erau sofiºtii precum
Gorgias, Prodicos, Hippias ºi
cetãþenii lor; îi conving pe tineri ca, pãrãsind tovãrãºia Euenos. Sofiºtii acceptau sã fie
acelora, sã vinã la ei, dar plãtind bani ºi purtându-le, plãtiþi pentru lecþiile lor, ceea ce
pe deasupra, ºi recunoºtinþã. lui Socrate i se pare inacceptabil.
El se considerã pe sine prea
neºtiutor ca sã mai cearã ºi platã

9 Sarcini de lucru
Uite, am aflat cã este aici la noi încã unul din aceºti
învãþaþi, un om din Paros. Tocmai mã dusesem la Ce urmãreºte Socrate
Callias al lui Hipponicos, care le-a plãtit sofiºtilor mai sã arate cu acest
mulþi bani decât oricare altul. ªi l-am întrebat (ºtiind exemplu?
cã are doi fii): „Callias, zic, dacã ai fi avut nu doi fii, ci
doi mânji sau doi viþei, ar trebui sã le tocmim un
supraveghetor care sã desãvârºeascã în ei toate
însuºirile lor fireºti; ar fi vorba de un om priceput la
cai sau la muncile câmpului; de vreme ce ei sunt însã
oameni, ce fel de îndrumãtor ai de gând sã le iei? Când
e vorba de aceste însuºiri, de însuºirile omeneºti ºi
cetãþeneºti, cine e omul priceput? Cred cã, având
feciori, ai chibzuit la asta. Existã un astfel de om sau
nu?
— Cum sã nu, spuse el.
— Cine e, de unde este, ºi cât cere pentru învãþãtura
lui?
— Euenos din Paros, Socrate, mi-a rãspuns. Cere
cinci mine.”
ªi eu l-am fericit pe Euenos dacã are într-adevãr
priceperea aceasta ºi dã învãþãturã cu atâta cumpãtare.
Eu, sã fiu în stare de astfel de lucruri, nu mi-aº mai
încãpea în piele de mândru. Numai cã, cetãþeni ai
Atenei, nu sunt în stare.
 Introducere în filozofie 39

10 Sarcini de lucru
S-ar putea însã ca vreunul dintre voi sã mã întrebe:
„Bine, Socrate, dar cu ce te îndeletniceºti tu? Din ce s-au Care este schema
iscat aceste clevetiri împotriva ta? Cãci, de bunã seamã, raþionamentului care
atâta vreme cât nu fãceai nimic mai mult decât ceilalþi, duce la întrebarea de
nu-þi puteau ieºi asemenea faimã ºi vorbe, dacã nu ce s-au iscat clevetiri
împotriva lui Socrate?
fãceai nimic altfel decât cei mulþi. Spune-ne, deci,
despre ce este vorba, ca sã nu ne facem o pãrere
nechibzuitã despre tine.” Cred cã cel care ar vorbi astfel
ar avea dreptate, astfel cã voi încerca sã vã artã ce
anume este ceea ce mi-a adus ºi rãul nume ºi învinuirea.

11 Sarcini de lucru
Ascultaþi deci. ªi poate cã unora li se va pãrea cã
glumesc; dar sã ºtiþi bine cã vã voi spune deplinul Cum explicã Socrate
adevãr. În fapt eu m-am ales cu numele acesta, atenieni, ce a fãcut el altfel sau
numai din pricina unui fel de înþelepciune. Ce fel de în plus faþã de restul
înþelepciune? Una care e, probabil, o înþelepciune cetãþenilor Atenei?
omeneascã. Mã tem cã este de fapt singura înþelepciune
pe care o am; cei despre care vorbeam adineauri or fi
poate înþelepþi cu vreo înþelepciune mai mult decât
omeneascã. Dacã nu e aºa, nu ºtiu ce sã mai spun,
pentru cã eu n-o am, iar cine afirmã cã o am, minte ºi
vorbeºte spre a mã ponegri. ªi acum, atenieni, sã nu
murmuraþi împotrivã-mi ºi sã nu vi se parã cã spun
ceva prea de tot; cãci vorbele pe care le voi spune nu
sunt ale mele, ci voi aduce în faþa voastrã un vorbitor
mai vrednic de încredere. Despre înþelepciunea mea,
dacã înþelepciune este, ºi despre felul ei, vã voi aduce
ca martor pe Zeul de la Delfi. Îl cunoaºteþi, desigur, pe
Chairephon; a fost prietenul meu încã din tinereþe ºi a
fost prieten cu cei mai mulþi dintre voi; a fugit în exilul
ºtiut împreunã cu voi ºi odatã cu voi s-a întors. ªi ºtiþi
 Introducere în filozofie 40
cum era Chairephon, cât de aprig în orice se apuca sã
facã. Astfel o datã, mergând la Delfi, a îndrãznit sã
întrebe oracolul ºi anume — vã spun sã nu murmuraþi,
atenieni —, sã-l întrebe dacã este cineva mai înþelept
decât mine; iar Pitia i-a rãspuns cã nu e nimeni mai
înþelept. Despre acestea vã va putea da mãrturie fratele
sãu, de vreme ce el a murit.
Sã vedeþi pentru ce vã spune acestea: tocmai pentru
cã am de gând sã vã arãt de unde s-au nãscut vorbele
rele împotriva mea.

12 Sarcini de lucru
Auzind eu acele lucruri, am început sã mã gândesc
astfel: „Oare ce spune Zeul ºi cu ce tâlc? Eu îmi dau Cum explicã Socrate
seama cã nu sunt înþelept nici în mare, nici în micã spusele Zeului?
mãsurã; atunci la ce se poate gândi când spune cã eu
sunt cel mai înþelept? Pentru cã, de bunã seamã, el nu
minte; doar nu-i e îngãduit.” ªi multã vreme am fost
nedumerit ce vrea sã spunã; apoi, greu de tot, m-am
hotãrât sã cercetez lucrul cam în felul acesta: m-am dus
la unul din cei care erau socotiþi înþelepþi, pentru ca
acolo, mai degrabã decât oriunde, sã dezmint oracolul
ºi apoi sã-i arãt Zeului: „Omul acesta e mai înþelept
decât mine, în timp ce tu ai spus cã eu aº fi.”
Cercetându-l deci pe acesta — nu-i nevoie sã-i spun pe
nume, era unul dintre oamenii politici —, iscodindu-l
eu ºi stând de vorbã cu el, uite cam ce impresie am
avut, atenieni: mi s-a pãrut cã omul meu trece drept
înþelept în ochii celor mai mulþi oameni ºi în primul
rând în ai lui însuºi, dar cã nu este. M-am apucat apoi
sã-i arãt cã numai îºi închipuie cã e înþelept, dar cã nu
este. Din clipa aceea m-au urât ºi el mulþi dintre cei
care erau de faþã.
 Introducere în filozofie 41

13 Sarcini de lucru
Plecând de acolo, cugetam în sinea mea: „Într-a-
devãr, eu sunt mai înþelept decât acest om; mã tem cã De ce se considerã
nici unul dintre noi nu ºtie nimic bun ºi frumos, numai Socrate mai înþelept
cã el îºi închipuie cã ºtie ceva, deºi nu ºtie; eu însã, de decât omul politic cu
vreme ce nici nu ºtiu, nici nu-mi închipui. Se pare, deci, care a vorbit?
cã sunt mai înþelept, ºi anume tocmai prin acest lucru
mãrunt, prin faptul cã, dacã nu ºtiu ceva, mãcar nu-mi
închipui cã ºtiu.”

14 Sarcini de lucru
Am mers apoi la altul, la unul dintre cei care treceau
drept ºi mai înþelepþi decât primul, ºi am ajuns la aceeaºi Care este concluzia
încheiere; ºi de atunci m-au urât ºi el ºi mulþi alþii. la care ajunge
Dupã acestea i-am luat pe toþi la rând, dându-mi Socrate dupã ce
seama, cu mâhnire ºi cu teamã, cã mã fac urât de ei; vorbeºte cu mai mulþi
oameni politici?
totuºi mi se pãrea cã trebuie sã aºez cuvintele Zeului
mai presus de orice; dacã voiam deci, sã cercetez ce
spune oracolul, eram silit sã merg la toþi cei care pãreau
a ºti ceva. ªi mã jur pe câine, atenieni, — pentru cã
sunt dator sã vã spun adevãrul — vã jur cã aºa mi s-a
întâmplat: aproape toþi cei care aveau cel mai bun
renume mi s-au pãrut, cercetându-i eu potrivit spuselor
Zeului, cã au cele mai mari scãderi, pe când alþii, care
erau socotiþi mai neînzestraþi, mi-au pãrut mai în stare
de chibzuinþã. Iatã, sunt dator sã vã povestesc cum am
rãtãcit, ca un om supus la grele munci, pentru ca
oracolul sã devinã pentru mine ceva de neclintit.

15 Sarcini de lucru
Aºadar, dupã oamenii politici m-am dus la poeþi: la
autorii de tragedii, de ditirambi ºi la ceilalþi, pentru ca
 Introducere în filozofie 42
acolo sã mã prind eu însumi asupra faptului cã sunt Care este concluzia lui
mai puþin învãþat decât ei. Luând deci acele opere ale Socrate referitoare la
lor care-mi pãreau mai îngrijit lucrate, îi întrebam ce înþelepciunea poeþilor?
oare vor sã spunã prin ele, pentru ca totodatã sã ºi învãþ
câte ceva de la ei. Îmi vine tare greu sã vã spun
adevãrul, cetãþeni, totuºi el trebuie spus: într-un cuvânt,
aproape oricare dintre cei de faþã ar fi putut vorbi mai
bine decât ei despre lucruri pe care ei înºiºi le fãcuserã.
Mi-am dat seama astfel în scurtã vreme ºi despre poeþi
cã nu din înþelepciune fac ceea ce fac, ci printr-o
înzestrare fireascã ºi sub puterea inspiraþiei, întocmai
ca profeþii ºi tâlcuitorii de oracole; cãci ºi aceºtia spun
multe lucruri frumoase, dar de fapt nu ºtiu nimic din
ce spun. Am vãzut cã poeþii sunt ºi ei într-o situaþie
asemãnãtoare ºi totodatã mi-am dat seama cã, din
cauza darului lor poetic, îºi închipuie cã în general
nimeni nu e mai înþelept decât ei, ceea ce nu-i adevãrat.
ªi de acolo am plecat deci convins cã eu îi întrec în
acelaºi fel ca ºi pe oamenii politici.

16 Sarcini de lucru
În sfârºit, m-am dus pe la meºteºugari; cãci îmi
dãdeam seama cã, la drept vorbind, eu nu ºtiu nimic, Care este concluzia lui
iar ei se vor dovedi, desigur, cã ºtiu multe lucruri Socrate referitoare la
frumoase. ªi în aceasta m-am înºelat, ei ºtiau într- înþelepciunea
adevãr lucruri pe care eu nu le ºtiam, ºi prin aceasta meºteºugarilor?
erau mai înþelepþi decât mine. Însã, cetãþeni ai Atenei,
mi s-a pãrut cã bunii meºteºugari fac aceeaºi greºealã
ca poeþii: pentru cã îºi îndeplinea bine meºteºugul,
fiecare credea cã este cât se poate de înþelept ºi în
celelalte privinþe, ºi anume în cele mai însemnate, ºi
tocmai aceastã nesocotinþã le întuneca înþelepciunea
pe care o aveau, încât am ajuns sã mã întreb, în privinþa
oracolului, dacã aº voi mai degrabã sã fiu aºa cum sunt,
nici înþelept cu înþelepciunea lor, nici prost cu prostia
 Introducere în filozofie 43
lor, sau sã le am pe amândouã aºa cum le au ei. Mi-am
rãspuns, deci, mie ºi oracolului, cã mi-e mai de folos sã
fiu aºa cum sunt.

17 Sarcini de lucru
Din aceastã cercetare, cetãþeni ai Atenei, s-au iscat
împotrivã-mi multe uri, ºi încât atât de grele ºi de aspre, Cum reformuleazã
încât din ele s-au nãscut multe clevetiri ºi mi s-a dat Socrate spusele
numele acesta, de înþelept. Cãci de fiecare datã cei de Zeului, în urma
faþã îºi închipuiau cã eu, în înþelepciunea mea, ºtiu ceea cercetãrilor lui?
ce dovedeam cã celãlalt nu ºtie; dar de fapt, cetãþeni,
mã tem cã numai Zeul ºi, prin vorbele oracolului, el
spune cã înþelepciunea omeneascã valoreazã puþin sau
chiar nimic; ºi mi se pare cã acest lucru îl numeºte
„Socrate”, folosindu-se de numele meu ca sã facã din
mine o pildã, ca ºi cum ar spune: „Oameni buni, cel
mai înþelept dintre voi este acela care, la fel ca Socrate,
ºi-a dat seama cã într-adevãr, cât priveºte înþelepciunea
nu e bun de nimic.” Iar eu chiar ºi acum, mergând peste
tot, caut ºi iscodesc dupã cuvintele Zeului pe orice
atenian sau strãin care îmi pare a fi înþelept; ºi dacã-mi
dau seama cã nu e, îi arãt acelui om, întãrind vorba
Zeului, cã nu e înþelept. ªi din cauza acestei stãruitoare
îndeletniciri nici n-am mai avut timp sã fac ceva vrednic
de luat în seamã, fie pentru cetate, fie pentru casa mea,
ci mã aflu în mare sãrãcie, în slujba Zeului cum sunt.

18 Sarcini de lucru
Pe lângã acestea, tinerii care de bunã voia lor mã
urmeazã, cei cu cele mai multe rãgazuri, fii de oameni
foarte bogaþi, sunt încântaþi de felul în care iscodesc eu
oamenii ºi adesea mã imitã apucându-se sã-i ia la
întrebãri pe alþii; de altminteri ei gãsesc, cred eu, din
 Introducere în filozofie 44
belºug oameni care-ºi închipuie cã ºtiu ceva, dar ºtiu De ce faptul cã tinerii
puþine lucruri sau nimic. Aºa se face cã oamenii iscodiþi încearcã sã-l imite pe
de ei se mânie pe mine iar nu pe ei înºiºi, spunând apoi Socrate ºi sã punã
cã Socrate e un mare ticãlos care îi stricã pe tineri. Dar întrebãri iscoditoare
unor cetãþeni îi supãrã
când îi întreabã cineva ce anume face ºi ce-i învaþã ca
pe aceºtia ºi-l acuzã
sã-i strice, ei n-au ce spune, doar nu ºtiu nimic; ca sã tot pe Socrate?
nu se vadã însã cã sunt descumpãniþi, spun ce se spune
de obicei despre un filosof, c㠄cerceteazã cele din cer
ºi de sub pãmânt”, c㠄nu crede în zei”, c㠄face sã
învingã judecata strâmbã”. Desigur, n-ar vrea sã
recunoascã adevãrul, adicã faptul, dat în vileag, cã
numai se prefac a ºti ceva, când ei nu ºtiu nimic.
Oamenii aceºtia, ambiþioºi fiind, îndârjiþi ºi numeroºi
ºi vorbind convingãtor ºi cu stãruinþã despre mine, v-au
împuiat urechile ponegrindu-mã cu înverºunare ºi mai
de mult ºi acum.

19 Sarcini de lucru
Pe acest temei au tãbãrât asupra mea ºi Meletos ºi
Anytos ºi Lycon: Meletos dând cuvânt duºmãniei Care este schema
poeþilor, Anytos, celei a meºteºugarilor ºi oamenilor argumentului lui
politici ºi Lycon, celei a retorilor. Astfel cã, dupã cum Socrate referitoare la
spuneam la început, m-aº mira sã fiu în stare în atât de adevãrul spuselor lui?
puþinã vreme sã dovedesc neadevãrul unei învinuiri
atât de adânc înrãdãcinate. Adevãrul este acesta pe care
vi-l spun eu, cetãþeni ai Atenei, iar vorba mea nu vã
ascunde nimic ºi nu ocoleºte nimic, nici lucruri mari,
nici mãrunte. ªi totuºi ºtiu destul de bine cã în felul
acesta îmi atrag ura lor din aceleaºi vechi pricini; ceea
ce e, de altfel, o dovadã cã spun adevãrul ºi cã tocmai
acesta este rãul meu nume ºi acestea pricinile lui. Iar
dacã, fie acum, fie altã datã, veþi cerceta aceste lucruri,
veþi vedea cã aºa este.
 Introducere în filozofie 45

20 Sarcini de lucru
În privinþa învinuirilor aduse mie de primii
acuzatori, fie de ajuns în faþa voastrã apãrarea aceasta. Care este prima
Iar acum voi încerca sã mã apãr împotriva lui Meletos, acuzare adusã lui
omul acesta de treabã ºi devotat cetãþii, din cât zice el, Socrate?
ºi împotriva celui de al doilea rând de acuzatori ai mei.
Sã luãm din nou, aºadar, învinuirea adusã de ei sub
jurãmânt, pentru cã e vorba acum de alþi acuzatori.
Sunã cam aºa: „Socrate calcã legea stricându-i pe tineri
ºi necrezând în zeii în care crede cetatea, ci în alte
divinitãþi, noi.” Cam aºa sunã actul de acuzare; sã-i
cercetãm acum fiecare punct în parte.

21 Sarcini de lucru
Se spune deci cã eu calc legea stricând tineretul. Eu
însã, atenieni, spun cã tocmai Meletos calcã legea, Analizaþi argumentarea
pentru cã ia în glumã lucruri serioase, aducând cu cuprinsã în text.
uºurãtate oameni la judecatã ºi prefãcându-se plin de
râvnã ºi de grijã pentru lucruri de care nu i-a pãsat
niciodatã. Cã aºa stau lucrurile, voi încerca sã vã
dovedesc ºi vouã.
Meletos, vino aici ºi spune-mi: þi se pare, sau nu,
foarte important ca tinerii sã fie cât mai buni?
— Sigur cã da.
— Atunci fii bun ºi spune-le judecãtorilor noºtri: cine
îi face pe tineri mai buni? Nu încape îndoialã cã ºtii,
de vreme ce porþi grija acestui lucru. Pe cel care îi stricã
l-ai gãsit, dupã cum spui, adicã pe mine, ºi l-ai adus
aici la judecatã ºi îl învinuieºti; dar acela care îi face
mai buni, hai ºi ne spune, aratã-ne: cine este?
Vezi, Meletos, cã taci ºi nu poþi sã rãspunzi? Nu crezi
cã e un lucru de ruºine ºi o dovadã îndestulãtoare a
spuselor mele: cã nu te-ai sinchisit de asta? Hai, spune,
vrednice Meletos, cine îi face pe tineri mai buni?
 Introducere în filozofie 46
— Legile.
— Dar nu asta te întreb, preabunule, ci care om îi
face mai buni, unul care sã ºtie printre altele, ºi în primul
rând, ºi acest lucru, adicã legile.
— Aceºtia de aici, Socrate, judecãtorii.
— Cum adicã, Meletos; aceºtia sunt în stare sã-i
educe pe tineri ºi sã-i facã mai buni?
— Neîndoielnic.
— Oare toþi, sau unii da ºi alþii nu?
— Toþi.
— Minunatã vorbã, jur pe Hera, ºi mare belºug de
oameni folositori ne aratã. Dar ia spune-mi: ªi aceºtia,
ascultãtorii, îi fac pe tineri mai buni, sau nu?
— ªi aceºtia.
— Dar membrii Sfatului?
— ªi membrii Sfatului.
— Doar n-ai sã spui, Meletos, cã membrii Adunãrii
poporului îi stricã pe tineri! Sau ºi ei îi fac mai buni, cu
toþii?
— ªi ei.
— S-ar pãrea deci cã toþi atenienii, în afarã de mine,
îi fac pe tineri desãvârºiþi; ºi numai eu îi stric; aºa spui
tu?
— Hotãrât cã aºa spun

22 Sarcini de lucru
— Ai înþeles, de bunã seamã, marea mea nefericire!
Dar rãspunde-mi: oare ºi la cai þi se pare cã lucrurile Explicã procedura
stau astfel? Cei care îi fac mai buni sunt oamenii toþi ºi folositã de Socrate în
unul singur e cel care îi stricã? Sau, tocmai pe dos, în argumentare.
stare sã-i facã mai buni e unul singur, sau sunt foarte
puþini, ºi anume cei de meserie, iar cei mai mulþi, ori Cautã ºi tu exemple
de analogii în
de câte ori au de-a face cu caii ºi îi folosesc, îi stricã?
textele citite.
Oare nu aºa se întâmplã, Meletos, ºi cu caii ºi cu toate
celelalte animale? Ba chiar aºa este, fie cã tu ºi cu Anytos
 Introducere în filozofie 47
sunteþi de acord, fie cã nu; ºi mare noroc ar avea tinerii
dacã unul singur i-ar strica ºi toþi ceilalþi le-ar fi de folos.
Ai dat însã o dovadã îndestulãtoare, Meletos, cã Care este aceastã
niciodatã nu te-a frãmântat grija pentru tineri ºi se vede dovadã?
limpede cã nicidecum nu te-ai omorât cu firea cugetând
la lucrurile de care mã învinuieºti.

23 Sarcini de lucru
— Mai spune-ne ceva, Meletos, pentru numele lui
Zeus: oare e mai bine sã trãieºti printre cetãþeni de Cum argumenteazã
treabã, sau printre ticãloºi? Hai, dragul meu, rãspunde; Socrate ideea cã
doar nu te întreb cine ºtie ce lucru greu. Oare cei ticãloºi ori nu stricã tinerii
nu le fac rãu celor care se aflã mereu în preajma lor, iar ori o face fãrã sã vrea?
cei buni nu le fac ei bine?
Ce consecinþã are
— Ba da, desigur.
acest fapt pentru
— Atunci existã cineva care preferã sã fie înconjurat acuzatorul sãu,
mai degrabã de oameni care-i fac rãu, decât de oameni Meletos?
care sã-i fie de folos? Rãspunde, preabunule, cãci ºi
legea îþi porunceºte sã rãspunzi. Existã cineva care sã
vrea sã-i facã rãu cei din jur?
— Sigur cã nu.
— Atunci, spune: oare mã aduci aici, la judecatã,
pentru cã îi stric pe tineri ºi-i fac ticãloºi dinadins, sau
pentru cã fac asta fãrã sã-mi dau seama?
— Sigur cã dinadins.
— Cum adicã, Meletos? Cu atât eºti tu mai înþelept,
la vârsta ta, decât mine, la vârsta mea, încât tu sã-þi fi
dat seama cã oamenii rãi le fac întotdeauna rãu celor
din jurul lor, iar cei buni le fac bine iar eu sã fi ajuns
într-un asemenea hal de prostie încât sã nu ºtiu nici
atâta, cã dacã voi face ca un om din preajma mea sã
ajungã un ticãlos, mã voi pune în primejdie ca acela
sã-mi facã rãu la rându-i, aºa încât sã-mi fac dinadins,
dupã cum spui tu, acest neajuns atât de mare? De asta
n-ai sã mã convingi nici pe mine, ºi cred cã nici pe
 Introducere în filozofie 48
altcineva; ci, ori nu-i stric pe tineri, ori, dacã îi stric, o
fac fãrã sã vreau; încât tu, oricum ar sta lucrurile, minþi.
Dacã îi stric fãrã voie, atunci dupã lege acest fel de
greºeli fãrã voie nu trebuie aduse în faþa judecãþii; ci
trebuie sã fiu luat deoparte, învãþat ºi sfãtuit; pentru
cã e limpede cã, dacã-mi voi da seama, voi înceta sã
fac ceea ce fac fãrã sã vreau. Tu însã te-ai ferit sã te
apropii de mine ºi sã mã înveþi, ºi n-ai vrut; mã aduci
în schimb aici, unde, dupã lege, trebuie aduºi cei care
au nevoie de pedeapsã, ºi nu de învãþãturã.

24 Sarcini de lucru
Este însã destul de limpede, atenieni, ce spuneam
eu, ºi anume cã lui Meletos nu i-a pãsat niciodatã, nici Cum îl pune Socrate în
mult, nici puþin, de aceste lucruri. Totuºi, ia spune-ne: încurcãturã pe Meletos
cum zici ti oare, Meletos, cã-i stric eu pe tineri? Din referitor la faptul cã
acuzaþia pe care ai întocmit-o reiese cã-i învãþ sã nu este acuzat cã nu
creadã în zeii în care crede cetatea, ci în alte divinitãþi crede în zei ºi totuºi
noi. Sau nu spui cã îi stric prin aceste învãþãturi? crede în zei?
— Ba da, chiar aºa spun.
— Atuncea, Meletos, chiar în numele acestor zei
despre care e vorba acum, spune-ne ºi mai lãmurit, atât
mie, cât ºi acestor oameni, pentru cã eu nu reuºesc sã
înþeleg: afirmi oare cã eu învãþ lumea sã creadã cã existã
unii zei ºi eu însumi cred cã existã zei, deci nu sunt cu
totul ateu (ºi astfel, deci, nu calc legea), însã nu cred în
zeii cetãþii, ci în alþii, ºi despre aceasta sã fie vorba când
pomeneºti în acuzarea mea de „alþi zei”; sau afirmi cã
eu nu cred deloc în zei ºi-i învãþ aºa ºi pe ceilalþi?
— Aºa spun, cã nu crezi deloc în zei.
— O, uimitorule Meletos, pentru ce spui acestea?
Deci eu nu cred cã Soarele ºi Luna sunt zei, cum cred
ceilalþi oameni?
— Mã jur pe Zeus, judecãtori, bineînþeles cã nu
 Introducere în filozofie 49
crede, de vreme ce spune cã Soarele e de piatrã iar
Luna – de pãmânt. Info
— Bine, dar îþi închipui cã-l acuzi pe Anaxagoras, Anaxagoras este un filozof din
dragul meu Meletos, ºi astfel îþi arãþi dispreþul faþã de ºcoala ionicã ce considera
cã lumea are la bazã un principiu
judecãtori, socotindu-i atât de puþin învãþaþi încât sã ordonator numit nous,
nu ºtie cã tocmai lucrãrile lui Anaxagoras din un fel de inteligenþã. Soarele
Clazomene sunt pline de astfel de vorbe; pasã-mi-te ºi ºi Luna erau considerate de el
tinerii le-ar învãþa de la mine când, dimpotrivã, corpuri ºi nu zeitãþi.
cumpãrându-le de la teatru cu cel mult o drahmã, sã-ºi
batã joc de Socrate, dacã el ar pretinde cã îi aparþin
aceste învãþãturi, de altfel atât de ciudate. Dar, pentru
numele lui Zeus, asta e pãrerea ta despre mine, cã nu
cred deloc în zei?

25 Sarcini de lucru
— Nu crezi, mã jur pe Zeus, nu crezi câtuºi de puþin.
— Nu eºti de bunã credinþã, Meletos, iar acum – nici Formuleazã ideea
faþã de tine însuþi, pare-mi-se. Eu socotesc, atenieni, cã principalã a
acest om e pãtimaº ºi nestãpânit la culme ºi cã într-a- paragrafului.
devãr din patimã ºi nestãpânire, ca ºi fiindcã e prea
tânãr, a întocmit aceastã acuzaþie. Pentru cã el se
aseamãnã cuiva care ar pune, ca sã mã încerce, un fel
de enigmã: „Oare îºi va da seama Socrate, înþeleptul,
cã eu mã þin de glume ºi mã contrazic, sau îi voi înºela
ºi pe el ºi pe ceilalþi ascultãtori?” Mi se pare, într-adevãr,
cã el se contrazice în acuzaþie, ca ºi cum ar spune:
„Socrate calcã legile pentru cã nu crede în zei iar în
schimb crede în zei.” Desigur, acestea sunt vorbele
cuiva care glumeºte.

26 Sarcini de lucru
Cercetaþi împreunã cu mine, cetãþeni, de ce mi se
pare mie cã glumeºte; iar tu rãspunde-ne, Meletos. Voi
însã, amintiþi-vã ce v-am rugat de la început, sã nu
 Introducere în filozofie 50
murmuraþi împotriva mea dacã voi vorbi în felul meu
obiºnuit.
Se aflã oare cineva, Meletos, care sã creadã cã existã Care este concluzia
lucruri omeneºti, fãrã sã creadã cã existã oameni? Sã referitoare la acuzaþia
rãspundã, atenieni, ºi sã nu mai facã mereu zarvã! Este de a nu crede în zei?
cineva care sã nu creadã cã existã cai, dar sã creadã cã
existã cãlãrie? Sau sã nu creadã cã existã flautiºti, dar
sã creadã cã existã arta flautistului? Nu, Meletos,
preaales bãrbat, nu existã; dacã tu nu vrei sã rãspunzi,
þi-o voi spune eu ºi þie ºi celorlalþi de aici. Atunci Care este raportul
rãspunde mãcar la ceea ce urmeazã: poate cineva sã dintre termenii folosiþi
creadã cã existã lucruri privitoare la daimoni, fãrã sã de Socrate, în baza
creadã în daimoni? cãruia el îºi susþine
— Nu se poate. poziþia?
— Cât îþi sunt de îndatorat cã ai rãspuns în sfârºit,
silit fiind de cei de faþã! Spui aºadar cã eu cred ºi îi
învãþ pe alþii lucruri privitoare la daimoni, zici tu, ºi
aºa ai ºi întãrit prin jurãmânt, în actul de acuzare. Dar,
de vreme ce eu cred în lucrurile privitoare la daimoni,
urmeazã neapãrat de aici cã eu cred ºi în daimoni. Nu
aºa stau lucrurile? Ba chiar aºa; ºi socotesc cã gândeºti Ce analogii
la fel cu mine, de vreme ce nu rãspunzi. iar pe daimoni foloseºte Socrate
nu-i credem zei sau odrasle de zei? Aºa e, sau nu? în argumentarea lui?
— Da, desigur. Sunt ele corecte?
— Deci, de vreme ce eu cred în daimoni, dupã cum
zici, iar daimonii sunt niºte zei, tocmai de aceea spun
eu cã umbli cu enigme ºi cu glume când spui cã eu nu
cred în zei, ºi apoi, din nou, cã aº crede, de vreme ce
cred în daimoni. Cãci dacã daimonii sunt odraslele
zeilor, copii din flori, fie de la nimfe, fie de la alte mame,
dupã cum se povesteºte, cine ar crede cã existã odrasle
ale zeilor, dar zei, nu? Ar fi la fel de lipsit de noimã ca
ºi cum cineva ar crede cã existã odraslele cailor ºi
mãgarilor, catârii, iar cai ºi mãgari n-ar crede cã existã.
Dar nu cu alt gând ai întocmit, Meletos, aceastã
acuzaþie, decât pentru a ne pune la încercare, sau
 Introducere în filozofie 51
pentru cã nu aveai nici o acuzaþie adevãratã pe care s-
o arunci asupra mea; iar sã convingi pe cineva, oricât
de puþinã minte ar avea, cã a crede în cele privitoare la
daimoni nu e totuna cu a crede în cele privitoare la zei,
înseamnã a nu crede nici în daimoni, nici în zei, nici în
eroi, sã convingi pe cineva de aceasta, zic, nu e cu
putinþã prin nici un meºteºug.

27 Sarcini de lucru
Sper însã, atenieni, cã nu mai e nevoie de multã
apãrare ca sã vã arãt cã eu nu calc legile, precum mã Care este punctul de
acuzã Meletos; dupã mine, cât am vorbit e de ajuns. vedere al lui Socrate
Dar dupã cum am mai spus ºi înainte, am atras asupra referitor la dezonoare?
mea o mare urã ºi din partea multora; sã ºtiþi preabine Este potrivit exemplul
cã aºa este. Iar dacã mã va duce la pieire ceva, nu va fi pe care îl dã? De ce?
nici Meletos, nici Anytos, ci ponegrirea ºi invidia
mulþimii; acestea au dus la pieire ºi pe mulþi alþi oameni,
ºi oameni de treabã, ºi cred cã vor continua sã-i piardã;
nici o primejdie sã fiu eu ultimul!
Poate cã ar spune cineva: „Oare nu þi-e ruºine,
Socrate, cã ai fãcut asemenea fapte pentru care te afli
acum în primejdie de moarte?” Iar eu i-aº putea
rãspunde pe drept cuvânt: „Omule, nu ai dreptate
dacã-þi închipui cã acela care poate fi cât de cât folositor,
trebuie sã cântãreascã sorþii de moarte ori viaþã, ci nu
sã ia aminte la un singur lucru, ori de câte ori fãptuieºte
ceva, ºi anume dacã ceea ce face e drept sau nedrept ºi
dacã e lucru vrednic de un om bun sau de un om rãu.
Dupã vorba ta ar fi niºte oameni de nimic toþi eroii care Info
ºi-au dat viaþa la Troia, atât ceilalþi cât ºi fiul zeiþei Socrate face aici referire la
Thetis, el cãruia primejdia i s-a pãrut atât de vrednicã Iliada scrisã de Homer.
de dispreþ pe lângã ameninþarea ruºinii, încât, atunci
când el ardea de dorinþa de a-l ucide pe Hector ºi când
mama sa, zeiþã fiind, i-a spus cam aºa: «Copilul meu,
dacã vei rãzbuna moartea prietenului tãu Patrocle ºi-l
 Introducere în filozofie 52
vei ucide pe Hector, vei muri ºi tu; cãci îndatã dupã
Hector þi-e pregãtitã pieirea», deci auzind atunci aceste
cuvinte, n-a luat în seamã moartea ºi primejdia,
temându-se mult mai mult sã-ºi ducã viaþa ca un
netrebnic, fãrã sã-ºi rãzbune prietenii, ºi a zis: «De-aº
muri pe datã dupã ce l-am pedepsit pe cel ce mi-a fãcut
nedreptate, ca sã nu rãmân de batjocurã, aici, lângã
corãbiile încovoiate, povarã gliei». Crezi cã el n-a
dispreþuit moartea ºi primejdia?”
ªi într-adevãr, atenieni, aºa ºi trebuie sã fie: ori cã þi-ai
ales singur un loc în luptã, socotindu-l cel mai potrivit,
ori cã ai fost aºezat acolo de comandantul tãu, în locul
acela trebuie, cred eu, sã înfrunþi neclintit primejdia,
fãrã sã iei în seamã nici moartea, nici altceva, orice ar
fi, ci numai dezonoarea.

28 Sarcini de lucru
Cãci sã te temi de moarte, cetãþeni, nu este nimic
altceva decât sã-þi închipui cã eºti înþelept fãrã sã fii; Care este ideea
înseamnã sã crezi cã ºtii ceea ce nu ºtii. Cãci nimeni nu susþinutã de Socrate
ºtie ce este moartea ºi nici dacã nu e cumva cel mai ºi pe ce anume se
sprijinã ea?
mare bine pentru un om, dar toþi se tem de ea ca ºi
cum ar fi siguri cã e cel mai mare rãu. Iar acest fel de a
gândi cum sã nu fie tocmai prostia aceea vrednicã de
dispreþ – de a crede cã ºtii ceea ce nu ºtii.

29 Sarcini de lucru
Eu însã, atenieni, poate cã tocmai prin aceasta ºi în
acest punct mã deosebesc de cei mai mulþi (chiar dacã
ar însemna sã spun cã într-o privinþã sunt mai înþelept
decât altul), ºi anume cã, dacã nu ºtiu mare lucru despre
cele din Hades, îmi ºi dau seama cã nu ºtiu. Dar a face
nedreptãþi ºi a nu te supune celui mai bun, fie el om
sau Zeu, ºtiu cã acestea sunt fapte rele ºi ruºinoase.
 Introducere în filozofie 53
Aºadar, de niºte lucruri despre care nu ºtiu dacã nu Despre ce virtuþi
cumva sunt bune nu mã voi teme ºi nu voi fugi de ele vorbeºte Socrate în
mai degrabã decât de aceste lucruri despre care ºtiu acest fragment?
sigur cã sunt rele.
Încât nici dacã voi mi-aþi da drumul acum, împotriva
vorbelor lui Anytos care a spus cã sau trebuia de la
bun început sã nu fiu adus aici, sau, de vreme ce am
fost adus, nu e cu putinþã sã nu fiu osândit la moarte,
pentru cã dacã aº scãpa, zice el, fiii voºtri care ºi aºa se
îndeletnicesc cu ceea ce îi învaþã Socrate, ar ajunge
stricaþi pe de-a-ntregul cu toþii;

30 Sarcini de lucru
ºi dacã pe lângã acestea mi-aþi spune: „Socrate, acum
nu-i vom da ascultare lui Anytos, ci te lãsãm liber, însã Formuleazã ideea
cu condiþia sã nu-þi mai petreci vremea niciodatã cu principalã a
aceastã cercetare, nici sã nu mai filosofezi; iar dacã vei paragrafului.
mai fi prins fãcând acestea, vei fi dat morþii”; dacã mi-aþi
da drumul, zic, cu aceastã condiþie, atunci v-aºi spune: Analizeazã
raþionamentul ipotetic
„Atenieni, în ceea ce mã priveºte vã mulþumesc ºi vã
(de tip dacã … atunci)
sunt recunoscãtor, dar mã voi supune mai degrabã
din text.
Zeului decât vouã ºi, câtã vreme voi mai avea suflare
în mine ºi voi mai fi în stare, nu voi înceta pentru nimic
în lume sã filosofez ºi sã vã îndemn, precum ºi sã atrag
atenþia mereu oricui mi-ar ieºi în cale, spunându-i dupã
obicei: «O, preabunule, tu care eºti atenian, din cetatea
cea mai mare ºi mai vestitã în înþelepciune ºi putere,
nu þi-e oare ruºine cã te bani te îngrijeºti, ca sã ai cât
mai mulþi, ºi cât mai multã glorie ºi cinstire, iar de cuget,
ºi de adevãr, ºi de suflet ca sã fie cât mai frumos, nu te
îngrijeºti ºi nu-þi pasã?» ªi dacã cineva dintre voi se va
împotrivi ºi va spune cã se îngrijeºte, nu-l voi lãsa sã
plece îndatã ºi nu mã voi îndepãrta de el, ci-l voi întreba
ºi-l voi cerceta ºi-l voi mustra, iar dacã mi se va pãrea
cã n-a dobândit virtutea dar spune cã a dobândit-o, îl
 Introducere în filozofie 54
voi certa cã pune foarte puþin preþ pe cele mai
însemnate lucruri ºi cel mai mare preþ pe lucruri de
nimic. Aºa voi face eu cu orice om pe care-l voi întâlni,
fie tânãr, fie bãtrân, strãin sau cetãþean, dar mai ales cu
voi, cetãþenii, pentru cã-mi sunteþi mai apropiaþi prin
obârºie. Cãci aºa porunceºte Zeul, fiþi siguri de asta. ªi
socotesc cã voi n-aþi avut încã parte în cetate de un
bine mai mare decât supunerea mea la porunca Zeului.

31 Sarcini de lucru
Cãci nu fac nimic altceva decât sã colind oraºul
încercând mereu sã vã conving, ºi pe tineri ºi pe bãtrâni, Formuleazã ideea
sã nu vã îngrijiþi de trup ºi de bani nici mai mult, nici principalã a
deopotrivã ca de suflet, spre a-l face sã fie cât mai bun, paragrafului.
spunându-vã cã nu virtutea se naºte din avere, ci din
virtute vin ºi averea ºi toate celelalte bunuri, pentru Analizeazã
fiecare om în parte, ca ºi pentru cetate. Dacã spunând raþionamentul
ipotetic.
acestea îi stric pe tineri, atunci aceste lucruri ar putea
fi vãtãmãtoare; dar dacã spune cineva cã eu vorbesc
într-alt fel, n-are dreptate. În aceastã privinþã v-aº mai
spune, deci, atenieni, doar atât: ascultaþi-l pe Anytos
sau nu, daþi-mi drumul sau nu-mi daþi drumul, eu nu
voi face altceva nici dacã trebuie sã mor de nenumãrate
ori.

32 Sarcini de lucru
Nu murmuraþi, atenieni, ci faceþi mai departe cum
v-am rugat, nu murmuraþi, orice aº spune, ci ascultaþi; Cum se poate susþine
cãci ascultând cred cã veþi avea ºi un folos. Am de gând ideea cã Socrate nu se
sã vã mai spun unele lucruri care vor stârni poate ºi apãrã pe sine, ci pe
strigãte; sã nu faceþi asta cu nici un chip. Cãci, sã ºtiþi concetãþenii lui?
bine, dacã mã veþi ucide cumva pe mine care sunt cum
v-am spus, nu-mi veþi face mie mai mult rãu decât vouã
înºivã. Pentru cã mie, nici Meletos, nici Anytos nu mi-ar
 Introducere în filozofie 55
putea face vreun rãu. Fireºte, m-ar putea osândi la
moarte sau m-ar putea izgoni în exil sau lipsi de
drepturile de cetãþean. Asemenea lucruri, însã, ar putea
fi nefericiri mari dupã gândul acestui om sau dupã
altcineva, dar eu nu le socotesc aºa; cu mult mai mare
nefericire e sã faci ceea ce face acesta acum, încercând
sã osândeascã un om la moarte pe nedrept. De aceea
mã apãr acum: nu pentru mine, cum s-ar putea crede,
departe de asta, atenieni; pentru voi mã apãr, ca nu
cumva, osândindu-mã, sã pãcãtuiþi faþã de darul pe
care vi l-a fãcut Zeul.
Cãci dacã mã veþi ucide pe mine, nu veþi mai gãsi
lesne un alt om care, cu adevãrat – chiar dacã ar pãrea
o vorbã caraghioas㠖 sã fie pus de Zeu pe lângã cetate
întocmai ca pe lângã un cal, mare ºi de soi dar care, Explicaþi analogia cu
din pricina mãrimii, ar fi cam leneº ºi ar trebui sã fie tãunul.
trezit de un tãun; la fel mi se pare cã m-a aºezat Zeul
pe lângã cetate pe mine, unul care nu va înceta de fel
sã vã trezeascã ºi sã vã convingã, ºi sã vã mustre cât e
ziua de lungã, þinându-se dupã voi pretutindeni. Nu
veþi mai avea parte uºor de un astfel de om, atenieni,
aºa cã, dacã-mi veþi da ascultare, mã veþi cruþa. Voi
însã, mâniaþi, ca niºte oameni treziþi din somn când
abia au aþipit, veþi lovi poate în mine ºi, dându-i
ascultare lui Anytos, mã veþi osândi poate cu uºurinþã
la moarte; apoi însã aþi continua sã dormiþi tot restul
vieþii, dacã nu cumva Zeul, având grijã de voi, v-ar
trimite pe altcineva.

33 Sarcini de lucru
Cã sunt un om pe care Zeul l-a dãruit cetãþii, v-aþi
putea da seama ºi de aici: nu pare a fi un lucru omenesc
lipsa mea de grijã pentru toate ale mele, statornica mea
nepãsare pentru treburile casei, timp de atâþia ani,
faptul cã m-am îndeletnicit în schimb cu treburile
 Introducere în filozofie 56
voastre, apropiindu-mã mereu de fiecare în parte, ca Ce dovedeºte sãrãcia
un pãrinte sau ca un frate mai mare, dându-mi oste- lui Socrate, conform
neala de a vã convinge sã nãzuiþi spre virtute. ªi mãcar argumentãrii lui?
dacã aº trage vreun folos ºi aº lua vreo platã pentru cã
vã dau aceste îndemnuri, ar mai avea o noimã; acum
însã, vedeþi ºi voi cã aceia care mã acuzã, deºi îmi
aruncã învinuiri cu atâta neruºinare în toate celelalte
privinþe, totuºi n-au putut avea chiar neruºinarea de a
aduce un martor cum cã eu aº fi luat sau aº fi cerut
vreodatã platã. În schimb cred cã aduc eu un martor
vrednic de crezare cã spun adevãrul: sãrãcia mea.

Sarcini de lucru
34
Vi se pare ciudat cã eu dau târcoale fiecãruia în Cum îºi defineºte
parte, îl sfãtuiesc astfel ºi mã ostenesc cu el, iar în pub- Socrate relaþia cu Zeul
lic, în faþa mulþimii, nu îndrãznesc sã vin, ca sã dau care existã în el? Ce
sfaturi cetãþii. Pricina e aceea despre care m-aþi auzit înþeles ar putea avea
aceastã zeitate?
adesea vorbind pretutindeni: cã în mine vorbeºte ceva
divin, un Zeu, dupã cum, în bãtaie de joc, a scris ºi
Meletos în acuzaþie. ªi anume, încã de când eram copil,
existã un glas care, ori de câte ori se face auzit, mã
opreºte sã fac ceea ce aveam de gând, da niciodatã nu
mã îndeamnã sã fac ceva. El este cel care se
împotriveºte sã mã ocup de treburile cetãþii. ªi cred cã
pe bunã dreptate se împotriveºte. Sã ºtiþi bine, atenieni:
dacã eu m-aº fi apucat sã mã ocup de treburile publice,
de mult aº fi pierit fãrã nici un folos, nici pentru voi,
nici pentru mine. ªi sã nu vã mâniaþi cã spun adevãrul:
n-are cum scãpa de pierire un om care vi se
împotriveºte dupã cinstitã dreptate, vouã sau altei
mulþimi, încercând sã împiedice în cetate multe lucruri
nedrepte ºi nelegiuite; ci acela care luptã într-adevãr
pentru dreptate, dacã vrea sã scape cu viaþã cât de
puþinã vreme, trebuie sã rãmânã un om de rând ºi sã
nu aibã vreo funcþie publicã.
 Introducere în filozofie 57

35 Sarcini de lucru
Iar eu vã voi aduce dovezi trainice pentru aceasta,
nu vorbe, ci lucrurile pe care le preþuiþi voi: fapte. De ce este Socrate
Ascultaþi deci ce mi s-a întâmplat, ca sã ºtiþi cã pentru oricum sortit pieirii?
nimic în lume nu m-aº abate de la dreptate de teama
morþii, dar cã neabãtându-mã, m-aº îndrepta totodatã
spre pieire. O sã vã spun lucruri mai de rând, ca la
judecãþi, dar sunt lucruri adevãrate.

36 Sarcini de lucru
Eu n-am avut niciodatã altã însãrcinare publicã în
cetate, atenieni, dar membru al Sfatului am fost; ºi s-a Informaþi-vã despre
întâmplat sã-i vinã rândul la pritanie tribului nostru, modul de organizare
Antiochis, atunci când voi aþi vrut ca, pe cei zece politicã a Atenei din
generali care n-au adunat trupurile celor morþi în vremea lui Socrate.
bãtãlia navalã, sã-i judecaþi laolaltã, cãlcând legea, dupã
cum v-aþi dat seama cu toþii mai târziu. Dintre toþi
pritanii, numai eu m-am împotrivit sã cãlcaþi legile ºi
Dicþionar
Pritani = reprezentanþi ai
am votat împotrivã; ºi deºi vorbitorii erau gata sã mã
triburilor ateniene în Sfat (bulé).
acuze ºi sã mã trimitã în judecatã, în timp ce voi strigaþi
ºi-i întãrâtaþi, eu am socotit cã trebuie sã înfrunt
primejdia de dragul legii ºi al dreptãþii, mai degrabã
decât sã vã þin partea vouã, care voiaþi sã daþi hotãrâri
nedrepte, numai pentru cã m-aº fi temut de lanþuri sau
de moarte.

37 Sarcini de lucru
ªi acestea se întâmplau pe când în cetate era încã
orânduirea democraticã. Dar dupã ce a venit oligarhia,
cei treizeci ne-au chemat în Tholos, pe mine ºi pe alþi
patru, ºi ne-au poruncit sã-l aducem din Salamina pe
Leon Salamineanul, ca sã-l ucidã; dupã cum au dat
multe porunci de acest soi ºi multor altora, vrând sã
 Introducere în filozofie 58
compromitã pe cât mai mulþi. Însã eu, atunci, nu prin Ce valoare are
vorbã, ci prin faptã am arãtat cã nu-mi pasã de moarte exemplul dat de
nici cât negru sub unghie, dacã n-ar fi o vorbã cam Socrate în susþinerea
necioplitã, dar, sã nu fac ceva nedrept ºi nelegiuit, de ideii cã el a apãrat
totdeauna dreptatea?
asta îmi pasã din plin. Cãci pe mine acea cârmuire n-a
reuºit sã mã înspãimânte, cât era ea de puternicã, aºa
încât sã fac ceva nedrept; ci, dupã ce am ieºit din Tholos,
ceilalþi patru s-au dus în Salamina ºi l-au adus pe Leon,
iar eu, plecând de acolo, m-am dus acasã. ªi poate cã
aº fi fost ucis din aceastã cauzã, dacã acea cârmuire n-ar
fi cãzut curând dupã aceea. ªi pentru aceste lucruri
existã mulþi martori. Credeþi aºadar cã aº mai fi fost în
viaþã atâta vreme, dacã m-aº fi îndeletnicit cu treburile
publice ºi, purtându-mã cum se cade sã se poarte un
om de treabã, le-aº fi venit în ajutor celor drepþi ºi, dupã
cum se ºi cuvinte, aº fi pus acest lucru mai presus de
toate? Departe de asta, atenieni; ºi nici altcineva, oricine
ar fi fost, n-ar fi rãmas în viaþã. Însã pe mine mã veþi
gãsi acelaºi om în tot cursul vieþii, chiar dacã am avut
o însãrcinare publicã, acelaºi ºi ca simplu cetãþean: unul
care nu a îngãduit niciodatã ceva împotriva dreptãþii,
nimãnui — nici altora ºi nici vreunuia din cei pe care
acuzatorii îi numesc discipolii mei.

38 Sarcini de lucru
De fapt, profesor nu i-am fost nimãnui; dar dacã
cineva dorea sã mã asculte vorbind ºi îndeletnicindu- Cum argumenteazã
mã cu ale mele, fie acela tânãr sau bãtrân, eu n-am Socrate cã nu a fost
împiedicat niciodatã pe nimeni. ªi nici nu iau bani ca profesorul nimãnui?
sã vorbesc, nici nu tac dacã nu iau bani, ci stau la
îndemânã deopotrivã celui bogat ºi celui sãrac, ca sã Ce consecinþe rezultã
mã întrebe ºi, dacã cineva vrea, sã asculte ce spun ºi pentru proces din
admiterea faptului cã
sã-mi rãspundã. Iar dacã vreunul din ei devine astfel
nu a fost profesor?
om de treabã ori ba, nu e drept sã fiu eu rãspunzãtor
de aceasta, de vreme ce nici n-am fãgãduit vreodatã
 Introducere în filozofie 59
învãþãturã cuiva ºi nici n-am învãþat pe nimeni. Iar dacã
cineva spune cã a învãþat vreodatã de la mine sau a
auzit între patru ochi ceva ce n-au auzit ºi toþi ceilalþi,
sã ºtiþi bine cã nu spune adevãrul.

39 Sarcini de lucru
Dar atunci de ce le-o fi plãcând unora sã petreacã multã
vreme cu mine? Aþi auzit de ce, atenieni, cãci v-am spus Sunteþi de acord cu
întreg adevãrul: le place sã asculte cum sunt puºi la Socrate cã lipsa
cercetare cei care par înþelepþi dar nu sunt; de bunã martorilor înseamnã
seamã nu e ceva lipsit de farmec! Dupã cum vã spun, nevinovãþia lui? De ce?
acest lucru mi-a fost rânduit de Zeu, atât prin
rãspunsul oracolului, cât ºi prin vise, ca ºi în orice chip
în care a rânduit vreodatã voinþa divinã câte unui om
sã facã ceva. Aceste lucruri sunt ºi adevãrate, atenieni,
ºi uºor de dovedit. Cãci dacã eu îi stric pe unii tineri
iar pe alþii i-am ºi stricat, desigur cã ar fi trebuit ca dintre
ei, câþiva, ajunºi oameni în toatã firea, sã-ºi dea seama
cã, pe când erau tineri, eu i-am sfãtuit de rãu; iar acum,
venind în faþa judecãþii, ar fi trebuit sã mã acuze ºi sã
se rãzbune pe mine. Iar dacã ei n-ar fi vrut, s-ar fi
cuvenit ca unele rude ale lor, fraþi, pãrinþi sau alþi
oameni apropiaþi, sã-ºi aminteascã ºi sã se rãzbune,
dacã tinerii înrudiþi cu ei ar fi suferit vreun rãu din
partea mea.

40 Sarcini de lucru
Dar destul, atenieni; cele pe care le-aº avea de spus
în apãrarea mea sunt cam acestea, sau, sã zicem, altele
cam la fel. Câte cineva s-ar înfuria poate, amintindu-ºi
cã, în ce-l priveºte, chiar dacã a avut de dat o luptã mai
uºoarã decât aceasta, i-a rugat ºi i-a implorat pe
judecãtori cu multe lacrimi, aducându-ºi în faþa lor,
pentru a le stârni cât mai multã milã, copiii, rudele,
 Introducere în filozofie 60
prieteni mulþi; eu, în schimb, nu voi face nimic din Cum argumenteazã
toate acestea, chiar dacã mi-e datã sã înfrunt aici, dupã Socrate faptul cã nu
cât se pare, primejdia de pe urmã. Poate cã vreunul, cere sã fie achitat?
cugetând astfel, va fi mai înverºunat împotriva mea ºi,
mâniat din aceste pricini, îºi va da votul sub îndemnul
mâniei. Dacã existã un astfel de om printre voi — dar
în ceea ce mã priveºte eu nu cred — dacã totuºi existã,
mi se pare cã îi voi vorbi ceea ce se cuvinte spunându-i:
„Dragul meu, ºi eu am rude. Dupã vorba lui Homer,
nici eu nu m-am nãscut dintr-un stejar sau dintr-o
stâncã, ci din oameni, aºa încât am ºi eu rude, ba am ºi
fii: trei la numãr — unul deja adolescent, iar doi, copii
încã. Totuºi nu-l voi aduce aici pe nici unul dintre ei ca
sã vã rog sã mã achitaþi. De ce nu voi face aºa ceva? Nu
din trufie, atenieni, ºi nici din lipsã de respect faþã de
voi; dacã mã port cu îndrãznealã în faþa morþii sau nu,
e altã poveste; dar pentru bunul renume ºi al meu, ºi al
vostru ºi al cetãþii întregi, mi se pare cã nu e frumos sã
fac un astfel de lucru la vârsta mea ºi având aceastã
faimã, adevãratã sau falsã, dar oricum o faimã
încetãþenitã, cum cã Socrate se deosebeºte cu ceva de
ceilalþi oameni.

41 Sarcini de lucru
Dacã aceia dintre voi care par mai rãsãriþi fie prin
înþelepciune, fie prin vitejie sau prin orice altã virtute, De ce crede Socrate cã
s-ar purta aºa cum am spus, ar fi un lucru ruºinos, aºa cei care cer sã fie
cum am vãzut de multe ori cã unii, venind în faþa achitaþi ar trebui sã fie
judecãþii, deºi s-ar zice cã e ceva de capul lor, fac totuºi mai aspru pedepsiþi?
Faceþi referire la
lucruri de necrezut, ca ºi cum ºi-ar închipui cã dacã ar
poziþia lui privitoare la
fi condamnaþi la moarte li se va întâmpla ceva virtuþile omeneºti.
îngrozitor; de parcã le-ar fi dat sã fie nemuritori dacã
nu i-aþi ucide voi; dupã mine, aceºtia acoperã oraºul
de ruºine, aºa încât un strãin ºi-ar putea chiar închipui
cã tocmai atenienii cei mai deosebiþi în virtute, aleºi în
 Introducere în filozofie 61
posturi de conducere ºi în alte locuri de cinste, nu se
deosebesc întru nimic de femei. Iar aceste lucruri nici
noi nu trebuie sã le facem, cetãþeni ai Atenei (noi, cei
despre care se crede cã însemnãm ceva, cât de cât) ºi,
chiar dacã noi am fi în stare sã le facem, nu trebuie sã
ne lãsaþi voi; ci trebuie, dimpotrivã, sã arãtaþi cã mai
degrabã îl veþi condamna pe cel care joacã aceastã
jalnicã piesã de teatru ºi face oraºul de râs, decât pe cel
care se poartã cu stãpânire de sine.

42 Sarcini de lucru
Pe lângã cele care privesc bunul renume, atenieni,
nu mi se pare nici drept sã te rogi unui judecãtor ºi Cum argumenteazã
datoritã rugãminþilor sã scapi, ci se cuvinte sã-l Socrate ideea cã
lãmureºti ºi sã-l convingi. Cãci doar nu e pus acolo dreptatea trebuie
judecãtorul ca sã împartã dreptatea dupã bunul lui împãrþitã dupã lege
plac, ci ca sã judece; ºi el a jurat sã nu þinã partea cui i (prin judecatã
raþionalã) ºi nu dupã
s-ar nãzãri lui, ci sã facã dreptate dupã lege. Aºa cã
impresii personale (ca
nici noi nu trebuie sã vã deprindem a vã cãlca
efect al rugãminþilor)?
jurãmântul, ºi nici voi nu trebuie sã vã deprindeþi;
pentru cã astfel nici unii, nici alþii, n-am arãta zeilor
evlavia cuvenitã. Sã nu vã închipuiþi deci, atenieni, cã
se cade sã fac în faþa voastrã lucruri despre care socotesc
cã nu sunt nici frumoase, nici drepte ºi nici cucernice,
cu atât mai puþin — sfinte Zeus — tocmai acum când
sunt acuzat de impietate de acest Meletos. Cãci e
limpede cã dacã aº încerca sã vã conving ºi sã vã silesc
prin rugãminþi pe voi care vã aflaþi sub jurãmânt, atunci
v-aº învãþa sã nu credeþi în zei ºi, apãrându-mã, cu
adevãrat m-aº acuza cã nu cred în zei. Dar cu totul altfel
stau lucrurile; cãci eu cred în zei, atenieni, ca nimeni
dintre acuzatorii mei, ºi vã dau în grijã, vouã ºi Zeului,
sã judecaþi în privinþa mea aºa cum urmeazã sã fie cel
mai bine ºi pentru mine ºi pentru voi.
 Introducere în filozofie 62

Socrate este declarat vinovat

43 Sarcini de lucru
Deºi aþi votat împotriva mea, atenieni, eu nu sunt
supãrat, ºi aceasta din multe pricini; mai cu seamã cã Cum judecaþi raportul
n-a fost ceva neaºteptat pentru mine, ci mã mir mai voturilor juriului în
degrabã de numãrul de voturi de fiecare parte; nu-mi decizia de a-l
închipuiam cã va fi o majoritate atât de micã, ci mã condamna pe Socrate?
aºteptam la una covârºitoare. Se pare însã cã, dacã
numai treizeci de voturi ar fi ieºit altfel, eu aº fi fost
achitat. Dupã câte cred, de acuzaþia lui Meletos am ºi
fost achitat; ºi nu numai cã am fost achitat dar e cât se
poate de limpede pentru oricine cã, dacã n-ar fi venit
aici ºi Anytos ºi Lycon ca sã mã acuze, el ar fi fost acum
dator sã plãteascã amenda de o mie de drahme pentru
cã n-ar fi avut de partea lui nici o cincime din voturi.

44 Sarcini de lucru
Aºadar acest om mã socoteºte vrednic de pedeapsa
cu moartea. Fie; eu însã ce pedeapsã sã propun la Formulaþi într-o frazã
rândul meu, atenieni? De bunã seamã pe cea care mi ideea principalã a
se cuvine. Cum adicã? Ce mi se cuvine sã sufãr sau sã paragrafului.
plãtesc pentru acel lucru din cauza cãruia, odatã aflat,
n-am mai avut în viaþã rãgaz, ci am lãsat deoparte cele
râvnite de mulþime — treburile bãneºti ºi rostul casei,
însãrcinarea de strateg, succesele oratorice în Adunare
ºi tot felul de alte magistraturi, uneltiri ºi rivalitãþi câte
sunt în cetate, socotindu-mã prea cinstit ca sã pot fi la
adãpost dacã mã apuc de astfel de lucruri, ºi nu m-am
dus acolo unde nu puteam fi de nici un folos vouã, nici
mie însumi, ci, socotind cã dacã mã duc la fiecare în
parte îi fac cel mai mare bine, dupã cum spun, m-am
îndreptat spre aceastã îndeletnicire, apucându-mã sã-l
 Introducere în filozofie 63
conving pe fiecare dintre voi sã nu se îngrijeascã de
lucrurile sale înainte de a se îngriji de sine — ca sã
devinã cât mai bun ºi mai înþelept — ºi nici sã nu se
îngrijeascã de cele ce sunt ale cetãþii înainte de a se
îngriji de cetatea însãºi, ºi de toate celelalte — dupã
aceeaºi rânduialã.

45 Sarcini de lucru
Aºadar, ce mi se cuvine pentru cã sunt un astfel de
om? Ceva bun, atenieni, dacã trebuie într-adevãr De ce crede Socrate cã
judecat dupã vrednicie; ºi anume un bine care sã mi se ar merita dreptul de a
potriveascã. Aºadar, ce e potrivit pentru un om sãrac se hrãni în Pritaneu?
ºi fãcãtor de bine, care are nevoie de rãgaz ca sã vã
îndemne? Nimic altceva nu e mai potrivit, atenieni,
decât ca un astfel de om sã fie hrãnit în Pritaneu, cu
mult mai potrivit decât sã fie hrãnit acolo un învingãtor
olimpic, la cãlãrie, la cursele cu cai pereche ori cu care
grele. Pentru cã acela vã face sã vã credeþi doar Info
mulþumiþi, dar eu vã facã sã fiþi; ºi el nu duce lipsã de Cei care aduceau servicii cetãþii
hranã, iar eu duc lipsã. Aºadar, dacã trebuie sã mã primeau dreptul de a lua
masa pe cheltuiala publicã.
osândesc la ceva dupã dreptatea cuvenitã, la aceasta
mã osândesc, sã fiu hrãnit în Pritaneu.

46 Sarcini de lucru
S-ar putea ca, spunând aceasta, sã vã par la fel cum
v-am pãrut când vorbeam despre jeluiri ºi rugãminþi,
ºi anume trufaº; nu e aºa, atenieni, ci lucrurile stau dupã
cum urmeazã: sunt convins cã eu nu fac rãu nimãnui
de bunã voie, dar pe voi nu vã pot convinge de acest
lucru, pentru cã am vorbit unii cu alþii doar puþinã
vreme; dacã ºi la voi ar fi fost, ca la alþii, legea sã nu se
hotãrascã asupra vieþii sau morþii cuiva dupã o singurã Cum îºi primeºte
zi de judecatã, ci dupã mai multe, atunci cred cã v-aº Socrate pedeapsa?
fi putut convinge; acum însã nu e uºor sã respingi Este el de acord cu ea?
 Introducere în filozofie 64
învinuiri grele în timp puþin. Convins fiind cã nu fac
nimãnui nici o nedreptate, cu atât mai puþin am de
gând sã mã nedreptãþesc pe mine însumi recunoscând
cã sunt vrednic de pedeapsã ºi propunând vreun fel
anume de pedeapsã.

47 Sarcini de lucru
De ce m-aº teme? Sã nu sufãr ceea ce Meletos cere
împotriva mea, lucru despre care vã spun cã nu ºtiu Cum argumenteazã
nici dacã e un bine, nici dacã e un rãu? Iar în schimb sã Socrate ideea cã
aleg cele despre care ºtiu bine cã sunt rele, ºi la acestea pedeapsa cu moartea
sã mã osândesc? La închisoare cumva? Ce nevoie am nu ar trebui înlocuitã
sã trãiesc în închisoare, rob al puterii mereu reînnoite nici cu închisoarea
pânã la plãtirea
a Celor unsprezece? Sau la amendã sã mã condamn ºi
integralã a amenzii nici
sã stau în lanþuri pânã ce voi plãti totul? Dar pentru
cu exilul?
mine ar însemna tot ceea ce v-am spus adineaori;
pentru cã n-am bani sã plãtesc. Atunci sã mã condamn
la exil? Probabil cã aþi primi. Mult ar mai trebui sã þin
la viaþã ca sã fiu atât de lipsit de judecatã încât sã nu-mi
dau seama: dacã voi, concetãþenii mei fiind, n-aþi putut
rãbda îndeletnicirile ºi vorbele mele, ci au devenit
pentru voi prea apãsãtoare ºi prea nesuferite, aºa încât
acum încercaþi sã scãpaþi de ele, atunci cum sã le
suporte alþii cu uºurinþã? Bineînþeles cã nu le vor rãbda,
atenieni.

48 Sarcini de lucru
Frumoasã viaþã aº mai avea, de altfel, plecând în exil
la vârsta mea, schimbând cetate dupã cetate ºi alungat
De ce nu este Socrate
de peste tot! ªtiu foarte bine cã, oriunde m-aº duce,
de acord cu ideea de a
tinerii ar veni sã mã asculte ca ºi aici. Dacã îi iau la trãi fãrã sã mai
goanã, mã vor alunga ºi ei, convingându-i pe bãtrâni cerceteze nimic?
s-o facã; dacã nu-i gonesc, mã vor alunga, în interesul Cum argumenteazã el
tinerilor, pãrinþii ºi rudele lor. acest lucru?
Poate cã ar spune cineva: „Plecând în exil, n-ai putea
 Introducere în filozofie 65
oare, Socrate, sã trãieºti în tãcere ºi liniºte?” Acest lucru
e cel mai greu sã-l lãmuresc unora dintre voi. Cãci dacã
vã spun cã asta ar însemna sã nu mã supun Zeului ºi
cã de aceea îmi e cu neputinþã sã stau liniºtit, nu mã
veþi crede, socotind cã-mi bat joc de voi; pe de altã parte,
dacã vã spun cã pentru un om e chiar cel mai mare
bine sã discute în fiecare zi despre virtute ºi despre
celelalte lucruri cu privire la care m-aþi auzit vorbind
ºi supunându-mã pe mine ºi pe alþii cercetãrii, în timp
ce viaþa lipsitã de aceastã cercetare nu e trai de om, dacã
vã spun toate acestea, mã veþi crede cu atât mai puþin.

49 Sarcini de lucru
Totuºi aºa stau lucrurile, cetãþeni, dar sã vã conving
nu e uºor. ªi în acelaºi timp nu m-am împãcat cu gândul Formuleazã ideea
sã mã socotesc vrednic de vreo pedeapsã. Totuºi, dacã principalã. Cum o
aº avea bani, m-aº osândi sã plãtesc cât aº putea plãti, argumenteazã
cãci aceasta n-ar avea cum sã-mi facã vreun rãu; acum Socrate?
însã n-am bani, decât dacã aþi fi dispuºi sã mã osândiþi
la cât aº fi eu în stare sã plãtesc. Poate cã aº fi în stare sã
plãtesc o minã de argint, aºadar la atâta mã osândesc.
Însã iatã, cetãþeni, cã Platon ºi Criton ºi Critobul ºi
Apollodor mã îndeamnã sã mã osândesc la treizeci de
mine ºi se pun chezaºi; deci mã condamn la atât; iar
pentru bani veþi avea aceºti chezaºi demni de încredere.

Socrate este condamnat

la moarte

50 Sarcini de lucru
Pentru cã n-aþi vrut sã mai aºteptaþi puþin, atenieni,
aceia care vor vrea sã defãimeze cetatea vã vor scoate
 Introducere în filozofie 66
nume rãu ºi vã vor învinui cã l-aþi ucis pe Socrate, Formuleazã ideea
înþeleptul; cãci înþelept mã vor numi, chiar dacã nu principalã a
sunt, cei care vor voi sã vã facã de ocarã. Aºadar, dacã paragrafului.
aþi mai fi aºteptat puþin timp, dorinþa vi s-ar fi îndeplinit
de la sine: vedeþi doar cã vârsta mea este înaintatã,
aproape de moarte. Spun acestea nu pentru voi toþi, ci
pentru cei care au votat împotriva mea, osândindu-mã
la moarte.

51 Sarcini de lucru
Tot pentru ei spun ºi acestea: poate veþi crede,
cetãþeni, cã eu am fost învins în lipsa unor argumente Cum argumenteazã
cu care sã vã fi putut convinge dacã aº fi socotit cã Socrate ideea cã, din
trebuie sã fac ºi sã spun orice ca sã fiu achitat. Cu totul dorinþa de a scãpa de
moarte, nu poþi sã faci
altfel stau lucrurile. Dintr-o lipsã am fost învins, dar
lucruri nedemne?
nu de argumente, ci de cutezanþã ºi de neruºinare,
precum ºi pentru cã n-am vrut sã spun în faþa voastrã
lucruri pe care v-ar fi fost poate plãcut sã le auziþi — sã
bocesc, sã mã jeluiesc ºi sã fac ºi sã vorbesc multe alte
lucruri nedemne de mine, dupã cum spun, lucruri pe
care v-aþi obiºnuit sã le auziþi de la alþii. Însã nici mai
înainte n-am socotit cã de teama primejdiei trebuie sã
mã port în chip nevrednic de un om liber, ºi nici acum
nu-mi pare rãu cã m-am apãrat în acest fel, ci mai
degrabã aleg sã mor apãrându-mã astfel decât sã trãiesc
apãrându-mã în felul acela; cãci nici la judecatã, nici în
rãzboi, nici eu ºi nimeni altcineva nu trebuie sã
fãptuiascã asemenea lucruri, pentru a scãpa de moarte
cu orice preþ.

52 Sarcini de lucru
ªi în lupte devine adesea limpede cã cineva ar putea
scãpa de moarte aruncându-ºi armele ºi apucându-se
sã se roage de cei care-l urmãresc; ºi existã în orice
 Introducere în filozofie 67
primejdie multe alte chipuri de a scãpa de moarte, dacã Care este virtutea pe
cineva cuteazã sã spunã ºi sã facã orice. Însã nu acest care o preþuieºte
lucru e greu, atenieni, sã scapi de moarte, ci cu mult Socrate?
mai greu e sã scapi de ticãloºie; cãci fuge mai repede
decât moartea. ªi acum eu, ca unul mai greoi ºi mai
bãtrân, am fost prins de ceea ce fuge mai încet, în timp
de acuzatorii mei, oameni aprigi ºi iuþi, au fost prinºi
de ceea ce fuge mai iute, de ticãloºie. ªi acum eu plec
de aici osândit de voi sã plãtesc cu viaþa, dar pe ei
adevãrul îi osândeºte ca vinovaþi de ticãloºie ºi
nelegiuire; ºi eu îmi pãstrez condamnarea, ºi aceºtia.
Poate cã aºa ºi trebuia sã se întâmple ºi cred cã toate
sunt pe mãsura fiecãruia.

53 Sarcini de lucru
Iar acum vreau sã vã prorocesc vouã, celor care m-
aþi osândit; cãci mã aflu într-adevãr în clipa în care Reformuleazã succint
oamenii obiºnuiesc sã proroceascã, ºi anume atunci ce spune Socrate celor
când se aflã în faþa morþii. Vã spun deci vouã, oameni care l-au osândit.
care mã trimiteþi la moarte, cã va veni asupra voastrã,
îndatã dupã moartea mea, o pedeapsã mult mai grea, Arãtaþi dacã sunteþi
sau nu de acord cu el.
mã jur pe Zeus, decât aceea la care m-aþi osândit pe
mine. Pentru cã acum voi aþi sãvârºit aceasta în
nãdejdea cã nu mai trebui sã daþi socotealã de viaþa
voastrã. Se va întâmpla însã cu totul altfel, v-o spun.
Vor fi mai mulþi cei care vã vor cere socotealã, ºi anume
aceia pe care acum îi þineam în loc, însã voi nu v-aþi
dat seama; ºi vor fi cu atât mai aspri cu cât sunt mai
tineri, ºi cu atât mai mare va fi supãrarea voastrã. Dacã
vã închipuiþi aºadar cã, ucigând oameni, veþi opri pe
cineva sã vã mustre cã nu trãiþi drept, atunci nu judecaþi
bine; cãci aceastã scãpare nu e tocmai cu putinþã ºi nici
frumoasã nu e, ci aceea ar fi ºi cea mai frumoasã ºi cea
mai uºoarã, nu a-i pedepsi pe alþii, ce a-þi da toatã
silinþa sã fii cât mai bun tu însuþi. Prorocind aºadar
acestea, îi pãrãsesc pe cei care m-au osândit.
 Introducere în filozofie 68

54 Sarcini de lucru
În schimb cu cei care au votat pentru mine aº sta cu Care este deosebirea
drag de vorbã despre ceea ce s-a întâmplat, pânã ce dintre felul în care se
arhonþii mai au treabã ºi eu nu sunt încã dus acolo unde adreseazã Socrate
trebuie sã merg la moarte. Aºadar, mai rãmâneþi cu celor care au votat
mine în acest rãstimp, atenieni, cãci nimic nu ne contra pedepsei ºi cele
împiedicã sã stãm de vorbã între noi, câtã vreme mai spuse judecãtorilor
avem voie. Pentru cã îmi sunteþi prieteni, vreau sã vã care au votat pedeapsa
cu moartea?
arãt ce tâlc are ceea ce mi s-a întâmplat acum.

55 Sarcini de lucru
Într-adevãr, judecãtori, (cãci dacã vã numesc pe voi
judecãtori, vã numesc pe bunã dreptate) mi s-a Rezumaþi spusele lui
întâmplat ceva minunat. Darul profetic obiºnuit al Socrate într-o singurã
daimonului, în tot timpul dinainte, îmi vorbea cât se propoziþie.
poate de des ºi mi se împotrivea stãruitor, chiar în
lucruri mici, dacã eram pe punctul de a face un lucru
pe care nu trebuia sã-l fac; acum însã, a cãzut asupra
mea ceea ce vedeþi ºi voi, ceva despre care s-ar putea
închipui cã este rãul cel mai mare; iar semnul Zeului
nu mi s-a împotrivit nici în zori când am ieºit din casã,
nici când am venit aici, la judecatã, nici cât timp am
vorbit, orice aº fi fost pe punctul de a spune; ºi totuºi
altãdatã, el mã oprise adeseori în plinã vorbã; acum
însã nu mi s-a împotrivit în nici un fel, faþã de nici o
faptã ºi nici un cuvânt.

56 Sarcini de lucru
Cum îmi explic acest lucru? Vã voi spune: ceea ce
mi s-a întâmplat s-ar putea sã fie un bine, ºi n-avem
cum sã ne facem o pãrere dreaptã toþi care ne închipuim
cã moartea e un rãu. În aceastã privinþã am avut o
 Introducere în filozofie 69
dovadã puternicã: nu se putea sã nu mi se împotri- Refaceþi prima parte a
veascã semnul obiºnuit, dacã n-aº fi fost pe care sã fac argumentãrii lui
un lucru bun. Socrate referitoare
Sã ne gândim ºi altfel ce multã încredere putem avea la ideea cã moartea
este un câºtig.
cã e vorba de un lucru bun. Moartea e una din douã:
sau e ca ºi cum cel mort n-ar mai exista ºi n-ar mai
simþi nimic, sau, dupã cum se spune, înseamnã o
schimbare ºi o mutare a sufletului din acest loc de aici
în altul. ªi dacã înseamnã lipsa oricãrei simþiri ºi e ca
somnul cuiva care n-ar vedea nimic, nici mãcar un vis,
atunci moartea ar putea fi un câºtig minunat. Pentru
cã eu cred cã dacã cineva ar trebui sã aleagã o astfel de
noapte în care a dormit atât de adânc încât n-a avut
nici un vis, sã compare cu aceastã noapte celelalte nopþi
ºi zile ale vieþii sale ºi, cercetând, ar trebui sã spunã
câte zile ºi nopþi a petrecut în viaþa lui mai bine ºi mai
plãcut decât aceastã noapte, cred cã acela, chiar dacã
n-ar fi om de rând, ci însuºi marele rege, ar gãsi cã sunt
foarte puþine la numãr pe lângã celelalte zile ºi nopþi.
Prin urmare, dacã aºa este moartea, eu spun cã este un
câºtig; pentru cã astfel timpul întreg nu pare mai lung
decât o singurã noapte.

57 Sarcini de lucru
Iar dacã a muri înseamnã sã pleci de aci în altã parte
ºi dacã sunt adevãrate cele ce se spun — cum cã acolo Refaceþi integral
se aflã toþi cei care au murit —, atunci ce alt bine ar argumentarea
putea fi mai mare decât acesta, judecãtori? Dacã cineva, lui Socrate referitoare
sosind în Hades, scãpat fiind de aceºti aºa-ziºi la ideea cã moartea
este un câºtig.
judecãtori, îi va gãsi pe adevãraþii judecãtori despre
care se spune cã împart dreptatea acolo, pe Minos ºi
Radamanthys, pe Eac, Triptolemos ºi alþi eroi câþi au
fost oameni drepþi în viaþa lor, oare ar fi urâtã acea
cãlãtorie? Cu câtã bucurie ar primi oricare dintre voi
sã ajungã lângã Orfeu, sau lângã Musaios, sau lângã
Hesiod ori Homer? În ceea ce mã priveºte, aº muri de
 Introducere în filozofie 70
bunãvoie ºi de nenumãrate ori, dacã aºa stau lucrurile,
fiindcã mi-aº petrece minunat vremea acolo,
întâlnindu-mã cu Palamede, ºi cu Aias al lui Telamon,
ºi cu oricare altul dintre cei vechi care a murit de pe
urma unei judecãþi nedrepte, ºi stând sã pun pãþaniile
mele alãturi de ale lor, cred cã n-ar fi lucru lipsit de
farmec; mai ales ar fi plãcut sã-mi petrec timpul
iscodindu-i pe cei de acolo, cum am fãcut cu cei de
aici, ºi cãutând sã aflu care dintre ei este înþelept ºi care
îºi închipuie cã este, fãrã sã fie. Cu câtã bucurie, o,
judecãtorii mei, ar primi cineva sã-l cerceteze pe cel
care a condus la Troia oastea cea nenumãratã, sau pe
Odiseu, sau pe Sisif, ºi i-am putea înºira ºi pe alþii, fãrã
de numãr, bãrbaþi ºi femei; sã vorbeºti, sã fii împreunã
cu ei acolo ºi sã-i iscodeºti, ar fi într-adevãr o fericire.
De bunã seamã cã cei de acolo nu osândesc la moarte
pentru astfel de lucruri, pentru cã ºi în celelalte privinþe
sunt mai fericiþi decât cei de aici ºi sunt ºi nemuritori
pentru restul timpului, dacã sunt adevãrate cele ce se
spun.

58 Sarcini de lucru
Dar ºi voi trebuie sã aveþi bune nãdejdi în privinþa
morþii, judecãtorii mei, ºi sã vã daþi seama de acest Cum argumenteazã
adevãr; pentru un om bun nu existã nimic rãu, nici în Socrate ideea cã
viaþã, nici în moarte, iar Zeul are grijã de soarta lui; pentru un om bun nu
nici ceea ce se petrece cu mine nu e la întâmplare, ci e existã nimic rãu.
limpede pentru mine cã e mai bine sã mor ºi sã mã
îndepãrtez de toate. De aceea semnul meu nu mi s-a
împotrivit de fel iar eu nu sunt câtuºi de puþin mâniat
pe cei care au votat împotrivã-mi ºi nici pe cei care m-au
acuzat. Deºi nu cu acest gând m-au acuzat ºi m-au
condamnat, ci crezând cã-mi fac vreun rãu; iar acest
lucru e vrednic de mustrare.
 Introducere în filozofie 71

59 Sarcini de lucru
Numai atât vã mai cer: pe fiii mei, când vor ajunge
în floarea vârstei, sã-i pedepsiþi, cetãþeni, necãjindu-i Rezumaþi într-o singurã
la fel cum vã necãjeam ºi eu pe voi, ori de câte ori vi se frazã.
va pãrea cã se îngrijesc fie de bani, fie de altceva, mai
mult decât de virtute; ºi ori de câte ori vor crede cã e
ceva de capul lor fãrã sã fie nimic, sã-i certaþi, aºa cum
vã certam eu, cã nu-ºi dau osteneala pentru ce trebuie
ºi îºi închipuie cã sunt ceva, deºi nu sunt buni de nimic.
ªi dacã veþi face aºa, va însemna cã v-aþi purtat cum
trebuie ºi cu mine ºi cu fiii mei.

60 Sarcini de lucru
Dar acum e timpul sã plecãm: eu ca sã mor, iar voi
— ca sã trãiþi. Care dintre noi se îndreaptã spre un bine Construiþi un eseu de
cca. 100 de cuvinte
pornind de la acest
paragraf referitor la
viaþã ºi moarte.
 M ODELUL
SOCRATIC

În urma parcurgerii acestui capitol ºi a reflectãrii

asupra temelor indicate, ar trebui:
? sã poþi descrie succint în ce constã specificul filozofiei
lui Socrate;
? sã înþelegi ºi sã explici metoda lui de a ajunge la adevãr;
? sã argumentezi un punct de vedere în legãturã cu
valoarea eticã a dialogului socratic.

Principalele probleme ale acestui capitol sunt:

? raþionalitatea în filozofia socraticã;
? elemente de eticã a dialogului în filozofia socraticã.
 Introducere în filozofie 73

S ocrate este considerat, în mod aproape unanim,

un model de gânditor care este în permanenþã
în cãutarea adevãrului. Pentru el, gãsirea adevãrului,
Filozofia presocraticã
începe, aºa cum aratã
Aristotel, o datã cu ªcoala
ca mijloc de realizare a binelui suprem, este aproape o din Milet ºi cu preocupãrile
datorie, fiind gata sã admitã chiar sacrificiul de sine lui Tales referitoare la
explicarea unitãþii lumii.
din respect pentru el. Prin aceasta, Socrate dovedeºte
cã binele este valoare absolutã pentru el. Heraclit,
Anaximandru,
Pentru Socrate nu existã decât un singur rãu — Anaximenes,
pãcatul moral — ºi un singur bine — voinþa de a face Anaxagoras,
Parmenide,
binele. Socrate pare a admite cã existã la toþi oamenii Democrit
dorinþa înnãscutã de a face binele. De aici ºi observaþia sunt dintre cei mai
cã nimeni nu face rãu de bunãvoie ci din neºtiinþã. Tot cunoscuþi filozofi
de aici decurge ºi obligaþia moralã de a ajuta oamenii presocratici.
sã ajungã la adevãr.

Definitorii pentru gândirea socraticã sunt mai multe

teme dintre care alegem douã:
1. Raþionalitatea :
• înþelepciunea;
• metoda raþionalã de a ajunge la adevãr.
Thales din Milet
2. Etica dialogului: (640-546 î.Hr.) este
• dialogul; considerat de Aristotel drept
primul filozof. Thales a
• respectul pentru interlocutor; calculat înãlþimea
• depãºirea punctului de vedere iniþial prin piramidelor egiptene
luarea în considerare a spuselor interlocutorului; folosind lungimea umbrei lor.
• responsabilitatea individualã în cãutarea Thales considerã cã toate
lucrurile s-au nãscut din apã.
binelui.
 Introducere în filozofie 74
1. Tema raþionalitãþii

Socrate afirmã cã el ºtie cã nu ºtie nimic. Aceasta

Heraclit (536-470 î.Hr.)
este condiþia începerii cunoaºterii.
considerã cã lucrurile sunt într-o
În acelaºi timp însã el vrea sã ne atragã atenþia ºi permanentã devenire: nu te
asupra falsei cunoaºteri pe care o deþinem sau pe care scalzi de douã ori în apa aceluiaºi
ceilalþi ne-o transmit. râu, soarele este nou în fiecare
Plecând de la faptul de a nu ºti, Socrate cautã sã zi. Ca principiu unic, un foc se
aflã în centrul universului ºi din
înþeleagã câte ceva de la acele persoane a cãror ºtiinþã el derivã totul.
este presupusã de funcþia sau rolul pe care îl deþin:
politicieni, poeþi, meºteºugari.
Ce descoperã el?
Politicienii trec drept înþelepþi în ochii altora ºi mai
ales în ochii proprii, fãrã sã fie astfel.
Poeþii fac ceea ce fac din înzestrare naturalã ºi îºi
închipuie cã nu e nimeni mai înþelept ca ei. Meºteºugarii
fac aceeaºi greºealã, considerând cã sunt înþelepþi în
toate privinþele pentru cã îºi fac bine meseria.
Cele trei categorii se aseamãnã prin faptul cã ei cred
despre ei înºiºi cã sunt înþelepþi, fãrã a fi. Socrate susþine
cã vrea sã înveþe ceva de la interlocutorul sãu care se Anaximandru (610-546 î.Hr.)
pretinde învãþat, dar sfârºeºte prin a descoperi cã de considerã cã toate lucrurile
provin dintr-o nedeterminare
fapt nici acesta nu ºtie nimic. primitivã. Aºa s-au nãscut caldul
ºi recele, lichidul, pãmântul,
Pitia, preoteasa de la Oracolul din Delfi, considerase luna ºi stelele.
cã nu existã nimeni mai înþelept decât Socrate. Acesta
însã nu se considerã pe sine înþelept. El explicã opþiunea
oracolului prin faptul cã, în timp ce el crede cã nici nu
este înþelept ºi considerã cã nu ºtie nimic, ceilalþi se
cred pe ei înºiºi înþelepþi fãrã a fi de fapt.

Raþionamentul lui pare a fi urmãtorul:

Oracolul a considerat cã nu este nimeni mai înþelept

decât Socrate.
Oracolului nu-i este îngãduit sã mintã, deci nu minte.
 Introducere în filozofie 75
Politicienii, poeþii ºi meºteºugarii îºi închipuie cã sunt
înþelepþi.
În urma discuþiilor rezultã cã ei nu sunt înþelepþi.

Socrate nu este ºi nici nu-ºi închipuie cã este înþelept.

El afirmã tot timpul cã ºtie cã nu ºtie nimic.
Anaximenes (585-528 î.Hr.)
Rezultã cã Oracolul a considerat cã nu este nimeni considerã aerul drept
mai înþelept decât Socrate pentru cã el recunoaºte cã principiul unic ce stã la baza
nu ºtie nimic ºi cautã sã afle. tuturor lucrurilor.
Ceilalþi fiind siguri cã ºtiu, nu mai cautã ºi nu mai
cerceteazã nimic.

Socrate considerã cã Zeul l-a folosit pe el ca pe un

fel de exemplu pentru ce ar putea fi un om înþelept ºi
nu l-a desemnat ca fiind cel mai înþelept. El considerã
cã se aflã în slujba Zeului atunci când aratã fiecãruia
cã nu este înþelept, tocmai pentru a întãri spusele
acestuia.

Aceasta este, probabil, o exagerare a lui Socrate. El

pare a o înþelege deoarece explicã ura celorlalþi ºi in-
tentarea procesului prin faptul cã a pus prea multã
lume în situaþia de a recunoaºte public cã nu poate
rãspunde întrebãrilor referitoare la activitatea lor,
dându-i lui posibilitatea de a-i declara în faþa tuturor Anaxagoras (500-428 î.Hr.)
nu tocmai înþelepþi. admite existenþa unui numãr
Socrate spune în proces cã el declara constant cã nici infinit de elemente. Ordinea
el nu ºtia nimic, dar cã interlocutorii lui presupuneau existentã se datoreazã acþiunii
unui principiu spiritual,
cã ºtie ceea ce el dovedea cã celãlalt nu ºtie ºi de aici
nous.Acesta posedã înþelegerea
ura împotriva lui. oricãrui lucru. Lumea este
organizatã, ordonatã, raþionalã.
Metoda lui Socrate este deci una iscoditoare, bazatã
pe formularea întrebãrilor referitoare la înþelesul pro-
blemelor discutate. El se îndoieºte ºi vrea argumente.
Legitimarea întrebãrilor face din interogaþie un mijloc
filozofic de aflare a adevãrului.
 Introducere în filozofie 76
El nu se întreabã despre orice. Principala lui pro-
blemã este omul: în ce constã natura lui, ce este virtutea,
cum judecãm faptele umane. Socrate cautã rãspuns la
întrebãrile lui în interiorul omului ºi nu în afara
acestuia.

Metoda sa filozoficã nu constã în transmiterea unei

Pharmenides nãscut în
cunoaºteri anume. Dacã ar fi aºa, aceasta ar însemna
515 î.Hr., considerã cã existã
cã el rãspunde de fapt întrebãrilor pe care le pune. Prin o singurã fiinþã, veºnicã,,
interogarea interlocutorilor sãi, Socrate vrea sã îi ajute nemuritoare, imobilã. Devenirea
pe aceºtia sã rãspundã deoarece el nu are nimic sã îi este o iluzie. La cunoaºterea
înveþe. El declarã cã nu ºtie nimic. fiinþei se poate ajunge numai
prin gândire. A fi ºi a gândi
este totuna.
Demersul lui este de la cazuri individuale cãtre e-
senþã, pentru a explica raportul dintre unitate ºi diver-
sitate, dintre unu ºi multiplu.
Demersul începe cu întrebarea filozoficã ce este
chestiunea pusã în discuþie. Ea poate fi adresatã în le-
gãturã cu tot ceea ce ne priveºte ca fiinþe umane: iubi-
rea, frumuseþea, bucuria sau fericirea, curajul, virtutea.
Rãspunsul la asemenea întrebãri se construieºte prin
definire. Operaþia de definire ne duce cãtre universal,
depãºindu-se astfel nivelul iniþial de subiectivitate,
depãºindu-se interesele ºi pasiunile personale.
Participanþii la dialog dau, de regulã, definiþii diferite
Democrit (460-370 î.Hr.)
termenului pus în discuþie. Socrate face efortul inductiv admite, spre deosebire de alþi
de a trece de la nivelul diversitãþii surprinse de ceea ce filozofi, existenþa vidului.
interlocutorii lui afirmã, cãtre un plan mai general. El Considerã lumea ca fiind
lucreazã inductiv, de la diversitate spre unitate, de la compusã din atomi, entitãþi
indivizibile,veºnice, în numãr
multiplu cãtre ceea ce este esenþial în raport cu cazurile infinit, care diferã între ei prin
particulare date. formã, ordine, poziþie. Devenirea
De exemplu, de la exemplificarea ºi definirea dife- se datoreazã schimbãrilor de
ritelor virtuþi umane, Socrate trece, prin generalizare poziþie a atomilor.
inductivã, la definirea virtuþii în general.

ªi totuºi, Socrate se fereºte sã tragã concluzii ºi sã

încheie discuþia cu formularea vreunui enunþ care ar
 Introducere în filozofie 77
putea fi luat drept adevãr indiscutabil. El nu constru-
ieºte un sistem filozofic. Munca lui filozoficã este aceea
de a deschide drum gândirii interlocutorilor lui, de a-i
ajuta sã iniþieze un demers filozofic, pentru a-i lãsa ul-
terior sã-ºi formuleze singuri concluziile finale.
Dacã ar proceda altfel, el nu ar mai putea afirma cã
nu ºtie nimic. S-ar contrazice ºi nu ar mai fi credibil.
Aristotel spune, cu referire la
În dialogul Banchetul, Socrate afirmã despre sine cã doctrina vechiului pythagorism:
este atopos, adicã derutant, greu de clasificat, chiar Unii gânditori, pornind de la
observaþia cã punctul este limita
straniu. Pare sigur cã Socrate avea o personalitate ºi extremitatea liniei, aceasta la
fascinantã ºi cã el exercita o atracþie aproape magicã, rândul ei este limita suprafeþei,
irezistibilã. El nu era ca ceilalþi gânditori ai vremii, nu iar suprafaþa este limita
poate fi asemuit cu nimeni. volumului (corpului), considerã
cã trebuie sã existe fiinþe de
acest soi (obiecte).

2. Tema eticii dialogului

Viaþa lipsitã de cercetare nu e trai de om, afirmã Socrate

în Apãrare, arãtând prin aceasta cã dialogul, reflecþia
asupra virtuþilor constituie unul dintre cele mai
vrednice lucruri pentru om.
Sã trãiascã în tãcere ºi liniºte i-ar fi cu neputinþã.
Socrate revendicã, am putea spune, dreptul la dialog,
înþeles ca modalitate de a afla adevãrul despre tine ºi
despre ceilalþi oameni.
Xenofon (430-355î.Hr.)
Care sunt exigenþele dialogului astfel conceput? este primul biograf al antichitãþii.
A fost prieten cu Socrate.
În primul rând, el este mijlocul de a depãºi datul
Dupã condamnarea acestuia
sensibil care este imprecis prin natura lui. Simþurile ne este ºi el exilat.
înºealã. Trebuie sã ajungem la rigoarea conceptelor.
Aceasta se face treptat prin dialog. Firesc este, pentru
Socrate, de a respinge acceptarea oricãrui concept pânã
când el nu a fost supus analizei raþionale. Pentru a
vedea ce este dreptatea, aratã Socrate, personaj al
dialogului Republica, trebuie sã vedem mai întâi ce este
o cetate dreaptã.
 Introducere în filozofie 78
În al doilea rând, dialogul nu este niciodatã o
disputã. El avanseazã atunci când toþi interlocutorii
sunt de acord cu pasul fãcut. Dialogul nu urmãreºte ca
cineva sã învingã sau sã câºtige ceva prin impunerea
unui anume înþeles al termenilor. Este vorba nu de o
competiþie, ci de o colaborare, nu este persuasiune ºi
manipulare ci cãutarea comunã a adevãrului.

Cãutarea adevãrului nu înseamnã cã finalul

dialogului aduce participanþii în situaþia de a-l afla. Nu
rãspunsul corect (ca ºi cum ar exista deja unul la care
se doreºte de dinainte sã se ajungã) primeazã, ci
cãutarea lui. În acest fel interlocutorii devin conºtienþi
de limitele cunoaºterii lor ºi, se presupune cã ei vor
continua sã caute adevãrul, sã progreseze în
demersurile lor. Acest demers este unul critic, el
presupunând analiza continuã a datelor ºi stãpânirea
procedeelor de derulare a raþionamentelor.

Socrate încearcã sã-i convingã pe atenieni de

Info
nevinovãþia lui, arãtând cã el a dat ascultare poruncilor Tragedia anticã este
reprezentatã de
Zeului. Rolul sãu în cetate era de a-i sensibiliza pe Eschil (Oreste, Perºii,
atenieni cã din avere nu se naºte virtutea, ci invers. El Prometeu),
îi îndeamnã sã se ocupe de suflet, nu de trup ºi bani, sã Sofocle (Antigona, Electra,
nãzuiascã spre virtute. O viaþã virtuoasã este cea trãitã Oedip rege),
Euripide (Andromaca, Electra,
în conformitate cu propria naturã. Din acest motiv Medeea,
cunoaºterea de sine este absolut necesarã. Cãutarea Ifigenia în taurida).
adevãrului se face în interiorul fiecãruia. Definirea,
operaþia complexã prin care termenii sunt bine înþeleºi
permiþându-se trecerea la nivelul urmãtor, ridicã
tuturor probleme.

Socrate repetã deseori cã el nu este deþinãtor al

adevãrurilor pe care le cautã prin dialog împreunã cu
ceilalþi. Din aceastã cauzã, el îi lasã pe ceilalþi sã
construiascã definiþii. El îi ajutã prin exemple sau
 Introducere în filozofie 79
analogii sã o facã într-o manierã cât mai corectã. Dacã
fiecare este îndemnat sã se cunoascã pe sine pentru a fi Info
virtuos, atunci fiecare are responsabilitatea moralã a Sculptori de seamã
definirii binelui. ai sec. al V-lea î.Hr. sunt
Myron (autor al Discobolului),
Polictet care lucreazã
Individul este responsabil de felul în care judecã mai ales în bronz ºi
legea moralã. Acest fapt i-a atras probabil condam- Fidias care executã marea
narea. El declarã cã respectã legile, dar le supune statuie a lui Zeus, ansamblu de
interogãrii raþionale. El respectã decizia tribunalului 10 m înãlþime, statuia Atenei ºi
a lucrat la Parthenon.
dar nu din supunere oarbã. Fiind toþi cetãþeni egali ai
cetãþii el îºi permite sã analizeze autoritatea ºi sã-ºi
spunã punctul de vedere fãrã sã considere cã încalcã
legea. De fapt Socrate apãrã în faþa tribunalului nu pro-
pria persoanã, ci dreptul de a dezbate liber în cãutarea
adevãrului.
El reclamã aceleaºi exigenþe pentru dezbaterea po-
liticã ºi pentru dialogul prietenesc — sinceritate, prie-
tenie, coerenþã.
Individul devine centrul de greutate al deciziei etice.
Prin aceasta, Socrate ameninþã democraþia atenianã în
care cetatea primeazã în raport cu individul.

Exerciþii
Exerciþiile care urmeazã au rostul de a te pune pe
gânduri sau de a te face sã te întrebi despre ce anume
ai înþeles despre filozofia lui Socrate. Ele sunt exerciþii
de învãþare, ºi nu de evaluare.
1
Gândeºte-te la metoda folositã de Socrate.
Imagineazã-þi cã ar trebui sã o aplici în discuþia
cu un prieten / o prietenã. Cum ai proceda?
2
Ai întâlnit pânã acum cazuri de discuþii care
nu duceau la nici o concluzie? Erau ele aporetice,
în sensul celor citite despre metoda de filozofare a lui
Socrate? De ce? Construieºte o argumentare pentru
punctul tãu de vedere.
3 i
Care sunt cerinþele derulãrii unui dialog
socratic? În ce mãsurã seamãnã el cu dialogul
sau dezbaterile din ziua de azi? Argumenteazã folosind
exemple din lecturile tale.
4
Câte feluri de dialog cunoºti ? Descrie-le pe
fiecare ºi alege câte un exemplu relevant.
Introducere în filozofie 80
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
E
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
x
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
e
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
r
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
c
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
þ
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
i
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
i
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
12345678901234567890123456789012123456789
 S UGESTII DE REZOLVARE
A EXERCIÞIILOR

Acest capitol îþi oferã un sprijin în rezolvarea

temelor de reflecþie pe care le-ai primit.
Sunt prezentate câteva posibile soluþii pentru
exerciþiile indicate. Ele pot juca rolul de model
în rezolvarea independentã a sarcinilor de lucru
pe care le ai înlegãturã cu textul primit.
 Introducere în filozofie 82

S ugestiile care urmeazã au rolul de a oferi un

exemplu de rezolvare a fiecãrui tip de exerciþiu.
Ele au rol orientativ.

1 Sarcini de lucru
Formuleazã ideea
Sugestie de rezolvare: principalã a
Acuzatorii lui Socrate au minþit, el le va spune paragrafului
adevãrul.

2 Sarcini de lucru
Formuleazã ideea
Sugestie de rezolvare:
principalã a
Socrate anunþã cã va folosi limbajul obiºnuit, fãrã paragrafului
înflorituri artificiale pentru cã pe judecãtori ar trebui
sã-i intereseze adevãrul ºi nu cuvintele cu înflorituri.

3 Sarcini de lucru
Formuleazã ideea
Sugestie de rezolvare:
principalã a
Socrate anunþã primul subiect pe care îl va trata: învi-
paragrafului
nuirile mincinoase. El vorbeºte cu respect despre
acuzatorii sãi.

4 Sarcini de lucru
Reformuleazã cu
Precauþie: propriile cuvinte textul
În cazul reformulãrii se pot înlocui termenii textului, paragrafului.
punctuaþia, frazarea. Trebuie avutã în vedere obþinerea
 Introducere în filozofie 83
unui text clar, coerent care sã nu schimbe sensul celor
spuse de autor. Este utilã folosirea unui dicþionar de
sinonime.
Sugestie de rezolvare:
Cei mai de temut acuzatori sunt aceia care, asu-
mându-ºi rolul de educatori, au încercat sã vã convingã
în timp, judecãtorii mei de acum, cã existã un Socrate
care cugetã ºi cerceteazã tot ce existã, în cer sau sub
pãmânt, pentru a face sã câºtige judecata strâmbã,
(asemenea filozofilor sofiºti).
Ei sunt acuzatori de temut pentru cã sunt convinºi
cã cine cerceteazã (cu mintea) tot ceea ce existã face un
lucru rãu ºi nu cred în zeii cetãþii.
Formuleazã ideea
principalã a
Sugestie de rezolvare: paragrafului
Socrate sugereazã cã acuzatorii sunt mai mulþi decât
cei care au depus plângere, mulþi dintre judecãtori con-
siderând cã a judeca liber tot ceea ce existã este împo-
triva legilor cetãþii.

10 Sarcini de lucru
Care este schema
Sugestie de rezolvare:
raþionamentului care
Cei care fac ceva rãu au faimã proastã ºi se cleveteºte duce la întrebarea: de
împotriva lor. ce s-au iscat clevetiri
Despre cetãþenii Atenei nu se cleveteºte. împotriva lui Socrate?
Ei nu au fãcut nimic rãu.

Despre Socrate se cleveteºte.

El a fãcut ceva altfel sau în plus faþã de restul cetãþe-
nilor.
Acest ceva altfel sau în plus i-a adus rãul nume ºi
învinuirea.
 Introducere în filozofie 84

19 Sarcini de lucru
Care este schema
Sugestie de rezolvare:
argumentului lui Socrate
Socrate vorbeºte despre faptul cã interlocutorii lui,
referitoare la adevãrul
oameni de vazã ai cetãþii, se dovedesc a nu ºtii ceea ce spuselor lui?
ei ar trebui sã ºtie ºi nu recunosc acest fapt.
Dovedirea neºtiinþei îi supãrã pe interlocutori,
care îl acuzã pe Socrate.
Apãrarea reia ºi întãreºte aceste fapte, chiar dacã în
acest fel Socrate ºtie cã va întãri ura lor.
Socrate spune adevãrul pentru cã nu-ºi schimbã
atitudinea sau convingerile de teama unei pedepse.

21 Sarcini de lucru
Analizeazã
Sugestie de rezolvare:
argumentarea cuprinsã
Afirmaþie: în text.
Este important ca tinerii trebuie sã fie buni.
Presupoziþii nerostite:
Pentru a fi buni ei trebuie educaþi în spiritul binelui.
In educaþie sau faci rãu sau faci bine.
Socrate încearcã sã facã binele pentru educaþia
tinerilor.
Subargumentãri:
Dacã ºtii cã Socrate face rãu,
ºtii ce este rãu în educaþia tinerilor.
Meletos l-a acuzat pe Socrate cã face rãu.
Meletos ºtie ce este rãul.
Dacã ºtii ce este rãul ºtii ºi cine-l face.
Meletos ºtie cine face rãul.
Meletos îl acuzã pe Socrate cã face rãul.
Dacã ºtii cine face rãul ºtii ºi cine face binele.
Meletos ºtie cine face binele ºi anume toþi atenienii
Dacã toþi atenienii fac bine cu excepþia lui Socrate,
Socrate trebuie condamnat pentru cã face rãul.
 Introducere în filozofie 85
Dacã ºtii ce este rãul, ºtii ºi ce este binele.
Meletos nu ºtie ce este binele educaþional.
Meletos nu ºtie nici ce este rãul.
Concluzie:
Meletos nu-l poate acuza pe Socrate ( se contrazice).
Consecinþa concluziei:
Meletos încalcã legea deoarece ia în derâdere lucruri
serioase cum ar fi educaþia tineretului.
Meletos trebuie acuzat.

22 Sarcini de lucru
Explicã procedura
Sugestie de rezolvare:
folositã de Socrate în
În fragmentul anterior s-a ajuns la concluzia cã toþi
argumentare.
membrii cetãþii îi fac buni pe tineri, cu excepþia lui Construieºte ºi tu un
Socrate. exemplu de analogie.
Toþi erau buni numai Socrate nu ºi de aceea era
condamnat.

În continuare Socrate foloseºte o analogie, procedeu

prin care o relaþie (un raport) bine înþeles ºi cunoscut
este mutat într-un domeniu unde ºtim elementele dar
nu ºtim ce raporturi sunt între ele. Având suficiente
asemãnãri, putem presupune cã raportul ar fi acelaºi.
De exemplu nu ºtim ce raport se aflã între om ºi
Dumnezeu dar presupunem, în mod analogic, cã ar fi
unul de la pãrinte la copil ºi transferãm aceastã relaþie
în domeniul explicãrii raþionale a termenului de
Dumnezeu.

Argumentarea analogicã a lui Socrate.

Educarea cailor.
La educarea cailor nu se pricepe toatã lumea.
Cel ce ºtie s-o facã este, de cele mai multe ori, unul
singur.
Cei mulþi, care nu se pricep, dãuneazã educãrii cailor.
 Introducere în filozofie 86
Educarea tinerilor.
Cei care se pricep sã facã educaþie tinerilor sunt
puþini la numãr.
Cei mai mulþi nu se pricep sã facã educaþie tinerilor.

Concluzie:
Nu este adevãrat ce a susþinut Meletos cã toþi
atenienii îi educã bine pe tineri ºi numai Socrate nu se
pricepe ºi le face rãu.

Socrate este priceput în educarea tinerilor.

Cei care se pricep nu le pot face rãu.
El nu poate fi acuzat cã le face rãu tinerilor.
Meletos a adus o acuzaþie falsã, el trebuie acuzat.

Exemple de analogii
Un alt exemplu de analogie ne dã Platon în dialogul
socratic (aporetic) Lahes (Platon, 1974, pp. 231-272).
În acest dialog este vorba despre dorinþa unor pãrinþi
de a-ºi deprinde copii în arta mânuirii armelor pentru
a le da o bunã educaþie.
Respectivii pãrinþi, împreunã cu Socrate, ajung sã
discute despre curaj cu Nicias ºi Laches, douã
personalitãþi politice ºi militare ale vremii.
Când Nicias spune cã este vorba despre mânuirea
armelor ºi nu despre curaj, Socrate lucreazã prin
analogie explicându-i, prin metoda sa interogativ-
aporeticã urmãtoarele:
• Când se ia în discuþie un medicament pentru ochi,
se discutã medicamentul sau ochiul? Rãspuns: ochiul.
• Când cineva se întreabã dacã sã punã sau nu
calului zãbalã, se întreabã despre cal sau despre zãbalã?
Rãspuns : calul.
• Când se face o cercetare asupra unui scop se are
în vedere scopul sau un obiect cercetat în virtutea acelui
scop? Rãspuns: scopul.
 Introducere în filozofie 87
Rezultã cã este de folos sã se defineascã curajul ºi
apoi sã se discute despre oportunitatea de a învãþa
meºteºugul armelor.

Un alt exemplu este atunci când interlocutorii lui

Socrate au dificultãþi în construirea definiþiei curajului.
El îi ajutã dându-le un exemplu analog (p. 255):

Socrate: …sã zicem cã te întrebam ce este viteza; pe

aceasta o gãsim ºi în alergare ºi în cântatul la chitarã ºi
în vorbire ºi la învãþat ºi în multe altele, astfel cã în
puterea noastrã se aflã oarecum acelaºi lucru vrednic
de luat aminte, atât în miºcarea mâinilor, cât ºi în cea a
picioarelor, a gurii, a glasului sau a minþii.(…) Deci,
dacã m-ar întreba cineva : Socrate, ce înþelegi tu prin
lucrul pe care, în toate acestea, îl denumim vitezã?, i-aº
rãspunde cã eu unul numesc vitezã (în vorbire, în
alergare, ca ºi în toate celelalte) capacitatea de a
îndeplini cât mai multe într-un timp cât mai scurt. (…)
Încearcã ºi tu, Laches, sã explici astfel curajul.

26 Sarcini de lucru
Care este raportul
Sugestie de rãspuns:
dintre termenii folosiþi
Socrate îºi alege termenii asfel încât între ei sã existe
de Socrate, în baza
un raport de subordonare.
cãruia el îºi susþine
poziþia?
A
B

Raþionamentul sãu este de urmãtorul tip:

Dacã toþi B sunt A, nici un B nu este non A.
Dacã daimonii sunt zei ºi Socrate crede în daimoni,
rezultã cã el crede în zei ºi nu poate fi acuzat.
Dacã daimonii sunt zei, einu pot fi nonzei. Socrate
crede în zei când crede în daimoni.
El lucreazã ºi aici prin analogie.
 Introducere în filozofie 88

30 Sarcini de lucru
Analizaþi raþionamentul
Sugestie de rãspuns:
ipotetic din text.
Nu-i dãm ascultare lui Anytos ºi te lãsãm liber dacã
tu nu mai filozofezi.
Dacã tu mai filozofezi atunci te condamnãm.
Socrate aratã cã ar fi o greºealã sã nu-i ajute pe
oameni sã ajungã la virtute.
Aceastã cercetare este una filozoficã. Ea este în
concordanþã cu ceea ce Zeul porunceºte.
Socrate nu poate greºi cu bunã ºtiinþã.
El nu poate accepta libertatea în schimbul renunþãrii
la dreptul de a analiza, împreunã cu alþii, tot ceea ce existã.
El preferã sã moarã decât sã nu mai poatã gândi ºi
filozofa.

60 Construiþi un eseu de
cca. 100 de cuvinte,
Sugestii pentru rezolvare:
pornind de la acest
Construcþia unui eseu presupune încercarea de a
paragraf, referitor la
ordona, explica, interpreta datele problemei dintr-un viaþã ºi la moarte.
punct de vedere personal. Acest punct de vedere
trebuie argumentat, el trebuie sã fie coerent, riguros,
susþinut. Se pot invoca poziþii ale unor gânditori cu
care eºti sau nu de acord arãtându-se ºi de ce. Se pot
aduce exemple sau contraexemple pentru a evidenþia
mai bine punctul de vedere personal.

Design ºi layout
CAMELIA POPESCU