Manastirea Vladimiresti, manastirea cu cea mai

numeroasa obste din eparhie, a acordat si in acest an o egala

importanta vietii duhovnicesti si de rugaciune, pe de o parte,
si activitatii gospodaresti pe de alta parte. Activitatea
desfasurata in atelierele de pictura, sculptura, vesminte,
croitorie sau imprimerie, precum si cea de cultivare a
suprafetelor de pamant ale manastirii a fost, asa cum ne-am
obisnuit in ultimii ani, pilduitoare. Efortul obstii intregi, in
frunte cu p. cuv. stareta Veronica Gurau, de a se reintegra
tuturor randuielilor sfintei noastre Biserici Ortodoxe si
regulamentelor de vietuire calugareasca este demn de
apreciere.
Mnstirea Vladimireti a fost ridicat n prima
jumtate a secolului al XX-lea, n 1939 paraclisul "Izvorul
Tmduirii" i n 1941 Biserica "Adormirea Maicii Domnului".
Reparaiile capitale au fost fcute n 1990. Dup ce s-au
terminat lucrrile urgente de reconstrucie i reamanajare a
mnstirii s-a trecut la amenajarea slii de muzeu. Pentru
aceasta s-a solicitat sprijinul specialitilor n domeniu.
Astfel, au nceput lucrrile de recondiionare i restaurare a
aproximativ 150 de icoane, din care au fost considerate bune
pentru muzeu un numr de 106 icoane, celelalte mpodobind
camere ale streiei i cminului preoesc. n 1990, cnd s-a
renfiinat mnstirea, s-a reconstruit din temelie cea mai
mare parte a cldirilor printre care i aceast sal de muzeu;
construcie definitivat n anul 1991. Colecia muzeului
conine 106 icoane vechi care dateaz, din perioada 1816 1920 i sunt executate sub influena i mediul artistic slav
(tipul din Kazan, din Ahtr etc.), coala rus (tipul din
Vladimir), coala romneasc (maniera popular, manier
baroc etc.), n tehnica pictur pe lemn i cteva cu ferectur
de argint si alam. Pe lng aceste icoane n sala de muzeu
mai este expus i o mare parte a catapetesmei cu care a
fost dotat biserica mnstirii n anul 1941.
1

Principala rezervaie natural din judeul Galai este

localizat pe nisipurile din cmpia Tecuciului i anume la sud
de localitatea Lieti, n jurul satului Hanu Conachi, pe o fie
de circa 4 km lungime i 0,5 - 1 km lime avnd o suprafa
de circa 84 ha i care se continu pn n lunca Siretului.
Aceasta rezervatie de dune fluviatile de la Hanu Conachi se
intinde pe o suprafata de 84 ha, fiind cea mai intinsa din
tara. Este o rezervatie complexa care se intinde pe nisipurile
din Cmpia Tecuciului, in sudul comunei Liesti, importanta
pentru ca aici exista un numar mare de elemente de flora si
fauna unice in Moldova si extrem de rare in restul tarii. In
aceasta rezervatie, se intalnesc un numar mare de elemente
pontice si mediteraneene, unice pe teritoriul Moldovei si
putin frecvente in restul tarii, cum ar fi soparla (Eremias
arguta deserti), vipera ursini, acarianul parazit
(Leptotrombium basei), etc.

Muzeul satului-Petresti (la 7 km de Focsani),

cuprinde exponate din "Tara Vrancei", si este una dintre
cele mai interesante zone etnografice din Romania. n
"Tara Vrancei", zona folclorica si etnografica deosebit de
interesanta si originala, se mai pastreaza si astazi
mestesuguri traditionale, cum ar fi: prelucrarea artistica a
lemnului (Barsesti, Mera); tesutul obiectelor pentru
mpodobirea interiorului, olaritul (Iresti); confectionarea
portului popular si mai ales a ineditelor masti populare.
Vizitatorii acestui muzeu sunt atrasi de specificul modului
de viata a vrancenilor (reflectat n ocupatiile si obiceiurile
lor), de frumoasele sarbatori populare. Muzeul Satului din
Crangul Petresti este o sinteza a traditiilor populare,
agricultura traditionala si tehnici artizanale, obiceiuri si
conditii de locuit din Vrancea.

Aflata tot in Crangul Petresti, la 7 km de municipiul

Focsani, Gradina Zoologica din Petresti este situata langa
Muzeul Satului, avand drept locatari un numar mic de
animale. Gradina este un loc linistit, destinat destinderii si
amuzamentului .
In aceasta Gradina Zoologica se gasesc un numar de
treisprezece ursi, douasprezece caprioare, un cerb, o barza
si un soim.
Ursii gradinii sunt foarte bucurosi de oaspeti si sunt
sociabili, si par experti in bucatele cu care sunt serviti de
vizitatori si pe care le consuma cu bucurie, spre incantarea
copiilor.
Caprioarele gradinii sunt animale timide si sperioase si nu
sunt prea incantate sa fie vazute. Cerbul isi etaleaza
mandria si pare sa contemple cu nepasare curiozitatea
oaspetilor.
Acest loc special amenajat pentru turisti ofera bucurie .
Oamenii sunt incantati sa observe comportamentul
animalelor in mediul lor propriu de viata, iar copiii sunt
fericiti ca vad pe viu aceste animale, pe care pana atunci le
cunosteau doar din imagini si filme.
Intalnirea cu acest loc a insemnat contactul salbatica dar
si un prilej sa fim in mijlocul naturii, alaturi de animale
indragite, pe care sa le putem admira in voie. La plecare
am avut senzatia ca ursii ne invita sa revenim, cu un pranz
bogat si cu voiosia pe care au descoperit-o in sufletele
noastre.

Marele crturar i enciclopedist, domnitorul Dimitrie

Cantemir (1710-1711), noteaz n Descriptio Moldavie c
sub raportul calitii vinului, Odobetii ocup locul al treilea
n Moldova, avnd nainte Cotnarii i podgoria Huilor.
Aprecieri asupra calitii vinurilor de la Odobeti au fcut i
nvatul J. Benk (Viena, 1781), consulul austriac Raiceviick
(1788), cltorul rus Iakovenko (1820), Al Odobescu (1867)
etc.
Zona viticol cu denumirea de origine Odobeti, aflat n
partea de est a Subcarpailor de curbur, deine tronsonul
mijlociu, cu o lime de 5-10 km i o lungime de circa 30 km,
cuprins ntre valea Putnei la N i Valea Milcovului la S. Oraul
Odobeti, principalul centru viti-vinicol al zonei, este situat la
stnga Milcovului, la intersecia coordonatelor de 4546
latitudine nordic i 2705 latitudine estic. Administrativ,
zona viticol cu denumirea de origine Odobeti se gsete n
judeul Vrancea.
Litologia zonei Odobesti se caracterizeaza prin prezena
sedimentelor de solidificare, cu textur lutoas i lutoargiloas Ele au evoluat, pe piemonturi i glacisuri, din
depozite de loess i depozite loessoide pleistocene, iar la
contactul dintre glacisuri i cmpie, din depozite holocene,
alctuite din loess i aluviuni.
Prin lucrrile de raionare i microraionare a viticulturii,
iniiate n anul 1955, s-au stabilit principalele direcii de
producie, precum i soiurile de vi de vie i portaltoii pe
baza crora s-a refcut i s-a dezvoltat podgoria Odobeti.
Aici se produc urmatoarele soiuri de vinuri : Riesling,
Sauvignon, Muscat, Feteasca Regala, Plavaie, Galbena de
Odobesti, Merlot si Feteasca.

Focul Viu, un fost vulcan al Vrancei, se inscrie a fiind un

punct turistic de mare atractie.
Comuna Andreiasu de Jos - atestata documentar la 1445
adaposteste pe o mic teras superioar, pe malul drept al
Milcovului Focul Viu.
Noaptea Focul Viu se poate asemui cu un sfesnic ce
vegheaza asupra vrancenilor, deoarece emana gaze ce in
permanenta mentin focul aprins. Focul Viu este, de fapt, un
fenomen datorat apriderii gazelor emanate permanent din
sol.
Acest loc reprezinta o rezervatie geologica situata pe Valea
Milcovului, la confluenta dintre paraul Reghin si Milcov. In
satul Andreiasu de Jos putem vedea focurile nestinse.
La circa 150 m distanta orizontala de Valea Milcovului se
observa o suprafata dreptunghiulara 40/20, lipsita de
vegetatie si acoperita cu piatra marunta.
In cadrul dreptunghiului se gasesc spatii libere prin care
tasnesc liber gaze naturale. "Focul Viu" cu o suprafata de 12
Ha, e locul unde au loc emanatii de gaze provenite din
acumulari de hidrocarburi din subsol, datorita structurii
geologice Casin- Bisoca.
Pasii oricarui calator care strabate Tara Vrancei, vor fi
indreptati si pe plaiurile unde cineva a aruncat samanta
inegalabilei "Miorita" si a sadit lumina care dateaza din
vremuri uitate - "Focul Viu".
Aceasta atractie turistica este acum in schimbare, deoarece,
din pacate, dealul este afectat de o continua alunecare de
teren.

10

11

Este ctitoria familiei Cantemir, Constantin si Antioh

Cantemir in anul 1685, fiind, se pare, singura ctitorie a
Cantemirilor. in 1705. Este compusa dintr-o biserica aflata
in planul central al unei incinte fortificate cu turnuri de colt
si cu alte turnuri pe laturile de est si vest, cel de pe latura
vestica avand rolul de turn de poarta si clopotnita. Incinta i
biserica actual a fost ctitorit de Antioh Cantemir, ntre anii
1705-1707.
A fost parial distrus n anul 1717, refcut n 173436, noi construcii fiind ridicate n anul 1800. Dup anul 1864
mnstirea a fost dezafectat, incinta fiind ncredinat
comunitii steti locale. Staiunea a mai fost cercetat
arheologic de ctre Luminia Munteanu i Gheorghe
Cantacuzino n anul 1974, Ion Motzoi-Chicideanu n 1977,
Aurel Nicodei n 1998 i semnatarul raportului, n anii 1999,
2000, 2001 i 2002. n aceast campanie a fost efectuat o
seciune i opt casete arheologice. Scopurile cercetrii din
aceast campanie au fost: obinerea datelor tehnice
necesare studiului de fezabilitate pentru restaurarea fostei
streii din colul de SV al incintei, interceptarea unor
elemente de locuire pe platoul din cimitirul vechi i
realizarea unei fazeologii i cronologii a fostului ansamblu
monahal. Stratigrafia sectoarelor este cea cunoscut din
campaniile precedente i prezentat detaliat n rapoartele
anterioare de sptur.
n sectorul streiei au fost efectuate majoritatea
cercetrilor arheologice. Rezultatele acestora nu au adus
modificri privind cronologia i planimetria fostei streii.
Prin casetele 44 i 46, au fost stabilite relaiile constructive
dintre latura de est a streiei i curtina sudic din etapa
Callerghi (1734-36), respectiv peretele de nord al pivniei de
sub streie i curtina vestic, din etapa Antioh Cantemir
(1705-07). S-a verificat din nou faptul c zidurile de
compartimentare interioar ale fostei streii, sunt din
aceeai etap de edificare (post 1800), iar elevaia laturii de
nord aparine etapei post 1705- 1717. Singura surpriz a fost
12

descoperirea unei fntni cu ghizdurile din casete de

crmid i piatr, datat post 1800, n interiorul casetei 50.
n prima etap de funcionare a ansamblului monahal de la
Mera, etap situat post 1661, au fost realizate mai multe
cldiri anexe, reprezentate de turnul E (actualmente nglobat
n curtina estic), o construcie de mari dimensiuni, n colul
de SE al platoului, i o alta n colul de NE.
Descoperirea unor resturi de fundaii, anterioare
curtinei estice a incintei actuale (ridicat n anii 1705-07),
demonstreaz c, de fapt platoul ocupat acum de cimitirul
vechi, a fost nchis n aceast etap, putnd vorbi deci, de
existena unei prime incinte mnstireti. Biserica de lemn
din aceast etap se afl n zona central-estic a platoului,
ea nefiind nc descoperit. A doua etap este reprezentat
de incinta actual, construit de Antioh Cantemir, ntre anii
1705-1707. Acestei etape i se datoreaz o latur de sud a
incintei, retras cu 4 m spre N, paralel cu cea actual, o
cldire situat ntre streie i turnulu F, o alt cldire
adosat laturii de N a zidului de incint, avnd o lungime
apreciabil. Pe latura de V a incintei se fcea accesul n
mnstire, acces mediat de un turn, parial descoperit n
CAS. 26/01 i CAS. 32/02. Aceast incint a avut cel puin
trei turnuri circulare de col, cldiri anexe pe laturile de N i
S, scri de acces la turnurile de col, o umbltoare pe latura
de S, la exteriorul incintei i o streie, alctuit cel puin din
pivni cu grlici i parter. A treia etap este reprezentat de
violenta distrugere a unei pri din incint, n mai 1717.
Acum este distrus turnul de poart de sub actualul turn A,
zidul sudic i cel vestic de incint i biserica de lemn din
etapa I. A patra etap aparine iniiativei constructive a
stareului Mitrofan Calerghi, ntre anii 1734-36, cnd sunt
refcute curtinele de S i V, cu turnurile de col actuale;
probabil c acum este construit turnul A i este terminat
biserica actual din incint. A cincea etap este reprezenat
de construirea, peste pivnia din colul de SV al incintei, a
streiei, a turnului i a reamenajrii izvorului din incint.
Aceast etap este asigurat pentru o datare absolut, de
prezena unei inscripii la izvor, din anul 1800, i a unui
depozit de aspri ngropai la baza scrii de acces la etajul
streiei, avnd ultim an de emisiune, 1815.

13

14

In subcarpatii Vrancei, pe Valea cursului superior al

raului Milcov, in vecinatatea localitatilor Reghiu si Mera, se
gasesc niste bijuterii create de natura : Cheile si Valea
Milcovului.
Se poate afirma, fara a gresi, ca unicitatea Cheilor
Milcovului consta in faptul ca nici o vale situata in Romania
nu prezinta astfel de fenomene, care sa ne arate ca, roca
moala si argiloasa este spalata de eroziune si formeaza
jgheaburi, asemenea unor tobogane, iar gresia mai dura
ramane asemenea zidurilor unei cetati.
Vazuta din campie, Valea Milcovului este ingusta si
adanca, asemeni unui canion. In zona Subcarpatilor
vranceni, valea se largeste , putandu-se astfel admira fara
rezerve albia minora, malurile concave abrupte, din care
musca raul Milcov, si terasele Milcovului terasa Mera, la
120 de metri , pe unde curgea raul Milcov, in urma cu 10000
de ani.
De aici se pot vedea versantii acoperiti cu paduri de
stejar, carpen si fag, pe care sunt risipite razlet, casele
merenilor.
Denumirea localitatii Mera vine de la una din
culturile preferate ale merenilor, si anume cultura marului.
Inainte de Unirea de la 1859, satele din dreapta Milcovului
apartineau de Moldova, iar cele din stanga apartineau
Munteniei.
In apropiere se gasesc Rezervatie complexa
geologica, paleontologica si floristica numita padurea
Reghiu - Scruntaru.

15

16

17