I 13-02 Normativ PT Executarea Si Proiectarea Instalatiilor de Incalzire Centrala

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...
Page 1 of 90
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALA IILOR DE

ÎNC LZIRE CENTRAL
Indicativ: I 13 - 02
Înlocuie te: I 13 - 94
Cuprins
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplic la proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire central
din cl diri, a re elelor termice i a surselor termice (centrale termice, puncte termice) aferente acestora, a
instala iilor de preparare a apei calde de consum, folosind global, în continuare, denumirea conven ional
“instala ii de înc lzire central ”.
1.2. Domeniul de aplicare al normativului este cel privind:
instala ii din cl diri noi ;

instala ii din cl diri existente, la care se introduc, se modernizeaz sau se transform instala iile dup
criterii func ionale, de siguran , ecologice, economic - energetice i - eventual - altele specifice.
1.3. Prevederile normativului care se refer la probleme de siguran , ecologice, la cele care pot pune în
pericol via a oamenilor sau pot afecta construc ii sau alte valori materiale, precum i cele referitoare la
asigurarea cerin elor de calitate specificate la art.2.1. au caracter de obligativitate.
1.4. În con inutul normativului se g sesc i prevederi care nu se refer strict la instala iile de înc lzire
central , cum ar fi cele privind elementele constructive ale cl dirilor, siguran a la foc, intercondi ion ri cu alte
categorii de instala ii etc.
Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescrip ii tehnice; ele nu se substituie acestora i nu au prioritate
fa de acestea. Prevederile men ionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu problemele de înc lzire
central , specifice capitolului respectiv.
Aceste prevederi trebuie s stea în aten ia celorlal i speciali ti (arhitec i, constructori, instalatori din alte
categorii de instala ii, tehnologi) cu care colaboreaz speciali tii în instala ii de înc lzire central .
1.5. În sensul men ionat anterior, la proiectarea i excutarea instala iilor de înc lzire central se vor respecta -
de asemenea - prevederile corespunz toare cuprinse în:
Normele generale de protec ie a muncii ;

Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor;
Prescrip iile tehnice ISCIR ;
Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - I 6 ;
Normativul privind proiectarea i executarea instala iilor sanitare - I 9 ;
Normativul privind proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare - I 5 ;
Normativul privind proiectarea i executarea instala iilor electrice cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i
1500 V.c.c. - I 7 ;
Normativele privitoare la protec ia termic a cl dirilor C 107/1, 2, 3, 4, 5 ;
Normativul pentru protec ia antiseismic a construc iilor de locuin e, social - culturale, agrozootehnice
i industriale - P100;
Normativul de siguran la foc a construc iilor - P118 ;
Alte prescrip ii cuprinse în Anexa I.
1.6. Nu fac obiectul prezentului normative :
centralele termice echipate cu cazane de ap fierbinte având puterea unitat peste 6 MW i cele
echipate cu cazane de abur la presiunea peste 8 bar sau având capacitatea termic peste 6 t/h;
mk:@MSITStore:D:\School\AN%20III\An%20III%20Sem%202\---=%20Normative... 01.04.2005
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î... Page 2 of 90
depozitele exterioare i instala iile de transport pentru combustibil solid, aferente centralelor termice ;
re elele de termoficare cu ap fierbinte sau abur i punctele termice urbane .
1.7. Normativul nu cuprinde prevederi specifice privind:
instala iile de înc lzire din sere, ad posturi pentru animale, sau spa ii deschise ;
instala iile de înc lzire din cl diri cu întreruperi de utilizare repetate cu o durat mai mare de 48 ore i
din construc ii cu caracter special (de ex.: ad posturi) ;
instala ii de înc lzire cu aer cald (partea de prescrip ii caracteristic instala iilor de ventilare) ;
instala iile cu caracter special, pentru procese tehnologice ;
sisteme sau elemente de instala ii care fac obiectul unei cercet ri sau expertiment ri .
1.8. Prezentul normativ con ine listele reglement rilor tehnice (Anexa I) i ale standardelor (Anexa II) utile la
proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire central .
În con inutul normativului se utilizeaz terminologia de specialitate conform STAS 4369 “Instala ii de înc lzire
i ventilare. Terminologie”.
[top]
2. CONDI II GENERALE DE PROIECTARE I EXECU IE
2.1. Proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire central se face cu scopul ca acestea s corespund
calitativ cel pu in nivelurilor minime de peformn , referitoare la cerin ele definite de Legea nr.10/1995 privind
calitatea în construc ii:
rezisten i stabilite ;
siguran în exploatare ;
siguran la foc ;
igiena, s n tatea oamenilor, refacerea i protec ia mediulu i
izolarea termic , hidrofug i economia de energie ;
protec ia împotriva zgomotului.
Nivelurile minime de performan referitoare la aceste cerin e sunt prevederi obligatorii din prezentul normativ
i din reglement rile tehnice în vigoare.
2.2 Alegerea solu iilor se va face dup criterii tehnice i economice, inând seama de necesit ile specifice i
de posibilit ile de realizare.
În analizele privind economicitatea unei solu ii, inclusiv oportunitatea unei moderniz ri sau transform ri, se
vor lua în considerare toate aspectele legate de costul investi iei i al exploat rii.
Pentru înc lzirea cl dirilor se recomand solu ia de înc lzire central , inând seama de cerin ele pe care
aceasta le poate satisface (art.2.1.), de avantajele solu iei i de criteriile economice men ionate anterior.
Utilizarea înc lzirii centrale este obligatorie atunci când este impus de condi iile tehnologice ale produc iei
industriale, de cele de depozitare sau de condi ii de siguran la foc.
Proiectarea i executarea lucr rilor de instala ii de înc lzire central
2.3. Proiectarea lucr rilor de instala ii de înc lzire centrala se recomand s fie realizat de c tre societ i
(agen i economici) care au certificare profesional din partea organismelor abilitate.
2.4. Instala iile de înc lzire central se realizeaz numai pe baz de proiect.
Proiectul se elaboreaz de c tre proiectan i autoriza i, cu competen e în domeniu.
Autorizarea (certificarea) proiectan ilor se face pe baza unor regulamente specifice aprobate de c tre MLPTL.
Proiectul se verific de c tre verificatori de proiecte atesta i MLPTL. Referatul de verificare al proiectului se
întocme te conform Anexei 3 i face parte integrant din proiect.
2.5. Proiectul instala iei de înc lzire central se va întocmi pe faze de proiectare. Fazele de proiectare i
con inutul acestora, în conformitate cu legile i reglement rile tehnice în vigoare i cu specificul lucr rilor de
instala ii de înc lzire, sunt urm toarele:
2.5.1. Studiul de fezabilitate
La baza studiului de fezabilitate st tema de proiectare întocmit de c tre beneficiar.
Studiul de fezabilitate se realizeaz pentru obiecte de investi ii pentru instala ii de înc lzire central (centrale
termice, re ele termice etc.) i are rolul de a stabili indicatorii tehnico-economici i solu iile principale ale
lucr rii.
Este obligatorie ob inerea tuturor avizelor i acordurilor necesare realiz rii lucr rii.
Acestea sunt, în principal, urm toarele:
certificatul de urbanism ;
avizele pentru asigurarea cu utilit i (ap -canal, gaze, energie electric etc.) ;
acordul pentru necesarul de energie i combustibili ;
acordul de mediu, pentru instalarea centralelor termice cu puterea de peste 70 kW.
În situa iile în care este necesar o fundamentare deosebit a necesit ii i oportunit ii realiz rii obiectivului
de investi ie se întocme te un studiu de prefezabilitate, ca faz premerg toare studiului de fezabilitate.
2.5.2. Proiectul tehnic
Proiectul tehnic se elaboreaz pe baza studiului de fezabilitate aprobat sau pe baza temei de proiectare
întocmite de c tre beneficiar, în cazul în care nu se face studiu de fezabilitate.
Proiectul tehnic pentru instala ii de înc lzire central trebuie s con in urm toarele documenta ii:
a) P r ile scrise :
Borderou ;
Foaie cu responsabilit i (lista de semn turi) ;
Memoriu tehnic ;
Breviarul de calcul ;
Caietele de sarcini ;
Listele cu cantit i de lucr ri (antem sur tori) ;
Listele cu cantit i de echipamente, inclusiv dot rile ;
Specifica iile tehnice ;
Graficul de realizare a lucr rilor .
b) P r ile desenate :
Schemele func ionale (schema centralei termice, schema coloanelor etc.) ;

Planurile instala iei, cu amplasarea corpurilor de înc lzire i a echipamentului principal; trasee de
distribu ie ;
Planul re elelor termice .
2.5.3. Detaliile de execu ie
Detaliile de execu ie se elaboreaz pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar, dup stabilirea
executantului i a furnizorilor (produc torilor) echipamentelor i materialelor de instala ii în urma licita iei de
execu ie.
Detaliile de execu ie trebuie s cuprind toate elementele necesare pentru buna execu ie a instala iei,
detaliind informa iile furnizate prin proiectul tehnic.
Detaliile de execu ie pentru instala ii de înc lzire central trebuie s con in urm toarele documenta ii:
a) P r ile scrise :
Borderou ;
Foaie cu responsabilit i (lista de semn turi) ;
Memoriu tehnic ;
Instruc iuni de exploatare i de reglare ;
Graficul cu fazele determinante pentru controlul calit ii execu iei;
Graficul de realizare a lucr rilor .
b) P r ile desenate :
Schemele func ionale ;

Planurile instala iei ;
Planul i profilul longitudinal al re elelor termice ;
Sec iuni i detalii de montaj .
Detalii de execu ie pentru elementele instala iei (distribuitor, colector, butelie de egalizare a presiunilor,
supor i, pozarea aparaturii de m sur i control etc.)
2.6. Proiectul de execu ie al instala iei de înc lzire central (proiectul tehnic, detaliile de execu ie, dispozi iile
de antier) va fi cuprins în Cartea tehnic a construc iei, de inut de proprietar.
2.7. Începerea execut rii oric ror lucr ri de instala ii de înc lzire central este permis numai dup ce
executantul a primit:
proiectul instala iei, la fazele Proiect ethnic. Detalii de execu ie i, verificat de c tre verificatori tehnici
MLPTL ;
avizele i acordurile necesare ;
autoriza ia de construire .
Este obligatoriu de în tiin at, înainte de începerea lucr rilor, Inspec ia de stat în construc ii, conform
reglement rilor legale.
2.8. Executarea lucr rilor de instala ii de înc lzire central poate fi realizat numai de c tre societ i (agen i
economici) care au primit certificarea profesional din partea organismelor abilitate de MLPTL i agreerea
tehnic din partea beneficiarului sau distribuitorului de energie termic , dup caz.
2.9. Executarea instala iilor de înc lzire central se realizeaz cu materiale i echipamente omologate i
agrementate, înso ite de certificate de calitate i care corespund prevederilor din proiect.
2.10. Se va asigura controlul execu iei lucr rilor de înc lzire central pe antier de c tre beneficiar (investitor)
i executant prin persoane specializate i atestate: dirigin i de antier atesta i MLPTL, responsabili cu
execu ia lucr rilor atesta i MLPTL i, dup caz, autoriza i CQ i consultan i tehnici - exper i.
Competen ele instalatorilor autoriza i pentru proiectarea i executarea lucr rilor de înc lzire central
În func ie de domeniul de activitate i de destina ia lucr rilor, competen ele instalatorilor autoriza i sunt:
2.11. Gradul I. Proiectarea, executarea i exploatarea tuturor lucr rilor de instala ii de înc lzire central
2.12. Gradul II. Proiectarea, executarea i exploatarea lucr rilor de instala ii de înc lzire central aferente
cl dirilor (instala ii interioare de înc lzire)
2.13. Gradul III. Executarea i exploatarea lucr rilor de instala ii de înc lzire central .
Autorizarea instalatorilor
2.14. Autorizarea instalatorilor de înc lzire central se face pe baz de examen de c tre comisii numite de
MLPTL.
Membrii Comisiei de autorizare sunt speciali ti propu i de:
MLPTL ;
Inspec ia de Stat în Construc ii ;
AIIR (Asocia ia Inginerilor de Instala ii din România) ;
ANPPGCL - Comitetul Na ional al Produc torilor i Distribuitorilor de Energie Termic din România ;
Institutele de înv mânt superior cu profil de instala ii din ar .
2.15. Actele necesare pentru înscriere la examen sunt:
Cerere tip ;
Memoriu de activitate tehnic ;
Copie dup actele de studii i preg tire profesional ;
Dou fotografii tip legitima ie .
2.16. Actele pentru înscriere la examen se depun la Comisia de autorizare.
2.17. Condi iile de studii i practic în proiectare sau execu ie de lucr ri de instala ii de înc lzire central , ce
trebuie dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare, sunt:
Gradul I - Ingineri din domeniul instala iilor pentru construc ii care au lucrat efectiv în proiectare sau execu ie
de instala ii de înc lzire central 6 ani sau ca instalator autorizat gradul II tip de 3 ani.
Gradul II - Ingineri i subingineri din domeniul instala iilor pentru construc ii care au lucrat efectiv în proiectare
sau execu ie instala ii de înc lzire central 4 ani sau ca instalator autorizat gradul III timp de 2 ani.
Gradul III - Ingineri, subingineri, tehnicieni, mai tri i lucr tori califica i din domeniile: instala ii pentru
construc ii, mecanic i energetic care au lucrat efectiv la instala ii de înc lzire central un timp de cel pu in:
2 ani pentru ingineri i subingineri de instala ii ;

3 ani pentru ingineri i subingineri mecanici sau energetici ;
4 ani pentru tehnicieni, mai tri i lucr tori califica i .
2.18. Promovarea examenului pentru ob inerea autoriza iei se face pe baza cuno tiin elor teoretice i practice
din domeniul instala iilor de înc lzire central , în limita gradului solicitat, privind:
Reglement rile tehnice pentru instala iile de înc lzire central ;

Normele tehnice de execu ie i tehnologia de montaj ;
Normele tehnice de exploatare ;
Normele privind protec ia, siguran a i igiena muncii ;
Normele P.S.I.
2.19. În mod excep ional, comisia de autorizare va acorda autoriza ia de instalator de înc lzire central gradul
I, f r sus inere de examen, exper ilor tehnici i verificatorilor de proiecte atesta i MLPTL, la cererea acestora.
[top]
3. NECESARUL DE C LDUR PENTRU ÎNC LZIRE
Determinarea necesarului de c ldur
3.1. Necesarul de c ldur de calcul pentru înc lzirea înc perilor se calculeaz conform SR1907 i se
corecteaz în func ie de rezultatul bilan ului termic al înc perilor. In bilan se ine seama de degaj rile de
c ldur rezultate din procesul tehnologic, de aporturile permanente de c ldur ale înc perilor învecinate, de
necesarul de c ldur pentru înc lzirea aerului proasp t pentru ventilare.
3.2. Pentru înc peri cu suprafa a peste 100 mp sau în l imi peste 5 m, necesarul de c ldur se calculeaz
separat pentru zonele cu degaj ri de c ldur i pentru cele f r degaj ri, în vederea repartiz rii judicioase a
aparatelor de înc lzire.
3.3. Se recomand recuperarea c ldurii evacuate i utilizarea ei ca surs secundar de c ldur , pe baza unor
analize de bilan i tehnico-economice. In acest sens, se indic utilizarea c ldurii evacuate de la surse
tehnologice, de la procese de combustie, din aerul viciat eliminat prin sisteme de ventilare, din apa de r cire
industrial etc.
3.4. C ldura recuperat i utilizat ca surs secundar pentru prepararea unui agent termic nu se ia în
considerare la întocmirea bilan ului termic al înc perii respective, ci la întocmirea bilan ului sursei de c ldur a
instala iei de înc lzire.
3.5. Se recomand îmbun t irea protec iei termice a cl dirilor înc lzite central, respectiv a caracteristicilor lor
termotehnice, cu prec dere prin m rirea rezisten ei termice a elementelor perimetrale opace i vitrate i prin
reducerea infiltra iilor de aer exterior. Prin acestea se ob ine:
realizarea unei capacit i termice ra ionale a sursei i instala iilor de înc lzire din cl diri ;
cre terea confortului termic ;
protec ia sporit a mediului ambiant prin reducerea polu rii ;
economie de energie ;
reducerea chetuielilor de investi ii i de exploatare pentru instala ia de înc lzire .
Pentru cl dirile existente oportunitatea reabilit rii lor se stabile te conform prevederilor art. 2.2. alin.1 i 2.
Prevederi referitoare la elementele constructive ale cl dirilor înc lzite central
3.6. Pentru realizarea unor solu ii constructive ale cl dirilor cu înc lzire central (noi sau care se reabiliteaz )
care s determine un necesar de c ldur ra ional pentru înc lzire, se recomand luarea urm toarelor m suri:
prevederea, prin proiect, a unor suprafe e exterioare minime ale cl dirilor, în raport cu volumul lor ;
adoptarea, pentru elementele perimetrale opace i vitrate, a unor rezisten etermice minime normate în
conformitate cu STAS 6472/3 i Normativul C 107/1, cu respectarea, în acela i timp, a cerin elor
impuse de procesul tehnologic sau func ional specific cl diri ;
adoptarea unor m suri constructive conjugate de volumetrie i izolare termic a cl dirii care s
conduc la încadrarea în valorile normate maxime ale coeficien ilor globali de izolare termic , în
conformitate cu Normativele C 107/1 i C 107/2 ;
evitarea, prin proiect, a amplas rii adiacente a înc perilor cu diferen e mari de temperatur i, în
special, a înc perilor înc lzite lâng cele reci sau frigorifice ;
la stabilirea gradului de vitrare (raportul între suprafe ele vitrate i suprafa a total ) al pere ilor i
acoperi urilor cl dirilor industriale se urm re te atât asigurarea nivelului de iluminare natural normat ,
cât i reducerea consumului de energie pentru înc lzire i pentru iluminatul artificial pe ansamblul
cl dirii; este indicat ca solu ia s fie deteminat printr-un calcul de optimizare a chetuielilor de investi ii
i exploatare, pentru construc ii i instala ii termice i electrice ;
utilizarea tâmpl riei exterioare cu elemente etan e la aer i având o valoare ridicat a rezisten ei
termice globale; în lipsa acestora se pot lua m suri echivalente privind garnituri de etan are, ferestre
fixe, num rul de rânduri de geamuri etc.;
în cazul folosirii pere ilor complet vitra i (la cl diri social-culturale, comerciale) se prevede realizarea lor
numai cu elemente etan e la aer i având o valoare ridicat a rezisten ei termice ;

stabilirea, prin proiect, a unui num r cât mai redus de por i, u i exterioare i goluri tehnologice în
elementele exterioare ale cl dirilor industriale i similare; por ile tehnologice se prev d i cu u i de
dimensiuni corespunz toare circula iei oamenilor ;
prevederea de sasuri sau perdele elastice la u ile i por ile exterioare; la fel, perdele elastice la golurile
tehnologice din elementele exterioare ale cl dirilor;
prevederea perdelelor de aer la u ile exterioare ale cl dirilor, cu o frecven mare de deschidere ;
prevederea dispozitivelor de închidere automat la u ile exterioare de la intr rile cl dirilor de locuit i
social - culturale.
[top]
4. ALEGEREA SISTEMULUI DE ÎNC LZIRE
4.1. Alegerea sistemului de înc lzire într-un spa iu înc lzit - o cl dire sau un grup de înc peri cu utilizare
similar - se face, în principal, func ie de destina ia spa iului respectiv.
4.2. Principalele sisteme de înc lzire central , recomandate pentru un domeniu mai larg de utilizare, sunt cele
folosind apa cald sau fierbinte ca agent termic, iar pentru cedarea c ldurii în înc peri: înc lzirea cu corpuri
de înc lzire, cu aer cald sau prin radia ie.
4.3. Cu caracter orientativ, pentru diferite grupe de cl diri i înc peri civile sau industriale se indic în tabelul
4.1. sistemele de înc lzire central recomandate.
Acestea se refer la înc perile principale semnificative ale cl dirilor respective; în celelalte înc peri se pot
folosi alte sisteme corespunz toare unor activit i similare cuprinse în alte grupe.
4.4. Se pot folosi i alte sisteme i solu ii având un domeniu mai restrâns de utilizare, ca:
înc lzirea cu arderea unui combustibil lichid sau gazos în aparatul de înc lzire (corp de înc lzire,
agregat pentru aer cald, suprafa radiant ) ;
înc lzirea electric folosind energie electric în locul unui agent agent termic în sistemele de înc lzire
cu corpuri de înc lzire, cu aer cald sau suprafe e radiante; în acest scop se va ob ine avizul energetic
necesar ;
înc lzirea de apartament, la care sursa de c ldur i instala ia de înc lzire a unui num r redus de
înc peri (ex.un apartament) se afl în interiorul acestuia ;
înc lzirea solar , folosind energia solar combinat cu un alt sistem de înc lzire, într-o cl dire având o
arhitectur specific ;
înc lzirea cu utilizarea pompelor de c ldur , folosind c ldura recuperat .
La alegerea sistemului de înc lzire trebuie avut în vedere i necesitatea climatiz rii în regim de var , situa ie
în care sistemul de alimentare poate prelua în sezonul rece, total sau par ial, necesarul de c ldur pentru
înc lzire.
4.5. Pentru înc perile industriale cu procese tehnologice care impun înc lzirea central general i în care
num rul muncitorilor conduce la o densitate de un muncitor la mai pu in de 50 mp, dar cu o reparti ie
neomogen , se poate adopta un sistem de înc lzire zonal .
4.6. În cl dirile industriale neînc lzite în care revin mai mult de 50 mp pentru un muncitor, se pot prevedea
puncte calde sau sisteme locale pentru înc lzire temporar a muncitorilor, de preferin în anexele comune
mai multor spa ii de produc ie.
Alegerea agentului termic în instala iile interioare
4.7. Principalii agen i termici recomanda i pentru înc lzirea cl dirilor sunt apa cald i apa fierbinte; se poate
folosi i aburul în situa iile prev zute la art. 4.11.
4.8. Apa cald se folose te la o temperatur maxim de 95 oC, în condi ii nominale de temperatur
exterioar .
Temperatura apei se alege în func ie de destina ia spa iului înc lzit i de sistemul de înc lzire folosit. Se are
în vedere c reducerea valorii limit a temperaturii conduce la sporirea confortului, dar i a costului instala iei.
Se folosesc valori mai reduse ale temperaturii pentru unele cl diri cu caracter medical i la cre e-gr dini e
(80...85o C), precum i pentru cele folosind sistemul de înc lzire prin radia ie cu suprafe e radiante (sub 60
oC).
Pentru situa iile în care instala ia se afl într-o zon folosind apa cald la 95 oC - cazul moderniz rii unor
instala ii sau a unor complet ri în ansamblu existente - se poate adopta i o valoare mai redus a temperaturii
nominale a apei, dac nu se influen eaz negativ asupra instala iilor existente care folosesc apa cald la 95
oC.
4.9. Apa fiebinte se folose te la o temperatur maxim de 150 0C, în condi ii nominale de temperatur
exterioar .
Temperatura apei fierbin i se alege în func ie de destina ia spa iului înc lzit, de sistemul de înc lzire i de
caracteristicile echipamentului de înc lzire.
În cazul când apare mai avantajos, se poate folosi în instala ia interioar o valoare a temperaturii nominale
mai redus decât cea din re eaua de transport i distribu ie a c ldurii.
4.10. Ecartul nominal de temperatur în instala iile de înc lzire se alege pe baza criteriilor func ionale i
economice ale întregului ansamblu de producere, transport-distribu ie i utilizare a c ldurii.
Pentru instala iile de înc lzire cu ap cald , având temperatura nominal pe conducta de ducere 80...95 0C
se recomand un ecart nominal de temperatur de 20 0C.
În instala iile interioare de înc lzire cu ap fierbinte, ecartul de temperatur se alege în func ie de
caracteristicile echipamentului folosit pentru înc lzire. Acesta poate diferi de valoarea folosit pentru re eaua
de transport i distribu ie a c ldurii, prev zând pentru instala ia interioar de înc lzire valori mai reduse ale
ecartului de temperatur .
4.11. Folosirea ca agent termic a aburului (cu presiune maxim 8 bar) pentru înc lzirea unor spa ii de
produc ie, se poate face în cazul existen ei unei re ele de abur necesar în procesul tehnologic i a lipsei unei
surse i re ele de ap cald sau fierbinte a c rei realizare ar fi neeconomic .
Aprecierea asupra economicit ii realiz rii sursei i re elei de ap se va face inând seama i de
dezavantajele economice în exploatare ale utiliz rii aburului (pierderi de c ldur în gospod ria condensatului,
uzura rapid a conductelor).
Se recomand a se limita utilizarea aburului la :
înc lzirea cl dirilor cu volum pân la 500 mc, f r degaj ri de praf, amplasate izolat în incinte
industriale ;
instala iile de înc lzire cu aer cald, cu condi ia asigur rii unei posibilit i de reglare a debitului de
c ldur furnizat de aparat ;
înc lzirea unor locuri de munc izolate în hale mari de produc ie (de ex: înc lzire zonal , puncte calde
pentru înc lzirea muncitorilor conform art.4.5. i 4.6.) ;
înc lzirea unor înc peri în cl diri cu caracter medical, social, comercial etc., în care aburul se utilizeaz
pentru nevoi tehnologice (ex.: buc t rii, sp l torii etc.).
4.12. Parametrii de temperatur ai agentului termic se vor corela cu temperaturile maxime admise de normele
sanitare pentru suprafe ele corpurilor de înc lzire, în raport cu destina ia cl dirilor i înc perilor.
Parametrii apei calde folosite în instala ia de înc lzire prin radia ie vor fi ale i în condi iile ar tate la art.17.12.
4.13. Agen ii termici i parametrii nominali ai acestora din instala iile de înc lzire ale înc perilor din categoria
A i B pericol de incendiu i din categoria C cu praf combustibil se vor alege astfel încât temperaturile maxime
ale suprafe ei componentelor instala iilor de înc lzire s fie cu cel pu in 100C mai mici decât temepraturile de
aprindere, explozie, detonare, mocnire sau apari ie a produselor toxice (STAS 6877/9 - “Echipamente
electrice pentru atmosfer exploziv . Determinarea temperaturii de aprindere a gazelor i vaporilor”).
4.14. Temperatura maxim a agentului termic va trebui s fie cel mult egal cu temperaturile admisibile
indicate de produc tor pentru componentele instala iei de înc lzire.
Înc lzirea de gard
4.15. În cl diri i în înc peri folosite cu intermiten , în care - în perioadele de nefolosire - este necesar
men inerea unei temperaturi pozitive, se prev d instala ii de înc lzire de gard .
4.16. Înc lzirea de gard se prevede în cazurile în care temperatura minim este cerut de necesit i
tehnologice (utilaje, materiale etc.), dar nu poate fi asigurat prin c ldura acumulat sau degajat de utilaje i
de elementele construc iei (corelat eventual cu m rirea rezisten ei termice a elementelor de închidere a
spa iului respectiv).
Pentru protec ia împotriva înghe ului a instala iilor de orice fel, se poate folosi înc lzirea de gard , dac
beneficiarul va aprecia c este mai economic decât luarea altor m suri, ca:
golirea instala iilor ;
prevederea unor conducte înso itoare ;

înc lzirea local ;
utilizarea altor sisteme .
4.17. Prevederea înc lzirii de gard este obligatorie în spa iile dotate cu instala ii speciale de stingerea
incendiilor de tip “ap - ap ”.
4.18. Înc lzirea de gard poate fi realizat i prin folosirea uneia din solu iile:
utilizarea instala iei de înc lzire normal , cu reducerea temepraturii agentului termic;
utilizarea unei p r i din instala ia de înc lzire normal ;
utilizarea unei instala ii speciale de înc lzire, folosind aceea i surs i - eventual - o parte din re eaua
de distribu ie a instala iei normale.
Alegerea variantei se face dup criterii economice i func ionale, de asigurare a unei exploat ri u oare i
sigure.
Tabel 4.1.
SISTEME RECOMANDATE DE ÎNC LZIRE CENTRAL A CL DIRILOR
Nr. Grupa SISTEMUL

crt.
Agent termic Aparate de
1. Cl diri de locuit Ap cald Corpuri de

Hoteluri, sanatorii cu regim hotelier
Amenaj ri turistice: vile, moteluri, hanuri
C mine: studen e ti, muncitore ti, de b tâni,pentru
persoane cu handicap, a ez minte de ocrotire
Internate colare, caz rmi
Policlinici, dispensare, cabinete mediale
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR D... Page 10 of 90
Farmacii, laboratoare medicale
2. Spitale, sanatorii cu regim de spitalizare Ap cald Corpuri de

Maternit i, preventorii Suprafe e radiante de
Cre e, gr dini e, c mine de copii temperatur
3. Cl diri administrative Ap cald Corpuri de

Unit i de cercetare i proiectare sau convectoradia
Cl diri comerciale - bancare
Institu ii judiciare
Scoli, licee, facult i Ap cald sau ap fierbinte Agregate pentru aer
S li de gimnastic
4. Teatre, case de cultur , c mine culturale Ap cald Corpuri de

Cluburi, s li de festivit i, s li de edin e convectoradiator sau c
S li expozi ionale i muzeistice
Biblioteci, arhive
Cinematiografe Ap cald sau ap fierbinte Agregate pentru aer
S li de sport Agregate de climati
Cl diri de cult
5. Magazine înglobate în cl diri cu specific diferit Ap cald Corpuri de

Complexe sau hale comerciale independente convectoradiator sau c
Restaurante, cantine, bufete
Ap cald sau fierbinte Agregate pentru
Agregate de climati
6. B i publice, s li du uri comune Ap cald Corpuri de

Bazine de înot, piscine convectoradiator serp
Sp l torii mecanice Suprafe e radiante de
temperatur
Ap cald sau fierbinte Agregate pentru aer
7. Inc peri de produc ie în care nu se degaj praf, gaze Ap fierbinte Agregate pentru aer
sau vapori Corpuri de
convectoradiator
Panouri radiant
Ap cald (1) Corpuri de

convectoradiator, serp
Agregate pentru aer
8. Înc peri de produc ie în care procesele tehnologice Ap fierbinte Agregate pentru aer
degaj praf, gaze sau vapori neexplozibili, Panouri radiante Panouri radiant
incombustibili Corpuri de
convectoradiator
9. Înc peri de produc ie în care procesele tehnologice Ap cald sau ap fierbinte Agregate pentru aer
degaj praf, gaze sau vapori inflamabili, combustibili
sau toxici (3)
10. Locuri de munc sau zone de munc izolate în cl diri Ap fierbinte Agregate pentru aer
neînc lzite (4) Panouri radiant
11. Grupuri de înc peri social-administrative înglobate în Ap fierbinte Corpuri de

cl diri de produc ie : convectoradiato
a) grupuri de înc peri în perimetrul spa iilor de Agregate penru aer
produc ie (birouri de sec ii pentru mai trii, vestiare,
grupuri sanitare)
b) grupuri de înc peri înglobate în corpuri anexe, Ap cald (1) Corpuri de
adiacente cl dirilor de produc ie (laboratoare, birouri convectoradiator serp

de proiectare, birouri administrative, vestiare, grupuri
sanitare)
NOTA: Se poate folosi ca agent termic i aburul, în condi iile prev zute la art. 4.11., utilizând agregate de aer
cald i corpuri de înc lzire.
[top]
5. INSTALATII INTERIOARE DE INCALZIRE CENTRALA
Distribu ia agentului termic
5.1. Alegerea schemei de distribu ie se face astfel încât s se asigure:
alimentarea aparatelor de înc lzire ;

func ionarea concomitent a acestora, dar i posibilitatea func ion rii par iale a instala iei ;
stabilitatea hidraulic a instala iei, la varia ii de debit ;
posibilitatea regl rii instala iei, la schimbarea condi iilor nominale;
posibilitatea m sur rii consumului de c ldur .
5.2. Alimentarea aparatelor de înc lzire se face - de preferin - pe ramuri, care grupeaz aparate de aceea i
categorie (corpuri de înc lzire, agregate pentru aer cald, suprafe e radiante), având curbe caracteristice de
varia ie a ced rii de c ldur cât mai apropiate i care au acela i program de activitate.
Se recomand ca ramurile s fie racordate în paralel, plecând de la un punct comun de distribu ie.
5.3. Instala ia interioar de înc lzire se concepe pentru a asigura programul real de înc lzire al
consumatorilor. Pentru un program de înc lzire diferen iat se pot prevedea ramuri de distribu ie diferite i se
d posibilitatea scoaterii din func iune a unor p r i ale instala iei cu ajutorul arm turilor de închidere; comanda
acestora poate fi programat .
Se prev d arm turi de închidere i pentru a realiza sectorizarea instala iei i a limita - astfel - zona de
influen a unor avarii, precum i alte situa ii men ionate la art.5.17.
5.4. Echilibrarea hidraulic a instala iei este necesar pentru realizarea în condi ii nominale a aliment rii
tuturor aparatelor de înc lzire. Se realizeaz prin:
alegerea traseelor conductelor ;

dimensionarea conductelor ;
introducerea unor rezisten e hidraulice locale: diafragme, organe de reglare (regulatoare de presiune
etc.) ;
utilizarea pompelor pentru suplimentarea presiunii .
5.5. Instala ia de înc lzire se regleaz atunci când condi iile de func ionare difer fa de cele nominale; de
asemenea, când unul din parametrii de baz (de ex.: temperatura) variaz fa de valoarea prev zut
nominal sau de valoarea programat .
Se folosesc, în acest scop, organe de reglare pentru întreaga instala ie, pentru p r i din instala ie sau local, la
consumatorii de c ldur .
5.6. Se prevede automatizarea regl rii mai ales când opera iunile de reglare sunt foarte frecvente sau când
necesit o supraveghere multipl . Astfel se automatizeaz reglarea debitului i temperaturii agentului termic
în func ie de temperatura aerului exterior i interior, precum i de cea a agentului termic (a se vedea
art.16.15...16.21.).
5.7. M surarea consumului de c ldur se poate face la surs i la consumatorul de c ldur (a se vedea
art.16.23….16.25).
În instala iile interioare de înc lzire, contorizarea se poate face la toate tipurile de cl diri civile i industriale.
Este necesar corelarea între solu ia de contorizare i schema de distribu ie folosit .
În cl dirile de locuit etajate, în care, pentru instala ia de înc lzire central se folose te o schem de distribu ie
cu coloane verticale, m surarea c ldurii se poate face pe cl dire (sau o parte din cl dire).
Pentru cl dirile de locuit parter i etajate cu instala ia de înc lzire având distribu ie individual pe apartament
(art. 5.11) se poate face i contorizarea c ldurii pe apartament. In acest caz, dac prepararea apei calde de
consum se face local (art. 5.12.) consumul înregistrat include i c ldura necesar prepar rii sale.
5.8. Schema general de distribu ie orizontal (inelar sau arborescent ), vertical (inferioar sau
superioar ), cu una sau dou conducte, se alege astfel încât s satisfac condi iile necesare.
5.9. În instala iile de înc lzire central din cl diri cu mai multe etaje se ine seama de efectul gravita ional
corelat cu solu ia de amplasare a distribu iei orizontale: inferioar , superioar , mixt (art.17.21).
5.10. În cazul cl dirilor înalte în care se impune distribu ia pe zone solu ia de amplasare a conductelor
orizontale de distribu ie - în subsol sau în etaj tehnic - se determin printr-o analiz tehnic i economic ,
luând în considerare toate instala iile i construc iile aferente. În cazul amplas rii conductelor de distribu ie în
etaj tehnic, se prev d m surile corespunz toare evit rii inund rii etajelor de sub cel tehnic.
Montarea distribu iei pentru zona superioar sub plafonul unui etaj curent, se poate face cu condi ia ca solu ia
s nu afecteze func ionalitatea etajului respectiv, s se ia m surile corespunz toare pentru evitarea inund rii
acestuia în caz de avarii, s se asigure accesul normal la elementele instala iei i s se poat semnaliza lipsa
de etan eitate a conductelor.
5.11. În cl dirile de locuit multietajate, în care se urm re te o independen cât mai mare a consumatorilor, se
poate folosi o schem de înc lzire de apartament, cu distribu ie individual orizontal , mono sau bitubular ,
folosind o surs comun de c ldur pentru întreaga cl dire.
Alimentarea tuturor apartamentelor din cl dire se face - în acest caz -de la una sau mai multe coloane
principale verticale bitubulare, montate în spa ii comune (de ex. casa sc rii) i racordate la sursa comun de
c ldur .
5.12. Prepararea apei calde de consum, folosind agentul termic al instala iei de înc lzire ca agent primar se
poate face: central, zonal (de ex.în fiecare tronson al cl dirii de locuit) sau local. Ultima variant se
recomand a fi folosit mai ales în cazul înc lzirii de apartament.
La alegerea variantei stau criteriile func ional i economic, inând seama i de corelarea necesar între
solu iile instala iilor de înc lzire i sanitare.
Alegerea regimului de presiune
5.13. In instala iile cu agent termic ap cald se asigur presiunea static , necesar men inerii instala iei pline
cu ap , cu ajutorul vaselor de expansiune de tip:
deschis, care asigur presiunea gravita ional prin amplasarea la cota necesar ;
închis, care asigur presiunea prin comprimarea unei perne de gaz (aer) la presiunea necesar .
La instala iile cu agent termic ap fierbinte, se include i valoarea presiunii necesare împiedic rii vaporiz rii
apei la temperatura nominal ; presiunea se asigur în sursa de c ldur .
5.14. Presiunea dinamic necesar circula iei apei se asigur cu ajutorul pompelor de circula ie.
Presiunea total , necesar atât men inerii instala iei pline cu ap , cât i circula iei apei, se realizeaz prin
alegerea adecvat a pozi iei de legare a vaselor de expansiune i a pompelor de circula ie la instala ia de
înc lzire, astfel încât s se asigure în orice punct al instala iei de înc lzire valoarea necesar a presiunii
totale.
Presiunea maxim nu trebuie s dep easc valoarea presiunii admisibile în orice element component al
instala iei. Se consider c cele mai vulnerabile componente sunt corpurile de înc lzire de la partea inferioar
a instala iei.
5.15. Pompele de circula ie se pot prevedea :
la surs - pentru asigurarea presiunii în central sau punctul termic ;

în punctul de distribu ie - pe fiecare din ramurile grupând consumatori cu condi ii similare ;
la consumatori - pentru asigurarea presiunii necesar local.
Amplasarea pompelor se poate face :
la pardoseal , prin intermediul unor postamente ;

pe conducte: liniar sau în coturi.
Pentru evitarea întreruperilor în alimentarea cu agent termic se pot prevedea pompe de rezerv . In cazul în
care rezult ca necesar pomp de rezerv i amplasarea pompei se face pe conduct se recomand
folosirea pompelor gemene.
5.16. Asigurarea unei independen e a ramurilor în ceea ce prive te presiunea dinamic (fa de posibilitatea
unei influen e a varia iei de presiune din amonte) se ob ine prin egalizarea presiunii între conductele
principale de ducere i de întoarcere în punctul de racordare i prin creerea presiunii necesare pe fiecare
ramur , cu ajutorul unei pompe proprii de circula ie.
În instala ia de înc lzire central cu distribu ie individual de apartament (a se vedea art. 5.11) se poate
asigura aceast independen prin prevederea pe fiecare ramur de apartament a unui vas de egalizare a
presiunilor i a unei pompe proprii de circula ie.
Arm turi de închidere, reglare, golire i dezaerisire
5.17. Instala iile interioare de înc lzire se prev d cu arm turi de închidere :
pe conductele principale i pe ramurile de distribu ie ;

pe conductele de alimentare a aparatelor de înc lzire, pentru izolarea acestora ;
pentru izolarea aparatelor care necesit controale frecvente (contoare, filtre) ;
pe ramurile alimentând consumatori cu program diferen iat ;
pentru sectorizarea instala iei ;
pentru izolarea unor circuite restrânse, cu posibilit i frecvente de avarie, de exemplu la baza
coloanelor.
Arm turile de închidere se monteaz în locuri accesibile.
5.18. La toate eleementele instala iei de înc lzire unde pot apare varia ii ale debitelor de exploatare se prev d
arm turi de reglare. Se recomand automatizarea regl rii în situa iile men ionate la art.5.6.
Pentru instala ii de înc lzire cu corpuri de înc lzire se recomand :
în cl dirile de locuit i alte cl diri civile, dup gradul de utilizare al regl rii: robinete de dublu reglaj, cu
reglaj prestabilit sau termostate, la fiecare corp de înc lzire ;
în cl dirile industriale: robinete de reglare la un grup de corpuri de înc lzire situate în aceea i înc pere,
pe o ramur comun .
Pentru accesul de control i interven ie se prev d spa iile necesare în zonele de ampalsare a arm turilor de
reglare.
5.19. Pe circuitele de conducte a c ror echilibrare hidraulic nu poate fi realizat numai prin alegerea
traseelor i prin dimensionarea conductelor, se folosesc m surile indicate la art.5.4. referitoare la echilibrarea
hidraulic a instala iei.
Pentru verificarea echilibr rii hidraulice a circuitelor instala iei interioare se prev d, fie arm turi specializate
pentru determinarea presiunilor din instala ie, fie peerechi de prize de presiune (racorduri din eav Dn 15,
prev zute cu arm turi de închidere) în punctele în care aceast m sur este considerat strict necesar (de
ex. la baza coloanelor principale de la cap tul ramurilor de distribu ie, pe circuite cu regim hidraulic variabil
etc.).
5.20. Pentru golirea apei din instala iile de înc lzire se prev d arm turi de golire în punctele cele mai joase
ale p r ilor de instala ii separate prin arm turi de închidere.
De asemenea, se prev d arm turi de golire la aparatele schimb toare de c ldur pentru prepararea aerului
cald sau a apei calde de consum.
5.21. În instala iile func ionând cu agent termic ap , se prev d posibilit i de evacuare a aerului, locale sau
centrale.
Evacuarea local a aerului se face cu arm turi de dezaerisire, de preferin automate, ampalsate în punctele
în care aerul se poate colecta.
Evacuarea central a aerului necesit conducte speciale de dezaerisire i, eventual, vase de colectare a
aerului. Pentru un grup, separat prin arm turi de închidere i golire se prevede un sistem propriu de
dezaerisire.
Instala iile de înc lzire cu radiatoare din tabl de o el nu vor fi utilizate arm turi de dezaerisire automat .
Prevederi specifice instala iilor cu abur
5.22. La corpurile de înc lzire i agregatele de aer cald func ionând cu abur se prev d separatoare de
condensat individuale. Se pot folosi separatoare de condensat comune pentru un grup de consumatori mici,
utilizând abur cu aceea i presiune i având acela i program de func ionare.
5.23. Pe conductele instala iei interioare de distribu ie a aburului se face separarea condensatului la punctele
de evacuare (purjare) prev zute la ruperi de pant i la cap tul ramurilor.
Aerisirea pe conductele de condensat se face prin separatoare de condensat sau prin dispozitive speciale de
dezaerisire.
5.24. Se folosesc pentru separarea condensatului de abur, dup caz, oale, aparate sau sifoane de condensat.
Oalele de condensat se prev d la consumatori de c ldur ce folosesc debite mari de abur (în special
schimb toare de c ldur ) sau în cazul aburului de medie presiune.
Aparatele de condesat se folosesc în special la corpuri de înc lzire.
Sifoanele de condensat se folosesc mai ales la separarea condensatului pe conductele de abur de joas
presiune, având presiuni sub 0,3 bar.
Traseele conductelor în interiorul cl dirilor
5.25. Traseele conductelor termice interioare se aleg astfel încât s asigure:
alimentarea tuturor consumatorilor ;

accesul la conducte, aparate i arm turi în timpul exploat rii ;
lungimi minime de re ea ;
autocompensarea dilat rilor ;
reducerea num rului de goluri la trecerea prin elementele structurale ;
respectarea prevederilor art.16.5 referitor la distan ele minime normate dintre conductele instala iei de
înc lzire i elementele de construc ii, executate din materiale combustible .
5.26. La alegerea traseelor conductelor se evit trecerea acestora prin:
pere ii i plan eele înc perilor cu pericol de explozie ;

înc peri cu medii agresive ;
înc peri în care se depoziteaz m rfuri sau obiecte de valoare, degradabile în contact cu apa ;
înc peri care, datorit trecerii conductelor, î i diminueaz valoarea estetic ;
înc peri neînc lzite.
În caz c trecerea prin aceste categorii de înc peri nu poate fi evitat , se iau m suri corespunz toare (piese
speciale de trecere, canale sau tuburi de protec ie, izol ri etc.)
5.27. În cl dirile civile conductele se pot monta aparent sau mascat, dup op iunea bneficiarului.
În înc perile în care conductele se monteaz aparent neizolate, se iau m suri pentru evitarea pericolului de
arsuri prin atingere direct .
Pentru por iunile în care conductele se monteaz mascat se recomand prevederea unor m suri prin care s
se poat semnala eventuala lips de etan eitate a conductelor i pozi ionarea unei avarii (de ex.u i de control
pe ghene i puncte de scurgere a apei).
În mediile agresive sau cu pericol de explozie se interzice montarea mascat a conductelor.
În înc perile care reclam condi ii igienice sau de confort deosebite (de ex.teatre, cinematografe mari, s li de
opera ie etc.) pozarea mascat se poate face cu elemente u oare, demontabile.
Conductele se pot monta în ghene, alc tuite conform reglement rilor de siguran la foc, iar mascarea se
poate face cu elemente u oare, demontabile, f r a afecta elementele structurale ale cl dirilor.
5.28. În cazul utiliz rii unor scheme sau sisteme la care se amplaseaz conductele sub pardoseal (înc lzite
cu distribu ie orizontal de apartament, înc lzire prin radia ie) se recomand prevederea unor m suri prin
care s se poat controla etan eitatea instala iei. Utilizarea acestor solu ii este condi ionat de folosirea unor
materiale (conducte, fitinguri) cu fiabilitate ridicat i cu posibilit i de înlocuire (de ex.conducte de material
plastic de tip “ eav în eav ”).
M surile similare se recomand i pentru instala iile montate la plafon (de ex. înc lzire prin radia ie).
5.29. Conductele distribu iei orizontale din cl dirile civile se amplaseaz în subsolul general i în subsolul sau
nivelul tehnic.
Pentru conductele principale sau de distribu ie ale cl dirilor civile f r subsol i f r pod se pot prevedea
canale circulabile.
În cazul folosirii schemei de distribu ie superioar , conductele se pot monta în podul cl dirilor, cu luarea
m surilor de termoizolarea a lor.
5.30. În cl diri industriale conductele se monteaz - de regul - aparent, la în l imi convenabile. Por iunile de
re ea pentru care condi iile locale impun amplasarea lor sub nivelul pardoselii se pozeaz în canale vizitabile.
5.31. Se evit pozarea conductelor instala iilor de înc lzire cu ap , cu func ionare intermitent (inclusiv a celor
de dezaerisire), în spa ii a c ror temperatur poate sc dea sub 0oC. Dac evitarea nu este posibil , se vor lua
m suri speciale de protec ie împotriva înghe ului.
5.32. Se recomand evitarea amplasarii conductelor sau a altor componente ale instala iei în zone de
circula ie sau locuri în care ar putea fi expuse unor eventuale ac iuni mecanice exterioare.
M suri de protec ie global (construc ii i instala ii)
5.33. Trecerea conductelor prin elemente de construc ii (pere i i plan ee) care au rol de protec ie la foc,
antifoc sau rezistente la explozie, precum i utilizarea canalelor i ghenelor în care se monteaz conductele
se va face - obligatoriu - conform reglement rilor de siguran la foc.
5.34. La trecerea conductelor prin pere i i plan ee se va ine seama atât de reglement rile de siguran la
foc, cât i de necesitatea mi c rii libere a conductelor datorit dilat rii (a se vedea i cap.14). In acest scop se
vor folosi obligatoriu detalii omologate asigurând condi iile globale func ionale i de siguran la foc, inclusiv în
cazul unei ac iuni seismice.
5.35. Prin înc perile de categorie A i B de pericol de incendiu, precum i prin cele de categoria C cu praf
combustibil, nu este permis trecerea cu conducte de înc lzire care alimenteaz înc lzirea altor înc peri,
decât cele ale înc perii respective.
Agen ii termici i parametrii acestora vor fi ale i conform prevederilor art. 4.13, iar traseele conductelor vor fi
stabilite în raport cu temperatura de aprindere a substan elor din înc peri, astfel încât s nu provoace
explozia, aprinderea, detonarea, mocnirea sau apari ia produselor toxice.
5.36. Este interzis pozarea conductelor pentru lichide combustibile sau de abur cu presiunea mai mare de 1
bar în casa sc rilor, pe c ile de evacuare în caz de incendiu i în sta iile pompelor de incendiu.
Conductele de abur cu presiunea mai mare de 1 bar pozate în exteriorul cl dirilor, pe pere ii acestora, vor fi
montate la o distan de cel pu in 5 m, m surat în planul peretelui, de limitele u ilor de evacuare sau de axul
sc rilor de evacuare în caz de incendiu. In cazul în care distan a prescris nu poate fi asigurat , se vor lua
m suri de ecranare a conductelor de abur în zona u ilor de evacuare sau a sc rilor de salvare, prin elemente
incombustibile cu o rezisten la foc de minimum 15 min.
5.37. Se interzice trecerea conductelor de înc lzire (inclusiv a celor de dezaerisire) prin :
canale care vehiculeaz praf, vapori sau gaze combustibile ;

canale i ghene în care se pot acumula substan e care prezint pericol de incendiu sau explozie ;
înc peri de depozitare a substan elor generatoare de reac ii periculoase în contact cu apa ;
înc peri speciale pentru echipament electric (tablouri de distribu ie, baterii de condensatoare sau
acumulatoare, transformatoare, redresoare, motoare de ascensoare); fac excep ie conductele
instala iilor de înc lzire ale înc perilor respective ;
casa ascensoarelor ;
co uri i canale de fum (cu excep ia instala iilor pentru recuperarea c ldurii gazelor de ardere).
5.38. Ansamblulul instala iei de înc lzire trebuie s i se asigure stabilitatea i rezisten a mecanic necesar
prelu rii eforturilor portante i celor date de dilatarea instala iei, precum i de ac iuni seismice.
Elementele de rezisten ale construc iei trebuie s aib capacitatea prelu rii acestor eforturi. In situa ia în
care elementele de rezisten sunt existente se va avea în vedere, la alegerea traseului instala iei, ca
eforturile transmise prin instala ia de înc lzire s nu afecteze capacitatea de rezisten a elementelor de
construc ii.
Pentru sus inerea elementelor de instala ie (în special a conductelor) se recomand folosirea detaliilor tip de
instala ii.
5.39. Se interzice executarea în elementele structurii de rezisten a li urilor orizontale i verticale, precum i
a golurilor, dac acestea nu au fost prev zuite în proiectul structurii de rezisten .
Sli urile orizontale i verticale, precum i golurile pentru montarea sau trecerea conductelor se vor stabili de
comun acord cu proiectantul structurii de rezisten .
5.40. În localit ile cu distribu ie de gaze naturale, pentru conductele de înc lzire montate direct în sol sau în
canale de protec ie, se vor lua m suri de etan are a acestora la intrarea sau ie irea din subsolul cl dirilor,
pentru a se împiedica p trunderea în cl diri a gazelor naturale infiltrate în solul înconjur tor.
De asemenea, în aceste situa ii se vor etan a toate trecerile instala iei de înc lzire prin plan eul de sub
parter, precum i eventualele plan ee intermediare, aflate sub cota solului, pentru evitarea p trunderii gazelor
în interiorul cl dirilor.
Pentru solu iile de etan are se recomand utilizarea detaliilor specifice de instala ii.
La intrarea sau ie irea din cl dire a conductelor de înc lzire montate direct în sol sau în canale de protec ie,
dac între acestea i conducta de gaze este o dferen mai mic de 5 m, se vor prevedea r sufl tori, pe
traseul conductelor de înc lzire (conform prevederilor din Normativul I6).
[top]
6. ÎNC LZIREA CU CORPURI DE ÎNC LZIRE
Domeniul de utilizare
6.1. Sistemul de înc lzire central cu corpuri de înc lzire se prevede, în general, în cl diri cu înc peri de
dimensiuni i în l imi reduse, care nu necesit instala ii de ventilare mecanic sau instala ii de înc lzire cu aer
cald.
6.2. În înc peri cu dimensiuni i în l imi mari (hala de produc ie, spa ii comerciale etc.), înc lzirea cu corpuri
de înc lzire se folose te în paralel cu înc lzirea cu aer cald în cazurile în care este necesar compensarea
efectului de radia ie negativ al suprafe elor de închidere reci atunci când locurile de munc sau activitate
sunt în apropierea acestora. Dimensionarea corpurilor de înc lzire se efectueaz în conformitate cu “Ghidul
pentru proiectarea instala iilor de înc lzire perimetral la cl diri” - GP 060.
Înc lzirea cu corpuri de înc lzire, în paralel cu înc lzirea cu aer cald, se poate face i în alte situa ii în care
solu ia este justificat tehnic i economic.
Alegerea tipului de corp de înc lzire
6.3. În aceea i instala ie de înc lzire central se recomand utilizarea unor corpuri de înc lzire cu curbe
caracteristice de varia ie a ced rii de c ldur , cât mai apropiate.
Se d preferin corpurilor de înc lzire cu un indice ridicat de înc rcare termic al metalului, pentru durata de
via (W/kg) x ani durat de via .
6.4. În înc peri în care exist pericolul de lovire (ateliere, depozite, c i de circula ie etc.) se prev d corpuri de
înc lzire cu rezisten mecanic corespunz toare.
De asemenea, la alegerea corpului de înc lzire se are în vedere ca acesta s fie rezistent la ac iunea
coroziv a mediului în care se monteaz ; radiatoarele din tabl de o el nu se vor monta în medii corozive.
La folosirea apei fierbin i ca agent termic, corpul de înc lzire trebuie s reziste la presiunea corespunz toare
temperaturii de vaporizare a apei fierbin i.
În înc peri cu medii înc rcate cu pulberi, praf, scame, vapori sau suspensii organice, se prev d corpuri de
înc lzire u or de cur at i cu forme care nu favorizeaz depunerea prafului sau suspensiilor; în acest caz se
evit folosirea corpurilor de înc lzire cu convec ie puternic .
În înc peri cu degaj ri de pulberi, praf combustibil nu se admite folosirea corpurilor de înc lzire cu aripioare,
cu convec ie liber .
În înc perile cu pericol de explozie, corpurile de înc lzire trebuie s aib temperatura superificial sub limita
de siguran prescris la art.4.13. sau de alte reglement ri în vigoare.
6.5. Pentru înc lzirea perimetral a înc perilor în care exist locuri fixe de munc sau activitate în apropierea
suprafe elor vitrate exterioare, (a se vedea art.6.2.) se prefer corpuri de înc lzire capabile a realiza
temperaturi superficiale cât mai ridicate i care cedeaz c ldura preponderent prin radia ie; în aceste cazuri
se utilizeaz corpuri de înc lzire cu un num r redus de rânduri de coloane verticale sau cu o singur plac
radiant .
Pentru combaterea infiltra iilor de aer rece, corpurile de înc lzire vor avea, pe cât posibil, lungimea egal cu
cea a ferestrelor, adoptându-se corpuri de înc lzire cu în l ime redus .
6.6. În grupuri sanitare sau alte înc peri, cu spa ii restrânse, se pot folosi - cu acceptul beneficiarului - registre
verticale cu un num r redus de evi.
Amplasarea corpurilor de înc lzire
6.7. Corpurile de înc lzire se amplaseaz astfel încât s se asigure func ionarea lor cu eficien termic
maxim i s se coreleze cu elementele construc iei, cu mobilierul sau utilajele de produc ie i cu celelalte
instala ii aferente cl dirilor; se va asigura circula ia persoanelor i accesul la hidran ii de incendiu. Este
necesar ca solu iile de ansamblu s satisfac cerin ele func ionale, estetice i economice.
6.8. Corpurile de înc lzire se amplaseaz corelat cu componentele instala iilor electrice potrivit prevederilor
din “Normativul privind proiectarea i executarea instala iilor electrice la consumatori, cu tensiuni pân la 1000
V curent alternativ i 1500 V curent continuu” - I 7, cu privire la prevenirea accidentelor prin electrocutare.
6.9. Pentru ob inerea unei eficien e termice maxime se recomand amplasarea corpurilor de înc lzire la
partea inferioar a înc perilor, în vecin tatea suprafe elor reci. Corpurile de înc lzire care cedeaz c ldura în
special prin convec ie se monteaz în dreptul parapetului ferestrelor sau, dac nu este posibil, în imediata
apropiere a acestuia.
6.10. Realizarea ni elor pentru montarea corpurilor de înc lzire este permis cu acordul proiectantului de
rezisten .
La ni ele din pere ii exteriori, se recomand ca rezisten a termic a peretelui din spatele corpurilor de
înc lzire, s fie cel pu in egal cu cea din câmpul normal al pere ilor respectivi; pentru cre terea eficien ei se
poate prevedea o plac sau folie reflectorizant , pe perete, în spatele corpurilor de înc lzire.
6.11. În casele sc rilor, corpurile de înc lzire se amplaseaz , de regul , la parter. Dac nu este suficient
pentru acoperirea necesarului de c ldur , se prev d corpuri de înc lzire i la nivelurile imediat superioare.
6.12. Pe c ile de evacuare în caz de incendiu (coridoare, sc ri), amplasarea corpurilor de înc lzire se va face
cu respectarea reglement rilor de siguran la foc.
Mascarea corpurilor de înc lzire
6.13. Mascarea corpurilor de înc lzire se prevede :
la folosirea agen ilor termici cu parametri ridica i, în scopul evit rii pericolului de arsur prin atingere
direct ;
în înc peri destinate copiilor pre colari (în cre e, gr dini e, c mine) ;
în înc peri cu cerin e estetice speciale ;
în alte situa ii, la cererea beneficiarului.
6.14. Tipurile de m ti trebuie s asigure circula ia nestânjenit a aerului, reducerea minim a debitului de
c ldur al corpului de înc lzire, realizarea cerin elor estetice locale, demontarea lor i cur irea u oar a
corpului de înc lzire.
Racordarea la instala ie a corpurilor de înc lzire
6.15. Corpurile de înc lzire se racordeaz la instala ie astfel încât circula ia agentului termic s se fac , de
regul , de sus în jos.
In cazul când se folosesc alte scheme de racordare a corpurile de înc lzire, se ine seama de influen a
respectiv asupra temperaturii medii a corpurilor de înc lzire, specific tipului de corp i dimensiunilor sale.
6.16. La folosirea schemei de distribu ie cu coloane verticale, leg turile corpurilor de înc lzire se prev d,
regul , pe aceea i parte, dac - prin construc ia corpurilor - nu sunt prev zute pe p r i opuse; dac circula ia
agentului termic se face de sus în jos, corpurile de înc lzire cu lungime mai mare de 1,20 m se racordeaz în
diagonal .
Pentru legarea corpurilor de înc lzire la coloane se recomand distan ele minime între corp i coloan ,
prev zute la art.14.7 i în tabelul 14.3 pentru a se asigura compensarea dilat rilor. In cazul când nu se pot
respecta aceste distan e, se prevede racrodarea corpului de înc lzire la cap tul opus coloanei.
În cazul altor scheme de distribu ie (ex. distribu ie individual monotub orizontal în pardoseal ), legarea
corpurilor de înc lzire se face conform instruc iunilor tehnice ale furnizorului elementelor de racordare folosite.
[top]
7. ÎNC LZIREA CU AER CALD
Domeniul de utilizare
7.1. Se adopt sistemul de înc lzire cu aer cald în înc peri din cl diri civile i industriale, atunci când :
se prevede ventilarea mecanic a înc perilor pentru satisfacerea condi iilor de confort sau func ionale
ale acestora ;
condi iile func ionale i dimensiunile înc perilor nu permit folosirea eficient a altor sisteme de
înc lzire, mai ales în zona central (de ex.: s li de spectacole, s li de sport, înc peri mari de produc ie
f r nocivit i); ( a se vedea i tabelul 4.1.) ;
înc perile sunt folosite intermitent pe o durat scurt (de ex: s li de adun ri, cl diri de cultur ) ;
sistemul cu corpuri de înc lzire nu poate asigura singur necesarul de c ldur .
7.2. Înc lzirea cu aer cald se folose te în paralel cu înc lzirea cu corpuri de înc lzire sau cu panouri (benzi)
radiante atunci când solu ia este necesar pentru satisfacerea condi iilor de confort termic în zonele
perimetrale, cu pere i exteriori (de ex: în înc peri cu locuri fixe de munc sau activitate în apropierea
suprafe elor vitrate exterioare - a se vedea art.5.2.).
Alegerea sistemului de înc lzire cu aer cald
7.3. În cazul în care adoptarea înc lzirii cu aer cald rezult din necesitatea ventil rii, solu ia de realizare a
înc lzirii este cea determinat de cerin ele ventil rii i se stabile te conform prevederilor “Normativului privind
proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare” indicativ I 5.
7.4. Este necesar ca înc lzirea cu aer cald s asigure încadrarea valorilor vitezei i temperaturii aerului în
limitele de confort termic, în cazul cl dirilor civile sau cele prescrise de “Normele generale de protec ia
muncii”, în cazul cl dirilor industriale. Limitele se refer atât la refulare cât i la oricare punct de circula ie a
aerului în zona de lucru a înc perii. Temperatura i viteza aerului se coreleaz la refulare cu debitele de
c ldur i de aer.
7.5. Debitul de c ldur furnizat de instala ia de înc lzire cu aer cald se determin pe baza bilan ului termic al
pierderilor, degaj rilor i aporturilor de c ldur ale spa iului de înc lzit, inând seama - dac este cazul - i de
debitul de c ldur furnizat de corpurile de înc lzire montate în spa iul respectiv.
În cazul spa iilor prev zute cu ventilare mecanic , la stabilirea necesarului total de c ldur pentru înc lzire i
ventilare se va ine seama i de c ldura necesar pentru înc lzirea aerului de ventilare pân la temperatura
înc perii respective.
7.6. La determinarea debitului de aer cald al instala iei de înc lzire i ventilare se ine seama de :
debitul de c ldur necesar înc perii - furnizat astfel încât s nu se dep easc limitele de temperatur
admise ale aerului (a se vedea art. 7.4. i 7.13.) ;
debitul de aer necesar pentru ventilarea înc perii.
7.7. În cazul în care debitul de aer necesar ventil rii generale este prea mic pentru a asigura acoperirea
necesarului de c ldur al înc perii în limitele admise pentru temperatura de refulare sau nu asigur o
reparti ie corespunz toare a temperaturii aerului în zona de lucru, se ia una din urm toarele m suri:
utilizarea aerului recirculat ;

m rirea debitului de aer proasp t (în cazuri în care nu este admis recircularea aerului).
Recircularea aerului se adopt numai cu respectarea prevederilor “Normelor generale de protec ie a muncii”
i ale “Normativului pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare” indicativ I 5,
privitoare la calitatea necesar a aerului din înc peri.
7.8. La determinarea debitului de aer al instala iei de înc lzire - când nu este necesar i ventilarea - se
urm re te reducerea debitului de aer vehiculat, f r a se coborî sub limita minim necesar asigur rii unei
distribu ii satisf c toare a aerului în înc pere.
7.9. Amplasarea în plan a gurilor de refulare se face astfel încât jeturile de aer s acopere cât mai omogen
spa iul înc lzit.
In l imea i viteza de refulare a jeturilor de refulare se aleg astfel încât în zona de lucru s se asigure
parametrii prev zu i (a se vedea art. 7.4.).
7.10. Este necesar ca repartizarea debitelor de aer cald s fie uniform în toate zonele de produc ie sau ale
înc perii.
Se excepteaz de la aceast prevedere cazurile în care instala ia de aer cald este combinat cu ventilarea i
are func ia de dilu ie a nocivit ilor distribuite neuniform, când distribu ia debitelor de aer se face în func ie de
cantitatea i calitatea nocivit ilor degajate în diferite zone ale spa iului respectiv.
7.11. În instala iile de înc lzire cu aer cald combinate cu ventilarea, în care este necesar repartizarea
neuniform a debitelor de aer cald sau a c ldurii, se pot utiliza, în acest scop, agregate pentru aer cald
suplimentare i independente de instala ia de ventilare sau baterii de înc lzire secundare, montate pe re eaua
de distribu ie a aerului.
7.12. La alegerea vitezei de refulare a aerului cald în hal , se ine sema de vitezele admise în zona de lucru
(a se vedea art.7.4.)
B taia jeturilor de aer cald ale gurilor de refulare se coreleaz cu caracteristicile constructive ale halei astfel
încât s se satisfac prescrip iile art.7.10.
7.13. La stabilirea temperaturii de refulare a aerului din instala iile de înc lzire cu aer cald se ine seama de
urm toarele :
temperatura maxim va corespunde prevederilor din “Normele generale de protec ie a muncii” ;

temperatura minim se aleg astfel încât, la p trunderea jetului în zona de lucru, temperatura acestuia
s dep easc temperatura ambiant cu valoarea impus de viteza aerului în zona respectiv ;
îndeplinirea prevederilor la temperatura minim va fi verificat i în condi iile perioadei de tranzi ie a
înc lzirii.
7.14. În cl direle care ad postesc înc peri sau sec ii cu programe diferite de func ionare se prev d sisteme
separate de înc lzire cu aer cald, pe zonele cu acela i program de func ionare.
7.15. În construc iile prev zute cu elementele automate de protec ie i stingere a incendiilor cu fuzibile,
instala ia de înc lzire cu aer cald va trebui s fie realizat astfel (temperatura, viteza i direc ia de deplasare a
aerului cald) încât s se evite posibilitatea intr rii gre ite în func iune a instala iilor P.S.I.
7.16. La instala iile de înc lzire cu aer cald care func ioneaz exclusiv cu aer exterior i care nu sunt utilizate
continuu timp de 24 ore, se recomand a se prevedea prize de aer recirculat, pentru amorsarea înc lzirii în
regim de recirculare, înainte de începerea activit ii normale de produc ie.
Solu ii de înc lzire cu aer cald
7.17. Solu ia de înc lzire cu aer cald preparat centralizat i distribuit prin canale se utilizeaz mai ales în cazul
în care se prevede ventilarea mecanic general cu canale de distribu ie i guri de refulare, în conformitate cu
prevederil din “Normativul pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare” - I 5.
7.18. Parametrii de debit i temperatur se stabilesc centralizat pentru întreaga instala ie, reglarea fiind
automatizat .
La alegerea, amplasarea i dimensionarea gurilor de refulare se asigur condi iile privind omogenitatea
distribu iei aerului i parametrii jetului de aer refulat (a se vedea art. 7.9. i 7.12.).
7.19. La determinarea capacit ii bateriilor de înc lzire ale sistemelor de înc lzire cu aer cald preparat
centralizat se iau în considerare i pierderile de c ldur ale aerului pe canalele de distribu ie. Pentru
reducerea acestor pierderi se analizeaz oportunitatea izol rii termice a canalelor.
7.20. Izolarea termic a canalelor se prevede, în caz de necessitate i pentru:
împiedicarea condens rii vaporilor de ap pe pere ii canalelor ;

limitarea propag rii incendiului prin intermediul canalelor c tre materiale combustibile aflate în
apropierea lor.
7.21. Se pot folosi i variante ale sistemului de înc lzire cu aer cald i distribu ie prin canale, la care
prepararea centralizat a aerului se face la o temperatur mai ridicat a aerului decât cea de refulare, astfel :
solu ia de distribu ie prin canale a unui debit mai redus de aer la temperatur mai ridicat i apoi la
locul de utilizare, folosind aparate de induc ie, se refuleaz în înc pere un amestec de aer transportat
i recirculat ;
solu ia cu dou canale de aer - cald i rece - care prin amestc trimit prin gura de refulare aerul la
temperatura necesar ; are posibilitatea unei regl ri automate locale.
7.22. Asigurarea omogenit ii înc lzirii cu aer cald i împiedicarea stratific rii termice la partea superioar a
înc perilor, în special a celor înalte - se realizeaz prin solu ii ca: introducerea aerului în zona de lucru cu
jeturi verticale de sus în jos, cât mai aproape de pardoseal , folosirea unor aparate speciale pentru
destratificare etc.
7.23. Înc lzirea aerului se poate asigura i prin instala ia de climatizare din unele înc peri cu cerin e
deosebite func ionale din cl diri civile i industriale. Aerul este tratat centralizat sau local pentru a se asigura
temperatura i umiditatea necesar .
7.24. Înc lzirea cu aer cald a spa iilor care nu necesit ventilarea se realizeaz , de preferin , prin prepararea
local a aerului cald i f r tubulatur - de exemplu: agregatele de aer cald sau aeroterme.
Prepararea aerului se face local, în aparat, folosind un agent termic distribuit din centrala termic . Solu ia este
recomandt în special, în înc perile de produc ie, cu dimensiuni mici i mijlocii, inând seama i de faptul c
agregatele de aer pot folosi m rimi diferite ale gurii de refulare, iar aerotermele au guri cu dimensiuni fixe din
construc ie.
7.25. În lipsa unui agent termic sau în situa ii în care solu ia rezult avantajoas , pentru înc lzirea cu aer cald
a înc perilor se pot folosi generatoare cu aer cald, echipamente la care înc lzirea aerului se face prin arderea
unui combustibil lichid sau gazos.
Utilizarea generatorului de aer cald pentru înc lzirea înc perilor se face cu luarea tuturor m surilor necesare
de siguran la foc i siguran în exploatare: generatoare cu focar etan , la care circuitul aerului de înc lzire
este separat de circuitul aer de ardere - gaze arse, instala ii de semnalizare - automatizare pentru
func ionarea în siguran (men inerea concentra iilor de noxe din înc pere în limitele admise, controlul
aliment rii cu combustibil, detec ia sc p rilor de gaze etc.).
7.26. În înc perile cu suprafa a sub 100 mp i având cerin e de climatizare (birouri, magazine etc.), înc lzirea
se poate asigura prin intermediul agregatelor locale de climatizare, folosind un agent termic sau energie
electric .
7.27. Utilizarea agregatelor pentru aer cald i a aerotermelor nu este admis la înc peri în care nivelul limit
de zgomot este dep it de cel produs de func ionarea agregatelor.
În înc peri cu degaj ri de pulberi, praf, gaze sau vapori combustibili sau explozivi, precum i în cele cu
degaj ri mari de umiditate este admis numai utilizarea agregatelor pentru aer cald de construc ie special .
7.28. La amplasarea prizelor de aer exterior se ine seama de prevederile “Normativului pentru proiectarea i
execu ia instala iilor de ventilare i climatizare”, I 5, urm rindu-se ca tubulatura dintre prizele de aer i agregat
s fie cât mai scurt , cu cât mai pu ine piese speciale.
7.29. Solu ia de înc lzire cu aer cald utilizând jeturi de aer limitate spa ial, având b taie mare, se poate folosi
în hale industriale lungi i înalte, f r degaj ri importante de c ldur , pulberi, praf, vapori i gaze toxice i f r
obstacole tehnologice.
Se urm re te cuplarea mai multor guri de refulare la un singur agregat ventilator - baterie.
Pentru realizarea solu iei se folosesc indica iile din “Instruc iuni tehnice pentru proiectarea instala iilor de
înc lzire a halelor industriale cu jeturi de aer limitate spa ial” - I 26.
7.30. La u ile i por ile exterioare ale înc perilor care ad potesc procese sau activit i care nu permit
coborârea sensibil a temperaturii interioare sau necesit un tampon termic la intrarea persoanelor, se prev d
perdele de aer cald în conformitate cu “Normativul pentru proiectarea i execu ia instala iilor de ventilare i
climatizare” - I 5, urm rindu-se reducerea necesarului de c ldur al acestora (de ex.: prin utilizarea aerului
cald din zona superioar a înc perilor).
7.31. În instala iile de înc lzire cu aer cald combinate cu ventilare se urm re te recuperea în cea mai mare
m sur a c ldurii con inute în aerul viciat evacuat i folosirea c ldurii pentru înc lzirea aerului introdus.
[top]
8. ÎNC LZIREA PRIN RADIA IE
Domeniu de utilizare
8.1. Sistemul de înc lzire prin radia ie se utilizeaz :
în cl diri civile, în înc peri cu cerin e deosebite igienice i de confort, precum i pentru asigurarea unei
înc lziri uniforme ;
în hale industriale cu spa ii mari i f r necesit i de ventilare, pentru asigurarea unei distribu ii
omogene a înc lzirii ;
în înc peri de produc ie industrial , pentru a realiza o înc lzire zonal (art. 4.5), puncte calde (art. 4.6)
sau înc lzire perimetral (art. 6.2 i 7.2) ;
în spa ii deschise i semideschise.
Alegerea sistemului de înc lzire prin radia ie
8.2. Înc lzirea prin radia ie a cl dirilor civile se realizeaz , de regul , cu suprafe e radiante din elemente de
înc lzire (obi nuit evi) aflate la tavan, pardoseal sau pere i. Acestea se mascheaz cu elemente de
acoperire sau se înglobeaz în elementele de construc ie.
În înc perile industriale se folosesc panouri radiante aparente.
8.3. Înc lzirea prin radia ie cu suprafe e radiante nu se aplic înc perilor folosite cu program intermitent, mai
ales dac durata de folosin este scurt (pân la câteva ore) sau când cl direa este supus la varia ii
termice mari (iner ie termic mic , însorire etc.).
Înglobarea elementelor de înc lzire în elementele structurii de rezisten ale cl dirilor se poate face numai cu
acordul proiectantului structurii de rezisten .
8.4. Înc lzirea prin radia ie cu suprafe e radiante la tavan (radia ie de tavan) se aplic în cazul înc perilor cu
cerin e igienice deosebite care reclam evitarea posibilit ii de transport al prafului prin convenc ie (de ex.:
saloane de bolnavi cu cerin e igienice speciale, s li de opera ie) i în înc peri în care cerin ele de mobilare
sau de ordin estetic impun eliminarea corpurilor de înc lzire montate lâng per i (de ex.: muzee, expozi ii
etc.).
8.5. Înc lzirea prin radia ie cu suprafe e radiante la pardoseal (radia ie de pardoseal ) se folose te în cazul
înc perilor cu necesar redus de c ldur , lipsite aproape total de mobilier sau în care temperatura mai ridicat
a pardoselii este cerut de modul de utilizare a înc perii (de ex.: b i publice, piscine etc.).
8.6. Înc lzirea prin radia ie cu suprafe e radiante în pere i se utilizeaz ca sistem complementar al înc lzirii
prin radia ie de tavan sau de pardoseal (prin care nu se poate acoperi necesarul de c ldur al înc perii), sau
când este necesar ridicarea temperaturii superficiale a pere ilor.
8.7. Înc lzirea prin panouri sau benzi radiante se folose te în cazul înc perilor spa ioase i cu în l ime mare,
în înc peri de produc ie în care nu este admis deplasarea particulelor solide din aer, precum i pentru
înc lzirea perimetral a spa iilor de produc ie în locul unor corpuri de înc lzire, dac solu ia se dovede te mai
eficient func ional i economic.
8.8. Înc lzirea prin radia ie la temperaturi înalte folosind radian i electrici sau cu gaze, se poate prevedea
pentru spa ii deschise (terase, peroane, intr ri în cl diri) sau chiar în spa ii închise, atunci când nu se poate
utiliza un agent termic i dac folosirea solu iei în aceste spa ii este admis de reglement ri de siguran la
foc.
La radian ii cu gaze se iau m suri de automatizare pentru prevenirea incendiilor i pentru men inerea
concentra iilor de noxe în limitele admise.
Amplasarea suprafe elor de înc lzire; re eaua de distribu ie
8.9. În înc perile industriale, amplasarea panourilor (benzilor) radiante se face în strict corelare cu cerin ele
tehnologice, pentru a nu prova ecranarea par ial a panourilor (benzilor) i nici restric ii tehnologice (de ex.: în
transportul suspendat).
8.10. La amplasarea suprafe elor radiante se va urm ri combaterea efectelor de radia ie negativ a ferestrelor
i pere ilor exteriori asupra schimbului de c ldur al ocupan ilor, prin montarea suprafe elor radiante c tre
periferia înc perii.
8.11. În înc perile prev zute cu elemente automate de protec ia i stingere a incendiilor cu fuzibile,
amplasarea suprafe elor radiante va trebui realizat astfel încât s se evite posibilitatea intr rii gre ite în
func iune a instala iilor P.S.I.
8.12. Se recomand ca circula ia agentului purt tor de c ldur în elementele înc lzitoare s se fac de la
peretele exterior spre centrul înc perii.
8.13. Organele de reglare vor fi prev zute pentru fiecare element înc lzitor, în cazul înc perilor mici, sau
pentru grupuri de elemente înc lzitoare, în înc perile mari i se vor monta la o în l ime u or accesibil .
8.14. Se va urm ri ca, prin m rimea elementelor înc zitoare i prin înserierea acestora s se realizeze
echilibarea hidraulic a circuitelor, respective, prelucrarea aceluia i ecart de temperatur între ducere i
întoarcere.
[top]
9. CENTRALE TERMICE
Agen ii termici produ i în centralele termice
9.1 Alegerea agen ilor termici produ i în centralele temice i a parametrilor acestora se face inându-se
seama de economicitatea întregului sistem alc tuit din: sursa de c ldur , re elele termice i instala iile
interioare.
9.2. Se recomand producerea a cel mult 2 agen i termici i prevederea posibilit ii de a fi folosi i la diver i
parametri nominali de temperatur , adapta i la necesit ile instala iilor consumatoare de c ldur (a se vedea
art. 4.7.-4.10).
9.3. Capacitatea centralei termice se determin pe baza cronogramei consumurilor de c ldur , alc tuit astfel
încât s satisfac toate necesit ile de c ldur , în condi ii nominale. Se recomand aplatizarea vârfurilor de
consum, folosind - eventual - acumularea apei calde de consum.
Amplasarea centralelor termice
9.4. În ansamblurile cl dirilor de locuit alimentate centralizat cu c ldur , amplasarea centralelor termice se
face în conformitate cu prevederile studiului de alimentare cu c ldur din cadrul planului Urbanistic sau al
Studiului de fezabilitate, analizând i posibilitatea de cooperare cu surse de c ldur existente în zon .
În cazul folosirii combustibilului lichid sau gazos se urm re te amplasarea centralelor termice cât mai aproape
de centrul de greutate al consumatorilor, inând seama de condi iile locale: ecologice (direc ia vânturilor
dominante, pozi ia co urilor de fum fa de cl dirile din zon ), configura ia terenului, posibilitatea extinderilor
viitoare.
Centralele termice func ionând cu combustibil solid se amplaseaz în afara zonelor de locuit, inând seama
de dificult ile create de transportul combustibilului, zgurii i cenu ii, precum i de pericolul de poluare; fac
excep ie centralele termice folosind combustibil solid, echipate cu cazane având capacitatea sub 70 kW,
pentru care condi iile de amplasare sunt acelea i ca i pentru cele folosind combustibil lichid sau gazos.
La amplasarea centralelor termice care au în componen i agregate pentru producerea combinat a

energiei termice i electrice (de exemplu, agregate de cogenerare cu motor termic) vor fi avute în vedere i
condi iile i solu iile tehnice pe care sistemul energetic le impune pentru preluarea energiei electrice, în
conformitate cu reglement rile legale.
9.5. În ansamblurile de cl diri de locuit, centralele termice se prev d, de regul , în cl diri independente sau
alipite unora din cl dirile alimentate.
în cazul aliment rii locale cu c ldur centralele termice se pot amplasa înglobate în interiorul unei cl diri. La
amplasarea centralelor termice în interiorul cl dirii deservite vor fi respectate prevederile “Ghidului de
proiectare, execu ie i exploatare a centralelor termice mici” - GP 051.
Alipirea sau înglobarea într-o cl dire a centralei termice se face f r a afecta buna func ionalitate a cl dirii i
structura de rezisten a acesteia.
9.6. Amplasarea centrelor termice folosind gazul natural drept combustibl se va face, obligatoriu, cu
respectarea prevederilor din “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale” - I6.
Amplasarea centralelor termice folosind gazul petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil se va face,
obligatoriu, cu respectarea prevederilor din “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de
alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) - I 31.
9.7. La amplasarea centralelor termice se va ine seama, obligatoriu, de prescrip iile tehnice ISCIR i de
reglement rile de siguran la foc.
9.8. Centralele termice se grupeaz , ori de câte ori este posibil, cu alte gospod rii, ca: sta ii de hidrofor, sta ii
de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat.
9.9. Centralele termice înglobate în cl diri, în mod oblgiatoriu, nu se amplaseaz :
în i sub înc peri din categoria A sau B de pericol de incendiu, nici alipite acestora ;
în i sub s li aglomerate i c i de evacuare ale s lilor aglomerate, sub scene i sub înc peri cu
aglomer ri de persoane;
în înc perile de zi i dormitoarele colectivit ilor pentru copii de vârst pre colar , precum i sub
acestea în cazul în care se utilizeaz gazele naturale sau gazele petroliere lichefiate (GPL) drept
combustibil ;
în i sub s li de clase, laboratoare sau s li de gimnastic din cl diri pentru înv mântul elementar i
mediu ;
în cl diri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub s li de opera ii ;
la subsolul cl dirilor, în cazul în care se folose te drept combustibil gazul petrolier lichefiat (GPL) ;
în interiorul cl dirilor înalte (peste 28 m), exceptând por iunile care nu ating aceast în l ime; se
excepteaz de la aceast prevedere centralele termice de apartament ;
în spa ii cu risc mare de incendiu din cl diri civile, definite conform Normativului P 118.
9.10. În cl diri civile se recomand s nu se amplaseze centrale termice, direct, sub sau al turi de înc peri de
locuit sau înc peri în care se desf oar o activitate sensibil la zgomot, trepida ii sau exces de temperatur .
In cazul în care este imposibil evitarea vecin t ii cu astfel de înc peri se iau m surile prev zute la
art.10.32.
9.11. Montarea cazanelor din instala iile de înc lzire de apartament se face în înc peri bine aerisite, care nu
sunt folosite drept camere de dormit sau c m ri i care nu prezinte pericol de incendiu. Amplasarea cazanului
se face astfel încât s se asigure acces u or la cazan, s nu se stânjeneasc alte activit i i s se respecte
cerin ele din cartea tehnic a cazanului.
Probleme specifice ale centralelor termic care deservesc instala ii de înc lzire existente
9.12. Prevederea unei centrale termice pentru alimentarea cu c ldur a unor instala ii de înc lzire existente
va fi înso it , ori de câte ori este posibil de reabilitatea sau modernizarea instala iilor interioare de înc lzire;
totodat va fi analizat oportunitatea îmbun t irii protec iei termice a cl dirii.
9.13. Alimentarea cu c ldur de la centrala termic a unor consumatori existen i se va face cu condi ia
contoriz rii fiec rui consumator.
9.14. În cazul în care, la racordarea centralei termice la o instala ie de înc lzire existent , nu este posibil
reabilitatea sau modernizarea acesteia din urm , se va face în mod obligatoriu, înainte de racordare, sp larea
cu dezincrustan i a instala iei i cur irea interioar a corpurilor de înc lzire.
9.15. Cazanele i echipamentele din centrala termic se protejeaz împotriva înfund rii circuitelor hidraulice
cu depuneri provenind din instala iile interioare prin prevederea unor filtre de impurit i pe conductele de
întoarcere din instala iile interioare.
9.16. Dimensionarea pompelor de circula ie din centrala termic , ce deservesc instala ii vechi, va fi f cut pe
baza unor m sur tori pe circuitele hidraulice ale instala ei în vederea determin rii pierderilor de sarcin reale
în instala iile interioare. Cu aceast ocazie se va face i reechilibrarea hidraulic a ramurilor principale de
distribu ie ale instala iei.
Echiparea cu cazane
9.17. Se recomand echiparea centralelor termice cu cazane având randament ridicat i emisii de noxe
reduse. Se are în vedere un randament înalt al instala iilor de ardere, recuperarea c ldurii din gazele de
ardere - ob inute convectiv i prin condensarea vaporilor - i completa automatizare.
Cazanele vor avea randamente globale, la puterea nominal , de minimum :
90 % pentru combustibil gazos (gaze naturale GPL) ;
89 % pentru combustibil lichid (combustibil lichid u or, motorin etc.);
80 % pentru combustibil solid (c rbune) .
Sc derea randamentului la func ionarea în sarcin redus nu poate fi mai mare de 3 %.
Noxele rezultate în urma arderii combustibilului la cazane se limiteaz , în func ie de tipul combustibilului, la
urm toarele valori maxime de emisie a poluan ilor:
• pentru combustibil gazos (gaze naturale, GPL) :
monoxid de carbon (CO): 100 mg/m3N ;

oxizi de sulf (SOx): 35 mg/m3N ;
oxizi de azot (NOx): 350 mg/m3N ;
• pentru combustibil lichid (combustibil lichid u or, motorin etc.) :
pulberi: 50 mg/m3N ;
oxizi de azot (NOx): 450 mg/m3N ;
• pentru combustibil solid (c rbune, lemn) :
pulberi: 100 mg/m3N ;

oxizi de azot (Nox): 500 mg/m3N ;
9.18. Instalarea cazanelor se va face în conformitate cu prescrip iile ISCIR :
C 31, pentru cazane de ap cald (temperatura sub 115oC) i abur (presiune sub 0,7 bar) ;
C 1, pentru cazane de ap fierbinte (temperatura peste 115oC) i abur (presiune peste 0,7 bar) ;
C 30, pentru cazane mici de abur (presiune peste 0,7 bar i capacitate sub 100 l).
9.19. La alegerea num rului de cazane se ine seama de cronograma consumului de c ldur , de raportul
consumurilor în func ie de perioada de consum (iarn -var ) sau de natura lor (înc lzire, preparare ap cald
de consum), de posibilit ile de amplasare a echipamentelor în centrala termic , precum i de implica iile
provocate de avarierea unui cazan. Se urm re te ob inerea unor indici optimi ai consumului de combustibil
prin exploatarea intensiv a utilajelor i evitarea func ion rii la sarcinii reduse.
Ca orientare, num rul de cazane func ie de sarcin termic nominal poate fi :
un cazan la centrale cu capacitate sub 0,1 MW ;

dou cazane la centrale cu capacit i între 0,1 MW i 2 MW ;
minim trei cazane la centrale cu capacit i peste 2 MW .
9.20. Cazanele instalate în centrala termic , care prepar un singur fel de agent termic sunt, de regul , de
acela i tip i m rime. In func ie de perioada i natura consumurilor de c ldur se pot folosi cazane de m rimi
diferite, de exemplu, pentru prepararea apei calde de consum în perioada de var .
9.21. La cerin ele beneficiarului sau în func ie de fiabilitate, gradul de siguran în exploatare i durata de
via a echipamentului se pot prevedea în centrala termic cazane de rezerv .
9.22. În cazul construirii în etape a obiectivelor din zon , se analizeaz echiparea centralei termice, la
început, numai pentru obiectivele din primele etape, prev zându-se posibilit i de extindere.
9.23. În cazul în care se prevede alimentarea din centrala termic a consumurilor pe zone de presiune, pentru
fiecare zon se folosesc cazane sau schimb toare de c ldur proprii, echiparea f cându-se conform
prezentului normativ.
9.24. La stabilirea schemei func ionale a centralei termice se va ine seama de:
tipul i num rul consumatorilor (înc lzire, ap cald de consum, ventilare etc.) ;
parametrii de temperatur ceru i de consumatori ;
puterea termic a centralei i num rul de cazane ales ;
caracteristicile tehnice ale echipamentelor ;
cerin e de exploatare .
Se urm re te adoptarea unor scheme care s asigure deplina siguran i func ionalitate a centralei termice
i care s permit acordarea regimului de func ionare al centralei cu sarcina termic a consumatorilor
(func ionarea cazanelor “în cascad ”, autonomia circuitelor hidraulice al cazanelor i al consumatorilor prin
utilizarea “pompelor de sarcin cazan”, “buteliei de egalizare a presiunilor” i “pompelor de re ea”, utlizarea
robinetelor de amestec, cu 3 c i, pentru reglarea temperaturii agen ilor termici furniza i etc.).
În centrala termic se aleg scheme de leg turi cât mai simple între cazane i între acestea i celelalte
echipamente ale centralei, func ie i de posibilit ile de automatizare i de condi iile de func ionare i
exploatare.
Echiparea centralei termice cu aparatur de m sur , automatizare i contorizare se face conform prevederilor
din cap.15.
9.25. În vederea protej rii cazanelor fa de ocuri termice i cre rii în cazane a regimului necesar la
începutul perioadei de func ionare, se pot prevedea pompe de recircula ie a apei la fiecare cazan de ap
cald . In cazul în care cazanele sunt prev zute de produc tor cu pompe proprii se va ine seama de aceasta
în schema termic a centralei.
9.26. În centralele termice care folosesc combustibil gazos în perioadele cu sarcini termice medii i
combustibil lichid la vârful de consum, se recomand folosirea arz toarelor mixte gaze-p cur (combustibil
lichid u or), în vederea cre rii posibilit ii de a trece u or de la un combustibil la cel lalt.
9.27. Pentru centralele termice cu c rbune se recomand ca, la alegerea tipului de cazan folosit, s se aib în
vedere urm toarele :
combustibil aprovizionat trebuie s poat fi ars direct f r s mai fie necesar o preparare local ;
alimentarea cazanelor cu combustibil i îndep rtarea cenu ii s se fac mecanizat.
În cazul utiliz rii drept combustibili a unor resurse locale (lemne, rumegu , de euri agricole etc.) este necesar
ca instala ia de ardere a cazanelor s fie adaptat corespunz tor iar alimentarea cu combustibil i evacuarea
cenu ii s se fac , pe cât posibil mecanizat.
9.28. La centralele termice de apartament func ionând pe combustibil gazos sau lichid se recomand
utilizarea cazanelor cu camer de ardere închis i control automat al arderii.
Asigurarea cazanelor i a instala iei
9.29. Toate instala iile de producere a c ldurii vor fi asigurate împotriva cre terii presiunii i temperaturilor
peste limitele admise.
În instala iile cu ap cald (pân la 115oC) asigurarea se va realiza potrivit prevederilor STAS 7132 i
prescrip iilor tehnice C31.
În instala iile cu ap fierbinte (peste 115oC) asigurarea se va realiza potrivit prescrip iilor tehnice ISCIR C1, iar
în cele cu abur, cu presiunea peste 0,7 bar, potrivit prescrip iilor tehnice ISCIR C1 sau C30.
9.30. În instala iile de înc lzire cu ap cald se recomand folosirea vaselor de expansiune închise (sub
presiune), datorit posibilit ilor multipe de amplasare a vaselor i a faptului c nu se încarc zona superioar
a cl dirii. Se va asigura men inerea în întreaga instala ie a unei presiuni mai mari decât cea de satura ie prin
m surile prev zute de STAS 7132.
Vasele de expansiune închise vor corespunde prescrip iilor tehnice ISCIR C4.
9.31. În cazul adopt rii solu iei cu vase de expansiune deschise, montate în zona superioar a cl dirilor, se
vor lua m suri corespunz toare la proiectarea structurii de rezisten i pentru asigurarea împotriva
pericolului de inundare în caz de avarie.
Lungimile - orizontal i vertical - ale conductei la vasul de expansiune deschis vor corespunde prevederilor
STAS 7132.
Echipamentul pentru circula ia apei
9.32. Asigurarea presiunii necesare circula iei apei se face cu ajutorul pompelor. In centrala termic se
asigur întreaga presiune sau - eventual - numai o parte din aceasta (a se vedea art.4.14 - 4.16).
Pompele folosite trebuie s aib randament ridicat, fiabilitate mare i un nivel redus de zgomot i trepida ii.
9.33. In cazul în care regimul debitelor de ap circula ia este variabil în cursul unei zile sau al anului se poate
prevedea una din urm toarele solu ii:
pompe diferite pentru fiecare regim ;

un num r diferit de pompe în func iune ;
pompe antrenate cu motoare cu tura ie variabil .
Pompele se aleg astfel încât acestea s fie folosite optim - pe curba caracteristic a randamentului pompelor.
La instala iile mari se va analiza oportunitatea prevederiii unor pompe de rezerv care, în corelare cu
pompele activ - r mase în func iune la avaria unei pompe - s poat satisface diferitele situa ii privind regimul
de func ionare.
9.34. Pentru circula ia apei fierbin i se folosesc pompe specifice, corespunz toare temperaturii la care
acestea func ioneaz .
9.35. Toate pompele se prev d cu organe de închidere, precum i cu arm turi de re inere pe conductele de
refulare, între arm turile de închidere i pompe.
9.36. Pe conductele de întoarecere de la instala iile interioare, înainte de intrarea în cazane sau schimb toare
de c ldur , se prev d separatoare de impurit i. In vederea reducerii num rului de separatoare se recomand
ca acestea s se monteze pe conducte comune de întoarcere.
Echipamentul pentru prepararea apei calde de consum
9.37. In centrala termic se instaleaz echipamentul aferent prepar rii centralizate a apei de consum (a se
vedea art.4.12). Se folose te agentul termic produs în central ca agent primar.
La alegerea schimb toarelor de c ldur se are în vedere ca acestea s corespund caracteristicilor agentului
termic i s aib un gabarit i o greutate cât mai reduse. Prevederile din prezentul capitol se refer numai la
agentul termic primar. Partea privind ap cald de consum se realizeaz conform normativului I9.
9.38. Prepararea apei calde de consum pentru ansamblurile de cl diri civile se face, fie cu schimb toare de
c ldur cu acumulare, fie cu schimb toare de c ldur f r acumulare i rezervoare acumulatoare de c ldur ,
fie doar cu schimb toare de c ldur f r acumulare. Alegerea solu iei se face pe baza unei analize
economice i a condi iilor de amplasare.
Num rul schimb toarelor de c ldur instalate (cu i f r acumulare) se alege în func ie de: regimul de
func ionare, gradul de asigurare al func ion rii, posibilit ile de între inere i repara ii etc. Nu sunt necesare
unit i de rezerv .
9.39. Se aleg, în func ie de posibilit i, cazane cu randament ridicat, având înglobat i partea de preparare a
apei calde de consum sau cazane specializate numai pentru prepararea apei calde de consum, folosind, dac
este posibil, c ldura recuperat din gazele de ardere ale unui cazan obi nuit.
Alimentarea cu ap a cazanelor
9.40. Cazanele care produc ap cald (temperatura sub 115oC) se alimenteaz cu apa din instala iile de ap
potabil , cu condi ia respect rii art.9.42.
Racordarea se face la conducta de întoarcere a instala iei de înc lzire prin intermediul unui racord demontabil
prev zut cu o arm tur de re inere, pentru a împiedica p trunderea apei din instala ia de înc lzire în instala ia
din care se face, alimentarea; racordul de umplere se va decupla de la instala ia de ap dup umplerea
instala iei de înc lzire
Consumul de ap pentru umplerea instala iei de înc lzire i “apa de adaos” vor fi contorizate.
9.41. La instala iile de înc lzire cu ap cald sau la cele cu cazane de abur cu presiune sub 0,7 bar, se vor
asigura indicii de calitate a apei de alimentare, conform condi iilor produc torului, prev zându-se, în acest
scop, instala ii corespunz toare de tratare a apei (dedurizare, corec ie PH, degazare).
9.42. Centralele termice amplasate în zone în care duritatea apei este de peste 3,5 mval/l vor fi prev zute cu
instala ii de dedurizare pentru apa de alimentare.
9.43. Pentru alimentarea cazanelor de ap fierbinte, având temperatura peste 115o, precum i a celor de
abur, având presiunea peste 0,7 bar, se vor prevedea instala ii de tratare a apei. Valoarea indicilor de calitate
a apei i solu ia de alimentare cu ap a cazanelor vor trebui s fie în conformitate cu prescip iile tehnice
ISCIR C1, C30, C18.
9.44. Pentru alimentarea cu ap a cazanelor de abur de joas presiune (sub 0,7 bar) se prev d dou
electropompe, dintre care una de rezerv .
Pompele se monteaz înecat fa de rezervorul de colectare a condensatului. Diferen a de nivel dintre nivelul
nominal al apei din rezervor i axul orizontal al orificiului de aspira ie al pompelor se alege astfel încât s se
evite fenomenul de vaporizare în conducta de aspira ie a pompei.
9.45. Pompele de alimentare a cazanelor de abur vor fi prev zute cu instala ii de comand pentru pornire i
oprire, în func ie de nivelul apei din cazane sau din rezervorul de condensat, cu condi ia prevederii unui
sistem de semnalizare acustic a atingerii nivelului minim al apei din cazan (sau rezervor).
Instala ii pentru alimentare cu combustibil
9.46. Alegerea tipului de combustibil pentru centrala termic se face în func ie de: disponibilitatea
combustibilului, posibilit ile de procurare i stocare, condi iile de mediu, gradul de asigurare a
consumatorului, modul de exploatare al centralei termice etc.
În cazul consumatorilor care impun o mare siguran în func ionare i la care exist posibilitatea întreruperii
sau diminu rii aliment rii cu combustibil (cum ar fi, de exemplu, gazele naturale) se poate prevederea
folosirea a doi combustibili (gaze naturale i combustibil lichid, combustibil lichid i GPL), adoptându-se
solu iile tehnice adecvate (arz toare mixte, specializarea cazanelor pe tip de combustibil etc.).
9.47. La proiectarea instala iilor de combustibil gazos din centrale termice se va ine seama de “Normativul
pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” I6 i de “Normativul pentru
proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) I31.
9.48. Instala iile de alimentare cu combustibil a cazanelor se prev d cu sisteme de siguran în vederea
înl tur rii pericolului de incendiu i explozie.
9.49. La instala iile de alimentare cu gaze a cazanelor f r supraveghere permanent se vor prevedea
dispozitive automate de reglare, semnalizare i control ale arderii, precum i de închidere a aliment rii cu
gaze în cazul întreruperilor de orice natur (alimentare cu gaze, energie electric ) sau a reducerii presiunii
gazelor subvaloarea minim indicat de produc torul arz torului.
9.50. Pentru instala iile de alimentare cu combustibil lichid a cazanelor f r supraveghere permanent se vor
prevedea dispozitive automate pentru conducerea arderii i pentru blocarea admisiei combustibilului, în caz
de întrerupere a curentului electric sau de defectare a motoarelor electrice ale utilajelor care servesc arderea.
9.51. Arz toarele automatizate de combustibil gazos sau lichid se prev d cu dispozitive de protec ie care s
blocheze alimentarea cu combustibil la :
nerealizarea aprinderii ;
existen a fl c rii înaintea admisiei combustibilului ;
stingerea fl c rii ;
presiunea gazului sub limita admis ;
întreruperea aliment rii cu combustibil lichid ;
întreruperea aliment rii cu energie electric .
Deblocarea va fi f cut numai manual dup înl turarea defec iunii.
9.52. În cazul utiliz rii gazului petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil pentru cazane, acestea vor fi
alimentate numai de la depozite exterioare.
Depozitele de GPL care deservesc centralele termice vor fi realizate (solu ii constructive, capacit i, distan e
de amplasare) în conformitate cu prevederile Normativului I31.
Este interzis alimentarea arz toarelor cazanelor de la butelii individuale mobile de GPL, indiferent de
amplasarea acestora (în exteriorul sau interiorul cl dirii).
9.53. În cl dirile civile i industriale se admite depozitarea a maximum 10 mc lichide combustibile necesare
folosirii în centrala termic din cl dire (combustibil lichid u or, motorin , p cur ).
Depozitarea se face, obligatoriu, în înc peri separate de restul cl dirii prin pere i i plan ee realizate conform
art.10.25. din prezentul normativ. Se prev d praguri pentru evitarea împr tierii lichidelor rev rsate în caz de
avarie, asigurarea golirii rapide i instala ii de semnalizare i stingere a incendiului. La aceste înc peri nu se
prev d dispozitive pentru evacuarea fumului în caz de incendiu i nici panouri de deburare (explozie).
9.54. În interiorul s lilor de cazane independente, alipite cl dirilor sau înglobate în acestea, se admite
amplasarea unui rezervor de combustibil lichid de consum zilnic, cu capacitate de maximum 2 mc.
Rezervorul de consum zilnic nu se va monta deasupra cazanelor, ci lateral, la o distan de cel pu in 2,50 m
de injectoare i nu pe direc ia eventualelor rateuri de gaze sau pe direc ia de evacuare a gazelor de ardere, la
deschiderea clapetelor de explozie.
9.55. Depozitarea în exterior a combustibilului lichid se face atunci când aceasta este posibil i când solu ia
se dovede te mai economic . Depozitele pot fi supraterane semiîngropate sau îngropate. Depozitele
îngropate, având o capacitate de cel mult 30 mc se pot amplasa f r restric ii de distan fa de construc ie.
Depozitele având o capacitate de peste 30 mc i cel mult 200 mc se amplaseaz la o distan de minimum 15
m de orice construc ie. Distan a se reduce cu 25 % pentru depozite semiîngropate i cu 50 % pentru cele
îngropate.
9.56. În scopul protec iei mediului, rezervoarele metalice de combustibil lichid pentru depozite semiîngropate
i îngropate se vor prevedea, fie cu pere i dubli, cu instala ie automat de detec ie a prezen ei combustibilului
în spa iul dintre pere i i montare direct în sol, fie cu pere i simpli i montare în cuv de beton.
Pentru un grup de rezervoare se prevede o camer de comand , în care se monteaz arm turile de închidere
pe conductele instala iei de combustibil i instala iile corespunz toare de semnalizare, iar camera va avea o
gur de acces.
Cuvele rezervoarelor pentru combustibilii de ardere nu se prev d cu panouri de deburare i dispozitive de

evacuare a fumului, accesul asigurându-se printr-o trap .
9.57. Rezervoarele de combustibil lichid, indiferent de capacitatea lor, se prev d cu: conducte de alimentare
(dac alimentarea se face pe sus, aceasta se prelunge te pân la 50 cm de la fundul rezervorului), conducte
de plecare, conducte de recirculare (dac plecarea se face prin pompare), conducte de preaplin cu
indicatoare de nivel care nu vor fi din sticl i cu conducte de aerisire comunicând direct cu exteriorul i având
la cap tul exterior opritoare de fl c ri.
9.58. În toate cazurile în care depozitul exterior este sucifient de apropiat i exist diferen a de nivel necesar ,
se prevede i posibilitatea golirii rapide a rezervorului de consum zilnic în depozitul exterior. Atât preaplinul
cât i golirea rapid se conduc la rezervorul de depozitare printr-o conduct comun .
9.59. În situa ia în care construc ia pe care o deserve te centrala termic este prev zut cu instala ii de
semnalizare a incendiului, acestea vor supraveghea i camerele rezervoarelor de combustibil lichid.
9.60. Pentru alimentarea rezervoarelor, dac aceasta nu se poate face gravita ional, se prev d pompe
electrice sau pompe ac ionate cu abur.
În ambele cazuri se monteaz o pomp de rezerv cu ac ionare electric .
În instala iile având capacitatea termic nominal pân la 100 kW se poate folosi o pomp de mân .
Pentru sta ia de pompare se iau m surile necesare de protec ie la foc.
9.61. Este interzis trecerea conductelor de combustibil lichid prin înc peri, canale, ghene, în care sc p rile
de lichid combustibil sau de gaze prezint pericol de incendiu sau explozie, inând seama i de restric iile
prev zute la art.5.36. din prezentul normativ.
9.62. În cl dirile centralelor termice se admite amplasarea depozitelor de combustibil solid cu o capacitate de
20 mc. Depozitarea se face, obligatoriu, în înc peri separate de restul construc iei prin pere i i plan ee
realizate conform art.10.26 din prezentul normativ.
În s lile de cazane func ionând cu combustibil solid, cu alimentare manual a focarelor, se admite
depozitarea a maximum 2 mc combustibil.
9.63. Bunc rele cu o capacitate de cel mult 2 mc, pentru fiecare unitate de cazan, pot fi amplasate în
interiorul s lii cazanelor.
Bunc rele cu o capacitate mai mare de 2 mc, pentru alimentarea cazanelor, vor fi amplasate într-un spa iu
separat de sala cazanelor, conform prevederilor art.10.27 din prezentul normativ i vor avea o capacitate
corespunz toare consumului pentru un schimb, pentru fiecare unitate de cazan.
Pentru ambele categorii de bunc re, men ionate anterior, construc ia lor se va face cu îndeplinirea,
obligatoriu, a prevederilor art.10.27., luând m suri de prevenire i stingere a incendiilor.
9.64. Pentru centralele termice cu c rbune func ionând în condi iile prev zute la art. 9.27. se recomand ca
alimentarea cazanelor cu combustibil, ca i îndep rtarea cenu ii s se fac mecanic.
9.65. Depozitarea cenu ii i zgurii se va face în spa ii exterioare, ad postite de vânt (eventual cu parapet
incombustibil).
La depozitele de zgur i cenu cu capacitatea peste 50 mc se vor prevedea instala ii fixe de stingere cu
ap .
La stabilirea m surilor pentru evacuarea zgurii i cenu ii se vor respecta i prescrip iile tehnice ISCIR C1.
Alimentarea cu aer de combustie
9.66. Pentru admisia aerului de combustie se prev d prize sau ferestre cu ochiuri mobile în pere ii exteriori ai
centralei, de regul în peretele din spatele cazanelor sau în zonele adiacente acestuia din pere ii laterali.
Dac aceste solu ii nu pot fi adoptate, prizele se amenajeaz în peretele frontal sau în zonele adiacente
acestuia din pere ii laterali; în aceste cazuri, aerul de combustie este condus prin canale de aer pân în zona
din spatele cazanelor.
În toate situa iile, aerul se introduce cât mai aproape de tavanul s lii cazanelor pentru a se utiliza excedentul
de c ldur din zona superioar i pentru a se asigura ventilarea întregului spa iu.
Sec iunea liber a prizelor de aer pentru combustie se detemin prin calcul, în func ie de capacitatea
centralei, de felul combustibilului utilizat i de solu ia de introducere a aerului în focare.
În caz c nu est posibil asigurarea aerului de combustie prin ventilare natural (grile de admisie sau prize cu
canale), se prev d, în acest scop, ventilatoare. Nu se prev d, pentru acestea, unit i de rezerv .
9.67. Centrala termic se prevede cu guri de evacuare a aerului viciat a c ror suprafa liber este cel pu in
egal cu sec iunea total a co urilor de fum.
Evacuarea gazelor de ardere
9.68. Evacuarea gazelor de ardere se face în atmosfer , cu condi ia obligatorie de a se lua m surile necesare
pentru ca noxele con inute de gazele de ardere, dup p trunderea în atmosfer i dispersia lor, s se
încadreze în limitele admise pentru concentra iile din aer i de la sol. Incadrarea în limitele admise se refer
atât la noxele evacuate de centrala termic cât i, separat, la ansamblul format de aceast central i alte
surse de noxe existente sau previzibile în zon .
9.69. La centralele termice func ionând cu combustibil solid se va analiza necesitatea prevederii de
dispozitive de re inere a cenu ii, pentru a nu se dep i concentra ia admisibil de noxe în atmosfer .
9.70. În l imea co ului de fum - prin care se evacueaz gazele de ardere în atmosfer - se determin printr-
un calcul specific gazodinamic i de dispersie a gazelor de ardere. În calcul se au în vedere i :
necesit ile func ionale ale cazanelor ;

con inutul de noxe al gazelor de ardere ;
parametrii meteorologici locali (direc ia i viteza vânturilor dominante, stratificarea termic vertical
etc.) ;
situa ia cl dirilor din zon (pozi ionarea fa de co i vânturile dominante; regimul de în l ime) ;
caracteristicile altor surse de noxe din zon .
9.71. Evacuarea gazelor de ardere se face, când este posibil, prin tiraj natural, inând seama i de tipul de
cazan folosit.
9.72. Tirajul for at se prevede în cazurile în care :
tipul cazanului impune aceasta ;

c ldura gazelor de ardere a fost par ial recuperat ;
condi iile particulare impun co ului o în l ime mai mic decât cea necesar pentru func ionarea cu tiraj
natural (de ex.: vecin tatea unui aeroport, obligativitatea înglob rii co ului de fum într-o cl dire cu
în l ime insuficient , amplasarea într-un ansamblu arhitectonic ce nu permite co uri înalte etc.) ;
în l imea co ului de fum cu tiraj natural nu este suficient pentru asigurarea dispersiei noxelor în
atmosfer , necesar încadr rii în limitele admise ale concentra iei de noxe în atmosfer .
9.73. Co ul de fum va dep i coama acoperi ului cu minimum 0,50 m, iar în cazul învelitorilor combustibile cu
minimum 1 m, luându-se i m surile de protec ie fa de elementele combustibile ale acoperi ului.
La terase, co ul de fum va dep i cu minimum 0,50 m elementele de supraîn l are ale terasei (atic, zid
antifoc), dac distan a fa de elemente este sub 3 m i cu minimum 1 m, dac distan a fa de acestea este
de peste 3 m.
9.74. În ansamblurile de locuin e, co urile de fum ale centralelor termice func ionând cu combustibil lichid sau
gazos se alipesc sau se înglobeaz în cele mai înalte cl diri din ansamblu.
9.75. Se recomand ca, pe cât posibil, co urile înglobate în cl diri s nu treac prin înc peri în care c ldura
degajat influen eaz negativ materialele depozitate sau confortul necesar.
Dac nu se poate evita un asemenea amplasament al co urilor, se vor lua m suri corespunz toare de izolare
termic .
9.76. Co urile de fum se execut i se izoleaz termic fa de elementele construc iei conform prevederilor
STAS 6793 i ale celorlalte prescrip ii tehnice care reglementeaz acest domeniu.
9.77. În cazul tirajului natural se admite racordarea pe acela i co de fum necompartimentat a mai multor
cazane, cu condi ia încadr rii vitezei gazelor de ardere în limitele recomandate de STAS 3417, în func ie de
regimul de func ionare i înc rcare al cazanelor, atât pe parcursul unei zile cât i pe întregul an.
În cazul în care viteza gazelor de ardere nu se încadreaz în limitele recomandate i dac sec iunea liber a
co ului dep e te 2 mp, iar pierderile de sarcin prin canal i co nu se pot acoperi prin tiraj natural, dup
caz, se pot prevedea co uri separate sau se compartimenteaz co ul. Compartimentarea se face pe toat
în l imea co ului, prev zându-se canale de fum orizontale separate, pentru fiecare compartiment al co ului.
9.78. Pe racordurile dintre cazane i canalul de fum se prev d dispozitive pentru reglarea tirajului cazanelor în
func iune, pentru închiderea traseului gazelor de ardere - la cazanele care nu func ioneaz - i pentru
compensarea dilat rilor.
Pentru m surarea temperaturii, prelevarea probelor pentru analiza gazelor de ardere, precum i pentru
m surarea tirajului, se prev d tu uri din eav Dn 32 pe racord de fum al fiec rui cazan, precum i la baza
fiec rei sec iuni a co ului de fum care asigur tirajul unui grup de cazane.
9.79. Canalele de fum se prev d cu guri de vizitare i control care s se închid etan prin capace sau u i
metalice termoizolante, amplasate la începutul canalului de fum, la schimb rile de direc ie ale acestuia. La
baza co ului de fum se prevede o gur de vizitare cu u etan , pentru inspec ie i cur ire; la partea
inferioar a co ului se prevede un tu pentru evacuarea condensatului.
9.80. Canalele de fum se prev d, de regul , cu clapete de explozie astfel proiectate încât s se deschid , în
caz de explozie, înainte de a se dep i limita de rezisten a canalului.
Clapeta de explozie trebuie s asigure o închidere etan i se amplaseaz astfel încât s nu produc
accidente la deschidere
9.81. Lugimea canalului de fum va fi minim i nu va dep i 1/3 din în l imea co ului de fum.
9.82. În cazul folosirii unui singur co pentru mai multe cazane cu tiraj for at, fiecare ventilator de gaze de
ardere se prevede cu canal independent de fum, pân la co ul de fum. Racordarea canalelor la co ul de fum
se face astfel încât s se evite influen a negativ în func ionarea cazanelor.
9.83. Canalele de fum realizate din diferite materiale (tuburi metalice, materiale ceramice, zid rie) se
protejeaz la interior, în func ie de temperatura i de caracterul agresiv al gazelor de ardere.
Co urile de fum din zid rie, înglobate în cl dire se amoteaz , la partea inferioar , pe cca.10 m din în l imea
lor. Pe restul în l imii, aceste co uri se c ptu esc cu c r mid obi nuit , astfel încât sec iunea interioar a
co urilor s r mân constant , dar f r s se împiedice dilatarea liber a c ptu elii de amot .
Co urile de fum din zid rie, înglobate în cl diri, se amplaseaz astfel încât nici una din laturile lor s nu fie
inclus în vreun perete exterior al cl dirii. Dac aceast solu ie nu este posibil , se iau m suri constructive
pentru evitarea apari iei condensului.
Co urile de fum metalice, din eav de o el, se protejeaz anticoziv la interior i se termoizoleaz la exterior.
9.84. Probleme specifice ale evacu rii gazelor de ardere de la cazanele centralelor termice de apartament vor
fi rezolvate conform ghidului GP 051 “Ghid de proiectare, execu ie i exploatare a centralelor termice mici”,
normativului I6 “Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” i
normativului I 31 “Normativ pentru proeictarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere
lichefiate (GPL)”.
M suri de prevenire i stingere a incendiilor
9.85. Centralele termice se doteaz cu mijloace de prim interven ie în caz de incendiu i se echipeaz cu
instala ii de stingerea incendiilor conform reglement rilor în vigoare.
9.86. În centralele termice cu combustibil lichid sau gazos, în sala cazanelor, se prev d sting toare cu
pulbere i CO2 de minimum 6 kg sau similare, amplasate câte unul la fiecare 100 mp suprafa de
pardoseal .
9.87. Pentru depozitele închise cu combustibil lichid din exteriorul construc iei se asigur , pentru fiecare 20 t
de capacitate, minimum :
2 sting toare portative cu spum de minimum 6 kg ;

1 sting tor transportabil, cu spum de minimum 50 kg ;
1 lad cu nisip, de 0,5 m3 ;
1 lopat .
9.88. În centralele termice cu combustibil solid, în sala cazanelor se prev d hidran i interiori de incendiu, dac
aceasta este amplasat într-o construc ie echipat cu asemenea instala ii.
9.89. Sub injectoarele cu combustibil lichid se prev d t vi etan e din tabl , umplute cu nisip, pentru evitarea
împr tierii pe pardoseal a eventualelor pierderi de combustibil.
[top]
10. ORGANIZAREA CENTRALEI TERMICE I AMENAJ RI CONSTRUCTIVE
Organizarea spa iilor din central termic
10.1. Dimensiunile centralelor termice se stabilesc inând seama de tipul, num rul i gabaritul utilajelor, de
spa iile necesare pentru montarea, exploatarea i între inerea lor i de condi iile impuse de Normele generale
de protec ie a muncii i de Prescrip iile tehnice ISCIR C1.
Se va ine seama de posibilitatea de extindere în viitor a centralei termice.
10.2. Organizarea spa iilor i amplasarea utilajelor se face astfel încât distan ele str b tute de personalul de
exploatare s fie minime, iar supravegherea utilajelor i opera iunile de exploatare i între inere s se fac
u or.
Se asigur , dup caz, spa iul necesar pentru revizii, repara ii, control etc.
Spa iile libere indicate la art. 10.3 - 10.8. vor avea în l imea utilajelor respective, dar nu mai pu in de 1,80 m.
10.3. În fa a cazanelor se las un spa iu liber (culoar), a c rui l ime va fi stabilit în func ie de necesit ile de
exploatare, între inere i cur ire, inând seama i de recomand rile produc torului cazanului i arz torului
(pentru combustibil lichid sau gaze).
10.4. La cazanele alimentate cu combustibil solid, la stabilirea acestui spa iu se ine seama de sistemul de
alimentare al cazanelor i de evacuarea cenu ii i zgurii, la care se adaug un spa iu de siguran i circula ie
de 1 m.
10.5. La cazanele alimentate cu combustibil lichid sau gaze, pentru care nu se prescriu condi ii speciale de
exploatare, între inere i cur ire, spa iul liber (art.10.3) se consider de la elementul cel mai ie it în afara
cazanului.
În func ie de suprafa a de înc lzire a cazanului, l imea spa iului liber se recomand a fi :
pân la 10 mp circa 1,00 m
între 10 i 30 mp circa 1,50 m

peste 90 mp sau peste 1 MW circa 2,50 m
10.6. În cazul amplas rii cazanelor pe dou fronturi, cu focarele fa în fa , l ime culoarelor din fa a
cazanelor se aleg cu 1 m mai mari decât cele stabilite pentru cazanele amplasate pe un singur front.
10.7. Distan a de la mantaua lateral a cazanelor pân la elementele de construc ie ale s lii cazanelor sau
pân la limita platformei deschise, respectiv pân la mantaua cazanului vecin - dac nu sunt i alte indica ii
ale produc torului - este de:
0,80 m la cazanele având suprafa a de înc lzire pân la 100 mp ;

1,00 m la cazanele având suprafa a de înc lzire peste 100 mp.
Dac condi iile de control i între inere permit, cazanele se pot aseza în grupuri de câte dou , f r distan
între cazanele din acela i grup.
Între p r ile laterale cele mai ie ite ale cazanelor i pere ii laterali ai centralei termice trebuie s r mân un
spa iu liber de cel pu in 0,50 m.
10.8. Distan a de la spatele cazanelor pân la canalul de fum i co ul de fum se stabile te conform indica iilor
produc torului, pentru a prmite accesul, supravegherea i între inerea instala iilor de evacuare a gazelor de
ardere.
10.9. În l imea minim liber între p r ile cele mai ie ite în afar ale cazanului i elementele cele mai
apropiate ale instala iilor din centrala termic (conducte, vane, suporturi, aparataje .a.) este de 20 cm.
10.10. Distan ele de montare ale cazanelor de perete (murale), din cadrul centralelor termice de apartament
vor fi în conformitate cu prevederile ghidului GP051 “Ghid de proiectare, execu ie i exploatare a centralelor
termice mici”.
10.11. La schimb toarele de c ldur , pentru scoaterea, între inerea i repararea elementelor demontabile, se
las un spa iu liber pe acea parte pe care se scot elementele demontabile.
Spa iul va fi suficient de mare pentru opera iunile de scoatere i între inere, urmând ca repararea s se fac ,
eventual, într-un alt spa iu special amenajat.
Pe celelalte p r i ale schimb toarelor de c ldur montate pân la în l imea de 1,80 m se prev d spa ii libere
de cel pu in 0,8 m.
În cazul mont rii schimb toarelor de c ldur la în l imi peste 1,80 m deasupra pardoselii, distan a minim
lateral pân la alte aparate, pân la pre ii înc perii sau pân la limita platformelor deschise este de 0,50 m.
Distan ele men ionate se prev d dac nu exist alte indica ii ale produc torului.
10.12. Pompele din centralele i punctele termice se monteaz la pardoseal , pe postamente sau pe
conducte.
Pompele montate la pardoseal se amplaseaz astfel încât s ofere posibilit i de supraveghere u oar . Ele
se monteaz , pe cât posibil, grupate i aliniate. Nu se admite montarea pompelor în spatele cazanelor.
Spa iul liber din jurul pompelor montate pe postament se stabile te în func ie de m rimea pompelor, a
diametrelor conductelor de racordare, cât i de m rimea i pozi ia de montare a arm turilor de pe aceste
conducte, dar nu mai mic de 0,5 m (socotit de la postamentul pompelor).
Când tipul i greutatea pompelor permit, se pot monta dou pompe pe un postament comun.
La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spa iului necesar se face inând seama de construc ia
pompelor (cu ax vertical sau orizontal), de modul de îmbinare (cu flan e sau filet) i de faptul dac sunt
pompe simple sau gemene.
10.13. În jurul rezervoarelor cu ap se prev d spa ii de acces de minimum 0,50 m. Aceste spa ii pot fi
mic orate pe dou luni la 0,10 m, dac rezervorul poate fi deplasat pentru revizii i repara ii.
Dac rezervorul este prev zut pentru a fi izolat termic, el va avea asigurate pe toate laturile spa ii de acces de
cel pu in 0,50 m.
Rezervoarele având suprafa a bazei peste 5 mp se monteaz pe suporturi, asigurând sub rezervor un spa iu
de minimum 0,20 m.
Deasupra rezervoarelor care au gura de vizitare cu acces din partea superioar , se las un spa iu liber cu
în l imea minim 0,60 m.
10.14. Montarea separatoarelor de impurit i se face astfel încât s existe acces la organele demontabile
pentru cur irea sitelor i eliminarea depunerilor.
În situa iile în care pentru cur ire i eliminarea depunerilor se impune demontarea separatorului din instala ie,
se prev d în amonte i în aval tronsoane din eav cu îmbin ri demontabile (mosoare); tronsoanele
demontabile se monteaz între separator i arm turile de închidere din amonte i aval ale acestora i se
prev d cu prize de presiune.
10.15. Traseele conductelor de leg tur la utilajele din centrale termice (cazane, schimb toare de c ldur ,
pompe etc.) se aleg astfel încât s nu împiedice demontarea arm turilor i diferitelor p r i ale aparatelor. In
caz de necesitate se prev d pe conducte îmbin ri demontabile.
10.16. Conductele din centralele termice se pozeaz aparent. Se pot poza sub pardoseal în canale
vizitabile, cu panta de 1 %, legate la recipientul de ape uzate numai por iuni scurte de racordare, în cazul în
care pozarea aparent ar împiedica circula ia sau exploatarea utilajelor.
10.17. Arm turile de închidere prev zute pentru separarea aparatelor sau a unor por iuni din instala ii se
monteaz în locuri accesibile, iar cele care se manevreaz mai des se amplaseaz astfel încât s se ajung
la ele f r intermediul unei sc ri.
10.18. Conductele de preaplin, conductele de evacuare de la ventilele de siguran , conductele de dezaerisire

i conductele principale de golire se conduc la dispozitive de colectare, ca: recipiente, jgheaburi, sifoane,
pâlnii etc. Aceste conducte se dispun astfel încât scurgerea apei s poat fi observat .
Scurgerea apei de la dispozitivele de colectare la canalizarea exterioar se asigur , pe cât posibil, prin
gravita ie.
Prescrip ii privind cl direa
10.19. Cl dirile centralelor termice cu ap fierbinte (peste 115 oC) i cele cu abur cu presiune peste 0,7 bar
vor fi proiectate potrivit prevederilor Prescrip iilor tehnice ISCIR C1 i C4.
10.20. Cl dirile centralelor termice cu ap cald (sub 115 oC) i cele cu abur de joas presiune sub (0,7 bar)
vor fi de gradul I sau II rezisten la foc, cu excep ia celor la care suprafa a de înc lzire total a cazanelor
este de cel mult 450 mp, care pot fi de gradul III rezisten la foc.
10.21. Pentru agen ii termici men iona i la art. 10.20., centralele termice se încadreaz în categoria D de
pericol de incendiu.
10.22. S lile de cazane ale centralelor termice se separ , obligatoriu, de cl diri (spa ii cu alt destina ie) prin
pere i i plan ee realizate din materiale incombustibile, cu limita de rezisten la foc de minimum 1 or i 30
minute, pentru pere i i - respectiv - 1 or pentru plan ee.
10.23. Cl dirile centralelor termice alimentate cu gaze naturale vor fi proiectate inând seama i de
prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”
indicativ I 6.
10.24. Cl dirile centralelor termice alimentate cu gaze petroliere lichefiate (GPL) vor fi proiectate inând
seama i de prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze
petroliere lichefiate (GPL)”, indicativ I 31.
Este interzis utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) drept combustibil la centrale termice amplasate la
subsolul i demisolul cl dirilor.
10.25. Înc perile din cl dirile civile i industriale în care se depoziteaz maximum 10 mc lichide combustibile
pentru centrala termic (conform art. 9.53 din prezentul normativ) se separ , obligatoriu, de restul cl dirii
având alt destina ie, prin pere i i plan ee cu rezisten a la foc de 3 ore pentru pere i, respectiv 2 ore pentru
plan ee. Golurile strict func ionale de acces, realizate în elementele respective, se protejeaz pein elemente
rezistente la foc de 1,5 ore sau înc peri tampon, realizate potrivit reglement rilor specifice.
10.26. Înc perile din centralele termice, în care se depoziteaz maximum 20 mc combustibil solizi (conform
art.9.62 din prezentul normativ) se separ de restul cl dirii prin pere i i plan ee care trebuie s
îndeplineasc , obligatoriu, condi iile prev zute la art.10.25.
Comunicarea cu sala cazanelor se poate face prin u i etan e la foc, pe o durat de 45 minute.
10.27. Bunc rele pentru combustibili solizi (art.9.63 din prezentul normativ), precum i pâlniile de alimentare a
instala iilor de ardere se vor realiza, obligatoriu, din materiale incombustibile. Spa iul în care se amplaseaz
bunc rele, ce au o capacitate mai mare de 2 mc, se separ de sala cazanelor prin pere i i plan ee
incombustibile, având o rezisten la foc de minimum 2 ore.
10.28. U ile de acces ale centralelor termice se amplaseaz astfel încât s conduc direct în spa iul principal
de supraveghere a utilajelor i vor avea deschiderea în afar , direct spre exterior sau într-un spa iu în direct
leg tur cu exteriorul, care nu poate fi blocat; se excepteaz de la aceast prevedere centralele termice de
apartament. Dimensiunile u ilor i ale spa iilor intermediare de leg tur cu exteriorul se aleg astfel încât s
asigure introducerea i scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla.
Accesul în centralele termice situate pe terasa cl dirii este posibil doar de pe teras sau din casa sc rii, printr-
o înc pere tampon; nu se admite accesul direct de la un etaj inferior prin deschideri sau trape în pardoseala
centralei termice.
În cazul în care accesul principal în centrala temic se face printr-o scar , aceasta se execut din beton, cu
suprafa rugoas , cu o înclinarte sub 450 i se prevede cu balustrad .
U ile de acces (evacuare) nu vor avea praguri; în cazul în care pragurile nu pot fi evitate, precum i în cazul
pragurilor prev zute la u ile înc perilor în care sunt amplasate rezervoare de combustibil lichid (în scopul
împiedic rii împr tieii combustibilului în caz de avarie), racordarea lor cu pardoseala se face prin planuri
înclinate cu panta 1:8 i cu finisaj care s împiedice alunecarea oamenilor.
U ile înc perilor anexe trebuie s se deschid spre sala principal a centralei termice.
10.29. Pentru compartimentele rezervate altor unit i (de ex:post trafo, sta ii de hidrofor etc.) grupate cu
centrala termic se prev d accese separate, direct din exterior.
În cl dirile civile, la care centralele termice se grupeaz cu sta ia de hidrofor i, eventual, alte utilit i, toate pot
avea o comunicare func ional , prin intermediul unui coridor comun.
Nu se poate grupa centrala termic (sala cazanelor) cu sta ia de pompare a apei pentru incendiu.
10.30. Centralele termice vor fi prev zute cu ferestre exterioare pentru iluminarea i ventilare natural a
înc perii.
În cazul centralelor termice folosind combustibil gazos, suprafa a ferestrelor exterioare va trebui s satisfac
i condi iile prev zute în “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale” - I 6 i “Normativul pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere
lichefiate (GPL)” - I 31, privind raportul dintre suprafa a vitrat i volumul s lii cazanelor.
10.31. La centralele termice este obligatoriu s se asigure introducerea aerului de combustie prin ventilare
natural organizat sau prin ventilare mecanic , prin m surile prev zute la art.9.66.
10.32. La centralele amplasate direct, sub sau al turi de înc peri sensibile la zgomot, trepida ii sau exces de
temperatur , se vor lua m suri de izolare fonic i termic pentru a nu se dep i limitele de zgomot i
temperatur admise, potrivit destina iei înc perilor respective, precum i m suri de evitare a transmiterii
trepida iilor la elementele de construc ie ale cl dirii.
10.33. Prescrip iile constructive privind condi iile de amplasare a centralelor termice mici (de apartament, de
scar de bloc .a), cu capacitatea sub 0,3 MW, sunt în conformitate cu prevederile ghidului G 051 “Ghid de
proiectare, execu ie i exploatare a centralelor termici mici”.
Prescrip ii privind instala iile
10.34. La centralele cu capacitate mai mare de 2 MW i cu personal permanent se recomand a se amenaja

un grup sanitar (WC i du ).
La unit ile mai mici la care nu se amenajeaz un grup sanitar se asigur accesul la un WC din apropiere, în
cadrul cl dirii. Distan a pân la acest WC va fi maximum 75 m pe orizontal , f r a dep i 4 m pe vertical .
Dac aceste prevederi nu pot fi respectate, se va amenaja un WC i la centralele termice cu capacitate mai
mic de 2 MW, cu personal permanent.
10.35. Centralele termice se prev d cu chiuvete cu robinet dublu serviciu i cu recipient de pardoseal legat
direct la canalizare. Pardoseala acestor înc peri va avea panta de cel pu in 5 ‰ spre recipient.
Când nivelul canaliz rii exterioare nu permite legarea direct sau când exist pericolul de refulare a re elei de
canalizare, recipientul se racordeaz la canalizare prin intermediul unei pompe de mân - în cazul instala iilor
sub 1 MW, respectiv a unei pompe electrice - în cazul instala iilor mai mari de 1MW.
10.36. Instala iile electrice cu care se prev d centralele termice sunt:
instala iile electrice pentru iluminat general (normal) i de siguran pentru interven ii ;
instala ii electrice de for , comand i automatizare ;
instala ii electrice de protec ie contra electrocut rii ;
instala ii de telecomunica ii: post telefonic i teletransmisie, dup caz.
Elemente de construc ii aferente echipamentului
10.37. Elementele de construc ii aferente cazanelor (postamente, amot ri, înzidiri) se execut conform
planurilor i instruc iunilor de montaj ale produc torului.
10.38. La elaborarea proiectului de structur de rezisten al centralelor termice se va ine seama de sarcinile
statice i dinamice ale aparatelor utilajelor i conductelor instala iei de înc lzire i de prevederile specifice
antiseismice din Normativul P 100.
În cazul centralelor termice care se modernizare sau se transform se va avea în vedere ca sarcinile date de
utilaje i instala ii s nu afecteze capacitatea de rezisten a elementelor de construc ii.
Stabilirea solu iilor constructive se va face în conformitate cu “Instruc iuni tehnice pentru proiectarea i
executarea m surilor de protec ie acustic i antivibratil la cl diri industriale” - P 121 “Instruc iuni tehnice
pentru proiectarea m surilor de izolare fonic la cl diri civile, social culturale i tehnic administrative” - P 122.
10.39. Pompele i ventilatoarele se monteaz pe postamente cu strat elastic sau dispozitive pentru
amortizarea trepida iilor.
Stratul elastic, respectiv dispozitivul de amortizare, se protejeaz împotriva apei provenite din goliri, sp l ri
.a.
10.40. Co urile i canalele de fum se realizeaz i execut inând seama de prevederile art. 9.73...9.77 din
prezentul normativ i de prevederile cuprinse în STAS 3417, Prescrip ii tehnice ISCIR C 1 i Normativul P
118.
La proiectarea i executarea construc iei co urilor de fum independente, alipite cl dirilor sau înglobate în
cl diri, se respect i prescrip iile din “Normativul pentru proiectarea antiseismic a construc iilor de locuin e,
social-cultural, agrozootehnice i industriale” - P 100.
Dot ri
10.41. Centralele termice se prev d cu mas de lucru i panou pentru afi area permanent a schemelor i
instruc iunilor de exploatare, a graficelor de reglare etc.
Centralele termice cu o capacitate mai mare de 1 MW se prev d, în plus, i cu dulap metalic, trus de scule i
banc de lucru pentru efectuarea lucr rilor de între inere.
[top]
11. PUNCTE TERMICE
Destina ia punctului termic. Agen i termici.
11.1. Punctul termic este un ansamblu de echipamente i instala ii prin intermediul c rora se transfer
energia termic din re eaua termic primar în re eaua termic secundar , cea a instala iilor de înc lzire de la
consumator, adaptându-se condi iile func ionale ale sursei de energie termic la condi iile de alimentare a
consumatorilor.
11.2. Punctele termice se clasific , în func ie de m rimea consumatorului deservit i de amplasarea punctului
termic în :
puncte termice care alimenteaz cu c ldur ansambluri de cl diri civile i industriale (puncte termice
urbane) i care se amplaseaz , de regul , într-o cl dire independent , special destinat ;
puncte termice care alimenteaz cu c ldur un imobil sau mai multe cl diri situate în aceea i incint
(puncte termice de imobil) i care se amplaseaz în imobilul deservit, sau în una din cl dirile deservite.
Prevederile din prezentul normativ se refer la punctele termice de imobil. Domeniul uzual al sarcinii termice
pentru punctele termice de imobil este corespunz tor a 10...100 apartamente conven ionale.
Punctele termice pentru ansambluri urbane se realizeaz conform prevederilor din “Normativul privind
proiectarea i executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic ”.
11.3. În func ie de destina ia consumului de c ldur , punctele termice de imobil se împart în:
puncte termice care prepar agent termic secundar pentru înc lzire i ap cald de consum ;
puncte termice care prepar ap cald de consum iar pentru înc lzire sunt doar puncte de predare -
primire (în cazul racord rii directe a instala iilor de înc lzire) ;
puncte termice numai pentru înc lzire sau numai pentru ap cald de consum.
11.4. Agen ii termici primari pentru punctele termice de imobil sunt:
apa fierbinte, având temperatura maxim pe conducta de ducere de 150 oC, furnizat de re eaua de
termoficare urban ;
apa cald , având temperatura maxim pe conducta de ducere de 115 oC, furnizat de o central
termic sau de un punct termic urban .
Agen ii termici secundari i parametrii de temperatur ai acestora sunt :
ap cald pentru înc lzire cu temperatura maxim de 95 oC ;

ap cald de consum cu temperatura maxim de 60 oC .
Echiparea punctului termic. Scheme func ionale.
11.5. Echipamentul de baz al punctului termic îl constituie :
schimb toarele de c ldur pentru înc lzire ;

schimb toarele de c ldur pentru ap cald de consum ;
pompele de circula ie agent termic secundar, pentru înc lzire ;
vasele de expansiune, montate pe circuitul secundar ;
pompele de recirculare a apei calde de consum ;
rezervoarele de acumulare a apei calde de consum.
11.6. Schimb toarele de c ldur pentru înc lzire trebuie s corespund caracteristicilor agen ilor termici i s
asigure o eficien cât mai ridicat a transferului termic; ele vor avea un gabarit i o greutate cât mai reduse i
se vor între ine u or.
Se recomand utilizarea schimb toarelor de c ldur cu pl ci.
De regul , în punctele termice de imobil, se va monta un singur schimb tor de c ldur pentru înc lzire.
11.7. Schimb toarele de c ldur pentru ap cald de consum vor corespunde cerin elor de la art.11.6. alin.1.
Se recomand , fie utilizarea schimb toarelor de c ldur cu acumulare, fie utilizarea schimb toarelor de
c ldur cu pl ci cuplate func ional cu un rezervor de acumulare pentru ap cald de consum.
De regul , în punctele termice de imobil, se va monta un singur schimb tor de c ldur pentru înc lzire.
11.8. Pompele de circula ie agent termic secundar asigur presiunea necesar circula iei apei în instala iile de
înc lzire ale consumatorilor.
Pompele folosite trebuie s aib randament ridicat, fiabilitate mare i un nivel redus de zgomot i vibra ii.
Se recomand folosirea pompelor cu montaj direct pe conduct (“pomp de eav ”).
Nu se prev d pompe de rezerv .
Echiparea pompelor cu arm turi se face conform art. 9.35.
11.9. Pentru realizarea presiunii statice necesare i pentru preluarea varia iei de volum rezultate din dilatarea
apei din instala iile de înc lzire se folosesc vase de expansiune închise (de regul cu membran elastic ),
racordate pe circuitul secundar al schimb totului de c ldur , la conducta de retur.
11.10. Se prev d separatoare de impurit i pe conductele de întoarcere din instala iile interioare de înc lzire,
înainte de intrarea în schimb toarele de c ldur , precum i pe racordul punctului termic la re eaua primar ,
pe conducta de ducere.
11.11. În cazul în care este necesar reducerea presiunii dinamice disponibile din re eaua primar , pân la
nivelul celei necesare, se prev d regulatoare de presiune sau diafragme pe conducta de ducere a racordului,
dup separatorul de impurit i.
11.12. Punctele termice se alimenteaz cu ap în circuitul secundar de înc lzire, pentru umplere i
completarea instala iei, fie din conducta de întoarcere a racordului la re eaua primar , fie din conducta de ap
potabil .
Racordarea se face, cu acceptul furnizorului de ap , prin intermediul unei leg turi demontabile prev zut cu
arm turi de închidere i de re inere, pentru a se împiedica p trunderea apei din instala ia de înc lzire în
conductele din care se face alimentarea.
Consumul de ap pentru umplerea instala iei de înc lzire i “apa de adaos” vor fi contorizate.
11.13. Punctele termice amplasate în zone în care duritatea apei este de peste 3,5 mval/l i care sunt
alimentate cu ap în circuitul secundar din conducta de ap potabil vor fi prev zute cu instala ii de
dedurizare pentru apa de alimentare.
11.14. Se recomand folosirea punctelor termice monobloc (preasamblate pe o platform modular ), care
grupeaz tot echipamentul punctului termic: schimb toare de c ldur , pompe, conducte i arm turi,
instala iile electrice i de automatizare etc.
Aceast solu ie realizeaz economie de spa iu pentru amplasare, reduce manopera de montaj i asigur
performan e func ionale superioare prin faptul c armonizarea func ion rii întregului ansamblu i probele de
func ionare sunt f cute la produc tor.
11.15. La stabilirea schemei func ionale a punctului termic se va ine seama de:
natura consumului (numai înc lzire, numai ap cald de consum sau ambele consumuri) ;
parametrii agentului termic primar (temperatur , presiune) ;
m rimea sarcinii termice i varia ia acesteia ;
caracteristicile tehnice ale echipamentelor ;
gradul de automatizare în func ionare ;
cerin e de exploatare .
Se urm re te adoptarea unor scheme care s asigure deplina siguran i func ionalitate a punctului termic i
care s permit acordarea regimului de func ionare al punctului termic cu sarcinile termice de înc lzire i de
ap cald de consum ale consumatorilor (racordarea, de preferin , indirect a instala iei de înc lzire,
utilizarea robinetelor de reglare cu 2 i 3 c i pentru reglarea temperaturii agen ilor termici furniza i, racordarea
punctului termic prin intermediul unei “butelii de egalizare a presiunilor” i utilizarea pompelor de circula ie pe
ramuri etc.).
Se recomand ca la adoptarea schemei func ionale a punctului termic de imobil s fie avute în vedere
schemele indicate în “Solu ii cadru pentru instala iile interioare de înc lzire utilizând noi sisteme de producere
a agentului termic”.
11.16. Instala ia de automatizare a punctului termic îndepline te, de regul , urm toarele func iuni:
monitorizarea parametrilor (temperatur , presiune, debit, energie), arhivarea local a datelor

monitorizate i transmiterea lor, eventual, la dispecer ;
reglarea parametrilor (temperatura sau debitul agentului secundar pentru înc lzire, temperatura apei
calde de consum, presiunea) ;
alarmare în cazul avariilor în func ionare sau la dep irea unor valori limit prestabilite.
Echiparea punctului termic cu aparatur de m sur , control i contorizare se face conform prevederilor din
cap.15.
Condi ii privind amplasarea i organizarea punctelor termice
11.17. Punctul termic de imobil se amplaseaz în cl direa deservit .
Stabilirea locului de amplasament se face pe baza unor criterii func ionale, constructive i economice inând
seama de posibilit ile de racordare, la re elele exterioare de agent primar, la utilit i (energie electric , ap ) i
la instala iile interioare de înc lzire.
11.18. De regul , punctul termic se amplaseaz la subsolul sau la parterul cl dirii, într-o înc pere separat ,
special destinat .
Înc perea în care se amplaseaz punctul termic trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii :
s nu prezinte pericol de incendiu ;

s fie protejat contra înghe ului ;
s nu aibe umiditatea interioar peste 70 % ;
s fie iluminat natural i/sau artificial ;
s asigure spa iul necesar pentru exploatarea normal i în siguran a echipamentelor precum i
pentru montaj, între inere i repara ii ;
s permit un acces u or i direct, din “spa iile comune” ale imobilului.
11.19. În cazul amplas rii punctului termic în vecin tatea unor înc peri sensibile la zgomot, vibra ii sau exces
de temperatur se vor lua m suri de izolare fonic i termic pentru a nu se dep i limitele de zgomot i
temperatur , admise potrivit destina iei înc perilor respective.
11.20. Punctele termice de imobil pot fi amplasate i în înc peri cu alte destina ii în situa ia în care se
îndeplinesc urm toarele condi ii:
punctul termic s fie realizat în varianta constructiv monobloc;

destina ia înc perii în care se monteaz punctul termic s fac parte din “spa iile comune” ale
imobilului: holuri, casa sc rii (sub scar ), subsol tehnic etc. ;
spa iul în care se monteaz puctul termic s fie delimitat i separat de înc pere printr-o împrejmuire
care se poate închide.
11.21. U a de acces a punctului termic va avea deschiderea în afar .
Dimensiunile u ii se aleg astfel încât s permit accesul normal al personalului i s asigure introducerea i
scoaterea principalelor utilaje care nu se pot dezasambla.
U a se prevede cu încuietoare.
11.22. În înc perea punctului termic nu este permis accesul persoanelor neautorizate.
La intrarea în punctul termic se va afi a inscrip ia: “Punct termic. Interzis accesul persoanelor neautorizate”.
11.23. Punctele termice complet automatizate, care nu necesit supraveghere permanent , se vor prevedea
cu instala ie de semnalizare antiefrac ie.
11.24. Punctele termice se prev d cu punct de alimentare cu ap i cu sifon de pardoseal legat la

canalizare.
11.25. Punctele termice se prev d cu urm toarele instala ii electrice:
instala ii electrice de iluminat ;

instala ii electrice de for , comand ;
instala ii electrice de protec ie ;
instala ii electrice de detec ie i semnalizare .
În punctul termic se va prevedea o priz cu tensiune nepericuloas pentru lamp portabil .
11.26. Organizarea spa iilor i amplasarea utilajelor în înc perea punctului termic se face astfel încât s se
asigure func ionarea normal a echipamentelor, precum i o exploatare u oar i în siguran .
Se asigur , dup caz, spa iul necesar pentru revizii, repara ii i control.
11.27. În jurul schimb toarelor de c ldur de înc lzire i de ap cald de consum se las un spa iu liber, a
c rui l ime va fi stabilit în func ie de necesit ile de exploatare, între inere i cur ire, inând seama i de
recomand rile produc torului, dar nu mai pu in de 0,8 m.
11.28. La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spa iului necesar se face inând seama de construc ia
pompelor (cu ax vertical sau orizontal) de modul de îmbinare (cu flan e sau filet) i de faptul dac sunt pompe
simple sau gemene.
11.29. În jurul rezervoarelor cu ap se prev d spa ii de acces de minimum 0,50 m. Aceste spa ii pot fi
mic orate pân la 0,20 m, pe cel mult dou laturi, dac rezervorul poate fi deplasat pentru revizii i repara ii.
11.30. Distan a minim între partea superioar a utilajelor (rezervoare, schimb toare de c ldur , pompe) i
elementele de construc ie ale înc perii (plafon) este de 0,6 m.
11.31.Traseele conductelor de leg turi la utilaje se aleg astfel încât s nu se împiedice demontarea
arm turilor i diferitelor p r i ale aparatelor.
11.32. Arm turile de închidere pentru separarea aparatelor sau a unor por iuni din instala ii se monteaz în
locuri accesibile.
11.33. Se va prevedea posibilitatea de acces pentru interven ie la separatoarele de impurit i.
11.34. Spa iile necesare pentru montarea în instala ii a contoarelor de ap i de energie termic vor fi
adoptate conform indica iilor produc torilor.
Se va avea în vedere asigurarea unui acces u or pentru citirea contorului i pentru control i revizii.
11.35. În punctul termic se va afi a permanent schema func ional i instruc iunile de exploatare ale punctului
termic.
[top]
12. RE ELE TERMICE
Prevederi generale
12.1. Re elele termice servesc la transportul agen ilor termici (ap cald , ap fierbinte sau abur) de la
centralele i punctele termice la instala iile interioare de înc lzire.
12.2. Prevederile din prezentul normativ se aplic la:
re elele termice exterioare, de la centralele termice i punctele termice la cl dirile alimentate cu

c ldur ;
re elele termice interioare, de la centralele termice, de imobil i punctele termice de imobil la instala iile
interioare de înc lzire (re ea de distribu ie interioar ) .
Pentru re elele termice primare de ap fierbinte, de la centrala electric de termoficare la punctele termice
sau direct la consumatori (re ele de termoficare), se vor aplica prevederile cuprinse în “Normativul privind
proiectarea i executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic ”.
12.3. Re elele termice se compun din:
conductele propriu-zise (de regul metalice) i fitingurile aferente (coturi, curbe, ramifica ii, reduc ii
etc.) ;
termoizola ia conductei i protec ia acesteia ;
elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare (compensatoare de dilatare) ;
arm turi de închidere, reglare, golire, dezaerisire ;
elemente de sus inere (suporturi fixe i mobile) ;
sistemul de m sur , control i localizare a avariilor, dup caz ;
elemente auxiliare de construc ie (canale termice, c mine, estacade) .
Configura ia i traseul re elelor
12.4. Stabilirea configura iei i traseului re elei termice se face pentru a se asigura transportul i distribu ia
energiei termice în condi ii de eficien , siguran i economicitate.
12.5. Se pot adopta urm toarele tipuri de scheme de distribu ie:
schema ramificat (radial ) ;

schema inelar .
Alegerea tipului de schem de distribu ie se face în func ie de amplasarea, m rimea i importan a

consumatorilor, de constrângerile impuse de teren i de celelalte re ele, urm rindu-se asigurarea unei bune
echilibr ri hidraulice a re elei i a unor costuri de investi ie i consumuri de materiale reduse.
12.6. Se recomand folosirea schemei de distribu ie ramificate.
Schema de distribu ie inelar se adopt atunci când, cu o alt solu ie, nu se poate ob ine echilibrarea i
stabilitatea hidraulic necesare sau când configura ia inelar este mai economic .
12.7. La stabilirea traseului re elei termice se va urm ri ob inerea unor lungimi minime de conducte, avându-
se grij s rezulte un num r cât mai redus de intersec ii cu celelalte re ele i cu c ile de circula ie.
12.8. Amplasarea re elei termice va fi f cut de preferin în spa ii verzi, urm rindu-se, ca prin traseul ales, s
se realizeze compensarea natural a dilat rilor conductelor.
12.9. Amplasarea re elei termice în zona carosabil a drumurilor publice nu va fi f cut decât dac nu exist
alte posibilit i de amplasare (în spa ii verzi etc.) i dac se are în vedere necesit ile poz rii pe acela i traseu
i a altor re ele subterane.
12.10. În cazul poz rii de-a lungul unui drum public, traserul re elei se fixeaz , de regul , pe partea cu cele
mai multe puncte de utilizare (racorduri).
12.11. Ramifica iile din re elele termice vor fi f cute, de regul , prependicular pe conducta principal .
12.12. Re elele termice de distribu ie se pot amplasa în subsolurile cl dirilor în urm toarele condi ii:
s fie pozate în spa ii de folosin comun ;

s fie destinate pentru alimentarea cu c ldur a instala iilor de înc lzire aferente cl dirii respective,
nefiind permis tranzitarea subsolurilor cu re ele termice care alimenteaz alte cl diri.
Condi ii de pozare i montaj
12.13. Amplasarea re elelor termice se poate face:
subteran, în canal termic ;

subteran, direct în sol (în cazul conductelor preizolate termic) ;
aerian în exteriorul cl dirilor, pe estacade, sau în interior, pe elementele de construc ie ale cl dirii .
12.14. Re elele termice exterioare se monteaz , de regul , subteran.
Montarea suprateran (aerian ) a re elelor termice exterioare este admis în urm toarele situa ii:
în incintele i pe platformele industriale ;

în afara ansamblurilor de cl diri civile ;
în situa ia unui nivel pemanent ridicat al apelor freatice ;
în cazul unor condi ii locale speciale .
12.15. Amplasarea re elelor termice exterioare se va realiza în corelare cu celelalte re ele i construc ii din
zon , existente sau proiectate, inând seama de prevederile standardului SR 8591.
Re elele termice amplasate în terenuri sensibile la umezire vor avea fa ade funda iile cl dirilor distan ele
prescrise de “Normativul pentru proiectare i executarea construc iilor fundate pe p mânturi sensibile la
umezire” P 7.
12.16. Re elele termice subterane se monteaz , de regul , la adâncimi cuprinse între 0,6 m i 2,5 m,
urm rindu-se realizarea unor solu ii constructive rezistente, durabile, func ionale i economice.
12.17. Adâncimile minime de pozare, pentru re elele termice subterane sunt:
- re ele în canal termic (distan a dintre partea superioar a elementului de acoperire a canalului termic i
suprafa a solului sau suprastructura drumului):
0,5 m în spa ii verzi
0,8 m în zone carosabile
- re ele termice pozate direct în sol (distan a de la partea superioar a mantelei de protec ie a termoizola iei
conductei i suprafa a solului sau suprastructura drumului):
0,6 m în spa ii verzi (cu luarea unor m suri de protec ie, conform recomand rilor furnizorilor)
1,0 m în zone carosabile
12.18. În cazul adopt rii unor adâncimi de pozare mai mici decât adâncimea de înghe se vor adopta m suri
pentru evitarea înghe rii apei în conducte (termoizol ri suplimentare, asigurarea circula iei permanente a
apei, golirea conductei în caz de oprire accidental a circula iei etc.)
12.19. La amplasarea în teren a re elelor termice subterane montate în canale vor fi respectate distan ele
minime, între fe ele exterioare ale canalelor i alte re ele sau construc ii, indicate în tabelul 12.1.
12.20. La intrarea re elelor termice în cl diri canalul termic va fi prev zut cu un canal vertical de ventilare
natural , alipit cl dirii. Trecerea conductelor prin peretele cl dirii se face, pe cât posibil la o cot superioar
celei din canal, luându-se, în mod obligatoriu, m suri de etan are la intrarea conductelor din canal în cl dire,
în vederea evit rii p trunderii în subsol a gazelor naturale infiltrate i a evit rii inund rii subsolului.
Tabelul 12.1.
1. Distan e pe orizontal la trasee paralele m
a. pân la ina de tramvai sau ina de cale ferat uzinal (de racord) 2,0
b. pân la conducta de ap 0,6
c. pân la conducta de canalizare sau drenaj 0,6
d. pân la conducta de gaz metan, având :

- presiunea joas , intermediar , redus 1,5
- presiune medie 2,0
e. pân la un cablu electric subteran, având tensiunea :

- între 1 i 35 KV ; 1,5
- între 35 i 110 KV ; 2,0
- peste 110 KV . 4,0
f. pân la blocul de canaliza ie telefonic 0,6
g. pân la c minele altor re ele (ap , canalizare etc.) 0,5
h. pân la stâlpii de iluminat exterior sau de sus inere a 1,5

conductoarelor pentru liniile de tramvai sau troleibuz
i. pân la un arbore sau pân la axul irului de arbori 1,5
j. pân la marginea funda iei cl dirii

- în terenuri normale ; 0,6
- în terenuri sensibile la umezire 1,5
2. Distan e pe vertical la intersec ii
a. pân la talpa inei de tramvai (cu prevederea de pod de sprijinire a

inei i cu luarea de m suri de mic orare a vitezei pe timpul 0,5
execu iei)
b. pân la talpa inei de cale ferat uzinal (cu prevederea de pod de

sprijinire a inei i cu luarea de m suri de mic orare a vitezei pe 1,0
timpul execu iei)
c. pân la o conduct de ap 0,3
d. pân la blocul de canaliza ie telefonic 0,3
e. pân la cablurile electrice subterane având tensiunea de pân la

110 KV (cu luarea de m suri speciale de protec ie termic ) 0,5
f. pân la conducta de gaz metan 0,3
12.21. Canalele re elelor termice subteran sunt de tip vizitabil, necirculabile.
12.22. Se pot folosi i canale circulabile sau semicirculabile, în care se includ i alte re ele, când pozarea în
comun a mai multor re ele este mai avantajoas din punct de vedere economic decât pozarea separat , cu
condi ia respect rii prevederilor din normativele de specialitate specifice re elelor montate în canal comun.
Dimensiunile minime ale spa iului de circula ie în canale sunt: 0,60 m pe orizontal i 1,8 m pe vertical - la
canalele circulabile i 0,50 m pe orizontal i 1,40 m pe vertical - la canalele semicirculabile.
12.23. Pozarea conductelor în canalele termice necirculabile i stabilirea dimensiunilor canalelor se fac cu
respectarea distan elor minime indicate în tabelul 12.2.
12.24. Montarea conductelor re elelor termice direct în sol (conducte preizolate termic i hidrofug) se
recomand în situa iile în care solu ia este mai economic decât cea cu canal termic, iar condi iile tehnice de
realizare asigur siguran a i func ionalitatea re elei.
Tabelul 12.2.
Distan a minim (mm)
Diametrul De la Între De la De la
nominal al suprafa a suprafe ele suprafa a suprafa a
conductei izola iei izola iei a izola iei izola iei
(mm) pân la dou pân la pân la
peretele conducte plan eul radierul
canalului învecinate canalului canalului
sub 65 70 100 30 90
65...150 85 110 30 100
200...250 100 125 40 110
300...450 110 140 60 140
500...6000 110 220 60 200
700...800 120 350 70 200
12.25. Conductele preizolate care înlocuiesc re ele termice existente montate în canale termice vor fi pozate
în sol, în canalul existent, la care se înl tur capacul.
În cazul în care gabaritul conductelor preizolate dep e te spa iul disponibil în canalul termic, o parte din
conducte vor fi montate îngropate în sol, lâng canal, dup demolarea unui perete al canalului termic, de
regul cel opus cl dirii.
12.26. Distan ele minime de la conductele preizolate ale re elelor termice montate direct în sol la construc ii
sau alte re ele sunt indicate în tabelul 12.3.
12.27. Distan ele minime dintre suprafe ele exterioare ale conductelor preizolate montate direct în sol sunt:
0,15 m - pentru diametre ale conductelor de pân la 200 mm ;

0,25 m - pentru diametre ale conductelor de peste 250 mm .
Tabelul 12.3.
1. Distan e pe orizontal la trasee paralele m
a. pân la ina de tramvai sau ina de cale ferat uzinal (de racord) 1,2
b. pân la conducta de ap 1,2
c. pân la conducta de canalizare sau drenaj 0,6
d. pân la conducta de gaz metan (presiune joas , intermediar , 0,6

redus sau medie) conducte din o el
e. idem, conducte din polietilen 1,0
f. pân la cablurile electrice subterane, având tensiunea de pân la 0,6

110 KV
g. pân la marginea funda iei cl dirii

- în terenuri normale ; 0,6
- în terenuri sensibile la umezire ; 3,0
- idem, în cazul conductelor preizolate prev zute cu fir înso itor pentru 1,5
semnalizarea avariilor .
2. Distan e pe vertical la intersec ii
a. pân la conductele re elelor de ap , canalizare, gaze i blocurile 0,2

canaliza iilor telefonice
b. pân la cablurile electrice, având tensiunea de pân la 110 KV 0,5
12.28. La pozarea în sol a conductelor preizolate i la realizarea re elelor termice cu astfel de conducte se vor
respecta prevederile Normativului de proiectare i execu ie pentru re ele termice cu conducte preizolate
montate în sol utilizate la transportul agentului termic de înc lzire i a apei calde de consum - NP 029.
Sus inerea re elor termic
12.29. Pentru sus inerea conductelor re elelor termice montate subteran, în canal termic sau aerian se
folosesc suporturi metalice care transmit elementelor de construc ii eforturile primite.
La proiectarea suporturilor metalice i a elementelor de construc ii care sus in re eaua termic se va ine
seama de eforturile care se nasc în conducte, pe baza c rora se elaboreaz calculul mecanic al re elei.
12.30. Suporturile conductelor re elelor termice sunt de tip mobil i de tip fix. Se recomand utilizarea
suporturilor realizate conform detaliilor tip de instala ii.
12.31. Suporturile mobile permit deplasarea liber axial a conductelor. Pentru a limita deplas rile
transversale ale conductelor se folosesc suporturi mobile cu ghidaj.
12.32. Alegerea tipului de suport mobil se recomand s se fac în func ie de diametrul conductei i condi iile
de amplasare, astfel:
suporturi mobile cu alunecare, pentru conductele cu diametrul de la 50 mm la 150 mm amplasate

aerian i pentru conductele cu diametrul de la 50 mm la 500 mm amplasate subteran în canale
nevizitabile ;
suporturi mobile cu role, pentru conducte cu diametrul peste 150 mm amplasate aerian sau subteran în
canale vizitabile ;
suporturi cu suspensie (articula ie i arc), în situa ii speciale pentru trasee de re ele cu configura ie
spa ial .
12.33. Distan a dintre dou suporturi mobile succesive ale conductei se stabile te astfel încât s nu apar
eforturi inadmisibile în conduct i abateri de la orizontalitatea traseului.
12.34. În cazul sus inerilor comune pentru mai multe conducte, distan a dintre suporturile mobile este impus
de conducta cu diametrul cel mai mic din pachetul de conducte.
12.35. Distan ele maxime recomandate între suporturile mobile ale conductelor re elelor termice montate în
canal termic sau aerian sunt indicate în tabelul 12.4.
Tabelul 12.4.
DISTAN E ÎNTRE SUPORTURILE MOBILE

ALE CONDUCTELOR RE ELELOR TERMICE
Diametrul interior al Distan a dintre dou suporturi

conductei mobile succesive (mm)
(în oli sau mm)
1 3,0
1 1/4 4,0
48...57,5 4,6
64...70 5,1
76...82 5,7
88...95 6,0
100...125 6,5
131...150 7,5
200...250 9,0
300...400 12,0
500...600 14,0
700...800 16,0
12.36. Suporturile fixe sunt elementele prin care se rigidizeaz conductele re elei termice.
12.37. Se recomand alegerea unor tipuri constructive de suporturi fixe care conduc la dimensionarea
economic a construc iei portante.
12.38. Elementele de construc ii care sus in suporturile fixe (pere ii i radierul canalelor termice, stâlpii i
grinzile cl dirilor etc.) trebuie s aib capacitatea de a prelua eforturile transmise de suporturi.
12.39. Suporturile fixe trebuie s fie prev zute cu posibilitatea înlocuirii conductelor, f r deteriorarea
construc iei portante a suportului fix.
12.40. Distan ele maxime recomandate între dou suporturi fixe consecutive sunt date în tabelul 12.5.
Tabelul 12.5.
DISTAN E MAXIME RECOMANDATE ÎNTRE SUPORTURI FIXE ALE

CONDUCTELOR
Distan a între suporturi fixe (m)*
Diametrul pozarea aerian sau în canale pozare îngropat

nominal al direct în sol
conductei
compansator compensator compensator
(mm) axial tip U axial
40 - 45 -
50 - 50 -
65 - 55 -
80 - 60 -
100 - 65 40
125 - 70 45
150 - 75 50
175 - 80 55
200 60 90 60
250 70 100 65
300 80 115 70
350 90 130 80
400 100 145 90
450 120 160 100
* Distan ele sunt date pentru agent termic cu temperatura maxim de

1500C. Pentru agen i termici cu alte temperaturi maxime distan ele se
vor ob ine prin aplicarea urm torilor coeficien i de amplificare :
1,20 pentru temperatura de 130 0C ;
1,65 pentru temperatura de 85 0C .
Arm turi de închidere, reglare, golire, dezaerisire
12.41. Arm turile de închidere i reglare se prev d :
pe conductele de plecare i sosire ale distribuitoarelor i colectoarelor din centralele termice, punctele
termice i punctele de distribu ie;
pe conductele racordurilor termice ale cl dirilor sau ale p r ilor de cl diri cu distribu ii independente ;
pe ramifica iile de orice diametru i lungime, în cazul când, în re eaua respectiv , exist consumatori
care impun condi ii speciale de continuitate în alimentarea cu c ldur .
12.42. Pe conductele principale ale re elelor termice se prev d arm turi de sec ionare.
Distan ele dintre arm turile de sec ionare se stabilesc în func ie de:
configura ia re elei ;
gruparea consumatorilor i caracterul lor ;
necesitatea subtravers rii unor obstacole ;
natura terenului (terenuri alunec toare, sensibile la umezire etc.);
gradul de seismicitate al zonei respective ;
La amplasarea arm turilor de sec ionare se ine seama în mod deosebit de condi iile de alimentare, în caz de
avarie, a consumatorilor care nu admit întreruperi în alimentarea cu c ldur .
12.43. Arm turile de sec ionare cu diametrul peste 400 mm sunt cu ac ionare mecanic (electric ).
12.44. În punctele cele mai joase ale re elelor cu ap se prev d robinete pentru golirea apei din tronsonul
respectiv; în punctele înalte ale re elelor se prev d dispozitive de evacuare a aerului (dezaerisire).
Diametrele arm turilor de golire se aleg potrivit indica iilor din tabelul 12.3. în care, pentru diferite valori ale
diferen ei de nivel între nivelul mediu al apei în tronsonul de conduct i robinetul de golire, sunt date debitele
de golire, în litri/or ; timpul de golire al apei din tronsonul considerat este de 15...30 minute.
În cazul în care evacuarea apei se face la o re ea de canalizare, debitul evacuat nu va dep i debitu, nominal
al canaliz rii
Diametrele arm turilor de evacuare a aerului se aleg în func ie de diametrele conductelor, conform tabelului
12.4.
Tabelul 12.6.
DATE PRIVIND DIMENSIONAREA ROBINETELOR DE GOLIRE
Nivelul mediu al apei în raport Debitul de golire, litri/or , pentru un robinet cu Dn

cu robinetul de golire,
M 15 20 25 32 40 50 60
0,10 400 700 1100 2000 3000 4000 7500
0,15 450 850 1400 2500 3500 4900 9300
0.20 500 1000 1600 3000 4000 5700 10700
0,25 600 1150 1800 3500 4500 6500 12000
0,30 700 1300 2000 4000 5000 7000 13000
Tabelul 12.7.
ALEGEREA ARMATURILOR DE EVACUARE A AERULUI
DIAMETRUL, mm
Arm tura de evacuare aer Conducta
Dn 10 Dn < 125
Dn 15 125 < Dn < 250
Dn 20 Dn >250
Prevederi specifice instala iilor de abur
12.45. În instala iile de înc lzire cu abur se face, de regul , recuperarea condensatului. Se pot excepta:
consumatorii de la care condensatul iese impurificat ;

consumatorii cu debite nominale mici (sub 15 KW) afla i la distan e relativ mari (peste 50 m), care ar
necesita întoarcerea pompat a condensatului.
Se urm re te recuperarea, la consumatori, a c ldurii din condensat.
12.46. Intoarcerea condensatului la sursa de abur se face, pe cât posibil, prin c dere liber sau prin
presiunea remanent a condensatului. In cazul când aceste solu ii nu sunt posibile datorit configura iei
terenului i a regimului de presiuni din conducta de condensat, întoarcerea se face prin pompare.
12.47. Colectarea condensatului din instala iile de abur de joas presiune i întoarcerea lui la sursa de abur
se face, de preferin , prin conducte înecate i rezervoare închise, pentru evitarea pierderilor de c ldur
prin evaporarea secundar .
12.48. Pe conductele de abur se prev d separatoare de condensat (oale, aparate, sifoane) în punctele de
evacuare (purjare) a condensatului, amplasate în func ie de modul de pozare al conductei de abur :
- în cazul alternan ei de pant i contrapanta sau ruperi de pant , în punctele cele mai joase ale conductei ;
- la anumite distan e atunci când panta este continu :
la distan e de maxim 300 - 500 m, în cazul curgerii condensatului în acela i sens cu aburul ;
la distan e de maxim 200 - 300 m, în cazul curgerii condensatului în contracurent cu aburul.
Limitele superioare corespund cu diametrul de 400 mm; pentru diametre mai mici, distan ele maxime se reduc
corespunz tor.
12.49. Separatoarele de abur montate direct pe conducta de abur cu pant continu se racordeaz la scurte
tronsoane cu diametrul m rit, montate pe conducta de abur, astfel încât generatoarea superioar a conductei
de abur s r mân continu .
12.50. Atunci când conducta de abur alimenteaz consumatori care nu permit întreruperi în func ionare,
separatoarele de condensat se prevâd cu arm turi de închidere în amonte i în aval i cu o conduct de
ocolire pe care se monteaz , de asemenea, o arm tur de închidere.
12.51. În cazul amplas rii mai multor conducte de abur pe acela i tronson se prev d separatoare de
condensat proprii pe fiecare din conductele de abur.
12.52. În punctele cele mai joase ale conductelor de condensat se prev d robinete de golire, diametrul
acestora alegându-se potrivit indica iilor din tabelul 12.6.
12.53. În punctele cele mai înalte ale conductelor de condensat înecate, se prev d arm turi de evacuare a
aerului, diametrele acestora alegându-se conform tabelului 12.7.
[top]
13. MASURI PENTRU PRELUAREA DILATARII CONDUCTELOR
13.1. Compensarea dilat rii conductelor re elelor termice se pot realiza prin:
adoptarea unor trasee nerectilinii (plane sau spa iale) pentru compensarea natural a deplas rilor ;
amplasarea pe conduct a unor compensatoare de dilatare tip U (lir ), Z, L i lenticulare ;
alegerea corect a tipului constructiv i a pozi iei de amplasare a suporturilor fixe i mobile ;
pretensionare.
13.2. Dilat rile conductelor instala iilor de înc lzire central se preiau, pe cât posibil, natural, prin curbe
rezultate din traseu (compensatoare tip L sau Z).
13.3. Pe trasee drepte se prev d compensatoare din evi în forma de U sau compensatoare axiale, de regul
lenticulare.
Pentru conducte cu diametrul pân la 600 mm inclusiv, montate în canale subterane i pentru conductele de
orice diametru, montate aerian, se prev d, de regul , compensatoare tip U; se pot utiliza compenstoare axiale
în cazul lipsei de spa iu pentru amplasarea compensatoarelor de tip U.
Pentru re elele termice montate direct în sol, utilizând conducte preizolate, se folosesc compensatoare axiale,
montate conform instruc iunilor tehnice ale produc torului, sau compensatoare tip U, Z, L realizate în
conformitate cu prevederile Normativului NP-029.
13.4. Compensatoarele axiale se amplaseaz în vecin tatea suporturilor fixe, de preferin dou , de o parte i
de alta a acestora; ele se monteaz în locuri accesibile pentru interven ii.
13.5. Compensatoarele de tip U se amplaseaz în axul câmpului (la jum tatea tronsonului de re ea)
compensat. In cazuri obligate, amplasarea poate fi dezaxat , îns numai în treimea mijlocie a câmpului.
13.6. Coloanele verticale ale instala iilor de înc lzire realizate din eav de o el se prev d cu suporturi fixe la
mijlocul în l imii lor sau cu compensatoare de dilatare plasate la mijlocul coloanei i suporturi fixe la mijlocul
por iunilor de coloan separate prin compensator, conform indica iilor din tabelul 13.1. De la aceste prevederi,
pentru pozi ia suporturilor fixe i a compensatoarelor de dilatare, se pot face abateri de cca.1,5 m.
Compensatoarele de dilatare se monteaz pe aceia i pere i cu corpul de înc lzire, fiind, în m sura posibilului,
mascate de acesta.
Tabelul 13.1.
ÎN L IMEA MAXIM A COLOANELOR INSTALA IILOR

DE ÎNC LZIRE DIN EVI DE O EL
Temperatura În l imea coloanei (m)

nominal a
agentului termic din cu suport fix i f r
conduct 0C cu un compensator de
dilatare i dou
compensator de suporturi fixe
dilatare
65 16,0 - 32,0 32,0 - 64,0
75 13,5 - 27,5 27,5 - 55,0
85 12,0 - 24,0 24,0 - 48,0
95 10,5 - 21,5 21,5 - 43,0
115 9,0 - 18,0 17,5 - 35,5
130 7,5 - 15,5 15,5 - 31,0
150 6,5 - 13,5 13,5 - 27,0
Not : în l imile coloanei corespund amplas rii suporturilor fixe i a

compensatoarelor de dilatare conform prevederilor art.13.6.
13.7. Racordarea coloanelor verticale din evi de o el la conductele de distribu ie se face prin por iuni
orizontale, având panta corespunz toare prelu rii dilat rii por iunii verticale de coloan situat sub punctul fix
(în cazul distribu iei inferioare) sau deasupra acestuia (la distribu ia superioar ).
Lungimea minim a acestor por iuni orizontale se alege din tabelul 13.2.
Pe por iunile orizontale ale coloanelor nu se monteaz dispozitive de sus inere-fixare la distan e mai mici
decât cele indicate în tabelul 13.2. m surate de la verticala coloanelor câtre punctul de racordare a acestora
la distribu ie.
13.8. Lungimea conductelor de leg tur curbate din evi de o el la corpurile de înc lzire se determin în
func ie de diametrul leg turii i de dilatarea por iunii de coloan cuprins între punctul de racordare a leg turii
la coloan i suportul fix. Distan a minim de la coloan pân la corpul înc lzitor se alege din tabelul 13.3.
În cazul racord rii corpurilor de înc lzire prin leg turi drepte, f r curbe, distan a minim între coloan i
corpul înc lzitor se alege cu 0,20 m mai mare decât valoarea corespunz toare din tabelul 13.3.
Pe leg turile corpurilor de înc lzire nu se prev d br ri situate, fa de coloan , la distan e mai mici decât
cele indicate în tabelul 13.3.
Tabelul 13.2.
LUNGIMEA MINIM A POR IUNILOR ORIZONTALE ALE

COLOANELOR INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE DIN EVI DE O EL
Diametrul conductei Lungimea minim a por iunilor
orizontale (m)
3/8” 0,85
1/2” 1,00
3/4” 1,10
1” 1,25
1 1/4” 1,40
1 1/2” 1,50
Not : lungimile corespund unei dilat ri maxime de 1,2 cm a por iunii

verticale a coloanelor, m surate pân la suportul fix.
Tabelul 13.3.
DISTAN A MINIM ÎNTRE COLOAN I COPRUL DE

ÎNCALZIRE PENTRU TEVI DE OTEL
Dilatarea por iunii de coloan cuprins între
Diametrul punctul de racordare a leg turii la coloan i

suportul fix (cm)
leg turii
sub 0,4 0,4 - 0,8 0,8 -1,2
Distan a minim între coloan i corpul de
înc lzire (m)
3/8” 0,40 0,64 0,80
1/2” 0,45 0,70 0,90
3/4” 0,55 0,80 1,00
1” 0,70 0,95 1,15
1 1/4” 0,75 1,05 1,30
1 1/2” 0,85 1,15 1,40
13.9. În afara cazului men iont la art.13.6. se mai prev d suporturi fixe :
în punctele de ramifica ie a re elelor, când nu poate fi admis deplasarea nodului ;

în vecin tatea arm turilor de sec ionare sau închidere i a compensatoarelor axiale.
13.10. Suporturile fixe se amplaseaz pe conducta principal de distribu ie de ducere în amonte, iar pe
conducta de întoarcere în aval, fa de ramifica ii, arm turi de sec ionare sau închidere. Suporturile fixe se
amplaseaz astfel încât, între dou fix ri consecutive, s existe un singur dispozitiv sau posibilitate de
compensare a dilat rii conductei.
13.11. În cazul folosirii, pentru conductele instala iei de înc lzire, a evilor din materiale plastice se va acorda
o aten ie deosebit solu ion rii problemei prelu rii dilat rii conductelor, alungirile rezultate din dilatare fiind
mult mai mari decât cele ale conductelor din o el.
Ori de câte ori este posibil se vor adopta trasee nerectilinii, cu coturi sau curbe la 900 sau trasee erpuite.
În cazul traseelor rectilinii impuse, preluarea dilat rii conductei între dou puncte fixe succesive se face cu
compensatori de dilatare U, Ω , tip spir sau compensatori axiali specializa i.
Solu iile adoptate pentru preluarea dilat rii conductelor vor respecta în mod obligatoriu indica iile
produc torilor referitoare la condi iile de montaj i de func ionare normal la varia ii de temperatur .
[top]
14. CONDI II DE MONTARE
Re ele interioare
14.1. Conductele instala iilor interioare de înc lzire cu ap se monteaz cu pant , asigurând golirea i
dezaerisirea centralizat sau local a instala iei, printr-un num r minim de dispozitive i arm turi.
Panta normal a conductelor instala iilor de înc lzire cu ap este de 3 ‰. În cazuri obligate, se poate reduce
panta la 2 ‰.
14.2. Conductele de abur se monteaz astfel încât sensul de circula ie al aburului i condensatului în
conducte s fie acela i. Pe por iuni de traseu în care nu este posibil evitarea contrapantei, valoarea acesteia
va fi cel pu in egal cu pierderea unitat de sarcin la debitul maxim (cel pu in 5 ‰) sau se m re te diametrul
conductei, luându-se m surile corespunz toare pentru evacuarea condensatului.
14.3. Pe trasee comune, conductele instala iilor interioare se grupeaz în plase orizontale - la pozarea sub
tavan - sau verticale - la pozarea pe pere i sau stâlpi, astfel încât s permit folosirea unor suporturi comune.
14.4. Distan a minim între conducte paralele neizolate termic sau între acestea i fe ele finite ale elementelor
de construc ie adiacente din materiale necombusitibile (pere i, plan ee, grinzi, stâlpi) este de 3 cm. Pentru
conducte izolate termic, distan a între fe ele exterioare ale izola iei finite sau între acestea i suprafa a finit a
elementelor de construc ie vecine este de cel pu in 4 cm.
14.5. Distan ele minime între conductele neizolate termic ale instala iilor de înc lzire i elementele de
construc ie executate din materiale combustibile se stabilesc în raport cu temperatura superficial a
conductei, conform tabelului 14.1. În cazul conductelor izolate termic, se ia în considerare temperatura
superficial a izola iei finite, iar protec ia termoizola iei se prevede din materiale rezistente la eventuale ocuri
mecanice.
Tabelul 14.1.
DISTAN E MINIME (cm) ÎNTRE CONDUCTELE INSTALA IILOR

DE ÎNC LZIRE I ELEMENTELE DE CONSTRUC IE DIN
MATERIALE COMBUSTIBILE
Elementul de Temperatura nominal a agentului termic, din

construc ie conducte, în oC
din materiale
combustibile ≤ 75 76-95 96-115 116-150
Pere i i plan ee 3 5 10 20
Pardoseli 3 5 5 10
14.6. Între conductele re elei de înc lzire i conductele de gaze, respectiv barele, cablurile i conductoarele
electrice, se vor prevedea distan e minime conform prevederilor “Normativului pentru proiectarea i
executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”, I 6 i, respectiv, ale “Normativului pentru proiectarea
i executarea instala iilor electrice, cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i 1500 V.c.a.”, I 7.
14.7. Distan a între flan ele arm turilor a dou conducte apropiate, respectiv distan a între flan a arm turii i
conducta apropiat sau izola ia finit a acesteia, este cel pu in 3 cm.
14.8. La trecerea prin pere i i plan ee, conductele aparente sau mascate (în canale, ghene) se vor monta în
tuburi de protec ie sau piese speciale, care s permit mi carea liber a conductelor datorit dilat rii i s
asigure protec ie mecanic a conductelor izolate.
În func ie de rolul de protec ie la foc al elementelor de construc ii se va alege ansamblul (construc ii i

instala ii) trecerii, inând seama, obligatoriu, de reglement rile de siguran la foc.
Partea superioar a man oanelor montate pe pardoseala înc perilor dotate cu instala ii sanitare (de ex.: b i,
buc t rii) va dep i nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.
Man oanele de protec ie ale leg turilor corpurilor de înc lzire vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a
permite deplasarea leg turii la dilatarea coloanei verticale.
Se recomand ca tuburile de protec ie s se mascheze prin rozete, cel pu in în camerele cu cerin e estetice
mai ridicate (camere de locuit, b i, buc t rii) i cel pu in în acele pozi ii care sunt mai vizibile (la trecerea sprin
pere i a leg turilor la corpurile de înc lzire, a conductelor orizontale de aerisire etc.).
14.9. Pe por iunile de conducte ce traverseaz pere i sau plan ee nu se fac îmbin ri. Pe conductele montate
în an uri, în pere i sau plan ee, num rul îmbin rilor se reduce la minimum.
14.10. La intrarea i ie irea din cl diri a racordurilor la re ele exterioare se va ine seama de prevederile art.
5.33, 5.34. i art.12.20.
Compensarea de dilatare
14.11. Îmbinarea între compensatoarele elastice de tip U sau similare i conducte se face prin sudur . Nu
este admis îmbinarea prin flan e sau mufe.
14.12. Compensatoarele elastice se monteaz în starea preten ioas prescri prin proiect (de regul , 50 %
din alungirea maxim corespunz toare condi iilor nominale de func ionare).
14.13. În apropierea compensatoarelor tip U, se prev d suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de
ambele p r i ale compensatorului. Pe compensatoarele în form de U nu se prev d suporturi fixe.
Arm turi pentru închidere, sec ionare, reglare, golire i dezaerisire
14.14. Robintele cu ventil, arm turile cu clapet sau ventil de re inere, supapele de siguran etc., se
monteaz în pozi ii corespunz toare func ion rii normale.
Arm turile grele de pe conducte se monteaz pe suporturi proprii, evitându-se înc rcarea suplimentar a
conductelor.
14.15. Pozi ionarea arm turilor se face astfel încât s permit manevrarea, deplasarea p r ilor mobile i
demontarea par ial sau total , în vederea între inerii i repara iilor.
Corpuri de înc lzire
14.16. Corpurile de înc lzire se racordeaz prin îmbin ri demontabile.
În cl dirile industriale la care arm turile de închidere-reglare sunt prev zute pe conductele de alimentare
comune mai multor corpuri sau grupuri de corpuri de înc lzire, racordarea conductelor la corpurile de înc lzire
din o el poate fi nedemontabil (îmbinare prin sudur ).
14.17. Corpurile de înc lzire se monteaz în paralel cu pere ii finisa i, la distan ele stabilite prin standardele,
instruc iunile tehnice sau normele de produs.
14.18. Distan ele minime între corpul înc lzitor i elementele de construc ii ale pere ilor se stabilesc în func ie
de temperatura agentului termic, astfel :
5 cm , pentru temperaturi pân la maximum 95 oC ;

10 cm, pentru temepraturi între 96 i 150 oC.
14.19. Distan a între corpurile de înc lzire i pardoseal este, de regul , de 12 cm. In cazuri excep ionale se
poate reduce acest distan pân la 8 cm, dac temperatura agentului termic nu dep e te 95 oC, sau pân
la 10 cm, dac temperatura acestuia este de 96...150 oC, cu aplicarea corec iei necesare la calculul
suprafe elor de înc lzire.
14.20. Distane ele între aparatele de înc lzire i elemetnele instala iilor electrice vor fi corelate cu prevederile
din “Normativul pentru proiectarea i executarea instala iilor electrice, cu tensiuni pân la 1000 V.c.a. i 1500
V.c.c.” I 7.
14.21. În cazul mont rii corpurilor de înc lzire în ni e, potrivit prescrip iilor art.6.10. sau în cel al acoperirii lor
cu m ti, potrivit prescrip iilor art.6.13, 6.14., distan ele laterale pân la pere ii ni ei sau ai m tii se stabilesc
astfel încât s permit montarea i manevrarea normal a arm turilor.
14.22. Distan a frontal între corpul înc lzitor i masc este de cel pu in:
2 cm, la m ti cu goluri (obi nuite), cu excep ia cazului în care masca este confec ionat din materiale
combustibile i temperatura agentului termic dep e ete 95oC, pentru care distan a minim este de 5
cm ;
5 cm, la m ti pline.
Fac excep ie convectoarele, la care masca se monteaz lipit de bateria de înc lzire. Elementul frontal al
m tilor va fi demontabil, permi ând accesul la corpul de înc lzire, în vederea între inerii.
Amenaj ri constructive pentru instala iile de înc lzire
14.23. Trecerea conductelor prin elementele de construc ii (funda ii, pere i, plan ee) se va face prin goluri
anume prev zute, comune grupului de conducte, cu respectarea prevederilor art. 5.33., 5.34. i 14.8.
Dimensiunile minime ale golurilor i an urilor pentru trecerea, respectiv pozarea conductelor, vor fi conforme
indica iilor din tabelul 14.2.
Se pot executa goluri i an uri de alte dimensiuni decât cele indicate în tabelul 14.2. dac ele se justific , în
func ie de pozi ia de montare, necesitatea i modul izol rii termice a conductelor îngropate, tehnologia de
prefabricare în atelier i de montare pe antier etc.
14.24. Racordarea canalelor termice exterioare la subsolul tehnic, respectiv la canalele din interiorul cl dirii,
se realizeaz astfel încât s permit preluarea tas rilor f r a se periclita buna func ionare a instala iilor,
inând seama i de prevederile art. 5.34.
În cazul existen ei în zon a unei re ele de distribu ie a gazelor naturale, la p trunderea re elei exterioare în
subsol i la trecerea instala iei interioare de înc lzire central prin plan eele aflate sub nivelul terenului, se vor
lua m surile prev zute la art. 5.40.
14.25. Pentru între inerea i manevrarea diferitelor arm turi i aparate ale conductelor pozate în canale
necirculabile se amenajeaz c mine de vizitare, cu guri i sc ri de acces. Dimensiunile gurilor de acces se
stabilesc în raport cu m rimea arm turilor, dar nu mai mici de 0,70 m diametru.
Canalele circulabile se prev d cu posibilit i de acces în canal pentru interven ii în caz de avarie, marcate cu
indicatoare. Se recomand dotarea cu mijloace de semnalizare i comunicare a avariilor.
14.26. Accesul la subsolurile i etajele tehnice destinate mont rii elementelor instala iilor de înc lzire din
interiorul cl dirilor se asigur prin sc ri i u i cu gabarit corespunz tor necesit ilor controlului i între inerii
instala iilor.
14.27. Se asigur la subsol spa iul necesar accesului i manevrelor - în timpul exploat rii - la organele de
închidere i reglare, precum i cel necesar accesului la contoarele care m soar consumul de c ldur .
14.28. Pentru evacuarea c ldurii degajate de conducte, aparate i arm turi, subsolurile i etajele tehnice se
prev d cu ferestre, canale de ventilare sau orificii de ventilare, cu posibilitatea de reglare i închidere.
Pardoseala subsolului i etajului tehnic se execut cu pant spre punctele de colectare a scurgerilor
accidentale de ap .
Tabelul 14.2.
DIMENSIUNI MINIME ALE STR PUNGERILOR I AN URILOR

ÎN PERE I
Str pungeri la an uri la montare

Elementul de instala ie montare aparent îngropat (cm)
(cm)
Coloan bitubular cu
15 x 10 20 x 13
diametrul pân la 50 mm
Coloan monotubular cu
10 x 10 12 x 10
diametrul pân la 50 mm
Leg turi la corp înc lzire 5 x 10 6x6
[top]
15. IZOLAREA TERMIC A INSTALA IILOR PROTEC IA ÎMPOTRIVA COROZIUNII
15.1. Agregatele, aparatele, conductele, compensatoarele de dilatare ale instala iilor de înc lzire, precum i
arm turile re elelor exterioare aeriene se izoleaz termic, conform prevederilor din prezentul normativ.
15.2. Grosimea izola iei termice se stabile te pe baza calculelor tehnico-economice de optimizare, în care se
iau în considerare urm toarele:
pentru re elele termice de ap cu reglaj calitativ - temperatura medie anual a agentului termic i
debitul nominal de agent termic ;
pentru re elele de ap cu reglaj cantitativ - temperatura agentului termic i debitul mediu anual de
agent termic.
Temperatura mediului ambiant se consider :
la pozarea aerian (în exterior) sau în canale - temperatura medie a aerului ambiant pentru perioada
de func ionare a re elei;
la pozarea direct în sol f r canal - temperatura medie a solului la adâncimea de pozare a conductelor
pentru perioada de func ionare a re elei.
Grosimea izola iei termice - determinat prin calculul de optimizare - trebuie s conduc la o eficient a
termoizola iei de minimum 80 %. Eficien a termoizola iei se determin conform art.17.22.
15.3. La proiectarea i executarea izola iilor termice i învelitorilor de protec ie ale acestora, se vor respecta
prevederile cuprinse în:
“Instruc iuni tehnice pentru executarea i recep ionarea termoizola iilor elementelor de instala ii”,
indicativ C 142 ;
“Detalii, elemente i subansambluri prefabricate de instala ii - Detalii comune DC, volumul 4 - Grupa
DC 4 - “Subgrupa izolarea termic a conductelor i Subgrupa izolarea termic a aparatelor”.
15.4. Izolarea termic a conductelor i aparatelor se aplic numai dup cur irea la luciu metalic i protejarea
lor cu straturi anticorozive.
15.5. R mân neizolate termic numai conductele amplasate în spa ii închise, ale c ror ced ri de c ldur se
utilizeaz pentru înc lzirea înc perilor în care sunt montate.
15.6. Izola ia termic a arm turilor, compensatoarelor cu presetup i a îmbin rilor cu flan e se realizeaz
demontabil .
15.7. Izola ia termic trebuie s se realizeze din materiale incombustibile sau greu combustibile, hidrofuge
sau protejate hidrofug, având un coeficient de conductivitate termic redus i care î i p streaz propriet ile
de izolare termic în timpul exploat rii.
15.8. La izolarea termic a elementelor instala iilor termice nu este permis folosirea de materiale
termoizolante putrescibile, a celor care, datorit înc lzirii, se înmoaie, î i pierd capacitatea de izolare termic
sau degaj sulf, noxe, etc.
15.9. Conductele montate mascat (în ghene, sub rabi etc.) se pot izola individual sau în comun (ducere i
întoarcere), f r protec ie special în exterior.
15.10. Conductele pozate în subsoluri tehnice i canale subterane - interioare sau exterioare - se prev d cu
înveli protector al termoizola iei.
În canalele pentru conducte se prevede protejarea termoizola iei, de regul , cu carton asfaltat, cu rosturile
îmbinate prin vopsirea cu bitum sau alte înveli uri de protec ie.
15.11. Conductele montate aparent, în alte niveluri ale cl dirii decât cele exclusiv tehnice, inclusiv subsoluri
care au i alt destina ie decât cea de subsol tehnic (de ex: cu boxe), se prev d cu înveli protector, stabilit în
concordan cu rolul func ional al nivelului respectiv.
15.12. Izola ia conductelor termice montate în exterior pe supor i, stâlpi sau pe fa a exterioar a pere ilor
cl dirilor se prevede cu înveli de protec ie contra intemperiilor, conform prevederilor “Instruc iunilor tehnice”
C 142.
15.13. Conductele pentru re elele termice montate direct în sol vor avea materialele componente, inclusiv
termoizola ia, conform SR EN 253; ele se livreaz gata termoizolate. Zonele de îmbinare dintre conducte sau
dintre acestea i fitinguri se vor termoizola local conform prevederilor Normativului NP 029 i a indica iilor
produc torilor.
15.14. Conductele preizolate montate direct în sol sau în canale nevizitabile vor fi dotate cu sisteme de
control, depistare i localizare a avariilor compuse din conductoare electrice înglobate în termoizola ia
conductelor i aparate de m sur i avertizare.
15.15. Toate conductele instala iilor de înc lzire, indiferent de locul de montaj i de caracteristicile agentului
termic, precum i schimb toarele de c ldur , vasele de expansiune i rezervoarele de orice fel utilizate în
instala iile de înc lzire, se protejeaz împotriva coroziunii printr-un strat de baz anticoroziv, aplicat pe
suprafa a evilor i aparatelor.
Stratul de baz pentru protec ia anticoroziv se execut din miniu de plumb sau alte materiale, aplicat dup
cur irea de rugin a suprafe elor protejate.
15.16. La conductele montate aparent, neizolate termic, în spa ii cu cerin e estetice i igienic-sanitare (de ex.:
cl diri de locuit, social - culturale etc.) se aplic , peste stratul anticoroziv de baz , dou straturi de vopsea i
unul de lac rezistent la temperatur .
15.17. La pozarea f r canal a re elelor termice se va analiza oportunitatea prevederii unei protec ii electrice
a conductelor împotriva coroziunii, provocate de agresivitatea solului i a apelor freatice, precum i de curen ii
vagabonzi.
Stabilirea necesit ii prevederii protec iei, se va face potrivit indica iilor din “Normativul pentru protec ia contra
coroziunii a construc iilor metalice îngropate”, indicativ I 14, STAS 10128, STAS 10166/1, STAS E10702/2,
SR 7335/3, 5, 6, 8, 9, referitoare la protec ia împotriva coroziunii a construc iilor metalice i a conductelor
subterane i supraterane.
[top]
16. APARATE DE M SUR , AUTOMATIZARE, CONTORIZARE
16.1. Pentru cunoa terea parametrilor func ionali ai instala iilor de înc lzire (temperatur , presiune, debit etc.)
este obligatorie prevederea aparaturii de m sur i control.
Aparate de m sur
16.2. La instala iile de înc lzire cu ap fierbinte (peste 115 oC) sau abur de medie presiune (peste 0,7 bar) se
va prevedea aparatur de m sur , control i reglare conform instruc iunilor ISCIR C 1 - pentru cazane i
MEE-PE 502-8 - pentru puncte termice.
16.3. La instala iile de înc lzire cu ap sau abur, indiferent de parametrii agentului termic, se va prevedea
aparatura adecvat în func ie de specificul i m rimea instala iei l sându-se, eventual, loc pentru
îmbun t irea acestei echip ri în viitor. În mod obligatoriu se va prevedea dotarea ini ial cu aparatur i
amenaj rile indicate în articolele 16.4, 16.5, 16.7. .... 16.12.
16.4. Se vor prevedea termometre indicatoare :
la cazanele de ap cald pe conductele de ie ire ;

la schimb toarele de c ldur :
în cazul unui singur aparat - pe intrarea i ie irea circuitelor primar i secundar ;
în cazul mai multor aparate, montate al turat i racordate în paralel - câte un singur termometru pe
circuitele principale primar i secundar i câte un termometru pe ie irea circuitelor primar i secundar
din fiecare aparat ;
în cazul mai multor aparate racordate în serie - câte un termometru pe circuitele primar i secundar -
înainte i dup fiecare aparat ;
pe distribuitoarele instala iilor de înc lzire cu ap cald sau fierbinte ;
pe toate ramurile care intr în colectoarele instala iilor de înc lzire cu ap cald sau fierbinte, precum
i pe ie irea general din colectoare ;
pe conductele care intr i care ies în i din butelia de egalizare a presiunilor ;
la intr rile i ie irea în i din dispozitivul de amestec prin care se regleaz temperatura agentului termic
(robinete cu 3 c i etc.) ;
pe rezervoarele de condensat ;
pe ie irea din reductoarele de presiune.
Gradul de precizie minim al termometrelor cu citire direct va fi de ± 0,5 0C.
16.5. Se va prevedea câte o teac metalic pentru montarea unor termometre indicatoare în scopul regl rii i
controlului ocazional al instala iilor:
pe conductele de alimentare cu ap cald sau fierbinte a cl dirilor, la intrarea i ie irea acestora ;

pe ramurile principale (ducere i întoarcere) ale re elelor exterioare sau interioare de distribu ie de ap
cald sau fierbinte;
la intrarea i ie irea apei calde sau fierbin i la aparate consumatoare mari (baterii de înc lzire,
aeroterme .a.).
În cazul în care, în exploatare, este necesar un control frecvent al func ion rii instala iilor respective, se pot
monta termometre permanente, cu condi ia prevederii m surilor de protec ie a acestora.
16.6. Se recomand prevederea unei bucle de semnalizare acustic i, eventual optic a atingerii temperaturii
maxime admisibile la cazanele de ap cald , respectiv pe circuitul secundar al schimb toarelor de c ldur , ce
produc ap cald pentru înc lzire sau pentru consum.
16.7. Se vor prevedea manometre indicatoare:
- pe distribuitoarele i colectoarele instala iilor de înc lzire cu ap cu circula ie prin pompe (în cazul când
distribuitoarele sau colectoarele se afl în imediata aproiere a pompelor de circula ie i sunt legate direct de
acestea, montarea manometrelor nu este obligatorie);
pe aspira ie i refularea pompelor de circula ie, adaos, amestec etc. ;

pe conductele de ducere de la cazanele de ap cald sau ap fierbinte ;
la cazanele de abur de joas presiune ;
la intrarea i ie irea în i din reductoarele i regulatoarele de presiune ;
pe distribuitoarele de abur ;
pe rezervoarele închise sub presiune (rezervoare închise de condensat, expandoare, vase de
expansiune închise etc.) ;
înainte i dup separatoarele de impurit i.
16.8. Clasa de precizie a manometrelor i limitele maxime de lucru vor fi conform STAS 3589.
16.9. în scopul verific rii echilibr rii hidraulice a circuitelor de conducte, a c derilor de presiune în aparate cu
rezisten hidraulic mare i variabil în timp, precum i pentru m surarea debitului agentului termic, se vor
prevedea, fie arm turi specializate pentru determinarea presiunilor, fie perechi de prize de presiune (racorduri
din eav Dn 15 cu robinete de închidere) pentru montarea manometrelor diferen iale sau cu citire direct :
pe racordurile punctelor termice la re eaua de transportul c ldurii;

pe racordurile instala iilor interioare de înc lzire la re eaua termic ;
pe conductele de ducere i întoarcere ale grupurilor de distribu ie ale instala iilor interioare ;
înainte i dup : schimb toare de c ldur , diafragme pentru m surarea debitului sau pentru echilibrare
hidraulic ; - eventual - la baza câte unei coloane principale de la cap tul fiec rei ramuri de distribu ie
din instala iile interioare de înc lzire ;
pe conductele de abur la intrarea în cl dire.
Se prev d prize de presiune pe canalele de fum ale cazanelor.
16.10. Manometre cu contacte electrice sau presostate se vor prevedea la vasele de expansiune închise
pentru pornirea i oprirea pompelor de adaos.
Manometre cu contacte electrice în leg tur cu un releu electric i o hup pentru semnalizare acustic
(completat , eventual, cu semnalizare optic ), se prev d la cazanele de abur, pentru semnalizarea atingerii
presiunii maxime.
16.11. Indicatoare de nivel cu tub de sticl se vor prevedea la:
cazanele de abur - în condi iile prescrip iilor tehnice ISCIR-C1 ;

rezervoarele de condensat ;
vasele de expansiune închise ;
rezervoarele de acumulare de pe lâng vasele de expansiune închise.
La rezervoarele de condensat greu accesibile (în cuve adânci) se va prevedea un indicator de nivel cu plutitor
care s poat fi citit dintr-un loc accesibil.
16.12. Instala iile de preparare a apei calde de consum vor fi prev zute cu termoregulatoare limitatoare de
temperatur , oricare ar fi agentul termic utilizat.
16.13. Centralele termice cu capacitate începând de la 4 MW vor fi prev zute cu câte un aparat pentru
analiz chimic a gazelor de ardere i termometre pentru m surarea temperaturii gazelor de ardere.
Automatizare
16.14. Pentru asigurarea protec iei instala iilor i func ionarea lor în condi ii de eficien maxim în limitele
parametrilor necesari se prevede automatizarea instala iilor de înc lzire central .
16.15. Automatizarea instala iilor din centrale termice i puncte termice se face în confomitate cu “Ghidul
pentru proiectarea automatiz rii instala iilor din centrale i puncte termice” - indicativ I 36.
16.16. Automatizarea instala iilor dintr-o central termic sau punct termic se bazeaz pe o schem
tehnologic . Schema tehnologic , completat cu aparatur de automatizare, cuprinde, atât reprezentarea cu
ajutorul simbolurilor grafice a procesului tehnologic aferent centralei termice sau punctului termic, cât i
reprezentarea simbolic a aparaturii de automatizare precum i interdependen a func ional dintre acestea.
16.17. În centralele termice de ap cald se automatizeaz :
reglarea aprocesului de ardere ;

protec ia cazanelor la supraînc lzire, la lipsa circula iei apei, i la sc derea temperaturii apei la intrarea
în cazan sub valoarea limit admis ;
reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instala iile de înc lzire - prin
amestecul apei din conducta de ducere cu ap din conducta de întoarcere - i oprirea/pornirea treptat
(“în cascad ”) a cazanelor; reglarea se face în func ie de temperatura exterioar i de diagrama de
reglaj a instala iei de înc lzire ;
preparare a apei calde de consum i furnizarea ei la temperatura prescris .
16.18. Cazanele centralei termice vor fi dotate, obligatoriu, cu elemente automate de protec ie la cre terea
accidental a temperaturii (supraînc lzire).
Se prev d urm toarele elemente automate de protec ie la cre terea temperaturii peste valorile admise:
un limitator de temperatur de lucru ( termostat de lucru) ;

un limitator de temperatur de siguran (termostat de siguran ).
Proiectantul centralei termice va verifica dac în specifica ia tehnic a cazanelor sunt cuprinse elementele de
protec ie la cre terea temperaturii; în cazul în care acestea nu sunt cuprinse, ele vor fi prev zute prin proiectul
de automatizare al centralei termice.
Instala ia de automatizare pentru protec ia cazanelor la cre terea accidental a temperaturii va fi completat
cu sisteme de avertizare sonor i optic .
16.19. Automatizarea func ion rii arz toarelor, cazanelor se face în conformitate cu Instruc iunile ISCIR C 39
“Prescrip ii tehnice pentru echiparea arz toarelor de combustibil lichid i arz toarelor de gaze. Instala ii de
automatizare”.
16.20. În punctele termice se automatizeaz :
- reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instala iile de înc lzire (agentul secundar)
în func ie de temepratura exterioar i de diagrama de reglaj a instala iilor de înc lzire;
prepararea apei calde de consum i furnizarea ei la o temperatur prescris ;

recircularea apei calde de consum din re eaua de distribu ie ;
protec ia schimb toarelor de c ldur la supraînc lzire.
16.21. În instala iile interioare de înc lzire central cu ap cald cu distribu ie individual de aparatament se
automatizeaz reglarea debitului i temperaturii agentului termic în func ie de temperatura interioar a unei
camere pilot (de regul camera de zi).
16.22. Se recomand ca schemele de automatizare s fie concepute astfel încât s permit i dotarea
etapizat cu echipamente de automatizare în func ie de prioritate, importan i posibilit i financiare.
Contorizare
16.23. În scopul realiz rii economiei de energie i stabilirii unor rela ii corecte între distribuitorul i
consumatorul de c ldur se prevede contorizarea consumului de c ldur în instala iile de înc lzire central .
La centralele termice se contorizeaz - obligatoriu - c ldura furnizat separat diferitelor categorii de

consumatori de c ldur : pentru înc lzire central , pentru prepararea centralizat a apei calde de consum sau
pentru alte scopuri; la o aceea i categorie de consumatori contorizarea se va face pe ramurile de distribu ie
de la sursa termic .
La punctele termice de imobil se contorizeaz - obligatoriu - c ldura primit de la sursa de c ldur ;

contorizarea c ldurii furnizate va fi f cut la consumatori.
Apa de adaos folosit pentru umplerea i completarea cu ap a instala iilor din centrale i puncte termice se
contorizeaz separat.
16.24. Solu ia de contorizare a c ldurii în instala iile interioare de înc lzire central se stabile te corelat cu
destina ia spa iului înc lzit, modul de gestionare al cheltuielilor i schema de distribu ie folosit ; se poate
contoriza consumul de c ldur global pe cl dire sau par ial pentru un tronson din aceasta.
Pentru cl dirile de locuit contorizarea se poate face pe cl dire, tronson de cl dire sau pe apartament (a se
vedea art.5.7.), în func ie de cerin e i de schema de distribu ie adoptat .
Este obligatorie contorizarea separat a consumurilaor de c ldur aferente spa iilor cu alt destina ie decât
locuirea din cl dirile de locuit colective (magazine, birouri etc.).
La consumatorii din alte categorii de cl diri civile se ine seama de necesitatea de contorizare par ial în
func ie de destina ia spa iului.
16.25. La cl dirile nou proiectate este obligatorie prevederea contoriz rii consumului de c ldur la fiecare
consumator.
16.26. Se prevede spa iul necesar pentru amplasarea, montarea i exploatarea corespunz toare a
echipamentului de contorizare. De asemenea, se prevede un acces u or la contoare. Pentru cl dirile de locuit
se recomand ca, la contorizarea pe apartamente , citirea s se poat face din afara apartamentelor (de ex:
în casa sc rii, pe un coridor etc.).
16.27. Montarea i exploatarea contoarelor, condi iile de ampalsare i schemele adoptate vor fi în
conformitate cu:
“Solu ii i detalii de montaj pentru contoare de ap rece, ap cald i energie termic ”, indicativ SC
001 ;
“Solu ii cadru de contorizare a consumurilor de ap , gaze naturale i energie termic aferente
instala iilor din blocurile de locuin e”, indicativ SC 002.
Vor fi respectate prescrip iile produc torului i reglement rile Biroului Român de Metrologie Legal (BRML).
16.28. Echipamentul de contorizare utilizat trebuie s fie omologat de c tre Biroul Român de Metrologie
Legal (BRML).
16.29. În cazul în care la execu ie nu se poate monta echipamentul de contorizare odat cu restul instala iei,
se va prevedea spa iul necesar i se monteaz tronsoane demontabile, în locul c rora se va monta ulterior
echipamentul de contorizare.
[top]
17. PREVEDERI PENTRU DIMENSIONAREA INSTALA IILOR
Cazane
17.1. Capacitatea termic (puterea termic ) total acoperit de cazanele din centralele termice se determin
însumând necesit ile orare de c ldur , inând seama de simultaneit ile în func ionare pentru:
înc lzire, conform SR 1907 i cap.3 din prezentul normativ ;

ventilare ;
prepararea apei calde de consum, inând seama, în cazul consumului cu vârfuri i a celui discontinuu,
de existen a i m rimea acumul rii ;
consumuri tehnologice, în func ie de cronograma consumurilor de c ldur ale aparatelor consumatoare
de c ldur ;
acoperirea pierderilor de c ldur din re elele de transport i distribu ie a c ldurii.
17.2. Pierderile de c ldur din re elele de transport i distribu ie au ca efect reducerea temperaturii cu ∆ tp
(0C), determinat cu rela ia:
∆ tp = q x L (oC)
în care L = distan a între sursele de c ldur i punctul de consum, în km;
q = indicele reducerii de temperatur a agentului termic datorit pierderilor de c ldur , în oC/km;
Re elele de distribu ie a c ldurii se izoleaz termic conform prevederilor art.15.2. pentru a nu se dep i o
valoare maxim q = 0,5 oC/km.
Pentru a avea la punctul de consum temperatura nominal Tn (0 (oC), pentru care se proiecteaz instala ia de
înc lzire central , este necesar ca, la plecarea de la sursa de c ldur la cazane, agentul termic s aib
temperatura real Tr (oC) determinat cu rela ia:
Tr = Tn + q x L (oC)
17.3. Pentru alegerea num rului de cazane i pentru stabilirea puterii termice a fiec rui cazan se ine seama
de prevederile art. 9.19 .... 9.23 din prezentul normativ.
Schimb toarele de c ldur
17.4. Capacitatea termic (puterea termic ) a schimb toarelor de c ldur pentru înc lzire i prepararea apei
calde de consum, folosite în centrale i puncte termice, se determin luând în considerare, dup caz,
componentele necesit ilor de c ldur indicate la art. 17.1.
17.5. Debitul de agent termic primar necesar schimb toarelor de c ldur din centrale i puncte termice se
determin în func ie de necesit ile de c ldur , inând seama de caracteristicile termohidraulice ale aparatelor
schimb toare de c ldur , de temperaturile nominale ale agen ilor termici, de schemele de racordare, de
regimul de func ionare i de existen a acumul rii.
17.6. La alegerea num rului i tipurilor de aparate schimb toare de c ldur se au în vedere prevederile
art.9.37, 9.38 - pentru centrale termice i 11.6, 11.7 - pentru puncte termice.
17.7. La dimensionarea schimb toarelor de c ldur din centrale i puncte termice , se ine seama de valoarea
coeficientului de utilizare (de murd rire) a suprafe elor de înc lzire prev zut de produc tor pentru durata de
utilizare garantat .
Pompe
17.8. La stabilirea solu iei generale de echipare cu pompe de circula ie agent termic (ap cald , ap fierbinte)
a centralelor i punctelor termice se vor avea în vedere indica iile de la articolele 9.32, 9.33, 9.34, pentru
centrale termice i 11.8, pentru puncte termice.
17.9. Parametrii func ionali caracteristici la care se dimensioneaz pompa de circula ie, debitul de ap i
în l imea de pompare, se determin astfel:
debitul de ap - pe baza debitul de c ldur transportat i a ecartului nominal de temperatura (tur-

retur) ;
în l imea de pompare - pe baza pierderilor de sarcin totale, liniare i locale, pe circuitul hidraulic
deservit de pomp (circuitul închis al re elei de conducte între refularea i aspira ia pompei) .
La alegerea pompei se va urm ri ca aceasta s func ioneze în zona de randament ridicat i de nivel de
zgomot redus.
17.10. Num rul pompelor de alimentare cu ap a cazanelor de abur de joas presiune i pozi ia de montare
se stabilesc conform prevederilor art.9.44.
Parametrii func ionali caracteristici la care se dimensioneaz pompa de alimentare cu ap a cazanelor de

abur de joas presiune se determin astfel:
debitul de ap - se va asigura debitul maxim de ap vaporizat în cazanele alimentate; se va ine

seama de faptul c alimentarea cu ap a cazanului poate fi i intermitent , pompa func ionând numai o
parte din durata unei ore.
în l imea de pompare - presiunea pompei va asigura suma format din: presiunea nominal a
cazanului, pierderea de sarcin total pe traseul de alimentare (rezervor de condensat sau ap tratat
- pomp - cazan), diferen a de în l ime între nivelul maxim al apei din cazan i axul orizontal al
racordului de aspira ie al pompei, precum i o rezerv de 0,1 bar.
Alte elemente din centrale i puncte termice
17.11. Dimensionarea dispozitivelor de siguran se va face potrivit prevederilor STAS 7132 i Instruc iunilor
ISCIR C 37.
17.12. Diametrele racordurilor de golire ale diferitelor elemente sau p r i de instala ii se stabilesc în func ie de
volumul de lichid ce trebuie evacuat, de în l imea medie a acestui volum i de num rul de organe de golire
deschise concomitent, astfel încât timpul de golire s fie de maximum 1 or .
Dimensionarea dispozitivelor de golire se coreleaz cu debitul nominal al conductei de canalizare care

colecteaz apele de golire.
Debitele de golire pentru instala iile interioare de înc lzire cu ap cald sunt indicate, informativ, în tabelul
17.1.
Pentru cl dirile de locuit i social - culturale volumul de ap din instala ia de golit se determin pe baza
indicelui volumului de ap con inut în instala ie V (l/kW), specific tipului corpului de înc lzire folosit; astfel,
orientativ se pot folosi valorile:
V = 10,8...11,2 l/kW la radiatoare din font , STAS 7363
V = 8,6...8,9 l/kW la radiatoare din font , STAS 7364.
Tabelul 17.1.
DATE PENTRU DIMENSIONAREA ROBINETELOR DE GOLIRE
În l imea între nivelul Debitul de golire, litri/or , al unui robinet cu

mediu al apei în Regimul de Dn:
instala ie i nivelul de în l ime
racordare a conductei de corespunz tor al
15 20 25 32 40
golire (m) cl dirii de locuit
0,65 P 650 1500 2400 4000 5500
3,00 P + 2E 1800 3300 5000 9000 12000
5,50 P + 4E 2500 4500 7000 12500 17000
10,50 P + 8E 3000 5500 9000 16000 22000
13,00 P + 10E 3500 7000 10500 19000 26000
17.13. Sec iunea liber a prizelor de aer de combustie din centrale termice se calculaz pentru o vitez a
aerului de 1-2 m/s.
Sec iunea canalelor de aer de combustie se calculeaz cu viteze de 1-2 m/s, când aerul este adus la cazane
cu ajutorul tirajului natural.
În cazul introducerii pe cale for at a aerului de combustie se folosesc viteze mari pe canale (5 -12 m/s).
Sec iunea co ului de fum i a canalelor de fum se determin în func ie de sarcina total maxim a tuturor
cazanelor racordate. Co urile de fum func ionând pe baza tirajului natural se dimensioneaz conform STAS
3417 i STAS 6793.
Corpuri de înc lzire; suprafe e radiante
17.14. Dimensionarea corpurilor de înc lzire se face conform prevederilaor STAS 1797 i prescrip iilor
tehnice ale produc torilor, referitoare la caracteristiciale tehnice, hidraulice i mecanice.
17.15. Radiatoarele de font se limiteaz la lungimea de 2 m. Pentru alte corpuri de înc lzire lungimea limit
este cea prev zut de instruc iunile produc torului.
17.16. La alegerea tipului i temperaturii suprafe ei radiante i la amplasarea acesteia se au în vedere

urm toarele:
men inerea intensit ii energiei radiante la nivelul capului ocupan ilor în limitele de 12 -14 W/mp pentru
temperaturi interioare de 15 - 22 oC (valorile mici corespund temperaturilor mai ridicate) ;
limitarea temepraturii medii admisibile la 25 – 26 oC pentru suprafe ele radiant de la pardoseal - în
cazul înc perilor cu locuri fixe de munc i activitate îndelungat i la 29 oC - în cazul înc perilor cu
folosin de scurt durat .
Conducte de ap cald i fierbinte
17.17. Circuitele consumatorilor instala iilor de înc lzire se echilibreaz hidraulic, urm rindu-se realizarea
unor rezisten e hidraulice diferen iate cu cel mult 10 % în instala iile interioare i cel mult 5 % în re elele
exterioare.
Echilibrarea hidraulic a circuitelor instala iilor de înc lzire se realizeaz prin m surile indicate la art. 5.4.
17.18. Dimensionarea conductelor se face, dup caz:
pe baza unei presiuni disponibile date, caz în care se va urm ri consumarea presiunii disponibile, cu
condi ia echilibr rii hidraulice, prin trasee economice i cu utilizarea unui num r minim de organe de
reglare;
pe baza unei c deri de presiune rezultat dintr-un calcul de optimizare.
În cazul în care nu este dat o presiune disponibil , pentru calculul diametrelor preliminare ale circuitului de
conducte se recomand adoptarea vitezelor de circula ie a apei, indicate în tabelul 17.2. i diferen iate func ie
de tipul re elei (interioare sau exterioare).
Pentru re elele de conducte la care reglajul furniz rii c ldurii este de tip cantitativ sau mixt se pot adopta, la
condi ii nominale, viteze de circula ie a apei mai mari decât cele indicate în tabel.
Tabel 17.2.
VITEZE INDICATE PENTRU CIRCULA IA APEI ÎN

CONDUCTE DE O EL (m/s)
Diametrul nominal al Re ele

conductei (în oli sau mm)
interioare exterioare
3/8 0,20...0,35 -
1/2 0,20...0,40 -
3/4 0,30...0,45 -
1 0,30...0,60 0,40...0,70
1 1/4 0,50...0,65 0,50...0,75
1 1/2 0,50...0,70 0,50...0,80
2 0,50...0,80 0,55...1,00
63...76 0,50...0,90 0,60...1,10
83...95 0,65...1,10 0,70...1,15
102...127 0,70...1,15 0,90...1,35
133...152 0,90...1,35 1,20...1,70
168...219 1,20...1,70 1,40...2,00
247...324 1,50...2,00 1,70...2,40
377...521 - 2,10...2,80
peste 521 - 2,40...3,00
17.19. Viteza maxim a apei, în limitele presiunii disponibile din re eaua termic , nu va dep i:
1,5 m/s - în instala ii interioare din cl diri cu cerin e speciale de protec ie la zgomot (spitale, sanatorii,
s li de lectur etc.) ;
2,0 m/s - pentru cl diri de locuit i social-culturale ;
3,0 m/s - pentru hale industriale ;
4,0 m/s - pentru re ele termice de ap cald i ap fierbinte (racorduri i re ele de distribu ie).
17.20. În instala iile cu regim hidraulic variabil în timp dimensionarea conductelor se face astfel încât s se
asigure stabilitatea hidraulic a instala iei, ceea ce se ob ine printr-o valoare cât mai ridicat a raportului dintre
pierderea de sarcin a instala iei consumatorului i cea a re elei.
17.21. Pentru instala iile de înc lzire cu ap cald cu circula ie for at , în calculul coloanelor verticale se
urm re te ca ecartul de presiune disponibil la baza coloanelor s fie cel pu in de trei ori mai mare decât
presiunea datorat gravita iei, considerat cu valoarea corespunz toare temepraturii exterioare medii a
perioadei de înc lzire (a se vedea i art.5.9.).
17.22. Eficien a termoizola iei conductelor, necesar de ob inut conform art.15.2., se determin cu rela ia:
riz = (qo - qiz)/qo x 100 (%)
în care qo = pierderea de c ldur unitar a conductei neizolate,
qiz = pierderea de c ldur unitar a conductei izolate.
Conducte de abur i condensat
17.23. Dimensionarea conductelor de abur se face pe baza vitezelor maxime indicate în tabelul 17.3.
Dimensionarea conductelor de condensat cu circula ie natural (c dere liber ) se face conform tabelului 17.4.
pentru condensat de joas presiune sau tabelului 17.5. pentru condensat de medie presiune.
Conductele de condensat cu circula ie for at se dimensioneaz în mod similar cu conductele de ap cald

sau fierbinte cu circula ie for at .
Calcul mecanic al conductelor
17.24. Calculul mecanic al conductelor este obligatoriu pentru re elele termice de transport i distribu ie de
ap fierbinte, abur i ap cald .
17.25. Prin calculul mecanic al condcutelor se detemrin :
grosimea peretelui evii ;

dimensionarea suporturilor mobile i fixe, precum i stabilirea distan ei dintre suporturi ;
dimensionarea compensatoarelor de dilatare.
17.26. La calculul mecanic al conductelor se iau în considerare eforturile generate de:presiunea agentului
termic, greutatea proprie conductelor pline cu ap i izolate termic, frecarea pe supor ii mobili i în
compensatoarele cu presgarnitur i for ele elastice ale compensatoarelor în form de U, L i Z; în cazul
conductelor montate aerian se are în vedere i ac iunea vântului, iar în zonele cu ac iuni seismice i efectul
acestor ac iuni.
17.27. În calculul mecanic al re elelor termice se iau în considerare urm toarele :
coeficientul de frecare al suportului cu alunecare 0,3 ;

coeficientul de frecare al suportului cu rostogolire 0,05 ;
coeficientul de suprasarcin datorat tas rii 1,0 ;
for ele verticale în suporturile fixe i mobile se determin în ipoteza efectu rii decalate în timp a
probelor hidraulice ;
presiunea interioar din conducte este presiunea nominal , definit conform Prescrip iilor tehnice
ISCIR C 15 ;
temperatura de calcul a conductei este temperatura maxim a agentului termic.
Tabelul 17.3.
VITEZE MAXIME PENTRU CALCULUL CONDUCTELOR INSTALATIILOR DE INCALZIRE CU ABUR

(în m/sec)
Diametrul nominal al Abur de joas presiune

conductei (în oli sau
mm) Aburul în echicurent cu Abur în onctracurent cu Abur de
condensatul condensatul medie
presiune
Conducte Coloane Conducte Coloane
orizontale verticale orizontale verticale
3/8 11 18 2 3,5 35
1/2 14 20 2,5 4 35
3/4 18 22 3 5 35
1 22 25 4 6 40
1 1/4 25 30 5 7,5 40
1 1/2 30 35 6 9 40
50-75 35 40 8 11 40
75-150 40 50 10 14 50
peste 150 50 60 14 20 70
Tabelul 17.4.
DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE CONDENSAT DE JOASA PRESIUNE CU CIRCULATIE

NATURALA (CADERE LIBERA)
Diametrul Conducte uscate Conducte înecate, orizontale sau verticale, având

nominal la lungimea:
conductei, în
mm Orizontale Verticale sub 50 m 50-100 m peste 100 m
Cantitatea de c ldur cedat de abur pentru formarea condensatului, în kW
15 5 7 33 21 9
20 17 26 81 52 29
25 33 49 145 93 46
32 79 116 315 205 100
40 120 180 435 290 134
50 250 370 755 510 250
57 365 545 1100 720 365
64 495 735 1450 990 495
70 580 870 1750 1220 580
76 700 1050 2150 1450 700
82 870 1300 2620 1750 870
88 1050 1470 3100 2100 1050
94 1280 1920 3600 2330 1280
100 1450 2150 4100 2800 1450
Tabelul 17.5.
DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE CONDESAT DE MEDIE PRESIUNE CU CIRCULATIE NATURALA

(CADERE LIBERA)
Diametrul
nominal al
condcutei în 15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150 200
(mm)
Panta **
Debit de condensat (în kg/h*)
hidraulic
1/100 100 200 400 900 1500 2800 6300 9300 17000 31000 53000 121000
1/200 80 150 300 600 1000 2000 4400 6600 12000 22000 37000 86000
1/300 50 130 250 500 800 1500 3500 5500 10000 18000 30000 70000
1/400 45 100 200 450 700 1400 3200 4700 8800 16000 26000 61000
1/500 40 90 190 430 650 1200 2900 4200 7700 14000 24000 54000
1/1000 30 60 120 290 450 850 2100 2900 5400 10000 17000 38000
* Valorile din tabel sunt valabile apentru condensat provenit din abur cu presiunea de 0,7-1,1 bar. Conductele
de condensat provenit din abur cu presiunea de 1,1-8bar vor avea diametrul imediat superior celui rezultat din
tabel.
** Lungimea echivalent a rezisten ei locale, considerat la stabilirea pantei hidraulice a conductelor de
condensat, va fi egal cu 1 m pentru fiecare pies special (cot, ramifica ie etc.) i 5 m pentru fiecare arm tur
(ventil, clapet etc.).
17.28. Dilatarea liniar (alungirea condcutelor) se determin folosind rela ia:
∆ L = α x L x (tmax - tmont)
în care: ∆ L = alungirea conductei (cm) ;
α = coeficientul de dilatare liniar ; pentru o el: α = 0,0012 cm/m x grd
L = lungimea conductei compensate (distan a între dou reazeme fixe), în (m) ;
tmax = temperatura maxim a agentului termic (oC) ;
tmont = temperatura de montaj a conductei (oC).
17.29. Alegerea tipului de suport mobil i a distan ei dintre suporturi se fac în conformitate cu recomand rile
de la art.12.32...12.35.
17.30 Alegerea tipului de suport fix i a distan ei dintre suporturi se fac în conformitate cu recomand rile de la
art.12.37...12.40.
17.31. Alegerea tipului de compensator de dilatare i a condi iilor de montare se fac în conformitate cu
recomand rile de la art.13.2...13.5, 14.12, 14.13.
17.32. Conductele instala iilor interioare de înc lzire vor respecta prevederile, referitoare la configuran ia
traseului, preluarea dilat rilor i sus ineri, de la art.13.6...13.11.
17.33. Prescrip iile privind calculul mecanic pentru condutele preizolate termic montate direct în sol se g sesc
în Normativul NP 029.
[top]
18. CONDI II DE CALITATE PENTRU MATERIALE, AGREGATE, APARATE
18.1. Materialele, agregatele i aparatele utilizate în instala iile de înc lzire central vor trebui s fac fa
cerin elor de calitate impuse de Legea 10/1995 privind calitatea în construc ii i s corespund exigen elor
speciale de calitate ale lucr rii.
Cerin ele de calitate pentru elementele componente ale instala iilor de înc lzire se refer la :
rezisten i stabilitate ;
siguran în exploatare ;
siguran la foc ;
igien , s n tatea oamenilor, protec ia i refacerea mediului ;
economie de energie, izolare termic i hidrofug ;
protec ia împotriva zgomotului ;
cerin e func ionale ;

adaptare în utilizare ;
durabilitate ;
etan eitate ;
confort tactil i antropodinamic ;
aspect estetic ;
facilit i de transport, montare i depozitare ;
economicitate.
18.2. Materialele, agregatele i aparatele utilizate la executarea instala iilor de înc lzire vor avea
caracteristicile i tolerana ele prev zute în standardele de stat sau în prescrip iile tehnice ale produc torilor -
interni sau externi - i vor satisface condi iile tehnice cerute în proiectul instala iei de înc lzire.
Ele vor trebui s fie înso ite de:
certificatul de calitate, al furnizorului, care s confirme realizarea de c tre produsul respectiv a

caracteristicilor tehnice prev zute ;
fi e tehnice i specifica ii con inând caracteristicile produsului i durata de via în exploatare în care
se men in aceste caracteristici ;
instruc iuni de montare, probare, între inere i exploatare ale produsului ;
certificatul de garan ie specificând perioada de timp în care se garanteaz caracteristicile declarate ;
certificate de atestare a calit ii i a performan elor (agremente tehnice MLPAT, avize tehnice, procese
verbale de omologare) emise de c tre institute de specialitate, abilitate în acest scop.
Elementele de instala ii care fac obiectul instruc iunilor tehnice ISCIR vor trebui s corespund i prevederile
acestora, iar cele care sunt supuse condi iilor de omologare ale Biroului Român de Metrologie Legal
(BRML), s fie înso ite de certificatul de atestare.
18.3. Agregatele, aparatele i arm turile vor fi astfel alese încât s permit ca în ansamblul instala iei s se
efectueze verific rile i probele prev zute în cap.20.
18.4. Re elele de conducte, interioare i exterioare, se execut folosind evi din o el, din materile neferoase
sau materiale plastice, care s corespund condi iilor mecanice, termice i de protec ie anticoroziv ale
instala iei.
Acelea i condi ii se pun i pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale - pentru anumite p r i ale instala iei
sau pentru un anumit material de eav .
18.5. Pentru elementele conductelor folosite în instala iile care nu permit un control curent (de ex.: în
instala iile sub pardoseal sau montate mascat în plafon sau în perete) se folosesc materiale care s asigure
o fiabilitate ridicat garantat .
18.6. La confec ionarea compensatoarelor de dilatare de tip U se vor folosi evi din o el f r sudur
longitudinal .
18.7. Corpurile de înc lzire trebuie s aib certificarea i, dup caz, atestarea caracteristicilor termice i
hidraulice, inclusiv curba de varia ie a ced rii de c ldur în func ie de temperatura i debitul agentului termic
i de modul de racordare al corpului de înc lzire la instala ie (a se vedea i art. 6.3.).
18.8. Arm turile folosite în instala iile de înc lzire se aleg în raport cu func iunea lor i cu parametrii agentului
termic.
Arm turile de reglare vor fi înso ite de certificarea varia iei caracteristicilor de debit i presiune în func ie de
gradul de închidere.
Se d preferin utiliz rii arm turilor pentru care produc torul indic num rul de cicluri repetate de ac ion ri la
care arm tura rezist . Se recomand ca robinetele s reziste la minim 30.000 cicluri.
18.9. Pentru instala iile cu agent termic ap , se folosesc - de preferin - ca arm turi de închidere i reglare,
robinetele cu ventil i tij înclinat pentru diametre pân la Dn = 100 mm i robinetele cu sertar pentru
diametre peste Dn = 100 mm.
Ca arm turi de închidere se recomand utilizarea robinetelor cu bil , pentru diametre pân la Dn = 100 mm i
a robinetelor tip fluture, pentru diametre peste D = 100 mm.
n
18.10. Arm turile cu func ionare automat , alese în raport cu func iunile lor, vor fi înso ite de întregul
echipament auxiliar de automatizare (sau cu indica ii precise privind elementele care se completeaz ) i de
certific rile prev zute la art.18.2. i 18.8. pe întregul ansamblu, robinet plus echipamentul de automatizare i
ac ionare.
18.11. Arm turile de reglare ale corpurilor de înc lzire se aleg în conformitate cu solu ia de reglare a
sistemului de înc lzire respectiv (a se vedea i art. 5.18).
18.12. Aparatele de m sur , inclusiv cele pentru m surarea debitului (contoare) de c ldur , vor fi înso ite de
echipamentul auxiliar i vor trebui s fie certificate în conformitate cu art. 18.2.
18.13. Agregatele cu piese în mi care (pompele de circula ie a apei i agregatele de înc lzire cu aer cald) vor
trebui s aib randament ridicat i un nivel redus al zgomotelor i vibra iilor. Ele vor trebui s fie înso ite de
certificarea caracteristicilor în func ie de tura ia motoarelor.
18.14. Schimb taorele de c ldur vor trebui s aib gabarit i greutate reduse. Este necesar certificarea
caracteristicilor în func ie de varia ia temperaturii i debitelor agen ilor termici primar i secundar.
18.15. Cazanele de ap trebuie s corespund prevederilor art.9.17. i s fie înso ite de certififcarea
caracteristicilor lor.
[top]
19. EXECUTAREA LUCR RILOR DE INSTALA II DE ÎNC LZIRE
Condi ii generale de execu ie
19.1. Executarea lucr rilor de instala ii de înc lzire se face numai pe baz de proiect.
Proiectul de execu ie va cuprinde toate datele tehnice i economice necesare realiz rii instala iei.
Este obligatoriu ca proiectul dat spre execu ie pe antier s fie verificat de c tre un verificator tehnic atestat
MLPAT.
19.2. Începerea execut rii lucr rilor se va face numai dup ce s-au ob inut toate avizele i acordurile
necesare, emise de c tre organele abilitate (a se vedea i art.2.7.).
19.3. Executarea lucr rilor de instala ii de înc lzire central va fi realizat numai de c tre unit i de execu ie
certificate profesional, în conformitate cu prevederile art.2.8.
19.4. Executarea instala iilor de înc lzire central se va face în coordonare cu celelalte lucr ri de instala ii i
construc ii.
19.5. La executarea lucr rilor se utilizeaz numai materiale, agregate i aparate ce corespund cerin elor
proiectului i satisfac prevederile de la cap.18.
Executantul lucr rilor de instala ii se asigur de existen a certificatelor men ionate la art. 18.2. i de
cunoa terea lor de c tre personalul specializat propriu.
19.6. Înaintea punerii în oper , toate materialele i aparatele se supun unui control vizual pentru a se constata
c nu au suferit degrad ri de natur s le afecteze calitatea i performan ele (deform ri sau bloc ri la
aparate, starea filetelor, a flan elor, func ionarea arm turilor, tu uri deformate sau lips etc.); se vor remedia
eventualele defec iuni i se vor înlocui aparatele i materialele care prin remediere nu pot fi aduse în stare
corespunz toare.
19.7. Se verific dac recipentele sub presiune (cazane, hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse controlului
ISCIR, dac au placa de timbru i cartea tehnic de exploatare aferent .
19.8. La aparatele de m sur i control, se verific existen a sigiliului i a formelor de atestare a controlului
Biroului Român de Metrologie Legal (BRML).
Depozitare i manipulare
19.9. P strarea echipamentelor de instala ii de înc lzire se face în magazii sau spa ii de depozitare
organizate în acest scop, în condi ii care s asigure buna lor conservare.
La depozitarea materialelor, agregatelor i aparatelor de instala ii se vor respecta instruc iunile furnizorilor i
m surile de prevenire i stingere a incendiilor i de protec ie a muncii.
19.10. Materialele de instala ii asupra c rora condi iile atmosferice nu au, practic, influen nefavorabil pe
durata depozit rii se depoziteaz în aer liber, în stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate,
special amenajate în acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securit ii muncii.
19.11. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de ac iunea direct a soarelui (de ex.: radiatoare,
arm turi, evi din mase plastice, materiale de izola ii) se depoziteaz în magazii închise sau sub oproane,
acoperite cu prelate sau foi de polietilen .
Aparatele de m sur i control, echipamentele de automatizare, aparatele cu motoare electrice, se p streaz

obligatoriu în magazii închise, în rastel.
19.12. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securit ii muncii i în a a

fel încât s nu se deterioreze. Se va da o aten ie deosebit materialelor casante sau u or deformabile (de ex.:
radiatoare, conducte preizolate, ansambluri prefabricate cu aparatura de m sur i control montat etc.)
19.13. Materialele, agregatele i aparatura vor fi aduse pe antier, de regul , pe m sura necesit ilor de
punere în oper .
Tehnologii de îmbinare, etan are i fasonare
19.14. Tehnologia de îmbinare a evilor din o el pentru realizarea instala iilor de înc lzire cu ap cald se
alege de c tre executant astfel încât s se evite riscul obtur rii sec iunii evii.
Se recomand ca, pentru evile din o el cu diametre mai mici de 3/4”, s se foloseasc îmbinarea cu fitinguri
cu filet.
Pentru evile din o el cu diametrul începând de la 3/4”, îmbinarea se face, de regul , prin sudur , cu luarea
m surilor necesare pentru a evita obturarea sec iunii conductei.
19.15. Pompele de circula ie, schimb toarele de c ldur , cazanele i recipientele se racordeaz la instala ie
prin îmbin ri demontabile.
19.16. În instala iile de înc lzire cu ap fierbinte din cl dirile industriale, îmbinarea între conducte sau între
conducte i corpurile de înc lzire se execut , de regul , prin sudur .
19.17. Îmbinarea între conducte i arm turi se execut prin flan e sau prin filet, dup tipul arm turi utilizate.
19.18. Filetul evilor va corespunde prevederilor STAS 402 i trebuie s permit în urubarea pieselor cu
mâna pân la cel pu in jum tate i cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei.
19.19. La îmbin rile cu filet etan area se execut cu fuior de cânep îmbibat cu past de miniu de plumb sau
past de grafit amestecat cu ulei de in fiert sau alte solu ii de etan are omologate în acest scop.
19.20. La îmbinarea prin sudur a evilor cu diametrul peste 1”, evile cu pere i sub 4 mm grosime se sudeaz
în “I”, iar cele cu grosime de 4 mm sau mai mare se sudeaz în “V”.
19.21. La evile din instala iile care fac obiectul instruc iunilor tehnice ISCIR îmbinarea se va face conform
prevederilor acestora.
19.22. Etan area îmbin rilor prin flan e, pentru temperaturi pân la 100oC se face cu garnituri confec ionate
din carton - STAS 1733 - unse cu past de miniu de plumb sau grafit îmbibat cu ulei de in fiert. In cazul
temperaturilor peste 100oC se vor folosi garnituri de klingherit grafitat (marsit). Se pot folosi i alte materiale
care satisfac condi iile necesare de etan are la temperatura respectiv .
Garniturile îmbin rilor cu flan e nu vor obtura sec iunea de trecere a evii, iar periferia garniturii va ajunge
pân la uruburile flan ei.
19.23. Schimb rile de direc ie ale conductelor din o el se realizeaz :
prin intermediul fitingurilor filetate ;

prin îndoirea evilor ;
prin intermediul curbelor sau coturilor de sudat ;
prin intermediul teurilor sudate .
Se recomand utilizarea, când condi iile permit, a coturilor din eav STAS 8805...8807.
Solu ia se alege de c tre executant, inând seama i de prevederile articolului urm tor.
19.24. La confec ionarea curbelor i coturilor pentru instala ii, având drept agent termic apa cu temperatura
peste 115 0C sau abur cu presiunea nominal pste 1 bar, se vor respecta prescrip iile din Instruc iunile ISCIR
C 15, în ceea ce prive te felul evilor utilizate, tehnologia de confec ionare, razele de curbur etc.
19.25. Pentru toate instala iile care nu sunt supuse prevederilor Instruc iunilor ISCIR C 15, se ine seama de
urm toarele:
- îndoirea la rece se face numai cu ajutorul ma inilor-unelte speciale sau a dispozitivelor hidraulice pentru
îndoit evi;
atât la îndoirea la rece, cât i la îndoirea la cald a evilor cu sudur longitudinal , cus tura evii se
a eaz pe generatoarea neutr a evii îndoite ;
îndoirea prin cutare la cald i folosirea de curbe din segmen i suda i se face numai în cazuri speciale,
când nu se pot folosi celelalte procedee indicate anterior ;
îndoirea prin cutare la cald se face numai în cazul evilor f r sudur i având diametrul minim de 100
mm ;
curbele din segmente se folosesc la evi cu diametrul minim de 100 mm; la confec ionarea acestor
curbe se evit a ezarea în continuare a sudurilor longitudinale din segmentele componente ale curbei ;
evile îndoite nu vor prezenta deform ri ale sec iunii i sub ieri ale peretelui peste 0,5 mm.
19.26 Pentru evile din materiale plastice (polietilen , polipropilen ), îmbinarea i etan area se vor face
conform instruc iunilor specifice (NP 003, GP 043 .a.).
Montarea conductelor
19.27. La punrea în lucru evile se inspecteaz la interior i la exterior, se cur dac este cazul i se
protejeaz în timpul montajului împotriva p trunderii de corpuri str ine.
19.28. Conductele se vor monta pe baza prevederilor din proiect referitoare la traseu i pantele de montaj,
dup ce în prealabil s-a f cut trasarea lor.
19.29. Este interzis montarea for at a conductelor cu excep ia cazurilor de pretensionare.
19.30. Montarea conductelor de ap fierbinte i de abur de medie presiune se va face cu respectarea

instruc iunilor ISCIR C 15.
19.31. La racordarea evilor cu diametre diferite se asigur :
continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontal , prin care circul ap sau
condensat ;
continuitatea generatoarei inferioare a conductelor de abur pozate orizontal ;
coaxialitatea conductelor verticale.
19.32. La schimb rile de direc ie ale fascicolelor de conducte montate în acela i plan, curbele se execut :
cu aceea i raz de curbur (corespunz toare evii cu diametrul cel mai mare), în cazul când
schimbarea de direc ie se face într-un plan perpendicular pe planul în care se g se te fascicolul de
evi ;
cu acela i centru, în cazul în care schimbarea de direc ie se face în acela i plan în care se g se te
fascicolul de evi.
19.33. evile sudate longitudinal se vor monta astfel încât sudura s fie vizibil pe toat lungimea ei.
19.34. Leg turile la aparate se monteaz astfel încât s permit demontarea aparatelor sau a unora din
p r ile lor componente.
19.35. Se vor folosi leg turi elastice pentru racordarea conductelor de combustibil lichid la arz toare.
În scopul împiedic rii transmiterii zgomotului i vibra iilor, se recomand folosirea racordurilor elastice la
montarea pompelor în instala ie.
19.36. Arm turile, înainte de montare, vor fi cur ate i verificate în ceea ce prive te starea elementelor
componente.
Arm turile trebuie probate la presiune, la standul de probe al antierului, înainte de montare.
19.37. Toate arm turile se monteaz în pozi ia “închis”.
La montarea arm turilor cu flan e se asigur paralelismul între flan ele conductelor i cele ale arm turilor.
19.38. Supapele de siguran cu pârghie i contragreutate se monteaz astfel încât tija s fie vertical i
ridicarea contragreut ii s se poat face liber, indiferent de pozi ia ei pe pârghie.
Supapele de siguran se regleaz prin stabilirea pozi iei contragreut ii, respectiv a arcului, corespunz tor
presiunii de asigurare prescrise.
E aparea fluidului la declan area supapei de siguran nu trebuie s pun în pericol utilizatorii.
Montarea corpurilor de înc lzire
19.39. Corpurile de înc lzire formate din elemente demontabile i care se livreaz neasamblate, se probeaz
dup asamblarea lor i înainte de montarea lor în instala ii la presiunea prescris de produc tor. Astfel,
radiatoarele din font se probeaz timp de 20 minute la o presiune de minimum 10 bar pentru produsele
STAS 7363 i de minimum 7 bar pentru produsele STAS 7364.
19.40. Consolele i sus in toarele se fixeaz astfel încât corpul de înc lzire s fie paralel cu fe ele finite ale
elementelor de construc ie, respectând distan ele minime indicate în cap.14. - Condi ii de montare.
19.41. Adâncimea de încastrare în zid rie netencuit a consolelor i sus in toarelor este de minimum 12 cm.
Corpurile de înc lzire montate lâng pere i u ori se fixeaz pe suporturi metalice, sprijinite pe pardoseal .
19.42. Corpurile de înc lzire se fixeaz pe pozi ie, conform instruc iunilor de montare ale produc torilor,
folosind tipul i num rul de console i sus in toare indicat de ace tia.
19.43. Pentru radiatoarele de font , realizate conform STAS 7363, num rul consolelor i al sus in toarelor
este cel din tabelul 22.1.
19.44. Pentru corpurile de înc lzire formate din evi, la alegerea num rului de console i sus in toare se
recomand urm toarele:
la un corp de înc lzire se monteaz minimum dou console i un sus in tor ;

o consol suport maximum 700 N ;
un sus in tor corespunde în medie la maximum 1,7 kN.
19.45. Pân la montarea arm turilor i a leg turilor, toate corpurile de înc lzire se prev d cu capace sau
dopuri.
19.46. Serpentinele mascate se monteaz cu respectarea riguroas a distan elor prev zute în proiect, fa de
suprafa a finit a elementelor de construc ie.
Instalarea cazanelor, schimb toarelor de c ldur i a altor utilaje
19.47. Instalarea cazanelor, schimb toarelor de c ldur i a vaselor de expansiune sub presiune se va face
în conformitate cu prevederile cuprinse în instruc iunile tehnice ISCIR (C1, C4, C30, C31), precum i cu
instruc iunile de montare ale produc torilor.
19.48. La montare se vor respecta urm toarele condi ii tehnice:
pentru utilajele statice se va respecta verticalitatea i orizontalitatea, cu abaterile admise, prin

realizarea transmiterii corecte a eforturilor pe reazeme; se va ine seama de necesitatea conform rii
antiseismice a suporturilor ;
pentru utilajele la care rezult solicit ri dinamice se va efectua, în plus, centrarea acestora, conform
prescrip iilor din documenta ia tehnic a utilajului.
Prevederi finale
19.49. Verificarea calit ii execu iei lucr rilor de instala ii de înc lzire central se face în conformitate cu:
Normativul pentru verificarea calit ii i recep ia lucr rilor de instala ii aferente construc iilor, indicativ C
56 - Caietul Instala ii de înc lzire ;
Procedura de control a calit ii execu iei lucr rilor de instala ii - Capitolul Instala ii de înc lzire.
19.50. Se iau m suri ca, dup executarea lucr rilor instala iei de înc lzire, s nu existe nici un risc de r nire
prin contact (cu muchii sau col uri t ioase, bavuri ascu ite) sau de op rire.
19.51. Corpurile de înc lzire i echipamentele instala iilor de înc lzire trebuie s aib finisajele rezistente la
ap , agen i chimici, zgâriere i cur ire.
19.52. Toate punctele de exploatare (centrale i puncte termice, gospod ria de combustibil lichid, punctele de
distribu ie, reglare, m surare, golire, dezaerisire etc.) se prev d cu instruc iuni de între inere i exploatare,
incluzând scheme pentru principalele opera iuni.
19.53. La distribuitoare - colectoare i pe conducte se prev d etichete indicând destina ia func ional a
agentului termic din conductele respective.
19.54. Echipamente care nu sunt în stare de func ionare normal (sunt defecte, sunt în repara ie sau revizie
etc.) vor fi semnalizate prin inscrip ii corespunz toare.
19.55. Pe c ile de acces c tre punctele de exploatare se prev d indicatoare care fac îndrumarea accesului.
În locurile în care accesul este limitat la personalul de exploatare se prev d pl ci cu indica iile respective.
Tabelul 19.1.
NECESARUL DE CONSOLE (C) SI SUS IN TOARELE (S) PENTRU

RADIATOARE STAS 7363
Tipul de radiator
Num rul
de 600/200/3 600/150/2 600/135/2 500/150/2 300/250/3
elemente
C S C S C S C S C S
Sub10 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1
10-15 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
16-20 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2
21-25 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2
26-30 4 2 3 2 3 2 3 2 3 2
31-35 4 2 4 2 3 2 4 2 4 2
36-40 5 3 4 2 4 2 4 2 4 2
[top]
20. CONDI II TEHNICE PENTRU VERIFICAREA INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE

CENTRAL . PROBE.
20.1. Verificarea instala iilor de înc lzire se face pe întreaga instala ie i - eventual - separat pe aparate sau
pe p r i de instala ie, în ultimele cazuri r mânând obligatorie i verificarea pe întreaga instala ie.
Principala verificare se face prin urm toarele probe:
proba la rece ;
proba la cald ;
proba de eficacitate.
Probele în vederea punerii în func iune se fac atât la instala iile de înc lzire noi cât i la instala iile de înc lzire
existente, la care s-au efectuat repara ii capitale cu ocazia reabilit rii i moderniz rii acestora.
20.2. În completarea probelor de la art. 20.1 se prev d probe de func ionare a echipamentelor.
Probele de func ionare a echipamentelor sunt verific ri func ionale specifice f cute asupra utilajelor i
aparatajelor componente ale instala iilor de înc lzire, în timpul func ion rii acestora (pompe, cazane,
schimb toare de c ldur , sta ii de tratare a apei de adaos, sisteme de reglare automat etc.).
Probele de func ionare a echipamentelor pot fi f cute separat sau pot fi simultane cu proba de cald sau proba
de eficacitate.
Proba la rece (de presiune)
20.3. Proba la rece se face în scopul verific rii rezisten ei mecanice i a etan eit ii elementelor instala iei de
înc lzire i const în umplerea cu ap a instala iei i încercarea la presiune.
Umplerea instala iei pentru efectuarea probei la rece se face cu ap care îndepline te condi iile de calitate ca
agent termic.
Proba la rece - obligatorie pentru întreaga instala iei - se face având racordate toate echipamentele din
centrala termic , re elele de conducte i aparatele consumatoare de c ldur (corpuri de înc lzire, suprafe e
radiante, agregate de înc lzire cu aer cald etc.)
În cazul când se folosesc corpuri de înc lzire a c ror rezisten nominal corespunde unei presiuni maxime
mai reduse decât a restului instala iei, proba de presiune la rece a instala iei se face f r corpurile de înc lzire
respective, acestea fiind înlocuite fie cu corpuri de înc lzire de inventar (rezistente la presiunea la care se
face proba), fie cu conducte de scurtcircuitare a leg turilor de ducere-întoarcere.
20.4. Proba la rece se execut înainte de finisarea elementelor instala iei (vopsiri, izol ri termice etc.), de
închiderea acestora în canale nevizitabile sau în an uri în pere i i plan ee, de mascarea i înglobarea lor în
elementele de construc ii, precum i de executarea finisajelor de construc ii.
Proba se execut în perioada de timp în care temperatura exterioar este mai mare de + 5 oC.
20.5. În vedrea execut rii probei la rece, se va asigura deschiderea complet a tuturor arm turilor de
închidere i reglaj, închiderea conductelor de leg tur la vasul de expansiune deschis, reglarea arm turilor de
siguran de la cazane i de la vasul de expansiune închis în concordan cu presiunea de prob , verificarea

punctelor de racordare a instala iei la conducta de ap potabil i la pompa de presiune.
20.6. Înainte de proba de presiune la rece instala ia se spal cu ap potabil .
Sp larea instala iei cuprinde racordarea conductei de ducere a instala iei la conducta de ap potabil ,
umplerea instala iei, racordarea conductei de întoarcere a instala iei la jgheabul de golire la canalizare i
men inerea instala iei sub jet continuu pân când în apa golit din instala ie nu se mai observ impurit i
(n mol, nisip etc.) Opera ia se repet cu schimbarea sensului de circula ie al apei.
20.7. Presiunea de prob se determin în func ie de presiunea maxim de regim i de modul de execu ie al
instala iei, astfel:
o dat i jum tate presiunea maxim de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instala ii montate aparent
i la cele mascate sub finisaje uzuale ;
dublu presiunii de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instala iile ce au p r i care se mascheaz sub
finisaje deosebite ;
presiunea prev zut în caietul de sarcini, pentru p r ile din instala ii care se înglobeaz în elemente de
construc ie (serpentine sau conducte în pere i, plafoane sau pardoseli, realizate numai cu evi trase) ;
la presiunile prescrise de instruc iunile tehnice ISCIR, pentru p r ile de instala ii care sunt supuse
prevederilor acestor prescrip ii.
20.8. Verificarea comport rii instala iei la proba rece poate fi început imediat dup punerea ei sub presiune,
prin controlul rezisten ei i etan eit ii tuturor îmbin rilor.
La îmbin rile sudate controlul se face prin cioc nire, iar la restul îmbin rilor prin examinarea cu ochiul liber.
20.9. M surarea presiunii de prob se începe dup cel pu in 3 ore de la punerea instala iei sub presiune i se
face cu manometru înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6, prin citiri la intervale de
10 minute.
Durata probei este de 3 ore.
20.10. Rezultatele probei la rece se consider corespunz toare dac , pe toat durata probei, manometrul nu
a indicat varia ii de presiune i dac la instala ie nu se constat fisuri, cr p turi sau scurgeri de ap la
îmbin ri i presgarnituri.
În cazul constat rii unor sc deri de presiune sau a defec iunilor enumerate mai sus, se procedeaz la
remedierea acestora i se repet proba.
Rezultatele probei se înscriu în procesul verbal al instala iei.
Dup executarea probei, golirea instala iei de ap este obligatorie, în cazul în care nu este prev zut
executarea succesiv a probei la cald.
Proba la cald
20.11. Proba la cald are drept scop verificarea etan eit ii, a modului de comportare a elementelor instala iei
la dilatare i contractare, a circula iei agentului termic. La centralele termice, proba la cald cuprinde, în mod
obligatoriu, verificarea randamentului de func ionare al cazanelor, care va trebui s corespund datelor
indicate în cartea tehnic a fiec rui cazan.
Proba la cald se execut la toate instala iile de înc lzire indiferent de agentul termic utilizat, pe întreaga
instala ie sau pe p r i de instala ie care pot func iona separat.
20.12. Proba la cald se efectueaz înaintea finis rii (vopsirii, izol rii), masc rii sau închiderii elementelor
instala iilor în canale nevizitabile sau în an uri, în pere i sau plan ee, cu excep ia elementelor înglobate în
elementele de construc ii (serpentine sau conducte în pere i, plafoane sau pardoseli), dar numai dup
închiderea complet a cl dirii i dup efectuarea probei la rece.
20.13. Pentru efectuarea probei la cald, instala iile interioare se alimenteaz , de preferin , cu agent termic de
la sursa definitiv ; în cazul în care aceasta nu a fost pus în func iune, alimentarea se poate face de la o
surs provizorie.
Sursa de c ldur va asigura debitul, presiunea i temperatura agentului termic potrivit prevederilor proiectului
instala iei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescrip iilor tehnice specifice unor
elemente din instala ie cu cerin e speciale privind apa de alimentare (de ex.: apa dedurizat , apa tratat cu
inhibitori, în cazul instala iilor cu radiatoare din o el etc.).
20.14. Odat cu proba la cald se efectueaz i reglajul instala iei.
Robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de înc lzire se pozi ioneaz la treptele de reglaj primar (prereglare)
prev zute în proiect, reglajul secundar fiind deschis la maximum.
Se controleaz debitul agentului termic pe conducta de racordare a instala iei la re eaua exterioar , cu
ajutorul dispozitivelor prev zute în acest scop în proiect (contoare de c ldur , debitmetre, diafragme etc.),
efectuându-se reglajul corespunz tor.
20.15. Proba la cald comport dou faze.
În faza I-a, dup ce apa a atins în instala ie nivelul corect, se ridic temperatura ei la 50 0C i se men ine
aceast temperatur în limitele unei varia ii de ± 5 0C. Dac instala ia este cu circula ie prin pompe, acestea
se vor pune în func iune.
Dup 2 ore de func ionare se face un control atent la toate corpurile de înc lzire, constatând cu mâna sau cu
un termometru de contact gradul de înc lzire (temperatura) la partea superioar i la partea inferioar a
corpului de înc lzire. Nu se admit diferen e mai mari de 5 0C între corpurile de înc lzire.
Acela i control se efectueaz i la conducte (în special la coloane). Lipsa de uniformitate a înc lzirii se
corecteaz prin robinetele de reglaj.
La instala iile cu pompe de circula ie se controleaz , cu ajutorul a dou manometre montate, unul pe racordul
de intrare, cel lalt pe racordul de ie ire al pompei, dac aceasta dezvolt presiunea necesar .
La instala iile cu vase de expansiune închise se verific , de asemenea, ca presiunile date de pompe s nu
dep easc presiunile admisibile pentru func ionare.
20.16. În faza a II-a, se ridic temperatura agentului termic la valoarea nominal (în limitele a ± 5 0C) i, dup
2 ore de func ionare, se verific dac nu apar pierderi de ap la îmbin ri, la corpuri de înc lzire i arm turi.
Se controleaz dac dilat rile se produc în sensul prev zut în proiect, dac ele sunt preluate în bune condi ii,
astfel încât s nu apar neetan eit ii, iar punctele fixe s nu sufere deplas ri.
Se verific dac se face o bun dezaerisire a instala iei.
În timpul func ion rii se urm re te cum lucreaz pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele i cum se
comport arm turile.
La r cirea instala iei se examineaz din nou toat instala ia spre a se controla etan eitatea.
20.17. Dup terminarea acestei examin ri i dup r cirea instala iei la temperatura ambiant , se reia proba,
procedându-se la o nou înc lzire (faza I i faza II), f cându-se un control identic cu cel descris mai sus.
Dac nici la a doua înc lzire instala ia nu prezint neetan eit i sau înc lziri neuniforme i func ioneaz în
condi ii normale, proba se consider corespunz toare.
Dup efectuarea probei, instala ia se gole te dac - pân la intrarea în func ionare - exist pericolul de înghe .
Rezultatele probei se consemneaz într-un proces verbal.
20.18. La centrale i puncte termice, anterior probei la cald pentru întreaga instala ie se face o prob par ial ,
în care se porne te instala ia i se ine sub observa ie cel pu in o or , verificând în principal:
montarea echipamentului i conductelor astfel încât s se asigure spa iile necesare prev zute pentru
exploatare ;
modul de manevrare al arm turilor ;
dac aparatele i agregatele care au piese în mi care (pompe, injectoare, exhaustoare etc.) nu produc
zgomote sau vibra ii sup r toare i dac s-au respectat prevederile pentru atenuarea i împiedicarea
transmiterii lor la elementele construc iei (atenuatoare de zgomot, izol ri fonice, straturi antivibra ie la
postamente etc.);
executarea corect i etan eitatea canalelor de fum, a co ului, a u ilor de vizitare etc. ;
asigurarea aerului necesar arderii; se examineaz , în acest scop, flac ra la cazane, trebuind ca ea s
fie vie i s nu produc fum vizibil cu ochiul liber.
Cu ocazia probei par iale pentru centrala termic sau punctul termic, prealabile probei la cald pentru întreaga
instala ie, se recomand s se fac i probele de func ionare a echipamentelor (a se vedea art.20.2.).
Proba de eficacitate
20.19. Se efectueaz proba de eficacitate a instala iei pentru a verifica dac instala ia realizeaz în înc peri
gradul de înc lzire prev zut în proiect.
Ea se execut cu întreaga instala ie în func iune i numai dup ce toat cl direa a fost terminat .
Pentru ca verificarea s fie concludent , se va alege o perioad rece, în care temperaturile exterioare s fie
sub 0 oC i valoarea lor medie zilnic s nu varieze cu mai mult de ± 3 oC fa de temperatura exterioar
medie a celor dou zile precedente.
20.20. Pentru proba de eficacitate a instala iei de înc lzire central cu corpuri de înc lzire se înc lze te
cl direa cu cel pu in trei zile înaintea probei, iar în ultimele 48 ore înaintea probei, agentul termic se regleaz
conform graficului de reglaj, în limita unor abateri de ± 2 oC.
Pe timpul probei instala ia trebuie s func ioneze continuu i toate u ile i ferestrele cl dirii s fie închise.
20.21. Proba de eficacitate dureaz 12 ore, cu m sur tori din or în or .
20.22. Se m soar temperaturile aerului exterior i ale agentului termic pe conductele de ducere i
întoarcere, verificându-se corelarea acestor parametri conform graficului de reglaj calitativ.
20.23. Se citesc temperaturile interioare din înc peri cu ajutorul unor termometre montate în mijlocul înc perii,
la o în l ime de 0,75 m de la pardoseal ; în cazul înc perilor cu deschidere mai mare de 10 m, citirile se vor
face pe zone cvasip trate, cu suprafe e de maximum 100 mp, tot la în l imea de 0,75 m.
În înc peri de locuit m surarea temperaturii se face în cel pu in 3 puncte din înc pere, la o distan de cel
pu in 2 m de la peretele înc perii i la o în l ime de 0,75 m de la pardoseal ; în cadrul probei se urm re te
stabilitatea i uniformitatea temperaturii aerului din înc peri pe durata probei.
Dac cl direa este expus însoririi nu se iau în considera ie citirile de temperaturi efectuate între orele 11 i
16.
20.24. Pentru a asigura precizia m sur torilor se recomand alegerea de termometre cu grada ii
corespunz toare, i anume:
pentru temperaturi exterioare 1/5 oC

pentru temperaturi interioare 1/5 oC
pentru temperaturile agentului termic 1/2 oC
Verificarea termometrelor se va face înainte de folosire, iar în timpul m sur torilor ele vor fi ferite de influen e
perturbatorii (curen i de aer, radia ii termice, c ldur uman etc.).
20.25. Înc perile în care se m soar temperatura interioar , vor fi:
la parter: înc perile de col i cele al turate intr rilor neînc lzite, în mod obligatoriu; de asemenea, alte
camere dup apreciere;
la ultimul nivel: înc perile de col , în mod obligatoriu i, alte înc peri, dup apreciere;
la nivelurile intermediare: camerele dorite de beneficiar, îns cel pu in 10 % din num rul lor.
La cl dirile cu multe niveluri se asigur efectuarea a cel pu in câte o m sur toare la fiecare nivel.
20.26. La înc lzirea cu aer cald, chiar i în cazul combin rii acesteia cu înc lzirea cu corpuri de înc lzire, se
fac - pe lâng m sur torile de temperatur men ionate anterior - m sur tori ale vitezei aerului, în conformitate
cu prevederile “Normativului pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i climatizare”- I5.
20.27. Rezultatele probei de eficacitate se consider satisf c toare, dac temperaturile aerului interior
corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la - 0,5 oC pân la +1oC în cl dirile civile i de la -1 oC la +2 oC
în înc perile de produc ie.
În cazul în care, mai mult de 10 % din rezultatele m sur torilor de temperatur nu se încadreaz în aceste
limite, proba se consider necorespunz toare i va trebui s fie reluat , dup efectuarea remedierilor
Rezultatele probei de eficacitate a instala iei de înc lzire central se consemneaz într-un proces verbal.
20.28. Probele instala iilor de înc lzire central (proba de eficacitate, proba la cald i proba la rece) se fac în
prezen a reprezentan ilor executantului (responsabilul tehnic cu urm rirea execu iei lucr rilor), beneficiarului
(dirigintele de antier) i proiectantului.
Data i ora începerii probelor sunt anun ate în prealabil, prin grija beneficiarului (investitorului), la organele
teritoriale ale Inspec iei de Stat în Construc ii.
[top]
ANEXA 1
PRESCRIP II UTILE LA PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALA IILOR DE

ÎNC LZIRE CENTRAL
1. REGLEMENTARI TEHNICE
Indicator Titlul prescrip iei Publicat în:
I 5 - 98 Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor de Bul. Constr. nr. 6/1999
ventilare i climatizare
I 5/1-94 Instruc iuni tehnice de proiectare pentru ventilare sau Bul.Constr. nr.9/1994
înc lzire cu aer cald prin jeturi de aer orizontate
SC 004-2000 Solu ii cadru de proiectare a instala iilor de climatizare la Bro ur

cl diri publice.
I 6-98 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de Bul.Constr. Nr.14/1997

alimentare cu gaze naturale
I 31-99 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de Bul.Constr. Nr.2/2000

alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL).
I 7-98 Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor Bul.Constr. Nr.3-4/

electrice cu tensiuni pân la1000 V curent alternativ i 1999
1500 V curent continuu
I 36-01 Ghid pentru proiectarea automatiz rii instala iilor din Bro ur
centrale i puncte termice.
I 9-94 Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor Bul.Constr. Nr.1/1996

sanitare.
GP 060-2000 Ghid pentru proiectarea instala iilor de înc lzire Bro ur

perimetral la cl diri.
I 13/1-02 Normativ pentru exploatarea instala iilor de înc lzire Bro ur

central
GT 014-97 Ghid tehnic pentru diagnosticarea regimului de Bul. Constr.

func ionare i comport rii în exploatare a aerotermelor de Nr.10/2000
perete i tavan.
GP 017-96 Ghid pentru calculul consumului de c ldur al cl dirilor Bul.Constr. Nr.10/1998

dotate cu sisteme pasive de înc lzire solar .
NP 031-99 Normativ pentru proiectarea, execu ia i exploatarea Bul.Constr .Nr.12/2000.

instala iilor de înc lzire prin radia ie de pardoseal
GP 039-99 Ghid pentru calculul necesarului anual de c ldur al Bul.Constr Nr.9/2000

cl dirilor de locuit
GP 051-2000 Ghid pentru proiectare, execu ie i exploatare a Bul.Constr. Nr.6/2001

centralelor termice mici.
GP 056-2000 Ghid pentru proiectarea instala iilor de înc lzire/r cire Bul.Constr .Nr.12/2001
folosind ventiloconvectoare.
GP 041-98 Ghid pentru alegerea, proiectarea, între inerea i Bul.Constr. Nr.10/2009

exploatarea sistemelor i echipamentelor de siguran din
dotarea instala iilor de înc lzire cu ap având
temperatura maxim de 115oC
GT 017-97 Ghid tehnic privind diagnosticarea regimului de Bul.Constr. Nr.10/200

func ionare i a comport rii în exploatare a
generatoarelor de aer cald cu combustibil lichid sau
gazos.
NP 058-02 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor Bro ur

centralizate de alimentare cu energie termic (re ele i
puncte termice).
GP 066-02 Ghid pentru transformarea punctelor termice alimentate Bro ur

de la industrie în centrale termice pentru ansambluri
urbane.
NP 029-02 Normativ de proiectare, execu ie i exploatare pentru Bro ur

re ele termice cu conducte preizolate.
SC 006-01 Solu ii cadru pentru reabilitarea i modernizarea Bro ur

instala iilor de înc lzire din cl diri de locuit
SC 002-98 Solu ii cadru de contorizare a consumurilor de ap , gaze Bro ur

i energie termic aferente instala iilor din blocurile de
locuin e.
SC 005-2000 Solu ii cadru pentru instala ii interioare de înc lzire

utilizând noi sisteme de producere a agentului termic.
ME 002-97 Manual de specifica ii privind instalarea exploatarea i Bul.Constr Nr.11/2000

mentenan a schimb toarelor de c ldur din instala ii.
ME 005-2000 Manual pentru întocmirea instruc iunilor de exploatare Bro ur

privind instala iile aferente construc iilor.
NP 059-02 Normativ privind exploatarea sistemelor centralizate de Bro ur

alimentare cu energie termic (re ele i puncte termice).
C 142-85 Instruc iuni tehnice pentru executarea i recep ionarea Bul.Constr. Nr.9/1985
termoizola iilor la elementele de instala ii
C 107/1-97 Normativ privind calculul coeficien ilor globali de izolare Bul. Constr.
termic la cl dirile de locuit Nr.14/1998
C 107/2-97 Normativ pentru calculul coeficien ilor globali de izolare Bul. Constr.
termic la cl dirile cu alt destina ie decât cele de locuit. Nr.14/1998
C 107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de Bul.Constr. Nr.13/1998

construc ie ale cl dirilor
NP 048-2000 Nomativ pentru expertizarea termic i energetic a Bul.Constr. Nr.4/2001

cl dirilor existente i a instala iilor de înc lzire i
preparare a apei calde de consum aferente acestora.
NP 047-2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cl dirilor Bul.Constr. Nr.5/2001

existente i al instala iilor de înc lzire i preparare a apei
calde de consum aferente acestora.
P 7-2000 Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi Bul.Constr. Nr.7/2001

sensibile la umezire (proiectare, execu ie, exploatare).
P 100-92 Normativ pentru protec ia antiseismic a construc iilor de Bul.Constr. Nr.1-

locuin e, social- culturale, agrozootehnice i industriale. 2/1992
P 118-99 Normativ de siguran la foc a construc iilor. Bro ur 1999

Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor. M.O. Nr.384/09.10.98
Norme generale de protec ia muncii. Bro ur 1998
2. PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR
C1 Prescrip ii tehnice pentru proiectarea,execu ia, montarea, Bro ur

repararea, instalarea, exploatarea i verificarea cazanelor de ap ISCIR
fierbinte.
C4 Prescrip ii tehnice pentru proiectarea, execu ia, instalarea, Bro ur

exploatarea, repararea i verificarea recipientelor metalice stabile ISCIR
sub presiune.
C 15 Prescrip ii tehnice pentru proiectarea, montarea, repararea, Bro ur

exploatarea i verificarea conductelor de abur i ap fierbinte sub ISCIR
presiune.
C 18 Prescrip ii tehnice pentru regimul chimic al generatoarelor de abur Bro ur

i ap fierbinte. ISCIR
C 30 Prescrip ii tehnice pentru proiectarea, execu ia, montarea, Bro ur

instalarea, exploatarea, repararea i verificarea cazanelor mici de ISCIR
abur.
C 31 Prescrip ii tehnice pentru proiectarea, execu ia, montarea, Bro ur

instalarea, exploatarea, repararea i verificarea cazanelor de abur ISCIR
de joas presiune i a cazanelor de ap cald .
C 37 Prescrip ii tehnice pentru proiectarea, execu ia i încercarea în Bro ur

vederea omolog rii supapelor de siguran destinate echip rii ISCIR
cazanelor i recipentelor sub presiune.
C 38 Prescrip ii tehnice privnd proiectarea i execu ia instala iilor de Bro ur

automatizare care echipeaz cazanele de abur ISCIR
C 39 Prescrip ii tehnice pentru echiparea arz toarelor de combustibil Bro ur

lichid i arz toarelor de gaze. Instala ii de automatizare ISCIR
[top]
ANEXA 2
LISTA STANDARDELOR DE STAT APLICABILE LA PROIECTAREA I EXECUTAREA

INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE CENTRAL
1. PRESCRIP II GENERALE
I 64-85 C ldur . Terminologie i simboluri.
4369-81 Instala ii de înc lzire i ventilare. Terminologie
2. TERMOTEHNICA ÎN CONSTRUC II
7109-86 Termotehnica construc iilor. Terminologie, simboluri, unit i de m sur .
6472/2-83 Fizica construc iilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori
6472/3-89 Idem. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale

cl dirilor.
6472/4-89 Idem. Termotehnica. Comportarea elementelor de construc ie la difuzia

vaporilor de ap . Prescrip ii de calcul.
6472/5-73 Idem. Hidrotermica. Principii de calcul i de alc tuire pentru acoperi uri
ventilate
6472/6-88 Idem. Proiectarea termotehnic a elementelor de construc ii cu pun i

termice.
6472/7-85 Idem. Termotehnica. Calculul permeabilit ii la aer a elementelor i

materialelor de construc ii
6472/9-76 Fizica construc iilor. Proiectarea termotehnic a elementelor de construc ii

cu pun i termice cilindrice.
3. CALCULUL INSTALA IILOR INTERIOARE
SR 1907-1-97 Instala ii de înc lzire. Necesarul de c ldur de calcul. Prescrip ii de calcul
SR 1907-2-97 Instala ii de înc lzire. Necesarul de c ldur de calcul. Temperaturi

interioare conven ionale de calcul
SR 1907-3-97 Instala ii de înc lzire. Necesarul de c ldur de calcul. Determinarea

necesarului de c ldur de calcul al serelor simplu vitrate
SR 4839-97 Instala ii de înc lzire. Num rul anual de grade-zile.
4. CORPURI DE ÎNC LZIRE
SR EN 442/1-2000 Radiatoare i convectoare. Partea 1: Specifica ii i condi ii tehnice
1676-90 Elemente de radiator din font pentru instala ii de înc lzire

central . Condi ii tehnice generale de calitate
1797/1-79 Instala ii de înc lzire central . Dimensionarea corpurilor de

înc lzire. Prescrip ii generale.
1797/2-88 Idem. Dimensionarea radiatoarelor de font .
1797/3-79 Idem. Dimensionarea corpurilor de înc lzire din evi netede.
11247/1-79 Instala ii de înc lzire central . Caracteristici termice i hidraulice

ale corpurilor de înc lzire. M rimi caracteristice.

ale corpurilor de înc lzire. Determinarea puterii termice.

ale corpurilor de înc lzire. Determinarea pierderii de sarcin .

ale corpurilor de înc lzire. Determinarea temperaturii superficiale.
11984-83 Instala ii de înc lzire central . Suprafa a echivalent termic a

corpurilor de înc lzire.
5. CENTRALE TERMICE
3572-77 Cazane de abur i ap fierbinte. P r i componente - terminologie.
2764-86 Cazane de abur, ap fierbinte i ap cald . Debite, presiuni i

temperaturi nominale.
SR EN 247-2000 Schimb toare de c ldur . Terminolgie.
SR EN 305-2000 Schimb toare de c ldur . Defini ii ale performan elor

schimb toarelor de c ldur .
9270-85 Arz toare de gaze naturale pentru cazane. Condi ii tehnice de

calitate.
3417-85 Co uri i canale de fum pentru instala ii de înc lzire central .

Prescrip ii de calcul termotehnic
6793-86 Co uri, canale de fum pentru focare obi nuite la construc ii civile.
Prescrip ii generale.
6. COMBUSTIBILI
177-89 Produse petroliere. Combustibil lichid pentru uz neindustrial tip P i tip M.
54-80 Combustibil lichid u or.
240-80 Motorin .
1308/1-90 Combustibili solizi. C rbuni i brichete de c rbuni destina i scopurilor

energetice. Reguli pentru verificarea calit ii.
1308/3-90 Combustibili solizi. C rbuni i brichete de c rbuni destina i scopurilor

neindustriale. Reguli pentru verificarea calit ii.
3317-67 Gaze combustibile.
66-78 Gaz petrolier lichefiat.
7. RE ELE DE CONDUCTE
4377-76 Compensatoare de dilata ie. Compensatoare plane în form de U, L, Z.

Prescrip ii de calcul.
SR 8591-97 Re ele edilitare subterane. Condi ii de amplasare.
9312-87 Subtravers ri de c i ferate i drumuri cu conducte. Prescrip ii de

proiectare.
SR EN 253 Sistemul de conducte preizolate pentru re ele subterane de ap cald
8. PROTEC IA CONTRA COROZIUNII
7335/3-86 Protec ia contra coroziunii a construc iilor metalice îngropate. Izolarea

exterioar cu bitum a conductelor din o el
7335/5-90 Idem. Conducte metalice îngropate. Imbin ri electroizolante cu niplu.
7335/6-98 Idem. Conducte metalice îngropate. Protejarea conductelor la

subtravers ri de drumuri, c i ferate, ape i la treceri prin c mine.
7335/7-87 Idem. Conducte metalice îngropate. Imbin ri electroizolante cu flan e.
10128-86 Protec ia contra coroziunii a construc iilor supraterane din o el.

Clasificarea mediilor agresive.
10702/1-83 Protec ia contra coroziunii a construc iilor din o el supraterane. Acoperiri

protectoare. Condi ii tehnice generale.
E10702/2-80 Idem. Acoperiri protectoare pentru construc ii situate în medii

neagresive, slab agresive i cu agresivitate medie.
9. DIVERSE ELEMENTE DE PROIECTARE
185/1-89 Instala ii sanitare, de înc lzire central , de ventilare i gaze naturale.

Conducte pentru fluide. Semne i culori conven ionale.

Fitinguri i piese auxiliare pentru conducte. Semne conven ionale.

Arm turi. Semne conven ionale.

Obiecte de uz gospod resc, corpuri de înc lzire, guri de aer. Semne
conven ionale

Agregate, aparate, rezervoare. Semne conven ionale

Aparate de m sur i control. Semne conven ionale.
SR CR 12792-99 Ventilarea în cl diri. Simboluri i terminologie.
11050-87 Instala ii de gaze naturale. Terminologie.
6156-86 Acustica în construc ii. Protec ia împotriva zgomotului în construc ii

civile i social-culturale. Limitele admisibile de zgomot i parametrii
de izolare acustic .
10827-87 Recipiente metalice sub presiune pentru instala ii în construc ii.

Dimensiuni principale.
9448-89 Racorduri elastice pentru reducerera vibra iilor în instala ii.
SR EN 26-2000 Aparate de producere instantanee a apei calde menajere echipate cu

arz toare atmosferice utilizând combustibil gazos.
[top]
ANEXA 3
CON INUTUL CADRU AL REFERATULUI DE VERIFICARE A PROIECTELOR DE

INSTALA II DE ÎNC LZIRE CENTRAL
Numele i prenumele verificatorului atestat:

....................................................................
.................................................................... Nr........Data................
Firma........................................ Conform registrului de
Adres , telefon, fac:.................................... eviden
....................................................................
....................................................................
REFERAT
privind verificarea de calitate* la cerin ele:
A. Rezisten i stabilitate;
B. Siguran în exploatare;
C. Siguran la foc;
D. Igien , s n tatea oamenilor,

refacerea i protec ia mediului;
E. Izola ie termic , hidrofug i

economie de energie;
F. Protec ie împotriva
zgomotului;
a proiectului
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
Specialitatea: Instala ii de înc lzire central
Faza...................................., Nr.proiect.................................
* Verificarea tehnic de calitate a proiectului s-a f cut în conformitate cu Legea nr.10/1995 privind calitatea în
construc ii i cu Ordinul nr.77/N/ din 28.10.1996 al MLPAT, pentru aprobarea “Indrum torului pentru
verificarea tehnic de calitate a proiectelor de construc ii i instala iilor aferente”.
1. Date de identificare
- proiectant general ............................
-proiectant de specialitate ....................
-investitor/beneficiar .............................
- amplasament: jude /sector ............., localitate ...........................str......................................nr......cod

po tal...........
- data prezent rii proiectului pentru verificare ...................................
2. Caracteristici principale ale proiectului prezentat la verificare:

..............................................................
..............................................................
..............................................................
..............................................................
3. Documente ce se prezint la verificare:
- Tema de proiectare
- Memoriul tehnic (prezentarea solu iilor tehnice adoptate pentru respectarea cerin elor verificate);
- Plan ele desenate: ...........................
- Caiet de sarcini: ...............................
- Breviar de calcul, program de calcul
- Alte documente; ................................
4. Concluzii asupra verific rii:
a) În urma verific rii se consider proiectul corespunz tor, semnându-se i tampilându-se conform
dispozi iilor legale.
b) În urma verific rii se consider proiectul corespunz tor pentru faza verificat semnându-se conform
dispozi iilor legale, cu urm toarele condi ii obligatorii a fi introduse în proiect prin grija investitorului de c tre
proiectant:
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
Am primit..........exemplare Am predat........ exemplare

din Referatul de verificare din Referatul de verificare
INVESTITOR/PROIECTANT VERIFICATOR TEHNIC
ATESTAT
[top]

I 13-02 Normativ PT Executarea Si Proiectarea Instalatiilor de Incalzire Centrala

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

I 13-02 Normativ PT Executarea Si Proiectarea Instalatiilor de Incalzire Centrala

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA INSTALAÞIILOR DE Î...

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA I EXECUTAREA INSTALA IILOR DE

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.2. Domeniul de aplicare al normativului este cel privind:

instala ii din cl diri noi ;

Normele generale de protec ie a muncii ;

1.6. Nu fac obiectul prezentului normative :

1.7. Normativul nu cuprinde prevederi specifice privind:

2. CONDI II GENERALE DE PROIECTARE I EXECU IE

Proiectarea i executarea lucr rilor de instala ii de înc lzire central

Proiectul se elaboreaz de c tre proiectan i autoriza i, cu competen e în domeniu.

2.5.1. Studiul de fezabilitate

La baza studiului de fezabilitate st tema de proiectare întocmit de c tre beneficiar.

Acestea sunt, în principal, urm toarele:

2.5.2. Proiectul tehnic

Schemele func ionale (schema centralei termice, schema coloanelor etc.) ;

2.5.3. Detaliile de execu ie

Schemele func ionale ;

Membrii Comisiei de autorizare sunt speciali ti propu i de:

2.15. Actele necesare pentru înscriere la examen sunt:

2.16. Actele pentru înscriere la examen se depun la Comisia de autorizare.

2 ani pentru ingineri i subingineri de instala ii ;

Reglement rile tehnice pentru instala iile de înc lzire central ;

3. NECESARUL DE C LDUR PENTRU ÎNC LZIRE

Determinarea necesarului de c ldur

Prevederi referitoare la elementele constructive ale cl dirilor înc lzite central

numai cu elemente etan e la aer i având o valoare ridicat a rezisten ei termice ;

4. ALEGEREA SISTEMULUI DE ÎNC LZIRE

Alegerea agentului termic în instala iile interioare

se recomand un ecart nominal de temperatur de 20 0C.

Se recomand a se limita utilizarea aburului la :

Înc lzirea de gard

golirea instala iilor ;

prevederea unor conducte înso itoare ;

SISTEME RECOMANDATE DE ÎNC LZIRE CENTRAL A CL DIRILOR

Nr. Grupa SISTEMUL

1. Cl diri de locuit Ap cald Corpuri de

Farmacii, laboratoare medicale

2. Spitale, sanatorii cu regim de spitalizare Ap cald Corpuri de

3. Cl diri administrative Ap cald Corpuri de

4. Teatre, case de cultur , c mine culturale Ap cald Corpuri de

5. Magazine înglobate în cl diri cu specific diferit Ap cald Corpuri de

6. B i publice, s li du uri comune Ap cald Corpuri de

Ap cald sau fierbinte Agregate pentru aer

Ap cald (1) Corpuri de

11. Grupuri de înc peri social-administrative înglobate în Ap fierbinte Corpuri de

adiacente cl dirilor de produc ie (laboratoare, birouri convectoradiator serp

5. INSTALATII INTERIOARE DE INCALZIRE CENTRALA

Distribu ia agentului termic

5.1. Alegerea schemei de distribu ie se face astfel încât s se asigure:

alimentarea aparatelor de înc lzire ;

alegerea traseelor conductelor ;

Alegerea regimului de presiune

5.15. Pompele de circula ie se pot prevedea :

la surs - pentru asigurarea presiunii în central sau punctul termic ;

Amplasarea pompelor se poate face :

la pardoseal , prin intermediul unor postamente ;

Arm turi de închidere, reglare, golire i dezaerisire

pe conductele principale i pe ramurile de distribu ie ;

Arm turile de închidere se monteaz în locuri accesibile.

Pentru instala ii de înc lzire cu corpuri de înc lzire se recomand :

Prevederi specifice instala iilor cu abur

Aparatele de condesat se folosesc în special la corpuri de înc lzire.