Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI, ASIGURĂRI ŞI BURSE DE

VALORI

PROIECT MACROECONOMIE

ANALIZA PRODUSULUI INTERN BRUT AL

ROMANIEI
IN PERIOADA 1990-2008

BUCURESTI
2009

pg. 1
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
INTRODUCERE
Produsul intern brut este indicatorul ce caracterizeaza cel mai precis nivelul
de dezvoltare al unei tari pe o perioada determinata de timp. Studiul prezentat isi
propune sa analizeze evolutia produsului intern brut al Romaniei, respectiv
perioadele de crestere sau de regres ale economiei tarii, aparute in intervalul 1990
– 2008.
In elaborarea lucrarii au fost utilizate in principal datele publicate de Banca
Nationala Romana cu privire la perioada de timp analizata.
Istoria ultimelor decenii ne infatiseaza o traiectorie complicata a tranzitiilor
in Romaniei. Privatizarea, reformele economice si capitalul extern atras au afectat
evolutia economiei romane, marcata de fluctuatii ale productiei si de indicele mare al
inflatiei.

1 Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 1990

Produsul Intern Brut din anul 1990 a avut o valoare nominala de 857,9
miliarde lei, in termeni reali, scazand cu pana la 5,6 % fata de anul anterior . PIB pe
cap de locuitor atinge o valoare de 37mii lei/loc., iar deflatorul PIB are o valoare de
113,6% in timpul anului.
In domeniul industrie, s-a observat o pondere a acesteia la formare PIB in
valoare de 40,5%, in scadere fata de anul anterior cu pana la 16,7%. In constructii,
ponderea la formarea PIB este foarte mica, atingand doar pragul de 5,4%, in crestere
usoara fata de anul 1989 de pana la 1,1%. Agricultura ocupa locul doi dupa industrie
in procesul formarii PIB, detinand o valoare de 21,8%, in crestere cu pana la 37 de
procente fata de anul anterior. Transporturile si comunicatiile cunosc o scadere fata
de anul anterior, in timp ce comertul, turismul, serviciile financiar-bancare,
administratiile publice au parte de o crestere mai mica sau mai puternica, in functie
de conditiile economiei tarii in anul 1990.
Ar fi de mentionat faptul ca consumul administratiei private a scazut in cursul
anului 1990, dar intr-o proportie mai mica in comparatia cu procentul scaderii
formarii brute a capitalului fix.

pg. 2
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
Consumul populatiei si al administratiilor publice a crescut in decursul
perioadei studiate, ajungand pana la 65% din PIB.

2 Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 1991

In anul 1991 valaoarea nominala a PIB a fost de 2 203,9 miliarde lei. In ceea
ce priveste variatia anuala se poate observa ca majoritatea sectoarelor au inegistrat
descresteri mai mult sau mai putin semnifcative. In sectorul industriilor se observa o
scadere fata de anii anteriori , avand o valore de 37,9 ceea ce inseamna o scadere de
pana la -12,8 puncte procentuale.de ademenea constructiile inregistreaza o valoare
de 4,4 procente, cea mai mica valoare din anii 90’. Sectorul agriculturii completeaza
structura PIB cu un procent de 18,9(mult mai mic decat cel al anului anterior).

3 Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 1994

Produsul Intern Brut din anul 1994 a avut o valoare nominala de 49 773,2
miliarde lei, in termeni reali, crescand cu pana la 3,9 % fata de anul anterior . PIB pe
cap de locuitor atinge o valoare de 37mii lei/loc., iar deflatorul PIB are o valoare de
113,6% in timpul anului.
In domeniul industrie, s-a observat o pondere a acesteia la formare PIB in
valoare de 36,2%, in crestere fata de anul anterior cu pana la 3,4%. In constructii,
ponderea la formarea PIB , atinge un prag de 6,5%, in crestere usoara fata de anul
1993 de pana la 1,3%. Agricultura detine o pondere semnificativa dupa industrie in
procesul formarii PIB, cu o valoare de 19,9%, insa este in scadere cu aproximativ 2,9
procente fata de anul anterior. Transporturile si comunicatiile cunosc o scadere fata
de anul anterior, in timp ce comertul, turismul, serviciile financiar-bancare,
administratiile publice au parte de o crestere mai mica sau mai puternica, in functie
de conditiile economiei tarii din anii anteriori.
Ar fi de mentionat faptul ca o crestere a fost inregistrata in consumul
administratiei private si anume un procent de 9,7.

pg. 3
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
4 Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 1998

Produsul intern brut creat în anul 1998 a avut valoarea nominalã de 338 670
miliarde lei, fiind în termeni reali cu 7,3 la sutã mai mic decât în anul 1997.
In acest an, primul sector al economiei care a avut un rol insemnat in
formarea PIB a fost reprezentat de ramura destinata serviciilor. Daca in anul 1997,
industria a avut un rol fruntas in formarea PIB, acest lucru nu se mai intampla si in
anul urmator, cand s-a inregistrat o scadere cu pana la 4 procente.
La fel ca in anul anterior, sectorul constructiilor a cunoscut o perioada de
regres, contributia la formarea produsului intern brut fiind de 5,2%.
O scadere la formarea PIB s-a simtit si in sectorul destinat agriculturii, avand
o valoare de 16%, cu pana la 2 procente mai mica fata de anul anterior. Activitatea
agricola a fost influentata negativ de costurile lucrarilor de refacere a culturilor
calamitate de inundatii si furtuni, de scaderea eficientei in sectorul zootehnic, cat si
de recoltele modeste ce au fost obtinute comparativ cu anii anteriori.
PIB s-a format cu preponderenta in sectorul privat unde se observa o crestere
de aproximativ 0,2 pucte procentuale si unde se evidentiaza ca sectoare pricipale
comertul interior si agricultura.
Ca efect al scaderii puterii de cumparare a veniturilor populatiei si ca o
consecinta a starii generale de recesiune, consumul final al populatiei s-a redus cu
6% fata de anul anterior. Acest lucru nu s-a resimtit in domeniul administratiei si
consumului public care au cunoscut o crestere de pana la 14 procente.
Formarea bruta a captalului fix a scazut comparativ cu anul anterior , fiind
afectata de declinul economiei tarii.
Consumul final al bunurilor provenite din surse externe a avut o evolutie
crescatoare , aratand ca politicile de stimulare a cererii au avut drept unic rezultat
cresterea deficitului extern.
PIB pe locuitor este cu 7,1% mai mic decat in anul anterior calculat la
valoarea leului si cu 9,3% mai mare calculat la valoarea dolarului, cauza fiind
aprecierea cunoscuta de moneda romaneasca in decursul anului 1998.
Deflatorul PIB a fost de 146%, cu aproape 100 de procente mai mic decat in
anul 1997, cea mai mare crestere fiind inregistrata in cazul preturilor bunurilor de
consum.

pg. 4
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
5 Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 1999

Produsul intern brut creat în anul 1999 a avut valoarea nominalã de

545730,0miliarde lei, fiind în termeni reali cu aproximativ 3,2 mai mic decât în anul
1998.
In acest an, primul sector al economiei care a avut un rol insemnat in
formarea PIB a fost reprezentat de ramura destinata serviciilor, lucru care s-a putut
observa si in decursul anului 1998. Urmatorul sector ce are un rol important este
reprezentat de ramura industriilor, care a crescut cu 0,3 procente in comparatie cu
anul anterior.
Sectorul constructiilor a fost marcat de o scadere cu aproape 0,5%,avand o
contributie de 4,8% la formarea PIB. O scadere s-a putut observa si in cadrul
agriculturii, ajungand la o valoare de 13,9%.
Consumul final al populatiei s-a redus cu 2,2% fata de anul anterior, iar cel
public si administrativ a crescut foarte putin, cu pana la 0,2%.
Formarea bruta a captalului fix a scazut comparativ cu anul anterior , fiind
afectata de declinul economiei tarii.

6 Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 2000

Produsul intern brut creat în anul 2000 a atins valoarea nominalã de 796
533,7 miliarde lei si a fost, în termeni reali, cu 1,6 la sutã mai mare decât în anul
precedent; în conditiile în care populatia tãrii a continuat sã scadã . Produsul intern
brut pe locuitor a fost de circa 35 511 mii lei, înregistrând o crestere realã de 2
procente fatã de anul 1999.Sectorul privat a detinut o proportie de 64% la formarea
PIB, sectoarele principale fiind reprezentate de productia agricola, comertul cu
amanuntul, constructii, o activitate modesta fiind evidentiata in industrie.
Cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate brute totale a fost
detinuta de ramura serviciilor (52%), urmata de industrie (31%), agricultura si
constructii.

pg. 5
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
Secorul industriilor a masurat in cursul anului 2000 un spor de valoare
adaugata de 6,1%, corespunzator cresterii productiei industriale.
In constructii s-a putut observa o relansare in a doua jumatate a anului, ceea
ce a dus la cresterea valorii adaugate cu 6,3&% in comparative cu anul anterior. Este
de mentionat faptul ca rezultatele au fost favorizate de rolul sectorului privat in
aceasta ramura a economiei.
In sectorul serviciilor au fost înregistrate evolutii positive, a doua parte a
anului fiind marcata de ritmuri de crestere mai accentuate, cu precadere in
transporturi si in tranzactii imobiliare.
În agriculturã, valoarea adãugatã brutã în anul 2000 a fost cu 15,8 procente
mai micã decât în anul precedent, motivul principal fiind reprezentat de seceta
extinsa la nivelul intregii tari ce a afectat acest sectorul pe parcursul anului.
Prima parte a anului a fost caracterizata de un consum restrans al populatiei,
ce a cunoscut o crestere moderata in partea a doua a anului 2000, concomitent cu
accelerarea acumularii brute a capitalului fix. Consumul final a crescut cu pana la
2,4 procente pana la sfarsitul anului analizat, ajungand la 86,4% din PIB.
Consumul administratiei publice a fost de 14,5% din consumul final, cu pana
la 4,2 % mai mare decat in anul anterior, in timp ce, consumul gospodariilor
populatiei reprezenta 81% din consumul final, cu 1,2% mai mic decat anul
precedent. Anul 2000, ca urmare a unor venituri excedentare cheltuielilor de stat cu
pana la 24%, bugetele locale si de stat au fost excedentare
Cheltuielile efectuate pentru campanile electorale au dus la cresterea
consumului administratiei private cu 78,6%.
Formarea bruta a capitalului fix a fost cu 5,5% mai mare decat in 1999,
detinand o pondere de 18,5% din PIB. o crestere usoara au cunoscut si stocurile de
materiale, cele principale au fost stocurile de produse finite industriale ramase la
producatori si stocurile de produse agroalimentare.

7 Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 2001

Produsul intern brut creat în anul 2001 a atins valoarea nominală de 1 154
126,4 miliarde lei, fiind în termeni reali cu 5,3 procente mai mare decât în anul

pg. 6
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
precedent, in timp ce produsul intern brut pe cap de locuitor a fost, cu 5,4 procente
peste cel din anul 2000.
Impozitele nete pe produs (ex: incasari din TVA, accize, alte impozite) au
crescut cu peste 3% in comparative cu anul anterior, pe fondul cresterii economice,
dar contributia acestora la formarea PIB a scazut cu 0,5%.
Sectorul privat are un rol important in formarea PIB, avand in vedere faptul
ca aduce o contributie de 67,1%, in crestere fata de anul anterior. Acesta este
preponderant in sectorul comertului cu amanuntul (98,7%), in productia agricola
(95,5%), in constructii, in activitatile de prestari servicii, in domeniul investitiilor. A
evolutie crescatoare a avut si ponderea sectorului privat in industrie, unde, acesta
depaseste 55%.
Rolul cel mai semnificativ la formarea PIB a fost detinut de sectorul
serviciilor, (52,1%) urmat de industrie (28,9), agricultura si constructii.
Agricultura a fost sectorul cel mai dinamic in anul 2001, productia de bunuri
a fost cu 22% mai mare, iar contributia la formarea PIB a crescut 2,3% fata de anul
anterior( an afectat de seceta).
Productia obtinuta in domeniul industriei a crescut cu 8,2% fata de anul
anterior, contributia sa la PIB avand tot o evolutie pozitiva, in crestere cu 0,6%.
Sectorul serviciilor a continuat sa fie preponderant, dar contributia lui la
formare PIB a scazut in comparatie cu anul anterior cu 2 procente, scadere datorata
regresului in serviciile comerciale prestate si rezultatele modeste din transporturi.
Utilizarea produsului intern brut a reflectat atât progresul consemnat în
majoritatea ramurilor economiei, cât şi efectele negative ale evoluţiilor din comerţul
exterior.
Cererea interna a crescut in decursul acestui an, fiind stimulate de consum si
de procesul de acumulare de capital, cererea interna ajungand sa fie cu pana la 8,1%
mai mare decat cea din anul precedent.

Oferta interna a crescut si ea, dar nu a putut satisface cererea interna decat
intr-o proportie de 92%, ceea ce a dus la cresterea cu peste 58% a importului net de
bunuri si servicii.
Consumul final a fost de 86,2% pin PIB, in crestere usoara fata de anul
precedent.

pg. 7
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
Cresterea principalelor categorii de venituri a dus la cresterea consumul
efectiv al gospodariilor populatiei, fiind cu 6,4% mai mare. De mentionat este faptul
ca administratiile publice au inregistrat un consum mai redus in acest an decat anul
2000 cu 0,3 procente, reprezentand 6,3 % din PIB.
Formarea bruta a capitalului fix a atins cel mai inalt ritm de crestere din
ultimii 6 ani (6,6%), rata de investire fiind egala cu cea din anul 2000. O crestere s-a
putut observa si in domeniul investitiilor in industrie, agricultura, constructii, fiind
in termini reali cu 5,1% mai mare decat in anul precedent.
Ponderea importului net in PIB a crescut cu 2,4 puncte procentuale, lucru
datorat cresterii accentuate a importurilor comparativ cu cea a exporturilor.

8 Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 2002

Din punctul de vedere al formării PIB, dinamica acestuia a fost susţinută de

creşterile înregistrate în domeniul industriei (7,2 %), în construcţii ( 6,9%) şi în
servicii (5,3%), în timp ce agricultura a înregistrat o scădere faţă de anul anterior (cu
3,9 %), datorată restrângerii producţiei vegetale, ca urmare a condiţiilor climaterice
nefavorabile. Serviciile au continuat să deţină ponderea cea mai mare în formarea
PIB (44,7 procente), urmate de industrie (29,1 procente) şi agricultură (11,7
procente).
În cadrul utilizării PIB, se remarcă ponderea în creştere a formării brute de
capital (23,1% PIB) , consumul final total s-a diminuat de la 85,2 procente la 82,7
procente din PIB , iar importul net de bunuri şi servicii s-a redus la 5,8 la sută din
PIB. Acest rezultat s-a datorat ritmului superior de creştere a exporturilor de bunuri
şi servicii faţă de cel al importurilor de bunuri .

9 Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 2003

“În anul 2003 economia românească a continuat tendinţele favorabile din anii
anteriori în privinţa creşterii economice, dezinflaţiei, controlului deficitului
bugetar şi reducerii şomajului. Totuşi, cererea internă – stimulată de expansiunea

pg. 8
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
rapidă a creditului, de majorarea salariilor reale şi, într-o anumită măsură, de
creştere arieratelor – a înlocuit exporturile ca principal motor al creşterii.” 1
Contributia sectorului privat la formarea PIB a crescut cu 6,91 procente, in
timp ce valoarea adăugată brută din industrie a crescut cu 4,6 procente comparativ cu
anul 2002. De asemea serviciile au reprezentat activitatea cu cea mai mare
contributie la constituire PIB, inregistrand o crestere de 5,2 %. Contributia ramurii
agriculturii a revenit cu un procent pozitiv (+0,3 puncte procentuale), iar
construcţiile au reprezentat sectorul cu cea mai pronunţată creştere (7 la sută în
termeni reali).
Consumul final a înregistrat o creştere reală de 6,9 la sută, cresterea fiind
sustinuta pe de o parte de expansiunea sectorului privat, iar pe de alta parte, de
revigorarea consumului guvernamental.

10 Produsul intern brut al Romaniei in anul 2004

Cresterea economica s-a accelerat in anul 2004, dinamica PIB (8,3 la sută)
fiind net superioară atat obiectivului iniţial (5,5 la sută), cat si celui revizuit (7,3 la
sută). Expansiunea economică s-a bazat în continuare pe cererea internă, însă spre
deosebire de anul anterior, in care investiţiile au reprezentat componenta cea mai
dinamica. Contributia exportului net la rata de crestere a PIB s-a mentinut negativa,
la un nivel similar celui consemnat in anul 2003 (-2,7 puncte procentuale). Deficitul
bugetar consolidat s-a redus la 1,1 la sută dinPIB (2,3 la sută în 2003).
Principala contribuţie la formarea PIB a revenit producţiei de bunuri
intermediare din sectorul industriilor care s-a majorat cu 15,1 la sută (reprezentând
de peste 4 ori creşterea înregistrată în 2003). De asemenea se ami poate observa ca
intensificarea ritmului de crestere a producţei industriale a fost sustinuta si de
industria bunurilor de capital (+6,1 la suta fata de +3,4 la suta in 2003).
Valoarea bruta din agricultura a fost una dintre cele mai ridicate ritmuri din
ultimii 15 ani (+22,2 la suta). În aceste conditii, aportul acestui sector la dinamica
PIB s-a majorat , ajungand la 2,6 puncte procentuale (fata de 0,6 puncte procentuale
în 2003).

1
www.bnro.ro

pg. 9
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
In ceea ce priveste sectorul constructiilor cresterea cu 2 puncte procentuale a
dinamicii valorii adaugate în anul 2004 (până la 9 la sută) a fost susţinută de
segmentele cladiri nerezidentiale si constructii ingineresti.

11 Produsul intern brut al Romaniei in anul 2005

PIB s-a majorat în anul 2005 cu 4,1 la sută, dinamica sa reală cunoscând o
reducere mai redusa cu aproximativ 50% fata de nivelul anului precedent.
Aceasta evolutia a fost generata de diminuarea vitezei de crestere a cererii
interne, de prezenta ofertelor surprinzaroare, precum şi de majorarea contribuţiei
negative a exporturilor nete.
In comparatie cu anul 2004, tiparul de ascensiune economica s-a modificat,
formarea bruta de capital fix fiind se pare a fi componenta cea mai dinamica (+13 la
sută) a cererii agregate, dar in schimb, ritmul anual de crestere a consumului final s-
a atenuat, componenta sa privată încetinindu-şi dinamica cu aproape 4 puncte
procentuale (până la 9 la sută). Daca ar fi sa facem o referire asupra agriculturii nu
putem observa decat ca valoarea adaugata bruta a acestui sector a scazut cu 13,9%.
O diminuare se observa si in sectoral industrial ritmul real al valorii adaugate
brute scazand de la 6,5 la suta la 2,5 la suta, ritm ce afost infuentat si de fost
descendenta cresterii exporturilor.

12 Produsul in tern brut al Romaniei in anul 2006

Anul 2006, a marcat al saselea lea an consecutiv de expansiune economica,

Produsul Intern Brut crescand cu 7,7%, in conditiile in care in anul 2005 cresterea
PIB-ului a fost ceva de circa +4,1%. Si de aceasta data serviciile si industria
reprezinta principalele motoare de crestere, cu o pondere de peste 73% in PIB in
anul 2006. In acelasi timp, sectorul agricol isi diminueaza contributia la formarea
PIB-ului, fiind suplinit de cresterea importanta din sectorul constructiilor.La
cresterea PIB in 2006 contributia principala au avut-o serviciile cu aproximativ
47%, fiind urmate in ordine, de industrie cu o pondere la cresterea PIB de peste 22%,
si constructii cu aproximativ 16%. Comparativ cu anul 2005 dinamica inregistrata de

pg. 10
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
industrie si constructii se prezinta astfel, in 2006 constributia industriei la cresterea
PIB (+1,7%) a fost de aproximativ 3 ori mai mare decat cu un an in urma (+0,6%), in
timp ce si in cazul constructiilor contributia la cresterea economica a fost
semnificativa ( de la +0,6% in 2005 la +1,2% in 2006). Consumul final s-a bucurat
de o dinamica deosebita in ultimii 2 ani (+8,5% in 2005, respectiv + 8,8% in 2006).
În anul 2006, comparativ cu anul precedent, producţia industrială a fost mai mare cu
7,1%. Exporturile de bunuri au depasit 25,8 mld euro in 2006, marcand o urcare cu
16,2 procente fata de 2005.

13 Produsul intern brut al Romaniei in anul 2007

Cresterea PIB din Romania in acest an s-a speculat a fi de 6.3-6.5% in

comditiile in care sectorul industrial a inregistrat in luna mai a anului 2007 fata de
luna precedenta, o crestere cu 15,5% crestere datorata majorarii productiei in toate
sectoarele industriale: +10,5% in industria extractiva, +16,8% in industria
prelucratoare si +2,5% in energie electrica si termica,gaze si apa. Productia in
industria bunurilor de capital a crescut cu 18,7%, cea in industria bunurilor de uz
curent cu 17%, cea in industria bunurilor intermediare cu 16,6%.
Sectorul constructiilor a inregistrat deasemenea o crestere cu 27,5%. In plus,
la nivelul perioadei ianuarie-mai, valoarea lucrarilor de constructii s-a majorat cu
31,8% fata de perioada corespunzatoare din anul 2006.
Exporturile realizate în primele 5 luni ale anului curent s-au estimat la o cifra
de aproximativ 11,7 mld euro, iar importurile au fost de 19,3 mld euro. Comparativ
cu perioada similara din anul precedent, exporturile au crescut cu 6,9% la valori
exprimate in lei (+12,7% in euro), iar importurile au crescut cu 22,0% la valori
exprimate in lei (+28,6% in euro). In aceste conditiideficitul comercial s-a adancit
în perioada pana la -7,6.mld euro, cu 2,9 mld euro (+76%) mai mult decat in
perioada corespunzatoare din anul 2006. Ponderea agriculturii a scazut la 6,6%.
Criteriul deficitului bugetar, si anume menţinerea acestuia sub plafonul de 3
% din PIB, este respectat detara noastra inca din anul 2001. Cu toate acestea, in anul
2007 acesta masurat conform standardelor europene a cunoscut o cresterepana la
2,5 % din PIB, fata de 2,2 % din PIB in 2006.

pg. 11
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
14 Produsul Intern Brut al Romaniei in anul 2008
Produsul intern brut a crescut cu 8,2% în primul trimestru al acestui an faţă
de anul precedent. La constituirea PIB din aceasta perioada au fost reprezentative
urmatoarele procente: 4% – deci aproximativ jumătate din crestere – a fost
reprezentata de servicii, urmate de ponderea constructiilor 1,7%, apoi cea a
industriei de circa 1,5% si cea a impozitele nete pe produs cu 1%, agricultura
neinfluentand evolutia PIB in aceasrta prima parte a anului.
Se pare ca pricipalul factor in cresterea economica intr-un astfel de ritm este
constituit de investitiile directe din ultimii doi ani ( intervalul de timp in care acestea
se dezvolta semnificativ fiind de unul, maxim doi ani). Aceste investitii au crescut
cu 35% fata de peripada anului anterior , iar in 2007 au crescut cu 30% mai mult
decat in 2006.
Din datele Institului National de Statistica am remarcat in primul rand sectorul
serviciilor , care a contribuit cu 48,8% la ascendenata PIB (avand o pondere de
52,3% din PIB), in timp ce industria si constructiile au contribuit cu 39% la
cresterea PIB, pe fondul inregistrarii unei cresteri a industriei de 5,4% la o pondere
26,7% din PIB, constructiile sporind cu 32,4% si avand o pondere de 6,2% din PIB.
Se observa o crestere solida, neasteptata chiar de catre o bună parte a
analistilor, fiind o expresie functionarii tot mai corecte a economiei, dar si a
investitiilor directe din ultima perioada.

ANALIZA DINTRE ANII 1990-2008

pg. 12
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
Produsul intern brut al Romaniei in perioada 1990-2008 poate fi analizat din
doua directii. Din punctul de vedere al valorii sale nominale se poate observa in
decursul intregii perioade o crestere semnificativa, de la 857,9 miliarde ROL
( aproximativ 0,09 miliarde RON), pana la 438,6 miliarde RON, de aproape 5000 de
ori mai mare in 1990 decat in 2008. Acest lucru nu este foarte elocvent, avand in
vedere dinamica puterii de cumparare a banilor, dinamica ratei inflatiei,evolutia
indicatorilor macroeconomici ce actioneaza asupra PIB sau asupra valorii monedei
nationale.
Daca analizam produsul intern brut in functie de valoarea sa reala, se poate
observa faptul ca evolutia sa a cunoscut atat perioade de crestere, cat si de
descrestere. PIB-ul real evidentiaza cel mai bine cresterea/descresterea economica a
tarii intr-o anumita perioada. PIB-ul real a evoluat in functie de starea regasita in
economie in descursul unui an, atingand cea mai mica valoare in 1992 (o descrestere
de 8,8%) si cea mai mare valoare in 2006 (o crestere de 7,9%).
Perioada 1990 – 1993, respectiv 1997-1999 a fost marcata de o stare de
recesiune, descrestere economica, in timp ce perioada 1994-1996, respectiv 2000-
2008 a cunoscut o perioada de crestere economica, o stare pozitiva a economiei.

1. Formarea Produsului Intern Brut

Analizand evolutia PIB de-a lungul acestei perioade ne-a fost permis sa
observam ca anul 2003 a reprezentat ce de-al patrulea an consecutiv de crestere
economica, cu o dinamica(4,9 la suta in termeni reali) care s-a mentinut la un nivel
similar cu cel din anul anterior. Valoarea s-a ridicat la 1 890 778,3 miliarde lei
permitand majorarea PIB pe locuitor la 2316 euro( +4,3 la suta fata de nivelul din
2002).
Din punctul de vedere al valorii absolute anuale, sectorul industriilor ocupa
un rol important in formarea PIB. Intervalul valoric in care se situeaza sectorul
serviciilor la formarea PIB variaza de la 24% la 40,5%, atingand valoarea maxima in
anul 1990, iar valoarea minima in anul 1999. Se poate observa o descrestere a
ponderii industriei in PIB in decursul anilor 1990,1991, 1993, 1995, 1997 – 2001.
Incepand cu anul 2000, industria a fost intr-o continua scadere, singurul an in care s-
au mai resimtit unele evolutii crescatoare a fost anul 2003, cat a atins valoarea de

pg. 13
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
28,3%. Din cate se poate observa, rolul industriei in formarea produsului intern brut
scade considerabil in decursul anilor, pierzand locul intai in defavoarea sectorului
destinat serviciilor.
Sectorul destinat constructiilor detine o pondere relativ mica in formarea
produsului intern brut, variind intre 4,4% (in anul 1991) si 6,6% (in anul 1995).
Constructiile devin tot mai bine reprezentate in sectorul privat, ajungand sa ocupe
locul 4 in formarea PIB, precedate de servicii, industrie si agricultura. Incepand cu
anul 1990, se poate observa o evolutie crescatoare marcata si de unele perioade de
stagnare sau descrestere pe termen scurt a ponderii constructiilor in PIB pana la
atingerea punctului maxim de 6,6%. Aceasta perioada este urmata de descresterea
constructiilor la formarea PIB, ce a durat pana in anul 2000, cand a atins nivelul de
4,9%. Urmeaza o crestere relativ lenta a importantei constructiilor, ce a durat din
anul 2001 pana in prezent.
Agricultura si silvicultura formeaza o ramura important in economie, ramura
aparuta inca din cele mai indepartate vremuri, pastrand un loc important in economie
in ciuda tuturor schimbarilor pe care aceasta le-a suferit. Anul 1990 este un an de
varf in agricultura, ajutand in proportie de 21,8% la formarea PIB. Acest an a fost
urmat de o descrestere scurta a rolului acesteia in decursul anului 1991,
recuperandu-si pozitia ulterior si atingand nivelul de 21% in anul 1993. Ulterior
acestui an, agricultura incepe sa piarda din pozitia pe care o detine, iar rolul ei in
constituirea produsului intern brut este intr-o continua scadere pana in anul 2000,
cand atinge nivelul de 11,1%. Anul 2001 este marcat de o crestere a agriculturii cu 2
puncte procentuale la formare PIB, fiind urmat de o scadere usoara ce a durat un an.
In anul 2003 se poate observa o crestere a agriculturii in PIB, ce a mai suferit mici
fluctuatii pana in prezent, plecand de la o valoare de 11% in 2000, si scazand ulterior
sub 10%.
Sectorul serviciilor ajunge sa ocupe locul industriilor, si sa ajunga pe primul
loc ca si rol in formarea PIB, lucru datorat in special si ponderii sectorului privat in
aceasta ramura, ce s-a dezvoltat din ce in ce mai mult. Daca in anul 1990, el ocupa
doar 23% din PIB, acesta ajunge sa ocupe in anul 2003 44,6% din PIB. Anul 1993 a
fost marcat de o scadere a rolului serviciilor, revenind la evolutia crescatoare in anul
urmator. Daca in anul 1997 s-a putut observa o usoara scadere a sectorului destinat
serviciilor, anul 1998 fiind marcat de o crestere masiva a rolului acestuia in formarea

pg. 14
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
PIB, crescand de la 29% la 43%, crestere ce i-a conferit primul loc in randul
sectoarelor ce formeaza produsul intern brut. Perioada de timp 2000-2003 a fost
marcat de o scadere usoara a procentului serviciilor in PIB, fiind urmata de o
crestere in perioada urmatoare, ajungand in anul 2006 la aproximativ 50%.
La sfârşitul anilor '80, în Romania sectorul privat detinea un procent de
numai 12,8% din produsul intern brut. La inceputul anilor ’90 a inceput procesul de
privatizare, ce s-a dovedit a fi complex si dificil.
In anul 1996, sectorul privat devine majoritar la realizarea produsului intern
brut, avand o proportie de 55%. O caracteristica a acestei perioade este reprezentata
de faptul ca volumul investitiilor straine directe a fost foarte mic, nivelul acestora in
intervalul 1991-1996 atingant o suma de doar 1 miliard de euro(aproximativ 93% din
fluxul net al anului 1997) .
În perioada 1993 – 1996, s-a observat o dinamica pozitiva a productiei si o
scadere a inflatiei, concomitent cu cresterea datoriei externe si dificultatea finantarii
deficitului tarii.
Intre anii 1997-2000 se observa o evolutie mai lenta a sectorului privat in
PIB, insa o ascensiune a transferurilor de capital din sectorul de stat in cel privat. Se
poate observa ca, in anul 2000, ponderea sectorului privat in PIB era cu aproximativ
10 procente mai mare decat cea din anul 1996, iar in ceeea ce priveste ponderea
capitalului privat, acesta a crescut intr-un interval de numai trei ani de la
aproximativ 8% la aproape 42%.
Dupa anul 2000 nu se mai observa evolutii spectaculoase de al un an la altul
ale sectorului privat în produsul intern brut. In ceea ce priveste capitalul privat,
evoluţia cunoaste o perioada de ascensiune in fiecare an, ajungând la peste 77% din
PIB la sfârşitul anului 2006, ca rezultat al nivelului ridicat al investiţiilor străine.
Privind ramurile de activitate ale sectorului privat, putem mentiona ca in
domeniul agriculturii s-a produs o evolutie spectaculoasa, in industrie, sectorul
privat a suferit modificari modeste drept urmare a procesului de privatizare, sectorul
constructiilor a cunoscut o evolutie semnificativa, iar sectorul serviciilor a fost
marcat de o crestere semnificativa, ajungand sa devina majoritar in crearea PIB.

pg. 15
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
2. Utilizare Produsului Intern Brut

Produsul Intern Brut este utilizat cu precadere in formarea bruta a capitalului

fix, in variatia stocului material, in consumul final si in exportul net.
Consumul final reprezinta cea mai importanta categorie prezenta in utilizarea
PIB, fiind format din: consumul populatiei, consumul administratiei publice si
consumul administratiei private.
Formarea bruta a capitalului fix variaza destul de mult de la un an la altul, in
sensul cresterii sau descresterii procentului sau. Anii 1990,1991, 1993, 1997, 1998,
1999 au fost marcati de o scadere a utilizarii produsului intern brut pentru formarea
bruta a capitalului fix, ceilalti ani fiind marcati de o crestere a acestei ponderi.
Valoarea maxima a fost inregistrata in anul 1996, adica 23%, iar valoarea minima in
anul 1991, atingand 14,4%.
Produsul Intern Brut este utilizat intr-o proportie mica pentru variatia
stocurilor materiale, ajungand inclusiv la valori negative. Valoarea maxima a fost
intalnita in anul 1991 (13,6%), iar cea minima a fost negativa (-1,6%). Perioada
cuprinsa intre anii 1991-1999 a fost marcata de descresterea continua a variatiei
stocului material, urmata de o crestere usoara ce se intrepatrunde cu perioade de
scadere.
Per total, utilizarea PIB pentru consumul final a crescut pana in 1998, cand a
atins valoarea de 90,8%, urmand o evolutie lenta, in sensul cresterii sau scaderii
ponderii sale.
Consumul final (cererea de consum) s-a bucurat de o dinamica deosebita in
ultimii 2 ani (+8,5% in 2005, respectiv + 8,8% in 2006), insa prognozele pentru anii
urmatori indica o rata de crestere mai lenta, presupunand o reducere treptata de la
7,1% in 2007 pana la 5,7% in 2010. Dupa ce in 2006, cheltuiala pentru consumul
final al populatiei a inregistrat o crestere record de peste 10 la suta, pentru 2007
estimarile privesc o relaxare a cresterii acestor cheltuieli la 8,2% pentru ca in 2010
sa ajunga la o rata de 6,5% .

pg. 16
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
Consumul populatiei creste tot pana in anul 1998, ajungand la valoarea de
83,2%, in timp ce valoarea minima a fost inregistrata in 1991 (60,1%).
Consumul administratiei publice nu are o evolutie exacta, fiind marcat atat de
perioade de crestere, cat si de descrestere, valoarea minima fiind de 5,7% in 1999,
iar cea maxima de 15,1%, inregistrata in anul 1991. Este de mentionat faptul ca
partea din PIB alocata pentru administratiile publice a scazut considerabil incepand
cu 1998, in comparatie cu inceputul anilor `90.
Exportul net a cunoscut valori negative inca din anii `90, osciland intre (-
9,4;-2,1). Cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 1994 si a avut o valoare de
-2,1%, relativ mare fata de celelalte intervale de timp analizate.

Concluzii

Ca o conluzie, putem afirma faptul ca evolutia Produsului Intern Brut este

destul de greu de analizat avand in vedere schimbarile dese ce se produc asupra

pg. 17
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
factorilor ce influenteaza marimea acestuia si asupra sectoarelor economiei ce duc la
formarea acestui indicator macroeconomic. Avand in vedere faptul ca in unele
domenii se produc cresteri economice iar in altele descresteri, nu putem gasi o
concluzie comuna tuturor sectoarelor implicate in aceasta analiza, alta decat cea
relevata de Produsul Intern Brut si de evolutia acestuia in decursul anilor.
Pe baza acestei analize, s-a putut observa ca Produsul Intern Brut a oscilat de-
a lungul anilor, evidentiind uneori o stare pozitiva a economiei, alteori caracterizand
o stare de recesiune sau stagnare.
Dupa anul 1989 evolutia economiei romanesti a fost dominata de un declin
continuu, iar un element de subiectivism care adeterminat in mod cert evolutia
economiei romanesti este constituit de mediul economic. Acesta din urma putand
determina si stimula aparitii de pierderi ata la nivel microeconomic act si la
nivel macroeconomic.
O serie de analisti au constat ca indicatorii noului sistem economic sunt
necorespunzatori ca nivel si dinamica. Astfel, economia reala cu o oarecare inviorare
intre anii 1994 si 1995 avut un regres continuu, fenomen insotit si de o rata a
inflatiei ce si-a ayins varfurile in anii 1993 si 1997. Iar declinul productivitatii
muncii in industrie si constructii s-a reflectat in diminuarea produsului intern brut.

Bibliografie

www.bnro.ro

pg. 18
 Macroeconomie – Analiza PIB a României între 1990-2008

200 9
www.cnp.ro
www.inf.org
www.infoeuropa.ro

pg. 19