Anda di halaman 1dari 4

ARHITECTURA MODELELOR

Modelul ideologic CULTURALIST


Accentual critic: pierderea coeziunii comunitare
legat strns de tradiia romantismului englez
ideea de baz: oraul european pre-industrial a
reprezentat un moment excepional al istoriei,
realizarea
individual i nflorirea culturii s-a fcut graie mediului
urban;
gndire anti-industrial, hrnit de nostalgia pentru
oraul trecutului, cu cldura sa uman i cu calitatea
arhitecturala care se cer re-nviate;
nevoile spirituale sunt mai importante dect nevoile
materiale;
urenia rspndit de societatea industrial este
vzut ca rezultat al unei carene culturale ce nu
poate fi combtut dect prin ntoarcerea la o arta
inspirata din Evul Mediu, in directa legtur cu
renaterea
artizanatului;
ESTETICA URBAN ESTE INSTRUMENTUL (ocupa
locul centralpe care l avea igiena pentru progresiti)
resping geometria rigid: caroiajul este
mormntul
sufletului
(Ruskin),
prototipurile
si
standardele: numai
organicitatea poate integra aporturile succesive ale
istoriei,
locuine simple, dar suficient de diverse pentru a
reprezenta
personalitatea celor care le locuiesc
(ca in Evul
Mediu, de ex.)
Dezvoltarea ideilor:
-T.Generala: C.Sitte-arta construii oraselor
-T.si
modelul
originar
al
orasului
gradina:E.Howard si R.Unwin
-Raspandirea modelului orasului gradina

Camilo Sitte (1843-1903) -1889-Arta construiiri


oraselor
studiu minuios al oraelor vechi, bazat pe o estetic
a sensibilitii, pentru a extrage principii artistice
care s inspire noile realizri;
vrea s nlocuiasc reuitele intuitive printr-un
demers contient: nu pentru a imita oraele vechi, ci
pentru a nelege esenialul i a-l adapta la
circumstanele moderne;
urbanismul trebuie s fie trit contemporan i trebuie
s fie judecat n raport cu nevoile i estetica
momentului;
planul unui ora este o oper de art, important este
ntregul; planul se organizeaz n funcie de locurile de
trecere i de ntlnire: piee i strzi;
spaiu vizual nchis i adesea neregulat (o
pia trebuie vzut ca o camer), organic (critic
ordinea geometric obsesiv a noilor piee fa de
iregularitatea organic a oraului medieval);
argumenteaz continuitatea spaiului urban, critic
monumentul izolat
Ebenezer Howard (1850-1928)
1898-Tomorrow: A Peaceful Path to a Real Reform
Oraul e un simbol al societii - ntrajutorare
mutual i cooperare amical, paternitate, maternitate,
fraternitate, relaii cuprinztoare de la om la om,
simpatii expansive, tiin art, cultur, religie.
Natura de la ar este simbolul dragostei i libertii
pe care Dumnezeu le-a dat omului, totul vine de la
ea frumuseea ei este inspiraia artei Dar
plenitudinea i nelepciunea naturii nu se vor putea
revela att timp ct va
persista separaia, anti-natural, dintre societate i
natur

Ele trebuie cstorite, i din aceast unire


bucuroas va ni o nou speran o nou via, o
nou civilizaie.
ORASUL GRADINA
- Un model economico-social mai degrab dect unul
arhitectural
- Un sistem de aezri autonome, self-sufficient, de
dimensiuni limitate (cca 30.000 locuitori), fiecare
cu zona ei de influen
- Comuniti voluntare, nu forate, cooperatiste i autoguvernate
- Orae cu germenul zonificrii funcionale (industrie,
agricultur, transporturi, locuire, spaii publice
comunitare etc)
- Combinaie sntoas, natural i economic dintre
viaa la ora i cea de la ar, pentru toate categoriile
sociale; stimularea spiritului comunitar, att la nivelul
oraului ct
i la scar domestica;
- Individualizare i difereniere fin a spaiului, la
diverse niveluri; asimetrie, pitoresc;
- Spatiul public foarte important:
strada i piaa.
Primele aplicatii
Raymond UNWIN (1863-1940) & Barry PARKER
(1867-1947)
1909 - UNWIN, Town Planning in Practice:
o lucrare tributar metodei lui C. Sitte, cu un accent
social mai puternic. Mai presus de toate, va trebui sa
inoculam in munca noastra spiritual artistic. Att in
urbanistica locala ct si in cea regionala, este
important sa se previna separarea completa a
diferitelor categorii sociale, care este o trasatura atat
de accentuata o orasului englez modern.

1918 - UNWIN, Nothing Gained by Overcrowding


lasand orasele sa se dezvolte liber, este important
sa le stabilimcumva limitele, si sa precizam, separand
partile vecine, spatiul destinat noilor cartiere si
perferiilor.
o urbanistica adecvata va oferi fiecaruia mai mult
spatiu, fara sa foloseasca mai mult teren.
1903- LETCHWORTH GARDEN-CITY
Primul ora-grdin veritabil, iniiat de Ebenezer
Howard (First Garden City Ltd., 1903) i proiectat de
R. Unwin i B. Parker. Un succes economic atrage
fabrici, ncepe s plteasc dividende n 1915.