Lintea, simbol antic al sanatatii

24 Jun admin 0

Te-ai intrebat vreodata care este prima leguma cultivata de om? Originara din
Orientul Apropiat, lintea a fost consumata inca de la inceputul dezvoltarii societatii
omenesti, urme de seminte de linte fiind descoperite in grote din Turcia ce dateaza
din anii 5500 i.e.n. Din Biblie (Geneza) aflam ca Esau si-a vandut primul copil
fratelui sau Iacov pentru o farfurie de linte.
Lintea se bucura de mare succes la curtea faraonilor egipteni, dupa cum indica
frescele din epoca domniei lui Ramses al II-lea. Se pare ca lintea era cultivata de
asirieni in vestitele gradini suspendate ale Babilonului, in secolul al VIII-lea i.H.
Vechii greci si romani laudau constant beneficiile aceastei legume devenite alimentul
de baza al popoarelor antice, iar in Evul Mediu semintele de linte erau consumate in
zilele de post.
Nici nu este de mirare, avand in vedere beneficiile extraordinare ale acestei legume
reflectate in starea noastra de sanatate. Lintea este cea mai ieftina sursa de proteine de
calitate: o portie de 100 de grame contine 26 de grame de proteine. De asemenea,
lintea ne ofera multa energie, avand in vedere ca este un aliment foarte concentrat ce
contine doar 11% apa. Lintea reprezinta si o sursa excelenta de fier, furnizand 9
mg/100 g, in timp ce carnea contine 2 mg/100 g, iar oul 1,44 mg/100 g.
Cu un continut redus de grasimi, lintea ofera o substanta fitochimica puternica
folatul (vitamina B9) care este util in prevenirea defectelor genetice, cancerului si
bolilor de inima. Lintea ne furnizeaza si o cantitate impresionanta de fibre, din care
mai mult de un sfert sunt de tip solubil, sanatos pentru inima, in timp ce fibrele
insolubile ajuta la eliminarea foamei si la ameliorarea constipatiei. Pectina solubila si
fibrele de guma din linte ajuta la micsorarea colesterolului si la stabilizarea zaharului
din sange.
Lintea nu trebuie sa lipseasca din alimentatia vegetarienilor si a veganilor, fiind foarte
usor de digerat, iar alaturi de orez si legume formeaza un meniu bogat in proteine,
sarac in grasimi si cu un continut exceptional de fibre. Astfel, 100 grame de linte
cruda indeplinesc nevoile nutritionale ale unui adult.
Fierul din linte este considerat vital pentru imunitate, sarcina sanatoasa si prevenirea
anemiei. Pentru a obtine beneficii maxime, va recomandam sa mancati lintea alaturi
de alimente bogate in vitamina C (ardei, rosii, castraveti, conopida, broccoli) pentru a
intensifica absorbtia fierului si a zincului. Daca doriti sa pregatiti termic lintea, nu o
fierbeti in prea multa apa pentru a nu pierde vitamina B, iar daca ramane lichid de la
fiert, incercati sa il folositi in mancarea respectiva, in supe sau sosuri.
Extrem de versatila, lintea poate fi gatita in nenumarate feluri. Fiarta, ea poate fi pasata si
amestecata cu usturoi, iaurt si suc proaspat de lamaie si apoi folosita ca sos sau intinsa pe paine.
Puteti adauga linte fiarta in aluatul de clatite cu putin praf de curry pentru un fel principal
vegetarian in stil indian. Supa de linte este extrem de hranitoare daca folositi suc de morcovi in loc
de apa, iar sosurile cu linte, lamaie, rosii si ardei ofera savoare si prospetime pastelor.

La Rawdia te asteapta o delicioasa supa calda de linte rosie, bogata in fier, calciu,

vitamine, fibre, proteine complete. Ti-am mai pregatit si o salata proaspata de linte
germinata cu legume, usturoi, patrunjel, tofu si lamaie.
Avand in vedere ca ajuta vizibil la imbunatatirea sanatatii organismului nostru, lintea
a devenit treptat un simbol al abundentei, al starii de bine si al prosperitatii.

Frunzele de Kale, secretul improvizatiei cu gust

17 Jun admin 0
Usor de cultivat si extrem de bogata in nutrienti, kale este o planta din familia cruciferelor care si-a
castigat pe buna dreptate renumele de superfood. Denumirea stiintifica a acesteia este Brassica
oleracea, iar cele mai apropiate rude ale sale sunt varza, conopida si broccoli.
In Evul Mediu, kale era una dintre cele mai populare legume din Europa, iar in timpul celui de-Al
Doilea Razboi Mondial, cultivarea acesteia a fost incurajata in Marea Britanie pentru a suplimenta
nutrientii esentiali din alimentatia soldatilor.
Frunzele de kale sunt o sursa excelenta de vitamine si minerale, dar pentru a ne bucura la maxim de
calitatile vindecatoare ale acestora, este recomandat sa le consumam crude. Putem adauga frunze de
kale in salate, iar pentru a amplifica gustul dulce si delicat al acestora, frunzele trebuie sa
beneficieze de un mic masaj, realizat astfel: adaugam putin ulei de masline pe frunze, pe care le
frecam usor intre degete pana cand incep sa se inmoaie. In salata mai putem adauga avocado,
vlastari de varza de Bruxelles, mango, mere, pere, seminte de dovleac sau muguri de pin, otet,
lamaie.
Saptamana aceasta, la Rawdia v-am pregatit o salata proaspata de kale cu rosii, caju, sos de soia si
ceapa rosie cu un dressing special de tahini si ghimbir. O alta intrebuintare delicioasa a frunzelor de
kale o veti regasi tot la Rawdia in chipsurile de kale, o combinatie unica si extrem de savuroasa
intre kale, rosii, ardei gras, caju, fulgi de drojdie inactiva, busuioc si usturoi.
Datorita continutului bogat in vitaminele K, A, C, E, fier, calciu si luteina, kale incetineste declinul
performantei mentale cauzat de imbatranire. Manganul, betacarotenul si antioxidantii ajuta la
intarirea sistemului imunitar si lupta contra artritei reumatoide, iar fitochimicalele naturale din varza
kale ofera protectie impotriva tumorilor. Consumul acestei legume bogate in fibre, potasiu,
magneziu si proteine diminueaza nivelurile de colesterol si zahar din sange, frunzele de kale find
recomandate si in curele de slabire.
Pentru imbunatatirea starii de sanatate, este indicat sa consumam minimum 2 portii de kale pe
saptamana sau 8 portii la interval de 7 zile. Persoanele care sufera insa de boli ale glandei tiroide
trebuie sa evite varza kale deoarece aceasta inhiba absorbtia de iod. Consumul de kale crud nu
cauzeaza hipotiroidism persoanelor sanatoase, insa amplifica problemele celor care sufera de vreo
afectiune a glandei tiroida.
Kale este o planta care se cultiva fara efort, fiind foarte rezistenta la frig. In Suedia se adauga frunze
de kale in supa, in Japonia sucul sau este considerat supliment alimentar, iar in Africa de Sud-Est se
fierbe in lapte de cocos si se mananca asezonat cu alune, orez sau porumb fiert. Intrebuintarile
gastronomice ale verzei kale sunt atat de multe si atat de diferite incat suntem incurajati sa fim
spontani in bucatarie si sa realizam noi specialitati gustoase cu ajutorul acestei plante mereu
surprinzatoare.

Kombucha ciuperca nemuririi din ceaiul divin

10 Jun admin 7
In urma cu peste 2000 de ani, in China a fost descoperita o ciuperca despre care se spunea ca ar
aduce nemurirea: o vietuitoare stranie ce crestea numai in ceai negru indulcit, se dezvolta rapid ca o
masa gelatinoasa, iar lichidul obtinut prin filtrare avea un gust placut si inviorator. Ulterior, bautura
a devenit un veritabil leac si in Japonia, datorita imparatului Inkyo, care suferea de o boala digestiva
pe care nici un medic nu o putea vindeca. Atunci a ajuns la curte un medic din China, doctorul
Kombu, care a adus cu el aceasta bautura preparata dintr-o ciuperca miraculoasa. Si chiar s-a
dovedit a fi miraculoasa, pentru ca imparatul s-a vindecat imediat si s-a simtit mai tanar si mai
viguros ca niciodata. Entuziasmat, el a numit ciuperca dupa numele medicului chinez: Kombucha.
Din extremul Orient, ciuperca a fost adusa in Rusia, unde a devenit foarte populara, fiind cunoscuta
sub numele de ceaiul kwas. In cele din urma, acest elixir a ajuns si in Europa, iar in manastirile
benedictine era folosit intensiv de calugari in secolul al XVIII-lea.
Desi este cunoscuta sub numele de ciuperca, Kombucha nu este o ciuperca, ci o colonie de 12 specii
de microorganisme care convietuiesc in simbioza, alcatuind un sistem biologic fascinant prin
complexitatea sa. Termenul stiintific pentru aceasta masa asemanatoare jeleului este zooglea.
Colonia este compusa din bacterii prietenoase si ciuperci (drojdii) care transforma zaharul si
principiile active ale ceaiului negru in substante cu efecte vindecatoare remarcabile.
Ceaiul divin asa cum mai este numit este produs prin plasarea unei colonii uscate de Kombucha
intr-o solutie de ceai si zahar. Ceaiul negru si zaharul alb sunt cele mai bune substante nutritive. Pe
durata a 6-15 zile au loc procese metabolice biologice si chimice care produc o multitudine de
substante cu efecte benefice.
In Kombucha traiesc milioane de celule vii care regenereaza flora intestinala si intregul nostru
organism, dispunand de o putere excelenta de detoxifiere, intarire a sistemului imunitar si de
vindecare. Ceaiul este un remediu pretios impotriva reumatismului, a gutei, a deranjamentelor
digestive, dar si a bolilor infectioase si a anumitor forme de cancer. Despre Kombucha se spune ca
intinereste si reda vigoarea pierduta, elimina efectele otravirilor lente si apara organismul de
majoritatea bolilor, fiind chiar considerat un panaceu.
Desi analiza chimica a ciupercii nu a fost complet elucidata, cercetatorii au descoperit ca ea contine
mari cantitati de vitamina C si vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12), ceea ce justifica
proprietatile sale de reintinerire. In acest elixir au mai fost descoperite substante antibiotice si
antivirale foarte puternice, care explica folosirea sa cu succes impotriva bolilor infectioase.
Cea mai importanta proprietate a ceaiului divin este cea detoxifianta, de unde si utilizarile sale in
tratarea reumatismului, a gutei si a bolilor de piele. De asemenea, contine si substante cu efecte
hormonale, motiv pentru care este recomandat ca remediu pentru varsta a treia, dar si pentru copiii
aflati in perioada de crestere sau la pubertate.

Algele marine, comori de sanatate din adancuri

04 Jun admin 0

Apreciate de secole intregi in Asia si considerate adevarate delicatese si

totodata surse bogate de nutrienti, algele au devenit populare in ultimii ani si in Europa. Algele
marine sunt considerate primele fiinte vii ale planetei noastre (alaturi de bacterii) si constituie o
inepuizabila rezerva de materie organica. Deoarece contin toate elementele chimice ale apei de
mare, algele mai sunt numite extracte de apa de mare.
In compozitia algelor se gasesc oligoelemente in cantitati apreciabile: iod (unele alge contin mai
mult iod decat apa de mare), brom, magneziu, potasiu, sodiu, calciu, fosfor, sulf, cupru, siliciu,
vitamine: A, B1, B2, B6, B12, C, D, E, K, PP, acizi aminati, proteine, glucide, clorofila, substante
antibiotice, acizi grasi, clorofila, fibre. Toate aceste componente stimuleaza glandele endocrine,
circulatia sangelui si sistemul imunitar, sunt alcalinizante, remineralizante, antireumatice,
antiinfectioase.
Exista peste 20.000 de specii de alge de marimi diferite, de la cativa centimentri la 300 de metri si
de culori diferite: verzi, rosii, brune si albastre. Cele mai cunoscute si utilizate alge in alimentatie
sunt spirulina, chlorella si kelp, numite si super-foods.
Regasita si in dieta aztecilor, spirulina este o mica alga albastru-verzuie care se dezvolta la suprafata
lacurilor din climatele calde, precum cele din America Latina si Africa. Spirulina este extraordinar
de bogata in proteine, respectiv aproape 65% din compozitia sa, in comparatie cu boabele de soia
(34% proteine), carnea de vita (17% proteine) sau ouale (12% proteine). Aceasta micro-alga este o
adevarata uzina nutritionala, un bun antioxidant si anti-inflamator si totodata cea mai concentrata
sursa de vitamina B12.
Dupa cum sugereaza si numele, chlorella este foarte bogata in clorofila, un adjuvant natural al
organismului in procesele de detoxifiere si vindecare. Pe langa faptul ca este o proteina completa,
aceasta alga contine toate vitaminele din complexul B, vitaminele C si E si mineralele importante
(intre care fierul si zincul in cantitati mari). Chlorella stimuleaza sistemul imunitar, imbunatateste
digestia, detoxifica organismul, accelereaza vindecarea, ofera protectie impotriva radiatiilor, ajuta la
prevenirea bolilor degenerative si atenueaza durerile artritice.
Kelp este o alga bruna ce contine cantitati valoroase de iod, element necesar in functionarea corecta
a glandei tiroide. Iodul ajuta si la asimilarea proteinelor, fosforului, calciului si fierului. Aceste alge
pot preveni aparitia tumorilor, a cancerului de san si de colon, actioneaza ca laxativ, reduc
colesterolul, scad nivelul de zahar din sange.
Sub forma de alimente, pulbere sau comprimate, algele sunt consumate de mii de ani de popoarele
orientale si din Extremul Orient pentru continutul lor bogat in proteine, oligoelemente si vitamine.
Chinezii si japonezii le folosesc si astazi pentru proprietatile lor afrodisiace si impotriva imbatranirii
precoce. In Scotia si Irlanda se fabrica paine din alge, iar in Japonia, algele intra in compozitia unor
produse de patiserie si dulceturi.
La Rawdia folosim alge kelp, dulse, spirulina si chlorella in salate, deserturi si smoothie-uri, iar
algele nori sunt ideale pentru sushi. Daca vrei sa inveti cum sa pregatesti o salata delicioasa de alge
asezonata cu legume, raw chef-ul Stefan Nita iti recomanda o reteta speciala: