ColegiulNaionaldeMediciniFarmacieRaisaPacalo

CatedraDisciplinefarmaceutice
DisciplinaChimiefarmaceutic

Lecie tiinific
Subiectul:

Betalactamide. Antibiotice din grupul penicilinelor

naturale i semisintetice

Chiinu2016
Planul leciei:
1. Antibiotice, caracteristica general, clasificarea.
2. Peniciline naturale i de semisintez, formula general de
structur. Clasificarea penicilinelor dup structura chimic.
3. Proprieti fizice i fizico-chimice. Degradarea enzimatic i
chimic a penicilinelor. Proprieti chimice i reacii de
identificare. Metode de determinare cantitativ.
4. Peniciline natutrale: benzilpenicilina sarea de Na (K). ntrebuinri
n practica medical, forme de prezentare. Condiii de pstrare.
5. Abordarea ameninrilor virale i bacteriale serioase (strategia
Sntate 2020, OMS).
Studiu independent ghidat:
Antibiotice din grupul penicilinelor semisintetice
Peniciline semisintetice: ampicilina. Proprieti fizice i fizicochimice. Reacii de identificare. Metode de determinare cantitativ.
ntrebuinri n practica medical, forme de prezentare. Condiii de
pstrare.

Antibioticele sunt substane naturale produse de microorganisme, derivai semisintetici sau sintetici
care exercit aciune specific asupra diferitor microorganisme patogene (bacterii, riketsii, fungo, etc.) cu
oprirea dezvoltrii sau nimicirea lor.
au proprietatea de a sau obinute prin procese de semisintez, plecnd de la compuii naturali. Exista
nsi antibiotice de sintez. Cele mai multe se extrag din diverse specii de mucegaiuri precum Penicillium sau
Streptomyces. Structura chimica este variabil.

Principalele clase de antibiotice, dupa structura chimica, sunt:

1. Antibiotice beta-lactamice: penicilinele, cefalosporinele, monobactamii i carbapenemele;
2. Aminoglicozide: gentamicina, streptomicina, neomicina, kanamicina etc;
3. Macrolide antibacteriene (eritromicina) i antifungice (amfotericinaB, nistatina);
2

4. Lincosamide: clindamicina, lincomicina;

5.Glicopeptide: vancomicina, teicoplanina;
6.Polipeptide: polimixinele, bacitracina;
7. Cu structur aromatic: tetracicline, cloramfenicol.

Spectrul de aciune reprezint totalitatea germenilor pe care acioneaz antibioticele i chimioterapicele de

sintez. Spectrul de aciune poate fi ngust sau larg.
Efectul asupra germenilor poate fi de dou feluri: bactericid sau bacteriostatic.
Efectul bactericid const n intoxicarea letal ireversibil a germenilor microbieni. Exist un efect bactericid
absolut, n care aciunea are loc chiar i pe germenii aflati n repaus, de exemplu, polimixinele i unul de
generativ-bactericid, care intereseaza populatiile microbiene n faza de multiplicare i care au metabolismul foarte
activ, de exemplu, penicilinele i cefalosporinele. Principalele chimioterapice bactericide sunt penicilinele i
cefalosporinele, polimixinele, streptomicina, gentamicina, rifampicina i bacitracina.
Efectul bacteriostatic consta n mpiedicarea multiplicarii germenilor. Principalele bacteriostatice sunt
tetraciclinele, cloramfenicolul, eritromicina i clindamicina. Nu exista o delimitare foarte stricta ntre aceste
doua actiuni. Unele bacteriostatice devin bactericide la concentratii de cateva ori mai mari decat cele minime
inhibitorii. Cloramfenicolul poate actiona bactericid asupra meningococilor iar penicilina G sau
benzilpenicilina poate actiona bacteriostatic asupra enterococilor.

Mecanismele generale de actiune:

Unele inhiba sinteza peretelui microbian penicilinele i cefalosporinele, vancomicina, bacitracina i

cicloserina.
Altele acioneaza asupra membranei celulei bacteriene polimixina i amfotericina B.
Altele inhiba sinteza proteinelor bacteriene aminoglicozidele, tetraciclinele i cloramfenicolul,
clindamicina, eritromicina i spectinomicina toate acestea inhiba unele subunitati ribozomale.
Consecutiv este blocata sinteza lanturilor polipeptidice.
Altele inhiba sinteza acizilor nucleici - trimetorpimul, sulfamidele, rifampicina, chinolonele i
izoniazida.
Rezistenta microbiana este capacitatea unui microb de a rezista la aciunea unui chimioterapic.

a) Rezistenta natural este un fenomen genetic ce caracterizeaz anumite tulpini sau specii
bacteriene. De exemplu, bacilii G-negativi sunt naturali rezinteni la benzilpenicilin. Aceti germeni poseda
o membran extern puin permeabil pentru antibiotic. De asemenea, microbii sunt rezisteni la aciunea
toxica a unor antibiotice polienice antifungice din cauza c nu conine ergosterol component prezent n
membrana fungilor.
b) Rezistenta dobndit este un fenomen care se produce datorit unor mutaii cromozomiale sau
transferului de plasmide. Modificarile sau mutaiile cromozomiale pot conduce la instalarea brusca, dintr-o
3

data, sau lenta a rezinstenei. Din prima categorie fac parte streptomicina, rifampicina, eritromicina. n aceste
cazuri rezistenta este foarte mare i in dependen de concentraia de antibiotic. Din a doua categorie fac
parte penicilinele (exceptie carbenicilina), cefalosporinele (pentru germenii G-pozitivi), cloramfenicolul ,
polimixinele. Exista i un grup intermediar de chimioterapice la care rezistenta se instaleaza printr-un
numarmic de mutatii. De exemplu, cefalosporinele (G-negativi), tetraciclinele i aminoglicozidele;
Rezistenta cromozomiala este importanta n cazul gonococilor, enterococilor, Pseudomonas i
Enterobacteriaceae

Prima substan antibacterian care poate fi considerat ca antibiotic cu spectru

restrns a fost salvarsanul descoperit n anul 1910 de chimistul i medicul german
Paul Ehrlich (1854-1915), medicament cu care s-a tratat sifilisul, care era foarte
rspndit. Urmat n anul 1928 de descoperirea epocal a penicilinei de ctre
Alexander Fleming, care observ c secreia mucegaiului verde Penicillium
notatum (Penicillium chrysogenum) distruge colonia de bacterii din laborator. O alt
descoperire demn de amintit este descoperirea n anul 1935 a sulfonamidei de
Gerhard Domagk, care nu este un antibiotic nefiind bactericid ci numai un
bacterioastatic. Urmeaz descoperirea unei serii de antibiotice ca Streptomicina,
Chloramfenicol, Aureomicina, Tetraciclina etc.
e sunt antibioticele?
Incepem ca la orice lectie, cu definitia: antibioticele sunt medicamente destinate eliminarii
infectiilor cu bacterii. Spre deosebire de restul medicamentelor, care intr-un fel sau altul
influenteaza functii ale organismului, antibioticele nu au nici o treaba cu corpul omenesc.
Ele tintesc si influenteaza doar organismul bacteriilor. De aceea, este incorect sa spui
corpul meu s-a obisnuit cu antibioticele, cred ca din cauza asta nu-si mai fac efectul. Este
insa foarte corect sa presupui ca organismul bacteriilor tale s-a obisnuit cu antibioticul si de
aceea acesta nu mai are efect. De pe la inceputurile secolului XX, cand cu ajutorul
microscopului s-a constatat ca infectiile sunt produse de niste indivizi mici si ai naibii,
lumea s-a concentrat pe obtinerea unor substante care sa distruga acesti indivizi sau
macar sa-i impiedice sa se mai inmulteasca. De la revolutionara descoperire a lui Fleming
au trecut aproape 100 de ani si iata-ne in urmatoarea situatie: molecule noi de antibiotice
nu se prea mai inventeaza, iar cele cunoscute incep sa nu prea mai aiba efect.
Ce este si de ce ne pasa de rezistenta bacteriilor la antibiotice?
De ce apare rezistenta bacteriana? Simplu: din cauza evolutiei. Atacate cu tot felul de
chimicale pornite sa le stinga neamul bacteriile au dezvoltat diverse mecanisme care sa le
apere cumva. Printre cele mai cunoscute astfel de trucuri se afla secretia unor enzime care
sa distruga molecula de antibiotic, pazind astfel dezvoltarea bacteriilor. Care este cea
4

mai usoara cale de a creste germeni rezistenti? Uzul incorect de antibiotice. Daca cititi un
prospect de antibiotice veti gasi cu siguranta o lista cu germeni care sunt sensibili la
antibioticul respectiv. Mie imi place sa spun ca nu exista neaparat antibiotice mai
puternice sau mai slabe ci mai potrivite sau mai putin potrivite. Pentru ca oricat de
puternic ar fi un antibiotic, daca infectia pe care o ai tu este cu un microb care nu este
sensibil la acel antibiotic degeaba il iei. In schimb poti fi sigur ca microbul pe care il ai tu va
dezvolta mecanisme de rezistenta bacteriana.
Problemele pe care le pun infectiile cu germeni rezistenti sunt usor de presupus: infectiile
sunt mult mai greu de stapanit, dureaza mai mult, pacientii sunt invalidati pe perioade
mai mari, iar costurile pentru sistemul de sanatate sunt mult crescute. Si care-i problema?
Infectia mea, microbii mei, fac ce vreau cu ei! Nu-i chiar asa! Rezistenta bacteriana este o
problema de sanatate publica pentru ca microbii se misca de la un pacient la altul si in
acest mod un alt pacient, care n-a luat veci antibiotic, poate fi afectat de o bacterie a carei
rezistenta a fost hranita prin faptul ca tu ai folosit incorect tratamentul. Si s-a constatat in
ultima vreme ca genele responsabile de crearea rezistentei bacteriilor la antibiotice se
transmit din ce in ce mai frecvent. Trebuie sa intelegem din timp ca daca nu luam masuri
ne putem trezi la un moment dat cu o bacterie rezistenta la orice fel de antibiotic cunoscut
omului. O astfel de super-goanga ne-ar putea sterge de pe suprafata Pamantului.
Ce-i de facut?
Sunt trei strategii de urmat in acest sens:
1. Cercetarea si dezvoltarea de noi antibiotice. Dupa cum am constatat in ultimii ani, viteza
cu care apar rezultate pe aceasta linie de lucru s-a redus semnificativ, ceea ce ne duce la
celelalte doua linii:
2. Intarirea masurilor de prevenire a infectiilor. In acest sens vedeta este respectarea
regulilor de igiena (spalarea mainilor cu apa si sapun, spalarea sub jet de apa a legumelor
si fructelor, gatirea corespunzatoare a carnii, oualor, pestelui). De asemenea, acolo unde
este disponibila, vaccinarea este un mijloc pentru restrangerea infectiilor.
3. Utilizarea judicioasa si corecta a antibioticelor cunoscute. In acest sens iata cateva
reguli care trebuie respectate de catre pacienti:
NU MAI FOLOSITI ANTIBIOTIC PENTRU A TRATA RACEALA COMUNA!!! Aceasta
este cauzata de virusuri, niste indivizi mici si mai ai naibii decat bacteriile, care au o
particularitate: nu sunt sensibili la antibiotic. Treaba asta as scrie-o si pe ziduri, si pe
garduri, si pe banner-e ca s-o vada tot poporul.
Nu mai cereti antibiotic la farmacie sau la medic. Antibioticul nu trateaza dureri sau
inflamatii, trateaza doar infectii, si doar acele infectii produse de germenii sensibili la el.
Farmacistul nu are voie sa va elibereze antibiotic fara o prescriptie medicala. Doar medicul
are mijloacele prin care sa stabileasca daca este necesar tratamentul cu antibiotic (deci
daca este vorba de o infectie), cu ce antibiotic este necesar sa fie facut tratamentul, in ce
cantitate si cat timp. Ascultati si respectati ce vi se spune, chiar daca nu se potriveste cu
ce credeti sau va doriti la un moment dat.
Nu luati antibiotic pana maine-poimaine cand ajung la medic. Nu rezolvati nimic:
nu veti face decat sa modificati simptomele, ceea ce va duce medicul in eroare.
Odata stabilit un tratament cu antibiotic urmati-l exact asa cum v-a fost prescris, cat
timp v-a fost prescris. Nu va opriti nici daca va simtiti mai bine (se stie ca durata minima a
tratamentului este de 3 zile, dar asta variaza in functie de infectie) nici ca sa faceti provizii
de antibiotic. Ceea ce ma duce la urmatoarea regula:
Nu tineti antibiotic in casa ca sa fie. O sa-l luati aiurea, cand nu trebuie, cum nu
trebuie. In plus, depozitarea si pastrarea in alte conditii decat cele care se cer in farmacie
duce la scaderea calitatii si eficientei antibioticelor.
5

 Nu dati din antibioticul vostru altor persoane si nici nu le recomandati sa-l ia. Asta e
tot din categoria De scris pe toate gardurile. Nu sunt 2 degete la fel la o mana daramite
doi oameni la fel sau 2 boli la fel. Nu aveti pregatirea pentru a stabili ca boala vecinului se
poate trata cu antibioticul care v-a fost prescris voua, pentru boala voastra.
Nu repetati tratamentul cu un antibiotic pe care l-ati mai luat si stiti ca v-a facut bine.
Inca o data: antibioticul nu trebuie sa va faca voua bine ci rau bacteriilor. Mergeti la medic!
Cu atat mai mult trebuie sa respectati aceste reguli in ceea ce priveste copiii.
Desi in general sunt sigure si eficace, antibioticele au si efecte neplacute: pot da alergii,
unele dintre ele destul de serioase (de aceea, inainte de administrarea oricarui antibiotic
injectabil cereti sa vi se faca testare), pot distruge pe langa bacteriile rele si pe cele bune
din intestin (de aici tulburari de flora intestinala cu diaree si varsaturi), pot sensibiliza
organismul la infectiile cu Candida. Dragi doamne, pe langa aceasta, atentie si la
interactiunea antibioticelor cu contraceptivele orale. Toate acestea nu sunt decat
argumente in plus pentru necesitatea utilizarii corespunzatoare a antibioticelor. Suntem
destul expusi la antibioticele utilizate pentru a creste animalele a caror carne o cumparam,
chiar nu mai e cazul sa mai inghitim si noi anapoda.
Si nu uitati: febra mare trebuie sa te trimta la doctor, nu la farmacie dupa
antibiotic.

SURSEBIBLIOGRAFICERECOMANDATE
1 BabilevFilip,Chimiefarmaceutic,Chiinu,EdituraUniversitas,1994.
2 Boji Marius,Robert Sndulescu,Analiza icontrolulmedicamentelor,ClujNapoca,
EdituraIntelcredo,2003.
3 HaieganuE.,StecozaC.,Chimieterapeutic,Vol.II.,Bucureti,EdituraMedical,2008.
4 ..,
,,,2004.
5 ..,,,,2006.
6 UncuL.,TrapiinaT.,ValicaV.,IndicaiimetodicepentrustudeniianuluiIII iIV,
Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu, facultatea
Farmacie,catedraChimiafarmaceuticitoxiocologic.
7 FarmacopeaRomn,EdiiaXaBucureti,Edituramedical,1993
8 ..,,,,2006.
9 ConstantinMatcovschi,VladimirSafta,Ghidfarmacoterapeutic,Chiinu,Vector,2010.
10 CrinMarcean, VladimirManta Mihilescu, Ghid de farmacologie pentru asisteni
medicaliiasistenidefarmacie,Bucureti,ediduraALL,2012.
11 Victor GHICAVI, MEDICAMENTELE baza farmacoterapiei raionale, Chiinu,
Tipografiacentral,2013.