Plata Neonat Os 199% DAN CIUPERCA ASTROLOGIA IN NOUA ERA Manual de astrologie moderna Sapiens dominabitur astris Editura SAFIRE Bucuresti — 1994Redactor: lulian Dragomir Lector: leonora Zamga Corector: Marinela Mahalean ‘Tehnoredactor: Florin - Alexandru Deaconu Editura SAFIRE tel. 6198252, C.P. 72-10 ISBN 973-96307-0-7 Pai si RL. si sGheorghicine* LL, Chisiniiu ‘Com. N° 1692, Taj 6000. Tiparul executat {a tipografia ofset din spotCUVINT INAINTE Prezenta lucrare doreste reinnodarea traditiilor astrologiei romanesti, reprezentate prin Ar- mand Constantinescu si Florian Onitza, suprimate drastic de ciitre intunericul comunist. Astfel, din anii ’40 nu_s-a mai scris nici o carte de acest gen in RomAnia, iar Onitza a fost obligat sa ia calea exilului. In aceasta perioad4, simpla detinere a unci carji de astrologie putea fi un pretext pentru a avea probleme serioase de libertate individuala. Originalitatea lucrarii consti in actualitatea ei, inscriindu-se in linia de gindire de ultim moment pe plan mondial. Abordind un punct de vedere holistic si privind fiinja umana in ansamblul existenjei sale, in conexiune cu trecutul si cu devenirea sa, lucrarea de faji afirma cu putere renasterea astrologiei, acum, in pragul Erei Vars’torului. Daca in Era Pestilor, Biblia (Deuteronom) interzicea arta divinatorie ca fiind un semn de neincredere fayi de Dumnezeu, acest fapt era indreptitit, avind in vedere nivelul de dezvoltare a omului in aceasté perioada. El nu era capabil inca sa utilizeze corect arta divinatorie, aceasta degenerind, de multe ori, in magie neagra, Urmiirind in exclusivitate latura matenali, omul mergea direct catre autodistrugerea sa. lati de ce era interzisa arta divinatorie (Kaballa, stiing’, etc.). Omu! va trebui si injeleag’ c& astrologia nu serveste la “ghicirea” viitorului gi nici la sustragerea sa de la consecinjele faptelor si actiunilor sale, ci faptul ca ea ii releva misiunea sa pe Pamint, asa cum i-a dat-o Creatorul. Ea il ajuta si se injeleag’, si deosebeascé realitatea spirituala de voalul material Maya ce-] inconjoara, coplesindu-1. Ea ii releva atit punctele sale forte cit si pe cele slabe, trecutul si devenirea sa, existenja sa in corelafie cu ceilalji membri ai familiei umane. Astfel, astrologia devine tehnica de elevare a constiinjei, o tehnic’ de magie alba. Aswologia poate rispunde la problema fundamental’ filozofici a destinului si a liberului arbitu. Orice fiinja umand este inzestrata cu un liber arbitru pe care ea este datoare s4-l foloseascae in calitatea sa de fiinja spiritual’, dar ea va trebui sA stie c& destinul s4u ii este dictat tocmai d& aceasta utilizare a liberului arbitru, deoarece ea este legati de trecutul siu, prezentul si viitorul find in corelatic cu acesta, Cu cit ea este mai evoluati spiritual, cu atit liberul su arbitru este mai mare. Ea a cerut sa triiasca aici, pe Pamint, un gir de experienje necesare evolutiei sale spifituale, ‘in incercarea sa de a spiritualiza acest4 materie atit de inerta. Fari aceste experienje, scopul ei de desavirgire spirituala nu ar putea fi realizat. ( “Ia crucea gi poart-o" - spune Isus; crucea - cele doud axe AS-DS si MC-FC). In Nova Era, Era Varsitorului, astrologia, alituri de stiinja chakrelor gi de psihologia esoterica {a celor 7 raze), va fi unul din instrumentele de baz ale omului, in cunoasterea de sine. Doresc si muljumesc pe accasta cale tuturor celor care m-au ajutat in realizarea acestei lucriri, Centrului de Studii, Documentare si Cercetare in Astrologie (CEDRA) din Lyon, pentru ajutorul sau in aflarea unor date de nastere, precum si ghidului meu spiritual care m-a inspirat si sustinut in tol acest timp. AUTORULCUPRINS 1 Structurtteastrolagtee 0. “4 pag, 7 2. Astrologia holistca, : Se nee apie es pag. 105 3. Astrologa karmica pag. 151 4. 5, Astrologia previ7iomilt occa ce 5 pag. 229 6. Astrologia relational’ ‘ é _ pag. 269 7. Astrologia medicala ... soe Pal, 321 8. Astrologia orari... ... pag. 369 9, Asttolingin Mondial... oestecscspornserreerenoueciont cree PAB. 97D)CAPITOLUL I _ STRUCTURILE ASTROLOGICESTRUCTURILE ASTROLOGICE Idei generale 7. Zodiacul sideral si zodiacul tropical 7. Astrologia gi analogia 8. ALFABETUL ASTROLOGIC Semnele zodiacului 10. Cheile zodiacului 16. Clasificarca semnelor zodiacului 17. Profesiunile sisemncle cului 8. Rezumatul simbolismului zodiacului 20. Cele patru functii ale ci, dupa Jung 22, Elementete 22. Combinatiile clementelor 23. Axcle ~godiacului 23. Planetele, Simbolismul astral 25. Observajii 28. Duratele revolutiilor planctare 28. Virstele vicyii gi astrele 29, Clasificarca planetclor 29, Calitaqile planctare 31. Planctele si semne 34, Axele de evolutie a Dragonutui 44. Sectoarele de influenta: casele 48. Semnificatia casclor 51, Planctcle in case $6. Semnificatia guvernatorilor caselor 64. CALCULUL HOROSCOPULUI Instrumentele de lucru 67. Nasterea 67. Spatiul 68. Timpul 69. Pamintul 69. Exemple de calcul 69. Comunicarea astrala 73. Simbolismul aspectelor 73. Simbolismul si funcjionarea aspeetclor 74. Aplicatia gi separatia 77. Aspectul de paralel 77. Receptia mutuala 77. O planeta izolata 78. Aspectele 78. Configuratiile 84. Crucea cosmica 84. Carcul in T 85. Piramida sau marele triunghi 87. Triunghiul minor 88. Zmeul 88. Yodul sau degetul lui Dumnezcu 89. Bumerangul 90, Dreptunghiul mistic 90. Steaua lui David 91. Cortul 91. Aripile de pasare 92. Nicovala 92. Pestele 93. Corabia cu pinze 94. Interpretarea hartii natale 95. * Analiza — cxemplu 96. Integrarea 99. Sinteza LOL.STRUCTURIL Idei generale Zodiacul sideral gi zodiacul tropical Astrologia utilizeaz’, in primul rind, poz: trelor (planctelor) din sistenul nostru sol: Te individulut respectiv. i precis’ a nativului pe Pamini cere a fost Impartit in 2 parti cgale de cite 30 fieca ir eorecpanehior ciclului naturin (rumui notimpurilor), Fiecare dintre cele 12 parti powrtd un nume. Cele patru semne de pe axe corespund inceputulut fiecdrui anotimp. - Berbecul, inceputului de primavara ; = Cancerul (Racul), inceputului de vara ; - Capricomul. Alte patra semne, urmind pe cite unul din cele patru precedente, araté concentrarea influxurilor fiecaru noting -Leul corictireas Feanukoris veri; corpionul concentreazit influxurile toamned ; = Virsatorul concentreazé influxurile in sfirgit, ultimele patru semne indica dispersia influxurilor fiecdrui anotimp - Gemenii disper 44 influxurile primaverii ; - Fecivara disperseaza influxurile verit ; - Siigetitorul disperseaza influxurile toamnei , - Pestii disperseaza influxurile iernit e bazeaza pe aceste principii de evolutie a naturii, in analogie cu evolutia omului. nd oO anumitd experien{a de uit in analogie cu nitmul anotimpunior si nu cu constelatiile (grup de stele reprezentind o figura conventionala), desi semnele poarté acelasi nume cu acestea Ciclul naturii, binecunoscul, care se reproduce in fiecare an la aceleagi date, a fost proiectatin cosmos pe acest parcurs al Soarclui $i al planetelor sale, parcurs ce poarta numele de zodiac, Zodiacul semnelor poartd numele de zodiac sideral Uniiastrologi utiliz odiacul sideral, flind obligati sa ia in considerare migcarea de precesic echinoctillor (constelaile ‘ure in sens retrograd circa 50” de arc pe an). corespunde cu 0° Berbec al semnelor. Diferena se numeste ayanamsa. find indicat in efemeride - Astrologii siderali considera constelatiile le, de cite 30° fiecare. In realitate. acestea au mirmi diferite. Astfel. cercetirile lor au baze nesigure $1 aproximative. iar rezultatele lor de asemen Zo at de majoritatea astrologilor, ramine fix si incepe intotdeauna la hagterea primaverii, care corespunde cu 0 Berbee (atuncr cind Soarele trece in declinatie Nord. sar zilele ineep si se méreasc’). Acest fapt este imuabil si verificabil de cétre orieme. Acestea reprezint’ bazele realeastrologici. find in acord deplin cv viata omului in mediul sau natural. Astronomii reprogeaza astrologilor faptul ci utilizeaz’ sistemul geocentric, Pretincind ca singurul sistem corect este cel heliocentric: rAicste pe PAmint yi nu pe Soure. Tema astral’ a individului este o reprezentare (0 fotografie) rului in Momentul nasterii Sale, vazuta Hind din Jocul sau de nastere, deci de pe Pamint. Sourele nu este centrul universului. As(rologul utilizeaza un sistem de referinta onvine ohservatiilor sale, inind cont de miscarile aparente, migcari pe care le vedem in fiecare |. din pozitia noastra de pe Pamint. Exemplu: vazuta de pe Pimint, Luna are acelasi diametu ca si Soarele (si totusi ce diferent’ inte cele doud luminani!). In astrologic, Soarele gi Luna au aceeasi important’: Soarele reprezinta Principiv! masculin, Yang (spiritul), iar Jana principiul feminin, Yin (sufletub. Astrologia gi analogia Astrologia se exprima printr-un limbaj simbolic a carat sursa este mitologna Simbolismul este un sistem de simboluri destinat interpretiri idefor sau faptelor. Simbolul (gr. symbolon) este un semn de recunoastere (semi Nn lat=signum=sceea ce permite recunoasterea Sau Cunoasterea, ghicirea sau prevederca unui anumit lucry). Simbolul este deci un grafism, o imagine, al cdrui fundament este intelectual si spiritual gi care semnificd realitat Simbolismul este o forma de limbaj esoteric (atit de bine utilizat, in special, de cate vechii egapteni), termenul esoteric (gr. esoterikos) find utilizat in dova sensur = ventnd din interior, subin(clegind o achizitie spirituala , > cunostinja rezervata inifiatilor Simbolul Jeaga pe om de natura (semnele zodiaculus exprimaé atit fazele natuni cit si psibologia omului). Simbolul leaga pe om de cosmos (si de Creatorul su) prin untermediul interpreta planetelor prin astrologic. Limbajul simbolic tyi are sursa in mitologie, Mitologia constiume samblul miturilor (gr. mithos) reprezentate prin Iegende, povestin de ongine populara, iransints ind prin tradi{ic st care experimenteara div tenomene cosmologice de o maniera alegorica. Legenda (lat. * legenda= ceea ce trebuie citit) Traditie (lat. : trade - lere) = actiunea de a tansmite, de a face sa treaca ta altul, prin transmisic oral sau scris, cunogtiniele esoterice provenind din Antichitate. Mitul nu este .coborit din cer” pe Pamint, adica, in antichitate omul nu a fabricat legendele examinind cerul si raportindu-se Ja astre. Dimpotriva, faptele si rezultanta unor experienye intelectuale $i, mai ales, spirituale, ale oamenilor sint acelea care au fost atribuite astrelor, Prin rezultatul uner observatii, al unei in(elegeri sial unei cunoasteri, oamenn de alta data au dects co anumiti parte a cunostin(elor lor ar ti in legatur’, in analogie (sub forma de mitur) cu astrele si semnele astrologici simbolismul semactor zodiacului s-a nascut din ciclul naturit (zodiacul tropical), cel al dat nagtere zeititilor mitologiel grecesti. Orice studiv serivs al astrologici trebuie si debuteze printr-o lector a miturilor asuale le ajuta lao in(clegere mai bund a simbolisticii planctare, fh concluvie, vom gasi cu ajutorul unui limbaj simbolic de sursi: mitologiea, atriburt clemen- telor cosmosului (semne $i planete) yi avind in fap viata unui individ dat (determinat de ascendent . psihologia sa si evenimentele existent Ie. Interpretarea se va realiza printr-un {ionament analogic. Analogia este 0 asociere de idei in functie de 0 anume similitudine de sensuri (asocierea de idet fiind un fapt psihologie care consti in aceca ca o idee sau o Imagine o.cvoca pe alta). Accasta inseamna ca ideile noastre se grupeaz’ in creier, asociindu-se de o manent paruculard gt care asculta intotdeauna de acelayt principiu pentru tof indivizii (aceste asocratii Sint mat mult sau mat putin bogate, complete st variate. in functie de persoand, bincinteles). De exemplu: cuvintulur .vacanfe™ ih asociem in mod cert cuvintele repaos. destindere, caloric, mare, munte, sare, playa, yocum etc. Aceste cuvinte nu sint identice. soarecle nu se; STRUCTURILE ASTROLOGICE ascamaina cu marca. In schimb, ambele sint petrece pe malul mari, sub un soure cald. Anialogia este deci 0 identitate de raporturi, Gira sf existe in mod obi, In astrologic, © hartd a cerului se interpreteaza pe bavi hraport cu cuvintul .vacante”, c&ci vacantele se pot Woniu o asemdinare. acestui principiu, semnele, planetele si cu trasdturi de caracter, cu evenimente etc. Semnele sint cle insele in trele (pentru cA avem douadsprezece semne yi doudsprezece jar corespunde 0 planet denumita guvernator, cure este in amilogie cu fiveare semn), itlogie Tntre case. semne si planete: mn Vabelul de Casa L —Bethes = — Mane Casa Tour — Venus Cass HL —Gemeni — Mereur Casa LV Cancer Luna spricorn — Saturn Casa Vo Tew pared Casa XE — Varsator —Urinus Casa VIE —Pecioara — Mercur Casa XM —Pesti —Neptun Acest sistem formeaz’ 0 constantin traducer ‘aturd cu trei nivele de interpretare av” (interpretarea) pe care o realizeaz’ astrologal a ire se intrepatrund in med nd in fata harta ceruluE ASTROLC STRUCTURIL ICE ALFABETUL ASTROLOGIC Astrologia este in mod i im Iegataé de mitologie gi simbolism. Pentru definirea clememelor care se vor uuliza aduc ur studiered alfabetului astrologic Acesta comporta doudzeci si doua de litere (la fel ca si cele 22 de arcane majore din TAROT, fat, arcanus= tainic, ascuns) dintre care 12 semne ale zodiacului si 10 astre (doud tuminani si opt planete) Alfabetul cuprinde de asemenea litere complementare ca: Lilith (Lana neagr’), Dionysos (Soarele negru), nodurile lunare Nord gi Sud (sau Capul si Coada Dragonului), asteroizit, dowd ncte nedescoperite ined (Vulcan gi Transpluton), punctele arabice In sfirgit, dispunem de o punctuafie, cu cele 12 case sau sectoare. un fel de cuspide (pct, debuturi) sint ca niste virgule. sgrafe ale caror Semnele zodiacului indeste fa semnele 70 ului nasterea dumocavoastra, Atunci cind Cind spuneti Soarele se atte astrologica. in mod poviliv, acestea pot ie nna spre studiul astrologici si sti permita familiarizarea cv semncle zodiaculut Cele doudsprevece semne ale zodiacului exprima douasprezece tipuri de experiente programate a se realiza de citre om. Tn mod simbolic, fiecare experientl reuseste si-l fac sh progreseze (sa cistige) in infelepciune si Si-1 apropie de Creatorul sau Mitul celor douaisprezece munci ale lui Hercule exprina sicest concept: Hercule, mit solar, represimta atit cur warelui de-a lungul anului, prin fiecare dintre cele 12 semne ale zodiacului. sit Invingdtor din fecare din cele 12 experiente propuse de zodiac pentru a fi purificat si pentru a invinge moartea. Cele 12 porti ale tut Antemi sau Regatul mortilor egiptean reprezinta, de asemenea. cele 12 elape. Cele douisprezece tiburi sracl corespund, de a le semnul Scorpionului $ mon si Levi (cuplul demn) sint Gemenii; ~ luda, findrul leu este semaul | cului; = Capricorul; semnelor zodiaculur: enjamin, lupu - Berbecul, etc: Cei 12 apostoli ai lui Cristos au fost alest pentru ca er reprezentan tiecare cite una din caliaqile oy ~ Varsdtoruk: - loan - Scorpionul - Simion - Racul c!Berbecul (lat. aries) V Verbul caracteristic a fi”. Sugerind cele dou’ coarne ale berbecului, ideograma semnului simbolizeaza, prin cele doud semiluni incomplete, apele constiin{ei {isnind cu putere tn afar, Ideograma incepe cu o gindire neemofionali (linia dreapti), dar conjinu’ prinu-o actiune extravertit{ emotional (spre dreapta), gata s4 incerce orice, mizind totul pe 6 mind, dar igi amintestc apoi viala de introvertit (Pestii spre stinga). Astfel, mult din obraznicia si bravura Berbecului este doar pentru a acoperi aceasta insecuritate intema. Este semnul inceputului primaverii, momentul in care a imuabila, la ai isi dala, incep s% devin mai mari decit noptile. Marcheaza reintoarcet activita{ii de primfvara. Reprezinta ul impuls al anului. In mitologie, Dionysos, zeul vinului si (berbecul) in Fgipt. Dionysos urméirea un berbet Dionysos plas, pe acest loc, oracolul stu cl Berbecul apare, de asemenea, in legenda cu ‘ini init de ar oh care Argo trece prin multiple prin i a Tn tema natala, semoul Berbecului releya in ce directie se vor indrepta eforturile nauve Berbecul reprezinta inifiativa, ef este pionierul, cel ce preia condu miscan, dar si acela ce actioneaz’ printr-o lovitura de cap. El reprezinu pe Tiderul innscut, dar si pe individul ‘incapafinat. Cuvinte-cheie: impuls, actiune, intreprindere, direcie, precipitare, constiin(a, Cnergie, trezire, clan, entuziasm, ardoare, geneza, curaj, combativilate, gencrozitate, neribdare, autoritate, impul- sivitate: Culoare: rogu; anatomic: cap; clement: foc, metal: fier, extazului liberator, fone oracolul jut Ammon inind tot "nerbeculut), in Taurul (lat. taurus) & Verbul caructe ugerind un cap de (aur, ideograma semnuini sugercaza cercul spiritului ce sustine si ilumineaz’ semiluna sufletului. Ideograma nu contine lini drepte; simbolul este numai sentimental. Reprezinté consolidar faturii in deplina sa putere, acolo unde energia primaverii este concentrati. Primele fori apar. Este Pamintul hrinitor In mitologic. Zeus teste de Jo, tar Hera, geloasii, o transforma intr-o junca. semnificata, de asemenea, $1 mai ales, mitul Europei, o incintatoare tinara de care Zeus (lol el) se indrayosteste, si pentru ao seduce. se transforma intr-un superb taur alb. EL va dua gio va duce Crew Kuro Taurulur. Il regdsim, de asemenea, in legenda Minotaurului (taunul Lut Minos), fiul tur Pasife-gt al unui taur. Regele Minos va cere lui Dedal 4 construiascd un labirint lit Cnosos, in care Minotaurul sa inchis, In tema natala, Taurul arati fatura materialist a individului, apreciere aii, ten si nevoia sa de a-yi pistr peeumrcle pe Pamint Cuvinte sesiune,tenacilile, materialism tiune, m . interes, securitate, bani. placere, finanje, icomie Culoare: verde; anatomic: git; element va da numele sfu continentulut, tar Taurul va fi imortalizat, devenind cons atic sa concreta asupra ism, confort, ges- love, fidelitate. dunint, metal cupra. Gemenii (lat. gemini) 1 Verbul caracteriste: 2a gindi’”. Sugerind cele doud teje ale unut individ. ce-1 imping uncon pe ‘om sf se autodepaseasc’ pentru a realiza unitatea in sine, ideograma semnulur (dor stilpr at llPRUCTURILE ASTROLOGICE intelepownii legati impreuna) simbolizeaza cele doua linn ale destinulut unite prin dou’ orizontale ale ficulur nivelul de jos. fizicul. si cel de sus. metafizicul, Semnul ny contine curhe: simbolut este detagat si cerebral. In aceasta faza, planta ig indreapta tulpina cite soare pentru a respira ryl de Care are nevoie. Influxurile primiveru se disperser’. Mitologie, regdsim povestea gemenilor celesti Castor si Pollux. Atunci cind era pe patul de moarte, Castor il chema pe fratele su, Pollux. Acesta din urma ii ceru tui Zeus sd impartd cu fratele su nemunrea sa. Zeus accepta si apo ii plasdt pe cer, constituind astfel constelatia Gemenilor De refinut cA cei doi gemeni erau sub protecti:t lui Hermes (Mercur) Acest mit aratit c& omul are o parte cfemerat (corpul) si una nemuritoare (sufletul) care rebuie sf convietuiase’ in buna intelegere in timpul viefii lor terestre comune. Pollux (sufletul) nu poate sa treaca de Castor (corpul) pentru a Wi experieniele sale terestre In tema nataka, semnul Gemenilor exprima dualitatea, dubla personalitate (Dr. Jekyll gt Mr. Hyde, Binele si Raul), binarul menii arataé modul in care individul comunicd cu anturajul Cuvinte-cheie> comunicatic, gind, adolescen(a. vivacitate, mobilitate, superficialit 1kap- tabilitate, inmultire, adunare, respiratic, rey vibratic, informa(ie, difuzic, dualitati, seriere, alfabet, numar. studiu, versatilitate, inconstany jere, risipin vingere, animate, cunositate, intelectualitate, clocventa, ingeniositate. Culoare: policromie; brae; clement aer; metal: mercur Cancerul sau Racul (lat. cancer) & Verbul caracteristic: . Sugerind clesui unui crab, ideograma semnului simbolizeuzad uniunea cercului spiritual cu semiluna sufletului, a spermet masculine eu ovulul feminin (fer- ntr-un act de a da si a lua printr-un gest de protectie; semnul este sensibil, emotiv. infelegdtor si compatimitor (Fira tinii drepte) Cancerul este seninul debututui de vara. Este anotiniput tlorilor. Seva urea in vege In mutole © pune pe Hidra din f4 fui Hercule, pentry ce incereare, In cadrul acester incercdrt, Hercule striveste un crab cu calciul. Atel constelatia Cancerulur ncerul mai este st simbotul resler a lui Noe, eaiminul pe ape 4, semnul Cancerulur anata radacinile acasa. domiciiul su. Este dle-a zee: acu Hera groter amenajate” unde s-a nascut fisus. $1. de ndividulur, hazele sale. creditatea st locul mnul fecundittit si al cresterti. re a sufletulur in Tumest manifest Reprezinta potentialul inconsticnt al individului si sensibilitatea sa kt lumea exterioara ncerul corespunde perioadei din an cind zilele sint cele mai lungi (solstitiul de vara): este deci triumful tuminii, dar acest semn semnifica o lumina tradijionala, esoteric’, Cuvinte-cheie: sensibilitate, fecunditate, copilaric, sentiment, atayament, camin, ereditate Mucntr-biltt radi stific, (recut, plasticitate. patriotism, romantism, multitudine alimentapié, mama. inconshen{a, origine, baa. reproductic. imaginatie. intuitic, instabilitate. capricity Culoare Ib: anatomic: piept, clement apa, metal: argint Leu! (lat leoh Q Verbul caracterisuc: ,,a voi”. Sugerind capul si coum unut Leu, eograma semmulus anata ca puterea si ubirea divina au fost pe Pamint (cercul mic al spiritului incepe pe lim Pamintului, apoi se nidicd yi coboari dedesuptul liniei fivicului). Simbol emotional, alcatuit numai din curbe, poute indica si sistemul circulator: vena (cercul mic) conducind stngele etre camera coronariand (curba larga) si artera care pompeaz’ singele prin sistem (curba larga). Leul reprezinta caldura estivala si timpul maturizarii fructulut. Reprezinta punctul culminant Al vegetatics, al plenitudinii vietii, acolo unde Sourele (stipinul semnulut) pare a fi cel mai putemic in mitologic, Hercule se lupta cu Leul din Nemeea si apoi se im! cu pielea acestuia, Zeus 12TRUCTURILE ASTROLOGICE Ht face al ¢ fel de ost pune Tcul pe firmament pentru posibilitatea omului de a sunnont sa-lutilizeze a semn al zodiacului, Mitul se traduce prin col. aaisind, in sine. un potential infinit pe care individulun, 21 subliniaza capacitafile sale de 1 Reprezint semnul luminit spiruuale, al lummit divine. Represinti, de re omul orgolios lupui pentru un ideal. Este, in stirsit. cildura st generozitat Cwvinte-cheies straiucire. voinya, dragoste, incredere, siguranta, creaties autoritate, generozitate, orgoliu. mindric, decizie, caldura, cgocentrism, teatral. dominare, putere, gloric. tumind, fidelitate, lider, aparenti. susceptibilitue, curaj. vanitate, arogan(a, franche(e Culoare: galben, anatomic: inima: clement: foc; metal aur, Fecioara sau Tinira Fatt (lat. virgo) Verbul caracteristic: a analiza”, a servi. Un M majuscul indicind materia primitiva, dotat find cu o (rasdturd ce taie ideograma, sugerind centura de castitue a fecivarei pure Tdeogrania contine wer hint drepte. cele tret nivele ale constiinter (conyhient. subconstient, supraconstient); aipor ea se curbeaza usor in sus, find repnuta de ultima time sfirsindu-se sub tina enzontuluy Astiel, in Cuda celor wer mvele ale constinger, Fecioara devine introvert $1 materalistit Spiralele energici sint (inute pentru a fi cliberate printr-o ultima loviturd, ceea ce denota o usd blocatd. Aces poate si explice de ce Fecioara este implica’ atit de mult in munca grea si in ste cfortul cr constant pentru a deschide aceasti usi inchs’. Fecioara desemneaza timpul recoltelor si al culesului unor tructe, timpul eind influxurile verit se disperser mitologie. existau zeitele (grparthenos= fecioura); sau Hest Cinegetica, uneori guverind Luna. Important este de asemenea, mitul zeifei fecioart Demeter (Ceres), marea zei{a—-mama Pamintului, divinitate a fertilitagi si zeig a griulut. Ma este sora lui Zeus si mitul su povesteste icei sale Persefona de catre Hades, suveranul mortilor, constrinsa find de catre acesta la casatorie: yi la tul morilor La interventia mamei sale, Demeter, Zeus permite Persefonei s4 regdseascd lumina zilei si pe mama sa timp de doud treimi din an, dar impunindy-i Sf petreacd treimea din an ramasa, cu Hades, soqul ci, sub Paint Mart este legati side mitul lui Asclepios (sculap). zcul medicinit. Centaurul Chiron lea esta arta medicinii. Sarpele fu consacrat lui Aselepios care se incoronase Sub aceasta forma. consttuind constelay urpelut. Sarpele apartine miturilor Scorpionului, dar aicr se leaga de cel al Fecioaret Abele semne au glitele foart 1, a caret celebru sanctuar cra Partenonul Atener ara a cAminului sau, in fine, Artemis, fecioara LOE. sica de aanalizatoata experienta trfitd. Semnifica nalizd, critica, ordine, ratiune. imparure. indou kate, manic, precizic Culoare: gri; anatomic: abdomen (intestine); element: Paming metal: mercur Balanta (lat libra) & Verbul caracteristic: ,,a echilibra”. Sugerind o. cu cele dou brate ale sale, ideograma senmulut simbolizeaza prin linia de jos, fizrcul, iar prin cea de deasupra — metafizicul. Semilun melafizicului este indreptata in sus, sumbolizund jus\ pura st divina, Natura inalta a Balanter este obiectiva si intangibila pentru materie. Cele doud lini nu se ating niciodata (detayare), dar ideograma nu este Huila num din hnii drepte. Tdcograma sugereaza si apusul soarelui, astrul ziler scurgindu-se dupa orient: noaptea va domuna in curind, astfel Balanja arata echilibrul inure zt si noapte - 13UCTURILE ASTROLOG! {Balanja este seminal inceputului RCNA in momentul cind zilele sint egale cu noptile este reprezentatd de Th sinonim justitie (justitia divind, in timp ce Dike reprezinta jus oamenilor), legii si ordini Tian este pusi in analogie si cu mitul zeitei Hera (unon), protectoarea casitoriei si a femcilor maritate. Simbolic, Balanta aratii (desemneaz’) pe omul judecat pentru actele sale (judecata de apoi). Omul, ca gi balanja, are dou’ talere, dowd tendinje: unul se apleaca spre tendinte materiale gi sexuale (semnul Scorpionului), altul spre lumea spirituala, spre evolufie si purificare (semnul joarei). Omul va trebui si se foloseasc’ de propriul sau liber arbitru pentru a objine echilibrul intre cele dova tendinje, cele doua talere ale propriei sale balanye. In tema natala, Balanja reprezinté semnul armoniei in relatiile umane;, sintalegeri de facut. Cuvinte-cheie: echilibru, justitic, armonic, alegere, sociabilitate, diplomatic, arbitraj, con- ciliere, ezitare, uniune, cisdtorie, opozitie, estetism, pace, seductie, complementaritate, colaborare, echitate, conventional, snob, artistic, gust, placere, inconstan{a, prevenire. Culoare: bleu-verde; element: aer; metal: cupna. mMnificd sectorul unde Scorpionul-Vulturul-Sarpele (lat. scorpionis) Th, Verbul caracteristic: ..a dori”. Ideograma semnului conjine acelasi M ca la Fecioara (matena primitiva), dar aici se termina cu © coada cu ac in virf (coada Scorpionului). Din nou cele trei nivele ale constiin{ei, ca la Fecioara, dar ele lucrind difent: nivelul prim, cel mai de jos, imbibat de doriny’ animals, nivelul al doilea — cu tendinja de a se dezvolta, nivelul al treilea, incorporind abilitatea regene: (Phoenix). Ultima trasaturi a simbolului este curbata terminindu-se cu o sfigeati, umplind intreg simbolul cu o dorinya Paminteasca. : ssemneaza timpul mori naturii (vegetatia dispare) sial supravic{uirii sale in saminga. In mitologie, indinim mitul lui Orion, un vinator uriag ce cluta sf o violeze pe Artemis, vindtoarea (Fecioura). Un scorpion il mugca de calcii, provocindu-i moartea, De asemenea, putem asocia acest semn cu mitul uriasului sarpe femela Python din Delfi. Mai putem face analogie si cu Thanatos, geniul inaripat al morjii sau cu Eros, zeul iubirii camale Th tema natala, semnul Scorpionului feprezinti sexualitatea, moartea si renasterea. Simbolul Scorptonului este mai curind materialist si sexual, cAci acest animal ucide prin acul ascuit si veninos ce se afl in en sa in dinti). Sarpele este un, simbal de uieiaiae: intitivd si mister. Forma cea mai evoluata a semnului Scorpionului este Vulturul ce il imobilizeaz’ pe Sarpe, regisindu-s1 aripile de spiritualitate. Cuvinte-cheie: wansformare, uni rare, exigent, angoasd, distrugere, reconstructie. moarte, renagtere, reincarnare, sexualitate, pasiune, magnetism, detectic, ranchiuna, rizbunare, secret, ocull, esoterism, inifiere, instinct, autoanaliza, repunere in discutic, dorin(’, tentatie, penetratic, posesiun , reformulare. Culoare: rogu, negru; anatomie: sex; element: apa; metal; plutoniu, Sagetitorul sau Centaurul sau Arcasul (lat. sagittarius) Verbul caracteristic: injelege” Sugerind sageata arcagului, ideograma semoulur simbolizeaz4 dualitatca omului, jumatate animal (materialitatea) - jumatate om (aspiratiile eliberate ale sufletului tinzind spre infinit). Semnul desemneaza perioada in care natura hiberneaza, Influxurile toamnei se disperseaza, gi frigul ig: fa In mitologie, reg’sim Centaurul Chiron, inelept gi binefcator, cunoscatorul medicinii gi al tuturor artelor (muzica, in special). Apolo ii transmite talentul irului cu arcul. Fiu al lur Saturn (Cronos), primeste de la acesta nemurirea. 4STRUCTURILE ASTROLOGICE in mitologie, intifnim gi alti Centauri ce se pot asocia SAgetitorului, cum ar fi Nessos, care va cauza pierderea lui Hercule. Partea de cal a Centaurului reprezinta latura material a omului ce fu pote sA se detaseze total de animalitate. Partea de om a Centaurului corespunde aspiratiilor spirituale, iar sige: gindurile elevate actionind pozitiy catre un scop de evoluti In tema natal, Sigetdtorul indi ale (gi in ce domeniu). Reprezinta entru a aduce emenea, cAlitoriile gi tot ceea ce este le, , credinja, expansiune, lege, stipinit vinatoare, natura, idealism, jovialitate, optimism, invayamint, profesic, filosofie, religie reprezentare, ghid, protector, francheje, instinctiv, sinceritate, strdinatate, calatorii, neindupleca Culoare: bleu-regal; anatomie: coapse; clement: foc; metal: staniu. Capricornul (lat. capricornus) 4 Verbul caracteristic: a folosi” (Capra, Capra-Peste). Sugerind capul gi coarnele Caprei, idcograma semnului este cca mai complexa dintre toate (cuprinzind toate elementele: cercul, semiluna si linia). Ea indica linia intelectului ce coboard in realism gi materialitate, apoi cregte 1a cel mat inalt nivel, formind cercul spiritului, dar semiluna constiinfei coboara sub nivelul paimintului, terminindu-se intr-un balans interior, in autoconstiinga. Acest semn marcheaz’ debutul iernii, in momentul cind zilele anul. Natura hiberneaza, parind impietrita in timp si ger. In mitologie, il inslnim pe zeul Pan, fiul lui Hermes (Mercur), zeu al pastorilor, puméitate om, jumatate capra, lenes, dar excelent muzician De asemenea intilnim pe Algipan, fiu al lui Zeus si al unci nimfe numite Aix (gr. capra). Acesta Tajuta pe Hermes s4 regdseasca tendoanele lui Zeus pe care Tifon le furase si le ascunsese. Pentru ascipa de Tifon, Algipan se transformda intr-o fina jumatate capra, jumatate peste; sub aceasta. forma, Zeus il transforma in constelatia Capricornului. Mai poate fi amintitt istoria caprei Almateca, c+ ure I-a hranit pe Zeus. Unul din coamele sale se rupse si nimfele il umplura cu fructe pentru Zeus (ine’ copil); de unde expresia cornul abundentei. Capra Almateea deveni steaua Capella (Caprija) sau constelatia Capricornului (Cornul Caprei) Capricomul reprezinta simbolul muntelui pe care Capra se cara si arata cA omul trebuie in mod constant sa Caute si se inal{e (s4 evolueze) in existenta, Esoteric, Capricornul reprezinta Ppoarta de ivsire a sufletclor din lumea manifestati In tema natal, Capricornul arata Jocul de detasare, de sintez4, de solitudine, de elevare si de ambi Cuvinte—cheie: ribdare, detasare, injelepciune, clevare, re, rezistenja, obiectivitate, perseveren{a, pruden{a, organizare, solitudine, administratic, ambitie, opinic, meditatie, ex- perienta, ic, frugalitate, realizare, reflexie, munte, oprire, intirziere, seriozitate, ari raceali, suspiciune, banuiala. Culoare: negru; anatomic; schelet; element: pamint; metal: plumb. t cele mat scurte din inweg Varsdtorul sau Purtitorul de apa sau Varsitoril de apa sau Fiul omului 2s (lat. aquarius, amphora) Verbul caracteristic: a cunoaste”. Sugerind valurile pe care le formeaza ay ulciorul omului, ideograma semnului simbolizeaza undele electric Cele doua fini, ale metafizicului gi fizicului nu se ating niciodata. indicind to! semnului: de asemenea, simbolizeaza cele patru cai de comunicatie: piciorul, 1 mecanica si telepatia sau unda creierului (ncterminata, fiind imperfecta), (¢ timpul cind iarna atinge maximul ei de for{d, cind energia sa se concentreaza. Saminta se IS varsat A din magneuce (acrul, nu apa). detagare a alul, locomotia