Anda di halaman 1dari 24

Liceul tehnologic

George Baritiu
LIVADA
Judeul Satu Mare

Lucrare de specialitate
pentru certificarea competenelor
profesionale n vederea obinerii
certificatului de calificare profesional nivel
3
Calificarea:
Tehnician in industria textila

Coordonator:

Prof. Popa Camelia


Elev: ARDELEAN ADRIANA
Clasa a XIV seral textile

~~ Promoia 2012-2013 ~~

TEMA PROIECTULUI
ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE
PENTRU PRODUSUL PANTALONI CLASICI
PENTRU FEMEI

Planul proiectului

Cap.I. Argument
1. Produs Etalon
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.II. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Fisa tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6. Norma interna
2.7.Norma de consum
2.8.Pregatirea materialelor pentru croit
2.8.1.Croirea materialelor
2.9.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.10.Procesul tehnologic de confectionare
Cap.III.Norme de protectia muncii
Bibliografie
Anexe

Cap.I

Argument

mbrcmintea n sens larg reprezint un obiect de larg consum care se


mbrac pe corp. mbrcmintea ocup, n rndul celorlalte bunuri de larg consum,
un loc special, deoarece ea reflect cel mai prompt nencetata evoluie a civilizaiei
materiale i spirituale a societii contemporane.
Permanenta evoluie a civilizaiei societii contemporane a determinat o varietate
de produse i modele care s satisfac cerinele omului n funcie de necesitate.
Produsul de mbrcminte (ca orice produs tehnologic) se realizeaz ntr-o
succesiune de faze n care, ca obiect al muncii, cumuleaz o multitudine de
caracteristici de calitate, rezultate din cerinele purttorilor.
mbrcmintea este un articol vestimentar, folosit pentru a proteja corpul
mpotriva intemperiilor i n scop estetic.
Calitatea produselor de mbrcminte devine tot mai mult factorul
hotrtor, un mijloc important de concuren i un indicator esenial de apreciere a
ntregii activiti desfurate la un moment dat de productor.
n activitatea de pregtire tehnic a produciei, proiectarea materiilor
prime, materialelor i modelelor este o etap ce nglobeaz un complex de lucrri
pe dou laturi: una creativ, alta tehnic finalizat cu obinerea elementelor
documentaiei tehnice necesare introducerii n fabricaie a noului produs.
Creterea eficienei n activitatea de pregtire tehnic a fabricaiei necesit
abordarea tiinific a procesului de proiectare n care se implic intuiia,
experiena, gustul estetic a creatorului.
Reperele principale sunt pri componente ale mbrcmintei care nu pot
lipsi din structura fizic a produsului, iar reperele secundare sunt pri componente
care pot lipsi din structura fizic a unui produs.
Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului.
Indeplinind functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si
spirituale ale societatii.
In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor
vremii,crearea vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a
corpului omenesc.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin
stil,acesta devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului
comoditate in folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei
contemporane. Pe plan economic trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi
placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai redus. Moda este un fenomen social
care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda imbracamintei este folosita de
om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este preocupat continuu de a se
imbraca modern si elegant.
Un proverb englezesc spune: "mananca sa te multumesti pe tine, dar
imbraca-te astfel incat sa placi celor din jur. Moda inseamna echilibrarea gustului
personal cu cel unanim acceptat, inseamna a adopta intr-o nota personala ceea ce
practica dovedeste corespunzator cu gustul si preferintele timpului, arta de a alege,
dintre elementele invariabile, pe cele ce se armonizeaza cu personalitatea fiecaruia,
la locul potrivit, la timpul potrivit.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent


artistic si se modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a
unor forme artistice,a caror principala calitate este noutatea.
In general,viata modei cunoaste doua etape:
-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie
-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in
timp si spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in
moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in
evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea
tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei
natiuni tinand cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai
indrazneata pentru tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin
culoare,prin diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin
corectarea anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a
modelului celui mai avantajos siluetei respective.
Procesul de creatie a imbracamintei parcurge urmatoarele etape principale:
1. Pregatirea procesului de creatie.
2. Enuntarea temei.
3. Elaborarea solutiilor posibile pentru rezolvarea temei.
4. Studiul analitic al solutiilor posibile.
5. Elaborarea prototipurilor si introducerea lor in fabricatie.
6. Verificarea prototipului si urmarirea eficientei produsului realizat.
7. Stabilirea premiselor pentru un nou proces de creatie.
In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile
produse acceptata de piata de desfacere.
n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri
importante, ca de exemplu:
orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de
funcionalitate(confortabil, lejer, uor de ntreinut);
un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca manifestare
aapartenenei la un anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor
tradiii sau tabuuri;
orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse
dorete o mare varietate de produse, la un pre unitar sczut.
Modelul propus a fi realizat in acest proiect este pantaloni clasici pentru
femei.

1.1 Schita modelului

1.2 Descrierea modelului


Pantalonii pentru femei au devenit o vestimentatie obisnuita care se utilizeaza
atat in activitatea zilnica cat si pentru sport. Pantalonul pentru femei se poate
confectiona din tesaturi si tricoturi care se preteaza pentru acest obiect vestimentar.
Ca linie de croiala, pantalonul pentru femei poate fi clasic si confectionat in varianta
lung , scurt sau model pescaresc.
In comparatie cu pantalonul barbatesc , pantalonul pentru femei este mai fix pe
conformatie cu exceptia partii inferioare a carei lungime este determinata de moda.
De asemenea cordonul de ajustare p linia corpului este mai ingust iar la spate se
formeaza doua pense care se elimina in cele mai multe cazuri.
Modelul ales de mine este "pantalon clasic pentru femei " , compus din urmatoarele
detalii:

fata

spate

buzunare interioare

betelie
Este un produs clasic. Se poate purta in orice anotimp si este un produs potrivit atat
adolescentelor cat si femeilor de toate varstele. Inchiderea pantalonului se face prin
intermediul unui slit prevazut cu fermoar.Fixarea pe talie se realizeaza printr-o
betelie. Inchiderea se face printr-o butoniera cu nasture.La fata apare o pensa sub
forma de pliu si doua buzunare interioare taiate oblic.
Terminatia pantalonului este la nivelul calcaiului. Spatele pantalonului este prevazut
cu o pensa. Terminatia se realizeaza prin indoire si o cusatura ascunsa. Materialul
ales pentru acest produs este un material tip tergal.Materialul este putin sifonabil
nefiind un material pretentios.

Cap 1.3 Detalierea produsului.


Detaliile produsului sunt:
- detalii principale:
-fata
-spate
-betelie
-detalii secundare:
-buzunare interioare

CapII Proiectarea documentaiei tehnice


Elaborarea documentaiei tehnice ncepe cu activiti de creaie a noilor
modele de confecii care se realizeaz pe baza analizei asupra tendinei modei pe
plan mondial.
Ansamblul documentaiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si
tehnologia care caracterizeaz modelul nou creat i care trebuie s asigure realizarea
lor industrial n toate fazele procesului de fabricaie.
mbrcmintea n funcie de sprijinul pe corp se clasific n:
1 mbrcmintea fixat pe umeri:
A. mbrcmintea scurt (mini) avnd linia de terminaie la nivelul
taliei;este destinat produselor ca: -bluze
-pulovere
-veste
-bluzoane.
B.mbrcmintea medie (midi) cu linia de terminaie la nivelul
oldului;este specific produselor ca:
-jachete
-sacouri
-vestoane
-cmi pentru brbai
-maieuri din tricot.
C.mbrcmintea lung (normal) al crei linie de terminaie se situeaz
la nivelul genunchilor; cuprinde produse ca:
-rochii
-pardesiuri
-paltoane
-mantale.
D.mbrcmintea foarte lung(maxi) a crei linie de terminaie se situeaz la
nivelul gleznei picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de sear
-paltoane
-pardesiuri
-cmi de noapte.
La mbrcmintea fixat pe umeri lungimea de baz se consider de la
rscroitura gtului pn la terminaia inferioar stabilit de mod.
2.mbrcmintea fixat pe talie:
A.mbrcmintea scurt cu terminaia la nivelul coapsei
picioarelor;cuprinde produse ca:pantalon scurt,fuste scurte.
B.mbrcminte cu lungime medie cu terminaia la
linia
genunchilor;cuprinde fuste de toate categoriile, pantalon pescreti i pantalon
pentru golf.
C.mbrcmintea
foarte lung cu terminaia pe linia gleznei
picioarelor;cuprinde pantalon i fuste model maxi.
La mbrcmintea fixat pe talie,lungimea se msoar de la linia taliei la
linia terminaiei inferioare situat n funcie de model.
Elementele care formeaz documentaia tehnic sunt urmtoarele:
-produsul etalon
-abloanele
-norme interne si standarde
-abloanele
-consumul specific (la material de baz si auxiliare
-utilaje existente n seciile de fabricaiile a semifabricatelor
-procesul tehnologic de confecionare.

Norma intern este partea din documentaia tehnic industrial care


stabilete condiiile tehnice dimensionale i de confecionarea produsului. Are dou
forme:
forma departamental, este documentul tehnic ce stabilete dimensiunile
principale pe grupe de produse de mbrcminte. Scopul normei departamentale este
stabilirea dimensiunilor principale la produsele ce urmeaz s se confecioneze n
cadrul ntreprinderii.
norma de ntreprindere cuprinde trei pri i anume:
a)
Noiuni generale asupra produsului n care se indic principalele
caracteristici i anume:
materialele folosite pentru confecionare
aspectul general al produsului n faza final
caracteristicile detaliilor principale
b)
Condiiile tehnologice dimensionale ale produsului i detaliilor
componente.
Dimensiunile produsului se ntocmesc n ordinea importanei detaliilor i pe
grupe dimensionale sub form de tabel
c)
Modul de confecionare al produsului
desimea custurii
modul de confecionare a ntriturii, materiale folosite
Reprezint o parte a documentaiei tehnice care stabilete dimensiunile
principale ale produsului.
2.1.

Fisa tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este
omologarea prototipului.
Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste
aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.
Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de
destinatie.
Faza de proiectare cuprinde doua etape :
a)
Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.
b)
Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile
propuse executandu-se si alte variante .
Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de
fabricatie.
In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu
urmatoarele dimensiuni principale ale corpului :
IC=inaltimea corpului
Pb=Perimetrul bustuluii
Ad=Adaosul de lejeritate
Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de
constructie a elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea
tipurilor de materiale din care se confectioneaza precum si date privind
tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in
care se executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza
principalele dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit
precum si tolerantele admise fata de valorile nominale.

Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru


si la controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2
cm la dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de
innadire la croirea unor repere.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu
impunsaturi egale si intarite la capete.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se
sesiza pete sau urme de degradare.
Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :
-masina de cusut simpla.
-masina de surfilat triplock
-fierul de calcat

2.2.

Materiale de baz i auxiliare

esturile constituie materia


prim de baz pentru confecionarea
mbrcmintei. esturile trebuie s ndeplineasc o serie de proprieti fizico
mecanice din care cele mai importante sunt:
- rezistena la frecare
- rezistenta la splare i lumin
- elasticitatea
- tueul
- higroscopicitatea
Aceste proprieti depind n mare msur de felul materiei prime folosite
pentru producerea esturilor.
Rezistena materiei este extrem de important astfel nainte de nceperea
procesului de producie materialul este supus unor analize de laborator.n urma
acestora analize se stabilesc caracteristicile principale ale materialelor de baz:
desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere, modificri dimensionale la
splat, clcat, rezistena la vopsire i splare precum i caracteristicile materialelor
auxiliare ntrituri,garnituri.
Materiale de baz folosite n producia mbrcmintei sunt:
-esturile
-blnurile
-tricoturile
-piei i nlocuitor
esturile sunt produse textile obinute prin ncruciarea a dou sisteme de
fire unul de bttur i unul de urzeal.
esturile se clasific dup mai multe criterii
:dup structur,dup
destinatie,dup natura materiei prime folosite.
Dup structur pot fi:
-esturi cu legturi fundamentale
-esturi cu legturi de baz
-esturi cu legturi diagonale
-esturi cu legturi combinate
-esturi cu legturi cu desene
Dup natura materiei prime:
-esturi din fibre naturale
-esturi din fibre sintetice
-esturi din amestec de fibre
Dup destinaie pot fi:
-esturi pentru lenjerie
-esturi pentru bluze i rochii
-esturi pentru costume uoare
-esturi pentru rochii i costume de sear
-esturi pentru mbrcminte de protecie
Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului pantalon pentru femei are
urmatoarele caracteristici: tergal subtire din PES ,latime 1,50 m , permeabilitate
buna la aer ,tuseu placut ,higroscopicitate buna.
-Din acel material pot fi confectionate si alte produse de imbracaminte exterioara.
-Materialele auxiliare sunt:
-captuselile
-intariturile
-furniturile
-garniturile

Alegerea materiei prime se face n funcie de scopul confecionrii produselor


respective. Ele se aleg n funcie de sezon, vrst, model.
Comoditatea la utilizare exprim gradul de plcere cu care se poart un produs
vestimentar. Comoditatea este reflectat de lejeritatea micrilor pe care le simt
purttorii pe corp i frumuseea lui. Comoditatea este strns legat de culorile
materialului folosit pentru confecionarea pe linia modelului i de factorii igienici ai
produsului.
Din punct de vedere al rezistenei materialului, trebuie s aib o bun
comportare la solicitri, n timpul purtrii i splrii. De asemenea este indicat
materialului s aib un indice de ifonabilitate ct mai redus.
Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul s aib
culori potrivite, tueuri plcute i flexibilitate bun.
Materialele se aleg n funcie de sezon, vrst, model i produs.
Acestea pot fi: esturi, tricoturi, materiale realizate prin tehnologii speciale.
Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau n considerare trei
grupe de nsuiri i anume:
- durabilitatea
- valoarea de prezentare
- proprieti fiziologice
Durabilitatea materialelor (esturi, tricoturi) este proprietatea de a se purta
fr a se distruge sarcini repetate (continue sau alternative).
Acest indiciu caracterizeaz comportarea n exploatare ntr-o msura mai mare
dect sarcina la rupere sau la alungire, rezistena.
n timpul purtrii firul ce constituie materialul textil sau fibrele nu sunt
suprapuse aproape niciodat aciunii instantanee de intindere care s depeasc
rezistena de rupere.
Materialul se distruge ca urmare a aciunii unei sarcini ndelungate i repetate
progresiv sau regresiv care nu se manifest neaprat i ntotdeuna prin ruperea
materialului i n general prin schimbarea formei datorit informaiilor plastice.
Rezistena la uzur prin frecare este unul din paramerii cei mai importani
pentru apreciera durabilitii n exploatare a esturilor i a tricoturilor. Importana
deosebit prezint faptul c n cazul acestei proprieti, rezultatele pe cale
de laborator se apropie de cele obinuite prin proba practic de purtare.
Materialele de baz. Caracteristicile materialului de baz
Materialul ales pentru confecionarea pantalonului prezint urmtoarele
caracteristici:
Desimea esturii este de 20 fire = lcm urzeala, 14 fire = lcm bttur
Compoziia fibroas: testura este din fibr de PES 100%.
Pentru confecionarea pantalonului n modelul propus se folosesc materiale de baz
i materiale auxiliare.
Ca proprieti de prelucarare estura aleas pentru confecionarea pantalonului se
prelucreaz uor att de operaiile de coasere ca i tratamentul umidatermic.
Am avut n vedere faptul c pantalonul fiind un produs de imbracaminte care
constituie al doilea strat al ansamblului vestimentar va trebui s asigure o bun

izolaie termic i s asigure un indiciu ridicat de confort, s aib aspect plcut i s


fie uor de ntreinut.
Materiale auxiliare
n afara de materialului de baz la confecionarea produselor de
mbrcminte mai sunt necesare i o serie de materiale a cror necesitate este
impus de aspectul i forma produsului.
Rolul materialelor auxiliare i a materialelor neesute este de a ntreine forma
iniial a produselor de mbrcminte pn la uzura total a acestora, de a mari
gradul termoizolator i de a contribui la completarea nsuirilor estetice ale
produselor de mbrcminte. Aceste materiale pot fi mprite dup funcie:
- cptueli
- ntrituri
Dintre aceste materiale secundare penrtu confecionarea pantalonului se
poate utiliza ntritura neesut termocolant pentru ntrirea bazei de la betelia
pantalonului. Aceast intaritura se obine din fibre textile prin termolipire.
Furnituri si garnituri
Reprezint o categorie important de materiale folosite la confectionarea
unui produs. Dup proveniena i mod de fabricaie, furniturile difer ca gam,
aspect i proprieti.
Cele mai folosite furnituri sunt: aa de cusut, aa pentru butonier, nasturi, copci,
fermoare, accesorii i alte materiale secundare confecionrii mbrcmintei, pungi
de buzunare.
Pentru confecionarea pantalonului se pot folosi urmtoarele furnituri:
Aa de cusut este un fir rsucit din dou sau mai multe fire rsucite n sens invers
torsionrii. Aa de cusut se alege n funcie de baz. Astfel pentru esturi din
bumbac, ln, mtase se va folosi aa din bumbac sau tip mtase, iar pentru
esturile din fibre chimice se recomand s se foloseasc aa de aceeai
provenien i cu aceleai proprieti ale esturii: contracia, rezistena,
elasticitatea.
Fineea firului de a trebuie s corespund cu fineea materialului. Se recomand
ca firul de a s aib o finee mai mare dect firul materialului de baz. Culoarea
aei de cusut se stabilete n funcie de culoarea materialului de baz cu o nuan
mai nchis.
Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:
-ata de cusut
-fermoar
-nasturi
-materiale pentru buzunare
-intaritura pentru betelie.

2.3 Constructia tiparului de pantaloni clasic pentru femei


-In comparatie cu cel barbatesc pantalonul penru femei este mai strans pe talie si
conformatia corpului ,iar parea inferioara este determinata de moda.
1.CALCULUL DIMENSIUNIILOR DE BAZA
IC=160 cm
Pb=46cm
Ps=Pb+k=46+5=51 cm
Pt=Pb-k=46-11=35cm
Ls=IC/10+ K=160/10+2 =18cm
2.TRASAREA LINIILOR DE BAZA
AB=Ps/4 + 14=51/4+14=26,75cm
AL=Lpr=NZ+(-)K=100cm
AC=AL/2 + 7= 103/2 +7=58,5
TRASAREALINIILOR DE BAZA IN LATIME
BB 1=Ps/4 +4 =51/4 +4=16,75 cm
B1 B2=BB 1=16,5cm
B2 B3=Ps/10 +0,8=51/10 + 0,8=5,9cm
B2 B4=Ps /8=51/8=6,45cm
-Unim punctele A1,B1,C1,L1 se obtine linia de centru a fetei de pantalon ,iar
perpendiculara din B3est linia slitului la fata pantalonului.
3.TRASAREA LINIILOR DE CONTUR
-Trasarea conturului la fata
A2 A2'=0,5cm
B3 b=bb'=b1 B2=5,8/3=1,93cm
-latimea fetei de pantalon pe linia taliei este in functie de pensele de la fata
,pensele de la spate ,si rezervele pentru cusaturi:
-Pensa de la fata R1= 3cm
-Pensele de la spate R2=R3=3cm
-Rezerva pentru cusatura R4=5cm
-Latimea fetei de pantalon in talie va fi:
A2' A4=Pt/2 +R1=35/2 +3=20,5
AA'=1cm
BB'=2cm
C1 C3=C1C4=Pb/4=45/4 =11,25cm
L1 L3-L1 L4=C1 C2+ TOLERANTA MODEI= 12+1=13cm
-TRASAREA CONTURULUI LA SPATELE PANTALONULUI
AA5=Pt/10 + 0,8= 35/10 +0,8=4.3cm
A5 A6=Pt/2+R
R-rezerva pentru cusaturi si pense
R=R2+R4=35/2 +8 =25,5cm
A5 A5'=3cm
-Unim punctele b cu A6 obtinandu-se linia cusaturii la spate.
A6 A7=4 CM
-Se unesc punctele A5 cu A7 obtinandu-se linia superioara a spatelui si punctele b
cu B4 obtinandu-se linia de rascroitura a spatelui de pantalon.
C3 C5=L3 L5=2cm
C4 C6=3cm
L4 L6 =2cm

PP2=P1 P3=Ps/4 =51/4=12,75cm


A1 A3=3,5cm
A3=10cm
A5'P=PP1
A5'P=A5' A7 /2=9,33cm
A5'P=PP1=A5' A7/3 =28/3 =9,33cm

2.4 Transformarea tiparelor n model

Tiparul de model este obinut prin transformarea tiparului de baz n funcie de


caracteristicile modelului.
Pentru a elabora tiparul s se asigure corespunztor dintre produs i suprafaa
corpului. De asemenea trebuie s se asigure confortul la purtare prin dimensionarea
corect i respectarea caracteristicilor materialului. Etapa obinerii tiparului de
model prin transformarea tiparului de baza sunt:
1. Analiza produsului
2. Realizarea construciei de baz
3. ntotdeauna modificrile se fac n construcia de baz conform
particularitilor modelului
4. Verificarea corectitudinii de elaborare a tiparului de model
Pantalonul meu este un pantalon cu talie joasa. Tiparul clasic de pantalon suporta
urmatoarele transformari:
- linia taliei se coboara cu 7 cm devenind o talie joasa
- se pastreaza faldul de la fata
- se taie buzunarul oblic 5 cm mai sus de linia soldurilor
- se adauga rezerva pentru slit
2.5 Construcia abloanelor.
Metode de ncadrare
Dup limea materialului
abloane pe material desfcut:
- se vor ncadra toate detaliile produsului
- se utilizeaz cel mai des deoarece suprafaa materialului este mai bine
utilizat
abloane pe material nedesfcut;
- detaliile perechi se contureaz o singur dat
- detaliile simetrice se aeaz cu axa de simetrie la marginea ndoit a
materialului
Dezavantaje: suprafaa materialului nu este utilizata ntotdeauna la maxim.
Dup numrul de produse de ncadrare
n funcie de numrul de produse ce se ncadreaz pe aceeai foaie de material,
abloanele pot fi:
- abloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;
- abloanele combinate, cuprind dou sau mai multe produse pe aceeai foaie
de material.
Sabloanele sunt copii ale tiparelor de baza la care se adauga rezervele pentru
cusaturi si tiv.
R1=1,5cm rezerva
pentru cusaturi
R2= 3 cm rezerva pentru tiv

2.6 Norma Interna


Norma intern este partea din documentaia tehnic industrial care
stabilete condiiile tehnice dimensionale i de confecionarea produsului. Are dou
forme:
- forma departamental, este documentul tehnic ce stabilete dimensiunile
principale pe grupe de produse de mbrcminte. Scopul normei
departamentale este stabilirea dimensiunilor principale la produsele ce
urmeaz s se confecioneze n cadrul ntreprinderii.
- norma de ntreprindere cuprinde trei pri i anume:
a) Noiuni generale asupra produsului n care se indic principalele
caracteristici i anume:
- materialele folosite pentru confecionare
- aspectul general al produsului n faza final
- caracteristicile detaliilor principale
b) Condiiile
tehnologice
dimensionale
ale
produsului
i
detaliilor
componente.
Dimensiunile produsului se ntocmesc n ordinea importanei detaliilor i pe grupe
dimensionale sub form de tabel
c) Modul de confecionare al produsului
- desimea custurii
- modul de confecionare a ntriturii, materiale folosite
Reprezint o parte a documentaiei tehnice care stabilete dimensiunile principale
ale produsului.
2.7 Norma de consum
Reprezint cantitatea de materiale necesar realizrii unui produs.
Determinarea normei de consum cuprinde lucrrile:
1. Formarea combinaiilor stabilete formaiile n care se amplaseaz abloanele
pe suprafata materialului. Operaia de amplasare a abloanelor pe material se
numete ncadrare.
ncadrrile pot fi:
-simple, n care pe suprafaa materialului se amplaseaz abloanele unui singur
produs
-combinate, n care pe suprafaa materialului se amplaseaz abloanele a dou sau
mai multe produse. La aceste ncadrri se urmrete s se cupleze o mrime mare
cu una mic i mrimile s se combine n aceeai proporie.
Elaborarea ncadrrilor se realizeaz n urma operaiei de formare a combinaiilor.
abloanele se ncadreaz pe material dublu sau desfcut.
- ncadrarea pe material dublu lat, n care materialul este dublat, iar abloanele se
amplaseaz numai pe jumtate.
- ncadrarea pe material desfcut, n care abloanele se aaz pe ntreaga lime.

2.8. Pregtirea materialului pentru croit


Este etapa procesului de producie n care materialul se pregtete naintea croirii
cu scopul valorificrii maxime a acestuia i obinerea unor produse finite de calitate.
Pregtirea materialului pentru croit cuprinde urmtoarele operaii: controlul, clcarea,
sortarea, ablonarea, calculul loturilor i pnuirea.
CONTROLUL- reprezint operaia de verificare n ntregime a lotului de material
lansat n fabricaie din punct de vedere calitativ i cantitativ.
Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecrui balot de material lansat i a
defectelor neadmise pe produsul finit n vederea eliminrii lor.
Mijloace: mese, platforme, rafturi.
CLCAREA- este operaia de eliminare a ifonrilor naintea croirii. Industrial se
realizeaz cu calandre.
SORTAREA- este operaia de grupare a baloilor de aceeai lime, desen, culoare
i depozitarea lor n rafturi speciale.
Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure limi n
cadrul unui pan.
Mijloace: rafturi compartimentate.
ABLONAREA MATERIALELOR- este operaia de aezare a abloanelor, reperelor
componente ale unui produs pe suprafaa unei foi de material i reproducerea lor prin
conturare.
Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cuitul mainii de croit, (foarfec)
determinarea necesarului de material pentru realizarea numrului de produse stabilit
a se confeciona i aezarea ncadrrii obinute deasupra panului n vederea
decuprii acestora.
PNUIREA MATERIALULUI- este operaia prin care materialul se aeaz n
straturi suprapuse cu lungimi i limi egale. Dup felul de aezare a straturilor
pnuite poate fi pe dublu lat sau desfcut, cu faa ntr-un sens sau fa la fa.
pnuirea pe dublu lat se aplic la produse n care detaliile sunt desenate numai pe
jumtate iar piesele rezultate sunt perechi. pnuirea materialelor se poate efectua
manual sau mecanizat cu ajutorul mainilor de pnuit.
2.8.1.Croirea materialelor
Croirea materialelor const n dou operaii principale:
1.Secionarea panului
2.Decuparea detaliilor
SECIONAREA PANULUI se face cu ajutorul mainilor mobile de croit.
DECUPAREA DETALIILOR reprezint operaia de tiere pe contur a reperelor
desenate pe suprafaa panului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaz maini fixe
de croit cu cuit band

2.9 Elaborarea ncadrrii abloanelor


ncadrarea este obinut prin asezarea abloanelor unuia sau mai multor produse
pe o foaie de material. ncadrarea este urmat de abloane realizndu-se astfel
conturarea detaliilor nacadrate. Condiii ce trebuie respectate:
1. La asezarea abloanelor trebuie s se respecte direcia firului drept din
urzeal astfel nct s corespund cu direcia trasat pe ablon
2. Trebuie s se respecte indicaiile nscrise pe abloane
3. abloanele trebuie aezate astfel nct consumul de material s fie ct mai
mic, iar suprafaa materialului s fie ct mai bine utilizat.
4. n cazul materialelor cu fire superficiale toate abloanele se vor aeza pe
material n acelai sens astfel nct s nu apar luciu diferit.
5. n cazul materialelor cu desene, detaliile trebuie aezate s se continuie
de pe un detaliu pe altul.
Metode de ncadrare
Dup limea materialului
abloane pe material desfcut:
- se vor ncadra toate detaliile produsului
- se utilizeaz cel mai des deoarece suprafaa materialului este mai bine
utilizat
abloane pe material nedesfcut;
- detaliile perechi se contureaz o singur dat
- detaliile simetrice se aeaz cu axa de simetrie la marginea ndoit a
materialului
Dezavantaje: suprafaa materialului nu este utilizata ntotdeauna la maxim.
Dup numrul de produse de ncadrare
n funcie de numrul de produse ce se ncadreaz pe aceeai foaie de material,
abloanele pot fi:
abloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;
abloanele combinate, cuprind dou sau mai multe produse pe aceeai foaie
de material.
Pentru produsul pantalon clasic se poate realiza ncadrarea simpl pe material
dublat.
-

Lugimea ncadrrii
Limea ncadrrii
Calculul necesarului de material i calculul normei de consum
-Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de urmatoarele
dimensiuni:
lungimea incadrarii =lungimea produsului + rezervele de tiv si cusatura
-Materialele auxiliare pentru produsul meu avem:
-ata de cusut pentru tighel Nm 48/3
-ata pentru butoniere Nm 54/2x3
-ata pentru surfilat Nm 54/3

-fermoar 20 cm ( 1 buc)
-intaritura netesuta pentru betelie
-un nasture
-moleschin pentru punga de buzunar 25 cm calculul normei de consum.
Cs=consum specific
Ip=indicele de pierderi
Iu=indicele de utilizare
Iu+Ip=100%
Ssab=suprafata sabloanelor
Sinc =suprafata incadrarii
n=numar de bucati
CS=Linc/n
Sinc =Linc x linc
-Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna indicele de pierderi trebuie sa aiba o
valoare cat mai mica astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80% din
suprafata incadrarii.

Cap2.10 Procesul tehnologic de confecionare


Nr.
Crt.

Denumirea
operaiei
Semnarea penselor
Surfilarea detaliilor

Denumirea
detaliilor
Spate
Fa, spate
Spate
Fa
Buzunar fata

22

Coaserea penselor
Coaserea pliurilor
Aplicarea fetei pe
panza de buzunar
Aplicarea partii
superioare a fetei pe
buzunar
Indoirea buzunarului
si tighelirea pe fata
Inchiderea pungii de
buzunar
Fixarea buzunarului
in talie
Intarirea buzunarului
la extremitati
Coaserea custurii
laterale
Descalcarea cusaturii
laterale
Coaserea cusaturii
interioare
Descalcarea cusaturii
interioare
Coaserea turului
pantalonului
Descalcarea turului
pantalonului
Aplicarea fermoarului
la fata
Aplicarea intariturii
pe betelie cu indoirea
ei
Prelucrarea capetelor
beteliei si intoarcerea
pe fata
Aplicarea beteliei pe
talia pantalonului
Intoarcerea beteliei si
tighelirea pe fata
Executarea tivului

23
24

Curatirea de ate
Calcare finala

Produs
Produs

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21

Fa buzunar
interior

Denumirea
custurii
--Custur de
surfilare cu 3 fire
Custura tighel
Custura tighel
Custura tighel
paralel
----

Utilaje
folosite
Manual
Maina Triploc
Maina simpl
Maina simpl
Maina simpl
Manual

Fa buzunar
interior
Fa buzunar
interior
Fa buzunar
interior
Fa buzunar
interior
Fa, spate

Custura tighel

Maina simpl

Custura tighel

Maina simpl

Custura tighel

Maina simpl

Custura tighel

Maina simpl

Custura tighel

Maina simpl

Fa, spate

Calcare

Fier de calcat

Fa, spate

Custura tighel

Maina simpl

Fa, spate

Calcare

Fier de calcat

Fa, spate

Custura tighel

Maina simpl

Fa, spate

Calcare

Fier de calcat

Produs

Custura tighel

Maina simpl

Betelie

Calcare

Fier de calcat

Betelie

Custura tighel

Maina simpl

Produs

Custura tighel

Maina simpl

Produs

Custura tighel

Maina simpl

Produs

Custura
ascunsa
Manual
Calcare

Manual
Foarfeca
Fier de calcat

Cap. III. Norme de protectie a muncii


Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care
reprezinta o componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si
instruirea continua a personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de
munca, daca nu si-a insusit instructajul de protectia muncii. Asigurarea ca
personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura angajatului.
Instructajul cuprinde cu 3 etape:
a)instructajul general
b)instructajul introductiv
c)instuctajul periodic
a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.
b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional
c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza
angajatul cu conditiile mediului de lucru.
Se va urmari :
- pastrarea ordinii si curateniei
- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.
Cauzele ce pot reveni accidentele
- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect
- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor
- indicarea echipamentului de protectie necesar
- masuri de prim ajutor
Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor
dobandite anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.
Instructajul sectorului de confectii.
In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru,
incaltaminte comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa
aplice metodele corecte de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul
necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.
Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau
crearea de momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul
lucrului.La terminarea lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.
La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de
functionare, blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie
in starea buna.
Verificarea instalatiei electrice.
Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului
protector.Dupa terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent
electrica. Pentru prevenirea accidentelor la masinile de calcat se verifica
impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte defectiune. Muncitorului ii este
interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In caz de defectiuni,
scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de
curent electic.
Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de
curent electric.
Mijloace de stingere a incendiilor
Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti
omenesti si distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile
cand unele incendii s-au transformat in catastrofe aducand oamenilor multe
necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate.

In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele


astfel incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai
ridicata. Aceasta cautare a
dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de
mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete existente la locul
incendiilor.
Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta
mai repede cu atat se stinge mai usor.
Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele
cazuri:
-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune
formandu-se oxigen si hidrogen
-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari
-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si
lichide combustibile.
Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:
- jet compact
- jet pulverizat
- abur
Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de
mana sau transportabile numite stingatoare.
Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii,
operatiune care este necesara si in cazul celui cu spuma:
- se scoate agrafa de siguranta
- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat
dupa percutare
- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o
usoara trepidatie a stingatorului)
- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau
a spumei, dupa dorinta.
Mijloace de protectie individuala
Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de
echipametul de protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile
de munca in care vor lucra.
La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice
acordarea de echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in
amestec cu fibre poliamidice

Bibliografie

Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda Burda