Anda di halaman 1dari 8

- scopul cursului: insusirea si dezvoltarea de catre participanti a tehnicilor

si metodelor practice de lucru cu copilul autist;


-tehnicile psihoterapeutice de interventie prezentate sunt cele consacrate
in Olanda, Suedia, SUA, Australia - TEACCH, ABA, PECS, Small Steps, Give
me five,

- parteneri: - Centrul Medical Pedagogic- Olanda, Universitatea Mc. Guire Australia ,


-demonstratii practice cu copii cu autism in sala de curs,

Slide demonstratii cu copii cu autism la curs


- nu se vor obtine credite din partea Colegiului Psihologilor, Colegiului
Medicilor sau a Inspectoratului Scolar
- toate materialele video in limba engleza si olandeza sunt subtitrate in
limba romana,
- cursul este teoretico-practic,

- gr tinta: psihologi, studenti, psiho-pedagogi, logopezi, profesori de


sprijin, educatori, invatatori, profesori, parinti ( e recomandat sa participe
ambii parinti, dar va plati numai unul) - persoane care doresc in mod real
sa invete sa lucreze cu copilul;
-obiectivul cursului este acela de a oferi tuturor participantilor tehnicile si
metodele practice de interventie asupra oricarei persoane cu autism,
indiferent de particularitatile specifice ale acesteia;
- diplomele sunt recunoscute international;
- lector: Tudor Mitasov - formare de lung durat n intervenia specific
asupra copiilor cu autism cu specialisti olandezi si suedezi; experien
terapeutica: 14 ani; n cursurile realizate pn n prezent s-au specializat
peste 1000 de persoane; fondator al primului Centru de zi din Moldova
destinat copiilor cu autism; autor, alaturi de specialisti olandezi, a unor

carti practice de interventie in autism .


-La primul modul participantii trebuie sa aduca urmatoarele acte:
1. copie carte de identitate,
2. copie certificat de nastere,
3. copie act studii,
4. copie certificat de casatorie in cazul in care casatoria s-a realizat dupa
finalizarea studiilor.

Conditii de participare:
- in timpul desfasurarii cursurilor telefoanele vor fi inchise sau comutate
pe modulul silentios in cadrul caruia este dezactivata functia vibratie;

- taxa de curs de 1200 lei se achita in rate lunare de 100 lei


Tematicile cursului
- dezvoltarea capacitatii de comunicare;
- comunicarea totala;
-dezvoltarea autonomiei la toaleta;
-dezvoltarea autonomiei la masa;
-dezvoltarea autonomiei la imbracat-dezbracat;
- crearea identitatii si structurarea spatiului de viata;
- dezvoltarea independentei;
- dezvoltarea capacitatii de integrare sociala;

- dezvoltarea capacitatii cognitive;


- ameliorarea stereotipiilor si a comportamentului deviant;
- perioada adolescentei;

- tehnici de control a sexualitatii;


- metode practice utilizate in activitatea de preventie a abuzului sexual in
cazul copiilor cu autism, P.D.D., Sindrom Asperger.
- principii pedagogice;
- dezvoltarea autonomiei la masa;
- dezvoltarea autonomiei la toaleta;
- activitati fizice;
- diagnostic diferential;
- instrumente de diagnostic si evaluare;
- etiologie;
- realizarea programelor prin pictograme;
- prognostic;
- etc
- See more at: http://www.cursuriautism.ro/curs-romano-olandez-la-cluj-autismultehnici-moderne-de-interventie-unic-in-romania-ministeruleducatiei.php#sthash.pMjJfYPW.dpuf

++++++++++++++++++++++++++++++

Ce este sindromul Asperger


Sindromul Asperger, cunoscut de asemenea si sub numele de tulburare Asperger, face parte dintr-un grup de
tulburari de neurodezvoltare care au efecte asupra comportamentului unei persoane, la nivel de limba si comunicare,
precum si la modul de interactiune sociala a acesteia. Tulburarea Asperger este caracterizata ca una dintre
tulburarile mai usoare din spectrul autismului, insa are o arie mai larga de raspandire. Exista inca unele controverse
cu privire la sindromul Asperger, daca ar trebui sa fie privita ca o entitate clinica separata sau pur si simplu reprezint
o forma specifica de autism. Persoanele cu sindrom Asperger au in mod obisnuit inteligenta peste medie, insa au
mari dificultati in ceea ce priveste interactiunile sociale.

Sindromul Asperger este denumit dupa Dr. Hans Asperger, un pediatru austriac, primul care a descris boala in 1944.
Dr. Asperger a descris evolutia a patru baieti, care au aratat o lipsa de empatie, capacitatea mica de a forma
prietenii, conversatia unilaterala, absorbtia intensa cu un interes deosebit pentru cunoastere, miscari stangace. Din
cauza interesului lor obsesiv pentru cunoastere, dar si pentru subiecte specifice, el a denumit acesti baieti micii
profesori. Asociatia Americana de Psihiatrie (APA) a recunoscut tulburarea Asperger ca o entitate specifica si a
publicat criteriile de diagnostic din Manualul de Diagnostic si Statistic al Tulburari Psihice-IV (DSM-IV) in 1994. Cel
mai recent, dupa deliberari seminificative, APA a recomandat subsumarea tulburarii Asperger in tulburari din
spectrul autismului pentru urmatoarea editie a DSM-V. Cu toate acestea, decizia a generat o intreaga dezbatere
academica si deoarece editia DSM-V nu este de asteptat sa fie aprobata si publicata in 2013, vor exista cu siguranta
mai multe dezbateri pe aceast tema.
Astazi, multi experti in domeniu evidentiaza aspectele pozitive ale sindromului Asperger si considera ca nu reprezinta
neaparat un defect, ci un alt mod de gandire. Caracteristicile pozitive ale persoanelor cu sindrom Asperger au fost
descrise ca fiind benefice in multe profesii si acestea includ:

cresterea capacitatii de a se concentra asupra detaliilor,

capacitatea de a persevera in interesele specifice, fara a se lasa influentat de altii,

capacitatea de a lucra independent,

recunoasterea de modele pe care alte persoane le-ar putea rata,

intensitate, si

un mod original de a gandi.


Dr. Temple Grandin, un cunoscut inginer, autor, si profesor care sufera de tulburare Asperger este de parere ca
starea aceasta a fost un activator pentru viata ei profesionala.
Desi diagnosticul de sindrom Asperger nu este posibil fara teste directe si de observare a unui individ, s-a sugerat de
catre unii autori ca multe figuri istorice de succes este posibil sa fi avut sindromul Asperger, inclusiv Mozart, Albert
Einstein, Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, si Marie Curie. Desigur, diagnosticul definitiv de figuri istorice cu
sindromul Asperger nu este posibil fara o testare. o parte din figurile publice actuale au fost diagnosticate cu sindrom
Asperger: cantareata britanica Susan Boyle, actrita americana Darryl Hannah, fotbalistul Lionel Messi . Multe dintre
trasaturile oamenilor cu sindromul Asperger pot aparea, de asemenea, si la copiii supradotati intelectual sau chiar cu
deficit de tulburare de atenie (ADD).

Cauzele in sindromul Asperger

Daca se accepta concluzia ca sindromul Asperger este una dintre tulburarile din spectrul autist, atunci cauzele
sindromului Asperger ar fi de asteptat sa fie aceleasi ca si cauzele autismului. Cauzele exacte ale tulburarilor din
autism nu au fost identificate, desi mostenirea genetica este o componenta care se considera a fi implicata. Sustine
aceasta idee faptul ca s-a observat ca sindromul Asperger ruleaza de obicei in familii. De asemenea, in aceste familii
apar membri cu afectiuni cum ar fi depresiile sau bipolar disorder, dar lucrul acesta nu este obligatoriu.
In unele cazuri, tulburari de autism pot fi legate de expunerile toxice, teratogeni, probleme cu sarcina sau nasterea,
precum si infectiile prenatale. Aceste influente din mediu pot actiona impreuna pentru a modifica sau a creste
potential gradul de severitate al defectelor genetice care stau la baza.
Unii autori au sugerat un rol cauzal in autism expunerea la mercurul folosit la unele vaccinuri, mai putin vaccinul
rujeolic i thimerosal. Totusi, majoritatea covarsitoare a dovezilor epidemiologice nu arata nici o dovada pentru o
asociere intre imunizari si autism, iar expertii au discreditat aceasta teorie.
Momentan, nu exsista tratament pentru acest sindrom. Totusi, la maturitate, multi duc o viata productiva, traiesc
independent, au un loc de munca (multi devin profesori, programatori, dentisti) , isi intemeiaza o familie.

Sindromul Asperger - cat de des este intalnit si care sunt riscurile


Sindromul Asperger este de 5 ori mai frecvent la baieti decat la fete. In ultimii ani, numarul de tulburari din spectrul
autismului a crescut dramatic in SUA. Motivul aceastei cresteri nu este pe deplin clar, dar este datorat cel mai
probabil atat imbunatatirilor si modificarilor din procesul de diagnosticare, ceea ce duce la o crestere a numarului de
copii identificati cu autism, precum si un anumit grad de crestere reala a incidentei tulburarii insasi. Cele mai recente
studii arata ca 1 din fiecare 110 copii din Statele Unite are o tulburare de spectru autist.
S-a estimat ca sindromul Asperger afecteaza 2.5 din fiecare 1000 copii, in functie de numarul total de copii cu
tulburari de autism.
Asa cum am mentionat anterior, sindromul Asperger poate coexista cu alte afectiuni psihice, cum ar fi tulburarea de
deficit de atentie, hiperactivitatea sau tulburarea de anxietate. Chiar si atunci cand tulburarea de anxietate nu este
prezenta, oamenii cu sindrom Asperger pot suferi de anxietate sau de hipersensibilitate la anumiti stimuli, cum ar fi
zgomote puternice. In unele cazuri, pot aparea comportamente disruptive (istericale, auto-vatamare, agresiune)
i/sau depresie, ca raspuns la anxietatea si frustrarea resimtita de suferinzii de sindrom Asperger. Alte
comportamente care au fost raportate la persoanele cu sindrom Asperger includ comportamentele obsesivcompulsive si dificultatile de management al furiei.
Ca la orice alta boala de acest gen, gradul de severitate al simptomelor poate varia foarte mult, astfel incat nu toate
persoanele cu acest sindrom vor experimenta tulburari psihiatrice asociate, depresie, sau comportamente disruptive.

Tratamentele sindromului Asperger


Tratamentul sindromului Asperger implica o abordare multidisciplinara.
Terapia medicala nu este eficace in tratarea sindromului Asperger, desi unele medicamente pot fi prescrise pentru a
ajuta la controlul simptomelor tulburatoare sau simptomele altor afeciuni psihice care pot co-exista cu sindromul
Asperger. In unele cazuri, sunt utilizati selectivi ai recaptarii serotoninei inhibitor (ISRS), ca medicamente pentru
ameliorarea starilor de anxietate sau depresie. De asemenea, poate fi incercat tratamentul medical pentru ADHD,
daca exista hiperactivitate semnificativa.
Anumite interventii comportamentale si educationale pot ajuta persoanele cu sindrom Asperger, desi nu toate
acestea pot fi neaparat eficace la un anumit individ. Tipul de interventii alese trebuie sa fie in functie de varsta si de
nevoile individuale. Tipurile de interventii care s-au dovedit a fi benefice includ:

eforturile de a reduce suprastimularea sau supraincarcarea de intrare senzoriala;

sprijinirea competentelor executive in functie de dispozitie, intr-un mediu previzibil, structurat, si organizat;

organizare in formarea de abilitati;

folosirea vorbirii/limbii in terapie, cu evitarea folosirii ambigue a limbilor straine;

stimularea aptitudinilor sociale prin programe de formare, formare profesionala, inclusiv in gradul de
constientizare a cognitiei sociale, prin utilizarea de gesturi si expresii faciale, si prin limbajul de conversatie;
crearea de abilitati adaptative de viata sau de formare de competente;
sprijin educational, cum ar fi asistenta cu organizarea, luarea de notite, permitand examinarile orale, mai
degraba decat testarea scrisa, utilizarea de script-uri, si asistenta la intelegerea lecturii si a subtilitatlor de utilizare a
limbii;
auto-advocacy de formare.

Semnele i simptomele sindromului Asperger


Simptomele social-comportamentale pot sa inceapa cat mai curand in copilarie. Diferente caracteristice pt fi vazute in
dezvoltarea sociala, dar aceste schimbari sunt mai greu de identificat la copiii mici si pot fi atribuite la o alta conditie
sau nu sunt percepute ca anormale. Cele mai multe cazuri de sindrom Asperger sunt identificate atunci cand copilul
este de varsta scolara sau chiar mai mare. Studiile au aratat o varst medie la diagnostic de 11 ani. Unele dintre
simptome care pot fi prezente sunt:

lipsa de constientizare sociala;

lipsa de interes in socializare / si in a face prietenii;

dificultatea de a face si a sustine prietenii;

incapacitatea de a deduce gandurile, sentimentele, sau emotiile altora;

privirea este fie prea intensa sau evita contactul cu ochii;

lipsa de schimbarea a expresiei faciale, sau folosirea de expresii faciale exagerate;

lipsa de intelegere sau de utilizare a gesturilor;

nerespectarea limitelor interpersonale;

sensibilitate deosebita la zgomote, atingere, mirosuri, gusturi, sau stimuli vizuali;

inflexibilitatea si/sau supra-aderarea la dependenta de rutine;

stereotipuri si modele repetitive motorii.


O alta caracteristica definitorie a sindromului este prezenta unor interese perseverative si obsesive in subiecte
speciale (cum ar fi masini sau trenuri, sau chiar mai multe subiecte inguste, cum ar fi aspiratoare), care pot fi de putin
interes pentru altii.

Aceste interese sunt neobisnuit de repetitive si intense in comparatie cu interesele altor copii.

Interesele specifice inguste tind sa ramana in centrul de interes al copilului si in conversatie, in ciuda
eforturilor pentru a redirectiona atentia copilului.
Dezvoltarea limbajului la copiii cu sindrom Asperger este, in general, normala, in contrast cu alte tulburari din autism.
Copiii cu sindrom Asperger au scoruri normale la testele pentru functia lingvistica, implicand vocabularul, sintaxa, si
gramatica. De fapt, unii experti cred ca prezenta dezvoltarii limbajului obisnuit distinge sindromul Asperger de
autismul inalt functional. Totusi, utilizarea sau aplicarea competentelor lingvistice este modificata ln oamenii cu
sindromul Asperger, si anume:

Vorbirea lor poate fi dezorganizata, poate fi sau nu relevanta pentru discutie, sau se pot concentra prea
intens pe domeniul lor definit de interes (a se vedea mai sus) in conversatii.

Pot fi vazute de asemenea modificari in voce si in vorbire (de exemplu, vorbind prea tare sau dramatic,
folosind un ton invariant, tare pitch, vorbind prea repede sau prea lent).

Limba poate fi interpretata literal, si pot aparea dificultati de limba la interpretarea intr-un context specific.

Exista dificultati cu utilizarea de subtilitati de limbaj, cum ar fi ironia sau sarcasmul.


La scoala, copiii cu sindrom Asperger au tendinta de a excela la invatatura adesea in clasele mici. Pe masura ce
imbatranesc, ei pot avea mai multe dificultati la scoala datorita necesitatii de a citi si a intelege mesajul scris.
Sprijinirea educatiei speciale este necesar, uneori, dar nu ntotdeauna.
Uneori, persoanele cu tulburare Asperger au si alte conditii psihice asociate psihice sau pot arata comportamente
care sunt tipice pentru alte condiii. Unele conditii comune asociate includ urmatoarele (dar acestea nu sunt
intotdeauna prezente):

Deficitul de atentie si tulburarea de hiperactivitate (ADHD)

Anxietatea

Atitudinea de opozitie sfidatoare sau alte tulburari disruptive de comportament

Depresie sau alte tulburari de dispozitie

Diagnostic diferential
Dat fiind polimorfismul si particularitatile acestei tulburari, diagnosticul difential se impune a fi facut cu urmatoarele
mari grupe de tulburari:
1.

cu toate celelalte tulburari si sindroame incluse n Tulburarile Pervazive de dezvoltare;


2.
3.
4.

cu tulburarile de nvatare

cu tulburarile de limbaj si comunicare

cu bolile genetice si de metabolism care pot prezenta tablou autist


5.

cu tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal.

Astfel, n primul rnd, se va diferentia tulburarea Asperger de Autismul infantil, iar principalul criteriu de diferentiere
este limbajul si dezvoltarea cognitiva. Copilul cu tulburare Asperger are un limbaj bine dezvoltat, cu exprimare
gramaticala corecta (n timp ce copilul cu autism vorbeste la persoana a II-a sau a III-a). Functia de comunicare
esueaza cteodata, dar nu n totalitate, asa cum se ntmpla la copilul cu autism. Adaptarea sociala si nivelul

interactiunii sociale este mult mai eficace, cu posibilitatea de educare si dezvoltare a acestor calitati. Se poate educa
si creste capacitatea de relationare empatica, n timp ce la copiii autisti, cu toate eforturile noastre, ei ramn n
lumea lor.
Copilul cu tulburare Asperger poate parea n ochii celorlalti timid si rusinos, n timp ce copilul cu autism este
considerat bizar sau ciudat.
Unii copii sunt capabili sa urmeze cursurile scolilor normale, n timp ce altii pot necesita program de educatie speciala
pentru a-si modela comportamentul, care uneori poate prezenta si raptusuri de agitatie. Ca si n autism, se considera
ca tulburarea Asperger este o conditie psihopatologica ce afecteaza pe viata functionarea sociala si profesionala.
- See more at: http://www.cursuriautism.ro/sindromul-asperger.php#sthash.sl2e6zXl.dpuf

____________________________________________________________

Anda mungkin juga menyukai