'

DICTIONARUL
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT

CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I

-.

DICTIONARUL LIMBII ROMANE

DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

LAUREL CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI

PARTEA II

DICTIONARUL ISTORIC SI
GEOGRAFIC UNIVERSAL
DE

GH. ADAMESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI

BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies)
V

www.dacoromanica.ro

.r`

DICTIONAR
1STORIC-GEOGRAFIC
DE

GH. ADAMESCU
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE.

Gh. Adamescu.Diclionar Enciclopedic Ilustrat.

1.473

www.dacoromanica.ro

93

ABREVIATIU NI
all. = altitudine.
a. Chr. = lnainte de Hristos.
bis. = biserica.
baln. = balneara.
cam. = comuna.
corn. urb. = comund urbanti.
corn. rur. = comund rurala.
corn. r. = idem.
c. r. = idem.
cap. = capital..
cap. = capital (la ba.nci.).

pros. = provincie.
presc. = prescurtare.
p. Chr. = dupo. Hristos.
reg. = regiune.
resed. = resedintd.
rom. = romand, romaneste, romanesc.
st. c. f. = statie de cale ferata.
supr. = suprafatii.

f. a. = si altele.
sec. = secolul.

col. = colectie.
ca. (pus inaintea unui numkr) = circa = aproape
(and nu avem siguranta).
circ. corn. = circurnscriptie comunala.
c. I. = cale ferata.
col. = colonel.
ed. = editie.
E. --- Est.
fluviu.
ft. = frantmzeste, francez, francezd.

jud. = judet.
jd. = judet.
km. = kilometru.
km. p. = kilometru patrat.
loc. = localitate.
loc. (pus dupit un numar) = locuitori.
m. = metri.
M. = munti.
N. = Nord.
N.-E. = Nord-Est.
op. pr. = opere principale.
pers. = personaj.
pl. = plaso..
princ. publ. = principale publicatii.
pr. publ. = idem.
presedintele de consiliu.
pres. cons.
princ. luc. = principale lucrare.

prof. = profesor.

st. baln. = statiune balneard.

S. = Sud.
suburb. = suburban.
S.-E. = Sud-Est.
urb. = urban. urbanii.
urm. = urmd.tor.
V. = Vest.

Semnele 0 0 arad localitatile diferite cari

poarta acelasi nume $i se glisesc In acelasi all-

neat. Uneori se Intrebuinteaze si pentru mai

multe persoane cu acelas nume.
pus inaintea unei date arata ce e anul nasterii unei persoane.
t pus asemenea area ca e anul mortis.
Punctul pus sub o vocald dintr'un cuvint arate
accentul tonic.
[ ] arata cum se citeste numele dupe care urmeaza. Vocala imprimata cu un semn sub ea sau
cu un corp mai vizibil arata accentul cuvintului.
e semnul de trimitere la un cuvint.
In privinta pronuntarii am dat-o pe clt e posibil cu litere romanesti: dar -e mut francez I-am
Insemnat cu ('), vocalele nazale franceze a, e,

o, u le-am aratat printr'un n mic pus mai sus

linga ele. Ne-am servit de u pentru a marca
acest sunet francez sau german, de 0 pentru sunetul special mai ales francez si german (ca In
bOnoa = Benoist, ROder .

1474

www.dacoromanica.ro

INDREPTARI
Dintre greselile observate dupd imprimare, notfim urm5.toarele :

pag. XVI din Pro fag" randul 21 de jos in sus, in Zoe de a Constandache sd
se citeascd: Gr. C...

pag. 1489 /a cum Aman T. a se citeascd: Ca 1828

pag. 1528 la cum Mescal Maria ad se citeascd: nascut5. Vad.resou, cfisatorita Intliu
cu C. Ghica
pag. 1518 /a cum Burileanu D., in loc de: "1865 A se citeascd: 1869
pag. 1556 /a cuv. Cantacuzino Constantin in /cc de: "1800 sd se encased: 1793. A
doua persoang cu acest nume este aceeasi cu prima.
pag. 1563 /a Cull. Carp P. P. in loc de: 1918 A se encased: t 1919.
pag. 1572 la cuv. Chevreul in toe de: evrIfol A se citeascd : cOvrol.

pag. 1592 /a cuv. Cristea Miron in loc de : eparhia Lugojului ad se citeascd :

Caransebes.

pag. 1698 coloana I sus in loc de: Dragita A se encased: Dagita.

pag. 1601 coloana II Dupd 1821 revolutia lui Tudor sd se afeze: 1822 Nuirea.
primilor Domni: si apoi 1825 Aparitia Lexiconului de Buda
pag. 1601 la cum Decius in loc de: Caius sd se citeascd : Cneius.
pag. 1605 la cuv. Delfi in loc de: lang5. golful Lepante, A se citeascd : la nordul
unui golf mai min din golful de Corint.
pag. 1608 coloana II randul 11 de jos In sus in loc de: 1925 ad se eiteascd: 1825.
pag. 1649 /a cuv. Frederic 11 in loc de: r5.sboiul de 30 ani sd s3 encased: de 7 ani
pag. 1658 la can: Gheorghe, la finale articolului in loc de : se gaseste A se citeascd:
s'a gash.
pag. 1667 la. cuv. Gorjan in loc de: 1837 -75 A se citeascd: 1873 -75
pag. 1668 /a cam Gorki (inceput pe pag. precedents) randul 8 de sus in loc de :
Manea sd se citeascd: Mama.
pag. 1669 /a CUM Greceanu Stefan in loc de: '1908 sd se encased : t 1908

pag. 1691 la cay. Hindenburg dapd: armatele aliate sd se adaoge: austro-germane.

pag. 1751 la cuv. MOline sd se a taoge dapi anal na0erii : t 1925.

pag. 1767 la rim Milano in loc de: 491460 loc. sd se citeascd: 941460 locuitori.
pag. 1760 /a cuv. Nlisu Nicolae in loc de: t 1825 A se encased: t 1925.
pag. 1798 /a cum Painleve in too de: 1815-16 (randul 3) sd se encased : 1915-16
pag. 1857 la, cum Sancho in Zoo de: erau A se citeascd : erou.
pag. 1865 la cuv. Senatul in loc de: Romani sd se ziteased: Romani.
pag. 1883 la cuv. Stelian Toma in loc de: 1869 sd se citeascd: "1860.
pag. 1839 la cum Sutu Mihail dupd 30 de rdnduri de la inceputul articolului se
termind fi trebuie terse cele 3 randuriurnAtoare .i pus un all Ulla in feint
acesta: MIHAIL aim, Post dragoman la Constantinopol, numit domn In
Moldova In 1819. Acolo (urmeazd textul) iar la fine se ad,aogol: (1821).
pag. 1t490 cuvantul Svift trebue scris: Swift.
pag. 1940 /a cay. Weigand G. sd se adaoge dupd anul nasterii: t 1930
pag. 1915 la cuv. Za15.0 ad se adaoge forma Zilau, cum pronunta localnicii.
plansa XX XXI la harta a 9-a in loc de: 1856 set se citeascd: 1856-1861.

www.dacoromanica.ro

ALBA IULIA: CATEDRALA TJNIRII.

AACH, afluent al lacului Constanta pe teritoriul german.

AACHEN ( fr. AIR-LA-onApELLE),ora$ In Germania (Prusia renana); 153.767 loc.; isvoare termale clorurate-sodice, sulfurate-sodice; centru
industrial: matasuri, ace, etc. E oras vechiu:
In 765 regale Pepin avea un paint; a lost resedinta lui Carol-eel-Mare, mort aci si Inmormlntat in catedrala.
AALT-PAA ( *1815't1871), om politic turc;
reprezentant al tarn sale la congresul din Paris
1856.
AAR, riu In Elvetia; Ilda Berna $i Aarau; se
varsa. In Rin; lung. 280 km.
AARAU, ora$ In Elvetia, cap. cantonului
Argovie; 10.700 loc.
AARON, fratele lui Moise, personaj biblic.
AARON FLORIAN (1805 1'1887), profesor $i
istoric roman, originar din Transilvania, a studiat la Pesta. Chemat la 1826 de Dinicu Golescu, a Intemeiat In satul Gole$ti o $coala secundara; a fost
profesor la Colegiul Sf. Sava
din Bucure$ti, a participat la
revolutia din 1848 din- Transilvania, a ocupat apoi situatii
inalte In administratia scoalelor In Romania. Serieri: Catehism (1842) cu numeroase editiuni; lstoria lumii (1846); Istoria prin(ipatului arii Ro-

s'a ocupat de organizarea $coalelor din Blaj, unde

a Infiintat un seminariu teologic cu internat, pe

care 1 -a dotat cu o mo$ie, cumparata In mare
parte cu banii sal; a ridicat manastirea de la Alba
Iulia, biserica din Rasinari, $. a.
In timpul sAu au lost marl agitatii

contra unirii cu biserica Papei $i

multi uniti au trecut iar la bi-

serica ortodoxh. A dus o viata

rit pe drum intro vizita canonicuvioasa, aproape ascetics. A mu-

ca. Op. pr. Dogniatica invd(dturd

(1760), Adevaratamingiiere (1761),

Soborul de la Floren(a (1762).

AARON TEODOR ("1803t1859),

cleric roman; in 1828
lunetionar In cancelaria episcopiei

din Oradia-Mare; In 1829 profe-

sor la gimnaziul din Beius; In 5.;

1835 protopop In comitatul Arad; In 1837 canonic; In 1842 Aaron P. Pavel.
censor $1 revizor la tipografia
universitatii din Buda; In 1848 paroh In com.
Delani; In 1850 translator roman pe linga guvern In Buda; In 1855 rector al Seminariului

roman din Oradia-Mare; in 1857 prepozit capitular In Lugoj. A publicat scrieri- istorice, peda-

gogice $i a colaborat la diferite reviste, intre

cari: Foaia pentru minte. Op. pr: Cuvintari bi-

sericesli despre cele saple pdcate, Buda 1847.

AARON VASILE ( 1770 t1822) ,scriitor ardelean.

mdnesti (3 vol. 1835); Dic(ionar

francez-romeln (2 vol. 1840, cu
G. Hill $i P. Poenaru). In 1838 Aaron Frorian.
a intemeiat revista Romania In
Bucure$ti cu Hill $. a. Numele lui se gliseste

Studia In Blaj $i Cluj; fu advocat In Sibiu.

Scrise, pe linga traducer! din autori clasici
(Eneida, Bucolice), cart! destinate poporului,
cari avura mutt succes: Patimile Domnului

.roman unit. Fiul preot. Teodor Aron, a fost calugar basilit; a studiat la Roma, trimis de Episc.
Klein; Intorcindu -se; a calatorit la Viena cu

1041-1044.
ABACLIA, corn. r. jd. Tighina, 2283 loc.; st.

al diocesei Fagarasului; In 1751 a lost ales $i In

1752 numit de tmparat episcop In locul vacant;

Abad (t1042) a Intemeiat dinastia Abaditilor

scris $i A. FLORIAN.
AARON FETRTI PAVEL (*1709t1764) episcop

Episcopul $i In 1745 a fost numit vicar episcopesc

(1808), Leonat. Dorofata (1815), contra betiei;

Anul manos (1820).

ABA SAMUEL, rege al Ungariei Intre anii

0. f. linia BirladZorleniBasarabeasca.

ABAD, numele mai multor regi mauri. Primul

In Sevilla.

1475

www.dacoromanica.ro

AA BA-

ABARTM, munti In Palestina; Intre ei se

muntele Nebo, unde ar fi murit Moise;

ABEL FRIDERIC ( 1827 f1920), chimist englez;

s'a ocupat cu fabricarea fulmicotonului; a in-

ail&

ABS Walt 845 m.

ventat pulberea fare fum.

ABEL NIELS (1802 -1.1829), matematic norvegian ; cunoscut de toti specialistii mai ales prin
studiile asupra calculului integral.

ABAUZIT FIRMIN (1679 t1767), filozof

francez, protestant refugiat In Geneva dupa revocarea edictului de Nantes. A song o carte:
Sur la connaissance du Christ, dupli care s'ar
fi inspirat J. J. Rousseau In Profession de foi
du vicaire savoyard.
ABBAS-PASA-HILMI (.1874), kediv al
Egiptului 1892-1914. A lost detronat de Anglia.
ABBASIZI, dinastie araba, Interneiata de
Abul-Abbas, a domnit la Bagdad Intre 762-1258.
ABBAZIA, st. baln. In Istria (Italia) la golful
Quarnero; 2.341 loc.
ABD-EL-AZIZ (1878), sultan al Marocului
Intre 1894 $i 1908, and a Post detronat de fratele
sau Mulai-Hafid.
ABD-EL-KADER (1807 t1883), emir arab
In Algeria, a luptat contra Frantei (1832-1847);
mai tlrziu (1852) s'a Impacat cu noii stapini ai
Algeriei.
ABD- EL -KRTM (.1882), seful rasculatilor
din Maroc contra influentei spaniole $i franceze.
Invins de actiunea armatelor aliate (1925-26)
a lost prins $i arestat, apoi deportat de Francezi
In insula Reuniunei.

ABELARD PIERRE (1079t1142), teolog $i

vestit profesor francez, cunoscut prin scrierile
sale $i prin iubirea pentru Eloiza. Aceasta
iubire a dat nastere la multe scrieri In diferite
limb i

ABENCERAGI, familia de nobili mauri din

Spania, distrusa pe in 1460 de regele AbuHassan. Acest eveniment a dat subiect scrierii
lui Chateaubriand: Dernier des Abencerages
(1826), tradusa In rom. de Alexandrescu-Dorna
(1909, Bibl. p. toti) $i de Al. Radulescu (1915,
Bibl. Minerva).
ABERCROMBY [cit. ebercrOmbi] RALPH
(1734 -f-1801), general englez, vestit prin victoria de la Abukir contra Francezilor (1801).
ABERDEEN [cit. i;berdin], oras, Scotia, cunoscut prin industria pinzeturilor; 158.970 loc,
ABERT Iosm (.1832 .1.1915), compozitor ceh.
a trait mai mult In Germania (Stuttgart). Op.
pr. Colombus, poem simfonic.
ABILDGAARD [abilgord] NICOLAI (1743
t1809), pictor danez, supranumit Rafael al Nordului. Pr. op. o serie de tablouri din Istoria
Europei.
ABIMELECH, fiul lui Gedeon, regele din
Sichem, pers. biblic (ca. 1100 a. Ch.).
ABISINIA, tinut la E. Africei, ling& Marea
Rosie. Numele e deformat din arab. Habey. Astazi
i se zice mai mult Etiopia. (p,- acest UV.)
*BO [cit. ()bo], oras, Finlanda, in golful Bot-

ABDERA, oras In Tracia, pe tiirmul marl'

Egee. Grecii vechi considerau c& locuitorii lui

(Abderiti) slat cunoscuti prin prostia lor, desi
acest oras a Post patria mai multor filozofi (ca
Democrit, $. a.). Azi se numeste
Bulustr a.
ABD-UL-AZTZ (*1830 t1876),
sultan al Turciei (1861-1876), a-

sasinat de fratele sail. El recunoscu, In 1862, Indoita alegere

a lui Cuza $i functionarea unui
singur parlament.
ABD-UL -HAMTD I (.1725
1.1789), sultan al Turciei Intre
1774-1789.

nic ; 32.000 loc.

.A.BOD MIHALY (.17041. 1776), profesor In Aiud

fundatorul unui mare muzeu numismatic In

Ardeal. Pr. op.: Gramatica latina, Sibiu 1744.
ABOMEY, cap. fostului regat Dahomey In
Guinea (Africa), 9.200 loc.; ocupata de Frangi

ABD-UL-HAMTD II (*1842 Abd-ul-Aziz.

t1918), sultan al Turciei Intre
1876-1909, clnd a fost detronat de miscarea zisa
a Junilor Turci. In constitutia
promulgate la 23 Dec. 1876 se
prevedea $i Romania Intre provinciile imperiului, ceeace a provocat protestarea guvernului
nostru. In timpul lui s'a Intimplat razboiul cu Rusii
(1877-78), la care a participat
gi armata romana, pacea de la
San-Stefano $i Congresul din
Berlin, care a adus cea mai
importanta desmembrare a imperitilui. A trait sub o necon- Abd-ul-Hamid II.
tenita teroare. El a lasat s& se
savirseasca grozavele masacre ale Armenilor
(1895-96). A murit exilat $i Incarcerat la
Salonic.
ABD-UL-KERTM PASA (t1885), general
turc care a participat la rasboiul din 1828, la
rasboiul Crimeei $i la eel din 1876-77.
ABD-UL-IVIEDJID (.1823 11861), sultan al

Turciei Intre 1839-1861;

a participat, ca aliat

la

razboiul Crimeei. In multe

Imprejurari s'a aratat animat de sentimente umanitare; astfel, chiar In 1848,

clupa miscarea din Bucuresti, de $1 s'a supus Indemauthor Rusiei $i a pedepsit
cu exilul pe revolutionari,
i-a primit pe multi In ConViis
stantinopol $i la Brussa si
Abd -ul- Medjid.
le-a Inlesnit viata.
ABEL (= AVEL). flub lui Adam, pers. biblic.
ABEL EIIGEN (1858t1889), profesor de filologic clasica la Univ. Budapesta.

cezi In 1892.
ABOUT [abu] EDMOND ("1828 t1885), scriitor
francez; redactor al ziarului X IX-e Siecle (1845);

membru al Academiei franceze (1884); a publi-

cat scrieri In legatura cu viata Grecilor contemporani. Trad. rom.: Grecia de azi, de N. Pan-

(Bibl. Minerva . A sustinut Romania In

1878, In timpul diferendului cu Rusia pentru
Basarabia. A vizitat taxa noastra In 1883 $i a
publicat impresiile W cartea De Pontoise a
delea

Stamboul (1884).

ABRAHAM (p.- AVRAAM).

ABRAM, corn. r. jd. Bihor,

pl. Marghita.
ABRAMTJT, com.r.jd. Bihor,
pl. Marghita; st. c. f. linia SA-

cueni Simleul-Silvaniei Sanmarg.

ABRUD,ora$,jud. Alba; 3.341

1. Localitate vestita In vremea Ro -

manilor pentru bogatele-i mine

de aur. Aci era collegium au-

rariorum. S'au gasit aci multe

obiecte antice, Intre cari $i trei Ed. About.
table cerate. S'a bucurat de
privilege municipale din partea regilor unguri
$i principilor Transilvaniei. A suferit devastaxi in timpul revolutilor de la 1784 $i 1848.
St. c. T. terminus linia TurdaAbrud. Ocol
silvic. Are 5 biserici, Intre cari doua romanesti:
una ortodoxii, alta unite. Aci este un despartimint al Astral".
ABRUD, riulet, ail. Ariesului, trece prin orasul Abrud.
ABRUD-SAT, corn. r. jd. Alba, pl. Abrud.
ABRUZZI, munti $i platou din Apenini, in
centrul ltaliei; de aci si numele pe care 11 poarta
Intreaga regiune, care cuprinde mai multe judete
$i se Intinde piny la M. Adriatica.
ABSALOM, fiul lui David. Rascullndu-se

1476

www.dacoromanica.ro

contra tatalui sail, a Post ucis in lupta cu sagetile de Joab, care 1-a gasit acatat cu parul de
un copac.
ABU -BEKR ("573 f634), socru al lui Mahomet $i primul calif al Arabilor, dupa moartea
profetului.

ABIJCEA, corn. r. jd. Hunedoara, pl. Dobra.

ABTTD, corn. r. jd. Mures, pl. Miercurea-Nirajului; 530 loc.
ABLIKTR, oras .i port in Egipt. In fata lui s'a
dat In 1798 faimoasa hint& naval& in care amiralul
englez Nelson a distrus flota franceza. Aci Bonaparte a invins pe Turci In 1799, iar in 1801
Englezii din nou pe Francezi.
AB1,1, corn. r. jd. Tlrnava-Mica, pl. Bachnea;
462 loc.

ABYDOS, ora$ antic In Asia pe Helespont,

vestitprin IntImplarca lui Leandru $i Hero $i prin

expeditda lui Xerxes, care fkcu aci In 480 a. Chr.
un pod de corabii. oras, Egipt, uncle s'au
crasit tablele cu numele faraonilor.

ACACHIE, stint praznuit de biserica ortodox& in 7 Maiu. A trait pe timpul imparatului

Maximian (286 -305) $i a pierit ca martir, sustinInd credinta crestina..
ACADEMIA, In antichitate, doctrina filoz.
tragindu-$i originea de la Platon; In timpurile
moderne, societate de literati sau de oameni de
$tiinta. Gea mai veche este Academia della
Crusca In Florenta 1582; apoi Academia francezd, Intemeiata. la 1634 de Richelieu, la care
s'au adaogat Acad. speciale: de inscripliuni
(1663), de qtiinte (1669), de belle-arte (1795),
de qtiinte morale ci politice (1795), toate la un
loc formind Institutul Fran(ei. In alte tari:
Royal society of London (1662); Societal der
W issensch a f ten (1700) Berlin, cu 4 sectiuni
(1812); Real Academia espaiiola (1713) In Madrid; Svenska Academien (1741) In Stokholm;
Academie royale de Belgique (1772) In Bruxelles; American Academy of arts and sciences
(1780) In Boston; Academia maghiard de
*Mute (1825) In Budapesta, cu trei sectiuni:
limb& si literatura, filozofie $i istorie, maternatic& $i istorie naturala; Academia imperiald
din Viena (1847).
ACADEMIA DE triALTE num COMERCIALE SI INDIISTRIA.LE DIN BIICURESTI, fondata 1913, are trei

sectiuni: 1. Cornell, banc4 asigurari, 2. Industrie,

3. Administratie economic-a:consular/I. Primeste
ca studentd tineri bacalaureatd $i absolventd ai
scoalelor comerciale superioare. Cursurile in 4 ani
ACADEMIA DOMNEASCA din Bucuresti, scoala
Inalta (fundata pe la 1680) asezata. In cuprinsul
manastirii Sf. Sava, cu limba de predare grecea-

scii; a luat in cursul timpului o mare desvoltare $i, mai tIrziu, mutindu-se In chiliile...manastirii Magureanu, a continuat pin& pe la 1821.

ACADEMIA JIIRIDICA DIN ORADEA, Intemeiata In

-1780 de Maria Tereza ca *coal& superioare filoi.ofica, a dobindit $i o sectiune juridic& $i a tune-

lionat astfel Ono. in 1850. Din acest an ramin

numai cursuri de drept ai In 1874 e tranformata.
In facultate de drept. Dupa unirea tarilor romane,
Academia aceasta trecu sub administratia Statului nostril $i, dupa o perioada de criza, provocata
de refuzul celor mai multi profesori de a depune
juramInt de credinta fata de Stat, se reorganiza.
In 1921, $i de atunci bate cursurile se in In limbo.
romana. Are azi catedre de: drept roman, drept
.constitutional, civil, penal, administrativ, bisericesc, international, comercial, procedure civil A,
penala, statistica si finante, sociologie gi filozofia
dreptului, istoria dreptului roman, economie politica $i medicina legala.

ACADEMIA BIIRAILEANA, institut de invatilmint

secundar $i superior in Moldova, Intemeiat In

Iasi de Mihail Sturdza (16 Iunie 1835), desMutat chip& 1848 cu prilejul reorganiarii scoalelor.

ACADEMIA ROMANA, infiintatii sub numele de

,,Societatea literal% romanit" In timpul locote-

nentei domnesti (1 April 1866) cu misiunea de ABUa publics dictionarul $i gramatica limbii. Alcatuft& ca un simbol al unitatii neamului, membri ACA
ei au Post numiti din reprezentanti ai diferitelor
provincii: Romania, Transilvania, Banat, Maramures,

Bucovina, Basarabia $i Macedonia.

Membrii numiti In 1866 $i 1867: V. Alecsandri,
C. Negruzzi, V. Al. Urechia, Heliade, A. T. Laurian, C. A. Rosetti, I. C. Massimu, Titu Maiorescu, N. Ionescu, T. Cipariu, Gay. Munteanu,

G. Barit, A. Mociony, V. Babes, I. Hodos, A.

Roman, Al. Hurmuzachi, I. Sbiera, A. Dimitrovici, Al. Hasdeu, C. Stamati, I. Strajescu,
St. Gonata, I. Caragiani, D. Cozacovici. Prima
Intrunire a membrilor s'a facut la 1 August 1867
In Bucuresti. Alcatuindu-$i statutele, ei dau
societatdi for numele de Societatea Academic&
Romana". La 29 Martie 1879, societatea se declara institut national sub numele de Academia
Romana". Are trei sectiuni: literara, istorica,
stiintifica, cu cite 12 membri fiecaret Pe ling&
acestia are membri onorari $i corespondenti
Academia Romany public& Analele" sale, cuprinzind lucrarile din fiecare an $i, in brosuri
deosebite, discursurile de receptde $i diferite comunicari; public& colectii de documente istorice, cercetari folkloristice, etc.
Din anul 1901 s'a incorporat $i biblioteca
Statului pe ling& biblioteca proprie a Academiei.
Prima lucrare a Academiei a Post stabilirea
ortografiei cu litere latine, ceea ce s'a votat la
11 Septembrie 1867 dupe propunerea lui Cipariu subscrisa Si de: A. T. Laurian, G. Baritiu,
I. Strajescu, T. Maiorescu, I. C. Massimu, Jos.
Hodosiu, A. Roman, I. Caragiani, N. Ionescu.
A doua lucrare a Post alcatuirea gramaticil
rominesti, publicInd In 1867 un concurs $i premiind, in 1868 $i In 1876, lucrarile prezentate
de T. Cipariu, can s'au publicat In 1869 (Partea I
Analitica) $i In 1877 (Partea II Sintetica).
A treia lucrare a Post Intocmirea dictionarului
limbii, pentru care stop Evanghelie Zappa diiruise Statului In 1860 un fond de 5.000 de galbeni. Fixindu-se programul In 1867, Laurian $i
Massim an Post Insarcinati cu redactarea, ajutati $i de alti membri. Lucrarea for s'a publicat
sub numele de .,Proiectu de dictionariu" In 2 vo-

lume marl (I 1871, .II 1876) $i unul mai mic

intitulat Glosariu" (1871).

In 1874 majoritatea membrilor Academiei an

decis sA renunt,e la proiectul publicat.
De atunci, activitatea Academiei s'a Indreptat
$i pe aceste terenuri initiale, $i pe altele noi.
A publicat traduceri din autorii clasici: Tacit,
Sallustiu, Cesar, Cicerone, Dio Cassiu, Titu Liviu, Herodot;
opere istorice romanesti: D.
Cantemir, Miron Costin, Balcescu;
colectii
de documente privitoare la istoria Romanilor:
Colectia Hurmuzachi (13 volume, 1887-1922);
publicatii bibliografice: Bibliografia romaneasca

veche 1508-1817 (Bianu $i N. Hodos) 3 volume,

Catalogul publicatillor periodice (N.

Hodos $i Sadi Ionescu), Catalogul manuscriptelor Academiei (I. Bianu) $i catalogul manuscriptelor grecesti (C. Litzica);
texte vechi
romanesti: Codicele Voronetean, Psaltirea scheland, Psaltirea slavo-rom. a lui Coresi, Psaltirea
in versuri a lui Dosofteiu, etc.; apoi publicatiuni economice $i etnografice, Intre cari 26
volume de folklore.

Academia a instituit premii pentru lucrari

publicate sau pentru lucrari facute dupe su-

biecte fixate de ea insitsi.

Numeroase donatiuni $i legate au Imbogalit
fondurile Academiei, dar multe din ele sint
prea stricte $i lass putina libertate de actiune
membrilor ei.
Ortografia a Post reformat& In 1880, apoi in
1895 si 1904.
Dictionarul, dun& propunerea Regelui Carol I, care a daruit Si o sum& de bani pentru lucrarea lui, a Post inceput din nou pe alte baze

1477

www.dacoromanica.ro

catre B. P. Hasdeu, care a tiparit 3 volume

ACA- de
din al sau Etymologicum magnum Romaniae
ADA (1887-1893). Socotindu-se planul lui Hasdeu

ca inaplicabil, s'a Inceput pentru a treia oath

pe un alt plan, dlndu -se sarcina aceasta lui Al.
Philippide (In 1897); dar sL acest plan a Post
gasit prea vast $1, pentru a patra oath, s'a dat
insarcinare lui Sextil Puscariu In 1906 sh faca
lucrarea chip& un nou plan admis de Academie.
Prima fascicola a acestei opere a aparut In 1913;
In total pin& azi s'au tratat literele A, B, apoi
parte din C, F, G, H $i parte din I.
Academia a dat o atentie deosebita $i punMinor stiintifice, mai ales de la 1889 incoace.
In anii din urm& Academia mai public& (pe
MO Ana le, Discursuri de recep(ie, Memorii
ale sec(iunilor) $i Buletine ale Sectiunilor istorice 1i stiintifice in limba franceza. precum $1
publicatiunile fondului V. Adamache (au aparut 9 vol. cu 48 lucrari).
Astazi (2 lunie 1928) slnt membri activi:
Sec(ia literard: Bianu I., Bogdan-Duica G.,
Bratescu-Voinesti I., Ciobanu S., Densusianu
0., Goga 0., Murnu G., Negruzzi Jacob, Philippide Al., Puscariu S., Radulescu-Motru C.,
Sadoveanu M.; Sec(ia istorica: Bala G., Dragomir S., Gusti D., Iorga N., Lapedatu A., Lupas I., Mehedintd S., Nistor I., Popescu Pr. N.,
Radulescu And., Su tu M., Vilsan G.; Seotia
Antipa Gr., Bogdan P., Cantacuzino Dr.
tif
I., Crainiceanu General Gr., Inculet I., Marinescu Dr. G., Mrazec L., Racovita E., Simionescu
I., Titeiea G., Vasilescu Carpen N., Voinov D.
ACADEMIA TEOLOGICA REFORMATA, in Cluj, are

9 prolesori.

ACADEMIA TEOLOGICA uNITARA, In

Cluj, are 6

protesori. Nor ARIANI.

ACADEMII TEOLOGICE GRECO-CATOLICE, In Blaj-

Oradea $i Gherla. Durata eursurilor este de

4 ani. La Blaj sint 9 profesori, la Oradea 6, la
Gherla 7.

ACADEMII TEOLOGICE

ORTODOXE,

In

Oradea,

Arad, Sibiu, Cluj $i Caransebes. Durata cursurilor e de 3 ani. Numarul profesorilor variaza Intre
10 $1 14.

ACADEMOS, personagiu legendar grec.; In

gradinile lui s'ar fi Intemeiat Icoala filozofica
a lui Platon.
ACADINLAR 0 plasit jd. Durostor.
corn. r. jd. Durostor.
ACARNANIA, numirea antica a unei regiuni din vestul Greciei, udata de fl. Acheloos
(azi: Aspropotamos).

ACATAR, corn. r. jd. Mure$, pl. Mure$-de-jos;

851 loc.
ACBUNAR corn. r. jd. Durostor, pl. CurtBunar.
ACCA LARVNTIA (sau LARENTIA), persoana
legendara, sotia pSstorului Faustulus, care a crescut pe Romulus 1i Remus.
ACCARIAS CALIXTE (*1831t1903), jurist Iran-

cez, prof. la Pari'. Op. pr. Teoria contractelor,

1876; Dreptul roman, 1869-83.
ACCIUS (sau ATTIIIS) Lucius (*170 t94 a.
Chr.), poet tragic roman.
ACHARD FRANZ KARL ( *1753 +1821), chimist german, a popularizat descoperirea lui
Marggraf: extragerea zandrului din sleole.
ACHELOOS, numele vechiu al fluviului
Aspropotamos, In Grecia; isvoraste din muntii
Pindului $i se varsa In Marea Ionica.
ACHEPSIMA, sf. martir (t380) praznuit de
biserica crestina ortodox& la 3 Noembrie. A
Post episoop al Honitei (Asiria). Urmarit pentru
credinta sa de catre oamenii regelui Persiei
Sapor II (370-381), a Post osIndit $i a pierit In
groaznice chinuri.
ACHERON, rlu din Infern, dupe mitologia

greaca.
ACHILA SF. APOSTOL (t65), praznuit de bis.

ortodoxa la 14 Iulie. A Post ucenic al apostolului Pavel 1i a pierit ucis In vremea primelor
persecutiuni.

ACHILINA, sf. martin., praznuita de bis.

ortodox& la 13 Iunie. A trait In vremea Impliratului Diocletian (284-305). Fiind propagandist& cre$tina la frageda vlrsta de 15 ani, a Post
chinuita $i apoi decapitate.
ACHINDIN, sf. martir, praznuit de biserica ortodox& la 2 Noembrie, a trait In Persia $i a Post chinuit din pricina credintei sale.
ACHIRIE, protopopul Hunedoarei, colaborator la traducerea Paliei tip. la Orastie 1582.
ACIDAVA, statiune romans in jd. Romanat,i,
pe soseaua care mergea in susul Oltului spre
Sarmisegetuza. Tocilescu o aseaza in dreptul
satului lenisesti.
ACILIU, corn. r. jd. Sibiu, pl. Saliste; 1106 1.
ACIREALE, p. Catania (Sicilia) la poalele
vulcanului Etna; st. balneara; 36.000 loc.
ACTUA, corn. r. jd. Satu-Mare, pl. Hideaga;
527 loc.
ACIUTA, corn. r. jd. Arad, pl. Halmagiu;
511 loc.

ACTS, corn. r. jd. Salaj, pl. Supurul-de-jos.

ACKERMANN LOUISE (*1813 t1890), poet&

franceza; a scris poeme filozofice In spirit pesimist.

ACKNER mAN (`1782 t1862), scriitor sas,
profesor la Sibiu, preot; a publicat lucrari de
archeologie $i mineralogie.
ACMANGHIT, corn. r. jd. Cetatea-Alba, pl.
Sarata; 4.595 loc. Infiintat ca. 1815.
ACMARIU, corn. r. jd. Alba, pl. Vintul-de-jos,
1.105 loc.

ACONCAGUA, vIrf de munte $i vulcan In

Anzi (Chili), inalt 6.935 m. O provincie In Chili.

ACOSTA URIEL (*1591 t1640), Ebreu din

$i -a schimbat credinta de mai rnulte ori, treclnd de la judaism
in cretinism 1i viceversa. Turmentat de lndoieli
filozofice-teologice, s'a sinucis. Viata lui a dat
subiect unei piese a lui Gutzkow, care s'a tradus 1i s'a jucat Ii pe scena Teatrului nostru National.
ACROPOLE, deal pe care se afla cetatmia
vechei Atene; aci erau temple Ii rnonumente
vestite : Parthenon (templu al Minervei) ;
Portugalia, scriitor 1i filozof;

(templu In onoarea lui Erechteu,

rege legendar al Atenei), o statue colosala a
Erechteion

Minervei (zisa Promachos) $i porticul (intrare)

cu numele de Propylee.

Acs KAROLY (1824t1894), literat ungur.

S'a ocupat de literatura poporana romans $i sirba.

Are o colectie de poeziipopulare: Flori din cImpul
poeziei poporane romlnesti", Pesta, 1858. (Viragok a Roman nepkOlteszet mezejer61).
4CSADY IGNAT

18451-1906) istoriograf ungur.

ACTIUM, ora$, Grecia, ling& golful de Arta.

In fata lui s'a dat lupta naval. Intre Octavian 1i
Antoniu (31 a. Chr.), In care acesta din urrna a
Post definitiv Invins.
ACTON [cit. ektn] JOHN (`1737 1-1811),

aventurier englez, ajunts prim ministru In re-

gatul Neapolului (1806).

ADA-KALEH, ins. pe Dunare Intre varsarea

Cernei Ii a Bahnei in D. A apartinut Turciei

pin& In 1716, cind fu cedat& Austriei, care construi aici fortificatduni; in 1738 fu reluatb. de
Turd. In 1878 (Tract. Berlin) fu cedata. Austriei,

care aseza o garnizoana $i o stapini ptna dupe

marele razboiu, chid trecu in stapinirea Romaniei. Formeaza corn. rur. apartinind jd. Mehedinti, pl. Ocolul. Locuitorii slut Turd; se
ocupa cu vinzarea tutunului Ii cu pescuitul.
ADALINU, corn. rur. jd Cluj, pl. Almasului;
537 loc.
ADAM ADOLPHE (1803 t1856), compozitor
francez; prof. in conservatorul din Paris. Intre
cele mai cunoscute lucrari ale lui : Si j' etaisroi,ope-

rli cornice, jucata $i la Teatrul nostril national.

ADAM ION (*1875 t1911), nuvelist $i pove-

stitor roman. Debuts In 1898 In Convorbiri literare"; colabora la ,Samanatorul" (1902

1908) 1i la Luceafarul" (1908-1910). Magi-

1478

www.dacoromanica.ro

strat. Pr. op.: Pe linget vatra (1900), Rdtacire,

roman (1902), Aripi taiate, nuvele (1910).
ADAM 0 man. maid jd. Tutova. Se zice ca
s'a intemeiat In 1595 7 com. r. jd. Tutova,
pl. Jeravat.
ADAM JUUETTE (1836), scriitoare franceza;
a fundat revista La nouvelle Revue (1879).
ADAM PAUL ("1862 t1920), scriitor francez.
Intro lucrarile mai cunoscute: La force (1899),
La ruse (1903), Le serpent noir (1905), Le lion
d' Arras (1920). In timpul razboiului mondial
a fost sustinator a] drepturilor Romani lor si a
publicat multe articole In ziarele franceze.
ADAMACHI VASILE

( 1811

t1892), 0 mare filantrop roman; a

lasat averea sa Academiei Roma-

ne, care acorda premii pentru

scrieri stiintifice si d& burse pentru studii. Revista stiintifica

publicata din fondurile lasate

de el, a aparut In Februarie

epopeea Lusiada lui Camoens.

ADAMAUA, tinut 1i Africa
central& la sud de Lacul Ciad; V. Adamachi.
ca. 137.350 km. p., ca 3.000.000
loc.; astazi sub administratie franceza.
ADAMCLISST (turc.: biserica omului), com.
r. jd. Constanta, pl. Traian; pe teritoriul ei se afla
marl ruine de monumente si cladiri romane
(Nur Troppaeum).

ADAMEK CAROL, scriitor eeh. Pr. op. Fundamentele dreptului public at napionalitdOlor (1862),
povestiri de cala.torie si o traducere a Contractului

social a lui Rousseau.

ADAMELLO, munte In Tirol, malt. 3557 m.

ADAMITI, eretici In Bohemia, cari combateau once forma de religie si propagau comunismul; distrusi din ordinul lui Zizka (seful
militar al Husitilor) In 1421.
ADAIVIOVICI GHERASIM (11796), arhim. slrb.,

porului roman, ingropat In biserica din Resinari (jd. Sibiu).

ADAMS JOHN (1735 -1-1826 ,
al doilea prezident al StatelorUnite americans (1791-1801).
ADAMS SAMUEL ("172211803),
om politic american, membru al
Congresului (1774-1782); guvernator In Massachussett (17941797). Dirt cauza vietii sale simEpiscop
ple si oneste, fu numit Catone at Adamovici.
Amer icei.
ADANA, provincie a Turciei In Asia Mica
(Cilicia); 39.900 km. p.; 422.400 loc.
ADAMESTI, corn. r. jd. Teleorman, pl. Alexandria; 1.043 loc. infiiniata 1837.
ADAMOAIA, schit In jd. Falticeni (lost Suceava), Intern. 1716.
ADAMTJS, corn. r. jd. TIrnava-Mica, pl. Tlrnava-S In-Martin ; 1.815 loc.
ADEA, c. r. jd. Arad, pl. Chisinau; 1.780 loc.
ADELAIDA (931 t999), fiica regelui Rudolf
de Burgundia, zisa Sfinta A.; sotia lui Lothar,
regale Italiei (947), mai tlrziu a lui Othon I,
Imparatul Germaniei (951). Inteun moment a
condus ea Insasi imperiul.
ADELAIDA, cap. coloniei engleze din Australia meridionala.
ADELUNG JOHAN CHRISTOPH ( *1734 t1806),
filolog german; autorul operei: Mithridates
oder allgemeine Sprachenkunde (1806), in care
vorbeste si de limbs romana, socotind-o slayoT
romanica. Da aci Tatal nostru" In 500 limbi si
dialecte.
ADEN 0 golf la S. Arabiei (Asia) 0 oral,
Arabia. apartine Englezilor; 35.000 loc., port la
golful cu acelas1 nume.

ADtNCATA. 0 c. r. jd. Dolj, pl. Melinesti

corn r. Ja. Dorohoiu, pl. Siret; ocol. silvic
O com. r. jd. Prahova, pl. Draganesti. 0 corn.
r. jd. Storojinet, rased. pl. Dumbrava-Rosie.
ADJUD (pronuntat si Ajud, Agiud), oral In
jd. Putna, pl. Adjud. A fost un sat vechiu (se si
zice Adj. vechiu); se vorbeste de el Intr'un
hrisov din 1433; In sec. xvi Ii xvii forma, cu
teritoriul dimprejur, un judet,; a decazut In
sec. xviii si de atunci s'a desvoltat Tirgul
Adjud (sau Adj. nou), care a devenit tirgul de
azi. Pe aici trace soseaua national& de la Focsani
spre N.; static c. f. linia MarasestiBacau.
AD-MEDIAM, statiune roman& In Banat pe
drumul spre Sarmisegetuza; unii istorici socotesc ca era In apropiere de Mehadia.
ADONI, com. r. jd. Salaj, pl. Valea-lui-Mihaiu
O

ADONIS, tInar grec foarte frumos (pers.

personagiu din

episcop al Romanilor neuniti din

Transilvania, sprijinitor al po-

ADYNCA, corn. r. jd. D Imb o vita, pl. TIrgoviste. ADU

814 loc.

1910.

ADAMASTOR,

ADIGE, fluviu In Italia, se varsa In Adria- ADA-

tica, uda orasul Verona.

mitologictt). Tipul frumusetei mai mult femeesti

a unui barbat.
ADOR GUSTAVE ( *1845 t1928), om politic
elvetion. Deputat In cantonul sail (Geneva),
membru al consiliului federal, presedinte al
acestui consiliu (1917-1919), delegat al tarii
sale In Societatea Natiunilor (1920-1924).
Ca presedinte al Crucii Rosh, a adus In timpul
razboiului mondial, marl servicii, usurind suferintele prizonierilor si punindu-i in legatura cu
familiile lor.
ADORATIUNEA MAGILOR, tablouri vestite ale
multor pictori din timpul renasterii si mai tlrziu, ca: Albert Darer (la Florenta), Rafael (la
Berlin), Paul Veronese (la Dresda) s. a.
ADRAST, person. legend. grec.; unul din cei
sante cari au luptat contra Tebei, ginerele lui
Polinice; a fost mai tlrziu conducatorul epigonilor, cari au cuprins Teba.

ADRIAN ( HADRIANUS) ('76t138), Imparat

roman, fiul adoptiv al lui Traian, 117-138;

bun administrator, Incurajator al artelor.
ADRIAN, sf. martir, praznuit de biserica

ortodox& la 26 August. A trait pe timpul Imparatului Lieiniu (307-324), pe care 1-a mustrat,
fiindca persecuta pe crestini. Din cauza aceasta
a fost decapitat.
ADRIAN GHEORGHE ( *1820 t1889), om politic roman; a lust parte la milcarea din 1848 a
Romanilor din Transilvania ; trecand apoi In
Tara-Romaneasca, a intrat In armata si a ajuns

la gradul de general; ministru de rS.zboiu In

1867.

ADRIAN LOAN v. ('1837t1875), profesor In

Botosani si scriitor satiric. Publicatii: Versuti
(1871), Postolache Slujbulescu (1874). A colaborat la ziarul Bondarul.
ADRIAN 0 corn. r. jd. Mures, pl. Gurghiu
O corn. r. jd. Satu-Mare, pl. Satu-Mare; 484
0 ADRIANUL MARE, corn. r. jd. Mures, pl.
Miercurea Nirajului 0 ADRIANUL MIC, c. r. tot
acolo.
ADRIAN9POLE ( fr. Andrinople, turc.
Inc.

Edirne, bulg. Odrin, vech. rom. Udriiu), orasIn

Turcia europeana pe fl. Marita; 83.000 loc. Constantin-cel-Mare invinse ad pe Licinius, unul
din cei 6 Imparati romani (323); Visigoth Invinsera pe Valens, imparat roman (378); sultanul Amurat I it cuprinse (1360); Rusii Invinsera pe Turd si se Incheit tratatul zis de la Adrianopol (1829), prin care se stabili protectoratul Rusiei asupra principatelor romane. Aci
s'a Incheiat armistitiu cu Rusii in razboiul din

1877-78. Cucerit de Bulgari In 1913, a fost

reluat de Turd.
ADRIATICA MAREA, se Intinde Mtn Italia
si peninsula balcaniea; suprafata de 131.500
km. p. Porturi principale: Triest, Venetia,
Fiume, Ancona. Brindisi (pp- Marta Europe1).

ADULA, munti in Elvetia (cantonul Gri-

AD-HOC pr. Divanul ad-hoc.

1479

www.dacoromanica.ro

= Grisons = Graubunden), cu virful

ADU- gioni
Walt 3.398 m.
AFR Rheinwaldhorn
ADUNATII- COPACENI, corn. rur. jd.1, lasCa, pl. Calugareni.

ADVENTI*TI, sectari erestini raspinditi mai

ales in Anglia, Germania, Scandinavia, Rusia si
Romania. Inceputul acestei erezii se datoreste lui
W. Miller din New-York: el prorocea ca la 22 Octombrie 1844 se va silt* lumea. Dupa trecerea
acestei zile, aderentii lui se risipira pentru a se
grupa din nou In 1846 si mai serios in 1860, luind

numele de adventi5ti" (pe chid Inainte se numeau 51 milleriti", dupa numele primului fondator,. In 1874 ideile for Ineepura a se raspindi
cu sueees In Europa. Ei cred ca Fiul lui Dumnezeu va vent pe pamint ca sa aleze rain] pentru
cei credinciosi, dar nu se poate fixa data; de
atunei va Incepe viata viitoare" pentru cei fericiti alesi din toate veacurile, cei necredincio5i
vor pieri In neant prin a doua moarte. Adventi*tii se boteaza chid ajung la virsta ratiunii;
ei n'au preoti organizati *i pliltiti, dar au mare
nurnar de misionari" platiti din eontributia
tuturor credincio5ilor; ei nu fumeaza, nu beau
bbuturi alcoolice, sint aproape vegetarieni; serbeaza Simbata, nu Dumineca, drept ziva lui Dumnezeu. La not primele manifestari adventiste
s'au ftteut In 1870, dar cu putin succes: In 1881
abia se numarau 13 adventi5ti In Pite5ti In 1890
a Inceput propaganda In Bucuresti. Pe la 189097 s'au format centre mai importante In Dobrogea. Dupa mi5carile din 1907, adventismul s'a
raspindit *i In sate. Sectantii acestia au acum *i o
tipografie In Bucuresti: CuvIntul evangheliei",
care editeaza cart" de propaganda.
AEDUI, popor celtic din Galia, amic cu Cezar.
AVTIU ( *3951454), general roman, Invingatorul Hunilor conduli de Atila (451) In elmpiile Catalaunice (Chalons-sur-Marne in Franta).
AFGANISTAN, stat In Asia
centrals, 731.000 km. p. supr.;
/jam
ca.10.000.000 loc. A Post, de la
1907, sub protectoratul englez;
de la 1921 deveni regat independent. Cap. Kabul. Orate pr.
Candahar,ll er at. Climb In genera

sanatoasa.; foarte calduroasa In

S. *i E., unde sint regiunipustii.
Ape: Aniu -D aria, Hilmend. Lac:
Hamun. Munti: Inducu$. Muntii contin : fier, plumb, sare, gulf.
Afgan.
Industrie: arme ti stole. Cai
de comunicatie putine $i primitive. Locuitorii sint de rasa alba (iranica) si de religi3ine mahomedana. Foarte traditionalisti, ei s'au
opus silintelor de modernizare ale Emirului Amanulah, care calatorise In Europa si voise
sa introduca reforme. Revolutia din 1928 a rasturnat pe Emir. sir Harts Asiei).
AFINI CD Willi; se varsa In Sometul -cald.
9 0 munte jud. Alba.
AFRICA, unul din cele 5 continente, la S.
Europei $i la S. V. Asiei; de Europa se desparte prin Alarm Mediterana; de Asia prin Marea
Rorie si e units prin istmul de Suez, tatat astazi

de un canal; ildatii la E. de Oceanul Indian,

la V. de Oceanul Atlantic; supraf. ca. 30.500.000
km. p., de tees on mai mare decit Europa,
de 126 de on mai mare decit Romania; ca.
138.000.000 loc.

MP

Harts Africa*

Capuri: Bon (la N.), Btanco, Verde, Palmas

(la V.), Bunei Speran(e, Acelor (la S.), Guardafui (la E).
Golfuri: Syria mica $i S. mare (la N.), Guinea
(la V.), Delagoa, Sofala (la E.)
Insule: Azore, Madere, Canare, Capul-verde (In
Oc. Atlantjc), Fernando-Po, SI. Tom a, Annobon
(In Golf. Guineei), Ascension, Sf. . Elena (in Oc.
Atlantic), Madagascar, Zanzibar, Comore (In
Oc. Indian), Socotra In fata golf. Aden.
Strimtori: Gibraltar (Intre Maroc 5i Spania),
Bab-el-Mandeb ( Intre Africa si Arabia).

Munti: In N. tirul m. Atlas cu Inaltime de

3980 m.; in V. muntii din Kamerun cu inaltime

de 4000 mi; la S. muntii Scorpiei; in E. doi mun i
singuratici, de natura vulcanica, cei mai trial i

din Africa: Kenia (5242m.)siKilimangiaro (6010 .

Fluvii: mini se varsa In marea Mediteranii; Sep

negal $1 Gambia se varsa In Oceanul Atlantic; Volta

$i Niger cu afl. Benue se varsa In golful Guineei;

conga cu afl. Ubangi 5i Kassai se varsa In Ocea-

nul Atlantic; mai jos tot In Oc. Atlantic sevarsa. Orange; Limpopo, Zambea cu afl. sire se varsit

In Oceanul Indian la N. de golful Sofala; tot In

Oc. Indian se varsa. Tana 5i Juba.

Lacuri: Ciad (supr. 13.000 km. p.), Leopold,

Ngami, Niassa (26.500 km. p.), Banguelo
(3000 km. p.), Tanganica (35.100 km. p.),

Victoria Nianza (68,500 km. p.) 5i Albert Nianza

(4500 km. p.), Rudolf (10.000 km. p.).
Clima e foarte calda, dar pe podisurile Africei

este rece. Chiar In alte WO, ziva temperatura

e foarte ridicatb, far noaptea extrem de scazuta.
Pc munti sint zapezi eterne. In regiunile departate de ecuator ploile shit dese, dar spre
ecuator shit foarte rani.
Flora si fauna sint tropicale. Principaiele
plante: meiu, palmieri, curmali, banani, arbori
de cauciue, mbslini, smochini, papyrus, arbori
de cafes, susani, bumbac, $. a. Aci se gases
animalele

cele mai mart din lurne: elefanti,

cbmile, rinoceri, ipopotami, girafe, zebra, struti,

antilope, si flare ca: lei, tigri, pantere, jaguars,
apoi maimute antropoide: se gbsesc si dintre animalele cart traesc In Europa, mai ales In re-

giunile mai departate de ecuator.

Bogatia mineral& este mare: aur, argint, dia.'pant, fier, aroma, granit, sodiu, marmora, s. a.
Africa are citeva regiuni muntoase, cele mai
multe asezate spre tarmurile oceanelor $i spre
N. Dintre acestea mai insemnate sint: reg.
muntilor Atlas si reg. Abisiniei. Are dots mart
pustiuri: Sahara spre N. si Kalahari spre S.
Cea mai interesata regiune este Valea Nilu-

lui.
Populatia Africei tine de mai multe rase: afar&

de Europeni, can s'au asezat In colonii, avem

reprezentanti ai rasei albe asiatice, locuind In
N.; dar cea mai mare parte din populatie o
formeazb rasa neagra. Negrii locuesc In toate
regiunile, mai putin la N. Pe Maga ace*tia, mai
Wiese aci: Hotentolii, Boqimanii $i Piticii, cart
reprezintb o varietate a rasei gatbene; iar in
Madagascar gasim reprezentanti ai rasei malaeze,
sub numele de Ilova.
State autonome (mai mult sau mai putin independente): Egiptul, Abisinia sau Etiopia, Liberia.

Stbpiniri *i colonizari europene: Bales: parte

din Congo (2.780.00(1 km. p., 18.000.000 loc.).

Anglia: Sudanul egiptean, Africa oriented englezd, Tanganica, Africa de sud englezd, care
e alcatuita din clteva state cu autonomie,
dar facInd parte din dominionurile engleze,
ca Natal, Cap, Orange, Transvaal, Rhodesia,
apoi Nigeria, Coasta de aur 5i Sierra Leone 5i
mai multe insule (10.415.250 km. p. $i 60.440.000
loc.). Fmnta: Tunisia, Algeria, parte din Maroc, Africa occidentald francezd, Africa ecua-

toriald franceza formata din Camerun, Dahomey,

parte din Congo, 5. a., apoi insulele Madagascar,
Reuniunei, 5. a. (9.851.000 km. p. 39.500.000
loc.). Portagalia: Angola 5i Mozambic, parte din
Guinea, insulele Azore, Madere, 5. a. (2.075.500
km. p. $i 8.900.000 loc.). 'mita: Eritrea, parte
de Somalia, Tripolilania 5i Libia (2.518.635
km. p. $i 1.840.000 loc.). spania: parte din
M a r o c, insulele Canare, Rio-Muni, Fernando
Po, $, a. (371.735 km. p. 5i 1.200.000 loc.).

Africa a Post cunoscutb lumii vechi mai ales

prin Egipt, care a avut In timpuri departate o
civilizatie desvoltata $i a jucat rol important
In istorie. Dupa caderea Cartaginei, puterea
roman& s'a Intins aproape paste tot nordul

1480

www.dacoromanica.ro

AFRICA

PLAN*A XIV

20

20

40

ASIA M

7V-t

ranger

Casablansa8
/t*

ME

IT

<9,

sirtavoc.

oo'

; -

RAN

a9co

r,:

.txk\Bs

400'

dr4

arc

.Carr

nare

.0 1

EGIPT

TRI PO LITANIA

va

G'I'

Murzuc
23

ra-

_1_
C

T
ace

chT

la nco

iee
AFRICA FRA

fi

VEST

ilows

N u0

C. Verde

Baturst

.1:14,.

tr.Babek:6

I.Socsgtra

C.guardafui

uChi

Freetown
Monrovia

-7;:cdivtgRuN

o me

AMerun
a/a

C.Palmas

!LP
C.;

Ra*

-----

/4SEToma Iiii/747,

Ecuatorul

-e,or

ombae
I.Arnirarace.

.Zanzibar
aresa la m
S_E.Paulo de Loanda

I.Comore

Benguela

Mosamede

WI Lem

r
ewe

ananerwo

G.So fat a

23

Trop.Capricornului

23i

TRANS

G.Delagoa

s7-5--

t.,-.
Cap

POrt.Elizebet

C Bunei Sperant

20

urban

20

40
Dictionar enciclopedic ilus trat.

www.dacoromanica.ro

Africei, unde s'au format

diferite provincii,

cari cazura mai tirziu sub stapinirea barbarilor

ce trecura din Europa, apoi sub Arabi cari ritspindir& islamismul, far Egiptul sub Turd. Prin
secolul xut incep calatoriile $i explorarile facute de Genovezi, Venetian' $. a., far In sec,
xv Diaz descoperi Caput bunei-sperante (1486),
far Vasco de Gama trecu pe la S. Africei in India
(1498). Francezii, Englezii 5f Olandezii stabilira
In sec. xvi diferite asezaminte comerciale.
Acestea se Inmultiril in secolele urm&toare,

gratie numeroaselor calatorii de studii si explorare, prin cars se descoperira treptat parti mecunoscute pina atunci din acest continent.
AFRODITA (sau APHRODITA), divinitate
greaca: zeia frumusetli $i a amorului. Romanii
au asimilat-o cu Venus. In lumea modern& ambele se confuncla
vENus).
AFTANASIEVICI STEFAN (t1809), functionar la consistoriul ortodox din Carr-lamp, autor
al untli Catehism (1804).
AFUMATI 0 corn. r. jd. Dolj, rased. pl. Bai'esti; st. c. f. CraiovaCalafat 0 com. r. jd.
Ilfov, pl. Pantelimon; aci Radu de la Afumati
Invinse pe Turci, 1539. 11 0 sat jud. Lapu$na.
AGADICI, corn. r. jd. Caras, pl. Oravita.
AGAFTON, man. maici ling& satul Agafton
jd. Botosani. Se zice ca s'a Intemeiat pe la Inceputul sec. x.x.
AGAMEMNON, pers. legendar grec; comandantul armatelor cari asediara Troia $i o
distrusera; rege al Micenei si Argosului; ucis
de sotia sa la Intoarcerea de la razboiu. Viata
lui a dat Subject mai multor opere poetice, Intre
cari: Agamemnon, tragedie greaca, de Eschil si
Agamemnon, trag. ital. de Alfieri.
AGAPIA, sf. martira, praznuita de biserica
ortodoxa. la 17 Septembrie. A trait pe timpul
tmparatului Adrian (117-138) si a fost ucis&

(.

Din aceastil cauz& a lost ucis din ordinul Imps- AFRratului Maximian (286-305).

AGA$, corn. r. jd. Bacau, pl. Comanesti. AGR

AGEN, ora* In Franta pe Garonne; 20.000
loc.; Insemnat prin cultura prunilor.
AGESANDRU (sec. I a. Chr.), sculptor din
Rodos, unul din autorii vestitului grup statuar Laocoon (es- acest ouv.).

AGESILAU II (ca. 444-ca. 358 a. Chr.), rege

al Spartei; se lupta cu Persil la Sardes In Asia
midi (395), en eoalitia statelor democratice din
Grecia la Coronea (394), cu Epaminonda la
Leuctra (371); Incheia pace cu Artaxerxe prin
generalul sau Antalcidas (387).
AGHEU (pe la 520 a. Chr.), profet al Israelitilor; al zecelea dintre profeta not din Testamentul vechiu; praznuit de biserica ortodox&
la 16 Decembrie.
AGHIUTA, titlul unei reviste satirice redactate

de B. P. Hasdeu (1863-64).

AGIGHIQL, com. r. jd. Tulcea, pl. Tulcea ,la

18 km. de Tulcea. st. baln.: sare, sod, pucioasa.
AGARBICEANU ioN (*1882), scriitor roman.
A publicat nuvele 5i romane cu subiecte mai
ales din viata clasei orasenesti din Transilvania.
AGIRBICIU 0 corn. r. jud. Cluj, pl. Moillor

c. r. jud. TIrnava-Mare, pl. Seica-Mare.

linia Sibiu -Copra mica.

c. f.

AGLIARDI ANTONIO ( *18321-1915), cardinal

al bisericii romane, episcop de Cesarea, secretarul congregatiei afacerilor eclesiastice extraordinare; a calatorit In India, undo a reorganizat
biserica catolic&.

AGNETHLER MICHAIL (*1719 t1752), teolog si filozof sas din Sibiu.

AGNITA, corn. rur. jd. Tirnava-Mare, rased.

plasii Agnita; st. c. 1. linia. SibiuSighisoara;

4.044 loc.; ocol silvic.

AGAPIA, man. maici jd. Neamtu. Cel mai

AGRAFIOTUL IOAN, profesor la Academia

Domneasca din Bucuresti pe la 1780; colaborotor la Dictionarul lui Henricus Stephanus.

AGAPIE, sf. martir, praznuit de bis. crest.

ortodoxa la 15 Martie. A trait In Gaza (Palestina) si a suferit martiriul pentru credinta

a lui Ariosto; a seful Saracenilor cari asediaza.

Parisul.
AGRICOLA CNAEIUS mans ('39t93), om politic si general roman, vestit prin. expeditia In
Britania.

pentru credint,a. Impreun& cu dou& surori ale ei.

vechiu docum. In care se vorbeste de ea este din

1569. Are dou& biserici marl; In una pictura este
flicuta de N. Grigorescu. Pin& la 1803 era man.
de calugari. Gara mai aprop. Piatra.-N. 28 Km.

In timpul lui Diocletian -(284-305).

AGAPIE VASILE, medic in Iasi si profesor la
Seminariul Veniamin Costache" Intre 18771884. A studiat In Franta; a publicat .,Cercetdri demografice asupra poporafiunii Romdniei", 1876.
AGAR, pers. biblic, roaba lui Avram, mama
lui Ismail.
AGARENI = MAHOMEDANI: se zice In Italia.
AGASSIZ LUDOVIO ('18071. 1873), natura-

list elvetian; de la 1846 profesor In Statele-

Unite; adversar al teoriei transformismului.

AGATA sf. martira (1.251), prazninta de biserica ortodox& $i catolic& la 5 Februarie. A
trait In Italia si a lost supus& la chinuri pentru
credinta si statornicia sa, In orasul Catania.
Moastele sale se pastreza in Cremona.
AGATANGHEL, 0 martir cre5tin, care a murit pe la anul 399 istoric armean din sec
lv O calugar bizantin din sec. xiii, caruia i
se atribue o carte de prevestiri pentru toate epocele viitoare; cartea s'a tradus In romaneste si s'a
tiparit de mai multe on sub titlul de Chrismi",
cea mai veche editie hind din 1818.
AGATIRI, popor ce locuia, In vremuri foarte
departate, prin partite apusene ale Transilvaniei.
AGATOCLE (361 1-289 a. Cr.), rege al
Siracuzei;apurtat razboiu Impotriva Cartaginei.
AGATON, egumen al man. Vorlita. pe la 1421.
AGATON, episcop ai Romanului Intre ca.
1584-1589 si apoi Intre 1597-1606.
AGATQNIC, sf. martir praznuit de bis. crest.
ortodox& si catolic& la 22 August. A trait in Nicomidia *i a Post un mare propagandist crestin.

4GRAM pr ZAGREB.
AGRAMANT, pers. din epopeea Orlando furioso

AGRICOLA MIHAIL ( *1508t1557), elev al tut

Luther, a introdus reforma In Finlanda.

AGRIE, com. rur. jd. Some$, pl. Reteag.

AGRIJ, corn. r. jd. Salaj, pt. Buciumi; 950 loc.
AGRIPPA MARCUS VIPSANIUS ( '64 t12 a.
Chr.), general roman, amic al lui August, Invinse
pe Sextus Pompeius la Milae (36) si pe Marcu

Antoniu la Actium

(31). Fiind

Pantheonul din Roma.

consul, zidi

AGRIPPA MENENIUS (pe la 503 a. Chr.), con-

sul roman, care a Impacat pe plebeii fugiti din

Roma pe muntele stint prin povestirea fabulei
cu membrele si stomacul.

AGRIPPINA (1-33 p. Chr.), fiica lui Agrippa

si a Iuliei fata lui Octavian August; fu sotia

imparatului Germanicus si avu, Intre alti copii,
pe Caius Caligula, Imparatul de mai tirziu, $i
pe Agrippina.
AGRIPPINA (161-59) se casatori de trei ors:
prima data cu Domitius Ahenobarbus, avind ca
fiu pe L. Domitius, devenit Imparatul Neron; a

treia oars cu imp. Claudius I, (rate cu total ei.

Ambitioas& si perversa, Mout pe Claudius sti
adopte pe Neron si apoi II otravi. In timpul
domniei fiului sau Neron, voind sa fie ea sta.pina, acesta puse s'o ucida.
AGRIPPINA, sf. martir& praznuita de biserica ortodox& la 23 Iunie. A trait In Roma $i a
murit ca martial. Corpul ei a Post dus apoi in
Sicilia.

AGRI 0 corn. r. jd. Arad, pl. $iria; 2.848 loc.

corn. r. jd. Bihor, pl. Beliu; 284 loc. coin.
r. jd. Satu-Mare, p1.Satu-Mare; 989 loc. 0 com.
r. jd.Turda, pl. lara, 803 loc. OAGRISUL-DE-SUS,

1481

www.dacoromanica.ro

jd. Somas, pl. Becican. 0 AGRISUL-DE.JOS c'

AGR- c.r. r.tot
acolo.
ALB AGRISTEU, com. r. jd. Tirnava-Mica, pl.

Bachnea; 722 loc. (1920).

AGURA, presc. din split Agura, se zice popular
ATHOS).
In loc de SI. Munte (rus. Sieta gora)
AHASVERUS, pers. legendar ( = jidovul ratacitor) a dat subiect multor opera, ca:Ahasverus
de Ed. Quinet, 1833; Juif errant de E. Sue, 1844.
In romaneste aceasta din urma s'a tradus de Iosif
Arhidiaconul (8 vol. Buc. 1857-58). Mai e o
traducere fare an *i fare nume In 10 vol.
AHEMENIZI, dinastie de regi persani in
antichitate (668-330 a. Chr.).
AHILE, pers. legendar In Grecia veche, rege
al Mirmidonilor, lua parte la razb. Troiei, ucise
pe Hector, dar fu ucis de Paris, care-I rani la
calcliu, singura parte a corpului unde era vulnerabil (caci tinlndu -1 de calcliu mama sa
Thetis it cufundase In Hut Stix). In epopeea
ornerier]. Iliada e pers. principal, caci mania lui
Ahile determine toata desfasurarea faptelor.
AHMATLAR, com. r. jd. Durostor, pl. Turtucaia.
AHMED I (*1589 -1'1617), sultan al Turcilor,
s'a suit pe tron In anul 1603. Generalii sal luptarA In Ungaria, ajutind pe regele Bocskai contra Austriei, furA siliti InsA sa Incheie pace la
Sitvatorok (1606), In favoarea Austriei. Sub el
Turcii tura Invinsi $i de Persi si de Spanioli.
AHMED II ('1643t1695), sultanul Turcilor de
la 1691; lAsA conducerea vizirului KilprOli, care
plata razboaie cu Austria si muri chiar In luptA.
Noul vizir liberA Belgradul (1693), doblndi vietorii importante.
AHMED III (*1673 t1736) sultan al Turcilor (1703 ; dete ajutor lui Carol al XII-lea
contra lui Petru-cel-Mare; avu rAzboiu cu acesta
si-1 invinse In Walla de la Stanilesti, de si

fusese ajutat de Dim. Cantemir, Domnul Moldovei; invins de Austriaci, corn. de Printul
Eugeniu, pierdu Timisoara, Belgradul $i Incheie pacea de la Pasarovitz (1718) prin care
Oltenia trecu sub ocupatia austriacA; Invins de
Per*, fu rAsturnat printr'o revolutie a Ienicerilor (1730).

AHMED WEFIK PAM (1818-i-1891), om politic

turc, a semnat tratatul de la San-Stefano (1878).

AHN FRANZ ("1796 t1865), prof esor germ. si
autor de carti pentru Invatarea limbilor streine.

La noi s'au publicat dupa. metoda Ahn: p. 1.

franceza (T. Codrescu, Iasi 1867), p. germanA

(Iasi, 1875), p. italianA (Buc., 1880), p. francezA
(Rudinescu, Buc. 1900), p. italianA (Buc. 1912).
AHRENS ENRIC ('180811874), filozof $i jurist

danez. Pr. op. Cours de drat naturel, Paris 1838.

AHRIMAN, dupA mitologia persanA, principiul raului, opus lui Ormuzd.
AHTUM (sec. X) duce al Banatului Timisoarei,

a luptat contra regelui ungur Stefan cel Sflnt;

teritoriul stAptnit de el se intindea la N. pina la

r. Cris si la S. pina la Vidin; Invins de regele Ungurilor, 5i-a pierclut tronul.

AHURAMAZDA, dupA mitol. persanA, zeul
creator al lumii.
AIAX (sau AJAX), numele a doi frati eroi legendari din rAzboiul Troiei.

AICARD [ecar]JEAN (*1848t1921), poet ft'ancez

si autor dramatic, academician. Cunoscuta. e la

noi piesa Pere Lebonnard", jucatA pe scena

Teatrului National de Novell! si trupa sa.
AIDA, opera. de Verdi (1871), reprez. Intliu
la Cairo, apoi (1872) la Milano.

AIDEMTR, com. r. jud. Durostor, pl. DoiAIORMAN, corn. r. jud. Caliacra, pl. Vulturesti.
AIRY GEORGE (1801 t1892), astronom englez; a formulat teoria curcubeului.
muslar.

AISNE [en] rlu In Franta, se varsA In Oise ling&

Compiegne; lung 280 km. Pe malurile lui s'au

dat batalii celebre In cursul razboiului mondial,

Intre can victoria generalului Mangin 29 Sept.

30 Oct. 1918.
AITA-MARE 0 c. r. jd. Trei-Scaune, p1.
Baraolt; 1.376 loc. AITA-MIJLOCIE, c. r.
tot acolo, 1475 1. Q. aiTa-sEAcA, tot acolo,
1.681 loc.

AITON, c. r. jd. Turda, pl. Mihai-Viteazu.

AIUD 0 oras, jd. Alba; 8.108 loc.; protopopiat

$i parohie gr. cat. eparhia Blaj ; filialA ortod.

eparhia Sibiu; ocol silvic; st c. f. linia Teius
Apahidall 0 AIUDUL -DE -SUS, com. r. jd. Alba, pl.
Aiud; targ 25 Ianuarie.

AIUDEAN CLEMENT, until din ofiterii (tribun)

Romanilor ardeleni in timpul luptelor cu Ungurii

In 1848-49, alAturi de Avram Iancu; mai tlrziu
Invallitor la Clmpeni.
AIX [ex] oras In Franta, veche capital& a Provansei (Provence); 29.000 loc.; are universitate

$i alte *male superioare.

AIX-LES-BAINS, st. baln. vestitA In Frantar
pe lacul Bourget.
AIX-LA-CHAPELLE or AACHEN.
AJACCIO, cap. insulei Corsica (prov. francezA).
AKBAR ('15421'1605), vestit ImpArat al
Mongolilor, care a intins domnia acestora in
Industan.
AKKA ( = ST. JEAN D'ACRE), oras In vilaetul
Beirut (Asia mica); In timpul cruciadelor au
debarcat aici de multe on crestinii.
AKKERMAN Pir IIETATEA ALBA.

AKSACOV' ivAN ('1823t1886), poet si zia-

rist rus. Unul din agitatorii pentru rAzboiul

contra Turcilor In 1877. Intemeietor al ziarului

Russ (1881).
AKSU, oras In Turkestan, localitate vestita.

ca nod de drumuri pentru caravane.

ALABAMA, fluviu din Statele-Unite, se varsA

In golful de Mexic; 1.400 km. lung.
ALACAP, corn. r. jd. Constanta, pl. Med-

gidia; 1.491 loc.; cariere de piatrA.

ALADIN, personaj din povestile H alirn aid( 0 rule si una de nopli) ; devenind posesorul unei
larnpi miraculoase, doblndeste averi marl si is de
sotie pe iiica Sultannlui.
ALAND, grupA de insule In Marea Bahia;
tin de Finlanda.
ALAN', barbari; din regiunea Caucazului
nAvAlirA In Galia (406); de aci In Spania, unde
Visigoth i-au zdrobit.
ALARCON PEDRO ANTONIO ( '1833 t1891),
poet si om politic spaniol. Nuvelele sale s'au
tradus In principalele limbi europene.
ALARCON Y MENDOZA JUAN RUIS (t1639),

autor de comedii, unul .din intemeietorii teatrului spaniol.

ALARIC I (1410), rege al Visigotilor, jefuitorul Romei.

ALASCA, peninsula. la NV. Americei de Nord,

apartine Statelor-Unite.

ALAMOR, corn. r. jd. Sibiu, pl. Ocna-Sibiului;

1.854 loc.

ALAUTA ROMANEASCA, revistA intemeiata de M.

Kogalniceanu in Iasi (1838-39), ea suplement

al ziarului Albina rorndneascd.
ALBA, jud. In Transilvania, cap. .Alba-lulia;
supr. 3646 km. p., 214.962 loc. (1920); are 7
plasi, 4 coin. urbane, 140 com. rur. (1926); face
parte din circumscriptia curtii
de apel din Cluj; are 4 $coale
primare urbane si 165 rurale;
12 cooperative de productie $i
consum cu capital de 700.000
lei si 1 coop. pentru exploatare de pa.duri. Locuitorii slnt
ortodocsi, uniii, reformati si
luterani; ci tin de Mitropolia din Sibiu, de episcopia din
Cluj, de mitropolia unitA din Marca jud. Al ba.
Blaj, de episcopia units din

Lugoj, de cea din Alba -lulia, de episcopia reforma-

tA din Cluj si de episcopia luterana. din Sibiu.

1482

www.dacoromanica.ro

ALBA, FERNANDO DUCE DE

ALBANI FRANCESCO (.1579 t1660), vestit

pictor italian, din seoala bologneza..
ALBANIA (SRQIPERIA), stat independent in-

( * 4508 1.1582),

general spaniol, vestit mai ales ea guvernator

al tarilor-de-jos, in care calitate a infrint cu
cruzime revolta patriotilor olandezi.
...I

-..

temelat in 1914. Se margineste la Nord cu

UR CIA

J. T U

/- - - ----- )

..

arptin Rosaefent.arAi,--ye/vd- set

---PL.PBRUD
CB FM
o Boc/um

.'-

/4'...-)
.

__..-."

P LAI LIADrt

.- -5e/tongd
PL. TEIUS
.4....

. ',..

._.-

o Beleer

_r

#efik
\ Teiu
i

PL. IGHIU

mbru

019)",k,;

Aetna
0 Totoiu

4,

ss,

L BA IULIA

%___,,

4,

*----"pt..vt
N.

DE

OF

.4%

vt3

"'

(atgu d, b",

idad5 o"'Y

vtntuin

EBES (

.21
O

PL

SEBEt--7-

oSencrei
looadea-itut,
cRade,stleBetee-)

oitykegfide

....

.-

,-) */

0 0c/764 f urns

- -R. 0 CNA MUPESULui

._

CO

Harta jud. Alba.

ALBA IULIA (pin& In sec. xix-lea Romanii Ii

ziceau $iBALGRAD, germ. WEISSEMURG, KARSLBURG,

magh.GYuLAFEHERVAR), oras In Romania (Tran-

silvania). capitala jud. Alba, pe dreapta Mure-

$ului, aproape de varsarea Ampoiului; 14.000 loc.

(1923); st. c. f. linia Teius-Arad-Curtici. Aci este
episcopie romano-catolica, un protopopiat grecocatolie, un protop. ortodox; shit 2 biserici greco-

catolice, una catolica, una reformata, una luterank si 3 ortodoxe, cum si 2 sinagoge. Are un liceu

de Watt zinnia Mihai-Viteazul", Infiintat In

1919, si unul de fete, Infiintat In 1922. Cladiri importante: catedrala catolica, In care shit mormintele multor personagii Insemnate ca loan
Huniade, regina Isabela. Andreiu Bathori, Mih.

Apafi; palatul episcopal si catedrala Unirii. Orasul

e foarte veehiu. Aci a lost resedinta unora din

principii Ardealului, a mitropoliei Romanilor; aci
a intrat triumfator Mihai Viteazul ca., Domn al
tuturor Romanilor, aci s'a proclamat unirea unei
parti din Romani cu I3iserica Romei, aci au lost
ucisi Horia, Closca si Crisan, aci a Post Inchis
Avram Iancu dupii infrIngerea miscaril Roma-

nilor In 1849, aci s'a proclamat In 1918 independenta Transilvanieisi unirea cu Romania, aci s'au
Incoronat Regele Ferdinand si Regina Maria ca
suverani ai tuturor Romanilor.
ALBA. IULIA SI FIS.GARA*, Mitropolie greco-catolica, avInd resedinta In Blaj (pm- BLA.T).

ALBA IULIA SI SIBIU, Mitropolie orto-

doxA avind rased. la Sibiu (ow- fm3ru).

ALBA LQNGA, cetate In Latin, pomenita

de autori pentru tiMpurile primitive ale istoriei

romane.

ALBAC, com. r. jd. Turda, pl. Cimpeni; ocol

silvic; aci s'a nascut Horia.

Montenegru, la E. cu Iugoslavia, la S. cu Grecia,

la V. cu Marea Adriatica.
Regiune muntoasa si putin productiva.
Supr. 27.538 km. p.; 825.000 loc. (1927), adica

29 loc. pe km. p. Climb moderata, dar cu ierni

lungi. Binh: Bojana, Drin, $eumbi, Voiusa.
Lacuri: Scutari, Ohrida si Presba. Muntele cel
mai limit: Mafia Giaravi(a (2.677 m.). Produce:
porumb, masline, tutun.
Afara de Albanezi. locuesc multi Romani,
Greci, Bulgari, etc. Albanezii slat parte mahomedani, parte crestini.
Capitala: Tirana (10.000 loc.). Orase print.

Scutari (22.000 I.), Argirocastro (12.000 1.), Masan (10.000). Berat (8.000), Cavaia (6.000).
Moneta Statului albanez este leka (impartitii

In 100 qiudar) = 0,019 dolari. Are un budget

de ca. 30.000.000 leka (1927-1928).
Dupa razboiul balcanic din 1912, conferinta

de la Londra adopt& principiul autonomiei acestei tari si o comisiune internationala ii stabili hotarele facind-o principat sub domnia Principelui de Wied (7 Martie 1914). Dificultati interne silira pe suveran sa piece si apoi razboiul
mondial stric& tot asezamintul Statului. Tocmai
dim& razboiu si in urma multor turburari, se constitui din nou, proclamindu-se principe Ah-

med Zogu. Recunoseut de Statele Europei (21

lanuarie 1925 , el pacific& tars si se proclamit
rege In 1928.

Albanezii, cari tsi zic 6chipelari, au Post ennoscuti Romanilor din timpuri foarte vechi.
Acestia ii numeau Arbltna$1 (dupa slrbo-bulgara
Arbana$), apoi Arnaufi (dim& turc. Arnaud).
Multi veneau In tarile noastre, fie singuratici si
se romanizau. ajunglnd la situatiuni Inane (chiar

1483

www.dacoromanica.ro

ALBALB

timpul lui Vlad Tepes se vorbestr. in 1433, de

ALB- In
un boier cu supranumele de Arbanas),fie In grupe
ALC mai marl, formind sate Intregi. De prin sec. x1,1

Incep Domnitorii a-si face garzi speciale de Albanezi. Mai tarziu Turcii si Grecii aduceau cu ei
cete de Albanezi, despre earl cronicarii si poeziile poporane vorbesc ca despre agenti cruzi de
Imrilare. Cu toate acestea, In secolul xix, rand

ALBINETI, com. r. jd. Bdlj.i, p1. Fale

loc.; exista In sec. xvin.

ALBINI SEPTIMIU ( 1861t1919), publicist roman
din Transilvania, osindit la Inchisoare In proce-

se produc In Albania rascoale contra dominat iunii

AREA A 11 R1ATICA

turcesti, multi Albanezi se refugiaza In (.write

noastre, unde shit bine primiti si formeaza puternice colonii, Isi Intaresc spiritul de solidaritate
nationals si pot face si propaganda In streinatate
pentru revendicarile for politice. Trebue sA fiat=
cA familia Ghica, una care a dat multi Domnitori, oameni politici, seriitori etc. I i trage originea dinteun Albanez. (ow GHICA).

ALBANY oras In Statele-Unite la golful

Hudson, 113.000 1. oral In Australia, port
la Oceanul Indian, 3.900 loc.
ALBAZTA, lac jud. Cetatea-Alba In vales
Nistrului.
ALBA BARBA, la N. Rusiei, comunica cu
Oceanul Inghetat; supr. 120.000 km. p.
ALBELIUS rumor; (*1593 t1654), preot si
pro!. sas In Brasov.
ALBENI tom. r. jd. Vlasca, pl. Glavacioc
cum. r. jd. Gorj, pl. Carbunesti.

ALBERT (ow ALBRECHT).

ALBERT LOAN (*1459 t1501), In 1492 rege al

Poloniei,

s'a luptat cu Stefan-cel-Mare,

care

I-a Invins In Codrii Cosminului (1497).

ALBERT-CEL-MARE (*1193 t1280), teolog si filozof german.
ALBERT I (*1875), rege al
Belgiei din 1909; casatorit cu
Elisabeta, ducesk de Bavaria;
1_,
In 1914, fiind violate neutralitatea Virii sale, intro. In rAzboiu alaturi de Pranta.
ALBERT I (*1848 1-1922),
suveran al principatului Mo-

cc

A:
.

naco, specialist In stiinta oceanografiei ; a intemeiat un muAlbert I,

zeu oceanografic.
ALBERT-NIANZA, lac in regele Belgiei.
Africa centrala, supr. 4.500 km. p.
ALBESTI 0 c. r. jud. Arges, pl. Arges 0
c. r. jud. Bihor, pl. Beius c. r. Botosani, pl.
Sulita 1 C) c. r. jud. Buzau, pl. Ctmpu, cariere de
piatra c. r. jud. Falciu, pl. Vutcani G. r.
jud. lalomita, pl. Caziinesti 11 0 c. r. jud. Mussel,

pl. Dimbovita c. r. jud. Olt, pl. Dumitresti

c. r. jud. Tlrnava-Mare, pl. Danes @ c. r.

jud. Teleorman, pl. Rosiorii de Vede 0 c. r. jud.

Vaslui, pl. Penes Curcanul @ A. BISTRITVI C. r.
jud. Nasaud pl. Lechinta @ A. -MURU, c. r. jud.

Prahova, sf. c. f. Ploesti-Buzau A.-PmeoLoctu, c. r. jud. Prahova pl. Cricov.

ALBIGNSI, sects eretica crestina, care a

Inflorit prin sec. xn In sudul Frantei. In contra for puterea regalti, dupii Indemnul Papei,
a Intreprins lupte indelungate, sari s'au sfirsit
prin tractatul din Paris 1229. Ei Isi trag origi-

Harta Albaniei.

sul Memorandulni (1894) (ow &west cuv.), refugiat In

Bucuresti, unde a Post multi ani functionar al

Academiei Romane.
ALBINI VASILE ('1827 -f1890), unul din ofi-

terii RomAnilor fn luptele din 1848-49.

ALBION, pers. mitologic, fiul lui Neptun.
Nume slat Angliei.
ALBIS 0 corn. r. jd. Bihor, pl. Marghita
1.063 loc. corn. r. jd. Trei-Scaune, pl. Ozun.
677 loc.
ALBOTA 0 corn. r. jd. Arges, pl. Bascov
0 com. r. jd. Cahul, rased. plasii Dragon -Voda.
ALBRECHT ('1298 t1308), rege german,
fiu al lui Rudolf de Habsburg si ca stare suveran al Austriei si Stiriei.
ALBRECHT (1817 t1895), arhiduce austriac,
general vestit, s'a distins In razboaiele din
Italia (1849 si 1866), mai ales In lupta de la
Custozza.

ALBRICH MARTIN (*1630 t1694), prof. si

scriitor sas In Brasov; rector al girnnaziului
evangelic.

ALBULA, rill In Elvetia, afl. Rinului.

ALBULESTI, corn. r. jd. Mehedinti, pl. Dumbrava; 1.931 loc.
nea din secta manicheica adusa din Asia In EuALBITSI ISTORIC SI LITERAR, revista redactata
ropa prin Bogomili
BoGorana).
de M. Kogalniceanu, Iasi 1854.
ALBINA, institut de credit Intemeiat de
Romani
ALBUQUERQUE
ALFONS ( * 1453 -1-1515), naIn Sibiu in 1871; mai tirziu si-a facut sucursale vigator portughez, care a intemeiat staptnirea
In principalele centre din Transilvania; are azi Portugheza In Indii.
capital de 50.000.000.
ALCALIA, riu In Basarabia, jud. Cetatea
ALBINA, ziar politic romanesc Intemeiat In Alba, se varsil. in lacul Bicinoe.
Viena (1866) de familia Mocsony sub conduALCANTARA PDTRII DE (1499-1562), recerea lui Vincentiu Babes.
formatorul ordinului calugarese al franciscanilor.
ALBINA, revistil enciclopedica populara, !riteALCAZ EIIGENIII ( *1814 1-1892), colonel in
meiata In Bucuresti de Spiru Haret In 189'7:
armata Moldovei, adjutant al lui Grigorie Ghica,
apare sf azi.
prefect de politie al orasului Iasi (1862), deputat,
ALBINA OARPATILOR, revista literarit Intemeiata
senator, Intemeietor al fabricei de postav de la
In Sibiu de I. Lapedatu (1877).
Buhusi.
ALBINA PINDULIII, revista literarii intemeiat.
ALCAZAR, vestit palat at regilor mauri la
In Bucuresti de Gr. H. Grandea (1868-1875). Sevilla (Spania). Acelasi nume se da si palaALBINA ROMANEASCA, ziar Intemeiat de G. A- telor for din alte localitliti: Cordova, Segovia,
Sachi. Iasi 1829-1858.
Toledo.
1484

www.dacoromanica.ro

ALCEDAR, corn. r. jd Orheiu, pl. Regina;

1.150 loc.; exista in sec. xvin.

ALCVU ( = Alkaios) (sec. VI a. Chr.), poet

liric grec.
ALCIBIADE (*ca. 4501-404 a. Chr.), oin politic atenian; saint partidului democratic; a
provocat razboiul pentru cucerirea Siciliei,

vestitele piese: Chiri(a In la$i (1850 $1

Chiri(a in provin.cie (1852). A calatorit prin ALCFranta, Spania si chiar In Africa; iar In 1855 ALE
date la lumina revista Romdnia literard. In epoca
luptelor pentru unire (1856-1859), el a Post
cari

fiind numit generalul expedi(iei, dar inimicii

sai si propriile sale defecte 11 implicara intenn
proves de sarrilegiu si fu osindit la moarte In
lipsa. Fugind, se facu instrumentul Spartanilor
in luptele contra patriei sale; dar fugi si din
Sparta la Tisaferne, satrapul persan din Asia
mica, si cu el veni sa ajute Atena contra Spartei.
Primit in rindurile Atenienilor, avu ca general
succese strillucite, cari 11 aduserti In triurnf In
Atena (407 ; insa., mai Urziu, pierzlnd uncle
lupte, fu disgratiat si fugi In Bitinia la satrapul
Farnabase, care, dupa cererea Spartanilor, puse
de-1 ucise. Spirit de aventurier, iubitor de placeri si desfrinat, se spune ca a taiat eoada unui
cline de mare pret pentru a atrage atentia concetatenilor sai.
ALCINQOS, personaj din Odisca, regele Feaeienilor, care a adapostit pe Ulise.
ALCM-MARE, c. .r. jd. Caliacra, pl. Ba-

4)

zargie.
ALCUINUS ALBINUS FLACCUS

('735 t804),
savant englez, sfetnicul lui Carol -eel -Mare, intemeietorul Scoalei palatine (adica a palatului,
care se muta cu resedinta Imparatului) si unul
din fondatorii filozofiei scolastice; a lasat opera
de filozofie si teologie.
ALDEA, corn. r. jd. Odorheiu, pl. Deland
ALDEA ALEXANDRU I, domn al Ta.rii-Roma-

nesti 1431-1435, fiu al lui Mircea I; a lost

primul domnitor care s'a dus M. se Inchine Sultanului.

ALDESTI, corn. r. jd. Covurlui, pl. Horincea.
ALDO MANUZIO (*1448 -r1515), vestit tipogral in Venetia, care a publicat o colectie a
clasieilor greei si latini. De la el vine numele
literelor aldine.
ALDOBRANDINI SILVESTRI" (1499 t1558),
jurisconsult florentin, pro fesa la Pisa.
ALDORF, corn. r. jd. Nasaud, pl. Bargaului.
700 loc.

ALDULEAN IOAN (* 1821 -f 1871 ), advo cat rom.

in Brasov. magistrat In Transilvania, apoi consi-

lier la Curtea de Casatie In Budapesta.

ALECI (ALETsciiS), eel mai mare ghetar din
Alpi, lung de 23 km.
ALECSANDRI VASILE (*1821 t1890), mare
poet roman. A Invatat in Iasi In cash si Intr'o
scoala franceza, apoi la Paris (1834), undeii-a
luat bacalaureatul in litere si a facut studu literare. Intorclndu-se In tara (1839), a publicat
nutrela Buchetiera din Morel* si poeziile Irantuzesti compuse la Paris, Intre cari si o oda
catre Lamartine. Primind directla teatrului din
Iasi (1840, cu C. Negruzzi si M. Kogalniceanu),
a inceput a compune piese de
teatru, traduceri, localizari $i
adaptari. In tovarrisia lui Al.
Russo, a calatorit prin munli
si a cules poezii poporane. In
1844 a Intemeiat, en I. Ghica,
M. Kogalniceanu s. a., revista
Prop 'd$irea. In 1846-47, a calato-

rit In Italia cu logodnica sa Elena Negri care a murit In calatoria cu vaporul (Maiu 1847) Si a
Post Inmormintata In Constanti-

Mausoleul de la Mirceti.

Intre protagonistii ideii, scriind poczii si piese de

teatru (Horn unirii, 1857, Pdcald $i Tindald,

1857, Cinet-Cinet, 1858 )si a ctionln d ca orn pol itic:
deputat In divanul ad-hoc, ministru de externe al caimacamiei din 1858. Dupa alegerea
din 24 Ianuarie, Alecsandri a Post trimis de
Cuza In Italia, Franta, Anglia ca sh. sustina
faptul implinit al indoitei alegeri, care era contra Conventlei din 1858. Dupa unirea definitivit
(1862), Alecsandri a avut rot politic mai putin
Insemnat, iar (lima 1866 11 mai aflam de cite -va
on In parlament combatind modificarea art. 7
din Constitutie (1879); apoi ministru plenipotentiar a! Orli la Paris (1884-1890). A murit la
Mircesti si este InmormIntat Intr'un frumos
mausoleu ridicat de Academia Romana. Prineipalele scrieri: Colec(ie de poezii poporane (185253, apoi un vol. 1866). precedata de o prefat& Incepind cu fraza Romilnul e nascut
poet", care a dat nastere la multe discuttuni.
Poeziile sale, dupa ce s'au publicat prin reviste,
au aparut In mai multe colectiuni: Doine, Lacrimioare (1853 , Suvenire, Mdrgdritdrele (1856),
Pasteluri, Legende, Osta$ii no$tri (1878). Piesale de teatru au Post clasificate de el in grupe:
Cintecele cornice, Operete, Vodeviluri, Comadii,
Drama. Ca lucrari In proza mai Insemnate: Istoria unui galben $i a unei parale, 0 preuntblare in mun(i, Istoria inissiilor mole politice.
ALECTJS, corn. rur. jd. Alba, p1. Ocna-Mure-

sului, 716 loc.

ALEMANI, triburi germanice stabilite la

Rin, batute de Clovis la Tolbiac (496); de la ei
vine numele pe care Francezii 1-au dat tuturor
triburilor germanice (Allemands).

ALEMBERT JEAN D' (*1717 t1783), enciclopedist francez, membru at Academiei Franceze
(1754). Lucrarile lui in 18 volume: Oeuvres
philosophigues et litteraires (1805) shit de o
valoare inegala. Mai cunoscut este Discursul
introductiv al Enciclopediei, In care Incearca o
clasificare a stiintelor.
ALENcON, oral, Franta, vestit prin dantcle

nopol. In 1848 a luat parte la V. Alecsandri.

miscarea liberala din Iasi *i
de aceea a Post suit se paraseasca tara, cala-

multi duci $i confi d'A.

de teatru; a scri3 comedii si vodeviluri, intre

jud. Maramure$.

torind prin Bucovina, Transilvania si prin

Orient. Atunci a scris poeziile: Adio Moldovel,
Degeptarea Romdniei $i Sentinela rom and. Intorcindu-se In patrie (1849), s'a ocupat mai ales

(point d'A.). In istoria Frantei se vorbeste de

ALEODQR, personagiu din .basmele romanesti.

ALEP, oral. comercial In Turcia asiatica
(Siria); 200.000 loc.

ALESANDRT, isvoare de ape mincrale In

1485

www.dacoromanica.ro

ALESIA, cetate a vechilor Gali, cucerita de

ALE Cezar
Invingind pe Vercingetorix.
ALE ALED, corn. r. jd. Bihor, pl. Alesd; rased.

pla*ii; st. c. f.; 2.355 loc;. ocol silvic.

ALEc, corn. r. jd. Simian, pl. Simlaul-Silvaniei. 534 loc.
ALEUTTNE, insule In Marea de Behring
(America de N.).

ALEXA STOLNIC, boier moldovean, conspi-

rator contra lui Stefan-cel-Mare.

ALEXANDRENI p corn. rur. jd. B&1ti, pl.
Slobozia-Billti; 1806 loc.; st. c. f. com. r. jd.

Cetatea-Alba., pl. Traian. corn. r. jd. Tighina, pl. Sturzeni (lost Alexandrofca. A.NOT, c. r. jd. Balti, pl. Ra$cani.
ALEXANDRESCU DIMITRIE ('1850t1925),
jurist rom. A studiat In Fran(a si a luat parte la
razb,dul franco-prusian (1870); magistrat (1875
1880); advocat; deputat (1888); secretar general al Ministerului de justitie (1891-92 ;
profesor la facultatea de drept din Iasi (1892).
A publicat numeroase studii asupra dreptului
civil roman, Incepind din 1886 pin& In ultimii
ani in diferite editiuni si remanieri.
ALEXANDRESCU GRIGORE ( 1812 t 1 885 ),
mare poet roman, cunoscut
prin poeziile lui lirice, satirice si prin fabule. Nascut In
Tirgoviste, a venit in Bucure$ti ca scolar sarac; a Invatat la Sf. Sava $i a fost
sustinut de mai multe persoane, Infra can tatal lui Ion
Ghica, amicul sau de toate
viata, si I. Heliade-Radulescu,
cu

care s'a dumilnit apoi

toate viata. Aceasty dusmanie

s'a manifestat prin polemici,

satire, fabule. epigrame de o
Grigore
parte $1 de alta. Intrind In
Alexandrescu.
ostire. Alexandrescu a ajuns
ofiter (praporgic, 1836 , si a fost Insarcinat cu
paza granitei In Focsani (Cf. Epistola cdtre Ctmpineanu ; banuit de guvernul lui Alexandru
Ghica, 'a lost arestat cltva time; a calatorit cu
prietenul sau Ion Ghica prin Oltenia (1842) vizitind manastirile si scriind elteva poezii (Umbra
lui Mircea, La Tismana, La DragOani) i un
Memorial de cdldtorie (publ 1863 . Sub domnia
lui Bibescu. a lust functionar si amic al Domnitorului. In timpul guvernului din 1848 a ocupat un post In administratie, dar, curind, a
lost inlaturat. In timpul lui Cuza a fost director
al departamentului credintei, ministru interimar
si membru In comisia central& din Foesani.
Bolnav, a demisionat $i a trait retras In Buouresti. In timpul vivtii lui s'au publicat 5 colectii de poezii (1832, 1838, 1842, 1847, 1863).
Cele mai Insemnate slut: Anal 1840, Umbra
lui llircea, Rugaciunea (ode), 0 profesiune de
credin(a, Rdspunsul cometei, Satira spiritului
meu satire), Epistold cdtre 1. Vdcdrescu, Cdtre
Voltaire (satire didactice), Toporul $i padarea,
Soarecele $i pisica, Clinele si cd(elal, Boni $i
vifelul, Pisica sdlbaieca qi tiara( (fabule).
411

ALEXANDRESCU PETRE (1828t1899), pietor roman. A studiat la Roma si la Paris, ca

elev a lui Cognet. A fost profesor de desen. A
facut un tablou al unirii principatelor dedicat
adunarii ad-hoe. Adunarea din Bucure$ti i-a
ninItumit si a deers (Ianuarie, 1858) a se pune
tabloid In sale sedintelor.

ALEXANDRESCU-DORNA AUREL ( * 1870

t1914), ziarist, autor de piese (netiparite); de

romane (Amantd, 1897), conferentiar (Idealis'mut in sec. tux, 1889; Pemeile poe(ilor, 1897),
traducator (din Carmen Sylva, Tolstoi, D'Annunzio, Chateaubriand, Balza, Moliere, etc.).
ALEXANDRETTA, port In Asia mica

(Adana), Intemeiat de Alexandru-cel-Mare pe

la. 330 a. Ciir.
ALEXANDRI LOAN L*1825 1-1884), ofiter $i di-

plomat rom. Frate cu poetul, a servit In arrnata

Inaintlnd pine la gradul de locotenent-colonel; a fost agent diplomatic la Paris In 1860.
ALEXANDRIA, ora$, Egipt,
p. la marea Mediterana; 444.000
1.; ziditil de Alex.-cel-Mare (331

a. Chr.), fu, Mtn 323-30 a.

Chr., centrul regatului Ptolomeilor ; aci se desvolta o mare
miscare artistica, literary $i $tiintifica greceascli ( =elena) cu- A
noscuta sub numele de $coala or
alexandrina (cei mai Insemnati
reprezentanti sint: Callimach, Ion Alexandri.
Apolonios din Rodos, Theocrit
$iAratus). Mai tirziu A. a trecut sub stapinirea
Romanilor, Arabilor, Venetienilor, Turcilor. In
sec.
Chr. a Inflorit aci o noun
it

vifilozofica
p.

(neo- platonis?nul),
al careia eel mai Insemnat reprezentant este Plotin.
ALEXANDRIA ora$ In .Romania, jd.
Teleorman, ling& r. Vedea; 16.000 loc.; judecatorie ocol ; pc soseaua national& TurnuNlagureleVitanesti; st. c. f. pe linia Ro$iori
scoala.

Zimnicea; centru cornercial agricol; bfaciu anual

la Rusalii; intemeiat 1834 de Alexandru Ghica.
Are un liceu si mai multe seoale primare
corn. r. jd. Caliacra, pl. Paris.
ALEXANDRIA, opera din literatura poporana
scrisa, care povesteste in mod fantastic faptele
lui Alexandru-cel-Mare. Nascuta in Egipt, a

trecut la Bizantini si de aci s'a raspindit prin

Slavi si Greci la toate popoarele Europet. La

not cea mai veche redactare romaneasc& e din

1620 (Codex Neagoianus, scris de Popa Ion din
Sin -Pietru); prima tipariturii: TIrgovi$te, 1713.
ALEXANDRIS CONSTANTIN, medic In Bucure*ti; 11 gasim Intre 1837-1840 medic la vapseaua de rosu ".
ALEXANDRITA, c. r. jud. Odorheiu, pl.
Ttrnava-de-jos.

ALEXaNDROVICI, fundatiune pentru $coale

*1

pentru saraci, In Lugo$, Intemeiata cu averea

lasata de Ana Alexandruviei In 1865.
ALEXANDRU CEL MARE (356-323 a. Chr.),
Imparat al Macedoniei. Educat de marele filozof grec Aristotel, deveni Imp.

336; supuse Grecia, porni In

contra Per.*ilor, Invinsepe Dariu, Jul. Tirul si Sidonul, cuceri

Egipttil; treeind peste Eufrat

si Tigru, 1nvinse din nou pe

Perri, luy Babilonul si Invinse

pe Porus. Nu mai inainta din cold de fl. Indus. Muri de friguri si imperiul sau se Imparti
indata Intro generalii lui can
deters lupte marl Intre ci. Poporul nostru Ii ziee Alexondru
Machedon. Asupra lui s'a Alexandru eel mare.
scris mult. In antichitate cea
mai Insemnata opera este a lui Q. Curtius Rufus,
cunoscuth de Miron Costin, care o opune povestirii

populare; apoi a lui Arrianus. In evul mediu s'a

nascut In literatura poporana franceza romanul
lui Alexandra scris in versuri de 12 silabe (de
undo si numele versului fr. alexandrin).
ALEXANDRU SEVER (2081235) Imparat, urmasul

lui Heliogabal.

ALEXANDRU (1326), patrlarhul Alexandriei,

praznuit de biserica ortodoxa la 30 August. A

luptat contra ereziei lui Arie si a reusit sa convinga pe Imparatul Constantin sit convoace
sinodul de la Nicea (Bitinia), care stabili simbolul credintei si osindi arianismul. Primit cu
mars onoruri la Intoarcerea In orasul sau, a
murit la Maya luni chip& inchiderea sinodului.
ALEXANDRU VI BORGIA ('143111503), papa
al Romei, vestit prin iscusinta sa politica, prin
marele ajutor dat artelor, dar $1 prin viata sa
private imorala, mergInd piny la crima.

1486

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU

IAGELLON

( 1451t 1506), rege

ALEXANDRU cocornm, fiul lui Radu Mih- ALEla o vIrsta foarte Mara, domnind patru ani ALE
(1623-1627) In care timp s'a aratat putin

al Poloniei 5i Lituanici (1501-1506). Avu rasboaie cu Ru5ii 5i Tatarii. Sub domnia acestuia,
loan Laski date statului polon organizarea de
republics aristocratic (de atunci dateaza liberunt veto) care aduse slabiciunea lui.

nea, a Post pus In scaunul Tarii-Rominesti

("1857-1.1893), primul Principe at

statului bulgar Infiintat dun& tra-

avere; apoi Intre 1631-1632. In aceasta din

urma domnie aduse cu sine pe un grec Baptist
Veleli, care provoch o rascoala In mijlocul careia
pieri ucis. Parasind tronul, Alexandru se duse
la Constantinopol, unde muri curind.
ALEXANDRU ILIAS, fiul lui Ilie Rare$, nepotul
lui Petru Rare5, nascut In insula Rodos, avand
legaturi de prietenii si cu Greci importanti din

ALEXANDRU DE BATTEMBERG

tatul din Berlin (1879-1886); a

abdicat.

ALEXANDRU BASARAB (dupa

unii istorici: NICOLAE ALEXANDRU),
domn al Tarii-Romanesti Intre
1362 sau 1340-1364, fill lui

Basarab I. Ajutind pe regale Ludovic al Ungariei In luptele cu

`Math, a euprins partea de jos
a Moldovei pina la Bacau 5i par tea
tea de S. V. a Basarabiei. A cucent Cimpulungul, unde era tin

tinopol, lug+. Domnia Moldovei

WV 4t
Alex.
dde Battemberg.

ei, a ajutat pe catolicii din taxa. In

timpul lui s'a Intemieat prima mitropolie (1359)

de Patriarhul din Constantino pol. Este InmormIntat la biserica din Cimpulung.
ALEXANDRU I CEL
BUN. domn al Moldorecunoscuta

vei

1629-1630 (opt luni) cu acelea5i Insusiri role, cu

umiliri fat& de Turci, cu mare Myna, de a strange

Constantinopol 5i cu marele vizir, fu numit domn

al Tarii-Romane5ti (1616-1618), domnie agitata,
fiindca adusese cu sine multi Greci, ceeace provocase comploturi ale boierilor. Retras la Constan-

mic stat independent intemeiat

de Sa5i. A Post casiitorit de dotal.
ori: a doua sotie se numia Clara si dupti staruintele

destoinic; peste citva timp domni In Moldova

tare 1400-1432,

tutu tot 2 ani

contra Polonilor. Peste diva timp ocupr

din nou tronul Tarii RornAne5ti iara5i pentru doi
ani (1627-1629) 5i de astadatii se arata mai
putin favorabil dorintelor Grecilor.
Pentru ceilalti Domni cu numele de Alexandra or Callitnachi, Cuza, Ghicu, liangerli,
Ipsilanti, Macrocordat, Mania, tlforazi, Sulu.
for

ALEXANDRU

I PAVLOVICI (177'71-1825 , im-

parat al Rusiei Intro 1801-1825 ;

'until contra lui Napoleon, se

Impaca cu el prin pacea de la

vestit prin organizarea

administrative ce a dat
Principatului 5i prin Intoemirea ierarhiei bisericii rnoldovenesti, re-

Tilsit, II provoca din nou 5i-1 invinse In 1812; apoi porni contra

Frantei cu ceilalti aliati, provo-

cunoscuta. de Patriarhul

din Constantinopol. In
1401 se aseze eel dintiiu

mitropolit la Suceava.
El aduse moastele Sf.
Alexandru col Bun.
loan col nou din Cetatea-Alba. Ajuta pe Poloni cu bani si o5ti. Calaretli
lui s'au ilustrat In batAlia dela Marienburg sau
Tannenberg (1410). Polonii ti amaneteaza. Pocutia si ora5ele Sniatin i Colomea. Alexandru
clAdi mai multe manastiri: Bistrifa i Pobrata.
In timpul lui s'au imbunatatit foarte mult
conditiile economice ale tarii, care era drumul
marfurilor din Polonia spre porturile dunArene.
ALEXANDRU II, (rate cu Roman ii, fiul lui
Ilie, a domnit In Moldova de doue ori: intre
1448-1449, Impreuna cu Petru at, apoi citeva
luni singur, dar este scos din domnie de catre
Bogdan II; cu ajutorul Polonilor, revine In 1451
si domne5te iar In tovarasie cu Petru in, dar
acesta II sile5te se se retraga. la Cetatea Alba,
unde moare otravit (1455).

ALEXANDRU III CORNEA, domn al Moldovei 1540-1541; 15i zicea fiu al lui Bogdan
Orbul. Era portar (pIrcalab) al Sucevei cind
boierii ucisera pe $tefan Lacusta 51-1 urcarli.
pe Tron.
ALEXANDRU Iv LAPUSNEANU, domn al Moldovei de doua ori: 1552-1561 5i 1564-1568.

Fiu nelegitim al lui Bogdan zis Orbul. In ambele

domnii se poarta crud cu boierii; ace5tia insa

Intliu 1-au rasturnat, apoi 1-au otravit cu cornplicitatea chiar a sotiei sale. El a mutat capitala Moldovei de la Suceava la Iasi.
ALEXANDRU III (sau II) (t1577), domn al
Tarii-Romane5ti, 1567 (sau 1568)-1577. Fiu na-

tural al lui Mircea Ciobanul, la Inceput rival al

fratelui sau Petru Schiopul, apoi aliat cu el In

lupta contra lui Ion Voda eel Cumplit.

ALEXANDRU CEL RAU, numit intliu In
Moldova (1592), apoi In Tara-Romaneasca, unde a domnit Intre 1592-1593, favorizind asezarea Turcilor, cari, venitl In mare riumar,
exercitau adevaratti teroare asupra locuitorilor

prin jafurile 5i cruzimea purtarii lor.

si-o

(1620-1622), caci fu mazilit de Turci, nemultumiti de felul cum Ii ajutase in expeditia

cind abdicarea lui Napoleon

(1814); fu unul din Intemeetorii
Sfintei aliante (1815), anexs
marele ducat al Varsoviei $i dorn- r,

ni cu multa rigoare.

ALEXANDRU

IINICOLAEVICI Alex. I Pavlovici.

( 1818t 1881 ), deveni Imparat In

In timpul rasboiului Crimeei 5i Incheia

pacea de la Paris (1856), prin care, Intre allele,
In obligat a Inapoia Moldovei trei judete (Cahul, Bolgrad si Ismail) din sudul Basarabiei, rapile in 1812. In 1863 desfiinta. servagiul (iobagia).
In 1876 porni rasboiul contra Turcilor, pe can Ii
1855

invinse 5i Incheia tratatul de la San Stefano,

revizuit 5i Inlocuit prin tratatul din Berlin (1878);
prin acesta Rusia rapi din nou cele trei judete
basarabene. A murit ucis de nihilisti.
ALEXANDRU in ALEXANDROVICI (1845t 1891),

Imparat at Rusiei intro 18811894, Men importante reform

In administralle; 15i intinse do-

minatia in Asia; Incepu construe-

tia c. f. transiberiene. Piny in

1886 fu aliat cu Germania 5i
Austria; de atunci se Intoarse
spre Franta, tneepind astfel orientarea spre politica de apro prier de Franta.

ALEXANDRU

I oBREN0VIci

Alex. Ill
Alexandrovici.

(1876t1903), rep al Serbiei intre 1880-1903, fiul lui Milan Obrenovici, domni
sub regenta lui Ristici, Belimarcovici si Protici;
In 1893 se proclama major, aresta pe regent' 5i
pe mini5tri 5i readuse constitutia din 1869. Casa-

torit cu Draga Ma5in, fosta dams de onoare a

mamei sale, vazu ca-i sonde popularitatea; ca
sA-5i intareasca tronul, suspends (19113 constitutia, dar o conjuratie military se forma 5i-1 ucise In

mod crud odatA cu sotia lui.

ALEXANDRU

II KARAGHEORGHEVICI (1888).

fiul lui Petra I Karagheorghevici, a luat parte

la luptele contra Austro-Germanilor In rasboiul
mondial 5i s'a urcat pe Iron In 1921, ca rege

al Iugoslaviei. 'S'a casatorit cu Principesa Marioara, a dons. Bich. a suveranilor no5tri.

ALEXANDRU

LAPU$NEANU, nuvela vestita a lui

1487

www.dacoromanica.ro

Negruzzi, publ. In 1840, In care se InfaALE- Coast.

tiseaza viata Domnului mol-

ALI

dovean In a 2-a domnie.

ALEXE raliAmovioi ( *1629
t1676), tar al Rusiei 1645
1676 ; tatal lui Petru eel
Mare.
ALEXENI, corn. r. jud.

introdus In ultimiiani alfabetul latin In locul celui

arab de care s'au servit din cele mai vechi timpuri.
ALFATAR, c. r. jd. Durostor,
Beibunar.
ALFEU (Alpheios), rlu In Pelopones, se varsa
In Marea Tunica; numele actual este Rufia.

Ialomita, p1. Urziceni; tritemeiata 1780.

ALFIERI VITTORIO (* 17491-1803), poet italian,

ALEXI ARTEMIII (*1847

autor vestit de tragedii. Mai cunoscute: Maria

Stuart, Meropa, Saul. Aceasta din urma s'a
tradus In romaneste de C. Aristia (Buc. 1836)
Alte traduceri din scrierile lui s'au facut de
Simion Marcovici (Filip $i Oreste, 1847) de G.
Chiriachid (Tirania, 1866).
ALFONS I, (' 1109 -1-1185) rege al Portugaliei,

t1896), profesor roman in

Transilvania la gimn. din

Nasaud. Pr. op. Resbelul

oriental (1878), Compendia
de meteorologic (1889).
ALEXI IOAN (*1801t1863),
episcop gr. cat. rom. la
Gherla. A lost paroh In Bihor,

Alexandra H al
Ingosia lei.

secretar episcopesc, canonic (1854); InflintIndu-se

diecesa Gherlei, a Post primul episcop numit In 1854

$i consacrat In 1855. A publicat o gramatica

ram(ma scris& latineste (1826).

ALEXI TEOCHAR, tipograf $i publicist roman.
A trait In Bucure$ti $1 In Brasov ; a publicat

scrieri In limba germana si In romaneste, Intro

cari un Diflionar german-roman (1866-1886).
ALEXICI GEORGE, (*1864 publicist roman. A
lost prole or la Universitatea din Budapesta; a
publicat a istorie a literaturii romane si texte din
literatura pop oranh.

ALEXIE omul Iui Dumnezeu, praznuit de

bis. crest. ortodoxa. la 17 Martie. A merit pe la
417. A Post fiul unui bogat senator din Roma,
a dispretuit averea, a dat totul saracilor $i a
trait *i el In saracie. Silit de familie a se casatori,
a fugit undeva departe si s'a Intors dupa cftva
timp acasa, Sara sit fie recunoscut. Adapostit
Inteo odaita, si -a petrecut restul vietli In umilinta $i mizerie $1, Inainte de a muri, a desvaluit
parintilor sai tine este. Inmormintat cu cinste
pe muntele Aventin, i s'a descoperit corpul In

fondatorul regatului (1139).

ALFONS V INTELEPTIIL (*141611458), Rege

al Aragoniei, a cueerit Neapolul (1442), dar se

distinse mai mult ea protector al savarrtilor
achmati la Curtea sa.
azrz.
ALFONS xm (*1886), rege
al Spaniei; de la na*tere pin&
la 1902 sub tutela mamei sale
Maria Cristina ; casatorit eu Victoria de Battenberg (19061; a pa-

rasa tronul,fara a abdica formal,

In 1931.

ALFRED CELMARE (8491-901),

vestit rege anglo-saxon (871

901) ; cuceri Anglia din mina Da-

nezilor; fund& universitatea din Alfons XIII.

Oxford *1 incuraja pc savantii adunati la

Curtea sa; organiza armata.

ALGER, oral. 226.000 loc. cap. Algeriei (colonie

a Frantoi in Africa); port mare, centru comercial,

ALEXIOS V DIMAS ZiS NURZUFLII,Imp. biz. 1204;

clteva industrii importante. A Post aci ora$ul

roman kosium; ruinat de Arabi, recladit In
sec. x, a lost eanitala unui stat cu dinastii locale; mai tirziu, prin sec. xv, a devenit cuibul
celor mai vestiti pirati; cueerit de Francezi In
1830.
ALGERIA, colonie franceza, In N. Africei;
supraf. poste 570.000 km. p.; 6.065.000 locuitori. In anticitate a lost stapinita de Cartaginezi $1 apoi de Romani; In evul mediu a Post
ocupata de diferiti barbari. Francezii au ciicerit-o $i organizat-o treptat de la 1837 pfna la
1901. Orase pr. Alger, Constantina, Oran (port).
Se cultiva vii, cereale, portocall, maslini, etc.
$1 plante tropicale.
ALGESTRAS, oral, Spania la strlmt. Gibraltar;
15.000 loc. Aci a lost In 1906 o conferinta internationald, care a regulat situatiunea politica

semne cari reprezentau obiecte sau idei (Egiptenii),

altele au reprezentat silabele prin anumite

ALHAMBRA, palat vestit al regilor mauri In

Grenada (Spania).
ALT-BABA. erou din pavestile Halimalei (0 mie

anul 1216 si s'a ridical acolo o biserieh mare.

ALEXINAT, oral In Jugoslavia pe rlul Morava.

ALEXIOS I COMER (1048 t1118) Imparat

bizantin, In timpul caruia s'a Mout prima cruciada.

ALEXIOS II COMNEN (*1167 1-1183), Imp. biz ;

a dumnit sub tutela mamei sale, dar fu detronat de un var al tatalui sau $i ucis.
ALEXIOS m ANGELOS (t1210) Imp. biz. 1195,
detronat de Cruciati In 1203; prins de ginerele

sau, muri In Inchisoare.

ALEXIOS Iv ANGELOS (t1204), Imp. biz. pus
pe tron de Cruciati In 1203, dar detronat peste
un an de Alexios Duca $i ucis.

detronat In acelasi an de Cruciati $i ucis.

ALFABET. Unele popoare s'au servit de

semne (Chinezii). Se pare ca Fenicienii au inventat semne pentru sunete separate. Dupa ei
s'au luat Grecii, Ebreii si altii. Pe Greci i-au

imitat Romanii $1 alfabetul acestora s'a raspindit

mai In toata Europa. Popoarele slave, crestinIndu-se au avut un alfabet zis glagolitic, desire
care se tie putin, apoi altul bine cunoscut atri-

buit Iui Ciril si numit cirilic. Acesta, alcatuit

din litere imitate dupii cele grecesti $i clteva
semne noi, a Post Intrebuintat de vechii Slavi
*i de la ei a trecut la Romani prin secolul xni
sau xiv si -a Post Intrebuintat In cele mai vechi
manuscrise ce se cunosc ca *1 In tipariturile ce
s'au Mout In tarile romane phi& la 1862, clnd s'a
frilocuit prin alfabetul latin. Incercrtri de a se
scrie romane$te cu litere latine s'au facut Insa
de prin secolul xvii $i mai sisteniatic din sec.
xviii prin reprezentantii $coalei ardelene si
prin diferite
mai mult Inca In secolul
alfabete de transi(iune (litere slavone amestecate cu latine Alfabetul cirilic s 'a modifieat
prin sec. xvii de cStre Ru$i, earl!l intrebuin.

teaza $i astazi, cum Lac $i Bulgarii $i S Irbil;

pe cind alte popoare de limb& slavona, Polonezii, Cehii, Slovacii si Croatii, se servesc de
alfabetul latin. In Europa numai Grecii au
pastrat alfabetul traditional, pe clnd Turcii au

a Marocului.

si una de nopti).
ALT-PASA DIN IANINA (174111822), guvernator al Rumeliei, a cercat sa devina independent; dar a Post Invins gi ucis de armata
sultanului Mahmud.
ALIBEI, lac jud. Ismail supraf. 105 km. p;
e In legatura cu site lacuri $i cu Marea Neagra.
ALICANTE, ora$ .i prey. Spania; regiune vitieola. De aci vine numele unui soiu de struguri
ce poarta numele provinciei, introdus $1 In viile
noastre.
ALIMAN, corn. r. jud. Constanta, pl. Traian;
cariera de piatra.
ALIMANETEA.NU CONSTANTIN r1865t 19111
inginer roman, absolvent al $coalei de mine din
Paris. $ef al serviciului minelor (1897), a luerat
pentru a face cunoscute si a pune In valoare bogatiile noastre miniere. Op. pr.: Reorganizarea
serviciului minelor, 1894; Studiu asupra legii
minelor, 1895; Rolul elementului ramdnesc In exploatarea boga(iilor noastre petrolifere, 1900; Statistica exploalatiunilor fie petrol qi cdrbuni, 1902;

1488

www.dacoromanica.ro

Lucrdrile comisiunii insarcinate cu studiul redajul din Barcigan (1896).

ALINIANESTI, coin. r. jud. Olt, pl. Draganest' ; Infiintata 1680.
maws TortiA, erou al baladelor poporane

giunilor petrolifere (In colaborare), 1905; Son-

rornanesti.

ALIMPESTI, corn. r. jud. Gorj, pl. Novaci;

fondata 1864.
ALIQS, corn. r. jud. Timis-Torontal, pl. Lipova; st. c. f. linia Timi,oaraRadna.
ALIPIE STILPNICUL, sf. praznurt de bis.
crest. ortodoxa la 26 Noembrie. A trait pc vremea
Imparatului Heraclius (610-641) duclnd o vista.
de devotilme religioasa panli la sacrificiu. Timp
de 53 de ani a locuit pe un stllp $i a murit In

vIrsta de o mita de ani.

ALLAH, nume pe care Musulmanii 11 dau
lui Dumnezeu.
ALLATIU LEo (1586 t1669), grec, scriitor
In latineste si greceste, custode al bibliotecei
din Vatican. A scris carti relative la conciliul
de la Florenta (1439).
ALLGAU, tinut In Alpi (Bavaria).
ALLOBROGI, popor din vechia Galie.
ALMA 0 riu In Crimea, unde au repurtat
Francezii o mare victoria contra Rusilor In 1854.
41 0 corn. r. jud. Tirnava-Mare, pl.
Medias.
0 corn. r. jud. TIrnava-Mica, pl. Dumbrkveni.
ALNIAGRO DIEGO DE ('14751.1538), dilator

.$1 general spaniol; a cucerit Peru, impreuna cu

Pizarro, care Irish 1-a ucis dupa isbinda.
AL1VIALATIU, corn. r. jud. Durostor, pl. Silistra.

ALMAS 0 rlu. afl. al Some$ului. corn.

r. jud. Arad, pl Seb1$. st. c. f. 0 corn. r.
jud. Cluj, pl. Almacului. 0 plasa to jud.
Cluj. ALMASUL- MARE, corn r. Hunedoara, pl.

Geoagiu. corn. r. jud. Bihor, pl. Marghita. 9

r. jud. HuneBihor, pl. Salard. 0 corn. r. jud. Hunedoara,

0 ALMASUL-MIC-DE-MUNTE,

corn.

doara, pl. Geoagiu. ALmAguL MIC, corn. r. jud.

pl. Hunedoara. ID ALMASUL-SEC, c. r. jud. Hunedoara, pl. Simeria. 0 ALMASUL-DE-MIJLOC, C.

r. jud. Hunedoara, pl. Geoagiu. p ALMAS-SELISTE, c. r. jut'. Ithnedoara, pl. Ilia.
ALMAJELU, corn. r. jud. Mehedinti, pl. Balaeita.
ALMA.J/U, corn. r. jud. Dolj, pl. Filia$L

ALIVIAVL 0 corn. r. jud. Mehedinti 1 c.

r. jud.liunedoara, pl. Ilia.
ALMEIDA FRANCESCO D' (t1510) crou portughez, guvernator al Indiilor.
ALMQUIST CARL (*1793t1866), poet suedez.

ALPAR IOAN = I. AL. PARASCHIVESCII (' 1855

t1901), pictor roman pcisagist.

ALPAREA, corn. r. jud. Bihor. pl. Tileagd.

ALPI, munti, cei mai Malt' din Europa, lump

la colful de Genova si se prelungeqe pink In Dal-

matia. Se Impart in trei: A. occidentali Mtn

Franta, Elvetia $i Italia, eu virl'urile Blanc

(4807 in. , Rosa (4638 m.), Cervin (4482 m.),
Cenis (3170 m.), St. Bernard (2472 m.); A. cen-

trati hare Italia, Elvetia si Austria Cu virfurile

St. Gothard (3197m.), Simplon (2009); A. orientali
In Austria, Bavaria $i mai departe. Lungimea
total& este de 1.200 km. Ei sunt strabatuti de
citeva marl tuneluri: pe sub Cenis 12 km.,
pe sub Simplon, 19 km., pe sub St. Gothard, 14
km., pe sub Arlberg 10 km.

ALSACIA-LORENA ( = fr. ALSACE, LORRAINE;

germ. ELSASS, LOTHRINGEN pray. anexata de Ger-

mania (1871), comp. din parti ale vechilor pro

vinci! numite Alsacia si Lorena.
Alsacia apartinea Austriei $i fu anexata Frantei
prin tractatul de la Westfalia (1648).

cum $i lupte interne; mai Urziu, L. de jos ajunse, A L

prin

ducii de Brabant, a forma o parte din

/-11111H
teritoriul Belgiei de azi, iar L. de sus ajunalnd AMA
to stapinirea lui Stanislas Leczinski, se 1ncorpork la Franta (1766).
Teritoriile luate de Germania In 1871 Tura
constituite Intr'o provincie a imperiutut (Raichsland) si rarnasera In stares aceasta pina la
tractatul de la Versailles (1919) dud treeura
iara$i la Franta. In cursul razboiului mondial
se deter& aci lupte mari.
ALTAI, munti In Asia central& vestite mine
de our si argint.
ALTAMUSUL, munte in jud. Muscel.
ALTINA, corn. r. .id. Sibiu, pl. Nocrich.
ALTONA, ora$ In l'rusia. (prov. Holstein);
50.000 loc.
ALTRINGEN, corn. r,. jud. Timis-Torontal,
pl. Lipova.
ALUNGENI, corn. E jud. Trei-Scaune, pl.
TIrgu -Sacuesc.
ALUMS 0 sat jud. Balt!, 'corn. Recea. 1
corn. r. jud. Cluj, pl. Calata. 0 corn. r.
jud. Mure$, pl. Reghin-de-sus. 0 corn. r. jud.
Odorheiu. pl. Tlrnava -de -jos. 0 corn. r. jud.

OD. pl. Spineni. O corn. r. jud. Salaj, pl. Jibou.

0 corn. r. jud. Some$. pl. Gherlei.

ALUNU 0 corn. r. jud. VIlcea, pl. Oltetu.

0 corn. r. jud. Hunedoara, pl. Hunedoara.

ALUTA (sau Alutus), numele vechiu al Oltului.

ALUTAN CONSTANTIN ( '1796 t1868), preot $i

profesor roman In Blaj.

ALVINCZI P. (t 1701) jurisconsult ungur, a
lucrat In cancelaria vieneza In vremea anexarii
Transilvaniei la Austria.
ALZIRA, tragedie de Voltaire (1736), tradusa
In romaneste de Gr. Alexandrescu (1835).
AMADIS, erou at romanelor cavalere$ti spaniole,

portugheze si franceze; tipul cavalerului ratacitor.

AMALECITI, popor biblic; s'a luptat Cu
Evreii In timpul lui Saul $i David.
AMAN, personaj biblic, favoritul regelui Asuerus, Mimic al Evreilor.

AMAN ALExANDRu ( '1820 t 1885), magistrat ro-

man. A lost prim pre$edinte al Curtis de apel din

Craiova; a lasat averea sa Comunei Craiova, ca
sa Intemeieze un span.' si o institutie culturala.

Institutia este un centru de maul% (muzeu, pisub numele de fundapinea Aman".

na'oteca, biblioteca publica., etc.) $i e cunoscut&
AMAN TEODOR (*1827 t1891),

unul din marl! no$tri pietori; Intemeietor $1 director al scoalei de

belle-arte din Bucuresti. Tablouri
mai cunoscute: Vlad Tapes si Solii, Caput lui Bator!, Batdlia de
la Calugareni. Vinerea mare. Ministerul a cumparat casa sa din
Bucure$ti $i a transformat-o In
pastratoare a operelor lui sub nu- Teodor Aman.
mele de Muzeul Aman.
AMANTE BRUTO (1852), scriitor Italian.
Afar% de opera asupra legislatiunii si administratiei $colare, a publ. Ovidiu In exit (trad. de Clelia
Bruzzesi, 1885) $1 Riordi di viaggio (1888), cart
cuprind amintiri dintr'o calatorie In Romania.
ANIARA 0 lac cu apa mineral& jud. Ialomita,
6 krn. de Slobozia. 0 corn. r. jud. Ialomita, pl.
Slobozia. 0 coin. r. jud. Rtmnicu-Sarat, pl.
Boldu.

AMARADIA. rlu. afl. pe stInga Jiului: isvo-

re$te In jud. Gorj, apoi trace In jud. Dolj; se

varsa In dreptul sat. '!'rota; all. pe dreapta:
Plopul, Bold Bousorul, Mierea, Muerisul; pe

Lorena, constit. ca stat in 855 de Lotar II,

stinga: Amardzuia, Valuld, Valea mare, Plosca.

AMARI MICHELE (*1806 t1870) istoric si om
politic Italian, ministru al lui Garibaldi (1859).

In ducat (916), apoi (959) se Impart! In doua

ducate: L. de sus (Haute-L.) si L. de jos (Basse
L.), cari fur% vasale sf. imperiu romano-german,
avind a sustine diferite lupte pentru autonomie

$i dintr'o eglogli a Irli Virgil.

AMARU, corn. r. jud. Buzau. pl. Glodeanurile.
AMASIS (circa 1550 a. Chr.), primul rege

care e primul ei rege, trecu prin multe peripetii,

chiar rupindu-i-se unele tinuturi, se transform&

Gh. Adamescu.Dietionar Enciclopedic Ilostrat.

AMARILLIS, pers. legendar din idilele lui Theocrit

egiptean din dinastia xvin.

1489

www.dacoromanica.ro

94

AMA- AMATITLAN, lac In Guatemala (America

AmE centrala).
AMAX', con. r. jud. Satu-Mare, pl. Satu-Mare.
AMAZQN zis $i FLIJVHIL AMAZONELOR. In
America de Sud, lung de 6420 km.; se varsh
in Oc. Atlantic.
AMAZCINE, popor mitolog., femei cari luptau
ca $i barbatii; aveau regatul lor $i se citeaza mai
multe regine celebre. Cind Europenii deseoperira
fl. american zis Maranon, IntlInira trope de femei

luptatoare si de aci numele dat fluviului.

AMARIATI 0 c. r. jud. Do lj, pl. Melinesti.

A.-DE JOS, c. r. jud. Romanati, resed. plasii

coin. A. -DE SUS, c. r. jud. Romanati, pl. Ocolu.

AMBOISE, ora$, Franta; aci s'a dat decretul

lui Carol IX In 1563 pentru libertatea religioasa.
a Hturhenotilor.
A.MBRQZIU SFINTIIL (*340997), scriitor bisericesc crestin In limba latina; episcop al Milanului; a supus unui Main public pc Imparatul

Teodosiu, din cauza unor masacre. Acest fapt

a inspirat pe .Ruberts sti fact). un tablou, care se

gliseste in Muzeul din Viena. In onoarea lui

A. s'a Interneiat in 160'2, biblioteca zisa Ambrosiana
In Milano. Lui se datoreste cintarea specia15.
obisnuit5. In bisericile din Milano, In deosebire

de celelalte zise gregoriane.

AMBCD,com. r. jud. Satu-Mare, p1. Satu-Mare.

AMERICA, unul din cele 5 continents, descoperit de Cristof Columb (1492). Se deosebesc
douri parti: A de Nord $i A. de Sud. Supraf.
totals este de 38.000.000 km. p. cu 205.000.000
loc.; este de 4 on mai mare deeit Europa $i
de 124 de on mai mare decit Romania (I.- Harts
Americel).

Cele doll& Americi au forma a douti triunghiuri

cu virful in jos, unite printr'un sir de teritorii

Inguste, cea mai Ingust& parte fiind istmul de

Panama. La E. tarmurile slut udate de Oceanul

Pacific; la N. de Oceanul Inghetat.
Peninsula: Labrador, Florida spre Oc. Atlantic in America de N., lukatan la centru; Alaska
$i California tot In Am. de N. spre Oceanul
Pacific.
Capuri: Barrow, Bathurst In Oc. Inghetat,
Farewell la S. Groenlandei; St. Roch in America
de S. spre Oc. Atlantic; horn, punctul cel mai
de sud al Americei de S.; St. Lucas la sf
peninsulei Californiei spre Oceanul Pacific.
Golfuri si mar ).: Marea Baffin, Intro pamintul
Baffin Si Groenlanda, Golful Hudson, pe tarmul.
Canadei, G. Mexicului, G. San Matims, spre
Oc. Atlantic; G. Californiei spre Oc. Pacific.
Insule $i strimtori: In Oceanul Inghetat:
Groenlanda, Insula Pr. Albert, Victoria, Pamintul lui Baffin despart.it de continent prin
strlmtoarea Hudson, Suthamplon la intrarea
Golfului Hudson;
In Oceanul Atlantic: Terranova, desp. de continent prin strlmtoarea Belle Ile,
Bermude, Bahama, Antilele marl (Cuba, Haiti,
Porto-Rico, Jamaica), Antilele ntici (Guadelupa,
Marl Mica, $. a.), Trinitatea, Falkland, Tara
focului, despartita 'de continent prin strimtuarea Magellan;
In Marea lui Bering: Ins.
Aleutine;
In Oc. Pacific: Ins. Kadiak, Arhipel.
Reginei Charlota, Vancouver, Galapagos, Kilos,
Atlantic $i de marile formate de el; la V. de Oc.

Wellington.

Munti: M. din Alaska cu virfurile Si. Cie

de N. (6187 m.); Muntli StIncosi dealungul
coastei spre Oc. Pacific, cu mai multe ramifi(5522 m.) $i Mac Kinley, eel mai Malt din America

catli: M. Coastelor, Siera Nevada, Siera Madre

cu virful Popocatepelt (5439 m.), cari se prelungesc In partea centrala si se leaga cu Cordilierii
sau Anzii din America de S., eel mai lung sir de
munti de pe glob, prelungiti pina la Sudul continentului In apropriere de, coaste, cu virfurile
Chimborazo (6.300 m.), Cotopaxi (5940 m),
Aconcagua (6960).

Fluvii: Yukon se varsa. In Marea Behring;

Mackenzie se varsa In Oc. Inghetat; Nelson,

In Golf. Hudson; Sf. Lattren(iy, In Oc. Atlantic:

Misisipi, format din Ohio, Misuri, Arkansas $i
Bed-River, apoi Colorado, Rio grande del Norte
se varsh In Golful Mexicului si Magdalena, in
Marea Antilelor; Orinoco, Fluviut Amazoanelor,
Xingu. Araguaia unit cu Tocalin, San-Francisco, Ilruguai, Paraguai unit cu Parana, Colorado, Rio Negro se varsh in Oceanul Atlantic;
Columbia se vars5. In Oc. Pacific, Colorado se
varsh in Golful Californiei.
Lacuri: L. Unitor, L. Sctavilor, Atabasca,

Renilor, Manitaha, Winnipeg in Canada;

L. Superior, Michigan, Huron, Erie si Ontario,
intre Canada .i Statele-Unite; Marcie Lac Sdrat
in Statele-Unite; Nicaragua $i Managua in
partea centrala a continentului; Titicaca intre
Peru 0 Bolivia, Los Palos, care e mai mult o
laguna legate, cu Oceanul, In Sudul Braziliei.
In America de Nord clima este calduroasa, mai
ales spre Golful Mexicului, dar In Canada este
oxcesiv de friguroask. Aceasta se datoreste mai
ales curentilor: cald in Golf, race In spre Labrador.
In centrul continentului este excesivh: frig mare
$1 caldura mare in aceleasi regiuni. In America
L.

de Sud clima e mai uniforma. Chiar spre S.,

unde yin curenti reci din spre Pol, apa marii o
ternpereazh.

Intinzindu-se de la Oceanul Inghetat de Nord

pina spre cel de Sud, America are o flora $i o
fauna foarte variate.,
La N. ghsim ursi albi, reni, clini de munch,
biberi, bison! $i boi moscati; la S. sint numai
animate din cele miei: jaguarul , lama si tapirul,
dar paseri, reptile $i inserte sint tot a$a de
multe ca In celelalte parti ale pamIntului en
china caldh sau temperate..
Vegetatia e reprezentat5. la N. prin tundra,
paduri siberiene $i pasuni Intinse; urmeazh
cimpii bune de culture, in ele se cultiva plante
ca $i In Europa, mai ales acelea cari au venit la
nui de acolo, ca porumbul, tutunul, fasolea.
Populatia Americei este format& mai ales din
albi, Europeni ernigrati $i cuceritori (in N. Englezi, Germani $i Latin!; in S. mai numal Latini);

apoi din urmasii indigenilor de rasa roqie, raumitt impropriu Indieni" 0 din Negri", cari au
fost adu0 In cursul anilor de catre Europeni; iar
la N. locuesc Esehimosi, veniti din Siberia, trecind strlmtoarea Behring.
State 0 posesiuni: In America de N.: statineUnite eu cap. Washington; de ele tine si peninsula
Alaska; Mexico cu cap. Mexico; in centru: Guatemala cu cap. Guatemala; Salvador cu cap. Salvador;
Honduras CU caps Tegucigalpa; Costa-Rica cu cap.

San Jose; Panama cu cap, Panama; in America de

S.: Columbia cu cap. Bogota; Venezuela cu cap.

Caracas; Ecuador cu cap. Quito ; Peru cu cap. Lima;

Bolivia cu cap. La Paz; Chile cu cap. Santiago;

Argentina cu cap. Buenos Aires; uruguat cu cap.
Montevideo; Paraguai cu cap. Asuncion; Brazilia
cu cap. Rio-de-Janeiro. Danezii poseda Groenlanda (2.170.000 km. p. 140.000 loc.); Englezii:
Canada cu insulele Invecinate, ins. Terra Nova,
arhipelagul Bermude, arhip. Bahama, ins. Jamaica, Honduras, un teritoriu alaturi de statul
cu aceleasi nume; Guiana engleza, ins. Trinitd(ii, ins. Falkland (In total 10.068.829 km. p;
0 10.973.000 loc.).

Inainte de sec. XV, chid Europenii au desroperit America, este sigur ca vechile poporatiuni ale continentului au avut o civilizatie proprie, pe care au distrus-o cuceritorii Europeni.
Incepind de la Columb, care socotea ca a gasit
un nou drum la India de unde $i numele de
Indieni. dat locuitorilor pe cari i-a gasit in noile
diferiti navigatori si apoi oameni de
tinuturi,
arme, cari pusera stapinire pesto parninturile descoperite, au fhcut eunoscute pe rind regiunile

Americei de N. si de S. Asa: J. Cabot a descoperit

Terra-Nova (1497); Pedro Cabral, Brazilia (1500) ;

V. Balboa, Oceanul Pacific (1513); F. Cortez a

cucerit Mexico (1519); Magellan, facind ?neon-

1490

www.dacoromanica.ro

AMERICA DE NORD

PLAN*A XV
80

Vie, sr.-C-7

80

p,

MD

c
-8a,

re a

lUi

uer.

C't.0 " Penb

-1.41euu

tad .

/ak

5
G elf

zReac

Hudson

hark,/, Pl

ieuv

40

40

SAPaul

Chic.

4/7 .5'we

f
4%

vevelan

gC

-r E

E LE U

/1,

aura l

" v(04.
0
t ha a5\1'.e
woo
1

,)1

Load

4570e

LcJ

lesion

c.)

6,

Galveston

G OLT

')

MEX

----

Niy3

CP

0
4 al----coo

0-t t

ve Or,
..

,,
.o.%

ANTI LF

euaoa

Mer

0=0

eracruz

ye

rs

3 a ea">3

0101

4, MAR

\SA111-t.7

007)
:c:,`,

.1%

Acapu
IPa
Gu a te

4 ,ste

86,60

S Salw

ii)/C4

Managua

et
A LA

www.dacoromanica.ro

olt

oran4 401110.1.*Fb,
(Roc)

Diet lo.r enciclopedic ilus mit

AMERICA DE SUD

PLAN$A XVI

-7

Sayan

OP

----- 7

VEST

n au

CJ

Jamal ca

.."..lisiSdrq:Z;0,
Cartagena

PortoRico

Guadelupa

TILE LOR

MAREA

4111'.

Sp

iHMtl

-,c,21).

tkar IP

A'

BarbadOS

Trinidad

xf'--- *Mtn,

Q2'

MBIA

C)

,*

69.

1.'"

caYen"

s,

...._

....

..,

Tq

roc UAD

10:

.1

Ecuatorul

-.

...

...,

3,

Mana s

Guayaqu

k.S3 navrs

_co

fri

Georgetown
_ paramar tio

oli,p",,)

Ceara

eT

i--

Lima
Callao

0
Cuzco

Are ui

Bahia

/Aerobe

(.,

awed

,.

CZ'

-,
r

1.Potoi

r -..--Iropicul Ca p
23i

P.44,

Rio-de-J-5716TO" ..../

A Uri bp-

ricornului

Santos

z Asun

sr

1.)

":orientes

Cop?( A

7
0

Rosario

/'.

Santia,6 v. Buena Aires

Concepcion

3A
....

Co rdo bd

---

Por'oA/egr

VaiPariar i s

I.Juanfernar:dez

,,..

1r

La Plata

aft
1r

"

io Grande do Sul

-,r.

ontevideo

4J

Valdivia

.;1;----sj
C-

I.Chiloe

.41
ro

0
.....

ki

1. Falkland

".?

sks Iui

961an

3,

t26P

80

a Arenas

'

s ' 4,,

50

17'a ra Fo

www.dacoromanica.ro

SO

Georgia deSud
40

Dictionar enciclopedic ilustrat.

jurul parnIntului a descoperit pArtile din Sud

$1 de aceea
strimtoarea poarta numele situ
(1520); Fer. Pizarro a cucerit Peru (1526); etc..
Cu incetul, mare numAr de imigranti s'au asezat
pe terenurile necultivate dirt noile tinuturi, au
introdus noi mijloace de culturit sau tie cautarea
metalelor pretioase Si astfel s'au format diferite
organizatluni de stat: In Nord mai ales de catre
Englezi si apoi de Germani si mai putin de Fran cezi si Spanioli. iar In Sud In cea mai mare parte
de colonisti din Spania *i Portugalia. Civili-

zatia a facut progrese mari, mai ales In Nord

$i In. deosebi In State le-Unite.

AMERIGO VESPUCCI r 14511- 1512 , navigator

Italian, traitor In Spania, a calatorit In tinuturile

rleseoperite de Columb si dupe el s'a dat numele
continentului: America.
AMFILOHIE, sr. (t ca. 3941, prhznuit de bis.

crest. ortodoxa. la 23 Noembrie. A Post episcop al

Iconiei (sau Iconium-Asia mica), instalat In
374. A luptat contra ereziei Arienilur. Mace-

donenilor $i Maniheilor; a participat la doua sinoade adunate la Constantinopol (381, 383)

$i a convins pe Imparatul Teodosie si . des un
edict contra diferitilor eretici.

AMPILOHIE HOTINIIIL, episcop roman al

Hotinului (circa 1782): a tiparit o Aritmetica
(1795) si o Geogra fie 11795.)

AMPION. personaj mitologic grec; poet care

ayes puterea sA faea pietrele sA sera pentru a
forma zidurile Tebei. La acesta face aluzie Eminesru (Epigonii") cind zice despre Muresianu:
chiamii. piatra sh invie ca si miticul poet."
AMPITRION, person. dintr'o piesh a lui Mohere (fr. Amphitryon dupa. piesa lui Plant Amphitruo), care, duph. ce este inselat de Jupiter,
care-i is figura $i se prezintA astfel sotiei sale, participa la un banchet (op- !niece filologica).
AMICIS EDMONDO DE (*184611908), scriitor
Italian., cunoscut in Europa mai ales prin operate

sale educative. numit de Italieni poetul bunathtii". A lost ofiter, a luptat la Custozza, a
debutat prin scrieri militare, a trecut apoi la
povestiri de cAlAtorie $i de la 1886 a dat la lumina
un sir de opere educative: Cuore (1886), Ilromanzo

dun maestro (1890). Fra scuota e case (1892)

Cca mai raspindita In diferite literaturi
prin numeroase traduceri e Cuore. La noi s'a
tradus Intiiu de Clelia Bruzzesi (1893, multe
editii), apoi de Traian Stoenescu -(1908) si de
Sofia Nadejde (1916 .

$. a.

AMICUL
FAMILIES,
revista de vulgarizare
condusa. de Constants de Dunea-Sehiau, Bucuresti

1863-66.
AMICUL

SCOALEI,

revistA

pedagogics

con-

dush de Vissarion Roman, Sibiu, 1860-65.

AMIEL HENRI FREDrstic ('1821t1881), poet
elve Ian, profesor la Universitatea din Geneva.
AMIENS, ores, Franta (Picardie); 92.000 loc;
catedralA sec. xii; pacea din 1802 intre Franta,
Anglia, Spania $i Olanda.
AMIRA ALEICANDRII (sec. xviii), scriitor din
Smirna; stabilit In Moldova, a tradus, In grecaste din porunca lui Grig. Ghica, In 1729, o

cronicA moldoveneasca (1662-1723), publicata,

In romaneste de Mih. KogAlniceanu In Cronicile
Moldovei" ed. 2-a vol. in; a saris $1 o lucrare
istorica in italieneste.
4.MLACHER ALBERT (11847) istoric si arheolog

sas din Transilvania. preot $i profesor In OrAStie

$i fn Sebes, Principale scrieri: Die Csergeder Butgaren, 1888; Die Tarlcenschlacht auf dem Protfeld. 1879.

AMLAS, ducat In Transilvania la N. de tinutul

Fagarasului, stapinit de primii Domnitori ai Mun-

teniei pina pe la 1500 $i al carui nume a 'Ames

$i mai tlrziu In titulatura acestor Domnitori. If
corn. rur.

AMNAS.

(tea. 330 t ca.

tirea lui Tacit de la anut 96 pins la 378 dupA
AMMIANUS MARCELLIKTS

400 p. Chr.), istoric roman; continua, povesChr.

AMMON, zeul Soarelui, la Egipteni.

ANINAS, corn. r. jud. Sibiu, pl.

AME-

ANA

Saliste.

AMOS, until din profetii vechiu-

lui testament, sfhit, prAznuit de

his. ortodoxA la 15 Iunie.

AMPERE [amper] ANDRE MARIE

(177511836), matematic si fizician

francez; a descoperit legile electro-

dinamicei.

AMPOITA, corn. r jud. Alba, pl.

Ighiu.

AMPOrU, riu, all. al Muresului.

AMSTERDAM, oral, Olanda,

linga r. Amstel, mai are 4 canaluri, can Ii dau un aspect particular, de aceea a lost numit Venetia
port la Zuyderzee; 689.200 loc.; pe

Nordului.

AlVIL T -DARIA, fluviu In Turchestan, se varsA in Marea de Aral:

1850 km. lung.

Ammon.

AMUNDSEN ROALD (*1872 t1928), navigator si

explorator norvegian. A studiat, medicine, dar

i-a plAcut mai mult viala de
marinar. Dupa. re a luat parte 4,..,...N
la diferite expeditii, a pornit insusi la point Sud (1910-1911),
atingindu-lla 14 Decembrie 1911.
t-A. C -1,,
0 all& expeditie importantA a
j ,,..;,.
Meta spre point Nord (1926),
,..'" 't.
dar nu a putut ajunge acolu.
,TA
Cind a aflat ca avionul Italia
al lui Nobile s'a prabusit (1928
a pornit intrajutor cu FranceAmpere.
zul Guilbaud, dar nu s'a mai
Inapoiat. Activitatea lui a lost sarbatorith In
Norvegia, iar la noi Societatea geograficA i-a
consacrat o sedinta solemna In ziva de 14 Decembrie 1928.
AMUR, fluviu In Nordul Asiei; uda Siberia

4
L

"

$i se varsA in Marea de Olchotk ; lung. 4377 km.

AMUTRIA, loc. mita& In Tabula peutin-

gerianA. ca statiune pe o tale romanA pe linga

rlul Motru.
ANA, arhiereu al Iudeilor. De la acest nume
vine proverbul de la Ana la Caiafa".
ANA, SF., soda lui Ioachim, mama Sfintei
fecioare, praznuita de Ms. crest. ortodox& la
9 Septembrie si la 9 Decembrie. Amintirea ei a
Post celebratA de Imparatul Justinian I, care a
zidit pe la 550 o biserica in cinstea ei.
ANA, pers. din povestea Barbel albastra (de
Perault, tradusi in multe limIIj si In rom.),
sora ultimei sotii a eroului.
ANA DE AUSTRIA (1601t1666), fiica lui
Filip in al Spaniei, sotia lui Ludovic :an,
regent& In timpul minoritatii lui Ludovic XIV.
ANABAPTIST', eretici crestini germ. (secolul
xvi), credeau ea omul trebue Sa se boteze numai
dupe ce a ajuns in virsta ca sa-si poatA da seama
si sa voiasea. a priori crestinismul. Persecutati
de luterani, ei au purtat rA 7boiu, fiMd sdrobiti de
adversarii for (1525 . Idcile for par a fi reinviat

In secta baptiVilor, cari, /risk le-au modificat.

(sir BAPTISTI).
ANABASIS,

lucrare

istoricA

a lui

Xenofon

(grec), In care se povesteste expeditia lui Ciru

eel June contra lui Artaxerxe, la care au luat
parte $i 10 mil de Greci comandati de Insusi autorul lucrArii. In
rom. s'a tradus de D. N. Alexandrescu (Buc. 1862) si de General
Leon Cerchez (Bur. 192S1
ANACREON (5601478 a. Chr.),

poet liric grec; are poezii usoare,

vesele, clteodat& glumete. In rom.

s'au tradus de M. Gregoriade Bonachi si s'au publicat Impreuna. cu

textul Si cu on studiu (1889).

Anacreon.

A--

ANADOL- CHIOI, sat jud. Constants la 2 km.

spre N. V. de oralul Constanta.

4491

www.dacoromanica.ro

fl. Asia (Siberia lung. 470 km.

ANA- ill ANADTR
golf. p provincie a Sibe-riei.
AND ANAHARSIS (sec. vi a. Chr.,, filozof stir,
2

care a trait multa vreme In Creel. $i a fost socotit

Intre Inteleptii
ANANESCU DIMITRIE *1831 t1885) profesor
de stiintele naturale la liceul Sf. Sava, autor de carti
didartiee, membru fundator al Ateneului Roman.

ANANIA, arhiereu iudeu pe la 48 p. Chr.,

dusman al lui Hristos.

ANANIA, sf. apostol, praznuit de biserica ortodox& la 1 Octombrie. El a fost trimis de Isus sa
IntImpine $i sa boteze pc acela care avea sa devie
apostolul Pavel $i care, numindu-se Saul, persecuta pe devotatii lui Isus. Traind In Damasc,
Anania a luerat mult pentru propaganda $i de
aceea a fost chinuit $i ueis cu pietre din ordinul
unui guvernator roman.
ANANIA, episcop. eparh. Buzaului 1526-1544.

ANARHITI partizani ai anarhismului (myCa intemeietor teoretic se considers

Bakunin, care se desparti de C. Marx In 1872,
despartind astral anarhismul de socialism. Metoda for de lupta este actiunea directs: teroarea
prin asasinate individuate sau in masa.
ANASTASACHI, st. baln. linga Tirgu Ocna,
jud. Bacau.
ANASTASIA, fiica lui Latco Voda, domnul
Moldovei. Stingindu-se cu tatill ei dinastia moldoveneasea a lui Bogdan linie barbateasca, ea
partea filol...

o continua In linie femeiascitt.

ANASTASIA ROMANA. sf. praznuita de bis.
crest. ortodoxa la 29 Octombrie. A trait pe timpul

imparatilor Decius (249-251) si Valerian (252-

260) $i a suferit martiriul pentru credinta crestina.

A murit In groaznice chinuri, taindu-i-sc limba,

mlinile, pieioarele $i apoi capul.

ANASTASIE, profesor la Academia domneasca

din Bucure$ti pe la 1770.

ANASTASIE I. mitropolit al Moldovei Intre
1511-1550. lost calugar la man. Putna. A botezat
pc Stefan fiul lui Petru Voevod.
ANASTASIE I, episcop al Romanului pe la
1560, a pastorit, dupe unii, 11 ani. Era calugar
de la man. Putna. A fost apoi mitropolit al Moldovei si a pastorit de doua ori: ca. 1572-75 si ca.
1577 cu numele de Anastasie a.
ANASTASIE III, episcop al Romanului hare
1651ca. 1657. In timpul pastoriei lui s'a intim-

plat vizita patriarhului Macarie al Antiohiei,

despre a calla calatorie a scris Arhidiaconul Paul
din Alep. Cu prilejul acestei vizite la Roman,
episcopul a facut o mare slujba. In amintirea Sf.
loan Chrisostom $i a imbracat felonul pastrat din
timpuri veehi In biserica episcopal& si despre care

traditia spune ca a fost until din darurile trimise

lui Alexandru-cel-Bun de catre imparatul Paleologul. La 8 Martie 1657 episcopul Anastasia a participat la hirotonirea lui Lazar Baranovici, episcopul de Cernigov (Rusia), savirs,italn Ia5i.

ANASTASIE CRIMCA sau CRIMCOVICI, episcop

al Romanului Intre 1607-1612, apoi Mitropolit

al Moldovei de doua. ori: 1609-1616 si 1620-1630
sub numele de Anastasie iv. A zidit manastirea
Dragomirna $i a bineruvintat Intemeierea manastirii Soles de catre Tom$a Voda.
ANASTASIEVICI MI$A (1803 t1885), om
politic slrb. adversar al familiei Obrenovici,
amestecat In misciirile politice din tara sa pin&
pe la 1868. De atunci s'a stabilit In Romania,

unde si -a rumparat marl proprietIti rurale, a

Imprumutat statul Muntenici In 1855 cu 2.000.000

lei. Cunoscut sub numele de Maior Misa, a murit
la virsta Inaintata si a lasat averea familiei
Karageorgevici.

ANA TASTU TACHE ('1838 f19001, filantrot) $i om politic roman. A lost prefect, deputat,
etc.; a lasat Academiei toata averea pentru Intretinerea unei $coale de agricultura la Tiganesti si a
unei scoale prirnare In Calmatuiu (jud. Tecuci).

ANATOLIA, nume dat Asiei mici. Vechii

no5tri seriitori ziceau Anadol.

ANAXAGORAS ("ca. 500 t 428 a. Chr.) filozof

gree, profess In Atena, avind elev $i pe Pericle;

osindit la moarte pentru ideile sale, In scapat
de acesta. El face pentru prima data distinctia

Intre materie $i spirit: materia este eterna $i

uniforms, ea nu se poate organize prin sine, ci
numai prin spirit.
ANAXIMANDRU (.610 1-547 a. Chr.), rilozof grec. El socote$te ca primul principiu al
lumii sensibile este infinitul, din el s'a organizat
natura, care se va dezorganiza prin jocul acelorasi forte prin cari s'a organizat.
ANAXIMENE DIN MILET, filozof grec. (sec.
V a. Chr.) Dupl. el, aerul este elementul fundamental al naturii.
ANCICRAC

PV*

TARUTINO.

ora$, Asia Mica: azi:

Angora (1..- c.) Aci s'a gasit o inscriptie grecolatina, care e trad. testamentului lui August
(nwritimentum aim/pi/num)
ANCTRA ( = ANCYRA),

ANCONA, urn Italia, port Marea Adriaticii;

lupte Intre Francezi $i Austriaci (1849), titre
trupele papale $i flota italiana (1860).
ANCONA ALESSANDRO

(18351-1914),

riegraf $i critic literar italian.

Pr. op: I precursori di Dante,

isto-

1884; La poesia popolare ita-

lian a, 1878.
ANCUDINA, girls In jud. Ismail, linga tirgu$orul VlIcov, se

varsa in Marea Neagra.

ANCUS MARCIUS, dupe

legends, al 3-lea rege al Rome!, pe la 640 a. Chr.
ANDALUZIA, prov. Spania,
mutt timp ocupata de Arabi.
ANDAMANE, insule in
golful de Bengal; pos. engleza.

ANDERSEN HANS CRISTIAN

Andersen.

(*1805 t1875), poet $i romancier danez. Traduc.

rom. Povesti alese (D. Stancescu, 1891), Molina

Raiului (Ana Botez), Margaritare (Ruxandra

Vlahuta, 1909), GI' thlina Raiului (B. Nemteanu),
Prichindel (Natalia Negru, 1925 , Pove4i (Sarina
Casvan Pas, 1925).

ANDORRA, mica republics,

supraf. 450 km. p. In regiunea

Pirineilor, push,' sub protectia

Frantei.

ANDRA4ETI, corn. r. jud.

lalomita, pl. S!obozia; Infiintat
In 1864.

ANDRASSY IDLIu (*1823

t1890), oin politic ungur, a luat
parte la revolutia din 1848; dupe Iuliu Andrassy.
Incheerea dualismului, a fost
prim-ministru al Ungariei $i ministru de externe
at monarhiei; a avut rol important In congresul
din Berlin (1878).
ANDRASSY IULIU (*1860 t1929), om politic
ungur. A fost ministru de interne (1906) si a avut
lupta grea cu opozitia condusA de contele Tisza.

Ministru de externe In 1918, a asistat la prabu$irea monarhiei; a fost In fruntea miscarii

In timpul rasboiului se
legitimiste, dupa ce
aratase Inreductibil, declarand ca. orice teritoriu

ocupat trebue anexat. Dupa Incercarea lui Carol de Habsburg de a face lovitura de stat, a lost
Intemnitat mai multe luni. Dupa. aceea s'a retras, ocupindu-se cu studii istorice.
ANDREA GIROLABIO ( *1812t1868), cardinal
italian, sprijinitor at puterii statului contra

papei.

ANDREA DEL SARTO wr. SARTO.

ANDREE AUGUSTE (*1854 t1897), explorator

suedez, Intreprinse o expeditie la polul N. In 1897,

dar nu se mai lntoarse.

ANDREENI, corn. r. jud. Oclorheiu, pl. Cristur.

ANDREESCU IOAN ("1851 t1882), pictor ro-

man, mai ales peizagist, a lasat multe tablouri

cu o non. melancolica. Profesor de desen la
seminarul din

1492

www.dacoromanica.ro

Buzau

(1872),

expuse pentru

prima data. la expoz. artistilor in viata 1874;

In 1876 nice& in Paris, $i chiar In anul sown
i se admisera la salonul oficial 2 tablouri, dar

o boat& nemiloasa. 11 sili sit revina In Bucuresti

In 1881 $i f &cu expozitte la Stravropoleos In acela$1

an. Pr. op. Bucurestiul vdzut noaptea,.Rozele TOfii

i alte, Alee de fagi.

ANDREESTI com. r. jud. Gorj. pl. Gilortu
ANDREEVICI at. Silvestro. Morarin.
ANDREIASI, corn. r. jud. Rimnicu-Sarat, pl.
Cotesti; 785 loc.
ANDREICA rdnimu (.182711900), unul din
eonducatorii Romanilor In luptele contra Ungu-

rilor In 1848-49; amic al lui Avram Iancu, Mot $i

el, a lost mai apoi membru al delegatiei care s'a

dus la Imparatul Austriei cu memoriul natiunii

romane.
ANDREIU, sf. apostol praznuit de biserica
ortodoxa si calcine& la 30 Noembrie. Originar
din Betsaida (Gantt*, pescar de profesiune,
se convinse ca. Isus este Mlntuitorul si i se devottt;
In curind deveni, impreuna cu fra tele situ Simon

Petru, apostol al lui Grist 51-1 urmit peste tot.

Dupe Inaltarea lui Isus, Sf. Andreiu fu unul din
cei mai zelo0 predicatori. Scriitorii spun ca a
calatorit prin Scitia, Grecia, Epir. A lost ucis

pe o truce In forma. do x, probabil In orasul Patras

(Grecia). Moa$tele lui au Post duse la Constantinopol in 357. Sf.Andreiu este patronul Scotiei. Martiriul lui a inspirat multe opere artistice, dintre can

sunt vestite: pictura lui Murillo (Madrid) gi Dominichino (Roma).

ANDREIU martir (t761) praznuit de biserica ortodox& la 17 Octombrie. A Yost un Lugar Invittiat care a luptat contra diferitelor erezii

$i cornbatInd pe -Imparatul Constantin Copronim,

sprijinitorul iconoclastilor, a Post trimis la moarte
de acesta.

ANDREIU, sf. praznuit de his. ortodox& la

18 Maiu, originar din Mesopotania, era osta $i
ducindu -se In Atena, a Post convertit la cre*tinism de eatre o Mar& pe care trebuia s'o p&zeasca In Inchisoare, unde era trimis pentru
credinta ei, $i de aceea a lost ueis cu pietre.
ANDREW CRETANIIL, sf. (990) praznuit de
bis. ortodox& in 4 lune. A Post arhiepiscop In
Greta si a lasat sprier( religioase.
ANDREIU STRATILAT, praznuit de biserica

ortodox& la 19 August. A trait pe timpul Imp ratului Maximian (286-305) $i luptlnd ca

ofiter inteun rtzboiu contra PerOlor a invocat
Inaintea luptei numele lui Grist. Invingind, toti
soldatii lui au trecut la crestinism. Din aceastt
caurt a Post pedepsit de generalul sau si apoi ucis.
ANDREIU (ung. ANDRAs) I, rege al Ungariei 1047-1060; detronat de fratele sari Bela.
ANDREIU II, rege al Ungariei (*120511235),
decrett Bula de cur, prin care inttri privilegiile

magnatilor.
ANDREW III, rege al Ungariei (1290t1301) avu

rtzboaie cu Austria, dar pierdu o parte din tart.

ANDREIU DIN CRACOVIA, primul episcop catolie In Moldova cu re,edinta In ora*ul Siret,

numit de pap& In 1371.

ANDRIESENI, com. r. jud. Ialomita, pl. Turia
ANDRIESESCU IOAN ( *1888), istoric roman.
Studii In Ia*i $i In Viena. Profesor la facultatea

de litere din Bucureti, director al Muzeului de

antichitati. Membru corespondent al Academiei
Romane, 1928. Pr. opere: Contributie la Dacia
lnainte de Romani, 1912; Din preistoria Olteniei,
1921; 1)c la preistorie la evul mediu, 1924; Piscul
Crdsani, 1924; Tezaurul de la Vilci-Triu (Bulgaria), 1925.

ANDROCLES, pers. legend. Aulus Gelliu

povesteste cum acest sclav a vindecat un leu

si acest leu 1-a cutat dud s'a gasit fat& cu el Intr'un circ.
ANDROMACA ( = ANDROMACHE), pers. legend.

din riftzb. Troiei; a inspirat multe opere literare,

Intre can

tragedia lui Racine

(Andromaque)

repr. 1667, tradusa In rom. de D. Nanu, 1909.

Si Cosbue .are o poezie cu acest titlu. In Iliada ANDeste simbolul amorului conjugal.
ANDROMEDA CI pers. mitol. . O Numele AN
unei eonstelanuni. (,- Part. filol.)
ANDRONIC, sf. apostol praznuit de biserica ortodoxa la 17 Maiu. Unul din apostolii
lui Grist $i predicatorii cre$tinisnaului. Sf. Pavel
vorbe5te de el cu veneratie intr'una din epistolele sale.
ANDRONIC, martir (tea 304 praznuit de bis
crestina ortodoxa la 12 Octombrie. Originar din
Efes, a Post unul din cei mai puternici propagatori

ai crestinismului. Supus la chinuri, impreuna Cu

amicii sti Probus $i Tarah, nu s'a lepadat de

credinta. $i de aceea au lost toti trei ucisi in circ
de gladiatori.
ANDRONIC II PALEOLOG ( *1269t1332), Imptrat
bizantin, 1283-1328, a cercat St unease& bise-

ricile crestine; Invins de Turci, $i-a pierdut tronul.

ANDRONIC Ins cEL TANAR ( 1296t1341), Imp.

bizantin, 1328-1341, a detronat pe mogul situ

Andronic II $i apoi s'a luptat cu Turcii.

ANDRONIC ry (*1385 . Imp. biz. pus pe tron

de Genovezi (1377), dar rasturnat de Turci (1378 .

ANENI, corn. r. jud. Tialiina, pl. Bulboaca,

ANESTTN IOAN ( 18471- 1919 , artist dramatic.

A jucat multe roluri in comedic, continulnd pe

M. Millo $i apoi ftclnd creatiuni proprii. A jucat in
diferite orase din provincie, In Bueuresti si Yn ul-

timii and la teatrul din Craiova.

ANESTTN VICTOR ( *1875 1-1918 ziarist roman, cunoscut ca vulgarizator al chesnuni Ion stiintifice Romanul Cerului, 1909; Cucerirea aerttlui,
1909; Astronomic populard, chip& Maekpherson,
1909, $. a.

ANESTI, sat. jud. Mehedinti; pe aici s'au

descoperit urmele unui drum roman.

ANGELES Los, oral, Statele-Unite (Califor-

nia), vestit pentru industria de filme einematografice; 576.000 loc.

ANGELESCU ALEXANDRII ( *1850 t 1925 , ge-

neral roman. 5i-a Inceput cariera In 1870 *i s'a

distins In rtizboiul pentru independenta. A Post
profesor gi director la diferite voale niilitare ;i a
devenit general in 1902.
ANGELESCU CONSTANTTN ('1869), medic ro-

man, profesor de chirurgie la Facultatea de medicint din Bucureti, Post ministru de instruetie
Yn mai multe rInduri, autor al legilur pentru
Invatamintul primar din 1924, pentru InvatrunIntul particular din 1925 $i pentru Inv.
secundar din 1928; presedinte al Ateneului
Roman.

ANGELESCU ILIE (*1836 t1882), prof. ro-

man de matematici. A studiat In Franta In

Scoala central& (Dipl. 1865); a Post consiliel
technic pentru administrarea ptdurilor statului
(1871), prof. de geometric la Seoala de poduri
(1867) si de mecanict in Scoala de agriculture
(1877). Op. pr. Aritmeticd ra(ionatd (1868 ,

Algebra (1869).

ANGHEL DIMITRIE (1872 t1914

poet ro-

man. A Invatat In Ia$i, apoi a calatorit in

Italia $i a stat mutt time in Paris. Legal prietene5te cu St. 0. Iosif, a colaborat cu el in

multe opere, Intre can cea mai curioasa este

Caleidoscopul lui A. Alirea, satirizare uoarfi .$i
glumeata a vietii. bucurestene. A rnurit sinucis.
Poet delicat, de o sensibilitate excesiva, influentat de sinibolismul francez, uneori
manierat, are lueritri can stralucesc
prin verva expresiei $i prin puterea
imarzinatiei. Pr. op. In gradind,
1903; Fantezii, 1909; Fantome, 1911;

Oglinda fermecatd, 1911; cu St. O.

`fit
Iosif: Caleidoscopul lui A. Mirca,
1908; Cometa, comedic, 1908; Carmen Saeculare, 1909; Ciresul lui
Lucullus 1910: Legenda funigrilo, D. Anghel.
poem dramatic, 1907. E insemnat
1i ca traduator din Ibsen, Al. Dumas, Banville,
De Flers, etc.

1493

www.dacoromanica.ro

ANG- ANGHEL GEORGE ('1807t1887), unul din

fruntasii miscarii romanesti din 1848-49 hi

ANG Ardeal.

ANGHELHSCU GEORGE (*1839t1915),

ge-

neral roman; a luat parte la rtizboiul pentru independenta, avind misiuni Insernnate, lntre
cari ocuparea Vidinului; ministru de razboiu
1882; senator.

tului insular si care, propriu vorbind, este numai

al unei provincii.
Imperiul britanic, in genere luat, cuprinde doua
parti: a) Regatul unit al Marei Britanii si al Irlandei (adica. Anglia din Europa); b) Dominionuri, posesiuni, colonii, protectorate In celelalte
continente.
Anglia europeana se con-Tune din insulele Bri-

U"

Senand

Cs,

C re th

c
tfl

aced

O
Abel-dee

-I

cr

O
0
O
6

tc

.0"

ti
fired
(Inc nester.

0.5heiNe
oThooro

-e

0 I Testep
o Birmingham
(

Svanseeiy.e0H,

ran

art fto

NorwRh

drobriolg

SrLUgli/65/1.510PIP
SOO/Oa/Op .b

are a m a ne ce

Harta Angliei.

ANGHELESTI, coin. r. jud. Putna, pl. Adjud;

Infiintata pe la 1432.
ANGHELUS, c. r. jud. Trei-Scaune, pl. Ozun.
ANGLIA (UNITED KINGDOM OF GREAT BRITAIN)

(fr. ANGLETERRE, germ. ENGLAND. ital. rNaHri.-

TERRA), numele pe care not obisnuim a-I da rega-

tanice: una mai mare (Anglia, Tara Galilor =

Wales, Sco(ia), alta mai mica (Irlanda), precum

si o mina de insule mici cari formeaza arhipelagurile Ebride, Orcade, Setlande.
Suprafata total& a acestora este de 314.961
km. p. Ele nu formeaza un stat unitar, caci Re-

1494

www.dacoromanica.ro

gatul propriu zis cuprinde numai insula cea mare

$i nordul Irlandei, iar restul Irlandei formeazh

(din 1922), un stat Tiber (numit: Saorstat nah -Eireann, Irish Free State) cu organizatie republicant $i confederat cu Regatul. Englezii mai sttpinesc In Europa insula. Malta $i ormul Gibraltar
la strImtoarea cu acelasi nume.
Afar& din Europa, imperiul britanic cuprinde:
a) in Asia: insula Cipru, Palestina, 5 state din
Arabia (Intre cari Transjordania $i Oman),
regatul Irak, India (care cuprinde provincii,
state $i agentii, precum $i dout state libere: Bhutan $i Nepal, guvernate de cite un Maharajah),
Aden, ins. Bahrain, Ceylon, Maldive, o parte din
Borneo, Hongkong $. a. b) In Africa: parte din
Sudan, Gambia, Nigeria, Uniunea sud-africanti,
Rhodesia, Zanzibar, Uganda $. a. c) in America:
Canada (Dominion of Canada), Labrador, ins.
Bermude, .Jamaica, Guyana engleza $. a. d) In
Oceania : Australia (dominion), Noua Zelanda
(dominion) *. a.
Intregul imperiu englez reprezinta o suprafatA.
de 41.020.000 km. p. cu o populatie de 472.300,.000
locuitori.

In acest articol vom vorbi despre Anglia europeand: despre partea cealalts se gtsesc informaOuni la celelalte nume citate mai sus.

insula cea mare se margineste la N. cu Oc.

Atlantic, in E. cu Marea Nordului, in S. cu Marea

IVIInecei care o desparte de Franta, la V. cu Ma-

ma Irlandei. Prezintt multe tionuri, dintre cari

mai Insemnate sint: Moray, Forth, Wash, Tamisei la E.; Lam, Clyde, Solway la V. Came :
Wrath la N., Lisard la S. Partite mai muntoase
sint la N. in Scotia (M. Sco(iei, Grampian $i
$eviot) $i la S. V. In Wales; in prov. Anglia este
numai $irul M. Penini. Fiuviile sint scurte: Severn, Mersey se varst in M. Irlandei, Humber,
format din Ouse $i Trent In M. Nordului; Tamisa

In M. Nordului. Clima este uniforma, foarte umeda,

in genere dulce, dar multe zile cetoase. Productiu-

nea vegetal& nu este bogatt, stilt mai ales putine

cereale, dar multe pkpuni, cari permit cresterea vitelor pe o scar& foarte intinst. BogAtia mare a Angliei stt In c,arbuni $i minerale ca Fier, plumb, zinc,

dar mai ales In marea desvoltare a industriei $i

in comertal ce face cu coloniile, dominionurile
$i cu toate tarile din lame. Cap. Londra (7.806.000
loc.). rase pr. Birmingham, Liverpool, Manchester, Sheffield, Belfast, Bristol, Hull, Portsmuth, Cardiff, Southampton, York, (In Anglia),
Edinburg, Glasgow, Aberdeen (in Scotia).
Irlanda este a doua insult mare. Se mttrgineste in E. cu Marea Irlandei, la V. cu Oc.

danezt (1017-1042), apoi cucerirea Normanzilor, ANGcari se stabilirt aci (1066). Dinastia normanda domni pint In 1154, urrnatt. de casa de AM

Anjou (Plantagenet) pint la 1399. In aceastb. epoch se decrett. Magna Charta, o constitutie (1215) In care Lsi au isvorul toate transformArile politice din Anglia. In aceastil epocS
se desitsurt. razboiul de 100 de ani, care dete
Angliei marl victorii $i mare prestigiu In ISuntrul insulei $i in Irlanda, marit $i In timpul
dinastici de Lancaster (1399-1453); dar Incepind
rtzboiul celor don& roze (dinastiile Lancaster 5i

York) puterea englezt slSbi, pentru a se ridica

din nou sub dinastia Tudor (1458) $i in deosebi
sub Maria Tudor $i sub Elisabeta. Unirea Intre
Anglia $i Scotia prin lacob I aduce dinastia Stuartilor (1693-1688). Dupo. ea urmeaza dinastia casei

de Orange, care domni pin& In 1714, clad li hit

local rasa de Brunswich-Hanovra, zist casa de
Windsor, care domneste $i azi. In sec. xvin se
intemeiaza imperiul colonial al Angliei, prin ccu-

parea intinselor- teritorii din America de N., din

Asia (India), etc. Coloniile americans se rascuJar& contra metropolei (1775) $i devenirti independente (1783); cu toate acestea puterea ma-

ritima a Angliei crescu necontenit, dupt ce se

IuptS contra revolutiei franceze $i dim& ce invinse coalitia Statelor nordice (1801) $i pe Na-

poleon (1803). In secolul xix situatia mondial& a

Angliei nu se schimba, desi avu st lupte cu clout
marl difieultAti: una intern& (miscarile din Irlanda), alta extern& (rhscoala coloniilor din S.
Africei, In deosebi a Burilor). Desi invinst, de.5i
acordt autonomia Burilor $i home-rule Irlandezilor (1913), Anglia .5tiu prin politica ei abilt st.
Impiedece destramarea imperiului, Ingaduind ca
viata local& a coloniilor ei sa se desvolte In libertate avind legAturi de diferite feluri cu metropola, cum facu $i In 1921 cu Irlanda, care dobindi autonomia. rtminInd totusi ca un membru
al marelui imperiu englez. Participarea la rhzboiul
mondial (1914-1918) Ii intari 5i mai mutt presti-

giul atit In Europa ell, $i in lumen intreaga.

Anglia este monarhie constitutional& $i ereditart. Parlamentul e compus din Camera lorzilor

$i Camera contunelur. Regele actual este George V

(Imr-

CUV.

IMP-

Si Scotia. Wanda).

ANGLICANI, partizani ai anglicanismului. In-

meiat de Henric viii (1530), Inttrit de Eduard

vi. anglicanismul are ca bu5 profesiunea de
credinta de 42 art. redactat& de Crammer; are
parte din principiile eatolicismului, parte din ale
ref ormei .

Atlantic. Supr. 84.394. km. p., 4.360.000 loc.

PamIntul este mai mult deluros $i cu multe mlastini. Are multe riuH $i fluvii mici, Intre ele mai
Insemnat Barrow $i Shannon, cel mai mare, lung
de 360 km. Clima ca si in insula cea mare. Se gasesc pasuni Intinse $1 cimpii agricole; s'au desvoltat industrii anexe ale agriculturii $i textile,
cum $i exploatari de minerale.
Oarecari stiri despre aceste insule se glisesc chiar

ANGLO-SAXONI, pop. germanice cari ntvain% in Britania sec. vi.

ANGOLA, Intinst colonie portughezt In
Africa centralt pe coasta de Apus, 4.120.000 loc
Cap. Loanda.
ANGORA, oras In Anatolia (Turcia Asiatics),
75 000 loc; (Mph rasboiul mondial devenit
capitala republicei turcesti.
ANGOULEME, ora5 In Franta; 34.000 loc
episcopie; catedrala din see. xii.

prin sec. 1 p. Chr., And Romanii Isi stabilirs dominatiunea for in provincia Anglia. dindu-i nume-

mijlocul Prusiei

a. Chr.; dar mai bine cunoscute Incepurt a fi

le de Britannia. Aceasta provincie a Post aptratt

cu mare greutate contra locuitorilor din Nord (Scotia), totusi s'a putut desvolta o viatA. Infloritoa-

re In clteva rase, mai ales In porturi; dar nu a

Post romanizatt. deplin. Dap& retragerea legiunilor, Bretonii fur& supusi de Picti $i de Scott In
luptele cu ei, au 'tent apel la Anglo-Saxoni, cari
au venit, i-au sclipat, dar au pus stapinire pe
tart, Intemeind $apte mici state (eptarhia anglosaxont), cari trait% separate, ba chiar luptInduse intre ele pint. prin sec. ix -lea chid se produse
unitatea for politica, ajutatt $i de unitatea religioast, cad, rind pe rind, locuitorii acestor state
Imbrttisart crestinismul, ca $i Bretonii supusi de
ei, cari fusese crestinati cu multe secole Inainte.
Noul stat avu sa sufere invaziunea $i stapinirea

ANHALT, ducat din Germania, asezat

ha

(provincia Sa); 331.000 loc.;

Cap. Dessau. Inainte de 1863 erau clout ducate:
A.-Bernburg $i A.-Dessau-Koethen; de atunci

se unirt.

ANICET-BOURGEOIS [anise burjoa] AUGUSTE r 1806 (1871), dramaturg francez. Intre

alte lucrari scrise, in colab. cu Labiche, romedia
L'avare en gants jaunes (1858). imitato. de Alecsandri In a sa Agachi Flutur.
ANINA, corn. r. jud. Cara* le' Steierdnrfanina.

ANINTSU, coin. r. jud. Gorj, pl. Novaci; in-

fiintatit 1864.
ANINOASA 0 corn. r. jud. Muscel, pl. Riul-

Doamnei. Aci e un snit. com. r. jud. Dimbovita, pl. Tirgoviste. corn. r. jud. Gorj, pl.
Gilortu. corn. r. jud. Trei-Scaune, pl. Ozun.
ANIO, I'M in Italia; se varsa. in Tibru.

1495

www.dacoromanica.ro

[a,ju], veche provincie a Frantei.

ANJ- ANJOU
ANNAM, stat din Indochina francezti; 4 mil.
ANT 915.000 loc. capitala: llue.
ANNOBON, insula In Go lful Guineei (Africa),

apartine Spaniel.

ANNUNZIO GABRIBLE

D'

(1861), poet si

romancier italian; until din propagandistii pentru

alianta Italiei eu Franta In razboiul mondial,

a participat la razboiu ca marinar si ca aviator,

a avut un aceirlent din care a ramas far& un

oehiu; clnd diplomat ii n'au voit sa acorde Itadupli ce se linistira lucrurile, se retrase linga
lacul Garda $i continua publicatiile. Opera lui
poetics este considerabila. Incepind cu poezii,
1880. date la lumina peste 10 volume, cart
exprima idei profunde alaturi cu impresii delicate, dar si eu porniri de voluptate. Ca autor
dramatic, a dat multe piese. Ca romancier, a
publicat, incepInd din 1889, vrc -o 9 volume.
A mai publicat studii istorice, critice, nuvele, apoi
un numar de opere de propaganda razboinica In
liei Fiume, a organizat o trupa si a ocupat orasul;

his. crest. ortodoxa la 3 Septembrie. A Post ucis

In timpul Persecutillor pornite de Diocletian In
vestita era a naartirilor (303-311).

ANTIM, ultimul Mitropolit al Proilaviei,

de pe la 1821 pin& la 1829.

ANTIM IVIREANUL (t1716), mitropolit

al Tilrii-Romanesti. Nascut In Iviria (Caucazia), a venit In tarn ca tipograf si zugra.v.

garindu-se,

a fost pus

de

CAM-

Brincoveanu sa

organizeze tipografia mitropoliei din Bucuresti.

Inainttnd In treptele icrarhiei hisericesti, egu-

men al Snagovului (1696), episcop al Rlmnicului

(1705 , el intemeia la resedintcle sale tipografii,
dind la lumina cu blagosluvenia, cheltueala
sau si cu munca sa de traducator, un-mare numar
de carti de ritual, $. a. In 1708
deveni mitropolit $i zirli In Bucuresti o biserica frumoasa care-i poarta numele. Facind parte

din partidul filorus, a lost acu

zat de risipa de cO.tre adversarii

sai, dar s'a aparat prin doua

timpul neutralitatii $i tie Ina Itare patriotic& dupa

razboiu. Din serierile lui s'au tradus multe in roma-

scrisori (ce se pastreaza) si a ramas In scaun pin& sub Nicolae

(de P. Robescu, H. Fro llo, Alexandrescu Dorna),

altele in volume: Poeme, tr. Alexandrescu Dorna

contra lui banueli din pricina ca

nu arata simpatie pentru Turcia. Mitropolitul
Cu prilejul raspindirii unui svon
Antirn.
despre o invazie austriaca In lark
Domnitorul fugi, iar Mitropolitul ramase In capitals. Dupe intoarcerea sa, Mavrocordat II acuza
de conspiraide eontra statului si obtinu de la patriarh caterisirea si exilarea. Se zice ca pe drum
spre Constantinopol a Post uris. De la el ne-au

neste, uncle prin coloanele revistelor si ziarelor

(1904), Fele lia sub obroc trad. Alexandrescu Dorna

'1906). Francesca de Rimini, tr. I. Peretz (1907),

Nuvele, tr. N. Pora (190.9), Martirul tr. A. Dorna
(1910 , Carlea fecioarelor tr. Al. Dorna (1911),
Pam int virgin, nuvele (1914). Cetatea moartd

tr. Al. D. Marcu (f. a.), In Itipsa lui Veer, trad.

C. A.. Ghica (f. a.).
ANONYM'S BELAE REGIS NOTARIIIS, autorul celei

mai vechi cronici unguresti (Gesta Ilungarorum);

ea merge pina la 955, e scrisa probabil In sec. xi),

dar ms. eel mai vechiu e din sec. xiv; cuprinde

date despre istoria Romanilor din Dacia.
ANONYItIIIS LIIGOSIENSLS s au
CARANSEBESIENSLS
autorul unui dictionar (Dictionarium valachico-latinum) cc se gaseste in Bibl. Universitatii
din Pesta. 1)eseoperit de Hasdeu In 1871, a Post stu-

diat si publicat In parte de el, cercetat de Densusianu, de Gr. Cretu c. a. N. Draganu emite ipoteza c& anonimul ar fi Mihail Halici (Pe- acest
cuvita t ).
ANOVCA, sat jd. Tighina, pop, numai romaneasert .

ANQUETIL- DUPERRON ABRAHAM ( 1731

t1805), orientalist francez si calator, publics
studii asupra Indiei: Recherches historiques el
geographigues stir l'Inde si traduse Zend-Avesta.
ANS ON GEORGE (*1697 t1762), amiral englez,
Invingatorul escadrei frangeze comandate de
Jonquiere (1746).

.ANTA, corn. r. jud. Somes, pl. Glrbou.

ANTEMIREANU ALE RANDRII ('1877 t1910),

ziarist. A Invatat liceul In Ploesti si facultatea

de litere In Bucuresti. A colaborat in ziare (Epoca,
$. a.), la Revista literara", la ,.Convorbiri literare' ; a Intemeiat cu alti eliiva tineri revista
Floare albastra" (Blrlad). Printre alte scrieri:
trad. piesei lui Ibsen Strizoii" si un roman
Din vremea lui Capitol- Costache" (In ziarul
Epoca ").
ANTIGONA, pers. legend. grec, fiica lui
Edip, rep al Tebei, conduse pe tat&I sail orb
In ratacirile lui, fu osIndita la moarte de Creon
pentruca Inmormintase pe fratele sau Polinice.

Aceste fapte inspirara vestita tragedie a lui

Sofocle (Antigona, 440 a. Chr.), tradusa In romaneste de Mihail Dragomirescu.

ANTTLE, arhipelag Intre America de N. si

sesc aceste insule se numeste si ea M. Antilelor
(se zice si M. Caraibilor). Cele mai Inseinnate
din aceste insule: Cuba, Jamaica. Haiti, Portorico (Ant. marl), Guadelupa, Martinica (Ant.

Am. de S.; ca. 8A00.000 loc. Marea In care so ga-

mici).

ANTT-LIBAN, sir de munti din Siria.

ANTIM Episcopal Nicomidiei, praznuit de

Mavrocordat, clnd s'au ridicat

ramas pe Mug& Evanghelii (1691), Psaltiri (1694).

Leturghier (1713), $i o colectie de maxime reli-

gioase (Floarea Darurilor, 1700) si o antologie

bisericeasca (1705), o opera de polemic& (Carte
sau /mina, 1699), In care combatea catolicismul,

iar in ms. predicile tinute de el In diferite

oraziuni. El considers predica drept cea mai

Important& misiune a preotului $i critica pe cei

can nu vorbeau poporenilor.
ANTIMOVA, corn. r. jud. Durostor, pl. Turtucaia.

ANTINA, ruinele unui ora$ roman jud.

Romanati lInga satul Resca, strabatut de r.
Tasluiu. Vechiul nume a Post coionia Romula.
Pe aici trace o Insemnata tale romano.,
ANTINOOS, tip de frumusete plastic/1. Era
numele unui srlav vestit In Roma In timpul lui
Adrian. Se da acest nume si unei statue din colectia Vaticanului.
ANTIOCHIA (azi: Antakieh), ora$ In Siria;
28.000 loc; patria SI'. loan Chrisostomul (Gura
de aur).
ANTIOH, numele mai multor regi ai Siriei.
ANTIPA, episcopul Pergamului, martin, praznuit de hiserica ortodoxa la 11 Aprilie. E pomenit In Apocalipsul lui Joan. A trait pe vremea
imparatului Domitian (81-96) $i a Post uris
pentru staruinta in credinta sa.
ANTIPA GRIGORE ( 1867), zoolog rom., a lucrat
mai multi ani fn laboratorii In Franta si Italia;
a organizat serviciul pescariilor din Romania,
al carui director a Post multi ani; a Intemeiat
Muzeul de istorie natural& din Bucuresti dupa
cele mai stricte cerinte $tiintilice, care e unul
din cele mai frumoase din Europa; a publicat
multe si variate studii de specialitate In romaneste si nemte$te. Membru al Academiei
Romane (1910). Pr. op. Regiunea inundabild a
Dundrii, 1910; Problem& stiintifice privitoare la
delta Dundrii, 1914; Pescdria si pescuitul In
Romdnia, 1916; Problemele evolutiei poporului
roman, 1919; Dunarea $i problemele ei, 1921.
ANTIPATER (*397 t317 a. Chr.) general macedonean, devotat lui Alexandru cel Mare.
ANTISEMITISM, doctrine politica socials,
prin care se pledeaza contra Evreilor. Ea s'a
nascut In timpul Romanilor si s'a desfasurat
mai ales In Evul mediu, clad s'au Indreptat nu-

1496

www.dacoromanica.ro

meroase persecutiuni contra lor. In timpurile moderne antisemitismu I s'a rasp indit mai ales In Rusia, untie au Post ucisi multi Evrei prin pogromuri.

La not miscarea aritisemita a luat un caracter

mai mult economic, dar nu s'a ajuns la excese.
ANTISTENES (*444 t365 a. Chr.) filozof
grec, profesorul lui Diogene. Pentru el binele
suprem era virtutea, iar aceasta consta In dispreteul bogatiilor si at mhririlor; de aceea duse,
cu vointa, viata de cersetor ambulant.

ANTONIUS MARCUS (143 t87 a. Chr.), mare ANTorator roman si om politic. Despre valoarea

lui vorbeste Cicerone in cartea sa Orator".

ANTONIUS MARCUS (*83t30 a. Chr.), om po-

litic si general roman; intemeia at 2-lea triumvirat

cu Octavian si Lepid; insa, certindu-se Cu Octa-

vian, mai ales din pricina sprijinului ce acorda

Cleopatrei, regina Egiptului, fu Invins de el la
Actium (31) $i silit apoi a se sinucide.
ANVERS (=ANTWERPEN), ors*, Belgia, port la

ANTIVARI, oras In Iugoslavia (Montenegro),

la Marea Adriatich; 2400 loc.
ANTOLOGION ( = culegere de bucliti alese religioase): primul, romaneste $i slavoneste, tip.
1705 la Rirrinic de Antim Ivireanul, episcopul
eparhiei Rlmnicului.

Escaut; 304.000 loc. In timpul rash. mondial

fu ocupat de Germani (Oct. 1914).
ANZI, pr. Corditieri.
APA. corn. r. jud. Satu-Mare, p1. Seini.
APADIA, corn. r. jud. Caras, pl. Recita.

APAFI MIRAI I (" 16241690), principe al Transilvanici. 1661-1690.

APAFI MIHAI II (167611713), fiul lui Apafi I,

ANTOMARCHI FRANCESCO r 1780118381, me-

dic Italian, prof. de anatomie la Florenta; a

Ingrijit pe Napoleon la Sf. Elena pink in ultimate momenta si a publicat un memoriu despre
moartea acestuia.
ANTONELLI ioAN (1827 t1888), luptator
roman In 1848-49, apoi profesor si preot unit

In Blaj si Fagaras, a luat parte la intemeierea

Asociatiunii transilvane" (1861); a tradus din
Titu Liviu.
ANTONETI, c. r. jud. Teleorman pl. Alexandria; aci s'a dat lup ta Intre Mihaiu si Turd 1595.

ANTONIE CEL MARE ('251t365),

sf.

praznuit de bis. crest. ortodoxa si catolich la

17 Ianuarie. Nhscut In Egipt din parinti crestini
cuviosi, mosteni, la virsta de 20 de ani, o mare
avere. Auzind o predica in biserica, isi vindu
tot ee avea, Imparti banii la shraci si se retrase
lntr'o pustie. Aci fu persecutat de diavol In
toate felurile, ispitindu-1 prin diferite chipuri
ce lua sau infricosindu-1 prin aratarea altor
chipuri hidoase. Antonia it Invinse si trai linistit In singurAtate. Mai tlrziu, fu rugat sa
Intemeieze minastirea Faium (Egipt). dupa
care urmara. altele, In can se adapostiau cute
si mii de calugari. El a organizat viata monastica,
supunind-o la regule de cea mai mare strictet.h
si a incurajat schimnicia; a luat parte la lupte
religioase, combatind, In special, pe Arieni. Cu
toata activitatea desfasurata, a preterit train]
izolat si In cea mai redush simplicitate. A murit
in virsta de 105 ani, dupa ce devenise celebru In
toata crestinatatea. Corpul sau a Post strhmutat
din Egipt n Constantinopol si mai tIrziu a ajuns
in Franta (Vienne, Dauphine) si In jurul lui
s'a intemeiat ordinul Sf. Antonia in 1070. Suferintele si tentatiile lui au inspirat opere de
arta, dintre can mai cunoscute sunt: tabloul
lui J. Bosch In muzeul din Viena si a lui Tenier
la Louvre In Paris.
ANTONIE, mitropolit al Moldovei pe la 1730.
retras In Rusia la 1740 (duph catalogul publ. de

C. Erbieeanu).
ANTONIE DIN POPE.5TI, down. Tarii-Roma-

nesti 1669-1672. Arnie al Cantacuzinestilor, el

urmari pe toti adversarii acestora si unora le
date pedepse grate; persecuta pe toti Grecii can
avusese pink atunci autoritate In conducerea
trebilor publice; dar Intrigile de la Constantino-

pol Ii aduserli mazilia.

ANTONIE ROSET, down. Moldovei Intre 16751678. Grec de neam, dar stabilit mai de mult In
Moldova si avind rang boieresc, a avut o domnie

agitata, din pricina rhzboiului dintre Turd si

Rusi, la care a trebuit sa participe si el In anii

1677 si 1678. Mazilit, a trait in mare mizerie la

Constantinopol.
ANTONINI, nume dat la sapte Imparati
romani Incepind cu Nerva (Traian, Adrian, Antonin, M. Aureliu, Verus, Commodus).
ANTONINUS Pius ("861-161) imparat roman

intre 138-161, vestit prin spiritul de dreptate

cu care a domnit.
ANTONIOS, episcop al ,Durostorului, a
luat parte la sinodul din 1638 care a osindit
erezia lui Ciril LucariS.

principe at Transilvaniei Intre 1690-95. Austria

anexind Transilvania, el s'a stabilit la Viena,
unde a trait restul zilelor sale.
APAHIDA, corn. r. jud. Cluj, pl. Somas; st. c.
f. linia Aiud Cluj.

APALINA corn. r. jud. Mures, pl. Reghin-de-Jos.

APASI, ramasiti din vechii locuitori ai Arne-

ricei zisi Pieile-Boi; se ocupa cu vinhtoarea

si sunt foarte sireti in lupta. Francezii au dat
acest nume unor pungasi criminali din Paris

si de la ei s'a luat termenul si la nos.

APATAU 0 corn. r. jud. Satu-Mare, pl. SatuMare. corn. r. jud. Arad. pl. Ineu. O corn.
r. jud. Bihor, pl. Satan*.
APATAU, corn. r. jud. Somas, pl. Chiochis.
APATA, corn. r. jud. Brasov, pl. Birsa-de-jos.
APELE-VII, c.r. jud. Romanat,i, pl. Ocolu;
lnfiintata. 1613.
APELLES (sec. iv a. Chr.) vestit pictor grec,
a trait la curtea lui Alexandru eel Mare.
APENINI, munti, strabat Italia In toath
lungimea ei; 1300 km. lung.; bogati In marmura;
virfurile cele mai Inane: monte Corno (2914 m.),
m. Amaro (2795 m.), m. V ettore (2477) In Ap.
centrali.

APIS, boul sacru pe care Egiptenii it adorau

ca expresiunea' divinitatii.
APOLD 0 corn. r. jud. Tlrnava-Mare, pl. Hen-

dorf. 0 APOLDUL DE SUS. C. r. jud. Sibiu pl. Mercurea; st. c. T. linia Sibiu-Alba-Iulia; 0 APOLDUL
DE JOS. C. r. tot acolo.

APOLLODOR (405 a. Chr.), pietor grec.

APOLLODOR DIN DAMASO ( "60 t129), arhiforul lui Traian in

tect roman, a construit

Roma si podul paste Dunare, In dreptul orasului Turnu-Severin. de care s'a servit Traian
ih a doua a sa expeditie
contra Dacilor.
APOLLON, zeu grec si
roman: at poezici, artelor,
Soarelui, oracolelor; fiul lui
.Jupiter si al Latonei, (rate
cu Diana. Artistii antici si
cei moderni au Infatisat in
diferite opere pe acest zeu:

de ex.: Apollon zis de la Belvedere, statue, muz. Vatica-

nului; Ap. cu lebada status,

muz. dei Studi" din Neapole; Ap. invingind Sarpele

Piton, picturh de fr. Eug.
Delacroix, muz. Louvre (Paris \ .

Apollon de la

Be vedere.
APOR familia nobila din
Transilvania; dintre membrii ai Insetnnam pe:
0 STEFAN, tezaurar al principatului, a staruit

pentru unirea Romanilor cu biserica Romei. PETRU ( *1676t1752), conte, judo suprem In tinutul

Trei Scaune, a saris o istorie a Transilvaniei.

0 CAROL ("1815i-1885), magistrat superior.

APQSTOL (= faptele si epistolele Apostolitar):

primul tip. romdneVe este al Diaconului Coresi,

Brasov 1563; apoi: Bucuresti 1683, Buzau 1704
(slavo-rom.). (wir Part. 11101.)

1497

www.dacoromanica.ro

APO

APOSTOLACHE, c. r. jud. Prahova, p1.

APOinfiintata 1462.
ARA Podgoria;
APOSTOLESCU NICOLAE (`18761-1918), pro-

ARABAGI 0 corn. r. jud. Caliacra, pl. Bazargic.

c. r. jud. Durostor, pl. Beibunar.

ARABAGILAR, corn. r. jud. Durostor, pl.

fesor roman A publicat articole asupra poeziei

Sarslnlar.

romanesti $i asupra cltorva scriitori, un manual de

istoria literaturii rornane (Bibl. Steaua) $i un stu-

ARABI, loc. din Arabia, de origine semitia.

Dupti ce au Imbratisat noua religie a lui Mahomet,

51-au Intins puterea for $i In afar& de hotarele Ara-

diu asupra influentei romantismului In poezia

rornana; colaborator al lui Gr. Tocilescu la Revista pentru igtorie, arheologie .$1 filologie".
APPENZELL, oral Elvetia (cant. Appenzell);
5100 loc. germani. Cantonul admis In conic-

biei, ocupind nordul Africei $i Spania $i formind

mai multe califate. Ei au desvoltat o Insemnat&
civilizatie originals: de la ei ne-au ramas cifrele

arabice, adoptate de toat& lumea; ei au creat

deratie 1513.
APPL PAUL (*1855), matematic franeez; prof.
de mecanicit rationata la Univ. din Paris, membru al Academiei de $tiinte (1892); membru onorar
al Apademiei Romane (1914); delegat al Fcantei
In Institutul de cooperatie intelectuala".

stillnta algebrei; au litsat opere de arta (arhitectura., sculptura, desen) de mare valoare; muzica
for a Post vestita; povestirile for formeaza un
tezaur din care au tras bogate isvoare literaturile europene (ow alfabetul In partea lllol. la ouv. arab).
ARABIA, penins. Asiei; 3.000.000 km. p.;
13.000.000 loc. Centrul mai mult pustiu, coastele
fertile, mai ales prov. Hedjaz 5i Yemen. Cap.
Meca. Orme pr. Damasc, Beirut, lerusalim, Medina, Aden.
ABACI, corn. rur. jud. Trei- Scaune. pl. Sf.

APPONYI ALBERT cowl% (`1846), om politic

ungur fiul lui George Apponyi.

APPONYI GEORGE CONTE ( *1808t 1899), om

politic ungur, partizan al lui Deak.

APRODUL PURICE, corn. r. jud. Ismail, pl.

Chilia-Noua.
APRODUL PURICE, poem al lui Costache Negruzzi, In care autorul desvolta o traditie

Gheorghe.

ARAD, jud. In Crisana; cap. Arad; supr.

6005 km. p.; 242.371 loc. (1923); are 10 plasi,
1 corn. urb. $i 195 corn. rur. (1925); face parte
din circumscriptia Curt.ii de Apel
din Timisoara; are 19 scoale pri-

povestita de cronicarul I. Neculce; publ. 1837.

APROZI, c. r. jud. Ilfov, p1. Budesti.
APSERON, peninsula In Marea Caspica.
APULEdUS LUCIUS (sec. li. p. Chr.), filozof
latin, lasa multe opere, din cars mai cunoscute

mare urbane $i 227 rurale; are 38

cooperative de productie $i con-

Metuarul de our, un fel de roman satiric. Din

aceasta s'a tradus Amor $i Psyche, basm mitologic, de G. Popa Lisseanu (1924).
APULENSIS (Dacia), Impartire a provinciei

sum $i 11 coop. pentru exploatare de paduri (1928). Din punct

de vedere religios, locuitorii in

de eparhia ortodox& din Arad, de

romane corespunzind cu Transilvania.

APULUM, cetate roman& In Dacia, cam unde

vicariatul ortodox sirb din Timisoars, de episcopia, greco-catolica

este Alba-lulia de astazi.

AQUILEIA, ora$, Italia antics, pe Adriatica
(Istria), fundata 181 a. Chr. distrusa de Atila
(452). Azi are 2000 loc.; s'au dat marl lupte In
timpul ra7boiului mondial.
AQUINO, oras Italia (prov. Caserta), patria
Sf. Toma zis din Aquino.
AQUITANIA, tinut in vechea Gallia, (udat
de fl. Garonne) apoi provincie a imp. roman,
form& un ducat sec. vu, apoi regat (de la 778),
parte din ea iarasi ducat (de la 845) $i, dups
multe peripetii, deveni provincie a Frantei.
ARAB TABIA, fosta fortareata turceasca
aproape de Silistra. Dupa tractatul de la Berlin
au staptnit-o Bulgarii; In 1882, dupii numeroase
$i aprinse discutii, s'a luat de Romani.

Marca jud. Arad. din Oradea, de episcopia greco-

cat Mica din Lugoj, de episcopia

romano-catolica din Timisoara, de superintendenta luterana din Arad $i de episcopia reformat&
din Oradea.

ARAD, oral cap. jud. Arad,asezat pe malul

drept al Muresului; 62.490 loc. (1920); st. c.f. pe

mai multe
spre Curtici, spre Jimbolia, spre
Oradea, spre Brad, spre Otlaca, spre Pecica; ocol
silvic; se in tlrguri In Martie, April, lulie, Octombrie, Noembrie. Aci este resedinta episcopiei
ortodoxe a Aradului $i a superintendentei lute-

rane; are 5 biserici ortodoxe romanesti, 1 ortodox5. sitrbeasca, 3 bis. unite, 1 catolica, 1 luteran& $i 1 reformats; are o Academie teologic&
Ortodoxa, un liceu de bAiet.i numit Moise Ni_

\ .
(1-

CO

ge"

4 6 1./

PL INEU

ovwyd,
NA

curio

'Ana,

/-

...--'1
1

oPezna.;\
Sebis l'

neu

,).'

oirla

a Spineni
1

EBIS 1
'PL

PL'

PL. SPINENI

PLSIRIA

PL. PECI A
Bovine

Noce

__.... . .,.k
I

Radn

P _ILA 1,.) N A

,l,/

TIMIS TORONTAL

/s

--

L ('''.
"
...i.

A
AGIU///Halmagiu

1498

www.dacoromanica.ro

-'--- "`----k S

J. SEVERIN '`
Harta jud. Arad.

Q.

40

-9

N.S.
4.4

\---...___

,zr

4'4

AD

radu 'No

PLIARAD
Je

/y00

....

1PL. SF.

1-

JP

Chisineu Cris.

Socorior
&ciao

1- --.
I st

..

\P L. CHISINEU

Z.

b oar p

NZ

coara", Infiintat In 1754 si romanizat In 1919, un

liceu de fete, Infiintat In 1907 ca scoala maghiara,

o scoala secundark de bhicti Iosif Vulcan", Incu limba de predare maghiara, una de fete cu
ambele linibi, alta de baleti cu limba de predare
germana. Oras vechiu, se pomeneste In. acte din
sec. xu.
ARAD, episcopie ortodoxa Infiintata In 1705,
formata din episcopia Ienopolei si a Orazii-mari
dupa unirea mitropolitului din Alba Iu lia cu
Roma. A fost episcopie sirbeasca; iar de la 1829
a devenit romdneasca, subordonata ins& Mitropoliei sirbesti din Corlovat, si de la 1863 Mitropoliei romanesti (atunci infiintata.) din Sibiu.
Lista episcopilor: Nistor loanovici (1829), Gherasim Rat (1830), Procopie Ivacicovici (1853),
Miron Romanul (1873 , loan Me(ianu (1875),
losif Goldin (1899) loan Pap (1902), Grigorie
Contsa (1925), actualul ep. Are 343 parohii In
jud. Arad, Timis-Torontal, Caras-Severin si
Hunedoara.
ARADA, c. r. jud. Turda, pl. CImpeni.
Mutat& In 1919, doua scoale secnndare de baieti

ARAGQ DOMINIQUE FRANCOIS ('1786t1853),

fizieian si astron. fr., profesor, membru al In-

stitutului; lupta cu un devotament rar pentru

*Uinta.; duph. 1830 se amesteca in politica, devenind membru al guvern. provizoriu din 1848;
orbind In ultimii ani ai vietii, continua sa lucreze si sa publice.
ARAGONIA, tinut al Spaniei,
oral pr. Saragossa. Fu In ev. medin regat indep. In 1478 murind
Joan II, las& tronul fiului sau
Ferdinand Catolicul, care, ca sot

al Isabelei, era rege peste Castilia ,si Leon. Astfel aceste state
se unira si formara o unitate

siu, primul Imparat al Orientului, dupa Imphr- ARAUrea imperiului roman (395).
ARG
ARCAN, virf de munte jud. Gorj.
ARCANI, corn. r. jud. Gorj, p1. Vulcan.
ARCASII, societati de sustinere si propaganda nationala, Intemeiate de Ron:Anil din Bu-

covina, in timpul stapinirii austriace. cu stop

de a Intretinea spiritul national (membrii purtau

costum national) si de a opune n rezistenta propagandei ucrainiene. pe care autoritgile austriace o sprijineau.
ARCESILAOS (*ca. 318 tca. 239 a. Chr.), filoz.
grec, reprezinta o forma a scepticismultti, contrar

lui Zenon care admitea ca unele reprezentari

pot fi certitudini.

ARCESTI, corn. r. jud. Romanati, pl. Oltu-desus, 1704 loc.; st. c. f.

ARCHIA, corn. r. jud. Hunedoara, pl. Simeria.
ARCHID, corn. r. jud. Salaj, pl. Bocsa.
ARCHILOCH (sec. vii a. Chr.), vestit satiric
rautacios grec, despre care zice Horatiu ca a inventat versul iambic.
ARCHEVIEDE (*2871.212 a. Chr.), ilustru
geometru grec; autorul principiului care-i poarth
numele (,.un corp cufundat intr'un fluid pierde
o parte din greutatea sa egala cu greutatea volumului de fluid deslocuit"). A trait in Siracuza
-si a murit In timpul luptelor date de Romani ca
sa cucereasca aceasta tara. Se zice ca gratie
iscusintei lui si descoperirilor sale $tiintilice a

tinut trei ani in Inc [iota romana. De la el a

ramas vorba ,.evrica!" (gree. = am aflat), care
se citeaza cInd cineva a gash solutiunea unei

mari si grele probleme.

,ARCHI, corn. r. jud. Bihor. p1. Beliu.
ARCHITA, corn. r. jud. Tirnava-Mare, pl.
Danes; st. c. f. titre Feldioara si Sighisoara.
ARCHIVA oar Arhiva.

cuprinzlnd toata Spania crestinii.

ARAL, MAREA DE, in Turkestan

ARCIZ, corn. r., jud. Cetatea-Alba, resed. plash

Arago.

(Asia); supr. 67.000 km. p.

ARANEAG, corn. r. jud. Arad, pl. Spineni,
pomenita In 1608.
AFtANY 10AN ('18171-1882), eel mai mare
poet epic al Ungariei.
ARARAT, munte Armenia; 5211 m. trait.;
dupa Biblie, aci se opri corabia lui Noe.
ARATMAGEA, corn. r. jud. Durostor, pl. Beibunar.
ARANIES, c.r. jud. Hunedoara, pl. Hunedoara.
ARBANAS = ARNAUT our Albanez.

ARBELA, oral, Asia mica; aci Alex. eel Mare

Invinse pe Dariu (331 a. Chr.Y

ARBORE 0 corn. r. jud. Suceava, pl. Arbore.

0 c. r. jud. Doroholu, pl. Centru.
ARBORE LUCA (t1523), batman pe timpul
lui Stefanita Voda (1517-1527) si tutor In

If

timpul minorit &tii acestuia. El a incheiat un

tractat de alianta. cu Polonia (1518), dar Dornnitorul II osindi la moarte far& judecata. Arbore
e un personagiu principal in drama lui Delavrancea Viforul".
ARBORE ZABIFIR C. (*1848), Roman basara-

bean, a participat ca student, la misoari revolutionare In Rusia, a fost Intemnitat; apoi a trait
In Elvetia, publicind diferite scrieri; in 1877 s'a
stabilit In Romania ca ziarist (Romanul" Tele-

graful"), mai tirziu functionar la Arhivele Statului

si la Primaria din Bucuresti. Op. pr.: Temnita

si exit, 1894; In exit, 1896; Rasarabia in
sec. xix, 1899, premiata de Academia Romana;
Gramatica limbii ruse, 1902; Dicjionarul geogralic at Basarabiei, 1904, premiat de Soc.
de geografie; Dic(ionar bulgaro-roman, 1909;
Ucraina si Romania, 1916.
ARCADIA, regiune In vechia Grecie, socotita
de poeti ca Cara oamenilor fericiti, traind ca
pastori. De acolo dictonul latin Et in Arcadid
ego, pe care -1 gasim ca epigraf la un tablou al
lui Poussin si la un capitol din Pseudocynegeticos a lui Al Odobescu.
ARCADIU ('ca. 376t408), fiul lui Teodo-

Cogilnic. st. c. f., 2464 loc. Infiintata ca. 1816.

ARCIZUL-NOU, corn. r. jud. Cetatea-Alba.
p1. Cogilnic; 783 loc.

ARCOLE, oral, Italia, pe un afl. al Adigelui; aci

victoria lui Napoleon contra Austriacilor (1796).
ARCUDA, sat din corn. Popesti-Bicu pl.

Sabarul jud. Ilfov. Aci slut basine mari In cari

se limpezeste apa Dirnbovitei ce se introduce In
Bucuresti.
ARCVS, corn. rur. jud. Trei-Scaune pl. Sf.
Gheorghe
ARDAN, corn. r jud. Nasatid, pl. Sieu.
ARDEAL or- Transilvania.
ARDED, corn. r. jud. Satu-Mare, resed. plasii
Arded.
ARDEOANI, corn. r. jud. Bacau, pl TazlauStirat: gradini de zarzavat.
ARDEOVA, corn. r. jud. Cluj, pl. Huedin.
AREFU, corn. r. jud. Hunedoara. pl. Geoagiu.
ARDUSAT, corn. r. jud. Satu-Mare. pl. Hideaga.

ARDUZEL, corn. r. jud. Salaj, pl. Cehul-Silva-

niei.

AREFU, corn. r. jud. Arges, pl. Arges pe rIul

Arges. In apropiere, ruinele cetatii lui Viad Tepee.

ARES, numele grec al zeului Marte (oar *west ouv.).

ARETINO PIETRO (*1492t 1552), poet satiric

Ration.

ARGEL, corn. r. jud. CImpulting, pl. Moldovitei.

ARGENTINA, republica: supr. 2.987.000 km.
p.; 10.800.000 loc. Oeup& toat& partea de S.E
a Americii de S. Sc margineste la N. cu Bolivia,
la E. cu Paraguay, Brasilia si Uruguay, la V. Cu'
Chili. Munfi: Cordilierii. eari o despart de Chili.
Ape: La Plata cu afl. Paraguay, Parana, Uruguay;
Rio Colorado, Rio Negro. Clima e variabila, dar
sanatoasa. Se cultiva: grlu, porumb, tutun,

bumbac, cafea, cacao, fructe, cinepa, orez; se

crest oi, cai, boi; se gaseste si petrol. Capitala:
Buenos-Aires (1.700.000 loc.).
ARGE, rlu, afl. al Dunarii pe stinga; isvoraste din muntele Negoiul, jud. Arges; lung. 300

1499

www.dacoromanica.ro

uda jud. Arge$, Vlasca, Musrel, Dimbovita,

ARG- km.;
A R 1 Ilfov; trece prin. Curtea de Arge$ prin multe

ARHANGHELUL,

Vlade$ti intern.
Pirlianu In 1721.

corn.

c. r ; se versa In Dunare la V. de Oltenita, In

rata Turtucaei; afl. pe dreapta: Neajlov, Glavacioc, unite la Calugareni; pe stinga: Valsanul,

ARGES, jud. In Muntenia; cap. Pitesti; supr.

4.216 km. p.; 254.889 loc; are
10 pla$i, 2 corn. urb. $i 175 c.
r.; 12 parohii urbane, 174 parohii rurale; 346 biserici, 6 ma
nastiri; tine de eparhia episcopiei Argesului, a care! resedinta
este In Curtea de Arges; face
parte din circumscriptia Curtii
de apel din Bucuresti: are 391
scoale primare. are 70 de cooperative de productie si consum Marca jud. Arge.
cu un capital de 4.399.000 lei 28 coop. pentru

la riul Arge$.
ARGES (Episcopia de) lutemeiata In 1793; are resedint.a.
In coin. Curtea-de-Arges. De ea
tin judetele Arges $i Olt. Ala.-

.tuo

Scriban loctiitor (1862), Ghenadie I (1865), Neo fit Scriban

(1868), losif Naniescu (1873),

Ghenadie II Petrescu (1876),

Gherasim Timnq (1893), Calist

lalorni(eanu (1912), Teofil Mihdilescu (1918), Visarion Puiu
(1921), Nichita Duma (1923).

ARHIVA PENTRII $TIDITA $1 REFQRMA SOGIALA,

organul Institutului Social roman, fondat In 1929,

apare Yn Bucure$ti sub directia lui D. Gusti.
ARHIVA ROMANEASOA, revista redactata de M.
Kogalniceanu Iasi 1840-1841 $i 1845. A aparut
$1 editia 2-a In 1860-1862.

ARHIVA SOCIETATII $TIINTIFICE $1 LITERARE DIN

IASI, revista literara $i stiintifica.
Interneiata.

in

SIBIU

In

1889

Primii ani Tara director.

1a$1.

,F,AeGiAiRAS

OLT L
sUS,

L.,

2/en.1

ci

'IS

PL
ceDari

ancu GL`'
0 1
TOPOLOG C
Iele/e.ron,
1

APGE
4

ARGETOAIA, c. r. jud.

I
\Agana

Dolj. p1. Filiasi.

ARGETOIANU ioN (*1840

11928), general. A studiat la

Metz, a fost ofiter de geniu; In
razboiul pentru independents
a fost set' de stat major al
generalului Cerchez $1 a luat
parte la luptele din jurul Plevnei; In 1888 (Hind colonel) a
ocupat functiunea de secretar
general al Ministerului de razboiu si in 1890 i s'a dat condbeerea lucrarilor pentru fortificarea Bucure$tilor; general
In 1894, inspector al geniului
(1895), ministru de razboiu. A
murit la Viena.

Paharnicul Stoica

Iniegolu

turat este un seminariu preotesc fondat In 1839. Lista episcopilor: losif (1793) Ilarion

(1820), Grigorie (1823), Ilarion

a doua oara. (1828), Samuil Sinadon, loctiitor (1845), CHment Gdiseanu (1850), Neuf it

de

ARHIPELAG = Marea-Egee.
ARHWD, c. r. jud. Mures, p1. Teaca.
ARH[V PENTRII FILOLOGIE $1 IBTORIE, revista
redactat4 de T. Cipariu, Blaj 1867-4871.
ARHIVA ISTORIC4 A ROMAKCEI, publicaile periodic& de docurnente privitoare la istoria Romanilor. Bucure$ti 1864-1865 $1 1867. Sub redactia lui B. P. Hasdeu.

Rhil Doamnei. Dimbovita, Calnistea.

ARGES, PP" Curtea de Arges.

exploatare de paduri cu un
cap. d. 2.167.000 lei, 2 ob5tii
de arendare, 12 band pop.
cu un capital de 23.992.000
lei (1925). Numele vine de

fosta man. jud. Vllcea

,1

0 //

raganl

0.

ClICS

PL. DAN!CEJ

I)

U DA

.-4..Castest, &Amin

Pl.

Gay an

P1TEST
dA
n -

t_ _ 4

4./

CO

/7.

ICostesti)

Aguhut, $1 ELENA, poems de

Ion Barac, publ. Sibiu 1801;

ar fi o puyestire alegorica a

4;c0T.E.y.\0
I

stolnici

'

-Tn.

QAMBOVN IC

'

PL
TELEORMAfJ

,..

N...
1

-1

'

-..-...'

C)

PL

..-

ARGONNE, o regiune In
Franta, unde s'au dat numeroase lupte vestite In timpul

'
\

Teiul

P I.

euceririi Ardealului de Traian.

ARGONAUT', eroi din mitologia greats. Vre-o 50 de eroi
plecark pe nava Argot sit caute
lina de our In Colchida.

co

14

c:,

t
4

; --c,
.,..,:.

, ,,t,--v

JUD. TELEORMAN & p,'

rasboiului mondial, mai ales In

vara si toamna anului 1918.
ARGUS personaj mitol. grec.,

liana jud. Arge.

avea 100 de ochi, din cari 50 stau totdeauna

cleschisi. Azi e simbolul supravegherii neobosite

9i pe care nimic n'o Insealgt.
ARFIANGELSH, oral, Rucia, la Mama Alba;
32.000 loc.

Apoi: 1894 A. D. Xenopol; 1906 I. Bdrbuiescu;

1906 A. D. Xenopol. Apare $i azi sub directia
I. Barbulescu.
4111 sau ARI NI (sorts $1 Aryeni), numele ganeric al populatiilor albe din Europa $i din Asia'.

1500

www.dacoromanica.ro

se mai numesc si lndo-Europeni: Indieni, Iranieni, Greci, Italioti, Celli Germani, Slavi.
ARIADNE.pers.mitol. grec. Era filen lui Minos regele Cretei; a ajutat, printr'un ghem de ate. pe Tezeu ski
iasa din Lahirint dupe ce omorise
pe Minotaur.

ARIANI, eretici, partizani al

lui ARIL Acesta combatea unitatea treimii $i

nega natura divine a lui

Isus. Arianismal a fost
osindit de conciliul de la
Niceea (325). Azi se gases arieni in Italia, El-

primele cinturi din lliada lui

Omer (1837 $i o parte din
Viefile paralete" ale lui Plutarch (1857 ; din italieneste a

vgia, Olanda. In Ungaria

Ariadne.
shit comunitali de arieni.
Primul for episcop a lost David Ferenz (1566).
Au fost recunoscuti oficial in 1600. In Ungaria
au 9 protopopiate, 110 biserici principale si 50
filiale. In Transilvania sediul este la Cluj, unde
au episcopie $i un consiliu sinodal, au seminariu
$i liceu; an si o revista specials.
(

1823 t1886) pu-

blicist roman. Op. pr. Istoria rerolu(iei din 1821.

ARICESTI-RACHTIVANI, coin. r. jud. Prahova pl. Filipe,ti; 1411 loc.; Infiintat 1760.
ARIES, rlu afl. al Muresului.
ARIESENI, c. r. jud. Turda, pl. Cimpeni.

ARIESUL-DE-CiMP corn. r. jud. Salu-

Mare. pl. Hideaga.

C. Aristia. (Dupe

tradus ,.Sai.t" de Alfieri (18361. un desen de Dupre

nordica $i In Transilvania

ARICESCU CONSTANTIN D.

fluid student, la eteria grecensca in 1821 In Bu- A R IcurWA ; a lost colaborator lui
ARM
Heliade pentru lntemeierea teatrului romanese in Bucure$ti
(1835), juclnd roluri in uncle
piese: a participat in revolutta
din 1848 $i a fost exilat; a fost
profes,r de limba greceasca sj
Iranceztt la Colegiul Sf. Sava
din Bucure$ti. Aristin a tradus
pentru prima oars In romaneste

ARIEWL-DE-PADURE, c. r.

jud. Satu-Mare, pl. Hideaga.

ARINI corn. r. jud. Stilaj, pl. Cehul- Silvaniei.
(T. corn. r. jud. Trei-Scaune, p1. Ozun.
ARINOASA, deal jud. Baciiu.
ARIQN CONSTANTIN C. ( *1855 ;1923), advocat
si politic rom. Doctor In drept de la Paris, a fost
deputat, ministru de instructie, de domenii $i
de externe (in guvernul Marghiloman, care a Incheiat pacea cu Gerrnanii In 1918), profesor de
drept comercial la facultatea de drept din Bucure$ti (1913); a publicat citeva studii juridice si
conferintc (Statul antic $i statul modern, 1884;
Despre prejudi(ii, 1886); a lost membru activ
al Ateneului Roman din Bucuresti si membru
onorar al Academiei Romane (1923).
ARION ERACLE ( *1838t 1903), general rom. Elev
al scoaiei militare din Bucure$ti, sublocotenent
1857, major 1868, colonel 1875. A luat parte
la razboiul independentei, s'a distins ca comandant al artileriei corpului II de armata. Ge-

neral de brigada 1883, gen. de divizie

ARIONESTI corn. r. jud. Soroca, pl. Otaci; 3225 loc.; exista

In sec. xvii; ttrg saptam. de vita.
ARIOSTO LUDOVICO (1474
+1533) poet ital autorul unei
vestite epopei Orlando furioso.
Din aceasta a tradus un fragment Heliade Radulescu (In Curs .(
de poezie general& vol. in fast.

1892.

Alte scrieri: Gramatica jranceza

din 18241.
1835), Prin(Ll roman, poeHi epice la suirea pe

tron a lui Rihescu (tip. 1843).

ARISTIDE (*ea. 549 t ca. 468 a. Chr.), om poli-

tic grec, supranumit eel drept. Repurta, ca gene-

ral, victoria la Marathon. dar prin intrigile lui

Temistricle, fu exilat prin ostracism. Rechemat
mai tirziti, se Impaca cu rivalul situ si-si sluji pa tria cu acelasi devotament, luptlnd la Salamina
contra lui Xerxes, conducind finantele Atenei,
$. a. Numele lui ramase cu simbol al Integritatii
vigil politice si al patriotisrnului.
ARISTIP (sec. iv a. Chr.), filozof grec, a
formulat teoria (zisa hedonisticd) ca scopul vietii
este placerea $i ce fiecare e judecatorul placerii

sale Si deci al moralitatii; cerea Insa o Malta

culture intelectuala pe care s'ar fi Intemeiat
aprecierea fiecaruia.
ARISTOFAN (sec. V a. Chr.), poet grec,
autorul multor comedii sense cu Mutate si atacind
ctiiar pe Socrate. Op. print.: Norii, Viespite;
Broa$tele. In rom. s'au tradus: Lisistrata, de P.
Musoiu 1916; Norii, de Biletchi, 1923, Pasarile
de Bezdechi 1926.
ARISTOTEL (*384;322 a.
Chr.), filozof grec, elev al lui
Platon, Int emeietorul scoalei
zise peripatetice; cutreera multe

rase din Grecia; fu preceptorul lui Alexandru eel Mare,

metoda lui de InvalamInt s'a

numit acroamatica. Pr. op. Is
toria animalelor, Retorica, Politica, Eliza. E personificarea
spiritului stiintific $i filozofic.
ARIUSD, corn. r. jud. TreiScaune, pl. Ozun.
A ristotel.
ARKANSAS, rlu In America de Nord, se varsa In Misisipi; lung. 3470
km.
ARLBERG, munte In Tirol, strabatut de

un tunel lung de 10.270 m.

ARMADIA, c. r. jud. Severin, pl. Sacul (Timis).
ARMAN, corn. r. jud. Caliacra, pl. Sf. Dumitru.
ARMA.*NI, C) c. r. jud. Vaslui, pl. Stefan-

eel-Mare.

ARIOVIST, capetenia Suevilor, popor din Galia veche;

Ariosto.
s'a luptat cu Cezar (58 a. Chr.).
ARISOAIA, munte, jud. Putna.
ARISTAGORA (t497 a. Chr.), tiran din
Milet, ceru ajutor Atenieni]or contra lui Darius
1 astfel pricinui Inceperea rdzboaielor medice.
ARISTARCH (*ca. 108 tea. 36 a. Chr.),
vestit gramatic grec din scoala alexandrinti;
a ramas ca tip al criticului sever, dar judidos.
ARISTARCHI-BEY NICOLAE, agent al domnilor Munteniei, 1837, la Constantinopol, numit de
Alexandru Ghica $i pastrat pine in timpul lui B

*tirbeiu. Purta titlul de bascapuchehaia al M.

Sale" ai ca rang boieresc: mare logofat al Bisericii

Rasaritului".
ARISTIA CONSTANTIN (1800 t1880), grec de
origine, probabil nascut in Romania. A participat,

11.10

c. r. jud. Clue, pl. Slnmartin.

ARMASESTI com, r. jud. Ialomita, pl. Urziceni; 1965 loc. Infiintata. 1868, are o scoala de
agriculture $i nieserii Intemeiata In 1888 cu fondurile lasate de Iordache Zossima. E $i un spital

tinut din acelasi fond. St. c. f. linia Ploesti Slobozia corn. r. jud. VlIcea, pl. Cerna.
Al:MA*04.1A, corn. r. jud. Vaslui, pl. Racova;
1902 loc.; Infiintata. 1864
ARMBRUSTER MATHIAS (t1542) om politic

al Sasilor din Transilvania: primer al Sibiului.

ARMENI, cora. r. jud. Sibiu, pl. Ocna-Sibiului.
ARMENIA, regiune In Asia Intre M. Neagra
si M. Caspica la S. muntilor Caucaz si ajungind
pin& la Tigru si Eufrat; hotarele au variat In
cursul timpului dupe Imprejurarile politica. Se deosebeste de obiceiu: A. mare, partea de E. de la
Eufrat la M. Caspica, si A. mica, partea de V.
In vremurile vechi A. fu supusii. Asirienilor si
Per$11or; chip& moartea lui Alex. eel Mare, ctizu
sub Seleucizi, apoi sub Parti, can intemeiarti

1501

www.dacoromanica.ro

Armenia (ca. 105 a. Cnr.), devenit mai

ARM- reqawl
tirziu vasal Romei. Supus de Per*i, cari combateau

ASA crestinismul adoptat de Armeni, regatul suferi

invaziunea araba; apoi se desfiinta, cazind sub

Mongoli (sec xin), sub Turci (sec. xvi) $i
In sec. xvii Incepu a fi impartit Intre Persia,
Rusia $1 Turia. In vremea Cruciadelor, a mai
vietatit cltva timp (pins in sec. xiv) un stat

armean In Asia mica. Dupe razboiul mondial pu-

terile aliate au volt sa face din toate provinciile

armene un Stat independent, dar n'au reu$it.
Locuitorii din teritoriile supuse Turciei in mare
parte $i-au parasit Cara. Cei supusi Rusiei au
format o republics In uniunea sovietica, cu o
supr. de 34.500 km. p. *i 871.000 loc. Cap. Eriwan.

In tarile romane$ti s'au a$ezat din vechi timpuri

colonii de Armeni, cari au trait In bune relatii

cu locuitorii bastina$i $i multi s'au romanizat definitiv. 0 grupa importanta care 1si pastreaza
datinele $i oarecare fizionomie particulars se gasesta In Gherla. Si in Bucuresti e o frumoasti biseric,11. In cartierul care are o strada numita Armeneasca" (ow- Partea 111. allabettil la vorba: armenese).
ARMENT, corn. r. jud. Severin, pl. Teregova.
ARMIDA, eroina din epopeea Gerusatemme libe-

rata (Ierusalimul liberat) a lui Torquato Tasso.

ARMAN, nume ea-5i dau Romanii macedoneni;
cuv Int format din a-R(o)man; P.-

Macedo-Romani.

ARMSTRONG WILLIAM GEORGE (1810t1900))

inginer englez, a inventat un tun $i o marina

hidraulicil en care se ridica greutati in porturi, $. a.

ARMUTLT, corn. r. jud. Caliacra, reed. pla$ii
Peri$.
ARNAULD eEL MARE ( *1612t1694), teolog

*i

filoz. franez, unul din jansenisti, a colaborat la

Logica de la Port-Royal (1662).
ARNAT,TT- CUIVS, corn. r. jud. Caliacra. pl.

Bazargie.
ARNDT ERNST C'176911860', poet german, a
scris cintece patriot ice mai ales contra Francezilor.
ARNETH IOSIrr (*17911-1863 , istoriograf si

numismat austriac. Principala lucrare: Synopsis

nuininorum antiquorum (1837-1842).
4RNO, fluviu, Italia, se varsa In Mediterana;
uda Florenta $i Pisa; lung 250 km.

ARNOTA, manastire pe un munte tin fata

man. Bistrita jud. Vilcea; Intemeiata de Mateiu

Basarab (1640), rare este inmormintat aci; in
biserica se aft& $i portretul intrmeietorului.
AROMANI
MACEDO-ROMANI.

ARON zis TIRANUL (t1597), Domn al Moldovei

1591-1592, 1592-1595. Sus tinut de Mihaiu Viteazul, a fost detronat de Sigismund Bathori $i inchis.
ARONEANUL, corn. r. jud. Iasi, pl. Copou ;
aci e mAnAstirea Aroneanu zidita de Aron Voda
In 1594.

ARPAD, primul rege al Ungurilor 889-907,

ales pe cind se aflau In Ateluz 5 pe care II considers ca Intemeietor al statului for.
ARPAUL-DE-JOS, corn. r. jud. Fagara$,
rased. plasii Arpasul, ocol silvic.
ARPAUL-DE-SUS, c, r. jud. Fagara*, pl.
Arpasul.
ARRAS, ora$, Franta (Pas de Calais); 24.000
loc. Aci Tura lupte ale Francezilor contra Spaniolilor cari stapiniau tinutul (1600,1654); s'au
Incheiat tratate (1482 Ludov. xi $i Maxim. de
Austria); In timpul razb. mondial orawl fu ruinat
de artileria germane, Ora Insa a fi ocupat.
ARREBOE ANDERS (1587t1637), poet danez;
episcop ; a tradus Psalm!! lui David.
ARFtHENIUS SVANTE ( 1859t 1927), fizic. sue-

dez, prof. la Upsala, la Stockholm (1891), unde fu

rector al universitatii; a fost premiat cu premiul

Nobel, membru onorar al Academiei Romane
(1913); autor al teoriei disociafiunii electrolitice
5i al unei teorii prin care se poate explica mecanismul evolutiei astrelor.
ARRIA, sotia lui Paetus, luptator politic
roman, In vremea Imparatului Claudiu, vestitA
prin eroismul sau.
ARRIANOS FLAVIUS (sec. II p. Chr.), istoric

grec, In serviciul Imparatilor romani (Adrian-

Antonin Piu); op. pr. Anabasis (despre Alex. eel

Mare).

ARSACHE, corn. r. jud. Vla$ca, reed. plasii

Dunarea, infiintata 1712.

ARSACHI APOSTOL (*1789t1869), medic '$i

oiti politic roman. Originar din Albania (poate

Roman maced.) $i-a luat doctoratul In Halle (1812)

$i in 1820 a fost numit medic la spitalul Pantelimon;

alAturi cu profesiunea sa, s'a ocupat de politica:

secretar al Domnitorului Grigorie. Ghica (1827),

secretar at Statului

(1836), ajunge, sub noul

regim politic, deputat si in 1861 ministru; fAcu
parte apoi din primul minister comun al Romania'
(22 lanuarie 1862) prezidat de B. Catargiu, far,
dupA uciderea acestuia (8 Iunie 1862), tub. prezidentia consiliului, dar demisionA la 24 Iunie.
De atunci n'a mai avut rol politic.
ARSONVAL ARsENE D' (*1851), medic
francez, prof. in College de France, membru al
Academiei franceze; a inventat nista galvanometre si un telefon magneto-electric; a facut cervetari asupra elasticitatii pulmonare, asupra
curentelor de !nana frecventa, etc.
ARSURILE, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa

Garsti.
ARTA, ora$ in Grecia, linga golful de Arta, la

marea lonica. Legenda podului peste riul Arta

se aseamana cu legenda mAnAstirii Argesului,
este una din baladele poporane ale Aromanilor.
ARTANU, corn. r. jud. Gorj, pl. Jiu.
ARTAXERXES, nurnele mai multor regi ai
Persiei dinainte de Christos-.
ARTARI, corn. r. jud. Ialomita, pl. Lehliu.
ARTEMIDOROS din Efes (sec. 1. a. Chr.),
geograf, scrise o descriere a pamIntului (Periplu).
ARTEMIE, sf. martir (t362) praznuit de
his. crest. ortodoxA la 20 Octombrie. A trait
pe vremea tmpAratului Constantiu (337-361 ,
care 1-a numit guvernator al Egiptului; dar sustinind pe crestini $i, acuzat fiind de pagini ea

le-a darims t template. ImpAratul Iulian 1-a chemat

In Antiohia $i 1-a osindit la moarte.

ARTEMIS, zeita din mitologia greacA; co-

respunde cu Diana la Romani. (p.- aeest env.).

ARTEMON CUVIOSUL,
praznuit de biserica crestinA. ortodox. la 24 Martie. Convertit de

Apostolul Pavel, a devenit In Seleucia un mare

propagator al crestinismului $i a murit In adinci
batrinete.

ARTHUR (sec. vi p. Chr.), rege legendar

din Galia, ale carui fapte au lost povestite de
poemele poporane franceze $i germane (Ciclul Mesei ?Mande .
ARTHUR CHESTER ALLAN ( 1830 1-1886), pre-

$edinte al Statclor -Unite 1881-85.

ARTZIBAEW MIHAIL PETROVICI ("18781-1927),

romancier rus. Din operate lui s'au tradus In

romane$te Rdsbundlorul, de A. Nour, 1927; Pro-

curorul de L. Clemente, f. a.; Sanin, de L.

Hancu, f. a.
ARUNCATA, corn. r. jud. Cluj, pl. Mociu.
ARUN AL RAID HARuN.
ARVA, rlu in Ungaria, afluent al r. Vaag.
ARVATENI, c. r. jud. Odorheiu, pl. Tirnavade-jos.
ARVINTE, personagiu din povestile poporului:
tipul sgIrcitului comic. 11 gasim in fabula lui

Donici ,.Anteriul lui Arvinte" $i In comedia lui

Alecsandri Arvinte $i Pepelea".

ASACHI GHEORGHE ( 17881-1869), prof. roman $i organizator de *coale In Moldova, scriitor

sl

Intemeietor al presei moldovene*ti (Albina

romdneascd" 1829), intemeietor al scoalei de ingineri hotarnici din Iasi (1813), agent diplomatic
la Viena al Domnitorului lonita Sandu Sturdza
(1822 ; secretar al comisiunii pentru redactarea

Regularnentului organic; Intemeetor al Con-

servatorului filarmonic" din Iasi (1839) $i !neepatorul teatrului (1817); lucra pentru Intemeierea
AcademieiNlihailene (1835) $i pentru desvoltarea
Invatamintului,fiind In timp de 40 de ani director

1502

www.dacoromanica.ro

ASIA

PLAN$A XVII

Aso

0.0

4r4"

.
I.NOua

c,

90

vcc\vz,

Siberie

NG

00

oa

0
Bc7rfidlii

uNGP-iki-k9
1,1

fKagea

0)

craskefil

1.1f3CliE TAIbb.
o

Er..g

Lahti

4"411If

DeThi 0

,f--0/pci

0 61lc/. eraa7a'
...,

A/ahaba

Benars
.e

La ssa
o

1. ;,r i
HongKong

ISC0 t1Goa

F
re /

dada

Mandl

Ca lc u ta

-r"
Maidere

4.

---..,--___,*par,

460/716ai

50

--",

.0

angal

singand

ct,

Ca t

Nag.

...I. 011:'-0,-:

Kasen
c,\C;

Sc

tit

?Y a

kall

prto

I N E Z.

Hainan

A ,

6 ../.4

(---,

4-N Hue

76

Rajgan'''

10.1-

'A

Wa 0

r-,

cy.

Caiica

:.

1.1

rVl

4
ngBPur

EAN u

Pay. 1.

INDIAN

0/
90

www.dacoromanica.ro

/<

0
,a,tav la

oz,

f \ oceLs pa

ow

19 a cPe4estim111.F .e.
E
5u t'a

7T7?7z

1 '''' tr

Dictionar enriclopedic ilus trat.

al scoalelor din Moldova. Pe linga acestea, el

are $i o mare activitate literara;
din nenorocire, spiritul lui n'a lust r /<
destul de suplu pentru a Intelege
,
transforin&rile politico, sociale $i (4 4
literare ce se produceau sub ocbii /6.,81 .477
sai: pa unele nu le-a incurajat, pe
altele le-a stInjenit.
ASANI SPIRIDON, medic Si pro- /
fesor grec, la$i 1804, chemat de /
Domnitorul Al. Calimah.
ASANTI, familia de Romani
din Peninsula Balcanica, cari,
Gheorghe
Asachi.
ridicindu-se contra imperiului bizantin, stimulard. pe Bulgarii supusi $i Intemeiard. pe la 1185 al doilea imperiu bulgar,
adica romano-bulgar. Inceput sub Petru $i Asan,
acest stat nou dobindi o mare stralueire sub
lonied, care invinse pe imparatul din Bizant
fu recunoscut de Papa de la Roma; cu acelasi
susses domni $i loan Asan, dar sub urmasii
lui imperiul decazu $i se distruse.
ASAU, c. r. jud. Bacau, pl. Comanesti; 3425
loc; cariere de piatra, exploatare de paduri;
st. c. f., fabrici de cherestea.
ASCENSION. insuld In oceanul Atlantic,
stapinita de Englezi; numita asa fiinded a fost
deseoperita In ziva Inaltarii Domnului.
AS CHAFFENEURG, orris in Bavaria, pe
Mein ; 32.000 loc.
A CHILUL-MARE, corn. r.
jud. Cluj, pl. Borsa. A.ScHILEtmMN, c. r. tot acolo.
ASCLEPIOS numele grecesc
al lui Esculap. (pp- ESCULAP .
ASCOLI GRAZIADIO (' 1829
1'1907), filolog italian. prof. Academia din Milano; membru al
Academiei dei Lineal". Pr. op.:
Saggi ladini (studii asupra lirnbii retice , Archivio glottologieo
italiano, publ. periodic& clestina-

t& mai ales chestiunilor de dia-

Ascoli.

lectologie. A fost Intre primii cercetatori asupra dialectului istriano-roman (1881).

Membru onorar al Academiei Romane (1877).

ASERBEIDIN (

AZERBEIDJAN), republics In

Asia in S. de Caucaz. Cap. Baku.

ASIA, eel mai mare dintre con tinente: 44.000.000

km. p.; 900.000.000 lac.; de 4 on mai mare de clt

Europa $i de 146 de on mai mare decit Romania.

Asezata la E. Europei. este legata de aceasta

prin teritoriul dintre Oceanul Inghetat $i Marea
Caspicd.; de Africa e legata prin istmul de Suez,
patruns acum de un canal; printr'o serie de instile se aproprie de Oceania, iar la N. e in legatura cu America prin strimtoarea Behring. Tarmurile ei sint udate de Unarml glacial artic,
Oceanul Pacific, Oc. hidian, Marea Rosie, Marea
Neagr& $i Mama. Caspica. Un numar mare de
peninsula marl $i mid, de golfuri de tot felul Ii
dau o Infatisare particulars. Dintre peninsule,
mai mad sunt: Camcialca, Corea, Indo-China,
India, Arabia, Asia-mica.
capuri: Celiuskin la N., Comorin la S.
aonori al marl: Alarm de Kara la N.; Marea
Behring cu Golful .4nadir, Mama de Oko(k,
M. Japoniei, Al. Galbend cu golful Pecili; .11.
Chinei cu golful Tonkin. la E.; golful Bengal,
Marea Oman cu golful Persia, Inchis prin strtnitorirea Ormuz, golful A den la S.; Marea RoFie inchisa

prin strimt. Bab-el-Mandeb, Al. Mediterand, Arhipelagul, M. de Marmara, AI. Neagrd la V.

bootie: Noua Zembla, Ahipelagul A'oua Siberia, in Oceanul Inghetat; Sacalin, Curile, ins.
Japoniei (leso, Ninon, Sicoc, Kiu-Siu), LiuKiu, Formosa, Hai-nan, In Oceanul Pacilic;
ins. Ceylon la S. Indiei, Maldive, Lacadive, Soco-

tora in Oc. Indian $i in marile formate de el;

ins. Cipru In Mediterana $i Sporadele In marea
Arhipelagului.
Munti: m. din Camcialca, m. Stanovoi in

Omar! de E. al Siberiei: m. lablonoi intro Siberia ASA$i China, Khangai in China, Altai $i Tian-$an,
cari limiteazh oareeum podisul zis Hanhai; Intre AS1
China $i India. Caracorum, 5i Ilimalaia, eel

mai inalti munti din lame (vIrful Everest are

8840 m. ; Soleiman $i Hindu-cut; (7750 m. ,
cari inchid podisul Pamir; pe malurile Marii
Caspice sint muntii Mburz (5600 in. $i apui
m. Caucaz, cari despart aci Europa de Asia ;

m. Armeniei cu virful Ararbt (5800 m.); Liban

$i Anti Liban In Stria.
Fluvii: Tobol, lenisei, Catanga, Olenek, Lena,
lndighirca $i Colima se varsa. In Oceanul inghetat ; Amur, Hoang ho sau fluviul galben,
lang-Ce-Kiang sau fluviul albastru, Si-Kiang,
'Verona se varsa in Oceanul Pacific; Saluen,
Iraicaddi, Brahmaputra, Gange, Godaveri, /V arbada, 'rictus, Tigrul si Eujratul, unite In $a(el -Arab se varsa In Oceanul Indian $i In marile
formate de el.
Lacurl: Baikal (in Siberia , Issik -Kul, Balka5
$i Aral (Turchestan , marea Aloarta in Palestina.
Clima este foarte diferita dupe regiuni, de
vreme ce Asia se Intinde In zona Inghetata,
in cea temperate $i In cea calda.
Flora $i fauna sint deasemenea deosebite.
Podisurile sint In mare parte pustii, dar erase
ierburi marunte, cu cari se hranesc turme de animale: cai, etimile, magari, capre, antilope $i un soiu de

boi mici numiti yak. Animate salbatice carnivore

se gasesc prin toate tinuturile acestea: lupi,

ursi, sacali, mai putini tigri $i lei. Ca vegetate,

gasim multe din sole cari se cultiv& in Europa
si cari de acolo au venit in partite noastre: orz,
grIu. in (Armenia), smochin, dud, prun, persic,
migdat, par (Persia , linte (Taurus , vita de vie
(Caucaz . La S. $i la E. (India, China, Japonia
gasim, afar% de Intinsele paduri nepatrunse de
om, plante speciale ale tarilor acelora: ceaiu,
ores, bumbac, arbore de p line, trestie de zahar,
banan, portant, larntiu; iar ea animate domesticite In mare numhr: elefantul, bivolul, $. a.,
dar $i salbatice primejdioase ca tigrul, urangutanul si feluriti serpi. Prin Turchestan $i prin
pustiile chineze, oarnenii se serves de camile $i
de eat pentru nevoile tor, $i greu se Intretin cu
produsele putine de orz, meiu, pepeni. Padurile
siberiene si partite de N. sint locuite de animate
cu bland bogata $i pe lInga golfurile oceanului,
In tundre, omul se bucura de ajutorul renului si
de carnea ce-i dk vinatoarea de ursi albi, foce,
pesti $i pasari de apa.
Rase de oament: mongold, cea mai raspindita,
pe toate podisurile spre N. $i spre E.; malaezd
in peninsula Malaca; rasa alba (mediteraneank
in India, Iran, Asia mica, Caucaz, Siria, Palestina
$i Arabia; r. dravidiand pe podisul Dekan
(Industan).

state independente: China, cap. Peking, de

care tin $i Mongolia (Hanhai), Manciuria, Tungaria, Turchestanul de E., Tibet: Japonia. cap.
Tokio; -- wreck, rap. Seul;
Arganistan, cap. Cabul;

Persia. cap. Teheran;

Belucistan. cap. Kelat;

-- Tunis, cap. Angora. care stapIneste $i In

Europa o parte din peninsula halcanick; mai are
$i o dominatiune nominala peste parte din Armenia
$i parte din Arabia; Siam. cap. Bangkok.

State proteguite sau provincii: Siberia,

Turohe-

gaunt de V., caueeele $i parte din Armenia. sint

provincii ale Rusiei (12.865.000 km. p., 14.589.000
loc.); Tonkin, Annum, Cochinchina Cum si citeva ora$e
pe coastele Indiri stilt posesiuni franceze
(803.000 km. p., 18.000.000 loc. ; stria $i Liban sint
state autonomy sub protectia Societatii Nat iunilor,

care a da t mandat Frantei s'o reprezinte; India si partea de V. din Indochina formeaza un impbriu stapinit de Anglia, care a pastrat o suveranitato nominal& pentru cltiva regi indieni,
mai stapilneste $i alte teritord $,i insule, cart

Inc un total de 5.275.000 km. p. cu 335.360.000

loc; Paieatma e un stat supraveghint de Anglia;
Mesopotamia este sub protectia Aiigliei si Intr'Insa

1503

www.dacoromanica.ro

Irak. Mai sint posesiuni portugheze, olanASI- regatul

deze $i italiene.
ATA
Asia este continentul in care s'a desvoltat cea

extern al spitalelor, 1876; intern, 1S78; preparator

de fiziologie la MUZP1.1 de istorie naturala; prof.

agregat la fac. de niedicina din Lille, 1886; nu-

mai veche civilizaGe.

Studiile etnografice si filologice au stabilit existenta unei civilizatiuni indo-europene a familiei
de popoare aescendente din Arieni *i can s'au
aspIndit In Asia 5i Europa: Indieni, Iranieni,
Greci, Itali, Celt!, Germani*i Slavi. Istoria univer-

mit prin lege special& prof. de clinicli chirurgical&

la Universitatea din Bucure5ti.
ASSER TOBIAS M. O. (*1838 t1914), jurisconsult olandez, prof.la Univ, din Amsterdam; mem-

ca Ebreii, Caldeenii si Asirienii deoparte, Chinezii de alta parte. Mai tirziu Europenii au luat

lui de calugari franciscani, 5i a poetului Aletastasio.

ASTARTE, zeitti a Cerului la popoarele vechi
semitice (F.brei, Fenicieni).
ASTI, ora5 Italia: 33.000 loc.; cunoscut prin
produse industr. de mhtase 5i prin vinuri.
ASTRA, nume ce 5i-a luat, pe la 1895, Asocia(iunea transilvand (our acest cuv.).
ASTRA, roman de Carmen Sylva (Bonn, 1886),
trad. de 0. Ioneseu-Gion, 1887.

sal& Incepe cu viata unor popoare din Asia,

un avint mai mare Si au doblndit o fort.h culturalat

politic& 51 militara mull mai importanta, Incit an
ajuns de an stlip init ei parti din continentut Asiei.
ASIA MICA sau ANATOLIA se nume5te partea

din S. V. Asiei la S. de Marea Neaga, care for-

nieaz& azi Turcia asiatica. Supraf. 518.000 km. p.

10.000.000 loc.

ASINIP, corn. r. jud. Alba, pl. Mud.

ASTNIUS POLLIO CAMS (' 75 a. Chr. t 55
p. Chr.) orator roman 5i om de cultura, amic
al lui Virgilm.
ASIRIA, unul din rele mai vechi State pomenite de istorie In regiunea Tigrului 5i Eufratului. Capitate: Asur, Calchu, Niniva, toate pe
Ttgru. Supus de Caldeeni $i de Babilonieni,
deveni independent (ca. 1314 a. Chr.) Car mar
cunoscuti dintre regii lor: Salmanasar 1 al in,
Teglayalasar rr, Senacherib (ea. 700 a. Chr.),
Asurbanapal (sau Sardanapal). Prin sec. vu
a. Chr. Assiria cade sub puterea Mezilor. De la
Asirieni au !linos f. multe urine de arta. (arhi-

tecturA, sculptura), din can putem pricepe religia

Ion $i aprecia starea for de civilizatie.
ASLAN EDGAR TH. (*1866 t1908), scriitor roman, autor dramatic. Licentiat In drept, s'a ocupat cu literatura. Pr. op. originate: lelele. balet,
1892; Foe de paie, nuvele, 1896; Fiica Iui Radu eel
Frumos, roman, 1905; traduceri: Oedip-rege de
Sofocle,

1894;

Impricina(ii de Racine, 1901;

Medea de Legouve, 1907.

ASOCIATIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA

ROMANA $1 CULTURA POPORULUI ROMAN, Infiintat&

In 23 Octombre 1361, a avut ca intiiul prezident

pe Episcopul Andreiu Saguna. Scopul este rrispIndirea culturii sub toate formele Intro Romani.

Pentru a-1 realiza, a infiintat o revista (Transilvania", 1868 , a fundat o biblioteca In Sibiu, unde
este sediul central; a eclitat clirti 5tiintifice 5i didactice ; a ajutat pe stutter-4i cu burse; a incurajat
pe scriitori prin premii; a Infiintat o 5coal& de
fete in Sibiu; a dat la lumina. Encielopedia roman )." (3 vol. 1898 1900, 1904 , prima $i p Ina scum
unica lucrare de acest fel la noi; despartimintele
ei organizeaz& conferinte, seettori, cursuri, etc. in
diferite ora5e 5i sate. Dup& unire, Asociatiunea
a Infiintat sectiuni 5i in Basarabia $i In vechiul

Regat. Presedintele actual este Vasile Goldin.

ASPARUCH, considerat ca intemeietor al
Statului bulgar (ca. 640 p. Mir).

ASPROPOTAMOS, ow ACHELOOS.
ASQUIT HERBERT-HENRY LORD ( '1852 t1928),
om politic englez. Alembrn al parlamentulur

din 1886, a fost ministru pentru prima data

to 1892 In cabinetul lui Gladstone, prim-ministru
In 1908, suslinind pe Irlandezi in lupta for
pentru autonomie. Sef al partidului liberal, era
in fruntea guvernului la Inceputul razboiului In 1914; a tinut
caAnglia sh lac& onoare semi-Mu-

rii sale, apArInd Belgia; aceasta

atitudine a fost explicat& de el
Intr'un vestit discurs. A condus

ASSAKY GEORGE

(*1855

patria f. Francisc de Assisi, Entemeietorul ordinu-

ASTRA ROMANA, societate anonimA pentru ex-

ploatarea petrolului, fund. In 1910; are azi capital

1.356.000.000 lei; posed& o rafinarie 5i o uzina

electrica In Ploesti. Sediul social e In Bucure5ti.

ASTRACHAN, ora5 In Rusia, la marea
Caspica la varsarea 11. Volga; 163.800 loc.;

vestit p. comert de blhnhrii.

ASTVATCHI9I, e. r. jud. Durostor, pl.

Sarslnlar.

ASTYAGEe reae al Mezilor, detronat de

Cirus la 549 ti. Chr.
ASUAGIUL-DE-JOS, corn. r. jud. Shlaj, pl.
Cehul-Silvaniei. fi A.-DE-SUS, c. r. tot acolo.
ASUNCION, cap itala republ. Paraguay, 100.000

loc.

ASURBANIPAL,

rege al Asiriei 669-626

a. Chr., sub a dm domnie statul a avut mar!

succese politice $1 militare 5i artele s'au desvoltat

foarte mull.

ATILA.U, corn. rur. jud. Bihor, pl. Ale5d.

ATABASCA (= ATHABASCA) 0 lac In Canada
(America de N.). supr. 12.500 km. p.11 0 rlu In
Canada 1200 km. lung.
ATACHI
oTAci.
ATALIA (pers. bib!.), regina In luda, celebra
prin crimele sale. Din vista ei s'a inspirat Racine
ca sa scrie tragedia sa cu acelali nume (1702).
ATANASIE CEL MARE ('ca. 296 t373), stint
praznuit de biserica cre$tina ortodox& la 18
Ianuarie. N\ scut in Alexandria, hirotonit diacon (319), servi patriarhului din Alexandria
Alexandru 5i impreuna cu el se duse la sinodul
din Niceea (325), uncle contribui. prin cuvInta rile sale, la Invingerea arianismului. Ales, fara
voia lui, patriarh, dup& moartea lui Alexandru
(326), el desfasura o mare activitate, organizind bisericile din eparhia sa Si combatind
pe eretici. Detronat de catre sinodul din

Tir (335), fu exilat in Gallia, la Treves. Aci cunoscu pe Constantin eel tinar, care se gasia
acolo cu armatele. CInd acesta deveni Imparat
al Apusului, isbuti s& instaleze din nou In scaun
pe Atanasie. RAsturnat din nou prin influenta
arienilor, Atanasie se retrase la Roma. Aci ennoscu pe at treilea Imparat Constant, prin ajutorul cAruia se urea pentru a treia oar& pe scaunul
patriarhiei din Alexandria, dar fu din nou rlisturnat si silit sh fuga In pustiul egiptean. Restabilit de Julian, fu tot de el gonit, chid acesta
Incere& sa reinvie paginismul. Chemat din exit
de care Jovian, urma5u1 lui Iulian. I5i continua
pastoria
moarte.

politica Wei sale pin& In Decembrie 1916. In 1926 s'a retras de la sefia partidului liberal, din cauza nelntelegerilor au
Lloyd George.

bru corespondent al Academiei Romane (1903).

ASSISI, oral Italia (Umbria, vechia Perugia)

on

oareeari

tur bur&ri

p IDA

in

ATANASIE cuviosul eel din Atos, praznuit

a Invatat la Constantinopol, s'a calugarit intr'o
manastire din muntele Atos. Duptt rugaciunea lui,
imparatul Foca (602-610) a construit o mamastire Inchinata Maicii Domnului.
ATANASIE ANGHEL (t1713), episcop roman
In Transilvania. A fost sfintit, conform uzului,
de chtre mitropolitul din Bucure5ti (1698) 5i

de bis. ortodoxa la 5 Mlle. Nascut In Trebizonda,

1).

AN*/

Assaky George.

t1899 ; medic roman rittscut in

Iasi, a studiat In Franta (Montpellier 51 Paris);

1504

www.dacoromanica.ro

apoi, prin manifestul sinodului din Alba Julia,

5 Septembrie 1700, a stabilit
unirea cu biserica Romei, dupa
ce obtinuse diploma Imparatului
Leopold prin care se garanta bisericii romanesti aceleasi drepturi ca si hisericii catolice.

ATANASIE BED= (t1772),

episcop roman-unit. S'a facut
calugar basilit si a fost pro-

fesor al scoalelor din Blaj (1754)

si director al Seminariului. Duna

ce a fost citiva ani vicar episcopesc, ales episcop In 1764,

Intarit de Papa In 1765, sfintit

lost pe deoparte pentru

latirea unirii, pe de alta pentru Imbuniltatirea starii materiale a bisericilor romanesti; a
introdus multi rigoare In via.% ealugarilor, a trimis la studii In Viena mai multi tineri
an

tatea Ateneului"). Azi presedinte este dr. C. An-

gelescu (ler Partea 11101. la env. Atenen. )

ATHALARTC (*ca. 516 534.), regele Ostrogotilor In Italia.

ATHANARTC. (t ca. 380), unul din princi-

pal!i conducatori ai

ATHANASESCL1 DIMITRIE, profesor rom. ma-

cedonean, a Intiintat In Macedonia (Tlrnovo)

primascoala romaneasca In 1864; a luptat contra

Grecilor si Grecizatilor; a publicat carti didactice
destinate scolarilor si menite a Invata pe scolari,
pe Mgt dialectul lor, si limba literary romans.

roman ca bursieri ai Curtdi imperiale. Dupa o viata strict ca-

a decedat

stitrumtele lui C. Esarcu. A fost recunoscut persoana juridic In 1886. In 1922 si-a modificat statutele, fixind numarul membrilor. Ei se impart
In 4 sectiuni de cite 30 membri: artistica, literary,
social-filozofica si stiintifica. In cursul timpului
a publicat Buletine cu relatii despre activitatea
sa, si, In broSuri, diferitele conferinte ce s'au tinut.
Astazi publics un Anuar". A organizat in 1927
prima expozitie retrospectiva de arte plastice.
Are un salon anual de picture si sculpturii si, afar&
de conferinte, o serie de cursuri libere (Universi-

\A.>,

la Muncaci de episcopul rutean, " tanaste Anghel.

s'a instalat In Blaj in Noembrie 1765. Silintele sale

lugareasca,

si V. A. I.1rechia. Organizeaza conferinte publice, ATAconcerte, expozitii de arta, etc. Si-a cladit un A TH
morel, palat terminat 1n anal 1888, mai ales prin

lAsind

ATHANASIAD WAN B. ( 18401-1896 ), advocat

toata. averea Seminariului die-

si ziarist roman. A colaborat la diferite organe

politice si a Intemeiat ziarele umoristice Scaiul"
(1882-83) si Ciulinul" (1883-85).

cesan.

ATANASIE, episcop eparh.

Buzaului (1558-1587)%
ATANASIE (t1632), episcop

al Romanului Intre 1616ca. Atanasie Rednic.

1630. El a participat In 1617
la divanul domnesc care a Inchinat manastirea

ATHANASTU IoAN ( '1867t 1926), fiziologist

roman. A fost profesor la scoala de medicine veterinara din Bucuresti. Dupa studii speciale acute In
strainatate, uncle a lucrat ca sub-director al Institu-

tului lui Marey de la Boulogne (Franta), a obtinut catedra de fiziologie la facultatea de stiinte
din Bucuresti (1901). A fost de neva on rector
al Universitatii (1915-1920).
Membru corespondent al Academie! Romane. Colaboratorul lui Richet la Dictionarul de Fiziologie.

Galata sflntului MormInt de la lerusalim. A trecut

apoi ca mitropolit al Moldovei, dar a rnurit In

1632 si s'a InmormIntat la manastirea Bistrita.
ATANASIE II, episcop al Romanului Intro
1724-1727 si 1733-34. A relnoit statutul pentru organizarea breslelor de meseriasi.
ATANASIE III, TROADOS, episcop al Romanului (1865), demisionat la 6 Noembrie 1868,
mai tIrziu episcop al Rlmnicului, 1873-1880.
ATANASIE II MIRONESCU ( 1856), mitropolit
roman. Ob(inu titlul de doctor In teologie la Cernliuti (18%). Profesor la facultatea de teologie

din Bucuresti (1895), director at Internatului teologic. Membru onorar al Academiei Romane, 1909.

Ales arhiereu, 1895, se calugari lulnd numele de

Atanasie, In locul celui de Alexandru. Vicar al
episcopiei Rlmnicului cu titlu de Craioveanul,
Episcop titular al Rlmnicului (189S), Mitropolit
al Ungro-Vlahiei In 1909. A ocupat scaunul
arhiepiscopal pin!! In 1911, clnd a demisionat,
retragindu-se la manastirea Cernica. Op. pr.
Memoriu asupra facultcllii de teologie, 1887; Etica

evolutionista si etica crestind, 1893; Manual de

teologie moraid, 1895; 0 ealatorie in Orient, 1896;

Noua lege a invdfamintului si religia In $coalele

secundare, 1898; Sf. Atanasie episcopal Alexandriei, 1900; Istoria bisericeascd prelucrata dupa
Euseb. Popovici
Episcop, 1901.

In colaborare

cu

Gherastin

ATAULF (t415), regele Visigotilor, casatorit

cu sora Imparatului Honoriu.
ATCHI9I, corn. rur. jud. Durostor, pl. Sarslnlar.
ATEA, corn. r. jud. Satu-Mare, pl. Satu-Mare.
ATEA$, corn. r. jud. Bihor, pl. Cefa.
ATELVZ, numele vechiu al unei regiuni din
Rusia la apus de Nistru, In care, pe la 880, s'au
asezat Ungurii pentru eitva timp si de uncle au
trecut spre central Europei

ATENA (fr.

ATHENES,

germ. ATHEN ),

cap.

Greciei (de la 1835), 750.000 loc. Originea ei se

pierde In epoca legendary a Greciei antice; rolul
ei a fost mare In toata desvoltarea istoriei elenice,

fiind totdeauna In fruntea miscarilor politice.

literare si artistice ping pe la 322 a. Chr., chid

Scoase In timpul razboiului la Iasi

Revista Rena sterea Romana". La
organizarea societatii Cartea Ro-

rnaneasca" a fost cel dintiiu presedinte al consiliului de administratie. A fost unul din sustinatorii cei mai staruitori ai pro- I. Athanasiu.
pagandei antialeoolice. Opere pr.
Producliunea miscdrii, cdldurii si electricitatii
in organismul anintalelor, 1913; Serviciul veterinar militar, 1914; Fiziologia animald, 1914.
Energia nervoasd motrice sf alte numeroase lucrilri de specialitate.
ATHANASTU SAVA (' 1861) geolog roman.
Doctor de la \ iena; prof. de geologie la facultatea de stiinte din Bucuresti (1910); membru
corespondent al Academiei Romane (1920): Op.
pr. Stratificarea terenurilor neogene si timita stratigraficd intre miocen si pliocen, 1909; Esquisse
geologique des regions petroliferes des Carpathes,
1907 Cercetdri geologice, 1913, 1915. Studiul tau-

nei terfiare de mamifere din lionidnia (1907).

ATHANASOVICI GEORGE (*1822t1892), me-

dic In Bucuresti, profesor la facultatea de medicina, medic la spitalul de copii. Bulgar de origin,
s'a Inapoiat In Cara sa dupa constituirea statului
Bulgariei (1878) si acolo a avut si rol politic, fiind
ministru al lnstructiunii.
ATHANASOVICI VLADIMIR ( 18641-1928.),
advocat si om politic roman. A publicat mai ales
In revista Dreptul" o sums de articole de specialitate, fiind *i In comitetul de conducere In curs
de multi ani.

Isi pierdu independenta.

ATENEUL ROMAN institutiune culturalA, fun

dataln 1865 In Bucuresti de C. Esarcu, N. Kretulescu
Gh. Adamescu.Dictionar Enciclopedic Ilustrat.

ATHENA, zeita din mitologie greacA; co-

respunde cu Minerva (Mr (west cuvint) In latineste.

ATHENAGORAS, filozof grec (sec. lr p. Chr.),

devenit crestin. Pr. op.: Apologie pentru creVini.

ATHENEOS (Am/Rums) ("1701.230 p. Chr.),
gramatic grec. Op. pr. Deipnosoplitstae.
ATHENET.7, (or Ateneu).

ATHOS, munte In penins. Calcidica (Grecia);

1505

www.dacoromanica.ro

95

ATI- aci slut 20 de manastiri ale calugrtrilor de diferite natiuni. Romani au 3 schituri, Intre cari
Aum,
is mai cunoscut este Prodromul. Nu exists man.
de alugarite $i nici femee In tot cuprinsul acestor
manastiri. Ele formeaza un fel de republics recunoscuta de statul turcesc $i apoi de cel grecesc.
Acum se pare ca guy. grec vrea s'o desfiinteze.
ATIA, corn. r. jud. Odorheiu, pl. Praid.
ATM, corn. r. jud. Odorheiu, pl. Cristur.
ATINTTI, corn. r. jud. Turda, pl. Ludus.
ATKINSON THOMAS (*17991-1861), cantor
englez, a publicat lucrari asupra Sibertei.

ATLANTIC OCEAN, trains Intre Europa,

Africa $$i America; supraf. ca. 100 milioane km.

p. E strabatut de mai multi curenti Intre cari

Gull-Stream, care pleaca din golful Mexic $i
ajunge spre partite de S. ale Europei.
ATLAS Omunti la N. Africei: Maroc, Algeria,
Tunisia. In mitologia antics era un gigant
osindit de Zeus sa poarte cerul pe umeri.
ATMAGEAUA TATAREAscA, c.

rostor, pl. Sarsinlar.

r. jud. Du-

ATTALOS I, regele Pergamului 241-197 a.

Chr. A intemeiat o vestita bibliotecil.

ATTICA, regiune din Grecia veche, cap. Atena.
Dialectul vorbit aci a avut o mare desvoltare literara si din el s'a desvoltat limbs elena antich cunoscuta. $i In epoca romans.
ATTICUS TITUS POMPONIUS (10992 a. Chr.),

scriitor roman, amic al lui Cicerone, care-i adiesa

multe epistole.
ATTILA (t453), regele Hunilor. A fost un mare
general, care a spaimIntats pe dusmardi sai, $i s'a

numit biciul lui D-zeu." Av Ind centrul puterii

sale In Panonia, a cucerit multe t.ri, mergind
pin& In Galia, dar a fost Invins In vestita baMlle din Clmpiile Catalaunice (451); mai tirziu
a navalit In Italia. Dupti moartea lui, imperiul
lui s'a risipit.
ATWOOD [stud] GEORGE ("174511807), fizician
englez, a inventat masina cu care se masoara
iuteala caderii corpurilor.
AUGER DANIEL FRANCOIS (178211871), cornpozitor francez. Op. pr. Mutta
di Partici, Fra Diavolo, Domino

negru.

AUGUST OCTAVIAN (63 a. Chr.t14 p. Chr.),

om politic roman, consid. ca Intemeiet. imperiului.
Numele lui fu Intiiu Caius Octavius. Nepot

al lui Iuliu Cezar, intra in lupta

politica la moartea acestuia (44 a.

Chr.), forms al doilea triumvirat
cu Antoniu $1 Lepid; distrugind
pe Antoniu (Actium, 31), ramase
stapin al statului doblndind o

sums de atributiuni $i titlul de

Augustus.

Organiza

imperiul

$i

mai ales provinciile. Intreprinse

expeditii contra dusmanilor sta--7-00./

tului In Spania, Rethia, Panno- '

Varus fu strobit, ceea-ce-i produse mare necaz $i nopti de torture In cari exclama: Vare, da-mi legiunilel"), In Arabia, Armenia $i Africa-. La moartea sa i s'au dat onoruri de zeu. In timpul sau literele $i artele luara
un mare avint (secolul lui August); atunci train
nia, Germania (unde generalul sau August Octavian

$i scrisen Virgiliu, Horatiu, Sallustiu, Ovidiu, Titu

AUGUST II (167011733), regele Poloniei,

D' (' 1550 t1630), scriitor $i om po-

litic fr. Op. pr.: Histoire univer-

AUCKLAND WILLIAM ("1750

t1814), om politic englez, adversar

du giboyer (1862); Maitre Guerin (1864), care

s'a jucat pe scena Teatrului National In Bucure$ti sub titlul ,.Guerin Notarul", tradus de I.
A. Bratescu-Voinesti (1909); Le gendre de M.
Poirier, In colaborare cu Jules Sandeau (1854),
dupa care V. Alecsandri a alcatuit piesa sa Ginerele lui Hagi. Petcu"; Le joueur de Aide, tradun. de M. Eminescu $i publican. postum In
1908.
AUGSBURG, oras, Bavaria; 154.000 loc.;
aci prezentara luteranii, in dieta din 15301 conlesiunea luteranismului redactata de Melanchton; aci se Incheia la 1686 liga de la A. mai
ales prin staruintele lui Wilhelm de Orange,
devenit rege al Angliei, Intre mai multe state
europene marl $i mitt contra lui Ludovic XIV,
care tocmai revocase edictul de la Nantes (e de
observat ca. intran In liga $i state catolice ca
Spania $i Austria); Ludovic fu Invins $i silit
a Incheia tractatul de la Ruswick (1697), prin
care pierdu multe posesiuni doblndite prin tractatul din Westfalia.

Liviu, $. a.

AUBIGNE THEODORE AGRIPPA

selle, 1616.

In proza, comedii de moravuri cu tendinte de sa-

tin socials. Op. pr. L'aventuriere (1848, ; Le his

D. Auber.
al revolutiei franceze.
AUDIFFRET-PASQUIER EDM. ARMAND,
(1823t1905), om politic francez, sprijinitor
al nouei republice dupa. 1871.

AUDRAN Iodral EDMOND ( 42t1901), cornpozitor ff. Pr. op. Mascotte (1881), opereta,

tradusa $i jucata cu mare succes pe scenele noastre, Miss Helyett, opereta (1890), L'enlevenient
de Toledad (1894), idem
AUER ALOISIU (181311869), tipograf austriac si poliglot vestit, prof. Pr. op. Gramatica
tearetica $i practicd a 1. francezd $i 'Lollard.
(1838-1839), Tatal nostru In 608 limbi (1844).
AUER KARL ( '1858 11929), fizi an $i chimist
german, a inventat lamps cu incandescenta, cautind sa. Intrebuint.eze $i osmium pentru filamentele acestor lampi.
AUERBACH BERTHOLD ("1812j-1882 ), nuveiist german.

AUERSTADT, localitate In Prusia, unde

armata franceza a repurtat o mare victorie
contra Prusienilor In 1806.
AUGIAS, personaj mitol. grec, avea grajduri
cu 3000 de boi pe cari nu le curatase de 30 de
ant: le-a curatat Hercule facInd sa treats prin
ele fl. Alfeu. Expresia grajdurile lui A." Inseamna azi o institulle care are nevoie de reforme radicale.
AUGIER [ogle] mum ("182011889), autor dramatic francez. A scris la Inceput In versuri, apoi

aliat cu -Petra cel Mare contra lui Carol XII,

care, Inn., 1.1 detrona. Dupit Walla de la Pultava, 1$i relua tronul.
AUGUSTIN AuRELru (354t430) unul din
Parintii bisericii crestine, mare scriitor latin.

Episcop In Ipona sau Hippona (Africa). Op. pr.

De vita beata, De civitate Dei, mai ales Conlesiu-

nile. Biserica catolica. 1-a declarat stint. Avu o

tinerete foarte desfrinata, dar Intr'o zi auzi un
glas strigandu-i: toile et legel (ia $i citeste); prima
carte ce Intilni fu Epistolele" Sf. Pavel, pe care
o deschise tocmai la un pasagiu de Indernn pentru
viata moral& $i cre$tineasca. De atunci deveni
alt om. Din operele sale s'a tradus In rom. Confesiunile de Arhimandritul Dionisie (1851).
'AUGUSTULUS ROMULUS, ultimul Imparat
roman de Occident (475), detronat de Odoacru,
care se proclama. rege al Romei.
AULUS GELLIUS ("ca. 130 12), erudit roman.
Pr. op. Noctes atticae, in care se discutrt,
in forma de dialog, felurite chestii: filologice,
gramaticale, istorice, etc.
AUMALE HENRI-EUGENE duce de ( "1822t1897),

flu al lui Ludovic Filip I; militar, om politic.

Exilat din Franta, dupa 1870, ca membru al
unei familii domnitoare, dat iertat In 1889. Mem-,
bru al Academiei franceze. A lasat $i scrieri
istorice.
AURELIAN ( --Aurelianus) L. DOMITIUS (ca.

214t 275),,Imparat roman Intre 250-275. Distingindu-se ca militar, atrase atentia imp. Valerian;
se Inrudi prin casatorie cu familia Imp.; avu Inalte

functiuni $i onoruri $i sub Imp. Claudiu II fu

proclamat Imparat de legiunile din Pannonia

1506

www.dacoromanica.ro

AUSTRALIA

PLANA XVIII

i.'-

Al

Iformosa

P,.."

Ple.Aks:tre

i.'

.Ir> F/Opi,,,,

.._
.Hainan

17,A 6,,..

',.

c.-

c- 0

caP

'?:I

0
T.

..1.. .
.

co

SUI LI

danao

,.

J4I

i".

a,

joitid.Y,

s Caroline..
(Jap)

Wf',.;

Singapur

fruato ui

fatavi
v_.

.,,...,
,.
.,-_,-, ...,3.12.'"

'-:
pa vxma

'A-

.tp, xfs

`to

0_

Flores

kt.'danda

,,,m

c'

::

.
,10

I.N.Irlanda

(lea

Timorlaut

...

,....i:

--- -

-1

--'''
e'-'-..-47,-...f,

,-.---,

...-_,...

1., de

c \.0vIve,AuCe
Vest . , `1

...,

.b
,.._

',

'.._.

L.

.
early

Su El

14

oes

:3 Lea1iti tei
(Fr.)
0:
Tro p. Ca pr corn.

to,-

I
'It'

tr,s1 i a

I/ ---=-:_=----.7:

0
CD

i-

.::=1.,.Ania.clAtu.s

\i!?,
to

0 '1-

QC:4

tz

M.Co rail o-r

ct?

AUS':TRAIOA
...
_,_... _ , _

tra lie

'0,1

oP

4' ii,

et

&

/,?:,k.,k,

de Nord

-.---:-.--

,''''

,.

kJ

0/

Australia 1- 4

..,

C Nord-Ves

'

C3ork

.''

23

.1...%

Crz.

5J

,AAVAN

0 co

- 4,

I,

X'

'6

,.,.

4'-

0')

0
'''.!.

\s .1/4--

..

Va.1
,.., \-0

;,;)

aao

,...F.

Q.

Brunet
.

0a

G:.0*

it'

C
l'\

....6

on co.,..
e-":,

Manil

c.)

co

Cs

-7.,

N..

170

140

10

/ '6'4'

--0

0' Cj - Brisbane

.":'

i ,'

iOnei

Auc land

V.Z.10
`14
0

str:

4 Bass
el'/7g ton

Tasmania
'Hobart

110

triui cook

4`)

$()

&locum

N
140

170

Dictionar enciclopedic ilus Rat.

www.dacoromanica.ro

23;-'

si, prin sinuciderea fratelui lui Claudiu, ram.ase

realmente unicul suveran la virsta de 55 de ani.

Situatia imperiului, lovit de Got,i, Marcomani,

s. a. si turburat de rasvratirea Zenobiei In Orient
(Palmira) si a lui Tetricus fn Galia, era foarte
grea. El Invinse In cinci ani pe tot,l dusmanii,
primi numele de restitutor orbis (pacificatorul
lumii) si apoi Intari Roma cu puternice ziduri.
In timpul unei calatorii fu ucis de un libert. Desi
stralucitor pentru Romani In genere, pentru
not numele lui este legat de o mare nenorocire: neputtnd apAra Dacia lui Traian, o
pArasi, retragind legiunite si lasInd ca poporul
sA se desvolte 'Ara legtura
Romanii
cel nou
cu imperiul.
AURELIAN PETRE S. (1833t1909), economist
si om politic roman. A lost profesor de economic

politia la $coala de agricultura si la scoala de

poduri si sosele; multi ani director al scoalei de
agriculture; senator si deputat in mite legislaturi, ministru de lucrari publico (1877), de instructie (1882), presedinte at Camerei (1895),
ministru de domenii si presedinte
al Consiliului de ministri (1896),
ministru de interne (1901); de do- ,
menii (1902), presedinte at Senatului (1902, 1907). A organizat tin preuna cu A. Odobescu seetiunea
romana la expozitia din Paris (1867)
si a publicat cu acesta Notice sur
la Roumanie" (1867). A lost mealbru fondator al Ateneului Ro-

man" din Bucuresti (1865) si mem- ./

bru al Academiei Romane (1871).
A fondat cu Gr. Stefimescu, revista V. Aurelian.
Economia Nationale" (1873). Op.
pr. : Tara noastrd (1875), Economic politica
(1889), Starea economica a Romaniei in sec. at

AUSTRALASIA: PP- OCEANIA.

AUSTRALIA w OCEANIA.
AUSTRIA, republic& federativa constituita la 1Z
Noembr. 1918. Se mArgineste la N. cu Germania
(Bavaria) si cu Ceboslovacia; la E. cu Ungaria; la

S. cu Iugoslavia si cu Italia; Ia V. cu Elvetia.

Supr. 83.833 km. p.; 6.534.000 loc. Densitatea
pop. 78.
Pamintul este In general muntos, strAbatut de
Alpii Orientali si ramificatiunile lor: Algau, Alpii
Bavariei, Alp!! Salzburgului, Ratikon, A. Otztal,
A. Zillertal, Mimi! si Marcie Tauern, Alpii Austriei, A. Stiriei. VIrfuri mai importante: Ortler
(3905 m.), Glockner (3800 m.), Oetzthal.
Teritoriul Austriei este strabatut de Dundre de
la Passau Tana la granita cchoslovaca, trecind
prin Linz gi prin Viena si de mai multi afluenti
ai DunArn: Lech, care trece In Germania; Inn
care strabate taxa, trece In Germania, apoi formeaza limita despre acest stat pinA. la Passau,
unde se varsa In Dunttre, dupA ce primeste la
rindu-i afluentul Salzach: Traun; Enns, Mur,
care trece In Ungaria ca afluent al Dravei; Morava care formeaz& o parte din limits spre Cehoslovacia. Dintre lacuri mai important este Neusiedler.
Cap. Viena; 1.866.000 loc. Orase print.: Graz
(153.000 loc.); Linz (102.000 loc.); Innsbruck
(56.000 loc.); Salzburg (38.000 loc.); WienerNeustadt (37.000 loc.); Clagenfurt.
Austria e Impartita In noun provincii: Viena,
Austria-de-jos, Austria-de-sus, Salzburg, Stiria,
Carintia, Tirol, Vorarlberg si Burgenland.
Numele de Austria sub forma germ. Oesterreich apare Intlia oar& .Intr'un document latin

din 996 si sub forma latinA marcia austriaca

mai Inainte, In timpul lui Carol eel Mare, care
dupb. Invingerea Avarilor, stabili marca orientald
/NIIMM.0.

Harts Austriei.

xviii-lea (1882), Politica noastra vamala (1890).

AURORA, corn. r. jud. Mehedinti, pl. Cimpul;
Infiintata 1886.

AUSTERLITZ, oral, Cehoslavacia, 3670 loc.

unde In 1805 Napoleon I repurt& una din cele
mai strAlucite victorii ale sale, contra Imp.
Rusiei si Austriei. Pictorul fr. Gerard a imor-

talizat aceast& luptA printr'un tablou ce se all& la

Versailles.

AUSTRALIA, regal treat kn. 511, cind s'a lmpartit imperiul lui Clovis Intre cei 4 fii ai sal.. Cu-

prindea tinuturile dintre Rin, Meusa si Escaut.

IncredintInd paza acestui hotar (ca si alte part!)

unor conti (comites, markgra /). Domeniul acesta
formil simburele Austriei.

Din sec. x casa de Babenberg dobindi sthpinirea ereditara asupra march austriace, care
cu timpul deveni h-idependentii. Chid, Ia 1246,
muri ultimul reprezentant at familiei domnitoare,
regele Boemiei ocupti Austria, dar fu gonit de
Rudolf de Habsburg, Imparatul german, care
dete aceasta provincie, ImpreunA cu Stiria si
Carniolia, fiilor sai Albert si Rudolf. Rudolf IV
se proclamA arhiduce at Austriei si Inchent un

1507

www.dacoromanica.ro

AURAUS

AUS- pact de garantie mutual& cu casa de Luxemburg,

stapinea Boemia, 5i Cu casa de Anjou, care
AZU care
stapInea Ungaria. In felul acesta se pregati
Intinderea stapinirli austriace, adliogIndu-1-se
5i

alte mid state feudale: Carintia In 1330,

Tiro lul, 1363, Comitatul Bludenz, 1376, Triest,

1382, Bregenz, 1451, Goritz, 1500. In timpul lui

Frederic V (1463-1493) s'a nascut Indrasneata

deviza.: AEIOU (Austriae est imperare orbi
universo = Austria trebue sa domneasca peste
tot plimintul). La aeestea se adaoga dobindiri
de taxi prin clisatorii. Maximilian I, casatorindu-se cu Maria de Burgundia, doblndi (1477)
7'4rile de jos (Olanda, Belgia), nepotul lui Ferdinand se casatori cu Ana, film lui Ladislav
regale Ungariei $i Boemiei.
AVSTRO-UNGARIA a lost un stat poliglot
si polietnic Intemeiat sub numele acesta In
1867 (dualismul austro-ungar) gi desfiintat In
1918.
AUSL, munte In muntii Sebesului, 2011 m.
Ina] time.
AU$RT_I, corn. r. jud. Bihor, pl. Ale5d.

AUVERGNE, veche prov. Frant,e1; ora$ pr.

Clermont Ferrand.

AUX.NTIE Cuviosul Parinte, (t ca 470)

praznuit de bis. crest: -ortod, la 14 Februarie.

A lost militar, soldat viteaz In garda Imparatului

Teodosie eel boar, dar a parlisit militaria pentru
a deveni calugar. In aceasta calitate, a participat
la Sinodul din Calcedonia (451).
AUXERRE, oral industrial, Franta ; 21.000 loc.
AVACT.JM,

profet, praznuit de bis.

crest.

ortodox& la 2 Decembrie. Al optulea profet mic

din Testamentul vechiu. A prevestit ruina
Ierusalimului 5i a Iudeilor.
AVARI, popor barbar, invadara Europa Intre
sec. vi 5i ix p. Chr., venind din spre M. Caspica,
patrunsera In Moesia 5i In Dacia, In Boemia 51

In Pannonia; Bizantul le pliiti tribut. Pe rind

I5i stabilise domnia pe malurile Tisei, furs batutd
de Carol eel Mare (791-796) si puterea for
distrusa.

AVDELA corn. aromaneasca In Pind. Vorbirea locuitorilor de acolo prezinta interesante particularitati provinciale ale dialectului macedoroman.
AVDULA, com. r. jud. Durostor, pl. Curt-Bunar.

AVENTIN, munte In vechia Roma; aci s'au

retras plebeii clnd s'au revoltat contra patricienilor si i-a adus Inapoi Menenius Agrippa.

AVERCHIE, sf. Episcopul Ierapoliei (Frigia),

praznuit de bis. crest. ortodox& la 22 Octombrie.
A trait, dupo. unii, pe timpul lui Antonin (138-161)
5i a predicat credinta crestina In Siria si Mesopotamia.

AVERCHIE, calugar aroman, reprezentant al

manastirilor romanesti din Sf. Munte, a venit In
Bucure5ti si a Inlesnit asezarea aci a mai multor
tineri studentd din provincia sa, pe can Ii Ingrijia
lntr'un internat special si earl urmau cursurile

In liceul Sf. Sava (1865).

AVERESCU ALEXANDRU ('1859), maresal 5i

om politic roman. A luat parte, ca sergent, In

razboiul pentru independent& (1877). Originar din

Basarabia. Dupli ce a Post ata5at militar In

diferite capitale europene, a devenit, fund general, ministru de razboiu In 1907, avind greaua
sarcina de a reprima rascoalele taranesti din aced
an. De atunci a Inceput a fi amestecat In luptele
politica. Sef al marelui stat-major In razboiul
balcanic (1913), si-a marit necontenit reputatia
militara, astfel ca. In razboiul pentru Intregirea
neamului a avut comanda unei armate, repurtlnd
o mare victoria contra armatei germane la Marasti. In 1918 a Post prim-ministru. 5i a semnat
armistitiul de in Buftea, dar nu a continuat tratativele, ci s'a retras. FormInd liga poporului"
(1918) a luat conducerea. guvernului In Martie
1920, transformind-o In partidul poporului".
De atunci a mai format guvernul la 30 Martie 1926.

AVERESTI 0 corn. r. jud. Falciu, pl. Dranceni,

Infiintata 1864.11 com. r. jud. Roman, pl. Ro-

man-Voda.

AVERRHOES (t 1198), filozof $i medic arab,

trai In Spania si fu comentatorul lui Aristotel.

AVEZZANO, Gras, Italia, prov. Aquila, distrus

de un cutremur In 1915, reconstruit ulterior;

ca. 10.000 loc.
AVICENNA ('98011037) medic arab, vestit
prin Invadditura sa In tot orientul.

AVIGNON, ora5, Franta (Sud, pe Ron) a Post

re5edinta papilor Intre 1309-1377; are 48.180 loc.
AVRAAM = AVRAM (pop.) = ABRAHAM, pa-

triarh ebreu, pers. biblic. D-zeu ti ceru 5i el se

arata gata sa sacrifice pe fiul sau Isaac. Scena
aceasta se aria in multe tablouri vestite:
cel mai Insemnat e al lui Rembrandt, care se
gasea Intrun muzeu din Petrograd.
AVRAM-IANCU, CI corn. r. jud. Arad, p1.
Halmagiu V. com. r. jud. Turda, p1. Cimpeni.
AVRAMIUL IOAN, prof. grec In Bucure5ti,
In vremea lui Const. Brincoveanu, a tradus In
greceste colectia de maxima (tradusa si ea de
Del Chiaro din frantdize5te) pe care apoi a tradus-o
cineva romaneste 5i s'a tiparit cu cheltuiala
lui Manu Apostoli sub titlul Pilde filosofesti"
Tirgovi5te 1713.
AVRAIVLESTI, 0 corn. r. jud. Tutova, pl.

Tutova 0 corn. r. jud. Odorheiu, p1. Cristur.

AVRE, rlu In Franta (Normandia); aci au
lost lupte strasnice Intre Germani si Francezi
uniti cu Englezii In Martie 5i Aprilie 1918.
AVRICOURT, ora5, Frants; de la 1871 pin& In
1919 era punct de hotar Intre Franta si Germania.
AVRIG, corn. r. jud. Sibiu, rased. p1. Avrig,
3195 loc.; locul de nastere al lui Gheorghe Lazar;

st. c. f. linia BrasovSibiu.

AVRIL BARON ADOLPHE D' ('1822t1904), diplomat 5i scriitor francez. A Post consul general
In Romania (1866), delegat In comisiunea danu-

biana. (1868); apoi ministru plenipotentiar In

Chili. A Yost membru onorar at Academiei Romane (1871); a publicat opere de istorie, de literatura, de politica, mai ales orientala, 5. a.
Nota.m: De Paris a Vile des serpents d gravers la
Roumanie, la Ilongrie et les bouches du Danube (1876).
AXENTE SEVER WAN (*1821t1906), profesor

roman din Transilvania, a trecut In Muntenia si

a luat parte la miscarea din 1848, apoi s'a Inapoiat
In provincia sa, unde a Post dintre conducatorii
luptelor nationale din 1848-49; dupa linistirea
lucrurilor, a ocupat functiuni administrative 5i a
participat la actiunea politicb. 5i cultural& din
Transilvania. Ultimii ani i-a trait la Brasov, unde
a scris: R4spuns la Cartea neagrd, In care respinge acuzatAile aduse de un scriitor ungur contra Romanilor.
AXENTE Inucasui ('ca. 169011766) autor al
unei cronici despre Domnia Jul Nicolae Mavrocor-

dat 1711-1716, publicata de M. Kogalniceanu in

vol. u al colectiei sale (ambele editiuni).
AZACL1U, sat In corn. Pisica, jud. Tulcea
pl. Macin, linga Dunaxe; importante exploatari
de peste.
AZAIS GABRIEL (11888), poet si filolog francez,
membru at Societatii felibrilor (or FELIBRI), cAruia V. Alecsandri Ii dedica un raspuns la o salu-

tare ce-i adresase cu ocazia serbarilor date In

onoarea sa In 1882, clnd s'a dus la Montpellier

$i alte localitati ca sa multameasCa pentru acordarea cupei in 1878 (NrCintecul Gintei Latine).

AZORE (sau scosE), insule formInd arhipelag In oceanul Atlantic sub paralela 40 N.;

apartin Portugaliei.
AZQV MAREA DE (In antic. Palus Maeotis),
supraf. 37.000 km. p.; legata. cu M. Neagra prin
s trimt. Ienikale.
AZUGA, com. r. jud. Prahova, pl. Pales, Intre

Busteni 5i Predeal; st. c. f. PloestiBrapv; aci

erau multe fabrics (sticlarie, postav, ciment,
etc.), dar cele mai multe au Post distruse In
timpul rasboiului 1916; st. dim. 960 m. alt.

1508

www.dacoromanica.ro

BRAt,Ov VFDERE OFNFRALX.

BAAL, divinitate a Babilonienilor, Feniciern

lor Yi altor popoare din Asia.
BABA, corn. rur. jud. Somes, plasa Lapus.

BABA-ANA, c. r. jud. Buzau, pl. Tohani.

BABA DOCHIA our DOCHIA, EVDOCHIA.

BABA NOVAC ow- NOVAC.

BABADAG coin. urban& jud. Tulcea; 4.780
loc. (1915); 3 bis. ortodoxe, geamie, sinagoga;

2 scoale primare; pe soseaua nationals Tulcea-

Babadag-Constanta lac ling& corn. Babadag;,

supr. 16 km. p.
BABCA, lac jud. Cetatea-Alba, linga. Lima-

nul Nistrului.
BABEL turnul pe care urmasii lui Noe voiau
sti-1 ridice ca sa scape de un nou potop, dar pe care
nu 1-au putut sfirsi, fiindca s'au amestecat limbile. Se zice Turnul lui Babel despre o societate

In care oamenii nu se pot 1ntelege sat jud.

Ismail, biserica constr. 1808.
BABELE C) corn. rur. jud. Vlasca, plasa Arges
0 c. r. jud. Ismail, pl. Ialpug vIrf in muntii

Bucegi, malt 2.060 m.

BAB-EL-MANDEB, strlmtoare Intre Arabia si
Ahisinia, care uneste Marea Rosie cugolful deAden.
Bt,BE VICTOR ( *1854t1926), medic roman,
Fiul lui V. Babesiu. Dupe studii la Pesta Viena,

a Post numit asistent de anatomie patologica la Budapesta

(1872); diva cercetari Qi studii
la Munchen, Heidelberg si Ber-

parat, uneori dupe formula sau metode proprii,

seruri antirabice, antitifice, antidifterice, etc.

BABESIU [babes] vnicENTru ('182111907), om

politic roman banatean a facut studii secundare, In
Timisoara si Arad si juridice In
Budapesta; a Post advocat $i profesor, apoi director de scoale; In
1848 s'a dus la Viena, alatu rinduse delegatiunii romanesti In

frunte cu Saguna, care avea sg

prezinte /mparatului vestitele
petitiuni de drepturi. Dupli stin-

gerea revolutiei, a ocupat functiuni administrative si judeca-

toresti In Viena $i In Budapesta;

a Yost ales deputat In dieta Ungariei $i membru In diferite con- Vincentiu Babesiu.
grese Si sinoade bisericesti cars au
ajuns sa stabileasca autonomia bisericil ortodoxe

romilne cu mitropolia ei, desfacind-o de suprematia bisericii sirbesti. Sub noul regim stabilit

sale; a Post ziarist, conducind multi ani ziarul

.,Albina", lovit de multe procese de presa terminate cu amenzi gi Inchisori pentru redactori; a
luat parte la organizarea conferintei din 1881, In
care s'a stabilit programul de lupta al Romanilor
din Ungaria; iar la 1891 a parasit activitatea po-

sub directia lui Pasteur si In

colaborare cu Cornil, fiind numit preparator de anatomic pa-

tologica; dupa ce a lucrat la

1884 profesor de istologie patolo-

rilor sale, ca membru al Ateneului Roman si conferentiar, raspindind In public cunostinte despre
progresele medicinii. In laboratoriile sale s'au pre-

de dualismul din 1867, a Post de multe on deputat

In camera ungara $i a sustinut drepturile natiunii

lin, s'a dus la Paris unde a lucrat

Berlin cu Koch si Virchow, a

lost numit director al laboratorului acestui din urma. Chemat
la Budapesta a Post numit in

al Acadetniei Romane (1893), membru In Consiliul sanitar superior, el a lucrat pina In ultimele
zile ale vietii ca profesor, publicind In reviste
straine si In buletine speciale rezultatele cerceta-

litica, ocupindu-se cu studir istorice. A lost mem

bru al Academies, numit la 22 Aprilie 1866.

Doctor Victor
Babe'.

gica $i bacteriologic. In 1886 Parlamentul roman

voteaza o lege prin care 11 numeste directorul Institutului nou creat de bacteriologic siprofesor titular

de anatomie patologica si bacteriologic. Membru

BABEUF tbabilf] ('1760t1797), socialist Iran

cez, avu rol politic In tinapul marei revolutii, In-

cerca sa rastoarne Directoriul, dar fu oslndit la

moarte.
BABILONIA, Intins tinut In Asia Mica, lost
mare imperiu In antichitate.

1509

www.dacoromanica.ro

BAB- BABIN 0 corn. rur. jud. Hotin, p1. Chelment,i

introdus in Italia in sec. al xvn-lea; iar Francezii

zic ca s'a introdus din Italia In Franta In sec. al

Cernal, pl Colaninului; 2195 loc.

BAC BABINGTON
c. r.
[ ebingt,n] BENIAMIN ( *1794 t

xv-lea.

medic englez, a intemeiat laringoscopia.

BABUC, corn. rur. jud. Durostor, plasa Silistra;
3265 loc.
BACALBA$A ANTON (1864t1899), ziarist roman $1 scriitor satiric, cunoscut mai ales prin schi-

BACCARAT, oral in Franta, vestit prin indu-

1866

stria cristalurilor, Intemeiata pe la 1765.

BACCELI GUIDO (*1832t1916), medic, scriitor

si om politic Italian. A Post ministru de instruc-

tie si, ca amie al Romanilor, a ajutat In multe

tele de vials military sub titlul general de lido

Teaca,". Colaborator cu Caragiale la Moftul Roman". A Post si militant socialist.

Imprejurari In Italia propaganda noastra In chestia nationals.

BACCHIGLIONE. 11. din Italia, uda Vicenza

sor si fizician roman. A facut studii in Lipsca si

Paris. A lost profesor de fi-

BACCHILIDE (sec. vi a. Chr.), poet grec, rivalul lui Pindar; a scris In dialectul doric imne si

BACALOGLU EMANOIL ('183011891), profe-

si Padova si se varsa. In NI. Adriatica.

zicli la facultatea de stiinte

din Bucuresti, la scoala de
farmacie si la scoala do po-

ditirambe.
BACCHINI BENEDETTO (*1651t1721), invatat
Italian. fundatorul academiei literare din Modena.

duri si sosele; membru al Aca-

RACCUS, divinitate romans, corespunzatoare

demiei Romane (1879 ; a infiintat societatea de stiint,e

fizico-naturale (1868). A publicat articole In Transactiuni
literary si stiintifice", diferite

lui Dionisos al Grecilor (Nr- acest cuv.).

BACH ALEXANDRU (*1813t1893), om politic

austriac. Duph Infringerea revolutiei ungare din

1848-49, ca ministru de interne al monarhiei, a
voit s'o germanizeze In Intregime, apliclnd regimul sau sever si Romanilor din Transilvania cari
ajutase pe Imparat prin miscarea for contra Un-

tratate de fizicd, de algebra

(1870, 1888), cercetari asupra

electricitatii (1882, 1887) si
rapoarte despre diferite erpo-

gurilor.
BACH EDUARD (11884), om politic austriac, a
Yost, dupa. miscarea din 1848, prezidentul tarii In

zi(ii ft i in ( i I ter din di ((trite Em. Bacaloglu.

orase (1883, 1884 . Unele din
scrierile sale au lost publicate de dr. 'strati impreuna cu biografia lui (1896).

Bucovina si comisarul civil pe linga trupele au,

striate cari ocupara principatele In 1854.
BACH SEBASTIAN
168511750), celebru muzicant german; a lasat un mare
numar de compozitii.
BACHELIN [baslel LEO
(*1857t1930), profesor elve-

BACALOGLU GEORGE, jurist roman. Terminind

studille In Paris (1863), a Yost mai apoi profesor

la facultatea de drept din Iasi

si mai tlrziu consilier la Curt ea

de Casatie; membru fundator

tian venit In Romania in 1889 ;

aci a lost bibliotecar al Re-

al Ateneului Roman. A publicat

diferite scrieri despre chestii ju-

gelui Carol si profesor de

limba franceza. Princ. publ.:

rldice (Judecdtorii de instruc-

Mlanges d'histoirc et d'a?t,

1879; Le chateau de Pelesh,

tie, 1868), politice (,Senattcl,

18681 si sociale (Licrul, 1868).

BACAU 0 judet In Moldova;
cap. Bacciu; supr. 4.410 km. p.,
242.316 loc. (1915); 7 plasi,

2 corn. urb., 76 rur. cu 452

attune si sate; tine de eparhia

1893.

BACIU 0 corn. r. jud.

Brasov, pl. Shcele C. r.

jud. Constants., aproape de Dunare; are p e el,insule plutitoare.

episcopiei Romanului; are 262 $coale primare; are

9 parnhii urb. Cu 11 filiale, 96 parohii rur. cu 197

BACON [bec'n] FRANcis DE VERULAM (*OH.

Male; 223 biserici, 1 manastire; face parte din circumscriptia Curtii de

Apel din Iasi. Are 17 cooperative
de consum si desfacere cu un capital
de 1.933.000 lei, 11 coop. p. exploa-

taxi de paduri cu un capital de

3.800.000 lei. Unii istorici (Xennpol,

./

J ROMAN

NEAMT

,l

t.-------- %\_

s'`

V. A. Urechia) affirms ca. In tinutul B a-

caului a lost un stat romanesc Inainte

de intemeierea principatului Moldo oral, cap. jud. Bacau pe
vei
malul drept al r. Bistrita; 19.226 loc.
(1915); are 6 biserici ortodoxe, 1 Ca-

Francis Bacon.

jud. Cluj, pl. Nadase1.11 0 Lac

Sterna jud. Bacau,

PL.

tr"

`' BISTRj

rum

tliar...g
PL.
\TAZ LAU SARAT;

Pt.. 4,ANESTI\omoiNETy
PL.T

AU

N 15. A.

\..

\4

L.S1RET

Parincla
ZLAU

I
C.
'./
tolica, 1 armeneasca; are un liceu,
Comenes
valea Rea
infiintat In 1867 si o scoala secun,PL.RA AC1 UN i i
CaCiUli,./
ty
dart de fete, Infiintata in 1921, si
et
ti
Jf
mai multe scoale primare. Este re@
sedinta tribunalului judetului. StaTARsu oc
.,
Ot.t.t.____...--)N
tie c. I. pe linia Bucuresti Car%...., /
nauti; 2 spitale; centru comercial
PL.TROTU$
important. Originea ar fi un mic tirg
TA
MsPCas:n
re, c..)
Intemeiat de un Ungur Bako. Mai
tlrziu, prin sec. al xv-lea a fost rese00 .1
............
%,
,i.,
dinta domneasca. De la intemeierea
4Cr, It,
principatului, Bacaul era hotarul din
v'c
'r
I
`...1
e,
spre Tara - Romaneasca; aci era si
r
vama IT 0 B.-DE-MIJLOC, corn. rur.
Severin,
plasa
Birchis;
6000
jud.
Harta judelului Bacau.
BACCANALE, petreceri licentI626), filozof englez, autorul scrierilor: Instauratio
tioase la Romani In onoarea zeului Bacchus.
BACCANTA, preoteasa a lui Bacchus la Ro- magna, In care incearca o clasificare a stiintelor, si
Novum organum (1620 , prin care stabileste Ca
mani; asthzi Inseamna femeie desfrinata.
BACCARA, joc de carti. Italienii zic ca s'a temeiu al stiint,ei logica experientei si a inductiunii.
1

,-

./

11"

1510

www.dacoromanica.ro

BACON ROGER (*1214t1294), calugar englez, a

raspindit cunostinta fabricarii prafului de pusca.

BACOVA, com. rur. jud. Timis-Torontal,
plasa Buzias; 2041 loc..

BACTRIANA,reg,iune In Asia veche ; a facut parte din regatul p ersan Odin imperiulluiAlex.cel Mare.

oral $i port la marea Caspica, capitala

guvernamIntulm cu acelasi nume din Rusia; In
acest tinut slnt bogate izvoare de pacura.
BACUS Par BACCUS.
BADEN oras si statie balneara (izvoare de
suit. calde), In Austria. 0 Mare ducat din
Germania, lingo. Rin; cap. Carisruhe.
BAk.CU,

BADENI CASIMIR, conte (*1846t1909), om po-

litic austriac, fost de mai multe on presedinte al

ministerului.

BAEZA, oral In Spania.

BAFFIN wiLuArd (158411622), navigator englez, a descoperit marea care-i poarto. numele:
Intre Groenlanda si insulele Cumberland.
BAGA.RRE, Francez stabilit In Moldova, director de pension, in care, In 1832, au fost elevi

(premiati)Mihail Kogalniceanu si Grigore Sturdza,

flub viitorului Domn Mihail.
BAGAV ANDREIU ('185711888), profesor macedonean, a functionat si in patria sa si In Romania.

BAGDAD, oras In Turcia asiatico., pe Tigru,

fundat de Arabi In 763,a fost un mare centru al
civilizatiei lor. Acolo s'a Intemeiat prima universitate din lume; mare centru comercial Intre Asia
apuseana si Egipt. La 1638 1-au cuprins Turd'.
BAGLAR, cap la Mama Neagro. Intre Mangalia
$i Constanta.

BAGNERES-DE-BIGORRE, statiune baln.

In Franta, cu izvoare calde sarate.

BAGRATION PETRE, PRINCIPE r 176511812),

general rus, a luat parte la luptele contra Turcilor

la Dunare In 1809.
BAHAMA, insule In Oc. Atlantic (America-deNord), apartin Angliei.
BAHWIU, r. all. al Jijiei, udo. jud. Botosani,
Iasi, trace prin Hirlau, Podul-Iloaei $i Iasi. Dintre
afluenti mai insenmati: Bahlueful, Nicolina (pe
dreapta), ecleaina (pe stinga).
BAHMUT, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Vorniceni.

BA.FINA 0 corn. rur. jud. Mehedinti, pl. Oco-

lul. Aci se gases carbuni de parnInt c. r.

jud. Storojinet, pl. Ro.stoaca rittr jud. Mehedinti, se varso. In Dunare ling& Vlrciorova.
BAHNEA, com. rur. jud. TIrnava -Mico., plasa
Bahnea. Resedinta plash; tIrg 9 Februarie.

BAHMTJTEA, corn. rur. jud. Tighina, plasa

Cimislia; 2131 loc.
BAIA corn. rur. jud. Falticeni, pl. Boroaia;
are o biserica zidita. de Petru Rares, 1532; se crede
di a fost prima capital& a Moldovei. Aci s'a dat In
1467 o lupta a lui Stefan cel Mare contra Ungurilor; jar In 1685 lupta ostirii lui Const. Cantemir,
aliat cu Turcii, contra Polonilor c. r. jud.
Arad, pl. Radna B.-DE-ARABIA, corn. urb. jud.

Mehedinti, pl. Closani; aici e un spital, o scoala de

meserii si un gimnaziu Infiintat In 1923; shit mine

de aramo. exploatate din vechime O

R.-DE-

AR1E$, c. rur. jud. Turda, pl. Baia; are un gimnaziu de baieti Infiintat In 1922; st. c. f. B.-DECRIF,

corn.

rur. jud. Hunedoara, med. pl&sii

Avram Iancu, 965 loc. (1919). Aci a murit Avram

Iancu la 1 Sept. 1872; static c. f. Iinia Arad-Bran;
tirg in ziva de 17 Martie, 15 Sept., 15 Decembrie
B.-DE-FIER, com. rur. jud. Gorj, pl. Novaci; ad
e o biserica zidito. la 1749 de Dionisie, egumen de la

_liurez B.-DE -JOS, com. rur. Mehedinti, pl.

Clo$ani B.-DE-SUS, C. T. tot acolo Q 0 BAIA-

`ARE, corn. urb. cap. jud. Satu-Mare; 20.000 loc.

statie c. f.; tirg 21 Noeinbrie; localitate climaterica vestito.; aci e un asezamint pentru artisti; are un gimnaziu de MeV infiintat In 1887
$i o scoala secundara. de fete Infiintata In 1894.
ID BATA, nume dat judetului Falticeni prin legea administrative din 1929.
BAIAZET (sau BAIAZID) I ILDERIM (1347 '11403)

sultan at Turcilor, vestit prin luptele sale cu Bizantinii si cu aliatii orientali; a facut mai multe
expedijii In Muntenia, luptindu-se cu Mircea, a
Invins pe aliatii crestini In lupta de la Nicopole
(1396); a fost Invins si prins de Timur Leng.

BAIAZET II ( 14471

1512), sultan al Turcilor, a

avut multe razboaie, Intre

cari cu Ungurii si cu PoBAICAL, lac mare In

Rusia asiatica, supr. 35.000
km. p.
BAIF ANTOINE DE ( *1532
t1589), poet francez, unul
lonii.

din eel sapte ai Pleiadei.

BAILLON [bald "] HENRI

ERNEST (*1827 t1895), boBaiazet Ilderim
tanist francez. A fost profesor la facultatea de medi- dupa o gravurit din 1596.

cino.. Opera pr. Dictionar de botanica, Iconografia florei franceze, Istoria plantelor. A fost membru onorar al Academic! Romiine (28 Mart
1887).
BAIMACLIA, c. r. jud. Cahul, rased. pl.
Stefan -cel-Mare.
BAIN [heft] ALEXANDRU ("1818 t1903), filozof
englez autorul operelor: Simfuri/e si intelectut, 1855,
Logica, 1870; Educatiunea ca fliint4, 1879.
BAIONA (fr. BAYONNE), oral In Franta port

aproape de golful Gasconiei. De aci vine numele

baionetei, fabricate Intliu In acest ora$. Calatorh id

prin aceste locuri, poetul nostru Alecsandri a sods

o relatie: De la Baiona la Gibraltar.

BAIRAMCEA, corn. rur. ttrg jud. CetateaAlba ; are o scoala medic mixto. Infanta& In 1909.
BAIU NICOLAE ("1790t1855), advocat roman,

a lost $i preot In Brasov, a luptat cu zel In diferite chestiuni nationale.

BAITNER IOAN ("181511881), jurist ungur.

BAIU, munte In Carpati In partea numito.

Carpati calcarosi (IntreValea Buzaului si Piatra

Craiului).
BAJZA IOSIF ('180411858), poet si critic ungur.

BAKER [becher] SAMUEL (`1821. t1894), ce-

lebru explorator englez, a descoperit unul din

izvoarele Nilului, numind lacul Albert-Nyanza.
BAKOCZ TOM ( "1442t1521), arbiepiscop de
Strigoniu si cardinal, candidat ungur la scaunul
papal. Bula papal& adusa de el, pentru o noun cruclad& contra Turcilor, a provocat rascoala lul
Desa (sau Doja) In Secuime.

BAKT,TNTN MIHAIL ( *1814t1876), agitator rus,

Intemeietorul nihilismului.

BALA VARNAVA, ban al Severinului pe la 1519-

20, ca vasal at Ungurilor. A avut lupte cu Turcii.

BALABAN, insula In Dunare, jud. Ialomita,
aproape de gura Ialomitei.
BALACI corn. rur. jud. Teleorman, rased.
plash Balaci; 2180 loc.; statie c. f. lini Costesti
Turnu-Magurele. Aci au fost proprietatile familiei
boeresti Balaceanu, care de ad Isi trage numele
corn. rur. jud. Ialornita, plasa Cazanesti.
BALACLA.VA,o ra*In Rusia( Crimeea).La 250 et.

1854 s'a dat aci o vestitit lupta Intre Rusi sl aliati.

BALADE: cele mai Insemnate colectiuni de ba-

lade romanesti: V. Alecsandri (1853, j866), G.

Dem. Teodorescu (Poezii vopulare, 1885).
BALAN 0 Com. rur. jud. Salaj, plasa Buciumi c. r. jud. Vlasca, pl. Marginea 0 loc.
In jud. Ciuc, mine de aramo..

BALARD [balar] ANTOINE (*18021-1876), chimist

francez; a descoperit bromul.

BALATON, lac mare In Ungaria, supr. 635 km.p.

BALBI ADRIAN ( *17821.1848), geograf venetian,

a pubileat scrieri In italieneste si frantuzeste.

BALBINUS air DECIUS.

BALBOA VASCO NUNEZ DE (*1475t1517), cele-

bru navigator spaniel, a descoperit oceanul Pacific.

BALC, fiul lui Sas Voevod al Moldovei. Dupa_
unii istorici, a si domnit dupa moartea tatalui sari,

pe la 1340; drip& altii, a fost numai amestecat In

1511

www.dacoromanica.ro

BACBAL

BA L- luptele pentru domnie si a lost silit a ceda pasul

Intre Siberia si Turchestan-

Bogdan.
BAN tutB.A.LCA,
lac

(Asia), supr. 18.400 km. p.

BALCIC, corn. urb., cap. jud. Caliacra; 6756 loc.

BALDI LAzAR (1822f1892), lilantrop roman

din Transilvania, si-a Moat averea pentru scopuri
culturale si de binefacere.
BALDUTN or BAUDOUIN.
BALE P.- BASEL.

BALEARE, grup& de insule (Maiorca, Minorca

$. a.) In Mediterana, apartinInd Spaniei. In anti-

vizitat localitatea In 1847 si a descris-o. La 27 km.

de RImnicu-Sarat 0 B.- DOAMNEI, c. r. jud. Prahova, pl. Clmpu B.-SARATA, C. r. jud. Teleorman, pl. Calmatuiu 11 0 B.-VERDE, O. r. jud. Mehedinti, pl. Blahnita 0 c. r.,jud. Dolj la 5 km. de
Craiova pe Jiu: aci se Ole o biserica a manastirii

Jitia, intemeiata de Constantin Basarab (1572).

BALTA-BRATLEI, teritoriul Inchis Intre Dunarea zise. veche si bratril care continua Intru cltva
Borcea si care se desparte de Dunare aproape de
varsarea Ialomitei si continua pin& la Braila.
BALTA - IALOMITEI

FP* BORCEA.

chitate locuitorii for erau vestiti ca prastiasi si

arca5i.
BALES PrrBtr ( *1547t1610), caligraf englez,

BALTA-LLMAN, cartier In Constantinopol.

Aci s'a Incheiat conventiunea din 1849 Intre Turd

din Glascow; secretar de Stat. p. Scotia, apoi

pentru Irlanda, ministru In mai multe rinduri,
prim-ministru (1902), se/ al partidului conservator,
ministru de externe in timpul marelui razboiu,
prezident al consiliului Societatii Natiunilor In 1920.
BALIGOT DE BAYNE (11892), diplomat

once schimbare in legi va fi aprobata de Rusia

si Turcia; va fi ocupatie armata ruso-turca; vor
functiona tot timpul un cornisar turc si unul rus.
BALTAZAR (sau BALDASAR = NABONED), ulti
mu1 rage al Babilonului (ca. 554-538 a. Chr.).
In cursul unei nopti de orgie, a vazut scris pe un
parete cuvintele Mane, Tekel, Fares", pe can
le-a interpretat profetul Daniil, zicind ca i se va

unul dintre inventatorii stenografiei.

BALFOUR (balfOr] ARTUR (1848t1923), om
politic englez; a Mout parte din delegatiunea la
Congresul din Berlin (1878); rector a] universitatii

francez, functionar la Consulatul din Constantinopol. Venind In Romania cu C. Nbgri, a fost secretar particular al lui Vode. Cuza de la 12 Martie
1862 si 1-a Insotit In exilul sau.
BALINT SIMON (1810f1869), preot $1 protopop roman In Transilvania, unul din conducatorii
militari ai Romanilor In luptele contra Ungurilor In 1848-49. A purtat titlul de prefect de legiune

51 a luptat In muntil apuseni alaturi de Avram

Iancu si a contribuit la Infringerea trupelor comandate de Hatvani si de Kemeny.
BALLAGI MAURICIU (*18151-1891), teolog si
scriitor ungur, prof. la Budapesta, autorul unui

dicj,ionar ung.-germ.
BALLMANN MICHAIL (176511814), profesor

si scriitor sas din Transilvania.

BALOGH wan, (11756), calugar catolic trimis
la Blaj ca sa ajute pe ep. Inocentiu Klein (1741)
In sustinerea bisericii unite.
BALOTA, corn. rur. jud. Dolj ; st. c. f. Iinia

CraiovaT.-Severin. Aci a lost un groaznic accident In anul 1901.

BALOT!NA, corn. r. jud. Balti, pl. Glodeni;
2361 loc.

BAL, corn. urb. reledinta plasii, jud. Romanati, plasa Oltetu, pe malul drept al Oltetului;
In aceasta comuna se afla o scoala de rneserii, un
spital si diferite fabrici; are 3 biserici, din can

una zidita In 1760; stripe c. f. pe linia BucurestiCraiova; 5290 loc.

BAL$ GHEORGHE ('1868), inginer .i scriitor
roman. Membru al Academiei Romane (1923). Op.

pr. 0 vizila la clteva biserici din Serbia, 1911;

Arhitectura S f Munte, 1913; Mdndstirea din Nicopoli, 1915; .Histoire de 1' art

roumain ancien, cu N. Iorga,

1922; Bisericele lui Stet an eel
Mare; Inceputurile arhilecturii
biseriresti In Moldova.

GRIGORE (t ca. 4895),

Post ministru de culte, apoi de

finante In guvernul lui Barbu
Catargiul (1862).

BAL PANAIT ('1817t1889),

lost ministru de Iinarge in

Moldova.

BAL* TEODOR ( 1800 t 1857 ),

Teodor Bal

BALSAMO Pur CAGLIOSTRO.

col. Acaemiei.

caimacam al Moldovei In 185'7. dup. o stamp din

BALTA O insula Intre Dunare si bratul Borcea jud. Ialomita corn. r. jud. Cluj, pl. Cimpia corn. r. jud. Mehedinti, pl. Closani; aci se
vad ruinile unui templu; ad a locuit Tudor Vladimirescu mai mull timp ca vataf de plain; se gasesc arbuni de pamInt 0 B.-ALBA, corn. r. si
lac jud. Rlmnicul-Sarat, pl. Boldu, cu spa mineral& de mult cunoscut& si folosith. Alecsandri a

gi Rusi, care modifica unele dispozitii ale Regulamentului Organic si micsora drepturile Principatelor romane: numirea (nu alegerea) Domnului pe
7 ani, divanuri ad-hoc cu membri numiti de Domn;

sfIrs,i domnia. Chiar In noaptea aceea

zice legenda
regele a lost ucis si Darius a ocupat Cara.
BALTAZAR ABGAR (*1880t 1909), pictor roman. A expus la Tinerimea artistica, la Ateneu,

la Salonul Oficial, etc. Opere pr. S/. Gheorghe

critici de arta In ziarul Voinfa Nationald.

cnnorind balaurul; Cristosplingindceldfile. A scris

BALTHAZARD VICTOR (*1872) medic francez. Profesor de medicine legal& la Universitatea

din Paris, membru al Academiei de medicine.

A flout parte din misiunea $tilncific. francedi
care a vizitat Cara In 1919. Memliru onorar al

Academiei Romene (1919).

BALTICA MARRA, asezata la N. Europei, Intre

peninsula Scandinavia., statele zise baltice despartite din imp. Rusiei, si nordul Germaniei. Supr.
406.700 km. p.
BALZA.0 HONORE DE (179911850), mare ro
mancier francez realist. Du-

pa o tinerete aventuroasa,
dup. Incercari de a deveni
tipograf, editor, se devote
literaturii si public& un
foarte mare numar de romane si nuvele In cari In-

fatisaza diferitele aspecte si

tipuri ale societatii franceze
din vremea lui si cari au un
fel de legatura Intre ele Melt
formeaza un tot pe care 1-a

numit lnsusi La comedie

humaine,,, ca sa face. pareche
operei lui Dante Comedic Honore de Balzac.
divind". Multe trad. romanest', din cari cea mai veche In Familia" 1871.
In brosuri si volume: Eugenia Grandet (de L.
Daus, 1909), Albert' Savarus (de C. Calfoglu,
1909), Mos Goriot (de Radu Baltag,1909), ColoneluI
Chabert (de V. Savel, 1910) Liturohia ateului
(de V. Demetrius, 1909), Amorul mascat (de D.
Karnabat, 1911), Femeia la 80 de ani (de A.
Gheorghin, 1913, de Alexandrescu-Dorna, 1914),
Povestiri vesele (de M. 0. lonescu), etc.
BANAT, sub acest nume se lntelege In geografia noastra In primui rind Banatul Timisan
sau Timisana, cuprins Intre Dunare, Tisa, Mures
muntii Carpati can forrnau hotarul vechiului
Regat In partite acelea.

BANCA NATIONALA A ROMANIEI, so-

cietate anonima pe actiuni Infiintata In 1880, cu

dreptul exclusiv de a emite bilete de bana, avInd
ca acoperire un stoc de aur. In. timpul razboiului
mondial, Banat a fost Cita a -.5i trinaite aurul la
Moscova, astfel ca biletele ei n'au mai avut acoperirea necesara; apoi emisiunile marite Si sporite In acel timp cit si dupe. Incheierea pile'!, pen-

1512

www.dacoromanica.ro

tru nevoile Statului, au facut ca Statul sa garanteze valoarea biletelor prin creditul sau si astfel
valoarea for a lost supusti fluctuatiunilor acestui
credit. Astazi Banat National& are un capital de
600.000.000 lei Impartit In 200.000 actiuni. Ea se
conduce de un guvernator numit de guvern, ajutat

scrieri In stil popular si unele cu subiecte luate din

traditiile poporului. Cca mai important& este: BANBAR
Argitir $i Elena (1801). A
tradus In versuri Risipirea

parte numiti de guvern. Cel dintliu guvernator al

Ba.ncii a Post loan Cimpineanu.

man. in 7 volume (1836-38).

BARAOLT, corn. rur.
jud. Trei-Scaune, resedinta.
plasa Baraolt; 2651 loc.
BARASCH mans (*1815
1'1863), medic roman. Evreu
de origine, nfiscut In Galitia,
a venit de tank. In Romania

de un consiliu de directori, parte ale$i de actionari,

Immo, personagiu din

tragedia Macbeth"

a lui Shakespeare. Ucis de Macbeth, umbra lui urmare$te pe ucigator In tog& vremea si-1 chinueste

prin team& si mustrare de cuget. Expresia umbra lui Banco" se zice despre un om care se tine
de tine si nu-ti da pace.
BAND, corn. rur. jud. Mures, resedinta plash
Band; 3550 loc.
BANFFY DEZSO BARON ( i 843 t 1911), om politic ungur. Dupa ce a Post prefect In Transilvania,
a Cost deputat-si prezident al Camerei; membru al

lerusalimului dupe Iosephus

Flavius (1821), precum $i

Halima, dim& un text ger-

Do Barr,
dupit ce luase doctoratul la
Berlin. A lost profesor de
stiinte naturale la Colegiul Sf. Sava, a Inv.litat

Line limba romaneasca. si a Post unul din eel mar

de seama vulgarizatori ai chestiu-

Camerei rnagnatilor; ministru ei presedinte de

Consiliu In 1895; a fondat In 1904 un partid nou
care nu s'a putut impune; a Post tin mare adversar

nilor de stiinta. A luat parte la

BANFFY GYORGY ( *1747 t 1822), om politic

la care au colaborat multi din

al nationalitatilor din Ungaria si a luat masuri

contra for de cite on a putut.

fundarea Spitalului de copii din

Bucuresti, a functionat acolo pina
la moarte. A Intemeiat o revist&
de popularizare Isis sau Natura",

ungur. A Post guvernator al Transilvaniei.

oamenii de stiinta din epoca aceea

BANFFY LASZLO (LADISLAU) (179511840), om

politic ungur. A fost membru al dietei din 1836.

BANGCOS, capitala statului Siam (Indo-

China); 600000 loc.; centru comercial important;

are o vestita. pagoda.

BANGUEQLO, lac In Africa, descoperit de

Livingston, supr. ca. 3.000 km. p.

BANIAPATAC, statie balneartt jud. Ciuc,

1231 m. alt. Are ape minerale can contin her si
pucioasa.
BANTLA-PE-CERENIU, corn. rum. jud.

Storojinet. plasa Ceremusultu 11,; 11.-111-SMa, c. r.

acelasi jud. pl. Siretelul.

BANJALIJICA, ora$ In Iugoslavia, 14.000 loc.
BANLOC, corn. rur. jud. Timis-Torontal, pl.
Deta 2530 loc.

BANTAM 0 oras In insula Java 1r 0 pro-

vincie In aceeasi insulii.

BANUL, fosta manastire In orasul Buzau, Intemeiata In 1571 de Vornicul Andronic.
BANITTIALE THBODORE DE ("1823 t 1891 , poet

francez continuator al romantismului. 5i-a sta-

1856-1863). Op. pr. Minunile

naturii, 1850; lstoria natztrald,
1854; Curs de igiend populard,
1857; Botanica silvicd,
Zoologie, 1864.

1861;

BARATYNSSI MIEN ABRA-

Dr. Barasch.

MOVICI (' 1800 t1844), poet rus. A

lost militar si a trait mult timp In Italia. Op. pr.

Eda, Balul.
BARBARA Fr. VARVARA.
BARBARA SANCTA, seminary] teologic din Viena,

Infiintat pentru cultura preotilor romans units.

BARBARI: Invaziunile Barbarilor !nap cu
expeditia Cimbrilor si Teutonilor contra Romei
(113 a. Chr.); dar invaziunile propriu zise Mop
in era crestinli. Lista barbarilor (sec. ill-xis), cart
au trecut prin tent& noastre, fie stapinindu-le mai

lung sau mai scurt timp, fie devastindu -le, etc:

Gotii, Hunti, Gepizii, o ramurli a Gotilor, Avarii,
Slavii, Bulgarii, Ungurii, Pecenegzi, Cumanit,
Tatarit (1.- aceste cuvinte).
BARBAROSSA P.' FREDERIC.

BAPTTTI, sects crestina protestanta; ad-

BARBIER [barbie] JULES ('1825 t 1901), autor

dramatic francez. Pr. op.: Andre Cldmier (1849),
Contes d'Hoffmann (1851), drama; Amour mouille
(1850), Un rot de la mode (1851), comcdii. Este
autorul libretelor mai multor opere celebre: Faust,
Romeo et Juliette, etc.
BARBOLOVICIU ALIPdPIU, preot roman din
Transilvania, a luat parte la misctirile nationale
ale Romanilor transilvaneni.
BARBU, manastire de maici corn. Grajdana,
jud. Buzau; Intemeiata In 1662 de boierul Barbu.

BARABAS NICOLAB (*1810t1898). pictor ungur

scut, al lui Vasile Alecsandri, tip treat de M. Millo.

bilit reputatia prin Odes funamtrulesgztes (1859).

A publicat si piese de teatru. Din ele s'au tradus
In romaneste: Gringoire de losif .si Anghel, Socrate
si femeia sa de G. Sion, Sdrutarea de G. Sion $i

apoi de H. Lecca.

mite numai botezul adultilor, nu at pruncilor; are

mai multi partizani In Statele-Unite $i In Anglia.
Se gases si la noi, mai ales in Transilvania.
BAR, ora$ In Polonia (Podolia); 1.4.000 loc.;
aci s'a facut In 1768 confederatia (ma de la B.) a
nobililor poloni contra influentei rusesti.

din Transilvania. Dupa studii speciale In Viena,

dupa ce lucre prin citeva ora.se ardelene, veni In
1831 In Bucuresti, unde statu trei ani si facu portretele mai tuturor boierilor marl din acea epoca
si ale Sotillor tor, al lui Kisselef s. a. Se duse iar
In Viena, de aci la Venetia, la Napoli si alte parti
ale Italiei. Dupa aceea a trait In Cluj, In Pasta,

a alatorit si a ajuns foarte apreciat, devenind

chiar membru al Academiei de stiinte. Cele mai

multe din operele lui se gases In Pasta, multe sint

raspindite pe la particulari. Se socotesc paste

120 de portrete $i tablouri de genre romanesti, facute In timpul cit a stat In Bucuresti. E de notat

ca si In lucrttrile din celelalte tar! se gases adesea

subiecte si tipuri din tarile romane.

BARABBAS (=VARAVA), pers. evanghelic; sin-

dit pentru crime, Evreii an cerut sa -1 libereze

pe el, iar nu pe Iisus.
BARAC ION (*1772 t 1848), scriitor roman. A
lost institutor In Avrig si advocat In Brasov. A f kcut

BARBU IJLUTARUL, cIntecel comic, foarte cuno-

Poetul s'a inspirat dm viata unei persoane reale,

un lautar din Iasi cu acelasi nume, vestit In wemea lui pe la 1845 $i apreciat de List (cu ocazia
vizitei la Iasi In 1847) pentru talentul si memoria lui muzicalti prodigioasa: se zice ca i-a
spus: Esti un adevtirat artist din gratin tai Dam-

=en".

BARCA HAMILCAR (t228 a. Chr.), general car-

taginez, tattil lui Anibal. Stiu sa inspire flului son

o ura de moarte contra Romanilor. El e intemeietorul Barcelonei.
BARCANI, corn. rur. jud. Brasov, plasa S&cele; 2076 loc.

BARCELONA, ora$ In Spania (prov. Catalonia), port la Marea Mediterana; 600.000 loc.; are
o facultate de medicinti, biblioteci si arhive renu-

mite.
BARCIANU DANIIL (1847 t 1900), profesor yi
director de scoale In Sibiu; a hint parte la miscarile

politico ale Romanilor din Transilvania, Hind In-

1513

www.dacoromanica.ro

BAR-this la Vat dupa procesul memorandului; a publicat carti didactice de stiintd naturale si a re-

BA.

dactat foi pedagogice.

BARCIANU SAVA POPOVICI ( 1814 t1S791, pro-

fesor roman In Transilvania si preot; autor de carti

didactire: Gramaticd rom. In 1. germand.: Vocabular rom.-germ.
BARCSAY Asos (*16191-16(i1), om politic un-

gur, a avut misiuni diplomatice din partea lui

George Racotzi I, principele Ardealului; a Yost
cItva Limp si principe al Ardealului.

BARDASARE-PANAITESCTJEMAN011 pictor

roman, profesor la Scoala de bele-arte din Iasi.

A lucrat portrete, peisage, scene rustice, etc. Op.
pr.: Intoarcerea (le la secerat, SImbdta MoOlor,
Mdnastirea Agapia.
BARDIA iosrF ("166811720), iezuit german,
profesor la Viena, Graz, etc. In Sibiu a Intdrit propaganda catolica si a Post numit dupe moartea mitropolitului unit Atanasie, defensor pe ling& mitropolia unit& din Transilvania.

B4RI, oral In Italia, -in prov. cu acelasi nurne

(Apulia).

BARIRA-ViLCII, corn. suburban& la municip.

Craiova jud. Doll.

tic, istoric si ziarist roman. El a Intemeiat In Ardeal

primul ziar (Garcia de Transilvania, 1835) si prima revista (Foaia

pentru minte, inirnd fi literature,
1838). A lucrat la reorganizarea

BARNUM PHINEAS ( *1810

t1891), American, vestit organizator de muzee cu ranitap.

BARNUTIU [bd.rnut] SIMEON ( *1808 11864), unul din

fruntasii revolutiei romanesti

din Transilvania (1848 . Dupd.

studii Monte In Blaj, unde

terming teologia, fu numit

s\^

Miron Barnovschi.

profesor in Blaj, dar episcopul Lemeny Il inlatura. Retragindu-se la Sibiu, incepu a studia dreptul. In aceasta situatie il gasira
evenimentele din 1848. Cind Ungurii prin proclamatia din 13 Martie cerura, intre
altele, si unirea Transilvanici
/

singura cale de urmat pentru Romani este lupta contra Ungurilor.

scoalelor romanesti din Brasov

Intre 1836-1845 servind In acest

Roman easca.Aei fu arestat de Rusi,

dar scapd. fugind In Bucovina.

ziu, chemindu-1 cu viclenie la

Constantinopol, i-au tdiat
capul.

cu Ungaria, Barnutiu raspindi

un manifest prin care arata ca
aceast& unire va fi o nenorocire
pentru Romani, tot el, in adunarea vestita de la 15 Maiu In
Blaj lua cuvIntul si rosti acel
mare discurs in care arata ca

BARITIU [barit] GEORGE ( *1812 t1893), om poli-

timp si ca profesor. Miscarea din

1848 11 chemil. In primele rinduri
ale luptatorilor. Atllndu -se In Sibiu si orasul cazInd In mina Ungurilor, fu nevoit s& fuga In Tara-

clt a stat In Polonia. A donmit in pace, isbutinel

a avea ascendent asupra Tatarilor, can in vremea
altor Domni Meuse multe si rele navaliri In Moldova. Turcii, suparati pentru politica lui filo-polona, 1-au mazilit si, mai tir-

Dup& aceasta, a lost firesc sa

se gaseasca intre fruntasii revo-

lutiei roma.ne. Duna revolutde, si-a

continuat studiile de drept la

Viena si Ia Pavia. In 1855 a Post
G. Baritiu.

Dupli Incetarea revolutiei si dupli. ce Transilvania

fu iar stapinitd de Austria, Baritiu se intoarse In

Brasov .si, pe lIng& munca de ziarist, pe ling&

scrieri istorice, Gantt+. sa Hispindeasca ideea ca Ro-

mann sa se intovinaseasca pentru opere economice. Gratde lui se Infiint& fabrica de hirtie la
Zarnesti, pe care o conduse timp de doudzeci d.
ani. El fu eel mai de aproape colahorator al lui
la Intemeierea Asocia(iunii Transilvane
Qaguna
v.
si redactli statutele. A lost deputat In Camera imperial& Intre 1861-66. La Intemeierea Academiei
Romane, In 1866, a Post chemat ca reprezentant
al Transilvaniei si a lucrat cu harnicie In toata
vremea, prezentind memorii, rapoarte despre
carti, etc. Dupd Incheierea dualismului s'a stabilit
In Sibiu, a redactat ziarul Observatorut, pentru
care a avut citeva procese politica. Lulnd astfel
parte la luptele din aceast& epoca, el a redactat
In 1881 Memorialul nlewltarilor, care s'a publicat
si In traducere german& si maghiard pentru a
arata punctul de vedere al Romanilor fat& de ma-

surile aspre luate de Unguri cu tendinta de desnationalizare. A lost si presedinte al comitetului

central roman Intre 1884-1887; a condus revista
Transilvania" (1861-1888), a Post director al
scoalei de fete InTiintatli de Asociatiune In Sibiu
si printre toate aceste ocupatii, a dat la lumina o

Istorie a Transilvaniei In ultimele cloud secole.

BAR-COCHBA simoN (sec. n dupa Chr.), agitator iudeu, a organizat o rascoald. contra Romanilor si s'a proclamat rege In Ierusalim, dar a Post

Invins de generalul Iulius Severus si a pierit In

lupta.
BARNABITI, ordin bisericesc Infiintat la
Milano (1530) cu scop de a Intemeia scoli, de a
educa tinerimea $i de a pregati clerici luminati.
BARNOVSCHI MIRON (11633), Domn al Moldovei, 1626-1629. Numele drept ar fi Post raoVILA, iar acela sub care e In genera cunoscut nu ar

Insemna originea polona, ci numai o indicatie ca

avea proprietate la Barnova (linga Iasi) si o terminare polonezd, pe care a doblndit-o In timpul

Simeon Barnutiu.

chemat ca profesor de filozofie si

drept la Iasi, unde a avut pin& la 1863 un rol important In miscarea culturala si politica.
BARONZI GHEORGHE (*ca. 1815 1-1896), ziarist

si scriitor roman. A avut rol important in propaganda national& In epoca unirii, redactind Ziva
In 1859 si colaborind la diferite reviste si ziare.
A debutat printr'o drama (Eleanora, 1844 si prin
poezii publicate In Curierul romanesc" In 1845

si urm. A scris poezii patriotice si satirise (Nopturnele, 1853, Satire, 1866, Opere poetice, 1876, Da-

ciada, 1890 , din can s'au tiparit in timpul nostru

o culegere facuta de N. Iorga (Poezii alese, 1909 ;
a scris drama (MateiBasarab, 1858, Ales(ar, 1878,
Batista Veleli, 1879), comedii (Nadraii,1876, Lumen se (la pe ghia(d, 1877, Ordinea zilei, 1879,
Barba lui Stefan cel Mare, 1882, Caritatea In costum de carnaval, 1887), dar meritul lui cel mare
std In numeroasele traduceri ce a facut din George

Sand, E. Sue, Al. Dumas, Guizot, W. Scott

s. a.

B4ROSS GAVRIL ( * 1848t 18 92 ), om politic un-

gur; ca ministru s'a ocupat cu chestiunile de organizarea tailor de comunicatie In regat.

BAR9TUL, munte In Transilvania asezat

de a lungul Intorsurei Oltului.
BARCIZZI coNsTANTIN ( *1833 t 1921), general

roman. Dupd studii in tar& si In Viena, s'a. specia-

lizat In geodezie, a obtinut Inaintare In grade, a

Yost profesor de fortificatii Ia Scoala militarli de
ofiteri; a organizat serviciul geografic al aripatei.
In timpul razboiului pentru independent& era colonel : a lucrat pe ling& cartierul general rusesc pen-

tru organizarea trecerii trupelor si apoi pe cImpul

de operatic cu trupele de geniu. Dun& rdzboiu, a
lucrat la parcelarea Dobrogei, a lost inaintat general de brigada (1883) si de divizie (1892), a Yost
sef al Casei militare a Regelui Carol si sef al sta-

tului-major. A reprezentat taxa la diferite con-

grese internationale de geodezie, a Post vice-presedinte al Societatii geografice. Pentru scurt timp
a Yost ministru de razboiu (1888) In guvernul prezidat de Teodor Rosetti.
BARRAS PAUL-JEAN (1755 t1829), unul din

1514

www.dacoromanica.ro

capii revolutiei franceze; a fost membru al Di-

este si el gonit in Iulie 1481 si, duph ce ravine pentru scurt tamp, este silit sh fuga si este ucis de Mehedinteni la satul Glogova.

rectoriului ; a rasturnat pe Robespierre.

BARREME BERTRAND (1640t1703), matema-

tic fr., autorul unei cart! de aritmeticii practica

(1682) si altele, prin can face calcule de dobinzi
s. a. De la el a ramas vorba harem (fr. bareme):
rezolvirea problemelor dupa calcule facute dinainte.
BARRES MAURICE ("186#1923 , scriitor francez, a publicat opere politica si romane. Pr. op.
Les deracines (1897); Appel au soldat (1900).Tendinta sa e nationalista si contra demagogiei.
BARROT [baro] ODILLON (17911-1873 , juris-

BASARAB IV pp- NEAGOE.

BASARABEASCA, sat jud. Tighina

c. f. linia Cetatea-AlbaGalati.

Nord.
BARRY CAROL (1795t1860), arhitect englez, a

construit palatul Westminster, sediul parlamentului.

BART JEAN 0 ( 16511 1702), vestit marinar francez 9 C) pseudonimul scriitorului roman EUGENIC
BOTEZ (Kr acest flume).

BARTA, corn. rur. jud. Ismail plasa Bolgrad.

BARTEL CAZIMIR, profesor si om politic polon.
E profesor de perspectiva la Academia de arte
frumoase din Varsovia. Deputat, ministru al co-

municallilor in timpul razboiului cu Rusii (1920),

presedinte de consiliu In 1926, a format de atunci
de mai multe on guvernul tarn.

BARTHA MIKLOS (NICOLAE ("1848t1905), zia-

rist maghiar. A intemeiat (1880) ziarul Ellenzek" in Cluj, care apare si azi.
BARTHELEMI ST. HILAIRE 3IILES (1805

1'1895), om politic francez si scriitor, traducatond

lui Aristotel.

BARTHOLDI FREDERIC ( '18341-1904), sculptor

francez, autorul celebrei statui din New -York:

Libertatea luminind lumea si at monum. Leul din
Bet fort.

BARTOK LAJOS (LtrBovIc) ( '1851t 1902), scrii-

tor ungur si poet. A trait in Transilvania, a fost

ziarist si de citeva on ales deputat. Op. pr. Karpati emlekek (Amintiri din Carpati), 1885, Erddzitgas (Freamatul padurii), 1889, Kendi Margit,
drama, 1884, Janos Kiraly (Regale loan), 1902.
BARTOLI MATTE() ("1873), linguist italian.
Profesor la Universitatea din Torino. S'a ocupat

mai ales de chestiunile in legatura cu domeniul Hiric, si de dialectul istro-roman. A faeut recensii des pre operele filologice romanesti. E membru cores-

pondent al Academiei Romane (1914).

BARTOLOMEU ( VARTOLOMEIII), unul din

cei 12 apostoli. A predicat evanghelia In India si

In Armenia, unde a fost martirizat.

BARZI, o clash de preoti la vechii Gali; mai

tirziu furs numai c/ntareti si poet!; se mai phstrard. In Anglia pina prin sec. xvi.
BASARAB, poate fiul lui Tihomir, primul
domn sigur al Tarii Romanesti. Se stie ca in 1330
a avut o lupta cu Carol Robert, regele Ungariei,
prin pasul Bran si a Invins pe inimicul sail. Amintirea acestei lupte o gasim In poezia lui Grigore
Alexandrescu: Rasaritul lunii la Tismana ".
BASARAB II zis LAIOT (t ca. 1480), dome

al Tarii-Romanesti Intre 1472-1476. Fiu al Voevodului Dan, a lost amic al lui Stefan eel Mare 9i,
duph multe documente, se vede oh l-a ajutat duph
lupta de la Racova, contrar afirmatiunii lui Grigore Ureche ca a lost alaturi de Turci; mai tirziu,
parindu-i-se oh Turcii vor infringe pe Stefan, a
trecut de partea lor, ceea ce i-a pricinuit pierderea
tronului prin intrarea armatelor lui Stefan si Mateiu Corvin, regele Ungariei, unit( acum contra
Turcilor. Laiot insa ucise pe inlocuitorul sari, si
venind la tron un nepot at lui numit Basarab eel
tinar sau Tepelus, acesta imparti cu el domnia,

dindu-i Oltenia, pe care a stapinit-o citiva ani.

BASARAB III zis CEL TINAR, zis TEPELII$,

Doran al Tarii Romanesti (1476-1481). Asezat in
domnie, dupd toath probabilitatea, de catre Stefan

cel Mare, dar fiind mai mult devotat Turcilor,

st.

BASARABI, statie c. f. jud. Falticeni (azi Baia)

Intre Dolhasca si Faltieeni.

BASARABIA, regiune din Romania. Acest

nume se dadea plat la 1812 numvi unei Iraqi din

Sudul acestei provincii care era ocupath de Tatar!
si mai inainte apartinuse Munteniei si care prin

sec. xvn si xvin se numia Budgeac. Pentru locuitorii din aceasta regiune numele de Basarabia
era necunoscut: Ili ziceau cum I$! zic si azi: Moldoveni". Cind Rusii, In 1812, au rapit jumatate

consult si om de stat francez.

BARROW, fluviu In Irlanda, se varsa In goc-

ful Waterford r C) cap In Alasca (America-de-

si

din Moldova pink la Prut, au sirntit nevoia sa dea

un nume lntregului teritoriu si i-au zis Basarabia.
Ei au stapinit-o in Intregime pint'. in 1856, cind
dupa tratatul din Paris, au fost nevoiti sa. cedeze
Moldova( trei judete (Cahul, Bolgrad si Ismail),

pe cari le-au reluat duph razboiul din 1877-78

en Invoirea Conferintei europene din Berlin. In
timpul razboiului mondial, cind s'a prabusit regimul tarist in Rusia, Basarabia s'a declarat independents sub numele de Republica Moldovaneasca" (1917) si apoi Sfatul Tarii a votat unirea
cu Regatul Romaniei (27 Martie 1918); astfel a

revenit la Patria-mama. Basarabia are o suprafga

de 45.630 kmp.; avea la despartirea ei de Moldova
482.63010c.; duph statistica din 1918 are 2.725.000
loc. Cuprinsa. Intre cele dour( marl riuri, Nistru

si Prut, ea este la N. deluroasa si suprafata se inclink cu cit merge spre Marea Neagra si Dunhre.
BA SILESCU NICOLAE ( 1860) profesor de eeo-

nomie politick la facultatea de drept din Iasi

(1892), apoi la cea din Bucuresti (1896).

BACALIA, corn. rur. jud. Tighina plasa Cogllniceanu; 2395 loc. Duph legea 1929, sat aim
corn. Chirsova.

BAS-CHIOI, plrau mare in jud. Tulcea, p1.

Babadag, se varsa in riul Taita.

popor nomad din Rusia, pe lInga
Volga: Baschiri salbatici (Alecsandri, Pahod na
Sybir).

BASCI, populatie de ca. 600.000, locueste pe

ambele cline ale Pireneilor Occidentali In Fruits.

si In Spania. Originea for nu e stabilith Inca.

Limba for nu face parte din grupele de limbi ale

popoarelor Invecinate.Asupra for a publicat studii

prof. Ovid Densusianu: Pdstoritul la Bascii din

Soule, 1925; La Soule in sec. xvii, dupd descrierea

lui Froidoar, 1927; Quenouille in Bulletin du

Mushe basque", 1926.

BASCOV corn. r. jud. Arges, p1. Bascov

statie c. f. tot acolo fost sehit de calugarite tot acolo.

BASEDOW LoBAN ("17231-1790), pedagog ger-

man, a chutat sh puna In practieh ideile lui J.-J.

Rousseau din Emile" fundind si conduclnd mai
multi ani un institut, numit Philantropinum In
orasul Dessau, duph ce publicase cartea sa Culegeri de cunostinle necesare pentru educa(ia tinerimii (1774).
BASEL (,fr. BALE), canton In Elvetia (germana), reunit la confederatie In 1501; In orasul
Basel s'a limit In 1431 un vestit conciliu convocat
de biserica catolica in vederea ereziilor ce Incepuse
ss aiba curs.
BASILIC, pp- DESPOT-VODA.

BASILICALE, adunare de leg! si dispozitiuni juri-

dice Inceputh in Bizant In sec. ix sub domnia

Impbratului Vasile i si continuata sub Leon vi
si Constantin vu. Eta au Inlocuit In parte legislatia lui Justinian si au influentat prin colectia
lui Harmenopol (ow acest nume) prirnele legiuiri
romanesti.

calughri crestini ortodoxi si ca-

tolici; ordin Intemeiat de Vasile (Basiliu) cel Mare

(sec. iv).

BASILIU sau BASILIOS ( VASILE) I MACEDONUL

(t886), Imparat al Bizantiului, se urea pe tron (WO

1515

www.dacoromanica.ro

BARBAS

BAS- ce ucise pe Mihail m (867), care-1 Meuse coregent.

Avu lupte Cu Arabii $i pierdu Sicilia.

BAT

BASTLIU II BOLGAROCTONIIL (t1025), Imparat

al Bizantiulut de la 976 pins la moarte, a suportat

un razboiu civil pornit de Phocas si a purtat raz-

boaie cu Bulgarii, al daror imperiu 1-a distrus

(1018).
BASNA, statie balnearA jud. Tirnava -MicA,
1652 loc.; izvoare de iod, brom si sare; la 8 km.
de Medias.
BASSQRA, oral comercial In Turcia asiaticA;
18.000 loc.

BASSARABESCU IoN AL. (1870), nuvelist

roman. Profesor la liceul din Ploesti, membru corespondent al Academiei Romane. A colaborat la
Convorbiri literare". Op. pr. Nuvele (1903),
Vulturii (1907), Nenea (1916), Mo? Stan (1923).
BASTA GEORGE (.1505 t 1607), condotier valon,
de origine albanezA, se puse cu tru-

pele sale In serviciul imparatului

Drept recunostinta, Adunarea ConstituantA In

Iunie 1866 1-a declarat cetatean roman. Academia

RomanA 1 -a ales membru onorar In 1872. Printre
alte scrieri ale lui stilt interesante o sumA de cercetAri asupra 7'iganilor: originea for (1875),

aparitiunea for In Europa (1848, 1877), situapunea for In trecutul depArtat (1876) si In timpul
actual In Spania, Portugalia, Algeria si In alte

tari (1881,1884, 1890).

BATAILLE [bate!] Ernau (*187211922), autor

dramatic francez. Maman Colibri, comedie, La

marche nuptiale, drama, La femme nue (Modelul),

Le Scandale s'au reprezentat si In Bucuresti.

BATAVIA, (nume vechiu latinesc al Olandei)
sau Republica batava, nume purtat de statul
olandez Intre 1795-1806, sub stApinirea si apoi
protectia lui Napoleon. De la 1806 se numi Regatul Olandei si primul rege fu Louis, fratele ImpAratului francez.
BATAVIA, cap. insulei Java; 290.000 loc.; In-

temeiatA In 1617 de amiralul olandez Koen, di-

Rudolf ft, bAtu pe Mihaiu Viteazul

la Minislau; apoi, ImpacIndu-se cu

strusA de eruptia vulcanica In 1883, reziditA apoi.

el, luptarA ImpreunA contra lui

Sigismund Bathori li, dupA lupta
de la GurAslAu, luara Ardealul
din mina acestuia, dar, urmArind
interese personale, ucise miseleste
pe Mihaiu
deveni el stapin al
Ardealului. Stapinirea lui a Post George Basta
un sir de jafuri. Moise Szekely, (dupS o stamps
unit cu Turcii, voi sA -i is pute- din col. Acaderea din mina, dar In Invins si ucis
miei).

E sediul guvernului olandez al Indiilor neerlan-

deze.
BATHORY ANDRAS (ANDREW) ( '1566 t1599),

cardinal si principe al Transilvaniei. Reprezenta

ideea de unire cu Turcii contra ImpAratului. A
lost Invins de Mihaiu Viteazul In lupta de la Se-

limber si ucis de un Secuiu. Cronies povesteste c&

In momentul cind omorltorul a adus capul fostului

In batalia dela Brasov. Astfel Basta

principe, Mihaiu a exclamat: Sarmanul popAl"

si a dat ordin sA fie Ingropat cu toatA pompa cuvenita. Scena aducerii capului a inspirat tablouri
cunoscute ale pictorilor Aman si G. D. Mirea.

ction
BASTERRA RAMON DE (t1928)4 diplomat spa-

cipe al Transilvaniei ales in 1608. In epoca aceea

fiind necontenite lupte urmate de Ilinpachri Intre
Imparatii Austriei si Intre Turd, Bathory se fAcu
agentul Turcilor *i, de aceea, avu amestec In afacerile principatelor romane. El fAcu dour). incursiuni In Muntenia: In 1610, clad alunga pe Radu
Serban, Donnnitorul sustinut de ImpArat, *i cind
oastea lui se dAdu la pradaciuni si persecutii neomenoase, despre cart vorbesc cronicarii din acea

rAmase din nou domnitor pina In Martie 1604,

clnd Imparatul 11 rechemA.
BASTARNI, semintie germanica, venith din
spre rAsArit prin partite sudice ale Moldovei si
pe la guile Dunhill. Ei au navAlit asupra Tra-

niol. A Post Insarcinat de afaceri In Romania.

Amic al Romanilor, a luat parte la Incoronarea
Regelui Ferdinand, vorbind In roma.neste; a publicat o carte Opera lui Traian", In care trateazA
despre colonizarea Daciei. Membru corespondent
al Academiei Romane (1921).
BASTIAT [bastia] FREDERIC (' 1801 t1850), eco-

nomist francez, until din Intemeietorii teoriei liberului schimb.

BASTILIA (fr. BASTILLE), citadel& militant in
Paris, 1ncepu a fi construitA In 1370; In timpul lui
Richelieu deveni Inchisoare numai pentru nobili,

In sec. xviu se schimbEt in Inchisoare obisnuita.

Ocuparea si dArlmarea ei de catre poporul Partsului (14 Julie 1789) fu Inceputul marii revolutii

franceze. Republica franceza a statornicit ziva

luArii B. Ca sarbatoare nationals, care se pastreaza

pin& azi.
BALOTA ANASTASIE, filantrop roman. A lost
mare hatman In Moldova, a lasat prin testamentul
sau din 1869 sumele necesare pentru Intemeierea
unui institut In comuna Romirla (Dorohoiu), care
sA -i poarte numele. 0 epitropie numitA prin testament a realizat dorinta lui In 1879 si pins In 1906
a functionat ca scoalli particularA. De atunci administrarea fondurilor se face de Casa Scoalelor,

tar liceul de acolo este asimilat cu celelalte ale

Statului, avind si internat.
BASOTA vAsILE magistrat si apoi advocat
roman din partite NAsAudului; a publicat diferite
scrieri si a lAsat un fond de stipendii la liceul din
Nasaud.
BATAILLABD [batalar] PAUL (*1816 t1894),
ziarist francez. A absolvit l'Ecole des Chartes. A
sprijinit interesele poporului nostru In epoca
constituiril statului modern, publicind mai multe
lucrAri, Intre can: Les principautes de Moldavie
et de Valachie, Paris, 1856; La Moldo-Valachie
darts la manifestation de ses ef forts et des ses voeux,

Paris, 1856; Les principautes decant le congres,

Paris, 1856; La situation reguliere de la MoltioValachie vis-a-vis de la Porte, Bruxelles, 1857.

BATHORY GABOR (nAvaiL)(*1589t1613), prin-

epocA; In 1611, cind este respins si fugArit de

Radu Serban, care-si redobindise tronul. DupA
aceasta, InsA, el Invinge armata imperiala, care
ajutase pe Radu Serban, si o goneste In Moldova.
Mai tlrziu s'a ImpAcat cu Radu Serban, ce era
pribeag In Transilvania, dar si-a pierdut sprijinul
Turcilor si chiar In tarts s'au ridicat multi contra
lui din pricina desfrintuilor lui si exactiunilor
administrative. Astfel a Yost scos din domnie de
Turei si apoi ucis In Oradea.
BATHORY isTvAN (STEFAN), general al rege-

lui ilngariei Matias Corvin, a intrat In Muntenia

cu osti unguresti ImpreunA cu ale lui Stefan eel
Mare ca sA goneascA pe Laiot Basarab (1476); a
Invins pe Turd In Clinpul Pinei (13 Octombrie
1479).
BATHORY isrvAN ('1533t1586), principe al
Transilvaniei, 1571-157e., clnd fu ales de cAtre
o parte din nobilii poloni rege at Poloniei. Sosind
In Cracovia Inainte de rivalul sau Maximilian, fu
recunoscut de mai toti electorii, trecu la catolicism
si luit In cAsAtorie pe Ana, din familia Iagelonilor.
Domina lui a lost din cele mai importante. A In-

vins pe Ivan Groaznicul, tarul Moscovei, departind pe Rusi de la tarmul marii Baltice, a orgarazat armata, a IntArit puterea regalA, a ocrotit si a
Incurajat desvoltarea literaturii si a lost pe punctul

de a uni (oroana Poloniei cu a Moscovei, dar a

murit prea repede.

BATHORY KRISTOF (CRISTOFOR) principe al

Transilvaniei Intre 1576-1582.

BATHORY ZSIGMOND (SIGISalIIND)( *1572t1613),

principe al Transilvaniei. Ales In 1581, chid avea

non& ani, a domnit sub regent& pina In 1588, cind

a lust Insusi conducerea tarii. Fiind supus Turcilor, a volt sA se libereze cu ajutorul imparatului
Austriei si, tot In acest stop, s'a unit cu Mihaiu
Viteazul si i-a trimis Yn ajutor oastp care a luptat

1516

www.dacoromanica.ro

la Calugareni. In 1597 a renuntat la tron si a cedat

domnia Imparatului Austriei In schimbul a doua
ducate si a unei rente anuale, dar peste un an s'a
rasendit si si-a reluat tronul, primind juramIntul
de credinta la Turda (25 August
1598), !ma iar peste un an a
,
cedat domnia varului sa.0 Car-

BAVARIA, until din statele ce alcatuesc

Reichul german; supr. 76.420 km. p.; 7.412.000
loc. Capitala: Munchen (fr. Munich). Important
centru catolic.
BAYARD PIERRE (ca. 147311524), cavaler
francez viteaz, lua parte la multe lupte si fu supranumit Chevalier sans peur et sans reproche".

retras In Polonia. In 1601, chip&

uciderea lui Andreiu, iar a luat

francez si profesor de filozofie si istorie la Rotterdam. Public& mult In frantazeste si latineste;

parte din scrieri fur& oprite de a intra In Franta
si unele arse.
BAYREUTH, oras In Bavaria, vestit prin teatrul, In care se cInto. In mod special numai ope-

dinalul Andreiu Bathory si s'a

domnia Transilvaniei, dar n'a

putut s'o tie, hind invins la Guraslau de Mihaiu Viteazul unit
cu Basta. Dupa aceea s'a retras
definitiv si a primit o rent& de
la Imparat.
BATHURST, cap la Oceanul
Inghetat (America-de-Nord).

BATIR, com. rur. jud. Ti-

BAYLE [bel]

PIERRE (* i 6471-1706 ), filozo f

rele lui Wagner, inaugurat In 1876.

Sigi smuud Bathori.

ghina, plasa Cainari; 2142 loc.

BATOGUL 0 lac cu apa mineral& jud.

Braila corn. rur. jud. Braila, pl. Ianca.

BATOS, corn. rur. jud. Mures, plasa Teaca;

tlrg. 21 Maiu.
BATTEMBERG
ALEXANDRII.

BATTYANY IGNATIII (17411-1798), episcop

al Transilvaniei, a fundat o biblioteca In Alba

Iulia.
BATTYANY Limovic (18061-1849), om politic ung-ur; pres. cons. al primului minister ungur In 1848. Desi partizan al unirii cu Austria, lua
parte la revolutie si fu oslndit la moarte de catre

Windischgraetz la ocuparea Pestei.

BATVM, oral si port in Rusia (Transcaucazia.)

BAUDELAIRE [ball er] CHARLES( 1821 t1867),

poet francez, autorul colectiei Les flews du mal.

In romaneste s'au tradus multe din operate lui.
Cele mai vechi traduceri shit 'acute de V. Pogor
In 1870 (In Convorbiri literare"), mai tirziu de
G. Pencioiu $i C. Z. Buzdugan (In Lumeanoua"),

de L .Daus (In Revista Noua"), de G. Duma,

Titu Dim], Leon Feraru,Cezar Stoika, Westfried

(In Viata noun."), ile M. lorgulescu (In Neamul
romanesc"), de N. Davidescu (In Flacara"), de
Al. Philippide On Gindirea"), de D. Iacobescu (In Noua revistil romans "), etc. Cele
mai multe traduceri se datoresc lui Al. Stamatiad, care a publicat si doua volume (Poeme
Cugetari si paradoxe, 1927).
in proza, 1912

A mai aparut ii un volum (Poeme in prozd)

trad. de A. Luca.

BAUDOUIN [boduQ ] I DE FLANDRA (11118),

participa la crt.ciada din 1095 $i, la moartea

fratelui sau Godefroy de Bouillon, se proclama
rege al Ierusalimului. Dupa el urmara alti patru
regi cu acelasi nume si In 1186, dupa..uciderea lui
Baudouin V, Ierusalimul fu cucerit de Saladin si
trecu iar In puterea paglnilor.
BAUDRILLART [ bo drilar] HENRI ( '1821
t 1892), economist francez, prof. la College de
France, membru al Institutului. A condus mult
timp Journal des eccrrionitistes. Op. pr.: Manuel
d'economie politique (1857, cu multe editii), Les
rapports entre la morale et l'economie politique
(1860), Histoire du luxe prive et public (18781889), Etat moral et materiel des populations
rurales (1885), dupa o ancheta cu care fusese
Insarcinat de Academia de stiinte morale.
BA, UMGARTEN ALEXANDRII (.1714 t 1762 ), fi-

lozof german, creatorul esteticei ca stiinta specials.

Princ. lucr.: Aesthetica, 1750 (In latineste).

BAUR FERDINAND (17921-1860), teolog protestant german, a publicat multe scrieri de critic&
asupra chestiunilor religioase; a Intemeiat $coala
de la Tilbiruien, care Isi propune sit studieze, in
afar& de consideratii religioase, cartile Noului
Testament.
BAURCI, com. rur. jud. Cahul, pl. Traian.
BAUTZEN, ora$ Germania (reg. Saxoniei) pe
riul Spree; 22.000 loc.; centru industrial; aci Napoleon a avut (Maiu 1813) o mare victorie Contra
armatelor rusesti si prusiene.

BAZARGTC, oras In jud. Caliacra; statie c. f.

capul liniei de la Medgidia; 35.000 loc. Instate de
unire (1913) se numea Dobrloi, iar numele turcesc
era Hagi-Oglu-Bazargio.

B. ZTN RENE (1853), scriitor francez, mai ales

romancier. Membru al Academiei franceze (1904).

Op. pr.: La terre qui meurt (1899), Les Ober/e

(1901).
BAZIRGHIAN, corn. rur. jud. Durostor, pl.
Doimuslar.

BABATI, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa

Seini.

HABANA, corn. r. jud. Arges, pl. Uda.

BABATTA, corn. rur. jud. Vlasca, plasa CI1nistea.
BABENI 0 corn. rur. jud. RImnicul-Sarat,
plasa Drawl. 0 c. r. jud. Vilcea, p1. Balcesti.
Statie a. f. Hula Piatra-Olt-Rimnic-Sibiu.

BABESTI, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa

Ugocea.
BABTCLU, corn. rur. jud. Romanati, plasa Oltude-Jos.

EABIU, corn. rur. jud. Cluj, plasa Almasului.

BACANI, 0 com. rur. jud. Tutova, resedinta
plasa Simila. 0 corn. r. jud. Balti, pl. Chiscareni.
BAC.A.LTI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Calmatuiu.

BACESTI, corn. rur. jud. Roman, plasa Ro-

man-Voda. Statie c. f. Tlrg.

BACIIA, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa
Geoagiu.

BADACIN, corn. rur. jud. Salaj, plasa Sim-

leul-Silvaniei.
BADARAU ALEXANDRII (ca. 18591-1927), om

politic. A debutat ca partas al miscarii socialiste

din Iasi, si-a terminat studiile In Belgia. A lost
profesor la tin liceu din Iasi, apoi deputat. A intrat
In gruparea radical& a lui G. Panu ; apoi In partidul

conservator alaturi de Take Ionescu. De clteva on

ministru, a jucat pina la razboiu un rol politic

important.
BADARAU EUOENIU (1887), fizician roman.
Profesor de fizica experimental& la Universita-

tea din Cernautl. Basarabean, a studiat la Pisa,

a lost profesor In Petrograd pina In 1918.
BADAVTII VECHI, c. r. jud. Radauti; 1271

loc. (1919); biseric& zidita de Stefan eel Mare In

14811_ darlmata In razboiul mondial; statie c. f.

BADENI 0 cont. rur. jud. Iasi, plasa MHO.-

tura. c. r. jud. Odorheiu, pl. Deland. c. r.

jud. Turda, pl. Mihaiu Viteazul. 1113.-miLurri, c.

r. jud. Buzau, pl. Glodeanurile.

BADE$T1, corn. rur. jud. Cluj, plasa Borsa.

BADEUTI corn. rur. jud. Radauti, plasa
DorneW. 0 B.-Nor, c. r. tot acolo.
BADICU, corn. rur. jud. Cahul, pl. Ion Voevod.
BADILITA, corn. rur. jud. Falticeni, plasa

Lesp ezi.

BADULEASA, coin. rur. jud. Teleorman, pl.

Calmatui.
BADLTLESTI, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa
Bogati.

BA.VTI corn. rur. jud. Vilcea, plasa 01tetu. 0 B.-ALDENI, c. r. jud. Buzau, pl. Startle.
1311G.41.CIU O corn. rur. jud. TIrnava-Mica,
plasa TIrnava-SIn-Martin. 9 c. r. jud. Cluj, pl.
Mociu.

1517

www.dacoromanica.ro

BAT-

pi, A

U9PAW

BAHNAEENI, com. rur. jud. Bacau, pl. TazZAH- lau+arat.

EALACSCU CONSTANTIN ( 180011 880 ), fabu-

BAHRINE*TI, corn. rur. jud. Radauti, plasa

BA.ICBNI, corn. rur. jud. Iasi, plasa CIrliga-

list roman. A lost Intre tovarasii de lupta literary

Sirctului.

$i politica ai lui Heliade Radulescu. Duna miscarea

din 1848 a Post prefect de politie si director al tea-

tura.
BAICOlaNtT BERNIE (1841), general roman.

satire si fabule. Heliade Radu-

Studiile militare le-a facut In Franta, devenind

sublocotenent In 1863; a inaintat apoi pina la
gradul de colonel (1880), cind a Yost numit director al $coalei de ofiteri din Bucuresti; general
de brigada (1893), de divizie (1900), a fost inspector general al cavaleriei.

BAICOIU O com. rur. jud. Prahova, pl. Fillpesti; Imprejur terenuri petrolifere cu marl exploatari; static c. f. pe linia BucurestiBrasov.
0 corn. rur. jud. Lapusna, pl. laloveni.
BAICUL$TI, com. rur. jud. Arges, pl. Arges.
BAIEWTI, com. rur. jud. Hunedoara, plasa Pui.
HAILE O. corn. rur. jud. Rimnicu-Sarat, pl.
Boldu. 0 B.-EPISCOPIEI, static balneara jud. Bihor, 8 km. de Oradea-Mare; statie c.' f.; ape termale sulfuroase. 0 13.-ERCIILANE, corn. rur. jud.
Severin, plasa Orsova.

BAIL $TI, corn. urbana jud. Dolj, pl. BM.-

lesti; 18.000 loc. (1927); Infiintata In sec. xvn de

fatii Bratesti; refacuta In 1832 de Barbu $tirbeiu,
care a Post apoi Domn. Are 3 biserici. Aci s'a dat
la 14 Septembrie 1828 o tuna mare Intre Rusi si
Turd; a Post cartier militar important In timpul

razboiului 1877-78; statie c. f. linia Craiova

Calafat; are un gimnaziu de baieti Infiintat In
1922.

BAILNIBT, corn. rur. jud. Radauti, plasa Siretului.

B2LISTI, corn. rur. jud. Falticeni, plasa
Malini.

BATTA 0 corn. rur. jud. Salaj, pl. Cehul-Silvaniei. c. r. jud. Bihor, pl. Vascau. 0 c. r.
jud. Satu-Mare, pl. Baia-Mare. 0 c. r. jud. Somas, pl. Gherlei. 0 c. r. jud. Mures, pl. Teaca.
6
c. r. jud. Hunedoara, pl. Brad.
BAII.JT, corn. rur. jud. Somes, plasa Lapus.
B.A.T$TI, corn. rur. jud. Mused, plasa Riuri.
BALANUL, corn. suburbans la orasul Giurgiu,
jud. Vlasca.
BALAA DOMNITA, our BRINCOVEANII.

BALABANTI 0 corn. rur. jud. Lapusna,

plasa Budesti. 0 c. r. jud. Tutova. pl. Jeravat.

BALACEANU, corn. rur. jud. Rimnicu-Sarat,
plasa Galbenu; 2017 loc.

BALACEANU CONSTANTIN (11690), Boer mun-

tean, fiul vornicului Badea B., ginere si amic al

Domnitorului $erban Cantacuzino si al political
lui austrofile. Trimis de acesta la Viena In misiune
diplomatica., a aflat de moartea socrului sau si de
alegerea lui Brincoveanu; a Incercat atunci sh vie
cu armata austriaca sa is tronul, dar n'a reusit;

a romas deci In Viena si a servit ca general austriae, murind chiar In lupta cu Turcii la Zarnesti.

BALACEANU CONSTANTIN (177611850), mare

ban. Mare Batman, membru al Divanului judecatoresc (1836 si urm.), efor al caselor facatoare de
bine (1836 si urm.), mare logofat al trebilor bisericqti ( ministru) (1838-42), deputat In Obsteasca
Adunare. A Lost unul din boerii cari au protestat In contra Regulamentului organic.

BALD CRAM.' STEFAN, logofat, delegat de Ob-

steasca Adunare a Munteniei In comisia pentru

alcatuirea Regulamentului Organic. Efor al $coalelor, 1836; membru al Inaltului Divan; deputat.
BALACEANU IOAN ( 1825f. .), om politic

trului. Colaborator in Curierul roindnesr, a publicat In cursul anilor diferite

lescu

a adunat o parte din

scrierile lui Inteun volum tiOYU In 1845. Mai cunoscute:

band educa(ie, comedic, 1845;

Fa-md, tatd, sd-ti seanidn,

1860; Dintre fabule o cunoscu-

ta Taranul ci pescarul.
33ALACTI, com. rur. jud.
Gorj, plasa Jiu.
BALAC!TA, corn. rur. jud.

Mehedinti, resedinta, plasa Ba- Constantin Balacescu.

lacita; 2155 loc.
EIALAN$TI 0 corn. rur. jud. Olt, plasa

Draganesti.11 0 c. r. jud. Neamt, pl. Rasboeni. 1

0 c. r. jud. Gorj, pl. Ocolu. 0 c. r. jud. Bu-

zau, pl. Pirscovu. c. r. jud.-Lapusna, pl. Nisiporeni.'11 0 catun coin. Horez, jud. Vilcea; aci
e un izvor de pucioasa si o biserica zidita de un
arhiereu Stefan la 1496.
BALANI, corn. r. jud. Balti, pl. Rascani ;
4900 loc.
BALAN041A, corn. suburb. in orasul Giurgiu
jud. Vlasca.
BALARTA, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Arges.

BALASIN

sat jud. Hotin plasa Lip-

cani ; 2060 loc. Dupe legra 1929, tine de circ. coin.

Corjeuti.
BALMSCU NICOLAE, calugareste NrroN, pro-

fesor roman. A venit In Muntenia din Ardeal si a

Post profesor la seminariul din Bucuresti (1835),

apoi calugar la Cernica. In 1848 a luat parte la

luptele contra Ungurilor; a Post membru In comitetul permanent din Sibiu $i In comiletul de pacificatiune; ca sa scape de Unguri, a fugit In Romania; aci a Post citva timp arestat de Rusi. Op. pr.
Dictionar latin-roman, 1847; Gramatica romdnd,
1850.

BALA$B$TI, corn. rur. jud. Tutova, plasa

BALA$0NI, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Bolintin.
BALAU$BRI, corn. rur. jud. Ttrnava -Mica,
pl. Bahnea. Tirg In ziva de 3 Martie, 8 Maiu, 17
Jeravat.

Iulie, 13 Septembrie, 20 Decembrie.

BALC.O.CI, Com. rur. jud. Timava-Mica, pl.

Valea-lungs; tirg In ziva de 9 Noembrie.

BALCAUTI, 0 corn. rur. jud. Radauti, plasa

Dornesti c. r. jud. Hotin, pl. Lipcani.
BALCESCU CONSTANTIN (18131

.), mi-

nistru si presedinte al Consiliului format din directori In timpul domniei lui Cuza (1861).
BALCESCU NICOLAE (*18191-1852), istoric ro-

man si om politic; unul din conducatorii revolutiei din 1848. A.

murit In exit la Palermo. Principalate sale lucrari: Istoria Romanilor sub Mihaiu Viteazul (postumri), Magazin istoric pentru
Dacia, revistit de istorie In cola-

AN

1..5.

borare cu Aug. Treb. Laurian

1848), Question &ono(1845
migue des principautes (1850). Cu

el istoriografia romans intra Intro laza nosy. El a studiat insti-

roman. A participat la revolutia din 1848 i a Post

tutiile In mod special(armata, sta- Nicolae Balcescu.

rea muncitorilor plugari), a publi-

Controlului (1859), reprezentant al Tarii la Paris

(1866), in Constantinopol (1870), ministru de exteme (1876), apoi ministru plenipotentiar la Viena,
la Roma, in Paris, la Constantinopol, delegat In
Comisiunea europeana. a Dunarii si, In fine, ministru la Londra, dim& care s'a retras din trebile

Tautu, s. a.).
BALC$TI 0 corn. rur. jud. Vilcea, resedinta,
plasa Balcesti 0 c. r. jud. Gorj, pl. Novaci. 0
c. r. jud. Cluj, pl. Galata. 0 c. r. jud. Arges, pl.

exilat. Prefect de politic sub Cuza, ministru al

publice.

cat pentru prima data cronicile muntene, precum

$i un numar insemnat de documente. cu cornentarii; apoi mai multe biografii (Miron Costin, Ion

Oltu-de-jos.

1518

www.dacoromanica.ro

BALEANU EMANOIL VORNIO, comandant al militiei din Muntenia (1831), adversar al mirtrii. din
1848 $i, ca atare, caimacam pentru

tolica. ora$ cap. jud. Bali; 22.000 loc. (1922);

statie c. f. spre Rezina, spre Vasile Lupu Iasi

camiei din 1858, care pregati $i

In 1924; are o catedrala cu hramul Sf. Nicolae $i o biserica cu

Chi$inau, spre Lipnic; are

un liceu de baieti, Infiintat In
1906, $i unul de fete, Infiintat
$i

o zi (29 Iunie) cind fugi guvernul

provizoriu; membru al caimaprezida

alegerea

Domnitorului

hramul Buna - Vestire. Nu se

$tie dud s'a Intemeiat, se *tie
ca. In sec. xv a Post ars de Tatar!. TIrg In zilele de 2-5 Ianuarie, 15-18 Februarie.

(Cuza).

BA.LE4NTJGR1GORE BAN, mem-

bru In comisiunea pentru alc5.tuirea Regulamentului Organic

(1831); mai tirziu prin 1836 si
urm. Il gasim prezident at Inaltului Divan (

Cons. ministrilor).

BALEANU MOORE POSTELNIC,

BALUNI, c. r. jud. Bo- Sterna jud. Belli.

BALU$$TI, corn. rur. jud. Roman, plasa

tosani, pl. Corni.

Em. Baleanu.

Boer roman, fiul lui Ivascu B., ginere at Dornnitorului Serban Cantacuzino. A
lost unul din frunta$ii mi$carilor
nationale contra lui Nicolae Mavrocordat si a urmarit punerea
Munteniei sub suzeranitatea Austriei spre a scapa de Turd.
BALENI corn. rur. jud. Covurlui, plasa Bujor. B.-ROMANI, c. r. jud. Dirnbovita, pl.
Nucet. 0 10-faus, c. r. tot acolo.
BA.LBTI C) corn. r. jud. Rim- M 13
flied -Sarat, pl. Maicane$ti; 1.767 Banul Gri gore
loc. (1912). Aci s'a Intilnit RaduBaleanu

Roman-Voda.

1479 *i s'au Impacat. C. r.

Bibescu.

BALVANTI, corn. rur. jud. Mehedinti,

plasa Cosustea.
BANCTLA. ocrav (*1872), pictor roman. Profesor la Scoala de bele-arte din Ia$1, a facut
multe expozitii. A lucrat portrete, scene so-

dale, inspirindu -se din evenimente politice cum

a lost rascoala din 1907, scene pastorale, rustice.

BANE4SA 0 corn. rur. jud. Covurlui, plasa

Bujor. 0 c. r. jud. Vlasca, pl. Marginea. c.

r. jud. Teleorman, pl. Calinatuiu. c. r. jud.
Ismail, pl. Ialpug. B.- HERASTRAU, corn. suburbana, resedinta pla,ii Baneasa, jud. Ilfov, pe
rlul Colentina; a lost proprietate a lui Constantin

Brincoveanu; aci sint ruinele palatului lui G.

cel-Frumos cu Stefan-eel-Mare In (dups o stamps din

jud. Gorj, pl. Ocolu; 1839 loc.

col. Academieii.

BANESCU NICOLAE ('1878), profesor roman.

O c. r. jud. Vasluiu, pl. Racova.

BALGRAD
ALBA- IULIA.
BALINETI, corn. rur. jud. Dorohoiu; are o
biserica zidita de Logofatul Ion Tautul po la anul
1511, descrisa de Al. Odobescu.
BALN.(LCA, corn. run jud. Bihor, pl. Bratea;
mentionata In 1458.
BALO$SCU ISAIA (1763-1-1834), episcop at
Bucovinei Intre 1823-1834. Post egumen al man.
Dragomirna $i at man. Putna. Prin staruinta lui
s'a Infiintat institutul teologic din Cernauti (1827).
BALTANELE, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa
Motru-de-Jos. Aci se aflii o fabric& de spirt.
BALTARETU STEFAN, negustor si bancher In
Bucure$ti pe la finele sec. xvm $1 Inceputul sec.
)(Ix. Vorbe$te despre el Ion Ghica
In scrisoarea catre Alecsandri

Baltaretu".
BALTATBTI, corn. rur. sta-

P H OTIN

roase; 27 km. de Piatra-Neamt.

BALTALTI 0 corn. rur. jud.

Teleorman, plasa Rosiorii-de-Vede.

0 c. r. jud. Ia$i, pl, Clrligatura. c. r. jud. RImnicul-Sarat,

pl. Orasul. c. r. jud. Vasluiu,

pl. Movila-lui-Burcel. B.-DE
JOS, c. r. jud. Mehedinti, pl. Dumbrava. C) B.- DE-SIIS, C. r. tot
acolo.

BALTENI corn. rur. jud.

DImbovita, plasa Ghergani; 1373
loc. (1912). c. r. jud. Gorj,
pl. Jiu 0 c. r. jud. Vasluiu, pl.
Penes-Curcanul.g1 c. r. jud. Buzau, pl. Cimpu. 0 r. jud. Olt;

BANETI 0 corn. rur. jud. Vlasca, plasa Arge*. c. r. jud. Arad, pl. Halmagiu. c. r.
jud. Bilior, pl. Beliu. 0 c. r. jud. Prahova, pl.
Prahova. 0 c. r. jud. Orheiu, pl. Telenesti.
BANULSCU GAVRIIL (t1821), primul Mitropolit at Basarabiei. Originar din Bucovina, trecu
In Ardeal, unde nicu studiile. Profesor de latine$te

-.-.3

\ -----,

thine ba Ineara, jud. Neamtu, pl.

Cetatea-Neamlu, descoperita pe la
1810; izvoare cloro-sodice, sulfu-

A Post profesor In Bucure$ti la gimnaziul Can.temir" $i la liceul ,,Sf. Sava"; dupa 1918 a Post
numit profesor de bizantinologie la facultatea de
litere din Cluj; membru corespondent al Academiei
Roma.ne. A publicat studii despre literatura
greacS. veche (Sofocle, Euripide) despre scriitorii bizantini, cum $i o monografie despre Ion
Maiorescu, In colaborare.

/t

SO

J DOROHOI

r----,-*

Po

_....

t., :

1_

Rasa

*"

0
04

it

PL.RASC

tL
`,SLOBS IA BALT I

it

1 PL. RODEN' ;SloboziaBatc

_4

FL SANGERIPJ

//

angeria

i
PL. FAL

Falest

PL
I

Crascarenj,

2187 loc.

BALTI O judet In Basarabia,

cap.

AM/

GIodcen

ti

N4_

klCARENI;

....

Bali; supr. 5.260 km. p.,

372.012 loc. (1922): are 7 plki, 1

corn. urbana, 77 corn. rurale cu
250 de sate; face parte din eparhia Hotinului; tine de circumscriptia Curtii- de -Apel din CernAuti; are 262 $coale primare; are

%PL. CORN STI e"

4;
41,

"44

\-C;1 LAPIISNA

19 cooperative cu un capital de
550.000 lei; sint In total 119 bi-

Harta jud. MIL

serici ortodoxe, 5 temple Israelite si o biserica ca-

In Ia$i (1778), calugarit la Constantinopol (1779),

1519

www.dacoromanica.ro

BALBAN

la Mitropolia din Ia$i (1781), profesor

BAR- predicator
de filozofie la Poltava (1782), episcop la Cetatea-

BEC

Alba (1789), Mitropolit al Chersonului $i Crimeet (1790), Mitropolit al Kievului si Haliciului

(1799 , membru al Sinodului din

Petersburg (1801) Tetras din

cauza de boal& la Odesa (1804).
Mitropolit al Moldovei (1808),
organiza diecesa Basarabiei dup& pacea de la Bucure$ti (1812),
Arhiepiscop al Chisinauluisi Hotinului, care cuprindea $i o mare
parte din Ucraina (1813), Infiinta

un seminariu duhovnicesc la
Chisinau (1813), o tipografie a
Mitropoliei (1814); In timpul

BATRINA, com. rur. jud. Hunedoara, plasa

Dobra.

BATRYNEANUL (zis $i BATERNAY) ALEXANDRU

(+1848), luptator roman In Transilvania, In misca-

rea de la 1848: prins de Unguri, fu oslndit la

moarte $i executat.
BATR/NI, corn. rur. jud. Prahova, plasa Teleajen.
BAUTABUL-INFERIOR, 0 corn. rur. jud.
Hunedoara, plasa Sarmisegetuza. 0 B.-SUPERIOR,

C. r. tot acolo.

BEACONSFIELD [biconsfild], lord cu nu-

1+

cf.,

mole de familie DISRAELI SERUM)/ (' 1804 1-1881),

scriitor $i om politic englez, $eful partidului con-

`mow

lui s'a zidit Mitropolia din Chi-

$inau; el a tipArit la Petersburg Gavriil Banulescu.

In 1819 o biblie romaneasca.

BARA, corn. rur. jud. Roman, resedintd, plasa

Scheia. Aci este un spital.
BARABANT, corn. suburban& la orasul Alba

Iulia jud. Alba.

BARAGANUL, cimpie jud. lalomita, supr.
250.500 hect.; mult timp pustie (descris& de A.
Odobescu In Pseudokynegeticos" cap. I). De pe

la 1890 a 1nceput a se Intemeia sate numeroase.

BARA.*TI, 0 corn. rur. jud. Falticeni, plasa

servator (tory); de mai multe on prim ministru;

a combatut tractatul de la San-Stefano $i a provocat convocarea congresului de la Berlin (1878).
BEATRICE, femee din Florenta (11290),
imortalizat& de Dante In Divina Comedie": ea
it conduce In Paradis, undo nu poate intra nici
Virgiliu, nici Statiu, cari nu fusese crestini.
BEATTY [biti] DAVID (*1871), amiral englez.
A lucrat la reorganizarea fortelor navale engleze
$i a comandat o parte din flot& in razboiul mon-

dial; s'a distins, Intre altele, In luptele de la lutlanda (21 Maiu 1915) ; comandant suprem al
marinci engleze (1916), ministru al amiralitatii,
Inobilat cu titlu de baron $i viconte.
BEAUHARNAIS [boarne] EWEN DE ('1781

Boroaia. 1 OO B.- DE- CEPTURI, c. r. jud. Olt, pl.

Spineni. 0 B.- DE.VEDE, r. r. tot acolo. B.-HATEGULUI, c. r. jud. Hunedoara.

11824), fiul Iosefinei, devenit& sotia lui Napoleon I;

plasa Vinga.

contra Imparatului, 11 r&sturna. De atunci trlli

BARATE4Z, corn. rur. jud. Timi$-Torontal,

avu multe distinctiuni ca militar; In fine, fu

numit vice-rege al Italiei cu sediul la Milan. In
1814 revolutia din capitala sa, ajutata de aliatii

BARBATESTI, 0 corn. rur. jud. .Vlicea

in Munich.

plasa Govora. c. r. jud. Gorj, pl. Gilort. 7

corn. rur. jud. Arge$ plasa Uda.
BARBESTI, corn. rur. jud. Storojinet, plasa
Ceremusului.

BARBOIU, 0 corn. rur. jud. Mehedinti, plasa

Dumbrava. 0 biserica In Iasi.
BARBOSI, 0 statie important& de c .f. jud.
Covurluiu pe Jinja Baila-Galati. 0 c. r. jud.
Turda, pl. Ludu$.
BARBUCEANU, coin. rur. jud DImbovits,
plasa Bilciuresti.
BARBUESTI,, corn. rur. jud. Arge$, plasa

Oltu-de-Sus.
BARBULBSCV ILIE ('1873), profesor roman.
Are la facultatea de litere din Iasi catedra de limbi

slavice. A publicat In limba croata o teza despre

lonetica alt abetului cirilic (1899); director al revistei Arhiva" din Iasi. A publicat multe scrieri
de specialitate, Intre cari: Probleniele slavisticei
la Ttomdni (1903). Istoria literaturii ,Si gramalicei limbii bulgare vechi (1930). E membru
corespondent al Acadcmiei Romane (1908).
BARBULESTI, corn. suburban& la ora$ul Urziceni jud. Ialomita.
BARCANI, corn. rur. jud. Brasov, plasa Skele.

BARCANTI, 0 corn. rur. jud. Olt, plasa

BEAUMARCHAIS [bomarse] CARON DE ( *1723

t1799), autor dramatic francez. Opera pr.: Barbier de Seville (1775), Mariage de Figaro (1778),
comedii cunoscute, satire sociale scrise cu spirit.
Prima a Post tradus& de Haralamb Lecca, 1909

(Bibl. p. toti").

BEAUMONT [bomon] ELIE DE ('1789 11874),

geolog francez, profesor la scoala de mine (1829)

$i la College de France (1832), membru al Acaderniei de $tiints; a lucrat harta geologicd a Frantei. La scoala de mine a avut elev pe Ion Ghica,
pentru care avea o atentiune deosebita.
BEBA-VECHE, corn. rur. jud. Timi$-Torontal, plasa SInnicolaul-Mare; 3200 loc.

BEBEL FERDINAND AUGUST ('184011913), agi-

tator german, unul din sail. social-democratilor

din Germania.
BEBENI, corn. rur. jud. Salaj, plasa Jibou.
BECCARIA CESARE ('173811794), jurist italian, autorul vestitei lucrari Dei delitti e delle
penne (delicte $i pedepse), Intemeietorul dreptului
penal modern.

BECENI, corn. rur. jud. Buzau, resedinta,

plasa Slbnic, compus& din 11 sate, 2.853 loc. (1912).

BECHAMP [besam] JAceuEs ANTOINE ('1816

Draganestr. c. r. jud. lalomita, pl. Urziceni.7

O c. r. jud. Prahova, pl. CImpu.
BARCVT, com. rur. jud. Tirnava-Mare, plasa
Hendorf; ttrg. 16 Mtrtie.
BARGAU, irecatoare Intre Transilvania si

11908). chimist francez. Familia lui s'a stabilit In

Bucure$ti. Aci $i-a perdut parintii. A stat In tar&
multi ani, aci a Invtitat la colegiul Sf. Sava (caietul de cursuri e din 1833) $i dup1 cursurile universitare s'a specializat In farmacie. In Decembrie
1833 a trecut In fata comisiunii de stat examen

BASTI, 0 corn. rur. jud. Teleorman, plasa

C11m6tui.if 0 0. r. jud. Mehedinti, pl. Cosustea.
O c. r. jud. Salaj, pl. Cehu] Silvaniei. c. r.

Yost profesor de chimie medical& la facultatea de

medicina din Montpellier (1857), apoi la cea din

Bucovina.

jud. Severin, pl. Faget. c. r. jud. Falciu, pl.

Vutcani.

BATANII-MARI, 0 corn. rur. jud. Trei-

Scaune, plasa Baraolt. 0 B. -MICI, c. r. jud. 0dorheiu, pl. Oacland.

BAT4RCI, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa
Ugocea.
BATAS.4NI, corn. rur. jutl. Vilcea, plasm
Ealcesti.

BATEETI, corn. rur. jud. Severin,-plasa Faget.

BATINESTI, corn. rur. jud. Putna, plasa

Zbbrauti.

de farmacist. Mai tlrziu s'a dus In Franta $i a

Lille. A soils despre fermentatiunea vinului,

despre compozitia slngelui, etc. Opera pr.: Les
dup& el sInt
microzymas (1883). Microzimele
ni$te agregatiuni moleculare foarte mici, dar vizibile, acestea slut germenli bacteriilor $i pot

deveni patogene. A lost membru onorar al Acadcmiei Romane (1906).

BECHET, 0 corn. rur. jud. Dolj, resedinta

pi ii Gingiova, port in thanAre In fata Rahovei;

2.231 loc. (1912); aci se varsa Jiul In Dunare; s'a

Infiintat pe la 1828 de catre Romardi fugiti din
Bulgaria; portul exista Inainte $i se numea Schela
Ciobanului. Aci s'a dat lupta lui Mihaiu Viteazul

1520

www.dacoromanica.ro

BEETHOVEN Lumina VAN (177011827), ce- BEC-

cu Turcii In 1598; pe aid a trecut Dunarea In 1828

generalul rus Geismar contra Turcilor; In 1877 a
Yost jefuit de bande turcesti. In comuna stilt doll&
biserici, din cari una veche din 1833.11 balta In
jud. Dolj la N. comunei. sat jud. Mehedinti.
c. r. jud. Romanati, p1. Oltetu.
BEM, numele ce se dadea Vienei de catre Ro-

lebru muzicant si compozitor. Nascut In Germania,

a trait In Viena. A Post lovit de o surzenie puter- BEL

nica, fapt care 1-a izolat de lime, 1-a Intristat
foarte mult, dar nu 1-a oprit de a compune. Din
compozitiile sale citain: 9 simfonii, mai cunoscute
a 3-a numitti Eroica, a 5-a, a 6-a numita Pasto-

mani, pina pe la mijlocul sec. XIX, dupa cuv.

maghiar ,.Bets ". N. Orasanu zice Intr'o poezie:
porunci de la Beci cu sump la deci".
BECIU, (:) corn. rur. jud. Olt, plasa Draganesti. 0 c. r. jud. Buzau, pl. Sara.tel. ma-

rola; 7 uvdturi; 32 de sonate; Fidclio, singura

lui opera de muzica dramatica, s. a. Amintirea
lui s'a comemorat in 1927 si la noi prin 3 concerte simfonice date de filarmonica" si prin 2
festivaluri organizate de Ministerul Instructiei la
Ateneul Roman.

nastire jud. Orheiu intemeiata de preotii Andreiu

si Ion Rasca In 1797.
BECICHERECUL-1VIIC, corn. rur. jud. TimisTorontal, plasa Chisoda; 3642 loc.
BECKET TOMAS (*ca. 111911170), teolog en-

BEGA, riu afluent al Tisei; trace prin orasul

Timisoara; parte din el este transfotmat in canal.

BEGIDOF, general rus, care a Mout parte din
armata de ocupatie in 1829 si urm. si a reprimat

rascoalele produse In 1831 in Moldova and s'a

glez si om politic. Arhiepiscop de Cantorbery,

apars drepturile c]erului In contra prerogativelor
regale. Trai mult timp exilat In Franta; intorcindu-se, fu ucis cu Invoirea Regelui Henric rr. Bi-

Inceput recrutarea pentru organizarea militlei na-

tionale.

BEHAR, provincie si oras din India engleza.

BEHARCA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Filiasi.
BEHRING EMIL (18541-1917), medic german,
a descoperit serul antidifteric si antitetanic; pro-

serica Angliei 1-a declarat stint.

BECLEAN, 0 'corn. rur. jud. Somes, plasa

0 c. r. jud. Fagaras,
pl. Fagaras; tirg la 29 Noembrie. 0 c. r. jud.
Odorheiu, resedinta plasii Tirnava-de-Sus.
BECQ DE FOUQUIERES LOUIS ("1831
Beclean, resedinta plasii.

fesor de 'Oen& la Halle; director al Institutului

de igiena din Marburg.

BEHRING vrrus ( '16801-1741 ), navigator danez; fu In serviciul lui Petru eel Mare, facu expe-

1-1887) scriitor francez. Opere pr.: Traite de versification (1879).

BECQUEREL ANTOINE (1788j1878), fizician
francez, a publicat studii mai ales asupra electricitatii si magnetismului.

dill In Camciatca si descoperi strimtoarea care

desparte Asia de America si care primi numele lui.

BEITI* (sau Bunts), corn. urb. jud. Bihor, resed.
pl. Beius; 3631 loc. (1919); statiE c. f. Intre Vascau
si Oradea.
BEJENARI, corn. rur. jud. Caliacra, plasa
Sf. Dumitru.
BEKSICS [becsicl] GUSTAV (18471-1906), zia-

BEDEUS GUSTAV BARON DE SCHARBERG (t1861),

A Yost priin-pretor si prim notar In Sibiu. A publicat articole despre istoria Sasilor si despre cronologia vietii lui Grist.

rist si om politic ungur; s'a ocupat de chestiunea nationalitatilor din Ungaria si, In operele sale,
a adoptat atitudinea cea mai sovinista. Caracteristica e luerarea: Programvl political nationale
in Ardeal $i SPcuime, 1896. Pentru propaganda
in strainatate a publicat: La question raumaine,

BEDEUS IOSIP `BARON DE SCHARBERG ("1782

1-1858), functionar si scriitor sas. A lost secretar la

cancelaria imperials transilvaneana. din Viena

(1827), apoi prim-comisar regnicolar pentru Transilvania (1837). In timpul turburarilor din 1848
s'a refugiat in Muntenia. Opera pr. Atlas genealogic si geografic at Ungariei $i at (drilor inve-

1894.

cinate (Sibiu 1851).

BELA I, rege al Ungariei Intre 1061-1063, nepotul regelui Stefan cel Sfint.

BEDEUS IOW BARON DE SCHARBERG ('1826

t1901), economist si scriitor sas, fiul precedentului.

BELA II, rege al Ungariei 1131-1141; anexa

BELA III, rege al Ungariei 1173-1196, sprijinitor al literelor, Infiinta o scoala superioara in

A Yost magistrat In Sibiu, a luat parte la revolutia

din 1848 ca soldat al militiei ortisenesti din Sibiu,

Bosnia.

dar orasul fu cuprins de trupele lui Bern si el se

refugia In Muntenia. Ocupa functiuni importante
si, dupa Intemeierea dualismului, deveni unul din
luptatorii politici pentru drepturile natiunii sasesti In cadrul statului maghiar. El a Intemeiat
Reuniunea agricold saseasca si Institutul de credit
fonciar, cari au devenit cu timpul puternice fondattuni financiare.

Veszprem.

BELA IV, rege al Ungariei, 1235-1270; suferl

invaziunea Mongolilor (1241), cari II Invinsera si-1

silira sa fuga In Austria.

BELAcTI, corn. rur. jud. Hotm, plasa Su-

lita; 2236 loc.

BELCETI, com. rur. jud. Iasi, plasa Cirligtitura; 2020 loc.
BELCEV (t1892), am politic bulgar, mort asasinat de adversari politici.

BEDIER [bedie] JOSEPH ("1864), profesor fran-

cez la College de France. Opere pr.: Roman de

Tristan et Iseult (1900), Histoire de la 'literature
francaise (cu P. Hazard).
BEDUTNI, Arabi nomazi cari traesc In Africa
de Nord, In Arabia si In Siria.
BEECHER STOWE [biter stow] HARRIET
(1812 1-1896), scriitoare americana, care, cunosclnd conditia mizerabila a sclavilor, sense Uncle

Tom's Cabin (Coliba unchiului Tom) (1850), opera

ce a facut-o cunoscuta In toata lumea, traduclndu-

BELCHITIGTJL CODRULUI,
statie balnearil. jud. Satmar; 2245

loc.; la 9 kin. de gara Acts.

BELDICEANUNICOLAE(' 1844
t1896), scriitor roman. A Post
profesor In Falticeni, In Botosani

se In mai toate limbile euro-

si In Iasi la gimnaziul Stefan eel

Mare. A publicat poezli, mai ales
pasteluri, In Convorbiri literare,

pene. La noi prima traducere a

Post facuta de Teodor

apoi in Contemporanul, fiind atras

In miscarea socialists, In Arhiva

Beldio poem& Nicolae
Societa(ii din Iasi
ceanu.
P dmintul; a facut si cercetari de
arheologie. Atte opere: Antichitd(ile de la Cucuteni, 1885. .

Co-

drescu In 1853; iar In timpul /

din urrna avem traducerea lui '

C. D. Moldoveanu (1913) si a IN,

lui Iosif Nadejde (aceasta ca .4k

prelucrare pentru tinerime).
BEERNAERT [bernartj

BELDICEANTJ NICOLAE N. (' 1881 t1923), nu-

velist roman. A debutat in Samanktorul" (1903).

Opere pr.: Chipuri de mahala, 1904; Cea dintliu
iubire, 1906; La un han odatd, 1911; Chilia dragostei, 1913: Ospatul, 1921.

AUGUSTE ('18291'1912), om po-

litic belgian. Advocat. A Post // ,

ministru sI prezident de consi- '
N`
liu. A luat premiul Nobel pentrut pace (1909). A Cost mem- L. van Beethoven.

BELDIMAN ALECU (.1760 t1826), scriitor mol-

dovean, autorul cronicii versificate Jalnica tra-

bru onorar al Academiei Romane (1906).

Gh. Adamescu.Dictionar_Enciclopedic Ilustrat.

godie, In care povesteste IntImplarile din Moldova

1521

www.dacoromanica.ro

96

timpul eteriei (1821) lasata. in manuscris si tipaBEL- In

rita Int liu In 1861 de A. Balica. timpul ,rnii lui
BEL a tiparit la Buda clteva traduceri: Moartea lui
Avel,

1818; Istoria lui Numa

se pastreaza la

Academie, unele din ele datate.

BELDIMAN ALEXANDRU
(183211898), ziarist roman. A

lost prefect de politie in 1866

clnd s'a petrecut detronarea
Domnitorului Cuza. A sustinut
ideea Domnului parnintean si in
acest stop a, Intemeiat ziarul
Adevarul" In 1882 (In Iasi, Alecu Beidiman.
apoi, din 1888, In Bucuresti),
avind ca deviza proverbul S& to feresti, Romane, de cuiu strain In case ".
BELDY PAL (PANEL) ('162111679), nobil secuiu, general al Prin-

cipelui Ardealului Rakoczy 11, s'a distins In

luptele cu Polonii.

BELEGBNI, corn.
rur. jud. Bihor,
plasa Beius.

BELEROFON

(BELLEROPHON),

personaj mitologic grec. Invinse

himera, monstru
cu mai multe ca-

pete, silt find a

se' lupta cu el de
dare regele Liciei, care voia

BELTI,
coin. rur. jud

InspaimInte chiar pe Drac. 0 gasim versificata

de A. Pann si de T. Sperantia.

BELGIA (BELGIQUE, BELGIE ; germ. BELGIEN),

Pompilie, 1820; Tragodia lui

Orest, 1820. A lasat multe manuscrise, can

cere cu Dracu ca sa strice o casnicie si reuseste sa

---.,......,,,,,e,v,
Belerofon.

sa-1 piarza, dar apoi 11 facu ginere.

stat in Europa. Se margineste ra N. cu Olanda,

la E. cu Germania si Luxemburg, la S. si SV. cu
Franta, la NV. cu Marea Nordului. Supr. 30444
km. p.; 7.875.000 loc. (1926), adica. 259 loc. pe
km. p. E o tar& putin muntoasa; mai malt un
piston cu ondulatiuni. E udata de fluvii si riuri
importante, comunicind intre ele prin multe canaluri: Ise,' vine din Franta si se varsa In M. Nor-

dului linga Nieuport; Escaut vine din Franta si

trece In Olanda, dupe ce a primit apele afluentilor directi si indirecti: Demer, Nethe, Dile, Lis,

Dendre; Meuse vine din Franta si trece In Olanda,

dupe ce a primit pe Semois, Ourthe, Lesse, Sambre,
Geer. Capitala Bruxelles (Brussel), 809.000 loc.
Orase pr. Anvers (Antwerpen), Liege (Luttich),
Gand ( Gent), Bruges. Ostenda, Louvain (LOwen).
Statul e impartit in 9 provincii: Anvers, Brabant,
Hamant, Limburg, Liege, Luxemburg, Namur,
Flandra Orientals, Flandra Occidentals.
Belgia este pernenita in timpul Romanilor si pe
atunci facea parte din Gallia si, deci, a Post supusa
de Cezar ()dat& cu restul Galliei; aceea Ins& nu

corespunde cu hotarele statului de azi. Navalrea triburilor germanice i-a schimbat fizionomia
latina si imprejuraffle ulterioare i-au dat o fizonomie dubla si doua limbi (franceza si flamanda),
dup& originea locuitorilor din provinciile din
can era alcatuita. S'a format totusi un spirit
national comun, care s'a desvoltat mai ales in
vremea cit a lost unit& cu Franta. Dupa tratatul de la Viena (1815), ea a Yost anexata. la
Olanda si nurnai in 1830 s'a liberat si s'a constituiy ca stat, recunoscuta. de celelalte In 1831, si

Mused, plasa
Podgoria.

BELFAST,

BELFEGOR, nu-

mele unui drat

dintr'o carte a
lui Machiavelli
(tiparita In
1543). Din ea
s'a inspirat La

r.

.7.

386.000 loc.;

mare centru industrial.

0 L A Nt,,,

Jv

oral In Anglia
(Irlanda), part;
Q-

Anv ers

Ostend

Bruges

Neu

Gand
Louvain

Fontaine pen-

tru a scrie una

din povestile
sale si I. Cara-

giale pentru a
da pe Chir Ia-

Xe

es

Ppres
Therm,

En'd

to Hoo
CAB, 6.

nulea". Subiectul se gaseste si

Intr'o carte popular% tiparita

senain

o Ni lie

ege

ti

ver.vie

amur
Ina&

In 1851: Dra-

cul si femeia".

a)

E o satira contra
femeilor: Tar-

torul, pentru a
lumina anume

fri

Arlon

chestiuni, trimite pe pamint

1"

spare .si sit traia

sell zece ani.
Nemere.ste o ne-

Harm Belgiei.

he

LuxEriparke

dirion

pe dracul Be]fegor ca sa is chip

de om, sit se In -

vasta asa de rea licit nu poate Implini termenul

ce i se [Muse. In leglitura cu aceasta poveste este
si proverbul: Femeia a imbatrinit pe Dracu" si
o anecdota popular% In care o baba. se is la intre-

cu neutralitatea garantata. De atunci Cara a Mout

marl progrese In domeniile economies nationale,
In industrie, In civilizatie. Prin iscusinta regelui
Leopold 11, a dobinditsi unimperiu colonial( Congo).

1522

www.dacoromanica.ro

In 1914 Germania a Meat tratatul de neutrali-

late pe care-1 semnase cu celelalte state vecine, $i

ormatele ei au patruns In primele zile pe teritoriul Belgici. De aceea ea a suferit ocupatia streina
piny la sfirsitul razboiului, d'abia o mica portiune
de teritoriu ramasese libera. Drip& incheierea pacii,
fireste, c& n'a mai ramas neutra, ci a incheiat un

tratat de alianta cu Franta.

BELGRAD (BEOGRAD), capitala regatului Jugoslaviei, la confluenta Savei cu Dunarea; 200.000

loc. Aci a Post In epoca roman& Singidunum; mai
tirziu s'a numit Alba Julia, nume care explic& pe
cel actual (beo-grad = oras alb). Se compune din
mai multe cartiere, Intemeiate $i desvoltate in diferite epoce. Are universitate, muzeu, biblioteca.

BELICA, corn. rur. jud. Durostor, plasa Tur-

tucaia.
BELIMARCOVICI IOVAN (*1828 t1906), ge-

neral sirb $i om politic; s'a distins in luptele cu

Turcii (1876-78) la ocuparea orasului Nis; In
1889 a Post numit In consiliul de regent& al minorului rege Alexandru I (cu Ristici $i Protici).

BELTN, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa Baraolt; 2354 loc.

BELTDIT, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa
Recas; statie de c. f. Intre Lugoj $i Timisoara.

BELITORI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa

Rosiorii-de-Vede; 5073 loc..
BELTU, corn. rur. jud. Bihor plasa Beliu;
2212 foe.

BELIZARIU (*ca. 494 tca. 565), general bizantin, pretuit de Justinian: invinse pe Per$i, apoi

pe Vandali. distrugind regatul lui Gelitner din

Africa, cuprinse Roma din mina Ostrogotilor, cari
o asediarb. zadarnic un an Intreg. Rechemat la
Constantinopol, fu trirnis din nou in Italia, dar
de astadatf nu mai avu succes. Se mai Wirt& cu

Hunii; dar cazu In disgratia Imparatului. Legenda

spune ca $i -a trait ultimii ani orb $i cersetor. Viata
lui a inspirat multe opere poetice, muzicale
(Rotrou, Donizetti) si plastice ( Van Dili, ralvator
Rosa, Gerard).
BELL ANDREW ( *1753t1832), preot se. pedagog

englez. A publicat, [Ara mutt rasunet, o aerie de

carti $i articole despre un Inviipmint mutual, in
spirat de la modul cum Invatau citirea $i scrierea
copiii indigenilor din India (1780 . Mai tirziu,
clnd, dupa 1803, $i Lancaster raspindi ca al sau
un acelasi metod de InvatamInt, urma o polemic&
apriga, hrilnita $i de deosebirea de confesiune religioasa dintre ei, $i prin aceasta se aspindi mult
$i In Anglia $i alte taxi europene. La not rnetodul,
clnd s'a introdus, s'a nunait mai mult lancasterian
( pp- LANCASTER).

BELLAY [bele] JOACHIM DU (*ca. 152511560),

poet francez, unul din Intemeietorii Icoalci literare

zise la pleiade (cu Ronsard $i Baif).
BELLINI VINCENZO ( "180211835), muzicant

$i compozitor italian, autor al

vestitelor opere Piratul, 1827,

BELOBRESCA, com. rur. jud. Cams, plasa BEN

BEL9TU, corn. rur. jud. Dolj, plasa Brabova.
BELTING, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa
Arded: 2726 loc.
BELUCISTAN, regiune Intins& In Asia maidionala, vecink cu Afganistanul, parte stapinita.
Moldova -Nona.

de Englezi, parte sub protectoratul lor.

BEM IOSIF (.179411830), general polon, lue
parte la miscarea revolutionary
polonezIi contra Rusiei in 1830.
Dupa. Inabusireaei, fugi in Fran-

ta; iar in 1848 veni in Ungaria

ca sa luptela Inceput eu succes mare

contra Austriei $i
apoi $i a Rusiei, care vine In
ajutor. Invins in urma, fugi in

Turcia, uncle deveni pass.

BEMONT CHARLES *1818 ,
istoric francez. Profesor la Ecole
des chartes: dirigeRevue histoIosil Bern.
rique". A publicat studii asupra
o stamp5t din
istoriei Angliei. Membru onorar dupa
col.
Acadenneu .
al Academiei Romane (1926).

BENAVENTE JAcrturo (*1866), autor dramatic spaniol, a .ohtinut premiul Nobel pentru
literatura In 1922.
BENCECUL-DE-JOS, corn. rur. jud. Timi$Torontal, plasa Recas.
BENCZUR ruuus (*1844), pictor ungur. profesor in Munchen, apoi (1883 directorul Acadeiniei de pictura din Budapesta.
BENDELA TEOFIL ( "18141-1875), mitropolit
al Bucovinei si Dalmatiei. NascutIn Cernauti, a

studiat la Viena, a devenit ieromonah In 1840, arhimandrit in 1857, apoi mitropolit in 1874.
BENDER, numele turcesc. al TIGHINEI (or acest

cuvint .

BENDEVSCHI MIHAIL, preot $i scriitor roman

din Bucovina; a publicat o carte de rugdciuni

(1889

$. a.

BENEDEK ALADAR (*1843 11873 , poet ungur.

BENEDEK ELEH (ALEXIE) (*1859), scriitor

ziarist ungur din Ardeal, conducatorul unei re-

viste pentru copii. A publicat o colec(ie de basme

ei balade ale Sacuilor (1885); mai multe romans
Cu subiecte din viata Sacuilor; o col(c(ie de poezii
lstoria
poporane unguresti; Ha:An* tOrldnete (
patriei, 1904); Magyar mese es mondavildg ( lumea basmelor legendelor, 1895, cinci volume);

o adunare de biografii ale Ungurilor Inseninati,

din cart an aparut 12 volume. Este decanul scriitorilor maghiari ramasi In Ardeal dupa unire. A
patronat citeva traduceri din literatura romana.

BENEDEK LUDOVIC ( "1804 t1881), general au-

striac, s'a distins in lupta de la Solferino (1859),

a Post guvernator al Ungariei (1860), dar In razboiul din 1866 cu Prusia $i -a begat numele de dezastrul de la KOniggratz.
BENEDETTI VINCENT CONTE ("181711900), di-

Norma,-1831, Sonnambula,1831,

plomat francez, a Post Insarcinat 55. convinga pe

regele Prusiei a opri pe Printul de Hohenzollern
de a primi Coroana Spaniel. Din aceasta pricina
s'a pornit razboiul din 1870.
BENEDTCT, ('4801543) stint praznuit de bi-

Puritani, 1835.
BELLINZ9NA. oras In El-

vetia, cantonul Ticino (Tessin);

3500 loc.
BELLOESCU STROE ( "1838
t 1914), profesor roman. Diplo-

serica ortodox& la 14 Matie. Venal din orasul

Norcia la Roma ca s& fac& studii, se desgusta de
viata destrabalata a tinerilor de seama sa $i se retrase intr'un loc salbatec pe munti, unde trai trei

m,at inginer din Gand, a Post

profesor $i director at $coalei
reale din Braila (1864), apoi
profesor de matematici la liceul
din B triad, unde fUnctiona phia

deputat, senator $i ministru de culte (1862) $i de BEL-

justitie (1863).

ani Intr'o pester* vizitat numai de un calugar

Bellini.

In 1898. Intrind In luptele politico, In deputat $i

senator In mai multe rinduri. Belloescu a Infiintat In oralul sant Casa poporului, cu biblioteca
publics, sSli de expozitie, de conferinte $i a lasat
un fond important pentru Intretinerea ei. A murit
ucis de tilhari.
BELLU (BELLIO) BARBI' ( 1825 t1900), om po-

litic roman. A studiat In Atena; a 'ost magistrat,

ajunglnd membru la Inalta Curte (1859); a Post

care-i stia retragerea $1-i aducea de mincare. Descoperit de un preot, apoi de niste pastori (497) deveni vestit pentru viata sa evlavioasa se. calugarii
dintr'o manastire apropiat& it chemara s& be fie
staret. Neputlndu -i supune la regulele lui de
viata, fi par&si $i se Intoarse In munti. In 529 Intemei& o manastire pe Monte-Cassino, devenita celebra, c&ci de acolo si-a luat obIrsia ordinul Benedictinilor, ale caror regule le-a stabilit el. Acolo a

murit, dupa ce $i-a spat insusi mormintul.

1523

www.dacoromanica.ro

BEN- BENEDICTTNI, ordin calugaresc catolic, inde St. Benedict In 529, avind sediu In ma.BER stituit
nilstirea dM Monte-Cassino (Italia); raspindit mai
ales prin sec. ix. Ei cultivau studiile, mai ales
istoria $i muzica; aveau adevttrate scoale In mAnAstirile tor. Acestea se inmultira cu timpul In
toate tarile catolice $i alugarii for isi rnodificara
orinduiala, lulnd chiar nume deosebite (trapisti,
chartreux, etc.), uncle doblndind organizare militant. In 1336 papa, printr'o specialA hotArire,
cAutA sA mentina coezlunea tor, dar nu cu deplin
succes. Munca for stAruitoare a devenit prover bialA: munc4 de benedictin. In uncle mAnAstiri
benedictinii s'au ocupat de lucrAri articole.

BENE MERENTI, medalie roman& (pir Par-

tea I S'a acordat pentru prima data In anul

infiinthrii la 4 Martie 1876 lui Alecsandri $i lui

Odobescu.

BENTI, 0 corn. rur. jud. Tirnava -Mare,

Vasa Agnita

c. r. jud. Vllcea, plasa Balcesti.

BENFEY THEODOR ( *1809 11881), orientalist

german, profesor la Goettingen. Opere pr.: Lexicon al raddeinilor grecefti (1842), premiat In
Franta; Manual de limba sanscrita (1854); Istcrria
filologiei orientate In Germania (1869).
BENGAL, regiune In India engleza, pe lInga.
golful Bengal; 182.000 km. p., 57.700.000 loc.
Ora principal: Calcutta.
BENGVECU GEORGE

( *1848 t1922),

scrii-

tor roman. Toate studiile le-a facut In Franta. Venind In tara In 1871, a Post magistrat, profesor de
limbs franceza. la liceul Mateiu-Basarab; apoi a
intrat In cariera diplomaticA (1892), dar nici In

aceasta n'a stAruit mult. ci, reintors In Franta,

s'a ocupat cu istoria literarA $i cu bibliografia,
publiclnd o lucrare asupra operator lui Voltaire
(1882-1890), premiatA de Academia franceza;
apoi editind mai multe volume din colectia operelor complete ale scriitorului francez. In 1881 a
reintrat In diplomatie $i a functionat ca secretar
de legatie $i ca ministru la Londra, la Paris, la
Bruxelles, la Haga, la Atena. Membru corespondent, apoi membru aotiv al Academiei Romane
(1921), el a commis si a prezentat discursul sau
de receptiune, dar a murit Inainte de a-1 fi citit
In sedinta publica. Afar& de operate citate, el a
lucrat mult pentru a face -cunoscuta. literatura $i
istoria noastrA, traducind In limba francez& opere

romanesti (Le Pic aux regrets de Carmen Sylva,

Pastels de Alecsandri) sau publicind studii istorice

(Alexandre le Bon, Question dinastigue en Roumanic) $i bibliografice (Bibliographie franco-roumaine) $i o serie de IucrAri bio- bibliografice
despre Carmen Sy lva.
BENGESCU-DABIJA GHEORGHE ( 1844
11916), scriitor dramatic roman. A lost intendant
general $i controlor general in armatA; a Post membru al Ateneului Roman ales In 1905. Opere pr.:
Radu eel frumos, drama, 1875; Principesa de Trebizonda, opera bufa, 1875; Pygmalion, tragedie,
1886; Amilcar Barca, tragedie, 1894.

BENGE*TI, corn. rur. jud. Gorj, plasa Car-

bunesti.

BENGUELA, tinut al coloniei portugheze Angola pe coasts de V. a Africei. Capit. Sao Felipe de
Benguela, port la Oc. Atlantic; 3.000 loc.

BENIGNI IOSIF (1782t1849), scriitor $i ofiter austriac, a Post cltva timp comandantul granite' militare din Transilvania; prin anti 1834 $i
urm. a redactat ziare In Transilvania, apArind interesele germanismului. In timpul revolutiei din
1848 a Post Impuseat de Unguri la ocuparea Sibiului.
BENJAMIN DE TUDELA (t ca. 1178), Evreu din

Spania care a cAlAtorit prin Italia, peninsula

balcanicA, Asia mica., prin Egipt, poate $i prin
alte parti. A lasat o relatie de cAlAtorie. Aci vorbeste $i despre Vlahii din tinuturile imperiului
bizantin.

BVNKENDORF, colonie germanA jud. Ceta-

tea-Alba.
BENKO JOZSEF ( 1740 t1814), profesor secuiu.

BENKO KAROLY (*1805 t1863), istoric ungur

din Transilvania, a publicat documente pentru

istoria acestei provincii.
BENNDORF arm (183811908), arheolog german, profesor In multe orase; calatori mult In
Grecia $i Asia Mica. Opere pr.: Metopele dela Selinont (1873), Cdldtorii in Licia si In Carla (1884).

Director al Institutului arheologic din Viena.

Membru onorar at Academia Romane (1894).

BENNET GORDON ( *1841t1918), publicist american, directorul zrarului New-York-Herald;
subvention& a doua expeditie a lui Stanley (1874-

78) $i o exped. la Polul Nord, stabili un cabin

special pina In Europa ca so. aiba mai repede noutati pentru ziar.
BENNIGSEN AUGUST CONTE (174511826), ge-

neral rus, s'a distins In luptele contra Francezilor

(1812), contra Turcilor in Basarabia (1774, 1788),
contra Poloniei (1793); a fost Intre conjuratii can
Fast urnarA pe tarul Paul I.
BNTHAIVI JEREMY (1748(1832), filozof englez, s'a ocupat cu etica $i cu legislatia; a avut rol
politic important In patria sa of scrierile lui au
lost cunoscute a au avut influent& In tot Occidentul, mai ales In Franta. In etica. a formulat teoria
utilitarismului: tot ce Mitreste suma de bine pentru individ este util.
BENTU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Cimpu.
BEOGRAD, numele capitalei Jugoslaviei, pe
care not ne-am deprins a-1 scrie Belgrad: pp- acest
cuvint.

BE9TIA, tinut 81 Greciei vechi; astAzi for -

meazA, cu Attica, o prefectura. a statului grec.

BERANGER [beranje] PIERRE ( *1780 t 1857),
cunoscut prin can(onetele sale cu spirit satiric social $i politic. In romaneste s'au tradus ai s'au
imitat clteva de cAtre Gr. Alexandrescu, mai tlrziu

Iosif Vulcan $i N. Orasanu; dar mai nurneroase

traduceri a publicat P. V. Grigoriu In Convor-

biri literare" $i In timpul dill urmA Teodor Naum

In Drum drept".

BERARIU ARTEMIU (*1834t1922), preot gl

scriitor roman din Bucovina. A ocupat functiuni
In administratia bisericeascA, a publicat clteva
brosuri cu subiecte religioase $i un mare numAr de

articole in reviste $i ziare, Intre can si Candela",

la care a colaborat regulat de la 1883 pina la 1895.

BERARrU IOAN ( *1846 11895), preot sl scriitor

roman din Bucovina. A publicat poezii, articole

istorice, cum $i brosuri cu subiecte bisericesti in
romaneste $i nemteste.

BERBRIA, lntinsa regiune In Africa septentrionalA in care s'au format

mai tirziu statele Maroe, Algeria, Tunis, Tripolis.
BERBE TI, (D corn. rur.
jud. Maramures, plasa Suettag. C) c. r. jud. Vilcea, pl.
Oltetu.
BERCA, manastire jud.
Buzau pe riul Buzau; fundatb.
In 1694 de Mihalcea Cindescu.
BERCNI 0 corn. rur.

jud. Prahova, plasa Cimpu.

Berber.
C) c. r. jud. llfov, pl.Vidra.
BERCHEZOAIA, corn. rur. jud. Satu-Mare,
plasa Somcuta-Mare.
BERCI9ITJ, corn. run. jud. Arges, plasa Oltude-Jos.

BRCSENYI NICOLAE coNTE ( '1664 11726), ge-

neral ungur, a luat parte la luptele din jurul Budei

(1686).

BVRCU, corn. rur. jud .Satu-Mare, plasa Satu-

Mare.
BERCZY KAROLY (1821 t1867), scriitor ungur,
a publicat poezii si traduceri din Dickerit $i Irwing.
BERDESCU ALEXANDRU ( *ca.1833 t1871), corn-

pozitor roman, elev lui A. Flechtenmacher ; culese

si publica un mare numar de arii populare.
BEREA, corn. rur. jud. SAlaj, plasa Carei.
BEREASA, corn. rur. jud. Vaslui, plasa Movilalui-Burcel.

1524

www.dacoromanica.ro

BERECHIU, 0 corn. rur. jud. Bihor, p1. Cefa 2

0 c. r. jud. Arad, p1. Ineu.
BEREGSAUL-MARE, corn. rur. jud. Timis-

Torontal, plasa Chisoda.

BERENDEIU, pretendent la tronul Moldovei,

ucis in lupta de la Baia (1465).

BERENGER RENE (1830t1915), om politic

francez, autorul legit care-i poarta. numele, bazata

pe principiul suspendarii pedepsei ce s'ar cuveni
celui ce e judecat pentru prima gresala. Membru
al Acad. de stiinte morale $i politice. Cunoscut $i

prin lupta contra imoralitatii sub diferitele

forme sociale.

ei

BERENI, corn. rur. jud. Mures, plasa Miercurea-Nirajului.

BEFIETI, 0 corn. rur. jud. Putna, plasa Sascut. c. r. jud. Covurluiu, statie c. f. linia Bir-

ladGalati. o sat jud. Dorohoiu. sat jud.

Iasi. sat jud. VlIcea. sat jud. Mehedint.i.1
0 sat jud. Gorjiu. sat jud. Vlasca. deal
jud. Mehedinti.
8) plrau jud. Bacau. (4) B.BIST1UTA, c. r. jud. I3actiu, pl. Bistrita. 0 B.TAZLAU, c. r. jud. Bacau, p1. Tazlau.
BERETEU, rlu In Transilvania; unit cu Crisul-repede se varsa In Cris.
BEREVOESTI, 0 corn. rur. jud. Muscel, plasa.

RIul-Doamnei. 0 B.-UNGURENI, C. r. tot acolo.

BEREZNI, corn. rur. jud. Falciu plasa Falciu;

2690 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Falciu.

BEREZINA, 0 rlu In Rusia, lung 525 km.,

se varsa In Nipru; unit cu Dvina printr'un canal

care leaga astfeL Marea Neagra cu marea Baltica;

vestit prin victoria lui Carol xu (1708) si prin In-

frIngerea armatelor lui Napoleon I In 1812; In

1920 lupte Intre Polonezi si bolsevici. 0 corn.
rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Decebal; 2610 loc.
BERGEN, oras $i port In Norvegia Intemeiat
In 1070 de regele Olaf; punctul de adunare al refugiatilor roman!, In timpul ritzboiului mondial,
spre a trace In Anglia $i In Franta.
BERGLER $TEFAN (1680 ca.t 1738), sas din
Brasov, filolog, autor al editiilor clasicilor greci

din Lipsca $i Hamburg; In 1722 a Post chemat

In Bucuresti ca profesor si a murit acolo.
BERGNER RUDOLF (*1860) scriitor german,
a facut studii interesante si obiective despre Romariii din Transilvania (Siebenbargen, 1884), *i
despre Romani In genera (Rumanian, Land and
Leute), 1887. A cercetat la rata locului viata Motilor.
BERGSON HENRI (1859), filozof francez, pro-

fesor la College de France, membru al Acad. de

stiinte morale; cauta sa larnureasca unele confuziuni ale metafizicei printr'o analiz& mai profunda

a fenomenelor constiintei. Opera pr.: Incercare

asupra datelor imediate ale constiintei (1889);
studii asupra risului (1900). In 1928 i s'a decernat
premiul Nobel pentru literature.
BERHECIU, corn. rur. jud. Tecuciu; statie
c. f. Intre Tecuciu Blrlad.
BERHOMETE-PE-SIRET, corn. rur. jud.
Storojinet; statie c. f.
BERINDEI ANTON {*1838 t1899), general ro-

man. Dupti studii la Metz, a devenit locotenent

(1862); colonel In 1877, a luat parte la razboiu
asezInd podul peste Dunitre; general In 1885, general de divizie In 1895. Ca inspector general al
geniului, a condus lucrarile pentru fortificarea
Bucurestilor. Secretar general al Ministerului de
rilzboiu, apoi ministru (1896-1899). A Infiintat

revista Romania militara, In care a publicat

multe studii si cercetari.

BERINDEI DurarrRu (*1832 t1884), arhitect

roman. A studiat In Paris, s'a ocupat cu studii asu-

pra chestiilor de arta, de inginerie urbanistica,

de istorie special& si a Post unul din Intemeietorii
Revistei Romane" (1861) cu A. Odobescu si
altii.
BERINDEI ION (1871 .11928), arhitect. Dupa

ce a absolvit scoala de poduri din Bucuresti, a

invatat arhitectura In Franta. IntorcIndu-se In
tart, a lucrat multe constructiuni, cautind sii.

modifice stilul bizantm d/ndu-i un caracter ro- BERmanesc. Se citeazh: casa generalului Anion, palatul
lui G. Gr. Cantacuzino, Muzeul Kalinderu, hipo- BER
dromul de la Blineasa. In 1900 a organizat sectia
arhitecturii la scoala de bele-arte din Bucuresti.
In 1906 a organizat expozitia din Parcul
Carol.
BERISLAVESTI, corn. rur. jud. Arges, plasa
Oltu -d e-Sus.

BERKELEY GEORGE (1684 t1753), filozof en-

glez, episcop In Irlanda; adversar .al materialismului $i al necredintei, sustine ca fenomenele naturii slut un fel dp cuvInt al lui Dumnezeu prin

care ne conduce vointa. Efectele acestor fenomene

formeaz& obiectul stiintelor naturale; cauzele lor,

obiectul teosofiei. Opera pr.: Tratat asupra principiilor cunostinfei omenesti (1710).
BERLESTI, corn. rur. jud. Braila, plasa lanca.

BERLIN, oral capitala Prusiei si a statului

Germaniei; 4.000.000 loc., socotind si Charlottenburg $i suburbiile. Mare desvoltare industrial& si

culturala.: universitate q,i alte scoli superioare, biblioteca, muzeuri, etc. Oras vechiu: se pomeneste

din 1240. Dintre faptele istorice importante petrecute aci putem vita: a adapostit peste 7.000 de
protestant! goniti din Franta In sec. xvii dup&
revocarea edictului de la Nantes; a lost ocupat
trei ani de Francezi (1806); a Post sediul congre-

sului european In 1878, care a regulat chestia

Orientului; In 1918 s'a produs revolutia care a
rasturnat imperial $i a stabilit regimul republican.
BERL/0Z Loam (1803 t 1869), compozitor
francez, a introdus In instrumentatie efecte necunoscute
pin& atunci; a scris simfonii
dramatice $i opere: Romeo si
Julieta, Osindirea lui Faust,
cape d'operh a sa, o simfonie
funebra, etc.
BERLISTE, corn. rur. jud.
Cara .5, plasa Racasdia.
BERMVDE, insult'. In Oe.eanul Atlantic (America-de-Nord

apartine Angliei.
BERNA (fr. BERNE, germ.

L. Berlioz.

BERN,, ora$ In Elvetia, capitala

confederatiei; 90.000 boo. Are o msreata catedrala.

Intel) groaph din centru se tin totdeauna vii citiva ursi, ursul fiind marca orasului si cantonului.

BERNADOTTE JEAN BAPTISM ( 1764 t 1844 ),

sergent In timpul marei revolutii, ajunse general,

ambasador al Frantei la Viena, maresal al Frantei

(1894), print de Ponte-Corvo, ales $i proclantat rege

al Suediei $i Norvegiei sub numele de Carol xiv

(1810), lupta (1812) alaturi do alti suverani contra lui Napoleon; el a intemeiat dinastia care domneste $i azi In Suedia.
BERNARD CLAUDE ( "18131-1878), medic, fizio-

logist francez, profesor la Sorbona, la College de

France, membru al Academiei, senator, etc. Studia fenomenele chimice ale digestiunii, formula o
teorie a diabetului, descoperi rolul nervilor vasomotor!, studio efectele otravurilor $i ale anestezicelor, puse baza fiziologiei generale.

BERNARDIN DE ST.-PIERRE JACQUES

HENRI (1737t1814), scriitor francez, autorul vestitului roman Paul si Virginia (1787), care zugraveste iubirea a doi tineri inocenti In .mijlocul

unei naturi admirabile; tradusa In toate limbile

culte; la not s'a tradus prima data In 1838 (publicata In Iasi), apoi In 1872 de Pelimon, pe la
1892 de Durnitru Stancescu (Bibl. p. toti), etc.
Alte opera: Armoniile naturii (1796), Coliba indiana (1790), tradusa In romaneste prima data de
Asachi In 1821, mai tlrziu de I. Busnea, de I.
Mihalcescu (1908), etc.
BERNARDO SAN, munte In Alpi.

BERNAT -LENDWAY

ALFRED

NICOLAUS

(1836t1924), originar din Agram, a studiat la

Viena, Dresda, a Post chemat In Romania in (863
de guvernul roman prin d-rul Davila si a lost
numit chimist legist si, apoi profesor de ebimie la

1525

www.dacoromanica.ro

de medlein& $i farmed, A Infiintat insBER- $coala

titutul de chimie. Membru onorar al Academiei
BEZ Romane (1908).
BERNHARD SARA ("18441-1923), actrit fran-

cez. vestita. A fost de multe on cu trupa In taxa

noastra $i a jucat multe piese.intre cari $i Aiglon"
de Rostand.
BERNSTEIN HENRY ('1876), a u tor dramatic
francez. Si-a asigurat succesul prin actiunea binecondusa, avind scene de o mare vigoare $i adesea

de o violent& care impresioneaz& nervii spectatorilor: mai tirziu a Inceput sa dea mai multa atentie
studiului caracterelor .La not s'au jucat multe din
piesele lui (Samson, Vijelia, Ho(ul, Seeretul, f. a.).
BERT PAUL -( '18331-1886), fiziolog francez, pro-

fesor la Universitatca din Paris, deputat, ministru

Instructiei, guvernator In Anam $i Tonkin;

studia influenta schitnbarii presiunii barometrice
asupra fenomenelor vitale, lam cercetari asupra
compozitiei sIngelui.
BERTEA, corn. rur. jud. Prahova, plasa Var.bilau : 2950 loc.
BERTETI-DE-JOS, corn) rur. jud. Braila,
al

plasa Viziru B.-DE.SIIS, c. r. tot acolo.

BERTHELOT HENRI( 18611-1931), general francez. A facut parte din statul major al armatei in razboiul mondial; In 1916

a lost trimis Impreuna

cu o misiune military
In Romania $i a reorganizat armata noastra

Tazlau. Aci a fost o manastire. Se pastreaza

biserica veche.
BERZVNTU, corn. rur. jud. Back' ; aci se afla

o biserica Intemeiata de Bogdan-Voda, Domnul

Mold ovei.

BES-GHIOZ, corn. rur. jud. Tighina, plasa

Ciadir-Lunga: 2232 loc.

BESSEMER HENRY ( '1813 t 1898 ), inginer en-

glez. A descoperit un nou procedeu pentru fabriearea otelului, care-i poarta numele $i care a revolutionat industria metalurgica.
BESSENYEI GEORGE (*1747 11811), poet It
prozator ungur.
BE$ENOVA-NouA i B.-VECHE, comune rurale
jud. Timi$-Torontal plasa Chi$oda; prima cu
2424 loc., a doua cu 6601 loc.
BETHLEN FARRAG ( '1648 1.1679), cancelar al

BETHLENGABOR(GABRIEL)( "1580 t 1630), p rinci-

pe al Transilvaniei; lua parte la razboiul de 30 de ani contra Austriei

$i se proclarna rage al Ungarici.

nind-o In situatie de a
respinge a doua serie de

ataciin inimice. Dupa

Incheierea armistitiului, a plecat In patria
sa $i a luat parte la operatluni importante In

BETHLEN JANOS ("1613

ric. Op. pr.: Rerum Transyivaniae lihri IV (1666).
11678), om politic ungur $i isto-

BETHLEN ISTVAN (STEFAN)

mut inuarea razbobilui.

Dupaspargerea frontului de la Salonic, a venit
din nou In Romania $i

(t1648), guvernator, apoi principe al Transilvaniei (1630 .

BETHMANN-HOLWEG

a putut sa intre In Bu-

THEOBALD (-1856 11921), om po-

Berthelot Henri.

cure$ti In ziva de 8 Noembrie 1918 insotind pe Suveranii noltri. Dupa In-

cheierea pacii, Parlamentul 1-a declarat cetatean

roman $i i-a daruit o mo5ie In plina proprietate.
De atunci venea mai In fiecare an $i locuia citva
timp la proprietatea sa, fiind totdeauna inconjurat
de dragostea obfleasca. Membru onorar al Academiei Romane (1926). Prin testament a lasat Academiei toata averea lui din Romania.
BERTHELOT [berth)] MARCELIN ("1827
t1907), chimist francez si orn politic; profesor la
College de France, senator, ministru, membru al
Academiei. Facu studii asupra reproductiunii artificiale; descoperi acidul persulfuric; stabili principiile unei ramuri noun de $tiinta.: termochimia.
Centenarul nasterii lui a fost sarbatorit $i la not
prin adunari de speciali$ti $i prin conferinte puNice.

BERTHELOT, corn. rur. jud. Hunedoara,

plasa Hateg.
BERTHIER,trimisul regelui Frantei Henric III
ca sa Insotmasca pe Petru Cereal piny In Muntenia $i sa cerceteze starea de lucruri din aceasta
tarn.
BERTHOLLET CLAUDE LOUIS ( '1748 11822),
chimist. francez, profesor, am politic; facu cercetari asupra combinatiei colorilor, asupra sodei, etc.
[ b ertilo" ]

ALPHONSE

( '1841

t1914), antropologist $i demograf francez, triterneietorul serviciului antropometric.

BERTQLDO

BERZOVIA, corn. rur. jud. Caras, plasa

Boca. static c. f. linia Timi$oara-Re$ita.

BERZSENYI DANIIL (17761-1836), poet liric
ungur.
BERZUNTI, corn. rur. jud. Bacau, plasa

Transilvaniei Ii istoric. Opera pr.: Historia de rebus transylvanicis.

retrasa In Moldova, pu-

BERTILLON

BERZELIUS LOAN IACOB BARON ( '1779 1-1848),

chimist suedez, unul din interneictorii chimiei organiee, inventatorul formulelor chimice prin analogie en algebra.
BERZENCZEY LADISLAU ('182011884), om
politic ungur, a propus In 1847, In dicta din Cluj,
unirea Ardealului cu Ungaria.

litic german. Devenind cancelar

al imperiului dupa. Billow, a Bethlen Gabriel.
condus afacerile publice In tim-

pul razboiului mondial pin& In 1917. E vestit

prin cuvintele adresate ambasadorului englez,

care protesta contra Incalcarii teritoriului Belgiei:

Anglia nu poate face razboiu pentru un petec de
hirtie" ( = tractatul de neutralitate a Belgiel,
semnat $i de Germania).
BETIA DE OUVINTE, titlul unei scrieri a lui Titu

Maiorescu, prin care critics activitatea scriitorilor din Bucure$ti can colaborau la Revista contemporana" si altele, adversare ale Convorbirilor
literare".
BETLEEM ( = VICLEIM), ora$ In Palestina.
Aci s'a nascut David Ii lisus.
BEUCA, corn. rur. jud. Teleorman, plasa BaInt; statie c. f. Coste$H-Ro$iori; 2205 loc.
BEUST FREDERIC FERDINAND CONTE ("1809

11886), om politic german, ministru In Saxonia, In-

temeietor al uniunii statelor secundare germane

spre a se ImpotriviAustriei $i Prusiei. In 1866 Saxonia aliata cu Austria fu batuta de Prusia la Sadova.

Atunci In chemat In serviciul Austriei Ii fu unul

din organizatorii dualismului austro-ungar. Can.celar (1868), avu ideea sa intervie contra Prusiei
In 1870), dar nu fu ascultat. Demisionat In 1871,
fu numit ambasador la Londra.
BEX [be], statiune balneara In Elvetia (cantonul
Vaud), are o veche saline.
BEYLE w S'TENDHAL.

si BERTOLDINO, personagii dintr'o po-

vestire populara, care

pornind din Talmud,

s'a raspIndit la diferite popoare. S'a gasit $i la

not un manuscris din 1779 In posesiunea d-rului

Caster $i o tiparitura din 1836 Sibiu.
BERVENI, corn. rur. jud. Satu-Mare;
2.430 loc.; statie c. f. c. r. jud. Salaj, plasa
Carei; 2241 loc.

BEYMIT, oras in Turcia Asiatics (prov.

Siria), port la Mediterana; 140.000 loc.

BEZA MARCU (*1883), scriitor roman. Roman
macedonean. Consul al Romaniei la Londra. Membru corespondent al Academiei Romane. Conferentiar la King's College In Londra. A publicat:
De la noi, 1903, Pe drumuri, 1914 (in care se oglin-

1526

www.dacoromanica.ro

deste viata Aromanilor) ; In limba engleza: 0 pri-

vire generald asupra poparului qi literaturii romdne, cu prefata de M. Caster, 1920; 0 colec(ie
de proverberomlinesti alese, 1921 ; apoi studii asupra

literaturii engleze.
BEZDEAD, 0 corn. rur. jud. D/rnbovita, plasa
Pucioasa. O corn. rur. jud. Some*, plasa Girbou.

BEZID, 0 corn. rur. jud. Odorheiu, plasa Sln-

georgiul-de-Padure. 'r 0 B. -NOU, c. r. tot acolo.

BEZNEA, corn. rur. jud. Bihor, plasa Bratca.

BHUTAN, stat In Asia, tributar Angliei, a*ezat la poalele muntilor Himalaia, udat de afluentii
Brahmaputrei. Supr. 46.000 km. p., 350.000 loc.
Cap. Punakha.
BIANU ioAN (*1856), profesor $i istoric literar
roman. Originar din Transilvania, a venit de Una'.
In Bucure*ti, unde a Merit studii superioare, pe cari

le-a terminat la Milano *i la Paris. Profesor la licaul Sf. Sava (1881), profesor de istoria literaturii
romane la Universitatea din Bucuresti (1902), s'a
retras la pensie In 1928, dupa ce a Post ales decan
In mai multe rinduri. Bibliotecar al Academiei, a
devenit membru In 1902 (discurs de receptie despre limba literani romaneascd, 1904), mai tIrziu
secretar general *1 pre*edinte (1928). A publicat
texte vechi romelnesti (Psaltirea scheiana, Psaltirea

In versuri a lui Dosofteiu, Predicate lui Antim,

Manuscrisul de la feud), lucrari de bibliogralie
(Intre cari importanta este Bibliografia romdneascd veche 1508-1830 cu N. Hodos $i Catalogul
manuscriselor din bibl. Academiei), culegeri de
folklore (Medicina babelor cu Dr. Obedenaru), numeroase rapoarte despre carti $i despre misiuni
In diferite centre (Calatorii In Polonia, despre documente din Venetia, despre arhivele din Stockholm), studii asunra rnultor chestiuni de literature (Poezia satiric& la Romani, Literatura rom.
In sec. xix, etc.), biogra fii (A. Laurian, Cipariu).
A Post deputat In citeva legislaturi, acum e se-

nator ca reprezentant al Academiei. A lost membru

In Consiliul permanent al Instructiei.

.BIARRITZ, ora* In Franta, static balneara,

port la Oceanul Atlantic, 19.000 loc.

BIAS (sec. vr. a. Chr.), filozof grec. Locuind In

Priene, cind locuitorii se gateau sa paraseasc&

orasul de frica Per*ilor, el plecd Yarn nici o preglitire, zicind cuvintele ramase celebre: Toate ale
mele le port cu mine.
BIBESCU ALEXANDRIf (*1841), fiu al domni-

torului Bibescu, a studiat In Paris $i acolo a trait,

publicInd In limbs franceza poezii, proza poetic&
o lucrare critica asupra versificatiei (Question
du vers francais, 1893).
BIBESCU DIXITRIE ( *1750 +1831), mare vornic

In Muntenia din 1811, deveni mare logofat In

1821 $i avu rol politic Insemnat sub Grigore
Ghica (1822-1828). Casatorit cu Ecaterina Vacarescu, a avut 3 fii: eel mai mare Barbu, devenit domnitor (44- Stirbeitt), al doilea George, domnitor (ow Bibescu G.), al treilea Joan, $i o flied.
BIBESCU GEORGE ('1805 t1873), domn

al

Tarii-Romane*ti, 1 Ianuar 184225 Iunie 1848. A facut studii la

Paris, a ocupat functiuni importante In timpul administratiei rusesti a lui Kiselef. Dup& suirea pe
tron a lui Alexandru Ghica (1834),
a trait mai multi ani In strainatate
al, Intorclndu -se, a lost ales membru al Obstestei Adunari *i a cornbatut actele domnitorului. Ales
domn pe viata In 1842, s'a instalat

Cu mult fast, purtInd costumul lui George Bibescu,

Mihaiu Viteazul. Ceremonia aceasta Doinnitorul

a Post cintata de C. Aristia In poe-

Munteniei.

ma Printul Roman". In timpul domniei lui s'au

desrobit Tiganii, s'au facut In Bucuresti *i In jur
oarecari lucrari de edilitate $i s'au desfiintat vamile Intre Moldova $i Muntenia; dar s'au produs
$i multe agitatiuni, cari 71 obligara sa disolve
odata Adunarea Obsteascal opozitiunea reprezentat& *i de unii din boerii marl *i de cei cu spirit

liberal se manifesto, Intre altele, cu prilejul pro- BEZiectului de concesiune a explorarii $i exploatarii
minelor care o societate ruseasca. Atunci scrise BIB

Heliade tabula Mace*ul It florile" (1844).

Dupa proclamarea constitutiei la Islaz, el prirni
propunerea de a o sanctiona, dar abdica dupa
doua zile *i pleca din tara. A mai revenit In tars
In 1857 ca membru al divanului ad-hoc si apoi
a candidat In 1859 la trorful Munteniei, dar si-a
retras candidatura laid de dorinta Adunarii elective de a da voturile lui Alexandru Cuza, pentru a
realiza astfel unirea principatelor.
I.

BIBESCU GEORGE ( *183411902), fiu al Dorn-

nitorului. Studia. In Franta, deveni ofiter francez

*i participa la expeditia din Maxie *i la razboiut
din 1870 Ca scriitor, a Post ales membru corespondent al Academiei de stiinte *i membru asociat al Institutului (1897). Academia franceza a
premiat lucrarea sa .Retraite de six mine. Cele mai

multe lucrari ale sale sint salsa In frantmze*te.

Ele se ocupa sau de chestiuni istorice privitoare
Sedan, 1872; Prisonnier, 1899) sau de fapte din

la evenimentele la cari a participat (Bel fort; Reims,

istoria Romanilor (Neofit, Metropolite de HongroValachie, 1894; Reponse a Mr. Xenopol, 1895), Intre cari este o mare lucrare ziespre dornnia tatalui
sau (Le refine de Georges Bibesco, 2 vol.) tradusa
*i In romaneste *i premiata $i aceasta de Academia
Franceza. Starile politice contimporane din tar&
1-au preocupat *i asupra for a publicat citeva lu-

crari de studii sau de polemics (Histoire d'une

frontiere, 1883; Avant, pendant, apres, historique
de la participation de la Roumanie a t'exposition
universelle, 1890; Reponse au calomnies de Mr.
J. Bratiano).
BIBESCU IOAN, Boer roman, Irate cu Domnitorul. A Post ministru In Muntenia Intre 1849

1853.

BIBESCU MARIA, sotia a doua a Domnitorului

George Bibescu. Nascuta Ghica
(t1859).

BIBESTI, corn. rur. jud.

Gorj, re*edinta, plasa Gilortu;
statie c. f. SCUT
BIBICESCU LOAN ('1849
t1924), ziarist *i economist roman. A colaborat doisprezece
ani la Romanul" lui C. A.

Rosetti, mai tirziu a scos ziarul Unirea" fii Telegraful ro-

man". A Post consilier comunal Maria Bibescu.

al Capitalei (1879), ajutor de Napa un almanah din

primar (1883), a luat parte la

18471
constituirea *i administrarea mai multor societati
economice; a lost apoi director al Bancii Nationale a Romaniei. A publicat: Mi4carea popora(iunii in Romdnia, 1880; Embaticul, 1881; Cercetdri asupra crizei $i cauzelor ei, 1885; Cestiunea agrard, 1907, cum $i o colectie de poezii populare din Transilvania, 1893.
BIBLIA (cartea prin excelenta: gr. 13:8),lov),
cuvInt Intrebuintat de prin sec. iv ca ss exprime
totalitatea cartilor sfinte vechi $i noi, attic& Vechiul $i Noul Testament. V. T. s'a scris In limba
ebraica, apoi In greceste $i latine*te. Textul grec
zis Septuaginta (fr. Septante), fiindca fu tradus
de 70 de colaboratori, dateaza din timpul Ptolomeilor (sec. in). Textul latin zis Vulgata e atribuit Sf. Ieronim (sec. iv). Ortodoqii au ca text
oficial Septuaginta, iar catolicii Vulgata, recunoscuta la conciliul din Trenta (1546). Vechiul
Testament cuprinde: 1. Legea (evreeste: Thora);
2. Profe(ii (Nebiim), 3. Hagiograful (Ketubim),
fiecare cu multe sublmpartiri. Noul Testament:
Evangheliile, Faptele Apostolilor, Epistolele Apo stolilor, Apocalipsul Sf. loan Bogoslovul. Cele mai

vechi texte biblice romanesti slut din sec. xvi :

parti mai ales din N. T. (Evanghelia, Apostolul) $i
din V. T. (Psaltirea, Facerea). Prima editie cornpieta este Biblia lui $erban, Bucuresti, 1688; dupd

care urmeaza: Biblia lui Samuil Micu (Blaj,

1795), Biblia din Petersburg (1819), Biblia lui

1527

www.dacoromanica.ro

BIH-Filoteiu (Buzau, 1854-56), B. lui $aguna (Sibiu,

Biblia lui Re liade, numai inceputa
BIN 1856-58),
(Paris, 1858 , Biblia Sf. Sinod (Bucuresti, 1914).
BICA, corn. rur. jud. Cluj, plasa Huedin.
BICALATU, corn. rur. jud. Cluj, plasa Huedin.
BIC4Z, statie balneara. jud. Odorheiu;
12 km. de gara Agustini; ape carbo-gazoase ji cu
litiu. c. r. jud. Salaj, plasa Supurul-de-jos.
0 c. r. jud. Neamt, plasa Piatra. 0 B.-ARDELEAN,
c. r. tot acolo; 9520 loc.
BICFALAU, com. rur. jud. Trei-Scaune, plasa
Ozun.

BICHAT [hip] FRANCOIS (*1771 11802), ana-

tomist francez, medic, profesor. Prin cercetarile

sale asupra membranelor, fu unul din Intemeietorii anatomiei si ai istologiei.

BICH'S, corn. rur. jud. Tirnava-Mica, plasa

Tlrnava-S in-Mart in.

BICSAD, 0 statie bal near& jud. Satmar; bicarbonat de sodiu si pucioasa; statie c. f.; ling& sat o

manastire de calugari basiliti fundati de Arhim.

Isaia In 1649. 0 c. r. jud. Trei-Scaune, plasa
Sf. Gheorghe.
BIDASSOA, fluviu ce desparte Spania de Franta, se varsa in golful Gasconiei.
BTDERMANN HERMANN

(.18311'1892), jurist austriac

profesor, a publicat multe
lucrari de statistica, Intre cari
si despre Romanii din imperiul austriac (1877).

B IEL A VILEELM

(.1782

sesti.

BILLECO CQ ADOLPBE, diplomat francez; In

1839 agent at Frantei pe ling& Domnul Al exandru
Ghica.
BILLOT JEAN BAPTISTE ('182811907), general

si om politic francez. A participat la campardile

din Algeria (1858) $i la expeditia din Mexic (1867),

s'a distins In razboiul din 1870. Senator, ministru

de razboiu (1882), membru In consiliul superior
al armatei, din nou ministru (1896), dotlnd armata cu tunul de 75 (1898).
BTLTU $TEFAN (*1814 11896), preot roman si

protopop, apoi prepozit capitular la Gherla.

BIMBASA-SAVA, Grec adus In tarile ro-

mane de un Domnitor fanariot (probabil Mavrogheni) ca sef al gardei de arnauti si care a avut rol

important In primele doua decenii ale sec. mac

$i a lasat In mintea poporului amintirea unui om
stralucitor prin bogatia, luxul 5i curajul sau. Din
toate povestirile al faptele istorice cu privire la

acest personaj a fault I. Peretz o piesa Bim-

basa-Sava", jucat& pe scetaa Teatrului National

din Bucuresti.

BINDER GEORGE ( *1784 11867), teolog sas,

profesor $i director de scoale, episcop al bise-

unele despre Bucovina (1876)

11856), astronom german, a

BILICENI, corn. rur. jud. Barti, plasa ChisBILIESTI, corn. rur. jud. Putna, plasa Mara-

careni.

yew. 41I.

descoperit o comet& care-i

poarta numele.
Sterna jud. Bihor.

BIERTAN, corn. rur. jud.

plasa Medial. Aci sint vii multe; Tirnava-Mare,
2279 loc.

ricei evanghelice din Transilvania.

BINELE PUBLIC, ziar politic, Bucuresti, 17891882; sustinea ideile partidului conservator.
BINET [bine] ALFRED ('185711911), medic,
psiholog francez. Colaborator al lui Charcot, a Post
director al laboratorului de psihologie fiziologica
din Paris, a studiat o serie de probleme de cea mai
mare important& $i a publicat lucrari asupra lor:
Psihologia ralionamentului (1886), Psihologia calculatorilor si a juccitorilor de sah (1894), Psiholo-

BIE$TI, corn. rur. jud. Or-

.... ti

heiu, plasa Chiperceni.

BIGARI, corn. rur. jud. Cara;;,
plasa Moldova Noua.

BIGHIGIU, corn. rur. jud.

Nasaud, plasa Nasitud.

....?

BIHOR, 0 jud. In Crisana;

(1929); are 32 cooperative de

consum si desfacere Si 4 cooperative pentru exploatarea de
paduri t1925). statie c. f.
jud. Bihor. 0 munti In jud.
Bihor (Carpatii apuseni), avind
mai multe virfuri importante:

V1 'ddeasa 1850 m., Bihor 1850

m., Muntele-Mare 1827 m.
BIHORTE NI, corn. rur. jud.
Odorheiu, plasa Ocland.

> !1'

-9

t.
T

....-... A PL.MARGHITA

1r

\\

0 Salard

PL. SALARD

l,. .

...

NI-

/,..-

\.

z
1

4.1

i'..,

Tileagd/

1e:Iss),,,

jileagdi

ao

T,0011

CE

\ .,...s

I es

i'- ____-:-

-----z-N.

sPL.TILEAGIV L. A L

'-'-'

.r...

/pL.

..._.-..

f Left

4., u;

PL.B RATCA

/
,0.1 r

....

Ceina

lr

,,,.11./

I..."I

EICA

......--,

c:

s -,

,,

PL. BEI U

BILA, CD corn. rur. jud. Vlasca,

plasa Calugareni. c. r. jud.

Cernauti, plasa Cosmin.
BILiLCU GEORGE (1852

. ".1
i
: ---.

.4.

r
1

11926), profesor de stomatologie

la Universitatea din Cluj, nascut In Maramuresi a profesat

In Budapesta, apoi In 1918 a
venit la Universitatea din Cluj.

..4 .......,

Marghita

ACUENI I

cap. Oradea; 7897 km. p.,513.868

loc. (1923 ; are 14 plasi 3 corn.
urb. si 416 corn. rur. (1926) ;
face parte din circ. Curtii de

Apel din Oradea; are 408 scoale

primare rurale si 10 urbane

o Ivy
sacued;

Is,

Ja

BILBAO, oral si port In Spa-

P L. BELIu j
oB el iu

...

...

BEI1.1q

PL.
S
,...........rn
1

nia; 100.000 loc.; industrii multe.

BILB OR, corn. rur. jud.

Neamt, plasa Ceahlau.
BILCA, corn. rur. jud. Ra-

dautd, plasa Vicovelor; 3851 loc.

BILCIURESTI, corn. rur. jud.
DImbovita, resedinta plasa Bilciuresti; 2556 loc.

BILED, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa

Periam; 4035 loc.

1
''''''

,A......isl1...("
Va scau

ti

i
...-

....14,

\ -.......

....,...,

,1

,--

,...-

' ,...,.1.

c....

',.....

_2>
,4-1.

s
Y

6v
09

Harta jud. Bihor.

pia experimentald (1894). Cea mai cunoscuta este:

Les idees modernes sur les enfants, care a revolutionat studiile pedagogice B s'a tradus In multe

1528

www.dacoromanica.ro

limbii; In romane$te, de

I.

G.

Marinescu, In

1914-

BIONDELLI BERNARD INo ('180411886), fi-

lolog italian. Opera pr. Atlanta linquistico d'Europa, 1848. A lost membru onorar al Academiei
Romane (1871).
BIRCIIIS, corn. rur. jud. Severin, plasa BirResedinta plasii.

BiRMANIA, provincie engleza. In Indochina

Occidentala. (Asia); 43.000 km. p., 12.000.000 loc.

BIRMINGHAM, oras In Anglia, vestit prin

fabricile de manufacture; 600.000 loc.

BIRTA ELENA, filantroapa romans din Banat;
a instituit In Arad o fundatiune, care-i poarta numele, pentru ajutorul studentilor.

BIRTIN, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa

Avram-Iancu. c. r. jud. Bihor, plasa Bratca.
BISERICA ALBA (slrb. Bela Krkva, germ.
Weisskirchen),oras In Iugoslavia(Banat) ; 9600 loc.
BISERICA ORTODOXA ROMANA, revista oficiala a

Sf. Sinod al Romaniei, Intemeiata In Bucuresti,

Octombrie 1874. Public& diverse articole $i desbaterile Sf. Sinod.
BISERICA $1 $COALA, revista $colaril si economics,

spare In Arad de la 1877.

BISERICANI, 0 manastire jud. Neamt; 12

km. de Piatra; intemeiata In 1498; statie climaterick 654 m. altitudine. corn. rur. jud. Odorheiu, plasa Tirnava-de-Sus.
BISMARCK OTTO PRINT ( *18 15 t 1898), om po-

litic german, ministru In Prusia, reprezentant al

ei la Petersburg $i la Paris, presedinte al Consiliului; provoca razboiul cu Danemarca (1864),
care pierdu Schleswig $i Holstein; provoca razboiul cu Austria (1866), care fu

lnvinsa la Sadova $i pierdu

drepturile In confederatia germanica; provoca razboiul cu

dru-cel-Bun, care este $i Ingropat aici. E $i o bi- 13LN-

de Petru Rams la. 1546. 0 manastire in jud. Vilcea, intemeiata In sec. xvi ESIR
de fratii Craiovesti: Barbu, Pirvu, Danciu si
Radu; are odoare vechi de mare pret. 0 corn.
rur. jud. Mehedinti, plasa Ocolul. 0 corn. rur.
jud. Neamt, resedinta, plasa Piatra. ora$
serice zidita

cap. jud. Nasaud, 15.000 loc. Stripe c. f. Tirg In

ziva de 17 Maiu, 27 August.
BISTRITA-BIRGAULUI, corn. rur. jud. Nasaud, plasa Blrgaului.
BITA, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa Ozun.
BITINIA sau BITHYNIA, in anticitate regat In
Asia Mica. Ora pr. Prusa (azi Brusa), Nicomedia
(Nicea).
BITOLIA. (= BETULE, ZiS $i MONASTIR), ora$ In

Iugoslavia; cu 5.000 loc. Era un centru aromanesc puternic. Avea liceu $i alte $coale romane$ti. Este acs $i un consulat al Romaniei.
BITTO $TEFAN ( 182211903), om politic ungur, lost ministru $i prezident al Cameral, a fost
$i deputat al Abrudului (1870).
BIVOL, corn. rur. jud. Dorohoi, plasa Lascar.
BIVOLARI, CD tlrg in jud. Iasi, plasa Turia,
Infiintat In 1834. 0 statie balneara, jud. Arges,
plasa Olt.
BIVOLITA, corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Alexandria.

BIZANT (fr. BYZANCE), colonie greaca din care

s'a desvoltat 'Drawl Constantinopol zidit de Constantin-cel-Mare. Dupe despartirea imperiului
roman In clout). parti (395), Incepe In mod efectiv
istoria imperiului bizantin (imp. roman de rdsdrit)
care lua cu incetul o fizionomie greceasca, avind

limbs greceascit modificata ca limbs a statului

$i desvoltind o arta si o literature proprie.

BIZERTE, oras In Tunisia, port la mare;

12.000 boo,
BIZET [bize] GEORGE ( '1838 11875), muzicant

Franta (1870), care fu Invinsti

$i pierdu Alsacia $i Lorena; iz-

francez compozitor, autorul operelor: Carmen (1875), Arlesiana,

buti sa intemeieze imperiul german $i so. Incoroneze pe regale

Prusiei ca Imparat, In castelul

de la Versailles (1871); devenit
cancelarul imperiului, forma alianta cu Rusia $i Italia (1873),
apoi tripla alianta cu Austria Prints! 0. Bismarck.
$i Italia (1883). Atotputernjc sub Wilhelm I, el
avu certuri cu Wilhelm II $i demisionit.

BISMARCK, arhipelag In - Oceania, colonie

germana. Din 1921 este administrate de Australia, cu mandat dat de tratatele de pace.
BISOCA, corn. rur. jud. Rlinnicul-Sarat, I Ingli
muntele Bisoca; descrisa In Pseudokynegeticos"
de Odobescu, cap. xr.
SISSON ALEXANDRE ( *184811912), autor dra-

matic francez. Opera pr.: Deputatul de la Bornbignac (1884), Surprizele divar(ului (1890), capod'opera sa; Controlarul vagoanelor de dormit (1898).

BISTRA, 0 riu an. al Timisului.1] 0 corn. rur.

jud. Turda, plasa Clmpeni. statie c. f. lima
1ngusta dintre Turda $i Abrud.

BISTRBT, corn. rur. jud. Dolj, plasa Birca.

Port; 3974 loc.

BISTRICIOARA, corn. rur. jud. Neamt,

plasa Ceahlitu. 0 rlu, afluent al Bistritei pe
dreapta.
BISTRITA, 0 riu afluent al Siretului; izvo-

raste In jud. Maramure$, uda. jud. Falticeni (lost

Suceava), Neamtu $i Bacau, trace prin tlrgul Iacobeni si Dorna In Bucovina, Brosteni jud. FaltiPiatra jud. Neamt; se varsa In Siret In jos de
Bacau. Apele ei curg repede. E navigabila pentru

plute. Navigatia e periculoasa din pricina cotituril or $i cascadelor, din care vestite sint Toancele.
rlu afluent al Jiului; izvoraste In muntele
Oslea $i uda judetul Gorj; se varsa In Jiu la ditunul Vlrful. rlu afluent al Somesului-Mare.
0 rlu afluent al Oltului pe dreapta; izvoraste
In muntele Briota; uda jud. Vilcea $i se varsit
In Olt lIngit Babeni. manastire In jud. Neamt,
aproape de Piatra-N., cladita la 1420 de Alexan-

Pescuitorii de perle (1863), jucate si pe teatrele noastre de

trupe streine si apoi de trupe
romanesti.
BICLESU, corn. rur. jud. Me-

hedinti, plasa Dumbrava. Comuna are un spital.

BYCU 0 riu afluent al Nistrului, trace pe la sudul orasului
Chisinau; lung. 120 km. 0 lac
G. Bizet.
jud. Tighina.
BIIDEA, 'munte jud. Buzau, comuna Rusavatu. Aci a fost o lupta mare Intre Eteristi It
Turci (1821).
BILCA, corn. rur,. jud. Putna,plasa Adjud.

BiLDANA, corn. rur. jud. Dimbovita, plaza

Ghergani.

ByLTA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Filia$1.

0 c. r. jud. Gorj, pl. Vulcan.
BIRA, corn. rur. jud. Mure$, plasa Miercurea-

Nirajului.
BIRCA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Birca; 4447
loc.

BIRCEA-MICA, 0 corn. rur. jud. Hunedoara,

plasa Simeria. 0 B. -MARE, c. r. tot acolo.

BIRGAU, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa

BIRGHI, corn. rur. jud. Tirnava-Mare, plasa

Baia-Mare.

Agnita; tirg 16 Maiu, 18 Noembrie.

BIRJOVENI, corn. rur. jud. Roman, plasa

Miron Costin.

BIRLAD, 0 riu afluent al Siretului pe stings.

Izvoraste In jud. Roman, uda jud. Vasluiu, Tutova, Tecuciu; se varsa linga satul Serbanesti.
Principalii afluentl: Racova, Buga, Tutova, Berheciu, Tecucelul (pe dreapta); Vasluiu, Crasna,
Idricea, Birzota,

Barzotelul,

Girbovatul (pe

stInga). O corn. urb. capitals jud. Tutova,

pe riul Birlad; 30.000 loc.; are 13 biserici; un
liceu de biteti Codreanu", fundat In 1846, o
$coala secundara de fete inf. In 1921 si o $coala.

1529

www.dacoromanica.ro

normaia; tribunal judetean si judecatorie de ocol;

B I R_ static
c. I. pe linia BucurestiVasluiuImi;
BLA oras comercial; Intemeiat prin sec. xii fluid capitala unui mic stat al BIrladului; dim& lutemeierea principatului Moldovei, aci era vama.
Pe la 1902 si urm. a Post aci o serioass miscare
Mr.& cu citeva reviste ca Fdt-frumos, Florile

dalbe, etc. si dupil razboiu functioneaza o societate literara foarte activa.

BIRLADVNI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Edinita.
BIRLEA PETRU ( *1853 t1927), protopop In
Maramures (Berbesti) In timp de 46 de ani, luptator nationalist.
BYRLOGENI, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa
Motru-de-Jos.

BIRL9GU, corn. rur. jud. Arges, plasa Dim-

bovnic.

BIRNOVA 0 mlinastire plasa Codrul, jud.

Iasi; Intemeiata de Barnovschi Voevod in 1664.

0 static c. f. aproape de Iasi pe linia principal& de
la Bucuresti.

BIRSA, 0 rlu afluent al Oltului In Transilvania. 0 corn. rur. jud. Arad, plasa Ineu. $

O static c. f. Intre Ineu si H&lmagiu. 0 TARAregiune In S-E. Transilvaniei mai mult In

jud Brasov. 1- 0 MEM TII-BIRSEI, Sir din Carpati, care

cuprinde grupele: Piatra Craiului (pisc 2241

m), Bucegi (pisc Omul 2508 m.), Piatra Mare
(pisc 1840 m.); pe aici sint trei trecatori: Bran,
Timis, Santul.
BIRSANA, corn. rur. jud. Maramures, plasa
Sugatag; 3472 loc.
BIRRAVA, riu afluent al Temesului pe stinga.
BIRSANVSTI, O corn. rur. jud. Bacau, plasa
Tazlau a. r. jud. Botosani, plasa Stefanesti.
13/BSAU, 0 corn. rur. jud.
Hunedoara, plasa Soimus.
B. -DE.JOS, c.

r. jud. Salaj, pl.

Cehul Silvaniei. B. -DE .SUS,

c. r. tot acolo. B. -MARE,

c. r. jud. Somas, pl. Ileanda.

BiRSEANIT ANDREIU
(*1858 t-1922 scriitor si profesor roman in Transilvania.

Dupa studii superioare la

Viena si la Munchen. a Post
numit profesor la scolile roma.-

nesti din Brasov (1881), a lucrat pentru propasirea opera- Andreiu Birseanu.
lor Asocia(iunii Transilvane.
Membru corespondent al Academiei Romane
(1902), apoi membru activ (1908), a continuat sa
publice diferite scrieri. El este autorul poeziei,
care a Post un fel de imn al scoalelor romanesti:
Pe-al nostru steag. A colaborat la Convorbiri literare, Familia, Gazeta Transilvaniei, Lucealdrul.
A publicat o colectie de Doine si strigaturi, In
colaborare cu U. Iarnick (1885). A scris diferite
biografii, studii In limba roman& si german& si
N.L.<

o amanuntit& Istorie a fcoalelor din Brasov, 1902.

BIRSESCIJ AGATA (*1861), tragedian& romama. Dupa studii in Viena (1889), a Post angajata.

la Burgtheater din acel oral, unde a obtinut importante succese In tragedii cu subiecte antice si
moderne. Chemata In Germania, apoi In Rusia,
In Ungaria, In America, fu primittt ca o mare artists. La intervalele chid era libels de alte angajamente a vault de mai multe on In tar& si a jucat
pe scena Teatrului National din Bucuresti si apoi
In diferite orase. Este profesoara. Ia Conservatorul

din Iasi.
BYRSVSTI, 0 corn. rur. jud. Olt, plasa Draglinesti. c. r. jud. Gorjiu, p1. Ocolu. 9 0 c. r.
jud. Putna, pl. Vrancea. c. r. jud. Arges,
pl. Topolog.
BIRSOM, corn. rur. jud. Arges, plasa Dtmicei.

BjRZA, 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Gingeova. c. r. jud. Romanati, pl. Oltetu. 1
c. r. jud. Severin, p1. Or$ova.
BIRZ4VA, 0 tom. rur. jud. Clue, plasa Frumoasa. a. r. jud. Arad, pl. Radna.

BTRZESTI, 0 corn. rur. jud. Muscat, plasa

Argesel. 0 c. r. jud. Bihor, pl. Beliu. c. r.
jud. Vasluiu, pl. Penes-Curcanul.

BISCA-MARE si BISCA-MICA, riuri, afluenti ai

Buzkului.
BISCA-PENTELEU, statie balneara. jud.
Buzau, 12 km. de Nehoias; 600 m. altitudine.

BTSCOVELE, corn. rur. jud. Arges, plasa

Uda.

BISCOVENI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa

Glavacioc.

BJORNSON

[blOrnson]

BJ OERNSTJERNE

(18321-1910), om politic, poet si romancier nor-

vegian. A contribuit prin propaganda sa la Intarirea ideii nationaliste norvegiene, la despastirea patriei sale de Suedia. A
luat premiul Nobel In 1903.
Opera pr.: SynnOve Solbakken,
povestiri taranesti, 1858; Fata 1

Fi-

pescarului, roman, 1868; Poeme

si cintece, 1879, din can s'a

Mat imnul national norvegian;

Falimentul, drama., 1877; Peste
puteri, drama, 1883. Din scrie---'
rile lui s'au tradus In roma.-

neste, afar& de poezii raslete

(D. Ciotori in Samanatorul",
1909, 0. Tasla.uanu in Luceafarul",1907, etc.) : Sinnore
Solbakken" de A. 0. Taslaoanu

B. Bjornson.

(1908), Un faliment" de Grigoras (B. p. t.) si

de Hetrat (1909), Marg", roman, de H. PetraPetrescu (1911), Vcselul $trengar" de D. Ciotori
(1910 .
BLAB:NITA, riu in jud. Mehedinti, afluent al
Dunarii.
BLAJ, 0 ora$ in Transilvania, la impreunarea
Tlrnavelor, cap. jud. TIrnava-Mica; 3600 loc.
(1919); static a. f. spre Dicio-Sinmartin, spre
Aiud, spre Copra -Mica. Aici e centrul bisericii
unite, resedinta Mitropolitului, este o catedraltt
mare cladita in 1749, in care s'a tinut adunarea
dela 15 Maiu 1848; pe ling& ea este seminariul
teologic, gimnaziul , preparandia, internatul de
baieti, etc.; In fata for e o piat& mare; aproape e
manastirea Sf. Treimi, unde se gaseste biblioteca
si muzeul. Sediul mitropoliei este intr'o veche
cladire de castel. Orasul e cladit in jurul unei vechi
proprietati nobiliare care a aparlAnut odinioar&
(pe Ia 1395) unui Blasius Cserei, de la care pro-

babil vine numele. Mull& vreme a fost un simplu

sat; desvoltarea lui a Inceput de la 1738, cind

episcopul Inocentiu Clain (sau Micu) a mutat aci
resedinta episcopiei din Fagaras. Prin legea ad-

ministrative din 1926 a devenit capital& de judet.

In Blaj este resedinta mitropoliei unite care poarta
numeleAlba lulia-Fagara$. La Inceput era numai
episcopie; dela 1850 is'a recunoscut titlul de mitropolie. Iat& lista ierarhilor care au condus aceasta.
arhidiecesa. (cu data numirii) : Atanasie Anghel,

1701 (ca unit); loan Giurgiu de Patak, 1715 :

Ion Inocentiu Micu (Clain), 1730 ; Petra Paul
Aron, 1752; Atanasie Rednic, 1764; Grigarie
Maior, 1772 ; loan Bob, 1782 ; loan Lemeni,
1832 ; Alexandru Sterca-6uluf, 1851 ; loan Vancea, 1865 ; Victor Mihali, 1892; Vasile Suciu,

1918. corn. rur. jud. Romanati, plasa Testutu.

BLAJEVICIU TEOCTIST ( 1807 t1879), mitro-

polit al Bucovinei.

BL.O.JOVA, corn. rur. jud. Timis-Torontal,

plasa Buzias.

BLANC munte, vIrful cel mai Malt din Alpi:

4810 m.; pe teritoriul Elvetiei. Acelasi name

poarta si un masiv muntos cu o suprafatli de

420 km. p.
BLANC Louis (*1811 t1882), ziarist, om po-

litic francez; rol pricipal In revolutia din 1848.

Opera pr.: lstoria revolu(iei franceze. El a formu-

lat un punct de doctrina socialists: Fiecaruia

dupa trebuintele sale, fiecare chip& facultatlle

sale".

1530

www.dacoromanica.ro

BLANC LOUIS PIERRE ('186011903), arhitect

elvetian stabilit In Romania. Dupti planurile lui

s'au dada In Bucuresti: Ministerul de domenii,
Facultatea de medicina, Institutul bacteriologic,
s. a., In Iasi palatul Universitiitii, s. a.
BLANCHARD [blansar] RAPHAEL ("1857
t1919), naturalist francez. Doctor In medicina.

A lost profesor la facultatea de medicina din Paris.

A publicat studii de fiziologie, de anatomic cornparata, de antropologie. A Post membru onorar al
Academiei Romane (22 Maiu 1911).
BLANDATRA GIORGIO ("1515 t ca. 1590), propagandist religios italian, care a introdussectaunitard In Polonia si Transilvania.
BLANK MAURICIU ( '1848 -1-1929), bancher ro-

man. Dupa ce a conlucrat cu Marmorosch, Infiinta

Impreuna cu acesta banca Marniorosch-Blank"

(1874), transformata mai tirziu in societate anonima (1905)

BLANQUI AUGUSTE ( '1805 11881), om poli-

tic francez; conducator al revolutiei din 1830

si 1848, unul din sefii Comunei din 1870; e un
precursor al comunismului.

BLARAMBERG NICOLAE MORET ( '1837 f 1896),

advocat si om politic roman. A studiat In Rusia,

a Post magistrat, ajunglnd procuror la Curtea de
Casatie (1864). Retraglndu-se, s'a dus In Franta
unde a studiat dreptul si revenind s'a ocupat cu
advocatura si politica. A Post de multe on deputat,

a lucrat la rasturnama lui Cuza, a sustinut gu-

vernele conservatoare si a combatut In multe iniprejurari pe Ion Bratianu, iar la retragerea guvernului liberal, a cerut si sustinut darea in judecata
in discursul rostit in timp de patru sedinte. A publicat scrieri de natura politica si citeva Incercari

literare.
BLARAMBERG VLADIMIR ( *1811 t1846), ofi-

ter belgian trecut In Rusia si de acolo In Munte-

nia pe la 1828. Doblndind gradul de colonel, a lost

adjutantul Printului si a ocupat si funcpuni ingineresti (sal inginer al Statului, inspector al do-

nneniilor) cum gasim In Almanahurile oficiale intre

1836-1840.

BLASCO IBANEZ VICENTE (' 1867 1-1928)

romancier spaniol. Din operele lui s'au tradus In
romaneste: Coliba blesternald (di' V. Demetrius,
f. a.); imprumutul raposatei (1924); Un so( celebru (f. a. In Bibl. Lectura);

Urgisi(ii vie(ii
(f. a.); Prin Fier si same (f. a.).

BLASERNA PIETRO ('183611918), fizician

italian. A lost profesor la Florenta, la Universitatea din Palermo, director al laboratorului de

fizica din Roma. Prezident al Academiei dei
Lincei. A lost membru corespondent al Academiei de stiinte din Paris (1910), membru onorar
al Academiei Romane (1913).
BLAZNAVAT MILIVOI (1826 11873), om po-

litic sirb, a lost ministru sub Mihail Obrenovici

si, In timpul minoritatii lui Milan, membru al regentei; mai tirziu, prezident de consiliu.

BLAGESTI, 0 corn. rur. jud. Tutova, plasa

Murgeni. Aci slut numeroase vii. c. r. jud.
Neamt. plasa Bistrita.
BLAJEL, corn. rur. jud. Tirnava-Mica, plasa

TIrnava-Sin-Martin; tirg 14 April, 29 Iunie, 20-22

Septembre, 11 Noembrie.
BLAJENI, 0 com. rur. jud. Hunedoara, plasa
Brad. B.-DE-Jos, c. r. jud. Nbsaud, pl. Mocod .11
O B.-DE-SUS, c. r. tot acolo.

BLEICHRODER GERSON ('182211893), mare

bancher german, care a avut rol important In

contractarea diferitelor Imprumuturi externe ale
Statului roman.
BLEJESTI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Gla-

vacioc.; 2828 loc.

BLOUET [blue] GUILLAUME (1795 f1853),

arhitect francez, a terminat lucrarile arcului de

triumf din Paris.
BLUCHER GEBHARD ( '17421-1819), general
prusian; prin interventia sa decise victoria de la
Waterloo si intra victorios In Paris, unde se purta
cu o cruzime greu de Inchipuit.

BLUMENBACH FREDERIC (*178211840), naturalist german, s'a ocupat cu -studii comparative

asupra raselor omenesti.
BLUNTSCHLI JoHAN ("180S 1-1881), j uriscon-

suit, istoric, om politic elvetian; profesor la Munich, Heidelberg. Opere pr.: Teoria statului
(1875), Caracterul si spiritul partidelor politice
(1869), Dreptul international (1869).

BOABDIL (sec. xv), ultimul rege maur In

Grenada, gouit din Spania In 1492.

BOARTA, com. rur. jud. Tirnava-Mare, plasa

Seica-Mare.
BOB LOAN DE COPALNIC ("1739 ) 1830), episcop

roman unit In Transilvania. A studiat In scoalele

iezulidlor din Cluj, apoi in Blaj, unde a Post si pro-

fesor si dupa cltiva ani si cal atorii de studii prin

alte orase, se facu diacon,

preot, protopop. In calitatea

aceasta a servit la Daia, la
Odorheiu piny in 1782, cind a
lost ales episcop, dar nu s'a
instalat decit In 1784. A reorganizat scoalele din Blaj ; a
luptat pentru drepturile poli-

tice ale Romanilor; a Imbuna- /////

twit situatia materials a preotilor; a infiintat trei vicariate
(Fagaras, Hateg si Rodna). A

ir

Post si senator. Opere pr.: Teo- Episcopal Bob.

logia clogniatied, 1801; Invd(dturi crestinesti, 1805; Dictionarromdno-latinesc
si unguresc, 1822. A pastorit 46 de ani si a murit
In virsta de 91 de ani.
BOB-FABIAN VASILE ("1795 f 1836), profesor

roman. A venit din Ardeal chemat de G. Asachi

In 1820 pentru a da lectiuni In seminariul Veniamin Costache". Turburarile din timpul zaverei
1-au slit a parasi Moldova. Mai tlrziu, pe la 1828,
a lost profesor de matematici si geografie la gimnaziul din Iasi si apoi la Academia Mihaileana.
Dupa moartea lui s'au publicat din scrierile lui
prin Foaia pentru minte" din Brasov si In brosuri.

BOBAITA, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa

Cosustea.

BOBDA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa

Jimbolia.

BOBESTI, 0 corn. rur. jud. Storojinet, plasa

Ceremutului. 1 13.-BALACEANCA, C. T. jud. Ilfov,

pl. Pantelimon.
BOBICESTI, corn. rur. jud. Romanati, plasa
Oltetu.

BOByLNA, statie balneara, jud. Hunedoara,

la 8 km. de halta Turdas.

BOBOCI, statie balneara. jud. Buzau, corn.
Tohani; organizata In 1825, prima static baln. In
tars; are 4 izvoare sulfuroase. c. r. jud. Dimbovita, plasa Nucet.
BOBOCU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Cilnau.
BOBOHALMA, corn. rur. jud. Tirnava-Mica,
plasa Iernut.
BOBSA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa
Recas.

BOBU, corn. rur. jud. Gorj, plasa Carbunesti.

BOBITLBSCU IOSEF ('181811890), episcop

roman. Dupa terminarea siudiilor In seminariul de la Socola,

s'a facut preot si apoi

profesor la seminariu (1856)

de istoria bisericeasca. Caine):

rindu-se, a devenit arhimandrit,
arhiereu, arhimandrit de scaun
in Iasi (1878), egumen al manastirii Sf. -Spiridon (1879) si
episcop de Minnie in 1880, dar
In 1886 a demisionat. A publi-

cat o carte despre viafa pa-

rintelui Nicodern, 1883.

BOBULESTI, corn. rur. jud.
G. Boccaccio.
Botosani, plasa Stefanesti.
BOCCACCIO GIOVANNI ('131311375), mare

scriitor italian, unul din creatorii limbii literare

1531

www.dacoromanica.ro

BLABOC

Randle; trai mai mutt la Florenta si fu profesor

BOC,-_. de literature; scrise povestirile, cele mai multe
licentioase, cunoscute sub numele general de Decamerone, dar mai tlrziu se cal de scrierea for si
voi sa le arza, dar se zice c5 1-a impiedecat Petrarca; de atunci se ocupa cu scrieri serioase asupra literaturii entice si italiene, cu un dictionar
geografic. mai toate scrise In limba lattna.

BOCICOIUL-MARE, corn. rur. jud. Mara-

mures, plasa Cimpulung la Tisa.

BOCIU, corn. rur. jud. Cluj, plasa Galata.
BOCSIG, corn. rur. jud. Arad; 2590 loc.

BOCSKAI STEFAN (15561-1606), prirnul prin-

cipe reformat in Transilvania (1605). A ajutat

pe Sigismund Batori sa reia tronul Transilvaniei,
apoi ajunglnd Insusi principe, a luptat contra
Austriei si a dobIndit succese consacrate prin
pacea de la Viena (1606).
BOCSA, 0 corn. rur. jud. Salaj, 1000 loc.
O B.- MONTANA, c. r. jud. Caras, 3300 loc., resed.
plasii Bocsa, statie c. f. linia TimisoaraResita.
0 13.-RomANA, c. r. tot acolo, 3024 loc., statie c. f.
aceeasi linie.

BOCSITA, corn. rur. jud. Salaj, plasa Bocsa.

BOD, corn. rur. jud. Brasov, plasa Birsa-de-Jos.

BOD PETRII (171211769), istoric ungur. A

publicat un Lexicon pentru explicarea termenilor
din Sf. Scripture (1746), viata Sf. Hilariu (1760),
Synopsis juris connubialis (1763), o istorie a Romdnilor din Ardeal, etc.

BODAESTI, com. rur. jud. Do lj, plasa Me-

linesti.

pledlnd pentru unirea lor, si alta despre starea taran ilor, propunind intisuri pentru Imbunatatirea
ei. Profesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti, intra In luptele politice alegindu-se Intliu

deputat In 1864, lupta apoi contra lui Cuza. In

1889 a Post ministru de culte si instructie, apoi presedinte at Senatului In mai multe rinduri. Pe

ling& publicatiile sale juridice, a lasat si un volum

de Incercari literare (1855).

BOERESCU VASILE ( '1830 1-1883), jurist si om

politic roman. Debut& in activitatea public& foarte
Baas, publicind articole In ziarul Pruncul roman" In 1848. Terminlnd cursu-

rile secundare, se duse In Paris

1850, unde studitt dreptul si lua 481
licenta In 1855. Dupa aceea publica doll& ch.* In limba fran- ( 4.
ceza asupra chestiunii politice

0.

si economice a Moldo-Valachiei
si asupra situafiei Romdniei dupd

tratatul din 1856. IntorcIndu-se

In

tara, fu numit profesor de

drept comercial la facultatea

juridic& Infiintata atunci (1859).

Om de drept, advocat, om at
scoalei, el si-a 1 egat

Vasile Boerescu.

numele
de multe fapte Insemnate. Ca deputat In Adunarea

elective el rosti In ziva de 24 Ianuarie 1859 ace)

discurs prin care propunea alegerea lui Cuza, discurs despre care zic jurnalele timpului Ca a lost
hotaritor. Ne explictun de ce a dobindit repede
o mare situatie politics. Ministru de justitie Yn
cabinetul prezidat de N. Golescu (1860), ramase In

BODAN, corn. rur. jud. Salaj, plasa Bocsa.

BODE JOHAN EBERT (*17471-1826), astronom

german, descoperi o cornea. Opere pr.: Sistemul

planetar at soarelui (1788).
BODENSEE or CONSTANTA.

BODESTI, corn. rur. jud. Vilcea, plasa

Govora. 0 B.-PRECISTA, com. rur. jud. Neal,
pl. Cetatea-Neamt. 0 B.- MERME$TI, c. r. ju .
Arad, pl. Halmagiu.

BODNAR BIGISMIIND (1839 t1907), profesor

si scriitor ungur; s'a ocupat cu istoria literaturii

maghiare; s'a pronuntat adesea In favoarea miscarilor nationale ale Romanilor din Transilvania.
BODNARESCU SAMSON (1840 t1902), profe-

sor roman. Nascut In Bucovina, dup& ce a terminat studiile secundare la Cernauti (1.865) s'a
refugiat In Romania si stabilindu-se In Iasi, a
devenit colaborator at Convorbirilor literare",
In care a publicat tragedia Rienzi" (1868); trimis cu ajutorul Junimei" In Germania, si-a lust
titlul de doctor In filozofie (Giessen, 1870); a
Post bibliotecar In Iasi, profesor la scoala normal&
si apoi (1879) director at liceului din Pomlrla. T.
Maiorescu a vorbit elogios despre poeziile lui,
mai toate publicate In Convorbiri". 0 colectie
de scrieri au aparut in 1884.
BODO, corn. rur. jud. Severin, plasa Balint
(Begnei).
BQDOC, statie balneara si dirnaterica jud.
Trei-Scaune; 965 loc.; 530 m. altitudine; statie
c. f.; apa de baut cu aceleasi elemente ca apa de
Vichy.

BODOGAIA, con). rur. jud. Odorheiu, plasa

Cristur.

BODO*, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa

Baraolt.

eel prezidat de Manolache Costache, lulnd si instructia public& (1860). Sub domnia lui Carol I,
el sustine politica conservatorilor si-1 vedem ministru de justitie In ministerul lui Dimitrie Ghica
(1868) si apoi In ministerele prezidate de Lascar
Catargiu Intre 1871-76, conduclnd cind dep. externelor, trod al instructiei. In acest timp Infiin-

tase ziarul Pressa, care avu un rol important.

Cu toate acestea, chestiunea razboiului pentru independent& 11 apropia de politica lui Ion Bratianu

si-1 vedem ministru de externe In 1880 Intr'o

epoca In care se iveau In raporturile cu celelalte
state o sum& de probleme de nature juridica.
Boerescu a facut pentru prima data colectia legilor Intr'un cod" care-i poarta numele (1865,
ed. 2-a 1875). Dintre publicatiile lui, afar& de o
Incercare Meru& de tinerete (Soldatra or fan, 1850),

uncle se ocupa cu chestiuni juridice de specialitate (Explicarea condicei comerciale, 1859, Protect

pentru revizuirea constitufiei, 1888, Traite des

Mils et des peines, 1857) sau cu chestiuni politice
(Conflictul religios de la Curtea-de-Arges, 1873,
Examen de la convention du 19 Aoilt, 1858, Memoire sur la juridiction consulaire, 1869) sau cu
chestii relative la organizarea si mersul scoalelor
(Cuvint rostit la impclrfirea premiilor, 1859;
Proect pentru reorganizarea instrucfiunii publice,
1863).

BOERHAAVE HERMANN (166811738), medic

olandez, teolog si filolog orientalist.
BOERIU LOAN DE SOME' (t1867),Roman din
muntii apuseni, conducator at Motilor In luptele
din 1848-49, a lost delegatul Romanilor, cind s'a
propus Impacarea cu Ungurii; mai tlrziu de multe
on deputat In Dicta.

BODROG, 0 rlu afluent a1 Tisei. 0 B.-Nou,

com. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Periam.
BOEMIA, tinut din Europa centralli, face parte
din CEHOBLOVAOIA (ow acest cuvint). Numele
vine de la pop. celtica. Boi. Prima organizatie de
stet a Cehilor pare a fi In sec. vii.
BOEREBISTA (sau BURVISTA), vestit rege al
Dacilor pe vremea lui Cezar. El a unit diferitele
triburi si a dat putere poporului sau de a ataca pe

BOGATA, 0 corn. rur. jud. Turda, plasa Ludus; ruine ale castrelor romane. 0 B.-DE.JOS,
com. rur. jud. Somes, plasa Dejului. 0 B.-DE.
sus, corn. rur. jud. Somes, plasa Dejului. 0 B.oLTEANA, corn. rur. jug. Tirnava-Mare, p1. Ru-

vocat si om politic. Doctor in drept din Paris, a

publicat In limbs franceza chiar In timpul studiilor o carte despre stares principatelor (1858),

tal; 7 km. gara $arlota linia TimisoaraLipova;

ape minerale carbo-feruginoase-iodate.
BOGDAN I, Intemeietorul principatului Mol-

Romani.
BOERESCU CONSTANTIN (183811908), ad-

peni.

BOGATI, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa

Bogati; 3500 loc.

BOGALTUL-ROMAN, corn. rur. jud. Sibiu,
plasa Ocna-Sibiului.
BOGDAN, static balneara, jud. Tirni.s-Toron-

1532

www.dacoromanica.ro

dovei (*ca. 1349 tea. 1365), lsi aseza capitals In

Suceava si se libera de suzeranitatea Ungariei.
Intinderea tarn. merges probabil pin& spre Blrlad
si Bacau si pin& spre Cetatea-Alba.
BOGDAN II, domn al Moldovei 1449-1451.

Era flu natural al lui Alexandru-cel-Bun. Lira

domnia alungind pe nepotul sau Alexandra II, care

fugi In Polonia, dar acesta Irnpreuna cu Petru,fost

si el Inainte domn, intra In Moldova cu osti. In

lupta de la .Rduseni Bogdan e prins si i se talecapul. In acest sat mai tirziu Stefan-cel-Mare a
ridicat o biserica In amintirea mortii tatalui sau.

BOGDAN III (*ca. 1477 t1517) sau INCRUCN/MEL, zis OREM sau CMORIIL, domn al Moldovei

1504-1517. Fiu legitim al lui Stefan -cel -Mare si

asociat de acesta la domnie in ultimii ani. Car Ind
In casatorie pe Elisabeta, sora regelui Poloniei, si
fiind refuzat, facu o expeditie
In aceasta tar& si, dupa ce fusese ()data admis, se vazu din
nou respins la venirea pe tron
a regelui Sigismund. Aceste

Imprejurari dadura nastere la

multe lupte Intre Moldova si

tatul din 1519 si cu renunsi financiar.

Din nenorocire

tru Romani (1894), a Infallsat figura lui Vlad- BOGTepes dupa izvoare istorice contemporane (1896) BOG
si a dat un album paleografic necesar pentru cei
cari se cup& de vechea diplomatic& romaneasca
(1905). Ales membru al Academiei Romane (1903),

a cercetatin discursul de receptie desvoltarea cronologica a istoriografiei romanesti si problemele

din acel moment.
BOGDAN PETRE ('1872) chimist roman.
Profesor la facultatea de stiint,e din Iasi; membru
at Academiei Romane (1926). A publicat cateva

tratate generale (Introducere in studiul chimiei

fizicale, 1921; Lectiuni de fizicd experimentald,
1921; Electrochimia, 1928) si multe articole si
cercethri speciale (precum: Teoria electronicd a
materiel, 1906; Pondul molecular al lichidelor,
1912; La vitesse du son dans les liquides, 1913;
Radioaclivilalea si structin a malaria, 1929).
BOGDAN VINCENTIII, advocat roman si om
politic In Banat, a Post de mai multe on deputat
in parlamentul ungar.

BOGDAN-DUICA GEORGE (1866), profesor si

istoric roman. Duph studii superioare In Ungaria,
Austria si Germania, a functionat ca profesor de
limba german& In diferite orase si In urma In Bucuresti la liceul Mihai-Viteazul, duph ce se ocupase cu ziaristica in Transilvania si in Bucovina.

Po Ionia, cari se sfIrsira cu tra-

tarea lui Bogdan la mina printesei poloneze, In schimbul unor avantagii de ordin politic

1895). A aratat insemnatatea studiilor slave pen-

Bogdan III.

In Moldova, chiar in acelasi an, Tatarii navalira,

gasind putina rezistenta, luarn multi robi si arsera sate si orase. Ajutorul polon fagaduit dar ne
Indeplinit a lipsit si atunci si In anii urmatori.
Mai tirziu Polonii i-au dat ajutor si In adevar el
a batut pe Tatari. Evenimentele Insa determinara
pe Bogdan sali schimbe politica si sa se orienteze
spre Turci, cari devenha scum amid cu Tatarii
prin faptul c& Salim rastumase pe Baiazet cu
ajutorul Tatarilor si devenise Sultan. Astfel se /nchafe tratatul de supunere conditionata In anul
1513 prin Joan Tautul, reprezentantul domnului
Moldovei. Linistit din partea Turcilor, Bogdan
avu sa sufere din cauza Tatarilor, cari facura o navalire tocmai In vrernea serbarilor nuntei sale
(1513), si mai tirziu din pricina Incercarii unui
agent al lui Petru Rares, care navali cu trupe, dar
fu batut si ucis.
BOGDAN IV, domn al Moldovei, 1568-1572.
A lost fiul lui Liipusneanu si al Ruxandrei. A

Dupa razboiu, la crearea Universitatii din Cluj

a fost numit profesor de istoria literaturii romanest. In 1919 a Post ales membru al Academiei
Romane. A publicat multe articole In Convorbiri
literare", Samanatorul", Vista rornaneasca",
Luceafarul" s. a. tratind chestiuni de politica, de
istorie, de istoria literara, de pedagogie si organizare scolara. In volume: Petra Major, 1893;
Bucovina, 1895;

Grigore Alexandrescu,

1900;

Tiganiada lui Budai-Deleanu, 1902; Curs de

limba germand; Istoria literaturii romdne moderne, 1923. T. L. Maiorescu, discurs de recaptiune, 1921; V asile Alecsandri, 1922; Gheorghe
Lazar, 1924; Simian Barnu(iu, 1924; etc.
BOGDANA, 0 corn. rur. jud. Shlaj, plasa Buciumi. 0 c. r. jud. Tutova, p1. Simila. 0 c. r.
jud. Teleorman, pl. Calmatuiu. 0 c. r. jud.
Bacau, pl. Trotus. 0 manastire In jud. Baca.u,

zidita. In 1680 de logofatul Solomon Birladeanul.

BOGDANOVA, corn. rur. jud. Caliacra, plasa
Bazargic.

BOGDANETI, C) sat din corn. rur. Gornetjud. Tutova, pl. Banca. c. r. jud. Bacau, pl.
gur si Incheie un tratat de supunere fata de Po- Trotus. 0 .c. r. j ud. Iasi, pl. Bahluiu. 0 c. r.
loni, foarte umilitor pentru Cara sa. Petreclnd jud. Falticeni (= Baia), pl. Boroaia. sat jud.
mai mult In desfatitri, boierii se plInsera la Poarta. Vilcea pe Olt, sat vechiu despre care se vorbeste
si Bogdan fu departat din scaun.
intr'un act din 1608. 11 0 c. r. jud. Fhlciu,
2562 loc.
BOGDAN GIIEORGHE ( 1859 t1930), medic roBOGDANTTA, corn. rur. jud. Tutova, plasa
man. Profesor de medicina legal& la Universitatea din Iasi, medic al Spitalelor Sf. Spiridon; de Simila.
BOGHENI, corn. rur. jud. Bhlti, plasa Cormai multe on reprezentant al Universitatii In
Senat; a condus Buletinul Soc. de medici si na- nesti.
BOGHE$TI, corn. rur, jud. Tecuci, plasa
turati5ti"; a publicat multe opere de specialitate:
Podul-Turcului.
Sandtatea si educa(iunea copiilor nostri, 1895.
BOGHTCEA, corn. rut.. jud. Roman, plasa
BOGDAN IOAN (1862t1919), istoric roman.
Scheia.
Originar din Brasov, a studiat In Iasi (lieant& 1885)
BOGHICENI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa
apor In Viena, Petersburg si Cracovia si s'a specializat In limbile slave. Cu el s'a Infiintat prima Bujoru; 2516 loc.
BOGBIB, 0 corn. rur. jud .Salaj, plasa Simcatedra de acest fel la noi la Universitatea din
Bucuresti In anul 1891. S'a servit de specialitatea leul-Silvaniei. c. r. jud. Satu-Mare, pl. SatuMare.
sa pentru a contribui la deslegarea multor proB000nitu, eretici cari Isi trag credinta de la
bleme ale trecutului poporului roman: Principatul
Btrladului (1889), Indatoririle militare ale cne- manicheism si au multe puncte Imprumutate din
zilor, Raporturile intre Romani si Bulgari (1895), dualismul asiatic. Eresul for s'a introdus In Tracia
Rela(iile Tdrii-Romanesti cu Brasovul si Tara prin secolul tau si a dobindit o forma noun prin
popa Bogomil, care traia prin secolul x. De la
Ungureasca (1902), Alf abetul cirilic si introducerea
lui in scrierea romaneascd s. a. A adunat docu- Bulgari a trecut probabil si la noi, cad avem Intre
ments privitoare la istoria Romanilor prin arhi obiceiurile vechi poporane unele cari se NM a fi
vele din Lark si din alte tari si le-a publicat cu bogomilice si Intre vechile manuscrise din sec.
comentarli; Intre acestea sint trei volume din co- xvi se gasesc unele cu subiecte de acelasi fel.
BOGOTA, cap. Columbiei (America-de-S.).
lectia Hurmuzachi (1893-1900). A descoperit priBQGREA VAsux ( "1884t1928), profesor de limele cronici moldovenesti, cari erau scrise In limba
slavona, le-a publicat Insotite de studii (1891, lologia clasica la Universitatea din Cluj. A lasat
domnit pina la 1569 sub tutela mamei sale, fiindca
ayes numai 15 ani. Murind mama sa, ramase sin-

Cuib, jud. Prahova, Intemeiat pe la 1690. 0 c. r.

1533

www.dacoromanica.ro

multe scricri risipite prin diferite reviste: polemici literare, etimologii si cercetari istorice.
BBOOGLBOGZA, corn. rur. jud. RImnicul-Sarat, plasa
Plainesti.
BOGZETI, corn. rur. jud. Orhei, plasa Bravicea.
BOHATEL ALEXANDRII ( 1816 -1.1897), om po-

litic roman In Transilvania. A luat parte la miscarea din 1848 sustinind drepturile Romani lor,
dar la revolutie n'a participat. In 1861 a fost numit comite al jud. Nasaud *i a lucrat pentru Infiintarea gimnaziului graniteresc din Nasaud;
a fost deputat In dieta din Sibiu (1863) $i In cea
din Cluj (1865 protestind contra dualismului;
a fost deputat si In Camera maghiara si, ca nobil,
si in Casa magnatilor din Pesta.
BOHATAL mniam ('1823t1893), om politic
roman in Transilvania. A fost magistrat, deputat
$i inspector scolar.
BOHOLT, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa
$oimus.

BOHOTTN, corn. rur. jud. Falciu, plasa Radu-

caneni.

BOI, popor celtic care prin secolul iv a. Chr.

s'a risipit din sudul Germaniei prin nordul Italiei
$i prin regiunea numitrt, din cauza lor, Boemia, si
de acolo prin alt_e parti, pentru a disparea ab-

sorbiti de alto neamuri.

BOIADGI MIHAIL, roman macedonean, a publicat in Viena o gramatica a dialectului macedo-

roman In limba greaca $i germana (1S13 . A doua

editie s'a tiparit In Bucuresti In 1863 $i a treia de
Pericle Papahagi In Bucuresti 1915.

BOIAN, 0 corn. rur. jud. Cernauti; static c.f.

Intre Cernauti $i Lipnic. Tirg In ziva de 7 August,

27 Septembrie, 8 Noembrie, 4 Decembrie. c.

jud. Tlmava-Mica, pl. Tirnava-Sin-Martin

0 c. r. jud. Turda, pl. Cimpia-Turzii. 0 c. r.

r.

jud. Sillaj, pl. Tasnad.

BOIANA, rtu In Albania.

Rapoartele acestea s'au publicat in colectia Hurmuzachi vol. xvii.

BOIU, 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa

Geoagiu. c. r. jud. Bihor, pl. Salonta. 0 0. r.

jud. Tirnava-Mare, pl. Danes. 0 B.-DE.JOS, c. r.
jud. Hunedoara, pl. Hia. B. -DE.SIIS, c. r. tot
acolo. 1 0 B.-MARE, c. r. jud. Somes, plasa Ileanda.
BOIU ZAHARIA ("183411903), scriitor roman
din Transilvania. A fost preot $i profesor In Sibiu;

a publicat carti didactice (Abecedar, 1862, multe

edit,ii, Geogra fie, 1869, Carte de celire, 1865) $i
diferite cu-vintari religioase $i altele (Semin(e
din ogorul lui Christos, 3 vol. 1898 $. u.); a

condus revista Transilvania, 1891-95; a fost

membru corespondent al Aciademiei Romane(1877) .

BOJINCA DABIASCHEN ( *1803 t1869), jurist si

profesor roman. Dupa studii teologice $i juridice

In Pesta $i in Virset,, a practicat advocatura, a

publicat citeva lucrari istorice (Animadversio in
dissertationem hallensem... 1828, Anticele Donutnilor, 1832); apoi a fost chemat ca jurisconsult in
Moldova, uncle a lucrat cu Flechtenmacher la al-

catuirea legilor. In timpul cit a stat aici a lost

in dotae rinduri insarcinat cu directia seminariului

de la Socola. din Iasi In 1834 $i 1840.
BOLBOACA, corn. rur. jud. Ismail, plasa Bolgrad; 2990 loc.

BOLBORI. corn. rur. jud. Gorj, plasa Jiu.

BOLDESTI, 0 coin. rur. jud. Prahova, plasa
Podgoria. O c. r. jud. Buzau, pl. Tohani.
BOLDU, corn. rur. jud. Rimnicu-Sarat, resedinta, plasa Boldu; 2585 loc.
BOLDUR, corn. rur. jud. Severin, plasa Lugoj.
BOLDUR voRNicuL, general roman. A trait In
vremea lui $tefan-cel-Mare, a invins pe Poloni la
Lentesti linga Cernauti (29 Oct. 1495) $i la Sipinti.

EOLDEM - LATESCU IORDACHI COSTACHI

( "1798t1857), filantrop roman. A construit o bi-

serica in satul Lupeni $i prin testament i-a asi-

BOIANCENI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa

Nistrului.
BOIARDO MATTED (*143011494), filozof si

poet italian, autorul epopeii Orlando inamorata.

BOICESCU ALEXANDRU (1853t1893), medic

roman. A lost medic primar al Eforiei, profesor

de clinics infantile la facultatea de medicine din
Bucuresti, profesor de igiena la liceul Sf. Sava.
Opera pr.: Centrii nervosi, 1884; Contribu(iune
la studiul circula(iunii creerului, 1888; Clinicd
infantild $i fapte clinice, 1892.
BOIELDIEU (boaeldi6] FRANCOIS ( 1775 .11834),

compozitor francez. Trai $i In Rusia. Opere pr.:

Califul din Bagdad (1800 , Doamna alba. (1825).

BOILEAU [boalo] NICOLAS ZiS DESPREAUX

('163611711), poet francez. Opere pr.: Satire,
Strout (le lutrin), poems eroicomica, Arta poetica.
El e un teoretician al elasicismului, Intemeiat pe
adevar, adicti pe nature, tradusa $i rectificata de
ratiune; In afara de formula conventionale, el reprezinta principiile de ordine, masura $i unitate ar-

monioastt. Arta poeticd s'a tradus In romaneste

(In parte) de 1. Retinae (Curs de poezie generals, vol. I, 1868) si de A. Naum (1875).
BOISSIER [boasie] GASTON ("1823 t 1908),
scriitor francez, profesor la College de France,
membru al Academiei; se ocupa cu arheologia $i
cu studiul lumii romane. Opere pr.: Cicerone si
amicii sdi (1865), Opozi(ia in timpul Cezarilar
(1875), S firsitul paglizismului (1891).
BOISOARA, corn. rur. jud. Arges, plasa Oltu-

de-Sus.

BOTTA, 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa

Hateg 0 c. r. jud. Sibiu, pl. Avrig.

BOIS-LE-COMTE [boa -1' -cont] CHARLES JO-

SEPH ("1796 t1863), diplomat francez. Se consider& autor al unui plan de impartire a Turciei. In
1834 a stat cltva timp In principatele romane $i
a adresat guvemului sau mai multe rapoarte despre
trecutul lor, despre situatia de atunci a politicei,
despre viata diferitelor clase sociale, etc. facind
aprecieri interesante, uneori favorabile, alteori nu.

.gurat o avere importanta, laslnd asemenea $i dispozitiuni ca sa se construiasca o scoala normala In

comuna Hudesti (Dorohoiu). Legatul se administreaza de Casa Scoalelor.
BOLDURESTI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa
Nisiporeni; 2287 loc.

BOLGRAD, corn. urbana jud. Ismail reed.

plash Bolgrad; 25.000 loc.

BOLINTINEANU DIMITRIE ( 1819 t 1873),
poet roman. Dupa ce a terminat studiile fn Gole-

Sf. Sava din Bucuresti,

dupe ce s'a facut cunoscut prin
poezia O rata tInara pe patul
mortii" (1843), publicata cu
laude de I. Heliade, a fost
trimis de o societate literary la
Paris ca sa-si continue studiile.
giul

Evenimentele de la 1848 1-au

readus In tara pentru a fi unul
dintre partasii miscarii, lucrind

mai ales ca ziarist (Poporul

suveran") $i apoi a fost silit sa is

drumul pribegiei. In acest mo- Dim. Bolintineanu.

ment era apreciat pentru poeziile

sale pecari be adunase In volum (Colec(iedepoeziile

lui B., 1848). Clt timp a stat In tail straine, el a

lucrat pentru cauza nationals, colaborind la Ju-

nimea romlna", ziar In Paris (1851), publicind

brosuri (Les principautes roumaines, 1854), si stabilind legaturi cu oameni Insemnati si propagan-

disti. Intorcindu-se In tara, a luat parte active la

miscarea politics, fiind amic al lui Kogalniceanu
$i al Domnitorului Cuza, dar In acelasi timp a des-

voltat Yi o mare activitate literary. Ministru de

instructie In guvernul care a facut lovitura de stat

de la 2 Main, el a avut norocul sa prezideze la serbarea deschiderii Universitatii din Bucuresti.

Dupa 1866 activitatea sa a fost mai restrinsa, ocupindu-se mai ales de literature. A murit In spitalul
Pantelimon Mins de paralizie. Opera lui este considerabila, dar de valoare inegala. Ea se compune
din multe volume de poezii grupate In diferite feburl (Cintece ptingeri, 1852, Poezii vechi fi noi,

1534

www.dacoromanica.ro

1855, Legende, 1858, Melodii romdne, 1859, Bdtdliile Romdnilor, 1859, Poezii atit cunoscute tit
$i inedite, 1865, Poezii din tinere(e, 1869, Cimpul
$i Salonul, 1870, Plingerile Romdniei, 1870), din
Ineercari de roman (Manoil, 1855, Elena, 1862),
satire sociale- si politice (Nemesis, 1861, Eumenidele, 1865, lelele, 1869, Menadele, 1870)L piese de
teatru (Mihaiu condamnat la moarte, 1867, Stefan
Vodd ccl berbant, 1867, Alexandru Lapusneanu,
1868, Dupd batalia de /a Calugdreni, 1868, Marirea
uciderea lui Mihaiu, Despot Vodd, Mihnea
Vodd, Postelnicul Cantacuzino, Brincovenii i
-Cantacuzinii, Sorin, 1879), poeme (Clntarea
.Romaniei, 1858, Traianida, 1870, Conrad, 1867),
scrieri istorice (Via(a lui Traian, 1869, Via(a lui
Stefan cel Mare, 1870, Via(a lui Cuza Vodd, 1870),
povestiri de calatorie (Cdlatorii in Palestina si In
Egipt, 1856, Cdlatorii pe Dundre si In Bulgaria,
1858, Calatorii la Romdnii din Macedonia, 1863),
scrieri politice (11 Februarie, 1869, Nepdsarea de
religie, de patrie si de dreptate, 1869, Rcmidnia
roabet la Austro-Maghiari, 1869).

BOLINTINENI, corn. rur. jud. Mures, plasa

Mures-de-Jos.

BOLINTINUL-DIN-DEAL, 0 corn. rur. jud.

Ilfov, plasa Bolintin.

B.-DIN-VALE.

c. r.

jud. Ilfov, pl. Sabarul; locul nasterii poetului D.

Bolintineanu; acolo e si mormintul lui.

BOLIVAR srmoN (*1783 t1830), general si om

politic al Venezuelei; goni pe Spanioli din Cara

sa (1813); Invins, fugi, dar reincepu razboiul cu
succes, gonind pe Spanioli si din Peru si din Columbia; incera sal unease& aceste trei state Intro
republic., dar nu izbuti.
BOLIVIA., stat In America de Sud. Supr.
1.330.000 km. p, 3.000.000 loc. Munti: Cordilieri.

Republica militara cu don& camere. Capitala:

Sucre.
BOLLANDISTI, teologi scriitori, continuatori ai
lui Bolland, iezuit belgian din sec. xvn, cari
serisera. vietile sfintilor: Ada sanctorum (vol. I,
1643, Anvers), cari s'au urmat an dupa an. $i In
1925 a aparut un volum).
BOLLIAC CESAR (*1813 t1880), ziarist si om

BOLOGA, com. rur. jud. Cluj, plasa Cri,tilui. BOLBOLOGA mcoa (1817 t 1888), functiouar si
economist roman in Transilvania. A luat parte BON
la miscarea din 1848, a Post, sub

regimul austriac, functionar superior in Cluj si in Viena, A

Post fondator la infiintarea
bancii Albina. A lucrat la bitemeierea Astrei si a Post presedintele comitetului central intre
1875-1877.

BOLOGNA, ores In Italia,

180.000 loc.; universitate fundata in 425 de Teodosiu; monumente vestite; picturi celebre,

intre cari Sf. Cecilia de Ra- Bologa Iacob.

BOMBAY, oral In Industan (India Englezh);

feel.

1.000.000 loc.; marl si numeroase industrii.

BONACCHI- GREGORIADY miumi (.1. 1898),
advocat si scriitor roman. A trait mai mult in Ga-

lati; a lost si senator; a debutat prin poezii origi-

nale si traduse In Convorbiri literare" (1868).

Are un volum de poezii (1891) si unul de nuvele
(1891), dar mai importante shit traducerile din
Anacreon (volum, 1889) si L. Apulejus (1890).

BONAPARTE, familie Corsican.. CAROL si

MARIA au avut opt copii: JOSEPH ( '1768 t1844), devenit rege al Neapolului si al Spaniel; NAPOLEON,
care deveni Imparatul Frantei; LUCIEN (*1775

t1840 , om politic trance?, Lours (*1778 t1846),

devenit rege al Olandei; JEROME (*1784 t1860),
devenit rege al Westfaliei; BUM ('1777 t1820)
maritata cu Bacciochi si devenita Mare duces& de
Toscana; PAULINE ('1780i1825), devenita printesti Borghese; CAROLINE (*1782 t1839 , maritatai

cu printill Murat si devenita regina a Neapolului.

BONAPARTE-WYSE WILLIAM ("1826 -0.892),

fiul Letitiei Bonaparte, nascut in Irlanda, poet

provengal; unul din organizatorii societatii feli-

brilor. Opere pr.: un volum de poezii: Li parpaioun

btu ( les papillons bleus, fluturi albastri). Alec-

sandri i-a dedicat poezia Erin".

BONFINIUS, numele latinesc al lui BONFINI

politic roman. Dupa ce a Invatat la Sf. Sava, a intrat in

- .
inilitia tdrii, dar n'a putut sa-si
-*"
fedi o carierti. A Inceput s3 L
scrie de timpuriu, incurajat de 4, 6'N
Heliade care a Inlesnit sal i se
reprezinte cu elevii de la Sf. 06. p4,r-N,IP J
Sava drama Matilda (1836). e' .In 1837 a Intemeiat ziarul Cu- ,;4, 4"
riosul, suspendat dupa clteva

ANTONIO ('1427 t1502), istoric Italian. Chemat de

nastire. Putin dupa aceea a

Opere pr.: Tirma de cai (1853).

numere, iar el hichis trite ma-

Regele Matei Corvin in Buda, a Post lectorul re

ginoi Beatrice si istoriograful curtii ungare. Opera

pr. Rerum hungaricarum decades, tip. la Basel

1543 si mai complet Ia Colonia 1690.
BONGIANINI, profesor de muzia. Italian. A
Post chemat In Bucuresti ea profesor de mazica
la scoala infiintata de Societatea filarmonich si
pusa sub direc(ia lui Heliade, pe la 1834.
BONHEUR [honor] ROSA ( *1822t1899), pictor francez, vestita prin zugravirea animaleior.

N"

publicat don& volume de poe- Cesar Bolliac.

zii (1843, 1847) dar evenimentele din 1848 1-au

atras In miscarea politics si 1-au Mout sa se

exileze ca si ceilalti. In epoca pribegiei clupti

1848, Bolliac s'a amestecat In luptele dintre Romani si Unguri In Transilvania si a Post eel mai
staruitor propagandist pentru ideea Impacarii for
ca sa se opuna tiraniei austriace, a scos chiar un

ziar, Expatriatul. Din cauza aceasta a avut de

suferit diferite acuzatiuni cari i-au treat o Brea
situatie Ia Constantinopol, unde s'a refugiat si

unde a Post arestat de autoritati. In Paris a lucrat

ca si amicii sai pentru sustinerea drepturilor Romanilor si se zice ca reusise sa inspire personal
simpatie Imparatului Napoleon in...Intorcindu-se
in tara, a oondus ziarul Romdnul, apoi a Infiintat Buciumul (1862) si Trompeta Carpatilor
(1866). Tot din motive politice a studiat chestiunea manastirilor Inchinate, publicind mai multe
memorii (1862, 1863) si articole numeroase. Preocupat de trecutul tarii, a Intreprins cercetari
$i a publicat scrieri de arheologie, pentru cari Ii
lipsea Ins& o preg5.tire specia15, mai temeinica.

BOLOHOVENI, cneji romani din orasul Bo-

lohov,

stapinitori peste tinuturi asezate Intre

Volhynia si Kiev, citati pe la 1231.

BONIFACIU (sau BONIFATIE (t ca. 307), mar-

tir, praznuit de his. ort. la 19 Decembrie. Traind

la Roma In desfatari si in relatii necinstite cu

stapina sa, o femeie foarte bogata, careia ii servia

de intendent, a inceput a fi cuprins de remuscari
si, ca sa se purifice, a plecat In Orient, unde - auzise - crestinii erau martirizati. In Tars, capitals
Ciliciei (Asia Mica), afla multi crestini supusi la
grele chinuri; Infruntind pe guvernator, fu 4, el
pedepsit, apoi ucis. Corpul fu adus la Roma si inmormintat Irani cape15.. Relicviile lui fura descoperite In anul 1603.

BONIVARD PRANCOD3 ( *1493 t 1570), luptator

pentru independenta Genevei contra ducelui de

Savoie. Inchis In castelul de la Chilton, fu liberat
cind acest castel fu cucerit de Bemezi. Captivitatea lui a servit lui Byron sit scrie Prizonierul
din Chillon, poem tradus si In romaneste de Heliade Radulescu In 1834.
BONN, ores In Germania (Prusia renana) pe
Rin; 90.000 loc.; universitate fondata In 1818;
catedrala din sec. mi.
BONNAZ ALEXANDRU, episcop catolic In Banat Intre 1860-1889.
BONTESTI, corn. rur. jud. Arad, plasa Hal megiu.

1535

www.dacoromanica.ro

BORNEO, insula In arhipelagul Sondelor;

735.000 km. p. E a treia mare insula de pe glob;
parte posesiune olandeza, parte engleza.
BOROAL(I, com. rur. jud. Falticeni ( =Baia),

BONTIDA, corn. rur. jud. Cluj, plasa Somesu;

BONla 23 Martie, 30 Iunie, 21 Octombrie.
BO s tirg BOOZ,
personaj biblic, lua de solle pe Ruth,

avura un fiu pe Obed, tatal lui Isaia; acesta fu

tatal regelui David. V. Hugo are o poems: B.

re$edinta., plasa Boroaial 2175 loc.

BORODINO, 0 sat In Rusia (guy. Moscova),

uncle Rush Invinsera pe Napoleon I In 1812
corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Decebal.
BOROGANI, com. rur. jud. Cahul, plasa Ste fan -eel -Mare.
BOROSENILNOI, corn. rur. jud. B1110,
plasa Rascani; 2307 loc.

endormi (trad. de Corneliu Moldovanu).

BOPP FRANZ ( '1791 -1-1867), filolog german,
.profesor de limba sanscrita la universitatea din
Berlin. Opere pr.: Gramatica comparata a limbilor
sanscrite, zendd, greacd, latind, slam!, germand...
(1866).

BORA, corn. suburban& la Slobozia jud. lalomita, plasa Slobozia.

BORATJTI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa Colacinului; 2260 loc.
BORBOLA NICOLAE (*1786t1877), preot roman. Doctor In stiintele juridice, a Post profesor
la Academia din Oradea (1816); director al scoalelor romanesti; a ocupat functiuni Inalte In ierarhia bisericii unite: canonic, prepozit capitular

(1850); a lasat un fond pentru ajutorul studen-

tilor romani.
BORCA, sat In jud. Suceava; statie climaterica, 590 m. alt.; 12 km. Brosteni. 0 c. r. jud.
Neamt, pl. Brosteni.

BORCEA, brat al Dunarii; se desparte la 2

km. spre E. de Silistra, trece prin ora$ul Calavas' si apoi urmeaza un curs oarecum paralel
cu Dunarea pans se uneste iar cu ea la punctul
zis Gura-Borcei-deJos. I.ungimea e aproape 100
km. Regiunea Inchisa de cele doua brate se nume$te Balla lalomitei.
BORCEA IOAN (1879), naturalist roman. E
profesor de zoologic Ia facultatea de stiirge din
Iasi, membru corespondent al Academiei Romane
(1919). A lost ministru de instructie In 1919. A
publicat articole de specialitate In Bulletin de
la Societe zoologique de France", in Analele Univ.
din Iasi", In Analele Academiei", etc., ocupandu-se de pe$ti, crustacee, etc. dind contributii
la cunoasterea florei din Romania.
BORDEAUX, [bordo], ora$ In Franta, dep.
Gironde, pe Garonne, 270.000 loc.; universitate;
industrir numeroase. Se numesc vinuri de bordeaux vinurile din 11 departamente, Intre cari
este si Gironde. Mai cunoscute shit: Saint-Erni-

lion, Medoc, Sauternes.

BORDEIU, 0 corn. rur. jud. Cernauti, plasa

Cosininului.1 B.-VERDE, c. r. jud. Braila, plasa

Iarrea11 corn. suburban& la Muncipiu Craiova.
BORDENI, corn. rur. jud. Prahova, sat vechiu,

despre care locuitorli zic c& s'a Intemeiat de un

ostas al lui Negru-Voda, In urma unei lupte cu
Tatarii pe care i-au gonit Romanii.
BORDUSANI, com. rur. jud. Ialomita, plasa
Fetesti; 2680 loc.
BORGIA, familiP italiana, care a dat episcopi,

papi, etc. Vestiti slut: papa Alexandru VI, Lucretia si Cezar, copiii acestuia.
BORGO BISTRITA, statie c. I. jud. Nasaud,
cap. liniei care pleaca de la Dej.
BORGO-SUSENI, statie c. f. jud. Nasaud pe
finis DejBorgo-Bistrita.
BORGOVANU VASILE (1850t1926), profesor
4i pedagog rowan. Venind din Transilvania, a Yost

Intre profesoril cu cari s'a Intemeiat $coala normaid de institutori din Bucuresti (1888). A publicat manuale didactice, opere de teorie pedagogicd, despre istoria fcoaielor $i o carte de popularizare: lonel, eaucalia unui bun copil.
BORIS GODUNOV pr. GODUNOV.
BORISIWCA, c. r. jud. Ismail, plasa Cismele.
BORLEA EacirsiBunD (1828 11883), om politic
roman In Transilvania.
BORLESTI, corn. rur. jud. Nearnt, plasa
Bistrita 0 o. r. jud. Satu-Mare, pl. Seini.
c. r. jud. Arges, pl. Bascov.
BORLOVENILNOUI, corn. rur. jud. Caras, plasa Bozovici B.- VECHI, c. r. tot acolo.
BORMANN EUGEN ('1842), filolog german.

Profesor la Viena. S'a ocupat si cu epigrafia.

Membru onorar al Academici Romane (1897).

BOROIANU Dursrruu (1865), profesor de

drept bisericesc la facultatea teologica din Bucuresti (1905).
BOROSNEUL-MARE, 0 com. rur. jud. Trei7

Scaune, plasa Covasna; tirg 21 Februarie, 28 August, 13 Noembrie. O B.-MIC, c. r. tot acolo.

B9RSEC, 0 statie balneara jud. Ciuc; 1800

loc.; 882 m. alt.; ape carbo-gazoase-feruginoase.

Statiune veche foarte cunoscuta In Principate, de

uncle mergeau multe persoane In timpul verii.

Alecsandri vorbeste despre o c&latorie acolo lute() povestire din 1846. c. r. jud. Neamt, pl.
Ceahlau.
B9RSA, 0 corn. rur. jud. Maramures, plasa
Vi$eu; statie balneara ; 850 m. Inaltirne; static
c. f.; apele contin bicarbonat de sodiu, clorura de
sodiu. c. r. jud. Bihor, plasa Tileagd. O c. r.
jud. Cluj, pl. Borsa; Virg In ziva de 6 Maiu, 5 August, 4 Octombrie.
B9RSTHAL, corn. rur. In Basarabia, jud. Cetatea-Alba, colonie Intemeiata. In 1922.
B9RZA ALEXANDRU (* 1887), naturalist roman. E profesor de botanic& Ia Universitatea din
Cluj; director al grbdinei botanice, al institutului

de botanica $i at muzeului botanic din Cluj. A

publicat numeroase lucrari de specialitate. Fost
secretar general at Ministerului de instructie.

BORZESTI, 0 sat In jud. Bads, com. RI-

pile; are o biseric& cladita. de Stefan-eel-Mare In

1493. 0 c. r. jud. Dorohoiu,p1.Baseu. c. r.
jud. Turda, pl. Iara.

BOSANCEA, corn. rur. jud. Suceava, resedinta, plasa Bosancea; 6182 loc.
BOSCO ISAIA (1848t1884), scriitor roman In
Ardeal. A lasat un volum de poezii Florile animei" putin cunoscute.

BOSCO BARTOLOMEU (1793 t1863), scamator

Italian.
BOSCO MARIA PIP SUCIU.

BOSFQR, strImtoare intre Marea de Marmara

BOSIANU CONSTANTIN
"1815t1882), jurist ro(
man. Dupa studii de drept la Pa..."---ris, a profesat advocatura In Busi Marea Neagra, lung. 27 km.

curesti, a Post profesor la facultatea

de drept de ad. (1863) $i decan de

mai multe ors; In 1865 a Yost presedinte de consiliu $i ministru de

interne, dupa retragerea lui Kogalniceanu.

B9SNA, corn. rur. jud. burostor, plasa Doimuslar.
BOSNIA, provincie a Jugoslaviei. Pina In 1878 a Post stapinita de Turcia; atunci s'a dat
fn administratia Austriei, care a Const. Bosianu.
declarat-o anexata In 1908. Dupa razboiul mondial, s'a unit cu Serbia formlnd noul regat at

Serbilor, .Croatilor $i Slovenilor. Supraf. 40.000

km. p., 1.631.000 loc. Cap. Serajevo.
BOSSUET [bone) JACQUES (' 1627 t1704), episcop, teolog $i orator bisericesc francez. Vestite ora-

tiunile funebre pentru: Henrieta, fosta regina a

gina Frantei (1683), printul de Conde (1687).

Angliei, sotia.lui Carol I (1669), Maria Tereza, re-

Numit preceptor at mostemtorului tronului, scrise

pentru el Discursul asupra istoriei universale, etc.

BOSTON, oras In Anglia pe fluviul Vitham;

15.000 loc. B., oral in Statele-Unite, port, cap.
Statului Massachussets; 680.000 loc.

1536

www.dacoromanica.ro

BOSWORTH, oras In Anglia; 2.500 loc.

BOBIM4NI, popor negru In Africa de E., locuesc In pustiut Kalahari; mici de stature, foarte
marginiti la minte.
BATA IOAN (1818 t 1888), advocat roman In
Transilvania. A lasat un fond din care se dau stipendii studentilor romani.
BOTENI, 0 corn. rur. jud. Muscel, resedint,a,
plasa Argesel 11 c. r. jud. Dirnbovita, pl. Titu 11

de la $tefan-cel-Mare. Numele vine probabil de BOSla un boier Botas, ce ar fi Intemeiat tirgul.

BOU

o N

0 c. r. jud. Cluj, pl. Moctu.

BOTESTI, corn. rur. jud. Bacau, plasa Siret c. r. jud. Dimbovita., plasa Voinesti
0 c. r. jud. Falciu, pl. Oltenesti c. r. jud.
Falticeni ( =Baia), pl. Malini c. r. jud. Roman, pl. V. Alecsandri 0 c.r. jud. Severin, pl.

,-

:-.'

..../"...)

\;

fr;cecea

Zts

.
FL
elNanaSfore

`S.11

,MANASTIRENII

TEFPA:LNESTI

Stefinesil

BOTOSANI, -

.r:4

UCECEA
TI, ,,,Suhts

oCcriu

Lugoj.
BOTEZ CORNELDI (1870 1.1928), consilier la

PL SU

CORNI

Inalta Curte de Casatie. Dup$ scurte debuturi literare, s'a consacrat studiilor juridice-, publicind,

ss

tt.

Intre altele, Codul judecatorului de ocol ". A

facut cercetari asupra vietii lui Eminescu si a dat

Frurntma
\PL.FRUP4U" ICA

Jo

la lumina un album cu portrete, lucrari muzicale si diverse articole cu prilejul comemorarii poetului. A lost secretar general al Ministerului de

4. C

Justitie (1919-1920) si membru al Consiliului legislativ.

BOTEZ EUOENIU (1874), scriitor roman. Fost

./

HARLA

ICe

\*

V-

Harta jud. Botopni.

alter de marina, a calatorit mult; azi este inspector In Ministerul Sanatatii, Muncii si al Ocrotirilor sociale, membru corespondent al Academiei

BOTTICELLI ALESSANDRO (1447 t1510), pictor italian; conduse lucrkrile vestitei capele sixtine

Datorii uitafe, nuvele, 1916; In cusca leului,

1916; Prin(esa Bibi(a, 1923; Peste ocean, 1926;
In delta, 1925; Schi(e marine 1929.
BOTEZAT BIIGEN '1871), profesor de zoologie si istologie comparata la Universitatea
Cernaut.i; membru corespondent al Academiei

BOTTINI ENRICO (' 1837 t1903), chirurg italian, unul din Intemeietorii antisepsiei.
BOTZARIS MARCO ('1788

Romane (1922). A publicat sub pseudonimul JEAN

BART, Intre altele:
Jurnal de bord, 1901;

Romane (1913).
BOTEZATU 8AMUIL ('ca. 1790 t 1856), pro-

fesor roman. A predat limba germana In Iasi, a

lost secretarul conservatorului filarmonic fundat
In 1836, a lasat si clteva traduceri.
BQTFEI, corn. rur. jud. Bihor, plasa Beliu.
BOTTZ, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa Satu-

Mare; 2454 loc.

BOTIZA, corn. rur. jud. Maramures, plasa Iza.
BQTNA, rlu afluent at Nistrului, izvortiste In
padurile man. Chiprieni, uda. jud. Chisinau si Tighina, trece prin tirgul Causanii Noi si Chitcani,
se varsa In lacul Voevodina; lung. 220 km.
BQTNIA, provincie In Suedia la golful cu acenume; locuita mai ales de Laponi.

BOTOROAGA, cone. rur. jud. Vlasca, plasa

si zugravi Insusi: Crist ispitit de diavol s. a. La

Florenta lucre: Inchinarea magilor, Fecioara incoronata de Ingeri, S finta familie.

t1823), unul din eroii razboiu-

lui pentru independenta Greciei.

Invingator la Missolonghi, fu ucis

Intr'o noapte chid patrunse In

lagarul turcesc ca sa omoare pe

pasa comandantul.
BOUCHARD [busur] CHARLES

(*1837 1-1915), medic francez. A

Post profesor de patologie Si
terapeutica generala la facultatea de medicine din Paris;

membru al Academiei de me-

dicina (1886); membru onorar al

Academiei Romane (1911).

Botzaris.

BOUCHER [buse] FRANCIOD3 (' 1703 t1770), ves-

tit pictor francez.

BOULQGNE - SUR - MER, oral In Franta;

52.810 locuitori.
BOURBAILTsAvrER ( '1816 t 1897), general francez; Invingator In rlizboiul Crimeei (luarea Sevasto-

BOTOSANA, corn. rur. jud. Suceava, plasa

polului) si In campania din Italia, participa $i la

razboiul din 1870, avind clteva succese partiale.

sani; 3077 km. p., 206.853 loc. (1915); 6 plasi;

2 corn. urb. 42 corn. rur. cu
237 catune si sate; 14 paro-

orator bisericesc francez; fu predicatorul special

al lui Ludovic XIV. Se adreseaza. mai mult ratiunii si urmareste convingerea ascultatorilor prin
claritatea espunerii si prin forta dialecticei.

Cianistea; 2816 loc.

Arbore; 2344 loc.

BOTOSANI, @ judet, In Moldova, cap. Bolohii urbane, 90 rurale, 168 bise-

rici, 2 manastiri; face parte

din eparhia Mitropoliei Iasi,
tine de Curtea de Apel din
Iasi; are 202+13 scoale primare; are 26 de cooperative
de consum ni desfacere, 8
pentru exploatare de paduri,
11 de productie si 20 coope-

rative agricole. Acest judet nu Sterna jud. Botoani.

figureaza In lista din 1809
oral, cap. jud. Boto$ani: 32.972 loc. (1915 ;
13 biserici ortodoxe, 2 arinene, 1 catolica, 2

lipovenesti, 4 sinagoge marl; un liceu de baieti

A. Laurian", Tundat in 1859 si o *coal& secundara de fete fundata In 1887, cum si mai multe
scoli primare; are un spital; e static c. f. 11119gatura cu orasul Dorohoiu si cu Veresti pe linia
Cernauti; are tribunal si judecritorii
Paseani
de ocol. Dupe notite din cronici, Intemeierea lui
se poate aseza pe la 1400; are biserici vechi, uncle
Gh. Adamescu.

- Dictionar enciclopedie ilustrat.

BOURDALOUE [burdalu] LOUIS (' 1632t1704),

BOURDELLE [burdel] EMILE ( *1862 t 1929),

sculptor francez. Au ramas de la el multe monumente ridicate In Franta (Hercule cu arcul, Fecioara cu copilul asezat pe un munte din Vosgi,
Mickiewicz s. a.) cum si In alte taxi. In Bucuresti
avem citeva lucrifiri de-ale lui In Muzeul Simu.
BOURENI, sat In jud. Fhlticeni ( =Baia);
5i-ar fi luat numele de la bourul gonit de Dragon;
IMO. sat un schti vechiu cu acelasi nume 0 c. r.
jud. Dolj, pl. Bailesti c. r. jud. Clmpulung,
p1. Homor.
BOURGEOIS [burjoa] LEON (' 1851 t1925), om

politic francez, de mai multe on ministru; el a

deschis procesul afacerei Panama (1892).
BOURGET PAUL ('1852), romancier francez.
A publicat aproape 50 de volume. Gitlin: Fiziolo-

gia amorului modern (1890 , 0 Mild tragic?!

(1896), Enigma crudd (1885), Andre Cornelis
(1887 , Minciuni (1887), Cosmopolis (1893). Mem-

bru al Academiei franceze din 1894. In romaneste

s'au tradus: Discipolul (1894), Minciuni (1887),

1537

www.dacoromanica.ro

97

ROU_Prietenie de femeie (1909), Dureroasd enigma (B.

p. t.), Andre
Prilejuri Cornelis (B. p. t.), Cuvintul dat (B.
BRA p. t.),
pierdute, nuvele (1919).

BOURGOGNE, veche provincie a Frantei;

regiune cunoscuta prin vinurile sale superioare.

BOURGUIGNON, baron, guvernator al Bucovinei Intre 1898-1903, a dus lupt& contra Romanilor, Int liu prin persecutiuni directe, atutind sa
slavizeze scoalele lor, apoi prin dibacie, prin in-

trigi, facind un pact de amicitie cu Romanii si

reusind prin aceasta s5 -i desbine In doua partide

si sa be slabeasca puterea de rezistenta.
BOUSORI, corn. rur. jud. Vasluiu, plasa Penes- Curcanul.

BOUT4RI, statie c. f. linia CaransebesSub-

cetate.
BOUTMT EMILE ( *183511906), istoric fran-

cez, dintre intemeietorii Scoalei libere de stiinte

politice ". Membru al Academiei de stiinte politice.
BOUTROUX [butru] EMILE ( *1845 t1921), filozof francez. profesor Ia Universitatea din Paris,

membru al Academiei de stiinte morale. Opere

pr.: Studii asupra istoriei filozofiei (1897).

BOVADILLA FRANCISCO DE (t1502), navigator

spaniol, care a acuzat pe Columb de abuzuri si 1-a

adus in lanturi.
BOYCOTT, numele unui capitan englez, ad-

ministrator al unor mosii, nesuferit de toti cei

dimprejur, cars se fereau de .orice atingere cu

dInsul: de aid cuvintul modern boicot, a boicota.

BOZ, corn. rur. jud. Hunedoara,plasa Hia. $
corn. rur. jud. Sibiu, pl. Mercurea.
BOZENI, corn. rur. jud. Mures, plasa Mures-I

de-jos.

BOZ14, 0 corn. rur. jud. Tirnava-Mica,

plasa TIrnava-Sin-Martin. c. r. jud. Somas,
pl. Chiochis.

BOZIENI, 0 corn. rur. jud. Roman, plasa

Roman-Voda. B. -BAL$, C. r. jud. Roman, pl.

Miron Costin.

BOZIC)RU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Pirs-

covu.

BQZOVICI, corn. rur. jud. Caras, resedinta,

plasa Bozovici. Tirg in ziva de 4 lanuarie, 5 Aprilie, 4 Septembrie. 3557 loc.

BRABOVA, corn. rur, jud. Dolj, resedinta,

plasa Brabova.

BRACHET [brace] AUGUSTE ( *1844t 1898), filolog francez. Opere pr.: Dic(ionar de dublete (1867),

Gramatica istoricd a limbii franceze (1867), Dictionar etimologic (1870).

BRAD, 0 corn. urb. neresedinta, resedinta

plash, jud. Hunedoara, plasa Brad. c. r. jud.

Sibiu, pl. Avrig. manastire jud. Buzau, corn.

'Pisa..

Q. B.-DE.,TOS, c. r. jud. Arges, pl. Bascov.

11

B.-DE-SUS, c. r. tot acolo.

BRAD LOAN (1817 t 1890), luptator roman In

Transilvania in 1848 contra Ungurilor. Mai tlrziu
a fost ofiter In armata austriaca.

BRADLEY ,TAMES (* 1692 t1762), astronom en-

glez, studia chestiunea echinoctiilor, a refractiunii

lummei. De Ia el au ramas 60.000 de observatiuni.
BRAGADIRU, corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Zimnicea. c . r. jud. Ilfov, pl. Domnesti.

BRAHMAN' sw- BRAMA.

BRAHMAPUTRA, fluvi u in Tibet si India,

se uneste cu Gangele si se varsa. In golful Bengal;

lung. 2.200 km.

BRAHMS soHANNES ('1833t1837), muzicant,

compozitor german.

BRALOSTTTA, c. r. jud. Dolj, plasa Filiasi.

BRAMA ( = BRAHMA), zeu indian, e reprezen-

tat cu 4 capete si 4 brate. Traditiile bramanice se

conserva de casts sacerdotal& a bramanilor.

BRAM4NTE, DONATO LAZZARI ZiS (*Ca. 1444

t1514), arliitect sl pictor italian, a facut planurile

si a Inceput cladirea bisericii Sf. Petru din Roma.
BRAN, corn. rur. judetul Brasov; 957 loc.
1919); static climaterica, 760 m. altitudine, 13
km. de gara Rlsnov; aci este si vechiul castel care
este acum resedinta regala. Tirg 9 August si 21
Noembrie.

BRAN DE LEMENY LOAN, magistrat roman In

Transilvania. A lust parte la revolutia din 1848.
A ocupat situatiuni importante pin& la dualism.
BRAN SIMEON (t1817) preot roman unit In

Transilvania.

BRAN-POARTA, corn. rur. jud. Brasov,

plasa Zirnesti.
BRANCOVICI SAVA ('ca. 1620t1683), mitro-

polit al Romanilor din Transilvania Intre 16561659 .si 1661-1679. Sirb de origine (In mirenie Simion) el a Invatat bine limba noastra. Dupa ce
s'a facut protopop In orasul sau de nastere (Irian),
hirotonosit de catre mitropolitul Stefan din Ttrgoviste si apoi ajunse mitropolit, sfintit, dupa obi-

ceiu, tot in Tirgoviste, luindu-si resedinta In AlbaJulia. In genera, Sava a pastorit cu mult prestigiu,
a lost bine apreciat de Apafi, principele Ardealului,

a caliitorit la Moscova, unde a obtinut de la Tar

daruri personale si bani pentru ajutorarea bisericilor; dar, deli a fost totdeauna sustinut de fratele sau Gheorghe, om politic si amic al lui Apafi,
n'a reusit totdeauna sa se strecoare printre multele evenimente politica si razboaie Intre Apafi si
Rakotzi; de aceea a fost odata gonit din scaun si,
In timpul pastoriei sale a doua, a ajuns in mare
vrajmasie cu Apafi, care a isbutit, dupa multe
Incercari far& succes, s& -I dea In judecata unui
sobor si sa-1 vad& caterisit pentru fapte imorale
si pentru rea administrare a averilor bisericesti.
ERANISCA, static c. f. jud. Hunedoara linia
Teius-Arad-Curtici.

BRANISTE moisE ('1834t1891), jurist roman

In Transilvania. A ocupat functiuni administrative, a fost deputat sinodal, a lasat, Intre altele,
ci un manual de stenografie.
BRANISTE VALERIU ( *1869t1928), luptator
nationalist roman sub stapinirea ungureasca. A
facut parte din toate asociatiunile culturale si religioase can au sustinut sentimentul national romanesc. Ziarist, a lost osindit pentru un articol
la un an Inchisoare; a trecut in 1905 la Cernauti,
unde a redactat ziarul Unirea". Expulsat de administratia austriaca, s'a stabilit la Lugoj, redactind ziarul Drapelul" pe care 1-a condus 16 ani.
In vremea consiliului dirigent a fost seful resortului cultelor si ihstructiunii.
BRANISTEA, 0 corn. rur. jud. Botosani,

plasa Steftuaesti. 0 c. r. jud. Dimbovita, pl.

Titu. c. r. jud. Doljiu, pl. GIngiova. 11C) c. r.

jud. Mehedinti, pl. Clmpul. c. r. jud. Somes,
pl. Beclean. 0 c. r. jud. Vlasca, p1. Marginea.

c. r. jud. Covurlui, plasa Pechea.

BRASOV, C) judet In Transilvania; cap. Brasov;

1491 km. p., 113.600 loc. (1923); are 4 plasi, 1. corn.

urb., 48 rurale si clteva sate; face parte din cir-

cumscriptia Curtii de Apel din orasul Brasov; are

84 scoale primare; are 23 cooperative de consum. (D corn. urb.

cap. judetului Brasov; (popu-

lar si

BRA$EU,

ung.

BRASSO,

germ. KRONSTADT, lat. CORONA),

50.000 loc. (1923); are Curte de

Apel (in circ.

careia shit ju-

detele Brasov, Fagaras, Tir-

nava-Mare, Trei-Scaune, Sibiu);

are un liceu de baieti Dr.

Meson." fundat in 1889, altul

judetului
Andreiu ,aguna ", fundat In Sterna
Brapv.
1850, si un liceu de fete Principesa Ileana", fundat In 1919, are scoala normal& si mai multe scoale primare. Brasovul e
oral foarte vechiu, probabil inceputul 1-au facut
cavalerii Teutoni, chernati In 1211. de regale Ungariei Andreiu IL A doua asezare s'a Mout de
colonisti germani, de la cars au ramas ruinile
de pe Timpa. In cursul secolelor, Brasovul a doblndit privilegii de la regii unguri si a doblndit
o mare desvoltare comerciala, mai ales din cauza
pozitiunii sale geografice. In sec. XVI s'a format
aci un centru luteran foarte puternic, s'a Intemeiat un gimnaziu sasesc si prima tipografie in
Ardeal, In care s'au tiparit dintre primele csrti

1538

www.dacoromanica.ro

BRADEANU, corn. rur. jud. Buzau, plasa BRA-

romanesti. Dar Bra$ovul a Post, In cursultimpului,

$i un puternic centru romanese, a Post locul de

refugiu al Domnilor $i boierilor munteni In vremuri de restri$te, a Post mai tirziu locul de Int11-

Cimpu.

BRADSTI, O corn. rur. jud. Tutova, plasa BRA

Jeravat. Aci industria olariei este foarte desvol-

nire al tinerilor din diferite ()rase muntene$ti pentru studii secundare, ziarul (Gazeta
Transilvaniei") $i revistele Infiintate arci

au lost, In unele momente, tribuna comuna. a seriitorilor $i oamenilor politici

din principate, rind censura nu le permitea sal]] spunk liber euvintul In Cara
lor, prin aceasta a devenit un centru de
propaganda pentru unitatea nationalti,
din Brapv au venit profesori multi la
$coalele din principate, multi negustori
au avut In Bucuresti si alte ora$e sucursale sau legaturi strinse de afaceri,
familii din Brasov s'au inrudit cu unele
din Muntenia. TIrg In ziva de 29 August.
BRAOVEANUL w EVSTATLEVICI.
BRASTAVAT, com. rur. jud. Romanati, plasa Dunarea. 3690 loc.
BRATCA, corn. rur. jud. Bihor, reed. plash Bratca.
BRATES, statie c. f. Intre Sf.
Gheorghe *i Tirgu Sacuesc. corn.
rur. jud. Trei-Scaune, plasa Covasna.
lac jud. Covurluiu linga Galati.
BRATIA, 0 corn. rur. jud. Ialomita,

tata. q O c. r. jud. Odorheiu, p1. Tlrnava-de-Sus.

Jr

+1-

7'4

Te*

,.....

e'dioaa

,'

411

He

.:1''

-TPI'

e,.`14

'ct'

Codlea

1:IARSA, J

.."........
.---'
n tor

BA Rso

4.

---;

' Se

`_

co.

,,,PL BRAM

\\,

r'''"'

.Viuziulo,

L BUZAU

I\
--a" \

' ARDELEAMk\
/4`-' v-

' P L . SAGE E

4' '-,

%
RASOV
Salo Luitg

/,

lamv

zir.v.,

//

I" 'N A%
-.../

x I

'N.,

..J
40

4,'

...I

ee tr -5. I

PPRAHOVA

miNeotoza i

Hartz jud. Brapv.

plasa. Lehliu. C. r. jud. Arge$, plasa

Oltu-de-Jos.

r. jud. Dolj in partea SE; compusa din mai

multe catune $i sate; mai multe biserici, Intre can
una din 1751 fundatii de Vornicul Bradescu; slut
acs ruinele unei cetati vechi.
BRADVT, corn. rur. jud. Arge$, pl. Arges.
c. r. jud. Bihor, pl. Vascau.
BRiLDICNI, corn. rur. jud. Gorj, resedinta
plasa. Vulcan.
C.

BRATISLAVA ( = PRESBURG) ora$ In Ceboslovacia ; 93.000 loc.

BRATOVOSTL corn. rur. jud. Dolj, plasa

Secuiu.

BRAVAIS [brave] AUGUSTE ('1811 t1863), fi-

zician francez, profesor la $coala politehnica,

membru al Academiei de $tiinte; studii asupra

BRADICESTI, 0 sat jud. FSlciu.

schit
Infihrtat de episcopul Varlaam In 1692 tot acolo.

mi$carilor soarelui, asupra cristalografiei.

BRAVICEA, com. rur. jud. Orheiu, resedinta,
plasa Bravicea; 5412 loc.
BRAVICVNI, corn. rur. jud. Orhei, plasa

BR1SXSTI, 0 corn. rur. jud. Suceava, plasa

Ili$e$ti 0 corn. rur. jud. la$i, plasa Clrligatura.

c. r. jud. Dorohoiu, p1. Siret. @ e. r. jud. Buzau, p1. Pirscovu.

BR.liEf.AVTI, corn. rur. jud. Tecuciu, plasa

Isacova.
BRAZI, corn. rur. jud. Prahova, plasa CImpu.
O Statie c. f. linia Bucure$ti-Ploesti.

Nicoresti.

BRAZILIA (ESTADOS UNIDOS DO BRASIL), stat

In America de S. Se margine$te la

N. cu Columbia, Venezuela, Guiana

$i Oceanul Atlantic; la E. cu Oceanul Atlantic; la S. $i SV. cu Bolivia,

Paraguai, Uruguai; la V. en Peru.

$i Ecuador. Supraf.: 8.511.189
km. p.; 30.636.000 loc. Partea din
spre Oceanul Atlantic este muntoasa: muntii Botocuzi si Podiul
Braziliei, siruri mai scurte de
munti o despart de Venezuela $i

Jo

vENEz tie

(.4

COLUMBIA

ECUADOR

lakz,

-p

Guiana. Restul este cimpie Intinsa.

Un mare numar de fluvii si rluri

o strabat : Amazonul (Maranon), cu

Rio Negro, Yapura, Madeira, Tapajoz *i Xingu, Araguaia unit cu

o Salvador I

Tocanlin, se varsa In Ocean spre

N. San Francisco, In Ocean spre

E. Parana isvora$te din M. Botocuzi $i trece In Paraguai. Uruguai trece In Uruguai. Intre ImImeatura fluviului Amazon $i Araguaia se aflainsula Marajo. Cap.
Rio de Janeiro. Orase pr.: Sao
Paulo, Sao Salvador (Bahia), Pernambuco, Santos pe tarmul Oceanului spre E.; Para (Belem), St.
Luis, Fortaleza pe tarmul Oceanului spre N.; Manaos, Diamantina

P4

guile Jaaelro

bbd

Grande doSa/

4'

C.s

In centru.

BRAZZA PIERRE SAVORGNAN DE

( *1852t1905), explorator francez,

a organizat colonizarea In Africa

ecuatoriala (Congo francez); in onoarea lui s'a
dat numele Brazzaville oraplui lntemeiat de el
In acele tinuturi.

Herta Braziliei.

BRATLA, 0 judet In Muntenia; cap. Braila;

supr. 4286 km.p.; 191.426 loc.; 4 plasi; 1 corn. urb.

52 rur. cu 128 elitune $i sate; 10 parohii urbane,

1539

www.dacoromanica.ro

1929. A condus, impreun& cu A. Vlahut,a, ziarul

Dacia (1918), in care a publicat un Sir de articole.

BRA- 57 parohii rurale, 82 bisericii tine de eparhia epiDunarii de jos; face parte din cire. Curtii
BAscopiei
R de Apel din Galati; are 165 scoale primare; are 55
cooperative agricole, 9 cooperative de productie
22 de aprovizionare $i 2 pentru exploatari de pacturi 11 0

oras cap. jud. Braila; 66.428

loc. (1915); are un liceu de
baeti Nic. Balcescu", fundat
In 1863, o *coal& secundara de
fete fundata In 1919, o scoala
profesionala, una normal& $i
mai multe scoli primare; are
tribunal $i judecatorie de ocol;
statie c. I. linia BucurestiBuzituGalati; mare port la Du-

In Politica (1914) arata punctul sail de vedere

asupra luptelor politice. Pentru teatru a tradus
(1909) Guerin Notarul, comedia lui E. Augier, $i
a scris o drama Sorana, ambele jucate pe scena
Teatrului national din Bucuresti. Discutii numeroase a prilejuit scrierea sa In slujba pacii
(1919), In care arata cita nevoie are lumea de
pace $i cum trebue sa se pregateascit popoarele
pentru a ajunge la ea. A colaborat la Viata Romilneasca." $i la alte reviste. In 1927 a Post sarbatorit de scrlitori $i public In Bucure$ti $i In alte
ora$e.
C) schit
In judetul Falticeni
(lost Suceava) Intemeiat pe la 1800 de Iordache
Ball. O c. r. jud. Arge$, pl. Arge$. 0 c. r.
jud. Dimbovita, pl. Nucet. 0 B.-BATTU', c. r.

Sterna jud. Braila.

nare; docuri; multe fabrici.

Ora foarte vechiu, se numia dupe greceste Proilavia si dupe turceste Ibraila; probabil
a lost un rnic stat In evul mediu care
a tinut la independenta sa pina s'a in-

corporat In principatul Tarii-Roma-

cso,v,eutuR,Lu

Stretul

nesti. In 1418 a Post pentru prima data

ocupata de Turci, a doua oara in

1544 $i de atunci orasul a devenit cetate turceascit ne mai avind legaturi
cu restul tarii, nici In privinta religioasa, Infiintindu-se o episcopie noua
zisA a Pwilaviei (Fr- acest cuv.). In
cursul secolilor a Post de multe on
arsa, din cauza luptelor Intre Turd $i
Domnii tarilor romane $i mai apoi intre Turci $i Rust In 1828 s'a dat aci o
mare lupta, cetatea a lost luatit de
Rusi, fortaretele darimate $i prin tratatul de la Adrianopol (1829 Braila
s'a relntors In cuprinsul statului Mun-

'P.

P*
\)\''

anca

PL

.4

(CALMAT U
/

rrt

IANCA

Viztru

loBatop

PL

CI3

Braila, pl. Silistraru.

Nadu
-14egru

ai+
z- *\

teniei.

BRAILTTA, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Tandarei. c. r. jud.

'1

s."

PL

VIZ

BRAILOM CONSTANTIN N. (1810

1-1889), jurist roman. Dupa studii spe-

.\
J

ciale de drept la Geneva $i la Paris, a

IALOMITA

J CONSTANTA

lost numit procuror $i profesor de

drept penal la Colegiul Sf. Sava In

1834. In 1842 a Post ales deputat In

Obsteasca Adunare. In 1848 a Post
numit de Ciiimacamie director al Invittamintului
$i apoi Insarcinat cu revizuirea legiuirilor. Membru la Inalta Curte, ministru de externe In 1858,
membru al Comisiei centrale din Focsani. A mai
ocupat postul de ministru In 1862 sub prezidentia
lui Barbu Catargiu, a Post deputat, senator, primar al Bucurestilor (1873 .
BRANTI, 0 corn. rur. jud. Ilfov, plasa
Pantelimon; statie c. f. linia Bucure$tiConstanta; aci a Yost scoala de silviculture, azi o
scoala de brigadieri silvici c. r. jud. Gorj,
pl. Jiu c. r. jud. Severin, pl. Faget 0 c. r.
jud. Dimbovita, pl. Pucioasa.
BRATA.ANI, corn. rur. jud. Teleorman,
plasa Slavesti.
BRATNI, corn. rur. jud. Botosani, plasa
Stefanesti.
BRATSCU CONSTANTIN (1882. profesor de
Geografie la Unversitatea din Cernaup. Membru

corespondent al Academiei Romane (1919). A

publicat cercetSri asupra istoriei $i geografiei

Dobrogei: numele vechiu al ei, delta Dunarii, etc.

cum $i cercetari geografice asupra Bucovinei.
BRA.TESCU-VOINETI ION AL. (1867), nu-

velist roman. A practicat advocatura In orasul

situ natal Tirgoviste, a Post deputat; azi secretar general al Aduntirii Deputatilor. Membru al
Academiei Romane (1918) $i al Ateneului Roman
(1911). A lost cltva timp director general al
Teatrelor. A debutat prin nuvele $i poezii In Convorbiri literare" (1890-91 $i urm.). Primul volum a Post publicat In 1903 (Nuvete si schi(e).
Au urmat apoi: In lumea dreptd(ii, 1908, Intuneric si lumina, 1912, Ratacire, 1923. Firimituri,

Harta judetului Braila.

jud. Dolj, pl. Filiasi. 0 B.- DIN -FATA, c.

r. tot

acolo.
BRATI4NU CONSTANTIN, (1844 -1.1910) general

roman. A luat parte la razboiul franco-prusian

din 1870 $i la razboiul nostru pentru independent& (1877); a lost director al Institutului geogra tic at armatei. Membru corespondent al Academiei (1889), a publicat In Anale mai multe
memorii !litre cari: Lucrdrile ce au avut de scop
descrierea geografica a Romdniei; Insemnatatea
104*W Romdniei pentru economia noastrd nationala; Insemnatatea istoriei nationale din punt
de vedere militar. Lucrarea cea mai cunoscuta e
Cadastrul Romdniei (1899).
BRATI4NU DMITRIE (1818 t1892), om poli-

tic roman. Frate cu Joan, a luptat

alaturi cu el, afara de ultimii ani
ai guvernaril partidului liberal, cind
a trecut In opozitie. A studiat drep-

tul la Paris $i a luat parte la mi$-

r ..47
-

carile liberale din acel ora$ pina In

1848, chid a venit In tare spre a organiza $i aci o miscare ca In Frantz".
Exilat dupe caderea guvernului pro-

vizoriu, a calatorit In diferite ani

participind la actiunile emigratilor.
In aceasta epoca a publicat brosuri
Dimitrie
si articole prin ziare despre drep- Bratianu.
turile Romanilor. Intorcindu-se in
tarn, a Post ales in divanul ad-hoc. A Post in
timpul lui Cuza de douit on ministru (1859, 1860);
dupit aceasta a Post ministru de culte sub prezidentia lui C. Kretulescu (1867), de lucrari publice
sub Stefan Golescu (1867) $i apoi reprezentant al

1540

www.dacoromanica.ro

tfirii la Constantinopol (1478-1881), presedinte al

Consiliului (April-Iunie 1881) In timpul serbarilor

pentru Incoronare, presedinte al Camerei. Disident $i combatind organizatia politica liberals, el

a revenit dupa 1888 la vechile sentimente, astfel
ca a Post seful partidului liberal dupa moartea fratelui sau.
BRATIANU GEORGE I.

1897 , istoric roman,

fiul lui Joan I. Bratianu. Este profesor de isturie

universals la facultatea de litere din Iasi; membru
corespondent al Academiei Romane (1928). In
anti din urma a intrat in viata politica si s'a ales
deputat. Scrierile sale se ()cup& de unele chestiuni

speciale ale trecutului nostru (Les fouilles de

Curtea-de Arges, 1921; Expedition de Louis I
de Hong? ie contra le prince .Radu I, 1925) sau de
chestiuni din istoria universalii, In deosebi din
evul mediu (Actes de notaires genois de Pera et
de Calla, au xiii-e siecle, 1927 ; Le commerce
"As sur le Danube). Priviri generale gasim In

lectia de deschidere din 1924 (Conceptia actuate'?

a istoriei medievale); Criza ideii de progres, 1928.
BRATIANU GRIGORE T. ( 1849 f 1893), magistrat $i om politic roman. A Post mult timp pre-

$edinte al Ligei Culturale" In epoca inceputurikir ei (1892).

BRATIANU fox 0. (*1821 11891). om de stat

roman. Il gasim in Almanahul Statului cu_gradul
de praporcic in 1836. A plecat pe la 1841 la studii
In Paris, unde a urmat la scoala politehnica si s'a
amestecat In miscarile studentesti cu caracter
revolutionar. Intorcindu-se In tarn, organize cu
o sums de tineri si cu citiva mai virstnici revolutia
din 1848 si fu membru al guvernului de la 11 Iunie.

Cazind revolutia, fu exilat impreuna cu amicil

sai si petrecu mult timp In Paris, luind parte la

unele manifestari politice liberate, pentru cari a

lost dat si In judeeata. Intorcindu-se In Cara In

1857, a luat parte la luptele pentru unire, a lost
deputat In divanul ad-hoc si in adunarea elective.
In timpul domniei lui Cuza a Yost ministru de fi-

a recunoscut independenta. dar pe de alta a ra- BRAlificat ocuparea de catre Rusia a celor trei judetm
din sudul Basarabiei; Dobrogea a lost readusa sub

stapinirea statului roman; s'a proclamat regatul

si s'a Incoronat primul rege al Romaniei (1881);
s'au flout maxi transformari In organizarea interna, mai ales pe terenul economic, scolar si militar. In ultimii ani opozitia conservatoare, Int/frail prin o disidenta liberals, a combatut violent
pe Bratianu $i 1-a silit a demisiona la 13 Martie
1888. De atunci a trait mai mult retras la Florica
unde a si murit. Bratianu a publicat, mai ales In
timpul exilului, o serie de carti In cari studia problame politice ale momentului si arata drepturile
poporului roman: Memoire sur l'empire d' Autriche
dans la question d' Orient;
sur la situation de

Moldo-Valachie depuis le trails de Paris (1856).

BRATIANU IOAN I. C. (*1864 f1927), om po-

litic. Fiu al lui loan C. Bratianu, a studiat la liceul Sf. Sava din Bucuresti, la scoala politehnica
din Paris. Intrind In corpul tehnic al inginerilor,
a lucrat la construirea podului de peste Dunare,
la linia Backu
PiatraNeamt, etc. Deputat (1895),
ministru de lucruri publice
(1897), a parasit cariera inginereasca pentru a se consacra politicei. Ministru de

lucruri publice (1901), a

modificat legea drumurilor;

ministru de interne (1907),

a avut greaua sarcina de a

lucra la potolirea rascoalelor tartmesti. Proclamat sef

al partidului national-liberal Joan I. Brittianu.

(1909), a emis in 1913 ideea
necesitatii unei reforme agrare prin expropriere $i
improprietarire. Chemat ca prezident de consiliu In
1914, a condus Cara In cele mai grate momenta ale

inceputului razboiului mondial. Dupe o atitudine de expectativa, deli pregatea In tacere totul

nantm In cabinetul muntean al lui Nicolae Golescu

pentru scopul urmarit, fulncheiat la 4 August 1916

rol de Hohenzollern, el a mers la

silvaniei. Bratianu a ramas presedinte de consiliu

piny la Februarie 1918, and a venit guvernul prezidat de General Averescu, care a Incheiat armistitiul cu puterile centrale. Revenit la clrma tarii
la 29 Noembrie 1918, dupa sfirsitul razboiului,
Bratianu s'a dus la Paris ca reprezentant al Vail
la tratativele de pace, dar s'a retras clnd a Want
ca cererile Romaniei nu pot fi satisfacute In Intregime. Demisionind la 27 Sept. 1919, a Yost din
nou chemat la guvern In 1922 si a guvernat plus

(1860), dar a Post mai tot timpul Intre conducatorii opozitiei, care ajunse a impune abdicarea
Domnitorului. In asezarea nouei
start de lucruri, Bratianu a avut
un rol hotaritor: el a luat aprobarea Imparatului Napoleon III
pentru alegerea Principelui CaDOsseldorf si a convins pe tinarul

Principe sa primeasca coroana,

el 1-a Insotit plat in Ora prin

mijlocul multor primejdii, din

pricina atitudinei Austriei. Ministru de finante In primul guvern format in 1866 sub pre-

tratatul de alianta cu puterile antantei $i la 14

August s'a Mout declaralia de razboiu, tar la 15
August trupele noastre au trecut hotarul Tran-

la 30 Martie 1926, cand s'a retras. Revenit In

Ion C. Bratianu.

zidentia lui Ion Ghica, de interne

sub Costache Kretulescu (1867), de finante sub Ste-

fan Golescu (1867), de interne sub Nicolae Golescu (1868). In acest timp SP produc oarecari
fapte cari suparli guvernul Austriei si pe al Turciei, cari le socotesc ca manifestari contra lor.
Bratianu demisioneaza cu Intregul guvern si rostesta dupa aceea un vestit discurs, In care arata
drepturile Roma.niei ca stat liber de all apara
interesele ei si ca stat liberal de a nu Impiedeca
pe vecinii cari vor sa-si pregateasca libertatea.

A urmat dupa aceea o lungs perioada in care

1927, a murit in luna Noembrie acelasi an putin

timp dupa moartea Regelui Ferdinand. Afars de
discursuri vorbite In parlament si de manifeste
politice sau dart -de seams despre activitatea guvernului (1926), el a publicat citeva amintiri In

rev. Cugetul romanesc" (1922) si In brosura

Amintiri din (ara Motilo si trei confermte

despre Romdnia si chestia Orientului (1927).

BRATIANU TOSIA I. ( *1890), filantrop, a lasat
'Casei Scoalelor un legat pentru Infiintarea si Intretlnerea unei $coale.
BRATIANU vrNTILA (1867 f 1930), om politic
roman. Inginer din Scoala Central& din Paris, a lucrat la constructiunea mai multor poduri; a Post
director al Regiei Monopolurilor (1897), secretar

BrAtianu a stat departe de guvern, dar a organizat

miscarea de opozitie contra guvernului lui Lascar
Catargiu si In 1876, dupa ce fusese scurt timp ministru de finante sub Manolache Kostache, a luat

general al Ministerului de finante (1901). Ales

pentru prima oars deputat In 1903, a continuat

de consiliu (24 Iunie 1876). De atunci Incepe perioada de guvernamint a lui Ion Bratianu si a partidului liberal pina In 1888. In acest interval s'a

in guvernul de concentrare din 1917. Dupe moartea

el guvernul, Hind pentru prima data presedinte

facut razboiul pentru independenta, hal Bratianu, partizan convins al necesitatii pentru Romania de a intra alaturi de Ru$i, a condus ministerul de razboiu; s'a produs proelamarea inde-

pendentii, congresul din Berlin, care pe de o parte

sa lac& parte din mai toate parlamentele urinatoare;

a Post primar al Capitalei (1907), director la Banca

National& (1910). Pentru prima data ministru

fratelui sau, a Post proclamat sef al partidului
national-liberal $i a Post presedinte de consiliu
pina In Noembrie 1928. Sub conducerea lui s'a
organizat Cercul de studii al partidului liberal.
care s'a manifestat prin studli in sectiuni si prin

1541

www.dacoromanica.ro

BRA

publice; aceste conferinte au aparut

BRA- conferInte
fie In brosuri speciale fie In revista Democratia".

B R I Din contributiile personale ala lui V.

Bratianu
citam: Interesele Romdniei in actualul rdzboiu,
1914; Invel(dminte dupa 15
Zuni de rdzboiu, 1915; Pen""s:
tru constiinta na(ionald,
1915; Pacea de robire, 1919;

Petroleul .i politica de stat,

1919; Politica si votul obstesc,

1920;

Consolidarea

/inan(elor Romdniei intre-

etc. Afars de
acestea, a mai publicat:
Un pericol national: tagite, 1922,

1913,

etc. A tinut confe-

strate.
BREMA (germ. BREMEN), ora$ In Germania;

270.000 loc. catedrala din sec. XI; primarie din

sec. XV. Oras liber, recunoscut din 1640; avInd reprezentant In dieta germanica.
BRENNUS, ef al Galilor navalitori In Etruria (390 a. Chr.) *i cuceritori ai Romei. Lui i se
atribue expresia: Vae victisl (nenorocire celor Invinsil, zisa In momentul chid se cIntarea aurul In
schimbul caruia urma sa pliraseasca ora$ul $i cind
asvlrli sabia sa In balanta.
BRENTANO CLEMENS ("1778 t1842), poet si
romancier german.
BRESLAU, ora$ In Germania (Silesia), pe
Oder; 514.000 loc.

sele de la Portile-de-fier,
1899; Menirea partidului

national-liberal, 1906; Crize de stat 1901 1907

pr. : VON animalelor, mai multe volume ilu-

BRESNITA-DE-MOTRU, 0 corn. rur. jud.

Mehedinti, plasa Motru-de-Jos. B. -DE-OCOL,

C. r. jud. Mehedinti, pl. Ocolul.

Briitianu VintilS.

rinte la Ateneul Roman si

In alte parti cum si diferite discursuri In parlament, mai ales asupra chestiunilor financiare
si economice, asupra budgetului, etc.
BRATIANU, corn. rur. jud. Roman, plasa
Roman-Voda. 0 c. r. jud. Ialomita, plasa Tindarei.

BRATIBNI, corn. rur. jud. Arges, plasa Ar-

ges.

BRATTLA, corn. rur. jud. Bacau, plasa Tazliiu.

BRATVIA, corn. rur. jud. Gorj, plasa Ocolu.

BRATUENI, corn. rur. jud. Balti, plasa Rascani; 3020 loc.
BRAZETI, corn. rur. jud. Turda, plasa Baia.
BRDO, sat In Istria, locuit de Romani istrieni.

BREST, oras In Fran/a, port comercial si miBREST-LITOVSK, oral In Polonia, 29.000

litar; 90.000 loc.

loc. Ad s'a Incneiat tratatul de pace din 1918 Intre

Rusia si Germania cu aliatele ei, prin care Polonia
$i provinciile baltice treceau In puterea Germanici.

Acest tratat s'a desfiintat prin faptul victoriei finale a aliatilor nostri.
BRETEA, C) corn. rur. jud. Some*, plasa Beclean. B.-rduREsANA, c. r. jud. Hunedoara, pl.
Ilia. B. -ROMANA, c.

r. jud. Hunedoara, pl.

Hateg. I 0 B.-STREIIILUI, c. r. tot acolo.

BRETELIN, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa

Soimus.

BRBTCU, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa

BREAL MICHEL ( 1832 +1915), filolog francez,

TIrgu-Sacuesc; 2848 loc. Statiune climaterica.

BREZEANU IOAN ('1869), artist dramatic ro-

BREASTA, corn. rur. jud. Dolj, plasa BaltaBREAZA, () corn. rur. jud. Cimpulung, plasa
Moldovei. c. r. jud. Buzau, p1. Tohani.
O c. r. jud. Mures, pl. Reghin-de-Jos. O c. r.

lumlnare".
BREZOIANU ION (*1817t1882 , profesor $i
publicist roman. A Post profesor la scoala din Cer-

profesor la College de France, membru al Academie' de inscriptiuni.

Verde.

Rd. Fagara$, pl. Cincul. O c. r. jud. Somes, pl.

eteg.

BREAZA DE SUS si DE JOS, corn. rur. jud.

Prahova, pe Valea Prahovei. Centru important de
industrie tarlineasca. In Br.-de-jos e un izvor mineral de sulf, sod si sare. In Br.-de-sus e un palat

al fostului Domn Gheorghe Bibescu. BREAZA statie

c. f. linia PloestiBrasov.
BREAZOVA, 0 corn. rur. jud. Hunedoara,
plasa Sarmisegetuza. O c. r. jud. Severin, pl.
Marginea.

BREAZU, sat In jud. Iasi, statie balneara.

BRVBU, p statie balneara jud. Maramures;

ii km. de Ocna-Sugatag; la 748 m. Infiltime; ape

minerale cu pucioasa si acid carbonic, bai calde si
reci si intern. 0 c. r. jud. Prahova, plasa Prahova. manastire jud. Prahova 'MO satul cu

acelasi nume; fundata de Mateiu-Basarab

In

1650. statie baln. (cloro-sodice) tot acolo:

5 km. Doftana. 0 c. r. jud. Cara*, pl. Recita

0 B.-Nov. e. r. jud. Severin, pl. Teregova.

BREDICEANU CORIOLAN ( *1850 .1.1909), om

politic $i advocat roman. A luat parte la luptele

rationale ale Romanilor din Transilvania $1 Banat
In timpul dominatiunii unguresti.

BREDICEANU TIBERW ( "18781, compozitor si

muzicant roman. Pe lingo. compozitiile sale perso-

nale, a adunat arii populare din Banat si din Maramures si a publicat: Jocuri ramdnesti, Colinde,
Doine. Dintre compozitifie sale, clam citeva hore
pentru piano si o poema Uric& Seara mare, reprezentata la Cluj la 26 Decembrie 1924. Ca *ef al
departamentului artelor In Consiliul dirigent, a
Intemeiat opera roman& din Cluj.
BREGUET [breghe] Lotus ( ' 1 5 0 3 t 1 8 8 3 ) , fiziclan francez; se ocupa de cronometrie si de telegrafie electrica.

BREHM ALFRED Cr 1829 t1884), naturalist

er-

man; callitori prin Siberia si prin Africa. 0 ere

man. Societar al Teatrului National, a treat cu

aceeasi putere importante roluri si in comedii
O noapte furtunoasa, O scrisoare pierduta",
Avarul" $i In tragedii Napasta", Mort MIA

neti (1837), a colaborat la Curierul romanesc" a

lui Heliade, a Yost ales In divanul ad-hoc si mai
tirziu (1862) numit consilier la Curtea de Apel
Bucuresti. A publicat u n manual de invd(dmint
lancasterian (1850), carti de agricullurd (1850 , un
studiu despr e mdndstirile inchinate $i o colectie
de legi (1864).

BREZO4IA, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Bolintin.

BREZOAIELE, corn. rur. jud. Dimbovita,
plasa lihergani.
BREZ9IU, corn. rur. jud. VIlcea, plasa Cozia
pe valea rlului Lotru unde se varsa In Olt; la 5 km.
gara Lotru; static climaterica 320 m. alt.; fabrici
de cherestea; 2764 loc.
BRIALM9NT ALEXIS HENRI ( I A21 t1885), ge-

neral belgian, specialist in fortificatii. A fort chemat de guvernul roman sa construiasca fortificatii
la Bucuresti, Namoloasa, *. a. Austria, socotind
ca orice Mtarire militara a noastra e In detrimentul
ei, interveni pe ling& guvernul Belgiei si BrIalmont

fu scos din armata. Rechernat peste cltva timp,

se retrase curind la pensie .
BRIAND ARLSTIDE (*1862), om politic francez.
A deputat ca socialist, !find deputat si ziarist, dar
Imprejurarile 11 chemara la guvern si dupa ce fu
de mai multe on ministru $i prezident de consiliu,
trecu In grupul republican-socialist. A sustinut
legea separgiunii hisericii de stat. Ca prim-ministru in timpul razboiului mondial (1915--1917)
a izbutit a convinge pe Englezi sA pbstreze armatele trimise In Grecia pentru a ajuta triumful general al actiunii aliatilor. Dupa razboiu a Yost jar
presedinte al consiliului (1921) *i a lucrat la executarea tratatului de la Versailles: a revenit de
mai multe on la guvern fie ca presedinte, fie ca
ministru. cum a Yost In marele minister de concentrare al lui Poincare (1926) $i acum in urma In
ministerul Tardieu. El a sustinut ideia pactului

1542

www.dacoromanica.ro

pentru Inlaturarea rrabolului (pactul Kellog

Briand) $i In ultimul timp la adunarile Societatii

Natiunilor $i In alte diferite Intruniri internationale, ca $i In patria sa, s'a Mout promotorul ideii
unei federa(iuni a statelor Europei.
BRLAREU, gigant din mitologia greac& cu o

silt& de brate $i cincizeci de capete.

BRICENI, corn. rur. jud. Hotin, resedinta,

BRICI9VA, com. rur. jud. Soroca, colonie
evreeascii adusa din gubernia Ecaterinoslav In
plasa Briceni; 14.000 loc.
1859; 800 locuitori.

BRIE [bri], regiune din Franta, vestith pentru

grinele $i pentru brInzeturile ei.

BRIENI, com. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa

BRIEUX [brie] EUGENE (`1858), ziarist $i
autor dramatic francez. Opere pr.: Blanchette
(1892), jucat& si pe scena Teatrului National din
Bucuresti sub titlul BrInclusa", Binefacjtorii
Cogilnic.

(1896), Cele trei fete ale d-lui Dupont (1897).

BRIGHT [bran] RICHARD (`1789 t1858), medic englez; studia hoalele rinichilor, intestinelor,
abdomenului; stabili earacterele boalei de rinichi,
care se chiarna. maladia lui Bright.

.BRINDISI, ora$ In Italia, la Adriatim; 15.000

loc., statie climateria.
BRISBANE, oras In Australia, 210.000 loc.
BRISSON HENRI (`1835t1912), orn politiic
francez; de multe on ministru, presedinte de consiliu. pres. Camerei; foarte considerat pentru corectitudinea sa.
BRISTOL, ora$ in Anglia; 400.000 loc.; comer(. si industrie. Acelasi nume 11 poarta 4 ora$e
din Statele-Unite.

BRITANIA pp- ANGLIA.

BRITISH MUSEUM, vestit muzeu din Londra, In-

temeiat In 1753; cuprinde biblioteca (2 milioane

vol.) si muzeul.
BRITANNICUS (*42t56), flub lui Claudiu si al
Mesalinei, ucis de Neron, fiindcft avea drepturi la

de sigur dificultati, aflIndu-se Intro Turd., pe cari

trebuia sa-i menajeze, si Intre Austriaci, pe earl nu
voia s&-i supere. Printr o politic& anti, prin daruri

date la momente potrivite, prin relatiile sale In

pastreze tronul pe care nu 1-ar fi pierdut dac&
n'ar fi Yost Writ de Insesi rudele sale. Prestigiul
taxi strAine, precum In Venetia $. a. el a $tiut s&-si

slim a Mout ca In multi- rinduri sa &in In mina sa

si politica Moldovei, pe al card tron punea persoane devotate din familia sa. Mazilit si adus la
Constantinopol cu familia sa, a vazut, Inaintea
mortii sale, cazInd capetele fiilor
Osemintele
sale au lost aduse de vaduva lui $i Inmormintate
In biserica zisa azi Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti. 'Pragicul lui slIrsit a inspirat o balsa. poporand, pe care a cules-o Alecsandri, cum $i pe
unii scriitori din secolul am.

BRINCOVEANU, corn. rur. jud. Dlmbovita,

plasa Titu.
BRINCOVENESTI, com. rur. jud. Mures,
plasa Reghiu -de-Sus.
BRYNCOVENI, corn. rur. jud. Romanati.
Prin aceasta comuna trace un drum de Nati% soco tit c& ar fi drumul lui Traian pe malul Oltului.
Ling& ea, fosta niAnastire Brincoveni, reinoitit de
Mateiu Basarab in 1632.

BRINZA, corn. rur. jud. Ismail, plasa Reni;

exista pe la 1630 $i era mare.

BRANDZA DIMIrRIE (`1846t1895), botanist
roman. A studiat la Paris medi-

cina si $tiintele naturale; a lost

profesor de botanic& *i. zoologie

la Universitatea din Iasi $i medic

al spitalelor Epitropiei, apoi a

trecut In Bucuresti (1874), unde

se crea catedra specials de botanicA. Aci a organizat prima coJectie de herbare, distrus& de un
incendiu, (WO care Intlmplare
se Infiint& gradina botanic& la

Cotroceni. A Post membru al

tron. Viata lui a inspirat tragedia lui Racine Britannicus" (1669).

BRYNCENI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Alexandria; 2796 loc.

Academiei Romane (1879). Opere Doctor D. Brandza.

pr.: Prodromul florei romdne,

man. A tradus In grece$te logics

lrrogei, Vegetafia Ronielniei) $i clteva In limba

BRINCOVEANU GRIGORIE VORNICUL, boer ro*i filozofia

moralk a lui Heinecius (Fleinecke), tip. Viena

1808; lost candidat la tronul Munteniei In 1822,
la restabilirea domniilor pamintene, si a voit sa

se irnpuie printr'o miscare revolutionara, sustinut&

de Rusi, dar n'a retisit; mai tlrziu s'a Impacat cu

domnitorul Gr. Ghica $i a ocupat functiuni. In
1828 f1 vedem membru In Soc. filarmonicti tritemeiate. de Dinicu Golescu, Heliade *. a.

BRYNCOVEANU BALASA DOMNITA. film Dom-

nitorului Constantin Brandoveanu, castitorita. cu

Banul Manolache Lambrino, filantropa, a cladit
o biserica In Bucure$ti, dotind-o (prin actul de la
/ Aprilie 1745) cu mo$ii importante ca sa. poata

1879-43; Flora descriptiva a Dobrogei, 3 volume,

premiatA de Academia Roman; apoi diferite comunicari In Analele Academiei (Vegeta(ia Do-

franceza (Considerations sur les ovaires inferes;

Sur les roses monstrueuses, Sur les travaux du dr.

Baillon).
BRiNZENI, corn. rur. jud. Orhei, plasa Rtispopeni.
BRNO ( = MUNN), oral hi Cehoslovacia;
130.000 loc.; marl fabrici de postay. Act e citadela
Spielberg unde a lost Inchis Silvio Pellico (18221830).

1835. Toate acestea an format Asezamintele brtn-

BROASTE, corn. rur. jud. Bihor, plasa Vasctiu.

BROC.4. PAUL (*1824 t1880), medic francez
profesor la facultatea din Paris; studio. functiunile
creerului. Numele lui s'a dat unei circumvolutiuni
(a treia frontal& stIngft) a creerului, unde, dupa.
cercetitrile lui, s'a stabilit ea este central vorbirii articulate.

plinirea scopurilor pentru cari an Yost Intocmite.

din Germania, cari Incepind din sec. xvin au

al Munteniei, 168S-1714. Fiul lui Papa Brincoveanu $i al Stancal, din familia

Cantacuzino, a Post la Inceput

aparutri apoi In mai multe editiuni.

deschide $i un azil pentru saraci. Tot acolo

a mai ridicat un spital SAFTA BRANCOVEANII In

covenerti ", cari continua $i azi a servi spre hide-

BRYNCOVEANU CONSTANTIN (t 1714), down

sfatuit de unchiul gm Constantin

Cantacuzino Stolnicul, mai tirziu
relatiile cu familia mamei sale au
devenit role $i, de sigur, staruin-

.0t,.+,1,

,k,

tele unora din membrii ei i-au

grabit mazilia $i pieirea. In lunga

lui domnie de 25 de ani a adunat

averi maxi, a batut chiar bani

de our cu efiaia sa, a pus O. se

FF

Domnitorul
construiasca biserici $1 manastiri,
palate domnesti prin diferite parti Constantin Brincoveanu.
ale tarii. Din acestea Adm.
mitnestirea Hurez. Situatia politico. extern& Ii crea

BROCKHAUS, numele unor librari $i editori

continuat si continua Intreprinderea $i au dat la

lumina prima encielopedie germanil (1808-1811),

BRODINA, 0 corn. rur. jud. Rticlituti, plasa

Putilei 0 statie c. f. tot acolo, linia Dorne*tiSeletin.
BRODNICI, popor pomenit In acte din sec.
xiii ca locuind la Rastiritul teritoriului ocupat de
cavalerii teutoni In Ardeal. Istoricii nostri nu slnt
de acord nici asupra tinuturilor ocupate de ei,
nici asupra originii lor. RAmIne o chestiune deschisa, asupra careia au soils pin& scum Onciul,
R. Rosetti, Motogna, N. Iorga.
BRODOC, corn, suburb. la orasul Vasluiu jud.

Vasluiu.

BROGLIE VICTOR DE, fizicianmatematician

francez.

1543

'a ocupat de problema propagarii lu-

www.dacoromanica.ro

BR IBRO

BBRRO U.

minii si a explicat-o prin mecanica ondulatorie.

I s'a acordat premiul Nobel pentru studiile sale.
BROSCARL corn. rur. jud. Mehedinti, plasa
Blahnita; 2034 loc.

BROSCA.VTI. 0 corn. rur. jud. Dorohoiu,

plasa Centru. 0 B. -NCI, corn. rur. jud. Storojinet, plasa Ceremusului. 0 8.-vEckil, c. r . tot
acolo.

BRO*TEANU ERNEST (*1869), ofiter roman.

Sublocotenent In 1890, colonel In 1916. A luat

parte la rilzboiul pentru Intregirea neamului si
s'a distins In lupta dela Arabagi (In Dobrogea)
la 3 Septembrie 1916, clnd, In fruntea regim.
53 din Iasi, a salvat situatia grave a frontului
roman. Atunci a Post gray ranit si decorat cu
ordinul Mihaiu-Viteazul. Inaintat general de
brigade (1917), a comandat In lupta dP la Muneel. A Intrat In Chisinau cu armata spre a scapa
Basarabia de turburarile bolsevice. General de
divizie In 1919. Retras la pensie In 1930.
BROSTEANU PETRE (1838 t 1920), scriitor

roman. A publicat In limba german& scrieri despre

Romani. A lost membru corespondent al Academiei Romane (1889).

BROSTENI 0 corn. rur. jud. DImbovita, plasa
Gaesti. ^ 0 e. r. jud. Arges, pl. Teleorman.
Co c. r. jud. Cams, pl. Otavita. 0 c. r. jud. Gorj
pl. Mit 0 c. r. jud. lalomita, pl. Urziceni.
O c. r. jud. Mehedinti, resed. pl. Motru-de-Sus.

O c. r. jud. Neamt, pl. Brosteni. 0 c. r. jud.

Putna, pl. Milcov. 0 c. r. jud. Tirnava-Mica,

pl. Blaj. qf c. r. jud. Vilcea, pl. Perna.

BRQTE EUGENIU (.18501), luptator nationalist roman In Transilvania. A Post vice-presedinte al comitetului central al partidului national:
a Post judecat In procesul memorandului (1894)
si fiind osindit In inchisoare, a trecut In Romania,
unde a lucrat la publicattile Academiei Romane.
A publicat scrieri de agronomie si o carte asupra
situaliei din Transilvania In limba german& (Die
rumanisehe Pram', 1895).
BROWN [braan] JOHN (*1735 t 1788), medic
englez; emise teorii noi, combatInd scoala ofieia-

la: vista e produsul a doi factori: unul activ si

exterior, altul pasiv si interior; echilibrul acestor

factori d& viata si stinatatea; dezeehilibrul d& boa-

la, Incetarea unuia db. moartea.

BROWN skguaat CHARLES ( *1817t1894), medic francez; se comp& cu fizioloeia si cu maladiile

nervoase; vestit prin Incercarile de a restabili

fortele, bittrinilor si convalescentitor; de la el porneste metoda numitk opoterapir (tratarea boalelor drverselor organe prin medicamente formate
din organele corespunzatoare de la animate).
BRfICKENTHALBERMANBARON (*1843t 1872),

ultimul descendent In linie direct% al familiei.

A lost functionar It& Curtea din Viena. Dupe
moartea lui s'a nascut un `proces din partea unor
rude, dar averea a rAmas in stapinirea comunitatii evangelice din Sibiu, cum este testamentul
lur Carol Bruchenthal.

BRUCKENTHAL MIHAIL BARON ( 1746 f 1813),

om politic sas. A Post cornisar regesc si administra-

industriale; fu prin sec. xvi unul din orasele marl

ale Europei. Decadenta lui a Mout sit i se

zica.

.,Bruges cea moarta".

BRUGMANN KARL ("1849 t1919), filolog ger-

man. Opere pr.: Critica textelor omerice (1876),

Gramatzca comparatd a limbilor indogermanire
(1886).

BRUN JULES ( *1852 11916), Francez stabilit in

Romania ca ziarist. A calatorit molt prat diferite

state ale Europei si prin Africa, a venit la noi ea
corespondent trimis de Journal des debats" si a

rAmas ca redactor al ziarulin La Roumanie".

A publicat: La Roumanie pittoresque, 1887; .Aine

roumaine, poezii cu subiecte romanesti, 1902; Le

romancer rournain, 1896 cu o prefata. de Sully

Prudhomme; L'epopee roumaine, 1897; cum si
un roman In roma.neste, In colaborare cu N. Papahard: Momeagul de la munte, 1904.
BRUNELLESCHI PHILIPPO (*1377 t1446), arhitect $i sculptor italian; construi cupola catedralei din Florenta, ramasa celebra.
BRUNETIERE FERDINAND (*1849 t 1906), cri-

tic francez, profesor la $coala norrnala, membru al

Academiei. El separa critica literary de istorie;

combatu impresionismul celor cari cauta In opere

numai placerea niornentului; Incerca sa dea criticei principii si regule; stabili teoria evolutiei genurilor., lit erare.
BRUNN wr BRNO.
BR1JNO GIORDANO ( *1550t1600), scriitor teo-

logic si filozof italian. Catolic, apoi calvinist, dupe

aceea adversar al lui Calvin, el proclama in lectiile

sale, tinute In diferite orase italiene, In Paris, In

Anglia, etc., ca lumea este Intr'o revolutie universal& si etema si ca adevarata religie este a naturei, fare nici o form& si organizatie. 1tntorclndu-se In Italia, fu osindit ca eretic si ars de viu.
BRAUNSCHWEIG (fr. BRUNSWIG), scat In
Germania, Post ducat, iar din 1918 republics;
supr. 3672 km. p., 500.0001or. Cap. Braunschweig.
Tart agricolli.
BRVSA, oral In Anatolia (Turcia asiaticA);
80.000 loc.; industria matasei. Duns revolutia
noastra din 1848 ad au Post internati multi dintre
emigratii romani.
BRUSILOF ALEXIS (*1853 t 1926), general rus.
In razboiul mondial a comandat armata contra Au-

stro-Ungariei si apoi a condus opprattile in Wolhinia, Galicia si Basarabia.

BRUSTURI 0 corn. rur. jud. Sildaj, plasa

Buciumi O c. r. jud. Arad, pl. Halmagiu

c. r. jud. Bihor, pl. Tileagd.

BRUTUS Luaus macs, om politic roman, ucise
pe regele Tarquiniu, desfiinta regalitatea si institui guvernul consular.
BRUTUS MARCUS 'anus ( *861.42 a. Chr.),

unul din conjuratii cdri omOrtra pe Cezar, canna

acesta i-a zis $i tu, fiul meu Brutus!" Formlndu-se triumviratul en Antoniu, fu Invins la 1;1lippi si se ucise, dupe ce zise vorbele ramase celebre: Virtute, to esti numai un cuvint".
BRUXEL (
fr. BRUXELLES, cit. Brunel),

tor al unuia din cele trei districte ale Transilva-

cap. Belgiei: 700.000 loc.

BUBUCI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa
Budesti.

stituit In urma unor acuzatii,

a lost pus din nou Intro functie administrative Malt& In

plasa Bucecea.
BUCEFAL, calul lui Alexandru cel Mare. Acest
ctivint a boat In vorbirea nuastra popular% forma
Ducipat.

niei (dupe dispozitiile lui losif u , iar dupe moartea

acestuia cornite at Safilor. DeCluj.

BRUCKENTHAL SAMUEL
1721 t 1803) on, politic
sas. A Post guvernator al Tran-

BUCEGI. sir de munti In jud. Prahova; vlr-

furl principulc: Omul, 2508 m., Carairnanul,

2495 m., Furnica, 2331 rn., Vtrful cu dor, 2288 m.,

BARON (

silvaniei (1774 -- 1787 ; a Organizat sistemu] de impozite;

a Intemeiat un muzeu In Sibiu,
care cuprinde o biblioteca, co-

Costila, 2250 rn., Cet(ul ObirVei, 2250 m., Jeput

mare, 2195 m., Piatra arsd, 2110 m., Babele

2060 rn.

f I.",

BUCERDEA GRINOASA., com. rur., jud.

lectle de picturi si sculpturi, coBaronul

lectii mineralogice, numisma- Sam. Bruckenthal
flee,

BRUGES, [braj] oral

In

BUCECEA, coon. rur. jud. Botosani, resod.

Tlrnava-Mica, plasa Blaj; 1404 loc. B.-VINOASA,

((MO o starnpA din

col. Academiei).

Belgia, 4.000 loc.; are scoli multe si stabilimente

c. r. jud. Alba, pl. Ighiu,; 1971 loc.

BUCESTI. com. rur. jud. Tecuci, plasa Ivesti.

BUCEVSCRI EPAMINONDA (' 1843 1.1891), pie -

tor roman. Nascut In Bucovina, a studiat teologia

1544

www.dacoromanica.ro

In Cernauti *i mai tirziu pictura in Viena. A lucrat

BUCOVINA (Episcopie a Bucovinei), s'a infiintat

tablouri cu subiecte din vigil ruralk, din trecutul

poporului si s'a distins mai ales in pictura biscriceasca. A colaborat si Ia biserica Sf. Nicolae din

in 1783 dupa cc s'a rapit Moldovei partea de NV

ce s'a nurnit Bucovina . Primul episrop a fost

crare publican. de V. Alcesandri, in revista Dacia

literara" 1840.
BUCHNER FRIEDRICH ( 1824 t1899 , medic
german, autorul cartii Forth si materie, prin care
expune un sistem filozofic cu totul materialist.
BUCINT$, corn. rur. jud. Romanati plasa
Ocolu; 2555 loc. Duna legea 1929, sat circ. corn.
Amarastii-de-jos.

care eparhie cuprindea, la rindul ei, alte doua: Dalmatia-Istria si Bocca Cattaro. Primul arhiepiscop
a lost Teojil Bendela. Lista episcopilor siarhiepiscopilor Mitropoliti ai Bucovinei este urmatoarea:

Iasi.
BUCHETIERA DIN FLORENTA. nuvela, prima lu-

BVCIUM, 0 corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa

e. r. jud. Alba, pl. Abrud;
4634 loc. (1919); tirg la 15 Decembrie 0 c. r.
jud. Hunedoara. pl. Orastic d 0p c. r. jud. Bihor,
pl. Ceica 4' c. r. jud. Fagaras, pl. Sercaia.
BUCIUMENL 0 corn. riir. jud. DImbovita,
plasa Pucioasa 0 c. r. jud. Ilfov, pl. Birdesti
O c. r. jud. Olt. p1. Durnitresti 9 c. r. jud. Tecuciu. pl. Nicoresti.
BVCIUMI, corn. rur. jud. Iasi, plasa Codru,
resedinta plasii 9 B.-BODIE. c. r. jud. Salaj, pl.
Buciumi.
sucrumm, ziar politic, Intemeiat si condus de
Somatta-Mare

Cezar Bolliac. Primate numere au apSrut in Paris

In 1857. A reapArut in Bucuresti in 1862-1864.
BUCKINGAM GEORGE DUCE ( 1592 f 1628). 01T1

politic englez, favorit si atotputernie in timpul

regelui Jacob 1. Vestit prin frumusetea. eleganta
si luxul sau rind era ambasador In Franta, se
lupta apoi contra Frantei (Inconjurarea orasului
La Rochelle si fu asasinat de un Englez.

BUCKLE [Mel] HENRY THOMAS ( 18211:1862 ),

istoric englez, autorul vestitei scrieri: Marta

Dositeiu Cherescu (pp- CHERESCU , sub care s'a or-

ganizat administratia bisericeascil si s'a Infiintat

fondul religionar. In 18713 Imparatul Frantz loser
a ridicat-o la rangul de arhiepiscopie unind-o cu
Dalmatia, unire numai spiritual& in dogmaticis),

Dositeiu Cherescu de la 1783, Daniit Vlahovici

de la 1789, Isaia BalopScu de la 1813, Eugenie
Harman de la 1835, Teofil Bendela de la 1873,
Teoctist Blajerici de la 1877 Silvestru Morariu
Andreebiri de la 1880, Vladimir de Repta de la
1898, Nectarie Collarciuc de la 1924.
BUCOVINA, organ politic si literar intemeiat si
condus de fratii Al. si 0. Hurmuzachi In Cernauti,
1848-1850.
BUCAINTI, 0 corn. rur. jud. Dimbovi(a, plasa
Nucetu. c. r. jud. Vlasca, pl. Arges.

BUCETI, corn. rur. jud. Bacau, plasa Taz-

lau-Sarat.
BUC0.6.IA, corn. rur. jud. Cimpulung, plasa
Homorului.
BVCU, corn. rur. jud. Iatomita, plasa Tarvlarei.
BUCURA, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa
Blahnita.
BUCURNI, corn. rur. jud. Caliacra, plasa
Bazargic.

BUCURETI 0 corn. urbana, dupa legea de

Romaniei, pe ambele maluri ale Dlmbovitei;

azi muniripiu, capitala judet,ului Ilfov si capitala

347.933 loc. In 1915, 622.661 In 1930 (cu corn. sub urbane). Este rased int a Regclui, a parlamentului si a

civiliza(iei In Anglia (1861), in care cauta sa

stabileascs legi dupa. cari se desvolta vista popoarelor.
BUCCoNITA, corn. rur. jud. Severin, plasa
Caransebes.
BUCOV, 0 corn. rur. jud. Prahova, pe stinga
rlului Teleajen, pl. Tirgsor: foarte veche; are o

guvernului, a statului-major general al armatei, a

patriarhului Romaniei*i a mitropoliei Unitro-Vta-

cUENI) 0 B.ADUNATI, c. r. jud. Teleorman, pl.

teatre particulare. Are o frumoasti grains In

biserica facuta, zice-se, In 1396; a Lost capitala

jud. Sacueni, desfiintat In 184 ?; aci a fost lupta
lui Mihaiu-Viteazul cu Polonii In 1600 (p.- sASllve$ti.

BUCOV4T, 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Balta-

Verde lost& manastire In jud. Dolj, bitemeiat& probabil de Stefan Clucerul si Pirvu Clucerul, 1573; astkzi e penitenciar c. r. jud.
Severin, pl. Faget 4' c. r. jud. Timis-Torontal,
pl. Recas 1 0 statie c. f. jud. Lapusna linia Chisina ti Iasi.
BUCOVENL coin. rur. jud. Ilfov, resedinta,
plasa Burtea-Bucoveni.
BUCOVICIOR. corn. rur. jud. Dolj, plasa
Vella.
BUCOVINA, numire data unei regiuni din
NV Moldovei dupa ce a fost rapita In 1775 din
trupul Moldovei de care Austria cu asentimentul
Turciei si care facea parte din judetele Cernauti
si Suceava ale vechei Moldova. Ea are o suprafata
de 10.441 km. p.: are o parte muntoasa, alta deluroasa si putine sesuri. Ea a lost intliu administrata. militareste (-1786), apoi units cu Galitia
(-1790) si In fine separate, iar din 1849 a fost decretatS ducat si tan a coroanei imperiale. A mai
lost odata Incorporate cu Galitia pentru putin
timp, dar s'a revenit. S'a Impartit In 11 judete.

Cimpulung, Cernauti, Cotmani, Gura-Humorului.

Radauti, Siret, Storojinet, Suceava, VAscauti, Vijnita, Zastavna, iar orasul Cernauti avea admi-

nistratie autonoma. Duna ce a revenit la patria

muma, prin legea administrative din 1925 s'a

schimbat flceastii /mpartire, raminind numai 6 judete: Cimpulung, Cernauti, Radauti, Soroca, Storojinet, Suceava cu teritorii rotunjite duple nevoi
locale din alte judete vechi ale Moldovei sr Basarabiei.

hiei (ow- acest cuvint), a Inaltei Curtide Casatie Si Justitie; este centrul liniilor ferate mai ales cele din vechiul regat. Are o Universitate si alte scoli de Inv&tamInt superior, cum si multe institutii de culture si

sali de conferinte, are Maya muzee de arts si unul

de arheologie. Aci este sediul Bancii Nationale si al
calor mai maxi institutiuni sr socienti finaneiare
si economice. Are un teatru de stat si mai multe
centru (Ci$miqiu), un pare format cu ocazia expozitiei jubilare din 1906 (Parcu Carol) 5i o frumoasa
serie de alee (Soseaua Kisselef). Dintre cladirile

monumentale putern cita: Posta, Casa de depuneri, Universitatea (noun), Banca Nationale, Palatul Justitiei, Ateneul Roman, Fundatia universitar% Carol I", Ministerul Domeniilor. Biserici
marl nu are, afara de biserica Sf. Spiridon, dar
unele din ale slut interesante prin arta arhitec-turala si prin picturile ce contin: Mitropolia, Cotroceni, Curtea-veche, Sf. Gheorghe, Stavropoleos,
Antim, $. a. (sint peste 110 biserici). Are 'Jou&
marl institutii spitalicesti: Eforia spitalelor civile
$i A5ezdmintele brincovene5ti, cari intretin spitaluri cu veniturile averilor lasate de multi binefac&tori dintre domnitori 5i dintre boerii vechi. Si
cultele celelalte au biserici si unele monumentale,
Nu
cum este catedrala arhiepiscopiei catolice.
se stie clnd s'a Intemeiat acest oral, dar numele se
gaseste Inteun document al lui Mircea eel Mare din
1401. In actele secolelor trecute i se zice mai des
Cetatea DImbovirei. In 1473 cade In mina lui
Stefan cel Mare. Probabil la finale sec. xv devine

capitala tarii. dar desvoltare mai mare is de la

Mircea Ciobanul (1546), se cladeste curtea domneasca, biserica domneasca. Mihaiu Viteazul face
un palat si o biserica. (localul de azi al Arhivelor
Statului). A fost ruinat de Turci dupft luptele de la
Calugareni, a suferit focuri (1715, 1718, 1739,
1799, 1847), cutremure (1718, 1802, 1829), a fost
bintuit de ciuma (1719, 1812) si holera. In sec.

xvu si xvin s'au cladit multe case boeresti si

biserici; In a doua jumatate a sec. xvur a devenit centru comercial In legatura cu Brasovul si

1545

www.dacoromanica.ro

BUCBUC

BUC- cu Orientur. A lost de multe on ocupat de armate

streine: 1774 Rusi, 1789. Austriaci, 1806 Rusi,
B U I 1821 Zavera, 1828-34
Rust, 1916-1918 Germant.
Dupe unirea principatelor, a devenit capitala Romanic!. Aci s'a Incheiat In 1812 pacea Intre Rusi
si Turd prin care ni s'a rapit Basarabia, In 1914
congresul pentru pacea din Balcani. c.r. jud.
Hunedoara, p1. Brad.

BUCUROAIA, corn. rur. jud. Bihor, plasa

Ceica.

BUDAI, com. rur. jud. Orhei, plasa Telenesti.

BUDENI, O com. rur. jud. Vlasca, plasa Calugareni. 1 0 c. r. jud. Falticeni, pl. Lespezi.
BUDETI, @ corn. rur. jud. Ilfov, resedinta
pl. Budesti, la confleunta Dimbovitii cu Argewl;
statie c. 1. pe linia Bucuresti-Oltenita. c. r.
jud. Arges, pl. Bascov. c. r. jud. RImnicuSarat, pl. Cotesti. C) sat jud. Falciu, pl. Olte-

nesti. O sat jud. Iasi pl. Codru. @ sat jud.

BUDA, corn. urb. partea veche din orasul Bu-

Vilcea, pl. Balcesti. c. r. jud. Arges, resedinta

pl. Oltul-de-jos. o. r. jud. Cluj, pl. Clmpia.
c. r. jud. LEtpusna, rased. pl. Budesti. @ c. r.
jud. Maramures, p1. Sugatag. B.-eatic&, c. r.
jud. Roman, pl. Miron Costin.
BUDTLA, corn. rur. jud. Brasov, plasa Sacele.

BUDA. 0 corn. rur. jud. Ilfov, plasa Domnesti

neral roman. Sublocotenent In 1856, era colonel

BUD Trru (*1846), vicar episcopesc In Maramures. A publicat scrieri despre istoria bisericii
romane si o colectie de poezii poporane.
BUDA mr BUDDA.

dapesta.

Cfc. r. jud. Cernauti, pl. Prutului. c. r. jud.

Neamt, pl. Bistrita. 0 c. r. jud. Dorohoiu, p1.
Herta. c. r. jud. RImnicul-Sarat, pl. Durnitresti. c. r. jud. Tecuciu, p1. Stanisesti. 0 c.
r. jud. Tutova, pl. Simile. sat jud. Briery],
corn. Berzunt. 0 sat jud. Iasi, corn. Braesti.
.) sat. jud. Faltieeni, corn. Budeni. @ statie c.
f. jud. Prahova, Intre Ploesti si Baicoiu. @ deal
jud. Bacau. @ deal jud. Botosani. @ Oran
jud. Buzau, se varsa. In Cricov. lost& miina-

stire jud. Vilcea, corn. Ocnele-Mari. 1 B.-MARE,

sat jud. Dorohoiu, corn. Buda. B.-MICA, sat

totacolo, Buna-pawina, corn. rur. jud. Prahova, pl. Clmpu. Aci se ails o fabric& de spirt.

BUDACHI, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, pe

malul golfului Budachi; static baln. marina;
26 km. de Cetatea-Alba.
BUD.I.LCUL-DE-JOS, com. rur. jud. Nasaud,

plass. Sieu. B.-DE-SUS, c. r. tot acolo.

BUDAI ARON (t1847), cleric roman In Transil-

vania. A functional ca secretar al consistoriului

roman din Sibiu si a cladit o biserica In satul sau
(Cigrnau, Hunedoara).
BUDAI IOW (t1682), mitropolit roman In
Alba-Iulia (1680). Desi sfintit de catre Mitropolitul din Bucuresti, a Post silit ss introduce In biseries ortodox& multe regule impuse de propaganda calvina, pe care o sprijinea principele Transilvaniei.
BUDAI-DELEANIJ IOAN (*ca. 1762 tea. 1820),

scriitor roman. Transilvanean din jud. Hunedoara,

a studiat teologia In Blaj *i dreptul In Viena. A

fest functionar In Lemberg, secretar de tribunal
si apoi membru. In 1815 1 s'a propus de Mitropolitul Veniamin sa vie In Iasi pentru a ocupa o Catedra. dar nu s'a dus. De la el au ramas mite
scrieri, dar In manuscris, si i se atribue o serie
de cart! tiparite. Afar& de operele de filologie
Mtn can un dictionar), de istorie, de etnografie,
avem de in el doll& poeme eroi-comice: Tiganiada

si Trei viteji. Prima s'a publicat de Codrescu In

Buciumul roman" In 1877, apoi. In diferite
edit ii, cea mai recenta hind facuta de G. Cardas
(1925), a doua In 1928. La aparitia ei Aron Densusianu i-a relevat valoarea. De la 1900 a Post
studiata de multe on si e consideratli ca una din
marile lucrari poetice ale literaturli romAne.
BUDAPESTA (ung. Budapest), cap. TJngariei, pe Dunare; 928.000 loc.; compusa din dou&
orase: BUDA pe dreapta Dunarii, mai vechiu;
PESTA pe stinga Dunarii.
BUDBERG ANDREW BARON ('1750t1812), di-

plomat rus. Ministru de externe al imperiului In

1806. A Post un factor important In negocierile In-

tre Rusia si Franta cu privire la situatia Turciei

(ocupatia principatelor, chestia Basarabiei) si, a
luat parte la convorbirile celor doi Imparati (Napoleon si Alexandru) la Niemen.
BUDDA (sau minima), Intemeietorul budismultd, care ar ft trait dupti traditie de la
622 la 542 a. Chr. Religia lui, nascuta In India,
spa raspandit In Asia centrals, In Mongolia, In
China, In Japonia. Numarul credinciosdor e si
azi destul de mare. Unii II socntesc la cateva
sute de milioane.

BUDITE,ANU CONSTANTIN (*1838-t1911), ge-

In 1877. Ranit In timpul razboiului la atacul

Plevnei; general In 1883; ministru de razboiu In

1895 -9b sub prezidentia lui Dim. Sturdza; In 1897
a trecut la pensie.

BUDITENI, com. rur. jud. Mussel, plasa

BUDUREASA, com. rur. jud. Bihor, plasa
BeBiuus.Du,
BUDUS, 0 corn. rur. jud. Nasaud, plasa
Podgoria.

Sieu. 0 c. r. jud. Somes, pl. Glrbou.

BUENOS - AIRES, cap. Argentinei (Americade-Sud), 1.500.000 loc.; convert, industrie; constructii frumoase, strazi foarte regulate.
BUETI, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Caza-

nesti.
BUFFON GEORGE LEcLERC CONTE DE ("1707

t1788), naturalist francez, membru al Academiei,

autorul marii lucrari istoria naturald (36 vol.

1749- t788), scriitor iscusit, cunoscut SI prin discursul asupra stiluiui, citit la receptia In Academie.

ER.TFTEA, corn. rur. jud. llfov; statie c. f. pe

lima Bucuresti-Ploesti; ari e un castel zidit de
fostul domnitor Barbu Stirbei, care este Inmormintat In capela din pare.
BUG, ftuviu In Rusia; uda Ucraina, se varsa
In Nipru; lung. 750 km.
BUGAZ, statue balneara climaterica. Intre
Marea Neagra si Limanul Nistrului In jud. Cetatea-Alba; static c. 1. terminus.

BUGEAC, 0 nume ce se da, pins. la rapirea

Basarabiei, parth de sud a acestei parti din Moldova. 0 despartea o linie putin determinate si cuprindea aproximativ judetele Cetatea-Albli, Bolgrad, Chilia si ceva din Ismail. In harta lui Dim.
Cantemir se cete$te Bicycle sau Basarabia". 9
0 corn. rur. jud. Durostor, pl. Silistra.
BUGHIA, com. rur. jud. Mused, ling& Ctrnpulung; statie balnear& sulfuroasa.
BUGHILE, corn. rur. jud. Prahova, plasa Teleajen.

HUHALNITA, com. rur. jud. Neamt, plasa

Ceahlau.

BUTI4NI, com. rur. jud. Arad, pl. Sebis.

BUHAESTI, statie c. f. pe linia principal&

Buc.VasluiuIasi. De acs pleaca linia lateral&

In Roman.
BUHOCIU, corn. rur. jud. Bacau, plasa Siret.

BUHOGLINDA TILU, personagiu comic din povesti

populace. Numele este o traducere din germanul

Eulensviegel (buhii+oglinda). Este un fel de Pacala, pe seama Ganda se pun tot felul de In$el&ciuni iscusite si do (arse. Prin secolul XV cartile
earl povesteau faptele lui erau foarte raspindite
In lumea german& si In alte taxi (cuv. france z
espieyle a nascut din Eulenviegel). La not cea mai
veche tiparitura cunoscuta este din1846 (Brasov),
dar este sigur ca a lost si alts Inaintea ei. Uncle
episoade se gases In Anton Pann si In alti povestitori populari.
BTJHUI, com. urb. jud. Neamt,plasa Bistrita;

tlrg si mai multe sate; fabric& de postav; resedinta marelui rabin evreu; spital Infiintat de col.
Alcaz; statie c. 1.
BUIA, corn. rur. jud. Tirnava -Mare, pl. Seica-

1546

www.dacoromanica.ro

Mare, castelul de aci a fost proprietatea lui MihaiViteazul.

BUIC$TI, corn. rur. jud. Mehedintd, plasa

Motru-de-Jos.
BUICLTU CRISTEA (1857t1916), medic ro-

BULBUC4TA, com. rur. jud. Vlaaca, plasa B U I-

Arges.

BULETINIIL ASOCIATIEI GENERALE A MEDICILOR

DIN ROMANIA, apare In Bucureati din 1897.

BIILETINIIL COMISIIINII MONIIMENTELOR ISTORICE,

man. Dupa studii la Paris, a practicat medicina

In Bucureati, a fost profesor de clinica boalelor interne (1896) ai medic primal. la spitalul Brincovenesc. A lost unul din medicii sari au Ingrijit

fundat in 1908.

blicist francez; profesor la Sorbona, sustinator al

Invata.mintului moral laic In acoalele publice, autorul cunoscutului Dic(ionar pedagogic (ed. 2-a
1911). A luat In 1927 premiul Nobel pentru pace.
BUJOR, C) corn. rur. jud. Covurlui, med. pl.
Bujor; 4466 loc. (1912); are band., spital. O c. r.
jud. Vlasca, p1. Dungtrea. C) deal In jud. Tulcea. 0 lac in jud. Olt. OO munte In jud. Rimnicu-Sarat. C) c. r. jud. Severin, pl. Faget.
C) c. r. jud. Lapuana, p I. Bujor.
BUJOR PAUL (.1862), naturalist roman. Doctor In stiintele naturale din Geneva (1891), profesor de morfologie la facultatea de *Uinta din

Silvaniei.

pe regale Ferdinand cind a fost gray bolnav (1897).

BUISSQN FERDINAND (*1841), pedagog ai pu-

Iasi, lntemeietor cu C. Stare al revistei Vista.

Romkneasca" din Iasi. A fost membru al Parlamentului In Maya rinduri. A publicat lucrari asupra biologiei lacurilor dobrogene.
BUJOREANU ION M. (*1834 ...) publicist roman. A lost magistrat, director al Monitorului
Oficial". Cunoscut prin Colecfiunea legiuirilor Ro-

nidniei vechi si not (1873-1885). A scris piese

de teatru (Conu Zamfirache, 1857; Judecata lui
Brindus, 1864; Zulufenblum, 1879; Zapciul, 1881),
roman (M istere din Bucuresti, 2 vol. 1862), carts
de polemic& politica ai altele.

BUJORNI, corn. rur. jud. Vilcea, plasa Cozia.

BULAUTI, corn. rur. jud. Orheiu plasa Susleni; 2003 loc. Dupa legea 1929, sat dm. corn.
Susleni.

BULBOACA, statie c. f. jud. Tighina plasa

Bulboaca, intre Tighina si Chisinau.

BULBTJC, cora. rur. jud. Hunedoara, plasa

Geoagiu.

BULETINUL SOCIETATII DE GEOGRAFIE, fundat

In Bucureati In 1876

BULETINIIL SOCIETATII NIIMISMATICE nomANEt

fun-

dat In Bucureati In 1904.

BULGARI, corn. rur. jud. Srdaj, plasa Cehul-

BULGARIA, Stat In S. E. Europei. Se mar-

gineate. in N. cu Romania. la E. cu Marea Neagrii,

la S. cu Turcia si Grecia ai la V. cu Jugoslavia.

Supr. 103.146 km. p.; 5.483.000 loc. Bulgaria e
strabatuta de la E. la V. de Muntil Balcani, despartiti In Balcanil Mari ai Balcanii Mici. Spre

N.-E. prelungirea Deliorman. Spre N.-V. M. StaraPlanina. Spre V. ai S. M. Pirin, Rodope, Balcanii
Negri. Din Balcanii Mari. se prelungesc: Sredna-

Gora, Sernena-Gora. Numeroase cursuri de spa

strabat pamintul Bulgariei, unele Indreptindu -se

spre N. ca afluenti ai Dunarii (Lom, Ogost,

Isobar, Vid, Osma, lantra, Lomul-Alb ai Lomul
Negro), altele spre Mares Neagra (Cando), altele spre Marea Egee (Struma, Mesta, care tree In
Grecia, Marita cu all. Tundj a ai Ards care trace

In Turcia). Capitals Sofia, 213.000 loc. Oraae

principale: Filipopol, Varna, Rusciuc, Burgas,
Slivno, Plevna, Vra(a, Vidin, Lompalanca, Nicopol, Svistov (5istov), $umla, Tirnova, Ferdinandovo, Pasargic. Bulgaria este Impartial.
In 16 judete.
Bulgaria e o tare cu important& productie agricola. Pe langa grau, porumb, etc., se cultiva
tutun de foarte bun& calitate cum ai trandafiri.
Statul actual al Bulgariei este treat prin tratatul dela Berlin (1878) ai a luat repede o desvoltare importanta. Era Intliu un principat vasal
Turciei, redus ca teritoriu, ai In S. lui era o provincie autonomy Rumelia, guvernata de un guvernator cretin numit de Turcia. Primul suveran
a fost Alexandru de Battenberg, In timpul caruia

Harts Bulgariei.

1547

www.dacoromanica.ro

BUL

BUL- Rumelia se proclaina unita cu Bulgaria; dar

locuite de Romani In diferite state si a studiat

Dupa el urma Ferdinand de

BUR Coburg,inin1886.
timpul caruia Bulgaria se proclarne

viata si obiceiurile lor ; a fost membru corespondent

regat independent (1908). Lua apoi parte la razboiul balcanic (1912) si In 1915 intra In alianta
cu puterile centrale, ataeand Serbia. Invinsa Inpreuna cu ele, Bulgaria pierdu din teritorile ei

prin tratatul dela Neuilly (1919), suveranul ei

abdica, luindu-i locul fiul sau Boris.

BULGARICA, (sau BULGARICA) corn. rur. jud.

Cahul plasa Traian; 3053 loc. Dupa legea 1929, sat
tire. com. Cubei.

BULGARA*, corn. rur. jud. Timis-Torontal,

plasa Periam; 2453 loc.

BUM OW BERNHARD DE ( 18491.1929), orn politic

german. A fost ministru plenipotentiar In Romania

si In Italia, apoi ministru de externe, In care cali-

tate a relnoit tripla-alianta, a organizat colonia

Kiao-Ceu din China, In fine cancelar (1900), in
care situatie s'a declarat contra Frantei la ronferinta de la Algesiras In chestia Marocului. A fost
Mut conte si apoi print. Era ministru la Roma
and Italia a intrat In razboiu contra Gerrnaniei.
BUL9Z FRANCOIS (180311877), publicist Iran-

cez, lua conducerea cunoscutei Revue des deux

mondes" si-i asigura succesul.
BULZ, corn. rur. jud. Bihor plasa Bratca;

al Academiei Romane (1887). A publicat rezulta-

tele cercet5rilur lui despre Romani din diferite

tat si provincii: 0 cdldtorie in Dobrogea (1880);
to Muntele Atos (1884), in Istria (1896), in Bithinia (1893 , In Moravia (1894), in insula Veglia
(1895 , in Silezia austriacd (1896), in Kamenitz
Podolsk (1906), in Croatia i Dalmatia (1908);
a publicat studii asupra obiceiurilor populare:
bocete (1878 , crestdturi pe cherestele (1880), datini la inmorniintchi (1882), crestdturi pe droburi

de sane (1885), datini la nun(i (1889), la naVerea

copiilor (1892); cum si studii despre istoria legislatiei romanesti, despre istoria muzicei, despre istoria
teatrului. etc.
BURBONI, veche familia nobilh franceza, ridicata mai ales din sec. X, despartita In mai multe
ramuri si In Italia, Spania. Ea dete Frantei o
serie de regi. -

BURDEA, O platou In jud. Arges si TeleorC) c. r. jud. Teleorman, pl. Balaci. @state c. f. linia CostestiTurnu-Magurele.
BURDUJENI. corn. rur. tlrg jud. Suceava,
plasa Bosaneea; se atilt un orfelinat si o scoala.
profesionala; state c. f. linia PascaniBurduj eni.
man.

11

BURGER GOTTFRIED (1747 11794), poet ger-

2986 loc.

man. Opera cea mai cunoscuta: Lenore, balada.

Balta-Verde. 0 c. r. jud. Hunedoara, p1. AvramIancu.

roman. A fost deputat si senator In mai multe legislaturi, a fost ptimar al orasului Dorohoiu, unde
a trait toata viata si unde a Intemeiat n filial& a
Ateneului Roman, care a reusit sa aibil $1 o bibliotea. Opere pr.: Organizarea magistraturii, Frogmente istorice i liter are, Viata lui Mihail Kogd1niceanu.
BURGITGIA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba

BULZETI, 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa

BUMBAC LOAN

184311902). profesor si serii-

tor roman din Bucovina. A facut studii superioare

la Viena si a fost numit (1881) profesor de liters-

tura roman& la Universitatea din Cernauti. A

publicat poezii, nuvele, scrieri istorice si cercetari
asupra istoriei limbii si literaturii romane, intre
can un studiu asupra Codicelui Voronetian, In
care emitea teorii combatute de alti istorici literari.

BITMBAC VASILE (18371-1918), scriitor si pro-

fesor roman din Bucovina. Il gasim bursier al

Ministrului Moldovei In Blaj In 1861. In 1874 11
vedem profesor la gimnaziul din Suceava. A pu-

blicat poezii In Familia" (1866) si Albina" din

Viena (1867) si alte reviste, studii diferite (versificatie. etc.) si povestiri de calatorie.
BUIVIBUETI, com. rur. jud. Arges, plasa
Oltu-de-Sus.
BVNEA, manlistire jud. DImbovita aproape
de VlIcana, Intemiata 1622 de un armas Bunea.
BUNA SPERANTA. (Cap) Fr Africa.

BUNEA AUGUSTIN (1857 11909), cleric si isto-

ric roman. A facutstudii In Brasov, Blaj si Viena.

Preot (1881), a fost secretar al cancelariei metropolitane din Blaj, profesor de teologie dogmaticii,
director de studii In Seminariu, asesor consistorial. Remarcat prin scrierile sale, a fost ales membru, al Academiei Romane In 1909. Opere pr.: Cestiuni din dreptul si istoria bisericei unite, 1893;
Vechile episcopii romdnesti, 1902; lerarhia Bo-

mdnilar din Ardeal si Ungaria, 1904; Stapinil

fdrii Oltului, discurs de receptie, publ. dupa
moartea lui, 1910.
BUNGARD, corn. rur. jud. Nasaud, plasa
Lechinta. c. r. jud. Sibiu, pl. Turnisor.
BUNETI, 0 corn. rur. jud. Falciu, plasa
DrInceni. c. r. jud. Falticeni, pl. Liteni.
c. r. jud. Tlrnava-Mare, pl. Rupeni. c. r.
jud. Sontes, pl. Gherlei. c. r. jud. Vlicea, pl.
Govora.

BUNTE$TI, corn. rur. jud. Bihor, plasa Beius.

BLTRADA. ToAN T. ( '1851), magistrat roman. A fost prim-presedinte al Curtei de Apel din
Iasi si profesor de drept roman la facultatea juridica din Iasi.

BURADA TECDOR (*18391-1923), publicist ro-

man. A Invatat In Iasi si la Paris dreptul si muzica, a lost magistrat (1866) si a Inaintat ph& la
gradul de Consilier al Curti de Apel din Iasi; s'a
ocupat, dupli retragerea din magistrature, de etnografie .si de folklor, a calatorit prin provinciile

BURGHELE GEORGE (*18551.19291, publicist

plasa Cogilnic; 4619 lob. Dupa legea 1929, sat circ.

corn. Taslic.
BURGIJNDIA (fr. BOURGOGNE), veche provin-

cie a Frantei; forma un ducat, avind ca centru

Dijon; azi formeaza mai multe departamente, cu

regiuni de vii vestite.
BURI (sau BOERI), colonist olandezi In Africa
de Sud, stabiliti, dupil multe peripetii, In Transvaal. Au trait independenti si au scapat de tendintele de expansiune ale Englezilor, can stapInesc

teritotile vecine, piny cind, din pricina descoperiril unor mine de aur, Englezii le-au anexat
Cara, dupa un razboiu crincen (1899-1902).
BURIDAN JEAN (130011358), filozof francez,

Post rector al Universitatii din Paris. In studiile

sale a combhtut ideea liberului arbitru.
BURIDAVA, cetate romans, jud. Vilcea, aproape de Calimanesti, pe drumul roman care
mergea pe rnarginea Oltului.
BURLA, corn. rur. jud. Radauti, plasa Dornest.
BURLA VASILE (184011905), filolog roman.
A fost profesor de limbs elena la liceul din Iasi, a
lost colaborator al Convorbirilor literare", publicind, pe linga studii, si notice de polaroics mai
ales contra lui Hasdeu. A publicat si o grathatica

greach (1895) si o carte de exereitii latinesti (1888).

BURTLA-MARE, (1) com. rur. jud. Mehe-

din(i, plasa Blahnita. Comuna are spital. a.-

raicA, c. r. tot acolo.

BURILEANU DUMITRU .1865). profesor de li-

terature eleha la facultatea de Were din Bucurest (1906 .

BURNAS, lac In jud. Ismail, lung de 5 km.,

lat 3 km., comunica cu lacurile Carudiol si HadgiIbraim.

BURNAZ, clmpie intinsa In jud. Teleorman si
Vlasca.
BURNOUF [bUrnuf] JEAN LOUIS (1775t1844),

filolog francez, profesor la College de France, cunoscut prin gramaticele sale pentru limbo. greacd
(1814) si cea latind (1840y. La noi, Intre primate

lucrari dupa metoda lui cithm: Gramatica elenica de Neofit Scriban (1862).
BURNS ROBERT ("175911796), poet scotan,

1548

www.dacoromanica.ro

ducatorii Romanilor In luptele pentru libertate BURIn 1848. Advocat de profesiune, el fu numit prefect de dare comitetul de conducere si avu In BUT
Muntli Apuseni un rol important, alaturi de Avram Iancu si de Axente, tinInd In roc armata ungureasca, victorioasa In alte parti. Chid Kossuth
trimise pe Dragos ca sa propuie Romanilor Incetarea luptei sub anurne conditiuni, Buteanu lua
parte la consiliul si adunarile populare ce s'au
tinut atunci si a avut imprudenta sit se Increadit
In vorbele si fitgaduintele pe cari un Roman)' le

lipsit de instructie sistematica; a inceput sa publice hind Inca lucrator agricol si apoi, doblndind
succes cu operele sale, a venit In Edinburg si a
ocupat un post In administratie. A murit Ural' si
In saracie.
BURSTJCI, com.rur. jud. Tutova, plasa Murgeni.
BURY JOHN BAGUNELL ('1861t1928), istoric en-

glez. profesor la Cambridge. A publicat studii asupra poeziei lui Pindar si asupra lumii bizantine, a
dat o editie a istoriei lui Gibbon despre istoria Ito
manilor. E membru onor. al Acad. Romane (1913).
BURZUC, corn. rur. jud. Bihor, plasa Tileagd.

aducea de la nista adversari pe cari ii credea leali,

si a ramas cu citiva fruntasi In orasul Abrud ca

sa discute conditille; dar Hatvani Intra cu trupe In
ora$ si, In Ion s parlarnenteze, aresta pe comandantii romant Buteanu, prins prin aceasta tradare, fu spinzurat In ziva de 23 Maiu 1849.
BUTNI, 0 coin. rur. jud. Cluj, plasa Galata. it c. r. jud. Arad, pl. Sebis: tlrg la 18 Febr.
BUTNI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Hln

BUSTENARI, corn. rur. jud. Prahova, plasa

Prahova; marl exploatari de titeiu.
BUSTENI, corn. rur. jud. Prahova, Intre Sinaia si Predeal; statie climaterica; statie c. f.
hula PloestiBrasov; biserica si scoala zidita de
casa regala; fabric& de Wale, de var hidraulic;
2478 loc.; 882 m. altit.
BVSU, coin. rur. jud. Mehedinti, plasa Dumbrava.
BUTCULEST/, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Rosiorii-de-Vede.
BUTE4SA, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa

cesti; 2830 Ion.

BUTICESCU VASILE RANTA, scriitnr sl profesor roman din Transilvania. A publicat poezii, articole de folklore s. a.

BUTOSTI, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa

Motru-de-Jos; statie c. f. intre Filiasi si Turnu-

Sumcuta-Marc.
BUTEANU IOAN ( 1821 j-1849), unul din con-

Severin.

110/4

11

'

IP.%

c..

%.1'

....

JR PUTNA

/..."

......"

,4

''''''..../PL. PAR SCOVi

5t,10*.
0

s-

tIss

.i

'

e.

Lw
9pa

1.

tari

of'

i-

P L .B

Alums f
.
i

AU

\Pitarlag

.!

III
+

..+

ISARATELI
g Ritesti !

e.

0
e

,,,Beceni 1

.P L-

'Y

eslli
4Vntg vadat
Aoldis-.'''..,p L . S LAM Cis
i

IS,.

1.

Pi PS C 0%%.j :Been,41 /

iii

...!*

sCiolanu

_..!

Vernesti

PL.NISCOV
BUZA

ti

PL.T OHA

Alan.

PL.GL BEANONILEI)
Cioranca

.."
.

. ./

PL. piMPLI

GIOdearlUI-\1,

Silistea .'
.......

I ALOMITA

Harta jud. Buz5u.

1549

www.dacoromanica.ro

.I

e?ogoanele .....,

J2

to
01

BUTOIU, 0 corn. rur. jud. DImbovita, plasa

BUT- Bogati.
manastire tot acolo. intemeiata de
I
1
vornicul Udriste si logofatul Dragomir In timpul
B

teiu 1850-1860, Dionisie Romano 1861-1864, 'nochentie 1873-1893, Dionisie Climescu 1894, Ghenadie 1925.

BUTUREANU VASILE (*1858), naturalist roman. A facut studii la Paris si a Yost profesor la
Liceul National din Iasi (1889), apoi profesor de
mineralogie si geologie la facultatea de stiinte din

RomSniei Mtn 1927-1929. A studiat In tara, a Lost

lui Mircea-cel-Mare.

Iasi (1899).

BVZA, 0 corn. rur. jud. Some*, plasa Chio c. r. jud. Mures, plasa Miercurea.
BUZA, corn. rur. jud. Somas, plasa Ileanda.
BUZAU, 0 rlu an. al Siretului pe dreapta;
izvoraste din Transilvania, muntele Tezla, uda,
elliS

jud. Brasov, Trei-Scaune, Buzau, RImnicul - Sarat, Braila,

se vat's& In Siret. ling& corn.

BUZDUGAN GEORGE ( * 1867 1-1929), regent al

numit In magistrature In 1892 ca substitut la

tribunalul jud. Neamt, si a Inaintat ca judecator,

presedinte de tribunal, consilier la Curtea de Apel
din Bucuresti (1905) si consilier la Curtea de Casatie In 1910, mai tlrziu presedinte de sectie *i
In 1924 prim-presedinte. Numit membru al Regentei prin volute regelui Ferdinand si prin votul
Parlamentului, a intrat In functiune In ziva mortii
regelui Impreuna cu Principele Nicolae si cu Patriarhul Miron Cristea.
BUZENI, corn. rur. jud. Botosani, plasa Corni.
BUZESCU, 0 corn. rur. jud. Teleorman, plasa

Alexandria. familia boereasca vestita In

Macsineni; lungimea total& 270

km.; trace prin corn. Nehoia$,

orasul Buzau, etc.; afl. principali pe dreapta: Crasna, Ne-

hoiasul, Nehoiul, pe stinga:

Artagul, Cllnaul. jud. In
Muntenia; cap. Buzau; 4936
km. p.; 294.416 loc. (1915); Sterna jud. Buzau.
9 plasi; 2 corn. urb., 97 rurale ; 8 parohii urbane, 151 rur. 269 biserici, 4
manastiri; tine de eparhia episcopiei Buzaului;
de circ. Curti! -de Apel din Bucuresti; are 361 scoale

primare; are 8 cooperative agricole, 3 de productie, 41 de aprovizionare, 29 pentru exploatare de

paduri. Numele vine de la Hui Buzau. corn.

urb., cap. jud. Buzau, pe malul drept al rlului

Buzau; 38.000 loc. resedinta unei episcopii;
are 6 biserici ortodoxe, o sinagogli, un liceu de
Met' numit Alexandru Hasdeu", Infiintat In
1867, si o scoala secundark de fete, o scoala normala, una profesionala si mai multe scoale pri-

mare; are tribunal si judecatorii de pace, face parte

din circ. Curti! de Apel din Bucuresti; statie c. f.

pe linia Bucuresti-Galati si Bucuresti-Marasesti; are mai multe spitaluri. Orasul e vechiu, se

citeaza Intr'un document din 1350. Prin activi-

tatea unora dintre episcopi a lost aici, in unele

momenta, o desvoltare culturala lnsemnata mai
ales din punctde vedere bisericesc. 0 Episcopie.
Intemeiata In anul 1496, a avut to eparhia sa jud.
Buzau, RImnicu-Sarat si Sac (sau Sacueni), apoi
i s'a adaogat si Braila. Azi cuprinde jud. Braila,
Buzau si Illmnicul-Sarat. Lista primilor episcopi
e greu de stabilit cu preciziune. Dupti unii. primul

este Paisie, dupo. altii Sera Jim. Al doilea ar fi

Anania ca 1526. Apoi leremia ca. 1550, Atanasie ca. 1553-1587, Luca 1587-1605, China 16121620, Efrem Trujersel 1620-1626, $telan 1636-

1648, Serafim 1649-1668, Grigorie 1668-1691, Mi-

trofan 1691-1702, Damaschin 1702-1708, loasaf

1708-1716, Daniil 1716-1720, .5te 1 an 1720-1732,

Misail 1732-1740, Metodie 1740-1749, Filaret

1749-1753, Ra f ail 1753-1764, Cosma 1764-1787,

Dositeiu 1787-1793, Costandie Filiti 1793-1819,

Gherasim 1819-1824, Chesarie 1825-1846, Filo-

istoria noastra.
BVZGA, corn. rur. jud. Solnoc-Doblca. Ttrg
In ziva de 11 Ianuarie.
BVZIA*, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plass.
Buzias; resedirrta plash; statie balnearh: ape fe ruginoase si acid carbonic.
BVZNEA, corn. rur. jud. Iasi, plasa Clrligatura.

BUZ0E$TI, corn. rur. jud. Arges, plasa Te-

leorman.

BUZOVITA, corn. rur. jud. Hotin plasa Chel-

menti; 2487 loc. Dupalegea din 1929, sat circ. corn.

Chel m en ti.

BYRON [bair'n] GEORGE GORDON lord(*1788

t1824), poet englez, spirit aven-

turier, Isi Dieu multi dusmani

prin satirele sale, can ti atra-

sera si admiratori. Silit sa

piece din tara din cauza antipatiei ce destepta purtarea cu

sotia sa, rhthci prin Europa

si se angaja In armata greaca
in lupta contra Turcilor, dar
muri de febre dupe lupta de
la Missolonghi. Din scrierile

lui s'au tradus romaneste:

^)74.

Luarea Corintului (de Heliade

Lord G. Byron.
1834, de Virgolici, sub Win]
Impresurarea Corintutui, 1876), Ghiaurul (de He-

liade, 1834), Oscar d' Alba (de Heliade, 1834),

Mazeppa (de Heliade, 1834, de G. Cosbuc, f. a.,
de T. M. Stoenescu, 1883), Parizina (de Heliade,
1834, de S. Virgolici, 1877, de Al. Macedonski,
1878), Logodnica d' Abidos (de Heliade, 1834),
Prizonierul de Chilton (de Heliade, 1834), sinditul din Chilton de VIrgolici, 1871), Lamentafiile lui Tasso (de Heliade, 1834), Beppo (de
Heliade, 1834), Don Juan (de Heliade, 1847),
Manfred (de T. M. Stoenescu, 1885), apoi poezii
raslete de N. Xenopol In Convorbiri literare,, an.
X, T. M. Stoenescu, Al. Macedonski In Literatorul 1881, 1882, 1885, P. Cerna In Convorbiri
critice'P 1907, etc.

1550

www.dacoromanica.ro

/,./

COZIA, MANISTIREA (IUD. ViLCEAl

CAABA, o piatra neagra.ce se al& In mijlocul

moscheei din Meca.
CABALA, doctrind formula& de invatati

evrei cu vre-o dou& secole inainte de Hristos,

care consta Intr'o interpretare special& a Bibliei,
ce urma s& fie cunoscutti numai de cei initiati.
CABALLERO FERNAN, pseudonimul CECHJEI
DE ARBON, ( *1795 t1877), rornancier& spa.niola.
Pr. op. Elia, Clemencia. Din nuvelele ei s'a

tradus romaneste : Sdrmana Dolores, 1901, In vo-

lum, si altele prin ziare.

CABANIS GEORGES (.17571-1808), medic fr.

si om politic, avind rol important In timpul

marii revolutii, public& multe scrieri de medicina,

filozofie si organizatie scolara.

CABTLI, locuitori din Cabilia, regiune muntoes& din Algeria.

CABTRI, divinitati ale unui cult nascut

probabil Yn Frigia si r&spindit $i In Orientul

Europei. Ideea fundamental& a acestui cult este

c& focul e principiul tuturor lucrurilor (teoria lui
Lenormant). Aceasta idee a Yost simbolizat& sau
materializata la diferite popoare in diferite chi-

puri. Dupa cercetarile facute de Al. Odobescu,

acest cult a Yost practicat si In Dacia si pe teritoriul ei s'au g&sit diferite monumente, mai
ales baso-reliefuri, cari se explica numai prin
comparatia cu alte opere artistico-religioase de
nature cabiric& din alte regiuni. 0 descriere a
principalelor monumente a facut-o Teohari
Antonescu, sprijinit pe indicatiile lui Odobescu.
CABLOVATA, lac jud. Tulcea; supr. 120
hectare; are insule cu stuf; are peste mult.
CABOT, doi Venetieni, tatal (JOAN) si fiul
(SEBASTIAN), cari au descoperit Canada (1497).
CABRAL PEDRO ALVAREZ (t ca. 1526), navigator portughez, a descoperit Brazilia (1500).
CABVL, p oral Asia, cap. Afganistanului. 1

fluviu In Afganistan.
CACAVELA GHERASIX, Mug u. grec venit din
Constantinopol In Bucuresti, a Post superior al

bisericii Mihaiu-Vod& pe vremea lui BrIncoveanu.

CACAVELA IEREMIA, calugar grec. A Mout

stuciii In Greta, In Lipsca si In Viena. A lost

profesorul lui Dimitrie Cantemir nu stim and,

poate and acesta. era In Constantinopol. Chemat

In Iasi ca profesor pentru fiii lui Antioh Cantemir,
a Post profesor si la Scoala Domneasca. Nu
cunoastem datele exacte pentru toate aceste

Intimpl&ri. Stim a In 1698 era In Iasi, fiindca

la apart is unei cartd a lui Dim. Cantemir In
acest an scrie o prefata cu laude pentru autor,
ziand: la holda Milltil tale am ostenit". De la

Cacavela ne au ramas clteva scrieri: Talcuirea

dumnezeestii Liturghii, trad. din greceste si tip.

1697; Vitae pontificum de Platina tradus In

greceste 1687, ms. Academia Romans.. A colaborat la tiparirea unei scrieri grecesti a Patriarhului Dositeiu (Tomul dragostei asupra latinilor,
TOt.Log &rev* xccr& kativwv 1698). E curios ca
numele acestui profesor grec a devenit In literature noastra popular& numele unui personagiu
comic tip de istetime umoristia.
CACICA, com. rur. jud. Suceava, plasa
Arbore; 2375 loc. Dupil legea 1929, sat circ.
corn. Pirtestii de sus. Aci se gaseste on& de sare,

In 1922 s'au scos 4589 tone.

CACOMEANCA, corn. rur. jud. Ialornita, pla-

sa Ciacanesti; 2263 loc. Dup& legea 1929, sat circ.

corn. Ciocanesti.

CACOVENI, statie

c.

I.

Intre Berzovia si

Oravita.
CADMOS (sau CADMUS), pers. mitol. grec.

Ar fi Intemeiat orasul Teba din Beotia si ar fi

introdus scrierea In Grecia.
CADOBE TI, corn. rur. jud. Cernauti plasa
Colacinului; 2845 loc. Dupa legea 1929, sat circ.

corn. Vrinceni.

CADORNA max ( 1850-1.1928), maresal Ratan,

comandant suprem al armatei patriei sale In

razboiul mondial Intre 1915-1917.
CADORNA RAFFAELE (1815t1897), general
Italian. S'a distins In timpul ra2boiului Crimeei
(1854) si a comandat trupele can au ocupat
Roma In 1870.
CAEN, [cit.: can] oral Franta (N.Y., dep. Calvados), patria lui Malherbe, vestit pentru preparetie mincarilor de burt&.. (Gripes et la mode de Caen).

1551

www.dacoromanica.ro

CAE- CAESAR, ow CEZAR.

CAFFA, ora$ In Rusia (Crimeea);
CAL CAFFA IOAN DE, primul episcop

10.000 loc.

ortodox In

Transilvania In 1456 (gasit de Xenopol In documente din Pasta).

CAFRI, negri locuitori In Sudul Africei, In
apropiere de Hotentoti.

CAGLIOSTRO ALESSANDRO,
numele lui IOSEF BALSAM ( 1743
1'1795 , aventurier celebru, ca.-

lugar, medic, francmason, Italian de neam, dar calatorind In

toata Europa, facind ispravi felurite, suferind Inchisori, exi-

169 gcoale primare (1929); tine de circ. Curtii

de Apel din Galati. Are 4 cooperative de desfacere si consum cu cap. 505.000 lei (1925) flu

jud. Ismail, se varsa In lacul

cu acelasi nume. lac jud.
Ismail, legat cu Dunarea prin
tr'un riu si cu lacul Cartal
prin alt rfu.
CAIAFA, preot ebreu, pre
zident al tribunalului care a
judecat si a oslndit la moarte
pe Hristos.

CAIRN DEMETRIU

luri.

CAGNAT[cana]asarE(1852)
epigrafist si filolog francez. Profesor la College de France"
Cafru.
(1887), membru al Academiei
de inscriptduni (1895); membru onorar al Acade-

inlet Romane (1926 ; a facut cercetari si explorani epigrafice In diferite tinuturi ale Africei pe
unde au ramas urme ale stapInirii romane si a
publicat asupra for studii nurneroase; a studiat
citeva din institutiile romane, ca impozitele *.
a.; a dat un manual pretios de epigrafie Latina,

de care se servesc studentii si la noi; a lutemeiat o publicatde anuala de specialitate cu

Bernier.

CAHUL oras cap. jud. Cahul, 12.000 loc.

(1.923); are 2 biserici ortodoxe, 1 bis. lipoveneasca,

( 1754

1'1821, preot roman In Transilvania. A Post profesor la Se- Sterna jud. Cahul.
minariul din Blaj si prepozit
capitular. A lasat un fond pentru ajutorul studentilor.

CALAN DEMETRIII ("1778 t1832 , profesor si

preot roman In Transilvahia. A predat teologia
dogmaticit In Blaj, a Post vicar capitular (1820).
CAIDANOV IVAN COSNICI ( *1782 t1845), istoric
rus. Una din scrierile lui a Post tradusa de G. Asachi: Istoria imperieirosiene, 2 vol. 1832-1833.

CAILLAUX [cabs)] JOSEPH ('1863), om

politic si financiar francez. De mai multe ori

ministru si prezident de consiliu, s'a facut cunoscut prin studiile asupra impozitelor gj prin
legea impozitului pe vent.
CAIMATA, biserica In Bucuresti, zidita la
1732, darlinata In 1892. Aci lautarii sarbatoreau
pe patroana for SfInta Paraschiva. Dup. numele
bisericii se numeste si mahalaua dimprejur.
CAIN, personaj biblic, fiul lui Adam si al Evei.
Fuga $i ratacirea lui formeaza subiectul poeziei
lui V. Ilugo Conscience", trad. rom. de V. Pogor
(In Convorbiri literare .
CAINARGEAUA-MICA, corn. rur. jud. Durostor, plasa Beibunar, 2264 lop. Circ. com,
cu 8 sate (1929).
CAIR, sat jud. Cetatea Alba pe piraul Caplani;
1950 loc. Plna la 1868 a Post stanit& de cazaci.
Tine de circ. corn. Bairamcea.
CAIRACLTA, com. rur. jud. Cahul, plasa Tra-

.1'

,LAPUSNA/,'

@L E0 VA

ian; 2050 loc.

CAIRO, oras capit. Egiptului, aproape de Nil;

660.000 loc.

CAIROLI BENEDETTO ( 1825t1889), om politic,

Italian, amic al lui Garibaldi, de multe on ministru si prez. de consiliu.

CAIVTI, 0 corn. rur. jud. Baca'', pl. Trotus,
compusa din mai multe sate, Infiintata in 1865,
dar tirgul e pomenit In 1828; st. C. f.; 2030 loc.
II riu, afl. al Trotusului.
CAJVANA, com. rur. jud. Suceava, plasa
Arbore; 3050 loc.
CALABRIA, prelungirea de S. a Italiei dela
golfurile Policastro si Tarento pin& la strimt.
Messina; tinut In genere muntos.
CALAFAT, com. urbana jud. Dolj; 7.831 loc.
(1915); port la Dunare; st. c. f. linia Craiova-

PL STEFAN CELMARE
almaclia 1/4

--

\ocostangaba

,
PL.

PL.

stbota
iDHAGOSVODA

v.:,

CAHUL

coCrthana

ION VOEV00 \

ubeu

Calafat; judecatorie de ocol; 3 biserici; are liceu,

Infiintat 1919, scoala secundara de fete Infiintata
1921; mai multe scoale primare, scoala normala
de baeti si de fete, 2 scoale de convert, o scoala de
meserii si o scoala de tesatorie (1928-29).

7r

AN A\
I
1

co

3'

P ISMAIL
Harta jud. Cahul.

2 israelite; 1 liceu de baieti Ion Voevod",

Infiintat 1913, o scoala de fete Iulia Hasdeu",
Infiintata. In 1880, o scoala profesionala de fete,
o gooala comerciala de baeti si 7 scoale primare.
E Infiintat In 1838 de fostul guvernator al Basarabiei Feodorov, care era proprietarul mosiei
Numele dat dupa lacul Cahul. O jud. In Basarabia cap. Cahul; supr. 4482 km. p., 147.266
loc. (1922); are 5 plasi, 2 corn. urbane, 67 corn.
rur. cu 447 sate (1926); tine de eparhia episcopiei din Cetatea-Alba, arc 43 gradini de copii si

CALAIS, [tale], oras, Franta; pe Canalul La

Manche; centru comercial. Ocupat de Englezi
(1347-1558) si de Spanioli (1595-1598).
CALAN (CALAN), statiune baln. jud. Hunedoara, plasa Simeria, In valea Streiului; ape termale cu skruri.
CALCEDONIA, oras In antica Bitinia; azi
cara-srea (Asia mica) rata de Constantinopol.
Aci au Post doua sinoade (sau concilii) impor-

tante: In 403 si In 01.

CALCEVA, corn. rur. jud. Cahul, plasa Traian;

3717 loc. Dupa. legea 1929, trecuta la jud. Ismail.
CALCIDICA, peninsula In Marea Egee,

format& din trei peninsule mai mici, dintre sari

una cuprinde colonia de manastiri a Sf. Munte.
CALCUTTA, oras, India engl., In delta Gan-

1552

www.dacoromanica.ro

gelui; 1.300.000 loc; mare comerciu, multe in-

al Agripinei, Imparat roman, vestit pentru rrimele CAL_

si nebuniile sale sanguinare. Ueis de o conspiratie,
CAL
numele lui s'a sters din sirul 1mparatilor.

dustrii, Universitate si scoli superioare.

CALDEA, tar& locuita de Caldeeni, marginita

Int liu intre Tigru si Eufrat, apoi mult intinsa.

A avut rol mare In istorica antics, mai ales prin

CALIMAH ALEXANDRII. domn

desvoltarea stiintelor.

CALDERON DE LA BARCA prim (1600

t 1681), celebru dramaturg spaniol. autor a peste

500 de comedii, drame si alte piese. Op. pr. Viafa
e un vis, tradus si in ronnineste.
CALDOS, (t1901 , medic din Argentina, a
studiat friyurile galbene $i a murit victim& a in-

Prusia si Austria. In ultimul an

al domniei a lost ciuma cumplita.
CALIMAH GRIGQRE t1769),

containARE mr- partea filol. : au avut rol insemnat in desvoltarea noastra culturala. mai ales
In sec. xviii si in prima jumatate a sec. xix.
Cel mai vechiu e tiparit la Brasov 1733, tradus
din sirbeste, cuprinde numai partea calendaristica; apoi urrneaza: Iasi 1785 al lui Stril-

domn al Moldovei de doua ori:

1761-1764 si 1767-1769. Prima
domnie este 'Ara insemnatate si -1
arata lipsit de experienta. Este Alex. Calimah
mazilit mai ales prin intrigile lui dupa 0 stamp. din
Grigore Ghica, desi so(ia sa era 00i. Acadennei.
Ghiculeasca. Revenind dupa mazilia rivalului sau, provortea nemultumiri intre boeri, cari se
piing la Poarta, far& a reusl la
altreva deeit a doblndi oarecari
favoruri. In acest tintp se Incordeaza relatiile Intre Turci si Rust
si armate turcesti vin In Moldova
indreptindu-se spre Nistru; Calimah risipeste banii ce i se daduse pentru aprovizionarea tru-

bitchi; Sibiu 1794, primul care O. si materie

distractive; Viena 1794, care O. si o nuvela;

Bucuresti 1795, cuprinde numai Insemnari calendaristice; Sibiu 1797; Sibiu 1802, care cuprinde

o anecdota In versuri Ursul si puscasul";

Sibiu 1803, care are si poezii. De aci tricot urmeaza regulat In fiecare an calendarele din
Buda: 1806, primul care cuprinde ca supliment o
parte din Istoria Romtmilor" de Samuil Clain;
1808, cu Inceputul Cronicei lui .,Sinai; 1809,
idem; 1810, cu invataturi morale; 1811; 1813;
1814, tip. de Nicola Nicolau din Brasov. Cu
retete de medicine veterinartt; 1815; 1816 cu
predici si articole de Petra Maior; 1817, Intocmit

de Zaharia

pelor si de aceea e destituit si

omorit, flind acuzat de tradare.

CALIMAH mAN, domn al M01- Grig. Calimah
dovei Intre 1758-1761. Se zice ca (col. Academiei).
era Roman de origine, fiul lui Teodor Calmasul;

Carcalechi.

CALIACRA, jud. in Dobrogea; cap. Balcic;

supr. 4500 km. p., 138.000 loe. (1928 ; 6 plasi;
3 comune urbane, 81 rurale cu
192 de sate (1926); tine de epar
hie Constantei; are 173 scoale
primare si 70 gradini de copii
(1929); are 9 parohii urbane, 30
,:t,(t)
parohir rurale; 39 biserici, 144
cooperative de consum si desfacare cu un capital de 1.278.000
lei, 2 coop. p. exploatare de paduri cu un capital de 1.176.000
lei (1925).

CAW' (BREASLA CALICILOR) SaU

sdraci ori cersetori: erau organizati ca si breslele celelalte,

avind un staroste si primind

subventiuni de la stat (cutia

milelor) afar& de ce dobindiau

de Ia particulari. Atli. In Iasi sit
si In Bucuresti erau porpuni din
oral unde locuiau. Ei au Inflorit
mai ales prin see. xvii, iar de

pe Ia mijlocul

sec.

Jo

/
/

....' (

moschei; face parte din circ. Cur tii de Apel din Constanta. Are 5

%a

94,,

s'-'

.Armut i
,...
,
,

PL. STEJARUL--P.L.
tejar.,

,'`

,_____-\

I/

--

xvin pri-

,>.......
x

/5 .
F

0 UMITRU

4'

/4

s-

-'-

IPLCAVARNA
PL. e..toe.;
VI1LTURES71

.\

, T41

4 A,

's- ..,

-PL B AZO GIC

------13AIAIG-...,...-

N......-s,

P L. P E R I

.,_

\,---'

.."

,--

l'

..;

a progresat eeonomiceste. Incepind cornertul de cai si gripe cu

cercarilor ce a fault asupra-si.

si

:,4

al Moldovei 1795 99. Era Mil

lui loan C. A. fost domnitor
slit sub a carui obladuire Cara

Z "Bitiii

AVIONA

..---

*1

Harta jud. Caliacra.

vilegiile for au disparut de drept.

In Bucuresti ramasese amintirea

organizatiei for In numirea unei retele prineipale

de comunicatie: Podul calicilor (corespunzind in
parte In Calea Rahovei de azi),

Garda i s'a zis pe la Inceputul

sec. xix si Podul Cali(ei, numire despre care multi cred c&
nu e cu nimic justificata.
CALIFORNIA p un stat din
Statele-Unite asezat la Oceanul
Pacific, vestit prin descoperirea
minelor de our (1848); azi tars
agricola, debu$eu pr. San Francisco. peninsula fitclind par-

te din Mexic, alaturi de Golful Sterna jud. Caliacra.

Meuse studii in Polonia si cunostea Iimba polona

si latina; fusese apoi trimis la Constantinopol de
eatre Nieolae Mavrocordat pe ling& fratele lui,

loan, care era dragoman; astfel ramase acolo

aproape treizeci de ani, ajungind Insusi mare
dragoman si mai tirziu domn In Moldova. Ca at
Indrepteze reaua stare financiara a tarii, aduse
linga sine pe un Grec. Stavarache, care, ajutat
de unii boeri, puse biruri marl si astfel pro\roc& o rascoalEt contra sa si fu nevoit sa fug&
la Constantinopol. Dupli fuga lui, Calimah in-

Uinta un bin nou numit fumclritu/ dupe numarul

cosurilor), fiindca reInvierea vacaritului era greu
de facut, deoarece boerii se temeau de urrnarile

blestemului rostit de rnitropolit pe vremea lui

Const. Racovittt, macar cA Domnitorul reusise sa
obtde demisia tnitropolitului Iacov si sa puie In
despartiti In omeiazi$i abasizi. Au fost mai multe
califate: In Persia, In Egipt, in Bagdad, in Cor- loc pe fratele sAu Gavril, care ar fi fost dispus
dova etc.
sa deslege blestemul. Calimah. Inaintat in virstA,
CALTGULA (*12 f41), fiul lui Germanicus si se retrase sine a face loc fiului sAu Grigore.
Gh. Adamescu. - Diclionar Enciclopedic Ilustrat.
1553
98
Californiei.

cram, urmasi ai lui Mahomet (632-661),

www.dacoromanica.ro

CAL- CALIMAH SCARLAT (11821) fiul lui Alexandru,

" domn al Moldovei In trei rinduri: August-Octom-

In 1863 Ii titular In 1865, a luat parte la o miscare

contra unirii In 1866 dupa. alegerea Domnitorului

Gratiat de noul Domn, a putut deveni

In 1875 mitropolit primat $i
ca atare s5 alba norocul ca,
In timpul pSstoriei sale, sa
vada realizata autocefalia bi- d

brie 1806, 1807-1810 sub ocupatie ruseasca si

1812-1819. Ultima lui domnie este Insemnata

Carol.

prin reformele financiare: desfiintarea scutelnicilor (pp. acest cuv.)

$i Inlocuirea cu poslumici (Pr. acest

cuv.), aplicarea unor masuri de

lobos general, cu iscusinta chib-

ortodoxe romSne.
CALIST ARHIEREII ('1800

sericii

zuite ca s5 proteje pe boeri $i

11885). Calugarit de /Anal' la

Cernica, trace la Cozia; arhimandrit 1845, arhiereu cu
titlul Stratonichias, 1850. A

sa nu apese prea mull starile celelalte. Tot lui i se datoreaza si

condica de legi (1817), bazata pe
legislatia bizantina, Mout& cu colaborarea pravilistului Andronache Donici, care introduse $i dispozitil ce nu se gaseau In cea de

construit din averea sa biserica din sub. Delea Nola 1872

75) si a lasat prin testament

1)325. Textul publicat a fost gre- Scarlat Calimah.

cesc. El Infiinteaza $i postul
de jurisconsult, numind Intl/ pe Constantin

Scheliti.
Scarlat
Calimah a
Post domn
si In Mun-

,-;),\.

tenia Intre
Februarie
$i

1821, dar

numai nominal, cad

de fapt n'a

o sums importanta pentru

OA

ell

'

.1

,/74

Calinic Miclescu

(dupS o stamp. din

Azilul Elena Doamna.
CALISTRAT, sf. martir col. Academiei).
prSznuit de biserica ortodoxa la 27 Septembrie.

A trait In Roma In vremea clnd Diocletian persecuta pe crestini (303-311). Chinuit In diferite
feluri, el reusea sa scape cu viata si prin aceasta
convertea pe soldatii Insarcinati cu executia lui,
data, 45, altadata 180. I s'a tSiat capul odata
cu al celor convertiti de el.
CALISTRAT ORLEANII, arhiereu roman, cu
titlul Birlddeanu (1880 ; a Post superior al capelei romSne din Paris.
CALLATIS Fr MANGALIA.
CALLIOPE, personaj mitologic, muza poeziei
eroice $i a elocventei.

condus Ca-

CALLISTHENE (*365 t328 a. Chr.), filozof

grec, a urmat pe Alexandru eel mare In expedi-

ra, ci a tri-

mis In lo-

cu-iun cai- Sterna Moldovei in condica lui Calimah.

macam.
CALIMAH GAVRIL, Pr GAVRIL MITROPOLIT.
CALIMAKI TEODOR (11894), diplomat $l

om politic roman. A lost deputat, senator; apoi

reprezentant al tarii la Belgrad.
CALIMAKI- CATARGI NICOLAE, om politic si
diplomat roman. A lost ministru de externe In
guvernul prezidat de Dimitrie Ghica si in cel
prezidat de Ioan Ghica, apoi reprezentant al tarii
la Paris 1875) si la Londra (1880).
CALINCIVC LOAN ('181211875), preot si
profesor roman In Bucovina.

CALINIC, sfint, praznuit de biserica ortod.

title lui si a Post ucis de acesta. Povestea poporana

Alexandria s'a atribuit lui Calistene, de aceea

textul cel mai vechiu grecesc e cunoscut sub

numele de pseudo-Callisthenes.

CALMATVIU O riu uda. jud. Olt si Te-

leorman $i se varsa In lacul Suhaia. O riu,

afluent al DunSrii, uda jud. Buzau si Braila.
CALMUCI, popor de rasa
mongola, locuind In Rusia
europeana. $i In cea asiaticli.
CALOMFIRESCU RADu,
boer muntean pomenit In povestirea luptelor cu Tatard In
timpul lui Mihaiu Viteazul.
CALONAS GAVRIII;(t 1795),

la 29 Iulie. A trait In Cilicia (Asia Mica) $i a Post

mare propagator al credintei crestine. Dupa ce a

calugar grec. profesor In casele

lost chinuit In diferite feluri, a murit ars Intr'un

boerilor In Bucuresti.'

cuptor.

CALINIC (sec. III),martir; praznuir de biserica ortodoxa la 14 Decembrie. Era preot

pagln, dar patrunzlndu -se de adevSrurile orestinismului, surpa idolul, cSruia Ii serves, 51
mSrturisi credinta. Era pe vremea lui Decius,

unul din marii reformatori ai

bisericii crestine, Intemeietorul
calvinismului. Isi Incepu propaganda In Paris (1533), de
aci trecu In Elva/1a si publics la Basel cartea sa vestita
Institu(iunea crotina (1536);

mania persecutor al crestinilor; se lntelege ca a

Post repede decapitat.
CALINIC, patriarh al Constantinopolului
(693-705). Opunlndu-se unor fapte ale lui
Justinian II si sustinind pe adversarul lui, a
lost trimis la Roma, unde a lost Inchis Intr'o
camera, cSreia i s'a zidit intrarea. Duna patruzeci
de zile, sparglndu -se zidul, 1-au gasit, dupa unii
autori, mort, dupii. altii, Inca vlu. A Post declarat
sllnt, consacrIndu-i-se ziva de 29 August, dar
In calendarele noastre nu 1-am gasit.
CALINIC, patriarh al Constantinopolului.

Dupa Indemnul lui, Constantin Brincoveanu a

refacut cu cheltuiala sa biserica de la Galata
(Constantinopol) distrusa de incendiu.
CALINIC, mitropolit al Proilaviei pe la 1757.
CALINIC, mitropolit al Proilaviei pe la 1814.

CALINIC, (*I78711868), episcop al Rimnicului

ales In 1850.
CALINIC numgacu (*1822 t 1886), mitropolit al RomSniei. Calugarit In 1842, devine
arhiereu In 1855. In 1857 era loctiitor de episcop

la Husi si In aceasta calitate a luat parte la

divanul adhoc. Mitropolit loctiitor al Moldovei

CALVIN JEAN (*1590f 1564)

apoi se stabili In Geneva, unde

Internal& un gimnaziu.
CALYPSO, pers. mitologic:
nimla, stapinea insula Ogigia.

Cunoscutti prin episodul din

Odisea (retina pe Odiseu sapte
ani) si din Telemaque al lui
Fanelon (retina pe T. fiul lui 0.)

Jean Calvin.

CAM (scris si cRAM Si HAM),

pers. bibl., al doilea flu al lui Noe. De la el se

trag Cami(ii, locuitorii Africei de N.

CAMBOGE (sau CAMBODGE), regat din Indo-

China, sub prot. Frantei; 2.400.000 loc.; cap.

Pnom-Penh.
CAMBISE (sau CAMBYSE) (5291522 a. Chr.),
rege al Persiei, fiul si urmasul lui Cirus. RSzboinic,
curagios, crud, politic ambitios.
CAMBRIDGE. [chembrigl) ora$ In Anglia; Universitate celebra.; 45.000 loc.

CAMCIATCA, peninsula la E. Siberiei, Intre

marea Bering si marea de Okotk; supr. 276.000
km. p.
CAMCICU, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa

1554

www.dacoromanica.ro

Sarata; 3395 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.

V. Mitrofanovici $i
fruntea comitetului

Culevcea.

CAMENA, corn. rur. jud. Cernauti plasa Cos-

CANDIA, PP' CRETA.

minului; 2428 loc. Dupa legea 1929, sat circ.

corn. Mihalcea.
CAMENITA, ora$ In Ucraina (Podolia);

razboiului In 1877 s'a Inrolat In armata $i s'a purtat

vitejeste, mai ales la asaltul Grivitei. Dupa razboiu, a rhmas militar $i a devenit (1880) adjutant

luat parte la lupt&. Asasinat de un /Aran In

vremea cind traia retras la mosia sa.

al Regelui, general In 1894. In tineretm a scris si

un volum de poezii (Cind n'aveam ce face, 1866).

CAMERON-VERNEY LOVETT ( *1844 t 1894),

CAMOENS LUIS DE (*1525 t1580), poet portughez, autorul epopeei Os Lu-

siadas (Luzitanii); a Post $i

marinar, a luat parte la luptele
din Maroc. a Yost exilat In In- 9
dia; a murit In mizerie.
CAMPAN JEANNE LOUISE
(*I752.1-1822), institutoare franceza si autoare de scrieri edu-

cative. Din operele ei avem

In rom. Pentru educatia

copiilor tradusd de 0 mamd",

Buc. 1839.

Vorobchievici. Acum In
Mitropolitul Nectarie.

t 1901) ofiter roman. Dup& ce a ajuns la gradul

de capitan, a demisionat (1867) $i a devenit
ziarist, agitind ideea daco-romana, pentru care
a Post arestat odat& In Ardeal; a luat parte In
1870 la proclamarea republicei din Ploesti, and
a lost arestat, dar achitat de jurati. La izbucnirea

t 1809) general rus. S'a distins In r&zboaiele Caterinei II contra Turcilor; a Yost facut mare$al de Imparatul Paul (1797); numit generalisim al armatei
contra lui Napoleon (1806), a renuntmt, n'a

CAMERON, limit din Africa de V. dela

Golful Guineei la lacul Ciad; 790.000 km. p.,
2.500.000 loc. Descoperit de Fernando Po, deveni
colonie germane, iar dupa razboiul mondial fu
Impartit Mtre Franta $i Anglia.

CANDIANO-POPESCU ALEXANDRU ('1841

50.000 loc.
CAMENSKI MIHAIL FEODOROVICI ('ca. 1735

explorator englez, calatori in Africa In cAutarea

lui Livingstone, ajunse la lacul Tanganyka (1874)
$i strabktu continentul In largime.

1.

CANDOLLE AUGUSTIN DE ( *1778t1841), mare

botanist elvetian, stabilit In Franta, la finale

vietli se Intoarse In Geneva.
CANDREA I. AUREL ('1872), profesor de dialectologie $i folklor la facultatea de litere din
Bucure$ti. A publicat studii de tilologie romanici;

de tilologie rom&nti privitoare la fonetica $i la etimo-

logie (Les elements latins de la langue roumaine,

1902, Etymologies roumaines, 1902) precum $i la

istoria limbii (Straturi de culturd $i straturi de

limbd, 1914), iar In colaborare cu Ovidiu Densusianu un Dic(ionar etimologic al limbii romdne,
1910 1914 (care cuprinde mare parte din elementele latine). 0 alt& lucrare din acela$i domeniu este Psaltirea scheiand (1916), textul In
comparatie cu alte psaltiri vechi i, ca completare, Limba textelor rotacizante (1916). Pentru
studiul dialectologiei, a cules $i publicat, cu Ov.
Densusianu $i Th. Sperantia, texte din toate tinuturile In cele 2 vol. &mita nostru (1907) $i a

('1568 t1639), filoz. italian,

autorul cartii Civitas Solis (Cetatea Soarelui), In

Mout cercethri asupra locuitorilor din (ant Oasului (1907) $i asupra Megleni(ilor, dind texte i un
glosar. Din tolklor a studiat poreclele (1896), unele
credinte $i superstitii (larba liarelor, 1928) $i a
alcatuit un dic(ionar de proverbe (1910). A mai
publicat, singur sau In colaborare, diferite csrti

CAMPE IOACHIM ( *1746t 1818), pedagog gi

$i de azi) a prezentului dic(ionar enciclopedic al

Mill Romanesti.
CANDREA GEORGE ('1862t1902), scriitor ro-

CAMPANELLA TOMMASO Luis de Camoens.

care expune o teorie comunista.

cmapANTLE, turn Malt In plata principals a
Venetiei. Wilma In 1902, a Post reconstruit dupa
vechia Infatisare $i inaugurat In 1912.

moralist german; conduse institutul Philanthropinum din Dessau; fiind la Paris In timpul
revolutiei, i se date titlul de cetatman francez.
Pr. op. Psihologie pentru copii (1780), Theophron
sau conducdtorul tinerimii (1783).
CA.MPOFORMIO, ora$ In Italia; 3000 loc.

Aci s'a Incheiat pace Intre Franta qi Austria

17 Oct. 1797.
C4NA, ora$ Palestina (antic.), azi REFER
KANA. Aci fhcu Iisus prima sa minune: schimbarea apei In yin la nunta din Cana.
CANAAN, regiune din geografia antics, coresp. cu Fenicia $i Palestina.
CANADA, colonie engleza. America de Nord,
formeaza. un Dominion; supr. 9.655.440 km. p.;
9.325.000 loc. Produce cereale, fructe, exploateaza pAduri, creste vice $i exporteaza came

conservath. Clima e friguroasa iarna $i calda

vara, dar skiatoasa.. A Post descoperit& pe la
1498; Francezii au fondat acolo primele usezaminte In 1534 *i au sthpinit -o pin& In 1763,
cind au luat-o Englezii, cari an unit-o cu alte
provincii de mai Inainte stapinite *i an format
provincia actual& Canada".
E alc&tuita dintr'o federatie de state: Ontario,
Quebec, Nona Scotia, Noni Brunswick, Columbia Britantei,

Manitoba, Ins. print Eduard, Alberta, Saskatchewan 1 2

teritorii Yukon $i Nord-Vest. Capitala federatiei este

Otawa; rase pr. Montreal, Toronto, Winnipeg,

Quebec, Vancouver, Hamilton. Fiecare provincie

are guvernul sau autonom

federatia are un
given general $i un parlament bicameral.
CANARE, insule In Oceanul Atlantic la 100
km. de tarmul african; supra.f. 7.167 km. p.
Colonie spaniola.; cap. Santa Cruz In ins. Tene-

rif a.

CANDELA,

ziar bisericesc,

Cerna.uti,

fondat

1882, spare $i azi. La Inceput erau redactori:

didactice. Acumprima parte (limba din trecut

man. A Post ziarist In Transilvania, oslndit la

Inchisoare, s'a refugiat In Romania. A publicat
In Bucuresti dou& studii asupra Motilor in colaborare cu Teofil Frincu: Rotacismul la Moti
fi la Istrieni (1886) $i Romdnii din muntii
apuseni (1888).
CANEA, ora$, cap. insulei Creta; port; 25.000

locuitori.
CANELOS $TEFAN (t1823), Grec din Constan

tinopol, doctor im medicin& din Germania, a

functionat Ca profesor la Academia Dornneasc&

din Bucuresti (1820 $i, ca soldat al eteriei, a compus imnul libertdtii, ce se ant& gl azi de chtre
Greci.

CANESTRINI GIOVANI ( *1836t1900), naturalist italian, descoperi bacilul influentei (1892).

CANIBALI, nume dat locuitorilor unor indin Marea Antilelor, cari erau minatori
de oameni (antropofagi) $i cari se numiau In
realitate Caribali; mai tlrziu cuvintul a luat
sule

Intmlesul general de antropofagi.

CANTNI MARCO ANTONIO ('1822t1891), publicist italian. In 1848 a lost secretar al guvernului

venetian, dar a Post arestat pentru ideile sale

politice. Cal&torind In Orient, a publicat un
volum de versuri (1852); a trait cltiva ani In
Romania $i a Yost expulsat In 1859 din pricina. ca
a publicat un articol contra lui Napoleon III.
A luat parte la luptele lui Garibaldi In 1866 $i
a fugit In Franta, unde a stat pina. In 1873. Pe
ling& un mare numb de opere In frantuze$te si
italieneste, doua cari ne privesc de aproape:
Studii istorice asupra originei natiunii romdne
(Bucuresti 1858) In romane$te st La verite sur

la question israelite en .Roumanie (Paris 1879).

CANNES, [care] st. baln. Franta, port la Mediterana; 30.000 loc.

1555

www.dacoromanica.ro

CAM-

CAN

CANNING GEORGE
1770 t 1827 , Ian politic
CAN- englez,
a despartit Anglia de -Sfinta alianta.
CAN CANNING STRATFORD ("1788 t 1840 , um

CANTACUZINO CONSTANTIN

politic englez. A debutat in cariera diplomatic&

ca

secretar de ambasada la

Constantinopol

1807 ; a reprezentat tara sa in congresul de la

nopol In epoca plina de dificultati care a precedat razboiul ruso-turc din 1828, ntijloeind sa
se incheie Intliu pacea de la Akkerman 1826 ,
iar mai tirziu, desi manifestase contra Turcilor
prin parasirea Constantinopolei in 1827, incurajindu-i In rezistenta contra Rusiei. El a
a ajutat pe Greci In momentul chid si-au stabilit
independenta tarii for (1831).
CANQSSA, castel in Italia, undo Imparatul
Henric IV a venit s& ceara ertare papei Grigorie

Viena (1814 ; a lost ambasador la Constanti-

VII (1077 . De aci

nossa
a se pocai.

expresia: a merge la Ca-

sculptor
italian. A lucrat multe grupkri statuare, mausolee
si monumente funerarii, Olt In tara sa cit si in
alte tari. cum sunt: mon. papei Clement al XIII
i vestitul mon. al AritiducesetCristina din Viena.
CANTA CONSTANTIN, Boer moldovean, oni
politic. II gasim ministru din Iftuntru in 1838.
CANOVA ANTONIO

1600 t 1877),

urn politic roman. Fiul lui lordache si al Mariei

Pirscoveanu. A Post secretar al statului In timpul

( '1737 t 1822 ,

CANTA LOAN SPATARUL, Boer moldovean,

autorul unei cronici care povesteste evenimentele
Moldovei dintre 1741-1769. E publicata. in

colectia lui M. Kogalniceanu vol. III ed. 1-a

si a 2-a. Probabil ca familia aceasta e o ramura
a Cantacuzine$tilor si numele ar fi o prescurtare.
CANTA Nicoi4E, vistier, logofat. 11 gasim
prezident al divanului Moldovean 1834.

CANTACUZINO ANDRONIC *ca. 1553 t ca.1600),

Grec stabilit In Romania, unul din liii vestitului Seitan-Oglu. Prin situatiunea important&
ce avea la Constantinopol, a reusit sit numeasca
ban al Craiovei si apoi damn pe Mihaiu Viteazul ,
care era ginerele fratelui sau lane. In timpul
Domniei acestuia, a lost mare vistier, a lost
delegat a seinna cu alti boieri tratatul de la 26
lunie 1599 cu Andreiu Batori, a Post In almacamia de trei boieri cari au administrat tam dupa
trecerea lui In Transilvania. Dupa ce Mihaiu a
lost lnvins la Mirislau, Andronic a lost judecat
si osindit la moarte. A lasat 5 fii.

CANTACUZINO CONSTANTIN ZiS POSTELNICUL

t1663 , boer roman, fiu al lui Andronic. A

ocupat In Moldova functiunea de paharnie In

1627 $i 1629, apoi a trecut (1633 in Tara-Romaneasca, unde s'a casatorit cu fiica lui Radu
Serban Basarab, domnitorul de mai Urziu;
aci a devenit postelnic si a avut rol mare In
afacerile Ord prin bogatia si relatiile lui de famine
cum si prin autoritatea de care se bucura In
lumea politica din Constantinopol. Prin sta.ruinta lui a luat tronul Grigore Ghica, dar toernai
acesta ascultind de indemnurile unor intriganti,
trimise in cursul noptii dorobanti can i1 dusera
la man. Snagov, unde-1 ucisera. Toata tara
plInge, zice eronica, pentru multa lui Intelepciune
si bunatate". El a Matt 12 copii: 6 baieti (intre
cari viitorul domnitor Serban si Constantin
Stolnicul si 6 fete (Intre cari sotia lui Papa
Brincoveanu si deci mama viitorului domnitor
Const. Brincoveanu).

CANTACUZINO CONSTANTIN STOLNICUL ( " ca.

1650 t 1716 , frate cv Vila& Serban. A facia,

studii la Padova; a calatorit mult prin Venetia,

Viena, Polonia, Creta, Constantinopol; a avut
mare ml politic sub diferiti domni, iar sub altii
a Post inchis; a sprilinit pe BrIncoveanu, nepotul

sau, ca sa is domnia si 1-a ajutat tot timpul;

a murit Ins& in Inchisoare. A incurajat pe scriitorli
grad sau romani din vremea sa si a lost Insusi
un autor fecund, scriind carti de geografie, de
istorie, cronologii de donmi, etc., dar multe s'ati
pierdut; a /limas un fragment din o planuitri
istorie a Tarii Rontaneqti pina In zilele lui.
partea de la inceput. Aceasta lucrare a Post publicata de N. Iorga.

lui Alexandru Ghica (1839-1840 ; apoi caimaicam

in Tara Romaneasca in 1849 piny la numirea lui

Stirbeiu; in fine un fel de guvernator numit de

Poart& dupa plecarea armatelor rusesti In 1854
pina la intoarcerea lui Stirbeiu.
CANTACUZINO coNsTANTIN, mare logofat In
Muntenia. 11 gasim secretar al Statului Intre
1838 1842.
CANTACUZINO CONSTANTIN C. ( *18501-1920)

din ramura RYFOVEANII, medic roman. A practicat

in Bucuresti, fiind specialist In obstetrica.

CANTACUZINO DRAGHICI (* ca. 16301- 1667 )

beer roman fiu al lui Constantin Postelnicul Post

mare spatar in Muntenia si Incepatorul ramurei

numite a Cantactainilor Magureni.

CANTACUZINO DunnTRAscu, domn al Moldovei, fiul lui Miha si deci avind bunic pe An(Ironic. El locuia In Constantinopol si era In
1673 agentul diplomatic al lui Petriceico, Damnnul Moldovei. Chid acesta trecu in partea Polonilor si parasi tronul, Poarta nurni pe Cantacudete In ajutor pe Tatari, fiindca starea
zino
de razboiu mire Turci si Poloni nu Incetase.
Aceasta domnie fu scurta 1674-75 , dar nenorocita pentru tart. Tot asa a lost si a doua
domnie 1684-85, in timpul careia s'a ivit si a
foamete teribila. Purtarea lui in aceste imprejurriri a provocat o rascoala, din pricina careia
a Post mazilit si -pus la Inchisoare. Scapind, a
trait in mare mizerie pink la sfirsitul zilelor.
CANTACUZINO GEORGE C. ( '1845 1.1912 ) din
ramura Rifoveanu, om politic roman. A lost
ministru de finante In guvernul prez. de D. A.

Sturza (1895 , in cel prez. de P. S. Aurelian (1896)

si in al doilea minister Sturdza (1897 . Director

al ziarului partidului liberal Voinja Nationalti.

Are un monument In Bucuresti

In Gradina
Icoanei.
CANTACUZINO GHEORGHE ( ziS IORDACHE ,
("ca. 1651 t1692), boar roman, fiu al lui Constantin

Postelnicul. A lost spatar In Muntenia. A Post

In Ungaria cu un corp de soldati romani. Era la
Viena In 1688. Ramine acolo fiind banuit de
Brincoveanu. Vine in tart in 1670.
CANTACUZINO GEORGE ZiS IORDACHE (t ca.
1739 , fiul lui Voda Serban, crescut la Brasov,

a Post ban at Ulteniei In timpul ocupatiei austriace

1718 1723, clan inlocuit. Mort subit dupe pacea

de la Belgrad.

CANTACUZINO GEORGE GR. ( *18371'1913), din

ramura Magureanu, om politic roman, cunoscut sub numele fami-

liar de Nababul. Doctor in drept

din Paris, a fast magistrat (1862 ,
ajungind consilier la Curtea de
Apel. De la 1867 Intra in viata
politica. fiind deputat, primar

at Capitalei (1869), ministru de

justitie 1870 , de lucrari pub1876),
lice. de finante (1873
prezident al Camerei (1888), al
Senatului (1894). Ales sef al partidului conservator, a Post prezident, de eonsiliu in 1899, a re-

venit In 1901 si a stat pint In

George Gr.
Cantacuzino.

1907, chid s'au Intimplat rftscoalele tardnesti.

CANTACUZINO GRIGORE C., (1827), fiul
lui Constantin Caimacamul, magistrat si om politic roman. A lost consilier la Curtea de Casatie,
deputat, senator, efor al spitalelor civile. A Post
director general al teatrelor (1882-87 si 1889-98),
a fricut incercari interesante pentru Infiintarea

Operei romane. a tradus diferite piese can s'au

jucat pe scena Teatrului National. A donat

Azilului Elena Doamna o important& suint pentru

a se intretine doua orfane.

CANTACUZINO IANE, frate cu Andronic
si socrul

Jul Mihai Viteazul. AsezIndu-se

In

Muntenia, a ocupat demnitati Inalte: sub Pa-

1556

www.dacoromanica.ro

traseu eel Bun postelnic mare, sub Petru Cercel

visternic mare, sub Mihnea I ban al Craiovei

si capuchehaia in Constantinopol.

CANTACUZINO ILIE, vistiernic in Moldova

sub Antioh Cantemir.
CANTACUZINO TotiN (sec. xu) general
bizantin, primul din familia lui pomenit in

istorie cu nume precis.

CANTACUZINO io4N (11383) ministru $i
coregent al Imparatului bizantin Andronic Paleologu, apoi singur Imparat sub numele de Joan
VI (1341-1355); retras intr'o manastire, muri

calugar.
CANTACUZINO LOAN DR. (' 1.863), medic ro-

man. Lieentiat in stiirftele naturale $i doctor in

medicine, a lucrat In institutul Pasteur din Paris

In sectiunea lui Mecinikof; e profesor de medicina

experimental& la facultatea de medicine din Bucuresti (1901) $i director al laboratorului sari
special $i al institutului de seruri $i vaccinuri. In
timpul razboiului a Yost conducatorul serviciului

sanitar al armatei. Dintre lucrarile si publicatiile

sale se citeaza: studii asupra fagocitozei, asupra
microbilor rapciugei, tuberculozei, asupra scarlatinei, asupra tifosului exantematic, icterului epidemic, etc. A reprezentat Romania In luerarile
Societatii Natiunilor. E membru al Academiei
Romane (1925).
CANTACUZINO LOAN A. (*1829 11898), din

raniura moldoveneasca, om politic roman, cunoscut sub numele de zing. A tradus In frantuzeste (pentru prima data opera lui Schopenhaner:
Aforisme asupra Infelepciunii In via(d (Paris
1890).

CANTACUZINO IORDACHE, Boer roman, fiu

al lui Andronic, a lost Vistier Intre 1631-1652

sub Vasile Lupu.
CANTACUZINO MATEIU, fiul lui loan VI,
a Yost proclamat Imparat al Bizantmlui prin
abdicarea tatalui sau, dar a Post lnvins de Ioan
Paleologu $i n'a putut domni (1355-56). S'a
retras $i el Intr'o manastire ca $i tatal sau.
CANTACUZINO MATEIU (11684) zis AGA,
fiu al lui Constantin Postelnicul.

CANTACUZINO MATEIU (11925), jurist $i om

politic roman. Profesor la facultatea de drept din

Iasi; magistrat; advocat. In 1901 ales Intiiu

deputat ca membru al partidului lui P.P. Carp.

Ministru de instructie 1918 si 1920 In guvernul
prezidat de general Averescu.

CANTACUZINO MIHAIL (11578), negustor

grec bogat din Constantinopol din vechea famine
a Cantacuzinilor, poreclit SEITAN-OGLU (fiul

Dracului), amestecat In toate intrigile politice

de la Poarta, muri ucis In palatul sau din Anhial.
A lasat trei fii: Andronic, Dimitrie $i lane. El
se amesteca $i In trebile principatelor.

CANTACUZINO mama, zis KMALACHE, flu

'al lui Andronic, a Post vistier In Moldova 1627.
CANTACUZINO rffmau. SPATARUL (t1716)
irate cu Constantin Stolnicul.
CANTACUZINO MIHAIL

( ca. 172311787), om politic roman, cunoscut sub

titlul de Salmi. A sustinut

unirea principatelor sub suzeranitatea Rusiei sau a mai

si

Mihail Cantacuzino,
Spatar.

(I 1928), om politic roman.

Fiu al lui George Gr. Cantacuzino, a faeut studii

de drept la Paris, a Post Primar al Capitalei si

ministru de justitie (1910, 1912, 1917).

CANTACUZINO NICOLAE, ministru In Moldo-

va; a uneltit, Impreuna cu Caimacamul Vogoride,

In contra unirii principatelor, fhlsificand listele

electorale.

lege de ea si

Rusia pentru a

Intreprinde o actiune contra

Turcilor. Acestia, desi cunosteau intentiile domnitorului,

nu cutezara sa is masuri contra

lui. E drept ca si el intirzia erban Cantacuzino,

momentul iesirii pe rata, deli

i se fagaduise de cele dour

Doran.

puteri crestine nu numai ereditatea tronului TANIRomanesti pentru familia sa, dar gi tronul Bi-

zantului ce urma MI fie restabilit. Domnia lui

este Insemnata. si din punct de vedere economic:
prin Introducerea culturii porumbului; si din
punct de vedere cultural: Intemeierea unei Academii grecesti in Sf.- Sava si publicarea Bibliei,
zis& de la Bucuresti (terminate de Brincoveanu
In 1688), prima lucrare complete cuprinzand

testamentul vechiu $i eel nou. El este Incepatorul

ramurei Cantacuzinilor Rifoveni.
CANTACUZINO SERBAN (11712), vornic, fiul

lui Draghici si al Paunii. A zidit biserica din Mi-

Mesta de jos (Olt). A recladit biserica din Magureni (Prahova), manastirea Lespezi (Prahova ,
manastirea Cozia (Vileea) si Comana (Vlasea),

unde si este Ingropat.

CANTACUZINO STEFAN (1 1716), fiul lui
Constantin Stolnicul, domn al Munteniei 17141716. Punindu -se in intelegere cu Austria, a
Post descoperit, detronat, adus in Constantinopol
Si ucis, Impreuna cu tatal sau Constantin Stolnicul.

Sotia sa Patina a fugit din Constantinopol In

Italia si a trait acolo, avind o pensie de la Imparat.

CANTACUZINO TQMA, Boer roman, fiu al
lui Andronic. A Post In Moldova postelnic 1625,

mare sulger 1628, mare vornic 1629.

CANTACUZINO TQMA, fiul lui Mateiu Aga.
A Yost ftori-logofat, mare spatar In Muntenia,
capuchehaia al domnilor la Constantinopol; unul
din adversarii lui Brincoveanu.
CANTEMIR ANTIQH,

domn al Moldovei,

fiul lui Constantin. A ocupat Intlia oar& (1695-

1700) tronul, isbutind a Invinge influenta lui

Brincoveanu si a rasturna pe ginerele acestuia
Const. Duca. Desi a cautat sa face servicii Turcilor
si n'a administrat rau tarn, a Post totusi mazilit
si Inlocuit de fostul sau predecesor. Dupe cltiva
ani a reusit Ins& sa reia tronul Moldovei, de
astadatti cu asentimentul chiar al lui Brincoveanu.
Aceasta. domnie (1705-1707) a lost mai rea;
Cantemir a pus biruri grele (fumarit, vadrarit)
si cu toata. supunerea $i chiar umilinta fat& de
Turci, tot a Post mazilit.
CANTEMIR ANTIQH ('170811744), poet rus,
fiul lui Dimitrie. A ocupat
dra; a Ingrijit de publicarea
manuscriselor tatalui sau;
este cunoscut prin Satirele
sale, traduse romaneste de
Al. Donici $i Costache Ne-

istorie asupra Tarn Roma.n.esti.

CANTACUZINO rtimA11.

inscriplie. De atunci urm& jocul

politic plin de iscusinta cautind
sa se apropie de Austria $i sa

sia; a Post ambasador la Lon-

Rusia. Ise atribue (N. Iorga)

Genealogia Cdntacuzinilor

CAN-

agitata. A Yost shit sa Insoteasca. pe Vizirul la CAN

Inconjurarea Vienei (1683) sr atunci a ajutat In
ascuns rezistenta Nemtlior pin& la sosirea lui
Sobieski, care Invinse pe Turci si scapa Viena.
In amintirea acestor fapte Cantacuzino puse sa se ridice o
truce de piatra cu o frumoasa

situatiuni importante In Ru-

multor puteri. A murit In

si o opera de statistics

CANTACUZINO $ERBAN (11688), domnul

Taxii-Romanesti 1679 1688. A avut o domnie

,4011>p,

ro, ,..rtaL--z-A,

gruzzi ( Iasi, 1844), scrise drip&

principiile clasicismului francez, pentru cari a Yost numit

Boileau al Nordului.
CANTEMIR OASANDRA,
fiica Domnitorului

$erban

Antioh Cantemir.

Cantacuzino, sotia lui Dimitrie Cantemir, Domnul Moldovei, femee instruita,

a murit In Rusia Si a Post Ingropatil In Moscova.

1557

www.dacoromanica.ro

El a ooupat functiuni importante sub

Domnii precedenti. S'a ar tat devotat Turcilor

A Post prOvincie a vechei Persii, a imperiului Seleucizilor, a Post si regat independent, apoi provincie a Turciei.
CAPELLINI '00 ( *1833 t1922), naturalist
italian. Profesor de geologie la Bologna (1861)1

ale Polonilor; dar a reusit numai In

preistorie; membru onorar at Academiei Romane

CAN. CANTEMIR coNsTANTPI, (11693) domn al Moldovei de Ia 1t85. Se cobora dintr'un stramos tatar,

CA

venit pe vremea lui Stefan eel Mare $i daruit cu

mosii.

si a cautat sa Inlature relele ce urmau din desele

a publicat scrieri de paleontologie, geologie sr

parte, mai ales din pricina ca In tarit era un puternic partid politic exilic at Polonilor, din care

(1914).

navitliri

faceau parte si Costinestii.

CANTEMIR DIIdITRIE (1673 t 1723), domn al

Moldovei, fiul lui Constantin. Proclamat domn,

dupit moartea tatalui sau (1693), n'a putut sit

domneasca realmente, caci Turcii au trimis pe
Constantin Duca, ginerele lui Brincoveanu, si
s'a dus la Constantinopol, unde a ramas multi
ani. Gratie prieteniei cu conducatorn politicei de acolo,

a Post ales ca sa fie instrumentul Turcilor In actiunea

ce voiau sit porneasca In

-r,

contra lui BrIncoveanu. fie`

zicea ca ar fi promis Tur-

CAPITQLTU, unul din dealurile Romei, acolo

anti-turceasca. In c ep Ind ra z -

boiul Mtn Turci $i Rusi,

,S \

CAPISTRAN Io4N, ("1386 t 1456) caluar

franciscan, originar din Italia; venind In Ungaria, a luat parte la luptele religioase $i a organizat o oaste de cruciati care a dat ajutor lui

era templul lui Jupiter, protectorul orasului.

Acest nume s'a dat si unor constructii marl:
primaria din Toulouse (ca. 1760), parlamentul

din Washington (ca. 1792), s. a.

CAPLANI, COM. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa

deveni Domn In Decembrie *

1710. Cu toate acestea, Cano politica

1925-1928).

loan Huniade In lupta de la Belgrad (1456).

cilor sa.-1 prinza pe BrIncoveanu sit -1 predea lor. Astfel 7

temir urmeaza.

CAPIDAN TEODOR (.1879), profesor de linguistica si dialect ologie la Universitatea din Cluj;
membru corespondent al Academiei Romane
(1928). A punlicat In Daco-Romania" etimologii
si articole asupra dialectelor. Opera principals este
studiul asupra dialertului megleno-romdn (2 vol.

Palanca; 3154 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

_\

Ivanestii-V echi.
CAPO D'ISTRIA, LOAN conte DE ('1776 t 1831),

Dimitrie Cantemir.

el face o conventiwre secrets cu Rusii ca sa le

dea ajutor si In schimb sit i se garanteze domnia
ereditara a Moldovei pentru familia sa. Sparta
armelor dete izbindli Turcilor si Cantemir fu
nevoit sa fuga In Rusia cu 24 de boeri (Iulie
1711). Aci a Post onorat de Petru eel Mare cu
titlul de Altqa Serenisimit si daruit cu mega.
RamlnInd vaduv (1713) se casatori cu o filo& a
Printului Trubetkoi. A luat parte .si la o expeditie
a armatei rusesti In Persia, dar acolo s'a Imbolnavit
si, Intorclndu -se, a murit. Anii petrecuti In Rusia
i-a Inchinat literaturii, a Yost un om foarte
Invatat, cunoscut ca atare In occidentul Europei

om politic grec, a trecut In Rusia, chreia i-a

servit de reprezentant In Elvetia 5i la Congresul

din Viena (1814), a Post chiar ministru de externe
(1816). In 1822 se arnesteca In insurectla greceasca, si fu ales regent.
CAPORETTO, loc. Italia; act a lost o InfrIngere a ltalienilor de catre armatele germane
si austriace (Oct. 1917).
CAPPQNI cosMA, condotier italian, descen-

dent dintr'o familia de noblet& burgheza. A

servit In armata lui Radu Saban.
CAPRERA, insul& a Italiei Maga Sardinia.
Aci este mormIntul lui Garibaldi, pe care Italienli il viziteaza In fiecare an la 2 Iulie.

si a Post ales membru at Academiei din Berlin

(1714). Operele sale se gases publicate In 8 volume
de Academia roman (1872-1901). Cele mai Insemnate: Divanullumii sau gilceava injeleplului
cu lumea (tip. Iasi 1698); Istoria
roman alegoric, o satire a Imprejurarilor Si
oamenilor din principatele romane din acea epoch
(ms. la Moscova, tip. 1883); Descriptio Moldaviae, scrisa 1715, tradusa In limba germana,
apoi In romaneste de mai multe on (1825, retiparita 1851 si 1868, 1909 de Miron Nicolescu,
1923 de G. Pascu); Historia incrementorum
atque decrenientorum Aulae Othomanicae, tradus& In mai multe limbi (tip. Londra 1735,

presedinte al Camerei de comart.

CAP $ A SCARLAT (1838
t 1870), scriitor roman, colaborator la Convorbiri Literare"

1717 (ms. tip. de Acad. 1901); Vita Constantini

Cantemirii (ms. tip. Acad. 1883).

din Sr. Sava (Bucuresti) pe la 1851.

CAPA STEFAN (9.821 t1885) medic roman.

Paris 1733, Hamburg 1755 si In seria Academiei);

Hronicul vechimei .Romano-Moldovalahilor scrisa
CANTILLI GEORGE (*1838 t 1908), jurist ro-

man. A lost profesor de drept penal la Universi-

tatea din I3ucuresti (numit 1865), ministru de

instructie (1878-79), senator.

CANTILLI GRIGORE, general roman. Sublocotenent In 1857, colonel In 1875, a luat

parte in rasboiul pentru independents, comandind o brigada In luptele de la Plevna si

de la Vidin; general In 1884, gen. de divizie In
1893.
CANTON, ora5 China, In delta fluviului SiKiang; 9.000.000 loc.

COMERS, foaie comerciala

politica redactatb. de Zaharia Carcalechi,

CANTOR DE AVIS SI
$i

Bueuresti 1837-1857.
CANT17 CESARE ( '1805 t 1895), istoric $i om
politic. Princ. op. Istoria universal&
CAP, colonie engleza In Africa de S.; paste
700.000 km. p.; 2.500.000 loc.
CAPADQCIA, regiune In Asia Mica, despre
care se vorbeste chiar In documentele asiriene.

CAPRIVI GEORGE CONTE DE CAPRERA (*1831

11899), om politic german, can-

celar al imperiului dupa Bis-

1894), Incerca
marck (1890
sit neutralizeze actiunea socialistilor.

c4P A GRIGORE

(*1841

t1902), industrial roman In

Bucuresti. A Yost $i senator $i

In 1867

= .t.14017"

G. Caprivi.

1868.

CAPA NICOLAE, profesor de ing,inerie la scoala

A studiat la Viena; a lost profesor la facultatea

de medicina, medic sel at spitalului Maternitatea,
director at serviciului sanitar.
C41..PUA, oral In Italia (Campania), vestit In epoca romans pentru viata de petreceri sgomotoase.
CAPUCINI sau CAPUTINI, ordin calugaresc
Intemeiat de Matteo de Bassi (ca. 1525); se disting

prin saracia Imbracamintei, lipsa de Incaltaminte, etc.

C4PU-CQDRULUI, corn. rur. jud. Cimpulung
plas. Homorului; 2710 loc.

CARA MUSTAFA ('163411683), mare vizir al

Turciei. Ridicat dintr'o treapta de jos, a ajuns

vizir In 1676; s'a semnalat mai ales prin virtutile sale militare si prin eruzimile contra crestinilor. Invinghtor at Polonilor (1677-1670), a
pornit expeditia contra Austriei $i a asediat
Viena (Iulie, 1883), dar n'a reusit s'o cucereasca
din pricinit ca a venit Sobieski, regale Poloniei,
care a salvat-o. De aceea a Post oslndit Ia moarte
si decapitat In Belgrad.

1558

www.dacoromanica.ro

CARACALLA, Imparat roman '(188-217)

care Intinse dreptul de cetatenie la toti locuitorii

imperiului, oricare le ar fi Post originea. Ducea

vista

f.

simple; dar taco o sumS. de cruzimi

inutile.
CARACAS, oral cap. rep. Venezuela; 93.000 loc.
CARACAS CONSTANTIN ( *1773 -1-1828), medic

roman fiul doctorului D. Caracas. A studiat la

Viena, a Post medic In Bucuresti la Spitalul
Pantelimon si doctor al politiei" ( =al orasului);
a introdus cultura cartofilor; a staruit sa. se Infiinteze spitalul Filantropia si a Intemeiat o tipografie In Bucuresti.
CARACAS DIMITRIE (ca 1730 t1804) medic
in Craiova si apoi In Bucuresti.
Vorbeste despre el la 1798 on consul francez.
CARACAL corn. urb. cap. jud.
Romanati; 15.396 loc. (1915) udat

de riusorul Caracal; are 12 biserici, cea mai veche fiind Intrarea

In Biserica, apoi Sfinta Treime
1647, Sflntul Ioan 1768, Sflntu
Nicolae 1770; are 1. liceu de baeti,
o scoala secundara de fete, 2 scoa-

le de comer si 1 de meserii; statie /

c. f. linia Piatra Olt-Corabia; tine tl
de eparhia episcopiei Rlmnicului; Const. Carac

de circumscriptia Curia de apel

Craiova; ora$ I. vechiu, dar desvoltare Insemnata

a luat numai dupli 1850; In apropiere ruinele numite Antina ale municipiului roman Romula.
CARACURT, com. rur., jud. Ismail, plasa
Bolgrad, 12695 loc. colonie de Albanezi Intern.
1810; tine de com. Cismeaua Varuita.

CARACUSENI, corn. rur. jud. Hotin, plasa

Briceni; 2835 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.

Corjeuti.
CARADA. EUGENIU ( 1836 .11910), ziarist, om

politic si financiar roman. A debutat ca redactor

la ziarul Romanul" din Bucuresti ((1860-1870)

a Yost deputat ajutor de primar In Capitals, a

luat parte la miscarea antidinastica din Ploesti

(1870). Specializindu-se Yn final*, a Post numit

In comisiunea care a tratat rescumpararea tailor
ferate (1880), apoi membru In consiliul de administratie al Cailor ferate Romane (1883-1886);

In acelasi timp a Yost ales director al Bartell

Nationale (1883) si a rAmas pin& la moarte intre

conduclitorii ei. Ca scriitor, a Inceput cu piese de

teatru, mai ales cantonete (1855-1858), apoi

a publicat studii politica in romaneste si In
frantuzeste (1867).
CARAGAZI-VECHI, corn. rur. jud. Ismail,

plasa Bolgrad; 3308 loc. Dupa legea 1929, sat circ.

corn. Barta.

CARAGEA DIMITRIE, Grec traitor in Romania

la 1775, autor al unor scrieri filozofice.
CARAGEA IOAN, domnul Tarii-Romdnesti
(1812-1818), fiul lui Nicolae Caragea, fostul
Dorian. A Yost Dragoman al Portii si prin daruri, pe
cari unii le socoteau la 4 milioane lei, a luat domnia.
Sosirea sa In Bucuresti (Decembrie 1812) coincide

cu Inceputul unei grozave epidemii de ciuma.

(cunoscuta sub numele de Ciuma lui Caragea",
descriss de loan Ghica). Politica sa externs este,
pin& la 1814, neutra fat.a. de Rusia si. Franta;
de la aceasta data, vazind ea Rusia are cuvInt
hotaritor In politica europeana, parkseste cu totul
pe Francezi, pentru cari lucrase mai Inainte, si
devine devotat Rusiei; dar Incepe a-si pregati
pe sub mina pentru vremuri grele si amicitia
Austriei. Politica sa interns urmareste tinta
de a si mari avutia si de a Snarl cat mai mult
grecismul In tars. Suferintele locuitorilor au Yost
marl. Pradaciunile unor Turd din Ostrov fac
pe Poarta sa trimita un pass cu ostasi ca sa
apere pe locuitori, dar In realitate h apash si
acestia, fiindcs trebuia sa-i Intretie ca pe o
armata de ocupatie. Jafurile Domnitorului,
care inaugureaza sistemul vinzArii la licitatie a
slujbelor fnalte, devin din ce In ce mai grele,

fiindca el, numit pe 7 ani, fagaduise Portii ca CARse va retrage dupa. trei sau patru ani; dar nevoind sa se tie de cuvint si stiind ch nu se va CAR
putea Intoarce la Constantinopol, trebuia sti se
pregateasch pentru a WI In alts tars. Cind se
socoti Bata, fugi In Austria, farii a mai astepta
55 vie vreun trimis al Portii, care putea sa-I
duck la pierzare. Caragea a facut o legiuire nbuil,
care-i poarta numele (Condica lui Caragea),
compilata dugs legile bizantine. Ea a Yost redactata In greceste si apoi tradusa si In romaneste.
Cu ocazia publicarii ei a scris Iancu Vacarescu
cunoscuta lui poezie La pravila troll".
CARAGEA NICOLAE, domn al Tarii-Romanesti.

1782-1783. Om foarte Invatat, Post mare dragoman at Portii, autor al unei gramatici grecofranceze. Desi devotat Turciei, el menaja mai
ales pe Rusi, dar Isi facea dusmani pe Austriaci.
Acestia reusira 55-1 lnlature, profitind de plingerile dese ale locuitorilor In contra jafurilor
facute de Domnitor. Se sp'unea ch voia cu orice
pret sa adune avere ca sa-si poata marita cele
cinci fete ce avea.
CARAGEA ,rnociaT (sec. xvm), Grec din
Constantinopol, a Post secretar at mai multor
Domnitori din Tara Romaneasca,
CARAGEA VIICASIN, mester pietrar, care a
lucrat la manastirea Hurez. E citat In pisanie.
CARAGIALE COSTACHE ('181311877), artist
dramatic roman si autor de piese. Si-a Inceput
cariera In 1834 cu reprezentatille Societatii
filarmonice Yn Bucuresti. Dintre piese, mai

cunoscuta: 0 soarea la mahala (1847).

CARAGIALE ION L. (1853I-1912), scriitor
dramatic roman. N'a fa.cut studii
superioare, ci a Yost autodidact;
ziarist, functionar la Regia Monopolurilor, Director general al Teatrului National (1888), cornerciant, a avut o viata agitate si

ultimii ani i-a petrecut la Berlin,

unde a si murit. A debutat cu o
poezie in Revista Contemporana" din Bucuresti (1874), dar s'a
facut cunoscut prin comediile sale,

jucate In Bucuresti si publicate

In Convorbiri literare" (

Ion L. Caragiale.

1886): 0 noapte furtunoasa, Conu

Leonida fata cu reac(iunea, 0 scrisoare pierdutd,

De ale Carnavalului. Duna un timp de tacere, a

dat la lumina o drama: Ndpasta (1890), care a
provocat multe polemici literare, si a Inceput o
noun activitate ca nuvelist si ca redactor al unor
foi umoristice (Moftul roman, 1893). Dupa publicarea nuvelei 0 faclie de Paqti, a Inceput seria
schitelor umoristice, pe cari le a adunat inteun
volum Momente (1901). Putin amestecat In politica, a scris o brosura In urma miscarii taranesti
din 1907. De la Berlin a trimis revistei Convorbiri critice" (1907) citeva fabule si epigrame si a

dat la lumina un ultim volum.: Schi(e noud

(1910).
CARAGELELE, circ. corn. jud. Buzau cu
21 sate (1929).

CARAGIANI WAN ( *1841 11921), profesor ro-

man. Originar din Macedonia, a vent In Moldova si a Yost profesor de limba si literatura
e'en& la Universitatea din Iasi. La Intemeierea
Academiei (1866) a lost numit membru, ca
reprezentant al Macedoniei. A publicat In Convorbiri Literare" studii (despre poezia poporand
a Macedonenilor, 1869), cum si numeroase traduceri din I. elentt, intre cari Batracomiomaltia,
Odisea *. a.
CARA.-HASAN, corn. rur. jud. Cetatea-Alba.

plasa Volintiresti; 2197 loc. Dupa legea 1929,

sat circ. corn. Ivanestii-Vechi.

CARAIBI, locuitori ai Antilelor ; salbatici bray]
si cruzi.
CARAILVIANUL, yid In muntii Bucegi,
2495 m.
.
CARAIOAN CONSTANTIN, Grec (sau poate,

1559

www.dacoromanica.ro

nume, Roman Macedonean) din ConstantiCAR- dupa

nopol. Doctor In medicina din Neapole, medic
CAR al lui Grigore Al. Ghica din Moldova (1765),

auto a] unei gramatici grecesti, tip. la Buda 1796.

CARAMANCHIOI, corn. rur. jud. Tulcea,

plasa Babadag; 2000 loc. Dupa legea 1929,

sat circ. corn. Jurilofca.
CARAMAHMET, corn. rur. jud. Ismail,
plasa Chilia-Noun; 4978 loc. Circ. corn. cu 4 sate.
CARAMURAT, corn. rur. jud. Constanta
plasa Constanta; 2397 loc.
CARANSEBEB, corn. urb. jud. Severin, resedints plagii Caransebes; statie c. f. la Intilnirea

liniilor ce yin de la Hateg, de la Lugoj, de la

Turnu Severin; 6497 loc. (1919), episcopie ortodoxa romana; are un liceu de baeti Traian Doda",
Infiintat In 1907, un gimnaziu de fete, Post scoala
medie, o scoala normal& de baeti si o scoala de
menaj.
CARAOMER,

jud.

rur.

corn.

Constanta,

plasa Nona; 3064 loc.; statie c. f. pe linia care

duce dela Medgidia in jud. Caliacra; are o scoala.
de meserii.
CARAORMAN Giro.' com. jud. Durostor,
cu 12 sate (legea 1929) pa circ. corn. jud. Tulcea
plasa Sulina cu 5 sate (1929).
CARAPCTU-PE-CEREMTJ$, corn. rur. jud.
Storojinet, plasa Ceremusului; X5716 loc. C.-FERRET, circ. corn. cu 3 sate (1929).
CAR.(k, rlu all. al Dunarii, oda. Banatul *i

CARAVAGGIO MICHEL (*15691-1609 , pictor

italian. Op. pr, Punerea in mormint (Vatican),

Moartea Fecioarei (Luvru).
CARAZIN DiAzAa,colonel rue, comandantul armatei rusesti care a intrat In Bucuresti la 17
Noembrie 1769.
CARAZISI ANASTARE, medic grec. II gasim

medic comunal In Bucuresti In coloarea de albastru 1837-1840.

CARBALIA, corn. rur. jud. Cahul, plasa
Dragon -Voda; dupa legea din 1929, sat din circ.
corn. Aluatu; 3427 loc.
CARBONARI, nume dat conspiratorilor din regatul Neapolului, organizati pe la 1800; isi

intinsera relatdile si In Franta si luartt parte la

diferite miscari Ora pe la 1830. A lost si In

Moldova, pe la Inceputul see. xix o organizatde
de acest fel, In care au intrat multi boieri mai
marl si mai mici, can au alcatuit si un proiect
de constitutie in 1822. Ei erau nurniti CARVITNARI.

CARCALECHI BAHAMA, publicist roman.

A publicat Intre 1821-1830 la Buda o Biblioteca
romaneascd, un fel de culegere din diferiti autori.

In 1833 a tip. tot la Buda o asa numita editie

a doua a unei lucrari a lui G. Lazar (Povd(uitorul

tinerimei),

multi au Indoiala.

asupra

autenticitatii

careia

CARCALETEANU ALEXANDRII ( 1845), general roman. Sublocotenent 1863, general de brigada. In 1894. A lost seful statului major.
CARCALETEANU, DOBRE ( *1816j-1893), filantrop roman. A donat Azilului Elena Doamna
si Eforiei Spitalelor civile sume Insemnate pentru
ajutoare si constructii.

CARCALIU, corn. rur. jud. Tulcea, plasa Macin :

3659 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Greci.

-"
..,..ocsa146t

co

rn

RECITA

ECITA /
/
P

rn

CARDIFF, oral si port In Anglia, la canalul

Bristol; 190.000 loc.; mare industrie de carbuni.

CARDIN/ILL mime Intreb. prin sec. vi In
Italia pentru anumiti preoti cu anume functiuni.
S'a zis: preo(i cardinali, apoi episcopi cardinal/

.. ,
1

CARCOPINO =Rears, istoric francez. A

studiat donainaldunea roman& In Africa, publicind si o culegere de inscriptiuni gasite acolo;
a cercetat diferite probleme din trecutul elenismului si al istoriei romane, s. a. Membru onorar at
Academiei Romane (1926), al Academiei Italiene
(dei Lincei), a Post ales In 1930 membru al Academiei de inscriptiuni din Franta.

'-.
lo ------N
ORAVITW

R5casdi

,,

\PL.RA ASDIA

-.

...

PL.BOZO VICI

CARDVCCI GIOSUE ( 1835 t 1907). poet italian

Op. pr. Iron lui Satan (1865), Ode barbare (1880),
iambi si epode (1882), si studii de critica si istorie literara.

oldova NO ,-**..,.

OLDOVA liOUAs- -i
unarea

mai.

Walt In ierarhia bisericii catolice: ei aleg pe papa.

PL

cardinali, InsemnInd gradul cel

si Partea I).

In fine

\Boxow,

A Post profesor la Universitatea din Bologna; In 1906

a obtinut premiul Nobel. Traducere In rom. de Cifarelli.
(1 vol. 1923). Alte traduceri
de N. Tincu, Z. Blrsan, H.

i....\--J

Frollo, I. Simionescu, G. Murnu si Raul Teodorescu In

Harta jud. Cara.

se varsa aproapc de Buzias. judet In Banat (lost

Caras-Severin), cap. Oravi(a.

Are 2 com. urbane, 2 suburbane si 122 corn. rur. Tine

de eparhia ep. din 'Lugoj, de
circ. Curtii de Apel din Timisoara, are 9 grAdini de copil
si 134 scoale primare ; 17
cooperative de consum si 2 p.
exploatare de paduri.
CARABOVA (sau Crasnva)
corn. rur. jud. Caras. plasa Recita; 2822 loc.
CARAVLA, corn. rur. jud.

Revista literara" Luceafarul", Convorbiri (Mice",

Samanatorul", Rarnuri"

Giosue Carducci.

si Flacara (Intre 1902-1915

si de Al. Naum In volumele sale de Poezii din
1915.
CARVI, corn. urb. jud. Salaj, resed. plasii
Carei; 15382 loc. (1919); statie c. f. spre SatuMare, spre Oradea si spre Zalau; are un liceu
de baeti, o scoalti medie de fete, o scoala de meserii, o *c. de agricultura si scoale primare.
Inainte de 1929 se numea Careii-Mari.
CAREY WILLIAM (' 176111834), orientalist englez; traduse Ramyana si lam un dic(ionar

bengal 0 o gramaticd sanscritd.

Sterna jud. Cara.

Dolj, plasa Plenita; 3144 loc. Circ. corn. 7 sate.

CARIAGDI (DIMITRIE ( .1815 t1893), Om politic

roman. A Post ministru in 1865 (Justitie), In

1560

www.dacoromanica.ro

(Justitie ; deputat, senator, primar al

Capita lei in 1884.

1870

CARIBDA ( -=CHARYBDA) Si SCILA ( =SCYLLA) :

In strfintoarea Messinei este o prapastie cu

virtej pe tarmul Siciliei (Caribda, azi Calofaro)

si

In lap o stIncii pe tarmul Italiei

(Seine .

Cei vechi cind trPceau cu navile pe aid erau In

mare primejdie. Expr. prov: A fi Intre Sella si
Caribda = intre doua pericole greu de evitat.
CARINTIA (germ. WiTorrisli), provincie a
Austriei; cap. Klagenjurth.
CARIOFIL ION, filozof grec, cunoscut si
pomenit de Dimitrie Cantemir, a venit In TaraRomaneasca In 1693. In Constantinopol, unde

desvoltase o importanta activitate pe terenul

teologic, venind in conflict cu unele dogme ale
si fiind nevoit sa face o abjuratiune.
n'a putut sa ramiie mult timp si de aceea a
venit la noi. Aci a Yost profesor si a provocat
discutii, dind nastere prin ideile sale la doua
carti: una a lui Dositeiu Patriarhul, tip. Iasi
1694 (friregistrata in Bibl. veche sub Nr. 97,
dar exemplare nu se gasesc dectt la Paris), alta
bisericii

a lui Constantin Cantacuzino, in forma de dialog,

tiparita de Antirn Ivireanul la Snagov In 1697
(exemplar Acad. Rom. Nr. 107).
CARLOVCI (Yost cARLowicz), orris In Iugosla-

via, pe Dunare; 5600 loc. Aci s'a Incheiat In 1669

un tractat Intre Turcia de oparte si Austria,
Rusia, Polonia si Venetia de alta.
CARLSBAD ( =Ktamovy-vARy) st. baln. Cehoslovacia; 19.500 loc.; ape termale vestite.
CARLSRUHE ( HARLSRUH.) oras Germania;
135.000 loc.
CARLYLE TOMAS (' 1795 f1881), istoric si
filozof englez. Pr. op. Sailor resartus; Cultul

eroilor (1840), cea mai Insemnata, trad. romaneste

de Const. Antoniade, 1910; lstoria lui Frederic

II (1858-1865). Alte traduceri: Muned, sinceritate, Were, de C. Antoniade, Din istoria

revolu(iei iranceze de P. Musoiu.

cAttrinuri ordin religios Infiintat sec. xii In

Siria (muntele Carmel sau Sf. Ilse = Djebel

Mar Elias), raspindit in tarile catolice, luind

diferite aspecte si avind scopuri speciale.

CARMEN, societate corala,

Infiintata In anul

1901 de Dim. Kiriac. A organizat concerte in Bu-

curesti si In Aiferite orase din vechiul regat, elt

si din ebteva rase din Bucovina si Transilvania.
CARMEN -SYLVA Fr ELM-

electori; funda Universitatea din Praga si

de organizatia administrative a statului.

CAROL TENIERARUL ( '1433t 1477), ultimul
duce al Burgundiei, Invins de Elvetieni la Morat.
CAROL QUINTU ( '15001-1558), rege al
Spaniel (1516) si imparat al Germaniei (1519).
Lupta contra Francezilor, gonindu-i din Lombardia, facInd
prizonier pe regele Francisc I
(1525 ; contra Romei, pe care
o cuceri luind si prizonier pe
papa Clement vu, apoi fiind
incoronat ca rege al Lombardiei; contra Turcilor, contra
Luteranilor in Germania. In1tinderea teritoriilor stapinite de
el era asa de mare Melt putea 7
spune ca. niciodata soarele n'a- Carol Quintu.
pone in regatul situ". Obosit
de toate sfortarile fa cute abdica In 1555, retragIndu-se intro manastire, de unde ratite. s& supravegheze mersul trebilor publice.
CAROL IX ('1550t1574 , rege al Frantei
Intre 1560-1574. In timpul domniei lui se produsera razboaie eivile, provocate de chestiile
religioase, Prin edictul de la St. Germain (1570)
incerca o Impacare; dar, sub influenta mamci
sale Caterina de Medicis, las& sa se petreacal
macelul de la 23 August 1572 (noaptea Sf. Bartolomeu= Saint Barthelemy), in care pierira fruntasii
protestantilor si printre ei oameni de o mare
valoare.
CAROL ROBERT (* ca. 1292t1342), rege al

Ungariei si al Neapolului. Primul rege al Un-

gariei din familia Anjou (1310-1342). A Intreprins o expeditie contra Doinnitorului Mun7
teniei, Alexandru Basarab, pentru a-si stabilt
suprematia asupra acestei tari; a suferit instil o
Infringere in munti chid se Intorcea in Cara sa,
neputind sa dea alta lupta cu Alexandru (1330).
Locul acestei InfrIngeri, dupe Xenopol, ar ft
Gherghita in drumul spre Sibiu; dupe alto ar ft
Posada.

CAROL I ( '1600 t 1649), rege al Angliei;

persecute pe puritani si pe presbi-

BETA REGINA.

terieni, sustin/nd catolicismul ; con-

CARNAVALET, muzeu In
Paris, cuprinde istoria Parisu-

moaite si sa tidal pe rege.

tra lui lupta. Lurujul parlament si

se produse o puternica revolutie,
avind In frunte mai ales pe Cromwell, care izbuti sa osindeasca la

CARNAC, sat in Egipt, unde

slnt ruinele Tebei: vestitul ternphi al lui Amon, etc.

provincie a fostului imperiu austro-ungar, azi apart.ine lugoslaviei; 525.000 loc. cap. Laybach.

ele sale cu Danemarca (1700) si,

publicei (1887) asasinat la Lyon. Sadi Carnot.

CAROL MAGNU (= CAROL
am MARE) ( 742 t814), regele Francilor si impi

cu Rusia (Petru eel Mare) si Polonia (August II); avu victorii la

Nerve (1700) la Duna (1701 , la
Kissow (1703), detrona pe
regele Poloniei si puse In loc
pe Stanislas Leeinski; dar fu
nefericit In noile lupte co

(776-786); se lupta contra A-

(1709), se refugia. la Tighina

(Basarabia), facindu-si rese-

CARNOT SARI (* 1837 t 1894),

inginer, fast presedinte al Re-

4Lk.

Carol XII al
Suediei.

Rusii, fu invins la Pultava

ratul Occidentului. DistrusP regatul Lorgobarzilor din Italia

rabilor din Spania (778), contra
Saxonilor (Multe exped., prima
772), contra Avarilor (791). Fu

4-

CAROL XII ("1682 t1718), rege al Suediei, vestit prin razboa-

lui.
CARNIOLIA (germ. IMAM),

dinta la Varnita. Izbuti sa

ridice pe Turci contra Ru-

Incoronat la Roma ca imparat

(800). Incuraja artele si stiintele.
Faptele lui si ale armatelor sale
avura mare rasunet si imaginatia popoarelor produse multe ctntece si epopei, intre sari este
vestita cea franceza (Chanson de Carol Magnu.
Roland) din see. xi.
CAROL IV (*1316t1378), Imparat al Germaniei, organizh monarhia intemeiata pe cci

CAR-

Viena; persecuta pe Evrei.

CAROL VII ( 1403t 1461), rege al Frantei CAR
Intre 1422-1461. Print slab, incoronat rege
dupa victorile Ioanei d'Arc, terminal totusi
razboiul de 100 de ani cu Englezii si se ocupa

silor, dar acestia fora Invinsi

si el fu nevoit sa fugal. Ajuns
In tarn, gtisi o mare anarhie,
astfel cal nimic nu folosi de
victoriile sale. Fu ucis Inter,
lupta. Despre el a scris Vol-

ll

----

Carol VI al
Germanic'.

taire (Histoire de Charles zit).

CAROL VI( 168511740 , imparat al Germaniei,

avu lupte cu Franta pentru tronul Spaniel;

abet cu Venetia contra Tureilor, vazu armatele

sale cuprinzind Belgradul; prin pacea de la

1561

www.dacoromanica.ro

CCAARR-

Pasarovitz (1718) se dete Austriei: Oltenia,

banatul Timisoarei,

o parte din Serbia, etc.

CAR pe can le pierdu prin pacea
de la Belgrad (1739);

lu1'i parte nefericita la lupte pentru succesiunea

tronului Poloniei; izbuti sit i se recunoasca

sanctiunea pragmatics prin care fiica sa Maria

Theresa avu drept sa-i succead& la tron.
CAROL X (*1757-1-1836), rege al Frantei Intre
1824-1830. Avea titlul de Conte de Artois.
Refugiat dupa. luarea Bastiliei, reveni In 1814,
Ina tronul dupe Ludovic xviu, fu rasturnat de
revolutia din 1830.
CAROL I-in *1839t1914), rege al Romaniei.
(

La 8 Aprilie 1866 a lost proclamat prin plebiscit Domnitor al Principatelor-Unite. Fiind

ofiter In armata prusiana, a trebuit s& treats
travestit prin Austria ca sa ajunga In Romania.
Sosind In Bucuresti (10 Maiu 1866) s'a dus la
Mitropolie $i la Camera, unde a depus juramintul,

la 30 Iunie a sanctionat constitutiunea. Aceasta

alegere a provocat protestari
violente din partea Austriei gl
I liNNs
a Turciei, cari consimtise, In
1862, sa recunoasa unirea principatelor numai pentru timpul
d'it;
cit Cuza va fi Domnitor. Au
lost chiar amenintari cu interventda armata, dar clteva puteri, In deosebi Franta, neau sprijinit $i lucrurile s'au
linistit; totusi Turcia s'a Impotrivit la orice manifestatie
de independents, cum a lost,
Carol I
in 1867, chid a voit st. Impie- Regele Romaniei.
dice ca Cara noastra sa figureze la expozitia din Paris cu titlul de .Romania gi cu pavilion separat de al ei. Pe
ling& aceste dificultati externe, erau altele In
interior: o apriga lupta Intre particle, ceeace
aducea foarte dese schimbari de ministere. Greutatile acestea atinsert. culmea In vremea razboiului franco-prusian, chid se produsera fapte

cari la un moment dat botarlra pe Domnitor

sa abdice. De la aceasta 1-au oprit asigurarile date

de Lascar Catargiu, Post In locotenenta Domneasca din 1866, ca va putea sa restabileasca

ordinea. Astfel se forma, sub presedinia lui,
un guvern care conduse Cara pina In 1876. Atunci
se puse o problems noun: atitudinea ce ayes sa
is Romania In conflictul dintre Rusia $i Turcia.
Oamend politici se Impartira In doua tabere:
nun socoteau 'ea Romania trebue sa ramlie
neutra $i data Rusii ar trece prin tarn, sa protesteze si sa retraga armata la munti; altii ziceau
ca Romania trebue sa profile de Imprejurari
si sa caute a-si pregati independenta, facind
chiar o intelegere cu Rusia. Domnitorul Imbratisa
aceasta din urma parere gi Incredinta guvernul
lui loan Bratianu, care Incheia conventia de la
4 Aprilie (1877) cu Rusia, prin care aceasta garanta
Integritatea teritoriului nostru, si permise trecerea trupelor rusesti spre Dunare. De aci urma
protestul Turciei, ruperea relatiilor Qi bombardarea oraselor dunarene. Guvernul nostru, vazind
ca rasboiul ne este deblarat, ceru Parlamentului
sa proclame independents tariff (10 Maiu 1877)

$i mai tirziu trupele noastre, chemate In ajutor

de cele rusesti Invinse la Plevna, trecura Dunarea
$i participara la razboiu, Indeplinind, sub comanda

supreme a Domnitorului, fapte de vitejie, de

abnegatie, de jertfa. Razboiul se sfirsi prin InfrIngerea Turciei, prin pacea de la San-Stefano,
care distrugea cu totul Turcia europeana; dar
statele occidentale nu puteau privi o asemenea
crestere a puterii rusesti $i isbutira a impune

revizuirea celor Incheiate la San-Stefano printr'un

congres european, care se aduna In 1878 la Berlin.
Toate sacrificidle noastre gi chiar drepturile garan-

tate prin conventiuni scrise nu au Post tinute In

seam& $i astfel ni s'au rapit cele trei judete ale Basarabiei, pe cari la dobindise Moldova prin tratatul
din Paris, 1856. Aceasta dureroasa pierdere a Post

compensate economiceste prin alipirea Dobrogei,

ceeace ne da gurile Dunarii $i esire la Mare. Dom-

nitorul Carol Igi Indrepta toata atentiunea la

desvoltarea avutiei tarn, la facerea tailor de
comunicatie, la Intarirea armatei $i la organizarea $coalelor. Prosperitatea aceasta asigura
statului nostru o situatinne externa care-i permise sit proclame regalitatea (14 Martie 1881) $i
la 10 Maiu 1881 sa Incoroneze pe primul Rege

cu o coroana turnata din *dui tunurilor luate

la Plevna $i pe prima Regina cu o coroana de aur.

Dupe, o perioada de liniste $i de munca ordonata,
Incepura a se arata nemultumiri contra regimului

lui loan Bratianu, cari adusera retragerea lui

(1888), dupe care Regele Carol fu nevoit sa
schimbe mai multe ministere pine cind se form&
un guvern mai statornic at lui Lascar Catargiu
(1891-1895); dupe acesta Ins& urmara iarasi
schimbari dese si o criza economics aduse 'tars
In mare primejdie. Regale se hotarl atuna sa
theme la guvern pe D. A. Sturdza (1901) care
propuse gi realize un program de economii
extraordinare, gratie carora situatia generala. se
Indrepta, $i schimbarile politice se putura Indeplini normal prin venirea unui guvern prezidat de G. Gr. Cantacuzino; dar o nenorocire
mai mare se abate asupra (MU: miscarea taraneasca din 1907, care a trebuit sa fie reprirnata

cu armele. Restabilindu-se lini$tea, echilibrul

social nu s'a putut totusi fixa $i din pricina

evenimentelor externe. Razboiul balcanic aduse

o turburare a situatdei politice orientale dupe ce
Turcia fu Invinsa de aliati (Bulgaria, Muntenegru,

Serbia $i Grecia), care punea statul nostru Inteo

situatie dificila. Deaceea, chid isbucni razboiul
Intre aliatii din ajun, Romania trimise armata In
Bulgaria ca sa linisteasca lucrurile gi razboiul

se sit* prin pacea de la Bucureqti (1913) In-

cheiata de o conferinta international& prezidata

de Titu Maiorescu primul ministru roman. Prin
acest tratat Romania dobindea o rectificare a
granitelor ei, ocupind ceeace s'a numit cadrilaterul, regiune care odinioart. fusese In patrimoniul unor domni ai Tariff Romanesti. Dupe un
an isbucni razboiul mondial (1914). Regele Carol
convoca un consiliu de coroana., care decise
pastrarea neutralitatii. Gravitatea Imprejurarilor
$i boala de care suferia turburara pe batrInul
suveran $i In ziva de 27 Septembrie 1914 muri
subit la Sinaia.
CAROL I (*1887 t1922), Imparat al Austriei
$i rege al Ungariei (1916-1918). Abdiclnd, dupa.
Invingerea Germaniei $i Austriei, a trait In exit
in insulele Madere; a Incercat, dar zadarnic,
sa fie proclamat rege al Ungariei. Dup. moartea
lui, fiul sau Otton a Post recunoscut de un partid
politic ca eventual succesor la un eventual tron
regal al Ungariei.
CAROL II (1893), regele Romaniei, procla-

mat de Parlament la 8
Iunie 1930. E fiu prim

nascut al regelui Ferdinand I. Ca print mostenitor, s'a. ocupat citiva

ani de organizarea $i conducerea cercetasilor Romaniei; apoi a Infiintat o
fondatiune cu numele situ,

avind de stop raspindirea

culturii In masele popu-

lare. In acelasi timp a

urmat cariera militant,
ajungind, la Inceputul
razboiului din 1916, la

gradul de capitan $i dovedind, In comandele ce

a avut, dragoste pentru

Carol II.
soldati $i interes pentru
Regele Romaniei
desavIrsirea instructiei
lor. In timpul luptelor Contra Ungurilor bolsevici, a avut, ca locotenent-colonel, comanda regimentului de vinatori de munte.

1562

www.dacoromanica.ro

C4RON, personaj mitologic. El era luntrasul

care conducea sufletele In

Infern treclndu -i

cu luntrea peste dui Stix (=Styx).

CARP, apostol, amic cu Sf. Pavel. Biserica

ortodoxa 11 sarbatoreste la 26 Main.

CARP, martir. A Post episcop In Tiatira (Asia
mica) si a Post chinuit si ucis prin foc, In vremea
lui Decius (249
251) Impreuna cu un ucenic al
sau Papil d cu sora acestuia Agatonica. Amintires acestora se serbeaza de biserica noastra.
la 13 Octombrie.
CARP ANTON ft 1914), financiar roman si om
politic. A lost ministru de domenii In cabinetul
prezidat de D. A. Sturdza si apoi In eel prezidat
de Ion I. C. Bratianu (1907 si 1908).
CARP COSTACHE V. ( *1838 t 1880), fabulist roman. A Invatat In Iasi si In Cernauti; a Post functionar. Op. pr. Fabule (1880), Boerul si rdzesul,
piesa (Iasi, 1873).

CARP PETRE P. ( *1837 t1918), om politic roman'

A studiat la Berlin si la Roma. A redactat ziarul

Tara" (1867-69). A fdst Intre

Intemeietorii Junimei" *i rev.
Canvorbiri Literare"; a publicat o

traducere din Shakespeare (Macbeth), critici literare si alte studii. A

Yost pentru prima data ministru In
cabinetul lui M. Costache-Epureanu, numit closca cu pui", din

zi trimit ape numai spre sesul Dunarii.

rile principale sint: M. Birsei, M. Bucegi, M.

Fagarasului, M. Sebesului, M. Lotrului, M.
Cernei; In partea aceasta sint vlrfuri mari Inane
declt In ceilalti Carpati: Moldoveanul (2550 m.),
Negoiul (2540), Mindra (2530), Retezatul (2500),
mu/ (2510), Caraimanul (2495). 3) C. apuseni

se Intind Intre r. Mures si Somas, formati din

mai multe $iruri, Intre cari: M. Zarandului, M.
Trascaului, M. Bihorului, cu vlrfurile:. Vlddeasa (1850 m.), Bihor (1850), Muntele Mare
(1827),Detunata.Locurile de trecere printre sirurile
Carpatilor shit putine si unele din ele pe la InInfiltind mari: Mestecanis, Bicaz, Ghimes, Oituz,
Buzdu, Bratocea, Predeal, Bran, Turnu-Rosu,
Lainici shit cele mai accesibile.
CARPINI-PIANO GIOVANNI( *ca. 1200tea. 1248),

dilator franciscan, a Post trimis de papa Ino-

centiu IV In 1246-47 la hanul Tatarilor ca sa -1

converteasca la crestinism. A scris importante relatiuni de calatorie, cari s'au tiparit Intliu In 1537.
CARRA JEAN-LOUIS

( *1743t1793 ,

om po-

litic- fr. ucis cu Girondinii In timpul revolutiei.

A calatorit mult prin Europa, a vizitat si tarile
romane si a Post secretarul unor Domnitori.
A scris: Histoire de la Valachie, Neuchatel,
1781, trad. In rom. de N. Orasanu In 1858.
CARRA SAINT CYR (1756 t1834), general

ry

francez. Insarcinat de afaceri pe lInga Domnitorul

Munteniei In 1796, a stat In Bucuresti mai bine de

cauza ca majoritatea ministrilor erau tineri (20 April 1870-18 Dec.

1870). Dup& ce a facut parte din
guvernul prezidat de Lascar Catargiu (1876) ca ministru de culte, a

un an.

format un grup politic cu multi P. P. Carp.

dintre asa zisii junirnisti", care avu ca organ
Romdnia libera" si apoi Constiturionalul". Ca

CARRACCI ANNIBALE ( 1560 t1609), pictor

Italian. Pr. op. Apari(iunea S f.Fecioare (Louvre),
Grist si Somariteanca (Viena), Adormirea Maicii
Doninului (Dresda), Masacrul inocenOlor (Munchen).

CARRARA, ora$ In Italia (Massa); 49.000

reprezentant al acestui grup a Post ministru de loc.; vestite exploatari de marmora alba.
externe a Mout parte din ministerul prezidat de
CARREL ARMAND (*180011836), ziarist si
T. Rosetti (1888) si din eel prezidat de Lascar om politic francez. Lulnd directiunea ziarului
Catargiu (1891); In 1892 a vorbit contra proLe National clup& revolutia din 1830, a dus
punerii de dare In judecata a ministrilor liberali; lupte energise, a urmat polemici aprige, condus
ca ministru de domenii a facut diferite reforme totdeauna de ideea ca are datoria de a apara
Intre cari legea minelor. Devenind prim-ministru
libertatea si a ajuta pe cei ce luptb. pentru ea.
(1900) si ministru de finant,e, el a Incercat sa
Cauza romaneasca a avut in el un puternic
rezolve criza In care se gasea tara prin vinzarea sustinator si Ion Ghica ne spune ca, fiind student
asa numitelor disponibiiitati, dar punctul sat' la Paris, Meuse cunostinta cu el si astfel putea
de vedere ne fiind aprobat de Rage, s'a retras. sa publice In mania ziar parizian articole despre
In 1910 a lost chemat ca prezident si ministru de
tarile noastre sub titlul de Correspondance de
ext erne, dar, In urma unor neintelegeri cu T.
Bucarest.
Maiorescu. s'a retras, lasfridu-i acestuia sarcina
CARRIERE EUGENE '1849t 1906 ), pictor Iran de a forma noul guvern (1912) care avu sa In- cez. Op. pr. CopI/ul bolnav (Paris, Muz. Lucheie pacea de la Bucuresti. De atunci n'a mai xembourg), Grist pe truce (panou Hotel de Ville,
lost ministru, iar In epoca razboiului mondial, Paris).
el a lost dintre cei cari au sustinut ca Romania
CARTAGINA ora* in Africa de N. (Tunis), Intrebue sa mearg& alaturi de Germania, parere temeiat, dupallegenda, de Didona, regina Tirului.
pe care a exprimat-o la toate consiliile de co- -capitala Statului Cartaginez, care a avut un
roana la cari a lost chemat. De aceea a ramas In mare rol In anticitate; avu tree razboaie mari cu
Bucuresti In timpul ocupatiei si a Incercat sa Romanii, dar fu Invins (146 a. Chr.) si cetatea
formeze ad un guvern (contra celui din Iasi) distrusa. Refacuta ca oral roman (122 a. Chr.)
care sd. Incheie pace, dar n'a reusit.
deveni capitala Africei romane. Cucerita de
CARRATI, munti In Europa Centrala; ma- Vandali (439), deveni centrul imperiului lor, dar
sivul cel mai important dupa. Alpi; se Intind de la Belisariu o recuceri (533 . Cazind In mlinile
N. de Viena pind. la Dunture formind un arc de Arabilor (698), decazu cu totul.
cere care trece prin centrul Romaniei, lung de
CARTAL CI corn. rur. jud. Ismail, plasa
1450 km., avind si o serie de prelungiri cari Rani Intemeiata. 1814; 2758 loc. Dupti legea
Inchid Transilvania spre V. Geografii Impart 1929 sat circ. corn. Barta. lac jud. Ismail
Carpatii nostri In 3 regiuni: C. rdsdriteni, dela MO Dunare, comtmica cu lacul Cahul.
isvoarele Nistrului pine la Intorsura Buzaului,
CARTEA ROMANEASCA, societate anonim& de ediC. de miazd-zi dela Intorsatura Buzaului pina tura, tipografie si librarie, fondata. In Bucuresti
la Dunare, C. apuseni, prelungirile din Transil- In 1919. Are capital de 100 milioane Id.
vania. 1) C. rasariteni se compun din mai multe
CARTOJAN NICOLAE ( 1883), profesor la fasiruri de munti, din cari isvordsc pe deoparte cultatea de litere din Bucuresti. Membru coresrlurile cari uda Moldova si se varsa in Dunare pondent al Academiei Romane (1928). A publicat
direct sau ca. afluenti, pe de alta cele cari uda lucrari despre literature veche si modern& si desTransilvania si au acelasi sfirdt. Intre acestea sInt : pre cartile populare si un album paleografic (cu
M. Maramuresului, M. Bucovinei, M. Rodnei, M. I. Bianu).
CARTOJANI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa
Bistri(ei, M. Ciucului, M. Caliman, M. Gurghiului, M. Oiluzului, M. Vrancei, M. Buzdului Neajlov; 2861 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
etc. VIrfurile mai lnsemnate: HOtirla (2000 m. , Videle. 'Mg: 23 April, 15 August.
Pietros-ul (2300 m.). Ceahlaul (1900m.), LdcOutu
(1777 m.), Penteleu (1777 m.). 2) C. de la miaza-

CARTU LOAN (1820 t1875), prof. de muzica si

compozitor roman.

1563

www.dacoromanica.ro

CARCAR

CAR- CARUSO ENRICO (186811-921), tenor italian.

CASA ALBA, numele dat resedintei prezidenC I tului Statelor-Unite din Washington. E o veche
constructie, care In 1812 a fost arsa. de Englezi,
dar, fiind lucrata din piatra, nu s'a distrus, dar
s'a lnegrit Si de atunci e obiceiul ca sa fie vopsita
cu alb la fieeare interval de 10 ani.
CASANDFtA, pers. legendar fiica lui Priam si. a

Ecubei; avert darul de a profetiza, dar spunea

mai mult nenorocirile.

CASANOVA GIOVANI (1725 t 1798), originar

din Italia, aventurier international; tipari citeva

carp de istorie *i matematica, dar deveni cunoscut mai ales prin memoriile (public. drip&
moarte) In cari se vede viata lui aventuroasa. sL

licentioasa.

CASATIE ger INALTA CURTE DE CASATIE.

CASELE NATIONALE, asezamint cultural tntemeiat

1918: organizeaza conferintm 'si sezatori In diferite

parti ale tariff, construeste case de lecture si de

slat In comune rurale. Scopul: consolidarea unitatii
culturale a tuturor provinciilor. Conducatori: General I. Manolescu si G. Titeica.

CASIODOR MAGNUS AURELIUS (*ca. 468

1' ea. 562), om politic roman, avu rol mare mai ales

sub Teodoric. A lasat scrieri, Intre earl: In,stitutiunea literelor umane.

CASPICA, mare Intre Asia *i Europa; lung&
de 1260 km., largimea cea mai mare de 550 km.
CASSEL, orris In Germania, (Hessa); 160.000
loc.

CASSIUS LONGINUS CAIUS (-1-42 a. Chr.),

politic roman, unul din conspiratorii cari ucisera

pe Cezar, lupta contra triumvirilor $i, Invins,

puse pe un sclav sit-1 omoare. Brutus 1-a numit
ultimul dintre Romani".
COSTALDI ALFONS, compozitor. Premiul national p. muzica. 1929. Intre altele, a facut muzica p. marsul lui losif La arme si p. Imnul
cercetasilor.
CASTELREIGH HENRI-ROBERT LORD (' 1769

1'1822), om politic englez. Unul din adversarii

cei mai neinduplecati ai lui Napoleon I si ai
Frantei. Era ministru de externe In 1812 si de
atunci lua parte la toate congresele Internationale
cari regular& situatia politica a Europei. Aprobind luarea Basarabiei de catre Rusi, a cautat
totu*i sa pun& o stavila lntinderii Rusiei In teritoriile supuse imperiului otoman. Ion Ghica vorbaste despre aceasta Intro scrisoare care Alecsandri (Legile").
CASTELAR minim (* 1832 t1899), om politic
spaniol, prof. la Madrid; revolutionar (1866),
refugiat In Franta; presedinte de consiliu al
republicei (1873). A sprijinit In diferite Imprejurari cauza romaneasca. A lost proclamat membru
de onoare al Ateneului Roman.
CASTELNAU JOSEPH-EDUARD ( '1861), gene-

ral francez, Invingator al armatelor germane In

luptele de ling& Nancy (Sept. 1914).
CASTILIA, partea central& a peninsulei iberice;

In evul mediu a format un regat; mai tirziu s'a

unit cu alte provincii, formlnd regatul Spaniei.

CASTOR $1 PQLLUX, pers. mitol, fiii Ledei, zigi si

Dioscuri. Aceste nume simbolizeaza fratia sau ami-

citia desavirsita.
CASTQRIA, ora* In provincia Macedonia
(Grecia), asezat pe lacul Castoria. Aci locuesc si
Romani din tribul Voscopolean.
CASTRA NOVA, statiune roman& pe drumul
dealungul Oltului spre Transilvania, In apropiere
de corn. Cacaleti jud. Romanati.

CASTRO GUILHEM DE (*1569 -0631), poet

spaniol, autor si al piesei Mocedad del Cid (Tineretea Cidului), dupe care Corneille a facut Le Cid
al situ.
CAIN 0 fosta man. jud. Bacau, azi biseric,a
de mir; dada& In 1655 de Gheorghe Stefan, dome
al Moldovei. C) circ. corn. jud. Bacau cu 10
sate (legea 1929).
CASM1R, tinut din India engl. unde se fabric&

stole de lin& si de matase.

CATABOLINOS, grec (turcit sub numele de

ZUNIS -BEY), trimis de Sultanul Mahomed Impreuna

cu Hamza Pa*a ca sa prinda pe Vlad Tepes (ca.

1458), dar fu pus in teapa impreun& cu Pasa.
CATALAN' ALFREDO (1854 t1893), compozitor italian. Opere pr. Wally, Hero si Leandru.

CATALAQNICE cinuniar ( = cImpille din Champagne Frant,a); aci Atila a fost Invins de generalul
roman Aetiu (451).

CATALINA, circ. corn, jud. Trei Scaune cu

2 sate.
CATALONIA, provincie a Spaniei: culture de
grine, pescarii, ape minerale, vii. Orase principale:

Barcelona Ii Lerida.

CATALPUG Plr CATLABUG.

CATARGIU BARBU ('1807t1862), om politic

roman. A fost Intre Intemeietorii societatii filarmonice (1834) Ii a scris articole
interesante despre menirea edu-

catoare a teatrului. A debutat

ca orator fiMd deputat In ObIteasca Adunare (1842). A fost
director la departamentul justitlei In 1843, adversar at mis-

aril din 1848, vornic de po-

litie (1849) si judecator in Inaltul Divan (pina la 1856). Parti-

zan al unirii principatelor, a

Post ministru de finante al Calmacamiei (1858) cum si In gu-

vernul prezidat de I. A. Fili- Barbu Catargiu.

pescu (1859), a mai fost penMinistru
tru citeva zile prezident de consiliu
de interne. Cind s'a proclamat unirea definitivii
(recunoscuta de puterile garante), el a rostit un
discurs celebru pe care-1 termina cu deviza: totul

pentru tar* nimic pentru not "; a fost apoi

chemat sa formeze primul guvern al unirii (22
Ianuarie 1862). El a prezentat un proiect de lege

pentru Imbunatatirea soartei taranilor, fara Improprietarire, combatut de M. Kogalniceanu prin

doua marl discursuri si sustinut de el printr'un
discurs de o mare valoare oratorica. Domnitorul
n'a sanctionat legea votatit. Catargiu a fost asasinat In ziva de 8 Iunie 1862, chid ielea de la

Camera. Discursurile sale au fost adunate si publicate de Ang. Demetriescu (1886).

CATARGIU cosrm, om politic roman. Adversar al unirii principatelor, a fost ministru de

interne In timpul alegerilor pentru divanul ad-hoc (1857).

CATARGIU GHEORGHE sau

politic roman.

$--

IORDAIMIE, om

Logofat sub Mihail Sturdza. A

Mout parte din comisia pentru
alcatuirea Regulamentului Organic In Moldova.

CATARGIU LASCAR ( *1823

t1900), om politic roman. A lost

prefect de judet In Moldova
Inainte de 1848, a fost un parti- 616
zan al unirii principatelor *i a Gheorghe Catargiu.
lucrat pentru alegerea lui Cuza,
care devenea sintholul unirii. In timpul domniei
acestuia n'a fost chemat la con1!".

ducerea tariff, dar a luat parte

/,-"Thft.

preuna. cu Colonel Haralambie *i.

N. Golescu), care a transmis Principelui Carol dornnia. Ministru de
interne In primul guvern al noului

la rasturnarea lui si a facut parte

din locotenenta Domneasca (im-

'I

domnitor, doblndeste un rol important In 1871, cind chemat de

Domnitorul Carol, care voia sa
abdice, formeaza in noaptea de

11 Martie un minister care a

guvernat pina In 1876, primul

Lascar Catargiu.

guvern statornic Ii de lunge durata

dupe desele schimbari din primii 10 ani ai acestei

domnii. Guvernul sau a fost pus sub acuzatiune,

dar Garnett" n'a votat darea In judecata. In timpul

1564

www.dacoromanica.ro

guvernarii Iui Bratianu, s'a format un partid

liberal-conservator, care a fost chemat la guvern
sub prezidenta lui Catargiu (29 Mart. 1889),
dar n'a putut cirmui dealt citeva luni. fiind.
urmat de alte formatiuni pina la 27 Noembrie

Pornpeiu; sr sinucise, vazindu-se Invins. Cicerone

scrim elogiul lui in opera Cato, careia. Ii raspunse CATCAV
Cezar prin Anti-Caton.
CATTARO, oral in Iugoslavia (Dalmatia , port
la Adriatira ; 5500 loc.

sta pin& in 1895. Catargiu a murit la mosia sa

din jud. Covurluiu, si in Bucuresti i s'a inaltat un
monument In piata Romanii.
CATARGIU STEFAN, boer mare moldovean.
Ministru al Dreptatii in 1843.
CATES:CISME (ow Partea I). Primul catehism romanesc este eel tiparit la 1544 la Sibiu, dar nu
s'a gasit nici un exemplar; se pare ca. Intrebarea
creftineasca" tip. probabil la 1560 este o copie a
acestuia. 0 alt copie e In ms. adunate de Popa

nemarea.

1891, and el este chemat din nou la prezidentie si

Grigorie din Mahaci (1607). Urmeaza: Catehismul

crestinesc, tip. Alba Itifia 1640; Catelvismt4, Alba
Iulia 1648; Scutul catehismwului, Atha Iulia 1656;

Catehism al lui Vito Piluzio, Roma 1677; Pramitropolitul Chievului, in ruseste, tradusa grevoslavnica marturisire redactata. de Petru Movild,

ceste de Patriarhul Nectarie si romaneste de Radu

Greceanu, tip. Buzau 1691.

CATERINA DE ivrpraci, (*1519 t1589), regina Frantei, sotia lui Enric II, regent In timpul

minorittith lui Carol IX si inspiratoarea masacrului

protestantilor (Ughenoti).

CATERINA I (16821-1727), sotia lui Petru

eel Mare si imparateasa a Rusiei dupa moartea
acestuia (1725).
CATERINA II (172911796). sotia imparatului
Petru III si apoi Imparateasa dupa abdicarea si
moartea acestuia (1762). Avu
o vista privata foarte destrabalata, dar o domnie plina de
fapte importante: organizit administratia, justitia, armata, Intaxi invatamintul medicinei si
clad' spitaluri, intemeia. o academie de litere si stabili legttturi cu Occideatul, mai ales cu
Ji'ranta, al carei spirit se introduse In toata miscarea culturala si in civilizatia societalli
Caterina II
Matte. In timpul ei se lama.
cele trei impartiri ale Poloniei Imparateasa. Rusiei
(1772, 1793, 1795). Ea Incepu sirul marilor razboaie cu Turcii, cuprinse Crimeea si Incheia tractatul de la Kiucittc-Kainardgi (1774), prin care se
stabili dreptul de protectie al Rusiei rata de ore-

stinii din imperiul turcesc. Pentru toatit activitatea ei, fu supranumita. Caterina cea mare.
CATILINA Lucius SERGIUS (109t62 a. Chr.),
om politic roman, conspirator, care Gera sa is
puterea, dar fu Invins de partizanii ordinei,
in frunte cu consulul Cicerone. Contra lui rosti
acesta cele 4 vestite discursuri zise Catilinare.
CATINA ION (1828-11851). scriitor roman. A
publicat o colectie de poezii (1846) si o drama.
Zoe (1847).
CATLABUG (legea 1929) sau CATLABUR (Dic-

tion. geografic) sau CATLAPUG i CATALPUG (Geogr.

Mehedint,i) sau CATLAPITH (Diction Statistic) 0

rlu, isvoraste In jud. Cetatea Atha si se varsa In

lacul cu acelasi nume. lac jud. Ismail. lung.
23 km. larg media 800 m., la mijloc 6 km.: comunica cu bratul Chilia. sat jud. CetateaAlba, tine de corn. Divizia.
CATOLICI se numesc crestini, cari recunosc au-

toritatea papei de la Roma.

CATON (= CATO) CENSORUL ('2321147 a. Chr.),

om politic roman, vestit prin severitatea moravurilor sale si prin strasnicia cu care-si exercita
functiunile. Inimic al Cartaginezilor, obisnuia

sa-si termine orice discurs cu vorbele, ramase

celebre: Pe ling& acestea shit de parere s& fie
darimatil Cartagina" (Ceterum cense Cathaginem
esse delendam).

CATON MARCUS PORCIUS (AJ5 t46 a. Chr.),

om politic roman, filozof stoic, partizan al lui
Cicerone contra Iui Catilina, lupta contra lui

CATTEGAT, strlintoare intre Suedia si DaCATUL ( CATULLUS CAWS VALERIUS (*ca. 87

a. Cth. ' ca. 47 a. Chr. poet roman. Op. pr.
Nunta Tetidei cu Peleu. In romaneste s'au tradus
multe din poeziile lui de D. C. 011itnescu In Convorbiri literare" (1878), B. Bleu in Conv. Liter."
(1889 N. Basilescu In ,.Conv. Liter. (1895 si urm),
H. Frollo in Convorbiri oritice" (1907), Al.
Iacobescu In Ramuri" (1914), Dragon Protopopescu si Raul Teodorescu in Flacara" (1915).
V. Bogrea in ,.Transilvania" (1920) etc.
CATZBACH, sat jud. Cetatea Alba; colonie

germana intern. 1822; 1184 lee.; tine de corn. Tarutin.

CAITCAZ, sir de munti intre Mares. Neagra si
Marea Caspica; lung 1.200 km.; punctul eel mai
Inalt e Elbruz 5.629 m. Locuitorii acestei regiuni
(ca. 4.000.000) sint de multe neamuri: Georgieni
Mingrilieni, Cerchezi, Tangauri, Ceceni. Avari,

Tatari, Anneni, Evrei, etc.

CAUDELLA EDUARD (*184111923), prof. si

compozitor roman; a studiat muzica

la Berlin si Paris; a lost profesor

apoi director (1893 al

Conservatorului de muzica. din Iasi.
Princip. opere: Olteanca, 1880; Hatmama Baltag, 1884; Beizadea Epaminonda. 1885.
(1861; si

CAUER CAROL (1828 t 1885

sculptor german ; a lucrat monumentul de pe mormintul lui Papiu Ilarian

In Sibiu.
CAULERY [col'ri] MAURICE, na-

turalist francez. Profesor la Facul- Eduard

tatea de stiinte din Paris, membru Caudella.
al Academiei de stiinte, a venit de
mai multe on in Cara noastra si a tinut prelegeri
la diferite universitati. E membru onorar al Acadennei Romane (1928).
CAVADIA MACARIE, profesor grec la Academia

Domneasca. din Bucuresti, pe la 1782.

CAVADINE*TI, coin. rur. jud. Covurlui, plasa Horincea; 2238 loc. Dupa legea 1929, sat circ.
corn. Ganesti.
CAVALCANTI GUIDO (ca. 1225t1300) ,poet
italian, amic al lui Dante.
CAVALERI se numeau nobilii cari erau luptatori c &1&ri si primiau investitura cavalereasca. Ca-

valeria era una din institutiile caracteristice ale

evului mediu.

CAVALLA, oral in Grecia, port la gollul Cavalla; 53.000 lee.

CAVARNA, corn. urb. jud. Caliacra, plasa

Cavarna; 4800 loc. Port la Marea Neagra. Are 1

gimnaziu si scoli primare
CAVENDISH HENRY (*1730 t 1810), fizician si

chimist englez. Demonstrh prezenta acidului carbonic In aerul atmosferic; descoperi compozitia
apei, proprietatile idrogenului, etc.
CAVOVR canruLno inwso cowrE ( (1810 t1861),

om politic italian. Participil la luptele contra

Austriei ca liter de geniu (1848); apoi se ocup&

de politica si de stiintele economice. Devenind miinstru In regatul Piemontului, 1 i date toate

silintele ca sa ridice importanta Statului si sa

lucreze pentru unitatea Italiei. Participind la
razboiul Crimeei, Piemontul avu rol important In
conferinta de la Paris din 1856. Alilndu -se cu Fran-

ta, putu sit sustina. In 1859 razboiul contra Austriei si sa constitue regatul Italiei, fara. Roma.
Cavour muri Intel) epoch de mare succes al
operei sale si n'avu fericirea s'o vaza. destivirsita.
El a fost si un economist de seama, a publicat
studii speciale. Lui se datoreste aforismul politic
biserica liberit In stat liber". Fata de Romani a
aratat o mare prietenie, sprijinindu-i In epoca

1565

www.dacoromanica.ro

CAV- luptelor pentru unire. Mud Alecsandri s'a dus in

diplomatic& spre a cere recunoasterea InCAF misiune

doitei alegeri a lui Cuza, Cavour 1-a primit cu

bucurie si i-a dat sfaturi Indrumatoare. Cu aceasta ocazie Alecsandri a scris, ca omagiu de admiratie pentru el, poezia Pilotul".
CAVRA zisu (sec. xvni), profesor grec In
Bucuresti.

CAVRICA NICOLAE (11813), profesor grec In Bu-

curesti la Academia Domneasca.

CAVRIOLO TOMASSO CONTE, condotier italian,

venit ca strateg In armata lui Radu Serban.

Dolj plasa Gingeova, iar dupe legea 1929 numai

sat din circ. corn. Bechet. cALARASI -SAT, corn.

rur. jud. Lapusna, plasa Vomiceni; chip& legea

1929 formeaza o ciro. adm. cu 16 sate. C.TMG, corn. urbane tot acolo. 0 0.-VECHL corn.

rur. jud. Ialomita plasa Ciocanesti; formeaza o

circ. cu 5 sate (1929).
CALARASAUCA, man. calugari jud. Seneca,
ling& satul cu acelasi nume, fost schit al man.
Sf. Sava. Are o his. zidita. de Marcu Donici 1780,
alta zid. 1853, In care sint moastele Sf. Mitrofanie.

Fir VLSIIL

CAVSOCALIVITUL NEOFIT ('1780), profesor

grec venit In Bucuresti, dupe ce predase teologia
calugarilor din Sf. Munte. E considerat ca autorul
unei metode de traducere mai lesnicioasa a texte-

cALATORIA MAICII DONINTILITI LA IAD

MAICII DOMNULIII.

carti Mout& de Joan Gheorghiu si tiparita In 1818

filra loc.
CAYENNE, insula Oceanul Atlantic ling& Guyana fr. Aci orasul Cayenne, 12.500 loc. Loc de pedeapsa pentru deportati.
CAZACI, populatie de origine slava, locuind In
S. Rusiei europene, In Turchestan si In Siberia. Ei
formau ca o colonie military cu oarecare autonomie
sub conducerea unui hatman.
CAZACII-VECHI, corn. rur. jud. CetateaAlba, resed. plasii Palanca; 4446 loc. Are o
scoala de meserii.

va), cu 2 virfuri: Bitca Tiganului si Ciribuc

lor vechi elene In greaca moderns. Dela el ne-a

ramas o carte romaneasca In contra Evreilor (Infrunt area jidovilor, Iasi 1803, Acad. Rom. sub
Nr. 662), scrisa cu violenta, el lnsusi fiind un Evreu
botezat. Exists si o traducere in greceste a acestei

CAZACLIA, circ. corn. jud. Cahul. cu 3 sate

(1929).
CAZANE w PORTILE DE FIER.
CAZANNIE, explicarea evangheliilor. Cea mai ve-

che tiparita in romaneste este a lui Coresi tip.

Brasov 1564, din care !ma nu posedam nici un
exemplar; apoi alta tot a lui tip. Brasov 1581.
(Acad. Nr. 29), care a fost retiparita in Alba-Iulia
1641; In sec. xvu avem o noun Cazanie datorita
mai ales muncii lui Unit Ndsturel, intitulata Evan g helia invel(dtoare" Inceputa a se tipari la man.
Govora 1642 si termin ata la M dn. Dealului prin In-

grijirea lui Meletie Machedonul 1644, precum si

alta tip. de Istvanovici Mihai la Alba-lulia 1699

sub titlul Chiriacodromion si dedicata Mitropolitului Atanasie.

CAZOTA, sat jud. Buzau, tine de corn. Glodeanurile (legea 1929); are o scoala de meserii.
CAZZAVILLAN mar ( 1852 t1903), profesor

italian stabilit In Romania, unde a devenit si

ziarist. Dupe o serie de Incercari cu diferite ziare,
reviste si traduceri de romane In fascicole, Intrebuintlnd si reclama, neobisnuita pe atunci la not

(persiflata de unii umoristi, ca Dr. Urechia), a

isbutit sa fact' din ziarul Universul" (1884) o

publicatie popular& -care s'a impus si a avut un

mare succes. Dup& moartea lui, ziarul a devenit
proprietatea unei societati anonime care continua
publicarea ziarului $i a altor reviste de literature, de
stiinte, etc.
cAcruL4TA, isvor vestit de ape cloruro-sodpe-sulfuroase, aproape de Calimanesti, jud. VIIcea.

CAINARI, corn. rur. jud. Tighina, plasa CalCAIVTI. corn. rur. (tirg), jud. Bacau plasa
Trotu5; 2030 loc. Circ. corn. cu 24 sate (1929).

CALATELE, statie c. f. jud. Cluj. la capul

unei linii laterale care pleats de la Huedin.
CALDARARU, circ. corn. jud. Teleorman, cu
8 sate (1929).
CALDARUS4NI, man. jud. Ilfov, Intemeiata
de Mateiu Basarab 1638.
cALLm..4N, munte, jud. Fdlticeni (lost Sucea(1459 m.).

CALINIANTI, corn. rur. jud. Vilcea, plasa

Cozia; st. balneara, cu sorgintd sulfuroase; a

Inceput a se folosi in anul 1883; 2460 loc. Statie

linia Piatra-0.Rimnicul V.Sibiu.

CA.LINSTI 0 static c. f. jud. Muscel linia

c. f.

Bucuresti-Pitesti ling& Golesti. corn. rur.

jud. Maramure$ plasa Sugatag; 1723 loc. 0
coin. rur. jud. Olt plasa Draganesti; 752 loc. Dupd
legea 1929, sat circ. corn. Radomiresti. 0 cone.
rur. jud. Satu-Mare plasa Oasu; 1875 loc.11 corn.
rur. jud. Storojinet plasa Ceremus; 1300 loc. Dupe

legea 1929 sat ciro. corn. Stanestii. corn. rur.

jud. Balti plasa Falesti; 1767 loc. Dupa. legea

1929, sat circ. corn. Balotina. 0 Circ. corn. jud.
Teleorman plasa Alexandria cu 5 sate.
CALUGAREANU DIMITRIE ( '1868). naturalist roman. Doctor in stiinte din Paris, a fost profesor de fiziologie la Universitatea din Iasi, apo
la Cluj si, din 1928, In Bucuresti. E membru corespondent at Academiei Romane (1910 .

CALUGARRNI 0 corn. rur. jud. Prahova,

plasa Cricov; 2393 loc. Dupe legea 1929 sat circ.

corn. Ceptura. 0 corn. rur. jud. Vlasca pl. Calugareni cu 8 sate; intre ele este si satul cu acelasi
nume 1198 loc., la confluenta Neajlovului cu
Cilnigea; aci s'a dat In ziva de 13 August 1595

vestita bane intre Mihaiu Viteazul i

Intro

Turei, comandati de Sinan Pas,a.

CALUGARITA, fosta man. jud. Radiluti; o
bisericuta din 1591.
CALcIU man. jud. Romanati corn. cu acelasi
nume, Intemeiata. In 1579 de familia Buzestilor;
aci sunt mormintele mai multor Buzesti, intro
can al lui Preda Buzescu, generalul lui Mihaiu
Viteazul.
CAMAR, (legea 1929 sau cAmAR) corn. rur. jud.

Salaj, plasa Simleul Silvaniei; 3256 loc.

CAMARZANA, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa 011.$iU; 2056 loc.

CAPATINA, munte, jud. Suceava, (1383 m.).

CAPA.TINE4NU sTANcra, profesor roman in
Craiova. A publicat traducer! din limba franceza,
Mire cari Marimea Romanilor de Montesquieu
(1830).

nari L2700 loc. Circ. coin. compusa din 13 sate (1929).

CAPAVNVNI, sat, jud. Arge$ pe riul Arge.s;

aci sunt ruinile cetatii lui Vlad Tepe$.

CALARAI 0 oral, cap. jud. laloini(a pe

nanciar roman. A lost magistrat, deputat, senator, director al Bancii Nationale (1913) si mai
tirziu Vice-Guvernator. In timpul rilzbodului, In
1916, a fost Insarcinat a transporta tezaurul Bancii,
la Moscova unde 1-a gasit instalarea guvernului

malul sting al bratului Borcea; 13162 loc. (1915);

are 4 biserici ortod. si 2 sinagoge; are liceu Stirbeiu-Voda." fondat In 1884, scoala secundara de
fete, 2 scoale normale. 1 swat& de meserii si scoale
primare; static c. f. terminal& pe linie lateral& care

pleat& de la Ciulnita. Numele vine de la vechii

ostasi calara$1. Este capitala jud. de la 1832. In
1852 i s'a dat numele de Stitheiu (dupa Domnitorul

de atunci), pe care 1-a pastrat pin& In 1881.

lac aproape de orasul cu acelasi nume. c.

r. jud. Turda, plasa Chnpia Turzii 0 c. r. jud.

CAPITANOVICI TEODOR (11928), advocat siSi-

bolsevic.
CAPITANUL CONSTANTIN, autor al unei cronice

romanesti (dupa altii, numai copist) se numeste

(dupa parerea lui N. Iorga, combatuta. de I. G.
Sbiera) Constantin Filipescu (* ca. 165511696).
Cronies povesteste Intimplarile din Muntenia
dela 1290 (descalecarea) piny la 1688,

1566

www.dacoromanica.ro

CAPITANEANTI CONSTANTIN ( 1844 t1893), co-

lonel roman, organizatorul serviciului geodezic al

armatei romane. Studia la Observatorul astronomic din Paris si la Institutul topografic din

Napoli. In 1873 Incepu lucrarile pentru harts lath

sub directia colonelului Barozzi. Dupe ce stabili
diferenta de longitudine Intre Iasi si Cernauti
(publ. 1881), determine latitudinea oraselor Bucuresti, Galati, Iasi. Mai studia chestia cadastrului. Fu deseori delegat al Romaniei pentru studii
de specialitate In str&inatate.
CAPILNITA, corn. rur. jud. Odorheiu. plass.
Tirnava -de -sus; 2132 loc. Dupti legea 1929, sat
circ. corn. VI Ahita.

CAPLENI, corn. rur. jud. Salaj, plasa Carel;

CAPRIANA, corn. rur. jud. Lapusna, plasa
Vorniceni; 2129 loc. Dupd legea 1929, sat circ.
corn. Vorniceni.
CARBUN4R, corn. rur. jud. Satu-Mare. plasa
Manastur; statie balneara: pucioasa.
CARBUNETI, corn. rur. jud. Gorj, plasa Carbunesti, pe Gilort; dupe. legea 1929 sat circ. corn.
Targu Carbunesti; are o biserica zidita de polcovnicul Coltescu 1780 si o scoala de meserii.
CARPINENI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa
Bujoru, 6655 loc.; are un gimnaziu mixt (1928
1929). Circ. corn. cu 11 sate (1929).
CARPINIU 0 com. rur. jud. Alba plasa
Abrud; 1443 loc. 0 corn. rur. jud. Gorj, plasa
2497 loc.

Novaci, 1955 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn.

Sdcelu. CD c. r. jud. Timis-Torontal, plasa Jimbolia; 3122 loc.
CASCIOARELE g. corn. rur. jud. Ilfov, plasa
Oltenita; 1958 loc. Dupa legea 1929, sat circ. com.

Durau, lute() pozitie minunata. Poporul a scornit CAPdiferite legende despre acest munte, Intre cari si
a Dochiei
acest cuv.) 0 circ. corn. jud. CEH
Neamt, cu 29 sate (1929).
CEAHOR. coin. rur. jud. Cernauti plasa Cosminului; 2673 Ion. Dupa legea 1929, sat circ. coin.
Plaiul Cosminului.

(.

CEANGAI, locuitori din mai multe comune

din jud. Bacau si Roman. Maghiari de origine si

catolici, emigrati probabil prin secolulxm din Transilvania In Moldova. Ei au avut un episcopat la.
Baal./ Infiintat In vremea lui Alexandru cel Bun

(1401). Astazi bisericile for tin de episcopatul

din Iasi.
CEANUL -MARE, corn. rur. jud. Turda, plasa

Chnpia-Turzii ; 2955 loc.

CECHETTI BARTOLOMEO ( 1838 t 1890 , isto-

ric si paleograf italian, director al arhivelor din

Venetia. A scris si biografia principesei Ghica
Dora d' Istria; a Yost membru onorar al Acade-

miei Romane (1890).

CEFALONIA, insula. In arhipelagul Ionicelor;
supr. 689 km. p., 69.000 loc. Cap. Argostolion.
Apartine Greciei.
CEG4INI. com. rur. jud. Ialomita, plasa Fetesti;
2121 loc. Dupa legea 1929, formeaza circ. cu 6 sate.
CEHI Pr Boemia.
CEHOSLOV4CIA (CESKOSLOVENSICA REPUBLI-

KA), stat In Europa. Se margineste la N. cu Germania si Polonia, la V. cu Germania, la S. cu Austria, Ungaria si Romania. Supraf. 140.394 km. p.;
14.440.000 loc.

Tara muntoasa, este strabatuta de prelungirea

Carpatilor. Partea de NV e Inconjurata de mun-

tll cunoscuti sub numele de oadrilatertil Boemiei:

Harta Cehoslovaciei.

Chirnogi. 0 c. r. jud. Vlasca plasa Neajlov;

1773 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Crevedia;

aci o veche manastire cu o biserica. zidita la anul

1607 si refacutift In, 1859 de Arhimandritul Meletie egumenul.
CATLU, static c. I. jud. Ilfov linia BucurestiOltenita.
CATJANI, corn. rur. jud. Tighina format& (le-

gea 1929) din 20 de sate; Intre acestea este si:

Causanii Noi, tlrg, resedinta comunei, pe riul
Botna, 2901 loc. (1904). Aci a Post, pe la 1782,
resedinta hanului tataresc care ocupase Bugeacul.
Statie c. f. linia Tighina-Basarabeasca. Este aci
un spital, o biserica veche foarte interesanta si
un gimnaziu de baeti fondat In 1923.

CEAGA, corn. rur. jud. Tighina, plasa Sturzeni;

2129 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Taraclia.

CEAHLAU O masiv muntos In jud. Neamtu,

ocupe o suprafat& de ca. 369 km. p. In culme are

un platou numit Pionul. Virfurile ating diferite

Inaltimi, dar nici una nu trece de 1911 m. (Ocolasul mare). La poalele Ceahlaului este manastirea

Padurea Boemiei cu vIrful Arber (1457 m.),

M. Metalici cu vlrful Kailberg (1051 m.), Sudeii
cu v. Schneekoppe (1603 m.), colinele Boeme. Din

ceilalti mai Inserimati slut: Tatra cu vlrful Gerls-

dorf (2663 m.).

Apele principale: Elba ( =Labe) cu all. Berunca
si Vlatava; Morava, Vah, Aron, all. ai Dundrei
care formeaz& hotar din spre Austria si este considerate pe o portiune (Teben- Parkani) ca apartiCehoslovaciei.

Clima este continental& si farn a ajunge la tern-

peraturi extreme (nu trece de 2 si +19).

Se cultiva cereale, legume, mai ales cartofi;

se crest vita cornute, porci si cai, se exploateaz&

paduri. Subsolul e foarte bogat: se exploateazii
carbuni, sulf, fier. plumb, zinc, s. a. Se afl& si
isvoare minerale vestite In Europa: Karlovy-Var
(lost Carlsbad), Marianske (lost Marienbad), Pies-

tany (lost POstyen). Se gAsesc instalatiuni industriale de mare importanta, din cari mai cu
noscute la export: zahar, sticlarie, lemnarie, per.
telanuri, stole.

1567

www.dacoromanica.ro

Praha foht Praga b77.000 lee. Or.

CEH- pr.Capitala:
Brno (f. BrUnn) 222.000 loc. vestit prin faCER bricele de postay. Plzn (Pilsen , vestal, pentru

fabricele de bore, Bratislava (Pressburg) 93.000

Joe., Oloniuc OhnUtz 57.000 loc.
Poporul ceh este cunoscut in centrul Europei
din primele secole ale erei crestine. Platoul boem
era ocupat Inainte de Christ de o populatie eel

tick Boi de unde si numele Boihemum" , distrusa de invazia Marcomanilor (sec. 1 p. Chr.)
acestia goniti la rindul for de triburi slave (see. v),
can primir& numele generic de Cehi. Ei sustinura

lupte contra Turingienilor si Avarilor. In see. vu

fundar& un stat independent care cuprindea Boemia, Moravia, si alte tinuturi vecine. In sec. ix
se introduse crestinismul prin Metodiu, dar influenta german& lnlocui cultul slay prin eel latin;

din acest fapt urma si orientarea politica spre

Germania si spre cultura germana. Punctul culminant al germanizarii fu atins sub regele Joan de

Luxemburg 1310-1346 , dar fiul sari Carol vu.

Incuraja pornirea antigermana si rultura slay& si
Infiintif universitatea din Praga 1348 . Murind,

lasa Boemia si Silezia fiului sau Vacslav, iar Moravia fratelui sau Juan. Progresul emanciparii nationalitalii slave se urma si sub influenta reformei

lui Hus. Osindirea doctrinei lui de catre Conciliul din Constanta si arderea lui pe rug (1415)
fur& inceputul unor marl lupte Intre partizanii
lui si armatele imperiale germane, can tinura pin&
in 1471. Aceasta perioada de desvoltare se sfirsi
prin reunirea Boemiei si Ungariei sub sceptrul

Habsburgilor (1526) pc baza unor parte de Camille ale suveranilor. Stapinirea habsburgica !neural& catolicismul si aduse pe Iezuiti, suprimlnd
si libert&tile vechi ale Cehilor; de aci o Incercare
de liberare In 1618, sfIrsita prin InfrIngerea din
1620. In secolul xvin nationalitatea cell& pare
distrusa; dar este numai amortita: o noun Incercare, tot neisbutitk In 1848, si apoi o intensa propagand& internk o intarire a constiintei nationale
se produce, se manifesta In timpul razboiului mondial prin legiunile ce luptli contra Austro-Ungariei.
Astfel independenta se proclama la 28 Octombrie

1918 la Praga, iar tratatele de la Versailles si

St.-Germain en Laye o recunoscura si-i fixara
hotarele. Noul stat fu alcatuit din: Boemia, Moravia, Silezia, Slovacia si Pockarpatorusia.

Cehoslovacia este o republics. democratic& con-

this& de un presedinte, avind o Camera si un

Senat, alese prin sufragiu universal si cu reprezentatia proportionala. Presedintele este acum:
Thonia Masaryc.

Moneta este: koroana. Pentru masuri se InCehoslovacia face parte din MICA ANTANTA

trebuinteaza sistemul metric.

(P.- acest cuvint .

CEHOW ANTON-PAVLOVICI ( *1 MO t1904),

/milder rus si dramaturg. Zugraveste mai ales

viala rurala. Multe din operele lui s'au tradus

In romaneste dup& 1908 de N. Dunareanu, Luca

Brindza, I. Duscian, C. Sfat, R. Boureanu, Cruceanu, Sofia Dobrogeanu-Gherea, L. Rebreanu,
M. Sevastos, G. Carp (Nuvele si schile), Marga
Dima, E. Pasenti (Untwist/cc , T. La.zareseu, G.
Balinski (piese de teatru : Unchiul Vania, Ursul).
CEHTJL-SILVANIEI, corn. rur. jud. Maj. resedinta, plasa Gehnl-Silvaniei; 3508 Inc. statie c.
f. terminus linia lateral& Silemeghiul-Cehul Silvaniei; are o swai& de nieserii si scoli primare.
CELARU, corn. rur. jud. Romanati, plasa Ocolu; 2520 loc. Circ, corn. cu 10 sate.
CELEIU, corn. run jud. Romanati, aproape de

Dunare si de balta Potelul; aci a Post o cetate

romana care se numea Colonia Malvensis. Dupa

legea 1929, sat circ. corn. Gura Padinei.
CELLTNI BENVENVTO ( *1500t 1571), artist bijutier (orfevre), sculptor ital. Op. pr. Perseu, statua de bronz. Perfectiona procedura incrustarii pietrelor pretioase.
CELSIUS ANDERS (1701 t17441, astronom su-

edez, facu parte din expeditia francez& care ma-

sura un grad al meridianului in regiunile polare

(1737 . El emise ideea termometrului centigrad.
CELT', locuitori vechi din actuala Francie,
Elvetie, ba, dupa unii autori, si altii din Europa
Centrala pink la Dunare si chiar dincolo de ea.
CENAD, statie c. f. jud. Timis-Torontal, unde
se terrain& o linie secundara care pleaca dela
Timisoara.

CENADUL-MARE, corn. rur. jud. Timis-To-

rontal; 5656 loc.

CENADE, corn. run jud. TIrnava-Mica, plasa

Blaj; 2375 lee.
CENTS, munte din Alpi, Intre Italia si Franta;
:Walt 3170 m.

CENTAURI, monstri din mitol. gr. jumatate

oameni, jumatate tai.
CEONTEA TF.onoR (*1846) prof. roman In
Arad. Princip. op. Creafiunea, 1877; Pluralitatea lumilor, 1877.
CERAM, 0 corn. Tur. jud. Nasaud, 759 loc.
plasa Nasaud. p circ. corn. jud. Arges, plasa
Topolog cu 28 sate (legea 1929).
CEPELAUTI, corn. rur, jud. Hotin, plash Edinita; 2410 loc. circ. corn. cu 13 sate (1929).
CEPTURA, corn. rur. jud. Prahova, plasa Cricoy. Aci se exploateaza petrol. Circ. corn. cu 6
sate marl si 3 mini; regiune viticola.
corn. rur. jud. Prahova, plasa Teleajen; 2455 loc. Dupli legea. 1929 sat circ. corn.
Drajna.
CER.1LTU, cum. rur. jud. Dolj, plasa Segarcea;
2589 loc. Duna, legea 1929, sat circ. corn. Lipova.
CERBER, monstru din mitol. gr.; chine cu mai

multe capete (du regula, trei). El pazia intrarea

Infemului.
CERBU, munte In Gorj deasupra satului Novaci.
CERCELNICOLAE (t1773),[profesor grec laAcademia Domneascii din Iasi.

CERCEL PETRU, ( ca. 1540 -j1590) domn al

Munteniei, (1583-1585 , fiul lui Patra.scu eel
Bun. Fiind in vIrsta de 17 ani la moartea tatalui

ski (1557), cern sa fie nunait domn, dar fu refuzat si exilat In insula Rodos, de unde trecu
In Cipru. Aci invata limbi straine occidentale, fact
diferite studii si In 1579, se duse la Paris, uncle

doblndi bunavointa Regelui Henric in si a mamei

sale Caterina de Medicis si cu sprijinul for ocupa
tronul Munteniei. Desi cu bune intentii si poate

cu gind de a intemeia aci un stat mare sub protectia Frantei, dar coplesit de datoriile ce trebuia
sa plateasc& pentru cheltuelile ce Meuse spre a
dobindi doinnia, el In mai mutt un rau print, pro voca, nemult,umiri si fu silit sa. fuga In Transilva-

nia, unde fu arestat citva tiny. De aci trecu In

Italia, apoi la Constantinopol, cautind sa-si reia
tronul, dar nu reusi gr fu Inecat In Bosfor. Cercel
a cladit rnanastirea Mislea si a terminat biserica
domneasca din Tirgoviste.

cartcrrasi, nume dat tinerilor sari far parte

din Asociatis C:ercetasilor, organizata dupa modelul

international adoptat in mat toate statele Europei.

S'a lntemeiat in Anglia (rnembrii se numesc boy
scout = copil cercetas) In anul 1908, iar la not in
1914. Venind ulterior in fruntea acestei institutii Principele Carol, actualul Rege,ea a luat o mare

desvoltare piny In si in timpul razbohilui. Dupa

aceea a urmat o perroada de stagnatiline si in
1929 s'a reluat activitatea sub Comanda Principelui Nicolae.
CERCHEZI CIRCASIA.
CERE.MUS, riu, afluent al Prutului ; formeaza,

In parte, hotarul nitre Romania si Polonia.

CERES, pers. mitol. la Romani: zeita semanaturilor, a agriculturii in genere.
CERMEIU, com. rur. jud. Arad, plasa Ineu;
3941 loc. statie c. f. capul unei linii secundare care
pleat& de la Ineu.
CERNA: 0 riu afl. al Oltetului,uda jud.Vilcea.1
riu afl. al Dunarii se varsa Hugh Orsova, pe
valea acestui riu se aft& baile Herculane. corn.
rur. jud. Timis-Torontal plasa Ciacova. C cir.
corn. jud. Tulcea, cu 14 sate.

1568

www.dacoromanica.ro

cal. in Iasi la Seminariul 'Veniamin Costache" CERde la 1894. A publicat diferite compoziliuni si o
revista de specialitate: Arta 1883 85 si 1894-96. CES
CERNETI (sau OERNET , corn. rur. jud. Me-

CERNA PANAIT (1881 t1913 , scriitor roman.

Se numea Stanciof. Doctor in filozofie din Lipsca,

A debutat in 1898 in rev. Floare albastra";

a publicat apoi poezii in Convorbiri literare" (1901-1908 ,
Sernanatorul" (1904 1906 ;
si un volum Poezii 1910 (mai
multe editiuni .

hedinti, piasa Ocolul; dupa legea 1929 face parte

ca sat din corn. Cernesti si este resedinta acesteia.

Foarte aproape de Turnu-Severin, a lost citva

timp socotita ca o suburbie a orasului. PIO. la
1842 a lost comuna urbana si eapitala judetului.
Aci a funetionat pentru prima data ca institutor
profesorul loan Maiorescu, care a infiintat .*coala
primara in 1836; aci a fost easa lui Tudor Vla-

CERNAT ALEXANDRII ( *1828

t1893 , general roman. Sublocotenent in 1852, el a luat repede

gradele ofiteresti, fiind colonel
in 1866 si general de divizie in

1877. Ministru de razboiu in

timpul razboiului, el a avut rol
important in alcatuirea planurilor de lupta. A fost ministru
de razboiu *i dupa aceea pin.
in Noembrie 1878. Apoi a fost

dimirescu; e si o veche biserica zidita pe la 1670.

CERNICA $TERBEIU pi- STIRBEIU.

CERNTCA, 0 circ. corn. jud. Ilfov en 6 sate

(1929 . 0 static r. f. linia Bueuresti-Oltenita.
C) manastire jud. 111 w. thigh laeul Colentina si
balta Cernica, intemeiata in 1(i08 de Vornicul
Cernica Stirbeiu si refacuta in 1781 de calugari
de la Sf. Munte.
CERNOVICI ARSENIE (1.1706 , patriarh sirb.
CERTEJUL -DE-SUS, corn. rur. jud. Hunedoara, piasa Soimus, 5999 lee.

P. Ccrna.

sof ul marelui stat-major p Ina In

1891, eind a trecut In retragere.

Numele lui s'a dat unei statiuni

pe linia Megidia-Bazargic.
CERNATU, corn. rur. jud.
Brasov, plasa Sacele; 2850 loc..
CERNAUCA, corn. rur., jud.

CERTZE, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa

Oasu; 7306 lee.

CERTESTI, circumscriptie corn. jud. Tutova,
piasa Ghidigeni cu 13 sate (legea 1929 .

Cernauti; plasa Prutului; duel

legea 1929 e numai sat, A fost
propr. lam. Hurmuzachi. undo
s'au adunat fruntasii tinerimii
moldovene dups miscarea din
Martie 1848.

CERVANTES SAAVEDRA MIGUEL ( *1547 11616),

mare scriitor span. Duse o vials de aventuri, fu

robit de piratt. Pr. op. Galatea, (drama pastorali.
In versuri (1584 , Via(a din Algeria, drama, si
mai ales Don C,'llijotte 1605 . Aceasta din urma
s'a tradus In romaneste, dar nu intregime de He-

CERNAVODA. corn. urbana General Al. Cernat.

jud. Constanta, piasa Medgidia, port la Dunare;

st. c. f. linia Cernavoda-Constanta, legata de linia

liade Radulescu (1840 , de A. Luca (1909), de Stef.

Virgolici in Convorbiri Literare" (an. xivxxiv).

CERVENIA, corn. rur. jud. Teleorman, piasa
Zimnicea; 4515 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.

de la Bucuresti prin marele pod; 5.946 loc. 1915 ;

are o bis. ort. si 2 giamii; un ginmaziu infiirrtat

in 1921, o scoala de meserii si scoale primare.

corn. Smirdioasa.

CERNATESCU PETRE ( 1825 -1-1892), profesor

CERVIN. munte (germ. MATTHERHORN) din

Alpi, Elvetia: 4.482 in,. inalt.
CESAREA (forma romaneasca veche MESA-

roman. A ocupat catedra de istorie universals la

Universitatea din Bucuresti. A publicat manuale
de istorie (1861-1871) si articole politice (in
ziarul Concordia" 1857).
CERNATJTI, jud. In Bucovina; cap. Cernauti;

REA , oras In anticitate si evul mediu in capadoeta;

linga ruinele lui e astazi orasul Kaiaarleh. Aci a lost

o episcopie crestina pe care a ocupat-o odata 81.

934 km. ; 186.792 loc. (1919); 3 plasi:

3 corn. urb. 92 rurale (1926 , tine de
epari%ia Mitrop. din Cernauti, fare
parte din circ. Curtii de apel din Cer-

nauti. Arc 40 gradini de copii si 120

scoale primare, 30 de cooperative de
produrtie si consum.
CERNAUTI, municipiu, cap. jud.
Cernduti ; 100.000

Uc
Ocna

ico4Ac

TRULUI

vrin,

POLONIA

loc. (1919 ; statie 0.

f. pe linia principala.
Bueuregi-Cernciuti,

Iva

IZ

care se prelungeste
pin& la statia Ghica-Voda, unde este

Sterna jud

Cernaup.
Apel de a carei circumscriptie se tin judetcle Cernauti,

LP

.0

r'ut.I-

an

COrOvo3

PI. CO

A
N.

CAIN

Cuourt Mare
...,,,,

14.

.....

'eC, ),

numeroase scoale de diferite grade: 6

licee de bacti, 2 de fete, o scoala normala de baeti si una de fete, o scoala
profesionala de fete, o scoala cornerciala pentru Meld, o scoala superioara
de meserii, o scoala de tesatorie, 22 scoale primare si 17 gradini de cop ii. E oral foarte vechiu:
Intr'un hrisov al lui Alexandru eel Bun din 1408
se vorbeste despre el.
CERNE Trrus (*1859) profesor de muzica vo-

.0%

* Pl. PRUTULU1 k

CERNAUTI

0../

Storojinet si Suceava. Sint 5 biserici

ortodoxe, 2 catolice, 1 armeno-catolica,

1 greco-eatolica, 1 evangelica, 6 sinagoge. E universitate cu 4 facultati (drept,
filozofie si litere, stiinte si teologie) si

tamest.. d S

Cimpulung, Dorohoiu, Hutin, Radauti,

l0

..\

/
05

ti)

ULUI

punctul de trecere

In Polonia. Aci este

resedinta episcopiei
Bucovinei (ow acest
cuv.) si Curtea de

@ZASTAVNO.

.111.00R01101

J2 \

'Union

Harta jud. Cernauti.

Vasile eel Mare. Pentru a se perpetua amintirea

ei, Sinodul din Constantinopol in timpul patriarhului Sofronie a decis, la 10 Oct. 1776, ca mitropo-

litul din Flucuresti sa poarte si titlul de loctiltor

al Chesareei Capadociei".

1569
Gh. Adamescu.

Dictionar enciclopedic ilustrat.

www.dacoromanica.ro

99

Aproape slut ruinele unei vechi cetati despre care

CESENA IEBONIM DE, medic venetian

an venit in
CE s- Moldova
in 1504 pentru a Ingriji pe Stefan cel
CET Mare. El impreuna cu alp doi medici, facura o

se vorbeste de 'nite on In istoria noastra: Stefan

eel mare a cucerit-o In 1469 si o stapinit-o ca*i
Petru Rare* (acesta cu oarecare Intrerupere). Mai

operatic domnului, care /ma se stinse dap& citeva

tirziu Domnitorii Moldovei, de*i au revendicat-o,

zile.

CETATEA corn. rur. jud. Dolj, plasa Calafat; 5049 loc. Port la Dunare. Circ. corn. cu 4
sate. Imprejur stint vii. Aci s'au dat lupte intre
Turci $i Rusi In 1853. 0 c.-ALBA, jud. In Bararabia; cap. Cetatea-Albd; supr. 7.595 km. p.

nu au putut s'o reia. @ C.-DE-FLOCI, lust ora* jud.

Ialomita pe malul sting al Ialomitei pe Dunare

aproape de Piva-Petrei. Sc vorbeste despre el In
sec. xvi si xvn, cind era capitala de judet si
port important, pe uncle se exportau marital, mai

ales, se vede, Una (de unde si numele). In s. XVIII

a decazut si pe la sfirs,itul secolului locuitorii s'au
risipit. c.- FETEI, ruine In jud. Vlara aproape

374.806 loc. (1922); are 8 pla*i, 1 corn. urbana.

103 com. rurale (1926); are 28 cooperative de

aprovizionare cu un capital de 906.000 lei (1925);

face parte din

eircumscriptia

Curtii de Apel
din

Chisinau;

are 44 gradini
episcopiei

Cetatea

din
Alba.

are

./

P L0

lTarutunti

!PESTI/
Pl_.PALANCA
...%

\\''

.\

..

SA-RATA ,.1.
i

6 biserici ortodoxe, 1 bis. catolica. 1 prole-

stanta, 1 'bap-

tista, 1 moloca-

n, 1 armeneasch, 4 sinagoge;
are 1 spital;

..,

CETATEA

Saba

Arch

Budachi

Now\ PL. COGALNIC

t*-0

4,
'51

....

,
.....

'...

CESAL -'s
.

ti

uazaSli-Ve chi

---,......c/.-.....-'

mare de stat;

LIN T

.ter
. r"'.

liceu de bilieti
Principele Mihaiu", Infiintat
1879, 1 hem
de fete, infiintat 1872, 1

*coal& normalk
9 scoale pri-

st

VOlintirl

\.<PL.

munieipiu, rap.
jud. CetateaAlba, asezat pe
LimanulNistrului; 33900 loo,

4'

N,

R.,'

t%

@ C.-ALBA,

(1923 ;

copii *i 276
scoale primare;
sine de eparhia
de

Tuzla

\. PL TRAIAN

4.

........ ......

J ISMAIL

slatie el f. terminus linia Basarabeasca - C.

A. Este un ora*
foarte vechiu.

Aci a lost

in

vechime o colo-

Harta judetului Cetatea-Alba.

nie greceasca

Leucopolis. Ge-

novezii au stapinit-o in evul rnediu si i-au

zis

de corn. Caciulati si Balote*ti. 1 idern in jud. la-

illavrocastro. Mai tlrziu Turcii au nurnit -o Akkerman, ceeace corespunde *i cu numele romitnesc si
cu cel rusesc Bielmirod. Alexandru cel Bun inlatura stapinirea genoveza si

bele circulA legenda ca. au Post aci cAndva organizeta rezistenta contra du*manilor de ciltre armate
comandate de o lath. 0.-NEAMTTILII/, ruine com.

marfuri, prin portal ei, din

Domnitorilor Moldovei ca toe de aparare In Pulpit'

Cetatea ramase a Moldovei,

fiind un loc de trecere pentru

o cucerira, In timpul lui Stefan eel Mare (ca. 1484 . D .

atunci ea a lost centrpl puterii
Tatarilor Nogai; a Post Matti
Stena jud.
de Ru*i 1770, 1789 *i data
Cetatea Alba.
Inapoi. Dela 1803 a ramas in
posesia Rusiei plat in 1917, rind Basarabia

s'a tutors la patria

VinAtori jud. Neamt, pe o culme ripoasa. Ziclita

probabil de cavalerii tcutoni pe la 1200, a servit

luptelor. Se vorbeste despre ea pe timpul

spre Polonia spre S. *i din spre

Turcia spre N. pIna rind Turcii

mama.

lomita aproape de satul Valea Seack Despre am-

Ari s'a Incheiat con-

ven(itinca de la Akkerman (25 Sept. 1826 Intre

Turcia si Rusia. 0 CETATEA ALBA $1 ISMAIL.
episeopie, fundata In 1925, cu resedinta In Ismail,

euprinzind judetele: Cetalea-Alba, Ismail $i Calint. Primul episcop a lost Nectarie Callarciuc; azi
este Justinian Terttlescu. C.-BABEI, pise pc
Bucegi. ij C. DE-BALTA, C. r. jud. Tirnava mica;

pima Tirnava "in- Martin. St. Iinh Blaj-Praid.

lui

Stefan eel Mare si pe timpul lui Const. Canternir,

cind a cuprins-o Regele Poloniei Sobieski (1691 .

Cu vremea s'a ruinat. In literatura, o aflam in

nuvela lui C. Negruzi (Sobieski *i Romanii *i In

piesa lni Alecsandri Cetatea Neamtului): tinArul
lirisoverghi deplinge. intr'o poezie (ca. 1840), lipsa

de pietate pentru aceste vestigii ale unui glorios

trecut. @ 0.- VECHE, st. balneara. jud. Satmar,
pe malul Some*ului; ape feruginoase. deal si
man. jud. Iasi; biserirA zidith do Duca VodA 1672;

aci a host lupta Intro Moldoveni, ajutati do Tittari, *i Austriaci 1716 In timpul lui Mihail Racovita.: fiind ueis Ferentz, comandantul Austriacilor. a lost ingropat aci: cerdaculluiFerentz exista
si azi.

CETATEA LUI NEGRU-VODA. 3.- NEauu-

vota.

1570

www.dacoromanica.ro

CETATVIA 0 fosta manastire jud. Iasi, fundata de Duca domnul Moldovei In 1672. Sint
si ruinele palatului domnese. 0 manastire jud.
Vilcea linga RImnicul-Vilcii, fund. de mitrop.
Teodosie 1680, refacuta de mitrop. Nifon 1853.
CETERAS, munte jud. Huniedoara; virf. Cetera$ul mare 1077 m.
Wine, Halteu 1046 m.;
sint mine de aur, argint, plumb, amnia.
CETTNIE (corniaE), ora$ Iugoslavia, cap.
Muntenegrului; 4000 locuitori.
CETIRENI, corn. rur. jud. Iasi plasa Copou;

2087 loc. Dupa. legea 1929, trecuta la jud. B&W.

CEUTA, port, Maroc, poses. Spaniei, la strimt.Gibraltar; 13.000 loc.
CEVENI multi din masivul central al Frantei.
CEYLAN (sau CEYLON), ins. Ocean Indian, la
S. lndiei; 65.000 km. p., 4.000:000 loc.; apartine

Angliei. Aci se fac pescuiri Intinse de scoici cu

morgaritar. Cap. Colombo.
CEZANNE [sew] PAUL ( 1839 t1906), pictor
francez iinpresionist.
CEZAR (lat. CAESAR) cAIUS IULMS, ('100 t44
a. Chr.), om politic si general roman. Forma primul triumvirat cu

Pompeiu si cu Crassus. Cuceri

Galia, dar fu rechemat de Senat. Veni cu armata., trecind
Rubiconul, sill pe Pompeiu sa
fug& In Orient, II invinse la
Pharsala, fu proclamat dictator.
Puterea lui nelimitata excite fa-

Marte an. 44, fu ucis in Senat

cu 21 de lovituri, cazind la pi- C. I. Caesar.
cioarele statue! lui Pompeiu.
CHABLIS [sabli], ora$ Franta, 1740 loc,
renumite vinuri.
CHADIOI G, pseudonimul sub care Ion Ghica a

publicat In 1853 serierea sa Derniere occupation

des principautes danubiennes".
CHALCOCHONDILAS NICOLAOS (sec. xv.),

istoric bizantin. A scris o istorie (in zece carti)

despre IntImplarile din imperiu Intre 1297-1463.
Se gasesc informatiuni pretinase In legatura cu
Inceputurile statelor romanesti.
CHAMBERLAIN AUSTEN [citeste: cemberlen]

('1863), om politic englez.

CHAMBERLAIN JOE ( 1836 t1914), om politic englez; frunta$ al partidului liberal; in 1886
se desparti de Gladstone, care sustinea home-rule

( autonomia Irlandei si forma cu Hartington

partidul liberal unionist.

CHAMFORT [cit. amfor] NICOLAS ROCH DE

('1741 t1794), scriitor moralist francez. Pr. op.

Cugetdri, maxime i anecdote.

CHAMISSO [cit. a..] ADALBERT DE ('1751

t1838), scriitor german, de origine fr. Pr. op.

istoria minunata a lui Petre Schlentihl (1814),
tradusa In romaneste de multe ors; in timpul din
unit& avem trei traducer!: In 1909 In Bibl. p.
toti si In Bibl. Minerva, in fine In 1915 (de B.
Marian .
CHAMONIX [cit. samonl], ores Elvetia la
Inaltime de 1.050 m.; 2500 loc.
CHAMPAGNE [rit. sampatie], fosta provincie a Frantei. azi formeaza mai multe departamente ; vestita pentru vinurile ei ($ampanie).
Pe aci s'au. dat lupte grele, lungi si vestite In
timpul razboiului mondial: 1914, 1915 si Sept.
CHAMPOLLION (cit.

sam....] JEAN FRANCOIS

('1790 t 1832 , arheolog frncez, a descoperit modul

de hitire al ieroglifelor egiptene.

CHANTILLY [cit. *antiil], ora$ In Franta;

6000 loc.; fabrica de dantele cunoscute sub acest
mime.

CHAPPE [cit. sap] cukunE ( '1763 t 1805 ), inginer si fizirian fr.; descoperi telegrafia aeriana si
construi primele linii telegrafice in Franta. Vazind
ea i se contest a prioritatea descoperirii, se sinucise.

Are o statue In Paris.

re a gramaticii lui este a lui T. Codrescu, Iasi 1843.

CHAPTAL [saptal] JEAN ('1756 t1832), chimist francez, a inventat procedeuri practice pentru

a fabrica cimenturi, salpetru, alun, si pentru a

vopsi bumbacul.
CHAPUISAT EDOUARD, scriitor si ziarist elvetian. Conduce Journal de Geneve. A scris despre
istoria contemporana a Greciei.

CHARCOT [cit. *arc9] JEAN ( 1825 t1893), me-

dic francez, vestit prin lucrarile asupra maladiilor

nervoase.

CHASLES [sal] PHILARtTE ( '1799 t 1873),

istoric francez, profesor la College de France;
membru onorar al Ateneului Roman si al Aca-

demiei Romene (1871).

CHATEAUBRIAND [cit. .atobria" ] FRANCOIS RENE DE ('176811848), scriitor francez. Ca-

!Mori mult: viata agitata. Op. pr. Atala (1801),

Geniul crotinismului (1802), Martirii (1809),
etc. E unul din Intemeietorii romantismului francez. La not s'a tradus pentru prima data Atala si Rene In 1839 de
Nestor Hertivim, Aventurile celui
din urine Abenseragiu de Or. Ga.-

natismul republicanilor, se forma

o conspiratie si, in ziva idelor lui

Oct. 1918.

CHAPSAL [sapsal] CHARLES PIERRE ('1787 CET11858), gramatic francez. Cartea lui (1823), cu
Noel, a lost si in Franta si aiurea multa vreme cea CHE
mai raspinditli gramatica. La not prima prelucra-

nescu In 1850 si Geniul Hristianisruului de Arhim. Dionisie In

1850. Duph acestea au urmat numeroase traducers din diferitele lui
opere: Martirii, 1859, Atala si
Rene In Bibl. p. toti si Bibl. Mi- F. R. Chanerva, Ultimul Abenseraj In Bibl. teaubriand.
p. tot! si Minerva, etc.
CHAUCER [clauser] GEOFFREY ( ca. 1340
t1400), poet englez. Pr. op. Povestiri de la Cantorbery, tablou al societatii engleze din sec. xiv.
CHAZARI, popor barber care a gonit pe Bulgari din tinuturile Volga,
CHEBAPCE4, corn. rur. jud. Cetatea-Alba,
plasa Tuzla; 2812 loc. Dupa legea 1929 sat circ.
corn. Divizia.
CHECEA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Jimbolia, compusa din: C. Romdnd (2331) loc.),
C. Croatd (931 loc.).
CHEFNEU [cit. selnii], profesor francez, a

avut un pension pentru tinerii nobili" In comuna Miroslava jud. Iasi. In Albina romaneasca"
(Iasi din Septembrie 1831 se vede o autorizatie
de functionare din partea Epitropiei $coalelor
din Moldova. Aci a Invatat Mihail Kogalniceanu.

CHEIA 0 corn. rur. jud. Vilcea, plasa Cozia

870 Joe.; dupa legea 1929, sat circ. corn. Pausesti-Maglasi; cariere de piatra de var. coin.
rur. jud. Turda, plasa Mihai Viteazu, 986 loc.
Aci se gasesc mine de alabastru. 0 munte jud.
Buzau in locul uncle riul Buzau antra in judet. TI
0 munte jud. Vilcea, separa rlul Minnie de r.
Olanesti. I C) riu jud. Vilcea, unit cu r. Olane$ti,

se versa. In Olt in dreptul orasului

C) rlusor jud. Prahova, isvoreste

din muntele

Bratocea si se varsa In Teleajen kproape de man.

Cheia.. O isvor de ape minerale (sod, sulf, sare)
jud. VilcealIC) deal jud. Tulrea aproape de Macin.
I CD manastire de calugari jud. Prahova In valea
Teleajenului; prima biserica zidita. In 1770, a doua
In 1790, a treia in 1853. In apropiere e catunul cu
acelasi nume. Statiune climaterica (880 nietri alt. .

CHEIA TURZII, vale ingusta Intre dota ramuri din muntii Trascaului, aproape de orasul
Turda.
CHELMENTI, corn. rur. jud. Donn, resedinta, plasa Chelmenti; 4287 loc. Circ. corn. cu
12 sate. 1929).
CHEMIN [cit. sine' ] DES DAMES, .,osea
lunge in Franta (dep. Aisne vestita prin luptele
necurmate si cu soarta schimbatoare ce s'au dat
In timpul razboiului mondial Intro armatele franceze si cele germane (Sept. 1914Oct. 1918 .

CHEN EUGEN, oin politic ehinez. A sustinut. ea

1'171

www.dacoromanica.ro

de externe al guvernului din Canton,

CHE- ministru
Inlaturarea oricarli influent,e streine; a provocat

C H I chiar un rtizboiu civil In 1926-27 al Sudului contra Nordului.

CHENDI MARIE ('1872t1913), ziarist $i critic
roman. Nascut In Transilvania, a lucrat la ziarele
romanesti de acolo; apoi a Inceput sa publice articole in revistele din Regat, mai ales In Semana-

torul",V,iataliterara", Convorbiri literare"; mai Urziu

s'a stabilit In Bucuresti, uncle
a lost pina la sfIr$itul vietii
funetionar gl Academiei Romane. A lasat mai multe volume de critica literary (Pre-

narile de stearina, cerceta diferitele reaetiuni In prepara$i

fixarea

colorilor pe

stoic. Centenarul sau a lost

Thipresii, 1908; Portrete literaie, 1911 , de istorie li-

terara (Zece ani de mi?care

literard in Transilvania,
1901; Fragmente, 1905), citeva traduceri din Ibsen, SuD. Chendi.
dermann , o colectie de serisori alp lui V. Alecsandri 1904 $. a.
CHENIER [cit. enie], ANDRE ('1762t1794),
poet francez, titer, diplomat, ucis pe esafod in
tinged revoluliei. In romaneste s'au tradus: Belnavul, de G. Crupenschi, publ. In Curler de ambe-sexele, Periodul I (1836); Lampa, de Virgolici, In Convorbiri literare" (1872); Lidea, de
T. M. Stoenescu, In Literatorul" (1885 ; LibertaLea, de Virgolici, Conv. lit." (1888 ; diferite poezii
de A. Naum in vol. de Traduceri, 1890; Oaristis,
bucolia, de M. lorgulescu, 1910.
CHENOT [cit. eno.] ADAM (*1721
, medic din Luxemburgul belgian, stabilit in Sibiu cu
ocazia epidemiei de eiuma din 1755, a ocupat functiunea de medic $ef al Transilvaniei (protomedicus),
mai Urziu pe la 1784 a trecut la Viena, Insarcinat

cu misiuni *llintafice de dare Iosif II $i poate

chiar profesor la Universitate. A publicat un studiu mare despre ciuma: Tractatus de peste, Vindobonae 1766.
CHEPET, circ. corn. jud. Trei Scaune cu 2 sate.
CHERAMEVS NICOLAE (.1672), profesor grec.

Dupa. studii In Italia, a fost chemat la Constantinopol, apoi la Iasi (1670), unde a lost profesor.
CHERELV, c. r. jud. Arad plasa Chisineu;
apare in docum. la 1334.
CHERESTG, c. r. jud. Bihor; citata in docum.
Ia 1323; st. c. f. spre Oradia-Mare.
CHERONEA, ora$ Grecia antica prov. Beotia.
Aci Filip al Macedoniei a invins pe Greci si a
distrus independenta Greciei (338 a. Chr. $i
Silla a lnvins pe Mitridate (86 a. Chr.)
CHERSON, oras In Rusia, pe Nipru; 70.000
loc. Aci s'au refugiat multi RornSni In timpul razboiului pentru Intregirea neamului $i au fost persecutati $i arestati de autoritatile noului govern bol$evic.
CHERSONES, nume dat In vechime mai mul-

tor peninsule, Litre cari Ch. nitric

Ch. Tracic ( Galipoli

Crimea),

CHERUBTNI SALVATOII (1760(1842), muzicant si compozitor italian. Op. pr. Armida (1782)
Ifigenia (1788), Medeea (1797), Ali Baba (1833),
opere.
CHESARIE cAPATINA (1784t1846), episcop
al Buzaului. Dupa cc fu directorul unci scoale pri-

vate In Bucuresti, se facu calugar si preot, ajungind econom al Mitropoliei din Bucuresti; episcop
al Buzaului 1825 1840; a intemciat biserici,
a rcparat manastiri, a infiintat o seoala In Buzau,
apui Seminariul (1838 , o scoala vestita de cintareti biserice,ti si o scoalli de picture bisericeasca.
CHESARIE HALEPLIII (t1780 , episcop al Rim -

nirulai Intro 1773-1780; a fost calugar si arhimandrit In Bucure$ti; a Mceput tiparirea Miner-

tor traduse de Grigorie Mitropolitul ( lanuarieAprilie , pe care a terminat-o Filaret. Fiecare

volunt este Insotit de o prefata cu studii isturice
religioase.

CHEVREUL [cit. *evrol] EUGENE (* 1786 t1889)

chimist franc., profes., director manufacturii Gobelins ; membru al Academiei de $tiinte. Stabili teoria
saponificatiunii, invent& burntrea

ludii, 1903; Foiletoane, 1904;

.$1

CHESINT, corn. rur. jud. Thni,-Torontal, plasa Lipova; 2131 loc.

CHESTER [cit. tester], oras Anglia; 39.000
loc.; vestite fabricapuni de brinzeturi.

sarbatorit inteun mod deosebit.

CHIAJNA, corn, rur. jud.
Ilfov. plasa Baneasa; 2316 loc.
Cirr. corn. cu 5 sate (legea
1929 .
CHIAJNA DOAMNA or
KIAJNA.

el
E. Chevreul.

CHIANTI, regiune in Italia,

vestita pentru vinurile sale rosii s,i spumoase.
CHIARO ANTON MARIA DEL, Italian din Florent.% secretar al Domnitorului Constantin BrIncoveanu (din 1709), apoi al lui Stefan Cantacuzino
*i al lui Nicolae Mavrocordat. A publicat in 1718 la
Venetia, o scriere in care, pe lInga notice geogra-

lice, Infativaza epoca lui Brincoveanu $i viata

sociala a diferitelor clase pe cari le-a cunoscut.
E intitulata: Moderne rivoluzioni della Valachia
con la descrizione del paese. Are $i o harta facuta
de Stolnicul Constantin Cantacuzino. Editie modern& de N. lorga, 1914 $i o traducere roin. de
S. Cristian, 1929.
CHIBED, corn. rur. jud. Odorheiu, plasa Singeorgiul-de-Padure; 2730 loc.
CHICAGO [cicago], ora$ Statele-Unite (Illinois) pe lacul Michigan; 2.700.000 loc; comert si
industrie mare (cIrnatarie $i conserve de came,
lemnarii, fabr. de vagoane, etc.); cladiri imense.
CHICHTNDA MARE, ora$ Jugoslavia (Banat)
24843 loc. (1919).

CHTCIUL 0 insula In Dunare, jud. Constanta In dreptul Hirsovei. insula jud. Ialomita aproape de ora$ul Calara$i.
CHILI [cit. elli], stat America de Sud. pe
coasta On. Pacific; 757.366 km. p.; 3.415.000 loc.
Munti: Anzii; elimat f. variat; apele sint mai
mult torente. Cap. Santiago cu portul Valparai-

so. Majoritatea populatiei de origine spaniola $i

indigena. Republica cu 2 camere. Productii: mine,
agriculture, paduri.

CHILIA 0 insult'. in Dunare in jud. Tulcea,

mat toata acoperita cu stufari*. brat al Dunarii prin care aceasta se varsa In Marea Neagra;
se desface din Dunare Ia Ciatal, trece in dreptul
ormelor Ismail si Chilia si ajunge la mare; lung.
111 km.; larg 500 m.; se desparte in brate mini,
formInd multe insule. c. r. jud. Olt. plasa
Spineni; dupe legea 1929 face parte din circ.
corn. Fdgc(ele si este centru unui grup de sate
cu consiliu. 0 c. r. jud. Satu-Mare, plasa Arded.
oras numit azi (*ILIA NOVA, jud. Ismail pe bratul Chilia; resedinta plasii. Are un gimnaziu, fi
scoale primare, un spital. Aci ar fi lost In sec. iv
a. Chr. cetatca Aquillea construita de Alexandru
Macedon. In sec. xiv si xv retatea apartinea
intre bratele Chilia si Sulina; supraf. 2100 km. p.;

Tarii-Romanesti; mai tirziu a trecut In stapinirea

Moldovei; la 1584 a lost ocupata de Turci; la 1770
de Ru$i, can o pierd pentru a o recuceri in 1790 $i
iarasi in 1806. CH.-VECHE, c. r. jud. Tulcea,
plasa Sulina; cuprinde 8 sate; comerciu trains de
pe$te; Intemeiata'. In urma razboiului Crimeei de

emiffrati din Basarabia.

CHILLON [cit. iTori( castel fortificat In Elvetia pe lac. Leman linga Vevey. Constr. sec. xm.

Pe cInd tinea de Savoia, a fost inchis aci Boniacest euv.

CHIMBORAZO, ruunte In Anzi (America de
Su(l): 6310 nl. alt.
yard.

CHIMENTTUL SEVASTOS

1572

www.dacoromanica.ro

(t1702 , profesor

grec din Constantinopol. Chemat de Brincoveanu, 1689, a organizat scoala donmeasca si a

Post director Intre 1689-1702. A tiparit la Snagov (1701) in greceste Eortologhion (despre sarbatori si teoriile lor, pascalie, $. a.) dedicata lui
Brincoveanu (se gaseste In Bibl. Academiei sub
Nr. 126); far dupa moartea lui s'a tiparit in Bueuresti (1703) o Invd(dturd dogmatic& dedicate
Tarului Petru Alexievici.
Nr. 140 .

mort eroic In Dobrogea, In ziva de 5 Septembrie CHI1916, In fruntea batalionului din reg. 51 de in-

CHI

fanterie.

CHIRI4CU, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Du-

narea; 3975 loc. Circ. corn. cu 8 sate (legea 1929).

CHIRTC, martir, decapitat: prliznuit de bis.

ortod. la 15 Iulie.
CHIRICESCU CONSTANTIN ('1863 +19'29 , teolog

sub.

roman. Dup& studii la facultatea din Cernauti, a

CHINA (TA CIUNG HUA MIN ICUO), stat in Asia. Se

tea de teologie din Bucuresti (1894 . A mai fost

(Bibl.

Acad.

margineste la N si N-V cu Siberia, la E cu Siberia, Coreea, Marea Galben& si Marea Chinei,

la S cu Indochina si India, la V cu Afganistan.
Supr. 9.650.000 km. p.; 436.000.000
loc.
se compune din: China
Statul .

lost profesor la diferite seminarii si apoi la faculta-

si defensor eclesiastic, director al Cultelor, director

al tipografiei cartilor bisericesti.

I-

propriu zisd si j.arile supuse: Manciuria,

Mongolia, Tungaria, Turchestanul chinez si Tibetul.
China propriu zisa este desparlita de
Mongolia printr'un zid lung de 2.450 km.,
ridicat cu citeva sute de ani a. Chr.. De

China tine si insula Hainau.

Teritoriul Chinei este inconjurat de
munti spre N-V. si S. si din ace-01a o
sums de munti se prelungesc In interior.
Partea de E spre mare e mai putin ridicata. In Mongolia este un mare desert
numit Gobi.

Principalele siruri de munti: Saiansk

si Jablonoi o despart de Siberia; Altai,
Tian-San, Kuenlun, cari se Intind spre
centru, despartind oarecum China In
doll& parti. De India o desparte sirul
muntilor Hiinalaia. Fluvii marl uda mai
ales partea de E.: Hoang-Ho, lang-CeKiang, Si- Kiang.
Cap. Peiping (lost Peking). Orase pr.
$anghai, Canton, Hangciu, Clunking,
Nanking, Tientsin, Ningpo, Fuciu.
Civilizatia chineza este mult mai veche decIt cea europeana: ei au cunoscut
mai inainte matasea, scrierea, portelanul,
praful de pusca, etc. Cu Incetul, mai ales In sec.
xviu si xix, Europenii patrunser& in statul chinez, obtinura dreptul de a se aseza, de a forma
chiar colonii si din aceasta pricina se nascura

uneori turburari si se produsera miscari xenofobe,

cum a fost a boxerilor (1900.

CHIOJDU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Buzau;

4475 loc. Dupe legea 1929. sat circ. corn. Cislau.

CHIOS pm- mos.

ND IA

Harta Chinei.

CHIRIET- LUNGA, corn. rur. jud. Tighina,

plasa Ciadir-Lunga; 2472 loc. Dupe legea 1929,
sat circ. corn. Ciadir-Lunga.

CHIRIL Patriarhul Ierusalimului ( ca. 315

1-386 ,

Sf. Parinte praznuit de biserica ortodox&

la 18 Martie. Bun predicator si propagandist, hiro-

tonit preot In 345, ajunse patriarh In 350. In-

triad In cearta cu arhiepiseopul din Cesarea, care

era atunci Acachie, sprijinitor al arianismului, a

CHIOSE-AIDTN, coin. rur. jud. Durostor plasa Beibunar; 2605 loc. Dupe legea 1929, sat circ.
co m. Cainargeaua-Mare.
CHIOSEA, dascal roman pc la inceputul sec.
xix, descris ca persoana si metoda de loan Ghica
(Scrisori catre V. Alecsandri), dar Sara alte pre-

Post chemat in Tata unui conciliu, la care n'a

volt sa se prezinte; a fost totusi departat din
scaun, pus din nou (359) si iar rasturnat, dar
readus de Nitre Imparatul lulian Apostatul. De-

CHIPERCENI, corn. rur. jud. Orhei, rosedinta, plasa Chiperceni; 4720 loc. Circ. com. cu
13 sate (1929.
CHIPRIAN CIPRIAN.
CHIPRIENI, man. jud. Chisinau, zidita de
Stefan eel mare. Petru Hares a facut aici o biserica.
CHIR, sfint. El si loan, alt martir, sint

doctrine.

ciziuni biogra rice.

numiti doctori Tara de arginti", pentruca cutreerau orasele si satele (in Egipt, pe vrernea lui
Diocletian) si, Ingrijind pe bolnavi, Ii converteau
la crestinism. Au fost chinuiti si apoi decapitati.
Biseriea noastra Ii serbeaza la 31 Ianuarie; far la
28 lunie se praznueste descoperirea moa.stelor lor.

CHIRGHIZI PP' KIRGHIZI.

CHIRIAC SIHASTRUL, praznuit de biserica ortodox& la 29 Septembrie. Era pe timpul lui Teodosie eel Mare (379-395). A trait in Corint; s'a
calugarit la virsta de 18 ani, a lost egumen la o
manastire; a trait pina la adinci batrinete si se
povestesc mai multe minuni sal/ Irsite de el.
CHIRIACESCTJ PAUL ( 1861 11916 , major,

partat de Valens si exilat (367), a lost relntronat

de Gratian (378) si de atunci pina la sfirsitul vietii

lupta pentru a stabili In biserica unitatea de

CHIRIL stint (11444 , patriarhul Alexandriei,
praznuit de biserica ortodox& la 18 lanuarie.
Nepot al patriarhului Teofil, el 1-a urniat In
Scaun in 412 si a Inceput lupta contra Novatienilor (or acest cuv.), inchizind bisericile lor, dar,
prin aeeasta veni In conflict cu guvernatorul
Alexandriei. La 428 Incepe alts lupta contra Nestorienilor, care culmina prin convocarea sinodului
de la Efes (431) si prin depunerea lui Nestoriu;
dar partizanii acestuia din urma excomunicarh
pe Chiril si pe ai sal. Scapat prin ajutorul Papei,
el fp reintregrat si stabili o niarturisire ortodoxa
in 433, prinida si de multi episcopi schismatici
si In care se afirma, Intre altele. si dogma Intruparii lui Isus.
CHIRIL, sfint, praznuit de biserica noastra
ortodoxa la 9 Iunie. A lost episcop al Gortinei
si a murit ueis in timpul epocei de persecutiune a
lui Diocletian (303 311 .

CHIRIL, mitropolit al Proilaviei pc la 1788.

1573

www.dacoromanica.ro

episc. eparh. Buzau lui 1612-1620.

CHI- CHIRIL,
CHIRILA 10AN (*1803t1879), prof. roman In
CIA Blaj, preot unit, vicar episcopesc In Maras (1846),
canonic in Blaj (1862); a lbsat o fundatiune pentru

ajutorul studentilor.
lti, plasa CorCHIRILVNI, com. rur. jud.
nesti; 2000 loc. Dupa legea 1929, sat circ. coin.
xvin.
Cornesti; Intemeiat In sec.
CHIRILOVICI 80FRONTE, episcop ortodox al
Ardealului (1771), avtnd ca resedint& Buda pin&
la 1783.

anew& personagiu comic (femeie lipsit& de

culturrt care vrea sa imite manierele $i limbagiul

doamnelor din Inalta societate) din mai multe

piese ale lui V. Alecsandri ( Chiri(a in lafi, 1850,
Chiri(a in provincie, 1852, Chiri(a in voiaj,
Chiri(a in baton) inspirat dupa tipul comic francez M-me Angot.
CHIRIVTNEA, corn. rur jud. Cahul plasa
Traian: 3478 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn.
Cazaclia.

CHIRNQGI, corn. rur. jud. Ilfov, plasa 01-

tenita; 6107 loc. Circ. corn. cu 3 sate. (1929).

CHIRSOVA, corn. rur. jud. Tighina, plasa Ciadir-Lunga; 4348 loc. Circ. com. cu 6 sate (1929).
CHISALAU, corn. rur. jud. Cernauti plasa Colacinului; 2595 loc. Dupli legea 1929, sat circ.
corn. Borhuti.

CHISELET, corn. rur. jud. Ilfov, plasa 01-

tcnita; 2072 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

Miinastirea. Aci a fost o lupt& a lui Mihaiu Viteajul cu Turcii In 1598.
CHI$AVAS, yid In masivul Grin(ies, alt.

Chiperceni; 2680 loc. Dupri legea 1929, sat circ.

corn. Ciocilteiu.

CHITILA, com. rur. jud. Ilfov, plasa BA:

neasa; dun& legea 1929 formeaz& o circ. cu 3
sate; stalie important& ling& Bucuresti, de unde
se desface linia care merge spre Pitesti de cea spre
Ploesti. Aci e o fabric& de zahar, intemeiat& de
Nicolae Bibescu, 1876.
CHITVC, lac jud. Tulcea pp- RAZIM.
CRITC4NI 0 sat jud. Tighina, tine de corn.
Cliusani 4749 loc. 1)O miinastire jud. Tighina zisa
si Noul Neon( aproape de confluents Botnei cu

Nistrul, Interniata In 1864 de calug&ri fugiti de la

mAnastirea Neamt dupo. secularizarea averilor manastiresti.

CHITOR4NI, sat jud. Prahova, plasa Tirg-

sor. Vii numeroase.

CHITU GHEORGHE ( *1928 t1897), om politic si

scriitor roman. A luat parte la rniscarea de la

1848 din Bucuresti; dup& aceea a
stat In Viena pentru studii $i in
1857, Intorcindu-se, a fost magistrat si apoi om politic, hind ales
de multe on deputat si senator;
a lost $1 ministru de mai multe
ori: 1876 (Instructie, sub prez.
lui M. Costache-Epureanu), 1876
78(Instructie sub prez. lui I. C.11
Bratianu), 1881 (Finant.e), 1882
Justitie), 1882 (Interne), 1884
(Instructie). In 1879 a fost ales

teva studii de filologie $i istorie In diferitereviste.

CHTUPRULI ow- RIT/PRIILI.
CHMIELNICKI BOODAN Pr- HMIELNICKI.

1627 m.

cHicArevra, com. rur. jud. Balti, resedinta

plash Chiscareni; are 34 sate (1929); satul central 3360 loc. (1922); fondat inainte de 1782.

CHIINAU p municipiu, cap. jud. Lapusna,

133.000 loc. (1922); statie c. f. linia spre Iasi $i
linia spre Tighina; resedinta unei directli silvice;
resedinta unei mitropolii; are o facultate de teologie (care tine de Universitatea din Iasi), 4 lien
de Mali (B. P. Hasdeu" Infiintat 1833, Mihail
Eminescu" inf. 1871, Alex. Donici" Inf. 1910,
Alecu Russo" Inf. 1873), 3 gimnazii de MeV,
3 licee de fete, 1 scoalli eparhialii de fete, 1 gim-

naziu de fete, 4 scoale normale, 3 scoale de

comert, 3 scoale profesionale, *coal& de viticulture,

2 scoale de meseril, 1 scud& de menaj, 28 grA.dini

de copii si 48 scoale primare, mai mate scoale

particulare, Conservator de muzicS, Teatru national; are 23 biserici ortodoxe, 2 lipovenesti, 1
baptistii, 1 molocana, 1 eatolicli, 1 luterana, 1
armeanli, 1 templu si 71 sinagoge evreesti. Aci
este o Curte de apel. Orasul acesta e pomenit In
hrisoave in 1420 si 1436, dar mult& vreme a lost
un tlrgusor far& Insemn&tate. Dupa rapirea Basarabiei, stabilindu-se aici resedinta guvernatorului provinciei, s'a refacut, incepInd de la 1834,
dupii planurile unui guvernator Teodorof, In
partea mai ridicata, pe and orasul vechiu e In
partea mai joasii si adesea este inundat, Aci s'a
proclamat independenta Basarabiei in 1918 si
apoi Sfatul tbrii a votat unirea cu patria-mama. 3
0 lost judet, In Basarabia; de la 1926 se numeste
L apu n a .

CHISINAU-ARDEAL, statie c. f. linia Arad

Sa n Lana-Otla ca.

CHIINAU-CRIE, corn. rur. jud. Arad, plasa

Chisineu; statia c. f. pe linia AradOradea, Intre
Nadab It Salonta Mare.
CHISLA-SALIEV. corn. rur. jud. Hotin, plasa

Lipcani: 2664 loc. Dupe legea 1929, sat arc. corn.

G. Chilli.

membru al Academiei Romane. A publicat cICHOISEUL-GOUFFIER [cit. : soazOI gufie]

GABRIEL CONTE ( 1752 I-1817), arheolog $i diplomat
francez. A fost ambasador la Constantinopol Intre

1784-1792, and a fost Inlocuit de guvernul re-

volutiei. S'a refugiat In Rusia $i, trecind prin Bucuresti, a avut convorbiri cu Domnitorul Mihail
$utu, cAutInd a impiedeca printrInsul rAsunetul

ideilor revolutiei In Principate. In 1802 s'a Intors In Frantz. si In timpul restauratiei a avut

si rol politic, pe ling& eel literar.

CHOMETQWSKI STANISLAV, voevodul Ma-

zoviei, sol t.imis de August, regale Poloniei, la

sultanul Ahmet IV in anii 171?-14. In relatia sa
versirica tA

vorbeste despre Moldova $i despre

Nicolae Mavrocordat, care domnea atunci pentru

a doua nark

CHOPIN [cit. $ope, ] FREDERIC ( *1810t1849).

pianist $i compozitor polonez de origine franceza.
Till In Austria, Germania, Fran-

ta. Op. pr. Vats in mi bemol, la

minor, re bemol, do diez, Scherzo
in si bemol, concerto, Preludii,
Marqul funebru.
CHRISANT or BRISANT.
CHRISOSTOM Fir BRISOSTOM.

CHRISOVERGHI pm- HRISO VERGHI.

CHRISTOPOL es- HRISTOPOL.

CHRISTOS mr. Exams.

CHRZANOWSKI ADALBERT

Chopin.

(1788 t1861), general polon, a

servit in armata rus& $i a luat parte la luptele

Rusilor contra Turrilor 1829.

CHRZANOWSKI W., agent al Poloniei ]a Con-

stant inopul. A lasat un manuscris cu mai multe

scrieri in care vorbeste despre o cAlAtorie prin
Moldova $i dirt relatii interesante. Ms. e datat:
Yarsovia 1780.

CHISODA, static c. I. aproape de Timisoara.

CHITAI, lac jud. Ismail, lung 24 km., largi-

CHUB (fr. corRE, ital. coma), oras cap. cantonului Graubunden (Grisons, Grigioni) din Elvetia; 15.000 loc.
CIACOVA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, resedinta plasii Ciacova; 4060 loc.; static c. f.; pe
linia lateral& Intre lebel si Giera; are un gim-

CHIETELNITA, coin. rur. jud. Orhei, plasa

resedinta, plasa Ciadir-Lunga,; compus& din 8

Strinilesti.

CHTELA-ZANLIVV, corn. rur. jud. Ilotin,

plasa Lipcani; 2340 loc. Dup& legea 1929, sat circ.

coin. Lipcani.

mea maxim& de 300 m., primeste mai multe riuri,

comunicii cu Dunarea.

naziu de baeti si o *coal& de agriculturti.

CIADIR-LVNGA, corn. rur. jud. Tighina,

1574

www.dacoromanica.ro

sate; st. c. f. Intro Reni $i Basarabeasca; are un

gimnaziu.

CIAHA, rlu, uda jud. Cetatea Alba si Tighina,

se varsa In Cold into aproape de satul Artiz.
CIAICOVSKI (TSCHAJKOWSICY) PETRU (.1840

f1898), muzicant $i compozitor rus.

CIALDINI ENRICO ("18131'1892), revolutionar

italian, colonel in razboiul pentru indep. (184849), general In razboiul Crimcei (1853); ministru,
ambasador in multe rinduri.
CIAMURLIA, circ. corn. jud. Caliacra cu 8

sate (1929).
CIBELE ( CYBELE), pers. mitol. grec; personificarea fortelor productive ale nature (agriculture., mine, paduri, etc.).

CIBIN, afluent pe dreapta Oltului, trece prin

ora.sul Sibiu.
CICA CONSTANTIN (1847 t1930). general roman.
S'a distins in luplele rezboiului pentru inde-

pendentk. In razboiul pentru Intregirea neamului

a Post chemat in activitate si a comandat corpul
iu teritorial.
CICERONE ( CICERO MARCUS TULLIUS (*106

143 a. Chr. orator, om politic, filozof latin.Questor,

edit, consul, denunta conuratia lui Catilina, obtinu de la Senat pedepsirea cu moarte a tovarasilor

acestuia cari se gesire In Roma.

Tribunul Clodius ridica In contra-1 acuzatAa ce. ar fi Mout se.
se ucida ceteteni fere votul poporului; Cicerone, fricos, se

ducerea unui spirit prea romanese In preotime si Inveletorime. Acestia au reusit se-1 Inlatore In 1814. Opere pr. S faturile
intelegerii cei sanatoase, Buda
1802; Adunare de lucruri morelicesti, Buda 1808; Filosofice$ti
$i politiceVi prin fabule moralnice inra(a/un, Buda, 1814, dupe
scriitorul sirb Dositeiu Obrado-

D. Cichindel.

vici.
CICIAGOV PAVEL VASILIEVICI, ('1765t1849

amiral rus. A Post ministru al inarinei. In 1811

comandantul flotei din Marea Neagra si al armatei rusesti de orupatie In Principate. A lust masuri pentru o bung administratie, dorind a curma
abuzurile. dar a stat prea putim.

CICHORIUS CONRAD arheolog si filolog ger-

man. Profesor la I Iniversitatea din Breslau. A

publicat studii despre columna lui Traian, despre
trofeul de la Adamclisi. A recut multe ealatorii
(1914).

CICLADE ( =CYCLADE), insule In Marea Egee;

rile, iar casa-i In Milt-nate. (58);

dar poste un an i se recunoscu

dreptatea, fu adus In trirnf si i
se cledi o cask pe socoteala sta-

M. Tullius Cicero.

dar se bucure cind fu ucis si apoi se declare. contra lui Antonin, care voia se cultive memoria dictatorului, pronunta contra lui vestitele Filipice si
de aceea, cind se forma triumviratul al doilea (An-

toniu, Octavian si Lepid), fu prins si ucis, iar

capul lui fu expus la tribuna publics.

Scrise foarte mutt: opere Irtozotice (Despre nature zeitor, Despre destin, Despre bdtrfne(e, .Despre
amici(ie, etc.`, rotaries (Despre orator, Despre ora-

torii vesti(i, Oratorul, Despre cei mai buni oratori, etc.), politico (Despre stat, Despre legi, etc.),
afaril de discursuri, pe cari le-a lasat redactate
(Contra lui Verres, Despre legea agrard, Catilinarele. Dupd intoarcere, Pentru Milone, Pentru
Marcellus, Filipicele, etc.) si de pleaoarrne judecatoresti (Pentru Rosciu, Pentru .Rabiriu, Pentru poetul Arhias, etc.). De la el an ramas si foarte
multe scrisori. In romkne$te s'au tradus unele din
operele lui In epoca latinizerii limbii (Dispre(ul
mor(ii, de G. Antonescu, 1858, Catilinarele
de A. Zane, 1875, Filippicele de D. A. Laurian,

1875); allele mai tirziu: Despre amici(ie de N.

Crupenski. 1894 si alta 1898; Brutus de F. Mi-

trescu, 1905; Despre batrinefe de C. S. Stoicescu,

1908; Catilinarele de Darnianovici, 1914, iar prima
de G. Adamescu in vol. Elocventa romena. 1894,
$i de SgIrcea, 1922; Despre orator de G. Nestian,
1925; Verimle de I. Suchianu, 1925; Pentru _4rhies de G. Popa Lisseanu, 1925.
CICELT, costa cetate in Ardeal (ruincle se

ved tinge Dej.) E amintita la 1304. A lost stapinite and de Voevodul Transilvaniei, cind de Regele Ungurilor, iar la 1479 a Post deruita de Mateiu Corvin lui Stefan eel Mare. Domnul Moldovei.
Repite. pentru cttva timp din mina lui Petru Rares,

a lost cucerite. si a ramas In posesiunea DomniImpreuna cu tInuturile dinprejur

lor Moldovei
pine in.vremea lui Alexandru Lepusneanu, care
a pierdut-o definitiv.

cicgu, corn. rur. jud. Ciuc. plash Centrala;

2200 locuitori.

mitropolitului sirb din Carlovet,

cari ceutau sA /mpiedice intro-

In tare. E membru onorar al Academiei Romane

exile ,i i se confiscara bunu-

tului. Nehotarit in politics, in

epoca marilor turburdri provocate de rivalitatea Intre Pornpeiu si Cezar, lauda pe acesta,

preot si profesor roman din Banat. A Post hive- CIAOtor Incepind de la 1794, paroh In Becicherecul- r,A
tine, cItva timp preot militar (1805), apoi pro - %Am
fesor la ,coals pedagogicA din Arad (1812), unde
a avut mars lupte Cu oamenii

CICHINDEL (sau TICRINDEL) DIMITRIE (11818),

numite asa, fiindce formeaza ca un cert.

CICLOPI ( =CYCLOPI), pers. mitol. grec.: uria,i
cari aveau numai un ochiu In frurte; dupe uncle
credinte, erau fierari; dupe altele, pastori.
CICLOVA-ROMANA, corn. rut. jud. Cara$,
plasa Oravita; 3267 loc.
CICLOVINA, Post schit, jud. Gorj lenge
man. Tismana.
CID, person. parte legendar spaniol (sec. xi ,
mare luptetor, erou, om politic. Din povestile
despre vista lui se inspirara multi poeti spanioli
(Abbe, de Castro, Diamante), francezi (Corneille,
Delavigne, Ileredia).

CTHAC ALEXANDRE ( *1825 t1887 , fiul lui

Iacob, filolog roman. A publicat Dictionnaire
d'etymologie deco-romane. Vol. I Frankfort 18710.
Vol. II 1879. Membru onorar al Academiei

Romane (1872.

CT-RAC IACOB (.480011888 , medic si natu-

ralist roman; infiinta In Iasi prima societate de medici si natu-

ralilti (1834 . A lost membru onoran al Academici Romane (1872).

CII$TA, corn. rur. jud. Cabin

pima Traian 8011 lee. 'Precuts
prin legea 1929 la jud. CetateaAlba.
CILIBI MQISE (*18151. 1866 ,

Evreu negustor ambulant in Bu-

curesti, autor al unor maxime

si observapuni satirice, adunate

tiparite de M. Schwarzfeld Dr. I. Cihac.

(1883 , din cari un extras In colectla Pagini alese" (Cartea Romaneasce).
CILIBIA, static c. f. linia Buzati-Breila.
$i

CILIC, inenestire de maici jud. Tulcea pl.

Isaccea; intern.
Lisivencof.

1835

de

Arhiereul Atanasie

CILICIA, se numea In vechime o parte din

Asia mice, la V. de Siria; azi vilaetul Adana.
CILLENI, corn. rur. jud. Romanati, plasa
Oltu-de-Jos; 2988 loc. Dupe legea 1929, sat circ.
corn. Isbiceni.

CIMABUE GIOVANI ( 1240 t ca. 1302 , pictor si

arhitect italian; adversar al tipurilor conventionale. recomanda apropierea de nature. Op.

pr. Fecioara cu ingeri (Paris, Louvre).
CIMARQSA DOMENICO ('1749t1801 , compozi-

tor Italian; public& 60 de opere, afar& de cantate,

oratorii, etc.

CIMBRI, popor germanic, ap ire pe la 115 a.

1575

www.dacoromanica.ro

CIM- Chr., atacand pe Celti; uniti cu Teutonii, batura

,..,

CIOLANTII-DIN-DEAL, corn. rur. jud-

In multe rinduri armatele romane, pradara Spania,

Teleorman, plasa Balaci, 4000 loc. Circumscriptie

Ci r dar furs exterminati de Marius In lupta de la

comunala cu 5 sate.
CIOPLEA, sat In jud. Ilfov; dupa legea 1929
formeaza comuna suburban& a Bucurestilor impreuna cu satul Dudesti, sub numele DudeViCioplea. Aci a Post un seminariu catolic; azi e
un azil de batrini.
CIOR4NI, corn. rur. jud. Prahova, plasa

Vercelle (101 a. Chr.).

CIMERERNI, popor din antichitate, au locuit pe tarmii Marii Negre $1 au patruns In Lidia
(Asia mica). prin sec. vu a. Chr.
CILVIILTA, corn. rur. jud. Tighina, resedint,a
plasa Cimislia, 6246 loc. In aceasta corn. este un
spital $i un gimnaziu de baeti. Cicumscriptie
comunala cu 15 sate (1929).

Draganesti; 3755 loc. Are o scoal& de economie

casnica. Circumscriptie corn. Cu 6 sate.
CIORATI, circumscriptie corn. cu 9 sate,
jud. Rininieu-Sarat, plasa Maicanesti.
CIORTI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa
Nisporeni; 2583 loc. Dupd legea 1929, sat circ.

CIMPQIIIL, ziar saptamlnal ilustrat, sub redactia

lui Fr. Dame, a aparut In Bucure$ti intre 18821891.

CINCA.I.T, circumscriptie corn. jud. Cernauti
cu 6 sate (legea 1929).
CINCINAT ( lat. enicnorATus) (4E0 a.
Chr.), consul $i dictator roman, vestit pentru
simplicitatea vietii $i lipsa de anabitie politick.
CTDICU, corn. rur. jud. Fagara$, resedinta,
plasa Cincul; 2537 loc.
CINAS (t277 a. Chr.), ministru al Epirulul,

corn. Nisporeni.

CIOROGIRLA, manastire de maici zisa

Samurcd$e$ti, linga satul cu acelasi nume.

$i la Seminariul din Blaj $i canonic la catedrala

greco-catolica din acel oras. A
luat parte la miscarile din 1848,

trimis de regele Pirus ca mijlocitor de pace la Roma.

CINISEVTI, corn. rur. jud. Orhei, plasa
Rezina; 4592 loc. Are un gimnaziu mixt. Circums-

a Post membru al comitetului national $i delegat al natiunii la

Imparat; atunci a redactat ziarul
Observatorul. De atunci s'a con-

criptie corn. cu 13 sate (1929).

CIOARA, corn. rur. jud. Falciu plasa Drinceni; 2240 loc. Dupa legea 1929, trecuta la jud.
Cahul.
CIOARA-DOICETI, corn. rur. jud. Braila,

sacrat activitatii literare. A Post

intro

CIOBANU, corn. rur. jud. Constanta plasa

la satul Bengesti.

CIOCAN IOAN, profesor ro-

man In Transilvania. A colaborat la ziarul Albina" din

Viena (1866-1876), a lost profe-

sor la liceul din Nasaud (1878)

$i mai tirziu i s'a Incredintat

eatedra de limba $i literatura
roman& la Universitatea din
Pesta.
CIOCANETI, 0 corn. rur.
jud. Gimpulung plasa Dornei;
1221 loc. O c. r. jud. Ialomita
plasa Ciocane$ti, 4671 loc.
Circumscriptie corn. cu 8 sate.

II

Tim. Cipariu.

(1869
1877). Op. pr. Crestomatie sau Analecte literare

(1858 Blaj), prima lucrare de acest fel, in care a

publicat texte vechi romane$ti, unele necunoscute

basarabean. A lost profesor $i director al liceului

Alecu Ruso" din Chi$intiu, azi e profesor la

cu 3 sate (1929).
CIOC MEIDAN, corn. rur. jud. Tighina, plasa
Cogainicu; 3097 loc. Dupa legea 1929, sat dm.
corn. Romane$ti.
CIOCADTA 0 sat, jud. Gorj, tine de corn.
Albeni. C) plrau jud. Gorj, se varsa In Gilort

Asociafiei

de aceasta Societate

Hirsova; 2164 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn,

Horia.
CIOBANU STEFAN (*1883), profesor roman

CIOC, circumscriptie comunala jud. Odorheiu,

Intenieiet orii

Transilvane $i membru al Aca- 4

demiei Romane numit la intemeiere (1866). El a redactat Gramalice limb!! romdne premiata.

plasa \ iziru; 2060 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.

corn. Insuratei.

facultatea teologich din acel ora$. Membru al

Academiei Romane (1918). A publicat studii
asupra lui Dosofteiu, asupra lui D. Cantemir
$i asupra raporturilor culturale $i politice Intre
Basarabia gi vechiul Regat. Mai Insert-man dintre
acestea din urma: Basarabia, 1926, $i Unirea
Basarabiei (Documente gi studii), 1929.
"CIOBANIJL, supranumele lui Mircea III
ar MIRCEA.

51

CIPARIU [tipar] TIMOTEIU ('180511887), filolog roman. A lost preot

profesor la Ginmaziul

pina la el; Principia de limba si scriptura (Blaj

1866), In care igi ex. pune teoriile sale privitoare
la limb& $i ortografie. Desi aceste teorii (bazate
pe principiul etimologic) nu mai slut Impartasite azi, meritele sale sint deosebit de marl
pentru istoria desvoltarii acestei ramuri de activitate $i deaceea a lost numit parintele filologici
romdne.
CIPRIAN (sau CYPRIAN, CHIFRIAN), sfint praz-

nuit de bis. ortod. la 2 Octombrie. Era Grec din

Asia mica, nascut $i crescut in pliginism $i cunoscut ca practicant al procedeelor superstitioase
ale magiei (i se zice Mogul) . Dupa o viata de
excese, se converti gi suferi martiriul $i moartea
in epoca persecutiilor lui Diocletian (303-311).
Serbarea amintirii lui este in aceeasi zi cu a
JESTMEI (owacest cuv.), sub a carei influent&
se cre$tina impreuna cu un amic care iubea
pe aceasta fata.
CIPRIAN, sfint (*210 t258), episcop al Cartaginei. A lost unul din sf. parinti ai Bisericii,
cal care a stabilit obiceiul de a boteza pe copii
imediat dupa nastere. Advocat distins, literat,
foarte begat, s'a crestinat la virsta de peste 30
de ani si curind a ajuns episcop. A reusit s&
scape cu viata In timpul presecutiilor lui Decius
si, dupa trecerea furtunei, a procedat la organizarea
ierarhiei biserice$ti. In aceasta opera a venit

in conflict $i cu papa din Roma, care pretindea

ea are supremalie peste Intreaga biserich cretina gi cerea sa numeasea el pe capii bisericilor

CIOCILTNI, corn. rur. jud. Orheiu, plasa

Ciprian a sustinut teza egalitatii

diferitilor patriarhi sau mitropoliti $i a avut de
partea lui pe cei mai multi episcopi din Asia $i
Africa. Excomunicat de papa, a avut nenorocirea
sa vaza venind asupra-i noile persecutii ale lui
Valerian (257) $i, aratindu-se dirz In apararea

cu 19 sate (1929).
CIOFRINGENI, circumscriptie corn. jud.
Argos, cu 23 de sate (legea 1929).
CIOL4N, manastire de calugari, jud. Buzau,
Intemeiata pe la 1590 de Doamna Neaga; recladita in see. /nun, Irribunatatita de Episc. Chesarie

mortalitate), altele cu chestiuni de organizatie

(De unitate tcclesiae catholicae, De oratione
Dominica), $. a.
CIPRTU MARCIT, profesor grec In Bucuresti la

din Orient.

loan Ciocan.

9 II c. r. jud. Ilfov, odinioara

orasel, plasa Buftea-Bucoveni; 2587 loc. Circumscriptie cu 5 sate. In apropiere e statia c. f. cu

acelasi nume pe linia Bucuresti-Pitesti.
Telene$ti; 2047 loc.

1818.

Circumscriptie comunala.

credintei, fu ucis. Dela el au 'Auras multe scrieri,

Intro can unele se ocupa cu chestiuni de doctrina.

(De gralia Dei, Adversus hulaeos libri tres, De

Academia Domneasca pe la

1576

www.dacoromanica.ro

1790.

CIPRU, insula. In Mama Mediterana; supraf.

9282 km. p., 300.000 loc. A lost cedata de Turcia

Angliei In 1878.
CIRCA [Wea] IERENLIA, profesor roman. A predat limba latina la liceul Mateiu Basarab din
Bucuresti. Adept al teoriilor lui A. Pumnu,

a publicat o gramatica latina (1872) $i a cautat sa

infiltreze In scolarii sai teoriile pe cari le sustinea.
CIRCA IOAN, preot roman In Transilvania, a
Post promotorul unei propagande pentru trecerea
Romani lor la ealvinism. (pe la 1700).

CIRCASIA, tinut In Caucaz, ai carei vechi

locuitori, numiti Circasiani sau

Cerchezi, au emigrat In cursul
anilor, mai ales in secolul xix,
$i s'au risipit in Asia mica fara a
forma o grupare importanta.
CIRCE, pers. mitolog grec,
zeita $i ghicitoare, avea putere

s& schirnbe pe oameni In diverse animale (porci, ursi, $. a.)

CIREO.AIA, Ina ltime In
Carpati (altit. 772 m.) la S. de
Tirgu-Ocna, !titre aceasta $i

Slanic. Aci s'a dat o vestita.

lupta In zilele de 9-11 Sep-

facindu-se gradina In jurul lacului, a devenit loc CI Pde preurnblare $i petrecere. Pe la mijlocul secolului, aci obi$nuiau sit se adune pensionarii, CIU

lunctionarii etc. Ea a lost subiect de inspiratie

pentru diferite poezii satirice (Al. Sihleanu, N.
Orasanu, $. a.) 1i ocupa un loc interesant in
Convorbirile economice" ale lui Ion Ghica.
CITY [siti], cartier din Londra, centrul
afacerilor comerciale.
CIUBAR VODA, domn al Moldovei pornenit
de cronicarul Grigore Ureche, ar fi domnit dupa.
Petru, pe la 1450. Xenopol socote$te ch ar fi
vorba, In realitate, de un general ungur Csupor
(citelte: Clupor), care ar fi guvernat cltva timp
Moldova dupa. gonirea lui Petru Ii poporul ar fi
deformat cuvintul unguresc in Ciubar $i, dupa
un studiu al lui Gaster, poporul ar fi nascocit
povestea ca 1-au mIncat sobolanii.
cruran-vonA, personagiu tragi-comic din drama
lui V. Alecsandri, Despot-Vodd.
CIUC O $ir de munti In Carpati, asezat lntre riul Trott's $i rtul Oituz.

-.S.

''

0 jud. In Transilvania, cap.

Circasian.

tembrie 1917.
CIRIL ( =CYRILL) (*827t869), calugar slay,
episcop; dup& ce studia la Constantinopol,
raspindi cre$tinismul printre Slavi, Impreunk cu

fratele sau Metodiu; traduse Biblia, invents. un

alfabet; izbuti a face ca liturgia slavona sh fie
recunoscuta de Papa Adrian II. Amindoi fratii
au lost proclamati sfintr.
CIRIL Luc tons (.1572 t ca. 1636), patriarh
grec, Alexandria $i Constantinopol, Sincere& sa
introduca protestantismul, dar nu izbuti; fu
exilat $i asasinat.
CJBU (= emus) (sec. vi a. Chr.), Intemeietorul imperiului Persilor, seapIndu-i de dominallunea Mezilor; cuprinse Babilonia $i Sam
unul din cele mai puternice state ale antichitatii.
CISLAU, corn. rur. jud. Buzau, cuprinde 25 sate (legea 1929) cu centrul In

Miercurea Ciucului; supr. 5065

km. p., 141.421 loc. (1923); are
4 pla$i, 2 corn. urbane, 4 corn
suburbane $i 53 corn. rurale
(1926); tine de circ. Curtii de

Apel din TIrgu-Mures; are 18

gradini de copii 1i 67 $coale pri
mare, (1929).

CIT.XAS, yid de munte Intre Valea Buzaului Si Piatra- Sterna jud. Ciuc.
Craiului.
CIUCSINGIORGIU, corn. rur. jud. Ciuc,

plasa Simartin; 2572 loc.

CIUCEA, statie c. 1. jud. Cluj, linia Cluj
Oradea.
CIUCITThEA, corn. rur. jud. Balti plasa.
Glodeni, 2585 loc. Duna. legea 1929, sat circ.

corn. Balatina. Intemeiat Inainte de 1831.

do
4i

Cislau, asezat pe malul riului Bisea-Chioj-

dului; aci e o importanta herghelie a statului; aci a Post o man. Intern. de Doamna
Neaga, rezidith de episc. Metodie 1749 $i
de episc. Chesarie 1839. Statie c. f. linia
Buzau-Nehoia$.
CISNADIE, corn. rur. jud. Sibiu, plasa
Turnilor; 3500 loc. In aceasta comuna. se
afla o fabrics, de postav; statie c. f. pe
linia de la Sibiu spre Vint; are o scoala de
rneserii $i $coale primare.
CIMEAUA-RQIE, la inceput rintina
in Bueuregi, apoi numele unei parti din
Podul Mogo$oaei (Calea Victoriei de azi)
care coprindea Ii din strada zisa a Finti-

MEORGHEk

HEM/

%.%

.2..-

, nett
' PL.
,PL CENTRALAf'r
g

LI

,FRLIMOASA \
rum oasa

--f

cP

-F,

k ....I%

Oph to Ciuc

`si

ERCUREA CIUC

c)
6.

nei (Str. Berthelot de azi). Acolo era o cash

PL.SANMARTIN )
Sanmartm
/

in care Domnita Ralu, fiiea Domnitorului

Caragea. Mouse un teatru pc la 1814.
CISMEAUA-VARUTTA, corn. rur. jud.
Ismail, reledinta plasa Ialpug; 4698 loc.
Circumscriptie corn. cu 4 sate.
CISMBLE, circumscriptie corn. jud. Ismail, cu 7 sate (1929).

/...%

Tu

nad

rI
j"TRE1 S

CIMICHIOI, corn. rur. jud. Ismail,

plasa Reni; 3434 loc. Circumscriptie corn.

cu 6 sate (1929).
CISMIGTU, lac Ii gradina mare In Bucuresti.
Numele vine de la cuv. Cimigiu= supraveghetor
peste ci$mele, functiune foarte important& pentru

edilitatea Bucure$tilor, unde, de prin sec. xvu,

se simti nevoie a se aduce spa din isvoare mai

mult sau mai putin departate de ora$ $i a se

pune la dispozitia locuitorilor In fintini (sau
cilmele). Seful cismigiilor (marele Cismigiu) locuia In apropiere de acest lac, care se numea In
sec.

e4,4,

xvir local lui Duca Neguyitorul ($i de aci

numele, generalizat In sec. xvui). In sec. xix.

p).

liana jud. Ciuc.

CIUCIULENI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa

Vorniceni; 6615 loc. Circumscriptie corn. cu 14
sate (1929).
CIUDEIU, corn. rur. jud. Storojinet., plasa
Siretelului; 4000 loc.

Circumscriptie corn. cu

3 sate. Statie c. f. capul unei linii secundare Watt

la Carapciul.

CrUDOMIR, vIrf de 'munte In jud. Bacau.

CIUHUR, riu, izvoreste In jud. Soroca, trece
In jud. Bhlti, prime$te plrae $i formeaza multe
helestee $i se versa In Prut linga satul Costesti.

1577

www.dacoromanica.ro

CIULENI,

rur.

jud.

C UCu
A plasa Traian, 3153 loc. Dupa legea 1929, sat
I

circ.

com.

Cetatea-Albil,

com. Diulmeni.

crumam, ziar satiric Intemeiat de Joan Athanasiade, Bucuresti 1883-1885.

CIVLNITA, statie e. f. cap de linie spre Calitrasi, se desparte din linia principal& BucurestiCernavoda.-Constanta.

CIUMANI. corn rur. jud. Clue plasa Gheorgheni: 4020 loc.

CIUMEGIIIUL, corn. rur. jud. Bihor; 2520
loc. Statie c. f.
CIUME*TI 0 statie c. f. jud. Mused linia
Golesti-Cimpulung, la 41 km. de Cimpulung.
111 corn. rur. jud. Salaj plasa Carei; 2167 loc.
CIVPA-LAGAR, circ. corn. jud. Arges, plasa
Dimbovnic cu 15 sate (1929).
CrUPERCNII-NOI, corn. rur. jud. Do lj,
plasa Calafat; 3330 loc. Circumscriptie comunala
cu 4 sate (1929.

CrUPERCOvIC/ ARCADIE ('1823 (-1902), mitropolit al Bucovinei. Preot (1847), culugar (1866),
egumen at Manastirii Putna, Arhirnandrit (1874),
Consilier consistoral (1878), Vicar general 1880
arhiepiscop si mitropolit at Bucovinei si Dalmatiei (1896).

CIUREA, statie c. I. MO Iasi.

CIUREA IOAN (15478), profesor la facultatra

de medicina veterinarti din Bucuresti, membru corespondent at Academie( Romane (1927). Cunoscut prin lucrarile sale asupra parazitologiei animale.

CITJRUBIX, man. jud. Neamtu, zidit pe

ruinele unui schit vechiu pe la 1704.

CIUTULETI, corn. rur. jud. soroca, plasa

Cotiugenii-Mari; 2198 loc. Dupri. legea 1929, sat

dm. corn. Floresti.

CTINENI, com. rur. jud. VIlcea; trectitoare

prin Carpati; pe aci trecea drumul lui Traian

refacut de Austriaci pe la 1718 dupa pacea de la

Pasaroyitz, prin care Oltenia fusese datA. In

stapinirea Austriei. Dup& legea 1929, tine de

circ. corn. Brezoiu.
CILNIC, corn. rur. jud. Cara* plasa Recita,
2075 loc.
CILNITEA, riu, all. al Argesului, uda jud.
Vlasca si se uneste cu Neajlovul la Calugareni.

CYNIPEANU PETRII (t1893), profesor la

Academia Mihaileantt din Iasi (1836). A publicat:

Abecedar latin, Iasi, 1847 si alte editii; Gramatied romdneascd, 1848. A Lost mernbru onorar
at Academiei Romane (1871),
CrIVIPENI, corn. rur, jud. Turda, resat.
plash Clmpeni; 2898 loc.; statie climaterica;

obsteasca contra immixtiunei rusesti, pentru care

a lost Inchis la o manastire (1837-41). Candidat

la ton, alaturi de Bibescu, a fost inlaturat de

Rusi. In epoca aceasta i-a adresat poetul Gr.
Alexandrescu epistola familiera", In care-i

povesteste viata ce duce ca ofit,er la Varna de la

Focsani.

CIMPINEANU IOAN ( 1841 t 1888), om po-

litic roman. Doctor in drept din Paris, a lost

magistrat scurt timp, apoi a intrat In luptele
politice ca mernbru at partidului liberal si a fost
ales membru at parlamentului .si de multe on
mi iistru de justitie (1877), de finante (1877,
1880 , de externe (1878, 1885), de comert. (1882).

A fost primul guvernator al BAncii Nationale

(1880) si primar al Capitalei (1886).
CINLPINEANU SCARLAT

Cops.

C!MPUL MIERLEI, s CO3OVO.

CIMPUL PINEI, statie c. f. jud. Hunedoara

linia *ibotCugir. Aci s. dat la 12 August 1849
o lupta mare In care Ungurii au lost biltuti de
armata ruseasca ajutata de Romani.
CIMPULUNG, oral, cap. jud. Mused; 16652
loc. (1915). Areun liceu de Mali infiintat in 1894,
o *coal& secundara de fete Infiintatrt In 1922,
doua scoale normale. 1 scoalb. profesionala, 2
scoale de convert, 1 de meserii si mai multe
scoale primare; static climaterich (600 m. Inalt.)
sr instalatie de hidroterapie. La o dep. de 4 km.
e Bughea, static baln. (ape sulfuroase); static

terminus a liniei GolestiCImpulung; sint 19

teiu Basarab si despre care pisania spune ca a
lost dada& de Radu Negru, aci e mormantul lui
Nicolae Basarab Voevod; alta zidita pe la 1570;
alta despre care traditia spune ca ar fi mai
veche cleat a lui Radu Negru; alta In 1620; e
$i o biserica catolica, foarte veche, In care se
gaseste o piatrit mormintala cu inscriptie latineasca din 1300. E unul din cele mai vechi orase
din tarn., fondat Inainte de 1290; a fost prima

biserici, intre cari una ref&cutO. In 1636 de Ma-

resedinta. a Domnitorilor Munteniei.

CIMPULUNG, jud. In Bucovina; cap. Cdmpulungul Moldovenesc ; 2349 km. p; 64.592 loc.

tirg important; st. c. f. pe linia Ingusta aproape

de Abrud ; are un gimnaziu de baeti si o scoala
de agriculturti. In timpul luptelor din 1848-49

_4;

-.... N

I"

/e Jo

I%,.. .._.c

s,

4,

,
spL moLoovITEI

ling& rdul Aries, plasa Cimpia Turzii; 4000 loc.

Aci este fabric& de postav, sIrma, ogle. Bilciu:
5 Julie, 18 Octombrie.
ONIPINA, corn. urbanit, jud. Prahova plasa
Prahova; 14.000 loc. St. c. f. Intre Ploesti-Sinaia;
statie climaterica (430 m. Inalt.) gi balnear&
(pucioasii); centru important de exploatare
de petrol; are un liceu de bitieti, o *coal& secundarit de fete, o sc. profesionala de fete, o scoala
de meserii si mai multe scoale primare.

OLOOVer ,

PL

8,

PL. 0

boar roman, a
ocupat functiuni importante pe la 1822-25,
a fost, cu Nicolae Vticarescu, initiatorul unei
societati secrete Intemeiate In Brasov pentru o

oicr

GO

, %-

AMA'

N.

Vo,o

4I

RULUI

CURA

----;`

/FL HOMORULUI
.
-- ,...,t1
. - -.../ I1
1
,,,,,,C ''
Pi El zr t
i
, ...
t
It.
VAT A DORN
e

,40

/i

is

.,

CAMPU UNR)li

baia
nos/ k.

CINIPrNEANU coNsTANTIN,

3aru Born

'

...,........)

it

0k

4eto

miscare national& si liberalti.

C/MPINEANU IOAN (*1798 -1-1863), om po-

Post viceprezident In 1836. A luptat In Adunarea

A tj r

,ik 3, D

aci a lost un centru de organizare military si

rezistentit contra Ungurilor, era resedinta lui
Iancu si aci a fost Invins& armata Jul Hatvany.
CYMPIA TURZII, corn. rur. jud. Turda,

litic roman. Intrind In militia tarii pe la 1831,

a ajuns colonel. A organize t cu Dinicu Golescu
si cu Heliade Societatea Filarmonicd In 1834,
care urmiirea pe ascuns si scopuri politice; a

1800), Boer

(-1- ca.

roman, a fost ispravnic de Buzau 1785; a fost

persecutat de Mavrogheni.
amPUL LIBERTATII, clmpie ling& orasul
Blaj, unde s'a tinut in Maiu 1848 adunarea poporului roman care a respins udirea Transilvaniei
cu Ungaria si a proclamat drepturile natiunii
romane. 0 piatra aminteste evenimentul. Aci
e static c. f., ultima Inainte de Blaj, venind dela

\--

-.'%Harta jud. Cimpulung.

(1919), 3 plasi; 1 corn. urb., 27 corn. rurale; tine de

eparliia Mitropoliei din Cernhuti; de circ. Curtit

de Apel din Cernauti. Are 4 gradini de copii si 88

1578

www.dacoromanica.ro

$coale primare; 13 cooperative de aprovizionare

$i consinn $i 16 pentru ex-

ploatare de pliduri.
CIMPULUNG-LA - TISA,
corn. rur. jud. Maramure$, re$edinta, plasa Cimpulung la
Tisa; 2676 loc. (1929).
CIMPULVN MIL MOL yS
DOVENESC (lost ( C impulung), ora$ cap. jud. Cimpulung; 7552 loc. (1919); are I
liceu de Mgr, o scoala de
meserii pentru baeti $i mai
Sterna
multe $coale primare; static jud. Cimpulung.
c. f. Intre Vama $1 Pojorita pe
linia care porne$te de la Darmanesti spre Transilvania. Aci s'a nascut Ion Calimach, Post Domn
al Moldovei, $i a cladit o biserica.
CImPULUNG-PE-CEREMUS, circumscriptie corn. jud. Radauti, plasa Putilei, cu 3 sate
(1929).

CtMPULUNG-PE - TISA, corn. rur. jud.

Mararoure$ linga Tisa; 2800 loc. Exista la 1329.
St. c. f. linia Teiu$-Oradea-Valea Viseului.
CANDEA ROMULUS '1886), profesor de is-

toria universal& la facultatea de litere din Cernariti; ipembru corespond. al Academiei Romane
(1929). A publicat mai ales scrieri de istoria bisericeasea $i cercetiiri asupra problemelor actuate
ale vigil biserice5ti.

CINTAREA ROMANIEI, poems scrisa frantuze$te

de Alecu Russo $i tradus& In romane$te de N.

Balcescu, publicata Intliu In Romdnia viitoare

(Paris, 1851), apoi In Romdnia literard (1855 Ia$i).

cINTAREA uomANIzi, societate coral& Infiintata;

In Bucure.*ti organizeaza concerto In tara *1 In

strainatate.
c/NTEcuL GINTEI LATINE, poezie de V. Alecsan-

dri, prezentata la un concurs instituit de Soc. Felibrilor In 1878 $i premiata ca inmul latinitatii.

CIRCEA, static c. f. jud. Dolj. tare Piatra-

Olt $i Craiova.
CIRJA LUCA, boer moldovean. A Post trimis
de Domnitorul Stefanita la Regele Poloniei
Sigismund I ca s&-i propuie o alianta contra
Turcilor, care s'a $i Incherat printr'un tratat
formal (1518). CuvIntarea rostita de el cu acea

ocaziune s'a pastrat $1 a Post publicata In traducere de Hasdeu (Arhiva istorica).

C/RLIBABA. corn. rur. jud. Cimpulung, plasa
Dornei, cuprinde 2 sate; 1536 loc. Numele ar fi
o coruptie nemteasca din Gina Babei.
CIRLIGATURA, lost judet In Moldova pIna
la 1834, cind s'a unit cu jud. Ia$i.
CIRLOvA VASH.E (1809.11831), poet roman.

A lasat clteva poezil, Intro

cari: Marsul ostirii, scris cu
ocazia Infiintarii militiei nationale, In care a lost $i el
filer; Ruinele Tirgoviftei.
CIRNA, corn. rur. jud. Doll,
plasa Birca 2022 loc. Drip&
legea 1929, sat circ. corn. MaCIFINUL ow CONSTANTIN BASARAB.

CIRNUL Fr- MILESCU NICOLAE.

CYRNUL, schit jud. Bu-

V. Cirlova.

1643 reparat de Mateiu Basarab; aci s'a dat in

1821 o luptii intre Turci $1 Eteri$ti.

CTRPA, static c. f. jud. Severin aproape de

Caransebe$.

CILITA-DUNARE, corn. rur. jud. Ismail;

pe Dunare; 2884 loc. Circumscriptie corn. on 4 sate.

CLADOVA, ora$, Iugoslavia, pe Dunare, fat&

de Turnu-Severin..
CLAIN,...- KLEIN.

facut pe la 1340, In orice caz inainte de 1345,

chid Papa li scrie laudindu4 pentru sprijinul ce
acorda catolicismului. Aceasta atitudine se
datoreste Influentti Doamnei Clara, care era
catolica. Fa este un personaj principal in
drama lui Davila Vlaicu Vodd.
CLARETIE [clarli] JULES (18401.1913), ziarist,
romaneier francez. Pr. oper. Acuzatorul (1897 .
A Post multi ant director al Comediei franceze.
Traduceri romanesti: In fafa esalodului, 1891;
Mansarda de I. B. Hetrat, 1909; Drapelul de
Z. Barbulescu, 1921; Bum-Bum de G. Dumitrescu, 1922.
CLARETIE LEO ( 1862), publicist francez.
A scris douA cart! despre tara noastra: Feuilles de
routes en Roumanie, 1913 $i 1914.

CLARK CHARLES UPSON seriitor american (New

Haven), profesor la Universitatea din Yale 4 la

Academia americana din Roma. A sustinut in
timpul razboiului cauza romaneasca, a vizitat
de multe on tam noastra, a Invatat romane*te,
a tinut eonfecinte In Statele-Unite despre tam
noastra, a publ. la New-York Greater Roumania,
despre poporul nostru $i poezia poporana, despre
limba, literatura $i arta romaneasca. E membru
onorar al Academie! Rol-name (1923).
CLAUDIUS TIBERIUS DRUSUS (.10 a. Chr.

t 54 p. Chr.), Imparat roman. Om studios, scriitor, bun administrator, bun general, Intinzind
chiar, prin victorii, hotarele statului, ar fi meritat sa fie socotit printre mufti Imparati, daca
n'ar fi avut ca sotie pe vestita Mesalina, pe care
o ucise, dupA ce-i toter& nenumArate scandaluri,
apoi pe tot a$a de vestita Agripina, care -1 otrAvi.
CLADIREA uomANEAscA, societate romana de
constructii de case, fundata. In 1920. Are un capital de 120 milioane lei.

CLABUCETUL, munte jud. Arge$.

CLEANOVU, corn. rur. jud. Mehedinti,
plasa Balacita; 2204 loc. Dup& legea 1929, sat

circ. corn. Balacita.

CLEDAT LEON (1851 t1930), filolog francez.

A Yost profesor la facultatea de litere *i a publicat, pe linga alte numeroase studii, o gramaticd
istoricd a limbei franceze $i a fondat revista
numitk Revue de philologie frangaise et provencale" (1887).
CLEFTI, hoti de munte in Grecia moderna.
CLEJANI, corn. rur. jud. Vlawa, pe Neajlov,
re$edinta pla$11 Arge$; 2611 loc. Circumscriptie
coin. cu 10 sate (legea 1929). Mo$1a era proprietatea lui Misa Anastasievici (Pi acest cuv.)
care a refacut In 1853 localul de *coal& zidit de
comisul Vilara In 1834. Are o $coala de meserii
$i $coale primare. Aci s'au dat lupte In 1522 $i
1530 Intre Romani $i Turci.
CLEMENCEAU [clemanso] GEORGES (*1841
t1929), politic fr., doctor In medicina; deputat In

cequl-de-Sus.

zau. zidit 1536 de Mircea Voda,

pedagogia experimentald (de C. G. Joriescu. Brie.

1906; idem de J. Onu 1921; Worn de V. Duiculescu
1924), Pedagogic $i pentangle experimentald (de
I. G. Marinescu, 1919 ; Orientarea profesionald
(de Stavri Cunescu, 1928)
CLARA DOAMNA, sotia a doua a lui Alexandru
Basarab, Domnitorul Munteniei. CAsAtoria s'a

CLAPAREDE EDOUARD, pedagog elvetian.

Traduceri din operele lui Psihologia copilului $i

multe rinduri, rasturna multe guverne, sustinu

revizuirea in afacerea Dreyfus. In timpul marelui
razboiu, luA prezidentia consiliului In 1917 $i
organiza rezistenta care duse la victoria (1918).
A reprezentat Ora sa in congresul de pace de la
Versailles. A scris memorii cari s'au publicat *i
In romane$te: Mdre(ia $i amdrdciunile unei
victorii (Edit. Cartea Romaneasca, 1930).
CLEMENT (t 1738), mitropolit grec din
Adrianopol, parasinduli scaunul a trait mutt
timp In Bucure$U $1 a murit aci.
CLEMENTI MUZIO ('1752 t1832), compozitor

italian, autor de studii pentru piano, cu Intre-

buintare universala.
CLEOBUL, grec, venit ca profesor In Iasi. Erbiceanu crede di el este introducAtorul metodului
lancasterian la not. Nu se cunosc date din viata lui.

1579

www.dacoromanica.ro

CIMCLE

CLECLU

CLEQNE, om politic si orator Atenian (t422 a.

Padesu. Aci era resedinta lui Tudor Vladhni-

CLEONIC, sf. martir, praznuit de biserica

ortodox& la 3 Martie. A trait In Capodocia, a
lost chinuit pe vremea Imparatului Maximian
(286-305) si ucis prin rastignire.

muna Carpenis, al doilea cap al revolutiei romane din Ardeal din 1784, executat pe roata

Chr.).

CLEOPATRA (69 t 30 a. Chr.), regina

Egiptului, dispuse In favoarea sa pe Cezar,

apoi captiv& pe Antoniu, care lupt& In alianta

cu ea contra lui Octavian, dar fu Invins in Actium
si se sinucise. Cleopatra cerca, zadarnic, s6. intre
In bunele grata ale lnvigatorului, dar, vazindu-se dispretuitit, se sinucise.
CLEVELAND, [clivlend], oral In StateleUnite (Ohio); 796.000 loc. Aci e o puternica colonie

romaneasca; apare si un ziar Romdnul", care, in

1928, era in anul al 26-lea.
CLUVIATJTI, com. rur. jud. Soroca, plasa
Otaci; 2063 loc. Circurnscriptie comunala cu 12
sate (1929 . Are un gimnaziu de baeti.
CLIMENT, (sau CLEMENT) glut martir,

praznuit de biserica ortodox& Ia 23 Ianuarie.

Calugarit Ia 12 ani, a ajuns arhiereu la 20 de ani

si apoi episcop al Ancirei (Asia mica). Persecutat
pricina propagandei crestine, fu chinuit

din

impreuna cu Sf. Agatanghel, si ucis. A trait In

vremea
(sec.

Imparatilor

Diocletian

Maximian

si

111).

CLIMENT (cLENENT) stint praznuit de bis.

ortod. la 24 Noembrie. Nu se stie sigur cind a

trait. Dupe unii autori, el a lost primul papa al
Romei dupe Sf. Petre; dupe altii, al doilea; dup&
altii, al treilea; ar fi deci vorba de un papa din
sec. I. Lui i s'au atribuit diferite opere eclesiastice, Intro earl o vestitA Epistola cAtre Corintieni (a doua). Se crede ca a murit in cursul
persecutiilor din anul 100.
CLIMENT, episcop al Rimnicului, ales In

1735 si instalat in 1737. Arestat de Turci, la

intrarea for in Oltenia, stAtu In mlinile for piny
la Pacea de la Belgrad (1739), cind reveni la

resedinta. In 1749 se retrase din scaun, ca sa se

rescu cind era vataf de plaiu; exista si azi casele lui.

CM? CA LOAN OARGA (t1785), iobag din co-

odata cu Iloria.
CLOSCA CU PUT, nume dat vestitului /czar/ r
gotic descoperit In satul Petroasa
jud. Buzau in anul 1838 sau 1837.
A Post intliu vindut unui pietrar,
care a risipit o parte din obiecte;
apoi luat de Stat si depus in Muzeul din Bucuresti, de made a lost
furat de Pantazescu (1875), dar,
din fericire, regasit. In timpul razboiului pentru intregirea neamului,
a Post transportat la Moscova, dupe
ce guvernul se retrAsese in Iasi.

Acest tezaur a Post studiat de

Al. Odobescu, care a publicat Intilu o notice in
1868 in frantuzeste si, dupe alte articole speciale,

o lucrare mare In 3 volume, (Paris 1889-900);

CLOVIS (*ca. 466 t511), rege

al Francilor, trecu in crestinism

cu soldatii sal.
CLUCEREASA, statie c. f.
jud. Muscel linia Golesti-Chnpulung, la 33 km. de Cimpulung.

CLUJ, jud. In Transilvania

(lost Cojocna , cap. Cluj; 5079

km. p. (1926) ; 352.029 loc. (1923) ;

are 12 plasi, 1 corn. urb. 226

com.rurale; tine de eparhia epis- Sterna jud. Cluj.
copiei Cluj, de Curtea-de-Apel
din Cluj; are 15 gradini de copii si 252 scoale pri-

mare (1928-29); are 19 Cooperative de consum

si desfacere.
CLUJ, municipiu, cap. jud. Cluj; 125.000 loc;
static c. I. cu comunicatie spre Oradea, spre Dej,
spre Alud; resedinta episcopiei ortodoxe de Cluj,
a eparhiei unitare (cu 114 parohii). a eparhiei re-

formate (cu 625 parohii). Aci este o Curte de Apel

avind In circumscriptia sa judetele Alba, Cluj,

Hunedoara, Nasaud, Some$, Turda. lnstitutii de

face schimnic.

CLINIESCTJ CONSTANTIN (t 1926), profesor ro-

man la facultatea
de stiinte din Iasi.

I `,
r

CLICAVTI,
rur. jud.
Hotin. resedinta,
plasa Cliscauti;
corn.

12500 loc.

Cir-

cumscriptie corn.
cu 8 sate (1929).

ALMASULUI'

;
o

pi. \-.'ZLEDIN `AGHIREU'

.. ,,,i
rt,

/CRISULUII
........)
....,

04
...

,.....)

0
15

'

s:

-.

Calata.

Agh....ires-*,

Pi 'S MESC,'
PL HAMEL', PL.S
PL.MociU

,
......
I

//

LieUetc,

'

.4/.01-!Loa."

I.,

------

.J
PL.

Vlaha

)r

Garmiseli

le eacu

CAMPIA

Moc

, //

-,

t...

\i'mAs;,uo

klac

PL CAL A TA; PL

....-

S 0,tfEs

T.Zurnoru...".
pLI.._ - -,-1------....,, _PL.B 0 RSA'ss.%
PL'-; PL
Borsa

Duce

ree(ia d-rului G.
Assaky, a apA-

VLAHO-CLISURA.

Ja

S ALAJ

corespondent al
Academiei Romane (1892 .
cuNica,revistrt
medical& sub di-

Intre 1890-1899.
CLTO, 'personaj mitologic,
muza epopeei si
a istoriei.
CLISURA

A Post membru

rut in Bucuresti

tt

Ioan Cloea

-- 4.

'4

P L . V LA H A ',

,
,

,
/

Harta jud. Cluj.

CLIVODIN,

com. rur. jud. Cernauti plasa Colaeinului; 2112

loc. Duna legea 1929, sat tire. corn. Suhovercen.
CLOCOCIOV, fosta manastire In jud. Olt
aproape de Slatina, IntemeiatA In 1645 de Dincu
vel age.
CLOCUSNA, corn. rur. jud. Hotin. plasa Secureni; 4446 loc. Dull& legea 1929, sat circ. corn.

invatamint Lniversitate cu 4 faeultati (litere,

drept, medicina, stiinte), Academie agricola, 2

scoale normale (MeV, fete), 1 gimnazin, 2 licee

de bAeti, 2 licee de fete, I 'coal& profesionalA de
fete, 3 seoale comerciale, 1 scoala de meserii.

CLUJ, episcopie ortodoxa. romana Infiintata

pe o linie laterals, aproape de frontiera iugoslava.

In anul 1919. Are sub ascultarea sa 390 parohii In

judetele Alba, Listrita. Cluj, Maramures, Mures,
StIlaj, Satu Mare, Some$, Turda. Episcopul
actual este Nicolae Ivan (din 1921).

Cloani; 643 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn.

C) muzeu In Paris, cuprinzlnd mil de obiecte marl

Secureni.

CLOPODIA statie c. f. jud. Timis-Torontal

CLOSANI, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa

1580

CLUNY [cluni] p oral In Franta; 5000 loc.

www.dacoromanica.ro

si mici de seulptura, de orlogerie, bijuterii, arme,

nopol improuna cu Stolnicul Dumitrache spre a

CLUNET
, medic francez, mort in Romania in tirnpul razboiului mondial, venit ari cu misiunea franceza sub conducerea generalului Berthelot.

COG
vechile dreptui ale Principatelor.
COCORASCU WAN, mare dvornic, madular
divanului civil 1837.

bronzuri, etc. din sec. xivxvi.

CO4NDA. CONSTANTIN ( *1857), gen eral roman.

A lost secretar general al ministerului de razboiu; prezident de consiliu si ministru de externe in 1918; prezident al Senatului, ranit cu
ocazia atentatului de la 8 Decembrie 1920;
ministru de industrie in guvernul prezidat de
General Avereseu (1926 .
COARNELE-CAPREI, corn. rur. jud. Iasi,
plasa Cirligatura; 2308 loc. Dupa legea 1929 sat
circ. corn. Belcesti.

COASTA DE ARGIN'T, numire data litoralului Mardi

Negre intre Caliacra si Ecrene (golful Balcic).

COBADIN, circ. corn. jud. Constanta, plasa
Medgidia; cu 11 sate. Statie c. f. Intre Medgidia si

Caraomer pe linia spre Bazargic.

COBALCESCU GRIGORE ('1832 t1892). geo -

log roman. Profesor de stiinte naturale la un

giiiinaziu din Iasi (1852), a lost apoi numit la
catodra de geologic de la Facultatea de stiinte
din acel oras (1866). La 1886 a lost ales membru
al Academiei Romane si a rostit ca discurs de
receptiune: Originea si modul de zarere al pe-

troleului in general si particular in Carpati (1887 .

Alte opera: Elemente de geologic, 1859; Studii geologice si paleordologice asupra unor tarbnuri tertiare,1883; Geologic', curs la scoala militara, 1881.
COBATSTI, circ. corn. cu 6, sate, jud.

Odorheiu, plasa Cristur,

COBENZL IOHANN-PHILIPP MARCHIZ (*D41

t1810), diplomat austriac. A Post vice-cancelar

al imperiului (1780) si ministru de externe dupa.
Kaunitz (1792), apoi ambasador la Paris. Cu el
a stat In relatiuni amicale Ienachitli Vacarescu
cind, In 1782, s'a dus la Viena ca sh gaseasc&
rnijlocul de a face pe cei doi fii ai lui Alexandru
Ipsilante, fugiti din tara, sa se Intoarca.

COBIA 0 circ. corn. jud. Dlmbovita, plasa

Gaesti cu 19 sate (legea 1929). 11 0 manastire
in satul Cobia corn. cu acelasi nume, zidita 1605
de Serban Cantacuzino. O plrau, jud. Dimbovita.
COBT.LCA 0 pirau jud. Orheiu. 0 c. r.
jud. Orheiu plasa Isacova; 3496 loc. Circ. corn.
cu if sate (1229).
COBLENZ, oras In Germania, pe Rin, la
confluenta Mozelei; 58.000 loc.

COBURG Pr SAXA-COBURG.
COBURG, oras in Germania,

can. fostului
ducat Saxa Coburg; 25.000 loc.
COBT..JSCA-VECHE, corn. rur. ju.l. Tighina,
plasa Billboaca; 2687 loc. Dupa legea 1929, sat
dry. 00111.

Spei R.

COCARGE., corn. rur. jud. lalomita plasa

Fetesti; 5316 loc. Circ. corn. cu 4 sate (1929).

COCERS, vIrf

1463 m.

in masivul Grinties, alt.

COCBELET [cit. cosele], consul francez in

Munl enia la 1834

1838.

COCHINCHINA, colonie franceza Asia (Indochina ; 56.000 km. p.; 2.300.000 loc.
COCIOC, corn. rur. jud. Ilfov, plasa BufteaBucoveni; are o $coala de economie casnica.
Circ. corn. en 7 sate (1929).

cere Portii sa goneasea pe Groci si sa restabileasc&

COCORASCU VLADUL (sec. xvi), boor roman.
COCOS, man. calugari jud. Tulcea ling&

orasili lsaccea, intemeiata In 1835 de Arhimandritul Visarion, de fel din Fagaras, venit eu
citiva calugari de la Sf. Munte.
COMUL RO$U, ziar umoristic, Brasov, 1874-77,

red. de losif. Puscariu.

COCULSCU NICOLAE
1866), profesor de
astronomic si grodezie Ia far. de Willie din Bucuresti 1896 ; director al observatorului astronomic.
CODAETI, circ. corn. jud. Vaslui, cu 17
sate legea 1929 .
C9DLEA p corn. rur. jud. Brasov, nosed. plash

Birsa-de-Sus; 5197 loc. St. climaterica: 500 m.

altitudine. 0 cetate in tara Birsci pe care Regele
Ungariei a dat-o cavalerilor Sf. loan.
CODRAT APOSTOL, praznuit de biserica ortod.

la 21 Septembrie. Om invatat, arheolog si propagandist crestin, a murit ca martir pe vremea

lui Adrian (117-138).
CODRAT, sFirrr, praznuit de biserica ontodoxa la 10 Martie. A trait in Corint pe vreinea lui
Decius si Valerian (250-260 $i a murit ca martin.
CODREANU MIHAIL ("187(i), scriitor roman.

F'ost director Teatrului Iasi. Prendul national

1925 p. poezie. Op. pr. Statui, sonete, 1911.
Trad. Cyrano de Bergerac. Prineesa indepartatd.

CODRESCU TECIDOR (*1819 -1.1894), publicist

roman. A lost profesor Ia un limn din Iasi; a

Infiintat o tipografie, In care a tiparit revista
Buciumul Roman si ziarul Zimbrul si diferite
scrieri ale sale. Prima lui scriere e o gramatiea

franceza la 1841. E cunoscut mai ales prin Uricariui, colectie de documente ale istoriei Roma.nilor, din care au aparut 25 de volume, ultimele
doubt sub ingrijirea lui G. Ghibanescu. A lost
membru corespondent al Academiei Romane
(1886 .

CODRICA PANAIT, grec din Constantinopol,

adus In Muntenia de Domnitorul Mihail Sutu la
1783. in funclia de cancelar.
CODRU-DRAGUANU ION ( ca.. 18201-1884 ,
scriitor roman din Transilvania. Avind pasiunea

calatoriilor, a venit foarte tinar in Muntenia si

dela 1838 a avut posibilitatea de a calatori, fie ca

secretar al Domnitorului Alex. Ghiea sau al unor
familii straine, ca Invalltor pe linga un tInar bo-

gat, fie pe cont propriu. A vazut de munte on

Franta, Germania, Italia, a Cost la Londra, la Petersburg. Pe la 1845 11 gasim profesor la Ploesti.
Mai tirziu s'a Intors in Transilvania Si a avut si-

tuatiuni In administratie. A povestit calatoriile

sale intr'un volum In forma de scrisori (Perearinul
transilvan, 1865). A publicat .si o grarriatich romans. in 1848.
CODRUL COSMINULUI, loralitate linga
corn. Cosmin jud. Cernauti, undo armata lui
Stefan eel Mare a repurtat o victorie contra
armatei polone (30 Octombrie 1497 .

CODRULUI (murmi parte din muntii Bi-

COCTRLA VASILE (* 1836-1-1894), preot roman

horului.
COEMGIOPOL GHEPRGHE ( *1819 1-1878 , negustor roman din Bucuresti, originar din Macedonia. A faeut concert de stole $i a deschis un atelier

COCONUL sw- ALESANDRU COCONUL.

probe do matase prodush In tara la o expozitie din

In Bucovina.

COC9R, munte jud. Vilcea, malt. 2098 m.

COC9RA, corn. rur. jud. Ialomita, plasa

Bovine; 2409 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn.

Reviga.

COCORASCU ALECU, boer

muntean. Se

afla judecator la Divanul cremenal" Ilfov In

1836.
COCORASCU coNsTowrin, beer roman. Era
Vel-Aga in 1777 rind un sobor al boerilor si
clerului au hotarlt sa-1 trimeata la Constanti-

de croitorie, aducind maestri din Paris. Ducind

Lyon, a luat medalie si, intorandu-se, a fundat

in 1859 o societate anonima pentru o fabrich de filat gogosile, care a functionat cu Inuit succes la
inceput, apoi cu marl greutati, pia In 1864. A
lost Intre epitropii sari an Infiintat capela romaneasca din Lipsca; a Post consilier comunal si unul
din actionarii soc. care edita ziarul Rornanul"
(186C00 GEAL4C, static c. f. jud. Tulcea, linia
Medgidia-Babadag.

1581

www.dacoromanica.ro

CLU-

COG- COGILNIC sau coHlranc. rlu In Basarabia

COLINCAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Cli$eauti, 5570 loc.; DupA legea 2929, sat circ. corn.

Orheiu, dupA un curs de 35 km. se pierde

COL jut,.
In mlastini In valea RSutului
si MIMIC).

Grozinti.
COLINTINA (sau cOLENTINA) 0 riu, iZvore$te

COGNAC, ora* in Franta (Charente); 18.000

toe.; fabriei de rachiu vestit; de aci numele de
cognac coniac.

In jud. Dimbovita, trece In jud. Ilfov sr se varsa

in Arges. 1 (D lac. jud. Ilfov

COHA.LM, com. rur. jud. Tirnava-mare, numit

de Safi Reps, lInga corn. e un deal cu o fosta

cetate din sec. xm. Statiune balneara (iod,

pucioasa .
COHYLNIC

COGILNIC.

CQHEN- LINARU MAURICIU ( ca. 18501-1928 ,

tagioase.

compozitor roman. Dupa studii in Italia si la

Paris, a Post profesor de muziert In Bucuresti
si cronicar muzical la Timpul", Romanul" $. a.

COLOMAN PM' HOLMAN.

COLOMBO, oral cap. insulei Ceylon; 211.000

Inc.
COLOMEA us- ROLOMEA.

A campus coruri si romance, cintece religioase, etc.

COIMBRA, ora$ In Portugalia; 20.000 loc;

universitate vestita, din 1537.
COJASCA. corn. rur. jud. Dimbovita plasa
Bileinresti; 2794 loc. Circ. corn. cu 13 sate.
COJOCARU, circ. corn. jud. Dimbovita,
plasa Gaesti; cu 16 sate (1929).

COLONESTI, circ. corn. jud. Tecuci, cu 22

sate (1929).
COLQNIA (fr. COLOGNE, nemt. HOLN), eras In

Germania (Prusia renana) pe Rin; 320.000 loc.;

are o vestita catedrala, Inceputa In 1322, ter'Janata 1880.
COLORADO, fluviu In Statele Unite, lung

COJOCNA 0 corn. rur. jud. Cluj, plasa

Somesu, 5408 loc. O st. balneara si climaterica,
325 rn. altitudine (sare, suit), tot acolo.

1300 km., surge prin America central& $i prin Argentina, se varsrt In On. Atlantic.

COLSON FELIX, diplomat francez, se'retar

al consulatului din Bucuresti (pe la 1835-40 . A
publicat carti despre trecutul poporului roman $i
despre situatia lui politica din acea epoca: Coup
d'oeil stir l'etat des populations chretiennes de In
Turguie d'Europe, Paris 1839; Droils des Motdanes et des Valagues, 1839: L'elat present et

numele judetului Cluj pin. la legea din 1925.

COJVNA, corn. rur. jud. Lapusna, plasa.
Bude*ti; 4262 loc. Dupa legya 1929, sat cm. com.
Sireti.

COLBERT [colber] JEAN BAPTISTE (.1619

t1683), politic francez. ministru al lui Ludovic
acv, Inca pentru desvoltarea industrial fr. si
pentru Intinderea comertului In afara, Incuraja
Compania Indiilor".
COLCEAG, circ. corn. jud. Prahova, cu 10
sate (1929.
COLEGIUL DE PROPAGANDA FIDE (sau CONGREGATIUNE intemeiat in 1622 de Papa Grigore xv,
are de scop s& supravegheze mishmile trimise in
diferite parti ale lurnii
pentru propaganda ere -'
(lintel. se conduce de un
prefect ales din cci 29 do

l'avenir des principautes, 1839; *i mai tirziu:

Nationalit6 et regeneration des paysans Moldo-valagues, 1862.

COLTEA, biserica In Bucuresti. In jurul ei e

spitalul cu acelasi nume, apartinind Eforiei Spitalelor chile $i avind on mare numar de linici.
pp- Tumid Coltei.

COLTEA cLucvRuL, burr roman din neamul

Doice*tilor, canda i se atribue zidirea in Bucuresti
a unei biseriei de tenni, care -i poarta numele.
Aceasta s'a intimplat In sec. XVIII. La inceputul
sec. xviii biserica a lost rezidita In piatra de
catre un urinal al lui Coltea, anume Radu, si
de catre Spatarul Mihail Cantacuzino, probabil
fiind tenninata in 1715, chid. s'a !Aunt de catre
Cantacuzino zidul InconjurStor, cum spunea inscriptia de la intrarea sub turn. A Post si o manastire, despre care se vorbe*te In documente ca

cardinali earl forrneaza

consiliul do directiune. Se-

diul e la Roma. Are si un

institut in care sint tinuti
bursieri din diferite
tari catolicc; aci

la N. de Bucu-

re$ti format de riurcu acela$1 nume. 0 sat jud.

Ilfov, formeaza impreuna cu corn. Fundeni o comuna suburbans a Bucure$tilor. Aci i-a asezat
tabara Ipsilante In 1821, chid a venit in Bucuresti.
In comuna aceasta este un spital de hoale con-

conducatori ai biserieii

proprietara a unor imobile din Bucuresti.

COLTI CD corn. In jud. Buzau unde se exploateazA chihlibar. r CD numele unor piscuri din
muntii Prahovei.

Petri' Maior $. a.).

Italian. Dupa mai multe ca-

au lost si unii din

Romtlnii

unite din Transitvania (Sincai,

COLVMB cRISTOF ( * ea. 14461 1506), navigator

latorii, convinse pe suveranii

dea ajutorul necesar ca s& gaseasert o cale mai

PAZMARIAN tar PAZMACOLEGIUL

Spaniel

NIAN.

COLERIDGE

SAMUEL

1772

t1834 , poet englez.

Op. pr. Poenie lirice.

dreapta la lndia. Plecind la

Generalul Coletti
(dupA tin portret publ. de 1'.
Papahagi).

COLETTI, general si diplomat grec, de ori-

gine Roman ma cedonean. Originar din orasul

Saraea, a lost crescut In cultura greceasca $i a
Post, alaturi de M. liotzari $. a.. until din lupLatorii pentru independenla Grcciei. Ion Ghica 1-a
cunosout pe la 1835, la Paris, unde era ambasador,
si ne spune ca nu-$i pierduse constiinta romani-

tatii sale.

COLHIDA, regiune din Asia, aproape de Marea

Neagra, cunoseuta din povestirile antiehitatii. Aci

s'a facut expeditia Argonautilor pentru a cuceri

line de our.
COLIB.A1, corn. run jud. Ilfov, plasa Vidra
2543 loc. Dural legea 1929 sat circ. corn. Dobrem
COLIBITA, st. elimateriea (800 m. Inalt.)
jud. Nasaud aproape de Prundul Btirgaului (Borgo
Prund).
COLICAVTI, corn. rur. Jud. lotin,
I
plasa Brice-

ni ; 2522 loc. Dupti legea 1929, sat circ. corn. Briceni.

3 August 1492 cu trei corAbii,

descuperi insula pe care o numi
San Salvador si alte insule. A

doua a treia $i a Patna expeditle (1493, 1498, 1502 adusera

alte descoperiri, dar $i acu-

zatiuni contra conducatorului, Cristofor Columb.

care fu adus in flare In Spania.
Nevinovatia lui fu recunoseuta, dar pierdu pre -

stigiul ce avea $i muri In uitare.

COLUMBIA, stat la Nordul Americei de Sud;
1.024.000 Km. p.; 4.000.000 loc.
COLONINA LUI TRAIAN, Inaltata in anul 112 In

Roma in fore) lui Traian; Malta, 29 metri;

reaminteste victoria contra Dacilor si are un

mare nutnar de scene in relief can lint un pretdos isvor istoric.

COLIIMNA LUI TRAIAN, revista politica, literara si istorica Intocmita si condusa de B. P.

Hasdeu, Bucuresti 1870-1875, 1876-1877, 1882

1883.

1582

COLVILLE CHARLES, calat

www.dacoromanica.ro

scriitor en-

glez. A calatoril la Constantinopol In 1824-1828

5i a trecut prin Tara-Romaneasca. A publicat o

carte asupra calatoriei sale in 1830.

COMAGENA, stat mic In Siria; facut prov.
rom. in timpul lui Vespasian. Cap. S amosat a .
COMAN, riu In jud. Neamtu, $i sat In jud.
Bacau.
COMAN, spatar In Moldova, trimis de Alexan-

dru eel Bun (1422) In ajutorul Polonilor contra

Cavalerilor Teutoni, cu cari s'a luptat into
localitate pe care unii istorici o numesc Marienburg (In Brandeburg).

curesti la Academia Domneasca; calugarit sub COMnumele de Ieroteiu, a Post hirotonit mitropolit
'al Dristrei. Duna o calatorie la muntele Atos, a CON
tiparit la Snagov (1701): Proschinitarul S f. Munte
at Atortului. Cartea nu se gaseste In Bucure$ti,
e citata de Picot, care spune ca ar fi $i o traducere
romaneasca. din 1856. Textul e reprodus cu traducerea latina In cartea lui Montfaucon Palaeographia graeca", 1705; parti din el au lost
traduse in romaneste si publicate de C. Erbiceanu

jud. Vlasca cu 7

in Bibliografia greaca". Scrieri mai miei, uncle

in versuri, se gasesc In: Marturisirea credin(ei ortodoxe, Snagov, 1699 (greeete, Acad. Horn. Nr.

$i Cazaci; acum e numai bis. de mir. C.-DE-JOS

0 C.-DE-SUS. c. r. jud. Fagaras, plasa Sercaia;
1170 $i 900 loc. In C.-de-Jos e o scoale de meserii

(*10811-1118), IOAN ( *1118 t1142), MANOIL (1143

t1180 ,ALEXE II ( *1180 t1183), ANDRONIC r1183

COMANI, corn. rur. jud. Olt, plasa Draga-

fiica (sau nepoata?) Imparatului Alexe I, cunoscuta

COMANA D dm.

corn.

sate (1929 ; statie c. I. linia Bucuresti-Giurgiu. 11

C) fosta man. jud. Vlasca, Intern. de Serban Basarab 1588; aci a Post in 1765 o lupta Intre Turci
pentru baeti.

nesti; 3923 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

Draganesti. Aci e o manastire.
COMARNIC, corn. rur. Jud. Prahova, plasa
Peles; 2107 loc. Circ. corn. cu 7 sate (1929). In

fats satului C. este statia c. f. linia Ploesti

Brasov. Statie climaterica (680 m. 1nalt.).
COMAROVA corn. rur. jud. Hotin, plasa
Chelmenti; 2796 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.

corn. Ianauti.

COMANTI 0 corn. rur. jud. Odorheiu,

plasa Orland; 473 loc. Dupa legea 1929, sat circ.
corn. Aldea. 0 C. r. jud. Bihor, plasa Beliu.
2 C. r. jud. Bacau pl. Comanesti, 1210 loc. Circ.
corn. cu 17 sate; puturi de pacua; statie c. f.

COMARE TI, corn. rur. jud. Storojinet, pla-

sa Dumbrava-Rosie; 2423 loc. Dupa legea 1929,

sat circ. corn. Jadova.
COMEA, episcopie Intr'un ora$ din Moesia prin
secolul VI (disparut , pe care Pctru Major o socoteste a fi Yost romaneasca.

COMENIUS (

KOMENSKI IOAN AMOS (1592

t1671) pedagog ceh, vestit $i in alte tari. Organize

$coalele in Suedia; chemat de Sigismund Ra-

koczy, printul Transilvaniei, fond& un girnnaziu

model. Op. pr. Didactic(' magna (publ. In 1841 ,
Orbis pietus (tip. 1658). Prima s'a tradus In romaneste de P. Garboviceanu 1904 . Pedagogia lui
e hazard pe principiul: nihil est in intellectu quad
non Arius Merit in sen.su, baza invatamintului intuitiv.
COMINES [cit. cumin] PHILIPPE DE (1445
t 1509 am politic si cronicar francez.
COMIS.EkNI, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa
Nucetu; 2687 loc. Circ. coin. cu 7 sate.
COMITAGII (de la carnitet), agitatori nationalisti

bulgari, cari fac uneori incursiuni pe teritoriile

statelor vecine si comit pradaciuni si crime.
COMLOS, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Jimbolia, fondata 1720 de colonisti sirbi, la
can s'au adaogat familii romanesti din Ardeal
1784 si la 1821 Yam. din Oltenia. Azi sint doua.
comune: 0-.MARE

Si 0.-MIC.

COMISIUNEA CENTRALA DIN FOC$ANI, instituita de

conventiunea din 1858, compusa din delegati Mun-

teni $i Moldoveni, unii alesi de Camera, altii nu-

miti de Domnitori. Atributia ei principala era

se pregateasca proiectele de legi de interes comun

pentru arnbele principate. S'a desfiintat dupe unirea definitive (1862).

COMITA STEFAN, profesor grec in Bucuresti pe

la 1800, actor al unei enciclopedii grecesti.

COMLAV*, corn. rur. jud. Arad, plasa Si.

Ana; 5033 loc.

COMMODUS LUCIUS MARCUS ("161 t192) im

parat roman, fiul lui Marcu Aureliu, vestit prin

extravangantele si chiar nebunille sale (se lupta
in circ cu fiarele si cu gladiatorii, ucise oameni
frith nici un motiv, ci numai din placerea de
a-i vedea murind); fu ucis de pretorieni.
COMNEN IOAN (t1719), Greb din Constantinopol, profesor de stiintele fizico-naturaie In Bu-

117), Isforia sfanta a lui Alex. Mayrocordat, 1716

(greceste, Acad. Rom. Nr. 176 .
COMNENI, familie nobila bizantina, care dadu
mai multi imparati: ISAC *1057 t1059 , ALExE I

1185). Din aceia$i fainilie

e $i ANA COMNENA

ca scriitoare prin opera Alexiada, care glorified

epoca lui Alexe.

COMNINO HRISTOFOR MACAROVICI, general Ms,

guvernator al prineipatelor in 1811 (epoca de

ocupatie ruseasca).
COMO 0 lac Italia In provincia Como; supr.
145 km. p.; situatie pitoreasca eunoscuta care
atrage multi calatori. 0 provincie In Italia.
oral in provincia aceasta.
COMORE, insule in canalul Mozambic Intre
Africa si Madagascar. Apartin Frantei. Supraf.
2180 In., 109.900 loc.
COMRAT, corn. urb. jud. Tighina, plasa Ciadir-Lunga, 17196 lot. Colonic bulgara. Static C.
f. pe linia de la Zorleni spre Basarabeasca, a 4-a
statie inainte de aceasta din urns. Are 1 liceu de

baeti $i un liceu de fete $i 1 $coals de meserii.

COMA DIMITRIE (* 1846 t 1931), agronom roman din Transilvania. A Intemeiat reuniunea agricola ardeleana, a Post profesor de agricultura, a Organizat expozitii, a publicat carti de specialitate.
Ca mernbru in comitetul national, a Post osindit
la inchisoare in procesul Memorandului. Mernbru
onorar al Academiei Romane (1926).
COMTE AUGUSTE ( '1798 t 1853), matematic

$i

filozof francez, intemeietorul filozofiei pozitiviste.

Din scrierile lui s'au tradus romaneste de P.
Zosin: Discurs despre spiritttl pozitiv, 1913; Calendarul pozitivist (adaptat , 1913.

cordwid, revolutia din Paris 1871, care deveni stapins pe putere (18 Martie) $i execute

multe cruzimi contra adversarilor si bogatilor In

genera, dar in rasturnata de armata regulata Iranceza comandata de Mae Mahon (22 Maiu).
COMUNTI, partizanii cornunismului, teorie
politica care urmareste defrintarea oricarei proprietati private $i Impartirea bunurilor dupa trebuintele fiecaruia. Stapinirea for s'a realizat In
Rusia in 1917 prin internationala 3-a (Moscova)
$i se manifests printr'un regim de teroare, care
tinde sa treaca si in alte tart. Organizatii mai importante in legatura eu acest regim de gasesc numai In Anglia $i In Franta.
CONACHI COSTACHE ( *1777 t1849), scriitor ro-

man. Boer moldovean, el s'a

ocupat cu ingineria (a fost inginer hotarnic), cu politica (a
Post si candidat la domnie In
concurenta cu Mihaill Sturdza .

A tradus un roman Matilda,

1844; dar poeziilor originate nu

le-a dat mare importanta, deli

erau cunoscute in cercurile pe
cari le frecventa; ele an Post
publicate numai dupe moartea
lui sub titlul: Poezii, Alcdtuiri
si Talmotiri, 1856. Sesimte in- Conachi Costache.
fluenta greceasca $i franceza,
Inteo masura mica $1 cea poporana.

coNcvivrin IN LVNCA, pastel de V. Alecsandri, pu69

Meat Intriu in Convorbiri literare" 1868

1583

www.dacoromanica.ro

CON- CONCHA VICTOR (1846) jurist, profesor Uni-

CON

versit. Cluj 1874), Budapesta (1892). Princ. op.:

Libertatea individuala 5i parlamentarisrnul in
Anglia.
coNcum, adunari eclesiastice ( SINOADE . Cele
mai Insemnate concilii ecumenice (universale) sunt
cele din: Nicea (325 p. Chr.), Constantinopol (381),
Efes (431 Calcedonia (451 , Constantinopol (453)
Idem (680 , Nicea (787 , Constantinopol (869 ,
Viena (1311 , Constanta (1414), Florenta (1439 ,

Trenta (1545 , Roma (1869 , In care s'a votat

infailibilitatea papala.
coNcLavA, adunarea cardinalilor pentru alegerea
Papei organizata de Grigorie X (1274 , numita

fiindea nu pot lest cardinalii pina nu efectueaza alegerea.

CONCORDIA, ziar politic Budapesta 1861-69;
a$a,

red. Al. Roman, Partenie Cosma $. a..

coNcoRDIA, societate politica a Romanilor din
Bucovina (1881 .
CONDE Louis PRINT DE ("1621 t 1686), mare
general francez.
CONDILLAC lcondiTac[ ETIENNE DE ("1715
t1780 , filozof francez. Pr. op. Incercare asupra
originii cuno5lintelor omcne5ti (1746 , Logica
(1769 $i urm.) Singurul izvor al cunostintei este

sensatia: atentiunea e o sensatie dominants, reflexiunea e o sensatie care se simte Insasi, judecata $i rationamentul sint combinari de sensatii, eul este suma sensatilor prezente $i pastrate de memorie. Ileliade ne spune ca s'a servit
de operele lui In scrierile sale de gramatica si
filozofie.

CONDORCET [condorse]

ANTOINE

(*1743

t 1794), filozof, matematic $i om politic francez.

Membru al Academiei. Op. pr, Teoria comelelor
(1777), Tablou istorie at progreselor spiritului
omertesc (1794).
CONDOS POLIZOE, calugar $i profesor grec In

Bucuresti la Academia Domneasca pe la 1808.

In 1805 a tiparit in greceste un imn adresat Dom-

nitorului Constantin Ipsilante. In 1806 a tiparit

la Viena o carte tradusa In romaneste de Nicodim Greceanu $i tiparita la Sibiu 1811, cu-

prinzind azbuchile $i materii religioase. A fost $i

In Franta $i Intorcindu-se se lauda ca a fost de-

corat cu legiunea de onoare, lucru despre care

scrie un agent francez Intr'un raport din 1805.
CONDOTIgRI, aventurieri cart jucara un mare
rol in razboaiele din evul mediu, mai ales in
Italia (care le-a dat $i numele). Pe masura ce
s'au organizat armate nationale, a scazut importanta for pans au disparut cu desavirsire.
CONDRATESTI, corn. rur. jud. Balti, plasa
Coinesti; dupa. legea 1929, face parte din coin.
Cornesti; 2390 loc.

CONFEDERATIUNI vestite In istorie: 1. Confed

print ilor, organizata de Frederic Il (1785) contra
Austriei. 2. Conled. de la Rin, grupare organizata de Napoleon (1806 a 16 printi $i regi

din Germania, Intre cari Bavaria $i Wurtemberg, avind centru dicta din Frankfurt, des-

facuta in 1813.

Confedera(ittea germanicci,
Incheiata in 1815 Intre statele Germaniei, Austria,
Danemarea, Glenda, sub prezidenta Austriei, des3.

independent Congo, fondat (1885) sub suveranitatea regelui Leopold II, care 1-a cedat Belgiei
(1908); supr. 2. 365.800 km. p., ca. 8.000.000 loc.
Cap. Boma; rase pr. Leopoldville, Stanleyville,

$. a. C. francez, numit azi Africa ecuatorialei

C. portughez.
franceza, cap. Brazzaville.
CONON DIN ISAURIA, stint praznuit de his.

ortod. la 5 Martie. A trait pe vremea sfintilor

Apostoli $i zicea ca Insusi Arhanghelul Mihail
1-a botezat $i 1-a Imparta$it cu sfintele taine.

CONON GRADINARUL. martir pe' timpul Imparatului Decius (ca. 250).

CONOP, corn. rur. jud. Arad, plasa Radna,

2002 loc.
cortsERvAToRuL, ziar politic sub redactia lui Ni-

colae Locusteanu (care era, dupe unii, un pseudo-

nim al lui Heliacle), a aparut in 1856-57.

CONSERVATQRUL PROGRESIST, ziar politic fondat

de C. N. Brailoiu $i continuat de S. Marcovici, a

aparut in licicuresti in 1859 61.
CONSIDERANT VICTOR ( 1808 -1.1893), filo-

zof francez, a sustinut doctrinele lui Fourier $i a

inteineiat un falanster in Texas (1849).
CONSOLATQRUL, foaie bisericeasca, a aparut

in

Bucure$ti, ca organ al Societatii clerului Aju-

torul" in 1898.
CONSTANTA O ora$ in Baden ( =--CONSTANZ),
pe lacul Constanta; 30.000 loc. Aci a fost un conciliu in 1414, care a osIndit doctrina lui Huss $i

fie ars de viu. O (fr. CONlac Intre Elvetia $i

Bavaria. 0 jud. In Dobrogea; cap. Constanta;
supraf. 6910 km.2; 223.638 loc. (1915 ; 6 plasi;
7 corn. urb., 74 c. rur. (1926); 9 parohii urbane,
74 rur. 93 bis., 159 mosehee; tine de eparhia
episc. Constanta; circ. Curtii de apel Constanta;
are 71 gradini de copii $i 237 scoale primare (1929);
35 cooperative de aprovizionare $i consum si

a decis ca el
STANCE,

germ.

sa

BODENSEE ,

10 coop. pentru exploatare de pilduri (1925 . Numete vine de la ora$ul de resedinta. 0 municipiu
cap. jud. Constanta; port la Marea Neagra;
27.885 loc. (1915 ; resedinta episcopului eparhiei
Constanta; Curtea de apel pentru jud. Constanta,
Caliacra, Durostor, Tulcea; statie c. 1. cap. liniei
Bucuresti-Cernavoda-Constanta; are 1 liceu de
baeti fondat 1896, 1 $coala secundarti $i 1 profe-

sionala de fete fond. 1897, 2 $coale normale, 4

$i mai multe scoale primare;

statiune pentru bai de mare: stabilimentul este
la Mamaia la 10 km. (pp- acest
cuv.); cladiri importante: catedrals cu picturi de G. D.
Mirea, cazino pe malul mar*
ea monument: statua lui Ovidiu. E probabil ca. In epoca
greco-romans era aci orasul
Tomis, unde a fost exilat Ovidiu. Dupe o perioada de stralucire, orasul a decazut, s'a
ruinat din pricina navaltrii
Sterna
barbarilor $i pe local acela a jud. Constanta.

$coale comert

ridicat Constantin cel Mare un

ora$ Constantia, dupe numele surorii sale. Aci a fost

China.

un centru religios cretin important (episcopat),

dar s'a ruinat din nou. A mai fost act o colonie
genoveza in timpul evului mediu, apoi a cazut
In mina Turcilor, cari o numira Kustendje $i,
dupe tratatul din Berlin (1878), a trecut Intreaga provincie In stapInirea Romaniei. Atunci
i s'a redat numele vechiu, s'au facut lucrari importante, construindu-se un port, docuri, etc.
CONSTANT [consta^ ] BENJAMIN (* 1767
t1830), om politic $i publicist francez. Mai cunoscut, din operele sale, e romanul Adolphe, tradus $i In romane$te de mai multe ors: de I. Teo-

refugiati bulgari; 8557 loc. (1927 ; are o $coala

de meserii; Virg saptaminal.
CONGO fluviu mare In Africa, lung. 4000
km. regiune In Africa udata de acest fluviu,
impartita in trei parti: C. belgian sau Statul

fratii sal Constantin II $i Constantin II. Partea

sa era: lliria, Africa $i Italia. A avut lupte cu
fratii sal $i s'a amestecat in luptele religioase,
ca adversar al arianismului.

fiintata In 1866, cind Prusia provoca $i lnvinse

Austria. 4. ('onfedera(iunea germanica de Nord
Intemeiata In 1866, fara. Austria $i alte state ca
Bavaria, \\ urtemberg, avind ca state principale
Prusia $i Saxonia, disolvata In 1871, cind se Intemeia imperial german.
CONFUCIUS ("551 t479 a. Chr.), legislator
$i filozof chinez, intemeietorul religiei care-i poarta

numele, raspindita mai ales In clasele culte din

CONGELZ, corn. rur. jud. Cahul, plasa DragosVoda, compusa din 3 sate (1929 ; fondath_1808 de

dorescu-Brani5te (1922 , B. Marian, Paul Ionescu.

CONSTANTE ("323 t350), fiul lui Constantin
cel Mare, Imparat bizantin dela 337 impreuna cu

1584

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN BRINCOVEANU w BRINCOVEANII.

CONSTANTIN CEL MARE (' ca. 2731-337), im-

parat roman. Era fiul iniparatului Constanpu

nirea lui Rakoczy, principele Transilvaniei, care-1 CON-

ajuta sa invinga pe revoltati, dar de aci urma un

fel de suprematie a Principelui, care-i trimise o CON

social& de jos. In vremea copilariei $i tineretei sale,

garda de soldati unguri $i nemti. Acestia, prin purtarea lor, pricinuira turburari in tarn. Constantin fu
mazilit $i fug! in Transilvania cu un numar de hoer!.

ostatic, situatie in care ramase $i sub Galeriu,

care lua locul lui Diocletian. Sc5pind, Constantin
insoti pe tatal sau intro expeditie in Britania,

Buzaului (1793-1819 .
CONSTANTIN CAPITANUL a,r CAPITANUL.
CONSTANTIN MILLE, circ. coin. jud. Tutova cu 30 sate.

Chloru $i al unei femei numita Elena, de conditie

imperiul roman era stapinit de mai multi cezari"

asociati. Astfel $i tatal sau deveni stapinitor al
Galiilor (305) $i atunci Diocletian II 'Astry ca
uncle acesta $i muri, iar soldatii
11 proclamara Imparat. Rivali-

CONSTANTIN, grec de origine, episcop al

tatile em luptele cc se nascura

atunci Intro pretendenti $i intre
asocialii la tron turburara im-

T U LCEA

periul; dar Constantin isbuti sa-i

desfiinteze, data nu putea sa sit
lac& amici sau chiar $i dupa a-

ceasta. Astfel facu o expeditie

In Italia $i invinse pe Maxentiu
(312 . Cu prilejul bataliei decisive se zice ca i s'a aratat pe err

NIRSOVA

PL.HiRSOVAii

seinnul crucii Inconjurat cu vor-

bele cunoscute ,,In acest semn

vei invinge". Dupa aceasta intra triumfator In Roma; apoi,
fie dun& lupte, fie dupa moartea celorlaltd asociati, ajunse
singur stapinitor al intregului
imperil. Viata lui particular& a
fost turburata de multe $i mari
amaraciuni: dupa indemnul sotiei sale a doua si-a ucis baiatul din prima casatorie, apoi,

PL.
CERNAVODA
KAyGoi

'WW1

dupa lainuririle mamei sale, .i -a

OGIDI

it

o
0

cho A
A

lechirghlol

oramar

P
Baeramgrde Up

4.r.

0 I

'&1

ParRecoAloi

........ 4".

CARA 014 E R

Jo

La

MANGALIA

ce

t.Isan at%

araomer

4z

cladind el

MANGALIA X
S

ss

a'

insusi cloud marl In noul sau

ora$: Slinta Sofia $i Sfin(ii A-

aR

postoli, $i cautind sa mareasca si

prestigiul religiei erestine, deschizlnd el Insusi sinodul de la

Nicea (325) prin care arianismul a lost ()starlit.
Spirit liberal sau poate $i iscusit politic, n'a permis insa nici persecutia paglnilor; astfel ca a vazut cum de bunavoie comunitati si rase Intregi
paraseau vechiul cult, darlmau statuele zeilor $i
templele $i deveneau crestini. El insusi n'a primit botezul decit inaintea mortei. Pentru tot ce
a Mout, biserica crestina 1-a declarat sf Int $i amintirea lui se serbeaza la 21 Maiu.
CONSTANTIN I ( "1868t1923), regele Greciei, easatorit cu sora Imparatului Wilhelm II. A
domnit dela 1913 pina la 1917, chid a Post detronat, din pricina ca. a Impiedecat Intrarea

In actiune alaturi de Franta $i Anglia. A re-

venit la tron In 1920, dar, in urma Infringerilor

suferite de armatele grecesti in luptele cu Turcii, a

abdicat in favoarea fiului sau George.

CONSTANTIN I BASARAB ZiS CtRNUL, domn

Tarii-Romanesti 1654-1659. (Xenopol nu-i (la

supranumele care se gaseste la Iorga $i altii, ci-i
zice CONSTANTIN $ERBAN. Era In adevar fiul lui
Radu Serban, fostul Domnitor.) Ales de hoer!
dup& moartea lui Mateiu Basarab $i confirmat de
Turd, in urma unei marl sume date puternicilor
de la Poarta $i Insusi Sultanului, el avu la inceput
sa sufere din pricina rascoalei Seimenilor, pe can

voia sa-i desfiinteze. Acest fapt prilejui interveGh. Adamescu.

tD

CON STANTA

atie

At

CUZGUN

sprijin efectiv, ajutindut s& -$i

cladeasca biserici,

PL.

leilRi-

ucis sotia. Nu-i placea s5 tom-

iasca in Roma; deaceea a pus

sa se cladeasca un ora$ nou in
jurul vechiului Bizant, care priml numele lui, pe linga acel de
Roma noun" $i fu inaugurat la
11 Maiu 330. Constantin, urmind poate $i recomandatiile
tatalui sau, a aratat o mare
prietenie erestinilor $i, nu numai ca a facut sa inceteze orice
fel de persecutie, dar le-a dat

PL.0

Dictionar enciclopedic ilustrat.

Harta jud. Constania.

CONSTANTINA 0 provincie In Algeria. 11 It

oras In aceasta prov.. 48.000 loc.
CONSTANTINESCU ALEXANDRU M-1926 ,
advocat $i orn politic roman. A Post ministru In
guvernul care a facut razboiul (1916).
CONSTANTINESCU BARBU (*1839 11891),
profesor roman. A predat istoria universal& la seminariul din Bucuresti, $i la Liceul Mateiu Basarab, pedagogia la Azilul Elena Doamna, apoi
istoria bisericeasca la facultatea de teologie din

Bucuresti (1888 . A lost profesor $i director al

scoalei normale a Societatii pentru Invatatura
poporului" $i a luptat pentru sust.inerea ei In
momentele tole mai critice. A publicat carli didactice (abecedar, carpi de citire), carti de teologie,
a Intemeiat reviste pedagogice (Educatorul , s'a
ocupat $i de limba Tiganilor (Probe de limba,
1878).
CONSTANTINOPOL, ora$ In Turcia Europ.
fosta cap. a Turciei; 800.0001c. Compus din mai

multe cartiere: Stambul, col mai vechiu, Fanar,

grecese, Balata, ovreesc, la S. de golful numit
Cornul de aur; Pera $i Galata, moderne locuite
de streini, la N. de golf. In rata pe celalalt farm
al Bosforului e Scutari, consid. ca facind parte din
Constantinop01.

Princ. monum. Seraiu, palat al Sultanilor, Sf.

1585

www.dacoromanica.ro

100

Sofia, fosta bis. erestina din vremea lui Justinian,

CON- azi
moschee, Sublime Poartcl, palatul min. de
COP interne si 3e externe, Seraschierat (min. de

nuniese functionari sari sint ashnilati

dar inferiori In grad si cari reprezinta interesele

statelor in alto state.

razboiu): acestea In Stambul; turnul de la Galata,

In Galata.
Istoria lui Incepe in (358 a. Chr., mica colonie

coNsITLTA, resedinta ministerului de Externe al

Italiei in Roma.

CONTA VASILE '1845 .1-1882), oni politic si filozof roman. Nascut In Moldova, a Mout studii juridice si filozofice in Belgia, a Post profesor la faculta-

greaca; In 330 Constantin Wu aci capitala si-i

dete numele, hind de atunci capitala imperiului
roman de Orient latin si a celui grec (bizantin

tea de drept din Iasi (1873 , mai

tirziu membru la Curtea de Casatie. Ca scriitor, a debutat cu
poezii in Convorbiri literare"
(1867-68 , mai tirziu a dat la
lumina scrieri filozofice: Teoria
fatalisrnului (1876 , Teoria on-

pina. In 1453, cind cazu In mina Turcilor.

CONSTITII4iNTA este parlamentul convocat pentru

facerea sau revizuirea eonstitutiei. Prima noastra

constituanta s'a adunat in 1866. Iata membrii ei:
Arghiropol Gr., Adrian Colonel 0., Anon Anton.
Alcaz Lug., Balteanu Al., Blaremberg N., Bla-

dulatiunii universale (187(3), Metat izicit (1879 . Cele mai multe

remberg C., Brailoiu C., 13ratianu D., Berendei 0.,

Berendei D., Budurescu Stamate, Buescu Pana,

au Post traduse si publicate In 1.

franceza la Bruxelles si la Paris
(dim& moartea lui). Conta a
Post deputat (1879) i ministru al
Instructiei (1880-81 .

Bals Al., Brhescu Al., Boerescu V., Balaceaniz I.,

Conta N., Cantacuzino Adolf, Cantacuzino Ion

Al., Cantacuzino Const. U., Cantacuzino George
Gr., Cantacuzino Grig., Calimah Catargiu, Caramallu C., Canano Seb., Cernatescu, P., Cezianu
Stan, CiocIrlan

C.

Cio lacu

G.,

V. Contd.

CONTA- KERNBACH ANA (*.I S65 -1-1921), pro-

Ciurua Lascar,

fesoara si seriitoare roniana. A publicat poezii

originale si traduceri In Convorbiri literare" 1891
1906), articole in Viata romineasc&" 1921 *i
strain. pedagogice (Metodicd, 1905; Pedagogic,
1907; L'education manuelle, 1913).
CONTEMPORANIIL, revista literara si stiintifica

Cncazovici 0., Costacopol N., Copeschi Dr. I.,

Cozadini Dim., Enescu 0., Epureanu Manolache
Costache, Falcoianii I. Falcoianu St., Filipescu
Em., Filipescu Gr., Fokscu V., Fussea C., Ghica
Const. Or., Ghica Vladimir, Ghica Ion General,
Ghica-Conianescu D., Golescu Al. C., Golescu :Ref.
Gradisteanu C., Gridov N., Grigorescu C. T.,

a partidului socialist din Romania. Iasi 1881

Heliade Radulescu 1., Motu V., lainandi N.,

Iatropol Dr. P., lonescu 1., Ionescu Nicol., Ionescu Radu, Iosefescu Gr., Lahovari Gr., Lahovari Em., Lahovari Nic., Lapati Al., Lapati Corn.
Late T., Laurian Aug. T. Lecca Cas., Lecca I.,
Lupasru Al., Magheru G. Mantu Ruth, Marcovici

Reclactori: I. Nadejde si V. G. Mortun.

1891.

CON'T'TI 0 circ. corn. jud. Teleorman pla-

sa Zimnicea on 4 sate (1929). O circ. corn. jud.

Dimbovita, plasa Ghcrgani, cu 14 sate. @ static
c. 1. Dimbovita linia Bucuresti-Pitesti.

CONTREXEVILLE, ora$ Franta (Vosgi ; st.

hale. (ape bicarbonate sulfatate).
CONVORBIRI CRITICE, revista literara, care a
aparut in Bucuresti Intre 1907-1910 sub directia lui Mihail Dragomirescu.

Al., Mavrocordat N., Alavrogheni Sc., Maldarescu N., Margariteseu Al., Mihalescu Sim., Mirzescu 0., Mirza I., Mortun Ern., Murgulet C.,
Negulescu I., Negura I., Olanescu Pana, Opran
P., Paeiurea L., Pascal Aristid, Petrescu Al. Sc.,
Pillat N., Picleanu N., Plagino Al., Plesnila I.,
Plesoianu M., Pogor V. Polizu D., Polizu G., Poroineanu Sache, Racata II., Racovita D., Raeovita C., Racovita N., Rascanu G., Romalo V.,
Romaneseu C., Rosetti St., Rosetti T., Rosetti
Dim., Roseti I., Roset Rosnovanu G., Searla-

CONVORBIRI DIDACTICE, revista de pedagogie si

si

didactics, a aparut in Bucuresti 1895-1901

1904-1907.

CONVORBIRI ECONOMICE, seniere vestita a lui Joan

Ghica publicate in fascicole 1865-1876.

CONVORBIRI LITERARE, revista literara Interne-

teseu Or., SiTurie Or., Sihleanu Al., Slavescu N.,

lath' de (Trent Junimei", In Iasi 1867, avind ca

redactor responsabil apoi director pe Jacob Ne-

Strat I., Sturdza Dim. C., Sturza I., Sturza Or

M., Sutu C., Sutu Gr., Tacu D., Tataranu N.,

redactori (1895-1901 , apoi pe I. Bogdan (1902)

pe -. Mehedinti (1907) si pe Tzigara-Samurcas
(1924 . Din anal 1885 revista apare in Bucuresti.

Slavitescu C., Stirbeiu AL, Stirbeiu George,

Tell Chr., Teohari Ahil, Tufelicica, Turnavitu Sc.,

Varlam C., Valeanu C., Ventura I., VIrgolivi I.,

Vlrnan G., Voinov N., Vucinic I., Zissu Al.
Adunarea s'a deschis in ziva de 28 Aprilie 1866,

a inceput discutia proectului de constitutie la

16 lunic prin raportul lui Aristid Pascal si a ter-

minat la 6' Julie, cind a Post disolvata. Desi exista

si Senatul, el n'a host convocat. Ministerul din

timpul lucrarilor constituantei era cornpus astfel:
L. Catargi, I. C. Bratianu, 1. Cantacuzino, P.
Mavrogheni, C. A. Rosetti, General I. Ghica,
D. Sturdza.
comarruntria. In istoria noastra prima con-

stitutie politica de stat shit Repilamentele Organise

decretate de Rusia In 1831 wp- acest cuv. A doua
constitutie este Conveniinnea din Paris din 1858. (R-

acest cuv.) Dar constitutia propriu zisa, pe care

not ne -ant dat-o in mod liter, este votata In 1866,
revizuita In 1879 (pentru modificarea art. 7), In
1884 (pentru schimbarea colegiilor electorale si
alte modifichri). Dupa razboiul pentru Intregirea
nearnului s'a votat o noun constitutie, promulgate
In 1923 (29 Martie).
coNsum se numeau la Romani cei doi magis-

trati supremi cari conduceau statul dupa des-

fiintarea regalitatii (500 a. Chr.); dupa stabilirea

imperiului, ei continua sa existe cu numele, dar
Isi pierd treptat iniportanta. 0. se numira cat trei

magistrati supremi In Franta instituiti In 1799

(Bonaparte, Cambaceres si Lebrun), desfiintati

prin proclamarea imperiului (18 Maiu 1804). c. se

gruzzi (1867-1894 , de aci un comitet de mai multi

CONVORBIRI PEDAGQGICE, red isth pentru educatie

si instructie, a aparut in Satu-Nou, In Panciuva.

In Brasov, sub redaetia lui P. Stoica si apoi a lui
I. Pop Reteganul, de la 1886 la 1888.
COOK [cit. cur] JAMES (1728 1'1779 , navigator englez, descoperi insulele Societatii, Noua
Zelanda, cerceta Oc. Pacific, fan si alte calatorii;
dar fu ueis de indigeni in ins. Sandwich.

COOPER [cupar] FENIMORE ('178911851), romancier american. Pr. op. Spionul (1821), in care
vedem luptele pentru independenta, Ultimul din
Mohicani (1825 , dapo d'opera sa, Pieile 1'0Vi
(1846 .

COPACIU BATMANUL (1.1511), general al lui

Bogdan II, domnul Moldovei.
COPANITA, insula la varsarea Jiului In Dunare.
COPACENI 0 corn. rur. In jud. llfov; 2100 loc.
c. r. jud. Bihor plasa Ceica; 282 loc. O c. r.
jud. Turda plasa Mihaiu, Viteazul; 513 loc. Are o

coal de economic casnica. @ c. r. jud. Balti

plasa Pepeni; dupa lcgea 1929, sat circ. coin.

Singerei; 120'1 loc.

COPACETI. corn. suburban& jud. Plana, Masa Adjud: tine de orasul Adjud.
COPACIOIAA, static c. f. jud. Gorj, intre
Filiasi si Tirgu-Jiu.
COPENHAGA ( in daneza KJOBENHAVN), capDanemarcei, in ins. Seeland ling& strimt. Sundt
500.000 loc. Are o veche Universitate, care a serbat 400 de ani de la infiintare.

1586

www.dacoromanica.ro

COPERNIC meoLAn (147311543), astronom

polonez, tipari la 70 de ani, In ultimul an al

vietii, op.: De revolutionibus orbium caelestium
libri. El stabili un sistem, ce-i poarta numele,

pentru explicarea miscarii corpurilor ceresti.

CQPII DE PE NATURA, titlul unei serif de bucati
de critic& socials, literara, etc. ale lui Jacob Ne-

gruzzi (1874).
COPOU, circ. comun. jud. Iasi plasa, Copou, cu
19 sate.
COPPEE ]cope], FRANCOIS (1842 t1908), poet

si dramaturg francez. Op. pr. Le Luthier de CrEmone (1876), trad. de Traian Demetrescu (Bib).
p. toti); Severe Tore lli (1883), drama, trad. de T.
M. Stoenescu (1885); Pentru Coroand (1895 ,

drama, trad. de D. Nanu si G. Orleanu (1898 .

S'au mai tradus diferite poezii, bucati in proza de
V. Pogor (1870), Vargolici (1873), D. olanesert
(1880), T. M. Stoenescu (1883), Traian Demetrescu, D. Stancescu (1894), P. Cerna (1901 ,
M. Iorgulescu (1911). G. B. Rares (1918 . C. A.
I. Ghica (1920), Iosif Nadejde, A. din Dorna,
G. D. Cruceanu. Le passant a fost trad. de T.
Stoenescu (1883) si de N. Volenti (1887 .

COPPET, sat, Elvetia, pe lacul Leman ; 500 loc. ;

fu azilul multor exila(i ilustri, Intre cari Necker

si D-na de Stael, fiica lui.
COPRA MICA, static c. f. pe linia principals
Bucuresti-Cluj si cu legaturi cu alte
COPTI, indigeni din Egipt, crestini, dar cretici
(monofisiti .

COQUELIN [code" ] CONSTANT ( *1841 t1909

zis matt (Gel mare), mare actor franeez. A ereat

intre altele, rolul lui Gringoire si al lui Cyrano de

Bergerac (din piesa cu acelasi nume). A jucat si In

Bucuresti. A publicat: Arta monologului, _4ela

comediei, etc.
COQUELIN ERNEST zis CADET

18481-1908),

actor francez. A publicat: Monologul modem.

CORABIA, corn. urb. jud. Romanati, revdinta plasii Dunarea; 9446 loc. (1915 ; port la
Dunare; statia c. f. capul liniei Piatra Olt-CaracalCorabia; judecatorie de ocol, spital; are un
bcriinnade
ziu de bapti si o scoala secundara de fete, 1*c.

convert si 1 dO meserii; are 2 biserici. Pe aici a

trecut armata romans Dunarea In 1877 pentru a
Incepe razboiul pentru independents.

comedi, cartea sfinta a nausulmarrilor; compusa.

din 114 capitole, alcatuite din versete.
CORAVIA. 00111. rur. jud. Cernauti plasa Cosminului: 2128 lee. Dupil legea 1929, sat circ. corn.
Pl

CORAVU D3411 ('18961-1917 , capitan roman,

s'a distills in lupta de la Marasti, la cucerirea satului Marasti, si a murit In ziva de 27 lulie 1917
la asaltul de la Dealul Teiulni.
CORBASCA, tire. corn. jud. Tecuci, plasa Gaiceana cu 19 sate (1929).

CORBENI, cariera In jud. Arges cu gresie

foarte buna.
CORBII-MARI, ,eirc. corn. jud. Vlasca cu
13 sate.
CORBITA, circ. corn. jud. Tecuci, plasa Gaiceana cu 20 de sate (1929).

CORBU 0 insula in Dunare jud. Mehedinti,

tine de corn. Batoti. 11 static c. f. jud. Olt
Intre Pitesti si Slatina.

CORCHE NICOLAE (1809f1885), luptator roman la 1848 In Transilvartia; tribun al armatei lui

Iancu; a comandat vInatorii sai In vestita lupta

de la FIntinele (6 Iulie 1849).
CORCMAZ, rom. rur. jud. Cetatea-Alba

plasa Palanca; 2444 loc. Dupa legea 1929, sat

circ. corn. Palanca.
CORCOVA, circ. corn. jud. Mehedinti, plasa
Motru-de-Sus cu 27 sate (1929).
CORDILIERI sau Axzl, munti din America
(.u- AMERICA).

CORDOVA (= span. CORDOBA), ora$ In Spania

(Andaluzia) pe fl. Guadalquivir; 60.000 loc. A

Post capitala Califatului arab (716-1236).
COREA, penins. Intre Marea Galbena si M.

Japoniei, stat independent; 218.190 km. p.;

13.000.000 loc. Capit. Seta.
CORES' MACON (t ca. 1583), tipograf munt.

tipari dupa ms. mai vechi si, Inteo masura, tra-

duse Insu, i, carti bisericesti In 1. slavona si romans,

unele cu text in ambele limbi. Pr. op. Evanghe-

liar, rom. (1561); Evangheliar, sl. (1562), Psaltire,

rom. (1568), Psaltire, slay. rom. (1577), Cazanie,
rom. (1581). Locul tiparirii pentru cele mai multe

e Brasovul, pentru una e Sassebe$, pentru altele

nu e indicat.

CORESTAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa

Briceni: 2015 loc. Drips legea 1929, sat circ. corn.

Cepeleuti.
CORFU (in antic. CORCYRA), ins. arhip. Ionice,

cap. Corfu, 585 km. p., 15.000 loc. Tine de Grecia.

Aei irmiarateasa Austriei Elisabeta
cladit un
caste! Ac h ileion.

CORT.DALU TEOPIL. profesor grec la Academia Domneasca din Iasi si egumen al manastirii Trei lerarhi pe timpul lui Vasile Lupu.
CORINT, ora$ in Grecia pc istmul cu acelasi
nume; 5.000 loc.

CORIOLAN CAIUS mAiterus (sec. V a Chr.),

general roman. Persecutat de plebei, veni cu armata Volscilor contra Romei, pe cari Ii Indepada dupa rugaciunile mamei *i sotlei sale.
CORJRCTI, coin. rur. jud. Hotin, plasa Lipcani: 4770 loc. Circ. coin. cu 9 sate (1929 .

CORLATENI, vim comun. jud. Dorohoiu plasa

Centru: cu 11 sate (1929).

CORLATEBTI, statia c. f. jud. Prahova, linia

Ploesti-Urzieeni.

CORNARO CATERINA ( 1454 t1510 , nobila ve-

netiana, regina a Ciprului, pe care-I ceda republieei Venettei cu mare solemnitate (1489). Persoana si via(a ei au inspirat pe artisti cari i-au

Merit purtretul (Veronese si pe seriitori.

CORNAROS vw.ENTos. poet grec, autorul poemului Erotocrit, scris In dialect cretan poate prin
see. xri si raspindit prin manuscrise, tiparit In-

Ulu in 1713. La nun a patruns prin manuscrise si

f)ionisie Fotirto (pir acest Guy.) a facut o prelu-

crare in greceste, intitulata. Ming 'Erwc6x.evco,:;

(Noul Erotocrit tip. Viena 1818, dupti care Anton
Pann a dat o versiune romaneasca In 3 volume
(Sibiu, 1837 ,

CORNA1TL, static c. f. aproape de Sibiu pe

CORNATLE, catun jud. Ialornita corn. Cosimbesti, care tine de Coln. Marculesti (1929).
Odobescu in descrierea Baraganului vorbeste
despre el ea loc de odihna pentru vInatorii de
linia spry Sighisoara.

dropii de pe vreinurile acelea (1870).

CORNEA, corn. rur. jud. Severin, plasa Teregova; dupa legea 1929 are 2 sate; are o scoala
inferioara de meserii pentru baeti.
CORNEA Pr. Alexandru III al Moldovei.
CORNEA DIMITRIE (1816 t1884 , om politic
roman. Duna ce a indeplinit diferite functiuni
administrative, a fost ministru In rninisterul unit
at lui Barbu Catargiu (1862-63) si apoi In 1876
In guvernul de 13 zile al Generalului Florescu.
CORNEA MIHAIL PP- BORNE.

CORNEILLE [cornet] PIERRE (*1606t1684),

mare dramaturg franeez. Until
din intemeietorii tragediei clasice moderne. Op. pr. Cid
(1636 , care produse mult en-

tuziasm si multe critici si polemici, Horace, Cinna (1640),

Polyeucte (1643), Oedip (1659),

tragedii, si o comedic Mindnosul (1643). Operele de eapetenie au fost traduse, si de

mairnulte oH, In romaneste:
Eraclie ( Heraclius) de I. Reset

(1831), Horafiu de G. Sion

P. Corneille.
(1875) si de H. Lecca, Mincinosul de N. Tinc (1895), Polled de D. Nanu
si C. Moldovanu (1908), Cidul de G. Orleanu
(1908), St. Iosif (1911), H. Lecca.

1587

www.dacoromanica.ro

COPCOR

CORNELI IOAN. preut roman unit. Canonic

CORCOSla Uradea, prieten cu tainuil
este unul din
autorii Lexiconului de In Buda 1825.
CORNELIE SUTASUL, stint praznuit de biseria ortodoica la 13 Septembrie. (Alter In arniata
romana In Gesarea Palestina , putin dup& moartea
$i Invierea lui Hristos, a primit darul Sf. Duh prin

intervenirea sf. Apostol Petri', care i-a povestit

toata viata Mintuitorului.
CORNELIUS NEPOS (sec. I a. Chr. , istoric
latin, autor de biogra lii ale barbatilor mari romaui $i din streini. In rornaneste de multe ori:
de Andrea Liviu, Lugoj 1863; de V asile Grecu
Bibl. p. toti; de Al. 1 Slnicescu, 1916, Buc.
CORNEREVA, corn. rur. jud. t everin. Masa
Teregova; 3732 locuitori.

CORNESCU CONSTANTIN, hatman, meihbru al

divanului Criminal 1836, deputat 1836-1839.

CORNESCU rouRiaL, dvornic, deputat 1836,
1839, ministru bisericesc, 1837.
CORNETI 0 c. r. jud. DImbovita, plasa
Bilciuresti; 2010 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.
coin. Pinta.
C.-TU{43, c. r. jud. B&W. re5ed.
plu$11 Cornesti, are 26 sate; 3921 loc. (1922).
CORNET, scbit coin. Caline$ti jud. Vilcea;
fundat 1666.
CORNETUL, corn. rur. jud. Ilfov, place Domne$ti; 2331 loc. Duph legea 1929, sat circ. corn.
Bragadiru.

CORNI, corn. rur. jud. Botosani, plasa Corni:

3010 loc. Dupe legea 1929, sat circ. coin. Poiana.

CORNOIU IOAN ( 1861-1.1913), Post profesor la

facultatea de teologie din Bucure$11 $i director

at cancelariei Sf. Miiropolii.
CORNUL -LUI -SAS, loc. jud. Iasi pe malul
Prutului ling& satul Perieni (tine de coin. Tigana$, dupa. legea 1929). Aci s'a dat In 1612 o mare
luptA Intre Poloni $i Moldoveni ajutati de Tatari,
fiind Domn Stefan Tom$a; alto. lupta s'a dat in
1633 intre Poloni $,i `Fatah.
CORNUL-LUNCEI, trecatoare format& de riul
Moldova; pune astfel in legatura Bucovina cu ora$ul Roman.

COROD, coin. rur. jud. Tecuci, plasa Nico-

resti; 4500 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929).

COROIAN DEMETRU (' 18141-1891), profesor

roman in Gleria; canonic.

COROIAN iuLru (*1847), politic $i advocat roman In Transilvania. A trait In Cluj. A Post osindit
la inchisoare In proccsul memorandului (1894).

Ocolina.

COSINZEANA ILE4NA, personaj din povestile $i poe-

ziile noastre poporane; este o intrupare a fru-

musetei $i a gratici feminine; avind citeodata $i

insusiri supraomene$ti. Ea este fiinta pentru care
diferiti eroi indeplinesc fapte de jertfa. $i de iscusinta, fie ca s'o scape dintr'o nenorocire, fie ca s'o
is de &Are. Este corespunzatoare an figura eroului masculin Fat-frumos.
COSMA, cloctorul fars de arginti, praznuit de
biserica ortod. la 1 Noembrie impreuna cu fratele lui Damian. Erau Arabi din na$tere, Invatase
medicina in Siria $i, trhind in Cilicia,

profesiunea in mod gratuit

19i

exercitau

propagau crestinisznul. Au Post chinuiti $i uci$1 in timpul parsecutiilor lui Diocletian (303 $i urm.). Moa$tele for
s'au risipit: la Roma, in Constantinopol, in Franta
si

etc.

COSMA. prelat roman. A lost protosinizhel al

mitrop. din Bucuresti, episc. al Buziliihri 17641787; apoi mitropolit al Lingro-VIaldei 1781179!.

COSMA PARTBNIE ('18371-1923), economist

roman In Transilvania $i unul din conducatorii

handl ,,Albina" din Sibiu.
COSMENI (lost coritANI), corn. urb. jud.
Cernauti, resedinta pla$ii Sipenitului, pe malul
drept at piriului Sovita. A lost capitala desfiintatului jud. Cotanani. 5917 loc. (1915). Are o
biserica. ortodoxa, 1 unita, 1 catolica, 2 sinagoge;
1 liceu de baeti, o $coala de pisciculture $i mai
multe $coale primare; stalie c. f. spre VrInceni
$i spre Cernauti.
COSMETI circ. corn. jud. Tecuciu, pl. Nicore$ti cu 9 sate (1929 . Statie c. f. Aci e un mare
pod poste Siret. Fabric& de cherestea. Petrol.
sat jud. Falticeni (azi Baia) 1225 loc.; biserica din
1459. 0 circ. corn. jud. Vla$ca plasa Glavacioc
cu 13 sate (1929).

COSMDV, corn. rur jud. Cernauti; 5108 loc.

in apropiere a Codrul Cosminului (pp- acest cuv.)

Static c. f. pe linia principals care merge de la
Bucure$ti la frontiera Ghica Voda, la 19 kin. deCOSMOVICI LEON ( 18571-1921), profesor ro-

man. A ocupat catedra de zoologie In Facultatea

de Stiinte din la$i; membru corespondent al Acaderniei Romane, 1893. Op. print. Geologie 1883,

CORONINI IOAN BAPTIST CONTE

au ocupat principatele In 1854.

COROT [corn] JEAN BAPTISTE Iuliu Cotoian.

( *1796 t1875) pictor francez; 1$i

petrecu mare parte din viata la Fontainebleau $i
fu putin cunoscut in timpul vietii. Operele sale.
mai ales peisagii, au dobindit renume universal
dupe moartea lui.
ca 1494 t1534), pictor

Italian. A lasat multe opere, In Parma mai ales;

a lucrat in lumina clar obscura. Lui se atribue
vorba Anch 'io son pittoref" (= $i eu shit pictor),

ce ar fi zis cind a vazut un tablou at lui Rafael.

CORSICA ( fr. coRsE), insula In Alarm Mediterana. la N. de Sicilia; 8722 km. p.; cap. Ajaccio.
Tine de Frantz..

diceni; 2264 loc. Dupe legea 1929, sat CDT. corn.

parte de Cernauti.

(*1794 1-1888 , general austriac. A

Post comandantul trupelor cari

CORREGIO ANTONIO (

536 m. alt. y ape cari contin fier, sane, acid carbonic. Bilciu: 15 lanuarie, 22 August.
CORVTN, faiuilie nobila ungureasca de origin
romaneasca. FP" LOAN, MATEIU.
COSAUTI, coin. rur. jud. Soroca, plasa Ba-

CORTAMBERT MANE ( 1805 t1881), geograf francez; autor de cart.i didactice renumite, de
harti felurite.
CORTES, adunarea national& spaniola, cornpush din Senat (Senalo) $i Camera (Congreso .
CORTEZ FERNANDO ( 1485 t 1547 , navigator
spaniol; cuceri Mexicul (1519 1521 , 11 organiza
$i-1 guverna ca delegat al regelui Spaniel; a murit
Insa disgratiat de acesta.
CORTJND (sau COROND , corn. rur. jud. Odorheiu, pl. Praid; 3743 loc. St. balneara climaterica

Bolanica 1887, Mineralogie 1887, Morfologie 1893,

Studii mar fologice 1894.
COSOVA, sau Cimpul Nlierlei, localitate In Ser-

bia (lugoslavia), unde o armata cre$tina, coinpusa

din Sirbi, Bulgari, Albanezi $i Romani, fu sdrobitS
de Baiazid
(1389). Romanii erau condusi de
Mircea eel Batrin.
COSTA-RICA, republics America Centrala, Intre Nicaragua $i Columbia; 59.570 km. p.; 270.000
Joe. Deseoperita de Columb 1502.
1

COSTACHE VENIAMIN As- VENIAMIN, Mitropolit.

COSTAFORU GREORGHE ( 1 8 2 1 t 1 8 7 6 ) , jurist

$i om politic roman. Studii la Paris; a fast profesor de drept civil

$i penal la Facultatea de drept

din Bucuresti, decan 1872-73)
$i rector at Universitatii (1864
71). S'a ocupat de organizarea

.31".
":3:,
c

$i conducerea $coalelor, fiind mult

tinip mernbru at Consiliului supe-

rior al instructiunii ulna la 1864 ;

in 1858 a avut misiune sa ccrceteze $coalele din mai multe state

$i a tiparit un memoriu (1866).

Ca jurist a publicat o revista de G. Costaforu.
specialitate: Magazin judecatoresc (1855 1862).
A Post deputat, ministru de interne (1860

1588

www.dacoromanica.ro

-1861), de externe (1871-1873) si apoi reprezentent al tarii la Viena.

COSTANDA GHEORGHE, profesor grec, special

In matematici, la Academia Domneasca din Bucuresti Dina pe la 1790.

COSTANDIE FILM (*1752 t1827 ), episcop

al Buzaului (1793-1819). A reparat biserici, a

Intemeiat scoli si a ajutat pe tinerii stndiosi pentru
a-si desavirsi Invataturile; a refacut schitul Gavanele, darimat de cutremur, si biserica Sf. Dumitru din Bucuresti. Silit a demisiona din pricina
neintelegerilor cu domnitorul Sujn, a trait la
Chisinau. apoi la Brasov si a murit in Bucuresti.
COSTANGALIA, corn. rur. jud. Cahul, plasa
Dragon -Voda; dupa legea 1929 sat circ. corn.
Baimaclia. Aci s'a petrecut In Iulie 1863 o mica
lupta Intre un regiment roman comandat de colonelul Calinescu si un corp de 400 Poloni, comandati de Colonelul Milcovici, sari venise pe
Dunare pe o corabie sub pavilion englez si voiau
sa treaca in Rusia ca sa ajute miscarea de liberare
a fratilor. La prima ciocnire Polonii au scapat, dar

curind au fost siliti ss eiezarmeze sl apoi Inapoiati peste granija in Turcia.

COSTESCU PAM, mare dvornic; it gasim mem-

bru in divan tivil" 1837.

COSTEETI circ. corn. jud. Arges, plasa

Teleorman cu 17 sate (1929). Statie c. f. linia Bucuresti-Timisoara, de unde porneste linia Costesti-

Turnu Magurele. c. r. jud. Lapusna plasa

Ialoreni; 6489 loc. Ciro. corn. cu 13 sate (1929).

c. r. jud. Tutova plasa Banca; 2087 loc. Dupa

legea 1929 sat circ. corn. Petru Rams. 0 circ.

corn. jud. Vilcea, plasa Horez cu 18 sate (1929).

c. r. jud. Storojinet. pl. Ceremus, 2631 loc. Circ.
corn. cu 2 sate. sat jud. Balti corn. Zabriceni;

1236 loc. (1922); intemeiat 1600. O riu, jud.

Vilcea, se varsa In Bistrita.
COSTIN nintort V163311691), cronicar mol-

dovean, boer mare. A ocupat functiuni Insemnate

si a exercitat o inriurire direct& in conducerea

afacerilor publice. In timpul lui
Petriceico, fu trimis in interes diplomatic in tablira Turcilor de la
Nistru si atunci rosti acele faimoase cuvinte: SIntem not Moldovenii bucurosi sa se lateasca.
imparatia in toate partile cit de
mult, iar peste Cara noastra nu
ne pare bine s& se lateasca". Tot
sub Petriceico, Turcii intra inr
lupta cu Polonii si Domnul voeste
s& treaca in partea acestor din
oCrotrsetitn
urma. Costin ins& convinge pe draron
ceilalti boieri si co totii se opun sups
puPblicaPt de S.
Domnului, pentructt vedeau ca era Fl. Marian.

mai buna unirea cu Torch, iar nu

cu Polonii, care au si fost invinsi. Se intelege ca
Dumitrascu Cantacuzino, care vine la tron lndata
dupe acest eveniment,
in urma caderii lui Petriceico

cauta stt is ling& sine pe Costin. Acesta

devenea din ce in ce mai influent, era agent de

frunte In tratativele diplomatice intre Turci si Poloni sf izbuti astfel sa rastoarne pe Dumitrascu, socotindu-1 un uzurpator. Anton Roset, care urmea-

za in domnie, incaroa pe Costin cu ode mai marl

onoruri, dar din motive pe care no le putem sti

vedem ca e rasturnat tocmai de Costin

si

lnlocuit cu Constantin Duca. Dupa ce Duca se

intoarse dela impresurarea Vienei (1838), fu atacat de Poloni si luat prizionier Impreuna cu Miron
Costin si cu arid boeri. Costinestii stau de aci
Inainte retrasi in Polonia si numai pe la inceputul

domniei lui Constantin Cantemir se Intorc In

%ark si vedem ca &tit Miron cit si fratele sau
Velisco Vornicul, ocupa functiuni. Intrigile dela
curte, neintelegerile dintre Costinesti si Rosetesti, caH aveau mare influents pe linga Domn,
faeura pe cei dintli sa devie adversari ai lui
Cantemir. Povestesc cronicarii ca sliron ii zicea:
Mai des cu paharele si mai rar cu orinduelele,
ca-i vrea sa-ti dai Maria-Ta seama data. si n'ei

putea." In curind Costinestii furs scosi din funcciuni pi Valise, luind parte la un complut, care

avea de swop rasturnarea Domnului, fu prins,

adus la Iasi, batut si omorlt. Crezind atunci ca
si Miron va fi arnestecat, Cantemir trimise la
mosia acestuia sa-1 prinda cind se dusese ca
sa-si inmormInteze solia si astfel In Decembrie
1691 acest mare barbat al tarii fu omorit. Opere
pr. Cartea pentru descdlecatul de 'ntiiu a (aril
Moldovii si neamului moldovenesc; Lelopise(ul
Tdrii Moldovei dela Aaron Vodd; Via(a lanai,
poema filozofica-teologica. In lirnba polona a scris

o poema in care vorbeste despre colonizarea Daciei si fondarea principatului.

COSTIN NICOLAE ( ca. 1660 t1712), cronicar
roman. Fiu at lui Miron, a facut studii in Polonia,
a ocupat functiuni incepind din vremea lui Const.
Cantemir, fiind hatinan sub Const. Duca (1693 ,

mai tirziu batman in timpul domniei a doua a

acestuia (1701), vornic mare in timpul lui Nicolae Mavrocordat, care it nurneste si caimacarn
pins. la intrarca sa in tara, mare logofat sub
Dumitru Cantemir si sub Nicolae Mavrocordat In
a doua domnie. Dupa ucitlerea tatalui sau, el a
fost arestat do Cantemir, dar a scapat cu viata
si a pribegit afara din tars, casi pc vremea lui
Antioh Canternir cind a stat in Muntenia 4 ani
impreuna cu fratii sai. Ca om Invatat el a avut
diferite misiuni diplomatice, mai ales sub Nic.
Mavrocordat. Opere: Cartea descalecatului dintiiu, reproduce lucrarea tatalui sau cu acelasi
subject, dar adaoga. povestirea de la inceputul
1711
lumii; Letopise(ul Moldovei de la 1661
(ambele publicate de M. Kogalniceanu In colectda sa); Ceasornicul donmilor, scriere filozofica,
ms. In Bibl. din Iasi.

COSTIN VELINCO, boer roman, (rate cu Miron.

Pe vremea lui Constantin Cantemir (1685 si urm.

a fost batman si a luptat contra incursiunilor

polone; a lost apoi vornic mare de Cara de sus.

Mai tirziu, cazind In disgratia Domnitorului, a
format un complot ca sa ceara ajutor lui Brincoveanu ca sa scoata din Domnie pe Canternir si
sa fie pus in locul lui. TrAdati de unul numit
Ilie Tifescu, cijiva au fugit, iar Costin a fost prins
si ucis.

COSTINVSCU EMIL (.1844 t1921), ont potic roman. A fost ziarist, redactor la Ronianu/
lui C. A. Rosetti de la 1866 la 188`r. Deputat in
mai multe legisiaturi dela 1876, a fost in multe
rinduri raportor general at budgetului, iar In 1902
a fost pentru prima data ministru de iinante si
dupa aceea In 1907, 1909 Si 1914. In guvernul
national format la ,risi in 1916 a fost ministru
fart. portofoliu. Dintre reforrnele Monte de el
citam desfiintarea accizelor comunale si Inlocuirea
for cu fondul cornural platit be locul de productic

COSTIA, corn. rur. jud. Radauti, plasa Dor-

nesti ; 2100 loc.

COSTTNA, circ. corn. jud. Suceava, plasa Ilisesti cu 5 sate (1929).

COSTULENI O elm. corn. jud. Iasi, plasa
Codru, cu 4 sate (1929 . c. r. jud. Lapusna,
plasa Nisporeni; 2112 loc. Dupa legea 1929 sat
circ. corn. Bolduresti.

C9AVA, circ. corn. jud. Severin, plasa Marginea cu 4 sate (1929.

COARNITA, corn. rur. jud. Soroca, plasa
Yascauti; 2160 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Vascau ti.
COBVC GHEORGHE (1866 t 1918 , poet roman.

A facut studii In Nasaud si In Cluj; a colahorat be

diferite reviste In 'l'ransilvania si in deosebi be

Tribuna" din Sibiu. Treclnd in Romania, a fost
ziarist si profesor In Bucuresti, a Intemeiat, cu
Slavici, revista V atra (1894 , cu Chendi si Gorun
Via(a litergra (1906 , cu Vlahuta Sduldnatorul

(1900). A fost referent literar la Casa Soalelor,

membru al Academiei Romane (1916). Publicatiile

lui dinainte de 1890 sint putin cunoscute. Reputatia si-a stabilit-o cu vol. Balade
idile
(1893), asupra caruia a scris Gherea un articol

1589

www.dacoromanica.ro

COS-

COS- "logios numindu -1 poelul eardnimei" (1897). Tot

Coin epoca aceea a mai publicat: Fire de tort (1,899),

poezii, Eneida (trad. in metrul original, 1896),

care a lost premiata de Academie, Saneotala (trad.

1897 , Antologie sanseritcl (1897 , apoi cloud carti
despre razboiul din 1877: Povestea unei coroane
de o(el (1899) si Rdsboiul nostru pentru neatirnare

1899. Al treilea volum de poezii a apArut In

bucati serise inainte, dar nepublicate Inch. Activitatea lui a fost si In epoca aceasta a doua a
vietii sale foarte bogatA: carti de vulgarizare
(Din (ara Basarabilor,
1901: Dusmanui dintre
noi, 1905 In Bibl. antialeolich: Ostasitl, 1906 ,
carti didactice In unire
cu alt,ii; traduceri din
1902: Ziarul unui pierde-vard, cuprinzind si uncle

diferiti autori (Poezii

de Carmen Sylva, 1906;
Georgicele lui Virgil,
Parmeno de Teren(iu,
Don Carlos de Schiller ;

cercetari literare si despre

folk lor

(Din ale

01.0

neamului nostru, 1903;

Gheoghe Cobuc.
Supersti(iile poporului,
1909 . In ultimii ani ai vietii 1-a preocupat traducerea Odiseei si mai ales trad. poemei lui Dante.

Pentru aceasta, a facia studii indelungate pentru

epoca In care a aparut Divina Commedie si pentru

filozofia dantesca. A lasat in manuscris aceastA

traducere, care nu este forma ei definitiva, si care
s'a publicat dupA moartea lui cu comentarii de
Ramiro Ortiz de dare Cartea Romh.neasch.: In/em/1.1926, Purgatoriul , 1929. In amintirea lui s'a
dat numele Co$buc unui sat din jud. NasAud si
unei statii de c. f.
COEIU, corn. rur. jud. Salaj; 863 loc. Mind
de sare in exploatare. In 1922 s'au extras 6410 tone.

COSELEU, man. maid, jud. Soroca, aproape

de satul Slobozia-Coseleuea, care face parte din
com. C'otiugenii -Mari; IntemelatA pe la 1790.
COOVEI MATEIU (sec. xvi), boier mold. a
zidit man. Co$ula jud. Botosani.
COSOVENII-DE-SUS, circ. corn. jud. Dolj,
plasa Secuiu cu 8 sate, intre sari C.-DE-sus, 3159
loc.

COSTTLA, virf m muntii Bucegi, malt 2250 m.

COSTINI, st. balnearh (lacuri sarate) si cli-

matericA (400 m. alt.) InconjuratA de pAduri, jud.

Maramures, pl. Clmpulung.

CO*VLA 0 circ. corn. jud. Botosani, plasa

Frumusica, cu 6 sate (1929 . C) man. calugari
jud. Botosani, Intemeiatil 1862.
COTEANA, corn. rur, jud. Olt, plasa Dra.-

ganesti; 2333 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

Brebeni.

COTESTI 0 com. rur. jud. Rimnicu-Sarat, resedinta plash Cotesti; 2472 loc. Circ. corn. Cu
15 sate (1929). 0 statiec. f. jud. Rimnic-Sarat
Intre BuzAu-Focsani. 0 mAnastire de maid.
COTIUGENII -MARI, corn. rur. jud. Soroca,
resedinta, plasa Cotiugenii-Mari; 4550 loc. Are
un gimnaziu de baett. Circ. corn. cu 24 sate.
COTIUJENI, com. jud. Hotin, plasa Briceni.
2705 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn. Larga.
COTNARI, circ. com. jud. Iasi, plasa Milgatura cu 19 sate. (1929). Pe teritoriul ei se afla
podgoria renumita a Cotnarilor; ad se afla o
veche bis. din timpul lui Stefan cel Mare 1496 si
o bis. catol. ruinata, care se socoteste a fi ternplul protestant Intemeiat de Iaeob Eraclide (156163) Impreuna cu o universitate pentru Sasii ce

Sinaia. La 1893 s'a refilcut, rAm/n/nd din vechile

clAdiri numai biserica si a devenit resedinta parechii princiare. DupA urearea pe tron a Regelui
Ferdinand, tot aci a lost resedinta regala. Azi

e resedinta M. S. Reginei Maria. In fats intrarii

palatului e o static de c. f. pe linia de century a
orasului.
COTRUT icuw, general roman. Sublocotenent
1853, locutenent ,colonel in 1876. A participat in razboiul Independentei, la toate operatiile de la Plevna si de la Vidin, lucrind cu devotarnent, iar victoria de la Smirdan se datoreste
lui. In 1880 a fost Inaintat colonel si, dupa ce s'a
retras din serviciul activ in 1891, a fost Inaintat
general In rezerva.
COTU-CHITAIULUI, corn. rur. jud. Ceta tea-Alba, plasa Traian; 3036 loc. Dupa legea 1929
sat elm. corn. Dunareanca.

COTM.ANI lost judet, In Bucovina; Incorporat la jud. Cernauti. 0 oral numit azi
Cosnieni (ow acest cuv.).
COTOFENESTI, corn. rur. jud. Putna, plasa
Adjud; 890 loc. tine de QOM. Lunca (legea 1929);
aci a lost un mare spital militar In timpul razboiului pentru Intregirea neamului.
COTOFENII-DIN-DOS, circ. com. jud. Dolj,
Cu 16 sate cu resedinta In satul titular (1929).

CODE [cue] EMIL (f1926), farmacist In Nancy

(Franta); practica Ingrijirea bolnavilor prin sugestie, (psichoterapeutica) si sustinea teoretic ideile

sale In Bulletin de la Societe Lorraine de psy-

chologie appliquee".
COULOIVIMIERS, [culomie] oral In Franta
(Seine et Marne); 6000 loc.; fabricatiune de brinzeturi.
COURBET [curbe] GUSTAVE ( 1819t1877), pictor francez realist.

COURTELINE [curt'lln] (mono:ma, dupa nu-

male adevarat de familie MOINEAUX (f1929), seri-

itor umorist francez. A publicat schite, nuvele,

piese de teatru, etc. Cea mai cunoscuta lucrare
a lui este piesa Boubouroche.
COUSIN [ouze] JEAN ('ea 1500 tea 1589),
pictor franc. Op. pr. Judeeata din urma (Paris,
Louvre).
COUSIN VICTOR (.1792 t1867), filozof franc.,

prof. la Sorbona si la Scoala Normala; mernbru al

Acaderniei Franceze. FAcu cunoscuta In Franta
filozofia lui Kant si Incerca sa o combine cu ideile
lui Descartes, formInd un sistem pe care-1 numb
eclectism.

COV ASNA 0 corn. rur. jud. 'Frei scaune

5456 loc.; resed. plash cu acelasi nume; st. balnearA (acid carbonic, bicarbonat de sodiu, iod,
fer) si climaterica (564 m. alt. ; gtatie c. f. pe
hula lateralA Sf. r,heorgheBretc. corn. rur.
jud. Falciu plasa Raducaneni: 2310 loc. Dupti
legea 1929, trecuta la jud Iasi.
COVURLVIU, jud. In Moldova; cap. Galati;
supr. 2662 km. p., 180.086 loc. (1915); 4 plasi; 1
corn. urb. 39 c. r.; 17 parohii urbane, 58 rur. 110
bis; tine de eparhia DunArii de jos cu resedinta
In Galati; circ. Curtii de apel din Galati; are 10
gradini de copii si 122 scoale primare (1928-29);
10 cooperative de aprovizionare si consum, 2 pen-

tru exploatare de paduri, 5 coop. de productie si

4 coop. agricole. Numele dupti,

plr. Covurluiu care uda judetul
si se varsh' In lacul Covurluiu.
COZACOVICI DIMITRIE
( 1790 t1868 , romin macedonean
numit membru al Academiei prin

deeretul din 1811 ca reprezentant al Macedoniei Impreuna cu

locuiau acolo.

I. Caragiani.

1780 , calugar basilit. A fost in Transilvania vicar

episcopese unit. A publicat o pastorale in 1760.
COTROCENI, deal In Bucuresti. Aci a fost o
mAnAstire zidita de Serban Cantacuzino la 1675.
In aceasta man. a fost resedinta de yank a Dom-

om politic roman. A facut par- D. Cozetlioi.

te din comitetul de propagandA
din Moldova pentru realizarea unirii principatelor; a fost ministru In Moldova In 1860, in gu-

COTORE GHERQNTIE IEROMONAH ( 'ca. 1720-tea.

nitorului Carol pink cind s'a clAdit castelul din

COZAD TNI DIMITRIE,

vernul prezidat de Mih. KogAlniceanu. Dupa unire,

In cel prezidat de Al. Golescu. in 1870.

1590

www.dacoromanica.ro

COZADINI GRIGORE (-1828t1897), om politic

roman. A luat parte la rniscarea din 1848, a Post

membru In comisia central& din Foc*ani, deputat

Jiu, spre Piatra Olt, spre Calafat. Are 2 licee de C 0 Z MeV, unul (Carol 1") fondat in 1826, altu In
1882; 2 $coale secundare de fete, I $c. militarb., 2 sc. C R A
norinale, *coala protesionala; 5 *male de comers, 1

de meserii $i multe $coale primare. Are mai multe

,cf) 4

spitale; o biblioteca si un muzeu (fond. Amen ;

un conservator de muzica; e un centru de miscare
eulturala, aci agar mai multe reviste, Intre cari
mai veche este Arhivele Olteniei, e o societate de

conferinte Prietenii stiintei", slut institute de

editura, cari tiparesc earth in conditii foarte bune.
E resedinta Curtii de Apel. E un ora$ vechiu,
a carui origine nu se citnoa*de: dupa unii, ar fi
Inceput In sec. xiii. Aci a Post mai tirziu resedinta
banitor Olteniei si aci $i-au avut centrul multe

rest'

T 9-

tit -kPL. IR! 14,

70CE,A,

1'467m/re

--

\.1 Odra st

familii boeresti cari au dat si Domnitori ai Munteniei. C. r. jud. Bihor. plas. Beliu.

Tg Bpj or

L BUJ

CRAMPTON RussEL ( 1816 .11888 , inginer en -

oCud4161

mole.

&testi

CRANACH LUCA ('1472t1553 , pictor german.

tri

Op. pr. Martina Sf. Caterina (1506) la Berlin.

CRASNA 0 riu afl. al Soinesului pc stanga.
Uda jud. Salaj, Satu-Mare si trece In Ungaria,
unde se varsa In Somes. 0 eirc. cum. jud. Sto-

I
\PL.PECHElaA PL.PRUTUL
1

*.--)

"c6e,

DE

1.

EIG

rojinet, plasa Siretel, cu 3 sate. 0 c. r. jud.

1

glez, inventatorul locomotivei care-i poarta nu-

Cetatea-Alba plasa Decebal; 2484 loc. Colonie

germana. Dupa legea 1929 sat circ. corn. Tarutino. 0 c. r. jud. Salaj, reed. plasii Crasna;
3870 loc. 0 statie c. f. de unde pleaca. linia

t.

ve,oe4enlalBratei
Sire

GALA'

Crasna-Husi. man. jud. Prahova, intern. 1824

de monahul Chesarie (fost Dinu Popa Radu Porlogea). 0 schit jud. Gorj corn. Dragoesti, fund.

v+-114p-.

J BRA ILA

Ai LC t14

Harta jud. Covurlui.

prefect. A lasat un legat pentru i'zcoala din comuna In care avea propriet-rte.
COZIA 0 man. jud. Vilcea; Intern. de Mircea

cel Mare 1386; aci se aft& mormintul lui Mircea,

al Teofanei (Teodora), mama lui Mihaiu Viteazul;

Intre portretele murale este $i al lui Mircea In

Gr. Alexandrescu Umbra lui Mircea la Cuzia ".
In sec. xviii man. a Post teatrul multor lupte si
navaliri, de aceea a suferit multe stricaciuni: 1788
Turcii au Invins pe Printul de Coburg, 1821 retragerea trupelor lui Ipsilante gonite de Turci. In
1879 transformat In penitenciar, care s'a mutat
mai tirziu. In 1584 Petru Cercel a zidit ling& man.
o bisericuta, In care se afla mormintul fiului sau
Marcu. vIrf de munte jud. Arge$, 1677 m.
pirau In jud. Falciu, se varsa In Jijia.
COZLA st. baln. jud. Neamt; folosit din
1882; tontine: sulfat de magneziu, clorure alcaline, saruri de calciu. munte jud. Neamt.

costurn de cruciat, care a inspirat poezia lui

COZUB EMILIAN (*1829t1894) magistrat $i

filantrop roman din Bucovina.
CRACOVIA ( = polon. KeAgow), ora$ In PoIonia; pe Vistula 176.000 loc.; Universitatefundata
1361.

CRAIDOROLT, corn. rur. jud. Satu-Mare,

plasa Arded; P485 Ion.

CRAINA, limit In Jugoslavia (Serhia), In

care locuesc mull' Romani. A lost In verhime
CRAINIC srmmy ',177:t1855), cleric roman
unit In Transilvania.
teritoriu romanegc.

CRAINIC NICHIFOR- ("1889), scriitor roman.

Profesor la lac. teolog. Chisinau. Premiul nat. p.
poezie 1930. Op. pr. Darurile pamintului. 1920.
Conduce revista Gfnduea`k.

CRAIOVA municipiu, cap. jud. Dolj, pe

malul sting al Jiului; 51.927 loc. (1915). Are 29

biserici, Intre cari mai Insemnate: Sf. Dumitru,
zidita de Banul Barbu Craiovescu pe la 1450, re-

facuta de Mateiu Basarab la 1652; Obedeanu,

zidita la 1748 de familia Obedenilur; Sf. Nicolae,
zid. de Mamie Stolnic Barbu Gtinescu 1757;
Madona-Dudu, Inzestrata cu ave'e mare, Intretine o *coal& de fete si un spital; Sf. Treime; Sf.
Ilie. Static c. f. spre Turnu Severin, spre Tirgu

de vel-pitar Dim. Filisanul 1637. 0 pirau all.

al r. Buzau pe dreapta, in jud. Buzau.
0 pirau afl. al r. Birlad, ucla jud. Vasluiu si Falciu.
CRASNA-ILSCHI, corn. rur. jud. Storojinet,
plasa Siretelului; 2683 loc.; 1 sc. de meserii. Dupa
legea 1929, sat circ. coin. Crasna.
CRASSUS Luaus LICINIUS (.140 -191 a. Chr.),

orator roman pe care-1 evoca Cicerone In Dialogul Despre orator.

CRASSUS MARCUS LICINIUS ( 115 t53 a. Chr.),

politic roman, forma primul triumvirat cu pezar

$i cu Pompeiu.
CRATES (ca. 328), filozof grec reprez. at scoalei cinice.
CRAVEN LAM, scriitoare engleza, care a facut
in 1786 o calatorie la Constantinopol si In Crimea
$i, cu acest prilej, a vizitat Tara-Romaneasca. Im-

presiile din aceast& calatorie le-a publicat intro

carte tiparita la Londra $i tradusa. $i in frantuzeste (1789).

CRACIUNA, cetate zidita, la vArsarea Milcovului in Siret, de Radu eel Frumos, spre a se
apara de Moldoveni, ca. 1470. Ruinile ei se vedeau In timpul lui Canternir (jud. Putna).
CRACILTNII-DE-JOS, corn. rur. jud. Olt,
plasa Diaganesti; 2033 loc. Dupa legea 1929, sat
circ. corn. Radomire$ti.
CRACIUNSCU IOAN ('184511909), profesor
roman. A Post profesor de psihologie la facultatea
de litere din Bucuresti. A publicat, In Ihnba trau-

ma, la Paris, un studio asupra poeziei poporane

rorndnesti (1874.
CRACIUNESTI, corn. rur. jud. Maramure$ pl.
Cimpulung; 1986 loc. Statie baln. (self.), la 2 km.
de statia c. f. Bacicoiul Mare.
CRAINICEANU GEORGE ( 1853 t1926), medic roman. A scris si lucrari asupra boatelor de
ochi si asupra istoriei medicinei, intre cari o importanta bibliogra fie medicala.
CRAINICEANU GRIGORE ('1852), general ro-

man. Absolvent al scoalei de aplicatie de genii'

din Bruxelles. A Post profesor la scoalele militare,

$eful serviciului de geniu, secretar general al Ministerului de razboiu, scf al statului major ge-

neral $i ministru de rilzboiu (1909); a luat parte

la rAzboiul independentei $i la Inceputul razboiului

In 1916; membru al Academici Romane (1911).

Op. pr. Curs de' fortificatie (1881, 1890), Constituirea cctd(ilor (1883). Neutralitatra Romeniei

1591

www.dacoromanica.ro

CRA-(1887 . Necesitatea celd(itor (1889). Geogralie mi, Ward (1894 .

C I CRASNIOARA-VECHE. corn. rur. jud. Storojinet, plasa siretelului; 2467 loc. Duph legea
1929, sat vire. corn. erasna.
CRATUNES CU. NICOLAE t1904), fost profesor la facultatea de drept din Bucuresti.
CREANGA ION r1837 t1889 , scriitor roman. Miscut In satul Humulesti (Moldova , a
urmat cursurile seminariului Venianim Costache"

din Iasi si a fost hirotonisit diacon In Iasi1859;

urmlnd scoala normala,
a fost si institutor In

1825 t1885), jurist

CRETES CU ALEXANDRU
roman. A Lost profesor la colegiul Sf. Sava, apoi
magistrat, ajungind pina la presedinte al Inaltel
Curti de Casatie. A fost si ministru de Guile In
guvernul prezidat de Ion Ghica (1869).

CRETETTI-SINTETI, corn. rur. jud. Ilfov,

plasa Vidra; 2032 loc. Duna legea 1929, sat circ.

coin. Vidra.
CRETUGRIGORE *1848 t 1919), profesor roman.
A publicat o criticd asupra editiei Codicelui Voronetean (1886), neva etimologii si textul Lexiconului slavo-romdn al lui Mardarie Cozianul, cu studii
(1900 .

CRETULESCU wr KRETULESCU.

CREUSOT, [cit. (Tan], oral Franta In de-

Iasi; mai tirziu parasi

partand Saone et Loire; 33.000 loc. Uzina yestith condusa de fratii Schneider: poduri de tier,
material de chi ferate, material de artilerie.
CREVEDIA 0 plrau In jud. Mehedinti.

preolda si ramase numai

institutor. A faeut parte

din eercul Junimei" si

a publicat In Convorbiri literare" Intliu ba-

0 corn. rur. In jud. Ilfov. p circ. corn. jud.

sme, apoi anecdote $i

istorioare, In fine Amin-

Vlasea, cu 13 sate (1929).

CREVENICU, circ, corn. cu 7 sate jud. Vlasca.

tiri din

copildrie. Cu
acestea, mai ales, Isi
Ion Creanga.
stabileste reputatia de
mare povestitor. El poate fi socotit ca Intemeieto-

rul unui fel de scrieri: memoriul poetic. Ca institutor, a lucrat In unire cu alti colegi, abecedare,
earti de Mire si un povd(uitor, cari au fost

intrebuintate multi ani in scoala. In ultimii ani

nperele lui s'au tradus In italieneste si englezeste, obtinand deosebit succes In Virile respective.
CRECIUNESCU GEORGE (t1894), preot si prof.

roman in Banat.
CREMONA, oral Italia (Lombardia); 38.000
loc.; eatedrala din sec. xn.
CREQ LI, nume pe care Francevii si Spaniolii ii
dau oamenilor de rash alba nascuti In colonii.
CREON, pers. mitol. din legendele Tebei: frate
Cu Jocasta, deci cumnat cu Oedip; rege al Tebei
duph moartea fratilor Eteocle si Polinice. fiii lui
Oedip. Pers. principal in tragedia lui Sofocle: Antigon a.
CRESTOMATICUL ROMANESC, publiratie periodiea

cu tot felul de istorii si alte friptorii", a aparut in

Cernhutd, in anul 1820, sub reclactia lui Teodor
Raroer.
CRESUS (ca. 560 a. Chr.), regele Lidiei, vestit
prin boghtiile sale, prin viata sa inceputh in marl

izbinzi si sfirsita in marl nenorociri. Dunk le-

genda, la intrebarea lui: care este mnul eel mai fericit, filozoful Solon a raspuns ch nirneni nu poate

fi numit fericit pin8 mai e Inch In viatti. Clod

regele fu pus pe rug de Cirus. care-1 Invinsese,

CRICOV, riu, isvoraste in jud. Dimbovita,

trece in jud. Prahova, primeste apa mai multor
plrae si se varsh In Ialomita (jud. Prahova) in
fata corn. 'Mardi.
CRIMEA, penins. Rusia de S. fare Marea
Neagra si M. de Azov, legath prin istmul de Perecop; 25.590 km. p. Cap. Simferopol (Acmecet).
Alte or. Sevastopol, Rata.
CRISANT sau CIIRISAN'T

HRISANT.

CRISBAV, corn. rur. jud. Brasov, plasa Birsade-Jos; 2384 loc.

CRISCENT, stint, martirizat cu Codrat In

Corint. Sarbat. la 10 Martie.

CRISORORA, dascal grec, stabilit In Bucuresti pe la Inceputul sec. xix. loan Ghica spune
eh I-a cunoscut si eh scrisese o carte Eglogarion,
de care se serveau toti scolarii lui.
CRISPI FRANCESCO ( 1819 t 1901), om politic

italian. Arnie al lui Garibaldi, deveni deputat

In primul parlament ital. (1861); primministru In
mai multe rinduri, el contribui la constituirea
triplei aliante; avu o mare autoritate In guvern
si cazu numai in 1896, clnd Italia fu Invinsh. la

Adua, In razboiul cu Abisinia.

CRISTARI MIHAIL, medic grec. Doctor de la
Pavia (1806 , II ghsim In Bucuresti In 1811 si In
1821. A tradus in greceste Brutus de Voltaire (1819)

si a publ. o carte despre moral& si fericire.

CRISTEA MIRON (*1868 , patriarh al Romani& A fost preot In Transilvania si apoi episcop
al eparhiei Lugojului. A fa.cut parte din delegatia
care

a adus Regelui Ferdinand hothrlrea de

km. p.: 300.000 loc. Tine de Grecia. Cap. Caneea.

CRETEANU GHEORGHE (*1829 t 1887), jurist,

unire votath la Alba-Iulia (1918). Dupa unire,

a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei si la Infiintarea patriarhiei romanesti, a fost proclamat
primul ei patriarh (1925). In 1926, eind Regele
Ferdinand a consimtit la retragerea fiului sau
Carol din situatia de Print mostenitOr si clad s'a
proclamat mostenitor Mihaiu, Patriarhul a fost
desemnat cle Rege ca membru In Consiliul de regentA cu Printul Nicolae si cu Gh. Buzdugan.

ministru de justitie (1859 si de

eulte 1862 A colaborat la
diferite reviste (Revista RomdnA, Reds. Carpafilor si a

neral roman. Ofiter de stat major. Sublocotenent

In 1887, general de brigadA. in 1914, de corp de
armath in 1917. A fost, In 1913, consilier technic
pe linga statul major slrbesc Inainte de intrarea

repeth envintele ce-i spusese Solon.

CRETA (

CANDIA ,

ins. Marva Egee, 8618

om politic si seriitur roman. A studiat dreptul la

Paris; a inceput prin a fi pro curor de tribunal (1853 inaintind pink la Gurtea de Casatie
(1860 . In arrest tirnp a lost si
.

publicat un volum de poezii

llelodii intime (1855 . A fost ."
membru onorar al Academici 41'2."

CRISTESCU CONSTANTIN ( *1866 t1923 , ge-

t1897 , general 'roman. A Mut

studil la Saumur ( Franta si a devenit ofiter de
cavalerie; a luat parte la razboiul independentei
cu gradul de colonel, distingindu-se in diferite
lupte si cu deosebire la Rahova (7 Noembrie

noastra In actiune; apoi la Incheierea pacii din

Bucuresti, a lost ofiter technic in delegatiunea
romana. In timpul rhzboiului pentru Intregirea
neamului, a lost sef de stat-major al armatei
apoi al armatei in, comandant al grupului pentru
aphrarea Dunhrei, comandantul armatei de Nord
(1916), comandantul armatei I (1917), sef al
statului-major general al armatei (1918).
CR/STETI 0 circ. corn. jud. Falticeni (Baia)
plasa Pascani cu 7 sate (1929). p c. r. jud.

tare a Regelui, inspector al cavaleriei.

CRETENI, tire. corn. jud. Vilcea, plasa Draglisani; cu 29 sate (legea 1929 .

cegi, jud. Brasov. La o inaltime de 1590 m. este

o cash de adapost. St. climaterieti. p c. r. jud.

RomAne 1882

CRETEANU VICTOR r 1832 Gheorghe Creleann.

1877. A lost adjutant regal, seful casei mili-

Mures, plasa Mures de Jos.; 893 loc.

CRISTIAN 0 munte, ramura a muntilor Bu-

1592

www.dacoromanica.ro

Sibiu plasft Turnisor; 3560 loc. Fabrics de brinzeturi. c. r. jud. Brasov, plasa Birsa de Sus;
3097 loc.

CRISTIAN X (1870 , regele Danemarcei, suit

pe Tron in 1912. E din familia
Schlesvig-Holstein-SondenburgGlticksburg.

CRISTIANIA N.- ono.

CRISTTNA, sf. martin. PrCRISTINA DE PISAN (ca.

1440), scriitoare franceza, oriSTOM.

}MHO -

,k-

CRISTIANIA pr OSLO.
CRISTIQR, corn. rur. jud.
Cristian X.
Hunedoara; 2574 loc.
CRISTOFI SHRIDON (.1765), medic grec stabilit in Bucuresti. Ctitor al bisericii Spirea, unde

este ingropat.
CRISTOS ( = HRISTOS) Fr- ISUS.
CRISTVR corn. rur. jud. Odorheiu plasa Cristur; 3698 loc. Static c. f. linia
Sighisoara-Odorheiu.

CRIS, rlu afl. al Tisei; izvoraste din Muntii Apuseni; format din Crisul repede, in care
se varsa llereteul, Crisul negru
si Crisul alb; trece prin Oradea;
se varsa in Tisa.

isprava. c In-a (1189) provocata de pierderea Ierusalimului, condush de imparatul Frederic Bmbarossa, care pleats Intliu, cu arrnatele sale, de
Richard-ininta-de-leu, regele Angliei, si de Philippe-Auguste, regele Frantei; a obtinut succese
marl in prima parte prin valoroasa conducere a
Imparatului german, dar, dupa moartea acestuia,

s'a produs o mare deprimare, pe care n'au putut-o inlatura ceilalti doi comandanti supremi, si
s'a terminat fara ca lerusalimul sa fie liberat, dar

s'a obtinut fagaduiala din partea Sultanului ca

va lasa libera intrarca pelerinilor. c. Iv-a (1195 si
urm.), nici n'a ajuns In Asia, ci, atnestecindu-se
a Post o expeditic in Egipt, cu marl succese lu

inceput, cu marl Infringeri In urina; dar, plecind In 1228, Imparatul Frederic II avu prin diplomatic si prin arme norocul de a pune iar
mina pe lerusalim. Certuri intre statele crestine

CRIAN GHEORGHE, originar

$i Closca.

de crestini pentru cucerirea locurilor sfinte, dupa.

ocuparea Ierusalimului de Turci in 1076. Furl In
total opt cruciade. c. I-a (1095) provocata de

In intrigile si luptele interne ale imperiului bizantin, cruciatii au atacat si uprins Constantinopolul
si s'au facut stapini acolo. c. v-a (1217 si urm. ,

din Carpenis, unul din capii re-

volutiei ardelene din 1784; a Post

ucis pe roata Impreuna cu Horia

si de spiritism. A fosl membru onorar al Acadetniei

Romane (1913).
CRUCIADE, expeditiuni religioase intreprinse

papa Urban II si condusa de Petru Ermitul; se

cuceri lerusalimul (1099 . c. u-a (1147 cundusa
de Ludovic VII, regele Frantei, si de Conrad III,
regele (Imparatul Germanilor, nu facu nici o

BRISTINA.

ginara din Venetia.

CRISOSTOM

poarta numele. Admite ca exists o a patra stare C RIa materiei. extragazoacd sau radiant& S'a ocupat

Gh.

CRISAN LOAN (1853 t 1893), prof. roman In

Transilvania.
CRISANA (tam CRISURILOR) este regiunea te-

si Papa au impiedecat folosirea acestei

c. VI-a (1239-1240) a avut de rezultat pierderea
Ierusalimului si intarirea puterii musulmane. c.
VII (1248 si urm.) condusa de Regele Frantei
Ludovic 11 eel sfint, se sfirseste fara nici un rezultat. c. VIII (1268) condusa de acelasi Ludovic,

ritoriului rornanese asezat la E. de Tisa pink la

Muntii Apuseni. Ea estapinita numai in parte de
statul roman, fort-111nd judetele Satumare, Salaj,
Mho. si Arad. Aci a Post prin .see. ix un stat romanesc, despre care vorbesc vechile cronici. Ele
pomenesc si despre un domnitor, Menuniorut.
CRrULENI, corn. rur. jud. Orhei, resedinta,

dar fat% rezultate favorabile, mai ales ca conducatorul muri, In timpul expeditiei, In Tunis.
Dupa. aceea, In cursul secolelor, au mai lost
expeditii crestine can au pritnit numele de cruciade, dar nu se pot numara, propriu vorbind,
ca atare.

CRIVATUL, corn. rur. jud.Ilfov, plasa Budesti;

2360 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn. Budesti.

CRUM, rage al Bulgarilor de la anus 802. A

Invins si ucis pe Imparatul bizantin Niceforos,
care-1 atacase, apoi a atacat ehiar Constantinopolul (812 , Tara Insa sa-1 poata cuceri. Sub el
puterea statului bulgar a ajuns la mare stralucire.
CRI1SCA, ACADEMIA DELLA, Academie italiank
intemeiata la Florenta in 1582, a publicat un
Vocabular at limbii In 1612, urmat de alte edithud pins in 1923; editeaza si texte ale vechilor
autori italieni.
CRUSOE ROBINSON.
CRVOVA, oral in lugoslavia.
CRVOVAT, st. c. f. jud. Severin linia Bu-

plasa Criuleni ; 2647 loc. Circ. corn. cu 11 sate (1929).

CRWINA, static c. f. jud. Prahova linia BuCRYMPQIA, circ. corn. jud. Olt. plasa Potcoava, cu 8 sate (1929).
CRINGENI, corn. rur. jud. 'Peleortnan, plasa
Calmatui; 2705 loe. Dupa legea 1929, sat circ.
corn. Basesti.
CROATIA, provincie in E. Europei, a facut
curesti-Ploesti.

parte din statul Ungariei, iar, dupa razboiul mon-

dial, a trecut in statul lugoslay. (or IUGOSLAVIA).

CROCE BENEDETTO (*1866), istoric si este-

tician Italian, profesor la Universitatea din Neapole, Post ministru de instructie In 1920, membru
onorar al Academiei Romane (1921). Op pr. EsteIlea (1902 , Filozolia, Logica (1902), Istoria Italie! dela 1871 In 1915 (1927 , Teoia si istoria
istoriografiei (1913 . Cunoscut afara din Italia
mai ales prin teoriile sale estetice.
CROMWELL [cit. cromuel] OLIVER (1599t
1658 , orn politic englez, membru al Parlamentului

CREGLIC, corn. rur. jud. Orlieiu, plasa Criuleni,

2096 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Criuleni.

curesti-Timisoara.

CSAKY (cit. cIachi] ALBIN (1841) om politic ungur. a lost ministru de culte 1888-1894.
CSAKY ISTVAN ( STEFAN t1605), general secuiu, Intdiu partizan al lui Mihaiu \'iteazul, apoi
a luptat contra lui.
CSAKY LAszL6 (

silvaniei Nitre 1427

CSAKY numbs (

LADISLAU , principe al Tran1437.

NICOLAE

1.1426), comite su-

si general, rasturna pe Regele Carol I, Invinse pe

sustinatorii lui, institui un tribunal, care-1 osindi
la moarte. Dupa aceasta, deveni suveran sub ti-

prem al cornitatului Timis (1396-1402 ; principe al Transilvaniei (1415-1426), s'a luptat contra

landei.
CROOKES [cit. ems] WILLIAM (*1823 t1919),

jurist ung. Advocat in Arad, ministru, presedinte

al Curtii supreme de justitie; principalul autor at
codului penal din 1878.
CSENGERY [cit. cengheri] ANTON (1822-

tlul de lord protector. Viata lui a inspirat cunoscuta drama a lui V. Hugo Cromwell (1827).
CRONOS, divinitate gr. Era tatal lui Zevs.
Romariii 11 identificarh cu Saturn.
CRQNSTADT, oral si port la golful Finfizician Si chimist englez. A desooperit thallium,
a inventat o metoda ca sa scoata, aurul si argintul

din minereurile lor, a inventat tuburile sari

Ii

Turcilor.

CSANYI [cit. eland] LASZLO f LADISLAU

(*1790t1849 , om politic ung.; unul din sefii revolutiei din 1848; prins de Rusi fu pedepsit cu
moarte de Austriaci, dupa victoria de la Villagos.
CSEMEGI (cit. cemeghi] CAROL (*18261.1899 ,

1880), scriitor si om politic ungur; narticipa la

1593

www.dacoromanica.ro

CSE

CSICUP

revolutia din 1843; fu dintre cei mai Inflacaratisustinatori si organizatori ai dualismului austro-ungar.
CSIKY [ciki] GERGELY ( GRIGORE) ( *1842
t1891 , scriitor ungur, preot catolic In Transil-

vania, profesor de seminariu. Pr. Op. Pro feiie,

1877; Janus, tragedie, 1877; Proletari, 1880; Sdracie lucie, 1881. A tradus tragediile lui Sophocle
$i comediile fur Piaui.
CSOKONAI [(Ancona:1] VITEZ (177311805 ,

poet lirie ungur; a lost profesor la Debretin, dar

a fast silit sa pierce din cauza viddi sale dezordonate. Unul din Intemcietorii literaturii maghiare
moderne. Op. pr. Lilla, poezii: Cintece anacreon-

lice, 1806; Dorotea, epopee comics; Nemurirea sirpaerna filozofica.

CSONGRAD, [ciorgrad],oras in Ungaria In co-

mitatul cu acelasi nume, pe Tisa; 30.000 loc.

CTESIAS (sec. V. a. Chr.), grec calator prin
Persia, poate si prin India. Au ramas de la cl
descrieri de calatorie: Myrobiblion $. a.
CUBA, ins. din Antile (America Centrals);
118.883 km. p.; 1.700.000 loc.; apartinu Spaniei;
Wall de Statele-Unite In urma razboiului din
1895. Orase print.: Havana, Santiago de Cuba,
Met anzas
CUBANI, corn. rur. jud. Balti plasa Glodeni; Dupa legea 1929, sat circ. corn. Balatina;
Intemeiat 1702; 2593 loc. (1922).
CUBEI, corn. rur. jud. Cahul. resed. pllisii
Traian; '8656 loc. Circ. corn. cu 3 sate.
CUBRAT (1. ca. 665), duceal Bulgarilor. El a

liberat poporul sau de sub dominatiunea Avarilor (634) si s'a aliat cu Imparatul Heracliu al

Bizantului (ca 638).

CUCITIC-KAINARDGI (azi i se zice CAINARGEADA MICA), sat In judetul Durostor. Aci s'a
Incheiat, In 1774, Intre Turd si Rusi, pacea prin care

a inceput amestecul mai direct al Rusilor In afacerile principatelor.

CUCIUREANU GHEORGHE ( 1824 f 1886), me-

dic roman. A fast medic In Iasi (1837), apoi a

avut functiunea de protomedic" al Moldovei.

Membru onorar al Academiei Romane (1871).

CUCIUREANU MIHAIL ( 1819 11844), scriitor

roman. A trait In Botosani, Cernauti, Falticeni;

a publicat o brosura de poezii: Poetice cercari,
1839; a Post si magistrat.
CUCIT,JRUL-MARE C) corn. rur. jud. Cer-

nauti, plasa Cosminului; 14.000 loc. Circ. corn. cu

2 sate (1929) C.-MIC, c. r. jud. Cernauti, plasa
Nistrului; 3564 loc. Circ. corn. cu 3 sate.
CUCORENT, cic. corn. jud. Botosani cu 15

sate (1929.

CUCU IOAN ( *1837 11870), om politic roman In

Transilvania. A lost de rnulte on deputat In parlarneniul din Pesla.

CUCTScil, p circ. corn. jud. Olt, plasa Dumitresti cu 11 sate (1929).11C) statie c. f. jud. Putna
aproape de Odobesti.

CUCURUZU, corn. rur. jud. Vlasca, plasa CILnistea; 3208 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn.
Chiriacu.

CUCUTENI, static c. f. jud. Iasi Hula Pascani-

lasi.

CUDALBI, corn. rur. jud. Covurluiu, plasa

Pechea; 6180 loc. Are un girnnaziu si o scoala
secundarti de fete.

CUENIM [kOne" j VICTOR. profesor francez, lost

liter, stabilit In Iasi, unde a deschis un pensionat

pentru fiii de baler, In care se invata, cum zice A-

lecsandri, care i-a fast elev: un pic de frantuzeasea, un pic de nernteasca, un pic de greeeasca si
ceva istorie si ceva geografie pe deasupra". Avea

bunul obiceiu de a merge vara cu elevii Intr'un

sat, unde petreceau vacanta. Asa a fast In 1834,
cind se gaseau pe malul Prutului si cind Alecsandri a Post chemat In oral pentru a fi trimis la
Paris. (In Albino. romaneasca" 1830 e scris alum", maghistru de pansion In Esi .
CUGIR, corn. rur. jud. Huneduara, plasa Orastie; 6250 loc. Mine. Fabrics de arme. Statie c.
t. Hula Jibot-Cugir.

CTIGLER-PONI MATILDA ( *1853), scriitoare

romana. German& de origin, a Post in a doua casatorie sotia profesorului P. Poni. A colaborat la

Convorbiri Literare" (incepind din 1867) si valoarea poeziilor ei au lost relevata de T. Maiorescu.

A publicat un volurn: Poezii (1871) si alte poezii

prin diferite reviste. In anii din urma a dat o

carte pentru copii: Povestiri adevdrate, edit.

Cartea Bcmidneascd.

CUGUFtLT,JIU, lac jud. Ismail, comunica cu

lacul Ialpug si cu bratul Chilia.
CIThEA, corn. rur. jud. Maramure), plasa lza;

2200 Icc.

CUIZOVCA, corn. rur. jud. Orhei, plasa Chi-

pereeni; 2240 loc. Dupa legea 1929. sat circ. corn.

Chiperceni.
CUJAS JACQUES ( *1522 11590 , jurist francez,

studia dreptul roman.

CUJMIRU, corn. rur. jud. Mehedinti; 2999 loc.

Circ. corn. cu 15 sate (1929).

CT.,JLCER LOAN D. ( 1853 11928), general roman.
U liter de stat major. Sublocotenent 1873. general
de brigada 1904. A luat parte la razboiul independente' cu gradul tle locotenent. A fast secretor ge-

neral al ininisterultd de razboiu: ministru de lu-

erari publice In guvernul Averescu de la 29 lanuarie 1918. In rasbuiul pentru Intregirea neamului a

comandat armata I a luat parte la operatia

din Oltenia; a Post Insarcinat cu conducerea superioara a lucrarilor de fortiricatie.
CULEVCEA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Sarata; 4887 loc. Circ. corn. cu 7 sate (1929).
CULIANO NICOLAE (*1834 11915), profesor ro-

man. A ocupat catedra de geodezie si astronomie la

facultatea de stiinte din Iasi (1863), a fost mutt

time rector al Universitatii; membru corespondent al Academiei Romane (1889). A publicat csrti
de specialitate (algebrd, trigonometrie, calcul diferential) $i un raport asupra starii $coalelor din
Iasi (1868).
CULMEA-CERNEI, munte pe malul drept
al riului Cerna In apropiere de Mehadia.

CULTTRA ROMANA, revista de pedagogic, Pilule,

litere, a aparut in Iasi sub redactia lid I. Gayaneseul de la 1903 pan& la 1911.
CUMANI, popor barbar de aceeasi origine cu

Pecenegii. Au venit la N. Dunarii dupa 1057; ei au

locuit In Muntenia $i Moldova mai multa vreme si

chiar un document din 1234 da acestor tani numele de Cuniania. Ca amintire despre ei au
ranias mune cuvinte in toponimia tarilor (Comana, Comani, Comancsti si probabil si cuvinte
comune, despre sari nu se poate afirma totdeauna cu siguranta, fiindca se gases si in turceste.
CUMONT FRANZ ('1868), filulog qi arheolog
belgian. S'a ocupat cu istoria reiigiuniior din anticitate. In lucrarile sale are multe parti cari privesc
tinuturile vechii Dacii, deei in legatura cu istoria
noastra. A (scut si o calatorie In tars pentru cercetari stiintifice. E membru onorar al Academiei
Romane (1926).
CUNDTJC 0 sau sAsic, lacj ud. Ismail, lung 31
km., lat circa 14 km., comunica. cu Alarm Neagra

primeste rlurile Cunduc, Sarata s. a. 10 C. sau

Cohilnic (Cogilnic),r1u,isvoraste in jud. Lapusna,

uda jud. Tighina p Cetatea Alba si treclnd In jud.
Ismail se varsa In lacul Cunduc.

CUPARESTI, supranumele unei familii boe-

resti din Moldova: Roset. Erau inruditi cu Doruni-

torul Serban Cantacuzino si au jucat un rol important In conducerea afacerilor publice mai ales
pe vremea lui Constantin Cantemir (sec. xvn).
CI,TPCA, corn. rur. jud. Storojin0, plasa Dumbrava-Ro!ic; 2260 loc. Dupa legea 1929, sat circ.
corn. Patrautii-pe-Siret.
CUPIDON, divinitate romans, identificata cu
Eros al Grecilor. Zeul amorului,
CUPORANI, corn. rur. jud. Cetatea-Alba
plasa Traian: 2839 loc. Dupa legea 1929 sat circ.
corn. Hiulment.

CURACAO [Wrap)] ins. Antile; supraf. 550

km. p.; apartine Olandei; aci se fabrics un lichior

1594

www.dacoromanica.ro

din coji de portocale, care poarta numele insulei.

CURCANI, corn. rur. jud. Ilfov, plasa OlteouRcoNii, piesa patriotic& a lui Gr. Ventura
(1878) jucata pe scena Teatrului National din
Bucuresti si pe alte scene cu mult succes.
CTJRCHI, man. calugari jud. Orheiu Intern.
de Iordachi Curchi pe la 1773, Inavutita. de Toder Sobea pe la 1810.
CTJRCIU, corn. rur. jud. Ismail, plasa Holgrad, lingh. lacul Ialpuh; 3368 lot.. Dup& legea
1929, sat circ. corn. Cuza-Voda.
CURCUBETA, pisc al muntilor Bihorului.
nita; 3075 loc. Circ. corn. cu 7 sate (1929).

CUREL FRANoon DE (1854t1928), autor dra-

matic francez. A debutat In 1892 In teatrul lui

Antoine. Opere pr. Le rep as du lion, La nouvelle

Mole, Le coup d' aile. La noi s'a tradus si s'a jucat
Noul idol $i Pdmintul mor(ii (Terre inhumaine)

In manastirea Mihaiu Voda, ars mai tirziu). Ramlnind In mare parte fa& Intrebuintare, cu C U

Incetul s'au adapostit In cuprinsul lui o sum& de

rau facatori, hoti, vagabonzi, cari atacau pe treclitori noaptea. Acestia erau numiti Crai de Curtea
veche. Mai exist& azi biserica numita Curtea
veche pe strada Carol.

CVRTICI, corn. rur. jud. Arad plasa Arad;

8986 loc. (1919); static de hotar c. f. pe linia care

vine de in Arad; varna.
CURTISOARA, circ. corn. jud. Olt, plasa Dumitresti, cu 20 sate (1929).
CVRTIUS ERNEST ('1814t1896), arheolog si
istoric german; profesor la Universitatea din Berlin, directorul Muzeului de antichitati. Dupii. calatorii In Grecia european& si asiatick scrise monumentala Istoria Greciei (1857-1861).

CURTIUS RUFUS Qtrimus, istoric latin. A

la Teatrul Regina Maria.

trait pe vremea lui Cdaudiu (41-54) sau pe vremea

lui Vespasian. (69-79). A scris istoria lui Alexan-

lati In 1605-606 sub directia lui II. Sanielevici.

Miron Costin In scrierile sale.

CURENTUL NOU, revista literary, a ap5rut in Ga-

dru cel mare, lucrare pe care o vedem citata de

CURTUIUBENI, corn. rur. jud. Salaj, plasa

CURIE [cit. cirri] PIERRE (' 1859 11906), fiziclan francez, care descoperi (loud metale noi: polonium $i radium. A fost profesor in Paris la o catedra speciala create pentru el (1895). S'a casatc-

Valea lui Mihaiu; 2687 loc.

a devenit colaboratoarea lui si dupa inoartea lui

(printr'un accident nenorocit pe strada) i-a continuat si Ii continua opera. In 19Q3 an primit
amindoi premiul Nobel pentru fizied.

Aci au Post luptele vestite Intre Italieni si Austriaci

rit cu MARIA SLODOVSICA, de origine poloneza. care

CURT,TTI, nume dat rasculatilor din Transilvania 1514 sub conducerea lui Doja si cari erau
tarani unguri $i romhni.
CUSTOZA, sat in Italia aproape de Verona.
In 1848 si In 1866.

CUSNICOV PP- KUSNICOV.

CURLER DE AMBE SEXELE, revista literara re-

dactat& de I. Heliade Radulescu, Bucuresti, 1836

CUT, corn. rur. jud. Alba, plasa Sebes; 2050 loc.

1847.

CIJTUL-ViNATORI, circ. corn. jud. Cernauti

plasa Cosminului cu 4 sate (legea 1929).

resortul Curtii apelative din Iasi, a ap5rut In Iasi

Intre 1868-84 sub conducerea lui Th. Balasan.
La aceasta a colaborat Eminescu In 1876.

cipatelor in 1811. Administratia lui a lost o crud&

si nemiloasa persecutie a locuitorilor. Ale lui shit

CURIERUL DE cAsi, foaia publicatiilor oficiale din

CURIERUL PINANCIAR, jurnal economic, financiar, comercial, a aparut in Bucuresti de la

1874 ptna pe la 1907, sub directia lui Mina Minovici si apoi a d-rului Mina Minovici.

CURIERUL JUDICIAR. ziar saptaminal de speciali-

tate, 1ntemeiat in Bucuresti in 1892.

CURIERUL RUMANESC, ziar politic si literar In-

temeiat si redactat de I. Heliade Radulescu, Bucuresti 1829-1848 si 1859.

CURIOSUL, gazer& de literature, industrie si nou-

tali, a aparut In Bucuresti sub redactia lui Cezar

Bo line Intre 1836-37.
C1JRSUL -APEI, riu In jud. Rimnicul Sarat;
pe malurile lui s'a dat lupta Intre Stefan eel Mare
si Radu cel Frumos. (1471).
CURT-BUIVAR, circ. corn. jud. Durostor, plasa Curt-Bunar; cu 12 sate (1929 .
crgrrEA-AREA, nume dat palatului donmesc din
Bucuresti care a ars in ziva de 22 Decembrie 1812,
cind a venit Caragea in capitala tarii.

CURTEA-DE-ARGE, corn. urbana jud. Arstatic c. f. cap liniei care pleaca de la Pitesti;

ges pe malul sting al riului Arges; 6428 loc. 1915 ;

resedinta episcopiei Argefrilui (re- acest cuv. ; are
un gimnaziu, o scoal& secundara de fete, o sc. de
meseril, o sc. de agriculture, un serninariu si

snare primare; are 7 biserici, intre cari foarte Insemnata este bis. Domneascd; tar la marginea orasului este biserica episcopald, zidita de Neagoe

Basarab intre 1512-1517, pe vremea cind era

acolo mitropolia (arii, ruinatii de cutremur. a Post
restaurata (sau rezidita) in tinipul Domniei Regelui Carol I sub conducerea arhitectului -4. Le-

conte du Nouy $i inaugurata In 1886, cu ocaziunea

aceasta Alecsandri a scris o frumoas& poelie. In

biserica se Mill mormintele ctitorilor vechi Neagoe

Basarab, Doamna Despina si ale alter persoane

din familia lor, apoi mormintele ctitorilor noi :
Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I.
CURTEA-DE-cASATIE pr- halts Curte de Casette.

CVRTEA-VECEIE, nume dat fostului palat domnesc

din Bucuresti al lui BrIncoveank parasit (dup&

ce Alexandru Ipsilante a clSdit altul non In 1776

CUTVSOV, general rus. Guvernator al prin-

cuvintele, cari au Minas de pomina: Nu le void

Visa de cit ochi9 ra sd plinud. Lucrul e confirmat de

unul din urmirtorii lui In aceasta Insarcinare,

Ciciacof, Intr'un memoriu tiparit mai Urziu.
CUTOVLACHI w AROMANI.

CUVENTE DEN BATEAU', titlul unei scrieri a lui

B. P. Hasdeu, Vol.

1878

(Limba vorbitA Intre 1550 si

1600. Documente comentate),
vol. II 1879 (Gargle poporane
ale Romanilor), vol. III 1881
(Istoria limbii romane).
CUVIER [cit.: Calle] GEOR-

GES ('1769 t1832), naturalist

francez; profesor la College de

France ; membru Academic!
de stiinte; creatorul anatomiei
comparate si al paleontologiei.
CUZA ALEXANDRU ( '1820

t1873 , domnitor roman. Descendent dintr'o veche familie

moldoveneasea, a facut studii
la Paris linpreuna. cu Alecsandri,

G. Cuvier.

Negri si altii; a Post prefect la

Galati;

in 1859,

cind Adu-

narea erectly& a Moldovei era

chemata sa aleaga un Domn
conform Conventiei din 1858,
un insemnat nurnar de deputati
I-au ales pe el In ziva de 5 lanuarie. Dupe aceasta alegere a
rostit Mihail Kogalniceanu faimosul situ, discurs, In care des- Alexandru loan

I Cuza.
voila. ideea: la legi norta orn
nou". Adunarea electiva din Muntenia 1-a ales

si ea, tot cu unanimitate, In ziva de 24 Ianuarie,

realizlnd prin acest vot dorinta divanurilor
ad-hoc: unirea principatelor. Acest act a nemultu-

mit pe Turd si pe Austriaci, cari se temeau de o

Intarire a elernentului romAnesc, cum si pe Englezi, cari sprijineau atunci politica turceasca.
Deaceea, cu toate staruintele trimisilor speciali
(V. Alecsandri si C. Negri , a trecut mult& vreme
pine cind, gratie sprijinului Frantei, s& se recunoasca unirea definitivii (Decembrie 1861),

1595

www.dacoromanica.ro

CUZ

CUZ- insa numai pentru timpul domniei lui Cuza. Desi

urcat pe tron In mijlocul entuziasinului general
C. A. Rosetti a dat din Iasi telegrama in care
zicea: I)omnul este, intru toate, sublim , domnia
lui a IntImpinat mari greutati In politica interns..

C Zu

De si Kogalniceanci, in salutul sau ii Insemnase ca

niisiune sd impace patimile si urile dintre particle,
el a vazut desbinari mari si a Post nevoit sa schimbe
7 ministere In Muntenia si 7 in Moldova, iar dupa
unirea definitive s'a vazut In conflict cu ministrul
Barbu Catargiu si silit sh refuze sanctionarea

;i promuigarea legii pentru imbunatatirea soartei

thranilor votata de Adunare. Ministerul lui N.

Kretulescu (Dec. 1862Oct. 1863 no aduse do-

rita Impacare Intre Doom $i uncle partide; atunci

el ineredinta guvernul lui M. Kogalniceanu Oct.
1863 ,

care prezinta Adimarii legea pentru im-

propriethrirea thranilor. Mind respinsa si ministcrul oblinind vot de blarn, Cuza disolva Adunarea
$i dote o proclamatie dare popor Impreuna cu un
Stalut prin care aducea modifiehri Conventiunii
din 1858 lovitura de stat de la 2 Maiu 1864).

Plebiscitul cerut atunci alegatorilor dete mare

majorit ate pentru Donn si Kogalnieeanu si astfel
se alcatuira legile fundamentale furs parlament:
Codul civil, penal, comercial, legea instruc(iei,
etc. Oarecari nelntelegeri intre Doinn si ministrul
sau, adusera (Ianuarie 1865) retragerea acestuia
si formarea unui guvern prezidat de C. Bozianu
si apoi a altuia prezidat de N. Kretulescu, care a
Post col din lama. Framintarile din acest timp,
Impotrivirea partidelor si o serie de greseli ale

Donuiitorului, adusers miscarea de la 11 Februarie

1866, care it sill sh abdice. Cu toate aceste greutati,

In domnia lui Cuza s'au realizat acte mari ale

istoriei noastre: unirea principatelor, secularizarea averilor nuincistiresti (Decembrie 1862 , Iniproprietarirea (dranilor (1864 , introducerea legislafiei apusenc, inceputul de organizare a armatei. Dupe abdicare, Cuza a trait In streinatate si
a murit In ziva de 5 Ionic 1873 in Heidelberg, iar
corpul lui a Post adus si in-

mormintat la Ruginoasa,
mosia familiei. In amintirea lui s'a dat numele lui
mai rnultor sate din jud.
Ismail, Balti, Cahul, Lanusna, Tighina, Iasi, Braila,

la Universitatea din Iasi si a scris, Intre altele,

un studiu despre popora(ie 1899) si Nationalita-

tea in arta (1908). E rnembru corespondent al

Academiei Romane (1903'.

CTJZGUN, corn. urban& jud. Constanta, resedinta plash Traian; Inconjurata- de dealurl; 1528
loc.

CYNOCEPH4LL munti In Grecia; aci s'a

dat o lupta intre consulul Flaminius $i Filip V,
regele Macedoniei (197 a. Chr.)
CYRANO [cit. sirano] DE BERGERAC sAVINIEN DE ( 16191-1655 , poet francez. Intre opere,
o calatorie imaginara in Soare si in Luna.. Viata
lui a inspirat celebra comedie a lui E. Rostand
(1897 .

CYRUS, wr emus.

CZARTORYSKI ADAM GEORGE ('1770 - -1861),

In politic polon din familia princiara. Dupe.

impartirea Poloniei, a trait la Petersburg si a
Post prieten cu Tarul Alexandru I, care it numi
ministru de externe. Dupe moartea acestuia s'a
departat de palat si a luat parte la insurectia din
1831, pentru care fapt a lost osindit la moarte de
suceesorul prictenului shu, Tarul Nicolas. I. Sch-

plod, a fugit din Rusia si a trait la Paris. Aci a

chutat sa profite de mice imprejurare ca sh redea
libertatca tarii sale. Intre altele, a trimis In Bucuresti un devotat, pe Contele Voronici, ca sa se
puns in relatie cu Cimpineanu si ceilalti spre a
porni o miscare anti-rush. loan Ghica 1-a cunoscut
la Paris si ne da amanunte despre el. Acelasi
stop a urmarit si dupa revolutia din 1848, cind
a intrat, prin devotatii sai, Irr legaturi cu emigratii
romani, Indemnind sa se formeze In Pesta o legiune

care sa ajute pe Unguri in lupta contra Austriei

si prin areasta contra Rusiei.
CZAYKOWSKI MIHAIL (sau CZAYCA) ('1808

11886 , general polon. A lucrat ca agent al Printului Czartoriski la Constantinopol (pe la 1840)

$i fiincich guvernul Rusiei a cerut extradarea lui,

s'a facut rnusulman, lutnd numele de Sadykpasa, sub care e cunoscut deasemenea. In 1848

a Post In leghturi cu emigratii romani si a incheiat

cu Ion Ghica o conventiune pentru formarea unei
legiuni romanesti contra Austriei In care sa intre
si ofiteri poloni. A luat parte cu armata turceasch

la luptele din Crimea. A publicat si citeva ro-

mane, cari s'au tradus In diferite limbi streine.

CZERNIN OTTORAR ( 1872 , diplomat austriae. A Post ministru plenipotentiar In ROmaMa (1913-1916) si a avut rol important In

Olt, Roman, Covurlui, Dim-

bovita, Dorohoiu.

CUZA ELENA DOAMNA

(*18:?.5-r1909 , sotia domni-

tratativele care au dus la Incheierea pacii dela

torului Cuza, nascuth. Rosetti. A ocupat cu demni-

Buftea si Bucuresti.

tate Inalta situatie la care

a ajuns si a dat dovezi de .
""'
suflet Malt, ierthtor, si de
Doamna Elena
iubire pentru cei umili.
Sofia lui Al. Cuza.
Gratie ei s'a Infiintat Azilul Elena Doamna ", care exists $i azi, transformat In swath normala si in seoala profesionala.
CUZA ALENANDRU C. (*1857 . jurist roman. A
colaborat la ,.Convorbiri literare" (1886-190*,

la Arhiva" (1896 1903 , public/11d poezii.

A adunat uncle intr'un volurn (le) suri, 1887)
s'a facut cunoscut mai ales prin epigrame. Este
deputat si a publicat din discursurile rostite in
si

Parlament. A. Post profesur de economic politica

CZERNY CAROL ( *1791t1857), pianist $i corn-

pozitor austriac.

CZETZ ANTAL ( ANToN)

1801 t1865), bota-

nist ungur. A studiat flora Transilvaniei, descoperind poste 900 de specii noi.

CZETZ LOAN ( *182211904), general ungur partas

al revol. din 1848. Fugi In Germania, dupa caderea

revolutiei, de acolo in Franta; lupta In 1859 In Italia contra Austriei; mai tirziu emigra In America.
CZIBULKA ALFONS ( '1842 t1894), compozitor

ungur; a lasat mai multe operate s. a.

CZUCZOR GERGELY (

GRIGORE (*MOO -I-1866),

folclorist si poet ungur. Revolutionar la 1848,

suferi Inchisoare. Aleatui si un Dic(ionar (neterminat).

lirillihribIL
--41.4 ).;W,Legit
1516

www.dacoromanica.ro

I0

..1411

ti'-''41

!r.

DUDIXREA LA CAZANE

DABIJA EIISTRATIE (1-1665 ,

domn al Mol-

dovei intre 1661-1665. Boer de tarn, 11 gasim ca

paharnic, ban $i vel-vornic (1657 . Turcii 1-au
pus pe tron in Noembrie 1661, in vremea in care
Austria le declarase razboiu. Turcii fac o noun ex-

peditie In 1663, Ia care iau parte si domnitorii

Principatelor; dar, fiind invin$i,
cei doi doinni slat banuit.i ca
an tradat. Grigore Ghica alMunteniei fuge in Polonia, dar Dabija se desvinovateste $i ramine in scaun. Cronicarii spun
ca era betiv si, la belie, omora
pe unii din tovarasii de petrecere. Dabija a batut moneta cu
efigia sa, ceeace nu s'a mai inUmplat dupa el.
DABIJA NICOLAE ( '1837 Dabija Eustratie.
t1884 , general roman. A luat
parte la razboiul pentru independents; a lost
ministru de razboiu In 1879, In 1880 de lucrari
publice pfna Ia 1 August 1884.
DACI, popor de neam tracic, Inrudit cu GOAL
Ei au locuit si la S. de Dunare si la N. Cci din N.

au lost impartiti in triburi, dar prin sec. I a. Chr.

se unit% sub conducerea lui Boerebista si faeura
incursiuni In provinciile romane piny in lliria
$i Macedonia. Mai tirziu se antestecara in luptele
dintre Octavian si Antonin si, dupa aceea, atacara
adesea provincia Moesia. Unindu-se si organizindu-se sub regele Decebal, ei Invinsera (in 86 p.
Chr. pe Romani In timpul Imparatului Domitian, dar furs $i ei Invinsi in cele din urma; totusi,
profitind de luptele nenorocite ale acestuia cu
Quazii $i Marcomanii, doblndira dela Imparat un
tribut anual si mesteri de earl aveau ncvoe pentru
constructile lor. Mai tirziu, Traian ram In contra
for doua expediliuni: una (101) pentru a asigura
linistea Imparatiei romane In aceste parti, alta
(105) pentru a distruge puterea Dacilor. Invingator In ambele razboaie, el prefacu Dacia In pro-

vincie romana. Poporul Dacilor e unul din elementele din cari, in cursul vremli, s'a format poporul roman.

DACIA tars, libera, apoi provincie romana.

Centrul ei a Post Banatul Timisoarei. Oltenia si

Sud- Vestul Transilvaniei; de aci s'a Intins pina la

izvoarele Tisei si ale Nistrului, apoi spre Marea

Neagra si spre gurile Dunarii. La Inceput avea o

administratie units; mai tirziu s'a Impartit In

doua.: D. superioara si iuterioarti, apoi, In trei: Apulensis

cu capitala Apulum ( Alba lulia , Porolissensia cu

capitala Porolissum st Malvensis cu capitala Cabonia Malvensis, dar metropola provinciei Intregi
era tot Ulpia Trajana, fosta Sarmisegetuza, capitala Dacilor (ruinele ei se vad in aproniere de
Gradi$tea), resedinta conducatorului suprein al
pro vinciei, numit Leyatus Augusti propraetore trium
Daciarum. Populatia tarii era compusa din coloni$ti

adu$i din alte provincii romanizate de mai inainte

si a$ezate in centre numite coloniae, din locuitori

bastinasi Cara nici un fel de drepturi politico mezati in centre numite via sau pugi, $i din locuitori

vechi romanizati in totul sau In parte locuind In

municipia si avind drepturi politice mai marl sau
mai mici, dupa Imprejurari. Orasele mai insemnate
erau: Apulum, Napoca, Tibiscum, Aquae, Drobeta, Potaissa.

Lucratorii $i negustorii erau organizati in colegii:

aurari, fzermi, pluta?i, negustori, etc. Provincia,
fiind bogata, a prosperat repede prin exploatarea
minelor (de our $. a.), prin desvoltarea meseriilor,

prin constructiile de tabere intarite, de drumuri

excelente, de lucrari edilitare: astfel a ajuns sa fie
numita DaCia Jeli.v, dar navalirile barbarilor ( Goti
si

turburari politico interne an slabit puterea de

stapinire a Romanilor 'Ana. In vrernea lui Aurelian

(270-275 , care a parasit-o, retragIncl legiunile si
fortnInd la S. Dunarii o alts provincie D. Aurellana,
ca sa se poata zice ca n'a desfiintat efectiv vechia
provincie a Iui Traian.
DACIA, ziar politic, literar $i comercial, sub

directia Iui V. Alexandrescu [Urechia] $i G. Pe-

trescu, a aparut in Iasi In 1861.

DACIA LITERARA, revista literary Intemeiata de

M. Kogalniceanu last 1840. A aparut si editia 2-a

Ia 1859.

DACIA- ROMANIA, societate de asigurare in Bu-

cure$ti, intemeiata In 1871 sub numele de Dacia.

1597

www.dacoromanica.ro

1881 a fuzionat cu soc. Rom Anta, In 1909 a

DAC- La
fuzionat $i Cu soc. Patrla. Capitalul este de lei

DAN 60,000.000.
DACIA virroaRE, ziar tiparit de citiva tineri
romani la Paris, apoi la Bruxelles In 1883.

DAFNE, personaj mitologic grec, personificarea

laurului lui Apolon.
DRAGTTA, sat jud. Roman, plasa $cheia; 805
lee.; tine de corn. Bacesti (legea 1929). Aci se afla
o fabric& de spirt. Statie c. 1. Intre Roman si

DAGOBERT I [dagober] (-I. 638), rege al

Francilor.
DAGOMBA, tinut locuit de negri In Sudanul

Occidental, Africa.
DAGUERRE Idagherl Loma (-178911851), fi-

zician francez. A inventat diorama (1822) $i a

descoperit definitiv mijlocul de a fixa imaginile
din camera obscure, astfel ca e unul din intemeietorii fotografiei.
DAHLMA_NN FRIEDRICH-CHRISTOPH

1785

t1860), istoric german si profesor la Kiel, Gottingen $i Bonn. Princ. opere: Izvoarele istoriei

germane, Istoria revolu(iei franceze.

DARN FELix (* 1834 t1912), jurist $i istoric german, profesor la KOnigsberg, Breslau. Op. pr.
Studiu despre Visigo(i (1874), Dreptul rdzboiului

(1870),. Istoria veche a popoarelor germanice si

romanwe (1887); a Mout si poezii, romane $i

librete de opera. A Post membru onorar al Academiei Romane (1894).
DAHOMEY, colonie franceza In Africa Occidentals, intinzindu-se piny la golful Guineei;
369.000 km. p. Cap. Porto-Novo.
D.AIA. 0 tire. corn. jud. Odorheiu, plasa
eland cu 3 sate. 0 tire. c. jud. Vlasca, plasa
Marginea cu 6 sate. In satul Daia a Post in yechime un tirg $i in sec. xvu resedinta unei cdpitanii. p c. r. jud. Alba pl. Vintul-de-Jos;
2903 loc.

DAILY [deli] NEWS

[nIus], ziar englez fondat

1846 de Di Ike $i Dickens. Tiraj 400.000 ex.

DAILY TELEGRAPH, ziar englez fond. 1855; tiraj

300.000 ex. El a organizat expeditia lui Stanley.

DALNIC, tire. corn. jud. Trei-Scaune, plasa

Ozun, cu 2 sate (1929).

DALTON JOHN (.1766 11844), fizician $i chimist engl.; fecu cercetari asupra fluidelor elastice,
asupra viziunii colorilor, asupra teoriei atomice.
De la el vine numele de daltonism. maladie a yederii, prin care se confunda colorile intre ele.
DA.M4SC, oral In Turcia Asiatics (Siria);
250.000 loc.; industrii (matasuri, covoare, stole),

centru comercial Mtn porturile Siriei $i Persia.

DAMASCENUL, sar IOAN BFINTUL.
DAMASCHIN (f1725), prelat roman. Episcop
al Buzaului (1703-1710), al Rimnicului (17101725). In timpul pastoriei la Rimnic, Oltenia a
Post ocupath de Austriaci (1718). In tot timpul
el a luptat pentru pastrarea vechilor drepturi ale
episcopiei $i ale manastirilor. A Post om Mvatat,
cunoscator al lirnbilor latina, elina, slavona. A
tradus: Apostol, Buzau, 1704, Antologhion, 1705,

Octoih, 1720, etc.

DAME FREDERIC ( *1849 11907), ziarist fran-

cez stabilit in Romania $i naturalizat. A Post profesor la liceul Sf. Sava (1876), seful statisticei la
Ministerul Instructdei (1892), apoi subdirector si
inspector scolar, In care timp a publicat Statistice

$i Anuare. Ca publicist a debutat, la noi, In ziarul Journal de Hucarest (1872), a fundat L'Europe
nouvelle

(1875), mai Urziu Cimpoiul (1883 , a

colaborat la Romdnul (1877) $i la L' IndrIpendance

roumaine, mai Urziu a trecut la ziarul conservator

La liberte roumaine. A tradus, In ziare $i reviste,

multe opere din literatura franceza; a tradus In

frantuzeste scrieri cari trebuia se fie cunoscute
streinilor (ca: Istoria toleran(ei $i Istoria critics
de Ilasdeu), a colaborat la uncle piese de teatru
(ca: Hatmanul Drdgan cu I. Malla); in fine a publoat un dictionar roman francez. (1893-94) $i un
studiu asupra terminologiei populare (ow-.

DAMIAN, mitropolit al Moldovei numit de

Patriarhul din Constantinopol, dupe ce fusese episcop cu titlul Sevastias. A functionat Intre
1437 -1451; a luat parte la conciliul de la Florenta.
DAMIAN VASILE, cronicar moldovean (sec.
xvii), a chilli lucrare a servit ca izvor pentru

Talien aproape de Port-Artur. Fondat de Rusi In

cronica lui Nicolae Costin.

DAMIAN $r COSMA sfinti, sarbatoriti de
biserica ortodoxa la 1 Noembrie. Sint nutniti
doctori fara de argirrti.

port la Uceanul Atlantic; colonie francezil.; 9000

deltei iNilului; 35.000 lee.

DAMJANICH (damlanicrj MAN ( 1804 f 1849),
general ungur, lua parte la luptele din 1848 contra

DAIREN (sau TAIREN), port In China in golful

1899, sub numele de DALNY, ocupat, dupe rilzboiul

din 1904, de Japonezi, cari Ii dadura numele
actual.
DAKAR, oral In Senegal (Africa Occid.),

loc.

DAMIETTA, oras in Egipt, pe un brat al

DAKOTAS, locuitori indigeni din America de

Nord (Piei rosii).
DAI4I-LAMA, capul religiei budiste din Tibet,
resedinta. la Lhasa. Se consider% ca in el se incarneaza spiritul lui Buda; la moartea unuia, trace,

Austriei. lnvins de Rusi, fu spinzurat de Austriaci.

DAMOCLES, curtean al lui Dionisie, regele
Siraeuzei. ubisnuind sa laude fericirea rezilor,

DALAYRAC [dalerac] NICOLAS ( 1753 t 1809 ,

cu un fir de par de cal. Clnd o Vaal, el intelese

care este soarta regilor $i be atunci rarnase

dupe un interval, intr'altul, de regula un copil.

compozitor francez; publica opere - cornice $i ro-

mante foarte gustate.

DALBOSET, corn. rur. jud. Caras, plasa Bozovici; 2131 loc.

DALILA, personal biblic, trada pe Samson,

luindu-i forta prin thierea parului, 11 dote pe mina

b ilistenilor, In schirnbul unei sume de bani. Scri-

soarca V-a a lui Eminescu incepe cu amintirea

acestei Intlniplari.

DALLOZ VICTOR (*1795f 1869 , jurist $i om

politic francez cunoseut prin al sau Repertoriu de

leg islafie, doctrind si jurisprundeng

DALMAT, stint (sec. iv) sarbatorit de biserica ortodoxa la 2 August. A trait pe timpul lui
Valens sau Teodosie -cel -Mare. S'a fault pustnic; a lost

egumen $i apoi arhimandrit.

DAL.M4TIA, provincie In Jugoslavia; asezata
des lungul thrmului Mara Adriatice; putina produetie. prase princip: Zara, Raguza, Spalatto, Cattaro.

Trecu sub diferite stapiniri (Venetia, Ungaria,Ve-

netia, Turcia, Austria, Italia, Franta, Austria ;

ultima dominatie austriaca (1814 a Post odioasa $i
s'au produs multe revultitdi (ultima in 1881).

stapinul sau it aseza intr'o zi Inteun tron 5i -i dote

toate onorurile, dar atirnk deasupra o sabie legate

expresia Sabia lui Damocles.

DAMON w PITIA, filozofi gi eel (pe la 400 a
Chr.) vestlid mai ales prin amicitia !or.
DAMPIER WILLIAM ( 1652f-1715 ), navigator
englez, facu descoperiri importante In Noua Gninee (o strinitoare Ii poarta numele); publica rolatiuni despre ealatorille sale.
DAN I 11386), domn al Tariff-Romanesti de la
1384 sau 1385. A Post fiul lui Radu rl $i a inurit,
dupe spusele unor cronicari. ucis de boeri, poate
partizani ai lui Mircea, care veni Ia tron indata.
dnpa ar-eva.
DAN II, dorm al Thrii-Romanesti, intre 14201431. A luat domnia, ucizind pe hlihail, fiul lui
Mircea. Ajutat de Sigismund, regele Ungariei, s'a

luptat eu Tumid cucerind Giurgiul: a cercat s%

is uhilia. pe care o stapineau acum Moldovenii.
A lost rasturnat de Ahlea, sustinut de Alexarfdru cel Bun. Dupa unii, ar fi murit chiar it timpul luptelor. Se pare ell el a lost primul domn care
a luat numele de Basarab.
DAN III zis DANCIUL, domn al Tarii-Roma-

1598

www.dacoromanica.ro

ne$ti, A domnit de doua ors: intre 1439-1441,

urcindu-se pe tron cu ajutorul lui loan Corvin de
Huniade, ruda cu el, a Post rasturnat de Vlad
Dracut; Intre 1446-1449, cu acela$i ajutor, dobindind $i Chilia. In acest timp a luat parte la
lupta din Cimpul Mier lei (1448), dar $i-a pierdut
tronul $i a trait In pribegie.

DAN, CAPITAN DE PLATO, poems eraica de V. Alec-

sandri, publicata In Convorbiri literare", 1874-

se afla Copenhaga (Koebenhavn , capitala Danemarcei.

DANInsula Laland (Lolland) asezata la S. preceden- DAN

tei, cu orasul Nakskov.

Insula Falster, alaturi de ea spre E. cu ora*ul

Insula Bornholm. foarte departata de grupul prin-

Nykiibing.

cipal in Marea Baltica,

loc.

1875 .

DAN DIMITEJE ( *18501927), scriitor roman din

Bucovina. Preot. Mernbru corespondent al Aca-

clemici Romane (1904). A publicat studii despre popoarele conlocuitoare din Bucovina: Evreii (1890),
Lipovenii (1890,, Armenii (1890), Tiganii (1893),

Rutenii (1913 : monografii geografice: Comma

Stroja (1897), ('am. Pullin (1905) *1 ale mamastirilor: Sucevifn (1907, 1923); cercetari asupra
folklorului: Credin(e armene (1904). Stina (1923
$i elteva biografii $i monografii istorice: Bartolo2
mein Mazareanu (1911), Al Rt. Strilbi(ki (1912 ,
T. Stefanelli (1920). Cronica episc. de Raddiqi
(1912).

DAN MIHAIL ( 18401-1883 , pi etor roman.

DANAIDE, pers. mitol. grece, fiice ale regelui
Danaos, oslndite, In Intern, sa umple cu ape un
butolu fare fund.

DANEMARCA (DANMARK), stat In Europa, for-

588 km.

p., 46.000

Pfunintul este $es; cea rnai mare altitudine e

de 163 rn. In genere e fertil. Clima este umeda $i

In genere dulce. Agriculture e foarte desvoltata,
cum $i industriile anexe; sint $i pa*uni Intinse.
Comertul $i industria au o desvoltare importanta,

dar nu este, propriu vorbind, o tars industrials.

E impartita in 5 provineii. Moneta este koroana,
Impiirtita in 100 Ore. Religia dominants este cea
luterana. Instructia primara este foarte raspindaft: nu exists analfabetism.
Danemarca proprii ziNa are posesiuni: Insutele Feroc (in Europa) $i Graerilanda (in America).

Statul danez s'a format pe la finale sec. ix $1

In sec. xi $i xui puterea lui se mareste, stapinind
marea Baltica, In sec. xvi cuprinde Norvegia, Suedia $i parte din Anglia. Uniunea de la Koh= (1397)
consfinti unirea celor 3 state scandinave. Suedia se

declara independents In 1523, iar Norvegia prin

`& a (1 e
p1
e-'

Harta Danemarcei.

mat din Danemarca propriu zisa, $i din ISLANDA

cu care ea are unire personals.

DANEMARCA propriu zisa, este cuprinsa Intre

Marea Nordului, strirutoarea Skagerrak, Kattegat,

Marea Baltica, $i legatii la S. cu Germania. Supraf.
42.000 km. p.; 3.434.000 loc. E compusa din:
Intlanda (Jylland cu supraf. de 29.556 km. p.

$i 1.575.000 loc. E a tarn $asa, udata de multe

rluri $i taiata de multe golfuri $1 fiorduri. Ora$e pr.

Aalborg, Viborg, Randers, Aarhus, Ringkjobing, Vella, Ribe.

Insula Flonia (Fyn) 3476 km. p., 340.000 loc.

despartIta de lutlanda prin strimt. Banal mio.

Orme pr.

Odense, Svendborg.

Insula Zelanda (Sjoeland) despartita de Fionia prin

strimt. Belhil maze, 7514 km. p., 1.340,000 loc. Aci

tractatul de la Kiel (1814 se uni cu Suedia. Da

nemarca a boat parte la razboitri de 30 de ani,
dar a lost Invinsa in 1626 de Ferdinand II. In
razbaiul cu Prusia (1864 pierdu provincia Schleswig-Holstein. pe care o radon-1W in mare parte
dupa razboiul mondial prin plebiscitul din 1920.
Danemarca e o monarhie constitutionals, dupa
legea din 1849; are 2 camere. Regale actual este
Christian X.
DANE$,corn. rur. jud. TIrnava-Mare, plasa Da-

ne$, resedinta pla$ii; 1649 loc. Static c. f. Intro

Sighisoara $i Coma-Mica.

DANTI, sat jud. Do:j. plasa Gingeova, tine

de corn. Altrsani (legea 1929); are 4047 loc.

DANFI LADISLATI (pe la 1369-87), nobil roman ;

1599

www.dacoromanica.ro

so it orul regelui ungur Carol, in expeditia in

DAN- In
I I a a.
DAR DANIELOPOL GHEORGHE (*1837 t1913), ju-

rist si advocat roman. Doctor In drept de la Paris,

profesor de drept roman la Universitatea din Bu-

curesti, a Post decan al facultatii de drept intre

1899-1902; advocat pledant, decan al baroului
capitalei (1897). Opere pr. Explicarea Institutelor lui Justinian, 1899, 1900; La theorie des exceptions en droit romain, 1901.
DANIIL PROROCUL (ca. 606 a. Chr.), serbat de

biserica ortodoxit la 17 Decembrie. Vials lrri e

povestita In Vechiul Testament. Iudeu brat captiv

de thiar de imparatul Babilonului, a devenit

adinc cunoscator In stiinta magic!, pe care o

Invalau preotii pagini, dar a practical Invat,aturile lui Moise. data a Post aruncat intro groapa
cu lei, dar a scapat neatins si de atunci a trait

in mare cinste la Curte.

DANIIL PANONEANUL, monah Invatat, care a
trait In Muntenia pe vremea
lui Mateiu Basarab Si a tradus Indreptarea legit, tip. In 'I
1652 la TIrR.oviste. El sem,

neaza una din prefete eu o

dedicatee mitrupoliIului Stefan.

DANIIL sT/LmicuL, stint

t490), praznuit de biserica
ortodoxa la 11 Decembrie.
A trait In Siria; a intrat in
manastire la 12 ani; a refuzat sa fie ales starer $1 a fugit la Sf. Simeon, care loutia pe un stilp. Dupa mai
multe peripetli, s'a asezat si
el Intr'un fel de constructie
'3Ii
asemanatoare si a locuit at.
colo intro desavIrsita privaDaniil
Mitropolit
tiune si In suferinte trupesti
al lingro-Vlahiei.
grozave pins la virsta de 80
de ani. Legenda spune c& a prevestit toate nenorocirile Imparatului Zenon $1 a mai facut si alte
prorociri. De aceea a lost glorificat si a Post consultat in imprejurari grele de oameni politici si de
conduclitorii biserieti destine. A combatut secta
eutichenilor (Pir EUTIEES).

DANIIL, mitropolit al Proilaviei, mort in 1771.

DANIIL (t1732 , prelat roman. A lust eginnen

al man. Ctunpulung, episcop de Buzau (17171720 , mitropolit al Ungro- Vlahici (1720-1732 .

A cladit biserica Vergu si Sf. Voevozi, Bueuresti.
DANILO I PIETROVICI ( 1826t1860), principe
al Muntenegrului intre 1851-1860.

DANTE ( DURANTE ALIGHIERI ( 1265t 1321),

col mai mare poet al Italiei. Luind parte la luptele dintre ghelfi si ghibelini, in cars fu amestecata
si patria sa (Florents), ocupd situalluni politice
Inalte, dar fu apoi proscris si rataci prin diferite orase, pina muri
in Ravenna, unde este mormintul sau. Scrise multe opere, uncle
latineste, altele italieneste, facind
astfel ca dialectul florentin sh de-

vine limbs literara; cea mai insemnata este Divina Comedic /

(1300 1318 . E o trilogie care
arata vials sufletelor dupa moarte
(In /ernut, Purgatoriut ri Para Dante.
disul), in care vedem nu numal
credintele religioase ale timpului, dar toate cunostintele timpului In toate domeniile. Frumusetea
tablourilor partiaie se impreunacu unitatea care se
pastreaza In mod maestru. Pentru Italieni Dante
furmeaza plink azi un obiect de necontenite studii.
Cind, in 1921, s'au implinit 600 de ani dela moartea lui, In toata Europa s'au facut ceremonii de

comernorare. $i la not a lost o sedinta solemna

in Academie. Tot atunci s'a Inceput (de Soc.

,.Cartes Romaneasra ") publicarea traducer!! lui

Cosbuc din Divina Comedic. Au aparut pinto acum

Inlernul (1925) si Purgatoriut (1927), cu comen-

tariff de R. Ortiz. 0 traducere completa a acestei

opere e facuta. de Maria Chita (1883 -88), Infernul

e tradus si de N. Gane (1906). Traduceri palliate

din In! ernul s'au facut de

Heliade 1870) si de Colonel
G. Boteanu (1894).

DANTON GEORGES ( 1759

t1794 , until din sefii revolutiei franceze, osindit la moar-

te de tovarasul sau Robespierre.

DANUBIUS Pr- DUNAREA.

DANZIG, republics in
Nordul Europei, cuprinzhnt

orasul cu acelasi mune $i el-

teva cornune; 1950 km. p.,

395.000 loc. (1927 , a Post con-

,
Danton.

stituita In 1919 si sta sub controlul Societatii Natiunilor.

DAPONTE CHESARIE, mirmeste CONSTANTIN

(' ca. 1713 t1784 , scriitor grec. A venit in Bucuresti pe la 1731 si a devenit secretarul domnitorului Constantin Mavrocordat, pe care 1-a urmat si
in Moldova. Suspectat de Turd, a Post citva limp
arestat; s'a intors In Moldova, unde s'a casatorit
(1749), dar, murindu-i soda $1 o copila, s'a dus
la Constantinopol, unde s'a calugarit. A mai venit
in principate in 1757 ca reprezentant al unei uianastiri din Sf. Munte si a adunat sumo importante
pentru restaurarea cladirilor de acolo. A lasat multe serieri rns. intre can si uncle privitoare la istoria Turcilor si la evenimentele din tarile rontane
din aeon vreme.
DARA 0 corn. rur. jud. Buzau, plasa Niscov;

dupa legea 1929, face parte din dm. corn. Sara.teanca; 460 loc. In satul Dara a Post o fabric& de
cognac Naville. p c. r. jud. Satu-Mare, plasa
Satu-Mare; 904 loc.
DARABANI, corn. urbana jud. Dorohoiu, plasa Lascar, cuprinde si satele: Darabani, Cornesti,
Bojura, Teioasa, Concerti $1 Esanca. Tirgul Darabani s'a infiintat pe la 1835. Are 4984 loc.
DARABANT IGNATIU (t1805), episcop romanunit al Gradiei. Calugar basilit, a lust vicar al episcopilor Rednic, Malor si Bob; apoi in 1788 a Post
ales episcop, sfint,it In 1790; a lucrat mult pentru
bunul mers al scolilor si pentru progresul culturii.
DARAHI wAN, secretar al lui Mihaiu Viteazul,
citat de istorici ua autor al unor scrisori falsificate
catre Sccui (1599 .
DARBOUX [darbu] JEAN GASTON ( 1842 t 1917 ,

matematic francez. A lost profesor de geometric

superioara la faeultatea de stiinte din Paris; membru al Acadennei de stiinte din Paris (1884), membru unorar a! Academiei Romane (1913 . A publicat numeroase memorii despre chestiuni de algebra, geometric., calcul inliniteziinal, ecuatiuni, etc.
DARCLEE, nurnele artistic al HARICLEEI HARICLY ( 1860 , cintareata romana; avu marl sueve-

se pe seenele marl europene. Traeste In Milano.

DARDANELE, strinitoare intre Asia si Europa (HELESPONTUL color verhi), zisa si GALLIPOLI.
DAREMBERG [daranber] CHARLES ('1817

-1.1872), medic francez, scrise istoria medicinci si a

hirurgiei 1872 si Incepu, in colaborare cu sagno,

un hic(ionar de antichitari greco- romane.

DARIA, rnartira, sarbatorita de biserica orto-

doxa la 19 Martie. A suferit pentru credinta si

pentru propaganda ce facuse: a lost Ingropata de
vie Impreuna cu sot,u1 ei llrisant.
DARIU ( gr. DAREIOS, pers. DARIAVUS) HISTASPE (*ea. 5501-485), rege Persiei (521), Intinse
domnia tarn sale asupra Babiloniei si altor taxi,
se lupta cu Scitii si cu Grecii, cuprinse parti din

India: organiza administratia tarn, Impartind-o In

satrapii sub controlul centrului.
DARIU III CODOMANOS, rege al Persiei (336330 a. Chr. ; batut de Alexandru eel mare, muri
si cu el se sfirsi independenta Persiei.
DARIU IOAN ( 1855), profesor roman In Brasov. A publicat cart! didactice si: Idealul lin-d(atorului tonain (1883).

1600

www.dacoromanica.ro

DARLING, fluviul eel mai lung din Australia,

2370 km. sau 2900 (dupe aid!):

1711
1714

Paris. Op. pr. Forniarea cuvintelor

1716
1718

DARMESTETER ARSRNE (.1846

1888), filolog francez, profesor la ,"

compuse in fr. (1873), Vic* cuvinlor (1887), Dic(ionar general al

telintbii /r., continuat de liatzleld
i A. Thomas.
DARMSTADT, oral in Germania (Hessa); 57.000 loc;
DARWIN CAROL (*1809t1882),
naturalist engl., autorul celebrei
scrieri: Originea speciilor pe cale de selectiune

naturala (1859). dind o noun baza teoriei transformismului. S'au tradus la not putine din operele
lui. Citam: Lupta pentru existenta de A. Luca,
1909.

DASCALLT ALExANDRu, scriitor roman, tradu-

cator de carti religioase; a trait pe la sfirsitul

sec. xvu In Rimnicul-Vilcii.

DIACHIEVICI ANIMPODIST,

prof. roman la

1723
1739
1754
1774
1775
1777
1780

1784
1789
1791

girnnaziul Suceava. Pr. op.: Constantin cel mare,

1803
1812

D.ACOV, om politic rus, trimis In Principate In

epoca pregatirii Regulamentului Organic, la a carui

1818

1888; Marcu Ulpiu Traian, 1895.

redactare a lucrat conform cu instructiile ce

adusese.

DATE MEM ORABILE PENTRU ROMANI:

757 a. Chr. Fundarea Romei;
(anul 14 al Domniei lui August). Nasterea
lui Hristos. Inceperea. erei crestine;
106 p. Chr. Supunerea Daciei de catre Traian;
476 Caderea imperiului roman de Apus;

1247
1330

Intemeierea Munteniei;

1352
1396

Intemeierea Moldovei;
(28 Septembrie). Lupta de la Nicopole Intre

1432

(22 Iunie). Prima victorie a Moldovenilor con-

1438
1453
1457

Descoperirea tiparului de Gutenberg;

(Noembrie). Lupta de la Posada, In care

Basarab, domnitorul Munteniei, Invinge
pe Carol Robert;
crestini siSultanul Baiazet, In care cres-

1818
1821
1821
1822
1826
1828

1828
1829
1829

tinii au Post Invinsi;

1467
1469

1484
1476

1492

tra Turcilor;

Luarea Constantinopolului de dare Turci;

( Ianuarie). Victoria lui Stefan cel Mare contra

Turcilor la Racova;
(Decembrie). Lupta lui Stefan contra lui
Mateiu Corvin la Baia;

1836

Tatarilor lui Lipnic;

(4 August). Luarea Ceta.tii Albe de care

1843

(August). Victoria lui Stefan eel Mare contra

Turd.;
(26 Iulie). Infringerea suferita de Stefan cel
mare la Rasboieni;
Descoperirea Americei de Cristofor Columb ;

1504
15o8
1561

1584
1595
1597
1599
1599

1881
1834
1835
1836

(1 Iulie). Moartea lui Stefan eel Mare;

Aparitia primei carti tiparite in Romania

in limba slavona;
Aparitia primei carti tiparite In romaneste

la Brasov: Evanghelia lui Coresi;

Aparitia primei cartel tiparite in Rusia;
(13 August). Lupta de la Calugareni;
Intemeierea mitropoliei romanesti In Transilvania de catre Mihaiu Viteazul;
(18 Noembrie). Victoria lui Mihaiu Viteazul la Selimber contra lui Andrei Bathori;
(1 Noembrie). Intrarea lui Mihaiu In Alba

1887

1848
1848
1848
1848
1848

1850
1853
1853

Julia;

1641
1601
1880

(13 Iunie). Aducerea moastelor sf. Paraschiva In Iasi;

(August). Uciderea lui Mihaiu Viteazul;
(17 Ian). Deschiderea Academiei Domnesti
in Bucuresti cu limba de predare gre-

1856

cease& ;

1857

Bucuresti numita.Biblia lui Serban";

1858
1859

ass Aparitia primei Biblii complete tiparita In

1699
1700

1853

(Decembrie). Uciderea lui Miron Costin;

Unirea unor grupe de Romani din Transilvania cu biserica catolicit;

Gh. Adamescu. Diclionar enciclopedic ilustrat.

Domnia lui Dimitrie Cantemir;

(11 Iulie). Alegerea lui Dimitrie Cantemir DARDA
ca membru al Academiei din Berlin;
Inceputul epocei fanariotilor;
Pacea de la Pasarovit. prin care Austria

anexeaza. Oltenia;
Moartea lui Dimitrie Cantemir;
Pacea de la Belgrad prin care Austria Inapoiaza Oltenia;
Deschiderea primei scoale romanesti In Blaj.
(10 Iulie) Pacea dela Cuciuc Cainardgi Intre
Turci si Rusi;
Rhpirea Bucovinei;
(10 Octombrie) Uciderea Domnitorului Moldovei Grigore Ghica;

Aparitia gramaticei romanesti (scrisa latineste) de Micu si Sincai;

Revolutia lui Horia;
(20 Iunie). Inceputul revolutiei franceze;
(4 August). Pacea de la Sistov. Incetarea
ocupatiei austriace In principate;
Intemeierea Seminariului roman, la Socola;
(12 Maiu). Pacea de la Bucuresti prin care
Rusia rapeste Basarabia;
(15 Noembrie). Deschiderea scoalei de ingineri a lui G. Asachi In Iasi;
Deschiderea Academiei romanesti Ia Sf.
Sava in Bucuresti de catre G. Lazar;
Revolutia lui Tudor Vladimirescu;
Aparitia lexiconului din Buda: romanesc,
latinesc, unguresc si nemtesc;
Numirea primilor Domni roma.ni din tare
In ambele principate: Grigore Ghica si
lonita Sandu Sturza;
Conventiunea de la Akkerman;
(12 Iulie). Ocupatia ruseasca. a principatelor;
Aparitia gramaticii lui Heliade;
Pacea de la Adrianopole;
Aparitia prirnelor ziare romanesti In principate: Albina romaneasca" (13 Mai) si
Curierul romanesc" (8 Aprilie);
Regulamentul Organic;
Numirea primilor domni regulamentari;
Infiintarea Academiei Mihailene din Iasi;
(15 August).Deschidereaprimului seminariu

preotese roman In Bucuresti;

Aparitia revistei literare a lui Heliade: Curler de ambe sere;
Aparitia primului ziar In Transilvania: Gazeta de Transilvania;

(24 Noembrie). Deschiderea cursului de

istorie al lui Mihail Kogalniceanu la Academia Mihaileana din Iasi, oprit curind
prin interventia consulului rusesc;
(3/15 Maiu). Adunarea de la Blaj ;
(0 Iunie). Citirea proclamatiei Ia Islaz.
(11 Iunie). Revolutia de la 1848 In Bucu-

resti;
(13 Sept.).Lupta pompierilor In Dealu Spirei;
(16 Octombrie). Aparitia In Cernauti a
ziarului romanesc de propaganda cultural& si politica: Bucovina, condus Intliu
de G. Hurmuzachi;
Infiintarea mitropoliei Romanilor uniti In
Transilvania;
Inceputul razboiiilui Crimeei;

Aparitia, la Paris, a primei colectiuni de

poezii ale lui V. Alecsandri: Doine si
la,crimioare" ;
Aparitia completa a Cronicei lui Sincai In

3 volume dupe ordinul domnitorului Moldovei Grigore Ghica;

(18/30 Martie). Tractatul de pace de la Paris;
Divanurile ad-hoc voteaza unirea principatelor (in Octombrie);
(7/19 August). Conventiunea de la Paris;
(5 lanuarie si 24 lanuarie). Alegerea lui

Alexandru loan Cuza ca dome al Mol-

dovei si Munteniei;

1601

www.dacoromanica.ro

ICI

DAT- isso Infiintarea mitropoliel Romani lor ortodoxi

DAU

1861
1881

1893
1895

In Trausilvania;
(11 Decernbrie . Proclamarea unirii definitive a Principatelor;

In fiin (area Asociafiunii transilvanc. n umi I a

si Astra;
(24 Ianuarie). Deschiderea primei adunari
legislative a Romaniei unite;
nes ( Decembrie). Secularizarea averilor manastiresti;
1884 (2 Maiu). Lovitura de stat si Statutul:
1865
(11 Ianuarie). Infiintatea Societdlii pentru
literatura si cultura romand In Bucovina.
1865
(lanuarie). Infiintarea Ateneului Roman in

1888

(10 Main). Intrarea Domnitorului Carol in

Bucuresti si depunerea juramintului;
(29 Iunie). Votarea primei Constitutiuni

nare;
Inceperea organizarii educatiei 'populare si
a cooperatiei sub directia ministrului Spiru

1907
1912

Rascoalele thranesti;
(13 Martie). Incheierea aliantei Intre Serbia.

1913
1913
1913
1914
1914
1914

Bucure$ti:

(11 Februarie . Abdicarea lui Cuza;

(1 Aprilie). Infiintarea Academiei Romane;
(8 Aprilie). Proclamarea Printului Carol de
Hohenzollern ca Domn, In urma plebisci-

1901

Haret ;

1862

1888
1886
1888

1914
1914
1918
1918

(2-6 Septembrie). Batalia de la Turtu

1916

terare ;

1918
1918
1916

1867
1867

(14 Aprilie). Infiintarea noului sistem monetar ;

1889
1873

1875

1877

{29 Martie). Inaugurarea serviciului postal

roman;
(6 Aprilie). Intemeierea Creditului funciar
rural;
(10 Iunie). Incheierea tratatului comercial

cu Austro-Ungaria, primul act de acest

fel si o recunoastere a suveranitatii Statului roman;

(4 Aprilie). Incheierea Conventiei on Rusia

prin care Romania permitetrecerea armatelor rusesti si Rusia garanteaza integrita-

tea teritoriala acluald a Romaniei;

1877

1877
1877
1877
1878

1878
1878
16713

1878

1878

1880
1881
1881
1882

1885
1890
1892

1917
1918

1918

30 August). Luarea redutel Grivita;

7 Noembrie). Lupta de la Rahova;
28 Noembrie). Caderea Plevnei;
(12 Februarie). Intrarea armatei romane In

1918
1918

(19 lunie). Mihail Kogalniceanu si loan C

Bratiariu, ca delegati ai Statului roman,
sustin In fata Congresului din Berlin
drepturile noastre si protesteaza contra
intenttunii Rusiei de a rapi cele trei districte din Basarabia;
(23 Iunie). Congresul din Berlin recunoaste
independenta Romaniei;

1918
1918

Tratatul din Berlin -.

Rapirea din nou de catre Rusi a color trei

judete din Basarabia;
(14 Noembrie). lntrarea armatei romane In
Dobrogea;
(8 Decembrie). Intrarea Lriumfala a armatei

romane In Bucuresti. De atunci s'a dat

numele de calea Victoriei vechiului Pod
al Mogosoaiei;

1880

1917
1917
1917
1917

1918

Vidin;

1878

1916
1918

(10 Maiu). Proclamarea independentei Roman iei ;

(26 lanuarie). Rascumpararea de catre Statul roman a cailor ferate;

(11 Aprilie). Infiintarea Bartell Nationale a
Romaniei;
14 Martie). Proclamarea Regatului;

(10 Maiu). Incoronarea primului Rege si

primei Regina a Romaniei;

(25 Martie). Prima sfintire a sf. mir de catre

ierarhii Bisericii romane.
(Aprilie). Patriarhia din Constantinopol recunoaste autocefalia Bisericii romane;
(24 Ianuarie). Infiintarea Ligii Culturale;

Procesul Memorandului (dat Imparatului

Austriei de o delegatte de Romani) si pedepsirea cu inchisoare a multor fruntasi
politici ai Romanilor din Transilvania;

Ferdinand I:
(14 August). Intrarea Romaniei to razboiu;
caia;

a Statului roman;

(15 Februarie). Infiintarea facultatii de medicing). In Bucuresti;

(1 Martie). Aparitia revistei Convorbiri Li-

1887

Muntenegro, Grecia si Bulgaria contra

Turciei;
( (Olie),Intrarea armatei romane In Bulgaria;

(28 tulle). Pacea de la Bucuresti;

Unirea Dobrogei noun cu Romania;
(28 Dude). Atentatul de la Sarajevo;
(28 tulle). Inceputul razboiului mondial;
(3 August). Consiliul de coroana prin care
s'a decis neutralitatea;
(27 Septembrie). Moartea Regelui Carol I;
{23 Septembrie). Suirea pe tron a Regelui

tului ;

1888

(2 Octombrie). Nasterea Regelui Carol II.

(14 Sept.). Inaugurarea podului paste Du-

1918

1918
1918
1919
1919

1919
1920
1920

1922
1927
1930

(25 Septembrie). Atacul cu aeroplane as

pra Bucurestilor;
(11 -27 Octombrie). Batalia de la Oituz
(27 Octombrie). Batalia de la Jiu;

(10-15 Noembrie). A doua batalie de la

Oituz;
(29 Noembrie). Batalia de pe Arges;

(3 Decembrie). Ocuparea Bucurestilor de

armatele germane;
(22 Iulie-1 August). Lupta de la Marasti;
(6-19 August). Lupta de la Marasesti;
(8-22 August). A treia batalie de la Oituz
(7 Noembrie). Izbucnirea revolutiei bolsevice;

(9 Decembrie). Armistitiul de la Focsani;

(26 Ianuarie). Declaratia de razboiu a guvernului sovietic contra Romaniei;
(9 Aprilie). Unirea Basarabiei cu Vechiul
Regat;
(5 Martie). Tratatul preliminar de pace de
la Buftea;
(7 Maiu). Semnarea pacii la Bucuresti;

(10 Noembrie). Noua mobilizare contra

puterilor centrales
(10 Noembrie). Trecerea armatei Generalului Berthelot paste Dunare In Romania;
(11 Noembrie). Armistitiul In Franta;
(28 Noembrie). Unirea Bucovinei cu Vechiul. Regat;
(28 Noembrie). Intrarea Regelui Ferdinand
In Bucuresti;
(1 Decembrie). Unirea Transilvaniei si Banatului cu Vechiul Regat;

(28 lunie). Tratatul de pace de la Ver-

sailles Intre Franta si aliatii ei si Germania:

(4 August). Intrarea armatei romane In
Budapesta;

(29 Decembrie). Votarea unirii Transilva-

niei, Bucovinei si Basarabiei cu Patria

mania;
(4 Iunie). Tratatul de pace Intre Ungaria

si puterile aliate;
(9 Decembrie). Tratatul de pace lntre 11.omania si Austria Incheiat la Paris:
(15 Octombrie). Incoronarea Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria la Alba Iulia;
(20 Iulie). Moartea Regelui Ferdinand I:
(8 Iunie). Urcarea pe tron a Regelui Ca-

rol II.

DAUDET [dude] ALPHONSE ('1840t1897), ro-

mancier francez, cunoscut prin spirant de ob

serva(ie si prin umorul situ. Foarte citit si tradus

la nol. Primele traduceri s'au facut de Fr. Dame
In ziarul Romanul" (1881-1882). Opera pr. Lettres de mon moulin (1866), tract. N. Pandelea, 1908,

Lascarov-Moldovanu, 1923; Tartarin de Tarascon

(1872) trad. Lia Hirsu 1908; Jack (1878) trad. H.

Lecca, B. p. t; Le Nabab (1877); Sapho 1884),

1602

www.dacoromanica.ro

a organizat prima scoala de farmacie, a lucrat DAU-

trad G. Em. Botez, B. p. t., Em. Garleanu, 1908;

L'immortel (1888); Nivernaise, trad. I. Birseanul,
1909; Petit Chose, trad. d-ra
Eucharis, B. p. t., Femmes d' artistes, trad. Gh. Adarnescu In
ziarul Romania", Em. Girleanu,
1908; Petite paroisse, trad. N.
Porfiriu; Rose et Ninette, trad. C.
A. Ghica, 1920; Fromont jeune
el Risler aine, trad. G. Torga.

pentru vulgarizarea stiintei, iprin conferinte si

experiente de laborator. A luat parte la razboiul D EA
-franco-prusian si la razboiul nostru pentru independenta. A ajutat pe Domnita Elena la Intemeierea azilului de orfane din Bucuresti $i s'a
ocupat de aproape de mersul acestei institutii
statuga`lui se lnalta in
pin& in ultimii sai
fata palatului facultatii de medicine din Bucuresti.

Numele lui este cunoscut si prin picaturile anti-

DAUDET ERNEST('1837t1921),

colerice, cart Ii poarta numele, si pe can le-a cornpus el in anul 1849 chid era trimis In combaterea
unei epidernii de holera. Centenarul nasterli lui s'a
sarbatorit on mare pompa in Bucuresti In ziva de
17 Octombrie 1930.
DAVOS, oral In Elvetia (Canton Grisons) sta-

romancier francez, Irate cu A. D.

Din scrierile s'au lui tradus in

rom.: Cdsatoria stricata (Fami_ Alphonse Daudet.

lia" 1895), Crima lui loan Malory (1891), Dra-

t/ode schintbdcioas 'd (1903), Anior si uitare (1905).

DAVID, al doilea rege al Ebreilor (pe la 1055

era pastor, dar,
dupace ucise pe Goliat, deveni favoritul si ginerele regelui Saul; ajungind rege,
isi stabili capitala pe muntele Sion, intemeind lerusalimut; avu victorii mart,
dar, luind pe sotia lui Uric,

tiune climaterica p. bolnavil de piept.

a. Chr.);

DAVY [devil HUMPHRt ( 1778 -1.1829 , chimist

englez, care a inventat lampa de sigurants pentru

lucrarea in mine.

DAWES CHARLES GATES ("1865), orn politic a-

fu pedepsit de Dumnezeu
prin nenorociri marl de familie. Pocait, scrise psalmii,
can aratil starea sufletului
sau in acest tilnp.
DAVID DIN TESALONIC,
stint sarbatorit de biserica
David prorocul
ortodoxa la 26 Iunie, a trait
intr'un cuib in copac si mul (dupa Psaltir ea luiAntim
is lume venea in jurul lui ca

1694)-

DAVID FELICIEN (' 1810f1876), muzicant si coin-

pozitor francez. Op. pr. Moise pe muntele Sinai,

oratoriu (1846), Cristof Columb, simfonie (1847),
Latta Roukh, opera (1862).
DAVID LOUIS (*1748 t1325), pictor francez, Chou

tablouri mart mai ales militare. Op. pr. Napoleon

tieclnd Alpii, Incoronarea lui Napoleon ca imwhat, Inspectarea drapclelor, Jurdmintul Hora(ilor, Moartea lui Socrate.

DAVIDENI, corn. rur. jud. Storojinet, plasa Sire-

telului ; 3660 loc.Dupa legea 1929, sat circ. corn. Cires.

DAVIDESTI, sat jud. Muscel, face parte din

corn. Racovita Clucereasa

1929).
1771, o

( legea

E sat vechiu; are o biserica zidita In

scoala Infiintata In timpul lui Alexandru Ghica.

Are 883 loc.

DAVIDIS FRANCISC, pa roh sas. A fost superinten-

dentul bisericii reformate din Ardeal (pe la 1551);

apoi a trecut la socinianism.

DAVIDOGLU ANTON ('1876), profesor de cal-

cul diferential si integral la facultatea de $tiinte

din Bucuresti (1905).

DAVIEL JACQUES, medic francez, care a descoperit in 1750 un procedeu de vindecare a cata-

ractei prin extractia cristalinului opacificat.

DAVILA ALEXANDRU ( * 1860 -1.1929), scriitor roman. Fiul d-rului Davila; s'a ocupat de teatru,
a fost director al Teatrului
National 1305-903, 191314 A scris drama istorica
Vlaicu-Vodd (reprez. 1902 ,
pentru care i s'a decernat
prerniul national de poezie in
anul 1929,
DAVILA CAROL ("1830
t1884), medic francez stabilit
In Romanialln 1852, fiind trimis de guvernul francez dupa
cererea Domnitorului Stir-

Dunarea; 11325 loc. Circ. corn. cu 5 sate (1929).

DAENI, corn. rur. jud. Tulcea, plasa Topolog
2699 loc; circ. corn. cu 6 sate.

DAETI, statie c. f. jud. Vilcea, plasa Oltu,

sa-i vaza faptele minunate

si puterea cu care Indura asprirnile vremiler

circ.

merican. Fiind nurnit membru Intro comisiune

internationals pentru lichidarea datoriilor razboiului In 1924, a formulat un plan care-i poartit
numele. Plunul iui avea de scup: sa stabileasca o
organizatie ca ss obtina de la Germania platile
tole mai importante, sa pregateasca un acord definitiv care sa Inglobeze toate problemele privitoare la reparatiuni.
DAX, oral in Manta; 11.100 Ion; statiune climaterica de iamb..
DABULVNI, corn. rur. jud. Romanati, plasa

beiu; naturalizat la 31 Malu

1868.'A fost medic sef al arInatei, director general al serDr. Davilla.
viciului sanitar, a Infiintat
scoala de medici militari, din care a exit apoi
facultatea tie medicine, la care a fost profesor;

intro Rimnicul-VIlcii si Calimanesti.

DALHAVTI, schit, jud. RImnicul-Sarat (comuna Cote$U); biserica zidita 1820 de Dionisie
Arhimandrit.
DATTA, static c. f. jud. Vlasca, plasa Marginea,

Intre Comana si Giurgiu.

DAMIENESTI, circ. corn. jud. Roman, plasa
Roman-Voda cu 21 sate (legea 1929).

DAMIENI, static c. f. jud. Mures, plasa Eremitul, intro Tirgu-Mures si Bade Sovata.
DANESTI 0 corn. rur. jud. Ciuc, plasa Centrala; 2943 loc. 0 familie de Doinnitori munteni, urntaaii lui Dan I, fratele lui Mircea I.
nAnsmi si DRAcurzsri, fantilii doinnitoare din
'Muntenia, rivale. flue durttiu numita dupa Dan I,
fratele lui Mircea I, a doua dupa \ lad Di acul, flu
natural ai lui Mircea. Ar fi lost mai potrivit sa li
se zicaDanisti si Mircesti, fiindca fainiliile rivale
au ca ascen denti pe cei doi frati (Dan I si Mircea I),

fiii lui Rada II; dar rivalitatea propriu zisa Incepe

cu Vlad Dracut, care va repr.ezenta oarecum descendenta nelegitima din Mircea, pe cind Dan si
Radu, fiii lui Dan I, reprezinta deicendenta legitimd. Aceasta riva'itatc a turburat viata politica
a statului in cursul sec. xv si xvi.
DA.NVT sau DANIEL IOAN (1826.I1890), ro-

man maghiarizat, insa a lasat mostenire averea

sa mitropoliei din Blaj pentru ajutorarea bise
ricii si scoalei romane.
DARMA.NEETI 0 circ. corn. jud. Bacau, pla-

sa Comanesti cu 16 sate (1929). static e. L.

jud. Suceava pe linia principals intre VerestiDornesti, de aci pleaca. .$1 o linie secundara spre
Varna, Pojorita, etc. ' corn. rur. jud. Prahova,
plasa Filipesti: 2350 loc. Scoala de horticulturA.
Balciu: 9 August. Circ. corn. cu 9 sate (1929 .
DAS CALVSCU DUMITRU, scriitor roman. A
lost citva timp functionar administrativ. A pitblicat un volum de versuri (Zorile, 1854, si altPle
cu parti satirice (Scrismi din (ara (In(dreasc'd,
1856). A colaborat la Steaua Dunarii" din Iasi si
la Foaie pentru minte din Brasov,. 0 parte din
poeziile lui s'au publicat In vol. Poczii din epocu
unirii, de N. lorga (1909).
DEAK FRANCISC ( 1803t1876 ), politic un gur ; mi nistru cu Batthyany in 1848, nu urma pe Kos-

1603

www.dacoromanica.ro

In lupta contra Austriei; de la 1852 lupta

DECIUS cArus ('1971251) Imparat roman de
DEA- suth
un asezamint de pace cu Austria si izbuti la 249. Originar din Dacia avu lupte cu Persil,
DEL pentru
sa aduca dualismul din 1867.
Gotii, Galii; fu un mare persecutoral oreDEAJ, statie c. f. jud. TIrnava-Mica, plasa stinilor. Cazu intr'o luptit cu Gotii.
Bachnea, aproape de Dicio-Sinmartin, pe linia
DEDA, corn. rur. jud. Mures; 2651 loc. Statie
BlajPraid.
c. f. intre Reghin si TIrgu-Mures.
DEALUL corn. rur. jud. Odorheiu, plasa

Tirnava-de-Sus; 2300 loc. D.-BALTEI, deal In

jud. Falciu iingd balta Berezeni. D.-13/RLADULUI, deal jud. Falciu Intre riul Birlad si plraul
Crasna. D.-DOCHICIULUI, deal jud. Mehedinti

lingo Baia-de-Arama. D.-rmsNoLux, deal

jud. Mehedinti cu mai multe ramuri. D.-MARE,

deal jud. Bacau. deal jud. Botosani. deal

jud. Constanta. deal jud. Roman. 0 munte
jud. Neamt.
regiune de podgorii jud. Prahova, care se intinde de la Ploesti pin& aproape
de Buzau, una din cele mai insemnate regiuni viticole din tub.. 02) D.-NOU, deal jud. Bacau.

@ D.-PQRCULIII, cots 453 jud. Bacau, plasa Trotus. Aci a Post, In cursul marelui razboiu, o luptit

In ziva de 1 Septembrie 1917. 8 D.-PRICOPANULUI,

sir de dealuri in jud. Tulcea ling& Macin. Culmea

este stincoasii, goal& si dintata ca un ferestrau.

D.-SPIREI, cartier din Bucuresti, unde s'a
dat In ziva de 13 Septembrie 1848 o lupta Intre
pornpieri si un corp de soldati Turci cari intrase
In Bucuresti; un monument aminteste acest fapt;
aci slut multe din caziirmile ora.sului; In apropiere

e o statie de c. f. linia de la Buc. spre Giurgiu.

DE AMICIS ow- AMICIS.
DEAUVILLE [dovil , st. balneara maritimil

In Franta (Canalul la Manche); 3000 loc.

DEBRECZIN (debretinj, oral In Ungaria;
60.000 loc.; resedinta episcopului calvin; agricultura; industrii, Intre can a cirnatilor. Aci s'a proclamat, In 184S, independenta Ungariei.
DEBUSSY CLAUDE (*186#1918), compozitor
francez. Pr. opera: Pelleas et Melissande, poem
dramatic.
nEcaLna, cele zece porunci pe cari Dumnezeu le-a dat lui Moise pe muntele Sinai.
DECAMERON, adunarea povestirilor

lui Boma

C10 zile, cite 10 povestiri , cari se concentreaza In

jurul faptului urmator: In 1348 cind se ivi ciuma
In Florenta, mai multi tineri si tinere din nobilime
se refugiara la o vita de la tar& si, ca sa $i treaca

timpul, Incepura sit povesteasca pe rind IntimplaH diverse. Daca unele grupari shit licentioase,
altele (a 10-a zi) cuprind numai exempla de virtute si devotament. Din nenorocire, s'au raspindit In toate tarile numai cele dintli; cele din
urma nu se cunosc de loc.
DE CANDOLLE CANDOLLE.
DECCAN (sau DEEKAN), regiune din Industan

(India ; 1.600.000 km. p.

DECEA, static c.

f.

jud. Alba, plasa Dona-

Muresului, Intre Teius si Rasboeni.

DECEBAL, rege vestit al Dacilor (t105); s'a

luptat cu Romani! sub Domitian, apoi sub Traiari. Avesta 1-a invins in doua razboaie vestite. Deaceea el s'a
si sinucis, ca sa nu-1 prinza
dusmanii sai Diu.
DECEMVIRI se numeau la
Romani magistratii InsArcinati cu facerea legilor; ei alcatuira legea celor 12 table.

DEDAL, erou mitol. gr. Fiind In ins. Creta,

suparat pe el, 11 Inchise acolo cu fiul lui, Isar;
voind s& fuel, Isi construira aripi, dar, sburInd,
Isar se apropia de soare, ceara se topi si cazu In
mare, pe cind Dedal ajunse in Sicilia.
DEDEAGACI, numit azi ALEXANDROPOLIS,
oral In Grecia; port la Marea Egee aproape de
construi un faimos palat Labirintul; regale Minos,

varsarea fluviului Marita; 13.000 loc.

DEDRAD, corn. rur. jud. Mures pjasa Reghinde-Sus; 2018 loc.

DEDULESTI 0 statie c. 1. jud. Braila, plasa

Ianca ling& Fiturei, intre Faurei si Braila.

cost& man. jud. Ramnicu-Sarat In corn. cu

acelasi nume, intern. de arhimandritul lacob
Dedulesteanu In 1792 si terminata de un urmas

al lui In 1834.
DE FLERS w FLERS.

DEFOE [difo] DANIEL ( *166311731), scriitor

englez, vestit autor al romanului Robinson Crusoe, cunoscut si tradus In toate limbile. (ow RoBINSON).

DEGERANDO AUGUSTIN (*1820 t1849), scriitor francez. Participa la revolutia ungara din 1848.

Op. pr. La Transylvanie et ses habitants, Paris,

1845.

DE GIERS,

err axERs

DEGRE ALAJOS (LUDOVIC) ('182011896), ro-

mancier ungur, Post deputat Op. pr. Romane:

Ket ev egy uqyved elelebal (Doi ani din viata unui

avocat), Kalandorna (Aventuriera), Salvator Rosa;

Nuvele: Iparlovng (Cavaler de industrie).

DEIA, statie c. f. jud. Cimpulung, plasa Moldovitei, Intre Varna si Moldovita-Ferestrau.
DEJ, corn. urban& cap. jud. Some *, pe riul Some*, la 250 in. altitudine; 14.000 loc. Statie c. I.

spre Reclean, spre Jibou, spre Apahida. Are 1

biserica ortodoxit. 1 greco-eatolica, 1 reformata,

1 templu israelit, 1 manastire franciscana; f liceu

de MeV Andrei Muresanu", Infiintat 1897 ca

liceu maghiar, transformat in liceu rom. In 1919,

1 *coals medic de fete, iniiintata in 1910 ca *coals
civila, 1. *coal& de convert. Important centru comercial si industrial. Bilciu: 3 Martie, 3 Iunie, 11
August, 15 Decembrie.
DEJU ?mum DE TAMMEL (sea. xv), unul din

conducatorii cnezilor roman! din tinuturile su-

puse Ungurilor.
DELACROIX [dalacroa] Euufth (17991-1863)1
pict. fr., unul din fund. scoalei romantice. Pr. op.

Rama lui Dante (Copie la not de Grigorescu),

Grist in gradina nzdslini/or, Milton dictind Paradisul pierdut, Aparilia lui Melistojel Inaintea
lui Faust, Cromwell in castelul de la Windsor.
DELAGOA, golf In Africa de E. la Oceanul
Indian.

DELAMARINA VICTOR VLAD PP" VLAD DELAMARINA.

DE LA RONCIERE PP- RONCIERE.

DELAVIGNE CASIMIR ( '1793 t1843), poet si

La not s'a intrebuintat acest

nume de catre un comitet de
studenti din Bucuresti, cari
urmind campania pentru apararea drepturilor Romanilor asupriti de Unguri, se organizarii pentru a face proDecebal.
paganda in streinatate.
DECENEU, preot al Dacilor pe vremea regelui Boerebista (ca. 50 a. Chr.), a reusit ss impue poporului sa stirpeasca viile. deoarece betia
era un vitiu foarte raspindit In ei pe atunci, .si a
ajutat pe rege la refacerea moravurilor.

dramaturg francez. Op. pr. Copiii lui Eduard

(1833), Ludovic XI (1832 , drame. Poezia lui Le
chien du Louvre a servit de izvor poeziei lui Gr.
Alexandrescu Ciinele soldatului, pe care multi o
gasesc superioara originalului.

DELAVRANCEA BARBU $TEFANESCU (*1858

11917), scriitorsiadvocat roman, orator. A debutat

ca. ziarist (Romania liberd, In care stria cronici cu

pseudonim. Fra Barbaro) si nuvelist (Sultanica,

1885). A studiat dreptul si a practicat advocatura,
a facut politica. A Yost membru al partidului national-liberal si redactor la Vointa nationals ";

mai tIrziu a trecut In partidul conservator, a

scris la Epoca" a Post de mai multe on deputat;

a fast ministru de lucrari publice in guvernul prezidat de P. P. Carp (1910) si apoi a participat la

1604

www.dacoromanica.ro

ministerul national al razboiului (1917). Activitatea lui literara se poate desparti in doua. perioade:
pin& la 1900, In care timp a publicat mai ales nuvele (Trubadurul, 1887; Parazi(ii, 1893; Intre
vis si via(a, 1893; Ilagi Tudose, 1903); de la 1905,
In care timp a publicat clteva nuvele, critice, studii literare si apoi seria de piese de teatru (Apus
de soare, 1909; Vitoria, 1910; Luceafarul, 1910;
etc.). Ales membru al Aca-

demiei Romane, a citit ca

discurs de receptie (1913)
un studiu despre estPtica

Tatarul, Rawl, Matita, Babina, Puiul, Puiuletul, Lumina,

Rosul, Dranov, Razim, S. R. ) si de multe girle (Tatars!,

Pardina, Sondul, Marohel, Litoov, Suhat). Pe lacuri se

vad insule plutitoare, unele destul de marl ca sit

fie locuite de pescari si gradinari.
DELTA NILIILIII, teritoriu triunghiular la N.
Egiptului cuprins Intre cele doull brate can se
desfac de la Cairo si se termina. la Rosetta si la
DELYANNIS TBEODOROS ( "18261-1905), om

politic grec, ministru plenipotentiar, min. de ex-

ai lui Hasdeu la Revista

terne, interne; autorul razboiului nenorocit cu

Turcia (1897) si de atunci Inlaturat.

DEMARAT ZOSIMA (*1842t1911), profesor roman. Licentiat In litere din Bucuresti, a Post secretar-ajutor al comisiunii documentale, profesor de

limba greaca la seminariul Nifon Mitropolitul"

si la liceul Mateiu-Basarab din Bucuresti; director

Delavrancea.

stru de externe (1898), regula relatiile Incordate

cu Anglia, In urma incidentului de la Fasoda.

Este unul din pregatitorii intelegerii cu Anglia.
DELEANU IOAN pr. BDDAI-DELEANII.

DELEDDA (MAMA (1872), scriitoare italiana.

A luat In 1926 premiul Nobel pentru literatura.

Din operele ei s'au tradus romaneste: Sara (de G.
Costescu In bib!. Lectura"), Jocurile vie(ii, jocurile niorfii (de N. Pora, 1918), Fug a in Egipt
(de Olga Monta), I edera (de Alexandrina Mititelu,
1928).

DELEHAYE HIPPOLYTE (1859), preot, scriitor

belgian. Prezident al Societatii bollandistilor (owacest cuv.). Membru onorar alAcademiei Romane
(1924). A publicat multe lucrari de specialitate si

sub directia lui s'a urmat seria vietilor sfintilor.

DELENI 0 corn. rur. jud. Vasluiu, plasa Penes
Curcanul; 2394 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.

Gura-Munteni. 0 corn. rur. jud. Cetatea-Alba,

plasa Traian; 3815 loc. Dupa legea 1929, sat circ.

corn. Dunareanca. 0 fosta man. jud. Olt, In

fate. Oltului, Intemeiata de familia Delenilor In
1767.

DELI-ORMAN (Dobrogea noua), regiunea ocu-

pat& din vremuri vechi de Turci si Tatari, avind

ca locuitori bastinasi romani. Pe la Inceputul secolului xix, mai ales In timpul razboaielor Intre
Rusi si Turci, Bulgarii au Inceput sa se coboare
din Balcani si sa se stabileasca. aci. Vechii locui-

tori i-au numit Baloangi.

DELLBRUCK HANN (1848 t1929), istoric german, profesor la Universitatea din Berlin. A Post
In timpul marelui razboiu adversarul ideilor ane-

xioniste si s'a declarat adversar al lui Ludendorf.

Dup& razboiu a cautat s& micsoreze vina Germaniei pentru provocarea conflictului.

DELFI, oral Grecia antica (ling& golful Lepante); aci era un templu vestit prin oracolele
can se rosteau prin gura Pitiei.
DELHI, oral in India engleza, capitala guvernamIntultri Pendjab.
DELIBES [delda] LEO ('1836t1891), compozi-

tor fr., seful corurilor Operei din Paris. Op. pr.

Coppelia, balet (1870), Lakme (1883), opera, reprezentata de multe on pe teatrele noastre cu
trupe romanesti.
DELILLE [deli!] JACQUES ( *17381-1813 , poet
francez membru al Academiei. A tradus pe Virgthu

si pe Milton. A excelat prin poezii descriptive.

DELJILER. corn. rur. jud. Cetatea Alba, plasa
Cogilnic; 4262 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
corn. Tatar-Bunar.
DELOS, insula In marea Egee; aci a lost un
templu vestit al lui Apollon.
DEL SARTO ear SARTO.

Intre ele e brazdat de multe lacuri (Gorgova, Fortuna,

Damietta.

poeziei populare. A lost unul

din principalii colaboratori
ff,
Noua".
al
DELAWARE, fl. StateleUnite; lung. 490 km.
DELCASSE THEOPHILE
('185211923), om politic
francez. Ministru al coloniilor (1894), marl imperiul
colonial fr. In Africa; mini-

Comisiunea Danubiana, Intre can 2 canaluri rectificative ale cursului bratului. Pamintul cuprins

DELTA DUNARII e formata din teritoriul Inohis intre cele doua brute Chills Si at. Gheorghe. Din
acest din urma se desfave un at treilea brat suirna,
care e singur navigabil in urma lucrarilor facute de

al acestei scoale Intre 1889-96. A colaborat la

ziarele Natiunea", Telegraful", s. a. Opere: Poemele horn erice sihesiodiane,1869,Gramatica elena.
DE MARTONNE pr. MARTONNE.

. DEMBINSKI mac (*17911-1864 , general polon, lupta alaturi de Napoleon contra Rusilor; exi-

lat, trai In Franta, Egipt, lira parte la revolutia

ungureasca din 1848.

DEMETRESCU DRAGOMIR ( *18541-1926), te-

olog roman. A Mout studii In Atena si a Post profesor la Seminariul din Iasi, apoi prof. de istorie
bisericeasca la facultatea de teologie din Bucuresti
(1892); a reprezentat tare la diferite Intruniri in-

ternationale. A Post onorat cu titlul de nomofilax al bisericii ortodoxe".

DEMETRESCU TRAIAN (.1866 -I-1896), poet ro-

man. A debutat ca elev al lui

Macedonski, care a scris o

prefata primului sau volum

(Poezii, Craiova, 1885); a
colaborat la Literatorul" si
la Revista literara", apoi a
condus insusi Revista 01teana" (1888 1892). A co-

laborat be multe reviste, avind

Inclinare catre cele cu nuanta

socialista. Op. pr. Freamdle,

poezii, 1887; Amurgul, poezii,
1888; Intim, poerna si nuvele,
1892; Sensitive, 1894; Iubita,

1895; Simplu, nuvele, 1896. 11.f Demetrescu.

A tradus din Coppee: Lciutarul din Cremona.

DEMETRIADE ARISTIDE ( '1'1930), actor ro-

man. A treat multe roluri tragice In piese stre-

ine si romane. Se citeaza.: Hamlet, *. a.

DEMETRIADE MIRCEA, scriitor roman. A pu-

blicat poezii in Literatorul" sub conducerea lui

A. Macedonski si a ramas totdeauna devotat parerilor lui; de aceca a scris o satira In contra lui
Eminescu si a poetilor dela Convorbiri literare".
Op. pr. Fabule, 1883; In noaptea nun(ii, comedie
1885; Fat frumps, poezii, 1889; Visul lui Ali,
poema, 1913, jucat& pe scena Teatrului National

din Bucuresti.
DEMETRIESCU ANGHEL ('18471-1903), profesor si critic roman. A predat istoria si geografia
la liceul Sf. Sava" si la liceul Lazar" din Bucuresti; a condus liceul particular Sf. Gheorghe".
A facut studir asupra lui Bolintineanu, Eminescu,

Shakespeare, a publicat discursurile lui Barbu

Catargiu (1886) si discursurile lui Macaulay,
traduse (1895).

DEMETRIOS FALEREIIS (1. ca. 283 a. Chr.),

orator si istoric grec, amic al Macedonenilor, guvernator al Atenei, dar, apoi, osindit la moarte si

silt a fugi In Egipt, trade muri.

DEMETRIOS POLIORCETE (* ca. 3371-283 a.

Chr.) rege al Macedoniei, unul din succesorii lui

Alexandru cel Mare.

DEMETRIOS I SOTEH, regele S riei (162150

a. Chr.).

1605

www.dacoromanica.ro

DE Li
DEM

DEMI]) OV ANATOL NICOLAEVICI ( *1812 11 870).

DEM- scriitor
rus. Om bogat si filantrop, a instituit pre-

D E r rnii pentru opere literare s. a. A publicat relatii de

calatorie, Intre cari Voyage dans la Russie meridionale et la Crimea par le Hongrie, la Valachie et
la Moldavia (1840), lucrare care ne intereseazh cu
deosebire. Traducere romaneasca in Bill. p. toti.
DEMOCRIT (" ca. 460 t ca. 357 a. Chr.), filozof grec. A calatorit mult. A sustinut si raspindit

ideea atomilcrr, ideea imaginilor proiectate de cor-

puri, pe cari simturile noastre le percep prin aju-

torul miscarilor aerului; iar in morals, a cerut

ornului sa prefere bunurile spirituale fats de cele
corporale si a afirmat ca fericirea o dau onestitatea si ratiunea. Scriitorii vechi dim& ca in operele lui se gasesc originile alchimiei ; dar operele
lui n'au ajuns piny la nos.

DENSUSIANU NICOLAE ( 184611911), istoric

roman. Frate cu Aron, s'a stabilit In Bucuresti in

1877, Mud a scris: Les Roam ains du Sud. A facut
cercetari In bibliotecile din Transilvania si Ungaria, publicind anual rapoarte dare Academia Ho-

Tirana, care-i daduse misiunea aceasta, si articole In revistele germane de specialitate. Rezulta-

tele maned acesteia au fost citeva volume din

colectia de documente Hurmuzachi" a Academiei, si monografia: Revolu(ia lui Horia, 1884.

A mai dat la lumina brosuri istorice si articole In

reviste; iar la moarte a lasat In ms. o lucrare mare:

Dacia preistorica, pe care a publicat-o Dr. G.

'strati in 1931, A fost bibliotecar la Marele Stat

pedagog si sociolog francez. S'a fac,ut cunoscut prin

cartea A quoi tient la superiorite des Anglo-Saxons

Major al Armatei; membru corespondant al Academie! Romane (1880).

DENSUSIANU OVID (' 1873), lilolog si literat
roman. Fiul lui Aron, a studiat la Iasi si la Paris
si a devenit profesor de filologie romanica la facultatea de litere din Bucuresti (1901). A debutat
cu poezii si recensii In revista Arhiva" din Iasi
(1892); a scris apoi articole diverse in: Revista
critics literard" (1894--1897). A intemeiat re-

DEMOSTHEN ATANASIE (* ca. 1846 11925 ,

poezii (sub numele Ervin) si articole de critics si

de directiya. literara. A combatut principiile samanatoriste, pe motiv ce Ingustau cereal inspiratiei poetului si izolau literatura romans de miscarea conternporana din strainatate, a cautat sa
Indrumeze poezia noastrh spre simbolism, a sus-

DEMOLINS [dOrnoliii] EDMOND ( * 1852 1-1907),

(trad. rom. de C. Braileanu, 1915) si prin Education nouvelle, In care startle asupra neajunsurilor sistemului educativ din Franta si propane o
reforms inspirata din viata scoalelor engleze. El a
si pus In practica aceasta idee, Intemeind In loralitatea les Roches un institut de Invatamlnt secundar (despre care a scris: L'ecole des _Roches).
medic ron an. Profesor de fiziologie la facultatea

de it edicink din Bucuresti (1881), apoi de medicine

operatorie si anatomic topografica (1885), decan

al facultatii; medic militar, ajungind la gradul de
general si inspector general al serviciului sanitar at
armatei. Op pr. Etudes sur l' action du projectil du
fusil Mannlicher, 1894, premiata de Academia de

medicine din Paris; Spitalul central at arrnatti

1898; Inyrijireardnifilor pe cimpul de lupta, 1901.
A Iundat Revista sanitard military (1897 1908).
DEMOSTENE 384 t 322 a. Chr.), orator si
om politic grec; tinu multe discursuri judiciare si politiee, dintre cari mai
cunoscut este Pentm coroond, dar
apoi se dete cu total politicei si astfel
ajunse sa intreprinz& lupta contra
Incercarilor Macedonenilor de a se
aniesteca in afacerile cetatilor gtecesti
si de a-si pregati astfel dominatiunea;

dalos, iu Inchis, dar fugi. Duph moan-

tea lui Alexandra eel mare, iu adus

Revista a continuat pink in anul 1920. Ca filolog,

a studiat aliterafiunea in limbile romanice (1895),
probleme din toponimia noastra (1898), alterarea

lui c" latin inainte de e" in limbile romanice

(Paris 1900 , amufirea lui u" final (1904) si a
Intreprins lucrarea Histoire de la langue roumaine,

Inceputa in 1901, din care a aparut vol. 1 partea

generals si din vol. II limba sec. xvi. In aceasta
autorul cerceteaza problemele fundamentale ale
formarii limbii roulanesti. In colaborare an A. Candrea a Inceput un dictionar etimologic, din care an

aphrut aproape toate elementele latine. A mai

publicat culegeri de poezii poporane, de tradifii

lavrancea (1919).

DENTA, com. rur. jud. Timis-Torontal plasa

Deta; 2830 loc. Statie c, f. pe ling& TimisoaraBazia$ linga Deta.

Demostene.

DENIZLER, circ. com. jud. Durostor, plasa

DEPARATEANU ALEXANDRII (' 1835 1.1865),

Turtucaia cu 12 sate (1929).

scriitor roman. A fost citva timp In administratie

in vremea lui Cuza. A publicat an volum de poezii (Do-

DENNERY, ADOLPHE PHILIPPE zis (' 1811 t1899)

romancier si draw aturg francez. Traduceri rom.

Cele doud or/ane (in 7 vol. 1. an.), Ocolul lurnii in
80 de zile, piesa dupa .1. Verne, Michel Stroyof, piesa (de
Sfinx, 19021, Martira sau urmarile unei greeli (1690), Remuscarea (4 vol. 1. a.), Hoa(a
de co "ii (1899).
DNST,J$ (sau mistrals), sat

ruri si amoruri, 1861) si o

drama istorice (Griyare Vo-

da, domnul IlIoldovei, 1864).

Cunoscuta a devenit poezia

Vara la (and.

DEPARATII - HiRLESTI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Slavesti; 2276

fn jud. Runedoara plum sarrnibegetuza. Are o biserica vethe inteun stil original.

loc. Circ.
(1929 .

corn.

cu 9 sate

DEPASTA PETRE (t ca.

1770 , grec din Peloponez.

DENSUSIANU ARoN(' 1837

t1900), profesor roman. A ocupat catedra de literatura 'still& la facultatea de litere din
Iasi, dupa ce fusese ziarist In

tinut versul liter, a (scut cunoscute operele citorva poeti francezi, prin studii si prin traduceri,
la cari a fost ajutat de mai multi colaboratori.

si legende (1910, 1921), cercetari asupra pastor/tali/4 la popoarele romanice (1913, 1914), o antologie dialectala (1915), o istorie a literaturii
romdne, etc. In and din urrne s'a ocupat de limba
Bascilor. Ales membru al Academie! Romane, a
citit, t a discurs de receptie, elogiul lui Barbu De-

in acest stop rosti lilipicele ;1 Olintiacele. Heusi sa formeze o mica confederatie contra regelui, dar fu Invins. Amestecat Mean proces scanIn triumf In Atena, dar .Macedonenii
iarasi devenira stapini pe situatie, el
fugi, fu prins *i se otravi.

vista Vieafa noun" (1905), In care a publicat

Medical lui Const. MavroDensuianu Aron.

Transilvania. A publicat o epopee nationals Negriada (1879) si clteva volume de poezii (Valea vie(ii,
1892; Bore o(elite, 1892); dar mai cunoscute slut lucradle sale de istorie si critic& literara, Intre cari:
Isloria limbii si literaturiiromdne, 1885; Cercetdri
Met are, 1887. A intemeiat Revista criticd literard.

cordat. Mind In Venetia a Al. Deparaleanu.

scris in greceste viata Doninitorului. A murit in
Bucuresti si a fost inniormintat in biserica Mrtropoliei. Opera a rfunas in nts. si a publicat -o
Constantin Erbiceanu (Cronicarii greci")

DEPRETIS AGOSTINO (' 18131.1887), om politic

italian, amic al lui Garibaldi, rninistru (dela 1862

In multe rinduri); In 1882 Incepu politica de apro-

piere de puterile centrale.

1606

www.dacoromanica.ro

DERBY CAROL LORD, intemeietorul unui pre-

miu pentru alergari de cal, care se d5 si azi pe tot

anul cu solemnitate deosebita.; acest nume a devenit sinonim cu mare premiu la alergari si se Intrebuinteaza si la noi.
DERENEU, corn. rur. jud. Orheiu plasa Bravicea; 2286 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
Oniscani.

DERIN, statie c. f. jud. Constanta, Intre Medgidia si Ester, linia Medjidia-Babadag.

DERMA, corn. rur. jud. Bihor. Sint mine de
carbuni.
DEROULEDE [deruled] PAUL (*1846 1.1914),

poet francez. F'ost outer in razboiul din 1870, a

luptat pentru revansa." $i a publicat, pe ling&
studii istorice, piese de teatru, si o colectie de poezii
patriotice: Cintecele soldatului (1872) si Noile
cintece ale soldatului (18'75).
DERSCA, corn. rur. jud. Dorohoiu, plasa Barhometele; 2472 loc. Coif. legii 1929, sat circ. corn.
Lozna.

DERSIDA, stiatie c. f. jud. Salaj, plasa Supurul-de-Jos, prima de la Sarmasag spre Careii
Mari.
DERVENT (zis $i ENICHIOI , lac jud. Ismail,
corriunica cu Dunarea printr'o girth.
DERVIS-PASA IBRAHIM (1817 1-1896), po-

DESNA, rflr In Rusia, afl. al Niprului, pe D E Rdreapta.

DESPINA DOAMNA, sotia lui Neagoe Voevod. DEW
Dupa indicatrile ei un pictor a zugravit pe tlmpla
hisericii de la schitul Ostrovul (jud. Vilcea

icuana care o reprezinta pe ea In doliu cu fiul sau

'I'eodosie In hrate.
DESPOT-VODA Po- IACOB ERACLIDUL.

DESPOT-VODA, drama de V. Alecsandri, repre-

zentata Intiia Ara pe scena Teatrului national

din Bucuresti in 1879 si tiparita Bucuresti 1880.

DESPREZ HENRI, scriitor politic francez. A

Post unul din sustlnatorii cauzei romanesti dupa
1848. Cea mai Insemnata lucrare a lui care ne
priveste e un articol din Revue des deux-mondes"
(Ianuarie 1848) In care cerceteaza miscarea revolutionary din acel an si Indeamna pe Romani so.
starue In ideea de a forma Intre Marea Neagrli si
Tisa o bariera contra despotismului rusesc.
DESSEANU-POPOVICI IOAN (18311-1892),
oni politic roman din Transilvania. A Post deputat

In dicta Ungariei In 1861 si mai tirziu a Post

condueat unit partidului national din Arad.
DESSEWPFI [ desef I] imam ( 18021-1849), ge-

neral ungur In revolulla 1848-49. Dupa capitularea de la Vilagos; a Post impuscat.

DESSEWFFI EMIL (*18141- 1866 ), scriitor ungur.

litic $i general turc; potoli cu cruzime rascoala din

Hertegovina (1875), lila parte la razboiul din

Indemna publicul ss subscrie pentru fondul Academiei din Pesta. Fu prezident al acestei institutii.

DESA, corn. rur. jud. Do lj, plasa Calafat; 2829

loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Ciupercenii-

poezie patriotic& de Andreiu Muresanu,publicatli In

1877-1878.

Noi.
DESALLEURS (sail DES ALLEURS) MARCHIZ,

ambasador al Frantei la Constantinopol. Pe la

1709 a trecut prin Moldova, mergind la postul
sau, si s'a Imprietenit cu Nicolae Mavrocordat,
pe care 1-a sprijinit In diferite ocazii.
DE SANCTIS ow- SANCTIS.
DESAUGIERS rdezojiej MARC-ANTOINE (1772

11827), scriitor francez. A facut cintece si piese de

teatru. Vodevilurile si alte piese ale lui s'au jucat
5i dupa ce murise. Dupa studiile lui Ch. Drouhet,

ele au influentat teatrul lui Alecsandri din prima

ep ca.

DESCARTES [decant] RIEKE ("1596-1650), filozof francez socotit ca Intemeietorul filozofiei

rnoderne. Op. pr. Discours de la

methode pour bien conduire sa

raison. Lui se datoreste dicto-

nul Cogito ergo sum" (cuget,

cez. A Post profesor la Seoala

Norrnala, dar dupa lovitura de

stat din 1851, a Post slit sti

DESTEPTAREA,

gazeta pentru popor. a aparut

In Cernauti, 1883-1901, sub redactla lui Dimitrie

Bucevski, llie Dimitrovici s. a.
DESTEPTAREA ROMANIEI, poezie patriotica, scrisa.

de V. Alecsandri In 1848, dupa ce a Post silt a-si

parasi tam. si publicata Intiiu In foi volante. Aci
el propovedueste unirea tuturor Romdnilor.
DETA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, resod.
plasa Deta; 4054 loc. Stalle c. f. Hula TimisoaraBazias litre Voiteni $i Stamora.
DETAILLE adetth] EDOUARD (*1848 f 1912),
pictor francez vestit, mai ales, prin subiecte militare: Regimentul care trece (1875), Salutare rdni(ilor (1877), foarte cunoscutul Visu/ (1888),
care e la muzeul Luxembourg din Paris.
tului Lippe Detmold; 10.000 loc.
DETTINE, Titer austr.; In timpul razboiului
austro-turc 1716, ocupa, Bucurestii si prinse pe
Nicolae Mavrocordat.
DEUCALION, personaj mitologic grec. Cind
Zeus a distrus lumea, an scapat numai Deucalion
si sotia sa Pira (Pyrrha), cars refacura omenirea,

l/

se expatrieze si a trait In Belgia

pin& In 1859. Intorcindu-se a

devenit profesor de literatura

aruncind In urrna for pietre, cars devenira barbati si fernei.

la College de France", apoi de-

DEUTERONOM (cuv. grec. = A DOUA LEGE),

putat, senator. Pr. op, Istoria

conversa(iei (1857), Despre Ari,sto f an (1867), Ro-

mantismul clasicilor (1882), Deformafiunile limbii franceze (1898).

DESCHANEL PAUL (18561.1922), orn politic
francez. Ales deputat In 1885, a urmat o carter&
stralucitoare, ajungind si Presedinte al Republicei, dar s'a retras din cauza de boala (1920).
DESGHINGE, corn. rur. jud. Cahul plasa Cantemir; 5027 loc. Ni e In legea 1929.
DESJARDINS [dejardin ] ERNEST ( 18231.1886 )

istoric francez. A Post prof. la College de France,

membru al Academiei de inscriptiuni din Paris,

membru onorar al Academiei Rotnane (1871).

Op.pr.: Tabla lui Peutinger (1869), Geografia Galiei (1870 , Geografia istorica si administrativa a
Galiei romane (1876).

1848, a devenit marsul revolutionarilor Ardeleni

In 1848-49 si apoi cintecul national ce se executa
la once sarbatoare neoficiala, fiindca el chema la
unire pe to(i Romdnii.

DETMOLD, ores Germania, cap. principa-

deci exist").
DESCHANEL [desanel] E-

MILE(' 18191-1904), scriitor fran-

DESTEAPTA-TE, ROMANE (titlul exact: R5sunetn1),

DESMOULINS [demuli"] oarmix

(1760

1.1794), publicist si politic fr.; avu rol Insemnat la

inceputul marii revolutiuni, dar, amic cu Danton, fu osindit ca $i acesta si executat.

una din cartile 'Vechiului Testament: a 5-a si

ultima din Pentateuc.
DEVA, coin. urbana cap. jud. Hunedoara;

8672 loc. Statie c. f. linia Timis-Arad. Are i biserica ortodoxa. 1 catolica, 1 reformats, 1 sinagoga,
o manastire franciscana; 1 liceu de baeti $i 1 de

fete. 1 ecoala normala de baeti si una de fete, 1

scoala de meserii inferioara. BlIciu: 10 Ianuarie,
9 Maiu, 29 lulie, 27 Octobre. Oras vechiu. Cetatea, ale cdrei ruine se vad Inca, e pomenita in
vremea lui Mateiu Corvin.
DEVAI BIRO MAT= (ca. 1500 -t1547), preot
ungur, trecut la luteranism si calvinism; propagatorul doctrinei reformate in Ungaria.
DEVOLUTIUNE (RAZBOIUL DE), razboiul pornit de

Ludovic xiv al Frantei ca sli ocupe Brabantul,

pe baza dreptului de mostenire al sotiei sale Maria
Tereza, hick din prima casatorie a lui Filip IV,
regele Spaniel.
DEWEY GEORGE (1837 t1917), amiral american, Invingatorul( I otei spaniole In 1898.

1607

www.dacoromanica.ro

DEZMITt, statie C. I. jud. Cluj plasa Some

DE Z- Intre
Apahida sr Cluj.

D ,C

DiAcoNovici ADOLF ( *1829 t1886), Roman

banatean, a participat la luptele din 1848, a Post
apoi funetionar in chile ferate ale statului.

ce se dadea unui om politic Intr'un moment de

mare cumpana pentru stat.
DICTIONAR GROTESC de V. Alecsandri, publicat in

Convorbiri literare" 1869-70, apoi in volum ed.

Socec, 1876, cuprinde, sub forma glumeatii, o
MACONOVICI CORNELIU (18591-1923), zia- critics a multor cuvinte introduse de scoala latirist roman. A Intemeiat In Viena revista Rcmid- nista ca: amoare, a ama, bele(d, vergurd, resbel,
nische Revue" 1885 ; apoi ziarul Dreptatea" In. sufixul dune si tiune, etc.
Tirnisoara (1894); a lost secretar al bancii Albina"

din Sibiu si director al revistei Transilvania",

organul Astrei". In calitatea aceasta a intre-

prins publicarea Enciclopediei romane (3 vol. 1898,

1900, 1904), la care au luat parte un mare numar

de colaboratori.
DIACQNOVICI-LOGA CONSTANTIN

1770

t1850), profesor roman. A studiat In Lugoj si

Pesta; a Post profesor In Arad (1812-1831), director al scoalelor romanesti din Banat (18301850). Pr. opera: Gramatica romdneased, Buda,
1822.

DIACONU VASILE, zugrav roman din Tismana,

a emigrat cu 50 de familii In Banat in 1736 si a

format un sat langaVirset, care a luat o desvoltare

importanta, dar au avut de luptat cu saruint.ele

de desnationalizare ale Sirbilor.
DIACOVICI BAIA (t1710). episcop roman de

Ienopolea, care, mutandu-se la Arad, (1705), a Inceput seria episcopilor romani In acel tinut.
DIAMANDI GEORGE (1807 t1917), om politic

scriitor roman. A inceput ca socialist; mai

tarziu a trecut cu colegii sai In partidul liberal.
si

A Post deputat, director al Teatrului National din

Bucuresti. A publicat scrieri politics si citeva piese
de teatru (Chemarea codrului, 1913; Bestia, 1910;
$. a.)

DIADQH: ass s'au numit generalii lui Alexan-

dru eel Mare, cari isi disputara domnia dupa

moartea lui; asa se numea mostenitorul tronului
In Grecia.

DIAMANT TEODOR, un Roman din Muntenia,

care, pe la 1840 a Incercat, cu Emanoil Balaceanu,

sa Intemeieze la mosia acestuia Scaeni, jud. Prahova, un falanster dupa sistemul lui Fourier.
N'a reusit. Aceste detalii le db. Ion Ghica intr'o
scrisoare intitulata Teodor Diamant.
DIANA, divinitate romans, confundata. cu
Artemis a Grecilor; era zeita lunii, a vInatorii.
DIAZ BARTOLOMEU (1-1500), navigator portughez; descoperi Caput Bunei Speranfe (1486).

DIAZ ARMANDO (1861 t1928), general italian.

A luat parte in razboiul din Tripolitania (1913),

iar in marele razboiu a Post general In statul major,
comandant de divizie, de corp de armata si in
Octombrie 1916 comandantul suprem in locul lui
Cadorna si a respins pe Austriaci In 1918 in Vittorio Veneto. In 1921. a fost Mout maresal.
DIAZ PORFIRIO ( *1830t1916), general si om

politic mexican; fu presedinte al republicei In mai

multe rinduri; In 1901 at aduna. In Mexico congresul pan-american.
DTCIOSNMARTTINI (In legea 1925 e numita

TIRNAVA-SIN-MARTIN), corn. urbana, lost& cap. a

jud. Tirnava-Mich; 6216 loc. Statie c. f. linia seeundara Blaj-Praid. Are o biseric& catolica, 1 unitart, 1 reformats, 1 greco-catolica, i sinagoga, 1
liceu de baeti, 1 scoala secundar&
de fete, I scoala medie reformats.

DICTIONARE ROMANESTI: I. ramase IN MANUSCRIS:

Lexicon slavo - romdnesc al lui Mardarie Cozianul din

1649; Dietionarium valachico-latinum de un ano-

nim din Lugoj (dupa unii) sau din Caransebe$

(dup& alpi); Dic(ionar latino-romanesc at lui Teo-

dor Corbea pe la 1700; Lexicon latinum-valachieumhungaricum al lui Luigi Marsigli de pe la 1701; Condica limb ii romdnesti a lui Iordache Golescu; Lexiconromanesc-nemlesc $i nemlesc-romanesc al lui Botha
Deleanu. II. TIPARITE: 1. Dictionare thologIce

I. Ballade, Vocabular de vorbe streine, Buc. 1847;

Negulici, Vocabular de vorbe strcibune, Buc. 1848;
A. T. Lannon Si I. C. Massimo, Dictionariu si Glosariu,

proiect al Academiei Romane 3 vol,. Buc. 1871

1876 ; A. de Cihao, Dictionnaire d'elymologie dacoromane, 2 vol. Frankfort 1870, 1879; B. P. Hasdeu,
Etymologicum magnum Romaniae, al Academiei

Romane, Buc. 1886 si urrn.; sextri Pescara, Ety-

mologisches WOrterbuch, Heidelberg, 1905; A. Candrea si ovid Densusianu, Dic(ionar etimologic, Buc,.

1907; Diclionarul Academiei Roindne, In curs de

publicare de la 1913 sub directia lui sextri Puscarin.

2. Dictionare p. LImba bulgara: Z. Arbors, Buc.

1909. 3. D. p. Limba engleza: H. Lolliot, D. englez-roman, 1901; M. Schonkron, D. englez-romdn
Craiova, 1915. 4. D. p. Umbafranceza: D. roman-francez de L Costinescu, 1870; de Fr. Dame,
1893-95; de a. saineenn. 1912, 1921; D.f ira84 nLezromdn de P. Poenariu, Fl. Aaron si G. Hill, Buc. 18401841; de N. Balasesou, Buc. 1859; de T. Codrescn, Iasi

1875; de L. Leist; de Dr. A. Brachia; D. francez-ro-

man si romdn-francez: de G. M. Antonesou, Buc. 1893

1894. 5.

D. p. Llmba germane,: D. germano-

roman de I. Molnar, Sibiu 1822; den. Baritio si G.

Munteanu, Brasov, 1853-54; de S. Petri, Sibiu, 1863;

de LazAr $Aineauu, Buc. 1887; de Schrof si sittneentt,
Craiova, 1912; de M. Schrofl, Craiova, 1916; D. roman- german de G. Ponta, Brasov, 1857; de Teohar
Alexi, Buc. 1886, de G. Pop, Berlin f. a.; D. romangerman ?i german-roman de Andreas Clemens, Sibiu,

1837. 6. D. p. Limbs greed.' modernii: D. grecoroman de A. Velcu, Buc. 1929; D. romdno-grec

de Sarafidi, Constants, 1922. 7. D. p. LImba
RaHani:

E.

Porn

Si

A. Alexandrescu-Dorna,

Bibl.

p. toti. 8. D. p. LImba !Mina: D. latin-roman de

D. Popllian, Craiova, 1892; de I. NAdeide, 1894, ed.

noun 1920; D. roman-latin de E. Manoltu, 1915; de M.
steureene, Craiova, 1924; D. rorndn-latin si latin-ro -

man de A. Viclu, Blaj, 1892-908. 9. D. p. LImba

maghlarti: D. maghiar-roman de 0. Baritlo, Cluj,
1870; D. maghiar-roman de M. Putnoky, Lugoj;

de T. Andras!, Sf. Gheorghe, f. a.; de I. Ghetie, Budapesta, 1896; D. romdn - maghiar si maghiar-roman tie G. Bunn', Brasov, 1869; de v. caerestesia,
Cluj 1925-27; de G. David, Brasov. 10. D. p.
Llmba ruse: D. romdno -rus de E. Grigorovita, Buc.

1901; de N. Popovaki, Chisinau, 1920. 11. D. pLlmra turd): D. romdno -turc de A. Mustafa, 1915;

D. turco -romdn de G. Poposon-ciocanel, Ploesti, 1908.

Se gaseste gaz metan, care serveste $i la industrie. Bilciu: 26

12. D. p. mal multe Ilmbl: D. romdnesc-latinese

si unguresc de Ion Bob, Cluj, 1832; D. romdnesc- latinesc unguresc si nernlesc de &mutt Miou,

Febr., 28 April, 21 Julie, 12 Oct.

DICKENS CHARLES ( 1812
t1870 , romancier englez foarte
fecund. Operele lui slnt cunoscute

Petra Major, Vasile Colosi, Ioan Cornell, loan Teodorovloi *i

Alex. Teodori, Buda, 1925; D. roman-latim-german

francez de D. Insane, Buc. 1865. 13. Speciale pentru

In toga Europa. La not s'au

tradus multe; citam: Aventurile

d-lui Pickwick (1836), care Ii
consacra reputatia, trad. de G.
Dickens.
Crivat in 1929; Un poem de Cr&
ciun de N. N. Botez (1918); David Copperfield
(1849) capo d'opera sa, trad. de V. Demetrius (3
vol.); Mica Dorrit (1855).
DICTATIIRA, institutie romans: putere absolute

Dlalectul macedo-roman: de St. Mihaileanu, Brio_

1901; de Dalametra, Buc. 1906; de Nioolaidis, A-

tena, 1909; de G. Posen, Iasi 1925. 14. Specials

Istorice: Lexicon de conversatie istoricesc- religionariu de Al. Gavra. Tom. I. Buda, 1847. 15. End-

clopedice: Enciclopedia roman& sub directia lui

C. Diaconovici, Sibiu 1898-1904, Dic(ionar universal at limbei romdne de L. $ftineanu, Buc. 1896,

alte ed. 1908, 1914, 1922, 1925; Minerva, Cluj,

1608

www.dacoromanica.ro

1929; $i prezentul Dic(ionar at Cdrrii Roma-

sectii in diferite prase. A venit, pe vremea domi- DIDnatiunii unguresti, de citeva on In Bucuresti cu
DIN
reuniunea sa. A lasat un numar Insemnat de compozitii,
multe cu fond popular.

ne0i.

DIDEROT [did'ro] DENIS (*1713t1784), fiiozof francez, unul din intemeietorii $i autorii
Enciclopediei (Tom. I. 1751) cu d'Alembert, . a.
Trai si In Rusia la Curtea
Imparatesei Caterina II (1773).

Cea mai veche trad. In rom.

din operele lui e din 1838:
Amindoi prietenii (in Foaea

DLMAR LAMBRU, profesor

la Academia domneasca din

Bucuresti pe la 1780.
ninincEaTA, ziar care apare

in Bucuresti din anul 1904,

literary din Brasov). Intre

cele mai not citam: Cdlugarita
de H. Lecca (1926).

fondat de C. Mille.
DIMITRESCU-IASI CON- ,---

t1900), scriitor francez, predicator dominican; scrise Vicar/

lui /sus, ca s'o opuie lui Renan.
Diderot.
Opera lui s'a trad. In rom. de
C. Chiricescu $i C. Nazarie (2 vol. 1901, dupa
o trad. ruseasca Scrobotov $i Rojdestvenski.)
DIDONA, Intemeietoarea legendary a Cartaginei. Personagiu din Eneida lui Virgil: s'a sinucis
dupy plecarea lui Enea din Cara sa.
DIDOT [dido] FIRMIN (17601836), graver,
tipograf, editor, erudit francez, membru al Academiei de inscriptiuni.
DIEBITSCH [dibicI] SABALKANSKY CA-

mania, a Post numit profesor

G. Dima.
de istoria filozofiei vechi $i
moderne si de filozofia socials. la Universitatea din Iasi (1878), apoi tran-

DIDONHENRE PERE (*1840

ROL FREDERIC (*178511831), feldmaresal rus; lua

parte la expeditia aliatilor contra Frantei (1314) $i

dupa ideea lui fu ocupat Parisul; asemenea la razboiul contra Turcilor (1828), sfirsit prin pacea de
la Adrianopol, care dete maxi drepturi Rusiei In
Orientul Europei.
DTEFENBACH LORENZ ( *1806 t 1 883), filolog

german. A publicat poezii si romane, dar e cu-

noscut prin Dic(ionarul limbii gotice (1846-1851),

Glossariumlatino-germanicum mediae et infimae
aetatis (1857). A Post membru onorar al Academiei
Romane (1880).
DIEHL [dill CHARLES (1359), istoric francez.
Profesor de istorie la facultatea din Nancy (1891);
membru at Academiei de inscriptiuni si bele-litere.
S'a ocupat cu epigrafia greaca $i cu arheologia bi-

zantina si a publicat studii despre administratia

bizantina, despre arta bizantina, despre citeva
figuri de Imparati, Imparatese, etc. A vizitat de
multe on Cara noastra si a tinut conferinte In

Bucuresti si In alte orase. In Paris a rostit o conicHilt% (dupa razboiu) despre aria romdnd, publican.

In volumul La Rournanie In Bibliotheque de

l'union francaise".
DIEPPE [diep], ora$ In Franta pe canalul La-

Manche; 23.000 loc.

DIESTERWEG [disterveg]

ADOLF

( *1790

t1866), pedagog german. A Yost profesor de peda-

STANTIN (*1849t1923 , profesor

roman. Dupa studii in Ger-

sferat in Bucuresti la catedra de morals $i de

istoria filozofiei vechi (1835),
trecand mai tirziu la cea de pedagogic si istoria pedagogiei
(1910). A Yost

director al Bi-

bliotecii Statului, a Intemeiat

Revista pedagogicd (1891 98)
si Revista de filozo fie $i pedagogic (1906); a organizat, la
Interneierea lui, Seminariul pedagogic universitar din Bucuresti, flind mult timp director;
a Post rector al Universitatii
din Bucuresti (1898
1911 ;
a Post deputat, senator, mem- Dimitrescu-Iai.
bru In Consiliul permanent de instructie.
DIMITRESTI, corn. rur. jud. Cetatea Alba,
plasa Traian; 4340 loc. Duplilegea 1929, tine de
circ. corn. Ivanestii-Noi.
'

DIMITRI PAVLOVICI (*18461-1930), patriarh at

bisericii sirbesti. Profesor la Seminariul din Belgrad

(1882); demisionlnd, 'Men studii la Paris, se Intoarse in 1894, episcop (1898), mitropolit (1905),
primul patriarh al bisericii slrbesti ortodoxe reunite (1920.
DIMITRIADE CONSTANTIN (*1831 71885), artist

dramatic roman.
DIMITRIE SF. MARTIR. zis Isvoritorul de mfr"

praznuit de biserica ortodoxa la 26 Octombrie.

Fiind pus la inchisoare de Impiiratul Maximian
(286-305), a incurajat pe un credincios sa se
lupte cu un atlet Imparatesc si,InvingIndu-1,Imparatul a pus sa fie ucis Dimitrie care-1 Indemnase.

DIMITRIE CEL NOD zis BASARABOV, stint praz-

nuit de biserica ortodoxa la 27 Octombrie. A

trait ca pustnic Inteo pestera, aproape de satul
natal Basarabov In Bulgaria; acolo a murit si
moastele sale au contribuit la vindecari mira-

gogic la Frankfort p. M. si la Berlin; A condus o

revista de pedagogic (Reinische Matter); a publicat, cu mai multi colaboratori, o mare lucrare:
Cdlduzd pentru formarea inva' tatorilor, care se
ocupa cu InvatamIntul In genera .si cu metoda
fiecarii materii. Urma$ al lui Rousseau si at lui
Pestalozzi, el pune temeiul Invanturii pe intui(ie.

culoase. Pentru pastrarea for s'a zidit o biserica.

de care un Domn al Tarii Rominesti. Pela 1769,
In timpul unui razboiu Intre Turci si Rusi, generalul Salticov, aflindu-se In Bulgaria, a descopeHt moastele $i a voit sa le trimin In Rusia; dar

Invatamlnt.
DIETRICH, general rus, despre care Kisseleff

In timp de seceta. In timpul ocupatdei germane

(1917) o seams de ofiteri bulgari au rapit sicriul
$i au pornit cu el In spre Bulgaria, dar au Post

Aparindu-si ideile, a avut adesea sa sufere lovituri $i In uncle momenta a Post Inlaturat din
zicea cA ar putea fi urma.sul lui In conducerea principatel or.
DIEULAFOY [diSlafoa] GEORGES ( 1839 911 )

medic francez, prof. de clinics, membru al Academiei de medicina.

DIEZ [dit] FRIEDRICH CRISTIAN (*1794t1876),

filolog german, public& studii importante asupra

literaturilor romanice medievale $i doua lucrari
capitale: Gramatica limbilor romanice (1838) .si
Dictionarul etimologic al limbilor romanice (1853).
DIHAMUL, munte jud. Prahova corn. Predeal.
DIJON, ora$ In Franta; 68.000 loc.
DIMA GEORGE (*1847 11925), compozitor roman

In Ardeal; luptator nationalist, intemnitat de UnguH. A Post conducatorul corului de la catedrala

din Brasov. A Infiintat o reuniune de cintari, cu

rugat de Romani a dispus sa se aduca in Bucuresti.

Aci aii Post depuse In Biserica Mitropolici, unde se
cinstesc cu slujbe ocazionale si se scot cu pompa
opriti din ordinul maresaluluiMackensen, iar prada
for readusa la locul ei.
DIMITRTU VASILE (1859 t1928), profesor de
drept comercial I a Universitatea din Iasi (1900),

la cea din Cluj (1919), apoi la cea din Bucuresti

11925).

DIMITROVTCIU AMBROZIU (*1838 t1866), pu-

blicist roman In Bucovina. A Post redactor la

Foaia societatii pentru cultura din Bucovina"
(1865). A Post numit merabru at Academiei Romane la Infiintarea ei In 1866, dar a murit Inainte
de a fi putut participa la constituirea ei.

DIN MOLDOVA, revista redactata de B. P. Hasdeu,

Iasi 1862-63.
DINANT, ora$ In Belgia; 8000 loc; are o bi-

1609

www.dacoromanica.ro

din sec. xiii. In timpul razboiului mondial a

DIN- serica
Post !are primele orase ocupate de Germani (1914).
DIV DINAVII. circ. corn. jud. Hotin, plasa Sul*,

cu 10 sate (1929).

DINET [dine] ETIENNE ('1861), pictor francez. A tratat multe subiecte orientate, fapte
din Bib lie.

DINIAE, com. rur. jud. Timis-Torontal, plasa

Giulvaz; 1703 loc.; are numai scoale primare sir-

besti.

DINTR'UN LEMN, mantistire jud. VI lcea pe

valea Otasaului aproape de Rimnicul-Valcii. Exis-

sta la 1579, a refacut-o Mateiu Basarab. In ci-

mitirul man. e o biserica de lemn din 1814.

DIO ( =DIONE) CASSIUS (*ca. 155 tea. 240),

istoric grec, autorul unei Istorii a Rontei, din

care au ramas parti diferite. Una din ele trateaz&
epoca lui Traian si are date interesante pentru noi.
DIOCHETI, statie c. f. ling& Panciu (jud.
Putna).
DIOCLETIAN (2451313). imparat roman.
Pun& niulte razboaie, asigura puterea si stralucirea statului, dar lndrepta
persecutiuni crude contra erestinilor.
DIODOR din Sicilia (sec. i a.
Chr.), istoric grec, lasa o istorie
universald venind pin& aproape

culegerii: Vietile, doctrinele i

sentintele filozolitor iluqtri.

Buzau; director al seminariului din Bucuresti

(184o); -amestecat in miscarea din 1848, fu exilat
In Transilvania; calugAr In nianastirea Babeni

din jud.Rimnicul-Sarat (1850); egumen la mansstirea Sadova (1851); in timpul ocupatiei rusesti
a fugit InT urcia (1853); stare al inanastirii Neamtului (1855); retras In Iasi In timpul lupteior pentru unire; locotenent al episc. Buzaului, apoi titular (1861 1864); Rya Limp episcop la Husi,
apoi reintors la Buzau, pin& la moarte. A publicat
multe scrieri. In 1850 a Inceput o serie de lucrari

sub titlul general de Biblioteca religioasa-morala", In care au aparut scrieri ale lui (Geografia
sfintd, Ermineutica, etc.) si traduceri din Confesiunile $i Meditatiile Sfintului Augustin $i din
Genial cristianismului a lui Chateaubriand. Mai
notam: Retorica si elocuen(a arnvonttlui (1859).
DIONISIU cm. BATNIN, rege al Siracuzei intre
405-368 a. Chr., vestit pentru masurile extraordinare pe cari le lua pentru a nu fi atacat de vreun
Mimic si pentru persecutiile cu cari urrnarea pe

inimicii sai.
DIONISIU DIN RALICARNAS (sec. I a. Chr.), istoric grec, a trait pe vremea lui August si a scris des-

pre antichita tile roman.

de timpul sau.
DIOGENE DIN MOPE (*ca.
404t ca. 323 a. Chr.), filozof
grec cinic,. traia Intr'un butoiu.
Adversar al filozofilor speculativi si metafizici, el se conducea numai dupa impulsurile naturii si admitea numai ceeace
putea cunoaste prin sine Insusi.

DIOGENE LAERTIU (sec. in

p. Chr.), scriitor grec. autorul

stirea Neamtu (1823); scolar la Si. Sava; diacon

(1832); profesor in Buzau, protejat de anise. Chesarie; profesor la intemeierea seminariului din

DIONISOS, divinitate greaca, zeul vinului $1 al

productiei agricole; cunoscut mai ales sub numele
de Bachus.
DIOSCORIDE PEDANIUS (sec. I p. Chr.), medic

Diogene filozoful.

DIONISIE AREOPAGITUL, sf. martir, praznuit

de biserica ortodoxa la 3 Octombrie. A fost mem-

bru al Areopagului din Atena si, ascultind pe apostolul Pavel, care explica dogmele crestinis-

mului In fats acestei adunari, se convinse si deveni

un propagator al credintei, predicind prin anul 51,
devenit episcop al Atenei (uns, dupa spusa unora,
chiar de Sf. Pavel), dar mai tirziu a lost ars.
DIONISIE, arhiepiscopul Haldeei, ar fi lo-

cult in Bucuresti pe la 1769 si ar fi publicat o

carte (pe care n'o glisim Ins& lnregistrata In Bibliografia veche").

DIONISIE cumgscu ('184711921), prelat ro-

man. A lost director al Seminariului central (1887),

apoi episcop al Buzaului din 1894.
DIONISIE ECLISIARBUL, cronicar muntean, au-

torul unui Branograf at T drii-.RomdneVi de la

1764, semis In 1814 si publicat de Papiu-Ilarian In
Tezaur de monumente istorice" 1863.
DIONISIE, episcop al Rlmnicului, de la 1654,
dar nu stim pingt cind: poate 1658.
DIONISIE, PATRIANN AL CONSTANTINOPOLULUI,

a asistat la instalarea lui lirincoveanu. Dupa

ce a fost detronat, a venit In Bucuresti si a murit

grec, compnse un tratat despre substantmle intrebuintate in medicina (vorbeste de plante, $. a.).
DIOSTG, com. rur. jud. Bihor, plasa Sacueni;
6.800 loc. Statie c. f. Intre Secueni si Episcopia Bihorului. BlIciu: Febr., Martie, Main, Mlle, Septembrie, Decembrie. Aci e o scoala de viticulturgt.
DIRECTORW [fr. Directoirej, guvernul Fran-

tei Intre 1795 si 1799, alcatuit din 5 membri.

directori fura: La Reveill&re-Lepaux,

Rewbell, Lelourneur, Barras, Carnot.
DI RUDTNI, mo- RUDINI.
Primii

DISRAELI, ror BEACONSFIELD.

DISSESCU CONSTANTIN G. (*1854), jurist si

advocat roman. Dup& o scurta trecere prin magistratura, a suplinit pe V. Boerescu la catedra sa
de drept comercial; a fost profesor de drept penal
la facultatea din Iasi (1882) si apoi profesor de
drept public la Bucuresti (1882). In aceasta calitate a publicat cursul de drept constitutional $i
administrativ (3 vol. 1890-92). A fost de multe on
deputat si senator; ministru de justitie (1899), de
instructie (1906, 1912) in cabinete conservatorare.
Vechiu membru al Ateneului Roman, a tInut multe

conferinte, Intre cari: Partidele inteun stat con-

stitutional (1884), Domnia lui Bibescu (1902).

DITRAU, corn. rur. jud. Ciuc, plasa Gheorghenii
7.941 loc. Statie c. f. Intre Gheorgheni si Reghin.
DITESTI, p circ. corn. jud. Prahova cu 7 sate
(legea 1929). C) statie C. f, Intre Bgticoiu si Morena.

DITTES FRIEDRICH ('182911896), pedagog

german. Dupli ce a fost profesor In Chemnitz, a

aici.

lost chemat la Viena, unde a organizat reforma Invatgunintului. Op. pr. Schule der Padagogik (1876).

lost eclisiarh al Mitropoliei din Bucuresti si a fost

confirmat In 1801 de Patriarhie ca episcop at Sevastiei (titlu onorific) si a functional ca egumen al

plasa Traian; 3.242 loc. Circ. corn. cu 4 sate (1929).

DIVANUL AD-HOC, adunare instituita de congre-

DIONISIE LUPUL (t1831), prelat roman. A

man. Tismana. In 1819 a fost ales mitropolit al

Ungro-Vlahiei; cu ocazia aceasta a scris Gh. Lazar, pe care-1 ajutase In opera culturala,un frumos
discurs de Inscaunare. In 1821 a fugit la Brasov,

din cauza turburarilor eteriei, si n'a putut reveni

In 1822, clnd 1-a chemat Domnitorul Ghica, fiind

bolnay. Tocmai In 1827 s'a Intors in targt si a primit a fi egumen la man. Dealului. In amintirea lui
s'a numit strada Dionisie din Bucuresti, unde era

casa In care si-a dat sfIrsitul.

DIONISIE ROMANO ( '1806 t1873), prelat roman. Originar din Transilvania; calugar la mana-

DIU, vechiul nurse romanesc al Vidinului.

DIULIVLENI, corn. rur. jud. Cetatea-Alba,

sul de pace din Paris (1856), avind de stop sS

arate cari sint dorintele Romanilor din principate cu privire la organizarea viitoare. Au lost

doua: unul in Iasi, altul In Bueureoti. Srau adunat

In 1857 si au votat principiul unirii principatelor,
al Domnului strein $i al regimului constitutional
i reprezentativ. Membrii Divanului erau: reprezentantii clerului (mitropolit, episcopi, citiva
egumeni, citeiva preoti de Mir), reprezentanti ai
proprietarilor mare, ai proprietarilor mici, ai satenilor, ai ord.senilor.
Deontatli Divanului

1610

www.dacoromanica.ro

ad-hoo din Moldova :

Sofronie

Mitropolit, L`piscepul de Roman-, Ghenadie Tri-

poleos loctiitor de episcop de Husi, Filaret Stavropoleos, Scriban egumen, Ca linic Hariopoleos

egumen, Neofit Scriban arhimandrit, Melclusedec

arhimandrit, Iconom Matcas, C. Rolla, D. Miclescu, C. Badarau, Dani15. BO. lan, Anastasie Panu,
Dr. A. Ffitu, Dim. Cozadin, Maior Malinescu, Mihail Kogalniceanu, Iancu Docan, Gh. Masian, D.
Savin, Dr. C. Virnav, Dim. Ral let, N. Cananau,

Pravd(ului, Valea-Teodorestilor, Illovul $t Colen- DIV

tina, lifovatul.
DyMBOVITA, jud. In Muntenia; cap. Ttrgo- DJU
viste,; supr. 3.440 klm. p.; 273.232 loc. (1915); are
9 plasi, 2 corn. urbane, 173 corn.

rur. (1926); face parte din circ.

Curtii de Apel din Bucuresti;

are 9 scoale primare urbane si
279 rurale; 38 cooperative de
aprovizionare $i consum cu un
capital de 3.246.396 lei, 24 de
coop. p. exploatare de paduri
cu un capital de 4.121.363 lei;
are 266 biserici si 4 milnastiri;
tine de eparhia mitropoliei din

Stef. Cahn, Simion a Stancei, Sebast. Cananau,

Dr. A. Jianu, Iorgu Virnav-Liteanu;Alecu BotezForascu, C. Mortun, Toader Sin Pavel. D. Grigoriu, Gr. Ba Is, M. Jora, V. Zaharia, Costache Sin
Vasile Ostahi, Dim. Gheorghiadi, Gheorghies
Sturza, C. Hurmuzachi, Ion Levard5., Grig. Virnay, V. Alecsandri, C. Rosetti, Dim. Cracte, Ion a
Babei, P. Braescu, Alecu Bois, Iordache Pruncu,

Sterna
jud. Dimbovila.

Bucuresti.

Ciril Ciocirlie, Ion Roata, Grig. Ilie, Vasile Sturza,

Alecu Tiriachiu, Ionita Hrisanti, V. Balai$, C.

Iacovachi, Lascar Catargiu, lancu Fotea, G. Virlan, Raducan Sava, C. Negri, Alecu Cuza, Gr.
Sutu, Manolachi Costache, V. Nicolae, Vasile Stan,
Dr. Man. Costin, N. Carp, Sandu Miclescu, C.

BRASOV./
E

Sturza, lonitk Olariu, D. Ghidionescu, P. Mavrogheni, Nic. Catargiu, Nic. Bosie, Pandalache Croitoriu, Colonel N. Emandi, D. Vasiliev-Romanov,
Lazar Galiardi, Iancu Cantacuzin, Grig. Costache,
C. Stiun, Tonitk Roca, Timofti Sacalov.

\s,

41

rokaid
iVOINEST1

Ioranu, D. Culoglu, CO.pitan Gr. Marghiloman, C.

Robescu, C. Cotescu, Gh. Lupescu, C. Argintoia-

\5.310:7

nu, N. N. Picleanu, Sc. Voinescu, C. Cocinescu,

PL

cuzino, G. Morcov, Ene Cojocaru, Hr. Polihroniadi, Tache Grigorescu, C. Costescu, Evgh. Predescu, Hr. Fusea, Stancu Stanila, Raducanu Ioan,
Manolache Lahovari, N. Tataranu, C. Radulescu,
Stan Panait. Gr. Serurie, loan C. Roset, Alex.
Florescu, Raducanu Cucuti, Stoica Radu Cojo-

COrm(e)s,

TES

'10;...

nee

UN,
"ssaucet

4. ,flalc uteoud.......%N'A.

AEOV

-0

Gheriintf

;PL.GAE$T1

9
43
61

M. Pancu, Preda Cernat, Alecu Petrescu, I. Solomon, C. Bfileanu, I. Slavitescu, I. Niculescu, I.

Iona.$cu. I. Otetele$anu, N. Lahovari, N. Iancovescu, Stain. Budarascu, N. Iancovescu, G. Ma-

OThqa

It.1311..7.11;SES11.

Golescu, N. Rucareanu, Al. G. Golescu, Tica Joan,

C. D. Aricescu, C. Butculescu, Capitan El. Lapati,

DIVIZIA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa

await`.

TiRt

%..r.............%

Duilie, Stroe Ivascu, Mih. Marghiloman, Stefan

Tuzla; 3.649 loc. Circ. corn. cu 18 sate (1929).

OLGA, statie 0. f. linia Buc.-Constanta, aproape de Ciulnita, ling& satul Dllga -mica.

106ATI%

caru, I. Vasile, C. Kretulescu, Gr. Filipescu, Marcu

cuvInt.

OVIVE

VI"

C. Moglan, N. Stanescu, C. I. Filipescu, I. C. Canta-

chi, Joan Bratianu, Sc. Tumavitu, Teodosie Mugescu, Dim. Bratianu, I. Ipceanu, Gr. Miculescu,
C. Clrjeu, I. Roates, D. Vlisoreanu, Colonel St.
Vladoianu, Stan Cezianu, G. Cirjeu, Marin Pirctilabescu, I. Dimitriu, Arhimandrit Ieronim, Arhim.
Atanasie, Protopop I. Sachelarie, Protopop Constantin din Rimnic Protopop Constantin din
Arges, Preot Vasile Catihisis. Pe ling6. acestia,
Mitropolitul ca prezident, si Episcopii.
DIVINA coramout, opera lui Dante, pp- acest

aAsk,

initiate

Z ( Pl.!"tir

Mircea Ma laeru, N. Golescu, C. A. Rosetti, Gr.

lett-otsti

Deuntatii Divanti lul ad -Loo din Muntenia: Print Gr.

Ghica, Print Dimitrie Ghica, I. Brezoianu,

gheru, Zamf. Brosteanu, Maior Hr. Tell, Joan

Voicu, Barbu Ganescu, Printul Barbu Stirbei,
Printul G. Bibescu, P. Cernatescu, N. Mazilu,
CApitan N. Plesoianu, Gr. Laceanu, Stet. Bur-

PI.

"4,1/4

JVLASCA
Harta jud. Dimbovita.

D/mBovITA, foaie politick Intemelatti. de Dumi-

tru Bolintineanu in 1858. A aparut, cu Intreruperi, pink In 1865. In locu-i au aparut foile cu
titlul: Independin(a, Uniunea romand si Inde-

pendin(a roindnd.
DIMBU , riu mie In jud. Prahova, izvoraste la
N. de BOicoiu, se varsti. In Teleajen, mai jos de
corn. Rifov.

DINGENI, statie c. 1. jud. BOtosani, plasa

Frumu$ica, pe linia Iasi-Dorohoiu.

DIRJI17, circ. corn. jud. Odorheiu, plasa Tir-

nava-de-Jos, cu 5 sate (1929).

DYRLOS, corn. rur. jud. Ttrnava -Mare, plasa
Medias; 2.100 loc. Bilciu: 18 Martie, 19 Iunie, 8 Oct.

DYRSTE, sat tinind de Brasov cu stabilimente

industriale. Dints-3040e, St. 0. f. (6

klm. de Brasov).
1
DJE.MAL -PAA ( "18721-1922)

IAMB OVIC IOARA, pester& vestita In jud.

Muscel, vizitata pentru interesantele stalactite.

om politic turc. Unul din sell co-

DIMB OVITA, riu afluent al Argesului pe

stings. Izvortiste dire muntil Fagarasului (Iezera,
la 2.407 m.), udajudetele Muscel, DImbovita $i
Ilfov. Trace prin numeroase sate mari $i mici, intre cari: Podul-Dirnbovitei, Rucdr, Stoenesti,
Dragoddnesti, Sturzeni, Dragomiresti, Nucet, Lunguleful, Joita, Arcuda si Bleu, Chiajna, apoi
trace prin Bucuresti i de aci inainteaza pinO. la
Budesli, unde se varsa In r. Arges. Lungimea
totala a cursului ei este de 250 Um. Dintre aflu-

t1913), advocat si om politic roman. A fost deputat In multe

rinduri ca membru al partidului
national-liberal; a fost ministru &mat',
de justitie (1897); a Intemeiat Al. Djuvara.
ziarul L'Etoileroumaine" (1885 ).
A publicat studii despre chestiuni politice, si ca

Drumul este pe lingo. albia pfr &ului cu acela$i nume.

entii ei citam:DImbovicioara,Valea-Largd, Valea

mitetulu Uniune $i progres", a

indemnat la alianta cu Germania
in 1914.

DJUVARA ALEXANDRIT (.1858

,-1

membru at Ateneului Roman, a facut multe

conferinte.

1611

www.dacoromanica.ro

DOBROGEA (in anticitate SCYTHIA MINOR),

DJUVARA TRANDAFIR (*1856), diplomat roDJU- man.

Intrat in cariera in 1879, a Post atasat de le-

provinrie a Romaniei, alipita Ia palria mama la

15 Noembrie 1878, in urma tratatului din Berlin.
Pentru amintirea acestui eveniment s'a ridicat

DOC gatie la Paris, secretar de legatie la Bruxelles

(1881), sef al diviziei consulare din Ministerul de

externe (1883), sef al diviziei politice (1885), secretar general at Ministerului, agent diplomatic la
Sofia (1888 , ministru plenipotentiar (1890) la
Constantinopol, la Atena, la Bruxelles, unde 1-a
gasit razboiul mondial. S'a ocupat si cu literatura
si istoria. A publicat un volum de poezii (Coarde
sparte, 1884), un studiu bibliografic despre Istria
?i D almafia (1880), a adunat Intr'un volum poeziile
lui Teodor Serbanescu (1902); a Mout douk mar"
lucrari de specialitate: Tratate, conventiuni si Invoiri interna(ionale ale Rornaniei (1888) si Cent
pro jets de partage de la Turquie (1914). Ca vechiu
membru al Ateneului Roman, a tinut multe conferinte si, fiind secretar al comitetului, a publicat
Anuarul Ateneului (1904).

un monument In orasul Tulcea, distrus de Bulgari

in timpul razboiului din 1916 si urm. Ea a apartinut in sec. xiv principatului Munteniei; mai tirziu
a fAcut parte din teritoriul Turciei. Ea este ImpArtita In doua judete: Constan(a i Tulcea, eu o suprafata de 14.750 km. p. Avea,
in 1897, o poplilatie de 230.123
loc., iar in 1905 de 300.518 loc.

In 1913 s'au mai alipit Inca

dou& judete ce apartinuse
Bulgariei: Caliacra si Durostor. Populatia total& (tmpreuna cu Dobrogea NouA) era
In 1913 de 693.208 loc., iar
In 1928 de 756.047 loc.
DOBROGEANU w mgREA.
DOBROTE$TI, sat jud.

DLVGOSZ wax ('141511480), istoric polon,

Insarcinat cu misiuni diplomatice pe ling& Papa

si Imp. Germaniei; arhiepiscop de Lemberg. Istoria

Polaniei este des citatA de cronicarii si istoricii

nostri.
DNIPRU, op- wan.

DOBROTICI, print
care a domnit In Do-,k _
45
brogea veche (secolu147+7,
xiv) si a avut legatiiri
mental Dobrogei
m

care s'a distins divizia 5-a comandata. de generalul

Razu. (Este ziva a doua a Malta' de la Marasesti).

DOAMNEI (atm), rlu jud. Muscel si Arges.

UdA mai multe sate, Intre can Corbi, Poendrei,
Domnefti, Pelroani, Ddrmanesti, si se varsa In

Arges, aproape de Pitesti. Afluent principal: RiulTirgului.

DOAMNEI (mann), ramurli de munte In jud.
Neamtu.

DOBRA com. rur. jud. DImbovita, plasa

Bilciuresti; 2.172 loc. In tabloul legii 1929 nu se

gaseste nici ca sat. O statie c. f. jud. Hunedoara,
plasa Dobra, linia Lugoj-Ilia, la 9 klm. de Ilia. 5
O c. r. jud. Salaj, plasa Supurul-de-jos; 1586 loc.
DOBRA aixownnu (*179411870), primul episcop gr.-cat. roman al Lugojului. A studiat In
Mures-Osorhei si Blaj, Oradea, Pests si Viena,

unde si-a lust doctoratul In teologie. Preot In

1818, secretar episcopesc, canonic (1843), fu numit episcop in 1854 si consacrat In 1855. A lucrat
pentru organizarea diecesei si a lAsat un fond Insemnat pentru scopuri culturale.
DOBRA FUND, numit comisar regesc (1746),
a ajutat pe Romani" uniti.
DOBRA PDTIGI ('1817t1849), advocat roman
In Transilvania. A luat parte la miscarea Romanilor In 1848 si a Yost torturat si ucis de Unguri, cari
1-au prins prin trAdare and venise ca sol spre a

trata cu ei.

DOBRENI, circ. com. jud. Ilfov cu 6 sate

(1929).

DOBRESCU CONST. 0. (11894), profesor si lup-

tator nationalist roman. A lost unul dintre intemeietorii soc. student.esti Carpatii", care voia

sa Intre ma spiritul de unire cultural& cu Romani"

supusi altor state. A fost deputat al orasului Ploesti

ales de multe ori; a publicat o colectie de acte

privitoare Ia unirea principatelor.

DOBRESCU Incoua (*1874t1914), profesor
la facultatea de teologie din Bucuresti (1907). A
publicat studii asupra multor chestiuni privitoare
la istoria bisericii romAne (Intemeierea mitropoliilar, 1906; Istoria bis. tarn. In Oltenia, 1906 ;
Biserica ram. In sec. XV, 1910) si manuale spedale pentru seminarii si pentru licee. A Post membru coresp. aI Academie/ Romano (1911).
DOBRETI, com. rur. jud. Bihor, plasa Ceica;
1964 loc. Mine de carbuni. Statie c. f., capul unei
huff laterale care plead. dela Shnbasag.

DOBRINA, statie c. I. Intre Crasna si Husi

DOBRITA, corn. rur. jud. Gorj, plass Ocolu;

2.050 loc. CDT. com. cu 18 sate (1929).

parte din circ. corn. Merisani (1929).

DNISTRU, p.- NISTRII.

(jud. Falciu).-

La

Teleorman; 5.580 loc., face

DOAGA, sat jud. Putna, plasa Marasesti. Aci

a Post o mare luptA in ziva de 7 August 1917, in

DOBRICI pp- BAZAROIC.

,3

strinse cu Bizantiul. De
--1..
1u
ridicat
cat in Tulcea.
la numele lui Turcii au
fAcut cuvintul Dobrogea.

DOBROTINET, circ. corn. jud. Olt, plasa 01tul-de-jos, cu 4 sate (1929),

DOBROVAT, manastire jud. Vasluiu, ling&

satul Dobrova.tul-Rusi; ziditA In 1503 de Stefancel-Mare. Aci se afla. penitenciarul Dobrovat, infiintat in 1864.
DOBROWSKY IQSEF (*1753 t1326), filolog

slay. A trait In Ungaria. Op. pr.: Studii asupra vechilar dialecte slave (1822) in latineste,
Istoria limbii si literaturilor vechi ale Bocmiei
(1792).

DOBRVA, mSnAstire de calugari jud. Orheiu, intemeiata. pe la 1785 de calugarul Efrem

ca schit al man. Probota, apoi a Post cedat man'
Curchi.
DOCAN IOAN ( *182511896), om politic roman.
A Yost ministru de lucrAri publice (1877).

DOCAN NICOLE (*1874), diplomat roman. Mi-

nistru plenipotentiar. Membru corespondent al

Academiei Roma.ne. (1915). A publicat articole
istorice In revista Arhiva' din Iasi (1900 s. a.) si
In Analele Academiei privitoare la numismatica,
la cartografie si diplomatica, Intre car! un studiu
asupra lucrarilor cartografice despre rdzboiul din
1877 (1912).

DOCANEASA, statie c. f., jud. Tutova, Intre

Beresti si Birlad.
DOCHIA, circ. corn. cu 25 sate (1929).
DOCHIA, stInca pe muntele Ceahlau. De ea
se leagA diferite legende.

DOCHIA sau BABA DOCHIA, personaj legendar din

povestile poporului. Intre isprAvile ei cele mai

importante este urmAtoarea, culeasA de Tudor
Pamfile. A plecat odatA cu oitele la munte, macar ca. nu era Inca timpul si mAcar ch. un fla.cau
numit Martie a voit s'o opreascA. Zicea cA nu se
teme, filmic& are 9 cojoace. Martie a Imprumutat
de la Faux' clteva zile si a fAcut sA se ponaeasca
ploi caxi o sileau sa. lepede cite un cojoc Ingreuiat
de apA. Clnd a rAmas far& cojoc, a dat un Inghet
si baba cu oile ei au Inghetat, sau dupA alte
legende
s'au fAcut pietre si au 'limas pina azi
pe vIrful unui munte, unde se vede o piatrA mare

cu 9 pietre mid Imprejur. Probabil, din cauza

acestor legende, zilele de la 1 la 9 Marta se mimes si zilele babei. Gh. Asachi vedea In numele
Dochia o schimbare a cuv. Dacia 0 a compus o
balada In care Infatisaza. pe Dochia ca Mc& a lui
Decebal, fugitA In munti si, fiind urmarita de
Traian, Zamolxis a schimbat-o In stand".

1612

www.dacoromanica.ro

DOCLIN, statie c. f. jud. Cara$, plasa Boga;

31 scoale primare urbane $i 307 rurale; are 82 DOCcooperative de aprovizionare $i consum cu un

capital de 4.160.097 lei, 24 de coop. pentru ex- DOM

Intre Berzovia *i Oravita.

DOCNECEA, corn. rur. jud. Cams, plasa Boc$a ;

3351 loc. Mine de Fier. Balciu: 5 Mai, 8 Septem-

ploatare de pliduri Cu un capital de 2.222.000 lei;

are 295 biserici, tine de eparhia Rimnicului-Noul

brie.

DODA TRAIAN ('182211895), general roman

din Banat, In serviciul Austriei. A luat parte la

razboaiele Austriei contra Italiei (1859) $i contra
Germaniei (1866). Pensionat in 1878, a luat
parte la luptele politice ale Rontanilor supu$i Un-

gariei, lucrind pentru Impacarea Romanilor cu

Ungurii, a Yost deputat ales de multe ori; dar
In 1887 n'a volt s& mai participe la desbaterile
Camerei din Pesta ca manifestare In contra masurilor de persecutie ale Ungurilor contra nallunii sale. Dat In judecata. si condemnat la
2 ani inchisoare, a Post gratiat de Imparat (1888).
DODECANESUL, numire data unei grupe de

12 insule din Sporade (marea Egee), dintre cari

cele mai Insemnate slut: Rodos, Kos, Karpathos. Apartin Italiei.
DODUN DES PERRIERES FERDINAND (t
1S92), Francez adus in Moldova de Domnitorul

Grigore Ginca pentru a organiza serviciul penitenciarelor. In 1852. Mai tlrziu a trecut In Bucuresti
ca director al lnchisorilor $i a functionat pin& in
Noembrie 1876.

DOFTANA rlu, afluent pe stinga al Prahovei, izvoraste din Transilvania, intra. In jud. Prahova, trece prin corn. Tesila, Telega, Dof-

Severin.
DOLMA-BAcicV, palat al Sultanilor In Constantinopol.

DOLOMITE, grupa de munti In Alpi; virful

mai Inalt: Marmolada, 3494 m.
DOLUCHIOI, corn. rur. jud. Ismail, plasa
Ialpug; aproape de lacul Catlabuh; 3328 loc. Dupa
legea 1929, sat circ. corn. Sofian.
DOMASZEWSKI ALFRED DE (`1856), filolog
german (Heidelberg), membru onorific al Academiei Romane (1897).

DOMASNA corn. rur. jud. Severin, plasa

Teregova; 2010 loc. trecatoare Intre Valea
Cernei $i a Tiraisului. D.-CORNEA, statie C. I.
Intre Caransebe$ $i Baffle Herculane.
DOMBROWSKI ( `175511818 , general polon.
A lup tat sub comandarevolutionarului Koscjuszko,
iar dupa caderea Varsoviei a trecut In Franta unde
a format doua legiuni polone, cu cari a luptat Im-

potriva Rusilor in campaniile din 1796, 1797 $i

1800. A luat parte $i la razboaiele din 1809, 12 $i 13.

A murit In Rusia dhruit de catre Alex. I cu titlurile

de general $i senator polon.

R

ec

esti

Men

c).%

\ PL FILM

(to

rI
I

1886. Redactor C. Barcanescu.

DOINE SI LACRIMIOARE, prima colectiune
de poezii publicate de V. Alecsandri la

r PL.

d'opotiA.

`ks

PL BRABOVA
Brabova

LTA

4,ERRELEa

cora&
\ Pent
PL.
\p
ELLA
cjpLENITAl

_./PL 6IUREGA /
Igalicea

Pt. /

iPLENIT

capul

t
taverde/

<4.

unei rascoale a iobagilor din Transilvania In 1514, cari se adunase dupa propaganda catolica spre a porni intro cmdad& $i fiindca nobilii unguri nu-i lasase
au atacat castelele lor. Ei se numira. Curuff. Au Yost Invinsi de Zapolia, principale Transilvaniei, $i Doja a Yost pedepsit
cu cea mai mare cruzime.

cc%

\"
lj

ESTI \-%

!aw \

DOINA, revista, muzicala, Bucuresti 1884

SECDIIIL,

1,

PL` MEL

DOICESTI, statie c. f. jud. Dlmbovita,

plasa Tirgoviste, intre Tirgoviste *i Pucioasa. Circ. corn. cu 7 sate (1929).
DOINA, revista lunara, Bucure$ti 18961898, redact. de Adela Xenopol.

DOJA GHEORGHE ZiS

\
-s

cratiei.

Paris In 1853.

cuvios, praznuit de bi-

DO1VIETIE PERSUL,

tana $i se varsa In Prahova aproape de

Cimpina. salina In jud. Prahova,
corn. Telega; statie pe linia CImpinaDoftana de interes local. Exploatarea a
Inceput In 1885. Aci e $i penitenciar.
DOGI, Seri ai statului (In V ene(ia $i Genova). In Venetia s'a instituit aceasta
forma de guvern In 697 $i a tinut pin&
In 1797. In Genova de la 1339 la 1757. A
Yost In genere un guvernamlnt al aristo-

CuluNI
S

al

ARCS
Segarce

,..

.........
LAF

A, NATI

IPL.BAILETV
BirCa
"l
/
P L . CALA FAT
1
PL. BAR CA
!
!

.,

0 urvi ,.,

ea

-7

i
!

/PL. 6

DOLCI CARLO (*16161-1686), pictor din

tam
ED VA

r-

ecbey

*coala florentina, vestit prin Madonele

BULGARIA

sale.
DOLET [dole] ETIENNE (*1509 t 1546),

erudit francez, ars de viu ca eretic; are o

statua In Paris.
DOLGORUKI PETRII VLADDIEROVICI
("181011868), scriit. rus; proscris, trai mai mult In
Franta unde si public& Adevdrul asupra Rusiei
(1860).

DOLHASCA, corn. rur. jud. Falticeni, plasa

Liteni; 2168 loc. Statie c. f. linia BucurestiGrigore-Vdda, aproape de Pascani. Dupa. legea 1929,
sat circ. corn. Dolhesti.
DOLHESTII-MARI, corn. rur. jud. Falticeni
(Baia); 2077 loc. Are o biseric& ziditit pe la 1470
de Alexandru, tatal hatmanului Sendrea. Statie
c. f. Intre Dolhasca $i Falticeni.
DOLJ (DOL-JIII =JIM, DE JOS), jud. In Oltenia;
cap. Craiova; supr. 6538 km. p.; 458240 loc.;

are 13 pla*i, 4 corn. urbane $i 198 rurale (1926);

face parte din dm Curtii de Apel din Craiova ; are

Harta jud. Dolj.

serica ortodoxa la 7 August. A trait, se zice, pe

vremea lui Constantin cel Mare, a Post fault
diacon $i, ca sa scape de a fl Inal-

tat preot, a fugit Intr'un munte

$i acolo predica $1 aducea la
cretinism multi pagIni. Aflat de
persecutori, a Post ucis cu pietre.
DOMIDE OHERASIM ('1856

11913) preot roman din Transit-

vania; a Post condamnat la Inchisoare In procesul memoran-

MiV;Pr.

dului.
DOMINICANA (Republica) In Sterna jud. Dolj.
insula HAITI (America); ca. 500.000 loc., cari vorbest spanioleste si shit catolici.

1613

www.dacoromanica.ro

ordin calug. catolic, Intemeiat

DOM- In DOMINICAN',
Franta In 1215 de Sf. Dominic cu scopul de
DOR a hipta contra Albigensilor w Partea I.

DOMITL4N, Imparat roman(51-96), vestit prin

luptele sale cu Dacii. De si n'a Post, propriu vor-

bind, Invins de ei, a Post silt, din pricina Infringerii In Boemia, sa lncheie o pace favorabila cu
Decebal, regele Dacilor.
DOMNESTI p circ. corn. jud. Ilfov, plasa
Domnesti, cu 5 sate (1929). c. r. jud. Muscel
plasa Riul Doamnei; 3596 loc. Dupa legea 1929,
sat circ. corn. Rlul Doamnei. 0 circ. corn. jud.
Putna, plasa Adjud cu 8 sate (1929).
DOMNICA, sfInta, praznuita de biserica ortodox& la 8 Ianuarie. A plecat din Cartagena cu
alte fete si venind la Constantinopol, au primit
botezul. Ea a intrat apoi In viata calugareascs si
a impresionat prin prevestirile ce Ikea si minunile
ce savIrsea.

DOMNITA-MARIA, sat jud. Bacau; 2645

loc.; face parte din circ. corn. Letea.

DOMODOSSOLA, oral In Italia; 4000 loc.;

la Inceputul razboiului pen tru Intregirea neamului,

a cerut a fi primit vnluntar In vIrsta. de 68 de ani.

In aceasta calitate a dant eroic In mijlocul regimentului In ziva de 10 Noembrie 1916 In lupta
de la Robanesti.

DONICI NICOLAE, astronom roman. A intemeiat

din fondurile sale proprii un observator astronomic In comuna Dubasari (jud Lapusna). A Mout
studii mai ales asupra cometelor si pentru aceasta
a calatorit In Spania (pentru eclipsa din 1900),
In Sumatra (pentru cea din 1901), In Cambodge
(pentru cea din 1904), etc. Este membru onorar
al Academiei Romane (1922).

DONICI PANATT, inginer roman. A lost ministru de lucrari publice In 1867

In guvernul lui Stefan Golescu si

In 1868 In al lui Nic. Golescu.

DONIZETTI GAETANO (1798
t1848), compozitor italian. Op.
pr.: Elixirul de amor (ca. 1832);
Lucretia Borgia (ca. 1833); Lu-

cia de

Lanzennoor (ca.

1835);

acs se termina, pe teritoriul italian, tunelul pe

Marino Faliero (1835); Favorita

DON, fluviu, Rusia (In vechime TANAIS), are un

1840); Don Pasquale (ca. 1843).

sub muntele Simplon.

curs de 1855 km.

DON JUAN, pers. legendary din Spania, om

care, pentru amoruri trecatoare, a sacrificat totul
si a comis nenumarate crime. El a servit ca erou
mai multor opere poetice: Imelatorul din Sevilla,
de Tirso da Molina (spaniol), Banchetul de piatra
de Thomas Corneille (fran.), Libertinul de Saadwell (engl.), Don Juan de Maiiara de Al. Dumas
(franc.), Mandstirea de Scheib le (germ.), Ultima
zi a lui Don Juan de Rzewuski (polon.), Don
Juan de Moliere (franc.), Don Juan de Byron
(engl.) etc.
DONATELLO DONATO (1383 t1466), sculp-

tor florentin; foarte prquit In epoca sa; a lasat

multe capo d'onere, lucrate In spirit realist.

DONATISTI eretici crestini din sec. IV.

DONDUKOV KORSAKOV ALIMANDRU MIHAILOVICI (1822t1893), militar si om politic rus,
lua parte la razboiul Crimeei; guvernator al

Bulgariei liberate de sub Turci piny la venires

Printului de Battenberg.
DONDUSENI, statie c. f. jud. Soroca, plasa
Tirnava, Intre Balti $i Lipnic.
DONICI ALEXANDRE ('1806 t ca. 1866), fabulist roman. Nascut In Basarabia, a Post trimis de
familia In scoale rusesti si a intrat In $coala de
cadeti din Petersburg. Venind In familia, a facut cunostiinta cu poetul Puschin, exilat In Basarabia; pe la 1834 a demisionat din armata $i apoi

a trecut In Moldova, unde a

lost magistrat. Prima lui publicatie este traducerea poe-

Mai toate s'au reprezentat si pc

Donizetti.
scenele teatrelor noastre.
DONNAY [donne] MAURICE .(1859), autor
dramatic francez. Pr. op. Lysistrata, La douloureuse, Le retour de Jerusalem.
DON QUIJOTTE,

eroul romamilui lui Cervantes. (sue

acest cuv.) Este simbolul vietii ornenesti care se

scurge printre nenumarate greutati, alergind necontenit far& izbInda ca sIt vaza realizata o spe-

ranta schimbatoare In forma, dar neschimbata

In fond.
DORA D'ISTRIA, numele literar al Principesei ELENA XOLZOF (1828 t1888), fiica Banului

Mihalache Ghica. Casatorita cu un ofiter rus, apoi

despartith de el, a trait mai mult In streinatate,

mai ales in Italia, unde a si murit. A publicat

articole In revistele cele mai Insemnate (ca Re5. a.) cum si numeroase volume si brosuri. Pe thigh clteva nuvele, traduceri
si comentarii de poezii populare si numeroase relatii
de (Calorie, a publicat
studii istorice si cercetari
politica si sociale, unele
privitoare la Romani ( Orvue des deux mondes,

g anizare a princip atelcrr,

1856; Propaganda austri-

acd in principate, 1856;

National itatearomdnd dupoporane, 1859;

pd

Literatura romdnd, 1867

---- 7"--e-a.), allele privitoare la
Dora
D'Istria.
Albanezi, trecutul for si
relatiile cu Romanii. Ele slnt salsa In limba
franceza si In cea italiana, una In greceste.
DORDOGNE, riu In Franta, se varsa In Gas.

zici lui Puschin Cdru(a pogei;

mai tlrziu a tradus din aaelasi autor poema Tiyanii, tiparita de He liade in 1837. U
alta traducere importanta a
lui este: Satire de Antioh
Cantemir, in colaborare cu

ronne.
DORCHAIN AUGUSTE [ dorae^ ] (*1857 t 1930),

poet francez. Primul sac volum a Post o culegere

de poeme Jeunesse pensive (1881). A publicat

C. Negruzzi (1844). Opera lui

principals o formeaza Golan-

tia de Fabule (1840), retipa- r

rita In mai multe ediltuni.
Al. Donici.
Cele mai multe isi au izvorul
In fabulistul rus Krylov. In genera cunoscuta
este Vulpea .i bursucul. E Curios ca nu.. se ,tie
precis anul mortis.

DONICI ANDRONACHE ('ca. 1760 tea. 1830), pra-

vilist moldovean. A avut ranguri maxi de boerie:

In 1817 Il gasim vel-vomic. A participat In alofttuirea condicei lui Calimah; In timpul domniei
lui lonita Sturza a ocupat functiuni de mare Incredere; a publicat: Adunare din arta impliratestilor

Iasi 1814.
DONICI OHEOROHE ('1848t1916), om politic
roman. Fost deputat, senator, a participat ca sergent In razboiul pentru independenta (1877) $1,
pravile,

(ca. 1840); F ata regimentului (ca.

apoi diferite studii literare, piese de teatru, poezii,

Era Vice-presedintele Societatii literatilor. A lost
onorat cu multe premii de Academia Franceza.
DORE GUSTAVE (1833 t1003),
mar), desenator si pictor fr. Pe ling& pinzele sale mari, ca Batalia de la
Balaclava (Versailles) si peisajele cunoscute, el
facu ilustratduni pentru o sums de opere franceze
si traduceri, ca Don Quijotte, Divina Commedia,

Biblia, fabulele lui La Fontaine, etc.

DORIA ANDREA (14681 1560), amiral italian, Invinghtorul Turcilor la Pinaosa (1519), fu In serviciul lui Francisc I, Regale Frantei, si al lui
Carol Quintu, servind pe rind cu devotament pe

acesti rivali.
DOR-MARUNT, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Lehliu; 2353 loc. Circ. corn. cu 9 sate (1929).
DORNA, corn. rur. jud. Falticeni (lost Suceava

1614

www.dacoromanica.ro

azi Baia) la o Inal time de peste 1000 m. Pe teritoriul

corn. sint munti Ina lti: Pietrosul (1704m.), Vir fut

Moldovei. Pronabil de origine aroman (familia DOR_

lui se numia Papand). A Mout studii serioase In
Polonia. Neculce zice ca. stia elineste, latineste,u
slovineste si alte, adlnc din cdrti stia,'. Ajunge

Bidei (1400 m.), Paimesul (1253 m.), Prislopul,

Ulmul (1156 m.), Bucinisul, s. a. St. baln. feruginoasa, alcalina., sulfuroasa.
DORNA-CINDRENILOR, corn. rur. jud.
Cimpulung, plasa Dornei: 3100 loc. St. balneara
(acid carbonic, ape feruginoase) si climateried

episcop de Husi In 1658, apoi de Roman (1660),

in fine mitropolit (1671)4 Din
cauza luptelor politice si -a pa-

rasit de citeva on scaunul, a

fugit In Polonia, apoi a revenit. In vremea lui Constantin
Cantemir s'a expatriat defi-

(830 in. alt.) In apropiere stilt itt cinitent intro Vatra

Dornei si Dornisoara.

DORNE$TI, corn. rur. just. Radiluti, resed.

plasa Dornesti. Statie c. f. linia principal& care
merge la Cernairti, Intre Darmanesti si Adincata.
DORNIDO.ARA, statie c. f. linia Darmanesti

nitiv si a murit pe pamint

strein. Operele lui literare sInt

foarte Insemnate. Nu numai

ea a faeut traduceri, ca si alti

Borgo-Suseni.

DOROB4NTI, corn. rur. jud. Arad plasa Pe-

carturari, intre cari

Viefile sfin(ilor, prima lucrare

clerici

cica: 2305 loc.

de acest fel tip. In Iasi in 4

DOROBANTUL, ziar aparut In timpul razboiului In

Bucuresti, 1877-78.
DOROHOIU t jud. In Moldova; cap. Dorohoiu;

1679, Pgaltire, 1680, Molilvelnic. 1681, Octoih,

supraf. 2846.km.p., 192.492 loc. (1915); are 6 plasi,

5 corn. urbane si 53
corn. rur.; tine de
circ. Curtii de Apel

1683, Parimii, 1683, dar a dat si faimoasa tra-

,PJ

din Iasi; are 13

scoale primare urba-

+tls

tut

4k.
4k,

ne si 209 rurale; are

30 cooperative de
aprovizionare si con-

HERTA

sum cu un capital
de 857.485

coop. pentru exploa-

tare de paduri cu

Sterna

biserici si 1 manastire, tine de eparhia

mitropoliei din Iasi.

DOROHOIU, corn. urbana., cap.
jud. Dorohoiu; 16000 loc. Are un liceu, o scoal& secundara de fete, o
scoala profesionala de fete, o social&
de convert si o semi& de mesern; 3

ERTA

10

.......

MIHAILENI

BASEU

iverp-,

...0,s1vorListe

"

'40

col Mare In 1494, alta In 1779 sub

Constantin Moruzi), 1 atoned, 8
Israelite. Aci e un Ateneu numit V.
A. Urechia", fondat de G. Burghele.
DOROAVTI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa
Nistrului. 2895 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.
corn. Cincau.

DOROTDIU, stint, praznuit de biserica orto-

dox& la 5 Iunie. A Post episcop al Tirului, a scris

opere religioase, combAtind pe Porfirie si Origen;

a murit chinuit in timpul lui Iulian Apostatul,

in virsta de 107 ani.

DORPAT op- TARTU.

t.Y&

ce4

.
Harta jud. Dorohoiu.

ducere In versuri a Psaltirei (1673), interesanta

nu numai pentru ca. e facuta cu mare libertate
fat& de original, dar pentruca e prima manifestare
de versificatie romaneasca.. El Intrebuinteaz& si

forma popular& de 6 si 8 silabe cum 5i altelet savante de 10 silabe si de 12 silabe cu cezura dupA
a 6-a.
DOSTOJDWSKY FEODOR armAmovici (1921
'11881), romancier rus. De

portat In Siberia, apoi ofiter, In fine ziarist. A lasat

DOSITEIU mum 1.'1734 t1826), mitropolit

Calugar

(1764), a lost director al

un mare numar de opere

foarte apreciate si In tari
streine. In romaneste s'au
tradus: Umiliyilsiofensafii
(In Romanul" 1885, apoi

Buzau (ales 1787) si In-

f. a.), Crinub si pedeapsd

grec, aroman dupa ma-

<,,Jkj")

in volum de Al. Iacobescu,

Mitropoliei, episcop de

(de M. Canianu, 1899

1902, apoi de S. Avramof,
f. a.), Suflet de copil (de N.

fine mitropolit (1793).

Dupa propunerea lui s'a
Infiintat Episcopia Argesului (1793). A lute-

Dascovici, 1909), Frafii Ca-

meiat In Bucuresti o
scoala de preoti (1797).
S'a ocupat de buna stare
a bisericilor si a scoli-

lor. In timpul ocupatiei

Poniceialr
i.
rusesti, In 1810 a Post
destituit de autontatile de ocupatle, din pricina
c& se Impotrivea subordonarii mitropollei rata
de exarhul Gavriil. -A murit la Brasov. A ldsat
prin testament averea sa pentru binefaceri si ca

se ajute tinerii studiosi pentru Invatliturile

superioare. Se numarti pina azi peste 250 de
bursieri ai asezamintului lui.
DOSOFTEIU ( ca. 1630t1693), mitropolit al
s&

t\,PL LA

11BERHOMET

-74

biserici ortodoxe (una zidita de Stefan

ma, a venit In tarn ca

egumen at manastirii
Sf. loan din Bucuresti

PL

jud. Dorohoiu.

un capital de 1.240.000 lei; are 153

Ungrovlahiei.

PL.

r--.1

lei, 9

Dosofteiu.

volume, 1682 86, Liturghte.

ramazof (de G. B. Rams, Feodor Dostoiewski.

1921), Precocii (de N. Dascovici, 1923), Netosca, 0 femee blindd, lubire
tragicd (cItesi trele de G. B. Rares). Cine-i vi-

novat? (de Alice Gabrielescu).

DOUMERGUE (dumerg] GASTON (1863), oni
politic francez, presedinte al Republicei din 1924.
DOVER ( = fr. DOITVRES), port al Angliei In rata

orasului Calais; 43.000 loc.

DOYLE ARTUR CONAN (18591-1930), medic, zi-

arist si romancier englez, vestit prin romanele

politiste, rasp Indite in toata Europa. Traducerea
romaneasca cea inai veche pe care am gasit-o este:

Rdzboiul din Africa de Sud, 1902. De atunci In

1615

www.dacoromanica.ro

sInt foarte nutheroase; se gasesc prin ziare

DRA- coace
$i reviste, prin volume diferite In Bibl. Minerva"
DRA (Doctoral Negru), In Bibl. p. tot (Aventurile lui

Sherlock Holmes, Spovedaniaunui medic, Moartea

lui Sherlock Holmes, $. a.) sau formind biblioteci
speciale, ca: Biblioteca detectivd, din care au apa-

rut 9 numere ( Ochelarii, Pata de singe, Uciga$ii

din Reigate, Banda ro$ca(ilor), cele maimulte traduse de Const. A. Ghica.
DRACEA, circ. corn. jud. Teleorman, plasa
Calmatii; cu 8 sate (1929).
DRACTJLEA, corn. rur. jud. Ismail, plasa Cismele. Are 2716 loc. E un cumin cultural zis Ion
Creanga". Dupa. legea 1929, tine de circ. corn. Nerusai.
DRACULESTI ow- DANUTI SI DRACULESTI.

DRAGALINA LOAN (*IMO t1916), general ro-

man. Originar din Carensebes, a Post Intliu otter

In armata austriaca, dar

In 1887 a trecut In Romania $i, ajungind colonel,

a Post comandant al Scoalei de ofiteri. Insarcinat

In 1915 a Intocmi lucrarile militare In valea Prahovei $i In munti, a aratat

mare pricepere $i desavirsit devotament. Inaintat general la Inceputul
razboiului, a lost coman -

DRAGOSLAV ION (numele literar al lui I.

rev. Semanatorul" (1903), dar mai puternic s'a
manifeptat In Convorbiri critice" Incurajat de

ivAertro (t1928), povestitor roman. A debUtat In

Mihail Dragomirescu. Op. pr. Facerea hprtii (1908),
Povestea copildriei (1909), Povesti de Crciciun
(1914), Povestea Cucului (1921), Povestile florilor
(2 vol. 1923 .

DRAGOSLAVELE, corn. In N.-E. jud. Mussel (la S. de Rucar). Aci s'au dat marl lupte In
zilele de 15-19 Octombrie 1916. Armata noastra

a Post lovita de forte mars inimice $i In primele zile

a dat Inapoi, dar In 'firms a reusit sa, fixeze aci

frontul dusman.
DRAGOSLOVENI, corn. rur. jud. Rimnicu&fret, plasa Plainest; 631 loc. Dupe legea 1929
face parte din circ. corn. TImboesti. Are o scoala
de meserii pentru fete. Aci a locuit multi ani Innainte de razboiu poetul Vlahuta. E un eerc cultural care-i poarta numele.
DRAGOS, personaj istoric socotit ca Intemeietorul principatului Moldovei de catre vechii cro-

nicari anonirni $i de catre Grigore Ureche. Listele

stabilite de Xenopal $i de N. Iorga tot cu el lncep,
numai cs se deosebesc In privinta datei Xenopol
pune 1288, Iorga 1352.
DRAGOS LOAN ('1810 t1849), om politic roman

In Transilvania. In mijlocul evenimentelor din

1848, el a cautat sa Impace pe Romani cu Ungurii;
Ioan Dragalina.

dantul armatei din Oltenia.

lubit de soldati $i de ofiteri, can Ii ziceau tdticu,

a organizat rezistenta dupa prima InfrIngere pe

Valea Jiului $i a obtinut victoria, dar a fost ranit
$i peste.citeva zile a mutt.
DRAGOMIR suNiu (1887), istoric roman.
Profesor la Universitatea din Cluj, membru al
Academiei Roma.ne (1928). A scris despre uncle
probleme speciale ale istoriei Romdnilor din Tran-

silvania ( Rela(iile bisericesti ale Romdnilor din

Ardeal cu Rusia, 1914; $tiri vechi cu privire la
Romdnii din eparhia Aradului, 1917; Avram Ian -

cu, 1924; Elementulromdnescsi colonizdrile streine

In Banat, 1926), despre Bomdnii din Istria, 1924,
despre Wahl qi Morlaci (1922, 1924 . Discursul de
roceptiune : Constantin Romanul Vidu, 1929
DRAGOMIRESCU MIHAIL (.1868), profesor

de literature romans la facultatea de Mere din

Bucuresti. A debutat cu poezii In Convorbiri
literare" (1892 , a sots apoi recensii $i articole
de critica literary In aceeasi revista, facInd parte
din comitetulde conducere. Aflindu-se, la un moment, In divergenta cu colegii sai, s'a retras $i a
Intemeiat apoi (1907) revista Convorbiri et-

tow". In tot acest timp Dragomirescu a publicat articole polemice in diferite ziare $i reviste,
precum $i volume $i brosuri. Din acestea citam:
Critica stiin(if ind $i Eminescu (1895, refacuta
1906), Dr amaturgia romdnd (1905), Teoria poeziei (190a, refacute 1915), Curs de literaturd
omdnd (1913), De la misticism la rafionalism
(1925). A Intemeiat Societatea critics, Instilutul de literaturd $i mai multe reviste si ziare
literare (Ritmul vrPrnii, Falanga), a publicat
Buletinul lnstii,utului", In care se aratau discutile despre operele contemporane. In anii din
urma a dat la lumina (In romaneste $i In frantuzeste) $tiinta literaturii, mai multe volume.
A publicat, In colaborare, cart didactice pentru
scoalele secundare de limba romans, franceza,

germane,
DRAGOMIRSTI 0 D.-DEAL $i D. -VALE, sate
jud. Ilfov plasa Bolintin, tine de circ. corn. Chiajna.
In Dr-din-Vale este o scoala de horticulture.
c. r. jud. Mnramures plasa Iza; 3067 loc.
DRAGONLIRNA, manastire jud. Suceava; claclitti. 1602 de Anastasie Crimea, Mitropolit.
DRAGOMIROV MIHAIL IVANOVICI (*1830
11905), general rus; rol important In razboiul
cu Turcii 1877-78 ; autor de scrieri militare: Principii esen(iale pentru conducerea r 'dzboiului (1889).

trimis misionar de dare Kossuth, el a intrat In

tratative cu Romanii, dar Ungurii au caleat armistitiul $i de aceea mai tirziu Dragos, socotit tradator, a lost prins si ucis.
DRAGOS MOISE (1.1787), primul episcop unit

al diecesei Oradei de la 1777. A doblndit pentru

preotii sei scutiri, $i foloase ca ale preotilor celorlalte confesiuni, obtinInd chiar dotatiuni pentru ei; prin staruintele lui s'au zidit 8 biserici. A
sets si o carte despre biserica romans.
DRAGOSA, state c. f. Intre Varna, si Moldovita-Ferestrau, jud. CImpulung.
DRAJNA riu jud. Prahova, izvor. din Car-

p* din muntele Craiul, se varsa In Teleajen.

circ. corn. jud. Prahova, plasa Teleajen, cu

11 sate.
DRAKE [drek] FRANCISC (`1540 t1596), navigator englez; amiral, vestit prin distrugerea flotei
spaniole (invincibila armada, 1588).
DRANOV, lac, jud. Tulcea lingo corn. Morughiol; insernnata exploatare de pescarie.
DRAPVLIIL, ziar politic, organ al disidentei li-

berate conduse de P. S. Aurelian (1897-1900,

Bucuresti). Membrii acestei grupari se numira
drapeli4ti. Peste citva timp eei mai multi reintrara in partid.
DRASCOVIC LOAN CONTE ( 1770t1856 , om po-

litic croat, fruntas al miscarii ilirice dintre 1830-

1840 ; Intemeietorul so c. literare Mateo. illirsca"

DRAS ( DRASCH) ALOISIU ( 1850t 1894), medic
german stabilit In Bucuresti. Numele lui a

ramas In memoria Bucurestenilor prin devotamentul pe care-1 arata unora din bolnavi $i mai
ales prin manierele lui ciudate.
DRAVA, rlu, izvoraste din Alpii Austriei, uda,
Intre alteic, orasul Klagenfurt $i se varsa In Duflare pe dreapta.
DRAVIDIENI se numesc locuitorii Asiei din
Sud, de la India piny la Annam.
DRACIN?T', corn. rur. jud. Storojinet, plasa
Ceremusului; 6800 loc. Circ. corn. cu 4 sate (1929).

DRAGAICA mare tirg anual In orasul

Buzau (18-24 tunic). state c. f. linia BuzauNehoias, Maga Buzau.

DRAGAN, riu afl. al Crisului Repede.

DRAGANUNIcoLaE(1884), filolog roman. Profesor la Universitatea din Cluj, mernbru corespondent al Academiei Romane (1923). A publicat mai

ales in Daco-Romania" $i In Anuarui Institutului de istorie din Cluj" recensiuni despre cart

de specialitate, articole despretoponimie $i multe

etimologii; apoi texte vechi cu comentarii ( Codicele Teodorescu $i Martian, 1914; Cea mai veche

1616

www.dacoromanica.ro

carte rakotziand, 1922, Codicele pribeagului Gheorg he Stefan, 1924).

DRAGANEASA, loc. In jud. DImbovita: isvoare de gaz metan neutilizate.

DRAGANESTI 0 coin. rur. jud. Olt plasa

DREPTATEA, ziar politic roman sub dir. lui N.

Fleva (Bucuresti 1888): apoi 1896-1900.

DREPTATEA, ziar politic roman Timisoara 1894-

1897, condus de V aleriu Branite, apoi de C.

Diaconovici, G. Candrea, s. a.

5000 loc. Circ. corn. cu 10 sate (1929).11

0Draganesti;
c. r. jud. Prahova, plasa Draganesti; 1480 loc.

DREPTUL, revista de specialitate, intemeiata In

Bucuresti 1871 sub redactia lui Gr. Pattcescu.

zino Vel Postelnic. Circ. corn. cu 14 sate (1929).

Bucuresti 1885-1889. Redactori: C. C. Bacalbqa, Const. Filif is. Em. Frunzescu, C. Mille,
Al. Radovici, *. a.
DRESDA (
DRESDEN), oral In Germa-

Are o biserica zidita la 1667 de Saban Cantacu-

circ. corn. jud. Teleorman, plasa Rosiorii de

Vede; cu 9 sate (1929).10 c. r. jud. Vlasca, rased.

plasii ClInistea; 3550 loc. Statie c. f. linia GiurgiuVidele. Are o coal de agriculture. Circ. corn. cu
6 sate (1929).

DRA.GASANI, corn. urb. jud. VlIcea rese-

dinta plasii Dragasani; 8530 loc. Statie c. f. Intro

Piatra Olt-Rirnnicul VIlcii. Are 1 gimna7iu de
MeV; 1 sc. profesionala de fete, 1 scoala de meserii,

1 *coals de ucenici si mai multe scoale primare,

Regiune viticola cunoscuta; comert Important de

vinuri. Bilciu: Florii, 29 Iunie, 15 August, 14

Septembrie, 26 Octombrie.

DRAGETI, statie

c. f. linia Oradea -Sirn-

basag.
DRAGHICEANU MATEI17 (*1844), geolog ro-

man. Inginer de mine. a fost profesor la liccul Sf.

Sava (1864-66); a facut studii asupra cutremurelor din Romania, asupra salinelor noastre, asupra idrologiei subterane; a publicat prima harts
geologica a Romdniei. A Post director al minelor

Statului, director al scoalei de poduri si sosele, director al Eforiei spitalelor civile. A scris si o carte
despre Rusia contemporand (1898).

DRAGHICEANU MIHAIL (1-1861), profesor ro-

man. Elev al lui Gh. Lazar, a Intemeiat scoale rationale In jud. Romanati si Dlinbovita, introdu-

dud metodul lancasterian.

DRAGHICEANU VIRGIL (*1879), scriitor roman. Secretar al comisiunii monumentelor istorice, membru corespondent al Acadeiniei Romane
(1926). A Intocmit un catalog at colec(iunilor monumentelor istorice (1913), a publicat cereetari
despre mormintele din biserica domneasca de la

Curtea-de-Arges si despre diferite ramasite ale

trecutului nostru.
DRAGHICI RADII (sec. xvi), grarnatic roman,
devotat familiei lui Petrascu-cel-Bun. A fugit din
tarn cu Petru Cereal si a scris pentru uzul lui un
Evangeliar, care se gaseste la Britisch Museum
din Londra si e unul din tale mai vechi texte romanesti.
DRAGHIESCU DIMITRIE (*18411-1918), medic roman. Profesor de clinics obstetricala la fac.
de medicina. din Bucuresti (1886), a organizat cli-

nica dela Spitalul Maternitatea", a Intemeiat

scoala de moase, a publicat lucrari de specialitate.
DRAGOETI 0 coin. rur. jud. Gorj, plasa
Novaci. 680 loc. Dupa legea 1929 tine de circ.
corn. Dobrita. 0 corn. rur. jud. Ilfov, plasa
Fierbinti, are In circ. sa 6 sate. . corn. rur.

jud. Olt, plasa Dumitresti; 1388 loc. Dupa legea

1929, tine de circ. corn. Dobroteasa. 0 c. r. jud.
Suceava plasa Ilisesti; 3018 loc., mai are si alte
2 sate In circ. sa. c. r. jud. Timis-Torontal,
plasa Buzias; 823 loc.
DRA.GULICI (18251- 1874), actor roman. A
jucat In trupa lui Costache Caragiale si altele,
avind roluri de principal comic.
DRAGUANT.T-CODRU le" CODRU DRAGU$ANU.

DRAGUENI 0 corn. rur. jud. Falticeni (azi

Baia) plasa Boroaia; 2514 loc. Dupa. legea 1929,

sat circ. corn. Timisesti. Fabric& de spirt si here.
0 circ. corn. jud. Covurlui plasa Bujor, cu
8 sate (1929).
DRANICU. corn. rur. jud. Dolj, plasa Segarcea;
2156 loc. aproape de Segarcea. Dupa legea 1929
sat circ. corn. Segarcea.
DRAVTI, corn. rur. jud. Arad, plasa Spineni;
2183 loc.

DREPCAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Lip-

cani ; 2185 loc. Dupa. legea 1929, tine de circ. corn.

Lipcani.
Gh. Adamescu. Diclionar enciclopedic ilustrat.

DREPTURILE OMULUI, ziarul partidului socialist,

nia, capitala regatului Saxoniei; pe ambele maluri

rte Elbei; 300.000 loc.; multe industrii, edificii in-

emnate, un muzeu de picture vestit cu tablouri

de mare pret. Aci s'a dat. In 1813, o mare hatable Intre Napoleon si aliatii Rusi, Prusieni si
Austriaci, care s'a terminal cu Infringera aligner.
DRIDU, circ. corn. jud. Ilfov, plasa Fierbinti,
cu 4 sate (1919).
DRIN, fluviu, izvoraste In Iugoslavia din muntii

Ciar -dag, se uneste cu Drinul-Negru, care se

scurge din lacul Ohrida, uda Albania si se varsa

in marea Adriatica linga golful cu acelasi nume,
dupe cc a trecut prin orasul Les (Alessio.)
DRINA, riu In Iugoslavia, isvorliste in muntii
NIuntenegrului, face hotar mare Bosnia si Serbia
si se varsa in Sava; lung 350 km.

DRINCEA, riu afluent al Dunarii, uda jud.

DRINCENI, circ. corn. jud. Falciu, plasa

Mehedinti.

Drinceni. C:uprinde comuna Dr1neeni-Tire $1 alte 6

sate. In Dr. T. este resedinta plasii, e un spital si

4e face tirg. Tirgul e intemeiat in 1863 de Mihail
Kogalniceanu, proprietarul. Are o biserica zidita.
de llie Kogalniceanu, tatal lui M. K.
DRISTOR, vechiul nume al Silistrei (Durostorum).

DROBETA, oral intarit In Dacia romans.,

asezat cam unde e Turnul-Severin.
DROCHIA, corn. rur. jud. Soroca; 2904 loc.
tatie c. f. tare Balti si Lipnic.
DROGLI IOAN (1832 -1-1887), profesor roman
In Suceava, apoi la Scoala pedagogic& Cernauti.

DROMIHETE, rege al Getilor (pe la 300 a.

Chr.), se lupta cu Lisimah, regele Traciei.

DROUYN DE LHUYS EDOUARD (*1805
t1881), diplomat si orn politic francez. Ministru in
1848 si In 1852, Incerca sa Impiedice razboiul
Crimeei. Ministru In 1866, propuse o expeditie
contra Germaniei, care atacase Austria, dar cazu
de la putere.
DROySEN iceANN (1808 11884), filolog, isto-

ric si om politic german. Op. pr. Istoria elenis-

mului (1836-43), Istoria politicei prusiene (1855).

DROZ NUMA (*18441-1899 , politic si publicist
elvetian; stiu ss apere demnitatea confederatiei
In 1839 contra lui Bismarck.
DRUBETA po- DROBETA.

DRUIDS, peoti ai vechilor Gall; erau si medici,

astrologi, ghicitori, judecatori. Sub stapinirea imperiulur roman, isi pierdura cu Incetul influenta
si puterea, mai ales dupe Intinderea crestinismului.
DRUMONT [thilmo" ] EDOUARD ( 1841 t1917),

ziarist si politic fr., cunoscut prin campaniile duse

contra Evreilor. Op. pr. Fran(a ovreiasca (1886),
carte cu mare rasunet. El fonda si conduse ziarul
Libre parole (CuvIntul liber).
DRUSUS MARIUS LIVIUS (sec. I. a. Chr.), om

politic roman, cerca sa Impace partidele, dar nu

reusi, ha Isi atrase ura si a unora si a altora si
fu asasinat.

DRUZI, locuitori In Siria (Asia).

DRYDEN [drald'n] JOHN (16311-1700), poet

englez.

Scrise piese de teatru, poeme istorice,

satire politico si un studiu asupra poeziei dramatice (1667).

DUALISM, forma de stat In Austro-Ungar1a, lute-

meiata la 1867 si desfiintata 41 1919; dugs razboiul mondial.

DUBASARI, corn. rut jud. Lapusna, plasa Budesti; 4179 loc. Aci este observatorul de astrono-

1617

www.dacoromanica.ro

103

DRADUB

DUB- rilie ,.Donici". In tabloul legii 1929 nu figureazA

D U F 11"
CaAU
r. TUDOSIE, boer moldovean din sec.
DUB

pararea bisericilor, dar curind incepe iar a pune

biruri grele si a le Implini prin pedepsc marl,
tinind In Inchisoare pe cei ce nu puteau plAti,
ceea ce a provocat un complot, neisbutit, contra

xvn, a lost tovara$ In luptele politice cu Miron

Costin, a Post Mare Logoftit sub C. Cantemir. E
autorul unei cronici care continua povestirea lui
Miron si pe care a utilizat-o fiul accstuia Nicolae

vietii lui. Cu ocazia cAsatoriel fiicei sale, a Mout

serbari marl In Ia$i, iar Turcii i-au dat si guvernul

Ucrainei si insemnele de pasA cu 3 tuiuri. Dc

atunci se Intitula Dorian at Moldovei si al Ucrainei". N'a putut sit administreze mult noua pro-

Costin.

DUBAVTI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa

Sipenitului; 1516 loc. Are o scoala primary ucraineana. Face parte, dupa legea 1929, din circ. corn.
Berhomete pe Prut.

vincie alipit& Moldovei, did in 1683 a trebuit sit

piece cu Turcii la Inconjurarea Vienei. Se *tie ca
Incercarea Turcilor n'a reusit si drip& aceea van
produs rascoale in Moldova, Petriceico a intrat in
tart, s'a luptat cu Duca $i a izbutit sit -1 princla si

DUBLIN, oral in Anglia, capitala Irlandei;

400.000 loc.; multe industrii si comer], intins.

DU BOIS [dilboa] REYMOND EMILE (-1818
t1896 , naturalist germ., profesor la Berlin si meinbru al Academiei; este creatorul iziologiei experi-

sa-1 trimeata in Polonia, uncle a murit dupA sena&

vreme.
DUCA IOAN (*1816t1899), colonel roman. A

lost ministru de razboiu In 1868 In guy. prezidat

de Dimitrie Ghica; general in 1869.

mentale.
DUBOIS (diaboa] ERNEST (t1931),sculptor fran-

cez. A obtinut In 1863 marele premiu zis de

DUCA GEORGE (*1847 t 1899 ), inginer roman. A

lucrat la calea ferat& Ploesti-Predeal; a lost mult

timp director general al Cailor Ferate romane
(1888-98) $i director al scoalei de poduri si

Roma". Din operele lui avem In Bucuresti: monumentul lui loan C. Bratianu, al lui E. Carada si
al lai Take Ionescu. Era un amic al RomAniei.

sosele; a condus lucrarile portului Constanta.

Are un monument In Bucuresti (Gara do Nord)
inaugurat la 23 Martie 1904.

DUBOIS LEON, membru al Aoademiei de stiinte

din Baltimore (Statul american unit Maryland),

membru corespondent al Academiei Romane

DUCA LOAN G. (*1879), om politic roman, fin!

inginerului. A Yost ministru de instructie In 1913
$i In cabinetul national al rAzbolului; dui:A rtzboiu
a Yost, In guvernul prezidat de I. Brttianu, ministru de instructie, domenii, externe. Autorul legii
cooperatiei (1918) - Presedintele partidului national-liberal (1931).
DUCA NEOFrr (* ca. 1760 t ca. 1845), preot si

(1921 .

DUBOIS-ST.-MAURICE HENRI, diplomat

francez. A Yost vice-consul al Frantei In Bucuresti,

numit la 26 Martie 1797, In timpul luptelor cu

Pasvantoglu. Corespondents lui se gAseste in colectia Hurmuzachi.

DUCA CONSTANTIN, domn al Moldovei. Fiul

lui Gheorghe Duca, ginere al lui Constantin BrIncoveanu. A domnit de doua ori: 1) 1693-1695, is

tronul sprijinit de socrul situ. Pune biruri grele

ca sit adune bani spre a-si plati datoriile, supara
pe Turd prin neglijenta ce aratA fat& de nevoile
for financiare si de aceea e mazilit; 2) 1700-1703,
reuseste sit reia tronul tot cu sprijinul socrului
situ, care garantase Imprumuturile lui, dar nu-1
poate satisface; de accea e lasat sit fie mazilit
din nou, dupti ce Impilase pe Moldoveni cu im-

pozite marl.

DUCA GHEORGHE (t1684), domn al Moldovei si

publicat scrieri de c&latorie, critici de artA., romane

si scrieri istorice.
DU CANGE [cal] CHARLES ( 1610 t 1688), fi-

al Munteniei. Cronicarii spun c& a venit In Mol-

dova din Runielia, ca a servit ca baiat intr'o

lolog francez. Opera capitala: Glossarium ad

scriptores mediae et in f imae latinitatis (1678.)
DUCLAUX (dada] EMILE ('18401-1904), fiziclan francez, prof. de chimie biologics la Sorbona

prAvalie si a reusit sit is In casatorie pe Nastasia,

o fiica pe care Dafina, sotto. lui
Dabija-Voda, o avea din prima

ei ctisatorie. Dupa moartea lui

Dabija, Dafina a fugit la Constantinopol cu copiii ei si a reu-

(Paris), membru al Academiei do still*, urmA.

lui Pasteur is directia institutului.
DUCLOS, Francez stabilit in Romania pe la
1830 spre a se ocupa cu redactarea actelor ofi-

sit sit obtie tronul Moldovei pentru ginerele situ. Acesta a ("cannit do 3 ori In Moldova si odata

In Muntenia: 1) 1665 66 (in

Moldova) domnie de 5 luni; mazilit, fiind banuit de tradare; 2)
1669

1672

sau 1668

72

profesor grec, venit in Bucuresti, dupa moartea

lui Lambru Fotiade, ca director al Academiei
domnesti. Inainte fusese la Capela greceascit din
Viena. Se zice ca. a Post unul din propagandistii
eteriei, ceea ce e foarte probabil, fiindca scolarii
lui au ftcut manifestatii violente la izbucnirea
mi$cArii. Nu se tie ce a mai Stout dup.& aceste
evenimente.
DU CAMP (can] MAXINE (1822 t1894), scriitor francez; membru al Academiei Franceze. A

dale In frantuzeste, aceasta fiind limba Intrebuintatt de reprezentantii administratiei rusesti

de ocupatie.
DUCOUDRAY (thicudrej GUSTAVE ( *1832
t1906), istoric francez. Cartile lui au Post mult
utilizate in scoalele noastre superioare.
DUDA, circ. corn. jud. Fticiu, plasa DrInceni
cu 7 sate (1929 .

Duca Gheorghe.

(In Moldova), domnie caracterizata de cronicari ca o vreme de jaf, prin

dArile marl puse asupra tuturor claselor sociale
ca sa-si scoata banii pe can Ii cheltuise ca
salt is tronul. Purtarea lui a provocat o mare
rAscoala condusa de unul Hindi (1672 , care a
silit pe Domn sit fuga din tart si sit se intoarca
numai dupA ce o armata turceascti a sdrobit pe
rasyratit.i. Venind, in acelasi an, Sultanul in
Moldova ca sit mearga la razboiu cu Polonii, a
lost nemultumit de modul cum Duca Ii aproviziona armata si 1-a mazilit, punIndu-1 In flare;
3) 1674.1678 (in Muntenia), adus prin sprijinul
Cantacuzinestilor, el se Impact si cu adversarii

DUDESCU CONSTANTIN, boer muntean, a Post

la 1754 intre cei cars au organizat miscarea contra

Grecilor; a ajutat traducerea $i tiparirea de carti

seligioase.

DUDETI com. rur. jud. LApusna, plasa

legit din 1929 nu figureaza, hind Inlocuita cu
nurnele Durtesti. static c. f. Intre Fturei si

Ialoveni: la 4 km. de Chisintiu; 4574 loc. In taboul

Ttndtrei (jud. Ialomita). sat jud. Ilfov zis *i

Dude.gi-Cioplea, decretat prin legea 1929 de comu

acestora, chemlnd In tart pe Mein si pe Stroe

ntt suburbant a Municipiului Bucuresti. 0 earlier al Bucurestilor. Vorbeste depre el Ion Ghica.
DUERO, fl. Spania si Portugalia, se vars& In
Oc. Atlantic; 700 km. lung.

credincios Turcilor, participind la expeditia for

contra Cazacilor, contra Polonilor, si la cucerirea
Cehrinului; 4) 1678-1684 (In Moldova), trace
aid din Muntenia si incepe prin a se ocupa de re-

neral elvetian; conduse intocmirea hartii topografice a Orli; In 1847 el potoli miscarea separatistA a cantoanelor catolice; mai ales pentru acest
fapt i s'a inaltat o status In Geneva.

Leurdeanul, dar nu reuseste sit potoleasc& dusmania color doutt partide, nici sit tie Mu intrigilor
for si cade insusi, pierde domnia, dupa ce fusese

DUFOUR [dilfur) GUILLAUME (.1787 t1875), ge-

1618

www.dacoromanica.ro

DUGOMBILIER

[dt1gomie]

JACQUES

(*1738

1-1794), general francez. Repurta multe victorii in

expeditiile lui Napoleon 1 In Italia si Spania, dar

fu ucis de un obuz.

DUGONICS [dugonicl) ANDRASZ (174011818),

poet ungur, capul scoalei zise populare, care reacti-

ona contra influentei literaturilor streine.

DU GUESCLIN [dughecli'l BERTRAND ( ca.
13201 ca. 1380), general francez; lupta vitejeste
In o sum& de razboaie civile si externe.
DUGUIT [dugiii] LEON (11928), jurist francez. A

Post profesor de drept constitutional la Universita-

tea din Bordeaux. Prin operele sale reprezinta o

lidaritatii sociale, rezultata. din interdependenta

scoalti noua, care pune la baza legilor principiu I so-

claselor sociale. Op. pr. LYtat, de droit ob jectif at

la loi positive.

DULONG [ dale^ ] PIERRE LOUIS (.17851-1838), fi-

zician si chimist francez ; descuperi clorura de azot.

acidul ipofosforos, descoperi un nou proced eu pent re

analiza apei, cauta ss stabileasch legile caidurii.

inventa un fel de ternannetru. In cursul cereetarilor in laborator Isi pierdu un ochiu si dou'a degete

de la mina.

DUHAMEL, agent diplomatic rus, trirnis in

1848 In Bucuresti. Contra Iui a Mut Heliade o
satira: Cintecul ursului (:21) Maiu 1848) si a platit
pe un ursar ca so. Invete si so. cinte cintecul In
curtea lui Duhamel, iar acestuia i-a trimis o traducere In frantuzeste.

scena teatrului National din 13ucuresti, Diana DUCT_

de Lys (de Al. $ erban 1910), Juvaerul Reginei
(de N. A. Bogdan 1925), Procesul Clemenceau DUN
(1921), precum si Dona cu camelii.
DUMBRAVA-ROIE corn. rur. Jud. Neamt
plasa Piatra. statie c. I. lIngaPiatra Neamtu.
()corn. rur. jud. Storojinetplasa Dumbrava-Rosie;
1428 loc. Statie c. f. Intre Adincata si Cernautd.
DUMBRAVA ROSIE, poem eroic de Vasile Alecsan-

dri, tip. Iasi 1872. E un episod din viata lui Stefan

cal Mare.
DUMBRAVA BpeuRA, numele literar al d-nei
FANY SECULICI (11926), scriitoare romana. A

publicat intaiu opera In limba germanS, insa cu

subiecte rorlia.nesti (Der Ha iduc 1907, Der Pandur, 1912), apoi romaneste: Cartea in un(ilor,1920,
Ceasuri slinte, 1921.
DUMBRAVA VQRNICUL, beer mo!dovean. Ad-

versar al lui Alexandru Voda (1567-77), din pricina caruia a fugit In Ardeal. A fost devotat lui
loan Voda cal Cumplit, care I-a Mout vornic de
tara de jos, dupa uciderea lui Sbierea. Pe el 1-a

trimis loan Voda contra lui Petru Schiopul. In

nuvela Iui Odobescu (Doamna Kiajna") este acela

care ucide pe aceastS eroina.

DUMBRAVENI 0 corn. rur. jud. Botosani,

Botosani. Formeaza o circ. com. cu alte 5 sate
(legea 1929). O c. r. jud. Soroca, plasa Naduplasa Bucecea; 3730 loc. Static c. f. linia Verestisita; 2055 loc. Duna legea 1929 sat circ. corn. Oco-

DUMAS [damn) JEAN BAPTISTE (.1800 t 1884) I

lina. corn. urban& jud. TIrnava-Mich (lost

College de France, membru al Academiei de stiinte;

si Coma-mica. Oras veehiu, are clSdiri din sec.

xvi. Are un liceu, o scoalh profesionala de fete.
o scoalii de ucenici. Bilciu: 24 Ianuarie, 23 Mar-

chimist fr., prof. la Tao. de stiinte din Paris si la

facu studii importante asupra alcoolului ainilic,

asupra densitatii vaporilor; comet& compozitia ape].

$i a aerului; formula legea substitu(iunilor, care

revolutions chimia organica.
DUMAS ALEXANDRE TATAL ( *180211570), PO-

mancier si autor dramatic de o

fecunditate prodigioasS si renumit in teat& Europa. La noi a
Post pretuit de la inceputul activitatii lui, cad drama Antony,
tip. In 1831 este tradusa la noi
In 1837 de Alexandru FIrisoverghi. De atunci necontenit literatura noastrS a fost alimentata
cu operele lui, traduse de fruntasii scrisului romanesc salt de p,
persoane mai putin cunoscute.
Dam aci pe cele mai insemna- Dumas-TatAl.

lba$faldu), ca. 5000 loc. Statie c. f. "rare Sighisoara

tie. 17 Maiu, 2 Julie, 18 Septembrie, 17 Noembrie.

DUMESTI 0 circ. corn. jud. Iasi, plasa Bahluiu cu 5 sate (1929). 11 Statie c. f. jud. Vasluiu, plasa Stefan eel Mare, Intre Roman si Buhaesti.
nummrcri (Legenda

F EPISTOLIA.

DUMITRACHE BIV VEL STOLNIC. me-VARLAAM.

DUMITRESCU LOAN (11913), eintaret, de ope-

re (tenor) roman. A cintat In Italia si In centrele

mari din Europa si din America (dupa. 1885).
DUMITRETI 0 corn. rur. jud. Ismail, plasa
Cismele; 2654 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Cismele. circ. corn. jud. Olt cu 18 sate (1929).

te: Impresii de Malaria trad.

C. Negruzzi (1836 . Corricolo de Heliade

(1846), Speronare de Heliade (1847 , Un bal mascat de P. Teulescu (1847 , Conductorul cabrioletei
de P. Teulescu (1848 , Acte salt moarlea Iui Nerone
le C. Cane (1851), F ata regentului de Gr. Lupoianu (1853), Isac Lachedem de G. Baronzi (1855),
Cei patruzeci 6i cinci de G. Baronzi (1856), Amory
de M. Costiescu (1857), Aventurile lui Liderik de
E. Rafael (1857), La Calmuci (1863), Columba de

de

I. Vulcan (1865), Mina de mort de B. Vermont

(1869), lose/ Balsam de Calotescu (1878) alts
trad. 1922, Fra(ii Corsicani de D. Iarcu (1878),
Din zilele lui Nero de A. Ciura (1907), Strigoiul
Carpa(ilor de Iosif si Anghel
(1909), Contele de Monte Cristo

de Ion Gorun (?), Cei trei mu- .8,t,

schetari, Maistrul Adam Cala- 1pYl
brezut (1911) Mon Areasul de V
Al. Iacobesdu (1919j, Pascal
Bruno de I. Nadu s. a.

O circ. corn. jud. Rlmnicul Sarat plasa Dumitresti, cu 23 de sate (legea 1929).
DUMONT D'URVILLE JULES (1790 11842),
navigator francez, facu mai multe expeditii, cercetind Polinesia si regiunile australe.
DUNA ( =nwmA), fluviu In Rusia, isvoraste
aproape de Volga si se varsa In Marea Baltica;

lung. 1024 km.

DUNANT [ &Ina^ I HENRI (*18.28t 1910), scriitor elvetian, Intemeietorul Crucei rosii (1864).

DUNAREA, static c. f. Intre Fetesti si Cerna-

voda.

DlyNAREA, mare fluviu din Europa (grec.

ISTROS, lat. DANUBIUS, fr. DANUBE, germ. DONAU).

Izvoraste din muntii Padurea-Neagra (Ducatul

de Baden), did& Germania, Austria, Ungaria, Ju-

goslavia, Romania si Bulgaria si se varsa in Marea

Neagra prin trei guri: Chilia, Sulina I Sf. Gheorghe. Lungimea ei total& e de 2860 km. In cursul ei

Dunarea tale In curmezis mai multe lanturi de

munti: 1) Jura snub, dupa care coboarS pe platoul bavarez; 2) muntil Boemlei gi Alpii Austriel, tre-

cind printre ei In spre Viena; 3) oarpatii midi, Ii

tale la Bratislava; 4) trece prin munti la Gran;

DUMAS ALEXANDRE FML

( *182411895), rornancier si autor dramatic francez. Celebru

5) trace prin earwig' banateni; 6) trece printre dea-

prin romanul La dame aux ea\)

?alias (1848), prelucrat apoi ca
piesa de teatru, utilizata penDumas -Fiul.
tru libretul operei Traviata a
lui Verdi. Alte opere: Le fits natura, La femme
de Claude. In romaneste s'au tradus: Denisa (de
D. Stancescu), Francillon, acestea reprezentate pe

lurile Macinului si Galatilor. Acestea sint cele 6

por(i ale Dundrii (Mehedinti, Geografia). Lida

multe orase si sate, Intre sari shit: Ulm, Ralisbona. Linz, Passau, Viena, Bratislava, Budapesta, 13elgrad, Vidin. In Romania porturi la Dunare slat: Bazias, Orsova, Severin (in Bulgaria:
Cladova), Bechet (in Bulg. Rahora), Turnu-Magurele (in 13111g. Nicopole), Zinznicea (In Bulg.
Srigov), Giurgiu (In Bulg. Rusciuc), 011eni(a si

1619

www.dacoromanica.ro

GERMANIA

o
Rs

0eb

0
UM)

co

c ea

4'

'0
bsbon
Passe

C
//7Z

VekixItlx

ect

Vienai

i
i

/s/eve

(.8

%.)

tcC

Buda

f1

a
.0 *b./

o0 Paste

NG A

g'cr, wR

.11

ti

at

N1.9rt,

/e

3U1

// /77B//

ItarA

-.4

"a

blltlare

mg4

0 L.

elgrad

V /
A

p. 9

7:5

vezn

Chedove
1j0

-r P0P

Be Chet

Reho

e/

yh

6/org/0

Bucu...resf

/ferbve
$1

,..S.///stre
ore B./
/.%maven
Ruscit/c

; B 1:tULG

Basinui Dunarii
www.dacoromanica.ro

van IT% 0

'1/41

7P

ARIA

4t

urt
C9

pe malul drept Turtucaia, Cdlarasi si pe m. drept

Silistra, apoi Braila si Macin, Galati., Isaccea.
Afluentii cei mai Insemnati shit: pe dreapta: Isar,
Inn, Drava, Sava, Morava, Traun, Enns,
Leitha, Raab, Timoc, Lom, Ogost, Viet, Osma.
pe stlnga: Morava, Vaag, Gran, Eipel, Tisa, Temes, Topolni(a, Yiut, ollul, Cei1mci(uiul, Vedea
si Teleormanul, Argesul, lalorni(a, Siretul, Prutul.
In cursul ei formeaza numeroase insule $i primeste
apele a numeroase lacuri. De la Ca larasi pin& la
gura Ialomitei se desparte bratul Borcea, astfel ca
Dunarea si bratul Inchid un mare teritoriu pe care

DUPA-PIA.TRA, corn. rur. jud. Hunedoara, DUN.

plasa Brad; 2149 loc.

DUPLOYE [dilploaie] EMIL ( 1833 -1-1912), ste- DUV

nograf ; inventa, cu fratele sau, sistemul de seriere care-i poarta numele.

DUPUY CHARLES (*1.85it 1923), profesor $i po-

litic francez; ministru, presedinte de Consiliu,

pres. al Camerei; de la 1892 a avut totdeauna
cuvint hotaritor in politica tarii sale.
1777 t 1835 , medic

DUPUYTREN GUILLAUME

francez, profesor de medicina operatorie ;.operator

vestit In tiinpul situ.
DURAZZO ( DURRES), oras in Albania, port

se gasesc lacuri, pasuni $i multe mlastini; de la Gura

Ialomitei Ma la Braila alt teritoriu In care shit

mama). Navigatia pe Dunare a Post totdeauna

la Marea Adriatica; 9739 loc. Dateaza din sec.

vii a. Chr. $i se numia grec. Epidamnos. Ocupat de Romani In sec. 1 p. Chr. s'a numit Dyr-

lacuri multe $i se gasesc maxi pescarii (m.- DELTA

foarte importanta.

rhachium.

DURAU, schit jud. Neamt, corn. Hangul, la

DUNAREA, ziar politic, Craiova, fundat de Stolo-

gianu, advocat, 1864.

poalele Cehlaului; nu se cunoaste

aparut In Galati Intre 1846-1850 sub red. lui

trop...Veniarnin Costache 1835.

anul Intemeierii; refacut de Rh-

DUNAREA, 11 Danubio, ziar romanesc-italienese,

Marco Cugino.

DURER ALBERT ( 1471-11.528),

mare pictor al Germaniei.

DUNAREA-DE-JOS (episcooie), Infiintata In 1864,

DURMITOR, munte din

cuprinzind jud. Ismail, Bolgrad, Covurlui, Braila

si avind resedinta in orasul Ismail. In 1878, rapind Rusii din nou judetele din sudul Basarabiei,
Episcopia aceasta isiformeaza teritoriul cu Judetele Covurluiu, Braila, Tulcea si Constanta, avind
resedinta In Galati. Dupti. unirea tuturor provinciilor romanesti, intemeindu-se si alte episcopii,

Montenegro (Jugoslavia), al arta

nume denota ca acolo au locuit

Romani.

DUROSTOR, jud. In Dobrogea; cap. Silistra; 3226 km. p.,

Albert Direr.

183.808 loc. (1928); are 7 plasi, 3

corn. urbane, 102 rurale; tine de circ. Curtii-de-

a /limas cu jud. Tulcea Si Coeur luiu. Lista episcopilor

Melchisedec (1865-1879), losif Gheorghian (1879

Apel din Constanta; are 12 scoale primare urbane si

1886), Partenie Clinceni (1886 1902), Pimen

178 rurale; are 17 cooperative de aprovizionare

Georgescu (1902

si consum cu cap. 5.838.324 lei, 1 coop. pentru

plasa Traian; 2871 loc. E si circ. cuprinzind 6

comune (1929).
DUNAVAT, riu jud. Tulcea, se desface din
bratul Sf. Gheorghe si dup& un curs de 40 km.

cunosc, este o mentiune In anul 1147; mai sigure

sfnt dovezile pentru epoca dupe 1339, pe la 1564,
1638, 1672, 1710 si pine la 1721.

1909), Nifon Niculescu (1909

1921), Jacob Antonovici (1923-1924), Cosma
Petrovici (1924).
DUNAREANCA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba,

exploatare de paduri cu capital de 245.000 lei;

are 42 biserici ortodoxe si 76 de moschei, tine de
eparhia ep. din Constants.
DUROSTOR (EPISCOPIA DIN): inceputurile nu se

se varsa. In lacul Razelm (Razim).

DUNCA NICOLAE ( 1837 t1862), ofiter roman
In armata austriaca, plecat din Mol-

DURUY VICTOR ( * 1811-1-1894), istoric francez;

ministru al instructlei 1863-69, dete o non& or-

dova In 1854; trecut apoi in legiunea maghiara din Italia, In fine

in America, unde a luat parte la

rtizboiul de secesiune si unde a murit in lupta.
DUNCA TITUS, inginer roman.

Spirit iubitor de aventuri, a cgdatorit mult ; a luat parte la revolutia

polona contra Rusiei (1863), a lucrat la constructia canarului de Suez,
a luptat In Italia sub Garibaldi (1866)

si In Franta contra
Prusiei

(1870),

J 1r+1014'St4

it.""t.

LIPITU4IA

-veth,."(

ysA

=Only

boiul pentru independent& si apoi a

participat la cam-

+,

41
.4.

e-

c.,

--;

mata noastr& in raz-

/PL ACAD

1./

PL

LAIVCURT
(\ Curt Bona

).//'

UNAV
CJ
3)

paniile franceze din

Sudan si Tunis

Sterna

(1811t1886), isto- jud. Durostor.

ric germ., prof. la /Halle $i la Tubingen. Op. pr. Istoria anticitatii (1852
1885).
DUNKERQUE, port In Franta, la marea Nordului; 40.000 loc.
DUPANLOUP [dllpanlu] Max (* 1802 t1878),
episcop de Orleans, membru al Academieifranceze,
vestit ca orator religios si politic; sustinator al clasicismului; adversar at infailibilitatli Papei (1870),

Intemeietor al partidului Catolicilor liberali";

aparator al legii pentru libertatea Invatam. superior; a lasat si clteva lucrari de pedagogie si
educatie.
DUPARC Louis, profesor de petrografie la Uni-

versitatea din Geneva; membru onorar al Academiei Romane (1913).

.. t

\ ,,..---........4'

DUNCKER mAx

7 1.40

T
''"'", p
cormaiao
Cafi,"`r P L S I L 1
00oimuslark,

adar
N.
!,....8. ----tiainarge:aua4
t
ipoimuSLAIII A/War
)"*".
s
rscCr:
' PL I 61'164471 PL B U BU NAV
ITU RT U CA I Al sAR sANLAii

Post capitan in ar-

(1881).

SILISTR

a'Ais

01

Harta jud. Durostor.

ganizatie Invataintntului secundar si raspindi

invatamIntul primar $1 In catune; membru al
Academiei Franceze.
DVSE ELEONORA (*1859t1924), actriWitaliana,

renutnita ca tragediana; calatori In principalele

tari propene si la noi.
DUSSELDORF, oral In Germania- (Prusia renanii); 150.000 loc.
DU.A.N STEFAN, tar slrbesc pe la 1336 pan& la
1356.

DU$COV, consul general at Rusiei in Muntenia, 1840-42, care a sprijinit alegerea lui Bibescu
ca dome.
DUVEYRIER [duverie] HENRI (1840-1892),

1621

www.dacoromanica.ro

DVO- geograf francez; ciilatori mult $i fticu studii asupra

Sabarei (1861-62).

DZI

DVORAK ANTON ('1841t1964), compoz. boem.;

prof. la Conservatoriul din Praga. Operele lui slnt

des cintate la concertele noastre.
DWINA, OW DUNA.

DYCK ANTONIO VAN (1599t- 1641), pictor si

gravor olandez; trai multi ani In Italia a poi In

DYRRACHIUM or DIIRAZZO.

DZIEDUSZYCKI WALERIAN, negustor polon,

care a facut o calatorie pe Nistru In 1785 si a

descris-o Iran) relatie publicato. In 1843. Aci
vorbeste despre fapte din Moldova.
DZIERZON [gersiin] IOHANN ( * 1811 t1906), a

picultor german; invents stupii artificiali cu rame

mobile si studia moravurile albinelor.

t-F'sranta.

1622

www.dacoromanica.ro

ENISALA (It US 11/Ali). IteINELI.

EAUX BONNES [o bonn], st. balnearA Franta

(In Pirinei); 800 loc.
EBE or- BEBE.

(306-313) A dus o viataivirtuoasa si a mArturisit in

EBERS GEORG MORITZ (.183711898), egiptolog

germ.; prof. la Iena; public& Papyrus Ebers, cum

$1 o serie de romane, multe cu subiecte din viata
egipteanit
EBERT FRIEDRICH (*1871119:!5), oni politic
german. Socialist, set al partidului (1913) canoelar (1918), apoi prezident al republicei (1919).
EBERTH CARL IOSEKI (.18351-1926), bacterio-

log german. A Yost profesor la Zurich, director al

Institutului de patologie din Halle. Bacilul tifosului poartll numele lui.

EBREI (sau EVREI, popular ovBEI), unul din
popoarele cele mai vechi despre cari vorbeste istoria, primul care a prnfesat monoteismul.Maitlrziu

li s'a zis si Israel* (de la Israel); Romanii i-au

nurnit ludaei (de la luda), apoi cuvtntul a luat di-

public credinta ei. Nu se tie cum a murit, dar

moastele ei au Post descoperite in sec. viii si
asezate In biserica ziditkde Sf. Elena In Muntele
Sinai.
ECATERINA II w CATERWAECCLESIASTIIL, una din cArtile vechiulli Testa-

ment. In frunte e maxima cunoscuta: Desertelciunes desertaciunilor, toate slut desertdeiuni. In ro-

mane$te se gaseste In traducerile complete ale

Bibliei (1688 si 1914).

ECH:EGARAY JOSE (183511916), scriitor spa-

niol, autor dramatic. Profesor de matematici.

Membru al Academiei de stiinte. La not e mai

cunoscuta piesa Marcie Galeotto. A luat premiul

Nobel In 1904.

ECHIMATJTI, corn. rur. jud. Orhei, plasa

Rezina; 2858 loc. DupA legea 1929, sat circ. con ,
Ciniseuti.

pejorativ, cum este rom. Judani sau Jidani sau

Jidovi (fr. Juifs, germ. Juden). In timpuri foarte
departate nest popor a locuit in Mesopotamia $i

ECHISCE4. corn. rur. jud. Caliacra, plasa

Stejarul; 4403 loc. DupA legea 1929, sat circ. corn.
Trupcilar.
ECKSTEIN ERNST (1845 t1900), scriitor ger-

In Egipt, de unde au plecat sub conducerea lui

Moise si au ajuns In Palestina. Tlrziu, diferitele
triburi s'au unit $i au format un stat, avind regi:
Saul, David, care si-a asezat resedinta la Ierusa-

din 1905.

ferite forme In diferite limbi, unele fiind cu Inte les

de acolo, fiind pastori, $i -au schimbat asezArile

dupti. nevoile de hranA ale turmelor. Dull s'au dus

lim, apoi Solomon, care a construit templul. Dup&

moartea lui s'au despartit In dou& regate (Israil

luda) i n'au putut rezista inimicilor: au lost
supusi de Chaldei. au suferit robia In Babilon $i
au trecut, In cursul vremurilor, de sub o st5.pinire
sub alta (Macedoneni, Seleucizi, Romani) pin&
and existenta for national& a Yost desfiintatti
(Adrian, 135 d. Hristos) $i de atunci multi din ei
s'au risipit In diferite parti ale lumii.
si

EBRO, fl. Spania, se varsa In Mediterana; lung.

500 km.

ECATERINA, sfIntA, prfanuit& de biserica

neam ImpArAtesc $i foarte InvAtatti. A trait In
Alexandria pe vremea lui Maximin al II-lea
ortodox& la 25 Noembrie. Spun istoricii cA era de

man. A lAsat nuvele, romane, articole cu nota

umoristica.
ECLA, vulcan In Islanda; 1614 m. malt.
ECONOMIA, foaie economiell, apare In Caransebe$

ECONOMIA NATIONALA, revistA economic& Infiintat& de P. S. Aurelian (1873) si continuat& de

C. BAicoianu. (Bucuresti). Apare $i azi.

ECONOMIA RunALA, revistA de agrieulturA, co-

mart $i industrii agricole sub directia lui P. S.

Aurelian, a apArut In Bucuresti Intre 1881-1884.

EconomuL, organ de economie, industrie si cement, Blaj, 1873-1883, sub red. lui f3tefan Pop.
ECDUL MACEDQNIEI, ziar nationalist, aparut in

Bucuresti Intre 1903-1906 sub directia lui Nusi

Tulliu.
ECRENE, cap la Marea neagra, aproape de
Varna; punct de hotar spre Bulgaria.
ECTOR pr. RECTOR.

ECUADOR, stat In America de Sud, asezat Intre Columbia, Brazilia, Peru si Oceanul Pacific;

1623

www.dacoromanica.ro

ECU - 451.000 km. p.; 2.315.000 loc. Cap. Quito, 100.000

Ion. rase pr. Guayaquil i Cuenca. E strabatut de

de guvern, din cari doi fac parte din urma*ii fainiliilor donatorilor.

E 6 I muntii Anzi cu virful Chimborazo (6310 m.).

EFREM, stint praznuit de hiserica ortodoxa

la 7 Martie. Fiind ttimis ca episcop in Scitia de
catre patriarhul Ermon al Ierusalimului, a predicat credinta cre*tina, dar a Post ucis acolo.
EFREM sum, (-1 ca. 379), praznuit de biserica
ortodox& la 28 lanuarie. Nascut in orasul Nisibe
In Mesopotamia din parinti crestini. a Yost $i el
crestinat la 18 ani. A dus viata monahala aspra

PainIntul e fertil; se produce: cacao, cauciuc, cafea,

tutun, etc. A facut parte din imperiul spaniol

piny la 1811, cInd

despartit Impreuna. cu Columbia, Venezuela $i Noua Grenada, iar de la 1830
este independent.. E republica. Prezidentul actual
din 1926) se numeste Isidro Ayora (Pe- harts Amerid' de Sud .
SCUBA (greceste HECAVI), personaj legendar.

uneori in pustie, $i n'a avut alt grad preotesc decit

Sotia regelui Priam al Troiei; a avut 18 fii, cari

toti au murit In razboiul troian. Ea a Yost luata
captiva de Ulise. Viata ei a dat subiectul tragediei lui Euripide (Hecuba", 424 a. Chr. ).

diaconia. A luat parte la Sinodul de la Niceea;

a trait in Edesa. Mare predicator; cuvintarile lui
erau ascultate de credinclosi cu emotiune, fiind
el Insusi emotionat pina la lacrimi chid vorbea.
A lasat $i numeroase scrieri in limba great. Si
siriaca. In multe din ele a desvoltat iaeia umilinlei cu o putere de convingere care nu se aria la
alti scriitori bisericesti. Din operele lui a tradus

EDDA, traditiuni $i legende ale popoarelor scan-

dinavice, adunate prin anii 1100 $i 1200, $i cari

au servit ca fundament epopeii Nibelungilor.

EDER CAROL IOSIF (17601-1810). istorli, ungur.

Open, pr. Supplex libellus V alachorunt Transitvaniae, Cluj, 1791, Soriptores rerum transilvanartnn, 4 vol. 1797--1800.
EDESSA (azi QRFA ores In Mesopotamia, Post

In ev. mediu episcopat cretin. Aci a lost $i o-

*coal& vestita pentru interpretarea textelor biblice.

EDICULE (sapte turnuri), numele unei Inchisori
din Constantinopol, despre care se vorbeste des in

istoria noastra in sec. xvii $i xvin, fiindca acolo

se Inchideau fostii ($1 viitorii) Domnitori diferiti boeri romani.
EDINIBURG, oras In Anglia (Scotia), la golf.
Forth; 300.000 loc.

EDINITA, (In legea 1926, sau Elam/ In legea

1929, sau EDINTA In Diet. Arbore; ruseste main)

circ. corn. jud. Hotin cu 9 sate (1929).
EDISON THOMAS (1847), inventor american
mai ales pe terenul electricitatii: microlelefonul,
fonoyi alul, Tampa cu incandescen(a, meyalonul.

In total pege qase sute. A debutat In viata ca

simplu lucrator la o companie de
tale ferata ; a invatat singur $i
a ajuns sa cunoasca bine constructia aparatelor de telegrafie.
EDUARD I 123911307) rege
al Angliei intre 1272-1307; su-

veran iscusit, razboinic, confirm&

magna charta a libertatllor (1297).
EDUARD III ('1312 t1377)
rege al Angliei intre" 1327-1377,

rege al Angliei de la 1901. Suindu- Thomas Edison.

se pe tron In timpul razboiului cu
Burii, el se grabi s& Incheie pace
$i In 1906 be acorda autonomia.

A urmarit $i a realizat prietenia

Intre tara sa ;I Franta, schimbind prin aceasta mersul politicii
EDUCATQRUL

ziar pedagogic,

tutilor cre$tine de catre un episcop (din Armenia ,

care 11 hirotonisi preot $i voia sa-1 pregateasca

pentru episcopat; el preferi viata de sihastru $i

se retrase in Palestina. Traind in locuri pustii,
clad singur, clad cu un tovara*, vestea despre el
se raspindia, veniau la el ucenici, veniau bolnavi

sa aiba rolul oficial de conductor, desi toti /1

consultau In afacerile importante. A cornbatut
eresul Nestorienilor $i al Eutihienilor. Duna o
viata de fapte de acestea, muri In virstli de 95
de ani.
EFTIMIE, mitropolit al Ungro-Vlahiei ca.
1568-1577

EFTIMIE II, mitropolit al Ungro-Vlahiel

1595ca. 1603. Amic cu Mihaiu-Viteazul, 11 vedem semnat In tratatele politice importante. Dupti
uciderea domnitorului, a trait In pribegie.
EGATE, insule in apropiere de Sicilia, apartin
EGEE MAMA, intre peninsula balcanica,

sub d irecjia lui B at bu Constanti-

Nu cunoastem data

EFTIMIE CEL MARE, dint praznuit de biserica

ortodoxa la 20 Ianuarie. Apartinind unei familii

nobile $i bogate, a Yost crescut in respectul vir-

Italiei.

aparut In Bucure*ti In 1883-84

nescu.
EFESIU LOAN, profesor grec la
Academia domneasca din Iasi.

1926 Bucuresti; o alto publicatie a inceout In

1922 Economul Tincoca, dup& text rusesc.
EFREM I, episcop al Rlinnicului pc la 1591.
EFREM II, episcop al Riirmicului pe la 1606.
EFREM zis TRUFA$EL, episcop al eparhiei
Buzaului 1620-1636; In 1623 se vede ca are titlul de arhiepiscop of Buzayschi".
EFTIMIE (sec. xvt), autorul unei cronice slavone despre Alex. Lapu$neanu; identificat (de N.
Iorga) cu un egumen al man. Neamtu episcop
roman In Ardeal 1572, sprijinit de calvini; In
timpul lui Ion Voda cel Cumplit deveni episcop
de Roman, dar fu gonit de Petru Schiopul $i reveni In Ardeal. I. Bogdan II identificase cu un
lost episcop de Radauti.

ca sa-i vindece; sub povata lui se zidira mai multe

manastiri (una pe la 420 , dar el refuza totdeauna

purta multe razboaie norocoase.

EDUARD VII (*1841 t1910),

europene_

Samuil Micu pe la 1788 (manuscris) sub titlul: Invataturi asceticesti; in 1823 s'a. tiparit la man. Nearrit,ului: ('uvintele .i invd(citurile lui, reeditata In

Asia mica, kisa $i Arhipelag.

$1

EGERIA, personaj mitologic roman, o nimfa

care sfatuia pe regele Numa ce reform& sa fad/.

Fd,,ard

EFORIA SCOALELOR, institutiune Int em eiat a In

Bucure*ti pentru conducerea scoalelor de toate

gradele din Muntenia. Dupe Regulamentul scolar
din 1838, era compusii din 4 efori: trei boeri pamInteni vrednici prin a for *Uinta" $i un profesor, care era $i inspectorul coalelor din Bucuresti.
Duerr/rile erau conduse de un director, care era $i

provizorul internatului Sf. Sava. S'a desfiintat

in 1864, cind Coate atributiunile ei au trecut la
Min isterul instructiunii.

EFORIA SPITALELOR CIVILE DIN BUCURESTI, in-

stitutie autonoma, sub controlul Statului; are

de stop sa conduch administratia spitalelor cari

se Intretin din avbrile lasate de Cantacuzinesti $i
Gbiculesti. Ea dateazii In forma actual& din
1864. In fruntea ei stilt totdeauna 3 efori, numiti

EGGER [egge] EMIL (1813 t1885), filolog francez, prof. de 1. greaca la facultatea de litere din Pa-

ris; membru al Academiei de inscriptiuni. Publica studii despre accentul grec, despre istoria

greed/. $i romans, gramatici $. a. Membru onorar

al Academiei Romilne (1871).
E GINA, insula In Arhipelag (M. Egee), e000
loc. Avu un rol Insemnat In istoria veche a Grecilor:

era atunci ca o provincie bogatit.

EGTPT, tara intinsa la N. E. Africei; supr.

1.021.000 km. p.; 14.169.000 loc., mare parte

Felahi, apoi Copyi, urma*i directi ai Egiptenilor antici, $i Beduini. Pe linga acesti locuitori vechi, s'au
stabilit Europeni: Englezi, Italieni, Fr ancezi, Greci,
etc. (sor harts AnticE/). Clima e calda (pine la +45)

dar sanatoasa; numai clnd suit& vinturile Kamsin

$i

Simon este greu de suportat. E strabatut de

1624

www.dacoromanica.ro

fluviul Nil (..-acest cuv.), care se varsrt In marea

Mediteran& (p- DELTA NILULUI), care, din antichi-

menica. Locuit de multi Armani si Inconjurat de EGIsate armanesti. L-a vizitat $i Bolintineanu si
vorbeste despre el In relgiile sale de calatorie. E LI

Alexandria, 570.000 loc.; Port Said, 103.000 loc.; Mansura, 63.000 loc.; Damietta, 35.000 loc.; Giseh, 27.000
loc.; Suez, 36.000 loc.

atribuia tronul imperiului unuia din suveranii

principali ai Germaniei. lnstituit In 1024, reor-

tate, fertilizeazk cimpiile prin revarsarile sale

anuale. Cap. CAIRO (1.060.000 loc.); ora$e pr.

ELECTORAT se numia regimul

ganizat prin bula de our In 1356 (erau 7 membri:

arhiepiscopul din Mainz, din Colonia, din Treves,
regele Boemiei, contele palatin, ducele Saxoniei,

In Egipt s'a desvoltat una din cele mai vechi

civilizatiuni si a ajuns, sub regii Indigeni numiti
Faraoni, la un mare grad de desvoltare In stiinte
si In arte. Istoria lui este impiirtit& dupa dinastii
(30 in numar) si dupa aceste dinastii se stabilesc
$i datele cronologice ale evenimentelor, pink la
stingerea for la 525 a. Chr., Ind Egiptul a Post
supus de Per$i. Dupk aceea el a trecut sub sta.-

margraful de Brandenburg) $i prin pacea de in

Westfalia, In fine prin interventia lui Napoleon I
(chid se ridie& numarul for la 10). electoratul fu
desfiintat la Inceputul sec. xis -lea.
ELECTRA, pers. mitol. grec., fiica lui Agamemnon si a Clytemnestrei, care a razbunat
moartea tatalui ei. Legenda aceasta a dat subject

pinirea Macedonenilor (cuprins de Alexandru cel

Mare, dupa care Ormeazk regii din familialui Ptolemeu) $i sub a Romanilor (anul 30 a. Chr.). In

mai multor tragediin Choephorele de Eschyle (c.

460 a. Chr.), Electra de Sophocle (c. 420. a. Chr.),
Electra de Euripide (413 a. Chr.), de Baif (1537),

anul 640 Incepu dorninatiunea Arabilor, apoi a

Sultanilor Mameluci de la 1250 in 1517, In fine
Egiptul deveni .provincie turceasca. Tratatul de
la Londra (1841) recunoscu aceasta situatie de
drept, dar dadu Kedivului (..= rege) o autonumie
care permise amestecul Englezilor In trebile Statului, in care vreme se construi Canalul de la

Suez (my- acest cuv.) si se ajunse astfel la ocupatiunea military engleza. (1881, dupk revolta lui
Arabi - pass). In 1914 Anglia detrongt pe Kediv
numi un Sultan care nu mai avea nici o legaturk
cu eel din Constantinopol si era pus sub protectoratul englez. Dupa mai multe misettri nationaliste,
Anglia recunoscu in 1922 independenta Egiptului,

steagul si efigia lui, dar mentinu o cooperatie"

anglo-egipteana.
EGA (fuga lui Mahomet din Mecca) Insemneazii

Inceputul erei mahometane, dupa care adeptii acestei religii socotesc anii. Inceputul acesta c0respunde cu anul 622 dupit Hristos.
EGIST, pers. legendar grec. Iubind pe Clitem-

nestra, sotia lui Agamemnon, a ucis pe acesta,

clnd s'a intors din razboiul troian; dar, la rindul
lui, fu ucis de Oreste, fiul lui Agamemnon.
EGOSPOTANIOS, fluviu In Chersones.

EaFtLICH PAUL (185411915), medic $i naturalist german. A Post profesor la Berlin, director al
institului de terapie experirnentala din Frankfurt.
S'a ocupat cu istologia singelui. E cunoscut serul
zis 606 (arsenobenzol) In contra sifilisulni. A Yost
membru onorar al Academiei Rornane (1911). A
.luat premiul Nobel.
EIFFEL [del] GIISTAvE (1832 t1923), inginer

fr., autor al multor lucrari maxi In Franta (podul

de la Bordeaux) si In alte tari (o gars. In Pesta);
este vestit turnul Eiffel cladit cu prilejul expozitiei
din Paris 1889.

prin care se

Crebillon (1708 .

ELEFTERIE, sfint, praznuit de biserica orto-

doxa la 15 Decembrie. Fiu al unei femei cuvioase

a lost de mic crescut In Invataturile crestinesti si
la 18 ani deveni preot, la 20 episcop In Iliric. Per-

secutat de Imparatul Adrian (117-138) pentru

a Him multi prozeliti, el a Post supus la diferite
chinuri, pe cari le-a suferit, a fugit pe un munte

pustiu si acolo a Yost prins $i ucis. Atunci a Post

omorita si mama lui, Antia.

ELENA personaj mitologic. Sotia lui Menelau, regele Spartei, rapita de Paris $i dusk la
Troia, a lost cauza razboiului troian. sotia 1m-

paratului roman Constantin Clorus $i mama Iraparatului Constantin eel Mare.

A dus o via virtuoasa. $i a
crescut pe fiul sau dupii prin-

cipii severe si s'a crestinat

dupa vestita lui victorie. A
murit In adinci batrInete Si
biserica crestink a declarat-o
sit/ltd. Amintirea ei se praznueste la 21 Maiu. O Fiica
lui Stefan cel Mare (t 1505),
easatorita cu Ivan fiul tarului
Moscovei. Sotia lui Petru
Rarer. Elena Doamna
I r CVZA Majestatea Sa Maiestatea Sa Elena.
Elena (*1896), mama Voevodului Mihaiu, fiica regelui Constantin at greciei.
Este patroana multor institutli de binefacere.
ELEUSINA, oral In Grecia antica (Alien); aci
se faceau sarbatorile misterelor In templele zeitelor Ceres si Proserpina.
ELIADE ioAN P. profesor roman. A Post 51 revizor $colar. A publicat carti de pedagogie (Pedar

EINSTEIN [aIn$tain] ALBERT (1879,) fizician german. A formulat teoria

gogia, 1868), carti didaotioe (Desemn, 1873; A? itme-

masurarea timpului si spatiului In

sistemul planetar si In univers.

man. Doctor In litere din Paris, a predat cursul de

literaturk francez& la facultatea de litere din Bucure$ti (1901). A publicat mai multe volume de
critici literare (Causeries litteraires, 1903), studii
asupra influentei franceze in Romania ( Histoire

relativitdtii, care

se raporta la

Determinarile speciale ale timpului

spatiului sint valabile numai

clad sint raportate la un anumit
sistem de masuri. Toate determin&rile de timp depind de locul ocupat de observator In spatiu, ele
vor fi diferite pentru doi observatori cari se mic unul fat& de A. Einstein.
si

altul.
ELADIU ALExANDRii, scriitor grec. A publicat

In latineste o istorie a bisericii orientale, in care

vorbeste de scoalele greee5ti din principate.
ELANUL, rlu all. al Prutului; udri judetele
Tutova si Covurluiu.
ELBA (ceh. LABE), fluviu, izvoraste din Boemia

si se varsa In Marea Nordului; lung. 1.100 km.

ELBA, insula In Mediterana, tine de Italia (din
1860). Aci a Yost deportat Napoleon I In 1814, si

de aci a venit In Franta pentru a relua domnia

care a Vint o slit& de zile $i s'a sfirsit la Waterloo.

ELBASAN (armaneste: NIUCASTRU), oras In
Albania, pe rlul Scumbi, in poalele muntilor Cer-

lice, 1879) $. a.

ELIADE POMPILIII (*1869 11914), profesor ro-

de l'esprit public en Roumanie, 1905; La Boumanie au xix sicle, 1914). Ca director al Teatrului National (1908-1911), a dat impuls traducerilor din operele clasice streine $1 a publicat
o dare de seamk despre stagiunea 1908-1909.
A Post membru al Ateneului Roman si membru
corespondent at Academiei Romane (1912).
ELIADE RADULESCU, REMADE.
ELIAS JACQUES M. (*1844 t1923), bancher roman. A Intemeiat, cu doi frati ai sal, o cask de
bane& In 1877 cu sediul In Bucuresti si In Viena.
Spa ocupat si de Intreprinderi industriale, Intre
altele, fabrica de zahkr de la Sascut. Mai tlrziu a
Post intre fondatorii Bancii Generale din Bucuresti. A lasat prin testament averea sa (de peste
370 milioane lei) pentru crearea unei fondatii on
numele de Menachem H. Elias" (Ultra donatorului), ca sasezideasca si sk se intretie un spital, un
gimnaziu si o coal profesionalrt; a instituit ca.

1625

www.dacoromanica.ro

E L I- legatar universal Academia Romand, iar execuipr

testamentar
e
pe advocatul Em. Pantazi.
ELV ELIOGABAL,
Imparat roman Intre 218-222,
vestit prin viata satclesfrInata $i prin neinchipuita sa cruzime. Fu ucis de soldati.

de I. I. Deleanu, Povestea unei Regine de H. Lecca,

ELIOT GEORGE, numele literar al MARY-ANNE-I

EVANS ( *1819 11880 , rom'inciera engle7a, mutt ci-

flirt In Franta, contribuind la orientarea spre naturalkm.

ELISABETA, sfinta praznuita de biserica ortodox& la 24 April. A trait din pruncie in viata
cuvioasii, mutt& vreme In pustie. A murit dupa o
viata lunga Inchinatalisuferintei $i rugaciunii.
ELISABETA (1533t1603) regina Angliei Intre 1558-1603. Persecut& pe catolici; invinse pe
regele Spaniel Filip II, distrugind invincibila
armada", fu de o mare cruzime, omorind nobili,

preoti $1 pe Maria Stuart; duse o viata destrabalata, de $i cu pretentii de a fi respectata.

ELISABETA (1837t1898), Imparateasa Au.triei, sotia lui Frantloser, ucisa de un anarhist In Elvetia.
ELISABETA PETROV-

Petru eel Mare, domni dela 1741, inlaturInd pe

'

,o
:

1400,t,

1843 t1916):

nascuta Printes& de Wied. S'a casatorit cu Domnitorul Carol In 1869 $i a avut o ilia, Maria (1870),

moartgt In vlrsta de trei ani. S'a ocupat de literature, de muzica $i de opere caritabile. A patrims spa/tut poeziilor poporane $i al povestirilor cronicarilor nostri. A incurajat, prin exemplul
ei, arta veche romaneasca introducind obiceiul
ca la anumite solemnitati doamnele din societatea
inalta sa poarte costume taranesti $1, pentru perfectionarea artei broderiei, a interneiat societatea
Furnica". In timpul razboiului pentru independents, a Post in fruntea doamnelor romane
rani au Ingrijit pe raniti In spitale,$i devotamentul
ei a impresionat pe soldati Inuit i-au zis ,mama
ranitilor". A desenat $i a cultivat miniatura,
ilustrind unele poezii, cum e Concertul in tuned
de Alecsandri $1 mai ales un exemplar din Evanghelie, In care se vad reflectindu-se durerile ce a
suferit la moartea copilei ei, exemplar scris de
mina ei .$1 daruit bisericii de la Curtea-de-Arges.
Incurajata, se zice, de poetul Alecsandri, care devenise amicul devotat al Curtii princiare (mai
tirziu regale), a Inceput sa publice sub pseudonimul CARMEN SYLVA. Suferinda In ultimii ani ai
vietii, s'a stins In ziva de 21 Octombrie 1916, indurerata de desfastaarea marelui razboiu. Opera
ei literary este foarte bogata. Debutind in 1881 cu
o lucrare In limbs germana (Stlirme) $i In 1882 cu
una in limba roman& (Puiu), a publicat poezii iirice, poeme, povestiri, nuvele $i romane, piese de

teatru, cugetari, impresii de calgttorie, amintiri.

Izvoarele de inspiratie au Post sau legendele din
Cara sa natal& sau cele din Cara de adoptiune.
Operele ei sint scrise In limba germana, franceza
$i rornana. Intre cele din tam& este interesant de
relevat discursul tinut la inaugurareapalatului Universitatii din Iasi 1897 . Multe din celela!te au fost
traduse In romaneste: Cugetclrile unei regine, de
I.

sit tronul In 1924.

ELISABETA-DOAMNA 0
corn. rur. jud. Roman, plasa Mi-

ron Costin; 2408 loc. Dupa legea2

1929, este comuna suburbans a,;_
orasului Roman. 0 static c. f.
linia Medgidia - Babadag intre Elisabeta Regina
Ester $i Hamangia.
Greciei.

ELISE', proroc al Ebreilor,

praznuit de biserica ortodoxa la 14 Iunie. A

ELPpIA, sfinta praznuita de biserica ortodoxa la 17 Septembrie A lost martirizata Im-

ELISABETA REGINA Elisabeta, Regina Romaniei.

(

Romaniei $i a Reginei Maria.

Casatorita la 27 Fe.bruarie 1921
cu George, diadohul GreLieLcare
a devenit rege In 1922 $i a pars-

ELOPATAS ow- VILcELE.

cu Suedezii, cistigInd Fin-

ROMANIEI

trecut tars sa, aratIndu-se plingi de devotament

pentru ajutarea celor nenorociti.
ELISABETA (1894), fosta regina a Greciei.
riica Regelui Ferdinand I al

chiar minuni.

Ivan VI; contribui la Intarirea Influent.ei franceze $i sustain literele

$i artele; purta ra.zboaie 4
merania.

a Indurat toate greutatile situatiei prin cari a

trait pe la 900 a. Chr. Faptele sale sint povestite

In Vechiul Testament (Cartea Regilor). El a prorocit diferite intimplari publice $i particulare, a
ajutat pe cei nedreptatiti $1 pe cei saracisi a facut

NA (*1709t1762), Imparateasa Rusiei, fiica lui

landa, cu Francezii, cu
Prusienii, ocupind Po-

Poezii de Elena Poenaru, Ullranda de A. Steuer

man, V aluri alinate de G. Co$buc.
ELISABETA (*1873), regina Belgiei, sotia
Regelui Albert I. In timpul razboiului mondial,

Craciun, Vrdjitoarea de A. Steuerman, Po-

vestile Pelesului, Virlul cu dor, Astra de Ionescu

Uion, Bate la wet de Livia Maiorescu, Robin Petesului de Elena Rosetti, Nuvele de Ionescu-Gion,
Insurat de A. Alexandrescu-Dorna, De prin yeacurl, Versuri de A. 'Poma, Poeziile unei Regine

preuna. cu Agapia $i Pistis. (Por AGAPIA).

ELVETIA (scswElz; SUISSE; SVIZZERA), stat
In Europa. Se margineste la N. cu Franta $1 Germania, la E cu Austria $i Italia, la S. cu Italia $i

Franta, la V. cu Franta. Supr. 41.295 km. p.

3.880.000 loc.

Tara foarte muntoasa, cuprinde cei mai lnalti

munti din Europa, Alpii cu ramurile tor: Bernezi
Penini, Lepontieni, Glaris, Retici; la V. sint
muntii Jura cu diferite ramuri. Lacuri: Constanta,
Leman, Neuchatel, Celor 4 cantoane, Zurich, Zug, Brien;

Tuhn. Fluvii $i Muni: Ronul, care izvora$te din Alpi,

strabate lacul Leman si trece in Franta; Rhin], format din don& mici ape (anterior $i posterior), stra-

bate lacul Constanta, formeazti limita de N. $1

apoi trece In Germania, dupa ce a primit ca afluenti Aar, Limat; Inul isvoraste din Alpii Retici
si trece In Austria; Tessinul trece In Italia prin la-

cul Maggiore.

Republica federative formatgt din 22 cantoane,

cari slnt la rindul for tot atitea republici: AARGAU,

APPENZELL, BASEL, BERNA, FREIBURG, ST. GALL, GE-

NEVA, GLARUS, GRISONS, LUCERNA, NEUCHATEL, SCHAFF-

HAUSEN, SCHWYZ, SOLOTHURN, TESSIN, THURGAU, UN-

TERVALDEN, URI, VAUD, VALAIS, ZUG, =RICH. Uncle

cantoane sint impartite in cite 2 republici mici,

asa ca in total sint 25. Cap. Berns. Ora$e pr. Zu-

rich, Basel, Geneva, Lausanne, Neuchatel, Montreux, Lugano,

Vevey, Davos, Locarno, Interlaken, St. Moritz,
Zermatt, Schaffhausen.

Din cauza ca parnintul e putin productiv, El-

vetienii se ocupa cu cresterea vitelor $1 cu o moult

de industrii, intre cari uncle (ceasornicaria, de ex.)

sint vestite. Frumusetile tarii $i excelenta organizatie oteliera $i a tailor de comunicatie atrag
in fiecare an, In diferite titnpuri ale anului, numero$i calatori cari vin din toate partite luraii,
si contribuese la marirea veniturilor
Locuitorii slat deosebiti dupe neat!' $i limba:
Germani 69 /s, Francezi 21%, Italieni 10/0; dar
tote au o con$tiinta national& speciala. Ca religie,
stilt In majoritate protestant!, dar minoritatea insemnata e catolica. Instructia e foarte raspindita.
Nurnarul analfabetilor este cu totul redus; pentru
Intretinerea acestei situatii, ei au Instituit un exa-

men at recrutilor, care arata in fiecare an gradul

de culture al tineretului cu Invatatura marginttli
la cursul primar $i indica masurile de lust In fiecare canton.

Inceputul statului elvetian se considers a fi

1626

www.dacoromanica.ro

EMEEMI

Harta Elvetiei.

i Zurich
a Berna (Bern, Berne)
3 Lucerna (Luzern, Lucerne)
4 Uri
5 Schwyz
6 ,linterwalden

7 Glarus

8 Zug
9 Fribourg (Freiburg)

It, Solothurn (Soleure)

xr Basel (Bale)
12 Schafhausen (Schafhouse

unirea celor 3 cantoane Schwyz, Url $i Unterwalden

In 1308 In contra pretentiilor Imparatului german

Albert I. In jurul acestui nucleu s'au grupat celelalte cantoane: In 1353, 1481, 1501, 1513, 1516,
1798, 1799, 1857. Constituanta actual& dateaza
din 1871, dar s'a revizuit de multe oH.
EMERSON RALPH VALDO (*1803 t1882), fi-

lozof si poet american. Opere mai cunoscute: Oameni reprezentativi ai omenirii. Traduceri romanesti: Destinut, arta, bogalia suprenid (de V. Constantinescu si VI. Streinu).

EA/ILIA, regiune Italia hare Padu, Adtiatica

si muntii Apenini, foarte roditoare.

EMILII.UNT, martin, praznuit de biserica ortodox& la 18 Julie. Irnbratisind crestinismul, a da-

rImat statuele zeilor dintr'un templu In Durostor (Silistra).

EMILIAN $TEFAN ( 1319 t 1899), lost profesor

de geometric descriptiva la Universitatea din

Iasi.

EA/4E,ITJS PAULUS 0 consul roman, ucis In

lupta de la Canna (216 a. Chr.). general roman (t168 a. Chr.), fiul precedentului si tatal lui
Scipio Africanus; a Invins pe Perseu, regale Macedoniei, la Pidna.

EA/4N PAA (= EDUARD SCHNITZER) ('1840

1-1392), medic In armata turceasca, bey al provin-

ciilor ecuatoriale ale Egiptului; a calatorit mult

prin diferite regiuni ale Africei; a lost apoi In serviciul Germaniei si a murit ucis de indigeni cu
prilejul unei expeditiuni de cercetiiri. Viata lui
a Yost plinff de aventuri extraordinare, cars au
avut la timp rasunet In toata Europa $i despre
cari a scris si Stanley, care odata 1-a eliberat.
EMINESCII MIHAIL ( *1850 t1889), mare poet
roman. Taal lui se numia Eminovici, nume pe
rare I-a purtat si el In copilarie, dar mai tarziu
a adoptat forma In -escu, asa cum 11 schimbase
Iosif Vulcan cu ocazia publicarii citorva poezii
In revista Familia". Far& sa fie bogat, tatal avea

/3 Appenzcll
r4 St. Gall Gallen
55 Grisons (Grigioni, Graubunden)
16 Aargau (Argovie)
17 Thurgau (Turgovie)
18 Tessin (Ticino)

59 Vaud (Waadt)
20 Valais (Wallis)
31 Neuchatel (Neuenburg)
22 Geneva (Genf,
Ginevra)

oarecare Indestulare, ocupindu-se cu agricultura

si cu negotul, si dorea sa-si crease& copiii cu Ingrijire. Erau 10 frati si surori, Intre can poetul era

al 6-lea. Primii ani ai copilariei i-a petrecut In

orasul Botosani si la mosia Ipotesti; la vlrsta de
6 ani a lost trimis pentru Invatatura la Cernauti.
Aci a flout cumsul primar si o parte din col liceal,
dar nu a urmat clasele cu staruinta si de citeva ori a fugit
din oral, Insoldnd trupe de actori
roman! cari venise sa dea reprezentaldi in capitala Bucovinei. In
acest Limp s'a desteptat si talentul lui poetic: a Kris clteva
poezii publicate in Familia" $i
una la moartea profesorului sau
Aron Pumnu (1866). Trimis de
familia la Viena pentru studii,
(1869), a cunoscut pe Slavici $i
a trimis poezii la revista Convor- Mihail. Eminescu
biH literare" (1870). Venind mai
tirziu in Iasi, a lost ajutat de SocietateaJunimea"

sa-si continue studiile In Berlin si lena. In 1374

11 vedem director al Bibliotecii din Iasi si In 1875

revizor scolar. In acest timp a publicat In Con-

vorbiri" multe poezii. In 1876 a pkrasit functiunea,

a stat citva Limp ca ziarist In Iasi (Curierul de

Iasi) si apoi a trecut in Bucuresti redactor la
ziarul Timpul (1877-1883). In aceastl epoca
a publicat ode mai bune poezii ale lui; dar In

1883 a isbucnit prima manifestare a nebuniei lui,

care, dupa. mai multe faze de criza si de Indreptare, i-a lost fatal t. A murit la 15 Iunie 1889 In
Bucuresti In azilul D-rului Sutu, ucis, se zice, de

un tovaras de suferinta. La finele anului 1883,

T. Maiorescu a publicat pentru prima data. un
volum de poezii ale lui care avu mai multe editiuni. Dupa moartea lui, V. G. Mortan a dat un
volum de versuri si proz& (1890), au aparut curind
articulete politico (1891) si apoi au urmat nume-

1627

www.dacoromanica.ro

ENAM_

roase volume cu opere de ale lui, Intre cari si

EP

lacrima, o nuvela: Sarmanul Dionis ai o form& nedesavIrsita de roman: Geniu pustiu. In desvoltarea
talrntului sem poetic deosebim: primele Incercari

postume. De la el avem un basm: Fat frumos din

(1865-1869), epoca de formatiune (1870-75),

epoca desavirsirii (1876-1883) si epoca decadentei (1884-88). Poeziile cele mai Insemnate
sInt: Epigonii, Impdrat $i proletar, Strigoii, Ca-

lin, Cele 4 Scrisori, Luceafcirul, multe poezir erotice, Intre cariunele slutmici capo d'opere, Glossa,

Melancolie, Mai am un singur dor si clteva In

forme. popular* Intre cari: Ce to legeni, codrule.
Au Minas de la el si cateva traduceri. Drip&
moartea lui, numeroase editiuni ale operelor lui
s'au publicat, Intro caH si vol. de poezii ed.

Cdr(ii RomaneVi.
Numele lui s'a dat unei statiuni de c. f. pe linia
Podul-Iloaei-Hirlau.
ENKE, Societate cultural& maghiara Infiintata
In 1884, avind de stop maghiarizarea locuitorilor
de alt& limba. din Transilvania.
EMMANUEL DAVID (* 1854), profesor de matematici teoria functiunilor si algebra superioara la facultatea de stiinte din Bucuresti
(1882) si la alte scoale speciale.
EMMENTHAL, tinut In Elvetia (canton. Ber-

ea) renumit pentru brinzeturi.

EMPEDOCLE (ca. 450 a. Chr.), filozof grec.
Dupe el, primele fiinte s'au nascut prin intimplare, trecInd de la un arnestec la organizari individuale printr'o serie de transformari, cari se
continue si dup& moartea indivizilor; fortele cari
conduc acestea shit: iubirea si discordia.
EMS, ores in Prusia (Nassau); ape minerale;
7000 loc. Vestit In istorie prin depe$a de la Ems.

In Iulie 1870, ambasodorul Frantei se duse la

Ems, uncle era regele Prusiei, si-1 ruga sa nu autorize pe print.ul de Hohenzollern a primi tronul Spaniei; regele consimt1 si, printr'o depesa, comunica
faptul lui Bismark; acesta, voind s& provoace raz-

boiul, public& depesa schimbindu-i Intelesul si

atunci Franta se simti obligate a declara razboiu.
ENACEANU GHENADIE (183711898), prelat

roman. A lost profesor la Seminariul Veniamin

Costache" din Iasi, apoi la Seminariul Nifon" In
Bucuresti, arhiereu si profesor la Facultatea de
teologie tot de aci, In fine episcop de Rimnic (1886).
S'a ocupat cu istoria bisericeasca. (Mitropolia
Ungro - Vlahiei, 1880; Petru Movild, 1883; Episcopia Rimnicului, 1889; Intiiele seminfe ale crestindta(ii In (Mile romane, 1892), si cu eraldica

Membru onorar al Academiei Romane (1916).

Opere mai cunoscute: Poem romana, Fantazie
pastorald. A scris $i multe simfonii gi rapsodii.

ENGEL IOAN CHRISTIAN (*17701-1814), istoric

ungur. A ocupat In Transilvania functiuni administrative si a publicat opere istorice (In Iimba
germane) despre trecutul Ungariei si al tarilor
vecine, Intre cari o istorie a Ungariei, 1813, In
5 volume.
ENGELS FREDERIC (1820t1895), unul din In-

temeietorii socialismului german (cu Marx), redact& Manilestul comunismului". Alte opere:

Originea familiei, a proprietd(ii $i a statului.

ENGLITERA or ANGLIA.

ENICHIQI. corn. rur. jud. Ismail, plasa Cis-

:mete, 2700 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn.

Cismele.

ENIGEA, circ. corn. jud. Caliacra, cu 10 sate

ENISAL4, corn. rur. jud. Tulcea, plasa Babadag; 1258 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn.
Sarichioi. Linga el shit ruinile unei foste cetati
despre care se zice ca era a Genovezilor (..- frontispiciul literei E).
(legea 1929 .

ENNTUS QunvIruS ( *239t169 a. Chr.), poet latin,

autor al unei marl epopei (Annales) si cltorva tra-

gedii; dar din toate au ramas numai fragmente.

ENRIC II ( 1.54711559), regele Frantei. A luptat contra lui Carol Quintu, a sustinut protestantismul, luptlnd si cu Englezii. Dupe multe peripetii,s'a incheiat pacea de la Cateau-Cambresis
(1558) prin care toate cuceririle rrancezilor le shit
recunoscute.

ENRIC III (1551 11589), regele Frantei de la

1574. Din cauza vietii dezordonate, s'a format o

puternica opozitie sub conducerea ducelui de

Guise, au urmat lupte civile gi regele a lost ucis
de un fanatic Jacques Clement.
ENRIC IV (155311610), regele Frantei de la
1589. Protestant, a avut multe lupte pin& sa-si
cucereasca Statul; dar si-a schimbat religia Ina into de a intra In Paris (1593). Atunci ar fi zis cuvintele: Paris vaut bien une messe". Dupe multa

silinta, dupa incheierea unor tratate internationate, restabili autoritatea regale, lu& masurile administrative cele mai potrivite pentru a educe si
linistea Intre locuitori, dupe atitea razboaie civile, si Imbunatatdrea starii materiale a maselor.
Lui se atribue cuyIntul ca ar don pentru fiecare

'saran: se aiba In fiecare Duminica o gain& de gatit

mettre cheque dimanche lapoule au pot". A Post

ucis de Ravaillac.

(Eraldica veche a .Romanilor, 1894) $. a.

ENCKE iotiAN (*1791 118(i5), astronom german. Determine orbita cometei care-i poarta nu-

neral austriac. A luat parte la razboiul de 7 ani

netei Mercur.

strator militar al Bucovinei (1778-1786).

EOL, persona] mitologic grec, stapinul yin-

mole; descoperi adevaratele dimensiuni ale pla-

ENCICLOPEDISTI se numesc savantii si scriitorli

fr. cari an colaborat, sub directia lui Diderot $i a

lui D'Alembert, la asanurnitaEneiclopedie (Ency-

clopedie au dictionnaire raisonne des sciences,

des arts et des metiers) publicata Intre 1751 si 1772.

Cei mai de seama enciclopedisti: Voltaire, Montes-

quieu, J.J. Rousseau.

ENEA, eroul princip. din ,Eneida" lui Virgil.
Era fiul lui Anchise si al ze4ei Venus. A fugit,
dupe darlmarea Troiei, cu tatal sau si a ratacit
prin lume pine and a ajuns In Italia, made a Intemeiat un popor, care avea s& fie poporul roman.
ENF4DA, poem epica a lui Virgiliu, inspirate.
dupe Odisea (primele 6 clnturi) si Iliada (ultimele
6 clnturi). S'a tradus In toate limbile culte. La not
Intreaga poem& s'a tradus de G coobuo In versuri
exametre si a Post premiate. de Academia Romana..
(Ed. 1-a 1896).
ENESCU FOTIN, om de finante roman. A fast

director al Centralei bancilor populare; ministru

de final* In 1918 (guy. Avereseu, Coanda, Bratianu).
ENESCU GEORGE (1881), compozitor si muzicant roman. Cunoscut In multe tiari occidentale,

mai ales In Franta, undo da regulat concerte.

ENZENBERG CAROL BARON (.1725 11810), ge-

cu Prusia; a Post comandantul regimentului 2-lea

graniteresc (1764), mai tirziu a fast adminiturilor.

EOLI sau Emma, locuitori din EOLIA, prov.

a Greciei entice In Asia mica.
EOTVOS CAROL (*1842 ), om politic maghiar.

Arnie al politicei lui Deak, apoi retras din poli-

tic& dupe unirea deakistilor Cu Tisza. A Post mai

tirziu prezidentul partidului independent, dar 1-a
parasit, sprijinind pe Vekerle.
1.5TVCIS IOZEF (181311871), scriitor si om
politic ungur. A lost unul din conducatorii revolutlei din 1848, dar a parasit taxa In timpul luptelor;
unul din sustinatorii regimului dualist din 1867.

A lasat si opere literare, Intre cari romane, si

scrieri istorice.
EPAMINONDA ( ea. 418 1362 a. Chr.), ge-

neral si politic grec din Teba, victorios In lupta

dela Leuctra, mart In lupta de la Mantinea, eta.rind interesele patriei sale In contra Spartei,
aliata $i cu alte cetati. Dun& el, Teba decade.
EPEE CHARLES MICHEL ABATELE DE L' (*1712t

1789), filantrop francez, a nascocit limbagiul surdo-mutilor.

EPICTET (sec. I. p. Chr.), filozof grec stoic,

fast sclav in Roma; recomanda sa primesti cu

1628

www.dacoromanica.ro

resemnare tot ce-ti de soarta, ford sa acuzi pe

nimeni.
EPICUR (ca. 341t270 a. Chr.), filozof grec.

EPURESTI, corn. rur. jud. Vla*ca, plasa

Arges; 2800 loc. Are In circ. sa 14 sate (legea EP I-

In liniste, cautind placerea *i

EQUATEUR, provincie In Congo belgian (Africa), cap. coctuithatvitte; 1.600.000 locuitori indigeni si 2100 Europeni.
EQUI, popor din Italia antic/4. In Latium.

1929).

Intemeietorul doctrinei care-i poarta numele (epicureism): omultrebue se traiasca

evitind durerea. Unii din urmasii lui au trite les ca e vorba numai de placeri fizice; altii cer
si pe cele intelectuale.
EPIFANIE (* 310 t 403), stint
praznuit de biserica ortodox& la
12 Maiu. Nascut In Palestina,

ERACLIDE CONSTANTIN ( *18191.1875), jurist

roman. A Post magistrat, ajungind prim-presedinte al Curtti de Casatie, membru In Consiliul de

stat, ministru de justitie (1868) *i profesor Ia
Universitatea din Iasi.
ERACLIDUL w IACOB ERACLIDUL.

a inv5tat multe limbi si a studiat teologia, apoi s'a dus In

Egipt ca sa traiasca In pustiu;

ERACLIT (t480 a. Chr.), filozof grec. Dup&

conceptia lui, focul era elementul fundamental
al vietii, far viata este scliimbarea perpetuk A
lui se consider& afirmarea: nimica nu este, total

s'a Imprietenit cu Sfintul Ilarion,

a combatut arianismul si In 367

a Post ales episcop al Ciprului.

Epicur.
EPIGONI, nume dat, In povestirile legendare grecesti despre
istoria Tebei, fiilor celor 7 comandanti cari au
luptat Sara succes contra Tebei, luptatori si ei
In acelasi seep, dar cu izbanda.
EPIGONII, titlul unei poezii a lui M. Eminescu,
publicat5. In 1870.
EPTR, regiune din peninsula balcanich, mun-

toasa; azi impartit Intre Grecia *i Albania. In

anticitate a format un stat: regatul Epirului,
care a avut razboaie cu Romanii.

EPISCOPTA-BIHOR, corn. rur. jud. Bihor,

plasa Seleus; 4103 loc. Statie c. I. pe linia OradeaSacueni, aproape de frontierit.

EPISTOLIA LVI HRISTOS sau LEMMA DUMINICII.

Mind o piatre din cer, au desfacut-o precrtii si

arhiereii si au gasit o scrisoare prin care Hristos
blestema pe cei ce nu respect& ziva Duminicii.
Cea mai veche redactie romaneasca e din sec.
XVI, publicata de Hasdeu In colectia Cuvente
den batrani".
EPISTOLIA miacn DOMNULUI, opera din litera-

tura poporans serisk foarte raspinditil la noi. Sub

titlul acesta se cuprind In cele mai multe editiuni
trei carti deosebite: Calcltoria Maicii Domnului

la lad, Visul Maicii Domnului si Epistolia lui

Hristos (my aceste 3 articole).
EPITES err HEPITES.
EPITROPIA $COALELOR In Moldova, infiintata de

Alexandru Moruzi In 1803, dugs staruintele mitropolitului Veniamin. Era alcatuita din doi

boeri marl sub prezidentia mitropolitului. S'a

desfiintat pe la 1860.

EPITROPIA SF. SPIRIDQN, organizatie administra-

tive a spitalelor din Moldova Intretinute din

fonduri speciale lasate de diferiti donatori In

cursul secolelor.
EPocA, ziar politic al partidului conservator,
Intemeiat In 1885, condus de Gr. Paucescu si
Barbu St. Delavrancea. De la 1886 proprietar
N. Filipescu. Incetat In 1889, a reaparut in 1895
si continua.
EPUREANU MANOLACHE COSTACHE (*1824t

1880), om politic roman. A lost,

membru al divanului ad-hoc(1857);
presedinte de consiliu In Moldova
si min. de finante (1860-61), apoi,
dupa unirea definitive, a Post pre-

Constituantei din 1866,

presedinte de consiliu In 1870, ministru de justitie In guvernele lui
Lascar Catargiu (1872-73), dar mai
tlrziu paraseste partidul conservator, intra In asa numita coalitie de
la Mazar-Pala" care rastoarna guvernul lui Catargiu, si Epureanu

ER.ASM nEsunum (1467t1536), nascut In

Olanda, trai in multe cari (Franta, Anglia, Italia,

Elvetia), fu dintre cei mai lnsemnati propagandisti pentru reinvierea culturii clasice. Opera mai
cunoscuta: Lauda Nebuniei (1501).

ERATOSTENE (*ca. 276t ca. 196 a. Chr.),

matematic si filozof gr., chemat In Alexandria
pentru conducerea bibliotecii, fticu observatiuni
pentru a determina Inclinarea eclipticei pe ecuator.
ERBICEANU coNsTANTIN (1835t1913), teolog
si istoric roman. A Post profesor la seminariul Veniamin Costache" din Iasi, apoi profesor de drept

bisericesc la facultatea de teologie din Bucuresti

(1892) si decan (1896-1900). Membru al Academiei Romane (1899) si al Ateneului Roman.
S'a ocupat mai putin cu partea de doctrina (.Religiunea si stiinta, 1885), mai mult cu istoria bisericii romanesti, dind la lumina studii generale
(Istoria Mitropoliei Moldovei si Sucevei, 1888) *i
biografii de prelati si scriitori (Veniamin Costache,
1888; Neofit Scriban, 1888; Naum Rimniceanut,
1890; Filaret Scriban, 1892). A cercetat amanuntit
epoca grecismului si influenta ei asupra vietii
culturale romanesti, publicand texte si studii (Cro-

nicarii greci cari au scris despre Romani, 1890;

Atanasie Comnen ci cronicul sou, 1900; Priviri
istorice si literare asupra eporei fanariotice, 1901;
BcIrbati culti greci si romdni, 1905).
ERBICENI, corn. rur. jud. Iasi, plasa Bahluiu;

1374 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn. Podul

Iloaei. Statie c. f. Intre Podul-Iloaei si Hirlau.
ERCUL ( FNCITLE) ow HERCULE.

ERDEC-BURNU, corn. rur. jud. Ismail, plasa

Ialpug; 3626 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Tas-Bunar.

ERDELI (sac ERDELIQTUL) LADISLAU, profesor

de filozofie in colegiul Sr. Sava, In acelasi timp cu

G. Lazar 5i mai tirziu.
ERDELY VASILE (*1794t1862), episcop roman
unit al Oradei. A studiat in Timisoara, Oradea, Pe-

sta *i Viena. Preot in 1820, canonic In 1835 *i

rector al Seminarului din Oradea, a Post numit
episcop In 1842 si instalat in 1843. A lucrat pentru

progresul scoalelor. Imparatul 1-a facut baron In

1858.

ERECHTEION Fr ACROPOLE.
EREMTTUL, corn. rur. jud. Mures, resedintli,
plasa Eremitul; 2192 loc.
ERFURT, oral Germania (Prusia, Turingia) pe
riul Gera; 133770 loc. Ad s'a Intilnit Imparatul
Alexandru al Rusici cu Napoleon (1808).

sedintele

formeaza ministerul Ia 27 April 1876,

devine. Considera viata o nenorocire *i de aceea,

poate, legenda spune ca s'a retras In pustie si a
murit de foame.
ERA NOVA, ziar politic, organ al grupului junimist, Iasi 1889-1900.

Manolache C.
Epureanu.

pregatind venirea partidului liberal la conducerea

tarii.

EPURENI, corn. rur. jud. Mein, plasa Sta-

linesti; 1078 loc. Dup& legea 1929, sat dire. corn.

Duda. Statie c. f. aproape de Zorleni pe linia spre
Basarabeasca.

ERICSSON LOAN (*1803f1889), inginer suedez.

A trait mai mult tiinp in Anglia si In Statele-

Unite, lucrind la diferitele lui inventiuni, cari II

asigurara un renume universal. Intre acestea sint
diferite vase mai ales de razboiu: manitarul (ca.
1854), torpilorul rapid (destroyer), s. a.
ERIE [Iri), lac Intre Statele Unite *1 Canada,
ca. 25.000 km. p. Pe litoral orasele Buffalo, Toledo, Cleveland.

1629

www.dacoromanica.ro

ERI

ERITREA ( ERYTHREA), regiune din Africa pe

malul marii Rosii, in posesiunea Italiei.
EST ERNIIE, sf. martir (pe timpul Imparatului Antonin), praznuit de biserica ortodox& la 31 Mai.
A Post ostas si trecind la crestinism, superiorii sai
1-au supus la groaznice chinuri: scoaterea (Miller,
E R I-

aruncarea In cuptor incgdzit, scoaterea ochilor, etc.

ERMIL, martir, praznuit de biserica ortodox&

la 13 lanuarie, a trait pe vremea imparatului Liciniu, a suferit grele chinuri, In timpul carora Indemna pe amicul sau Stratonic sa nu se descurajeze. S'au aruncat amindoi 1n DunSre si acolo au
pierit.
ERMOCLIA, corn. rur. jud. Tighina, plasa Causani; 2520 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
Causani.

ERMOGEN, martir praznuit de biserica ortodox& la 10 Decembrie. Fund pus de Imparatul

Maximian sa chinuiasca pe sf. Mina, care nu se
leptida de credinta sa, a crezut si el in Hristos.
A lost atunci taiat cu cutitele.
ERMOLAU, martir praznuit de biserica ortodoxa la 26 lulie. Era preot in Nicomidia, scapase
cu alti doi din masacrul celor 20.000 ar*i de Maxi-

rnian. Descoperit facInd propaganda, a Post decapitat.

ERNEIUL MARE, statie c. f. jud. Mures, Intre
Tirgul Mures si Reghin.
EROD pr. mon.
ERODIADA sr IRODIADA.
ERODOT (HERODOT) (tca. 425 a. Chr.), istoric

grec. A CalAtOrit mutt si a scris despre tarile pe

cari le-a vizitat. Opera lui e Irnpartitain 9 arid,
dupa numele celor 9 muze. Greed, plini de admiratie, 1-au numit parintele istariei. Cartea IV-a
se ocupa. de Schiti si de thrile locuite de ei, cum si
de tinuturile viitoarei Dacii ; de aceea este un izvor

important pentru Inceputurile istoriel noastre.

Din opera aceasta au tradus: Al. Sutu Cartes IV,
publ. 1879; Dim. I. Ghica, 4 volume, tip. 4894,

1915. P. M. Georgescu a dat 0 traducere prescurtata In 1893. N. lorga a publicat In 1909 o traducere facuta de Eustratie Logofatul In 1645.
ERYTHREA PW ERITREA.

ERZERUM, oral in Armenia (Turcia Asia-

ESCULA

mitol. greco-romata, era zeul me-

dicinei.
ESCORIAL (EscuRIAL) se numeste castelul

zidit de Filip u in satul cu acelasi

nume din Spania: e o manastire,
o biblioteca, un colegiu, etc.
ESHIL sau Esairtr, sau AESCHIL
(* ca. 525 t456 a. Chr.), poet

grec atenian, unul din cei trei

tragici greci; lua parte la luptele
pentru apararea patriei. Op. pr.
Cei sapte contra Tebei. Prometeu
in lan(uri (trad. I. Foti. 1924),
Orestia, trilogie compusa din

Agamemnon,
menidele.1

Choeforele si Eu-

ESHINE (*ca.

389-1-314

a.

Chr.), mare orator ;gr. atenian,

rivalul lui Demostene. Intliu adversar al lui Filip, regele
cedoniei, deveni partizanul lui.

ESIOD sau HESIOD (sec. viii

rc.
Esculap.

sau 'ix a. Chr.) poet grec, autor

al unei poeme despre munc7i (Lit:

cruri si zile), care a servit

lui

Virgil la compunerea Georgicelor, si al altei poeme didactice:

Teogonia. as ESOP (AESOPUS, popularrsop)

(sec. vii-vi a. Chr.), fabulist grec.

IntIrnplarile vietii lui mai mult

legendare s'au raspIndit In literatura poporana a multor popoare, uneori Impreuna cu fabuEshil.
tele, alteori separate. La noi eel
mai vechiu manuscris cal Via(a si pilrlele lui e
de la finelesec. xvii. In sec. xvin se gases mai
multe. Tiparitura cea mai veche e din 1812, care

a servit de baza edithlor ulterioare destul de

numeroase.
ESPERANTO, limbs internationals, Intocmita (18S7) de d-rul rus Zamenhof. La noi Intrebuintarea acestei limbi s'a inceput mai staruitor pe la 1907, formindu-se un comitet prezidat
de dr. G. Robin. In 1908 dr. S. Kimel a tiparit un

diplomat roman. Dupa studii la Paris, a Post numit profesor la facultatea de

curs pentru studiul ei si a Wait lectiuni publice.

ESSEN, oras in Germania (Prusia renana);
100.000 loc. Aci slut vestitele fabrici de arme, tunuri, etc. Intemeiate de Krupp.

dar a dernisionat pentru

cez. inembru al Acaderniei Franneze (1923).

tica); 39.000 loc., multe industrii.

ESARCU CONSTANTIN (*1836 t 1898), medic si

medicina din Bucuresti (1861 ,

a

imbrallsa cariera diplomatica..

A reprezentat Cara la Atena

si la Roma; 3 Post si ministru
de externe in 1891. Cunoscut
este 'ma., cu deosebire, prin
activitatea sa ca propagator
de cultura *i prin 1.01111 ce a
avut la Infiintarea $i des oltarea ATENEULUI ROMAN (De-r,
arest cuvint); mai ales a lu454 crat el pentru adunarea fon- Esarcu Constantin.
durilor cu can s'a ridicat palatul acestei institutiuni. A publicat citeva con-

ferinte Gil subiecte din *tiintnle naturale _lria tie

a dontesticl animalele, 1866 ; o colertiune de documente din Arltivele Ilalici ai comentarit asupra
1878 ; inai
multe discursuri de deschifor

1873, 1874,

ESTAUNIE FDOUARD ( *1862 ), romanrier Ira n-

ESTELNIC, circ. corn. jud. Trei-Scaune, cu

ESTER, static c. f. pe linia Medjidia-Babadag Dubrugea veche).
ESTERA, pers. biblic. Aceasta tinara Evreica,
devenita sotia iegelui Persiei Asuerus, soap& de
4 sate (legea 1929).

moarte pe unchiul sau *i de persecutii poporul sau.

Amintirea succesului ei se serbeaza. de Evrei prin
sarbatoarea Purina. Din povestirea aceasta si -<t

luat subiectul Racine pentru tragedia Esther.

ESTIENNE HENRI ( HENRICDS STEPHANUS )
(ca.1531 t1598), tipugraf si erudit fr.: publics:
Thesaurus graecae linguae (Tezaurul limbii grecesti).
ESTIOTIS CONSTANTIN, medic grec stabilit In

Bucuresti. Doctor de la Paris din 1827. In 1837

era medic sel al orasului si medic in comitetul
carantinelor.

dere a seriilor de conferinte la

ESTONIA (EESTI WABARIIK, fr. ESTONIE, germ.

Ateneu (1868, 1878, 1883,1884,

1886, 1889 .

ESTLAND), stat in Europa. Se margineste la N. cu

Golful Finlandei, la E. cu Rusia, la S. cu Rusia si

ESCHINE sr ESHOTE.
ESCHIMO*I, locuitori din
tinuturile inghetate ale Ame-

insulele din fata Golfului Riga, Intre cari mai maxi

ESAU ear ISAV.

ESCHILE PW ESHIL.

Lettonia, la V. cu Golful Riga. Suprafata 45.221

km. p.; 1.107.000 locuitori. De Estonia in si
shit: Dagoe i Oesel.

rirei Groenland, Labrador, insole

Eschimos.
din Golf. Hudson). Cu Infati*area de NIunguli, traesa In bordeie (acute In zapada
intarita, se branesc eu pescuitul, n'au organizatie

de slat, ci nuniai de Minnie.

Tara este putin muntoasa, are clteva ridicaturi

In partea de NE. Clteva fluvii scurte o uda.:

Pernau (Pernava) se varsa In golful Riga Intr'un

golf mic cu acelasi mane; Narova (Narva) duce
apele lacului minis in golful Finlandei. Acest lac

asezat la E. la hotarul din spre Rusia, apartine

1630

www.dacoromanica.ro

pe jumatate color donr state; el primeste apele mai

multor riuri si este in legatura cu al doilea lac

asezat In mi,jlocul tarn. Estonia are importante
productiuni agricole: carton, ovaz, secara; are

Regele Carol I dictionarului lucrat de B. P. Has- ESTdeu, dupS Insiircinarea Academiei RornSne Torn. I

(a-amurt) 1887. Tom. II (amus-au). Tom. III. EUL

(b-barbat) 1893. Tom. IV (Introducere) 1898.
EUCLTDE tea. 285 a. Chr.), matematic grec,
cunoseut prin cercetarile asupra geometriei.
ET.JCLTDE SOCRATICUL (*ca. 450980 a. Chr.),
filozof gree. Intemeietorul scoalei din Megara. Vestit

ca dialectician, punea ccl mai mare teineiu pe

rationamentul prin analogie.
EUDOXIA (ca. 401 t460 , sotia Imparatului

bizantin Teodosiu II. Femeie Invatata, s'a orestinat, primind botezul dela Pulheria, sora lui
Teodosiu, cu care s'a casatorit In 121. In 444 a
parasit capitala si s'a retras In Ierusalim, unde a
rSmas pia. la finele vietii, compunind poeme.

EUFT1VIIA, martira, praznuita de biserica ortodoxa la 11 Iulie. A trait pe la 307. Rentintlnd la

pla-erile lumesti, mSrturisea credinta si ducea

viata pioasa. Arestata, a fost supusa la torturi
man si apoi a fost arsS pe rug. S'a ridieat o biserica in onoarea ei In Galcedon. Moastele ei au
Post la Sf. Sofia din Constantinopol, apoi duse
inteun orasel aproape de Constantinopol ca sa
fie scSpate de a fi aruncate In mare. 0 parte din
aceste moaste se afla la biserica Sorbonei din
Paris.
EUFRAT fluviu In Asia mica, izvoraste In

aIi
n.

LET

Armenia si se liars& In golful Persic; lung. 2165 km.

I larta Estoniei.

paduri marl si industrii numeroase: constructdi

navale, distilerii de alcool (monopol de stat), s. a.
Cap: Tallinn (lost Revel) pe malul Golfului Fin Jandei, 1'42.000 loc.; Tartu (lost Dorpat) 50.000 loc.
cu o veche universitate; Narva, 27.000 loc.; P5rnu
18.000 loc.; Walk (Volga) 9500 loc.

Estonia a fost provincie a Rusiei, s'a declarat

independents la 24 Februarie 1818 si a fost recunoscuta de conferinta din Paris 1921.

ESTRAMADIJRA (ESTREMADIIRO), provincie

Spania, intre Portugalia si Andaluzia. Cap. Badaioz.

ESZTERGOM

sTrtmorim.
ESZTEFtHAZY PAUL ANTON ( *1786t1866), di-

plomat ungur. Arnie al Hasburgilor, deli a fost mi-

nistru in guvernul revolutionar din 1848, n'a ramas cind a vazut ca trebue sa. se Inceapa luptele.

Mai tirziu a- lost reprezentant al Austriei la incoronarea tarului Alexandru u.

ETERTA (cuv. grec. = societate), societate se-

crets a Grecilor pentru a se libera de jugul turcesc.

Prima ei forma, aceea din Bucuresti pe la 1780 infiintata de Rigas, un Roman macedonean grecizat.
De atunci pornesc toate pregatirile pentru misca-

rea din 1821. A doua forma este cea din Rusia

(Odesa), Intemeiata de Nieolae Scujos. care doblndeste prezidenta lui Alt xandru 1psitanti(m- acest
cuv int si este izvorul miscarii din 1821, pornita din
Rusia sub conducerea acestui 1psilanti. Aceasts

miscare trece din Moldova In Muntenia, !nthneste Impotrivirea Turcilor: ostile grecesti slut
Invinse la Dragasani (Muntenia) si la Sculeni (Moldova). Elena se Intllneste si cu miscarea lui
'Tudor Vladimirescu (Mr acest cuv. .
ETIOPIA (ETHIOPIA), regiune In Africa pe Srmul MSrii Rosii pina in Nil, la S. de Nubia.

ETNA, vulcan In Sicilia, supr. 1200 km. p.,

Malt. 3313. Ultima eruptiune In 1892.

ETOILE ROUMAINE, ziar politic, apSrut In Bucu-

resti Mire 1885-1888 sub directia lin Ale rarulru

Mtwara.
ETRURIA. regiune din Italia antic& intre Tibru
si Mama. Tireniana. Corespunde cu provinc. Tosi ana. Sub acelosi nume Napoleon I ores un regat
(1801) in folosul lui Ludovic, fiul ducelui de Parma, hicorporat apoi la imperiul francez, apoi
despartit, sub numele de mares ducat de Toscana (1809)

pentru printesa Elisa, sora lui Napoleon.

ETRUSCI, locuitori din Etruria. De la ei au
ramas multe lucrSri de arta.
ETULEA, corn. run. lInga lacul Cahul statie
o. f. jud. Ismail linia Galati-Basarabeasca.

ETYMOLGGICUDI MAGNUM ROMANIAE, titlu dat de

EUFROSTNA, cuvioasa, praznuita de biserica

ortodoxa la 25 Septembrie .A trait pe la anul 400.

Fugind de lume, s'a ascuns Inteo mSnSstire de

calugari si a trait acolo fSrS a fi descoperita In
vrerne de 34 de ani. muncind muncile cele mai
grele. Adevarul 1-a spas numai In ziva cind tatal

ei a venit la mSnSstirea aceea si atunci a si

murit.

EUGENIA, martira, praznuitS de biserica ortodoxa la 24 Decembrie. ascuta. In Roma din

parinti bogati, s'a fScut crestina si s'a inchis Intr'u manastire de calugSri. A trait nedescoperitli,
a lost aleasa egumen si a condus cu vrednicie comunitatea pins cind s'a pornit contra ei si contra
cltorva calugari o grays acuzatie. Tribunalul care
avea s'o judece era prezidat de Insusi tatal ei. Cu
ocazia acelui proces s'a descoperit adevarul, Vital

ei s'a botezat si el, dar ea a lust inartirizatii si

i s'a tSiat capul.

EUGENIA, Imparateasa Frantei (*1826t1,920),

soda lui Napoleon in.
EUGENIU IV ( '1383t 1447), papa al Romei In-

tro anii 1431-1447; la conciliul de la Florenta

(1434) a volt sa uneasch cele don& biserici crestine, dar n'a reusit; a Indernnat pe principii
crestini sa faca expeditia de la Varna (1441).
EUGENIU DE SAVOIA ( *16631-1736), mare ge-

neral in scrviciul Austriei, lupta contra Turcilor

contra Francezilor si Bavarezilor, contra Ungurilor, etc. In genere cu marl succese.
ELTKEN RUDOLF (*1846 t1919), scriitor german. Premiul Nobel In 1908 sau 1909. In romaneste s'a tradus: Infelesul si pretul vietii pentru
oamenii din ziva de azi (de Damian lonescu,
1916).

EULAMPIA si EULAMPIE, martiH, praznuiti de biserica ortodoxa la 10 Octombrie. Au

trait pe timpul lui Maximian In Nicomidia, vieWind ascunsi in munte cu mai multi crestini, dar,
mergind el odata la oral sa cumpere pline, a fost
descoperit si, fiindea a necinstit statna lui Ares,
a fost martirizat Impreuna cu sora lui si cu prilejul acela s'au declarat convertiti doua sute de
barbati, cSrora li s'a taiat capul.
EULER LEONHARD, (*170711783), filozof si matern. elvetian, profesor la Petersburg, la Berlin;
public& numeroase studii, chiar duple ce rSmase
orb (ca. 1766): filozofie, chimie, astronomie, algebra, fizica, aritmeticS, calcul integral si diferential.
EUMENIDELE, ziar satiric In versuri apSrut In
Bucuresti in 1866 sub redactia lui Dimitrie Bolinlineanu.

1631

www.dacoromanica.ro

EUM-

EUMENIE, sfInt prazault de bistiica orto- m. Pindului li Cu di f erit ii mu nt i din Gracia. In cendoxa la 18 beptembrie. A Post episcop al Gortineitral Europei sint m. can Inconjura podisul Boemidi ca an cadrilater $i se leaga cu Carpatii, can
Inchid podisul Transilvaniei $i se continua peste
unde se dusese ca s& mingle pe oamel3i in vremea
Dunlise cu manta Balcani. De la R. Carpatilor
unei marl. secete.
pink la hotarele continentului este ses /ntins InEVPLU, sflnt praznuit de biserica ortodox& la
chis la E. de m. Urali $i la S. de muntii Caucaz.
11 August. A trait pe timpul imparatului DiocleFluviile forrneaza urmatoarele basinuri: 1. B.

E U R (Greta . Mergind la Roma, a facut mare impresie

cu Invataturile lui. A murit In Tebaida (Egipt),

tian. Era diacon In orasul Catania (Sicilia). A

lost pus la chinuri: spinzurat, i s'a sfIsiat corpul
cu greble de Fier, apoi a Post pus in temnita, i s'au
Intepat urechile cu flare arse $i i s'a taiat capul.
EUPSpELIE, martir, pram. de bis. ortodoxa
la 9 April. A trait In timpul lui Iulian Apostatul.
Acesta, al Ind ca orasul Cesarea este cretin, a
dat ordin s& reconstruiasca template, dar cei mai
multi locuitori nu s'au supus. De aceea au lost
chinuiti, Intre can si Eupsihie, barbat distins.

Oceanulul Inghetat: Peciora, Mezen, Dvina septentrio-

grec. Din cele 92 de piese ce ar fi scris, ne-au rlimas

(In g. Lyon), Arno, Tibru (In M. Tireniana.), Po

$i Adige (in M. Adriatica), Drinul (tot in Adria-

nala, Onega; 2. B. limn Baltice: Tornea, Neva,

Dvina occidentals, Niemen, Vistula, Oder. 3. B.
continental al MUD Nordulni : Elba, Veser, Ems, Meuse,
Rinul. 4. B. britanio at M. Nordnlui : Trent, Humber,

Tamisa. 5. B. britanio al Oceanulul Atlantic: Severn

$i Mersey. 6. B. continental al Oc. Atlantic: Sena (Se

varsa In M. MInecei), Loire, Gironde format, din

Garrone $i Dordogne (se varsa In golful Gasconiei),

Minho, Duero, Tago, Guadiana, Guadalquivir.
7. B. Marl Blediterane Ebro (In g. Valencia), Roma

EURIPIDE (*480 t ca. 405 a. Chr.), poet tragic

19. Mai cunoscute: Hecuba (trad. de N. Banescu,

1905, de E. Dinescu, I. a.), Medeea, Electra, Iphigenia in Taurida (trad. P. Dulfu 188o $i alte

tics), Vardarul, Struma, Marita (in M. gee).

8. B. tarn Negre : Dundrea, Nistrul, Bug, Nipru,

editii), 1phigenia In Aulida (trad. N. Banescu,

Don. 9. B. M. candoe: Volga $i Ural.

Lacuri: Onega (Rusia), Ladoga (Finlanda $i

1905, P. Dutra, 1903). Alcesta (trad. M. Iorgulescu,

1916 Bezdechi, 1925), Bacantele (trad. Bezdechi,
1925), Ciclopul (trad. Bezdechi, 1925).

Rusia), Peipus (Estonia $i Rusia), Vener, Vetter

ci Moelar (Suedia), Since $i Smeica (Romania),
Balaton (Ungaria), Leman sau Geneva, Constan(a,

EUROPA, continent, suprf. 9.913.400 km. p.;

460.000000. loc.; cIt un sfert din Asia $i cIt o treime din Africa. Legata de Asia prin tot teritoriul
ocupat de sirul muntilor Urali $i Caucaz, se desparte de Africa prin Marea Mediterana. Se margineste la E. cu Asia (

Neuchdtel, lacul cetor 4 cantoane (Elvetia), Magioi e,

Garda, Como (Italia), Scutari $i Ohrida (Ingoslavia).

Clima: In genera e temperatd. Partea do V
are variatduni mai mici de temperature. (iarna e
mai putin frig si vara mai putin cald), partea de
E. variatiuni mai mart (iarna friguroasa $i prelungita, vara extrem de calduroasa.): pe cind In

Urali, Marea Caspica,

Manta Caucaz, Marea Neagra), la S. cu Marea

Mediterana, la N. cu Oceanul Inghetat, la V. cu
Oceanul Atlantic. E asezata. aproape Intreaga
In zona temperate, are multe maxi interioare in
legatura cu exteriorul $i numeroase golfuri marl
mici. Din Oceanul Inghetat se formeaza Marea
Alba cu 3 golfuri marl; In legatura cu Oceanul
Atlantic e Marea Nordului, legata. $i ea, prin
strlmtorile Scagerrac $i Kattegat, de Marea Bad tied, aceasta formind $i ea golfurile Botnic, Finlandic $i Riga; apoi Canalul la Manche (Marea

Irlanda diferenta e de circa 10, in Urali de ca. 36.

Se pot deosebi 4 regiuni climaterice: 1. oceanicd,

apusul Europei pin& pe la mijlocul Germaniei;
2. continentald, In Rasaritul Europei; 3. polard,
pe tarmul Oc. Inghetat; 4. medtteraneand, partite
asezate aproape de mare.
Flora $i fauna variaza dupe. regiunile climaterice: In S. shit portocali, lamli $i chiar curmali,
In N. shit paduri siberiene $i o regiune de tundra
(in Rusia); in S. traesc chiar maimute, iar hiN.

Minecei) care comunica cu M. Nordului prin strimtoarea Calais, manta golf at Gasconiei; din Marea
Mediterana se formeaza Marea Tireniand, Adrialied, lonica, Egee, apoi Marea de Marmara, Marea
Neagra$i Marea de Azov, acestea trei corespunzlnd
intre ale prin strimtorileDardanele, Bos for $i Kerci.

se gii.sesc ursi albi $i rani.

Marea majoritate a locuitorilor Europei in de

rasa alba Si vorbesc limbi indo-europene, grupindu-se In mai multe farnilii: romanicd (Francezi,
Spanioli, Portughezi, Italieni, Romani, Ladini),
germanicd (German!, Olandezi, Danezi, Suedezi,
Norvegieni, Englezi), slava (de Rasarit: Rusi; de
mijoc: Poloni, Cehi, Slovaci; de Sud: Strbi, Bulgari, Croat!, Sloven!), greacd (Grecii), albaneza
(Albanezii), celtica (Bretonii). Bascii vorbesc o
limb& aparte. Evreii shit semi(i. Tiganii au venit
din N. Indiei. Mai patine neamuri apartin rase!
galbene: Finezii, Estonii, Ungurii, Samoiezii, Laponii, Marti, Calmucii $t Turcii.
Statele Europei: In Alma: Fran(a, Belgia, Olan-

Europa are mai multe peninsula mart: canin $i

Cola la Oceanul Inghetat, Scandinavia& la Oceanul

Atlantic (incepind de la Oc. Inghetat), Intland Intre M. Nordului $i M. Baltica., Iberia& Intre Oc.
Atlantic $i M. Mediterana, Italica In Marea Mediterana, Balcanioa Intre M. Adriatica, Ionic& $i
Egee, Crimea intre M. Neagra $i M. de Azov.
Capuri: Nord la N. Norvegiei, Finister $i Si. Vincentiu la V. penins. Iberice, Palos, Nao, Spartivento,
Matapan la S. In pen. lberica, In Sardinia, In Grecia.
Insule: Wanda, izolata la NV.; insulele Britanice,
compuse din 2 marl (Anglia cu sews; wands) $i din

da, Anglia, Luxemburg, Elvetia; In Centro: Germania; In minim aiRastirit: Austria, Cehoslovacia, Un-

mai multe grupe de insule mici (Faroe, Setlande,

garia, Romdnia, Polonia, Jugoslavia, Bulgaria,

Rusia; In Bud: Spania, Andorra, Portugalia, Mo-

Oroade, Hebride , etc.); In Marea Baltica.: Aland, Dago,

Oesel, Gotland, Oland, Seeland, Fionia ; In M. Mediterana:

naco, Italia, San Marino, Albania, Grecia, 7 urcia;

In Nord : Danemarca, Norvegia, Suedia, Lituania,
Letonia, Estonia, Finlanda.
Trecutul Europei formeaza cea mai mare parte

Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia, Greta, Rodos, Cipru, Ca-

talonia, apoi grupele Sporade, Clolade.

Munti: In peninsula Scandinavia.: Alpii Scandinavici, can despart Suedia de Norvegia; In insulele Britanice e muntoasa mai ales partea de S.
a Irlandei, iar in Scotia sint M. Grampian, ,Seviot,
In Anglia m. Penini; In peninsula iberica stilt
muntii Pirenei, cart o despart de Franta,si o serie
de siruri aproape paralele: Cantabrici,
Siera Guadarama, Siera Morena $1 Siera Nevada;
In pen. Italica sirul m. Apenini o strabat tie la
mijloc In tot lungul ei; in Franta shit m. Ceveni,
iar Intre Franta, Italia, Elvetia, Germania se
Intind m. Jura $i Yogi.; In Elvetia $i In N. Hand
shit m. Alpi, cu numeroase ramificatiuni spre N.
In Germania $i cu legaturi cu Alpiz Uinarici, cart
merg dealungul Adriaticei $i se continua cu

a istoriei universale. Viola istoricii a Inceput de

sigur In alte continente, dar aci s'a desvoltat cu
mai multa putere. Cele mai yacht indicatiuni asupra popoarelor europene sint de prin sec. ix a.
Chr. Inceputurile vietii istorice a for s'a produs in
jurul Mediteranei. Nu stim cart au lost primii lo-

cuitori ai Europei; legatura teritoriala a ei cu

Asia explica posibilitatea ca ei sa fi venit de acolo.

Signr este ca pe vremea chid Fenicienii $i -au ase-

zat colonble for pe tarmurile Mediteranei, locuitorii Europei erau Inca salbatici. Intliu s'au civilizat Grecii, cart erau mai apropiati de Egipt $i
de Asia Occidentals. El au trecut rivilizatia $i In

1632

www.dacoromanica.ro

2:1113

XIX9$NV'Ici

0d V

arileabls

esi

7,41114A

0
V3

_In4 I-19N,

3c 0\4

ivi3
1

rt

4,:qtr,r1

OS1814511

.....

0
9,A a

ps,6

--------

ele
0
p

N I

o6^t4

/n

"091a

iliteg

eH

PI"

,441 cos`-eps.a.;Pc\
e-%q6?-ic

1.

-4

giv 0

01S-01.133's\

'' je iiii4-47;7. Ma '

v
..,
.,...-:ff t aisrii,
----- ) Nn
4,.. ,:,,A ,..,:,s,,g,
daliy1
s_7c,

-all 1/ Al 13

IA
1

iv

St035A

op etiequo

Ao0J8,10

giaglii.2)'

VI3

X114

0 eu01

ejgacl
IV

It

One

t3

035

v.i

s1.10.

(s

fun
c-)

1\sv.:la

'41

Int IP e.1
17.441

3 el

sop0)3s9
1

cva

eieJ
"4

S//007.4z

www.dacoromanica.ro

a 1s311
Juuotlopa olpadoppua velIsni!

Italia stabilind colonii In sudul acestei peninsule;

dar peste elteva secole puterea roman& se desvolt&

si afar& din Italia, ocupo. Sudul Europei, apoi

centrul ei, se Intinde pin& In Nord, dim& ce devenise stripina pe multe teritorii din Africa si Asia.
Mediterana devine un lac roman. Acest imens

imperiu se pastreadt Intreg pin& In anul 395, cind

se desface In doua: imp. de Apus si imp. de RAsarit, avind centru Roma si Bizantiul. Navalirile
barbare, cari Incep In sec. in, aduc, pe lInga marl

turburari In tog& Europa, si cliderea imperiului

roman de Apus In 476. Cu aceste evenimente se
Incepe epoca pe care au numit-o mai tlrziu evul
mediu $i c&reia i s'a dat ca sfIrsit, dup& and, c&derea Constantinopolei sub Turd (1453), chip&
altii, descoperirea Americei (1492). In acest timp
s'au produs, mai ales In Apusul Europei, pref aceri mari: religia, moravurile, artele, ordinea politic& $i social& s'au schimbat; not.iunea imperiului

politic s'a In Inuit cu aceea a imperiului religios

(avInddrept centru Roma), care a Incurajat farlimitirea puterii politice In formele regimului feudal. Imperiul numit roman de Occident, al lui

Carol eel Mare, a Yost o Intoarcere efemera. la con-

ceptiunea politic& a anticitatii romane si, dup&

moartea lui, procesul de descompunere a continuat

in Europa. Cu epoca numit& modernd se Incepe

din contra, o miscare de concentrare, adic& puterea feudalitgii scade pentru a se ridica puterea
monarhiilor; dar monarhii, dorind sa-si IntindA

stapInirea Oft mai mult, dau nastere la numeroase

rAzboaie, si, dupti un moment de echilibru stabilit
prin pacea de la Westfalia (1648), nentelegerile si
rivalitlitile continua. Aceastil epoca, In care se produe marile evenimente de natura, cultural/I, zise
rena$tere 5i relormd, se terrain& prin revolu(iunea
franca& Epoca numit& contemparand Incepe cu

o culminatiune a puterii Frantei, reprezentanta a

spiritului nou lupta libertalii contra despotismului urmatil de restauratiune, care, dui:at congresul din Viena (1815) trebuia s& reprezinte echi-

librul deplin. Dac& revolutia francez& din 1830

i s'au Mout, a reusit sa. aseze In cele mai multe EUSscaune episcopale din Siria si Palestina ierarhi
credinciosi ortodoxiei. Silit s& se exileze In Tra- EVS
cia, a stat acolo multi ani pin& In 379, and i s'a

permis a se intoarce. nen multe callitorii de

propaganda si In cursul uneia din Oe a lost ucis
de o femeie ereticii.

EUSEBIU ( ca. 264 tea. 340), istoric grec,

scriitor eclesiastic, episcop al Cesareei; sprijini pe

Arieni. Op. pr. lstoria eclesiasticd, Apologia lui

Origen.

EUSIGNIE, martir, praznuit de biserica or-

todox& la 5 August. A Post soldat In timp de 60

de ani. S'a crestinat si a Mort propaganda, de aceea

lulian Apostatul a ordonat sa-i tae capul.

EUSTATIEVICI EVSTATIEVICI.
EUSTATrU (t ca. 130), glint praznuit de bi-

serica ortodox& la 20 Septembrie. A trait la Roma

pe timpul Imparatului Adrian si a suferit martiriul Impreunii cu sotia si copiii sai, din pricina ca
au Imbratisat crestinismul. Memoria lui a Post
foarte onoratil In Occident: In Roma e o bisericit

Inchinat& lui, unde se zice c& slot si moastele lui.

O parte din acestea se zice CA au lost, si in parte
stilt Inca, Inter) biserica. din Paris numita. SaintEustache.

EUTERPE, muza poeziei lirice si a muzicei.

EUTROPIUS 'Lanus (sec.
istoric latin.
Opere pr.: Breviarum historiaeromanae, trad. romaneste de G. Popa Lisseanu, tip. 1916.
EVA, pers. biblic, sotia lui Adam.
Marcu, Mateiu, Luca si Joan.
EVDOCHIA CITVIOASA, pra.znuita de biserica
ortodoxa la 1 Martie. A Yost o femeie desfrinatil,
care
aflind invataturile crestinesti s'a poEVANGELISTS:

Gait, s'a botezat, a impartit averea la saraci si

a suferit multe chinuri, pink clnd i s'a taiat capul.

A trait In Fenicia pe vremea Imp&ratului Aurelian.
EVDOCHIM, pr aznuit de biserica ortodox& la
31 Iulie. A Post nobil, a ocupat functiuni impor-

tante, a avut rang Malt In armata, a trait In Ca-

In Franta

padocia pe vremea tmparatului Teofil (821-842) si

a dus o vial& de jertfe, facInd milostenii, cladind
biserici. Moastele lui a lost pastrate si prin ele s'au
savarsit minuni.

Indeamnri pe conductitorii statelor s& se grupeze

In a$a fel ea s& se mentinii echilibrul. Alianta Ger-

tere din Bucuresti. A colaborat la Dictionarul Academies sub directia lui S. Puscariu. A scris recen-

nu gliseste ecou In Europa, In schimb cea din 1848

are rasunet peste tot. 0 noua ordine de lucruri se

stabileste dun& aceasta si, mlicar c&

se termin& cn intronarea unui nou imperiu puternic cu influenta europeanft, totusi In timpul si
cu ocazia acestor frAmIntari se naste si se rtispIndeste principiul nafionalit4(ilor, grape ciiruia se
realizeaza. unitatea Italiei, unirea principatelor si
apropierea Intre statele germane. Acestea din
urma. nu-si Indeplinesc Insa unitatea decit In
urma unui rAzboiu (1870-71) care adaoga, o nedreptate non& la altele mai vechi In Intocmirea politic& a Europei. Dorinta de pace si de stabilitate
maniei cu Austria, mai tlrziu si cu Italia, IV gases te

contrapondere in antanta Intre Anglia si Franta

la care se alipeste mai tlrziu si Rusia. In intervalul de 44 de ani urmAtori razboiului franco-prusian se mentine starea de paceasa numit& pace
Intre marile puteri, deli avem de hirearmata
gistrat rfaboiul din 1877-78, din care a rezultat
independent a Romaniei, a Serbiei, a Muntenegrului si creatiunea statului Bulgariei, sirazboiulbalcame, chip& care stapitnirea turceasca e aproape de
tot redusa In Europa; dar in ziva de 28 Iunie 1914

se produce atentatul de la Serajevo, care deslantmeste rdzboiul mondial. Inceput In 1914 prin declaratia de razboiu a Austriei contra Serbiei, atrage

Germania, apoi Rusia, Franta, Belgia, Anglia,

Turcia, Japonia. Italia, Bulgaria, Portugalia, Romania, Statele- tJnite si se termin& In 1918. Tra-

tatele de pace Incheiate In 1919 1920, aduc to

Europa o noua asezare a statelor bazat& pe principiul nationalitlitilor si al autodeterminarii.
EUSEBIE, (t ca. 380), Obit prAznuit de biserica ortodox& la 22 Iunie. A lost ales episcop de
Samosata (Comagena) In anul 361. A combatut
pe Arieni si a ajutat pe Meletie sa devie patriarh
al Antiohiei. A rezistat cu curaj ameniritarilor ce
Gh. Adamescu.Dictionar enciclopedic ilustrat.

EVENIMENTD1, ziar politic, Intemeiat in 1893,

apare In Iasi. In 1893-94 a avut un supliment:
Evenimentul literar condus de Sofia Nddejde.
EVEREST, eel mai malt munte de pe pamInt:
Himalaia).
8840 m.
EVIAN, st. balnearA In Franta (prov. Haute
Savoie). Ape medicinale renumite pentru boalele
de rinichi s. a.
EVOLCEANU DIMJTRIE ( 1865), profesor roman. Preda literature latin& la facultatea de li-

siuni despre cacti romanesti in Convorbiri literare" (1893-99).

EVSTATIEVICI (sail EUSTATIEVICI) DENITRIE
BRASOVEANUL,

profesor si teolog roman. A lost di-

rector al scoalelor nationale reunite In ultimele

decenii ale sec. xviu, pe timpul lui Gherasim Ada-

movici; secretar al episcopiei romane din Sibiu.

A Mout studii In Kiew. A tradus: 0 culegere de
explicdri ale evangheliilor pentru scoale (1790),
Indreptarea pacdtosilor, etc. Este si autorul unei
gramatici (mss).
EVSTRATIE, stint, praznuit de biserica ortodox& la 13 Decembrie. A trait pe timpul lui
Diocletian. Era capitan, and a decis sa se crestineze. Guvernatorul locului 1-a degradat si I-a
pus la chinuri, facIndu-i arsuri pe corp si frecinsu-i-le cu hirburi, dar el s'a vindecat si a adus la
crestinism multe persoane Insemnate, de aceea

s'a t&iat limbs si a lost asvIrlit Intr'un cuptor

aprins.
EVSTRATIE LOGOFATUL if ca. 1650), scriitor
roman In Moldova, pe vremea lui Vasile Lupu.

E indicat ca traducator al Pravilei lui Vasile Lupu

(Iasi 1646) si apoi II vedem copist si adnotator
al Cronicii lui Grigore Ureche.

1633

www.dacoromanica.ro

703

(sau EUTYCHES), teolog grec din sec.

EVT- V,EVTIIIES
autorul ereziei care-i poartil numele. El sustiEZI nea ca, dupti ce s'a intrupat, n'a mai rilmas in
Cristos declt natura divine sub aparenta corpului omenesc. Aceastit doctrinit a Post osIndita de
sinodul dela Calcrdonia (mr- acest cuv.).
EVTR9PIE, glint pritznuit de biserica ortodoxit la 3 Martie. A suferit martiriul $i a murit
restignit pe vremea Imparatului Maxirnian (286
305).

EWALD IOHANNES ( 1743t 1781), poet danez.

Op. pr. Adam i Eva, poem didactic.

ziar politic, Brasov 1849, reEXPOZITIUNI UNIVERSALE mai lnsemEKPATRIATUL,

dactor Cezar Bolliac.

nate: Londra 1851 (cea dintili), Paris 1855, Londra

1862, Paris 1867, Londra 1871,1872, 1873, Londra
1874 Viena 1873, Filadelfia 1876, Paris 1878, Sydney
1879, M elburn 1880, Amsterdam 1883, Anvers 1885,

Paris 1889, Chicago 1893, Bruxelles 1897, Paris

1900, Bruxelles 1910, Barcelona 1930.
Romania a luat pentru prima datb.parte la o ase-

menea expozitie In 1867 la Paris. Comisarul ge-

neral era Al. Odobescu, iar comitetul compus din:

Colonel Alecsandri, Prin(ul G. M. Sulu, P. S. Aurelian, G. Steriadi. Despre aceasat participare au

publicat un volum Odobescu $i P. S. Aurelian.

A participat apoi la 1873 la Viena, comisar
general fiind Em. Krefulescu, in comitet: P. S.
Aurelian, Cezar Bolliac, C. Atanasiu, C. St ancescu, si G. Sion. La 1878 n'a participat oficial,
numai particular, sub Ingrijirea Printului George
Bibescu. Oficial a lust parte la Paris In 1889 si
la cea din 1900 Paris, comisar general hind D.
C. Oldnescu, care a publicat asupra ei un amanuntit report. In fine la expozitia din Barcelona
1930.
EYCK JAN VAN

( ea. 13801 ca. 1440), pictor

flamand, a litsat opera celebre ca si fratele situ
HUBERT VAN EYCK.
EYLAU, oral Prusia; 4000 loc. Aci se dete, in
Februarie 1807, o mare batlilie intre aliati (Pru91 Rusi) $i Napoleon $i se terminti cu victoria
acestuia.

sieni

EZIBVIU, circ. corn. jud. Caliacra, cu 13 sate

(legea 1929).

1634

www.dacoromanica.ro

ee

fi,

4ee

ee

04X1A/404feWeaih
FXWIRW CASTELUL.

FABIAN VASILE, or BOB-FABIAN.

FABINI sAmurr, ('179411877), preot $i profesor sas In Transilvania. Este Intre Intemeietorii
taro.Societatii transilvane pentru cunoasterea
FABIUS CONcTATOR

ca. 275 t 203 a. Chr.)

consul roman, vestit prin tactica de a intirzia

atacul (contra lui Anibal).

FABRE FERDINAND ( '1830f 1898), romancier
francez. Op pr. Julien Savignac (1863), Abatele
Tigrane (1873).
FABRE HENRI (*1823t1915), entomologist
francez, Fara sh fi avut o pregatire stiintifiea universitara, a studiat viata insectelor cu o rabdare
fartir egal $i a publicat lucrAri sari au dat contributiuni importante pentru cunoasterea acestei ramuri a zoologiei. Din operele lui s'au tradus cite va extrase: Din memoriile fipornirile insectelor
(de Marin Demetreseu, 1912), Din minunile instinctului la insecte (de V. Duiculescu).
FABRICIUS oArus, consul roman 228 a.
Chr., vestit prin viata sa simpla si prin onestitatea $i lealitatea, pe care i-au adrnirat-o 5i streinii
(Pirus, regele Epirului) $i compatriotii sAi, car!

i-au Inzestrat fata din tezaurul public, fiindca

el n'avea nici o avere.
FABRICIUS IOSIF (*18301- 1888), medic sas,
practicant In Brasov, I3ucuresti, Craiova; distins
ca oculist.
FABRITIUS carton (*1826 t1881), preot si
profesor sas In Transilvania. S'a ocupat Cu istoria
Sailor In sec. xvin.
FABRIZI NICQLA ('180411885); om politic ita-

lian; numit Aristide at revolu(iei italiene. A lost

Intre conduciitorii revolutiei din Modena, 1831,
contra Austriei $i a luptat necontenit pentru liberarea provinciilor italiene de sub stapIniri streine.
Dural formarea armatei italienesti regulate. i s'a
confirmat gradul de general.

FABRONI ANGIOLO (*173211803), erudit ita-

lian, supranumit Plutarh at Italiei.

FABULI$TI Insemnati In literatura generalift:
Esop (Greci), Phaedrus (Latin!), La Fontaine,
Florian, Viennet (Francezi), Fiacchi (Italieni),

Gelbert (Germania), Krilov (Rusia). In lit. rom.

Donici, Grit/. Alexandreecu, C. Bdlacescu.
FAC4 cONSTANTHI ('1790t1845), scriitor satiric roman. Cea mai Insemnata lucrare este o comedia pe care Heliade a publicat-o In 1860 sub
titlul Fran(uzitele. Titlul primitiv a Yost Comodia
vremii, sub care a publicat-o din nou V. VIrcol,
1906.

FAGUET [faghe] EMILE ("1847 t 1916), critic

fr., prof. la lac. de litere din Paris; colab. la Revue
des deux mondes" $i la alte reviste. Pr. op. Corneille (1885), Studii despre sec. xvu, xix (1885,
1887), yoltaire (1894).
FAHRENHEIT GABRIEL ( '1686 t1736), fizielan germ., invent& areometrul si un termornetru,
care-i poarta numele.
FALB RUDOLF (*1838 t19o3), astronom austriac,
studi& $i vulcanii.
FALIER[O] MARINO (*1278t 1355), doge al ye-

netiei. Ar fi vrut sa schinibe feint guvernuiui si a

Post judecat $i decapitat.Viata lui a inspirat drama
cu acelasi nuMe a lui Byron.
FALK PAUL (*1827t 1900), om politic german;

ministru de culte, unul din organizatorii asa zisului Cultur- K amp f.

FALKENHAYN rumu ( '1829 t1899), om politic austriac. A publicat studii asupra situatiei
financiare a statului. A lost ministru de agricultura.
FALKENHAYN ERICH DE (*1861t1922), general german. A Post seful statului major In timpul razboiului mondial.
FA.LIKE,NSTEIN, oras In Austria (prov. Austria de jos), localitate climatericii.
FALKLAND, insula In Oceanul Atlantic, lane).
strlmtoarea Magellan; posesiunea engleza.
FALLIERES (faller] ARMAND (' 1841 t1931), om

politic francez. A Post preledinte al Senatului $i

presedinte al Republicei (1906-1913).

FALLOUX [fain] FREDERIC ( '1811 t 1886), po-

litic fr., autorul legii, care-i poarta numele, pentru

libertat ea InvAttunIntului (1050); membru al Academiei franceze.
FALSTAFF, eroul principal din douli piese ale

1635

www.dacoromanica.ro

ditionar francez, dar, In urma protestarilor Angliei, care ameninta cu razboiu, a Post redat En-

Shakespeare (Enric IV si Suratele vesele din

FAM- lui
Windsor): vitios si desfrinat si totusi nu inspire
FA oroare din cauza franchetei si bonomiei.

glezilor.

FAUR GABRIEL ('1789t1865), comerciant roman In Oradea, Intemeift o fundatiune pentru educatia tinerimei.

FAMILIA, revista literara redactatft de Iosif Vulcan. A aparut Intliu In Pesta, apoi In Oradea-mare

1865-1906.

FAURE [for] FELL( (1841t1899), presedinte

FANARIQTI (PHANARIPTI), locuitori din Fanar,

cartier din Constantinopol. Aci era din timpuri

foarte vechi o numeroasa populatie greceasc6..
Oameni bogati, instruiti, unii coboritori din fa-

al Republicei franceze; dupa vizita din Rusia(1897)

Incheia alianta cu Rusia.

FAUST, vestita drama a lui Goethe (1832); dupft

care compozitorul Gounod a soils opera sa In cinch
acte (1859). Pentru trad. In rom. PM' GOETHE.

milii nobile ale Bizant,ului, ei lsi cream o situatie

important& dupft cucerirea orasului de Turci sj cu
timpul avura In mina politica extern& a Statului,
ocupind mai ales postul de dragoman, treclndu-1
din tata In fiu In clteva familii, si uneori pe eel de
comandant at flotei. In secolul xvm, chid guvernantii turci nu mai avura Incredere ca s& numeasca
domnitori in principate dintre boerii de tart', Incepura a Incredinta tronurile acestora dragomanilor
sau fiilor de dragomani. Este epoca (1711-1821)
zisli a fanariofilor.

FAVART [favar] CHARLES SIMON (1710t1792),

autor dramatic francez. A stns comedli, vodeviluri, ete., uncle In colaborare cu sotia sa, actrita
si cIntareata vestita. Piesele 1pi se jucau Inca pe
la 1830 la Paris si unele au inspirat lui Alecsandri (cunt aratb studiile lui Ch. Drouhet) cuplete,
personagii, pasagii sau procedeuri pe earl le gasim In comediile sale.
FAVRE JULES (*1809t1880), politic si jurist
francez, reprezentantul Frantei la Incheerea tractatului dela Frankfurt (1871); membru al Aca-

FANFANI PIETRO ( 1816t1880), filolog ital. Op.

pr.: Vocabularul limbic italiane vorbite (1875).

FARADAY [farade] MICHAEL ('1791 t 1867),
chimist si fizician englez; reusi sa lichefieze acidul
carbonic, facu studii asupra electricitatii si mag-

netismului, stabili o lege care-i poarta numele

(electroliza).

FARAOANI corn. rur. jud. Cetatea-Alba,

plasa Volintiresti; 3058 loc. Dupa legea 1929, tine

de circ. corn. Frumusica-Veche. corn. rur.

jud. Bacau, statie c. f. Intre Adjud si Bacau,
numita Gh. Buzdugan de la moartea fostului regent.

FARAQNI (PHARAGNI), regii Egiptului earl au dom-

nit In cursul celor 30 de dinastii, Inceplad din

timpuri ante-istorice pina la caderea sub staptnirea altor popoare (w Egipt). In limbs noastra
cuvintul a devenit un epitet ce se do. Tiganilor.
,FARCAS unul dintre juzi sau judeti,mici stapInitori In Tara Roma.nesca prin secolul xur, pa.
menit Intre 1249-1251.
FARCAS POPA mica, general al lui MihaiuViteazul.

BARRIE' (PHARISBI, ebr. PERIIKM), partid politic

si religios al Ebreilor in timpul ultimului

secol a. Chr. si al primului din era crestina.
Ei reprezentau curentul nationalist si cereau
respectarea religiei mozaice In litera ei si se
considerau urmasi al Macabeilor.
FARKAS GEQRGE (1-1812), teolog roman

unit. A ocupat pe la 1777-1797 functiuni

importante In administratia episcopiei Oradea-Mare. A lasat scrieri
teologice si o istorie universals.
FARLADANI, corn. rur.
jud. Tighina, plasa Bulboaca; 4138 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn.
Bulboaca.

demiei franceze.
FAWCETT Exam ( 183311884) economist en-

glez, partizan al teoriilor lui Adam Smith, Ri-

cardo, etc.; orb dela virsta de 20 ani. Op. pr. Pauperismul (1871), Mimed si salariu (1884).

FAY ANDRAZ ( *1786i-1864), scriit. ungur. Op. pr.

Fabule satirice (1820), Doctoral Javor, roman (1855)

FAYE [fai] SERVE ( *1814t1902), astronom
francez, a descoperit cometa care-i poarta numele.

FAYOLLE [falol] num (*1852-1-1928), maresat al Frantei. Inaintea razboiului mondial a

servit In armata, ajungind la gradul de general,
dar pus In disponibilitate. Rechemat In 1914, a
comandat un corp de armata si a contribuit la
victoria de la Verdun; a lost apoi comandant de
armata, distinglndu-se In luptele de pe Somme si
urmarind pe mimic In retragerea din 1917. In
1921 i s'a dat bastonul de maresal.
FAYUM, provincie In Egiptul de mijloc. Aci se

gasesc

constructiuni de basinuri si canaluri de

irigatie pentru fertilizarea terenurilor de culture.
FACAENI, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Fe..

J TARNAVA MARE
/Th.

--"r 0

N
I

ryrl

ottA

"

FAGARA

; ec
mats c/..1.i PL.
PL.
- rgasul d.J.

Q3
to

C . n cu

ercaia

iciticutFAGARAS4p0E

PL. ARPASUL
tit

...... .....

..

Sinca N

e.1)(.)

(t4b

J ARGES
FARMACHE, unul din
i ..1MUSC EL \
capitanii lui Ipsilante, seful eteriei. El 1-a hnpie- Sterna jud. Ffigarn.
Harta jud. Fagirap.
decat de a se retrage peste
Dun .re si 1-a Indemnat s& dea lupta cu Turcii. testi; 4447 loc. Dupli legea 1929, tine de circ.
Dupe dezastrul de la Dragasani, a tinut piept, cu corn. Cegani.
o mica trupli, atacurilor Turcilor, dar a Post prins
FAGARAS, jud. In Transilvania; cap. Fagdsi executat.
ras; 2444 km. p., 90439 loc. (1923); are 4 plasi, 1
FARNESE ALESSANDRO (1546t1592), general corn. urb. si 79 rur. (1926); face parte din circ.
italian In serviciul Spaniel si apoi al Frantei.
Curtii-de-apel din Brasov; are 1 scoaly primary
FARNESE, palat vestit din Roma, inceput de urban& si 79 rurale; are 23 cooperative de aproAlessandro Farnese cardinalul (papa sub numele vizionare si consum cu capital de 960.000 lei, 1
de Paul in-lea); are picturi si sculpturi vestite; coop. p. exploatare de paduri cu capital de 80.000
de la 1874 apartine guvernului francez.
lei (1925).
FARSALA (Filaitaatos), oral in Tesalia (GreFAGARA$, corn. urb. cap. jud. Fagaras; '7500
cia). Aci a Post In an. 48 a. Chr. lupta In care Cezar loc. Statie c. I. linia Brasov-Sibiu. Are scoala nora Invins pe Pompeiu.
mal& de baeti, liceu de baeti, de fete, sc. profe-

FAR-WEST, tinuturi imense In America de

Nord (St. Unite si Canada).

FASODA, oral In Sudanul egiptean. In 1898 a
Post ocupat de Marchand, seful unui corp expe-

sionalA de fete, sc. comercialli de baeld, scoala de

economic casnicA. Are un castel care dateaza de
prin sec. xiv (m frontispiciul) si o biserica ziditA de BrIncoveanu.

1636

www.dacoromanica.ro

PAGET, corn. rur. resedinta plASii, jud. Severin, plasa FAget; 2694 loc. Statie c. f. Intre
Ilia $i Lugoj.
FAGETELUL, circ. com. jud. Olt cu 36 sate
(1929).

FALCI:U, jud. In

Mol dove; cap.HuO ;

supraf. 2120 km. p.,

114.305 loc. (1915);

FALCOIANU $TEFAN ( 1835 t1905), general roman. Sublocotenent 1856, maior 1865; dupA FAG,_
citiva ani de retragere, reintra. In armatA cu gra- FEB
dul de colonel 1877; $ef de stat major al armatei
de operatii, primeste predarea Vidinului; general
de brigada 1883; ministru de rAzboiu 1884-86;
general de divizie 1892, sef de stat major pin la
1895. A publicat multe scrieri militare. A lost
membru al Academiei Romane (1876).

FALCOIU, corn. rur. jud. Romanatif plasa

Oltu-de-Sus; 2408 loc. DupA legea 1929 tine de

circ. corn. Osica-de-sus.

FALTI, corn. rur. jud. Balti, resedinta, pla-

sa Fidesti; 5889 loc. Aci se afla un spital $i o fabrica de spun. Tlrg saptaminal Joia. DupA legea
1929, e centrul unei circ. corn. cu 37 sate. Statie
c. f. Intre Vasile Lupu si Balti.
FALTICENI (din 1929 se numeste BAIA, Ina-

inte de unire se numea SIB:MAYA) , jud. In Moldova;

cap. Falliceni; supraf. 3353 km.

p. 157.130 loc. (1915); are 5 plasi,

441

2 corn. urbane si 57 rurale; tine

de circ. Curtii-de-apel din Iasi;
are 5 scoale primare urbane si

':-"'
Biserica lui Brincoveanu din Flgara.

are 6 plasi, i corn. urb. si 67 rurale (1926); face

parte din circ. Curtii-de-Apel din Iasi; are 8 scoli
primare urbane si 148 rurale;
are 9 cooperative de aprovizionare si consum cu capital 717.415

(lost Suceava, azi Baia); 14.000 loc. Statie c. f.

cap lintel laterale Dolhasca- FMticeni. Are liceu
de baeti, de fete, scoala normala de baeti, $c. profesionaltt de fete, sc. comerciala de baeti, scoalli de
meserii de Metro (1929). In ultima laza a marelui

du, resedinta, plasa FAlciu, pe

malul drept al Prutului. Are In
FALCOI.E.INCA,

circ.

corn.

Sterna jud.
yttlticeni.

FALTICENI, corn. urb. cap. jud. Falticeni

lei, 2 coop. p. exploatare de paduri cu capital de 53000 lei; are

130 biserici ortodoxe, tine de eparhia Moldovei din Iasi.
FALCIU, corn. rur. jud. FMcirc. sa 19 sate.

180 rurale; are 30 cooperative de

aprovizionare si consum cu capital de 1.752.672 lei si 20 de coop.
p. exploatare de paduri cu capital
de 3.647.648 lei (1925); are 145
biserici $i 2 manastiri, tine de
eparhia Mitropoliei din Iasi.

nostru razboiu a Yost in apropiere lupte Intre

trupele rusesti In revolt& $i ale noastre, cars reusira sA puie randuiala.

Sterna jud. Falciu.

jud. llfov Cu 6 sate (1929).

FALCOIANU SCARLAT ("1828-0876), om po-

PANTANA BLANDuzpii, revista literara, fundata de

M. Eminescu, a apArut In Bucuresti intre 18881889.

FAR$ERcITI, nume dat unei grupe de Ro-

mdni care locuesc In Albania de S.-E. Intr'o regiune cu 9 sate, Intre cari: Fra?eri, Cuteli, Setenita, Miceani.

co

\ N'

,,,,

1 ,./ PL.
iitu ci n ni

F ART A.NETI, circ. corn. jud. Covurluiu cu 3

sate (1929)
FAT- FRUMOS, erou din basmele si povestile poporane. Este tipul viteazului Mar, frumos la rata.,
cu plete lungi, avind si Insusiri morale deosebite:

\R iEU CA.NDO

`9A

*4

..jOranc:titi4

= ,I
J1
..,

tr

nRit4c,{\,..

.,.

**.

-7...,

Pane;

Mj

2; J

---

1 PL.

...c"

To\

VLTE

....---

Stilineti

PL.

el urmareste pe o femee iubitil., care se gaseste In

situatii nenorocite si In marl pericole. Pentru ea,
uneori si pentru vreo idee morala, se lupta cu smeii

si

sss

ALINESTI

01t5neilic'

le

''s

francheta, bunatate feta de cei slabi. De obiceiu

'1,,

FAT-FRuMpri, revista Utensil,

tinind de curentul Samilnatorului", a aparut In Birlad

..... #I

Intre 1904-1906.

FTU ANASTASIE ( " 1815

t1886), medic roman. A Invatat la Viena si In Paris. A lost
medic al orasului Iasi (pe la
1848). Membru al Academiei
Romane (1871). A publicat articole In revistele din Iasi siIn

V ut ca li i
4."

VUTCANI;

,../PL.FAL

c.)

.....i

o ,....A.s.

I.

cu tot felul de fiinte rele si

iese Invingator.

Film

Foaia Societatii de medici si na-

+...+......,`

Harta jud. Falciu.

litic roman. A Post magistrat (1854), director al

Ministerului Justitiei (1856), ministru de externe
In cabinetul prezidat de C. Kretulescu (1859),
min. de culte In cab. prez. de Dim. Ghica (1861) si

de justitie (1862), apoi iar magistrat, devenind

prim-presedinte al Curtli de Casatie.

turalisti si carti despre mosit,

Jacob FCtu.
despre politia sanitara, despre
apele minerale ale Moldovei, etc.
FAUREI p circ. corn. jud. Putna cu 12 sate
(1929). stalie c. f. jud. Braila, de unde pleaca
linia spre Fetesti.
FAUFt$TI, circ. corn. jud. VlIcea cu 26 sate.
FEBRUARIE 11, ziva abdicarii silite a Domnitorului Alex. Cuza (1866).

FEBRITARIE 24, ziva Inceperli revolutiei franceze

din 1848.

1637

www.dacoromanica.ro

FFE
EC-

FECHNER GUSTAV THEODOR (*18011-1887), filozof Berman. Dupa sistemul lui dualist, reali-

R tatea spiritual& rezida in unitatea constiintei divine si realitatea fizica in atomul simplu.

FEDELEOILT, lost sehit In jud. Arges, pe

riul Olt, In feta oralului Rlmnicul- Vilcii, ling& satul Cu acelasi nume.
FEDERATTUNEA, ziar politic rom. Budapesta

1868-1876; condus de Alexandra Roman.

FEIURDENI, corn. rur. jud. Cluj,

de multe ori: In ms. aflat la Academie sub Nr262; de Petru Maior, tip. Buda 1818; de Gr.
Ple5oianu, tip. 1831; de Al. Cretescu tip. In Buc.
1852; de Hortensia Popescu tip. 1909. Educa(iunea fetelor a Post tradusa de I. Popescu (B.

p. toti) $i de C. Sudeteanu (1923).

FENICIENI (Pimatiam), locuitori ai Feniciei,
stat vestit In anticitate In Asia-Mica. Cunoscutl
mai ales prin coloniile stabilite de ei la mari de-

plasa Borsa; 2411 loc.

FEJER [Icier] GEORGE (*1766t1851),

s%)GEAVA

istoric ungur, a publicat o colectie de

documente (Codex diplomaticus Hungariae) In 40 vol.
FEJERVARY GEZA ('1833t 1914),
ofiter $i om politic ungur. A luat parte

la lupta de la Solferino a Post ministru

al apttrarii nationale In' 1884, apoi ma-

reSal.

)o

rr

""" Li teni
PL.SOMUZUL

e;L'4.!:.,)11tao

FEKETE IMIr NEGRUT

FELDIOARA, corn. rur. jud. Brasov plasa Blrsa-de-jos; 2527 loc. Stacie c. f. la 20 km. de Brasov spre Sighisoara. BlIciu: 20 Martie, 13 Decembrie.
FELDRU, corn. rur. jud. Nasaud,
plasa SIngeorz-B131; 2832 loc. Statie c.
f. intre Beclean si Eva Mica..
FELEACU, corn. rur. jud. Cluj,
plasa Maisel; 2243 loc.
FELEAG, circ. corn. jud. Odorheiu
cu 3 sate (1929).
FELIBRI, scriitori francezi din Provence cari,
prin publicatiile for In limba provensala (langue
d'oc) stiura s & -i dea o mud stralucire, reluind

firul operei truverilor din evul mediu. Constituiti

In societate (1854), atrasera atentia si a Francezilor

si a streinilor si mai tirziu Isi largira cercul de

actIune In sensul ideii tatinitdlii, asociindu-se cu

scriitori din Italia, Spania, etc. Cei mai lnsemnati
scriitori shit: Mistral, Roumanille, Aubanel. Societatea aceasta a premiat, in 1878, pe Alecsan-

dri pentru cintecul Gintei Latine.

FELIX, statie balneara, In jud. Bihor. Ape
termale, nomol, idroterapie.

FELIX moos .(1832 11905), medic roman; venit din Austria sr Impamlntenit (1871). A Yost medic

oficial de ores si de judet

(1858, 1859, 1865 Bucuresti); mai tirziu inspector sa-

nitar si director general al

serviciului sanitar (1892). A

mai lost profesor de igien&

la facultatea de medicine
din Bucuresti (1869), si de- It,
can (1883) si membru al
Academiei Aomane (1880).
A publicat numeroase rapoarte despre starea sanitath a orasului si a tarii,
Iamb Felix.
dari de seamit despre dilerite congrese la earl a participat cum si clteva
tratate speciale de igiena.
FELMER MARTIN ('172011767), istoric sas si

preot in Sibiu. A lAsat manuwise cu opere istorice.

onnne
A

J
E4

Harta jud. Falticeni.

partari (Cartaginea In Africa). Au ramas de la ei

multe monumente arhitectorale, sculpturale si de
industrie practica.
FERDINAND I ( *1751t1825), regele eelor dour).

Sicilii Intre 1759-1825, rasturnat de doua ori de

Francezi, el Isi relua definitiv tronul In 1815, si
fu apoi protejat de SfInta-Alianta.
FERDINAND II (*1810 t 1859), regele celor
dolt& Sicilii, zis regele Bomba.
FERDINAND I ( *1793t1875), Imparat al Austriei (1835) abdica In 1848 In favoarea nepotului
sau Frantz-Iosef.
FERDINAND I (`150311564), rege al Unga-

riei si Boemiei (1527), Imparat at Germaniei (1556),

decretti libertatea cultului protestantilor.

FERDINAND II ( *(1578t1637), imp. al Ger-

maniei, persecuta pe protestanti si dete nastere

razboiului de 30 de ani.
FERDINAND III ('160811657), Imp brat al
Germaniei, termin& rilzboiul de 30 de ain, Incbeilnd pacea de la Westfalia (1648).

FERDINAND V CATOLICUL ('145211516), regele Aragonului, Castiliei, Siciliei, Neapolului; Invinse pe Mauri si euceri Grenada; Inlesni calatorii-

le lui Columb si doblndi, prin aceasta, colonii

peste Ocean.
FERDINAND VII ( 1784t1833), rege al Spaniei, silit de Napoleon s& abdice pentru Iosef,

fratele Imparatului francez, Isi relu& tronul in

1813; promulga sanctiunea pragmatic& prin care
&Idea dreptul la tron fiicei sale Isabela, ling"turInd pe fratele ei Carlos. De aci miscarea zisa
Carlistd, care produse pin& In ultimii ani multe
turburari In Spania.
FERDINAND DE COBURG ( *1861), print al Bul-

FENELON BRAWLS DE LA

gariei (din 1887), apoi rege sau

tar (din 1908). Dupa razboiul

ducelui de Burgundia, pentru care scrise mai multe o-

luat parte ca aliat al Germaniei,

a abdicat In favoarea fiului sau
Boris (1918) si a Vaasa Cara.

mondial, la care statul sau a

MOTBE ('1651 11715), arhiepiscop francez, preceptorul

pere, Intre cariAventurile lui

Telemague; autor al multor
scrieri teologice, unele pole-

FERDINAND I (*1865 t

mice In cearta pe care a avut-o cu Bossuet; membru

al Academiei franceze; cuFeudal].
noscut in toatit lumea mai
ales prin doua lucrari Telemague si Educafiunea
fetelor (1687). La not Telemague a Post tradus

1927), rege al RomAniei. Nascut

In Sigmaringen, Depot de frat e al
Regelui Carol I, afostproclamat
mostenit or a tronului (1889). A

..---

t
\ike)
1).

facut studii la Tubingen si la%iitIW.,

Lipsca. A intrat In armata ro- Ferdi nand I
InailAcu gradul de capitan (1889) al Bulgariei
$i a obtinut apoi celelalte grade pina la general

1638

www.dacoromanica.ro

de corp de armata, avInd diferite functiuni

sesc si apoi unirea cu Romania. Regele a avut mul-

tumirea sii. primeasca In Iasi pe reprezentantii FERBasarabiei si dupe 23 Aprilie (1918) doi Basara- FER
beni intrau ca ministri Yn guvernu! Romtiniel.
Soarta rezerva regelui Ferdinand o multumire si
mai mare. care sa-1 rasplateasca pentru toate suferintele Indurate: frontul de la Salonic este InfrInt de aliati, regele Romaniei declare din nou
razboiu puterilor centrale, in Apus Germanii sint
siliti a Incheia armistitiu, trupele de ocupatie din

potrivite gradului. In 1893 s'a casatorit cu principesa Maria (I.- acest cuvInt), nepoata Reginei Victoria. Din aceasta casatorie s'au niiscut
case copii: principele Carol, azi regele Carol ii,
principesa Elisabeta (casatorita cu regele George

al Greciei), principesa Maria (casatorita cu regele

Alexandra al Iugoslaviei), principele Nicolae, prin-

cipesa Ileana (casatorita cu arhiducele Anton

de Habsburg), principele Mircea (decedat) (or

toate aceste cuvinte). Urclndu-se pe tron In ziva

de 28 Septembrie 1914, in grele Imprejurari- pentru tart, a rostit In discursul
tinut In rata Parlamentului

Romania se retrag cit pot mai repede si In ziva de

1 Decembrie 1918 regele, regina, lnsotiti de gene-

ralul Berthelot, Isi fac intrarea In capitala, In

mijlocul unei bucurii care nu se poate descrie.

acele memorabile cuvinte:

Bucovina, Transilvania se declare unite cu vechiul

Voiu domni ca bun Romdn".

regat si, dupe ce trupele noastre, silite de atacu-

Un nou consiliu de coroana

denier& expectativa armata,
far seful guvernului, cu autorizarea regelui, incheie con-

rile unguresti. ocupase Pesta si se retrasese stabilind

acolo un regim de ordine, regele tuturor Romdnilor

fu Incoronat la Alba-Iulia. TrecInd aceste evenimente marete regele s'a consacrat problemelor de
organizare interna, dar o boala crude 1-a chinuit si

ventie secrete cu Rusia (1

Oct. 1914). Au urmat doi ani
de marl framintari. Numeroase insistente din partea
puterilor centrale au cautat

1-a dus Inainte de vreme la mormlnt. El a decedat In

ziva de 20 Iulie 1927, pl Ins de toga romanimea si

corpul sau a fost asezat In catedrala de laCurtea de
Arges alaturi de marele sau lnaintas regele Carol I si

se Indrepte statul nostril spre

o politica favorabila lor; dar 7
atit regele cit si oamenii po- )

litici conduc.tori au pastrat

Ferdinand I.
o atitudine de rezerva fatisa.,
pregatindu-se In ascuns In
vederea scopului final, care era stabilit, dar
pentru care se astepta momentul cel mai favo-

rabil. Oamenii politici din opozitie erau Impartiti

In douo. grupe: unii, doritori de a intra at mai repede In actiune contra Germaniei, acuzau guvernul de inactiune si de lasitate; altii, Increzatori In

triumful Germaniei, Indemnau la o alianta on

aceasta. In fine, dupe ce anume tratate au fost
Incheiate cu Rusia si cu puterile aliate, regele a
chemat un ultim consiliu de coroana, care a hoWit se se declare razboiu Austriei si In ziva de
15 August 1916 armatele romane an trecut muntii
In Transilvania. Manifestul regelui, amintind opera

lui Mihaiu Viteazul, aratti ce datoria generaiei

sale este unirea Romdnitcrr de pe cele doud pdrti
ale Carpatilor. Regele lua comanda suprenne a
armatei. Dupe ofensiva fericita. In Transilvania,
care, dupe expresia unor specialisti, a scapat Verdunul, Ungurii au cerut aliatilor for se se trimita
trupe numeroase si, In adevlir, grrunlidindu-se
multe regimente, comandate de generali germani
iscusili, armatele noastre au trebuit se se retraga

si regele a dat o proclamatiune In care arata ce

de acum Romani trebue sit-si apere propriul for
teritoriu contra invaziei inimice. L-au aparat cu
dirzenie, dar, atacati din sud de armate germanobulgare, au trebuit sit se retraga, putin cite putin,
ss piarza capitala, regele cu guvernul sa. se duct.
In Iasi si pins la sfirsitul iernei ss ramlna numai
Moldova In stapinirea Romani lor. Cu ajutorul
misiunei franceze, sub comanda generalului Berthelot, armata noastra s'a refacut si a putut respinge In primilvara 1917 noile atacuri germane,
repurtlnd, In cursul verii, succese vrednice de
toot& lauda. Din nenorocire, armata ruseasce
shaft a Inceput a parasi unele parti din front si
a pus In pericol situatia noastra.; mai tlrziu trupele rusesti s'au razvratit si au Intors armele contra noastra, soldatii din Iasi au Mout pe strade
manifestatii ostile Romani lor; la un moment s'au
dat In diferite puncte lupte In toatii. regula Intre

de ctitorul sfintului local Neagoe Basarab.

FERDINAND (:) statie c. f. j. Severin, plasa Caransebes, Intre Caransebes si Boutari. F. I, circumscrip. comun. jud. Constanta cu 16 sate (1929).

FERENDTA, com. rur. jud. Timis-Torontal,

plasa Maio.; 1471 loc. Statie c. I. Intre Gataia
si Jamul mare.
FERENT JOSEF (t 1928), episcop unitar In

Transilvania.
FEREU RIGA, scriitor grec, de origine roman,

a venit din Tesalia In Bucuresti; a fost secretar

al unui boier BrIncoveanu, apoi al Domnitorului
Mavrogheni (1786); mai tirziu s'a dus la Viena.
FERHAT-Pala (11596), general 'turc; a lost

mare vizir.
FERNANDO PO, insule la V, Africei, In golful

Guineei, descoperita In sec. xv de calktorul portugez

de la care Iii lilt. numele. Apartine Spaniel din 1774.
FERNIC GEORGE ( * 1900 t1930), aviator roman.

A construit In America un avion, cu care hotarlse

sa. vie In Bucuresti; a murit Insa, printr'un accident, cu clteva zile Inainte de a porni.
FEROE (danez: FAEROER ), grupo. de insule
Intre Norvegia, Islanda si Scotia; supr. 1325 km.
p. 13.000 loc.; cap. Thorshavn ; tine de Danemarca.

FERRARA, oral In Italia (Emilia) pe Padu;

90.000 loc.
FERRARI GAUDENZIO

ca. 1481 t ca. 1545),

pictor, sculptor, arhitect Italian. Pr. op. Meditatia Sf. Paul (In bis. Sf. Maria, Milano), Martiriul Sf. Caterina (Muzeul Brera, Milano).

FERRARI ETTORE ('184411929), sculptor Ita-

lian. A avut si amestec In politica, fiind partizan

al lui Garibaldi. Pentru noi a lucrat statua lui

Ovidiu de la Constanta.

FERRARIS GALILEO, ( *1847 t1897), inginer si

fizician Italian, descoperi principiul rotatiunii
electro-dinamice (1885), Invent& motorii pollfazici cu curent alternativ.
FERRERO GIIGLIELMO (*1871), istoric Italian.

A supus istoria Romanilor unei noi cercetari cri-

tice, ajunglnd, uneori, la concluziuni cu total opuse

celor admise In genere de specialisti, expuse In

principals sa opera: Mdrirea si decaden(a Romei
Trad. rom.: Cuvintari cdtre surzi (de C. Alexan-

manPascaniFalticeni. In primele zile ale lui

drescu, 1926).
FERRI Emma ("1856 t1929), sociolog Italian.
/mpa.rtasind ideile lui Lombroso, a publicat
scrieri despre sociologia criminald, despre omu-

Focsani, apoi la tratative de pace si In fine la

semnarea unei pdci numitii, cu drept, de robie,

boll coNTE (*175011814), diplomat si ofiter fran-

noi si ei, cum au fost la Galati, si In regiunea Ro-

Ianuarie 1918 Rusia sovietica ne declare razboiu.

Aceasta situatie asa de neasteptata a silit pe rege
sb. se Invoiasca la Incheierea unui armistitiu in

dar actul acesta n'a fost niciodato. ratificat nici de

parlament, nici de rege. In framIntarile acestei tragedii s'a produs deslipirea Basarabiei de statul ru-

cidere si sinucidere, despre justitia penald, etc.

S'a trad. rom. Principii de drept criminal (de P.
si Lavinia Ionescu-Muscel, 1929).
FERRIERES- (ferier] SAUVEBOEUF (soy'

cez. A tiparit In 1790 o lucrare In 2 volume cuprinzind calatoriile lui In Turcia, Persia, etc., In
care vorbeste si despre tante noastre.

1639

www.dacoromanica.ro

FER- FERRY 31MES (1832t1893), advocat, om po,

litic francez, cunoscut prin loviturile date conFI
gregaPilor catolice si prin politica coloniald, grape clireia Franta dobtndi Tunisia si pregAti sta.-

pinirea Tonkinului si Madagascarului.

FRSTEL Immo (1828 t 1883 ), arhitect austriac;
construi, Intre altele, Universitatea din Viena.
FESTETICS [cit.: festeticI] GEORGE (*1755 t
1819), economist ungur. Intemeid prima scoald de

agriculturd In Ungaria; facu $i fundatiuni filantropice.

FESZTY ARPAD (*1856), pictor maghiar. Cunoscut prin marl fresce si tablouri istorice.
FETESTI, corn. rur. jud. lalomita plasa Fetesti; 6500 loc. Formeazil o circ. can. cu 6 sate.
Statie c. f pe linia Bueuresti-Cernavoda-Constanfa, $i cap de linie lateral& Fdurei-Fetesti.
FVTELE (:) munte jud. Buzdu coin. Chiojduldin-Blsca, alt. 1642 m. lac jud. Buzau coin.
Chiojdul-din-Blsca, supraf. 300 m. p. Inconjurat
de stlnci marl pe cart sint cuiburi de vulturi; se
nume$te si Lacul vulturilor.
FEUERBACH PAUL IOAN (*1775 t 1833), ju-

rist penalist germ., redacta un cod penal si civil

dupd. al lui Napoleon.

FEULLLET [idle] OCTAVE (1821 t 1890), romancier francez. A scris $i piese de teatru cu mai
putin succes. Trad. rom. Onesta, roman (de G. Po-

povici, 1856), Romanul unut Mid? sdrac (de G.

Dumitrescu, 192o).
FEVRONIA, inartird., prdznuita de biserica
ortodox& la 25 Iunie. A trait pe timpul lui Diocletian (284-305), a intrat din vIrstil frageda In
viata calugareascd. Monastirea In care se afla In
atacata. de persecutori si cdlugdritele fugird., dar
Fevronia, fiind bolnava, a fost prinsh, dusA la
comandantul ogtirii gi martirizata cumplit: an b &tut-o, au ars-o cu torte, i-au taiat limba, i-au scos
dintii, i-au taiat picioarele, miinile $i In fine capul.
FEZ, ora$ In Maroc, 70000 loc. Cornelt activ;
industrii: tesatorii, pieldrie, vase smilltuite.
FTBIE, corn. rur. jud. Timis- Torontal, plasa Lipova ; 2179 loc. Statie c. I. intre Radna si Timisoara.

FICEF

general bulgar. A reprezentat

Cara sa la conferinta de pace din Bucuresti din 1913.

FICHTE IOHANN ( *1762 t 1814 , filozof german,

profesor In Elvetia, apoi In Iena. Admirator al

revolutiei franceze, chid Napoleon ocupd Prusia
(1809) public& vestitul stin apel: Discurs cdtre

na(iunea germ and.

FIEDLER ['idler) KONRAD (*1841 t1895), filozof german. S'a ocupat on filozofia artei.
FIELD [fild] CYRUS (1819 t 1892), inventato-

rul telegrafului transatlantic si fundatorul cornpaniei transatlantice care stabili primul cablu intro America si Europa (1854).
FLENI, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa Pucioasa; 1504 loc. E centrul unei circ. corn. cu 10
sate. Statie c. f. Intre Pucioasa $i Pietrosita.

FIERBINTI CD corn. rur. jud. Ilfov, plasa Fierbinti. Formeazd o circ. corn. cu 12 sate. c. r.
jud. Vlasca plasa Glavacioc; 1634 loc. Duna legea
1929, tine de circ. coin. ,Seiaru.
FIESCO GIOVANI mar (1523t1547), om po-

litic genovez, Sneered., printr'o conjuratie, sd is

puterea din mina familial Doria, dar muri char In
momentul chid lovitura 'Area c& izbute*te. IntImplarile acestea au dat subiect lui Schiller sd
sane cunoscuta sa tragedie: Conjurafia lui Fiasco.
FIESOLE BENEDETTO ( ca. 13871 Ca. 1455),
pictor Italian, vestit mai ales prin miniaturile sale.
FIGARQ, personagiu din piesa lui Beaumarchais
Bdrbierul din Sevilla (1775). Numele unui ziar

din Paris, Marta important, fundat In 1854.

FILADELFIA (PHILADEI PHIA), ora$ In Statele-

Unite (Statul Pensilvania), pe fl. Delaware;

1.894.510 loc.
FILARET, egumen al manastirei Sf. Ecaterina

din Bucuresti; episcop al Buzliului 1749-1753,

mitrop. Ungro-Vlahiei 1754-1760, sub numele de

F. I. A sprijinit tiparirea de ciirti bisericesti.

FILARET (t1793), prelat roman (dupli unit

grec de origine, dupA altli Roman macedonean).

A fost arhimandrit In Bucuresti (1776) si a purtat
titlul de mitropolit al Mirelor; a lucrat la tiparirea
Mineelor cu episcop. Chesarie; a fost episcop al

Rimnicului (1780-1792) si apoi mitropolit al

tdrii sub titlul de F. II (1792-1793). Aci a reorganizat tipografia, a Mit un han, din al cdrui
venit se Intretinea un azil
pentru copiii goad (pe locul
acesta s'a ridicat apoi Teatrul National), a flint un
foi$or si o cismea la marginea
Bucurestilor. $i-a lasat ave-

rea pentru scopuri de binefaceri $i aceasta a servit ca

prim fond pentru descbiderea
Azilului Elena Doamna".
FILARET, cartier In Bucuresti pe un deal, numit astfel dupd mitropolitul Filaret
n, care a zidit aci o cismea

$i un foisor. Aci s'a Merit In Mitropolitul Filaret

1906 parcul Carol I.

FILARMONICA (SOCIETATEA), asociatiune cultural&

$i artistica., Intemeiata In Bucuresti In anul 1834.

Ea organiza o serie de manifestatiuni publice: reprezentari de piese, productiuni muzicale, etc. si
rasp Indi ideea InfiintIrii unui Teatru national: prin
membrii ei se traduserd si se tipdrird piese din literatura universal& (din Moliere, Voltaire, Alfieri,

etc.). Directorul societItii a fost multi vreme I.

Heliade Rddulescu, tar presedinte Vornicul G.

Filipescu. A publicat si o revista speciald: Gazeta

Teatrului national (1836).
FTLEP GEORGE, filantrop roman in Transilva-

nia. Si-a lasat averea pentru scopuri culturale.

FILKRQT 13I ANTQZA, roman din literatura poporand. salsa.; s'a pdstrat In clteva manuscrise. Prima editie tiparita. e din 1375 (Braila, ed. Campiniu)

FILESTI, stripe c. f. jud. Covurluiu Mtn Galati

$i Barbosi.

FILT.A$I, corn. rur. jud. Dolj pe riul Jiu plasa

Filiasi; 6586 loc. Are o $coald de meserii. Statie c.

f. intre Craiova si Severin; de aci porneste hula

secundard spre Tirgu-JiuBumbesti. Dupd legea
1929, formeazd o circ. corn. cu 17 sate.
FILINION, Apostol, prdznuit de biserica ortodoxa. la 22 Noembrie. A
Yost convertit de Sf. Pavel.
FILINION NICOLAE(*1819

11865), scriitor roman. A

Yost cIntdret *i epitrop al
bisericii Enei in Bucuresti,
critic de arta. $i functionar
la Arhiva Statului. Pe ling&
cronic4, a publicat $i o relatie de aldtorie In Germania

(1860), dar mai cunoscut

este prin romanul Ciocoii

yacht (1863) primul roman

N. Filimon.

romanesc, care -$i pastreazd IDupri o foto. corn. de

valoarea ca roman social.

G. Baiculescu)

FTLIP APOSTOL, prdznuit de biserica ortodox&

la 14 Noembrie. Era din orasul Betsaida (Galilea).

A' fost Intre primii chemati de Isus. Dupa pogorirea Sf. Duh, el a plecat In Frigia, unde a propagat credinta In Domnul Hristos. Se zice cd itcolo a

murit. Corpul lui a fost adus la Roma $i a$ezat

intr'o biserica. zidita in onoarea lui.
FILIP II ('382 t336 a. Chr.), rege al Macedoniei intre 359-336. El urmareste cu stdruinta
actiunea pentru penetratiunea In Grecia, isbutind sb-si asigure amicitii printre conducatorii
statelor grece$ti, prin toate mijloacele. Combatut
de Demostene prin vestitele sale discursuri (Filipica), el deveni stapin, si prin intrigi si prin victoria de la Cheronea 338, peste Grecia intreaga. Fu
ucis de un tindr In timpul unei ceremonii.
PIMP II (1527t1598), rege al Spaniei din 1556,
avind si Tdrile-de-jos $i statele din Italia. Avu
razboiu cu Papa Paul IV (1556) si prin aceasta $i cu

Franta. mai tirziu cu Turcii; sustinu lupta contra

1640

www.dacoromanica.ro

revoltatilor din Tari le-de-jos, pe care-i guverna

ducele de Alba; deveni rege $i al Portugaliei (1581);

purta razboiu cu Anglia dupa urcarea pe tron a

Elisabetei, de $i fusese sotul Mariei, fiica lui Henric vui, ai marea lui flota (armada invencible)
fu distrusa (1588).
FILIP V (1683 t1746), rege
al Spaniei (1700). Nepotul lui
Ludovic XIV, a condus Cara
dupa interesele Frantei, dar
mai tfrziu, din cauza casatoriei cu o printesa italiank suferi influenta acesteia. A abdicat In 1724.
FILIP II AUGUST (.1165

1-1223) rage al Frantei din 1180.

Avu razboiu cu regele Angliei Filip II, regele Spaniel

(Henri ii), lu& parte la o cruPe

ai alte razboaie cu Englezii,
porni o expeditie religioasa. contra Albigensilor

ciada, mai purta

(1219), avu multe succese mai ales contra feudalilor puternici, pregatind unitatea Frantei.
FILIP IV CEL PRUMOS (1268t1314), rege al
Frantei Intre 1285-1314. In timpul lui s'au purtat razboaie cu Flamanzii, cu Englezil, s'a cuprins
Flandra, s'a Infrint puterea papala, facindu-se re$edinta papei Clement V la Avignon (1305).

FILIP VI DE vimom (1293t1350), rege al

Frantei din 1328, Incepu rdzboiul de 100 de ani

contra Englezilor (1337).

FILIP AmEsANDEII (*18421-1899), advocat roman

In Abrud. A fost sprijitor al cauzei romanesti $i a

lucrat pentru desvoltarea economic& a regiunii.
FILIPENI, circ. corn. cu 10 sate (legea 1929).
FILIPESCU ALExANDED zis vimPE (1775
t 1856), boer roman. Fiul lui
Radu F.; a condus tratativele cu

Tudor Vladimirescu, la intrarea

acestuia In Bucure$ti; a lucrat la
Intocmirea Regulamentului Organic $i, sub Bibescu, a fost caiFILIPESCU CONSTANTIN( '1804

j.

FILIPESCU nEEDEGEE zis DALDU ("1811 t1889), fiul lui lorda- Alex. Filipescu.

che. A fost ofiter to armata ruseasca, la 1859 a

trecut In cea roman& ; a luat
parte la razboiul pentru independents..
FILIPESCU EHEDEGEE o. zis
MAREsegmt, (1840 t 1902), fiul

lui Constantin F. A lost adjutant al Domnitorului Cuza. Ma-

mat al palatului Intre 1866-

1874, apoi reprezentant al Orli

la Petersburg; din 1900 din nou
maresal ptrat la moarte.

FLLIPESCU ERICK:IRE N.( *1817

11881), om politic roman. A lost Filipescu Grigore.

ministru de control In maimulte

guverne prezidate de C. Kretulescu In 1859.

FILIPESCU tom (Learar) zis vimpAcHE (1811
t 1863), fiul lui Alexandru F.

Vulpe. A fost ministru de externe sub Barbu $tirbeiu (18491856), caimacam In 1858-59
(cu Baleanu $i Menu), a sprijinit unirea principatelor; a fost
prezident de consiliu In 1859,
mai ttrziu deputat $i vicepresedinte de Camera.

FILIPESCU IORDACRE (
GEORGE) ("1765 t1855), fiul lui
Costache F., om politic din

Muntenia. A avut rangul de

Vadu'escu l Comescu). Il g5sim ministru de justi- FIL

tie sub Bibescu (1847)% sub Stirbeiu (1849-1854).
FILIPESCU Nicoi4E (* 18611-1916 ) , fiul lui

Grigore F. Om politic roman. A condus din 1886

ziarul Epoca" $i a luptat cu o mare violenta contra guvernului lui I. C. Bra:
tianu. A fost deputat in multe
legislaturi, primar al Capitalei
(1895), ministru de domenii In
1900 sub prez. lui P. P. Carp,
de razboiu in 1910 sub acelast
prezid., de domenii In guvernul

lui T. Maiorescu In 1912. In

timpul neutralitatli a fost unul din sustintitorii intrarii
noastre In actiune alaturi de
Franta. El a publicat clteva
studii politice: Cdtre un nou
ideal, Partidele politice. Dis- Filipescu Nicolae.
cursurile sale au fost adunate
$i publicate de N. Pandelea (Vol. I, 1912).
FILIPESCU PaNA boier muntean., reparti
manastirea Margineni, 1646.

FILIPESCU, PP' CONSTANTIN CAPIT.eNUL.

FILIPESTI 0 sat jud. Bactiu 456 loc. Tine

de circ. corn. Oituz. corn. rur. jud. Braila

plasa Ctilmatuiu; 1414 loc. Dupti legea 1919, tine

de circ. corn. Ion C. Bratianu. F.-DE-PADURE,
corn. rur. jud. Prahova plasa Filipe$ti; 1789 loc.
Tine de circ. corn. Dite$ti. Are o biserica zidita de
familia Cantacuzino In 1688. P.-(TIED), corn.
urb. jud. Prahova plasa Filipesti, pe un iaz ce dii
In rIul Prahova; 2500 loc. Regiune petroliferli..
Exploatare de peste.

FinincE, discursuri ale lui Demostene contra

bindind sensul de discursuri violente contra unei
persoane", s'a dat acest nume $i discursurilor lui

lui Filip, regele Macedoniei. (Fr. DEMOSTENE). Do-

Cicerone contra lui Antonin. (s.- CICERONE).

FILIPIDE DANIIL [mirene$te DIMITRIE], scriitor grec. Calugar, a venit in Bucuresti pe la 178990. A publicat In 1816 la Lipsca in 1. greats o istorie
$i o geografie a Romaniei. Istoria cuprinde povestirea faptelor din vechime ping la Infiintarea principatelor, In Geografie vorbeste despre climb., sol,

macam al Olteniei.

t1842), fiul lui Iordache F. A lost

colonel In militia romans., membru In eforia $coalelor; secretar
al lui Kisselef.

stern] de interne. In 1842, ctnd Ghica a fost In- FILlaturat, el a facut parte din ctiimactimie (cu Teodor

minerale $i animate, ocupindu-se de principate,

Banat $i Transilvania. Are $i harti, intre can una

intitulata Romania" cuprinde teritoriul de la

Nistru la Tisa.

FILIPIDE Pr" PHILIPPI-DE.

FILIPINE, insule In Oceanul Pacific, formlnd

arhipelag. Descoperite In sec. xvi, stapinite de
Spanioli de la 1565, au trecut In posesiunea Statelor Unite In 1898. Suprafata 296.310 km. p.,
9.000.000 loc. Capitals e Manilla In insula Luzon.
FILIPOPOL, ora$ In Bulgaria, 85.000 loc.
FILISTENI, popor antic; au supus pe Ebrei,
dar ace$tia s-au liberat prin energia lui Samson.
FILITTI CONSTANTIN 1831 t1890), colonel roman. A intrat ca iun r In cavalerie (1849) $i
Inaintat pIna la gradul de colonel (1882); a lost
ajutant al lui Voda Cuza, apoi al Domnitorului

Carol I. A fost $i prefect (1870, 1889), $i deputat

(1866. 1888.)

FILITTI COSTANDIE Fir DosTANDIE.

FILITTI DOSITEIU ourDOSITEIU.

FILITTI GHEORGHE ("1833 -1-1899), magistrat ro-

man. A fost procuror general al Curtea de Casatie

(1879). Opere pr. Proprietatea funciard In Dobrogea, 1881; Efectele hotaririlcrr date de tribunalele straine, 1896; Efectele erorii de drept si de

cr
I. Al. Filip escu.

mare ban $i a fost caimacam al

Olteniei (1830). A candidat la tron In 1834, dar
n'a reu$it, $i sub Alexandru Ghica a avut mini-

fapt, 1898.
FILITTI GRIGORE (18181-1880), magistrat roman. A lost membru al Cur ii apelative (1858), al
Inaltei Curti (1859) $i In 1862 al Curtii de Casatie
Infiintata In 1861.
FILITTI IOAN O. (1879), istoric roman. Doctor

In drept din Paris, a lost director al afacerilor

politice In ministerul de externe din Bucuresti,
director al afacerilor consulare. Azi membru al

1641

www.dacoromanica.ro

legislativ (1926); membru coresponFIL- Consiliului

dent al Academiei Romane (1915). Op pr. Les

FIS principaulks roumaines sous l'occupation russe

1904; Din arhivele Vaticanului, 1912-1914; Romdnia fatd de capitulatiite Turciei, 1915; Dorn-

flute romdne sub Regulamentul

Despre Negru-Vodd, 1924.
FILITTI RADUCANU (t1818), jurist roman. A
Post pravilist pe ling& divanul tariff, judecAtor la
tribunal, director al caimactimiei din Craiova.
FILITTI SILVESTRU ( 1759 t1828), medic roOrganic, 1915;

man. Doctor de la Ghttingen, a functionat In

Bucuresti ca medic al orfanotrofiei (1785) $i a facut parte
din primul consiliu sanitar al
Munteniei (1793); a introdus
vaccinarea $i a cultivat pentru
prima data cartoful pe la Inceputul sec. xix.
FILOTEIU, episcop al Buzaului, 1850-1860.

Capitals este He hangers ---Heleinski In limba lor)

216.000 loc. Or, pr. Abo Tann) 62.000 loc.,

Ta-

merstors (Tampere) 52.000. loc.

Moneta este marks; pentru masuratori se inDe Finlanda tine

trebuintRaza sistemul metric.

$i grupul de insule Aland.

FINTA, corn. rur. jud. Dimbovita pe malul

sting al Ialomitei. Aci a Post vestita batalie Intre

Mateiu Basarab si Vasile Lupu 1653; e si o movila

sub care zee soldatii morti In aceasta luptft. Azi

Finta e centrul unei circumscript,ii corn. cu 9

sate.

FILSTICHroex(*1684t1743),
istoric sas. A Post profesor in
Brasov.

FELTSCHEUGEN ("1856), scrii-

tor sas. Profesor la Sibiu, apoi

preot luteran In Bucuresti. S'a
ocupat cu istoria cultural& a
Transilvaniei.
Mem., personaj legendar irlandez, sec. m, eroul poemei cu
acelasi nume, raspindita pe la
1760 de catre Macpherson, atribuind-o lui Ossian (or acest

ca

cuv.) $i eroul ar fi Post tatal poetulin. Heliade a publicat o poem

In case clnturi cu acelasi titlu

$i subiect.

4/

FINISTER 0 departament

In NV Frantei. ID cap la NV.

peninsulei Iberice.

FINIS, corn. rur. jud. Bihor,

plasa Beiu$; 2070 loc. Statie

7P'

balnearii: pucioasa.

FINLANDA (SU0MEN TASA-

YALTA), stat in Europa, consti-

tuit In 1917. Se margineste la

N. cu Norvegia si Oceanul Arctic, in E. cu Rusia, la S. cu

golful Finlandei si la V. cu Suedia lff cu golful Botnic. Pamtntul
este In genere cu altitudini mici.

Este udat de putine rturi nitre

cari Kemi, care se versa in gol-

ful Botnic, dar are un foarte

mare numar de lacuri can ocupa

peste 40000 de km. p., Intre cari

li jumatate din lacul Ladoga,

Clime este relativ tempera* deli septentrionalli,
gratie apropierii curentului Gulf-Stream $i munUlor Laponiei cari o apara de vInturile de nord.
Produce cereale mai ales In S.; cresterea vitelor,
tailor si porcilor are o mare desvoltare. Exploatarea padurilor $i a rninelor (cupru, etc.) Ii aduc
venituri importante. Industrie (hlrtie, lemn lucrat, pielarie, metalurgie, etc.) este In constant

progres. Finlanda are o suprafata de 388.483 km.

p. si o populatie de 3. 558.000 loc.

E o republica, al carei prezident se alege pe

6 ani. Parlamentul este format numai din Camera

deputatilor, ale$i prin sufragiu universal direct si
secret.
Afar& de Suedezi, populatia e format& din Finezi,

cari vorbesc o limbs apartinInd ramurii fino-ugriene. Unita cu Suedia din vechi timpuri (ca. 1300,
rind locuitorii ei s'au $i crestinat), Finlanda a lost
alipita Rusiei dupe 1809, conservindu-si titlul de
Mare ducat, dar pierzIndu-si din ce In ce autonomic ce i se garantase la Inceput. Profit Ind de evenimentele din 1917, s'a proclamat independent&

si a lost recunoscuta ca stare de Societatea

Natiunilor In 1920.

Harta Finlander.

FIONIA, insult Marea Baltica, tine deUDanemarca; 3406 km. p., 250.000 loct '
FIRDUSI (.916 t1020), poet persan. autorul
vestitei poerne $ah-Nameh (Cartea Regilor).
FIRIZA, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa BaiaMare; 1342 loc. Statie c. f. pe linia Baia Mare
Firiza-de-Jos.
FIRTANV$, circ. corn. jud. Odorheiu cu 3
sate (1929).
FISCHER EMIL ( *1852t1919), chimist german.

A lost profesor la Mtinchen la WOrzburg si la

Berlin. A luat premiul Nobel in 1902; membru
onorar al Academiei Romane (1913). S'a ocupat
cu diferite probleme de chimie organicil, Intre
cari sinteza zaharului.
FISCHER [filer] KUNO (.1824 t1907), filozof
german. Op. pr. Istoria filozoliei not (1854),
Viata, doctrina, critica doctrinei lui Kant (1860,
1883). A Post profesor in Iena si la Heidelberg. A
desvoltat ideile lui Hegel si s'a distins mai ales
prin cercetarile asupra istoriei filozofiei.

FLSIOURATI, economigti a caror scoala de eco-

nomie politica socotea ca pamIntul este singura

avutie.

1642

www.dacoromanica.ro

FITZMAURICE EDMUND LORD ( "1846), om po-

litic englez. A Post numit, In 1881, membru

In comisiunea pentru reorganizarea provinciilor

din Turcia europeantr; apoi, In 1883, delegat la

conferinta de la Londra pentru navigatia pe

Duntire.

FIUME, oras In Italia, port la Adriatica (golf.

Quarnero); 30.000 loc.

FINTTNA-BE.INULUI. corn. rur. jud. Do lj,

plasa Calmat; 2260 loc. Duph. legea 1929 tine de
circ. corn. Cetatea.
FINTjNA BLANDUZIEI, pies& in 3 acte de V. Alec-

sandri jucata pe scena Teatrului National din

Bucuresti la 22 Martie 1884, publics% Int liu
In Convorbiri literare, apoi in volum, 1884.
FINTINA ZINELOR, corn. rur. jud. Ismail,

plasa Finttna-Zrnelor; 2539 loc. DupS. legea 1929,

tine de circ. corn. Sichirlichitai.

FINTINELE O munte, jud. Cluj, loc istoric;

aci s'a dat la 6 lulie 1849 o vestit& lupta Intre
ostasii lui Avram Iancu comandati de tribunul
Corollas $i un regiment de honvezi unguri comandati de Vasvary, care s'a terminat cu victoria
Romanilor, ramlnInd mort gi comandantul ungur.
0 com rur. jud. Bactiu plasa Bistrita; 368 loc.
Statie c. f. Intre Bacau $i Roman. DupS. Iegea 1929
tine de corn Margineni. circ. corn. jud. Botosani

plasa Corni, are 6 sate. c. r. jud. Iasi plasa

Bahluiu. Dup& legea 1929, tine de circ. com.
Andriseni. 7 0 corn. rur. jud. Odorheiu, plasa
SIngeorgiul-de-Plidure; 1043 loc. Formeaza o circ.
corn. cu 3 sate. Statie c. f. Intre Blaj $i Praid.
O c. r. jud. Teleorman plasa Zimnicea; 2245 loc.
Dup5. legea 1929, tine de circ. corn Suhaia.

FIRMA, circ. corn. jud. Severin cu 3 sate (1929).

F2Feriiik/T$TI, corn. rur. jud. Covurluiu, plasa
Bujor; 2262 loc. Formeaza o circ. com. cu 3 sate.

Statie c. f. Intre Galati $i Beresti.

FISTTCI corn. rur. jud. Vasluiu, plasa Racova;
1280 loc. DupS. legea 1929 tine de circ. corn. Eldest'.

mAnastire jud. Vaslui, corn. Cosmesti, Intern. 1721 de Mihail Racovita, Domnul Moldovei.
FLAGELANTI, ordin calugaresc, instituit In
Italia pe la 1260, avind regula ea membrii lui
s& sufere In fiecare zi o bataie cu biciul In particular
sau In public. DupS. 1400, numlirul participantilor

se micsora, din pricin& ca Papa Ii excomunicase

$i autoritatile luau mAsuri severe contra lor.
FLAMMARION CAMIL (.1842 t 1925), astro nom fr. Vestit prin scrierile de popularizare $i prin
cercetarile asupra spiritismului. La noi, Incepind
din 1900 (Astronomia populard de Th. M. Stoenescu), s'au tradus multe din scrierile lui de catre
H. Lecca (Tainele ccrului, 1904), Victor Anestin
(Ce e cerut, 1.908, Ce e via(a, Fenomenele spiritismului, Catactismul din Martinica, 1910), Iosif

Nitclejde ( 0 cdlatorie in cer, 1907), B. Marian (Soarele si tuna, 1911, Ce-i cerul), Mihalcescu ( Urania,
1911, Dumnezeu in naturd, 1914), Stelian Petrescu

(Lumen), Sofia Nadejde (V isuri instelate, 1909),

Sc. Georgescu (Vulcanul Kracatoa, 1909).
FLANDRA ( =flam. VLAANDEREN) fu, In evul
mediu, un comitat care trill mai putin independent
si mai mult sub stap/niri strain (Franci, Danezi,
Normanzi); astazi cea mai mare parte din vechiul
teritoriu e Inglobat In Belgia, formind doua provincii (Fl. de V., Fl. de E.), ambele ma.rginite de
Marea Nordului. Locuitorii (Flamanzi) vorbesc un
dialect ( flamand) Inrudit cu limba olandeza. Orasele print. slut: Bruxelles, Gaud, Bruges. Tinutul este

renumit prin industriile sale $i prin cresterea vitelor (rasa flamand& de vaci). In sec. xiv-xvu
s'a produs In aceste tinuturi o mare miscare artistic& In arhitecturti, sculptur& $i picturtt (scoala
flamanda: Van Eyck, Van Dyck, Rubens, Teniers).
FLAUBERT Weber] GUSTAVE (*1821 t 1880),
romancier fr. Op. pr. Madame Bovary (1857) tradus rom. de L. Daus (1900), Salambo (1862), tradus de L. Daus (1913), Ispitirea Sf. Anton tradus

rom. de Al. Bogdan (1926). E un romantic on

inclinari - declarate - spre naturalism.
FLAMTNDA 0 corn. rur. jud. Mehedinti, re-

sedintli, plasa Blahnita; 1143 loc. Duna legea 1929 F I Ttine de circ. corn. PS.tulele. 0 c. r. jud. Teleorman,

plasa Turnu; 1702 loc. DupS. legea 1929 tine de FLO

circ. com. Traian. E asezatii la gura billtii Berealulu' ling& Dunare. c. r. jud. Vlasea, plasa
Clinistea; 2896 loc. DupS. legea 1929 tine de circ.
0 colin& In rata orasului Cimpulung
(Muscel), pe care, se af15. schitul Marculesti.

corn. Videle.

fest& manastire In jud. Arges, Intemeia% de

$erban Cantacuzino. sat jud. Ilfov, aproape
de Duntire. Pe aid s'a Mut, In cursul razboiului,
In zilele de 1 Octombrie 1916 $i urm. Incercarea

armatei noastre de a trace Dunarea pentru a

ataca armata bulgara, dar far& izbInda.

FL/MT:1\TM, circ. corn. jud. Botosani cu 8 sate
(1929).

FLECHIER [flesie] ESPRIT (1632t 1710), e-

piscop francez, membru al Academiei fr., vestit ca

orator: Discursul funebru pentru Turenne, pentru
Maria Tereza, $. a.
FLECHTENMACHER ALEXANDRU (*1823
t1898), compozitor $i violonist roman. A Post trimis de Costache Conachi la Viena, a dirijat capela

Teatrului din Iasi (1844), apoi a trecut la Bucuresti, la Craiova. Profesor Ia Conservatorul din
Bucuresti (1864), a scris melodii pentru diferite
piese ale lui Alecsandri (Chirira in Iasi, in provincie, Scara mi(ei), Millo (Baba .Hirca) $. a.; a
publicat o colectie de aril nationale.
FLECHTENMACHER CRISTIAN (ca. 1785 t
1843), jurist sas. Chemat de guvernul Moldovei In

1813, a lucrat la preg&tirea legiuirii lui Scarlat

Calimah $i Ia redactiunea ei. Numit pravilist o-

ficial de Mihail Sutu, %mine multi ani In aceastS.

functiune. In 1830 a deschis un curs de stiin(a leyilor romane printr'o lectie care avea de subiect:
istoria dreptului romdnesc (tip. In Uricariul lui Co-

drescu, vol. xix).

FLERS [tier] ROBERT DE (1872t 1927), ziarist
$i autor dramatic francez. Membru al Acadeniiei
k'ranceze (1920). In timpul razboiului mondial,
el a fS.cut parte din misiunea franceza care a ajutat
la refacerea armatei noastre In Moldova. DupS. Incheierea armistitiului, a pS.rS.sit tara $i a revenit
In 1918 cu aeroplanul de la Salonic spre a ne da
de tire c5. e momentul sa relutim armele dupil ce
frontul de awl fusese Invins. Mai cunoscute din
piesele lui: Le roi, L'habit vent.
FLEURIOT ZENAIDE (*1829 t1890), scriitoare

francezil. A publicat romane pentru tinerime.

FLEURY Mari] ANDRE (*1653 t 1743), cardinal

francez, politic, preceptor al lui Ludovic XV, primministru (1726) pin5.*la moarte.
FLEVA NICOLAE (1840 t 1914), om politic roman. Cunoscut mai ales Ca orator In Intruniri pc:

pulare, a Post deputat In multe rinduri, primar al

Capitalei, ministru de interne (1895).
FLOAREA DARURILOR 0 colectie de sfaturi mo-

rale, proverbe $i povestiri, tipS.rite pentru prima

data la Snagov, In 1700, tradusli dupa cartea grecease& cu acelasi nume ('Ayroc um/ xopitwv) tip&rith la Venetia, In 1675, $i scoasil la rindul ei, din-

tr'o opera italianS. Fior di virtu. rev's% lite

rare condusS. de N. lorga.

FLO4RE ALBASTRA, revistil literate, Bucuresti

I. ConstantinescuStans.
FLONDOR 'ARM CAVALER (1865t1924), om

1898-1899, sub directia lui

politic bucovinean. Infiinta partidul poporului

(1898), care avu ca organ Dreptatea, apoi Patria,
conduse de Valeriu Braniste. Membru In Parlamentul (Landtag) Bucovinei. Sprijinitor al bi-

sericii romane, alaturi de mitrop. Vladimir de

Repta, apart independents ei. In 1918 fu In fruntea Romanilor cari proclamarli unirea cu Regatul
roman $i fu ales presedinte al Consiliului national
$i sef a] Guvernului provizoriu bucovinean. Dup&

umrea tuturor provinciilor, fu, scurt timp, ministru In 1919.

FLONDOR Twat (1862t 1908), compozitor
roman. A Mout muzica cupletelor mai multor piese
de V. Alecsandri: Druml de fier, Millo director,

1643

www.dacoromanica.ro

FLo Cinel-Cinel, Florin si Florica, Nunta tardneascd;

opereta Mos Ciocdrlan.
FV, a compus
FLONDOR, statie c. f. Intre Storojinet, $i Ber-

homete.
FLOQUET [floke] CHARLES ( *1828 t 1896), ad-

vocat, om politic francez; prezident al Consi-

liului (1888), combatu bulangismul, avu chiar duel

cu Generalul Boulanger.

FLOR, martir praznuit de biserica ortodox&

la 18 August. A trait In Iliricum. A Post pus

Impreuna cu fratele sau Lavru, fiind amindoi
constructori, sa fact. un templu pagin. Ei 1-au

construit, dar, dupa ce a Post gata, au venit impreuna cu multi crestini si au darimat idolii, inchinlnd biserica lui Dumnezeu. Pentru aceasta
au Post martirizati.
FLORENTA ( = ital. FIRENZE), oral In Italia
prov. Toscana) pe Arno; 300.000 loc.; vestit prin
comorile de arta ce cuprinde.
FLORESCU ALEXANDRU a. (1867t1925), di-

plomat roman. A Post ministru plenipotentiar,

secretar general al Ministerului de externe. A scris
poezii si don& piese de teatru: Sanda, 1908, si
Chinul, 1910.

FLORESTI 0 corn. rur. jud. Cluj, plasa Vla2092 loc. Statie c. f. intre Balii $i Mateuti. Circ.
corn. cu 37 sate (1929). It 0 circ. corn. jud. Prahova cu 13 sate.
FLORIAN JEAN PIERRE CLARIS DE (*I7551-1794)
fabulist francez; mernbru al Academiei franceze. Scrise ss clteva
piese de teatru jucate cu succes
Yn timpul sau. El a Yost modelul
lui Gr. Alexandrescu In prima
ha; 3000 loc. 11 C) c. r. jud. Soroca plasa Floresti;

epoch.
FLORIAN ARON i

AARON.

FLORICA, sat jud. Muscel

corn. Valea Mare. Aci se aft&
mausoleul unde e inmormintat
Ion C. Bratianu. SWIM c. f. linia
Golesti- Cimpulung.

FLORIDA, peninsula la N.

Florian.

golf. Maxie, face parte din Statele-Unite americane.

FLOURENS [flura ] PIERRE (.1794+1867), fiziologist francez, stabili teoria formatiunii oaselor;

localiza In creerul rale, centrul fort,elor cars re-

FLORESCU ALEXANDRU EM. om politic roman.

guleaza miscarile corpului.

FLURY, consul general al Frant,ei In Principatele romane, numit In 1797.

FLORESCU BONIFACM ("18481-1899), profesor

redactia lui Z. Carcalechi, a aparut In Bucuresti

Macedonski la diferite reviste literare. Op pr. Curs

literary aparuta in Brasov 1838-1865. Directori: G. Baritiu (pina la 1850), Jacob Muresianu

A lost prefect al Capitalei, director in Ministerul

de Interne si ministru de Control (1862) si de
Lucrari publice (1862).

roman. A predat limba franceza si istoria la diferite licee din Bucuresti; a lucrat Impreuna cu

de literaturd francezd (1890), Ritmuri si rime

FORE COMERCIALA, INDUSTRIALA $1 ICONQMICA, sub

1839.

FOAE PENTRU MINTE, INDIA $1 LrrERATuR/4, revistii

(1892). Traduceri: Sd nu zici vorbd mare de Mus

(pill& la urma.).

(1893).

vista de viilgarizare condusa intliu de G. Asachi

(1839-1840), apoi de Mih. Kogdlniceanu (18401845), C. Rolla (1845-1845) si iarasi de Asachi
(pina la Incetarea ei In 1851).

-set (1889), Domnia lui Bibescu de Gh. Bibescu

FLORESCU DUMITRU G. (18271:1875), cornpozitor roman. Fiul vornicului Iordache Florescu.
Exilat dupli revolutia din 1848, a facut studii de
rnuzicti la Paris; a luat parte la lucrarile pregatitoare pentru Infiintarea Conservatorului din Bucuresti; a Post magistrat, prefect, senator. A cornpus muzica pentru diferite poezii ale autorilor romaul: Steluta (Dedicatie), Hora Mariuctii, Gon-

doleta (de Alecsandri), Prizonterul (de Bolintineanu), Gondola (de Creteanu), etc. si Hora lui
Cuza-Vodd la intrarea in Bucuresti a domnitorului (1859).

FLORESCU EMANOIL, om politic din Muntenia. II gasim mare logofitt al trebilor bisericesti
In 1844-1846.
FLORESCU ION EM. (*18191-1893), general si

out politic roman. Dup& stddii spectate la Paris,

a organizat, in timpul lui Bibescu, prima scoala.
militarti. A luat parte, fiind colonel, la razboiul
Crimeei, atasat pe linga un general rus. Ministru
de razboiu al Munteniei (1859), este numit $i In
Moldova (1860); dui% unirea definitiva, fiMd Ina-

intat general, a Yost iar ministru de razboiu in

1862-63, apoi de interne si lucrari publice In
cabinetul Cretulescu (186566). Sub domnia lui Carol I,
II gasim ministru de razboiu
de la 14 Martie 1871 pine la
3 April 1876 In guvernul prezidat de Lascar Catargiu, iar
dupa retragerea acestuia formeazit el un guvern de 23 de
zile. Dat In judecata impreuna cu toti colegii sai, este oprit de a lua parte la razboiul or
independentei, dar aceasta.

-`
dare In judecata. nu are ur`NI ,
mari si Isi continua iar activitatea politica, fiind praseG-ral Florescu.
dinte al Senatului (1890-91)
si sef al unui guvern de clteva luni (Februarie

Noembrie 1891). Membru fondator al Ateneului

Roman, a lucrat hnpreuna cu Esarcu la adunarea
fondurilor pentru cladire. Presedinte al Societatii
pentru inviitatura poporului roman, i-a lasat prin
testament un mare imobil In Bucuresti.

FOAE sATEAscA A PRINCIPATULUI MOLDOVEI, re-

FOAEA SOTIETATTI PENTRU LITERAT1TRA $/ CUL-

TURA ROMAN IN BUCOVINA, a aparut in Cernauti

Intre 1865-1869 sub redactia lui Ambrosiu Dimstrovici. apoi a lui I. G. Sbiera.

FOAIA FAMILIEI, revistli pentru petrecere $i cul-

tura, Intemeiata In Iasi in 1875 de I. Pop-Floran-

tin; a reaptirut In Bucuresti Intre 1905-1906.

FOAIA POPQRULUI, revista de cultura. generala,

Intemeiata. In Sibiu In 1892 de I. Russu-Sirianu;

spare si asttizi.

RoitkiA scoLASTECA, revista pedagogica, literal% si

fundatti Yn Blaj In 1883 de loan Germanu; a aparut pin& in 1886.

FOAIA SCOLASTICA, organ al reuniunii invatato-

rilor greco-catolici din arhidieceza de Alba-Iulia

si Fagaras, fundata in Blaj In 1899 sub redactia
lui loan F. Negrutiu.
FOAIA SOCIETATH DE MEDICI $1 NATUR1$TI DIN

PRINTIPATUL MOLDQVEI a aparut In Iasi Intre

1851-53 sub redactia d-rului Virnay.

FOAIA socrETATEr ROmANISMUL, revist& literara

aparuta. In Bucuresti intre 1870-71, avind ca re

dactori pe B. P. llasdeu, N. Scurtescu, G. Dens.
Teodorescu, Gr. Tocilescu, Al.

Zamfirescu, G. Missail, s. a.
FOCA, martir praznuit de
biserica ortodox& la 23 lulie.
A trait pe timpul Imparatului
Traian si a Post martirizat,
fiind pus intr'o varnita si apoi Intr'o baie fierbinte.
FOCH [ fo] FERDINAND
(.1851 +1929), rnaresal fran-

cez. A luat parte la razboiul

din 1870. In timpul razboiului

mondial, s'a distins comandind
In diferite puncte si ca sef al

statului major, iar in 1918 i

s'a Incredintat comanda tuturor armatelor aliate
sr astfel s'a ajuns la incheierea armistitiului $i
apoi a path.
Marealul Foch.

FOCILLON [fosilou] HENRI, istoric francez, pro-

fesor la Universitatea din Lyon. S'a ocupat cu

1644

www.dacoromanica.ro

istoria artei vechi indiene W cu arta moderns. A

venit In Romania si a tinut conferinte In Cluj si
In Bucuresti; a facut interveniri la Moscova pen-

tru a ni se lnapoia tezaurele noastre artistice si

documentare, dar n'a reusit. E membru onorar al
Acaderniei Romane (1926).

FOCTON (402t317 a. Chr.), general atenian,

adversar al lui Demostene; voia Impacarea cu

Filip al Macedoniei, apoi cu Alexandru. Concetatenii sai 1-au osindit la moarte.

FOCANI, oral In Moldova, cap. jud. Putna;
25454 loc. (1915), asezat pe plraul Milcov. Inainte
de unire, o parte din ores Linea de Muntenia. Are
1. liceu de baeti si 1 scoala secundara de fete, 1 sc.
normal& de baeti, 1 sc. profesional& de fete, 3
scoale comerciale, 1 sc. de meserii pentru baeti $i

mai multe scoale priniare, 1 sc. de surdo-mirti.

Are 7 biserici ortodoxe, i armeanli. si 2 israelite.
Statie c. f. spre Buzau-Bucuresti si spre Iasi si a
linici laterale spre Odobesti. E oral vechiu, dar
nu se tie nimic despre originea lui. India data 11
gasiin pomenit In sec. xv. S'au dat acs diferite
lupte, Intre cars citam pe cea dire 1600 chid Simion
Movila a fost Invins de oastea lui Mihaiu Viteazul,

pe cea din 31 lulie 1789, cind armatele austroruse comandate de Suvarov hiving pe Turci. In
epoca ocupatiei rusesti (dela 1829) a Suferit foarte
mult prin desele treceri ale trupelor. In Focsani
a lost resedinta Comisiunii centrale instituite de
Conventiunea din 1858, care avea O. se ocupe cu
legiuirile de interes comun ambelor principate si
care se compunea din membri munteni li moldoyen!.
FOCURI, corn. rur. jud. Iasi, plasa Bahluiu;
2401 loc. Dupa. legea 1929 sat circ. corn. Gropnita.
FOE eir DE FOE.

FOFELDEA, corn. rur. jud.Sibiu plasa Nocrich;

1048 loc.; locul nasterii lui A. Treb. Laurian. Stolle

c. f. linia intre Cornatel si Agnita.

FOGARASI $TEFAN (sec. arm), preot roman

calvinizat. A tiparit catehismul din 1642.

FOGAZZARO ANTONIO (1842t1911), poet si
romancier italian. Din operele lui s'au tradus: ldile spulberate) de C. Tomescu, 1908); Misterul poe-

tului (de D. Tomescu, 1912); Povestiri (de N.

Dascovici, 1914); Daniele Cortis (de I. Florian(
1922).
FOLKESTONE [folcst'n], oral In Anglia la
Pasul de Calais; 37.000 loc. Port. Bai de mare.
FOLTETI, circ. corn. jud. Covurlui, plasa
Prut-de-Jos, cu 8 sate (1929). Stolle c. f. Intre
Galati si Beresti.
FONTAINEBLEAU [ fontenblo ], oral In
Franta; 15.000 loc. Industrie de porcelanuri. Castel
vestit cu opere de arta remarcabile. Aci se semna

tractatul dela 11 April 1814 prin care se stabili

abdicarea lui Napoleon. Imprejur tinuturi pitoresti, unde se stabilesc pictori ca sa lacreze In

liniste.
FONTANINU GEORGE (*1825 t1886), profesor

roman. A fost profesor de limba

latina la liceul din Craiova si mult
timp director. Adept convins al
scoalei latiniste, el obisnuia sa
schimbe numele scolarilor spre a
le da o Infatisare mai aproape de
latineste. E foarte probabil c& si
numele lui tot dupa aceste norme
s'a format. Membru al Academiei
Romane (1870).
r-- -.1
FONTENAY - AUX - ROSES
Fontaninu.
[font'ne o roz], comuna In Franta,
aproape de Paris; 4000 loc. Scoala normal& primara de fete. Aci e asezata scoala romaneasca din
Paris sub directia lui N. Iorga.
.

FONTENELLE BERNARD DE (*1657 t 1757),

scriitor francez. Op. pr. Convorbiri despre pluralitatea lumilor (tip. 1686),
FORAIN [fore^ ] JEAN (.1852 t1931), pictor si
desenator fr., cunoscut mai ales prin caricaturile

sale din diferitereviste satirice si din ziarele politice.

FOREIGN OFFICE, engl. = ministerul de externe.

FORGACH FRANCIS (ca. 151011577), episcop

ung., istoric. Op. pr. De statu reipublicae Hungariae.
FORMAC CONSTANTIN (*1830 t 1897), general

roman. Sublocotenent In 1850, maior In 1865, a

luat parte cu distinctie la razboiul pentru independents; colonel In 1883, general 1890.
FORMIQN VASILE, medic In Bucuresti; pe
la 1837 era medic al culorii de galben.

FORMOSA, insula japoneza In Marea Chinei.

Supr. 34.550 km. p., 3.300.000 loc. Productie bogata de ceaiu, orez, tutun.

FORMOSUS (816t896), papa al Romei intre 891-896.

FOROTIC, statie c. f. jud. Cara Intre Berzovia $i Oravita.

FORRO GRIGQRIE (.1835 t 1898), industrial ro-

man din Sebes. A lasat Asociatlei un fond important.

FORRO xrcLAus (raimos = NICOLAE), perso-

naj important din Transilvania In sec. xvi, care

a ajutat pe Coresi la tiparirea Cazaniei din 1564.
FORRO PAVEL (sec. xvi), nobil ung. Ardeal;
scriitor. Op. pr. Istoria lui Alexandru Macedon
(1619).

FORSTER FRIEDRICH (*ca. 1794t 1868), istoriograf german, prof. la Berlin. Op. pr. Eroii Prusiei in time de pace si de rdzboiu (1846).
FORSTER FRIEDRICH WILHELM (.1869), pe-

dagog si moralist german. Din operele lui s'au

tradus In romaneste: Educa(ia cetdfeneascd a
tineretului (de A. Culea, 1914), $coala si carac-

terul (de Stel. Constantinescu, 1916), Cartea vietii

(de N. Pandelea, 1920), Importanta social-morald
si social pedagogica a coopera(iei engleze (de P.

Chiricuta, 1923), Intelesul si aplicarea predicei

de pe munte (de Pr. I. N. 1925).
FORSTER WILHELM ("1832 t 1921), astronom
german. Director al observatorului astronomic din

Berlin. Membru onorar al Academiei Romane

(1913).
PORTEN', circ. comunala jud. Odorheiu cu
3 sate (1929).
FOSCOLO UGO (.9.778 t1827), scriitor ital.;

adversar al Austriei In toate Imprejurarile si, ca

atare, devotat lui Napoleon. Dupa. 1815 fu silit a
trai proscris in Elvetda si Anglia. Op. pr. Scriso-.
rile lui Jacopo Ortis; Discurs despre textul Luz
D ante.

FOTIADE LOAN, agent diplomatic al lui Vogo-

ride la Constantinopol si unul din adversarii cei

mai seriosi ai unirii principatelor. El vine In Iasi
cu instructiuni secrete cu privire
la organizarea campaniei electorate. Acestea au lost aflate si au servit delegatilor puterilor sari sprijineau unirea s& obtie casarea primelor alegeri pentru divanul adhoc.
FOTIADE LAnuattr (t1805), pro -

fesor grec, chemat de Domnitorul

Moruzi ca profesor la Academia din

Bucuresti. A lost director de la 1792
pin& la 1805. A murit In Bucuresti. Fotiade Lam bru.

FOTIE, martir, praznuit de bi-

serica ortodox& la 12 August. A

Post chinuit cu unchiul sau Anicet.
FOTINO ANDROCLE

(*1834

t1907), medic roman. Studii de

specialitate la Paris si Atena.
Medic militar, general, inspector
al Serviciului sanitar al armatei;
director general al serviciului sanitar; efor al spitalelor civile;
senator in 1877.
FOTINO DIONISIE ( _1769
t1821 , Grec venit In Bucuresti
pe la 1804. A fost secretar al lui
Caragea, si a luat parte la pre- Dionisie Fotino.
gatirea condicei de legi din 1817.
Drep rasplata i s'a dat rangul de Serdar. Ata-

clnd prin pamflete anonime pe Domnitor, a

1645

www.dacoromanica.ro

FOCFOT

de osindit adapostindu-se in casa boeruFOT- scapat

lui Iordache Filipescu in tot timpul oft a mai stat
FRA Caragea pe tron. Acolo a scris Istaria Daciei.

Dupl plecarea dusmanului situ, s'a stabilit In Bucuresti, unde a murit si a fost InmormIntat.
70FQTIUS (*ca. 8201-891), patriarh al Constantinopolului $iscriitor eclesiastic, Incepatorul schismei care a adus despartirea bisericii din rasitrit de
cea din apus.
FOUGERES [fujer] GUSTAVE (t 1927), profesor la Universitatea din Paris. S'a ocupat de cultura antic& si In special de cea elenii. A fost membru onorar al Academiei Romane (1919).
FOURIER [furie] CHARLES (1772 t1837), filozof si sociolog francez. A formulat teoria ca organizatia falansterianit ar aduce fericirea imediath

a omenirli. Astepta mult timp capitalistul care

s'o Intemeieze $i numai dup& 1830 vazu visul situ
realizat, dar punerea lui In practica a fost distrugerea lui. Op. pr. Teoria unitatii universale
(1841).
FOURMARIER [furmarie] PAUL, naturalist

belgian. Profesor de geologie la Universitatea din

Liege. A Mout cercetari asupra basinelor carbonifere belgiene si asupra geologiei statului Congo.
A organizat, dupit razboiu, primul congres international de geologie. Multi specialisti romani s'au
format la cursurile lui. E membru corespondent al
Academiei Romane (1925).
FOURREAUX [furo] BAPTISTE, actor francez,
venit In principate cu trupa sa In 1831. A jucat In
Bucuresti si In Iasi si In acest oras a riimas, unindu-se Cu all& trupti, a lui Hette. Ele au ajutat in
Inceputurile teatrului In Moldova.
FOWLER [faaler]Josti ( *1817t1898), ingin. en-

glez, a construit podul gigantic peste r. Forth si

tales feratli metropolitan& In Londra.

FOWLER TOMAS (*1736t1801), medic engl., a

stabilit uzul arsenicului In medicink
FOX CHARLES (174911806), om politic englez,
sustinlnd Intliu pe conservatori, apoi pe liberali;

a fost de multe on ministru; vestit ca orator tumultuos si violent.

FOX GEORGE (*162411691), cugetator englez,

Intemeitt secta zisa a quakerilor (quakers = can

tremura), dar fu persecutat $i gonit din Anglia.
Succesul ideilor sale fu mare In America, unde

sectantil acestia fur& organizati si exist& $i azi.

FRA DIAVOLO, porecla unui MICHEL PEZZA.

Din bandit deveni colonel In armata care lupta

contra stapinirii franceze In regatul Neapolei.
Aventurile lui deter& subiectul operei lui Aubert cu
libretul lui Scribe cu acest nume (1830).
FRAGONARD [fragonar] JEAN ( *173211806),
pictor francez. Op. pr. Juramintul de amor, Cdderea, Momentul dorit, Insemnate prin spirit, dar
nu prin decentit.
FRANCE [ trans ], ANATOLE THIBAULT ZiS
( *1844 -1-1924), poet si romancier francez. Membru
al Academiei franceze (1896). Premiul Nobel In
1921. Romanele sale slit mai mult reflexul propriilor sale cugetari $i preocupikri filozofice. Din
ele s'au tradus In romaneste: Crime de Silvestre
Bonnard (trad. C. A. Ghica si de I. Pas); Thais
(de N. D. Cocea, 1928); Rotisserie de la reine
Pedauque (de M. Hlrsu, 1923); Balthazar (de V.
Trifu si L. Nicoara); Le livre de man ami (de G.
Rares); Jocaste (de D. Cecropide $i de Delafras);
Le lys rouge (de anonim); Sur la pierre blanche
(de Sb. Leonard); Crainquebille (de M. Carp);
Les dieux ont soil (de I. Pas); Ile des pingouins
(de Sb. Leonard).
FRANCHET D'ESPEREY Loins ("1856), ma-

resal francez. A comandat In 1918 armatele aliate

la Salonic, obtin1nd victoria prin care sparge frontul bulgar la Dobropolie, dupa care urmeazh armistitiul de la 29 Septembrie $i abdicarea tarului

Ferdinand. A vizitat tara noastra dupli razboiu.

FRANCIIETTI BENEDETTI (t1894), Italian pro-

fesor de canto, venit In aro. In 1852. A fost profesor la diferite scoale In Bucuresti $i multkvreme

impresarul trupelor de opera ce au venit la noi.

FRANCI, trib german care a cucerit Galia In

sec. V. De la ei vine numele titrii $i al poporului
francez. Au primit crestinismul cu Clovis (.w acest
cuv.).
FRANCIA w FRANTA.

FRANCISC I (14941-1547) rege al Frantei din

1515, ()cup& Milano, dobindi de la Papa Parma si

Plaisance, avu rhzboaie cu Carol Quintu pierdu

cuceririle din Italia si altele, se Impaca cu el,

pentru a relncepe lupta, and aliat cu Regele Angliei, clnd luptIndu-se si cu acesta. Incuraja li-

terele si artele si fonda College de France.

FRANCISC II ('17681-1835), Imparat al Austriei, stapilni Belgia, Milanul, Venetia, Istria,
Dalmatia, pierzand din ele prin diferite tractate.
Invins de Napoleon, fu suit sit i dea de sotie pe
rata lui, Marie-Louise. In 1806 renunta la titlul de
Imphrat al Germaniei.
FRANCISC DE Pima (*ca. 1416t1508), c&lugar franciscan, Intemeietor al ordinului minimitor (1470); declarat stint In 1519.
FRANCISC DE SALES (*1567t 1622), episcop

de Geneva, Intoarse la catolicism pe multi protestanti, fund& ordinul Vizita(iunii (1610); fu

declarat stint In 1665.
FRANCISC DE ASSISI ( '1182 t 1226), dupa
o viata foarte aventuroask se Mau diacon $i
propoveduitor al vietii monastice, Intemeia. ordinul Franciscanilor (1209). Fu declarat stint In a
1228. Viata lui inspirit piesa cu acela.si nume
a lui N. Iorga (1930).
FRANCISCANI, ordin religios, Infiintat de Sf.
Francesco de Assisi (1209), (unii se numesc minori(i); ei propagh dispretul bogatiilor $i trebue sit
triliasca In saracie, cersind 5i expliclnd celor saraci cuvintul Domnului.
FRANCK CESAR (*1822t1890), muzicant 5i
compoz. fr. Op.pr. oratoriile Ruth, Fericirile, poems simfonicit Psyche, opera Hulda.
FRANKLIN BENIAMIN ('1706 t1790), filozof,
fizician, om politic american. A Inceput prin a fi

tipograf, a publicat carti populare (mai ales calendare). Invatlnd singur 5tiintele naturale $i fizice, s'a ocupat de fenomenele electrice, a
studiat trhsnetul, a inventat
paratonerul. Devenind bogat,
s'a ocupat de afacerile politice
In vremea clnd Incepura disensiunile Intre coloniile americane
$i metropola.. Calatori de multe

on In Anglia si In Franta, Incheilnd, in 1778, tratatul de

alianta contra Angliei. Elogiul
lui a fost Mout de Turgot prin

Franklin.

versul: Eripuit coelo fulmen, sceptrumque tyrannis. (A rapit cerului fulgerul rl tiranilor sceptrul).
Opera cea mai cunoscuta este Richard Saunders,.
FRANOMASONHRIA, asociatiune care are de stop

s uneasch prin dragostea frateascii pe oameni

doritori de a a face bine Si a ajuta pe semenii

lor. Dupii legenda, s'ar fi Intemeiat In vremea
lui Solomon (993-950 a. Chr.) and se construia
templul, de catre un arhitect gi, fireste, de catre lucratori, de aci $i numele. Duph alte indicant, ar
fi Inceput In sec. vm dupa Chr. prin breslele (probabil de zidari) muncitore5ti. Se pare ca miscarea

Incepu In Italia $i de aci se rhspindi In Anglia,

Germania, Franta, etc. La noi francmasoneria s'a
introdus pe la 1850 $i In 1880 s'a Mout o constitueste $i azi In vigoare.
(iune, care probabil
Toti masonii slut organizati In grupe numite loji,
iar suveranitatea peste toate acestea se exercita
de Marea loje nationala romdnd.
FRANCUDI EPAMINONDA (' 1829 t1897), profesor grec stabilit In Romania. A predat (de la
1864), literatura greacit la facultatea de litere din
Bucuresti; a fost decan (1885-1897) si director
al $coalei normale superioare.
FRANCOEUR [franc,or] Louis (1773t1849), matematic francez, profesor la facultatea de Stiinte
din Paris, membru al Institutului. Cantle lui au

1646

www.dacoromanica.ro

servit Inv/it5mIntului nostru la Inceputul sec. xix

lungi de munti: Voagi, aura; Orient cu ramificatiuni FRA

spre centru, Plrinet; plirti muntoase mai shit In
Normandia $i Bretania (Bretagne). Fluvii: sena FRA
(Seine) primeste afl. Marne, obis si se versa In

si Heliade a tradus curstil lui de Aritmeticd, a

predat dupa el la Sf. Sava si 1-a tipitrit In 1832.
FRANKFURT, don& orase din Germania: pe

Mares Mlnecei; Loire primestepe Sarthe 0 Lois, Cher

gi Indre se varsii In Oceanul Atlantic; Gironde for-

Main (508.000 loc.) si pe Oder (75.000 loc.).

FRANTA (FRANCE sau REPUBLIQUE FRANCAISE,

germ. FRANKREICH), stat In Europa. Se margineste

mat din Dordogne Si Garonne unit cu Lot se varsli. In

Golful Gironde; Adorer se vara In Golful Gasconiei;
spre N. curg Meese $i Moselle, sari tree In Belgia si

la N. cu Canalul La Manche (zis la not si Marea

Mlnecei), strlmtoarea Calais si Mares, Nordului, la

\"'
LONDRA
hover
Cala,
Boo logn

WI911

p.

ati4/4

t *EP
lq%

Gth

Va/e0C/CflfleS

CO

seen

ng HcoATIan

ouen \ a

G Stmaio

rtt

Wenn
0

Verdun

*"`",.C.Manne

Versailles

ft,

sslwy

Fontaine&

Mu/houss
0

*Orleans

00

swar

Tours

Nantes

Poitou

Caton

Poitiers

00b

kr

hells

Umoge

Rochefort

rmont
Mont Dore

lanc
Lyon

osi lime

0..

Gre o 161
alence

Cantal

an,z1:47

Ovr''

4..
.%%,4
Avignon

mat

Pr

GSN\

Toulouse

c, 6

sZta

annes

C au Mdi

ndora

Vit Mt

Harta Frantei.

Germania, Biala formeaza o parte din limit& spre

E. Si trece In Germania; Ronul vine din Elvetia,

NE. cu Belgia si Germania, la E. cu Germania,

Elvetia si Italia, la S. cu Marea Mediteranti gl
Spania, la V. cu Oceanul Atlantic. Insule: BelleIle, Re, ()Won, Corsica. Supr. 550.983 km. p.,

primeste pe &lone cu Donba, pe Iebre Si Durance si se

Relieful pfunIntului este foarte variat: In centru e un vast platou; la NE. la SE. $i S. slnt siruri

slnt asezate la mare, la munti, la N. sau la S.

41.250.000 loc.

varsft In Marea Mediteranii.

Clima este temperatit i sanlitoasli in genere:

dar slnt 91 deosebiri dupa regiuni dupli cum ele

1647

www.dacoromanica.ro

FFR AA- Franta

FR

e o tara bogata agricolk In primul rind, are

si o industrie desvoltatacare furniseaza produsele

confederatia germanick dupa victoria de la '4adowa

anume feluri de industrii In cari ea are intlietatea.

IrnpArat sa primeasca propunerea Ungurilor de a

se forma un stat dualist si in 1867 fu Incoronat ca

sale In multe tan din Europa si aiurea. Sint chiar

Cap. Paris. Orase pr. mamma (Marseille), Lyon,

Bordeaux, Lille, Nantes, Mae (Nice), Toulouse, Strasbourg,
Havre, Toulon, Nancy, Reims, Amiens, Grenoble, Dijon,
Montpellier, Calais, Orleans, Metz Brest, Avignon, Colmar,

Cannes, Belfort. Franta e impartita din punct de

vedere admiiiistrativ In 89 departamente, corespun-

zind cu judetele noastre. Departamentele se im-

part In arondismente,cari corespund plasilor noastre

iar acestea Incantoane (grupe de comune) si comune.

Vechile provincii au Post desfiintate de la marea

revolutiune, ele au numai insemnatate istorica sau
servesc ca expresiuni geografice chid e vorba a
se caracteriza felul productiei sau folklorul sau
vorbirea dialectalk etc.
Forma de guvern este republicand, otganizata
conform constitutiei din 1875. Presedintele actual este Paul I?oumer ales in 1931.

Franta are un important imperiu colonial. In

AFRICA: Algeria, colonie propriu zisii; protectorat

In Maroc $i Tunis' Africa occidentall francezd (Senegal,

Guinea franceza, Cote d'ivoire, Dahomey, Su-

danul francez, Volta de sus, Colonia Niger. Mauritania, Togo, adininistrat cu mandat); Africa eonstorialli francezii (Gabon, Congo de mijloc, Ubanghi,
sari, Ciad, Kamerun adm. cu mandat), insula Reuninnei, MS. Madagascar, MS. Comore, Somalia franceza.
In ASIA: India france7:11, Indochina traneezi (Cochin -

china, Cambodge, Annam, Laos, Tonkin, Cuang.Ceu-

Van), Shia (patru provincii din Siria, cu mandat).

In AMERICA: M. Pierre, Martinioa, Guadelnpa, Guyana
franceza.

In OCEANIA: Nona Caledonia, insulele Loyalty, Marohize, Taiti, Tuamotu Si Wallis.

Pamintul Frantei purta In antichitate numele

de Gallia si era locuit de numeroase trihuri de coo.

Dupa luptele lui Cezar, deveni provincie romana.
(51 a. Chr.) si lua o mare desvoltare; dar din sec.
lv Incepura navalirile barbarilor si. dintre acestia,

Franca pusera stapinire pe Intregul teritoriu realizind un stat (ca. 500), a carui unitate cu vremea
se slabi prin Impartirea Intre diferitt regi mostenitori In epoca zisa a Merovingienilor. La 752
Incepe o era mutt cu dinastia Carolina ienilor,
care o duse la cea mai mare Intindere $i prosperitate In vremea lui Carol col Mare, dar dupa
843 se produsera desfaceri de teritorii si formari de state nos. In timpul dinastiei Capetilor
se desfasoara puterea feudalilor cari ajuta uneori
la amestecul Frantei In politica occidentala, dar
li aduc si slabiciune interns si externs. Cu Ludovic xi Incepe a se Intari puterea regalitkii,

care da tarii stralucire in timpul lui Enric iv, de

la care Incepe a domni ramura Burbonilor, si apoi
al lui Ludovic xin si xiv. Cu Ludovic xvi se
sfirseste vechiul regim prin revolutia cea mare
(1789). Dupa o serie de guverne diferite ca forma
i traind In agitatii si lupte dyne, vine imp..riul
lui Napoleon I, care Intinde puterea Frantei in
lume, dar sfIrseste prin a fi distrus In 1815, dupa.
Infringerea de la Waterloo. Restauratia Burbonilor
nu se poate statornici, din pricina revolutiei din
Iulie 1830 si din a celei urmatoare din Februarie
1848, dupa care urma a doua republica desfiin-

tata si ea de imperiul lui Napoleon 1 I I . Caderea acestuia, dupa razboiul franco-prusian (1871), aduse
republics III, rcoim sub care Franta traeste $i azi.

FRANTZ IOSEF I (*1830t1916), imparat al

1848, chid numai cu ajutorul Rusilor putu Invinge pe Unguri. Desi Romanii din Transilvania ii
fula fideli si-1 ajutara cu amide, Ii rasplati printr'un regim sever de germanizare. Dupa razboiul
Austriei la virsta de 18 ani, in toiul revolutiei din

din 1859, pierdu Lombardia si fu nevoit sa acorde

libertati constitutionale tarilor din monarhie.

Ajuta Prusia ca sa. rapeasca Danemarcei provinciile Sle wig Si Holstein (1863), dar Isi primi
curind plata, caci aliata sa Yi declara razboiu si
unit& cu Italia, o Invinse, si excluse Austria din

(1866). Cu acest prilej scapa. si Venetia de dominatia austriaca. Aceste imprejurari silira pe

Rege al Ungariei. Tut

din pricina Infringerilor

suferite $i poate din oarecari neintelese calcule
politice, imparatulstatu
impasibil in timpul razboiului franco-prusian.
Vazu astfel Inaltarea ri-

valului sau $i fu chiar

nevoit sa incheie alianta
(tripla alian(d) cu inimicii sai din ajun: Italia si Prusia. In organizatia aceasta, imparatul

nu putu 'Astra decit

rolul

al

doilea (bril-

Frantz Iosef.
lant second). Desi Romanii din Ungaria Si aratau devotament (e cunoscuta vorba populara dragutul de Imparat"),
el nu le dete niciodata o atentie serioasa, cu prilejul diferitelor for plIngeri, ci-i lasa la discretia
Ungurilor (procesul Memorandului). Ba Inca, din
an In an, barbatii politici unguri dobindeau mai
mare trecere la el si cam orientau politica imperiului asa cum doreau. Interesele Romlniei dictInd o apropiere de tripla-alianta s'a Incheiat
chiar un tractat secret), Frant loser vizita tara

noastra (1897). Chid Germania deslantui razboiul

mondial, Imparatul, Impins $i de oamenii politici unguri, se lasa Unit In conflagratia care ruin&
imperiul si, in timpul razboiului, muri.
FRANTZ FERDINAND (n*18631-1914), arhiduce austriac, nepot al lui Frantz-loser, proclamat mostenitor al Tronului dupa moartea lui Rudolf.
Era partizanul schimbarii organizatiei imperiului, urmarind o federatie de state, pe
care a infatisat-o teoretic Aurel Popovici
acest cuv.)
care -s'ar fi numit Austria mare.

De aceea

Ungurii se vede c&

nu-1 iubiau, fiindca

ideea lui avea de ur-

mare micsorarea rolului for In monarhie;

iar Romanii de sub

stapinirea Ungariei ii

aratau multa simpaFrantz Ferdinand

tie, mai ales dupa ce
vizitase tara noastra In 1909. Uciderea lui si a
sotiei sale la Serajevo in ziva de 28 lunie 1914
fu catua care provoca razboiul mondial.
FRANZENSBAD (FRANFISICOVY LAZNE), statie

balneara in Cehoslovacia; 3000 loc.; frecventata de

multi Romani.
FRASIN, corn. rur. jud. Cimpulung, plasa Hu-

morului; 2100 loc. Statie c. f. Intro Gura-Humorului $i Varna. Circ. com. cu 2 sate (1929).
FRATA, corn. rur. jud. Cluj, plasa Mociu;
2626 loc.
FRATELIA, coin. rur. jud. Timis-Torontal,
plasa Chisoda; 6539 loc.
FRASINEIU, schit jud. Vilcea corn. Muereasca de sus; intern. de Hagi Cirstea si Damian
Rimniceanul in 1763.
FRASINET 0 com. rur. jud. Vlasca, plasa
Cilnistea; 2011 loc. E centrul unei circ. com. cu
11 sate. if statie c. f. jud. Romanati intre Caracal $i Corabia. Post metoh al manastirii
Vintila-Voda In orasul Buzau. Aci s'a instalat
episcopia Buzaului In timpul lui Serafim (1650).
FRATAUTII -NOUI, corn. rur. jud. Radauti,
plasa Vicovelor; 5069 loc.
FRATAUTII-VECHI, com. rur. jud. Radliuti,
plasa Vicovelor; 3300 loc.

1648

www.dacoromanica.ro

FRA.TESTI, corn. rur. jud. Vlasca; plasa Margineni; 2380 loc.; st. c. f. linia Bucuresti-Giurgiu.

Infringerea lui, Ii deveni iar dusman si-1 gasim In FRAtoate coalitiile contra Frantei.

rusesti corn. de Principe le Gorciacof si Suvalof,

In palatul Printului Mihail Ghica; In timpul raz-

neralisim al armatei austriace In 1914.

In 1854 a fost aci cartierul general at armatei

boiului din 1877-78 a lost resedinta unei brigade din divizia In; atunci s'a facut si o cale fe-

rata Intre Fratesti si Zimnicea, care s'a desfiintat

dap& razboiu.

FRATILIA INTRU DREPTATE, ziar aromanese din

Bucuresti, 1880, Publica articole in dialect si In gre-

ceste. Mai Urziu a aplirut Fratilia (Bucuresti si

Bitolia, apoi Salonic), 1901-1903, sub redactia
lui N. Batzaria. Colaborau multi Romani macedoneni.
FRA.TIMAN JUSTIN (t1927), fost profesor In

Chisinau, membru corespondent al Academiei

Romane (1919). A adunat numeroase docUmente

despre trecutul bisericli romane.
FRATVTI, nume dat unor locuitori din Banat
In partea muntoasa.

FRECATEI 0 corn. rur. jud. Ismail, plasa

Reni; 2351 loc. Dupla legea 1929, sat circ. corn.

Cismichioi. Statie c. f. lInga Reni. circ. corn.
cu 7 sate (1929) jud. Tulcea.
FREDERIC BARBARQSSA

( *1123 t 1190 ),

Im-

plrat al Germaniei; lua parte la cruciada in; In

urma unor expeditii norocoase, fu Incoronat rege
al Italiei si Imparat aL Germaniei (1155); fa cu o
noua cruciada victorioasa, dar se Inneca Inteun rlu.

FREDERIC II (1194t1250), Imp. germano-

roman (1220); certlndu -se cu papa Grigorie ix,

fu excomunicat; dar pornind In cruciada, se facu

stapin pe Icrusalim, ceea -ce nu-1 Impaca cu papa,

dar nici nu-i aduse marl prejuditii. Chid Insa Inocentiu iv IL excomunica pentru a 2-a oars, orasele

lombarde se unira contra lui si ar fi fost sdrobit,

dad). nu rnurea.
FREDERIC III ("1415 f1493), Imparat german

de la 1440. Invins de Mateiu Corvin, a pierdut

Austria de sub stapinirea sa, dar, prin casatoria
fiului sari Maximilian cu Maria de Burgundia, a
Introit casa de Habsburg.
FREDERIC WILHELM (162011688), mare le elector de Brandeburg, aliat cu Suedia contra

Poloniei, apoi cu Polonia contra Suediei, cu Olanda

contra Frantei, stiu sa-si asigure dominatiunea

In ducatul Prusiei si, dupa revocarea edictului

de la Nantes, primi cu Incurajari pe multi Francezi
protestanti emigrati.
FREDERIC I (16571-1713), fiul lui Frederic
Wilhelm, intemeiaregatul Prusiei, fiind recunoscut

de Imparatul Germaniei si devenind elector sub

numele de FR. III.

FREDERIC WILHELM I DE HOHENZOLLERN

(1688t1740) rege al Prusiei (1713), Incorpord Pomerania,facu reforme administrative si economice;

$i se ocupd In mod amanuntit de armata (fu

poreclit Regele Sergent).
FREDERIC II CEL MARE (17121-1786),
regele Prusiei (1740), om Invatat, amic cu savant! si filozofi (Voltaire, Rousseau); a-

duse marirea Statului prin

interveniri razboinice sau diplomatice: lulnd Silezia, par ticipind la rasboiul de 30 de

FREILIGRATH [frail ..] FERNAND ( 18101.1876)

poet german; amestecat In luptele politice, fu

silit a se expatria spre a se Intoarce In 1848, clnd
deveni adeptul ideilor lui Karl Marx si fu supranumit poetul revolutiei germane". Expatriat din
nou, dupa caderea revolutiei, trai uitat In Londra.
FRENCH [frenci] JOHN (185211925 , feldmaresal englez. A comandat armatele engleze In
Franta si In Flandra (1914-1915); a fost vice rege al Irlandei (1919) pia. chid aceasta a dobindit noua ei constitutie.
FRERE ORBAN HUBERT ( 18121-1896), jurist si politic belgian, seful partidului liberal,
ministru In multe rinduri; revizui codurile, Infanta casele de economii, stabili neutralitatea
confesionala In scoalele publice.

FREYCINET [fresine] CHARLES ( *18281-1923 ),

inginer si an politic fr., amic al lui Gambetta, fu

de multe on ministru si prezidont de consiliu;

contribui la Inmultirea cailor ferate, organiza to
rile de sub protectoratul Frantei; fu membru at

Academiei franceze.

FREYTAG [fraltag] GUSTAV (*1816 t1895),

scriitor german. S'a tradus romaneste: Dare si
avere (Solt and Haben) (de B. Marian, 1898).
FRIBURG ( = FRIBOURG , oras In Elvetia
(canton FRIBOURG) ; 14.000 loc. francezi; e construit pe dealuri si vIt, avind mai multe poduri
suspendate; Universitate; catedrala din sec. xvi.
FRIBURG, ( = germ. FREIBURG), oral In Germania, marele ducat de Baden.
FRIEDWAGNER MATTHIAS, filolog german.

A fost profesor la universitatea din Cerntiuti

(1900-1910), apoi la o swan. superioara din Franc-

furt pe Main. A publicat recensii despre carts romanesti de filologie si literatura, un studiu despre
ctntecele poporului roman din Bucovina, a tinut
diferite cuvintari desprepoeziapoporand romans

$i a adunat clteva mu de cintece romanesti. E

membru corespondent al Academiei Romane

(1911).

FRIUL (In limba tariff FURLANEI, ital. FRIULI.

germ. FRIAUL ), tinut In Italia de N.-E. Locuitorii
vorbesc un dialect (zis friulan) al limbii relice (una
din limbile romanice mai putin desvoltate).
FRINCU AMOS ('182911891), magistrat roman

In Transilvania. A luat parte ca tribun In luptele

contra Ungurilor In 1848-49. Mai tirziu a fost
notar (1860), judecator In Baia de Cris (1872) si
In Miscolt (1876). Prin staruintile lui s'a tufiintat
gimnaziul din Zarand.

FRINCU Amos (1861, advocat roman In

Transilvania, nepotul celui precedent. A luptat
pentru drepturile Romanilor din Statul Ungariei,
s'a distins ca advocat In procesul Memorandului.
Duna unire a fost ales de mai multe on deputat.
FRINCU TEOFIL , functionar roman In Bucuresti; venit din Transilvania A publicat doua
FROBEL FRIEDRICH ( *1782 1.1852), pedagog

german. Fund& o scoala de copii mici (Kindergarten) In Turingia (1837) si prin publicatiile sale
raspIndi ideea necesitatii acestor institutiuni, cars

partirea. Poloniei (1772), si

organizlndu -i apoi adminisi

plasa Chisoda; 3489 loc.

carts despre Moti si poezii poporane culese In regiunea for (In colaborare).

ani, Invingind pe Austriaci,

pe Ru$i, folosindu-se de linstratia

FREDERIC, arhiduce al Austriei, numit ge- FRO

FREIDORF, com. rur. jud. Timis-Torontal,

s'au introdus In toate statele europene, lulnd

economia natio- Frederic II cel Mare.

nals.
FREDERIC WILHELM II ( 17441-1797 ), rege

al Prusiei, de si lipsit de calitati deosebite, deli

pierdu o parte din provinciile renane, avu totusi
norocul sa participe la ultimele doua Impartiri ale
Poloniei si sa mareascti astfel teritoriul statului.
FREDERIC WILHELM III ("177011840), rege
al Prusiei (1797), lupta contra lui Napoleon, dar
fu Invins la Iena $i la Auerstadt; ajutti apoi pe
Napoleon In campania contra Rusiei, dar, dupd.
Gh. Adamescu. Diclionar enciclopedic ilustrat.

diferite forme si nume. Noi le zicem: gradini de

copii sau scoli frobeliene sau qcoli de copii mici.
FROISSART [froasar] JEAN (13381- ca. 1404)
cronicar fr. Opera sa, care poveste$te Intirnplarile
dintre 1325-1400, fu un eveniment pentru vremea
aceea si este un document de mare valoare pentru
evul mediu.
FROLLO GIOVANI L. (1831 t1899), profesor
In Romania. Italian de origine, s'a stabilit la noi,
a fost profesor la Braila si apoi (de limbile neolatine) la facultatea de Mere din Bucuresti (1878 .

1649

www.dacoromanica.ro

104

FRO -Pe ling& un vocabular italian-romdn (1869) si

scrieri despre invd(dmintul limbilor strdine
FU S citeva
(1871), a publicat un studiu foarte interesant despre
problema artografiei (1875).

FROLLO HILDEBRAND ( * 1878 t1923), profesor

roman. A publicat traduceri din autorii latini si

italieni.

FRUMOASA, corn. rur. jud. Ciuc. resedinta,

plasa Frumoasa; 3246 loc.

FRUMOSUL, corn. rur. jud. Cimpulung, plasa
Moldovit.ei; legea 1929 centrul unei circ. corn. cu
2 sate. Statie c. f. Intre Vama si Moldovita-Ferestrau.

FRUNIUSANI, circ. corn. jud. Ilfov cu 5 sate

(1929).

FRUMUSTCA 0 corn. rur. jud. Botosani, re

sedinta, plasa Frumusica. Centrul unei circ. corn.

cu 12 sate (legea 1929). 0 manastire de calugari jud. Orheiu Intemeiata 1807.

FRUMUSICA-VECHE, circ. corn. jud. Ceta-

tea-Alba, cu 8 sate (1929).

FRUMU*ITA, sat jud. Covurluiu; statie c. I.
Intre Galati $i Beresti.
FRUNZESCU DIMITRIE ( 1838 t1885), statistician roman. A publicat primul dictionar topografic si statistic al RomA.niei (1872).
FUAD PA$A (181411869), politic turc, amba-

sador, ministru. In 1848 comisar In principatele

romAne.

FUAD I (.1868), rege al Egiptului din 1922.

A fundat o Universitate la Cairo Inainte de a se
urea pe tron si a fost rector al ei. In 1927 a fost
ales membru asociat al Academiei de inscriptiuni
din Paris.
FU-CEV, oras si port In China; 320.000 loc.
FVLEA MOISE, profesor roman In Transilvania.
A fost inspector al $coalelor greco-ortodoxe romane din aces provincie (pe la 1850). A publicat
mai multe Bucoavne (1815, 1820) cu instructduni
metodice.

FVLGA, sat jud. Prahova, plasa Draganesti;

statie c. 1. linia Ploesti-Urziceni.

FROEHNER VILBELM ( *1834 .1-1925), arheolog

francez. A lost conservator la muzeul Louvre din

Paris; membru onorar al Academiei Romane

(1871). Op. pr. Le colonne trajane, 5 vol. (1871-75).
FULTON [fult'n] ROBERT (*1765 1-1815), 111-

giner mecanic englez; aplicff aorta aburilor pentru

miscarea nAvilor, construind (1803) primul vapor
(Steam-boat), dar guvernul englez refuza sa-i cum-

pere inventiunea; atunci se duse In America si

avu o soarta mai buns, putu sa face un serviciu
regulat pe lacul Hudson, fu Insarcinat sa construiasca un vapor de razboiu, dar si aci invidia

11 urmari, avu procese $i muri ambit.

FVLGER GBEQRGHE (1832t1899), proprietar
agricol roman din jud. Covurlui. A fost membru In
consiliul judetean, deputat, senator. A donat Casei.
$coalelor suma necesara pentru cladirea unui local
de scoalli In corn. Baneasa si prin testament a lasat twit& averea pentru opere caritabile.

FUNDATA, statie balneara In jud. Ialomita,

corn. Andrasesti; a un lac cu ape mineral& (cl. de

sodiu $i potasiu, sulf. de sodiu ei magnezie, carb.
de calciu $i magneziu).

FUNDENI, circ. corn. jud. Ilfov, plasa Pan-

telimon ; are 6 sate (1929).

FUNDESCU IoAN 0. (1836 t1904), ziarist si

folklorist roman. A fost si deputat. A publicat o
colectie de Basme, poezii, ghicitori (1867).
FVNDUL-MOLDOVEI, corn. rur. Jud. Cimpulung, plasa Moldovei; 6000 loc. Statie c. f. capul
liniei laterale de la Pojorita.
FUNDVLEA, circ. corn. jud. Ilfov cu 6 sate
(1929).

FVNDURI, corn. rur. jud. Balti, plasa Slobozia-

Balti; 2553 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn.

Slobozia-Balti.
FURNICA vlrf In muntdi Bucegi, Irian 2334 m.

FURNICOSI, statie c. f. jud. Muscat linia

Golesti-Cimpulung.

FUSTEL DE COULANGES [culanj] NOMA

(18301-1889), istoric francez, profesor la facult.
de litere din Paris, membru al Academiei de stiinte
morale (1875). Op pr. Statul antic (Cite antique),
In care cauta s& reconstitue $i sa explice viata politica a Grecilor si Romanilor, aduclnd vederi noi.

1650

www.dacoromanica.ro

GOLIA (vEDERE)

GABLENZ LUDOVIC 1'1814 t 1874),

general

austriae, distins in lupta de la Custozza (1848),

fu comandant In armata care ocupa principatele
In 1854; lu& parte la razboiul contra Prusiei (1866)
deveni feldmaresal.

gi

GABORIAU [gaborio] Emu (18351-1873),

romancier francez. Operele sale cuprind mat ales

Grime $i afaceri judecatoresti. In romaneste s'au
tradus: Scrisorea misterioasa, f. a., Domnul Lecoq, 1887. Casdtarit din glumd, f. a., Surprizele
cdsdtoriei, I. a.
GABROVA, oras In Bulgaria In Balcani;

8200 loc.; aci s'a fundat prima coal secundar&

(1835). Important& industrie de cutitkrie. De
acolo veneau Intr' o vreme negutatorii In Bucuresti,
unde se afla o mahala zisti Gabroveni.
GACINA, oral In Rusia In regiunea Petrograd; 14.000 loc. A Post resedinta imperial& In
timpul tarismului.
GAIIITA, stabil. balnear (pucioasa) In corn.
Cimpina jud. Prahova.
GAIDOZ [ghedoz] usaini (*1842), arheolog si
folklorist francez; prof. la scoala de Inane studii; se ()cup& cu liter. poporanti, fundind revista
Melusine" (1877).
GAIUS (sec. u p. Chr.), jurisconsult roman,
autorul colectiei lnstitutiones.
GALACTION, martir, praznuit de biserica
ortodox& la 5 Noembrie. A trAit pe vremea ImpAratului Decius (249-251). Botezlndu -se, a
suferit martiriul impreuna cu sotia sa, tAinduli-se miinile, picioarele si apoi capetele.
GALACTION, episcop al Rimnicului 18131824. Demisionat.
GALATA, cartier din Constantinopol, lo-

cuit de multi comercianti.

GALATA, circ. corn. jud. Iasi cu 21 sate (1929),
Intre cari si tlrgul cu acelasi nume. In tlrg se ail&
biserica Galata, fostb. m&nAstire, ziditti de Petru
Schiopul pe la 1570. Aci este o Inchisoare.
GALATI 0 municipiu, cap. jud. Covurluiu;
153.500 loc. Are I liceu de b&eti $i 1 lie. de fete,
2 scoale normale, 1 seminariu teologic, o scoala
profesionala, 5 sc. comerciale 1 sc. de meserii sf

mai multe sc. primare. E resedinta episcopiei Du'Aril de jos; sint 20 biserici ortodoxe romanesti,
din cari 4, foarte vechi: Precista 1647, Sf. Durnitru
1648, Sf. Gheorghe 1665, Mavromol 1669, una

e din secolul xviii -si celelalte din sec. xix; 1

bis. atoll*. 1 armeneasa, i bulgareascti, 1 protestantA, 1 calvin5., 1 greceasc., i ruseascA, 1
moschee, i templu si 6 sinagoge israelite. E o
bibliotecti sstt muzeu V. A. Urechia", o Universitate popularA. Ca port este al doilea al tArii; are
docuri marl cu instalatiuni bogate. Or foarte
vechiu, se pomeneste pe vremea lui Alexandru
cel Bun. O c. r. jud. Alba plasa Ighiu; 668 loc.
O c. r. jud. Fag&ras; 966 loc. 0 c. r. jud.
Hunedoara plasa Pui; 639 loc. c+.- srsxarlEI,
c. r. jud. Nastrud plasa Lechinta; 898 loc.

GALBA (.3 a. Chr.t69 p. Chr.), Imparat roman; se proclamA chiar In timpul vietu lui Ne-

ron, iar la moartea acestuia fu recunoscut de

Senat, dar, dupA sapte luni, fu ucis de pretorieni.
GALBENI, sat jud. Tecuciu corn. Vales Rea;
Intemeiat In 1730 de un razes Flitu Galben.

Statie c. f. Intro Backu si Roman.

GALBENU, corn. rur. jud. Rimnicul-Stuat plasa

Galbenu ; 1369 loc. Are in circ. sa 15 sate (legea 1929).

GALDOS mum PEREZ (*1845), poet spaniol.

A publicat g1 romane.

GALERIUS CAIUS VALERIUS (t 311) Imparat

roman, originar din Dacia, fiu de pastor. Distinglndu-se ca ofiter sub Diocletian, a Post asociat
de acesta la domnie (292), iar la 305 a devenit
Imparat peste o parte a imperiului.
GALES, statie c. f. finis SibiuAtha-Iulia
aproape de Saliste.
GALIA, Pir GALLIA.
GALICEA-MARE, corn. rur. jud. Dolj plasa
Giubega; 5378 loc. Duptt legea 1929 tine de circ.
corn. Motatei.

GALILEA, prov. a Palestinei, aci este lacul

Tiberiadei (Genesaret); pe aci predict'. Iisus cu
discipolii sal.
GALICIT,IICA, corn. rur. jud. Dolj plasa Giubega; 2181 loc. DupA legea 1929, tine de circ corn.
P erisoru.

1651

www.dacoromanica.ro

GAL- GALILES TI, cam. rur. jud. Ismail plasa Chi ha Noua; 3278 loc. Dupti legea 1929, tine de circ.

GAR corn. Nerusai.

GALITIA, provincie a Poloniei; a facut parte

din imperiul austro-ungar pina la rb.zboidI mondial.

GALILEI GALILEO (1564t1642), matem., fizic., astron. ital,. fu profes. la Univ. din Padova;
inventa balanta idrostatica, stabili legile miscarii
corpurilor supuse la actiunea
gravitatiei; construind un telescop, observa miscarile corpurilor ceresti, descoperi satelitii lui Jupiter si inelul lui
Saturn. Pentruca teoriile lui
se asemanau cu ale lui Copernic, Isi facu multi inimia-si cartea lui, prin care isi sustines doctrinele (1532), fu rau
vazuta. de Inchizitie, el fu
chemat la judecatb. $i acolo

era de 70 de ani

de-

clara ca renunta la tot ce

sustinuse. Osindit la un fel de

Galile.

recluziune In cask muri necajit si orb. Mai tirziu s'a crest legenda ca, dupa ce a pronuntat
abjuratiunea, a batut cu piciorul In pamint si a
zis: E pur si muove (Si totusi se misca).
GALILEU R GALILEI.

GALITZIN ALEXANDRU, PRINT (*171811,783),

feldmaresal rus, comandantul armatei rusesti contra Turcilor (1768-1770).

GALL FRANZ IOSEF ( '17581.1828), medic german.

Intemei& frenologia cu sPuRzamm: pornind de la

ideea di este o strinsti legaturti Intre forma craniului si starea facultatilor unui individ, ei cautara
sa fixeze legile dupa cari varputea cunoasteaceasta

stare observind exteriorul craniului.

GALL IMF (1839 t1913), jurist si om politic
roman In Transilvania. A fost magistrat In Viena,
membru al Camerei Magnatilor din Pesta. A urrnarit prin ziarul Viitorul" (1884) o politics de
apropriere Intre Romani si Unguri.
GALLAND

tgal4n1

ANTOINE

(16461-1715),

orientalist francez. Membru al Academiei de in-

scriptiuni, traduse povestea araba 0 mie si una

de nop(i si fabulele lui Bidpai. Traducerea lui a
servit lui Ion Barac (printr'un text german) s&
dea o redactie romaneasca (1836).
GALLERON ALBERT ( '1855), arhitect francez. A stat citiva ani In Romania, pe la 1880
si a fricut planurile multor cladiri importante,
Intre cari palatul Ateneului Roman.
GALLIA., nume dat de Romani tarilor locuite de

de Gali si apoi provinciei romane dintre Alpi,

Ron, Ceveni si Mediterana.

GALLIENI JOSEPH ("18491-1916), general fran-

cez, facu explortui In Africa (tinutul Nigerului)si

aduse servicii expansiunii coloniale a Frantei;

pacific& Tonkinul; stabili dominatiunea franceza

in Madagascar.

GALLIPOLI, oral In Turcia eurbpeana, la

strimtoarea Dardanele; 8000 loc. In anticitate a
fost aci un ora$ grecesc: xampoirs.

GALS WORTHY [ghelsvedi] JOHN ( 1867 ), scrii-

tor englez. Autor de romane sociale si drame realiste. E presedintele asociatiei international

Penclub". Din operele lui s'au tradus neva In

colectia Lectura' .

GALSA. coin. rur. jud. Arad; 2519 loc.

GALVANI LUIGI (*173711798), medic $i fizician, anatomist Italian, profesor la fac. de medicina
din Bologna, a facut studii si descoperiri In domeniul electricitatii, Din discutiile lui cu Volta, por-

nind de la chestiunea contractiunii muschilor

unor broaste de curind jupuite, pe care el o ex-

plica prin electricitate animaltl, au rezultat ideile

fundamentale ale galvaninnului, ramura a $tiintei
electricitatii.
GAMA VASCO DE (1469t1524), navigator por-

tugez; facu prima calatorie la Indi inconjurind

Africa, stabili colonii portugheze In Africa si in

Indii. Numit In 1524 vicerege al Indiilor, muri

curind dupa ce ajunsese In provincia pe care voia

s'o organizeze.
GAMBETT.A. LEON (* 18381-1882), advocat si

politic fr. Adversar al imperiului, deveni In 1868 seful opozitiei radicale; In 1871, proclama

republica in Paris la 4 Septembre si organiza dou& armate ca sti reziste inimicilor

cari ocupase Parisul. Dupa Incheierea pacii, fu in tot thnpul

deputat, de multe on prezident

al Camerei si prezident de consiliu. Avea o mare putere si o
mare autoritate. sat din jud.
Ialomita. Corn. Tonea, infiin- L. Gambetta.
tat 1879,
GAMBIA., fluviu ow AFRICA.
GAMBRINUS, pers. legendara care ar fi in-

ventat berea si ar fi fundat orasul Cambrai.

GAMILSCHEG ERNST, filolog german. Pro fesor de limbi romanice la Universitatea din Berlin. Conduce un institut de filologie romdneascd
Infiintat pe lInga catedra sa. A publicat studii asu-

pra vorbirii dialectale din Oltenia (Oltenische

Mundarten, 1919). E membru corespondent al
Academiei Romane (1929).
GAND [ga.' ] ora$ In Belgia pe Escaut; 170.000

loc.; are o Universitate de stat; industrii nu-

meroase si Infloritoare (tesaturi $i masini); are

o catedral& din sec. xn, o biseric& din sec. xv,
un palat comunal din sec. xiv.
GANE NICOLAE ( '1835 t1916), nuvelist roman.
Dupa studii de drept la Paris, a practicat advocatura In Iasi, a fost deputat (1871), ministru de
domenii In ministerul lui
loan Bratianu (1888), primar al Ia$ilor (1897), prezident al Senatului. A debutat ca scriitor in cercul

Junimei", publicind

In

Convorbiri literare'l poe-

zii si nuvele Inca din 1867.

In 1880 nuvelele sale au

aparut In 2 volume si au
avut mai multe editduni.
Cele mai cunoscute: Andreiu Florea Curcanul, AHu(d. El a tradus Infernul
lui Dante (1906) $i a publicat mai multe volume de

F. Gane.

amintiri (Zile trdite, 1903,

Pdcate mdrturisite, 1904). Ales membru al Academiei (1908), a vorbit In discursul sau de receptie despre B. P. Hasdeu (1909).
GANGE, fluviu In Asia (India), lung. 3000
km. Unii Indieni II consider& ca riu glut si multi
pelerini yin in anume epoci ale anului s& is apa
curatitoare dintr'Insul.

GANGURA, sat jud. Tighina pe Botna, In-

tern. 1503 printr'un hrisov al lui Stefan cel Mare.

Static c. f. Intre Basarabeasca si Tighina.
GANS EDUARD (1798 t1839), filozof si jurist
german. Voia s& dea studiului dreptului o bad).
filozofica. A fost profesorul lui Mihail Kogalniceanu la Berlin.

GARA BERHECI, sat jud. Tecuci plasa Po-

dul-Turcului; 1608 loc. Dupa legea 1929, tine de

circ. corn. Gohor.

GARANIANTI, popor vechiu din Africa, fu

supus de Romani in vremea lui August.
GAFtASANIN MILUTIN ( '1843t1898), om politic sirb; ministru si prezident de consiliu (18801887), apoi reprezentant al Serbiei la Paris.
GA.RDA, lac in Italia; supraf. 366 km. p.
GARGALIC, circ. corn. jud. Caliacra cu 12
sate (1929).
GARIBALDI ANITA (t 1849), sop. lui G. Garibaldi, vestita prin devotamentul ei, urmlndu-1
chiar In focul luptelor.
GARIBALDI GIUSEPPE (1807t1882), general $i

1652

www.dacoromanica.ro

om politic italian. Trai In Tunisia, apoi in America,

unde lua parte la misciirile revolutionare din

Brazilia si ajunse general. Venind in patrie In
1848, lua parte la luptele contra Austriei si Frantei. Dupa alte calatorii prin Asia si America, se
Intoarse In 1854 In tara si in& parte la razboiu In
1859 si In 1866. In aceasta epoch (1860) este
vestitk expeditia sa cu cei 1000
In Sicilia, pe care o cuprinse si
o stapini in numele regelui

Victor Emmanuel. In timpul

razboiului franco-prusian, lupta
cu trupele sale contra Germanilor In Franta. In 1875 i.se facu

dern. Credea ca atomii nu sint eterni, dar c& su- GARfletul este nemuritor.
GASTEIN, statie balneara In Austria (Salz- GAV
burg).
GASTER MOSES (*1856), scriitor roman, evreu

de origine; s'a ocupat mai ales cu folklorul si cu

istoria literaturii. Nefiind Impamtntenit, a fost
expulsat din tart). In 1885 si s'a stabilit la Londra,
unde a devenit rabin al comunitath israelite. Op.
pr. Literatura populara romdnd, 1882; Apocrifele
in literatura romdnd, 1883; Crestomatie romdnd,
2 vol. Leipzig 1891. Este membru vechiu al

Ateneului Roman si a tinut multe conferinte;

(/4-.

membru onorar al Academiei Romane (1929).

o primire triumfala in Roma

si i se vota o recompense de
100.000 fr. Italienii i-au pastrat
dup& moarte o amintire ne-

GATINEAU [gatino] ALEXANDRE (18121-1883)

artist dramatic francez, stabilit In Romania pe in

1847, a fost apoi multa vreme regisor al Teatrului

din Bucuresti.
GAUDELA DbfirrnrE, profesor grec la Acade-

pieritoare.

GARIBALDI MENOTTI(*1840

t1903), fiul lui Giusseppe, geGiuseppe

neral. A lust parte la expeditia
Garibaldi.
celor 1000 condusi de tatal sau
si la alte razboaie; a Lost deputat, dar n'a avut
un mare rol politic.

GARNIER [garnie] JOSEPH (1813 t1882), eco-

nomist fr., sustinator al teoriei liberului-schimb,

Op. pr. Elemertte de economic politica (1845),
Principiul popula(iunii (1857).
GARONA ( = fr. GARONNE), fluviu In Franta,

isvoraste In Spania. uda Toulouse, Agen, Bordeaux, s. a.; se unease cu Dordogne si is numele de
Gironde. Lung. 650 km. El dh numele a doua de-

partamente din Franta.

GARTNER TEODOR (18431.1925), filolog german. S'a ocupat mai ales cu studiul limbii popu-

lare zisa tadindsi cu retoromana (Raetoromanische

Grammatik, 1882); dar a scris despre limba noastra
Darstellung der rumanischen Sprache, 1904. Mult

timp a fhcut recensiuni In publicatia periodic&

Critischer lahresbericht a lui Volm011er.
GASCONIA (= fr. GASCOONE), provincie a
vechii Frant,e, asezatil la S. V. limitath de ocean;

acelasi nume il poarta si golful asezat in acele

parti Intre Franta si Spania.

GASPAR GRATIANI, (t1620), damn al Moldo-

vei din 1619. Era Croat; Invatind limbs straine a

doblndit rol important la Constantinopol ca
interpret, devenind mare dragoman" si primind
guvernarea insulelor Naxos Si Paros. Aflindu-se

Turcii In neintelegeri cu
Austriacii si cu Polonii, indemnati si de Principele
Transilvaniei Betlen Gabor,
care voia sti-si Intareasca
tronul, aveau trebuinta de I.

mia domneasck din Iasi pe la 1815-1820.

GAUDIN [godel EMILE, primul consul francez In Muntenia, stabilit In Bucuresti In 1792 pe
baza unui decret al Sultanului.
GAUDRY ALBERT (1827t 1908), naturalist
francez. Profesor de paleontologie la Museum In
Paris; membru al Institutului; membru onorar al
Academiei Rornane (1904).

GAUGAMLA, loc. In Asia, unde Alexandru

eel Mare Invinse pe Darius (331 a. Chr.).

GAUSS KARL FRIDERICH ( 1777f1855), matematic german, director al observatorului astronomic din Goettingen. Op. pr. Theoria motus
corporum coelestium (1809).
GAUTIER [gotie] THEOPHILE (1811 t1872),
poet francez. Unele scrieri ale lui

au produs scandal din pricina

descrierilor licentioase (M-elle de

Maupin.) Cele mai vechi traduceri romanesti skit din 1871 de A;

V. Pogor, publ. Yn .,Convorbiri
literare", apoi de Macedonski In
Literatorul" 1883. Din cele de
mai tirziu In volume citam: IL
Moartea inamorata trad. Caton
Theodorian, Avatar de A. Va- Th. Gautier.
leriu, Arria Marcella de N. Davidescu (1911), Privirea fatala de R. Popescu
(1919), Onoapte a Cleopatriei de Ana Canerache.
GAUTSCH [geld] PAUL BARON (1851 t1918),

om politic austriac, s'a ocupat mai ales cu chestiunile scolare, a fost ministru de instructie (1883).

GAVANOSOGW, comandantul ostirii tur-

cesti din Muntenia In 1822, dupil instalarea primului Dom parnIntean.

GAVARNT, pseudonimul lui GUILLAUME CHA-

un om devotat pe tronul
Moldovei. II alesera deci
pe Gaspar. Prima foarte

FALTER (18041.1886), desenator si gravor fran-

tarii, el crezu ca este momentul secs asigure o situatie exceptionala, tradind pe Turci In favoarea

man in Transilvania. A fost si inspector al scoalelor romanesti din Transilvania. A Inceput publicarea unui Lexicon de conversa(ie, litera A si
B (1848) si a dat la lumina o parte din Crontca
lui Sinai (de la Inceppt pin& la anul 1247),Buda

bine de mai toll

cez. A Infatisat tipuri caracteristice din Paris

si aiurea, a facut caricaturi politice, etc.

boerii

crestinilor. Raporturile sale

cu guvernul turcesc Ii In
lesnirift aceasta, dar nu iz-

GAVRA ALERANDRU (1797 t1884), profesor ro-

1844.

Gaspar Gratiani
(dup . stampa din

col. Academiei).
buti. Desi avu curajul sa
ucida pe capigiul trimis
ca sa-1 mazileasca, deli organiza Indato. o mica
ostire care sa se unease& cu armata polona,
soarta armelor nu fuse favorabilh partidei sale:
Polonii fura InfrInti de Turci si el, fugind, fu
ucis de doi boeri, Septilici si Goia, cars se aflau cu
el. Toate aceste IntImplari au dat subiect lui

I.Slavici sa scrie tragedia Gaspar Gratiani (1888).

GASPARI GAETANO (18071.1881), comp o zitor

talian, are un vestit Miserere.

GASSENDI PIERRE (15921-1655), filozof fran-

cez, teolog, profesor la Upiversitatea din Aix,

apoi la College de France. Studia doctrina lui
Epicur, fiind premergator al empirismului mo-

GAVRIL ARHANGHEL, praznuit de biserica or-

todoxa la 8 Noembrie. El a vestit fecioarei Maria

ca va naste pe Isus; el a poruncit lui Iosif si Mariei
sa piece cu prunrul In Egipt.
GAVRIIL BANULESCU, mitropolit

er BANULESCU.

GAVRIIL I CALIMAH (t1786), mitropolit al

Moldovei. Era mitropolit la Tesalonic, cind venind domn In Moldova fratele sau loan, a Lost
chemat In scaunul din Iasi In anul 1758. A zidit
biserica bf. Gheorghe din Iasi. A publicat o enciclica contra luxului femeilor.
GAVRIIL II, mitropolit al Moldovei. A trait

mult timp in Rusia, unde a fost si profesor. A

functionat numai citeva luni (1792).

movu.A.
GAVRILAB
GAVRILOVICI A. scriitor slrb. A publicat

1653

www.dacoromanica.ro

articole de critica literara, povestiri de

GAY- romane,
calatorie; a Intemeiat societatea literal% slrE I beasca. Srpska lcnijevna zadruga.

GAY-LUSSAC [ghelastic] LOUIS JOSEPH ('1778

t1850), fizician si chimist francez. A studiat dilatatiunea gazelor, a perfectionat

metodele de determinari analitice,
etc. A lost profesor la facultatea
de stiinte din Paris, membru al
Academiei de stiinte, pair al
Frantei, etc.
Emma AVOCATDAR a aparut 111

Bucuresti Intre 1897-1905 sub

A publicat si o carte despre noi: La Valachie

depuis 1830 jusqu'a ce jour, Bruxelles 1855.
GANDSTL corn. rur. jud. Tirnava-mica plasa
Ttrnava-Sln-Martin; 1725 loc. statie c. f. aproape
de Diciosinmartin pe linia Blaj-Praid.
GANESTI, com. rur. jud. Covurlui plasa Horincea ; 2013 loc. De circ. sa tine 10 sate.

GARDESCU ION ( 1862 t1929) general roman.

Ofiter de stat major, a lost comandant al Scoalei

Superioare de razboiu. A publicat: Topogratie

1895), Rdsboiul romdno -ruso -turc (1902,
(1890
1906, 1910).

GARNESTI, statie c. f. titre Reghin si TIrgu-

direCtia lui George Danielopol.

Mures.

GAZETA BIICOVINEI, ziar politic In

Cernauti 1891-1897.

GAZETA DE TRANSILVANIA, ziar

politic lntemeiat In Brasov In 1838

Gay-Lussac.

de G. Barifiu si condus de el ptna In 1850; de

aci de Jacob Muresianu (1850-1877), Aurel Muresianu (1878-1890), Grigore Maior (18901900), Traian Pop (1900--1906) Victor Braniste, etc.

GAZETA MATEMATICA, revista pentru raspindi-

rea cunostintelor speciale, apare In Bucuresti

de la 1895.

GAZETA SATELOR, revista de cultura general& si

de specialitate, a aparut In Bucuresti In 1869-70

sub redactia lui Ion lonescu.
GAZETA SATEANULIII, foaia cunostintelor trebuincioase poporului, a aparut to RImnicul-Sarat
Intre 1884-1904 sub directla lui C. C. Datculescu.
GAZETA TEATRULIII NATIONAL a aparut In Bu-

curesti In 1835 si 1836 sub redactia lui I. Heliade.

GAZETA TRIBUNALELOR, jurnal judecatoresc, a a-

parut In Bucuresti Intre 1860-1864 sub redactia

lui Aristide Pascal.
GAZIS ANTIM, Grec stabilit In Viena. A Inceput
In 1811 a publica acolo o revista o k Or o `Epp.tc

(o loghios ermis), ajutat de o societate filologica

tnfiintata In Iasi, din care faceau partemulti Greci

si multi Romani, Intre can Mitropolitul din Bucuresti Ignatie, Grigore Brincoveanu. $. a.
GADINTI, corn. rur. jud. Roman plasa Scheia
1246 loc. De circ. sa tin 10 sate (1929). In apropiere shit ruine ale unei vechi cetati.
GA.V*TI, com urb. jud. Dimbovita, 6500 loc.

Statie c. f. titre Titu $i Galati; are 1 liceu de ba.et.i.

GAGAVTI (sau GAGAvzi), locuitori In Dobro-

gea si sudul Basarabiei Jirecek socoteste ca slut

resturi din poporulCumanilor crestinati.

GAGENI, statie c. f. linia (Ploesti)BudaGAGVTI, corn. rur. jud. Putna plasa Milcov;

Sfilnic.

2485 loc. Dui% legea 1929 tine de circ. corn. Joristea Statie c. f. linia lateral& Odobesti-Cucueti.
GAICEANA, tlrg, jud Tecuciu, corn. Gaiceana;
are bis. zidita 1838 de Alex. Sturdza Miclausanul,

tatal barbatului de stat Dim. A. Sturdza.

GAID4RI, corn. rur. jud. Tighina plasa Ciadlr-Lunga; 2490 loc. Dup& legea 1929 tine de circ.
corn. Ciadir Lunga
GAINA, munte In Transilvania, corn. Vidrade-Sus. Aci se face In luna Julie un bficiu, care se
numeste tirgul de fete.
GAINA VABILE (*1868 t1909), teolog roman
In Bucovina. A Post profesor la facultatea teolo-

gica din Cernauti. Op. pr. Teoria revelatiunii,

i898.
GAL.A.N$TI, corn. rur. jud. Radauti plasa
Vicovelor; 1073 loc. Statie 0. f. linia DornestiSeletin, Intre Radauti si Gura Putnei.
GALBINASI, statie c. f. linia Bucuresti-Oltenita.
GALETI, corn. rur. jud. Lapusna plasa Vornieeni; 2164 loc. Dupa legea 1929, are In circ. sa
9 sate.
GANESCU GRIGORE (*1830t 1877), publicist

roman stabilit In Franta. A luptat contra imperiului (1860), a Yost expulsat, a revenit, a redactat
un ziar Le Parlement, a devenit cetacean francez
si a candidat, fara succes, la alegerile legislative.

GATAIA, corn. rur. jud. Timis-Torontal plasa

Gataia; 3136 loc. Statie c. f. pe linia Ilia-LugojJamul mare; de ad porneste o linie spre Anina,
alta spre Resita, alta spre Buzias.
GAUJANI 0 com. rur. jud. Vlasca plasa Dunarea; 2444 loc. Face parte din circ. corn. Arsache (legea 1929). corn. rur. jud. Arges plasa
Teleorman; 1300 loc. Face parte din circ. coin.
Titesti (legea 1929).
GAUNOSI, circ. corn. jud. Ialomita on 6
sate (1929).
GAURDNI, statie c. f. linia Alba-Iulia-Zlatna.

GAURICIU, corn. rur. jud. Teleorman plasa

Zimnicea; 3200 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.

corn. Smtrdioasa.

GAVANELE, schit calugari jud. Buzau. corn.

Bozior; lntemeiat 1790 de domnitorul Mihail Sutu,

darlmat de cutremur In 1802, rezidit de Ipsi-

lante In 1803.
GAVANU, schit de calugari, corn. MInzalesti
jud. Buzeu; fundat 1792. A lost incendiat de eteristi In 1821. Rezidit de mosneni In anli urmatori.
GAVANESCU ION (`1859) profesor roman.

Dupa studii la Berlin, a lost nurnit profesor de

psihologie, estetica si pedagogie la Universitatea

din Iasi (1888). La Intemeierea Seminariului pedagogic din acel oral, a lost chemat ca director (1899)

si de atunci Il conduce, publictnd o revista special& In care se arata rezultatele studiilor si observatiilor ce se lac de profesori si studenti. Afar&

de cIteva carti didactice pentru cursul secundar

(Psihologie, 1890, Gramaticd, 1896), Istoria omenirii, 1894) si pentru cel superior (Pedagogie,
1899; Istoria pedagogiei, 1902; Didactica 1920;
Etica, 1922), a publicat studii filozofice (Exists
ac(iuni dezinteresate 1891; The altruistic impruls
in man and animals,. 1895; Ideile pedagogice ale
lui Locke, 1899), de organizare scolara (Principiile

educa(iei nzoderne, 1907; Organizarea vigil studen(esti, 1911), de literatura (Medita(iile lui Grigore Alexandrescu, 1896), clteva piese de teatru

(0 carte de vizitd, 1898; Ursita, 1911), clteva

conferinte politico. A lost inspector al scoalelor.

Este membru al Ateneului Roman.

GAVANDTI 0 corn. rur. jud. Buzau plasa

Cfinau; 2000 Ion. Tine de circ. corn. Sageata (Legea

1929). 0 corn. rur. jud. Romanati plasa Oltetu;

1406 loc. Dupa legea 1929 formeaza o circ. corn.
cu 27 sate.
GAVQJDIA, corn. rur. jud. Severin plasa Sacul;

1263 loc. Statie c. f. Intre Caransebe$ si Lugoj.

GDYNIA, port al Poloniei la Marea Baltica,
construit pentru a putea, la un moment critic,
sa-si aiba iesirea la mare fara a apela la Danzig.
GEAIVIANA (:31 corn. rur. jud. Turda, plasa
Baia; 1303 loc. corn. rur. jud. Arge.? plasa
Bascov; 1022 loc. Face parte din circ. corn. Oarjea (legea 1929). corn. rur. jud. Tighina, pla-

sa Cainari; 2656 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.

corn. Bulboca.

GEBEART Emuz(1839 f1908), istoric francez.

A Post profesor la facultatea de litere din Paris

(1880), a publicat studii despre arta si literatura
antica si despre istoria literaturii moderne (Renasterea). S'au tradus la noi putine din operate
lui, Intre cari: Dupd ce Ulis revdzu Itaca de N.
Apostolescu (1911).
GEIBEL [galbal] EMANUEL (*1815 t 1884),

1654

www.dacoromanica.ro

poet german. A publicat poezii lirice (multe patriotice), drame, s. a.

GEISMAR FREDERIC, baron (*1783 t1848), ge-

neral rus. A fost 1ntiiu In serviciul Austriei, apoi

a trecut In Rusia. A luat parte la multe razboaie:
cu Turcii (1810), cu Francezii (1813), iarasi cu
Turcii In 1829.

GEISSLER (gEtiSler) FIEINRICH (*1814 t1879),

fizician german. A facut multe inventiuni, Intre

earl tuburile cari Ii poarta numele.
GELEP MANOLE, Grec din Fanar, agentul dip/omatic la Constantinopol al lui Mihail Racovita.
GELIMER (sec. vi), ultimul rege al Vandalilor In Africa Intre 532-534.
GELLERT [ghelert] CHRISTIAN (*1715 t 1769),

poet german, cunoscut mai ales prin fabulele

sale.

GELU, unul din ducii Romani lor din Transitvania In vremea navalirii Ungurilor, pomenit de
cronica Notarului anonim al regelui Bela.

GELU, corn. rur. jud. Timis-Torontal plasa

Vinga; 1671 loc. Statie c. f. intre Timisoara si
Periam.
GEMENELE, corn. rur. jud. Braila plasa Silistraru; 2285 loc. Tine de circ. corn. Movila Miresei, (Legea 1929).
GE.MENI, com. rur. jud. Mehedintl plasa Cimpul; 2004 loc. Dupo. legea 1929 tine de circ. corn.
Cujmir. Are o $coale de agricultura.
GENERALA, societate anonima de asigurari,
fondata In 1897 In Bucuresti .Are capital 50 milioane lei.

GENEVA, (germ. GENF, ital. GINEVRA), ora$ In

Elvetia (capitals Cantonului cu acelasi nume),

asezat la esirea Ronului din lacul Leman $i aproape
de varsarea Arvei In Ron; 126.000 loc. Aci e
sediul institutiei Internationale a Crucei-rosii si
a Ligei Natiunilor.
GENGIS-CITAN ("1155 t 1227 ), conducator al
Mongolilor, a Intreprins mari expeditii, Intre cari
$i In China $i a fundat un imperiu mare, care s'a
Impartit Intre fill sai.

GENILIE ions if ca. 1853), profesor roman.

Cu el s'a Infiintat In 1831 cursul de geografie la
Colegiul Sf. Sava din Bucuresti. Alexandru Ghica

1-a facut spatar In 1838. A publicat carti pentru

InvatarnIntul materiei sale: Geografia astronomicd (1835), Principii de geografie (1847, Idem
1852), A redactat o revista de popularizare Universul 1845-47, prin care a contribuit la Inlaturarea alfabetului cirilic.
GENLIS [janli]STEPHADDE coNTEsA (*1746t1830),

scriitoare franceza. A studiat $i a scris despre

chestiuni pedagogice; a publicat si scrieri literare. Trad. romanesti: Inconjurarea Rose lei,
1852; Fra(ii de arme sau Curtea lui Carlomano,
trad. A. Vasiliu, 1854.

GENOVA (fr. GENES, germ. GENOA), ora$ In

Italia, port la golful cu acelasi nume; 300.700 loc.;

miscare comerciala important& $i industrii numeroase. Ora$ vechiu, exista pe vremea ramboaielor punice. A fost de multe on distrus si
restabilit. A format, In evul mediu, o republic&
puternice maritime, care, mai ales de prin sec.
Ku, a jucat un rol important In istorie, a stabilit
colonii pe tarmurile mkrilor departate si In unele
puncte ale Dunarii.
GENOVEVA, (*41.9 t512), sfinta In calendarul
catolic; a scapat Parisul de atacul lui Atila *i deaceea este onorata ca patrons a orasului.
GENOVEVA DR BRABANT (ca. 731), sotia con-

telui Siegfried. A devenit personaj al pove$tilor

populare. Plecind sotul ei la razboiu, a lasat-o la
castel. Intorcindu -se, a lost Indemnat de acuzatiile

de infidelitate ce i se aduceau sa o osindeasca

la moarte, dar calaul n'a voit s'o omoare, ci a
lasat-o Intr'o padure. Acolo a trait mai multi
ani cu copilul contelui pin& cind acesta, cu prilejul unei vInatori, a descoperit-o si, convins de
nevinovatia ei, a adus-o acasa. Aceastli legends
a patruns si In literatura noastra printr'o variant&
din sec. xvri, netiparita, si prin alta tradusa de

Grigore Plesoianu dupe un text francez (si acesta G E

dupa o versiune gerrnana) si tiparita In 1838. r_.
GENSERIC regele Vandalilor, Intre 427-477.
GENTZ [ghent] FRIEDRICH (*1764t1832), pu-

blicist german. Din cauza ideilor sale politice, a

Post silit sa-si paraseasca patria (Prusia) In 1802
$i Sa treaco. in Austria, servind In diplomatie. In
aceasta situatie a publicat multe lucrari politice.
De la el au ramas o serie de scrisori catre Domnitorii

Munteniei Intre 1813-1828, publicate dupe moartea lui. A c&latorit In terile romane $i a publicat
note despre calatoriile sale.

GEO4GIUL 0 com. rur. jud. Hunedoara, pla-

sa Geoagiu; 2890 loc. O G.-DE-SUS, corn. rur.

jud. Alba plasa Teiu.*; 1662 loc.
GEOFFROY ST. HILAIRE [geofron-se^t-iler]
ETIENNE (1772t1844), naturalist francez. A facut
parte din membrii comisiunii stiintifice care a Insotit pe Napoleon In expeditia din Egipt (1798), a
lost profesor de zoologie, membru al Institutului.
GEORGE I (*1845 t1913), rege al Greciei.

Fiu al lui Cristian ix regele Danemarcei, a fost

proclamat rege In 1863. A purtat un razboiu nenorocit cu Turcia In 1897; a luat parte la razboiul
balcanic In 1912; a fost asasinat de un socialist
(zic unii: pus de Bulgari) la Salonic.
GEORGE II (`1683 t1760), rege al Angliei
de la 1727, aliat cu Frederic n In tirnpul razboiului de 7 ani.
GEORGE III (`1738t1820), rege al Angliei
dela 1760. In timpul lui, coloniile din America
s'au declarat independente, dar s'a cucerit cea
mai mare parte din India. In ultimli 9 ani a lost
nebun.
GEORGE V (`1865), regele Angliei din 1910.
S'a specializat ca titer de marina si a lost 3 ani
vice-amiral al flotei engleze (1900). S'a casatorit
cu Principesa Mary de Teck.
A calatorit mult. In anul 1929
a suferit de o boat& de pia-

mini, de care a scapat prin

mari Ingrijiri medicale.

GEORGE II (*1890), fiul
regelui Constantin al Greciei.

S'a urcat pe tron In 1922 si a

domnit pine In 1924, clnd a
abdicat. Cosatorit cu principesa Elisabeta, film regelui
Ferdinand $1 a reginei Maria.
GEORGESCU GEORGE
George I
muzicant roman. Conducatorul, apoi directorul concertelor Regele Greciei.
simfonice In ultima for organizatie. Membru al Ateneului
Roman. A laut premiul national pentru muzica. In 1930.
GEORGESCU Kati (1855
t1898), sculptor roman. A studiat la Paris, unde a obtinut
succes cu Rugaciunea unui
copil" (1880), care e la Muzeul
din Bucuresti. A lost profesor
la Scoala de Belle-arte In Bucure$ti; a lucrat si picture. Din
operele sale: Statua lui LaGeorge V
zar in Bucuresti, a lui Asa- Regele
Angliei.
chi in Iasi, a lui Protopopescu-Pache. A lost membru al Ateneului Roman.
GEORGIA 0 regiune in Transcaucazia, formeaza azi o republic& sovieticli avInd 65.965 km.

p. si 2.638.000 locuitori. O unul din Statele

Unite americane, 154.000 km. p., 2.896.000 loc.
GEORGICE, poems didactic& a lui Virgiliu, are

ca subiect agricultura cu diferite ramuri ale ei.

(Pr- VIRGILIII).
GEPTZI, popor germanic cari an navalit In
Dacia prin sec. iv; mai tirziu au fost supusi de
Huni, de cari s'au liberat dun& moartea lui Atila
si in sec. vi regatul for s'a distrus de Lombarzi.
Dupe noile cercetari facute de D. Diculescu se
sustine co. ei au influentat limba $i viata romaneasca, teorie pe care multi istorici o combat.

1655

www.dacoromanica.ro

GERARDO EmANon., ambasador al republicii

GER- Venetiei
la Stefan-eel-Mare pe la 1476.
GER GERICAULT [eit.: jerico] THEODORE (*1791

cu 2 provincii, BRAUNSCHWEIG, BREMEN, HAMBURG,

David. Intre marile lui pinze: Pluta Meduzei".

SCHAUMBURG-LIPPE, TURINGIA (Thuringen) $i WDR-

HESSA (Hessen), LIPPE, VDREcat, mERLENRIIRO-SCHWER1N, NEELENBURG-STRELITZ, OLDENBURG, PRUSIA

1-1824), pictor francez. A luptat contra scoalei lui

(Preussen) cu 14 provincii, fiAXONIA (Sachsen),

(Le radeau de la Meduse), 1820, Ttrgu/ de Negri.

GERILA, persona] din povestile poporului. El
personifica gerul. Il aflam bine caracterizat, cu o
nota de humor, In basmul lui Creang& Harap-alb,

TEMBERG.( Dup5. alte isvoare se adaoga $i al 18-lea:

WALDECK). Teritoriul SAAR, prin tractatul din 1919,

GERMANI, popor din Europa de N., numiti

a$a de Romani, cari venira. In contact cu ei in
sec. I $i despre cari scrise (In sec. ii) Tacit o carte
(Germania sive de moribus Germanorum). In
cursul secolelor ei au jucat un mare rol In desvoltarea Europei, fiindca, din amestecul for cu
locuitorii multora din provinciile romane, s'au
format popoarele Europei medievale $i m0derne.

a Post dat de Societatea Natiunilor In administra-

tia Frantei pentru 15 ani. Aceste state, avind libertatea lor, un guvern $i constitutie separate,
sint unite Intel) republic& federativa (Dentsches
Reich), avtnd capitala Berlin. Capitalele celorlalte

state sint: Dessau, Karlsruhe, Munchen, Braunschweig,

Brema, Hamburg, Darmstadt, Detmold, Lubeck, Schwerin,
Neu-Strelitz, Oldemburg, Dreads, Buckebnrg, Weimar,
Stuttgart Si Waldeck. Alte orase importante: Frankfurt
pe Mein, Colonia (Keln), Essen, DUsseldorf, Lipsca (Leip-

Herta Germaniei.

Ei nu aveau o unitate, ci traiau Impartiti In di-

ferite grupttri marl sau mici, iar numele Deutsch

sau Teutsch s'a nascut mult mai tdrziu dupa legaturile for cu Romanii.
GERMANIA (DEUTSCHLAND, ALLEMAGNE), stat

In Europa. Se margineste la N. cu Marea Nordului,

Danemarca $i Marea Baltic.; la E. cu Lituania

$i Polonia (cu Lituania numai regiunea Prusia
Oriental., de care e despartita printr'un teritoriu
care da Poloniei esire la mare); la S. cu Cehoslovacia, Austria $i Elvetia; la V. cu Olanda, Belgia,
Luxemburg $i Franta. Supraf. 470.628 km. p.,
64.500.000 loc.

In partile de S. $i V. slut regiuni muntoase:

Cadrilateral Boemlei, MUntil Teutoburgi, muntii Turingiei, Jura franconiana, J.suaba, m. PAduril Negre, Taunus,

Wwitervald, Elfel, Hnnsruck. Fluviile curg de la S. spre

N. $i se varsa unele In M. Ba Rica: Vistula, Oder cu

all. Netze gi Sprea; altele In M. Nordului: Elba Cu
Saale Fi Havel, Weser cu Fulda $i Aller,Emai sau tree
In alte taxi: Rinul cu afl. Movl, Acker, Main, Ruhr
ei

Lippa, Dunilrea cu afl. Iller, Lech, Isar, Inn.

Statul german se compune (dupa. Hickmann)

din 17 state: ANHALT, BADEN, BAVARIA (Bauern)

zig) Nurnberg, Magdeburg, Aachen, Wiesbaden,

Heidelberg, Koblenz, Gotha, Signierhigen.

Mainz,

In timpurile vechi a existat un stat al Germa-

niei, care Insa. cuprindea $i alte teritorii de

crt cele locuite de Germani: ( mperiul lui Carol
eel Mare. Dupa moartea acestuia (814) $i mai ales
dupa moartea lui Ludovic, fiul lui (840) Incepura
a se despasti diferitele tari cari formase Inainte

imperiul unit, iar din sec. ix, cu stabilirea feudalismului, faramitirea facu progrese marl $i
istoria Inregistreaza multe perioade de anarhie,
provocata de luptele Intre state, marl sau mici,
unele chiar simple orase. Cu alegerea ca Imparat
a lui Rudolf de Habsburg (1273) Incepe o perioada. de Inaltare, care continua prin anexari $i
cuceriri de tari, iar In sec. xvi (1512) se fac acte
pentru constituirea unei federatiuni a Imperiului;
dar rivalit.tile dintre suverani, luptele religioase mentinura pin& In secolul xvin starea de
necontenita. nesiguranta $1 mai toate razboaiele din
acest timp se petrecura In tarile germane $i din
pricina lor. Austria era atunci factorul de capetenie al lurnii gerinanice. Cu ridicarea electoratului de Brandeburg, din care se nascu regatul

1656

www.dacoromanica.ro

Prusiei, Austria fu oprita de a Inainta spre Vest.

Revolutia franceza destepta si In Germania ideea
national.; ea se intari si In urma razboaielor napoleoniene, iar congresul din Viena (1815) stabili
con f ederapiunea germanica. In aceasta. uniune erau

2 state foarte marl (Prusia si Austria), 10 marl,

iar restul de 27 mici sau foarte midi, fiecare pas-

trindu-si fiinta de stat autonom. Era fatal ca

dorinta de dominaliune sa nasca rivalitate Intre

Austria si Prusia. Prin politica ei dibace, Austria
Isi mentinu situatia si chiar oarecare prestigiu de
Intiietate, amestecindu -se si In chestiunile orien-

tale si intinzlndu-si stapinirea In Italia; dar de

la 1864 Prusia, Intarita si organizata militareste,
incepu sa-si revendice dreptul de superioritate:
anexa diferite teritorii si state mai mici si, In
1866, dote lovitura hotaritoare Austriei, inlaturind-o din confederatia germanica prin tratatul de la Praga; apoi, provocind razboiul din 1870
cif Franta, anexa alte teritorii si reusi sa devie

centrulnoului imperiu proclamat la 18 Ianuarie 1871

la Versailles. Politica lui Bismarck urmarea acum,
dup. intlietatea In Germania, intlietatea In

Europa si cauta s'o realizeze apropiindu-se de

Austria si formind alianta celor trei imparatii In

1872 (Germania, Austria si Rusia), apoi, de team&

ca Rusia O. nu se ridice prea mult, Ii dete lovitura

din 1878 (cind congresul din Berlin o opri de a

se folosi de tratatul de la San Stefano care distrugea Turcia) si forma tripla alianta (Germania,
Austria si Italia). Domnia lui Wilhelm n duse mai
departe opera lui Bismarck, hut'. cu alte mijloace.
El reusi sa. dea statului sau un mare prestigiu, sa.-1
faca a hoar' in anume momente politica Europei,

isi intinse actiunea In celelalte continente, formind un mare imperiu colonial si Men o mare
pregatire militara. Dupa atentatul dela Serajevo,
Incepu impreuna cu Austria razboiul mondial. Stir,
situl acestuia a fost altfel decit it astepta Imparatul. Germania invinsa a rasturnat toate dinastiile, a proclamat republica si a suferit citeva
cesiuni de teritoriu, restituind Frantei ce-i luase
in 1871, Poloniei ce-i luase In cele trei Impartiri; apoi o parte din regiunea Rinului a fost ocupata. de armate aliate. Adunarea nationala
de la Weimar a ales presedinte pe Fr. Ebert

(11 Februar 1919), sub care s'a stabilit noua Constitutiune (1919); murind el, s'a ales feldmareresalul Hindenburg (1925) pentru 7 ani. Dupa
oarecari ezitari, Germania a intrat In Societatea

tradus rornane4te: Moartea lui Avel (de A. Bel- GERdiman, 1818; de C. Bajescu, 852), Cel dintaiu
GHE
plutitor (de I. Costinescu).
GETI, popor antic, despre care zice Herodot ca.
locuiau la N. de Balcani si la S. de Dunare. Siliti
de Dariu (ca. 500 a. Chr.) au trecut peste Dunare,
alaturi de Daci, avind aceeasi origine ca ei, adica
si unii si alt,ii fiind Traci.
GEZA [gheza] II (*1129 t 1129), rege al Ungurilor intre 1141-1161.
GHEAZERA, masiv muntos jud. Muscel Intre
Riul Doamnei si Dambovita; are 3 virfuri: Gheazera (2406 m.) Papusa (2426 m) si Papaul
(2095 m.).

GHECT, sat jud. Tulcea lingii Macin pe malul

drept al Dunarii In fata Brailei; loc. vestit pentru
pescuit.

GHEDEON I (sec. xv), mitropolit al Moldovei.

Nu se cunoaste data. Avea metania la man.

Putna.

GHEDEON II, mitropolit al Moldovei 1655-

1660. Avea metania la man. Secu. In 1656 a

lost trimis In misiune In Rusia.

GHEDEON III, mitropolit al Moldovel 17081723. Era In scaun In 1711 rind a venit In Iasi
Imparatul Petru cel Mare si sotia sa Ecaterina.
GHEDEON EMANOIL (1854) scriitor grec. A
trait mult limp la Constantinopol, unde a si tiparit cele mai multe opere, apoi a trecut In Atena.
Membru corespondent al Academiei Romane (1891).

Op. pr. Istoria biograticd a patriarhilor din Constantinopol de la 36 la 1884 si Epistolele patriarhilor, In mai multe volume.
GHELAR (sau GHELARI sau GEIER), com, rur.
jud. Hunedoara plasa Hunedoara. Mine de her
ale Statului; industrie a fierului.
GHELENGTC, circ. corn. jud. Caliacra cu ii
sate (1929).

GHELINTA, corn. rur. jud. Trei-Scaune plasa

Covasna; 3752 loc. Circ. corn. cu 3 sate.

GHENADIE I, mitropolit roman In Transilvania (ca. 1579-1585); avea resedinta In AlbaIulia. A fost hirotonit de mitropolitul Serafim al
Ungro-Vlahiei.
GHENADIE II (t640), mitropolit roman In
Transilvania. Mireneste se numea Gheorghe Bradi.

Natiunilor.
GERMANICUS (*15 a. Chr. t 19 p. Chr.), ge-

Hirotonit In Bucuresti. Se intituleaza: arhiepiscop al Bdigradului si Vadului si Ordzii si Satmarului si a toatd tam Ardealului.
GHENADIE III, mitropolit at Transilvaniei
pe la 1659-61. Era rus si se numea Gheorghe din
Putiolia.

unit istorici spun ca a fost otravit din ordinul lui

In Bucuresti in 1792, a fost elev al lui Lambrii

Fotiade, a studiat apoi la Lipsca, a profesat In
Odesa; in 1820 Alexandru Sutu 1-a chemat In

neral roman. Fiu al lui Drusus, fu adoptat de

Tiberiu, unchiul sau. A luptat In Dalmatia, In
Germania, in Orient. A murit in citeva zile si
Tiberiu.
GEROTA DIMITRIE ("1867), medic roman.

Profesor de anatomie topografica si hirurgical&

la facultatea de medicina. din Bucuresti si la scoala

de ante frumoase. Conduce serviciul hirurgical

de la spitalele Brincovenesc si un sanatoriu particular. Membru corespondent al Academiei Romane (1916). A publicat articole de specialitate
si un studiu anatomo-clinic despre apendicita
(1929).

GERSON JEAN mamma (*1363 t1429), teolog

francez. A lost cancelar al Universitatii din Paris

si a luat masuri pentru reforms moravurilor In

viata studenteasca. A scris opere de organizatie
swim% si de doctrina.
GERVTNUS [gher ] aEoRa ('1805t 1871),
istoric german. A fost profesor la GOttingen si

la Heidelberg, a fost de multe on persecutat pentru

opiniile sale politice. Op. pr. Istoria literaturii ger-

mane, 5 vol. 1835-1842, Istoria secolului xix,

8 vol. 1856-1866.

GESSLER [ghes..], personagiu legendar din istoria Elvetiei si din piesa lui Schiller Wilhelm Tell"
GESSLER [ghes...] SALOMON ( *1730t 1788),

poet elvetian. Autor de poezii idilice, imitat Iv

liter. Iranceza de Florian. Din operele lui s'au

GHENADIE GHEORGHE, profesor grec. A venit

Bucuresti spre a preda lectiuni la Academia domneasch. In 1821 elevii lui au intrat, Inpreunh cu el,
in rindurile eteristilor; dupa lupta dela Dragasani,

s'a dus In Rusia.

.-

ENAcmaNu.
GHENADIE ENAcEANII
GHENADIE PETRESCII, mitropolit al Romaniei.

Monah (1854), eclesiarh (1875), arhiereu (1877),

episcop de Arges (1876), mitropolit primat 1893.
Caterisit de Sinod In 1896, procesul a fost revizuit

In acelasi an si a fost reintegrat. Demisionat In

1897, s'a retras la m5nhstirea Ciildarusani, unde a

murit.
GHEORGACHE LOGOFATEM, a scris In anul
1762 o Condicol de obiceiuri ale Domnilor Moldo-

vei. S'a publicat de M. Kogalniceanu In vol. III

din Letopisete ed. 2-a.
GHEORGHE nozEvrruL, praznuit de biserica
ortodox& la 8 Ianuarie. S'a calugarit Intr'o manastire si a trait In cea mai strict& vista ascetic&
on post, priveghere si rugaciune.
GHEORGHE, stint, prhznuit de biserica ortodox& la 7 Aprilie. S'a calugarit din frageda vlrsta; a fost episcop al Mitilenei, a combhtut pe
iconoclasti; dar nu stim In care epoc& a acestor

lupte, cars incep prin sec. iv si tin pina In al

vm.

1657

www.dacoromanica.ro

GHE-

GHc

GHEORGHE (t ca. 303), stint martir, praz-

nuit de biserica cresting la 23 Aprilie. A trait pe

vremea lui Diocletian; era un puternic tribun militar In Palestina; dupfi altii, era print In Capadocia. Cultul lui se gaseste instituit pe vremea imparatului Constantin I
(306-337) si a Post totdeauna foarte onorat
de Greci. Mai tirziu Il
vedem siirbatorit ca patron si In Occident (Genova, Germania, An.-

GHEORGHIE II si GH. III (sec. xvi), mitropolitd ai Moldovei. Nu se 011110S0 datele exacte.

Erau amindoi de la man. Neamtmlui.

GHEORGHIE IV, mitropolit al Moldovei In
1552 cu metania la man. Neamtului.
GHEORGHIE V movuA, mitropolit Plr movmA.
GHEORGHIE VI, mitropolit al Moldovei
1723-29.
GHEORGHIEFF EVLOGHIE ( *18191.1897), financiar roman de origine bulgar. A venit In Romania de copil, a dus o viatk plink de mizerii pin&

Mare, care avea un steag

cind un mitropolit bulgar, refugiat aci din cauza

persecutillor turcesti. 1-a luat lInga sine. Acesta
i-a lasat mostenire o avere insemnatti pe care a
merit -o si a ajuns foarte bogat. A Mout acte filantropice atit In tara de origine clt si In noua lui

care se gaseste In manastirea Zograf din Sf.

rilor bulgaresti pentru a se libera de Turci, In Bucuresti fiind unul din centrele principale ale acestei
activitati.

glia). La not Y1 gasim ca

patron al armatei pe
vremea lui Stefan eel

patrie. A participat la toate pregatirile misca-

cu chipul lui, pe care-1

ducea in toate luptele si
Munte.

GHEORGHTTA. STEFAN wirGHEORGECE STEFAN.

GHEORGHE I STE-

(t 1669), domnulA
Moldovei 1653, 1653
FAN

Sf. Gheorghe.
1658. Fiu al logofatului
Dirnitrie Stefan, era u- (dupa o icoanit veche)
nul din cei mai devotati boeri ai lui Vasile Lupu.
Totusi, Indemnat de Mateiu Basarab si de Racoti,
principele Transilvaniei, formeaza pe ascuns un partid de opozitie care reprezenta oarecum actiunea elementului national contra
domnitorului strein. In dumineca Florilor 1653 arma6
tele eel or trei aliati Intra In

Iasi si Introneaza pe Gheor-

ghe Stefan, dar Vasile Lu-

GHERASTNI, sflnt praznuit de biserica orIordan o manastire In care calugarii duceau o

todox& la 4 Martie. A Infiintat In Palestina lInga

viata de tacere absolutii si de saracie, dormind pe
rogojini, far& foc In timpul iernei simancind numai
piine si smochine.
GHERASIM(f1844), episc. at Buzaului 1819

GHERAS11/1 Taws (1849 t1915), prelat ro-

si-1 goneste. A doua incer-

man. A Yost profesor de studiul biblic al vechiului

Testament la facultatea de teologie din Bucuresti

care e mai fericita pentru

boerul rasvratit : in Octombrie 1653 el is tronul si

(1892). Arhiereu, apoi episcop de Arges, ales in

1893. Dintre publicatiile lui, cittun Dic(ionarul

hagiografic.
GHERASENI, c. r. j. d. Buzau, plasa Glodeanurile; 2117 loc. Are in circ. sa 21 sate (Legea 1929).

este recunoscut de Turci.

Politica pe care o urmeaza

este contrarie intereselor

GHERASI NicoLAE, jurist roman. A Yost consilier la Curtea de Casatie; ministru de justitie in
guvernul lui Lascar Catargiu (1889).

1824 ; demisionlnd, s'a facut schimnic la manastirea

Caldarusani.

pu, care dobindise ajutorul Cazacilor, II Invinge

Portii. Legat cu aliatii

cari 1-au adus pe tron,

GHEORGHTU XENOFON, profesor roman In

Iasi. A Yost membru al Junimei"; a colaborat la
Convorbiri Literare", a publicat studii de literature franceza despre Moliere, Corneille si Racine.

40011;Gheorghe I Stefan

o stampii.din col.
intra prin ei in relatli cu du- (chip&Academiei).
cele de Moscova, apoi cu
Carol xi, regale Suediei, care se tntelesesecu Racot.i

ca sii. Impart& Polonia si dobindise fligaduiala de

ajutor de la Hmelnitki, hatmanul Cazacilor si de

la Frederic Wilhelm, marele elector de Brandeburg. Aventura In care intrase se sf Irseste cu o

mare Infringere si Gheorghe Stefan e mazilit. De

GHERCTI, c. r. j. d. Dolj, plasa Balta Verde;

are In circ. sa 14 sate. Satul central are 1150 loc.
GH:pREA ION, numele literar, apoi si oficial,
al lui C. Casiu Dobrogeanu ( *1855t1920), scriitor
roman. Originar din Rusia,

amestecat ea student in

miscarea socialists., prins

In Basarabia, Inchis, refugiat In Norvegia, Anglia,

a venit in Romania si a
cialistilor romani (pe la
1880), devenind colaborator la revista Contem-

atunci Incepe pentru el o teribil& pribegie: prin Polonia, Austria, la Moscova, la Stockholm, In Pomerania. E nevoit sa amaneteze si sa vinzk bijuteriile

luat parte la actiunea so-

mint strein. Se zice ck corpul a Post adus de a treia

a sa sotie st Inmormintat in manastirea Capin.

poranul" din Iasi. A scris

politica si critica literara.

pretioase ce avea cu el; rar este ajutat baneste,

niciodata pentru reluarea tronului. Moare pe pa-

GHEORGHE DIN MOLDOVA, numele liroman. A ocupat functiuni publice. A publicat

poezii In Contemporanul (1884 s. u.), In Revista
Mud (cu o scrisoare elogioasa a lui Hasdeu)
(1888 s. a.), Lumea ilustratd (1892 s. u.). In 1912
a aparut un volum in edit. Viata Romaneasca"
terar al lui G. KEENBACH (*1859 t1909), scriitor

si In 1930 (Scintei) In ed. Cartii Romanesti.

GHE ORGHNI Post OYORGYOSZENTMIKL Os,

corn. urban& jud. Ciuc, plasa Gheorgheni; 11.830

loc. dupa unii, 8820, dupa altii. Static c. f. linia

Ghimes-Tirgu-Mures.
GHEORGHIAN MITROP. w ionp.

GHEORGHIAN VASILE 184211901), om politic roman si advocat. A facut studii la Neapole; a

Post advocat In Iasi, deputat, senator, reprezentant

W RomAniei in Roma si ministru de domenii in 1887.

GHEORGHIE I (sec. xv), mitropolit al Moldovei. Nu se cunoaste data exacta a functionarii

lui, se stie ce avea metania la man. Putna.

A polemizat cu Titu Maio-

rescu. Devenind cetatean Gherea- Dobrogeanu.

roman (1890), s'a stabilit
ca birtas In gara Ploesti, facind acolo un centru
puternic al propagandei sale politice. Mild conducatorii partidului socialist au parasit lupta, el a
Minas izolat si a continuat sa sustina teoriile socialiste prin diferite scrieri. A publicat 3 volume de
Studii critice (1890 $. a.), revista Literaturd si
stiinfd (1893) si Neotobagia (1910), studiu politic.

GHERGANI, com. rur. jud. Dlmbovita pe

si Titu. Aci este mormintul lui Ion Ghica. In
rlul Colentina; 664 loc. Static c. f. Intre Chitila

catunul Mavrodin al acestei corn. au Post lupte

Intre Mihaiu Viteazul si Turd..
GHERGHELY TOBIAS, general roman. A lost
ministru de ridzboiu In 1867.

GHERGHTNA, loc Inalt linga. statia Barbosi

jud. Covurlui com. Filesti, unde a Post o cetate
probabil romana, ale caret mine s'au descoperit
In 1703.

1658

www.dacoromanica.ro

GHERGHITA, com. rur. jud. Prahova plasa

Draganesti: 2452 loc. Duple legea 1929, tine de circ.

corn. Draga.nesti. Fundata Inainte de 1503. Are biserici, din cari una zidita de Mateiu Basarab 1641.

Aci Mihai Viteazul a Invins pe Turci In 1596.

GHERGHTU, munte, clina vestica a masivului Grenties.
GBEREA, corn. urban& jud. Somes, 8000 loc.

vania In timpul rhzboiului, a Post membru In co- GHEmisiunea scolarli moldoveneasca din Basarabia
(1917) si, dupa unire, secretar general al resor- G HI
tului de Culte si Instructie din Consiliul dirigent

(1918-20). A mai publicat si alte lucrari despre

swath., biserica, etc.

GHICA ALEXANDRU (11741), dragoman in Con-

linia Cluj-Baia-Mare, la 4 km. de

Dej. Are 1 scoala normal& de Wield, 1 de fete,
1 gimnaziu de fete, 1 liceu de 1)54 si scoale primare; 1 biserica ortodoxa, 1 greco-catolica, i catolica, 1 reformatti, i armeana, 1. israelita, ; 1 seminariu greco-catolic; i mtmastire franciscana.
Are o Insemnata populatie armeana.
GHERLA (EPISCOPIA UNITA) fondata In anul
1853. Lista episcopilor: loan Alexi, 1854-1862;
loan Vancea, 1865-1868; Mihail Pavel, 18721879; loan Szabo, 1879-1911; Vasile Hossu,
1913-1916; luliu Hossu, 1917. Din 1930 e mutat&
la Cluj.
Stattie c. f.

GER.MANI PLENELAs (1839 t1899), financiar

si -om politic roman. Era bancher In Bucuresti; a

lost ministru de finante In mai multe rinduri

(1888-89; 1889-91, 1891-95). Impartasind ideea lui P. P. Carp asupra monometalismului, a
introdus etalonul de aur, desfiintInd agio, care
ajunsese foarte urcat In epoca bimetalismului

pe care se Intemeia moneta noastra de la Inceputul Domniei lui Carol, facInd parte din uniunea
monetara latina.
GHERMANETI O corn. rur. jud. MGM, plasa DrInceni; 1872 loc. Dupti legea 1929, tine de
circ. com. Drinceni. 0 corn. rur. jud. Tutova,
plasa Banca; 2126 loc. Dupa legea 1929, tine de
circ. corn. Ferdinand.

GHERONTIE, episcop al Tomisului de la

GHERT4N tss- BIERTAN.

1926.

stantinopol, fiul lui Mateiu. Ucis de Turci 1741.

GHICA ALEXANDRU, domnul TAM Romanesti

1766-1768. Era fiul lui Scarlat. A domnit putin,

flind mazilit din pricinh ch a Yost plrit la Poarta

ca permite sa se Inroleze tineri In armata ruseascii.

GHICA ALEXAbIDRII SC., boer roman. Il gasim
logofat at credintei In 1833 In Muntenia.
GHICA ALEXANDRU ORIG., boer roman. Mare
Postelnic In Muntenia; 11 gasim ministru de finante

In 1838-41.

GHICA ALEXANDRU, fiul Domnitorului Gr.

Ghica cel ucis de Turci. A ocupat functiuni Inalte
In Moldova pe timpul lui Mihail Sturdza (183449). Il ghsim presedintele Adunarii obstesti in
1843.
GHICA ALEXANDRII ( 1795 t 1862), domnul

Tariff-Romanesti April 1834-7 Octombrie 1842 si

Caimacam 4 Iulie 1856. Octombrie 1868. Era fiul

lui Dumitru, care era fiul altui Dumitru, fiu al

lui Alexandru Dragomanul. A Post primul domn
regulamentar. Intrind In Cara pe la Giurgiu la
23 Iulie 1834, a dat primul mesaj catre Obsteasca
Adunare prin care desfiinta obiceiul sarutarii,de
ulna. A lucrat pentru desvoltarea scoalelor,.a
Inceput desrobirea Tiganilor. Sprijinit de Rusi,,a
Ingaduit introducerea unui articol in Regulamentul Organic, care
mhrea dreptul de ame-

stec al Rusiei In afacerile trail, a luat ma-

GHERTENT$, corn. rur. jud. Timis-Torontal,

plasa Gataia; 1439 loc. Statie c. f. Intre Galata si
Berzovia la 3 km. de aceasta din urma.

suri severe contra calor

cari urmareau o schirnbare a organizarii politice, Inchizind in mana-

dent al Academiei Romane (1905). A publicat

articole In diferite reviste, dar mai ales In Arhive
din Iasi (1889 1924). A dat la lumina studii
despre istoria noastra (Vlad Tepes, 1891; $teran
cel Mare, 1904; Cuze$Iii, 1912; Istoria Docolinei,
1921) si despre istoria limbh (Grafia cirilicd
1889; Glosarul psalitrei scheiane, 1902;. 0 psal-

reprimlnd cu severitate Alexandru Ghica, Domnul

Munteniei
un Complot bulgaresc la

GHIBANSCU GHEORGHE (*1864), istoric roman. A Yost profesor la Scoala normal& din Iasi;
deputat In mai multe rinduri; membru corespon-

tire veche moldoveneascd, 1913); a dat editiuni ale

cltorva texte vechi (Arhantologia Moldovei de Sion,
1892) si a publicat multe materiale documentare,

in volumele xvni, xxin si xxiv din Colectiunea

Uricarul" lui Codrescu (1892-94), apoi In seriile
Ispisoace si zapise, 10 volume (1906 1922) si
Surete $i izvoade 10 volume (1906-1915), cum si
Documente basarabene, 1914, Catastihul lasilor
din 1755, 1921. In anii din urma redacteaza un
buletin al muzeului municipal din Iasi loan Neculce", In care gasim foarte numeroase documente din istoria veche si noua a Moldovei si a
orasului Iasi.
GHIEARTENI, static c. f. jud. Covurluiu Intre
Galati si Beresti.
GHIBERTI LORENZO

ca. 1378 tca. 14451,

sculptor, arhitect, pictor italian din sc. florentina.

GHTBU ONISIFOR (1883), profesor de pedago-

gie la Universitatea din Cluj. A Post prbfesor la

Seminariul din Sibiu si inspector at InvatIlmIntului primer ortodox din Transilvania. Membru corespondent at Academiei Romane (1919). A publicat studii despre situatia si istoria Invatamintului romanesc, Intre cari: coda romdneascd in

Transilvania $i Ungaria, 1915, Scoala romdneascd din Pesta, 1916, Universitatea din Cluj,
1922,ICea dintliu statisticd a invdtdminiului din
Romdnia intregitd, 1926, precum si o cercetare
asupra istoriei literaturii didactice (Bucoavne,

Abecedare, Carp de citire). Refugiat din Transit-

stire pe capii miscilrii

neisbutite din 1840; prin
acestea si-a fhcut dusman partidul national
care Incepea sa se formeze. Pe de alta parte,

B01111, organizat cu sti- OLIO Almanahul S tatuluit.

inta Rusilor, i-a nemulOmit si pe acestia; iar Turcia nu 1-a sustinut In-

dealuns. Astfel a lost destituit In 1842. A trait

mai multi ant tetras In Viena si In 1856 a fast
numit caimacam in Muntenia, prezidtnd la alcatuirea divanului ad-hoc si fiind un sustinator

al unirii principatelor.
GHICA mrarrars (181611897), fiul Domnitorului Munteniei Grigore. A Post ofiter In armata
ruseasca, a Mut studii In Germania, a Yost magistrat, prefectul politiei In
Bucuresti si presedinte al municipalitgii capitalei, deputat
In divanul ad-hoc, partizan
al unirii. La 24 Ianuarie 1859
a Indemnat pe colegii sai din
Adunarea electiv& sh dea vo-

tul pentru Cuza, care fusese

ales In Moldova. In timpul
dorimiei acestuta a Yost mini-

stru de finante (1861) si de

interne si presedinte de Consiliu (1861). Mai tirziu 41 vedem presedintele unui guvern
de concentrare (1868-70), a-

Dimitrie Ghica,

fiul lui Grigore.

3t,
wind and externele and lucrarile publice si duph aceea, farti sti mai fie ministru, ocupti un loc de frunte In activitatea politica, fie ca senator on deputat, ca presedinte at
Camerei on al Senatului, mai ales In timpul
guvernelor conservatoare. Afara de aceasta, ca

1659

www.dacoromanica.ro

al spitalelor dyne In timp de 20 de ani,

6H1- efor
a lucrat pentru desvoltarea acestei institutii de
GHI binefacere, care-si are originea In parte In daniile
familiei Ghica. Lumea 11 cunostea sub nurnele de
Beizadea Miticd.

GHICA DIXITEXE I. (*1848 t1914), diplomat ro-

man. Era fiul lui loan Ghica. A lost vice-presedinte al Ateneului roman.
GHICA ELENA Pr DORA D'ISTRIA.

GHICA EMIL I. ("1848 t1911), diplomat roman.

Din ramura moldoveneasca a familiei, a flicut studii

la Paris, a intrat In diplomatie In 1874, a devenit

ministru plenipotentiar In 1885. A reprezentat

Cara la Petersburg, la Belgrad, la Atena, la Viena

si la Paris.
GHICA GHEORGHE, domn al Moldovei 16581659 si al Tara Romanesti 1659-1660). Incept':

torul sirului lung de Domnitori din aceasta familia, era de neam Albanez. Cunoscut de Vasile
Lupu, care avea aceeasi origine, a lost numit de
el capichehaia la Constantinopol, apoi adus In
Moldova, unde a ocupat functiuni importante
ajungind chiar Vornic-Mare. Gheorghe Stefan 1-a
pus iar capichehaia si a dat in clisatorie pe o
nepoath a sa lui Grigore, fiul lui Gheorghe Ghica.
Astfel a Inceput legatura de rudenie cu familiile
boeresti din Moldova. Protejat si de Vizirul
Chiupruliu, cu care, dun& povestirea lui Neculce,
s'ar fi cunoscut de cind erau copii, deveni domn
cind Gheorghe Stefan fu mazilit (Martie 1658).
Deabia ajuns In Iasi. este atacat de fostul Domn,
care vine din Transilvania cu ostire, dar cu aju-

torul Thtarilor 11 Invinge la Strunga thigh TirgulFrumos. Curind dim& aceea Ghica si colegul shu
din Muntenia, Mihnea, tau parte in expeditia din
Ardeal contra Ungurilor si se Intorc In Decembrie
(1658). Mihnea tradeaza pe Turci, este mazilit si
se da provizoriu lui Ghica si tronul Munteniei, apoi

numindu-se alt domn In Moldova. el ramine aci

(Decembrie 1659) si sth /Ana In Septembrie 1660
and e mazilit si el din pricina ca nu putuse aduna

sumele necesare pentru plata haraciului.

GHICA GRIGORE Sall GRIGORASCU, doom al
Tarii Romanesti 1660-1664 si 1672-1674, fiul
lui Gheorghe. Domniile lui au lost foarte agitate.
In prima domnie a fost silit sh. in parte la cloud
expedipi ale Turcilor In Transilvania (1663 si
1664), tot In acest timp a savirsit o fapth care va
pastra totdeauna o path pentru memoria lui: a
pus sh omoare pe postelnicul Constantin Cantacuzino (or acest nume), care 11 ajutase sh devie
domn 51-1 sfatuise ca pe un flu. In cursul celei de a

doua expeditie el a tradat pe Turci in favoarea

Nemtilor si a lost silit sh fug& la Viena. Prin abilitatea lui a stint sh Imbunezepe Turci siSh. is
a doua oath tronul Munteniei in 1672. Si de
astft data fu silit a Insoti armatele turcesti In
Moldova In contra Poloniei. Ghica tradeazii din
nou pe Turci si, desi
reuseste sh. arunce vina
pe Husain -pass, care
este pedepsit cu moarte,
totusi I i pierde tronul
si 1%1-nine

tinopol.

la Constan-

1741, 1747-1748, al
Munteniei 1733-1735,

1748-4752. Era fiul lui

(care

n'a fost

pol, fost dragoman, si

nestiind, la venirea sa,

nisi limbs romaneasch,

aduse cu sine multi Greci,

GHICA GRIGORE (t1777), domn al Moldovei

1764-1767, 1774-1777, si al Tarn Romanesti

1768-1769. Era fiul lui Alexandru dragomanul.

el Insusi dragoman. Cu mari sume de bani, dobIndi

tronul Moldovei (1764) si avu o domnie foarte interesanth, duph marturiile cronicarilor: a organizat

incasarea darilor In cele mai bune conditii si mai

drepte pentru locuitorii shraci, a introdus aph potabilii In Iasi, a Incercat sh fach o fabrich de postav

In satul Chipiresti linga Bahluiu, a impus prix

exemplul s &u ImbrAchmintea simpla In locul luxului hainelor boeresti, a Mout local pentru o swath..

In politica extern& urmarea ajutarea Rusiei In

contra Austriei. Duna trei ani, conform obiceiului ce se luase, a fost lasat liber; dar, dupa un an
i se dete domnia Munteniei, pe care Ina. n'o pas-

ta molt din cauza ca intrind Rusii In tars fu

prins si dus in Petersburg (1769). Duph. pacea dela Cuciuc-Cainardgi (1774) priori din nou domnia
Moldovei. In vremea aceasta Austria Incepe unel-

tirile pentru ocuparea Bucovinei. Ghica, Inteles

cu Rusii, Indemna pe boerii din
.j,
divan sh fach. un memoriu In

chestiunea aceasta protestlnd

contra Incalchrii parnIntului
stramosesc si amenintind oarecum pe Turd ch., dada nu
vor fi ajutati, se vor adresa
unei puteri streine. Lungi gi
laborioase lurk tratativele, grebe

silintele lui Ghica, mai ales ch

el ar fi voit sa-si asigure oarecum si buna-vointa Austriei
pentru a nn -si pierde tronul.
Grija pentru propria sa soarta

1-a Mut sa nu observe OA a fost

Grigore Ghica,
ucis 1777

inselat si de Rusi, cari aveau (dupS o stamstamps .d in

interes atunci

sir

fie bine cu

col. Academiei).

Austria, dar In acelasi timp voiau sh Impiedice

anexarea Bucovinei si se serveau de Ghica, pe
care II parasirh cind vazurh ca nu le mai poste fi
de lobos. Astfel Domnitorul fu ucis prin In$015ciune de un trimis al Portii, In Iasi. Orcari ar fi
fost greselile politica ale lui Ghica, el merit& recunostinta noastrA si memoria

lui a lost onoratii prin ridicarea

unui monument In Iasi In anul
1822-12 Iulie 1828. Era fiul lui
Dumitru si nepOt a lui Alexandru dragomanul. Este primul
domn numit dintre boerii tarn
duph rdiscarea din 1821, cu care
se incheie epoca zish a FanarioWon Cu foarte bune intentiuni,
dar cu putine puteri de realizare,
a adus oarecari Inbunatlitiri In
starea de lucruri fie In ordinea

dovei 1727-1733, 1735

domn) gi nepot lui Gnigore fostul domn. Fiind t

crescut la Constantino -

stirea Frumoasa si a ajutat desvoltarea culturii

grecesti. In 1733 a fost mutat In Muntenia, unde
a stat numai 2 ani, fiindch Mavrocordat voia sh.
se Intoarch iar acolo si In 1735 reveni In Moldova.
Aceasta a doua domnie a lost turburata prin ocupatiunea ruseascli, In care timp Ghica a stat in
Constantinopol. Duna citva timp, din pricina intrigilor, si-a pierdut tronul (1741) si a stat mazilit
7 ani. Revenind In Moldova pentru un an (174748), reuseste sh is a doua oarti. tronul Munteniei
si moare In semi In anul 1752. In acest timp
a zidit mbinii.stirea Pantelimon, unde a facut si
un spital.

1875.
GlITCAGRIaoRE ( 1765 t 1834),
domn al Munteniei 21 Iunie

GHICA GRIGORE
(ti752), domn al Mol-

Mateiu

succes de arme, chci nAvAlind Tatarii, rasculati

contra Turcilor, i-a Invins cu ostirea format& din
Turci, Munteni si Moldoveni. Ghica a zidit mlinh-

Grigore Ghica,

fiul lui Gheorghe

(dupS o stampl din col.

materialh, fie in brdinea culturalli.

Academiei).

pe cari li puse In functluni Inane; a lost totusi

un domn bun, cu milli de cei shraci si generos
frith de adversarii sal politici. A avut si un mare

-If
Grigore Ghica
Doran isoo.

A suferit din pricina ca Turcia nu a retras declt

tirziu trupele ce se aflau In tarn. Situatia se pre zinth oarecurn schimbata In bine dupa ce se

semnase Conventiunea de la Akkerman (1826),

dar In 1828 Rusia declarh rilzboiu Tuneiei, ocuph

1660

www.dacoromanica.ro

principatele si domnitorul fu silit sa fuga In

Transilvania.
GHICA GRIGORE (*1807 f1857), domnitor al
Moldovei 1849-1856. A ocupat functiuni Inalte:

ca ofiter a ajuns sa alb& titlul de hatman, a Post

secretar de stat In 1842 $i
ministru de final* in 1843.

Dupa conventiunea de la
Balta-Lirnan, urmind a se
numi domnitori pe termen
de 7 ani, el funumit In Mol-

dova. Patruns de idei liberate, el a desrobit Tiganii, a

desfiintat censura presei, a

desvoltat $colile, a tipasit

cronica lui $incai. In timpul ocupatiei rusesti (1853),
a plecat din tar& si s'a reintors dim& retrzgerea Ru$1-

lor. S'a aratat pe fat& partizan al unirii principatelor,

alcatuind chiar un memoriu
Grigore Ghica,
In aceasta privinta.
domn al Moldovei dela
GHICA GRIGORE I. ( 1847
x840.
11911), diplomat roman. A
facut studii in Paris; a luat parte la razboiul
franco - prusian (1870); a intrat In diplomatie In
1874; a devenit ministru plenipotentiar In 1887.
A reprezentat Cara la Constantinopol, Berlin,
Paris; a Yost In. trei rinduri secretar general al
Ministerului de externe (1878, 82, 87), delegat In
comisiunea europeana a Dunhill $i corn. taxa
a Prutului (1886).

GHICA IOAN GR. (1829 t1881), general $i om

politic roman. Era fiul domnitorului Grigore Ghica

din Moldova (eel de la 1849). Intors de la studii

In 1851, a devenit ofiter $i a Inaintat pin& la gradul
de general. A lost deputat In Adunare elecHy& a Moldovei, apoi In 1861 s'a mutat In Bumrest' $i a Post numit ministru de razboiu pentru
Muntenia $i peste clteva zile pentru ambele principate (1861), raralnInd In acest post In diferite
guverne pina. la 1862 and trece la externe pina
la 17 August 1863. Fiind contra loviturii de stat,

s'a retras din viata politica, In care a reintrat

dupa 1870, fiind numit agent diplomatic la Viena,

de unde a trecut la Constantinopol, aflindu -se

aci cind s'a declarat razboiul In 1877. A luat parte
la razboiul independentei $i dupa aceea a Post
trimis la Petersburg ca agent diplomatic (In timppul grelelor tratative In legatura cu chestia Basarabiei) $i apoi cu titlul de ministru plenipotentiar.
GHICA IOAN ( 18171-1897), om politic $i scrii-

tor roman. A lnvatat ingineria de mine la Paris.

Intors In tara In 1841, fiind rau vazut de domnitor

din cauza ideilor sale politice, a plecat in Moldova,

unde domnitorul Mihail Sturdza 1-a primit bine

$i i-a dat o catedra la Academia Mihaileana. Acolo

a fundat cu amicii moldoveni revista Prop&sirea "(titlu care a Post oprit de censura) foaie
$tiintlfica $1 literara" (1844). Venind In Bucuresti,
a lucrat la organizarea revolutiei din 1848 $i el
a plecat In Maiu la Constantinopol pentru a prepara acolo o atmosfera

favorabila. .Dup& caderea

revolutiei, fiind exilatd toti
fruntasii ei, Ghica a ramas
la Constantinopol $i, gratie
relatiilor ce-si crease atit
In lumea politic& a Turciei

venind la tron, n'a tinut seama de aceasta $i 1-a GH1numit ministru prezident InMoldova $i InMuntenia
(Oct. 1859). Dupe. lovitura de stat din 1864, a 6H1
devenit adversar al domnului $i a contribuit la
caderea lui. Locotenenta domneascli de la 11 Februar 1866 1-a Insarcinat pe el cu formarea guvernului $i noul domnitor tot Jul i-a Incredintat
conducerea primului minister din Iulie 1866. De
la 1867 pin& la 1870 n'a mai Post ministru. La
11 Decembrie 1870 a format din nou guvernul,
dar In Martie 1871 s'a petrecut cunoscutul scandal de la sala Slatineanu (manifestatiile contra
Germanilor din Bucuresti can sarbatoreau victoria compatriotilor lor), considerat de domnitor ca o jicnire personala, din care pricinli a Post
pe punctul de a abdica. De atunci Ghica n'a mai
Post ministru, rolul salt politic a Yost mai putin
Insemnat; notam ca In 1877 a socotit c& Romania
trebue sa ramlie aliata Turciei $i a publicat (fara
nume) o brosura In acest sens (O cugetare politicd);
dar In 1881 a Post numit ministru al tarii la Londra
(pin& In 1888). Ghica a Post ales membru al Acaderniei Romane In 1874 $i In discursul de receptie
a vorbit despre loan Clmpineanu. Ca publicist, s'a
ocupat de diferite chestiuni de ordin practic (Mdsuri si greutd(i, 1848; V adernecum al inginerului

$i comerciantului, 1865), de situatia politica ge-

neral& on a sa personal& (Derniere occupation des

principautes, 1853; Pledoriul d-lui I. Ghica pentru constatarea drepturilor sale politice, 1859;
Reorganizarea Romdniei, 1861) $i de vulgarizare
a problemelor de economie politic& $i finantm ( Con-

vorbiri eccmomice: Munca, Creditul, Industria,

Proprietatea, Finantmle, etc. 1865-1876) sau de

antropologie (Pamintul si mut, 1884); dar cele
mai insemnate scrieri can au $i o valoare literara
deosebita shit Scrisori cdtre V. Alecsandri, publicate Intliu In Convorbiri Literare", apoi In volum 1887. El s'a ocupat $i de teatru. A Yost
director al Teatrului National din Bucure$ti
1877-1881 and s'a facut legea societatii dramatice.

GHICA IORDACHE (GHEORGHE), Boer roman. Vel

Visternic $i Cavaler; II gasim In Moldova ministru de finantm In 1838.

GHICA MATEIU, domn al Moldovei 1753-1756,

$i al Munteniei 1752 1753;

fiul lui Grigore $i irate cu
Scarlat. Domnia lui In Muntenia
a tinut nuinai 9 luni, din
pricina purtarii asupritoare
fat& de boeri, cari s'au plins

Portii. N'a Yost mai fericit nici

In Moldova, unde, e adevarat,

a stat trei ani, dar a provocat

nemultumiri In popor, fiindea
pe boeri Yi Itnbuna cu daruri
si petreceri, $i inimicii s/ii din

Constantinopol, profitInd de u-

Mateiu Ghica.

ncle plIngeri cu ocazia intronarii noului Sultan Osman,

Yl facura a ramtnea mazil In
mod definitiv.

GHICA =Am (1792f1850),

om politic roman. Fiul lui Dumitru, Irate cu Alexandru eel de

la 1834 $i tatal scriitoarei Dora

d'Istria. Il gasim cu titlul de

Mare Vornic, ministru din Mtntru In Muntenia In anii 1835

42. A Post

cYt $i In cercul diplomati-

lor, a fostnumit guvernator

(bei) al insulei Samos (1854),

unde a stat mai multi ani,

reusind sa stlrpeasca pirateria din acele parti mai
loan Ghica.
ales prin ajutorul unui vas
francez. Aceasta Imprejurare i-a treat multe neplaceri, cad Intorclndu-se In tar& in 1859, a lost considerat ca supus
strein si n'a Post admis In Adunarea electiva. Cuza

dela 1838 mai

mult timp efor al scoalelor.
Avea o colectie de antichitati Mihail Ghica Banul
cari au lost luate, de stat si (dupe o stamps din
au format Inceputul muzeului col. Academiei).
de antichitati.

GHICA PANTAZI (11882), scriitor roman. Era

(rate cu Ion Ghica scriitorul. A Yost magistrat,

advocat, prefect; a colaborat la multe ziare $i
reviste (Romdnul, Na(ionalul, Ltteratorul,), a Infiintat ziarele Pdcald (1860); Actualitatea (1865),
Cugetarea (1865); a publicat nuvele, comedii, etc.

1661

www.dacoromanica.ro

GHI GHTCA SCARLAT (t1766), domn al Moldovei

1757- 1758 $i al TAM Romanesti 1758- 1761, 1765
GIG
G"-i 1766. Era fiul lui Grigore, irate cu Mateiu. Ocupind domnia Moldovei, tncepe a pune marl biruri
pentru a plati datoriile ce Meuse In vederea acesteia, reinviaza chiar vacaritul, care fusese desfiintat cu Brea afurisenie de predecesorul sou Constantin Racovita. Cu aceleasi dispozitiuni trece $i

In Muntenia, de unde e mazilit dupa trei ani.

Ravine dupti doi ani $i curind moare In scaun.

GHICA-BRIGADIER ALEXANDRU I. (*1847
t1902), diplomat roman. Incepand cariera In 1870,
a reprezentat Cara in Viena, Budapesta, Sofia, Constantinopol; a devenit ministru plenipotentiar In
1894; a Yost directorul diviziei politice $i apoi secretar general al ministerului de externe.

GHTCA-COIVIANB$TI NICOLAE, Post ministru

de lucrari prance In 1918 In guvernul prezidat

de Al. Marghiloman.
GHIDFALAU, circ. corn. jud. Trei-Scaune cu
4 sate (1929).
GHIDIGENI, corn. rur. jud. Tutova plasa Ghidigeni; 1118 loc. Statie c. f. Intre Tecuciu si Blrlad.
Dui:A legea 1929, e centrul unei circ. corn. cu 19
sate.

GHIDIGHICI, corn. rur. jud. Lttpu$na; 1640

loc. Statie c. f. pe linia care vine de la Iasi, la 8
km. de Chisinau.
GHIGHIU, manastire de calugari lingo. satul

Ghighiu, Intemeiata. In 1814, de schimonaltulArsenie de la manastirea Cernica.

GHTLAD, corn. rur. jud. Timi$-Torontal, plasa
Ciacova; 3551 loc. Static c. f. intre Jebel $i Giera.
GHILVACI, statie c. f. intre Satu-Mare $i Careii-Mari $i de aci porneste linia Ingusta spre Ard u d.

GHTMBAV, corn. rur. jud. Brasov, plasa

Blrsa -de -sus; 1660 loc. Statie c. f. linia BrasovFagaras.
GHTIVIES, trecatoare prin Carpati jud. Bactiu

corn. Brusturoasa; statie c. f. linia Galati-Rasboeni Intre Petru-Rares $i Comanesti.

GRINIE-PAGET, corn. rur. jud. Ciuc. plasa
Frumoasa; 5923 loc.
GHTLVIP4TI sat jud. Romanati, plasa 01tu-de-jos; 1264 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
corn. Stoenesti. corn. rur. jud. Vlasca, plasa
Arge$; 1632 loc. Dupa legea 1929, e centrul unei
circ. de 7 sate. statie c. f. jud. Ialomita pe
linia BucurestiConstanta, aproape de Ciulnita.
GHINDARI, statie c. f. Intre Dicioslnmartin
Praid.
GHINDAOANI, corn. rur. jud. Neamt plasa
Cetatea Neamtulur; 2140 loc. Dupa legea 1929,
tine de circ. corn. Bodesti.

GHINDENI, corn. rur. jud. Dolj la 17 km. de

Craiova, pe Hub Sili$tea; are o bis. zidita. de Cucoana" Ana $i de slujerul D. Chinezu, 1852.
GHIORAC, corn. rur. jud. Bihor plasa Salonta;
2129 loc.

Han. A scris, pe 1Ingti nuvele, mai multe comedii,

drame idilice, etc. Tristi amori (1889) e considerata ca opera lui capitala.

GIANNT ALEXANDRU jurist roman .A Post con-

slier la Inalta Curte de Casatie, pre$edinte de

sectie $i ministru de justitie In 1903-4 In guvernul prezidat de D. A. Sturdza.

GIANNT DIMITRIE (1838 t1902), om politic roman. A Post magistrat, advocat, dela 1867 deputat
In cele mai multe legislaturi, vice-presedinte al
Camerei (1878), ministru de justitie (1880-81 $i
1888), presedinte al Camerei In 1896 $i 1897.

GIARMATA, corn. rur. jud. Thins-Torontal;

5163 loc.

GIBBON [ghibn] EDUARD (' 1737 t 1796), istonic englez. Pr. Op. Istoria decadentei $i a cdderii

imperiului roman. Lucrare interesantii. pentru

Inceputurile istoriei noastre.

GIBRALTAR 0 strlmtoare lntre Spania $i

Africa, largo. de 13 km. C) ora$ aproape de aceasta strlmtoare pe teritoriul spaniolf 20658 loc.
GIDE [jid] CHARLES (*1847), economist fran-

cez. Profesor de economie politico. la Bordeaux

(1879), la Montpellier (1881). Este un adversar al
$coalei de economisti francezi numita ortodoxa".
Din operele lui s'au tradus In romaneste: Salariul
(de N. G. Erernie, Buc. 1923), Alianta cooperativa

internationald (de D. Paraschiv $i M. Pienescu,

1924), Coopera(ia (de Paraschiv si Pienescu,
1925), Curs de economic politicd (de G. Alexianu,
1925), Programul cooperatist ( de T. C. Manescu,

1925), Pro fetiile lui Fourier (de Paraschiv si

Pienescu, 1926).

GIERA, statie c. f. terminus linia secundarli

care Offca de la Jebel (jud.

Timis-Torontal).

GIERS [ghirs] NICOLAE BARON

DE ('18201-1895), om politic rus.

A lost In 1838 secretar al Consulatului rus din Iasi. A Insotit,

ca diplomat, expeditia lui Lildens In 1848-49 In contra Ungurilor revoltati. In 1853 a Post
seful cancelariei comisariatului

din Muntenia. A ocupat direrite posturi In diplomatie, a Post

consul general In Bucuresti; a
luat parte ca delegat oficial In
diferite tratative cu Anglia, cu

De Giers.

Germania; a Post $i ministru de externe (1882).

GIESSEN [ghis'n] ora.$ In Germania (Hessa).
33402 loc. Are o Universitate. Aci a Invtitat Titu
Maiorescu.

GIESSHUBL, [ghi ..] statie balneara ling&

Carlsbad ( Cehoslovacia). Apa de btiut vestita( Giesshilbler) si foarte hitrebuintata la noi.

GILAU, corn. rur. jud. Cluj plasa Molitor;

lui lui Gelu.

3217 loc. Se zice co. pe aci a lost capitala ducatuGILBERT [jitter] NICOLAS ( *1751t1780), poet

GHIOROC, rom. rur. jud. Arad plasa Siria;

1051 loc. statie c. L Intre Radna $i Arad.
GHIRDOVENI, corn. rur. jud. Prahova plasa

francez, cunoscut mai ales prin poezia Adieux &

la vie. A devenit tipul poetului nenorocit, mort de
mizerie In spital. Unii biografi zic co. aceasta nu

reni, la 5 km. de aceasta din urma.

legendei.
GIL-BLAS, roman de Le Sage (pm- acest cuv.) In

Filipe$ti; 3098 loc. Dupti legea 1929, tine de circ.

corn. Darmanesti. Static c. f. titre Bilicoiu $i Mo-

GHIRLANDAIO DOMENICO (1449t1494) pic-

tor Italian, din $coala florentinA. Sint vestite c/teva fresce si tablouri marl: Adora(iunea ciobanilor (1485), Voca(iunea Sf. Petru fi a Sf. Andrei.
(1483).

GIHRODA, corn. rur. jud. Timis-Torontal plasa Chisoda; 3123 loc.

GHIUVELNTA, corn. rur. jud. Constanta plasa
Nourt; 2025 loc.

GHIZDTTA, sat jud. Soroca corn. Tlrnava

plasa Tirnava; 2012 loc.

GIACOMETTI PAOLO (181611882), poet italian. A scris comedii $i tragedli. Mai cunoscut& la
noi e Moartea civild (1880), tradusa $i jucata de

multe trupe de arti$ti.

GIACQSA GIUSEPPE (1847t1906), poet ita-

corespunde cu realitatea, ci se datore$te numa

care se zugravese tipuri din societatea franceza
din vremea lui.

GILLIERON JULES ( '1854 t1926), filolog fran-

cez. Intemeietorul unei ramuri speciale, numita

geografie lexicald; profesor la Universitatea din
Paris; autorul Atlasului linguistic al Fran(ei;
membru onorar al Academiei Romane (1923).
GILORT (1.1 rlu afluent ttl Oltului; izvoreste
din muntele Paring jud. Gorj, uda acest jud. $i
jud. Dolj $i se varsa. In Jiu linga satul Tintareni.
statie c. f. linia Filias-Tirgu-Jiu, la 13 km. deFiliasi.

GTNTA, corn. rur. jud. Bihor, plasa Tiuca;

2027 loc. Statle a. 1. Intre Holod $i Beiu$.

GIOIA FLAVIO (sec. XIII), navigator italian,
a perfectionat busola.

1862

www.dacoromanica.ro

GIOLITTI GIOVANNI ('18441928), om politic

italian. Dupa o lung& cariera judedttoreasca si

administrativk fu ales deputat In 1882. A lost
apoi ministru si presedinte de consiliu In mai multe
rinduri (1889, 1892, 1901, etc.). Urmind politica
lui Crispi, a relnoit tripla alianta, a deals expeditia
In Tripolis si a Post factorul principal al politicei
italiene pin& In timpul razboiului mondial. Partizan al neutralitatii, vazu pe Regale sau declarind rasboiul, 11 urma si, retragindu-se de la cirma,
predicS pentru unirea sacra a Italienilor si pentru
continuarea razboiului dupli dezastrul de la Caporetto. Luind din nou guvernul In 1921, n'a
avut puterea so. Impiedece manifestarile anarhice
ale partidelor comuniste si a Post nevoit sa se
Inchine In fata lui Mussolini, a carui politica de
guvernare personal& a criticat-o ca deputat.
GION w IONESCU-GION.

GIOSENI, com. rur. jud. Bac &u plasa Siret;

1265 loc. Are In circ. sa 7 sate (legea 1929).

GIOTTO, ANGIOLETTO DI soNDoNE zis (" ca.

1266 -[1336), pictor, sculptor si arhitect italian.

Vestite shit cele 28 de fresce cari reprezinta viata
Sf. Francisc de Assisi (ca. 1298), scenele din
evanghelie din capela din Padova, al carei arhitect se zice s& a Yost tot el, istoria Sf. loan Botezdtarul Intro capela din Florenta, *. a. A lost amic
cu Dante si s'a inspirat In unele lucr5ri din poemele acestuia.
GIRARDIN [ jirarde" ] EMILE DE ( * 1806 F1881 ),

scriitor francez, ziarist, om politic cu rol Insemnat

mai ales In timpul imperiului al doilea. A lksat

multe opere In diferite domenii.

GIRARDIN MARC ZiS SAINT-MARC GIRARDIN

('180111873), literat si om politic francez. A luat

parte la revolutia din 1830: a lost apoi profesor

la Sorbona W vreme de 40 de ani, deputat, etc.
In 1836 a calatorit In Munteria urmarind cercetilzi
de arheologie. A publicat cursurile sale asupra
literaturii franceze si asupra literaturii in genera
( Intre cari Essais de litterature et de morale, 1845)
si o relatie de calatorie ( Souvenir de voyages et
d'etudes, 1852-3). A sprijinit In diferite ocazii
cauza romaneasca. si, ca semn de recunostintk
Parlamentul 1-a proclamat cetatean de onoare
In Martie 1867.
GTROC, corn. rur. jud. Timis-Torontal plasa
Chisoda; 2119 loc.
GIRONDINI, partid politic, care a avut un rol
Insemnat In timpul marii revolutiuni (1791-93).
Multi din ei au lost executati In ziva de 31 Octombrie 1793.
GIUBEGA, corn. rur. jud. Dolj plasa Giubega;
3193 loc Dupa legea 1929, tine de circ. com. Pe
is oru.

GIULETI, corn. rur. jud. Maramures plasa

$ugiitag; 1760 loc. Statie c. I. Intre Sighctu Marmatiei si ugittag.

GXUMALAU, munte Walt din Bucovina
(1859 m.).
GIURESCU coNsTANTN ("1875 1-1918), istoric

roman. A Post profesor la gimnaziul Cantemir"

din Bucuresti, apoi la facultatea de litere, membru al Academiei Romane (1914). S'a ocupat mai

ales cu cronicile muntene si moldovene, publiclnd

studii asupra for (1906, 1907, 1908), cercetari asu-

pra izvoarelor si stabilind texte dup& diferitele

variante pastrate; a dat la lumina documente In
legatura cu domnia lui Brincoveanu (1907) si cu
ocupatia austriacti In Oltenia (1909); dintre monografii cittim: Vechimea rumdniei si rumAnii
(1915, 1916) si Despre boieri (pub]. posturna).

GIURESCU DIMITRIE 1'18351-1877), maior

roman, wort ado In rAzboiul pentru independent
la Rahova, 7 Noembrie 1877.

GIURGITA, corn. rur. jud. Dolj plasa Bina;

2013 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Biro&

GIVRGIU, com. urbank cap. jud. Vlasca,

port la Duniire; 21.500 loc. Static c. f. capul
liniei care vine de la Bucuresti. Aceasta a Post
prima linie fere& construita In Cara. Are 1 liceu

de ba.eti, 1 delete, 1 sc. prof.,2 sc. comerciale, i sc.

de meserii si scoale primare. Sint 6 biserici ortodoxe (cea mai veche ('in 1842), 2 capele israelite,

1 capel& catolica. Orasul e foarte vechiu; se zice de

obiceiu Oise datoreste unei colonii genoveze; Ins&

vestita bane& San-Giorgio (din Genova) s'a In-

temeiat In 1407 si exista un document din 1399 In

care se vorbeste de Giurgiu. In 1416 Turcii cuprind
orasul si-1 transform& In cetate turceasca si aceasta
situatie dainueste, cu mil Intreruperi, pin& la

1829. In timpul razboiului nostru pentru Intre-

gire, a Post bombardat In zilele de 25 si 26 Noembrie 1916, ocupat In ziva de 27 Noembrie si jefuit
de trupele bulgare.

GIURGIU, munte, facind hotarul intre jud.

Putna si Buzau; 1650 m. alit.

GIURGIU IOAN DE PATAX. 1'168211727), episcop roman unit. Crescut de mic In scoalele iezu-

itilor, a studiat apoi la Viena si la Roma, unde

deveni preot si obtinu doctoratul In teologie;
numit episcop In 1715, nu mai puLea avea resedinta In Alba Iulia, de oarece Imparatul Incepuse cladirea fort Aretei din acest oral si pentru
aceasta dar&mase mitropolia de acolo si pe de
alta parte In fosta resedinta fusese numit si un
episcop catolic; de aceea s'a mutat la Fagaras,
fiind aprobat de Papa In 1721 si sfintit la Agram
In 1723. A lucrat mult pentru a Inzestra noua resedinta episcopala, dar n'a reusit.
GIURGIULETI, com. rur. jud. Ismail plasa
Reni; 2408 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn.
Cisnichioi.

GIVSTI GIUSEPPE ( *180911850), poet italian,

a scris mai ales satire, Intre cari Dies trae, contra

lui Francisc I, Imparatul Austriei, care stapinea
cu asprime parti din Italia (1835).
GIUVALA, pas sau trecatoare peste Carpati In

jud. Muscel. In 1860 se Infiintase acolo vama.

GIUVENLIA. static c. f. Intre Medgidia si
Caraomer.
GIZEH, oral In Egipt, la 6 km. de Cairo; 27.000

loc. Aci shit vestitele piramide ale lui Cheops,

Chefren si Mikerinos si Sfinxul.

GILGAU, corn. rur. jud. Salaj, plasa Jibou;

1355 loc. Static c. I. Intre Dej si Jibou.
GINGIOVA, corn. rur. jud. Dolj, pl. GIngiova;

6130 loc. Formeaz& o circ. cu 5 sate (legea 1929),

GTRBOVA C) corn. rur. jud. Sibiu, plasa Mier-

durea; 1970 loc. Ruine de cetate veche. 0 sat

jud. Soroca, plasa Tirnova,tine de circ. corn. Chmauti; 1530 loc.

GIRBOVAT O corn. rur. jud. Caras, plasa Bozovici; 1653 loc. corn. rur. jud. Tighina,
plasa Bulboaca; 3807 loc. Dupa legea 1929, lane
de circ. com Bulboaca.
GIRBOVI, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Urziceni; 4000 loc. Dupa. legea 1929, tine de dm. coin.
Grindu.

GIRLA BOTEJLLOR, brat al Nistrului, jud.

Tighina.

GIRLA-MARE, corn.rur. jud. Mehedinti, plasa

CImpu; 2575 loc. Dup& legea 1929,

formeaz& o circ. cu 5 sate.

GIRLA VLADICAI, loc. jud.

Falciu corn. Stanilesti; ad a lost

lupta Intre Turd si Rusi 1711,

chid Petru cal Mare a Post Invins,

cunoscuta. sub numele de lupta de
la StanilPsti.
GARLEANU EMIL ("1878
11914), scriitor roman. A lost ofi-

ter; retras din armatk s'a ocupat

cu nuvelistica, a lost director al
Teatrului din Craiova. A debutat
prin articole si schita In Arhiva"
din Iasi (1901). Principalele volume Batrinii (1905), Cea din- Em. GSrleanu.
tiiu durere (1907), Nucul lui 0dobac (1909), Din lumea celor ce nu cuvinta
(1910).
GIRLIpTE, coin. rur. jud.Caras, plasa Recita;
1412 loc. Static c. f. Intro Oravita si Anina.
GIRLTTA, lac In jud. Constanta, ling& stags

1663

www.dacoromanica.ro

610GfR

GIs_ cu acelasi nume, supraf. 8 km. p.; comunica cu

Dunarea printr'o glrla.
6L+0 GTSCA MARE 0 G. MICA, insule In Dunare
jud. lalomita, fate de Piva Petri.
GLAD, duce In Banat la venirea Ungurilor,
devine supus suveranitatii acestora. Numele lui
s'a dat unei statiuni de c. I. pe linia HolodSalonta-Mare.

GLADNA-ROMANA, rim. corn. jud. Severin

cu 4 sate (1929).

GLADSTONE [gledstn] WILLIAM ( 1809t1898)

our politic epglez. Ministru In 1834, a lost necontenit In primele rInduri, ocupind
diferlte ministere. A lucrat pina
la 1850 cu conservatorii, cind

i-a parasit, mai ales din pricina seandalului provocat da

Bulgaria (1876) care forma un

curent In opinia publics euro-

a trait multa vreme ca administrator al mosiei

Glogovenilor.

GL9G9VA.T, corn. rur. jud. Arad plasa Arad,

pe Mures; 4319 loc.

GLOGOVEANIT MIHAIL (t 1832), consilier im-

perial in Oltenia In timpul ocupatiei austriace.

GLOSSA, poezie de M. Eminescu, publicata In
Convorbiri literare", 1884.
GLOTZ GUSTAVE, profesor de istoria greaca la

compozitor german, si-a Inceput cariera la Viena (1736),

4.'
W. Gladstone.

Marti e 1867.

moldo-roman.

GLOGOVA, com. rur. jud. Mehedinti plasa

Closani; 600 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn.

Padesu. Aei a lost crescut Tudor Vladimirescu si

Academiei Rom&ne (1929).

GLUCK CRISTOPH (*1714t 1787), muzicant si

pearl& ostil Turciei. A lost si

literat: a publicat un studiu asupra lui homer.
A Post amic al Romanilor in epoca constituirii
statului modern si, In semn de recunostint,a, Parlatnentul 1-a proclamat cetacean de onoare In
GLANEUR

GLODURILE, dm. corn. jud. Bacau cu 9

sate ,1929 .

Universitatea din Paris. Membru corespondent al

publiearea unor scrisori contra

guvernului regelui Ferdinand

din Neapole; a devenit pe la

1865 seful partidului liberal.
Printre alte fapte, notam publicarea brosurii contra atrociatilor 'Acute de Turci In

Important& exploatare de pacura. 0 corn. rur.

jud, Mures plasa Mures-de-sus; 1632 loc.

MOLDO - VALAQUE :

on-

Spicuitorul

GLIACOW, oral In Scotia (Anglia) pe Hu]

Clyde; 1.052.000 loc.; oral comercial sr industrial; are o Universitate (fondata 1450) cu o cladire mareata.

GLAUBER IOHANN- RUDOLF (-160411668), me-

dic german, a descoperit folosinta sulfatului de

soda ca purgativ.
GLAVACIOC O fosta manastire, jud. Vlasca
In corn. cu acelasi nume. Probabil zidita de Vlad
Topes 1477 si terminate de nub sau Radu 1496;
a mai reparat-o Brincoveanu In 1701. 0 riu,
izvoraste in jud. Arges, trace In jud. Vlasca si se
varsa In Cllnistea.
GLAV4LNI, sat jud. Cetatea Alba plasa Traian; 3300 loc. Tine de circ. corn. Dunareanca
(legea 1929).

GLICHERIA, martira, praznuita de biserica

ortodox& la 13 Maiu. A trait pe vremea Imparatului Antonin (pe la 150-160) In cetatea Traianopole (pe ruinele ei s'a ridicat orasul Enos din
Rumelia). Dartmind idolii dintr'un templu, a
suferit multe chinuri, dar a scapat cu bine si din
temnita In care nu i se da mincare, si din cuptorul

Incins, si din gura fiarelor; apoi si-a dat suitetit l.

GLIMBOCA. corn. rur. jud. Severin, plasa
Caransebes; 2350 loc. Statie c. I. pe linia CaransebesSubcetate.
GLTNA-MARE, corn. rur. jud. Hotin, plasa
Edinita; 2031 loc. Dupii legea 1929, tine de circ.
corn. Edineti.

GLOD, corn. rur. jud. Maramures plasa Iza;

1030 loc. Statie c. f. Intre Dej $i Jibou.

GLODARIU VASILE ( *1832 t 1899), profesor

roman. A stat mai mull In Brasov; din 1881 a

apoi s'a facut cunoscut In diferite tari prin executarea operelor sale.
GLUCK TEOFIL ( . 1824
t1884), medic austriac stabilit
In Iasi, 1851, apoi a trecut In
Bucuresti unde a Yost medic
primar de spital, efor al spitalelor civile si director al serviciului sanitar.

GLYCAS MIHAIL (sec. xu p.

Chr.), cronicar bizantin. A

Cristoph Mick.

scris istoria Iumii pina la moartea lui Alexis

Comnenul.
GNADENTAL, com. rur. jud. Cetatea-Alba

plasa Cogilnic; 1275 loc. Tine de circ. corn. Sarata

(legea 1929). Statie c. f. linia Basarabeasca-Cetatea-Alba.
GNINSKI IOAN, nobil polon (palatin de Culm)

trimis ca ambasador la Constantinopol spre a

ratifica Incheierea pacii de la Zurawna (1676).
Era amic cu Miron Costin. Calatoria lui a print

din lunie 1677 piny la Decembrie 1678 si s'a tritons farA rezultat. S'au tiparit In 1907 don& descrieri ale calatoriei, una de un secretar, alta de

el Insusi Intr'un jumal. Ea ne intereseaza prin

partile privitoare la sterile din Moldova. 0 prescurtare dupii ele a facut N. Iorga dupa o redactie
franceza si extrase importante s'au publicat romane.ste de P. P. Panaitescu.
GNosna, filozofi eclectici, cari all cautat sa

aplice crestinismului uncle teorii filozofice ale

anticitatii. Ideile for s'au raspindit mai ales prin
sec. it dupa Hristos si au host combatute de cei

mai marl srriitori crestini, socotindu-le ca izvoare

de erezie.
GOBELINS, nume dat tapiseriilor din fabrica zisa

Manufacture des Gobelins" din Paris. Gobelin

a Post un vopsitor si fabricant, care a venit din
Rouen In Paris pe la 1450. In casa farniliei acestuia
s'a instalat In 1662 fabrica
de mobile pentru palatele
regale sl numele fostului
proprietar al casei a devenit numele atelierelor si

apoi ale tapiseriilor Insesi.

GOBL CAROL ( *1845
t1916), industrial, tipograf.

functionat cltva timp ca director al gimnaziului, Fiul lui FRANZ GOBI, (*1822
din Bitolia. A publicat un Vocabular pentru ope- t 1885), venit de la Viena
ca masinist la tipografia
rele lui Cezar, Brasov 1871.
GLODEANUL-SARAT, lac In jud. Buzau, Mitropoliei in anul 1852).
Lucrator Yn tipografia C.
corn. cu aceleasi nume.
GLODEANU-SILISTEA, com. rur. jud. Bu- A. Rosetti, cumpara acest
zau plasa Glodeanurile; 2602 loc.

GLODEANURILE, circ. com. jud. Buzau cu

13 sate (1929).
GLODENI p corn. rur. jud. Balti plasa Glodeni; 2508 loc. Are In circ. sa 14 sate (legea 1929).

c. r. jud. DIrnbovita plasa Tlrgoviste; 2045

loc. Dup& legea 1929, tine de tiro. corn. Doicesti.

stabiliment In 1876. Activitatea sa industrial& Incepe

cu imprimarea ziarului Ro-

Carol Gobi.

manul", hind Incurajat de C. A. Rosetti. Cornpleteaza instalapunile grafice cu sectiuni de litografie, legatorie si turnatorie de litere, transformind In 1901 firma In: Institutul de ante grafice

1664

www.dacoromanica.ro

Carol Gobl" S-sor I. St. Rasidescu, In care

majoritatea actualilor patroni tipografi si-au

fhcut practice. In 1919 acest a$eztimant industrial

se contopeste in institutul cultural, comercial $1
industrial Cartes Romaneasca", In ale carui
teascuri se imprima azi dictionarul de fata.
GODEANU, virf In muntii Cernei aproape de

Mehadia.
GODEFROY [god' Iron] DE BOUILLON (*1058
-1.1100), comandantul primei cruciade. A fort primul
rege al Ierusalimului.

GODOLO, orris In Ungaria; 5800 loc. Era re-

sedinta de vera a regilor unguri (din 1868).

GODUNOV BORIS (155211605), tar al Rusiei

dela 1598. A fost Int liu regent $i apoi consilier al

tarului Feodor I, dupa moartea acestuia a lost

proclamat tar. Domnia lui e una din cele mai Insemnate: el a liberat biserica ruseasch de tutela
Patriarhiei din Constantinopol si a intemeiat

servajul.
GOELZER HENRI ( *185311929), profesor Iran-

cez. A facut Dic(ionar latin-francez si editiuni

critice ale clasicilor latini.

GOETHE JOHANN WOLFGANG VON (*1749 t1832),

mare poet german. Apartinlnd unei familii nobile bo -

gate, a primit o educatie Ingrijita; a studiat dreptul,

mai tlrziu stiintele naturale; a calatorit mult, a

stat multa vreme In Weimar, unde tritia In strinse
legaturi de arnicitie cu Ducele Carol August, a

devenit chiar ministru al lui, 1-a Insotit In timpul

luptelor dela Valmy; pe la 1794 s'a Imprietenit cu
Schiller, cu care a ramas legat printr'o mare prietenie si uneori colaborare literara pink la moartea
acestuia. Operele lui shit foarte numeroase $i
afarh de poezii lirice $i epice, de romane, de piese

de teatru, de cercetttri filozofice, cari formeaza

principala ramura. de activitate, a publicat $i
cercetari In domeniul stiintelor naturale, cari au
adus solutiuni unor grave probleme de fiziologie
si de botanich. Principalele lui opere s'au tradus
$i in romaneste ca in toate limbile culte. Cea mai

veche trad. e o poezie (Pescarul) in Foaia literara.

1838, fara nume de autor. Poezii au tradus: V.

Pogor, N. Schelitti, M. Pompiliu, Carol Scrob,
T. M. Stoenescu, St. 0. Iosif, D. Yamandi, M.
Pricopie, I. Sin -Giorgiu, Oreste, V. Stoica, G.
Murnu, $. a. publicate in Convorbiri literare";
Literatorul", Ramuri", Senianatorul", Neamul roma.nese", Arhiva", etc. Operele
lui principale s'au tradus chiar
de mai multe ori: Egmond, de
N. Duntitrescu, 1878, de D. A.
Sturdza, 1876, ,Stella de N.
Miculescu, 1874, Clavigo, de
N. Miculescu, 1872, aceste trei
de Tr. Bratu in 1925; Ifige-

ceptie despre Opera lui G. Cosbuc (1923).

GOGOL NICOLAE VABILIEVICI (*1809 -1.1852), ro-

mancier rus. A Mart studii neregulate, a fost profesor de istorie la Universitatea din Petersburg.

S'a fhcut cunoscut prin nuvele $1 mai ales prin

romanele sale traduce in mai toate limbile Quite.
In literature romana Gogol intrh prin piesa lui
P. Gradisteanu (Revizorul general, adaptata dupe
a lui Gogol) la 1874, despre care vorbeste Odo-

bescu in Pseudocynegeticos"; dupa vre-o 10

ani se vhd o serie de traduceri prin ziare si in
brosuri (Vecinii fi Strigoaica, tip. in Sibiu 1886;
Taras Bulba In ziarul Epoca" 1898; Insurdtoare, trad.
de A. de Giers, 1899; Memoriile unui nebun trad. de B.
Marian, 1899 . De la 1908 traducerile se inmultesc: Revizo-

rut se traduce de 2 on (Du-

nareanu $i Alexandrescu-Dorna
1909, pe linga trad. lui Wechsler din 1904, a lui Morozov din

1906); T arras Bulba se trad.

de L. Brinza (1908) $i de Or.
Tau$an (1898) ; asemenea 0
N. Gogol.
noapte de Maiu de V. Caraivan (1908) si de Z. Ionescu (1915); Memoriile
unui nebun de Duscian, Hatmanul de Belinski
(1910), La sezdtoare in Ucraina de M. Ionescu
(1913), etc. iar multe din operele acestea se retiparesc in numeroase
GOGU CONSTAN'IIN (*1855 .F1897), profesor ro-

man. A ocupat catedra de geometric analitica la

facultatea de stiinte din Bucure$ti (1881); a fost
membru coresp. al Academiei Rornane (1889
GOHOR, corn. rur. jud. Tecuci plasa PodulTurcului; 2763 loc. Dupti legea 1929, e centrul
unei circ. cu 1-5 sate.
GOLAN LEON (1843), jurist roman In Bucovina. A fost magistrat In Cernauti, In Suceava; a contribuit in infiintarea unei societati
muzicale In Cernauti; a lost deputat in consiliul
imperial din Viena.

G9ICEA-MARE, corn. rur. jud. Dolj plasa

Birca; 1867 loc. 11 0. -MICA, tot acolo; 2219

loc. Duna legea 1929, lac parte amindouti din circ.
corn. Birca.

GOIDETI, corn. rur. jud. Buzau plasa Pirscovu; 2268 loc. Dupti legea 1929, tine de circ. corn.

PIrscovu.

GOLA$1 corn. rur. jud. Braila plasa Vi-

nia in Taurida, de I. Puscariu, 1862, de I. Borcia, in 1906,

de V. Tempeanu, 1925; Herrnanu si Dorothea de Oreste,

ministru de interne In guvernele prezidate de GODGeneral Averescu (1920, 1926). Ales membru al
Academiei (1919), a vorbit In discursul de re- GOL

Goethe.

1911, de Maria Baiulescu, 1911, de C. Morariu,

1924; Werther, de G. Munteanu, 1842, de B. Ver-

mont, 1875, de I. Hussar; Dragoste cu toane, de

St. 0. losif, 1907; Wilhelm Meister In ziarul
Pressa, 1871; Faust, de V. Pogor si N. Schelitti,
1862, de Ion Gorun, 1906, de Iosif Ntidejde, f.
a., de I. Soricu, 1915.

GOGA OCTAVIAN ("1881), scriitor roman si om

politic. Inainte de unire, a fost ziarist in Transilvania si membru In comitetul national roman. In
epoca aceea a publicat, pe linga articolele politice,

poezii In revista Luceafarul" $. a., adunate In

doua. volume (Poezii, 1905, $i Ne chiamd prlirrintui,

1909), avind ca subiect suferintele Romanilor din

Transilvania si sperantele lor. Cu piesa Domnul
Notar, 1914, $i-a fhcut imposibila Intoarcerea In
provincia sa In epoca rhzboiului. Rhmtnind In
Bucuresti, a publicat Cintece Mira taral 1916, In
care izbueneste nemultumirea pentru ideea neu-

tralitatii si Indemnul pentru intrarea In actiune.

Dupii unire,. Goga a lost ministru al artelor $i
Gh. Adamescu.- Diclionar enciclopedic ilustrat.

ziru; 2158 loc. Tine de circ. corn. Viziru (Legea

1929). sat jud. Covurlui plasa Bujor; 1263
loc. Tine de circ. corn. Tirgu Bujor. Era proprietatea si re$edinta obisnuita a lui Lascar Catargiu.
GOLDI IOSIF ( 1837 t1902), episcop roman
ortodox al Aradului, 1899. A lost profesor la gimnaziul de stat din Arad (1873), membru corespondent al Academiei RomAne (1880).

GOLDI FUME (1862), fost profesor, om politic roman. A studiat in Arad $i In Budapesta;
a fost profesor la $coala normala din Caransebe$
si apoi la liceul din Brasov (de istorie si latina),
unde a stat 12 ani, para. chid (1900) a trecut ca

secretar al consistoriului din Arad; a lost si ziarist

si membru In diferitele comitete de conducere ale
partidului national roman. Dupa. Unire a devenit
ministru in primul guvern al tuturor provinciilor
sub prezidentia lui Ion I. C. Bratianu (1918 si
ministru al cultelor $i artelor In guvernul Generalului Averescu (1926) si acum este presedintele
Astrei". Membru onorar al Academiei RomAne
(1919) si al Ateneului Roman.
GOLD9NI CARLO (*1707 -1-1793), scriitor Italian, socotit eel mai mare autor comic al Italiei.
La not s'au tradus: Vdduva vicleand (de Costache
Moroiu, 1836), Geniul bun si geniul rdu (de G.
Budescu, 1858), Posacul bun de inirnd (de D-rele

A. si L. Romanescu, 1887).

1665

www.dacoromanica.ro

T05

0
66

GOLDSCHWILDT (golds ]

OLIVER

(1860). La abdicarea lui Cuza, a fast membru al

Loeotenentti domnesti si prezident de consiliu
In 1868.
GOLESCU RADII, Boer roman, fiul lui Stroe
Leordeanu cu Visa, fata lui Ivascu Logofatul Golescu, s'a numit tot Golescu
dupli mama.. A avut rol politic
insemnat intre 1690 si 1730.
A avut o lath, Anita, maritatik
cu un Stirbeiu. Acestia au ke.
avut un fiu Raduf care a luat
iarasi numele vechiu de Golescu h
si acela (care a avut rol politic pe la 1808 si 1814) este
0.01 a trei frati, Intre earl Dinicu si Iordache, si bunicul
celorlalti Golesti cari au jucat
rol important In miscarea de Nicolae Golescu.

(*1728

t 1774), poet englez, cunoscut mai ales prin V icaNL- rut din Wakefield, tradusli In romaneste in 1852
de
A.; apoi In Dibl. p. top de W. Ghill.

GOLNTI, corn. rur. jud. Dolj, plasa Calafat,

1203 loc. Dun, legea 1929, tine de circ. corn. Maglavita. Statie c. f. linia Craiova-Calafat, la 12 km.

de acesta din urma.

GOLESCU ALEXANDER G.

("18191.1881), om

politic roman. Era fiul lui

Iordache. A flout studii

de inginerie la Paris; a
participat la rniscarea din
1848; a Post ministru de
culte In 1859
60 sub
presedintia lui Ion Ghica
si apoi ministru de finante 16 Noembr. 1868

27 Ianuarie 1870.

creatiune a Rornaniei moderne.

GOLESCU STEFAN (*180911874), om politic
roman. Era fiul lui Dinicu. A Mout studii In Elvetia; a participat la revolutia din 1848 si a Post

GOLESCU maw

= CONSTANTIN)

(*1777

t1830) scriitor roman. Fiul

lui Radu si Prate cu Iordache. A cttlatorit min

multe tari apusene (Italia, Bavaria, Elvetia, Ba- Alexandru Golescu.
den, Wurtenberg) si cunosclnd civilizatia for a lost unul din propagandistil pentru reforrne sociale.
Cartea sa lnsemnarea caldtoriei
mete Constantin Radovici din
Golesti, tip. la Buda 91826,
arat, impresia ce i-au facut
faptele si orinduirile vazute de 4.
el aiurea. Arnie cuHeliade, a Intemeiat cu el o societate literary

care urmarea si prefaceri politice. Cu mijloacele sale proprii

a deschis o scoala secundar,
de baeti la mosia sa Golesti,
unde a chemat ca profeosr pe
Aaron Florian, si un pansion"

GOLSTI CI sat jud. Muscel

pe malul sting al Argesului la 54 tefan Golescu.

km. de Campulung; statie e. 1.

linia Bucuresti-Pitesti, de unde se desparte linia
Clmpulung. Aci a Post proprietatea lui Dinicu
Golescu, care a lntemeiat In 1829 o scoalii la
care a adus profesor pe Florian Aaron. 0 circ.
cam. jud. Cahul cu 17 sate (1929).

GOLGOTA, localitate la marginea Ierusa-

de fete la sin, mosie, Belve-

dere, ling& Bucuresti. A publicat Dinicu Golescu.

douli traduceri: Pilde biserice$ti
$i filozofe?ti, 1826, si Elementuri de filozo fie
morald, 1827. 0 eolectie de tratate Intre Poarta

si Rusia a lost publicata In Poole pentruminte"

1842. A avut 4 111: Stefan, Nicolae, Radu si Ale-

xandru.

GOLESCU /ORDACHE ( = GREORGELE) (* ca. 1768

1-1848), scriitor roman. A ocupat si funcliuni In

semnate: stolnic 1803, vel
logofet 1816, InArcinat
cu supravegherea scoalelor

limului, uncle a Post restignit Isus Hristos.

GOLGOTA, fostli manastire, jud. Dimbovita,
fundatti de Milmea cel Rau, refacuta de Radu cel

tinar 1626, apoi restaurata de un Vistier Nicula

din Ianina 1772, In fine de un egumen Efrain In
1836.

GOLIA mama, hoer moldovean, unul din

generalii lui Ion Veda cel Cumplit, pe care I-a

trhdat In lupta de la Roscani, silindu-1, astfel,
capituleze.

sa.

GQLIA, manastire in Iasi, zidita de un logofilt

loan Golia In sec. xvi, refacuta de Grigore Ghica
dupa 1739. A fast multa vreme acolo un ospiciu de
alienati.

GOLIAT, personaj biblic. Era un urias din

neamul Filistenilor, ucis de David cu prastia.

1817 ; efor al scoalelor 1818,

in aceasta calitate, a sprijinit pe Gheorghe Lazar

ca sa deschidtt Academia
sa In manastirea Sf. Sava.

GOLTTA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa

Traian; 3424 loc. Tine de circ. corn. Dunareanca
(Legea 1929).

A tiparit In greceste la
Viena 1800 un atlas de

GOLOGANU, corn. rur. jud. Rimnicul-Sarat, plasa Cotesti; 2520 loc. Dupti legea 1929,
centrul unei circ. cu 12 sate.

tabele geografice 4 (Col.

Acad. Nr. 630) si In roma-

GOLOVITA. lac In Dobrogea pp- RAZIM.

neste Bligari de seams

asupra canoanetor gramatice$ti, Buc. 1840; dintre
manuscrise lasate ,citam o
colec(ie de proverbe (tipa-

exilat; mai tirziu a Post membru

al divanului ad-hoc si, In timpul
domniei lui Cuza, a lost presedinte
de consiliu si ministru de interne
In 1861. Si dupa aceea a avut rol
politic Insemnat: ministru de externe 1 Martie 1867
17 August
1867; presedinte de consiliu 17
August 1867-1 Maiu 1868 si ministru de interne. apoi de externe.

GOLTZ-PASA, ROLMAR VON DER ( *1843t1916),

general german si scriitor militar. A Yost trimis ca

director al scoalei de razboiu din Constantinopol

(1883 si urm.), s'a ocupat de reorganizarea ar-

Iordache Golescu.

rite de I. Zane In colectia

sa Proverbele Romanilorlvol. 4) si un Dicfionar
Intitulat: Condica limbii romdne4ti.
GOLESCU NICOLAE (*18101.1877), general $1

om politic roman. Era fiul lui Dinicu Golescu; a

fiieut studii in Elvetia, a fast adjutant al Domni-

torului Alexandru Ghica, prefect de politie (1839)2

ministru. A lost si functionar adrumistrativ $1

rnagistrat; la 1848 a Mut parte din conducatorii
mischrii revolutionare, a lost exilat si a trait In
Paris pin& In 1857. Intorcandu-se in tart', a Post
ministru de externe In cabinetul prezidat de I.
A. Filipescu (1859) si apoi prezident de consiliu

matei turcesti on care prilej i s'a dat titlul de pa$a.

GOLUCHOWSKI AGENOR ( *1849t1921), om

politic austriac. A reprezentat Cara la Berlin, la

Paris, la Bucuresti, apoi a Yost ministru de externe
al monarhiei (1895-1906).
GOLUL-DRINCEI, deal in jud. Mehedinti.
Odinioarh erau vii vestite.
GONATA STEFAN (t1896), Roman macedonean, lost membru onorar al Academiei Romane
(1870).
GONCOURT [goncur] DE frati: EDMOND (*1822

tf 896) si JULES ( *1833t 1870), scriitori francezi.

Au lucrat In colaborare pink la moartea unuia din

ei si au publicat multe opere despre istoria Frantei

1666

www.dacoromanica.ro

(revolutia, sec. xrx), apoi romane sense dupa

principiile scoalei realiste. S'a tradus putin In
romaneste din operele lor. Citam: Sara Filomena
trad. de M. Negru (1916). Dupa testamentul lui
Edmond, s'a instituit o Academie zisa. Goncourt"
In 1902, care da premii pentru romane.

GONGORA LUIS DE ( 1561 t1627), poet spaniol

fecund. A soils mai ales In a doua parte a vietli

sale, Inteun stil bizar, obscur $i =flat numit

estilo culto sau cultismo, care a reusit sa se impue

pentru cltva timp, dar apoi a fost criticat $i luat
In ris $i posteritatea 11 cunoaste sub numele de
gongorism.

GOPE$I, ora$el In Iugoslavia asezat intro

pozitie pitoreasca la 1048 m. altitudine. Locuit de

Aromani.

GORBANETI, corn. rur. jud. Botosani plasa

Manastireni; 1305 loc. Are In cure. sa 13 sate.

GORCIAKOV ALExmantv (*1798 t 1883), om

politic rus. Diplomat, a reprezentat Cara sa In

diferite capitale $i la congrese Internationale; a
lost cancelar din 1863 pin& In 1882 $i a dat di-

semna capitularea de la Villagos (Sits) i3 Au- GONgust 1849. Restul vietli 1-a petrecut In mare lipsti.
GQRGIAS ( ca. 483 t ca. 375 a. Chr.), sofist GOR
grec. Cuvintarile lui slat tipice pentru acest gen
de filozofie.

GORGONZOLA, ora$ In Italia (Milano); 4900

loc.; fabrici de brinzeturi.
GORJ (GORJIII= GOR-JIU, ann

DE SUS), judet In Oltenia, cap.

Tirgu-Jiu. Supraf. 4549 km. p.,
209785 loc. Impartit In 7 plasi.
Are 1 corn. urbana, 2 corm. suburbane, 16 circumscriptii comunale rurale $1 441 sate (legea
1929). Tine de eparhia RImnicului -Noul Severin. Are 170 parohii cu 410 biserici $i 5 mama- Sterna jud. Gorj.
stiri. Face parte din circ. Curtii
de Apel din Craiova. Are 217 scoale primare rurale $i 5 urbane. Are 64 cooperative de aprovizio-

rectivele politicei rusesti In acest timp. A urmarit

cresterea prestigiului Rusiei In
lume, Inlesnind prin atitudinea
sa ridicarea Prusiei dupa vic-

,....), .1 SIBIU

il I

J HUNEDOAR A

toria de la Sadova (1866) $i

dela Sedan (1870). Politica aceasta a lost urmata pin& In

avut totdeauna o suparare din

""--s)

1878, cind Germania $i Anglia

nu au lasat Rusia sa profite de
tratatul dela San-Stefano, provocind adunarea congresului
din Berlin. De atunci incepe a

se pregati orientarea Rusiei

spre Franta. Pentru noi el a

t PL.NOVACI k

./1,

ar

44

pricina dificultatilor ce a Incer-

PL.VULCAN,,
OBricea

06,4

S,

elteraci 1

riplNs...i....../ t..

A BUttEr;st.

Al. Gorciakov.

PL.

cat cu chestia rapirii celor trei judete din Sudul

Basarabiei $i a protestarilor (acute de oamenii
politici roman.
GORDIE, stint praznuit de biserica ortodox&
la 3 Ianuarie. A fost comite pe timpul lmparatului

I .c

i...\\

(ocuoii9L9

,1

V..41

fii

t!1 A li A 0 I it \ 2"
,

xgrezani,

Liciniu (308-324). VazInd persecutiile contra erestinilor, s'a Impotrivit, a provocat turburari contra
administratiei $i de aceea i s'a taiat capul.

r
J DOLJ

GORDINE*TI 0 corn. rur. jud. Hotin, plasa

Edinita; 2103 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.

corn. Edinit. p corn. rur. jud. Orhei, plasa Rezina;

2015 loc. Dupa legea 1929 tine de circ. corn. Girdseuti.
GORDON CHARLES GEORGE ("1833 t1885), ge-

neral englez. A fost In serviciul Chinei, reorgani-

zind armata ei, apoi a trecut In Egipt (1874),

unde a fost ucis In timpul unor lupte cu rasculatii

indigeni.

GORE PAUL (t1927), scriitor $i om politic roman. Urmas al unei vechi familii basarabene, el

a contribuit la pastrarea con$llintei nationale Intre

compaitriotii sal, a flout chiar publicatii cu acest
scop,.al infiintat in 1905 o societate culturala, apoi

dupa caderea tarismului $i In epoca turburarilor

din 1917, el a lost intre cei dintliu cari au propagat

ideea unirii cu vechiul Regat.

A fost membru al comisiunii istorice, membru al Ateneului Roman $i membru onorar al Aca-

demiei Romane.

GORGANUL, dm. corn. jud.

Muscel cu 12 sate (1929).
GORGEY ARTUR (*1818
t1916), ofiter $i revolutionar ungur. A parasit armata In 1845,
s'a ocupat de chimie, dar a lost
atras In miscarea din 1848. ReintrInd In armata nationals, ajunse repede general $i, In cur-

Harta jud. Gorj. (Legea 1925)

nare $1 consum cu un capital de 8.270.000 lei, 24

coop. pentru exploatare de paduri cu un capital de
1.180.000 lei. 3 obstii de arendare.
GORJAN AUGUST, general
roman. A fost $i functionar administrativ: director al prefecturii politiei din Bucuresti (1837-

75), director general al postelor (1891). A scris multe carti

didactice de geografie $i geogra-

fia mai multor judete (187q1892).

GORJAN ION GHERASIM, in-

stitutor In Valenii-de-munte,

ffC
autor al multor calendare (1850- Ion Gherasim
1866). $i traducator al Half
Gorjan.
malei din greceste (4 vol.
1835-38). A flout $i o gramatic4 francezd (1832).

GORKI MAXEMOVICIPMCOV ('ca.1869), romancier

$i nuvelist rus. A luat subiecte mai ales din viata

vagabonzilor $i a oamenilor sIraci. E unul din

scriitorii nisi din sari s'a tradus la noi mai molt.
Primele Incerctul de acest fel stilt de pe la 1895,

A. Gtsrgey

sul luptelor contra Austriei, de_ (daps

o stampa din
veni seful puterii militare -unga- coL Academie*

re, repurtInd victorii importante. Cind armatele

rusesti intervenira In ajutorul Austriei, fu de
Were ca luptele nu mai trebuesc continuate 51

dar de la 1905 se Inmultesc atit prin reviste $i ziare cit $i In volume $1 bro$uri. Citlm din acestea
din urml: V agabondul si tovardsul mien de drum,
trad. P. Neagoe, 1895; Scene din via(a vagabonzilor, de G. Carp. B. p. t.; Nuvele, de Lia Hirsu, B.
p. t.; Omorul, de S. Nldejde, 1911; Revelionul, de
Luca $i Damianof, 1909; Jert fele iubirii, de C.
Ionescu Olt, 1910; In temnifd, de Albatros $i Paukerov, 1905; Parvenicii, de L. BrInza, 1906; Nu-

1667

www.dacoromanica.ro

'60R-vele, de H. Petra-Patrescu, 1906; Omul, poema, de

A A. Luca, 1908; Ma lva, de M. Gaspar, 1906; &dGR m pint si robi, de G. Moscu, 1910; Azilul de noapte,
piesa, de Iosif Nadejde, 1904 (aceasta s'a jucat
pe scena Teatrului National In 31 August 1915);
Printre strdini, de Sarina Casvan Pas; Canova lov,
de A. Florescu, B. p. t., de Radut, bibl. Minerva,
1910, de G. Radulescu f. a.; Manea, de 0. Ca lin

I. Nour, 1910, de I. Pas si Sarina Casvan;

daturile societd(ii, de N. Radulescu Niger, 1921; Mizeria unei
capita, de P. Dima, 1916; Su$i

Cdsnicia Orlofi lor, de R. Streitman, 1915; Lep&

Ilete desndddjduite, de D. Zavalide, 1913.

GOROST4I.T sau aultusitAu,
corn. rur. in jud. MBA (plasa

GOURAUD [guru] HENRI JOSEPH ( '1867), general francez. A Post ofiter in armata coloniala, s'a

distins In razboiul mondial (In care a pierdut un

brat). A vizitat de citeva on tars noastra.
GOURMQNT REMY DE
francez.

(' 1858), scriitor

A publicat romane $i opere

filozofice. Trad. rom.: Secretul lui Don Juan (de Th.
Solacolu), Schi(e filozofice.
GQVORA, sat jud. VIIcea la 17 kin. de Rimnicul
Valcii. Aci e o milnastire
foarte veche reconstruita
de Radu eel Mare pe la Incep.

sec. XVI, restaurata de Mateiu-Basarab $i de alti domni

Bocsa). Aci s'a dat lupta Intre

armata lui Mihaiu-Viteazul (unit

cu Basta) $i a lui Sigismund Bathori, care a Yost Invins.
GOROVEI ARTUR, folklorist
P",
roman. Advocat, Post magisCork,
trat. Conduce revista $ezato area.
E membru corespondent al Academiei Romarie
(1915). Activitatea sa e Indreptata In doua
directiuni: 1. a aduna $i comenta productiuni
ale poporului: Cimiliturile Romdnilor, 1898, Zmei
si zine, 1909, Filozofia babelor, 1912; 2. a scrie

carti de drept pe Intelesul poporului: Datorii si

drepturi, 1912, Legile (drii, 1924, Lamurirea
Constitu(iei, Votul obstesc.
GOROVEIU, man. jud. Dorohoiu, Intemeiata
pe la 1742.
GORIJN ION, numele literar al lui ALEXANDRII
Honor; ( 1863 t 1929), scriitor roman. Ziarist
In Transilvania, apoi In Bucuresti. A colaborat
la multe reviste, a redactat lnsusi clteva. A publicat poezii (Citeva versuri, 1901), nuvele, schi(e,
povestiri (Lume necdjita, 1911, Taina a sasea,
1905), satire ({)braze si nuisci, 1922) cum $i traduceri din Kant (Sprepacea eternd), din Al. Dumas
(Contele de Monte Cristo) $i, cea mai importanta,

Faust de Goethe.
GOSTINU, corn. rur. jud. Vlasca plasa Mar-

ginea; 2671 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. coin.

Baneasa.
GOT [go) FRANCOIS (*1822 11901), artist dra-

matic francez. A debutat la Comedia franceza In

1844 $i a treat un mare numar de roluri. A lost
profesor la Conservatorul din Paris si citiva din
actorii nostri an Post elevii lui.
GQTHA, oras In Germania (Saxa Coburg Gotha); 43.000 loc.; cunoscut mai ales prin publicarea Almanahuluz de Gotha, care apare In fiecare
an din 1763.
GOTTHARD pm- SAD/T-GOTTHARD.

GQTTLOB, corn. rur. jud. Timi$-Torontal, plasa Jimbolia; 2253 loc. Statie c. f. Intre Lovrin si
Nerau.

GOTI, popor barbar de neam germanic. A pornit dr la N. Marii -Negre (sec. in p. Chr.) $i au
invadat in provinciile imperiului roman, merglnd
spre V. $i despartindu-se In visigoti sr ostrogoti.
(par aceste cuvinte).
GOULD [guld] JAY ('1836 t1892), financiar
american. A debutat In vigil flind copil siirac silit

sa-si clstige existents ca sa Invete la $coala; a

devenit mai tlrziu stapin peste multe linii ferate,

peste retele telegrafice, a organizat marl lovituri
de bursa, luptind contra concurentilor cu mare
tenacitate $i fare nici un scrupul. S'a zis despre el
ca a plecat la 14 ani din casa parinteasc& cu 2
silingi $i din ei a Mout, peste 40 de ani, 100 milioane de dolari. Obisnuia sa ajute societatile de

binefacere $i bisericile.
GOUNOD [cit.: guns] CHARLES ('1818 t1893),
compozitor francez. Cunoscut In toga. Europa prin

operele sale Faust (1859), Sapho (1851), Regina

din Saba (1862), Mireille {1864 , Romeo si Julia
(1867), $. a. La not s'a cintat mai ales Faust $i
de trupe streine $i de trupele noastre rornanesti.
.

dupes el; In aceasta manaCh. Gounod.

stire a lost prima tipografie
a Tarii-Romanesti (1634). La 4 km. de corn. shit
izvoarele de ape minerale (sare, pucioasa, iod ,
can au Yost captate $i pentru utilizarea carora s'a

Intemeiat o statiune balneara vestita. (1889) exploa-

tate azi de societatea Govora-Calimdnesti" (fondata 1910, are capital 20 milioane lei). La o de-

partare de 12 km. este o statie de c. f. numita

Govora, pe linia Piatra Olt-Sibiu.
GOYA FRANCISCO r1746 1-1828 , pictor spaniol.
GOZSDU [gojdu] MANUIL ( '1802 t1870), ju-

rist $i om politic roman in Transilvania. A Yost

advocat in Pasta, uncle a practicat cu mare succes

$i a Mout avere. Crezlnd In posibilitatea unei apropieri Intre Romani $i Unguri, el a urmarit aceasta
idee, fara a abdica Insa de la datoria national& $i
sustinind In public, In cuvintAri, drepturile constitutionale ale poporului roman. A lost membru al

dietei transilvane din 1861, comite suprem al

Carasului. A lasat prin testament toata averea
pentru Intemeierea unei fundatiuni, care-i poarta
numele, menita a ajuta pe studentii romani.

GOZZI CARLO (*1722 11806), autor dramatic

Italian. A sons comedii.
GRABAT, corn. rur. jud. Tirni$-Torontal, plasa
Jmbolia; 2500 loo.
GRABOVA, sat In Albania In care Iocuesc Romani macedoneni (Grabovari). Sint pastori 5i, dupe
relatiile unor calatori, si-au pierdut constiinta nay
Ilona&
GRACHI, fratii TIBERIU (t133 a. Ch.) $i CAM
(.1. 121 a. Chr.), oameni politici romani. Educati

de mama Ion Cornelia Intr'un spirit de dreptate

$i de iubire de patrie, au luptat contra abuzurilor
aristocratiei $i au propus $i sustinut legi agrare;
dar, de $i aveau mare popularitate, n'au reu$it sa
le Infaptuiasca, flind ucisi In mod violent In
timpul miscarilor provocate de ei.
GRAHAM [grehem] THOMAS ('1805 t1869),
chimist englez. A studiat difuziunea gazelor.
GRAJDURI, statie c. f. Intre Buhaesti $i Iasi.

GRAMA ALEXANDRII (*1850 t1896), cleric si

prof. rom. A studiat In Blaj $i Viena; preot (1873),

prof. de drept canonic In Blaj, director de studii

la seminariu; canonic (1889), s'a ocupat $i de
literature. Op. pr. Istoria universald a Bisericii;
Explicarea mecanicd a naturii si credin(a in
Dumnezeu, Istoria bisericii romdnesti unite. A
scris $i un studiu critic asupra lui Eminescu, corn
battnd valoarea poetului.
GRAMME ZENOBIU (*18261-1901), electrician
belgian, invent& marina dinamo-electricd ce-i

poarta numele.

GRAN Pr STRIGONIU.

GRANDEA GRIGORE H. ('1843 11897), ziarist

roman. A Invatat medicina, a Post revizor $colar,
profesor la liceul din Craiova $i la eel din Haan;
a colaborat la diferite ziare $i reviste $i a Infiintat
revista Albina Pindului (1868 $i urm.). E cunoscut
printr'un volum de poezii (Miosotis, 1865) $i prin-

tr'un roman (Fulga sau ideal si real, 1873).

GRANT-DUFF MOUNSTUART (*1829 11906),

om politic englez. A ocupat functiuni importante;

1668

www.dacoromanica.ro

a pubicat studii asupra situatiei politice din Eu-

ropa (1860 si urm.); a fost membru onorar al Academiei Romane (1874).

GRASSERIE [gras'ri] RAOUL DE LA (.1839)

jurist $i linguist francez. A scris opere de mare

valbare In ambele directiuni stiintifice. Citam:

Des vices de nos codes, 1889; Classification scientilique du droit, 1892; Etudes de grammaire camparee, 1887; Essai de phanetique generale, 1890. A
scris si versuri.
GRATIA, circ. corn. jud. Vlasca cu 7 sate (1929 .
GRATIANI gm- GASPAR GRATIANI.

GRATZ, oral In Austria (Stria); 153.000 loc.

GRADTSTEA 0 sau GRADI$TEA corn. rur. jud.

Tighina, plasa Chni$lia; 2219 loc. Dupa. legea 1929,

tine de circ. coin. Cimislia. circ. corn. jud.

VIlcea cu 33 sate (1929). circ. corn. jud.
Muscel cu 12 sate (1929.). circ. corn. jud. Rimnicul-Sarat cu 13 sate (1929) It corn. rur. jud.
Vlasca pe r. Arges plasa Calugareni. (Nu e In
legea 1929). Pe teritoriu comunei e un punct numit nitwit mare, unde s'a dat o lupta Intre Turci
si Cazaci In 1768. Statie c. f. linia BucurestiGiurgiu, Intre Filaret $i Comana. 0 corn. rur.
jud. Hunedoara, plasa Hateg; 1067 loc. (1919);
pe aci a fost cetatea Sarmisegethusa $i apoi Ulpia

Trajana.

GRADITEANTJ CONSTANTIN ("1830 t 1890), om

politic roman. A fost deputat, ministru de finante

In 1870, prezident al Camerei.
GRADISTEANU EMANOIL GR. (11895), a lost

presedinte la Curtea de Compturi.

GRADISTEANU GRIGORE ("1816 11892), om

politic roman. Amestecat In miscarea din 1848;

a fost director al Ministerului de interne; stabilit
dim& aceea In Paris, a contribuit prin articolele si
memoriile sale la propaganda In favoarea Romanilor; In 1858 a fost Intre luptatorii pentru unire.
A fost membru onorar al Academiei Romane
(1879).

GRA.DITEANU PETRE ('1841t1921), advocat $i om politic roman. A fost deputat $i senator, cunoscut mai ales prin energia cuvIntarilor
In adunari populare, avind totdeauna o nota de

nationalism activ. A lost $i scriitor: a colaborat la

Revista contemporand din Bucure$ti si a localizat
Revizorul general dupa Gogol (1874). A fost di-

rector al Teatrului National 1898-99.

GRAMATICESCU GEORGE ( '1846), ofiter ro-

man. Capitan In 1871, s'a distins ca ofiter de artilerie la asediul Plevnei. A fost comandantul artileriei cetatIi Bucure$ti si profesor la $coala de

plarile pin& la 1713, publicata In ed. modern& de GRA$tefan Greceanu, 1906.

GR E'
GRECEANU' $ERBAN,

boer roman. A colaborat

cu fratele sau la diferite
luerari si la Biblia din
1688.
GRECEANU STEPAN D.

('1908), om politic roman.

S'a ocupat de genealogia

farniliilor boere$ti $i a publicat cronica lui Radu

Greceanu. A fost membru

onorar al Academiei Ro-

mane (1905).
GRECESCU DIMITRIE
(1841 .1-1910), medic ro-

man si .botanist. A lost

Radu Greceanu.

membru al Academiei Romane (1907), profesor

de botanic& la $coala de farmacie si la facultatea de medicine din Bucuresti. Op. pr. Enumera(ia plantelor Romdniei, 1880, Flora medicaid
a Romdniei, 1892, Conspectul florei Romdniei,
1898, premiata de Academie.
GRECI 0 corn. rur. jud. Tulcea, plasa Macin;
3573 loc, Duna legea 1929, e centrul unei circ. cu
3 sate. corn. rur. jud. Romanati plasa Oltulde Sus; 1220 loc. Dupii. legea 1929, tine de circ.
corn. Osica de sus.
GRECIA (ITELLENDKI DIMORRATIA; fr. GRECE,

germ. GRICHENLAND), stat In Europa. Se margi-

neste la N. cu Albania, Jugoslavia, Bulgaria, la

E. cu Turcia, Marea Egee, la S. cu Marea Medite-

rank la V. cu Albania $i Marea Ionics. Este

partea meridionala a peninsulei balcanice, avind

la S. ei peninsula Morea (Peloponez) unit& prin
istmul de Corint (strabatut de un canal) $i la N. E.
peninsula Calcidica, terminate prin alte trei
mai mici peninsule. In jur are un mare numar de

Insule: Corte, Leans, Chetalonia, Itaca, Zante (M, Ionics),

Cesigo, Creta, (In M. Mediterana), Taws, Samotracht, Imbros, Lemnos, Tenedos, Sporade, Cielade, Enbea(111 M.Egee).

Mai stapIneste $i insulele Mitilene, Chloe si Samos. Su-

praf. total& 127.319 km. p.; 6.000.000 loc. Tarmul

mash e taiat de un mare numar de golfuri: Arta,

Patras, Corint, Nitwits, Salonic, Ortani. Tar& muntoasa:
ninon isthmoid cu nenumarate ramuri cari o stra

bat In toate directiunile; lvI. Epirulni, otris, Parnon,

Taiget; Vlrfuri: Parnas (2459 m), otimp (2985) Ossa,

Ida In Creta (3460). Fluvii: Mesta, Strums, Vardar, Vie-

bits (se varsa. In M. Egee), Arta, Aspropotamos, Enrota, Salambri (In M. Ionics). Cap. Atena. rase pr.

GRANICRRI, corn. rur. jud. Arad, plasa Chi-

Pireu, Salonic, Patras, Cavala, Seres, Vodena,

Me(ovo, Tricala, Calamata, lanina, Tripolis,

si de Oltenita, comunica cu Dunarea; mari exploatiiri de pe$ti.

GREBANU, corn. rur. jud. Rlinnicul-Sarat,

Sparta, Arcadia (In Grecia peninsulara), Halki In

ins. Eubea, Canea, Candia In ins. Greta. PlimIntul
este mai mult muntos, dar are pa.rti In earl se
pot face culturi Intinse: vii, cereale, smochini,
maslini, tutun, etc. Clima e In genere dulce, de $i

artil erie.

$ineu; 3429 loc.

GREACA, lac In jud. Ilfov, aproape de Dunare

plasa Orasul; 1923 loc. In circ. ei are 13 sate (legea 1929).

GREBENTS, state c. f. jud. Mure$ pe linia

Ingusta care pome$te de la Bandul- de- Cimpie

GREBENA, ora$ In Grecia (Macedonia) pe
rlul Grabens. Centru de iarna pentru Aromanii
din Pind.
spre Mihaiu-Viteazul.

GRECEANU DIMITRIE (t1920), om politic ro-

man. A fost ministru de justitie (1906) In guvernul lui G. Gr. Cantacuzino, de lucriftri publice In
ministerul uniunii nationale constituit la Iasi In
1916 In timpul razboiului, apoi de justitie In eel
prezidat de General Averescu (1920) $i a murit
ucis de bomba pusa de comunisti In sala Senatului
$i care a explodat In ziva de 8 Decembrie.
GRECEANU RADU, boer roman. A colaborat la

Biblia lui Serban (a carei tiparire s'a terminat In

1688) $i a tradus, cu fratele sau $erban, cuvintarile

Sf. loan Hrisostom (Margdritare a but Zlatoust,

tip. 1691). A Inceput o istorie general& a Roma.nilor,
dar nu avem declt partea care priveste domnia lui
Constantin Brincoveanu, care povesteste Intim-

Teba, Argos, Megara, Misolonghi, Prevesa, Corint,

variabila; iernile shit foarte blinde. Moneta for

este drahma. Sint de religie crestini ortodoxi.
Istoria Greciei Incepe pe la 776 a. Chr., dupii.
calculul Olimpiadelor (m-acest cuv.) $i are Intliu
o perioada legendara. Un numar de cetati Inflorira ca state separate, adesea In lupta Intre ale.
In ale se desvolta pe deoparte spiritul politic si
literatura, pe de alta spiritul comercial. Situatia
geografica sili pe Greci sa fie navigatori si astfel
formara colonii lnsemnate In Asia mica, mai tirziu
In Sudul Italiei (care se numi multa vreme Grecia
mare.) Luptele dintre Atena, Sparta, Teba, Elida,
Corint si celelalte cetati le sleira fortele si clizura
sub stapInirea Macedonenilor, care le aduse $i ea

un fel de stralucire, si mai tirziu sub sta.pinirea

Romanilor, carora le Imprumutara civilizatia si
mai ales literatura si limbs for Intrebuintata ca
limbs de culture. Incercarea for de a se libera
prin actiunea lui Mitridate, regale Pontului, nu
izbuti $i trail% multi vreme In lini$te, avind
iluzia unei vieti culturale nationale. Razboaiele
civile

li turburara, dar mai tirziu paces adusa

1669

www.dacoromanica.ro

GRE.

GRI

L G A R IA
>

cp

>

GO

%6..ia,..40
.904

godery,
G

Dede
'.1...151.Tasos

I.Sarn%ii
1.1mbro.),

t.Letn

c?

LTen

1.

Ito

/V 7
0"bedo oo,b

la.kr
1.Leuca

k.0

lens

Wek-ett

17

7 I.CheFalon

Andros

4,

I.Samos

7'

Tinos0%

12811

C4

u.

ac7

Arad

EA

Icerigo

,pv;
o

6%

c.2 u

1111. Os

Tk

t>...

\CsIt.C?RanhCO2:3?
6-

/4

I.Chios

(9

""'

EP

Itt

I.Sanh9r21

ITER

ti

Harta Greciei.

de imperiu le asigura o noun liniste de vre-o

doua sute de ani. In imperiul bizantin Grecia n'a

avut un rol important. A lost de multe on pradata
de barbari. Mai tlrziu a Post staplinita de imperiul
latin de la Constantinopol si de Venetieni, can
ocupara mai ales insulele grecesti. In 1503 se stabileste dominatiunea turceasca. si tine pina In
1821, clnd se produce eteria In principatele ro-

mane, Inabusita de armatele turcesti, apoi In

Grecia. Aci insurectiunea doblndi o serie de succese foarte importante, dar, dupe o rezistenta de
cltiva ani, In 1827 fortele grecesti fury sdrobite.
Aeurn Incepe sa se agite in Europa occidentala
ideea ajutorarii Greciei, Si Rusia profits $i ea de
aceste Imprejurari, fiind protectoare a crestinilor,
ca sa intervie. AstIel, dupe tratatul de la Adrianopol din 1829, Grecii dobindira independenta si
In 1831 se Intemeia regatul Greciei $i primul

rege In Othon I de Bavaria (1832), care domni

pina In 1862, clnd fu rasturnat $i In locul-i se
alese principele Cristian al Danemarcei, care lua
numele de George I si hat domnia In 1863. El
avu sa lupte cu maxi dificultati interioare si exterioare, cad diferitele Incercari de a-si maxi
teritoriul nu reusirg decit Intr'o mica. parte. In
1912, Grecia ha parte la razboiul zis balcanic,
unita cu celelalte taxi crestine contra Turciei si
avind mare succes, cIstigInd teritorii Insemnate
prin tratatul dela Bucuresti (1913). Alte teritorii
castiga. si prin tratatele din 1919. La 21 Februarie 1924 s'a proclamat republica.
GREKOF DIMITRIE (t1901), om politic bulgar.
GRENADA (span. GRANADA), oral In Spania;

107.000 loc., vestit prin edificiile si obiectele de

arts ce poseda; oatedrala din 1529, palatul Alhambra; etc.

GREENWICH [grinici]- oras In Anglia pe

Tamisa, 95.775 loc. Pe aici (e un observator In
parcul orasului) trece meridianul de la care se
calculeaza longitudinea diferitelor puncte de pe
glob.
GREGOROVIUS FERDINAND

('1821 t1891),

istoric german. Op. pr.: istoria Romei In evul

mediu.
GRENOBLE, ores In Franta, pe r. Isere;

86.000 loc. Are o Universitate; case de comert si

industrie importante.

GRENTIEtiS Aar GEMMEL

GRETRY ANDRE (* 17411.1813), compozitor bel-

gian. Mai cunoscuta din operele lei: Le tableau parlant, opera.

GREUZE [grOz] JEAN BAPTISTE (*1725 1-1805),

pictor francez. Vestite slnt: La creche cassee,

l'Acordee du village (1761).

GREVYanas ("1807t1891),
om politic francez, a jucat rol
lnsemnat In miscarea din 1848 ;

a lost prezident al Adunarii

Nationale In 1871, prezident al
Republicei ales de doua. on
(1879 si 1885).

GREY CHARLES LORD ( *1764

t1845), om politic englez; a

Post ministru de interne douazeci de ani (1845-1866).
GREY [gre] IOANA (1535

Edvard Grieg.
t1554), regina aAngliei proclamata In 1853, dar rasturnata de Maria, care o osindi
la Inchisoare si apoi o decapita $i pe ea si pe sotul ei.

GRIEG [grig] EDVARD ( *1843 t1907), muzicant

si compozitor norvegian. Mai cunoscuta e opera

Peer Glint dupe piesa lui Ibsen.

1670

www.dacoromanica.ro

GRIGNARD [grifiar] wawa, chimist francez.

Profesor la facultatea de stiinte din Lyon, s'a ocu-

pat cu cercetari de chimie organic& si a Yost distins

cu premiul Nobel; e membru onorar al Academiei
Romane (1925).
GRIGORAS MITROFAN, Grec venit In Bucuresti

pe la 1700. S'a ocupat cu tiparirea de carti gi e

pomenit In unele prefete.
GRIGORCEA MODEST, om politic roman In
Bucovina. A lost deputat In Camera legislative
a provinciei. A sustinut ziarul Gazeta Bucovinei
(1891-97).
GRIGORE BEL MARE ziS DIALOGUL (* ca. 540

t604) al 66-lea papa al Romei Intre 590-604. Nascut In Roma, dupe ce studia dreptul si gramatica,

fu numit pretor, dar perasi functiunea, care era

prin ea Imo* Inconjurata de mult fast, si se
Inchise Intr'o manastire (575). Chemat In serviciul papei, fu trimis la Constantinopol ca nuntiu
apostolic; acolo fu foarte onorat pentru viata sa
simply si pentrudiscursurile si scrierile sale despre
diferite chestiuni teologice, Intre cari Invierea

Intre Henric si Rudolf de Suabia, ocuparea Romei

de armatele lui Henric, proclamarea unui alt papa.
exil.

GRIGORE GRICA VODA, statie c. f. la

frontiers Poloniei. E capul liniei care pleaca de la
Bucuresti:
GRIGOFtESCUG. (t 1896), medic, Post profesor
de fiziologie la facultatea de medicina din Bucuresti.
GRIGORESCU IEREMIA ( 1863 t1919 ), general

roman. Era general de brigada la Inceputul

razboiului nostru; general de
divizie

(1917), de corp de

armata (1918), a comandat

15-a, corpul IV de
armata si armata I-a. A repurtat victoria de la /Wardsesti (pw- acest cuv.). A Post
ministru de razboiu In gudivizia

vernul prezidat de Generalul

C. Coanda (1918).
GRIGORESCU NICOLAE

(* 1838 t1907), pictor roman. sl

A Inceput ca ucenic al unui

////

zugrav de biserici, a facut pic- Icremia Grigorescu.

turtle la manastirea Agapia $i

apoi a plecat la Paris (1861),
unde a studiat si a putut expune si la salonul oficial. A
calatorit prin diferite tari. In
timpul raznoiului pentru independents, a Insotit armata

romans si a lucrat multe tablouri cari au devenit cunoscute In toga taxs prin nu-

meroase reproduceri (Convoiu

de prizonieri, Domnitorul Ca-

rol, Sentinela, Lupla de la

Smirdan, s. a.). In anti din
urma s'a consacrat mai ales
vietii de la lark privind-o
sub unghiul special at pitorescului si al seninatatii. A
Post membru onorar al Academiei Romane (1899).

Nic. Grigorescu.

GRIGORIE TEOLOGUL zis si DIN NAZIANZ (' 328

t389), Si Int praznuit de biserica oitodoxa la 25

Ianuarie, de cea catolica. la 9 Maiu. Fiu at unui
bogat magistrat, rare ajunsesec episcop In Nazianz, a facut studii de teologie si de retorica In
Cezarea (Palestina), Alexandria si Atena. Aci fu
coleg cu Sf. Vasile si cu Iulian, Imparatul de mai
tlrziu, apostatul. Botezat de tatal sau, s'a consacrat vietii ascetice si studiului, dar tataI sau
1-a chemat In Drag si 1-a facut preot. S'a. Impotrivit
multa vreme, dar a prima In urma si Cu acel prilej

Sf. Grigore cel Mare (dupti. in Liturghier din 1646).

mortilor. Ales papa, el refuza, dar fu silit a primi

demnitatea aceasta. Pastoria sa s'a distins prin

fapto bune, prin ajutoraNa saracilor, prin blindetea rata de eretici si necrestini, fats de cari totusi

era staruitor si In genere reusea sa-i converteasca.

El a dat regule pentru serviciul divin, organizind
ritul zis gregorian, care pune in primul rind
cintarea fi cuvintarea. El a scris peste 60 de otnilii
pentru explicarea evangheliilor s. a. Biserica ontodoxtt Il praznueste la 12 Martie.

GRIGORE XIII (al 233-lea) papa al Romei

Intre 1572-1585, facu relorma calendarului (Gregorian).

GRIGORE VII HILDEBRAND 1* ca. 1013 t 1085 ),

al 162-lea papa (1073), declarat sfInt. A lucrat

pentru marirea puterii papale. E vestit prin luptele contra Imparatului Henric Iv. Excomunicat

de dicta de laWorms, excomunicii pe toti episcopii

cari participasera acolo si acestia trecura de

partea lui si astfel Imparatul fu silit sa face drumul la CanoSsa. De aci urmara lupte In imperiu

GRI.

Astfel Grigore fu nevoit se fug& si sit moara In GR1

a rostit niste cuvintari vestite despre misiunea

preotului. A facut penegiricul fratelui sau Chesarie si at tatalui sail. A Post episcop In Sasima, In
Constantinopol (de unde se retrase din pricina

dusmaniilor provocate de severitatea purtarii sale)

si In Nazianz; a prezidat al doilea conciliti ecumenic
(381); In ultimii ani ai vietii a trait retras si a cornpus poeme si omilii, cari II aseaza. Intre parinfii
Bisericii. Corpul sau a Post dus, In vremea rue*
telor, la Roma, unde se gaseste si azi.
GRIGORIE EkLSCOPUL NEOCEZAREEI (t ca. 270),

zis TAIIMATURGUL (facatorul de minuni), praznuit

de biserica ortodox& la 17 Noembrie. Fiu de

oameni bogati, educat pentru a fi advocat, a Mout
studii in diferite centre culturale, Intre cari si
Yn Cezareea, unde a Post elevul filozofului Origen.

A Post ales episcop al Neocezareei (azi Nicsar In

Anatolia) si a reusit prin viata, exemplele, cuvIntarile si minunile sale sa face multi prozeliti,
astfel ca la sfirgitul Vieth a putut zice ca in venirea
sa erau acolo 17 crestini, iar la plecarea sa din
viata las& 17 pagIni. A luat parte la conciliul de
la Antiohia (264 $i 270), care depuse pe episcopul
Pavel din Samosata cunoscut ca eretic, contestind puterea divine a lui Isus.

1671

www.dacoromanica.ro

GRIGQRIE DECAPOLITIIL, cuvios parinte prazG R I- nuit

de biserica ortodoxa la 27 Februarie si la 20

GRO

Noembrie. A plecat din Isauria (Asia mica), Cara sa

de nastere, si a cutreerat multe tan facInd propa-

ganda contra iconoclastilor, a lost si in Bizant

vestiri si nuvele (Chipuri si graiuri din Bucovina, 1900; De la hotare, 1905; Pove4ti rdslete,
1908; Antintiri, schite, 1912; Povestiri din Bucovina, 1914).
GRILLPARZER FRANZ ( *1791 t1872), poet

si la Roma. Moastele lui se pastreazli la manastirea

Bistrita (jud. Vficea), zidit a. de Barbu Craiovescu.
GRIGQRIE vopa DIN MABACIU, copist si tra-

dramatic austriac. Dupa grele inceputuri si numeroase insuccese, si-a dobindit in Viena o mare
notorietate si la virsta de 80 de ani a Post sarba-

GRIGQRIE EPISCOPUL ARMENIEI MARI, sfint

bunul. S'a mai tradus si Cdlugdrul dela Sandomir

de L. Leist.
GRIMANIrncoLam (18721-1925), pictor roman.
GRIMM
JACOB (1785 -1-1863) $i WILHELM (1786
scriitori germani. Au Post

ducator de aril poporane, a trait pe la finale sec.

xvi si inceputul sec. xvii. Cele mai multe au lost
publicate si studiate de 13. P. Hasdeu in Cuvente
din batrani" vol. n.
praznuit de biserica ortodox& la 30 Septembrie.
Descindea dintr'o familie nobila, s'a botezat In
Cezarea si a predicat evanghelia in Armenia.
Ales episcop in patria sa, a facut prozeliti in

multe regiuni apropiate. Lui i se atribue inven-

tiunea alfabetului armean $i traducerea bibliei

in limbs anneneasca. 0 parte din moastele lui
se gases In biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti.
GRIGQRIE EPISCOP AL NISEI ( ca. 230 t ca.
400 , praznuit de biserica ortodox& la 10 Ianuarie.
A Post (rate cu Sf. Vasile cel mare. A ajuns episcop

al Nisei ( = Nyssas, in Capadocia, Asia mica In

anul 372. A luptat contra ereticilor arieni; a luat
parte la sinoadele dela 381, 382, si 394. Sinodul
al 7-lea 1-a asezat Intre parin(it Bisericii. Catolicit 11 sarbatoresc la 9 Martie.
GRIGQRIE I, mitropolit al Moldovei 1435.. pomenit de Sincar.
GRIGORIE II, mitropolit al Moldovei de doua
ors, Ia 1551 si la 1558.
GRIGORIE III, mitropolit al Moldovei la 1580.

GRIGORIE, episc. eparh. Buzaului 1668GRIGORIE I, mitropolit al Ungro-Vlahiei

Intre 162-1637. A recladit biserica Stelea din
Bucuresti.
GRIGQRIE II (t1787), mitropolit al UngroVlahiei, ales In 1760. Purtase Inainte titlul de
1691.

arhiepiscop al Mira Lichiei. A construit schitul $i

biserica Barblitescu din Bucuresti Inzestrindu-le cu

mosii, a zidit biserica Oborul-vechiu; prin Ingrijirea si sprijinul sau s'au tiparit multe carti
bisericesti.
GRIGQRIE, episcop Rlmnicului Intre 17491764, cind demisiona poate din pricini politice. In
1770 fu pentru scurt timp Mitropolit al Tani.
Numele de familie era Socoteanu.

GRIGQRIE ry Racurzscu (ca. 1765 t1834),

mitropolit al Ungro-Vlahiei, 1823-1834. A Invatat in Bucuresti $i, ducindu -se In Moldova, s'a
cAlugArit in manastirea Neamtului, unde a tradus
dou& cArti Cuvintele lui Simian Bogoslovul si
Chiriacodrarnionul lui Nichifor. Chemat In Bu4,uresti, Impreuna cu Gherontie staretul, au lucrat
Impreuna aci, sub ordinele mitropolitului Dosi-

teiu Filitis, mai mul to clirti, Intre cari Than Postnicul (1800). In 1804 ambii s'au dus iar in Moldova
ca sa ajute pe mitropolitu] Veniamin Ia tiparirea

numeroaselor lui carp. Dupli 1812 a calatorit la

Sf. Munte si, la Intoarcere, a Post numit de mitropolitul Nectarie profesor 1 a scoala clerical& din
Bucuresti; apoi s'a Tetras ca ierodiacon la manastirea Caldarusani, de unde a Post chemat la scaunul mitropokei, treclnd prin gradele de preot si
arhiereu si la 11 Ianuarie 1823 a lost instalat.
In timpul ocupatiei rusesti a lost exilat In Basa-

rabia (in 1829) si numai In August 1833 generalul

Kisselef 1-a readus In scaun.
GRIGOROVTTZAEmAzion, ( '185711915), pro -

fesor roman. Original' din Bucovina, a lost acolo

profesor, apoi a trecut In Iasi ca profesor de limba
germana, de aci In Bucuresti la scoala normal&
de institutors, la liceul Mateiu-Basarab si la scoala
superioara de razboiu. A publicat carts didactice,
un mic vocabular roman-german si german-roman,
un curs de limba ruseasca si un dictionar romanorus si ruso-roman; a tradus In 1. german& poezii
de Eminescu, a publicat mai multe volume de po-

tont de toata tars. Dintre piesele sale s'au jucat la not Hero si Leandru pe scena Teatrului
National din Bucuresti (1899) publ. In traducere de H. Lecca (Bibl. p. toti , Sapho, Stra-

profesori; s'au amestecat si In luptele politice.

Cel mare a avut chiar oarecari insarcinari importante In ducatul Hessa- Kassel. Ei au lucrat
multe scrieri in colaborare gi slut cunoscuti mai
ales prin culegerea de basme (Kinder and Hausnuirchen, 1812-1822.) In romanelte s'au publicat mai multe traduceri: o editie a Casei Scoalelor, 1901 (completa), alta de Natalia $i Iereuaia
Adamiu, 1907, alta de Lia Hirsu (B. p. t.).
GRINAUTI, static c. f. Intre Balti $i Lipnic.

GRINDU, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Rovine; 2918 loc. Duph legea 1929, formeaza o
circ. cu 5 sate.

GRINTIES, masiv muntos jud. Neamtu

Suceava; virfuri principale: chiveias (1627 m.),

Cocereg (1463 m.), mama (1509 m.), Ilsvorill Cglimannlni (2031 m.), Pietrosnl (2110 m.), Mama calnluk
(1230 m.).

GErPCIA, munte jud. Gorj, corn. Topesti.

GRITTI ALOISIO ("1501 t1534), aventurier ita-

lian, a Post In serviciul Turcilor. Dobindind prietenia sultanului Soliman II, 1-a convins sa ajute
pe Joan Zapolia ca s& is tronul Ungariei. Drept
rAsplatA, 1-a numit guvernator al Transilvaniei.
Aceste Imprejurari 1-au adus In legatur& cu tarileromane. Purtarea sa prea cruda fal.a. de Unguri,
provoca o rascoala a acestora si atunci Petru
Rams veni cu oastea sa, 11 prinse si-1 date pe mlna.
Ungurilor, can Pl uciserh.

GRIVITA 0 sat In Bulgaria, In apropierea

caruia s'au dat lupte man In timpul razboiului
ruso-romano-turc din 1877-78. Vesta& este lupta
prin care s'a luat de Romani una din redutele
intocmite In acele parti, In ziva de 30 August 1877.

Acolo e o capela care aminteste acest fapt. o 0.

r. jud. Tutova, plasa Jerlivat.; 1205 loc. Dupa legea 1929, e centrul unei circ. corn. cu 17 sate. Sta-

tic c. f. linia Galati Birlad linga Birlad. () C.

r. jud. Ialomita, plasa Ravine; 2705 loc. Dupa.legea

1929, formeazh o circ cu 5 sate.

GRO4PA, munte in Carpati la N. Tisei.

GROBER GUSTAV (*1844 -1.1911 ), filolog german. Profesor la Breslau, la Strasburg, a fondat

Zeitschrift fur romanische Philologie In 1877 si din

1888 este directorul publicatiei Grundriss der ro-

manischen Philologie, un fel de enciclopedie a

filologiei romane, In care s'au publicat multe
articole despre limba si literatura noastra si la
care au colaborat multi filologi roman.
GRE5NLI.INDA, vast tinut asezat la N. E.
Americei de Nord; supr. 2.174.000 km. p. (din
cari numai 88.000 km. p. liberi de ghiata), 15.000
loc. (1927). Apartine Danemarcei. rase. pr.
&Ahem, Godhaab, ambele porturi la strlmtoarea
Davis.
GROHOTTSITL, munte jud. Prahova aproape
de corn. Maneci-Ungureni.
GROPENI 0 corn. rur. jud. Braila, plasa Viziru; 3250 loc. Tine de circ. corn. Silistraru (Legea

1929). corn. r. jud. Mused, plasa Golesti;

1023 loc. Tine de circ. corn. Tirgul Dealului. Statie c. f. linia Golesti-Clmpulung.

GROS [gro] ANTOINE (1771 1-1835), pictor

francez. Elev al lui David, a pictat pinze man reprezentInd episoade din rhzboaiele lui Napoleon

1672

www.dacoromanica.ro

si momenta importante din istoria Frantei de mai

ttrziu. A lucrat Si la Pantheon.
GROSANI, sat din corn. Poenari jud. Muscat,
dateaza din nainte de 1365.

GROTE GEORGE ('1794'}1871), istoric englez,

cunoscut prin lstoria Greciei In 12 volume (1S1656).
GRQTIUS, HUGO DE GROOT zis ( *15831.1645),

jurist ai istoric olandez. Arestat din cauza ideilor

sale politice ai religioase, a fugit In Franta, apoi
In Suedia, pe care a servit-o In calitate de amba-

sador al ei la Curtea Frantei. Opera cu care s'a

facut mai mutt cunoscut a fost studiul asupra
dreptului public (1613).
GRQZA moisE, ofiter roman din Banat A.
intrat In armata roman& In 1873; a participat
la razboiul pentru independentli, s'a distins la
Plevna.

GRQZEA maw, preot roman In Transilvania.

A luat parte la revolutia din 1848, luptind In

muntii Apuseni.
GROZESTI 0 corn. rur. jud. Bacau, plasa
"Trotua; 3139 loc. Tine de circ. corn. Oituz (legea
1929). c. r. jud. Lapuana, plasa Nisporeni;
1162 loc. Dupt. legea 1929, tine de circ. corn. Nemteni.

GROZINTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Clis-

cauti; 3250 loc. Dupa. legea 1929, are In circ. sa

6 sate.
GRUBER EDUARD, publicist roman in Iasi. Pr.
op. Stil si glndire, 1888.
GRUIA LUI NOVAC, personagiu din legendele si

poeziile noastre poporane. Este fiul lui Baba Novae si shit amindoi un fel de haiduci can se lupta
contra Turcilor. Odata Turcii II prind si -1 inchid
In Tarigrad. Tatal sau se duce si -1 soaps. Aceste

fapte sa gasesc In diferite variante, dintre can

cea mai frumoasa este a lui V. Alecsandri (din
colectia sa).
GRUIU, munte jud. Neamt corn. Bicaz.

GRUMAZESTI, corn. rur. jud. Neamt, plasa

Cetatea Neamtalui; 2032 loc. Dupli. legea 1929,
tine de circ. corn. Ril.zboeni.

GRUMEZOAIA, corn. rur. jud. Rhin, plasa

Main; 2106 loc. DupA legea 1929, tine de Giro.

list elvetian. A trait mai multi ant In Moldova

(1842) $i a facia cercetari botanice importante:

lui de Candolle, cu care a lost In -corespondent&

multa vreme.
GUIARD JULES, profesor de parazitologie la
facultatea de medicina din Lyon. A publicat cerQatari asupra moluscelor, studii asupra specialitatii sale (mai ales viermii intestinali), s'a ocupat
ai de istoria medicinei. La Infiintarea Universitatii

din Cluj a fost chemat pentru a face un curs de

istoria medicinei (pe care-1 continua ai azi, revenind In tare 4 luni pe an); In 1920 a organizat aci
muzeul de istoria medicinal, iar in Fronts a tinut

conferinte despre tars noastra. Membru corespondent al Academiei RomAne (1924 .

GUIANA (GUYANA), regiune aaezattt la N.
E. Americei de Sud, marginita de Oceanul Atlantic, Venezuela ai Brazilia. Partea cea mai mare e
posesiune engleza, avind 231.700 kin. p. as 307.000
loc.; Cap. Georgetown. Partea cea mai mica este
posesiune franceza, avind 88.240 km. p. supraf.

ai 44.000 loc., cap. cayenne.

GUICCIARDINI FRANCESCO ( *1482 1-1540), is-

toric italian. A avut ai rot politic In serviciul sta-

tului papal. Opera pr. lstoria Italiei, In care

trateazA evenimentele contemporane (14921530).

GUICHEN .

VICONTE DE, diplomat francez.

S'a ocupat de istoria popoarelor din S.-E. Europei.

E membru corespondent al Academie! RomAne
(1929).

GUIDO itina (1575-1642), pictor italian, acoala bologneza.

GUILLAUME PAUL BARON (11918), scriitor
belgian. A fost membru onorar al Academiei RomAne (1907).
GUILLOTIN JOSEPH ('17381-1814), medic fran-

cez, partizan al revolutiei, dar Inchis In timpul

Teroarei. El a propus Intrebuintarea maainei de
tAiat capul, care s'a adoptat in 1792 si fi poarta
i pint: azi numele (fr. guillotine, rom. ghnotina).

GUINEA, regiune In Africa de V. pe tarmul

corn. Schiopeni.
GRUNI, circ. corn. jud. Severin cu 2 sate. (1929)
GRUSEVITA,corn.rur. jud. Hotin, plasa Chel-

Oceanului Atlantic dealungul golfului cu acelaai

nume. Limitele ei nu se pot stabili cu preciziune.
Pe tarmul Oceanului merge de la capul Palmas
pink la capul Lopez si se socoteate di are o supraf.
de 734.000 km. p. si 19.000.000 loc. Pe acest ten-

corn. Chelmenti.

sta de ivoriu (franceza), Coasta de our si Togo

menti; 2309 loc. Dupe legea 1929, tine de circ.

GRUYERE, [griller] tinut In Elvetia (cant.
Fribourg), vestit prin brinzeturile ce se fabrica
acolo..
GUADALQUIVIR, fluviu In Spania, lung de
ca. 500 km.
GUADELUPA, insul& In arhipel. Antilelor.
(A. mici), apartine Frantei. Cap. Basse-Terre.
GUADIANA, fluviu In Spania; lung. 800 km.;
formeazil hotarul Intre Spania ai Portugalia.
GUARINI GIOVANI ( "1537 t 1612), poet ital.

amic al lui Tam Op. pr.: Ii pastor tido, drama

pastorala.
GUATEMALA, republic& In America Centrala.
Supraf. 109.724 kin, p.; 2.005.000 loc. Cap. Guatemala. (re- AMERICA).

GUBAUCEA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Vela;

1051 loc. De dm ei tin 14 sate (1929).
GUBERNATIS ANGELO DE ( "18401.1913), scrii-

tor Italian. A fost profesor de literatura comparata la Florenta, ocupindu-se In deosebi cu literaturile orientate. A publicat ctteva lucrari de
specialitate (Mitologia zoologicd, 1872, a. a.), a
saris piese de teatru, a condus reviste, Intre can
Italia letteraria (fond. 1862), Rivista orientate
(fond. 1867). A avut legaturi cu scriitorii romani
si in al sail Dizzionario biografico d egli scrittori
contemparanei (1878) si In Dictionnaire des ecrivains du monde latin (1905) a dat boo multora
dintre ei. A lost membru onorar al Academiei Etomane (1895).
GUDRUN, poem& epics populara german/I.

GUEBHARD CHARLES (1792 t1848), natura-

GRO-

colectia adunatA In Moldova se gAseste In herbarul GUR

toriu se gasesc mai mune posesiuni europene: coos-

(engleza.), Dahomey (franc. , Nigeria (engl.), Ca-

merun (fr.), Guinea spaniolli. (pp- AFRICA).

GUILLOUARD LOUIS VINCENT (" 1845 1'1925),

jurist francez. A lost profesor de drept civil la

Demolombe, tratind despre contracte (In paste

facultatea din Caen si a continuat publicatsile lui

10 volume); a fost membru corespondent al Aca-

demiei RomAne (1903).

GUIZOT [cit.: ghizo] FRANCOIS ("1787 t 1874),

scriitor si om politic francez. A fost profesor de

istorie la Sorbona; a participat la revolutia din
Iulie 1830; a lost ministru sub monarhia zis& din

Julie, mai ttrziu Dreaedinte de consiliu si unul din

cei mai Insemnati factori politici In aceasta epoca.

Revolutia din 1848 I-a InlAturat si de atunci s'a

sflrait si cariera sa politica.; restul Vieth ai 1-a

consacrat studiilor istorice si lucrarilor Academiei

franceze, al cares membru era din 1836. Capod'opera sa este lstoria revolutiei din Anglia, dar sanerile sale shit numeroase al multe au valoare deose-

bag.. Cea mai veche traducere romaneascli a un

fragment publ. In Foaia pentru minte" din Brasov In 1851; dupe care urmeaza lstoria civiliza-

tiunii trad. de G. Baronzi In 5 vol. (1856-59),

GULF STREAM [golf strim], curent cad In

a. a.

Oceanul Atlantic, care porneate din Golful Maxie

si merge pin& la N. Norvegiei,.
GVLLIVER, roman satiric al scriitorului englez
Swift. (le acest cuv.).

GURA AMPOITEI, statie c. I. jud. Alba, pe

linia Ingusta Alba-luliaZIatna.li G.-BoHarnium

1673

www.dacoromanica.ro

GuR_ sat jud. Falticeni, aci a Jost In 1675 lupta intre

Dumitrascu Cantacuzino $i Stefan Petriceico.
GYP a. -cALvro, sat jud. Romanati, plasa Oltenita;
1035 loc. Dup. legea 1929, tine de circ. corn.

Stirbeiu. In apropiere e schitul Caluiu (pp- acest cuv.

0.-GALBENA, corn. rur. jud. Tighina, plasa Cimi-

slia; 8946 loc. Dupa legea 1929, e centrul unei

cirp. cu 11 sate. G. -romommuz, corn. urbanh.
jud. Cimpulung; 5099 loc. (1919); are i bis. ort.,
1 cat., 1 armeana, 3 sinag.; 1 liceu de baeti, 1 sc.
de tesatorie $i $c. primare. St. c, f. pe linia Myrna.nesti-Pojorita, intre Darmanesti si Vama. G.-

HOMORIILIII lost jud. In Bucovina, inglobat In jud.

CImpulung. G. MOTRULIII, manast. jud. Mehedinti

corn. Gura Motrului, Inceputa 1530 de Vel Vornicul Preda Brincoveanu; aci a Post egumen calugarul Eufrosin Poteca Post profesor la Sf. Sava
(4.- acest cuv.). a.-murfrEari, circ. corn. jud. Vasluiu cu 12 sate (1929). G.-OCMITEI, loc. jud. Dim-

bovita; exploatare de petrol a Societatilor Sirius,

Romdno-Belgiand, Banca Minelor, *. a. &ODOM', statie c. f. linia Buzau-Nehoias. G.-PADINEI, corn. rur. jud. Romano.% plasa Dunarea;
1713 loc. Dupti legea 1929, formeaz& o circ. corn.

cu 7 sate. G.-PI:MBE', corn. rur. jud. Radauti,

plasa Vicovelor; 1484 loc. Sta1ie c. f. linia Intre
Dornesti si Seletin. G.-RIIILIII corn. rur. jud.
Sibiu, plasa Saliste; 3169 loc. G.-ROSIE, corn. rur.
jud. Cetatea Alb& plasa Palanca; 3199 loc. Tine
de circ. corn. Palanca (legea /929).11 G.-SARATEI, sat

jud. Falciu; aci s'au Inceput lupta zisa de la

Stanilesti Intre Rusi si Turci (1711). G.-vAn,
statie c. f. ling& Turnu-Severin. G. -vrrioAREI,

corn. rur. jud. Prahova plasa Teleajen; 1093 loc.

Dup& legea 1929, e centrul unei circ. cu 9 sate.
GURaN ALEXANDRII r1824 1.1888), ofiter ro-

man In armata austriaca. A ajuns la gradul de

locotent-maresal; a luat parte la razboaiele din
1849 $i 109 In Italia; a Post director al Institutului geografic militar.

GVRBA,cona. rur. jud. Arad,plasa Ineu ; 2224 loc.

GTIRCO Er vuirardraovici ( 1828 t1901), ge-

neral rus. A luat parte la rhzboiul din 1877-78;

Invins la Sipca, a Inaintat apoi pins laAdrianopol.

A Post mai tirziu guvernator al Petersburgului.

GURIE (t182), stint praznuit de biserica ortodox& la 17 Noembrie. A suferit martiriul pentru
credinta Impreuna cu Samona si Aviu.
GVRIE GROSSU (*1877), Yost episcop In Chisinau, apoi arhiepiscop si In fine mitropolit al
Basarabiei (1928).
GURUBLAU )4 GOROSLAII.
GVSSI NICOLAE, medic In
Bucuresti. Nascut in Epir, si-a
luat doctoratul In Paris, 1828,
In 1837 era medic al colorii de

negru. Intre 1847-60 a Post

proto-medic al Tarii-Roma-

zofiei la Universitatea din

Iasi (1910). apoi transferat
la Bucuresti la catedra de
estetica, etica $i sociologie

(1920). Membru al Academi-

ei Romane (1919). A publi-

cat articole In Arhiva" din

Iasi (1'902) In Ideea euro-

peana" din Bucure$ti(1920).

In cartile sale s'a ocupat

de istoria filozofiei (Introducere la cursul de istoria

filozofiei grecesti, 1910), de Dimitrie Gusti tt

chestiuni de politic& inter-

1887)

national& (Die Donaufrage, Berlin 1904), dar mai

ales de sociologie $i legaturile ei cu diferite $tiinte si de aplicatAile practice ale.principiilor ei (Sozialwissenschaften, Soziologie, Politik and Ethic,
Berlin 1909; Sociologia rdsboiului, 1915) In
discursul de receptie la Academie a vorbit despre
menirea Academiilor (1923). Intemeind, cu un
mare numar de colaboratori, Institutul Social
Romdn, a tinut conferinte In legatura cu chestiunile

la ordinea zilei si conduce publicatia: Arhiva

pentru $tiin(a sociald (or acest cuv.).

GVSTERITA, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Turnisor; 2131 loc.

GUTENBERG IOHANNES ( ca. 1400 t ca. 1468)
litograf german. Se numea In realitate Gensfleisch

din Gutenberg. Traditia Ii atribue inventarea tipografiei.

Sint istorici cari sustin ca el a
perfectionat numai inventia
literelor mobile. Grimm, este
fapt ca el a tirarit In Intregime
prima Biblie, ajutat de Faust g
In anul 1450. Are, Intre altele,
o statue la Strassburg si alta la
Mainz.
GUYAU [cit.: gilio] JEAN
MARIE( '1854t1888), filozof fran-

cez. A lost pentru scurt timp

Gutenberg.
profesor, dar sanatatea lui subred& I-a oprit de a avea o
activitate publica. importanta. E cunoscut prin
operele sale, dintre cari unele an un renume european: Morale anglaise contemporaine (1879),
Esquisse d'une morale sans obligation ni sanctions (1885), Les problemes de l'esthetique (1884),
Irreligion de l'avenir (1887). La not gasim clteva
traduceri: Spre mai bine, de Sc. Georgescu (Bibl.
Minerva) 1910, Pentru pcirinti 0 copii (idem)
1909, Educatie i ereditate de Stel. Constantinescu
si V. Duiculescu (1916).

GUYE PHILIPPE (t1922), profesor de chimie

fizica la Universitatea din Geneva. Membru onorar

al Academiei Romane (1913).
GUYNEMER GEORGES ( '1894 t1917), aviator

nesti".
GUSTAV V (' 1858), regele

Suediei de la 1907. A vizitat

taro. noastra In 1910.
GUSTAV ADOLF ii (' 1594
t1632), rege al Suediei de la
1611. A luat parte la rhzboiul
de 30 de ani.
GUSTAV WASA (*ca. 1496
t1560), rege al Suediei. Dupa
multe $i mari lupte pentru libertatea tarii sale, fu ales rege
In 1853.
GVSTI DIMITRIE (*I818
11887), scriitor Si profesor ro-

GVSTI DirarrarE (`1880), profesor si scriitor

roman. Dupa studii de filozofie la Leipzig $i Berlin,

a Post numit profesor de sociologie $i istoria filo-

francez. S'a Inrolat in timpul Irazboiului si a repurtat multe victorii, dar a pierit trite lupta.
GUYON [gtio" ] FELIX (*183111920), medic
francez. specialist In maladiile orator urinare, asupra carora a publicat lucrari de mare valoare; profesor de patologie extern& (1877), membru al Academieidemedicina (1878)sialAc. de $tiinte (1892).
GUYOT [g1io] YVES (' 18431-1928), economist

Gustav V.

francez. A lost ministru al lucrarilor publice.

Op. pr. La prostitution, 1883.

GVARDINITA, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa

Balacita; 2359 loc. Dupa legea 1929, tine de

elm. corn. Balacita.
GVAZDAVTI, sat jud. Hotin, plasa Secureni;
3969 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn.

ma n. A lost profesor In Iasi, rune-

tionar superior In ministerul

cultelor Inainte de unire ; ministru de culte de don& on (1867,

1868). A publicat cart/ didacGustav Adolf.

tice (Geograf ie, 1842 si alte
editii ulterioare, Retoricd, 1852, Catihis, 1859) $i

diferite articole In Albina romaneasca", Foaia

pentru minte", etc.

Secureni.
GYP [jip], numele literar al contesei SIBYLLE

DE MARTEL ('1850) scriitoare franceza. A scris

multe romane si nuvele. Putine traduceri In romaneste, mai ales prin reviste; dam : Lin mdrgdritar, publ. In Lumea non& literara" 1896.

1674

www.dacoromanica.ro

--77777

,*0.41114::,
"^

;r2 et; .4'

HUNEDOARA (CAI:ITEM:FL FAMILIEI H1TNIADI).

HAAKON [hocon], nume purtat de mai multi

regi ai Norvegiei gi scum luat de Carol, fiul lui
Frederic viii, regale Danemarcei,
proclamat sub numele de HAAKON
vu In 1905.
HAARLEM, ora$ In Olanda;
114.000 loc.

HABSBURG, familie nobilli original% din Suabia, care dobindi marl

domenii si apoi deveni domnitoare
In Austria prin Rudolf In 1273, Intenneietorul Casei de Austria. Ultimul Imparat a fost Carol. (ow acest Haakon
nume).
"ii'
HACHETTE [a$et], librarie $i editurii din
Paris, Intemeiat& de Louis Hachette (t1864).
HACMAN EUGENIU (*1793 t1873), episcop at

Bucovinei. A studiat teologia la Viena, a lost

profesor de limbs roman& al arhiducelui Ferdinand

(Imp&rat, abdicat In 1848). A fost ales episcop In

1835 $i a functionat phi& la moarte. In ultimul

an al vietii, episcopia din Cerna.uti a fost ridicat&

la rangul de mitropolie, dar el n'a apucat a ti insta-

lat ca atare.

RACQUET [ake] BALTHASAR ( ca. 1740 t1815),

naturalist franc-az stabilit In Austria. A fost profesor la Leybach, la Lemberg $i la Viena. A ca16.torit In tot imperiul $i In Virile romane $i a
Mut studii de botanic& cum $i observari etno-

(Xerxes, etc.) $i multe oratorii (Samson, Iosua,

etc.)

HAFTZ (t ca. 1389) poet liric persan. Din ope-

rate lui a tradus Gr. N. Lazu.

RAGA (ital. Ara, fr. LA HAYE, germ. HAAG), ca-

pitala Olandei, 417.000 loc. Aci au fost multe con-

ferinte internationale $i s'au Incheiat tratate. Din

1901 e sediul unui tribunal international.

RAGENBECK CAROL (.1844 t 1887 ), proprie-

tarul celei mai mail menajerii din Europa, In

Hamburg.

HAGT-IBRAHIM, lac. jud. Ismail.

HAGI-STOIAN, unul din comandantii de poter&

pe can administratia i-a trimis contra lui Tudor

clnd a adunat pandurii sal In Oltenia.

HAGI-STOICA,NICOLAE (*I8I811900). corner-

ciant roman. Se numea Nicolae Petrovici, dupa

tathl sail; dar fiind In serviciul unui comerciant
din Bucure$ti Stefan Hagi-Stoica. a luat In Asatorie pe fiica acestuia $i a adoptat numele familial
sotiei sale. A fost Intre prirnii nostri comercianti
can nu s'au multumit sa se aprovizioneze din
Viena sau Lipsca, ci au mers mai departe. El $i-a
adus marl& (fierarie) din _Anglia $i Franta. In
1847 a dobIndit de la Bibescu diploma de boer.
HAGIENI, com. rur. jud. Ialomita, plasa Tandarei; 1293 loc. Dupa. legea 1929, tine de circ. com.
Tandarei. Static c. f. Intre pindarei $i Fetesti.
HAIG [cit. he] DOUGLAS ( *186111928), gene-

grafice pretioase (Calatcrrii in Carpati, 1796).

HAECKEL [hekel] ERNST (1834 t 1919), natilralist german. Partizan al lui Darwin, a fost
unul din cei mai Insemnati sustinhtori ai transformismului. Op. pr. Generelle Morphologic der

ral englez. Intre 1915-1918 a comandat Intliu o

parte din armatele engleze$ti trimise In Franta,
apoi i s'a Incredintat comanda general& a tuturor

s'au tradus: Originea omului (de A. Luca, 1909),

Dumnezeu si lumea, (de G. St. Graur, 1911), Nemurirea sufletului (1924), Despre minuni (de Cle-

litic austriac. A lost prezident al Repub)icei.

HAITI, insul& din Antilele Mari (numit& odi-

pozitor german. A trait $i in Germania $i In alte

taxi, mai mult In Anglia. a avut o situatie oficialli

E Implirtit& azi In dou& state: la y. Republica

Haiti au cap. Port-au-Prince; la E. Reim'''. Dominicans cu cap. San Domingo.

Organismen, 1866; Natarliehe Schoepfungsgeschichte, 1868; Anthropogenie, 1874. In romane5te

ment-Bae&u, 1. a.).
HAENDEL [hendel] GEORG (*1685 t1759), com-

hi Londra $i acolo a murie orb. A saris opera

fortelor engleze. A luat parte la luptele de la

Verdun. A obtinut succese pe Somme. I s'a dat

rangul de maresal.

RAINISCH [harnis] MICHAEL (*1858), om po-

nioara San Domingo); supraf. 77.253 km. p., 9.247.000

loc. A lost descoperit& de Cristofor Columb In 1492.

HACON w HAACON.

1675

www.dacoromanica.ro

HALCINSKI, consul rus In Bucuresti pe la

HAL- 1853.
Lui i-a adresat Grigore Alexandrescu o

HAKI
III violent& satira Adio", In care e brutala apostrofa:
Pustiul Siberiei te asteapta cu placere, pamIntul
sa te 'nghita dracul s& te ia".

HALDEEA, w OALDEEA.
HALEPLIU CONSTANTIN (*1816t1873), scriitor

roman. Op .pr.: Cumplitul amtrgit, comedie, 1847,

Saracul cinstit, comedie, 1851, Ucenicul $arlata-

nului, comedic 1851, Don Sanji, drama, 1857,

Serbare nationald sau visul fericirii, 1859.

HALEVY [alevi] FROMENTAL ( 1799 t 1862),

compozitor francez. Opera cea mai cunoscuth.:

La Juive.
HALEVY LUDOVIC (1834t1918), autor dramatic $i romancier francez. Opere mai cunoscute:
La belle Helene, opereta, cu Meilhac, L'abbe Con-

stantin, roman.

gealac; 1125 loc. Static c. I. pe linia MedgidiaBabadag.

HAMANGIU CONSTANTIN ("1868), maglstrat
roman. Consilier la malts Curte de Casatie. Con-

duce don& publicatiuni juridice: Pan dectele romane

(1921) si Pandectele sdptdminale (1923). A publicat mai multe colectiuni de legi romanesti adnotate. E membru onorar al Academiei Romane
(1930), careia i-a donat un fond de 5 milioane lei
pentru premii literare. Ministru de jus title (1931).
HAMBURG, stat liber *i oras In Germania.

Are 415 km. p. supraf. si 1.134.312 loc. Portul este

unul din cele mai insemnate din lame pentru tran-

sporturile internationale. Aci Isi are sediul compania de navigatie Hamburg-America-Linie. A

avut rol mare la fincle evului mediu ca membru im-

portant al Ligei hanseatice.

HAMERLING ROBERT

( "1830t1889), poet

HALFON HABETAY (1827t1880), bancher din

Bucuresti, evreu de origine. A lasat o mare parte

german (austriac). Op. pr.: Ahasver in Born,

epopee, Danton and Robespierre, drama.

Azilul ,Elena-Doamna".

ciei Ia conferinta din Bucuresti din Noembrie

1811, clnd s'a Incheiat armistitiul precursor al
pacii din 1812.
HAMILTON [cit.: hemiltn] JAMES (*1769
t1831), profesor englez. A dat in lumina o meted&
proprie pentru Invgarea limbilor streine.

din averea sa pentru ajutorarea orfanelor din

HALICI DIMAIL (sec. xvii), scriitor roman. Avem

de la el o mica oda in distihuri elegiace (1674)

adresata lui Francisc Pariz Papai, autorul unui
dictionar. Se socoteste ca el insusi este autorul
dictionarului cunoscut numele de Anonymus Lugosensis sau Caransebesiensis. (ow acest cuv.).
HALICI p oral in Polonia (Galitia); a lost
In sec. xn $i xin centrul unui mic stat, de la care
ar fi venit numele Galiciei. O mitropolie orto-

doxa in Polonia. Prin sec. my vedem c& unii episcopi romani din Moldova erau sfintiti de mitropo-

litul de acolo.
HALIMA, colectlune de povesti arabe, cari au
patruns in literatura poporan& scrisa a popoarelor Europei. La not s'a introdus pe doua cal:
printr'o versiune greeeasca tradusa de Ion Gherasim Gorjan (tip. 1835-38); printr'o versiune gerinana, luata dupli cea franceza a lui Galland (1704)

si tradus de loan Barac (tip. 1836).

HALIP GRIGORE ("1850), profesor roman In
Bucovina. A predat agricultura cu diferitele ei

ramuri Ia. $coala special& din Cernauti. A publicat

carti de specialitate.

HALTPA PANTELIMON, om politic roman din

Basarabia. A lost ministru In guvernul prezidat

ronescu (1930). A publicat In ruseste o istorie
a Basarabiei 0 un vol. de poezii (Flori de
de I. Maniu (1927) $i In eel prezidat de G. Mi-

pirloaga) 0 a condus ziarul CuvInt moldove-

nesc". E mernbru coresponderkt al Academiei Romane (1918).

HALITA SOLOMON ('1859-1-1926), profesor ro-

man. Originar din Transilvania, a predat pedagogia la scoala normalli din Blrlad (1886), la cea
din Galati (1893), la Seminariul ,Veniamin" din
Iasi (1905); a lost revizor scolar (1889), inspector
si insp .general al Invat. primal' (1896, 1901),
prefect al judetului Iasi (1919), apoi al jud. Bistrita-Nasaud (1922).
HALL, statiune balneara (sare In Germania
(Wurtemberg), 9515 loc.

HALLE, oral In Germania (Prusia, Saxa, pe

riul Saale , 192497 loc. Are o Universitate fondata in 1694, la care au urinat studii multi Romani.
HALLER ALBIN (*18491-1925), chimist francez;
Post membru al Academiei de stiinte; membru onorar al Academiei Romane (1909).

HALLEY [cit. hell] EDMOND ( "1656 1-1742),

astronom englez. A descoperit o comet& care-1

poarta numele.
HALMEI, corn. rur. jud. Satu-mare, plasa Ugocea; 3998 loc. Static Q. f. de unde porneste lima_
care merge la statia Grigore Ghica Voda si
trece pe teritoriul Poloniei si pe al Cehoslovaciei.
HALS FRANZ ( "15801-1666), pictor flamand.

HAM.T.D EFENDI, unul din reprezentantii Tur-

HA.MITI or- CAM.

HAMLET, personagiu din drama lui Shakespeare

cu meta* nume. In realitate a existat un asemenea

print in Danemarca, dar in timpuri vechi $i cu o

viata legendara. (ea- SHAKESPEARE).
HAMMER-PURGSTALL Katy ( *1774t1856),

istoric german (austriac). autorul cunoscutei op6re

Geschichte der osmanischen Reiches, 1814, ed. 2-a
1834 in 4 volume. A ocupat functiuni diplomatice
$i in 1806 a fost agent consular la Iasi.
HAMMURABT, rege al Babiloniei pe la 2250
a. Chr., pomenit In Biblie.
HAMSEA AUGUSTIN ( 1849), arhimandrit roman

In Transilvania. A fost director al seminariului

ortodox din Arad (1887); egumen at manastirii
Hodos-Bodrog.

HANISUM KNUT ("1860), poet $i romancier

norvegian. A luat premiul Nobel in 1920. Viata
lui a fost plina de greuta.ti: plecind de la tara, a
Yost croitor, hamal, agricultor, s. a. In tara sa si In
America. A inceput sa scrie la 18 ani. Din operele
lui s'au tradus In romaneste: Caucaz (de Ion Pas
f. a. Bibl. Dimineata), Foamea (de Ion Pas, 1926),
Pan (de L. I. Caragiale, 1920), Sclavi ai iubirii
(de E. Relgis, Bibl. Lectura"), Victorie feminind
(de B. Madeleine, Bibl. Lectura").
HANDEL pir. HAENDEL.

HANGERLT corisTANnx (t1799), domnul Mun-

teniei 1797-1799. Pasvan-Oglu, pa$6. din Vidin,

ridiclndu -se contra Imporatiei, Sultanul trimise pe
amiralul Chiuciuc-Husein cu o armata de 100.000
oameni ca sa-1 prinda. Cu aoest prilej amiralul

obtinu numirea ca dorm' at Munteniei a dragomanului sau Constantin Hangerli. Expeditia

aceasta nu avu succes, de $i Domnitorul 1$i Bete

toat& silinta sa procure proviantul necesar, puntnd

chiar biruri grele. Duna. Infringere, comandantul
turc veni In Bucuresti $i apoi se Intoarse la Con-

stantinopol. Curind dupa aceasta, veni un agent

al marelui vizir si noise pe Hangerli. Nu se cunosc

bine pricinile acestui fapt. Xenopol crede ca s'au

acuzat reciproc fata de Sultan pentru insuccesul

expeditiei si c& Turcul avind mai multa trecere,
a izbutit sa suprime pe acuzator. Fat& de tara,
agentul vizirului a spus c& Sultanul 1-a pedepsit
pentrucli a pus biruri $i a reinfiintat dajdia vacaritului, a carei desfiintare o $i proclama chiar
atunci.
HANGU, sat jud. Neamt, plasa Ceahlau. In apro-

din Haarlem. Un tablou al lui s'a vindut In 1910

priere e schitul cu acelasi nume.

HANN mum DE ( "1839 t1921), meteorologist
austriac. Op. pr. Manual de climatologie. Membru
onorar al Academiei Romane (1914).

HANIANOTA, sat jud. Constanta, plasa Co-

f183 a. Chr), mare general cartaginez. A luptat

Multe din principalele lui opere se gases in muzeul

cu 2 milioane de marci.

HANNIBAL (ANNIBAL sau ANIBAL)

1676

www.dacoromanica.ro

("241

contra Romani lor, obtinlnd man succese In Spa.-

nia $i Italia, dupe trecerea Alpilor; a ajuns la

Roma, dar n'a Indritznit s'o atace, fiindu-i armats ostenith. Romanii au tras mare spaima:
de atunci a ramas expresia proverbiala: Hannibal ad portas, care se zice despre
un pericol iminent. Cu Invingerea
lui la Zama de dare Romani, s'a
ispritvit al doilea razboiu punic.
Dupa ce a condus statul cltva
timp, a fost nevoit sit se exileze
si s'a sinucis.
HANOTAUX [cit. anoto] GABRIEL (1853), istoric $i diplomat
francez. A fost ministru de externe (1894 $i 1896). Membru al
Hanibal.
Academiei franceze (1897). A publicat multe opere despre trecutul tarii sale,
Intre can mai cunoscuth este Istoria Fran(ei
pind la 1871.
HANOVRA (germ. HANNOVER), Yost regat in
Germania, devenit provineie a Prusiei dup& 1866;
38590 km. p., 3.027.864 loc. Capita la este orasul

Hanovra, 414.392 loc.

IiNSA (LIGA HANSEATICA), uniune a mai multor

orase $i porturi comerciale din Germania pentru

a se apara de Ine,alcarile principilor vecini, $i

pentru a lupta contra piratilor can atacau co-

ral/We for pe diferite man. Aceasta uniune avea

un fel de guvern al ei, o armata foarte puternica
de uscat $i multe vase de razboiu, de oarece avea
un fel de monopol al navigatiei intemationale,

avea agentii In cele mai importante puncte de

comerciu maritim In Tarile de jos si In Rusia.

Inceputurile ei se datoresc unirii oraselor Ltineek $i

Hamburg (1241), la care se alipi Bremen, apoi $i alte

multe. S'a disolvat definitiv In 1669.

H4NU-CTLA, com. rur. jud. Cetatea-Alba,

plasa Pa lance; 2087 loc. Dupit legea 1929, tine de

circ. com. Palanca.
HANUL CONACHI, static c. I. jud. Cotrurluiu
pe linia Galati-Tecuci-Marasesti.
HANDS [hanq] IOAN IGNATIU ('1812 t1869),
iilazof $i filolog ceh. A fost prolesor la Viena, Lemberg, Praga. A publicat multe opere In infirm ceha
si in limba germanit, in can a studiat nvitterile,
proverbele $i multe chestiuni generale $i speciale din istoria literaturii cehe.
HARALAMBIE NICOLAE ( ca.

1828 t1908), general roman. Sublocotenent In 1852, era colonel

de artilerie la 11 Februarie 1866;
a lust parte la miscarea care pro-

fesor de mecanica la Universitatea din Bucuresti

(1878), membru al Academiei Romane (1892). A HAS
Post inspector general al invat,tunIntului, In care
calitate a Mout un raport foarte amanuntit asupra
starii scoalelor (1884), secretar general al Misterului Instructiei (1885), apoi de trei on ministru
de instructie (1897, 1901, 1907). In aceasta calitate, a facut, Intre altele, re-.
forma InvatamIntuluisecun-

dar si superior (1898), Inclasele vvm de liceu (cla-

fiintind cele trei sectiuni In

sick moderna, realit) $i stabilind metode not In predarea tuturor zursurilor, bazate
pe intuitiune, iar In Universitate modificInd normele de
recrutare a profesorilor. Apoi

s'a ocupat de largirea $i In-

tarirea Invatamintului pri- Hare.

mar, punindu-1 In legaturit
cu viata social& a satelor. Activitatea numitit
extra scolard a servit pentru ridicarea nivelului
cultural al satenilor. Gratie impulsului dat de el,
s'a Inceput Infiintarea bancilor populare, devenite astazi o puternica institutie financiarii, care
poate educe servicii $i locuitorilor $i Statului. In
1901 a tiparit un raport adresat Regelui, In care
expune tot ce a lucrat $i a planuit pentru diferitele ramuri ale InvatamIntului. Retraglndu -se de
la minister, a publicat un studiu despre Chestia
[araneascd (1905) $i o lucrare de polemic& Pagini de istorie (1906). In 1907 a facut un raport
despre activitatea preofilor si invd(atorilor in
rdscoalele din acel an, aparindu-i de acuzatiile
ce li se adusese de a fi fost instigatori. 0 Incercare
de reform& a organize lei bisericesti n'a reusit,
dar a Intemeiat Casa Bisericii (1902). Ideile lui
se gasesc desvoltate In discursuri, expuneri de
motive, etc. $i !lite brosura special& Scoala na(ionalista (1907). Mai important& este Ins& opera
sa Mecanigue sociale (1910), In care a imbralisat
toate problemele activithtii societatilor omenesti
$i a cautat sa fixeze legile dupa cari se desvolta $i
se solutioneaza.. Dintre lucritrile de specialitate

notam: Pata cea rosie de pe planeta Jupiter,

1912, un studiu despre Henri Poincare, 1912, $t

un curs de trigonometric, de care s'au folosit goolarti romani $i dupit moartea lui.
HARGHITA (sau ARGHITA), munti In Tran-

silvania asezati dealungul cursului superior al

Oltului.
HARCOV, oras In Rusia (Ucraina), 410.000 loc.
HARMENQPOL CONSTANTIN ( ca. 1320 t ca.
1383), jurisconsult bizantin. Legiuirile lui au servit

vocii. abdicarea Domnitorului Cuza

$i a intrat In locotenenta Dom-

neasca cu Catargiu $i Golescu. A

Post ministru de razboiu in 1866,

politic roman. Doctor in stiinte din Paris, pro- HAN_

a reintrat In armata In. 1877 $i G4 Haralambie.

a luat parte la razboiu, cu gradul de general $i avind comanda unui corp de
annata.
HARDEN mAximmAN (' 18611-1927 ), ziarist

german, redactor al revistei Die Zukunft. Dupa

ce In tinerete sustinuse pe Bismarck, mai Mir=
deveni un luptator pentru ideile democratice, mai
ales dupe razboiu, cind Germania trecea prin criza
dolitica pricinuita. de Infringerea ei.
HARDENBERG CAROL AUGUST PRINT ('1750

f1822), om politic german. A fost ministru In

Prusia 1797, 1804, cancelar 1810; a luat parte la

congresul din Viena.

HARDENBERG PRIDERIC ("1721 t1801), seriitor german cu pseud. NOVALIS. A lost unul din cei
mai insemnati reprezentanti ai romantismului
german.
HARDY [herdi] TOMAS (t1928), poet $i ro-

mancier englez. In romitneste, s'au tradus: Micile

la alcittuirea codurilor romanesti din vremea lui

Vasile Lupu $i Mateiu Basarab.

HARTMAN, personagiul principal din comedia lui

Moliere: L'avare. Este tipul sgircitului care voeste

sa-si pastreze $i rangul social.
HARTENECIC IOAN (1664 t1703), preot evangelic In Sibiu. A fost comae al Smiler din Transilvania.
HARTMANN EDUARD DE (1842t1906), filozof german. Op. pr. Filozofia inconscientului,

Estetica, Metalizica, Religia viitorului, Spiritismul.

HARVN AL BAWD (1-809), calif arab cu re$edinta in Bagdad. Figura lui a devenit legendara
ca tip al stapinitorului drept.

HARVARD COLLEGE, universitate vestita In Sta-

tele-Unite In orasul Cambridge.

HARVEY WILLIAM ( *1578 1-1658), medic en-

glez, a stabWt legile circulatiei sIngelui.

HARZ, sir de munti In Germania (Hanovra,

HASAN BATIR, corn. rur. jud. Cetatea-Alba.

Brunswig $i Prusia).

ironii ale viefii (de D. Suchianu, Bibl. Dimi-. plasa Traian; 3637 loc. Dupit legea 1929, tine de
circ. corn. Duniireanca.
Lecture").
HASCHIQI, circ. corn. jud. Durostor plasa Do-

neata), lin caz de constiintd (de H. Julian, Bibl.

HARET SPIRE ( '1851 1-1912), matematic $i om

muslar cu 19 sate (1929).

1677

www.dacoromanica.ro

HAS_

HAY

HASDEU ALEXANDRII (18111872), fiu al

poettilui Tadeu .Hasdeu. De $i cetacean rus, a fost
crescut In traditia moldoveneascii. ElR tinut In 1837,
la o serbare ca efor al scoa-

lelor, o cuvintare in care

Indemna pe tinerii absolventi sa nu piarza constiinta

El a facut si scrieri istorice

In ruseste. In 1886, la Inte-

nia lateral& Caransebes-Subcetate.

HAUPTMANN GRRHART (*1862),

1-a lasat sa vie. A avut doi

fii: Bogdan $i Nicolae.

Al. Hasdeu
HASDEU (scris si HIIDAII)BOODAN PETRICEICII ( *183611907), f log $i isto-

ric roman. Fiu al lui Alexandru, $i-a luat si numele

de Petriceico, fiind mat prin femei cu fostul Dom-

nitor al Moldovei Stefan Petriceico. Nascut In

Basarabia, si-a facut studiile In1Rusia $i a fost
chiar ofiter in armata ruseasca.
La 1856 a trecut In tinuturile ok - ,Nt
cari se Intoarsera atunci la Mol- r ,
nova, a fost judecator la tribunalul din Cahul, dar a trecut
curind In Iasi, unde a fost numit
/
bibliotecar si unde a publicat
revista Din Moldova (1862). A
fost si profesor acolo. Mai tirziu
f;
a venit In Bucuresti, a devenit
membru In conaisia documentala,
director al Arhivelor Statului si
profesor la facultatea de litere.
ArnestecIndu-se in politica, a lost
deputat, a redactat ziarul Traian $i gazetele umoristice Aghiu(d (1864) si Satirul (1866). Cea B. P. Hasdeu.
mai mare parte a activitatii sale si-a consacrat-o
literaturii, istoriei $i filologlei. Spirit iubitor de
conceptii vaste si de ipoteze indrasnete, el a Inceput multe opere, dar nu le-a dus la sfirsit. Ca
poet, In Intelesul larg, a dat, afar de un volum
de poezii, citeva lucrari dramatice, Intre cari cea
mai Insemnata. e Rdsvan fi Vidra (1867). Ca istoric
Incepe printr'un studiu asupra lui Luca Stroici
11/41

(1864) $i urmeaza cu colectia de documente Arhiva

istoricd a Romdniei (1865), cu, diferite monografii,

Intre cari Ion Vodd cal Cumplit (1865), si ajunge

la Istoria critica (1873), prima& cu mare entuziasm

si pentru care Parlamentul i-a votat o medalie

de aur. Ca filolog, pe ling& cercetarile speciale, a

lasat &WI lucrari mari: Cuvente den bdtrani (1878-

1879), In care studiaza limba documentelor din

sec. xvi si textele din codicele zis Sturdzanus,
importante carti poporane; Etymologicum Magnum Romaniae (1887-1898), dictionarul limbii
istorice $i poporane, lucrat, dupo. initiativa Regelui Carol I, In proportiuni prea marl, cari aproape fiecare cuvInt e o monografie. Tot In directia
filologica $i istorica a lucrat el prin publicarea
revistei Columna lui Traian (1870
77). Mai tirziu a lnfiintat Revista
Noud (1887-1895). a scris satire
(Sarcasm si ideal, 1897) $i s'a ocupat de spiritism (Sic cogito, 1892).

HASDEU MIA B.

P.

HATVANI IMRE (Emma), maior In armata

ungureasca. In 1848-49. In timpul In care Dragos

trata cu capii RomanilOr din muntii apuseni, fiind
trimis de Unguri, Hatvani a profitat de Imprejurare, a arestat pe comandantii romani cari tratau
cu Dragos si i-a ucis, apoi a pradat Abrudul.

Clad Romanii au vazut tradarea, 1-au atacat si

i-au nimicit armata.
HATEG, corn. urban& jud. Hunedoara, plasa
Hateg; 5500 loc. Statie c. f. pe li-

nationalitatii lor moldovenegtl.

meiereaAcademiei In Bucuresti, a fost proclamat membru, dar guvernul rusesc nu

HASMAS, virf In muntii Tarcaului Intre Bicaz

$i Trotus.

(`1869

t1888), scriitoare. Fiica lui B. P.

Hasdeu, cu exceptionale daruri intelectuale. Cea mai mare parte din

-70;`*pri,

.4)

ghita. Buc. 1922). Tatdl, (de E.

Marghita, Buc, f. a. Bibl. Lec- Hauptmann.
ture).
HAUTERIVE [cit. otriv] ALEXANDRE CONTE
(`175411830), diplomat francez. A fost membru
al Academiei de inscriptiuni. A debutat ca secre-

tar al ambasadei din Constantinopol In. 1784 $i in

1785 a venit In Moldova ca secretar al Domnitorului Alexandru Mavrocordat (Firarul). Caliitoria
aceasta, In timp de 27 de zile, a povestit-o Intr'o
serie de note (Journal d'un voyage de Constantinople d lassi, publicat drip& moartea autorului de
A. Ubicini). Observatiile si informatiile ce a luat

cIt a stat In Moldova le-a adunat si a redactat

un memoriu care a ramas In manuscris 5i un
urmas al lui 1-a trimis Regelui Carol I, care 1-a
daruit Academiei si aceasta 1-a publicat In 1902
sub titlul: Memoire sur l'etat ancien et actuel de
la Moldavie presents d S. A. S. le prince Alexandre Ipsilanti en 1787. 0 alts scriere a lui s'a publicat de Ubicini in Revue de geographic In 1877
sub titlul La Moldavia en 1785 (reprodusa $i ea
In publicatia Academiei).
HAUY RENEE ABATE (*1743 t1822), naturalist
francez, creatorul stiintei cristalelor (cristalografie),

HAUY VALENTIN (45451- 1822), filantrop fr.

invent& caracterele In relief pentru orbi.

HAVANA, cap. insulei Cuba; 363.500 loc.

Vestita pentru cultura si prepararea tutunului.
HAV4S CHARLES ( *1785 -).1.858), comerciant Iran-

cez, care a Mout (1835) prima organizatle de trans-

mitere a telegramelor la ziarele din diverse cari

(Agen(ia Havas). Multa vreme a fdst singura de
acest fel.
HAVET [aye] LOUIS (`1849t 1925), filolog
francez. S'a ocupat de limbs latina. A lost profesor la Facultatea de litere si la College de France,
membru al Academiei de inscriptiuni. A publicat,

Intre altele, o gramatica latina, un studiu asupra

De citeori a avut ocazia

a legat studiul limbii latine cu desvoltarea limmetricei greco-latine.

bilor romanice.
HAVIRNA, corn. rur. jud. Dorohoiu, plasa Centru ; 2730 loc. Circ. com. cu 5 sate (1929).
1141/LICEIC CAROL (`1821 t1856), scriitor ceh.

A luptat contra tendintelor de apasare politick si

ale Austriei $i ale Ungariei. Persecutat, Intemnitat,

a murit de oftica In patria sa.

operele ei erau scrise In frantArzeste.

Au fost adunate dupe moartea ei In

3 volume sub titlul Bourgeons d'a- Hasdeu Iulia.
vril (1889, 1890).
HASDEU TADEU (`1769t1835), nobil polon de
origine romaneasca. A servit In armata austriacli
si a avut un fiu tot TADEU, care a scris poezii In
&act polona si care a trecut In Moldova cea Wan.

de Rusi (de unde emigrase mai de mult familia

sa) al unde avea proprietate In tinutul Hotinului.
El avu doi 11i: Boleslas $i Alexandru.

poet $i dramaturg german. Premiul

Nobel In 1912. Din operele lui s'au
tradus In romaneste: Tesatorii, drama (trad. de R. Lascar si I. Colnic,
1895, $i de Marian $i Mons, 1896),
Clopotul cufundat (de I. H. S. Buc.
1911), Suflete stinghere (de E. Mar-

HAVRE [cit. avre], ora$ In Franta la varsarea fl. Sena port la Canalul la Manche.
HAWAI (sau SANDWICH), grupa de insule din
Oceania (Polinesia); 16702 km. p., 298.500 loc.
Principale produse: zahar, banana. Capitala:
Honolulu. Descoperite de Kook In 1778. Apartin

Statelor-Unite.
HAWTHORNE NATANIEL (*180411.864), romancier american.. La not s'a tradus putin In

citeva ziare si reviste.

HAYDN FRANZ IOSEP ( *1732t1809), compozitor

german. A trait In Austria si In Germania. A

1678

www.dacoromanica.ro

scris oratorii si simfonii (125), concerte pentru

piano, vioara, violoncel, sonate,
etc. A lui este muzica imnului
vi
german: Deutschland Ube? alles.
HAYNALD LUDOWC (1816

t1891), prelat catolic In Unga-

HEGEDUS SANDOR (ALEXANDRU) ( *184711906),

ria. A fost ajutor de episcop

Alba Julia (1851), mai tirziu

om politic ungur. Deputat si ministru de mmert.

Opera: A latin dllamok penzszOvetsege (Uniunea
monetarti latina), s. a.

deveni cardinal (1879). A lost

adversar al silintelor ce-si d5.deau nationalitatile din Ungaria pentru a-si 'Astra individu-

HEGEL [heghell GEORO ('177011831), filozof

german. A fost profesor la Berlin, urmas al lui

Fichte. Teoria sa (hegelianismul), care sustinea

alitatea. A hatemeiat In Kalocse

un observator de astronomie

si o biblioteca specials de
botanica.

HAYNAU IULIU (1786

Haydn

f1853), general austriac a avut rol important In

represiunea contra Ungurilor In 1849.
HA.DARENI, statie c. f. jud. Turda linia Ingusts Turda-Abrud.
HAGHIG, circ. corn. jud. Trei-Scaune cu 3
sate (1929).

H./ILAUCTI, corn. rur. jud. Roman, plasa

V. Alecsandri; 2411 loc. Statie c. f. Intre Roman
si Pascani. Are o tipografie catolic /I.: Serafica".
Duna legea 1929, tine de circ. V. Alecsandri.
IzIALCHTLT, corn. rur. jud. Brasov, plasa Btrsade-sus; 2831 loc.

HALMAGrU, corn. rur. jud. Arad, plasa Halmagiu; 1225 loc. Statie c. f. linia AradBrad
Intre Gurahont. si Brad. Sint mine de inanganez.
De aci drumul spre muntele Gina.
HALMAGEL, corn. rur. jud. Arad, plasa Hal-

magiu ; 2737 loc.

HANCVTI, (sau abicEsTr), circ. corn. jud. La-

pusna cu 13 sate (1929).

HANTESTI, coin. rur. jud. Dorohoiu, plasa

Siret; 2773 loc. Circ. corn*. cu 6 sate (1929).

HARASTE$, statie c. 1. jud. Turda Intre Rasboeni si Cimpia Turzii, linia mare Bucuresti-Brasoy-Oradea.

HARMAN, corn. rur. jud. Brasov, plasa Birsade-jos; 2980 loc. Statie c. f. linia Brasov -Sf.
Gheorghe.
HEAD [hid] BARCLAY V. (11924). numismat
englez. A lost conservator la Britisch-Museum. A
publicat numeroase studii despre monetele grecesti. A fost membru onorar al Academiei Romane
(1914).
HEARN [hem] LEFCADIO ( *1850t1904), scriitor

englez (irlandez) de origine, nationalizat japonez. A scris mult5 vreme in 1. engleza., fiind ziarist

si ocupandu-se cu reportajul despre calatorii In

tinutivile putin cunoscute. In tinerete a luptat
greu cu saracia. A trait In Statele-Unite, In Antile,
in Martinica, etc.; In 1890 a ajuns

In Japonia, acolo s'a casatorit cu

o indigene de bunti familie si si-a

identitatea absolute Intre flint& si cugetare, a avut

o mare influents asupra desvoltarii spiritului. Op.
pr. Logica, Enciclopedia filozofiei, Estetica.
HEGEL vrannsia, sculptor stabilit In Romania.
A studiat la Paris cu Geofroy si Cabet. A fost pro-

fesor la scoala de arte si meserii din Bucuresti

(1891), la scoala de institutori, la scoala de arte
frumoase (1896). Intre statuele Iui se citeaza:
Miron Costin (Iasi), V. Alecsandri {Iasi), C. A.
Rosetti (Bucuresti), monum. Pompierilor in Dealul Spirei (Bucuresti), Dinicu Golescu (Buc.). A
Post membru al Ateneului Roman.
HEGI4Z, stat liter In Arabia (Asia), 470.000

km. p., 900.000 loc. Din 1927 e guvernat de Emirul

Faigal. Cap. Abu-Arls.
HEIDELBERG [haldelberg}, oral In Ger-

mania (Baden) pe r. Neckar. Are o Universitate

vestita (fundata 1386). Viat.a studenteasca de aci
a dat subiectul cunoscutei piese a lui W. FOrster
care s'a jucat si pe scena Teatrului National In
traducerea lui Ovid Densusianu (1908).
HEIDENSTA.M WERNERAF (*1859), poet suedez. A obtinut premiul Nobel In 1916.
HEINE ['mine] HEINRICH ('179911856), poet

german. A trait ultimii ani ai vietii in Paris. A

scris si In limba francegt. Cunoscut prin Schitele de cdlatorie si poeziile sale pesimiste. Din
operele 3ui s'a tradus mult
In romaneste: Nopti Florentine (de St. Antim, Buc.
1909), Din memoriile D-lui
Schnabelewopski (de St. Antirn, 1910, de Al. Philippide
si Bogdan Varvara, f. a. Bibl.
Dimineata), Cintece alese (de
Radu Mires, 1912), Sarcasm

si melancolie (de Castor si

Pollux, 1912); Melodii ebraice (de B. Nemteanu, 1919),
Heine.
Cartea Cintecelor (de Em.
Dorian, Buc. f. a., de G. D. Pencioiu, I. a. Craiova, de St. 0. Iosif, 1901), Germania, poem satiric (de I. D. Ricard, Bibl. Lumen); Idei (de C.
Drimer), Rabinul din Bacharach (de St. Antim,
Buc. f. a.).

HEINECKE [hainecke] sau HEINECCIUS

JOHAN-GOTTLIEB

( *1681 1.1741), jurist si profesor

german. A fost profesor la Halle. Op. pr.: Anti quitatum romanorum syntagma, Elementa juris
civilis, Elementa philosophiae rationalis et moralis. Aceasta din urma (tip. 1729) a fost tradusa
In greceste de Banul Grigore BrIncoveanu (tip.
1808) si In romaneste de Eufrosin Poteca (tip.
1829) (sir acest nume).
HELGOLAND, insula In
Mares Nordului, apartinind
Prusiei; supraf. 0,29 km., p.

schimbat numele In YAICUMO ICOI-

Emu. Acolo a murit. Traduceri

In romaneste: Ko-Ko-Ro, nuvele
(de M. Manolescu, Bibl. Lectura"), Legende japoneze (de Elena
Farago, Bibl. Lectica").
B:EBE, divinitate din mitologia greats, fiica lui Jupiter si a
Junonei. Era zeit.a. tineretei. La

masa zeilor ea turna In cupe nectarul, bautura lor. De obiceiu este

reprezentata In operele plastice In
aceasta lnfatisare.

Lespezi; 1602 loc. Dupe legea 1929, tine de circ HAYcorn. Lespezi. Statie c. f. Intre Pascani sr Dolhasca.
HECTOR, personal principal din epopeea lliada. HE L
Este unul din Iii Iui Priam, e sottil Andromactli si
tatal lui Astianax. II ucide Achile.

3415 loc.

HELIADE-RADULESCU

ION

Hebe.

(sau ELIADE sau ELIAD)

1 1794), om politic francez. A avut rol important

(- 1802t1872), scriitor si om
politic roman. Nascut In Tlr-

de teroristi (hebertisti"), numni turbatii", si

curesti si a Invatat cu un das-

HEBERT [abor] JACQUES.(*1755

In timpul marei revolutii, hind capul unei grupe

redactorul ziarului de scandal Pere Duchesne. A

murit pe elated.

HEBRIDE, insule la N. V. Scotiei; supraf.

7555 km p.; 98556 loc. Insula cea mai mare se
numeste Lewis, In care se afla orasul Stornoway.
HECI, sat jud. Falticeni (lost Suceava), plasa

goviste, a venit de copil In Bu-

cal grec, iar scrierea romaneasca a Invatat-o singur citind A- Heliade R Adulescu
lexandria. In 1812, In timpul ciumei,s'arefugiat cu

farkailia sa la tars si acolo a citit cu niste ciobani

mar multe cacti de literature poporana. Chad Lazar a deschis scoala. la Sf. Sava, el i-a lost elev

1679

www.dacoromanica.ro

dupti plecarea lui a devenit profesor,

HEL- devotat $imai
multe materii $i a Intocmit cursuri
HER adepredat
filozofie, gramatica, geografie, aritmeticli, isto-

rie (unele s'au tip&rit, dintre cari important& este

gramatica din 1828). Preocuparile lui an devenit

din ce In ce mai numeroase. Intemeindu-si o tipografie, a dobindit autorizatia de a tipari (In

1829), pe ling& buletinul oficial al guvernului
rusesc de ocupatie, $i o gazeta prima politica si literara: Curierul romdnecs (care spare
pina In 1848). Mai tlrziu publica $i revista literar& Curler de ambe sexele (1836-47). El, tritemeiaza cu Clmpineanu $i altii societatea filar-

monica (1834) si prin ea o scoalli de declamatie si

de canto si reprezentatii teatrale. In acest timp

este atras In luptele politice, is parte la pregatirea
revolutiei din 1848, redacteaza proclamatia care
s'a citit la Islaz 6 devine membru at guvernului
provizoriu, apoi e shit a se expatria, lucreaza la
actiunea de propaganda extern& a emigratilor $i
se lntoarce definitiv In Bucuresti tocmai In 1859.

De aci Incolo activitatea sa este parte literara,

parte politica, dar nu activa, ci mai mult eautInd prin carti $i articole a-si apara actiunea sa

anterioara. Operele din acest timp shit numeroase.

Vom cita: Echilibru intre antiteze, 1859-69, bogat
material de documentare istorica, Curs intreg de
poezie generald (1868 si urm.), In care slut parti de

teorie literara si poezii publicate de el In cursul

timpului. La fondarea Academiei Romane In 1866

participtt si Heliade, dar peste cltdva ani se retrase din cauza unor chestiuni ortografice. He-liade a lucrat In toate directiile literare, a provocat
o mare activitate printre tinerii scriitori ai timpului; de aceea i s'a ridicat o statue In Bucuresti
si i s'a zis pdrintele literaturii romdne.
HELMHOLTZ- HERMANN ( '1821 1-1894 , fizician german. A fost profesor universitar la KOnigsberg (1849), la Bonn (1855), la Heidelberg (1858),
la Berlin (1871). A stabilit legea conservarii forte-

lor, a determinat rapiditatea transmiterii excitaxa nervoase, a inventat spectroscopul si a facut

si alte lucrari asupra opticei, electricita.tii si
acusticei.
HELSINGFORS (azi HELVINEI ), capitala Fin-

landei pe golful Finlandei; 201.440 loc.

BELTAI sAsPAE (' ca. 1520 t1575), scriitor un-

gur. Preot si scriitor protestant, apoi calvin $i

unitar. Infiinteaza la 1550 cea dintli tipografie In

Cluj. A tradus In ungureste uncle pcir(i din Biblie
dup& care s'a tradus In rom. Palia dela Orastie
(1582). Alte opere: Szds fabula (0 suta de fabule),
Chronica az Magyarocnac dolgairdl (Cronin& despre faptele Ungurilor).
HELVETIUS CLAUDE ( *1715 .1-1771), filozof

francez. Op. pr.: De l'esprit (1758), In care bazeaza conceptia universului pe materialism $i
morala pe egoism. Cartes a fost arsa $i el obligat
sa fan& o retractare publica.
HENRIADA, epopee a lui Voltaire (1723), care
clnta pe Enric IV. (ow VOLTAIRE).

HENRIC ENRIC.
HENRY JEAN (11917), ofiter francez din misiunea care a pregatit refacerea armatei romdne
dupli retragerea In Moldova. A murit In lupta de
la Pralea In lanuarie 1917.
HENRY tows (1834t1913), chimist belgian.
A fost profesor la Universitatea din Louvain. A
lost membru onorar al Academiei Romane (1909).
HENTIA ALEXANDRU ( *1880 t1924), pictor
roman.

HENTIA sAvA (*1848 t1900), pictor roman.

A expus la Salonul din Paris In 1873. A fost

profesor la scoala secundara de fete din Bucuresti
si la Azilul Elena Doamna".

HEPITES ALEXANDRU C. ( *1835 t 1883), me-

dic roman. Stabilit In Braila pe Ia 1864, a trecut

apoi la Galati, unde a condus spitalul Elisabeta.
Doamna.".

HEPITES CoNsTANTrx 0. ( *1802 t1890), medic

roman. A lost medic at carantinei din Braila (1831)

apoi a deschis o farmacie, a lost si primar al ora-

sului. Cltva timp a locuit In Bucovina, fiind profesor la scoala de medicina din Cernauti (18571864).

HEPITES STEFAN 0. ( *1851 t1922), fizician ro-

man. A fost ofiter (1869), apoi a facut studii de

matematici si fizica la Bruxelles; a fost inginer al
portului Braila $i Galati, inginer la caile ferate
(1878), inspector general al Ministerulni Do meniilor (1883), director at institutului meteorologic
(1884), a condus ca director liceul Sf. Gheorghe"
din Bucuresti $i a predat diferite cursuri la scoala

de silvicultura, la scoala de- ofit.eri. Pe ling& clteva

cursuri (Fizicd, 1882, Topogralie, 1886), a pu-

blicat un mare numar de Buletine, Rela(iuni, Observa(iuni i Rapoarte asupra lucrurilor Institu-

tului In curs de multi ani. A fost membru al

Academiei Romane.

HERACLIT (* ca. 576 t ca. 480 a. Chr.), filozof grec din Efes. Teoria lui era ca focul este
elementul primitiv al tuturor lucrurilor.
HERABCOV MIHAIL MATEEVICI ( * 17 33 t1807),
scriitor rus, roman de origine. Nepot al lui Andrei Constantinovici, unul din tovarasii de pribegie ai lui Dimitrie Cantemir. Dup& ptirerea
unora, numele lui romanesc ar fi fost Herescu.
A publicat articole In diferite reviste (depe la
1756), a organizat In 1762 In onoarea Irnparatesei Caterinei II, o vestita serbare alegorica:
Minerva triumfatoare". Dela 1763 11 gtisim mult
timp director al Universitatii din Moscova.
HERBART IOHAN FRIEDRICH ( *177 6 1'1841),

filozof si pedagog german. A lost profesor la Gdt-

tingen (1833). E unul din Intemeietorii pslholo-

giel experimentale. S'au tradus In romaneste: Schi(are de prelegeri (de Ana Florea, Blaj 1904), Prelegeri pedagogice (de I. C. Petrescu $i I. I. Gabrea,
1925). Lucrarile sale de pedagogie au avut rasunet

In multe taxi si la not a produs o miscare important& pe Ia 1890-900.

HERCULANE (BAIZE), statiune balneara. jud.
Cara Severin (pe care o numim impropriu; Mehadia). St. c. f. linia Bucuresti-Tirnisoara.
HERCULANUM, ora$ din vechea Italie acoperit prin eruptiunea Vezuviului din anul 79. In
1719 au Inceput sapaturile pentru desgroparea ruinelor orasului, Impreuna cu sapaturile de la Pornpei, ceea ce a pricinuit marl descoperiri privitoare
la viata roman& din antichitate.
HERCULE, personaj mitologic roman corespunzator cu Heraclesal Grecilor Gasim In cursul timpului dire-

rite. povestiri despre faptele lui;

mai cunoscute shit cele 12 ispravi: uciderea hidrei de la Lerna, luptele cu Centauri, curati-

rea grajdurilor lui Augias, etc.

earl au dat subiect multor opere

de arta plastic& $i opere poetice.

HERCULESBAD si HEROUI,EsFilario, numele germ. si ung.
al BAILOR HERCULANE. (iw HERCULANE).

HERDER IOHAN GOTTFRIED

( *17441'1803), filozof german. A

lost elevul lui Kant si profesorul

lui Goethe. Opera pr. ldei despre
filozofia istoriei omenirei (1784).
El a relevat printre cei dintliu oamew
ISM Sig&
meni de stint& insemnatatea poeziilor poporane pe can le-a nu- Statua lui Hercule

mit Glasuri ale popoarelor".

dela Baile Herculane.
HERECLEAN, static c. f.
jud. Salaj nitre Sarma.sag $i Zalau.
HEREDIA. JOSE MARIA DE ( *1842 t1905), poet

francez. E cunoscut mai ales prin sonetele sale

(Les trophees, 1893). A fost membru al Academiei Franceze (1894). Trad. rom. In reviste: Literatorul" (1893), Convorbiri literare" (1897),

Romanul literar" (1906), Convorbiri critice"

(1907), Slimanatorul" (1909), Ramuri" (19061908), Neamul romanesc" (1919), Flacara"
1921 s. u.), de Cincinat Pavelescu, A. Antemi-

1680

www.dacoromanica.ro

reanu, St. Braborescu, C. Carp, M. Pricopie, I. I.

Pavelescu, $i In vol. Traduceri de Al. Naum,

1904.

HERESCU DosorrEru (t1789), episcop de Radauti din 1750. Dupti ocuparea Bucovinei de Austria, el deveni episcop al Bucovinei" Cu resedinta
In Cernauti $i supus mitropoliei din Carlovit..
HERESCU PETRE (.1868 1-19151, medic roman.

A fost profesor de boalele tailor urinare la facultatea de medicine din Bucuresti.

HERESCU-NASTUREL CONSTANTIN .( '1796

t 1874), general $i om politic roman, A servit In

armata ruseasca (1823), apoi, cind s'a organizat
armata In principate dupti Regulamentul Organic,

a servit fie ca adjutant domnesc (sub Aelxandru

Ghica), fie ca sef al ostirii In Muntenia. 11 gasim
ministru de finante In 1842, In 1848. El a lasat
Academiei Romtlne o Insemnatil sums din care

sa se dea premii anuale pentru carti.

HERETI, corn. rur. jud. Ilfov plasa Bude$ti;

2159 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Frumu$ani.

BERINGSDORF, sat In Germania (Pome-

rania) pe malul marii Baltice. M. Kogalniceanu ne

spune In autobiografia sa di a locuit aici de

multe on In vreniea and era student la Berlin.

HERMOGEN (sec. u a. Chr.), retor grec din
Tarsus.
HERNANI (sau ERNANI) C) drama romantics de
Victor Hugo, prima reprezentatie la 25 Februarie

1830, and a provocat mare scandal. C) opera

de Verdi, 1844.

HERODOT 1.- ERODOT.

HERRICK MYRON T. (185411929), diplomat

american. Mind ambasador la Paris (In aceasta

calitate $i acest oras a $i murit), In 1914, a declarat

ca. data Germanii vor intra In Paris, va declara

sub protectie americana, toate monumentele $i
cladirile publice. Parasind postul in 1915, a contribuit la hotarlrea patriei sale de a intra In
razboiu. A facut studii de drept, dar s'a ocupat $i
de afaceri, refuzind diferite propuneri de a
primi posturi In administratie, pinft In 1912, and
a fost numit ambasador la Paris.
HEFIRIVIANN (ANTON (*1851) prof. la Universitatea din Budapesta. Op. pr. Beitrage zur Vergleichung der Volkspoesie, 1853, A hegyek kultusza
Erdely nepcinel, 1893 (Cultul mortilor la popoarale Ardealului).

HERSCHEL FRIEDRICH-WILHELM (173811822),

astronom german. A descoperit planeta Uranus

$i satelitii planetei Saturn; a fost director al Observatorului din Greenwich (Anglia); a inventat un

telescop.
HER$CU BOCCEGIIM, monolog comic de V. Alec-

sandri. Tip crest de artistul M. Millo. Publicat

In 1851.
HERTZ HEINRICH (*1857 t 1894), fizician ger-

man. A demonstrat propagarea undelor elcctrice,

prin aceasta a ajutat la inventunea telegrafiei
fgult fir. Numele lui e legat de undele hertziene".

HERTA 0 corn. urb. jud. Dorohoiu, plasa

Herta; 5000 loc. De circ. sa in 7 satel C) fost

judet pInft la 1834, and s'a unit Cu jud. Dorohoiu.

HERTEGOVINA, provincie a Iugoslaviei;

9171 km. p., 229.168 loc. De la 1483 a apartinut

Turciei, In 1878 s'a Incredintat Austriei In mod
provizoriu, In 1908 Austria a declarat-o anexata
$i a ramas Iii situatiunea aceasta pin& la razboiul
mondial, In urma caruia s'a Incorporat regatului
Iugoslay.
HERZOG EIIGEN (18751-1928), filolog german.
A fost profesor In Viena, In Cracovia, apoi In Cer-

'Anti la Universitate, urmind lui Friedwagner;

membru corespondent al Academiei Romane
(1914). Romanist, s'a ocupat mai ales de limba
franceza. $i de limbs romans; a studiat unele
vorbiri dialectale din Bucovina, a aprofundat fonologia cautlnd sa dea o deslegare chestiunii legilor fonologice. A publicat articole $i recensii In
principalele reviste de specialitate din Germania.

HESIOD, poet grec din sec. viii a. Chr. De la

G h. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.

el 9-vem poema didactics: Muriel qi zile $i mai HERmai putin sigur: Teogonia.
HESS HEINRICH BARON (1788t1870), mare$al H I N

austriac. A lost comandantul armatei In luptele

din Italia (1849).
HESSA (germ. HESSEN, fr. HESSE, ital. ASSIA ,

numele unui vechiu teritoriu din Germania pe care

s'au nascut In cursul timpului mai multe state.

Dintre acestea tole mai Insemnate sInt: 1) H.-

CASSEL, fost stat independent (electorat), Inglobat

In 18661a Prusia; 2)H.-HOMBURG, fost landgrafiat si

Inglobat la Prusia In 1866; 3) H.-DARMSTADT, mare

ducat, ramas independent, Mould parte, din con -

federa(iunea germanica (1870) $1 transformat In republic& In 1918. Acesta din urma are 7693 km. p.;

1.35.000. loc. Cap. Darmstadt, 90.000 loc. Ora*e

pr. Giessen $i Mainz (pe Rin).
HETIVR (sau HETUR), corn. rur. jud. TIrnavaMare, Masa Dane$; 1336 loc. Statie c. 1. Intro Sighisoara $i Cop$a mica.

HETTE [et], numele a doi actori francezi (EUJULES) cari au venit In Iasi cu o trupa de
opereta (1834) $i apoi au ramas In Cara fuziontnd
cu alta trupa franceza a lui Fourraux.
1800t1857), medic In LuHEUFFEL I
GIME $i

goj. A studiat flora tinuturilor banatene.

HEYSE PAUL (1830t1914 , poet german. A
obtinut premiul Nobel pentru literatura In 1910.

Traduceri In romane$te. Mireasa lui Crist (de

B. Nemteanu, 1914), Arrabiata (de Clara Livian
Buc. f. a. Bibl. Lectura"), Clipe de iubire (de
Mircea Alexiu), Dragostea in Italia (de G. B. Rare$, Bibl. Scriitorilor ilu$tri), Pentru o femeie
(de Clara Livian, Bibl. Lectura"), Prizonierii
(de Al. Frunzescu f. a. Bibl. Lumina").
HIDEAGA, statie c. f. jud. Satu-Mare pe linia

1ngusta. Intre Ardud *i Soincuta-mare.

HIERONYMI KAROLY 183611911), om politic ungur, fost deputat $i ministru. In anul 1894
a Incercat o impacare Intro Romani $i Unguri, dar
far& succes.
EIGIENA $1

scoaLe, bode pentru sanatate, edu-

catiune st instructiune, 1876-1880, sub redactia

dr. Pavel Vasiciu, a aparut In Gherla, apoi In

Timisoara.
HILISEU, circ. corn. jud. Dorohoiu cu 9 sate
(1929).

HILL GEORGE, profesor roman. A predat limba

latina la Colegiul Sf. Sava din Bucuresti (de la

1833 . Op, pr. Grarnatica 'Wind in com'para(ze cu
limba romdnd (1861). A colaborat la Diclionarul

francez-roman din 4840 cu Poenaru $i Aaron.

HILLEL MANOAH EM. $i I. (doi frati , Evrei
roman, locuitori In Bucure$ti, au lasat in 1869

Universitatii din Bucuresti un fond din care se

dau burse $i premii la studenti. In 1927 fondul
era de 448.000 lei.
HINIALAIA, sir de munti din Asia centrala,

lungime de 2400 km., cei mai inalti de pe parnint.

Vlrfuri pr. Everest 8840 m., Davalagiri 8180 m.,
Cancinginya 8580 m.

HIMERA (sau CHIMERA), monstru mitologic,

a caruia gura versa foe. A lost uris de Bellerofon.
In vorbirea de azi se Intelege un
plan sau o idee neexistenta si nerealizabila.
HINDENBURG PAUL DE BENECKENDORF ("1847), mare$al german.

A lust parte la razboiul din 1870.

In timpul razboiului mondial, rechemat In activitate, a comandat
armatele aliate pe frontul oriental, dobindind victoria de la Lacurile Mazuriene contra Ru$ilor (1915),

apoi send statului major general

(1916). In 1925 a lost ales prasedinte at Reichului german.

Hindenburg.

HINDUCU*, munti In Asia de S. Intre pla-

toul Pamir $i muntii Cuen -lun.

HINKOVICI HINKO ( ca. 1854 11929), scrii-

tor $i om politic croat. A trait In Zagreb $i, In

timpul dominatiunii austriace, a fost unul din

1681

www.dacoromanica.ro

To6

H 10- luPtatorii pentru libertatea Slavilor din Sud.

1908 a Post dat in judecata, a, trait mult timp

H0,-, In
ca refugiat In Franta si Anglia, facind cunoscuta
situatia natIonalitatflor din Austria.
RIOS, insula in marea egee, 924 km. p., 68235
loc. Apartine Greciei.

HIPPOCR4T ( ca. 460. t ca. 377 a.

Chr.).

medic gee. E numit parintele medicines ".

HTROVA, manastire de maici jud. Orheiu, Intemeiere veche, reinoita In 1803. E o biseric& zidita In 1836.

HIROHITO (1901), Impiirat al Japoniei, a

ocupat tronul In 1926.

HIRSCH [IBT$1 MORITZ BARON (1831(96))

Hincu a ramas Intru pomenirea oamenilor". Aci

poate s& fie originea expresiei: Vold urea, dar
Hincu ba.
HMCO. manastire In jud. Lttpusna, hitemetat& de Mihail Hincu pe la 1678. Pradatii de TaAari,
a Post restaurata pe la Inceputul sec. 'roc, apoi s'au

construit dou& biserici: una In 1835, alta In

1841.

1:T.IRBOVA.T, manastire de calugaxi jud. Orheiu, intemeiata 1730 de boerul Constantin Carpuz.

HYRJA, sat In jud. Bacau, pl. Trotus. Aci s'au

dat lupte In timpul razboiului nostru In zilele de
13-15 Octombrie 1916 cu mare succes' pentru
Romani.

si a lasat-o pentru /ntretinerea unei colonii israe-

11.111,J.AUCA, manastire de calugari jud. Orheiu, interneiata. 1749 de calugari din man. Neamtului, pe piraul cu acelasi nume.

goniti din Rusia.

min. A Mout studii la scoala special& din Franta,

bancher evreu din Germania. A ctstigat o avere

colosalti Intel) intreprindere de cal ferate in Turcia

lite din Argentina si pentru ajutarea Evreilor

HIRSCH STEFAN FERDINAND (t1871), magistrat

in Transilvania In timpul dupa. 1848 sub absolutismul austriac. A lasat averea spre a se face un

fond pentru studentii romani si inaghiari din

Turda.
HIRSCHER LUCAS, jude al Brasovului, sub
a carui protectie se tipareste in Brasoy Cazania lui

HERJELT CONSTANTIN (*1856 t1928), general ro-

a lucrat la fortificatille Bucurestilor, a Post comandantul cetatii acesteia; demisionat In 1912,

a Post ministru de razboiu In guvernul prezidat de

T. Maiorescu (1913) In timpul campaniei din Bul-

garia, apoi ministru de lucrari publice si de razboiu In guvernul lui Marghiloman (1918). Membru
corespondent al Academiei Rom &ne (1909). Seri-

Coresi din 1580-81. Acesta 11 numeste Hrdjild

Lucaci.
HIRSCHFELD [hirsfeld] own (.1843 t1922),
arheolog german. A studiat, Intre altele, organizarea administrative a imperiului roman pin& la
Diocletian. A Yost membru onorar al Academiei

eri: Rostul instrucfiunii technice a injanteriei,

50 km. spre N. de Constanta, Intemeiat pe la

judet piny la 1834, and s'a unit cu jud. Botosani.

Romane (1894).
EITSTRIA, Post oral pe coasta Marii Negre la

1901, Istoria armei geniului, 1902.

HIRLAU p comuna urbane jud. Botosani, plasa

Frumusica; 6000 loc. Dupa legea 1929, tin de

circ. sa 3 sate. Statie c. f. terminus pe linia lateral& Podul-lloaei-Hirlau, Aci e o biserica de pe
vremea lui Stefan si alta din timpul lui Petru
Rare si ruinele unui palat domnesc. 0 Post

HIRLESCU (*1870 t 1919), pictor roman.

H/RSESTI, corn. rur. jud. Arges, plasa Cot-

656 a. Chr. de locuitorii veniti din bogatul Milet

meana; 2527 loc. Dupil legea 1929, face parte din

circ. corn. Stolnici.

HIRSOVENI, circumscriptie comunala jud.

Vasluiu cu 23 sate (1929).

HTRSOVA, corn. urban& jud. Constanta, plasa
Hirsova; 3519 loc. Are un gimnaziu.
HIRT9P, (31 sat jud. Falticeni (lost Suceava),

sat vechiu ce exista In 1596. Dupa legea 1929,

tine de circ. corn. Plesesti. o corn. rur. jud. Tighina, plasa Cimislia; 1856 loc. Dupa legea 1929,
tine de circ. corn. Gura-Galbena.

HIRTOPUL-MARE, sat jud. Orheiu, plasa

Criuleni; 2622 loc. Dupa. legea 1929, tine de circ.

corn. Mascauti.

HLINCEA, fosta manastire In jud. Iasi, zi-

dita de Vasile Lupu. Azi e biserica de mir.

HMIELNTTKI BOGDAN (.1593 t1657), batman

Cetatea Histria.

din Asia-Mica. A dus multa vreme viatit Itnflori-

toare, a avut legaturi cu Getii si Dacii de peste

Duniire. Mai tlrziu a cazut sub stapinirra romans.

a Post supus Bizantului si apoi prin sec. vi p. Chr.
a disparut, si din pricina invaziunilor barbare. si
din cauza unor transformari geologice, cars desfiintara. portul. Ruinile acestei cetati au stat mune,
secole acoperite de pamInt pe care-1 calcau nu-

mai turmele de of ce pasteau pe acolo. In 1914

Vasile Pirvan Incepu sapaturile, pe can le urma.
(cu Intreruperea din timpul razboiului) pin& In
1927. Dupli moartea lui, lucrarile au lost continuate de Scarlat Lambrino. 08 dat astfel la ivealli

mare parte din constructia orasului si s'au gasit

foarte numeroase obiecte de arta, din can unele
de o deosebita valoare.
HINCESTI, tirg jud. Lapusna, plasa HIncesti;
5710 loc. Dupa legea 1929, e centrul unei circ. cu
13 sate.

HINGU MIHALCEA, Boer moldovean din

tinutul Orheiu. In 1671, In timpul domniei a
doua a lui Duca Voda, s'a ridicat contra domnitorului, impreuna cu Durac Serdarul din Lapusna,
si venind In Iasi cu trupele for au silit pe Duca
sa fuga. Intorcandu-se cu oaste de Tatari, Hincestii au Post batuti si mult norod pedepsit fartt
vine. De atunci, zice cronicarul: numele lui

al Cazacilor. A luptat contra Turcilor, contra Polonilor si s'a declarat vasalul tarului Moscovei.
A atacat si pradat Moldova pe vremea lui Vasile
Lupu, care a Post silit a da pe fiica sa In casatorielui Timus, fiul hatmanului.
HOANG-HO, fl. din China, lung. 3.500

km.

HOBBES [hobs] TOMAS (`1588t 1679), filozof englez. Sustine absolutismul In politics, sensualismul In filozofie. Lui i se atribue maxima
homo homini lupus", dar multi comentatori zit
ca el nu a Mout din ea un principiu de conduit!).
In vista., ci a Yost mai mult o critics.
HODAC, corn. rur. jud. Mures, plasa Gurghiu;
3186 loc.

HODOCIN CAROL MIRALCE (Sall MDIALIC) DE,

tehnician din ArdeaL chemat de Domnitorul Mi-

hail Sturza In Moldova In 1840 ca director al

scoalei de arte si meserii en Iasi. A publicat un
studiu asupra mineralelor din jud. Suceava si
un proect pentru Intemeierea de bad publice
(1843).

HODONI, tom. rur. jud. Timis-Torontal, plasa

Vinga, 1300 loc. Statie c. f. Intre Timisoara si
Periam.
HODORAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Secureni; 3240 loc. Dup& legea 1929, tine de circ.
corn. Secureni.

1682

www.dacoromanica.ro

HODOS,corn. rur. jud. Bihor, plasa Salard;

1116 loc.

HODOS ALEXANDRU ear GORUN.

HODOS ENEA (1858) profesor roman In

Transilvania (Caransebes si Sighet). Membru co-

respondent al Academiei Romane (1904). Pe tang&

citeva schite si nuvele, a publicat un manual de

istoria literaturii romdne pentru scoale (1893) si a

adunat poezii poparane (1906).
HODOSIU [ho dos ] IosIF (1830t 1880 ), scriitor
$i om politic roman In Transilvania. A luat parte
la luptele Romanilor din 1848-49, a fost referend
$colar al Mitropoliei rornanesti din Transilvania,

a facut parte din fondatorii Academiei Romane

(1866) $i a lucrat Ia Dictionarul Academiei. A
tradus din cantemir: Istoria Moldovei $i Istoria imperiului otoman In edit% publicata de Academie.
H9DOS NERVA (t 1913), scriitor roman. A

HOLDEA, statie c. f. jud. Hunedoara Intre Ilia HOD..

si Lugoj.

HOLECEC mule (ca. 1853 t1929), scriitor HOR

ceh. S'a ocupat cu chestiunile politice In leglitura

cu situatda Slavilor din Austria, a trait cltva timp
la Zagreb, a publicat studii despre epics Slavilor
din Sud (1880) si mai multe opere literare Intre
cari un roman Ai nostri, In care Infatisaza viata
ttiranimii cehe.

HQLOD, statie c. f. jud. Bihor, de unde se

despart linii spre Salonta mare, spre Beius si spre

Dobresti In Bihor.

HOLOSNITA, corn. rur jud. Soroca, plasa

Badiceni; 2124 loc. Duptt legea 1929, tine de circ.

corn. Badiceni.
Ho= RULE [horn rill] cuvint englez (Inseamna:

govern sroprin) care caracterizeaza revendicarea

publicat, In colaborare nu I. Biantr, B ibliogr a f ia ro-

Irlandezilor In luptele for politice de pe la 1870,

cari au isbutit In 1919. (p... IRLANDA).
HOMOCEA, circ. corn. jud. Tecuci, plasa GI&
ceana cu 13 sate (1929).

HOFER ANDREAS ( 1767 11810), luptator pentru

arheolog francez. A fost director al Scoalei din

Atena. A studiat anticitatile grecesti. A fost membru al Academiei de inscriptioni din Paris (1892),
membru onorar al Academiei Romane (1924).
HOM9R, manastire jud. Clinpulung; bis. cladita 1530 de logof. Teodor, care este si Ingropat aci.
HOMORTCIU, corn. rur. jud. Prahova, plasa

mdneasca veche (1898 si urra.). A editat relatia de

calatorie a Contelui de Moriolles din 1809 (1903),
povestirea callitoriilor lui Dinicu Golescu, din
1826-28 (1910).
HODOS BODROG, manastire de cillugari jud.
Arad, comuna cu acela$i nume, plasa Pecica.
indepen.denta Tirolului, $eful revolutdei din 1809,

Impuscat din ordinul lui Napoleon.

HOFFMANN ERNST THEODOR (1776t1822),

compozitor, pictor si scriitor german. A publicat

nuvele, romane; dintre compozitiile sale mai important& a Ondine. E cunoscut prin povestirile
sale fantastite traduse In multe limbi. La not : Mosafirul grozav, Bue. 1901. S'a facut si o opera in-

titulatti Povestirile lui Hoffmann".

HOGAS CALISTRAT ('184711917), scriitor. roman. A lost profesor Ia liceul internat din Iasi.
S'a fazot eunoscut loarte tlrziu, cind a publicat
In Viata Romaneasca." povestirile sale (1907),
adunate apoi In volume: Pe drumuri de munte
(1914), In mun(ii Neamyului (1921),
H0HENHEI.M, localitate ling& Stuttgard, cu
o renumita scoala de agriculture.
EQHENLOHE-SCHTLLINGSFURST, CLOD-

WIG PRINT DE ( "181911901), OM politic german.

A fost ministru prezident al Bavariei, ministru

plenipotentiar al Germaniei la Paris, guvernator

al noei provincii Alsacia-Lorena (1885) $i cancelar

al imperiului (1894). Memoriile lui s'au publicat in
1906.

HOHENSTAUFEN, familia imperial& germanA, care a domnit de la 1138 pinti la 1254.

HOHENWART CARL gamma) GRAF (*1824
t1899), om politic austriac, A fost ministru pre-

zident In 1871.
HOHENZOLLERN, provincie a Prusiei, 1142
km. p., 72.000 loc. Cap. Sianaringen, 5300 loc. Aci
este originea familiei domnitoare cu acelasi nume,

care s'a despartit In doll& ramuri: una protestantd dind regi ai Prusiei $i imparati ai Germaniei
(1700-1918), alta catolicd. Aceasta din urma nomad: H. sigmarairgen este izvorul familiei noastre
domnitoare. Dintre ultimii ei reprezentanti:
PRINTUL CAROL ANTON ( "181111885) care a avut

doi iii: CAROL devenit Domn $i Rege al Romaniei,

(Pr acest cuv.) si LEOPOLD (" 1835 11905), care a

Post candidat la tronul Spaniel si aceasta a dat nastere

rAzboiului din 1870. Leopold
a avut doi fii: WILHELM (1864)

$1 FERDINAND. care a devenit

rege al Romaniei. (ow acest

cuv.).
HOLBEIN [holbaln] HANS
(*1497 t 1543), pictor german.

A trait mai mutt In Anglia.

E vestita o fresca a lui la un
cimitir din Basel reprezentind
dansul macabru (hora morHolbein
III).
HOLBOCA, circ. corn. jud. Iasi cu 25 sate
(1929).

HOMOLLE [omol] THEoPHILE ("18481-1925),

Teleajan; 3290 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.

corn. lzvoare. Stajde c. 1. pe liniajudeteana Ploesti
Valeni, prelungita Intre Valeni $i Mlneciu.

HOMOROD 0 statie c. f. jud. Tlrnava Mare,

plasa Rupeni, Intre Brasov $i VInatori. 0 rlu,
afluent al Oltului In Transilvania.
HONDURAS, republica In America centrals,;

100.048 km. p., 780.000 loc. Capit. Tegnoiealpa,

39.000 loc. Ora$e pr. La Esperanza, 11.000 loc.,
Santa Rosa, 11.000 loc.
HONG-CONG, insula In golful Canton; 1013
km. p., 596.300 loc. Acolo $i orasul cu acelasi nume.

HONOLULU, cap. insulelor Hawai, 107.000

loc.

HQNTERUS LOAN (*1498t1549), teolog ger-

man. A venit In Transilvania $i a introdus luteranismul printre colonistii germani de acolo

(Sari); a murit In Brasov. Acolo a stabilit o tipografie In care a ti Grit carti de propaganda.
HOOVER, [huvar] HERBERT ("1874), om politic
american. Inginer, a Mout lucrari importante In
specialitatea sa $i a Intreprins multe afaceri de
exploatari de mine. In timpul razboiului mondial
a fost InsArcinat a se ocupa de Intretinerea locuitorilor din tarile ocupate de Germani, iar, chip&
intrarea Statelor-Unite In rAzboiu, In timpul prezidentei lui Wilson, a fost administrator al aprovizionarii armatei. In 1921 a ajutat Rusia ca sa
scape de foamete. In 1929 a fost ales prezident
al Republicei (pe termen de 4 ani).
HORA UNIRII, poezie patriotic& de V. Alecsandri

(1856) prin care IndeaninA pe Romanii din cele

doua principate sA se uneascA.

HORAITA, manastire de calugari jud. Neamt.

HORATII, trei frati, personagli legendare din
istoria primitivA a Romei. Ei s'au luptat cu 3 frati
Curiat,i reprezentanti ai
cetaldi rivale Alba-Longa si au Invins, aducind
prin aceasta victoria patrial lor. Acest episod
a inspirat pe pictori (ca
David $. a.) $i a dat subiectul tragediei lui Corneille: Horace. (wr Corneille).
HORATIU (lat. QUINTUS HORATIUS FLACCUS),

(*65 t8 a. Chr.), poet

Horaliu

roman.A scris ode,satire,

epistole si arta poetic& Aproape toate operele lui

Wan tradus In romaneste de mai multi scriitori,

1683

www.dacoromanica.ro

HOR- fie fragmentar prin reviste (D. Iacobescu, A

Stamatiad, M. Pricopie, A. Marinescu, T. Dima,
HON/ V. Pogor, I. Stn-Giorgiu, s. a.), tie In volume:
Ad Pisones (Arta poeticti) de D. Olanescu, 1891,
Ode, epode, Carmen saeculare de D. Olanescu,

1891, Satire de T. Dinu si P. Paltanea, 1911.

Ode si Epode de Eug. Lovinescu, 1923.
HORATIUS COCLES, erou roman, care,
dupa legends, a Impiedecat singur trecerea ar-

matei lui Porsena peste un pod. Atunci a pierdut

un ochiu $i de acs supranumele (Chiorul).

HORA.TI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Ialoveni; 2403 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
corn. Costesti.
HOREZ HIIREZ.
HOREZ POENARI, corn. rur. jud. Dolj, plasa
Gingiova; 2153 loc. Dupti legea 1929 tine de circ.

corn. Bar za.

HORIA, supranumele lui NICOLAE IIRSII (t1785),

Oran roman din Transilvania, capul miscarii revolutionare din 1784. Taranii romani din Transilvania, iobagi, apiisati peste masura de persecut,iile si abuzurile de tot felul ale nobililor unguri

proprietari de mosii, au trimis la Imparatul Iosef

u la Viena delegati cars s& infaliseze plingerile
for In anii 1779, 1780, 1782. Intre acestia a fost
si Nicolae Ursu. Imptiratul le
examina cererile for cu bunavointa si &idea ordine ca abuzurile sa Inceteze, ba intentiona chiar sa desfiinteze iobtrgia In Transilvania, cum fa.-

cuse In alte provincii ale im-

periului. Ordinele Imparatesti

nu se executau: atit administratia provincial& cit si noA,
bilimea puneau mereu piedici
marl. Dupti o ultimii calatorie
Horia.
la Viena, probabil pe la finele
anului 1783, Horia se hotari sA provoace rascoala.

Unii an zis Ga losif 1-ar fi Incurajat, iar Horia

purta o truce si un pergament pc earl le arata
taranilor zicInd
Vr'" tu 414, o'"
ca-i shit date de
rx
,t,
In acelasi
timp se facura

Iosif.

04

cliemari prin sate,

ca sa se inscrie In

111 Prut, mai jos de satul Rogojeni.

HORN (sau: Room) port al Olandei in

Zuidersee; 11117 loc. 0 cap la extremitatea sudica a Americei de S.

golf.

HORODITEA 0 sat jud. Bslti plasa Glo-

deni; 1090 loc. Dupa legea 1929, tine de dm. corn.

Zlibriceni. corn. rur. jud. Lapusna plasa Vor-

niceni; 3431 loc. Dup& legea 1929, tine de circ.

corn. Calarasi-Sat. 0 corn. rur. jud. Orheiu plasa
Chiperceni; 1207 loc. Dun& legea 1929, tine de
circ. corn. Izvoare. 0 sat jud. Soroca plasa Otaei;
2852 loc. Dupa. legea 1929, tine de circ. corn. Arionesti.
HORODNICENI, corn. rur. jud. Falticeni (lost
Suceava), plasa Malini; 1350 loc. Dupa legea
1929, e centrul unei circ. cu 9 sate.

HORODNICUL-DE-SUS, corn. rur. jud. RA-

dAuti plasa Vicovelor; 3268 loc.

HOROSAVTI, corn. rur. jud. Cernauti plasa

sa 4 sate.
Nistrului; 1649 loc. Dupti. legea 1929, are In circ.

HORTY !maks (NicoLAE) ( 1868 ), regent al Un-

garier, din 1920.

HORVATH ANDRAS ('1778t1839), poet ungur.

Reprezentantul epopeii clasice In literatura ma-

ghiara.
HORVATH ARPAD (1820 1-1894), scriitor ungur. Profesor universitar de diplomatic& si heraldica. Opere: Bevezetes a magyar okleveltanba,
Bpest. 1880 ( Introducere In diplomatica maghiara).
HORVATH BOLDIZSAR (BALTAZAR) ('1822

t1898). om politic si jurist ungur.

HORVATH (ISTVAN) $TEFAN ('1784t1846), is-

toric ungur. Prof. universitar de literatura

si

istorie.
HORVATH MIHALY (raisAiL) ( *18091-1878 ),

istoric ungur. A fost episcop, ntinistru de culte

(1849). prezident al Aeaderniei.
HOSSU IOSIF (1825 t1897), functionar roman In administratia austriaca Yn Transilvania. A
fost Intre fondatorii Astrei".
HOSSU JULIET (.1885), prelat roman unit.
Episcop la Gherla din 1917. A facut parte din
delegatiunea care a Venn, In Bucurestistiprezinte
regelui Ferdinand motiunea pentru unirea votata
de adunarea din Alba-Julia la 1 Decembrie 1918.
HOSSU vAstLE (*1866 t1916), cleric $1 prof.

regimentele graniteresti ce urmau

a se Infiinta. Se
produserti marl
misctiri ale Romaniloreatre centrele militare si
astfel se Incepu
rascoala. Comandantul militar at
Transilvaniei nu
voi sa intervina
imediat, astep-

HORIA, circ. corn. jud. Constanta cu 15 sate

HORTNCEA, Oran In jud. Covurluiu, se varsa

(1929).

roman. A Mut studii In Tirgul Muresului si la

Roma, unde a lust titlul de doctor In teologie.
Preot (1888), profesor tie dogmatics, membru In
cornisiunea pentru revizuirea cartilor bisericesti,
rector al Seminariului, canonic (1898). A lost In-

.1.1

tre intemeietorii gazetei politice Unirea"_. Episcop

la Lugoj (1903), apoi la Gherla (1913).

HOTARELE, corn. rur. jud. llfov, plasa Budesti; 5395 lot. Circ. corn. cu 5 sate (1929).

HOTENTQII, popor de rasa neagra, locu-

este in part.ile de S. V. ale Africei.

HOTIN ()jut'. In Basarabia, cap. Hotin; supraf.
3782 km. p.,' 399.534 loc. (1922); are 7 041,1 com.
urb. si 83 rurale (1926); face parte din circ. Curtii-

tind ordin special

de la superiorii
Jul Horia in satul Tebea.
sai din Viena. No- Gorunul
a fost inmormantat
bilii unguri fur& (LIMO el
Avram
macelariti si mul-

te castele arse. InarmIndu-se si ei, se produse

!Lisa taranii
aveau superioritate. Imparatul declarase toemai
atunci razboiu Olandei si avea tot interesul ca
In tars sa s& fie liniste; de aceea dete ordin
comandantilor militari sa procedeze cu toata rigoarea. Revolutia fu InfrIntti, anti ei prinsi
prin tradare, si doi din ei, Horia si Closca, exeoutati pe roata (al treilea, Crisan, se sinucise). Rornanii transilvaneni i-au socotit ca niste martini
ai romanismului" si le-au Ginstit amintirea.
Istoria acestor evenimente se gaseste In cartea lui
Nic. Densusianu: Revolu(ia lui Horia. Ele au
inspirat $i clteva lucrari literare, Intre cars ro-

un fel de razboiu civil, In care

inanul lui Rebreanu: Crdisorul, Buc. 1929 si Horea

de Pop Florantin, 1885.

de-apel din Cernauti; are 9 scoale primare urbane si 208 rurale; are 34 cooperative de aprovizionare si consum cu capital 954.000 lei, 2 coop.
pentru exploatare de paduri cu cap. 145.000 lei
(1925); tine de eparhia Hotinului. corn. urb.
capitala jud. Hotin; 20.000 loc. Are 1 liceu de
btieti si 1 liceu de fete, 1. *coal& profesionala de
fete.
HOTIN, Epxscom infiintatti In 1713. Gasim
episcop In 1812 pe Gavrii Bdnulescu. Desfiintata
sub regimul rusesc, s'a refnfiinta,t In 1923 cu titlul

Hotin- Bdl(i. Episcop: Visarion Puiu.

HOUSSAYE [cit.: usee] ARSENE (1815 t1896),
scriitor francez. S'au tradus In romaneste: Spovedania unei femei frumoase (Buc.1901), Lacrimile

Janei (Piatra, 1904 .

HOVELACQUE [(ovine] ABEL ('1843 t1896),
filozof si filolog francez. A Mout studii de etno-

1684

www.dacoromanica.ro

grafie si antropologie. Amestecat In politick, de

multe on a fost ales deputat. A publicat lucrari
despre rasele omenesti (1882), despre Negrii din
Africa (1889), despre limbile orientale (sanscrita

englez, invent& telegraful Cu litere care-ipoarta

numele (1855).

1873), despre credintele orientului (Avesta, 1876,

1877) si despre problemele generale de linguistica, Intre cari La linguistique, 1875.

HOVIRLA, vlrf In muntii Carpati

Intre izvoarele celor doua Tise.
HRLTILA. er HIMMEL

HRISANT

R A INA

strut

NOTTARA our NOTTARA.

HRISOGONOSUMORGHE (t1745),

medic grecstabilit In Bucuresti. A facut studii In Padova ca bursier al lui

BrIncoveanu si a fost director a] A-

DTI.

13

PL. .p1

IOAN.

CheIment

`.....j

1.

t1837) scriitor roman. Apublicat traducerea dramei Antoni de Al. Dumas

(1837), cu o pref. de C. Negruzzi, iar
mai tirziu M. Kogbiniceanu i-a adonet poeziile inteun volum (1843) cu
o introducere $i biografia autorului.

If

Bricerli

.-

Prutu

_-ire

i ; (....0
i

`...,PL IRICENI 3....i.

'..

Ltpcani

lite

rr

Securen

CANI \

PL.LI

r - P L. SU LITA j

1:1DRISOVRGHI ALEXANDRU ("1800

IPL.SECURENI

PI- CHELMENTI

.-

',scout;

cademiei Grecesti din Bucuresti (1739).

HRISOSTOM ow-

....

\....

./

....

0
00
1

r..../

PL.

di

EOINITA ...-.-.
-----,-....kEdmita
.. .... "\
%
.. N.,,

,..1

HRISTARI MIHAIL, medic grec stabilit in Bucuresti pe la 1790. S'a

.jrBALTI

0R0H0

Harta jud. Hotin (Legea 1925).

ocupat si cu traducere de piese din

frantuzeste $i italieneste.

teoretica (Pre, a(a la drama

HRISTOPOL ATANASIE, (' 1770

Cromwell).

stabilit reputatia prin volumele de

t1847), scriitor grec cunoscut prin

$i-a

poezii (Odes et ballades, 1822; Les

orientates, 1828; Les feuilles d' automne, 1831). Membru al Acadeiniei
Franceze (1841), pair al Frant,ei

poezii publ.in multe ed.Corfu 1814,

Viena, 1818, Paris, 1841, sub titlul

Lirice. Ele au influentat desvol(1845), lupta pentru ideile liberale

tarea poeziei noastre In epoca InIn 1848, dar, fund adversar al lui
ceputurilor in sec. xix (lancu VIINapoleon ill, dupa lovitura de stat
carescu, Heliade, etc). 0 trad. de
(1851), a trait exilat in insula GuHeliade a sub titlul: Erato. A mai
Sterna
jud.
Hotin.
ernesey pine. la caderea lui Napopublicat si o gramatic4 greaca
Hugo.
(Viena, 1805). In privinta biografiei n'avem date leon. Adversitatea politic& a avut
sigure: se pare ca era Roman din Macedonia, a ecou si In operele sale poetice (Les chdtiments,
studiat In Bucuresti si apoi In streinatate,
a fost profesor in Bucuresti, ca a luat
J TU RDA
parte la miscarile eteriei. Erbiceanu vorboste despre un Anastasie Hristopolo $i
0
de un Alanasie Hristodulo, dar nu po4t.

1/4

menPste poeziile la nici unul; alts biografi

unesc dateleambelor persoane pe socotea, a
lui
Hristopol. Sigur a ca a trait

PL.

t &rile noastre si a avut ranguri. La

1812, fiind comis, e numit c4etenia
departamentului streinilor In Muntenia.

In

BRAD

Baia de C

-.

BRAD

Il

PL. ILIA

%N.

-...j...pL.G EDAb I U )
.01NU Seoul tu

!B

obra'W,...,-...i,
PL. 0 OBRA lDEVA 65)

tinikr In Romania, dupe. o eerier& de sef

la Calatele.
HUFEI1AND ORIBTOF WILHELM (.1762
.11836), medic german. A fost profesor la
Iena (1793), si la Berlin. Opera lui principala : Makrobiotik, trad. de Pavel Vasici

..," ./',,

,,L.5S

HUBSCH EDUARD (' 1833 t1894), violonist, originar din Germania. Stabilit de

etc..) este $i imnul national cu vorbele

de V. Alecsandri.
HUDSON, golf la N. Americei de N.
HUEDIN, statie c. f. pe linia ClujOradea sl de aici porneste linia laterala

r)

HRIJPITE, ores In Grecia. Centru

- .---..

aromenesc.

de muzica (1858) a devenit inspectorul

general al muzicilor militare (1867). Era
si seful orhestrei Teatrului National.
Intre compozitille lui (Marsuri, valsuri,

.......,

NCO/

A AV RA

HRISTOS or- Isus.

APL.S114

i....,
/...

RASTIE

.1/4

1. -

A...

/RINEDOAR0A

`\

EG

-----=--.--

VI

-; \

Mot

k1

(Macrobiotica sau arta de a tad mult.)

HUGHENOTI, numele protestantilor
I Calvini $i Luterani) din Franta In sec.
Xvi gi xvui. Persecupile din partea oficialitatii catolice au dat nastere la multe
lupte religioase cu episoade singeroase.

Pl.. P U

,,,..

....,,,,

/
too- Nit/

s.,

)
)

MADAM (

.......

\----- PL.PETR 0 A N I

(fc;

S........

---L,;u,

I
(....

I
(?
"-;

NpARMISEGETUZA)
1

\\

itATIE

....1

\tATEG

P L. 0

%.

\< PL. H
PL.

Simer.a

""\`

PL.HUNEDOARA

tP \
cn i
i

Din Intimplarile acestea (in special noaptea Sf. Barthelemy) s'a inspirat Meyerbeer
ca sa scrie (cu libretul de Scribe $i Deschamps)
In 1836, opera Hughenotii.
HUGHES [WS] DAVID (1831 t 1900), fizician

HOV

HUGO vim= (1802 t 1885), poet francez, HUG

socotit drept eel mai mare. Este Intemeietorul
romantismului In Franta sau, in orice caz, capul
acestei scoale $i acela care i-a dat justificarea

..

i.4

........ ../

.....
se

SOlt

Harta jud. Hunedoara (Legea 1925).

1853; Napoleon le petit, satire singeroase contra

Imparatului). Ca reformator al teatrului, a avut
la Inceput A lupte cu sustinatorii tragediei clasi-

1685

www.dacoromanica.ro

H11 UU L-

li

A lost profesor in Budapesta, a studiat limbile

fineze, a publicat multe lucrari de istorie si filologie, Intre cari: Die .Runittnen and ihre Ans-

ce, cari cAutau sA Impiedece prin scandal reprezentarea pie. selor lui. Cu timpul, Hugo dobindi
mare autoritate si In tar& si In .alte tAri, unde influenta scrierilor sale ideterniintr,curente literare

priiche, 1883.
HUNI, popor nomad de origine mongol& ; dup&
ce devastar4 China, au pornit spre chnpurile dintre

importante. Moartea lui a. fost socotit& ca un doliu

national si
cred ca a fost prirnul Francez
c&ruia i s'a facut onoarea de a i se expune corpul
sub arcul de triumf din Paris. La 15 Februarie

Volga si Duniire, unde s'au asezat si, de aci, au

Mout incursiuni In diferite state ale Europei .
Occidentale si au exercitat o adevaratti teroare.
Dun& moartea lui Attila (453), puterea for S'a

1920 a fost comemorat In Bucuresti printr'o serbare

la Ateneu. Operele lui au influentat puternic des-

voltarea literaturii noastre Intre 1830-1860 si

din ele s'au tradus multe In romaneste. Primul
traducator este Costache Negruzzi, care d&: Angelo, Tiranul Padovei, 1837, Maria Tudor, 1837,
si Baladele, 1843. Diferiti scriitori au tradus In
primii ani ai Convorbirilor literare" poezii riftslete, mai multe P. V. Grigoriu si V. Pogor, apoi
I. Negruzzi, N. Volenti, A. Lahovari. In acelasi
timp C. Stamate a publicat neva trad. In Muza romaneascii" (1868) si I. Vulcan si altii In
Familia" (1865-73), Intre ms. lui Eminescu s'a
gasit trad. Serenada, publ. In Cony. lit. In 1891
92. Diferite poezii traduse de Ciru Oeconomu

(Revista contemporanti" 1873 74), Cincinat

risipit si ei au disparut fare popoare. (mr. ATTILA).

HUNIA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Calafat; 2614
loc. Drip& legea 1929, tine de circ. corn. Maglavit.

HUNIADE (sau atrayanr), numele unei familii

nobile de origine roman& (ceeace multi scriitori
maghiari neag&.), care a jucat rol Insemnat ca

vasali ai regilor unguri, stapinind provincii si

comandind armate. Din acestia mai cunoscuti

drat: IOAN OORVIN DE HUNIADE. s1 MATEIU, fiul 8.cestuia (Mr aceste cuv.). Ling& orasul Hunedoara
se gaseste castelul familiei, zidit pe la 1452,

darap&nat de vreme si In parte ars, restaurat mai

tlrziu.

Pavelescu (Literatorul" 1895), I. M. Rascu, D.

Nanu ( S emantitorul" ), M. Pricopie, Faget,e1 ( Nea-

mul romanesc literar" si Ramuri"), Radu Ro-

setti, N. Tine, AleXandru Naum, Corneliu Moldovanu, Gabriel Sutzu, s. a. Lucrikri Intregi: Cea
din urma zi a unui osindit de I. S. Spartali,
1885, si In Bibl. p. toti, Mizerabilii, trad. de
D. Bolintinean-u, Zane si Costiescu, 1862, Regele

petrece de L. Daus In B. p. t., Ernani de H.

Lecca, 1905, Ruy-Bias de D. C. Olturescu, Legenda frumosului Pecopin, Sclavul iubirii de C.
A. I. Ghica, Oamenii mdrii de I. Pas. etc.

HULL [cit. hot], ores In Anglia (provincia Jorkshire), 295.000 loc. port la Marea Nordului pe

ti
1AN

golful Forth. Ca uliscare comercialtt e clasificat

dupA Londra si Liverpool.
HUMBOLDT ALEXANDER DE

(.1769 t1859), naturalist german.

Autorul operei Cosmos", o descriere filozofica si naturalistic& a

globului (1845, 1858). A calAtorit

si a facut explorari In America si

In Asia. centraltr, despre cari a

scris In relatiile sale. Scrieri !carte
numeroase. In romaneste s'a tradus putin: Privelisti din naturd
Humboldt.
(de C. BrAtescu, 1908), Aspectele
naturii (de N. Orghidan, 1914).
A fost membru corespondent al societ. de medici si naturalist din Iasi.
HUMBOLD WILHELM DE

politic si filolog german. .

.1 I

111,t.

ezVV

(*1767t1835), om

HUME [cit. ILUD] DAVID (17111-1776), filozof

si istoric englez. Op. pr. History of England, 1763.
HUMPEL WILHELM (' 18311-1899), profesor de

muzica, originar din Austria, stabilit In Brasov,

apoi la Iasi, profesor la Conservatorul din acest
oral; a condus cu sotia sa (sora lui Titu Maiorescu) un pensienat de fete (Infiintat 1872).
HUMULETI, sat jud. Neamt, unit cu orasul
TIrgu-Neamt. Locul nasterii lui I. Crean&
HUNEDOARA, jud. Transilvania, cap. Deva;
7810 km. p., M8.200 loc. (1823);

are 13 plasi, 6 corn. urbane si

Manastirea Hurezul (Pridvor).

HUREZ sau HOREZ corn. rur. jud. Vflcov

plasa Hurez, 1779 loc. Are o scoaltt profesionala
de fete si o scoala de meserii de biletl. Circ.
corn.

cu 33 sate

(legea

1929). mangstire de
maid jud. Vlicea, fondata
de Constantin BrIncoveanu

In 1692. Arhitectul a fost

unul Manea, al Lula chip
e zugravit In bisericii. M.
S. Regina Maria si-a Mart
aci o resedint& de varit.

415 rur. (1926); face parte din

circ. Curtii-de-Apel din Cluj; are

12 scoale primare urbane si 377
rurale (1929); are 18 cooperative

de aprovizionare si consum cu
cap. 1.031.000 lei 5 coop. p. ex-

Numele vine de la riul

Hurez (poa te din huhure z) ,

ploatare de p&duri cu cap. 438.000

lei (1925).
jud. HuHUNEDOARA, corn. urb. Sterna
nedoara.

jud. Hunedoara; 5000 loc. plasa

Hunedoara. Statie terminus linia lateral& de la
Simeria (lost Piski). Are 1 gimnaziu de b&eti si 1
scoala profesionala de fete.

HUNFALVI PAUL ( '18101-1891), istoric, ungur.

afluent al Bistritei. A fost

Inzestrata cu multe mosii
de Intemeietor. I s'au acut
adaose si reparatii, Intre

Pecetea egumenului
Manastirii Hurez.

cari cele ale banului Grigore BrIncoveanu In 1827.

HUREZ4NI, elm corn. jud. Gorj cu 21 sate

HURMVZ, r, all* al Prtituluijud. Covurluiu.

(1929).

1686

www.dacoromanica.ro

HURMUZACHI ALEXANDRII (ca.

18231-11871 )

scriitor roman din Bucovina. A colaborat la ziarul

Bucovina si a Infiintat Societatea pentru literatur4
romdnd din Bucovina. A lost numit membru a] Societatii Academice romane In 1866.

HURMUZACHI CONSTANTIN (1811

t1869), om politic roman, trecut din Bucovina
In Moldova, A jucat rol politic Insemnat mai
ales ca membru al Divanului ad-hoc, and a rostit
citeva discursuri vestite: a lost deputat In Adunarea elective a Moldovei in 1859, ministru In
1859 $1 In 1861, prezident la Curtea de Casatie
(1862, 1868).
HURMUZACHI CONSTAN-

TM ('1863) naturalist roman

din Bucovina. S'a ocupat cu

botanica. Op. pr. Cercetari not

asupra raporturilor founi,stice
din Bucovina, 1901, Observdri
asupra genului nepticula z,
(sit
1907, Conspectus specierum et
VafAi
varietatum generis rubus L cir- 4oz..
`,1;k:
0.
,,w,;t
cum Ischl, 1925. (publ. de Aca- %,
demia Roman.), Nochmal abies oust. Hurmuzachi.
duplex, 1929. Membru onorar al

Academiei Romane (1919). Pro-

(.1-1 869)

fesor la Universitatea din Cernauti.

HURMUZACHI Elmo= (1782 t1858), om

politic $i scriitor roman. Era proprietarul mosiei

de familia Cernauca din Bucovina, dar avea proprietati $1 In Moldova $i de aceea era $1 cetacean

al acestei taxi. A avut ranguri boeresti conferite

de domnitori ai Moldovei (mare aga, apoi $i mare
vornic, 1856). In timpul evenimentelor din 1821
$1 1848, refugiatii din Moldova au gasit azil la
mosia lui. A tiparit o carte despre Datoriile preo(ilor. A avut ig copii, din cari 5 fii: Constantin,
Eudoxiu (Doxachi), George, Alexandru $i Nicolae.

HURMUZACHI Elmo= (DoxAcm) (1812

t 1874), scriitor roman din
Bucovina. A luat parte la revolutia din Viena din 1848.
Avind la Viena Insarcinarea
de a traduce legile austriace
In romane$te, a cercetat arhivele $1 a adunat multedo-

copiat Mum, cancelarul lui Drago$Voda. Copia HURaceasta a lost tradusa romdneste de Spatarul
Petra Clanitu, Boer al lui Stefan eel Mare, In anul 1-11J
1494. Manuscrisul acesta, pastrat In arhivele
famillilor boeresti moldovene, a Post descoperit $i
astfel publicat. Ivirea lui a produs mare sensatie,

pentruca. &idea informatii sigure despre epoca

obscure a vietii poporului roman In evul mediu si
pentruca Infatisa limba dintr'o vreme anterioara
color mai vechi texte ce se cunosteau pe stun&
Pap. de entuziasmul multora s'au produs $i rezerve exprese. Publicat din nou de G. Lahovari
In Revista romana." a lui Odobescu In 1863 cu
traducerea In limba modern& $i cu note, manuscrisul a disparut, astfel ca nu s'a putut face nici un
studiu asupra conditiilor externe, dar cercetarile
asupra lirnbii au dovedit ca. era o mistificare. Se
zice c. autorul mistificarii a Post G. Saulescu, cu
stiinta lui G. Asaki.
HUS IAN (' 1369 t1415.), reformator religios In
Boemia. Doctrina lui a Post osindita de conciliul
de la Constants si el ars de viu. Dupa moartea lui,
ideile lui trecura, dincolo de
teritoriile ocupate de Cehi $i,

dup. unii istorici, a lost

$i

In Transilvania $i In Moldova o influenta.husita.. Numele orasului Husiar fi In lega.turd cu aceasta.

HUSSEIN AVM PA/3A
(*1819 t1876), general $i om

politic turc. A luat parte la

razboiul Crimeei, a comandat

expeditia contra Montenegrului (1859-1860), a fort de mai
Sin Hes.
multe on ministru de razboiu
$i mare vizir, a rasturnat pe Abdul-Aziz.

HUSI, com. urb. cap. jud. Falciu; 20320 loc.

Statie terminus a liniei laterale ce pleacii de in
Crasna. Are 1 gimnaziu, 1 sc. secundara de fete,
1 sc. normal& de baeti, 1 sc. profesionala de fete,
1 sc. comerciala $i $c. de viticultura.
HUSI, episcopie, Infiintata pe la 1597. Primul
episcop ar Si loan. Apoi urmeaza (cu anul numini!): Filoteiu, ca. 1600, losif , 1617, Mitro fan,

cumente can s'au publicat mai

ttrziu de Academia Romans..
Numele lui s'a dat colecfiunii

de documente pe care a pu-

blicat-o $i o public. Inca Academia. A Post membru al Academiei Romane {1872).

HURMUZACHI wino=

E. Hurmuzachi
(Doxachi).

zis noxuTA (*1845 t 1874 ), om politic roman din Bucovina. A Yost functionar (prefect), deputat In die t a

provincial. $i In Camera din Viena, prezident al

Societtitii pentru culture $1 literatura romans ".
HURMUZACHI GEORGE

(ca.

1817 t1882),

ziarist roman In Bucovina. A condus ziarul

Bucovina $i a colaborat in Foaia Societaiii de

culturd din Cernauti.
HURMUZACHI BiATEru, mare paharnic $i
parcalab de Cernauti pe la 1775, proprietarul
mosiei Cernauca.
HURMUZACHI meow (1826 t1909), scriitor roman In Bucovina. A Post membru onorar al
Academiei Romane (1883).

HURMUZESCU DRAGOMIR (*1865), profesor

de caldura $1 electricitate la facultatea de stlinte

din Bucuresti. Director al Institutului electrotehnic. Membru corespondent al Academiei Romane
(1916). A Post secretar general al Ministerului de
Instructie (1905).
HURON [Iuren], lac America de N. Intre Canada $i Statele-Unite; supraf. 40.000 km. p.
=Rif tationicA rata), manuscris romanesc publicat In 1856 In Ia$1. Editorul zicea ca. a Post scris
Inainte de lntemeierea principatelor de Arbors Cam-

pod= in latineste, ca. a ajuns In posesiunea unui

nobil polon $i la curtea acestuia 1-a gasit $i 1-a

Hululi

(duptt rep. Boabe dR grim)

ca. 1617, Pavel, ca. 1622, Mitrof an II, ca. 1627

Ghedeon I., ca. 1633, Sava, ca. 1656, lorest, at,

1656, Teo f an, 1657, Doso fteiu, ca. 1658, Sera f im

1667, loan de la Secul, 1667, Calistru, 1674, Mi,

1687

www.dacoromanica.ro

fan, 1683, V arlaam, 1691, Sava, 1709, forest 11,

HUT- tro
1713, Ghedeon n, 1727, Varlaam 1i, ca. 1735,
HYE Teolil, ca. 1735, Ieroteiu, ca. 1744, Inochentie,

1752, Jacob Stamate, 1782, Veniamin Coslache,

1792, Gherasint, 1796, Melatie Brondaburul, 1803,

Sofronie Miclescu, 1826, Meletie istrate, 1851,

Ghenadie $endrea, vicar, 1857, Calinic de Cariopolls, vicar, 1858, Melchisedec, 1860, Dionisie de
Traianopolis, 1865, losif Gheorghian, 1865, CaZink Dima, 1879, Silvestru Bakinescu, 1884, Conon Ardmescu-Donici, 1902, Nicodim Munteanu,
1912, Jacob Antonovici, 1924.
HVTTEN IILR/CH DE (1488 1:1523), literat

german umanist. A lost partizanul lui Luther $i

a cliutat s& provoace o miscare popular& contra
principilor si epi,scopilor. A sustinut spiritul liberal si cercethtor contra obscurantismului.
HUT4NI, locuitori din Bucovina, cam 40.000,
de la izvoarele Siretului pe ling& munti spre Galitia, titre riul Suceava 91 Ceremus. Vorbeste de-

spre ei Sion In Suvenire contemporane". Pe la

1848 a lost unul Cabalita, care adunase poporul
In jurul sau $i a trebuit ca guvernul austriac ss
trimeat& armata contra satelor de Hutani, sari
nu voiau s& mai stie de administratia Statului.

Ei Isi zic Hufuli. Sbiera spune c& dupa o traditie

shit considerati ca resturi neromanizate ale Daci-

lor. Ei se consider& mai aproape de Ruteni, fiindca

vorbesc un dialect apropiat. Satele for principale:

Putila, Chisetlifeni, Dihienif.
HTJTVLI pp- 111:1Wil.
HUXLEY [cit. hticsli] TOMAS HENRY (.1825
t1895), fiziologist englez, unul din sustinatorii
teoriei transformismului.
HYERES [cit. ler] p numele unor mici insule
In Marea Mediterana. Aci a locuit cltva timp N.
Balcescu in timpul exilului dupa 1848, Inainte
de a se duce la Palermo, unde a murit. ora$
In Franta, 17.000 loc.-

IN

1688

www.dacoromanica.ro

t2,

%,,,..,,,, 4-,,arr 7

) \.,.,\\
,,

,..
\\\\ , \ \',

,A1/4 . \\\

\ \\\-,\44,,.

%vs \

\i,
PODUL DELA 1027ESTI PESTE R. ARGES

IABLANITA corn. rur. jud. Mehedinti, plasa Balacita; 1596 loc. Dupe legea 1929, face parte
din circ. com. Vinju-mare. corn. rur. jud. Severin, plasa Orsova; 1'713 loc. Statie c. 1. Intre
Mehadia si Caransebes.
IABLQNA -NOUA, corn. rur. jud. B&W, plasa
Glodeni: 3566 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
corn. Glodeni.
IABLONOI, munti In Siberia. Sirul for e lung
de 650 km.; virful eel mai malt 1450 m.
IACINT OIMICULARUL, sf. martir, praznuit.de

biserica ortodox& la 3 Iulie. Mind In serviciul

imparatului Traian, a fost silit sa manInce din
jertfele aduse idolilor $i, nedindu-i-se altceva de
mincare, a murit de foame.
IACINT CRITOPULO, socotit de unii ca primul
mitropolit al Ungro- Vlahiei (1359-1370), cu resedinta la Curtea-de-Arges.
IACOB II (*1633 f1702), rege al Angliei. Fiu
al lui Carol I, s'a urcat pe tron In 1685, s'a aliat
cu Regele Frantei pentru a sprijini catolicismul;
a fost detronat In 1688 de Wilhelm de Nassau.
IACOB ERACLIDUL (*15101-1563), domn al Moldovei (1561-1563). Biografii spun ca era grec,
fiul unui marinar ce se
numia loan Vasilic, ca
a fost in serviciul unui
nobil numit Iacob Erad id. care era ofiter in
servicul lui Carol Quintu

Mai tarziu trece la pro-.

pro testantism, fiind in relatii u Melanchton. In

(''26'

tie lui Lapusneanu, si unii din ascendent11

sai. Astfel iii pregateste calea la domnie. Vi-

ne in Moldova, este primit la Curte, 'isi face un

partid intre boeri si rastoarna pe Lapusneanu

pe care-I invinge In lupta de Verbia, cu armata
ce-si formase prin ajutorul arnicilor sal din Po-

Ionia. Ocupind tronul, cistiga si favoarea Turcilor

prin mari sume de bani $i Incepe o domnie, care
ar fi putut stt fie foarte folositoare prin masurile

de ordin administrativ, legislativ si cultural (o

scoala superioar& la Cotnari) luate de el, dacii
n'ar fi produs nemultumirea Intiiu a boerilor,
apoi 5i a taranilor prin oarecari greseli de procedare si prin propaganda luteranii ce se arata a
voi sa face. Instreinindu-Si si sprijinul din afara, nu putu rezista definitiv atacului lui Stefan
Tomsa, unit si cu trupe polone, care-1 Invinse la
Suceava, unde se Inchisese, si-1 ucise. Viata lui
a inspirat piesa lui Alecsandri : Despot Vodd.
IACOB iarroNovroi, episcop al eparhiei Husi
din 1924. A publicat colectiuni de documente
birlddene (5 vol. 1911-1926), monografii Insotite
de documente ale unor manastiri sau comune
(Bogdana, Magariu, Floreti, Ogoesti, Bogdani(a,

Ptrvestii), biografii (Fra(ii Codreunu, loan Popescu), contributii la istoria tipografillor in Romania (cu Gr. Cret,u). E membru onorar al
Academiei Romane (1919).
IACOB PUTNEANUL, mitropolit al Moldovei
1750-1758 (dupe Erbiceanu). Fusese Inainte
episcop de Radauti 1745-1750. Snit a demisiona,
a trait multi ani la manes. Putna. Scrieri: Sinopsis
adunarea eel or sapte twine, 1751; Adunare de multe
invataturi, 1757; Despre lemnulslintei eruct, 1759.

1556 se duce in Saxonia,

uncle se ocupti cu litera-

IACOB STAMATI our STAMATI.

tura; de acolo trece in

Danemarca, In Suedia,
Despot VodS
in Prusia $i In Polonia.
(duptt o moneta).
In Polonia int% In legatura cu boeri moldoveni $1 ulna interes mare
pentru tam lor, Invatind romaneste si studiind

istoria ei. In acelasi timp, In genealogia ea-0 fabri-

case, glisi prilejul sa stabileasca o legatura. de

rudenie Intre familia Doamnei' Ruxandra, so-

IACOBDEAL, deal In jud. Tulcea, satul Turcoaia; 336 in. Malt.

IACOBENI O corn. rur. jud. Chic, plasa

Slnmartin; 1298 loc. O c. r. jud. Clmpulung,
plasa Dornei; 3500 loc. Statie a. I. Intre Pojorlta
si Vatra Dornei. O statie c. f. jud. TirnavaMare, plasa Hendorf, Intre Agnita si Sighisoaft.
IAC01341, sectari crestini monofisiti din sec.
VI In Siria, Mesopotania si Egipt.

1689

www.dacoromanica.ro

IACOV, personaj biblic, al doilea flu al lui

IAC- Isac.
A cumparat dela fratele
Isav (Esau)
IAN dreptul de primogenitura. A avut situ
12 iii. Fugind de

supraf. 7095 km. p., 259.957 loc. (1915); are 8

plh5i, 3 corn. urbane, 138 rur. (1926); tine de circ.
Curtin -de-apel din Bucure5ti; are 12 5coale primare urbanP $i 203 rurale (1929); are 60 cooperative de aprovizionare Si consum cu cap.

furia fratelui sau, a avut In pustie un vis o scar&

plat la car pe care se urcau $i se coborau Ingerii.

S'a dus In Egipt cu toti fiii sat Din ace5tia au

3.954.900 lei (1925); are 162 biseriei, tine de epar-

pornit cele 12 semintli ale lui Israel.

hia episcop. din Constanta.

IALOMITA, statie c. f. jud. Ialomita pe linia
Ploe5ti-Tandarei, aproape de Urziceni.
IALOVNI ,com. rur. jud.Lapusna, plasa Ialoveni ; 4095 loc. Circ. corn. cu 15 sate (1929).
IALPTIH (sau IALPIIG) 0 lac la hotarul jud.
Cahul 5i Ismail. In el se vars& rlul cu acela5i

I), praznuit de biserica ortodox& Ia 30 Aprilie. Era Irate cu Sf.

loan Evangelistul. De profesiune pescari, au
urmat pe Iisus Impreuna, cu aprobarea tatalui
for Zevedeu, $i au lost foarte iubiti. Iacov a predicat, dupit Inaltarea Mlntuitorului, In Iudea
5i, poate, si In alte parti, 5i a Post printre primii
martiri; ucis la Ierusalim. Corpul sau a lost luat
$i dus In Spania; descoperindu-se prin sec. ix,
IACOV SF. APOSTOL (sec.

nume. Comunicii cu lacul Cugurluiu. 0 rlu,

uda jud. Tighina 5i Cahul, se varsa In lacul cu
acela5i nume.

IANAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Chelmenti; 3360 loc. Static c. f. Intre Balti si Lipnic.

a Post dus trite localitate ce s'a numit de atunci

compostena (Giacomo Postolo) $i a devenit un ora$

vestit vizitat necontenit de credincio5i.

IACOV PERSEIL, martir, praznuit de biserica
ortodoxii la 27 Noethbrie. Era de o familie nobil&
Si foarte bogata. Se Meuse cretin, dar, (WO Indemnul Regelui situ, se Intoarse la pagInism, apoi re-

veni la cretinism, suferi

strita; 1532 loc. Statie c.

f. Intre Bistrita si BorgoSuseni.

LAFFA (JoPPE), ora5 In

Siria, port la Mediterana;

47.700 loc.

IAGELON/, familie

domnitoare lituana $i di-

nastie regala polona (1386

1572) care a domnit 5i
In Boemia (1471-1526) 5i
In Ungaria (1490-1526).

TANGA corn. rur. jud. Brhila,plasa Ianca;

2897 loc. Statie c. f. Intre Fiturei $i Braila. Circ.
corn. 'cu 10 sate (1929). corn. rur. jud. Ro-

J B UZA

chinuri $i muri, marturisind

credinta.

IACVTSIC, oral? In Siberia, pe la II. Lena; 9000

loc.
IAD, corn. rur. jud. N4gold, plasa Blrgau, pe Bi-

Circ. com. cu 9_ sate (1929).

N./
SeStl

Ar

J BRAILA

PL.ROVINE

RZICENI

8 Reviga

ef*--

PL.
\ l.Strac

"

tanesti

NCAZANES

C..

.1L

0
/,

t`

ra

.6r=r-EriLiU

os

LOBOZIA
CmIntla

PL.SLOBOZIA /

Lehliu

0AnVra

WARE

..." /

----r"

Fetesti

PL. FET

PL.CIOCANESTI

Intemeietorul este VLADIS-

.5\MirceaVa
1..talirist \ c
LL---/

co'

oc

LAV (*1348 1-1434) ales rege

al Poloniei In 1386.

J DUROSTOR

ceh. A lost profesor la Agram, Odesa, Berlin, Petersburg, Viena. A fundat cu Leskien, publicatia periodic& Archie fur slavische Philologie
(1876) In care a notat publicatiile despre Romani
$i a aratat Insemnatatea istoriei culturii roma.nesti pentru cunoasterea orientului european.
A lost membru onorar al Academiei Romane

Harta jud. Ialomija.

IAGIC [laghicl] VRATOSLAV

filolog

(1904).

IAGO, personaj din tragedia Othelo a lui Shakespeare: tipul desiivIr5it al intrigantului crud.

IALOMICIOARA plrau In jud. Dimbo-

vita; afluent al lalomitei pe dreapta. { pc5tera.

In munlii Bucegi, In muntele zis BatrIna, lung&
de ca. 1 km. La intrarea ei se afla un schit de calugari, avind In mijloc o bisericuta $i In jur cIteva
chilli. Pest era este format/1 din mai multe cavitati

legate prin ganguri Inguste, Intre ele una zis&

rota lui Mihnea.
IALOMITA, rlu, izvoraste din Carpati In
jud. Dimbovita de sub muntele Oblr5ia. Uda.
jud. Dimbovita, Prahova, Ilfov, Ialomita $i se
varsh In Dunhre la satul Pius Petrel. Are pe
malurile sale multe comune, din cari mai Insem-

nate: Moreni, Petro5ita, Pucioasa, Laculete, Ritzvad, SotInga, Tirgoviste, Bilciure5ti, Crivina, Slobozia, Tandarei. Are o lungime de 240 km. Pri-

me5te multi afluenti, din can principali shit pe

dreapta: Ialomicioara, Valeana, Valea Glodului; pe stInga Jalomicioara mjcA, Valea Lupului, Slant, Crivatul, Cricovul dulce, Prahova,
Slirata.
IALOMITA, jud. In Muntenia, cap. Cdldrasi:

II

manati, plasa Dunarea; 3031 loc. Dupli legea 1929,

tine de circ. corn. Dabuleni.

lac sarat jud. Braila.

IANCOVICI TEODOR, profesor

roman In Banat. La 1772 a Yost

numit director al scoalelor triviale" din acea regiune. In 1770 a

lost chemat la Petersburg pentru

organizare de $coale. A publicat
un manual de pedagogic si alte
scrieri.
IANCU AVRAM ('18241-1872),

advocat roman din Transilvania

si cel mai popular din capii revolutiei din 1848. El a organizat armata national& tara-

Sterna jud,'
Ialomita.

neasch a Motijor cu centrul

In Cimpeni $i a dat acelei regiuni $i o Intocmire administrativa.. In cursul luptelor din
1848-49, cind Ungurii reu*jilt sa. Invinga $i trupele imperiale $i pe cele romane5ti,
numai In Muntii Apuseni n'au
avut victorie. Dup& Infringe-

rea Ungurilor cu ajutorul armatelor ruse$ti, Iancu s'a dus

Ia Viena ca sa stArue pentru
Indeplinirea Integral& a raga-

Iancu Avram.

duelilor date de Imparat. Imp&ratul edi multumit sa decoreze pe conduclitorii

1690

www.dacoromanica.ro

Romani lor. Iancu a refuzat decoratia, a continuat

sA protesteze si In timpul regimului austriac, din
care canal a fost arestat $i un functionar 1-a p&Imuit (1852). Aceste Imprejurari 1-au adus la con-

vingerea ca twits vl.sarea de singe a fost inutila

si ca poporul sat' a lost Inv lat. De atunci a Inceput turburarea mintii care 1-a dus la nebunie melancolicti.
IANCU sAsub (t1582), domn al Moldovei
1579-1582. Era fiu natural al lui Petru Rares si
al unei Sasoaice din Brasov, Irate cu Doamna
Chiajna. Duclndu-se la Constantinopol, se chs&tori cu o printesa din Rodos si ajutat de sora sa,
care avea mare trecere printre cei maxi de la Impa-

ratie, cum si prin daruri de bani la tine trebuia, i

.

se dete domnia Moldovei in 1579 In locul lui Petru

Schiopul. Domnia lui a lost rea, mai ales impilfttoare, pentru a putea scoate banii_pe can Ii var.-

sase ca sa is tronul. Cu el a adus pe un Albanez

Bartolomeo Brutti si i-a dat functiuni Inalte.

Nemultumirile erau marl si In popor si intre boeri.
Chiajna Insasi 11 parasi. De aceea el se Mu si
mai sprig la clstig, isi cumpara proprietati In

Transilvania, dar n'avu parte sa. profite de averile adunate, fiindca. Turcii trirniserti sa.-1 prind&
si el fugi In Polonia, unde fu decapitat.

LANG- CE -KIANG (YANG-TSE-RIANG) MU FLU VIUL ALBASTRII, fl. In China, se varsa. In Mares

Galbenti. Lung 4930 km.

IANINA, oral In Grecia pe lacul cu acelasi

nume; 20765 loc.

IANKOWSKI CZESLAW (.1- 1929), literat $i zia-

rist polon. Prieten al nostru, ne-a vizitat Cara si a

scris impresiile sale.
IANNESCU GEORGE (* 1856), general roman.
A fost directorul Institutului geografic al ar-

tatea din Praga; membru onorar at Academie' IANRomane (1919). A publicat In limba germane,
francez& si ceha studii desyS
pre basmele roma.nesti, despre vocabularul poeziilor poporane, recensiuni despre diferite carti privitoare la limba
romaneasca, etc.; a publicat,
cu A. Blrseanu o colectie de
doine din Transilvania (1885):
apoi multe articole si cuvIntaxi In limba romana, dintre
can cit&m: Drumul pe care
am mers (1909), In care aratA

cum a ajuns so. cunoascil. si sA

tnvete limba noastrA, Sezdkrri
romdne$ti pe muntele Sion din

Urban Iarnik.

Praga (1915), Dragostea de

qraiu $i viers romdnesc (1922). Fiul sau IMRTVIG,
tot filolog, urmeaza si el traditia parinteascA si se
ocupa de limbs noastrA.
IASON SF. APOSTOL, praznuit de hiserica ortodox& la 28 Aprilie. A fost ucenicul Sflntului Pavel.
A lost Inchis si chinuit de mai multe ori, dar, reu-

sind sa scape cu viata, a atras la crestinism pe

mai multi, intre cari si un guvernator din TesaIonic; a murit In adinci batrinete, dupe ce a predicat si a zidit biserici.

IASI p jud. In Moldova, cap. la$i; 3227 km.

p., 221.920 loc. (1915); 5 phis', 2 com. urbane, 77

rurale (1926); tine de circ. Curti' de-apel din Iasi;
are 25 scoale prirnare urbane si 255 rurale (1929);

76 cooperative de aprovizionare si consum cu

cap. 3.913.869 lei $i 15 coop. p. exploatare de pa.duri cu cap. 601.711 lei (1925) ; are 212 biserici

matei; s'a ocupat cu geografia, publicind

articole si carti.
IANOV MAN ('1836-11903), scriitor ro-

man. A Mout parte din cercul Convorbirilor literare", a publicat si citeva cantonete cornice satirise, intre can Kalikenberg (1871, in legatura. cu afacerea Strussberg), a fost deputat si senator.
IANOSDA, com. rur. jud. Bihor, plasa
Tinca; 2153 loc.
IANOVICI VASILE (18061-1866), profe-

sor roman In Bucovina. A lost profesor de

exegeza Noului Testament la Institutul teo logic din Cernauti (ca. 1835), deputat In
dieta provinciei. A publicat scrieri asupra
cartilor sfinte (Evanghelia de la loan, 1859,

E. de la Mateiu, 1856, Ev. de la Marcu,

1858) si o gramaticd romana pentru Ger-

mani (1855. Viena).

IANUARIE BPI/MC/PIM, martin, praznuit
de biserica ortodox& la 21 Aprilie. A trait
pe timpul lui Diocletian: era episcop In Benevent, cind acesta Incepu persecutiile contra crestinilor. A fost dat fiarelor in circ impreun& cu altii, dar fiarele Ii crutara si deaceea a

lost decapitat cu ceilalti.

I4NUS ow JANUS.
IARCA ALERANDRII, general roman (1905). A
publicat scrieri militare: Povefe despre conducerea

rdzboiului (1914), Memorialul meu (1922), eta.

IARCU DIMITRIE (18161-1879), bibliograf roman. A fost institutor In Bucuresti si inspector al

scoalelor (1860-63); a publicat carti didactice

(Dopia scripturd, 1844; Abecedar, 1860; Istoria

natural& 1860; Comptabilitatea comerciald, 1860;

Istoria sacrd, 1866; Aritmetica, 1869; Mitologia,

Si Bibliogratia cronologicd romdno (ed.

1-a 1865, a 2-a 1873), prima !ncercare de bibliografie mai desvoitata.
IARGARA, statie c. f. jud. Cabul linia Zorleni1867)

Basarabeasca.
IARNIK IAN URBAN (*1848 t1923), filolog ceh.

S'a ocupat de limba noastrA, pe care a Invatat-o

si pentru care a fAcut studii si cercetari prin ca-

lAtorii In provincile romfinesti. A fost un mare amic

al natiunii romane. A lost profesor la Universi-

Harta jud. Iasi tlegea 19251.

ortodoxe si 2 manastiri, tine de eparhia Moldovei

si Sucevei (Iasi). 11 0 municipiu,
cap. jud. Iasi; 185.000 loc. Static
c. f. centru mai mul tor linii: spre

Pascani, spre Hirlau, spre Dorohoiu, spre Vaslui, spre Chisinau. Pozitie frumoasA: asezat In
amfiteatru, ajunge la 318 m. altitudine. Are 45 biserici ortodoxe,
2 catolice, 1 luteranA, 1 armeneasca, 1 lipoveneasca, 1 templu

israelit 5i 2 sinagoge. Dintre bi- sterna jud.

said notarm St. Nicolae, zi-

dita de Stefan cel Mare pe la

Iasi.

1491, restau-

rata sub domnia Regelui Carol $i sin:Etna din

nou in 1904; Mitropolia, zidit& din timpul mitrop.
Veniamin si terminate In 1887; fosta manAstire
Dancul, zid. de Petru Rares 141; fosta man. sf.
Sava, din sec. xvii; fosta man. Barnovschi zidita

de Miron Barnovschi, 1627; biserica Sf. loan, zid.

de Vasile Lupu 1635; big. Sf. Trei lerarhi, zidit&

de Vasile Lupu, 1639, restaurata si. sfintita In

1691

www.dacoromanica.ro

IBA_ 1904; man. Golia, zidito. de Vasile Lupu, 1640;

costa man. Si. Spiricion, In curtea cAreia e spi-

V. Hulubei, 1905), Ziva invierii (de I. Chendi si

C. Sandu, 1900). Multe din acestea s'au reprezen-

ea. Universitatea, Infiintata In 1860, are facul-

1928 s'a sArbAtorit In Bueuresti eentenarut nasterii lui prin o serie de conferinte organizate de

IER taint si administratia asezamintelor cari tin de

tatea de drept, litere, stiinte, medicinti. Tot de ea

tine facultatea de teologie din Chisinau. In orasul
Iasi shit 3 licee, 2 gimnazii, 1 swath secundarA
de fete, 1 coalIt normal& de baeti $i 2 scoli
norm. de fete, 2 scoale profesionale de fete, 5
$coale comerciale, 3 scoale de meserii, din cari
una superioarA; 31 scoale primare si 7 gradini
de copii; apoi un seminariu teologic Venianim
Costache"; conservator de arts dramatic& si

muzica; $coal& de bele arte $i multe scoale

particulare. Ora$ul e foarte vechiu, dar nu se $tie

data Intemeierii lui. El deveni capitals Moldovei
In 1565 prin asezarea lui Alexandru Lapusneanu.
A suferit In cursul timpului multe jafuri si na-

valid dusmane, multe incendii. De la 1862 a

rams numai capital& de judet, fiind Ins& un
centru cultural de mare importanta. Aci au

apftrut multe ziare si reviste Insemnate, garb.

de Atbina romdneasca (fond. 1829): Dacia literard a lui Kogalniceanu, 1840, Propdsirea, 1844
(fondatti, de Moldoveni si Munteni), Romdnia literard a lui Vasile Alecsandri, 1855, Convorbiri
literare a cercului Junimei. 1867. Contemporanul
a socialistilor, 1881, Via(a romdneascd, 1906,
Revista fliinrifica V. Adamachi, $. a. CD corn.
rur. jud. Fagaras, plasa Fagaras; 640 loc. @ c.
r. jud. Gorj, plasa Ocolu; 319 lee. Dull& legea
1929, tine de tire. corn. DrAgoeni.

IBANEZ BLASCO PP' BLASCO.

IBAFALAu ar DIIMBRAVENI.

tat pe scene noastra din Bueuresti. In Martie

Instill:dui de literatint gi bibliografte.

ICAR (ICAROS), pers. din mitol. greed.. Fiu

al lui Dedal, a fugit In sbor cu el din Labirint,
dar apropiindu-se prea mult de snare, s'a topit
ceara cu care erau prinse aripele $i a cazut In mare.
A devenit simbolul luptelor pentru un ideal care
nu se ajunge $i din cari omul iese Invins.
ICHEL, rtu, izvore$te jud. B&W, trece In jud.
Orheiu si Lttpusna si se verso. In Nistru-lIngti satul Cosernita.
ICHIM TRAIAN if 1929), paleograf roman. A

publicat In revista loan Neculce" din ta$i $i In

Revista Moldovei" din Botosani un mare numar
de documente privitoare la trecutul Moldovei din
punct de vedere cultural si economic. A murit
sinucis.
ICOANA LIIMII, revista de vulgarizare- sub con-

ducerea lui G. Asachi. Iasi 1840 -4i, 1845-46,

1865-66.

ICONOCLAISTI, distrugAtori de icoane, nume

dat unor eretici crestini din sec. vat, can nu

admiteau cultul icoanelor.

IDECIUL-DE-JOS, com. rur. jud. Mures, plasa

Reghin-de-sus; 1063 loc. Statie balneark: spa

strata, nomol. Static c. f. Ideein-Sii Intre Gheorgheni si Reghin.

IECIA-MARE $i I.-MICA, corn. rur. jud.

Timis Torontal, plasa Jimbolia; 2415 loc. si 1189

IBANESTI com. rur. jud. Mures, plasa

loc.

It LE, persoane din mitologia noastra populara.

Ghiurghiu; 3940 loc. p c. r. jud. Dorohoiu, plasa

Herta; 2960 loc. Drip& legea 1929, face parte din
tire. corn. Suhtir&u.

joace hora in vAzduh. Cine este prins In mijloo

este lovit de boala. Mai ales paralilia se atribue

Acest nume veria si de la fluviul lbenis (Ebro) si de

Marii Rosii; supraf. 70.000 km. p., ca. 900.000 loc.

provinciei Georgia din Caucaz. La not acest

(din 1927).
IENA, ora$ In Germania (Turingia).pe r. Seale,

IBERIA peninsula din S. V. Europei (Spania gi Portugalia), dupA numele din antichitate.

la locuitorii vechi lberi, cari au lost stApini

pin& la eucerirea romanti. O numele vechiu al

cuvint a patruns sub forma greceascA si s'a zis

IVIR sau rviRra (de unde: Antim Ivireanul).
IBRAHIM PASA (1789t1848), general $i om

politic turc. A luptat In Mores (1824-28), In

Siria (1833) etc. obtinInd mari victorii; vice-rege

al Egiptului (1848).
IBSEN BENRIO (*1828 t 1906), dramaturg nor-

vegian. A debutat cu etteva piese istorice (intre

cari Catilina, tip. 1850, riereprezentatA), a Lost

director al unui teatru din Cristiania; apoi a plecat din lark a

cilltitorit mult prin Germania si
prin Italia. In aceast& epoch,

Sint ni$te fete cari obi$nuese sA iasA noaptea si s&

influentei lor: luat din iele".

LEMEN, stet in Asia la S. V. Arabiei In Coasta

Suveranul pout& numele de Imam (deci statul e

imamat) si eel actual este El Hadi Mohammed

55.000 loc. Universitate veche (1558), Institut

pedagogic de mare reputatie. Aci a repurtat in
1806 Napoleon I victoria contra Prusiei, cu care
Ineepe caderea acesteia. Se pune adesea In opozitie cu Sedan.
IENICERI, corp de soldati turd Infiintat de
Amurat I In 1360. Foarte viteji, foarte devotati,
ei devenirA cu tirnpul niste tirani ai Sultanilor si
multi din ei au Post rAsturnati prin revoltele lor.
I-a desfiintat Mahmud u In 1826, clnd a pus s & -i
neid& pe cei mai multi.
IENISEI, fluviu In Siberia. lsvortt$te In China,

se van& in Oceanul Inghetat; lung. 4750 km.

foarte lunga (aproape 27 de ani)

a scris piesele cad i-au stabilit

reputatia si au facut din el un

IEPURENI s. EPURENI.

IEREMIA (t ea. 570 a. Chr.), profet ebreu,

zis cadence Ierusalimului. De la el a ramas o

dramaturg at literaturii universale.

praznuit de biserica ortodox& la 1 Maiu. A pre-

a sods numai patru piese. Moartea lui a Post un doliu national.

Ibsen.
Operele lui principale s'au tradus
In romaneste: Expedi(iunea nordicd (de I. Popovici-Banateanu, 1907), Brand (de M. Negru si
H. Steinberg, 1918), Peer Gynt (de A. Maniu
1925), Liga tinerimii (de I. Hussar, 1895), Stdlpii
Societafii (de B. Marian), Nora (de B. Marian,
1895, de 0. Feld, 1909 , Strigoii (de A. Antemireanu, 1897 , Un dufman at poporului (de S.
Grossman, 1895, de P. Sturdza, 1907), Raja Salindeed (de E. Bottez si M, Nicolau, 1913, de
Laura Dragomirescu, 1921), Rosmersholm (de V.
Popescu, 1896, de D. N. Ciotori, 1916, de Laura
Dragomirescu, 1923), Femeia mdrii (de Laura
Dragomirescu, 1922, de Ch. Marian, f. a.), Hedda

eclectic de elegii religioase: Plingerile lui leremia,

Dun& ce s'a Intors In patrie (1891), '1.

Gabler (de B. Marian, f. a., de G. Finkelstein, 1921,

de Laura Dragorniresou, 1922), Constructorul Sol-

ness (de I. Giurculescu, 1910), Copilul Eyoll (de

T. Maiorescu, 1895), loan Gabriel Borkman (de

can fat parte din cartile vechiului Testament. In

romaneste, s'au publicat intliu In Biblia din 1688.
IEREMIA, episcop eparh. Buzaului 1544-1558.

IEREMIA DU= (1816 t 1893), arhimandrit

roman, arhiereu cu titlul Gdldeanu; a lost profesor la seminariul Veniamin Costache" din Ia$i
(1844-1869) si director (1869-1872).
IEREMIEVICIU-DUBAU NICOLAE (*1837),
profesor roman In Bucovina. A Post /nva-

tater la scoala romaneasea In Cernauti (1860),

apoi la scoala pedagogic& (1870). A publicat carti
didactice: Abecedar, 1884, Carii de lecturd, 1883,
1895, 1897, Gramaticd, 1885.

IERIHON, ora$ din Palestina; pe la 1600 a

Chr. Isus Nevi 1-a Inconjurat si, cazIndu-i zidurile la sunetele trompetelor, 1-a luat In stapinire.
IERMATA- NEAGRA, corn. rur. jud. Arad,
plasa Chisineu pe Crisul Negru; 2060 loc. St. c. f.
Intre Timisoara si Radna.

1692

www.dacoromanica.ro

IERNVT (sau HERMIT), com. rur. jud. Tirnava-

mica plasa Iernut. Statie c. f. Intre TIrg,u-Mure$

$i Razboeni.

IERTJSALIM (ebr. IERUSALAHM, arab EL BUDS,

turc. KttDS-I-6ERT2; fr. ger. JERUSALEM, ital. GERUSALEMME, lat. HIEROSOLYMA; mai tirziu s'a numit

AELIA CAPITOLINA), oral In Palestina, care se

administreaza de Anglia cu mandat din partea

Societatii Natiunilor; 63.000 loc. E unul din cele
mai vechi oraae can exists azi. Exista Inainte de
regale David, Solomon a zidit aci vestitul templu

tot crestinii li iesira In Intimpinare. Oasele lui IERau fost duse la Antiohia, de aci cInd Saracenii
luara ora$ul fura aduse la Roma, unde se ILF
gasesc $i azi.

IGNATIE, episcop al Rtrrinicului lntre 16371653; apoi mitropolit al tarii pinit pe la 1656,

clnd a fost rrevoit sa demisioneze. Ca mitropolit,

a Intimpinat pe Patriarhul de Antiohia, Macarie1

a luat parte la ceremonia InmormIntarii

lui

Mateiu Basarab $i a Intronarii lui Constantin

CIrnul.
IGNATIE II, episcop al Rinmicului, pe la
1659. In 1668 e pomenit ca decedat.

IGNATIE II, mitropolit al Ungro-Vlahiei,

1810-1812. Grec. era mitropolit at Artei, rind a
lost chemat $i asezat In Bucuresti de armatele ruse$ti de ocupatie.
IGNATIEW NIOOLAE PAVLOVICI ( 1828 t1908

om politic $i diplomat rus. A fost arnbasador la

Peking (1859), Constantinopol (1864), a luat
parte la semnarea tratatului de la San-Stefano
(1878), a fost ministru de interne (1881).
IGNATIU DE LOYOLA ow- LOYOLA.
IGNATEI, corn. rur. jud. Orhei plasa Rtispopenii. 2521 loc. Dupa legea 1929, face parte din
circ. corn. Rlispopeni.
IGNORANTWTI, calugari a caror organizatie
a facut-o J. B. de la Salle $i are de stop raspindirea
culturii In popor (1584).
TGRI$, corn. rur. jud. Timi$-Torontal plasa
Periam: 3012 loc.
IISUS weave.
LLAMA., vechiu judet. In Banat despre care se
vorbeste In unele documente unguresti.
ILARIAN PAPIU sr PAPIU-ILARIANU.

MARIE TEODORESCU (t1925), episcop de Con-

Vederea Ierusalimului.

a lost distrus de Nebucadnesar (586 a. Chr.),

chid Incepe pentru Israeliti robia Babilonului;
recladit de Adrian (130 p. Chr.), ocupat de Per*i,
de Arabi, etc. a fost cucerit de Cruciati la 1099

clnd Godefroy de Bouillon a fundat Regatul Ierasalimuini, distrus de Turci sub Sultanul Saladin In

1187. (Pr PALESTINA Si SIONISM).

IERUSALIMUL LIBERAT, epopee italiana In 20 de

ctnturi de Torquato Tasso (ow acest cuv. .

IESO (natio), insula din grupul japonez. Supr.

94012 km. p., 2.359.000 loc. rage pr. Matsmai,
Hakodata.
IEVD, corn. rur. jud. Maramurea plasa Iza;
3025 loe. St. balneara: pucioasa. Aci s'a gasit un
pretios manuscris din sec. xvi.
IEZER, schit corn. Cheia jud. VlIcea Intern.
1553 de Mircea Ciobanul $i Doamna Chiajna.

IEZERUL sau LACUL DOROHOIU, lac

jud. Dorohoiu.
rEzuffr, ordin religios catolic, Infiintat de Ignatiu de Loyola la 1534, desfiintat In 1773, reinMutat In 1805. In 1872 iezuitii au fost expulsati
din Germania, dar reprimiti In 1903; In 1881 din
Frants. Adversarii Ion ziceau despre dIn$ii: Cum
lesuitis, non cum lesu itis (Cu Iezuitii nu mergeti du Isus).
IFLAK, numele, dat de Turci, Munteniei. Si
KARA-IFLAK.

IGETI, corn. rur. jud. Storojinet. plasa Sire-

telului; 3200 loc. Dupit legea 1929, face rte din

circ. corn.' Ciudeiu. Statie c. f. Intre Carapciu-peSiret $i Ciudeiu.

IGLITA 0 sat mic., jud. Tulcea plasa Macin;

aci sint ruinele cetatli romane Troesmis. insula In Dunare, jud. Braila. lac jud. Tulcea
pe teritoriul corn. Turcoaia.
IGNATIE TEOFORUL, sf. martir, praznuit de
biserica ortodoxa la 20 Decembrie. Era episcop
al Antiohiei, model de virtuti crestinesti. In anul
107, venind Traian In expeditia contra Partilor
$i ajungind In orasul lui, a gasit In episcop un

mare adversar al cultului zeilor, 1-a trimis la

Roma, unde a fost sfIsiat de flare In circ. Drumul

ping acolo a fost un adevarat triumf, caci peste

stants. ales la Infiintarea acestei eparhii (1923 .

A fost Inainte preot $i profesor la liceul Sf. Sava"
$i la seminariul ,,Nifon Mitropolitul" din Bucure$ti.

ILARION CEL MARE (t ca. 371), glut praznuit de biserica ortodoxa la 21 Octombrie. S'a
Mout cretin la vlrsta de 15 ani $i a trait In pustnicie. RaspIndindu-se vestea ca face minuni, era
vizitat de multa lume $i de aceea a schimbat
de multe on locul de resedintil.: Il vedem pomenit
In Egipt, In Babilon, In Palestina, In Cipru, etc.
Se zice ca a murit In Cipru.

ILARION II, egumen al man. Bistrita, episunitilor din Transilvania, fu judecat de sinodul
din Bueuresti, prezidat de Patriarhul Dositeiu al
cop al Rlmnicului (1693-1705). Banuit de amic al

Ierusalismului, $i caterisit.
ILARION (f1845), episcop de Arges. Amic al
lui Tudor Vladimirescu. A ocupat de clout& on
scaunul: 1820-1823, 1828-1845. .A lucrat ca

partizan al lui Tudor la Inceputul miscarii acestuia..Era instruit $i. cu talent oratorio.
!LEA, corn. rur. jud. Satumareplasa Seini; 1012 loc. Statie c. f. lntre Satu-Mare $i BaiaMare.
ILEANA PRIM:10E9A( 1908).

fiica regelui Ferdinand si a Reginei Maria. S'a ocupat cu organizarea cercetaelarromane. In

Iulie 1931 s'a clisatorit cu arhiducele Anton de Habsburg.

ILEANA cosnmEANA, personaj

din pove$tile $i poeziile poporu-

Principesa Ileana.

lui roman. E Intruparea frumusetii, gratiei *i farmecului poetic feminin. Una din
formulele caracteristice: Din cosild Iloarea-i einid

o mie imparali asculta". In unele poezii este numita ai Simzeana cu epitetul de Sora Soarelui.
ILEANDA, corn. rur. jud. Some$, plasa Ileanda ;

1200 loc. I. MARE, statie c. f. Intre Dej $i Jibou.

ILFOV plrau, izvorate In jud. Dlmbovita

spre N. de Tlrgoviste. Din satul Bolovani se despart 2 brats: unul se nume$te cannon (pr- acest
cuv.), trace In jud. Ilfov $i formeaza lacul Cioca-

1693

www.dacoromanica.ro

I L I- nesti, trece prin baits Cernica $i se varsa In riul

altul se numeste inoveini sau Illovatnl,
IMR Dlmbovita;
trece $i el In jud. Ilfov $i se varsa tot in

ILLUSTRATION (L'), revistS franceza de informa-

tiuni stiintifice, politice, artistice, etc. cu nume-

r. Dimbovita aproape de corn. Dragomi-

resti. p jud. In Muntenia; cap. Bucurqti ; 5176 km. p 710.792 loc. (1915);
10 plasi,. 2 corn. urbane, 10 suburbane,
123 rurale (1926); tine de circ. Curtii-

J PRA OVA

de-apel din BUCUresti; are 1 scoala pri-

mary urban& afar% de Bucuresti (care are

103 scoale) $i 248 rurale (1929); 49 cooperative de aprovizionare 0 eonsum cu

capital 4.638.581 lei $i 5 coop. p. exploatare de paduri cu capital 1.771.000
lei (1925); are 400 biserici ortodoxe si
6 manastiri, tine de eparhia Mitrop. din

-1'

__C)

zzo

t.

gf

&

UCOVC

.........,_,

err

eo

-N,..,
PL.BOL

Poen,

uareassHerist
TIN, \...

glint:31r ;-,;..3,4

Bucuresti.

ILIA, statie c. f. De aci se desparte o

linie spre Arad, alta spre Lugoj.
imam, una din cele doua marl epopei
ale anticitatli grecesti transmise sub numele lui Omer. Este un episod din razboiul Troiei. Toata inultimea de fapte

410

Vdiel.117.Mr

PL BC TEA
BUC6VENI PL.BANEASA%--

'

.94'4.

pan?

....I.A'

Ir..'

PL

O ar.test
OMNE - .-

4110.,11110r4

%PO.,

agave

Jo

4.9.

s Pasarea ,...

11CUR $'41.

ISCerra

Cloplea

TL.PANTEy
t.

Saru CO)

ON,)\- f!: ... A

N

kos

principal al poemei. (pp- ODISEEA, omit).

ILIADE MARAS' (t 1785), profesor
grec In Bucuresti. A lost trimis de
Alexandru Ipsilante in Germania $i Italia pentru a-si complete studiile.

Pry NV nand,

idra \ PL.:
VIORA\

DESTI
t..

`,,
Chasid

t. Pruridu

Ca.

ILIA sau niE n, domn al Moldo

vei (1546-1551 . Era fiul lui Rares.
Putine fapte sint cunoscute din domnia

Obtlef tr)

are ca izvor minia lui Achile, eroul

LE$T1

PL.OLT NITA
OLTENITA

Harta jud. ilfov.

lui: e o expeditie In Transilvania Impreuna cu domnitorul Munteniei, Mircea Ciobanul, Indemnata de

Turd. Legaturile cuTurcii sint asa de maxi In tit

de bunavoe las& domnia frateluisilusi se duce la

Constantinopol, uncle trece la religia mahomedana.

TLICI VOISLAV (186211894), mare poet slrb.
1.14E TESVITEANUL, profet stint, praznuit de
biserira ortodoxa in 20 Julie. Se povesteste despre

el In vechiul Testament: s'a urcat la cer Intr'un

car de for.
ILIE, domn al Moldovei. Era fiul lui Alexandru-cel-Bun, casatorit cu Maria, sora sotiei Regelui Poloniei Vladislav Iagello. Vine la trop dupli
moartea tatalui sau, find eel mai mare fiu legitim (1432 sau 1433). E combritut de alti troll $i
mai ales de Stefan, care it $i rastoarna (1433 sau
1434). Ambii shit ajutati de Poloni, dar Regele
for socoteste ca e bine s& lase pe Stefan sa Own-

roase ilustratiuni. E mult cititS In tara noastrS.

A aparut In anul 1842.
ILMEN, lac In Rusia la S. de Novgorod, 919
km. p.
ILTEU, static c. f. jud. Arad, Intre Ilia $i Savirsin.

ILVA -MARE 0 I. MICA, corn. rur. jud. Nasand, plasa SIngeorz-brd; 4088
loc. $i 2059 loc. I. -MICA, static
c. f. Intre Beclean $i Rodna.
IMERETINSKI ALEXANDRU

CONSTANTINOVICI numit Si PRINT

BAGRATION (1837 t 1900),

general rus. A fost seful marelui Cartier In timpul razboiului
din 1877-78, apoi (1897) guvernator general al Poloniei.

I3IITATIA LUI ISUS, opera atri- Sterna jud. Ilfov.

neasc& $i oil tie pe Ilie In statele sale ca s & -1 aiba

buitri lui TOMA A KEMPIS (ow acest dm), s'a tra-

destul de credincios. Aceasta situatie tine cam

un an $i Ilie vine cu partizanii s&i $i -1 invinge, dar
Polonii gases arum o all& cale de lmpacare: sa
domneasca amindoi, Ilie avind cea mai mare
parte din tars $i Stefan o parte mai mica in Sud.
Lucrurile merg bine cam 9 ani (1434 sau 1435 pina
In 1443 sau 1444), dar Stefan, ambitios, se rascoalri cu ajutor polon, prinde pe fratele tau, II
orbeste gi-I Inchide. Bic a Moat doi fii: Romani

universala.. 1. Imp. roman (29 a. Chr.

395 p.
Chr.), Intemeiat de August $i desfacut In doua la
moartea lui Teodosie; 2. Imp. roman de Occident

candidat pentru cazul chid celalalt nu i-ar fi

Alexandru.
ILIBSCU TA$CII, profesor roman macedonean

In orasul Crusevo. A publicat scrieri In dialect.

ILIRI ( = ILLYRI), popor de engine indo-europeana, care a locuit In Peninsula Balcanica. In
timpul dominatiunii romane, ei ocupau o pro-

vincie numit& Illyrioum, care corespundea In parte

cu Albania de mai tlrziu. In 1809 Napoleon I lurc

de la Austria regiunea corespunzatoare In parte

vechiului Illyricum $i forma o provincie de 50.000

km. p. $i 1.500.000 loc. In 1816 aceasta provincie
$i cu a/tele formara Regatul Iliriei, supus coroanei

austriace. Pe la 1850 regatul se desfiinta $i toate tinuturile lui devenira simple provincii austriace. Aceasta sicuatie tinu pina dupa razboiul mondial, cind ele trecura parte la Italia parte la
Iugoslavia.

ILIS$TI circ. c. j. Suceava, cu 3 sate (1929).

ILLINOIS pp rlu, afl. al lui Mississipi, lung.
410 km. p stat din Statele-Unite Americane
(din 1818), 146.756 km. p., 6.485.000 loc.

dus de mai multe on In rom.: de Samuil Micu,

1812 ms. Acad. Nr. 397; de Gavril Munteanu,
Buc. 1845; de P. N., Bacau 1902.

IMPERIL: cele mai Insemnate imperil din istoria

(395-476), cap. Roma, Inceput cu Onoriu, un

fiu al lui Teodosie, sfirsit cu Romulus Augustulus;

3. Imp. roman de Orient (395-1453)cap. Constantinopol, Inceput cu Arcadiu, celalalt fiu al lui Teodosie, sfirsit cu Constant-in xiii Paleologul, s'a

numit $i imp. grec, imp. Constantinopolei, imp. bi-

santin, fr. Bas-Empire, ital. Basso impero; 4. Stintul

Imp. sau al 2-lea imp. de Occident (800-888), Intemeiat
de Carol eel Mare; 5. Imp. romano-germanic sau germanic (';' ?-1806) Intern. de Oton eel Mare $i ter-

rninat prin abdicarea lui Francisc II; 61 Imp. Jahn

(1204-1261), Intemeiat de Cruciati la Constantinopol; 7. Imperiul mesa (1533-1917) Intemeiat

de Ivan eel Groaznic, care is titlul de tar $i mareste
unitatea statului; 8. Imp. Frantei (1804-1814) Intemeiat de Napoleon I $i ofirsit cu caderea lui; re-

Infiintat sub Napoleon in (1852,-1870) zis

al

doilea imperin; 9. Imp. Germania! (1871-1918) Intemeiat de regele Prusiei, Wilhelm I, care fu pro-

clamat Imp. la Versailles, $i desfiintat prin fuga

lui Wilhelm dupli armistitiul din 1918; 10. Imp.

Incinlor treat In 1878 $i unit cu coroana regala a
Marei Britanii.
IMRE ALEXANDRU ("1820.11900), filolog $i is-

1694

www.dacoromanica.ro

oricliterar maghiar, profesor la Universitatea din

Cluj (1872). Opere: Magyar mondattan (Sintaxa
maghiara), A hOzephori magyar irodaloni stiljarol
(Despre stilul literaturii maghiare medievale),

INDIA (pp- harta Asix1), regiune vast& din Asia

de S. alcatuita din cloud mari peninsule: INDIA DE INCik
NORD (numita de obiceiu numai INDIA) si INDIA 1011-,

INC4SI, vechii locuitori din Peru, care aveau

o civilizatie proprie foarte interesanta.
rumuzrria, un fel de tribunal religios instituit
pe la 1184, care judeca pe eretici In secret si putea
sa-i supuna la torture. A fdcut multe victime

4.715.000 km. p. 'De ea tine si insula Ceylon (65.000

km. p.). E udata de Indus, Care izvordste din Hi
malaia si se varsa In golful Arabic, Gange, care se
varsa In Golf Bengal ca si Brahmaputra. In partea de

DE sun (numitii. de obiceiu INDOCHINA). despartita

prin golful Bengal. INDIA are o supraf. de ca.

Xazinczy kOlteszete (Poezia lui Kazinezy).

N. sint M. Himalaia, la Sud Gatii de V. si de E.

Populatia e de ca. 325.000.000 loc. Cea mai mare
parte din teritoriul Indiei apar(ine Angliei; ea constitue imperiul Indiei (indian empire hind) ei esteguvernata de un vice-rege. In aceastft stapinire se

In Virile catolice. A fost desfiintata. In Franta de

Napoleon In 1808, dar s'a reinfiintat In 1814 pentru

scurt timp (1820); In anii urmatori a disparut

treptat $i In celelalte state.
INCUL'I' icor (*1885), om politic roman din

cuprind: a) 9 provincii (ca: Assam, Bengal, Bombay,

Basarabia. A facut studii la fac. de medicine. din

Dorpat, apoi la fac. de stiinte din Petersburg. Fi-

etc.); b) 9 state si agentii (Intre cari si Beitunatan);

zician la observatorul meteorologic din cap. Rusiei,

profesor la scoala comerciala. de acolo. A recut

studii despre razele anodice, despre natura luminii; a publicat biografii de savanti si articole de
vulgarizarea stiintei. In 1917 s'a amestecat In

luptele revolutiei rusesti si a fost ales presedintele

primei adunari romanesti In Basarabia, apoi presedintele republicei independente moldovenesti.

A fost ministru In guvernul prezidat de Alex.

Marghiloman ca reprezentant al Basarabiei (9
April 1918), apoi In urmatoarele guverne din
anii 1918, 1919, 1920, 1922 si apoi In guvernele
liberate ca ministru de resort. Ales membru al
Academiei Romane (.1918), a vorbit In discursul
de receptie despre: Spatiul si tintpul In noua
lumina stiintifica.
INDEPENDANCE BELLE, ziar politic din Bruxelles,

fundat In 1830.

umEPENDANdE (L') ROIIMAINE, ziar politic, apare

In Bucuresti din 1879.

INDEPENDENTA, statie c. f. jud. Covurlui,
Intre Barbosi si Tecuciu. Circ. com. cu 2 sate.
INDEPENDENTA (rdzboaie pentru). Cele mai in-

semnate: 1. razb. !tenet contra Austriei (1859-

1866); 2. razb. matelor unite contra Angliei (17751783); 3. razboiul numaniei contra Turcilor (1877).

Independenta noastra s'a proclamat In Camera

la o interpelare a lul Nicolae Fleva si a doua zi
la serbarea obisnuita de 10 Maiu guvernul, presedintii Corpurilor legiuitoare si regele In cuvIntftrile rostite au accentuat faptul. Iata numele
deputatilor cari au votat independents: N. Atanasiu, St. Bechianu, D. Berendeiu, Gr. Berendeiu,
C. Bobeica, P. Buescu, Sc. Clilinescu, I. Clmpineanu, R. Campiniu, A. Candiano-Popescu, Gr.
Cantacuzino, G. Cantili, D. Cariagdi, N. Catargi,
A. Celebidachi, P. Cernatescu, G. Chitu, I. Codrescu, C. Coliblisanu, N. I. Constantinescu, E.
In ziva de 9 Maiu 1877 printr'o motiune ca urmare

Costinescu, I. Diamandescu, N. Dimancea, I. Docan, D. P. Economu, M. Fereehide, Sc. Ferechide,

c) 2 state vasale, cu oarecare independenta, guvernate de un maharajah: suntan ei Nepal. Mara de

acestea, shit foarte multe insule.
Capitala Imperiului britanic din India este
Delhi, 304.000 loc. Orase pr. Calcutta, fosta capitals
pine In 1911, 1.328.000 loc., Bombay, 1.176.000 loc.,
madras, 527.000 loc., Remain, 342.000 loc., Lahore,
282.000 loc.
Pe teritoriul Indiei, pe coaste, se gasesc si clteva

micf teritorii cu orase cari shit posesiuni franceze

(Pondlohery, Ohandernagor, Yanoon, Harikal, Mahe) i

altele porlugeze (Goa, Damao, Diu).

Cea mai deplirtata epoca din viata popoarelor

din India este cunoscuta din car-tile Vedelor. Dupft

aceasta urmeaza epoca zisa a bramanismului, dupa
care vine a budismului (sec. iv a. Chr.). Persil sub
Darius cucerira o parte din acele regiuni, apoi veni

expeditia lui Alexandru cel Mare care se opri la

fluviul Indus. Mai tlrziu Romanli si Arabii avura
raporturi comerciale cu India. 0 stapInira In
parte Arabii (sec. vu p. Chr.), Afganii (sec. xii),
Mongolii (sec. xiv). Chid Incep calatoriile cari au
de rezultat marile descoperiri geografice, se ern&
aci colonii portugheze, olandeze, franceze si en-

gleze (sec. xv yi urm.). Infintarea Companiei

engleze a Indiilor", pe la 1600, contribui la Intarirea influent,ei Englezilor In aceste part,i. Ea
se marl prin rela(ii comerciale, prin asezari coloniale si prin lupte cu indigenii $i chiar cu Europenii (mai ales cu Francezii): pela 1767 mai
toatti India centrals recunosou suprematia en
gleza. La Inceputul sec. xix aceasta supremetie
se Intinse *i mai departe. Dupti luptele grozave ce

avu sa sustie la 1857 cu Cipaii revoltati, Anglia

Iii anexe. India si In 1876 Regina Victoria primi
titlul de impardteasa a Indiilor, tar Regele actual
George V se Incorona In aceasta calitate in orasul
Delhi, care deveni capitaia acestul imperiu. Curind

dupa aceasta Incepura mischri revolutionare cu

caracter nationalist, manif estate prin atentate individuate sau In masa, inregistrate chiar In anul
1929 si 1930. (we- DIDOCHINA1.

N. Fleva, D. Frunze, I. C. Fundescu. N. Furculescu, D. Genescu, P. Gheorghiadi, P. Ghica, G.

Ghitescu, G. Gittt, D. Giani, C. Giuvara, P. Gra.disteanu, C. T. Grigorescu, G. Hasnas, T. loan,
G. Livezeanu, Neron Lupascu, G. T. Maori, V.
Maniu, G. P. Mantu, D. Mdrgaritescu, F. Milescu,
G. Misail, Chr. Mosescu, S. Nicolau, St. Parurf,

INDIAN OCEANIIL se Intinde Intre Africa, Asia

si Oceania, supraf. '75.000.000 km. p.

Predescu, D. Pruncu, G. Pruncu, G. Ratescu,

G. Radovici, N. Rosetti, M. Schina, G. Sefendachi, Gr. Serurie, R. Stefanescu, V. A. Urechia,

imensa provincie cu o supraf. de ca. 2.000.000 km.

pl., udata de fluvii mari: Dranady, Seinen se varsa

R. Patarlageanu, I. Poenaru-Bordea, G. Polizu, E.

E. Vergati,_ G. Vernescu, I. Vilacrose. N. Viisoreanu, Gr. Vulturescu, T. Calinescu, V. Vidralcu,

Z. Urlateanu, G. Goga, M. Ghelmegeanu, A. Sih-

leanu, C. A. Rosetti. (Abtinut N. Ionescu si N.

B. Locusteanu).

INDEX, lista. In care se inscriu cartile pe cari bunii

catolici nu trehue sa le citeasca. In cursu) anilor

s'au adunat liste numeroase. Cfutile acestea
oprite erau In anii din urma In numar de 15.000.
Supravegherea acestor liste o are asa numita congregatio indicis. De la acest fapt vine expresia:
i-a nue la index = I-a dephrtat pe cineva de la o
Insarcinare sau it tine In banuiald.
.

locuitorii Indiei. In mod impropriu

se da acest numb si vechilor locuitori ai Americei
de Nord, pentruca, dupa calatoriile lui Columb,

se credea cs el a descoperit tarmurile Indiei din

partea de V.

INDOCHINA, este partea de E. a Indiei. E o

In Golful Bengal (Ocean Indian), blenam, Mekong se

verse. In G. Siam, etc. Partea de N. V.Birmania face

parte din imperiul britanic, care mai stapIneste

si partea de S. a peninsulei numita malacca cu

orasul Singapur. Partea centrals o formeaz5 regatul

Siam (pm- acest cuv.). Partea de E. este Indochina
tranoesA, care cuprinde previnciile Tonkin, Annam,
Laos, Cambodge ai Coohinohlna, formind un teritoriu de

ca. 701.000 km. p., cu o populatie de ca. 19.000.000

locuitori.
INDUS, 11. India, i-Zvoreste In Tibet, se Varsa
In mares de Oman; 3120 km. lung.

INDUSTAN, numire geografica oorespunzatoare In parte nu India, fat% Beluoistan la V. $i

1695

www.dacoromanica.ro

'NE IntinzIndu-se ptna la Gange

IOA

gl

cuprinzInd toga

peninsula (o INDIA)
INESTI, corn. rur. jud. Orhelu, plasa Telenesti;
2632 loc. DupA legea 1929, face parte din circ. corn.
Telenesti.

INEU 0 corn. rur. jud.

plasa Ineu;
6212 loc. Asezat pe ambele maluri ale Crisuluialb ; comerte de vinuri. A Post cetate. Statie c. f.
pe liras Arad-Sintana-Brad. 0 corn. rur. jud.
Arad,

ceste. Mai avem de la el $i 8 epistole; i se atribue

$i Apocalipsul.

I04N III

zis ARMEANUL sau cel

CUMPLIT,

(t 1574) down al Moldovei 1572-1574). Era

fiu natural al lui $tefilnita, fiul lui Bogdan. Mama

Ciuc, plasa Centrala: 2139 loc. 0 corn. rur. jud.

Bihor, plasa Tileagd; 2150 loc. 4 Q vIrf In Muntii
Rodnei jud. Nasaud, peste 2000 rn. lnaltime.
INGRES [e n grl JEAN-AUGUSTE (' 1730 t 1867),

pictor francez, renumit mai ales prin perfectiunea

desenului.
INN, rlu, izvorarste In Elvetia (Canton Grisons), trece prin Austria, prin Bavaria $i se versa

In Dunare la Passau, duptt ce uda multe orage,

Intre earl Innsbruck.

INNSBRUCK, ores Austria (Tirol); 55.000 loc.
INOCENTIU III ('116111216), al 181-lea

papa al Romei (1198-1216). A pornit cruciada

contra Albigensilor si a lust initiativa cruciadei
4-a. Numele lui: BARON SEGNI.
INOCENTIU IV (1-1254), al 185-lea papa al
Romei (1243 1254). E acela care a excomunicat
pe Imparatul Frederic u. Numele lui era siraBALD
FIESOHI.

INOCENTIU XI (*1611 t1689), al 247-lea papa al Romer (1676-89). A avut multe conflicte
cu Ludovic XIV regele Frantei. Numele lui era:
BFNEDIGT ODESDALMI.

INOCENTIU, egumen,

man.

Brancoveni;

episcop al Rimnicului Intre 1728-1735.

INOCENTIU 0KITULEBOU ('1819 ti 893), di-

rector al seminariului din Bucuresti 1850; episcop

al Buzaului 1873-1893.

INOTESTI, statie c. I. jud. Prahova, Intre

Ploesti gi Buzau.
nisTrrtrrun PRANTEI, se numeste reuniunea celor
5 Academil din Franta: Acad. trauma, de ineeriptil,

'Wag

de stlinte'morale of golltice, de irtrinte, de arts }ramose..

rNsTRuaroNEA PUBLICA, revista ()Bejaia pentru

loan Evanghelistul

INSTRUCTIUNEA PIIBLICA, revista oficiala pentru

Invatamint, Iasi 1860, redactor: V. Alexandrescu

[Urechia J.

INSULA SERPILOR, In Marea Neagra, la

45 km. de gura bratului Sulina; supraf. i7 ha.

Apa rtine RomAniei din 1879. Aci e un far.

INTERLAKEN, ores In Elvetia 'canton Berna)
Intre lacurile Thun $i Brienz; 3621 loc., localitate climaterica europeana.

IOACHIM sfintul, praznuit de biserica or-

todoxa la 9 Septembrie. E tatal Sf. Fecioare Maria.

IOACHIM II (EoToR), elector de Brandeburg ('1505 1.1571), unul din cei cari au contribuit

la introducerea reformei In Germania.

IOACHIM, mitropolit

1774-1777.

al

Proilaviei

Intre

IOAN AGRAFIOTUL, profesor grec la Academia

Don-masa. din Bucuresti pe la 1780. Se zice ca

a colaborat la dictionarul lui Henricus Stephanus
(ear Estienne).
10.AN APOSTOL $I EVANGHELIST (1-101), praznuit

de biserica ortodoxii la 8 Maiu. Frate cu Iacov,

a lost apostolul cel mai iubit de Isus. Lui i-a Inpe mama sa
credintat clnd era pe truce
ca s'o ingrijeasca, prin faimoasele cuvinte:
,.Femeie, Wa fiul tau!" Pe el si pe alti doi (Petru
it Iacob) i-a luat ca martori la schimbarea la fata.
Lui i-a destainuit la cina cea de taina ca Iuda
va 11 vIrvatorul. Dupa Inaltare. loan a predicat
Invatatura lui Hristos In Asia mica, a organizat
episcopatele alegind si sfintInd pe cei vrednici.
In anul 95 a lost arestat si chinuit. Domitian 1-a

relegat In insula Patmos dar Nerva 1-a liberat $i el a continuat sa-si exercite misiunea pins la
adinci batrInete. Sf Ioan este autorul Evarigheliei,

care-i poarta numele, si care are de obiect a completa lipsurile din celelalte trei; e scrisa. In gre-

Invtrtarnint, Bucuresti 1859-61, sub redactia lui

Aug. Treb. Laurian

(ducat Evanghelia lui Teodosie, Bucurefti z682).

lui era armeanca, de aci supranumele ce-i dase

poporul. Cu gindul de a-si pregati drumul la

tronul Moldovei, a calatorit prin Polonia, Crimea,

Germania (servind in armata Imparatului Maximilian), apoi s'a dus la Constantinopol, de unde a
lost exilat In insula Rodos (ca pretendent la tron
neplacut): aci se face negustor de pietre pretioase, cistiga sume Insemnate, 1$i face relatii
printre puternicii de la Poarta,
1$i face $i In Moldova un partid
si astfel devine domn In 1572.
Stapinirea lui e infatisatA ca
plinli de acte crude (acute mai

ales contra boerilor, pe cind

auta sa atraga iubirea poporului de jos. AmestecIndu-se in
intrigile politice din Polonia cu
prilejul alegerii ca rege a lui

I Tenric de Anjou, in care era In- 1,,

teresatit $i Tureia, 1$i creaza oaoan Voctit.
recare atmosf era. ostila la Poartil.
cel
Amestecul Chiajnei, care doreste
re$te
un tron pentru fiul ei, Petru Schiopul,
Umilli
Clu,

aceasta ostilitate

gi

Ioan, nevoind s se supunA

cererilor de bani, e destituit $i se decide a-si 'Astra

tronul cu armele. Ajutat de Cazaci, doblnde$te

mari victorii contra armatelor turce$ti si mun-

tenesti, intrli. In Muntenia, prada mai multe ora$e,

pune Domn pe Vintilli Voda; dar, dupo, ce venira
alte o$tiri turce$ti $i dupri ce fu triidat de eel mai

de aproape al sau capitan Ieremia Gotta, fu

nevoit sa capituleze la Roseani cu conditia de a fi

trimis viu la Constantinopol. Comandantul armatei turce$ti, insa. II ucise pe loc in mari chinuri.
Vista lui a Post scrisa cu mare admiratie, exage-

1696

www.dacoromanica.ro

rInd uneori, de B. P. Hasdeu (1865); asemenea a dat

subject unei piese de M. Sorbul (Letopiseti', 1914).
I04N BOTEZATORUL, praznuit de biserica or-

todox& la 7 Ianuarie. Dip& ce a stat treizeci de

ani In pustie, Incepu s predice, sa prevesteascti
venirea lui Mesia $i s& boteze. Isus a venit Si el,
loan 1-a recunoscut $i, dupa staruinta lui, 1-a
botezat si pe el. De atunci toata. lumea 11 venera
$i chiar Irod, tetrarhul, f
11 chema ca s&-i asculte

cuvintele. Cu mare modestie zicea ca este numai Glasul celui ce sti ig

In pustie (vox clam antis
in desertd). Dup& ce Irod

telui sau, loan 1 mustra

In public. Irod 11 puse
la inchisoare si lntr'o zi,

(1456). Avea ca adversar pe

contele Cilly. Fiul sau Ladislav 11 ucise gi fu la rindu -i
omorit din ordinul regelui; dar
hind silit a -5i parasi tronul,

praznuit de biserica ortodox& la 13 Noembrie, 27

si 30 Ianuarie. Era fiul unui general roman, care

comanda trupele din Stria. Rams fare tats In

fraged& virsta, a fost crescut de mama sa In
principiile unei severe virtuti, a fost instruit de
cei mai Invatati profesori din acea vreme si pe
la 20 de ani ajunse advocat cu renume. Episcopul Meletie din Antiohia 1-a luat pe Mga
dinsul, Si 1-a instruit in cele religioase; dar el
parasi palatul episcopal si, dupa aceea, se re-

cind Salornea, fata sotiei

sale, dant& cu prilejul

unui mare banchel, el

fagadui ca-i va da once

ea,

tului sint Impartite In

diferite partd ale lumii

i-a asigurat prestigiul

loan Hunyadi.
104N HRISOSTOM sau GURA
DE AMR, slavon. ZLATOUST ('ca. 347 -M07), sflnt

pe Irodiada, sotia fra-

sfatuita de mama ei, ceru

capul Sf. loan, ceeace se
indeplini. Moastele Sfin-

riei

prin actiunile sale militate. Ultima lui actiune a fost gonirea

lui Mahomed II de la Belgrad

veni in locu-i alt fiu al lui loan,

Mateiu Corvin (pm- acest cuv. .

isi parasi sotia i lua

va cere $i atunci

domniei lui Vladislav, care era $i regale Poloniei 10A

(1440-1444) tit si In timpul minoritatii regelui
Ladislav (1444-1452) $i ehiar mai tlrziu, a fost 10A
conducatorul efectiv al Unga-

loan Botezatorul.
(duptt o veche icoana)

crestine. Se spune ca Neagoe, Domnitorul Munteniei, avea mina dreapta *i a daruit-o unei manastiri din Muntele Atos spre a dobIndi In saimb
capul $i mina Sf. Nifon.
IOAN II CAZIMIR ( *160911672 , rege al Poloniei, 1648-1667. Dupa o tinerete aventuroasa, In
care vreme se ram calugar la Roma si ajunse cardinal, fu chemat In Polonia la moartea lui Wladislaw IV. Parasi rasa, se casatori $i lua tronul.
Lupte necontenite, si interne *i cu vecinii, caracterizeaza domnia lui. A lost o epoca de anarhie;
atunci s'a infiintat liberum veto (1652), care a
avut asa de rele urmari pentru desvoltarea statului. Adversarli sal ziceau ca initialele numelui
sail I. C. R. ( Ioannes Cazimirus Rex) Inseamna
Initium calamitatum .Regni (inceputul calamitatilor regatului). A abdicat $i a murit In Frant,a.
IOAN I oRL MARE (1357 -r1433), rege al Portugaliei de la 1385.

104N cm Nou (1-1330), dint. Era din Trebizonda Si calatorea cu marfuri ale stapinilor sai.
Odata se afla pe o corabie a unui strain catolic.
Acesta, ca sa-i post& lua
marfa, 1a denuntat unui
Persan, adorator al focului, care
dupa traditie
s'a fi aflat la Akkerman
(Cetatea Alba) pe malul
Nistrului. A lost supus la
chinuri pentru credinta sa
si a murit acolo. Corpul
lui a fost luat de Alexandru eel Bun, Domnul Mol-

trase In munti, traind Intro comunitate de calugari

asceti, cari cultivau postul eel mai strict $i theerea. In 381 episcopul Flavian
11 facu predicator, chip& ce

Ii hirotonisi ca diacon. Renumele sau deveni universal

si Imparatul Arcadiu 11 facu

patriarh at Constantinopolului la 398. In aceasta calitate el a slujit biserica, :aclnd prozeliti $1 criticInd
uneori cu mare succes
rnoravurile usuratice ale a-

#41"
frto

ristocratiei. Apararea Eunu-

cului Eutropiu, care din sclav

ajunsese prim-ministru si pe

care Imparateasa Eudoxia

voia s&-1 p edepseasca, Ii facu

'

0/1.1
L

multi dusmani. Depus de un loan Hrisostom. (dupS

0 veche icoanA).
sinod special Si exilat in

Bitinia In 403, de unde fu rechemat, dar gonit

din nou, muri pe drum chid era condus spre locul
exilului. Ramasitele sale se gasese In hiserica Vaticanului din Roma. Din cuvintele $i scrierile sale

au ramas multe si s'au tradus In toata limbile.

IOAN DAMASCENUL (1- ca. 780), sfint praznuit

de biserica ortodox& la 4 Decembrie. Numlt dupa

locul nasterii sale, a fost om trivatat si cu situatie
!nail& la Curtea Califilor. Ca sa se curgiteasca sufleteste, s'a retras bite manastire, unde s'a supus
uneidisciplinefoarte severe. ClndLeon Isauricul a
publicat edictul contra icoanelor, Ioan a scris trei
cuvintari prin care apara inchinarea la ico ane si apoi
a colindat prin Palestina propagind doctrina sa.
IOAN DOCTOR. glut praznuit de hiserica or-

I04N COLIBASUL (t450),

todoxa la 31 Ianuarie. A trait In Alexandria Intpreuna cu Chiru, $i, Mud rnedici, profitau de
aceasta ca s& face prozelitism crestin. Pentru
aceasta au lost decapitati.

fiul unuibogb.tas din Con-

gundiei, a pornit razboiu contra mostenitorului

dovei,si dus .la Suceava.

praznuit de biserica ortodox& la 15 Ianuarie. Era
stantinopol ; a 'Ansa casa
parinteasca $i, dupa mutt&

vreme, a revenit, dar n'a

lost recunoscut si a trait

IOAN FARA FrucA (*1371-1.1419), ducele Bur-

Sf. .loan cel.Nou..

(Dm Cazania lui
Varlaam 1643)

lute coliba pe proprietatealor. Numai cind a lost

samoaras'a $tiut tine e. Parintii au ridicat pelocul

acela o biserica frumoasa. Corpul lui se anti la

Besancon (Franta).

IOAN CORVIM HUNYADI ( ca. 1400'1'1456), din

familia romaneasca a Corvinetilor, al carei sediu

era In jud. Hunedoara. unde se afla $i ani castelul.
Voevod al Transilvaniei (1442), el dot:Audi comanda armatei unguresti si avu marl succese
contra Turcilor, dar si citeva InfrIngeri. In timpul
Gh. Adamescu. Dictionar enciaopedic ilustrat.

tronului Frantei (Carol VII), a Invins In mai multe

lupte, a luat Parisul si a lost asasinat tocinai cind
incepuser& tratative de lmpacare intre el si mostenitor.
IOAN FARA PAMINT ( *11661-1216), rege al An-

gliei de la 1199. A pierdut posesiunile ce avea In

Franta; a dat constitutia nurnita magna charta

/ibertatinn (1215).

IOAN LusiNna, episcop socinian In Moldova,

1561-1563, In timpul domniei lui Iacob Eraclidul.
IOAN MILOSTIVUL, sflnt (1.619) prlizin. it de

biserica ortodoxii la 12 Noembrie. Din familia

nobila $i cu avere mare, raminInd vaduv, se

lepada de tot, impartind averea la saraci, $i

1697

www.dacoromanica.ro

507

100AN-

tad In practice faptelor bune. Ales patriarh al

Alexandriei (608), a continuat milosteniile Bala.
a dat neconterut sfaturi celor nenorociti, a Impacat pc cei Indusmaniti, a predicat contra ere-

A publicat carti de specialitate: Granzatica eland,

1840; Dictionar eleno-rarndrzesc (1864) si clteva
traduceri din limba franceza (Rosalinda, 1850;
Tractal de rnorald, 1859) $1 un studiu despre originea limbii rorndne (1882). A lost membru onorar al Academiei Romane (1871).
IOANID G. (`1838t1921), pictor roman.

ziilor.
IOAN NEPOMUC SALVATOR (1852), arhiduce al

Austriei. A participat la ocuparea Bosniei In 1878,

a ocupat functiuni lnalte In comandamentul arma-

IOANITI sari CAVALERI AI SPINTULTII IOAN, ordin

tei; a disparut In 1890 fart st se mai tie de el.

IOAN PALEOLAvRauL, stint praznuit de biserica ortodox& la, 19 Aprilie. Parasind patria si
familia, a pornit In propaganda si a murit la
Schitul Sf. Hariton.

cavaleresc religios. infiintat pe la 1048 cu scopul

de a Ingriji de bolnavi din spitale, avind drept

centru o manastire cu hramul Sf. Joan. Cu timpul
au dobindit organizatie militant si s'au luptat
pentru apararea locurilor sfinte. La un moment,
ne mai putind rezista Turcilor In cetatea In care
se Intarise, s'au retras si s'au asezat in Insula

IOAN V PALEOLOGUL ( 1332 t ca.1390), Imparat

bizantin (1341-1390). Domnie turburat& de marl

lupte civile. Ct(iva ani a avut asociat la tron pe
loan Cantacuzino. Batut de Turd, a Post slit
a le ceda cele mai frumoase provincii.
IOAN PosTrroRm (f595), patriarh al Consantinopolului (dela 586), stint praznuit de biserica ortodox& la 2 Septernbrie. A dus o viat&
de mare simplitate si a lost cunoscut prin regimul de hrana redus la cea mai simpl. expresie
(pepeni, struguri, smochine) in vreme de treizeci
de ani. Traditia li atribue minuni efectuate g,ratie

ROC1011 (pint la 1522), apoi In insula Malta ; de atunci

si-au schimbat Si numele. Prin sec. 'tut aproape a

disparut ordinul. (rir MALTA).
IOANOVICI CONSTANTIN (1813 t1865), prole-

;or roman In Banat. A Post inspector al scoalelor

romaneortodoxe din regiunea aceea pe la 1850-60.
IOANOVICI NESTOR (t1830), primul episcop
roman al cparhiei Aradului (1829-1830).

IOAS4F, episcop al eparhiei Buzaului 1708-

1716.

rugaciunilor lui. ProclamIndu-se patriarh ecumenic

ION,unul dintre juzisau judeli,mici stapinitori

In Tara Romaneasca prin sec. mu, pomenit intre
1249-1251.
ION CORVIN, circ. corn. jud. Constanta cu
18 sate (1929).
ION I. C. BRATIANU, circ. corn. jud. Braila

a provocat un protest din partea papci de la

Roma.

IOAN SCARARIIL ( ca. 525 605), stint, prazmitt de biserica ortodox& la 30 Martie. Om Invatat, s'a calugarit si a trait multi ani In pustie.
Pe la anul 600 a lost ales stare al unei manastiri
din muntele Sinai. A lasat o carte numita Scard,

cu 13 sate (1919).

IONESCU nimrrerz (11929). medic roman.

Profesor la faculatea de medicint. din Bucuresti,
specialist In boli interne.

fiindca arata treptele pe can trebue sa le urce

omul spre a ajunge la perfectiune.

IOAN II SIGISMIIND (.15401-1571), rage al Un-

gariei si principc al Transilvaniei. In timpul

sau s'a rifispIndit In Transilvania protestantismul.

A stat in legaturi de prietenie cu Al. Lapusneanu,
dornnul Moldovei, care a ajutat pe Isabela, mama

lui I. u, sa recapete stapinirea Ardealului.

IOAN UCENICUL, stint praznuit de biserica ortodox& la 18 Aprilie. A Post ucenicul Sf. Grigore

Decapolitul si, dupe moartea acestuia, a trait

la locurile sfinte lntr'un schit al Sf. Hariton, unde

dat duhul.
IOAN I ZAPOLIA sec ZAPOLYA.
IOAN I ZIMISCES (*925 t976) imparat bizantin

dela 969. A ucis pe Foca pentru a fi ales el; a

expulsat pe Manichei din statul sau. (.w- MANICREI).
IOANA(JEABiNE)D'ARC(* 1412

11.431.), mina franceza. In vremea clnd tura sa era ocupata de

ostiri englete, ea, fiica unor

Academie', fie In brosuri separate.

IONESCU RADII ('1832 11873), ziarist si critic

simpli tarani, isbuti sa ridice

roman. A colaborat la diferite ziare, a publicat

articole In Revista romana." a lilt Odobescu
(1861-63), un volum de poezii (1854); a lost di-

moralul armatci franceze, s& libereze orasul Orleans si sa fact

posibila Incoronarearegelui Carol vii la Reims. Fiind, Mal,
prinsa de Englezi la Compiegne,
fu osIndita ca vrajitoare si ars&
pe rug. Amintirca ei a Post ne-

contenit cinstita de Francezi;

mars serbtri s'au facut In onoarea el mai ales In anii din um&

cind Vaticanul a declarat-o

rector al Ministerului Cultelor, deputat, agent diplomatic la Belgrad (1867).

IONESCU TAKE ('1858 11922), om politic roman. A lost advocat ; a debut
tat In politica. Ia 1884 ca par-

tizan al lui C. A. Rosetti, a

trecut apoi In partidul liberal,
a luat parte la luptele opozi-

sfinta. (1920).
IOANICHIE CEL MARE (f
loam d'Arc
ca. 845), Milt praznuit de biserica ortodox& la- 4 Noernbrie. (dupa o statue).
A lost soldat in garda Imparatului Constantin Copronim, a ajuns la grade marl, a persecutat pe in-

chinatoril la icoane, dar, convins de ratacirea sa,

a renuntat la situatia ce avea si s a flcut calugar.

IOANICHIE, Mitropolit al Proilaviei pe la

IOANTCHIE, episcop al Romanului 17471769.
IOANICHIE MEW, episcop al Romanului
1716.

1897-1899.

IONESCU ION, inginer roman. Profesor la

demie! Romane (1919). A publicat articole de
specialitate In reviste si In Buletinul Soc. politechnice, In brosuri. Cittm: Beton armat, 1915;
Invatamantul technic superior, 1914; Viata lui
Euler, 1910; Podul de la Borcea, 1919; Activitatea lui A. Saligny, 1916; Lucr 'ante publice
la Romani, 1922.
IONESCU NicoLAE ('182011905), am politic
roman. A Post profesor de istoria universal& la
Universitatea din Iasi; orator apreciat, a lost deputat, senator, ministru de externe (1876-77);
membru al Ateneului Roman si Academiei
Romane. A publicat articole In Romania literard" (1855), in ziarul Steaua Dundrii" *. a.,
diferite discursuri si conferinte fie in Analele
scoala politehnict. Membru corespondent al Aca-

IOANTE, GEEORGHE (1830t1888), profesor roman de limba elena Ia scoala Sf. Sava din Bucuresti

tiei unite contra guvernului

lui I. khatianu si In 1891 a intrat In guvernul lui Lascar Catargiu ca ministru de instructte,

(OA in 1895), clnd a facut

reforma invatamIntului primar si normal. De aci Inainte

a avut rol rle frunte In viata Take Ionescu.
politica. Ministru de instructie, apoi de finante In cabinetul prezidat de
G. Gr. Cantacuzino (1899), a contribuit la desfacerea Junimistilor de Conservatori. A avut ministerul finant,elor In noul minister conservator at
mi G. Gr. Cantacuzino (1904-1907), dar In
rursul nenorocitelor everimente din 1907, el a
dat concursul situ guvernului D. A. Sturdza pin&
la restabilirea linistei. Atunci s'a despartit de

1698

www.dacoromanica.ro

vechii conservatori si a format (21 Ianuar 1908)

partidul conservator-democrat sub sefia sa. Chad
s'a fticut un minister de concentrare conservatoare sub prezidentia lui T. Maiorescu (1912), el

a luat internele. In timpul neutralitittii a Yost

intre partizanii intra.rii noastre In actiune altituri
de Franta si aliatii ei $i, dup. declararea rtlzboiului, a intrat In guvernul national format la
Iasi la 11 Decembrie 1916. Demisionlnd la Inceperea tratativelor pentru armistitiu, a plecat In
Franta, unde a lucrat cu alti emigrati romani
pentru a face cunoscut& situatda Romaniei si a
sustinea drepturile ei. In 1920 a fault parte cu
citiva amid din guvernul generalului Averescu
$i cind acesta, In urma unui conflict cu parlamentul, s'a retras, a format un guvern prezidat
de el (17 Decembrie 1921), dar n'a putut sa. obtie
majoritate si a trebuit se se retragfi dupe o tuna..
IONESCU TOMA ('1860t1926), medic roman.
A lost ajutor de anatomie la facultatea din Paris,
prosector (1883). Nuinit prin lege special& pro-

fesor de anatomie topograficil la facultatea de

medicin5. din Bucuresti (1894), a lost decan (1906,

1908, 1910, 1921) si rector al Universitatii (1912).

A Post membru onorar al Academid Romane

(1925).

IONESCU DE-LA-BRAD ION (*181811891),

agronom roman. A facut studii In Franta, a tost
administrator al mosiilor Domnitorului Mihaiu
Sturdza (In Moldova), profesor la Academia Mihailean& (1844), a fugit in Turcia la 1848, unde

ajunge administratorul mosiilor mar elui V izir ; apoi,

Intorclndu -se, a publicat scrieri de economic national& si agriculturii (Monografiile judetelor Dorohoiu, Putna, Mehedinti) si a lost de mai multe
on deputat, tuptand pentru drepturile Viranilor.
IONESCU-DOW WAN (' 1875), magistrat roman. Prezident al Consiliului legislativ. Fost profesor la scoala superioarti de stiinta de Stat $i la

$coala superioar& de agriculture, lost consilier

la Inalta Cure de Casalde. A publicat articole de
specialitate In revistele Curierul judiciar" si
Dreptul", IncepInd din 1898, si mai multe cacti
din can cittim: Presa fi regimul ei In Romdnia,
Tribunalele pentru copii, Responsabilitatea juridied a Statului, Procedura penald romdnd si un
raport despre dreptul penal prezentat conferintei
internationale de la Varsovia. E membru corespondent at Mademiei Romane (1928).
IONESCU-GION GEORGE ('1857 t1904), profesor si ziarist roman. Dup& studii la Paris, a Post

profesor la scoala normal& de institutori si la

liceul Matelu- Basarab din Bucuresti, inspector general al InvittlimIntului; membru corespondent al Academiei Romane
(1889) $i at Ateneului Roman.
A Post mult timp ziarist, seri-

comunicInd pe deoparte cu Adriatica, pe de alta

cu Mediterana.

IONTTA. sau roAmiU (t 1207) din familia Asanestilor, Imparat romano-bulgar de in ca. 1197.
Dobinde$te mad victorii contra Grecilor Bizantini.

Faima vitejiei lui ajunge la Roma si papa Inocentiu m Li scrie, Indemnindu-I a se alipi bisericii
catolice, lucru pe care Ionita 11 primeste si e Incoronat de trimesii papei In Noembrie 1204. In
acest timp latinii cu Baldovin de Flandra pun

stapinire pe Constantinopol si trateaz& cu dispret

pe lonitti, care dorea sa le fie aliat. De aci razboiu

lung cu peripetii diferite, dar In genere cu marl

victorii ale lui Ionita, care is prizonier pe Insu$i
Impbratul Baldovin. Interventda papei nu poate
linisti lucrurile si In timpul acestor turbudirt
Ionita e asasinat.
IONNITIIT THEODOSIU ( 18421.1918), unul din-

tre primii editori rorna,ni si Intemeietorul wimei

edituri sistematice, organizind acest nou comert.

In lard. A tip&rit Calendarul pentru toti Ro-

manii". A introdus si editat primul calendar zis

american cu foi detasabile.
IORDACHE ornrarrarrm, unul din capii eteriei
din 1821; el a prins prin Inselaciune pe Tudor
Vladirnirescu pentru a fi omorlt.
IOFtDAN (arab. ES-SEE14), fluviu In Palestina,

izvoraste din muntii Anti-Liban, $i se varsti. In

Marea moarta; lung 350 km. In apele acestuia s'a
botezat Isus.

IORDANES (sau

IOENANDES),

scriitor got

(pe la a. 500), a sods In latineste o istorie universal& pina la Iustinian si o istorie a Gotilor.

Are pasagii importante pentru Inceputurile istoriei

noastre.
IORDANESTI, com. rur. jud. Storojinet, plasa
Dumbrava-rosie; 2154 loc.
IOREST sau ILIE, mitropolit R oREST.
IORGA NICOLAE (1871), istoric si om politic
roman. A Mout studii la Iasi, Paris, Berlin siLipsca.
Profesor de istorie universal& la Universitatea din
Bucuresti (1895), membru al Academiei Romane
(1910), director al $coalei romane din Paris
(Fontenay-aux-Roses),decan al facultatii de litere,

rector al Universitatii, face In fiecare an cursuri

la Sorbona. A colaborat la multe ziare si reviste,
a condus revista Samandtorul" (1903), prin care,

s'a Intemeiat un curent literar cu caracter na-

tional-traditionalist si democrat-progresist, el
fiind criticul care a dat directivele. Acest curent

a dominat In primul deceniu al sec. xx si a lost

Imbrlitisat $i de scriitori din provinciile romanesti

pe atunci supuse, avind centre principale la Sibiu,

ind cronici teatrale si literare

In ziarul Romanul", s, a. A
colaborat la ,;Revista noun ",
$. a. A publicat cercetari isto-

rice (Ludovic XIV si Constan- 'AI

IONESTI corn. rur. jud. Gorj, plasa Jiu;

1403 loc. Dupla legea 1929, tine de circ. corn. Tur- IONcenii-de-Sus. 1i statie c.f. jud. VlIcea Intre IOR
Drag&sani si Riureni.
IONIA, regiune din Asia mica. (In anticitate)
cu orasele Milet, Efes, etc.
IONICA MAREA, cuprins& Intre Grecia si Italia

4,

tin Brincoveanu, 1884) $i multe

conferinte tinute la Ateneu
7
(Doitoricescul mesteug, 1892 ;
Generalul Florescu, 1894; Ele- G. IonescuGion.
mentul pitoresc In cronicile romdne, 1885), ra-

poarte scolare, arti didactice (Poetica, 1888) si

Istoria Bucure$ilor, 1899, cum si citeva traduceri.

IONESCU-SISESTI GHEORGBE (1885), agronom roman. Profesor la scoala superioar& de agri-

cultur& si director al Indrumtirilor agricole din

Ministerul Domeniilor, s'a ocupat, Intre altele

de mijloacele de a face folositoare terenurile inun-

dabile si necultivabile. A publicat articole In reviste streine, cum si carti de specialitate, dintre
cart cit&m: Reforma agrard in Romdnia, 1920;
Despre rapid, 1918; Ferma Herd,strdu. E membru
corespondent al Academiei Romane (1925).
Ministru de agricultur& In guvernul prezidat de
N. Iorga (1931).

la Cern&uti, cum si In vechiul regat la Craiova

si la Blrlad. Pe la 1905 Iorga a Inceput a se ocupa
de politica, a Post ales deputat de multe on si a
format un partid numit nationalist care are ca
organ Neamul Romdnesc. In Aprilie 1931 a Post
numit rninistru-prezident si a format un guvern afar& din partide. Mai multe reviste au
Post Intemeiate de dlnsul, Intre cart citam Revista istoricd (1915 $. a.). In reviste, brosuri si
volume diferite si In Analele Academiei", a publicat studii numeroase In cars s'a ocupat de:
a) Worts patrlei privity In general (Geschichte
des rumlinischen Volkes, Gotha, 1905; Istoria Romdnilor in chipuri ci icoane, 1905; Breve sloria

dei Rumeni, 1911; Histoire des Roumains de

Transylvania, 1915; Histoire des Roumains de
Bucovine, 1917; Histoire des Roumains de la peninsule des Balcans, 1919; Histoire des Roumains et de /cur civilisation, 1920) ors, In desvoltares institutiilor si a unor forme de viata. (Isto
ria comertului, 1915; Istoria armateiromdne, 1910;

Istoria linanciard si economica, 1902; Sate si

1699

www.dacoromanica.ro

1905; Nego(ul fi mestesugurile, 1906;

10R- manastiri,
Istoria bisericii, 1908; Developpement de la
IOS question rurale, 1917; Functionarii, 1922; Istoria

lingo o stIncii. Alecsandri crede c5 simbolizeaza

cbutarea izvorului Cernei.
IORGOVICI PAUL ( *1764t1808), scriitor si
profesor roman din Banat. A facut studii la Pojon

popoare (Arinenii $i Romdnii, 1913; Les Rou-

callitorit la Paris 5i la Londra. A lost functionar

In Viena, jurist at episcopiei din Virset, a suferit
persecutdi din partea Slrbilor, can se temeau sanu-si piarz& suprcmatia religioasa. asupra Romanilor, a Post destituit de autoritati si lnchis.
A Post profesor de limbs latina la gimnaziul din
Virset (1790) 5i a murit se zice otravit de
persecutorii sai. De la el au 'limas mai multe manuscrise si o gramatica romdneasca tip. In 1799,
care a Post unul din izvoarele gramaticei lui
Heliade din 18211. El a Intemeiat Impreuna cu
Romani din principate 5i din Transilvania. o

presei, 1922; Histoire de fart ancien (eu G. Ba 1$),

1922: L'art roumain, 1925) sau Ir relatiile cu alte
mains et le people turc, 1914; Muntele Athos, 1914;

Albania fi Rumania, 1915; Sirbii, Bulgarii $i

Rarndnii, 1915; Legaturile cu Sirbii, 1915; Le-

gdturile cu Rufii apuseni, 1916; Relations entre

la France et la Roumanie, 1918; Relatiile comerciale cu Lembergul, 1900; Les Hongrois et /a nationaiite roumaine, 1909; Carol xis $i (arile romane, 1901; Relations russo-roumaines, 1915;
Relations anqlo-roumaines, 1915; Rela(ii francoromdne, 1920; Roumains et Grees, 1920; Polonais et .Roumains, 1921; Serbes et Roumains, 1922;
Roumains et Tchecoslovaques, 1924), cu privire

la anume personalitliti istorice si la anume epoce

(Constantin Brdncoveanu. 1914; .Ftegele Carol,
1914, 1916; Mihaiu Viteazul, 1895 1900, 1901
1910, 1918, 1919; Cantacuzinii, 1920; Stefan cel
Mare, 1904, 1905, 1910; Stirbeiu Voda, 1905

1910, 1913; Tudor Vladimirescu, 1906; Cuza-

Voda, 1909, 1920; Radu ,serban Vod4, 1911; Gh.

Lazar, 1916; M. Kogillniceanu, 1920; Cornemo-

rarea zilei de 3 Maiu 1848, 1911; Spiritul public In epoca Unirii, 1915; Rdsboiul actual qi
urmarile lui, 1916; Cultura sub Fanario(i, 1898;
Studii asupra Chiliei $i Celatii-Albe 1899; Secolul xvn, 1900; Despre veacul xvm, 1910; Rascoala Seinienilor, 1910; Ocupa(iunea austriaca, 1911; Politica Austriei fa(4. de Unire, 1912;
La Roumanie Danubienne et les barbares au VI
siecle, 1924 ;
bl literatura romanti: Cintecele Romdnilor din Serbia, 1914; Curti reprezentative
la Romani, 1915, 1916; Schi(e din literatura ronidneasca, 1892; Istoria literaturii romdne in
sec. xvin, 1901; Literatura religioasa pinci la
1688, 1904; Istoria literal. Tom. In sec. xix, 1907
s. u.; Balada popular* 1910; Asachi ca tipograf,
1912; G lupta literard, 1914 $. u.; La litterature
populaire, 1925; e) istoria universaRt : fie cerce-

taxi speciale (Venetia in Marea-Neagra, 1914;

Chestiunea mdriimediterane, 1914: Serbia eroica

$i martira, 1915; Le livre rouge autrichien, 1917;
Desvoltarea statului austriac, 1918; Scurtd istorie

a Slavilor rasariteni, 1919; Tomas Marquis de

Sauluce, 1893; Philippe de Mezieres, 1896; Formes

byzantines et ?mines balcaniques, 1922 , fie priviri

generale asupra unor popoare on epoce, fie incercari de filozofie a istoriei (Histoire des etats
balcaniques a l'epoque moderne, 1914; Observa(iile
unui nespecial ist asupra istoriei antice. 1916;
Istoria poporului trance; 1919; Desvoltarea
asezamintelor cvlturale $i politice ale Europei,

1920; The Byzantine Empire, London, 1907; Geschichte des osmanischen Reiqies, Botha, 1908 $.
u.; Les bases ne. essaires d'une nouvelle histoire du
moyen-dqe, 1913: Elemente de unitote vile lumii
medievale, moderne si contimporane, 1921 $. u.;
d) deserieri de calitorle (Sate si preo(i din Ardeal,
1902; Drumumi si ()rase in. Romania, 1904;

Neamul romdnesc In Basarabia, 1905; Neamul

romdnesc In Bucovina, 1905; Neamul romdnesc
fn Ardeal, 1906; Prin Bulgaria la Crmstantino-

pol, 1907; e) eoleetii de dooumente: Acte $i fraqmente

privitoare la istoria Romdnilor 3 vol.; Acte si

documente din Ardeal, 1916; Documente privitoare

la istoria Romdnilor In colectia Hurinuzachi, mai
mite volume; Docum. din arhivele Bistri(ei,

1899 5. u.; Studii si documente cu privire la istoria Romdnilor, 23 volume; f) piese de teatru: Un
damn pribeag, 1920; Mihaiu Viteazul, 1920; In-

vierea lui $lefan cel Mare, 1920; Constantin

Brdncoveanu, 1920; Tudor Vladimirescu, 1921;
Sarmala, amicul poporului, 1923; Fratele pagin;
Ovidiu, 1931.
/ORGOVAN rovmr, personaj din poeziile noastre poporane (colectia G. Dem. Teodorescu, s. a.
la Alecsandri se numeste Erculean). E un erou

tInar care se duce sa prinza pe o fata ascunsa

(Bratislava), Ia Pesta, la Viena 5i la Roma; a

Societate filosoficeasca In Viena.

IORGU DE LA SADAGURA, piesa de V. Alecsandri,

1844.
IOSAF4iT ZiS SNAGOVEANUL, mireneste Ion

Varbileanu. Fost protopop In Mizil ; calugarindu-se,

ajunse eclesiarh al episc. Buzaului, apoi egumen

al Snagovului. A jucat rol important in miscarea
dela 1848 ea amic at revolutionarilor. A Post superior al bisericii romanesti din Paris. A publicat

un catehism (mai multe editii si una in limba

francezh 1870-1889), discurs pronuntat la Paric

cu ocazia liberarii Tigani 1 o r (In 1. franceza, 1856)
5i un Vocabulaire de quelques mots 1 atins expliqu,es
eri roumain et en francais (1867).

IOSIF, personaj biblic (tea. 1675 a. Chr.), fiul

lui lamb si al Rachelei. A Post vindut de fratii sai

unui negutator care I-a adus In Egipt, unde a

avid ocazie sa explice un vis, a ajuns minfstru, si unde s'a stabilit mai tirziu familia sa.
IOSIF SCRIITORUL DE CINTARI (t ca. 883), praz-

nuit de biserica ortodoxa la 4 Aprilie. A Yost per-

secutat in timpul lui Leon iconoclastul; a zidit

o biserica. Intr'un pustiu; a compus imnuri religioase can se cInta. si azi In biserica noastra.
IOSIF I (*1678 -1.1711), rege al Ungariei (1689),

Imparat romano-german (1705 , a continuat razboiul pentru succesiune In Spania.

IOSIF II (*1741 t1790), imparat at Austriei.

Flu at Mariei Tereza, a Post Inainte de moartea mamei sale

asociat la tron. Protector al literelor si artelor; Insufletit de

idei liberale; totusi a luat parte
la Impartirea Poloniei (1772 ;
a introdus mari reforme: a micsorat puterea ordinelor calugarest; a infiintat seminarii teologice de stat; a Introdus limba
german& ca Ihnba oficiala In

locul latinei; a Impartit tan. In

districte cu un functionar regesc; a separat justitia de administratie; a introdus cadastrul; a usurat soarta iobagilor. Istoricii transilvaneni zic
ca. data Horia n'ar fi pre' iii-

Iosif II.

tat lucrurile prin miscarea lui,

Romanii ar fi avut de Ia el
mari foloase.
IOSIF, primul mitropolit

al Moldovei cu scaunul In Suceava ca. 1401 (dupa lista fa.cu ta de Mitropolitul Jacob Putneanul).

IOSIF II BOBULESCU,
pI
episcop al Rininicului Intre iosif Gheorghian.
1880-1886, rind clemisiona.
IOSIF GHEORGRIAN (18281.1909), ierarh roman.

Fiu de preot, a lost crescut In vederea vietii bisericesti, a trait pe linga arhiereul Sofian, apoi pe
linga episcopul Meletie si a Post hirotonisit diacon
de mitropolitul Sofronie. Ca preot at capelei romane din Paris , a urmat cUrsuri de filozofie la
Sorbona; Intors In tara, a Post numit profesor la
Serninariul preotesc din man. Neamtu, arhiman-

1700

www.dacoromanica.ro

Muntenia dupa Incheierea pacii de la Kue,iuc-Kai- 10Snardgi, prin care Turcia Invinstt recunostea o serie
de drepturi Rusiei, adic,ii. Intr'o epoch In care PS
team& de razboiu nu mai era, dar situatia tarilor
roma.ne era nenorocita, fiind sa.-

drit pe ling5 episcp. Melchisedec, eoiscop de Husi

(1864), episcop al Dunarii-de-jos (1879), mitropolit
primat (1886). In 1893 demisiona si se retrase la
man. Caldarusani, dar, In urma turburarilor pri-

cinuite la judecata mitrop. Ghenadie, fu reales

mitropolit (1896) si clrmui biserica pin& la moarte.
A Post membru onorar al Academiei Romane

racite si de averi si de oameni,

de oarece fusese teatrul luptelor
din anii precedenti. Domnia de
8 ani a lui Ipsilanti e o perioada de pace, de reculegere si de
reorganizare. El decreta o mai

(1901).

IOSIF I SEVASTIAS (DE Km) (11820), episcop

de Arges 1793-1819.

IOSIF STEFAN 0. (*18771-1913), scriitor roman

originar din Transilvania, a Post ziarist In Bu-

bun& asezare a impozitelor, stabilind cote fixe si epoce de percepere si InlaturInd uncle abuzuri;

curesti si bibliotecar la Fundatiunea universitara Carol I". Cunoscut mai ales

prin poeziile sale, care exprima,
In genere, sentimentul regretului,
fi al resemndrii. Op. p. Patriarhale, 1901; Credin(e, 1905; Poezii, 1910; Cdntece, 1912. Poezii
cu o desvcaare mai mare: A
lost odata, basm, 1903; Din zile
mart, 1905, povestea lui Stefan
cel Mare. Are multP traduceri din
PetOji, Vrrlainr, Ibsen, Goethe,
Wagner, Corneille, etc. In colaO.

Men pentru prima data o In-

toot-I-tire politieneasca; ajuta desdete o

voltarea comertului ;

Ipsilanti Alex.

mai bun& asezare tribunalelor,

Infiintlnd In capital& dolt& departamenturi":
civil si penal; dete o noun organizare a Scoalei
de la SI. Sava 1780. Despre domnia lui scree un

cronicar: un veac fericit era, care pot zice ca

sdruncinat dupa anul 1781, tend doi fii al lui
fugira. In Transilvania, ceeace dete motiV ad-

nu va mai fi niciodatii.". Situatia liti Ipsilanti s'a

borare cu D. Anghel cateva piese

de teatru (Legenda funigrilor, 1907, Carmen sae-

versarilor lui s& sustie ca Ipsilanti este agent al

Austriei. In realitate, el era amicul Austriei, dar

Mare, 1909, etc.) si o serie de satire umoristice

(Caleidoscopul lui A. Mirea, 1908, 1910).
IOSIA, st. c. f. jud. Bihor In apropiere de Oradea.
IOV, personaj din vechiul Testament, sfint
praznuit de biserica ortodoxa. la 6 Maiu. Era
hoot, fericit cu fii si fiice, cu Malta situatie socials; dar Dumnezeu a vrut sa-i Incerce credinta
si i-a rapit totul; lov n'a murmurat si n'a sovait.

fuga copiilor lui nu avea nici o legaturs cu aceasta,

ci se zice ca s'a produs din pricina masurilor se-

vere ce luase contra lor, vazindu-le viata prea

usuratica si de rau exemplu pentru boerime. A
si trimis o delegatie ptna. la Viena ca sa Gear& a-t
trimete inapoi cu forta, dar n'a reusit si atunci a
demisionat. Creditul lui nu era trig' pierdut cu
totul la Poarta, de aceea fu numit Domn In Mol-

dova (1786). Aci ins& n'avu norocul de mai 'nainte,

caci incepu atunci r&zboiul pornit de Austria

si Rusia contra Turcilor si principatele fura ocupate de armatele for (1788). Razboiul s'a terminat
prin pacea de la Iasi (1792) si dupa. aceea Ipsi-

Apoi trupul i-a Lost roiu de bube, dar el n'a sovait.

Atunci Dumnezeu i-a redat toate bogatitle, i s'au

nascut alti copii si a Inceput o vista fericita.

Povestea acestor fapte formeaza cuprinsul uneia

din cartile Vechiului Testament.
IOVANOVICI tyraFax ( *1828t1885), general

lanti fu numit din nou In Muntenia, dar fu tot

atlt de nenorocos ca In Moldova, caci Incepind
rascoala lui Pasvanoglu, Poarta 11 Inlocui cu un
devotat al comandantului armatei contra acestui

austriac. A luat parte la luptele din 1848-49

contra Ungurilor, la razboiul din Italia, 1866. A

comandat trupele can au ocupat Hertegovina In

rasvratitor.

IPSILANTI ALEXANDRII (1-1828), capul eteriei

1878.

IP, corn. rur. jud. Salaj plasa Simleul-Silvaniei;

1746 loc. Static c. f. linia Sacueni-Sarmasag.

grecesti din 1821. Era fiul fostului domn Constantin Ipsilanti, trIlise In Rusia si servise

IPATESCU GRIGORE (.18361-1895), general ro-

man. Sublocotenent 1856, colonel 1874, general 1883. A

In arinata ruseasca, pierduse

rhiar o mina In lupta de la

luat parte la razboiul pentru

Dresda. El deveni conducktorut

misca.rii de emancipare a Grerilor, organiza eteria (wr acest

independenta..
IPONIENU GHEORGRE (11745), profesor grec la Acade-

euv.) si intrind cu armata sa

mia domneasca din Bucuresti.

In Moldova, facu mune jafuri

trecu In Muntenia, puse la tale
ueiderealui Tudor Viadimirescu

Era si medic; studiase medicina In streinatate, Ultras ca

(ow acest cuv.), dar dupli ce

stipendist al lui Constantin

MU, .yd

Ipsilanti Alex.

jud. G:ral tratescii.(Portret

miscarea for fu Infrinta, trill In

Viena si muri acolo In mizerie Inainte de a vedea tam lui liberates.

cureni. Ad a Post mosia familial poetului Eminescu.

sat jud. Olt plasa Potcoava; 1140 loc. Dupa

al Munteniei 1802-1806 si al Moldovei 1799-1801. Era flu! lid Ale-

Suceava plasa Bosancea; 2500 loc. Dupa legea

1929, e corn. suburbans, tine de orasul Suceava.

Lost

B rIncoveanu

LPOTESTI sat

Botosani plasa Corn i; 428 in Col. Academiei)

doe. Dupa legea 1929, tine de circ. com. Culegea 1929, tine de circ. corn. Brebeni.

IPSILANTI CONSTANTIN, domn

0 c. r. jud.

xandru si unul din cei fugiti in

IPPOCRAT (*ca. 468 1- ca. 377 a. Chr.), vestit

medic din anticitatea greats. A scris despre progmosticuri, despre vinturi si o colectie de aforisme
medicale.
IPSILANTI ALEXANDRII, domn al Munteniei

1774-1782, 1796-1797 si al Moldovei 1786greceascrt (Psiolu)

1788. Descindea dinteo
cu mare vaza. la Constantinopol si inrudita cu

boeri din tarile romane. Unii din ascendentii sal

.avusese situatiuni importante In Moldova. Crescut

si instruit In vederea dragomanatului

pe care

i-a si avut pin& s'a fault domn el era om Invatat (filozofie, matematici, etc.) si a ajutat

rraspIndirea Invataturii in statul sari. E numit In

Ardeal. Imprejurarile ulterioare i-au

favorabile, ciici conduciltorii

Portli nu i-au tinut suparare, 1-au

flout dragoman si apoi dornn in
Moldova, aceasta probabil st prin
sprijinul Rusiei. Domnia lui a Yost C. Ipsilanti.
scurta. Si fara importanta. Mai lunge este domnia din Muntenia, pe care o doblnde$te ru sprijinul hotarit al Rusiei, din ce In ce mai
ascultata. la Poarta. Se mentine printr'o iscusita.
duplicitate in jocul diplomatic fats de Rusia pe
de oparte, Cala de Franta si Turcia pe de alta;
dar nu reuseste deplin, Poarta decide sa-1 mazileasca si sa-1 pedepseasca. Instiintat la timp,
fuge din tart_
IPSOM4Cal CONSTANTIN, profesor grec la

1701

www.dacoromanica.ro

ISCHIA, insula vulcanic& In golf u] Neapole;

cap. Casamicciola; supr. 46,4 km. p., ca. 26.000
loc. Un cutremur grozav In 1883 a distrus capitals

dornneascii din Bucureati pe la 1770.

IRA- Academia
Se ocupa cu filologia.
ISM IRAK, regal in Asia-mica (Mesopotamia) In-

temeiat In 1920; 500.000 km. p., 3.200.000 loc.

Are rege pe Faisal, dar pe ling& el e un comisar
englez, conform cu mandatul dat de Societatea
Natiunilor.
IRAN, numele platoului din Asia care cuprinde
Armenia, Persia, Afganistanul ai Belucistanul.
TRATO, corn. rur. jud. Arad, plasa Pecica;

at a f5 cut multe victime. Cu aces ocazie s'a format

la not un comitet pentru adunarea de fonduri de

ajutor ai Alecsandri a scris o poezie ocazional&
(Versuri v. Ischia).
ISCHL [ial], oraa In Austria; 10244 loc.; statie
balneara vestita.
ISERLIA, corn. rur. jud. Cetatea-Albil plasa

IRINA, manna It ca. 304), pr&znuita de bi-

Traian; 2240 loc.

ISEDOR, glut praznuit de biserica ortodox& la

clunuri intaiu de tattil ei, apoi de altii, dar a

cius ; denuntat c& e creatin, a suferit martiriul $i

a Post ucis.

2460 loc.

serica ortodox& in 5 Maiu. A lost se zice flea

unui Imparat; s'a creatinat 5i a lost supusa la marl

14 Maiu. Era ofiter In armata Iroparatului Deca. 449), praznuit de

ISIDOR PELUSIOTUL
biserica ortodox& la 4 Februarie. A lost superiorul unei manktiri de ling& orasu/ Pelusa (Fgipt,
unde e azi Port-Said): a Mutt 2000 de epistole cu

sc&pat din toate, astral ca exemplul ei a adus la

creatinism pe tattl ei, apoi sute ai mil de oameni.
IRICT,JTSK, oral In Rusia (Siberia), 103.920
Inc.
IRLANDA air ANGLIA.

IROCHEZI, locuitori indigeni din America,

de N. Astazi au r5mas putini, locuesc mai ales In

subiect religios.

ISIS, divinitate egipteana. sotia lui Osiris.

ISIS SAU NATURA., ziar de vtilgarizare pentru

stiint,e naturale. Bucureati 1856-1865. Redactor:
Dr. luliu Barasch.

statul New-York.

TROD zis CEL MARE (germ. HERODES. ital. ERODE

(t 1 p. Chr.), rege a) Iudeii, prins de Marcu Antoniu. A ordonat taierea celor 40.000 de prune'
cu prilejul naaterii lui Cristos.
TROD ANTIPA (1 37), rege al Iudeii, fiul precedentului. A devenit vestit prin faptul c& a pus
as tale capul Sf. Wan Botezatorul $i prin Impreju-

rarea ca el a ordonat procesul ai restignirea lui

'sus.
IRODIADA, sotia lui Irod Filip, 11 partisi
pentru a trtil cu cumnatul ei Irod Antipa. Fiind
reprobatil In public pentru purtarea ei de Wan

sate. Act s'a citit In ziva de 9 Iunie 1848 con-

LOAN B.).

ISABELA ( ca. 1520 1559), sotia lui Wan

Zapolya, voevod al Transilvaniei. A guvernat Transilvania mai multi ani de la 1556.
ISABELA CATOLICA ("1451

In caskorie pe Ferdinand Catolicul, preghti unitatea Spa-

niel.
ISAC II ANGEL (t1204), Imp/Ind bizantin din 1185. A lost

detronat de fratele stiu Alexe

1195 ; restabilit de Cruciati

...

..,

ISLANDA insult'. In partea de N. a Oceanului

Atlantic; 102846 km. p. (din cari numai 43.000
locuiti); 978.000 locuitori. Are 28 de vulcani, din
cari 11 activi (principal: Recta). Cap. Reilklavik.
Descoperit& de Norvegieni (865) si colonizata; a
lost republick, a devenit provincie a Danemarcei
(1380), apoi a devenit autonoma (1903), avInd

numai unire personal& cu Danemarca.

ISLAZ, corn. rur. jud. Romanati, plasa Dunareit;
7725 loc. Duro& legea 1929, forrneaz& o circ. cu 7

Botezatorul, reuai s&-1 arunce In temnit& (ow

1-1504), regina Castiliei. Lulnd

ISLAM (ISLAMISM), religie tundat& de Lamio-

Bier (P.- acest cuv.).

stitutia alcatuits de comitetul partidului national.

J CETATEA ALBA

AHUL

..... -; ----01-8 ;;Or----

--

----------,

Ownea

'PL.FANTAN

ORAO

, ----.., ......'

-.-.

Sich.rlichl tau /1. tuhurlu

CismeauaVaruita 11IZANELOi

and .ktul

PL. CHILIA NOVA

L.I

PLIALPUG

1203 ), apoi din nou rasturnat

MU* NOU

1204).

ISACCEA 0 brat mic al

,Dunarii pe teritoriul corn. cu
sodas' nume jud. Tulcea.

SIAM

c insula In Duntire jud. Tulcea; supr. 100 hect., format&

de bratul cu acelaai nume.
corn. urban& jud. Tulcea,

V.
C.,

J.

5500 toe. Aci a lost un vechiu

ores roman Noviodunum.
ISACIIIE EaurdEsun, praznuit de biserica ortodox& la 30 Maiu. A prezis InfrIngerea ai pieirea
Imparatului Valens, care a refuzat s& deschida bisericite creatinilor.

ISACOV, lac jud. Tulcea pe teritoriul corn.

Cara-Orman; supraf. 300 hest.

ISACOVA, coin. rur. jud. Orheiu, plasa lsacova ;

2834 We. Circ. corn. cu 10 sate (1929).

TSAR, rtu all. Dunkii, izvorbate din rnuntii

ISAV, personaj biblic. primul n5scut flu al

Tirolulul: uda Bavaria; lung. 352 km.

lui Isac Si al Rebeck. A vindut fratelui sat] Jacob

pe un blid de linte dreptul de primogenittira. Din

faptul acesta s'a nascut expresia proverbial& a

vinde ceva pe un blid de linte" (ceva foarte pretios pe un prat de nimic).
ISBICENI, corn. rur. jud. Romansh, plasa
Oltul-de-jos; 3717 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929).
ISBL$TEA, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Criuleni; 4498 loc. Dup& legea 1929, face parte din
cite. corn. Criuleni.

,i---

Harta jud. Ismail (legea 1925).

ISMAIL 0 jud. In Basarabia, cap. Ismail,

4212 km. p., 228.878 loc. (1922);

are 6 plksi, 5 corn. urbane, 55

rurale (1926); tine de circ. Curtiide-apel din Galati; 51 acoale
primare urbane 1i 66 rurale, 62
gradinii de copii; 23 cooperative
de aprovizionare si consum cu
capital 2.393.000 lei (1925); tine
de eparhia Cetatea-Alb&-Ismail.

0 corn. urban& cap. jud. Is-

mail, pe maul sting al bratu- Sterna jud. Ismail.

lui Cbiliei; 50.000 loc. Resedinta episcopiei Cetatea-Alba ai Ismail. Are acoal& normal& de
baeti, gimnaziu ai liceu de Meld, liceu de tete, 2
acoale comerciale ai o acoala de meserii cum ai
mai mule acoale primare. Nu se tie clnd s'a fundat. Cetatea probabil au ridicat-o Genovezii. A
lost In sec. xviii ai la Inceputul sec. Nix ocupat
de Rusi, apoi cedat Tureilor, In mai multe r/nduri;
dupli tratatul din 1856 s'a Inapoiat Moldovei. Aci

1702

www.dacoromanica.ro

s'a asezat scaunul episcopiei Dunarii-de-jos In

1864, trecut dupti. 1878 la Galati.
ISMAIL pAsa (18301-1895), chediv al Egiptului (1865-1879).
ISOCRAT ( *436t338 a. Chr.), orator atenian,
retor vestit. PredicInd unirea cu Filip al Macedoniei contra Persilor, a ajutat pe acesta sA devina
stapinul Greciei. Chid si-a dat seama de aceasta
duptt lupta de la Cheronea), s'a lasat sa moara
de foame.
ISQNZO, rite In Italia, se varsa. In Golful de
Triest. Pe malurileluis'au dat, In timpul razboiulul mondial, marl lupte Intre armatele italiene
si odic austriace.
ISCIP (ESQP) (t550 a. Chr.), fabulist grec. A
Post sclav, mai tlrziu liberat, a continuat sa cornpun& fabule, cari n'au fost scrise atunci, ci s'au
transmis prin viu grain. Se zice ca 1-au ucis locuitorii din Delfi, suparati de o fabula a lui. Viata
si fabulele lui Isop au trecut din generatie In generatie *i din tar& In tarn pina chid s'au scris:
au devenit o carte de literaturd poporand scrisd,

pe care o avem si not sub titlul de Isopia. Cel mar

veehitt manuscris e din 1705.
ISOPESCUL ARCADIE

I 844 ), profesor roman

In Bucovina. A predat matematica si fizica la

gimnaziul superior din Suceava.
ISOPESCUL Duairrau (*1.g39 +1927), profesor roman In Bucovina. A predat la gimnaziul
superior din Suceava (1864), apoi la Cernauti
(1869), mai ttrziu la *coala pedagogic din acest
oral (18701. Op. pr. Carte de cilire p. coala primar& 1911 (In colahorarel. Beziehungen Karts
des Grossen zu den Saracenen in Spanien und zu
den abhasidischen Chalifen von Bagdad, Cernauti
1839, Das Theorem der Fourierschen Beihen,
1873.

ISOPESCUL samoIL (''1842), profesor roman

In Bucovina. A predat la gimnaziul superior din
Suceava. A colaborat la diferite reviste si ziare.
Op. pr. Kurze und ilbersichtliche Darstellung der
Schicksale der Mitropole von Salzburg seit ihrer
Stiflung Lis Arms Tod, 1874;
Manual de istorie universal&
1899.

ISP4S, corn. run, judetul

Storojinet, plasa Bastoacele;

5315 loc. Statie c. f. pe linia
lateral& Grigore-Ghica Vijnita. Circ. corn. cu 3 sate
(19291.

ISPIRESCU PETRE (*1830

expozitiei jubiliare din Bucuresti (Parcul Carol)

In 1906. Pe ling& numeroase
articole si studii de specialitate

aparute In brosuri sau In Buletinele societatilor stiintifice

on In Analele Academiei Ro-

mane, a publicat 0 vagina

din istoria medicaid a Roindniei (1880), un Tratat de
chimie, In multe editiuni si

intrebuintat multi ani In *coatele romanesti, cum si clteva

biografii (Davila, Bechamp,
Em. Bacaloglu, Ion Ghica).

ISTRATI NICOLAE (*1818

11 662), scriitor roman din Mol-

Dr. C. Istrati

dova. A Inceput cu poezii In

Foaie pentru minte" din Brasov (1840 s. u.), a
publicat opere de politica, povestiri istorice, etc.
A fAcut si politica, fiind un
adversaral unirii

0 le 4A

principat el or.

ISTRATI DABIJA, domn mar

Abhdbo

DABIJA.

ISTRIA@ pe-

ninsula. In Marea
Adriatic& Intre

golful Venetiei,
$i g. Quarnero;

:al"!
osw.d

supraf. 4956 km.

p., 403.000 loc.

apartinut Aust riei p Ina
1919, clad

In

s'a

alipit Italiei. Po-

pulatia e corn-

pus& dinItalieni,
Serbo-croati si
Sloveni, si un

Romani, cari lo-

euesc in 7 sate

'14'4V)

ling& Monte Magiore (Letai, Gra-

%/1

d igne,

Slum tevita,

Noselo, Brdo, Grobnio, Suoodru) Si

Harta Istriei.

mai la N. JelAni.

Ei vorbeso un dialect cu caractere particulare:

P. ispirescu.

copii (1885), cum si Incerchri de scrieri istorice

pentru popor: Mihaiu Viteazul (1876), $lefan cel

mare (ed. noua 1907) si Basme pagineqli cu

prefata de Al. Odobescu (1879).

ISRAELTTI PP- Ebrei

timpul rilzboiului (Decembrie 1916); organizatorul

'rum& rde ca .5000

+1887), povestitor roman. A

lost lucrAtor tipograf, apoi director al unei tipografii In
Bucuresti. A cules si publicat:
Basme (18741, Snoave (1879),
Ghicitori (1880), Jocuri de

decan al facultatii de stiinte (1897-1899, 1911); ISMmembru al Academiei (1899); ministru de lucrari
publice (1899), de instructie (1900), de domenii ISU
(1907) In guvernele prezidate de G. Gr. Cantacuzino si de industrie In guvernul national din

rotaoismul lui n intervocalic turd p. una), o tonic

nediftongat (tote p. toate), labialele neschlmbate

(p, b, f, v nu ch,' gh', h', g,. Static c. f. jud.

Constanta dria MedeidiaBabadag.
ISTRIA (DORA D') pir oawA ELENA.

TSTRITA, munte jud. Buzau corn. Pietroasa,

ISTORIA CRITICA A ROMANILOR de B. P. Hasdeu,

Bucuresti, 1873. Vol. I. A apArut si o fascicola

din vol. II. Cuprinde Inceputurile statului muntean. Opera a produs mare efee.t : Parlamentul a
votat baterea unei medalii speriale pentru

autor.

ISTORIA ROMANILOR de A. D. Xenopol. Prima

editiune In 6 volume: 1888-1893. A doua In 12

volume (Iasi, Saraga, 1896.) Xenopol a refacut-o
in 14 volume, din care au aparut In 1913 numai
a-v (ed. Sfetea) *i apoi s'a tiparit de la Inceput
incepind In anul 1925 (ed. Cartea Romaneasca)
si sfarsind cu vol. xiv In 1931.
ISTRATI corrsTawris ('1850t1918), om de
stiinta si politic roman. Doctor In medicina si
chimie; s'a consacrat studiului chirniei; a lost
profesor la Universitatea din Bucuresti (1887), a
organizat laboratorul de chimie organics; a lost

inalt 744 m. La poalele lui s'a descoperit faimosul

tezaur gotic (unit In feint sari) numit clo$ca cu

pui (pa- acest cuv.).

ISTROS (maxi), un mime at DuNARn (ow- acest

ou v. ).

ISUS (DM) HRISTOS (= CRISTOS SaU ORR.), fiul

lui Dumnezeu nkscut din fecioara Maria, predict

noua Invatatura, fu dat judectitii de titre conducatorii bisericii ebraice si restignit pe truce;

pus In mormln t, Invie duple 3 zile si apoi se tnaita

la cer In vkzul ucenicilor lui. Faptele si ideile lei
se gasesc povestite de cei 4 evangelisti (Testamen-

tul Nou). Data nasterii lui, care corespunde aproximativ cu anul 750 de la fundarea B.omei, a

Post brat& In sec. vi ca Inceputulereicrestine. Doc-

trina lui Iisus este creftinismul, care s'a raspinpit

prin apostolii ski si prin altii, cari o Imbrktisara in
toate partite lumii, deli nenumarate si grele persecutli o intimpinara in vretne dernai multe se-

1703

www.dacoromanica.ro

Azi se socoteste ca slat In lume peste 700 miI ST- cote.

Iioane de credificiosi.
ITA
STVANFFY NrcoLAE (* ca. 1535t1615), isto-

astfel un nou imperiu roman de Occident (774). De

atunci regimul feudal, stabilit In Italia, dadu nastere unui mare numiir de state mari sau mici, de cetatd libere Insemnate, avInd unele armate puternice
de mercenari, avInd colonii, ajunglnd cbiar sil aibti

ric si om de stat maghiar. Op. lui: Nicolai IsthvOn-

li Pannonii historiarum de rebus ungaricis libri

xxxiv (Mtn, 1622) este o continuare la istoria lui
Bonfiniu (Nor acest cuv.).

rol international, cum au Post Genova, Venetia,

$. a., cum a lost Regatul color (loud Bicilit (1130).

In toate aceste ruiscari, diferite popoare streine

ISVORANIT martin, (t1926) advocat $1 om po-

litic roman-. Fost ministru In guvernul prezidat

de generalul Florescu (1891).
IALDIITA, corn. rur. jud. Dolj plasa Filial;

se amestecau $i provocau turburari si rilzboaie

interne. Luptele pentru investiturd aduc $i ale alto
turburfiri, caci, dacti. unii Imparati germani primesa sfi se Incoroneze la Roma, altii refuzb.. Ideea

2946 1oc. statie c. f. linga Craiova spre Filial.

ITALIA, stat, Europa. Se rniirgmeste la N. cu
Elvetia, Austria, la E.
cu lugoslavia, Marea

Adriatica, la S. cu M.

Mediterank la V. cu

I-

De Italia tin 2 insule

staerrim

Franta si M. Tirenian11.

marl, SARDINIA si SICILIA, mai multe mici,

Supraf. 310.137 km.

p., 41.509.500 loc.
Golfuri: Genova, Tarent.

Limita de N. V., N.

si N. E. este formats

lc%) Y

API
4.

'grad V
edne

Tr eat

Clan,

mac:

RODOS de pe lIngli taxmul Asini Mici.

Brent's,

,Bern eN

A rO

11

cunt $i DODECANESUL si

unitiitii italiene incepe a fi inteleasa, dar nu se

erork,

Bres

nn
0NT

venetia

do.

4/es2mdesa

L'

VENETIA

Fume 0

Pen

ski

ft.
EM I
BologiTO

6"Tpet

neat

fi2enzz,

Solfid Genova

l/771171

Rom*

de muntii too, can 1$i

Intind ramurile for spre
interiorul tarn: peninsula este strabatuth

!AtL

Ancona (.%

MARCH

ei de
muntii Apenini. Virfuli.

Gra S.

Gran Sasso (2920 m.), Ve-

ZI

prin mijlocul

2921

znviu, vulcan (1303 m.),

,Etna In Sicilia (3274m.),

0
.4

Ai

vulcan.

Fluvii: Isonzo, Piave,

AN

'Adige; Po Cu all. Ticino,

A PU LI

'Dora, primeste si apele

lacurilor Magiore, Como, Garda; Reno Tronto, Candelaro

idriatica ,

Brindisi

FitflegITA

(In M. A-

FN

'(Tevere , Volturno.

Abruzzi,

NA

lose

Lazio.

(Apulia), Basilicata, Calabria.

Cap. Roma. Or. pr.
Campania, Puglia

ermo

Milano, Napoli, Turin

(Torino) Palermo, Genova, Florenta (k irenze),

oL

C Haiti

.4

Piemont, Venetia, Emilia,

Liguria, Toscana, Marche,
Umbria,

Tares

G.Tarent

Arno, Tibrul

Proincii istorice

CI

Maui

yew C.Spareiverth

Marsala

Calwaa
.41

irocuot

Triest, Bologna,

Venetia, Livorno, Padua (Padova'

(Padova), Ferrara, Verona, Modena,
Alessandria, Marsala,

C Passero

r-

RA

IA

Pisa, Ancona, Sira-

cusa, Parma, Pavia.

Italia intra in istorie

prin micul stat format

In jurul noului

Haria Italiei.

ora$

Roma si de atunci istoria acestei regiuni este Insasi istoria Romei em- acest cuv.), pin& la anul
476, Ind Odoacru desfiinta imperiul roman de
Occident cu ultimul imparat care purta din Intimplare numele fundatorului statului $i numele
fundatorului imperiului (Romulus Augustulus).
Odoacru cu Herulii sal fundtt Regatul Italiei. pe
care-1 desfiinta Teodoric cu Ostrogotii (493), dar
Belisarie cuceri peninsula $i o transforna In provincie (ezarhat)

a imperiului de rasarit

(554),

avInd capitals Ravenna. In 568 Longobarzii tritemeiartt un stat nou, care avea capitalftPavia. Papa,

care avea resedintil In Roma, cliemil In ajutor

diferiti suverani streini, Carol cel Mare Invinse
pe Longobarzi, se Incorona la Roma si ref5cu

putea gasi rnodalitatea de a se traduce In fapt.

Istoricul acestei unitati Incepe cu formarea unui
stat In N. peninsulei de catre ducii de Savoia,

can lsi marira dominatiunea $i reusird dupft 1738-

5& alba titlul de regi (Regatul Sardinia', care avea si

Piemontul si Lombardia, cu capitala Turin). RSzboaiele republicei aduseril mari prefaceri cari cubminar& In formarea regatulni Italiei In 1806 sub

Napoleon I, dar, dupfi caderea lui, prin tratatul

de la Viena (1815) Italia fu Impartitil in 9 statesi Austria lufi o parte din N. Italiei. Revolutia din
1848 fu un pas mai departe In desvoltarea ideii
nationale $i a celei liberate. Regatul Piemontu-

lui (cu Victor Emanuel ii) fu shnburele noilor transformiiri politico. Acesta porneste riizboiul contra.

1704

www.dacoromanica.ro

Austriei 1859, ajutat de Napoleon m $i de Garibaldi cu ai sal. Austria pierde Lombardia, care

acord. Onciul crede co. a cost un IDGA CORIATOVICI, IUD_

c elor dou& Sicilii (1860), Venetia se alipeste In 1866,

skit data persoane: primul este principele lituan,

care a fost ucis de boeri; al doilea este din familia
romanesca. $i este predecesorul lui Alexandru eel

principe lituan, care a domnit de 2 on (13741375 $i 1399-1400). Xenopol $i Iorga creel ca IU

se alipeste Piemontului, caruia ii ravine si Regatul

tar In 1870 Roma este cucerita $i se instaleaza

acolo capitala Italiei. Papa protesteaza pentru
desfiintarea statului sail, se declara prizonier In
Vatican. Sub Umberto I Italia Igi stabileste o
situatie extern& importanta, In tripla aliant.a.;
mai apoi dobindeste $i colonii In Africa. Stares de
prosperitate continua, sub Victor Emanuel in

Bun.

IUGOSL/).VIA ( KRALIEVSTVO SRBA, HRVATA

I SLOVENACA, fr. YOUGOSLAVIE, germ. JUGOSLAWIEN,
ital. IIIGOSLAVIA), stat In Europa. Se margineste

in N. cu Austria $i Ungaria, la E. cu Romania $i

Bulgaria, la S. cu Albania si Grecia, la V. cu Italia
si Marea Ardiaticii. Guprinde vechia Serbie cu
modificarca teritoriala prin tratatul de la Bucu-

care, In 1914, nu urmeaza. pe aliatii sa.i $i In 1915

se alatura Franei $i Angliei. Din razboiul acesta

Italia ese marita. Situatia interns Ins& devine rea

resti (1911), Croatia, Slavonia $i Dalmatia, Bosnia

Hertegovina, Voivodina sIrbeascii, o parte vidin
Banat, .Muntenegru, doua provincii din Ungaria

AUSTRIA,

cre
Na he g

vb.
r a."

Vaaad

U N OA R

0C IA

kohypna

A re a

JUO3003

01V0\

oZ grcb
0 Ion

c sk

15.

if dron a

OP

oVOCl/7

ar eta

4.6 go/

Ess

0
Sun

Da /a

Brad

Derwin
8tha

Ban aluca

6osp,f

arc

Nowa

by a

Parapn

eVeSQ

ro

fran

Rey/ eo

RTEGOVINA

Norinazar

away?'

Proco0e/e

%
w.

49
0

No/or
1?ye

Podgonla

ZElICOYaf

Prasfina

4.9Z

Treb,n/e

Alaana

Ralik

08.1ec

MUNTEN Ee

%aka,'

,rla Oral ItrVIVOW

I Pe
Vsegrad

Mosta

Helm, c,

11150,

BaR,

Fop

o Pe/royal

^,sa

Co n la

Mac, rsca

4; CrAlo

Pozarevac

Pala ca

va,'Ilysen

Barweyo

a Pro ,r

4/0

oVa ley
Vare,,

Jebenma

'Obrenayal

oEla ma/

Scar.

Vrsacdk
8
Panora

tsehaa

a Loin la

Tra

NOM

y"

B el na

Damao les/a

111

41

Semun ,
60

Pelrons!

o,

VinCoyc,

a-a

#0Y,

,C
ec

0 wa,ge99

Vran a

S15
P\

Num.

ofionanov
Wrop_x

'4

4.1

c,Othro

Cruse

0,

Pr, ep

Ohrz6

Harta Iugoslaviei.

dupa. razboiu, miscarile socialiste si comuniste

nasc marl primejdii, cart se terrnina prin venirea
la putere a lui Mussolini care stabileste domnia
partidului fascist, schimbind Cu totul organizarea
politica a Statului.
ITJDA, numPle unuia din cei 12 ucenici ai lui

Hristos, care 1-a tradat, pentru suma de 30 de

arginti, zice traditia, care spune asemenea cs n'a

profitat de acesti bani, ci s'a sinucis, poate mustrat

de constiinta.
WDA, corn. rur. jud. Mures plasa Teaca; 1029
loc. Statie c. I. la finale liniei Inguste care plead'.
de la TIrgu-Mures.
IUDITA (sec. vu a. Chr.), persona] biblic.

Fiind Inconjurata cetatea sa, Betulia, de Holofern, ea s'a dus In tabara lui *i 1-a ucis noaptea
pe elnd dormea.
IVGA, domn al Moldovei. Gr. Ureche po-

meneste un singur domn cu acest nume pe care-1

aseaza. la 1398. Istoril'ii moderni nu shit toti de

meridionala. Supr. 248.665 km. p.; 12.970.000 loc.

Ling coasta occidentala sunt multe insule in

M. Adriatica: HERS, LUNGA, BRAZZA, CURZOLA,

MELEDA.

Afara de cimpia Dunarii, a Tisei $i a Savei,

restul t &rii e mai mutt muntos si deluros. Se deosebesc la N. muntii Karavanken, la V. platoul Karst,
Capels, Atoll Dinariol, In centru p1. Savor, Kopaonio, 18.

S. muntii Albania, Sar-dag, 'Manna. Fluvil $i Muni:

Duniires intra In tar& pe la Mohaci $i trace In Romania, dups ce a primit pe stInga Ties 81 Timigul,

pe dreapta Drava cu Mur, says cu nova, Una,

Vrbas, Bosna $i Drina, Morava cu Morava sir-

beascd, $i Nisava, Timooni, care formeaza o parte

din granita spre Bulgaria. La S. Vardara care trece
In Grecia, Drina alb, care trace In Albania. Tot la
S. este $i lacul Preeba la hotarul din spre Grecia.
Cap. salvia (Beograd). Orase pr. Zagreb (Agram)
Subolica, Sarajevo, Ljubljana (Laibach), Skoplje,
Becicherek; Vrsac, Kikinda, Ni', Pancevo, Pri

1705

www.dacoromanica.ro

1U6-1(1), Zemun (Sem lin), Prizren, Icraku)evak. Brod.

IZV Pozarevac, Vincovci, Ohrida, Be la-Crkva (Bisev ilea-Alba), Raguza, Cetinje, Rotor (Cataro), Vrk
(Veg lia). Pentru istorie
SERBIA.

mare batalie navala (31 Alaiu 19161 intre flora ger-

mana si cea englezi.

IVAN CEL GROAZNIC (*1530 +15841, tar al Rusiei

dela 1533. Vestit prin cruzimile ci prin despotismul

IUGURTA w JUOURTA.
IVLIA, (*39 a. Chr. +14 p. Chr.), !ilea lui August,
casatorita a treia oars cu Tiberiu: frumoasa
lesfrinata. Inchisa Intr'o insult', a Post lasata sa
moara de foame.
IULIAN APOSTATUL (

sSu; a lucrat lusa pentru civilizarea poporului.

IVAN I DANILOVICI (+1341), duce de Vladimir

ai tar al Moscovei.

IVAN III CEL MARE (*1440 +1505), a luat

pentru prima data titlul de tar al Rusiei.

IVAN TURBmCA, povestire glumeatA a lui Ion

FLAVIUS CLAUDIUS IQ-

WANDS) (` 331 1363%, lmparat al Romei din 355.

Creangli, publicatti Intliu In Convorbiri literare"

Flind proclamat Imptvat de trupele din nalia, se

leparla de religie, redeschise templele zeilor $i
cautA sa restabileasca pagInismul; se zice ca
hind ranit Intr'o lupta. Si simtind eA moare a

IVANCEA, com.rur. jud. Orheiu, pasa Isacova ;

4390 loc. Nu e in 1929.
IV.A$COVICI PaocoerE ('180911881), ierarh

Nepot al lui Constantin eel Mare, era cretin.

1878.

roman. Ntiscut In Banat, dupe studii $i trecere

exclarnat . Ai Invins, (Wilma!" A Mat $1

prin trepte bisericesti, a Yost episcop In Arad (1853),

dozofice.

IULIAN TARSMEANDL, praznuit de biserica or-

todoxa la 21 Iunie. A fest martirizat pentru ereJinja In Egipt.

JULIAN STEFAN (1853 +1892), artist dramatic

roman. A jucat, ca tinar, In di(erite trupe din provincie; apoi a intrat la Teatrul National din Bucureati, caruia i-a dat

stralucire prin talentul sau. Inter-

topop In Biserica -Alba (18471. A lasat mai multe

IVANCAUTI, dm. corn. jud. Cernauti, plasa

Sipenitului, cu It sate (1929).

IULIANA DIN NrcommIA, martira

praznuith de biserica ortodoxa la 21

Decembrie. A Yost thinuita pentru
credinta de cliar logodnicul ei, care
era Malt Cunctiona, $1 pagln, Ca ;i
pa rintii ei.

IVLIE, REVOLUTIA FRANCEZA din

x 4i a adus la tron o alts ramura.
a Burbonilor cu Louis-Philippe.
WPCA, circ. corn. cu 26 sate

IVA$COVICISOFRONIE ('179211861), Irate cu

precedentul. A lost paroh In clteva comune din

Banat $i profesor de teolozie la Virset, apoi proseri eri.

preta roltui de comedic.

27 Julie 1830. A rasturnat pe Carol

la 1873, (WO moartea lui Saguia, a fost ales mitropolit al Romanilor ortodoxi din Transilvania
si Ungaria, la 1875 patriarh al Carlovatului (pe
atunci provincie a Ungariei), loc pe care 1-a ocupat
pint]. In 1880, cind s'a retras la o mtmastire.

1VAN$TI c) static c. f. jud. lalornita litiga

c. r.
Ciulnita pe linia Buc.-Constant,r.
jud. Cetatea-Alba, plasa Traian; 2798 loc. Circ.
corn. cu 3 sate (1929). 11 C.) -vEcnr. c. r. jud. Cetatea-Alba, plasa Volintiresti; 3689 loc. Circ. corn.
cu S sate (1929).

IVE*TI, corn. rur. jud. Tecuciu, aproape de

are In circ. sa 5 sate. In satul central e un spital.

Stefan Iulian.

rlul B irlad, plasa Ivesti; 2795 loc. Dupa legea 1929,

(1929).

Static c. f. Ultra Barbosi $i Tecuci.

IURCAUTI. com.rur. jud. Cernauti, plasa Nis-

IVIRIA ow IBERIA.

trului ; 2252 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn.

Horasauti. Statie c. f. linia laterals VrInceni-Zastavna-lurcauti.

IUSCHEVICI SIMION, scriitor rus. Refugiat

din Rusia, neputlnd suporta regimul bolsevic,
a trecut prin taxa noastra (1920) $i apoi s'a dus a'urea $i a murit la Paris. A publicat nuvele, roJuane $i piese de teeth].
ILTSVF PASA, comandantul unei armate turcesti, care, In 1812, a intrat In Moldova pornind

din Cetatea BrSilei $i a Invins Inter) lupta la Sculeni pe Cneazul (Theorghe Cantacuzino, unul din
aefil eteristilor din Moldova.
IUTLANDA, peninsula Intre Mares Nordului
$i M. Baltica. E una din partile Danemarcei. supr.
25.556 km. p., 1.575.000 loc. Ora; pr. vibors. LInga.
Itirmurile ei s'a dat In timpul rSzboiului mondial o

IZA,riu all. al Tisei; se varsa In ea fingaSighel,

izvoreste din muntii Rodnei.
IZVOARELE 0 COM. rur. jud. Prahova, plasa

Teleajen; 2356 loc. Circ. corn. cu 16 sate (1929).

O circ. worn. jud. Orheiu cu 10 sate (1929). c.

r. jud. Balt!, plasa Falesti; 2124 lee. Dupti. legea

1929, tine de circ. com. Sculeni. O circ. corn.
jud. Olt, plasa DrAghne$ti cu 9 sate (1929). 1 (9
man. de calugari jud. Prahova.
IZVORUL-BIRZEI, circ. corn. jud. Mehedinti
au 23 sate (1929).
IZVORUL -DE -SUS, corn. rur. jud. Arge$,
plasa Teleorman: 2063 loc. Dupa legea 1929, tine
de circ. corn. Izvorul.
IZVORUL CALEVIANULUI, virf In masivul
Grintieg, alt.. 2031 m.

I
MALTA CURTE DE CASA= 51 JIJSTITIE, instanta

supreme In organizarea noastra judecatoreasca,

Inflintata In 1861 cu o singura sectiune; de la
1885 a avut 2 sectiuni, astazi are 3. Prezidentii
51 apoi primii prezidenti ai Curtii au Post: Nicolae Kre(ulescu (1861), Vasile Sturzea (18621869), Scarlet Fdlcoianu (1869-18751, Alexandre. Cretescu (1875-1885), Constantin Schina
(1885.-1904), Scarlet Pherechide (1904-1907),
Gheorghe Bagdat (1908-1917), Corneliu Rimniceanu-Manoleseu (1917-1919), Victor Mimiceanu (1919-1924), Gheorghe V. Buzdugan (1924
1927), Oscar Isliculescu (1927-1930), loan Slambulescu (1930-1931), D. Volanschi (1931).
LNST.TRATEL oom. rur. jud. Braila, plasa Viziru; 4049 loc. rim, corn. cu 12 sate (19291.

iNTORSVRA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Se-

garcea; 2514 lee. MT& legea 1929, tine de circ.

corn. Lipovu.
NTORSVRA-BUZAULIJI (sauINTORSATErRA)

corn. rur. jud. Brasov, plasa Sacele; 3000 loc.

INTRE RIMNICE, vechia numire a comunei

Jitia jud. Rlmnicul SSrat. Odobescu vorbeste

despre ea In Pseudocynegeticos.

INVETIATORULU POPORULUI, ziar popular politic

$i cultural, a apttrut In Blaj In 1848 sub redactia

lui T. Cipariu.
firvATArdfarror, PRIMAR, revista de specialitate,

aptirutailn Bucuresti sub conducerea unui comitet

de institutori, Intre 1895-1901.

iNvATATpreu0 Namur, revista de vulgarizare,
aparuta in Bucuresti, 1843-52. tiplirita In Tip.
Colegiului Sf. Sava, sub redactia lui P. Poenaru,
apoi a lui N. Btilcescu, apoi sub a altora.

1706

www.dacoromanica.ro

,f(Ask 4
%INV r

4 1 110100

I'

1111

JITIANIIL (MINXSTIItK).

JABA (Jana), man. calugarite jud. Soroca pe

Nistru, intern. sec. xvii ca schit, relnoita 1770 de
ieromonahul Teodosie, transform. In mdndstire de
exarhul Gavril 1818. Are 3 biserici, vii, gradini,
mori.
JABENITA, corn. rur. jud. Mures, plasa Gurghiu; 1191 loc. Statiune balneara: apa strata, iod,
pucioasa.
JABLONOWSKI STANISLAUS

(*1634 t1702),

general polon, ridicat la rangul de print. A luat

parte la despresurarea Vienei, 1683.
JACOLLIOT Lows ( 1.837 t1890), scritor trances. A publicat multe romane de aventuri. Din
operele lui s'au tradus romaneste In (ara f achirilor (de N. Pandelea, 1909), Vindtori de robi
dealungut Nilului cabattru (de M. G. lonescu, 1914).
JACOTOT [iacoto] JOSEPH (*1770 t1840), ma-

tematic si pedagog trances. Autorul metodei de

InvatamInt care-i poartA numele. A lost profesor
in Franta si In Belgia. Op. pr. Enseignement universel, 1824 (cu principii pentru diferitele materii
de Inva(arrant: limbs materna, limbile streine,
matematici, etc.). Metoda lui se bazeaza pe citeva
maxima, Intre cari: Toate inteligentele sint egale;
Totul este in tot; Se (ine ininte numai cea ce se
repetd; Cineva se poste instrui singur.

diplomat rus. A lost dragoman al lega]iei ruse In

Bucuresti si In Rusciuc. S'a amestecat In politica
din Bulgaria, fiind amic cu Stambulov, si a devenit cetat.ean bulgar.
JAMAICA, insula din Antilele maxi, stapinita
de Anglia; 11476 km. p., 896.470 loc. Cap. Kingston.

Se cultivii trestie de zahar, fructe, cacao *i se prepara ram. vestit.

JAMES [gems] WILLIAM (.1840 t 1910), filo sof american. Opera cea mai cunoscuta a lui

este Principii de psihologie (1890), care aduce

multe vederi noi. Din operele lui s'au tradus In
romaneste: Psihologie fi. educatie (de G. I. Simeon, 1911); Voin(a spre credintd (de Pr. D. Rudareanu, 1916); Deprinderea din psihologie (de

Carp Greceanu f. a.).

JAMMES [jam] FRANCIS (*1868), scriitor tran-

ces. E cunoscut ca poet simbolist. Din poeziile

lui s'au tradus de Perpessicius, Mia Frollo, Cora
Ireneu, N. A. Ionescu In Via],a. noutt", Flaclira",

Gindirea", Romanul literar" si Intr'un volum

Poezit alese, 1927, de I. Pillat si N. I. Herescu.

JAMUL MARE, corn. rur. jud. Timis-Torontal,
plasa Grataia; 2600 loc. Statie c. f. cap liniei care

care-i poarta numele.

JADOVA, corn. rur. jud. Storojinet, plasa Dumbrava-rosie; 7190 loc. Duptt legea 1929, tormeaztt
o Giro. cu 5 sate.
JAGER [Tegher] OSCAR (1830t1910), istoric

pleats de la Gataia.
JANELONI, directorul unui pensionat de
btieti din Bucuresti, care a avut succes mai ales
pink la venirea lui Vaillant (1830).
JANET Mane] PAUL (*1823 t1899), filozof
trances. Op. pr. Philosophic du bonheur; Le materialism contemporain en Allemagne. In rom. s'au
tradus: Combaterea materialismului (de G.Erbiceanu, 1884), Prelegeri de morald (de M. Mihai-

JAHN [Ian] FRIEDRICH LUDWIG (*1778 t1852),

sea ideilor de gratie divink, de liber-arbitru, da

JACQUARD JOSEPH MARIE (1752t1834), Industrial trances. Inventatorul unei masini de tesut

german. A Post profesor la Bonn. Cartea lui despre

Istoria Romanilor s'a tradus In romaneste In 1885.

pedagog german. A recunoscut o mare important&

gimnasticei ca instrument de educatfune si i-a

dat un stop patriotic, formlnd, pe la 1812-13, o
sums de societati de gimnasticti ( Turnverein). Intr'un timp a lost arestat ca agitator politic. Mai
tirziu a Post profesor la Universitatea din Fri-

burg.
JAKOBSON [lacobson] MIHAIL ('18361-1896),

leanu, 1899).
JANSENISM, doctrina teologick pentru explica-

predestinatie, de mtntuire. Ea porneste mai ales de

la teologul din Louvain JACQUES JANSON (1547

t1625) si de la CORNELIUS JANSENTUS (158511638),

episcop din Ypres, de laircare vine *i numele.

Bazatk pe scrierile sf. Augustin, doctrina, deli
Impartasita de unii episcopi francezi, a lost sinditti. de Papa In 1668. Episcopii declarati eretict
s'au supus.

1707

www.dacoromanica.ro

JANKA VICTOR ( 1837f 1890) botanist ungur.

JAN - Custodele
sectiunii botanice din Muzeul national
JIB maghiar. Membru
corespondent al Academiei
Romane (1882). A scris mai multe comunicari
despre flora balcanica.

JANUS (IANUS), divinitate ro-

mana. Era zeul pacii. Era reprezentat cu doutt fete. Avea un

JARITEA, corn. rur. jud. Putna plasa Mil-

Coy ; 2922 loc. Dupa legea 1929, formeaza o circ.

cu 9 sate. Statie c. f. linia Odobesti-Cucueti.

JAROSLAW, oras in Polonia pe riul San (afl.
al Vistulei); 20.000 loc. Aci s'au dat marl lupte in
timpul marelui rtizboiu.
JAURES [jores] JEAN ('1859t1914), om politic francez. A fost profesor de filozofie, ziarist
( Humanity "), seful partidului socialist. A murit

templu care sta deschis numai

and statul nu avea niclieri nici
un razboiu: se zice c& aceasta
s'a intamplat numai de 9 on In
timp de o mie de ani.
JAPONIA ( =NIPPON, fr. LE JA-

PON, germ. JAPAN, ital. GIAPPONE),

stat, Asia. Se compune dintr'un

(1905,, uoblndira o situatie important& in concertul marilor puteri. Dupti razboiul mondial, in
care participa ca aliata a Angliei $i celorlalte tart,
prestigiul ei crescu $i mai mull, facind gi insemnate
anexari de teritorii.

Janus.

mare numar de insule (peste 3800),

asezate la E. Asiei Intre M. JaponiPi $i Oceanul Pacific. Mai maxi shit: YESO, NIPPON, XIU-KU, SADO,
SIKOH, CURILE (grupe), mr-inu (grupe), TSI-SIMA,

asasinat. Intre alte opere, a lasat $i o istorie a

Revolutiei franceze. Din scrierile lui s'au tradus
in rom. Ideea de patrie $i internationala. (f. a.),
Patru cuvintiiri (de D. I. Suchianu, Bibl. Dimi-

neata), Socialism $i libertate (f. a.).

JAVA, una din insulele arhipelagului Sondelor;
126.154 km. p., 34.900.000 loc. Apartine Olandei.
JEANNEL RENE, entomolog francez. Se ocup5.

cu speologia. S'a stabilit In Cluj, colaboriml

cu Emil Racovita $i publicind articole In Buletinul special at Institutului de Speologie din
*i.

Cluj. A Mout multe calatorii prin tart pentru

cercetarile sale. Op. pr. Biologic generald, Cluj

1930.

JEBEL, corn. rur. jud. Timis-Torontal plasa

Ciacova; 3885 loc. St. c. f. linia Jebel-Liebling.

JEFFERSON [gefers'n] THOMAS ("1743 t 1826),

al treilea prezident al Statelor-Unite (1801-1809).

JEGALIA, corn. rur. jud. Ialomita plasa Fe-

testi ; 4024 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn.

Socariciu. Statie c. f. Intre Ciulnita $i Fetesti.

JELGAWA (fost MITAU), oras In Letonia pe
dub Aa; 28.000 loc.

JELLACHICH [gelacici] IOSIP corprE (*IMO

t1859), general austriac. Era ban at Croatiei in

1848 i a condus luptele contra Ungurilor.

JELLICOE [gelliku] JOHN Cr 1859), amiral englez. A comandat lupta naval& contra flotei germane In 1916 lIng5. Iutlanda.
JELTVHIN PETRE PAVLOVICI (11829), general

rus. A fost presedinte al divanului din Moldova

In timpul ocupatiei rusesti (1828 $i u.).
JENNER [genner] EDUARD ( *1749 t1823), medic englez. A descoperit vaccinul contra varsatului.
JEPI: virfuri In muntii Bucegi; cal zis J. MARE
Irian 2195 m.
JERSEY [glorsi], insultt In golful Normandiei;
117 km. p., 49494 loc. Apartine Angliei.

JESZENSZKY SANDOR (ALEXANDRU) (`1852),

magistrat ungur. A cercetat, ca procuror, acuzatda contra Romanilor din Transilvania In pro-

O
Harta Japoniei.

cesul memorandoni (ow- acest c,uv.). A fost seful sect iei

OKI -$IMA. Supraf. 381.250 km. p., 61.900.000 loc.

Cele mai multe insule shit muntoase $i cu multi

vulcani: wo-san (2594 m.), Aso-Take (1800), Fusi-

de nationalitati, Infiintata de ministrul Barfly pen-

tru a persecuta pe Romani, Cehi, etc.

JHERING [iering] RUDOLF ('1818t1892), ju-

Fluvii importante nu shit. Cele mai multe sint

rist german. A fost profesor la Rostock, Kiel, Giessen, Viena, GOttingen; a scris carti $i articole
despre dreptul roman, despre diferite principii ju-

200 km. In Sikok; Sinano-Gava in Nippon, 400 km.

Becht, 1872, tradus In cele mai multe limbi eu-

Yam (3780), Sirane-San (3094), Comaga-Take (3000).

scurte: Tsikugo-Gava, 130 km. In Kiu-Siu; Yosino-Gava,

Pe litoral se gasesc multe lagune.

Cap. Tokio, (Nippon). Or. pr. Nagoya (Nippon),

xioto (Nippon), Yokohama (Nipon), Hirogima (Nippon)

Nagasaki

(Kiu-Siu), Okahama, Hakodata ( IeS0), Osaka

Nippon), Matsuyama ( Sikok), Tokugima (Sikok).

Japonezii socotesc Inceputul istoriei lor pe la

667 a. Chr., chid primul for Imparat a cucerit
insulele japoneze. In curs de multe secole au
urmat lupte interne Intre regi $i comandantii
armatei, cart n'au Impiedecat Insa o serie de importante progrese materiale $i morale. Prin secolul xvi au Inceput relatiile Japoniei cu Europa;
In sec. xix s'au Incheiat tratate de convert cudiferite state europene sf on Statele-Unite americane. Dupa revolutia din 1867, care a Intarit definitiv puterea regala, Japonezii au introdus civilizatia europeana, tar dupa razboaiele victorioase contra Chinezilor (1894) $i contra Ru$ilor

ridice. Cunoscut mai ales prin Der Kampf um

ropene si la noi (de T. V. Pacatianu 1898). S'a mai

tradus : Scopul In drept (de T. Pacatianu, 1898).
JIANU, un fel de haiduc, despre care se zice ca

a luat calea codrului din dragoste pentru o fata

pe care n'a putut s'o is In casatorie. A trait pe
vremea lui Caragea (Inceputul sec. xix) In Oltenia.
Viata lui a dat subiect multor povestiri $i piese
de teatru. Intre cele mai noi este romanul Haiducul de Bucura Dumbrava, scris In limbo ger-

mana $i tradus rom. de T. Nica (1908).

JIBLEA, statie c. f. jud. Arges Intre RhnniculVlicii $i Calimanesti.
JIBOU, com. run. jud. Salaj, plasa Jibou; 4000

loc. Static c. f. linia spre Baia-mare, alta spre

Zalttu.
JIBRIENI, corn. rur. jud. Ismail plasa ChiliaNoua; 2550 loc. Dupa legea 1929, face parte din
circ. corn. Nerusai.

1708

www.dacoromanica.ro

JIDAVA, ruinele unei statiuni romane pe mosia Gradistea jud. Muscel, aproape de Clmpulung.
Poporul zice $i aideva.
JIDVENI, statie c. f. Intre Blaj $i Diciosin-

JOE (sau JUPITER, grec. zevs), zeu al mitologiei

greco-romane. Era Elul lui Sa-

T 0 riu afl. al Jiului in jud. Dolj. bait&

In jud. Dolj, format& din revarsarile Jiului.
JIGODIN, corn. rur. jud. Ciuc plasa Centralii;
1026 loc. Dupa legea 1929, e corn. suburban& la
miesourea-cluourui. Statie c. f. Intre Baile-Tusnad si
Miercurea Ciucului.
JTJIA, riu afl. al Prutului, izvoraste ling&
Dorohoiu, strabate judetele Dorohoiu, Botosani,
Iasi, Falciu si se var.'s& In Prut dupe ce a curs o
bun& parte de loc alaturi de el.

zeul puterii supreme: avea ful-

martin, spre Praid.

JIJILA, lac jud. Tulcea plasa Macin, pe te-

ritoriul satului Vaciireni, comunic& cu Dunarea

prin mai multe girle mici. Supraf. 10 km. p.
.Primeste apele mai multor plrae.
JILAVA, sat jud. Ilfov .plasa Vidra; 2036 loc.

Dupalegea din 1929, tine de circ. corn. Regale Ferdinand I. Aci este o Inchisoare railitara. 110 Statie

c. f.

linia BucurestiGiurgiu Intre Filaret

Cornana.

si

JILAVELE, coin. rur. jud. Ialomita plasa Urziceni; 2780 loc. Dupa legea 1929, formeaza o
circ. corn. cu 7 sate.
JIMBOLIA, corn. rur. jud. Timis-Torontal pla-

sa Jimbolia; 12122 loc. St. c. f. in hotarul cu Jugoslavia la 39 km. de Timisoara; pe aici trace trenul

international care merge prin Italia si Elvetia la

Paris.
JINA, corn. rur. jud. Sibiu plasa Miercurea;

3400 loc.
JINGOISM, patriotism exagerat, cuvInt american,

abreviat din By jingo

turn, pe care-I rasturnase din

domnie. Purta numele detatal
zeilor si al oamenilor". Era

gerul in mina sa.

JOFFRE JOSEPH ("1852

t1931), maresal francez. A comandat armata in prima lupta

de la Marna,asigurind prin

victoria de aci posibilitatea

victoriei finale. in timpul tratativelor din vara anului 1916
intre Romania si aliati, el a
staruit ca intrarea In actiune
a armatei noastre s& fie sprijinita prin anume operatiuni
militare si prin procurarea la
timp de munitiuni $. a. si de
Joe
ajutoare suficiente din partea
Ru$ilor. A venit In Romania In August 1920 ca
sa decoreze 'Drawl Mara$esti

cu Crucea de razboiu Iranceza. Moartea lui a Post un

doliu pentru Franta si pentru fostii ei aliati. Corpul

lui Joffre a Post a$czat la

Invalizi, unde este inmormIntat si Foch.
JOHANNISBERG, sat
In Germania (Prusia, Hessa-

Nassau), renumitpentru vi-

nurile din vine din acea

regiune.

JOITA virf din Cul-

De SI. Gingol!.

JIQUTDI CONSTANTIN

(*1865 t1899), carica-

turist roman. A lucrat la diferite ziare si reviste

umoristice din Iasi $i Bucuresti, mai ales pe la
1884-95; a publicat si clteva albume cu caricaturi ale oamenilor zilei (Profiluri partamentare,
Ziaristii awl natal* Facultatea de medicinci).
JTRASEK ALOIS ("1851 t1930), scriitor ceh. A
publicat romane.

JIRECEK [irecec] CONSTANTIN ("18541-1917),

istoric ceh. A Post ministru de instructie in Bulgaria (1879-84 , profesor la Viena si la Praga.
Op. pr. Istoria Butgarilor (1877), Statul si societatea in Serbia medievala (1913). In scrierile sale
a vorbit despre multe chestiuni earl intereseaza
de aproape istoria noastra (Vlahii $i Maurovlahii, stapinirea roman& In Dalmatia, etc.). A Post
membru onorar al Academiei Romane (1914).

JIRLAU, corn. rur. jud. Rimnic-Skrat plasa

Galbenu; 2637 loc. Dupa. legea 1929, face parte din

circ. COM. Galbenu.

JITIANUL, manastire jud. Dolj, zidita 1657.

JIU, rlu In Romania. lzvoraste in Transilvania prin dou& rarnuri; unindu-se acestea, el intra
In Oltenia prin pasul rainier, strabate jud. God Si
Doll (ale carol' nume insernneaza Jiul de sus si de
jos $i se varsa in Dunare in fata insulei Copanita.
Uri& multe localitati, Intre cari: Bumbesti, TirguJiu, Pesteana, Tintareni, Bechet .s. a. Afluenti pe

dreapta: Bistrita, Motru, Almajelul, Fratostita,

Obedeanca; pe stinga: Gilortul, Amaradia, Jie-

ttil. Pe malurile acestui riu s'au dat, In cursul oazboiului nostru pentru intregire, doll& marl batalii:
una, Inceputa la 14 Octombrie 1916, (stil vechiu),

chiar la marginea orqului Tirgu-Jiu, la care au

participat si un numhr de cercetasi, cum si locuitorii civili ai oraplui, barbati si femei; bathlia a
linut trei zile si s'a terminat cu respingerea inimicului; a Post una din marile victorii ale razboiului In prima lui faza; alta, inceputa la 11
Noembrie 1916 $i terminate la 17 Noembrie cu
infringerea rezistentei Romanilor; ea s'a desfa$11rat cu un raport de forte cu totul In defavoarea
noastrA: not avearri o singura brigade $i inimicul
4 divizii.
JUL, revista pentru literature pi stiinta, TirguJiu, 1894-1895.

mea Joitei jud. Arge$; 1960

m. alt. corn. rur. jud.

Joffre
Iliov plasa Bolintin; 1370
loc. Dutra. legea 1929, are In circ. sa 6 sate.
JOKAI [focal] MOR ('1825 t1904), poet ungur,
ziarist. A sons romane, poezii,
etc. S'au tradus din operele lui:

Martirii inirnii (B. p. t.), Nu-

vele (de Sever Dariu, 1908), Ingerul varsdrii de singe (de V. Al.

George, 1916).
JOKL NORBERT, filolog austriac. eful bibliotecii Universitatii din Viena. Pro fesor de filo-

logie indo-germanica, In special

albaneza, limbi baltice si sla-

vice. Membru corespondent at

Academiei Romane (1929).

JOLDEA, domn al

Moldo-

Jokai

vei In 1552 citeva zile.

JORDAENS IACOB (*1593 t1678), pictor flamand, elev al lui Rubens.

JOSE DE ALMEIDA ANTONIO ("1866 1-1929)

om politic portughez. A lost medic Intro colonie

africana; a organizat miscarea din 1910, care a

adus proclamarea republicei; prezident al gu-

vernului care a declarat razboiu Germaniei (1916),

prezident al Republicei in 1919.

JOSENI 0 corn. rur. jud. Clue, plasa Gheorgheni; 6280 loc. J.-BIRGAU, coin. rur. jud.
Nasaud plasa Blrgau; 1394 loc.
JOSIKA miimos (NIOOLAE) ( 17961-1865 , scriitor

maghiar. A publicat romane istorice.

JOURDAIN DOSINUL, personaj din comedia lui

Moliere Le bourgeois gentilhomme": care facea

prozli farii s& stie' .

JOURNAL DE BUCARgST, politic si literar, Bucurest, 1870-77, sub redac tia lui Ul ysse rle Marsillac.
JOURNAL DES DEBATS, ziar politic fr. intern. 1789

de Beaudouin.

JUAREZ CARLO BENITO ('1806 t1872), om po-

litic mexican. A luptat contra Imparatului Maximilian (2864 67 fratele lui Frantz-Iosef, impus

pe trenul
ceze.

si contra expeditier fran-

eTUCICA-NOVA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa

1709

www.dacoromanica.ro

JIDJUC

2100 loo. Dup a I6gea 1929, e corn. subJUC Prutului;

urban& In Sadagura.

JUV

JURNAL DE AGRICULTURA, foale periodic& sub

redactia lui loan I onescu, Iasi, 1858 -59.

JUCUL-DE-JOS, statie a. f. linia ClujBaia-

JURNALUL SOCIETATH CENTRALE AGRICOLE, Bucu-

mare, lntre Apahida $i Dej.

JUGURTA (JUGURTHA) ( ca. 154f ca. 104 a.
Chr.), rege al Numidiei. S'a luptat contra Romanilor, dar a lost Invins de Marius $i adus prozonier:
se zice c& a murit In Inchisoare. Lui Ii atribue

re$ti, infiinlat In 1892.

JURNALITL SOCIETATII STIINTELOR MEDICALE, Bu-

curesti, 1879-1880. Redactori: Boicescu, Felix,

Grecescu, Istrati, Marcovici, Stoicescu.

JUSSIEU, numele unei familii de botanisti

Sallustiu cuvintele despre coruptia Romanilor

francezi. In primul rind trei frati: AwroINE ("1686

t1758), BERNARD (169911777), JOSEPH ("1704

din acel timp: Urbem venal em et mature perituram,

si emptorem invenerit.

t1779), apoi un nepot: ANTOINE-LAURENT (' 1748

1836) $i un fiu al acestuia: ADRIEN (*1797t1853).

JULITA, sfInta martini (t301) praznuita de

biserica ortodoxa la 15 Julie. In timpul persecutiilor lui Diocletian, fugind Impreuna cu fiul ei
Chiric, din orasul ei in care traia In mare bogatie,
a Post prinsa In orasul Tars si martirizata, apoi
ucisa, duph ce a vazut cum copilul ei In virsta
de 3 ant a Post ommit In mod salbatic.
JUNGFRAU [Iungfrau], mime a muntilor
Alpi (bernezi), 4180 m. alt.
JUNIMEA din Cernauti, societate literars in-

Antoine-Laurent a saris o carte despre felurile

plantelor $i a Mout sa se adopte un sistem de clasificare propus de unchiul situ Bernard.
JUSTIN FILOZOFUL t ca. 164), sf. martir, praz-

nuit de biserica ortodox& la 1 lunie. A Post om

foarte inviltat, care s'a convins la virsta. Inaintata

de adevarurile religiei cre$tine. A saris pentru apararea creulintei sale: Guvintari catre Grcci, S f dtuire
cdtre neaniuri, Dialoiul lui Triton-0 Apologia relig iunii creqtine. A locuit mita vreme in Roma. Aci
a lost acuzat pentru credinta sa, martirizat gJ ucis.

Iiintata in 1878 de studentii romani din Universitatea de acolo.

JUSTINA (t ea. 304), sf. martira, praznuita

de biserica ortodoxa la 2 Octombrie. A suferit
martiriul in Nicomedia impreuna Cu Ciprian.
JUSTINIAN I (" ca. 4821565), Irnp5rat roman al Orientului 527-565. A purtat razboaie victorioase mai ales prin generalii sai Belisariu $i
Narses; a recladit biserica Sf. Sofia din Constantinopol (care arsese); a pus sa se adune diferitele
legiuiri sub directiunea lui Trebonian Wind mai
mune colectiuni: Digeste. Institute, Novele, can au
servit ca model legiuitorilor din diferite tari in

JUNIMEA din Iasi, societate literara, Intemeiata

In 1864 de Titu Mainrescu, Teodor Rosetti, Vasile
Pogor, Jacob Negruzzi $. a., care a fondat In

1867 revista Convorbiri literare".

JUNIMEA LITERARA, revista literary $i

Cemauti, redactor I. N istor, fondatti In 1904.

JUNIMEA ROMANA, ziar politic, a aparut la Paris

In 1851; redactori: G. Cretianu, A. Odobescu, Dim.

Florescu, Dr. latropol, D. Berindeiu, Al. Sihleanu.

JUNGNA, zeitir din mitologia greco-romans.

(greceste: EnutA) era fiica lui Saturn $i sotia lui

Joe. Era protectoarea casatoriilor si a nag

terilor.

cursul secolelor.JUVARA ERNEST ("1870), medic roman. Profesor de Unica chirurgicala (din 1904) la Univer-

soya; 1593 loc. Dupa. legea 1929, e corn. suburban&

Institutului de anatomic.

sitatea din Iasi, apoi la Bucuresti, director al

JUPALNIC, corn. rur. jud. Severin, plasa Orla orasul Orsova.

JUPITER

JUVENAL (DECIMUS JULIUS JUVENALIS) ( ca.

42 t ca. 125), scriitor satiric roman. Operele sale

sint violente i citeodata declamatorii. De la el
este dictonul: jacit indiynatio versum. Satirele
lui s'au tradus roue. de Anghel Marinescu, edit

Mr JOE.

JURA, muntd Intre Franta si Elvetia.

JURJLOFCA, corn. rur. jud. Tulcea, plasa Ba-

badag; 3125 loc. Dupa legea 1929, formeaza o circ.

corn. cu 7 sate.

Casa Scoalelor.

..,.

e
47: --:--).
114 it,:il______
-4Wr',1,,'''
,...:..........;, .......,

....,

1 ,1
......1,tii,111,,ond .
11,

MMMMMM

1710

www.dacoromanica.ro

-.:_,....

.....4.-.